OKUMA - Advanced One Touch IGF (Rev I) [PDF]

Zitiervorschau

Revizia I (ian 2007). CE MARK (1st Edition). Pub. No. 5261-E (LE32-113-R1a) Jan.2006

MASURI DE SIGURANTA Unitatea CNC pe care sunt instalate functiile IGF este echipata cu diferite dispozitive de siguranta care protejeaza personalul si masina de accidente in timpul operarii. Oricum, exista posibilitatea ca utilizarea incorecta a acestor functii sa duca la accidente si vatamari corporale. Pentru a preveni acest gen de situatii cititi cu atentie atat acest manual, cat si pe cele care il insotesc pentru a putea utiliza corect functiile IGF. Informatiile care sunt prezentate in continuare necesita o atentie sporita in functionarea IGF. Cititi aceste informatii si urmati instructiunile pe care le contin. Situatiile prezentate in continuare si semnele de avertizare atasate pe panourile exterioare ale masinii se refera doar la situatiile potential periculoase care au putut fi prevazute. ATENTIE! Ele nu acopera toate situatiile potential periculoase.

1. Precautii la citirea acestui manual Acest manual nu ofera decat informatii referitoare la functiile IGF. De aceea pe langa acest manual au fost oferite si manuale care ofera informatii despre functionarea masinii si a unitatii CNC; a parametrilor; a alarmelor/erorilor, intretinere, etc. Cititi aceste manuale inainte sa utilizati functiile IGF sau sa rulati programe CNC create folosind functiile IGF.

2. Precautii de folosire 2.1 Activarea functiilor IGF Pentru detalii privind alimentarea cu energie electrica si selectarea modului de operare premergatoare activarii functiilor IGF, cititi manualele care ofera informatii despre operarea masinii si a unitatii de CN. 2.2 Operarea in timp ce se folosesc functiile IGF Daca se declanseaza o alarma in timp ce se folosesc functiile IGF determinati natura exacta a acesteia si luati masurile pentru corectarea situatiei care a declansat-o, prin consultarea acestui manual si a celor alaturate.

I

2.3

Rularea programelor CNC create folosind functiile IGF

(1)

Folositi functia de simulare a functiilor IGF pentru a verifica operatia inainte de a rula programul CNC creat folosind functiile IGF destinate prelucrarii.

(2)

Nu prelucrati niciodata un reper folosind un program CNC creat cu ajutorul functiilor IGF fara sa verificati operarea sa. Rulati programul fara semifabricat si asigurati-va ca nu exista interferente, apoi prelucrati semifabricatul in modul “ single block” (linie cu linie). Daca nu exista probleme, se poate trece la prelucrarea automata.

(3)

Verificati daca ati luat toate masurile de siguranta inainte de a desfasura activitati care implica rotirea arborelui principal sau a partilor mobile ( turela, etc. )

(4)

Nu atingeti nicioadata partile in miscare, spanul sau semifabricatul in timpul masinarii.

(5)

Verificati valorile de decalaj ale sculei.

(6)

Verificati valorile de decalaj fata de “punctul 0” masina.

(7)

Asigurati-va ca toate reglajele corective (avans, turatia arborelui principal, avans rapid) sunt 100% sau o valoare mai redusa daca este necesar;

(8)

Daca folositi o masina cu incinta asigurati-va ca incinta este inchisa, nu operati o masina daca usa de la incinta sau oricare alt element al incintei este deschis.

(9)

Verificati cu atentie ca viteza arborelui principal, vitezele de avans, viteza de avans rapid, etc. specificate in program sunt in intervalul permis de specificatiile sculelor, universalului, elementelor de prindere, etc. in timpul operatiilor de masinare.

3. La terminarea lucrului (1)

La terminarea lucrului curatati spatiul din vecinatatea masinii.

(2)

Asezati toate dispozitivele in pozitia initiala de retragere.

(3)

Inchideti alimentarea cu energie electrica a masinii.

(4)

Dezactivati functiile IGF inainte de a opri alimentarea cu energie electrica a masinii.

(5)

Pentru a opri alimentarea cu energie electrica a masinii inchideti intrerupatorul “CONTROL ON” (CONTROL PORNIT) apoi comutatorul principal de conectare.

4. CAND

SUNT PROBLEME

(1)

NECESARE

INSPECTIILE

DE

INTRETINERE/

CAND

APAR

Pentru a executa o oprire de urgenta apasati butonul oprire de urgenta situat pe panoul de comanda.

II

(2)

Consultati persoana insarcinata cu intretinerea pentru

a determina ce masuri

corective sunt necesare; (3)

Inainte de a contacta centrul de service de care apartineti, dupa ce s-a declansat o alarma sau o eroare, notati-va toate alarmele si mesajele de eroare relevante care au fost afisate.

(4)

Cititi cu atentie acest manual cat si manualele care ofera informatii despre mesajele de alarma si eroari, despre masina si unitatea de CN, parametri, etc. inainte de a lua masuri corective in timpul inspectiilor de intretinere sau ca raspuns

la o

problema.

5. Simboluri Utilizate in Acest Manual Indicatoarele de avertizare sint folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra importantei informatiilor prezentate. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie . Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat va rezulta in deces sau raniri serioase Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat poate rezulta in deces sau raniri serioase Indica pericole care, daca nu sint evitate, pot rezulta in raniri usoare sau echipamente stricate Precautii la operare sau manevrare

III

INTRODUCERE Acest manual de operare descrie procedurile de operare pentru sistemul Advanced One-touch IGF astfel incat sa puteti sa beneficiati de toate avantajele masinii si sa ii pastrati precizia pentru o lunga perioada de timp. Sunteti incurajat sa cititi cu atentie acest manual si sa urmati instructiunile date in manual.

Cititi si intelegeti acest manual de operare pentru a folosi pe deplin capacitatile sistemului Advanced One-Touch IGF.

CUPRINS CAPITOLUL 1 SETAREA DATELOR PENTRU GAURIREA STANDARD 1. Rolul datelor standard de gaurire 2. Procedura de setare a datelor standard de gaurire

……………... ....................... .......................

P.7 P.7 P.7

CAPITOLUL 2 SETAREA DATELOR SCULELOR 1. Rolul datelor sculelor 2. Procedura de setare a datelor sculelor 3. Detaliile datelor sculelor

....................... ……………... ……………... ……………...

P.13 P.13 P.13 P.14

CAPITOLUL 3 SETAREA DATELOR DE MATERIAL 1. Rolul datelor de material 2. Procedura de setare a datelor de material 3. Detaliile datelor de material

....................... ……………... ……………... ……………...

P.24 P.24 P.24 P.29

CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRILOR IGF 1. Rolul Parametrilor 2. Procedura de Setare a Parametrilor 3. Detaliile Parametrilor

....................... ……………... ....................... .......................

P.35 P.35 P.36 P.38

....................... .......................

P.71 P.71

....................... ........................

P.71 P.72

........................ ........................ ……………… ........................ ........................

P.74 P.74 P.74 P.74 P.74

........................

P.76

........................ ………………. .........................

P.76 P.76 P.78

………………. ………………. ……………….

P.78 P.78 P.78

CAPITOLUL 5 SETAREA DATELOR METODEI DE PRELUCRARE 1. Rolul Setarii Datelor Metodei de Prelucrare 2. Procedura de Setare a Datelor Metodei de Prelucrare 3. Metoda Setarii Datelor Metodei de Prelucrar CAPITOLUL 6 DEFINIREA FORMEI SEMIFABRICATULUI 1. Definirea Formei Semifabricatului 1-1. Rolul Definirii Formei Semifabricatului 1-2. Fereastra BLANK SHAPE 1-3. Stabilirea Datelor 2. Definirea Formei Semifabricatului cu Adaos Uniform 2-1. Rolul Definirii Formei Semifabricatului cu Adaos Uniform 2-2. Stabilirea Datelor 3. Definirea Formei Libere a Semifabricatului 3-1. Rolul Definirii Formei Libere a Semifabricatului 3-2. Ecranul BLANK SHAPE 3-3. Introducerea Datelor

CAPITOLUL 7 DEFINIREA SECTIUNII PENTRU PRELUCRARE 1. Definirii Sectiunii pentru Prelucrare 2. Definirea Sectiunii pentru Prelucrare (Strunjire) 2-1. Stabilirea Datelor 3. Definirea Sectiunii cu Prelucrari Multiple 3-1. Succesiunea Definirii Sectiunii pentru Prelucrari Multiple 3-2. Succesiunea Stabilirii Datelor 3-3. Stabilirea Continutului Prelucrarii 3-4. Stabilirea Formei pentru Prelucrare 3-5. Stabilirea Modelului Formei 3-6. Editarea Prelucrarii Sectiunii CAPITOLUL 8 INTRODUCEREA SETARILOR 1. Rolul Introducerii Setarilor 2. Introducerea Setarilor Mandrinei si Pinolei 2-1. Fereastra CHUCK 2-2. Fereastra CENTER CAPITOLUL 9 DETERMINAREA AUTOMATA A OPERATIILOR 1. Rolul Determinarii Automate a Operatiilor 2. Ecranul pentru Determinarea Automata a Operatiilor 3. Determinarea Suprafetei de Prelucrat 4. Determinarea Metodei de Prelucrare 5. Rolul Stabilirii Conditiilor 6. Conditiile Stabilirii Elementelor 6-1. Desemnarea Sculelor Prioritare 6-2. Datele de Decizie privind Prelucrarile Longitudinale/Frontale 6-3. Continutul Bibliotecii de Operatii 6-4. Biblioteca de Profile/Pozitii de Scule 6-5. Stabilirea Datelor pentru Sabloane 6-6. Conditia de Copiere 6-7. Stabilirea Ghidului CAPITOLUL 10 TESTAREA OPERATIILOR 1. Ecranul de Prezentare a Testarii Operatiilor 2. Functiile de Testare a Operatiilor 2-1. START 2-2. Alegerea Metodei de Rulare 2-3. STOP 2-4. RESET

......................... ......................... ………………. ………………. ……………….

P.79 P.79 P.79 P.81 P.110

………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ……………….

P.110 P.112 P.113 P.113 P.124 P.130

......................... ......................... ......................... ......................... .........................

P.131 P.131 P.132 P.132 P.133

......................... …………….....

P.134 P.134

......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................

P.135 P.135 P.139 P.143 P.144 P.144

......................... ………………. ......................... ......................... ......................... .........................

P.146 P.150 P.153 P.155 P.157 P.157

.......................... .......................... .......................... .......................... .......................... .......................... ..........................

P.158 P.158 P.158 P.158 P.158 P.159 P.159

2-5. Single Block 2-6. High Speed Drawing 2-7. Changing Shape Display 3. Nose R Compensation During Process Test 4. Alarms Related with Process Test

.......................... .......................... .......................... .......................... ..........................

P.159 P.159 P.159 P.163 P.164

CAPITOLUL 11 EDITAREA UNITATII DE PRELUCRARE 1. Rolul Editarii Unitatii de Prelucrare 2. Editarea Schemei (Editarea in Unitati de Prelucrare) 3. Editarea Metodei de Prelucrare 3-1. Alegerea Unitatii de Prelucrare pentru Editare 3-2. Definirea Datelor 4. Pagina de Operatii 4-1. Ecranul de Componente 4-2. Editare Date Posibile 4-3. Ecran pentru Prelucrari Multiple 5. Editarea Conturului de Prelucrare 5-1. Alegerea Operatiilor pentru Editare 5-2. Miscarile de la Punctul de Referinta al Ciclului pana la Punctul de Inclinare 5-3. Miscarile la Punctul Final 5-4. Punctele de Inceput/Sfarsit ale Degrosarii/Tesirii 6. Editarea Conturului de Prelucrare (Strunjire Speciala) 6-1. Alegerea Operatiilor pentru Editare 6-2. Editarea datelor 7. Editarea Conturului de Prelucrare (Prelucrari Multiple) 7-1. Alegerea Proceselor pentru Editare 7-2. Editarea Datelor 8. Editarea Profilului de Prelucrare Frontala a Canalelor/Contur 8-1. Alegerea Proceselor pentru Editare 8-2. APPROACH/ESCAPE (Countouring) 9. Setarea Traseului Sculei 9-1. Apropierea si Retragerea Sculei 9-2. Setarea Traseului Sculei 10. Editarea Proceselor in Programul NC

......................... ......................... ......................... .........................

P.165 P.165 P.166 P.166

......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................

P.166 P.167 P.175 P.176 P.176 P.178 P.178 P.179

......................... .........................

P.181 P.182

.........................

P.183

......................... ......................... .........................

P.185 P.185 P.185

......................... ......................... .........................

P.193 P.193 P.193

......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................

P.195 P.195 P.195 P.199 P.199 P.200 P.201

CAPITOLUL 12 CREAREA PROGRAMELOR 1. Rolurile Crearii de Programe 2. Procedura de Operare pentru Crearea unor Parti de Program 3. Secventa de Numere si Secventa de Nume 4. Scoatere Coduri Modale M

......................... .........................

P.202 P.202

......................... ......................... .........................

