Parent's Masterclass [PDF]

Zitiervorschau

Rezumatul tehnicilor din Workshop-ul Parent’s Masterclass, licenta Parent’s Toolshop Inc, SUA

Contact:

Urania Cremene [email protected] Tel: 0722507359

FIŞĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU CONSTRUIREA FUNDAŢIEI ECHILIBRAŢI-VĂ STILUL PARENTAL Control excesiv: multe limite şi puţine alternative şi libertăţi. Patrulele Puterii, Supraveghetorii Perfecţionişti Control insuficient: multe alternative şi libertăţi şi puţine limite. Cei care se Eschivează, Cei care Răsfață Echilibrat: alternative şi libertăţi în cadrul unor limite rezonabile.

ÎNLOCUIŢI CONVINGERILE INUTILE CU ALTERNATIVE SĂNĂTOASE

ALEGEŢI-VĂ ATITUDINILE ŞI PERCEPŢIILE „Când crezi în ceva, acel ceva se întâmplă.”

ELIMINAŢI STANDARDELE DUBLE Regulile se aplică întregii familii.

FIŢI UN MODEL DE URMAT „ Deveniţi genul de persoană care vă doriți să devină și copii voștri.”

FIŞĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU STIMA DE SINE STIMA DE SINE este ce simţim despre calităţile noastre interne. IMAGINEA DE SINE este cum credem că apărem altora la exterior. EGO-APRECIEREA este gândul că suntem (sau încercăm să fim) mai buni ca alţii. LAUDA foloseşte etichete de judecată care se concentrează pe mulţumirea altora. ÎNCURAJAREA foloseşte cuvinte descriptive care dezvoltă motivarea internă. OFERIȚI DRAGOSTE NECONDIŢIONATĂ  Încurajaţi atunci când copiii nu cer aceasta sau nu se aşteaptă.  Nu folosiţi dragostea ca o recompensă condiţionată.  Descrieţi calităţile speciale ale fiecărui copil.  Daţi în funcţie de nevoile individuale, nu în mod egal.  Petrec eţi timp individual cu fiecare copil; distraţi -vă! CONCENTRAŢI-VĂ PE AUTOMOTIVARE  Manifestați încredere în judecata copiilor. Cereți -le părerea.  Ajutaţi copiii să aibă încredere în vocea lor interioară şi să nu depindă de părerile altora.  Concentraţi-vă pe sentimentele copiilor despre realizările lor. PRIVIŢI PARTEA POZITIVĂ  Concentraţi-vă pe ce este bine. Subliniaţi calităţile şi comportamentul pozitiv.  Recunoașteți orice efort făcut de copil.  Descrieţi cum eforturile copiilor îi ajută pe ei sau pe alţii. SUBLINIAŢI ORICE PROGRES FĂCUT DE COPII  Evitaţi „critica constructivă” şi să amintiţi copiilor greşelile din trecut. DESCRIEŢI, NU JUDECAŢI  Evitaţi cuvinte ca „bine”. În loc, descrieţi ce îl face să fie „bine.”  Exprimaţi-vă aprecierea.  Numiţi calitatea pe care au manifestat-o sau folosit-o.  Eliberaţi copiii din roluri şi etichete, şi pozitive şi negative. EVITAŢI COMPARAŢIILE  Descrieţi ce a făcut persoana, fără să faceţi referire la alţii.  Descurajaţi competiţia nesănătoasă. Concentraţi -vă pe a da ce e mai bun din fiecare. NU FIȚI DURI IN CEEA CE PRIVEȘTE GREŞELILE  Concentraţi-vă pe lecţie.  Aveţi aşteptări realiste. Încurajaţi copiii să dea ce e mai bun din ei.

