Nu putem reuși decît împreună O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000 [2003 ed.] 973-681-260-X [PDF]

Zitiervorschau

D a n P a v e i , SuSSa H u i u

M

a

Nu putem reuşi declt îm preună I oiiifSg analitică i Convenţiei l^m ecratiig, 1S§8=I§§0

D ocum ent

D aniJlVr

J ____L

X

_ I_ L

2 5 .1 1 .1 9 9 8 - C r iz a p o litic a , g u v e rn d e te h n o c ra ti, a le g e ri a n tic ip a te d e m a r i u s t u c a s h o w • A c u m un a n • 3 .0 5 1 d e v iz io n ă r i T r a ia n B a s e s c u , T e o d o r M e le s c a n u

2 0 .0 9 .2 0 0 0 - D e s p re c o n flic tu l d in tre M u g u r Is a r e s c u si A n c a B o a g iu de m a r i u s t u c a s h o w

A c u m un a n • 9 7 1 d e v iz io n ă r i

T r a ia n B a s e s c u , T r u p a " V a m a v e c h e "

3 .1 2 .2 0 0 2 - P a r la m e n tu l E u ro p e a n a n u n ţa g u v e r n u l d e s p r e b lo c a r e a f o n d u r ilo r d e la B E I de m a r i u s t u c a s h o w

A c u m un a n * 4 4 3 d e v iz io n ă r i

T r a ia n B a s e s c u

1 1 .0 3 .2 0 0 2 - D e s p re m o d ific a re a C o n s titu tie i de m a r i u s t u c a s h o w

A c u m un a n • 2 8 4 d e v iz io n ă r i

T r a ia n B a s e s c u , V a le r iu S t o ic a

OCUMENT

25.10.2000 - Asigurarea căldurii iarna si debransarile de la incalzirea centrala de m ariu stu cash o w » A c i un an ■ 443 de vizionări Traian Basescu, loan Ungureanu Misu Cernea, Joey de Alvarez (concert cu Brian Adanis)

D a n F a v e i, lu n a

m u iu

„N u p u tem reu şi d e c ît îm p re u n ă ” O istorie ana litică a C onvenţiei Dem ocratice, 1 9 8 9 -2 0 0 0

23.04.1997 -Despre noua taxa de drum de mariustucashow • Acum 11 luni • 675 de vizionări Traian Basescu, Ralu Filtp

P e n tr u e le c to ra tu l U SL c a rte sp ecia la cu m a rs u l p a rtiz a n ilo r sovietici si m u lt b a s is m sa ti ti n a d e cald in 2014.L a m u lti a n i c u B asescu B asism la to t e le c to ra tu l U SL ist cel m a i c u lt si in fo rm a t electorat!!!! La m u lt B asescu 2014!!!!!!

Dan Pavel, lulia Huiu P e n tr u e le c to ra tu l U SL c a rte sp ecia la c u m a rs u l p a rtiz a n ilo r so v ietici si m u lt b a s is m sa ti ti n a de c ald in 2014.L a m u lti a n i c u B asescu B asism la to t e le c to ra tu l U SL ist cel m a i c u lt si in fo rm a t electorat!!!! La m u lt B asescu 2014!!!!!! C a rte de in v a ta tu ra ca sa afli c u m B asescu a d a t lo v itu ra de sta t d u p a lo v itu ra de s ta t in R o m a n ia si c u m a a r a s p a n d it b a s is m u l !!!

„Nu

p u te m

re u ş i

decît îm preună”

O Istorie a n a litică a C onvenţiei D em ocratice,

1989-2000

â

:.terviu c u Io n Diaconescu. Totala surpriză, inclusiv pentru PDSR. p r in c ip a lu l p artid al o p o z iţ ie i din acea vreme, a fost confirmată chiar de către strategul campaniei electorale PDSR pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale din 2000, V io rel H reb en C iu c.

ERODAREA INTERIOARĂ A CONVENŢIEI. DE LA CDR LA CDR 2000

409

Acum se încearcă prezentarea continuării acţiunilor de Justiţie ca o cam panie electorală negativă la adresa adversarilor politici. Ca şi cu m aşa s-ar schim ba fondul p r o b le m e i: Îmbogăţirea nemăsurată prin acţiuni ilegale a unora pe seam a populaţiei furate şi minţite. Neangajindu-m ă în campania clectorală, voi putea continua imparţial şi ferm lupta cu cei carc fură sau înşală, pînâ în ultima zi a mandatului m eu de preşedinte al R om âniei. Indiferent că printre vinovaţi se află foşti sau actuali parlamentari, participanţi la guvernare, magistraţi sau reprezentanţi ai altor înalte instituţii publice. A şa cum am spus şi am procedat pînă acum , nu accept nici un fel de intervenţii şi nici un fel de presiuni din partea vreunei persoane sau a oricărui grup de interese. Eu am considerat şi consider că, în România, m arca majoritate a oam enilor sînt cinstiţi şi corecţi. Am intrat în politică pentru a-i reprezenta pe aceşti oam eni. M -am străduit să lupt în numele lor cu m inciuna, înşelăciunea şi jaful care ne-au sărăcit ţara. Ca sim plu cetăţean, mă va interesa în continuare în ce ţarâ voi trăi eu, cop iii m ei, prietenii şi toţi sem enii m ei. V ă rog ca, în această seară, să privim fiecare in sufletul şi în cugetul său. Şi să răspundem fiecare la întrebarea : „D oresc să trăiesc într-o lum e a hoţiei şi a m inciunii sau într-o ţară a cinstei şi a a d e v ă r u lu i? ”. V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi putea transmite răspunsul dumneavoastră la această întrebare. Răspunsul meu îl cunoaşteţi. A l doilea motiv care mă determ ină să renunţ să candidez este efectul negativ pe care campania electorală l-ar putea avea asupra reformei econ om ice. A ccsta poate veni din două direcţii, fie prin amînarea unor măsuri absolut necesare, dar ncpopulare, ccca ce ar bloca reforma cu grave consecin ţe asupra tuturor, fie prin catalogarea unor efccte sociale pozitive ale reform ei, ca măsuri populiste, ceca ce ar afccta încrederea oam enilor în programul de reformă. In acelaşi sens, hotărîrea mea de a nu participa la alegeri pentru un nou mandat nu trebuie asociată cu evitarea răspunderilor ce îmi revin, c i, dim potrivă, cu hotărîrea de a mă dedica cu şi mai multă energie îndeplinirii pînâ la capăt a sarcinilor actualului mandat. Voi sprijini cu toată puterea realizarea programului G uvernului Isărescu. M îine voi prezida o şedinţă de Guvern în care vom analiza m odul in care sînt folosiţi, în beneficiul cetăţenilor, banii veniţi din străinătate pentru diferite programe şi cauzele neîndeplinirii unor vechi contracte garantate de stat, pentru nerealizarca cărora contribuabilul român plăteşte acum. Voi propune sancţionarea drastică a celor vinovaţi. Voi propune împreună cu primul-ministru măsuri substanţiale de mărire a pensiilor. Ridicarea pragului m inim al pensiilor pentru vechim e com pletă în m uncă la 2 5 0 .0 0 0 de lei pentru ţărani şi la un m ilion pentni pensionarii de asigurări sociale de stat. D e această măsură vor beneficia o jum ătate de m ilion de ţărani şi un m ilion şi jumătate de pensionari dc asigurări sociale de stat. A l treilea m otiv pentru care renunţ să candidez este degradarea com p etiţiei p olitice transformată într-o luptă oarbă pentru interesele personale sau de grup. Trăim o vrem e a oam enilor care vînd şi cumpără principii, ideologii, locuri în Parlament şi Guvern, folosind m inciuna, şantajul, vulgaritatea, manipularea oam enilor prin orice metodă, în această lume nu am c e căuta. Nu vreau să particip la tranzacţii şi manipulări de nici un fel. N u vreau să fiu implicat în sciziunea unor partide şi diferite jocuri de culise. In alegerile din 1992 şi 1996, nici un grup financiar rom ânesc sau străin nu m i-a acordat sprijin, considerîndu-se că nu am nici o şansă în cursa prezidenţială şi nici pentru coagularea unor forţe politice care să preia guvernarea. A cest lucru m i-a perm is să nu am nici un fel de obligaţii care să-mi influenţeze d eciziile. N u vreau nici acum să-mi creez obligaţii sau servituţi. Prea mulţi văd funcţiile p olitice doar ca aducătoare de putere şi avere. A m încercat, prin comportarea m ea, să infirm această opinie, dar nu cred că am reuşit. Iată de ce cred că se simte nevoia unui gest care să ne elibereze de această prejudecată. Sper că prin acest precedent, oam enii cinstiţi şi de valoare vor fi mai m otivaţi să candideze, iar electoratul va avea mai multă încredere în posibilitatea dc a alege oam enii valoroşi şi corecţi. D oresc ca, în ultim ele patru luni ale mandatului m eu, să pot fi mai direct şi mai firesc alături de oam eni. Vreau să cunosc mai bine problem ele lor, să le ascult necazurile fără a fi bănuit că vreau să mă folosesc de ei în campania electorală. A m umblat prin ţarâ şi pînâ acum .

410

„NU PUTEM REUŞI DECÎT ÎMPREUNĂ"

fără publicitate, dar din păcate prea rar. Voi circula mai mult prin ţară, mai ales în zonele sărace, izolate, de unde oam enii loviţi de soartă, nevoi şi indiferenţă pot veni mai greu să se plîngă la instituţiile statului. Pentru a face faţă, voi aduce în aceste ultime patru luni alături de m ine mulţi oam eni noi, în special tineri formaţi în ţară şi in străinătate, pentru a le împărtăşi ceea ce ştiu şi pentru a primi de la ei puncte de vedere proaspete, soluţii noi şi dorinţa de a acţiona. în încheiere, pentru a evita orice neînţelegere, vreau să dcclar că nu voi candida pentru a ocupa un loc în Parlament. N ici acum şi nici vreodată de acum înainte. Nu am nevoie să mă protejez în spatele unei imunităţi parlamentare. D e asem enea, vreau să precizez c ă nu voi accepta să conduc nici un partid politic existent sau care s-ar forma în viitor. Voi continua încă să-m i slujesc cu devotament patria şi voi fi gata s-o fac ori de cîte ori va fi nevoie ca interesele poporului român să fie apărate în ţară sau in străinătate. Cred cu fermitate că-ţi poţi sluji ţara şi ca preşedinte, şi ca sim plu cetăţean şi sper că astfel voi da încredere şr altora că pot lucra după puterile lor pentru binele ţării. N -aş vrea să se înţeleagă această renunţare la a candida pentru un nou mandat ca o nemulţumire a mea faţă de cei care m -au susţinut sau faţă dc cei pe care i-am reprezentat. L e m ulţumesc tuturor pentru că mi-au dăruit imensul privilegiu de a-mi sluji ţara în cea mai înaltă demnitate. Mandatul m eu, desfăşurat în m om ente de mare cumpănă ale istoriei României şi a Europei, a avut reuşite şi nereuşite. Istoria şi oam enii le vor judcca. A m făcut greşeli personale pe care mi le recunosc. A m crezut că pot face mai multe pentru oam eni decît m i-au permis prerogativele prezidenţiale. Am făcut promisiuni şi în num ele unor oam eni politici care apoi nu au înţeles să Ie respecte şi, de m ulte ori, nici să se respecte pe ei înşişi. Am avut încredere in oam eni care apoi au dovedit că nu o meritau. Intr-o societate în care fiecare vorbeşte doar despre greşelile celorlalţi, înţeleg să-m i asum răspunderea pentru toate aceste lucruri. M ai presus de toate sînt profund afectat de suferinţele pc care schim bările nccesare le-au adus celor mai nevoiaşi. Cer iertare tuturor celor care au sperat că vor trăi m ai bine, dar suferinţele lor au continuat, Dragi c o m p a trio ţi! A m cîştigat încrederea Europei şi lumii în noi, cu greu, nu definitiv, cu rezerve, dar am cîştigat*o. Avem acum dc cîştigat încrederea în noi înşine, în ceea ce am reuşit cu atîtea sacrificii să facem pînă acum , prin ceea cc vom putea face împreună în viitor. D um nezeu să ocrotească R om ân ia!

E fectul retragerii lui C onstantinescu a fost u n dezastru istoric p e n tru C D R 52. Liderii p artid e lo r din C onvenţie au considerat, la vrem ea respectivă, d a r şi acum , că a fost un gest de laşitate politică şi de lipsă de responsabilitate m orală. Ei au fost extrem de furioşi pe p reşedintele C o nstantinescu că n u le-a dat d in vrem e un seran, nu le-a dat de înţeles c ă există o asem enea posibilitate, p e n tru a găsi o soluţie de criz ă sau pen tru a avea suficient tim p să contracareze efectul. D im potrivă. Tot ceea ce a făcut ani de zile Em il C onstantinescu stătuse sub sem nul p regătirii unui al doilea m andat. D upă cum am văzut, p olitica sa şi a g ru p u rilo r succesive de consilieri din ju ru l său a u rm ă rit slăbirea P N Ţ C D , trecerea C D R pe linie m o artă, ca soluţie e lecto rală de rezervă, d im in u a re a im portanţei aso ciaţiilo r civile. C onstantinescu însuşi nu a fost interesat ani de zile decît de cota sa în sondajele de opinie, u rm ărin d cu atenţie o rice contracandidat care îi am eninţa şansele realegerii. F iind extrem de sigur c ă va re p u rta o nouă victorie într-o viitoare confruntare cu Iliescu, C onstantinescu şi echipa sa de consilieri s-au concentrat in special asupra candidatului la preşedinţie cu evoluţia cea m ai spectaculoasă în sondaje, Teodor M eleşcanu,

5 2 . In terv iu ri c u Ton D ia c o n e s c u , V arujan V o s g a n ia n , A d ria n lo r g u le s c u , C o n sta n tin D u d u lo n e s c u , V aleriu S to ic a e tc . S in g u r ii c a r e i-a u luat a p ă ra rea lui C o n s ta n tin e s c u au fo st fo ş tii săi c o n s ilie r i p r e z id e n ţia li.

ERODAREA INTERIOARĂ A CONVENŢIEI. DE LA CDR LA CDR 2000

411

preşedintele A pR . Pînâ la u rm ă , după ce num ele fostului m inistru de E x tern e a fost im plicat în d iferite scan d alu ri, şansele sale s-au d im in u at, fără ca p rin aceasta să se o bserve o creştere corelată a cotei de popularitate a lui C onstantinescu în sondaje. D upă retragerea lui C onstantinescu din cursă, după ce M eleşcanu a atins o co tă red u să de la care nu a m ai putut să em ită preten ţii, s-a creat un cu lo a r pentru C o m e liu Vădim Tudor. Vom vedea in capitolul u rm ă to r cum de a ajuns fostul p reşedinte al C D R să lucreze în beneficiul unui scenariu politic şi electoral pe care nim eni nu-1 anticipase. D u p ă cum am a rătat în p rim u l capitol, circum stanţele istorice şi politice ale existenţei unui sistem pluralist atom izat de partide, cu un partid p red o m in an t, au dus Ia c onstituirea C onvenţiei. A tunci, logica p a rtid e lo r politice a fost ab andonată în favoarea logicii luptei politice şi a dezechilibrului ce trebuia com pensat. D u p ă cîştigarea ale g e rilo r de către C D R şi form area coaliţiei de guvernare, p artidele com ponente ale noii m ajo rităţi au încercat în mod firesc să revină la logica p ro p rie partidelor. M a re a pro b lem ă a acestui tip de schim bare se referă insă la m odul în care acest tip de funcţionare a afectat C onvenţia şi coaliţia din care aceste p a rtid e tăceau parte. Partidele au în cercat în m o d individual să adune capital politic şi electoral şi, m ai ales, să beneficieze de avantajele accesului direct la d iversitatea de resurse o fe rite de p olitică, însă acest lucru s-a petrecut exact într-un m om ent în care e ra nevoie ca ele să lucreze în echipă.

C A P IT O L U L 9

Preşedintele Convenţiei Democratice Preşedintele României I o n I l i c s c u : D om nule Constantinescu, chiar că m i-aş dori să vă văd o dată în practica statală cum vâ exercitaţi funcţiunile. E m i l C o n s t a n t i n e s c u : S p e r să aveţi ocazia.

(d;a „Sem ifinala clectorală” , em isiunea radio-tv „Campania electorală prezidenţială” , 7 octom brie 1992)

A legerea lui E m il C onstantinescu ca preşedinte a fost o im ensă su rp riză. în afară de faptul c ă m ulţi nu îi acordau şanse (inam ici p olitici, aliaţi din C onvenţie), calculele u n o ra evidenţiau necesitatea realizării unui echilibru între u n executiv dom inat de C D R şi un preşedinte reprezentînd PD SR . C hiar şi u n observator p resupus n eutru, cum era am basadorul SUA la B ucureşti, A lfre d M oses, m iz a pe form ula Iliescu preşedinte - C D R la guvernare. E ste greu de ştiut d acă această proiecţie reflecta o po ziţie o ficială a W ashingtonului, D .C . sau, m ai d e g rab ă, interesele de afaceri ale fostului am basador, care îşi găsise de-a lungul anilor p a rte n e ri în cerc u rile PD SR şi în ju ru l lui Iliescu, aşa cum p re sa sem nalase de n enum ărate o ri, iar oam en i din acele c e rcu ri aveau să confirm e, în C D R , m ulţi erau convinşi că lupta p e n tru p reşedinţie va fi pierdută, cu un candidat p recum C onstantinescu, la fel ca şi în 1992. D e aceea, d u p ă părerea lor, candidatul tre b u ia sch im b a t1. C h ia r în „cercul in te rio r” de la P alatul C otro cen i, din ju ru l p re şed in ­ telui Iliescu, s-au cio cn it p ah are de şam panie cînd s-a aflat c ă E m il C o n stan tin escu a fost d esem nat în 1996 din nou candidat la p reşedinţie2. Specialiştii electorali era u convinşi că se v a repeta rezultatul com petiţiei prezidenţiale din 1992 şi că poporul rom ân nu va alege niciodată ca p reşed in te „ u n tip cu b arbă, u n ţap", C onstantinescu e ra în să om ul cel m ai convins de p ro p ria reuşită în alegeri. Şi a reuşit. L -a învins pe politicianul care p ărea de neclintit, cel m ai puternic om din ţa ră preşedintele în exerciţiu, Ion Iliescu. P erform anţa unică a lui C o nstantinescu a fost posibilă în p rim u l rîn d d ato rită calităţilor p e rso n ale ale candidatului C onvenţiei (am biţia, m otivarea, în crederea în ju ste ţe a p ro p riei cauze, în m isiu n ea de a salva R om ânia şi în p ropriul su cces electoral, ironia, um orul, p lă c e re a nedisim ulată de a apărea în public),

1. 2.

Interviu cu Ion Diaconescu. La preşedintele PNŢCD au venit numeroase astfel de solicitări, dar nu le-a luat în considerare. Informaţia provine dintr-o sursă apropiată pe vremea aceea de preşedintele Iliescu,

P R E Ş E D I N T E L E CONVENŢIEI DEMOCRATICE - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

413

şi ab ia în al doilea rînd d a to rită c irc u m stan ţelo r favorabile. P entru cei care au avut îndoieli cu p riv ire la calităţile de om de stat ale lu i C onstan tin escu , trebuie spus că m odul a cesta de autopercep ere este o condiţie esenţială p e n tru re u şita în p olitică. N ici nu treb u ie invocată com plexa bib lio g rafie de psihologie p o litică, p e n tru c ă tratatele de istorie sînt pline de asem enea exem ple. C u certitudine, E m il C o nstantinescu a avut o serie de calităţi, a reuşit să-şi atragă n enum ărate sim patii şi să-i co nvingă pe m ulţi de bunele sale intenţii, b a c h ia r de faptul că le poate duce la îndeplinire. în p erio ad a 1992-1996, C o n stan tin escu a fost politicianul care a evoluat cel m ai m ult. E ra dispus să înveţe, fiind extrem de receptiv, calităţi care u lte rio r s-au atenuat sau pe care nu le-a m ai cultivat. A luat decizia de a intra în v iaţa politică din tr-o m otivaţie civ ic ă 3, a activat ca u n m ilitant civic, pen tru ca apoi să se în d ep ărteze de sfera civică. D upă c u c erirea puterii, deja se sim ţea (şi o spunea în conversaţii directe sau în tr-u n c e rc restrîns) u n „om de s ta t”. A firm a că se află la „ c a p ă tu l” unui d ru m , p e n tru care a depus u n efort consid erab il, şi nu la început, cum a r fi fost n o rm a l, ca şi cum p e rfo rm a n ţa politică m a x im ă a vieţii sale a r fi fost cîştigarea aleg erilo r prezid en ţiale, şi nu un m an d at prezidenţial exem plar. C onstan tin escu a rep rezen tat cu adevărat spiritul C onvenţiei în p e rio a d a cît a fost candidatul acesteia la p reşedinţie, întrupînd speranţele m ultora. Pe 29 noiem brie 1996, noul p reşed in te ales şi-a desem n at c o n s ilie r ii: Z oe P etre c o n silier p e n tru pro b lem e de politică in tern ă şi e x te r n ă ; D o rin M a ria n - consilier p e n tru ap ărare naţională şi ord in e p u b lic ă ; C ătălin H arnagea - c o n silier p e n tru problem e financiare şi de p r o to c o l; P etru B erteanu - con silier al departam entului de c o m u n ic a re ; N icolae C onstantinescu - c o n silier p e n tru sănătate, culte şi p ro tecţie socială. T reptat, organigram a preşed in ţiei s-a com pletat, după care au urm at re d istrib u irea u n o ra dintre oam enii de încredere şi nom inalizările în fruntea se rv iciilo r secrete, a p ro c u ratu rii, C urţii Suprem e de Justiţie (M u g u r C iuvică, C ostin G eorgescu, S orin M oisescu, N icu A nghel, L ucian M ih ai, G heorghe H u iu , Sim ona V răbiescu-K leckner, D a n P etre, D aniel B arbu etc.). A leg erea c o n silierilo r prezidenţiali a fost „păcatul o rig in a r” al noului preşedinte. M ulţi observatori ai vieţii politice interne s-au îndoit de valoarea politică a echipei de c a re s-a înco n ju rat C onstantinescu. îndoielile nu se refereau la valoarea intelectuală sau profesională, ci la n u m irea în po ziţii politice sau adm inistrative pentru care nu aveau nici calificare, nici vocaţie, nici experienţă sau abilităţi şi nici capacitatea de a răspunde provocărilor. D acă a r fi venit m ai m ulţi din sp re A lian ţa C iv ică, poate că îndoielile n-ar fi fost la fel de pregnante. O ricum , alegerea i-a aparţinut lui C onstantinescu, ia r c riteriu l co m u n a fost aparten en ţa lo r categoria „yes m e n " sau „ yes w o m e n ”. N o u a p reşedinţie a R om âniei şi-a intrat repede în atribuţii. U na d in tre consecinţele im ediate a fost p u n e re a fostului activist AC şi C D R în tr-u n fel de carantină, din care el n u a m ai reuşit să iasă d ec ît sporadic şi incom plet. D u p ă instalare, co n tra r practicii d in v rem ea c înd a fost candidat d in p a rte a C D R , C onstantinescu s-a izolat tot m ai m ult. D a c ă a fost vorba d espre d ecizia sa de a se rupe de cei p rin care ajunsese la p u te re sau de izolarea lui de către echipa de consilieri are p re a puţină im portanţă. L ipsa le g ă tu rilo r cu

3.

„Decizia aceasta s-a cristalizat treptat, în primele luni din 1990, cînd, după euforia cîtorva zile de libertate, a devenit din ce în ce mai vizibil că scena politică cu decor democratic va fi dominată de a1[i actori decît ne aşteptam. După primele trei mineriade şi incidentele din martie de la Tireu-Mureş mi-a fost clar că ţara are nevoie ca intelectualii, cît mai mulţi intelectuali democraţi şi oneşti, să se implice în viaţa cetăţii” (interviu cu Emil Constantinescu).

414

„NU P U T E M REUŞI DECÎT ÎM PREUNĂ”

exteriorul s-a p u tu t vedea şi din faptul că m ultă vrem e p reşedinţia nu a avut pu rtăto r de cuvînt. A b ia în p rim ăv ara lui 1999 a fost nu m it unul, în p e rso an a Iui R ăzvan Popescu, cînd deja p re şed in tele căzuse într-un fel de sem idizgraţie. C h iar dacă, la începutul lui 1999, a încercat să îşi îm prospăteze echipa de consilieri, noii veniţi (Sandra P ralong, C ristian P re d a , S o rin A lexandrescu, M arius O prea) se alăturau unei echipe în derivă. C o n trib u ţia lo r n u s-a făcut sim ţită în acţiunile publice ale preşedintelui o ri nu a m ai fost luată în seam ă. Tot pe 29 noiem brie 1996 a avut loc şedinţa C onsiliului D ire c to r al A C, la care a participat şi noul p reşed in te ales, a cărui c a n d id atu ră fusese pro p u să de A lianţă. C onsiliul D ire c to r i-a cerut să respecte întocm ai prevederile C o n tra c tu lu i cu R o m â n ia şi toate pro g ram ele im portante produse de C D R de-a lungul tim pului, p re c u m şi spiritul valorilor şi p rin cip iilo r com une. Peste num ai cîteva zile, pe 4 d ecem brie, C o nstantinescu i-a p rim it Ia C otroceni pe liderii A C, A F D P R şi S olidarităţii U niversitare. A n a B landiana, C onstantin T icu D um itrescu. Petre M ihai B ăcanu i-au am intit noului p reşed in te c ă rolul form aţiunilor civice conduse de ei este de a ajuta C o n v en ţia să-şi respecte prom isiunile, la nivelul activităţii prezidenţiale, guvernam entale, p arlam entare, ad m inistrative e tc ,, şi c ă îşi v o r asum a rolul de a fi critici dacă acest lucru nu se va întîm pla. D upă cum am sem nalat deja, schim barea la faţă a lui C onstantinescu s-a p ro d u s la puţină v rem e după ce a fost ales4. M etam orfoza a fost sesizată nu num ai de cei apropiaţi din C D R , ci şi de o b serv ato rii din afară, M ulţi dintre cei care i-au fost apropiaţi sau şi-au închipuit c ă l-au inventat ca politician - şi care a r fi ju rat că este Salvatorul R om âniei5 - au Încercat atunci sau u lte rio r să-şi d ea seam a ce s-a întîm plat cu fostul lo r c o leg , căzut p a rcă p rad ă unei autom istificări de natură m istică, im presie co n firm ată şi de im plicarea în rr.:nifestări cu c a ra c ter religios ce sugerau îm p lin irea tainică a unui d e stin dictat de divinitate, o leg ătu ră p rivilegiată cu transcendentul, iluzie pe care a întreţinut-o vrem e de secole elita intelectuală şi politică autohtonă. A desea, m odul în c a re cei apropiaţi de C onstantinescu se raportează la ex-preşedinte este nem ilos, uneori exagerat. D e pildă, reproşul cu p riv ire la încălcarea prom isiunii de a se m uta din Palatul C otroceni nu ţine

4.