P.202 P.203 P.205

5. Generarea Automata a Stopului Optional (M01) 6. Controlul Arborelui Principal 7. Controlul Racirii 8. Controlul Schimbarii Sculei CAPITOLUL 13. CARACTERISTICI ALIMENTATOR CU BARA SI EXTRACTOR DE BARA (OPTIONAL) 1. Parametrii Alimentatorului cu Bara si ai Extractorului de Bara 2. Setarea Datelor in Ecranul INTRODUCERE SETARI pentru Alimentatorul cu Bara sau Extractorul de Bara CAPITOLUL 14 SPECIFICATIILE SISTEMULUI INPROCESS GAUGING (OPTIONAL) 1. Parametri pentru Specificatiile In-Process Gauging 2. Crearea Procesului de Masurare prin Editarea Operatiilor 2-1. Prelucrare Canale, Degrosare Canale, Finisare Canale 3. Note asupra Masurarii in Timpul Operatiilor CAPITOLUL 15 SPECIFICATIILE MODULUI LOAD MONITOR (OPTIONAL) CAPITOLUL 16 UNIVERSAL SECUNDAR SI DOUA UNIVERSALE FRONTALE (OPTIONAL) 1. Definirea Sectiunii Prelucrarii 1-1. Setarea Semifabricatului 1-2. Definirea Sectiunii Prelucrarii (pentru Strunjire si Prelucrari Multiple) 2. Introducerea Setarilor 2-1. Tipul si Dimensiunile Mandrina/Pinolei de Centrare 2-2. Setarile pentru Transferul Piesei de Prelucrat 3. Definirea Punctelor de Divizare 4. Determinarea Automata a Operatiilor si Definirea Conditiilor 4-1. Determinarea Automata a Primei si celei dea doua Operatii 4-2. Determinarea Automata a Conditiilor de Aschiere 5. Testarea Operatiilor 5-1. Alegerea Primei/celei de a Doua Operatii 6. Editarea Unitatii de Prelucrare 6-1. Adaugarea unei Unitati de Prelucrare

......................... ......................... ......................... .........................

P.206 P.206 P.207 P.207

.........................

P.213

.........................

P.213

.........................

P.215

.........................

P.217

.........................

P.217

.........................

P.218

......................... .........................

P.220 P.220

.........................

P.223

......................... ......................... .........................

P.224 P.224 P.224

......................... .........................

P.224 P.225

.........................

P.225

………………. ……………….

P.225 P.227

……………….

P.229

……………….

P.229

………………. ………………. ………………. ………………. ……………….

P.230 P.230 P.230 P.231 P.231

6-2. Editarea Metodei de Prelucrare 6-3. Editarea Conturului Prelucrarii 6-4. Editarea Operatiei de Transfer a Piesei de Prelucrat 7. Crearea Programelor 7-1. Creare Date Animate 7-2. Programul de Transfer a Piesei de Prelucrat CAPITOLUL 17 PRELUCRARILE DUPA AXA Y (OPTIONAL) 1. Definirea conturului 1-1. Definirea Sectiunii Prelucrarilor Multiple 1-2. Setarea Conturului de Prelucrare 1-3. Definirea Conturului Canalului cu axa Y 2. Editarea Unitatii de Prelucrare 2-1. Editarea Metodei de Prelucrare (Prelucrari Multiple dupa Axa Y) (Optiune: Specificatii Prelucrarii Multiple, Specificatii Axa Y) 2-2. Editarea Conturului de Prelucrat (Prelucrari Multiple dupa Axa Y) (Optiune: Specificatii pentru Prelucrari Multiple, Specificatii Axa Y) 3. Creare Programe CN 3-1. Pregatirea si Verificarea Modala pentru Prelucrari Multiple dupa Axa Y 3-2. Programarea CN pentru Frezarea Canalelor de Pana cu Axa Y 3-3. Exportul Programului CN pentru Prelucrarea Canalelor cu Axa Y CAPITOLUL 18 PRELUCRAREA CU AXA B (OPTIONAL) 1. Definirea Sectiunii de Prelucrare cu Axa B 1-1. Drilling 1-2. Keyway Cutting 1-3. Grooving 1-4. Contour Generation Machining 1-5. Pocketing 1-6. Face Milling 2. Setarea Punctelor de Referinta Inclinate 3. Editarea Unitatilor de Prelucrare 3-1. Conturul Prelucrarii cu Axa B 4. Programarea CN pentru Prelucrarea cu Axa B 4-1. Folosirea Comuna a Numarului de Setari de Scule in Prelucrarile Multiple 5. Desemnarea Directiei de Indexare a Sculelor de Strunjire 5-1. Stabilirea Datelor pentru Scule

………………. ……………….

P.231 P.231

………………. ………………. ………………. …………….....

P.232 P.235 P.235 P.235

………………. ………………. ………………. ………………. ......................... ……………….

P.237 P.237 P.237 P.237 P.245 P.246

.........................

P.246

………………. ……………….

P.256 P.258

……………….

P.258

……………….

P.259

……………….

P.263

......................... ……………..... ………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ……………….

P.264 P.264 P.264 P.267 P.267 P.268 P.268 P.269 P.270 P.271 P.271 P.272

……………….

P.275

………………. ……………….

P.276 P.277

………………. ………………. ………………. ………………. ………………. ……………….

P.276 P.276 P.276 P.276 P.277 P.277

CAPITOLUL 19 FILETARE ELICOIDALA (OPTIONAL) 1. Editarea Unitatii de Prelucrare pentru Filetarea Elicoidala cu Tarod 1-1. Editarea Metodei de Prelucrare 1-2. Editarea Conturului de Prelucrare

.........................

P.278

......................... ......................... .........................

P.279 P.279 P.282

CAPITOLUL 20 PRELUCRAREA GAURILOR ELICOIDALE

.........................

P.286

CAPITOLUL 21 STRUNJIREA CU SCULE UNIVERSALE 1. Descriere 2. Definirea Bibliotecii de Scule 3. Editarea Unitatii de Prelucrare 4. Exportul Programului CN

......................... ......................... ......................... ......................... .........................

P.287 P.287 P.287 P.287 P.287

CAPITOLUL 22 MESAJELE DE ALARMA 1. Numerele Alarmelor si Mesajele Alarmelor 2. Continutul Mesajelor de Alarma

......................... ………………. .........................

P.289 P.289 P.293

5-2. Editarea Unitatii de Prelucrare 5-3. Crearea Programului CN 6. L-tool Index Function (Optional) 6-1. of L-tool Index Function 6-2. Setting Tool Data 6-3. Editing Machining Unit

CAPITOLUL 1 SETAREA DATELOR PENTRU GAURIREA STANDARD. 1. Rolul datelor standard de gaurire Datele standard de gaurire, cum ar fi pentru filetare, gaurire, alezare etc. sunt predefinite pentru facilitarea procesului de setare a datelor pentru strunjire sau a altor operatii de prelucrare. In cazul operatiei de filetare, de exemplu, specificand un diametru nominal se completeaza automat casutele de text pentru diametrul de gaurire la centru, diametrul gaurii pregatitoare, marimea tesiturii, pasul, etc. de la datele standard predefinite. Este de asemenea posibila schimbarea datelor standard predefinite dupa cum se doreste. Urmatoarele date sunt incluse: x

Diametrul si lungimea fiecarui burhiu

x

Marimea tesiturii pentru fiecare burghiu

x

Diametrul gaurii pregatitoare, pasul si marimea tesiturii pentru fiecare tarod.

2. Procedura de setare a datelor standard de gaurire Procedura de setare a datelolor standard de gaurire este explicata. Exemplu: Setati marimea tesiturii pentru o gaura facuta de o scula de frezare. Procedura: 1. Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend.

7

2. Apasati tasta functionala [F5] (STD HOLD)

3. Alegeti tipul de gaura standard dorit In acest exemplu, mutati cursorul in “2 CHAMFERING DATA ON M DRILLING”, si apasati tasta functionala [F2] (EDIT).

4. Introduceti datele dorite Mutati cursorul pe obiect si introduceti datele. In acest exemplu, valorile standard au fost deja introduse si nu necesita modificari ulterioare. Pentru punctele de introducere a datelor, verificati Capitolul 1, 3. “Detaliile datelor de gaurire standard” 5. Dupa setarea datelor, apasati tasta functionala [F7](OK)

8

3. Detaliile datelor de gaurire standard Punctele pentru datele de gaurire standard sunt listate mai jos:

Afisajul metric/inch de pe ecran depinde de unitatile de masura folosite in unitatea de control a CN. Deoarece toate datele numerice afisate pe ecran sunt complet diferite, verificati corectitudinea unitatilor de masura folosite. Pentru a schimba intre unitatile de masura metrice si inch, utilizati Manualul de Operare pentru unitatea CN. Detaliile datelor de gaurire standard

9

10

11

12

CAPITOLUL 2 SETAREA DATELOR SCULELOR 1. Rolul datelor sculelor Cu sistemul One-Touch IGF , sculele pot fi determinate automat. Definiti sculele pe care le aveti in tabelul datelor sculelor, si sistemul One-Touch IGF selecteaza pe cele mai potrivite, o alta scula poate fi selectata cu usurinta folosind setarile de conditii si functiile de editare proces. Daca scula potrivita nu este declarata, sistemul One-Touch IGF creeaza automat datele sculei (aceasta scula este numita o scula nedefinita “non-registred tool”) 2. Procedura de setare a datelor sculelor Procedura de setare a detelor sculelor este descrisa mai jos: Procedura: 1. Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend

2. Apasati tasta functionala [F1](TOOL REGIST) Este afisat ecranul TOOL DATA.

13

3. Detaliile datelor sculelor Urmatoarele date ale sculelor trebuie sa fie definite 1) Tool Data Number (Numarul datelor sculei) Un numar maxim de 204 scule de la nr. 1 pana la nr. 204 pot fi definite. Numarul datelor sculei este numarul sculei din tabelul datelor sculelor. In cazul masinilor cu doua turele, numarul datelor sculelor de la nr. 1 la nr 204 pentru turela A si de la nr.1 la nr. 38 pentru turela B pot fi definite. 2) Clasificarea sculei Un cod de scula trebuie selectat pentru fiecare scula din cele 38 de coduri presetate, clasificate dupa tipul si directia prelucrarii. 3) Datele de comanda a. TOOL NO.:TN Numarul de index pentru scula al turelei poate fi specificat. Acesta este folosit pentru codurile T in programul CN. b. OFFSET NO.: ON Numarul corectiei sculei poate fi specificat. Acesta este folosit pentru codurile T in programul CN. Acesta este necesar cand sunt folosite scule la care este specificat in special numarul lor de corectie. [Completare] Cand “19 GROOVE OD Ļ”, “20 GROOVE ID Ĺ” sau “21 GROOVE FACE ĸ” este selectat, este afisat OFFSET NO. 1 si OFFSET NO. 2. Acesta este afisat deoarece sunt folosite doua compensari de scule pentru a facilita pozitionarea sculelor pentru scule pentru canele largi. Forma canalului si “OFFSET NO. 1/2 O1/O2 ” corespund una alteia dupa cum este descris in urmatoarele doua pagini.

14

a. O singura scula pentru canal Cand este folosita o singura scula pentru canal, corectia sculei pentru pozitionare pentru referinta ciclului pentru prelucrare de exterior (OD), prelucrare la interior (ID) si prelucrare frontala (FACE) ar trebui folosita dupa cum este aratat mai jos. Partea de corectie este pozitionata la punctul de referinta, care determina pozitia canelurii.

15

b.Scula pentru canal larg Cand este folosita o scula pentru canal larg, corectia sculei pentru pozitionare pentru referinta ciclului pentru prelucrare de exterior (OD), prelucrare la interior (ID) si prelucrare frontala (FACE) ar trebui folosita dupa cum este aratat mai jos.

Prima corectie de scula O1 muta scula la punctul de referinta al partii ciclului (A-B) pentru a incepe prelucrarea. A doua corectie de scula O2 muta scula la punctul de sfarsit al partii (C-D). Pozitiile corectiilor de scule O1 si O2 pentru sculele de canal rotund sunt indentice cu cele pentru canal drept.

16

4) Date grup (cand este prevazut cu functia „tool life management” (control al duratei de viata a sculei) a. TOOL GROUP: TG Grup scula trebuie specificat pentru functia de control al vietii sculei. Acesta este folosit pentru “TG=” coduri in programul CN. b. OFFSET GROUP: OG Numarul de Corecitie grup trebuie specificat pentru functia de control al vietii sculei. Acesta este folosit pentru “OG=” coduri in programul CN. 5) Date forma scula a. FORM CODE: FC Alegeti diagrama dorita din diagramele informative afisate pe ecran. b. Setari pentru TOOL ANGLE, EDGE ANGLE, STINCKING OUT, etc. c. NOSE R Se specifica raza varfului pentru sculele de strunjire sau pentru sculele de canal. 6) Pozitia de schimbare scula a. INDEX POSITION: ZT, XT Pozitia pentru schimbare scula a turelei trebuie specificata. “TOOL ANGLE”, “ENDGE ANGLE”, “STICKING OUT”, “HOLDER LENGHT” si “TOOL DIA.” sunt descrise mai jos: (1) Cu scule pentru prelucrat exterior, interior si frontal “TOOL ANGLE”, “EDGE ANGLE” reprezinta urmatoarele unghiuri: TOOL ANGLE (A1): Unghiul inclus la varful de taiere EDGE ANGLE (A2): Unghiul capatului sculei facut cu linia verticala cu directia de taiere (sunt cazuri cand acest unghi nu exista) 17

(2) Cu scule pentru prelucrari de interior, scule rotative, etc., “TOOL DIA.”, “TOOL WIDTH” si “STICKING OUT” reprezinta urmatorele marimi: STICKING OUT (L1): Lungimea de la varful sculei pana la prinderea sculei HOLDER LENGTH (L2): Lungimea burghiului sau a sculei de prelucrare la interior TOOL DIA (D): Diametrul suportului TOOL WIDTH (W): Grosimea varfului

18

Exempu: Scule de strunjire (degrosare, finisare)

19

Exempu: Scule drepte (degrosare, finisare)

x

Pentru ca sculele drepte sa fie selectate automat de procesul de determinare, specificati-le ca scule prioritare.