Reamintire: Daţi-le copiilor un D.I.P. pe zi! (Descrie, calităţi Interne şi Pozitive)

FIȘĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU COOPERARE EVITAŢI MITELE PLANIFICAŢI ÎN AVANS OFERIŢI OPŢIUNI Dacă nu există o opţiune ca ceva să se întâmple, daţi opţiuni pentru când şi cum se poate întâmpla. NU SPUNEŢI „NU FACE” Descrieţi ceea ce pot face. NICIUN „NU” Spuneți un „da” condiţionat. Oferiţi o alternativă. Oferiți un motiv. Daţi informaţii. Acceptaţi sentimentele. Folosiţi dorinţe Fanteziste. Păstrați „nuurile” pentru situațiile periculoase sau pentru urgenţe. FOLOSIŢI UMORUL FACEŢI LUCRURILE MAI ATRĂGĂTOARE PENTRU COPII FIŢI POLITICOS, DAR NU PLEDAŢI URMAŢI REGULILE PENTRU STABILIREA REGULILOR Folosiţi termeni generali, simpli, pozitivi, care exprimă linia de bază.

STABILIŢI RUTINE

FIŞĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU INDEPENDENŢĂ EXEMPLIFICAŢI COMPORTAMENTUL ÎN MOD DESCHIS PREDAŢI COMPETENȚE 1. Plănuiţi în avans. 2. Explicaţi importanța unei aptitudini. 3. Împărţiţi sarcina în paşi mai mici. 4. Lăsaţi copiii să privească. 5. Lăsaţi copiii să încerce. 6. Lăsaţi copiii să facă lucrurile în felul lor. 7. Oferiţi alternative. 8. Lucraţi împreună. 9. Faceţi lucrurile amuzante şi pe placul copiilor. 10. Încurajaţi la fiecare pas. OFERIŢI UN SFAT RAPID LĂSAŢI COPIII SĂ FIE RESPONSABILI PENTRU PROPRIILE GREŞELI LĂSAŢI COPIII SĂ FACĂ LUCRURI DE UNII SINGURI OBSERVAŢI DIFICULTATEA LĂSAŢI COPIII SĂ VĂ AJUTE CEREŢI-LE PĂREREA AŞTEPTAŢI ÎNAINTE DE A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI ARĂTAŢI-LE COPIILOR CUM SĂ FOLOSEASCĂ RESURSE EXTERNE RESPECTAŢI INTIMITATEA COPIILOR LĂSAŢI COPIII SĂ VISEZE DAŢI UN IMBOLD, DAR NU FORŢAŢI DAŢI-LE DRUMUL ŞI AVEŢI ÎNCREDERE

FIȘĂ REZUMAT SETULE DE UNELTE PENTRU ASCULTAREA F-A-X COMUNICAREA F-A-X Problemele Părinților: Ascultați înainte să vorbiți. Verificați de două ori dacă ați înțeles mesajul. Problemele Copiilor: Evitați să le preluați problemele. Începeți de unde se află ceilalți – nu vă impuneți propriile păreri și soluții.

Stiluri de rezolvare a problemelor    

Rezolvatorii de Probleme în Interior au nevoie de spațiu și de timp. Rezolvatorii de Probleme în Exterior au nevoie să testeze ideile cu ajutorul celorlalți. Cuceritorii neglijează sentimentele și se concentrează asupra faptelor și soluțiilor. Vorbitorii au nevoie să își exprime sentimentele înainte să se gândească în mod rațional la soluții.

Evitați barierele de comunicare Atitudini Nefolositoare:

Răspunsuri Nefolositoare:

Neatenția Nerăbda rea Judeca rea sentimentel or Impunerea uni versului nos tru celorlal ți Mini maliza rea

Oferi rea de s faturi sau de sol uții Analiza rea Nega rea sentimentelor Dis tragerea a tenției Rezol vă rile rapide Interoga toriul

Eti chetă rile sau insultele Poveș tile și prelegerile Dezba terile rați onale Învinovă ți rea și judeca rea Morala și predi cile Averti ză rile și a menință rile

ASCULTAREA F-A-X Concentrați-vă asupra sentimentelor a.

Identificați sentimentul, Opriți-vă, Priviți și Ascultați. Evitați să reacționați la emoții și comportamente de suprafață. Căutați indicii despre sentimentul ascuns (inclusiv semnale nonverbale). Verbalizați acest sentiment.

b.