5.

Percepţia cu privire la „schimbarea la faţă” după cîştigarea alegerilor prezidenţiale din 1996 este una subiectivă şi vine din partea celor care l-au observat din exterior. în realitate, aşa cum ne-a mărturisit Constantinescu, schimbarea era una din interior şi se petrecuse încă din 1992: „încă din 1992, cînd aveam numai o vagă posibilitate să devin preşedinte, am încercat să mă comport ca şi cum aş fi preşedinte. Tot timpul m-am comportat ca şi cum aş fi preşedinte. M-am comportat ca un preşedinte în absolut toate declaraţiile pe care le-am făcut, pentru că nu poţi să ai ca om de stat cel puţin in timpul mandatului - două identităţi, una de simplu cetăţean, alta de om stat. ( ...) Revenind la ideea de a mă comporta ca un preşedinte, povestesc undeva, o să găsiţi în cartea mea, vizita la Foreign Office, cum mereu cînd urcam treptele deveneam tot mai drept, pentru că mă gindeam că poate o să reprezint România. Am avut şcoala lui Coposu, care din acel moment vorbea cu «domnule Preşedinte»”. După cum observa Vladimir Tismăneanu, „Emil Constantinescu a ajuns să creadă nu că schimbarea ţine de predestinare în România, ci că el este un preşedinte predestinat. Nu e nimeni predestinat! Singurul lucru fatal e că ceva trebuie să se schimbe" (Tismăneanu, 2000: 67), Aspectele mistice din discursul şi comportamentul prezidenţial de după instalarea lui Constantinescu în funcţia supremă au fost imediat observate de presa occidentală, care le-a sancţionat. în acest sens, vezi articolul „Analizînd frenezia religioasă care i-a cuprins pe locuitorii ţărilor est-europene după căderea comunismului, prestigiosul sâptămraal L e P o in t îi recomandă noului preşedinte al Rom iniei «mai mult pragmatism şi mai puţine sutane în jurul său»”, E v e n im e n tu l z i l e i , 15 ianuarie 1997,

PREŞEDINTELE CONVENŢIEI DEMOCRATICE - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

415

co n t de cheltuielile exagerate presu p u se de o asem enea m utare6. P rin u rm a re , criticile absolute sau cele care nesocotesc circum stanţele, d a r şi poziţiile celor care l-au apărat necondiţionat pe C onstantinescu, indiferent de faptele sale, trebuie privite cu u nele rezerve. D upă cum explică liderii AC şi ai A F D P R , Constantinescu şi-a făcut o cchipă proprie la Palatul C otroceni, alcătuită din oameni care dădeau ilu zia că sînt foarte m oderni, eficienţi, pricepuţi, dar care pe de altă parte voiau să-i rupă d e relaţiile Iui naturale, de societatea reală. Şi au reuşit. E m il Constantinescu ştia că oam enii de la Alianţă nu sînt manipulabili şi câ dacă îi va lua aproape, e i nu o să facă neapărat aşa cum le spune e l. D in m omentul în care a ajuns preşedintele ţării, s-a întîmplat că nu mai acccpta nici un fel de critică şi ştia că noi avem o mulţime de obiecţii. Drept care ne-a cenzurat. Singura persoană pe care a luat-o de la Alianţa C ivică la preşedinţie a fost doctorul Nat: Constantinescu. Pe urmă, s-au m ai luat la oficiul de relaţii cu publicul, prin doam na Zoe Petre, nişte persoane care făcuseră parte din A lianţă, dar fără ştirea noastră7.

L ista c e lo r proveniţi d in AC în stru ctu rile noii p u te ri ara tă cu totul altfel atunci cînd este evocată de C onstantinescu. M odul în care el explică c eea ce s-a p e tre c u t după cucerirea puterii este com p let d iferit de in terp retarea foştilor am ici c iv ic o -p o litic i: „E i îşi închipuiau după alegeri că sînt în ra p o rt cu m in e u n fel de Birou Politic, căru ia treb u ia să îi dau so coteală, să îi c e r ap ro b area pen tru nom inalizările în funcţie, să m ă co n su lt în tot ceea c e făceam ” 8. E m il C onstantinescu le-a explicat a u to rilo r acestei cărţi că a respins o rice încercare d ire c tă sau indirectă a unora din A lianţa C iv ică, P N Ţ C D sau C onvenţie de a-1 subo rd o n a, pe tem eiul pretinsei ascendenţe m o rale datorate sprijinului acordat p e n tru a cuceri fotoliul de preşedinte al ţării. î n m in tea sa, p rio rităţile politice şi m o rale ale C onvenţiei, în num ele c ă ro ra candidase, răm ăse se ră neschim bate. D iferenţa între prio rităţile acelea şi cele de d u p ă cu c e rirea puterii provenea din limita condiţiilor ob iective in care ne aflam . C onvenţia nu deţinea majoritatea în Parlamentul ales şi, pentru a-şi putea îndeplini obiectivele, a trebuit să formeze un guvern de coaliţie cu U S D şi U D M R . în aceste condiţii. Preşedintele României a fost obligat să m edieze şi uneori să gestioneze tensiuni, ori chiar crize, de care este scutit în m od curent un preşedinte care se bizuie pc un guvern m onocolor şi pe o majoritate parlamentară m ono- sau cel m ult bicefală.

în m od logic, d eţinătorul funcţiei executive su p re m e nu se p u tea subordona nici uneia dintre com ponentele noii coaliţii şi cu atît m ai p u ţin u n o r subcom ponente, aşa cum e ra A lian ţa C iv ică. N oua p oziţie de autoritate im punea o distanţare de tip instituţional faţă de foştii susţinători. D in punctul de vedere al a cesto ra d in u rm ă , d istanţarea a fost interpretată cu totul altfel, ca o abdicare de la anum ite principii sa u c h ia r ca o tră d are a foştilor p rieteni. A rg u m en taţia lui C onstantinescu şi a c o n silierilo r săi p are corectă din punct de vedere fo rm a l. C eea ce au pierdut ei însă d in vedere de la b un început era natura inform ală a relaţiilor c a re existaseră în interiorul C D R . Tocm ai caracterul inform ai, pro fu n d um an şi m oral al construcţiei politice şi electorale c a re fusese C D R a făcut

6.

D u p ă c u m n e -a e x p lic a t Z o e P etre, „un c a lc u l p r e lim in a r al c o s tu r ilo r u n e i a s e m e n e a m utări d o v e d e a c ă o r ic e s o lu ţ ie d e m utare p r e s u p u n e a un m in im d e c in c i m ilia r d e d e tei. N u a f o s t n ic i un m o m e n t v o r b a d e s p r e faptul c ă P r e ş e d in t e le C o n s ta n tin e s c u s-a r fi c o m p lă c u t la C o t r o c e n i, dar id e e a d e a im p u n e o g a u r ă în b u g e t d in m o m e n tu l în c a r e p u n e a p ic io r u l în fr u n te a sta tu lu i era d e

7.

n eîn c h ip u it" . In te r v iu c u A n a B la n d ia n a ş i R o m u lu s R u sa n .

8.

In terv iu c u E m il C o n s ta n tin e s c u .

416

„NU PUTEM REUŞI DECÎT ÎMPREUNĂ"

posibilă deosebita m obilizare a energiilor u n o r categorii sociale, profesionale, de vîrstă e tc ., care au votat pentru C D R şi candidatul acesteia. A r ft fost nevoie de o capacitate intelectuală ieşită din co m u n şi de calităţi politice cu lotul excepţionale pen tru a nu co m p ro m ite acest c a p ita l s o c ia l c o n stru it în tim p, d ato rită c ă ru ia s-a reuşit înlăturarea de la p u tere a dom inaţiei hegem onice a P D S R şi a fostului preşedinte llie sc u 9. D o a r dacă acest im ens capital social - care a fost C D R - nu a r fi fost abandonat, c i, d im p o triv ă, a r fi fost îm bogăţit, aprofundat şi m enţinut în stare funcţională în toata p erio ad a exercitării p u terii, a r fî fost p o sib ilă u tilizarea sa la viitoarele alegeri. A fost însă u n a dintre lim itele m orale, intelectuale, p olitice şi electorale ale tuturor c elo r care au cu cerit pu terea în num ele C onvenţiei, de la p artid e le com ponente p înă la p reşedintele C onstantinescu şi cei din ju ru l său. O r, scopul A lianţei C ivice şi al A F D P R , în p e rio ad a de d upă alegerile din 1996, a fost de a nu com prom ite acel capital social. Pentru ca noul preşedinte să reuşească distanţarea instituţională im pusă de p oziţia dobînditâ în u rm a alegerilor, a fost nevoie ca el să se înconjoare cu u n „brîu s a n ita r” , iar zidul era a d m in istrat de co n silierii săi. D intre consilierii preşed in telu i, unii erau în m o d explicit adversarii C D R sau, cel puţin, aşa erau ei p erce p u ţi de către cei care edificaseră C onvenţia şi o aduseseră în situaţia de a cîştiga alegerile. D upă cum am v ăzu t, în că din toam na lui 1992, s-a constituit în ju ru l candidatului E m il C onstantinescu un g ru p de sp rijin , alcătuit din nucleul echipei c a re 51 ajutase în c am p an ia electorală. G rupul a înfiinţat F undaţia Rom ână pentru D em ocraţie, al cărei d irecto r a fost D o rin M arian. D atorită separaţiei funcţiilor electorale, dar şi orien tării preşedintelui către persoane de încredere, selectate pe baza u n o r criterii stabilite de el, între acest g ru p şi restul C onvenţiei D em ocratice, în particu lar faţă de A lianţa C ivică, s-a cre a t o anum ită d ista n ţă 10. D upă cîştigarea alegerilor, ea a devenit o p răp a stie , m ai ales d a to rită m odului în care apropiaţii preşedintelui l-au „ rein v en tat”. T ransform area lui C onstantinescu în tr-u n ostatic la nivel înalt şi ru p e re a de „baza sa civică” , de baza socială a C D R , izolarea lui de viaţa reală au fost o strategie pe care consilierii prezidenţiali au pus-o la cale fără a se gîndi să-i contracareze prin ceva efectele, între foştii apropiaţi ai lui C onstantinescu şi observatorii distanţi există o convergenţă de in terp retări privind izolaţionism ul de la P alatul C otroceni în ra p o rt cu societatea civilă şi viaţa reală. în acest sens, V ladim ir T ism ăneanu, dem ontînd m ecanism ul institu­ ţional al preşedinţiei din p erio ad a 1996-2000, sesiza că E m il C onstantinescu a stabilit cu grupul său de consilieri o „viziune de fo rtă re a ţă ” , incluzînd num ai oam eni d irect legaţi de cam pania sa electorală. în loc să-şi inform eze co rect şeful „despre situaţia din ţa r ă ” , aceştia s-au făcut „ecoul a şte p tă rilo r şi a sp ira ţiilo r p rez id e n ţia le ”. T ism ăneanu rem arcă şi „m e ta m o rfo za ” celor d in ju ru l fostului preşedinte al C o n v e n ţie i: O scrie de consilieri ai dom nului Constantinescu, care nu fuseseră între c ei mai frustraţi oam eni ai regim ului pînă în 1989 şi pentru care avantajele futile, efem ere şi deşarte ale unei m aşini sau ale unui birou som ptuos pot să apară drept ridicole, în cep să sim tă bucuria acestor avantaje. Ei se identifică cu funcţia. Capătă o gravitate pom poasă în discuţiile chiar cu oam eni foarte apropiaţi. Emil Constantinescu începe să se identifice com plet cu funcţia prezidenţială ceea ce este, evident, normal pentru un preşedinte. Dar este mai puţin normal să înceapă să se identifice cu ideea „interesului naţional” , cu ideea „suveranităţii naţionale” şi face o adevărată

9.

Pentru interpretarea evoluţiei CDR din perspectiva conceptului de c a p ita l s o c ia l, vezi capitolul de concluzii. 10. Interviu cu Emil Constantinescu.

PREŞEDINTELE CON VENŢIEI DEMOCRATICE - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

417

pasiune pentru c ee a c e as numi „vocaţia mapamondică" a politicii externe româneşti. Cu alte cuvintc „gustul puterii” t (Tism ăneanu, 2 0 0 0 : 3 4 -3 5 , 154),

în m ulte din tre evaluările c e lo r care au u rm ă rit evoluţia politică a noului preşedinte, p erso n alitatea p rincipalului consilier, Zoe Petre, apare ca fiind ce a m ai controversată. De la adversarii politici şi din p re să pînă la concurenţii la inim a şi m intea p reşe d in te lu i, toţi i-au re p ro şa t c ă şi-a prom ovat la C otroceni ru d ele, cunoştinţele de fam ilie, prietenii apropiaţi, subordonaţii din cadrul Facultăţii de Istorie şi colegii din com unitatea istoricilor (In p rim u l rîn d fiul, consilierul D an Petre, dar şi m ulte alte perso an e). F iin d vorba, în anum ite ca z u ri, d espre rivalităţi personale, de anum ite fru stră ri individuale sau institu­ ţionale, c h ia r relatările care urm ează trebuie privite cu rezervă. în acelaşi tim p însă, d im ensiunea interpersonală a relaţiilo r la nivelul e litelo r explică o m are p a rte a situaţiilor istorice consum ate. în ciuda faptului că relatările şi referirile reciproce nu sînt m atem atic exacte, ele redau adevărul relaţiilor interum ane şi su gerează alchim ia resen tim en telo r sau afinităţilor din care au derivat situaţii obiective şi s-a c re a t istorie. C h ia r preşedintele P N Ţ C D , C orneliu C o p o su , l-ar fi avertizat pe E m il C onstantinescu să renunţe la legătura strînsă cu p rin c ip a la sa c o n silie ră 11, Z oe Petre era una dintre adversarele pe faţă ale C on ven ţiei, ceea c e era o contradicţie în term eni. C onstantinescu era candidatul C D R , ea era principalul Iui consilier. Ea vorbea depreciativ despre C op osu , despre ţârănişii, despre Convenţie, Şi de faţă cu m ine vorbea aşa, pînă cînd i-am spus „N u vă supăraţi, este o contradicţie in termeni, adică nu se poate. Voi asta reprezentaţi. Convenţia Democrata şi P N Ţ C D . Dacă voi dispreţuiţi ceea ce reprezentaţi, nu aveţi nici o şansă să ajungeţi undeva"12.

M odul în care A lianţa C ivică îşi reprezenta relaţia cu pu terea em anată din structurile civice e ra diferit de cel în care consilierii p rezidenţiali îşi reprezentau funcţionarea puterii. F ă ră să ştie, m ilitanţii civici ai AC nu făceau d ecît să repete în tr-u n context posteom unist concepţia liberală a raportului de com p lem en taritate dintre pu terea de stat şi societatea civilă, în care cea din u rm ă sprijin ă puterea d upă ce e a a fost cucerită, chiar dacă aparen t continuau concepţia disidenţei central-europene cu privire la opoziţia din tre societatea civilă şi p u te re a de s ta t13. D in punctul de vedere al unui consilier al lui

11. Interviu eu Constantin Ticu Dumitrescu. După cum îşi aminteşte interlocutorul nostru, „la o întîlnire, în 1992, cu vreo trei luni înainte de alegeri, tot la Blandiana acasă, eu am venit împreună cu Corneliu Coposu de la partid şi el era foarte iritat de informaţiile pe care le avea că Zoe Petre este sfătuitorul numărul 1 al candidatului nostru. Avea o reacţie foarte violentă de respingere, cum auzea de Zoe Petre vedea albastru. Nu te mai puteai înţelege cu el, iar la una dintre discuţii Coposu i-a spus direct lui Constantinescu: «Dacă o mai ţii pe această doamnă pe lîngă dumneata, terminăm totul». Şi n-am să-i uit slugărnicia, teama, bîlbîiala lui Constantinescu şi asigurarea dată lui Coposu că nu se pune problema, în sensul că nu are ce să mai caute în preajma sa. Sint obligat să declar că intr-o discuţie prelungită pînă după miezul nopţii, la mine acasă, seniorul şi-a exprimat chiar regretul în legătură cu desemnarea candidatului nostru la preşedinţie, după ce acest lucru se consumase deja. Coposu îi pusese nişte condiţii, unele legate de monarhie, iar Constantinescu s-a tăcut apoi că plouă. îi mai reproşa ceva: «Ce ai fost dumneata în PCR ?», l-a întrebat Coposu pe Constantinescu. A spus că a fost secretar cu nu ştiu ce la facultate, ca pe urmă să aflăm că fusese în comitetul PCR pe Universitate sau chiar la centrul universitar”, 12. Interviu cu Ana Blandiana. 13. Pentru particularităţile acestui raport, vezi Pavel, 1995, în particular capitolul „Mistica numerelor: 1968 şi 1989”.

418

„NU PUTEM REUŞI DECÎT ÎMPREUNA"

C onstan tin escu , divorţul de A lianţă era m otivat de co nsiderente p ragm atice, aparent bazate pe m odul in care o p a rte a co m e n ta to rilo r au receptat învăţăm intele lui M achiavelli către prin cip ii florentini d espre divorţul dintre p olitică şi m orală : Adevărul este că noi purtăm cu toţii povara com plicată care ţine şi de atitudinea generală a cetăţeanului de rînd faţă de guvernare în toate ţările chiar dem ocratice, şi de discursul imediat postrevoluţionar „ei vor puterea, noi nu vrem puterea”. Bineînţeles că vrei puterea, altfel cum o să faci c e ai prom is să f a c i! A sem enea episoade legate de puterea c elo r fără de putere, de refuzul puterii ca p rivilegiu , al status-ului social care decurge din faptul c3 eşti sau nu ministru sau parlamentar sînt o dovadă de copilărie a construcţiei dem ocratice. Această fază a fost foarte nccesară. Eu sînt convinsă că fără Alianţa C ivică construcţia dem ocratică din România ar fi avut mult mai marc întîrziere, dificultăţi ere., dar de la un punct în colo, atunci cind ai un electorat care iţi dă nişte pîrghii, nu poţi să te derobezi de folosirea lo r 14.

D istanţarea p artid e lo r politice şi a lui C onstantinescu de asociaţiile civice e ra în să şi u n divorţ de spiritul C D R , fară de c a re c îştigarea sprijinului societăţii civile şi a a legerilor nu a r fi fost posibilă. în p a ralel, to t d a to rită co n silie rilo r săi, C onstan tin escu s-a distanţat m u lt şi de spiritul p artid u lu i în c a re se înscrisese înaintea cîştigării a leg erilo r din 1996. Tocm ai asociaţiile civice au dat identitate C onvenţiei, pentru că partidele singure (istorice sau posteom uniste) şi candidatul a cesto ra la preşedinţie nu a r fi fost în stare, la vrem ea resp ectiv ă, să atragă u n sprijin e lecto ral substanţial, capabil a co n tra c a ra sprijinul p o p u la r de care s-au b u cu rat co n stan t Ion Diescu, FS N -ul şi m oştenitorii săi politici după 22 d ecem brie 198915. D upă cum vom vedea, tocm ai distanţarea de radicalism u l civic, prezent în P ro cla m a ţia d e la T im işoara şi în m anifestaţia-m araton din P iaţa U niversităţii, în acţiunile A lianţei C ivice şi ale A F D P R , ca şi în cele ale asociaţiilor d e „rev o lu ţio n ari", d a r şi în revendicările lid e rilo r p a rtid e lo r istorice, în p artic u la r ale ţă ră n iştilo r (cu privire la restituirea p ro p rie tă ţilo r private confiscate de com unişti, d e c o n sp irarea S ecurităţii, m otiv p e n tru c a re aceştia au fost denum iţi de adversarii ideologici „ta lib a n i” ), va atrage atît re n u n ţarea la revendicările p ro p rii C onvenţiei, cît şi neîn d ep lin irea pro m isiu n ilo r acesteia. De altfel, C onstan tin escu nu va m ai invoca P iaţa U niversităţii şi spiritul ei d ecît în oca 2ii festive sau de m axim protocol internaţional, cum a fost vizita la B ucureşti a preşedintelui SUA, Bili C linton. P entru e l, cele trei constante ale agendei prezidenţiale e r a u : „ a p ă ra re a interesului naţional, în tărirea respectului p e n tru lege, în d ep lin irea co n d iţiilo r de aderare la NATO şi la U niunea E u ro p e a n ă ” 16. P rin invocarea lor, se putea spune că spiritul A lianţei C ivice şi al C onvenţiei D em o cratice nu fusese niciodată abandonat. A ceste repere erau însă atît de generale şi de vagi îneît a r fi p u tu t fi invocate de o ricare alt preşedinte sau o m de stat posteom unist, n u num ai din R om ânia, ci din orice altă ţară cand id ată NATO şi U E . L a originea tentativei (reuşite) a consilierilor prezidenţiali de a-1 distanţa pe Constantinescu de A lian ţa C iv ică, P N Ţ C D şi C D R e ra u anum ite calcule tactice, „pen tru că pe lîngă cele

14. Interviu cu Zoe Petre. 15. D e altfel, una dintre cele mai importante deosebiri dintre cei doi preşedinţi posteomunişti, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, constă şi din aceea că primul nu s-a rupt niciodată de partidul său, PDSR (viitorul PSD), pentru care a adus mereu un număr constant de voturi şi pe care a încercat mereu să îl întărească, inclusiv prin râmînerea în cursele electorale, in timp ce al doilea a făcut mereu contrariul. 16. Interviu cu Emil Constantinescu.

PREŞEDINTELE CONVENŢIEI DEMOCRATICE - PREŞEDINTELE ROMÂNIE]

419

33% pe c a re le aveau, aşa cum re ieşea din so ndaje, ei au spus că au nevoie de încă 18 % . C a să o bţină 51 % a r fi fost nevoie de o politica m ai largă. N um ai c ă ei au făcut politica asta în m od g reşit, adresîndu-se d o a r c e lo r 18% , c o n sid erîn d că cei 33% sînt oricum de p artea lo r ” 17. U n sim plu calcul aritm etic arată c ă procentele p ierd u te au fost m ai m ulte d ecît cele co nsiderate cîştigale, ia r realitatea arată că acestea din u rm ă nu au fost niciodată cîştigate cu adevărat. A ceastă eroare de calcul şi de percepţie s-a adîncit pe m ăsură ce E m il C onstantinescu şi-a schim bat viziunea cu p riv ire la ceea c e trebuia să reprezinte el însuşi ca p reşed in te al R om âniei. în cam pania e lecto rală, candidatul C D R le prom isese su sţin ăto rilo r săi c ă va fi p reşedintele lor, că va duce la îndeplinire ceea ce aşteptau de la el, p e n tru ca după ce a fost ales să d eclare că este p reşedintele tuturor, în special al c e lo r care nu l-au votat. Şi a sfirşit p rin a nu m ai fi p reşedintele nim ănui, îndepărtîndu-se de oam eni, indiferent c ă l-au votat sau n u 18. A fost o politică falim entară, pentru că nu au reuşit să-i cucerească pe ceilalţi, dar i-au părăsit pc cei care fuseseră cu c i de la bun început. Această rupere sistem atică de forţele politice şi c iv ic e care ii sprijiniseră ar fi putut funcţiona dacă s-ar fi creat un for de consilieri foarte bun tehnic. A dică dacă ar fi fost nişte mari specialişti în diverse tehnici de mediatizare, în strategii de m anagement al puterii sau în alte lucruri care să le fi atras su ccesu l19.

Or, faptul c ă oam enii aju n seseră să-l fluiere - la num ai do i ani d upă c e fusese ales preşedinte - n u se p utea explica d o a r p rin diversiunile organizate de „serviciile se c re te ” ale p artid elo r din opoziţie, pentru că au fost şi m ulte reacţii spontane. Iar faptul c ă Em il C onstantinescu a eşuat retrăg în d u -se înfrînt din cu rsa electorală a avut şi o explicaţie evidentă, dincolo d e speculaţiile că a r fi cedat unui şantaj (securist ? kaghebist ? m afiot ? ) sau u n o r sem nale venite din p artea unui O ccident c a re s-a r fi săturat de gafele sale. Toate au fost consecinţele greşelilor personale ale lui C onstantinescu şi ale e ro rilo r sistem atice ale c o n silierilo r (form ali şi inform ali) ai preşedintelui. î n loc să se în c o n jo are de oam eni din C onvenţie sau din AC şi A F D P R , care i-ar fi asigurat legătura cu o bază stabilă de susţinere, C onstantinescu a p refe ra t să-şi prom oveze fidelii, pe care îi prezen ta drept reprezentanţi ai u n o r asociaţii ale societăţii civile, m ai ales cînd veneau d e leg aţii străine. De pildă, la o întîlnire cu Avocatul Poporului din Suedia, preşedintele declara „eu sînt înconjurat de societatea civilă. D oam na este de la o asociaţie civică" şi arăta către o fostă colegă de-a noastră, fără să-i pronunţe num ele, pe care o luase la oficiul de înregistrare a plîngerilor, dar fără să ne întrebe. „Dom nul de asem en ea” şi arăta către un expert. „Eu am pentru problem ele handicapaţilor un handicapat, pentru problem ele tinerelor fete o tînără fată” şi o ţinea tot aşa20. 0

După cum a caracterizat A na Blandiana esenţa modului de a conduce al lui Constantinescu,

17. Interviu cu Romulus Rusan. După cura am văzut din interviul cu Zoe Petre, oamenii din jurul lui Constantinescu au încercat să folosească această strategie de distanţare de propriu! electorat şi de mentalităţile susţinătorilor Convenţiei încă din timpul campaniei electorale din 1992. D e-a lungul anilor, această tendinţă s-a întărit în asemenea măsură Incit în momentul în care Constantinescu a ajuns la Cotroceni ea a devenit politică la nivel înalt, nu numai strategie electorală. 18 Interv iu cu Constantin Ticu Dumitrescu. 19. Interviu cu Ana Blandiana. 20 Interviu cu Romulus Rusan.