20

Exempu: Scule semirotunde (degrosare, finisare)

21

x

Cifra din paranteze () este numarul codului formei.

x

Pentru a face ca sculele semirotunde sa fie selectate automat de procesul de determinare, specificati-le ca scule prioritare. 22

Exempu: Scule pentru caneluri, scule de filetare si burghie

x

Pentru sculele pentru canale atribuiti orive valoare pentru “TOOL ANGLE”

x

Burghiele care au un diametru mai mare decat dimensiunea parametrului Nr. 37 “DRILL MAXIMUM DIAMETER” sau burghiele cu placute din carburi metalice avand un diametru mai mic decat dimensiunea parametrului Nr.36 “CARBIDE DRILL MINIMUM DIAMETER” nu pot fi selectate de procesul automat de determinare. Setarile paramatrului trebuie schimbate.

x

Sculele pentru canale care au o grosime mai mare decat dimensiunea parametrului Nr. 25 “GROOVING TOOL WIDTH MAX. VALUE ” nu pot fi selectate de procesul automat de determinare.

x

Codul de forma Nr.2 al “GROOVE OD Ļ”, “GROOVE ID Ļ” si “GROOVE FACE ĸ” si codul de forma Nr.3 al “GROOVE OD Ļ” nu poate fi selectat prin procesul automat de determinare.

23

Capitolul 3 SETAREA DATELOR DE MATERIAL 1. Rolul datelor de material Conditiile de prelucrare potrivite pentru fiecare tip de material pot fi definite. Cu sistemul One-Touch IGF, regimurile de aschiere sunt determinate automat conform materialului. Poate fi inregistrat un maxim de 16 materiale, si sunt deja definite in masina inainte de livrare 8 tipuri standard de materiale. 2. Procedura de setare a datelor de material Este descrisa procedura de setare a datelor de material. Cand inregistrati un material nou, copiati datele de la un material existent si modificati datele dorite. Procedura: 1 Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend

24

2 Apasati tasta functionala [F6] (MAT. DATA SETTING) Apare fereastra MATERIAL DATA SETTING.

3 Mutati cursorul la “9”

25

4 Apasati tasta functionala [F2] (COPY) Apare fereastra COPY MATL DATA.

5 Mutati cursorul la materialul care urmeaza a fi copiat, si apasati tasta functionala [F7] (OK). In acest caz, selectati “2 S45C”.

6 Apasati tasta functionala [F1] (EDIT)

26

7 Introduceti numele materialului. In acest caz, tastati: [S][5][5][C]WRITE

8 Stabiliti regimurile de aschiere. In acest caz, editati datele de material copiate. Defilati fereastra in sus sau in jos cu tastele funtie [F7] (OK), mutati cursorul la obiectul dorit cu tastele de control al cursorului, si setati conditiile de prelucrare.

27

Ecranul de mai jos este deschis atunci cand cursorul este pozitionat pe ROUGHING & COPYING si este apasata tasta functionala [F1] (EDIT).

Pentru setarea datelor obiectelor, consultati capitolul 3, 3. “Detaliile datelor de material”. [Completare] Pentru a sterge date de material, mutati cursorul pe data de material dorita si apasati tasta functionala [F3] (DELETE) [Completare] Pentru a edita date de material deja inregistrate, mutati cursorul pe data de material dorita si apasati tasta functionala [F1] (EDIT) Procedura de editare este la fel ca la inregistrare.

28

3. Detaliile datelor de material Tabelul datelor de material

29

30

31

32

33

34

CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRILOR IGF 1. Rolul Parametrilor Sistemul One-Touch IGF poate determina sculele, regimurile si operatiile din forma de prelucrare si setarile specificate ale setarilor datelor masinii si poate creea un program CN automat; in orice caz, depinzand de circumstante, pot fi cazuri cand se va dori schimbarea unor conditii pentru determinarea automata. In acest caz, schimband datele parametrilor IGF, determinarea automata a regimurilor poate fi schimbata dupa cum doriti. De asemenea, parametri IGF sunt folositi pentru post procesarea datelor intr-un program CN care include coduri M speciale pentru caracteristici optionale. Parametrii IGF includ: x x x x x x x

Parametrul de dimensiuni Parametrul intreg Parametrul procentual Parametrul fiecarui proces (controlul axului/schimbarea sculelor) Parametrul de prelucrare al fiecarui material (parametrul de gaurire, parametrul de frezare capat) Parametrul de operare cu material tip bara Parametrul de secventa de prelucrare

35

2. Procedura de setare a parametrilor Procedura de setare a parametrilor este descrisa mai jos. Exemplu: Schimbati parametrul intreg Nr 81 “SEQUENCE NO. INCREMENT IN PROCESS” la un numar serial. Procedura: 1 Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend

2 Apasati tasta functionala [F7] (PARAMETER)

36

3 Alegeti tipul parametrului In acest caz, mutati cursorul la “2 INTEGER PARAMETER” si apasati tasta functionala [F7] (ORDER Ļ). Ecranul parametrului intreg este afisat.

4 Setati datele dorite In acest caz mutati cursorul la “81 SEQUENCE NO. INCREMENT IN PROCESS”, tasta in [0] si apasati tasta WRITE.

Pentru detaliile parametrilor consuntari capitolul 3, 3. “Detaliile parametrilor” 5 Dupa setarea datelor, apasati tasta functionala [F7] (OK)

37

3. Detaliile parametrilor 1) Sistemul de unitati de masura folosit in parametri de dimensionare din acest tabel este in milimetri (mm). Cand folositi sistemul One-Touch IGF in inch, valorile implicite sunt convertite automat. 2) Parametrii indicati cu (Multiple machining), (contour generation) or (in-press gauging) sunt accesibili doar cand caracteristicile optionale corescpunzatoare sunt prevazute masinii. Parametrii dimensionali Nume 1. OD CLEARANCE 2. ID CLEARANCE 3. FACE CLEARANCE 4. PRESET VALUE OF BLANK INSIDE LENGTH IL 5. PRESET VALUE OF BLANK INSIDE DIA. ID 6. PRESET VALUE OF DIMENSION ZERO SHIFT 7. PRESET VALUE OF PROGRAM ZERO SHIFT 8. NOSE-R CANCEL TRAVEL

9. PRESET VALUE OF CENTER LENGTH L2 10.PRESET VALUE OF CENTER DIA. D2 11.PRESET VALUE OF CENTER HOLE DIA. D3 12. FINISHING GROOVING CLEARANCE

13. PRESET VALUE OF CHAMFERING 14. ROUGHING X-AXIS CLEARANCE 15. ROUGHING Z-AXIS CLEARANCE 16. FINISHING X-AXIS CLEARANCE

Implicit 8 8 4 0

Explicatie Observatii Specifica un interstitiu la Consultati Capitolul 12, 8. forma semifabricatului “Controlul schimbarii sculei” Seteaza forma semifabricatului implicita

0 0 0 0

Specifica valorile I si K pentru G40 (nose R cancel). Acest parametru este folosit pentru a executa conicitatea sau prelucrare circulara fara zona neprelucrata Consultati Capitolul “Introducere setari”

0.05

0.2 8 4

Specifica interstitiul pentru iesire a sculei pentru canal la sfarsitul prelucrarii canalelor largi. Aceasta valoare trebuie sa fie mai mare decat la canalul standard. Seteaza marimea implicita a tesiturii Specifica interstitiul pentru Parametrul dimensional calcularea punctului de Nr. 69, 70 referinta pentru ciclu

4

38

8

Nume 17. FINISHING Z-AXIS CLEARANCE 18. GROOVING CLEARANCE 19. THREADING CLEARANCE 20. RECESSING CLEARANCE 21. DRILLING CLEARANCE 22. TAPPING CLEARANCE 23. LONGITUDINAL LENGTH FOR ROUGH/FIN. FACE Example:

Implicit 2

24. MAX. WIDTH OF CUTTING AREA FOR ROUGH FACE

20

25. GROOVING TOOL WIDTH MAX. VALUE

7

26. GROOVING WIDTH MAX. VALUE 27. CUT DOWN DIA. FOR CUTTING OFF

7

2 5 2 3 10 10

7

Explicatie

Observatii

Selecteaza strunjirea frontala cand urmatoarea inegalitate este satisfacuta cu un element de forma conectat la capatul unei fete ca si cum ar fi recunoscut ca strunjire din parametri intregi Nr.62, 63 si 64, parametrul procentual Nr. 35, si parametrul dimensional Nr. 24: L Fata degajata marginita [Face clearance boundary] Pozitia pentru schimbarea sculei XT> degajare exterioara marginita [OD clearance boundary] c. Suprafata C Pozitia pentru schimbarea sculei ZT> Fata degajata marginita [Face clearance boundary] Pozitia pentru schimbarea sculei XT”degajare exterioara marginita [OD clearance boundary] Pozitia de aschiere In functie de localizarea aschierii partii, sunt posibile urmatoarele cinci pozitii de aschiere : 1= OUTSIDE [strunjire exterioara] 2= OUTSIDE (BACK) [strunjire exterioara in spate] 3= FRONT [strunjire frontala] 4= INSIDE [strunjire interioara] 5= INSIDE (BACK) [strunjire interioara in spate] a.

Retragerea in pozitia initiala de schimbare a sculei x Turela se retrage catre pozitia de schimbare a sculei din primua operatie de prelucrare printr-un control pe doua axe inainte de a incepe operatia de prelucrare x Cu specificatiile celor doua sanii, turela A se misca prima, iar apoi se misca turela B.

209

x

b.

c.

Cu specificatiile imaginii in oglinda [mirror image specification], se realizeaza pozitia de schimbare a sculei de pe turela care este comandata prima. Aproximarea punctului de incepere a operatiei x In conformitate cu numarul sculei si cu numarul de abateri care sunt in mod automat determinate sau specificate de catre editarea operatiilor, o comanda T este scoasa, iar scula corespunzatoare aproximeaza punctul de incepere a operatiei. x Traseul de aproximare este determinat de catre suprafata pozitiei de schimbare a sculei si de pozitia de aschiere x Traseul de aproximare poate fi executat fie prin controlul uneia, sau a doua axe, asa cum se precizeaza de catre parametrul de schimbare a sculei din « Fiecare Parametru de Proces » [Each Process Parameter] x In cazul controlului pe doua axe, exista doua sabloane pentru aproximarea traseului in functie de pozitia de schimbare a sculei si de pozitia de aschiere

Miscarea de la punctul de incepere a operatiilor pana la punctul ciclului de referinta (start point)

210

Turela se misca in cursa rapida cu control pe doua axe. Daca fie coordonatele axelor X sau Z sunt identice intre punctul de incepere a operatiilor si punctul ciclului de referinta, axele nu se misca. d. Miscarea de la punctul sfarsitului de ciclu si pana la punctul de sfarsire operatii. Acesta este asemenator ca la « Miscarea de la punctul de incepere a operatiilor pana la punctul ciclului de referinta » e.

Retragerea de la punctul de sfarsit de operatii si pana la pozitia de schimbare a sculei x x x

f. x x

g.

Atunci cand operatia de prelucrare a fost completa si scula ce trebuie folosita pentru urmatoarea operatie nu este aceeasi cu scula curenta, turela se retrage de la punctul final al sculei si pana la pozitia de schimbare a sculei. Traseul de retragere este determinat de suprafata pozitiei de schimbare a sculei si de pozitia de aschiere. In practica, este traseul invers de la b. « Aproximarea punctului de incepere a operatiei » Miscarea catre punctul de incepere a urmatoarei operatii Cand pozitia de schimbare a sculei a urmatoarei scule nu este intemeiata cu cea a sculei actuale, turela se misca catre cea anterioara (pozitia urmatoarei scule) Traseul miscarii este determinat de suprafata pozitiei de schimbare a sculei actuale si a celei urmatoare. De aceea, atunci cand amandoua pozitiile sunt localizate in aceeasi suprafata, se foloseste controlul dupa doua axe ; cand sunt in suprafete diferite, se foloseste controlul unei singure axe.

Miscarea catre punctul de incepere a urmatoarei operatii daca nu exista schimbare de scula x x

Cand operatia de prelucrare a fost realizata si scula urmatoare care va fi folosita este aceeasi cu scula actuala, turela se misca catre punctul de inceput al urmatoarei operatii. Traseul de miscare este determinat de pozitiile de aschiere ale operatiilor curente si cele urmatoare.