Identificați gândul sau evenimentul care provoacă acest sentiment.

c.

Spuneți, cu propriile cuvinte, ce credeți că înseamnă toate acestea. Exprimați dorințe fanteziste.

Continuați să oglindiți sentimentele celorlalți până ce aceștia merg mai departe, își exprimă confuzia sau sunt pregătiți să discute despre soluțiile posibile.

FIȘĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR

COMUNICAREA F-A-X B1: Concentraţi-vă asupra sentimentelor a. Identificaţi sentimentul (în gând). b. Identificaţi gândul sau evenimentul (în gând). c. Rezumați cu propriile cuvinte ceea ce credeţi că vor să spună.

În cazul în care copilul este confuz sau interpretează greşit situaţia, treceţi la următorul pas.

B2: Puneţi întrebări ajutătoare     

Puneţi întrebări cu răspuns deschis pentru a încuraja împărtăşirea, evitaţi întrebările de tip da/nu. Clarificaţi detaliile pentru ca ceilalţi să înţeleagă de ce s-a întâmplat ceva. Reluați convingerile posibil greşite pentru ca alţii să poată dobândi o înţelegere a lecţiilor implicate. Oferiţi-le cuvinte înțelepte, nu prelegeri. Ghidaţi-i pe alţii prin logica lor, pentru a lua în considerație puncte importante – fără a da sfaturi

Dacă voi şi copilul înţelegeţi problema, dar aveţi nevoie de o soluţie sau un plan, treceţi la următorul pas. B3: Analizați soluţiile posibile a. Faceţi un brainstorming de idei. Toate ideile sunt bune. Pur şi simplu înșiruiți-le pe toate. b. Evaluaţi fiecare idee: „Ce s-ar întâmpla dacă aţi face acest lucru?” c. Alegeţi o soluţie.

FIŞĂ REZUMAT TRUSA DE UNELTE PENTRU PĂSTRAREA CALMULUI Furia este o reacţie fizică şi emoţională la perceperea unei ameninţări. Dacă nu ne folosim tensiunea musculară şi substanţele chimice eliberate de organism în timpul furiei, creşterea acesteia în intensitate poate duce la boli grave.

PAŞII PENTRU O GESTIONARE CONSTRUCTIVĂ A FURIE/STRESULUI

a. Conştientizaţi ciclul furiei EVENIMENT – – – > CONVINGERE – – > SENTIMENT – – > RĂSPUNS Schimbarea convingerilor afectează restul ciclului furiei. Furia pasivă = înăbuşă şi neagă sentimentele. Furia agresivă = descarcă emoţiile asupra altora. Furia pasiv-agresivă = îi răneşte pe ceilalţi într-un mod pasiv. Furia asertivă = reacţie echilibrată, onestă, respectuosă.

b. Eliberaţi presiunea furiei şi a stresului Tăciunii aprinşi au nevoie de un plan de gestionare a stresului.  Sursele de reîncărcare interioară îşi iau energia din ele însele.  Sursele de reîncărcare exterioară îşi iau energia din afara lor. Scânteile au nevoie de manifestări de izbucnire sănătoase.  Energia declanşată de furia verbală = vă vine să ţipaţi  Energia declanşată de furia fizică = vă vine să loviţi Personalizaţi-vă planul de gestionare: P/I, V/I, P/E, V/E, VP/I, VP/E. Folosiţi un jurnal al furiei pentru a vă reprograma răspunsul.

c. Planificaţi un răspuns asertiv la problemă (Capitolul 10, Setul de Unelte pentru o Comunicare Clară)

Şi copiii experimentează stresul şi furia. Explicaţi situaţiile stresante în moduri oneste şi liniştitoare. Fiţi un model de urmat şi învăţaţi-i pe copii abilităţile de gestionare a furiei şi stresului, pe baza tipului lor de reîncărcare şi a stilurilor de energie provocate de furie.

FIȘĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU O COMUNICARE CLARĂ DESCRIEŢI CEEA CE VEDEŢI Înlăturaţi cuvântul tu. Folosiţi uneori şi cineva. DESCRIEŢI CE SIMŢIŢI Însuşiţi-vă emoţiile. Evitaţi ruşinarea. DESCRIEŢI EFECTUL NEGATIV AL COMPORTAMENTULUI; DESCRIEŢI CEEA CE DORIŢI, AŞTEPTAŢI SAU CEEA CE TREBUIE FĂCUT; EXPRIMAŢI REGULILE SAU LIMITELE Fixaţi capătul de linie. Nu presupuneţi că oamenii vă ştiu deja regulile. OBŢINEŢI ÎNŢELEGERI PRIN CONTACT VIZUAL REMINDERE RAPIDE Folosiţi semnale nonverbale, cuvinte unice, coduri fulger sau notiţe. REZOLVAREA PROBLEMEI CU AJUTORUL CELOR DOUĂ PĂRŢI a. Definiţi problema.     

Introduceţi subiectul problemei. Invitaţi cealaltă persoană să îşi împărtăşească punctul de vedere. Întrebaţi cealaltă persoană dacă este dispusă să vă asculte îngrijorările. Împărtăşiţi punctul vostru de vedere. Rezumaţi problema pentru fiecare persoană în parte.

b. Idei prin brainstorming. c. Evaluaţi opţiunile. d. Alegeţi, definiţi şi angajaţi-vă în soluţie. e. Urmarea.

FIŞĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU PN (INDISCIPLINĂ NEINTENȚIONATĂ) IDENTIFICAŢI COMPORTAMENTUL PN ÎN MOD CORECT Întrebarea #2: Este Comportamentul Neintenţionat sau Intenţionat? „Da” la oricare din următoarele întrebări înseamnă că este vorba de comportament PN. 1.

₃

2. 3. 4. 5.

Este acest comportament rezultatul imaturităţii copilului sau al stadiului de dezvoltare? • Stilul de Dezvoltare: Copiii învaţă aptitudini toate-deodată sau una-câte-una. Încercări-şigreşeli sau aşteaptă-şi-fă. • Rata de Dezvoltare: Copiii se dezvoltă în propriul ritm. Este acest comportament parte din personalitatea copilului? Este un accident sau există o condiţie medicală care influenţează autocontrolul copilului? Îi lipseşte copilului informaţia de a ştii mai bine? A arătat copilul în mod consecvent că încă nu stăpâneşte aptitudinile necesare pentru a se purta potrivit în această situaţie?

„Normal” nu este o scuză. Nu scuzaţi comportamentul, predaţi aptitudini care îi ajută să treacă prin stadii de dezvoltare, să echilibreze trăsăturile de personalitate sau să compenseze pentru anumite limitări fizice. Când aveţi îndoieli, presupuneţi că este PN. FORMULA PASRR PENTRU COMPORTAMENTUL PN Pasul A. Preveniţi Problema utilizând Trusa de Unelte pentru Prevenţie, mai ales Setul de Unelte pentru Independenţă. „Când oamenii vor să ___, ei (predă aptitudini). Tu poţi să (oferiţi alternative)”. Pasul B. Acceptați existenţa sentimentelor copiilor sau perspecti va lor cu Trusa de Unelte pentru Problemele Copiilor, „Pot să văd că vrei/simţi ______”. Pasul C1. Stabiliţi limite, utilizând Setul de Unelte pentru Comunicare Clară. „...dar (stabiliţi limite folosind cuvinte pozitive)”. Pasul C2. Redirecţionaţi Comportamentul PN.  Când este potrivit, ignoraţi comportamentul.  Oferiţi o alternativă acceptabilă.  Distrageţi-i schimbând punctul de concentrare sau subiectul.  Folosiţi Adaptarea Mediului pentru a controla situaţii, nu copilul.  Ţintiţi comportamentele PN, identificaţi ce le declanşează şi plănuiţi o strategie.

