Obiceiuri şi credinţe macedoromâne: dicţionar [1st edition] 978-973-8369-32-0 [PDF]

Zitiervorschau

EMIL TiRCOMMICU

OBICEIURI

I

CREDINTE

MACEDOROMAME DICTIONAR

14,

11;7 -

www.dacoromanica.ro

Editura Biblioteca Bucuretilor

EMIL TIRCOMNICU OBICEIURI SI CREDINTE MACEDOROMANE DICTIONAR

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

OBICEIURI SI CREDINTE MACEDOROMA.NE DICTIONAR

Editura Biblioteca Bucurqtilor

Bucurqti 2009 www.dacoromanica.ro

Redactor: Adelina Dogaru c Emil Tircomnicu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei TARCOMNICU, EMIL Obiceiuri si credinte macedoromfine : dictionar / Emil Tarcomnicu. Bucuresti : Biblioteca Bucurestilor, 2009 Bibliogr.

ISBN 978-973-8369-32-0 398.3(=135.1)(497)

Coperta I: Masa de Aruguciari, Muzeul Gheorghe Celea, localitatea Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta, fotografie de Emil Tircomnicu, 2007. Coperta IV: Cruce, detaliu in zidul unei biserici din Moscopole, Albania, fotografie de Radu Baltasiu, 2004.

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE

Exists patru momente istorice cand, prin stradania generati ilor de profesori, invdtatori, preoti, publ icisti $i cercetatori, s-au ..cules materiale de teren care ne-au permis noua astazi sa realizam aceasta lucrare. In primul rand trebuie spus faptul ea pastrarea, in revistele vremii, a documentelor, asa cum s-au cules, referitoare la credintele

$i obiceiurile macedoromane, se datoreaza scolii romanesti din Peninsula Balcanica, profesorilor care le-au adunat $i publicat, la sfar$itul secolului at XIX-lea $i inceputul secolului XX. Aceasta perioada a stat sub semnul a cloud personalitati marcante: Gustav Weigand $i Pericle Papahagi. Perspectiva pierderii datelor folclorice $i etnografice de la romanii de la sud de Dunare a determinat personalitatile culturale din tars $i din Balcani sa Incerce salvarea patrimoniului imaterial macedoroman. In anul 1900, Gr. Tocilescu con$tiett de faptul ea in privinta culegerii de date etno-folclorice pentru romanii balcanici

era o nevoie stringenta de adunare, sistematizare $i publicare, introducea lucrarea lui Pericle Papahagi, Din literatura poporand a aronicinilor, 1900, ca at II-lea volum, in cadrul trilogiei Materialuri folkloristice. In Precuvcintarea la acest vol urn, Tocilescu scria: Data pentru adunarea materialurilor folkloristice ale Romani lor din Nordul Dunarii

se mai poate avea ragaz, pentru fratii no$tri Aromani lucrul nu mai ingaduie nici o intarziere." Dezmembrarea lmperiului otoman (1912-1913), aparitia $i extinderea statelor balcanice, a produs un gray dezechilibru in viata comunitatilor macedoromane. Doar mici insule de culture mai licareau in jurul $colilor, liceelor sau bisericilor, pastrate in Balcani, cu mari eforturi nationale.

Un al doilea moment de prestigiu privind aparitia unor lucrari de lingvistica $i etnografie macedoromane in Romania a fost perioada dintre cele doua razboaie, marcata de alte doua personalitati: Theodor Capidan si Tache Papahagi. Printre multele initiative, deseori disparate, privind promovarea culturii macedoromane, amintim ca la 17 februarie 1924 s-a infiintat la Bucure$ti Societatea cultural-nationala Apostol Margarit, care avea drept scop editarea oricaror lucrari sau publicatiuni (acute de vreun Avdel'iat... Societatea isi propune $i editarea generals $i $tiintifica a unei biblioteci nationale a Aromanilor, care sa imbrati$eze intreaga literatura poporana $i cults aromaneasca, precum $i toate aspectele etnice, istorice, lingvistice etc. ale neamului romanesc". Privitor la situatia geopolitics a aromanilor $i implicatii le culturale, Tache Papahagi scria: Cultivarea $i Inflorirea Iiteraturii dialectale romanesti era in functie de existenta politica a fostului imperiu otoman in peninsula balcanica, in ale carui hotare dezvoltarea $i propa$irea vietii nationale a Aromanilor putea fi privita cu incredere. In adevar, dupa redesteptarea efectiva a sentimentului de nationalitate din a 2-a jumatate a secolului al 19-lea, paralel cu apararea pe calea armelor a individualitatii

noastre etnice se simtea puternicul aport al institutiilor noastre culturale, precum $i inaltatoarea inviorare sufleteasca datorita efemerei noastre eflorescente literare $i culte. Dar, odata cu prabu$irea imperiului otoman, avantul vietii noastre nationale i$i vede aripile iremediabil infrante, intrand treptat-treptat intr-o agonie at carei deznodamant fatal nu

www.dacoromanica.ro

6

EMIL TIRCOMNICU

va intarzia sa devina fapt implinit: dominants $i coplesitoarea tarie eterogena a omogenitatilor etno-politice in care traiesc franturile elementului aromanesc va inghiti, prin cateva fluxuri $i refluxuri ale apelor sale asimilatoare, toate enclavele de origine latina de prin meleaurile Pindului $i ale Balcanilor. In cadrul unor asemenea transformari

etno-politice, evident ca perioada literary efectiva se incheie odata cu anul 1912. Manifestari litcrare dialectale apar $i dupd razboiul turco-balcanic, Wand in zilele noastre;

dar acestea sunt, de fapt, licariri le unei candele ce se stinge, deli multe din ele se reliefeaza prin cal itati remarcabile."1 Comunismul a dat lovitura de gratie $i romanilor balcanici. Statul roman si-a Intrerupt Iegaturile culturale cu comunitatile romane$ti din Balcani. Alte principii an guvernat relatiile dintre statele balcanice in perioada 1945-1990.

In Romania, dupd 1960, in perioda comunista, au putut sa scape cenzurii unele lucrari privitoare Ia aromani. Tache Papahagi a reusit sa publice lucrarea monuinentala Dictionarul dialectului aroman. Autorul prevestea, in Introducere, stingerea implacabila a culturii macedoromane: Acest at doudzecilea secol va fi secolul stingerii aromanilor, cunoscuti mai mutt sub numele de macedoromani: treptat va disparea graiul acestei populatii

romanice, care tars ecouri in viata istorica $i politica a Europei a indeplinit anumite misiuni in evolutia generals a popoarelor conlocuitoare din Peninsula Balcanica."' A patra faze in evolutia culturala macedoromana este cea de dup5 1990, perioada marcata de aparitia sau retiparirea a numeroase lucrari in Romania $i strainatate. Intr-o evolutie sinusoidala, situatia romanilor din sudul Dunarii este marcata de cre$teri $i descresteri in planul afirmarii nationale $i idcntitare. Cultura macedoromana se diferentiaza categoric de cea mediteraneeand, cea aromana

fiind eminamente pastorale, iar cea meglenoromand de tip agricol $i pastoral. Mcglenoromanii reprezinta veriga de legatura intre aromani, romanii timoceni $i cei carpatodunareni. Cu toate ca exists diverse teorii privind migrarea meglenoromanilor din spatiul

nord-dunarean, ci pot sa fie rupti din trunchiul timocean sau stramutati dintr-un alt areal sud-dunarean at vetrei straromane. Referitor la etnogeneza aromanilor, probabil ca este vorba a tat de un strut autohton traco-roman in spatiul macedonean, cat $i de suprapunerea unor alte straturi straromane de-a lungul timpului, dupa aparitia slavilor.

Lucrarea de fats se prezinta sub forma de dictionar de termeni etnografici macedoromani (aromani $i meglenoromani), organizati in ordine alfabetica de la A Ia Z. Primul termen este cel din dialectul aroman urmat, atunci cand s-a gasit corespondentul, de cel in dialectul meglenoroman $i de explicatiile in dacoromana. In cadrul ficcarui articol s-a incercat o scurta prezentare, cu denumirea specified preluata din Dictionarul dialectului aroman (Tache Papahagi) $i Dictionarul meglenoroman (Th. Capidan). S-a ales un sistem de trimiteri la alti termeni existenti in lucrare, caz care s-a semnalat prin *.

Nu intotdeauna s-a gasit un corespondent pentru a defini un obicei sau a descrie un moment ritual, astfel ca a fost necesar folosirea unei denumiri generice propuse de autor, semnalandu-se aceasta cu semnul ". Dictionarul se bazeaza pe o vasty documentare in revistele aparute de-a lungul timpului, incepand cu Albina Pindului (1868-1869), Revista pentru istorie, arheologie $i filologie ' in Introducere la volumul Poezii, de Nusi Tulliu, Editura Societatii cultural - nationale Apostol Margarit, Bucurcsti, 1926. = In Introducere la Dictionarul dialectului aroman, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. Bucuresti, 1974.

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CR EDINTE MACnOROMANE. DICTIONAR

7

(1883-1894), A lbina (1898-1900), Lumina (1903-1908), Convorbiri Literare (18831942), Revista Noud (1888-1894), Grai $i Suflet (1923-1937) $.a. Cartea pune la dispozitia cititorului, intr-un sistem modern *i u*or de parcurs, principalele elernente de cultura populara din patrimoniul cultural romanesc suddunarean. Se observe lesne, pe parcursul lecturarii lucrarii, ca fondul culturii populare

macedoromane este in proportie covarsitoare asemanator cu cel romanesc norddunarean, aducand o completare necesara acestuia. Diversitatea obiceiurilor *i credintelor pot ti grupate in mai multe categorii: obiceiuri din ciclul familial, legate de nastere, casatorie $i inmormantare; sarbatori $i obiceiuri din

ciclul calendaristic, de la ianuarie la 31 decembrie; obiceiuri legate de ocupatiile traditionale; reprezentari mitice (duhuri, demon* personificari (fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe); substitute sacre $i profane. 0 prima observatie se impune: macedoromanii, ca $i dacoromanii, au mistral *i in traditia populara un fond comun, extrem de unitar, indiferent de spatiul mare care i-a despartit peste 1300 de ani, de la mare dislocare produsa prin invazia slava. Cultura 1

populara romaneasca (nord $i sud-dunareana) tine de o civilizatie a lemnului in care s-au exprimat artistic $i in care si-au reprezentat divinitatile. De asemenea, o civilizatie a aluatului,

din care si-au modelat zeii, sfa$iati $i mascati ritual la marile sarbatori din calendarul popular sau din ciclul vietii. Populatie eminamente pastorale, aromanii nu au dezvoltat o civilizatie a ceramicii, dar au avut o abilitate deosebita in domeniul constructiilor din piatra (poduri, case, biserici $.a.) $i a prelucrarii artistice a metalelor. Unele obiceiuri $i sarbatori sunt comune*i celorlalte nationalitati balcanice (greaca, albaneza, bulgard, sarba) existand inercnte imprumuturile de-a lungul vremii intre populatiile

conlocuitoare. Albanezii $i romanii sunt autohtoni in spatiul balcanic, avand un fond comun tracic. Grecii sunt, de asemenca, autohtoni, avand o impunatoare extensie in spatiu de-a lungul coastelor litorale, fiind purtatori ai unei vechi civilizatii. Slavii au preluat, probabil, de la fondul straroman (traco-roman), multe din elementele de cultura populard, °data cu asimilarea $i a unui important segment etnic. De aceea, aparitia unui fond comun cultural, imbracat in forme nationale bulgare, sarbe, muntenegrene, croate, slovene tin probabil de aceasta sinteza traco-romand-slave. In cadrul reprezentarilor mitice macedoromane avem o serie de divinitati ajunse la pragul mortii *i renasterii: Baba din muntii Codrughionului care la inceputul lunii martie urea mieii la munte razand de zeul Februarie, corespondentul babei Dochia din Carpatii romanesti; zeul Craciun (babnic, bodnic), sub reprezentare fitomorfa, ca butuc de stejar, care este incinerat putin cate putin in perioada dintre Craciun $i Boboteaza., iar a carui cenu$a este data animalelor si pomilor pentru rod bogat. Avem $i zeitatii tinere, feciori sau fecioare care populeaza spatiul mitic macedoroman (albe, mu$ate, harisite, mire, zane/

zani, samuvile, argeande, lazarine, pirpirune, s.a.). Intalnirn divinitati tinere care mor accidental $i sunt inmormantate cu mare fast (Lazar) sau reprezentari ale bolilor (dalac, dinafoara, diucleare, dusmana), ale oamenilor (colaci, steag de nunta, furca, mar, poama coapta *.a.), ale duhurilor (aumbre), ale diavolilor (arneri, dautis, drac, calacadzu, varcolac, abrasu). Cete de Medi colindau satele, mai ales in perioada de sfar$it de an, pentru o reinnoire a timpul $i alungarea duhurilor rele: mascati inarmati (Aruguceari, Bubusari, Mascati, Rusalii), cete de tineri (colindatori, suruvari). In cea mai mare parte nu am facut paralele intre divinitatile macedoromane, obiceiurile $i traditiile din ciclul familial $i calendaristic cu cele din spatiul romanesc. Studii comparative

www.dacoromanica.ro

8

EMIL TIRCOMNICU

limitate s-au mai realizat de-a lungul vretnii (I. Candrea, L. $dineanu, T. Papahagi). 0 astfel de lucrare poate sa tie elaborate in viitor. Dictionarul se axeaza mai mutt pe patriinoniul

imaterial macedoroman, pe ceea ce este propriu culturii romanesti sud-dundrene. Ca etnouraf any avut in vedere real izarea unui sistem unitar de prezentare a credintelor obiceiurilor macedoromane in oglinda etnografica /etnologica/antropologica. Intrucat partea hap istica intrecea puterile noastre, ne-am straduind totusi, lucrand cu dictionarele celor doua personalitdti aromane, Theodor Capidan si Tache Papahagi, se prezentdm cat mai corect denumiri le termenilor folositi. In cazul in care au existat scapdri trebuie stiut faptul ca autorul nu este un vorbitor at celor cloud dialecte sud-dundrene, astfel incat apeldm la ingaduinta cititorului, cu speranta ca se va opri la ceea ce este bun si folositor in acest deniers at nostru. Etimologiile termenilor in aromand si meglenoromand au fost of

preluate din Dictionarul Explicativ at Limbii Romane (DEX, 1996), Dictionarului Dialectului

Aroman (1974), Dictionarul Meglenoroman (1934) $i Dictionarul Etimologic at Limbii Romane (2001). In prezenta lucrare sunt infatisate aproximativ 300 de articole. Ele compun un puzzle care, la starlit ramane totusi neterminat deoarece, permanent, se pot adauga noi $i noi elemente care sd dea o imagine de ansamblu mai structuratd. Cercetari le in spatiul balcanic, axate pe identificarea, inregistrarea, arhivarea si cartografierea elementelor de culturd populard care vor urna, de preferat realizate chiar de macedoromani, vor putea da elemente noi pri% ind cultura macedoromand, parte a culturii perene romanesti din arealul sud-est european.

Emil Thromnicu

www.dacoromanica.ro

A ABRA$U (ar), om cu infatisarea

or/

.1r

spalcuita, avand pielca obrazului galbenalbicioasa, parul corpului, sprancenele, genele, mustata si barba alb-galbuie. Se

crede ca astfel de oameni stint fii de varcolaci, avand puteri asupra acestora, putand sa-i ucida, impuscandu-i, daca ii

intalnesc colindand, sau turnand apa si var nestins peste ei, in

descantata

mormant. (tc. abrach)

-

Indic.bibl: llicseu, 1903: 209.

ACATAREAALUATULUI, S-ACATA, S-APRINSIRA ALUATURILE (ar), LI CATSARA LQTURLI (mgt), plamadirea aluatului, obicei desra*urat joi, in saptamana nuntii, cand femeile framantau aluatul pentru paine. Acest ritual de plamadire a aluatului nu trebuie interpretat ca find unul obi*nuit. Tehnicilc stravechi de preparare a colacilor,

modelare *i sacrificare prin mancarea sau frangerea rituals, similare cu cele de creare si modelare a ceramicii, a oalelor, au un

substrat profund, fiind metode de reprezentare a zeitatilor substituite in colac

In dialectul aroman, chiar sensul cuvantului prin care se specified inceputul lucrului la aluatul colacilor s-accita aluatu, desemneaza zamislirea, crearea sufletului. P. Papahagi specifica, la sensul cuvantului accitth urmatoarele: vb. [din lat. accaptiare] «apuc, prind»; pe langa aceste sensuri ale 5i oala.

cuvantului avem insa *i pe eel de «a zamisli». In Atlasul Lingvistic Roman, la dospirea aluatului gasim corespondentul

aroman sa stoats 5i meglenoroman si stafseasti. lata ce aflam despre obiceiul de plamadire (zamislire) a aluatului de Ia until din informatorii nostri din M. Kogalniceanu

(in 2003): Joi sears se facea pane cu simitea: aluatul (maiaua) in loc de drojdie se facea cu naut pisat. Se facea maiaua

I. Avatar= aluatului (pIanicidirea aluatului) baiatului si maiaua fetei. A cui crestea mai

repede se spunea ca ala era mai iute." 0 informatie asemanatoare este cea relatata de M. Cernea (in 1938): In aluatul for [colacilor] se pune busuioc si aruvitli (tin fel de naut), ca sa-i dea tin gust deosebit. Uneori, pentru dospit, se pune coca in cloud oale, una pentru baiat, alta pentru mireasa, si

a cui parte se umfla mai mult, acela e

mai iute. Acesti colati cu aluatlu di simiti (paini cu aluat duke), sunt foarte gustosi." Avem o adevarata reprezentare a nuntasilor in colaci: culacul nunlui, culacul a li soacri, culacul bass yaiarului, culacu a li surati ci

a li fartatu. Pentru invitarea Ia nunta, atat fata cat 5i baiatul trimiteau cate un colac fiecarei rude. Acestea erau datoare sa ajute la pregatirea nuntii. Cu prilejul framantarii aluatului femeile cantau in cor urmatorul cantec: «Nu va dada s'mi marital Ma-iii zice ca escu iiica,/ nica, iiica ca perdica./ Scala dado s marital Nu escu feta de noua ani,/ Di noua ani calcai lu zace,/ Ma

iiica, ná Ord dada nu mi face.» (In transpunere): Nu vrea mama sa ma marit,/ Ci Imi zice ca stint mica,/ Mica, mica ca potarnicheal Scoala mama *i ma marita,/

Nu sunt fata de noua ani,/ De noua ani calcai pe zece,/ Dar mica, Inca odata mama

www.dacoromanica.ro

10

EMIL TIRCOMNICU

nu ma naste.- (acatu, lat. accaptiare; aloat, lat. al levatum)

se oferea sa doarma in prima noapte. 4. In

Inf.bibl: Papahagi R. 1909: 188; Burada, 1883a: 418; /11,1?.. 1965, vol IV; liana 1055; Tircommcu, 2004b: 91: Ccmca,

locuitorii au fost ingroziti de un balaur (Latnn'e*) si satul le-a fost distrus, au

1938: 185: Cosmulei, 1909:24; Ghinoiu, 1999: 50-51.

construit un nou sat si de teams sa nu se apropie de sat alta pacoste au injugat patru

ADARA MURMINDU (ar), DARA

Legenda Luguntei se spune ca, dupa ce

MURMINTU (GRUBU)# (mg1), constru-

boi la un plug nou tragand o brazda in

iesc mormantul, obicei de a ridica un

marginea satului, ca hotar. Apoi au ingropat plugul si boii la marginea satului, locul luand numele de Potna. 5. La farseroti, ginerele,

mormant din pietre la marginea unor drumuri

frecventate, fantani sau raspantii pentru a pedepsi pe impilatorul poporului, comunitatii, pe cel care a adus mad prejudicii si a Camas nepedcpsit. Pietrele stint asezate una peste alta pana ajung la inaltimea persecutorului si

la capatul monnantului se infige un bat de care se prinde o hartie cu acuzatiile aduse. Se pune $i un blestem popular prin care

persecutorul este asteptat de mormant, ncavand ce sa mai caute printre cci vii. Acest mormant se face in timpul noptii si nu sunt divulgati cei care l -au ridicat. Printre cauzele

ridicarii mormintelor enumeram: biuri marl,

traciarea intereselor satului catre straini,

cand pleca spre casa miresei, trebuia sa tread peste un miel sacrificat. Informatii de teren (Constanta, 2003): La farserotii plisot ginerica, cand iesea din casa, sarea peste un

miel [sacrificat] dar trebuia sa fie cu Lana neagra. In rest toate obiceiurile crau la fcl $i cantecele aceleasi." ii cants [mirelui], ii pun bani, it imbraca ginerica. Ii pun o cana cu apa si cand trece mirele o varsa. Se taie si un miel. Cineva din urma lui arunca cu orez. Dupa ce varsa pe pragul usii cana cu apa, cand ajunge sä paseasca de pe scars jos,

neapararea intereselor comunitatii. Se crede ca persecutorul, data nu se caieste si continua abuzurile, se va usca, carnea-i va cadea de pe corp si va muri. Daca se caieste, cei care i-au

ridicat mormantul se duc $i-1 stria (adar, et.nec.; mannintu, lat. monumentum; grobu, lat. grob) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 308.

ADETE (ar), ADET (mg1), dating (tc. adet).

ADETE DI el MIL'I USiRE (ar), obicei de Intemeicre prin sacrificarca unui animal sau a unui om (ulna de om), la inceputul unei constructii (cask pod, manastire), in scopul de a rezista constructia, dar $i la inceputul realizarii unui lucru important in viata, cum ar fi casatoria: 1. Oinului caruia i se lua urma, dupa 40 de zilc, murea. 2. Exista in spatiul macedonean legenda Pc ntea

di Narta*, asemanatoare ca motiv Mesterului Manole, in care trei frati, mesteri

zidari, sunt nevoiti sa zideasca in zid pe sotia unuia dintre ci, pentru ca podul sä dainuie. 3. Exista credinta ca cine donnea in casa noud, murea curand, astfel ca un battan

2.

Sacrificial mieledui la plecarea ginerelui spre casa miresei

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR atunci cineva tale un miel negru si ginerica sare peste el. Cand iese ginerica din casa, cineva sta cu cutitul la gatul mielului. I-a luat gatul si el sare peste miel." (Gimil'iusire, gr.

11

septembrie, zi in care se considera ca s-ar fi gasit icoana Sf. Arhanghel Mihail pe locul unde s-a inaltat manastirea de langa Osani,

se sarbatorea hramul manastirii, prilej cu

care se desfasura un mare bald, la care

0416Xt Ovw) Indic.bibl: Cowin lei, 1909: 52-53, Olah, 1903: 305;

participau chiar si nantenii musulmani, in

Tircomnicu. 2006: 135.

obisnuinta vechilor traditii crestine. Se credea ca Arhanghelul Mihail calauzea

AFUMARE (ar), afumare, procedeu de a izgoni duhurile rele prin folosirea fumului. Exists momente peste an cand se fac focuri rituale iar oamenii si vitele trec peste foc. De asemenea, fumul alunga gfinganiile (1

mai), spiritele rele, afumandu-se casa si grajdurile. (lat. affumare)

AI'IAZMO

(ar),

agheasma,

sufletul omului dupa moarte, spre lumea de dincolo. Indic.bibl:

1936: 239.

AFIU -NAUM (ar), Sf. Naum de Ohrida,

EtWitte

apa

T,;

neinceputa, sfintita de preot, avand calitatea

I

.

1-1

de a se pastra tot anul fara sa se strice si care se poate folosi pentru vindecarea si alungarea spiritelor rele. Inf.bibl: Papahagi P., 1900: 227.

AI1U (ar), Sci'mtu*, sfant. (gr. iiyto;)

ArIU-ATHANAS (ar), Sf. Atanasie, sarbatorit duminica dinaintea 't

In aceasta zi se fac vizite, stabilindu-se relatii de amicitie $i logodne.

AI'IU- MIHAIL (ar), Sfantul Mihail, protectorul tinutului Meg len. Desi ziva

sfantului este la 8 noiembrie, pe 6

4. A yiu -Naum (Sf. Naum At'hr"is 4

"'. 4

3

;"' r

'47; Mr ft

6°4`', r,14'

-irk&

17

tr

1.

t

r-

r't

.

4.

'

scr;

40c a;

.i

3.

J

r

_

,

fiN(

A yiu-Mihail (Sf Arhanghel Mihail)

5. A yiu-Nicola (Sf. Nicolae)

www.dacoromanica.ro

1*--'1\''

12

EMIL TIRCOMNICU

praznuit Ia 23 decembrie, a fost aparator al sfintelor icoane, sec. al IX-lea, in Imperiul

bizantin. Numele sfantului se regaseste in onomastica aromana.

ArIU-NICOLA, SAN-NICOARA,

curate,/ Ca argintul strecurat,/ Da-mi, albo, sanatate,/ Caci sunt Para pacate,/ Vindecama de lingoare,/ Ca o imparateasa mare,/ Sa aibi mild $i mai mare,/ Caci om am fost $i ma inselail Caci n-am bagat de seams,

SIMNICOARA (ar), SFETI-NIKOLA

unde am calcat,/ N-am simtit, unde am

(mgl), Sfantul Nicolae, sarbatoare celebrate la 6 decembrie. San Nicoura, Simnicoarci s-au pastrat doar in nume locale. Intalnim,

scuipat». Apoi se spala cu ape din izvor si pleaca fare a se mai uita inapoi si merge pe alt drum decat cel pe care a venit (Crusova). Un alt obicei: La izvor se face o matanie $i crucea catre soare, apoi se acopera capul

la macedoromani, derivat din Nicoara, numele Nicarus. In aceasta zi se

cu o naframa alba, se arunca in izvor un ban de argint iar lumanarea, busuiocul,

sarbatoreste ziva numelui. Indic.bibl: Capidan, 1942: 51.

AFIU- SARANDU (ar), sarbatoare cresting celebrate la 9 martie, in cinstea lertfei celor 40 de mucenici din Sevastia. In aceasta zi aromancele prepard gogosi traditionale (ti find pi chiriche), care difera de cele facute Ia nastere sau botez. Acestea

se fac in modul urmator: pe vatra, la foc mare, se pune un test de fier si dupe ce se incalzeste bine, femeia ia cu o lingura mare din aluatul din tingire §i-1 intinde pe test, unde -I lasa pand se intareste. Se fac astfel minim 40 de gogosi (tiycini), cate una pentru ficcare mucenic. Tot in aceasta zi se scoate

martisorul (Mar(u *). La masa se servesc prune fierte si grau fiert. Indic.bibl: Macedoncanul, 1904b: 69-70; Papahagi P., I902a: 115.

ArIU-POSTALU (ar), Sfintii Petru si Pavel, sarbatoare Ia 29 iunie.

AGUDIT DI ALBE (ar), lovit de Iele, boala numita si Dinafocire , datorata

zandrul, tamaia si turta unsa cu micre se lass pe marginea izvorului. Se rostesc urmatoarele: «Albelor si dulcelor,/ sä veniti

sa desmierdati pe cei mici,/ ce-mi ati dat,/

sa-mi luati;/ ce-mi ati luat/ sa-mi dati». (Gopesi) (agudescu, discutabil din sl. goditi, care in limba ruse inseamna "a se bucura") Inf.bibl: Papahagi P., 1900: 233-234.

ALAXIREA NVEASTEI (ar), schimbarea miresei, gatirea pentru cununie. Prin

hainele mirilor se trec, inainte de a se imbraca, un fier, cleste sau vatrai, ca sä fie

sanatosi ca fierul. La aromanii farseroti (sopaii) din M. Kogalniceanujud. Constanta, mireasa este gatita, duminica dimineata, de catre fete si femei tinere intr-un ceremonial

care dureaza peste cloud ore. Cei prezenti daruiesc (mesc) bani miresei, in timp ce o fats cinsteste (nchirciciseasti) oaspetii cu rachiu si bomboane. Pe cap i se pune miresei

Albelor*, Musatelor*, care se vindeca prin

induplecarea zanelor. Procedeele de vindecare constau in deplasarea, pe

fr .41

nemancate, in zorii zilei, Ia un izvor al Albelor, pentru a le imbuna. Persoana bolnava se imbraca in alb, ia un buchet de busuioc uscat legat cu ate rosie (torte aros) unsa cu miere $i cu un ban de argint (aspru) pe care-I pune pe apa. La izvorul Albelor aprinde o lumanare $i rosteste urmatoarele formule: «Zana alba,/ Zana curate,/ Tana fare prihana,/ Zana fare spurcaciunel Iaca

venii la tine, stralucita,/ Sant cresting

*ex t1

I '

..o 6.

i

I

1

Alairea nveastei (gcitirea miresei)

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

13

o coronita cu flori. Ceremonia gatirii se

AMAZE (ar), vraji, magie, farmec,

desfasoara sambata seara, la gramostenii din comune din Pind era obiceiul ca fetele, retrase intr-o camera, sa gateasca mireasa vopsindu-

legatura, despre care se crede ca aduce raul, boala, moartea pentru cei impotriva carora se face. Vrajile $i magia au avut o raspandire foarte mica la aromani. Femeile care erau

i parul in galben cu un praf numit ucna,

banuite ca fac vraji erau privite rau,

unghiile cu rosu sprancenele negre cu mezi. (alaxescu, gr. dcXXacw; niveasta, sl. nevesta)

crezandu-se ca « iii vindu saflitlu la drati» (isi vend sufletul la draci). Puterea acestora era considerate foarte mare. Pentru a to feri

jud. Tulcea, veniti din Bulgaria. In uncle

Inf.bibl: Tircomnicu, Wisosenschi, 2003: 105; Caraiani,

Saramandu, 1982: 424-425; Burada, I883a: 419.

ALANDURi$E, IIILIARUN'EAUA (ar), iarba randunicii (lcindaru.Fe), rostopasca, este intrebuintata la vindecarea ochilor si este cunoscuta doar de randunici. larba se obtine astfel: iei un pui de randunica si dace ii faci rau la un ochi randunica merge imediat in cautarea ierbii pentru a se vindeca. Aceasta iarba

se fierbe bine si cu apa rezultata bolnavul isi spala ochii in fiecare dimineata. (lat. hirundo) Indic.bibl: Candrea, 1928: 19; Papahagi P.. 1900: 270.

de vraji trebuia sa atarni la pragul casei ramuri de u.sii (soc). Tot pentru aceasta, se luau unghii de vacs sau de bou, se fierbeau

$i se mancau (Avdela). $i usturoiul (A1'iu *) avea mare efect impotriva vrajilor. (gr. ttayta) Inf.bibl: Papahagi P., 1900: 310-311; Papahagi T., 1974: 142.

AMANETE (ar), cadou de logodna, colac incarcat de cercei, bratari $i monede de aur, trimis la logodna de parintii mirelui, miresei. (tc. emanet) Inf.bibl: Cosmulei, 1909: 20.

AMIRA-ALBU, AMIRA AROS, AMIRA-VEARDE, AMIRA-LAIU, AMIRA-ARAP (ar), Imparatul Alb, 7. Pasare cu iarba in cioc

Imparatul Rosu, Imparatul Verde, Imparatul Negru, Imparatul Arap, personaje de basm,

ALBELE, ALBILE (ar.), 1. Eufemisme,

conducatori ai unor tinuturi imaginare.

nume atribuiteDzanelor*,Mu.yatelor* pentru imbunare. 2. Mire*, ursitoare. (albu, lat albus)

AL'IU (ar), AL' (mgl), usturoi, plants cu functii protectoare impotriva duhurilor rele. Se foloseste pentru a se tinge usile, cu scopul de a goni duhurile rele, strigoii 9i varcolacii. (lat. alium) Indic.bibl: Cosmescu, 1909: 52.

A LOMTA-K'ETRE, ALUMTA-M UNTIL

ALUMTA -CAL'IURI (ar), Sfarma-piatra, Sfanna-munti, Sfarma-drumuri, personaje de basm cu puteri supranaturale. (alUmta, lat. luctare) Inf.bibl: Capidan, 1932: 522.

(amira, tc. amyr) 1691551:

Capidan, 1932: 522.

ANCURUN (ar), ANCURUNA RI (mg1),

denumire data cununiei, de aici avem ancuruncitic, denumire data platii slujbei de

cununie savarsita de preot. (lat. corono) Inf.bibl: Capidan, 1934: 16.

ANDZARE (ar), Zorila: 1. Personificare a stelei Sirius, astru vizibil cu ochiul liber

ziva, pe timp de vara, dupe rasaritul Soarelui. 2. Personificarea aurorei, zorii zilei, tend soarele Inca nu apare deasupra orizontului. 156bib1: Papahagi T., 1974: 160; Ghinoiu, 2008: 343.

ALUN (ar), alun, arbust cu calitati magice. Batul de alun aduce protectie impotriva serpilor sau este folosit in aprinderea Focului yiu*. (lat. abellonus)

ANGIL (ar), ANGH IL (mgl), Inger, fiinta

supranaturala, dotat cu aripi, posedand calitati spirituale benefice, find mijlocitor Intre om si Dumnezeu. Ingerul se lupta cu

www.dacoromanica.ro

EMIL TiRCOMN ICU

14

diavolii pentru a face sa triumfe binele asupra r5ultii. (gr. eiyy6A.os) Capidan, 1934: 18.

ANGUCiREA NATLUI (ar), ghicirea copilului, a sexului viitorului copil, se real izeaza prin di ferite practici superstitioase

folosindu-se organe sau parti din corpul animalelor: fierea de la gains puss pe foc, daca pocneste, copilul este baiat, altfel fata;

furca pieptului de Ia gaind (numalitlu) se pune in cenusa, aproape de foc si daca coarnele osului se aduna, copilul va fi baiat, daca se departeaza, va fi fats; osul capului la peste se pune pc capul femeii insarcinate, Para ca ea sa stie, $i daca se scarping la nas, va naste fecior, altfel, fats. Elemente chimice: feincia insarcinata arunca piatra acre (stipse) pe foc $i daca se face basica, va naste baiat. Faze lc lunii: daca luna este in crestere in timpul

nastcrii, viitorul copil va fi de acelasi sex

cu ccl nascut, data luna e in scadere, copilul viitor va fi de sex opus. (angucire, et.nec.; nat, lat. natus)

APA MUTA (ar), apa mutes adusa de la izvor de cave o femeie, fares a vorbi cu cineva pe drum. (apa, lat. aqua; mut, lat. mutus)

APA NIGRITA (ar), apa negraita, fiind adusa fail a vorbi. (grescu, sl. grajati) APA NI-NTIPOTA (ar), apa neinceputa, Apa nigrita*, Apa multi*, din care nu s-a Mut. (ntipilt, lat. inceperc)

APARAREA LAPTELUI LIFIOANEr (ar), apararea laptelui lauzei prin practici divinatorii sau protective realizate pentru ca lauza sa nu-si piarda laptele. Ea nu dadea mana $i nu vorbea cu vizitatorii, nu scotea obiecte din odaie dupes lasarea intunericului, acoperea geamurile s.a. Usa de la camera

lauzei nu era deschisa mina dimineata deoarece Samovilele* (duhurile rele)

incercau sa atinga lauza pentru a-i fura laptele. Asa cum existau superstitii pentru

protejarea laptelui, ferirea de a-I picrde, intalnim $i din cele legate de revenirea laptelui matern, folosindu-se pentru aceasta

ANSARATURA (mgl), colan, salba

un aluat prcparat cu lapte de arbori si apa neinceputa, pentru realizarea colacilor, pe care lauza ii manta ritual. Astfel, se folosea

facuta dintr-un fir de matase pe care sunt

laptele din trunchiul arborilor care,

1111bibl:

Cosmulci, 1909: 6.

insirati mai multi bani vechi, de our sau argint, data Ia petit tatalui fetei in semn de intelegere. (derivat din sor, sir)

impreuna cu Mina, se facea aluat, se cocea $i se dadea dimineata lauzei s-o manance. Alt precedes consta in a lua grau de Ia trei

batrane atunci cand it duceau la moara

Inf.bibl: Capidan, 1925: 41.

pentru a fi macinat. Cu acest grail se facea o turta, impreuna cu Apa meta *, se punea turta coapta pe un ulcior, in care se aducea, de asemenea, Apa nigrita*. Apa din ulcior $i turta, se serveau lauzei care nu avea lapte.

Piatra morii semnifica altarul pe care se realiza jertfa graului. Aluatul si oala erau folosite ca reprezentari ale omului. Folosirea

in acest ritual de revenire a laptelui a unui ulcior 5i a unei turte nu este intamplatoare. Turta $i lutul, simbolic, erau insufletite prin

ardere. Obiceiul ne duce cu gandul Ia cuminecarca cresting, la trasformarea vinului " '414r470:4

si painii in trupul $i sangele Mantuitorului. Daces pierderea laptelui este provocata de

8. Aromanca ourtand salba cu monede (flurd)

forte necurate (impure), revenirea Iui trebuie realizata prin puritate, sacrificiu 5i renastere

*04 4 Ai

t

www.dacoromanica.ro

OBICEIUR1 $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR (insufletire). 0 practica egoista era aceca de

a fura laptele altei mame, prin furisarca Ia ferestrele lauzei, la'nga care se bea apa, ca si de a lua laptele de la animale (capre, oi). (spar,

lat. apparare; lapte, lat. lac; lihoana, gr. XEXCIVCI) In 1.131b1:

Cosmulci, 1909: 13-14; Papahagi P., 1900:

305-306; Ghinoiu, 1997: 50; Cannani, Sammandu, 1982: 398-399; Burada, 1892: 46.

APARAREA NATLU1 (ar), apararea pruncului prin practici magice pentru ca acesta era considerat expus mai ales in perioada de pana Ia botez. Dupa nastere femeii i se punea in cap o bucata de panne,

sare si o pietricica, pentru ca pruncul sa fie sanatos si norocos. In fasa copilului

se puncau, pentru a nu fi deocheat (Dittcrecire*) si a fi ferit de dull urile necurate (Aumbre*), usturoi (AI iu*), trei

samburi de tamale, paine si un incl. Uncori faca copilului era unsa cu carbuni, pe obraz i se punea bumbac, peste care se aplica o

panza cu noroi. Tot impotriva deochiului, dupa botez, nasul it scuipa pe prune de trei

on in urechi si-i atarna la caciulita (scula) un banut. Mama ii punea la gat o amulets, o punguta cu dinti de animale, tarnaie, peri de porc, picior de arici, argint viu pus intro aluna, corn de sarpe s.a. 0 alts practica

impotriva deochiului, importanta prin continutul informativ, era urmatoarea: Se ia un vas plin cu apa nulla (ncinceputd) si dupd aceasta, femeia, care stie sä descante,

ia cu un cleste un carbune aprins (jar), si facand cruce de-asupra vasului, zice la fiecare atingere de vas vorbele urmatoare: Hristolu* (Hristos, cand atinge crestetul vasului) si Sta-Mciria* (si Sfanta Marie, cand atinge partea opusa a primci atingeri) si dosprezetili apostuli (si cei doisprezece apostoli, cand atinge partea stanga a vasului),

s `u pats (sa invinga, cand atinge partea dreapta a vasului). Arunca carbuncle apoi in vasul plin cu apa. Apoi mai repeta acelasi lucru cu alti doi carbuni si daca carbunii se cufunda in ap5 se zice, ca intr-adevar este deocheat; iar daca nu se cufunda sacra de

15

alts boala. Daca insa mama baiatului staruicste sa se mai repete Inca o data aceasta incercare, nu trebuie sa se faca incercarea decat numai cu doi carbuni, caci asa e bine. Daca se cufunda in apa carbunii, si prin aceasta se dovedeste Ca suferindul este deocheat, se iau trei graunte de sare si

dupa ce se face cruce de-asupra vasului cu fiecare graunte, dupa cum am vazut ca

se face cu carbunii, intaiul graunte se arunca in vas, al doilea in foc si al treilca se da bolnavului s5-1 manance, dupa ce-i se

face cu dansul cruce, adica femeia cu grauntcic in mana ii face o cruce suferindului ca si cum ar fi facet -o cu mana sa, si pronunta cuvintele urrnatoare: mi-escu patizat (imi sunt botezat), mi-escu mirosit (imi stint mirosit, uns cu mir) i nu pot si aravda (si nu pot sa rabd, sa sufar). Dupa asta cu apa din vas, femeia spala pe cel deochiat, insa cu mana intoarsa anapoda, adeca cu podul manei, astfel ca sa-i faca o cruce si din ce-i ramane, ii stropeste corpul.-

Atunci cand nu traiau copiii, gravidei i se facea urarea: «hier (fier) s-facei!» Un pericol putea veni in cazul in care, intr-o familie erau doi copii nascuti in aceeasi tuna, lunatici (Munumilea( *). Pruncul era permanent supravegheat pentru a nu fi deocheat sau luat de tuna (Loari di lunii*).