211

x

x

Miscarea este executata in lungul marginii degajarii prin controlul unei axe. Daca amandoua pozitiile de aschiere sunt identice, se foloseste controlul dupa doua axe. Setarea corectiei sculei poate fi schimbata in timpul miscarii.

f. Retragerea finala x x

Cand toate operatiile de prelucrare au fost realizate, turela se retrage catre pozitia de schimbare a sculei din operatia finala. Traseul de retragere este inversul de la b. « Aproximarea punctului de incepere a operatiei »

“Traseul sculei” care este explicat pentru controlul ciclului de aschiere in gol la controlul schimbarii sculei este, strict vorbind, traseul in lungul caruia se misca varful sculei. Prin urmare, sculele aschietoare care au un portcutit cu diametru mare, cu varf aschietor lat, etc., poate interfera cu materialul. Pentru evitarea interferentei, cresteti datele degajarii pentru parametrii dimensionali No.1 si 3, si executati din nou determinarea automata a operatiilor.

212

CAPITOLUL 13 CARACTERISTICI ALIMENTATOR CU BARA SI EXTRACTOR DE BARA (OPTIONAL) Atunci cand masina este echipata cu alimentator cu bara si extractor de bara, este posibil sa creati un program care sa controleze alimentatorul cu bara si extractorul de bara folosind sistemul One-touch IGF. 1.

Parametrii Alimentatorului cu Bara si ai Extractorului de Bara

Parametrii pregatitori ai materialului din bara sunt inclusi in parametrii IGF asa cum se vede si mai jos. Vedeti SECTIUNEA 4 « IGF PARAMETER SETTING » si setati acesti parametri. Parametrii Alimentatorului cu Bara si ai Extractorului de Bara : (1)

Sablonul Operarii Alimentatorului/Extractorului cu bara x NO BAR FD./PL. Masina nu este echipata cu alimentator cu bara sau cu extractor de bara x BAR FD. M93 Masina este echipata cu alimentator cu bara care este avansata sau retrasa de comanda M93 x BAR FD. M93& M92 Masina este echipata cu alimentator cu bara care este avansata de comanda M93 si retrasa de comanda M92 x BAR FD. M84& M83 Masina este echipata cu alimentator cu bara care este avansata de comanda M84 si retrasa de M83 in acelasi timp cu miscarea de deschidere/inchidere a mandrinei. x BAR PL. Masina este echipata cu extractor de bara (spring collet type) (tip mandrina cu bucsa elastica) (2)

Programul Alimentatorului/Extractorului de Bara x NO Codurile de control ale Alimentatorului/Extractorul de bara nu sunt scoase din program x YES Codurile de control ale Alimentatorului/Extractorului cu bara sunt scoase din program (3) (4) (5) (6) (7)

Top cutting speed (mm/rev) [Viteza maxima de aschiere] Top cutting federate (mm/min) [Avansul maxim de aschiere] Top cutting spindle (cw /ccw ) [Rotatia maxima la aschiere] Top cutting coolant (ON/OFF) [Racirea maxima la aschiere] Work stopper start position for top cut [Pozitia de incepere a blocarii prelucrarii pentru aschierea maxima] ---specifica pozitia de blocare a lucrului pentru aschiere maxima in cazul unui opritor sincronizat al piesei de prelucrat. (8) Work stopper start posit. Before operat [Pozitia de incepere a blocarii prelucrarii dupa operatie] Specifica pozitia de blocare a piesei de prelucrat pana la inceperea prelucrarii, in cazul unui opritor sincronizat al piesei de prelucrat.

213

(9)

Work stopper interlock feed (mm/min) [Avansul de sincronizare a opririi lucrului] Specifica rata avansului pentru avansarea opritorului piesei impreuna cu piesa de lucru. (10) INITIAL BAR STOCK-OUT LENGTH (FL) [Lungimea initiala a adaosului de bara] Specifica distanta de impingere (sticking-out) pentru o noua bara. (11) BAR PULLER STARTING POSITION (PS) [Pozitia de incepere a extractiei de bara] Specifica pozitia de start pentru extractorul de bara. (Vedeti figura prezentata mai jos)

(12)

BAR PULLER GRIPPING DISTANCE (D) [Distanta de prindere a extractorului] Specifica lungimea de prindere a extractorului. (Vedeti figura de mai jos)

(13) Viteza de prindere a extractorului de bara (mm/min) Specifica rata avansului pentru prinderea piesei 214

(14) Viteza de tragere a extractorului de bara (mm/min) Specifica rata avansului pentru tragerea piesei (15) FRONT EJECT (ED) [Retragerea opritorului pentru piesa] Specifica distanta de retragere de la pozitia initiala a opritorului fata de piesa de prelucrat cand aceasta este evacuata prin fata. Cand este setat « 0 », rezulta un program NC pentru evacuarea piesei prin spate.

(16) Avansul de retragere a tamponului opritor al piesei Precizeaza rata avansului pentru tragerea materialului din bara pana la tamponul opritor dupa evacuarea frontala. (17) Colector de piese x NO Codurile de control ale colectorului de piese (M76 si M77) nu sunt introduse in program in cazul evacuarii frontale. x YES Codurile de control ale colectorului de piese (M76 si M77) sunt introduse in program in cazul evacuarii frontale. 2.

Setarea Datelor in Ecranul de INTRODUCERE SETARI pentru Alimentatorul cu Bara sau Extractorului de Bara

Programul de control pentru pregatirea materialului tip bara pentru alimentatorul cu bara sau extractorul de bara poate fi adaugat prin editarea parametrilor IGF. Setarea datelor pentru alimentatorul cu bara sau extractorul de bara se face in ecranul de Introducere Setari (SETUP INPUT). In functie de parametrii No.1 si 2, de pregatire a materialului din bara, fereastra pentru setarea datelor pentru alimentatorul cu bara/extractorul de bara difera dupa cum urmeaza :

215

Nota : Operatia de retezare trebuie privita ca o operatie de prelucrare independenta. Fereastra cu datele pentru setarile alimentatorului cu bara/extractorului de bara si elementele setarilor sunt explicate mai jos. Fereastra TOP CUT/STOPPER x

TOP CUT TURRET CAB (pentru caracteristicile cu doua sanii sau imagine in oglinda) Alegeti turela unde se afla montata scula top-cut x TOOL NO. CTN x T-OFFSET CON x T-GROUP CTG (pentru managementul duratei de viata a sculelor) Specifica numarul grupului de scule pentru managementul duratei de viata a sculelor. x OFST GRP COG (Pentru managementul duratei de viata a sculelor) Specifica numarul decalajelor grupului de scule pentru managementul duratei de viata a sculelor . x T-POSIT. CXT,CZT x STOPPER TURRET SAB (pentru caracteristicile cu doua sanii sau imagine in oglinda) Alegeti turela unde se afla montat opritorul de piesa. x TOOL NO.STN x T-OFFSET SON x T-POSIT.SXT, SZT x BEFORE BAR STOP BSP x TOP CUT POSIT.TP x TOP CUT START PT XA x TOP CUT END PT XB x AFTER BAR STOP ASP x STOPPER LINK FEED M Fereastra BAR PULLER x TURRET PAB (pentru caracteristicile cu doua sanii sau imagine in oglinda) Alegeti turela unde se afla montat extractorul de bara x TOOL NO.PTN x T-OFFSET PON x T-POSIT. PXT, PZT x BAR OUT FL Va loarea setata pentru « INITIAL BAR STOCK-OUT LENGTH » in parametri de pregatire a materialului din bara este folosita ca implicita (default) x START PS Valoarea setata pentru « BAR PULLER STARTING POSITION » in parametri de pregatire a materialului din bara este folosita ca implicita (default) x GRIP DISTANCE D Valoarea setata pentru « BAR PULLER GRIPPING DISTANCE » in parametri de pregatire a materialului din bara este folosita ca implicita (default) 216

CAPITOLUL 14 (OPTIONAL)

SPECIFICATIILE SISTEMULUI IN-PROCESS GAUGING

Atunci cand masina este echipata cu sistemul in-process gauging (de masurare piesa in timpul operarii masinii), poate fi creat un ciclu de program intr-un mod simplu, prin precizarea unui punct de capat pentru procesul de masurare prin editarea operatiilor. 1.

Parametri pentru Specificatiile In-process Gauging

Urmatorii parametri sunt inclusi in parametrii sistemului One-touch IGF. Acesti parametri determina argumentele care vor fi folosite pentru chemarea subprogramului de masurare intro portiune de program. Schimbati valorile dupa cum este necesar.

217

2.

Crearea Procesului de Masurare prin Editarea Operatiilor

Ciclul de masurare este creat pentru o operatie de masurare. Atunci cand se masoara puncte multiple, sunt create atat de multe operatii de masurare cate puncte sunt. (1)

Urmatoarele miscari sunt create si includ un ciclu de masurare

(2)

Daca directia de aschiere (directia masurarii) nu este compatibila cu ciclul corespunzator, atunci apare o eroare. Daca nu exista nici o suprafata prelucrata care sa poata fi masurata in directia precizata, atunci apare o eroare. Posibila combinatie de operatii si directii de aschiere (directii de masurare) sunt listate mai jos.

(3) (4)

218

-

« NG LIMIT » determina limita in diferenta dintre valoarea tinta (valoarea data) si valoarea masurata. Daca aceasta este depasita, atunci este data o alarma. “OK LIMIT” determina limita in diferenta dintre valoarea tinta (valoarea data) si valoarea masurata. Daca aceasta este depasita, atunci se executa o compensare. “NG LIMIT” si “OK LIMIT” sunt prestabilite cu valorile precizate in parametri dimensionali.

1) Daca nu exista nici o suprafata verticala la directia de masurare in intervalul dintre operatiile alese, atunci nu este afisat nici un punct activ. 2) Stabiliti punctul de referinta si punctul de masurare pentru o operatie de masurare. Punctul de incepere a operatiei de masurare este determinat automat din punctele de referinta si cele de masurare, asa cum se vede si mai jos.

Punctul de incepere a masurarii este determinat asa cum se arata mai jos : x O RAD, I RAD, O DIA : Start point (X,Z) = (reference point X, gauging point Z) [punctul de referinta X, punctul de masurare Z] x I DIA Start point (X,Z) = (program coordinate 0, gauging point Z) [coordonata programului 0, punctul de masurare Z] x O FACE, I FACE: Start point (X,Z) = (gauging point X, reference point Z) [punctul de masurare X, punctul de referinta Z] 3) In functie de conturul portiunii (blank), masurarea la punctul de referinta prestabilit poate determina interferenta senzorului cu portiunea. In asemenea situatie, redefiniti punctul de referinta intr-o pozitie corespunzatoare.

219

2-1.

Prelucrare canale, Degrosare Canale, Finisare Canale

Pentru canale obisnuite si canale largi, adancimea si largimea pot fi masurate. Pentru canale-V, poate fi masurata doar adancimea. Relatia dintre directia canalului, directia de masurare si locatia punctului activ este prezentata in continuare. Sagetile ĸ,Ĺ,Ļ arata directia masurarii. Ɣ : Locatia punctului activ. (1)

Groove [Canal]

(2)

Wide Groove [Canal lat]

(3)

V groove [Canal in V]

3.

Note asupra Masurarii in Timpul Operatiilor

Masurarile sunt efectuate pentu testarea operatiilor dupa cum sunt descrise mai jos: a. Doar traseul sculei este afisat pentru operatia de masurare pe ecranul PROCESS TEST b. Blocuri de afirmatii IF care sunt create ca si conditiile ON pentru ciclul de masurare nu sunt executate si ignorate. c. Miscarea de la punctul de aproximare pana la punctul de masurare este afisata ca si o cursa rapida. (Masurarea actuala este executata la avansul de lucru) (2) Operatia de masurare este scoasa in urmatorul program NC : (1)

220

221

222

CAPITOLUL 15

SPECIFICATIILE MODULUI LOAD MONITOR (OPTIONAL)

Atunci cand masina este echipata cu modulul load monitor, sistemul One-touch IGF poate crea parti de program pentru monitorizarea incarcarilor prin simpla introducere de operatii. Prin selectarea unei axe monitorizate pentru fiecare scula, programul pentru monitorizarea incarcarilor pe axele alese in timp ce scula este folosita este automat creat. Miscarile in cursa rapida sunt ignorate (M216 este scoasa).

223

CAPITOLUL 16 (OPTIONAL)

UNIVERSAL SECUNDAR SI DOUA UNIVERSALE FRONTALE

Acest capitol descrie functiile disponibile cu masina echipata cu universal secundar sau cu doua universale frontale. 1.

Definirea Sectiunii Prelucrarii

In etapa definirii sectiunii prelucrarii, precizati conturul semifabricatului si definiti forma prelucrarii pentru a permite determinarea automata a operatiilor pentru prima operatie care este executata la universalul din stanga si a doua operatie care este executata la universalul din dreapta. 1-1.

Setarea semifabricatului

Este necesar sa precizati ‘PZ SFT. ZO1’ pentru prima operatie la universalul din stanga si ‘PZ SFT O2’ pentru a doua operatie la universalul din dreapta. Sistemele de coordonate pentru prima si a doua operatie difera fiecare dupa cum se arata mai jos :

1-2.

Definirea Sectiunii Prelucrarii (pentru Strunjire si Prelucrari Multiple)

Defineste conturul prelucrarii pentru prima operatie de la universalul din stanga si a doua operatie de la universalul din dreapta deodata asa cum se arata mai jos . Partea dreapta a suprafetei de prelucrat, care este marginita de forma semifabricatului si de conturul prelucrarii, este aschiata in prima operatie, iar partea stanga a suprafetei de prelucrat este aschiata in a doua operatie.

