Pacepa [PDF]

Zitiervorschau

Istoria intelligence în confruntările internaționale Tema: „Ion Mihai Pacepa”

SIBIU, 2020

CUPRINS

Introducere................................................................................3 Dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa.................................4 Relațiile lui Pacepa din interiorul Securității............................5 Practici abuzive manifestate de Pacepa....................................7 Viața personală a generalului Ion Mihai Pacepa......................9 Concluzie................................................................................11 Bibliografie.............................................................................12

SIBIU, 2020

Introducere Ion Mihai Pacepa, născut în data de 28 octombrie 1928, și-a început cariera militară în România. În anul 1951, după ce a absolvit Facultatea de Chimie Industrială, a fost încadrat ca locotenent în Securitate. După patru ani, a ajuns șef de serviciu la Direcția a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, șef al rezidenței de spionaj din RFG. A fost prim-adjunct al directorului DIE între anii 1966 și 1972. A fost numit consilierul lui Ceaușescu pentru securitate și dezvoltare tehnologică, funcție pe care a deținut-o din 1972 până în iulie 1978. În același timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne – Consiliul Securității Statului. În august 1974 a fost avansat la gradul de general-locotenent. În următorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA în diferite operațiuni împotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autoritățile americane au apreciat – într-o scrisoare publică – activitatea sa din această perioadă ca fiind "o importantă și unică contribuție adusă Statelor Unite".

Dezertarea Mihai Pacepa

generalului Ion

Toate biografiile şi studiile ce ating problema Pacepa, precizează foarte clar că generalul Pacepa şi-a început cariera externă ca membru al reprezentanţei comerciale româneşti în Republica Federală Germania, în anul 1956, fiindu-i alocată şi o competenţă informativă cu caracter spionistic, având în vedere extracţia sa instituţională. Se pare că nici generalul Pacepa nu a dorit să

SIBIU, 2020

evidenţieze prea multe date din biografia sa, lăsând ca un lucid spion pensionar, să planeze multe conjecturi asupra punctelor obscure din cariera sa. În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceaușescu în RFG pentru a transmite un mesaj secret cancelarului german Helmut Schmidt. Era perioada în care Pacepa negocia cu nemţii, la presiunea lui Ceauşescu, vânzarea unor componente pentru avioanele militare. Acest lucru nu se putea pune în practică, întrucât nemţii nu aveau aprobarea americanilor. „El îi promisese lui Ceauşescu că va rezolva problema, însă nu reuşise. Şi din cauza acestui eşec, Pacepa s-a gândit să evadeze din România. La rândul lor, securiştii din interior aflaseră de planurile lui de a fugi din ţară“1. Era momentul oportun pe care Pacepa nu l-a ratat şi a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea sa de azil a fost aprobată de președintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidențial. Dezertarea sa a produs panică atât în familia Ceauşescu, care se temea că Pacepa va divulga toate secretele României, cât şi în Securitate, ai cărei angajaţi din străinătate, de exemplu, se temeau că vor fi deconspiraţi. Se pare că Pacepa a făcut câte un pic din fiecare.

Relațiile lui Pacepa din interiorul Securității Ion Mihai Pacepa a fost trecut în arhivele ofițerilor din fosta D.G.I.E. ca fiind un mare trădător național , afiliat unor alte nume, dintre care amintim cele ale lui Ștefan Andrei, Doicaru Nicolae și alții din alte cadre din fosta conducere a unității de informații externe. După actul de trădare comis de generalul Pacepa, mai mulți ofițeri au dezvăluit rapoarte în care erau prelevate diferite carcteristici ale relațiilor pe care Gheorghe Oprea le-a avut cu acesta, cât și cu alte cadre din 1

Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa, de Lucia Hossu-Longin, 2009