Pans ce pruncul nu implineste trei ani, nu-I lass sa se uite in oglinda, caci se imbolnaveste de boala cade din afarn (cluca-se pc pustii, epilepsie). In cazul in care copilul scoate bubo pe corp, ceea ce se zice ca

caste din ncilbarii, se ia o burta de miel

negru, se curata si se trece copilul prin ca de trei ori. Pe urma atarna burta in cost!' vetrci si se lass acolo pana se usuca. La aromani,

cu peri de urs si chiar de lup se anima adesea cei bolnavi spre a se vindeca dc boala." Meglenoromanii ungeau copilul cu rachiu lute sau de struguri, apoi it presarau cu

cenusa, it infasau si it asezau langa lauza. Niciodata pruncul nu se lass singur in odaie; de se intampla ca muma sa sa mearga pana in odaia de alaturi, atunci ea pune langa el o

matura care tine loc de o persoana, caci

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

16

altminterea se crede ca vine strigoiul indata $i-1 schimba, vazandu-I singur sau it face vampir (iliac)." Bineinteles ca nu era vorba de corpul copilului (adapostul), ci de sufletul

lui care, netrecand anumite praguri de purificare, putea fi influentat de duhurile necurate. Dupa lasarea serii, Lisa de la camera lauzei ramanea incuiata, nimeni nemaiputand

loc, amestecandu-se versuri stiute din alte bocetc $i versuri personalizate pentru mortul

respectiv. Era infatipta in cantece situatia familiei ramasa fara sprijinul celui decedat, animalele $i gospodaria care it a$teaptau zadamic. Cantecele erau insotite de refrenuri exclamative ca, «ai ai», «au au» sau «u u»,

femeile batanduli palmele, plangand

$i

intra in odaie, crezandu-se ca astfel se pot strecura 51 duhurile rcle. In cazurile excep-

suspinand. Cu aceasta ocazie, femeile din

tionale, persoanele care intrau in camera

intermediul mortului, considerat mesager

sat, prin bocet, puteau transmite prin

trebuiau sa treaca peste o caramida incinsa pe care se punea tamaie. (nat, lat. natus)

pentru lumea de dincolo, vesti despre familia

Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 7, 13, 15-16; Canianu, 1894: 127-128; Burada, 1892: 44-45; Papahagi T., 1979: 301; Zuca, 1903: 6; Ncnitcscu, 1895: 536;

apusul soarelui deoarece se credea ca

1904: 340-344.

Papahagi P., 1900: 249; Baravachc,

APRIR, APRIL (ar), denumirea lunii aprilie. Apririre inseamna a se face ziva, cu inteles de inceputul renasterii naturii, aprilie fiind luna a doua din calendarul roman. (lat. aprilis) Inf.bibl: Papahagi T., 1923: 74.

lasata in lumea de aici. Nu se bocea dupa sufletul se va desparti grcu de trupul mortului $i

ea mortul se va preface in varculacti

(varcolac, strigoi). Inf.bihl: Ncnitcscu, 1895: 437-438; Caraiani. Saramandu, 1982: 479; Cosmulei, 1909: 34; Caragiani, 1869: 368-388; Papahagi T., 1974: 186.

ARAVOANA (ar), semn la logodna (Isusire*), care pecetluieste legamantul

APRINDU DI ANLU NOU (ar), Ajun de

intre familii, format din cateva monede (una sau trei) de our sau un inel. (gr. appoc(3uwa)

Anul Nou. Exists credinta a in noaptea

Cosmulei, 1909: 21; Papahagi, 1974: 192.

dinspre Anul Nou, se poate vedea norocul anului $i ghici cat are omul de trait. In familie,

se alege cite un bob de grau pentru fiecare membru $i, punand in cenup incalzita pe rand aceste boabc, se tirmare$te cat de mutt

ARBURE (ar), ARBUR (mg!), arbore. 1. In ghicitorile aromane arborele reprei,lita personificarea anului. Ex: Un arbore mare,

Inf.bibl: Maccdoncanul, I904a: 17.

frunzele isi arc: albe de o parte, ncgre de ccalalta parte". Un arbore lung, cu multe frunze, jumatati albe, jumatati negre". Un arbore lung, lung, jumatate din flori le arc

APRENDU DI PASTI (ar), Ajun de Pasti,

albe

sare, semn at unei vietii indelungate sau scurte.

$i

jumatate negre". Pe un

ziva cand se injungheau mieii. Femeile gateau $i nu adormeau inainte de slujba de la biserica, Grai lu Mare*.

ARABDASESCU (ar), a boci mortul. Femeile din familie, de obicei cele mai in

varsta, se a$ezau in jurul mortului $i incepeau a boci, a pune in bocet cuvinte mi$catoare privind pe incetatul din viata, pe un ton prelungit $i funebru. Nu boceau

,t

,-

r

I0.

doua femei in acela$i timp. In cantece improvizate era infati$ata viata omului decedat, virtutile sale, faptele marl din timpul

vietii. Cantecele de jale erau compuse pe

www.dacoromanica.ro

re:..1010i

1,440.+Otgalcit9. Peanut vie /ii

porn sunt

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR patru cuiburi, fiecare cuib cu trei oud". 2. In simbolistica crestina avem arborele vietii, pomul cunostintei binelui ai raului din Gradina Edenului. (lat. arbor) Papahagi P., 1900: 350-351.

ARGEANDA (ar), zana, Alba*, Mwtii*. ARMERI (ar), duhuri necurate. Inf.bibl: Cosmulei, 1909: 13.

ARNIU (ar), iernatic, iarna pastorale, perioada de timp cuprinsa intre Sf. Dumitru

$i Sf. Gheorghe, in care pastorii coborau

17

Plansul este investit cu puteri nefaste. La meglenoromani se proceda astfel: cand veneau vacile de la vicar, batrana lua caciula

micului copil $i se ducea de le asteapta $i arunca caciula intre ele ascunzandu-se, ca sa ia aminte, sa treaca neaparat vreo vita peste ea; apoi i$i lua caciula $i acasa o punea

copilului. $i un alt procedeu: batrana iesea seara $i cauta prin munti un foc, se intoarcea $i lua trei taciuni apiinsi din camin, iesea iard$i in curte (arie) $i zice: «Pana acuma plansul era pe X..., iara de aici incolo sä se clued pe

Farserotii plecau la arniu impreuna cu Fa Procesiunea trecerii falcarilor

focul acela de munte.» La fiecare zicere, arunca cite un taciune catre acel foc din munte, apoi intra in case. (pia' "ngu, lat.

catre locurile de iernare era impresionanta:

plangere)

cu oile dc la munte la campie pentru a ierna.

mii de of conduse de ciobani, caravane incarcate cu intreaga avere, femei, copii, barbati inarmati. (lat. hibernivum)

Infbibl: Papahagi P., 1902: 101; Cosmulci, 1909: 21.

ARUFUCEAR,

LIFUCEAR

(ar),

colindator care umbra in ceata, asemanat

deseori cu calusar (lingvistii aromani au

.

facut aceasta asemanare, cu toate ca mai ":41:

degraba este vorba de un joc cu masti, tinand de cultul stramosilor, care marcheaza vigor, ir,r

' .

S: a.

4rtev44:-N. 10.

t:

za.

41' :111:

4 .

! II 7

11

.

4'^

1

Colvairea aronztinilor la arniu (iernatic)

ARUCA FEATILI" (ar), arunca fetele, modal itatea prin care se poate determina ca lauza, la viitoarele nasteri, sa nu mai aiba fete. Pentru aceasta se procedeaza astfel: Iduza

(Lihoana*) cand iese dupe 40 de zile din case, ia in brace fetita nou-nascuta $i cauta sa

se intalneasca cu alts lauza cu fecior. La

intalnire zice: «Feciorlii a tai la mine, .featele mele la tine.» (ark, lat. eruncare; '

feats, lat. feta)

(

Inf.bibl: Zuca, 1903:7.

ARUCA

(ar), arunca plansul,

procedeu realizat in cazul in care un prune plange $i nu exists remedii prin descantece.

"

41;f1 11.

www.dacoromanica.ro

Mascot de aruyucear

EMIL TiRCOMNICU

18

pragul timpului calendaristic), este Inca intalnit in satcle locuitc de aromani. Un grup

format din feciori, avand roluri precise (doctor, mireasa, ginere, arap, mo*, baba, hot etc.), mascati, travestiti, purtand clopote *i bete (sabii), strabat ulitele de Ia o casa la alta, in ajunul Anului Nou *i de Sf. Vasile,

colindand, realizand adevarate scenete.

oalei de pamant a fost asernuita cu na*terea *i moartea omului. Fazele tehnologice ale ceramicii, una din marile inventii neolitice,

incepe cu taiatul pamantului, amputare violenta a trupului-mama, continua cu

zdrobirea *i faramitarea acestuia, cu adatigarea apei *i obtinerea lutului, cu framantarea *i dospirea, cu modelarea

acestora este de a asigura rena*terea naturii, fecunditatea, bunastarea *i bogatia

chipului .*i se incheie cu taina insufletirii

viitoare. In centrul satului se joaca hora

arderea oalei. Arsa in cuptor, oala are viata *i, ca un-nare, poate fi jertfita, adica data

Ro lul

Aruyucearilor. Primesc bani *i fructe, avand obligatia ca jumatate din ca*tig sa-1 doneze

biscricii. In cazul unui refuz (vezi Discolinda *), ei se razbuna furand din

curtea gospodarului un obiect sau, in special, carnati *i rostesc: oAesta casa marl/

Mari si rra hari/ Anht s'acluna gaili/ Gail' s'cucuvciile.» (Ezibei, Cadrilater, 1934). Costumul aruyucearului: principala podoaba este masca facuta din carton, avand un fund

de scandura, in care se infige un sul de Fier, iar in el o coada de vulpe, cat mai mare

*i cat mai paroasa. In partea anterioara a ma*tii se fac gauri pentru ochi, se coase un nas artificial sub care se prind pereche de mustati cnorme de land. Mai jos se face o taietura ca sa poata respira, pentru ca masca se indeasa pe cap pand sub barbie, nelasand vizibil deck gatul. In jurul fundului

de scandura se cos alte cozi de land *i tot a*a in sens vertical. In partea de jos *i anume

uncle vine barbia se atarna o lunga barbs, facuta tot din par de land. Pe corp se atarna

un numar mare de clopotei, de diferite marimi. Ca arma, arugucearul poarta o sabie, iar ca imbracaminte, portul popular

format din fustanela alba cutata. Vezi: Rusalii*, Bubair*, Bubucear*. Indic.bibl: Papahagi P., 1903: 83; Macedoneanul, 1904a: 18-19; Capidan, 1942: 77; ConstantinescuMircesti, 1934: 603.

ASPARSE OALA# (ar), spargerea oalei, de pragul casei, Ia scoaterea mortului. In spiritualitatea populara romaneasca oala este

vazuta ca adapost al sufletului, substitut al Zeitei Pamant.Confectionarea*i spargerea

simbolice, printr-un rit funerar de incinerare,

de pomana in locul oricarui organism

insufletit, uman sau divin." Ca *i Ia inmormantarile din multe sate din Romania, atat la aromani cat $i la meglenoromani, Ia plecarea mortului spre cimitir, se sparge o oala, adapost al sufletului celui decedat. (asparse, lat. spargere; oala, lat. olla) Indic.bibl: Ghinoiu, 2001: 138.

AfiMBRA, UMBRA (ar), umbra: 1. Divinitate negativa, fantoma, duh necurat, care se pot apropia de copil *i sa-i provoace o boala sau sa -I deoache. 2. Spirit

care, datorita faptului ca nu i s-au facut randuielile dupd moarte (arazle), ratace*te prin lume. 3. Umbra copilului, reflectata pe zid de lumina lunii, vazuta de copil, putea sa-i provoace moartea. 4. Strain. (lat. umbra) Inf.bibl: Papahagi P., 1905: 20; Cosmulei, 1909: 7; Capidan, 1925: 36; Papahagi T., 1974: 240.

AU$EAT1C, AUSATIC (ar), batranii comunitatii, care luau hotarari, impreuna cu celnicul, asupra vietii Fa lcarii*, Farei*. (aft*u, lat. avus) AVDE-TUTE (ar), Aude-tot, personaj de basm. (avdu, lat. audire; tot, lat. totus) Inf.bibl: Capidan, 1932: 522.

AVEGL'IU, VEGL'IU (ar), VEGUU (mgl), veghea, priveghiul mortului, este obligatoriu, mortul nelasandu-se singur, pentru ca niciun animal sa nu treaca pe sub

el *i sa se faca Varcolac* sau Striga *. Mortul statea expus acasa timp de 24 de ore. Noaptea femeile vegheau, iar mortul se acoperea cu giulgiu (zavon). Femeile

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

4

.

ltNtl:

19

Z4 ,

.9-

.1

-14

s

13. Avegriu (veghe) lamort

sa fie varsat peste sicriu. In gura mortului se punea o moneda de argint, spre a plati cu ea pe acela care it va conduce pans la Rai, la

poarta caruia Sf. Petru statea cu cheile in

Fat*,

mans. Armanii din Albania 5i cei din Olimp puneau in mana mortului aceasta moneda. Persoanelor lunatice (nascute in aceeasi tuna cu mortul), le era interzis sa-1 vada. In cazul

1 12. AuFatic (heardni)

casei prcparau graul fiert (coliva) in doua farfurii, gateau painea 5i branza de impartit la mormant. Se pregatea o sticla in care se amesteca vinul $i unt-de-lemnul ce trebuia

wIrei

in care insistau sa-1 insoteasca la groapa purtau in buzunar o cheie timp de 40 de zile. (lat. vigilare) Inf.bibl: Nenitescu, 1895: 440-441; Caraiani, Saramandu, 1982: 479.

11 3 LIT

`.6

e

r

'-of 919

1.10i

,

-CY

-4!

.141 .r.

14. Grup de pasiori din Perivole

www.dacoromanica.ro

20

EMIL TIRCOMNICU

B BABA (ar, mgl), 1. Baba, femeie b tran a. 2. Moasa (Moase*). 3. Divinitate agrar ajunsa la batranete, care moare §i

curtul*. In spatiul carpato-dunarean baba este cunoscuta sub numele de Dochia. (bg. baba)

renaste la 9 martie, Anul Nou agrar §i echinoctiul de primavara in calendarul

Indic.bibl: Ghinoiu, 1997: 64; Strocscu, 1903: 47.

lul ian. Legenda spune ca, la inceputul Iunii martie, in muntii Albaniei, o baba, vazand

(rtgl), butuc, reprezentand trupul

ca iarna a trecut, a scos iezii si i-a manat spre muntele Codrughion. Pe drum, ea zicea: ca§i... iezii mei. N-aveti teams dragii mei. Am scapat de iarna grea. Am scapat de furtuni si de zapada. N-aveti

fried, Martie nu mai are putere, oricat de rau ar fir» Auzind Martie cum vorbeste baba de el, s-a suparat si s-a dus la fratele sau, Februarie, rugandu-I sa-i imprumute

doua zile, pentru a da un inghet si a o pedepsi. Astfel, baba si iezii au inghetat pe

muntele Codrughionului, iar Februarie a

devenit mai scurt, preluand denumirea .

BABNIC (ar.), BODNIC, BOADNIC neinsufletit al zeului vegetatiei, care moare

violent prin taierea arborelui si renaste printr-un rit funerar de incirferare la Craciun.

Arborele (Arbure*) este personificarea anului. Obiceiul de a se arde un butuc de

stejar din Ajunul Craciunului pans la Boboteaza este intalnit in toate zonele locuite de romani, avand o vechime incontestabi la.

Semnalam faptul ca la meglenoromani butucul este numit cu apelativul de mos (dedu) Bodnic, semnificand zeul ajuns la varsta senectutii. La aromani butucul poarta numele de Babnic, iar carbunii rezultati din

arderea acestuia sunt investiti cu puteri terapeutice, flind folositi pentru vindecarea

vitelor de boala numita Dusinana* sau Foca*. Uneori aromanii numesc butucul chiar Craciun, ca in urmatoarele expresii: «tri Cracitin tu.foclu yiu si-ariket nisti

trupuri marl di arburi to s' cl'eatna cracitin'i» (de Craciun ... in focul viu se arunca niste trupuri marl de arbori care se cheama craciuni). In legatura cu acest foc

din noaptea de Craciun, aromanii zic urmatoarele: «arde ficlu, ca feats Ursa» (arde focul, caci fats ursoaica), in sensul ca daca nu pazesti focul viu, acesta se poate stinge §i ursoaica vine si fats in vatra. Din

alts informatie aflam ca. in Ajunul Craciunului toll macedoromanii pun in vatra o buturuga mare si groasa pe care o numesc

'

15. Baba (batriinli) din corn. Tariverde

«Calacanger» (sau Calacandzu*) spre a putea tine focul nestins zi §i noapte pand la Boboteaza. Daca din intamplare s-ar stinge, ceea ce nu se intampla, pentru Ca timp de

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

21

12 nopti, o fats mare, sau in lipsa unei fete in familie, un batran, vegheaza atatand focul

duc la, feta la bardac. Mama baiatului anunta

ca nu cumva sa se stings, ar fi semn rau.

rudele $i cunoscutii care veneau cu daruri

La meglenoromani, butucul (Bodnic, Boadnic) era adus din padure, iar capul

si

parintii fetei de intentie. Se invitau apoi

cu o plosca cu vin. Bardactil era

familiei iesea in curte (uric) §i inconjura

impodobit cu flori si umplut cu rachiu pastrat de la schimbarea semnelor de

strejurul (parul din mijlocul ariei de care se Iegau caii ca sa treiere graul). Femeia ducea

mare care mergea in fruntea alaiului spre casa

in brate o tipsie de amnia (sinie) plind cu

fetei unde erau asteptati la poarta de rudele

fructe $i colaci. Barbatul facea o rugaciune

fetei. Se punea masa $i se petrecea pana seara.

catre Dunezeu, invitandu-1 Ia cina:

La plecare logodnica dauia rudelor baiatului

«Doantne, doamne! Vin de iinam! Cu

un mic dar si primea un ban (de our sau

birichet, cu casmet cu scinatati si cu tot fe

argint). Apoi amesteca rachiul din bardac cu apa $i it dadea soacrei mad. Soacra o saruta pe obraz $i conducea inapoi alaiul spre casa. (tc. bardak)

didesi.» (de trei ori), in transpunere insemnand «Dumnezeule! Dumnezeule! Vin

sa cinam cu bel§ug, cu noroc, cu sanatate si cu tot ce ai dat.»" Meglenoroanii mai numeau butucul $i Cfacica* (closca), iar copiii, cu ramurele in mans, stand in jurul parintelui, imitau puii, punand ramurelele in

foc. Preluam dintr-o cercetare desfasurata la meglenoromanii din corn. Cerna, jud.

logodna. Ceremonia era condusa de soacra

Indic.bibl: Papahagi P.. 1902a: 129-130.

BATEAREA FARTATLUI# (ar), bataia

rituals a fartatului, obicei de nunta care consta in aplicarea unei corectii corporale insotitorului mirelui, fartatul. De Ia un subject

Tulcea, informatii privind obiceiul

originar din Avdela, astazi stabilit in

Bodnicului: Era obiceiul ca in seara de Craciun sa se Gage buturuga...? Ooo! In

incaltau mireasa

seara de Craciun ce faceau? Se duceau

adunau ramurele mici, taiate, taiate,

si si

spuneau ca sunt pui. Se duceau $i taiau un

arbore sau un lemn mare si-1 duceau. $i

ala, bodnicul, buturugul si cu puii aia, ardeau pana la Boboteaza. $i purta un nume

buturuga asta? Bodnicul, dcdu Bodnicul. Dedu, adica bun icul. Dar buturuga din ce trebuia safie? Din stejar. Aduceau buturuga aia, o puneau in foc, ardea putin, o scoteau

iar, si-o tineau pand Ia Boboteaza. Cu carbuncle ce faceau? Cu carbunele faceau painea, cu testul." (bg. budniku) Indic.bibl: Ghinoiu, 2001: 32; Tircomnicu, 2004b: 135; Papahagi P., 1902a: 110-111; Belimace, 1906:

Techirghiol, aflam unatoarele: Dupa ce 5i

voia sa iasa cavalerul,

fartatul, afara, atunci baietii care stateau acolo

il luau la bataie. Cand a iesit fartatul nostru de Ia noi, 1-au luat Ia &Male de era sä cada cu

capul pe pietre, cum statea afard $i astepta mireasa sä iasa." Obiceiul se intalneste si la meglenoromani. (bate, lat. battere; frate, lat. frater) Indic.bibl: Tircomnicu, 2007: 137.

BIKIAR (ar), BICHIAR (mgl), baiat neinsurat, trecut de varsta adolescentei. lndic.bibl: Capidan, 1934: 38.

BILEAG (mg1), 1. Semn. 2. Obicei de a schimba semne (inele) la logodna (mines dau

hileagurli). 3. Crestatura Ia oaie, facuta cu

344, Capidan, 1942: 76; Papahagi T., 1974: 384; Papahagi T., 1979: 177; Apostolescu, 1899: 1639.

foarfeca, pentru a o deosebi de a altui pastor.

BARDAC OTTO, I. Ulcior cu cloud guri, una mare, gura, §i una mica, fora, utilizat Ia nunta. 2. Obicei desfasurat la doua, trei saptamani de la schimbarea Bileagurilor*,

Indic.bibl: Capidan, 1934: 39; Candrea, 1923-1924: 33.

intr-o zi de duminica, cand se spunea si

(bg. beleg) BOB DI GRAN (ar), GRQN (mg1), bobul

de grau este un substitut al omului in credintele populare. (bob, sl. bobu; gran, lat. granum)

www.dacoromanica.ro

EMIL TiRCOMNICU

22

41100P

16.

411

Sarbeitoaea Bohotezei in Veria (Grecia)

BOBOATEM, BUBUTEAZA, BOBO-

TEADZA (ar), VADITSA, VODITSA

caniscu format din carne de berbec, culac mare gi o plosca cu vin sau o sticla cu gat

sarbatoare la 6 ianuarie. 1. La Boboteaza $i la

ingust numita birbdiu), adusa de rudele apropiate joi seara, mirelui. (bohce, tc.

Sf. Ion, fiecare familie se duce la o fantana

boghtcha)

(mgI), Boboteaza, Botezul Domnului, si lasa acolo o cruce facuta din paine; de

asemenea lass $i grauntele de grau si betisoarele din placinta (mandra, carligul etc.) pastrate de la Anul Nou, ca anul ce vine

sa fie imbelsugat in bucate. 2. In Ajunul Bobotezei femeile fac doi colaci pe care ii ung cu unt sau cu miere si dupd ce ung si pragul usii pe dinafard cu aceleasi unsori, lass colacii

afara ca in timpul noptii sa vina lupii sa manance. Exista credinta ca lupii ospatati cu

colaci nu vor face in tot timpul anului nicio pagubd oamenilor. 3. Dupd sfintirea apei, preotul arunca crucea in apa iar flacaii sar $i o prind. (voditsa, bg. vodici) Indic.bibl: Apostolcscu, 1899: 1639-1640; Cosmulci, 1909:43.

BOHCE (ar), boccea, Iegatura in care sunt puse daruri pentru nunta (ciorapi,

Indic.bibl: Nenilescu. 1895: 154.

BOGORODITA (mg1), name dat Maicii Domnului. (sI. bogorodica) Indic.bibl: Papahagi P., 1902b: 59.

BOIA MORTLUI# (ar), lungimea mortului. 0 femeie lua masura (baie statura) mortului cu o ata si confectiona, cu ceara de casa, o lumanare pe care o infasura ca o spirals. Aceasta lumanare era aprinsa timp de 40 de zile, cat se considera ca ii trebuie sufletului sa calatoreasca spre

lumea de dincolo. In arealul carpatodunarean, aceasta lumanare poarta denumirea de statul mortului, sinonim cu trupnicul, toiagul sau privighetoarea. In cercetarile de teren la aromani, meglenoromani ai romanii din Timoc, mi-a fost

semnalata folosirea la inmormantare a

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

acestei lumanari. informatii culese in Dobrogea Ia aromani: Era obiceiul sa se is o lumanare. sa se Incoleiceasca? $tii care e aia? Lungimca mortului. Pe o ata pui ceara

23

buze zise: Nu numai ca nu-mi pare rau, de ce nu 1-a dat fiului meu, darn imi pare bine de ce

vad, cad ()rick de urat sä fie un copil, pentru mama care il are este soare. Atunci

de cask o faci covrig $i o aprinzi. Cand

S-ta Marie se-ntoarsc de o binccuvanta

pleaca mortul la groapa o iei si din aia trebuie sa ai 40 de zile cand to duci la tamaiat. Sa

si ii zise: larba cea mai frumoasa, cea mai

aprinzi din ea. Ce denumire are, colac? Nu colac, boi, lungimea mortului. Asa se zicca

pe macedoncste, boi. Unde se waza lumcinarea asta? Acum se face candela,

inainte nu se Ikea. Acum se pun langa candela." La meglenoromani: La mort, se is masura mortului cu o aid ci .se face o lumanare care se Incolace,ste? Da. Cum se

numeve? Nu stiu cum ii zice, dar o incolacesc, o fac si o pun pe mort. Cat limp aide? Pana ridica mortul. 40 de zile? 40 de zile o aprind. Asia nu e Iowa de la romani? Nu, obicei vechi, colac se numeste." (bole,

curata, sa fie pasunca to si osul tau sa nu-ti putrezeasca niciodata, ca facusi pe S-ta Marie sa rada $i durerea sa-si uite. (lat. brosca) Indic.bibl: Papahagi P., 1893: 161.

BUBAIR (ar), .4ruyucear*, personaj din ceata ligucearilor, sinonim cu Mutul din ceata calusarilor. Poarta sable, este muscat

si are o figura inspaimantatoare. Bubairul prezinta asemanari cu personajele prezente in obiceiurile din Romania: capra, turca sau brezaia. Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 38.

tc. boi; mort, lat. mortuus) Indic.bibl: Gh inoiu, 2001: 179; fircomnicu, 2007: 152-153.

BROASCA (ar, mgl), broasca testoasa. 1. 0 superstitie spune ca nu este bine sa omori ;411,e

broasca testoasa. 2. Ciobanii foloseau carapacea de broasca testoasa pentru a

6;41^0A 154;

vindeca oile de antrax. 3. Se spune intr-o

).f4

legenda ca Maica Domnului a binecuvantat broasca testoasa: Intr-o zi S-ta Marie era foarte intristata, nu stiu de ce durere, si cum sedea langa usa scolii, unde

invata $i stralucitul sau Hristos, trece o broasca si o vede. S-ta Marie tinea-n mans un colac pe care-I adusese pentru fiul sau. Indata ce zari ca vine broasca, ce se gandi dansa? Ian sa vedem, she fiinta toata ca fiul

meu Hristos este cel mai bun copil din lume? Atat se gandeste dansa si da colacul

broastei, si-i zice sa intre in scoala si sa-I dea celui mai frumos copil ce va vedea. Acolo invata $i fiul broastei. Cum a intrat

dansa inauntru, dupa ce se uita o data imprejur Ia toti copiii, i se paru Ca nu este nici unul mai frumos deck broscoiul sau si

tarandu-se, tarandu-se ajunse pans la dansul $i I-I dete. S-ta Marie cum vazu acest fapt si-a uitat durerea si cu rasul pe

. 17.

--

Ani yucca,- (cahLyar)

BUBUSAR, Buhair *.

BUF, BUFA (ar), BUFNITSA (mgl), bufnita, pasare rapitoare de noapte, vestitor

www.dacoromanica.ro

24

EMIL TIRCOMNICU

at bolii si at mortii, cand este vazuta zburand in apropierea casei. (lat. bufus) Indic.bibl: Cosmulci, 1909:47; Cionincscu, 2001: 1159.

BURIC (ar, mg1), buric, se lega copilului la nastere de catre Baba* cu o ate de matase

sau fir de bumbac, intrerupand astfel legatura dintre mama si fat. Buricul este gum fatului in viata intrauterine (in preexistenta)

prin care este alimentat, fiind astupat (sigilat) la trecerea in existents. Focirfeca* cu care se taia cordonul ombilical se punea sub perna pe care dormea lauza (Lihocinci*), uncle se tinea 40 de zile. In aceasta perioada

exista interdictia de a ti folosita, crezandu-

se ca femeia va ramane prea curand insarcinata sau ca se putea taia firul vietii copilului. (lat. umbulicus) Indic.bibl: Ncnitcscu, 1895: 285; Caraiani, Sarainandu, 1982: 381; Ghinoiu, 2008: 49.

BUSULIOC, BUSUL'EAC, VASILAC, VASILEAC, VASILCO (ar), BUSIL'OC (mgl), busuioc, plants cu calitati miraculoase

pe care fctele o puneau la cap pentru a-si

visa logodnicul. (busuioc, bg. bosilek; vasilac, gr. (3a6tlox6ptov) Indic.bibl: Cosmcscu, 1909: 50; Caragiani, 1895: 285-286.

18. Gopeyean inarmat ti calare

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

25

C CAL (ar, mill), cal, animal domestic al carui comportament este premonitoriu, determinand decizia stapanului: 1. In cazul

in care nu vrea sa inainteze, sforaind din

nari, sä se intorca, temandu-se de o nenorocire. 2. Daca se incapataneaza si nu vrea sa mistc, tragandu-1 de capastru, nu

va merge bine stapanului. 3. Pornind in caldtorie cu calul, data inainte ca acesta sä

iesa din curtea casei se baliga, anunta calatoric buns $i castig. (lat. caballus) Indic.bibl: Papahagi T.. 1923: 113; Zuca. 2004c: 335.

CALACANDZU, CARACANDZU, CARCANDZAL (ar), diavol, duh rau care

bantuie in ceata, condusa de un schiop, intre Craciun si Boboteaza. Bodnictd*, butucul de Craciun, ars pans la Boboteaza, era numit Calacanger. Focal din van-a era

un foc viu, pazit de o fecioara, precum vechi le vestale romane, sau un batran pentru a nu se stinge. In perioada respective, aceasta zeitate negativa, producea

pagube oamenilor care incercau sa se fereasca intorcand vasele goale cu gura in jos si acoperind pe cele pline. Femeile nusi spalau parul in aceste zile. Daca insa, un

ulcior cu apa a ramas neacoperit, atunci paznicii focului stingeau trei carbuni din buturuga in apa spunand: «Focul este aprins, insa Satana s-a 11111511. Copilului care cerea apa noaptea, i se spunca: «Alta data copile

sa nu mai ceri apa noaptea pand la Boboteaza caci find Sranta Marie lauza nu poate sa ne pazeasca de draci si ei in acest

timp spurca toate apele ca sa face rau oamenilor». Aceste credinte par de inspi-

ratie bogomilica, pauliciana. Ele pun accentul pe dualismul bogomil, lupta intre Satanail si lisus (vazut si ca Arhanghelul Mihail). Tot ceea ce facea bun Dumnezeu, Satanail Unita si ii iesea pe dos.

Indic.bibl: Nicolau, 2001: 14; Apostolcscu, 1899: 1639 1640.

CALINDARLU DI TEAPA (ar, mgt), calendarul de ceapa, metoda prin care se realizau previziuni metcorologice. In prima zi de august se taia in doua o ceapa mare si

se scoteau din ea 12 frunze, formand un fel de scoici. Se punea in fiecare frunza cite putina sare si se asezau intr-o cutie in ordinea zilclor incepand cu intaia zi de august. Toate acestea se puneau pe varful unui arbore inalt, fixandu-se pentru a nu fi doborate de vant si se lasau acolo 12 zile. Se avea grija sa nu se greseasca numarul zilelor si al lunilor. Dupa ce au trecut cele

12 zile, se dadea jos cutia si se uitau la frunze. Ghioaca in care se gasea mai multi

apa arata tuna in care timpul urrna sa fie mai rau. Aromanii pindeni, in loc de calendar

de ceapa, faceau previziuni dupd vremea din cele 12 zile, Murndn'e*. (calindarlu, lat. calendarium; ceapa, lat. caepa) Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 33.

CAP DI PORC# (mgt), cap de pore. Obiceiul de a gati un cap de port in Ajunul

Craciunului, in spatiul romanesc norddunarean, sudul Romaniei, poarta denumirea de Vasilca. Capul este ornat cu fructe, cercei, inele $i se colinda cu el. Informatie

de teren la meglenoromani: La Craciun cu

mod de pore ce se facea? La Craciun nu aveau pore. $i veneau de prin alte sate si cumparau capul. II luau, it curatau, it faceau

si-I puneau in tava. Aici ardea focul, aici lemne, jumatate din oameni dormeau in dreapta, jumatate in stanga. Veneau cu tava si

capul de pore, it acopereau cu testul, dupa aia veneau cu jam!. II acopereau si-I lasau.

Dimineata, cand se sculau, se duceau la biserica. Nu puneau in gura nimic. Dupa ce

www.dacoromanica.ro

EMIL T1RCOMNICU

26

vcncau de Ia biscrica [ziceau]: «Hai sa-I

pregatea colacei pe care-i oferea cclor

descoperim! Era copt bine. Se adunau jurimprejur si se apucau sa-I manance." (corn.

invitati. Fata era insotita de un flacau care

Cerra, jud. Tulcea) (cap, lat. caput; pore, lat. porous) Indic.bibl: Tircomnicu, 2003: 88.

CASCA (mg!), prinderea oului, obicei desfasurat Ia Lasata Secului. Parintele leaga

un ou fiert de un fir atarnat de facalet si tinandu-1 ca pe o undita copiii se straduiesc

sa prinda oul. Cine it prinde, iI mananca, primind in plus o portie dc halva. (lat. casco) Indic.bibl: Papahagi P., 1902a: 114.

purta o plosca cu vin din care oferea invitatilor sa bea, adresand invitatia: «hi/ ccilisit la /multi» (sunteti invitati Ia nunta). Cei invitati urau: «s-biineaclzi» (sa traiasca), «cu ncherdu» (cu noroc), «cusi di cheatri s-aduri» (casa de piatra sa face). Invitarea nasilor se Ikea de catre mire, insotit de doi fartati si rude apropiatc. Nasului i sc oferea

colacul special pregatit pentru aceasta ocazie, cultic!" u ininlui, adresandu-i-se invitatia: «hii cilisitu ti liana» (esti poftit ca nas). (nunta, lat. nuptiae)

CA$META (ar, mgl), Mird*, ursitoare.

Indic.bibl: Conran, 2004: 82; Ciotti, 1973: 56;

(bg. kasmet)

Caraiani, Saramandu. 1982: 423; Burada, 1883a: 418.

CALISAR (ar, mgl), fartat, tanar nccasatorit, insotitor at mirelui. (bg. kalcsvam)

CALISIREA LA NUNTA (ar, mgl),

CALISIREA LU MUMU$U (mgl), invitarea nasului, Ia trei zile de la nasterea copilului, de catre o baba sau un copil, la ospat, Ia casa finilor. (mumusu, bg. mamus) Indic.bibl: Papahagi P., 1902a: 124.

invitarea Ia nunta, se facea joi sau sambata

dimineata de catre tineri (fartati si surate) care mergeau calare in sat pentru a vesti nunta. Uneori mergea si mirele cu ceata de fartati, alteori o fats sau o femeie tanara

CALi VA (ar), coliba de forma rotunda, cu diametral de 5-6 m, cu inaltime de 3 m, realizata pe o structure de lemn, cu perctii din crengi impletite si paie. In varful calivei 1

-o%

.5 AV

r't

;:Z7f4,

19. Fart*

am.

..41112tatte

0

;7

20. Farycroaki consfraind culled

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR se punea o cruce. Era o locuinta temporard, folosita mai ales dc pastorii farseroti nomazi. (sl. koliba) Indic.bibl: Capidan, 1 942:31.

CAMEASA NIVEASTEP (mgl), camasa miresei. La meglenoromani, in trecut, dupd nunta, printr-o impuscatura se anunta faptul

ca mireasa a fost virgins, aratandu-se camasa miresei. Mirele dadea ordin sa clued

sau nu rachiu Ia salon. Mergeau trei femei cu sticle Impodobite cu flori, pline cu rachiu rosu. Se canta geamparaua $i se dansa. Daca mireasa nu era virgins era trimisa pe grapa Ia parinti acasa. Cei care inergeau cu vestea erau primiti si serviti de soacra mica (acolo erau prezente toate rudele socrilor mici). Apoi se ducea vestea la nasi. Flacaii, prietenii mirelui, it luau pe mire si II spanzurau de o grinda pentru pacatul savarsit, cerandu-i sa plateasca ca sa fie iertat. Mireasa flind de fats era intrebata daca it cunoaste si daca

vrea sa tie iertat. Dupd mire venea

(mule), transportator de marfuri in Peninsula balcanica.

CATUSE (ar), PISA (mgI), pisica, animal

domestic de care erau legate urmatoarele credinte: 1. Cand se spala cu laba in sus, vestea vrcme bunk iar daca avca laba jos, vestea vreme rca. 2. Daca era vesela sau se tam pe pantece inaintea usii, insemna c5 vei

primi oaspeti. 3. Daca murdarea in

Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 46: Cioamescu, 2001: 160, 603.

CANE (ar), Caine, animal domestic care indica, prin pozitia corpului, starea vremii, iar prin urlet, moartea oamenilor: 1. Daca in seara de Sf. Marie dormea cu capul care miaza-noapte sau statea zgarcit, vestea iarna grea, iar daca se intindca insemna ea iarna ;--

P.

flacailor. Din alimente se prepara apoi halva.

In Osani mirele si rudele apropiate erau pedepsite dupd ce mireasa era scoasa la lantana. Ei erau cercetati, inscenandu-se

pentru faptul ca ar fi furat

mireasa. Aceasta era rugata de ginere sa confirm faptul ca acest lucru nu era adevarat. El oferea judecatorilor cateva gaini pentru a fi eliberat. (cameasa, lat. camisia; niveasta, sl. nevesta) CARGUI (mgl), 1. Uliu. 2. Joc copilaresc, copiii prinzandu-se de haina si formand un sir, avand un cap (sef), care ii pazeste. Uliul

vine si cere sefului s5 sacrifice un pui

.

21. Cai Cu samare

$i

neprimind, se luptd, incercand sa prinda pe unul dintre copii. (bg. karaguj) Indic.bibl: Capidan, 1934: 61.

CARVANA (ar), caravans de magari sau cai (6-10) pe care se transportau marfuri in tinuturile din spatiul balcanic. (tc. karvan)

CARVANAR, CARAVANAR (ar), chirigiu, proprietar de caravane de magari

casa

insemna ca esti invidiat de oameni. 4. Daca trecea pe sub un mort, acesta se facea strigoi. (cause, lat. cattus; piss, derivat din pisica)

randul socrului mare care promitea sa dea alimente (ulei, zahar, Mina) $i bautura

o judecata,

27

-4,2r13.

22. Caravanari, asiazi, in Muloviste

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

28

va ti calduroasa. 2. Cand se tavalea prin zapada vestea iarna lungs si grea. 3. Se credea ca

atragea trasnetul asupra gospodariei, fiind gonit pe vreme de ploaie. 4. Vestea moartea dace urla prelung, cu botul spre o case. 5. Daca urla noaptea anunta nenorocire in sat. 6. Daca sconnonea cu laba pamantul la temelia casei, anunta moarte. Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 47-48.