COMPARAREA OBIECTIVELOR COMPORTAMENTULUI PI LA FIECARE PAS Pasul A: Preveniţi comportamentul îndeplinind obiectivul pozitiv    

Atenţia . Impli ca ţi copiii în moduri importante. Culti va ţi un simţ al i mportanţei şi apa rtenenţei. Puterea. Promova ţi i ndependenţa , oferi ţi alterna ti ve în cadrul unor limi te, fa ceţi cereri în cuvinte pozi ti ve. Ră zbuna rea . Recunoaşteţi existenţa senti mentelor şi preda ţi comunica rea îndră znea ţă respectuoasă. Renunţa rea . Folosiţi încura ja rea descri pti vă şi preda ţi a ptitudini .

Pasul B: Identificaţi şi Acceptați sentimentele din spatele comportamentului.    

Atenţia . Copiii de obi cei se simt singuri , nei mporta nţi, respinşi sau ui ta ţi . Puterea. Copiii de obi cei se si mt frus tra ţi , dezamăgi ţi sau fă ră control . Ră zbuna rea . Copiii de obi cei se simt ră niţi sau furi oşi . Renunţa rea . Copiii de obi cei se simt foa rte des cura ja ţi, frus tra ţi sau confuzi .

Pasul C1: Stabiliţi limite sau exprimaţi -vă punctul de vedere PASUL C2a: IDENTIFICAŢI SCOPUL

i.

Ne simţi m . . . . . . enerva ţi , i ri ta ţi , obosi ţi sau agasaţi , a tunci când obiecti vul es te atenţia. . . . ca și când al ţii ne contestă autori ta tea , a tunci când obiecti vul es te puterea . . . . răni ţi , şoca ţi sau dezgusta ţi , a tunci câ nd obiecti vul es te ră zbuna rea . . . . frus tra ţi , des cura jaţi sau lipsi ţi de speranţă , când obiecti vul es te renunţa rea .

ii . Suntem tenta ţi să . . . . . . rea mintim, bă tem la ca p şi îndepă rtăm, a tunci când obiecti vul este a tenţia . . . . ne certă m, pedepsim sau să cedăm, a tunci când obiecti vul este puterea . . . . ne a ră tăm durerea sau să răni m, a tunci când obiecti vul es te ră zbuna rea . . . . sal văm, punem presiune, cri ti că m, lăudă m sau să ne a şteptăm la mai puţin, când obiecti vul es te renunţa rea . iii. Da că fa cem ori ca re din aces tea , fie agra vă m ci clul sau dăm o recompensă comporta mentului .    

Dă m în continua re a tenţie a tunci câ nd reamintim, batem la cap sau a ră tăm că suntem dera nja ţi . Alimentă m lupta pentru putere atunci când ne certăm şi o recompensăm când renunţăm. Adăugăm la ci clul de răzbuna re a tunci când răni m şi noi şi îl recompensăm câ nd ne a rătă m ră niţi . Des cura jă m copiii ca re renunţă a tunci când îi cri tică m şi îi recompensăm sal vându-i .

PASUL C2b: EVITAŢI AGRAVAREA SAU RECOMPENSAREA INDISCIPLINEI PASUL C2c: REDIRECŢIONAŢI INDISCIPLINA Atenţie. Opri ţi-vă ; fol osiţi PASRR. Oferi ţi a tenţie pozi ti vă . Ignora ţi comportamentul , nu copilul . Putere. Oferi ţi al terna ti ve în ca drul unor limi te. Deta şa ţi-vă , emoţional şi/sau fizi c. Ră zbuna re. Recons trui ţi încrederea rezol vând întâi durerea copilului . Oferi ţi alternati ve a cceptabile la furie. Renunţa re. Împă rţi ţi sa rcinile în bucă ţi mai mi ci . Concentra ţi-vă pe ori ce effort sau progres . Expri ma ţi-vă încrederea în abilită ţile copilului . Utiliza ţi rezol va rea problemelor.