420

.N U PUTEM REUŞI DECÎT ÎM PREUNĂ’

preşedintele crea forme fără fond. Eu i-am reproşat foarte dur calitatea consilierilor. C onsilierii trebuie să fie în d o m en iile lor m ai deştepţi, mai bine pregătiţi dccît cei consiliaţi. El spunea, „eu sînt deştept, ara nevoie de oam eni care să execute ce le spun”.

C onstantinescu a folosit vehiculul politic şi m o ral al C onvenţiei, dar, o dată ajuns la putere, a p re fe ra i să se înconjoare de oam eni ca re fu se se ră m ai apropiaţi de el prin anum ite fundaţii electo rale (strict prezid en ţiale) decît ca m e m b ri ai asociaţiilor civice din C onvenţie. în m od explicit, C o n stantinescu a refuzat ofertele de co n silieri, experţi în d iferite d o m en ii, oam eni de calitate, personalităţi de notorietate venite din partea A lianţei C ivice şi a A F D P R 21. O ric u m ai lu a-o , n u ies Ia so coteală „cei 15 .0 0 0 de sp e c ia lişti”. L ipsa de încredere a lui C onstantinescu în acele p ro p u n e ri trădează nu num ai u n om suspicios, d a r şi refuzul de a accep ta în ju ru l său o am en i care a r fi ră m a s loiali o rg an izaţiilo r din care proveneau, nu p re şedintelui şi grupului de interese din ju ru l acestuia. D acă interp retăm refuzul preşedintelui din perspectiva lid erilo r ac esto r o rg a n i­ zaţii, atunci p re zen ţa in d ep en d e n ţilo r din societatea civilă a r fi contrabalansat spiritul „ c a m a rile i” de la C o tro cen i22. D acă in terp retăm refuzul lui C onstantinescu de a fi c o n tro la t şi critica t d in persp ectiv a instituţiei p rezid en ţiale, atunci gestul e ra urm area firească a statutului său de reprezentare a puterii executive suprem e, c a re nu m ai acceptă .nici o influenţă su p erio a ră. O p ro b lem ă m ajo ră cu cea de-a doua ab o rd are herm en eu tică provine din faptul c ă atrib u tele o m nipotenţei şi eficienţei nu au caracterizat preşedinţia C onstantinescu. Or, cînd o instituţie are carenţe, im pulsurile c ritice din exterior şi ideea unui control sim bolic (în sensul de a c c o u n ta b ility ) nu pot.fi d ec ît bine venite. F idelitatea c e lo r din echipa C onstantinescu e ra n econdiţionată, iar spiritul lib er al intelectu alilo r critici din A lianţa C iv ică nu se b u c u ra de m are sim patie la C otroceni. A n a B landiana a refuzat să fie candidat al C onvenţiei la vreuna din funcţii, d a r nu a re n u n ţa t n iciodată la exprim area d eschisă a n em u lţu m irilo r faţă de cei pe care îi considera egali. E a răm ăsese egala lui C o n stan tin escu şi îl p riv ea cu ochii unui scriitor, co n ştien t de faptul că opera sa dăinuie, d a r şi c o m p ătim ito r faţă de politicianul care ocu p ă tem p o rar o funcţie şi se b u cu ră vrem elnic de con sid eraţia sau slugărnicia c e lo r din ju r. A fost sem nificativă re a c ţia staff-ului p rezidenţial faţă de m an ifestările com bative ale ce lo r din AC cu prilejul unuia d in tre prim ele scandaluri din coaliţie. D upă cum rela teaz ă unii lideri ai A lianţei, ca urm are a u n o r declaraţii c a m critice şi „cam nelalocul lo r ” ale lui Valerian S tan cu

21. Interviu cu Constantin Ticu Dumitrescu, care ne-a sp u s: „A refuzat cu încăpăţînare orice om care provenea din zona noastră, orice propunere. La un moment dat, datorită unor relaţii pe care le-am avut in perioada procesului comunismului, mi-am creat cunoştinţe în cadrul Procuraturii Generale, toţi oameni tineri. M-am dus cu această listă şi i-am spus : «Vrei să faci ceva în Procuratură, bagă-i pe ăştia tineri, că ei nu sînt tributari trecutului, nu-i apasă nimic». Nu numai că nu a ţinut eont de asta, dar probabil că lista a ajuns pe mina nu ştiu cui şi oamenii respectivi au avut chiar de suferit. Am avut foarte apropiat un om , care s-a oferit să-i fie consilier econom ic, onorific. Nu avea nevoie de bani. Omul cunoştea profund toată lumea asta financiară, toată mafia asta. A avut loc o întîlnire in prezenţa mea. Atît. După aceea a apărut pe poziţia respectivă nu ştiu ce mare figură, pe care noi o contestam. în cazul deţinuţilor politici, noi l-am rugat cind am făcut o vizită domnului preşedinte să numească un consilier cu probleme de deţinuţi politici, veterani, revoluţionari, şi aveam un om sub 60 de ani, cu titlu universitar, două facultăţi, un om capabil. Ne-a promis, s-a angajat şi au rămas moarte toate acestea. Şi Blandiana i-a prezentat o listă întreagă cu tot felul de oameni, care mai de care mai buni, mai de calitate, de care nici măcar nu a ţinut seama". 22. Conform accepţiunii termenului, camarila desemnează „curteni din anturajul unui rege sau al unui şef de stat, care influenţează politica statului în interesul lor personal” , în D E X , 1989 :129.

PREŞEDINTELE CONVENŢIEI DEMOCRATICE - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

421

priv ire la p re şed in te le C o n stan tin escu , Z oe P etre a trim is către A lianţă o „ sc riso are de o duritate sta lin istă”. Textul îl condam na pe Stan şi co n d u c ere a A lian ţei C iv ice23: Hra o înfierare şi in acelaşi timp se cerea adeziune, exact în stil stalinist, îm potriva conducerii A lianţei, pentru separarea şi crearea unei alte A lianţe. Adicâ ceva oribil. Eu nu mai vorbeam cu Em il C onstantinescu, dar Petre M ihai Bâcanu 1-a sunat şi i-a spus să oprească im ediat acţiunca, altm interi publica im ediat o scrisoare deschisă în R o m â n ia lib e r ă . A m organizat im ediat o întîlnire, şi cum noi nu am vrut la Palatul C otroceni, ea s-a desfăşurat la U niunea Scriitorilor. Ei dorea să ia un prem iu de la East-W est Institute din N ew York, pe care îl luase înainte şi Vâclav Havei, Or. pentru aceasta ei avea nevoie să ne ceară - şi in cele din urmă i-am dat - recom andarea noastră. A m zis că da, dar să stăin de vorbă. Eu nu am anunţai presa, dar cînd ne-am dus a co lo , era o m ulţim e im ensă d e ziarişti. A fost o discuţie în care el ne-a luat cu „voi îm i cereţi m ie să fiu dictator, dar eu sînt un preşedinte dem ocrat”. Asta o m ai spusese de o sută de ori deja, că el nu are de fapt nici o putere ca să facă tot ce i se cerea. Ş i i-am s p u s : „Ştii, ce 7 La uşă sînt cîteva zeci de ziarişti, presupun că iu i-ai chem at, pentru că eu nu am spus nim ănui. D acă nu te opreşti în clipa asta şi nu începi sâ discuţi ca un om norm al, ca un intelectual şi nu încercăm să vedem ce se indm plă între noi, eu mă sco l, ies şi le povestesc tot ce s-a întîmplat pină acum , şi chestia cu scrisoarea şi de ce nu mai stau aici - pentru că tu nu eşti în stare să vorbeşti ca un om norm al”. S-a speriat şi au urmat opt ore d e discuţii prieteneşii. A fost singura discuţie serioasă pe care am avul-o cu el după ce a fost ales, în care el a reuşit să ne im presioneze povestind e fectiv cît de greu ti este. Şi nu mă în d o iesc că îi era extraordinar de greu. Dar răspunsul nostru de atunci şi de acum este că sigur că era greu, dar avînd în vedere că nu încerci să te b azezi pe nici una din forţele care pot să tc sprijine, nici nu ai cum să term ini cu bine. Şi nu a terminat cu bine.

A propierea dintre C o n stantinescu şi C oposu nu a echivalat cu ap ro p ie rea dintre preşed in tele C D R şi al P N Ţ C D , în ciuda faptului că p rim u l devenise m em bru P N Ţ C D . C onstantinescu a avut m ereu rezerve faţă de partidul înfiinţat de M aniu şi M ihalache, dar m ai ales faţă de o rien tările im prim ate acestuia de C oposu şi colaboratorii săi. E le nu au fosl însă exprim ate faţă de conducerea ţărănistă, ci în alţe contexte. în 1993, de pilda, în tr-u n cerc re strîn s. Ia o co n fe rin ţă a liberalilor, la p u ţin ă vrem e d u p ă ce Seniorul ţărănist îi cedase locul de p re şed in te al C D R , referindu-se la strategiile p o si­ bile de co n so lid are a dem o craţiei, C onstantinescu a criticat P N Ţ C D -u l de pe poziţii „lib erale" : Sînt p o sib ile două solu ţii, a căror contribuţie sp ecifică la consolidarea dem ocraţiei trebuie foarte bine chitanţă. U na ar fi cea a întăririi conotaţiilor pozitive ale statului ca furnizor de protecţie socială. Este soluţia pe care o promite dem agogia P D S R (F S N ) şi a aliaţilor săi. O orientare favorabilă rolului statului în asigurarea protecţiei so cia le există şi în P N Ţ C D . Ea răspunde unei anumite mentalităţi, a unei mari părţi a populaţiei, pentru care starul (mai ales executivul, cu care este identificat statul, spre deosebire de legislativ, perceput ca entitate diferită şi mai mult ornam entală) este considerat marele responsabil, în bine sau în rău, pentru tot ce se intîmplă cu ţara. Ea se bazează şi pe faptul că marea majoritate a m ijloacelor materiale este controlată de stat în calitate de patron a! unei părţi covirşitoare din avuţia naţională, ca şi pe faptul că, pe term en scurt, o redistribuire a m ijloacelor materiale către populaţie se face mai uşor, chiar daca im perfect, prin canalele de stat existente, spre deosebire de alte forme de redistribuire şi de protccţie, care trebuie să inventeze şi căile, şi m ijloacele.

23. Interviu cu Ana Blandiana.

422

„NU PUTEM REUŞI DECÎT ÎM PREUNĂ”

D eficien ţa a cestei soluţii stă în aceea că vrea să construiască noul cu prea multe materiale refolosib ile a!e vech iu lu i, f3ră să susţină procesul necesar d e consolidare a societăţii c iv ile şi a sentim entului că responsabilitatea cetăţenească drept tem eiuri ale unei dem ocraţii eficien te24.

A ceste puncte de vedere exprim ate în 1993 p re fig u rea ză tipul de po litică făcut de P N Ţ C D d u p ă 1996. C ritic a lui C onstantinescu, ad resată în egală m ăsu ră P D S R şi P N Ţ C D , a răta că el e ra conştient de deficienţele m odului de a concepe politica econom ică an terio r in trării în P N Ţ C D . A cest fapt a r pu tea explica lip sa lui de elan refo rm ist de du p ă 1996, d ar şi rezervele p erso n ale cu p riv ire la P N Ţ C D . S -ar explica to to d ată m odul în care, ca p reşedinte al ţării, a trata t m ai apoi p artid u l care l-a p ro p u lsat p o litic, d a r n u şi faptul că, deşi cu n o ştea respectiva orientare, n u a făcut nim ic eficien t p en tru a o contracara. Şi din acest exem plu reiese p re c aritate a legăturii dintre C onstantinescu, în calitate de p reşedinte a! republicii, şi P N Ţ C D , în calitate de principal partid de guvernăm înt. Vom reveni asu p ra fo rţe lo r pe c a re se sprijinea preşed in tele C onstantinescu. în ceea ce priveşte în d ep lin irea agendei C o nvenţiei, fostul p re şed in te nu a m ai avut tim p şi interes să d iscute cu reprezentanţii aso ciaţiilo r civice sau ai p artid e lo r politice despre re alizarea ei efectivă. L iderii AC, d ar şi ai alto r o rganizaţii civice, ai intelectua­ lităţii critice, ai p resei au subliniat că - în toţi anii în ca re p artid ele C onvenţiei s-au aflat în coaliţie - ideile, atitudinile, valorile, iniţiativele şi n em u lţu m irile lo r au fost în p erm a n en ţă nesocotite atît la nivel parlam entar, cît şi g uvernam ental. C h ia r d acă este o speculaţie, liderii civici c o n sid eră că întreaga atitudine din C onvenţie a r fi fost alta dacă de la nivelul preşedinţiei ar fi venit alte sem nale. C h ia r dac ă „telefonul roşu de la C o tro c e n i” n -a m ai sunat la T eleviziunea R om ână p en tru a d a indicaţii p riv in d m odul de m ediatizare al lid erilo r A C , la p o stul naţional au existat m ere u oam eni ca re au m enajat sensibilităţile p re şe d in ţie i, astfel încît m esajele critice ale lid e rilo r AC n-au fost auzite. D upă cum re la ta A na B landiana Ia o em isiune televizată de d upă alegerile din 20 0 0 , cîtă vrem e C D R a fost la g u v ern are, ea nu a fost niciodată invitată la em isiuni în direct. D u p ă cîştig are a ale g e rilo r d in 1996, a în cep u t o sp ectacu lo asă lu p tă îm potriva corupţiei. L a 7 ian u arie 1997, preşedintele C onstantinescu a convocat CSAT într-o şedinţă ex tra o rd in ară pe tem a luptei anticorupţie. în tr-u n m esaj ad resat ţă rii, el a declarat că crim a organizată şi co ru p ţia au atins un nivel care p u n ea în pericol sig u ran ţa naţională. P en tru a lupta eficien t îm p o triv a lor, a fost înfiinţat C onsiliul N aţional de A cţiune îm p o triv a C orupţiei şi C rim ei O rganizate (C N A IC C O ), subordonat p re şed in ţie i, m ai precis CSAT. A sem enea organism e treb u iau înfiinţate la nivelul fiecărui ju d e ţ. O re m in is­ cenţă a m entalităţii societăţii civile la C o n sta n tin e scu a fost aceea că aceste" consilii urm au să fie „in terfeţe" între poliţie, S R I, P archet şi organizaţiile societăţii civile. Lui Iliescu nu i-ar fi trecut p rin m inte să p u n ă serviciile secrete în contact cu societatea civilă (d o ar d u p ă p ie rd e re a p u te rii, el a desco p erit care a fost valoarea so cietăţii civile). O in terp retare m u lt m ai p rag m atică, venită din in terio ru l cercului fostei p u teri, spunea că, de fapt, c re a re a C N A IC C O a însem nat subm inarea institu ţiilo r statului, în p a rtic u la r a M inisterului de Interne şi a M in iste ru lu i Ju stiţiei25. P lanul nu a re u şit decît parţia l, la

24. Emil Constantinescu, „Liberalismul şi problemele tranziţiei”, conferinţă la Seminarul internaţional al tinerilor liberali din Europa Centrală si de Est, Ilieni (judeţul Covasna), iulie 1993 (Constantinescu, 2 0 0 2 ,2 : 184). 25. Interviu cu un fost demnitar, membru ai unuia dintre guvernele din perioada 1996-2000, care a promis că va dezvălui public ceea ce a însemnat cu adevărat preşedinţia lui Constantinescu.

PREŞEDINTELE CONVENŢIEI DEMOCRATICE - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

423

M inisterul de In tern e, unde se trecea cu u şu rin ţă de au to ritatea m inistrului G avril D ejeu, ai cărui generali veneau frecvent p e n tru „c o n su ltă ri” la P alatul C o tro cen i, fără m ăca r să-l anunţe pe şeful instituţiei. în schim b, la M inisterul Justiţiei, d a to rită îm p o triv irii lui Valeriu S toica, nu s-a p u tu t întîm pla la fel. în o ric e ca z, ineficienţa C JA IC C O a venit din aceea că m ulte erau subordonate re p rez en tan ţilo r din terito riu ai P D S R , care e rau preşedinţi ai co n siliilo r ju d eţen e . în cîteva luni, au fost arestate cîteva p erso n aje notorii dm lum ea aface rilo r n ecu rate, c a şi din lum ea interlopă (Z a h er Iskandarani, S ever M ureşan), reprezentînd adevărate m afii care p u sese ră in p erico l statul de drept. La 23 m artie 1997, la W orld T rade C en ter B ucureşti, c u o cazia F orum ului C ran s M ontana, in faţa o am en ilo r de afaceri străini, preşedintele a d ec la rat că a fost d e ja sto p at jafu l m afiilor în unele d o m en ii26. S tructurile m afiote a r fi intrat „în tr-o p erio a d ă de aşte p ta re ” , a spus C onstantinescu, aducînd în sprijinul său „confirm area p rim ită din parte a serviciilor de inform aţii ale ţă rii”. C ît de m ultă încredere se pu tea avea în aceste serv ic ii, vom vedea, însă ideea încetării activităţii m a fiilo r tutunului (de pildă) avea să fie contrazisă jh ia r de im plicarea unui serviciu de inform aţii în co n tra b an d a cu tutun. S pre stupoarea p articipanţilor din O ccid en t, C onstantinescu a m ai dec la rat că radicalism ul cam paniei anticorupţie rom ân eşti a r fi su rp rin s „c h ia r şi statele occidentale lansate de m ulte ori Intr-un p roces le n t şi c h ia r in efic ie n t”. D e-a lungul tim pului, C N A IC C O a p ăru t interesat de sco aterea la iveală a u n o r cazuri de corupţie în c a re fuseseră im plicaţi reprezentanţii fostei p u teri (ai P D S R , d a r şi ai p an id e lo r-sa te lit sau ai clientelei politice). M arile cazuri de corupţie scoase la iveală erau legate de devalizarea sistem u lu i fm an c iar-b a n car (cazuri notorii precum B A N C O R E X , Dacia Felix, BA N C O O P, C red it B ank, B anca „ C o lu m n a ”), de ilegalităţile şi m afiile din dom eniul flotei m aritim e, p etro lu lu i, industriei chim ice, alcoolului, co n trab an d ei cu ratun şi ca fea (cazul Iskandarani). L upta an ticorupţie fusese u n p unct cru cial al agendei .le c to ra le refo rm iste a C D R şi a candidatului acesteia Ia preşedinţie. E a avea o m iză politică şi elec to rală en o rm ă , p e n tru că în m ulte ca zu ri ram ificaţiile ajungeau la v îrfu rile politice ale fostei p u te ri, iar opinia p ublică aştepta în deplinirea p ro m isiu n ilo r cu privire la erad icarea co rupţiei. C u toate acestea, cam pania an tico ru p ţie a intrat în letargie, iar C N A IC C O a devenit m ai cu rîn d un m ecanism de contabilizare şi raportare a pagubelor produse de co ru p ţia şi crim a organizată d ecît u n instrum ent eficien t de com batere şi lim itare a m arii corupţii. D upă ce, în m artie 1997, preşedintele R om âniei anunţa că or fi date publicităţii m arile ca zu ri de corupţie, la scu rtă v rem e, el va d eclara că activ itatea „c o m isiilo r an tico ru p ţie s-a îm p o tm o lit”. D upă izbucnirea scandalului „A facerea Ţ igareta II” . în care presa a scos ta iveală m ulte aspecte o bscure şi conexiuni cu cercu rile Je la Palatul C o tro cen i, retorica prezidenţială an ticorupţie a devenit tot m ai irelevantă, la u n m o m en t dat co m isiile ju d e ţe n e an ticorupţie au început să se desfiinţeze, pe motiv de lip să de activitate. în paralel, în vrem e ce lupta an tico ru p ţie stagna, întrucît C onstantinescu tăiase pe erticală leg ătu rile evidente d in tre stru ctu rile m afiote, clientelare şi stru ctu rile de putere centrale, inclusiv c o n d u c erile se rv ic iilo r secrete, c o ru p ţia cu n o ştea o spectaculoasă înflorire pe o rizo n tală, la nivel local, uade g ru p u rile de interese asociate celo r mai diverse p artid e îşi d ăd u se ră m îna în gestionarea u n o r afaceri d in tre cele m ai dubioase.

.6

.E m il Constantinescu : Jaful mafiilor bancare, petroliere, ale alcoolului si tutunului a fost stop^f” , R o m ân ia lib e r ă , 24 martie 1997.

424

„NU PUTEM REUŞI DECÎT ÎM PREUNĂ”

Încît, cei c a re vo taseră p en tru C onvenţie şi C onstantinescu e rau uim iţi de declaraţiile cu priv ire la v icto ria p e care R om ânia a r fi cunoscut-o în lupta anticorupţie, D eclaraţiile co n trad icto rii ale preşed in telu i cu p riv ire la co ru p ţie au re flectat o m alform aţie stru ctu ra lă a politicii duse pe v rem ea R epublicii C o n stantinescu. N oul p reşedinte a p re tin s c ă p rin ven ire a sa la p u tere s-a schim bat regim ul politic, însă, în realitate, nu s-a schim bat nim ic d in p u n ct d e vedere instituţional şi constituţional. F enom enul continuităţii p o litice a fost d em onstrat p rin acceptarea aceloraşi principii co nstituţionale de legitim itate. P reşed in tele a declarat că p e tim pul m andatului său nu se va schim ba nici o lite ră din C onstituţie. D e team a de a nu fi acuzat (de m oştenitorii Securităţii şi ai vechiului reg im politic co m unist, de Petre R om an, Io n Iliescu , P D , P D S R , P R M etc.) că v re a să schim be republica în tr-o m onarhie, fostul p re şed in te al C D R a făcut o pro m isiu n e pe care nim eni nu i-o ceruse. Or, tocm ai perio ad a 1996-2000 era cea m ai bună ocazie p en tru o m odificare profundă, ca re , de altfel, fusese şi prom isă. Teoretic, toate forţele politice responsabile din R om ânia e rau interesate de m o d ificarea C o nstituţiei (în ceea ce priveşte regim ul pro p rietăţii, caracteru l statului - naţional sau m u ltinaţional fu n cţio n area p u terii legislative şi a P arlam entului p en tru a fi elim inate blocajul şi am înările d ato rate reduplicării aceloraşi funcţii în am bele ca m ere)27. P ractic însă, ele nu au făcut nim ic. U n a d in tre m oştenirile politice ale perio ad ei 1996-2000 a fost restanţa co n stituţională creată d ato rită fricii c ă o schim bare pro fu n d ă a r fi atras p ierd e rea v iito a relo r alegeri. O r, tocm ai p en tru că nu au schim bat nim ic, partidele din C D R vor fi aspru penalizate de către electorat28. întregul aran jam en t al p u te rii - inclusiv m ult criticatul CSAT - a răm as neschim bat sub pre şed in ţia lui C o n stan tin escu , cel care p ro m itea să schim be totul. Pentru noua echipă venită la C o tro cen i, p u te re a dobîndită a fost u n lucru atît de inedit şi fascinant, încît s-a c o m p lăc u t în folosirea m eca n ism e lo r ei, pe c a re iniţial nici m ăca r nu le cunoştea29. F aţă de obiecţiile anum itor lideri politici din C onvenţie cu priv ire la caracterul

27. Este semnificativ faptul c i, dintre forţele CDR, PNL a pornit o iniţiativă de amendare a C onstituiri în sensul garantării proprietăţii private. UDM R s-a împotrivit întotdeauna definirii statului în termeni etnici (ca „stat naţional”), nu în termeni civici {pentru o discuţie în acest sens, vezi Dan Pavet, „Preliminarii la statul m ultinaţionar, S fera p o l i t i c i i , anul VI, nr. 58, martie 1998), Ritmul adoptării legilor în Parlament a nemulţumit toate partidele din coaliţie, şi toate ar fi vrut să participe la un proces de amendare a Constituţiei. 28. Ca urmare a presiunii tuturor forţelor politice, după alegerile din 2000, pierdute de CDR, s-a ajuns la un consens privind necesitatea amendării Constituţiei. în mod simptomatic, singura forţă politică supravieţuitoare din CDR !a nivel parlamentar, anume PNL, a semnat un pact politic cu PDSR, care includea ca punct principal reforma constituţională. Iar protocolul cu PDSR din decembrie 2000 avea să fie rupt de către PNL, m martie 2001, tocmai datorită faptului că partidul lui Năstasc nu se grăbea să facă reforma constituţională. 29. Este revelatoare mărturia unuia dintre consilierii lui Constantinescu, care i-a relatat lui Vladimir Tismăneanu că noilor veniţi la putere „nu li se dăduse nici măcar planul palatului C otroceni! fcîusla, aşaâat, utiet scYuttMn esetfi,\a\&" (vezi Trantaeanu, 1 0 0 0 '. IV ). Mărturia W&&C& tosm a \a ton i n e ş t i , s e v a d e s f ă ş u r a în U n iv e r s it ă ţ i ş i I n s titu ţii d e C e r c e t a r e c o r e s p u n z ă t o r o r g a n iz a t e ş i p e ’f n g i A C A D E M I A R O M Â N Ă . F in a n ţa r e a e i s e v a r e a liz a ş i d e c ă tr e e v e n t u a lii s p o n s o r i , în c u r a ja ţi

AN EXA 8

548

p r in f a c ilit ă ţi fin a n c ia r e c o r e s p u n z ă t o a r e . S e v o r s u s ţ in e în m o d s p e c i a l d o m e n iile ş i d i r e c ţ i il e in

c a r e c e r c e tă to r ii r o m â n i d is p u n d e e x p e r ie n ţă ş i d e r e z u lta te r e c u n o s c u te p e p l a n in te r n a ţio n a l. C E R C E T A R E A A P L I C A T I V Ă s e v a d e s f ă ş u r a în in s t it u ţ iile d e în v ă ţ ă m în t s u p e r io r t e h n ic sa u e c o n o m ic ş i în U n ită ţile d e c e r c e ta r e ş tiin ţif ic ă , d e z v o lta r e t e h n o lo g ic ă , p r o i e c t a r e ( U . C . D . P . ) . R e z u lt a t e le e i - p e te r m e n s c u r t - v o r f i p r e p o n d e r e n t c o r e la t e c u p r o g r a m u l r e f o r m e i şi d e z v o lt a t e în c o m p le m e n t a r it a t e ş i c u a c ţ iu n ile d e c o o p e r a r e in t e r n a ţ io n a lă . R e s tr u c tu r a r e a ş i p r iv a t iz a r e a tr e p ta tă a U . C . P . D . s e v o r r e a liz a s im u lt a n c u a n g r e n a r e a lo r în p r o c e s u l d e r e fo r m ă ş i r e s tr u c tu r a r e a e c o n o m i e i . P r iv a t iz a r e a U . C . D . P . v a fi p r e c e d a t ă , d e r e g u lă , d e p r iv a t iz a r e a a g e n ţ ilo r e c o n o m i c i ş i d e o e v a lu a r e p a t r im o n ia lă , s o c i a l ă ş i in t e le c t u a lă s p e c i f ic ă p e n tr u a c t iv e le „ t a n g ib ilă ” ş i a c e l o r „ i n t a n g i b il e ” ( r e p u ta ţia , m a r c a , p a t r im o n iu l i n t e le c t u a l) . A c t iv it a t e a U . C . P . D . s e

va o r ie n t a ş i s p r e a d a p ta r e a , g e n e r a r e a ş i d if u z a r e a r e z u lt a t e lo r

s p e c i f i c e p r in in t e r m e d iu l C e n tr e lo r d e T r a n s fe r T e h n o lo g ic ( „ i n c u b a t o a r e ” ) c u s c o p u l s tim u lă r ii

s i s t e m u lu i e c o n o m ic d e în t r e p r i n d e r i p a r t i c u la r e m ic i ş i m i j l o c i i ;

3. R e s tr u c t u r a r e a s o c i a l ă R e s tr u c tu r a r e a e c o n o m ic ă ş i p r iv a ti z a r e a v o r d e te r m i n a s c h i m b ă r i m a jo r e ş i în s tr u c tu r a s o c ia lă a R o m â n ie i. R e s tr u c tu r a r e a s o c i a lă e s te m a i in e r ţ ia l ă d e c î t c e a e c o n o m ic ă f iin d d e t e r m in a t ă d e o d o z ă s u f ic i e n t d e s e m n i f i c a t i v ă d e n e î n c r e d e r e în r e fo r m ă . R e a liz a r e a r e f o r m e i e c o n o m i c e , a t r a n z iţ ie i la e c o n o m ia d e p ia ţ ă , s e d o v e d e ş t e u n p r o c e s c o m p l ic a t , c u u n im p a c t s o c i a l p u t e r n ic , ş o c a n t ş i d u r e r o s p e n tr u m a j o r it a t e a p o p u la ţ ie i.