CANTAREA COCUTLUI (ar), cantarea cocosului anunta schimbarea vremii, fiind

un barometru popular pentru aromani. Astfel, cantatul cocosului de dimineata si pana la circle pranzului vestea timp frumos, iar de la pranz si pana Ia asfintitul soarelui vestea timp urat. (cantu, lat. cantare)

morfa (plante, flori, Frunze), zoomorfa (coarne, animate), cosmica (raze solare, zigzaguri, soare, stele), cresting (cruci). Uneori carlibana avea forma de cap de berbec, cu

coarnele simbolizand serpi, cap de vulpe, vultur s.a. Functiile magice ale carlibanei erau

multiple, in cele mai multe cazuri aducand protectie atat pentru purtatorul ei cat si a stanii. Reprezentarea pastorului, in jocurile magice sau cele copilaresti, era facuta de carlibana in miniature. In placinta de Craciun, cel caruia ii cadea in bucata carlibana, insemna ca va deveni pastor sau va avea in acel an belsug

din aceasta munca. (carlig, tc. kyrla gan) Indic.bibl: Tcga, 2000: 403.

CASLEAGA

CA$LEGI,

(ar),

SAPTAMONA DI BRONZA (mgt), a doua

Indic.bibl: Zuca, 19046: 302-303.

CANTIC (ar), CANT (mg!), cantec, sunete

real izate cu vocea sau cu un instrument.

Sensurile din dialectul aroman sunt: 1. Cantec. 2. Vraja, fermecatura - un mer dintat sidiscantat (un mar cantat si descantat). In opozitie, persoana vrajita (cantata) trebuia desvrajita, descantata (Discantic*). (lat. canticum)

saptamana din postul Pastelui, cand se lass

post de cas. Vezi Ccirleaga*, Pareasini*. (lat. caseum+ligat) Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 60.

CELN1C (ar), 1. Conducatorul Farei*, un fel de domn sau voievod care administra economic si juridic comunitatea.2. Mare proprietar de oi. (sl. celo)

CARLEAGA (ar), CARNILEAGA, SAPTAMONA DI TUDORITSA (mgt), prima saptamana din postul Pastelui, cand

se lass post Ia carne. Vezi Ccisleagci*, Pareasin'i*. (lat.

T

carnem+ligat) Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 60.

CARLIBANA, CARLIG (ar),

batul ciobanului, folosit ca unealta pentru apucarea oilor de

piciorul din spate, ca arms de aparare si ca baston sau simbol

r

al puterii de catre batranii comunitatii. Pastorul se Ingropa

,

punandu-i-se alaturi carlibana, de

undo zicala: «a barbatlor la si

4, 4, t fks,e

;

141

o

bags si carliglu to groapa» (barbatilor li se pune in mon-nant

ittO

(situ). Simbo-listica sculptata pe carlibana este diverse: fito- 1.3.Carlibana

24. Celiac c«Jamilia

si

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI SI CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

29

la colindat inainte de cantarea cocowlui.

CERVINI (mgl), 1. lele. 2. Strigoi. Indic.bibl: Papahagi P., 19026: 65.

CFACICA (mgl), 1.C1o*ca. 2. Denumire data pomului de Craciun, butucului sinonim cu Bodnicul*. Parintele *i copiii ie*eau la

strejur, parul din mijlocul curtii, unde, cu ramurele in mans, imitau chemarea puilor de catre clo*ca. Aceste ramuri se puneau

sa arda in vatra in seara din ajunul Craciunului. (bg. kvacka) Indic.bibl: Papahagi P., 1902b: 65.

COLINDA (ar), COLIVA (mgl), 1. Cantec sau urare facuta in perioada cuprinsa intre sarbatorile de Craciun *i Boboteaza. 2. Toiag din lemn cu care se colinda. Colindatorii nu pleaca la colindat fara a avea fiecare toiagul sau, care prezinta o forma specials, cu uware variatii de Ia

sat la sat. De obicei, capatul superior al toiagului este bombat *i are pe el crestat sau macar desenat semnul crucii sau este indoit in forma de arc sau cerc, a*a cum arata carja. De multe on betele

colindatorilor sunt colorate; cele ale copila*ilor se vopsesc in row *i alb *i se mai numesc stupugan sau buzdugan. Se mai intalnesc denumiri ca macucci, micitica (ar),

timuga (mgl). (bg kolenda) Indic.bibl: Caraman, 1997: 196.

COLINDAR (ar), COLIDAR (mgl), colindator, copil sau tanar care mergea in colindat, mai ales in perioada cuprinsa intre ajunul Craciunului *i Boboteaza. Nu se pleca

Copiii iii procurau o traista *i un ciomag *i strigau: «Collude tetei... colinde». Niciun copil nu statea acasa, ci batea macar in portile vecinilor *i ale rudelor anuntand colindele.

In toate casele, in ajunul Craciunului, se

a*teapta cu placere *i bucurie venirea colindatorilor, carora li se da in dar cate un

colac, nuci, castane in semn de viitoare prosperitate. In ziva de Craciun *i in ajun aromanii din Albania de nord se salutau cu formula: «lista s-u nascut!» Colindatorii erau primiti in toate casele. Daca nu erau primiti, colindatorii rosteau formule de Discolinda*, prin care erau blestemati cei care i-au refuzat. Indic.bibl: Nenitescu, 1895: 527-529; Belimace, 1906:

344-345.

COLIVA (ar), coliva, realizata din grau fiert, ornata cu bomboane *i nuci, indulcita cu miere *i zahar, care se mananca ritual dupd ce este sfintita Ia biserica, in amintirea

mortilor, in zilele de sarbatoare sau de pomenire a acestora. Daca mortul era un tartar, pe coliva dintr-o farfurie se punea zahar, iar pe cea din a doua farfurie, ce ramane celui care conducea cortegiul, nu se punea deloc zahar. Daca mortul era mai in varsta, atunci colivele din ambele farfurii erau !Ira zahar. (sl. koliva) CORBU (ar), CORB (mgl), corb, pasare rapitoare despre care se credea ca atunci cand croncanea vestea moartea sau o nenorocire.

(lat. corvus) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 48; Papahagi T., 1923: 118.

Cirimmg

ay

.t-=-1":-.*

,StmemcgmaaagglaalEZIOZ02212==a0

25. Colinde, toiege

www.dacoromanica.ro

30

EMIL TIRCOMNICU

vxsic.,-.,' 4T:..11'.&.:1,:,:--gy-7:-f-247f;*.c,-.:::,;:trtn.,ds-17,'I.:,,..,:tr-V,....

,,

.

, 'r

A Il-'-0fP...

k-"

st

ii"

.

.

i

. g,°

.'

e.$

;iA:'

.

.

26. Corfu di hoara (hard camunalli)

CORLU DI HOARA (ar), hord de sat, deschisd, cu miscari ondulatorii, in

hora

spirals, avand un cap $i o coadd, dans executat,

in zilele de siirbatoare din timpul verii, in prcajma bisericilor sau pe camp, de intreaga comunitate aromaneascd. In hord se prind separat barbatii, fcmeile $i copiii, dupd vaista $i status social. Uneri sunt acompaniati de lautari, alteori cants chiar insisi dansatorii din gurd. Corfu este condus de un barbat care tine intr-o mina o batista, cu cealalta tragand $irul dupa el, ceilalti oameni tinandu-se cu mainile dupd umeri. (cor, lat. chorus, hoard, gr. x6Sp a) Indic.bibl:Capidan, 1942: 68.

CRACiUN (ar), CRATUN (mg1), sarbdtoarea Nasterii Domnului lisus Hristos, Iowa in calendarul cretin la 25 decembrie. Exists diferite obiceiuri in ajunul $i in ziva

de Craciun: 1. Copiii merg in colindat. 2. Cei care au vite arunca in vatra focului grau fiert, iar copiii colindatori iI amesteca cu betele zicand: «Cate graunte sunt acolo,

atatea of si atatia boi si cai sa va dea Dumnezeu». 3. In ajunul Craciunului colindatorii ating, pe la case, vitele cu betele ca sa fie sanatoase. 4. De frica dracilor oamenii nu umbla cateva nopti

inainte de Craciun; dupa ce se intorc de la biserica nu mai au fried, caci zic ca dracii au crapat. 5. In ziva de Craciun, cand oamenii merg in vizita, nu stau, ca de obicei, pe vel ci pe matura de brad, ca altfel closca nu scoate

pui. 6. Obiceiul Babnicul*, Bodnicul*, care

consta in arderea unei buturugi (numita uneori craciim) din noaptea de ajun, cate putin, !Dana' la Boboteaza. 7. Meglenoromanii, intorcandu-se de la biserica in dimincata zilei de Craciun, trebuiau, inainte de a intra in cask

sa treaca peste un fier, pentru a fi sanatosi in tot anul viitor. In brate duceau vreascuri si, punandu-le pe foc, ziceau: «Donna! sc.," da birichet!». 8. In noaptea de Craciun nu

se deschidea usa la oaspeti pentru ca norocul sa nu fuga din casa. 9. Trei smochine se pastrau din ziva Craciunului pentru a se vindeca cu ele bolile copiilor. 10. Copiii fac gramezi de nuci, alune sau migdale,

egale la numar, iar fiecare dintre copii rostogoleste de pe o bucata de scandura inclinata, pusd in fata gramezii, Cate un fruct. Gramada care va fi atinsa de fructul

care se rostogoleste va fi castigate de jucator. (lat. creatio) Papahagi P.. I902a: III; Cosmulci. 1909: 43; Papahagi T., 1 923: 16.

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

31

CRISTOVDEN (mgl), denumire data

CULAC DI CRACIUN (ar), CULAC DI

sarbatorii Inaltarii Sfintci Crud (14 septembrie), Ia meglenoromani, Mesu-di-

CRATUN (mgl), colac de Craciun. Colacii se faceau cu apa neinceputa, find destinati

cristovden = rapciune. (bg. krastovden)

oamenilor $i animalelor. Formele sunt

diferite, avand simbolistica crestina,

Indic.bibl:Capidan, 1934: 81.

CUCUVAIE, CUCUVEAUA (ar), CUCUVEAICA (mgl), cucuvea, pasare rapitoare care anunta, prin cantecul sau in apropierea casei, moartea. (gr. kukuvaghia) CULAC (ar, mgl), colac. Colacii se impart $i se mananca ritual la diferite momente: sarbatori peste an (Craciun, Boboteaza, Sf.

Gheorghe, Joi-Mari), sarbatori familiale (nastere, botez, implinirea varstei dc un an, nunta, inmormantarc, pomenirea mortilor),

fitomorfa, zoomorfa. Colacii se dadeau colindatorilor in perioada dintre Craciun $i Anul Nou. Colacii pentru vite se sfinteau la Boboteaza

erau dati animalelor amestecati

cu sare Ia Ipsunia a cal

CULAC DI G101-MARI (ar), colac facut Joia Mare, sfintit Ia biserica, din care se maraca jumatate in prima zi de Pasti, iar restul la Sf. Gheorghe, crczandu-sc astfel ca omul va fi ferit de muscatura $arpelui. In

dati la animale, pastrati in casa (colac la icoana) sau aruncati (in fantani, ingropati in brazda) pentru prosperitate, rod bogat, purificare. (sI. kolaci)

CULAC DI CASA (ar), colac de cask 1. Se facea in ziva de colinde, in ajunul Craciunului, avid rol de a proteja familia. A

Dupa sfintirea apci, o femeie batrana rostea

'Meet o rugaciune $i arunca colacul casei intr-o lantana din apropicre. 2. Trei cruciulite din lemn de trandafir, impreuna cu boabe de grau, substitute ale persoanelor din familie,

folosite in aflarea duratei vietii acestora, $i cu colacul casei se pastrau la icoand pang in ziva de Boboteaza. (cask lat. casa) Indic.bibl: Macedoneanul, 1904a: 17.

_

27. Culac

di casa (colac de casa)

28. Culaci (colas/) de Craciun pentru colindatori: forme solare ci crestine

29. Culaci (colaci)facuti la Cracin ci pastrati pentru n fi dolt la animale la agneful tailor

www.dacoromanica.ro

suma a cal ' /a)

EMIL TIRCOMNICU

32

momentul in care omul vedea sarpcle, trebuia

sa rosteasca: «Cu lac din Gioi Mari». La aceasta formula sarpele se strangea, facandu-se colac.

Indic bibl:Capidan, 1934: 87; Papahagi R, 1902a: 125.

CURAREA GRANLUI (ar), alegerea

graului, obicei premergator nuntii, desfasurat in duminica dinaintea cununiei,

Indic.bibl: Papahagi R, 1900: 282.

intalnit la farseroti. La casa baiatului se

CUNOA$T1REA (ar), CUNOA$T1R1A

strangeau femeile, iar na$a $i soacra mare alegeau graul, in timp ce femeile cantau. Petrecera dura trei, patru ore. (lat. curare)

(mgl) URSITEI, cunoasterea ursitei, obiceiuri prin care in zilele de Ia sfarsitului $i

inceputului anului se incerca aflarea

viitorului, a baietilor cu care se vor casatori

fetele, a viitoarelor ocupatii, prosperitatii familiei etc. 1. Tache Papahagi consemna o traditie prin care se putea ghici durata vietii sau a viitorului partener de viata. In noaptea Anului Nou, fiecare familie se strange in jurul

vetrci $i, cu boabe de grau puse in spuza sau in jaratec, se incearca aflarea pentru fiecare persoana a norocului $i a duratei vietii. Daca bobul de grau sare cat mai sus trosnind

putemic, e semn ca va trai mult; daca bobul de-abia plesneste, e semn ca sfar$itul vietii e

aproape. Pentru tinerii candidati Ia insuratoare, daca grauntele sare spre dreapta, e semn ca viitorul sot (sau sotie) $i-I va lua din cartierul sau comuna din directia in care a sarit grauntele. 2. Un alt obicei deosebit de raspandit in familiile aromanilor era coacerea unei turte (placinta din foi piturocine) de Anul Nou. In aceasta

pita se introduceau diferite obiecte care simbolizau o ocupatie sau bogatia. Toata familia

se strangea in jurul acestei turte care era rupta si impartita. Fiecare cauta in bucata Iui pentru a vedea ce-i rezerva noul an. Din alts informatie

aflam ca in ziva de Anul Nou se fac pitun9ni,

un fel de pite cu mai multe foi, intre care se pune un ban de argint, numitpara/u al ayiu Vasile. La pranz toata familia mananca din pituroane, cu luare aminte $i va avea noroc acela care gaseste banul. (cunoa$tire, lat. connoscere; ursita, ngr. optCco)

Indic.bibl: Tircomnicu, Wiso*cnschi, 2003: 96-97; Ciorancscu, 2001: 268.

CURBANE (ar), CURBAN (mgl), sacrificiu, de obicei realizat pentru insanatosirea unei persoane sau ca multumire pentru scaparea dintr-o mare primejdie. Se facea intr-o zi de sarbatoare,

cand se sacrifica un miel, mancarea find data de pomana in cinstea acelei sarbatori sau eveniment. (tc. kurban) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 52-53; Cioninescu, 2001: 269.

CURCUBEU (ar), CURCUBEAI (mgl), curcubeu, fenomen optic care is nastere din cauza dispersiei $i reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie din atmosfera. 1. Aparitia

mai multor curcubee vestea belsug in masline. 2. Copii, mai ales fetele, credeau ca le va creste parul, adresandu-i versuri ca:

«Curcubeule, beule,/ tu mananci,/ tu bei,/ peril mei cat coadacalului». 3. Exista credinta Ca unul din capetele curcubeului sorbea apa

din rau, iar celalalt se odihnea pe o colina. 4. Se credea ea daca copiii treceau pe sub curcubeu isi schimbau sexul. (lat. cucuvius) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 46; Papahagi, 1900: 189-190; Cioranescu, 2001: 269. 8J 4,--177:ts,7.*4imtlow,kp

4

Indic.bibl: Nenitescu, 1895: 529: Papahagi T.. 1979: 41, Ciorfinescu, 2001: 821.

CUP1LA$ (mgl), denumire data de meglenoromani: I. Copiilor. 2. Baietilor de

varsta cuprinsa intre 15-18 ani, buni de insurat. (copil, origine necunoscuta)

www.dacoromanica.ro

ajair-Was,,t

30. Curcubeu

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

33

D DAMCA, CRUTE (ar), sigiliu, cruce, sigiliu, punct pe frunte, intre sprancene, crate cruce pe frunte sau pe brate) sau pc corp (cruce, anul nasterii, simboluri fitomorfe). obicei de a se tatua pc fats (danzea

Tatuajele se faceau prin intepaturi de ac si presararea de carbune pisat amestecat cu praf de pusca peste singe. Apoi se lega si se tinea pans se usca. Fete le erau tatuate pentru ca sa nu fie rapite de musulmani. Se credea

ca tatuajul aducea protectie copiilor

impotriva deochiului (Diucreare*). (damca, tc. damgha; cruce, lat. crucem) Indic.bibl: Papahagi P., I902a: 116; Ciorancscu, 2001: 258.

DARE A MORTULUI (ar), Puminie *, pomand realizata la biserica. Dupa slujba preotului, barbatii asteptau pomana (greinu

cu pane di mpeirtire) stand pe prispa bisericii, in timp ce femeile formau un grup separat. (dar, lat. dare; mort, lat. mortuus)

motivului mutarii. De asemenea, tot in acelasi scop, ciobanii sapau un tunel in pamant, deasupra caruia fixau o carapace de

Broasca* testoasa. Prin tunel se introduceau pe rand oile, dupa trecerea ultimei ciobanul tragand un foc de arms cu mina stanga. Indic.bibl: Nicolau, 2001: 14.

DALACA (ar), DALAC (mg!), dalac, boala intalnita la oi, de pe urma careia se umfla pantecele. Pentru vindecare pastorii apelau Ia descantece si treceau oile prin focul viu (Focul yiu *). (tc. dalak) Indic.bibl: Capidan. 1932: 108.

DINAFOARA (ar), board asociata epilepsiei, numita popular si ducci-se pe pustii. Copilul, pans Ia trei ani, nu era lasat

sa se uite in oglinda pentru a nu se imbolnavi. In vederea vindecarii, copilul era trecut de trei on printr-o burta de miel negru. Burta era lasata apoi sa se usuce in

Indic.bibl: Papahagi T., 1928-1934. -

-..:".;7:Aa

.:

4.,

-

;

.

-OP

41 31. Barba

aveptcind pomana la biserica

Ltr

DAUTIS (ar), duh necurat, jumatate berbec, jumatate magar, care se acupleaza cu

oile imbolnavindu-le de antrax. Pentru vindecarea oilor, acestea erau mutate intro alts stank pastrandu-se discretie asupra

414A,"

,

110

11.

-4\

32. Slant nuixat de duhuri necurate. dyad

www.dacoromanica.ro

34

EMIL TIRCOMNICU

cosul vetrei. Boa la se vindeca si prin invocarea si induplecarea Alhelor*, considerate vinovate de producerea ei. (din afoara, lat. ad-foras) Indic.bibl: Burada, 1892.44-45; Nennescu, 1895: 536.

DINTE DI LAPTE (ar), DINTI DI LAPTI (mg!) dinte de lapte. Cand iesea primul dinte Ia copi I, se fierbea grau care apoi se impartea la rude si vccini, luandu-se mai intai cam 20 de boabe, care se insirau pe o ata rosie si se leyau la gatul copilului si care se purta pand cand ieseau patru dinti, dupd care se arunca intr-un loc curat. Cand cddea dintele trebuia aruncat pe casa pentru a creste altul, rostinduse formula: «17 a di os, do-ni di her» (poftim

produce mai ales in perioada celor 40 de zile dupa nastcre. Pentru aceasta, cand se apropia ceasul ca sa eased, moasa taia o ramurd de salcie, o infasura cu trei fire, until de matase, at doilea de land vopsita rosu si al treilca de aur. Aceasta ramurd o atarna deasupra usii de

la camera Iduzei ca sa nu o deoache cei ce intrau in casa. Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 6-7.

DI UCL'EAREA NATLUI (ar), deochearea

copilului, se producea de catre oameni insemnati sau duhuri necurate. Atat copilul cat si lauza puteau sa fie usor deocheati din

partea celor care ii priveau (cel mai mare

de os, da-mi de fier). (dinte, lat. dentem;

pericol putea veni de Ia o femeie careia nu-i traiau copiii). In scopul de a feri copilul, i se

lapte, lat. lactem)

punea in fasa o cdpatand de usturoi, trei

Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 52; Papahagi T., 1923: 19; Burada, 1892: 49.

DISCANTIC (ar), DISCANTARI (mg1), descantec, formula magica folositd pentru

vindecarea oamenilor sau animalelor bolnave sau deocheate. Prin Ciintec* se realiza vrajirea, fermecarea, iar prin des/discontic se realiza desvrajirea. (dis+cantic, lat. canticum) DISCOLINDA# (ar), descolinda, termen stiintific folosit pentru a desemna blestemul

pe care it rosteau colinddtorii in cazul in care erau refuzati: «larbei verde pri ugeac,/ $i-n many s 'nu al !Mac», cu sensul de a se pustii casa, prin cos (ugeac) sa nu iasd fum,

adica sd se stingd cei din casa respectivd, precum si sa nu se bucure de prune in casa. (dis+colindd, format dupd dr. descolindd, am-and:tor cum discantic se realizeazd din compuncrea dis+cantic) DIUCL'EARE (ar), deochi, board care

samburi de lamaie, o bucata de paine si un inel. 0 altd practice consta in asezarea, de catre o baba, pe obrajii nou-ndscutului, de bumbac peste care se punea panza si noroi. Dupe botez nasul ii scuipa copilului de trei

on in urechi si-i atarna un banut la sulfa (invelitoarea capului). Mama ii punea copilului Ia gat o amuletd, o pungutd cu dinti

de animale, tamaie, peri de porc, picior de arici, argint viu pries intr-o alund, corn de

carpe. Copiii erau innegriti putin cu un carbune pe frunte sau pe varful nasului (prin

aceasta afumare semnul putea deturna privirea rea, «freinzl ocr ili arab> (frange ochii rdi). In Pind se tatua pe fruntea copiilor o stea prin inteparea cu acul si presdrarea cu cenusa,

tatuaj care ramanea permanent (Damcei*). Cei care veneau in vizita la copil trebuiau sascuipe spunand: «s-nu-1 hibei di oclu» (sa nu-i fie de deochi). (nat, lat. natus) 1

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 241-243; Cosmulei, 1909: 78, 15.

provenea prin privirea de care o persoand cu ochi rdi sau divinitati rele, cdpatata mai ales de copii si de vitele fatate (miei, vitei, manji, iezi), dar si de Iduza, fete si fldcai. (lat. deoculare)

DRAC (ar, mg!), diavol, spirit rau, Inger cazut care impinge la greseli si rautate pe omul slab care s-a departat de Dumnezeu.

D1UCL'EAREA LIHOANEI (ar), deochearea Iduzei, a mamei, se putea

inspiratie bogomilica se spline ca lupul este creatia dracului. Lupul a primit porunca de

Omul trebuia sa se fereasca de drac folosind

tamale sau par de lup. Intr-o poveste de

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

m41Lo. 4

I

is J

410

33. Draci, dragoni

34.

la Dumnezeu sa-1 manance pe drac, de aici proverbul: «Fuge ca dracul de parul de lup».

Dub&

35

,

stumbul (piva .yi pisalog)

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 481-482; Capidan, 1932: 522;

Ciorancscu, 2001: 299.

0 alts poveste spune ca dracul, devenind sfetnicul unui om pe care I-a purtat prin palate si 1-a invatat astfel cu traiul luxos,

pisalog (pilug), obiecte de zdrobit semintele

pentru ca apoi sa-I indemne sa fure,

asemanatoar instinctului sexual. In cultura

ajungand astfel la spanzuratoare, ii iese in cale cu desagii plini cu ghete rupte. Omul

vazandu-1, II apostrofeaza, ca in loc sa vina cu bani sa-1 scape de spanzuratoare, el vine cu ghetele rupte. Dracut ii raspunde Ca

mull is trebuit sa le rupd pentru a-1 aduce

in acea situatie. De aici proverbul: «$i-a rupt dracul ghetele». Intr-un alt proverb se

cere sa-i aprinzi si dracului o lumanare pentru a nu se amesteca in actiunile pe care le intreprinzi: «Aprinde-i si dracului o

lumanare, sa nu-ti strice treaba». In basme, de multe on fund evitat numele dracului, acesta apare sub diverse denumiri:

Luplu s-lu nickel (Manca-l-ar lupu), S-il creapa-numa (Sd-i crepe numele), Atsel din vale (Acela din vale), Atsel c'un cor (Acela cu un picior), Ado s-la Elba (Acolo

sa le fie). (lat. dracu, probabil sub forma dracus)

DUBEC $1 STUMBUL" (ar), piva si

prin lovire sistematica, du :te-vino, populara cele cloud componente sunt personificarea femeii $i barbatului, asa cum rezulta din ghicitoarca: Mama sta $i tata-i

da". Intotdeauna piva este din piatra iar pisalogul din lemn. (dubec, dr. duba, sl. dyba) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 378; Ghinoiu, 2001: 17;

Cioranescu, 2001: 305.

DUSMANA (ar), numita si Foca*, boala intalnita la oi, care se vindeca prin ingerarea

in mancare a carbunelui ramas de la Babnic*, buturuga arsa in ajunul Craciunului. Un alt procedcu de vindecare

consta in urmatoarele: o baba, cu o lumanare care se pastra de Ia Inviere, inroseste carbunele pastrat de Ia Babnic si arde ugerul vitei dc noua ori. Baba spune si

un descantec: «Acia saprease/ Acia si s'astingii/ Aped s 'nu intunearica/ Manuel;

www.dacoromanica.ro

36

EMIL TIRCOMNICU

s'nu apirci./ Ca e chirita ci s'cheara,/ In pravda nu zgheara/ In cucot nu alma/ In Nice nu s 'planta.» (dusman, tc. dusmen)

DZIDZIROU (ar), Gerila, personaj de basm care suferea de frig in toiul verii $i, prin

suflarea lui, putea ingheta natura. (dzer, lat. gelu)

Indic.bibl: Bclimacc, 1906: 344; Ciorrncscu, 2001: 309. Fa?:.

4-*

IN IL:,

"AMA

6i,

441..1

J.

di

-r Er:c4

'

4-

".

a

MI -

r*.

35. Miri arom dal, sec. al XIX-lea

www.dacoromanica.ro

.=

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

37

E EFHELE (ar), BLUGUVISIRE# (mgl), maslu, binecuvantare. 1. Slujba Ia biserica pentru vindecare. 2. Binecuvantarea lauzei se realiza cand se implineau 40 de zile de la nastere. In perioada de 40 de zile lauza era

pana Ia apusul soarelui. (allele, gr. docaoctov, sI. blagosloviti) Indic.bibl: Ncnitescu, 1895: 304; Burada, 1892: 49.

considerate impura, necurata, iar toate lucrurile cu care venea in contact deveneau, de asemenea, necurate. Mama mergea cu pruncul Ia biserica pentru a fi binecuvantata de catre preot (s cla preftu ichii). Astepta afara pana cand preotul ii citea o moll fta si

o stropea cu ape sfintita. Numai dupd aceasta purificare avea dreptul sa-si face semnul crucii. In drum spre case trecea pe la trei fantani $i inmuia o turta framantata de un copil in a trcia zi dupe nastere, pe care apoi o manca cand ajungea acasa, pentru a avea lapte. Apoi se ducea pe la

36. Simulator (pristornic)

parinti, nasi sau rudele apropiate, uncle statea

-

.

.

37 Biserica din Ohrid (R. Macedonia)

www.dacoromanica.ro

EMIL TiRCOMNICU

38

F FARA (ar), neam, trib, format din mai multe Fi [care*, familii puse sub autoritatea unui Celnic*.

FALCARE (ar), familie extinsa, formats

realizat atat la copiii de varsta frageda, cat *i de catre flacai si fete. Fratiile tin atat de vechile obiceiuri razboinice din antichitate, fiind intalnite la numeroase popoare vechi,

din mai multe familii, de 50-100 de persoane

cat *i de credinta crestina. Exists astfel fratii

inrudite direct sau prin alianta, impreuna cu oamenii din serviciul acestora. Averea era administrate de conducatorul falcarii

in aceeasi ape la botez deveneau frati

(Celnicul*), in indiviziune, falcarea reprezentand un fel de asociatie. (lat. falcaria) FARTAT (ar, mg1), 1. Prieten. 2. Insotitor

al mirelui, cavaler de onoare. Se alegeau tineri cu parintii in viata. 3. Frate de cruce. (irate, lat. frater)

FARTATI"L'E (ar), fratie, legamant ".".4n742

.;V:6:4

'7. ;,1

de singe *i fratii de cruce. Copiii scaldati spirituali. Ace*tia se considerau frati toata

viata, iar dace erau fats *i baiat aveau interdictie de a se casatori atat ei cat si copiii

lor. La popoarele antice, infratirea sau impacarea razboinicilor se realiza prin amestecul sangelui, impartirea hranei sau folosirea acelciasi cupe cu bautura. Uneori infratirea se Mcea cu drept de mostcnire. Fratiile de cruce sunt atestate la bizantini si

derive, probabil, din fratia de singe. La meglenorornani intalnim fratia pe evanghelie (farm pri vangheici). Existau *i obiceiuri

la copii de a se intovarasi (Swat(?). FITAREA (ar), FITARI (mg1), fatarea mieilor avea loc in perioada de slar.sit a lunii ianuarie *i pe parcursul lunii februarie. Tot personalul stanii se implica in ingrijirea iczilor nascuti, incalzirea $i hranirea acestora. Dace

un miel nu voia sa suga sau oaia nu-si recunostea mielul, nu-i dadea sa suga (nu 38. Emilie de glinnosteni

lu-apleaca), atunci se faceau mici ua,"1-7441

39. Familie de meglenoromani

40. La stand. in Albania

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

imprejmuiri (patul'e) din rachita (ligareattei), foarte stramte, unde se introduceau

39

troirair,

oaia *i mielul pentru cateva zile, pans ce mielul era lasat sa suga in voie. Se putea intampla sa dai un micl (si-ndzeatnina) sa suga de Ia alta oaic. Mielul strain (th...eanzin) se invelea in pielea miclului mort (soarte),

dupa ce aceasta a fost bine curatita. Oaia

careia i-a murit mielul, crezand ca este mielul ei, II lingea si it lasa sa suga (il apleaca). In cazul in care oaia nu-1 lass sa suga, pastorii din regiunea Veriei procedau Ia trecerea printr-o cama*a (prit carne,se) astfel: o basma ro*ie se lega de pantecele

41. impodobirea Ilanzburb :

oii, dupd care mielul se trecea printre basma Si pantecele oii, o data de Ia cap spre coada, iar apoi de la dreapta spre stanga. (lat. fetare)

T=Ir

.

41-71r-

Indic.bibl: Capidan, 1926: 124.

FLAMBURA (ar), FURGL'ITSA (mgl), steag de nunta confectionat de catre fartati.

Flambura se realiza dintr-un bat lung de 2-2,5 m, avand in capat, la 90°, un lemn scurt, realizandu-se astfel o cruce cu cele trei capete ascutite. De bat se lega un fir ro*u de matase (alica) si o e*arfa, iar in

;4"i(1

42. Nasa ci Jemeile impletesc find cu lams alba yi rosie, pentru a-I pure in brad

cele trei brate ale crucii se infigeau trei mere.

a

4

La meglenoromani, Furgritsa* se facea dintr-un bat de trestie terminat Ia capat printr-o cruce, in care erau infipte mere (unul sau trei), sau gutui, de care se agata o batista ro*ie*i un buchet de flori. Steagul se juca in fata oaspetilor, ace*tia fiind datori

11

sa plateasca jocul. Banii primiti de fartati erau impartiti apoi in mod egal. Na*ul prelua steagul si dansa de trei on in fruntea horei

(corlu di nunta). In trecut, confectionarea

flamburii se facea astfel: Cu multe zile inainte de nunta, nevestele *i fetele care formeaza taifa (cortegiul) mirelui, cos in

casa acestuia o desaga *i o traista impodobita cu fluturi, apoi pun la indemana ca o oca de land vopsita row. Acestea sunt

destinate pentru steag. Cu o saptamana inainte, duminica dimineata, se adund fetele invitate, in curtea casei mirelui si cativa Medi iau in traista: lana cea ro*ie*i o panza alba pe care sunt cusuti clopotei sau

47.

r, , F

04*

rk,

43, 44. Aspecte de ?tuna joc cu jlambura

www.dacoromanica.ro

40

EMIL T1RCOMNICU

zurgalai $i cu totii se duc in curie (padure).

care-I Impodobesc cu lana alba $i ro$ie.Acest

Pe drum flacaii trag din carabine cu

obicei pare a fi unul vechi pentru accasta

cremene $i din revorvere; iar fetele cants obisnuitele cantece de nunta. Odata ajunsi in padure, fiecare fats aduna cite o sarcina de vreascuri uscate $i le scot in lumini$,

comunitate, dupa cum afirma chiar informatorii in varsta. Bradul este impodobit de catre nasa $i insotitorii din alaiul nuptial,

unde e locul mai $es; iar cel mai voinic dintre

la o rascruce de drumuri sau la o fantana. Se implete$te un fir lung realizat din doua

flacai, taie o ruda de ghirnurii, lunga ca de

fire de lana, rosu $i alb, asemanator

doi metri. In varf lass dezi (ramuri) ca o

martisorului, tinut intins de catre doi copii cu parintii in viata, de care se Ieaga bucati de land. Naga, acompaniata de alte femei, interpreteaza cantecul Tumbe, moi, tumbe

furca; o aduce in mijlocul fetelor si ele leaga

cele doua ramuri ale furcii, una de alta si fac ca un fel de cerc $i apoi mai Ieaga o

ramura de cealalta parte $i se face ca o ghiulea mare. Dupd aceea, baga pe ramuri

$i de jur imprejurul lor, lana rosie, bine

etch: (Buchete, multe buchete). Acest fir este I

scarmanata $i pieptanata, pand ce invelesc ramurile bine, asa ca se face in varful ruzii

ca un cas rotund $i frumos: pe urma pun panza cea alba cu zurgalai pe alta ruda, cu varful in forma de cruce, in capetele careia infig trei mere. Dupa ce s-au ispravit cele doua steaguri, le iau doi feciori gi fetele incing o hord, in capul careia joaca flacaul

cu steagul cel ro$u

si

cants cu totii

cantecele obisnuite. Pe urma fetele isi iau pe umeri sarcinile de uscaturi si intreg

,...,

,...:*

V 4

cortegiul pleaca spre casa mirelui in

,,, i

detunaturi de pusca $i in cantece. Cand ajung acasa descarca sarcinile $i fac din

-,

-

1,4.;,;..

t.-4-, V k.t.-

.

?...,'.:.-

vo=4):^A' 42"27-.r ,.,,i

,,

-1

toate o gramada de lemne, destinate pentru coacerea panel, pentru frigerea carnurilor de nunta $i pentru incalzirea casei, fiindca

,4:.....--

i -

la farseroti nuntile se fac toamna, cand incepe sa fie racoare. Steagurile se invelesc Intr -o fats de panza alba $i se pun pe pat. Toti se ospateaza din graul fiert $i din alte mancaruri. Pe urma iau steagurile din pat, le dezvelesc din panza $i le atama pe casa, unde le intepenesc legandu-le bine de cowl

45. Flambura

casei si le lass acolo pans se ispraveste nunta de tot. Numai cand iau mireasa le poarta in fruntea alaiului, pe urma cand se intorc cu mircasa iara le pun la loc." La

aromani, flambura are $i semnificatie crestina, in varf fiind simbolul crucii. lnteresant este ca aromanii farseroti sopaii din M. Kogalniceanu (jud. Constanta), in loc

de steag folosesc ca flambura un brad, pe

46,47. Flamhura este prima la casa la .sfar.yiful nuntii

www.dacoromanica.ro

OBICEIUR1 $1 CRED1NTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

41

inFawrat apoi in jurul bradului. Impodobirea bradului reprezinta un obicei asemanator cu

poezia populara Floara-: Floara

eel de la dacoromanii localizati in arealul

feateloru:/ Se ghina se-iii me alumba/

format din Oltenia, sudul Moldovei, Muntenia xi Dobrogea. Singura atestare a

confectionarii flamburii din ramura unui porn, este destul de veche, apare in 1868, in revista Albina Pindului: Fetele tinere se aduna cu opt zile inainte de festivitate xi se duc in padure de aduna lemne ca sa provaza [provada inzestra, ajuta ?] pe mini tineri. Totodata taie in padure tin ram lung, pe care lass numai cinci crengi mici gi inteapa pe cea

din mijloc un mar; pe celelalte spanzura particele mici de bumbac camtasin-. Aceasta

galbinioara,/ Dimand'a tutuloru,/ Dimand'a Dumineca dimneata/ $i luni de catre sears;/

Cu roaua se-iii-me adund/ $-pre avra seni-me poarta;/ Pre iapa nefitata/ Pre feats nemartata,/ Pre gione nensuratu,/ $-pre cale

necalcata.- In transpunere: Floare galbiioard,/ Spune tuturor,/ Spune fetelor/ Sa vina sa ma ia/ Dumineca dimineata/ $i luni de catre sears;/ Cu mud sa ma adunc/

$i pe racoare sa ma poarte;/ Pe iapa nefatata,/ Pe fats nemaritata,/ Pe june neinsurat,/ $i pe cale necalcata. Th.

ramura, numita flambura, se punea pe acoperiwl colibci mirelui. Jocul steagului

Capidan Ikea precizarea ca in aceste versuri populare nu se intillne*te nici un cuvant strain;

reprezinta o initiere sexuala a tinerilor miri, steagul fiind substitutul viriloid al ginerelui, iar fructele (merele) ale miresei. Substituirea miresei cu marul, ca de altfel 5i cu colacul

toate sunt de origine Latina. Dintre formele latine straine de limba romans, avem numai trei: dimandu, ace14 cu fr. demander (lat. demando); alumbu, care nu exists in celelalte

(sau painea proaspata), al fetei tinere in

limbi romanice, insa trebuie sa vina din adlumbo, un derivat din lumbus, din care

general, rezulta 0i din urmatoarele proverbe aromaneW: «,F-citcylu catu-i di curt', tot lo-

ariseati merlo-aro.y». ($i mowlui, cat e de batran, tot ii place marul row (femeile, fetele

frumoase).) sau oAuyri vor pdni moali.» (Batranii iubesc pane moare

adica femei

tinere). Unirea familiala, inainte de a se realiza,

era simbolizata prin acte rituale, dcosebit de importante in ceremonialul nuptial. La sfaritul nuntii stcagul era fixat pe casa, unde statea 40 de zile, numar magic al zilelor care urmeaza

ceremonialurilor de na§tere, casatorie $i inmormantare, necesar consacrarii xi protejarii actului respectiv. In unele zone din Romania,

dictionarele Iui Forcellini atesta forma lumbo; in fine, avra din lat. aura.»

-

Indic.bibl: Capidan, 1942: 134; Recatas, 1934.