224

2.

Introducerea Setarilor

In stadiul introducerii setarilor, impartiti suprafata de prelucrat in prima operatie si a doua operatie, setati datele pentru mandrina de prindere pentru amandoua operatiile, si faceti setarile pentru transferul piesei de prelucrat. 2-1.

Tipul si Dimensiunile Mandrina/Pinolei de Centrare

Definiti tipul si dimensiunile mandrinei/pinolei de centrare pentru prima si a doua operatie. Pentru procedura de setare, vedeti SUBCAPITOLUL 8.2. ‘Introducerea Setarilor Mandrinei si Pinolei’ 2-2.

Setarile pentru Transferul Piesei de Prelucrat

Stabiliti datele pentru transferul piesei de prelucrat de la universalul din stanga la cel din dreapta, care este executat atunci cand prima operatie a fost executata. Atunci cand aceasta setare a fost realizata, o operatie de transfer a piesei de prelucrat va fi creata automat si va fi scoasa in portiunea de program. De asemenea este posibila editarea operatiei create automat pentru transferul piesei de prelucrat sau crearea unei noi operatii de transfer a piesei de prelucrat folosind functia de editare a unitatii de prelucrare. Definirea elementelor x REV.TRANS.ROT Se alege daca are loc sau nu transferul piesei de prelucrat in timpul rotirii arborelui principal. Atunci cand se alege ‘EXIST’, piesa de prelucrat este transferata in timpul rotirii arborelui principal. Setarea implicita este ‘NONE’

225

x TORQUE SKIP SKP Se alege daca are loc sau nu transferul piesei de prelucrat folosind torque skip (cuplare in salturi). Atunci cand ‘YES’ este selectata, piesa de prelucrat este transferata folosind functia de cuplare in salturi a motorului. Setarea implicita este ‘YES’. x TORQUE LIMIT1 TL1 (unit : %) Precizeaza limita maxima a cuplului motor, limita impusa atunci cand universalul din dreapta se apropie de universalul din stanga. Setarea implicita este determinata de parametrul procentual No.63 x TORQUE LIMIT TL2 ( unit : %) Precizeaza cuplul motor utilizat atunci cand mandrina de la universalul din dreapta apasa impotriva fetei piesei de prelucrat. Setarea implicita este determinata de parametrul procentual No.64. x TORQUE LIMIT TL3 (unit : %) Specifica cuplul motor ce trebuie redus dupa ce mandrina universalului din dreapta a apasat fata piesei de prelucrat. Setarea implicita este determinata de parametrul procentual No.65 x CHK CLS DWL DWC (unit : sec) Precizeaza timpul pentru inchiderea mandrinei universalului din dreapta. Setarea implicita este determinata de parametrul intreg No.31 x CHK OPN DWL DWO (unit : sec) Precizeaza timpul pentru deschiderea mandrinei universalului din stanga. Setarea implicita este determinate de parametrul intreg No.32. x TRANS. P WTP Precizeaza pozitia axei W unde piesa de prelucrat este transferata din universalul din stanga in cel din dreapta prin miscarea universalului dreapta in apropierea celui din stanga. De exemplu, setati “60 atunci cand punctual zero al axei W este stabilit asa cum se arata mai jos. Daca nu este definita nici o data pentru « TRANS P. », atunci nici o operatie de transfer a piesei de prelucrat nu este creata prin determinare automata. x TRANS. F WTF (unit : mm/min) Precizeaza marimea avansului care trebuie folosit atunci cand se misca universalul din dreapta catre cel din stanga. Valoarea implicita a setarii este determinata de catre parametrul dimensional No.71. x W ESCAPE P WEP Precizeaza pozitia de retragere in care universalul din dreapta trebuie sa se retraga dupa transferul piesei de prelucrat. Daca nu este setata nici o data pentru « W ESCAPE P », atunci nici o operatie de transfer a piesei de prelucrat nu este creata prin determinare automata.

226

x

A-t ESCAPE P XA, ZA

x B-t ESCAPE P XB, ZB Precizeaza pozitia de retragere in care turelele ar trebuie sa se retraga in timpul transferului piesei de prelucrat. Setarea implicita este determinata de parametri dimensionali de la No. 72 la 75.

3.

Definirea Punctelor de Divizare

Trebuie definit un punct de divizare care imparte suprafata de prelucrat pentru prima si a doua operatie. Definirea elementelor x OD DIV. P OX, OZ Coordonatele punctului de divizare OD sunt indicate. Nu este posibil sa precizati direct aceste coordonate x OD DIV. ANGL OA Precizeaza unghiul liniei de divizare OD Daca linia de divizare scade sub conturul de prelucrare, atunci este data o eroare x ID DIV. P IX, IZ Sunt indicate coordonatele punctului de divizare ID Nu este posibila precizarea directa a acestor coordonate x ID DIV. ANGL IA Precizeaza unghiul liniei de divizare ID Daca linia de divizare scade sub conturul de prelucrare, atunci este data o eroare. 227

x DRILL DP Alege daca gaurirea se face prin sau catre punctul de divizare ID, daca linia de divizare ID este terminata in interiorul portiunii. o BLIND : Gaurirea catre punctul de diviziune ID este inclusa in prima si a doua operatie. o THRU : Gaurirea completa este inclusa in prima operatie.

x REF. PT X, Z Punctul de divizare sugerat (punctul de referinta) este prezentat ca un punct violet pe ecran. Punctul poate fi miscat de tastele cursor. Coordonarea punctului ales in mod curent este indicata pentru « REF. PT » Procedura : 1. Apasati tasta de functii [F5] (DIV. P SET) in foaia cu sectiunea prelucrarii. Este afisata fereastra DIV.P.SET 2. Mutati cursorul catre “OD DIV. ANGL OA” sau “ID DIV. ANGLA IA”. 3. Apasati tastele cursor si miscati punctual de referinta catre punctul de diviziune dorit. 228

Punctul de referinta poate fi mutat in interiorul suprafetei definite de punctele de divizare ID si OD asa cum se arata mai jos :

Urmatoarele puncte pot fi puncte de referinta : x Intersectiile elementelor de contur x Punctele care impart un arc in sferturi de arcuri 4. Apasati tasta de functii [F3] (DIV.P SET). Punctul de referinta este setat ca punct de divizare Punctul de divizare este prezentat in rosu. 5. Precizati unghiul de divizare Partea din dreapta (partea pinolei) a punctului de divizare este aschiata in prima operatie, iar partea din stanga (partea mandrinei) a punctului de divizare este aschiata in a doua operatie.

4.

Determinarea Automata a Operatiilor si Definirea Conditiilor

Atunci cand sunt definite datele pentru “PZ SFT. ZO2” in etapa de definire a conturului semifabricatului de baza, prima operatie din stanga arborelui principal si a doua operatie de la universalul din dreapta sunt determinate in mod automat. (Daca nu este definita nici o data, atunci este determinata doar prima operatie) De asemenea, atunci cand datele pentru transferul piesei de prelucrat au fost definite in fereastra WORK TRANS. SET, este creata automat operatia de transfer a piesei de prelucrat. 4-1. (1)

(2)

Determinarea Automata a Primei si celei de-a doua Operatii Masina cu universal secundar si cu o singura turela (specificatii pentru o sanie) x Prima si a doua operatie sunt determinate automat pentru turela A x Operatia de transfer a unei piese de prelucrat este creata automat intre prima si a doua operatie. Masina cu universal secundar si doua turele (specificatii pentru doua sanii) x IGF determina in mod automat operatiile de prelucrare in conformitate cu definirea parametrilor intregi la No.77 „2SP-SADDLE MACHINE: PROCESS DECISION” 229

x

Este creata automat procedura de transfer a piesei, intre prima si a doua operatie, in cadrul procesului tehnologic executat de turela A.

1) Atunci cand datele despre scule au fost inregistrate, operatiile determinate in mod automat ar putea sa nu fie aceleasi cu cele prezentate mai jos deoarece sculele inregistrate au prioritate in alegerea sculelor. 2) Daca combinatia de operatii precizate cu parametrul intreg No.77 difera de specificatiile masinii, atunci sistemul ignora comanda operatiilor.

4-2. Determinarea Automata a Conditiilor de Aschiere Adancimea de aschiere si rata avansului printre conditiile de aschiere pentru strunjirea de degrosare, degrosarea canalelor, gaurire si frezare de degrosare in operatia a doua sunt determinate automat prin multiplicarea valorilor setate pentru parametri de material si valoarea setata pentru parametrii procentuali No.61 si respectiv No.62. 5. 5-1.

Testarea Operatiilor Alegerea Primei/ celei de a Doua Operatii

Operatiile pe care doriti sa le testati pot fi selectate dintre prima si a doua operatie. Apasati [F8] (DISPLAY CHANGE). Apoi, de fiecare data cand tasta de functii [F7] (OP1/OP2 SPINDLE CHANGE) este apasata, se modifica selectia asa cum se arata si mai jos:

a. First Operation Este executata testarea primei operatii. Portiunea de program pentru a doua operatie este sarita. b. Second Operation Este executata testarea celei de-a doua operatii. Portiunea de program pentru prima operatie este sarita. Atunci cand se executa testarea operatiilor pentru a doua operatie, este afisat conturul semifabricatului dupa prima operatie; oricum, retineti ca acest contur care este aschiat prin prelucrari multiple nu poate fi indicat.

230

6.

Editarea Unitatii de Prelucrare

Folosind functia de editare a operatiilor, este posibil sa editati operatiile de prelucrare determinate in mod automat, procesele de schimbare dintre turelele A si B, sau sa adaugati noi operatii de prelucrare asa cum doriti. Afisarea primei/celei de-a doua operatii in ecranul PROCESS SHEET In cazul universalului secundar sau specificatiilor pentru doua universale frontale, prima si a doua operatie sunt mixate in cadrul listei de operatii din ecranul PROCESS SHEET, si sunt folosite coduri de culoare. x Culoarea operatiei numarul Prima operatie…Negru A doua operatie..Verde 6-1.

Adaugarea unei Unitati de Prelucrare

Pentru a crea o noua unitate de prelucrare, miscati cursorul intr-un spatiu gol din pagina de operatii, si apasati tasta de functii [F2] (NEW/EDIT).

6-2.

Editarea Metodei de Prelucrare

Adancimea de aschiere si marimea avansului dintre conditiile de aschiere pentru strunjirea de degrosare, degrosarea canalelor, gaurire si frezare de degrosare in a doua operatie sunt determinate automat prin multiplicarea valorilor setate pentru parametri de material si valoarea setata pentru parametri procentuali No.61 si respectiv 62.

6-3.

Editarea Conturului Prelucrarii

Sistemul de coordonate pentru a doua operatie este schimbat fata de cel de la prima operatie asa cum se arata si mai jos.

231

6-4. (1)

Editarea Operatiei de Transfer a Piesei de Prelucrat Crearea Operatiei de Transfer a Piesei de Prelucrat. (a)

(b) (c) (d)

Mutati cursorul catre un loc gol din pagina de operatii pentru turela A, si apasati tasta de functii [F2] (NEW/EDIT). (Operatia de transfer a piesei de prelucrat trebuie setata pentru turela A) Selectati ‘1OP’. (Operatia de transfer a piesei de prelucrat trebuie sa fie setata in prima operatie) Dupa ce selectati OPTIONS, alegeti TRANSFER pentru a determina directia transferului piesei. Setati datele (Detaliile despre date sunt prezentate mai jos) 232

Definirea elementelor x REV. TRANS. Precizeaza daca se face sau nu transferul piesei de prelucrat in timpul rotirii arborelui principal. Acest parametru nu poate fi definit atunci cand directia de transfer este de la dreapta la stanga (R TO L) x TORQUE SKIP Precizeaza daca se face sau nu transferul piesei de prelucrat prin folosirea functiei TORQUE SKIP x CUT OFF NO. Atunci cand operatia de retezare este executata inainte de transferul piesei de prelucrat, operatia de retezare trebuie definita folosind functia de editare a operatiilor. Introduceti aici numarului acestei operatii. Daca operatia de retezare nu este executata, lasati acest element gol. x TORQUE LIMIT1 (unit : %) Precizeaza limita maxima a cuplului motor atunci cand universalul din dreapta se apropie de universalul din stanga. x TORQUE LIMIT2 (unit : %) Precizeaza cuplul motor atunci cand universalul din dreapta apasa fata piesei de prelucrat x TORQUE LIMIT3 (unit : %) Precizeaza cuplul motor care trebuie redus dupa ce mandrina din universalul dreapta a apasat fata piesei de prelucrat. x CHK CLS DWL (unit : sec) Precizeaza timpul pentru inchiderea mandrinei din universalul dreapta. x CHK OPN DWL (unit : sec) Precizeaza timpul pentru deschiderea mandrinei din universalul stanga. x TRANS. START P Precizeaza pozitia axei W unde universalul din dreapta se apropie de universalul din stanga pentru transferul piesei de prelucrat x TRANS. P Precizeaza pozitia axei W in care piesa de prelucrat este transferata x TRANS. F (unit : mm/min) Precizeaza avansul care trebuie folosit atunci cand se misca universalul din dreapta in apropierea celui din stanga.