S tr u c tu r a (a c tu a lă ) s o c i a lă e s t e n e f a v o r a b ilă a m p lo a r e i ş i o b ie c tiv e lo r r e f o r m e i n e c e s a r e : 6 0 % - p o p u la ţ ie o c u p a t ă in s e c t o a r e le in d u s t r ia le ;

3 0 % - p o p u la ţ ie o c u p a t ă în a g r ic u lt u r ă ( d in

c a r e 2 / 3 s in t în v îr s t ă d e p e s t e 5 5 a n i ş i 2 / 3 s în t f e m e i ) ;

10% - p o p u la ţ ie o c u p a t ă în s f e r a

s e r v ic ii l o r d e s t a t . S e p r e v e d e c a p r o c e s u l d e r e s tr u c tu r a r e s o c ia lă , in c o r e la r e c u p r o p r ie ta te a p a r tic u la r ă m i c ă ş i m i j l o c i e s e v a c a r a c te r iz a p r i n d e p la s a r e a a c c e n t u a t ă a p o p u l a ţ i e i u r b a n e s a la r ia t e c ă tr e s tr u c tu r a in v e s t it o r ilo r , în t r e p r in z ă t o r ilo r in d u s t r ia li, a g r ic o li ş i m a i a l e s d e s e r v ic ii , n u m a i d a c ă s t im u la r e a c ă tr e a c e s t e a v a f i c o r e s p u n z ă t o a r e . S tr u c tu r a ţ ă r ă n e a s c ă - c u sp r ijin u l n e c e s a r - s e v a d e p la s a c ă tr e fo r m u le fe r m ie r e ş i a s o c ia t iv e în c o n d i ţ i i l e u n e i l e g i s l a ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e ş i s t im u la t iv e .

R e s tr u c tu r a r e a s o c i a lă n u s e p o a t e r e a liz a în a f a r a r e c u n o a ş te r ii ş a n s e lo r e g a le în o r ic e d o m e n iu d e în tr e p r in d e r e , a e g a lită ţii t u t u r o r c e t ă ţ e n il o r în f a ţ a leg ilo r, a fa p tu lu i c ă o a m e n ii d a u r a n d a m e n t c u a t î t m a i m a r e c u c tt r e z u lt a t u l m u n c i i l o r le d e te r m in ă m a i e v id e n t s o a r ta . L ib e r t a t e a in tr ă r ii ş i i e ş ir i i d e p e p ia ţă c o n s t it u ie p r e m is a e s e n ţ i a lă a a s i g u r ă r i i c lim a tu lu i c o n c u r e n ţia l e c o n o m ic ş i s o c ia l, p r i n m u ltip lic a r e a a g e n ţilo r. L a r in d u l s ă u , c lim a t u l c o n c u r e n ţ ia l e s t e n e c e s a r r e la n s ă r ii ş i d e z v o lt ă r ii o f e r t e i e c o n o m i c e ş i s o c i a le . P e n tr u a s ig u r a r e a c o r e c t it u d in ii in tr ă r ii ş i ie ş ir i i d e p e p ia ţă , C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă v a e la b o r a o s tr a te g ie u n ita r ă ,

c a r e v a d e f i n i , î n p r im u l r în d , r e s p o n s a b ilită ţile e c o n o m ic e , f i n a n c i a r e , s o c ia le ş i m o r a le fa ţă d e d e z v o lt a r e a p i e ţ e i m u n c ii a c e l o r im p lic a ţ i în p r o m o v a r e a r e s tr u c tu r ă r ii a g e n ţ ilo r e c o n o m i c i d e s ta t, a c e l o r im p lic a ţ i în p r o m o v a r e a ş i d e z v o lt a r e a în tr e p r in ­ d e r ilo r m i c i ş i m i j lo c i i. tn r e z u lt a t e le d e a n s a m b lu a le în t r e g ii r e s tr u c tu r ă r i s e va u r m ă r i r e f a c e r e a ş i c o n s o lid a r e a tr a v e r s e i d e e c h ilib r u s o c i a l ş i e c o n o m ic a s o c i e t ă ţ ii r o m â n e ş ti - p ă t u r a m ijlo c ie ( m e z o s o c ia lu l

s o c ie tă ţii) , d in a m ic a m a n a g e r ia lă , în tr e p r in z ă to a r e ş i m a jo r ita r ă ( c c a 3 5 - 4 5 % ) , fa ţă d e p o n d e r ile s o c ia le d e d e a su p r a şi d e d e d e su b t. R e s tr u c tu r a r e a s o c i a lă n u p o a t e fi c o n c e p u t ă în a fa r a o b lig a t iv i t ă ţ i i d e c la r ă r ii a v e r ilo r ş i a j u s t if i c ă r i i v e n it u r ilo r d e c ă tr e d e m n it a r i, f u n c ţ io n a r ii p u b l i c i , d e c ă tr e o r ic e p e r s o a n ă c a r e d e c id e , u t i l iz e a z ă b u n u r i a le s ta t u lu i ş i f o l o s e ş t e fo r ţa d e m u n c ă s a la r ia t ă în p r o p r ie t a t e a d e s t a t , la o r ic e n i v e l d e ie r a r h iz a r e .

PLATFORMA-PROGRAM A CONVENŢIEI DEMOCRATICE DIN RO M ÂNIA..

549

C ap . IV. S ecuritatea socială P ro te cţia so c ia lă d ec u rg e din d re p tu l f ie c ă r u i cetă ţea n d e a f i a p ă r a t d e ris c u rile so cia le, c u m s î n t : b o a l a , b â tr în e ţ e a , m a t e r n it a t e a , o r fa n it a t e a , in v a lid ita t e a , ş o m a j u l, s a r c in ile fa m ilia le ( t n s p e c i a l a le f a m iliilo r c u m a i m u lţi c o p i i ) , in f la ţ ia , in s t a b ilit a t e a m o n e t a r ă . î n p r e z e n t s e tr a v e r s e a z ă o f l a g r a n t ă c o n tr a d ic ţie în tr e o b i e c t i v e l e p r o t e c ţ ie i s o c i a l e ş i r e s u r s e le d i s p o n i b i l e î n a c e s t s c o p . U n t im p , d is im u la t ă p r i n m ă s u r i p o p u lis te , c a r e a u a f e c t a t în s p e c ia l

a c u m u la r e a ş i d e f i c i t u l b u g e ta r, ş i p r in c o n s u m u l s o c i a l a s i g u r a t d in i m p o r t d e r e z e r v e le v a lu ta r e a l e f ă r ii, a c e a s t ă c o n t r a d ic ţ ie c a p ă t ă f o r m e a c u te . R e fa ce r ea

ş i d e z v o lt a r e a

s i s t e m u l u i d e s e c u r it a t e s o c i a lă

-

în c o n c e p ţia C O N V E N Ţ I E I

D E M O C R A T I C E - î ş i a r e o r ig in e a în e c h ita te a s o c i a lă ş i s e v a r e g ă s i în in s t i tu ţ ii l e s e c u r i t ă ţi i

n a ţio n a le , t d e e a p r o t e j ă r i i c e lu i m a i s la b - lip s it d e p o s ib ilit a t e a d e a m u n c i ( ş o m e r i , c o p i i , b ă t r în i, h a n d ic a p a ţ i e t c . ) - î ş i v a g ă s i c o r e c ta a p l ic a b i li t a te p r a c tic ă .

P r o te c ţia s o c i a lă e s te u n o b i e c t iv e s e n ţia l, a c ă r u i r e a liz a r e d e p i n d e d e m e r s u l r e f o r m e i, d a r î i ş i c o n d i ţ i o n e a z ă r e u ş it a . T r e b u ie p o r n it n u m a i d e la i n t e r d e p e n d e n ţ e le r e a le d in tr e e c o n o m ie ş i s o c i a l , a b o r d a te r e a lis t fă r ă d e m a g o g i e . S e c e r e o e c h ilib ra re f in a n c ia r ă re zo n a b ilă c a r e s ă d u c ă la o în ce rca re c o n ve n a b ilă a tu tu r o r p lă t it o r ilo r i m p l i c a ţ i : p a t r o n ii, p a t r o n a t e le , s a la r ia ţ ii ş i i m p o z a b ilii. S în t n e c e s a r e : •

R e d e f în ir e a p r i n le g e a p r o t e c ţ i e i s o c ia le , c u m u lt ip lic a r e a ş i d iv e r s if ic a r e a e l e m e n t e l o r în

•

G a r a n ta r e a s e c u r i t ă ţi i s o c ia le , în p r in c ip a l p r in :

r a p o r t c u c a r e s î n t d e f in it e r is c u r ile s o c i a le ; -

E x t in d e r e a a c ţ iu n ii d e p r o t e c ţ ie s o c i a l ă la to a te e v e n im e n t e le c a r e p o t in f lu e n ţ a n e g a t iv , in c lu s i v in s t it u ir e a u n o r m e c a n is m e e f i c i e n t e d e p r o t e c ţ ie a c o n s u m a t o r u l u i ;

-

C o m p e n s a r e a v e n it u r ilo r tu tu r o r p e r s o a n e lo r a l e c ă r o r r e s u r s e s în t i n f e r io a r e m in im u lu i v i t a l , î n c a d r u l u n u i p r o g r a m la r g i n s t i t u ţ i o n a li z a t ;

1.

P r o t e j a r e a s o c i a l ă d if e r e n ţ ia t ă a s a la r ia ţ ilo r p r in tr -u n s i s t e m s p e c i f i c d e m ă s u r i.

G a r a n ta r e a t u t u r o r c e t ă ţ e n il o r a p ţ i d e m u n c ă a c o n d i ţi i lo r e x e r c ită r ii u n e i a c ti v it ă ţ i p r o f e ­ s io n a le p r i n : •

a s ig u r a r e a u n o r p o l i t i c i c o e r e n t c d e c r e a r e d e lo c u r i d e m u n c ă ş i d e o c u p a r e a f o r ţe i d e m u n c ă la u n n i v e l c ît m a i r i d i c a t ;

• •

c o m b a t e r e a ş o m a j u lu i p e t e r m e n l u n g ; s t im u la r e a d e z v o lt ă r ii ş i e x t in d e r ii p r o p r ie t ă ţ ii i n d iv id u a le ş i a s o c i a t e , d e p r o d u c ţ ie ş i d e s e r v i c i i . I n m o d s p e c i a l , s u s ţ in e r e a d e z v o lt ă r ii a c e s to r a î n c e n t r e le u r b a n e m i c i ş i la s a t e , p e n tr u a s ig u r a r e a s t a b ilit ă ţ ii p o p u la ţ ie i ş i p r e v e n ir e a s u p r a a g lo m e r ă r ii o r a ş e lo r m e d ii ş i m a r i;

2.

A p ă r a r e a j u r i d i c ă a s a la r ia ţilo r , i n d i f e r e n t d e n a tu r a m u n c i i p r e s t a t e , îm p o t r i v a u n o r e v e n im e n te c a re a m e n in ţă e x e r c iţiu l a c tiv ită ţii p r o f e s io n a le .

3.

A s ig u r a r e a u n o r n iv e le d e c e n te ş i c o r e c te a le v e n itu r ilo r p r o f e s io n a le , în c o r e la r e d i r e c t ă cu g r a d u l d e im p o r ta n tă e c o n o m ic ă ş i / s a u s o c ia lă a a c tiv ită ţii. -

E x t in d e r e a a c ţ iu n i lo r d e p r o t e c ţ ie s o c i a l ă p r in c u p r in d e r e a in s i s t e m u l a s ig u r ă r ilo r s o c i a le a m ă s u r ilo r p r i v i n d : s ig u r a n ţa l o c u lu i d e m u n c ă ş i a c i ş t i g u l u i , a d is t r ib u ir ii e c h it a b il e a v e n it u r ilo r d e c o m p e n s a r e p e n t r u p e r io a d e l e d e in a c t iv it a t e fo r ţa tă ( ş o m a j , in c a p a c it a t e d e m u n c ă , m a te r n ita te );

-

P r o m o v a r e a u n o r p r o g r a m e d e p r o t e c ţ ie s o c i a lă m u lt if o r m e , c a r e s ă c u p r in d ă în c a t e g o r ia r is c u r ilo r s o c i a l e g e n e r a t o a r e d e c o m p e n s ă r i b ă n e ş ti p e n tr u p o p u la ţ ia d e f a v o r iz a t ă ş i a e f e c t e l o r in f l a ţ ie i , n iv e lu lu i c h i r i i lo r , d e v a lo r iz ă r ii m o n e t a r e e t c . ;

-

I n t r o d u c e r e a s is t e m u lu i d e a s ig u r ă r i s o c i a le c o n t r ib u t iv ş i p e n t r u ţă r a n i, c o n s t it u it p e c r it e r ii s i m i la r e ş i e c h it a b il e fa ţă d e c e l a p lic a t s a la r ia ţilo r .

550

AN EX A 8

•

C r e a r e a u n o r s u m e a lte r n a tiv e d e f i n a n ţ a r e a c h e lt u i e li l o r s o c i a le p r i n c o m b in a r e a s is t e m u lu i c o n tr ib u tiv cu c e l a l im p o z ită r ii.

•

O p o l i t i c ă c o n s e c v e n tă d e s tim u la r e a a g e n ţ il o r e c o n o m ic i, in d if e r e n t d e n a tu r a ş i fo r m a j u r i d i c ă a p r o p r ie t ă ţ ii, p r i n d i m in u a r e a i m p o z it e lo r p e p r o fit, c o r e s p u n z ă t o r d e z v o lt ă r ii v o lu n ta r e d e a c t iv it ă ţ i d e p r o t e c ţ ie s o c i a lă a s a l a r i a ţ i l o r : c o n s t r u c ţ ia d e l o c u in ţ e , p r o t e c ţ ia ţ i s p r ij in u l t in e r ilo r ş i f a m ilie i a c e s t o r a , r e c a li f i c a r e a ş i p e r f e c ţ io n a r e a p r o f e s i o n a l ă , in t e g r a r e a p r o f e s io n a lă a h a n d ic a p a ţ ilo r , in t r o d u c e r e a s i s t e m e l o r s u p lim e n ta r e d e p e n s ii ( c a s e d e p e n s ii a le a g e n ţ ilo r e c o n o m i c i ) .

In p e r i o a d a i m e d i a t u r m ă to a r e , faţă d e e v o lu ţ ia p r e ţu r ilo r ş i d e r e s u r s e le d i s p o n i b i l e , p e n tr u p r o te ja r e a p u t e r ii d e c u m p ă r a r e a v e n it u r ilo r c e t ă ţ e n ilo r s e va c o n t in u a a ju s ta r e a a c c s t o r a ( s a la r ii, p e n s ii , in d e m n iz a ţ ii d c ş o m a j , a l o c a ţ i i , b u r s e , a ju to a r e s o c i a l e ) p r in in d e x a r e ş i / s a u c o m p e n s a r e în f u n c ţ ie d e v e n it u l m e d iu n a ţio n a l. F iin d n e c e s a r ă o p e r i o a d ă d e a n a liz ă ş i d e p r e g ă tir e , d u p ă u n d i a lo g n a ţ i o n a l b a z a t p e p r in c ip iu l - n im e n i n u t r e b u ie e x c lu s , in te r e s e le n ic i u n u i c e tă ţe a n n u tr e b u ie ig n o r a te - p u r ta t d e g u v e r n , p a t r o n a t , s i n d i c a t e , b ă n c i ş i p a r t id e le p o l i t ic e c a r e s ă d u c ă la u n c o n tr a c t s o c i a l al r ă s p u n d e r ilo r ş i p a r t ic ip ă r ii în t r e g ii s o c i e t ă ţ i la r e s tr u c tu r a r e a şi r e v it a liz a r e a r e f o r m e i, în m o d g a r a n ta t, p r in tra ta rea d if e r e n ţ ia t ă în l o c u l a c ţ iu n ii g lo b a l e , s e v a p r o c e d a la r e a liz a r e a u r m ă to a r e lo r O B IE C T IV E : a) Şom aj A j u t o r u l d e ş o m a j a c tu a l s e v a in lo c u i c u d o u ă a lt e r n a t iv e d e a j u t o r : a ju to r o b i ş n u i t ş i a ju to r

m a jo r a t. A ju t o r u l m a jo r a t s e v a a c o r d a p e p e r io a d a p r im e lo r 6 lu n i d e ş o m a j . D u p ă 6 l u n i, s e v a p r im i a j u t o r d e ş o m a j o b iş n u it. •

m ă r ir e a e t a p iz a t ă a c u a n t u m u lu i m in im a c tu a l al a j u to r u lu i d e ş o m a j p e p r im e le 6 l u n i, p în â c în d s e v a t r e c e Ia c e l e d o u ă f o r m e d e a ju to r d e ş o m a j ;

•

a c o r d a r e a a ju to r u lu i d e ş o m a j s e va f a c e p e o p e r io a d ă d e 1 a n . A j u t o r u l d e ş o m a j o b iş n u it s e v a c o r e la c u s a la r iu l m in im b r u t p e e c o n o m ia n a ţ io n a lă , d a r n u va p u te a f i m a i m ic d e 6 5 % d in a c e s ta ;

•

in d e m n iz a ţ ie ( d e a s is t e n ţ ă s o c i a lă ) d e ş o m a j , s ta b ilit ă a n u a l, a c o r d a tă fă r ă lim it ă d e t im p p e r s o a n e lo r c a r e n u m a i p o t b e n e f ic ia d e a ju to r d e ş o m a j , c u d if ic u lt ă ţ i d o v e d it e la r e in s e r ţia p r o f e s io n a lă . I n d e m n iz a ţ ia d e ş o m a j nu v a f i m a i m i c ă d e 6 5 % d in s a la r iu l b r u t m in im p e e c o n o m ia n a ţ io n a lă ş i s e v a s c u ti p e o p e r io a d ă d c 1 2 lu n i d e p la ta C A S - u l u i, fă r ă c a p r in a c e a s ta s i s e a f e c t e z e d r e p t u r ile d e a s ig u r ă r i s o c i a le ş i d e p e n s i e ;

•

r e g le m e n t a r e a in c o n d iţ ii e c h it a b il e a d r e p t u lu i d e a s ig u r ă r i s o c i a le c u v e n i t e s a la r ia ţ ilo r în c a z d e ş o m a j p a r ţia l ( t e h n i c ) ;

•

p r e v e n ir e a u n u i ş o m a j r a d ic a l p r in r e g le m e n t a r e a p o s ib ilit ă ţ ilo r d e f u n c ţ io n a r e a o c u p ă r ii l o c u r ilo r d e m u n c ă p r in p r e s t a ţ ia în ta n d e m ( d iv iz a r e a l o c u lu i d e m u n c ă : 1 l o c /2 a n g a ja ţi sa u 2 l o c u r i / 3 a n g a j a ţ i) , m u n c a p e p e r io a d a lim it a t ă , m u n c a la d is ta n ţă ( d o m i c i l i u ) , c o n t r a c t e d e m u n c ă p e c a p a c it a t e d e p r o d u c ţ ie ( p r o g r a m e p a r ţ ia le ) e t c . ;

•

a c o r d a r e a t in e r ilo r în v îr s tă d e p în ă la 2 6 a n i, a b s o lv e n ţ i a i u n e i f o r m e d e în v ă ţ ă m în t d e fo r m a r e p r o f e s i o n a l ă , a u n u i a ju to r d e ş o m a j c o r e la t c u m ă r im e a s a la r iu lu i m in im p e e c o n o m ia n a ţio n a lă p e o p e r io a d ă d e 1 a n ;

•

c r e a r e a ş i f u n c ţ io n a r e a r e ţ e le i d e c o n v e r s ie ş i r e in te g r a r e a p r o f e s i o n a l ă a ş o m e r i l o r ;

•

s t i m u la r e a ş o m e r i lo r s ă d e v in ă în t r e p r i n z ă to r i p r i n a c o r d a r e a c u m u la tă a a j u t o r u lu i d e ş o m a j c u v e n it p e o p e r io a d ă d e p în ă la 1 a n d e z i l e , c a m ij lo c i n v e s t iţ io n a l in iţia l ş i p r in d iv e r s if i c a r e a a j u t o a r e lo r f in a n c ia r e ( c r e d it e d e c o m p le t a r e p r e f e r e n ţ ia le , s c u t ir i d e o b l i ­ g a ţ i il e d e a s ig u r ă r i s o c i a l e , d e p e n s ie p e o p e r io a d ă d e tim p e t c . ) , p e n tr u t o a t e c a z u r ile d e in iţ ie r e a u n o r a c ti v it ă ţ i p a r t i c u la r e p r o d u c t i v e in d u s tr ia le , a g r i c o le ş i d e s e r v i c i i ;

•

t r e c e r e a la a j u t o r u l d e ş o m a j în s u m a f i x ă în f u n c ţ ie d e e v o lu ţ ia p r o c e s e l o r d e a ju s ta r e , r e s tr u c tu r a r e ş i d e s t a b iliz a r e a s it u a ţ ie i e c o n o m i e i ;

•

r e g le m e n t a r e a u n e i p e r io a d e m a i m a r i d e u n a n p e n tr u a c o r d a r e a a ju to r u lu i d e ş o m a j , în f u n c ţ ie d e e v o lu ţ ia r e z u lt a t e lo r e c o n o m i c e ş i a f o n d u r ilo r c o n t r ib u a b ile .

PLATFORMA-PROGRAM A CONVENŢIEI DEMOCRATICE DIN ROM ÂNIA.