FOARFICA (ar, mgl), foarfeca cu care s-a taiat cordonul ombilical era puss sub perna pe care dormea lauza (lihoana), unde

era tinuta 40 de zile. Nimeni nu avea voie sa o foloseasca, sa o deschida, in tot acest timp, crezandu-se ca femeia va ramane prea curand insarcinata, sau ca s-ar taia firul vietii nou-nascutului. Foarfeca era folosita ca o putere protectoare pentru copil.

batului rezultat de la steagul de nuntra i se dadea o utilitate simbolica xi poate mai putin practica,

La meglenoromani, in loc de foarfeca se

cum ar fi confectionarea unei furci de tors (simbolica in sensul ca furca de tors este

protector pentru prune, in jurul patului

folosita de ursitoare, cele trei mire, pentru a toarce firul vietii viitorilorprunci reprezentand, in acelqi timp, $i hamicia femeii). (furglitsa, lat. furca; flambura, ngr. (pAciAttoupov)

folosea secera care, de asemenea, avea rol

presarandu-se mei, simulandu-se astfel un hotar. Tot sub perna, Ia aromani, se punea par de capra, iar la up camerei, deasupra, in afara, se legau cloud fire de Lana irnpletite, unul alb 0i unul row, prin care se trecea o

Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 22-23; Papahagi P., 1900: 432; AP, 1868: 342; Tircomnicu, Wisosenschi: 2003:

moneda de our (flurie). Lauza I i lega Ia gat un astfel de fir impletit prin care se

102; Tircomnicu, 2004a: 66-67; Cioranescu, 2001: 333.

trecea inelul de cununie. Cele cloud talismane

FLOARE GALBINIOARA (ar), floare

care duc cu gandul la martiwr (Marla *),

galbioara, floare a dragostei, invocata in

se tineau 40 de zile. Dupa ce era curatat de

www.dacoromanica.ro

42

EMIL TIRCOMNICU

catre moa*a, copilul era infa*at in scutece albe de land. (lat. forficem) Indic.bibl: Papahagi P.. 1902a: 118-119: Neniicscu,

1895: 285-286; Ciorancscu, 2001: 337.

cadrul nuntii cand alaiul sosea la casa miresei, nefiind lasat sa intre pana ce na*ul nu platea. In acest moment Ia far*eroti se desfa*ura o lupta rituala pentru a se frange

FOARFICA PICURARLUI# (ar),

un colac. Atat insotitorii mirelui, cat *i

foarfeca pastorului folosita la tunsul oilor,

cantece speciale de nunta. Informatii de

era legata in perioada 11-14 sau 2 noiembrie (Sdntii Surghinciti*), crezandu-se ca astfel va fi legata gura lupului.

rudele miresei, cantau, in di ferite momente, teren (M. Kogalniceanu, jud Constanta, anul

2003): Colacul la [far*erotii] plisot nu exists. La [far*erotii] *opaii cand se ducea

Indic.bibl: Capidan, 1926: 125.

mirele sa is mireasa, inainte de a intra in cask

FOC n u (ar), GIU FOC (mgl), foc viu,

rudele din partea fetei *i rudele din partea

se aprindea printr-un ritual special, de catre flacai, frecand cloud bete uscate. Focul viu se aprindea Ia Sf. Gheorghe (Sun-Giorgi0), 23 aprilie, inceputul anului pastoral, cand plecau oile Ia munte, *i era tinut pana la Sf. Dumitru (Scin-Medru*), 26 octombrie, sfar*itul anului pastoral, cand erau coborate oile Ia iernatic (Aniu*). Este atestata Ia aromani

aprinderea focului viu la 9 martie

si

Craciun*, 25 decembrie. Focul viu avea rolul de a alunga spiritele malefice *i de a purifica

spatiul din jurul stanei. Obiceiuri pentru aprinderea focului viu: doi ciobani (picurari) mergeau inainte de rasaritul soarelui intr-un loc pe unde trebuiau sa treaca oile, luau doua lemne de ienupar, pe care be frecau pana se

baiatului schimbau colacii. Rudele din partea fetei a*teptau cu colac pe care-I ntpeau *i ii

imparteau, it aruncau in semnul crucii." (frandze, lat. frangere; cultic, sl. kolac) Indic.bibl: Tircornnicu, 2007: 137; Ciorancscu, 2001: 225.342.

FRA'NGU (ar), frange, boala capatata in diminctile de primavara, tars a fi mancat ceva, datorita auzirii pentru prima data a cantecului unei pasari calatoare (randunica,

barza) sau a unei pasari cantatoare, care cants in revarsatul zorilor. (lat. frangere) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 227.

FUMEAL'E (ar, mg!), fami I ie, forma

scoteau niciun cuvant. Apoi se aprindeau

sociald realizata in unna casatoriei dintre un barbat,i o femeie, impreuna cu descendentii acestora. (lat. familia)

doua focuri printre care ceilalti ciobani treceau vitele. Exista credinta ea vampirii sunt vinovati

FURA-OAUA-DI-SUM-CLOACE (ar), Fura-oud-de-sub-clo*ca, personaj de basm.

aprindeau. In tot acest timp ciobanii nu

pentru imbolnavirea oilor de Dalaca*, remediul constand in trecerea oilor prin focul

viu. Doi picurari, avand taciuni in maini, atingeau oile la coada *i la tap. Din taciunii rama*i ciobanii duceau acasa *i la coliba de Ia tarla. (foc, lat. focus; viu, lat. vivus)

Indic.bibl: Capidan, 1932: 522.

FURCA (ar, mg!), furca, obiect din

industria casnica, folosit la torsul lanii. Caracteristica generala a furcilor aromane*ti

este de a fi furci de purtat in brau, ele find

folosite dill mers de catre femeile

Indic.bibl: Candrca, 1923-19246: 270-271; Ghinoiu,

torcatoare. Una din cele mai vechi tipuri

2008: 121.

este cea cunoscuta in mod curent sub

FOCA (ar), boala la animale, branca,

numele de furca simpla cu coarne. Pe langa aceasta furca gasim la aromani o larga gama de furci sculptate, executate cu multa migala si cu un deosebit simt al proportiilor, ceea ce le confers o valoare artistica deosebita.

aqmana*. FRANDZE-NERATSE (ar), Sfaramaarbori, personaj de basm. Indic.bibl: Capidan, 1932: 522.

FRANDZEAREA CULACULUI (ar), ruperea rituala a colacului, moment din

Delicatetea cu care sunt lucrate

si

frumusetea subiectelor tratate permit ca ele

sa fie considerate realizari de frunte ale

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

43

furcile far*erote*ti, crucca si luna sunt printre subiectele cele mai frecvente; cand insa este

reprezentat chipul Sf. Gheorghe omorand balaurul, toate celelale elemente decorative sunt eliminate, datorita respectului pentru acest slant. Furcile din Aminciu (Metovo) reprezinta o culme a realizarilor artistice ale genului, avand cele mai variate si complexe forme ale furcilor cilindrice, facute dintr-o

singura piesa, bogat decorate pe toata suprafata tor, cu motive animale sau vegetate, abundand uneori intr-o simbolistica pe alocuri religioasa on folclorica. Asa cum carlibana este personiticarea ciobanului, a flacaului, furca reprezinta fata, femeia sau gospodaria. Semnificatia magica este diversa,

in mare parte reprezentand bel*tigul $i feitilitatea: toarcerea firului vietii de catre ursitoare, con fectionarea din lemnul flamburii,

dupa nunta, a unei furci etc. (lat. furca) Indic.bibl: Tcga, 2000: 405-406.

48.

--Jr: Arnnuincii inland in mina o fiord cu coarne

ciobanilor aromani. Cele mai frumoase motive decorative la furcile sculptate sunt pasarile, serpii, vulturii, rozetele, porumbeii, precum $i numeroase motive geometrice. La

FURTUNA (ar, mgt), furtund, fenomen meteorologic cu ploaie $i vant puternic, despre care se credea ca poate fi oprit prin a*ezarea sub strea*ina casei a pirostriei pe dos, peste care se punea un ou rosu pastrat de la Joi Mari (lat. fortuna). Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 339.

tf v.4,:to,f*P

.6kaitg

)24t

.

TT;

f19....

1

1',..i#61. 49.

Aronuini

www.dacoromanica.ro

19 ".7.

:, 1

44

EMIL TiRCOMNICU

G GALA (ar, mg1), gala: 1. Personificare a zeitei mortii, identificata cu zeita neolitica Gaea. Conform zicalei, Baia este identificata cu moartea: «va s'ti lea gaia» (o sa to is moartea). 2. Fiinta supranaturala despre care se credea ca rapea pe copiii pe care-i gasea singuri, noaptea, la marginea satului. intrun joc de copii se spune: «Cine fugi,/ tine veni,/ cine ratnase/ 11 lovi,/ Maia,/ Gaia»

3. Cioard. 4. Grija, intristare. (creatie expresiva pe baza lui "ga", care exprima croncanitul acestci pasari)

GALINA (ar, mgl), gaina, pasare domestics, care: 1. Daca oua un ou prea mic vesteste moartea, iar data face oua man este semn bun.

2. Daca canta cocoseste, intoarsa spre apes,

semnala moartea stapanului, caz in care trebuia ingropata de vie (lat. gallina). Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 48-49.

GHIFTICIU (ar), tiganus, nume dat pruncului nebotezat. (ghiftu, gr. yuvro;) GHIUZELDUNA (ar), frumoasa pamantului,Muvata-loclui* (tc. giizel-duna).

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 186; Ghinoiu, 2001: 79;

indic.bibl: Capidan, 1934: 140.

Ciortthescu, 2001: 351.

GINDE (ar), duh necurat, demon,

GALBADZA, GALBEATA (ar), GALBINARI (mg!) galbeaza, boala

Armed*. (alb. xhinde) G101 (ar), joi, ziva a patra din saptamana,

provenita, spun pastorii, de la pascutul ierbii

zana

cu roux dintr-un loc mocirlos. Pentru

personificare a zeitei Junona, sotia lui Jupiter, era temuta de aromani, find investita cu puteri negative. Dupa cina de miercuri sears si toata

vindecare, pastorii din Veria dadeau oilor sa manance din ccnusa ramasa de pe unna unui pureel furat si ars in timpul noptii, amestecata cu cenusa unui roi de albine. Alti pastori goneau oile atinse de galbeaza din loc in loc, tragand in aer cu pistolul, pentru a alunga boala. (alb. gelbaze) Indic.bibl:Capidan, 1926: 109.

V2-1,Z11 ry.

AM 640

g",

ziva de joi aromancele nu trebuiau sa mai presteze munci casnice, Joia (Joimarita) putand abate asupra familiei, in caz ca nu era respectata, pedepse. Joia era vazuta ca o femeie nazdravana, cu pawl despletit, care provoca zgomote si groaza printre oameni, luand diferite infatisari. (lat. Jovis) Indic.bibl: Cosmcscu, 1904: 236-238.

:414

2004.',10*:111

sau zeita din calendarul popular,

,14

G101-MARI (ar), Joi-Mari, joia din Saptamana Mare: 1. Era o zi consacrata WA.

inrosirii oualor $i prepararii colacilor. Copii se strangeau in jurul babel care vopsea ouale si aceasta ii atingea cu oul rosu spunand

formula: «ou aroc, fala aro,yi»,

insemnand ca fiecare copii sa fie sanatos tot anul. 2. Era obiceiul ca in aceasta zi sa

ItItir

50. Cu oile, in Albania, asteizi

GALICA (ar),Amanete*.

se cumpere un vas sau un ulcior de pamant. 3. Daca se intampla ca in aceasta zi, stand cineva la soave, sa-si vada umbra lard cap, se credea ca va muri in acel an.

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

45

Indic.bibl: Maccdoncanul, 1904f: 100; Cosmulci, 1909:

bisericesti din noaptea in care Mantuitorul

39: Papahagi P., 1900: 16

Iisus Hristos invic din morti, cel mai important moment a crestinatatii. In aceasta noapte femeile nu trebuiau sa doarma, ci sa vegheze, reculegandu-se pentru intreaga familie. In drum spre biscrica si in timpul slujbei de Invicre,

GIOIA DI NUNTA (ar), joia nuntii, ziva in care incepeau pregatirile pentru nunta, cand fetele si ncvestele se strangeau pentru a curati graul si orezul (Curarea grcinlui*). Mai multi baieti erau trimisi la trei cismele pentru a aduce apa necesard plamadirii aluatului (Aatcirea aluatului*). Fetele (suralele) se strangeau, atat la casa miresei

(nvestei) cat si a mirelui (grambolului, dzinirelui) pentru a coace painea si colacii necesari nuntii. In dupd-amiaza respective

se invitau (Calisirea la mote *), atat din partca mirelui cat si a miresei, satenii la nunta. Indic.bibl: Burada, 1883a: 418; Caraiani, Saramandu, 1982:419.

femeile nu vorbeau si nu se salutau. (grai, bg. graja; mare, lat. marls) Indic.bibl: Maccdoncanul. 1904f: 101.

GRAN (JTLU ATEL BUNLU (ar), buba, furuncul care apare de obicei pe frunte, la Incheieturile corpului sau la subtiori, care cauzeazii marl dureri, numit eufemistic bun, crezandu-se ca bolnavul va suferi mai putin. In timpul bolii trebuia sa nu rostesti vorbe

urate. Existau diverse procedce pentru a o trata: se ardea cu coada lingurii si se pansa

GIONE (ar), IRGEN (mg!), flacau, tank. (lat. jovenis)

cu frunza de nuc; se lua o iarba, numita

GIONE-ALEPTU (ar), tanar frumos,

cu stafide si se punea pe buba; se lua un brotacel, se despica, se presara cu zahar si

personaj de basin, similar lui Fat-Frumos. (aleptu, lat. allectus)

iarba di grcimillu bun, se pisa, se amesteca

se punea pe buba. Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 271-272.

Indic.bibl: Capidan, 1932: 522.

GORTU COPTU (ar), pard coapta,

GRINDINA (ar), grindina, fenomen

substitut at femeii, at tinerei la varsta

meteorologic caracterizat prin ploaie cu particule de gheata, despre care se credea ca poatc fi oprita astfel: 1. Se arunca in

casatoriei. Proverbele: «gortul acel mailer it

maned porcilii» (para coapta o mananca porcii); «gorteili ateali blinili, le mica poricili» (perelc cele bune, lc mananca porcii). Acestca arata nepotrivirea Intre tinerii casatoriti. Indic.bibl: Tomescu, 1903: 129; Papahagi T., 1900: 506.

GRAILU-MARE (ar), cuvantul mare, denumire populara data de aromani slujbei KL-,M;49t)lin,--11

curte, in fata porcii, pirostria, peste care se punea un cleste sau un ou rosu. 2. Crezandu-se ca un vultur aduce grindina, se tragea cu pusca pentru ca acesta sa se speric si sa se intorca si astfel sa inceteze ploaia. (lat. grando) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 340.

R;Wrkr.97Nrifpritgitie0:45

7ft"' 1:4-0111q1 41,

777

'"

' 5/. Paine coapta la captor

www.dacoromanica.ro

47. i1.2

44--'°11777

EMIL TIRCOMNICU

46

H HAGILAC (ar), hagialac, obicei at

Oaia $i boul I-au protejat. Capra a fost

aromanilor de a merge in pelerinaj, °data in viata, la lerusalim, precum turcii Ia Mecca, pentru a asista Ia slujba Invierii, Ia intoarcere pelerinul primind supranumele de Hagi, care

blestemata sa mearga cu coada ridicata $i

catarul sä nu nasca niciodata. 0 col inda cantata la Craciun: «C000linde, colindeee!/

se adauga numelui de botez si care se

ca gage Hristolu,/ to ptihnia boilor,/ di frica uvreilor,/ multi I-dizvalea/ &mitt lo-

mostenea Ia copii. (hagi, tc. hadjy)

anvalea.» (Colinde, melinde,/ caci s-a nascut

Indic.bibl: Capidan, 1934:49 -50.

HAMAILI (ar), icoand de argint reprezentand pe Sf. Gheorghe, Sf. Vasile, Maica Domnului, lisus Hristos, cu care se descantau copiii care nu aveau somnul bun, Ia Lasata Secului. lcoanele erau purtate de

colindatorii mascati, Ia gat.

Waldo*.

(ar),

le-a binecuvantat s5 se inmulteasca ca spuza

focului, ca stelele cerului si ca frunza copacilor in casa celor care se ocupd de cresterea lor.

Indic.bibl: Nicolau, 2001: 36.

1-1ARBITA

Hristos,/ in ieslea boilor,/ de frica evreilor,/ catarul iI dezvelea,/ bout it invelea.) Pastorii cred ca Hristos, auzind behaitul oilor, iii aminteste cum a fost ascuns in lana lor si

zand,

Albele*,

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 715.

(gr. xaipco)

HRISTO (ar, mgl), Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul Lumii. Parintii bisericii au fixat in calendarul bisericesc,

Nasterea lui lisus la Craciun, pe 25 decembrie $i Invierea la Pasti, sarbatoare

cu data mobild. Numele Hristu este des intalnit in onomastica macedoromand. Colindatorii, Ia Craciun, merg din casa in

«Hristolu sleati!» (Hristos s-a nascut!). Pastorii cred ca Hristos este protectorul turmelor de oi. Intr-o legends casa si ureaza:

populara se spune ea atunci cand s-a nascut lisus, cautandu-I Trod in toate ascunzatorile si ajungand soldatii in grajdul respectiv, au

cautat printre animale. Capra si catarul n-au vrut sa-lascunda si si-au ridicat coada.

4,,

52.

lisus Hristos, Mcintuitorul Limit

7'114'

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

47

I IARBA DI AGARSIRE (ar), iarba de uitare, iarba despre care aromanii cred ca

daca oile o pasc isi uita de miei. larba (floarea) uitarii era invocata de fete in cantecele de dragoste, ca in urmatoarul rezumat al unei poezii macedoromane: In

varful muntelui este o cruce, la piciorul crucei este o floare, aceasta floare este floarea Uitarii. Oi le daca o pasc, uita sa pasta iarba, uita sa bea apa, uita $i mielu$eii lor. Du-te, mama, de-o culege ca sa uiti pe

fiica to care moare timpuriu. Numai eu, itibita mama, daca asi manca cinci livezi de-aceasta iarba, nici atunci n-asi uita pe

p5storul ce iubesc". (iarba, lat. herba; agarsire, sl. gresiti) Indic.bibl: Densusianu, 1922-1923: 65; Said: 1869: 353.

IARBA DI NIPA'RTICA, IARBA DI SEARPE (ar), iarba naparcei, iarba sarpelui, numita $i painea sarpelui, painea naparcei sau frunza de naparca, este o plants cu puteri

cred ca daca doi serpi se lupta si unul din ei moare, celalalt alearga sa gaseasca aceasta iarba. (nipartica, alb. neperkate; searpe, lat. serpes) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 50; Papahagi P., 1900: 283-284; Candrea, 1928: 19.

IARBA DI TANEARE (ar), iarba de tinere, de curaj, iarba fiarelor, plants cu care

hotii deschid orice incuietoare. De ea se

folosesc cei intemnitati pentru a putea

evada. larba este cunoscuta doar de oameni initiati. (tanere, lat. tenerc) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 50.

IGNAT OTTO, ziva Sf. Ignat. Aromanii, in ziva de 'gnat puneau in foc o bucata de

fier care apoi era scoasa $i lasata sa se raceasca, pastrandu-se la un loc sigur pans anul urmator, cand se punea din nou in foc, oamenii crezand ca vor fi sanatosi $i tari ca fierul tot anul. (sl. Ignatije) Indic.bibl: Delimit., 1906: 343; Capidan, 1934:

miraculoase, folosita la imblanzirea

155.

naparcei. larba este build $i pentru

IPSUMA A CAL'ILOR (ar), agnetul tailor. La 7 ianuarie, dupa ce se prinde crucea (s-leaga crucea) toate oile suet

vindecarea de muscatura de sarpe. Oamenii

stropite cu apa sfintita de catre preot. Colaci

gandacilor $i $erpilor. Cine manca aceasta iarba era ferit de muscatura sarpelui sau a

"

z*.y.k

11 11-4

%:,,;',Jj

.

,'.' ''

!

11:.!

.4earjoi*. eG.

i/

TT'

t:i4

v.

-04;77T,%

4,C 53. ,Farpe inghi find o ,voparla

54. Copil hranind cola!

www.dacoromanica.ro

48

EMIL TiRCOMNICU

amestecati cu sare se dau mancare la animale. Uneori se pastra un colac de la Craciun, stropit cu apa sfintita, pentru a se

aromani, avea loc un schimb de daruri, la

da animalelor la SE Gheorghe. Un alt colac se pastra Ia icoana casei tot anul. (ipsuma, gr. .uttnutia)

denumirea de isosntata cea mare §i se

lndic.bibl: Papahagi P., 1900:712.

IRIMIIA (mgl), sarbatoarea de 1 Mai dedicata serpilor, cand exista interdictie

casa miresei, care insemna o logodna mica

(Sentu nic*). Logodna mare purta realiza tot la casa fetei, participand rudele

din partea celor cloud familii, ginerele lipsind. La aceasta petrecere, rudele baiatului aduceau cadouri pentru logodnica si erau, de asemenea, serviti (chirnisit) cu

pentru munca. 1. Locuitorii din Osani

diferite dulciuri. Cum se desfasurau in

mergeau la camp cu flare, pe care le loveau, facand mare zgomot, pentru a alunga 2. Femeile meglenoromance ieseau cu lopata de jar $i cu un cutit in gradina $i prin jurul casei pi ziceau: «Fugiti soparle pi serpi, ca vine Irimiia sa va taie». Obiceiul avea scopul de a proteja oamenii pi animalele din

comunicate de Theodor Burada: Parintii flacaului trimit la parintii fetei unul sau mai multi petitori, care clan semnul, adica, duc

gospodarie de muscatura sarpelui. La fel,

in ajunul zilei de I Mai, femeile amiance alergau prin casa rostind: «Fugiti soareci/ Fugiti serpi (naparci)/ Caci vine sabia lui D-zeu $i va va taia.». 3. Pentru ca vacile sa

nu fie muscate de semi se punea balega uscata de vacs pi o urzica de o parte $i de alta a drumului. Cand treceau vacile, se aprindca balega $i, afumandu-se astfel vacile, se credea ca vor fi ferite de serpi. 4. La I Mai, cand se duceau femeile sa is

apa cu galetile, le ibracau in curpen pi, dupa ce le umpleau, plecau acasa cantand.

5. Fetele Ingropau in pamant un ulcior (ciinata) in care puncau lanturi de argint pi alte obiecte tot de argint, iar dupa cinci zile it dezgropau $i -$i luau obiectele. 6. Daca ploua Ia I Mai se adund apa de ploaie si se pune intr-un vas de otet $i se crede ca se face otet bun.

trecut, in urma cu peste 100 de ani, logodnele la aromani, afram din cele

un inel legat cu o cordea (panglica) vanata

sau aka (rosic), $i mai multe monezi de aur. Dupa ce parintii flacaului 5i ai fetei s-au inteles intre ei a se face logodna, urmeaza

schimbarea inelelor, care se face numai intre parinti, tars ca viitorii soti sä is parte la aceasta ceremonie. In timpul cand se face schimbarea inelelor, se da cu pusca la casa Iogodnicului, iar de la casa logodnicei se impusca asemenea, ca sernn de raspuns.

In genere, logodnele se fac seara si cei invitati se duc $i se intorc cu torte aprin -,

fiind insotiti de multe on $i de ghitti (lautari) urand fiecare unul dupa altul: sa beineazci, sa incherdiseasca Sl nil Ora tra eta

sa traiasca, sa se foloseasea $i aceasta

logodna sa fie °data pentru toata viata. Cateodata, insa foarte rar, oaspetii roaga pe parintii fetei ca sä Ie -o arate, cand atunci ii fac inestere, adica ii dau fiecare cate un ban

de aur, sau alte daruri femeiesti, inele, cercei, iar ea, spre multumire, saruta mina

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 284-285, 329; Cosmulei, 1909: 41-42; Capidan, 1934: 157;

Ia toti, fie barbati, fie femei.- (Burada) Dupa ce parintii fetei $i -au bagat fata,

Candrea. 1925-1926: 101-102.

adica dupa ce au imbiat-o unui fecior $i au

capatat de la parintii aceluia zborul

ISKINAR (ar), Bubair*. Indic.bibl: Papahagi T., 1974: 683.

(cuvantul), ii dau semnul care, de regula, este un nell (inel). Dupd aceea, tinerii se

ISOSMATA, ISUSIRE (ar), TUCMIRI,

duc la preotul local ca sa le schimbe

ZACACIORI (ing1), logodna, intelegere intre rude pcntru casatoria tincrilor. La

neallele. Preotul atinge mai intai neallele de barbs, apoi le schimba. Pe urma, binecuvanteaza $i felicita pc tanara pereche.

MINIRI BILEAG, DARI BILEAG,

www.dacoromanica.ro

OBICEIUR1 $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR 't71. 65W 77:17jWie '

s

t

,

I

4 S- 0 ',I

41,111,0 .

4

-

7

s

49

aravoana, care consta din cloud lire turcesti, eel putin. Asistentii din partea logodnicei mai cer vreo cloud megidiele (moneda turceasca de argint, in valoare de 4 franci si 20 de bani), ca sa se &beam) nveasta (mireasa). Cand pleaca de Ia casa

logodnicei, it face pe mire cu faina pe r 17:

,

,

,

55. Bayarea faint areta socrilor

Asistentii, la randul lor, Inca o felicita urandu-i sa baneze - sa traiasca. Dupa aceea, isusita sau 'nveasta naua saruta mana preotului, precum si a tuturor celor mai in varsta, care sunt de fats, iar pe cei

mai tineri ii saruta pe ambele fete ale obrazului. Aceste baseri (sarutari) se repeta de mai multe on pand la nunta." (S.F1. Marian, comunicat de M. lutza, roman din Macedonia) In Pind, pe langa cele insirate pana aici, mai este obiceiul sa se clued la casa logodnicei o pede (tipsie)

obraz ca sa traiascii pana o albi ca labia. Logodnica pand la cununie se ascunde de rudele Iogodnicului. (Epir)" La farseroti, se obisnuia, ca parintii fetei sa aduca, la intampinarea oaspetilor, o fata de masa

mica, din panza, un pagur (plosca) de cositor plin cu rachiu si o farfurie cu poame (bomboane, stafide, naut praj it).

Parintii baiatului aduceau Semnul* (o batista rosie de matase, in care sunt legate cateva monede de aur). Semnul era dat de catre tatal feciorului celui mai batran din familia fetei. Acesta it punea in farfuria cu

poame, amesteca si zicea: «si s 'chirdo-

seasca, s'prucupseasca, s'beineaza, s 'auseascii». La fel proceda apoi intriaga asistenta. Semnul era pastrat de catre mama ...

mare, infrumusetata cu felurite dcsene incrustate, facute in aluat cu varful cutitului mai inainte de a se pune Ia copt, precum si un pagur (ulcior de metal) cu rachiu, avand Iegata de el mai multe mahtnudele (monezi de aur turcesti); perdeaua se inveleste intrun servet si se pune pe capul unei fete, care intra in ograda cu ea. Dupd aceea, se aduce si din partea logodnicei un pagur cu rachiu

rah I °

si amestecandu-se apoi rachiu] adus de la logodnica cu acel adus de la logodnic, se cinstesc oaspetii si se pun la masa si dupd ospatare ureaza cu totii: sa beineza... Fata,

°data logodita, trebuie sa faca toate chipurile, ca sa nu vada, nici sa se intalneasca cu logodnicul ei si daca, din intamplare, it zareste, atunci pleaca ochii in

pamant si nu se uita la dansul." (Burada) Din alts infonnatie (Cosmulei), ceremonialul logodnei (isusirea) avea loc astfel: Se pune pe masa o farfurie in care se pun inelele logodnicilor, o batista de matase si

/4/

56. fell liciunea isusitei (logodnicci)

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

50

miresei pana la cununie, cand cuscrii veneau sa is mireasa, ocazie in care

sd anunte savarsirea Iogodnei, moment in

ccremonia se repeta, semnul fiind apoi dat

socrilor spre a anunta evenimentul. Uneori se trimitea logodnicei un colac incarcat de

socrilor marl. In Zagor, Ia aromanii grecizati, la Iogodna pctitoarea schimba inelele tinerilor, dupa care se ducca Ia casa mirelui -74-4gN 6,sit

'

41,41/4

No,

care se trageau focuri de aria la casele cercei, bratari $i monede de aur, cadou numit Amanete* sau Gei lica*. Acest colac L.-.

.

P

..",1

7

'

"

57. !multi, (logodnica), la gramostenii din Bulgaria

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI SI CREDINTE MACEDOROMAN E. DICTIONAR

51

era dus pe cap de o tanara insotita de alai. In schimb se dadea tot un colac cu diferite obiectc lucrate de logodnica. La Metova, tandra purta unul sau trei bani, prinsi pe o batista de matase, pe cap sau Ia marginea

spunand: «E! aiaslia! (cu nooc!), sa -si li

fesului (numit Aravoana* sau semnul).

bucuroasa sa li porti!», fata sarutandu-i

Logodna la meglenoromani se facea intr-o seard, Ia casa fetei, fara preot, dupa cloud saptamani sau o lung de Ia petit. Se perfecta

mana. Urmau apoi darurile logodnicei catre

legamantul printr-un semn (Bileag*).

margele albe, negre $i bani, ciorapi albi

Bileagul se schimba cateodata in perioada dintre petit $i logodna, dupa cum am vazut. Atat parintii tandrului cat $i ai fetei trebuiati

cusuti, plini cu dulciuri. (tucmes, bg.

sa pregateasca pugacia di 1.rotiliri cuscrili", o turta cu mere, unsa cu miere, un ban $i cinci, $apte ramurele de mar, acoperita cu un servet, dcasupra punandu-se fructe. Era dusa de o fata in varsta de 9, 11,

13, 15 ani. Aceaste turte se rupeau simbolic in felul urmator: Cand sose$te timpul cinei, se a$terne o masa mare pe

poartii cu scinatati!» Apoi le intindea oaspctilor care, dupa ce le vedeau, lc dadeau socrului mare. Acesta le &arida

logodnicei zicand: «Cu cinatati

pi

rudele baiatului. Acestea li se puneau pe umarul drept. Pentru mire se dadea: bete cu

takmja; mines, bg. menja; dari, sl. dana; zacaciori, bg. zakacvam) Indic.bibl: Papahagi P., 1902a: 127-128; Cosmulci, 1909:

19-21; Ciotti. 1973: 54-55; Tircomnicu, 2003: 61-62; Burada. I 883a: 417-418; Marian, 1890: 140.

ISUSIT/A (ar), logodnic/a, tineri care urmeaza sa se casatoreasca, sa intemeieze o familie. Durata logodnei era variabila, de la cateva luni la cativa ani, in functie de cat de tineri erau logodnicii. La meglenoromani

«sinia», un fel de tipsie de arama, se aduc $i pain le cu tipsiile gatite la tanar $i se pun pe masa. Cuscrii incep sa ceara $i «pugacili di

logodna dura doi, trei sau chiar cinci ani. Durata logodnei este explicata de infonnatori prin faptul ca logodnica trebuia

fronziri», $i punandu-le una peste alta, deasupra unui flacau, tatal tanarului se adreseaza catre tatal fetei si-i zice: «E,

sa faca prosoape $i ciorapi (daruri consacrate la nunta) la tot ncamul baiatului, iar baiatul trebuia, in acest timp, sa stranga bani pentru ca fata sa-$i poata completa zestrca (in acest timp, pana Ia nunta, el se numea Riimasnic*).

lartati! mi -u clai.kta?» (Ei, fartate, amice,

mi-o dai fata?) «Ti-o dau.» (Ti-o dau) «Martiri .ca is fiVea toti.» (Martori sa fie acestia toti.) «Martiri sit ia, ca tdo that!» Se zice a$a de trei ori, dupa obicei, isi fac cruce $i apoi ambii apucand unul dintr-o parte altul din cealalta parte a pugacilor le

rup in doua. In acest timp toti cei care poarta arme ies $i impusca in aer, care cu pistol, care cu pu$ca.-. Apoi se impart cele

doua turte oaspetilor. Era obiceiul ca placinta sa fie impodobita cu bani de our si

argint de catre tatal baiatului. Logodnica saruta mana socrului mare $i primea ace$ti

bani. In trccut, tatal tandrului oferea socrului mic o basma ($irvetac) ro$ie in care se afla An.yaratura* (colanul de bani, cinci, sapte galbeni $i 21, 23 arginti, $i un

inel, legati cu un fir de matase ro$u). Acesta era semnul de logodna, pretul pentru mireasa. Cuscrul primea legatura

Logodnicii se intalneau la sarbatorile marl din timpul anului cand isi duceau cadouri. Vara, logodnica mergea cu familia baiatului sa ajute la muncile campului (mare deosebire fata de farKroti, unde logodna nu tinea mutt $i logodnicii nu se mai intalneau pana in ziva nuntii). IZVUR A LI MUSATE (ar), izvorul ielelor, al carei apa are calitati terapeutice, investite

cu puteri datorateAlbelor*, Aliqatelor*.Cci bolnavi se duceau la izvor cu un buchet de busuioc si un fir ro$u uns cu miere, lumanare,

zahar, tamale, turta $i un ban de argint, cerandu-$i iertare $i induplecand ielele sa-i vindece. Boala Dinafoara* era puss pe seama

ielelor. (izvor, sl. izvoru; musat, lat. formosiatus) Indic.bibl: Nicolau. 2001: I I.

www.dacoromanica.ro

52

EMIL TIRCOMNICU

L LAMN'E (ar), balaur, zgripturoaica, zmeit, personaj de basm. (gr. X0(11V1.0)

casa in casa, cantand cantece bulgaresti, pentru care primeau bani. Cu acesti bani

Indic.bibl: Papahagi T., 1974: 723; Obcdenaru, 1891: 13.

isi cumparau monede vechi din care confectionau salbe. In ziva urmatoare,

LAZARINA (ar), LAZARENCHI, LAZAREANCA (mgl), lazarite, nume dat fetitelor de 12-15 ani care, imbricate in haine de sarbatoare, purtand in maini cosuri

impodobite cu flori, colindau din casa in casa, cantand cantece de Lcizar*. Lazarina joaca rolul de mireasa a lui Lazar. Obiceiul

se facea sambata, in ajunul Floriilor (tri Vaiu*).

duminica, flacaii ieseau in poiana si priveau fetele care urmau sa se casatoreasca, care faceau, cu aceasta ocazie, o Nora. Fiecare cantec era dedicat cite unui flacau prezent,

aratandu-se in cantec calitatile acestuia. Baiatul trebuia in schimb sa ofere un ban uneia din fete. Seara, fetele se adunau $i isi imparteau banii. Obiceiul era practicat si

de turcoaicele musulmane care, imbricate

Indic.bibl: Papahagi P.. 1900: 735-736; Papahagi P., 1902a: 113-114.

in verdeata, cantau cantece de Lazar in

LAZAR (ar, mg1), Sf. Lazar. 1. Nume de

tiganeste, romaneste.

persoand. 2. Sarbatoarea Sf. Lazar, din ajunul Duminicii Floriilor (Vain *). 3. Lazar, papusa din lemn, substitut al divinitatii, mort

violent si bocit de lazarite (Lazarina *, Lazareanca*). Farseroatele imbracau un lemn (mai de rufe) in haine de baiat, iI purtau din casa in casa, si cantau, pe un

ton trist, Lazare-pazare, prin cantec povestind moartea violenta a lui Lazar, omorat de o fiara salbatica. Arornanii din Tesalia umblau cu o papusa confectionata

reprezentand, de asemenea, un flacau. Grupul colindatorilor era format din baieti $i fete. Cadourile primite erau: oua, fructe si bani. Fiecare Lazarina purta un co$

impodobit cu flori. Cantec de Lazar: Lazare,/ nefericitule,/ cand vor veni Pa$tele?/ Maine,/ poimaine,/ cealalta duminica.,/ fetele se impartasesc,/ preotul toacal preoteasa se inching,/ cu pestele in faina,/ de sar verdeturi fierte,/ poimaine oua rosii." Lazarul, se sarbatorea, la meglenorontani, in cloud zile consecutive: sambata (Lazarul mic) si duminica (Lazarul mare). Sambata, fetele de 6-15 ani, colindau din

diferite limbi: bulgard, greaca, turca, Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 735-736: Papahagi P., 1902a: 113-114.

LACIUN (ar), sarbatoarea Sf. Luca, celebrate la 18 octombrie, cand se fac pomeni cu paine, colaci, coliva, pentru odihna mortilor. (sl. Lucin). Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 12.

LANDARUSE (ar), randunica, pasare pe care nu este bine sa o gonesti sau sa-i strici cuibul de la casa, pentru ca iti pierzi averea.

Randunica este pasarea care stie sa gaseasca iarba Alcinduaye* (rostopasca),

folosita pentru vindecarea ochilor. Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 49.

LEAGAN, SARMANITA (ar), LEAGAN (mg1), Ieagan, sala$ al noului nascut care face legatura intre casa copilului, pantecul

matern, si casa de locuit, sinonim cu scranciobul (San-Giorgiu*) in care se dau tinerii in perioada prenuptiala $i cu sicriul

(SindUke*). Leaganul preia unele din atributiile placentei: adapost, loc de odihna, protectie. Leaganul este, pentru perioada de dezvoltare a pruncului pans la varsta de un

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR an, principalul adapost exterior care ofera protectie copilului. In aromana intalnim diferite denumiri: Hagan, sal-manila, nani

53

lulu», pe o voce joasa si melodioasa. (origine nesigura) Indic.bibl: Ghinoiu, 2001: 102: Papahagi P., 1892: 350;

(de la refrenul cantecului de leagan) si, izolat

Puwariu, 1904: 255-259: Cosmulci, 1909: 8.

(Muloviste, R. Macedonia), mcinu.ye. Etimologia cuvantului leagan este

LEPURE (ar), iepure, animal care daca taia drumul chiragiilor, aducea ghinion. (lat.

controversata. Cuvantul se intalneste si in meglenoromana (leagan) si istroromana

leparem) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 49: Cioianescu, 2001: 410.

(leagar). A legana e un vechi derivat

LIGAMINTU PARINTALORU" (ar),

romanesc din leg Si sufixul snare. Dialectul aroman a pastrat, pe langa cuvantul leagan

legamantul parintilor pentru casatoria copiilor. In trecut a existat obiceiul ca

si pe cel de cuna, tuna (culcus, leagan). Leaganul copilului era pregatit pentru a

incuscrirea s5 se realizeze printr-un legamant intre prieteni, Inainte de nasterea copiilor. Daca sotiile erau gravide, barbatii

deveni adapost al acestuia, aducandu-se in odaia pruncului si punandu-se in el o paine, care statea acolo o noapte intreaga. Scopul era ca noul nascut sä alba parte de belsug intreaga viata. In cazul in care era luna in

se legau prin cuvant ca, daca until avea baiat,

iar celalalt fats, s5 devina cuscri. Aceasta practica avea loc intre familiile aceleiasi

comunitati (Fare*), mai ales la pastorii farseroti. Cuvantul dat era respectat, iar

scadere, copilul nu era culcat in leagan, asteptandu-se faza in care luna era in crestere, crezandu-se ca 'niche s'mcicii (se cearta) cu

c5nd copiii implineau varsta normal:5 pentru

cer. Timp de cel putin zece zile dup5 nastere

casatorie (15-18 ani), aceasta se realiza. Chiar $i astazi exists amintirea acestei

pruncul nu trebuia s5 fie pus in leagan. Pericle Papahagi a realizat culegeri de

practici, ceea ce dovedeste faptul ca ea nu este foarte indepartata. De asemenea, era

numeroase cantece de leagan pe care le-a

obiceiul ca sa se decida asupra logodirii copiilor Inca de la varste fragede. Copiii, de multe ori, se cunosteau doar in ziva nuntii. Fettle erau casatorite in ordinea varstei, intaietate avand cele mai marl. In

sarmanita (Ieaganul) cum s'mdcii hula pri

impartit in cloud catcgorii: cantece de leagan

pentru adormit copiii si cantece de sculare (de joc). Prima categoric, celc de adormit, stint line si mclancolice, cele de joc sunt voioase si alerte. In canteeele de adormit se intalnesc refrenuri ca «nuni, nani» si «lulu,

tNI;4010' F

0 ;

*

r-

In urma cu 80-90 de ani se intampla asa:

1"1/4:1

P. VdOL-14,,

Dobrogea, la rarseroti, am aflat urmatoarele:

111'17T1

ipe.4-fipetrir .

.

173F7T-7`1. = ,

-7/

-

, V

z

,.

,

glt -

'

"" _

"H1/4

.