SIBIU, 2020

conducerea fostei U.M. 0920. Caracteristica principală a actelor de trădare era aceea a încălcării flagrante a normelor muncii de selecționare, cunoaștere, instruire, educare și promovare a cadrelor, „de întronare a unui climat de minciună și abateri de la regulile generale ale muncii de securitate.”  În altă ordine de idei, cu ocazia descoperirii trădării generalului Ion Mihai Pacepa, au apărut și alte dosare care au arătat că și alți ofițeri din fosta U.M. 0920 au fost implicați în acte de trădare, atâta timp cât au fost în străinătate. Cadrele din fosta U.M 0920, în rapoartele prezentate, au arătat că generalul ar fi avut relații strânse și cu Nicolae Ecobescu. În cadrul vizitelor la domiciliile din București, precum și la vila din Breaza care era proprietatea lui N. Ecobescu, generalul a putut prelua diferite informații care vizau domeniul politic al partidului și statului român2. Ion Mihai Pacepa era amintit în informațiile furnizate de Manea Gheorghe, Pădurariu Ion, Marcu Gheorghe, Gheorghe Aurel, Constantin Ștefan, Știrbu Simion că pentru a întreține relații apropiate cu Ștefan Andrei, a folosit diferite practici care se rezumau la oferirea de cadouri și invitarea la diferite mese. Protocolul acestor mese era format din băuturi fine de origine franceză, procurate de la alte cadre aflate în Franța sau în țările occidentale, fără să le achite contravaloarea.  Cadourile pe care Ion Mihai Pacepa i le oferea lui Ștefan Andrei, se rezumau la diferite băuturi, țigări, obiecte de îmbrăcăminte pentru el și familia sa, bijuterii, aparatură tehnică de radio-televiziune, bibelouri și alte obiecte din cristal, articole de cosmetică, discuri, cărți, tablouri pictate de artiști de valoare și altele. Respectivele daruri erau luate din străinătate prin diferite mijloace, chiar și prin curieratul diplomatic, la cererea expresă a „trădătorului” și cu mențiunea netăgăduită că erau pentru Ștefan Andrei, fără rambursarea contravalorii. În 1976, Mihai Pacepa s-a ocupat de aducerea în țară a unei biblioteci în stil florentin de sufragerie, la un preț mult mai mic decât cel aflat pe piață. Cu prilejul diferitelor mese oferite de Ion Mihai Pacepa, discuțiile dintre el și Doicaru Nicolae și Ștefan Andrei, vizau și politica promovată de partidul comunist din România și de statutul țării pe plan internațional. Bunele relații care existau între aceste trei nume, apar evidențiate și prin rapoartele cadrelor și din diferite deplasări pe care aceștia le-au făcut în străinătate. Mărturiile lui Manea Gheorghe se refereau chiar la o înțelegere pe Ion Mihai Pacepa în dosarele Securității, 1978-1980", Liviu Țăranu, Editura Enciclopedică, București, 2009 2

SIBIU, 2020

care Doicaru Nicolae și Ștefan Andrei au avut-o în privința deplasărilor în străinătate. În proximitatea deplasării lui Ștefan Andrei și a lui Ion Mihai Pacepa în S.U.A., aceștia au avut diferite contacte și discuții cu consilieri și cadre din C.I.A. Din alte dosare, reiese că Ion Mihai Pacepa a avut relații și cu Nicolae Nicolae, într-o ascensiune continuă, iar cu ocazia vizitelor în Statele Unite ale Americii (unde Nicolae Nicolae era ambasador), i se organizau generalului mese festive și era considerat un invitat de onoare în sânul familiei sale. În perioada vizitei în S.U.A. din luna aprilie a anului 1978, Nicolae Nicolae și-a depășit atribuțiile de simplu ambasador și l-ar fi ajutat pe general în organizarea de diferite demonstrații, după cele ale maghiarilor de la New York, folosind sursele furnizate de rezidența S.U.A. Nicolae Nicolae și Ion Mihai Pacepa aveau caracteristici comune și în privința antecedentelor social-politice și a trăsăturilor negative de caracter, pentru realizarea unor deziderate de ocupare a unor funcții mai înalte. Cel vizat nu era întotdeauna doar „tovarășul” Ștefan Andrei, ci și alte nume de ambasadori ca și Căruntu Constantin, Mărgineanu Ion, Datcu Ion, Iacob Ionașcu, Marcu Gheorghe, Caraman Mihai, Dorobanțu Victor, Negoiță Dan, Constantin Ștefan, Fodor Napoleon, Dumitrescu Titus și alte nume aflate în străinătate, în postura de consilieri de ambasade, șefi de agenții economice, sau cu alte însărcinări. În Raportul publicat de Ministerul de Interne, Departamentul Securității Statului, apare un plan care cuprinde principalele concluzii rezultate din cercetările făcute despre actul de trădare al generalului Ion Mihai Pacepa.

Practici abuzive manifestate de Pacepa Exista o concurență foarte mare între Doicaru și Ion Mihai Pacepa, în dorința de ocupare a unor funcții cât mai înalte. Practicile abuzive pe care aceștia le comiteau se puteau rezuma la: instalarea unor mijloace de înregistrare în secret a unor discuții în locuri special amenajate, cenzurarea telegramelor care veneau din exterior și de multe ori, verificarea conținuturilor acestora, precum a fost cazul Decretului Prezidențial privind organizarea și funcționarea fostului

SIBIU, 2020

Departament de Informații Externe, acordarea de vize pentru plecarea definitivă din țară a unor familii, în schimbul unor beneficii materiale, vile, apartamente sau autoturisme. S-a manifestat o preocupare a celor doi cu privire la cunoașterea unor date secrete cu importanță deosebită pentru statul român, centralizarea transmiterilor cifrate, elaborarea ordinului 000235/1973 care le-a oferit prilejul de a lua sub control toată activitatea informativă și evitarea controlului pentru ce făceau în afara granițelor României. Se practicase dezinformarea, consum economic exagerat în ceea ce privește menținerea nejustificată a unor clădiri, plata a numeroase abonamente la presa străină, cât și întreținerea parcului auto, etc. S-a comis deliberat un întreg furt intelectual prin mijloace operative, diferite fenomene de corupție, abateri de la morală și alte manifestări de indisciplină, abuzuri și ilegalități. Se obișnuiau să interogheze membri Partidului după ce soseau de la o ședință și să-i întrebe îndeosebi despre obiectul discuțiilor3. În punctajul eliberat de Ministerul de Interne, Departamentul Securității Statului , au apărut diferite concluzii cu privire la activitatea și personalitatea generalului Ion Mihai Pacepa. Au apărut semnalări cu privire la infiltrarea în aparatul D.G.I.E. a unor trădători, care erau de fapt piste ce duceau la numele acestui general. Rezultă de asemenea o scurgere de informații despre activitatea D.G.I.E. și divulgarea unor secrete. Tolerarea unor acte de corupție este una dintre acuzațiile de care se face vinovat generalul Pacepa și încălcarea de fosta conducere a D.G.I.E. a hotărârilor de partid, a ordinelor Comandantului Suprem, practicarea deliberată a dezinformării, comiterea unor abateri și sustragerea aparatului de sub control. Colectivul însărcinat cu efectuarea cercetărilor cu privire la cauzele care au determinat și condițiile care au favorizat actul de trădare comis de generalul Pacepa, a rezolvat problemele ordonate de conducerea ministerului, stadiul cazurilor date spre rezolvare, în ultima perioadă, fiind următorul: Acțiunea „Peregrinii” din 1978, Acțiunea „FOKKER”, Acțiunea „MELITA” din 1978, Trădări și alte probleme.  Printr-o scrisoare a Ministerului de Externe datată 6 noiembrie 1978, Marcu Petrică arăta că Dana Pacepa, fiica generalului Ion Mihai Pacepa, ar fi deținut în mod ilegal și cu un nume fictiv, un garaj în imobilul din București, Cum a fost posibil? Cârtița Pacepa, Neagu Cosma, Editura Paco, București, f.a., p. 135139 3

SIBIU, 2020

Strada Camil Petrescu, numărul 6. Din cercetările făcute la fața locului, s-a constatat că acel garaj aparținea efectivului U.M. 0763 și era folosit abuziv de către Pacepa. În raportul prezentat de generalul maior în rezervă , Neagu Cosma apăreau motivele pentru care a fost posibilă trădarea generalului Pacepa: promovarea în funcții înalte a unor oameni care aveau diferite nereguli politice și a unor persoane imorale și din punct de vedere politic, politica unora susținută de metode de securitate, plasarea unor persoane în puncte-cheie pentru aflarea unor informații noi pentru organul decizional, influențarea prin calomnii, dezinformări și „cadouri și servicii de tot felul…” , contraspionaj și nu în ultimul rând, crearea unui stat în stat. Dintre prietenii cei mai apropiați ai generalului I.M.Pacepa erau menționați: Ștefan Andrei, Pungan, Oprea, Luchian, Stanciu, Mircea Aurel, Manolescu, Tincu. În luna iulie, generalul I.M.Pacepa era trimis în R.F.G. pentru a negocia cu firma de avioane FOKKER, iar la 29 iulie avea un loc rezervat în cursa Frankfurt-București. Dar generalul nu s-a prezentat la aeroport și a dispărut și de la hotelul Intercontinental de la Koln. Abia în data de 10 august, agențiile de presă U.P.I. și Reuter au transmis din Washington că generalul Pacepa a rămas în Occident. A fost înlocuit de către Nicolae Doicaru.4 Din anumite surse, reieșea faptul că au fost prinși 12 generali și ofițeri superiori de securitate, printre cei arestați aflându-se și Luchian, președintele Comisiei guvernamentale de pașapoarte și vize, cât și Tincu, directorul general al vămilor. Iar la domiciliile unor alți ofițeri de securitate, se efectuează percheziții și se fac cercetări ample la fața locului. Concluzia era că: „La București, în cercuri apropiate organelor de securitate se vorbește că rămânerea generalului Pacepa în Occident a cauzat mai multe pagube decât cutremurul din 1977.” Din buletinul de la 9 noiembrie 1979 , se arăta că un așa-zis „cutremur Pacepa” a făcut ravagii în sânul Ministerului Afacerilor Externe, unde mai mulți directori, generali și ofițeri au fost schimbați din funcție.

Viața personală a generalului Ion Mihai Pacepa

Cum a contribuit Ion Mihai Pacepa la schimbarea politicii externe a SUA, 30 iunie 2013, Ana Stan, Adevărul 4

SIBIU, 2020

Din surse afiliate organelor de justiție, s-a aflat că nu doar generalul Ion Mihai Pacepa a plecat din România, ci și soția și fiica acestuia. Ele ar fi obținut pașapoartele pe baza unui certificat medical pentru fiica sa, care arăta că ea ar avea nevoie de un tratament medical în străinătate, document eliberat de doctorul Alexiu, un subaltern al fostului ministru al sănătății, Nicolae Nicolaescu. Din discuțiile purtate cu Bikel Ivan , acesta l-a caracterizat pe Ion Mihai Pacepa ca fiind un om fricos, a relatat despre impotența sa și despre viciul beției a soției acestuia. Iar în ultima perioadă se preciza că soția lui a exagerat foarte mult cu bețiile. Privitor la relațiile dintre Doicaru Nicolae și generalul Pacepa, surprinzător este faptul că acestea nu au fost bune inițial, pentru că D. Nicolae îl privea cu foarte multe rezerve.  Din relatările colonelului Moga Vasile, era evidențiat faptul că „aria de activitate a trădătorului Mihai Pacepa a fost extrem de mare și cu posibilități multiple, nu numai de a culege informații pentru că, dacă s-ar fi rezumat doar la această latură, ar însemna că în momentul de față robinetul scurgerii informațiilor s-a închis.” La data de 13 noiembrie 1978, s-a prezentat la un consult medical, Bisir Ileana Constanța, o prietenă a Ileanei Pacepa. Fiind un plan pregătit dinainte, soția a redeschis discuția despre familia Pacepa. Din discuții s-a aflat faptul că în luna august a anului 1978, s-au prezentat în fața casei Ileanei Pacepa din București, doi cetățeni vest-germani care au adus cu ei servieta generalului Pacepa, în care se aflau stiloul, agenda și ochelarii acestuia. Tot aceștia au relatat evenimentele din seara zilei de 29 iulie 1978, după ce generalul Pacepa a dispărut din camera sa de hotel din Koln. Se povestea faptul că au intrat peste el doi indivizi necunoscuți, care l-au invitat în fața hotelului respectiv. Grăbit și surprins de venirea lor, generalul a lăsat toate obiectele personale în cameră. Aceștia l-au urcat într-o mașină și a fost dus la ambasada S.U.A. din Koln, varianta care a făcut-o pe soția lui să conchidă că dispariția sa nu a fost una premeditată, mai ales că nu-și lăsa el „ochelarii de care nu se despărțea niciodată.”  Un alt scenariu a fost legat de faptul că generalul Pacepa avea o concubină pe fosta solistă de muzică populară, Mărioara Tănase. La decesul acesteia, generalul ar fi avut o criză de nervi. De asemenea, prietena soției generalului avea în posesia ei, o fotografie cu generalul și Mărioara Tănase pe o plajă la mare. După moartea concubinei generalului, acesta ar fi avut o altă amantă, de care știa doar șoferul acestuia.

SIBIU, 2020

Concluzie

În 1987 Pacepa a publicat Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, prima carte occidentală care a dezvăluit viața deșănțată de la curtea unui dictator comunist. Red Horizons a fost tradusă în românește ca: Orizonturi roșii: Cronicile unui spion comunist, si a fost publicată în SUA de unde a fost trimisă ilegal în România. În 1993, Pacepa a publicat Moștenirea Kremlinului (București, Editura Venus), în care a documentat continuitatea în România a poliției politice de tip

SIBIU, 2020

comunist. În 1999 el a publicat trilogia Cartea Neagră a Securității (Bucuresti, editura Omega-Ziua), care a devenit best-seller în România. Ceauşescu se temea ca Pacepa, odată fugit, să nu dezvăluie secretele Fabricii de diamante sintetice din Bucureşti, construită în anul 1974, şi unde lucrau aproximativ 300 de angajaţi ai Securităţii. Practic, lui Pacepa i s-a datorat construirea ei, care a reuşit, prin intermediul spionilor săi, să facă rost de tehnologiile utilizate pentru producerea diamantelor sintetice. Mai mult decât atât, a reuşit să aducă în ţară şi un specialist care să vegheze la procesul de producţie. Cifra de afaceri a fabricii era în acei ani între 240 şi 270 de milioane de lei pe an. Dar Pacepa nu a dezvăluit niciodată străinătăţii acest lucru, drept dovadă că fabrica a funcţionat până în 2006.

Bibliografie 1. Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa, de Lucia Hossu-Longin, 2009 2. Ion Mihai Pacepa în dosarele Securității, 1978-1980", Liviu Țăranu, Editura Enciclopedică, București, 2009 3. Cum a fost posibil? Cârtița Pacepa, Neagu Cosma, Editura Paco, București, f.a., p. 135-139 4. Cum a contribuit Ion Mihai Pacepa la schimbarea politicii externe a SUA, 30 iunie 2013, Ana Stan, Adevărul

SIBIU, 2020

5. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pacepa-agentul-rusilor-adat-cea-mai-crunta-lovitura-spionajului-romanesc 6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mihai_Pacepa 7. https://humanitas.ro/assets/media/mostenirea-kremlinului.pdf 8. https://www.rfi.ro/politica-96825-pagina-de-istorie-ion-mihai-pacepatradator-erou

SIBIU, 2020