551

H P en sii A s ig u r a r e a u n e i p e n s ii d e b a z ă p e n tr u to ţ i s a la r ia ţ ii, s t a b ilit ă p e b a z ă d e p r o c e n t u n ic ş i a c ă r u i a a s c u m v a fi în f u n c ţ ie d e d u r a ta m u n c i i p r e s ta te s i m ă r im e a s a la r iilo r p r im it e în c e l e 2 4 d c lu n i y s D e r g â t o a r e d a te i p e n s io n ă r ii; -

a d a p ta r e a c u r e g u la r ita t e a p e n s ii l o r d e b a z ă n iv e lu lu i c r e s c în d a l s a la r iilo r ş i , in a c e l a ş i t im p , a p ă r a r e a lo r d e d e v a lo r iz a r e a m o n e t a r ă ;

-

d e p a r ta ja r e a c o t e i d e c o n t r ib u ţ ie la fo n d u l a s ig u r ă r ilo r s o c i a le , în tr e p a tr o n ş i s a la r ia t p r e c u m ş i f ix a r e a u n e i c o t e s u p e r io a r e î n s a r c in a p a t r o n a t u lu i ;

-

a c o r d a r e a d e p e n s ii d e in v a lid ita t e in d if e r e n t d e n a tu r a in v a lid ită ţ ii ş i d e v e c h im e a în m u n c ă , d a r d if e r e n ţ ia t e î n f u n c ţ ie d e g r a d u l i n v a l i d i t ă ţ i i ;

-

d e s f iin ţ a r e a o b l i g a ţ ie i d e c o t iz a r e p e n tr u p e n s ia s u p lim e n ta r ă ş i l e g if e r a r e a d r e p tu lu i f ie c ă r u i c e t ă ţ e a n , in d if e r e n t d e p r o f e s iu n e s a u a c t iv it a t e , d e a c o n t r ib u i b e n e v o l ş i n e lim it a t la f o n d u l p e n s ie i s u p l i m e n t a r e ;

-

in tr o d u c e r e a s is t e m u lu i d e a s ig u r a r e s o c i a lă b a z a t p e c o n t r ib u ţ ii o b li g a t o r i i ş i b e n e v o le , c a r e s ă p e r m it ă o b ţ in e r e a u n o r p e n s ii e g a l e c u v e n it u r i d in m u n c ă ;

-

p e n s io n a r e a p r o g r e s iv ă ş i a n t ic ip a t ă , la c e r e r e , a s ig u r in d u - s e b e n e f i c i a r i l o r ( î n v îr s tâ d e p e s t e 5 0 d e a n i - f e m e i , 5 5 d e a n i - b ă r b a ţi), p e n tr u p e r io a d e lim it a t e , d e p e n s ii în tr -u n c u a n tu m d e c e l p u ţin 6 0 - 6 5 % d in s a la r iu l a v u t ;

-

c o m b in a r e a s i s t e m u l u i c o n t r ib u t iv ( o b lig a t o r iu ş i b e n e v o l) c u im p o z it a r e a p e v e n it p e n tr u

-

u n ifo r m iz a r e a d r e p t u r ilo r Ia p e n s ii l e c u v e n i t e s a la r ia ţ ilo r ş i lib e r p r o f e s i o n i ş t i l o r ;

-

r e c u n o a ş t e r e a d r e p tu lu i la o p e n s ie s o c i a lă în fa v o a r e a c e t ă ţ e n ilo r in c a p a b ili s ă p r e s t e z e o

-

in t r o d u c e r e a s is t e m u lu i d e a s ig u r a r e a p e n s ii l o r ;

fin a n ţa r e a c h e lt u ie l il o r n e c e s a r e p lă ţii p e n s i i l o r ;

m u n c ă e f ic ie n t ă ş i lip s iţ i d e r e s u r s e m a te r ia le ( o a m e n i d e z a v a n ta ja ţi d e n a tu r ă s a u d e d e s t i n ) ; -

în t r e p r in d e r e a d e m ă s u r i p e n t r u c o n s t it u ir e a fo n d u r ilo r p a r t ic u la r e d e p e n s ii ş i p r iv a t iz a r e a tr e p ta tă a s is t e m u lu i d e p e n s ii d e sta t.

c 1A lo c a ţii d e s t a t ş i p r e s t a ţ ii f a m il i a le I n tr o d u c e r e a c u a n t u m u lu i u n ic , n e d if e r e n ţ ia t în f u n c ţ ie d e v e n it u l p ă r in ţ ilo r ş i r a n g u l c o p iilo r , j e a r u a lo c a ţ ia d c sta t p e n tr u c o p i i , p în ă la 18 a n i, in d if e r e n t d e c a lit a t e a d e s a la r ia t a s u s ţ in ă t o r u lu i fc g a i V o lu m u l to ta l a l a c e s to r a lo c a ţ ii s e v a c o r e la c u e v o lu ţia m e d i e i lu n a r e a p r o d u s u lu i in te r n b ru t. -

c o r e c t a r e a ş i d iv e r s if ic a r e a s is t e m u lu i d e o c r o t ir e a m a t e r n it ă ţ ii p r i n : • •

c r e ş t e r e a in d e m n i z a ţ ie i d c m a t e r n i t a t e ; in tr o d u c e r e a d r e p tu lu i la o in d e m n iz a ţ ie p e n tr u f e m e ia ş i m a m a c a s n i c ă p e n tr u c r e ş t e r e a şi în g r ijir e a c o p i il o r p în ă la v îr s t a d e 7 a n i ;

•

a c o r d a r e a p e tim p d e 12 lu n i d e la n a ş t e r e a c o p ilu lu i a u n e i a lo c a ţ ii s u p lim e n ta r e p e n tr u c r e ş t e r e a a c e s t u ia , în c a z u l în c a r e u n u l d in tr e p ă r in ţi e s t e ş o m e r sa u a n g a ja t p e n t r u o m u n c ă p r o d u c t iv ă m a i m i c ă d e 20 d e o r e s ă p t â m în a l ;

-

d iv e r s if ic a r e a s is t e m u lu i d e p r e s t a ţ ii f a m ilia le : •

in s t it u ir e a u n o r p r e s t a ţ ii s p e c i a le la n i v e l l o c a l d e a s is t e n ţ ă s o c i a l ă p e n tr u s ă r a c i şi

•

r e c u n o a ş t e r e a u n e i in d e m n iz a ţ ii î n fa v o a r e a s o ţ u lu i v ă d u v s a u d iv o r ţa t c a r e a r e în

•

a c o r d a r e a u n e i in d e m n iz a ţ ii s u p lim e n ta r e d if e r e n ţ ia t e p e n tr u c o p i i i o r fa n i d e u n u l sa u

f a m iliile a c e s t o r a ( s o ţ , s o ţ i e , c o p i i ) ; e x c lu s iv it a t e c r e ş t e r e a c o p ilu lu i m i n o r ; a m b ii p ă r in ţi p în ă la te r m in a r e a i n s t r u i r i i ; •

a c o r d a r e a , Ia c e r e r e , o r ic ă r u ia d in p ă r in ţi a u n u i c o n c e d iu s u p lim e n ta r , p lă tit d e c ă tr e a g e n t u l e c o n o m ic la n a ş t e r e a c o p i lu lu i s a u p e n tr u în g r ij ir e a c o p i i l o r b o ln a v i în v îr s tă d e p în ă la 7 a n i.

-

in tr o d u c e r e a a ju t o r u lu i s o c i a l p e n tr u c o n t in u a r e a ş i p e r f e c ţ io n a r e a in s t r u ir ii, în b e n e f i c i u l e le v i lo r ş i s t u d e n ţ ilo r a i c ă r o r p ă r in ţi n u d e p ă ş e s c u n a n u m it p la f o n d e v e n it u r i.

-

in tr o d u c e r e a s is t e m u lu i d e a s ig u r ă r i s o c i a le b a z a te p e g r a tu ită ţi ş i r e s titu ir i d e p în ă la 6 0 % d in v a lo a r e a tr a ta m e n tu lu i m e d i c a l , b a ln e a r , c u e f e c t c o s m e t i c ( c o r o a n e , p u n ţi d e n ta r e , o c h e la r i , s u r d it a t e e t c . ) ş i m e d i c a m e n t o s , d if e r e n ţ ia t p e c a t e g o r ii d e v e n it u r i.

552

ANEXA 8

-

p e n tr u f a m i li i le d e p e n d e n t e s o c i a l , c u c o p i i m in o r i ş i c u v e n itu r i s it u a t e la s a u s u b n iv e lu l sa la r iu lu i m in im p e e c o n o m ie , s e v a a sig u r a g r a tu ita tea tr a ta m e n tu lu i m e d ic a l ş i m e d ic a m e n to s .

d ) A s is te n ţa s a n ita r ă E s t e n e v o i e d e u n s is te m n o u d e a s is te n f ă m e d ic a lă , r e a l i z a t p r i n t r - u n p r o c e s e v o lu tiv ş i a v in d u n c a r a c te r m ix t - p u b l i c ş i p a r t i c u l a r - b a z a t p e : -

D iv e r s if ic a r e a f i n a n ţ ă r i i în t r e g u lu i s i s t e m m e d ic a l p u b lic p r in m e n ţ in e r e a s u b v e n ţ io n ă r ii b u g e t a r e c o m p le t a t e d e în c a s ă r il e p r o v e n ite d in p r e s t ă r ile p r o p r ii, e x t in s e ş i d i v e r s if ic a t e . S e v a in t r o d u c e a s ig u r a r e a d e s ă n ă ta te , in d e p e n d e n t ă - c a a d m in is tr a r e - d e o r ic e a lte a s ig u r ă r i s a u im p o z it ă r i a s u p r a v e n i t u r i l o r ;

-

A c c e s ib ilita te a a c tu lu i m e d ic a l v a c r e ş t e p r in în lă tu r a r e a în g r ă d ir ii t e r it o r ia le . S e v a in te g r a in tr -u n s i s t e m ie r a r h iz a t p e n i v e l e : •

s e r v ic ii d e a s is te n ţă p r i m a r ă , a s ig u r a t e p r in m e d i c u l d e f e m i l i e ş i î n p o l i c l i n i c i ş i d is p e n s a r e d e m e d i c i g c n c r a liş t i, o m n i p r a c t i c i e n i ;

•

s e r v ic ii d e a s i s t e n ţ i s e c u n d a r ă ,

a s ig u r a t e în c e n t r e d e d i a g n o s t i c ş i î n c o m p l e x e

s p it a l - p o l i c l i n i c i d e m e d i c i s p e c i a l i ş t i ; •

s e r v i c i i d e a s i s t e n ţ ă t e r ţi a r ă ,

în c l i n i c i d e o b i c e i u n iv e r s it a r e , a s ig u r in d a s is t e n ţ ă

u lt r a s p e c ia liz a t ă . -

L ib e r t a t e a a c tu lu i m e d ic a l. C o m p o r t ă to ta la lib e r ta te a p a c ie n t u lu i d e a - ş i a le g e m e d ic u l, u n ita te a s a n ita r ă ş i a s is t e n ţ a m e d ic a lă p e c a r e o d o r e ş t e , p u b lic ă s a u p a r tic u la r ă . U n n iv e l c o r e s p u n z ă t o r d e a s is t e n ţ ă s e v a a s ig u r a ş i în c o n d iţ ii d e g r a tu ita te ş i a c c e s i b i l it a t e g e n e r a l ă ;

-

R e s p o n s a b ilita te a a c tu lu i m e d i c a l r e v in e a b s o lu t m e d i c u lu i, p r in c o n s e c i n ţ e l e a c ţ iu n ilo r s a le p r o f e s io n a le . E v a lu a r e a a c e s t u ia s e v a f a c e n u m a i d e c ă tr e o r g a n i s m e le p r o f e s io n a le a le m e d ic ilo r . M e d ic u l n u v a m a i fi a s im ila t f u n c ţ io n a r u lu i p u b l i c ;

-

C o m p le m e n ta r ita te a s e r v i c i i lo r p u b l i c e ş i p a r t i c u la r e s e v a r e a liz a la n iv e lu l a s is t e n ţ e i m e d i c a l e p r im a r e ş i / s a u s e c u n d a r e . A s ig u r a r e a d e s ă n ă ta te v a p e r m it e a c o r d a r e a a s is t e n ţ e i m e d ic a le în r e ţ e a u a p u b lic ă ş i în c e a p a r t ic u la r ă . E a v a r e z o lv a , p r i n g r a tu ita te , ş i c o s t u l tr a ta m e n tu lu i a m b u la t o r iu .

-

S u b o r d o n a r e a r e ţ e l e i s a n it a r e e s t e fa ţă d e M in is t e r u l S ă n ă t ă ţ ii, o r g a n e le p u t e r ii a d m i n i s ­

-

D i f e r e n ţ ie r e a z o n a lă . în t r e a g a p o l i t ic ă d e a s is t e n ţ ă sa n ita r ă v a a s ig u r a ş i o d if e r e n ţ ie r e

tr a tiv e n e a v în d n ic i o a u to r ita te p r o f e s io n a lă a s u p r a c o r p u lu i m e d i c o - s a n i t a r ; z o n a l ă în f u n c ţ ie d e s p e c i f ic u l z o n e i , g r a d u l d e m o r b id it a t e ş i g r a d u l d e e x p u n e r e ş i iz o la r e a c a d r e lo r m e d i c a l e . -

R e o r g a n iz a r e a ş i m o d e r n iz a r e a s i s t e m u l u i s a n ita r s e v o r r e a liz a c o n c o m it e n t . S e v o r t e h n o l o g i z a p r o g r e s iv t o a t e u n ită ţ ile ş i s e v a a s ig u r a u n p e r s o n a l m e d ic a l c u in s tr u ir e a c o r e s p u n z ă t o a r e . S e v a in t r o d u c e a d m in is tr a r e a p r in m a n a g e m e n t u l m e d i c a l .

-

F o r m a r e a ş i p e r f e c ţ io n a r e a p e r s o n a lu l u i m e d i c a l , in d if e r e n t d e s e c to r u l ( p u b lic /p a r t ic u la r ) în c a r e f u n c ţ io n e a z ă , s e v a r e a liz a în tr -u n s i s t e m a c r e d it a t ş i s u p r a v e g h e a t d e sta t ş i d e c ă tr e a s o c i a ţ ii l e p r o f e s io n a le a l e m e d ic ilo r , c a r e v o r a s ig u r a ş i in s tr u ir e a n e c e s a r ă ;

-

P r o g r a m e n a ţio n a le s p e c ia le . S e v o r c o n c r e t iz a p r in d e z v o lt a r e a a s is t e n ţ e i ş i c e r c e t ă r ii m e d i c a l e p e n tr u c a n c e r , b o l i c a r d io - v a s c u la r e , b o l i v ir a le i n c lu z în d ş i S I D A , s ă n ă ta te m in t a lă , i m u n o l o g i e , g e r ia t r ie ş i b o li d e g e n e r a t iv e , p r e c u m ş i p e n tr u o s e r ie d e b o li p r o f e s io n a le , s o c i a l e , e r e d it a r e , c o n g e n it a le .

-

P r iv a tiz a r e a a c ti v it ă ţ il o r s a n ita r e ş i a c a p it a l u l u i d e s t a t s e v a f a c e tr e p ta t, in iţia l s t im u l în d u - s e a s is t e n ţ a p r iv a t ă a m b u la t o r ie ( m e d i c u l d e f a m ilie , p o l i c l i n i c i c u p la t ă , m e d i c i n a d e g r u p , c a b i n e t e i n d iv i d u a le , la b o r a to a r e e t c . ) . î n a c e s t s c o p s e v a fa c ilit a o b ţ in e r e a d c c r e d it e c o n v e n a b i l e , s e v a în c u r a ja ş i s p r ij in i o r g a n iz a r e a d e b ă n c i s p e c ia liz a t e e t c .

-

D e z v o lta r e a c u l tu r i i s a n ita r e a p o p u la ţ ie i s e v a r e a liz a î n c a d r u l u n u i s i s t e m p u b lic c u p r in z ă t o r , î n p r in c ip a l p r in p r o p a g a n d a g r a tu ită a u d io v iz u a lă ş i în p r e s a s c r is ă .

PLATFORMA-PROGRAM A CONVENŢIEI DEMOCRATICE DIN ROM ÂNIA.

553

C ap . V. C onvenţia D em ocratică, sin d icatele, organizaţiile p rofesionale şi fam ilia S i n d i c a t e le şi o r g a n iz a ţ iile p r o f e s io n a le ,

fo r m e a l e p lu r a lis m u lu i s o c i a l , s în t a z i in s t i tu ţ ii

r e p r e z e n ta tiv e ş i in d e p e n d e n t e d e s t r u c t u r ile s t a t u lu i, c u u n p u t e r n ic c a r a c t e r d e m o d e r n it a t e în a p ă r a r e a ş i p r o m o v a r e a i n t e r e s e lo r p r o f e s i o n a l e , e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u lt u r a le a le m e m b r ilo r lo r , a l e d r e p t u r ilo r a c e s to r a iz v o r ît e d in r a p o r tu r ile d e m u n c ă l e g if e r a t e , d a r c a r e n e c e s it ă o c o n tin u ă

p e r f e c ţio n a r e . î n c o n c e p ţ ia C O N V E N Ţ I E I D E M O C R A T I C E , s i n d i c a t e le ş i o r g a n iz a ţ iile p r o f e s i o n a l e tr e b u ie s ă d e v in ă p a r te n e r e a c t iv e ş i p e r m a n e n t i m p lic a t e , p r in d ia l o g u l p u r ta t în t r e a c e s t e a , p a tr o n a t ş i g u v e r n , în s t a b ilir e a c a le n d a r u lu i, r itm u r ilo r , c o s t u r ilo r s o c i a le a le r e fo r m e i ş i î n c o r e la r e a e v o lu ţ ie i e c o n o m i c e c u c e a s o c ia la .

C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă î ş i v a a s u m a p e r m a n e n t r o iu l d e m e d ia t o r e c h ilib r a t ş i d e a r b itr u l o ia l a l c o n f l i c t e l o r s in d ic a t e - o r g a n iz a ţ ii p r o f e s i o n a l e - patron ate-, p e b a z a a p e lu lu i la

c a p a c ita te a r e c ip r o c ă d e s u b s i d i a r i ta t e ş i d e d i a lo g s o c ia l, a c e s t a p r iv it c a u n d i a lo g c o n ş t i e n ti z a t s p r e s o l u ţ i i d e c o m p r o m is î n fa v o a r e a e c h il i b r u l u i g e n e r a l e c o n o m i c o - s o c i a l ş i a s o lid a r it ă ţ ii s o c i a le .

C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă c o n s i d e r ă s i n d i c a t e le ş i o r g a n iz a ţ iile p r o f e s io n a le i n s t i tu ţ ii d e n a tu r ă a p a r tin ic â , f o r m a t e l i b e r ş i v o lu n ta r c a u r m a r e a i n s t i n c tu l u i d e s o c i a b il i ta t e a s a la r ia ţ ilo r ş i p a tr o n ilo r , în l e g ă t u f t r e c ip r o c ă p e n tr u a - ş i a p ă r a in te r e s e le s p e c if ic e , p e n tr u a r e a l i z a , in c e l m a i în a lt g r a d , d r e p ta te a s o c ia lă , îm b u n ă tă ţir e a s u b s t a n ţ ia lă a p r o c e s e l o r d e p r o d u c ţie , p e r f e c ţ i o ­

n a r e a m u n c ii ş i a p r o t e c ţ i e i so c ia le , r e s p e c ta r e a ş i d e z v o lta r e a p e r s o a n e i u m a n e ş i a d e m n ită ţii e i. î n c e e a c e p r iv e ş t e f a m ilia , p e n t r u d e m o c r a ţ ia p lu r a lis t ă p e c a r e o c o n c e p e m , a c e a s t a e s t e , d e a s e m e n e a , o in s t i tu ţ ie f u n d a m e n t a l ă c o n s t it u it ă p r in e x p r im a r e a n a tu r a lă a m o d u l u i d e v ia ţă ş i

a r e d r e p t u r i p r o p r i i ş i s p e c if i c e c o n c o r d a n t e c u c e l e l a l t e f o r m e a le s o c i a b i l i t ă ţ i i .

C ap . V I. M ediul în care trăim C o n s ta tă m c ă p r o b le m e le m e d iu lu i a u f o s t tratate p în ă a c u m în R o m â n ia în tr -u n m o d ir e s p o n s a b il. P e r s is t e n t a stă r ii d e p o lu a r e a v a n s a tă a e c o s i s t e m e l o r o b lig ă o m a r e p a r te a p o p u la ţ ie i tă r ii să s u p o r te î n c o n t i n u a r e : -

c o n s u m u l u n o r p r o d u s e a g r ic o l e , p r im a r e ş i p r e lu c r a t e , in f e s t a t e c u p r o d u ş i s e c u n d a r i r e z u lta ţi d in d e s c o m p u n e r e a în g r ă ş ă m in t e lo r a r t if i c i a l e ş i p e s t i c i d e l o r ;

-

r e s p ir a r e a u n e i a t m o s f e r e c o n t a m in a t e c u g a z e a c t iv e ş i p e r ic u l o a s e p e n tr u s ă n ă t a t e , p r e c u m ş i o s e r ie d e p u lb e r i a c t iv e la n iv e lu l b i o l o g i c u l u i .

I n tr e a c tiv ită ţile e c o n o m ic e ş i e c o lo g ic e e s te n e c e s a r ă s tin g e r e a c o n f l ic t u l u i e x is te n t, ia r t o a t e m ă s u r ile d e p r o te ja r e a m e d iu lu i în c o n j u r ă t o r t r e b u ie c o n s id e r a t e c a fiin d c o s t u r i n o r m a le d e p r o d u c ţ ie .

C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă s u s ţ in e n e c e s ita te a i m e d i a tă a u n e i s tr a te g ii n a ţio n a le în d o m e n iu l m e d iu lu i c a r e s ă p o r n e a s c ă d e la c o n c e p t u l u n e i a b o r d ă r i d u r a b ile p e n tr u c a r e d e z v o lta r e a

s o c io - e c o n o m ic ă , c u r ă ţe n ia m e d i u l u i ş i c o n s e r v a r e a r e s u r s e lo r s î n t in s e p a r a b ile . •

O l e g e n o u ă p r iv in d p r o t e c ţ i a ş i c o n s e r v a r e a m e d i u l u i ş i a r e s u r s e l o r e s t e m a i n e c e s a r ă c a o r ic î n d , c o n d iţio n în d ,

ş i c h i a r p u t î n d s c h im b a , a c ţi u n i ş i p r o g r a m e în t r e g i p r i v i n d

r e s tr u c tu r a r e a e c o n o m ie i. •

O p r io r it a t e a p r im e i e t a p e o v a c o n s t it u i r e d u c e r e a e f e c te l o r n o c iv e r e z u lta te d in f u n c ţ i o ­

n a r e a u n o r c a p a c ită ţi. î n e t a p e le u r m ă to a r e s e va i n t e n s i f ic a e lim in a r e a e f e c te l o r n o c iv e , c o m p o n e n te le d e p r e v e n ir e ş i p r e z e r v a r e , e c o lo g iz a r e ş i b io lo g iz a r e a p ă m î n t u l u i a g r i c o l p e b a z a u n u i r a n d a m e n t m a r g in a l c o n v e n a b il.

554

ANEXA 8

C ap . V II. R om ânia - stat european P O L I T I C A E X T E R N Ă a R O M Â N I E I , ţară a ş e z a tă în tr -o E u r o p ă î n c ă a r t if ic ia l îm p ă r ţită in tr e V e s t ş i E s t - o lu m e î n c ă in s t a b ilă ş i p e r ic u lo a s ă în u n e le z o n e - s e va c o n s titu i c a o u r m a r e f ir e a s c ă a p o l i t ic i i s a le in t e r n e , p e c a r e o r e f le c t ă a r m o n io s . P o lit ic a e x t e r n ă a R o m â n ie i s e v a c a r a c t e r iz a p r in t r - o m a x im ă t r a n s p a r e n tă ş i s e v a în t e m e ia d e o p o t r i v ă p e p r i n c ip ii l e C a r te i 0 . N . U . , p e c e l e a le C . S . C . E . , a l e D e c la r a ţ ie i U n iv e r s a le a D r e p t u r ilo r O m u lu i, p r e c u m ş i p e c e l e a le C a r te i d e la P a r is .

N a ţiu n e a r o m â n ă a a v u t ş i a r e u n r o l e u r o p e a n , c a r e tr e b u ie p ă s tr a t ş i c o n s o lid a t . E a tr e b u ie să -şi c u l t iv e v o c a ţia d e p a r t e n e r ş i m e d ia to r , d e s c h is d i a lo g u lu i ş i c o o p e r ă r ii. P o z iţ ia g e o g r a f i c ă , t r a d iţ iile i s t o r ic e n a ţ io n a le ş i r e a liz ă r ile R o m â n ie i j u s t i f i c ă ţ e l u r i l e p o l i t i c i i

e x te r n e p r o m o v a te d e C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă . R e d o b în d ir e a d e c ă tr e R o m â n ia a lo c u lu i e i f ir e s c în E u r o p a ş i p a r t ic ip a r e a c u d r e p tu r i d e p l i n e ia p r o c e s u l d e in t e g r a r e e u r o p e a n ă ; -

r e în t r e g ir e a t e r it o r iu lu i n a ţio n a l ş tir b it î n u r m a n e f a s t u lu i tr a ta t R ib b e n t r o p - M o lo t o v ;

-

a sig u r a r e a c o n d iţiilo r o p tim e d e se c u r ita te , d e c u r g în d d in in te g ra r ea e u r o p e a n ă a ţării n o a s t r e ;

-

c r e a r e a c o n d iţ iilo r p e n tr u r e în n o d a r e a le g ă tu r ilo r s p ir itu a le ş i m a te r ia le c u d ia s p o r a r o m â n ă ;

-

p r o m o v a r e a c o o p e r ă r ii e c o n o m i c e r e g i o n a l e c u ţ ă r ile v e c in e , p r e g ă t in d a s t f e l in te g r a r e a R o m â n ie i în C . E . E .

1. P r i o r i t ă ţ i S c o p u l p r io r ita r a l p o l i t ic i i e x t e r n e a R o m â n ie i e s t e d e a c o n v i n g e c o m u n it a t e a in t e r n a ţ io n a lă d e a t a ş a m e n t u l p o p o r u lu i r o m â n fa ţă d e p r i n c ip ii l e d e m o c r a ţ ie i. E x is t e n ţ a în R o m â n ia a u n o r fo r ţe p o l i t i c e p o t r iv n ic e i d e o l o g i i l o r to t a lit a r e ş i c a p a b ile s ă d e t e r m in e r e c u n o a ş t e r e a R o m â n ie i d r e p t p a r te n e r n e c e s a r ş i e f ic ie n t în c o n s t it u ir e a n o ii E u r o p e v a d u c e la ş t e r g e r e a in e g a lit ă ţ ii d e tr a ta m e n t la c a r e s în t s u p u s e f o s t e l e ţă r i c o m u n i s t e d in E u r o p a d e E s t . P o lit ic a e x t e r n ă a C O N V E N Ţ I E I D E M O C R A T I C E v a u r m ă r i s ă d e a l u m i i i m a g in e a r e a lă a u n e i R o m â n ii r e în v ia te d in t r a g e d ia u l t im e i ju m ă tă ţi d e v e a c .