Pasul C3: Relevați Măsurile Disciplinare Dis ciplina ţi doa r după ce spa rgeţi cicl ul PI. Dis ciplina i mediată , ca un pri m răspuns, a gra vează comportamentul PI sau îi oferă o recompensă.  Dis ciplina i mediată dă atenţie nega ti vă , ceea ce este mai bine decâ t lipsa a tenţiei.  Copiii interpretează dis ciplina ca pe o mani festa re a puterii şi pot căuta să se ră zbune.  Dis ciplina devine o a rmă răzbună toa re a puterii . Ea alimentea ză ci clul .  Copiii ca re renunţă se simt şi mai descura jaţi şi incompetenţi.

REACŢIA LA

COMPORTAMENTE PI

ATENŢIE

PUTERE

Convingere pozitivă: Implicare, apartenenţă, să se simtă importanţi. Convingere negativă: „Aparţin doar când sunt observat.” Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: Plănuiţi din timp. Petreceţi timp împreună. Oferiţi atenţie pe neaşteptate. Implicaţi copilul. Recunoaşteţi eforturile. Identificaţi obiectivul atenţiei: Mă simt . . . Enervat, iritat, spaţiul personal încălcat, obosit, frustrat. Sunt tentat să . . . Reamintesc, bat la cap, fac servicii nedorite, „Opreşte-te,” „Lasă-mă în pace.” Dacă fac . . . reacţiile dau atenţie negativă (recompensă) comportamentul se opreşte temporar, se agravează sau noi comportamente îl ţin pe părinte implicat. Evitaţi: Întărirea comportamentului negativ sau facerea de servicii speciale la cerere. Redirecţionaţi: Opriţi-vă. Într-o propoziţie, folosiţi formula Universală PASSR. Oferiţi activităţi acceptabile. Apoi ignoraţi comportamentul, nu copilul. Implicaţi copilul, dacă este posibil. Acordaţi atenţie comportamentului pozitiv. Folosiţi uneltele pentru prevenire de mai sus.

Convingere pozitivă: „Vreau să am decizii şi să am ceva control în viaţa mea.” Convingere negativă: „Aparţin doar dacă am controlul.” Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: Oferiţi alternative în cadrul limitelor. Cereţi-le ajutorul. Formulaţi limitele cu cuvinte pozitive. Implicaţi în decizii. Predaţi aptitudini şi daţi drumul. Identificaţi obiectivul puterii: Mă simt . . . Provocat, autoritatea este contestată. Sunt tentat să… Mă cert, manifest mai multă putere sau să cedez. „Îţi arăt eu cine e şeful.” Dacă fac ...Cearta agravează lupta pentru putere. Copilul sfidează pasiv sau agresiv. Renunţarea oferă o recompensă. Evitaţi: cearta sau renunţarea. Spargeţi ciclul înainte să disciplinaţi. Redirecţionaţi: Păstraţi-vă calmul. Fiţi blânzi şi fermi. Folosiţi limite finale şi oferiţi alternative o ultimă dată. Decideţi ce veţi face, nu ce veţi face copilul să facă Detaşati-vă, emoţional şi/sau fizic. Folosiţi uneltele de prevenire de mai sus.

RĂZBUNARE

RENUNŢARE

Convingere pozitivă: „Faptele bune merită răsplată.” Convingere negativă: „Trebuie să îi rănesc pe alţii care mă rănesc pe mine.” Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: Utilizaţi ascultarea şi comunicarea pentru a evita sentimentele rănite. Predaţi aptitudini încrezătoare, respectuoase de rezolvare a conflictelor. Identificaţi obiectivul răzbunării: Mă simt . . . Rănit, fizic şi emoţional. Dezamăgit nu îmi vine să cred, dezgustat. Sunt tentat să . . . Arăt durerea sau să rănesc. „Cum ai putut să îmi faci acest lucru?” Dacă fac . . . arătarea durerii oferă o recompensă. Represaliile agravează ciclul răzbunării. Evitaţi: Să răniţi şi să arătaţi durerea. Spargeţi ciclul inainte de a redirecţiona. Redirecţionaţi: Detaşaţi-vă. Calmaţi-vă. Reconstruiţi încrederea. Recunoaşteţi durerea copilului întâi, înainte să vă ocupaţi de comportamentul răzbunător. Gândiţi-vă la alternative acceptabile pentru furie. Sugeraţi copilului să îşi repare greşeala pe viitor. Utilizaţi uneltele de prevenire de mai sus.