233

x W ESCAPE P Precizeaza pozitia de retragere de unde universalul din dreapta trebuie sa se retraga dupa transferal piesei de prelucrat. x APP. DISTANCE Precizeaza distanta de apropiere de la pozitia de transfer atunci cand functia torque skip este folosita pentru transferul piesei de prelucrat. x IMP. DISTANCE Precizeaza distanta dintre punctul imaginar si pozitia de transfer atunci cand se foloseste functia torque skip pentru transferul piesei de prelucrat. x A-t ESCAPE P Precizeaza pozitia de retragere in care turela trebuie sa se retraga in timpul transferului piesei de prelucrat. x B-t ESCAPE P Precizeaza pozitia de retragere in care ar trebui sa se retraga turela in timpul transferului piesei de prelucrat. (2) Operatia de Transfer a Piesei de Prelucrat incluzand si Operatia de Retezare Atunci cand se realizeaza transferul piesei de prelucrat cu includerea operatiei de retezare, definiti operatia de retezare folosind functia de editare a operatiilor, si introduceti numarul operatiei de retezare atunci cand definiti ‘CUT OFF NO.’ pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat. Exemplu : a) Definiti operatia de retezare b) Precizati numarul operatiei de retezare pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat x Mutati cursorul pe ‘CUT OFF PROCESS’ si apasati tasta de functii [F1] (CUT OFF SELECT). Atunci cand este afisata fereastra PROCESS LIST, mutati cursorul catre operatia de retezare si apasati tasta de functii [F7] (SELECT)

La inceputul si la sfarsitul operatiei de retezare in timpul transferului piesei de prelucrat, este scoasa o secventa de retragere a turelei A. In acelasi timp, setarea pentru ‘A-t ESCAPE P ZA’ este scoasa ca pozitie de retragere pe axa Z.

234

7. Crearea Programelor 7-1.

Creare Date Animate

a. Contur Semifabricat Comenzile grafice ale conturului semifabricatului pentru prima operatie sunt scoase asa cum se vede si mai jos. DEF WORK [M] Defineste declararea vederii conturului laturii semifabricatului pentru prima operatie. DEF WORKF [ M] Defineste declararea vederii conturului fetei semifabricatului pentru prima operatie. Comenzile grafice ale conturului semifabricatului pentru a doua operatie sunt scoase asa cum se vede mai jos. DEF WORK [S] Defineste declararea vederii conturului semifabricatului pentru a doua operatie. DEF WORKF [S] Defineste declararea vederii conturului fetei semifabricatului pentru a doua operatie. b. Tipul Mandrinei de prindere Variabila de sistem a tipului de prindere pentru prima operatie este scoasa in modul G140 (selectarea universalului din stanga), si cea pentru a doua operatie este scoasa in modul G141 (selectarea universalului din dreapta).

7-2.

Programul de Transfer a Piesei de Prelucrat

Atunci cand este definita operatia de transfer a piesei, in mod automat este creata o portiune de program care include un program de transfer a piesei de prelucrat. Exemplu : N0721 G14 N0800 G140 N0801 P0070 N0802 G00 X500Z500 [Turela B este miscata catre pozitia de retragere] N0803 G13 N0804 G140 N0805 P0070 N0806 G00 X500Z500W800 [Turela A, universalul din stanga si cel din dreapta sunt miscate catre pozitiile lor de retragere] N0807 M247 [Blocarea mandrinei de la universalul opus (universalul din dreapta) este eliberata] N0808 M249 [Universalul opus (universalul din dreapta) este deschis] N0809 M151 [Universalul din stanga si cel din dreapta sunt sincronizate in rotatie]

235

N0810 G00 Z0W90 [Universalul din stanga (dupa axa Z) si universalul din dreapta (dupa axa W) sunt pozitionate] [‘TRANS. START P WS’ definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa ca si comanda W] [‘0’ este scoasa ca si comanda Z] N0811 G29 PW=30 [Cuplul motor maxim pentru axa W este definit] [‘TORQUE LIMIT 1TL1’ definit pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa ca si comanda PW] N0812 G94 G00W60D5L2F250PW=25 [Universalul din dreapta apasa fata semifabricatului folosind functia torque skip] [‘TRANS.P WTP’ definita pentru operatia de transfer a semifabricatului este scoasa ca si comanda W] [Parametrul intreg No.77 este scos ca si comanda D] [Parametrul intreg No.78 este scos ca si comanda L] [‘TRANS. FWTF’ pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa ca si comanda F] [‘TORQUE LIMIT2 TL2’ definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa ca o comanda PW] N0813 G29 PW=5 [Cuplul maxim pentru axa W este setat] [‘TORQUE LIMIT3 TL3’ definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat scoasa ca o comanda PW] N0814 M248 [Universalul opus (universalul din dreapta) este inchis] N0815 G04 F1 [DWELL (durata de inchidere) este executata pentru a astepta inchiderea mandrinei] [‘CHK CLS DWL DWC’ definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa pentru o comanda F] N0816 G28 [Limita cuplului motor a axei W este anulata] N0900 M246 [Se aplica blocarea mandrinei universalului opus (universalului din dreapta)] N0901 M185 [Blocarea mandrinei universalului din stanga este eliberata] N0902 M84 [Mandrina universalului din stanga este deschisa] N0903 G04 F1 [DWELL este executata pentru a astepta ca mandrina sa se deschida] [‘CHK OPN DWL DWO’ definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa pentru o comanda F] N0904 G95 G00 W800 [Universalul din dreapta este miscat catre pozitia de retragere] N0905 M150 [Rotatia sincronizata a universalului din stanga si dreapta este anulata] N0906 M184 [Este aplicata blocarea mandrinei universalului din stanga]

Atunci cand un semifabricat este transferat dupa operatia de retezare, mandrina universalului din dreapta este inchisa si piesa de prelucrat este retezata in timp ce este prinsa. Dupa operatia de retezare, universalul din dreapta se retrage. Cand se executa transferul piesei de prelucrat, universalul din dreapta ar putea interfera cu turela, in functie de pozitia turelei indexabile. In asemenea situatie, rezulta o comanda de indexare a turelei imediat inainte de operatia de transfer a piesei de prelucrat pentru a evita interferenta sculei folosind functia de editare de operatii.

236

CAPITOLUL 17

PRELUCRARILE DUPA AXA Y (OPTIONAL)

1. 1-1.

Definirea conturului Definirea Sectiunii Prelucrarilor Multiple (optiune: specificatii prelucrari multiple, specificatii axa Y) 1-2. Setarea Conturului de Prelucrare Precizeaza conturul de prelucrare cum ar fi traseul gauririi, contur simplu si traseu prelucrari canale libere. 1-2-1. Drilling (sablonul conturului) Sablonul conturului include urmatoarele optiuni. x FREE POSIT Efectueaza o gaura intr-o pozitie arbitrara (pana la cinci gauri) x ARC Efectueaza gauri la acelasi interval intr-o circumferinta (pe directia axei C) x LINE Efectueaza gauri in linie x RECT Efectueaza gauri pozitionate in forma rectangulara x CIRCLE Efectueaza gauri pozitionate in forma de arc Definirea elementelor Vedeti definirea elementelor pentru sistemul de coordonate X-Y-Z in CAPITOLUL 7, 3-5-1. Drilling for the setting data of Y-axis drilling. 1-2-2. Key Way (side only) Sablonul conturului include urmatoarele optiuni. x Canal de pana [canal de pana] Diametrul sculei este acelasi ca latimea canalului de pana x Canale de pana late Latimea canalului de pana este mai mare decat diametrul sculei. Canalul de pana

Definirea elementelor x ROT ANGL CO Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z. Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie ale sistemului de coordonate X-Y catre sistemul de coordonate X-C. Precizati unghiul de referinta CO in gama dintre -360 ˚ si +360 ˚

237

x Start point SX, SY, SZ Precizeaza coordonata X pentru SX, coordonata Y pentru SY si coordonata Z pentru SZ a punctului de inceput (punctul S in diagrama de ghidare) pentru aschierea canalului de pana. Precizeaza SX in raza. x End point EX, EZ Precizeaza coordonata X pentru EX si coordonata Z pentru EZ pentru punctul de sfarsit (punctul E in diagrama de ghidare) pentru aschierea canalului de pana. Precizeaza EX in raza. x Depth DT Precizeaza adancimea canalului de pana DT. x NO. KEY NK Precizeaza numarul de canale de pana ce trebuiesc prelucrate. Canalele de pana sunt aschiate la intervale egale pe circumferinta, pornind de la coordonata C de la punctul de incepere. Canale de pana late

Definirea elementelor Definirea elementelor canalelor de pana late sunt similare cu cele de la canalul de pana. Vedeti CAPITOLUL 17, 1-2-2. Key Way. x Latimea canalului de pana WD Precizeaza latimea canalului de pana. 1-2-3. Prelucrarea canalelor Folositi prelucrarea canalelor pentru aschierea unui traseu liber al canalului intr-o suprafata densa a semifabricatului. Definirea elementelor x ROT ANGL CO Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z. Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie a sistemului de coordonate X-Y catre sistemul de coordonate X-C. Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360 ˚. x Start point SX, SY, SZ Precizeaza coordonata X pentru SX, coordonata Y pentru SY si coordonata Z pentru SZ a punctului de inceput pentru canal. Precizeaza SX in raza. x Cutting end point EX Precizeaza punctul de final al prelucrarii canalului. Precizeaza EX in raza.

238

1-2-4. Prelucrarea Conturului Foloseste prelucrarea de contur pentru inceperea prelucrarii de la exteriorul semifabricatului.

Definirea elementelor x ROT ANGL CO Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z. Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie al sistemului de coordonate X-Y catre sistemul de rotatie X-C. Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360 ˚. x Start point X,Y,Z Precizeaza coordonata X pentru SX, coordonata Y pentru SY si coordonata Z pentru SZ a punctului de incepere a prelucrarii canalelor. Precizeaza SZ in raza. x Cutting end point EX Precizeaza punctual final al aschierii canalului. Precizeaza EX in raza. 1-2-5. Pocket Machining [Prelucrarea locaselor] Traseul prelucrarii unui dreptunghi sau cerc simplu este generata automat in operatia de prelucrare a locaselor. Sabloanele de contur includ urmatoarele optiuni. x Simple rectangle Precizeaza un dreptunghi pentru suprafata locasului de prelucrat. x Simple circle Precizeaza un cerc pentru suprafata locasului de prelucrat.

Simple Rectangle

Definirea elementelor. x ROT ANGL CO Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z. Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie al sistemului de coordonate X-Y catre sistemul de rotatie X-C. Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360 ˚.

239

x Start point X,Y,Z Precizeaza coordonatele punctului de start. Aveti grija la pozitia punctului de start deoarece numai valori pozitive pot fi precizate pentru cresterea dreptunghiulara. x Increment VH, HW Precizeaza cresterea de la punctul de start in lateral si valorile transversale (doar valori pozitive) x Unghiul de rotatie AF Precizeaza unghiul de rotatie a dreptunghiului in jurul punctului de start (cu valorile pozitive fiind in rotatie anteorara). x Depth DT [Adancimea] Precizeaza adancimea de prelucrare de la punctul de start. x Cutting method [Metoda de aschiere] Selectati dintre spiral, directie singulara si zigzag. a) Spiral Cutting [Aschiere in spirala] Cu metoda de aschiere in spirala, aschierea incepe in centrul dreptunghiului. Directia spiralei este aceea specificata pentru directia de aschiere (in sens invers acelor de ceasornic, sau in acelasi sens cu acele de ceasornic). Spirala incepe intotdeauna de la centru si se deplaseaza catre exterior.

240

b) Single Direction Cutting [Aschiere dupa o singura directie] Cu ajutorul metodei de aschiere dupa o singura directie, aschierea de deruleaza in directia de aschiere precizata (in directie laterala sau transversala). Cu metoda aschierii dupa o singura directie, scula se misca pe traseul din conturul de prelucrat de-a lungul conturului intern al ultimului pas pentru a indeparta adaosul de material ramas.

c) Zigzag Cutting [Aschierea in zigzag] Cu metoda aschierii in zigzag, aschierea se deruleaza de la punctul de inceput A sau B in directia de aschiere precizata (in directie laterala sau transversala). Cu metoda de aschiere in zigzag, scula se misca intr-un traseu de prelucrare de-a lungul conturului intern al ultimului pas pentru a indeparta adaosul de material ramas. Directia prelucrarii de contur este doar in jos (in sens anteorar).

x Cutting direction (spiral cutting) Alege directia aschierii in spirala intre sens anteorar si in sens orar. x Cutting start point (single direction, zigzag) Alege punctul de incepere a aschierii dintre doua puncte (A,B) de pe dreptunghiul simplu. x Repetition frequency NM Precizeaza numarul de forme de referinta adancite, forme prelucrate in mod continu in directia de rotatie a axei C. x C PITCH AC Precizeaza unghiul de rotatie a intervalului dintre adancituri adiacente.