2. R e la ţi i e x t e r n e R o m â n ia v a în tr e ţin e r eia ţii n o r m a le c u to a te sta te le lu m ii, p e b a z a p r in c ip iilo r e n u n ţa te m a i s u s , c e e a c e n u e x c lu d e n e c e s it a t e a u n o r n u a n ţă r i, în f u n c ţ ie d e a ş e z a r e a g e o g r a f ic ă şi d e a fin ita te a d e in te r e s e . D a t ă f iin d p o z i ţ ia S t a t e l o r U n ite î n a p ă r a r e a v a lo r ilo r d e m o c r a ţ ie i în lu m e ş i r o lu l j u c a t d e e l e î n e c o n o m ia ş i s e c u r it a t e a m o n d ia lă , C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă d o r e ş t e c a R o m â n ia să d e z v o lt e c u a c e a s t ă ţară r e la ţii s ta b ile , c a r e s ă - i a s ig u r e s ta t u t u l d e p a r t e n e r c o r e c t ş i c r e d ib il. î n c e p r iv e ş t e E u r o p a , s e v a a c ţ io n a p e r m a n e n t p e n tr u c a R o m â n ia s ă f i e a c c e p ta t ă în t o a te o r g a n is m e le e u r o p e n e .

România va întreţine l e g ă tu r i a m ic a le , în te m e ia te p e in te r e s e c o m u n e , c u ţ ă r i le d in B a lc a n i, ţări a căror poziţie geografică le impune ca partenere apropiate. C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C A c o n s i d e r ă c ă îm b u n ă tă ţir e a i m a g in ii R o m â n ie i în e x t e r io r p o a t e c o n t r ib u i la o a p r o p i e r e im p o r ta n tă ş i s e m n i f ic a t iv ă d e s tr u c tu r ile N . A .T . O . , c e e a c e a r d u c e la s t a b ilit a t e în a c e a s t ă p a r te a E u r o p e i.

C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă a c o r d ă u n r o l d e o s e b i t O r g a n iz a ţie i N a ţ i u n il o r U n ite , c ă r e ia t r e b u ie s ă i s e a t r ib u ie p u te r i s p o r it e , în s it u a ţ ia a g r e s iu n ilo r în d r e p t a t e îm p o t r iv a u n u i sta t m e m b r u al O . N . U , s a u î n c a z u r ile fla g r a n te d e s p r ij in ir e a t e r o r is m u lu i in t e r n a ţ io n a l.

3 . D r e p t u r i le o m u lu i, m i n o r it ă ţile n a ţio n a le I g n o r a r e a ş i d is p r e ţ u ir e a d r e p t u r ilo r o m u lu i a u d u s î n s e c o lu l n o s tr u la a c t e d e b a r b a r is m c e r e v o ltă c o n ş t iin ţ a o m e n i r i i . C o n s id e r în d u - s e c ă f ă u r ir e a u n e i lu m i î n c a r e f i in ţ e l e u m a n e e lib e r a t e d e te a m ă ş i m i z e r i e s e v o r b u c u r a d e lib e r t a t e a c u v în t u lu i ş i a c o n v in g e r ilo r , a fo s t p r o c la m a tă

PLATFORMA-PROGRAM A CONVENŢIEI DEMOCRATICE DIN RO M ÂNIA..

555

D e c la r a ţia U n iv e r s a lă a D r e p t u r il o r O m u lu i, d i n c a r e C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă îş i fa c e o l e g e m o r a lă f u n d a m e n t a lă . P r o b le m e l e p r iv in d m i n o r it ă ţ ile n a ţ io n a le

n u p o t f i r e z o lv a t e d e c ît in tr -u n c a d r u p o l i t ic

d e m o c r a t ic , b a z a t p e u n sta t d e d r e p t , c u u n s is t e m j u d ic ia r i n d e p e n d e n t , e f i c a c e . A c e s t c a d r u g a r a n te a z ă r e s p e c t a r e a d e p lin ă a d r e p t u r ilo r o m u l u i ş i lib e r t ă ţ ilo r f u n d a m e n t a le , e g a lit a t e a în d r e p tu r i ş i c o n d i ţ i i e g a l e p e n t r u to ţi c e t ă ţ e n ii. R e u n iu n e a d e la C o p e n h a g a d in 2 9 iu n ie 1 9 9 0 , u r m a r e a C . S . C . E , , a în tr u n it c o n s e n s u l tu tu r o r ţă r ilo r E u r o p e i c u r e s p e c t a r e a d r e p t u r ilo r p e r s o a n e lo r a p a r ţin în d m in o r it ă ţ ilo r n a ţ io n a le , c o n s i ­ d e r a te c a d r e p tu r i a le o m u l u i , u n iv e r s a l r e c u n o s c u t e , e s t e u n fa c to r e s e n ţ ia l a l p ă c i i, j u s t iţ i e i, s t a b ilită ţii ş i d e m o c r a ţ ie i î n s t a t e le p a r tic ip a n te . I n te r e s u l n a ţ io n a l v it a l a l R o m â n ie i e s t e in s ta u r a r e a u n u i c lim a t d e p a c e s o c ia lă , u n u l d in c o m p o n e n t e l e a c e s t e i a f iin d ş i g a r a n ta r e a ş i r e s p e c ta r e a l i b e r t ă ţ il o r ţ i d r e p t u r i l o r m in o r i tă ţ i l o r

n a ţio n a le , e g a le c u c e le a le c e t ă ţ e n il o r d e n a ţ i o n a lita te r o m â n ă . C o m b ă tîn d o r ic e f o r m ă d e e x tr e m is m , C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă s e p r o n u n ţă p e n tr u r e s p e c ta r e a d r e p t u r i l o r t u t u r o r m in o r i tă ţ i l o r e tn ic e s a u r e lig io a s e . D i a l o g u l d u s în s p i r i t u l t o le r a n ţe i ş i r a ţ i u n ii va s e r v i d r e p t m ijlo c d e a p la n a r e a c o n f l ic t e l o r îM teretn ice. A r e c u n o a ş te d r e p tu l f i e c ă r e i m in o r i tă ţ i la lib e r a d e z v o lta r e a c u ltu r ii p r o p r ii ş i la p ă s t r a r e a i d e n ti t ă ţi i e tn ic e n u î n s e a m n ă a p u n e în d i s c u ţ ie i n te g r ita te a te r it o r i a l ă ş i c a r a c te r u l u n ita r a l s ta tu lu i ro m â n . C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă v a r e s p e c t a c o n v e n ţ i il e in t e r n a ţ io n a le la c a r e R o m â n ia e s t e p a r te ş i în s p e c i a l D o c u m e n t u l R e u n iu n ii d e la C o p e n h a g a , c a r e în C a p it o lu l I V (a r t. 3 0 - 4 0 ) s t a b ile ş t e c u p u t e r e d e l e g e d r e p t u r ile m in o r it ă ţ ilo r n a ţ io n a le .

C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă n u v a a b d ic a d e la p r i n c i p i u l „ N U V R E M S Ă D E V E N I M D I N A S U P R I Ţ I , A S U P R I T O R I ”. C o n ş t ie n t ă d e p e r i c o l e l e p e c a r e o r ic e p o lit ic ă d e iz o la r e a m in o r it ă ţ ilo r le c o m p o r t ă p e n ir u s ta b ilita te a in te r n ă ş i i m a g in e a R o m â n ie i, C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă d in R O M Â N I A

se

p r o n u n ţă p e n tr u i m p lic a r e a t u t u r o r m in o r i tă ţ i l o r în r e c o n s tr u c ţia m o r a lă , e c o n o m ic ă ş i s o c ia lă

* ţ ă r i i. C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă d in R o m â n ia r e s p in g e c îş t ig a r e a d e c a p it a l p o l i t i c p r in m a n ip u la r e a s e n t i m e n t e l o r n a ţ io n a le a le p o p u la ţ ie i, p r in p r o p a g a r e a d e lib e r a t ă a s u s p ic iu n ii ş i a d v e r s ită ţii în r e la ţ iile in t e r e t n ic e . P r e s t ig iu l R o m â n ie i n u p o a t e f i d o b în d it p r in a c ţ iu n i n a ţ io n a lis t - ş o v in e ş i d e m a g o g ic e - p a t r io t a r d e , c i n u m a i p r in a f ir m a r e a v a lo r ilo r p r o p r ii , s in g u r e le c a p a b ile să ie a D IM E N S IU N E A R E A L Ă A P O P O R U L U I R O M Â N .

4. R e în tr e g i r e a t e r i t o r i a l ă a R o m â n ie i Im r u c ît ['actu l R ib b e n t r o p - M o lo t o v a fo s t d e la în c e p u t u n a c t a b u z iv ş i ile g a l, u r m a t d e o a g r e s iu n e is t ip r a in te g r it ă ţ ii t e r it o r ia le a R o m â n ie i ş i , ( in în d s e a m a d e c o n d i ţ i il e i s t o r ic e r e z u lt a t e d in ia d e lu n g a t a o c u p a ţ ie s o v i e t ic ă a s u p r a u n o r te r it o r ii c e a p a r ţin e a u d e d r e p t R o m â n ie i, C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă d in R O M A N I A c o n s id e r ă c ă p r o b l e m a r e în tr e g ir ii te r it o r i u l u i R o m â n ie i tr e b u ie d is c u ta tă n u m a i in c a d r u l c r e a t d e „ A c tu l f i n a l a l C o n f e r in ţe i p e n t r u S e c u r ita te ş i C o o p e r a r e

E u r o p e a n ă ” d e la H e ls in k i ş i d e C a r ta d e la P a ris, o r ic e m o d if ic a r e d e f r o n ti e r e n e p u t î n d f i im p u s ă d i * a f a r ă , ş i n u m a i r e z u lta tă d in tr a ta tiv e ş i a c o r d u r i în c h e ia te in tr e s t a t e l e s u v e r a n e im p lic a te . C O N V E N Ţ I A D E M O C R A T I C Ă c o n s id e r ă c ă R o m â n ia tr e b u ie s ă în tr e ţin ă r e l a ţi i p r i v il e g ia t e cm

R e p u b lic a M o ld o v a , în s p ir it u l i d e a lu lu i n a ţ i o n a l a l r e î n t r e g ir ii t e r it o r iilo r r ă p ite d e U R S S c u

î o c e p e r e d in a n u l 1 9 4 0 . U n sta t p u te r n ic , o s o c ie ta te p r o s p e r ă , o n a ţiu n e g e n e r o a s ă , o ţa r ă r e în tr e g ită : A C E A ST A E S T E R O M Â N IA P E C A R E O D O R IM A şa să n e sy u te D u m n e z e u ! C o n v e n ( i a D e m o c r a t i c ă d in R o m â n i a B u c u r e şti, a u g u s t, 1 9 9 2

ANEXA 9

C o n tra ctu l cu R o m â n ia - P r o g r a m u l c e lo r 2 0 0 d e z ile (noiem brie 1995)

C u n o a ş t e m p r o b l e m e l e , t e m e r ile ş i s p e r a n ţ e le D u m n e a v o a s t r ă , e l e s în t ş i a le n o a s t r e . N u p e s t e m u lt t im p , l a a le g e r i l e g e n e r a l e , p u t e r e a v a s ta în m î in il e D u m n e a v o a s t r ă . V e ţi v o t a . T r e b u ie s ă o f a c e { i în c u n o ş t in ţ ă d e c a u z ă . D a c ă o v e ţ i a l e g e ş i v a v e n i la p u t e r e . C o n v e n ţ ia D e m o c r a t i c ă d in R o m â n ia v a î n d e p lin i c u s t r ic t e ţ e u r m ă t o a r e le o b l i g a ţ ii , p e c a r e ş i l e a s u m ă c u f e r m it a t e , î n b a z a u n o r s tu d ii r e a lis t e , r e s p o n s a b i l e ş i în d e lu n g a t e :

1 . î n 20 0 d e z il e v a p u n e î n p o s e s ie to ţ i p r o p r ie t a r ii t e r e n u r ilo r c a r e n u s e a f lă în lit ig iu ş i v a e lib e r a titlu ri d e p r o p r ie ta te tu tu ror p e r s o a n e lo r a l c ă r o r d r e p t d e p r o p r ie ta te a fo st r e c o n s titu it.

2. în 200 de zile va supune Parlamentului un set de legi potrivit că ro ra: -

F o s t e le m o ş i i d e v e n it e l A S - u r i sa u g o s p o d ă r ii d e p a r tid ş i r ă m a s e î n p r o p r ie t a t e a s t a t u lu i v o r f i îm p ă r ţite c u p r io r it a t e f a m iliilo r c u m u lţi c o p i i , t in e r ilo r ţă r a n i lip s i ţ i d e p ă m în t , t in e r ilo r d is p u ş i s ă d e v i n ă f e r m ie r i, s p e c i a li ş t i l o r d i n d o m e n iu s t a b iliţ i la s a t ş i a lt o r p e r s o a n e în d r e p t ă ţ it e . V o r Fi e x c e p t a t e d e la îm p ă r ţ ir e t e r e n u r ile p e c a r e s - a u c o n s t r u it in s t it u t e d e c e r c e t ă r i ş i f e r m e d e s e m in ţ e .

-

V a f i a n u la t im p o z it u l a g r ic o l p în ă în a n u l 2 0 0 0 .

-

Va fi reconstituit dreptul de proprietate al ţăranilor asupra mijloacelor de muncă de care au fost deposedaţi la intrarea în CAP-uri în vederea despăgubirii. Va fi asigurată creditarea directă a ţăranilor pentru procurarea de îngrăşăminte, erbicide, seminţe, motorină, nutreţuri şi alte mărfuri necesare producţiei, precum şi pentru cumpă­ rarea în rate a plugurilor, tractoarelor şi a celorlalte utilaje agricole. Dobînda pentru aceste credite va fi redusă la jumătate din dobînda practicată de bănci în mod obişnuit, diferenţa fiind subvenţionată de stat. Aceste credite vor putea fi rambursate şi în produse agricole.

-

-

V a fi a s ig u r a t u n c a d r u c o r e s p u n z ă t o r d e d e s f a c e r e a p r o d u c ţ ie i ţ ă r ă n e ş t i, in c lu s i v p r in b u r s e d e p r o d u s e a g r ic o l e .

3. în 200 de zile va supune Parlamentului o lege potrivit căreia tinerii specialişti din agricultură, precum şi învăţătorii, medicii, preoţii care se stabilesc la sat vor primi lot pentru casă, facilităţi pentru construcţia casei şi 1 ha de teren agricol. 4.

P e n s iile ţă r a n ilo r c o o p e r a t o r i C A P v o r f i r e c a lc u la te c o r e la t c u m o m e n t u l c în d au în c e p u t s ă lu c r e z e î n a g r ic u ltu r ă . P e n s ia v a r e p r e z e n ta c e l p u ţin ju m ă ta te d i n sa la r iu l m in im p e e c o n o m ie .

5. Tinerilor li se vor crea facilităţi reale pentru procurarea de locuinţe, punîndu-li-se ta dispoziţie terenuri şi credite pe termen lung, cu o dobîndă de maximum 10%. Un program paralel va fi dezvoltat pentru cei care îşi întemeiază o familie. Va fi înfiinţat Fondul Naţional pentru Locuinţe. 6 . î n 2 0 0 d e z i l e v o r f i e la b o r a t e p r o i e c t e l e p e n tr u c o n s t r u ir e a u n o r c ă m in e s t u d e n ţ e ş t i c u 1 0 .0 0 0 d e l o c u r i , ia r în u r m ă t o a r e le 18 lu n i a c e s t e a v o r f i d a te în f o lo s in ţ ă .

7. în 200 de zile va fi prezentat un program guvernamental de garantare a integrării economice a tinerilor şi de sprijinire a persoanelor angajate prima oară. Pînă la găsirea unui loc de muncă, absolvenţii vor primi un ajutor social.

CONTRACTUL CU ROM ÂNIA - PROGRAMUL CELOR 200 DE ZILE

557

8 . î n 2 0 0 d e z i l e v o r f i r e c a lc u la t e t o a t e p e n s ii l e d e a s ig u r ă r i s o c i a l e î n f u n c ţ ic d e s a la r iile m e d ii c o r e s p u n z ă t o a r e p r o f e s iu n ii p r a c tic a te . V o r f i s c o a s e d e s u b c o n t r o lu l G u v e r n u lu i b u g e t u l a s ig u r ă r ilo r s o c i a le ş i fo n d u l d e p e n s ii . S e v a r e în f iin ţ a C a s a A u t o n o m ă a P e n s iilo r , s u b a d m in is tr a ţ ie p r iv a tă . 9.

în 2 0 0 d e z i l e v o r f i s t a b iliţ i in d ic a t o r i s o c i a li m in im a li p e n tr u d e t e r m in a r e a c o s t u l u i v i e ţ i i , a u n u i n iv e l d e tr a i d e c e n t , i n a c o r d c u s i n d i c a t e le , u n iu n ile p a t r o n a le , o r g a n iz a ţ iile p e n s io n a r ilo r e t c . A c e ş t i in d ic a t o r i v o r f i f o l o s i ţ i p e n tr u s t a b ilir e a c o n c r e t ă ş i tr a n s p a r e n tă a s a la r iu lu i m in im ş i a e v o lu ţ ie i in d e x ă r il o r

10 . î n 20 0 d e z i l e v o r f i s t a b ilit e m ă s u r i l e g a l e c a r e s ă g a r a n t e z e o f o r m a r e c o r e c t ă a p r e ţ u r ilo r la p r o d u s e le ş i s e r v i c i i l e d e b a z ă : a lim e n t e ( la p t e , p iin e , c a r n e ) , s e r v i c i i p u b l i c e ( e le c t r i c i ­ ta te , a p ă , e n e r g i e t e r m ic ă ) ş i m e d ic a m e n t e p e n tr u c o p i i ş i p e n s io n a r i.

11. î n 20 0 d e z i l e v a f i p r o m o v a tă o l e g e c a r e s ă a s ig u r e f e m e ilo r , la n a ş t e r e , u n c o n c e d iu p lă tit d e 2 a n i ş i u n a ju to r lu n a r r e p r e z e n t în d 10 % d in s a la r iu l m e d iu p e e c o n o m ie p e n tr u f ie c a r e c o p i l s u b 1 6 a n i a f la t în în g r ij ir e .

1 2 . î n 2 0 0 d e z i l e v a fi p r o m o v a tă o l e g e c a r e v a d im in u a p în ă la a n u la r e im p o z it u l p e p r o fitu l r e in v e s t it , în v e d e r e a c r e ă r ii d e n o i lo c u r i d e m u n c ă , c r e ş t e r ii p r o d u c t iv it ă ţ ii ş i i n f o r m a ­ t iz ă r ii a c t iv it ă ţ ilo r . 1 3 . î n 2 0 0 d e z i l e s is t e m u l d e i m p o z it e ş i t a x e i m p u s e p o p u la ţ ie i va f i r e v ă z u t, în s c o p u l d im in u ă r ii lo r . V a f i r e d u s , în s p e c i a l , im p o z it u l p e v e n it u r i. 1 4 . î n 2 0 0 d e z i l e v o r f i a d o p t a t e p la n u r i g u v e r n a m e n t a le p r in c a r e : -

V or f i p ie t r u it e ş i ilu m in a t e d r u m u r ile s ă t e ş t i. î n u r m ă to r ii 2 a n i v o r fi e x e c u t a t e , c u fo n d u r i p r o v e n in d d e la b u g e t , 3 0 % d in lu c r ă r i.

-

S e v a a s ig u r a a lim e n t a r e a c u a p ă a s a te lo r . î n p r im ii 2 a n i v o r f i e x e c u t a t e 3 0 % d in

-

V o r f i c o n e c t a t e la r e ţ e le t e le f o n i c e s a t e le . î n 4 a n i v o r f i e x e c u t a t e c u fo n d u r i d e la

lu c r ă r i c u fo n d u r i d e la b u g e t . b u g e t c e l p u ţ in 6 0 % d in r a c o r d u r ile t e l e f o n i c e s ă t e ş t i. -

Va f i a s ig u r a t ă c o n e c t a r e a la r e ţe a u a d e e le c t r i f ic a r e a tu tu r o r a ş e z ă r ilo r o m e n e ş t i d e p e t e r it o r iu l R o m â n ie i, in d if e r e n t d e d im e n s iu n e .

1 5 . V a f i p r o m o v a t ă ş i a p lic a t ă o l e g e p r iv in d d e c la r a r e a ş i c o n t r o lu l a v e r ii ş i v e n it u r ilo r p r e ş e d in t e lu i, p a r la m e n ta r ilo r , m e m b r ilo r G u v e r n u lu i, p r im a r ilo r . V a fi in t e r z is ă c u m u la r e a f u n c ţ iilo r d e d e m n ita r i c u c e l e d e m e m b r i în c o n s i l i i l e d e a d m in is tr a ţ ie a le s o c i e t ă ţ i lo r d e sta t. î n c a z u l p r o p r ie tă ţii p r iv a t e , d e m n ita r u l v a t r a n s m ite g e s t io n a r e a a c e s t e i a u n e i s o c i e t ă ţ i d e a d m in is tr a r e , c a r e s e v a c o n s t it u i p r in l e g e . 1 6 . I n 2 0 0 d e z i l e v a f i a d o p t a t ă o l e g e p r in c a r e v o r f i in t e r z is e a c t iv it ă ţ ile s u b c a r e s e a s c u n d e s c r o c h e r i i s p e c u la t iv e ( g e n „ C a r it a s " ) , c a r e p o t c o n d u c e la tr a g e d ii i n d iv id u a le ş i la a p a r iţia u n o r îm b o g ă ţ iţ i p e s t e n o a p te . 1 7 . î n 2 0 0 d e z i l e v o r f i în ă s p r it e p e d e p s e l e p e n tr u in fr a c ţ iu n ile d e o m o r , v i o l , t îlh ă r ie ş i fu r t, p e n tr u in f r a c ţ iu n ile d e c o r u p ţ ie ş i c e l e s ă v îr ş it e d e fu n c ţ io n a r ii p u b lic i îm p o t r iv a in t e r e s e lo r c e tă ţ e n ilo r . V o r fi m ă r ite f o n d u r ile b u g e t a r e d e s t in a t e a s ig u r ă r ii o r d in ii ş i s ig u r a n ţ e i p u b lic e . 1 8 . î n 2 0 0 d e z i l e v a fi p r o m o v a tă în P a r la m e n t o l e g e p e n tr u r e îm p ă r ţir e a şi a d m in is tr a r e a t e r it o r ia lă , ţ in în d s e a m a c u p r io r it a t e d e j u d e ţ e l e ş i lo c a l i t ă ţ il e a b u z iv d e s f iin ţ a t e . 1 9 . în 2 0 0 d e z i l e v a f i a s ig u r a tă c r e ş t e r e a fo n d u r ilo r b u g e t a r e d e s t in a t e u n o r s e c t o a r e e s e n ţ i a le p e n tr u v iit o r u l ţ ă r i i : în v ă ţ ă m în t , s ă n ă ta te , c u lt u r ă , c e r c e t a r e , a p ă r a r e .

2 0 . î n 20 0 d e z i l e v a f i p r e z e n t a t u n p r o g r a m g u v e r n a m e n t a l d e r e f a c e r e şi d e z v o lt a r e a in f r a s t r u c t u r i l o r : ş o s e l e , c ă i f e r a t e , a e r o p o r t u r i, p o r t u r i, c e ţ e le d e t e le c o m u n i c a ţ i i . A c e a s t a s e v a r e a liz a p r io r ita r p r in u t iliz a r e a c a p it a lu lu i s tr ă in ş i v a c r e a n u m e r o a s e lo c u r i d e m u n c ă î n d o m e n i i d i v e r s e ş i în to a te z o n e l e ţă r ii. D a c ă p în ă la t e r m e n e le r e s p e c t i v e to a te a c e s t e p r o m is iu n i n u v o r f i a d u s e la în d e p lin ir e , în s e a m n ă c ă a m în c ă lc a t p r e z e n t u l c o n t r a c t p e c a r e D u m n e a v o a s t r ă î l s e m n a ţ i v o tîn d c u C o n v e n ţ ia D e m o c r a t ic ă d i n R o m â n ia ş i a v e ţ i d r e p tu l s ă r e n u n ţa ţi Ia n o i.