",.**1;!.^-

,

58. Nat (prune) in leagan (leagan)

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

54

daca erau doi prieteni ziceau: «Daca sotia mea face baiat si a to face fata, ne facem

malefice (Albele*, Striga*), astrele (in

cuscri». $i ramanea o traditie, un cuvant, desi [copiii] nu erau nascuti. Cuvantul era cuvant! Gravide daca erau, daca facea una fata si alta

intra sau influenta negativ aceste adaposturi,

baiat se faceau cuscri." Sau: A existat obieiul sa programeze nunta inainte de nasterea copiilor? Da. De cand era gravid& Ei se voiau ca oameni, se intelegeau bine.

special tuna), oamenii si animalele puteau

aducand prejudicii lauzei si pruncului. 1. Lauza se spala intr-un lighean, dupa care trecea peste el rostind formula: «Thictri pisti mare si nu mi nicai»; apoi trecea

$tiau ca sunt oameni avuti, cdaveau bani.«Ne

peste un carbune de mangal aprins, rostind: «Tricui pitu foc si nu mi aryu». Inainte de aceste practici, moasa taia in gol aerul din

dacci copiii erau fete, ce

jurul lauzei, in chip de cruce, cu o secure,

fficeau? Mai asteptau s5 faca un baiat, asa era

pentru ca [Liza sa fie ferita de utenfe (dureri de cap cu ameteli). La fiecare taietura Lauza intreba: «Ci tali?», iar moasa raspundea: «Ti taliu utentile». Aceasta secure, impreund cu foareca cu care se taia buricul, se punea sub perna lauzei, iar in jurul patului se punea o franghie care impiedica duhurile necurate sä

facem cuscri.»

$7

obiceiul..57 dual nu le plaea copiilor? Dar nu conta! Bunicul meu era un om foarte marunt, bunica era de o frumusete rara. Eu nu-i stiu, bunica a murit tandra. Daca parintii au zis, ca bunicul era bogat, au dat-o. Ea era saraca, erau saraci. $i bunicu', de frumusete, a Iuat -o. Dar sä stiti Can-au trait bine. Bunicul era un om foarte dur, rail, niciodata nu scotea

se apropie de pat. 2. Dupa nastere se aprinde, in odaia lauzei, candela care arde

bani din mana. $i ea a murit tandra, a lasat cinci

necontenit 40 de zile, apoi se cheama

copii, toti midi, tata avea doi ani. Eu n-o stiu pe bunica, dar povestesc batranii. $i ea cand Ia vazut pe bunicu', era si putin schiop si ea era

preotul, ca sa faca agheasma, cu care se

o fata inalta, fumoasa, dar s-a dus viata." (Iigamintu, lat. ligamentum; parinte, lat.

stropeste copilul, Iduza si toata casa. Apoi moasa, lauza si toate femei le care au fost in casa inainte de sosirea preotului, se spala pc

maini cu acea agheasma. Lauza bea, in

primele zile dupa nastere, untdelemn

parentem) Indic.bibl: Burada. I 883a: 417; Tircomnicu. 2007: I I 2113.

Li HOANA (ar), LIUNCA (mg!), lauza, femeia care a nascut. Perioada de 40 de zile de Ia nastere era deosebit de incarcata de

credinte si obiceiuri de purificare, de inlaturare a duhurilor negative din jurul lauzei. Exista o protectie pentru adaposturile sufletclor lauzei si copilului. Cele

dintai sunt trupurile, cel at lauzei si al copilului. Avem apoi hainele cu care se

amestecat cu rachiu. Veneau apoi la lava trei, patru femei (vecine si rude), impreuna

cu moasa, carora I i se servea o masa. Acestea aduceau mancare: pilaf, orez cu lapte, tiaaiii (gogosi marl), rahat. Gogosile se puneau in farfurii, in numar impar, pentru ca lauza sa nu aiba, la urma.toarea nastere, gemeni. La plecare fiecare invitata isi rupea un fir de ata din imbracaminte si it punea in scutecele copilului, ca s5 nu-i fure somnul (s- nil -1'i flirt

somnulu), adica sa doarma

pentru copil leaganul, odaia cu lucrurile din

linistit. La rneglenoromani moasa pregatea o turta la impartirea carora veneau rudele.

ea, pragul fiind corespondenta cu ograda casei. In afara de curtea casei nu se trecea decat in cazuri exceptionale, cand copilul

Acestea aduceau plocon pentru lauza diferite alimente. 0 tuna speciala se pregatea pentru copi I. Aceasta era buns

era dus de nasi Ia botez sau cand lauza mergea la biserica la 40 de zile pentru binecuvantare. Tot ce era in legatura cu aceste adaposturi trebuia purificat si

pentru ca lauza, mancand-o, s5 aiba lapte din abundenta. Rudele lasau Ia plecare date un

protejat prin rituri stravechi. Fortele

botez, find supravegheata de un copil sau de

imbracau cei doi, patul unde se odihneau,

ban pruncului. 3. Lauza nu trebuia sa tie lasata singura timp de 40 de zile, pana la

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR femei care dormeau in camera respective.

I nainte de culcare se afuma cu tamaie camera. Tamaia *i jaraticul se scoteau la u*d,

aceasta ramanand inchisa pans a doua zi dimineata. Explicatia consta in faptul ca femeile se temeau de luarea Umbrei* sau de

venirea Ginfilor*. In cazul in care se intampla ca la lauza sa vine ginlii Si s-o umbreusc'a, o femeie ii prepara urmatortil

leac: pun putina miere intr-un pahar de

sticla *i-I lass trei nopti afard ca sa-I noureze. A treia zi pun in pahar o frunza de trandafir. Dace frunza se suce*te*i ia forma

de cutit, bolnava va muri, iar de nu, ii da bolnavei sa guste de trei on din miere *i se

face bine". 4. Nici un lucru din camera lauzei nu se mai scotea afara pentru ca lauza sa nu-*i piarda laptele, iar copilul sa nu

devind risipitor. 5. Curatenia in camera lauzei se facea ziva, de catre moa*a (in primele trei zile) *i de soacra sau o cumnata

(pans la 40 de zile), iar gunoiul era ars in curte. 6. In a treia zi de la na*tere lauza iii schimba hainele, iar lenjeria era spalata Ia un

rau sau la o lantana de catre moa*a. La fel, scutecele erau spalate trei zile de moa*a, iar apoi de soacra sau o rude, femeie casatorita. Acestea nu trebuiau lasate afard dupd apusul

soarelui deoarece urla muntii (nuintal'i

aurla). Ferestrele erau acoperite cu o panza, iar patul copilului (leaganul) se plasa cat mai departe de ferestre sau 45, pentru a nu fi expus la lumina lunii. 7. Ca *i in alte

societatile traditionale *i la aroani lauza, pans Ia 40 de zile, era socotita impura. Nu avea voie sä priveasca icoana, sa-si face cruce, sa paraseasca gospodaria, sa iasa afara dupe apusul soarelui etc., spiritele rele

putand sa o afecteze. Fiind pangarita (pinginiti), ceea ce atingea putea deveni necurat, impur. Nu putea sa doarma alaturi de sotul ei in acest interval de timp. Lauza nu

se intorcea cu spatele la prunc, existand credinta ca acesta s-ar putea imbolnavi de galbenare. Dace se intampla ca pruncul sa zaca de aceasta boala, se leaga la gatul lui un fir de matase galbend *i un alt fir de [ukase ro*ie *i, dupe ce stau putin astfel, se pun pe

ramura unui trandafir unde sta o noapte

55

intreaga, a doua zi se ia firul cel rosti si se leaga apoi la gatul pruncului, iar cel galben se lass pe trandafir. 8. La megleno-romani, in ziva na*terii, o fats mergea cu un ulcior de apa neinceputa *i cu un buchet de busuioc la biserica, pentru ca preotul sa sfinteasca apa. Ulciorul cu apa era apoi adus acasa Ia lauza. Lauza stropea cu putina apa pe prunc *i apoi se stropea *i ea pentru ca sa nu fie deocheati de femeile care veneau sa-i vada. 9. La gat iii

punea o moneda mare sau inel legat cu ate ro*ie de matase si un catel de usturoi legat de marama. 10. Exista credinta ca Samovilek* cauta sa se atinga de lauza ca sa-i usuce sanul si sa ramand copilul Para lapte ca sa moara.

Tot pentru a impiedica Samovilele ti*a camerei in care se afla lauza nu se deschide de seara pans dimineata. 11. Zane le, ielele, care statcau in preajma casci in timpul noptii

erau impiedicate sa patrunda in casa. De aceca trebuiau sa *tie oamenii, ca once treaba ar avea, chiar si un musafir, sa nu

deschida t*a noaptea, caci intra zana. (Iihoand, gr. A.ExaSvcc; liunka, bg. leunka) Indic.bibl: Caraiani, Saramandu, 1982: 381. 385-386; Ncnitcscu. 1895: 286; Cosmulci, 1909: 12-13: Burada. 1892:40, 44; Ciotti, 1973: 52; Papahagi P.. I902a: 116119, 123; Zuca, 1903:5.

L'IRTACIUNE (ar), iertaciune, formulc *i gesturi prin care se cere iertare. 1. lerta-ciune

la muribund, obicei prin care prietenii si rudele i*i ccreau iertare. De asemenea, persoanele carora li s-a gre*it in viata sau care erau certate, se duceau sa se impace cu muribundul (L'iurea nun-kin*); 2. lertaciune la logodna *i nunta. Exists mai

multe momente legate de obiceiuri le de logodna/nunta cand mireasa isi cere iertare

de la rude *i parinti, fiindu-i date daruri (Isusire*,MeavereaisusUei*). Un moment culminant este acela cand mireasa este scoasa din casa partinteasca $i inmanata mirelui. Informatii de teren: Fata cand iesca din casa pupa mana parintilor $i Ia prag se intorcea, facea matanii, dupe care icsea cu piciorul drept din casa *i &idea cu piciorul

la un pahar de apa." (farseroti, corn. M. Kogalniceanu, jud. Constanta) Cand venea

www.dacoromanica.ro

56

EMIL T1RCOMNICU

de Ia ginerica sa is fata, imediat trecea tata de aici sa nu-i uiti pe parinti!» Turna putina apa aici [in coltul cama5ii] 5i bea fata de trei

Mireasa, dupa ce facea doi pa5i in fata, it arunca in trei directii. Ultima oars arunca 5i batista. Se dansa hora nunului, se dadeau prosoape de borangic, na5ilor, fartatilor. Dupd ce pleca Ia biserica, tinerii o strigau

ori, sa fie iertata." (avdiliati, corn. Te-

dar mireasa nu se mai uita in urma."

chirghiol, jud. Constanta) Se ducea [alaiul

(meglenoromani, corn. Cenia, jud. Tulcea)

mirelui] Ia mireasa 5i ii cantau: «le5i mai fata

3. Ziva de Lasata Secului (Pciresim'ile Mari*) se nume5te 5i ziva lertaciunii

fetci, ii punea putina ap5 aici, in coltul hainei, 5i bea fata sa nu-i uite pe parinti. Zicea: «Bea

frumoasa.» Nu is ea mireasa pans nu era condusa de doi tineri, frati sau lied, care o dadeau in primire Ia ginerica. Ginerica lua doi cavaleri de onoare. Na5u1 trcbuia sa

deoarece, in toate familiile, cei mai tineri merg 5i i.5i cer iertare de la cei mai in varsta,

plateasca ni5te bani ca sa intre la mireasa. $i

simbolic, chiar data nu sunt certati. De asemenea, toate persoanele certate se

acolo cioravaiala, arunca na5u1 bani."

impaca pentru a intra in postul Pa5teltii cu

(far5eroti, Constanta) Na5u1 ramanea afard in timp ce nap gatea mireasa. Dotia tinere necasatorite scoteau mireasa in curte. Na5u1

inima curata. Acest obicei prilejuie5te intalnirea familiei. Nu se admite absenta

statea pc scaun avand in fata o masuta [pe care

Tircomnicti, 2007: 137-138.

se aflau] o paine si cloud pahare in care se punea yin 5i bani de metal. Mireasa era adusa

de un copil numit putcuninic, impreund cu mirele, in fata na5ului. Se inchina de trei ori

(cu mainile in sold se apleca de trei ori). Na5u1 lua amandoua paharele in mana, se ridica 5i ii dadea miresei sa bea de trei ori alternativ din cele cloud pahare. Incepea sa spuna blugusoave (urari): «Sanatate!», «Copii

multi, sanato5i!» 5i «Intelegere!». Apoi rastuma paharele de yin, le arunca jos 5i copiii adunau banii. Mireasa avea pregatite florile pentru na5i, le punea flori in piept, le saruta mana si na5u1 ii dadea bani. Intra in casa cu mini 5i ii punea 5i mirelui in piept o

floare. Veneau socrii mici cu rudele 5i incepea iertaciunea. Socrul mic o preda pe mireasa Ia mire, moment in care cei de fata plangeau. Socrul mic punea mana dreapta a gincrelui sus 5i a miresei jos 5i spunea: «- Cum Dominil cu tine, tu cu ea!» (Cum Dumnezeu are grija de tine a5a tu cu ea). Soacra mica Ia fel, rudele Ia fel. Se ie5ea din casa: socri mici luau pe tined de mana, ii scoteau in fata u5ii 5i dadeau na5ei tin cozonac (colac) pe care-I rupea deasupra

vreunui membru al familiei. (lat. libertare)

LiSURAREA MORTAL"! (ar), u5urarea mortii. In momentul in care nu se mai

putea face nimic pentru bolnav (ccind' i'lichisearce ca /ea lui), familia incerca sa u5ureze moartea acestuia, satisracandu-i toate dorintele. Era obiceiul ca prietenii 5i cunoscutii sa ulna sa-5i ceard iertare dc la cel atlat pe pragul de moarte. Preotul venea 5i-1

spovedea, i1 binecuvanta, savar5ind $i un slant maslu. Se aprindea lumanare la capul bolnavului 5i candela de Ia icoana. Ex istau

mai multe superstitii legate de acest moment al mortii, crezandu-se ca data muribundul era dator nu putea sa moara pang nu-5i rascumpara datoriile. Daca agonia dura

prea mult, atunci se treceau murindului cativa bani prin mans, bani ce apoi se imparteau numaidecat pe la saraci, caci se credea ea el a ramas cuiva dator 5i de aceca se chinuia $i nu putca sa-5i dea ti5or sutletul. Tot cu acest scop se masura cu panza de casa

de mai multe ori lungimea corpului celui care murea, iar panza aceasta se daruia la saraci, pentru ea astfel sä fie platita datoria ce uitase sau nu voise sa o plateasca. Uneori se desfacea o scandura sau razboiul de tesut.

mirilor 5i-1 arunca (in patru colturi, in cruce: In numcle Tatalui, al Fiului ....) Soacra mica

aromanii considerau a fi pacat ca omul sä

pregatea miresei intr-o batista putin grau.

moara nepazit. Uneori sc a5eza mortul pe un

Muribundul nu se rasa singur pentru ca

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CRED1NTE MACEDOROMANE. D1CTIONAR

57

a*ternut, pe pamant, socotit ca loc unde se

care femeia nu reu*ea sä 'lased mai multe zile,

naste *i unde trebuie sd moard omul.

i se dadea sa bea apd din cizma dreapta a

Muribundul era a*ezat cu capul la apus 9i picioarele spre rdsarit, apusul fiind vazut ca directie pe care morall trebuia s-o urmeze in calatoria spre lumea de dincolo. Cei din familie se inchinau necontenit *i faceau

sotului ei, iar lada de haine a femeii raindnea deschisd pand dupa na*tere. Baba, cand sosea Ia gravida, o atingea cu coltul hainei, zicand:

matanii ca sa-i u*ureze moartea. Cand murindul aiura, se credea ca vorbea cu

naccere usoarar Din altd relatare, Ia gramosteni, moa*a muia intr-o gAleard cu apd coltul drept, de jos, al poalei (*or° *i atingea

cu el gravida, pe spate, de trei ori, spunand:

spiritele, *i mai ales, ca protesta in contra celor necurate, care it invinovatesc *i vor

lifiuriiti buni (lisoari) eliberare (u*urare,

sa-I is cu ele in iad. Intdlnim, deci, Ia

na*terea, moa*a aducea o iarbd (floare),

aromani, principalele elemente calduzitoare

numita Ma' na a li Sta-Marie* (Maria Sfintci

atestate in mare parte *i Ia celelaltc

Marii), care, pusd in apd, se deschidea

comunitati romane*ti nord *i sud-dundrene, meglenoromdni, vlahi timoceni, istroromani

imcdiat. Apa din vas era data gravidei sa o bca

si dacoromani: coborfirea pe pamant a inuribundului, a*ezarea mortului pe directia

est-vest, arderea unei lumandri din ceard timp de 40 de zile, de lungimea mortului, incoldeitd, simbol al drumului lung care separd lumea de aici de lumea de dincolo, spargerea oalei pe prag la ie*irea mortului, reprezentand scoaterea sufletului mortului din casa prin distrugerea violentd a oalei de lut in care s-a cuibdrit, nunta postuma*.a.

adied na*tere) bund (ward).- Pentru a u*ura

restul era aruncata peste corpul ei. Un alt obicei consta in introducerea unei pietriccic pe la gatul camd*ii gravidei *i ldsata sä cadd pe Ia poale, dupa care se spunea: «cumit cacti *i

cheatra, avi s-cadi teen ulic» (cum cade piatra, a*a sd cadd Mut). Sau se lua un ou al unei puici, o suveica *i o piatra de traznet*i femeia insarcinata le trecea prin cama*a de

pe ea *i zicea: «cum face galina oulu, asi s'fac mine miclu» (de trei ori); «cum treace suvalnita pitru arazboiu, asi s 'treaca miclu

Indic.bibl: Ghinoiu, 2001: 179; Nenitescu, 1895: 437;

pitru mine» (de trei ori); «cum cade .sfulgul

Papahagi P.. 1900: 258.

curcind, asi s'cada

L'1$URAREA NA$T1RL'I (ar), u*urarea na*terii, se realiza de catre moa*d *i femeile prezente la na*tere, prin practici cu rol purificator sau simulator al na*terii.

0 primA categorie o reprezentau rugaciunile, mai ales cele inchinate Maicii Domnului, protectoarea femeilor gravide.

0 a doua categorie era constituita din simuldrile trecerii ware a unor obiecte prin altele, desfacerca unor flori, !nate etc. Alte obiceiuri erau: sutlarea in sticle, plimbarea

Si miclu ditru mine». Gravidei i se dadea sa bea «le*ivd» (le*ie) amestecata cu untdelemn. Apoi se incalzea

o cardmida *i se stingea cu ulei sub ea. Gravida era stropita de femei, din gura, cu apd pe fata. i se aducea apd sfintita (IUPhia, ifcheilu, apa lihoanil 'Pi, aaeazmii) de Ia biserica, din care femeia bea *i se spdla pe fatd. Indic.bibl: Papahagi R, 1900: 305; Papahagi R, 1902a: 116; Ncnitcscu, 1895: 284; Caraiani, Saramandu, 1982: 379-380; Cosmulei, 1909: II.

prin incdpere, inghitirea unor substante

LOAR1 DI LUNA (ar), luare de lurid,

(ulei, apd etc.), stropirea cu apA, afumarea cu tamale, aducerea de busuioc, incalzirea hainelor *i a cardmizilor, spdlarea cu apd sfintita etc. Existau interdictii ca femeile sa

denumire populard data unei boli a copiilor

taie prisari sau animale, deoarcce exista

singur, iar leagAnul nu se lasa in fata u*ii sau

credinta ea vor na*te cu greutate sau le vor muri pruncii. La meglenoromdni, in cazul in

care are ca simptome friguri cu diaree. Pruncul nu dormea noaptea, plangea, nu sugea (acafa) tata. Pruncul nu trebuia fasat

a ferestrei. Copilul luat de tuna se observa datorifa agitatiei, plansului, imbolnavirii

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

58

etc. Pentru a fi vindecat se astepta sä tie din

LUNA (ar), LUNA (mgt), luna, satelitul

nou lung 'loud (Luna noaua*). Moasa

natural at primantului, de ale carui faze sunt

(Baba *) lua un ou proaspat, un vas din arama

legate credintelc urmatoare: 1. Daca tuna este in crestere in momentul cand o femeie naste, urmatorul copil va fi de acelasi sex, iar data luna este in scadere, viitorul copil

si un semn de la copil. Se rostea numele copilului in timp ce baba descanta. In apa din vas se spargea out si se acoperea cu semnul copilului (bluzita, camasuta etc.). Apoi nasul era lasat afard, pcstc noapte, la tuna sau sub un trandafir (aceasta Hoare era invocata si in

cantecele de leagan, avand virtuti benefice asupra pruncului). A doua zi, copilul era spalat, pus in albie, iar deasupra i se tinea un

ciur intors invers, prin care se varsa, in capul copilului, continutul vasului (apa cu ou). Acest ritual se f5cea de trei ori. In alte

zone, tot pentru aceeasi boala, se &idea copilului sa inghita o lingurita de funingine cu lapte. Din alte relatari aflam ca acel ou

era analizat si se faceau interprediri dupd transformarile pe care le suferea, socotindu-se ca acestea au fost provocate de fortele I unii. Camasuta noului

nascut capita astfel darul de vindecare. Cand muma voieste ca copilul sä nu mai fie ferit de lumina lunii, atunci it scoate in fata ei si it promite zicandu-i: ti-1 dau slab .51 mic, s-mai-1 dai gione mare (ti-1 dau slab

si mic, sa mi-1 dai voinic mare), din momentul acela copilul nu se mai fereste de lumina lunii si nici se teme ca va fi luat de

ea." Sau: Daca vreodat5 copilul mic se imbolnaveste de tuna, atunci poti sa -1 indrepti spre tuna astfel: mama is pe copil si, cu acesta in bratc, iese noaptea Ia luna; apoi it arunca (ii face vant, it indreapta) de

trei ori spre tuna astfel: rand acum, Marioara sau Nicu, mama ti-eram eu; de acum inainte, eu iti sunt vitrega, iar mama ti-e luna. Asa spune de trei ori si durerea (boala) de tuna ii trece." Sau: se inchina

copilui de trci ori Ia fund, rostindu -se formula prin care mama renunta la copil iar

tuna devine noua mama: «Pcina tora x... (numele copilului) eu (a cram dada,. di aua Sr

nclo mine ti escu nearca ci luna ti este

dada». (loari, lat. levare)

va fi de sex diferit. 2. Eclipsa vesteste pieirea paganilor. Exists si credinta ca e bine

sa incepi un lucru important. 3. Multe credinte sunt legate de prima faza a lunii, numita Luna noaua*. (lat. Luna) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 46; Papahagi P., 1900: 339;

Papahagi T., 1923: 127.

LUNA NOAUA (ar), tuna noua, prima faz5 a lunii cand aceasta se interpune intre

Valliant si Soare si nu este vizibila deck treptat, ca o semilund subtire, cand merge spre faza primului patrar: 1. In noaptea cu tuna mud fetele invocau puterea acesteia pentru a avea bunastare in timpul anului, asa cum rezulta si din urmatorea informatie: Cand este tuna noua inaintea Pastelui, fettle

se string in curte cu un ghium (cans de metal, pe turceste ibrik) ptin cu apa, cu o pane intreaga cravealie§i cu un inel sau un minghicq (tercel) de argint si zic: «Luna dau luna nao.../ Da-mi carcase nao,/

patru uao,/

hagi tu frw [farcivl

li magi Pnancinci] ti pa,Fce.» si pun painea pe cap. Atunci Pastele se astcapta

cu birichete si toamna cu abundenta in cereale. 2. Inaintea sarbatorii de Pasti, copilul eel mai mic era scos de mama, punandu-i-se un colac in cap, la lumina lunii. In timp ce se rotea mama de trei ori in jurul copilului, acesta rostea urmatoarele versuri: «Luna, tuna noua,/ binele (fericirile

s5 fie) ca roua,/ cat nisip (e) in vie,/ (asa ptina sa fie) punga tatalui,/ cats spuza in casa,/ aditia oameni sä fie Ia masa,/ tu ca mine,/ eu ca tine.»; «Luna, luna noua,/ cat timp in vale,/ (asa s5 fie plind cu parale) punga tatalui,/ iar eu ca tine.»; «Bine ai sosit, tuna,/ luna Pastilor, intregi (sa.natosi) ne ai aflat,/ intregi (sanatosi) sa ne Iasi,/ la nu mai

Indic.bibl: Papahagi P., 1905: 249, Papahagi P., 1900: 303;

intregi sa ne &esti.» Dupd ce intra in casa

Cosmulci, 1909: 16.

copilul, toti membrii familiei imparteau

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR colacul. Obicciul se facea pentru a avea noroc

in tot cursul anului: «binele nu-i va lipsi din casa si lima, la anu, it va gasi tot asa de bogat, dupa cum a lasat pe copil.» 3. In restul anului, cand era lung noua, trebuia ca oamenii sa se fereasca de a vorbi, pentru ca atunci insemna

ca ii va merge rau (atunci se arunca in luna

noua toate bolile de catre femeile care descantau). 4. Nu era bine sa incepi un lucru in noaptea cu luna [loud. De asemenea, nu trebuia sa-ti spell capul cu apa calda, pentru ca sä nu-ti cada parul. Indic.bibl: Ncnitescu, 1895: 525-526; Papahagi. P, 1900: 339,753-754.

existau urmatoarele credinte: 1. Daca lupul aparea in sat, vestea nenorociri. 2. Daca iti aparea in drum era semn bun. 3. Se credea ca exista un par in coada lupului care are

puterca de a face un barbat atragator pentru femei. In acest scop se incerca obtinerea lui si, inainte de a impusca lupul, sa rostesti: «fini-t per /u, lupe!», pentru a nu-I

arunca. 4. Oile nu se numarau corect, pentru a nu le manca lupii. 5. Lupoaica era venerata si nu trebuia impuscata. La vederea ei, aromanii strigau: «Sa traiasca lupoaica!»

6. Se credea ca lupul este creatia dracului si a fost pus de Dumnezeu sa-I alerge pe

drac. 7. Scintii Surghinciti* celebrati in

LUP (ar, mg!), lop, animal salbatic venerat, mai ales de popoarele a caror ocupatie era pastoritul, pentru a nu produce pagube. Lupul

a fost totemul dacilor, cel mai mare trib tracic. Legat de lup, la macedoromanii 4

59

tr...f,

4fii55".'

59.

,

perioada 11-23 noiembrie, erau patroni ai lupilor. (lat. lupus) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 49-50; Papahagi, 1923: 129, 131.

.'"

Lupoinca uldpl and pe Remus .yi Romulus. simbolul Romei

www.dacoromanica.ro

:Al 47;

471,

EMIL TIRCOMNICU

60

M MAI U (ar), mai, a cincea luna din an, era nefavorabila casatoriilor. (lat. maius)

al anului, alcatuit din cloud fire din land rasucita, bicolore, alb si row, de care se agata

o margica sau un ban, in prima zi a lunii

Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 87.

MANETEA (ar), intelegere orals intre parinti pentru logodirea copiilor, desfasurata Ia Pruxunil *, petit. Indic.bibl: Tircomnicu, Wisownschi, 2003: 87-88.

MANGU (ar), magadau, personaj din ceata capitanilor mascati care colinda la Lasata Secului (Pareasin mari*). In ceata de capitani erau doi barbati care interpretau

rolul de mangd. Acestia erau imbracati in haine negre, aveau peruci cu parul lung negru

si erau inarmati cu cote o sable mare sau o

cravasa. Ei aveau rolul de a apara Moscupolea* (ciobanita) de alti capitani care

Incercau s-o fure. Duminica ceata colinda de la casa Ia casa, iar luni faceau o petrecere cu banii si alimentele capatate. (alb. mangu)

martie, avand puteri protectoare pentru fetele si femeile care-I purtau. Martu se lega si la

up animalelor, Ia grajd, se punea Ia gatul mieilor, manjilor si iezilor. La copiii 1101.1-

nascuti, de asemenea, se punea martisor, pentru a-i feri de deochi. Martu se purta la mans, gat, picior $i brau toata luna martie, apoi era scos §i legat de ramurile pomilor fructiferi sau se punea sub o piatra de

uncle

se credea ca va veni randunica sa it ia. Mamele credeau ca pomii vor rodi abundent, iar copiii credeau ca randunelele le-ar aduce

haine not de Pasti. 3. La I martie se imparteau turte mici, special facute pentru aceasta zi. Aceste turte se coceau in ajun, cu zahar §i fructe dulci, smochine, curmale,

stafide. Tot in aceasta zi era obiceiul ca

MART, MARTA, MARTI (ar), MARTS

fiecare membru al fami I iei sa pund in vatra cote un lemn, care duce cu gandul Ia Babnic*, butucul de Craciun, land in considerare ca

(mg!), marti, a doua zi a saptamanii, era considerate nefasta (tense), motiv pentru

calendarul roman. 4. Legenda lunii Martie, a

care nu se faceau calatorii. (lat. martin)

zeului Mart: Odata, Inca din timpul verii,

Indic.bibl: Nicolau, 2001: 36.

MARTU (ar), 1. Dcnumire data lunii Martie, cap de vara (caplu di vearii) prima luna din anotimpul primaverii $i din

calendarul roman. 2. Martisorul, substitut

I martie reprezenta ziva Anului Nou in cele douasprezece luni ale anului s-au inteles sa puna intr-un butoi struguri, $i, dupa ce strugurii vor fermenta, vinul sat -I bea toti

impreuna, ca frati si ca tovarasi. La aceste cuvinte Mart se scoala si zice: - Eu cel dintai voi bags yin in butoi si dupa mine sa

puneti toti. Au pus si ceilalti si dupd putin timp vinul a fermentat si s-a facut cum e mai

bun de Mut. Mart, care pusese cel dintai struguri, zice celorlalti: - De vreme ce eu cel

dintai am pus struguri in butoi, tot eu voi incepe sa beau. - Bine, raspunsera celelalte luni. Atunci a deschis cepul butoiului si bau,

bau pans ce n-a mai ramas decat drojdia. Dupe Mart venea April. Cand acesta s-a dus 60. Mario (marti.For) agaiat pe o creanga

Ia butoi, gura lasandu-i ape de scte dupd

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR vin, ce sa vada? Butoiul era rasturnat si

nicio picatura macar nu mai curgea din el. Vazand aceasta, el s-a suparat pe ceilalti tovarasi. Acestia it asculta, se supara si se

gandesc ce sa faca. In cele din urma au convenit ca lanuar sa bata pe Mart pentru minciuna si furtul ce a comis. Ianuar I-a apucat, a luat o bats $i i-a tras o mama de bataie pans ce a zis union! I-a luat si dreptul, ca anal sa inceapa cu lanuar, nu cum incepea inainte vreme cu Mart. Bietul Mart, cand isi aminteste ca a baut vinul $i ca i-a inselat pe ceilalti tovarasi, rade si face timp frumos; dar, cand isi aminteste de bataia pe care i-a dat-o lanuar, plange, ploua si ninge; si devine foarte rece. De aceea I umea zice de luna lui Mart: «Mart it cheama si haz face/ Aci-i cald,

61

prin care se produce un efect supranatural, invocandu-se puteri dincolo de intelegerea omeneasca. (gr. !myna) MAMUS (ing1), nas, persoana care boteaza un copil, devenind ruda spirituals, protector al acestuia. (bg. mamus) MA'NA A LI STA-MARIE (ar), Mana

Sfintei Marii, Hoare (limbarita) care era folosita in terapeutica populara pentru usurarea nasterii. Aceasta Hoare avea calitatea

de a se deschide indata ce era puss in and, simuland nasterea ward. (mans, lat. manes)

MANOKIR, MANOKIR (ar), amulets purtata la gat impotriva duhurilor rele. Aceasta era facuta din argint sau corn de rinocer, cu imaginea unui slant si se

aci e rece». Si astfel bietul Mart a ramas

aduceau de la Muntele Athos sau lerusalim.

rusinat si urat de ceilalti tovarasi ai lui." (a se vedea $i intovarasirea copiilor, Su late) (lat. martius)

MASCA (ar), felcer. Mcisculi, vraci nomazi, mai ales albanezi, care vindecau

(gr. ttovoexpo;)

Indic.bibl: Nenitescu, 1895: 525; Macedoncanul, 1904b:

pe baza experientei amestecata cu

68; Papahagi P., 1923: 68.

superstitii. (et.nec.)

MASA A LI STA.-MARIE (ar), Masa Sfintei Marii, ()spat dat in a treia noapte de

la nasterea copilului, pentru imbunarea Mire lor*, ursitoarelor (loc. Metova). A se vedea Pugunic*. (masa, lat. mensa) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 10; Ciorancscu, 2001: 494.

MAVHISTRE (ar), maiestre, pasari cu puteri supranaturale, care se pot transforma in printese. Maiestrele, in spatiul balcanic, pot fi socotite randunicile. (et.nec.) Indic.bibl: Saincanu, 1887: 187.

MATTE (ar), magie (Amaie*), practica

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 222-223.

MEASTIREA 1SUSITEI (ar), cinstirea miresei in ziva nuntii. Obicei de nunta prin care mireasa isi lua binecuvantarea de la

parinti inainte de a pleca la cununie. Era scoasa din casa de doi barbati, tatal si un frate sau unchi, se intoarcea in prag si se inchina de trei ori, varsand un pahar de vin. Femeile intonau cantece, in timp ce mireasa si celelalte femei plangeau despartirea. Apoi mireasa era data in primire socrului mare.

Mireasa se prindea pentru ultima data in cor, alaturi de parinti. Inainte de a nleca Ve*

_ yar

61. Rcindunele $i carpe

12A;-

62. Scoaterea miresei din casa

www.dacoromanica.ro

-

62

EMIL T1RCOMNICU

alaiul din gospodaria socrilor mici, tinerii cereau mirelui plata pentru muzica. Dupe ce acesta platca, alaiul se indreapta spre biserica, unde se savarsea cununia religioasa. (mescu, lat. miscere) M ER (ar, mgl), mar, fruct substitut viriloid feminin, marul rosu (flier arosti) simbolizand

MIRA (ar), RA$NITIL1 (mgl), 1. Soarta, ursita, viata predestinata, hotarata la nastere.

2. Ursitoare, zana care hotaraste calitatile $i durata vietii unui om, Inca de la nasterea lui. La aromani §i meglenoromani, ca in tot spatiul sud-est european, exists credinta straveche in cele trei ursitoare care decid,

fata ajunsa la varsta de maritat. Trei mere

in a treia noapte de la nastere, soarta

rosii se implantau in cele trei brate ale

copilului. Gasim o literature populara bogata

flamburii, steagului de nunta. Jocul flamburii reprezinta o initiere sexuala a tinerilor miri, steagul fiind substitutul viriloid at ginerelui, iar fructele (merele) al miresei. Substituirea miresei cu marul, ca de altfel $i cu colacul

privind imposibilitatea schimbarii vointei ursitoarelor. Cuvantul ursire exista cu sensul de poruncire, stapanire. La fel ursescu (vb.)

inseamna poruncesc, ordon, stapanesc, ca

de altfel si ursitoru (adj.) cu sens de

sau painea proaspata, at fetei tinere in

poruncitor, stapanitor. Meglenoromanii

general, rezulta si din urmatoarele proverbe aromanesti: «$ -angle catu-i di aus, tot loariseasti merlo-arop ($i mosului, cat e de

folosesc denumirea de narasnitsili. Dar avem si alte sensuri ale cuvantului, ne

batran, tot ii place marul rosu (femeile, fetele frumoase)) sau «Au.yri vor paid

intelesul de ursita, soarta" ii corespunde ar. scriata scriitura, cum in amandoua dialectele a scrie inseamna a hotari soarta

moali» (Batranii iubesc pane moare, adica femei tinere). (lat. melum)

informeaza Densusianu: Dr. scrisa cu

cuiva, a meni", $i la baza for sta credinta ca

destinul fiecaruia e insemnat, scris de

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 432.

Ursitoare intr-o carte." In asteptarea celor

trei mire aromancele pregateau turte §i colaci. Se pune un baiat sau fata ca de vreo 12 ani, a carui parinti traiesc, ca sa framante o turta micuta, Malta din aluat ,

.

fc'1..;,,,;411.

ALsuar.=,

63. Obicei de nunta, ',Urethra primeve un mar

MINAZI (ar), Sf. Mina, slant sarbatorit la 11 noiembrie, avand puterea de a lega gura lupilor, imaginar, prin legarea foarfecii de tuns oile sau a pieptenilor de tras lana. Sf.

Mina este primul din cei 12 Sanli

^01.4111411-1-. 46/044t

Surglzinciti*. Cand femeia is pieptenii de tras

lana si-i leaga cu ata, alts femeie din case o intreaba de trei ori: «Ce faci, mama?» (sau 4-

matusa, sau orice i-o fi). Ea raspunde ca leaga gura lupului: «Cheatra-n gura -1'i» (piatra in gura lui!).

,

Indic.bibl: Papahagi T., 1923: 52; Papahagi T., 1979:

314; Capidan, 1926: 128.

Welkii0r410

64. Salami (keaptcin717) pentru alcatuirea caierelor de lana

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI SI CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

nedospit, care se coace in vatra casei in

cenusa; acea turta se pune sub perna pruncului si se pastreaza 40 de zile; daca este baiat, se mai pune o punga cu bani, o anna, o carte, calimara, hartie $i o papa, si alte obiecte dupa profesiunea ce parintii doresc sa o imbratiseze; daca este fats i se pune ac, degetar, foarfeci si allele." Lauza avea darul de a auzi sau visa ceea ce urseau cele trei mire copilului. Prime le doua vesteau

lucruri generale din viata copilului iar cea

de-a treia hotara soarta (firul vietii, intamplarile importante). Ultima avea drept de viata si de moarte asupra copilului. Pentru a sarbatori aceasta zi se taia o oaie sau un

berbec si se chemau femeile din sat

63

Ca sa apere pe cci opt frati;/ la, trageti hora i

jucati!" Momentul pregatirii mesei

ursitoarelor este infatisat astfel: Venirea

Mirei se face cunoscuta celor din casa printr-un mic semn ce se iveste pe nasul copilului. Lauzei i se cla sä manance intr-o tava din trei feluri de bucate. Impreuna cu dansa mananca si trei Petite, ce au parinti si care reprezinta pe cele trei mire. Dupa ce lauza a ispravit de mancat, restul bucatelor se pun cu farfuriile pe un scaun langa icoana sfanta, ca sa vie Mirele sa manance. Dupa ce s-au ridicat oaspetii de la masa, un baiat umbla cu o tava la toti si aduna mahmudele, care mai apoi se cos la fesul copilului. Pe la miezul noptii pleaca oaspetii pe la casele lor.

petrecerii era Pugunic*). Pe masa, deasupra

Moasa ramane mai la unria. Ea cere sa-i aduca putin grau, un nasture de argint, o

unei fel ii de paine, femeile lasau bani,

capstans de usturoiu si putin lulachiu. Toate

adresand urari noului nascut. Acesti bani erau luati de nasa $i daruiti lauzei, care-i

acestea le amesteca, le infasoard intr-un

favorabile copilului, li se pregatea masa si

di ferite den um i ri : Puguni* (Crusova), Masa a li Stn -Marie* (Metova). (mird, gr. gotpoc;

ocupatiile pe care trebuiau sa le urmeze

rasnitili, bg. rasnika)

irnpreuna cu nasa la masa (denumirea

cosea pe fasa sau basmaua (cinvre) copilului. Celor trei mire, pentru a fi

pahare cu apa. Caracteristic pentru

petec de panza si be pune lauzei subtioard. Aceasta legatura o poarta lauza tot timpul lauziei. (Clisura)" Ospatul ursitoarelor are

copiii este $i cantecul de nunta din

Indic.bibl, Burada, 1892: 43-44; Caraiani,

momentul prinderii miresei in hora, ca initiere pentru tandra femeie si pentru vestirea de prunci care sa imbratiseze

Saramandu, 1982: 387; Papahagi P., 1909: 256: Capidan, 1942: 79-80; Dcnsusianu, 1926: 311; Cosmulci, 1909: 9-10.

meserii specifice si utile comunitatii: ((Alba si-fi ti ved, lea sor,/ Ti-ii -ti alinei,Fi n cot;/ Ca s-na fUti nao ficiori,/ Ca lufrafiri ssi

femeie batrana, Baba*, care cunoaste practicile de medicind populard si care

ca sori./ Doi si-1' bagfint picurari,/ Ca s-n 'adarci untu .,si-caF./ Doi si-1' beigfinz

part?? fitari,/ Ca s-n'adara Asia& nale./ Doi si-1' ()again hrisiti marl,/ S-na faca neale ,vi minghiuV,/ S-n'adara caldari ci cfildaru.,vi./ Mayi unlu s-/u .fedint capidan,/

Ca ci-aparci optul frati;/ Ia, tradziti corlu ,ii gittcati!» (In transpunere): Fericita sa to

vad o sora,/ Care mi te-ai prins in hora,/ Ca sa ne faci noua feciori,/ Ca luceferi $i

MOA$E (ar), BAB1TA (mgl), moasa, datoreaza metodele de vindecare experientei impartasite de la o alts femeie, impletita cu credinte traditionale. Moasa vindeca gratuit,

ajuta femeia la nastere, de ea fiind legate multe credinte privitoare la protejarea vietii copilului si a lauzei. (et.nec) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 223-224; Atanasov, 2008: harta 488.