Convingere pozitivă: Retragere. „Pot evita conflictul când e sănătos să fac aceasta.” „Vreau reasigurări.” Convingere negativă: „Nu aparţin pentru că sunt incompetent.” „Nu te aştepta la nimic de la mine.” Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: Descrieţi orice efort sau progres. Predaţi aptitudini. Identificaţi obiectivul renunţării: Mă simt . . . frustrat, descurajat, fără speranţă. Sunt tentat să . . . ajut, salvez, laud, renunţ, să mă aştept la mai puţin. Dacă fac . . . Salvarea oferă o recompensă renunţării. Lauda şi presiunea agravează. Copilul se simte mai incompetent şi eşuează să reacţioneze. Evitaţi: Lauda, toate criticile şi comparaţiile. Nu salvaţi, renunţaţi sau compătimiţi. Redirecţionaţi: Spargeţi sarcina în părţi mici. Concentraţi-vă Pe orice efort sau progres, oricât de mic. Exprimaţi încrederea în abilităţi. Construiţi pe interese şi puncte forte. Utilizaţi rezolvarea problemelor. Utilizaţi uneltele de prevenire.

FIȘĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU DISCIPLINĂ •

Disciplina îi ajută pe copii să înveţe din greşeli, nu să sufere pentru ele. Concentraţi -vă asupra soluţiilor, nu a vinei sau ruşinii.

•

Copiii sunt responsabili pentru a-şi controla propriul comportament. Părinţii sunt responsabili pentru a oferi opţiuni comportamentale potrivite şi pentru a ţine copiii responsabili de alegerile comportamentale slabe.

•

Disciplina este relevată respectuos, oricând este posibil, ca o opţiune: „Dacă alegi să (comportament greşit) voi şti că ai hotărât să (disciplină).”

•

Disciplina este relaţionată logic de comportamentul greşit. Dacă nu este evidentă, declaraţi conexiunea logică.

•

Disciplina este rezonabilă. Timpul şi durata ar trebui să fie cele mai puţin restrictive, oferindu -le copiilor o şansă de a încerca din nou în curând.

UNELTELE DISCIPLINEI •

Arătaţi-le copiilor cum să ofere compensaţii.

•

Oferiţi opţiuni. Modificaţi scopul opţiunilor pe măsură ce problema se modifică.

•

Luaţi măsuri. Decideţi ce veţi face, nu ce veţi face copiii să facă. Urmaţi până la capăt respectuos, cu sau fără cuvinte, cu acţiuni rezonabile, relaţionate.

•

Permiteţi consecinţele naturale. Acestea au loc dacă părinţii nu fac nimic pentru a salva. Folosiţi doar dacă sunt rapide şi sigur. Întrebaţi: „Ce ai învăţat?”

•

Aplicaţi restricţii care sunt relaţionate logic cu un abuz al unui privilegiu sau drept. Nu restricţionaţi responsabilităţile sau privilegiile deja câştigate de copii.

•

Folosiţi soluţionarea problemelor pentru a preveni, releva sau decide măsurile disciplinare: „Îmi fac griji în legătură cu (comportament greşit). Ce putem face pentru a ne asigura că acest lucru nu se mai întâmplă din nou?”

•

Revelaţi consecinţele logice care satisfac cei patru R. Folosiţi -le cu cumpătare.

•

Folosiţi pauzele de autocontrol care învaţă managementul mâniei şi al stresului.  Alegeţi locaţia în funcţie de stilul de reîncărcare intern/extern al copilului.  Permiteţi-le copiilor să aibă activităţi calmante (energie negativă verbală/fizică).  Pauzele se termină atunci când copiii s -au calmat. Fără timere!  Atunci când o pauză se termină, este gata, doar dacă nu este nevoie de soluţionarea problemei.