C onvenţia D em ocratică din Rom ânia

A N E X A 10

L ista p a r la m e n ta r ilo r C D R în u rm a a le g e r ilo r d in 1992

Senat l o a n A le x a n d r u ( P N Ţ C D ) , N i s t o r B ă d ic e a n u ( P N Ţ C D ) , M a t e i B o i lă ( P N Ţ C D ) , P e tr e C o n s t a n t in B u c h w a ld ( U D M R ) , M ih a i B u r a c u ( P N Ţ C D ) , F lo r in B u r u ia n ă ( P N Ţ C D ) , D u m it r u C â lu ia n u ( P N L - C D ) , G h e o r g h e C ă tu n e a n u ( P N Ţ C D ) , C o r n e l iu C o p o s u ( P N Ţ C D ) , C s a p o I o s i f ( U D M R ) . C o n s t a n t in T ic u

D u m it r e s c u

(P N Ţ C D ),

F ru nda G y o rg y

(U D M R ),

H a jd u

G âbor M en yhert

( U D M R ) , K o z s o k â r G â b o r ( U D M R ) , H o s s z u Z o lt â n ( U D M R ) , I n c z c T ib e r iu Ş te fa n ( U D M R ) , S a b in I v a n ( P N L - C D ) , M a g y a r i L a j o s ( U D M R ) , V a le n tin C o r n e liu G a b r ie le s c u ( P N Ţ C D ) , T u d o r G a n e ( P N Ţ C D ) , V o ic u V a le n t in G lo d e a n u ( P N Ţ C D ) , l o a n L u p ( P N Ţ C D ) , I o n M a n e a ( P N Ţ C D . N i c o l a e M a n o l e s c u A p o lz a n (P A C ), M a r k â B 61a ( U D M R ) , E m il N e g r u ţ iu (P A C ), I o n P l u n O tim a n (P A C ), A le x a n d r u P a le o l o g u (P A C ), R e n ă e R a d u P o lic r a t ( P N L - A T ) , A u r e lia n P o p e s c u ( P N Ţ C D ). l o a n P a u l P o p e s c u ( P N Ţ C D ) , A d r ia n D u m it r u P o p e s c u N e c ş e ş t i ( P N L - C D ) , A le x a n d r u P o p o v ic i (P A C ), Ş t e f a n R a d o f f (P A C ), S z a b o K a r o ly F e r e n c ( U D M R ) , Ş e r b a n S ă n d u le s c u ( P N Ţ C D ) , S e r e s D e n e s ( U D M R ) , A d r ia n S îr b u ( P N Ţ C D ) , T ă n a s e T ă v a lă ( P N Ţ C D ) , E m il T o c a c i (P A C ), M a r u M a t ild a Ţ e ţ u ( P N L - C D ) ,

R a d u V a s ile ( P N Ţ C D ) , A t t ila V e r e s t o y ( U D M R ) , V a s ile V e tis a n ii

( P N Ţ C D ) , T ib e r iu V l a d is la v ( P N Ţ C D ) . C a m e r a D e p u ta ţilo r A u r e lia n P a u l A l e c u ( P N Ţ C D ) , N i c o l a e A le x a n d r e s c u ( P N Ţ C D ) , C ă lin E m il A n a s t a s iu (P A C ). A n d r a s I m r e ( U D M R ) , A n t a l îs t v a n ( U D M R ) , C r in L a u r e n ţiu A n t o n e s c u (P A C ), V a le n tin A r g e ş a n u ( P N Ţ C D ) , A s z t a l o s F e r e n c ( U D M R ) , A le x a n d r u A th a n a s iu (P A C ), C o n s t a n t in A v r a m e s c u ( P S D R ) , B a r a R a d u L iv iu ( U D M R ) , B a r a n y i F r a n e is c ( U D M R ) , I o n B e r c iu ( P N Ţ C D ) , T e o d o r a B e n z i ( P N L - A T ) , B ir ta la n  k o s ( U D M R ) , B o r b e ly E m e r ic D u m itr u ( U D M R ) , B o r b e ly L a d is la u ( U D M R ) , O c t a v ia n B o t (P A C ), E m ilia n B r a tu ( P N Ţ C D ) , M ih a il B u c u r ( P N Ţ C D ) , N e s t o r C ă lin ( P S D R ) , N i c u l a e C e r v e n i ( P N L - C D ) , M ir c e a C iu m a r a ( P N Ţ C D ) , D o r e l C o c (P A C ), G h e o r g h e C o m ă n e s c u ( P N Ţ C D ) , I o n C o r n iţ ă ( P N Ţ C D ) , G h e o r g h e C r is t e a ( P N Ţ C D ) , S e r g iu C u n e s c u ( P S D R ) , G a v r il D e j e u ( P N Ţ C D ) , I o n D i a c o n e s c u ( P N Ţ C D ) , I o n D i n u ( P N Ţ C D ) , D o r u M ih a i D o b r e s c u ( P S D R ) , I o n D o b r e s c u ( P N L - A T ) , R ă z v a n D o b r e s c u ( P N Ţ C D ) , S m a r a n d a D o b r e s c u ( P S D R ) , C o n s t a n t in R o m e o D r a g o m ir ( P N L - A T ) , P e tr e D u g u l e s c u ( P N Ţ C D ) , T u d o r G a v r il D u n c a ( P N Ţ C D ) , E le k M a t e i B a r n a ( U D M R ) , l o a n G h i ş e (P A C ), G h e o r g h e G o r u n (P A C ), Io n H u i ( P N Ţ C D ) , D u m itr u I fr im ( P S D R ) , F lo r ia n I o n - A n g e l o ( P N Ţ C D ) , C o n s t a n t in I o n e s c u ( P N Ţ C D ) , C o n s t a n t in l o n e s c u G a lb e n i ( P N Ţ C D ) , H a m a r A le x a n d r u K o n y a ( U D M R ) , R o m u lu s l o a n J o c a (P A C ), K e r e k e s K â r o ly ( U D M R ) , M ih n e a T u d o r I o n iţă ( P N L - A T ) , L e o n id a L a r i l o r g a ( P N Ţ C D ) , S o r in V i c t o r L e p ş a ( P N Ţ C D ) , P e tr e L iţ iu (P A C ), R a d u L iv e z e a n u ( P N Ţ C D ) , R a y m o n d L u c a ( P N L - A T ) , V a s ile L u p u ( P N Ţ C D ) , M a d a r a s L â z â r ( U D M R ) , L i v iu N e c u l a i M a r c u ( P N Ţ C D ) , l o a n S o r in M a r in e s c u ( P S D R ) , M a r t o n A r p a d - F r a n c is c ( U D M R ) , M a t iş E u g e n ( U D M R ) , I o s i f A lf r e d M a z a lik ( U D M R ) , V a s ile M în d r o v ic e a n u (P A C ), M ir c e a M ih a i M u n t e a n u ( P N Ţ C D ) , l o a n M u r e ş a n ( P N Ţ C D ) , N a g y B e n e d e k ( U D M R ) , N e m e t h l o a n ( U D M R ) , M ih a il N i c a (P E R ) , R e m u s C o n s ta n tin O p r iş ( P N Ţ C D ) , S o r in P a n tiş ( P N L - A T ) , H o r ia R a d u P a s c u ( P N L - C D ) , D in u P a tr ic iu ( P N L - A T ) , C o s t e l P ă u n e s c u ( P N Ţ C D ) , V io r e l P a v e l ( P N Ţ C D ) , P e c s i F r a n c is c ( U D M R ) , lo a n V ic t o r P ic a ( P N Ţ C D ) , B a r b u P iţ ig o i ( P N Ţ C D ) , V a s ile G h e o r g h e V i c t o r P o p ( P N Ţ C D ) , M ir c e a lo a n P o p a ( P N Ţ C D ) , E m il

LISTA PARLAMENTARILOR CDR ! n URMA ALEGERILOR DIN 1992

559

T e o d o r P o p e s c u ( P N Ţ C D ) , M ir c e a P o p e s c u ( P S D R ) , C o r n e l S tu r z a P o p o v ic i ( P N Ţ C D ) , V a s iie f t j p o v ic i (P A C ), L a u r e n ţ iu P r ic e p u t u ( P N L - A T ) , C o r n e l P r o t o p o p c s c u ( P E R ) , E m il L iv iu s N i c o l a e P u ţin ( P S D R ) , C o n s t a n t in Ş e r b a n R ă d u le s c u - Z o n n e r (P A C ), R i k o c z i L u d o v ic ( U D M R ) , Io n R a ţiu P N Ţ C D ) , S e r g iu G h e o r g h e R iz e s c u ( P N Ţ C D ) , H o r ia M ir c e a R u su (P N L - A T ) , A le x a n d r u S im io n o v ie i P N Ţ C D ) , S in k d Ş t e f a n ( U D M R ) , G e o r g e S tă n e s e u ( P N Ţ C D ) , I o n S tr ă c h in a r u ( P S D R ) , S z e k e ly E r v in Z o lt a n ( U D M R ) , S z i lâ g y i Z s o l t ( U D M R ) , T a k a c s C s a b a A lb e r t ( U D M R ) , S t e l ia n T ă n a s e P A C ), T o k a i G h e o r g h e ( U D M R ) , D a n F lo r ia n T r e p c e a ( P N L - A T ) , G a b r ie l Ţ e p c le a ( P N Ţ C D ) , G h e o r g h e T o d u [ ( P N L - A T ) , V a r g a A ttila ( U D M R ) , V a le n tin V i s i l e s c u ( P E R ) , T e o d o r V in t ilie s c u ■ P N Ţ C D ) , L a s z l o Z s i g m o n d ( U D M R ) , O tto E m e s t W e b e r ( P E R ) .

A N E X A 11

R ep rezen ta n ţii p a r tid e lo r d in C D R în le g isla tu r a 1 9 9 6 -2 0 0 0

Senat G e o r g e A e h im

( P N Ţ C D ) , N i s t o r B ă d ic e a n u ( P N Ţ C D ) , M ih a il B ă lă n e s c u ( P N L ) , I o a n B a r a s

( P E R ) , M a r c ia n - D a v id B lc a h u ( F E R ) , C o n s t a n t in B le j a n ( P N L ) , F lo r in B o g d a n ( P N Ţ C D ) , C o r n e l B o ia n g iu ( P N L ) , M a t e i B o ilă ( P N Ţ C D ) , R a d u B o r o ia n u ( P N L ) , E m ilia n B r â n z a n ( P N L ) , Io a n B u r g h e le a ( P N Ţ C D ) , F lo r in B u r u ia n ă ( P N Ţ C D ) , P e tr u C a r a m a n ( P N Ţ C D ) , T e o d o r C â m p e a n ( P N Ţ C D ) , V io r e l C a ta r a m ă ( P N L ) , V ic t o r C lo n a r u ( P N Ţ C D ) , R ă s v a n D o b r e s c u ( P N Ţ C D ) , Ş te fa n l o s i f D r ă g u le s c u ( P N Ţ C D ) , C o n s t a n t in T ic u D u m it r e s c u ( P N Ţ C D ) , V a le n tin C o r n e liu G a b r ie le s c u ( P N Ţ C D ) , V ic e n ţ iu G ă v ă n e s c u ( P N L ) , V o ic u V a le n tin G o ld e a n ( P N Ţ C D ) , M ih a il G r a m a ( P N Ţ C D ) , M ir c e a l o n e s c u - Q u i n t u s ( P N L ) , D a n A m e d e u L ă z ă r e s c u ( P N L ) , I o a n M o is in ( P N Ţ C D ) , I o a n A le x a n d r u M o r ţ u n ( P N L ) , C o n s t a n t in M u lle r ( P N L ) , M a r in N i c o l a i ( P N Ţ C D ) , A n d r e iu O p r e a ( P N Ţ C D ) , A le x a n d r u P a le o l o g u ( P N L ) , L i v iu T itu s P a ş c a ( P N L ) , N i c o la e P a u l A n t o n P ă c u r a r u ( P N L ) , G h e o r g h e P ă v ă la ş c u ( P N Ţ C D ) , S te lia n A le x a n d r u P o p ( P N L ) , I o a n M ir c e a P o p a ( P N Ţ C D ) , A le x a n d r u P o p o v ic i ( P N L ) , G e o r g e M ih a il P r u te a n u ( P N Ţ C D ) , I o a n R a u ( P N Ţ C D ) , Ş e r b a n S ă n d u le s c u ( P N Ţ C D ) , D in u S e c r ie r u ( P N L ) , U l m

N i c o l a e S p in e a n u ( P N Ţ C D ) , E m il T o c a c i

( P N L ) , C o r n e l iu T u r ia n u ( P N Ţ C D ) , V a s ile U n g u r e a n u ( P N L ) , E u g e n V a s iliu ( P N L ) , R a d u V a s ile ( P N Ţ C D ) , T ib e r iu V la d is la v ( P N L ) , N i c o l a e Z a v ic i ( P N Ţ C D ) . C a m e r a D e p u ta ţilo r C o n s t a n t in A f e r ă r iţ e i ( P A R ), A u r e lia n P au l A l e c u ( P N Ţ C D ) , G h e o r g h e A n d r e i ( P N Ţ C D ) , G e o r g e C r in L a u r e n ţiu A n t o n e s c u ( P N L ) , V a le n tin A r g e ş a n u ( P N Ţ C D ) , A le x a n d r u I o a n B a d e a ( P N Ţ C D ) , E m a n o i l - D a n B a r b a r e s s o ( P N Ţ C D ) , V ic t o r B a r b ă r o ş ie ( P N L ) , T ă n a s e B a r d e ( P N Ţ C D ) , V a s ile B e r c i ( P N Ţ C D ) , I o n B e r c m ( P N Ţ C D ) , A n a m a r ia M ih a e la B ir iş ( P N Ţ C D ) , O c t a v ia n B o t ( P N L ) , I o n B o t e s c u ( P N Ţ C D ) , L iv iu B u j o r ( P N L ) , M ih ă iţ ă C a lim e n t e ( P N Ţ C D ) , V a s ile - M ir c e a C a z a c u (P N L ), G h e o r g h e D a n N ic o la e C e a u şe sc u

( P N Ţ C D ) , A n d r e i I o a n C h il i m a n ( P N L ) , M ir c e a

C iu m a r a ( P N Ţ C D ) , R a d u - S p ir id o n C o j o c a r u ( P N L ) , D a n C o n s t a n t in e s c u ( P N L ) ,* I o n C o r n iţ ă ( P N Ţ C D ) , I o a n C e z a r C o r â c i ( P N L ) , G h e o r g h e C r is t e a ( P N Ţ C D ) , V a s ile D ă n ilă ( P N L ) , J e a n D e c u s e a r ă ( P N L ) , G a v r il D e j e u

(P N Ţ C D ), Io n D ia c o n e s c u

( P N Ţ C D ) , S o r in P e tr e D im it r iu

( P N Ţ C D ) , D o r in D îr s t a r u ( P N Ţ C D ) , M ih a i D o r i n ( P N Ţ C D ) , L i v iu l u l iu D r a g o ş ( P N L ) , O v id iu V ir g il D r ă g ă n e s c u ( P N L ) , C o n s t a n t in D r u m e n ( P N Ţ C D ) , P e tr u D u g u l e s c u ( P N Ţ C D ) , L a u r e n ţiu D u m it r a ş c u ( P N Ţ C D ) , B a z il D u m it r e a n ( P N Ţ C D ) , P a u l A d r ia n D u m it r e s c u ( P A R ), T u d o r G a v r il D u n c a ( P N Ţ C D ) , I o n E n e s c u ( P N Ţ C D ) , L ia - A n d r e ia G a lic ( P N Ţ C D ) , C o s t in G e o r g e s c u ( P N L ) , V a le r iu G h e o r g h e ( P N L ) , T itu N i c o l a e G h c o r g h io f ( P N L ) , M ih a i G h e o r g h iu ( P N Ţ C D ) , I o n - A n d r e i G h e r a s im ( P N Ţ C D ) , V a s ile G h ic a ( P E R ) , R a d u G h id ă u ( P N Ţ C D ) , M ih a i- T h e o d o r C o n s t a n t in G r ig o r iu ( P N Ţ C D ) , P u iu H a ş o tti ( P N L ) , E u g e n - G h e o r g h e H ilo t e ( P N Ţ C D ) , E le n a I a c o b ( P N Ţ C D ) , A le x a n d r u I o n e s c u ( F E R ) , A n t o n I o n e s c u ( P N L ) , B o g d a n I o n e s c u ( P N Ţ C D ) , C o n s t a n t in l o n e s c u ( P N Ţ C D ) , N i c u l a e V a s ile C o n s t a n t in I o n e s c u - G a lb e n i ( P N Ţ C D ) , M ih a il- G a b r ie l l o n i ţ ă ( P N Ţ C D ) , A d r ia n I o r g u le s c u ( P A R ), H a r a la m b ie I r im e s c u ( P N Ţ C D ) , N i c o l a e J ia n u ( P N Ţ C D ) , C a r o l- E m il K o v a c s ( P N L ) , V i c t o r S o r in L e p ş a ( P N Ţ C D ) , V a s ile L u p u ( P N Ţ C D ) , S e r g iu M a c a r ie ( P N Ţ C D ) , R ad u M a n e a ( P N Ţ C D ) , O d is e i M a n o le ( P N Ţ C D ) , L u c ia n Io n M a te i ( P N Ţ C D ) , V a sile M â n d r o v ic e a n u ( P N L ) , U lp iu -R a d u -S a b in M ic le ( P N Ţ C D ) , Io n M o g o ş ( P N L ) , T e o d o r -G h e o r g h e M o r a r iu ( P N Ţ C D ) ,

REPREZENTANŢII PARTIDELOR DIN CD R ÎN LEGISLATURA 1996-2000

561

G e a m ă n A d r ia n T u d o r M o r o ia n u ( P N L - C D ) , M ir c e a M ih a i M u n te a n u ( P N Ţ C D ) , l o a n A v r a m M u r e ş a n ( P N Ţ C D ) , G r ig o r c M u r u ( P N Ţ C D ) ,

M o n ic a O c t a v ia M u s c ă ( P N L ) , R o m e o N a n u

( P N Ţ C D ) , L i v i u G h e o r g h e N c g o i ţ ă ( P N L ) , M ir c e a N e g r â u ( P N Ţ C D ) , M ih a il N i c a ( P N Ţ C D ) , D a n G a b r ie l N i c h i t a ( P N Ţ C D ) , N i c o la e N o i c a ( P N Ţ C D ) , R e m u s C o n s t a n t in O p r iş ( P N Ţ C D ) , D a n P a la d e ( P N Ţ C D ) , S o r in P a n tiş ( P N L ) , V a s ile P a v e l ( P N Ţ C D ) , C la u d iu C o s t e l P a v e le s c u ( P N Ţ C D ) , C o s t e l P ă u n e s c u ( P N Ţ C D ) , S i l v iu P e t r e s c u ( P N Ţ C D ) , V ir g il P e t r e s c u ( P N Ţ C D ) , L i v iu P e t r e u ( P N Ţ C D ) , S i l v i a P e t r o v ic i ( P N Ţ C D ) , B a r b u P îţ i g o i ( P N Ţ C D ) , T e o d o r P o d a n i ( P N Ţ C D ) , I f t e n e P o p ( P N Ţ C D ) , Ş t e f a n P o p a ( P N L ) , C ă lin C o n s t a n t in A n t o n P o p e s c u - T ă r ic e a n u ( P N L ) , E m il- T e o d o r P o p e s c u ( P N Ţ C D ) , I r in e l P o p e s c u ( P N Ţ C D ) , L a u r e n ţiu P r ic e p u tu ( P N L ) , C o r n e l P r o t o p o p e s c u ( P E R ) , E le n a C o r n e lia G a b r ie la R a d u ( P N Ţ C D ) , F lo r i c a R ă d iţâ R a ic a ( P N Ţ C D ) , T r a ia n - N e c u la ie R în ja ( P N Ţ C D ) , I o n R a ţiu ( P N Ţ C D ) , C o n s t a n t in Ş e r b a n R ă d u le s c u Z o n n e r ( P N L ) , D e c e b a l T r a ia n R e m e ş ( P N L ) , S e r g iu G e o r g e R i z e s c u ( P N Ţ C D ) , l o a n R o m a n ( P N Ţ C D ) , l o a n R o ş e a ( P E R ) , C o n s t a n t in S l c e a n u ( P N L ) , A u r e liu E m il S ă n d u le s c u ( P N Ţ C D ) , D a n C o r io la n S im e d r u ( P N L ) , D i d i S p ir id o n ( P N L - C D ) , T e o d o r S ta n c a ( P N Ţ C D ) , M ih a i- S o r in S t ă n e s c u ( P N L - C D ) , V a le r iu S t o i c a ( P N L ) , C o r n e l S tu r z a P o p o v ic i ( P N Ţ C D ) , G h e o r g h e Ş e r b a n ( P N Ţ C D ) , P a v e l T ă n a s e T ă v a la ( P N Ţ C D ) , N i c o l a e - F l o r i n T u d o s e ( P N Ţ C D ) , G a b r ie l Ţ e p e le a ( P N Ţ C D ) , V a le n t in V a s ile s c u ( P E R ) , D o r in V a ta m a n ( P N Ţ C D ) , V a s ile V e tiş a n u ( P N Ţ C D ) , lo a n V id a - S im it i ( P N Ţ C D ) , B o g d a n V iţ e la r ( P N L ) , O t t o - E r n e s t W e b e r ( P N Ţ C D ) .

A N E X A 12

G u v ern ele d in p e r io a d a d e c e m b r ie 1 9 9 6 -d e c e m b r ie 2 0 0 0 G uvernul C iorbea (învestit pe 11 d ecem brie 1996) P r im - m in is tr u - V ic to r C io r b e a (P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l f i n a n ţ e l o r , m i n i s t r u d e s t a t - M ir c e a C iu m a r a ( P N Ţ C D ) ; d in 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 - D a n ie l D ă ia n u ( i n d e p e n d e n t ) ; M i n i s t r u l a f a c e r i l o r e x t e r n e , m i n i s t r u d e s t a t - A d r ia n S e v e r in ( P D ) ; M i n i s t r u l r e f o r m e i , m i n i s t r u d e s t a t - U l m S p in e a n u ( P N Ţ C D ) ; d in 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 - I lie Ş e r b ă n e s c u ( i n d e p e n d e n t ) ; M i n i s t r u l i n d u s t r i e i ş i c o m e r ţ u l u i , m i n i s t r u d e s t a t - C ă lin P o p e s c u T ă r ic e a n u ( P N L ) ; d in 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 - M ir c e a C iu m a r a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l m u n c i i ş i p r o t e c ţ i e i s o c i a l e - A le x a n d r u A th a n a s iu ( P S D R ) ; d in 4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 m in is t r u d e s t a t ; M i n i s t r u l j u s t i ţ i e i - V a ie r iu S t o i c a ( P N L ) ; d in 4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 m i n i s t r e d e s t a t ; M i n i s t r u l a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e - V i c t o r B a b iu c ( P D ) ; d in 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 m i n i s t r e d e s t a t ; M i n i s t r u l d e i n t e r n e - G a v r il D e j e u ( P N Ţ C D ) ; d in 4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 m i n i s t r e d e s t a t ; M i n i s t r u l a g r i c u l t u r i i ş i a l i m e n t a ţ i e i - D i n u G a v r ile s c u ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l t r a n s p o r t u r i l o r - T r a ia n B ă s e s c u ( P D ) ; M i n i s t r u l c o m u n i c a ţ i i l o r - S o r in P a n t iş ( P N L ) ; M i n i s t r u l t u r i s m u l u i - Â k o s B ir ta la n ( U D M R ) ; M in is tr u l lu c r ă r ilo r p u b lic e ş i a m e n a jă r ii te r ito r iu lu i - N ic o la e N o ic a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l a p e l o r , p ă d u r i l o r ş i p r o t e c ţ i e i m e d i u l u i * l o a n O lt e a n u ( P D ) ; d in 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 - S o r in F r u n z â v e r d e ( P D ) ; M i n i s t r u l î n v ă ţ ă m î n t u l u i - V ir g il P e t r e s c u ( P N Ţ C D ) ; d in 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 - A n d r e i M a r g a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l c e r c e t ă r i i ş i t e h n o l o g i e i - B o g d a n B u jo r T e o d o r iu ( P D ) ; M in is t r u l s ă n ă t ă ţ ii - Ş te fa n I o s if D r ă g u le s c u ( P N Ţ C D ) ; d in 4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 - Io n B ru c k n e r ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l c u l t u r i i - I o n C a r a m itr u ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l t i n e r e t u l u i ş i s p o r t u l u i - S o r in S t ă n e s c u ( P N L - C D ) ; d i n 4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 - C r in A n t o n e s c u ( P N L ) ; M in is tr u l p e n tr u r e la (ia c u p a r la m e n tu l - B o g d a n N ic u le s c u -D u v ă z ( P D ) ; M in is tr u d e le g a t p e lin g ă p r im u l-m in is tr u p e n tr u c o o r d o n a r e a S e c r e ta r ia tu lu i G e n e r a l al G u v e r n u l u i ş i D e p a r t a m e n t u l u i p e n t r u A d m i n i s t r a ţ i e L o c a l ă - R e m u s O p r iş ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u d e l e g a t p e l i n g ă p r i m u l - m i n i s t r u p e n t r u i n t e g r a r e a e u r o p e a n ă - A le x a n d r u H e r le a (P N Ţ C D ); M i n i s t r u d e l e g a t p e l i n g ă p r i m u l - m i n i s t r u p e n t r u i n f o r m a ţ i i p u b l i c e - R a d u B o r o ia n u ( P N L ) ; d i n 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 - S o r in B o t e z ; M in is t r u d e l e g a t p e l in g ă p r i m u l - m in is t r u p e n t r u m i n o r it ă ţ i l e n a ţ i o n a l e - G y o r g y T o k a i ( U D M R ) ; S e c r e t a r d e s t a t l a M i n i s t e r u l F i n a n ţ e l o r , m e m b r e a l G u v e r n u lu i, p în ă la 4 d e c e m b r i e 1 9 9 7 D a n R adu R u şa n u ( P N L ) ;

G UVERNELE DIN PERIOADA DECEMBRIE 1996-DECEMBRIE 2000

563

S e c r e t a r d e s t a t l a M i n i s t e r u l A p ă r ă r i i N a ţ i o n a l e , m e m b r u al G u v e r n u lu i - C o n s t a n t in D u d u lo n e s c u ( P N Ţ C D ) ; S e c r e t a r d e s t a t la M i n i s t e r u l I n d u s t r i e i ş i C o m e r ţ u l u i ; m e m b r u

al G u v e r n u lu i, p î n l la

4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 - F lo r in B u r u ia n ă ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l p r i v a t i z ă r i i , d i n 4 d e c e m b r ie 1 9 9 7 - V a le n t in l o n e s c u ( P N Ţ C D ) .

G uvernul Vasile (Investit pe 15 ap rilie 1998) P r im - m in is tr u - R a d u V a s ile (P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l j u s t i ţ i e i , m i n i s t r u d e s t a t - V a le r iu S t o ic a ( P N L ) ; M i n i s t r u l a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e , m i n i s t r u d e s t a t - V ic t o r B a b iu c ( P D ) ; M i n i s t r u l f i n a n ţ e l o r - D e c e b a l T r a ia n R e m e ş ( P N L ) ; M i n i s t r u l d e i n t e r n e - G a v r il D e j e u ( P N Ţ C D ) ; d in 21 ia n u a r ie 1 9 9 9 - C o n s t a n t in D u d u l o n e s c u ( P N Ţ C D ) ; M in is tr u ] a f a c e r ilo r e x te r n e - A n d r e i P le ş u ( P D ) ; M in is tr u l in d u s tr ie i şi c o m e r ţu lu i - R ad u B ercea n u ( P D ) ; M i n i s t r u l t r a n s p o r t u r i l o r - T r a ia n B ă s e s c u ( P D ) ; M i n i s t r u l m u n c i i ş i p r o t e c ţ i e i s o c i a l e - A le x a n d r u A t h a n a s iu ( P S D R ) ; M in is tr u l a g r ic u lt u r ii ş i a lim e n t a ţ ie i - lo a n A vram M u r eşa n ( P N Ţ C D ) ; M in is t r u l lu c r ă r ilo r p u b lic e ş i a m e n a j ă r ii t e r it o r iu lu i - N ic o la e N o ic a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l a p e l o r , p ă d u r i l o r ş i p r o t e c ţ i e i m e d i u l u i - R o m ic â T o m e s c u ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l s ă n ă t ă ţ i i - H a jd u G a b o r ( U D M R ) ; M in is tr u l e d u c a ţie i n a ţio n a le - A n d rei M arga ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l c u l t u r i i - I o n C a r a m itr u ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l t i n e r e t u l u i ş i s p o r t u l u i - C r in A n t o n e s c u ( P N L ) ; M in is tr u

d e le g a t p e lin g ă p r im u l- m in is t r u p e n tr u m in o r ită ţile n a ţ io n a le -

P ete r K ovacs

E c k s t e in ( U D M R ) ; M i n i s t r u d e l e g a t p e l i n g ă p r i m u l - m i n i s t r u p e n t r u i n t e g r a r e a e u r o p e a n ă - A le x a n d r u H e r le a (P N Ţ C D ).