241

Simple Circle Definirea elementelor x ROT ANGL CO Precizeaza unghiul de referinta (fata prelucrata) in sistemul de coordonate X-Y-Z Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie a sistemului de coordonate X-Y catre sistemul de coordonate X-C. Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360˚. x Center position SX, SY (fata stanga/dreapta), SY,SZ (latura) Precizeaza coordonatele centrului cercului. x Start point SZ (fata stanga/dreapta), SY (latura) Precizeaza inaltimea punctului de start. x Radius R Precizeaza raza cercului. x Depth DT Precizeaza adancimea de prelucrare de la punctual de start. x Cutting method Metoda de aschiere a unui simplu cerc este doar pentru aschierea in spirala. x Cutting direction Alege directia aschierii in spirala din rotatia anteorara si rotatia orara. x Repetition frequency NM Precizeaza numarul de forme de referinta adancite, forme prelucrate in mod continu in directia axei de rotatie C. x C PITCH AC Precizeaza unghiul de rotatie dintre adancituri adiacente.

242

1-2-6. Frezare frontala In operatia de frezare frontala, un traseu pentru prelucrarea suprafetei definita pentru un dreptunghi este generat automat. Definirea elementelor x ROT ANGL CO Precizeaza unghiul de referinta (fata de prelucrat) in sistem de coordonate X-Y-Z. Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie de la sistemul de coordonate X-Y la sistemul de coordonate X-C. Precizeaza unghiul de referinta in gama dintre -360 si +360˚. x Start point XA, YA (fata stanga/dreapta), YA, ZA (latura) Precizeaza coordonatele punctului de start (punctual A) de la dreptunghi. Aveti grija la pozitia punctului de start deoarece doar o valoare pozitiva este permisa pentru cresterea dreptunghiului. x Unghiul de rotatie AN Precizeaza unghiul de rotatie al traseului dreptunghiular in jurul punctului de referinta (cu valori positive in directie anteorara) x Increment X,Y (fata stanga/dreapta), Y, Z (latura) Precizeaza componentele laterale si transversale ale cresterii de la punctul de referinta in fiecare directie (in valori pozitive). x Inaltimea fetei de finisat EZ (fata stanga/dreapta), EX (latura). Precizeaza inaltimea fetei de finisat. x Stock removal CH Precizeaza adaosul de prelucrat in directia inaltimii. Operatia de prelucrare este de la [inaltimea fetei finisate ZA + adaosul de prelucrare H] la [ inaltimea fetei finisate ZA]

243

x Cutting method Alegeti metoda de aschiere dintre directia singulara si cea in zigzag a. Single direction cutting Cu metoda de aschiere in directie singulara, aschierea se deruleaza in directia de aschiere precizata (in directie laterala sau transversala). In operatia de frezare frontala, scula este pozitionata in exteriorul semifabricatului. Scula se misca dupa capetele din stanga si dreapta in jurul directiei de avans a sculei (pentru a evita lasarea de resturi)

b. Zigzag cutting Cu ajutorul metodei de aschiere in zigzag, aschierea se deruleaza de la punctul de start A sau B in directia precizata de aschiere (in directie laterala sau transversala). Scula se misca in exteriorul semifabricatului cand se muta la urmatoarea linie de aschiere. Scula se misca dupa capetele din stanga si dreapta in jurul directiei de avans a sculei.

x Cutting start point Alegeti punctul de incepere a aschierii dintre doua puncte (A, B) ale dreptunghiului simplu. x Cutting direction Alegeti directia de aschiere pentru o singura directie de aschiere Prelucrarea fetei stanga/dreapta---------[directia axei Y] [directia axei X] Prelucrarea laterala------------------------[directia axei Y] [directia axei Z]

x Repetition frequency NM Precizeaza numarul de referinta al conturului santurilor prelucrate continuu in directia de rotatie a axei C. x C PITCH AC Precizeaza unghiul de rotatie dintre santurile adiacente care sunt definite in mod continuu. 244

1-3. Definirea Conturului Canalului cu axa Y (optiune: specificatii pentru prelucrari multiple, specificatiile axei Y)

Metoda definirii conturului canalului cu axa Y este descrisa in acest paragraf. O metoda similara este folosita pentru prelucrarea de contur dupa axa Y. Sunt asigurate urmatoarele functii pentru definirea conturului canalului cu axa Y. (1) Start point setting (2) Face shape element (3) Taper shape element (4) Longitudinal shape element (5) Arc shape element (6) Arc shape element (7) Rounding (8) Chamfering (9) Shape element deletion (10) Shape element modification (11) Shape reference Precizati punctul de start si setati elementele de contur de la (1) la (6) in lungul conturului de prelucrat. In acest paragraf este explicat punctul de start al setarii (1). 1-3-1. Start Point Setting Este definit punctul de start al conturului canalului cu axa Y Definirea elementelor x START PT SX, SY, SZ Precizeaza coordonata X (SX) , coordonata Y (SY) si coordonata Z (SZ) a punctului de start a generarii conturului (lateral) dupa axa Y. ‘SX’ trebuie sa fie raza. x CUT. END EX Precizeaza punctul de sfarsit a generarii conturului (lateral) dupa axa Y. ‘EX’ trebuie sa fie raza. x COMP DIR. OF Alegeti directia de compensare a sculei, aceasta este partea care trebuie aschiata in lungul traiectoriei sculei.

245

sau trebuie sa fie ales Atunci cand este selectat ‘CENTER’, elementul de contur tip arc presupunand ca semifabricatul exista in stanga directiei compensate si judecand daca portiunea presupusa a semifabricatului este convexa sau concava.

x Repetition frequency NM Precizeaza numarul de referinta al conturului canalului definit continuu in directia de rotatie a axei C. x Unghiul de rotatie AR Precizeaza unghiul de rotatie a conturului canalului adiacent care este definit in mod continuu. Conturul canalului dupa axa Y trebuie sa fie definit de la punctul de start. De aceea, orice element din fereastra START PT trebuie sa fie setat.

2.

Editing Machining Unit [Editarea Unitatii de Prelucrare]

2-1. Editarea Metodei de Prelucrare ( Prelucrari Multiple dupa axa Y) (optiune: specificatii prelucrari multiple, specificatii axa Y) 2-1-1. Conditii de Aschiere Definirea elementelor a conditiilor de aschiere cu exceptia celor pentru canal cu M, locasuri M si frezari frontale M sunt aceleasi ca cele de la prelucrarea cu axa C.

246

M key Groove

Process Type SINGLE RGH. WIDE

FIN. WIDE

Setting Items Similar canal de pana M (lateral) CUTTING SPEED COOLANT (ON/OFF) DEPTH FIN. STOCK (DIA) FIN. STOCK (DEP) FINISH SPEED COOLANT (ON/OFF) FINISH Ra25 FEEDRATE Ra6.3 FEEDRATE Ra1.6 FEEDRATE Ra0.2 FEEDRATE FEEDRATE

Pocket Machining

Process Type M POCKET ROUGH

M POCKET FINISH

Setting Items CUTTING SPEED FEEDRATE FEEDRATE (CUTTING) FEEDRATE (AIR CUT) COOLANT (ON/OFF) CUTTING DEPTH CUTTING WIDTH CUTTING METHOD 1 CONTOUR STOCK REMOVAL * FINISH STOCK DIAMETER FINISH STOCK DEPTH FINISH CUTTING SPEED COOLANT (ON/OFF) FINISH Ra25 FEEDRATE FINISH Ra6.3 FEEDRATE FINISH Ra1.6 FEEDRATE FINISH Ra0.2 FEEDRATE FEEDRATE SELECTION FEEDRATE (CUTTING) FEEDRATE (AIR CUT) CUTTING WIDTH CUTTING METHOD CONTOUR STOCK REMOVAL *1 FINISH STOCK DIAMETER FINISH STOCK DEPTH

*1 : Precizata doar pentru directie singulara sau metoda de aschiere zigzag.

247

(1)

Aschiere Singulara in Dreptunghi/Spirala

Cu aschierea in spirala, aschierea incepe de la centrul dreptunghiului, actionand intr-o forma de spirala (cu o crestere a distantei in exterior de la centrul fiecarui cerc). Directia pentru spirala este una specifica pentru CUTTING DIRECTION. Scula coboara intotdeauna atunci cand spirala se largeste. La ultimul cerc, scula se apropie de traseul unui arc si aschiaza fata interioara, apoi se retrage in forma de arc.

x CUTTING WIDTH Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului. x FEEDRATE (CUTTING) Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS (ASCHIERE). x FEEDRATE (HIGH LOAD) Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare (pentru aschierea primei urme a spiralei sau pentru mutarea spre exterior a sculei), ca AVANS (INCARCARE MARE). x FEEDRATE (AIR CUT) Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat.

248

(2)

Aschierea Dreptunghiulara Simpla si in Directie Singulara

Un dreptunghi este aschiat in directia precizata a axei din punctul A sau B. Dupa finalizarea aschierii urmei, scula se intoarce in punctul de start cu avans rapid si reia aschierea in aceeasi directie pe o linie mutata. Procedura se repeta si, in ciclul final, fata interioara este indepartata intr-un ciclu de prelucrare de contur pentru indepartarea adaosului de prelucrare ramas.

x CUTTING WIDTH Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului. x FEEDRATE (CUTTING) Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS (ASCHIERE). x FEEDRATE (HIGH LOAD) Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare la AVANS (INCARCARE MARE). Avansul pentru incarcare mare FP este obtinut pentru primul contur prelucrat (de la P1 la P2) si pentru o mutare la urmatoarea linie de aschiere (de la P3 la P4). x FEEDRATE (AIR CUT) Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat. x CONTOUR STOCK REMOVAL Precizeaza adaosul ce trebuie indepartat la ultimul contur de prelucrat al fetei interioare.

249

(3) Dreptunghi simplu si aschiere zigzag Un dreptunghi este aschiat in directia axelor precizate de la punctul A sau B. Dupa ce primul dreptunghi este aschiat, aschierea este realizata in directie inversa pe o linie mutata. Procedura se repeta si, in ciclul final, fata interioara este aschiata in urma de prelucrare a conturului pentru indepartarea adaosului de prelucrare.

x CUTTING WIDTH Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului. x FEEDRATE (CUTTING) Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS (ASCHIERE). x FEEDRATE (HIGH LOAD) Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare la AVANS (INCARCARE MARE). Avansul pentru incarcare mare FP este obtinut pentru primul contur prelucrat (de la P1 la P2) si pentru o mutare la urmatoarea linie de aschiere (de la P2 la P3). x FEEDRATE (AIR CUT) Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat. x CONTOUR STOCK REMOVAL Precizeaza adaosul ce trebuie indepartat la ultimul contur de prelucrat al fetei interioare.

250

(4) Cerc simplu si aschiere spirala Aschierea se desfasoara dupa un sablon in spirala, incepand de la centrul cercului. (Scula se muta spre exterior la sfarsitul fiecarei treceri pentru a aschia un cerc mai mare in urmatoarea trecere). Directia spiralei este aceea precizata pentru CUTTING DIRECTION. Scula incepe intotdeauna de la centru si se misca spre exterior. In ultima trecere, scula aproximeaza traseul unui arc si aschiaza fata interioara, apoi se retrage pe traseul unui arc.

x CUTTING WIDTH Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului. x FEEDRATE (CUTTING) Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS (ASCHIERE). x FEEDRATE (HIGH LOAD) Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare (pentru miscarea traseului de aschiat spre exterior), ca AVANS (INCARCARE MARE). x FEEDRATE (AIR CUT) Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat.

251

Frezarea Frontala Elementele conditiilor de aschiere care sa fie precizate pentru frezarea frontala sunt aratate mai jos.

Process Type M FACE MILL ROUGH

M FACE MILL FINISH

Setting Items CUTTING SPEED FEEDRATE FEEDRATE (AIR CUT) COOLANT (ON/OFF) MAX. CUTTING WIDTH CUTTING METHOD TOOL CLEARANCE FACE MARGIN FINISH STOCK DEPTH FINISH CUTTING SPEED COOLANT (ON/OFF) FINISH Ra25 FEEDRATE FINISH Ra6.3 FEEDRATE FINISH Ra1.6 FEEDRATE FINISH Ra0.2 FEEDRATE FEEDRATE SELECT FEEDRATE (AIR CUT) MAX. CUTTING WIDTH CUTTING METHOD TOOL CLEARANCE FACE MARGIN

252

(1)

Single Direction Cutting

Este aschiat un dreptunghi in directia precizata de la punctul A la B. Dupa aschierea primului contur, scula se misca la punctul de start al urmatoarei linii in avans rapid, si aschieaza in aceeasi directie. Procesul se repeta pentru aschierea intregii suprafete.

x CUTTING WIDTH Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului. x FEEDRATE (AIR CUT) Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat. Scula se misca la avansul de aschiere in gol atunci cand este pozitionata in directia adancimii. x TOOL CLEARANCE (margin) Frezarea frontala incepe la o pozitie deviata de eliberarea sculei de la suprafata precizata. Scula aschiaza o distanta de prelucrare in plus pentru eliberarea sculei. x FACE MARGIN Scula iese in afara prin frezarea frontala pe partea opusa punctului de incepere a aschierii.

253

(2) Zigzag cutting Un dreptunghi este aschiat in directia precizata din punctul A sau B. Dupa ce primul contur este aschiat, scula se misca la urmatoarea linie de aschiere la avans de mers in gol si aschiaza in directie opusa. Operatia se repeta pentru aschierea intregii suprafete.

x CUTTING WIDTH Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului. x FEEDRATE (AIR CUT) Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat. Scula se misca la avansul de aschiere in gol atunci cand este pozitionata in directia adancimii sau atunci cand se misca spre urmatoarea linie de aschiere. x TOOL CLEARANCE (margin) Frezarea frontala incepe la o pozitie deviata de eliberarea sculei de la suprafata precizata. Scula aschiaza o distanta de prelucrare in plus pentru eliberarea sculei. x FACE MARGIN Scula iese in afara prin frezarea frontala pe partea opusa punctului de incepere a aschierii.

254

True Circle Machining

Conditiile de aschiere ce trebuiesc precizate pentru aschierea circulara sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Process Type

Setting Items

M TRUE CIRCLE ROUGH CUTTING SPEED FEEDRATE FEEDRATE (CUTTING) FEEDRATE (APPROACH) CUTTING DIRECTION COOLANT (ON/OFF) FINISH STOCK DIAMETER FINISH STOCK DEPTH M TRUE CIRCLE FINISH FINISH CUTTING SPEED COOLANT (ON/OFF) FINISH Ra25 FEEDRATE FINISH Ra6.3 FEEDRATE FINISH Ra1.6 FEEDRATE FINISH Ra0.2 FEEDRATE FEEDRATE SELECTION FEEDRATE (CUTTING) FEEDRATE (APPROACH)

x FEEDRATE FR Precizeaza avansul pentru fiecare scula pentru aschierea circulara reala Valoarea implicita este avansul inregistrat in biblioteca de materiale pentru prelucrarea prin frezare frontala M de degrosare. x FEEDRATE (CUTTING) FD Precizeaza avansul pentru fiecare scula in timpul cursei de la punctul de referinta pana la punctul de apropiere. Valoarea implicita este valoarea AVANSULUI FR multiplicata cu parametrul procentual No.58. FEEDRATE (CUTTING) = FEEDRATE FR x coeficientul avansului pentru aproximarea aschierii circulare reale M (%) Daca nici o data nu este introdusa pentru FEEDRATE (CUTTING) FD, rata avansului rapid este folosita pentru cursa pe axe. x FEEDRATE (APPROACH) FA Precizeaza avansul pentru fiecare scula in timpul cursei de la punctul de aproximare (punctul final al aschierii) si estimarea punctului de start a arcului si cea din timpul cursei catre centrul gaurii de la finalul operatiei. Valoarea implicita este aceeasi ca pentru FEEDRATE (CUTTING). FEEDRATE (APPROACH)=FEEDRATE x coeficientul avansului pentru aschierea circulara reala M (%)

255

2-2.

Editarea Conturului de Prelucrat (Prelucrari Multiple dupa axa Y) (optiune : Specificatii pentru prelucrari multiple, specificatii axa Y)

Setting Method. Modificati conturul aschierii in timp ce urmariti diagrama de ghidare afisata pe ecran. Pentru mai multe informatii despre setarea datelor, vedeti CAPITOLUL 17, 1-1 ‘ Definirea Conturului pentru Prelucrari Multiple (optiune : specificatii pentru prelucrari multiple, specificatii axa Y)’

256

In cazul frezarii de finisare locaselor, intervalul dintre punctul de start SX (SZ) si adancime DT este prelucrat, pe baza (punctului de start SX (SZ) – Adancimea DT + Valoarea Aschierii CV). Valoarea implicita este parametrul dimensional No.80 [M POCKET FINISHING CLEARANCE]

Vedeti CAPITOLUL 17, 1. Definirea Conturului pentru definirea altor elemente.

257

3. NC Program Creation (Crearea de Programe NC) 3-1. Pregatirea si Verificarea Modala pentru Prelucrari Multiple dupa axa Y Acest subcapitol descrie procedura de control a axei Y (M110, G138 etc.) pentru prelucrari multiple dupa axa Y. G00

X

Z

G94 G00 X Z (00 X Z) G138 C G00 Y Ciclul conservat multiplu axa Y G00 X G136 G95 G00

X

Z

M110 M146 T(¨¨)

M15 ƑƑ¨¨

……... (1) M08 SB=żżM241…(2) …………….….(3) ………………..(4)

M12 M109 TƑƑ00

M146

………………..(5) ………………..(6) M09 ………………..(7) …………………..

(1) M110 Angajarea axei C este similara cu prelucrarile multiple obisnuite. Atunci cand operatiile anterioare si cele viitoare sunt prelucrari multiple sau prelucrari multiple dupa axa Y, verificarea modala este executata si acest cod nu este scos. (2) G00 X ZT (¨¨)ƑƑ¨¨SB==żż M241 Comenzile pentru scule pot fi scoase fie in sase cifre, fie in patru cifre. x 6 digits output Comanda sculei in 6 cifre este scoasa atunci cand este selectat ‘OUTPUT G CODE’ pentru parametrul intreg No.96 ‘CUTTING RADIUS COMP.IN KEY WAY MACHIN.’ si ‘M SIDE KEY RHG. WIDE’ sau ‘M SIDE KEY FIN. WIDE’ care este ales pentru operatie. x 4 digits output Pentru cazuri diferite decat cele de mai sus. Verificarea Modala a Comenzilor Sculelor Atunci cand o comanda de scula in sase sau patru cifre este aceeasi cu cea anterioara, verificarea modala este executata iar acest bloc nu este scos. (3) G138 C Modul cu axa Y este setat G138 Unghiul de rotatie precizat in operatie este scos pentru o comanda C. De la G138 incolo, valoarea X trebuie sa fie precizata ca raza pana cand rezulta G136. 258

Verificarea modala este executata intre valorile X inainte si dupa selectarea modului cu axa Y luand in considerare diferenta dintre raza si diametru, iar acest bloc nu este scos. (4) G00 Y ‘APR. PT Y’ este scos. Atunci cand ‘APR. PT. Y’ nu este precizat, ‘REF. PT Y’ este scos in loc. Imediat ce G138 este scoasa, pozitia curenta a axei Y este ‘0’. In acest caz, verificarea modala este executata si acest bloc nu este scos. (5) G00 X ‘RTN PT X’ este scos. Atunci cand ‘RTN PT X’ nu este precizat, apare in loc ‘REF. PT X’. (6) G136 Modul Y este resetat de G136 Atunci cand scula se retrage in pozitia pentru schimbarea sculei, modul cu axa Y trebuie resetat. Atunci cand urmatoarea operatie este operatie de prelucrare multipla dupa axa Y, verificarea modala este executata la comanda sculelor, acest bloc nu este scos iar scula se misca spre urmatoarea operatie in modul cu axa Y. Scula rotativa nu se opreste ca in cazul operatiilor de prelucrari multiple. (7) M109 Neantrenarea axei C este la fel cu prelucrarile multiple obisnuite. Atunci cand operatiile anterioare si cele viitoare sunt prelucrari multiple sau prelucrari multiple cu axa Y, verificarea modala este executata si acest cod nu este scos.

3-2.

Programarea NC pentru Frezarea Canalelor de Pana cu axa Y

(1) Canned Cycle of Y-axis Side Keyway Milling Process G190 X Y Z C I D U E Q F M M’ Adresele sunt explicate x X: Punctul tinta X END PT XB sau START PT XA – DEPTH DT x Y: Punctul tinta Y END PT YB x Z: END PT ZB

Punctul tinta Z

x C: Unghiul de Indexare C ROT ANGL C0 259

x I: G00 Shift amount [Valoarea miscarii] Unitatea NC decide directia de aschiere prin G190 de la ‘I’ (directia X). Calcularea lui ‘I’ I=REF. PT XS – START PT XA -parametrul dimensional No.55 “M MACHINING CLEARANCE” Daca I Pozitia elementului care se afla cel mai aproape de punctul de start dintre contururile unghiurilor ascutite care sunt lasate neprelucrate (cu punctul de start fiind 0) Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur problema. L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire 6545. Too small element (Replaced) Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind raza la varf a sculei selectata prin determinare automata (poate aparea un colt). De aceeam sistemul IGF a creat conturul prelucrarii prin inlocuirea respectivelor arce foarte mici, cu linii drepte. [Cod] XX XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea [Linia de caractere] nnY,nnY,nnY,nnY… nn->Pozitia elementului inlocuit (cu punctul de start = cu 0) Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire. 6546. Too small element

(Deleted)

Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind raza la varf a sculei selectata prin determinare automata (poate aparea un colt). De aceeam sistemul IGF a creat conturul prelucrarii prin stergerea respectivelor arce foarte mici. Elementele care vor fi sterse sunt arce ale caror raze sunt mai mici decat razele la varf sau pasii tarozilor mici. [Cod] XX XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea [Linia de caractere] nnY,nnY,nnY,nnY… nn->Pozitia elementului din apropierea elementului sters (cu punctul de start = 0) 311

Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire. 6547. Too small element

(Not replaced)

Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind raza la varf a sculei selectata prin determinare automata. Daca piesa de prelucrat este aschiata cu scula aleasa prin determinarea automata a operatiilor, va apare o alarma sau un colt. De aceea, corectati conturul problema din introducerea operatiilor. [Cod] XX XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea [Linia de caractere] nnY,nnY,nnY,nnY… nn->Pozitia elementului problema (cu punctul de start = 0) Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire. 6548. Too small element

(Not deleted)

Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind raza la varf a sculei selectata prin determinare automata . Daca piesa de prelucrat este aschiata cu scula aleasa prin determinarea automata a operatiilor, va apare o alarma sau un colt. De aceea, corectati conturul problema din introducerea operatiilor. [Cod] XX XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea [Linia de caractere] nnY,nnY,nnY,nnY… nn->Pozitia elementului problema (cu punctul de start = 0) Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire. 6701. IGF PBU file read Apare o eroare atunci cand este citit un document PBU (date despre parametri) al sistemului Onetouch IGF. 6702. IGF PBU file write Apare o eroare atunci cand este scris un document PBU (date despre parametri) al sistemului Onetouch IGF 6703. IGF PBU file write protect Documentul PBU (date despre parametri) al sistemului One-touch IGF este protejat la scriere.

312

6704. no tool shape default file Nu a fost gasit nici un document PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF. 6705. tool shape default file read Apare o eroare atunci cand se citeste documentul PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF. 6706. illegal tool shape default data format Conventia simbolica a documentului PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF este ilegala. 6707. illegal tool shape default data Datele din documentul PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF sunt in afara gamei de setari. 6708. tool shape default file write Apare o eroare atunci cand se incearca sa se scrie un document PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF. 6709. tool shape default file write protect Documentul PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF este protejat la scriere. 6710. shape undefined : turning machining Definirea traseului strunjirii nu este completa. 6711. shape discontinuous Punctul de start al elementului de contur care a fost selectat primul nu se potriveste cu punctul de sfarsit al elementului de contur inserat. 6712. no cutting element selection impossible Este ales un element de contur neaschiat (element de contur cu rugozitatea suprafetei ‘~’ sau jump) 6713. 3D anime PBU file not found Nu a fost gasit nici un document PBU (date testare grafica a operatiilor) al sistemului One-touch IGF. 6714. 3D anime PBU file read Apare o eroare atunci cand se citeste un document PBU (date testare grafica a operatiilor) al sistemului One-touch IGF. 6715. 3D anime PBU file write Apare o eroare atunci cand se scrie un document PBU (date testare grafica a operatiilor) al sistemului One-touch IGF. 6716. 3D anime PBU file protect Documentul PBU (date testare grafica a operatiilor) al sistemului One-touch IGF este protejat la scriere.

313

6717. File (device) busy Documentul selectat este deja folosit (atunci cand se scrie un document) 6718. File (device) busy Documentul selectat este deja folosit (atunci cand se face referire la un document) 6719. Directory (device) busy Documentul selectat este deja folosit (atunci cand se face referire la un dispozitiv) 6721. Groove cutting imposible Scula precizata pentru prelucrarea canalului nu este utilizabila pentru aschierea la fund a canalului. x Raza sculei de aschiere a canalului este mai mare decat tesirea rotunda de pe fundul canalului. x Sectiunea plata a sculei de prelucrare canal [latime scula (raza la varf x 2)] este mai lunga decat portiunea plata a fundului canalului. [Cod] XX XX : Numarul operatiei unde a fost gasita aceasta eroare. 6722. Grooving shape element designate Elementul de contur ales nu poate fi precizat pentru un canal liber. [Cod] 1. 2.

Elementul precizat (cum ar fi punctul de start, canalul, filetul, degajarea sau saltul) nu sunt selectabile. Elementul precizat nu se refera la conturul prelucrarii.

6723. Grooving shape definition Conturul selectat nu poate fi precizat pentru un canal liber [Cod] 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Conturul are o portiune convexa Conturul nu este concav Acolo se afla o concavitate in directie diferita data de directia aschierii. Inaltimea punctului de inceput nu se potriveste cu inaltimea punctului de sfarsit. Oricare dintre elementele celor doua sfarsituri nu reprezinta fata interioara. Conturul este format numai din elemente verticale sau orizontale.

6724. Machining impossible with the designate tool Traiectoria sculei precizate are forma de bucla daca scula este deplasata cu marimea latimii sale sau conturul prelucrarii este opus directiei de aschiere. [Cod] XX XX : Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea.

314

LIST OF PUBLICATIONS

Publication No.

Date

Edition

5261-E

January 2006

1st

This manual may be at variance with the actual product due to specification or design changes. Please also note that specifications are subject to change without notice. If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please contact your OKUMA representative.