MUL'EARE PURTARICA

(ar),

ca sori:/ Doi sa-i facem pacurari;/ Ca sa ne

MULARI GREAUA (mgl), femeie cu primul nascut, nume dat femeii care trebuie sa nasca

aduca unt si branza./ Doi sa-i facem

pentru prima oars. Mama ei trcbuia sa faca

negustori,/ Ca sa ne faca rochii noual Doi sa-i facem mad argintari,/ Ca sa ne faca

multe daruri primului nepot. Ea venea

inele si cercei,/ SA ne faca caldari si

ciorapi, un culac mare, Pituroane*, aceste

caldarusel Numai unul sa-I facem capitan,/

daruri numindu-se Pugunic *. (mul'eare, lat.

impreuna cu rudele la lauza si aducea ca daruri:

www.dacoromanica.ro

EMIL TiRCOMNICU

64 mulier; purtarica, gr. Tcpcotaptxoc) Indic.bibl: Nenitescu. 1895: 306-307.

MUL'EARE STEARPI (ar), MULARI STEARPA (mg!), femeie stearpa, era desconsiderata in comunitate si familie considenindu-se ca n-au gustat din iubirea de mama, n-au sufcrit intristari $i necazuri, nu asteapta sa sarute cununiile copiilor, nici

sa se bucure de nepoti. In scopul de a ramane insarcinate, femeile sterpe mergeau

la biserici si manastiri pentru molifte, citiri,

aprinderi de lumanari, rugaciuni etc., in mare parte inchinate Maicii Domnului, protectoarea femeilor gravide. La Lasata Secului tineau post negru (Trimir*). Existau si alte remedii ca: masarea pantecului de catre babe; femeile din Bitolia, mergeau in ajunul sarbatorii Sf. Gheorghe, la o pesters de Tanga oral, Oreova, si se suiau pe o piatra

de la «moara cea stramba», ce ar fi avand virtutea de a da nastere de fii. Grasimea de pore $i de lup era folosita pentru fertilitate. Obiectele care veneau in contact cu mini la fertilizatoare nunta aveau vitruti (bomboanele si grauntele de grau 0i orz aruncate de nasa in biserica, in timpul nuntii). Indic.bibl: Nenitescu, 1895: 282.

MUNUMNEAT (ar), lunatic. Tinerii $i copiii dintr-o familie care erau nascuti in

pe teritoriul Romaniei $i in zona Timocului. lndic.bibl: Cosmulci, 1909: 37.

MOSCUPOLE (ar), ciobanita, personaj feminin din ceata mascatilor de la Lasata Secului de Pareasin i* Ciobanita purta haine facute special, un costum de culoare deschisa. Ea era aparata de Mcingu*, pentru a nu fi rapita de capitani. Numele vine de la

denumirea vestitei metropole arotnanesti Moscopole, oras din sudul Albaniei, distrus in 1788 de albanezii musulmani. Indic.bibl: Nicolau, 2001: 36.

MURMIN'E (ar), MURMIN'l (ing1), primele 12 zile ale lunii august care pot prevesti timpul pentru anul care va urma. Prima zi era reprezentata de tuna august, a cloud de septembrie si asa mai departe. Astfel, daca ziva este calduroasa sau friguroasa, luna

respective va fi Ia fel. Pastorii aromani din Pind se orientau prin acest procedeu pentru a afla daca trebuiau sä se astepte la o lama usoard sau Brea. (gr. ruotEpoinvta) Indic.bibl: Zuca, I904b: 302-303.

MUSATA LOCLUI (ar), UBAVIL'IA LOCLUI (mg1), frumoasa Iocului, frumoasa pamantului, zand, personaj de basm, un fel de Ileana Cosanzeana. (roc, lat. locus) Indic.bibl: Capidan: 1932: 522.

mantare) fare a Ii se face o pregatire specials

MUSATE (ar), Albe *, iele, Zane fecioare, imbricate in alb, cu aparitie in perioada verii, avand puteri miraculoase asupra oamenilor,

care consta in separarea (izolarea) de persoana

carora le provocau, in cea mai mare parte

(lunatics) care palisea familia. In cazul in care unul dintre ei era separat de comunitate prin casatorie sau moarte, trebuia ca celalalt sa fie indepartat si sups unui rit de vindecare timp

raul, dar prin induplecare ii $i ierta,

aceeasi tuna erau considerati lunatici, avand

interdictie de a participa la nunta (inmor-

de 40 de zile. In cazul decesului unuia din frati, celuilalt i s-a luat lungimea cu o ata si i s-a legat in brau un Tacit care a fost spart

insanatosindu-i. Zanele au diferite denumiri: albele, musatele, zanele, dulcele. Cel mai

uzitat nume este albele, datorita aparitiei, conform imagologiei populare, exclusiv in

rochii albe, iar atributul de musate (frumoase) se crede ca este un termen de

dupe 40 de zile. In cazul in care se nastea un

exorcizare, pentru a be imbuna. L. Saineanu,

copil intr-o familie care avea si un deces,

publica informatiile obtinute de Ia M. Iutza din Crusevo: Albili sau Musatili sant niSte

copilul era ferit de a vedea mortul, punandu-

lunatic era inchis in timpul nuntii, in

zane, cari, in timpul noptii, umbra prin prejurul caselor (pitu 'chicute), pe langa

momentul in care celalalt parasea familia

streasine. Ele lovesc cu board (agudescu,

(casa), precum $i in timpul cununiei,

inchicuteuz6) pe toti aceia cari, in timpul noptii, stau in chicute sau se p... in acele locuri. De aci zicatoarea foarte obicinuita:

i-se in brat' o cheie. De asemenea, fratele

existand credinta ea, daca it vede pe cel cununat, va muri. Obiceiul este raspandit si

www.dacoromanica.ro

OBICEIUR1 $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

65

«Nu ti chi.ye to (in) chicute, ea ti`nchicuteaza». Suferindului de inchicutare

adica «sa to loveasca damblaoa sau

sau dambla ii se zice: «Alha.Fi haritoasa vine, alba $i haritoasa slags (s 'thica)!»." Din alts

seara mai adesca sub streasina easel, de unde cad picaturilc, cand pious; de aceia mumele se feresc, ca copiii for sa nu intineze noaptea acest loc periculos. - Cand cineva sufera de

sursa, A. Bagav, citat de P. Papahagi $i L.

Saineanu: Icicle, Ia Macedo-Romani, pretutindcnca se numesc Alhile, iar nu nwatele. Credinta populara le atribuie

picatura», caci se crede, ca Dzanele stau

paralizie, se zice: raga& kicuta. Femcile,

care sufera de ochi, de urechi sau de

aceeasi putere raufacatoare ca si lelelor,

reumatism, isi cauta leacul la .fcintana

adica: paralisarca diferitelor membre si parti

Dzanelor in chipul urmator (bine- intcles bolnavele, care nu sunt doborate in pat si pot umbla): Din Joia mare pans in ziva de sfanta Cruce (14 Sept.) pacientele, insotite

ale corpului, a limbei, a auzului chear. Expresiunile consacrate pentru a descirma pretins boala capatata de la Albe, sint: agudit de (di) Alhe (lovit de lele) sau boat de Albe. Adjectivul twatele (frumoascic) este mai mutt un termen de exorcizarc. Cand cineva

e agudit di Albe, vin babele cunoscatoare de leacuri si, dupa ce intrebuinteaza tot ce traditiunea le-a lasat pentru a face, ca Albele

se milostiveasca a iesi din corpul celui lovit de danscle, stabilesc apoi o sa

conversatiune directs cu dinscic (Albcle) si,

mangaindu-le, le dau numele cele mai desmerdatoare, de pilda: lesiti, lea muyate, lea hune, etc. etc. si alte calificative de felul acestora. Locuintele lor, sub cerul liber, par a fi lacurile, dumbravile, dar mai cu scams cimitirele si streasinile caselor. Superstitiunea

populard, care le da puteri supraomenesti, face, ca mai ales copiii sa nu indrazneasca a trece seara prin cimitire si sä se fereasca de a face necuratenii de desubtul streasinelor, caci picaturile (chicutele) lor ar avea acelasi nenorocit elect asupra-le, ca si cand le ar

si de alte sanatoase, viziteaza de doua on pe saptamana asa numita lantana a Dzanelor, situata Ia o distanta de vrco 1/2 - 3/4 de ors de oral. Ele pornesc pe la revarsatul zorilor de-acasa bine primenite si cu cite o carps alba Ia cap si ceva de mancare (oua, branza, lapte si tuna). Ajungand Ia o departare de 20

de pasi de lantana, se opresc, lass toate lucrurile si haina dcasupra, daca au, si pe urrnA in tacere se duc pe langa apa si toate se roaga astfel: «Albele yi Mtt,catele,/ Albele Fi Dultele,/ Stu -Maria s've .pita la ghine./ Voi s'na lyirtati,/ Ca xim galini oarbe/ S 'nu semi iu calcam,./ Ti na brat, snit doll,/ Ti ne dedit, s 'nci luati,/ Ca nu putem s 'rabda tn./ Ca ,kiln crivine si patizate.» (In .0./"hr.

.

_1

intilni sau le-ar vedea undeva. Intrucat priveste imbracamintea, numele lor o arata

Indeajuns: giulgiul, cu care au lost acoperite,

in momentul incetarii din viata, spre a fi ingropate." lar de la Lazarescu-Lecanta, $aincanu prelua urmatoarele informatii: Dzanele, Dultele, Minute /e, Albele sunt epitetcle ce dau macedo-romancelc In Ohrida, pc Tanga aceste numiri, le mai zic $i

Arghiandele, 5i anume cand este vreo vijelie

mare si vantul staid fluerand, atunci se zice, ca tree Arghiandele. In Bitolia, Prilep, Veles si in cateva parti, unde romanii au venit in contact cu bulgarii, le zic i Samovile. Cand

o romanca isi blesteama copilul

jiia044

ei

neascultator, ii zice kicuta s' ti agudeasca

www.dacoromanica.ro

65. Fell/hi/la

.

EMIL TIRCOMNICU

66

transpunere): «Albele si Frumoasele)Albele si Dulcile,/ Sfiinta -Maria sa va-ntoarca spre

razbunarea lor. Pentru oamenii care se credea ca le-au suparat le provoca paralizia, punand

bine./ Voi sa ne iertati,/ Ca suntem gaini

stapanire pe corpul lor. Boala purta

oarbe/ $i nu stim, uncle calcam;/ Ce ne ati luat, sa ne dati (sanatate),/ Ce ne ati dat, sa ne luati (boala),/ Ca nu putem sa rabdam,/

denumirea de lovit de iele (Agudit de albe*,

Ca suntem crestine si botezate.» Pe urma se

Dinafoara*), luat de iele (luat de albe). Bolnavul putea fi vindecat de babe care invocau, pentru aceasta, pe lane sa se

spala bine, beau putind apa si se intorc cu

milostiveasca si sa iasa din trupul bolnavului.

spatele vreo cativa pasi de la fantana. Spalandu-se, fiecare arunca in apa cate o moneda de argint, un colac gatit a casa, o lumanare de ceara galbena si cateva tlori, unele lass si cateva fire de bumbac. Apoi, mancand ceva, se intorc acasa, pand cand rasare soarele." Dupa Saineanu si Maiestrele

(Mavhislre *) pot fi asociate cu ielele, atributiile lor find asemanatoare. Grupul musatelor (albelor) era intotdeauna in numar impar. Salasurile lor se credea ca ar ti morile

din vai, stresinile caselor, raspantiile

Babele le vorbeau frumos, laudandu-le puterile, bunatatea si frumuselea. Existau izvoare care se credca ca ar fi fost patronate de albe. Apa acestora avea efect terapeutic pentru vindecarea celor loviti de albe. Femeile care mergcau sa invoce puterea miraculoasa

a apei din izvorul albelor trebuiau sa se imbrobodeasca, sa pregateasca un buchet de

busuioc uscat si Icgat cu ata rosie, uns cu micre, de care se agata si un ban de argint. Acest buchet se punea in apa, aprin7andu-se

$i o lumanare. Dupa rostirea unei incantatii

drumurilor, vaile, dumbravile, izvoarele,

de vindccarc, persoancle respective se spalau

fantani le, pesterile. Aparitia lor era nocturna,

mai privi inapoi. Majoritatea formulelor

astfel ca oamenii se fereau de a sta sub copaci, Ia raspantii de drumuri, Ia mori sau sub stresinile caselor de Ia lasarea intunericului $i pans Ia cantatul cocosilor. Nu trebuia sa se arunce apa sub streasina casei pentru a nu le stropi si a atrage astfel

si paraseau in graba locul respectiv, fara a contineau: «Ce-i lasasi (lui cutare)/ Sa-i iei,/ Ce-i luasi,/ Sa-i aduci,/ Caci e botezat,/ Caci

e miruit,/ $i nu poate sa sufere.» (lat. formosiatus) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 237; Silincanu 1887: 18 1 183.

441

ri

Syr Y

mut. 1-Aige 'C

`:4 44, A

;.*'

f".

.

0

.

ki,1

.

--4 -

- "".!

"t-le

-

CI#V,

.4 1 6,1

".44

2

' Ti4.6.2.1natio

- fir

.. 4

,sz.124

,

:11."....?"'

66. Aromcincii gramo.viecmcci

67. Aromcince gramostence

www.dacoromanica.ro

MG

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

67

N NA$T1RE, NASTEARE (ar), RUDIRI, FATIRE (mgl), na$tere, aducerea pe lume

a unci fiinte, parasirea mediul intrauterin (preexistenta) $i intrarea in fume (existents). Ziva na$terii nu era divulgata la aromani si meglenoromani. Daca se afla, se credea ca femeia insiircinata adasta, va avea de suferit

mutt de pe unna spiritelor rele. Din cauza aceasta, ziva na$terii nu era cunoscuta nici macar de rudele apropiate. In momentul in

care femeia gravida simtea ca trebuie sa nasca, anunta soacra care chema moa$a (Babe) pentru a o ajuta la na$tere. Moa$a nu putea intra in casa gravidei decat insotita de o femeic din familia acesteia. Daca sotul era de fats in momentul in care pe gravida o apucau durerile facerii, acesta trebuia sa is apa in gura, sa o verse in pahar, de wide o stropea pe gravida, zicand «terlu s+agiuti»

(cerul sa-ti ajute). Apoi parasea casa $i a$tepta vestea na$terii pe care i-o aduceau

copiii. In trecut na$terea se facea jos, pe pamant, pe un a$ternut nou sau o rogojina.

Na$terea pe pamant are o insemnatate specials, fiind atestata $i generalizata in tot

spatiul romanesc, a$a cum releva raspunsurile la chestionarele Atlasului Etnografic Roman. Obiceiul este intalnit si Ia alte popoare, cu aceea$i semnificatie: pamantul reprczinta locul unde $ade copilul

inainte de a se na$te; nu simbolic ci ca Pamant Mama, in sens material, Ia fel cum este $i adapost at mortilor. De aici $i anumite

asemanari de detaliu Intre unele rituri de na$tere si anumite rituri funebre." (na$tire, lat. nascere; rudire, sl. roditi; fatire, lat. facere) Indic.bibl: Caraiani, Saramandu, 1982: 378-379, 381;

Capidan, 1942: 78-79; Ncnilcscu, 1895: 285; Gennep, 1996: 57.

NDRIULUL NZURLUSEA$TE (ar), decembrie sminte$te, prima zi a Iunii decembrie, cand femeile se abtineau de Ia once lucru casnic pentru a se feri de boala nzurlusire (smintire). (Andreu, gr.

'Avormac; zurlu, tc. zorly) Indic.bib1:13climacc, 1906: 343.

N'ERCURI (ar, mg1), miercuri, a treia zi din saptamana, zi care era bund pentru realizarea ritualurilor magice, a descantecelor. Miercurea se Linea post, zeita Miercuri inspirand o teams deosebita printre

aromani. (lat. mercuris) Indic.bibl: Papahagi P., I 902a: 100.

NUNLU DI DRUM (ar, mgl), na$ul din drum, procedeu prin care, in cazul in care nu traiau copiii sau cand se imbolnaveau,

se renunta Ia na$ $i se alegea pentru urmatorii copii un na$ din drum. Copilul era lasat in strada sau in pragul bisericii, sub supravegherea parintilor, iar prima persoana care trecea $i-1 ridica devenea na$ul copilului. Un alt obicei era de a se arunca (a se da in bratele cuiva) copilul pe fereastra, ca apoi mama sa Il cumpere simbolic, ducandu-1 in casa pe la Lisa sau alts fereastra. La meglenoromani mama copilului rasa pruncul in drum $i primul trecator care-I gasea devenea na$ul acestuia.

0 astfel de informatie avem de la Pericle Papahagi: Dupa ce infa$ori bine pe noul nascut, it arunci in drum $i-1 la$i pand ce trece cineva, ca sa-1 ridice. Ridicandu-I, apari 5i-I rogi pe acela, oricare o fi el, ca sa

devina na$ul noului nascut $i copilul va trai." De altfel, practica aceasta se folosea $i in cazul in care unei of nu-i treia mielul.

Cand o oaie fats $i mielul sau moare, pastorul is un miel de la alts oaie care a

fltat doi, $i-i iI pune ei, dupd ce insa Ii trece

www.dacoromanica.ro

68

EMIL TIRCOMNICU

mielul prin pantece, dupa cum se zice la Pind, prin ccimedye (prin camase). A trece

Inca de Ia nunta, prin urarile si initierile simbolice ale mirilor, se avea in vedcre

un mid prin camasc, inseamna a lega pe

momentul nasterii primului copil. Starea de

sub burta acelei of o batista rosie $i mare.

graviditate era tinuta secret, iar din

Printre batista aceasta si burta se trcce mielul adoptiv de cloud ori: o data din partea capului

momentul in care incepea sa se observe, femeia evita sa se arate barbatilor, chiar

oii spre coada si cealalta data din partea laterals, altfel ca sa formeze o cruce cele cloud treceri ale mielului pe sub burta de

daca acestia erau rude, existand o

oaie." Obiceiul alegerii 'lawful din drum este

urari pentru ca nasterea sa fie usoard

atestat la toti romanii. (nun, lat. nonnus;

copilul sa fie sanatos. Dorinta generals in

drum, sl. drumu)

familie era ca femeia sa 'lased baiat. Se incerca prin diferite metode prevestirea sexului copilului: daca pruncul misca in

Indic.bibl: Papahagi R, 1900: 316: Burada, 1892: 50.

N(.1NTA MORTULUI# (ar), nunta mortului, obicei care se face la moartea flacailor $i fetelor pentru a implini ciclul existential al omului: nastere, casatorie si

inmormantare. La aromani, fata era imbracata in haine de mireasa iar baiatului i

se punea inel, ctinunkde flori si floare in piept, ca unui ginere. in bocete era plansa moartea timpurie a tanarului, faptul ca nu a apucat sa fie casatorit si sa aiba copii, ca a murit inaintea parintilor. Fata este asernanata

cu trandafirul, simbol al dragostei dar si floare a mortii. Daca mortul este un tartar, in bocete se laud's caracterul $i bunatatea lui, el e rugat duios sa se scoale caci lumea vine la logodna lui, ba chiar e nunta in casa $i mireasa it asteapta. Nuna care ar fi fost sa I cunune ii aduce o fumoasa cunund de flori, pe care i-o pune pe cap... Un inel $i o moneda de our (de patr galbeni) se pune pe picptul mortului in semn de logodna. Unele femci aduc de Ia biserica cununiile de argint, ce servesc la insuratori, si le pun la capul mortului. Daca mortul este o fata mare i se aduc de asemeni cununiile ca Ia o

mireasa." (nunta, lat. nuptiae; mort, lat. mortuus) Indic.bibl: Nen iteseu, 1895: 438.

NVEASTA CREA (ar), MUL'AREA GREAUA (mgl), femeia gravida, era privita cu respect si, uneori, in cazul familiilor in

care existau mai multe femei, ocrotita in ceca ce priveste prestarca muncilor grele.

autoindepartare, separare, a femeii gravide de comunitate. Inainte de nastere sa faceau si

dreapta mamci, este semn ca va fi baiat, iar daca mists in stanga atunci va fi fata; cand forma insarcinarii e bombata, asa ca tin ou si ridicata spre stomac... atunci va fi baiat,

si daca e latita, atunci va fi fata; daca insarcinata devine albufinata, adica de i se umfla buzele, si impiticatci, adica de i se pateaza fata, si i se umfla ochii, atunci va

naste negresit o fata, iar daca ii cad sprancenele si peanele di ocliu atunci este un semn ca va naste baiat. Alta metoda era de a topi cositor $i de a-I varsa intr-un vas cu apa, pentru a ghici sexul dupd forma pe

care o Iua cositorul. Daca se arunca, Ia sfarsitul tesutului, vergeaua Ia o raspantie,

primul care trecea peste ea indica sexul viitorului copil. Se arunca si un ciur, iar daca ramanea cu gaurile in sus femeia nastea baiat, altfel fata. Fierea de Ia gains se arunca in foc si daca pocnea femeia credea ca va face fecior, altfel fata. Furca pieptului de la gaina (ntiatitla) se punea

in cenusa si, daca coarnele osului se adunau, femeia nastea fecior, iar daca nu, fata (in alte cazuri rovers). Se arunca pe foc piatra acra (stipse) §i daca facea basici exista credinta ca va naste baiat. Daca luna era in crestere cand o femeie nastea, viitorul

copil avea acelasi sex cu cel nascut, daca era in scadere urma ca sexul viitorului copil

sa fie diferit. $i visul femeilor era premonitoriu, indicand sexul viitorului copil. Femeile sterpe (stearpi)erau desconsiderate

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

69

de celelalte femei din comunitate,

pe un bichiar,/ Pi un bichiur neinsurat,/

socotindu-se ea n-au gustat din iubirea de mama, n-au suferit intristari si necazuri, nu asteapta sa sarute cununiile copiilor, nici sa se bucure de nepoti; ele nu cunosc viata." In scopul de a ramane insarcinate, femeile

Ne'nsurat si ne curunat». (In traspunerc): Hai fats sa mergem la apa.,/ - Duceti-va voi, eu nu merg,/ Mama pe mine ma Iogodi/

sterpe mergeau la biserici si manastiri pentru molifte, citiri din cartile sfinte, aprinderi de lumanari, rugaciuni etc., in mare parte inchinate Maicii Domnului,

caftan/ $i cu botine de lad Comisionate prin

protectoarea femeilor gravide. La Lasata Secului tineau post negru (Dinar). Existau si alte remedii: masarea pantecului de catre babe; femeile din Bitolia, mergeau in ajunul

sarbatorii Sf. Gheorghe, la o pesters de

Duminica spre seara/ Si a dat cinci mii flurii/

$i un inel de argint curat./ Imbraca-te cu

un holtei,/ Prin un holtei neinsurat,/ Neinsurat si necununat!" La izvor se cants asa: «Umple soro, varsa frate,/ SW dam apa a le musate./ - Ni li sete a le musate,/ Ca lifoame a le cra pate». (In transpunere): Umple soro, toarna frate,/ Sa-i dam apa celei frumoasel - Nu-i sete celei frumoase,/ Ca-i foame celei mancacioase. Intorcandu-

langa oral, Oreova, si se suiau pe o piatra de la «moara cea stramba», ce ar fi avand virtutea de a da nastere de fir. Grasimca de pore si de lup era folosita pentru fertilitate.

se nevasta de la siopot, i se pun in tale

Obiectele care veneau in contact cu mini la

pentru ca sa o vada barbatul ca e gospodina."

nunta aveau virtuti fertilizatoare (ex: bomboanele si gratintele de grau si orz

Indic.bibl: Marian, 1890: 487-488; Mirada, I883a: 425.

crengi uscate si bolovani de piatra, pe care ea e silica sa le dea la o parte; acasa apoi, ea

incepe a lucra cu furca si face placinte,

'-',1::A'W.rer4cs4,Tj

'744

aruncate de nasa in biserica, in timpul nuntii).

(nveasta, sl. nevesta; grea, lat. grevis) Indic.bibl: Cosmulei: 1909: 5-6; Capidan, 1942: 78; Nana.., 1895: 283-284; Papahagi P., 1900: 300; Caraiani, Saramandu, 1982: 379.

i

ilt.4. 11. K Vt Vs

NVEASTA LA $6PUT (ar), mireasa la izvor, obicei dupa nunta de a merge mireasa impreuna cu lautarii si cu rudele la un izvor

-.-.,.644tr.t!

pentru a Iua apa, in semn de bunastare pentru noua familie. Obiceiul decurge in modul urmator: miercuri dimineata, noua casatorita, impreuna cu mai multe femei si lautari, se duce la izvor sa is apa cu un vas si dupa ce I-a umplut, unge izvorul cu unt, pe care 1-a luat in acest scop. Intorcandu-se acasa, arunca langa izvor mai multe monede si o pereche de papuci pe care le iau baietii,

care se due si ei la izvor, strigand: «sii baneaza 'nveasta» (sa traiasca nevasta). Pe drum se cants urmatoarele cantece: «A lea feats s'Inergem to apa,./ - Duce-ii-vá voi, eu nu -6i vin,/ Dada mine m-i susi/Duminica

catre seara/ si dede linli mii flurii/ sun nel de asime curat./ Inveselecte -te to caftane /Stivalete de avuanne/ Dimandate

n

-

1

68. Ghium (vas) din amnia

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

70

0 OARA ARAUA (ar), teas nepermis, perioada de timp din noapte, cuprinsa Intre orele 11 1/2 si 12 1/2 sau 5 '/ si 6 1/2, in care se crede ca Albele* i Harisitele* i i plimba

pruncii pe sub streasina caselor si gradini, pentru o ora natura toata fiind incremenita:

cainii nu lava, pisicile nu miorlaie si chiar apele dorm, incetandu-si cursul. In aceasta ord era interzis sa iesi din cask cu atat mai

mult sa umbli pe sub streasini, nuci sau gutui. (oars, lat. hora; arau, lat. revs) Indic.bibl: Zuca: 1904c: 336.

3'

.

..,

:.- 4

.1"..,..

. -

,

..:

0 e '..

iiVA' '

::i

.

'

:..

-,; ,.:.... ...-' -,..,

-

g"if;..

,

69. Fa ryeroti in costume traditionale

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

71

P PALE (ar), zestre, bunuri care se dau

2 rochii vatuite cu bumbac, 2 polci cu

miresei pentru a-si putea intemeia

paltoane, 2 sorturi de matasa, un sort de olanda, un asternut complet compus din

gospodaria. Vineri se expune zestea la casa

miresei. Exists un ceremonial cu un acestui moment. Seara yin in vizita familia si rudele baiatului pentru a vedea zestrea. Logodnica este adusa de catre cloud surate

2 saltele de land, 2 plapumi, o rata de masa de matasa, o Invelitoare sau cerga alba de lava, o doaga de land vanata, 4 perne marl si 2 mici. Parintii cu avere mai daruiau si bani, intre 50-300 lire. Seara, zestrea era

si prezentata rudelor baiatului. Dupa

incarcata in carute sau pe catari si dusa

ceremonialul obisnuit de sarutare a mainilor

acasa la familia baiatului. La ridicarea zestrei

repertoriu de cantece speciale dedicate

musafirilor, ceea ce arata supunerea si ";t

respectul tinerei fata de acestia, primind in schimb bani, tanara ii serveste cu dulciuri si rachiu. Din informatiile de teren am aflat ca in trecut nu se impunea ca fata sa posede zestre. Evident insa ca aceasta exista, mai

-:1;0.A7v

ales prin faptul ca mai toate familiile de aromani erau prospere. Poate tocmai de aceea, in trecut, fiecare familie stia ceea ce trebuia sa pregateasca ca zestre pentru fata,

nemaifiind necesare discutii pe aceasta tema. Th. Burada consemna faptul ca: niciodata nu se cerceteaza ce zestre are fata; mai mult Inca, in multe comune, precum in comuna Crusova si altele, este oprit printr-o dispozitie comunala a se cere vreo zestre de la parintii fetei." Burada da informatiile urmatoare despre compunerea zestrei: perne, chilimuri, velinte si o lads plina cu albituri si obiecte casnice. loan

Nenitescu specifica ca zestrea era compusa din: 40-45 perechi de ciorapi (pcirpozi), 40 camasi, 6-8 cearceafuri, 4 sorturi de land (poll), un sort (poalii) folosit la framantarea painii, 20-25 broboade

brodate (schepuri cu oime), 4-6 broboade din matasa neagra (cciftani),10-12 broboade

mai ieftine, 2 batiste marl de land Waal di kind ti di vise), 15-20 batiste, 6 perechi de pantaloni, 2 rochii de matasa, 2 rochii de land, o rochie de flaneld, 2 rochii de olanda,

, [At

www.dacoromanica.ro

;,azarr,:resttig 70, 71. Pale (zestre)

72

EMIL TIRCOMNICU

mama fetei cerea ca aceasta sa fie platita, avand loc o scurta targuiala. (tc. pal) Indic bthl: Caraiani. Saramandu, 1982: 422: Burada, 1883a: 418 -419: Nenitescu, 1895: 150-151.

Apoi se alegea un copac de pe o inaltime

care domina satul $i, in trunchiul lui facandu-se o gaura, se punea acolo anafura

sfintita. La intoarcere, florile cu care

PALMA-OM-BARBA-COT (ar), personiticare a unui pitic din basmele populare aromane, cu insusiri supranaturale, un fel

icoanele erau impodobite se imparteau la oameni. (lat. pascha)

de spiridus care, insotit de un iepure, se lupta

PANAriR (ar), PANAGHIR (mg!), 1. Bald, targ, adunare de oameni in scopul comercializarii produselor. 2. Sarbatoare

cu uriasii pentru a salva o fats de imparat rapita de acestia.

Indic.bibl: Conran, 2002: I I; Nenitescu, 1895: 532.

patronala cand se sarbatorea un sfant,

Havleu, 1894: 301-305.

PAST!, PASTE (ar), PAST (mgl), Pasti, ziva Invierii Mantuitorului lisus Hristos este

patronul casei sau al tinutului sau hramul bisericii. Aromanii faceau panaghir la Sf.

cea mai importanta zi pentru lumea

Vineri $i Sf. Marie, iar meglenoromanii la 6

cresting. 1. Aromanii avcau obiceiul de a merge in pelerinaj la lerusalim pentru a aprinde lumina de la Sfantul Mormant. Cei care se Intorceau din pelerinaj, in semn de

unde s-a construit manastirea cu acest

veneratie, erau chemati cu apelativul de Hagi

(Hugilac*). 2. Oua le se vopseau in Joia Mare. Oul pastrat la icoana avea puteri pentni domolirea fortelor naturii $i apararea animalelor de fortele ostile, boli s.a. Cand cadea grindina se arunca in curte oul de la Pasti, ce a fost pastrat la icoana, $i se credea

ca grindina va inceta indata. Copiii erau vopsiti cu rose pe frunte pentru a fi protejati

de boll in timpul anului. 3. Se credea Ca omul care murea in ziva de Pasti se mantuia,

sufletul lui mergand in Rai, odata cu Mantuitorul lisus Hristos, dupa 40 de zile, oricate pacate ar fi avut. 4. Ziva de Pa$ti

septembrie cand, conform traditiei, s-ar fi gasit icoana Sf. Arhanghel Mihail pe locul

hram. Cu ocazia sarbatorii se facea Curban*, cu semnificatia de sacrificiu pentru prosperitatea $i sanatatea familiei. Obiceiul este asemanator slavei sarbesti. 3. La onomastica unui cap de familie se fac

cinci litii sau paini care, impreuna cu o sticluta de yin $i cu o coliva, se trimit la biserica, spre a fi binecuvantate. Una din litii ramane preotului, iar celelalte patru se fac bucatele $i se impart in biserica si acasa. In ziva numelui se mai binecu-vanteaza Inca o litie si Inca o coliva acasa la cel care isi sarbatore$te ziva numelui. (gr. navayuptc) Indic.bibl: Capidan, 1934: 214; Conran, 2002: 4; Nenitescu, 1895: 527.

era sarbatorita in familie, intr-un cerc restrans. Nu se vizitau decat rudele apropiate. 5. Referitor la obiceiurile meglenoromanilor,

in a doua zi de Paste se mergea in procesiune pentru binecuvantarea holdelor.

Dupa slujba la biserica, toti credincio$ii porneau cu steagurile $i icoanele impodobite

cu flori, cu preotul in frunte $i inconjura

catunul, facand un cerc cat mai mare, pentru a cuprinde cat mai mutt camp de semanaturi. La anumite distante se faceau

sate un popas $i se inaltau rugaciuni, implorand pe bunul Dumnezeu sa fereasca ogorul de seceta, grindina alte calamitati.

72.

Meglenoromanii grind miei berbeci la sarbatoarea de 6 septembrie

PAPUSE (ar), papu$a din lemn, Lazar,

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR mire al lazaritei, care in sambata lui Lazar*,

ajunul Floriilor (tri Vain *), este bocit *i inmormantat simbolic. Moartea si

73

o franghie cele doua picioare dindarat la cativa din canii lor *i-i spanzura astl'el de

crengile copacilor, chinuindu-i, obicei

rena,terea zeului personificat de papu*a de

numit in spatiul carpato-dunarean,

lemn reprezinta regenerarca naturii,

Tarbacul cainilor. 7. Incepea postul, iar

fccunditatea *i bunastarea. (lat. pappus)

primele trei zile se tinea post negru, numit Thmir*. 8. Prima saptamana se lasa post de came *i se numea Carleaga*, iar a doua saptamana se lasa post de ca* *i se numea Ccisleaga*. (lat. quadragesimae)

PAREASIN'ILE MARI (ar), Postul Mare, perioada de patruzeci de zile de post Inainte de marea sarbatoare a Pa*telui. Aceasta perioada este dedicata rugaciunii, reculegerii, existand interdictii la mancare

*i petreceri. Intrucat in lumca ortodoxa sarbatoarea Pa*telui se fixeaza in functie de faza lunara *i echinoctiul de primavara,

ziva de LasataSecului este *i ea una cu

data mobila. In aceasta zi aveau loc numeroase obiceiuri: 1. In ajun, in Epir, se facea un foc mare peste care sareau baietii. 2. Oamenii mascati colindau satele, obiceiul numindu-se Carnaval, Cuconii, Capitanii, kvzuinii, Muscopole. Barbatii se deghizau in capitani, iar femeile in ciobanite. Unii dintre barbati (Mango *) Insoteau femeile (Muscopole*), avand rolul de a le apara de

capitani. Un mascat purta la gat diverse iconite (Hamaili*), care aveau rol terapeutic

pentru copii. Existau *i barbati travestiti in fcmei, care aveau rolul de pereche pentru mascat. Alaiul interpreta diverse scenete,

colindand din casa in casa, primind ca rasplata alimente *i bani, cu care apoi facea o petrecere. In special se colinda Ia casele unde erau fete de maritat. 3. Ziva iertaciunii (L'irtaciune*) cand persoanele tinere i,i cer iertare celor mai in varsta; 4. Se prognoza

timpul favorabil sau nefavorabil prin baterca" halvitei. Se lua halvita, un bat *i se atarna o ata unsa cu halvita, careia i se dadea foc. Daca ardea bine, insemna ca

timpul va fi bun, daca ardea putin *i se stingea, Insemna timp urat 5. Oamenii descarcau pu*tile pentru a avea bel*tig in noul an. La Aprindu presini (lasatul secului) descarca pu*ti ca sa rodeasca semanaturile. Cu cat se vor descarca mai multe pu*ti, cu atat graul va fi mai imbel*ugat. 6. In seara Paresimilor marl, pastorii aromani leaga cu

Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 40; Tircomnicu, 2007: 177;

Papahagi, 1923: 60; Papahagi T., 1979: 134.

PAREASIN'ILE N'ITI (ar), Postul Mic din ajunul Craciunului. Postul incepea pe 14 noiembrie. A doua zi copiii alergau prin sat strigand: «Colinde, babo, colindc!» Apoi

furau lemne din gospodaria oamenilor pe

care be vindeau, iar cu banii cumparau castane si fructe. Seara petreceau, iar dupa

orele 2, 3 noaptea plecau iar in colindat, din casa in casa, batand cu toiegele in porti

*i strigand: «Colinde, babo, colinde!» Stapanii caselor le ofereau colaci *i castane *i raspundeau: «Tri multi will» Indic.bibl: Papahagi P., 1974: 959; Iliescu, 1903: 211.

PATIGICJNE (ar), BATIJUNI, BATIZ (mgl), botez, taina religioasa prin care este cre*tinat un om. Perioada care trebuia sa treaca intre na*tere si botez era variabila: Ia unii autori, se specified un timp de 7 zile (Burada), 7-10 zile de la na*tere (Capidan,

Nenitescu), sau 15-22 zile (Caraiani, Saramandu). Din informatiile de teren, probabil sub influenta modemitatii, avem semnalata *i o perioada mai lunga: intre doua si *ase luni. La meglenoromani,

botezul (batijani/ batiz) se realiza la o saptamana dupa na*tere. Copilul inainte de botez nu avea nume, era numit GInfticiu* sau Botezul avea loc Ia biserica,

duminica sau in zi de sarbatoare. Parintii ramaneau acasa. Numele copilului era tinut secret de catre na* (nun)i era anuntat doar

la biserica, copiii alergand sa-I vesteasca

parintilor. Daca era baiat, nunlu dadea numele socrului mare sau al sau, daca era fats lua numele soacrei mici sau al na*ei.

www.dacoromanica.ro

74

EMIL T1RCOMNICU

Na*ii daruiau copilului hainele cu care-I imbracau dupa botez. Pruncul era imparta*it in ziva botezului, la doua saptamani *i Ia 40 de zile, in ziva purificarii mamei (Ejhele*).

Na*ul, ca de altfel toate persoanele in

feminine de fertilizare a solului, de atragere a ploilor in vremea secetoasa. Ceata formats din copii, de obicei fetite, cu numar impar, acoperite cu verdeata (*tevie, feriga, boj),

cadouri. In drumul spre casa se avea o

care, in lunile calduroase de yard alearga pe ulitele satului pentru a aduce ploaia. In deplasarea for stint udate cu apa dintr-un vas de arama. Fete le primesc unt *i Mina din care fac o placinta pe care o mananca

deosebita grija de lumanari, caci daca se stingeau se credea ca pruncul nu va avea noroc. Acasa se puneau lumanarile intr-o

cu picioarcle in apa. Fctitele meglenoromance, cu ceea ce strangeau, ajutau o

varsta, sunt deosebit de respectate de dare copii. Parintii ascultau de sfaturile na*ilor *i ii vizitau la sarbatorile marl, daruindu-le

paine pentru ca inima copilului sa fie curata *i sa fie bel*ug la casa lui". Na*ii, dupa botez, aduccau copilul acasa si erau primiti in prag de mama copilului careia ii spuneau de trei ori: «turcu crioinu

t-aducti» (turc (pagan) mi-ai dat, cretin

Ia sfar*itul zilei, mergand la on izvor *i stand

fetita saraca. In I alte cazuri, o femeie saraca, de obicei o tiganca, se imbraca cu flori, cu

buruieni *i mai ales cu feriga *i a*a impodobita mergea prin tot satul, din casa

in cask dansand *i cantand Pirpiruna.