G uvernul Isărescu (Investit pe 20 d ecem brie 1999) P r im - m in is tr u - M u g u r I s ă r e s c u (i n d e p e n d e n t ) ; M i n i s t r u d e s t a t , p r e ş e d i n t e a l C o n s i l i u l u i d e c o o r d o n a r e e c o n o m i c o - f î n a n c i a r ă - M ir c e a C iu m a r a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l a f a c e r i l o r e x t e r n e , m i n i s t r u d e s t a t - P e tr e R o m a n ( P D ) ; M i n i s t r u l j u s t i ţ i e i , m i n i s t r u d e s t a t - V a le r iu S t o i c a ( P N L ) ; M i n i s t r u l s ă n ă t ă ţ i i , m i n i s t r u d e s t a t - H a jd u G a b o r ( U D M R ) ; M i n i s t r u l d e i n t e r n e - C o n s t a n t in D u d u l o n e s c u ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e - V ic t o r B a b iu c ( P D ) ; d in 1 3 m a r tie 1 9 9 9 - S o r in F r u n z ă v e r d e ( P D ) ; M i n i s t r u l f i n a n ţ e l o r - D e c e b a l T r a ia n R e m e ş ( P N L ) ; M in is tr u l m u n c ii şi p r o te c ţie i s o c ia le - Sm arand a D o b re sc u ( P S D R ) ; M in is tr u l in d u s tr ie i şi c o m e r ţu lu i - R adu B ercea n u ( P D ) ; M in is t r u l a g r ic u lt u r ii ş i a lim e n t a ţ ie i - lo a n A vram M u r e şa n ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l t r a n s p o r t u r i l o r - T r a ia n B ă s e s c u ( P D ) ; M in is t r u l lu c r ă r ilo r p u b lic e ş i a m e n a j ă r ii te r ito r iu lu i - N ic o la e N o ic a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l a p e l o r , p ă d u r i l o r ş i p r o t e c ţ i e i m e d i u l u i - R o m ic ă T o m e s c u ( P N Ţ C D ) ; M in is tr u l e d u c a ţie i n a ţio n a le - A n d rei M a rg a ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l c u l t u r i i - I o n C a r a m itr u ( P N Ţ C D ) ; M i n i s t r u l t i n e r e t u l u i ş i s p o r t u l u i - C r in A n t o n e s c u ( P N L ) ; M in is t r u l f u n c ţ ie i p u b lic e - V la d R o şe a ( P N Ţ C D ) ; M in is tr u

d e le g a t p e

lîn g ă p r im u l-m in is tr u

E c k s t e in ( U D M R ) .

p e n tr u

m in o r ită ţile n a ţio n a le -

P ete r K ovacs

A N E X A 13

L ista se m n a ta r ilo r a p e lu lu i d in 8 d e cem b rie 1 9 9 9 p en tr u r ea leg erea lu i E m il C o n sta n tin e sc u ca P r e şe d in te al R o m â n iei

P r o f. dr. I o n B r u c k n e r , p r e ş e d in t e , f o s t d e c a n al F a c u ltă ţii d e M e d ic in ă , ş e f u l C l i n i c i i M e d ic a l e a S p it a lu lu i C o l ţ e a ; c o n f . dr. T u d o r M a r i a n , v i c e p r e ş e d in t e . F a c u lta te a d e F i z i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş ti;

p r o f . dr. l a n c u

F i s c h e r , f o s t d e c a n a l F a c u lt ă ţ ii d e L im b i ş i L ite r a tu r i S tr ă in e ,

U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. D e c e b a l H u d i ţ ă . S p ita lu l „ D r . I o a n C a n t a c u z in o ” ; p r o f. dr. G h e o r g h e G u s s i , d ir e c t o r , I n s titu tu l d e M a t e m a t ic ă al A c a d e m i e i R o m â n e ; dr. I o n T u d o r B e r z a , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic p r in c ip a l, In s titu tu l d e G e o l o g i e ş i G e o f i z i c ă ; p r o f . dr. M a r i u s S m i g c l s c h i , fo s t d e c a n a l I n s titu tu lu i d e A r h ite c tu r ă „ Io n M in c u " ; dr. P e t r e D i ţ ă , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic p r in c ip a l. I n s titu tu l d e F i z i c ă A t o m i c ă ; p r o f. dr. I o n C o l o j o a r ă , fo s t d e c a n al F a c u lt ă ţ ii d e M a t e m a t ic ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. O c t a v i a n D u l i u , F a c u lt a t e a d e F i z i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; dr. in g . C o r n e l i u P o p e s c u , I n s titu tu l d e F iz i c ă A t o m i c ă ; p r o f . dr. E u g e n B o r c o c i , U n iv e r s it a t e a P o lit e h n ic ă B u c u r e ş t i ; l e c t . dr. V l a d A l e x a n d r e s c u , F a c u lta te a d e L im b i ş i L ite r a tu r i S tr ă in e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; dr. D a n R a d u G r i g o r c , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic p r i n c ip a l, I n s titu tu l d e F i z i c ă A t o m i c ă ; p r o f . dr. G h e o r g h e N e n c i u , F a c u lta te a d e F iz i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; dr. in g . M i r c e a I g n a t , In stitu tu l d e C e r c e t ă r i E le c t r o t e h n ic a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. O c t a v i a n S t ă n ă ş i l ă . U n iv e r s it a t e a P o lit e h n ic ă B u c u r e ş t i ; dr. M i r c e a l o s i f e s c u , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic p r in c ip a l. I n s titu tu l d e F iz i c ă A t o m i c ă ; A l e x a B a b e ş , f i z i c i a n , F a c u lta te a d e F i z i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; D o i n a C om ea;

Î P S N i c o l a e C o r n e a n u , M it r o p o lit u l B a n a t u lu i;

p erson am .

E p is c o p

a l E p a r h ie i

G r e c o - C a t o li c e

C lu j ,

ÎP S G e o r g e G u ţ i u , A r h i e p i s c o p ad

G h e r la ;

M o n ic a

L o v in e s c u ;

V i r g il

I e r u n c a ; R o d i c a C o p o s u ; F l a v î a C o p o s u B â l e s c u ; A d r ia n M a r i n o , s c r iit o r ; p r o f. dr. G a b r i e l L iic e a n u ,

F a c u lt a t e a d e F i l o s o f i e , U n iv e r s i t a t e a B u c u r e ş t i ; M i h a i l Ş o r a ,

P in t ilie , r e g iz o r ; p r o f.

s c r iit o r ; L u c ia n

dr. V l a d i m i r T U m ă n e a n u , U n iv e r s i t y o f M a r y la n d , C o l l e g e P & rk ;

A l e x a n d r u P & le o lo g u , s c r i i t o r ; R a d u F i l i p c s c u , p r e ş e d in t e le G D S ; L a u r e n ţ i u U l i c i , p r e ş e d in t e le U n iu n ii S c r iit o r ilo r d i n R o m â n ia ; p r o f. dr. S o r i n A l e x a n d r e s c u , U n iv e r s it a t e a A m s t e r d a m ; I o n V ia n u , m e d ic G e n e v a ;

dr. N a p o l e o n S ă v c s c u , p r e ş e d in t e le A s o c i a ţ i e i M e d ic i lo r R o m â n i d in

S U A ; p r o f. dr. R a d u D e a c , m e m b r u a l A c a d e m i e i R o m â n e , d ir e c t o r u l C e n t r u lu i d e C a r d i o l o g ie T â r g u - M u r e ş ; p r o f. dr. B a r d j A ş g i a n , m e m b r u al A c a d e m ie i R o m â n e ; M i r c e a S p â t a r u , s c u lp to r , r e c to r u l U n iv e r s i t ă ţ ii d e A r t ă , B u c u r e ş t i ;

Ş te fa n

C â l ţ i a , p ic t o r ,

F a c u lta te a d e A r t e P la s t ic e , U n iv e r s it a t e a d e A r t ă B u c u r e ş t i ;

ş e f u l C a t e d r e i d e P ic t u r ă ,

D a n G r ig o r e , p ia n is t;

S o r in

t l f o v e a n u , p ic t o r , d e c a n u l F a c u lt ă ţ ii d e A r te P la s t ic e , U n iv e r s it a t e a d e A r t ă B u c u r e ş t i ;

A u rel

V a id , s c u l p t o r ; p r o f. dr. M i r c e a M a r t i n , F a c u lt a t e a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i, d ir . E d . U n iv e r s ;

S t e r e G u t e a , r e g i z o r ; p r o f . dr, A n d r e i P i p p i d i , F a c u lta te a d c I s t o r ie , U n iv e r s it a t e a

B u c u r e ş t i; M a r i a n a C e l a c , a r h i t e c t ; O a n a P e l l e a , a c t o r ; A l e x a n d r u Ş t e f ă n e s c u , c r i t ic lite r a r , r e d a c t o r - ş e f al r e v is t e i „ R o m â n ia L ite r a r ă ” ; V l a d l o n e s c u - S i s e ş t i , m e m b r u a l A c a d e m ie i R o m â n e ; p r o f. dr. I o n J o v i n , c l i n i c a d e g a s t r o e n t e r o l o g ie . S p ita lu l F u n d e n i ; p r o f. dr. R a d u D u m i t r e s c u , m e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e ; p r o f . dr. D a n M o n o i c i i , F a c u lta te a d e B i o l o g i e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e şti;

M ih a i M ă n u jiu . r e g iz o r ;

M a r c e l Iu r e ş, a c to r;

N ic o la e M ă r g in e a n u ,

r e g iz o r ;

M ă r i a P l o a e , a c t o r ; A l e x a n d r u D a b i j a , r e g i z o r ; E m i l i a D o b r i n , a c t o r ; p r o f. dr. in g . C o r n e l i u S t ă n ă ş i l â , U n iv e r s it a t e a P o lit e h n ic ă B u c u r e ş t i ;

M a r in M o r a r u , a c to r ;

c o n f , dr. D a n P a v e l.

LISTA SEMNATARILOR APELULUI DIN 8 DECEMBRIE 1999 PENTRU REALEGEREA..

565

F a c u lta te a d e Ş tiin ţe P o lit ic e ş i A d m in is tr a tiv e , U n iv e r s ita te a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. Ş e r b a n G e o r g e s c u , U n iv e r s it a t e a d e M e d ic i n ă ş i F a r m a c ie „ C a r o l D a v i l l a ” , B u c u r e ş t i ; p r o f . dr. P e t r u C a r a m a n , m e m b r u c o r e s p o n d e n t al A c a d e m ie i R o m â n e ; A l e x a n d r u D a r i e , r e g i z o r ; M a r ia M i u , s c e n o g r a f ; T o m p a G a b o r , r e g i z o r ; p r o f . dr. L u c i a n L c a ta u , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic . U n iv e r s it a t e a d e M e d ic i n ă ş i F a r m a c ie „ C a r o l D a v i l la ” , B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. S o r i n V i e r u , F a c u lta te a d e F il o s o f i c , U n iv e r s ita te a B u c u r e şti;

p r o f, dr, C o s t e a M u n t e a n u , A c a d e m ia d e Ş t iin ţ e E c o n o m i c e , B u c u r e ş t i ; p r o f. dr.

E u g e n N e g r i e i , F a c u lt a t e a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. V o ic u G r e c u , d e c a n al F a c u ltă ţii d e F iz i c ă , U n iv e r s i t a t e a B u c u r e ş t i ; dr. I o a n a V i n t i l ă - R ă d u l e s c u , d ir e c t o r a d ju n c t al In s titu tu lu i d e L i n g v i s t i c ă a l A c a d e m ie i R o m â n e ; p r o f. dr. A u r e l P o p e s c u , fo s t d e c a n al F a c u ltă ţii d e F iz i c ă ,

U n iv e r s it a t e a

B u c u r e ş ti;

p r o f . dr. V ir g U

C ăzăn escu ,

F a c u lta te a d e M a t e m a t ic ă ,

U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. V i o r ic a F l o r e s c u , F a c u lta te a d e F iz i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; A le x a n d r u C a lin e s e u , c r it ic l i t e r a r ; c o n f . dr. V ic t o r N e u m a n n , U n iv e r s it a t e a d e V e st, T im iş o a r a ; C ă tă lin a B u z o ia n u , r e g iz o r ;

P a p ii P a n d u r u , a c to r ;

Ş t e f a n l o r d ă n c s c u , r e g iz o r , d ir e c to r u l

T e a tr u lu i „ L u c ia S tu r z a B u la n d r a " ; c o n f . dr. P a u l in a M a r i a n , F a c u lta te a d e C h im ie , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f . dr. M i r c e a A n g h c l c s c u , F a c u lta te a d e L ite r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f. dr. N a d ia A n g h e l e s c u , F a c u lt a t e a d e L im b i ş i L ite r a tu r i S tr ă in e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; T h o m a s K l e i n i n g e r , d ir e c t o r u l I n s t it u t u lu i d e S t u d ii L ib e r a le ; A n d r e i C a n a r a c h e , m e m b r u al A c a d e m ie i R o m â n e ; Z e n o b i e S t ă n e s c u , m e m b r u a l A c a d e m ie i R o m â n e ; p r o f . dr. V i c t o r S p l n e i , F a c u lta te a de

I s t o r ie , U n iv e r s it a t e a

„ A I .I . C u z a ” I a ş i ;

p r o f . dr.

Ion

C i u p e r c ă , F a c u lt a t e a d e I s t o r ie ,

U n iv e r s it a t e a „ A I .I . C u z a ” I a ş i ; p r o f. dr. l o a n P e t r e u ş , F a c u lta te a d e G e o l o g i e , U n iv e r s it a t e a .A I .I . C u z a ” I a ş i;

A n d r e i O i ş t e a n u , s c r ii t o r ;

A d r ia n a G r a n d , s c e n o g r a f;

O v id iu

lu liu

V i c t o r l o a n F r u n z ă , T e a tr u l N a ţ io n a l C l u j ;

M o ld o v a n , a c to r ;

p r o f. dr. G a b r i e l B ă n c e a n u ,

d ir e c t o r u l M a t e r n it ă ţ ii P o liz u ; p r o f. dr. I o n e l S t n e s c u , ş e f d e c li n i c ă , S p ita lu l F u n d e n i ; p r o f. dr. T i b e r i u V l a d i s l a v , U n iv e r s it a t e a T e h n ic ă P e t r o ş a n i ; G h e o r g h e C r ă c i u n , s c r iit o r , r e d a c to r a l r e v is t e i „ P a r a le la 4 5 " , B r a ş o v ; S o r a n a C o r o a n ă S t a n c a , r e g i z o r ; D e n i s a C o m ă n e s c u , s c r iito r , r e d a c t o r - ş e f E d . U n iv e r s ; N i c o l a e P r e l i p c e a n u , s c r i i t o r ; S o r i n I l i e ş i u , c i n e a s t ; E u g e n U r i c a r i u , s c r ii t o r ; A n d r e i B o d i u , r e d a c t o r - ş e f r e v is ta „ I n t e r v a l” , B r a ş o v ; dr. G r i g o r e G h i c a , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic p r in c ip a l, I n stitu tu l d e F iz i c ă A t o m i c ă ; D o r a n a C o ş o v e a n u , d ir e c t o r M u z e u l d e A r tă B u c u r e ş ti;

D a n P u r ic , a c to r ;

D u m itr u

R u că r ea n u , a c to r;

lo a n

G r o ş a n , s c r iito r ;

Ş te fa n

R a d o f f . a c t o r ; I r i n a N i c o l a u , e t n o l o g , M u z e u l Ţ ă r a n u lu i R o m â n , B u c u r e ş t i ; I r i n a M a r g a r e t a N 'is to r , c o m e n t a t o r d e f i lm ; p r o f . dr. A l e x a n d r a C o r n i l e s c u , ş e fa c a te d r e i d e E n g l e z ă , F a c u lta te a d e L im b i ş i L ite r a tu r i S t r ă in e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; p r o f . dr. I r i n a B ă d e s c u , ş e f a c a te d r e i d e F r a n c e z ă , F a c u lta te a d e L im b i ş i L ite r a tu r i S t r ă in e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; c o n f . dr. S m a r a n d a V u lt u r , F a c u lta te a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a d e V e s t, T i m iş o a r a ; D a n i e l V i g h i , s c r i i t o r ; C o r n e l U n g u r e a n u , c r i t i c l i t e r a r ; A d r i a n a B a b e ţ i , c r it ic lite r a r ; C o n s t a n t i n C h i r i a c , a c to r , d ir e c to r u l F e s t iv a lu lu i I n te r n a tio n a l d e T e a tr u S i b i u ; l o a n P i s o , is t o r ic , d ir e c t o r u l M u z e u lu i N a ţ io n a l al T r a n s ilv a n ie i, C l u j - N a p o c a ; I r i n a M a v r o d i n , s c r i i t o r ; dr. d o c . A n d r e i A v r a m , ş e f d e s e c to r , I n s titu tu l d e L i n g v i s t i c ă a l A c a d e m i e i R o m â n e ; M i o a r a A v r a m , ş e f d e s e c to r , In s titu tu l d e F o n e t ic ă ş i D i a l e c t o lo g i e a l A c a d e m ie i R o m â n e ; l o a n B u d u c a , z i a r i s t ; T u d o r e l U r i a n , r e d a c to r u l r e v is t e i „ C u v â n tu l" ; c o n f . dr. A n d r e i T h . I o n e s c u , F a c u lta te a d e F iz i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; c o n f . dr. I o a n a B r u c k n e r , s p it a lu l „ S f . P a n t e lim o n ” ; c o n f . dr. S a b i n M u r g u l e s c u , U n iv e r s it a t e a P o lit e h n ic ă B u c u r e ş t i ; B raşov;

p r o f . dr.

C a iu s

D o b rcscu ,

A ndrei Io n escu ,

F a c u lta te a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a

„ T r a n s ilv a n ia ” ,

F a c u lta te a d e L im b i ş i L ite r a tu r i S t r ă in e , U n iv e r s it a t e a

B u c u r e ş t i ; c o n f . dr. M o n i c a S p i r i d o n , F a c u lt a t e a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; c o n f . dr. C o r in a

I o n e s c u , F a c u lta te a d e G e o l o g i e , U n iv e r s it a t e a C l u j ; c o n f . dr. M a r i a n a

B u c ă ta r u ,

U n iv e r s ita te a „ T r a n s ilv a n ia ” , B r a ş o v ; c o n f . dr. C e z a r T a b a r c e a , F a c u lta te a d e L ite r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; c o n f , dr. V a l e n t i n L i ţ o i u , F a c u lt a t e a d e Ş t iin ţ e E c o n o m i c e , U n iv e r s it a t e a d in C r a i o v a ; c o n f , dr. N i c o l a e S i c b i g e a , F a c u lt a t e a d e Ş t iin ţ e E c o n o m i c e , U n iv e r s it a t e a d i n C r a io v a ; c o n f . dr.

Tomni(a

F l o r e s c u , I n s titu tu l d e A r h it e c t u r ă „ I o n M i n c u ” , B u c u r e ş t i ;

c o n f . dr. D o r i n M i h a i ,

U n iv e r s it a t e a T e h n ic ă „ G h e o r g h e A s a c h i ” l a ş i ; c o n f . dr. G a b r i e l B ă d ă r ă u , F a c u lt a t e a d e D r e p t , U n iv e r s it a t e a „ A I .I . C u z a ” I a ş i ; B u c u r e şti;

c o n f . dr. E m i l I o n e s c u , F a c u lt a t e a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a

c o n f . dr. S a n d a E m ilia r a , F a c u lt a t e a d e L i m b i ş i L ite r a tu r i S t r ă in e , U n iv e r s it a t e a

B u c u r e ş t i ; c o n f . dr. G a b r i e l a C r e ţ i a , F a c u lt a t e a d e L im b i ş i L ite r a tu r i S tr ă in e , U n iv e r s it a t e a

AN EXA 13

566

B u c u r e ş t i ; S i i n i n a M e z i n c e s c u , p r e ş e d in ta A s o c ia ţ ie i „ R o m â n ia V iit o a r e ” ; P a n I z v e m a , s c r i i t o r ; M i c a e l a G h i j e s c u , s c r i i t o r ; D a n N a s t a , r e g i z o r ; le c t . dr. C a r m e n M u ş a t , F a c u lt a t e a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; P e t r e N i c o l a e , a c t o r ; c o n f . dr. M i r e l a T h e o d o r e s c u , F a c u lt a t e a d e L it e r e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; le c t . dr. C o r n e t i u S t ă n c s c u . F a c u lt a t e a d e F i z i c ă , U n iv e r s it a t e a B u c u r e şti;

p r o f . V a l e n t i n C o ş e r e a n u , d ir e c t o r u l I n s titu tu lu i „ M ih a i E m i n e s c u ” , I p o t c ş t i ;

dr.

M ih a e L a A d a m e ş t e a n u , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic p r in c ip a l. I n s titu tu l A r h e o l o g i c B u c u r e ş t i ; p r o f . dr. P e t r e A l e x a n d r e s c u , d ir e c t o r u l I n s titu tu lu i A r h e o l o g i c B u c u r e ş t i ; dr. M a r i a

A ie x a n d r e s c u -

V i a n u , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic p r in c ip a l, B u c u r e ş t i ; S m a r a n d a A l e x a n d r u , d ir e c t o r S o fte x P r e s s S A , R â m n i c u - V â l c e a ; p r o f . d r. N i c o l a e A n a s t a s i u , F a c u lt a t e a d e G e o l o g i e , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; dr. R a d ia n A n d r e c s c u , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic B u c u r e ş t i ; M i r c e a V i c t o r A n g e l e s c u , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic

B u c u r e ş ti;

d r . M a r i u s A n g h e l , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic p r i n c ip a l, I n s titu tu l d e F iz i c ă

A t o m i c ă ; p r o f. dr. A l e x a n d r u B a r n e a , d e c a n , F a c u lt a t e a d e I s t o r ie , U n iv e r s it a t e a B u c u r e ş t i ; M i h a i B ă s o i u , d ir e c to r E d . T e o r a ;

p r o f. dr. G h e o r g h e B o l d u r - L ă ţ e s c u , A c a d e m i a d e Ş t iin ţ e

E c o n o m i c e , B u c u r e ş t i ; S e v e r B o r d e a , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic B u c u r e ş t i ; I o s e f m a B o r d e a , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic B u c u r e ş t i ;

T o n i B o t i l ă , c e r c e t ă t o r ş t i i n ţ i f ic p r in c ip a l, In s titu tu l d e F iz ic ă A t o m i c ă ;

p r o f . dr. L u c i a n B u l i g e s c u , ş e f s e c ţ i e , S p ita lu l F u n d e n i, B u c u r e ş t i ; M i r c e a C a r p , fo s t d ir e c t o r a l p o s t u r ilo r d e r a d io „ E u r o p a lib e r ă ” ş i „ V o c e a A m e r i c i i ” ; G a b r i c l a C a r p , c r i t ic d e a r t ă ; dr. C o n s t a n t i n C h i r i l ă , c e r c e t ă t o r ş t iin ţ if ic , In s titu tu l d e A r h e o l o g i c , I a ş i.

A N E X A 14

L ip sa în c r e d e r ii în G u v e r n , P a r la m e n t, J u stiţie (1994-1996)*

G uvern

1994

1994

1994

1995

1995

1995

1995

1996

1996

1996

1M A S

IR S O P

IM A S

IC C V

CURS

IC C V

CURS

IC C V

CURS

CURS

—*—

n e în c r e d e r e a faţă d e g u v e r n

P a r la m e n t

m a r tie

iu n ie

s e p t.

m a r tie

iu n ie

s e p t.

dec.

m a r tie

i u lie

o c t.

1994

1994

1994

1995

1995

1995

1995

1996

1996

1996

IM A S

IR SO P

IM A S

IC C V

CURS

IC C V

CURS

IC C V

CURS

CURS

—

*

n e în c r e d e r e a faţă d e P arlam en t

S u r se le sîn t b a r o m e tr e le r e a liz a te d e I M A S , în se p te m b r ie 1 9 9 4 , şi d e M E T R O M E D I A T Y ansilvania, în m a r tie 1 9 9 7 .

A N E X A 14

568

.........................." .......... — 62

60

...

. 62

J u s tiţia ""

”

...

5f)

fc t ______ ^

S4 Î4 ------------ -—

— —

-î ------------ —

- .....— ........ -

m a n ie

iu n ie

s e p t.

m a r tie

iu n ie

s e p t.

dec.

m a r tie

iu lie

o c t.

1994

1994

1994

1995

1995

1995

1995

1996

1996

1996

1M A S

IR S O P

IM A S

IC C V

CURS

IC C V

CURS

IC C V

CURS

CURS

—«—

n e în c r e d e r e a fa ţă d e j u s tiţie

L ip s a î n c r e d e r ii în G u v e r n , P a r la m e n t ş i J u s tiţie * ( 1 9 9 6 - 2 0 0 0 ) G uvern

x-•

-v : c/i 66 3V "*■’■ 1 i