FIŞĂ REZUMAT SETUL DE UNELTE PENTRU CONSILIUL DE FAMILIE 





   



Scopul consiliilor de familie este existența unui program regulat de a petrece timpul împreună pentru a construi un sens de unitate, pentru a lua decizii, pentru a rezolva probleme şi a învăţa valorile şi abilităţile de viaţă. Întâlnirile de consiliu sunt utile oricărei familii, şcoli sau grup. Fiecare membru are un rol. Rolurile necesare sunt: Liderul, Înregistratorul, Spărgătorul de gheață şi Ancora. Roluri opţionale sunt: Liderul subiectelor de discuţie şi Cel care se ocupă de gustare, Cel care planfică jocurile, Liderul de divertisment, sau Cel care planifică lecțiile. Începeţi cu cei care vor să frecventeze consiliul de familie; includeţi pe oricine trăieşte în familie. Toată lumea trebuie să ştie că este binevenită să frecventeze, când va fi pregătit. Nu pedepsiţi pe nimeni dacă nu frecventează întâlnirile. Întâlniţi-vă regulat, nu doar pentru a discuta probleme. Nu rataţi întâlnirile doar pentru că sunteţi foarte ocupaţi. Începeţi pozitiv şi terminaţi pozitiv. Păstraţi o atmosferă de egalitate Începeţi şi terminaţi la timp şi stabiliţi limite la discuţii. Discutaţi probleme care afectează întreaga familie. Se pot cere introducerea problemelor personale de către un singur individ. Nu rezolvaţi niciodată disciplina individuală într-un consiliu de familie. Ţineţi întâlniri de întreţinere pentru a discuta cum se desfăşoară consiliile.

Reguli de bază:        



Exprimaţi-vă respectuos, fără a învinui pe cineva sau a jigni. Părerile fiecăruia şi sentimentele sunt ok; ascultaţi cu respect. Limitaţi emoţiile; transformaţi plângerile în sugestii. Concentraţi-vă pe scopuri şi soluţii, nu pe probleme. Nu vă abateţi. Implicaţi copiii în sugerarea soluţiilor. Acceptați idei. Daţi tuturor şanse egale să îşi împărtăşească sentimentele şi ideile. Ajungeţi la soluţii câștig/câștig cu care toţi sunt de acord. Nu votaţi. Dacă nu puteţi ajunge la un consens, ridicați problema până ajungeţi la o decizie finală sau acordaţi o perioadă de probă. Păstraţi privilegiul de a lua decizia finală pentru decizii de urgenţă. Toate deciziile se respectă până la următorul consiliu de familie.

FIȘĂ REZUMAT CONSECVENȚA, CRITICA, ÎNCREDEREA Sporirea CONSECVENȚEI •

Adevărata consecvență înseamnă să urmăm aceeași cale sau să revenim la ea dacă se întâmplă să ne abatem.

•

Este important să folosim același plan de parenting și acasă, și în afara ei.

•

Susțineți-vă partenerul cu ajutorul competențelor voastre.

•

Experimentați competențele, nu le predicați.

•

Dați sfaturi doar dacă puteți face acest lucru astfel încât ceilalți să se simtă susținuți și mai bine în pielea lor.

Gestionarea CRITICILOR și a Sfaturilor Nefolositoare 

Căutați, în alte materiale despre parenting, sfaturi corecte, care să fie compatibile cu filozofia voastră și cu obiectivele voastre pe termen lung. Ignorați orice sfat care stă în calea acestui scop sau care reduce comunicarea și respectul reciproc în cadrul familiei.



Comportamentul adulților poate fi intenționat sau neintenționat, întocmai ca cel al copiilor. Folosiți Planul Universal pentru a răspunde problemelor, în cadrul tuturor relațiilor voastre.



Încercați să vedeți aspectele pozitive ale criticii în loc să reacționați la modul în care ceilalți o exprimă.



Dacă ați încercat în repetate rânduri să folosiți competențele pentru o comunicare eficientă pentru a răspunde unor persoane veninoase, poate este timpul să stabiliți unele limite.

Păstrarea ÎNCREDERII 

Priviți ce departe ați ajuns. Educați-vă. Înconjurați-vă de oameni care vă sprijină. Încurajați-vă.