In Macedonia, la botezul unui prune, femeile batrane plang, avand in vedere nenorocirile ce a*teapta in viata pe un

Oamenii din casele in care intra Pbpiruna varsau cu apa peste ea *i ii daruiau bani, Mina, tint *i oua. Pirpirina era insotita *i de alte catcva femei. Se credea ca fkanduse astfel se dezlegau ploile *i ca seceta va

prune, dupa ce se face om. lar pe cand la

inceta. Text de pirpirund la aromani:

greci preotul *i na*ul sufla, ca sa goneasca pe diavol, la romani, toti cati stint de fats trebuie sa sufle *i sa scuipe. Mama nu poate

«Pirpiruna, Saranduna/ Da ploaie, dal sa

sa stea de fats la botez. Copiii ce se arta acolo se trimit sa dea de *tire numai ca botezul s-a savar*it *i Ii se dau bani sau cofeturi." (lat. battizare)

grauntele cat nautul». La meglcnoromani,

ti:aduc). D. Bolintineanu relata urrnatoarele:

Indic.bibl: Bolintineanu, 1863: 89; Caraiani, Saramandu, 1982: 392: Nenitcscu, 1895: 305-306; Burada, 1892: 49.

PART-MARTU (ar), Part-Martie,

creased ogoarele/ ogoarele *i viile,/ ierburile

*i livezile./ Picatura cat potcoava/ $i numita *i Duda let* §i Paparudei* , paparuda

era des invocata datorita ocupatiilor agricole. SA vedem doua texte de paparuda la meglenoromani: «Paparuda, runs,/ Sa ne dea ploaie,/ Sa ne creasca granele,/ Grande,

porumburile,/ Sä nu le bats grindina,/ Sa

ne dea pane (gran, fruct) multk/ Sa o

expresie insemnand «Nu-mi pass de

mancam cu sanatate». «Paparuda, ruda,/

Martie!», sunt cuvintele nesocotite folosite de Baba* cu iezii (sinonima Dochici), pentru a-I infrunta pe zeul Iunii Martie, din care

aci, da ploaie multa,/ Ca sa creasca

pricing Martie se razbuna *i o ingheata. (A se vedea .5'curtul*) lndic.bibl: Papahagi P., 1905: 131.

Vino aci de te. uda,/ Paparuda, ruda,/ Vino

porumbul/ Cat grindinile». (dudulet, bg. dodole; paparuda, bg. peperuda) Indic.bibl: Macedoncanul, 1904d: 165; Papahagi P., 1900: 254, 725; Papahagi P., 1902a: 115; Nenilescu,

1895: 532-533; llicscu, 1880: 102.

PIJA (mgl), nume dat pruncului nebotezat, in tinutul Meg len. (bg. pize) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 10; Papahagi R, 1902a, 124.

PIRPIRUNA (ar), DUDULETS, PAPARUDA (mgl), paparuda, subsitut al divinitati

PLATARE (ar), spatele, omoplatul animalelor, de obicei al oilor: 1. Era folosit pentru a ghici ceea ce Iti este ursit in viata,

procedandu-se astfel: mama trecea sanul printr-o gaura facuta in platare §i ii dadea

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI SI CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

prima oars pnmcului sa suga, in acest fel

intermediar intre cele doua familii.

copilul ajungand sa cunoasca secretele vietii.

Intermediarii aveau informatii despre fetele care unnau sa se marite, fotografii $i date

2. Se putea citi in ea, dupd felul in care arata, daca un om unneaza sa mond. (lat. platalis) Indic.bibl: Tircomnicu, 2007: 149; Papahagi T., 1923: I 15116.

PLUG (ar, mgl), plug, obiect agricol care, in momentul in care se strica si nu mai era folosit, nu trebuia sa fie pus pe foc deoarece farina ramanea stcarpa. (sl. plugu) Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 52; Ciorancscu, 2001: 612.

POGAZEAI (mgl), tineri care duc zestrea miresei puss pe un cal, condus de un fartat,

Ia mina

privind zestrea. Puteau fi insa doar rude sau amici ai familiilor. Pentru realizarea

intelegerii acesta se simtea mandru

si

considers fapta sa ca o datorie religioasa. Cererea in casatorie putea veni chiar din partea parintilor fetei care, uneori, mergeau si discutau cu parintii baiatului. Copiilor, in

cele mai multe cazuri, nici nu li se cerea parerea, hotararea hind luata intre parinti. Se avea in vedere renumele familiei, neamul

(soia) *i mai putin avutia. Vedem astfel ca vointa individuala a tinerilor nu exista, ei

trebuind sa se supuna celor hotarate de

Indic.bibl: Capidan: 1934: 238.

parinti. Acest comportament a supravietuit

PROTAASCALDARE (ar), prima scalds

chiar pand astazi, intalnindu-se astfel de

a pruncului. Acesta era spalat in cupafii (copaie), de catre Baba *, cu apa (uneori neinceputa) in care se punea sare, ulei, bani, busuioc, flori (o informatoare ne specified

faptul ca se spargea un ou in apa, pentru a curata pielea copilului, si se punea o piatra pentru intarirea oaselor). Apa era varsata Ia

un loc curat, la radacina unui porn. La meglenoromani, cand se naste copilul, baba

(moasa) it is si-1 scalds` intr-o punga de postav plind cu apa in care se pune sare $i o moneda ca sa fie copilul sanatos si bogat. (prot, gr. itporroq; lat. excaladare) Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 7.

informatii in satele cercetate in Dobrogea. Modernitatea insa si-a pus amprenta asupra motivatiilor privind selectia maritala, tinerii

avand astazi rolul hotarator in alegerea partenerului de viata. Exists insa si paren impartite, intre generatii, privind rolul pe care parintii 1-au pierdut in contractarea casatoriei. Batranii, persoanele in varsta de peste 50 de ani, regrets faptul ca nu mai au acest rol, iar tinerii sunt revoltati de faptul ca parintii se impliea in alegerea partenenilui

de viata. Iata ce spunea S.FI. Marian cu priv ire la rolul pe care-1 aveau parintii in

contractarea casatoriilor, la romani in general, obicei pastrat in special la aromani:

PROTA M ULDZEA RE (ar), prima

In vechime, invoirea parintilor era nu

mulgere inainte de care mulgatorul implanta

numai cu rigoare ceruta, ci parintii mergeau $i mai departe alegand singuri atat pe mire cat si pe mireasa. tar, daca flii lor erau Inca

un cutit in pamant, peste care apoi treceau oile muise, crezandu-se ca oile vor fi ferite de boli. (lat. mulgere) Indic.bibl: Capidan, 1926: 110-111.

PRUXINIT (ar), DAR LUCRU TRI MARITARI (mgl), petit, reprezenta la familiile traditionale de aroinani, o intelegere

intre parintii tinerilor in vederea casatoririi .

75

acestora. Inca de la 1895 se intalnea obiceiul, considerat recent pentru acele vremuri, de a se recurge la o persoana specializata (pruxunit), care avea rolul de

tineri, atunci, ca 5i la vechii romani nici vorba nu era de propria for vointa, ci cum

voiau parintii $i cu deosebire tatal, asa trebuia sä fie. Aceasta dating veche s-a mai pastrat in timpul de fats numai la romanii din Macedonia." In ceea ce priveste prilejul

de intalnire intre fete $i baieti, aflam urmatoarele: Fetele n-au voie sa stea de vorba cu flacaii, afara doar cu rudele de aproape; nu ies din casa. Numai la numite

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

76

sarbatori marl, cum este Paste le, se gatesc frumos, se imbraca in rochiile cele mai noi si merg la hora.Aici nu joaca laolalta flacai cu fete, ci deosebit: unii intr-o parte, altii intr-alta. Tinerii cu gandul Ia insuratoare nu scapa prilejul: stau de o parte si se uita sa le soarba din ochi. $i din tot grupul de

fecioare imbujorate la fata, aprinse de saltatul jocului, fiecare isi alege una care-i place Iui, $i nu numai Iui, ci Si parintilor.

Apoi chiar de a doua zi Incep sa umble petitorii. Auzi pocnituri de pusti, semn ca o

noua logodna s-a pus la cale $i nuntile se tin lant, in fiecare Duminica. Cat tine vara comunele noastre rasuna de cantece: nunta

avand ceva solemn foarte gray, - e doar impreunarea a doua suflete, cari iii vor impartasi soarta pana la sfarsitul vietii, vor dura iinpreuna o casnicie si vor da lumina

unor fiintc, spre a nu se stinge numele familiei, cum spunem noi: «Ca s 'nu seastinga sunza .yjara.»"

Ia nasterea primului copil. Indic.bibl: cosmillei, 1909: 9; Capidan, 1942: 62, Nenitcscn, 1895: 306-307.

PUL'IU (ar, mg!), 1. pui de animal. 2. Denum ire data ramurii verzi care se pune in vatra in Ajunul Craciunului, pui ai zeului incinerat Craciun, Bodnicul*, semnificand renasterea si rodul noului an. (lat. pulleus) Indic.bibl: Papahagi P., 1902a: 111-112.

PULIVNIC (mgI), urari care se fac mirilor Ia nunta, din partea nuntasilor, dupa ce s-a srarsit masa, atunci cand mirii fac matanii. (bg. polivo) Indic.bibl: Capidan, 1934: 240.

PUMINiE (ar), pomenire, comemorare.

In locul din casa unde a stat mortul se punea trei seri o felie de paine $i o strachina

de mancare, socotindu-se ca sufletul mortului ramane Inca trei zile in casa si trebuie sa manance. La trei, cinci si noua

zile de la inmormantare se imparteau

Indic.bibl: Nenilescu. 1895: 149-150; Marian, 1890:

pomeni, de obicei paine si placinta. Familia

71; Ben, 1909: 816-817; Atanasov. 2008: liana 517.

PSIRI, Armeri*, duhuri necurate. PUGACE DI AN (mgl), colic de un an.

'a

Cu doua saptamani inainte de a implini

copilul un an, intr-o zi de luni sau joi dimineata, mama pregateste mai multe paini, le tinge cu miere, le rope in mai multe bucati si lc pune pe o rata de masa noua si invita la mancarea for spunand: pulinticci

pugacie de an lu X.» Lumea de fata raspunde: °SA-0 traiasca, sa fie viu, sa -ti creasca mare!» Copilul este Indemnat apoi sa aleaga un obiect din mai multe unelte pe

care le are omul in gospodarie, pentru a urma acea meserie cand va fi mare. Indic.bibl: Papahagi P., 1902a: 103.

PUGUNIC (ar), 1. ()spat dat in cinstea Mirelor* (ursitoarelor) in a treia sears de la

nasterea copilului. Cu aceasta ocazie, un

baiat cu tats si mama, fringe o tuna pe care oaspetii o mananca pe toata, pentru

rt.

4

ca altfel copilul se va face hot. 2. Cadoul dus de mama fiicei ei (Mureare purtarica*),

73. Batrane meglenoromcince

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR era cea care avea grija de pomenirea mortului la 20 $i 40 de zile, trei,*ase, 'loud luni, un an

$i trei ani. Poineni se dadeau $i in timpul anului, la sarbatori $i la zilele de pomenire a mortilor. Pomenile constau din Co/ivci* $i

77

sarbi, dacoromani. In legenda aromank trei mesteri renumiti (masturi alavda(i), frati, sunt chemati de rcge, care le da porunca sa construiasca, sub pedeapsa cu moartea, un

pod peste raul Arta. $apte ani ace$tia au

colaci. Se realizau $i parastase pentru

incercat sa construiasca podul, fare sa

sufletul mortului. Se imparteau la raspantii

reuseasca insa. «Tula claim ci lucra,/ Apa noptect 1-o 'neca». (Toata ziva ce lucrau,/

placinte, iar la biserica coliva (Dare a mortului*). La Rusalii (Rusale*) se faceau pile ce se imparteau pentru iertarea mortului. La meglenoromani erau urmatoarele obiceiuri

de pomenire a mortilor: pomenile constau din paine $i placinta, femeile se a$eaza la trei

raspantii de drumuri $i impart trecAtorilor. La 0$ani, trei zile la rand dupd inmormantare

se duc femeile de bocesc mortul Ia groapa $i ii fac pomana in ziva a treia (ali da atecci). Apoi i se da comand la a noua zi, la jumatatea anului $i la implinirea unui an. rand in ziva a 40-a i se aduce Ia groapa, in toate serile, de catre un membru al familiei decedatului, foc

(lumina). Aceasta trebuie sa se face inainte de asfintitul soarelui. (bg. pomenu) Indic.bibl: Papahagi P., 1902a: 133; Cosmulei, 1909: 3536; Nenitescu, 1895: 142.

PIONTEA DI NARTA (ar), Puntea din Arta, balada din spatiul greco-macedonean asemanatoare ca motiv baladei Mesterului Manole. Motivul jcrtfei, a zidirii unei fiinte in temelia constructiei este comun pentru

spatiul grecesc $i tracic, intalnindu-se la greci, albanezi, aromani, bulgari maghiari,

Apa noaptea le inecau) 0 pasare se inratiseaza mesterului mare si-i vesteste: «Mainline, s 'nu tejilesci,/ Ma, s'vrei lucre s'bitisesci,/ A nicuhti .ate 'nvesta s'luati,/

In thimelie s'o bagati./ Invhie, invhie s'o anveliti,/ fele o s'nu muntriti!» (Maimare, sa to jelesti,/ Insa data vrei sa termini lucrarea/ pe nevasta fratelui al tine s-o luati,/ in temelie s-o bagati,/ iute, iute s-o inveliti/ la jale $i mild sa nu luati in seama). Femeia

este pacalita spunandu-i-se ca mesterul a scapat inelul de logodna in bolta podului $i cand ea intra in groapa sa-I caute, me$terii o zidesc in temelie. Ea se roaga sa fie lasata cu sanul afard sa-$i poata alapta pruncul $i, inainte de moarte, rosteste blestemul: «Cum trembur mine marata,/ S'lrembura s 'puntea de Narta!/ Cali calatori va sa-si treed,/ Canna multi /i sa-si se necei!/ Ci(i peri in cap mine ni am,/',Milli &nerd sa s 'neca tr 'an...!» (Cum tremura sarmana de mine/ sa tremure $i puntea din Arta!! Cati calatori ar trece,/ ai mei multi sa se inecel/ Cati peri in cap eu am,/ atatia oamenii sa se inece pe an!) (lat. pons) Indic.bibl: Saincanu: 1896: 63; Papahagi P., 1900: 1040-1043.

PURAVA (ar), tort pastoresc, realizat pe schelet de lemn, la capete fixat pe tarusi, cu peretii din nuiele impletite, peste care se puncau

tcsaturi de lane amestecata cu par de capra. Erau folosit de pastoiii ca locuinte temporare.

PUTOAREA (ar), Soantea *, placenta, casa copilului care era ingropata, uneori puss intr-o oala cu tamale. (lat. putorem) Indic.bibl: Cioriineseu, 201)1: 649.

vingvvonazir "Cc Sar

74. Punic (pod venetian) Lingo Scodra (Albania)

www.dacoromanica.ro

-454 W.4.041

78

EMIL TIRCOMNICU

:;:v:47004, r'SW'.'1:-..

;7, '

-u 4

.

.°4"45-z,-,;,:-:*.;

,,, J

-..

.

"',1-

,....

.-

,,,.:

,, . :

.

L...-' .

,-Ir -v

. ,,

,

-74..,f,:k..n

.

,

..

^ t'' -

'.

, ri .--..e,4e

'..':, rt

Re,

e

"hi,'

;

...1.

.."

,

-,-*-"--

-. .4

7

* AA.'

; 4f13,

75. Schelet de coil plistoresc (purava)

76. Corturi in Albania

oet:,

F"-Wg,41.71

gwer.-

7.4",":117'IR

.,X17.77,Feci f7

4.1 A .

A'rr

4,...-.-

s:14ib.

.

.

.

'-:;" 1. r ,A4. .

.

.

;

..

.

1. .

v.-

.

I'

.

4k4, .

c,si''.4,1.`

;

.

c

,

L.

1,1

...:L]

,

,

'

'''.41c.

°'

-.- -".. F..

Z

.

`0 . .

,e

'

A

' t.

,

.... c

-

t.e.LA ,re-:..

,

04.

,

.

.

4 :'

All 2.: At't

.-.11

,

oih'7*, .

.

in

,

-

-

-IIIW

2

LiNg

'.1

.*

At 7c,re

r

.

'. '' r pr,,,

A

,

..

r,

'.4,,,

rt .

.

to

,,,,-

.'

',-

,--

Au

lt

,, c7 .

.4.

4 i ''''''

..

'

.

.

r

..... ...

"...--', r,...,,,,i

4 I

:

."

-'.....,'11.1.4.. . tv.i

44 ,

'

''

,

(4.31,-*-e.

A'

4

4

4....O'N',44irmo .."

,

...'

,:

n-; .

O'''r

..5.....:"."4

,

44;oe.4plar:,"

s,,

, .... .41 ' '

16,.

4

r-

-..;

1

_.i.A,,,

,4,,

A

- 1-

&. 4

.

7!"44w.'". .,;0?..1.11-...,:..',

t,

.

-

,

"4.7'..

,

.

7 4 17.

11

,:..,

A

.

A.

-

I

,

!4

:**777 4,i'.'

..

k

..,--

4, M

.

.

:

'

O.

.- ,':

.

L.

. d

r

'-'

r

.i

1

.

.

_

y, '-'

'*

IA;

6:

. 1

I

4.

;

'

.- ' li:' :

.1-

,,.

.

.

,,L.

a

..kkit..-&1,_:.

ril" ,n

"--.

77. C'dlive falverote§li alga- Corcea (Albania) in anal 1960

www.dacoromanica.ro

12-".-

t

.1 ',AIM Ci

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

79

R RAMASNIC/A (ing1), logodnic/a, la meglenoromani, care era in asteptarea casatoriei, urmand s5 faca partenerului daruri Ia sarbiltori si s5-*i completeze zestrea. (bg. ramasnik) Indic.bibl: Capidan, 1934: 245; Papahagi P. 1902a: 129. .

"

Bucuresti, avem targul Mosilor. Atunci se

targuiesc donite

si

in genere obiectele, care

trebuiesc distribuite in Sambata mortilor,

inainte de Rusalii." In aceste sarbatorii spiritele mortilor icseau si se ospatau din prinoasele aduse de rude. De la Joi-Mari Ia Rusitori, a saptea zi dupa Rusalii, Raiul era deschis si mortii petreceau printre oameni. In Macedonia, Rusaliile se sarbatoresc trei zile, de sambata pans luni, la 50 de zile de la

Paste. La meglenoromani, in a 52-a zi, se sarbatorea Pastele Mortilor. Cum se stie, la dacoromani (Banat, Transilvania, Bucovina, Maramures), Pastele Mortilor se sarbatoreste

in prima zi de luni dupd Duminica Tomb. Sarbatoarea este inchinata spiritelor mortilor,

in aceste zile fkandu-se coliva, grau fiert, placinte, mancatiri din peste, orez, fasole, precum si oale si ulcioare (stainne). Alimentele se duc la morminte care, cu acest

.

prilej, sunt impodobite cu flori (in special :CA

..f'

:t1

,

A

78. Fetita meglenoromanca

RUSAL'E, ARUSAL'E (ar), Rusalii:

si verdeata. Femeile bocesc mortii *i, dupd slujba preotului, impart asistentei alimentele. 2. Coborarea Sfantului Dub, Ia

trandafir)

50 de zile dupd Paste, sarbatoarea Cincizecimii. (lat. Rosalia)

1. Zeite sinonime ielelor, Albelor*,

Indic.bibl: Popa-Liscanu, 1907: 679-680; Conran,

Magaelor*, care populeaza spatiul carpatobalcanic-pindean, reminiscente ale vechilor

2002: II.

RUSALII (mgl), asemanatori cu Arugu-

sarbatori antice Rosalia. Referitor la popularea calendarului cu sfintii mosi si venerarea lor, ()data ajunsi la varsta senectutii, Popa-

ciarii*, cete de colindatori imbracati in

Liseanu spunea: In traditiunile noastre,

casa intre Craciun si Boboteaza. Until avea

costume populare, purtand palose, cantand

din cimpoaie (gaide) alergau din casa in

adoratiunea sufletelor raposatilor, a manilor, se face sub numirea de mosi. In cursul unui intreg an se insemneaza o multime de zile, consacrate spiritelor celor morti. Astfel, ca

clopotei si purta piele de urs. Dansau sprijinandu-se pe palose, strigand la 01-0: 0! Erau condusi de un capitan care purta

importante, in calendarul nostru bisericesc, intalnim: mosii de Craciun, de Paresimi, de Pasti, de Sf. Gheorghe, de Ispas, de Rusalii, de Rusitori, de Sf. Medru etc. Toitil mosilor

la vatra. Primeau in schimb alimente ca

sa nu pomenim cleat pe cele mai

insa este de Rusalii, atunci cand, la

o esarfa rosie Iegata la cap. Cand intra in casa facea cu palosul semnul crucii

un palos

Mina, unt, cereale, precum si bani, care erau dati bisericii. (lat. Rosalia) Indic.bibl: Papahagi P., I 902a: 114; Capidan. 1934:

253; Cowan: 2002: 11.

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

80

S S-BAGA NVEASTA'N COR (ar), moment al nuntii cand mireasa intra in hors, scmn al trccerii in randul femeilor maritate. Obiceiul are loc pe la miezul noptii. Nasa is

de mans mireasa, nasul it is pe ginere $i

impreund cu rudele alcatuiesc o hors. Cantecul ce se cants, cand se bags mireasa in cor, este urmatorul: Alba sa iti te vad o

son/ Ca iii te alichici in cor/ Ta s'ná foci nozza .feciori/ Doi s'li bagam pramatari,/ Ta s'n-dara Asia/1i .yi bedeiii;/ Doi s'li

bagam hrisici,/ Ta s'ne faca

nele .y.minghiuyi;/ Doi s'li bagam picurari,/ Ta s 'n unt ci caW Doi s'li bagam gumisaril Ca s 'alagii di u.ya, sa be caldaruya". (In transpunere): Alba sa mi te vad o sor/ Ca te-ai prins in hoed./ Sa ne faci noua feciori,/ Doi sa-i facem negustori,/ Ca sa ne faca rochii si blani;/ Doi sa-i facem

giuvargii,/ Ca sa ne faca inele si cercei;/ Doi sa-i facem pacurari,/ Ca sa ne aduca unt $i cas;/ Doi sa-i facem spoitori,/ Ca sa alerge din usa, in usa/ Pentru o neagra caldarusa". Dupd dans, se pun la masa si atunci se cants mai multe cantece, din care dam aici urmatoarele mai obisnuite: iii

ltt

erai bre gion-le a iieu?/ lu te prinmai gionle a lieu?! Pit gardina mi primnam/ 51 de mer ni alagam,/ $7 mere rose iii adunam,/

lu basmaoa li bagam/ $i la vruta li duceanz,/ $izbore ascunse noi na zburam.(In traspunere): Uncle erai voinicul meu' ? /

Unde te primblai voinicul meu?/ Prin grading ma primblam/ $i din mar in mar alergam/ $i mere rosii ii adunam,/ In basma

le pineal/ $i la iubita le ducem/ $i vorbe ascunse noi ne spunem". Sau: layi lea Chic' pizza to obor/ Ca so 'fi zic un zbor/ ni -u ,,y.,. ::::"'"

V.F.A

Is+

Vn

42, ,

df;

AL_ .,-.;;,M.2.ci

79. S-hags

nveasta'n cor (intrarea miresei in hors)

www.dacoromanica.ro

Q.

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. D1CTIONAR scuse.yi minim din cap;/ Ca to loclu di sor/ Mine, tine, va-s-ti !laza Taci bre, gione, taci bre irate./ Tine mine nu nil liai,/ ci ai

afendi di nu ti alasa/ - ci are s .facci Iota ,ieu, Cand mire iii to voiu?" (In traspuncre):

lesi fa Chie pans 'n ograda/ Ca sa-ti spun o vorba/ Mi-ai scos mintea din cap;/ Ca in loc de sore/ Et' pe tine am sa te iau./ - Taci bre voinice, taci bre frate,/ Tu pe mine nu ma iei,/ Ti-ai tata si nu te lase./ - Ce are sa face tatal mcu,/ Cand eu pc tine nu te vreu?" Sau: Letabiii mi somnul ¢i nil chinarli,/ Si 111(

putuiu si dormu./ iii-am musata di

viand/ Si are mama dzi s-ua'ngace;/ Are tatci si nu .y 'a alasci,/ Ma di Dumnezeu y'er afla./ Ea taxiiili bran de asime,/ Poate va se-s viiia./ Bran di asime li-am taxita,/ Si nfisa nil vrea s-yina/ Are mama nu si-u alasa,/ Ma di Dumnezeu 'o ofici./ Ea taxilili flurii multe,/ Poate va se-s vino./ 5i flurii mite li-am taxita/ $i iara nu va s'vina/ Si are tata nu s 'o a1asa,/ Ma din Dumnezeu s'o afici./ Ea taxitile gione musatu,/ Poate va se-s vinii ./ GiOne musatu li-anz tavita,/ Ea-o gione iu ici vine/ Si ala.th mama, .i vine." (In traspunere): Ma lua somnul Si amijam/ Si nu putui sa dorm./ Am vecina frumoasa/ Si are mania $i-o ocara$te;/ Are tats si nu o lass,/ Numai de

la Dumnezeu s-o gaseasca rasplatal Ia fagaduiti-i un brau de argint,/ Poate ca vrea

81

Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 46; Papahagi T, 1974: 1114.

sAmuvILA, sAmoviLA (mgl), zana rea, locuind in pildure, asemanatoare ielelor, Mire*, Musate*, Albe*. Aceasta zeita este

de o rare frumusete si ademeneste tinerii, fete si baieti, pe care ii tine inchisi cateva zile si Ii stoarce de viata sorbindu-le sangele. (bg. samovila). Indic.bibl: Capidan, 1934: 256; Seineanu, 1887: 197.

SARBATOAREA MULIERILOR (ar),

sarbatoarea muierilor, in ziva de 2 februarie.In ziva aceasta toate lemeile trimit la biserica cate o litic

Si

o coliva, dar mai

ales cele insarcinate si cele lauze, insarcinatcle spre a cere Maicii Domnului nastere usoara, iar lauzele spre a-i multumi de ajutorul ce le-a dat la nastere. (sarbatoare,

lat. servatoria; mulieri, lat. mulier) Indic.bibl: Nenitescu. 1895: 527.

SAM-ANDREI (ar), Sf. Andrei, sarbatoare celebrate Ia 30 noiembrie. Armanii cred ca in ajunul Srantului Andrei, pe timpul noptii, atat pomii cat $i arborii se apleaca de trei on spre pamant si de trei on it saruta si ii multumcsc pentru ca le da nu

numai cele trebuitoare vietuirii lor, ci si rodnicie $i imbelsugare. (sam, lat. sanctus) Indic.bibl: Nenileccu, 1895: 527.

SAM-TRIFON (ar), Sf. Trifon, sarbafebruarie. Lumea mergea si

sa vie./ Brau d'argint i-am fagaduit/ Si ea nu vrea sa. vie./ Are mama $i nu si-o lase,/

toare la

Numai de la Dumnezeu s'o gaseasca rasplatal la fagaduiti-i multi fluri,/ Poate tot nu vrea sa vie/ Si are tats si nu $i-o

de insecte. Cu acelasi scop se puneau in brazda °Ltd rosii vopsite Ia Joi-Mari. Ziva era tinuta de femei, care aveau interdictie Ia Iticru. Fetele si femeile trebuiau sa-si

lass,/ Numai de la Dumnezeu s-o gaseasca

pieptene parul cu mare grija, deoarece cine

rasplata./ 1a fagaduiti-i voinic frumos,/ Poate ca va veni./ Voinic frumos i-am

nu proceda asa avea interdictie de a se

fagaduit,/ Uita-te voinice ca vine/ Si lase pe maica-sa si vine."

SAM-TUDOR (ar), SAM-TODRE (mg!), Sf. Toader, este o sarbatoare cu data mobile,

Indic.bibl: Burada, I 883a: 423, Nenilescu, 1895: 144.

celebrate in prima sambata a Postului

ca va veni./ Si flurii multi i-am fagaduit/ Si

I

stropea cu ape sfintita holdele ca sa fie ferite

pieptana tot anul.

S-CADA UNA STEAO (ar), sa cads o

Pastelui. In credinta populara se credea ca

stew, expresie care vesteste: 1. Moartea unui om insemnat. 2. Razboi. 3. Scaparea unui

perna graunte de grau sau bucati din painea

om de hoti.

fetele, in ajun, purtand sau punand sub

slujita la biserica (prindeartu), vor visa

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

82

Lasata Secului de Paste, zi in care se imparte de pomana pentru sufletele mortilor covrigi *i coliva.

SANTA-VESTIRE (ar), Sf. Vestire, sarbatoarea Floriilor din duminica dinaintea Pa*telui. Era obiceiul ca ramuri verzi, aduse

de la biserica, numite vale, sa fie puse la icoane, precum *i la porti le gospodariilor *i

grajdurilor. Oile erau stropite cu apa descantata, ramurile de salcie find folosite in tratarea animalelor. In aceasta zi, baietii alearga cu clopote *i clopotei, imprejurul casei, strigand: «s fugiti ,yerchi ,yi gusterite, ca va-i ghina Santa Vestire 3i va ye lali». Indic.bibl: Cosmulci, 1909: 40.

SA'MTA-VIN'IRI (ar), STA-VINERI (mgl), Sfanta Vineri: 1. Sarbatoarea de Sfanta Vineri, 25 iulie, cand se petrecea si 80.Sci

se fa.ceau hore. 2. Zeita, Sf. Vineri, din

Till. (Sf Triton)

basmele populare. (lat. sancta Venere)

fiecare pe ursitul ei. De obicei se fura putina

faina de la trei case unde se sarbatorea numele Teodor *i din aceasta faina se facea colacul sau painea care se punea apoi, seara,

sub perna. Se spunea ca. de Sf. Teodor se deschid apele *i norocul (tihea) fetelor. In aceasta sears fetele se spalau pe cap. Indic.bibl: Ncnitcscu, 1895: 527; Cosmulei, 1909: 4041; Cosmu, 1904: 111-112; Papahagi P., 1900: 297; Papahagi P., 19026: 114; Nicolau, 2001: 63.

SA'MBATA NUNTII (ar), sambata nuntii, seara, atat la ginere acasa, cat *i la

mireasa, se organizau petreceri. Fiecare petrecea cu rudele separat. Noaptea, din partea fetei, mergeau tinerii sä invite pe

mire, insotit de doi fartati, sa vine la

SAN-GIORFI, SAN-GIORGIU (ar.), SAM-DZQRZU, SFITI-GHIORGHI (mgl), Sangiorzul, Sf. Gheorghe, sarbatoare cu data fixa, celebrate la 23 aprilie, este una din cele mai insemnate sarbatori pastorale.

Sf. Gheorghe *i Sf. Dumitru impart anul in doua anotimpuri, vara *i iarna pastorala.

Sf. Gheorghe reprezinta *i inceputul transhumantei, intreaga comunitate deplasandu-se cu oile in cautarea de pa*uni. Una dintre cele mai vechi insemnari despre transhumanta vlahilor (romanilor) este data

de cronicarul Kekaumenos, sec. XI, in

Sfaturi si povestiri". Vlahii vrand sa pomeasca rascoalal-au ales pe protospatarul

Niculita sa-i conduce. Acesta i-a intrebat:

Uncle va sunt acum dobitoacele *i

petrecerea miresei. In timpul saptamanii

nevestele? Ei au zis: In muntii Bulgariei. Caci

baiatul era num it gioni (june, tanar, flacau),

a*a li-e obiceiul, ca dobitoacele si familiile

iar fata feati (fata, tandra de maritat) sau isusiti (logodnica). Din aceasta seara cei doi erau numiti grambo (mire) *i tzveasti (mireasa). (lat. sambatum)

for sa stea din luna aprilie pans in luna

1982: 436;

2. La pragul u*ii se punea o brazda verde, Tanga o caldare cu apa, din care se stropeau

Indic.bibl: Caraiani, Saramandu, Ciorancscu, 2001: 715.

SA'MBATA MORTILOR (ar), sambata mortilor, dinainte de Pareasin'ile miiri*, la

septembrie in muntii inalti *i in locuri foarte

reci." 1. La porti, la case *i la grajduri, se puneau ramuri verzi, flori *i urzici, in scopul de a avea rod *i prosperitate in gospodarie.

vitele. Se folosea o plants intreaga, cu radacina in forma ugerului oii, numita

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR bardenie sau praslu a ursali. Se fAcea foc

cu balegar uscat $i ierburi, cu care se afumau vitele, iar oamenii $i vitele sarcau peste foc. 3. Se mergea in vizita Ia cei care i$i sarbatoreau ziva numelui, pentru a le ura sanatate. 4. In aceasta zi era $i obiceiul de a se da tinerii in leagan. Dupe slujba de la biserica oamenii se duceau $i prindeau leagane de crengile unor pomi mai mari. Cei care se dadeau in leagan in special fete *i flacai, luau in mans flori, un ou row in puneau in cap o pietricica buzunar, (florile reprezentau simbolul primaverii, oul

veselia $i pietricica sanatatea). Se rosteau strofe satirice pe seama celor dati in leagan, urandu-le sanatate $i viata lungs. La final erau date in leagan *i femeile batrane, pe

83

Sarbatoare cu data fixa, celebrate la 26 octombrie, Sf. Dumitru este una din cele

mai insemnate sarbatori pastorale. Sf. Gheorghe *i Sf. Dumitru impart anul in doua

anotimpuri, vara *i iarna pastorale. In ziva de Sf. Dumitru, pastorii coborau oile de Ia munte si fAceau impArtirea lor, priminduli simbria, ocazie cu care se organizau marl petreceri. Cei care -$i serbau numele, faceau masa in familie, care dura toata seara.

SANDZEANA (ar), sanziana, plants investita cu calitati binefacatoare, era culeasa de fetite in dimineata de 23 iunie, pentru a impodobi galetile $i a face cununile

de Sanziene (T'agianiti lanismata*). Cununile erau purtate de fetite pe cap,

seama carora se glumea, subiectul find

logodnica trimitea aceste cununi Ia viitoarea

relatia dintre soacra $i nora. 5. Erau insa *i pastori nefericiti in aceasta zi, crezand ca

soacra, iar femeile puneau pe crucile din

cimitir ate o cununa de sanziene. (lat.

dace Sf. Gheorghe cade in zi de miercuri

sanctus Ioannus)

sau vineri, Ii se imputina laptele la oi: «Sfinte, ce ne-ai facut,/ Laptele ne-ai luat,/ Saraci ne-ai lasat,/ Ca oile ne-ai strecurat.» 6. In ajunul Sf. Gheorghe, vitele se pazeau $i erau incuiate in copre pentru a nu Ii se fura laptele. 7. $i la meglenoromani exists multe obiceiuri asemanatoare de fertilitate $i innoire a timpului. Baietii se duceau in

ajunul sarbatorii in padure pentru a taia ramuri verzi de brad $i fag, pe care le puneau

la u*a casei. Ouale roW pastrate de Ia Pasti se ingropau in brazda, deasupra punanduse o ramura verde, pentru ca ogorul sa fie

roditor. Tinerii, feciori $i fete, se leganau agatati de ramurile unor arbori inverziti, alege perechea. Tot in aceasta pentru zi oamenii se cantareau, Orland in mans un ou row, ca sä fie sanatosi. Se facea focul

SANTII SURGHINATI (ar), Sfintii Surghiuniti, sinonimi Filipilor de toamna, sunt in numar de 12, cu incepere de la 11 noiembrie, ajunul Sf. Mina. De la 11 $i pand la 23 noiembrie se procedeaza astfel: toate

foarfecele se leaga cu o sfoard, crezand ca prin modul acesta se leaga gura lupilor, ca

sa nu mai poata manca vite. Femeile nu incep lucru cu nici un instrument, ca sa nu sugrume lupii oile $i nu se piaptana pe cap,

ca find parul incalcit, lupii sä se incurce prin paduri, sA se rataceasca si sa nu poatA da de urma locurilor unde pasc turmele. In

viu de catre doi baieti, unul fard tats *i altul fail mama, din plante urat mirositoare, peste care trebuiau sä treaca vitele. Indic.bibl: Capidan, 1932: 331; Papahagi T., 1923:

78, 82; Capidan, 1926: III; Papahagi P., I902a: 114; Nenitescu, 1895: 526: Cosmulei, 1903: 220; Papahagi P., 1900: 739-741; Brezeanu, Zbuchca, 1997: 105.

SAN-MEDRU, SUMEDRU (ar), SANA-

MEDRU (mg!), Samedru, Sf. Dumitru.

i.

81. Lupoaica alapiand pe Remus si Romulus, simbolul Romei sigla a Societatii de Culture, Macedo-Romdne

www.dacoromanica.ro

R4

EMIL T1RCOMNICU

fiecare zi femeile se ocupd cu torsul lanei cu furca, ca sa se sporeasca turmele for si

de semnul cel mic si era considerat ca o

ca lupii sa se prinda in curse. Aceste

parintilor fetei, unde veneau parintii baiatului,

precautii dureaza pans la sfarsitul celor 12 sfinti. (suryiunc, tc. surgun) Indic.bibl: Capidan, 1926: 125; Papahagi T, 1979: 314;

Papahagi P., 1900: 316.

SCRIATA (ar), soarta, ursita. (lat. scribere)

SEAVIR (ar), denumire data de pastorii aromani gerului, fenomen meteorologic produs lama sub puterea vantului din nord,

intalnit si la altitudini joase, in regiunea Macedoniei. (bg. severu)

logodna mica. Se desfasura in casa rudele si nasii. Exista un ceremonial special

prin care fata era prezentata invitatilor, carora le saruta mana, primind in schimb bani (Meastirea isusitei*). SEU DI URSA (ar), seu de urs, folosit pentru ungerea pruncilor in speranta ca vor deveni puternici. (seu, lat. sebun; ursa, lat. ursus) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 253.

SFITI-IUVAN (mgl), Sf. loan, 24 iulie. (sfiti, bg. sfeti)

Indic.bibl: Capidan, 1926: 9.

SEMNU MORTAL" (ar), semnul mortii,

Indic.bibl:Candrca, 1937: 198.

aflarea momentului mortii. Se credea ca

SFITI-VRAC (mgl), Sfintii Cosma si

exists in natura semne care ar putea prevesti oamenilor decesul unei persoane apropiate. Animalele aveau darul de a semnala venirea mortii: gaina canta cocoseste, cainele urla,

Damian, sarbatoriti la iulie, erau numiti "medici fara arginti-. (sl. vraci)

cucuvaia canta, corbul croncanea. Cand bufnita se aseza noaptea pe acoperisul sau cosul casei sau zbura peste casa, prevestea moartea. Daca cainele scormonea cu laba la tcmelia casci se credea ca cineva va muri. Gaina cand oua un ou prea mic prevestea moartea. Semnul mortii putea fi vazut si in paltarea (spatele) oii taiate. Persoanele in varsta puteau sa alba vise premonitorii sau, prin di ferite semne, sa-si afle ziva mortii. In

mare parte, moartea nu putea fi intarziata,

astfel ca familia astepta cu infrigurare deznodamantul. (lat. signum) Indic.bibl: Nenitescu, 1895: 533-534; Cosmulei, 1909: 49.

SEMU MARI (ar), Isosmata mari*, logodna mare. SEMU NIC(ar), MINIRI, DART BILEG (mgl), semnul cel mic, intelegere, legarnant perfectat prin schimbul de daruri la Isusire*, logodna. La aromani, schimbarea darurilor intre tineri avea intelesul de invoiala a for rata de hotararea luata de parinti. Din partea baiatului se ducea fetei o flurie (ban de aur)

1

Indic.bibl: Candrea, 1937: 198; Cioranescu, 2001: 844.

SIGNE (ar), prapurii de la

biserica care se scot in procesiune in caz de seceta.

A iesi cu prapurii (scot signile). (lat. signum) Indic.bibl: Macedoncanul, 1904d:

164-166.

82.Signe (prapuri)

SIHARICUEA NASTIRL'I (ar), vestea

nasterii era anuntata din prag sau de la fereastra si dusa in fuga (s'da sthiiriclie) de

catre copii, tatalui si rudelor, care-i rasplateau cu bani. (gr. o-uyxaptxta) SIMT-ILIE (ar), SFITI ILIA (mgl), Sf. Ilie, sarbatoare la 20 iulie inchinata Sfantul prooroc Ilie, zeu al soarelui si focului care se plimba prin nori cu un car tras de patru cai de foc. Se credea ca Sf. Ilie provoaca

incendii, trasnete si fulgere, de aceea meglenoromanii, dupa ce scoteau grau nou din tarina, faceau cate o paine (Ornate)

din grau nou si se duceau dimineata la localitatea numita Cusata, unde se credea

a a fost o biserica cu patronul Sf. Ilie.

si primea in schimb o pereche de ciorapi

Acolo se facea Curban*, taiau berbeci si

cusuti. Acest schimb de daruri purta numele

boi, se petrecea toata ziva si seara se

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

intorceau acasa. Obiceiul se pastra $i Ia nanteni (meglenoromanii musulmani). Cand

tuna se spunea ca Sf. Ilie alearga cu carul de foc dupa balaur. Indic.bibl: Capidan, 1925: 18; Nenilcscu, 1895: 533;

Ghinoiu, 2008: 266; Candrea, 1923- 1924b: 269; Candrea, 1937: 198.

85

Solomon in epoca antica, se credea ea au fost pastrate de arabi. Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 223.

SOMNU (ar), somnul copilului avea atributele unei zeitati, find invocat de catre

mama prin cantecele de leagan, uneori alaturi de Maica Domnului (Sii-Maria*).

SINDUKE (ar), SINDUCHI (ng1), 1.

Sala$1.11 somnului era la u.$d, la gutui sau in

Ladd, cufar. 2. Lada de zestre (Pciie*). 3. Cosciug, casa mortului. (tc. sendyk) SOACRA IN COHIE (ar), soacra in colt, obicei la nunta cand soacra, prencandu-se suparatd, probabil pentru ca autoritatea in gospodarie unna sa -i fie puss la indoiald,

vie. Cantecul de leagan it putem privi ca un

datorita aparitiei norei, Ia sosirea miresei in casa

mirelui, aceasta trebuia sä faca trei matanii in rata soacrei, aratand supunerea. Dupa a treia inchinaciune soacra se insenina $iii punca norei o $imie pe umeri. (lat. socrum) Indic.bibl: Nenilescu, 1895: 144; Cioninescu, 2001: 727.

SOARBE-AMARE (ar), Soarbe-mare, personaj de basm.

SOARE (ar), soare, steaua aflata in centrul sistemului nostru solar. Cand se

producea o eclipsa se spunea ca sunt cre$tinii in primejdie. (lat. solem) Indic.bibl: Cioranescu, 2001: 726.

SOARTE (ar), 1. Soarta, destin (Mirci*, Ursita*). 2. Placenta, Puioarea*, reprezenta adapostul, casa copilului, care se indeparta

printr-un ritual de separare a copilului de mama prin tdierea cordonului ombilical, de

despartire a ifitului de mediul anterior $i inhumarea ei, in curte, impreund cu cateva bucati de tamale. Copilului caruia ii era

furata placenta, murea. «a cui it'i Pura soartea, n'iclu moare». 3. Na$tere, cum rezulta din expresia: «di to soarte pan' iu mark,» (de la placenta (na$tere) pans la moarte). (lat. sortem) Indic.bibl: Papahagi T., 1974: 1101; Cioranescu, 20(11:727.

SOLOMONII (ar), carti cuprinzand retete dvindecare pe baza de plante, scrise

in greacd $i tura, care circulau in toata Peninsula Balcanica. Create de profetul

ritual prin care era invocat somnul dulce, caruia ii era incredintat sufletul copilului, pentru a-I plimba prin gradinile cu flori, in special, trandafiri (Trandafil *). Trezirea se facea, de asemenea, prin cantec, dar cu ton alert. Principala virtute a somnului constd

armonioasa a copilului. Sa ludm cateva exemple: vino,

in cre$terea sdnatoasa

somn, calare/ ca sa -mi adormi micul"; nani, nani, suflete,/ voiosule somn, vino,/

adoarme-mi micutul pe perina"; vino, somnule, de mi-I ia/ si mi-1 du la casa ta/ $i apoi iard$i ada-1 aici"; vino, somnule, de la u$d,/ sa -mi iei pruncul de gat/ $i du-mi-I sub trandafir,/ ca sa -i dai pane cu vin;/ vino, somnule de la gutui,/ sa mi -I iei pruncul cu bine;/ vino, somnule de Ia vie,/ sa mi-I iei pruncul cu tine". Nani, nani, lulu-ma (fd),/ Vino to somn de mi-I lea/ Si mi-I du la casa ta,/ $-apoi iard$i ads -mi-I aci." Exemple de

secvente din cantece de sculare, care in

mare parte sunt cantece de dragoste: cre$te-mi, voinicule, cre$te-mi mare/ ca

sa ie$i la plimbare"; cand in leagan iI culcai,/ pruncului incoace $i incolo ii cantai/

cand in nani 1-adormi/ de ochi rdi ii pazii (ferii)/ cand in leagan (somn) it sculai/ pe genunchi mi-1 jucai". Femeile care veneau in vizita la copil, la plecare rupeau un fir de

ata din imbracaminte $i it puneau in scutecele copilului, ca sa nu-i fure somnul (s-nti-1 'i .furni somnulu), adica sa doarma lini$tit." (lat. somnus) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 4-7, 12-14; Papahagi P., 1892: 350; Caraiani, Saramandu, 1982: 385.

SPIN DI PULIIRI (mgI), maracine bun pentru descantat, se prezintd ca o tufa cu frunze cenu$ii-albicioase, cu flori albe, in forma de buchet $i care face ni,te boabe

www.dacoromanica.ro

86

EMIL TIRCOMNICU

rosii. (lat. spinus)

rataceau si nu-si aflau odihna. (striga, lat. striga; vraculac, bg. varkolak)

Indic.bibl: Papahagi P., I902a: 100.

STEAJER (ar), stejar, arbore sub care nu trebuia sa te odihnesti noaptea pentru a nu te imbolnavi, «a nu te calca Gintii*». (bg. stezeru) Indic.bibl: Cosmescu, 1909: 50.

STIVAN PUSTITU (mg!), taierea capului Sf. loan Botezatorul, sarbatoare pe 29 august.

STI /STA -MARIE (ar), STA -MARIA

(mg1), Sf. Maria: 1. Maica Domnului, Fecioara Maria. 2. Un fel de iarba cu atributii benefice, folosita la nastere. (lat. sancta Maria)

STI- MARIA - ATEA -MAREA (ar), Sf.

Maria cea Mare, Adormirea Maicii Domnului, fixata Ia 15 august, cand in multe zone locuite de aromani, se faceau nuntile. In aceasta zi, intreaga comunitate participa Ia sarbatoarea prilejuita de casatorirea tinerilor satului. lata ce spunea loan Caranica, privitor

la ziva nuntilor: In comunele din tinutul Veriei nuntile, de obicei, se fac in timpul verii. La Sella (comund Tanga Veria) se fac zeci de nunti in ziva de 15 august. In aceasta zi, spre seara, nuntasii de la toate nuntile ies afar- din comund, pe pajistea verde ca s-bag a nveasta'ncoru (sa intre mireasa in hord)." Sarbatoarea dura si cinci zile, putand fi vazuti 600-1000 de barbati in port alb de sarbatoare, femei si copii. In aceasta zi se facea traditionala Corlu di hoar-* (hors comunala).

Indic.bibl: Capidan, 1925: 37: Cosmulci, 1909: 12; Papahagi P., I902a: 94.

STROINIC (mgl), petitor, persoand care

merge pentru a face cererea in casatorie (bg. strojnic). SUM-KETRU (ar), Sf. Petru, sarbatoare la 29 iunie. Ciobanii aromani vindeau cu toptanul laptele la negustorii fabricanti de branzeturi. Indic.bibl: Capidan, 1942: 49.

SUM-VASILI (ar), Sf. Vasile eel Mare, sarbatoare in prima zi a anului. in noaptea de Sf. Vasile se credea ca se deschide cerul iar celor care vegheau li se indeplinea o dorinta. Indic.bibl: Nenitcscu, 1895: 529.

SURATA (ar), POSESTRIMA (mg!), insotitoare a miresei, domnisoard de onoare. (surata, lat. soror; posestrima, bg. posestrima)

SURSIREA GRAMBOLULUI (ar), barbieritul mirelui inainte de cununie. La locuinta ginerelui se strangeau rudele si tinerii, prieteni ai mirelui, pentru a asista Ia barbieritul acestuia. Femeile si fetele cantau: _Land nii si spelani mi,/ La siopothi di tru cheare,/ Lafii mi si douale brata,/ luai s 'fii arucai trti.fata,/ Si-di vezui tin gione mavromat/ Cu nel de asime curat./ Gione, a bre gione/ le alavdarci,/

Indic.bibl: Zuca, I904a: 269-270.

Prot hriscu esii in horci/ Va sa 'ti dau un

STI-MARIA-ATEA-NICA (ar), Sf.

pcira de asime/ Sa porta 'nvesta di guse."

Maria cea Mica, Nasterea Maicii Domnului, sarbatoare Ia 8 septembrie. Indic.bibl: Caranica, 1937: 6-7; Zuca, 1904a: 269-270.

STRIGA (ar), VRACULAC (mg1), strigoi, varcolac, divinitati negative, vii si morti, care aduceau prejudicii oamenilor si animalelor. In varcolaci se tranformau cei care au murit cu rani si nu au fost spalati cu yin $i untdelemn.Cand un animal (pisica, came) intra in camera mortului acesta se face strigoi. Copiii care se nasteau cu chitie

puteau deveni, de asemenea, strigoi. Sufletele celor care ramaneau neingropati

(In transpunere): La-ma si spala-ma/ La siopotu de Ia apus,/ Spala-mi si cele doua brate/ $i luai si-mi aruncai pe fata,/ $i-mi vazui un voinic cu ochii negri,/ Cu inel de argint curat./ - Voinice, bre voinice,/ Mult mi te laudara,/ Cel intaiu argintar iesii in sat,/Am sa-ti dau un ban de argint/ Sa poarte

nevasta la gat." In timp ce mirele era ras, femeile cantau ccintecul de sursire: Ghine

ne vinie birberlu/ Tra sa ni sursasca granibelu./ Tine birber; asi ni banej/ S'fiil a dari musat, musat,/ Ti la nun ,yi li la fartat,/ $7 tra la 'nvesta ma nitiyati la-fii mutritilu pe sufundele/ S-pare ca cerlu

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI

$1

CREDINTE MACEDOROMAN E. DICTIONAR

cu stele./ la-ni mutritilu de pe .frunte,/ Calothie de-a lui parinte./ la-hi mutritilu de pe 'tare,/ Calothie de carel are./ Ia -ill mutriti'lu de pe ding,/ Calothie de ace /i parinti./ iii mutritilu de pe guya/ S-pare bilbil cu tniinw./ mutriti'lu de pe chept,/ S-pare ca un bilbil alept./ la-fii mutriti'lu de pe brcin,/ S-pare ca callu cu

fran." (In transpunere): Bine ne vine barbierul/ Ca sä ne rada ginerile (mirele)./ Tu barbier asa sa-mi traiesti/ Sa mi-1 faci

frumos, frumos,/ Pentru nun si pentru fartat,/ $i pentru nevasta (mireasa) mai frumos./ la privitimi-1 la sprancene,/ Se pare

ca ceriu cu stele./ Ia privitimi-1 la frunte,/ Ferice de-al lui parintel Ia privitimi-I Ia nas,/ Ferice de cine-1 are./ Ia privitimi-1 la dinti,/ Ferice de acei parinti./ la privitimi-1 la gat,/ Se pare ulcior cu toad./ Ia privitimi-1 la

pept,/ Se pare privighetoare aleasa./ Ia privitimi-I la brau,/ Se pare ca un cal cu

87

adunam./ Faci stra tales 'nu era- pant./ Scow

punga

('u mesce/ Un caragros cu

$i'l porta 'nvesta di gtqa/ - Nici '1 voiu, nisi '1 hest/ Si hag vula .yi'l

manuya,/

vulusescu.- (In transpunere): Tie muma iti este frumoasa/ Ca luceferul dimineata,/ $i asa straluceste fata/ Ca ndframa impodobita./ La tine pornisem/ Amandoi in cale ne-am

intalnit./ Te abate din cale sa nu inuriml Scoate punga si fa un dar./ Un caragros cu veriguta/ Sa-1 poarte mireasa Ia gat./ - Nici ii vreau nici it dispretuiesc/ li pun pecetea si-1

pecetluesc." Persoanele prezente daruiau bani. Dupd ceremonia aceasta mirele era imbracat cu hainele special pregatite, apoi era binecuvantat de catre parinti si rude. (sursire, gr. l 1:niptcco; grambo, gr. ya[1(3pes) Indic.bibl: Burada, I883a: 419.

SURVA (ar, mg1), sorcova, era cont..tionata dintr-o ramura de porn fructifer

frau.- Apoi cantau lautarii: Tie muma, ti-e

impodobita cu hartii colorate $i land. Copiii mergeau din casa in casa in prima zi a Anului

Illiquid/ Ca lztcelerlu dimineta,/ Si a,vi lumbriseve fatal Titimele chindisitii/ La

Nou $i urau belsug si sanatate gospodarilor. Cu surva se batea ritual fiecare membru at

tine iii-avem in chisitci,/ Doile in cale ne-

familiei, gest care era investit ca aducator de bunastare $i sanatate. (bg. surva) Indic.bibl: Capidan, 1934: 281.

SURUVARI (ar, mg1), copii care mergeau

in colindat cu sorcova (Sena *). SUTATA (ar), tovarasie realizata printr-un legamant al copiilor. Aceasta se face astfel: se prind cu degetele aratatoare $i strigand

in semn de stransa legatura, spun: «h 'im soil, n-acciti'm soti» (suntem soti, ne-am prins soli). Cand tovarasia se face in obiecte,

acestea sunt puse la un loc si se dau in pastrare unuia dintre copii si de sate on vor sa le foloseasca, trebuie sa fie prezent si celalalt tovaras. Pazitorul jura ea nu va folosi niciodata obiectele in lipsa celuilalt. Cand se rupe tovarasia, un at treilea copil ii desparte trecandu-si mana prin mainile celor doi. Sau, luand o sfoara, o ata sau un fir de par de la unul dintre ei, apucand fiecare de o parte, it nip. De aici expresia: «it tal'e ciocira» (au rupt sfoara, au stricat prietenia). 1;

83. Sursirea (barbierirea) nrirelui

ZA-0

Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 44; Papahagi T., 1974: 439.

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

88

S $A1TAN (ar), diavol, satana, Inger cazut. Puteau fi intalniti in pomi (nuci, smochini), pe$teri $i Ia raspantii. (tc. cheItan) Indic.bibl: Nicolau: 13.

SARPE (ar), $ARP1 (mgl), $arpe, reptila de care erau legate urmatoarele credinte: 1. Cand Id iese in drum insemna ca te vci

ca este mai scurta, 28/29 zile, in functie de anul bisect. lata legenda macedoromand, care ne arata cum Februarie s-a preschimbat

in $curtul: Era pe la inceputul lui Martie, cerul era albastru. Soarele parea ca reds

viata fiintelor, cari au suferit mult de asprimea gerului $i a viscolului. Zapada se topise. Pamantul umed lasa din zi in zi ca

intalni cu un du$man, motiv pentru care on 11 ucizi, on te intorci. 2. In Veria, daca iti ie$ea inainte, reprezenta semn bun. 3. Sarbatoare realizata impotriva serpilor, naparcilor $i ganganiilor, la 9 martie la aromani, 17 mantle Ia nord de Dunare. In

iarba proaspata sa creased pentru a-I transforma intr-un covor verde, de plug. Se auzea tluieratul puternic at mierlelor.

aceasta zi se aprindea, de catre flacai, focul viu (Focal yiu*). De asemenea, in Macedonia, la inceputul primaverii, in seara dinainte de 9 martie, femeile $i copiii aprind in curte, on in alt loc, doua trei gramezi de pale, iar cci din

Natura era vesela. 0 baba (moss cum zic

casa sar poste tlacari. Sc credea astlel ca vor fi scutiti toata vara de purici, de tantari, de $erpi $i de alte ganganii necurate $i ca prin tlaearile focului de pale se vor curata. (lat. serpes)

frigid iernii $i viscolul ii supsese toate

Armanii) scoase iezii din bordei, unde-i iernase cu mult chin $i... ca$i, ca$i... iezii mei... ii mana catre muntele Codrughion.

Albania. Incet, incet mergea baba, c5ci puterile; nutretul se ispravise $i de Linea Inca

timpul rau, iezii ar fi murit de foame. Cu cat mergea mai mult, cu atat capita puteri $i curaj: «casi, ca$i... iezii mei!» - Mina cand Ia dreapta, cand Ia stanga, iezii in spre

Ins bibl: Cosmulei, 1903: 50, 219.

SAM/LE CASEI (ar), $arpele casei, era venerat, existand interdictia de a-I omori,

pentru a nu muri cei din casa. $arpele reprezenta protectia casei, a stanii $i a animalelor. 105115:.bibl:

$trengarul pitigoi, sarind din craca in craca striga: «Primavara a sosit!». Cetele de birbili (canari) cantau transportandu-te in paradis.

Codrughion. Baba se inveselea: «N-aveti teams dragii mei. Am scapat de iarna grea. Am scapat de furtuni $i de zapada. N-aveti

fried, Martie nu mai are putere, on cat de rau ar fi!» $i continua drumul inainte: «ca$i,

iezii mei!» Martie, auzind, cum it

Cosmulei. 1909: 50.

SCURTITA (ar), scurtita, joc prin care se hotara$te cine trebuie sa indeplineasca ccva, tragandu-se cate un pal din mana unui

copil. Cel care trage paiul col mai scut[ urmeaza sa indeplineasca activitatea respectiva. Indic.bibl: Papahagi. 1923: 17.

vorbe$te baba se facu foc de suparare. Cum s-o pedepseasca pe baba! El putere nu avea.

Trecuse 8, 9 zile din Martie. Iarba era verde, cantecele pasarilor rasunau placut prin aer; tot era vesel, c-un cuvant sosise primavara. Atunci Martie i$i aduse aminte de fratele sat' mai batran, Februarie. Se duse la dansul $i cu lacrimi in ochi it rugs: «Auzi,

SCURTUL (ar), scurtul, dcnumire

iubite frate, baba cum ma blestema: Te jut, imprumuta-mi cloud zile, sa dau zapada cat

populara data lunii februarie, datorita faptului

casa, sa inghete baba cu iezi cu toti».

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

89

Aceasta nu-i prea venea la socoteala Iui Mo§

se-ntunece, vantul sa bata, brazii din radacina,

Februarie. A imprumuta cloud zile era a nu

sa scoata. Un viscol puternic se ivi. Nimic

le mai avea. Martie plangea §i se valeta, sa-1

nu-i mai statea in cale. Baba §i cu iezii ingheta pc muntele Codrughionului. $i pana astazi se vad stancile reprezentand baba §i cu iezii. De

ajute in aceasta grea primejdie. Februarie,

vazand atata rugaminte ii dadu 2 zilc. Martie, vesel, ca i cum ar fi ca§tigat lozul cel mare de la loteria Otomana, se duse in muntele Codrughionului, porunci norilor sa

atunci Februarie a ramas «$curtul»". (lat. excurtare) Indic.bibl: Stroescu, 1903: 47-48.

84. Miri aromani, sec. al XIX-lea

www.dacoromanica.ro

90

EMIL TIRCOMNICU

T T'AFIANIU IANISMATA (ar), 1. Denumire data florii de sanziand, substitut at zeitei

agrare. 2. Obicei in noaptea de 23/24 iunie,

ajunul Sf. loan Botezatorul, cand cete feminine, in numar impar, numite T'agianiu /an rata, strabateau zonele locuite de aromani, aducand bel*ug *i sanatate oamenilor*i naturii. In unele situatii,

daca erau nesocotite, puteau produce

ghium (cana de amnia) la mai multe cipote (izvoare) si fantani, unde impodobeau cu flori ghiumul cantand mai multe cantece. 0 fats purta galeata in timp ce alaiul colinda satul cantand. Cununile impletite eu flori

aveau rol terapeutic *i fertilizator. La despartire, ghiumul era ascuns in pamant sau in pivnite, ca sa nu-I fure baietii. A doua zi se strangeau din nou la casa unde au lasat

distrugeri in gospodariile celor in cauza. Fetele *i femeile tinere, in grup de 11 -21-

ghiumul *i fiecare i*i lua obiectul cu

31 persoane, se strangeau in ajun, dimineata, *i culegeau flori pentru

ghium, observand cu atentie florile care impodobeau ghiumul. Daca acestea se

impodobitul galetilor. Apoi mergeau cu un

pastrau proaspete, viitorul le era favorabil,

85. 1,123 iunie de dimineaffileieleadegflolidescinziene

87. Pe camp. la cafes de /loci

buchetul de flori pe care, in ajun, I-a pus in

;t1,

ti

86. flora de scinziene

88. Femeile se simile' pelala din ghiumul impodobit eu find de scinziene

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

91 sw

CFI

.411.

74.

t 4..

.4

f

4,"

44.

-4 3.0

89.1susita pregiiiind cununi pentru viitoarele rude

1*

90.0.femek aranjand la (*Wilt- pe mice mum de souriene

data erau palite, trebuiau sa se atepte la

mireasa sa se inchine. Apoi se intorceau in

necazuri. Spre seara se facea din nou hors. Cand se facea impartirea galetii

piata unde petreceau pand la ziva. 4. Foitearea

(ghiumului), se punea jos cea mai mare cununa, facuta anume din flori de sanziene

prin aceasta cununa treceau femeile sterpe, fara copii, ca sa dobandeasca moVenitori. Logodnicele (Isusitele*) $i

trimiteau cununi din flori de sanziene soacrei $i viitoarelor rude. Femeile se spalau pe fata cu apa adusa in ghiumul impodobit cu flori. In ziva de 24 iunie femeile mergeau la cimitir si puneau cununi din flori pe cruci. Obiceiul este intalnit in tot spatiul romanesc carpato-

dunarean, avand denumirea de Sanziene (Oltenia, Banat, Bucovina Transilvania, Maramurq, nordul Moldovei) $i Dragaica (Dobrogea, sudul §i centrul Moldovei, Muntenia). Obiceiul este Inca pastrat la aromanii din Dobrogea. Denumirea de T'cg iciniti vine de la sarbatoarea Sf. Ion

Arachilor, arapilor, negrilor, ceata de flacai intre 10-20 de ani care, imbracand hainele pe dos, inarmati cu bite si sabii de lemn, vopsiti cu cenu0 pe fata, strabateau ulitele satelor icanand fetele §i femeile. Indic.bibl: Maccdoneanul, 1904c: 197-198; Cosmulci, 1909: 42; Papahagi T., 1979: 424-425; Papahagi T., 1923: 95; Papahagi P., 1900: 747.

TAIFA (ar, mg1), 1. Ceata, adunare. 2. Familie la meglenoromani. 3. Alai, format din

rude si prieteni, care insote§te mirele la nunta. (tc. tayfe) Indic.bibl: Atanasov, 2008; harta 422.

(Ag iu laid). 3. In Pind, in seara de 23 iunie, barbatii se adunau in piata §i realizau un simulacru de nunta, awzand un barbat travestit in mireasa pe un magar §i strabatand satul cantand, strigand si impwand in vant. Treceau astfel pe la trei fantani unde puneau

r.,

", .

4.,

low

91.Taifa, alai de nunta

www.dacoromanica.ro

ot

EMIL TIRCOMNICU

92

TAL'IU FRICA (ar), taie frica, obicei magic de a taia frica copilului, de a-I face netemator. Cand copilul nu vroia sä mearga, i se lega de degetele marl de la picioare un fir de lana rosie, se punea copilul pe pragul

usii, cu un picior de o parte si celalalt de cealalta parte, iar cu o secure se taia firul exact la jumatate. 0 alts femeie intreba: «Da

ce faci acolo?» «Tai frica copilului» se raspundea. In Magarova exista alt obicei: doua femei, luand copilul dc maini, it duceau

in mijlocul ograzii de unde adunau niste surcele pe care, legate cu o sfoard, le puneau

TANITS (mgl), hors, sir, cercul format de cei care s-au prins in hord. (bg. tabec) Indic.bibl: Capidan. 1934: 290.

TATULAT (ar), bautura de vraja, iarba Iui tatin. (bg. tatulu) Indic.bibl: Papahagi T., 1974: 1167.

TRANDAFIL (ar), trandafir, floare investita cu mai multe atributii: 1. Simbol al dragostei. 2. Floare a mortii. 3. Apara casa

de lucrurile necurate. 4. Nu se punea pe foc pentru a nu muri vitcle. Referitor Ia virtutile acestei flori, S.FI. Marian scria:

in spatelc copilului. Copilului dus in pragul usii, cu tin picior intr-o parte iar celalalt de

Trandafirul, nu numai dupa crcdinta

cealalta parte, i se taiau sub picioare surcelele pe prag cu un topor. 0 femeie intreba: «Da ce faci acolo?» «Tai frica copilului». Aceste obiceiuri se faceau dimineata in trei sambete la rand, iar

Romaneasca si Transilvania, ci chiar si a

surcelele taiate se aruncau in drum. (tali'', lat. taliare; frica, gr. (pptxri) hidia bitt: Burada, 1892: 49.

....,, ....--;w40:,k'TzxV.." ^l4:,),13. 4.., .....?, j:: .1

,,,S.

t.17.pri,?.....4'....L..

..40. l',..r....L.,

, 1 G,

.1)'',-

'

'le!

t:.... I

,

.1;

Ilti.... y.....

A-

-

) 4*,

romanilor din Bucovina, Moldova, Tara

celor din Banat, fiind binectivantat de Dumnezeu, are putere sa departeze de locul

unde se afla plantat precum $i de casa Ia care se pun ramurcle verzi de ale sale, nu numai toate relele, ci totodata $i toate spiritele cele necurate.- (gr. TplavtoquAXov) Indic.bibl: Marian. 1892: 283.

..:

,i.NZt.'.r...:IKrci. '. ;.:....-.

4

v

'

VO

--s--

l'Ar il

e

!....n

A . C

,

41

.11.itfzet;',

92. Hord in Hum, Meglen

www.dacoromanica.ro

OBICEIUR1 $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

93

copilului, moment cand veneau ursitoarele,

intentia de a logodi baiatul. Astfel afla data *i mama fetei are intentia de a logodi fata.

Mire le*.

Baiatul trimitea un stroinic (de obicei o

TRIMIR (ar), nume dat primelor trei zile din postul Pa*telui cand se tinea post negru.

femeie) la casa fetei care discuta cu parintii

TRIMERE (ar), a treia zi dupa na*terea

Vase le erau frecate de femei cu cenu*a pentru a sc inlatura urmele de untura. Trinzir nu era obligatoriu, persoanele care reti*eau

sa-1 tins fiind insa foarte respectate de familie. Daca se intampla ca cineva sa moara

in aceste zile din cauza postului, exista

obiceiul sa fie ingropat in balegar, considerandu-se a fi un mare pacat, decurgand din neobligativitatea tinerii

acestuia. Acest post strict de trei zile reprezenta o practica de purificare a trupului *i a sufletului, fiind tinut doar de

cei care se considerau pregatiti. (gr. rptrigEpoc) Indic.bibl: Tircomnicu, 2004b: 144-145.

TUCMIRE, DAR LUCRU TRI MARITARI (mr.), petit sau logodna Ia meglenoromani, se facea in once perioada

a anului (cu conditia sa nu fie in zile de post). Zilele favorabile pentru petit erau luni

miercuri. Participanti (numiti stroinici) erau: tatal, mama, frati sau surori (in numar fara sot 1 -3 -5), cateodata *i na*ul i

(nitiot.yu/). Inainte se cauta o persoand (stroinicul), ruda cu ambele familii, pentru

a merge in petit. Astazi, daca tinerii nu stabilesc nimic, se duc in petit cei din

acesteia. In cazul in care se intelcgeau, stroinicul aducea din partea baiatului un dar (o furling (ban) *i lucruri de imbracarninte) primind, din partea fetei, de asemenea, un dar. Schimbul reprezenta semnul Iogodnei

(Bileg*). «Hai sa ne ducem la rata sa-i ducem un bileag!» Sa-i duc un semn Ia fata

ca o vreau." Se obi*nuia sa se theme *i preotul pentru a citi tincrilor o jumatate de

cununie, prilej cu care ace*tia schimbau inelc. La meglenoromani era obiceiul ca baietii sa se casatoreasca dupd de implineau

varsta de 14 ani (dupa aceasta varsta, sau dupa tucmire, baiatul era numit Cupila,F*).

Fetele puteau fi cu doi, trei ani mai mad, casatorindu-se pans la varsta de 20 de ani. De multe on parintii aleageau mireasa fara a -I consulta pe baiat. Acest obicei s-a pastrat *i dupa venirea in Cadrilater. Exemplu: Suca

Atanase este casatorit de parinti, in Durostor, anul 1934. Sa va explic cum sa intamplat cu mine. Mama si cumnatul mett

au plecat la o sora de-a mea. S-au dus in vizita. Eu am ramas singur. Tata a murit in 1932, aveam o sora mai mica, s-a maritat

*i, cand a plecat mama, eu singur acasa am Camas. Eram mari*or de acum. $i s-au dus mama cu cumnatul lu' sora mai mare la sora mai mica in vizita, acolo. Duna cloud zile vine, zice: «Te-am logodit.» «Cum, ma,

familie. Stroinicul, sosind la familia fetei, nu intra direct in subiect, ci incearca, mai pe ocolite, sa se ofere sa gaseasca un baiat

m-ai logodit?!» «Uite, fata cutare, ti-am

potrivit fetei. Apoi incepea sa arate calitatile baiatului si sa prezintc favorabil familia acestuia. In cazul in care parintii i,i dadeau

Cand eram in Cadrilater. Eu cu rata asta am fost la gradinita, eram amandoi acolo, *i de atunci nu am mai vazut-o. Ca aici in

acordul era chemata *i fata pentru a fi

Cadrilater ea era intr-o comuna *i eu in alta.

intrebata daca accepts sau nu. De obicei fata nu se opunea hotararii parintilor. La

«Pai cum ma, mama?!» Nu, nimic. Peste

plecare fata oferea, pentru baiat, o pereche de beti, iar petitorului o basma, primind in schimb un ban. Din informatiile pe care le avem de la Candrea, tucmirea se desrawra astfel: mama baiatului afla care fete stint de maritat *i discuta cu rudele acesteia despre

luat-o.» «Cum, ma, mi-ai luat-o?!» Eu, fata aia, n-am vazut-o, ca era din alta comuna.

cloud saptamani ne ducem. Am vazut $i eu fata. Mi-a placut ,i-am trait pang acum cand ne-am despartit la deccdare. Cand spuneau parintii ca trebuie sa iei fata asta, gata era."

Dupd petit trcbuia ca baiatul sa se intalneasca cu f a t a :

,,

Si se duce Ia un main

al baiatului, vine *i fata cu inca o domni*oara

www.dacoromanica.ro

EMIL TIRCOMNICU

94

si baiatul ii da un ban de aur." Sau Se

mirese in casa parinteasca, la cateva

duceau pe urma si luau legatura, isi dadeau

saptamani dupa nunta. Cu acest prilej ea sancta mana parintilor, bunicilor si rudelor apropiate, in semn de iertare.

daruri. Fata dadea Ia baiat un cadou, mai mult ciorapi dadeau, altceva nu dadeau, car

baiatul lanturi de aur, se spun florie, le dadeau. $i atunci se intalneau. Pe urma

TURTA (ar), PUGACE (mgI), 1. turta. 2. Obicei, la implinirea varstei de un an, de a se taia copiilor motul. Aceasta taiere de

venea nunta." (tc. takmja) Indic.bibl: Coman, 2004: 80; Capidan, 1925: 40;

mot se facea cu oarecare ceremonie,

Papahagi P., 1902a: 126.

rupandu-se ritual turta pe capul copiilor. La megleno-romani, in ziva implinirii unui an

TUNA (ar, mgl), tunet, fenomen acustic al trasnetului, de care se legau credintele:

de la nastere, se faceau obiceiuri care tineau de aflarea ursitei, a abilitatilor pentru meseria

1. Daca ploua si tuna peste masura se credea

catre care urma sa se indrepte copilul. Se

ca s-a savarsit o crima. 2. Nu era bine sa se manance paine in timpul ploii, pentru a fi ferit de trasnet. 3. La primul tunet trebuia sa

realiza o mica serbare pentru care se faceau

placinte (pugace), peste care se puneau diferite obiecte, pentru baiat unelte si obiecte ca foarfeca, oglinda, tesla, condei, calimara, carte, arme s.a., iar pentru fata obiecte mai mult tinand de industria texti la casnica: fus, furca, ac, carlige de impletit. Copilul trebuia sa aleaga un object pentru a afla ce meserie va imbratisa cand va creste mare. Apoi, din

to lovesti cu un fier pentru a fi tare toata vara. 4. Cand fulgera $i tuna se spunea ca Dumnezeu e in lupta cu zmeii. 5. Se credea

ca Sf. Ilie (Sinzt-Ilie*) provoca tunetele si fulgerele al ergand cu carul de foc dupa balaurul care ar fi mancat norocul. (lat. tonare) Indic.bibl: Candrea, 1923-19246: 269.

pugace, mancau toti cei de fata. (turta, lat. turta; pugace, bg. pogaca)

TUNDEAREA OILOR (ar), tunderea oilor era prilej de mare sarbatoare. Tunderea

Indic.bibl: Papahagi P., 1902: 102-103; Bolintincanu, 1863: 94.

se facea in perioada de la sfarsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie. Se frigeau mai multi miei, se facea masa la iarba verde si

---17"(jjr:t.

,

se petrecea pand noaptea. (tundere, lat. tondere; oaie, lat. ovis)

"."4. 6.

,,r41

Indic.bibl: Capidan, 1926: 125.

TUNUSIRE (ar), pocainta, stare sufleteasca de reculegere, perioada de purificare a sufletului. (gr. plEtavotowo)

t

Indic.bibl: Papahagi T., 1974: 1204.

TURNAREA A LI NVEASTI (ar),

"4'4'4

..

7

-4if

93. Turnarea a li nveasti, rancid,' marilata, .facrind ierkiciune la pcirin

intoarcere a nevestei, revenire a tinerei

11;y11...1,1

.

,carr,W .

40. ,10_4111 r.`

LY46

re

_

°

'9W r 94.Ciaprake, Podoabcipentru

4.4 7L1 45

object de pries pcirul. Ornamenknie: vultur hicefal, coarne de berbec,Jitomorlii

www.dacoromanica.ro

OBICEIURI $1 CREDINTE MACEDOROMANE. DICTIONAR

95

T TARA DI MORTU (ar), tarana de mort, era folosita pentru a adormi pe cineva atat limp cat doreai, presarand-o pcstc el. Toro di moral se obtinea astfel: se lua de pe un mormant recent, de cel mult 3 zile facut, o

dc mort). (tars, lat. terra) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 309; Papahagi T., 1974: 1214

traista de pamant. Se credea ca in acel moment mortul se ridica si se lua dupd eel care i-a luat pamantul. Persoana respective trebuia sa ramana cu fata la monnant si sa

mearga cu spatele 40 de pasi, dupa care mortul nu-1 mai putea ajunge, altfel mortul it prindea si-lsugruma. De aceasta credinta Sc

ieaga expresiile: «aruca )era di mom

pri tutu (a aruncat peste toti prima de mort); «ctinda ri-arccirci tara di mortu» (pared i-a

aruncat tarana de mort); «durn "e6 ca di fora di moral» (dormea ca atins de tarana

f

4.1 95.

r Let:#421 Ciinitir in Molovive

U URDISES (mgl), ma imbolnavesc din senin, termen intrebuintat and dormind

Ursului. (lat. ursus) Indic.bibl: Cosmulei, 1909: 44; Papahagi P., 1900: 226.

cineva sub un arbore (nuc) si imbolnavindu-

se, se crede ca zanele rele (Samuvile*) 1-au lovit (bg. urdisvam) Indic.bibl: Capidan, 1934: 318.

URSITA (ar), soarta, destin, viata hotarata la nastere de catre ursitoare (Mire). (gr. oriso)

URSU, URSA (ar, mg1), urs, ursoaica. La 1 august se Linea post, se manca doar usturoi pentru a fi sanatos tot anul. La nordul Dunarii sarbatoarea poarta numele de Ziva

`.

4

_

96.

Cicriche, pentru tors litho

www.dacoromanica.ro

96

EMIL TIRCOMNICU

V VAIU (ar), I. Duminica Floriilor, Sa"mtaVestire*. 2. Vaie, denumire data ramurilor

verzi care se pun la casele oamenilor in Duminica Floriilor. 3. Sambata, in ajun, se facea obiceiul Lazar*. (gr. ()aloft) VAMPIR (ar), VAMPIR (mg!), vampir,

iesea noaptea din mormantul unui om pacatos sau poste care a trecut un animal si aparea in chip de lup sau caine, omorand oamenii si animalele. Buricul copilului

trebuia ingropat in pamant pentru ca in cazul in care it mancau animalele copilul se

putea transfonna in vampir. (fr. vampire, nu sunt atestate pans in sec. XIX, asa cum dovedeste etimologia)

era numit cupilas", iar dupa 18 ani bichiar" sau chiar mos". (sl. vrusta) Indic.bibl: Burada. 1883a: 417.

VIARVIR (ar), argint viii, substanta chimica mercur care, aruncat intr-o livada sau semanatura, produce paguba, uscand plantele. Viarvirul roade radacinile plantelor,

de unde expresia: fugi ca viarvir. (et.nec.) Indic.bibl: Papahagi P.. 1900: 337.

VIMTU-FUDZE (ar), Vantu-fuge, personal de basm. Indic.bibl: Capidan, 1932: 522.

VINIREA LA NVEASTA (ar), venirea la mireasa, sosirea alaiului mirelui la gospodaria

Indic.bibl: Capidan, 1925: 37; Cioranescu, 2001: 826.

miresei. La gramostenii din jud. Tulcea, se

forma un alai (Tail *) compus din rudele ginerelui, care mergea in seara de sambata, ?, J.:

k

97. Vumpir

VANGILIZMO (ar), Bunavestire, 25 martic, sarbatoarea nasterii Domnului.

(gr. CuayyEXt646;) VAZMO (ar), durere ce se iveste Ia ochi $i la dinti, se crede ca provine de la boala numita lovire Dinafoara*. (et.nec.) Indic.bibl: Papahagi P., 1900: 240.

VA'RSTA DI ISUSIRE (ar), varsta de logodna. La aromani, fetele se casatoreau incepand cu varsta de 12 ani, iar baietii dupa 18 ani. Aromanii pindeni aveau obiceiul de

a se casatori dupa implinirea varstei de 20 ani. In trecut varsta la casatorie la megleno-

_70:1Nti-47

romani era intre 15-18 ani. La 15 ani baiatul

www.dacoromanica.ro

,52: