Înmormântarea la Români: studiŭ etnograficŭ. Edițiunea Academieĭ Române [1st edition] [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

INMORMINTAREA LA

ROMANI STUDIO ETNOGRAFICO DE

S. FL. MARIANO MEMBRU ALO ACADEMIEI ROMANE.

EDITIUNEA ACADEMIET ROMINE.

1---1-- -'4) "»--

BUCURESCI

LITO TIPOGRAFIA CAROL G613L 16, STRADA DòmNET, 16

1 8 9 2.

PRECUViNTARE. La compunerea opului de Ma am avutii in vedere numai datinele si credintele Romanilorft din Ole provinciile, in cari locuescii acestia. Totusi, del,' ndit' in decursulil cercetetrilorit ntele peste uncle da-

tine si credinfe parte romane, parte de alta origine, dar cari sém6na' cu ale .Romanilorti, nu Want pututil opri de a nu le reproduce si pre acelea. Astii -felit pre,sinteat on. publicii cetitoril si pre acestii opti alit' meA, mulfriminda in acelasi timpii tuturorii P. T. domni, carl aii avutti deosebita buncivointd de a contribui la completarea ltd. Suave-. 'in 1 13 Octombre, 1892.

AUTORULÙ.

SEMNE DE MORTE.

Mártea rari când se aratä omenilorti pe nea§teptate §i pe nesciute ca sä le curme firult1 vietil, ci ea, dupá credinta §i spusa Românilorti, tot-deauna dà de scire maI de nainte prin diferite semne atâtù némuriloril celortI mal de apr6pe cáta i celuI ce are sd nbirsá, cá In scurtil timpil va veni la dInsulti ca sajf iea sufletula, §i abia dupä aceea se arata §i ea singurä. Semnele cele maI remarcabile §i tot-odatA §i cele rnaI respandite, de pe carI poporulil românil pretinde a cun6sce,

numal deck trebue

sä, nicírà cine-va din acea casa, la care sal ImprejurulA careia se intêmplä, sunt urmAtelrele: Pocnirea nea0eptatä a unoril obiecte din casA, precum :

c'á

a meselora, a scauneloril, a lältilora, a paturiloril, a a stAlpiloril de la hornil, a u§eloril, a páretiloril, a ic6neloril, a oglindiloril §i a grindiloril (1) ; (1) Credinta f6rte respandita gata in Bucovina càti i 'n cele-lalte tarT lo. cuite de Romanl, dupa cum mi-aa impartasita d-nil Romula Sima, invetatora in Orlata si Teodoril Simonil, stud. la-gimn. din Naseuda, in Transilvania; MarTuca Nistora, romana din comuna MalinT in Moldova. Vedl El. Sevastosa, Calètoril prin Tdra-románésca, IasT, 1888, p. 63: «Cánd pocnesca grindile Triare cine-va». aqedétórea», reviste. pentru literatura si iraditiunT populare, directora Artura Gorovel, an. I. FalticenT, 1892, p. 17: «Cand pocnesce in casa nu-T a bine.» Mariana, Inmorm. la Romant.

i.

2

Stricarea de sine §i momentaná a sticleloril, a blidelorti, a 6Ielora, a tingiriloril, precum §i a altorti obiecte din casé, (1);

Caderea nea§teptatä a unel ic6ne saù oglinli de pe cuitt sfdrmarea el (2) ;

Deschiderea de sine a u§ilord (3); Deslipirea i cäderea tencuelel de pe pareti (4) ; Mieunarea necontenità i spurcarea tateloril In casá, unde se aflá, unü bo1nav, saü momentana lorù perire (5) ; antarea cocoOscá,' a gáinelora (6) Ragerea In modil nelndálinatil a viteloril, i mai alesa in&una timpti nepotrivita, spre esemplu cánd lag pe mirésé, dela párintil s61 dual Intr'untl carii cu bol la bArbatulti s6i1 (7) ; Credinta RomAnilord din Bucovina si Transilvania, com. de d-ld Vasile

Turturénu, preotd in Vicovuld-de-sus, districtuld RAdAutl si T. Simond : «Semnd de mérte e si fenomenuld miraculosd de a se strica ceva, fArA de a contribui cine-va la aceea. Asa d. e. de cum-va vre-und vasil sad vre-und ochid de feréstrA se stricA ele de sine.» Vec)I si Wilh. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romänen Siebenbiirgens. Hermannstadt, 1866 p. 39. In Bucovina si Transilvania, ve41 i Wilh. Schmidt, op. cit. p. 39. Cred. Rom. din Bucovina. In unele pArti din Moldova, «cAnd usa se deschide singurA, insemnézA cl are sA-tI vinA cine-va.» Ve41 oSeclètòrea» an. I; FAIticenT, 1892, p. 18.

W. Schmidt, op. cit., p. 39. Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com, de dal T. Simonii; aSeddtóreau, FAlticenT an. L, p. 19: «Cand la casa gospodarului mora mAtele orT fugd, e semnd rdito S. FI. Mariand, Ornitologia pop. rom. t. II. CernAutl, 1883 p. 250. El. Sevastosd., CAldtoril, p. 67: «CAnd cAritA gAina ca cocosuld nu-I a bine; s'o mdsurT din funduld caseT pan& la pragd, iar de vine Capuld, IT tal capuld.»Iond Créng5 Serien, t. I. Iasl, 1890, p. 294: «iar &flete nu mal cAnad cocosesce la casa mosnOguluT, s5, mal facA a rdd; c'apoT atuncl multe nu mal avead.»aSe0t6rea», FAIticenT, an. I., p. 17. «CAnd gAina cAntA cucosesce, nu-1 a bine.». Com. d-ta Rom. Simd: «Cintarea cocosésc5, a glineT incA prevestesce marT nenorocirT, pote chiar i márte.o Cred. Rom. din Bucovina, com, de d-14 V. Turturénd, preotd, si a celord din Moldova, dict. de MArTuca Nistord din comuna MAlinT «Mi-aducd amin-

cAnd ail scosa pe o mirésI dela pArintI si-ad pornit'o spre noua el casA, a ragittl una bou si nu multa dupA aceea T-a muritd bArbatuld.» te cA

3

Urlarea sati haulirea cânilorti. Daca inteo casa se afla und bolnavti, care trebue s'A mòrä, atuncl canele se apropie de casa, unde e bolnavula §i urlandti sapa sati cela' putinti sgarie pämIntula de langa acea casa ; De cum-va familia bolnavuluI nu are niel unti cane, atuncI ton aceste semne se facti de catra altl cani strainI, carI

vial In ograda celuI bolnavti dela vecini sati chiar i din locurl maI depärtate. Insa camele, care urla, numaI atuncI prevestesce mérte, cand 111 plécä capula spre párnlntü, iar de cum-va urlândü 1§I ridica capula In sus, atunci prevestesce focti (1);

Facerea de pete negre pe mânI, carI sunt ca nisce buretI, i carI In tinutula Näsétidulul din Transilvania se numescti nstrelici" (2);

Baterea ochIulul de mal multe orI §i In maI multe restimpuri (3); Visarea de araturI, gropi §i morminte pròspete, apol apa tulbure, lumlnarI stinse, vite taiate, sati cand In visti Ilü vec,11 pe unulti Imbracattl In vestminte negre (4) ; Caderea dintilorti In visù, cu cata simtescl ca te d6re mal tare dintele, ce-hl visez1 ca-ti cade, §i cu cata' ti se pare ca-ti curge mal multti sange, cu atata mal de aprépe

lt1 va fi cela ce are sa m6ra (5); t1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de

Rom.

Simd; T. Simond; dict. de M. Nistord; Vecll si W. Schmidt, op. cit. p. 88; El. Sevastosd, C616toril, p. 66 aaind urla camele iar e semnd de márte.» Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-10. T. Simond;

vecp si El. Sevastosil, CAlétoril p. 66: «Cand se facti pete negre pe mang, m6re cine-va din némurt» Cred. Rom. din Bucovina. Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-111 T. Simond; vecjI si W. Schmidt, op. cit. p. 38. T. Simonti; vecT (6) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de

si W. Schmidt, op. cit. p. 39.

4 -Curgerea sangelui din 'last"' (1) Durerea inimei fard sà scii de ce, precum

bate fòrte tare somnulil prin mai multe

çlile

cand te i nopti de-a i

rêndula (2) Cântarea cucuveicei sati bufnitel maI alestt çliva pe casa

sail In nemijlocita apropiere a acestela, precum: pe Ora, pe cumpèna ref-10,nel, pe sura sail grajdiù saù pe ural pomil din grading, (3).

Dintre t6te semnele, cate s'all lnsiratil 'Ana aicea, cari prevestesca cd va muri cine-va din familie saü dintre némurile

cele mai de-apr6pe niel unulil nu e asa de temutil ca cântarea cucoveicei, numitä altmintrelea In unele parti, precum buna-órä In tinutulil Näskidului din Transilvania, si paserea mortilor4 (4), de óre-ce la casa, unde canta acésta, trebue, dupa credinta Romanilort, nurnal deck sa mórä, cine-va. Dovada despre acéstd credintil fòrte r6spanditä, in t6te locuite de Romani, avemil, lntre altele, i urmatórele versuri sc6se dinteunil bocetti din comuna Crasna, districtultr Storojinetului, In Bucovina: Trage, trage clopotela, CA-V1 mal vine-unti sufleteltit ;

Trage trage totil cu jale, SA s'audl pAnA'n vale ; Caciaqa s'a intemplatii Dupel cum a fossil cdntai21, Cucoveica cobit6re

Si de reti prevestit6re. (5) (t

ecyét6rea» Falticent 1892, p. 19:: ( Cand 1t1 cure sange din nasa, itl

va muri o mil)) Cred. Rom. din Bucovina. 8. Fi. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 107; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com. de d-la T. Simona i dict. de M. Nistora ; aec36t6rea,» FalticenT an. I., p. 18: Wand pe o casI va canta cucuvéua, trebue sit rarA din acea casl cine-va.» Com. de d-la T. Simona. T. T. Burada, Datinele poporuluI romana la înmormmntitrl. IasT 1882. p. 141.

5

ApoT §i unù canted" macedo-rometnN din Crurva, caro suna precum urméza : Cucuvétla 'nbufinata S'nu t'aflaT d'iu t'aT Oath' !

CucuvaTe inbufnatä, SA' nu te fi aflatù de unde te-al aflatti ! (I)

5'pi cal ugrac aT cantata, Dit thimellTu s'ail ravaita

De ce WI atatù de blastamata $i atatti de multù intristatére ?... Casa pe care aT statù 5i co§ulti pe care al cantatil, Pang 'n temelie s'ail daramatrt,

S'ómilIT-11i toV all murita !

5i (5meni1 totT at' muritù' !

Cas'acea gi te alina§T Dui:a ginarT di canta§T,

Casa aceea pe care te sui§I De canta§T dup.' cilia

Era unlit celnicil mare,

Era a unuT mare proprietarti de oT,

Qi oT-le '111 n'avea misurare, 5'irghileTe cu diotl, Ci-§1 pascea pi tu livaql; CallT cu Tépe misticate

Ale caruI oT ere' nenumërate ;

5i mule multu mu§ate

51, catarT fòrte frumo0. Avea fil, avea nurorT, ToV cu fete §i cu feclorT.

Qi e§t1 ahat blästimata 5'ahat multù 'nfarm6cata ?..

Pi care casa aI stata

Avea hillT, avea nurrirl ; ToV cu fete §'cu feclorT. Pi casa, de anda '11T canta§T, Par'cl strof-lu MI baga§1, 01-le 1111 se'ngalbezira

5' pan' de una 1111 supsira' Mule §'callT tu'na mucéra, Pasaèndu se'nfarmacara Iepile se'nsärcinara

5' tu fitalliu tae crepara, Tihtusira hill!, nurörT, Cu féte, cu top.' feclorT,

Glucara pana putura 5' top' sum loo ascum0 furl !

(Avea) §i ergheliT cu gardiani (2), Carl' pasceatt prin liveOT ; Cal §i Tepe la unù 1061 (amestecap),

Pe casa de cand iT cantal, Par'ca i-aï adusù nefericirea, Oile i se 'ngillbejira *i pan' la una-T murira.'. Cat:Aril §i call inteo mla§tina

Pasakdr" se otravira. Iepele ramase insarcinate 5i la Pétare Ote craparl. Ofticara fiiI, nurorT,

Cu fete, cu toV fecioril Zacura pang putura, 5i toV sub pamintil furl ascun§T !

Adieg: n'ai mal fi fosta pe lumea asta. CO, earl plzesca turma de cal.

6

Cas'armase pundicsitä.

di &Ilan ni-mutritä ; PAn'ck,Iù i s'fece pade criscù Iérba i livade !...

Casa rgmase desartä *i de 6menT neprività ; Parià cäqù si se filcù ctunpil crescù érba i livede (1.)

Acésta, credintä, 11185, nu e proprie numaI Românilorti, ci

ea se aflä §i la alte popòre atata din vechime câta §i din timpula presenta. _Romana, buna 6ra, considerati cantecula acesteI pasenl nocturne de cea mai linfioratelre prevestire. Étä, ce ne spune iú n privinta acésta: naturalistula «Funebra §i maI cu Mina, la auspiciile publice urgisita

cucuveIca se tine la locurI dqerte, nu numaI desolate, ci §i Infiorat6re i nesträbatute. Una monstru nocturna, care nu

se aude cântanda, ci numaI gemênda. De aceea, cand se aratä ea In orae, i maI alesa liva, acésta Ymprejurare se considera ca cea mal infioratére prevestire (2).» : Iar poetula Ovidia «Se preface bite° pasere uratä, prevestit6re a uneI scarbe marl, cucoveica (buha) lene§a, care este o prevestire Ingrozitóre pentru muritorl !» (3) Dintre popérele de originá sträina, carl ail aceea§I credinth despre cântatula cucovelceI, ea §i Românil, amintesca aicI numaI pe _Rutena din Bucovina (4).

Afarà de semnele ln§irate panä, aid mal sunt lnc5. §i multe altele, dintre earl* unele se arta nu numal némurilora ci chiar §i celui ce are sa. m6r5,. Dr. M. G. Obedenara, Texte macedo-romAne, basme i poesiI poporale de la Crusova. Publicate dui:4 manuscriptele originale, de prof. I. 13iana Bucuresd, 1891, p. 196. Hist. nat. lib. X. c. XVI. Met. V. 850: Foedaque fit volucris, venturi nuntia luctus, Ignavus hubo dirum mortalibus ornen.

R. H. Kaindl und Al. Manastyrski, Die Rutenen in der Bucovina, II Theil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7

La aceste din urma se numéra maI cu sém5, cAntarea cuculul §i visurile. Cuculil, dupd credinta Rom5,niloril, e o pasere misteri6s5,, ce are taInice legAturi cu sértea omuluI. Glasulil gil, &And 11i1 audi 5,ntaia 6r5,' primavara cantandil, menesce tot-deauna a bine, când resura de a drépta auc,lului sail In fatä, §i din potriv5, menesce tot-deauna a Ma sail chiar a mérte, 05,nd resun5, In st5,nga sail in spate. §i. cum cA Intru adev6ril glasula cuculdi aulitil in spate menesce nu numaI a 1'66, §i chiar §i a mòrte, ne dovedesce urrnAtorulil pasagiil, pre care 114 sc6temil dinteurnI bocetil din Bucovina : Ma femee, draga mea, Draga mea, Tubita mea, Cum 'n spate ml-a eantatil AFi mòrtea m'a sagetatg (1).

Ba cuculti, atatti dup5. credinta Rombiloril din Bucovina, cAtil §i a celoril din Moldova §i Tera-Române'scd, menesce a WI Inc5. §i atunci, când cant& pe virvulil easel, lnaintea sail In nemijlocita apropiere a acesteia, precum pe fôntan5,, pe unil cldoiil de rènil sail otavA, apoI pe tlica din clopotnita bisericel §i pe crucile din tinterimil (2). Unil cantecil din Téra-Bondine'sca ne spune cu privire la acésta imprejurare urmatérele : Cartà moult' sus pe mewl Marine trage ca sl m6ra,

ante cuculil sus pe cruce Pe Marine la gr6p5.-16 duce. Rem'al mace sänet6s1,,

Ea me ducil ca se-mI face msg. S. Fi. Mariana, Ornitologia t. I, p. 20 i 21. Com. de mal multI RomAnI din Bucovina, apoI dict.!de M.Nistora, Romina din MalinT, si Anita Pletosa, RomAncA din RAdAsenT, améndoua comunele acestea in Moldova, judetula Sucéva, plaiula Muntele.

SAd'o saplí vi-o lopatA SA-mi lacil casá 'ntunecatá; Ad'o teslA vi-o mistrie.

SA-ml facil casä. de vecie !.... (1)

Iar o balada din Bucovina ne spune, lntre altele, li acestea : Cántá cuculti sus pe casA, VAlenavil stA mortil pe masä, CAntä cuculil pe fAntAnA,

La VAlénti la captl luminä.; CAntl cuculti sus pe fAntl, Din VAlénti curge venial, CAntl cuculd pe otavA, Din VAlénti curge otravä. ; CAntA cuculil sus pe cruce, Válérul de la nor se duce; Canta' cucult1 sus pe prunil, Unde ducil ,omulii cela hunti? CAntä. cuculti jos in érbl,

Unde dual omulii de trébl? CAntA zuculti sus pe nucti, Pe VAlénti la gròpä-lil dual; CAntä. cuculti sus pe t6cA, Pe VAlénti la gr6pA-111 plécá.

(2)

Daca cine-va visézä, ca a vorbita cu vre una T'aorta §i °A mortula respectiva ra lindemnata li chiemata sa mérga' acolo, unde se afrá ela, atund crede poporula CA cela ce a visata a§a ceva trebue In scurta timpa sa m6r5, (3). Dela acéstä credinta se vede c5, vine apoI li datina Românilora din unele partl ale Ilioldovef §i T6rii-Romeinesd când D. StInescu, ObiceiurI religieise, publ. in «Biserica ortodoxa roniAnku an IX, Bucuresci, 1885, P. 330. S. FI. Marianil : oValénza» balaca pop. publ. In «Aurora roman5.» an. L, CernAug, 1881, p. 44. Vecg si «Se46tOrea», Fillticent an. I.. p. 18: «CAnd ti se pare c5, te strigä cine-va, nu-I a bine.»

9 -viséza pe unil mortil In maI multe noptI de-a rêndulti, care-1

supfirä, de a da a doua cji diminétä o cépà de pomanä licAndil: «tine de sufletul4 cutancia», sail de a se pune In treI diminet1 dupä olaltà cu spatele la ferésträ §i asvärlindil pe acésta cu mâna dréptà o cépä de-a ice: «cine m8 bcintue pre mine n6ptea, set Wad tréba cu mine, ei cu ce'pa.» picéndil aceste cuvinte credú cá nu voril visa mal multil Din contrd dacä nu svèrlti nimicfi, se crede c5, din astfi-felil de visurl lesne potfi sá capete b6la numitä «lipitura» (1). Mal departe haiducil, voinicil codrilorfi, precum §i. totl bärbatiI ceI vitejI, carI In viéta lorü s'afi ocupatil mal cu armele, deal cu alte lucrurl, cAnd visézä cá li s'a sfärmatil buzduganulfi, le-a ruginitfi pu§ca, li s'a ruptil sabia In dou6 sail ail pierdufil otelele dela pist451e, e unti semnú c5, In scurtil timpti dupä acésta aú sä cadä jertfä prigonitoriloril lorü. Ca dovad5, despre acéstä, Credintä, fòrte lätitä la poporulti

românil ne peite servi In prima linie visula lut Tudor4 171adimirescu», din care reproducemfi urmatelrele versurl: AleT, maicä, aleT draga

CurAndil visulti mat desléga, Ca scil, maica, am visatil Busduganu-ml färamatil !

Sabia cea bunk noua, Am visat'o ruptä in douë. Puva mea cea ghintuita Am visat'o ruginita. Maid. ! pist6lele mele Le-am visata far' de otele. ApoT inc'am mal véduttt Sérpe galbanti prefacutil,

Ce purta ceirne de tapti, Si crésta ro§ie in capil, G. S. lonéna, Mica colectiune de su(1) El Sevastosa, Ca16toriT, p. 47. perstitiele poporultif romana, Buza, 1888. P. 44.

lo Eld avea ochiti vindkortl, Avea graiti lingusitortl, Si m6 totil ruga mema SA m6 ducti la cuibulti gil !... Maieg, m'alculita mea!

Cum sl scapti de cursa rea? CAcT una glasti prevestitortl

ImI totti spune c'am sl mortt .....

Visulil prevestitorg ala vitézuluI Tudora s'a lmplinitil, cacl trasù fiinclil Intr'unil chipil miselesciI In lagárulä lul Ipsilanti, sefulti

volintirilorti grecl, fu si maI miselesce ucisil de a-

cestia (I).

AcelasI visa si mal tottt acelasI sièrsitti tragicil l'a avutù si Ion(t Darie, unulil dintre haiduciI bucovineni de pe la Inceputula secoluluI presenta. Dovadä despre acésta avemti nu numal traditiunea Românilorii din Bucovina, ci totil-odatä si cântecula haiduculuI acestuia, din care reproducemil urmätòrele pasage : FrundA verde trel alunT,

Sub tulpina unuf bradil

Audit'atT 6menT bunT ?

Susù de-alti SuceviteI vachl ;

CA de-asupra satulul Potera tinutuluT, De'mprejurti cti s'a sculatti, Campa si codru-a 'ncunjuratti, Mare num'érti cA s'a strinsti,

Untí soma' greti m'a 'ntimpinatti

Pe Darie l'a cuprinsti. Darie de veste prinde Cum cii potera-lti cuprinde, DA sa scape, dar nu póte, CacT

potera-T dés6. férte,

Si se infrica, se 'nsp5iminta, Si suspinl, s'apoT cAntä.' :

«FrundA verde lemml useatti, Asta n6pte stamti culcatti

ST-unti vistt grósnicti am visatti:

Vulturasil cu sérpe 'n gura' De-asupra de curmiltura, tu sborti par' cA se rotia, Si din sérpe totti ciupia. O! nu-I semnti de bucurie, Ci de grei-i si de urgie ! AripT negre reschirate, Ah! sunt negrele-mi p6cate ; Vulturulti el], cioculti sèti Este grósniculit cillati ;

Érli sérpele din gura Stréngulil de spanzurAturA,

(1) V. Alecsandri, Poesil populare ale RomAniloril, Bucuresel, 1866, p. 216-217.

11

SA-la sugrume pe Darie, Ce-a trAitd in haiducie Si-a träitti cu harhalicti, Ca sä scape de bellied. CincT pis-tale d'ale mele Le-am visatil fAr' de otele, Semnti cA voitt fi prinsa indat'

pu§ca mea cea noul Am visat'o ruptA 'n doua. Asta-fela §i viata mea Se va rupe, vaT de ea !

Si spre marte judecata!

SA m iea legatti pre mine !

Ce sA facti, ce sA gAndesca, SA m'e' scapa, sti m 'ndosesca ? CAcT poterA multd vine

Inteadevkil cä nu multil dupä visarea acestuI ingrozitoril Potira§iT se sloboda Si

160 cota la cota

ducti la 'nehisóre 'ndatA Ca sä-T fad. judecatl.

Iar scurtil dupä acésta, scosil fiindù din Inchis6re, Intre pantirT mi se duce, Séra cA sä. nu-la apuce, Sus la culmea déluluT, Sus de-asupra satuluT Si-I se face judecatä

Si-asta-tela vi* i se gatA, spInc,luratii fiindil pe imaplil satulul sëù natalti Illarginea sub

Multi Iederii (1). Tófe semnele acestea, ale ln§iratti In capitolulil de fatA, facil pe ceI mal multI in§I a crede, c5, numal deck trebue sä se bolnavéscg i sa meirl cine-va din mijloculil lorú.

i de cum-

va unulil saü altulil dintre familiantl e acuma bolnavil, atuncI nimenI nu maI sta la lndo615, ca respectivulil are sä m6rA. Dar tocmaI acéstA credintä de§artà, a cärel obar§ie originalà se pierde In cea maI profundä Intunecime a vechimil,

pe multI in§I dintre cel slabI de Angeril, 11 face sä se bolnavégcä, §i de cum-va sunt bolnavl, chiar sä, i m6rä. (1) S. Fi. Mariana, Poesil poporale romAne, t. I. Balade. CernlutI, 1873. p.

6-15 si 193.

12

II

PE PATULO MORTII.

Bolnavindu-se i c5Onda cine-va la patil, astil-fela ca e ternere sa nu móra, némurile sale mai de aprópe rara cand iaa refugiula la vre-unil medicü, .ci ele de regula cauta vindece prin diferite mijlóce i lécurl de easä. singure

lécurile Intrebuintate de dInsele nu ajuta nimica, daca Oda cá celuI bolnava i s'a apropiata acum Daca' mij16cele

i

sfirsitula sail cum se maI spune, i s'a curmata'

vietii,

dacä, zace troInica, si din ce In ce prinde a-i fi tota mai atuncI Ii iaa refugiula la diferite descantece i desfa-

&Uri (1), cugetanda ca póte bolnavula a calcatil In vre-o urmä, rea, sail a fostil de cine-va pocita, saù alta-ceva i s'a IntZmplata, si din causa aceea s'a bolnä,vita. Celú mal usitatil descantecil la o asta-fela de intêmplare e celii de pociturel.

Dama aicI una esemplara din acesta descanteca, dietatil de Maria Rabulasca, romanca si mósa din comuna Bolana, districtula CernautuluI, In Bucovina: (1) Vedl despre acesta si Dr. Heinrich v. Wlis Siebenbarger Rumanen.» Hamburg, 1889, p. 30.

gAus dem Leben der

13

O purcestt N. Pe cale, Pe cärare,

$i la N. s'o scoboritä din gull 1-o vorbitti : «N. ce te mniselezI,

Grastt frum6s6, Rumënä. i stin'ételsä,

Ce te vä'erezI,

Dar cAnd o fostù La mijloctt de cale $i cärare O 'ntAlnit'o Pocitura Cu pocituroiulä, Rana Cu ranoiuli2, Diochióia

Cu diochioiulä, $i cum o tAlnit'o De päminttt o trAntit'o, Fata I-o ingttlbinittt Ochil 1-o päinginita, Trupultt 1-o dumnicattt, Carnea 1-o mAncatil, Sängtatea 1-o luattt, Cfasti de mérte I-o dattt ; Ósele 1-o sdrobittt, S'Angele I-o b6uttt,

Bunä de nemicl o-a fäcutil.

N. o prinsti a se mnisela $1.-a se väera

Cu glasti mare pAnä 'n ceritt, Cu lacrimI pánä 'n Nime n'o audit'o, Nime n'o v6dut'o, NumaI Main DomnuluI Din p6rta cerIulta ; NumaI ea o audit'o, NumaY ea o vèdut'o.

Cu glasä mare Ora 'n ceritt Cu lacrimi OW. 'n ptimintil? «Da di cum nu m'oitt mnisela, $i cum, nu m'olu vaera, C'am purcestt pe cale Pe cä'rare, Grasä frumòsä, Rumënä i säniltòsä.

$i cAnd am fostä La mijlocti de cale, De cärare, M'o 'ntAlnitti Pocitura

Cu pocituroiultt, Rana Cu ränoiu15, DiochI6Ia Cu

gi cum m'o tAlnitä De pämintil m'o -Wanda", Fata ml-o Ochir mi-o päinginita,

Trupultt mi-o dumnicattt, Carnea ml-o mâncattt, Sängtatea mi-o

Oast' de m6rIe cà mi-o data; Ósele mi-o sdrobittt, SAngele mI-o Mutti, Bunä de nemicä m'o fäcutti.» «TacT N. nu te mnisela,

Nu te väera Cu glasil mare pAnä 'n certt,

14

Cu lacrinil Vana 'n pämintil! Ca pocitura

De pamIntd ca i-ord tranti, Pata li-ord ingälbeni,

Cu pocituroTuhl, Rana Cu ränoiuld,

Ochil

DiochiZia,

Trupulil dumnica, Carnea 1i-ora manca, San6tatea lua,

Cu diochioiuld

Crasd de m6rtea cà li-ord da,

Aú sa mérga In marea négra, C'acolo-sd doï pescl

Tu te-aT insänëto§a; Ósele .sdrobi, Sangele li-ord sorbi,

Cu solzii de aurü,

Si tie nemica nu ti-a fi !»

Pe-aceia ca

gas',

Rostindil descaniat6rea cuvintele acestea de treI orI dupá o-lalta unge trupulil celuI bolnavil cu usturoid pisatil sati §i. cu alta uns6re (1).

Daca bolnavuld e unil fecioril holteig sail o rata mare, orl una bärbatil sail o nevasta tênèrä, §i se presupune ca. cine-va din dumanie, ura, gelosie, sati din alta causa. (5re-11

care i-ar

fficutil pe ursita anume, ca sà móra, atune1 le fact.' Inca i pe intorsit, adicä le descantà in ap5, adufi

nata din stropI dela m6rd, orI In vinù, orI pe una. vestmInta.

Iar pentru cel cuprin0 de nebunie se mal cere la facerea pe 'ntorsti. Inca §i o gaina négra, ca sa fie mal de folosa (2). Ét5, unulti i din multimea acelora descantece de tutea--

cerea urd saü ursitd, care se descanta maI cu sémá fetelora celorti marI §i nevesteloril celorú tinere, despre carI se crede s'aril fi facuta pe ursita §i din causa acésta s'ail bolnavitti aa de tare, ca nu e niel o nadejde de scapare, daca nu li se va desface : Com, de d-lti V. Turturdnil, preolg. Com, de d-111 Rom. Sirncí, invètAtord.

15

Duminica dimin60 M'am sculatti, M'am sinicatù, In zorT,

In cântatori. Inaintea tuturorù Ómenilorti M'am luatti Si-am plecatti Pe drumulti luT Traianù La f6'ntana Tut Iordantl,

Ca sa me spelü, Sa me curalescti, Sá me limpedesett De t6trt ura, De Oa facetura, De Vita aruncatura ;

De totù datulù, De -Iota' faptulti,

De totù aruncatulti ; De tóta darea, De OM fa'carea, De tóta aruncarea, De tóta criscarea ; Ca sä me curatescù Si sä, me limpedescü. Iar când am fostù Calea 'n jumetate M'am trezitù Si m'am gasitti De picióre 'mpedicata' , De manurT legata, De gura amutita,

De ochl orbita, De nasù carnita, De urechl asurdita. Nime nu m'o vec,lutü, Nime nu m'o auditti,

Nurnal Maica Dornnulul Sus din naltulti ceruluT,

Si ea cum m'o auditil Din gura ca mi-o graittt: «Ce te cainezt Si te vairezi ?» «Cum nu m'oiti cantA,

Cum nu nt'oitt °tank Cum nu m'oiù vaira?! Ca cluminica deminéta M'am sculattt, M'am mânecatti In zorI, In cantatorT.

lnaintea tuturorti 6menilortt M'am luatù Si am plecatù Pe drumulti lul Traianù La fôntâna lui Iordanü, Ca sä me spelti,

Sa me cur4escii, Sa me limpedescti

De tótä ura, De tóta facetura, De URA aruncatura ;

De totti datulti, De totii faptultl, De totù aruncatulti ; De On' darea, De tóta facarea, De OVA aruncarea,

De tóta criscarea ; Ca sa me' curatescù sa me limpedescil.

Dar and am tostù Calea 'n jumetate, M'am trezitù

16

$i m'am gAsitrt De piciére 'mpedicatA, De manuel legan, De gurA amuOtA, De ochl. orbitA

$i férte mândru te-oiti sp6.14 $i te-oiù curAti $i te-oiti limpedi

De nasti carnitä, De urechr asurditA,

TIRA dragostea cat chi afla Din cos4e1e fetelortt,

BunA de nemicA fAcutA S

Din pálAriile flAcAilorti,

$i din pata mi te-oiti sculà $i cu grebla oiù grebla

«N. nu te canta,

Din statuhl preoteseloril, Nu te cAina, Din statultt jupaneseloril Nu te vAirà ! Din cor6na imOrAteseloril ; CA eti de mana dréptä te-oiti luit. Téte mi le-oiti greblà De picibre te-oiti despiedich, $i téte aicl in ap5. le-oiti aduna, De manurI te-oiti deslega, SAn'étate-1 cApka. De gurA te-oiti desmuO, Cine pe tine te-a vedé, De oclif te-oiti desorbi, SA I para cA sérele a rAsarittl. &Tele . i s'a serie in frunte, De nasti te-oitt descárni, Dol lucéferI De urechT te-oitt desurdi. In umerile obrazultd, $i nu te canta, .,qi luna in barba. Nu te cAina, $i tu-1 fi cea mal de trébil, Nu te vAirà, CA et1 de mana dréptA te-oiti luà, Mal frumésA, Cu cAma§A de aurti te-oiti imbrAca Mal s'An6t6sä §i mal voi6s6.»

Rostinda cuvintele acestea descantátérea spalá pe fata saiI novasta bolnavd cu apä, descántatä pe fatá i crede ca fäcêndil acésta bolnava, daca i s'a facutti pe ursitä, trebue numaI decAt sä, se ridice §i sä. se Insánèto§eze (1). AMI descântecti de desfacuta sail desfdc6turd, care se Intrebuintézä nu numaI la fetele §i nevestele cele tinere, ci §i la feciorfi §i bárbap ceI tinerI, sunä, precum urrnéza : Cand am fostil la mIedti de cale LunI diminétà m'am sculatti $i pe cale, pe cArare m'am luatti, De cale qi de cArare, (1) DescAnteculil acesta dict. de o RomincA, din satulti StulpicanI, districtuld HomoruluI, mi l'a comunicatil d-li-1. V. Turtur6nil, preotil.

17

1\l'am talnitti Cu Baba-drba. Pana 'n degetulil celii mare. Baba-6rbä, de mine s'a apropiatil, Tu, de nu 1--1' asculta,

De mana drépt'd m'a luatti, Durerile de nu4 luà In gr6pA, Cu spinT m'a aruncatù i de aicl nu te-1 cara, *i crast1 de mórte cá mí-a datü... In pl'elea g616 te-oiti desbraca., Hall', cI6rA négra, Négrii, plintán6g5, !

cag mata',

Cu lanturT de fiera te-oTù lega, Pe ulita satuluT te-oTti purta, Pe ulita satuluT

Ieall urile, nickurile

Pan' la casa vinovatulul, Zav6rele cele de fieril le-oTù lua *i pre t6te le-oTù sfárma.

.5i-aruncAturi1e :

1.4ele cele de aramá, le-oill zdrobi,

Fácáturile din luna' nóuä,

In casa vinovatulul m'orti viri,

nekurile dela sfirsitti, Fäckurile dela ivitil, Fácaurile mucede,

Desbracandu-m6 i scoOndu-m6" Din urA,

Fiicè'turile putrede.... lhi ! halla négrä, Ponégrá ! P'icT vinovata mea, Cará-te de-acolea,

Din facaura, Din datù, Din faptil, Din lucru celil necuratù ! Celtl ce ml-o facuiù c'o maná

...9i durerile itT iea !

Eq' imT desfacti cu delue,

Telte durerile

Celil ce mí-o fácutù cu dóue

INlégrá. priscornitLI!

i urile 4., i fácgturile

Eti hnT desfacil cu treT, Cela ce mí-o fäcutù cu treT

*i-aruncaturile Din capa

a 1m! desfacil cu patru, Cela ce mi-o fácutil cu patru

De sub capti,

Eil inaT desfacù cu cinc!,

Din ochT De sub ochT,

Ea inaT desfacil cu §ése,

Din nasù De sub nasil, Din barbá De sub barbk Din pieptù De sub pieptil, Din manurT §i din pici6re

Cela ce mi-o fäcutù cu §ése Ea imI desfacil cu §épte, Cela ce mí-o fácutù cu §épte Eti 1m! desfactl cu optù, Celil ce ml-o fächtù cu optù Eti iml desfacti Cu nen.16, Cela ce ml-o fácutil Cu n6u6

Mariaml, Inmorm. la Romant.

Cela ce mí-o fácutù cu cinc!

2

.

18

Eil iml desfacti cu (jece, Gehl ce mi-o fAcutti cu qece

I DrIânele s

i se lege

Ii limba'n gurd sece! (1) Romancele din Transilvania, pe lânga diferite descantece, maI intrebuintéza, ca ultimulg mijlocil Inca si und pravg pe care fig dal celuI bolnavil de 136util si pe care liii preparä dintr'o radècinä, säpata de pe mormintulg unul copilil In Vinerea-mare sag Vinerea-séca (2). Daca niel descantecele i niel mijloculd acesta nu i-ag ajutatil nemica, i daca celù bol-lava e ung barbatg sag o muere tnaintata In vIrsta i vëdú acuma ca nu maI e niel ung chipg de scäpare, lnsanètosare i radicare, atuncl numaI atund chiama pe preotulg localg ea marturisésca i Impartäséica cu sfinta taina a euharistieI sag, cum se maI spune, cu cele sfinte, ca sa nu mérga In ceagalta lume ci curatil i Impacatg cu cugetulg

nag pana si cea mat' de pe urma datorinta de cresting adev6ratil (3).

MuIV ini

i maI alesg dintre eel mai avuti, cand se

simtescil fOrte bolnavI i vkla ca acuma-sil maI multii c'anzi piciora in gr6pet 0 cu unula afaret sag, cum se maI c,lice, cti,

aú ajunsg pe pragula mortit, Indatinéza de a-si face si sfinta taina a maslultd sag ungerea din urmet, despre care se crede cá ajuta, omului bolnavil sag' sa m6r5, maI de grab& sag sä se scelle.

In Bucovina ungerea acésta, la care ieag parte de regula Acestd descAntecd dict. de o RomAncA din StulpicanT, mi l'a com. d-1ü V. Turturénd, preotd. Wlislocki, op. cit. p. 30. PretutindenT. Vag si D. StAnescu: «Obicieurl relighiseu publicate in ccBiserica ortodoxel roman& an. IX, BucurescI 1883, p. 322. «Omuld incá in timpuld bellel se ingrijesce pentru o meIrte bura sA fie impAcatil cu toti mArturisitil i impArtAsitd cu sfintele taine. Eld se ingrijesce tot °data curatd, imbrAcatd, incinsd i incAl(atd.» Burada, Inmorm. p. 6.

-- 19 cen puinü treI preoti, se face tot deauna pe cheltuéla celul bolnavil sail a familiet acestuia. In unele pärt1 din Transilvania trisä, este datinä ca baniI pentru maslu sä, se adune, chiar i pentru 6menil eel mat avutt, In biserica orl umblânclù din casa In casä, crec,16ndu-

se c5;ntre Gel ce dati banl de milä, pentru maslu multi se voril fi afländil bunt i pläcutI lnaintea lui Dumneleil, i prin urmare darulú acestora va fi luatti In considerare (1). Mal departe se crede Matti In Bucovina, cAt i In MolTransilvania, cä celil ce chirme In timpulú maslulul, precum si aceluia cäruia Indatä dup5, ungere 1.1 va fi mat bine, va mud de grab& Ton asa va päti i acela, la care dova

i

se va Intèmpla ca Inceputulil evangeliet, ce i s'a cetin la sä, fie- tipäritil numal cu litere negre. Din contra celti ce va fi trézil In ton decursula maslulul, iarä dupä sfirsituhl acestuia nu i se va face de-o-datä bine ci pe 'ncetisorula, precum i acela la care hiceputulil evangeliel ce i s'a cetin

pe urmä, va fi tipäritti cu litere rosil, se va hisänkosa scula cät mat de graba de pe patula durerilora (2). Dup.& ce s'a märturisitil si comunican cu sfintele taine respective, dupà ce i s'a facutil maslu, chiamä celti bolnavil pe tog cAsasit i vecinil, precum si pe top aceia despre cart 41 aduce aminte GA' i-a nedreptätitil sail i-a sup6ratil cu ceva In viata sa si dela fie-care 41 iea rémasil burn, rucu de ierte. Ba adese-ort se iartä pänä gändu-1 ca aceia, cu cart n'a avutil nemica In OM viata sa. fie-care, vèglêndu-lil ca se afid acuma pepragulg mortif Com. de d-la Rom. Sima. Com, de mal multi Romani din Bucovina, apol de d-ia Rom. Sim., din Transilvania si M. Nistora din Moldova.Com. de d-la Tonica ala luT Iordachi Isaca, agricultora in Mahala, Bucovina. «Daca until bolnava de mbrte se cdse o camasti i i se gresesce ceva la dinsa, acela asemenea nu va muri inca lung& vreme.»

20

ca nu mal e niel o speranta de sc5.pare i Insänètosare se Induiosézd i cu lacrimi In ochi Ild iarta, rugandu-16 In acelasl timpti ca i eld sa-i ierte pre dinsit Scena acésta, a iertarii si Impacä.ril e una dintre cele maI duióse ì mai pètrundét6re, asa ea panä chiar mai Impietritd la inimä, daca nu plange, trebue celd pupal sá lacrameze, si de i-ar fi facutti orI si ce nedreptate si trebue sa-ld ierte.

Despre celd ce nu se iartä, cu ceI ce le-a gresitil In viéta sa se c,lice cá móre f6rte cu anevoe. Pe cand celd ce se iartä, si Impadi cu t6ta lumea, nu se chinuesce de ci numal adórme.

Cea mai mare parte de Romani i cu deosebire capii ceI din vechime, catd i ceI din timpulti de fat& aü Indätinatil i Indatinéza, de a-0 face si diata sad,

testamenta, daca sciù. ceti si serie, adicá daca,' sunt milear cis-ceva InOtati, iarä cei neculti, adica tèranil, lasä, numal cu limba de n26rte ce are sà se Intêmple Cu averea lord miscat6re

i

nemiscatóre, dandd In acelasil tirnpú cate-o po-

vatuire verbalä, de Gael sunt datori urmasil a se tine Intocmal.

Celd pusd pe cale de a-si face diata, fie In scrisd sad verbald', se Ingrijesce mal IntaI, de sufletuld sai, de comanda sad comandare, adica de tóte cheltuelele trebuincióse atatil la Inmormlntare catù si mai pe urma spre mantuirea sufletului séd, Indatorindd _pe mostenitori, de cauta cu cele reli-

gi6se, pentru met se si reserva prin acea diata o parte din avere, din care nu se póte acolosì mostenitorulul, decat numai cand îï lndeplinesce datoriile séle (1). Punctele principale spre scopuld acesta ni le infiltiséza, (1) VedI despre acéstá si B. P. Hasdeil, Columna lul Traiana. an IX. Nona serie, t. III. BueureseI, 1882, p. 575.

21

urmätórea poesie poporana din Transilvania Intitulat5, testa-, mentula soldatului : Dac'a§1 prinde a muri

Sag acel turd m'arti robi, Te rogti, sotie iubitä, Fä o rugä umilitä Pentru sufletelulti met'', Ca sa-lii ierte Dumneqeti; SI dal popiI särindare ,

i One la celti ce n'are 1.

Cela ce nu se intereséza de sufletulil sèil 0 nu dispune nimica In privinta acésta, pana ce e Inca' In viéta, nu numaI ea e tinutti de und ointi carpanosia si harsittl, ci totd'odata vorbitil mal pe urmä, de Mil Dupä ce s'a Ingrijitil de sufletulil sèil precum si de t6te cheltuelele, ce mal trebuescil pe urma, restulil, ce r'émane, 116 lasa urmasiloril celorti mal de aprópe, 0 earl sunt In stare de a administra acelil avutti. Diata In scristi se face si se subsemnéza de regula de ultra celil ce o da, maI rare-orI de caträ unti sträinil. In casulil din urma, &and se compune de caträ unti sträinil, se cere ca numal deca sa fie subsemnata atatil de celti ce o da, can si de catra dol sail patru marturI, carI nu sunt rude cu mostenitoruhl.. Celia ce nu scie scrie °Mama, maI antal pe unulti sail pe doI órnenl, earl' crede eltí cá sunt mal cu priinta 0 apol In presenta acelora spune elti sotieI sail copiilorti s61 ce are de spusti, lasandu-le cu limbei de mérte ceea ce are de lasatti.

In casulil din urma se cere ca motenitorulil sail mo0enitoril, daca stint mal multI, O. fie de fata la, facerea sail spunerea diatel. Iar daca adev6ratuhl mostenitora e din In(1) I. Popa Reteganula, Trandafh I 0 viorele, poesil populare. Gherla, 1884, p. 102.

22

tèmplare dusa in cal6torie saa in alta loca unde-va i nu póte fi de fa, atuncI cela ce face diata nu iea in considerare absenta luí , ci ela spune i in casula acesta tota ce are de spusa. Diata verbala a unni orna data pe patula mortil sale se lndeplinesce IntocmaI mal in generan"

Fórte rara se ivesca certe mal pe urmä, din a carora cause s'ar puté nimici diata, neflinda scrisä i acésta se Intémplä dórä, numal atuncI cand mortunt, la facerea diatei

a nesocotita pe unula dintre membrii familiei prin acea dial, sal cand mostenitorula nu sl-ar indeplini cu sfintenie dätoria sa, adicA cand ar nesocoti inteo privinta saa Intealta cele ce le-a läsata cu limbá de mórte cela repäusatti.

Asa, buril óra, cand se tntémpla cá párintil lasa unuia dintre fii mai multa avere decat la alta, cela cu mal multa trebue sá faca tóte datoriile religi6se mortuluI, caci cei-laltI fratl sunt tot-deauna cu gura pe dinsula, si niel ca voesca sa-si aduca aminte de bunultt lora, mäcara ca le-a rasatù si lora avere, sub cuvinta cá,' n'a fosta drepta la impärtéla. In casa cand adevèratiI mostenitori sunt inca nevIrstnicl, atunci atata eI ata i averea lora se 'asa a fi Ingrijitl de

caträ una din rudeniile mal de aprópe, rara ca aasta fie de caträ cine-va privighiatä saa s'A alba a da socoté15, cul-va despre cele ce le face, dar tot-odata, i farä óre-sl care r6splata, ci numaI M'ata ea se bucura de acea avere pana ce cresca copiii marI si se cäsätoresca. Ruda respectiva frisa, adicá epitropula, este indatoritä moralminte de a se Ingriji de copiii orfanl si de averea ace-

stora ca si de copiii i averea sa proprie, si a purta In acelasI timpa grija si de sufietula pärintilora, carl Fati läsatti cu limb5,' de márte ca sä fie epitropa asupra copiilora s6I i asupra averiI acestora.

23

Daca celti ce se Oa pe patulti morVi nu are

copiT,

atunci lasà averea sa sail bisericeI sati une l rude sail' si altdi mil strainil, 'ins& maï tot-d'a-una cu acea adäogire ca sa caute din and 'in c'and de sufletulil s6i1 si de a nu instraina averea, ce I-a 15,sat'o, ci de a o da la timpultt WI si acela la unit altulil pre care i-a spusil (1). (1)

VedT despre acésta i «Columna luT TraTantl», an. IX, S. III, p. 574-677.

94

III

REPAUSARE A. and °mula bolnavil aratä celoril de fa tä flinte, pre carI acestia nu le vèclü, ci numal elü singurti, asa spre esemplu, cAnd spune cá vede diferite figurI de 6menl, de animale de paserl cu deosebire Irisa porumbl ; cand se ciupesce neIncetatil la nasù si-11 scobesce Intr'una moda iritatil dinta; cand se 'nteIrce necontenita cu fata spre pärete i cautà cu

ochiI peste capti; saü când 1i lndréptä privirea spre anumite obiecte si multa timpil sl-o tine atintita spre acelea; cand i se stried cäutätura, i se turburä i painginesca ochiI fugindu-I In funduld capuluI; când prinde a i se ascuti nasula, a i se negri lnchieturile la degete si a i se Invineti unghiile; cand Incepe a aiura si a dice: «dati-ml straele sä me lmbracti si ciobitele saú opincile sä, me Incalta cá, vreil sä me ducti;» In fine cänd i se face botá la inima saú i se rupe de la inimä i prinde a sufla greú, atuncI e unil semnù siguril °A' n'are s'o mal ducá multa, ci cá In scurta are sä, mòrä, (1). (1) Dict. de Maria Ursaca din Vatra-Dornei precum i de altl insT din Bucovina; com, de d-in T. Simonti din Transilvania si M. Nistorn din MAlini in Moldova.

25

Decl cel de casa', cum \Vil a nu mal e nicI unü chipt1 de scApare, de-aril fi orl i atil de gracI i nevoiasI, se ingrijescil maI nainte de telte de-o luminA de céeá gallAnk

ca sá ailA ce pune In mana celuI ce trage de mea-te sail a i-o lin6 la capil pe and 111 va da sufletulil (1). daa, din intêmplare, nu se aflä, nid unù strginil In casä, alérgä unulil de graba In vecinI i andu-le de scire a N. trage de meIrte II 1'60, sä vie care-va ca tie lumina pArA ce-§1 va da sufletulù'. i ac6sta din causit ca, duph'

credinta poporului, and trage cine-va de moirte, nu e bine s'A-1 tie lumina unulti dintre némurile cele mal de aprópe, pentru-ca aceluia II e mal jale si atunci bolnavulti se chinuesce maI multa pAriä,' ce nuíre (2), sail si din aceea multl insl nu potù muri pana ce nu-sl mal Oda' o-datà pe unele rudenil sail pe una' amicI intiml. In casulil din urma

se aduciI numaI deat cel ce bolnavulil

II

iubesce maI

multa' si-I doresce mal tare, credéndu-se a la prima loril vedere ìndatìt rep'äusézä (3). Asemenea nu pite de gralA muri, ci se muncesce si chi-

nuesce tewte multa si atuncI, and Ii tine lumina unulil pre care ra iubitù f6rte multa In viéta so, saü unulù pre care péte de felti suferi. De aceea, dacA-I tine lumina si una sträinù si si atuncl mere cu greil, vine altulil de i-o tine. Acéstá credintá fOrte rèspandità,' la poporulil romAnil se vede a a data nascere urmAtcirel doine, care asemenea o Intalnimil mal In Ole Orile locuite de RomânI: Frundulitrt de lilmhe, Ce-am iubitii nu-mi maì trebue, Com, de d-la G. TomoiagS, cantorCt bis. in Sucéva. Com, de d-lti Ionia ala luT lordachi Isaca', agricultora din Mahala, sata in districtula CernAutuluT.

Com. de d-la T Saltona.

26

Niel la mòrtea mea s1i. vie Niel lumina sl mi-o tie ! (1)

Dupa CP s'a' adunatil acum téte némurile cele mal de aprépe ca s'A asiste la esirea sufletuluI celui ce trage de merte, precum i acela, care e menitil sä,-I tie lumina, se aprinde degrabá lumina de mal' nainte prepare& spre acesta i se pune In mana saa i se tine la capa, dupA. ImprejurarI, iar& pre cel mal de aprépe ai murindulul precum si pre acela, din a caruI causa nu péte sil, mara, fiindil-ca Ilú iubesce feirte multa, tia sc6te pe una momenta, pana ce 1s1 va da sufletula, M'ara (2). In unele 041 ale Bucovind, Moldova §i Transilvania i se

da murinduluI saù i se tine la capa numaI o singur& lumina' de céra,' aprinsä, (3).

In alte partl din Bucovina se obiclnuesce a se pune In mana drépta celul ce trage de m6rte dou6 luminl, anume ca pre una dintre acestea sa o ducA. In cea lume altula din némula sèil sail si unuI straina, care a muritil fittra de facèndil prin acésta o faptà bunä. i crestinésca (4). In tinutula NasauduluI din Transilvania, cand cine-va e aprópe s'A móra, IngrijitoriI sé1 aprinda o luminita de céra,

I-o puna In mana dréptä, i apoI I-o apropie cu mana cu tota de gura; de cate orI morbosula respira', de atatea orl flaara luminet se abate de la positia sa, adica deviéza, iar cand flacara a incetata de a mal devia, atuncl e semnil lnvederatil ca respectivula a muritil (5). In alte partrdin Iransilvania, cum Incepe bolnavula a se Anastasia Leonescu, Dome pop. din prejuruld Salistfl langa Sibiiü, publ. in «Familia» an. VI. Pesta, 1870, p. 222. Comp. i poesia pop. din a Tomult1 sa0 Nona biblioteca romana. Cursula 1882-83. Brasova, 1882, p. 39.

Com, de da. Rom. Sirnü, I. Georgescu si T. Simona Burada, Inmorm. p. 7 si com, de d-10 Rom. Sima. Com, de d-15 G. Tomolaga. Com. de T. Simonil.

27

lupta cu m6rtea, i se acopere fata cu una tulpana negru, ca sä, nu-§I p6t5. vedé p6catele. Dupa aceea i se da o lumina aprinsa in mana ca «simbolfi al fc esistenfel trupescb, cad nimicil nu e mal Infiorätoril pentru Romanil TransitvanenI decal aceea, cand m6re cine-va fara de lumina, §i niel unù p6catil nu e mai mare deck a lasa pre ung orml, fie chiar §i celil mal inver§unatil dumanti, sä, méra far& de lumina (1).

In unele partl din Banata lnsa, cand trage cine-va de mérte, fie de orI-ce categorie sail etate, indata lla Imbraca In schimburl citrate, Ila iincalta §i-la plépt6na, apoI se aprinda

trel lumira acute din cérä, §i lnv6lindu-se cu unil guleria

de panza noua i se punil In manä, tinéndu-le In acela§1 timpa o baba Wean& cu mana. Iar dupà,' ce I-a e§itil sufletulti se stinga acele lumini §i se aprinde eke una de sett sail o lampa (2). Lumina de cérd aprinsa, care se tine omulul, cand mire, In mana dréptä, sail la capil, 'Dana cell da sufletula, trisemnéza, dupa credinta unortt RomânI din Bucovina, precum bunä, 6ra, a celora din Campulungii, ea respectivula este cre§tinil, marturisitti, Impärta§ita §i Impècatii cu t6t5, lumea, §i ca sit vada pe unde va merge In cea-lalta lume. Altil

din contra credil, cb. 'n cea-lalta lume domnesce lntunerica grozava, §i de acea i se tine murinduluI lumina aprinsa In mama' ca sä, nu §éda acolo pe'ntunerica (3), §i din causa acésta sa-§1 prapädésca sufletula (4); éra alp! spuna ca Wlislocki, op. cit. p. 30-31. Com. de d-Iil T. Simond : «Se 'ntémplii adese-orT el din neprevedere uniT mord fArA de a li se tiné lumina. Acésta

se considerl de cea mal mare nefericire, flindd de pArere a acésta e und semnd invederatd cA respectiviT si in cea-laltà lume vord fi lipsitf de lumina.» Com. de d-1 Ioand Popovici, invAtAtord in Opatita. Com, de d-ld Av. Macoveid, preotd in Badeutd, districtuld RAdlutuluT. Com. de M. Ursaca din Vatra-Dor neT.

28

mortula are sá se lnfätiseze lnaintea luI Dumnec,Ieti luminosa

cu trupuld i cu sufletulti (1). In fine, dupd uniI, lumina acésta Insémnd lamina lumit, adicd DomnuluI nostru Is. Christosil (2).

In unele ptirti din Transilvania, precum build órd In Or-

Imprejurime, se crede a de aceea se pune luminä aprinsä In mAna omuluI ce móre, ca sd nu se OM apropia Necuratalg de dInsula i pentru ca s5, mérgä curatil In cealaltd lume (3). In Te'ra-Bom4ndsc4 asemenea, ca i 'n Transilvania, cAnd

o persónä bolnavä devine In agonia mortil, i se pune In mitna drépta o lumlnare de cérd aprinsk ca dandu-s1 sfärsitulti, sa nu se apropie Dichurlle necurate de dinsulti, si pe cea-laltä lume sà aibä' luminä (4). In Moldova la darea sufletuluI, saù, dupd cum se mai qice,

la cea din urmd clipéld a vietiI se pune In mäna celui ce móre o luminare de cérti galbènd aprinsk parte pentru ca sufletuld sä fie Intimpinatil cu luminä la despärtirea lui de trupti (5), parte spre a nu 153a, ca duhurile necurate sd se apropie de elk si cu lumina trebue sá mérgd Inaintea luI Dumneleil pe cea lume (6). De se Int6mplä sà m6rd cine-va färä lumlnare, atuncI spunil Românil din Moldova cá a amtta m6rte intanecata, §i fórte cäinézd 136trânil i b6tränele satulul pentiu acésta.

Romdnil MoldovenI Ora o jalnicd Ingrijire pentru cei reposatl lard lumlnare, mal alesù pentru ceI InecatI saù peritl Com. de d-b1 G. TomoIagg, cant. bis. Cred. Rom. din Sucéya. Com. de d-lti Rom. &nil. Ionéral, op. cit. pag. 35. A. Lambrioril, Obiceiuri i crcdinte la RomLIT; (ImorminMrile» publ. in «ConvorbirI literare,» an IX, IaT 1875, p, 1M. T. T. Burada, Inmorm. p. 7.

-- 29 - fail voe de m6rte näprasnica; pentru aceea orl de cate or' s'a sfar§itil o luminare de céra §i a r6masil numal until capetela, till lipescti de pa'mlnttl spre a se istovi pentru sufletele celorti adormitI fara lumina. Ei credil cit sufletelorti celoril Inecati nu le este data a se bucura de lumina clileI, ci numal de seninulil noptilorti cu luna. De aceea bètranele cunosca6re de tainele obiceielorti oprescti pe nesciutoriI copil de a 'lice : «e lumina ca cliva,» cacI ele socotescti cá auc,lindil acestea cei Inecatl, Incetéza de a se maI bucura de lumina lunel §i. infra, späriatl in adancurile Intunecóse, On(Hilda' ca I-a apucattl fdra veste cliva (1). Itomanil din Bucovina din contra' credil, 6, celti ce a mu-

ritil fara de lumina trebue sa fi fostù fórte pècatosil, §i de aceea n'a avutil parte de lumina, sail p6te l'a blastematil cine-va ca sa n'aib'd lumina la m6rtea sa. Deci e val §i amara de unultt ca atare, cacl, dupa credinta unora, sufletuld respectivulul umbra. orbecanda In colo §i 'n cóce, far& O. aiba odilma, ratacindil prin aeril §i abia dupa unil timpil maI lndelungatil póte ajunge la Dumnec,leil (2), dui:A credinta altora insä, sufletulil unul astil-fela de ointi pe cea-laltä, lume

neavêndil lumina, sta totil la Intunericil (3), §i mai pe urinä. (Lin causa acésta va merge de siguril In iadti (4). Mai departe se crede c5, celil ce mére far& de lumina', acela umbla pe cea-lalta lume ratacindil prin locuri pustiI §i Intunecése §i ea nu póte de felil e§i dintrInsele, pana ce nu-i

clati némurile cate o lumina de di-A de pomanä, pre care apoI, aprinc,16nd'o repausatulil c5,16toresce cu dinsa calea

cea lunga pana ce ajunge la loculti menita pentru odihna eternä. A. Lambrioril, op. cit. p. 161. Cred. Rom. din Ropcea, com. de I. de Cuparencu. stud. gimn. Cred. Rom. din Sucéva. Com. de d-lil G. TomoTagä.

30

Din acésta causa RomaniI bucovinenI se Ingrijescil tottl-

d'a-una de a avé si a tiné o lumina de céra aprinsa la capula murinduluI, si In lipsa acesteia orl-ce &LA lumina, numaI ca sa i se vada &And melre. De aceea se considerä de cea mal mare nenorocire, cand se intèmpla ea melre und Romanti in strainkate, unde nu se did niel unulü dintre némurile sale, care sa-1 tie lumina când mére, Ingrijésca si sä-la Inmorminteze dupa datina stramosésea. cum GA intru adev6ril Gehl ce m6re fail de lumina

e consideratil de cal mal nefericitil orna de pe fata ne incredintamti dintr'o multime de doine poporane cu deosibire ostasescI. Étä ce ne spune In privinta acésta o doina' ostasésca din Transilvania. Frunqa verde s'idciórA, Trage-o egtanä sá mórii1;

trage de cu C?étnóre in Ord strainel ;

Ba m6re ¡ara lumind la eapti fárá perin5.; trage cu ndeaztl, Cá nu-sti seandurI spre säla0 ; Niel nu-i pAnza pe obrazil, Niel if maie6 cu mila niel sorg cu gura, Färä dobasti eu doba, Trimbita§ti cu trimbita Nu te, maie5,, siT6ra, Ca mai mortt voiniei asa! (1).

Alta doinä ostäsésca, OM din Transilvania, care asemenea ne 'nfatiséza marea nefericire çi tânguire a celorii ce moril (1) Dr. 1. U. Iarnik qi A. Barsand, Doine i strigaturT din Ardéla. Bumrescl, 1885 p. 319.

31

In sträinätate. vi cu deosebire pe campad de luptä, sunä precum urméza : Pe sub umbrä de sAlcuVt Merge-unti voinicil vi-o mAicutA. Voiniculil merge cântAndii,

Maica-sa merge plängêndti. Voinicula din graitt grAia : «Mild mi-I, maic.A, de tine,

Dar mal milä mi-I de mine, CA m`é dueti in tè'ri strAine,

Unde nu cunosdi pe nime, 'i-oiii mur), feit-' de lumine tnè 'ngr6pei ca pe-unO calle.

i'vi.

Dar tu, maicA, morr acasA ..5i te'ngrépA 'n cintirimti; Popa merge tata cetinclil cantorii totù cAntAnda, Clopotele strancAninda

i ttticuta totti plAnendù, Dupä mm' nu plAnge nime, Numal frunqa vi érba, Care-I in VIO lumea» (1).

In fine a treia doinä ostäséscA, asemenea din Transilvania, care ne spune cá, una soldatù chiar vi ,n casulti acela cand ar voi cine-va sä*-I aprindd o luminä vi sä i-o pue In mänä, n'ar avé parte de dinsa, cadí superiora* se1 nu incuviintézä sh i se tina luminä la darea sufletulul sòil, sunä precum urmézd: Frum,IA verde treI granate, FrunIA verde de pe Oltil, Din anula optil-lecI vi opta (21 Mulft voinid selngelen vana Pentric tota néntulii de-acasO.

Strig'unti cApitana din carte: Haid, teciorI in vira frumosti, CA plecAmil pe drumti in jos !

V. Alesiu, Poesil populare, publ. in aConvorbirr !iterare» an: XXII, BucurescI 1888, p. 691.

1888. Acesta cAntecil s'a ilcutq de cata soldatil aceluT ana la manevrele din 1889.

32

Cale multá noI ne-amti dusil Pan' dela Turda in sus,

0 'in mema i-o panca. Capitanulti o vedea

Acolo ni-ati suflatù vasta (1)

Si din graiù asa graia:

Asa vreme ca una ciast1;

«Stinge. fata, lumina, Orl' -ti-omil stine-e via0; La c'ettand ap-1 bine, Sil nu;rd faya lumine,

Acolo ni-ají da-al odihng Asa loca ca 'ntr'o gra'dina. Si de-acolo ne-ainù luatù Pe batutulti dobelorti

Spre scurtarea dileloril; Pe suflatulti trimbite'l Spre scurtarea yietei. ..5i cand a fostù' la ojina Mergea trupa pe odilma, Când era in miedù de nópte, Merge trupa, dar nu p6te. Cade-unil voinicù in carare Si-la vede o LO. mare,

Fclret lumind de süté,

Farei omü din satuli2 sed,

Para lamina de dril, Fard omil dintr'a 10 rérci I Daca beltaia se gata, Cittana vine ingropatel, Pe loculil unde-a picatü

$1 eiata O o-a datü ; Nu ea altiI 'n temeteü (2 N pMnstí de iota némulii s'ea

(3)

Ce lamina-1 aprindea

Cu bite acestea Insä, In cele mal multe partl existä credinta cá, osta0, carl morti In räsboiù, capètti iertare de bite pècatele (4). In unele pärtI ale Transilvani0, precum bunä Cal In Orlatii, unde asemenea se crede, dupä cum amil vélutti din poesiile maI sus citate, ca e tare r6i.1, când cine-va la e§irea sufletuluì n' are parte de honind, este datinä, de a se face pentru celti ce a muritil färä, de luminä,', o luminä, lungä, care se aprinde de amêndou6 capetele O astil-fetù se lipesce In u§a dintre despartimentult1 bärbatilortt §i ala femeiloril In biserica, cAnd iese preotulil-la Pa§cl cu domnulti Christosil (5). .Rast cuy. germ. odihnl. «Temeto», cuy. ung. ingropAt6re. Stefana Munteana, Doine si strigAturI culese din gura soldatilora romAnT din téra Ardélulut Brasovil, 1891, p. 44. 4) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com, de d-lii Al. Boera, stud. g,imn.: aDespre dmeniT ce mord in strAinT si In biltillie se crede ca' li se iartA tiite pècatele si merga in imp6rAtia cerului.» (5) Com. de d-la Rom. Sima.

33

In Moldova, judetultiSucéva, plaiula Muntele, dad, s'a Intémplatil sä mórä vre-unulil fdrd luminä, némurile sale cele

maI de aprópe: femee, mama, sora sari yard se duce la bisericrt, mèsurd Cu festila lnältimea Ite'l Impkitescl dela altariä, face o lumina de lungimea acésta si apoi o ddruesce In c,liva de Vovedenie la bisericd anume ca sd ardä Duminica si In s6rbätorl pe cdnd se liturgisesce. Lumina acésta, ce arde In sliva de Vovedenie In bisericd, se crede cänu maI are sfärsitil; de aceea si mortulil, care a muritti fdrä lumind, capòtä si are si eltt lumina pe ceea-laltä, lume ; altmintrelea ar petrece totil la Intunerica (1). Se Intèmpld adese-orI c'd uniI órnenI se chinuescti mal

multe óre, ba cdte o data chiar si lile Intregt rand ce-s1 (tail sufletulti.

Despre unulil ca atare se crede cd nu póte muri de grabä din acea causd, pentru cä-I pare rètí de gospoddrie, ori 116 tor-

turézä gandulti c'd trebue numaI decAt sä se despärtésch de femee si copil, in scurtti de tot1 consangenil si amicil, carI I-a iubita. Unil insa sunt de p'drere ca vaetulti si plansetele celora ce-la Incunjurd nu-Iii lasd sä mórd, din care causä dup'ä, cum am vèlutil si mal sus, totI cel interesal se departéz5, din cash' si r6mdrai numai strainiI, earl' II In-

cilia' ochll (2). Cel mal multI lnsä credil cä celti ce se chinuesce multti la mórtea sa a trebuita sä facd fórte multe p6cate grele (3), orI a fosta de cine-va afurisitil (4), orl singuril s'a bläst6matù si afurisitil pre sine sari a juratti pe strImbatate (5), clandu-s1 sufletula celul necuratil (6). Dict. de M. Nestord din comuna MdlinI. Com. de da Av. Macoveid. 3) Com. de d-la I. Georgescu. Com. de d-ld Rom. Simd. Diet. de M. Ursaca din Vatra-Dornel Diet. de M. Nistord din Miilint Mariani, Inmorm. la Romtual.

s

34

La cel buril mértea se arad, totd-deauna frumelsä, cum §i el In vi* lord, pe cAnd la cel 1'61 li se aratä totd-deauna flor6sa §i urltä, (1). La Gel bunl, cari mord anevoie, li se Intémplä acésta pen-

tru vre-und p6catd mare tacutd de vre-o rudenie a lord de mai nainte (2). Véduvele precum §i muerile cele fa,"rä, de copil sunt de

regula mal p6cátése decät celea ce ad copa, de aceea celord din urmä, iertându-li-se pécatele pentru copa, morfi totil-deauna mal lesne (3). Copiil de aceea mord 'In genere maI uorú, pentru cà el, dupá credinta generala, nu ad 'Acate ca cei b6tränl (4). Decl cei ce se aflä Imprejuruld celul ce trage de meIrte, v6c,Iéndil ea se chinuesce atata §i toa"' nu maI póte muri, Ild muta din loculd unde zace, In altuld, creOndil cá, in casuld acesta va murì mai u§orti i mai degrabh (5). Iarä

dupá ce l'ad mutatd se iartä cu totiI, carI sunt de fatä, astd-feld: «Iertati-m6!»«Dumnec,letí set te ierte .1» pant

de trel orI (6). In unele parti ale Transilvaniet le ajuta celord ce se aflä. In agonie prin aceea , ea se pune o fatä, de masa jos pe fata casel, apoi doud muerI iertate, faca' mätäniI In forma crucil spre aceea orl pe und §tergard §i acela se pune apol pe cela bolnavil (7). In alte partI din Transilvania precuni In tinutuld Nas6udulul, mätaniele sad Inchinaciunile acestea se facti ori din Com. de d-la Rom. Com. de d-la Rom. Sima. Com, de d-la Rom. Sima. Com, de d-ia I. Greorgescu. In Badeuta, com. de d-1 Av. Macoveia i in MAlinT, dio, de M. Nistora. Com, de d-la Ionica a luT Iordachi haca din Mahala. Com. de d-la Rom. Sima.

35

partea stràinilorù, orl din partea némurilorti; cate oclat5, le Lea numaI fifi saü fiicele respectivulitI morbosil; In alte casuri ins5, le face numaI muerea, dup5, imprejurArI, dup5.' cum

adid respectivula are sati nu familie. De reguld ins5, se facii de dtr5, nouò ini câte de nou6 orI, i anume In podulil easel, chiar de-asupra celul ce se aflä In agonia mortil, unde

se asterna dou6 saû treI invaitort de masa (fete de masä), adid, cate sunt de lipsà pentru cei nou6 insl. Totil In tinutuld NäskiduluI, dad, cine-va nu pote muri degraba, se mal intrebuintéza Ind si unele desdntece. Se iea adicà o cof5, cu apä présp6t51, In care se afla strutti de busuioca legata cu unii fira de bumbacil rosu, dup'd ce se descântä, se uclà trupulil celuI morbosil de treI orl pe i, i anume : Intála 6r5, Iângd masá inainte de resàritulü a doua 611 pe la amiacp In mijlocula easel si a treia 6rá indat5, dup5, apunerea scírelul la usä, Iâng5, praga sai celil pupal In apropierea useI (1). In fine, tot5.' in Transilvania, se crede cá ajutd, férte

luarea bolnavuluI, ce trage de mérte, de pe pata i asec,larea lul pe pämintil i anume pe fata easel. De asemenea se lice cä, e bine a pune sub capulil .9.6à vreji de maz6re orI cojI din pastarile (päställe) aceleia ca s5, m6r5, mai iute.

In fine se mai crede cä pentru ceI cuprinsl de frasa §i de nebunie prinde bine petrecerea lori printr'ung jug(' (2). In Moldova §i Tara-Romandsca, dad. Gehl ce este In agonie se canonesce prea multi pAnd s5,11 dea sfirsitula, aclid dad

harcäesce si se trudesce cu mértea, se schimbä, din locil In Mai, se iea de pe patil si se pune la pämintil cu fata spre r6säritil, c5,te o-datä, i se pune sub capil jugula dela bol, orI spite si ciolane dela rétele carulul. sati, dad, se Com. de d-la T. Simona. Com. de d-la Rom. Sima.

36

póte, chiar si o róta intréga, cregrendu-se cä mórtea-I este grea, pentru-ca fiindü In vikk ar fi f5cutù p6catulil de a pune pe foal vre-unti jugil, In care ail trasil boil la aratulil pamIntulul, spite si ciolane de la róta caruluI, cacI cu jugul'a s'a slujitil de-a aratil sfintulil panfintil, iar rótele carulul fostil ca picióre (1). In Bucovina 11 punil unu jugil sab o bucat5, de jugil sub °apt), adica sub perina pe care zace, crec,16ndil ca de aceea jugil (2). nu póte muri, ar fi furatù cand-va In unele locurI tot6 din Bucovina se crede si se clice ca daca celil ce trage de mórte se af15 Cu capulil pe o perina umpluta cu pene de pas&e, nu póte muri de graba, pentru ca sufletului 11 este fórte greil de pene. Decl 11 ieaú perina de sub capti, el 11 punil unù cojocil orl unù pieptaril de 6ie sa'a de mielü 1ntorsil cu lana spre capù, crec,16ndil ea, fiindil éia i rnielulú sirnbolulù sfinteniel si a nevinovatieI, o sa m6r5, cu multü maI de grab& i maI usoril (3).

Pe pene, spung iaras1 uniI, sa nu móra omulú, cad penele si cu deosebire cele de gaina négra nu sunt de locil de bine, ci pe fèn6 ori pe pae, pentru ca' acestea sunt amestecate cu florI frumése i mirositóre (4). In Moldova asemenea i se ieati perinele de sub capil, daca acelea sunt umplute cu pene de pas'ére (5). Mal departe Romanil din Bucovina, pe lang5, cele arkate pana aicI, 116 lmbraca f6rte adese-orI In schimburl curate; 116 Iondna, op. cit. p. 38. Burada, Inmorrn. p. 7-8. ti$ecl6tórea» niticenT, an I., p. 19: oJugula boilorü sA puT pe focii, cA nu po(T muri i numaI te chinuesa» Dat. Rom. din Crasna. diet. de M. BarbutA si a celoril din Badeutd, com. de Av. Macoveiti

Dat. si Cred. Rom. din Crasna, diet. de M. Barbutk a celora din Badeutil, coin de Av. Macoveia, si a celoril din Mahala, com. de G. TomoTagit. Com, de d-1i1 Rom. Burada, Inmorm. pag. 7.

37

pund cu capuld de 'naintea icónelord ; 11 tntorcd asternutuld dela capd la picióre si vice-versa ; asternd si pe pämlntil silt' punti acolo, orI Ild scotd câte o tlr5, si afard (1). Datina din urmA se aflä, esprimatä, i 'n poesia poporand. `Und canted:1 din tinutuld Bargäulul, In Transilvania, com. de conscolaruld med d-ld Paveld Besa, ne spune cu privire la acéstä, datiniti f6rte ròspAnditä, urmakívele : NAfrämulA ruptä 'n cincT,

Piing e codrulti de voinicT, La totti fagulii cäte cincT, Dar la tagulti celO mal mare Zace-un4 voinicO de lungére Cu dräguta la piciOre

Si drAg* mi-lä privesce Si din gur' asa-T vorbesce : «OrT morl, bade, or' te sc616., OrT hill dA §i mie b6lii,

Ca ml-am uritd 4ilele MutAndil cäpOtAiele,

Dela capti, dela pici6re, Dela umbrA, dela Ore, Dela caldil, dela r8c6re !»

Alta cAntecd din tinutuld Dornel; In Bucovina, care asemenea

amintesce datina acésta, sunä, precum urméza : Sus la naltula ceruluT, La ralele sifireluT

Este-ung patù mändru rotatO, Dar pe patO cine-I culcatO ? UnO voinica mandru si 'naltO. La capulti luY cine sede?

0 copilä pan/ verde. Ea din °eta cii mi-16 ochesce Si din gurip.-I vorbesce : (1) Crasna, diet. de M. BArbutii,

38

«OrT mor!, bade, orI te scòla OrT 1m! da i mie-o b(516,

Ca de cand te-al bolnavittt Singura m'am ingrozittt Perinutele mutândil:

Ni la umbra, ni la s6re, Ni la captt, ni la picióre, Ni la v'entil, ni la r'éc6re.»

In fine, una ala treilea antecti, toa' din Bucovina §i a nume din comuna Ciahoril, tinutula CernàutuluI, sunti a§a : La grett cobortsti, Verde alunisti, Galbgnil

Este asedattt Una frumuselil patti, Cu stalpiT de faga, Cu schndurT de bradil *i'ntr'insulti e asternutil Muschitt verde dincoa (1) de Prutil: Muschiulti braduluT *T-a moliduluT.

Dar'ére In patti Cine e culcatti? la Constantinasil Voinictt feciorasil!

Da la captt cine-ml sedea? Margarinta, draga sa, CapatAiulil luT muta

la umbra si la sóre *i la paanttt cu r6c6re, ea mutandu-lti prangea din gura asa dicea: «MorT, badita, orl te sc6l5, OrT ing da i mie-o b614,

(1) Dincoa prescurtata in loca de din ace.

39

CA ml-am uritti dilele MutAndu41 perinele,

CAnd la capti, cAnd la pici6re, CAnd la umbrA, cánd la s6re, CAnd la pArnintil cu fc'dire

Dad, cela ce trage de mérte si nu pite muri, a fostil morarti, II punti sub c'épétiiiii diferite unelte de móra, precum:

ciocant, topora, barda, pasula cu care a Indreptatil pétra moriI ca s'A fie rotunda, merticti, ciolane i mèsele dela róta morfi, ha, de se afla §i se póte, inca si o bucatic'ä de pétra

de mórä, crelêndil ca de aceea nu póte muri, fiindii-ca a luatù prea mare mésura (merticil), sail a furatil, In nefiinta 6menilortí, ce atl fostil la mórä, faina saù graunte din saciI acestora, §i elti n'a trebuitil sa o faca acésta, de óre-ce róta moriI i-a mä'cinatil Mina, care l'a nutrittl (1). La cel bogati i cu deosebire la feciorii boerescI, cari att mésuratil ogórele spre munca locuitorilorù, Ji se vira o prä,jinti. In casa pe ferésträ §i li se pune In mana, crec,lêndu-se °a de aceea nu potil mur', fiindil-c5, aù m6suratti strimbil ogorula, fénatultl sail ce-a fostil, napastuindil pre muncitorl (2).

Daca trage una vornicil de mórte, i se pune bétulti cu care a vornicittí pe pieptil, éra altultt trebue s'A iea, cacI daca móre cu 136tu1ti nepusil i neluatil de pe piepti1, atunci credü§i icù ca a muritil vornicula. Daca i se iea bétulti, se crede ca rail scutita de unele chinurl. Asemenea murinda vornicula, fie-care-la poftesce sà traga hamuld. cärutel, care este resplata vorniciloril (3). Daca cu tóta Intrebuintarea mijlócelortl arètate pana aicl totusI nu póte murì degrabä, atuncI se crede, ca trebue ea Dat. Rom. din mal multe pArtI ale Bucovinel, com. de

-Vec)I i Burada, lnmorm. pag. 8. Durada, Inmorm. p. 8. Ionénd, p. 38. Com. de lonja ald luI Iordauhi hace. din Mehala.

G. Tomo-

40

fie f6rte pècätosil, ea a fäcutii o mulpme de lapte rele: nu s'a rugatil destulti liff Dumneleil, a fosta de cine-va- jurata sail b1äst6matil, sail s'a bliíst6matil singuril pe sine, sail a iostft de cine-va afurisitil, §i mal alesil de o tap, bisericések 0 din causa acésta. nu p6te mud. Deci, ca sä OVA odatil. muri, se chiamti preotulft local ca sd-I cetéseä «rugdciunile de deslegarev sail «rugaciunile la e?irea sufletuluf (1).D

In Transilvania este datind, pe langd cetirea «eanonulta la qirea sufletulta,» de a i se eiti lineä, §i psaltirea ori altä. slujbd 0 &And se incepe cetirea se aprinde o lumina câtil bolnavulil de lungä. GAtindu-se lumina in vremea slujbel 0 bolnavulil totil n'a muritil, se crede eá n'are sä merd,, ci are

di se sae (2). Dup5, ce l'a deslegatil ,preotula §i totil n'a mal muritil, ci se chinuesce una, douè, ba 0 mal multe qile, adesea-ori chiar 0 mal multe s6ptèmâni, atunci multI dintre eel slabl In credintä incepú din nog cu diferite descântece §i desfäckuri,

pând ce in urmä, dupd cum credti eT, trebue sä se alég5, inteo parte orl in alta, sd nuirä ori sä se trisdn6toseze. Cele mal usitate descântece §i desfác6turl la acéstd ocasiune sunt totil acelea, despre earl' ne-a fostil vorba in cap. II, &lie& de ursita, de fapt4 §i de poeiturd. Unii din conträ, vNléndil ed dupb', t6te cele intrebuin(nte §i fäcute mai nainte, celil ce trage de moirte, niel nu mére,

niel nu se rädicd, lndätinézä a-lil scälda inteo seälddt6re facutá dinteo burand, care in pärtile de pe tang& Prutil din Bucovina se numesce iistelind, dupd care scälciabire trebue numai clecat sä se alégä pänä In dou6 sail trel. lile Inteunil felil sail altulil (3). Cred. i dat. ferte 1Atit5. in Bucovina 0 Moldova; vedI 0 Burada, Inmorm. p. 7. Com, de d-1ù Rom. Sin:id si Al. Boeria.

Com. de G. TomoTag6..

41

In unele sate din tinutulti Storojinetului, precum buna-6ra

In Crasna, aducti o sama de Romani mai multe ramurele de Lemnul4 Domnului, tick punt"' intr'o baldare mare, aducil apä i turnand'o intr'o ola o punti la focil ca sa moenésea.

Daca apa din 61à pana a doua di se face ro0e, e unil semnii

ea °mad bolnavil va muri, deci 115 sealdä cu dinsa, iara daca e alba, atunci e semnil ea va träi i prin urmare mai scalda (1). Nemijlocitù dupa ce a repausatil atatil in Bucovina egg tóte cele-lalte

locuite de _Romtini este datinä de a

i se inchide °GU ca sa nu vada 'plea §i durerea cea mare a celorii ce-la incunjura i mai alesil a consangenilorti mai de-aprelpe (2).

E mare nenorocire, cand nu se gasesee nimeni, care sá inehidä, ochil celui ce m6re; de aidi apoi §i cell mai mare blast6inti: eel dea Dumnale22 sa n'ai pe nimeni set-fi inchidd ochii (3).»

Inchiderea ochilorti, dupä ce nu5re cine-va, e o datiná veche, care era usitata si la _Romani i care se amintesce de att.& mal multi scriitorl. Aa Ovidift in epistola catra Ariadno serie: «Nu voiti avé pe nime, care sa-mi inehida ochil cu degetele (4).»

Era in altü Ioc, totti Oviditi dice: voiti da ordine, niel o mana amicá nu-mi va Inchide ochii, gata de a se stinge, dup5, ultimulü strigatil (5). Apoi Plinifí naturalistula: (I) Dict. de AI. 'Birbut6..

Com. de G. TomoTagA, Av. Macoveia 0 Rom. Simil; vedl i Burada, Inmorm. p. 7. Burada, Inmorm. p. 7. Nec mea, qui digitis lumina condal;, erit; (6) Trist. III. 43: Neo mandata dabo, neo own clamore supremo Labentes oculos, condet arnica manus.

42

gA inchide ochil la ceI ce mortl, i apoi a-I deRchide pe ruguli.1 arderil, este o datinä sacra la Romani (1).» Se pi5te ca stramo§il no§tri numal din acea causä inchideail ochiI muritorluluI, ca mewtea sa nu-I par& aRa de infricoRata, §i numai atuncI i se deschideatt din na, and liii ingropail saú liii ardeati pe rugil (2)

Dupä. ce I-ati Inchisù ochiI 116 léga pe sub Zia cu o basma anume ca sä nu intepenéscä, cu gura cascata (3). ApoI deschida uRa i ferestrele odaiI, in care a repäusatil, anume ca sa aibà pe unde eì m6rtea cu sufletula (4). Totil atunci, atatil In Bucovina catii §i In Moldova, acoperti cofele

cu apa ca sa nu pice sufletula inteinsele i sá se mece, cad Re crede cá sufletulil trage la apä. (5). Lumina, care i s'a tinutii in maná sail la capil in timpulii i se sine §i mal departe tail in mana dréptä, ca i mal nainte, panä ce se scalcla. Cand se Ara in scalda,

atuncl se stinge (6), §1 se pastréza panä dupä Itnmormtntare, iar dupa Inmormintare se aprinde in treI serI dupä. olalta In loculù unde a repausatil mortula (7). La unele tamiliI din Banata se tine lumina acésta aprinsä In casa 40 de dile dupá inmormintare, la altele insä numaI pana ce scotil prei ndiprula (8). Hist. Nat. Xl. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque in rogo patefacere quiritium magno ritu sacrum est.» Mich. Besand, Datinele Romdnilord la inmormintare, publ. in «Albina» an. I, Viena 1866. No. 55. In Bucovina 0 Banatd, com. de d-ld Iosifd Olarid 0 in Moldova, vecjl Burada, Inmorm. p. 7. Com. de Ionia ald luT Iordachi Isacd din Mahala.Com. de Vas. Bur-

duhosd, stud. gimn. de locd din CAmpulungd. Burada, Inmorm. p. 8. londnd, p. 36: «Cind o pers6n5. trage sä mewl, se las. ferestrele 01.4a caseT deschise, s. aibd pe unde sufletuld.» (6) Com. de stud. Vasile Burduhosd din CAmpuluned 0 de Titu Zaharescu stud. gimn. de locd din Baia, in Moldova. Com. de Ionia ald lui Iordachi Isacd. Com, de d-ld V. Turturénd, preota in Vicovd. Com. de Iosifd Olarid.

43

Pe lângä cele ce s'el ar6tatti paná aicI mai e de obseg. vatil Ana, §i aceea cá, atätti Românil din Bucovina ata §i ce! din Transilvania ?i Banatil °redil c5, celil ce m6re In sliva de Pascl sail In gptèmâna luminatá, ba unil, precum ce! din tinutulti NAgudulul, cá §i ceI ce morti In restimpulti dela PascI gi pan& la Duminica-mare (Rusalil), aceia sunt noroco§I, §i mergil sati intrá de a dreptula In raiti, de Orece In acestil timpil portile raiuluI sunt continua deschise pentru top chre§tiniI (1). Românil din re'ra-Bomanéscd °redil asemenea cá ceI ce

morti In gpt6mána luminatá sail a Pascilorti se bucurá de cea maI mare fericire, pentru-ck flindti In restimpula acesta cerurile deschise, se ducti de-a dreptula In cerIti. Din conträ Insá ceI ce mora In a doua s6ptèmánä dupá PascI, numitä, a negrilorg, sunt ceI mal nefericitI 6meni, pentru cá, se ductil de-a dreptulti In iada (2).

Iara§I se mal crede ea e cu multi maI bine cand m6re emula neptea, decAt sliva, pentru. c5, qiva nu-I daa pas6rile pace (3). MaI departe spunti §i credil RomâniI cá fe-care °mg are

ate o stea In cerlurI, care e tainicil legata de sértea luI. Decl când este omula amenintatil de vre-o cursa, atuncI stéua i se lntunecá, iar când m6re indatä i se stinge i cade «i s'a stinsib sati din cerlti, de unde vine apol d-a caclutil ste'uain adia, a muritil (4). Acéstä credinta fcírte látitä. In téte provinciile locuite de Aureld lana, Din credintele poporuluI ron-1MA. din Maidand de 16110 Oravita, publ. in «Familia» an. XXVI. Oradia-mare 1890, p. 7. IoanhNitu

Macaveih, Datinele pop. rom. la inmorminthrl, dare de sémi, publio. in si com. de mal znultI Ro, oilmica111 familia» an. VI, Gherla, 1882, p. 94 mánI din Bucovina. D. StAnescu, op. cit. p. 331. Cred. Rom. din Crasna, com. de At. Ghermanh, stud. gimn. In Bucovina qi la Alecsandri, Poesil pop. ale Rom., p. 4.

44

RomanI o Intalnimii nu numai In vorba de téte glilele, ci 0 In literatura poporanti §i cu deosebire In doine 0 balade. 0 doinä din Bucovina, care face alusiune la acéstä oredintä, sunä precum urmézä: CAte stele sunt pe ceril T6te Ora 'n diue. piere ; NumaT luna si c'o stea Seie de durerea mea.

Altä doinä. din Transilvania sunti, asta-fela: CAte stele 'n giurule mett T6te me vorbescú de ree ; NumaT luna si c'o stea imf indulcescii inima (1).

Stdua, despre care se face amintire in aceste dou6 doine, e stéua aceluia care le-a cantata.

Insä cu multa maI bine e credinta acésta respicatá tn balada eMiorita,» din care sc6tema urmAtérele patru versurl, ce le adreséza ciobanula moldovana mioritel §i anume: Iar la cea mAicutA SA nu spuT drAgutA,

Ca la nunta enea

A squill o stea . . . (2). In fine, meritä a fi amintita §i aceea di trecerea until °ma

din viéta acésta se esprimä in diferite chipuri, precum: a murita, Ø-a data sufletula, i s'a stinsa sad i s'a curmata firula vigil, a repausata, a adormita, a adormita in domnula, l'a zertata Dumnede a, a trecuta in cea-laltd lume, prin care se face alusiune la credinta In raia §i iadd. In unele pärtl ale lransilvanieX §i Terd-Romtìnescl se lice Niculaid Borza, Doine §i hore pop. din Ardéla, publ. in «Familia XX. Oradia-mare, 1884, p. 823. V. Alecsandri, Poesil pop., p. 2.

an.

45

mal adese-or'l a per, deca a Inuri sail a repausa. In Bucovina verbulii acesta se 'ntrebuintézd, in genere numai cu privire la animale: vitele piera iar equenii mora. Se 'ntrebuintézd

férte adese-ori §i 'n Bucovina, ca §i 'n tenle sus arkate, iris& totil-deauna numai despre 6meniI ceI r61 sati idrá de lege. Dacd unuli1 a fostil f6rte multa' bolnavil se dice de reguld cá l'a strinsa Dumneclea sati l'a iertata Bumnec,leil, adicä 1-a iertatil chinurile cele indelungate §i lupta cu m6rtea, ce mal totil-deauna Ilil muncesce grozava pe orna; daca a muritil de-o

m6rte naprasnica §i'n acelai timpil kicä, §i tinèril: a murita cu dae sal s'a prdpadita; unuia care meire indatä, dupd altulil: uite ad f-a inchinata; iarà in batjocurd: s'a (lusa la rogoza (1), sail a pus a fafa la monninta, dupá cum ne spune O urindtórea doind din Bucovina: MAI Mete, hAetele,

VinA la noI, nu te teme, CA de cine te-al temutil A pusil fata la mormintil (2)

sail in fine : a pusa césta la paminta fi faja la

rasclrittl,

dup'd cum arata §i urmät6rea doinä din Igescl in Bucovina : mal Mete, bietele, IntrA 'n easl, nu te teme, CA de cine te-al temuttl, O pusil c6sta la piimintA *i. fata la rAsAritil

*i s'o dusil si n'o venitti.

Cand Insti Intréb5, cine-va de ce anume a muritti, i se r6spunde ca apa e'-a fosta paharula molla, altulil, afarä de tatdlil §i de malea respectivuluI, nime nu cutdzd a spune

de ce fehl de m6rte a mural Aceste dou6 espresiunT din urmá, sunt usitate mal multa in Transilvania, com. de d-I0. L Georgescu. Varianta acesteT poesiT vedi-o la S. Fi. Mariana, PoesiT pop. rom., tom. II, p. 148.

46

IV

SCALDAREA. Cum s'i-a data °multi ultima regalare, cea d'inta grip,' a celoril ce ail statù imprejuruhl luí este, pe langa deschiderea uf,461 si a ferestrelora easel, In care a repausatti, si pe langa acoperirea cofeloril, de a face o sca1ddt6re si a-15

scalda IntrInsa panä, ce nu apuca a i se red si Intepeni corpulti (1).

Scaldatérea acésta se face atatil In Bucovina, catil si In 111oldova In urmatoruhl chipil: aducil apà.' curatd dela unil isvoril, dela o fôntana sail dela unil partil limpede si o

punt' Itnteunti céuna sail lnteo caldare mare ca sa se tnc5.1c,lésca (2).

Bura.da, Inmorm. p. 9: RAn5. a nu Intepeni trupuld mortuluT, némurile sad prietenil luT Ha radd, 11ü scald5 sad In unele locurT iia spall cu apl. cald5, 0 apoT ild lad cu. Apund.o In cele mal multe pArtl ale BucovineT, dup5, cum ml-a spusd d-ld G. TomoTagl, cantord bis exist5, credinta, c5. dad. sc5.1d5A6rea 'acésta s'ar pre-

para mal inainte, atund omuld, ce trage de márte, cu gred m6re; ba se dice, cA une-orl tocmaT din causa acésta se chinuesce 0 2-3 dile si tom nu mal pote muri. A. Lainbriord, op. cit. p. 151: «In vremea acksta barinele megiase, adunate la tipetele din casé., punti c5.1darea sad céunuld pe food si inaldescd apa de scAldItiire.o

47

In unele pártI din Transilvania, In loculti céunuluI saa cáldáriI, se tntrebuintézA de comuna o éitt nouet, In care se t6rnA §i putinA apti sfintitä §i care, dupà saldare, se pune la pici6rele cadavruluI anume ca §i sufletula, care sb6rA In colo §i'n c6ce, sA se OVA inca scAlda (1).

Pe lAng5, apA se mal puna In cAldare, §i mal alesil In timpa de vara, atAta In Bucovina, cata i In Transilvania, tricA §i felurite plante, precum : mintet, calaperit, busuioeit,

roma' nitd, suloinet, peiiniä, lemnula domnulut, precum §i multe alte burueni i florI mirosit6re, anume ca atAta scAldAterea, cata i corpula celul ce se va scAldà IntrInsa, mai cu sémA

dacä acela e copila, sà miróse frumosa. ApoI, atAta apa, cata i plantele dintrInsa se lasA pán5, ce se IncAlc,iesca (2).

Se baga trisa tare bine de sémA, mai alesa de °Ata cel de casA, §i cu deosebire In Téra-Romcingseet, ca sá nu se Impinga tAciunI sub vasula In care fierbe apa de scaldatil, sub cuvinta, cA se face foca de fierta apa pentru scäldatula §i a ahora mortI (3). Dupä ce s'a tricAllitil acum apa de ajunsa, 2-4 bárbatI dintre sträinii ce aú asistata la eirea sufletulul saa alI strAinl, ce aa fosta anume spre acesta scopa criIematI (4),

lar clac& a fosta de parte femeéscä, tota atâtea femel (5), lee.' una ciubára, o vana Batí o covatA mare, ten-1A IntrInsa Wlislocki, op. cit. p. 31. Com. de d-ld G. Tomolagl si Rom. Sima. loand St. Negoescu, Credinte populare, publ. in aLumina pentru top» an. II., BucurescT, 1888, p. 474.Ionénd, op. cit. p. 42: eand se inaldesce apa pentru scAldatuld unul mortd, sd. nu se impingd tficiunil din foci1 sub vasd, cAcT este semnd de facerea foculuT i pentru aiT mortt» CeT de casa. niel cAnd nu scaldl pre moda. (6) D. StAnescu, op. cit. p. 822. «Daca mortuld a fostd *de parte bArbdtéscd.. doT sad trel bdrbatl tia spald, cu apd caldd, cu sdpunk tia péptAnd 0-10. imbracd; &Sud sad treT, femeT, dacd a fostd femee.» In Moldova, comuna RAdAsenT, dupl cum ml-a spusd A. Pletosk pre bArbatT IT scaldd de comuna treT bArbaff, lar pe femeT treT femel.

48

apa din cäldare, sati ce este, o adaugil cu Ná rece, ca -sealdatérea sa fie bine potrivita, adica niel prea ferbinte niel

prea rece, ci numal abia calduta ca apa de varä, radica apoI corpuld mortulul de pe local repausariI, tIù desbraca de telte vestmintele, In car)! a repausatil si vIrIndua In vasulti cu scaldatérea astti-felti pregatitä,' scald& si spséla cu sapuntl peste totil corpulti, incepéndti dela capti

si panä la pici6re, ne-lasandi1 niel o singura particica nespèlatä, (1).

in unele 041 din Transilvania 0 Banatti, mortula nu se scaldä In atare vast', ci, luandu-se de pe loculil In care a repausatil, se pune josil la pamlntil, pe unti asternutil de pae, dar mai cu séma pe o scandura lunga i lata, i pe aceea IlCi spala (2).

Cela ce se apuca de sp6latil si scaldatil pe vre unú moral si nu rade bine tina i tota liul2 (lepula) de pe dinsuld de cum-va e Intinatil, sail nu 'Ate spele totil lipulti de sub unghiI,

se crede, ca are unil p6catil f6rte mare, si ca tina,

ce r6mâne pe cell" moat'', are sä, o manance ela In cea-lalta lume

Dreptil aceea fie-care, care se apuca de scaldatil, dupg ce l'a sp6latil acum peste totti corpulti, 'Ana ce s'a facutti curatil cum l'a pusil ma-sa In fasa, cand l'a pornitil la botezti (4), Indata li tae unghiile (5), anume ca si sub ungbil p6ta astil-feld sp6la ca sa nu rèmâle si sub acestea nid unù pica

de tina, pentru cá daca nu o face acata pe cea-lalta lume va co.ré grea respundere (6), apol çt pentru aceea ca nu Dict. de M. Ursaca, com. de G. TomoiagA As'i Av. Macoveia.

M. Besand, stud. cit. «Albina» No. 57, com. de d-in Rom. Sin. Credinta Rom. din Bucovina, com. de I. BlAndu, stud. gimn. §i a celord din Transilvania, com, de d-10. Rom. Sima, inviltatorfl.

Com. de d.lü V. Turturéna, preotd. Pretutindene usitatd in Bucovina. Com. de d-lii I. Georgescu, inv6t. in Secadete.

49

cum-va, ducênda ptimintulti cu dtnsulti din acésta lume In cea-lalta, sa fie cunoscutd de diavolulil (1). Datina Lauií unghiilortt la RomanT, care de altmintrelea

e usitatä, §i. la alte popíre atatil din vechime, can §i din timpula presentil, creda call. are isvorulil sèti maI multil In urmäteirea legend& de proveninta bogomilica, sail mal bine list' manicheica: aCica dintru inceputti nu era pamintii, s6re, luna F.i stele, niel lumina, ca acuma, ci oil in cotro te-al fi Intorsi1.,i te-al fi uitatil era numaI o ap5, tulbure, care plutea ca ling noril

In colo §i 'nccíce. Iar pe valurile acesteI ape nemärginitil de mare §i adanca umbla Dumnec,lea §i cu Dramla, unicele flinte de pe timpula acela. qi Dracula 11 licea luI Dumne;lea tota-deauna, de câ,te orl vorbia catra dinsulii, uFartaten, lar DumneVett II licea «Nefartate» (2). aAsta-felil DumneVeil §i cu Draculti se primblara In colo §i'nceice pe valurile apeI aceleia §épte anI de-arêndulti. aDup5, alti §éptelea anti, fiindil Dumnedea f6rte ostenitti, pentru ca nu se culcase nicI nu dormise de felti In restimpulti acesta, Vise cb,tra Dracil: aSciI ce, mal Nefärtate? «Ce este, Fartate ? aftä.peli-te de grabä, In adancimea apel §i. ada o man&

de Inn, ca sa ne facemti pe lntinderea acestoril valuri nemarginite unù pati§oril, ca sä, avernil- unde ne odibni, cacI eil unula nu m7-.$ mal potil mica acuma de ostenitti ce aunt! «gc6, m'am repelitillräspunde Ducet-se pe pustiia,§i cum

rosti ouvintele acestea... huOluflucill ... de-auna s'a si cuCredinta Romfinilora din Moldova, comuna Baia, com. de Titu Zaharescu,

stud. gimn. Fem. Nefertip, se 'ntrebuintézri maI alesa in locutiunea olua-te-ar sad manea-te-ar Nefertita In Mariani, Inmorin. la Borninl.

4

50

fundata In apä,. Dar bojbainda eV.' in colo si 'n c6ce prin adâncimea apel si neafliinda niel o Ord de luta, s'a tntorsa tnapol s't a spusa lul Dumnedea, cä, In adâncula apeI nu se aflä, luta ci numat nisipa. «Adärmi darä, si nisipa! dise D-dea. «Dracula s'a cufundata acum a doua 6rà si luttnda din aancula apel o manä, de nisipa, s'a intorsa iards1 c5,ta ai bate in palme indär,Ita, dar 'Ana ce a ajunsa de-asupra apei nu I-aa r6masa numal vr'o cate-va fire de nisipa sub unghil, t6te cele-Talle i s'ail strecurata printre degete. TreI din firele ce i-aa r6masa i le-a data luI Dumnedea, érä, cele-lalte le-a pästrata pentru dinsula. «Dumnedea, luanda cele treI fire si framanandu-le In mântt, a fdcuta dintrInsele o turtqci. ApoI, puinda turtita aceea pe ap5,, s'a culcata Dumnedea si cu Necuratula pe dInsa ca sä se odihnésc5,. «Ce face insä. Necuratula?

...

Voincra a rèmânES singura

Domnitora si stäpanitoril peste t6tá lumea, cum s'a culcata a si Inceputa' a floral, fäcêndu-se cà deRme dust'. Dar ela nu dormea, ci asteptà cu neräbdare &A.& adòrme Dumnelet, ca apoI sä,-la rèstérne de pe turtitä,, s5.-Itr arunce In alp& si sä,-la inece.

«Dumnedett, sciincla prea bine ca ce fela de gandurI se p6rtà Dracula, se facea asemenea cä, d6rme dusii, dar ela nu dormia. «Dracula, când cugetä, acum cA Dumnedeil dòrme dusa, l'a apucata de una piciora si a inceputa a-la trage In drépta si In stânga de pe turtità, voinda numal dedt s5,-la arunce In apä, si sä,-Iii !moo. Insà cu cata lla trägea Oa maI tare

cu atatti si turtita de nisipa se Intindea mal multa si se fticea mal mare, si in care parte tla trägea, inteaceea se lAtea mal tare, i tota asa muncindu-se necuratula, de-i curgeaa

51

sudorI de pe nespalata-1 fatä, se fäcù din turtita aceea rnintula pe caro locuima nol ast41. «Dracula s'a minunata férte multa de acéstä Intkmplare neasteptatä, dar nu lise nimicù. i Dumnec,lefl Ina a tacuta, fac'éndu-se i ela ca nu scie nimica despre töte celea ce s'aa intamplata peste nópte. i asa se pornirä, maI departe la plimbare prin lume. «Mal umblända el In colo §i In cóce, câta vorú mal fi umblata, i valênda dela unil timpa Dumnec,leil ca nu e bine ca pämintula sä, fie Mr& tipenie de oma, s'a plecata jos, a luatti o man& de terina i frAméntând'o ca aluatula, a fäcuta dinteinsa pe °multi cela Iarä dupä ce ra fäcuta i l'a Inviata, gise cAtrà Dracula sà facà i ela una oma §i sä-la tnvie ca dinsula. «Dracula nu astepa multa rugata, ci, luanda o bucatä de luta in manä, fäcù i ela unü oma tocmaI ca i Dumneleg. A luata apoI unt buciuma i.a inceputii a sufla cu acesta In omula celú fäcuta de dinsula ca. sä-la invie. Dar In za-

dara I-a fosta tea, munca, cad nu l'a pututa invia, desi

°multi facuta de dinsula s'a. fosta unflata ca o butie. «De-atuncl a ramasa apoI In oma una fira de inimä Gatti una fira de maca In sépte despicata, i firula saa simburele acela e flutatea omuluL De-aid vine apol c5, omula sudue asa de spurcata i urita', cad dacä n'ar fi stmburele cela r5ú Inteinsula, °multi ar fi euratit ea mirulü. «Tota de-aicl vine el ömeniI se tema de mortI pentru c5, Dracula, cum móre unú °ma, indata.se apropie de trupula luI spuinda cà trupula omuluI e Oa sëú, fiinda-cg se tine de pämtnta i pämtntula e ala ga, de óre-ce ela a fosta acela care ra scosa din fundula apeI. «Mal departe trupula omului se póte cunösce §d de pe aceea

cä e ala ga,

fie-carui oma panä, si In liva de 41

.1-a r6masa negru sub unglti4 precum I-a ramasa i lui nisipa,

52

când l'a scosil din apä. Cacl daca trupulti omuluI n'ar fi proprietatea sa, atuncg omula ar fi curatil sub unghig, negru.

«Din pricina Draculul decI dark care pretinde omuluI e 01 sù i nu alg lui Dumneleti, indatindat Români de a tctia ungkiile celora mor( i totti din acéstä, pricinä 1'1 privighescg eI OM nóptea, nelasandu-1 sä, stea singurI

In casa, ternêndu-se ca nu clun-va sä, vie Draculti, maneo-ar acolo unde a Inseratil, i sä pue mana pe dIn0I (1). Mara de legenda acésta maI existä la Românil din Bucovina Inca 0 urmatórea credintä, cu privire la unghiI i anume:

Pe fie-care omil, cum m6re §i se duce In cea-laltä lume, Ilú Intréba Dumneletl: unde unghiile ? sa-0 dea séma ce a facutil cu dInsele ? §i dad, le are, le scéte din sing

§i i le arata, iar de nu le are, e IV' de dlnsulil (2). De aceea fie-care orna, Gatti trdesce, se ouvine ca sa pue unghiile, dupa ce le tale, In stria sail la pragu1ì uii, iar dupa ce m6re, sá i se pue In stnti, pentru c5, la a doua venire fie-care trebue sá dea unghfile apostolulul Petru ca faca trfinbita dintr'lnsele (3). RomâniI din _Moldova lnsa spunti ca de aceea se taie unghiile mortuluI i i se punti In sInti, pentru ca la vremea judealtit celei de pe urmet din unghiile acestea aù sa faca S-tiI archang. Mírhaili i Gavrilit bucine, din carl aù sa bucine

In cele patru cornurI ale lumil ea sä, se Intrupeze ()meal sa se stränga la judecata. Tot."' din acésta causa mulp in0 Indatinézä §i de altä, data

când taie finghiile, a nu le asvérli, ci a le pune In slat (4). (I) Dic. de Vasile Unguréna, RomAna din II*scT, districtula SuceviT. Credin¡a Rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn. Dict. de Elisaveta Agapi, Romano. din MAnastiára. Dict. de M. Nistoril din Mini.

53

0 séma de insl lnsia nu tale unghiile celord mortI din causä

ca, dupa cum credd si spund el, n'arti avé cu ce sui pe scärl la cerd (1). Causa pentru ce se dä, scäldaril si spéläril celuI repauBata o atentiune gala de mare, e pentru ca mortuld, dupä.' credinta Romanilord de pretutindensi, trebue nu numal sa se spele si sä, se lepede de téte pécatele ale le-a tä,cutil, träindd pe pämintd, si sä mérga cu sufletuld In Impèr54ia cerésca (2),

ci tot-odatà sä, mérgii si cu corpuld curatil pe lumea cealaltä (3), precurd si pentru aceea, ca la c,liva cea de-apol, adica la diva Invieril, sd fie curatitti de t6t5," lntinaciunea (4).

Mal* departe se maI crede Inc& si aceea a +Jac& repausatuld s'a marturisitti si comunicatd cu st. taine si la mértea sa a fostd bine si frumosd scaldatti si spélatd, infätisandu-se curatti Inaintea luI Dumneded, acesta chiar si 'n casuld

acela, cand ar avé omuld unele pécate maI mid, i le-ar spèla si ierta si elti (5). In unele pärtI ale Bucovina, precum bun5.-6r6 In satele

Ropcea si StroescI, nu e datinä, de a se face scaldät6re pentru celd moral, ci a se spéla numai simplu cu apä, prospètä dintr'und pärlti sad dintr'o fantanä, chiar si 'n casuld

acela, cand apa e rece (6). Totil In timpuld scAldäriT, dacä Geld repausatti, e bärbatil Inaintatd In vIrstä, Ild radii frumosil (7), dacä, In timpuld Dict. de El. Agapi. Cred. Rom. din Mahala, com. de IonicA ald luI Iordachi Isack s'i a celord din Stupca, com. de Al Bacid, stud. gimn. Ionéntl, op. cit., p.36. oDupit ce o persemit a muritd, corpuld i se scaldA intr'o albie, ca sti. se ducA curatd pe lumea cea-laltà.»Rom. Sima: dOrauld se scaldk ca sA mérgA curatd in cea-laltA, lume.x

Com. de da I. Georgescu. (6) Com. de d-ld G. TomoIagA.

Dat. com. Em. de Cuparencu. Pretutindene in Bucovina. Vag 0 Burada, Inmorm. p. 9

54 -136161 sale i-a crescutil barba mare, din causa ca, dupa ore dinta poporulul din cele maI multe pärtI ale Bucovina, celil

ce s'a rasti la mértea sa sail dupa mérte, cand s'a scaldatil, se tniati§éza lnaintea luI Dumneleil ca unti tên6ril de 30 de anI, iar de nu ra rasti apoI b6trAnil r6mAne pentru totil-deauna. Daca Irisa mortulil, lnainte de a-§I da sufletulù, a lasatil cu limba, de mòrte s'a nu-la rada, atuncI, voindil a-I Implini dorinta, nu-la radil, ci-lil las& aa, (1). Dupa ce rail rasa, Ilil spala din noil pe obrazil cu apa prelsp6ta §i apol 11111

tergil pe toba corpulil de regula cu o na-

trama curatá, sail cu una tergaril noil sail cu o tata de masa, care rémane apoI ca rèsplata, celuI ce ra scaldatil (2). Dupa acésta llti une," pe capil cu unta vi-lil péptana. frumosil (3). Nevestele, precum §1 tac: ferneile cele bètrane, se impletescil. Daca Insa m6re o femee 16uza, i se lasa maI multe fire de Ora netmpletite anume ca s'o vac,15. Dumneleil ca este %tiza §i sa-I ierte pkatele (4). Fetele cele marI Irisa precum §i copilele nu se Impletesca,

ci se las& despletite, spre a se puté gati ca miresele (5). Totti atuncI când se péptèna mortulti este datina In unele

partI de a-I taia putinil Ora, care se pune In ara .1i se pästréz5, de catra némurile luI In paleimida ladii spre aducere

aminte (6), alta Ilti punil §i tinil In lavita laliI §i iara§I alta scotil unil cuiil din 'Arete §i vIrindu-lil in loculil aceluia, bata cuiulil la locil peste dInsulti, sail fact.' o borta In twrult de sus ala u§el, 116 vira In borta aceea, §i as. Com, de d-I5 G. TomoTagl. In Sucéva, Stupca, TodirescI s't Ropcea. In Bilca, Vicovula-de-sus, CAmpulunga si alte sate din Bucovina. Ionén5, op. cit., p. 37. Dict. de M. Nistord din MAIMI. Burada, Inmorm. p. 10.

55 -tupandu-la, M. lasä, apoI pentru tot-deauna acolo. Acésta se face pentru noroculil case!, cho!, amèsuratil credinteI

poporuluï, nu se. scie dupl cine se trage norocula la casà, si lesne pote cu acola ce a muritù sä, se duca totil noroculil, dacä, nu se pastrég nimicil dela Oil (1). Multl insI din clasele mal tnalte taie maI multe suvite de perú, din carI 1sI facii, WM pentru aducerea aminte, Miltujele de orare sail floricele, pe earl le pästrézä, apoI In nisce cutiute anume spre acestil scopti fäcuie. In Transilvania, districtulil NAskidului, taie mortulul unit

smocil de Ora din capti nemijlocita inaintea scelteril sale din cm& si a porniriI spre mormtnta, In credintä, cä pa.nä ce voril pästra acelii smocti de Ora niel norocula nu-I va päräsi. Unil IndatinézA de a se afuma cu Oft de acesta, anume ca sä, nu viseze pe celti moral (2). In unele sate din Bucovina, precum bun6-45rä. In Todiresci, pe lang5, aceea c5.-111 scaldà si lati, II maI spalä, corpula

cu vial, si mal alesil atuncI, cand" inainte de repausare n'a fosta mArturisitil s'i ImpArtAsitil cu sE taine (3). In Transilvania II mai ungti corpula Inca' si cu nisce unsor! mirositére (4). Datina spèldriI cu vial si a ungeril cadavruluI cu diferite unsorl mirosit6re o Intimpinämti fOrte adese-ori si 'nteo sén-15,

de bocete, carI se bocescil nu multil dupä, scäldare In deCom. de maY multi RomArii din Bucovina, precum 0 de d-10. Rom. Simi) din Orlatd in Transilvania. Com. de d-ia T. Simond. 13) Com. de Ewa I. Avramd (4) D. T. Bojinca, Anticele Romanilord.Buda 1832. vol. II. Nota dela p. 210

M. Besand, stud, cit. publ. in «Albina», an. L No. 57: 4Si'dupii ce pulsuld nu maI bate, qii sufletuld s'a despArtitd de trupd, trupuld se scald5 itsi in

unele locurT, maT vOrtosd. in Ardéld, se unge cu und feld de uns6re miro-

sit6re, 0 numa1 dupg aceea se imbraci in vestmintele cele mal frum6se qi curate, ce le-a avutd repausatuld in vi.»

56

cursula timpuluI câtù perece mortula In cash, precum yi mal pe urmä, child se duce la mormInta. lath unula din multimea acelora bocete: Ven4T fra# çi sorióre 5i-mi punetT florT la pici6re, VeniV frag çi verisorI

Si m 'mpodobitl cu floe, Venitl al mel verl i fratl cu lacriml m5 sc5.1d4, Si-ml stropitT fata cu

CA de lunT m ducti la gr6p6. Si-ml strop41 fata cu

CA m ductí in locti strting Si inapor n'am sA mal si-mi stropiV fata cu bere CA maT multil nu me-ti vedere ; CA nu m5 duct' st. 'nflorescti, Ci m5. ducti s6 putrelescil ; Duce-m'oftl sl-oTÙ putredi maT vet* Si 'napoT

Ore cine m'a boci ? Sora mea cu maica mea, Mal sled' ibovnica (11!

Dupä ce rail scäldatti §i pieptènata §i duph ce raa lmbrhcata i wzata, unde aa avuta sä-la mede, Tear' apa care re' schldata varsh Inteuna loca retrasa, maI alesa lntio grhdin5, la radkina unuI copaca, care se acopere apol pentru cata-va timpa cu o copae cu chldarea, In care s'a Incallita apa; acésta se face pen. tru ca sä. nu umble nicI o vietate pe locula acela, fiinda pècatd sh se calce ca pici6rele (2). Din Horodnicula-de-josa, said in districtula RtidgutuluT, coi. de fostula mea conscolara d-la Petrea Prelipcénu. Burada, inmorm. p. 10. Ionéna, op. cit. p. 42: «Apa, cu care se scald&

una morta, se varsá inteunt loca retrasa, ca sl nu calce cine-va in ea. fiincla una mare pècata.»

57

In pra-Bonuingscd, precum In plaiula Prahova si comuna Zänéga, scà'ldbit6rea acésta nu se varsä afar5, pAn5, dupa inmormintare (1).

Albia, sail vana, In care s'a scaldatti mortulti, dup5, ce s'a aruncattí scäldatórea dintr'Insa, se rest6rn5, cu gura In jos si nu se maI Intrebuintéz5, de felt"' piin5,' dupà Irrmormlntare,

fiindti rea de m6rte si pentru altil (2). Cittbartati, In care s'ail spelatù hainele mortului, se spalä In noue ape si apoI e ca si cand s'ar versa In elil al:A sfintitä dela ostestanie (3). Ola, atatil cea In care s'a Incalcjittl apa pentru scäldät6re, câtil si cea cu care s'a turnatil al:4 caldä peste morta, °And s'a saldatti, dupä credinta RomAnilorti din pansilvania, nu

mal e bun5,, si de aceea se ingr6pa (4). RomaniI din praRoma' nésca Msá o spargil In timpulti can(' se sc6te mortula

din casà, pentru a nu muri si altil (5). Paiele, pe carI a fosta pusa mortulti la spelare, unde e datina dea se face acésta, se aruncä nelptea pe rig, sail, unde nu este rli.1 In apropiere, se Ingrelp5, in pämtntil ca sä, nu

calce °multi °el altd vietate pe ele, cäcI nu e bine (6). Pieptenele, cu care s'a pleptenatti si säpunult1 cu care s'a

säpunitil mortal, nu se intrebuintézl mal multti, ci orI se aruncä si aceste doue obiecte pe unil rig (7), orI se OsRevista pentru istorie, archeologie si filolpgie, an. II, vol. III. Bucurescl 1884, p. 386: «Murinda oma, femee, copila, scAldAnda mortula, Muffle ,nu le vars5, atarA On& nu-la ingr6p5. » -- D. StAnescu, op. cit. p. 42 «apa

n'o vars1 pin& nu este mortula ingropata.« Ionénti, op. cit., p. 42.I. St. Negoeseu, credinte pop. publ. in «Lumina pentru totT», an. III, Bucurescl, 1888, p. 474. Com. de d-la Rom. Sirria. Com. de (Ma Rom. Simi. I. St. Negoescu, op. cit., p. 474. Com. de d-la Rom. Sima. Com. de da Rom. Sima.

-- 58 trèz5, §i se ingrcipa impreuna cu mortultt (1), puindu-se In

pernita pe care i-o a0z5, sub capti In trod' (2). In unele 1354 din Moldova -precurn In Rad4enl i Mani obiectele acestea se datl celul ce l'a scaldatù de pomanä, (3). Femeilorti celorü ce ail scaldatil pre celil mortti nu le este iertatil sà umble la fierturi nicl la colacii mortuluI. A casá la dinsele ins& potil umbla, daca mal Inainte de acésta

spèlatti de nou6 ori dupä olaltä (4). In fine, atatil fomeile, Gatti §i barbatiI, earl ail scaldatil pre mortil, atâtú in Bucovina, catil §i In Transilvania ç1 Mol-

dova, pe langa obiectulù, cu care s'a *tersti mortulil, maI cap6t5, de suvenire sail pomana, Incá §i cate uni réndti de

haine de-ale repausatului, saù cate o cam*, orl iIe mal bung (5), sail cate o perina orl läiceriti (6). Scaldarea §i sp6lar'ea mortului e usitatà. nu numal la Romani, ci :0 la alte popòre atatil din Vechime, catil §i din timpulil de fata.

strigatí de treI orl pe mortil, Ilù puneail pe pämlntil, ca §i Romanri din uncle partl ale Transilvaniel, §i apol Ilù splaú cu apa calda anume ca, iä se de§tepte, iar de nu, daca mat este viéta A§a

dupa

curatésca, çi apoI aça numitil. Polinctores 116 ungeail cu untti de lemnil §i cu alte aromate, parte p.entru ca se maI Imblanclésca fata mortulul, §i parte ca s5, se Impiedece putreçlirea (7).

Tata ce ne spune in privinta adsta poetulti I. St. Negoescu, op. cit. p. 474. D. Stiineseu, op. cit. p. 822. Dict. de Anita Pletosa i MAriuca Nistora. Com, de d-la Rom. Sima. Com. de d-la I. Georgescu. Diet. de Anita Pletosil si de MAriuca Nistora. Dr. At. M. Marieneseu, Cultula pàgina i crestinq. T. I. Sgriatorile datinele romane vechl. Bueuresel, 1884, p. 336. Bolinea, op. cit. p. 210.

69

pregatescii apa de clocotesce la foal in Galati §1 apoI spald corpulti Intepenitil 0-14 ungil (1).» Iar Ovidia dice: «Niel corpula meti nu zace In patult1 obicinuitù, nicI este cine-va care sa m6 planga când m6 va pune la pärnintti (2). Ce se atinge de OKI amintimil aici, cä Romani): aveag datinA de a at'arna o parte din Oral celul repausattt la

u0, spre a ar6ta prin acésta &A in casd este don (3). Aeneid. lib. VI. 219 si 220: Pars calidos latices et shena undantia flamis

Expediunt, corpusque lavant frigentis et unguunt. Trist. III. Eleg. III 39: Neo mea consueto languescent corpora leçto ! Depositum nec me, qui fleat, ullus erit. D. N. Preda, Mythologia Grecilora, Romanilor0 si a Egypteuilorl. Bucurescl 1863, p. 223.

60

V.

INBR AC AREA. Odatä mortulti spOlatti §i pieptènatil frumosil se lmbraca

in hainele cele mal curate, mal frum6se, maI noue §I mal scumpe, ce le-a avutti §i purtatti In viéta, sail cu de acelea ce-i erati maI plAcute, pe carl multi in§1 le pregätescti fiindil inc6 In viat5 §i le pAstréza noue panä, la meirte (1). in unele sate din Bucovina, precum §i'n unele parti ale Transilvania, ;;i mal alesil In cele despre Nordil, cdmap se face lndatà, dup5, ce mortula §I-a datti sufletula, §i se numesce cama0 de tnérte (2), iar pe femeile §i pe barbatiI Burada, Inmorm. p. 10.

Rom. Simd: aUniT isT pregAtesca anume o Altil, si mai alesd o 8ém6, dintre femeile cele mal bètrane, se'ngrijescd nu numaT de hainele cu earl all s5, fie lmbrticate, precum: c.imasl, stergard, catrintl, coltunT, papucT etc., ci chiar si de Vile cele-lalte obiecte, precum:stergare, servete, ngfrAmI etc., earl sunt de trebuinta la inmormintare, si pe bite le aséz6, si pAstréza In lad& anume ca la timpuld cuvenitd, adicA la casü de márte, s5, aibl al s61 cu ce o imbrAca. Sucéva, com, de mal multT insT: adupg ce l'ad spèlatd ild Imbracti inteo elmasl de ham sad in altà c.imas& noul, insi din panzl suptire, croitA si cusutà indat5, dupA mérte.9 Todirescl, com. de I. Avramd, stud. gima.: ailti Imbracà intr'o cama sfi suptiricg si numaT de-abia cusutla Vedi si Burada, Inmorm. p. 10-11. ile sad o cdmafd de mdrte.»

61

cAsätoritI Ii 1mbracä cu cämasa de mire, pe care inadinsel o pástrézä, (1). Dacä, m6re o fatä, mare, a-CAM cämasa 616 i cele-lalte haine, cu earl are sä se lmbrace, i se cost' cu ao, nelno-

datä, cad de o va moda, se crede cá ursitulil el, ce era iea de barhatti, nu se va mai insura, si vice versa (2). Asemenea se face si la nevestele i bärbatil cel tinerI, precum si la copiI, crec,l'endu-se cä, dacä ata, cu care li se cése vestmintele, se In6dä, saú clack dupä ce s'ail ImbrAcatil, se lnchee la gatil, atunci partea 101'11, care le-a fostil Burada, Inmorm. p. 11. Lambriord, op. cit. p. 151: «Scoténdu-lil din scaldatóre ild imbraca in haine noue, cele mal de pretd ce le are. Multi le ad pregatite din viéta, maT alesd batranele, dintre earl unele sl-ad pastratil chiar hainele de mirésa.» D. Stanescu, op. cit. p. 322: «E curiosd a sci din ce causa unil dintre 6menT i femeT, fie catd de batranT, cauta i ind fórte multa ca la márte sa fie imbracatT In cama ce ad avutd de ginere sad mirésa. Fost'a acesta und obiceiü introdusa din causa lipseT ce o fi induratd bietulti Romand si a neputinteT de all procura vestminte mal de valóre, sad credinta ca casatoria i m6rtea -sunt cele cloud acte marl din vi6ta ?» Teofild Franca si George Candrea, Romanil din MuntiT apusenT (Motu) Bucuresci, 1888 p. 173: zindatä la incetarea din viétii decedatuld se spala si se imbraca in hainele cele mal bune. Daca a fostü insuratti se imbrad. cu hainele cu care s'a cununatd.» G. TomoTaga: unele sate din Bucovina, si mal alesd in cele de peste Prutd, precum buna-óra in Boiand Mahala, mal fie-care insd casatoritd are datina de a tin6 chiar i ping la aid 60 sad 70 and ald vietil sale edmap de mire sad mirésa, care la barbatl e cusuta din panza de ind sad fuiord cu florl frum6se de matasa alba mal alesd la maned si la pále, jara la femeT cu altite earl de earl mat frum6se mal iscusite i cu totd feluld de pul pe stand, cusutl asemenea cu matasa de felurite colori cu cea maT mare iscusinta. Ba multi insl pastréza nu numaT camasa, ci i alte lucrurT dela cununie, i de-1 ajunge orT-ce nevoie gred nu le dad odata cu capuld, ci le tind, cum pota, 00, la márte. Lucrurile acestea apoT, lucrate cu multa iscusinta, l cu multa, trecere de timpd, se scotd din lada, in care all fostd pastrate si se 'nbraca mortuld cu dinsele astd-feld dorinta exprimata cu cleciml de anT ma! nainte de a fi imbracatd la mórte numaT cu aceste schimburT sad vestminte.» Ion6nti, op. cit. p. 37.

62

a avutil sä le fie, s'a legatil de veci i de-aceea nu se pote maI multil cässátori (1). Daeär6päusatulil a fostil oma bëtrânii, mosnégü, se lmbrac5, In vestminte curate si frum6se conformil etätil sale; se schimbä Itntr'o cämasä mare si alb5, de fuiorti; se 'ncaltä, maI

alesù In pärtile dela munte, cu opincI, lar pe uniI, dad, ail cu ce, le cump6r5, si-I incaltä de regulä cu ciobéte (cisme), maI alesil In papucI, chiar i 'n casulù acela, cand In t6tä purtatil astil-felil de incAltiI (2); iar pe capti viéta li se pune o cusmá mosnegéscä,', négrà saú albA, dupä cum le-a fostil adicä, i portula In viétä; rara cand 1110, p5,15.rie (3). Totil asa se'mbraca i ce.-laltt barbag cu acea deosebire

numal cä pentru acestia se cautä ca c5,masa sä, fie nu numaI albä, adich curatä, ci totil-odat5, i noua, iar cusma maI frum6s1 Totil asa i cele-lalte vestminte. 'In Moldova §i Tra-Bomdnescei se Imbracä de regulä cu c5.-

masä, nouä, cu brace si coltunI nol de postava sail de panzä, mäcaril cá mortulti p6te n'a purtatil niel °data' cAtil a träitil; se IncaItä apol cu imineI galben1 saù cu mes1 negri

de =WI, lar In capil li se pune c5.cIulä. négrä, (4). Dacä celti morta e fedora se schimba cu c'ámasä, si ismene de bumbacil sail de fuiorti, cu bernevecI (ciérecI) ori iÇari,§i eel mal avutI, cart ail de unde, se 'mbrac5, i cu pieptare OrbatorescI saù mintene cu sail färä mânecI (5), Com. de Ionia alü luT Iordachi Isacd din Mahala. aDacd "mire o femee nu se 'nchae cu chiotorile, nicT nu se légd nimicd in nodd, odd omuld nu i se pOte insura adoua (wt..» Sevastosd, CAldtoriT, p. 69-: apentru mortd se dose

Bird nodd.» Datina Sucéva.

i

credinta acésta se allá 0 la ArmeniT orientalt din

*

Diet. de M. Ursaca, din Vatra-DorneT; com. de d-la V. Turturénd Av. MacoveT, preotl; com. de d-ld Rom. Simd 0 T. Simond din Transilvania Dict. de M. Ursaca 0 A. Petricénd, stud. gimn. de feld din StroescT. Burada, Inmorm. p. 10. Usitatil maT alesil In -tinutuld CerndutuluT, com. de da G. TomoTagd, 'n tinutuld NdsduduluT din Transilvania, com. de d-ld T. Simond.

63

se 'ncinge cu curea sati cu bráil (1), se incalt5, Cu ciobOte scumpe, cu papuci no l cu imineI (2), la gâtii i se 160, o basma de métasd, iar pe capa ise pune, fie vara fie iarna, o cusma nouá si négr5, Impodobitä cu pene de pátina sail cu flore artificia15, de Verga (3). In Mahala, precum iin alte sate din Bucovina, i se pune

pe cusma o cununâ fácutá din bárbänocil (4). In judetulii Muscela din pra-Romeinéscet, cáciula fecioriloril se inv6lesce de jura lmprejurti cu cordele Impestritate: negre, albe i ro§ff, carl se numescil «uretrin. (5).

Mal pe scurtil top feciorif se Imbracá, i se gálescil ca nisce mire. Ba unora, carI sunt maI avutl si carI ati de unde se 'mpodobi i cu lucrurl de prisosti, li se pune chiar §i inele

de arginta sail de auril pe degete (6). Femeile cele b6trtine se schimba de regulä cu cámásI simple sail cu c4nzey6ie (7), se lncingil cu catrinte i prigitorl asemenea simple; se 'ncaltá cu coltunl, maI alesil de panzá çt cu papuci si se 'mbrobodesca cu. stergare. Nevestele se schimbá In camási noue, cusute cu altite Cu strämatura, se 'ncingil Cu catrinte frumosil tesute, cu pestimane, fote sai'x cu fuste, dup5, cum le-a fostii si portulil; lar peste catrinte se lég5, de regulá cu branete, nuUsitata in Ropcea, cona. de Em. de Cuparencu. Usitata mal alesa in satele de pe malula Prutulul din tinutuld CernAutuluT si cu deosebire in Boiana si Mahala. Sub iminet se 'ntelege una fela de papucT impodobitT cu curele colorate. In Ropcea, com. de I. de Cuparencu; in Badeuta, com. de Av. MacoveT; in Vicovula-de-sus, com. de V;Turturéna; si in unele pIrtT ale TransilvanieT, cona. de Rom. Sima: afeciorilora li se pune pe capa ciciu15. négr5. cu pang (flère) in ea.» Com. de Ionicá ala lul Iordachi haca. Burada: Inmorm.; p.11. . Com. de G. TomoTa.g5,, cant. bis. Sub cuy. camtlfoid-die se 'ntelege o cAmasá largá i lungg f5.14 altite puT pe stanl.

64

mite altmintrelea

i barnete sati frez'

tunI Impletig saù cusup din pnz

; se lncaltä cu, col_

i cu papucl nol si se

lmbrobodesca cu stergare tesute In maI multe ite. La o sémä

li se pun In capti Inca si una test'', peste care se lég5, apoI cu unti sala'. Mal pe scurtii, fie-care se gätesce dupä cum 1-a fosta i portult1 In viétä si dupä cum ati Indäti-

natti a umbla In Ve de sèrbat6re (1). Cele maI avute se lmbracä peste amasa Ina i Cu zobona (antireil), cu scurteia saù cu rochie (2), iar in urechI

li se punil cercel, la grumazti märgele sati salbä de modegete inele (3). In fine in unele 0.'41 ale Transilvania muerilelsi mai pregatesca inca si o merindq4 de m6rte, care li se pune peste surtii In sicriti (4). neda

Daa este fatd mare se lmbracä de regula In cele mal' frumóse si mal scumpe baine, ce le-a avutil, i anume: camasä cu altite, cu pu! i cu fluturi, se 'ncinge cu catrintä, frumósä tesutä cu firtl, pe care o Mg& cu hräil rosti, Cu fustä; se'ncaltä cu altunI i cu papuci sati conduri noI (5); se g.ätesce fie-care cu eapuliu golf' si se ImpodoIn Boianil i Mahala, com. de d-la G. TomoIaga eiIonia ala lui Tordachi Isacil; in Stupca, com. de Al. Baciu, stud. gimn. In Vatra-DorneT, dict. de M. Ursaca. In Grieta, Transilvania, corn. de d-la Rom. Sima: «La unele femeT

lì se pune in piciare «docto saa calfuni de panza». In districtula NasauduluT, com, de d-in T. Simona: «La neveste, imbracamintea e cea indatinata pe la sarbAtorT, punandu-li-se pe capa cipid, i tota-odata ele nu se lastt cu capula gola, ci li se pune i o naframg, pe capa.» In Boiana, precum i in alte sate din Bucovina, ei in Transilvania com, de d-la Rom. Sima. (S) In satele de pe langI Pruta din Bucovina. (4) Com, de d-la Rom. Sima. (6) In Boianil i Mehala, com, de d-10. V. Turturéna, preota ei G. TomdiagI, cant. bis. Sub condurt condura se 'ntelege una fela de incaltaminte, usitate maI alosa in tinutula Cernautulul, carI constaa din done partI: talparit in forma pantofilora i ciobotele In form6 de c,oltunl peste carI se imbracfi, td1pari1. Conduril se faca tota-deauna din piele galbana.

65

besce cu l'ola de fel'ti de florI, carI i-se puna tn p6rti, iar pe de-asupra se acoper5, cu o pai6ra (1). La o sama li se face si gata ttnpodobita ca la mirese. In Transilvania se baga asemenea cu capultt descoperitil si Cu cununa lmpletita din flor!, din bärbanocil sail din frunglä de iedera, pe cal-A, ca si 'n unele sate din tinutula SuceviI si ala Cernautulut La altele, si anume la cele mai avute, li se pune pe captt sovdnela din panza subtire, dar numal pana ce se'ncue copärseula, lar atuncl se iea jos (2).

in satele de pe ambe partile PrutuluI din tinutultt CernautuluI; In Bucovina, precum si 'n tinutulti Nagudulul din Transilvania se mal Impodobescil fetele cele marI si anume

cele mal' grace cate cu una sirégt de margele, iar

cele

maI avute 1.1 cate Cu o salba mipa Malta din ruble, talenl si sorocovetI sati forma de argintil, InsiratI In fire gròse de mètasä, cari ajunga pana la piepta; In urechl li se puntt cercel, iar pe degete unulil sail si mal multe inele de argintù sal si de auril, lic'èndil ca" ale lora aa Asta t6te obie,ctele acestea, cu dinsele deci sa se i ducd (3). In scurtti oisil fe-care fan, mare se lmbraca In hainele cele mal scumpe si maI frum6se si se impodobesce ca o

mirésà. *i daca intréba cine-va pre parintil s61 de ce att impodobifo Cu nisce lucrurI atatti de scumpe, r6spundil ca acésta4 e telta zestrea! In pra-Bomanésca, când móre vre-o fata mare, o gatescil asemenea ca pe o mirésa, o Imbrach 'Cu rochie alba, i se

despletesce p6rula si-I impodobesdi °nula cu florI si cu In Vicovuld-de-sus, com. de d-in V. Turturénd; in Stupca, com. de Al. Badil; in StroescI, com. de A. Petricénd; in Vatra-Dorne, dict. de MI Ursaca si 'n Bldeutd, com. de d-ia Av. Macoveid, preota. FrAncu, op. cit. p. 173. Com, de d-Ii1 Rom. Simd. Com. de d-niI V. Turturénd, G. Tomolagi si T. Simond. Pariand, Inmorm. la Ramital.

6

66

peté15,, punAndu-i-se tri degetti o verigä de logodna,

i se

crede atuncl ea e mirésa lul Dumnedeti (1). De aceea e datinä, atAtti In Téra-Romeingscet cAtil i 'n Bucovina de a numi, mal alesti pe fecioril ceI holteI si pe fetele cele marI mirt sati giner i mirese i a dice, chnd in,surata §i masunt tntrebatI pärintii despre dInsiI, °A ritata. Dacä, celù mortil este una' prunca mica se schimbä cu

cämesuicä curatä, se tncinge cu unti brânetti, chinglsaü cing6t6re, si se tncaltä cu päpucasI noI, iar pe capti i se pune o päläriutä, sati o cusmä saú i se face unti comänacii de panzá de bumbaca oil de panura, pe care tlü Impodobescti cu cretisorI, cu gäitanl, i cu lela de felii de stämaInri; asemenea se 'mpodoli.)esce i cu felti de felti de florI, precum: rose, gar6fe, ghiorghine, crinI, etc. (2). In Transilvania, tinutula NAs6udului, atálti Meta ata si copilele pana la sépte anI, se tmbracä cu amasa de botezti.

Dela Opte anI In sus tnsä se 'mbracä, de regulä cu vestmintele cele de grbät6re, adicá cu cele mal* frum6se ce le-ati

avutti, pe capil li se pune caciulä, (cucImä), iar In picióre 9iobotele sati opine* (3). TotI copa de lita, cap' morti, se crede cá voril fi angerI. De aceea camasa, In care se schimbä, li se despica dinainte

de sus pánä jos ca sá, p6t5. sbura. Dar In acelas1 timpti se Mg& cu o cordelutä, rosie peste mijlocti ca sä, le servésa ca aripl (4). In casi.' cand nu se AA din demând telte vestmintele, deBurada, Inmorm., p. 11. In Ropcea, precum i 'n alte sate din tinutuhl StorojinetuluT in Bucovina, lar in Transilvania mal alesd in Secadate i imprejurime, com. de L Georgescu. Com, de d-ia T. Simont. In Mahala, com.. de lonja alü luT Iordachi

67

spre earl ne-a fostil pämä aid vorba, cAci numai putinl cimenl

sunt, earl se pregAtescii pentru asemenea lucrurI mal din nainte, atundi mortulii se schimba mal Intál numal In amasä, curatä, iar t6te cele-lalte se facil sail se cump6rä, ime-

diatti dupä repausare, si se 'mbracä ceva mat pe urmä cu dInsele. lar cum le-ail cump6ratil, Indatä se apucä mai multe

femeI, cari se aflä de fatä, de croescil si cosil vestmintele trebuinci6se si apol so Imbracä peste schimbursi cu vestmin-

tele mat sus amintite, II punil cusmä. In capil si-la Incaltä cu ciobote sail papuel. Merit5, a fi amintitil aicI Ana, si aceea cä, mortiI, fie aceia orl si câtil de särmanI, nicI odatá nu se tmbrac5, cu. vestmintele In earl ail muritil, chiar si cand acelea ar fi orT. si c5,til de frumòse. Ci vestmintele acelea némurile mortuluI le daù ca elemosinä säracilorti dupá ce l'ati scäldatil (1). Imbrtlearea §i gatirea mortulul, numitä altmintreléa gatarea, gataa saú si primenirea mortului cu hainele cele mal scumpe, ma): frumcise si maI tail, se face din iubirea si cinstea ce o ar6tämil 0511.5, dInsubl, si pentru credinta, ce este, ca mortil se ducil s5, cälkorésc5, pe ceea-laltä lume, avênda

a se 'nfätosa Inaintea luI Dumnegleil, la a doua venire, curatI si hnbräcatl tocmal cum s'ail Ingropatil (2). Corn. de d-lii T. Simond. Ionénd, op. cit. p. 39: «Und mortil se inBurada, Inmorm. p. 11. mormintézd cu hainele cele mal bune pe earl le-á avutd, ca infAtisandu-se inaintea lul Dumneded pe lumea cea-laltd, sd fie curatd.» L Georgescu:

alortuld se hnbracá cu vestmintele cele mal bune, earl le are, pentru cd, crede poporuld, cd la diva invieriT cu acelea se va si scula.» Ionici ald luT Iordachi Isaoa: «Se crede cd cum de impodobitd se pune mortuld in pdmintd asa va fi si pe cea-laltd lume in vect» A. Petricénd din Stroescl: «Se imbrad. cu o cdmasft albl, care insémnd, cd asa va fi eld imbrdcatd in lumea G. TomoTagd: «Se crede cd mortuld se va soul& de sigard la a cea-laltd.» doua venire a luT Is. Chr. cu acelea straTe, cu earl l'ad inmormintatd si c,arT nu volt fi atinse de putrej une, ci numaT vord trece prin pdmintd, ca si tru puld, spre a se face maT frum6se ca si metaluld in focd.»

68

Cei ce nu imbraca pre mortI In haine frumése si curate, ca sä aib5, in ce se lnfätisa inaintea Domnulul nostru Is. Chr. la a doua venire, si mai cu sém5, in cäma§5, nouä si CAM se péte de alb5., ci In una veche si ruptd, si pe de-asupra Aricà si négrä, aceia nu numai c5, pécätuescil férte ¡are, ci cäsinéza tota-odatä si mortuluI mare neplacere, cäcI tinfatiOndu-se In o asemenea hainä la c,liva judecätiI, lesne péte fi mustratil de cäträ cei-lalti crestinI GA träinclii. In lumea acésta nu s'a Ingrijitil la timpil, ca sä aib5, si Oil, clacl nu mal multti, cad putinù o cämasà mai cinstitä, mai curata si mal frumésä. Dovadä despre acésta credintä fiírte réspAndità si adâncti Inrädècinata In inima poporului romând de pretutindenI avex-nil si o multime de bocete poporane, earl' ne aratä cum

se r6gá ceI ce din nebägare de sémä saú din altä caus5. 6re-sl Care ail lmbracatil pe vre-unil mortil cu camas& négrä sail presupuna numaI c5, li s'ar fi inegrita chmas,3a, dupá

inmormintare, ca acesta sä le-o trimità, §i eI, spélâncro §i I5,cênd'o albä ca ghioculil, iaräsi i-oril trimite-o Inclérétil. Aduceinù aicI numai uni singuril exemplu. Una bocetil din satula Stupca, districtula SuceviI, in Bucovina, dict. de Tunca a Mleluha Caprä, ne spune cu privire la acésta credintä urmatérele : ..5i iar dac5 mi-1 vedé, CA-i négrd ceimap, SA spill mAinuOT aya: SA-ml trimatel cAmaya

Pe yuerulti vêntuluI, Prin fundulil pAmintuluT, CA eil, cum oiti cAp6ta-o, Frumuyeld cA mi-oiti spgla-o ;

Niel cu apA, niel cu'neropti, Niel cu oca de soponti, NumaI cu lacrimI de onili,

69

dup1 ce i-oiti spgla-o Frumuselti cl i-oill usea-o ; Niel la b6re, Niel la sóre,

Numa 'ntr'a mea jale mare, Colea 'n sial la titisóre. 1.i. dupä ce mi-oiti usca-o, Intrérgptil i-oiti inturna-o

Pe suerulti vêntuluI In fundula pamintuluI...

Datina imbracaril si tnmormtntaril mortuluI cu cele mal alese, mal frum6se, maI trainice si tot-odatä,' mal* curate vestminte, era usitat5, si la vechiI Romanf. Virgiliù ne spune In privinta acésta urmat6rele : uVal! tu care zacI In 0,111111bl necunoscutil, dabü pradl cânilorii latinI si pas6rilortt, si eil mama ta n'am pututil sa te 'ngropil, sa-tI inchidil ochil sati s5,41 sp6h1 ranele acoperindu-le cu vestminte pe carI le-am cusutti qi si népte, si lucrandi1 iml mangaiamti grijile.bétránetel (1).» Dupa ce s'a Imbracatil si gatitil, In chipula cum s'a a-

r6tatil pana aicI, i se léga o basma saii o naframa cusutä la brail, si maI alesil la ceI mal' ingintatl In vIrsta, ea sá alba cu ce se sterge de sudorile, carI II voril curge pe fata de ostenéla calòtoriel celeI lungI si grele, ce va trebui s'o faca pana ce va trece cele 24 de NIMI si va ajunge In Imp6r54ia cerulul (2), cadí se crede ca fie-care ornü, dupa

m6rte, va avé sä faca o calkorie lung5,

si ostenici6s5,,

pana cand va ajunge la locurile de odihna; si in cal6toria Aeneid. IX 988 O urm. Heu 1 terra ignota, canibus date praeda Latinis Alitibusque jaces ! neo te tua funera meter Produxi, pressiere oculos, aut vulnera lavi, Veste tegens, tibi quam nocte festina diesque Urgebam, et tela curas soiabar aniles. Com. de d-la G. TomoTagA.

70

acésta va trebui sä, sufere Mae multe neajunsuri, precum sete, f6me, frigù i caldurä.. i totil din acéstä, causa, crede poporuhl, ca mortulil trebue sä, alba vestminte noue i tiiOre (1). Totil atuncI i se légä, i pici6rele cu o basma sag cu o ata ro§ie, pe care o numescil piedica anume ca sá i se tie pici6rele bine la unil 1061, §i apoi se a§ézä, pe o masä. pe o laita. Piedica, cu care i se lmpiedica pici6rele §i care se lasa pAn5, ce se pornesce la tinterimù, iar atuncI se desléga §i se pune In ciobota mortului, ca sä, OM merge nelmpiedicatil In cea-lalta lume (2), se pazesce f6rte tare de cätra cei de casa ca nu cum-va s'o fure strainil, §i maI alesù farmed,térele, cregléndu-se ca cine are o asemenea piedica p6te sa

faca cu dinsa feteloril mail pe dragoste. De aceea fetele mar' §i mal alesü acelea, carora le-a trecutiI de multil timpulil m'ariti§ulul, se §i batil Mae tare dupa dInsa, eautAndil ti5te chipurile §i mijlécele clora o potil apuca i Indosì (3). .4ezatil hindú mortultl pe 10001 menitú pentru acestil scopil, se uitä, acuma eel de fata §i mai alesil némurile, la

ca sa vada de e veselil, orl nu. se crede ca cel ce rail imbracatti §i.

i daca e vesela

intratil in voie §*1 ea pe cea-lalta lume a fostil primitü cu bucurie In vestmintele cu earl' rat' Imbracatil. Daca Ins& mortula arata o fata trista §i posomorlta, se crede ca nu e multamitil cu vestmintele, In carI fag imM. Besana, stud. cit. oAlbinai an. I, No. 67. Francu, op. cit. p. 173 : aPici6rele i sunt legate cu o ata, care, cand se pune eapacula pe sicria, se ja, ea mortula sa 1)&1 merge neimpledicata in cea-lalta. lume.»

Dat. Rom. din Bilca, com. de Iustina Cardeia, stud. gimn. si a eelora din Mahala, com. de Tonica ala luT Tordachi Isaca.

71

bräcata, flinda-cä ori i le-aa schimbata orI nu i aù puso. pe Aòte, dupa cum a dorita i a lasata cu limba de mérte. Daca ta urma acesteI observarI s'a Imbtacatti din noa s'a Impodobita cu multa mal* frumosti, de cum a fosta mal nainte qi tota Inca arata supérata i posomorlta la l'ata, apoi cel de casä, promita a-1 da pe viitora de pomana nisce haine cu multü. mai frum6se i mal scumpe. Ba cel maI avutI §i maI lnduratl, Ii dati a§i§T. Indatá de pomanä,

saa doué rêndurl de strae, cum scia ei ca 'Pa] pldcuta celul moral. In viéta i maI alest : cojoca, pieptara, sumaria, manta, ciobote, palarie §i multe altele, cu carI pota Imbraca i pune In sicrit, In huna sperantá ca le va avé

pe cea-lalta lume, pentru cá, crede poporula, cä orI i ce i se da omultil de pomanä, nu se pierde, ci le capétá cea-laltä, lume Indäräta.

Daca s'aa facuta t6te acestea In cele trei qile dup5, repausare, cata timpt stä, mortula In casa, i tota Inca e trista, atund atata ceI de casa cat i strainil creda c'é, mortula, fiinda Inaintatil In vIrstä, e pécatosa ; iar daca' e prunca nevinovata, ca, vede pécatele i muncile parintilora, nvnilora, stramo§ilorù', precum §i ale altora némurl i de aceea arata a§a de trista §i posoinorlta. Prevèçlênda i presupunênda aa dará némurile cele mal

de aprépe ale mortulul din fata acestuia binele i fericirea raiulul pe de-o parte, iar pe de altä, parte nefericirea §i torturile iadulul 1§I ieaa nemijlocita. dupa InmormIntare refugiula la rugaciunI, leturghil, parastase, deslegarl i sa-

.rindare atata pentru iertarea pécatelorti celul de curénda Inmormintata cata §i ale altora morçi de mal nainte (1). in sfarOta multI crecía ca mortula vade scarbitil de-aceea, fiindil-c5, vede pe cea-lalta lume ceva ingrozitoria, i din (1) Com. de d-1t G. Tomoiagl.

72

causa acésta 11' pare Mil dupa lumea asta, precum i dupgt parinV, sope, copa', li dupá, némurile cele mal de apr6pe, pe carl a trebuitil sa le parasésca. Iar daca e voiosii, se credo nu numaI &A vede ce-va frumosti q.'i 1mbucuratoriii, ci totil odatá §i pentru aceea c5, va maI murì cata maI de graba

In urma sa cine-va dintre némurile sale cele mal' de aprópe qi mal iubite li ca prin urmare nu va fi singurti In cea-laltä, lume (1). (1) Cred Rom. din Mahala, com. de Ionica, ala luI Iordachi Isaca, precum qi a altora RomAnI din Bucovina.

73

VI.

A EZAREA In cele mal multe pärtI ale Bucovinei este datiná ca mordup5, ce s'a tmbracatti. §i gatita In ves tmintele §i 'n chi-

pula, cum s'a arkatá In capitolula premerg6torti, sä, se pue pe o 1ait5. mal alesti pe laita cea despre amiadi sati din fata casei despre us5, i anume cu fata In sus §i cu capula sub iciáne, adica spre r6sarita, iara cu picièrele spre apusti, sati mal bine lisa spre usá, ceea ce insemnéz5. cá ela este gata de duc5, (1). Dela modula asezáriI acesteia vine apol i blestemulti «vede-te-a0 Cu fata in sus,» sati «vede-te-a0 intinsa pe laga,»

care Insemnézá at5.ta câta: vede-te-al In unele locurt i anume prin ora§e, precum í la reze§iI §i t6ranii ceI mal avug, se pune pe o masa sati §i pe nisce scanduel, cari se aOza In mijloculii cases celes marS (2), In Todiresci, com. dei. Avramd; in Ropcea, com. de I. de Cuparencu; in BoianA i BosancT, com. de G. TomoTag,A, in BAdeutA, com. de Av. Macovei;

in Stupea, com. de Al. &cid; in Vatra-DorneT, dict. de M. Ursaca. Cele mal multe case tdrAnescl din Bucovina sempArtescil in trel pArtT: in casa mica qi casa mare, carl se despartn una de alta prin tindtt. Casa cea miel servesce de regula spre locuitù i ca bucAtArie, iar cea mare spre pastrarea vestmintelorA si ale ahora lucrurl de pretA, precum i spre primirea dspetilorA maT alesT i anume la dile mart.

74

forma, de eatafalca §i se acopenù cu laicere saù cu sc6rte frumóse. Aice se aséza apoli cu fata In sus, cu capuni spre r6saritri cu piciewele intinse spre apusa, iar cánd casa nu este astil-felil Intocmitä ca sá OCA sta cu spre r6särittl, atuncI se pune de regula,' cu picièrele lndreptate spre intrare, adica spre usa. (1). De aice vine apoI In

blestemula: «vede-te-a1 intinsa saù lungitit pe masa.»

Rara unde este datinä, mal alesii vara, de-a se aseza afarä pe prispä (2). In unele pärtl din Moldova se aséza, pe masä, i anume cu capul5 sub icóne, saii pe lavita, In casa sail In tindd, cu fata, ca si In Bucovina, spre r'ésaritil (3), In altele insä, liii scottl afara aséza pe prisp5, tot-d'a-una cu piciewele spre rès'aritti (4). In Banatil se asézà.' salí pe masä sail dup5, masä Intre feresti pe lavità alaturea cu peretele (5). In t6ta Transilvania, precum i 'n unele partI ale Molde-

va §i Prii-Romanesa ela se asézti, pe o lavitä, pe o masä sail si pe unti patil fäcutti din scandurI, lnsä tot-d'a-una cu picielrele spre usä, adica, gata de plecare, de unde a rémasti i licerea: «vede-te-a0 cu pici6rele'nainte», adicá mortil (6). Daca, s'ar aseza cu eapulú spre usa., atuncI, dup.& credinta

apo

Românilorti din Noldova, tota némulü i s'ar topi, adica, totI

pana lnteunula ar murì din casa aceea (7). In Sucéva, i Ropcea, com. de I. de Cuparencu; in Boiana, Mahala, Bo-

í alte sate din Bucovina, com. de d-1a G. TomoTaga. In Stupca, com. de Al. Baciu. Burada, Inmorm. p. 1,2. Com. de A. Pletosa. Lambriora, op. cit. p. 151. Coin de da Iona PopovicT, invètatora. Burada, Inmorm. p. 12. Iondna, op. cit. p. 39: «Pe unele locurT una mortti se aséza, cu picièrele spre usa, acije& gata de plecare. De aci este si sand

1ic6t6rea: «vede-te-api cu piciérele inainte,v adica. morta.Com. T. Simona. I. Georgescu si Rom. Sima: oDupa ce s'a lmbracata mortula se pune pe una scauna lunga oil pe lavita, cu capula Otra l'undula caset l cu pichirele ciara usa, gata spre plecare, in alte locurT cu capula spre rèsaritil.» Dict. de Mariuca Nistora din Malla

75

A§ezarea mortuluI cu pici6rele spre u§ä, adicä gata de plecare, de §i e usitata §i la alte popére sträine, totu0 sém6nä, a fi de origin& romanä, pentru 06 ea a fosta In deob§te urmata 0 de .Romant Bomanii adicl, dupä, ce 1mbräcati trupulti mortulul, fig puneati inteo camarä deosebità a easel, care se numia vestibulum, unde Ilú a§ezati Cu piciórele cäteä u§ä,

a Insemna prin acésta atta: cä mortulil e gata spre plecare sati cä, Ott trebue sà mérgd acolo, de unde a venitil adic5, In pämlnta. Din acéstä causä, adese-orI iceaù strämo0i noçtrii uporrectus esto In locti de «mortuu,s est.» (1) Pliniu ne spune In privinta acésta urmät6rele : «Natura a dispustt ca omulti sä, intre In lume cu capulti çi sä iasä cu piciórelen (2). Adic5, toemaI dupä, cum spunti 0 o samä de RomânI din Oiva de aqI. Iar Persius (pee : «Apol pornescà trImbitile çi fädliile: In sfär0,,tti repausatulti aezatil peuntt pata naltti çi unsti cu miresme unsuròse, este Intinsil cu piciórele Intepenite spre uOn (3). Dupä, ce rail a§ezatil it inchidti din nog ochil, in casil ca'nd aceOia nu s'arti fi tinuta bine inchi0 §i lipii, iar dactl

§i de astä-datà nu vorti s5, se tie Inch41, punti pe clln0I eke unti gologanti de aramä, sag de arginta ca sá se tie (4). (1) M. Besang, stud. cit. publ. in «Albina», an. I, No. 67. (3) Lib VII 8: aRitu naturae capite hominem gigni mos est, peclibus efferi.0 III. 105: Hinc tubae, candelae; tandem beatulus alto Compositus lecto crassisque lutatus aromis In portam rigidos calces extendit. Mal pretutindene in Bucovina, apol in Transilvania. Com, de d-ld T. Simontt: aDup5, ce rail imbracat0 i asezat0, de cum-va a murit0 schintosittl, cl. e. daca ochiT i-ail r6mas0 intorsl saa gura deschisk rasuesca de a le tocmi o infatosare plficutà». ca s

76

Ba In unela locurI, atatil, din Bucovina cat si din Banata (1), II léga i fálcile Cu o mamma saü basma anume ca sa nu Intepenésc5, i sa, r6mae apoi cu ochiI deschisI cu gura cäscata, ea', nu e bine. Dacd i se inchidil ochiI, i iarasI i se deschidil i r6mane

apol cu dtnsil deschisI, atunci, credit uniT, ca In casa respectiva are sa fie Mmete, adica c5, locuitoril s6I aú sä, saracésca i ca nu se vorti mal puté iarasI radica (2). AltiI

iaräI sunt de pärere cá tóta viata lui a petrecut'o In soma', si de aceea a deschistl acuma ochil (3). CeI mai multi Insa credil i spunil cá nestandu-I ochiI tnchisl çi 1ipii, ci deschisI, tnsénina cá tri scurtil timpti are sá maI móra cine-va din casa aceea saú dintre némurile cele maI de aprópe, earl' i-ati fostù mat' dragI, i anume orI unil Mt-rani-1, orl doI final. Ba, tri unele locurI credil asa de tare, In cat ca, daca cine-va este bolnavil din némulti celui morttl, se pregatescil cu tóte cele trebuincióse de mórte pentru dtnsulú, asteptandil numal óra In care sa-I iasa sufletulil (4). lar cand stá cu unil ochiti Inchisti Cu deschisil, credil cá cu celil tnchisil se WO, pe drumulil sëù, iar cu celú deschisti se uita In casa ca sa vadä cine are s5, vile dupa dinsulti din acea casa, (5). Daca sta cu gura deschisá credti unil cá elù se róg5, la 6menl ca ierte (6), altil cá cere ceva de pomanä, (7),

Com. de d-la losifa Olaria, inv6t. in Domana. In Ropcea, com. de I. de Cuparencu. In TodirescT, com. de I. Avrama. In Crasna, com. de At. Germana; in Todirescl, com de I. Avrama ; in BosancT, com de I. BlAndu, stud, gimo.; in MihovenT i Bunintl, com. de Const.

Corvina, stud. gimn.; i in Ropcea, com de I. de Cuparencu. (6) In BosancT, com. de I. BlAndu; In Ropcea, com. de I de Cuparencu. In Crasna, com. de At. Germana. In StroescT, 'corn. de A. Petricéna.

77

ceI mal multI ini Insä, ea are sä, maI m 6rd cine-va din casa aceea (1).

De la acésta credinta se vede a, vine apol i datina de a-I lega fälcile ea o naframá. In unele partl din Banatit credü. Romana' cá atattl cu na-

frama acésta, dupa ce i s'a luatü mortuluI de sub barba, cata §i cu baticelulú pusti lana mortil la e§irea sufletului facil vrálitórele o multime de farmecaturI (2). In Téra-Bománésc4, din contra, esistä credinta cá dac5." unuI

mortil dupa o qi o o nópte II écle gatula móle, e semnil ea va maI mur' cine-va din acea casa (3). Dupa ce I-ail Inchisü ochil §i legatil gura, ti tocmescA m'Ande In cruci0 pe pieptil §i anume tot-dea-una cea dréptä peste cea stanga. Punerea mânelorti pe pieptii, ca i cand s'ar ruga, Insémnä, dupà credinta unora, cá elil multamesce lui Dumnec,leti pentru traiulil ce l'a traitil i acuma las5, tete grijele lu-

mescl 'de pe parnIntil i merge nufnal cu sufletulil la Dumnec,lea (4), dup5. a altora ca chi se rógä. In ceea-laltä lume cum s'a rugatil §i 'ntr'acésta (5), §i iarkí dupä a altora ca elùa§a are a se infatiO, In c,liva judecatiI celé' de pe urma de 'naintea scaunului, dreptului judecatoril, ca §i cum s'ar ruga i umili spre a face pe dreptula judecatoril Indurata ca ierte de tete cele ce le-a pächtuitil In viatä (6).

Dela acéstä datina se vede apoI ca vine §i blestemal: «vede-te-a0 cu mande pe pieptit», ceea ce insemnéza atAta

cata: vede-te-4 morta! In Mihovent com. de Corvinil. Com. de d-ld los. Olarid. Ionénd, op. cit. p. 38.

In Stupca, com. de da Al. &cid. (6) In Ropcea, com. de I. de Cuparencu. (6) Com, de d-la.G. TomoTagl.

78

In cele mal multe pang' din Bucovina il punti in mana dr6ptä o crucita facuta din céra galbòna si curata, care in-

sémna pe de-o parte a mortulii a crec,lutil tot-dea-una in domnula nostru Is. Chr., cu alte cuvinte a elf," a fosta si a muritù ca crestintt si a va fi tot-dea-una cu Is. Chr, (1), pe de alta parte ca sa aiba.unil scutti cu care sa se apere In protiva diavoliloriá, pe and va trece vdmile vasduhulai s'i tot-odata sag pea, birui, precum ail biruitil martini pre dus_ mana trupesci si sufletescl, tiinda tare credinta in Is. Chr. si arma cruca in contra diavoliloril (2). Dupa credinta Romanilong' din Balacéna, districtulti Suceva, a celoril din Al'emasti6ra sea'. St. Onofreitl, districtulti SiretiuluI, si a celora din Bilca, districtuluI RadautuluI, era-

cita de cgra, care se pune in maim mortuluI, insemnéza dreptatea sail marturia, de pe care la a doua venire a Domnuldi nostru Is. Chr. and vora invia tog mortiI, thl va cunósce DumneçIeti a a fosta crestinii, cacI atund fie-care °ma, care a crec,lutti In Is. Chr. va trebui sh' se infatiseze ate cu o cruce In mana inaintea sa, ca sa se cun6sca:

care a crelutil in cruce si care nu (3). In unele pang totil din Bucovina In loculii cruciteI, i se

pune in mana drépta lumtnarea, ce a tinut'o in mana pe and II esia sufletulii, crec,18ndil a cu acea luminare se In BerchisescT, com. de G. Velehorschi, stud. gimn. si in Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn. In Todiresd si So1°1101, com. de I. Avramd: a Crueita se pune in mina mortuluT ca sl-1 stea la -trecerea vAmilord intru ajutord.» In Stupca, com. de Al. Bacid: eCrucita de etfrd se pune in ména mortuld ca sN se apere cu dinsa in contra duhurilord necurate. u In Funduld-MoldoveT, com. de Const. Merchesd: aCrucila de all, care se pune de regulA la copiT, insemnéz6. ca s5. se apere in cea-lalt1 lume de diavolT.» In Ropcea, com. de

Em. de Cuparencu: oCrueita de dreg insémnA a celd mortd va puté cu semnuld sf. crud merge orT pe unde si a nimicd nu-lit va impledica ad refiné, acT eld pretutindene va fi apératù de st. cruce 2 Com. de M. Jemna, Just. Carde!, stud. gimn. si dict. de Elisab eta Agapi.

79

intä4b0z5, luminatil inaintea scaunultil dumneqleescil, unde se

impartà§esce cu Is. Chr. vèglutil in pers6nä, pe când la tmpärtäqirea din viata acésta Domnulti nostru Is. Chr. nu era vNutil de dinsula (1). Alta'. din conträ °redil §i spunti c5, lumina, ce i se pune de astä datà in m'Ana, II servesce spre luminarea drumului din cea-laltä lume, pe unde are sä, mérgä, parià,' ce va ajunge la loculil do odihnä, §i ma'l alesti cand are sä, tréc5, peste puntea raiulut (2). In unele pArti din Transilvania, precum buna-6rä, in tinutulii Naskiduluï, in locula crucitel, i se pune Intre cele treT degete dela m&na dréptä, cu care 0-a fäcutil cruce, o turtita asemenea de céra de stural (3). La mijloculil erucitd, care se pune in mana mortulifi, in

cele mal multe locurl se lipesce unil baila de arma (1 cr. sail 5 ball», de argintil (unil puipra=-. 10 cr.) sail qi de auril, dup5, puterea omulut Cu acestil banil, dupä, credinta unora, mortulti are sa plätéseá luntrea, cu care va trece in cea-laltä lume (4), cäcl se Com. de d-in G. TomoTaga. Com de Nic. Cotlarciucd, stud. gimn. de locd din StulpicanT.

Com, de d-la T. Simond. L Avramd: «Rominil din Solonetd. ei TodirescI credd ca sufletuld omulul dupa ce se despartesce de corpd, are O, traca peste una 44 mare,qi acolo este una omd, care sta Janga apa, el daca-T platesd, eh, te Usa si tred peste apa aceea, Lar daca nu-1 platescI, nu te lasa si, trecT. Decf de aceea i se pune mortuluI gritarl la capa ca sa, aiba cu ce plati omulul de langa rid, ca saga. traca.» Mirada, Inmorm. p. 17. V. Alexandri, Poesil populare ale Romanilord, Bucurescl 1866. p. 6: »Este in tara o datini veche de a pune cate o mica moneda in mana fle-caruT mortd, cand este a-ld inmorminta, i.i acésta poporuld o face M'a a se gandl la antica ()boli a luT Carond.» Idem de eadem. p. 140 : «Alar& de cilisele monede;se mal pune ei cate o moneda mica, in mana mortuluT pentru ca sa alba cu ce piad pe cea lume barca tul Caroml. Romanil ins5, ad uitatü l'i pe Caron4 ll'i riuld Stix yi campa Eit:set din mitologia stramoOsca, de cand Christianismuld a inlocuitd religia paganismuluT.»

80

istorisesce cA pe cea-laltä lume sufietula trebue sä tréc5, peste unú rla latti §i mare, §i nefiindil Oil In stare a-lti trece singuril,

d5, banulù acesta unul luntra0, care stä acolo i acela trece apol cu luntrea (1) ; dup5, a altora Iris& vdmile sati streiffle, ca s5, pesta trece mal departe §i sá ajung5, la local de odihnä nelmpedicatil (2) ; §i iarä§1 dupä a altora, pentru c5, a§a e datina Romanulul ca sa nu mérg5, nicaerI cu m'Ana g61'ä, prin urmare niel Inaintea lui D-deil (3), precum

§i pentru aceea ca sä, OVA pläti bite datoriile, pe cari n'a

fostil In stare sail nu a voitil a le pral In viatä (4). In unele locurI Insä aratil din Bucovina cat §i din Moldova §i din Transilvania, crucerulil acesta i se pune in mana dréptä (5), In altele ins5, i se Mg& de cheutórea c'ä,me§iI, §i servesce spre acelas,I scopti, adica ca sá aibä cu ce pläti velmile (6).

Cred. Rom. din Balacéna, com. de M. Jemna, i a celara din Stupca, com. de Al. Baciil: aBanuld i se pune in mana ca cu dinsuld s platascá unuT bOtrand moqnégd ca sa-ld tréca peste und rid mare in cea-lalt5.1ume.»

In Boiand, com. de d-ld V. Turturénd: «In mana se mal pune o cru_ cita de cara ea una band lipitd de ea, ca sufletuld repausatuluI sa alba cu ce piad vItmile, prin carT are O. traca.» I. Avramil : allomaniI din Solonell TodirescI apuna cä sufletuld omulul, dupä ce se despArtesce de corpd, are sä trécä prin mal multe vIlmt, de aceea puna (5menil in mana celuI mortd

sad la capa unuld san mal multí gritar]; ca sa aiba ca ce plAti vdmile.» Nic. Cotlarciucd : aAvaridd sufletuld mortuluT sä traca hotarele lumel acesteia,

trebue sä traca printr'o vamfi, unde e intunericd, iar la porta cea din urml, unde ar avé sa tasa afara, sta cine-va i trebue sfi patasca banutuld acesta.» Rom. Simd : «In mana drépta i se pune o cruce de cara i und crucerid ca sa platdsca vdmile in cea-lalta lume.» Lambriord, op. cit. p. 151: dpunandu4 In mana o cruce de M'a cu una banutd lipitd de dinsa pentru plata vlimilora mlzduhulia.»

In Ropcea, com. de Em. de Cuparencu. In Berchiqesd, com. de George Velchorschi. In Voitineld, com. de Dim. CardeI; in Cámpulungd, com de V. Burduhosd ; in districtuld Nis5udulul din Transilvania, com. de T. Simond; In Secadate, com. de I. Georgescu. In MihovenT, com. de Constan. Corvind.

81

In Tara-románscet este datina de a se pune In sinultt mortulul 24 de parale s platésca la cele 24 OW cate o para, iarä la degetulti celti midi dela mana drépta i se léga, spre ace1a0 scopt, o para de argintù orI 0 de arm* de unde vine apol i locutiunea proverbiala, oicéndu-le bogatI §i sgarcitl ca enu o sa ia lumea cu tine, ci tot o par& legatd la degeta» (1).

In Banat4 este asemene datina de a se pune in raortulul 9 cr. in credinta ea mortultt are sa tréca prin n6ue van pana la raiti i cu ceI 9 cr. se p6te rescump6ra, iarä alaturia cu dinsulti unti batuelti de alunti cu unti cruceriti la una cap6tti (2). In vechime, ne spunti b6tranil, cá atata in Moldova catti §i la Romanil din Transilvania acestil banti se punea In gura mortuluI (3). In Bucovina, 0 anume in Fratautulti vecbiti, districtulti

!WA*lul, este §i astaglI datina de a pune mortuluI unù pui§oril de argintù sub limba, uncle-HI lasa Onà ce won mortula din casà,.. and dati s'a sc6tä mortulil, atuncI scotil pui§orula de sub limb& çi cump6ra pe dinsultt rachiti, pe care ilù datt apoI unuI betiv`u de profesiune ca bea,

In credintä ea cine va bé rachia de acesta nu va bé maI multa in tótá viata sa (4). Dobre Stefanescu, Studil asupra literatureT poporale pub!. in «Lumina pentru toti» an. IV, Bucuresol 1888, p. 369: Ionéna, op. cit., p. 36: «Unul morta i se baga o para de arginta pe degetuld cela mica dela mana drépta, D. Stb.nescu, op. cit. p. ca cad cu ce plan vaina pe lumea ceea-lalttl.» 323: «De asemenea nu se uita nicl o date. s lege de degetula cela mica

ala raposatulul ate una band, ca s platésca, angerilord, ce-la conducd pe Burada, Inmorm. acésta cale grea i pe care alta-fela n'ar puté s'o &ca.)) p. 17: «In judetuld Prahova, aceld band se léga la degetuld celd mica dela mana drépta.9 Com. de d-la los. Olariu, invat. in Domand. Burada, Inmorm. p. 17. Com. de mal multI Romani din locd. Mariaml, Inmorm.. la Romant

6

82

In unele sate din Transilvania se crépa la una cap6h1 b6tulti care se pune In sicriti, §i se a§éza In acea crepatura (1). In unele sate din Bucovina, precum huna (5r5, In TodirescI

li Soloneta, daca mortulil a fostti una omti avutil, II puna mal' mulg gritari, iara daca a fostil saracti, fi punil numal unii singuril gritara la capil (2). De multe orI Insá, acestti baila se pune numai pe secriù sail se arunca 1n gròpa (3). Datina punerii banului In. deosebite chipurI ar6tate mal

sus, precum pe crucita cea de c6ra, In mana, In gura, la capa set In secriulti mortuluï, precum §i. credinta despre causa puneriI sale, e parte de origine veche pagana, §i parte

de origine maI noua cretina

§i

anilina

cea dintaI, &lid, cea despre platirea unui °mi.' ca s-Itt tréca pre celti moda peste una ria sait apa mare, e de origine curatil romana, iar cea despre plátirea vamilortt cu multti mal posteri6r5, li anume de origine apocrifo-cre§tina. Precum l'ad' Romanfl de açll', a§a era datina §i la Romant de a pune In gura mortului sati In secriulti acestuia unil banti, obolti-obolus, creOnda ca repausatulti va trebui sa-Iü dea lul Charon, pizitorulti dela p6rta iaduluI (Hades), anume ca sá-lil tréca cu o luntrip peste fluviulti Acherong sati peste apa Stix ca sa peota astil-feltí Infra In Hades.

Juvenala ne spune In privinta acésta ea «In timpil ce noula venitil stá pe mala' §i este cuprinsil de frica' la vederea Infrico§atuluI -Charon, nenorocitula a pierdutil spe-

Burada, Inmorm. p. 17. Com. de I. Avramd, stud. gima. Burada, Inmorm. p. 17.

-- 83 mute, de a trece cu barca balta cea glodòsä, neav'enda niel una bang pe care sa-la dea cu gura» (1). In Propertiù tncä, aflarna acésta : «Rugdciunile mi§cd inimile c,leilora ;

i cand luntralula a primita banulti, 'Arta

Inspdim6nt5,t6re se tnchide pe mormIntula ierbosa» (2). In fine Virgin ne spune: a T6t5, multimea, ce-o ve(;11 aidi este

Barad. qi Med. mormtnta. Acela acolo este luntrawla Charon,

ace§tia pe earl II duce unda (luntrea) sunt tngr, opap (3). In Téra-.Rorniingsed, ne spune d-la Ionénti, cd «dad, una

morta este lunatica §i trilivata cu una irate ala sèil, care träesce, i se lmpanéza ochil, nasula, gura §i urechile cu meia qi pietricele, ca sd nu se faed strigoid; iar dupd ce-lù Ingr6pit se slob6de o pu§cá pe de-asupra mormintulul; acésta se face ca sä, nu se ivésc5, vre-o vrajbä, trite ce'l doi frati pe lumea cea-laltän (4). Tota d-lti Ionéna ne spune me, departe, cd copilula, care se nasce cu editd pe capti, se crede cä,' dupd nuirte se va face stri-

goid, de aceea, când móre, i se MO, trupulti cu rugit, lar In ochI, In gurd, In nasa §i. In urechl i se pune meia anume ca Ed nu se faa strigoid, §i a§a se pune apol In mormtnta (5). Românii din Banatd, se vede cd tota spre acesta scopti,

II punti in ochl, ureclg, nail 0 gurä, In locil de meia sail petricele, tamâe (6). Juv. ILI v. 266: lam sedet in ripa tetrumque novicius horret. Porthmea, neo sperat cenosi gurgitis .alnum. Infelix neo habet, quern porrigat ore trientem.

Lib. IV El. XL v. 7: Vota movent superos : ubi portitos aera recepis. Obserat herbosos lurida porta rogos. Aen. VI. 326: Haec omnis, quam cernis inops et imhumataque turba est. Portitor ille, Charon : hi, quos vehit uuda, sepulti. Op, cit.. p. 87. (6) Op. cit., p. 41. (6) Corn, de da los. (Maria.

84

Mal de multa era datin5, In Banata ca la fie-care morta, de-ar fi fosta acela de orI si ce etate saù genú, sä se chieme una sciutora (cunosc6tora), de regulä, o m6s5., care trebuia sä-I provadä cadavrula cu cele necesare, ca nu cum-va sä se tntercä ca strigoiil pe pämtnta. Chiematula sträpungea mai tritäda scAfArlia mortulul cu una acti lunga, apol ungea corpula in diferite locurI cu uns6re dela una porca, care s'a täiata In qiva de Ignat(, cincI dile lnainte de Cr5,-

ciuna; si pe urmä maI punea aläturea cu dtnsula 'Inca si unti MO de una suca de lungil i ghimposa de naciera (trandafirtí de câmpa), care era menita a-Itt opri s5, iasä, din gr6pg, pentru 05, Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpii

acestuia, mortula nu putea ei afara (1). Pe piepta i se pune, In cele maI multe pArtl locuite de Romani, o icemä saa o cruce de lemna, parte, ca sä nu se apropie duhurile cele necurate de dInsula, si parte pentru aceea, ca sá aibä, crestinfi, carI visitéz5, pe cela morta In cele treI çlile, câtü stä, In casä, ce säruta (2). In unele sate din Bucovina, precum bunä 6r5, In Mahala,

este datinä de a se pune pe morta si o secerä, anume ca sa nu crésa, sä, nu se umfle, care, GAM stä, mortula In casä, atAta sta.' si ea pe dInsulti, iar &And se pornesce la gr6p6, se iea (3). In Téra-.Romeingscet esistä credinta 05, dacä cadavrula vre-

unuI morta, panä, la trimormintare, cap6tà mirosa grea, In viata lul a fäcuta multe pècate (4). Tota In Tira-Boinitnésca e datin5 de a se pune unul (t) Art. u. Alb. Schott, Walachische Marchen. Stuttgart und Tiibingen. 1846, P. 298.

Burada, Inmorm., p. 15. Apo! com. de mal multi Romani atata din Bucovina, cata si din Moldova i Transilvania.

Com. de Ionia ala lul Iordachi Isaca. Ionena, op. cit. p. 41.

85

mortil orarti pe frunte ca sa fie päzitil de focula cela nestinsil (1).

Mara de cele insirate pan& aid se maï pune peste Intregil corpulti mortului, Inca si o panza alba' si cured de cask lucrata din bumbacil sail iuioril, dup'ä, puterea omulul, care se numesce giulgiet. , sovond sal respeti (2).

Dacä panza acésta este subtirica si mai alesti strevelie, se numesce p2i6r4.

Panza acésta, care trebue sa aiba lungimea corpulul, si daca este cu putinta, Inca si mai lunga ca sa spanzure ceva peste pickSre, insemnéz5,, dupa credinta unora, ca mortultl se va ap6ra cu dinsa In contra foculdi ce trebue sa-lti str5,bath* pana la raid (3), dupa credinta altora ins5, ea sa-'1 fie ca podil pe care trebue sa tréca °and va merge in ceealalt5, lume (4).

Dela acésta panza, cu care catti sta mortulil In cas.5,, se acopere do regula numai dela manT in josil, si numal: In casil cand e diformti la fata, se acopere si pe capil, vine apol si proverbulti «pare ed i-ad tuatd pdnza de pe obraza» , care se aplica until oma f6rte slabil si palidil la fatä (5). Dup5, ce se pune mortult1 in secriti, atuncI, fie elil diforma

or'i nu la fata, se acopere si peste obraza cu dinsa si asa se inmormtntéza.

Punerea panzel acesteia e atatil de indatinata. si r6spandita pretutindene, ea nu o data se face amintire despre Iondnil, op. cit., p. 36. Burada, Inmorin. p. 16. T. Simona: aMortuld se acopere cu o pang. de direrite caliatI, dui:a cum e si respectival de avutan. Com. de Ionic& alA luI lordachi Isaca.

In Cimpulunga. Datinl pretutindenea in Bucovina si Moldova, vecti si Lambriorq, op. cit. p. 151: «In s1irsit4 till acoperii ata ll de lungil ea o panzg, alla numia in limba bisericel giulgiu lar in limba curgtare numal panzel; de unde a si rèmasa vorba ce se clice and cine-va e galb6m1 si istovita : apar'cti i-aa luattl pdlizele de pe obroztle.

86

dlnsa §i in poesia poporang. 14a linteo doing din Moldova cetimil in privinta acésta urm516rele : $i-oT lAsa cu jurAmIntil

SA-ml vi!, maicA, la morminttl,

§i sA da! terna Inteo parti SA vec,IT doru ce pal,

Sa id panza di pe-obraza SA ve0 m6rti cu nAcazil A5ri s'o id di pi chiciari SA ve4I m6rtea 'n§elAtóri (1).

Iarg unil bocetù din Iransilvania, districtulti 115Audulul, se Incepe asta-felii: Puisorult1 meti iubitil, De trAitti al fi traitil, Mártea nu te-a 'ngAduitti; Ie-tT panza de pe obrazti De ve4.1 mertea cu nAcazti. Ie-tT panza de pe picIére, De ve4T mértea 'nselAtere (2).

Romani! din Téra-Bomeindscet credêndil ca sufletula omuluI

are s5, tréch prin locurI caldurése, facti mortulul o apgrät6re de p5,nz5, &Ala corpula MI de lung& la care adaogil aril:A asemenea de 'Ariz& Tot-odat5, se facil pe dInsa 0. patru cruel; cate una pe fie-care din aripI, una pe panza de deasupra capuluI §i alta de-asupra pantecela De ordinaril panza acésta trebue sä, fie de tortil spre a-lti feri mai bine de radele caldur6se, flindil maI grés5, (3), niel de cum Ina. de m6tas5, sail -alta materie subtire §i slabg. Esceptiune dela acéstä regula generalg se face numal la clasa inteligenteI, care Sins& niel cand nu pote servi de (t) M. Caniana, Poesil populare, Doine. I4 1888 p. 130. Com, de d-ia T. Simonil. D. StAnescu, op. cit. p. 323.

87

oglinda timpulul si a caracterului strämosesca, cad asimilându-se acésta clasä, civilisaÇiunil europene, a fosta silita a desbräca datinele antice ale protoparintilora nostri (1). Dacä, mortula e asezata pe masa saa pe scândurl In forma de catafalca In mijloculii case, i se pune la capil o

cruce si o lumina', de regulä, In lipsa unul depict', avezata inteuna vast'. In cele maI mulle paql din Bucovina §i Moldova Mg' se

pune una Owlet', pe care se aft& toiagula i de care se lipesca apol si alte luminl. Pe de laturI se punt'', mal alesti prin orase, asemenea doué, patru saù chiar i sase sfesnice cu luminarl, iarä, la picióre una sfesnica, dar far% lumina. Sfesnicele se aduca de regula din biserica. lar luminele, ce se aflá tnteinsele, trebue sa ardä Li i nópte, tota timpula câtü stä, mortula In casa, i ca sa nu se tréca de graba se aprinda schimbist totil d6ue cate &hie, çi numaI la anumite momente tóte de-odata'. In acele locutt unde sta mortula pe laita, arde de regula numaI o singurä, lumina la capa. lax& undo e f6rte mare lipsa arde i una opaita (2). Luminile, ce arda la capula mortuluI precum si'n prejurula sèti, Insémna ca sufletulil mortulul respectiva merge drepta la Dumnedea, nu ratacesce nicairI prin aera, de óre-ce arzénda luminele, vede pe unde are sä se clued. Dacä n'ara

arde, atund n'ar vedé pe unde sa se ducä (3). In multe Iocuri, si cu deosebire prin orase, este datina de-a se pune Imprejurula mortuluI Inca si diferite florl si M. Besand, stud. cit. in Albina» an. I. No. 57. In cele maI multe pArtI ale Bucovinel i Transilvanie, com. de A. Macove i I. Georgescu: ctO 1umin4 sad doud, dupd cum e qi starea omulul, ardd diva foi ndptea pe timpuld and e mortuld in casd.» In Ropcea, com. de L de Cuparencu.

88

anume, la ceI b6tranI mal multa verdI i fära faya, iará la cel mal tineri de diferite colorI, cu deosebire Insá de colóre mal multil rosietica. sta mortula asezatil, daca a muritti de mórte naturala, de regula trel dile si dou6 noptI, satt, dupa ImprelurarI, dou6 qile i trel noptI, In casa, ca sa-la pótá vedé totl 6meniI din comuna In care a repausata. Totil atatea dile stail mortii si 'n vechime (1). Nemijlocitú dupa asezare ceI de casa precum tóte némurile cele mal de aprópe ale mortuluI cari se afla de fata, voindti a-si ar6ta tntristarea si jalea cea mare, ce o aU dupa dinsula, daca', sunt dintio clasä, mal lnaltá i maI culta, acopèril tóte oglingile din casa câte c'o mânestergura, ca

floril satt alta materie négra, ca nimenI sa nu pea cauta IntrInsele, lar Çeranii, la carI se afla de regula numal 'cate o singura oglinda In oasa, o iaù de pe 'D'Arete si o ascundil Sin lada (2).

In acelasI timpti In satele de peste Prutil, din districtuld Cernautulul, precum i 'n unele sate de dinc6ce de Prutil din Bucovina, scotil din lada bite lucrurile menite a se da de sufletula celuI repáusatil peste secriii, precum si cele ce ati a se pune la procesiune si a se da preotilorti .$ cantorilorü bisericescl, si a le anina pe nisce cuie, pe o politä, ruda san franghie de-asupra mortuluI (3). Dupti acésta se alunga atatú ccinii calla i mátele din casa, ca nu cum-va, In timpuld acela, GUA sta mortula asezatil, Incépa i schimonosésca óre-cum, &del dupa spusa RoDim. Cantemira, Descrierea MoldoveT, Ed. Academiel romAne. p. 149:

aCadavrult nu se ingr6p6 indat6, in cjiva cea dintál, ci atéptg pAna a treia tb, ca nu cum-va s ingrelpe de via pe vre-una morbosa, care numaI a leqinata.» In 1351Aceana, com. de M. Jemna.

Com. de da G. TomoTagi.

89

mâniloril din unele partl s'aìl intêmplata casurI, unde câniI matele, traendil förte tare la hoitil, ail stricata fata, naurechile, ba chiar i mânele mortulul (1). Mai departe credil i spunil RomtiniI din unele pärti ale

Bucovinei, c, mgele, dar mal cu séma cânil, caril sunt adev6ratfl prietinI al omuluI, de aceea se alungä din casa,, câtù stä mortulil pe masa, pentru cä lorti fórte jele dupa potù de graba uita, i din causa lorú apoi nu p6te sufletulti esi din omil niel din casä afard (2). Alfa iarl credú ca in cânI i mâte, fiindü animale spurcate, se ascundil spiritele cele necurate. Dreptil aceea trebue alungate din casa, ca spiritele necurate ce s'aril afla intr'Insele, sa nu ImpIedice sufletula mortului de a merge la Dumnegleil (3).

In plainIti Prahova, precum i 'n alte parp din Téra-Rowine:sat, nu numai °Anil si mâtele, ci i gàinile, ba chiar pana i érecii, earl arú avé datina de a umbla prin cask se prindil, se omóra, se légä, se punt' sub vre-o copae, se Inchidil In pimnita, sail se dual In câmpil departe de satil

si se lasa acolo anume ca sä nu trécä peste Mora', cad, trecéndf", se crede cá mortulti se face strigoi8 si vine n6ptea si la tog din casä le mânca inima (4). Com, de d-ld Av. Macovel, preotd in Badeutd; V. Turturénd, preota in Boiand; V. Burduhosd stud. gimn. de loon. din Campulungd; I. Georgescu, inv6t. in Secadate; Nic. Cotlarclucd din StulpicanT i Titu Zaharescu din Baia in Moldova. In Manastieira, com. de El. Agapi si in BerchisescT. com. de G. Velehorschi, stud. gimn. Cred. Rom. din Costana, com. de Dragosd Bumbacd, stud. gimn. si a celorti din Stulpicanl, com. de lijo. CotlarcTucd: a0 baba ml-a spusd ca nuyele stint animale spurcate, pentru-ca totd-deauna r6masi.ta apeT, care se descanta i r6mane in fundd, se amnia pe cane sad pe ma.ta, ca prin acésta sa se alunge Ote relele din casa,.» Revista pentru istorie, archeologie i 11101081e, an. II, vol. II, BucurescI 1884, p, 386-387.I. St. Negoescu, Credinte pop. pub!. in aLumina pentru

90

In Banat4, totti din causa de pe urmä se päzescil förte tare c5,niI gi pisicele, nu numaI ca sä, nu trécá peste mortil, ci totil-odat5. §i pe sub acesta, c5,ci cum ar trece indat5, n'ar fi bine (1). S'a tritamplata adese-ori, a mi§canda vre-o pisic5, numai pAnza de pe morta, toff ceT de fata ail fugita din casä, (2). Adevèrata causä ins& pentru ce se alungä cinil §i m&tele din cask nu e cea arkatä in §irele de maI sus, ci, dupä, cum spunil unil RomftnI din Bucovina, pentru c5, sufletulil omuluI, dup'ä, ce se despäxtesce de corpii, sä, nu se pue pe

vre unulti din aceste animale necurate (3), iar dupä, credirO, altora, el atuncI cand sufletulil se sbate §i se muncesce ca sa, iasä din casä. dará. In isbirea sa sä, nu se bage cum-va In vre-unù cane sail map. (4), cad sufletula, dupä, ce se desparte de corpil, dup5, cum ne vomil incredinta In altiI loca, nu se duce de-a dreptulil In ceriti, ci adese-orl se vtr5, in animale precum §i in alte obiecte, unde petrece apoi unù timpii maI indelungatil. Tottl atunci, cand se alung5, câniI §i mAtele din cask este datiná, In unele sate din Bucovina, precum bun5,-(5r5, In Bilca,

de a pune o näframä curatä, pe unil cal, crest:611dg 6, sufletulil, dupä, ce s'a despärtitil de corpil, se pune pe n5frama de pe cul'ula respectivii, unde a§téptä,' Oa, ce vine preotulti totT» an. III, Bucuresci, 1888, p. 474. Ionéna, op. cit. p. 36-37: «una morta este pfizita ca A nu trécA peste ela vre-o pisic5, cfic1 se face strigoiit 0 mora totl ai case.» D. Stfinescu, op. cit. p. 324-325: ((Este importanta a spune aid cfita de inifidficinatl intre fimenT este ideia cfi in cane 0 pieicti 0 alte animale existS duhurT rele. Afi cea maT mare veghlere pe timpula cfind mortula este in cask ca sl nu trécg peste ela vre-o pisicfi, nicl chiar firece, cgcl atund se face strigotil. Pisica ce ar fi siirita peste vre-una omil este dusa in cAmpa departe de Bata :0 Ifisaa acolo, dael nu este omoritfi.» Com, de d-la los. OlarTu. Com. de d-la I. Georgescu. Cred. Rom. din Bilca, com, de rust. CirdeTu. Cred. Rom. din Campulunga, com. de V. Burduhosa.

91

çi cantorulù bisericescil ea sä-I duct corpult la mormIntil. de 6re-ce, dup5, credinta Românilort, sufletult merge cu tru-

pult pânä, la mormIntt, de aceea punt el 0 o ulcica

cu

ap5, 0 pe ulcicä, o franzolä, cu o lumina pe dinsa, creslêndt cä. sufletulil -WM timpult acela, catil stä. In casä,, gustä, din apa i franzola de pe feréstr5, (I). In Téra-Románésca, dacä, Intr'o casti, móre capult familiel,

maI e Inca §i acea datinä, c5, In aceea0 i se tnjugä, boil dela casa respectiv& cu jugulü r6sturnatt spre semnt clacä,' a muritt gospodarult, tóte vort merge anapoda §i pe dost (2). In fine, dui:A tóte acestea, bärbatult sat unult dintre némurI, merge la preotult. localt 0-1t rógä a dispune sä se tragä, clopotele pentru celt repäusattl, apol Intorcéndu-se aces& i maI dispunadt unele i altele, se pornesce la ora§ult din apropiere ca sä, cumpere celo necesare pentru mortt, mat alest CLIF34M6, basma la grumazt, materie pentru zobont §i ciobóte, iar dacti, e femeie: tulparit, materie pentru suena, papucI, nimitett, precum §i tóte cele-lalte lucrurl, ce maI

sunt de neapèrata lipsä la o InmormIntare. Mama repsáusatulul, respective sotia sat surorile séle, precum §i cele-lalte némurl maI de-aprópe de partea femeésca, lep&dându-0 téte podóbele, precum: cerceI, inele, märgele

altele, iar fetele despletindu-0 pe läng5, acésta Incá i pèrulti §i 16sAndu-lt pe spate, Incept a jell mortult bocinduse qi väicarindu-se de-asupra §i prin prejurult. luI (3). Com, de bast. CArdelu, stud. gimn.

Ionent, op. cit. p. 39. Pretutindene in Bumina. Vedl i Bursas, Inmorm. p. 8-9.

92 --

STEGULD. In unele locurI din Moldova era mal de multi"' datinä de a se sc6te mortulti dup5, tmbräcare afarä, pe tärnatil, i atundi

se rädica de-asupra lul pe casä unil stégil (1). In Transilvania, i anume In tinutuld Nägudulul, asemenea stégil se radio& 0 ast54I In turnula bisericel sail In clopotnitä, dar numal °And me:we vre-o fatä mare saa vreunil fedorù holteiil, adicä care, can a fostil In viat5,, a feoiorI In jocil (2). apucata a intra intre Acestù sté,gil, care stä Ose gpt6mâni In loculil uncle s'a pusti, are forma pätratä In märime cam de patru decimetri 0 e de col6re albs& Impodobitù cu florl i mat alesil cu bärbänocti (3).

Dela datina radicAril acestul stégii se vede c5, vine ioicala ea 'nchinatfi ste'gulan care lnsemnéz5, atata catil a mu-

rita §i care e förte respAnditä nu numaI la RomaniI din Burada, Inmorm. p. 12.

Ioand Nitu Macaveid: aDatinele poporuluI romind la inmormintAri,» publ. in eiAmiculd FamilieI» an. VI. Gherla 1882 p. 94. Burada, Inmorm.

p. 12. Com. de Al. Boerit, stud. ginan.: ciCAnd e Matti sad feciord i se face und stdgd i 11ü punù in turnuld bisericel.» Ioand Nitu MacaveT, loc. cit.

93

Transilvania ci si la cel din Bucovina §i cu deosebire in acele sate aI carorti locuitorl, cea mal mare parte, se tragil tocmal din tinutulil Nas6uduluI i altit San-GIorgiuluI. Totti aice e loculti sá Insemnamil cá dintru Inceputil punerea saü riidicarea stéguluI acestuia se va fi esprimatil prin verbulfi a inchina, cacl numal asa ne puterni1 esplica dicala ea inchinata stégula» (1). In Bucovina precum i 'n unele partI ale Moldova cum mire si se aséza cine-va pe laita sati pe masa, anuntandu-i-se preotului locald trista Intèmplare i rugandu-lti a dispune

ca s'A se traga clopotele dupa celù repausatil, se aduce de la biserica o cruce sail unü prapuril, care se razimá apoI de stresina casel, In care se d'a mortula i anume, daca e cu putinta, In partea despre rèsaritil (2). In anula 1877, neflindumT cunoscutl datina inchinAriT stégulul la morfi, scriseT urmAtórele aire Cu privire la cjicala acésta : aPrecum o armatA, care se luptA, din resputerT contra duamanulul, ce vrea sA-T repue viata, vaclènda dela o vren-ie oä cu t6tA bArbAtia i incordArile sale, nu mal e niel una chipa de scApare, vrénda nevrOnda inchinA stégula, alta se predfi, aaa i mula, invinsa de slabiciune, se inchinA mortiï, i daca. se InchinA, m6re. RomAniT, dupA cum ne dovedesce istoria, aa avuta a lupa necontenita cu cel mal aprigT, maT cruntl i mal amarnicl duamanT. ET trebuiaa sA stee, aaa cficèndil, ti l n'Opte Cu arma 4n mAnA, ca in orT-ce vreme sA pcitA da piepta cu duamaniT sél, s6.-aT apere tdra, religia i viéta. CAnd buciumula 11 striga la rlsboid, el sAriaa cu totiT ai se luptaa cu o nespusa. bArbAtie. In cotro vedead fAlfainda stégula de rAsboia inteaeolo mergeaa el, i sA fi Tosta luptá orT i cAta de inveraunatl, totual aveaa speranta cl

vera invinge, lar sA inchine stégula, adicá d. se predea duamanilora, niel cAnd nu se incumetaa, sciinda prea bine °A atuneI, cu inchinarea stdguluT viéta lora e repusa.. CAcT a se da In acole vrernT pe mAna duamanilora era

mal tata atAta ca i cAnd singurl 11-ara fi luata viéta, pentru cA duamanil nu-T crutaa, ci-I omoraa . . . . Dela acéstA Imprejurare (dar pote °A ai dela alta) aula ea ci vine proverbula aa. inellinata alégala« adicA s'a predata mortiT, a murita; «mal ed era a inehine alégala», mal ci era sl m6rA, ova inehina etégulau va muri.

Lambriord op. cit., p. 152: ItIn vreme ce se petreca aceste, und tana O. fuga la popa orT la dascAld si cere unii prapurd ca sl-lit razime de 'naintea case, ca vestitoril de mdrte, i tot-odatA sA-1 poftéscá pentru cetirea stAlpilorti pentru népte.s

94

In alte parr'. din Moldova, precum buna-6ra ln Málini§i alte sate de sub p6lele Carpatilorii, Indatä ce a muritil cine-va

s'a aqezatil pe laita se aduce, nu numal un5 prapuril, ci F;ii o cruce. Dupá acésta se batil de tnaintea u§eI In fata easel doi parI: unulti de o parte §i altulil de alta parte,

legandu-se de unulti prapurult, iar de celti-laltti crucea, se lasä sä stea acolo pan& a treia qi, adica pan& ce se tnmormIntéza mortulti. Daca tnsa, tn restimpulti celorti trel

plouä, saú ninge, atund ca sa nu se strice, se punil de regula sub pärete de naintea easel (1). Prapuru1t1 din Bucovina §i Moldova lnlocuesce ste'gula Romanilorti din tinutulil 115,s6udulul. Elft servesce ca

ea In casa respectiva se afla unù mortti. Dintru inceputú credú ca spre* a ar6ta sátenilorü, precum tuturorti treatorilorti, ca In casa cutare se Oa untí mortti pusil pretutindeni unii breidana frumosil §i verde, Impodobitil cu florl, cu cununI i cu maraml In forma ca stéga (2), care representa cipresulil Romanilorti i despre care vomil vorbi maI pe 'argil In capitolulilurmatorti. MaI pe urmä Insa, neputéndu-se pretutindeni cap6ta br5,danI ver*,

ca sä, se Inchine imediatù dui:4 repausarea unuI omil, s'a Inlocuitti cu stergula, §i acésta, la rêndulti BM, dup5, deplina tnvingere a cre§tinismulul asupra pag'anismulul, cu prapurulti. In acésta presupunere ne Intaresce Inca i Imprejurarea,

ca bradula dela mora In unele partI din Banata se numesce praporil (3). In fine In Banatil, cänd m6re unti june sail o fat5, mare, casnicit insciintaa pre némurile din alta comuna despre ca-

sulti de m6rte prin unti trimisil, care p6rtä, unti stéga neDict de MAriuca Nistord. D. T. Bojinca, op. cit. 213. Ioand PopovicT, Inv6tAtord. (8) Com. de

95 -gru respective o mamma négra pus& tnteunti baticelil (1). DES odata cu radicarea stéguluI saù razimarea praporuliff, orl ceva mal tarliti, se tragil i clopotele dui:A celü repäusatil, dándu-se prin ac6sta de scire satenilortl, a, ea mal dusti unulil din mijloculil lorti, saù, dupa cum spune unil bocetil din Bucovina : SA tragA clopotele SA resune vAile

t6te Muffle, S'audA némurile

De prin téte pArtile;

ca, dup.& cum spune unà altil bocetil din Macedonia : câmpan'asunA

TUta lumea tras'adun6, Tru morminta sA te punA.

Daca celil ce a muraú a tostti unti omil b6tranti sail unulti In fl6rea vietil sale, atuncl se tragil Vote clopotele, cato se afla la hiserica, daca irks& a fostil iinù copila se trage numal clopotultl celti

De alce vine apoi a cele mal multe Románce, cánd petrectl. pre unil copal midi la mormintil i anume cand ajungil i datl sa Intro In biserica, adresandu-se catra dopotelulil ce se trage, rostescil, Intro multe altele, i urmabirele versurl Trage, trage CA-V mat vine-unti

Tinerela i frumuselti, SA-V perdl mintea dupl eld, Dar nu vine fill trAiascA, CA vine sA putredéscA!

in acele sate tnsa atatti din Bucovina cátti si din Terra(1) Com. de d-1A ¡os. Olarlil, inOttitord.

96

Bomeindsca, la

ale carort bisericI se aflä, numaI cate unil

singuril clopottl, când móre unil omù bètránil, clopotulil se

traga mai multil, când móre unti copa' se traga pupa', jara când móre unti omii In fl6re, und barbatil plina de virtute, unú fecioril mil o fata mare, atuncI se trage férte multil (1).

Insä. precum In multe alta privinte, asa si Inteacésta, tragerea mal lungá sail maI scurta a clopoteloril atärnä, daca nu tocmaI tot-d'auna, de buna grua ca cele maI de multe orl dela starea repäusatulul si plata, ce-o puta da némurile sale pentru scopulti acesta. Daca repausatulil a fostil unù onail avutil i cu vac,I5, In

satil, se tragil tot-d'auna mal lungii, iar daca a fostti omú grmanil, se tragil de regula maI scurtil. Dovadá despre acésta datirá nu prea laudabilä, urmatelrele versurl, ce le puse inultil regretatulil nostru poeta V. Alecsandri In gura paraclisierulul din opereta «Paraclisierula saü Florina 0 Florica» DacA mcíre-uní boerii mare Puna clopotele 'n miscare, Si .facd mare dandana : Danda, danda, danda, na.

lar cand mora 6menI mal miel Trae' clopotulti de calicI, Care sunA ca tilinca: Linea, linea, linea, linea (2).

In timpulil acela, cata sta mortulii In casa, clopotele se traga regulatù de trel orl pe i i anume: dimineta, la amiac,II i séra. Prima 611, irisa se trae" immediatil dupa repausarea i asezarea celuI mortii pe laitä sail masa. In liva de pe urmä, i anume de cum se pornesce morD. StAriescu, op. cit. p. 321. Opere complete, Vol. II. BucurescI, 1875, p. 904.

97

tulil la tintirimil Foi pana ce se pune In grépa, se traga

ne Intreruptil f¡d numaI atuncI tncetézá pe unii momenta cánd se faca' stdrile. In fine mal: e de observatil inca li ace ea, cä atátil Romanit din unele rartI ale Bucovina, cá,til si cel din unele par ale Transilvania, credil csá sunándil clopotele f6rte jalnica vortz urma Inca multe morg una dupa alta (1). (1) Com, de d-la I. Georgescu.

Alfariantl,

Inmorm. la ltomanl.

98

VIII.

BRADULO. MaI In téte pärtile locuite de RománI, §i mal cu sémd In Transilvania, este datin& de a se Impodobi unil bradO cu florI,

Cu naframI, cu mere, cu smochine, nucl, prune uscate, stra-

fide, qi a se pune apol nu multil dupt repausare, lnaintea easel celdi repausatil, ca semnil cä. In casa respectivà se aflä, unil mortil (1).

In unele sate de pe sub pelele muntilora din Bucovina ci Moldova, precum bunä, 6rä In Solca, dar mal alesil In cele dela Munte, ca In Stulpicanl, Vatra-Dornel, Candredi §i Négra-Sarulul, bradulO acesta, numitti altmintrele O. braclanO, bracletnatO, teurtO ci. tartufa, se Impodobesce cu felt' de felt"'

de zahärele, c6rne de mare ci alte m6runti§urI, cump6rate de prin dughene, apoI cu canari de str5Indturà de diferite colorI, precum : rof0e, albastrb., négra, carI se légä de ra(1) Burada, Inmorm. pag. 27.M. Besand, stud, cit. publ. in «Albina» an. I. No. 67: «La casa repAusatuluT, sad afar6, la mormintd lang6, capuld mor-

tuluT 0 ast641 se pune ori ce arbore, dar mal alesd und brada thara 0 trumosil, care adese-orT se infrumusetézkmaT vértosd la fecTorl 0 feciáre, ti. cunune 0 florT.»

99

i in urm5, cu tortù de l'AM mie 1 cu florI. Pe längá acestea se mal légá. de dinsulil inca i uni1 colacti, o n'Atraed, i o lumink carI sunt menite pentru celti ce are ducá pita, la mormintil (1). In comuna Re§inarI, precum çi In altele de prin prejurula SibiiuluI in Transilvania, se Mg& la bradil i laná dela ol, dacá mortulti a fostil ciobanil. La fete marI se pune In virfula lul cercen' §i inelul6 de logodnä, dacá a fostù logoditä, Batí §i alte inele, i r6manfi acolo (2). In unele locurl se maI tncrestézá In coja acestul brada inca i diferite figurI (3). In pdrtile, unde nu se ata bradil, se Impodobesce o créngä, murele,

de tara, sail de prunil saù

i

altil poni&

In Dobroyea se iea unú copad' de lemnù de pruna §i se Impodobesce cu cánurá (lana) roqie, qtergare, busul'oca gi hartie alba (4). In Transilvania, tinutulii Hategulul, pomulti saú bradulA nu

este alta, decát o sulitä de lemna de bradil, Inaltá ca de una stânjenti, ce se pune numal la tete marI i la fläc'dia0, se Implântá In crucea dela mormlntil, la fläcli insá, acea sulitá e 1naltá dela doI pana', la trel stânjenI i se implanta la mormlntil, längá cruce, prinçlêndu-se cu elle de ea. In vèrfulil lul se léga unti chipheneit (5) ro§u cusual frumosil

Com. de Nic. Cotlarciucd; día de M. LIrsaca; vecg i aBradult% la pop. romo) de S. Fi. Mariand, pub!. in «Albina Carpatilord» an. N, , Biblia. 1879, pag.

89; uSecgt6rea» FAIticenT, 1892 p. 39: «Daca-Y tilda sad fat6., i se Impodobesce und brAduletü mica cu fire de Un& boitS, inWilatucindd crengele de carI mal atArnA i canafT.» Burada, Inmorm. p. 28.

S. Fi. Mariand, araduldo publ. in op. cit. p. 89.Burada: Inmorm. p. 27. Burada, Inmorm. p. 27.Idem, O c5.16torie in Dobrogea, Ias1 1880 p. 22. (5).Chiqchened --= carpg albA, nlframA.

100

cu firù, In care se aninä una clopotela micuÇü i inelele mortuldi (1).

In alte pail din Transilvania, precum bung-66, In comuna (Matti, se face pentru bärbatri ceI tinerl

i pentru

flac5,1 unù st5,10., In vêrfulti cäruia, ciao& e june neinsuratil,

se pune unti porumbil cioplita din lemnil §i o carp5, nouä, iarä, dacä, e ciobanil Inca §i o fleic5, de lâná, i astil-feld se Implantä apoI la capulti mortuluI (2).

MaI de multil era datina de a se pune, unde era cu putt*, tnaintea easel mortuluI, unti brada tin6rti, mitt]. §i. frumosti, care era Impodobitil numaI cu florl, cu cununl §i cu nafräml, in forma ca una stégil (3). In unele sate din Bucovina, precum bunä 6rä, In Ili§escI, districtulü Sucevil, era`maI de multa asemenea datinä, de a se Impodobi braduliinumaI cu cordele ro§iI, albastre §i. verdl (4),

iar In Fundula-MoldoveI chiar §i astädi se 1mpodobesce numaI cu florl §i strämäturI ro§iI, galbene §i verdI §i de asupra i se pune o basma 'Agra, care e menitä pentru celi.1 ce are s5.-la ducá la biserica (5). Bradulit la InmormtntärI se face numal la feciorI holteI, fete marl §i arare-orI, In unele locurI §i la tinerI tnsuratI. La cel maI de mulli). tusuratI precum §i la ceI bètrânI nu se face nicI odatä (6). Dupä, credinta Românilora din Bucovina, i cu deosebire a celorti din Fundulil-MoldoveI, ela se face de aceea numai la teciorI §i fete marl', pentru cá pe de o parte Insemnézä. Burada, Inmorm. p. 27-28. Com, de d-la Rom. Sima, invatatora. D. T. Bojinca, op. cit. Nota 3 dela p. 212. Dict. de Ermolaa Ghiuta,, proprietara. (6) Com. de Const. Merchesa, stud. gimn. (6) S. FI. Mariana, aBradula», publ. In op. cit., peg. 89; p. 28; - Bojinca, op. cit.. p. 213.

Burada, Inmorm.

101

tineretea celuI pentru care s'a fácutti, parte, a celti mortti se cázáloresce pe cea-laltä, lume ; i cánd se duce mortulil la grópä, atuncI se trimetil vátájel. Inainte cu bradulti, ca si vestéscá nunta (1). Dupá InmormIntare bradulii acesta pretutindene se trigròpä

la capulti mortulul langa cruce dimpreunä cu Mtulti de vgtájelti (vornicelii) alú celuI ce l'a dusti (2). Dacá, nu se afll bradil In apropiere de comuna unde se aflä, mortula, atundi In Transilvania este obiceiulil s5, se duca cáláretI, cântanda din fluere cántece de jale, In locurI ca sri aduc5, bradti, si cánd trectl prin vreuna satil cu elù, fetele merga Intru Intâmpinarea luI si-I cb.ntä pánd teca din hotarulg satulul asa numitil «cantecula braduluip , care se obicInuesce mai multù la locuitorii din unele comune de prin muntiI Transilvaniel. Iatá, aicl vre-o cate-va din acele cântece, adunate In comuna Demsusti, tinutulti HateguluI: Bradti incetinatil (3) De unde-al tunata (41, Din v'erfsort1 de munte Dela florI mal multe, Dela locti pietrosti La loca mlästiRosg,

Cu capulti la vale Fárá pica de cale, pan' te-orti taiatd, Tot4 ora flueratii

tinerelulti cela voinicil Cum ritu-I frica de nimia" Elti a rinduitiz, Elt'i a poruncitti La sépte gropasT totA calärasI,

El sa mi se duca sa mi te-aduca Din vêrfsor4 de munte, Dela.florT mal' multe

Com. de Const. Merche0. Bojinca, op. cit. Nota dela p. 213; Burada, Inmorm., p. 28; idem, O alltorie in Dobrogea, p. 22; S. Fi. Mariana, aBradulan, op. cit. p. 89;

aSecj6t6rea», FalticenT, 1892, p. 40: «Braduld se pune la morminta cruce unde r6mane pAnA se usuck.» Infrunc,littl.

Venita.

- 102 Cu nou6 top6re

Nou6 sgrebelung1

Braclit sA-mi dolAre.

Prin pAdurT si luna, Pe una s'A-T vie Dord dela sotie, Pe alta sA-1 vie Dord dela frAIie, Pe una dord dela tAicutA, Pe alta dord dela mATcutA. Chischened rotatil Cin' te'a blAstèmatil,

CA eld a umblatd, T6rT a 'ncunjuratil Si niel a aflatd, Niel a cApëtatil NevastA sA-T placa,

Solie sA-si facl DupA ce-a umblatii, Eld a cApAtatd NevastA de munte,

Dela t'oil mal multe,

Vicold sA te-ajungA, OmAtil sA te ningA',

Naltd si brAd6sA

Véntuld sA te batA,

Ca al de frum6sA, Departe a mersd

&re O. te arda,

Si eld mi-a trimesd

SA nu putrelescI.

SA totd albescT

Altil cantean m'ad coboritd, CA jata mA ducd

Tinerelule, Volnicelule, Cine tT-a poruncitd De te-aT coboritil Din brAdur maT multT,

Si

La capd de voinicd, VênturT sl m6 bata, S6re sl rnA arda, Nime sA nu-mi crédá.

Din cel muntI cAruntl Totd mi-ati poruncitil De m'ainti coboritil La mijlocti de tarA, Unde-T ap'amarl, Unde-I apa linA Si iarbA sulcing. Dar' el m'ad mil-10W

BrAdete, brAdete!

Bradd incetinatil MI te-ad blAstAmatd, Cin'te-a 'mpodobitil $i cin'te-a ousutil,

te bata, Nime sl null crédA. VénturT

I

sa

Alti treilea cântecil suna, aya: Tinerelule, Voinicelule, Ce estl supAratil, Ce te-aT mâniatd?, (1) Din url.

Cum n'ol'il fi supAratd, CA vidra m'a muscatd, CA de-unti anti de dile Din alerta (1) pe mine

103

Totd mi s'ad vorbitg Si s'ail sfatuitd, El ca sa me tae Din aste parae, Si sa me totil dud., Si sa me aduca In mijlocil de ara,

Uncle-I ap'amara,

In gradina. lina

Cu 8.0 sulcina, Venturi sa me bata, Sbre sa me arda, Nime sä nu-ml créda! (1)

La Cugira, satil lângA Orä§tie, tot In Transilvania, când m6re unti feeforti, se aduce bradulit dela munte Cu mu1t5, ceremonie de cgtr5. feclorl §i fete mar'l tmbrAcatl totI ln ve§minte de s6r1351(5re. Dupä,' ce rail Wald titi ieafi catI-va fedorl pe mânI, §i-lti aducti In satil, urmatI de fetele, car'l mere].

In urma loril, tinêndu-se cu mânele pe dupà. captt. Pe drumil, când cob6r5, bradult1 acesta dela munte, §1-16 ducù la casa mortuluI, cAnt5, urmAtérea poesie: Bradule, Bradule! Ce rancid aT avutil, De ml-al scoboritil Dela locti pIetresd La loctl marghelosil?

Ed rancid n'am avutti,

La lina fôntâna, Unde-I apa bung,

In coral de gradina. Da el m'orti saditti La capd de voinicti, La cal- Jodi jalnicil!

Dar la min'ord vintd

Bradule, Bradule!

Cincl, patru voinicT,

Nu te supera, Ca voiniau-ml are Ung dulce de tata Si-o dulce de mama, Si frag §i surorT,

Tog cu capulg gold Si tog cu topéra, Tog sa, me dobòra; PAna." m'ad taiattl,

MI-ord totti flueratti Si s'orti laudatti,

Ca el m'orti sadi La mijlecg de satti, La celg locti chitatil, (1) Burada, Inmorm., p. 28-33.

Veil "§i veriOre.

Se vord aduna Si te-ord lacrama De nu te-T iisca!

101

Dupä, fie-care versti alù acesteI cântärI repetéz§, tot-odatä. refrenula : Bradule, Bradule

Nu te supera.

Tara dupä, ce ail ajunsti la casa mortulul §i aú Intratti lnlauntru, &Arita : Voinice, voinice !

Nu-ml place, nu-m1 place, Ce nevastA-mi al! Naha, minunatg, Naltg §i. subtire,

Crescutl 'n pldure, 'Mtg. 'n secure. Voinice, voinice!

Nu-ml place, nu, nu Cu ce-1 imbracatg,

Cu haina uscatl. Voinice, voinice !

Nu-ml place, nu, nu! Cu ce-1

Cu frunda 'ncr4it6!

. .

La acestù cântecti .1ncä se repetéza refrenulil : Voinice, voinice! Nu te supera 1 (1).

Dac'ä celù,. cuI se aduce bradulti, are femee, se dab% ap: Bradü ineetinatti, Nu fiT sup eratù,

Cá nevasta ta Ea s'a -mâneca,

De mi te-a uda, De nu te-r usca (2) S. FI. Marianti, aBradula» pub!. in op. cit Burada, Inmorm. p. 36.

105

In Bucovina, dup5, catti scid ed pana acum, nu exista

niel o ceremonie deosebita cand se tae §i. se aduce braduld acesta din pädure. In timpurile vechI lnsa credú d. ei RomâniI BucovinenI inca' 11i1 vord fi Watt' §i adusd In acela0 chipil ca §i fratiI lord din Transilvania. Ca dovada spre Intarirea acesteI credit4e ne p6te servi urmatoriuld cantecd din Horodniculddejos, districtuld Rad'ai4u1uI : Bradule, brAdutule ! Ce-IIT este, drAgutule ?

Ce te legenT fAr'de vêntd, FAr'de vêntd, fAr'de cuvintd, De-ajungd crengile'n pAmintd. Flede vêntd, fà'r'de ploitA, FAr'de léed de neguritA? Ori trupina si-a slAbitti, OrI vitele-ad putreditd,

OrT altd ceva al 'Atad?

Vitele n'ad putreditd,

Da la mine c'atí venitil Trer voinicI cu trel top6r1 La pämintii sl m6 obelrA, SA in6 ducA'n josd la .1érA ; Trel frMiorT din treT pArtl

SA m6 tale in treI bucAll, SI rn6 faca vAlurele,

SA md ducl 'n jos cu jebe Pe-o parte de drumurele, SA in6 puie 'n interimd, SA in6 vadA arsd in scrumd r

Niel trupina n'a slAbitd,

In munpI apuseni al Transtivaniell unde e datinä de a se duce mortuld la mormintd pe card, braduld se duce pe umeri de dol feciori, carI mergd tnaintea carultd, lar tetele qi nevestele Ihrudite cu mortuld, §eglêndd In cara cu ca-

pula plecatti pe sicrid, canta cu una versd duiosd urmätoruld cantecd : Bradule, bradule, Ce b6re-a bAtutd, De te-aT scoboritti De la locti pietrosd La locd revenosii?

Da ed n'asT fi vinta, DupA mine ord vinta Tata patru voinicr, Ca patru haiducr.

m'ora inOlatd PAnA m'orti tAiatd:

CA pe mm' m'ord pune La ona capd de fatA, La onii stand de pétrA, La isvord de apA. Da m'ord inceluitii ;

Pe min'm'ord adusti *i pe min'm'ord pustt

106

La ong capti de june, La o putrejune. Bradule, bradule,

Bradule, bradule, Nu te spAria,

Nu te spAria ;

FratT si surorr, VerT si verisére,

CA si elii, cl are TatA si mamA, CarT te-o lAcrAma

CA si eltí, cl are CarT te-oril lAcrAma,

In cAtti .nu te-T usca

Si nu te-f usca.

Alta canted:1, care se cântA, cand se duce bradulil la biserieg, si de aicl la tinterimil, sund, precum urméz5, ; BrAdete, brAdete,

Mergêndil lnainte SA bagr in minte

A mele cuvmte. Dad. te-a intalni, OrT ti-a veni Maica DomnuluT Si a FiuluT, Tu sa mi-o petrecT Si O. mi-te plecT,

Drumil tl-a arta Si te-a indrepta SA mergT Cu s6rele,

lar nu cu apele, CA sérele-i merg6toril Si'napoT intorcgtort, Dar apele-sü curg6t6re Si'napof ne'ntorc6t6re (2).

In unele pärtI ale Banatuluf este datin5, ea bradulA , numail altmintrelea si-praporii, care asisderea se pune numaI la capuhl juniloril si feteloril marl, sä" se aducA din pädure de junI numaI pe umere, niel °And Irish pre vre-unil caril sail cärutä, cAdi nu e bine. Iar dupti ce l'ail adusil acasä. Fallen, op. cit. p. 176-176. Burada. Inmorm. p. 34.

107

se léga", de dtnsulti tret mal-511ff, carl' se dati apoT dreptil

platA junilora, ce rail adusil din pddure a casa §i de aice llù ducti pâra la grep6 ,(1). De esistä, §i'n acéstä. 01.6 vre unú cânteca anumitti pe cand se aduce bradula acesta din pAdure, nu scitl, cacl pânä acum n'am pututù nimica afla in privinta acésta. La aducerea sa tris& spre grelpä se °Anta §i aice, ca §i'n Transilvania, urmat6rele versurI, pre cari le sceltemil dintr'ung boceta maI lungil Intitulatil epetrecerea mortuluf.» Sufletil despArtittí,

De multe mAhnitg,

P1éc4i se duce, Maré"à o ajunge.

Vine marea mare, Vine'n tulbui are Greil urlAndil çi urducAndil, UVA lumea spAlmintAndti.

Unda se aduce Lumea s'o imbuce Totti mAlinl, cAlinT, Brac,1T din rAdgcint

lar in grepa mArilorti, Unde-I bradu121 4inelorg,

Vèrfurile tele SA trecti peste ele Marea in cea parte Ce lumea-m1 desparte ! Di nu potil intinde

Tu sa le potT prinde Vêrfurile mele Sa trecT peste ele, CA'n mine-a puTattl Din -inimA spurcatil Rocu coImuletti. CAnd niel ver gAndi, PuiT te-orA simti

el oil cuera

Trecgt6rea apelorA, Sufletultl stAtea

De te-1 spária,

Si mi se ruga :

Si te-1 ineca

Brade, brade. SA-ml fiT frate.

IntindelT intinde,

Etí sl le potti prinde

In mare-T cAdé .

. .

Las' sl fle-aca! Vine marea mare Vine'n turburare, Gral urlAndti ci urducAndii

(1) Com, de d-10. Iosifa Olaria, inv6t. in Domana: aBradult1 se pune numal la junT qi fete marT, carT se i aduce din codru numaT de junT j numaT pe umerT, dar niel de cum pe cara. «In Ataidana, comuna mea natala, lAng5. Oravita se pune de regula numal bra 97i. Aice insk, In Domana, se pune i porunil numita praportl.»

108

T6t1 lumea späImântAndii.

Tottl mAlini, cälinI,

Unda se aduce Lumea s'o imbuce;

Brac,11 din rAdAcinI ;

Totti mAlinT, cAlinl,

lar 'n ripa mArilorti, UndeA bradulti dinelorg,

BradI din fld6cinl. Tar in rip mArilorii Unde-I bradulti 4inelorti, Treat6rea apelorti,

TrecAt6rea apeloril, Sufletulti stätea

Sufletubl stAtea

SA-ml fit' frate.

i mi se ruga : Brade, brade! SA-ml fiI frate. Intinde-mi, intinde,

SA le potti cuprinde Trupinele tele SA treca peste ele Marea in cea parte, Ce lumea-mi desparte.

Et1 null potti intinde Ca sA le poV prinde Trupinele mele SA trecI peste ele, CA 'n mine-a puiatil VidrA lAtrAt6re, 05menI p'Andit6re.

Niel nu cit.' &IA

$i mi se ruga : Brade, brade !

Intindell intinde, Ca sA le potri prinde, RAd6cinI a tele SA trecti peste ele, CA 'n mine-a 'ncuibatti

*i apt* a puiatil GalbAnA ferpdne,

Ce piere de Mine NicI nu ve! gAndi, PIA' te-orti sim0 oril §uera, Tu te-I sptiiménta, In mare-I cAdé i te-I ineca. Las's1 fie §i a§a ! HaI, brade, haI, Multtl mA maI ruga!,

Puil te-orti simti, EI mi te-orti lAtra De te-I spAimanta, In mare-I cAdé te-I ineca.

0 rugare mare

Las's5. fie §I-a§a!

*i are unti toporelii,

Vine marea mare, Vine'n tulburare, Greti urlAndtt §i urducAndti TM lumea spMmAntAndil, Unda se aduce, Lumea s'o imbuce.

*i. are veri§orI,

Cu multa rAbdare. Brade, brade,

Am §i eit unil frate, Ur& frumosti pgcurArelii

EI te -mil tAia *i te-orti r6sturna. MaisterI vorti veni

$i te vorti ciopli $i din tine-oril face,

109

Ca sa fie pace, Punte peste mare, S'aibA trecgt6re Sufiete-ostenite CAtrA rala pornite. Bradu-atuncia se gfindia

Si trupinele 'ntindea ; IarA mortultt imf trocea, Unde doruli1 llù ducea, Marea %I% nume

L'ea-taita lume

. . (1)

ARA chntecti despre brada, totti din Banatit §i anume din

comuna Ecica, care se canta nu numaI când se duce mortulil la gregVá, ci i maI nainte pe asid se aflá, acesta cas5,, suná.' precum urmézá: Vine marea, vine. Ce-aduce cu sine ? Milurf cAmiluri,

Brali din rAdgcinf.

Ruga, mi se ruga Tin6ra Mariuta : Brade, brade,. Fie-ml frate ! Intinde-O, intinde Trupfna ta, SA trecii eù pe ea !

Eü o-al intinde, Dar sil-a mea trupinA Puiat'a Vêngt1 vidn5ne (2), GallAng qerpdne (3).

Prinde-a vera, Tu te-T spAria

Si 'n mare te-1 da Si mi te-1 'Meca, Lumea-o r'émâné (4). Simeone MangTuca, Calindaria, pe al1. 1882, Brapv0. 1881, p. 121-134. Mueruqca de vidri sati i vidra cea b6trAnA. SerpdicA.

Ved! aGazeta TransilvanieTo anLIV. Brapvti, 1891, No. 22.

110

Precum Romanil de astädl, aa i Bomanii, stramo§iI no§tri, aveail datina de a pune lnaintea easel mortulul und chiparosncupressus,care era consacrata 1111 Pluton respective Dais, eulú internului, §i care era simbolula qi a jelfl, pentru ea chiparosula, daca se taie °data,

nu mal are viatä, nu odräslesce mal multù, tocmal ca §i cand i se taie firuld vieteI (1). Paul. Diac. Excerpt. exlib. Pomp. Fest. de significat. lib. III, ne spune In privinta aasta urmatérele : «chiparoii (cupre§i1) se puneail lnaintea easel mortuluI, fiinda elil unit arbore, care,

dach se taie, nu mal odraslesce, dupa cum §i dela morta nu mai este nimica de speratd, din care causä se i privia cà acesta arbore sta sub tutela pärintelul infernuluI (2).» Iar Serv. ad. Aen. 2.714; 3,61 ne spune «fusese Inca obiceia la Romani, ca sa se pule und ramü de chiparosil lnaintea easel mortuldi, ca nu cum-va sa se pangarésca pontifi.cele intranda acolo din nesciinta (3).» Si precum Romanil de 01 indätinéza a Impodobi bradula cu canafi §i. stramäturl de diferite colorI precum §i cu n5,främI §i a-lil duce Inaintea mortului, iar dupa lnmormIntare a-lit ingropa la capuld acestuia, tota a§a faceail qi Romanil cu chiparosula. In privinta impodobireI ne spune Virgilid urm5,t6rele «Stail Manilora altare jalnice cu leg516re albastra §i cu chiparosa Intunecatit (4).» Burada. Inmorm. pe 60. Michaile Besand, Datinele Romanilord la inmormintare, publ. in «Albina» an. I. Viena 1866. No. 67.

Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo, quia huius generis arbor excisa non renascitur, sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quam et ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur. Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestam poni, nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus. Aen. III. 63: Stant Manibus arae Caeruleis maestae vittis atraque cupresso.

111

Iar In privinta duceril chiparosuluI la mormIntù si Ingroparea lut la capula mortuluI aflämti la Horatia acestea : uTrebue s& parasesct p&mIntulil si casa si sotia plAcut5, si din

acestt arbort pe care II cultivezt, nu-si va urma tie stäpanitora pe scurtil timpii nici unulil, atará de chiparosula urgisitil (1).D

De multe ori Ins& In locula chiparosuluI aveaa RomaniI datina de a pune §i. brada. Cadi iatä ce ne spune Pliniu:. «Bradului II place muntit si frigula, este arbore de mòrte

si se pune la Ora ca semna de dolia (2).D AcesI dol arbori, chiparosula §i bradu4 sunt uniciI, despre cart scimil cu positivitate, c5. Romanit II puneail Inaintea easel mortulut.

Coloniile romane Ins& aduse de Traiana In Dacia, neaflandil chiparosI In aastl Oil, ail fostil constrinse sl renunte la chiparosil si s& Intrebuinteze numal bradula. Acést& renuntare ins& nu le-a cAtilutii de felii greil Inta, pentru c5. In patria loril original& chiparosulti era tntrebuintata mat multil la InmormIntärile cele pomp6se ale patriciilorti, nu Ins& si la plebel (3), si alt.' doilea pentru c5, In Dacia aflará o multime de p&durt de brada, care se tine de aceeasi familie ca si chiparosula (4). Renuntandil colonistit romant din Dacia la tntrebuintarea Od. II. 14, 21-24: Linquenda tellus et domas et placens Uxor, neque harum 'quas colis arborum Te praeter imvisas cupressos Ulla brevem dominum sequetui. Hist. nat. XVI 10, 18: «Pima montes amat atque frigora, feralis arbor et funebri indicio ad fores posita.»

tili chi(8) Lucan. Phars?3,442 : «Et non plebeios luctus testata cupressus« parosuld, c,are n'a doveditd plansetele plebeice. (4) Bojinca, op. cit., p. 213, .in Not,1 gice : oBraclult1 tocma se potrivesce cu cupre8ult1 Romanilord, pentru al precum cupresuld taiatd odat4 numaT 15stAresce, aqa niel braduld lAstfiresce mal multd, dad, se taie odat5,.»

112

chiparosuluI, nu renuntara ei .1i. la credinta despre puterea acestuia. Din conträ, stramutarl cu timpulti atat datina cat §i credinta despre chiparosa cu des6vIrOre la bradO. O legenda din Bucovina ne spune urmat6rele despre braclOt «Cica dintru Inceputa Necuratula se tinea scaiti de braclO, spunêndii c5, e copaciula lui. Dec1 ca sä nu se apropie niel'

unti orna de dInsulti, a luata §i a batuta o multime de cuie ¡le fiera jurtt lmprejurula luI. «Vèçlénda acésta Dumneleti, s'a maniata focti, §i scoténdil

din bradtt cuiele de ferti, a fácutti alte cuie de lemnù cu cruce §i pe acestea le-a bätutii hl loculti celortt-lalte. «De atuncl att r6masti «cepurile cu cruce» in fie-care bradil, §i fiindtt ele cu cruce Necuratulti nu se pete apropia

de acesta arbore. Dar cu t6te acestea a maI rèmasil in bradti pupná mánie de-a Satanei i de aceea pocnesce ela când lla pul pe focti (1).» Chiparosulti,

dupa cum am vèglutti mai sus, era con-

sacrat-a lul Pluton respective luI Ditis. Bradula, din contra, In urma influenteI crWinismuluI, deveni la RomânI unft ap6ratorti §i scutitorti In contra Diavolului, care In casulti de fatä, nu e niel mal multa niel mal' putinil decat Pluton sail Ditis ala Romanilora, adica leulil infernulul.

lata decI de unde vine datina §i credinta Româniloril, urma§il coloniilorti romane, de a intrebuinta pana qi In 4;liva de 41 bradula la Inmormintarl ! (1) S. Fi. Mariana, al:ir-adula» pub!. in «Albina Carpatilorau an. IV. Sibia 1879, p. 88. Trebue sa observama aicT inca si aceea, ca RomaniT intre-

buintéza, numal bradt1 alha, care are cepurT in forma de cruce, nicT cánd irisa. alta soia de brada, ale caruT cepurT nu-sa crescute in cruce, buna sira molida, pina, etc.

113

IX.

BOCIREA. Nemijlocitù dup5, ce s'a asezatil mortula pe laTtä saú pe masa, orl pulirla ceva si maT nainte de acésta, femeile, carl sunt mal de aprepe inrudite cu dinsulti, lepádandu-sI, cum ama amintitil si maT sus, Vote podelele, precum: cerceT, márgele, salbe, inele si altele, iar fetele, pe lángá acésta, mAl

despletindull incá si p6rula si lásándu-si-lii sá atarne pe spate, se apropie de celfi repausata si plectindu-sT capuld spre

una din urechile sale, prinda maT hila' a-lil striga de vr'o

3-4 ori pe nume (1). Idne (2), iubitulti metí, 'mica, scumpulti mell, Ionictt, dragult1 mal! Sail :

Iddridra, scumpa mea, MAri6r5., draga mea, MAri6r1, mila mea ! UsitatA pretutindenI in Bucovina, precum ei 'n céle-lalte tOrI locuite de RomAnI ; vedl Burada, Inmorm. p. 9. Lambriord, op. cit. p. 151. Bojinca, op. cit. p. 209-210. DupA cum e O numele celuI repAusatA. Mariantl, Inmorm. la rtominT.

8

114

apoT a bod (1) i a c,lice : Da cum de te-at induratÙ De-asa iute ne-at Ian sc(51A si te trezesce

Si cu not ceva vorbesce: Macar dou6, tret cuvinte Ca sA. le tinemti In minte, CA de cAnd al adormita Mal multil nu mi te-at Cu not nimicü n'at vorbitA (2).

Dupä acestea, precum i dupä multe alte cuvinte, ce le adreséz6, ele mortuluI prourmézä, maI departe dicêndil : Mi &VA nu mg ausIT,

Ail nu vreT ca sa-mi rspunIT, Mi tare te-al mAniatt4 Ort imT esa multa supAratil ? (3).

In urma v6dêndil cá numaI de giaba tlü strigá, ca nu da niel unù semna de viétä, da incä sä le mal' si r6spunda, tnchee

:

De cAntatil ti-a0 mai cAnta, Dar mi-I friptä. inima

Si nu potil mai multa cA.nta mima mi-i friptA 'n mine, CA nu vgdil saeta In tine: Sufletelula

sburatil

Sus in certulA cela inaltil Si pe mine m'a lAsatii, M'a lAsatti sA pAtimescA

In lume sA m'osindesca, De-alii tal dord sä mg topescA (4)! In unele pArt1 ale TransilvanieT, precum buna-6r5, pe valea SamesuluT,

comuna Retéga se clice, in loca de a boa a gog), in altele msA, precum in comuna Orlata, a 911181.

Dict. de M5riòra Barbut5 din comuna Crasna.

i Bojinca, op. cit. p. 210; Lambriora, op. cit. p. 151; Burada, Inmorm. p. 81. Dict, de maica mea Rucsanda din Ilisesa VecjI

115

Saù a§a: Te-a1 canta ca clopotulti, Dar m6 dóre sufletulti; Te-a1 canta ca cetera, Dar m6 d6re mima Ca ml-e négra ca tina. and asT duce-o la f6ntana N'al sci inima-T orT tina. Cand asT duce-o la isvorti N'al sci inima-1 orT molt' (1).

In acelasI timpa, punêndu-§I fie-care pälmile la ochl, cautä,

cu cea mal mare luare de soma, ca sä, nu cad& niel o lacrimä, pe obrazulli mortuluI crelênda cä, lacrimele, carI arú cad6 pe dInsula, l'art" frige ca apa cea clocotit6re Ineca sufletulti nevinovatù (2).

Din acOstä causä se vede cá vine apoI i datina celorti maI multe bocit6re de a tiné In restimpula bociriI o näframä, la ochl. Cam la jum'étate de 6ra, dup5, ce s'ati väicaratil §i bocittt de-asupra mortulul i prin cask i anume and 'Incept' a se trage clopotele, ieú afar& i aice unele, tricunjurandtt casa de treI orI de jura lmprejurti, iar altele postandu-se

la fie-care coral alti easel, prindii a boa i mal tare, dandil prin acésta vecinilorti precum sätenI de scire despre nenorocirea ce s'a intêmplatil (3). In unele comune din Bucovina i maI alesti de prin mung In asemenea casuri se trImbita numal cu trImbip (4). Din districtula IslAs6uduluT, in Transilvania, com. de d-ia T. Simona, Cred. Rom. din Stupca, com. de Al. Buhl si a celor a din Crasna, com. de At. Germana. Com. de d-la V. Turturéna si G. Tomolagl, din Bolan, Mahala i alte sate din Bucovina. Burada, Inmorm. p. 9. aTrimbila este una soia de buciuma drepta flcuti din dege de brada i legatg cu cejá de mestécAna

116

In o séma de comune din Banata Insä, femeile, indata, ce móre cine-va, se sue pe unil atare locil mal lnaltti, 0 acolo apol incepil a plange §i a se vaeta cu durere patrunc,1k6re pentru celil repausatil (1).

Fie-care mortil se bocesce pretutindenI de trel orl pe qi In tustrele lilele, catil sta acesta In casa, §i anume: antaia 6r1 nemijlocitù dupä ce a repausatil §i s'a avzatil pe laita, lar dupa aceea regulatil diminka, la amialI 0 séra, 0 anume totil-deauna cand tragii clopotele. Mara' de acésta se

maI bocesce mortulil &And vine vre-o ruda sail prietina din altil satil, care nu se arkase pan& atundi, apoI a treia qi and i se aduce sicriula §i procesia, cand sosesce preotulil ca grit' iea 0 sa-lil duca, la mormIntti §i pe drumil paná ce ajungil la tinterimil 0 se pune In gròpä! (2). Bncit6rele, adicä femeile, respective fetele, cad numal acestea lndatinézä a boa pre cel mortI, sunt de regula rudeniile cele mal de aprópe sail maI departate ale repausatuluI, precum: mamele, sotiile, surorile, verele, cumnatele, finele

0 cumatrele, precum §i acelea ce ail statil in ére0 care legätura de amicitie cu mortulil. In prima linie Ins& vina totil-deauna mamele §i sotiile. Daca mortula nu are rude mal de aprépe versate in arta bociriI, carI sa-la bocésca, atuncI se naimescil femeI straine din satil, earl' 10 lacil o

M. Besana, stud. cit. publ. «Albina» an I, No. 58. Pretutindene in -Bucovina, Romania si Transilvania. Com, de d-niT Rom. Shutt, I. Georgescu si T. SimonCt. aCel moql se bocescd in cele treT dile de nòue orl, de trel orT pe fie-care di, si anume cand tragd clopotele : diminéta, la amiadI si la vecernie.» VedI Burada, Inmorm. p. 82. Lambriord, op. cit. p.. 152. aFemeile, rudenil repausatuluT, flit bocescil in deosebite restimpuri ale dileT: la resarituld, amia45.-4i si apusuld s6reluT, apoT ild mal bocescd si cand sosesce vre-o rudenie sad prietend ald repausatuluT, ce nu se ardtase filed, fiindd din alte sate dusti dupà nevoile vietil.»

117

meserie din acésta, i carI Ora adeväratult1 nume de bocitelre, pltinggtére sail si tdrn2iet6re (1).

In unele sate din Bucovina, precum In Vicovulti-de-sus, este datinà cand mére unù teciorti holteiìi ca sá se adune mal multe fete marl çi apoI douè eke douò sábocéscä pre celil moral i dupà ce sflrsescil cele douä dtntaI, incepü cele-lalte douä de pe urmä., i totil asa pe rêndil pana-lti

dual tngrépa. In alte sate, tottl din Bucovina, si maI alesti In cele de pe sub pélele muntiloril, este, din contra, datina de-a se pune

maI multe fete Intr'untl sira de'naintea case; si apoI, clätinandu-se cand linteo parte cand In alta, de-a boci téte de°data pe cela morta (2). In Munfit apusen ai Transilvaniel, daca celù mortti e unti june sari o fata mare, atund unele dintre fetele marI &Arita Com. de d-ld Av. MacoveTil, preotil in Badeutd, s't d-ld V. Turturénd, preotd in Vicovuld-de-sus: uNesciindd a boci vre o rud6, de a mortultit apoT se plAtesce alt6 fatá sad neva.st& din satd ca's6, bocésc6.9Burada, Inmorm. p. 83: «Cand mortuld nu are rude, de multe oil se nAlmescd asemenea femeT bocitdre.Bojinca, op. cit. p. 214-216: oPreftee sunt mal tOte femeile poporenilordromAnT, cele inrudite cu repausatulti, sad nesciindd ele bine a se cAnta, puna pe altele in loculd lord s6, cAnte laudele i vredniciile mortu10.»FrAncu,op. cit. p. 174: «Bocetele se cAntà de unele din ferneile inrudite cu mortuld.»V. Alecsandri, PoesiT pop. cit. p. 140: aBocitula e und obiceid, ce esistA la RomAnY de pe timpuld vechilord RomanT. Ca s't in epoca luT TraTanil se afl6, intre femel bocitáre, carile mergd de bocescd mortuld

pe la case si pomenescd cu und iond plAnggtord de t6te meritele lord.» Dim. Cantemird, Descrierea MoldoveT p. 149: «CeT mal avutl iT conducd femeT bocitére, earl cAnt6, mal multe versurT de dolid, ar6tAndd miseria s't va-

nitatea acesteY viett» Dr. At. M. Marienescu in «Familia» an. Vf.Pesta1870 p. 619: «Nu tota-deauna muerea se plAnge dupá blrbatd, ci in numele el o nemotenie amicA sad o femee plAtit6.» D. Stanescu, op. cit. p. 824: «Muma, sora,rudele sunt datóre insoti i a plAnge pe mort6 pAn6, la grGpg, lar dacan'are pe nimenea, und feld de femel, numite planget6re i maT des idol& iettfre, plAngd pe celd reposatd. PlangWrele, fie mull* surorT;rude sail de astddespletescd pèruld i merga In feld de profesiune, se imbrac6, in negru,

urma cortegiula» Com, de d-ld V. Turturénd.

118

de trel orl pe di la feréstra mortuldi : diminéta, la prânc,lil §i séra 0 de ale orl cântä. tot-deauna 10 despletescti p6rulti 0-1ti lasä s5, Marne pe spate (1). In Vicovulti-de-sus, In Todirescl, In Stupca, precum §i'n alte sate din Bucovina, cu deosebire ins5, la munte, mal esistä, Incà i acea datinä ca la fecIoriI holteI, la fetele cele marl, precum §i la o samä, dintre ceI mal Inaintag in virstä, mai vilest' la bacl §i ciobanI, sä se nalméscii, i trimbita0, cariI trImbitä diverse melodiI de jale de mal multe orl peste cálti §i In decursula noptil tot(' timpulii catil stä mortal. In cas5. (2).

In pä'rtile Criului albil i negru din Ungaria, In locti de a boci pe celti repausattl, se aquirä unti individti, care scie bine dice din fluerti, i acela apoI, a§ezandu-se la capulti repausatuluI, lncepe a dice dintr'una fluerti ciobänesca ale o melodie f6rte jalnicä (3).

Bocit6rele, nu numal cà plänga §i se tânguesca dupä cold repausatti, ci ele totil-odatä, Intonézä, cu unti glad' §i monotonti diferite poesil, carI In cele mal multe pärtI locuite de RomânI se numescti «bocete» sing. boceta, iar In unele pärtI ale TransilvanieI i Banatulul actintece de jale» i «cantan i de priveghia,» §i pe carI le Imbogatesca cu improvisatiI potrivite cu starea cea tristä, §i miserä, in care se aflä familia, cu caracterulti, virsta §i timpula in care facti InmormIntdrile. Din cand in când ele laudä, vredniciile, virtutile i faptele cele bune acute de celti repausatil in viéta sa, §i sunt atilta de iscusite In 1n0rarea laudelora acestora, cu aa prefacere sciti sä-0 arate durerea, Mattacà adese-orI faca pe ceI de fatä sä pläng5, (4). FrAncu, op. cit. p. 174. Com, de d-la V. Turturéna, I. Avrama i Erm. Ghiuttt. Com. de dal Ioanti PopovicI, inv6tAtoril.

Burada, Inmorm. pag. 82 qi 83 Bojinca, op. cit. p. 215;Francu, op.

119

Dad, repausatula e unit bärbata sail o muere inaintatä, In vêrstä, bocitórele se relgá ca sä, aibä, grijti de copiil eel micI ce aa muritti mal nainte de acesta, lar dacä,' a fosta insurata i lasä, In urmäri nevastä §i copil, atuncI jalea este

cu multa maI mare, de aceea ele strigä, §i se väicarézá de ce-I lasä, färä, de ajutora, färA protectie §i ce se vorti face

el singurl, ne-avênda cine ingriji de din01 0 a le aduce cele necesare spre sustinerea vietii. In scurta 4;listi fie-care bocit6rerostesce tota-deauna numai de acele bocete, earl se potrivescil cu etatea ç1 Itmprejura-

rile in earl se afla celú repausata. Si dacä, din tntêmplare, n'ar scì niel una bocetti, care s'ar potrivi mdcar in cAtva cu starea celuI repausatti, dad, nu-I cunosca de maI nainte viata, atunci, informându-se in timpulti din urmä despre acésta precum çi despre Imprejurärile in earl a repausata, improviséza bocete nou6 pe Gael le rostesca totù atata de bine ca 0 pre orl care alta boceta ce-la scia maI de nainte Numérula bocetelora cunoscute. bocitórelorti nóstre este f6rte mare 0 variata. Noi voma in§ira Salsa In capitolula de fat5. numaI o parte

micá dintre cele ce le-amtt pututa pan& acuma aduna, iar restula lla voma reproduce parte, unde va cere trebuinta, In capitolele urmAtére, parte ca adaustt la finea acestui studia. Voma incepe deci mal trial cu bocetele ce se adresézA adicä, fiintei care curmä firula vietiI fie-cgruI omit Una boceta din Bucovina, comuna Stupca, sunä a§a: Batà-te pustia meirte, N'ai fAcutti niel o dreptate, cit. p. 174.Lambriord, op. cit. p. 152: aBocetulil este und feld de antare jalflied i trAg5.natd impreunati cu plinsd; cuvintele ce le died sunt versuri, call se scid de ma! inainte, i sunt potrivite cu viata i starea, in care a testa repausatuld.»

120

C'aT mancatù frunla din fagl si-al despartitù pe cel dragT ; M'aï despartitd si pe mine Cu cine-am traitù mal bine ! CoborT, Winne, pe pamintù De veo;l1 mórtea ce-a f acutti,

C'a venitil pana. la pragù i-a luata ce mi-a fostù draga i-a venitù pan'la feréstra *i ne-a luatù mila n6strä L. (1).

Altulù din _Moldova, judetult1 Sucéva, comuna Mini : Bata-te pustia mérte, Cum estI tu far'de dreptate, Ca mi-al venal pana'n 01.0, mi-al luatù' mila t6ta, Si-aT venitù 'Ana In pragti i mi-aT luatù puiulù draga (2).

Alta"' din Transilvania, districtulil Nägudulul: Of! manca-te-ar foculti mórte, Cum mar facT si tu dreptate. Nu mergT, unde-mT estI rugata, Ci-aT venitÙ si nechemata ; Nu mergi, unde-mi estl pottita, Venit'at netrebuita!

Nu sciù, m6rte, ce gandesd De-alti meti némù HA pustieseT ?

Nu sea'', mòrte, ce-al ganditù De-ald met' némfl l'aT pustiitti?! Cum nu-T mórtea'n lume mare, Ea pe nime prietinù n'are, Niel pre eral, niel pre'mpgraV De taberT ineunjurat,I, Niel de noT de eestia-laltr. Dict. de llinca a MieluluT Caprd.

Mt. Mdriuca Nistord.

121

1116rtea cu. ceisa cosesce

*i. pre nime nu feresee, Nu se teme de voinicT Nu-1 mill de pruncT miel, De bgtrAnT nu-T ri*ne,

La eel tinerT incl vine. CasA mare pustiesce, SotÙ de sotti ilil despArtesce ! (I)

Dela m6rte trecti la viata omuluI si lid': Ce e omu'n astA lume ? PlAnge §i se 'nveselesce, Nu sat mórtea cAnd sosesce. Las1 pruncT §i las1 casà, CAnd it viata maT frum6s5, *i. se duce'n altA térA, De-acolo nu'nt6rce érA. (2).

Sfirsinda cu viéta omuldi se adresézA catre sufietula ac.estuia, spuindu-i: Sufletele ticAlése !

Gatti e lumea de frurnòsA, Tu te'ndurT §i ie§T din (5se! Sufletele ticAite I

V&A mértea cum te cuprinde ; Ce nu-tI mutI viata 'nainte ? (3)

De aid' Inainte fie-care bocesce pro celii mortil, dup5. cum 11 dictéza inima si anume: La unù momdga, care lasà pe sotia sa, singurà tocmaI când

II este maI grea de traitil In lume: Dragulti metl, Gospodarulg metí! Draga mea, Miluta mea. Com, de d-ld T. Simona. Com. de d-lil T. Simona. Din Igescl, district. Strojinetuld, diet. de Ilie ala luT Ondreia FrundA.

122

Da cum de te-ar induratil Si pe mine m'ar 16.satd Totn de °hint' si de nAcazil Si cu lacriinr pe °brazil? Dr ce sprijinil m'al lAsatti, Intl.'a cur saml m'ar datn.? Pietrelorn si lemnelorti, Negrilord, strAinilord?

Ed de-aouin cAnd oid sin', Cine m'e va milui? (1)

La unil beirbata, care lusil pa sotia sa asemenea singura toomal catid I-ar fi fosiù maI dragti si maI plAcutil de tr5,itil cu dinsulii In lume: Sotulti men, voiniculti men! Sotuld men, dorituld men! Dar de ce te-ar mAniatil Si pre mine m'ar läsatil? M'al läsatil singurA 'n lume FArA sotie si glume. Sotuld med m'ar 1nse1atil, CAnd de aier at plecatd,

Niel unn euvintd nu mi-al data. Dar spune-mr und cuvinteln SA mi-ln punt' la sufletelii, Si-ml mal spune sr-o vorbutA. SA ml-o pima la inimutA, Mi-al fostil-chiar ca sr-o mAicutA (2).

La una beirbata, care si-a läsatii. -Lanka sa nevastä Oduv5, cu mal mulV1 copil mititeI: Sotule, tu dragulli meti! Dará cum de te 'ndurasl De pe mine m6 liisasl Cu dragl oopilasir tel Si Cu dragr fiutir mer? Din Calafindesd, district. Siretla, diet. de Sofia Frb.ncu. Din Transilvania, comuna Secadate, com. de da. I. Georgescu.

123

R6gA-te de Dumnedeti

Ca sl trAesca barema SA-I scapa de necazula grea. 0, iubite soOla met', Cum M'aI lAsata tu la r6a! Ea norocula ram pierduta, De când nu te-am maI v6dutti. In pAminta l'am astupata, Cu jale ram ingropata. 0, iubite sotuld mea, Pentru bunula Dumnedeg! N'aï fäcuta atAta bine SA m6 chemr tu si pre mine; SA nu m6 lasT ganditóre,

DupA tine plânetóre ! De ce staI intre ferestI Cu mine de nu vorbescI? Da deschidell buzele SA-0 auda ea vorbele, C'al fosta dulce la viétA m'aI iubita cu dulcétA.

0, sotule, dragula mat! Tie dew' nu ti.-a plitcuta Ce mosie aI avuta?

Al ceruta una coparseti SA-tI trA6scA sotula r6a, FArA uï fArA ferestI

Cu mine sA nu verbescI, Cu min'sä nu te 'ntAlnescr! (1)

Altulil din Banatil, comitatulil Cara0 : Martine, Martine!

Martine, Martine!

Tinerela ca tine, LucrAtora ca tine, String6tord la bine, Dar'cum teindurasI De asa menselasi?!

Am vgduta ea bine CA mti lasT pe mine Cu puI micuteT prea prostAnd. CredI, V-a fi p6cata,

(1) Din Orastia in Transilvania, publ. pentru prima 611 in aObservatoriuldu an. III. Sibii0, 1880 No. 28.

124

Prea micI i-al lesatil

Si iat remasil la Mil,

Martine, Martine!

Mergr la Dumnedeti Si Santa-Marie Mil e se le fie,

Si mal sciT tu bine, Ce m'am ingrijita Pan'mi s'a urita Pe drumurT âmblenda, Banil chieltuinda La fermecetere Si descântet6re,

Defléca II-al afta, Si mi te-oia scula, Dar'm6rte-a venita Si te-a celuita Si m'a serecitti! Acum te-al ruga De m'al' asculta, Ca se facT una bine Chiar si pentru mine

*i puiutiI t'a

D6r' s'ora indura Si mi te-ora lasa Se. maT vinT a case

Se sedemü la masa, Cu pruncT se prendima Si sä ne vorbima Se-T casetorima. Martine, Martine!

Mal vino la mine PuiT de ti-T cresce, Cum sciT, perintesce, CA-sil pe uliciere

De Mine se mora, Remenü ne'mbrecatT, La gasde slugl begatI !

(1).

CA-sil pre prosteneT

Altuld din Macedonia, urbea Bitolia: Avdi vrutlu sotlu-a flieti

AudI Tubito, so0 ala mea!

Iu mi alesasT ? Iu mi demändasT, Fumelia cul alesasT; Sc615.4i musatlu caplu-a tea

Unde me las*,

Si nu ni fa aistu a Mil, Se-alai ficiorli fea, tata

Cu! me 'ncredintasT, CopiiI cul lesas!!

Redice-0 frumosula teti capa Si nu ne fe acesta Mil, SA lasT fecToril fare tata

Si mine nicochirate. Vintu laTu si vintu scret, Tine nu-ml alasI ca s'trec.

Si pe mine rara gospoderie. Venta negru si venta pustia

M'alesasT Pare umbre.'n pade. SiAl alesasT fumelia'n cale.

Me lesasT fara umbra in câmpie Si-mi lesasT copiiI pe drumü,

Tu nu me les* se treca,

(1) Din Banata, comitatula Carasa, comuna Domarla, publ. prima 6r5. de d-in Dr. AL M. Marienescu in a Familia o an. VI, Pesta, 1870. p 619.

125

Sórele si M-o arda PI6Ta si M-o bata; Cleile a chisalid ni dedesI, BunIli tuti hi le taliasl, Te adarasT, te armatusisl, Tu aká lume inchisist Ospetli nu li mutris1 i cu gura nu li grisT,

Sórele sa, mi-1 arda,

Ne asteptasT, ne pitrecusT,

N'asteptasI, ne petrecusl, Ce e foculf1 ce no fact*, TovarasT, fratele tn. aduna, Tóca si clopotuhl sunk T6t6. lumea ca sa se adune In mormintil 0*, mi te puna (1)

Ci e foclu, ci ni feces'', Talfa, frati tu aduna 'Mc& si cgmpan'asuna

Tuta lumea tra s'aduna Tru mormint sa iii ti punit.

Plaa sa mi-1 bata. Cheile miserief imT dadusT,

T6te bunurile mi le taiast, Te gatisT, te inarmasI, In alta. lume pornis1, (5spetil nu 1-aI bagatti in sama

*i cu gura nu le graisi,

La o nevastd tenerd, care a läsatil mal multi copil mititeI : Marióra, draga mea, Draga mea, Tubita mea! Cine mi te-o sfdtuitil De-asa ténér'ai pornitii,

Ténéra ca o mladita, Mândra ca o garof4a? *i cum de te-al induratit Copii1 de tI-aT lasattl,

MititeI si ne'nvétatI

i prin lume nepurtar CopilasiI tr-aI lasatti, DainteacuI sama I. al' datil : Lemnelorti off pIetriloril, Negrilorii, strainilora? i

el, când pi s'orti scula

«Mama» pe cine-oril striga,

Ca de astadl in colea Er mamuta n'oril avé ; (1) T. T. Burada, Cantece de miriologlif (bocete) adunate in Macedonia Fg publ. in «ConvorbirI literare« an. XVII. laq't 1883. p. 39.

126

Niel mamuta, niel milutä, Niel pe nime cu credintg.

Care cum mi s'a scula Totil pe din§iT 1-a mustra, I-a mustra §i judeca, ST-atuncl uncle te-ord cerca, D6emAmutA §i-aril afla, S'aibh cine-i mAngAia Si de strainT apOra ? (1)

Altulii din Macedonia, comuna Magarova: Hilia mea, vruta mea! Ti mAritaT, ti petrecuT,

Cu doril mare ti asceptaT, Nicuchira fii ti facuT DoI afil nicl nu umplur.

Ne crescuta, ne disñerdata, TI-ala1a0 paea nepurtatä. Tru sóte nicA ne e§ita Si 'Ilea ne hArsitä, Sevdaea prota, haraua prota ! Cu cuscrimea ne-vidutä Nemisticata necunoscutA,

$i nica ne urdinatl. Laja de mine ti marital, Ti viduI ti harisii Va s' veal mänl sotlu cu altti Si mine armän amaritä.

FiIca mea, iubita mea ! Te marital, te trimeseT, Cu donl mare te a§teptaT, Gospodinä te fäcuT.

DoT anI incl nu implini§I, Necrescutä, nedesmierclatä, ItI lasa§I zestrea nepurtatä Cu seitele Inca neamestecata Si Inca nealintatA. AntAia iubire, AntAia bucurie Cu cuscrimea nev&,luta, Nemestecatä, necunoscutA .., i Inca nedata'n lume. Sermana de mine te m'äritaT, Te v6dul, te alintaT. Am sä v Mil maul barbatulil cu alta

Si al remanil tota amanita! (2)

La o veduvd tenerel, care a läsatil und pruncil orfana in grija frateluI el locuitorti in all& comuna departata : Din Bucovina, satuld Crasna, districtuld Strojinep, dict. de Mdri6ra BArbutd.

Burada, Cintece de miriologhT, publ. In «ConvorbirT lit.» an. XVI, Tal 1883, p. 491.

127

DragA sort', mórtA cu doril,

Dupl dulce fr4iorii, CA-I deParte'n strinitate

Si n'a pututil primi carte. Dar and cartea mr-a primal Eli'', sorl, s'o §i grAbita *i la tine mi-o venitil. Sc616, sorl, de vaslI bine Cum qedemd tot"' lângl tine, Cum §edemd, ne vgetAmd,

C'acu0 nu te mal vedemii. Sc61A, sorA, te trezesce Si luT nenea tu vorbesce,

Cum pe George sl-l. grij6scA Si cum O. mi-li ocrotéscA. Ti-a fi, sorA, §i pgcatil, CA prea mica tu l'ai. lAsatti, Micutelti §i prostAnelù',

Cum §I-o %in6 casa elti, Singurelti §i prostAnelti ?

(1.)

La o fatet maritata: Draga mamil gospodinA !

Ti-att venitti némurile De prin t6te satele, Si ele te-ortt Intreba : Cum V-aT plivittt grAdina ? Da grAdina fi-a1 plivittt

Cu spatele la pämintil, Cu fa0 la e6sAritil. Draga mamil gospodinA ! CAme§uTca-tT s'a negri,

La milmuca s'o trimetr Din funduld pAmintuluT Pe §ueruIti. vAntulul (1) Din Banata, dict. de Maria Mauch', care l'a cantata suroriT sale Ana, §i com. de ci-io. los. oiaria, invatatora In Domana.

128 -i mamuca %T-a sp61a-o,

Niel in apa de isvorti, NicT in spume de soponti, NumaT in lacrimI de °ma; Si-oTÙ usca-o'n gandurele

Si mr-oIti strange-o paturele ST-oiti cata la prund cu jele. Da prunciT c'ord intreba

Pre tatuculd lorti asa: «Unde-a remasti marnuca ?»

«A remasù la bunica» (1)!

La unii tate: Tata! uncle te-aT mutatti,

Si pe nol cum ne-aI lasatti? Scòla-mi-te, tata, sc61A,

Ca V-a fi destuld de-a sail! Sc616-te si-mT esT Mara

Si te primbla prin ograda SI crésca mandra otava, Sa b.mble copia t61, Ca T-aT lasatù mititeT (2) !

Iar541 la unil tata: Tatucuta, tata UT! Cum de te-al dust' dela noT, Si nu te'ntorcT inapol, De cand DumnIa-ta te-al dusil TreT nor'' in Oda mI-am pusfi, Florile ati infloritii, DumnIa-ta n'aT maT venitti.

Da sa-ml trimetT o scrisére, Din Bucovina, satuld Calafindesel, district. SiretuluT, diet. de Catrina Ftacolta.

Din Bucovina, satulU Crastia, diet. de M. BilrbutA.

129

Ca sä-tI del si Dumi-tale O'nfloritA mfindrA fl6re,

Prin fluerula vêntulul, Prin plaTulil v6sduhuluT (1).

Altula din Transilvania, districtulti Nagudulul: Dragulti metí tAtucule !

Eil te cunoscti pe sprincene CA lesT copiiT cu jele;

Te cunoscil pe ochisorT, CA lesT copiil cu dora, CAcT copiiT far6. tatA

Nu'ncapll niel in lumea largl, *i bgetil fArA mamA

Nu-sq luati niel intr'o samA, Copia fár'de pArintT

La toff 6meni-sti uritl... PrimAvara va veni, TotT plugariT vorti esi

NumaT tu vel putreli (2).

La o mama, din Transilvania: Marca mea! un'te-aT gAtatil? k5i tu pre noT ne-al lAsatti

NumaT in haTne de val* OrT te ducT in altA. tara, C'aceea e OrA bunA, TrAescii copiT ara mumA, BArbatiT Pa'r'de feme1,

StândA ca nisce AngereT. MaicA, mArculita mea!

Acum cin'm'a mal cAta, and m'al lAsatÙ Dumn6-ta (3). Din Badeutd, com, de d-ld Av. MacoveIu. Com. de d-la T. Simont. Din Secadate, com, de d-ld I. Georgescu. Zariana, Inmorm.la llaman!.

9

130

Altulil din Istria : Mama mea, ce va fi de mire, Cire va mie da Ore, Cotro void mere? Vechr (1) n'am niel ur (2) in lume, Cire va mire acmice (3) cavta ? Cotro vo lo cu mire obgrni? (4) Io stun finitg el n'am tire, Nigder (5) nu te vol vede, Sirotita (6) ro, ce va fi de mire, Cire me-ar pute juta! (7)

La unii fedora holtda, din Bucovina, satula Crasna: Dragu1t1 metí N.!

Cum de mi te-al induratti Si pe tatuVar 16satti ?

Da de ce n'ar asteptattl Sotie sA-ti fi luata.

Te-al pornitil la cununie Si nu V-ar gäsitil sotie. Cu flòre te-o insemnatil, Sotie nu tr-al luatti. Florecic'a putredi Mirésa V-a'mb5trâni. Sc61A-te si te trezesce

Si cu gurita grgesce Si ne spune veunti cuvintù Dela némurr din pgmintti, Spune-ne mAcarti ce-va :

Vech1=--maI multA.

Ur=unu15. Qcmice=acum. ObArni.--indrepta.

Nigder=de acum inainte. Sirotita=sermana. T. T. Burada, 0 ca15torie in satele rom3,nescI din Istria, pub!. in «Tribuna» an. VIII. SibiiA 1891. No. 168.

131

Ti-I bine-acolo orl ba? Se611-mi-te, nu te da,

Si te uitá pe feréstra CA-Si vine-o carte domnésea,

Preotulti sa tl-o cetéseA, Din casA sa te pornésea. Mamuta de-unde-a ven'; Da ea cu cine-a grai, CA holteIa§n-a putredi.

Diminéta s'a scula, Da ea pe cine-a striga ? Prin t6te coturile-a cata De urma nu tl-a maT da (1).

Altuld din Macedonia, comuna Magarova Hiliul-a Met, ci ni fece§I !

Fiulü meil, ce ne facuO!

Ce fece§1, ci ne-adara§1?

Ce facu§1, ce mi-al dresil ? Cu cununa. 'n capil fugi§T, Far'de altulti m6 lasa§f, Casa mea ml-o inchise§l, Pecete mare tu-ml puse§I, Cu catrana ml-o inegri§T, U§a cu cheia mi-o inchise§I, Ospetil mi-1 opri§1 de-a veni, Bucuriile mi le pierduqr, Amorurile nu le trecu§l, Ginere nu porni§T,

Cu coruna in cap fugi§l, Far'de altu me-alAsa§L,

Casa mea ni inclise§l, Vula late NI u baga§1, Cu catrane fii u lai§T, Uqa cu cleia fui u inclise§T, Ospetli ni li tAlia§T,

Hareile fu le chiru§l, SivdAile nu le trecu§I, Ginere nu inchisi§I,

Ne la nun, ne la färtat, Ne cuscri amisticat Ci si-ni lac i eu laja, SingurA ca cueuveaoa ? Vgrna cale nu-alasa§l, Pe-a cut gule inT-arunca§T,

Farl frate, Para N'avur tihe s-ni hag flora, (1) Diet. de Mfiriera 135.rbula.

Niel la na§n, niel la fartatil, NicI cu cuscri amestecatil. Ce se facn i où sermana SingurA ca cucuveaua? Niel o cale nu lasa§T, Pe-a cul spinare m'arunca§T, Fara frate, farA sera, N'avuI norocil sA-mi leg nora.

-

132

Ci sa-Ai fac, hiliu, fail tine, Ca fi te dusesT de la mine. Ajutati-!i a mele srfge vol cusurine t6te, Mang de mana s'ne-acaOm Praglu s' tréca s' nu-1 alasäm. Ci e liliea, ci pitrecem ? Di calle cum né fecem !

Ce BA fact', fiule, flit tine, CA mi te dusesT de la mine. Ajutati-ml s6tele mole Si vol veris6re t6te, Mana de mana sa ne apucamti Pragulil O. trécä sa nu-hi lastimg. Ce e flérea ce trimitemd? Cum ne-am hotaritil !

Puglili-a veraleT, ci-si bat,

Paserile veriT ce-sT canta,

Si canta bilbili la cap. Tuta lumea se-harisesce.

Si canta privighitorile la capti 'Ma lumea se bucura. Pe mine m6rtea me jelesce ! Pamintulii totil se deschide, Fiulii mea in parnintil se'nchide, In Valachia mi-al alergatil, De furtuna im! scapasT Si in casa imI venisT, Numal de m6rte nu fugisl. (1)

Mine mértea mi jelesce !

Loclu tut el se desclide, Hiliul a-Aieu tu loc se-inclide, Pit Vlachie ni alagasT, Di furtuna, rii-ascapasT Si in casa MT vinisT,

Masi di m6rte nu fugisl.

La unil kolteiap,i, din Bucovina, satula Crasna : Dragulil mamil holteiasil, Scumpulil mamil angerasil, Da cum de te-a1 induratil, Pe mamuta de-a! lasatil ? Da cuT mi te-al potrivitil Fratioril de-aT urita? Ian sc61a-te, holteiasil, Drag-ult.' mamii ficiorasti,

Si deschide-g ochisoril Si si-I vedé fratioriT Cum T-aT lasatil brudiorT, BrudiorT si strainiorT I (2)

La o fata, din Bucovina, satula Crasna : Draga mamil, fiica mamiT, Draga mamiT, scumpa mama! Burada, Cantice de miriologhil, pub!. in aConvorbirI lit.0 an. XVII. p. 37. Dict. de M. BArbutà.

133

EA am g&nditg cl tu mie Mi-1 face o veselie, DarA tu mi-al fAcutg mare

Si avaml supgrare. NAfriimuta cea de mire Ti-oril lega-o la psaltire, NAframa cea de ná.'na§g

Tl-org pune-o la prapura§ii. PrimAvara c'a veni, Florile ti-oril inflori, Dumnia-ta nu le-I plivi, Niel plivi §i niel privi, CA'n pArnintti II putredi ! (1)

Altulti din Macedonia, comuna Tarnova: MA tu ilichie muri§T, 'NvéstA nu te fege§I, Cu cuscri nu ti amesteca0, Gione tine nu-fiT lua0.

FatA in vérstA muriO, NevastA nu te ficu§T, Cu cuscri nu te-amestecaql June tu nu-ml lua§T.

Tu locfi di gione morminta WI del, In locg de june morminta 41 dad

Si colagl di cérl la capu-g stag. Si cblad de cérl la capg 4I stag, Vream sl fii ti scot din casA, Voiamg sl mi te scotg din casA, 'NvéstA cu teliurile pri fatA Si tora armase§i fétA, Tu locti ingropatA.

NevastA cu petéll pe fatti Si acum remAse§1 fatA In pArnintg ingropatA (2).

Altulg din Istria : Brizna (3) me filia CA a§a tinera (4) murit, Tujna (5) sirota io dupA tire, BetArl (6) ce void face, Diet de M. BArbutA. Burada, Cantice de miriologhil, publ. in Convorbirt lit an. XVI. p. 490.

Brizna=intristad. Tinera=tén6r6.. Tujna=umilitS. BetArg=b6trAnd.

134

CA nu te voill vechT vede. Io sAm sirota

N'am nicT ur in lume Neco Domnul.

Nu va ma cire purta apA ; Ce voiti acmu face, Cire me-ar juta! (1)

La unil eopdit de tia, din Bucovina. satuld Mdnästirea Homorulul : Dragulii mamiI Angerastl!

Da cum de mi te 'nduras1 tituca ml-o läsasT? Mama tip. cuT a da Pe cine l'a desmierdA ? Draga mamiT floricicA AT sburatù ca-o rindunicA...

Ell, in 'oat de botejune, TI-oiù face ingropAciune. N'al trAita sA fiT voinicti,

Te-a luatti m6rtea de midi, N'aT trAiti1 sl te facT mare, Te-a luatti din scAldAt6re. ColaciT ceT de nAnasT

Ti i-oiti da peste WW1, ColaciT de cununie Ti T-oiii da la liturghie, NifrAmile frumusele De cumnatT si cumnAtele

Le-0V' pune la prapurele .... La -crud si la fAnArele .... Milostenia ce-o facT

SA fie pentru säracl! (2) (I) Burada, 0 aletorie in satele rominescI din Istria, publ. in «Tribuna» an. VIII. No. 168. (2) Com, de da George Avramil, inv6t6tor4.

135

Altula din Transilvania, comuna Secadate: Puiula met' flóre de verá, Du-te dar si vinA érA; Nu mA lAsa supAratä.

*i de dora nemângaiatà.'! (1)

Altulii din Macedonia, comuna Nijiopole : Ficiuric (2) marata (3), Di cueend fapt, Di-una parte WI fecesI, CA curênda Ai ti dusesl, De-altà parte fAcusl ghine, CA scapasT de multe chine

i de multe lae chine, (4) Ce-sl trage aestA lume (5).

In acele 041', unde este datinä. de a boci doue boci'Ore de-odatä, de multe orI una dintre dInsele tntrébà bocinda pre cela morta, iarb,' ceea-lalta r6spunde In numele ace-

stula, dupre- cum prea bine se póte vedé acésta §i. din urmätorulil boceta din Bucovina: VasilicA, feciora mare! Amu-I nunta Dumi-tale, Sc616.-te nu sta scArbita, CA nuntasil V-ati sosita!

Da ea cum mil voila scula, Dad. m6rte-amarnica Tare m'o mal otrAvita La pAminta m'o °born, Sc615-te, Vasile, sc61A *i TesI din casA. afarA,

Com. de d-in 1. Georgescu, InvdtAtord. Ficiuric = ficlorasd. Maratd -,. sermand. Lae =.-- negre.

Burada, Cantece de miriologhiI, publ. in «ConvorbirI lit.» an. XVI. p. 489,

136

*i vAtAjelil III alege C'o venitti vr'o dol-spre-dece, Sco1A-te si ni-1 vorbi, VAtAjela cine tl-a fi? NAfrAmuta

Cu crucita! Da druscutA cin 11-a fi ! NAfr6rnuta

Cu cofita! Da cine te-a cununa ? Popa cu cAdeln4a! *i-6re cine te-a hod ? GrAdina cu florile,

Casa cu surorile !

Da mAmuta ce-Y-a face ? Ia mI-a sedé la pAmintil SA n'o-ajungA Mai de vêntd, CA de când eA am muritd Ea nemicl n'a grAita ! . . . Da mAmut5. cin' V-a fi ? M'oiq ruga la Santa-MArie Ea mgmucA ca sA-ml fie!

Fa0 all ca spume, Sprâncene negre ca mura, Cine ti le-a sgruta ? PAmintulti cu rugina ! De-asI puté, eti m'asl rugare La pAmintil asa de tare SA nu te'ncépA din fatA, SA te'ncépA dintre spete

C'acolo nu se prea vede !

(1)

. .

Cele mal multe bocit6re, si maI alesil acelea earl nu din prefacere, ci din t6t5, inima plangti si se tânguescil dupA cell"' mortt, flindu-le jele dupti, dinsulti, cand ail bocitil unti (1) Dict. de Anita Haramidl, Romancl din satul0 Putna de langa miniatirea cu acesta nume.

137

timpti mal indelungatù si acuma numal sunt In stare nicl a plânge niel a bod, lneheIe bocetele lorti mal tot-diauna cu urmältórele versurI: EA cu dragii te-al mal cânta, Demi-1 friptl inima Si nu te mal potA cânta!

In fine merit& a fi amintit5, si aceea ca fie-care °mil, care n'a avutil cine s6-111 caute In bóla sa, care n'a tostil m6.rturisitù si tmphrtAsitti cu sfintele taine tnainte de co sI-a data sufletula, si mal cu sémä acela, care n'are niel rude niel prietene earl s5,-lil boeése5,, e fórte compatimitil si conside-

ratil nu numal de celti mat netericita °mil de pe fata IAmintulul, ci tot odatA si ea urgisita de DumneçIeti. De aice vine apoI si blast6mula cela mal mare: uset dea Dumnedeg set n'ai pe nime set te bocésed (1).»

Acéstá credinta fórte lätitä, la poporulil românti se VA° cun6sce Ind, si din urmatórele versurl, pe earl le se6tema dintio doIna din ptirtile de sus ale MoldoveI: FrunciA verde trer ghicíce, Lasg-m6 bAdica 'n pace,

Ca eii dragoste n'oiti face Cu omu, care nu-ml place, Ca pe celti ce ml-o plAcutÙ

S'o dull si nu l'am v6dutti; and ièrele a sfintitti Morminfelulii l'a'nghifitri Necettata, ne'mpeirtcyitzl, De nimene nejelita (2).

Drepta aceea RomâniI de pretutindene ail cea mal mare grip, ea nime sà, nu se 'ngrópe f6rA s6 fie bocitti, tinênda Ve41 despre acésta si Burada, Inmorm. p. 83-84. N. A. Bogdand, Literatura popularft, culegerl din susul0 MoldoveI, publ. in aGazeta slténultgo an. V. Rimniculd-sAratil 1888, No. 10, p. 166.

138

acésta de una f6rte mare pècatil i dad, mortula n'are rude çi amice, car'i sh-la bocésca, dad, e cu totula strAina, atuncI se näImesca anume bocit6re ea sa-la bocésca, carora li se da apol, drepta plat& pentru acésta, haine i alte lucruei de ale mortuldi, saù cate o pareche de altite, cate o naframd frum6sA, cate unù tergarti, luminärT, colad, niel &And ins& bani (1). Ne aflandu-se nime, care s'A le näiméscA §i platéscl, atuncI

adese ori se gAsesca femel, earl de mila, ca s5, nu trécd cine-va nebocitil. §i pentru ca sa se Implinésa obicelulti, se puna de bocesca 6menI strAinl pre earl niel nu I-ail cunoscuta ma): nainte de m6rte (2). Bocirea, despre care am vorbita pan& aice, e usitatà nu numal la poporula romana, ci ea esistä, mai multa saú mal.

pupa 0 la alte pop6re atata

din anticitate cata

§i

din

timpula de fat*/

La Evra buna éra gäsimil In cartea numerilora (3) ch.; in timpa de .trel-dedi de dile s'a plansil asupra corpuldi lul Aronti. In aceea0 carte (4) vedema ea' poporula lui a plansa pre MoIsi In timpa de trei-decI de dile. In ParalipomenI (5) gasima asemenea c5, pre Iosiasa l'a plansa Iudea i tota Ierusalimula. Cate odat5. la Byrd, cand nu se gdsla cine sa bocéscA pre moral, se cäutaa femeI, earl se nAImlail pentru acesta scopa. In plangerile lui Ieremia (6) gAsimil: uPqa grAesce Iehova, Domnula puterilora, Gaut* §i chIematI plang6t6rele

ca sä. via.» Com, de d-la V. Turturéna, rada, Inmorm. p. 83. Lambriord, op. cit. p. 162. Cap. XX. V. 29 Cap. XXIV. v. 9 (6) Cap. XXXV. v. 24, (6) Cap. IX. v. 16.

i

al(1 Romani din Bucovina; Vecll i Bu-

139

Asemenea gäsima In Amosa ( 1 ) : upentru acésta, Iehova

Dumneleula otirilorù, DomnuluI lice asa: plângere In bite pärtile, si in bite &dile vora çlice van val! si Nrora striga pe plugarl hi plângere si pe deprinsiI plângatorI la plângere.» Grecii tncá ayear' asemenea lamentatiunl saa bocete si se numiati trine (4fIvoc). .Romanii numlaa aceste lamentatiuni neniae (2), prin cari

se jeliaa i in acelasI timpa se láudaa faptele defunctului. Festus ne spune cá. uNenia este una' versa ce se canta din flauta la Inmormtntare pentru lauda mortului (3)». Cicerone lice: «Se faca In publica laudele 6menilora ilustri, si ele vora fi tnsolite de cântece de flauta, aceea ce se chiamä, «neniae» , nume pe care si Greca' tla daa la cantecele funebre (4).» CuvIntula N enia se derivá dela leita Nenia, care presida

aceste soIurI de lamentatiunt Ea avea una templu dará de zidurile RomeI apripe de peIrta viminalá, si se invoca lndatá

ce bolnavula tntra In agonia mortiI. Aceste uneniaen (5) se tntonaa de caträ, femeI anume plátite, dura care era obiceIula de a se trimite Indatä, ce cine-va

Isl dädea sufletula, i care dupá, ce veniaa, asezându-se la usa casei mortuluI, acolo fiinda informate de cátrá servitorI despre tmprejurärile vietil acestuia, improvisaa laude si bo(1). Cap. V. v. 16.

Horatiu. Carmen. lib. II. Od. I. v. 38 sl Od. XX. v. 21. Festi de significatione verborum, emendata a adnotata a Carol Odofredo Muellero Lipsiae. MDCCC XXXIX p. 161: aNenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiara» (4)Delegibus lib. H. 24: aHonoratorum virorum laudes in conciones memorant

atque etiam ad cantus, ad tibicem prosequuntur, qui nomen nenia quo vocabulo etiam graeci cantus lugubres nominant.» (6) Cuvintuld eneniae» s'a pastrata pana si astaxIT in gura poporuluT romana ; bocitérele nóstre la sfarsitula bocetelora lora, întonéz i acum cuvintula nenol neno! neno ! Vecji Burada, Inmorm. p. 82-83, si Bojinca, op. cit. Nota dela p. 214.

140

cete pentru mortti (1). Ele incepeail neniae, adica bocetele lortí, mai intai, ca i Româncele n6stre de astali, cu strigarea la urechia mortuldf, strigandu-lil una dupa alta de trel p5,n5. la patru orl dup5, (Alta pe nume, si daca nu se mai putea observa nici una semnil de viéta c,liceail: conciamatum est, s'a strigata, adica totula s'a mântuitti (2). Asa gasimti la Lucanil: eAstil-felil o casa cand intálas1 data mórtea lovesce in ea, rema'ne in t'acere, pe cand corpulü nu este strigatti (3) . . Apoi in Oviditi: spune celti de pe urma r6masti bunii pe care pite abia l'a auitù cu urechile, apoi s'a dusil iara's1 inapol (4).0

Dupa ce rail strigatil i bocitù acas5, mergeail cu convoiula funebru plângênd i vaicarandu-se, ca si bocit6rele nóstre, hindú Intovärasite de sunetula celti lugubru alú flautelora de ingropare (funebres tibiae) (5), carI se ;lice erati facute din osa' de Mavus (vulturil), de unde se numiaù

J'aviene.

Una din femeile bocitére mergea tnaintea d'actea tonulfi, cu care trebuia s'A se Incépa plansula i bocetele, si se numia «praefica» dela cuvIntulii apraefarip fiinda-ca ea cea dintal trebuia s'A planga. Burada, Inmorm. p. 75 77. Burada, Inmorm. p. 81. Bojinca, op. cit. p. 209. bina» an. I, No. b5. Lib. II. v. 22:

M. Besana, in «Al-

Sic funere primo Attonitae tacuere domus quum corpora nondum Conclamata jacent. Metamorph. lib. X. v. 62. Supremumque vale, quod jam vix auribus ille Acciperit, dixit, revolutaque rursus eodem est. Festus ne spune: aFunebres tibiae dicuntur cum quibus in funere caniturp=aflautele funebre se numesca acelea cu carl se cantà la inmormintare.»

141

Festus, vorbinda despre aceste femel, gice uPreficele se numescil femeile nähnite pentru a plAnge pe morg, carT limpunti celorti-lalte modula cum sa plangä, ca §i and ele singure aril fi cele mal intál (1).» Lucilius, vorbinda despre Nonius, ne spune asemenea : «carI prefice tocmite cu platä, planga la Ingroparea altora (2).» ApoT. T'acata. çlice : uPentru aducere aminte de virtute compuse cantece, vorbe de laudá §i lacrimI i lucrufi, cari imitéz5, durerea (3).» In fine Chéruel le caracteriséza eFemeile, carI se

tocmIail ca bocit6re la prohodurile celorü bogatI. Ele se duceail Inaintea mortuluI, fácèndil totil felula de semne batätelre la ochI de o durere cumplita, cu capulü golù, cu p6rula despletitù, väetandu-se cu sgomotti, cantandti vre canteca trista salí laudele mortului (4).»

ate oda% nu numaï cele raimite, ci §i cele-lalte temeI, cari plangeail, se numiail upraeficae.» Bocetele preficeloril consistati In actiune §i in anteco. Lucilius ne arata acésta In versurile urmätelre : uPreficele la inmorm'intä,ri ti smulgú p6rula §i se válcár6z.5, férte (5).» In aceste versurI vedemti cele doue p'árt'l ale me§te§ugulul de a plange ; «capillos scindunt» (smulgtt p6rulti), acésta oPraeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae, quae dant coeteris modum plangendi. quasi in hoc ipsum praefectae.o Mercede quae Conductae fient alieno in funere Praeficae. Anal. III. 6. ameditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes et lacrimas vel doloris imitamenta.» Dictonaire des antiquités Romaines et Grecques, p. 607: oFemmes que l'on louait comme pleureuses aux convois des riches. Elles précédaient le corps, donnant toute espéce de signes apparents d'une violante douleur, la t6te nue échevelées, sanglotant, chantant quelque hymne funèbre Ou les louanges du mort.» In funere praeficae Multo et capillos scindunt et clamant magis.

142

este actiunea si «clamant magis»

(se vgicarézA f6rte) este

cânteculil pro care ilii acomodail la versurile lugubre numite neniae.

Preficele in timpil ce bode erail tmbräcate in vestminte negre.

La Gala din Scotia de sus, In Corsica, In Italia, §i'n alte a maI partI ale EuropeI, precum si In Orientil, a fostil §.1

r6masil Ina, obiceiulil, ca indatà ce cine-va melre sà, se string& femeile bètrâne, plang6t6re de meserie, tmprejurulil mortuldf si s5, Incépä a se boci smu1endu-s1 p6rulil si intonânda cantece funebre, earl obicInuitil cuprindil si laude pentru mortii.

.Aceste cantece se numescil In Corsica «voceri», in Neapoli alamentin sail utribolin, In Sardinia «attitidos,» In Bearn aainrotz, In Grecia umiriologha.» Vemeile, carI intonézá aceste cantece In Italia se numescil avoceratricen (bocitóre) (1). (1} Burada, Inmormirit. p. 77-80.

143

X.

'LA MORT!). Cum ati prinsil clopotele a trage §i bocit6rele a boci, nu

numal némurile cele =I de aprépe, earl' pana atuncl nu sciuse nimicil despre trista tntèmplare, ci §i amiciI, cunoscutil, ba pan& chiar §i. strainiI atatil ceI din veciratate can §i ceIa-laltI, cart ail cunoscutil .cattl de putinil pe Gehl repausatil Incepil a se aduna din tòte partile la casa acestuia ca sd-lil mal vada tnc5. °data tnainte de tnmormtntare §i sa-§1 iea rémasil bunil dela dinsulil, iara de cum-va aft

fostil manio0 sail certatl O. se rége ca sa-1 ierte. Cel ce-lil cercetézä, mal alesil Insá barbatiI i femeile, adica cei casatoritl, voindil all arka dragostea creOinfisca. cdtra dinsulil, fie avuti ori grmanl, niel and nu se pornescil cu mane, g615.' de-a casa, ci fie-care; fail deosebire, ¡ea.

§i ate o lumina de cérá ga1b6na cu dInsultt. Ajungêndti la starea locultg, fie-care not' sositil infra tu °data, unde se ea' mortal, saruta icema sail crucea de pe pIeptulil acestuia, lar daca repausatulli a fosfil onull betranil ti säruta §i mana, aprinde §i lipesce apoI lumina adusá de sfepiculil dela capula mortulul, de sicriti orI de

144 ---

paretiI caseI, sat o pune neaprinsä pe iconita mortulul. UniI mal punt pe icónä si cate unt bant (1). In timpurile vechI, barbatiI, carl se duceat la casa mortuluI, descoperindull capult aruncat cate o moneta Inteunt vast ce sta apr6pe de mortil, pe care 11t atingeat cu mana licênda: Dunineleli s-ha ierte! (2). Cu privire la luminele, dintre carI cele mal curate çi mal' frum6se, ce at rèmast nearse, se aprindt nelptea la priveghir4 §i a treia çlí la prohocl4, Romanil din unele pärtI ale Prii-Románescl Greda' cä, maI multe suflete se strangt 1mprejurult mortuluI privesct, atatt pe acesta cata si pe ceI ce dual de aprindt cate o lumlnare mortuluI, i apoI acele suflete multtimesct pers6nelort carl at adust luminele (3).

Iar banii, ce se punt pe iconitá cu cariI ceI de casä, cumpérá, mai pe urma rachit sat alta b6uturá, ca sá o dea celort ce cercetéza mortult de sufletult acestuia, sat 1I impartil cand se duce mortult la grepä pe la r6spantiI pe la poduri pintre copiI si gracI, saü, flindú mortult férte s6rmant, acopert chieltuelele 1nmormintaril cu dInsiI, sunt menip mortului, cá s5, aibä cu ce pläti varnile din lumea ceea-laltä, (4).

Dupä ce ati aprinst lumina se dat la o parte, se uitä, o bucata bung la mortil i punêndu-s1 apol mana la gursá, clatina din capt, oftéza ic,lict: aDuninecka. scr-la ierte! sat: «priInesce-111 D6mne intru imgrafia ceruluf (5)».

In unele sate atatt din Bucovina cata si din Moldova §i (11 Pretutindene usitata in Bucovinct i Moldova ; Ve41 i Burada, Inmorm. p. 17 18 i Lambriora. op. cit. p. 152. Burada. Inmorm, p. 13 Ionéna, op. cit. p. 36 36. Com. de d-la V. Turturéna, preota, i MAriuca Nistord, Romina din MAlinl, Moldova.

(o) In Bucovina ei Moldova, vecll Lambriora, op. cit. p. 162.

145

mal alesil la munte, precum in Fundulti-Moldove §i Mälinl pe länga lumina §i banI, mal aducù o sama Inca qi brat*, tamale §i §ervete, cele d'IntaI, daca mortula e Bel.sa fie de ajutorti la prasnicit, iar §ervetele ca sa se puie la procesie (1). Dupa acésta daca celil ce a venita la morai 'nu e on totula strainil se duce §i la coi de casä ca sa-I manee, Dandil ochiI cu ceI din cask de asta dat'ä, nu le (lice «band dimine'fan , «band Om» sail ((band saran, ca de alt'ä data, ci tristü i tacutil apropiindu-se de dinOi lncepe a-I mangaia §i a le spune mulle

de tòte ca 0, nu se supere, cad se vede cä ap a fostil dela Dumnec,leil rénduitii, a§a a trebuitil sä, se intêmple.

De se Intèmplä O. fie maI multi ini adunatl tri casa vorbescil tntre clin§il cate ceva din viéta repausatuluI: ce °mil a fostil, cum a fostù §i ce bine a facutil catil a traiti1 etc., aid e a§a ilicAnda primula tribunalii tribunalulil pämtntescii dupa m6rte (2). Dacá a fostii unù sufletil alu luI DumneleCt bung, bländil, Induratil, nime vorbesce de WI, ci tea numaI de bine ; lar dad, a fostil unti omù ca ne6meniI sail chiar unù fac6toril de rele, atuncl mal de graba 116 compätimescil de-

al

condamne sag s5,-16 blasteme.

Atka datina §i purtarea dela mortil a Româniloril, egg judecata lorú asupra mortiloril, a carorii viéta n'a fostù una tocmai dintre cele mal bune l esemplare, se p6te vedé §i cun6sce mal bine din frum6sa poesie a multil regretatulul nostru poetil V. Alecsandri, Intitulata a Groom ), pe care o reproducemil aice In Intregil cuprinsulii el: Com. de Const. Merchesd i dict. de M. Nistora. Ioara Nitu Macavel, Datinele pop. rom, la inmorinintArl, dare de sém6 publ. in a Amicula familieTu an. VI, Gherla 1882, p. 94.Lambriora, op. cit. p. 162. Nariand, Inmorm. la Boman!.

146

Galb8nÙ .ca fdclia de galbëna cérA, Ce aprepe-1 ardea,

Pe-o scAndurl vechle aruncatil De somnuld colt' vednica Grail acum zAcea; lar dupg eld nime, nime nu plAngea!

Poporu 'mprejuru 1 tristd, cu 'nfiorare, La WI se uTta, UniT fAceati cruce, altiT de mirare,

Cu mAna la gura capula clAtina *Pncetil lAng6. dinsula 41 §optIail

«Eli" sa fie Groza celd vestita in térA «*i'n sAnge 'ncruntatti! «Ea sl fie Groza, cela ce ca o férA, «FArA niel o grijA de negrulii pAcatil «A stinsti qile multe qi lege-a cAleatil!» Una mo§négil atunce, cu o barbl lung% La Groza mergêndei, Scúse dol banT netedI din vechTa sa pungi, LAngA mortil if puse, mAna-i särutAndi.1,

Mal fAcu o cruce qi dise plAngênda: «(5menT bunT! anil érng bordeiu-ml arsese

pe unil gerü cumplita «Nevasta-mi Cu pruncif pe anvil rAmAsese. «N'aveamtit nicT de hranA, niel told de'nvelitti,

nicT o putere!... eramil «Nu a§teptamti alta din mila ceréscA «DecAt a muri, «CAnd cre§tinulti ista, Domnu odihnéscA!

«Pe-unil calet albü ca érna in Mg se apr6pe da mine calulti i§T opri.

«Nu plAnge, imT Oise

n'aT grip, romAne,. «FA pleptd bArbAtescil; «Na, sA-tf cumperT haine, §i casa §i pAne... de-atuncT eopii-mT, ce-111 totti pomenescr4 (5menT bunT! de-atunce in tihnA trAesca

147

Si, sArutánat mortuld, larAnuld mo§négd OM §i se duse cu-ald ad vechid tolagd. Iar poporu'n sgomotd strigA, piing de jale: «Dumnesled sA Ierte p6catele sale! (1)»

Pe când una vorbesed despre celd repausatil, pe atuncI o sémä, de femeI, avêndd celd mal bung prilejd de all värsa i ele alénurile trecute, incept' sail' plangä copiiI repausatI, In care plängere Intovär4itä, de bocetil se audil vorbe ca acestea : «de te dud unde e copilafula mea, sd-i spa a mare multa e arset mima mama dupd dinsula ;... di-i Sc! mi se arate mai desa in visa, dragula mamei lzZiaa (2).» Insä telte acestea le rostesed maI multd in tainA, acornpaniale flindd numaI de lacrimele ce le cure' §iroid pe fatä. Dub', vre-o persemä, dintre celea ce se afl'ä in casa mortan', str6nutä, e bine sail rupä putind eäma4a sad haina, ca s'a' nu i se'ntèmple i el acela§I lucru (3). Astd-feld, tog% timpuld, câtil stä mortuld In casä unil vind

iar altiI se dued, cae1 totil timpuld acesta pänä, ce se pornnesce la gr6p5,, dupd credinta Romänilord de pretutindene nu e bine niel mäcard pe und minutd de a läsa mortula singurti, cl trebue sä, fie cine-va ne 'neetatù In prejuruld luI, parte sä, lea séma ca nu, cumva sa i se stingä lumina dela capd, parte ca sä, nu se apropie cine nu e buna de dinsuld (4). Una f5,r5. trébä sad prietenI asi easel maI rèmilnd de dad ajutord la impletirea toiagului 0 procurarea pausului; la pisatuld graulul de colivet §i la fäcutuld pomului (5), earl' obiecte sunt, dupä credit-a poporuluT, de neap6ratä, trebuinOpere complete, Vol. I. BucurescI 1875, p. 40. Lambriora, op. cit. p. 162. Ionéna, cip cit. p. 37. Com, de d-la. Iosifa Olaria, InvètItoria in Domana, Banatil, si Rom. Sima inv6t. In Orlata, Transilvania. (6) In Bucovina, ved i Lambriora, op. cit., p. 162.

148

0 la orI §i care Inmormtntare §i arä, de care nu se tmormtntéza mg nicI unil unù mortil, fie acela orI §i egg de grmanil, iar femeile se apucä, de cernutil ainä, pentru pomene §i prasnicil sail comandare, de tmpletitil cununI sail de cusutil hainele trebuincióse pentru celil repausatt, ciao& acesta la mértea sa nu le-a avutil de mat' nainte pregatite, mat pe scurtil

de pregAtitil t6te cele ce sunt de lipsä, la o tnmormtntare, §3i despre carI ne va fi vorba mal pe largil In capitolele ce urmézà.

149

XI.

TO1AGULO. Pe lanstä luminele, cart se punfi si ardil li §i nópte la capulii si imprejurulil mortuldi, Românit de pretutindene Indätinézä de a mat face Inca o turning deosibit'a a eärel lungime si formä se destinge cu totula de a celorg ordinare si care se aprinde numaI In miele restimpurl anumite, atá'Ati lnainte de InmormIntare, Gatti si mat pe urmä dupd InmormIntare.

Acéstä luminä se numesce pretutindene In Bucovina

i

liloldova, precum si In unelo pärp" ale Transilvaniel, tOagg, pentru-cä pe dinsa, dupä credinta poporulul, se razimä mortulft ca si pe un il adevèrata tolagil &And calkoresce In ceea-laltà lume si mat alestt când trece peste puntea m0211'114 (1). In alte pärti din Transilvania Insä se numesce privighitére (2)

§i. lumina de gala (3), In Banatil lumina de stat4 (4), iarä In Téra-romdne'scet simplu stat4 (5), pentru cá ea, dup6, cum Com, de d-ld I. Georgescu. Burada, Inmorm. p. 47. Com, de d-in Rom. Simil. Com. de d-la los. Olariu. Burada, Inmorm. p. 47.

150

ne vomil lncredinta din §irele urmät6re, se face Gatti statula mortuluI de lunga.

Una dintre femeile de fatg, cum s'a apzatil mortulil pe laItà, saù putinil ceva mai nainte de acésta, face o le§tilä lungä, de humbug, sail de cA,41, mèsurä cu dlnsa mortulii &Alt e de lungil, §i apol dup6lungimea acestuIa face toIagula

cam de grosimea degetuluI ar6tatoria, dacà mortulii e unil omù b6tranii, ce-va mal suptirehl, dacà e unil copilù, din del gallAna §i curata, In care amestica i putinä, cérä din lumina pe care a tinueo celú repausatil In manä, pe &And 0-a data sufletulil (1).

In Moldova se pune nu numal unù picù, ci chiar Intréga lumlrarica, care i s'a tinutù mortuluI la darea sufletuluI, (2) §i care, In unele comune se petrece. maI IntAI de treI orI prin mama mortuluI, i ahla dup4 aceea se face toiaga dintrInsa (3). Dat. Rom. din Boiand si Mahala, com. de V. Turturénd o Ionia ald lul Iordachi Isacd; din Crasna, com. de d ld Sam. Petrescu, parochü si exarchd i de At. Germand aToiaguld la mortI se masura dupä lungimea mortuluTo ; din Vicovuld-de-sus i Bilca, com, de dia V. Turturénd si lust. Cardeiu: aCand rare cine-va dupa ce-16 aséza pe o laita', facü o luminare cal dinsuld de lung& i apoT o strIngd NA& si o numescd toiaga» ; din Balacéna com. de M. Jemna: aNemijlocita dupa. ce a inchisd cine-va ochiI, se scalda, i dupa. acésta se iea o festila. ca care se m6surá mortuld, si din acésta se face apoT o luminl, numita. toiag4, care arde la capuld mortuluTu;din Stupca, com de Al. Bacid: atoiagulil se face din céra curatà in urmatoruld, modd: mal NAY se rasura, mortuld cu o ata, sad o vargA lunga i dupg m6sura aceea se face lumina»; din StulpicanT, coin de N. Cotlarciucd : atoiagulig se face catil mortuld de lungd i trebue sa, fie din céra, curata ;» din Funduld-MoldoveT i Vatra DorneT, com. de 1. Tonigarid si M. Ursaca: atoiagul4 se face totil-deauna catd mortuld de lungil; din Domand in Banatd com. de d-ld losifd Olarid: .Lumina de static' se rasur6 pe statuld mortulul indata, dupa, esirea sufletulau Lambriord, op. cit. p. 151. Dat. Rorn. din Bala, judetuld Sucéva, plaiuld Muntele, com. de Tad Zaharescu: eToiagula se face din luminarea aceea, care s'a tinutd mortufuT In rank cand a muritd. Ea se petrece mal intal de treT orl prin mana mortulul,

dupa. aceea se face toTaguld.»

151

Dupä ce l'a gätitti de sucitil 116 Incolatacesce in forma -unui §erpe, sail mai bine disü a unei rotite, lasändu-I numai .cap6tulil de pe lature ce-va radicatil in sus, §i asta-feliu

pune apoi sail pe unil sfepicil lungil de biserica la capulti mortuluI sail pe icema de pe pleptula acestuia (1). In unele comune din Moldova, precum bun5.-6ra In Rädä-

rni dupä ce rail sucitti, IIú petreca mai Intal prin mana mortulul i abia dupä, aeeea flÙ incoläcescil (2). Toiagula insemnézä nu numal pentru care s'a facutil, va merge cu luminA in ceriil i se va räzima pe dinsulti

-ca pe unil adevkattl toiagù, ci totti odatä §i cä elù, catil stä, mortulil neingropatil, II arde bite pkatele acestuia anume ca sit mérgä curatil in ceea-laltä lume (3). Dat. Rom. din Ropcca, com. de Em. de Cuparencu: a Toiagult1 pentru .celd mortd se face rotundil pentru ca sa fie indamána de pusd pe pleptuld mortd., and se aprinde arda;» Din Mahala i Boland, com de d-la Ionia aid luT Iordachi Isacd; din Crasna, com. de At.Germand: (Toittaula se InvOrtesce si se pune pe o iciina, ald carel sfintd Inchipuesce cele mal de multe orl pe patronuld mortuluT, sad de nu se aflá ac6sta intre icemele din atuncl se pune pe ic6na Domnultil nostru Is. Chr.» Din StulpicanT, -com. de Nic. CotlarcTucd: Totagula se incolotocesce pe und sfesnicd de biserica

sad pe o icánä de casa.;» Din Funduld Moldovei, com de Const.Merchesd si J. Tonigarld: aToragula de aceea se face rotunda, ca se pune pe und sfesnicd sail pe o ictina, care se aséza pe mid mortd; Din Moldova, comuna diet. de M. Nistord:oMortuld se pune pe laT(A, iar la capd i se pune una sfesnica cu toTaguld ;» vedl i Lambriord, op. cit. p. 161 ;Din Transilvania, dist. NasauduluT, com. de d.lü T. Simond: «Pe rifeptuld mortuluT se pune o lumina, facuta de regula din céra de stupd sad si din altil sold de céri care se invérte In forma spirall, astil-feld cá invèrtiturile dad forma unuT discd, si care se aséza apoT pe o icònfi. Lumina acésta cu und capatd e incovoiata, In sus, care capOta se i aprinde, cand e de lipsa, adica de 8 orT pe di, si anume and traga clopotele ;» Din Orlatd in Transilvania, com. de d-10. Rom. Simil: «Lumina de stata se aduna in forma rotunda si se punela eapublpTeptuluT celul mortil;» Din Banatd com. de d-ld los. Olarid; °Lumina de stata se incolacesce i se pune pe pTeptuld mortultil, dar se grijesce ca A, nu arda pa.strandd o parte pentru ocolirea pomenilord pana la anuld.» Diet. de An. Pletosti. Cred. Rom. din Ropcea, Crasna, Bilca i Funduld-Moldovel, cOm, de mal

mul0 in!.

152

Despre lunginzea toiagulta se crede pe de-o parte ea, luAndu-

se cu fe§tila mesura mortuluT, norocula, ce l'a avuta acesta, nu se duce cu dInsula, ci se opresce prin acésta In casä (1),

pe de allá parte Insd se crede c5, dacd-la va mesura cája omula, sufletula va avé mesura corpuluI, In care a träita ela, cädi, dupä cum am amintita i mal sus, toiagula merge dimpreunä c sufletula In cea-laltd lume (2). Rotunclinzea toiagului lnsemnéz1 cä ela sä nu mai aibh capeta

In ceea-la11à lurne, ci sá arlä. vecinica. Dacá s'ar pune In local toiaguluT o luminä simpld, aceea, avênda capeta, lesne s'ar sfär0, pe cand toiagula, neavénda capeta, se WM desv'ertesce §i arde necontenita (3). Când tncepa a se trage clopotele pentru cela morta, atuncI se aprinde §i toiagula, §i se lasd numaT atäta sä ardä, câtù durézd tragerea clopotelora. Acéstd aprindere §i stlngere se repetesce de 3 orI pe i In cele treI glile tnainte de Inmormtntare, i anume: diminéta, la amiaglI §i sara, adicä tota

deauna numaI atuncl °And se traga clopotele (4). Cand se sc6te mortula din cas5, spre a se duce la tinterima, respective la cântarea panachideI, se aprinde §i dac'd a stdtuta mai nainte pe pieptil, se iea de-aicea §i se Com, de d-ld Sam. Petrescu, din Crasna. Com. de d-ld Nic. CotlarcTucd, din StulpicanT. (3)Com. de d-ld lust. Cardelu, din Bilca. (4) Dat. Rom. din Vicovuld-de-sus. Bilca i VoItineld, com. de d-ia Dim CArdeTd: aToTaguld acela ¡la aprindd de maT multe orl pang ild ingrápg pre

mortil;adin Btillcéna, com, de d-ld M. Jemna: aToTaguld se aprinde in timpuld, cAtd stá mortuld in casA: diminéta, la amTarg i séra ;» Din Stupc,a, com, de d-ld AL BacTu: «Si fiindd di nu este obIcInuita a arde o luminA asa de lungA, cum e lungimea mortuluT, de aceea se face dintr'insa toiaga si se aprinde, in decursuld celord treT i1e aid stI mortuld in cas5,;adin StulpicanT, com.

de Nic. Coltarclucd: aToTaguld se aprinde de trel orT pe 4i;»Din FundulddeMoldoveT, com. de I. Tonigarid: aTolaguld se aprinde de treT orT pe rail-16(a, la amia.04, si séra '9din Moldova, comuna MIlinT, diet. de M. Nistord: aToTaguld se aprinde de treT orT pe ili;»din Transilvania. com. de d-nil Rom. Simd i T. Simond.

153

pune de-asupra sicriului (1), dar mal mi s6m5, pe sfe§niculti ce-a statil la capulil mortulul, i dimpreuna cu acesta se

duce apol de regula de catra palimariti ardênda in fruntea procesiunil pana la bisericä (2). In biserica se iea de pe sfeyficil i se pune pe sicria la capulù mortului, unde arde totil tirnpulù cata duréza prohodulti (3). Dupä prohodtí §i maI alestl dupa inmormintare se stinge

catti mal r6mane, §i se aduce acasa. O séma, in loca de-a duce intregil toiagula la biserica indatinéza de a tala o bucálticä dintrInsulti, i a o läsa a-

casa §i dual numai restulil care se §i lasa apoI sa arda tota in decursula inmormlntaril. Restulti, ce s'a adusil indèr6ptti, sati bucatica ce s'a a--

lata §i a rèmasil acasá se aprinde ln cele trel seri dintai dupä InmormIntare regulatil la asfinVtulti s6relui pe loculù unde a fosttl corpulti §i maI alesa capulil celuI mortù In timpulù acela cand datti sufletulti §i unde se lag apol

sa arda pana ce cel de casa se ducti la culcata (4), ereCom. de Ionica ald ltd Iordachi Isacd din Mahala. Dat. Rom. din Funduld-lioldoveT, com. de I. Tonigarid i Const. Merohesd : ICAnd se sc6te mortuld din casa, toTaguld se pune in sfesnicd, care se aduce dela biserica, si se duce inaintea mortultd pina la mormintdo ; Din Moldova, comuna MalinT, com. de M. Nistord: «A treia di se duce toiagula la biserica. si se aprinde la prohodd. Sfesniculd cu toiaguld merge inaintea crucel celet rnarT.» Dar totd asa e usitatd si in cele-lalte comune din Bucovina. In Boiand' i Vicovuld-de-sus, com, do d-ld V. Turturénd;

in Crasna, com. de d-id Sam. Petrescu, si in Transilvania, comuna Orlatd, com, de d-ld Rom. Sima: oAcésta lumia, arde si cand se face pomenirea mortulut la pomene. Lumina acésta o are mortuld in ceea-lalta lume.» In Boiand, com, de da V. Turturénd; in Ropcea, com, de d-ld I. de Cuparencu; oSi ducéndu-se mortuld la mormintd, toiaguld arde in loculd mortuluT tret dile para se trece; «In Crasna, com, de d-la Sam. Petrescu At. Cermandv In trel serl (dil e), adica. pe timpuld asid a muritd cineva, se aprinde toiaguld sad si alta lumina pe loculd unde a muritd. Sufletuld

umbla pe de-a-supra ca o musca si in urna se dopartézd, de-aceea nu se

154

4êndt1 uniI cá câtti timpil arde toiagula, atAta mal vine sufletultt acasä. DacA n'ar arde toiagula, atund sufletulil mortuluI

ar umbla rAtacinda (1). Aice se pune pe o sticluta sail pe o ulcicä, umplut6 cu apa limpede i pròspèlä. i cu unú colacti pe dinsa, iar sti-

cluta si cu celea de pe dlnsa pe unil stergaril, o raframd sail pe una peticti curatil de pAnza, In credintà c5, sufletula mor-

tulul In cele trel serl dupä, Inmormintare vine si bea apá din vasil ca s5, se récoréscá, iard cu naframa se sterge de sudorl (2). A patra çli (lupa Inmormln tare restult1 toiaguluI dimpreuastupa cahla, sag se lasa usa cr6patä (putinO deschisa);» In Vicovu1O-de-sus

Voitinehl, com, de d-Iti V. Turturénù si Dim. Cardeiù: noiagult1 acela îlCt oprescti o séma acasa i litt aprincla, cánd i cánd, pentru ca se vorbesce ca, sufletulti îi céica locula pana la sése s6pt6mAnT;» In Balacéna,

com. de M. Jemna: aDupit ce s'a acosa mortulti se aprinde toTagulg in fiecare séra, pana ce se gatesce, in aula locti unde data omuld sufletula In Fundultl-MoldoveT, com. de I. Tonigariti: aAtreia di, cand ducd modula la gr(Spa inainte de sc6terea acestuia din casa, se taie o bucAtica de toiagg se aprinde de treT orT pe di In cele t'el dile urmatelre in locula unde 1T-a (lata repausatulg sufletulii. Unil, luanda o Idea de cera din acésta bucatica de toTagil o lipescO pe patru paretT in crucisulil case!» ;

In Moldova, comuna

Melasen! si MalinT, dict. de A. Pletosd si M. Nistora : aCand se duce mortuld la biserica se taie o bucatica de toTagti si dimpreuna cu lumina ce s'a -tinutil la repausare se aprinde in trel serT dupa inmormintare in loculd unde a murittla VedI si Lambrionl, op. cit. p. 151: in alte tire! serT dupá inmormintare se aprincle regulatil la asfIntitula séreluI, in loculd, unde datti duhulti.»

Com. de Em. de Cuparencu. VedI si nota premergabre. In mal multe sate din Bucovina, precum in Ropcea, com. de Em. de Cuparencu: oDupa ce se ingr6pit cela' ce a muritti, se pune toTagulti pe o ulcica cu apa cuma, de-asupra cu untt colacü, sit arda in treI noptI. Apa din ulcica insemnézi curatenia i sp6larea de tóte rebele aici pe pamintO, Mal rara pung, in locti de apa, ving curatil;» In BerchisescI, com. de G. Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosil mortukt i se pune in loculti acela unti paharti cu apa si inteinsa lumina, care s'a pusù In mana mortuluT cand vi-a data sufletuld si arde pana cese Otesce i apoI se pune unti toIaga arda pana In diva a treTa i apol se da paharuld acela de pomana cuuna colacO si o lumina. 6meniT credg ca vine sufletulti i bea din paharg.»

155

nä °u colacula, cu sticla de apá vi cu vtergarula sail näframa, care a stata sub acesta, se dä de pomanA telul ce a tinuta mortuluI lumlnarea cand vi-a data sufletula. lar dacä

cela ce a tinuta luminarea e una casarla, atuncI se däruesce unul oma strainti. Cela ce primesce toiagula precum i cele-lalte obiecte bea putira ap5, din stic15, i apol multuminda ;ice: «Dumne4ed primésed !.... sd fie de sufletuld celta repausatii! (1).» In unele pärtl din Moldova §i Tera-romdnésed din contra este datinA 05, In locula unde data mortula sufletula sä

se aprindä, In cele trel serI dupä Inmormintare, tämaie In&una barba i sä se puie acolo vi o ulcicá cu apä sail Cu vina,. o bucatO de pane i toiaguld aprinsa. Vinula din ulcic5, i panea se daa unui bärbata saa uneI ferneI dupä sexulil defunctulul de manca i boa din ele in cele trel serI, çi anume in locula unde mortula 0-a data sufletuld.

Acela bArbata sail acea femee represintä In decursula celora treI lile persòna defunctulul, fiindil-eä se crede c'á sufletula mortului sbór5 rätäcindil trel ile, apoI Intorcèndu-se

a casä ostenita sä gäsésc5, de mâncata vi de b6util. Dupä tac, acestea toiagulù se duce la biserid,' de arde putina la icóna Maicii DomnuluI, apol se pune aprinsa la mormIntil la capula mortului (2). In unele pärt1 din Transilvania, dupä ce s'a Inmormintatil

mortula, dou6 saa treI némuri de ale lul se dual de cu stropesca cu apä adusä Intr'unti mípte la mormInta ulciora, Ila tämaiaza çi apoI aprinda toiagulti care stä aIn Solana í Vicovula-de-sus, com. de d-ia V. Turturdna;in Mahala, com. de d-la Ionica ala luT Iordachi Isacti;In Crasna, com. de d-la Sam. Petrescu;in Badeuta, com. de d-la Av. Macoveiu. Burada, Inmorm. p. 46. Ionéna, op. cit. p. 40.

156

prinsil Gatti facil cincI-spre-dece metaniI, dickda cá prin acésta

se tmblandesce Clifelula plimintulut ca sä, nu latre pe noulii 6spe venitil lntre cele-lalte morminturI (1). Facênda si acésta toiagulti ce mal remâne 116 ducil si-lil dal, ca si 'n Moldova si Téra-românéscä, la biserich (2). Mirada, Inmorm. p. 47. Com, de da Rom. Simi'''.

157

XII.

PAUSULO. Pausula, numitil altmintreleaM mal alesti in Moldova, paosa §i apaosa (1) constä dinteunti§ipil plinii cu vinti, apol dinteunti

colacti care Marna de grumazulti §ipuluI §i dinteo lumina, care se Ara de regula sati in garliciuliff qipuluI sail se lipesce de colacti (2). In Basarabia, §i maI alesti in tinutulti Soroca, vinulii se amestica §i cu aghiasma. (3). In unele partl din Bucovina, precum buna-Zra in Manasti6ra, se 'ntrebuint4za in locti de vinii, numal aghiasmä, care se pune de regula tnteo sticla de Mutt"' apa, (4) in altele Ins5., precum in Fratäutulti-vechiti 0 Fundultl-Moldovel se intrebuintéza §i apa curata, care se amesteca §i se 'ndulcesee cu putinä miere, §i care, in casulti de pe urmä, se pune itnteo ulcica (5). (I) Burada, Inmorm. p. 36. In cele mal multe pArtI din Bucovina qi Moldova, diet. An. Pletosd li M. Nistord. Vecil 0 Burada, Inmorm. p. 36-37. Burada, Inmorm. p. 87. Dict de Elisaveta Agagi. Com. de Const. Mercheqd gi alg Romarif.

158

Cu vinulù, respective aghiasma dela paosil, care se duce dimpreun'a cu coliva, pomulti i pomenele pb.nà la biseria, unde se radia impreung cu acestea, cand se face panachidä, si de aice se duce apoi pâná la tinterima, stropesce preotultt In formA de cruce pro morta tnainte de ce se acopere acesta cu sicriulü, iar colacula si lumina se dail de pomanà celui ce le aú dusa panh la mormintil. Dacä, rèmâne ceva

villa, se dà si acela, inainte de ce se incepe cJmandarea, celor5 de fat5. de Muti.I. De una timpri incéce insä, i anume de când nu mai e incuviintatil de a se duce mortulti descoperitù la tinterimil, se stropesce in acelasI chipa nemijlocitii dup5, panachida,

cand daù sá scòtà modula din casa atar& Pausa se numesce in Bucovina inca si vinulti, miedula mursa, care se duce la biseridi asemenea sipusorù si totü Cu pomú i pomene, cand se face parastasù pentru sufletula celuI repausatit In unele p'ärtI ale Transilvania, precum bun5,-6r5, in Secadate, se Intelege sub pausa, ca si In Bucovina, vinula cu

care se stropesce mortula (1), In altele insä, precum In districtulti Was6udului si In muntiI AbruduluI, se 'ntelege apa care, dupä. Inmormlntarea unui °mil, se duce pe la case si se dà de pomand pentru sufletula celul repausatù sati se pune pe la drumurI, unde nu sunt fôntânI (2). Téra-Romeine'sca se numesce pausa colaculil si vinuhl ce

se duce la biseria pentru s6rbätorI, si mal vIrtosti pentru repausatl. Tota In re'ra-Bomeingsca IndatindzA poporulti a face mustii

si a-1'd duce la biseria pentru apaosa §i colivä, sal jertfä. Com, de d-ia I. Georgescu. Com. de d-la T. Simona : «Pausa, ea cela, cAnd din partea familie din care,

a murita cine-va, se plAtesca anumitl amera, cae apol impartü d. e. in tárga

api la ceI insetatl saa altele de asemenea naturb,Francu, op. cit. p. 178.

159

de strugurI pe la Schimbarea la fap, 6 Augusai, adica cand 1ncepe a se cóce póma viiraticti, (1).

Pausula, cu care se stropesce mortula inainte de a se lnmormlnta, insemnézä, dupä credit*, unora Român1 din Bucovina, spèlarea mortulul §i curätirea sa de tóte pkatele .ca sä se OM' Infatoa curatti tnaintea luI Dumnedeil (2), dup.&

a altora Ins& ea sà aibà pe ceea-laltä lume din ce gusta 0 cu ce se lndulci (3); iarà tinerea némurilora §i aceloril-lalg 6menI unulil de altulti, cänd se rädicä pausultl, insemnéza, dup5, credinta Româniloril din Moldova, ca pe cea-lalt5, lumer sä fie t6te némurile la unti loctí, precum aft fostil qi 'n acésta(4).

At5.tti datina de-a stropi mortal cu vind 0 a da colaculti 0 lumina celuI ce-la insotesce, catti fli cuvintulil pausa sail apausa, ne vine de-a dreptula dela Romani. CUT Roma-

ni, ca t:i RomâniI no0ri de astädI, aveail Inca datin5, de a stropi r6mä0tele mortuldi, dupà ce-111 ardeatt, cu vial. Virgiliù ne spune In privinta acésta urmAtórele : aDupl ce r6m4itele mortuluI ail fostù prefäcute In cenu§5. §i s'a stinsil fiacära, se spa15, cu vint. (5). lar Pliniil naturalistulti ne spune : «Legea Posthumie a regeluI Numa dice: ca rugula sä nu fie stropita cu vine) (6).» Ce se atinge de cuvintulft pausa, apol dupá cum repausa, sat"' repposa vial dinteunti prototipti lating repausum, con11) B. P. Hwleu, Dict. limb. rom. t. II, p. 1260. Credinfa Rom. din BalAcéna, com. de M. Jemna 0 a celord din Berhiqescd, com. de G. Velchorschi. Cred Rom. din Bilca, com. de Iust. CArdeid i a celord din Funduld. Mo:dovel, com. de Const. Mercheqd. Diet. de M. Nistora din MAUI. (9) Aeneid. lib. IV, v. 219.: Postquam collapsi cineres et flama quievit Reliquias vino et bibulam lavere lavillarn.

(6) Hist nat. lib. XIV. 12: aNumae regis Posthumia lex est: vino rogurn ne respergito.»

160

firmatil prin paralelismulti formelora romanice: franc. repos, provent. repaus, ital. riposo, span. reposo etc. din Gael niel una nu e femenina, totil asa si românula parks& nu se p6te trage din latinula .clasieti femenina pausa (1), ci numaI din-

tr'unti neutru pausum, iar prin urmare apaosa este ad pausum, literalminte : «pentru odihnd.»

Desi euvlaula acesta s'a furisata in terminologia ni5strä bisericéseä crestinä, totusI lsI dAtoresee nascerea päganismuluI italica. VechiI Romanl, dupä cum aratä Arnobia, aveail In panteonulfi lorti chiar si unil Oeia alil odihneI celel veelnice, anume Pausus (2). Cihac, Diet. f. I.

B. P. Havleu, Dict. limb. rom. t. II, p. 1259-60.

161

XIII.

C O L IV A.

Romana numesca cu una termedi generalil coliva pl. colivi bite primisele aduse la biserica din fructe, precum:

strugurT, mere, pere, fagurT de miere, ca§ti dulce, etc. In sensil propria Irisa se numesce coliva dem. coliviérei in muele patT ale Transilvania, precum burla 6rb.' In °data, coliba ngr. x6kkaßoç vgr. xatßoc parle de gratt, numaT aceea,

care se face din grati curatil in urmátorulti chipa: se iea putina grati, se piséza i se curafesce de coija §i apoT se pune la unti locti cu puting apa ca s'a férba. Dupa ce a fiertil de-ajunsti Fli s'a indulcitti cu putina miere, se puna intr'o stlIchinä, sati pe o tavá. Celii din strachinä se'mpodobesce de regula' cu miela de nuca sdi Cu strafide, carT se pudi parte pe de latur1 In forma unuT cera"' li parte la mijlocil In' forma de cruce, iar cela de pe lav'ä, se'mpodobesce pe de laturT cu diferite zaharicale, iar la mijlocti cu o cruce, care, maI cu sama pe la orne, adese-orl se face nu numal din zaharicale, ci 1.1 din cafea pisatá li pe de marginT tmpodobita cu zaharicale. In unele locurI este datina de a se face coliva i din orezil Mariand, Inmoral. la llamad.

11

---- 162

fiertil §i limpodobitil cu zaharicale ca i grâulù. Ba adese-orI, mal alesil pe la sate, precum buna6ra In Vicovulti-de-sus, districtula Radautulul, ea se face chiar §i din buchtele de co-

lad' sail bula, taiate mèruntelii qi puse finte° strachina(1). Graula fierta, din care se compune coliva, Insemnéza, dupa finv6tatura bisericiI ni5stre, parte meirtea natureI uma-

ne, gi parte finvierea mortilorti, cad dice Domnula nostru Is. Chr. Grauntula de Fila, ce se arunca in, paminta,de na putrec,lesce singura remcine, iar de putredesce multa róda aduce.»

Crucea, linchipuita pe coliva, insénina ca repausatulti a crucea este semnulil cre§tinatatii, iar

podelele de pe deasupra, precum: miedulti de nucä. §i zaharicalele fingmna frumusetea qi Indulcirea vietiI eterne. Din causa acesteI lnsemnarI apol, dupá finirea linmormtntäriI safi a pomeniriI repausatiloril, coliva se Imparte tntre cei presentí i se trimete -pe a casa ca daril i celorú cunoscutl spre a le demonstra prin acésta din partea repausa-

tuluI, ca fiindù spiritualminte nemuritora limpreuna cu tata se voril veseli In viata eterna. Totil pentru acésta causa, RomâniI, facAndil coliva la çlilele lora onomastice In on6rea sfintilorti, ce-I celebréza, dupa ce o sfintesca prin binecuirlintare divina, o lmpartil, tricadí intre coliva mitêndio ca dad' pe la cunoscutiI lora, fácuta In onórea sfintilora §i In acea a amintiriI mortilorti nu este diferinta, abra de forma de rugaciune pentru binecuvIntare (2).

Dupa credinta unora Románl din Bucovina §i Transilvania coliva Insemnéza pècatele mortuluI. De aceea, dup.& Inmormratare se d'A strachina saù tavaua cu coliva tuturorii ceCom, de din V. Turturénd, preotd. Arch. Gabr. Rascarla, ObiceiurI religi6se strabune, ¡pub]. in (acerico ortodoxa romana,» an. IV, Bucuresd, 1877-78, pag. 249.

163

lora presentI, ca fie-care sa guste cate o léca dintr'Insa pentru-ca cate fire de graii iea fie-care din colivä, atatea p6cate, ctedil el, ca i se iérta mortulul (1), sail atatea pècate iea, celti ce a gustatil, asupra sa. Dec1 fie-care, care a gustatti din coliva, e Indatoritti sa se rége i sa bata m6tane pentru iertarea p6catelorti primito asupra sa. Cine nu face ad-

sta, t6te pkatele milla' pe capulil luI (2). Dupa credinta altorti Roma'n1 1nsemndza coliva: tata lul

Christos* si de aceea trebue sa' se Impartasésca fie-care dintr'Insa (3). In fine spunil iarás1 unil c5. coliva Insemnéza jertfa, ce

se aduce Inaintea luI Dumneleil spre iertarea p6catelord celui repausattI, i ca atare, merenda In ceea-lalta lume si standtt acolo lnaintea sufletultd, orl i cand voesce acesta Oto sä guste dintrInsa (4). Ce se atinge de originea colivel o legendä poporal5. din Bucovina §i anume din comuna Stupca, ne spune urmat6rele :

aUnulti dintre ceI maI marl i maI InversunatI dusmanl prigonitorI al crestinilora era si Impèratulil Deocletianù. Ela nu numaI ca fäcea chrestiniloril multa rèti si multe daune, ci totü-odat5. 1.1 prindea i chinuia In totti chipula anume

ca sa se lepede de crestinistml i sa tréca la päganismil. Cela maI potrivitù mijloctl spre scopula acesta crep elù, ca ar fi acela, daca 1-ar spurca mal Intal prin mancare bèutura. Drepta aceea poruncì elt1 tuturoril chrestinilorti din Com. de Nic. Prelichl, stud. gimn. de loca din Bréza i d-ld Rom. Simd, Invdt. in Orlatd. Com. de Nic.

Cred. Rom. din Berchiqesd, com. de G. Velehorschi. Cred. Rom. din ManAsti6ra, dict. Elis. Agapi; a celord din Bilca, com.

de I. ardeid; a celord din CostAna, com. de Drag. Bumbacd, Qi a celord din Funduld MoldoveI, com. de Const. Merched.

164

lntréga sa Imp6rä4ie, ca sä nu 'parlance maI multa bucate acute de dInsg, ci cumpärate din térga, carI eraa acute dupä, porunca sa ca tota felula de spurcaciunI, precum : sange de mata, de cane si de alte vietatl necurate. «Aulinda preotimea despre acésta, se amart si Intrista f6rte tare si tina unú sinoda, la care se adunara totI preotiI, episcopiI si patriarchiI crestinI de prin Vote partile. i sinodula acela a hotartta : ca nimenl dintre crestinl sa nu mal cumpere si 'parlance bucate din tèrgil, ci top s5, mar-lance numal gr 64 fierta §i scirata.

qi cum a hotarlta sinodula acela, asa s'a si Int'èmplata. Cresting nu cumpärara mal mular bucate de acelea, ot tog mancara numaI grá ii fiertil, care s'a numitil coliva s'i 'n modui(' acesta s'a Introdusa apoI coliva la chrestinl. ulréc,16nda Deocletianti, c5, nimene nu vrea s'a cumpere si sa

'parlance din bucatele sale, porund sa le arunce In NA, crepncla, ca le vora mânca pesciI, iar cresting voril manca pre pescil aceia, si tota se vora spurca. «Dar cresting prinsera si despre acésta apucatura a lul Deocletiana de veste si nu mâncar5, nicI pescl. «Mal pe urma Insa, murinda Deocletiana, si ne mal avénda cine-I silì, ca sä mar-lance bucate spurcate, Incetara de a m. aI mânca In bite çlilele colivä. TotusI spre aducere aminte a

rämasa datina ca sä, se faca la mortl si tota spre aducere aminte de prigonirea luI Deocletiana se obiclnuesce chiar si In çliva de açli a nu se m'anca pesce In postula cal mare (1).» Adev6rata origine a colivel 'Ms& se pare a data din timpun"' Archiepiscopulul de Constantinopola, Eudoxie, si a Imp6ratuluI Iulianti Paravatultl, adica de prin secolula alil

patrulea (2). Com. de Al. Baciu, stud. gima. Dict. Migne. t. 8. p. 386. ed. Paris 1844.

165

XIV.

POMULO. Rattail e usitata maI In bite Wile locuite de RománI si se face astil-felil: se iea unil cracti verde, frumosil, rotunda si ramurosti dintr'unil pomil roditorti de gradinä, care face fructe bune de mâncatil, mal alesil Insa de m6ril, prunil, perp, Orb', raril dand si de visinl sail ciresl, si curatinduse frumosil de rämurelele ce nu trebuescil, se Incarc5. i Impodobesce cu tota felula de fructe (p6me), daca e In timpa de yard, naturale, iar dada e iarna, uscate, precum si cu di-

verse copturI, §i anume: mere, pere, prune, perje, nudi aurite, c6rne-de-mare, cirese, visine, strafide si smochine, apoI zäharele (zaharicale), turte dulcI, hulubasl, precum si alte pasèrele facute din Mina de gr5,11 curatil, si'n fine cu covrigl, coläcel, scar* s'i carligute midi, facute asemenea din fb,inä de grail. 0 parte din tre fructele amintite se Infigil In ramurelele pomulul, lar o parte se in§ira pe o atis6ra §i astil-felii se anina apol sail se léga de rämurele. Totil a. a. se face si cu cele-lalte obiecte. (1) (1) Com. de Al. BacTu, stud. gim. de* loca din Stupca; M. Jemna, stud. gimm. de Iced din Balacéna; 1. Avrama stud. gimn. de loca din TodirescI; d-la Av. MacoveTu preota In RAdeuta;Ionicl ala luI Iordachi Isaca din Mahala 0 Titu Zaharescu, stud, gima. din Bala, Moldova.

166

In unele sate din Bucovina, precum buna-óra in Voitinelti, districtuld Radautulul, nu-ld Incarca numal o singura sad

dou6 pers6ne, ca'n alto partI, ci totI cei de casa punil cate unuld sad mai multe fructe Intr'Insuld, menindd fie-carele ceea ce pune pentru sufletuld cutaruIa §i ald cutaruia, ahí caruI nume Ilii i rostesce (1). Romb,niI de p'rin orne §i ceI culi dela Ora precum o sama de t6ranI mal avutI §i maI inteligeni, caril de unti timpú Inc6ce ad friceputd a imita pre ora§enI, nu3intrebuintézà la facerea pomuluI acestuia maI nicI-odata ramurI de poma, ca ceI-laltI românI, ci el cIoplescd mal multe beti§óre saù sulicIóre de regula din lemnd de brada, cu deosebire Insà, din dranite, ca de jumëtate de metru de lungl mal bine, §i pre acelea apoI le Incarca cu strafide, smochine, alàmâi, portocale §i mere. Cloplirea §i Incarcarea beti§órelord acestora atarnä de regula dela priceperea §i istetimea celuI ce s'a apucatil s5, faca. pomulti. Unele adid, se lasá simple, cum s'ad cloplitd, InfigAndu-se numaI IntrInsele smochine §i strafide una langa

alta cam de pe la jum6tate i pana la vIrfd, In care se lnfige apol o alamae, portocalä, sad m6rd, iar altele se pund In forma, de crucite sad steli§6re, ale carord rade asemenea se 'marca cu strafide §i smochine i la vIrfil li se 'nfige cate o alarnae, m6rd sad portocalä.

In acela§I timpd, cand se 'nearca ramuld de poma sail beti§órele de bradil, adica cand se 'mpodobesce pomuld cu fructele §i copturile amintite, este data. Itri cele mal multe sate i orne din Bucovina, Moldova i Tera-Romeine'scet de a se face §i c6ce maI multe crestclp (2), sfintipri (3) §i pomene Com de Dumitru CArdeid, proprietard in Voitineld. Creetattl pl. crestelli, se numesce und co/acd de formd triungulard. (S) Sfinfifora pl. sfinfifort, e una colacd in forma unút S.

167

aù pupeze numite In unele localitafI din Téra-romanésca pomenete (1), din fdind, curata de grail, carl tóte la unil loca, se numescil cu una termenil technicti poporalil ponerte sail rab2 (2). Pomenele acestea, a cäroril cantitate, calitate i frumseto atarnd totil-d'a-una dela puterea mostenitorilorti sail a mostenitorulul celuI repausatil, precum si dela istetimea i priceperea femeil ce le cóce, se punil una peste alta pe o mesci6rd acoperitd cu o fald de masa curatá saù inteo cosarcd mare si frum6sd, i dupd aceea se I mplantä, befiqórele Incdrcate si lmpodobite In chipula cum s'a arètatil maI sus cu partea inferiòrd lntr'Insele, legindu-se si Intdrindu-se in acelasI timpil de jurd Imprejuril cu strämdturd rosie, ca la ducerea lora spre bisericä, sá nu se cumpènéscd In colo si in alce i sä, nu se rumpa (3). Totil atuncl mai implanta Intr'Insele si mal multe luminl de cérä, curatd i anume: trel, cincI saù Opte, niel cand Insä, cu pdreche, carI, dupd cum vomü vedé maI pe urmd, se aprindil In decursulii prohodulul. In unele sate din districtulti RadaufuluI In Bucovina, precum bund-elrä, In Rddeufil, FrAtäufulti-vechiti i noil, VoitiGalinescI, Bilca, Vicovulti-de-sus si de jos, se cocil dela 3-6 pomene sail pupeze frumòse, Impletite In maI multe 1m.

pletiturI. Du$ acésta, luandu-se pomula çi implantându-se Poma pl. pomene saa puptiztt pl. puprze dem. pupegtórd, e una colaca lun-

Ionent op. cit. p &eta i 15.tareta compusa din mal multe impletiturT. 45: «In unele localitay pomenetele ce se imparta pentru una morta se facü in forma de acera, cael pe acea scara se sue mortula la cerli Burada, Inmorm. p. 24: d'omenele, carT se numesca i raiil, se alcatuesca din dou6 colivI, una mal mere alta mal mica, asemenea si din doT colad,

unula mal mare i altula mal mica.» Vecll si Burada, Inmorm. p. 24: ((Menda infipte in el colad, pomene, nisce bucatele de indi1it, care se pune in virfuld lora in forma de cruce, alama!, mere, smochine i strafide ; asemenea in judetula Mina pe trestiT se puna si hulubT de aluata. In orase la ceT maT avutl aceste pomene se poliesca

cu tol de aura.)

168

trite() pane sail inteunti malaiiti (2) se pune lmpreun'ä cu acesta triteo sitä, mare sail tnteunil ciura, i Imprejurulil ga se lazimä, apoI, totil In ciura, cele 3-6 pupeze. i de ére-ce

i pomula se puna Inteo sitä, dar mai cu gmä lnteunil ciurti, ca unula ce este mat tare, de aceea MAUI pupezele catil se

numescil In districtula acesta pupezele dimpreunä, cu,

pomula de regula ciurg (2). In orasulil Câmpulunga, precum i 'n cele maT multe sate din dish ictula acestuia, pomula se tnfige asemenea malaia saù tntr'o pane pr6spètà i alb5, i dimpreunä cu acésta se pune apol saù lute() sitä, mare sail Intr'o cosarcä. orl In care se aflä i pomenele (3). In Alahala, precum i 'n cele-lalte sate atat din colo cat si din clice de Pruta, din districtula Cernä,utuldi, se 'mplanti adese-ort i tntr'o pane de secará (4). In unele sate din Moldova precum buna-eirä, ln Petia, ItàdasenT, Baia, si altele din judetulti Sucéva, pomulil se asézà trite() cofä, saü 61'á, care e tota-deauna plinä cu apä, curatä. AVM de pomil °Att."' si de tòrta cofel sail a Mel se légä cate unit testimela sail o basmä. Pomula si testimelula legata de dinsula sunt ale preotului funcionara, iar cela legata de Ora e &a celuI ce-la duce. De pomil, care tnsemnéza pomiT raiuluT, se razima tot d'a-una o scarà. Melia do fainá de grail, tntr'unula din rämurele se aninä si o stic15, de Mutt' ap5.. In Bucovina sub cuy. =dais' pl. rnalae se 'ntelege und feld de pane facull din Mind de pdpusoid (porumbil sad cucuruzd). Malaiuld acesta se face in doud chipurT : dospitd i nedospitd. Celd dospitd, care are forma uneT pane, se numesce malaii acru, lar celd nedospitd, care are forma mal multd a uneT azime, se numesce malaill dulce sad turtd. La pomd se 'ntrebuintézd de reguld celd acru. Com de d-ld. Av. Macoveid, preotd i Dum. CArdeid, proprietard. Com. de V. Burduhosd, stud. gimn. Vas. Gheorghid, stud. gimn. Nic. Cotlarciucil, stud. gimn. Com. de d-le. Ionia alü luT Iordache Isacd.

169

Sara insemnézä, ca sä, aibä, sufletula pe ce se sui, dad va avé parte, In pomiI raiuluI, apa ca sa aiba pe ceea-lalta, lume ce bé §i cu ce se räcori, iar sticla ca sä, aiba cu ce bé. Pomula In aceste localitatI se duce tot-deauna deosebita de pomene (1). Precum in pomula facuta dinteuna Grua de pomil, a§a §i'n cela facutil din beliOre se puna dela 3 7 lumini, cu acea deosebire numai ca pe cand la celil tacutil din betiOre luminele se Implanta In crestatl i sfinti§ori, pe atundi in cela de crénga se lipesca de rdmurele i anume cate trel la una loca In forma unei furcl cu treI ccirne, iara a §éptea singura.

In Balacéna, dupa ce s'a implantata pomula §i s'a wzatil In obiectula In care are sä, se dud, la biserica, se pune In vérfula lui o luminä, de eéra curata invälita inteo naframa cu una colaca menita pentru Gehl ce are sa-la dud, pánä la biserica (2). In alte sate din Bucovina din contra näframa dimpreuna cu colacula se léga sail de trupina pomuluI sail de térta vasului, in care e pusil acesta. In unele comune din Transilvania, precum buna 6ra in Orlata §i Secadate, ponudec mortulza se face ca i'n Bucovina, dinteo crériga de méril §i cu deosebire de nz4ra 6rdena (3). Dad, e vara, crénga se ¡ea cu mere cu tota, iar clad' e iarna, se cumpärä, §i se puna In rämurelele séle mere, nuci, colaceI §i covrigi, o vecied (?), nisce preseuri ca scara,

pe care sa se OM sui sufletula celul morta &Mil cera, Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn., Anita Pletosa si S. Sa parintele

G. Latea. Com. de Mich. Jemna, stud, gimn.

Una fela de mara v6ratica, ale aria mere se coca de regula pe la Sant-Ilie.

170

treI lumini, carl se aprindd In decursuld probodula lar dupä ce s'a lmpodobitil In chipulta cum s'a arètatd, se Implanta tntr'o crest ata (1), §i dimpreunä, cu acésta se pune apoI Intr'und blidd (2). precum

i

In Basarabia nu se face numal una singurd pomd, ca In t6rile amintite maI sus, ci patru de-odata, carii, catil sta mortuld In casa se pund alaturea cu sfesnicele de langä,

sicrid. EI sunt facutl din crengI de copad"' Cate cu

troj'

cracII cart se impodobescd frumosd cu strafide, smochine,

alamlí, mere si nucl lnsirate tòte pe ata ; la cel mal avutI aceste tructe se si poliescd, unil mal acata i basmalI, tulpane si o bucatä, de panza, carl bite se dad de pomanä la ceI ce dual mortuld la gròpä, (3). In Moldova, spund Romana, ca maI de multa' pomuld acesta se fácea numal la copiil cel micI, iara acuma se face nu numai la acestia, ci i la cel b6tranI (4), ca si'n cele maI multe pärtI din Bucovina si Transilvania (5).

In cele mal' multe partí atattl din Bucovina cata si din cele-lalte tòri locuite de Romanl, pomuld se duce de odatá cu mortuld i anume tot-deauna Inaintea asestuia nemijlocita dupa sfanta cruce, nu numaI ph,nä, la biserica, ci pana la Jinterimil. Acolo apoI se scutura de fructe precum si de cele-lalte obiecte cu carI a fostil Incarcatd, adica se d'a nanasulul sad nanaseI ca sa culéga pffinele de pe dlnsuld, dreptd

rèsplata ca ad botezatil sad cununatd pe cela repausatd, Crestettile se facti in comuna Orlata in forma crucil, adica in patru corn urI.

Com. de d-ni! Rom. Simu si I. Georgescu, invátatorl; veq11 i Burada, Inmorm. p. 24: «In unele locurI in Transilvania, pomenele se mal faca in forma de scara, i insánana cá. pe acea scara are sa se urce mortulü in cera.o Burada, Inmorm. p. 12.

Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn. Com, de d-ta Rom. Sima.

171

pentru &A fie-care omil färä tat5, si mamá se p6te boteza

si cununa, Insä färä nanasI nu (1). Dup5, ce s'a scuturata se Implânt5, la capulil mortulul läng5, cruce (2), sail se arunc5, Inteunil rlil, vale sail fôntânä (3). In unele locurI din Bucovina Ins5, e datinä ca sä se duc5, numal pänä, la biseria, si aice apoI, culegêndil preotulil, respective dascAlulil sail palimariuld, fructele de pe dinsulil, sa-la arunce In clopoinitä sail Intr'unil ungheriil unde-va din curtea bisericil. In acele ph*, unde e datin5, de a se face nemijlocitil dupä Inmormlntare si prasnicil, trimite preotuhl pomulil dela hisericä Ind6r6pta la casa celul repausattl, unde Ilil Impartesce apoI intro preotil functionari, dascgi si pälimarI, precum si Intre uniI dintre cel ce ail petrecutil mortulil. Atka In privinta faceriI si intrebuintärfl actuale a acestuI pomb! Dintru inceputtii, dupä cum am ar6tatil In capitolulil despre Brada, Romanii aveail datiná de a pune Inaintea easel mortulul si a duce Inaintea acestuia 'Ana la mormintil numaI unt1 bradanafa Impodobitil cu diferite florI, cununI si cordele sati strämäturä de mai multe colorI, precum: albasträ,

gab6nä si négrA. Mal pe urm5, lnsä si anume dup5, cea Invinsil crestinismula asupra pägänismuluI in tntréga Dacie, se vede CA Românii, acum din timpurile cele maI vechl ail Incercatil s5. prefacä Bradula pagdna lntr'unil poma creftina, care s5, Insemneze «pomula cunoscinfelbinelui fi Oa reului»

din rail"' sail mai bine qlisil insusl raiula. Incercarea acésta s'a Inceputil mai intäl si Intál prin aceea, cá ei ail prinsil a ImCom. 'de d-nil I. Georgescu, s'i Rom. Sima. Com. de d-niI Ioana Georgescu, Rom. Sima; ved

43) Com. de d-la Rom. Sima.

.1 Burada, Inmorm. p. 28.

-- 172 podobi bradulil nu numaI cu florI, cununI, cordele i strämätur5., cum era datina la Inceputil, ci i cu diferite fructe, aluaturi i zaharicale. Mai pe urmä Ins5, aú tnceputil a depärta Om& chiar i bradulil Insusl i a-ltí Inlocuì cu

ramil verde de méril, prunil saú perja, care corespunde mal bine credinteI lorti crestine. De ére-ce lust% bradulti, odatä täiatq, nu odräslesce, de aceea nu se 'ncumetar5, a lua unil pornil, care ar puté odräsli, ci unti rama de point"' care dacä-lti tal asemenea nu odräslesce. Incercarea acésta

insä de a stärpi bradulti cu degvérsire si a Intrebuinta numaI pomulti, niel p5,n5, all nu le succese. Dovada despre

aasta avernil c5, In cele mal multe p'äxti locuite de RomânI se Intrebuintéz5, chiar i acuma numaI bradulil, altele Insä atatti unulü cAt i altulil la una si aceeasl Inmormlntare, i numal In acele sate, In a eärorti apropiere nu se af15, de felil päduri de bralI, s'a datil bradulil cu totult1

uitàriisi a invinsil pomulti.

In acele comune, unde e usitatù atätil bradula câtil pomulil, precum bunä-6r5, In Stulpicanl, districtula Cämpulungulul, si Inainte de veo cAtI-va anI in IlisescI, districtulti SuceviI, bradula chiar i In liva de 0'1 se Impodobesce numaI cu florI, cununI, cordele i strämätur5, de diferite culorI, niel când Insä, 1 cu fructe saü cu vre-o copturä care, si se duce tot-deauna In fruntea ingropAciunil lnaintea crucii pan& la mormintti, undo se pune apol tot-deauna la capulti mortulul 15,ng5, cruce, pe când din conträ pomulil se impodobesce, dui:a cum am arkatil In irele de maI sus, cu diferite fructe, coldcutI, si z515,rele, si lmplantandu-se Intr'o pane sail mälaiti se duce dimpreunä cu pomenele

In urma braduluI si cele maI de multe orI numal pan& la bisericä (1). (1) Com. Er. GhiutI, proprietor& in IlisescI si N. Codarciucti, stud. gimn.

173

Dupä, ce am vòçlutti pänä aice cum tntrebuintéza Romb.,niI pomuld, sä, vedeind acuma si ce felt' de credintä ad eI despre dInsuld? Unil credd si lid' c5, eld tnsérnnä, parnuld vietii omuluI care ra nutritd pre acesta In viéta .sa cu totti feluld de pòrne, precum a nutritd odini6r5, pomuldraiulu1 pe Adamd si Eva si cä, acum murindti omulti, se sfArsesce si eld de odatä cu dinsuld, iar altil spund cä, ar fi jertfa cea cu-

venità pentru ultima data spre tmpäcarea si tmpreunarea omulul cu Dumneled (1). UniI credti el Domnuld nostru Is. Chr. când a scosti pre Adamti si Eva din iadd sufletele celord dreptI s'ad tinutd de dtnsuld ca und point' IncArcatd cu tot."' feluld de fructe. Dreptd aceea pomuld, care se pune la mortd, servesce su-

fletulul ca o scarà pe care se sue de pe pämtnttt panä la Dumnec,led In cerd (2).

Altil iarasI credd si spund, dupä cum ni-o dovedesce acésta und bocetd din Banatd, c5, sufletuld celul repausatd In c516toria sa din lumea acésta In ceea-laltä, trebue sä, trécä peste o mare f6rte adäncä, care tricunjurl pamIntuld si care se numesce de cäträ, povestile si mitologia daco-rom5m5, usorbuld

pdmin. tului.» In ripa acestel, märl se aflä und bradd colosald

de mare numitd braduld dînelord. Ajungéndd sufletuld la acestd bradd tlti réga sa-1 tntindä, vtrfurile sale ca sä OM trece pe dInsele de ceea-laltä parte de mare. Braduld tI res. punde tntAia 6r5, c5, s'a tncuibatti tntrInsuld unil f Ohs/21211a, a doua 6rä cä, s'a Incuibatd o vidrd, §i a treia 611 c5, s'a tncuibatti o ferp6ne, prin urmare cá nu pote sa-I tntinda vtrfurile, &Ad cum i le-ar tntinde, ar simti puil acestord Credinta Rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn. Cred Rom. din Voitineld, com. de Dum. CArdeid, a celord din BerchkescT,

com. de George Velehorschi, stud. gimm. 0 a celord din Transilvania, com. de Rom. Simd.

174

trei vietati, ar prinde a §uera, qi a látra, §i elù späriindu-se, ar c'ádé In mare 0 s'ar Inneca. In urmä, ins& totu0 Bradulil se gindia trupinele 'ntindea,

hit mortulti1ml trecea, Undo dorulü îlù ducea, Marea fArA nume L'aie-laltA lume (1).

Bradulg linelorg din bocetulh Laratanil e In casulh de fat5, sinonimh cu pomulh Romaniloril din Bucovina, Moldova

Transilvania. Math unulti catil 0 anal servesce sufletului ca treckóre din lumea acésta In cea-laltä. credil §i spunil o sémä, de Romani cä, sufletulh pilräsindh lumea acésta i trecêndh in cea-laltà, mai nainte de ce ajunge la loculh, care i se cuvine dupä, faptele sale, trebue sä, trécá prin o multime de vdmi unde stah milióne de draci, earl nu vorh lase sä, tréc'd mal departe, ci vorh oprésc5, i sä-lh arunce in iadü. In urma urmelorh insä, dupä, ce a trecutti prin tóte vámile, ostenith peste másurä, de calea cea indelungatä, çi grea §i

insetath de ar0ta cea mare, ajunge intr'ung loch, unde se aflä, unh poma infrunditg i incärcatil cu toth felulh de fructe frumóse la vedere §i bune de mancare, in care cantá o multime de pasárele §i sub care se aflti. unü scä,una01. Ângerulì sëù pAzitoril, care ra petrecuth panä, ajo!, ilh lea de man5, i apzandu-lil pe sc5,una§ulti de sub acestú pomh ca sä, se odihnésc5,, 11 aratä, o f6ntánd r6coritére, care

se allá nu departe de pomil. Acesta e pomulti, ce i rah datil ai s61 de poman5,, iar fóntana e óla Bah cofa cu apà, In care s'a push pomulh. Sufletulh, dupá, ce se odihnesce putinti, se sc611 de pe (1) Simeona Mangiuca, Calindara pe an. 1882. Brapvil, 1881 p. 123-128.

175

scAunast, se duce Ora la feint5,n5,, bea ap6 dintr'insa si se r6coresce, apol Inturnându-se ind6r6ptil, se suie pe scaruta ce st& rezematä, de poma In acesta, si luandil carligulii, care asemenea se afla' aläturea cu scara, prinde a trage cu dinsuit' crengile, a culege pòmele carIII placil si a le mânca (1). Credinta acésta despre pomil se allá si .1a Românil din Banat&

Bocetula tntitulata «petrecerea mortulai», despre care ni-a mal fostti vorba, ne spune In privinta acésta urmatórele : ApoT iar sA mi te duel Ráná cand vet s'ajungI L'ald mera mare de San-Petra Cu ajutorulfi luI San-Medru. Mè'ru-I mare si rotatil

Rä'chitá 'mpupitä, Ci mila s6-1 fie, Totd Santa Marie. In hainA alésA, HainA de m6tasA,

Si de Ole aplecatti, Cu virfuld ajunge 'n cerii, Cu Oleic pan'la márI Si pe virfti e infloritd,

La masl chititA,

lar pe Ole impupitd.

Pre eel vil si pre eel mortI Sill insémnA a lord sortl.

Jos la rAd6cinA

E Una Adana; Acolo-i Sdnta-Marie,

Cu nor mila el sA fie. Calgtorr, catl mg trecea, Ea spre toff se indura, Ea pe totl il adApa, Drumurile 1e-arta: Sufletuld din apA bea

Si eld lumea o uIta. IarAsl calea sl-ti apucI Páná &and veI sA ajungl La mândra rá.chitl, RAchitA 'mpupità. Nu-1 mandrA rAchitá,

Masl infloritA,

Séde si serie Maica Marie

RAgg-mi-te tu de ea C6la viilord s'o iea, D6rA ea s'o indura Si'ntre vil te-o insemna.

Dará ea nu s'a 'ndura Intre viI a te seria; Cad céla i s'a implutil CondeTula si l'a plerdutil.

Dar tu régl-mi-te bine SA te iea in raft' cu sine, DacA nu mi te-al rugatil, Cá'nd a 'ntratil Scris6rea'n sad (2).

(I) Credinta Rom. din Cknpulunga, com. de Burduhosd, stud, gima. FA a celora din Baia in Moldova, corn. de Tita Zaharescu, stud. gimn. (2) Simeone Mangfuca, Calindard pe an. 1882. Bragova 1891. p. 131-133.

176

Una fragmenta' dintr'una alta bocetú din comitatula Toron-

tala ne spune In privinta pomuluI, respective a m6ruluI, urmatòrele:

Sus mal in sus Sus la rharitti Merii mare, 'nflorita

Sub int,tril cine §éde?.

Sfinp )

i, duchsfinp.

Lucru ce lucre'? El se statute", Pamintil impartfaii, Lodi el if faceati ChM in brate-a strange, Cu spate-a cuprinde (1).

In fine, una ala trellea boceta, tota din Banatil §i anume din comitatula Cara§d Severina, ne spune maI alesa cu privire la fôntâna ce se afla langa m6ril precum §i despre Angerfl, carI sunt trimi§I de Dumneglea sa momésca sufletula,

§i despre an-Petru cu care se sfatuesce cata are sa dea celuI repausata, acestea: Mergea N. mergea, Mergea catti mergea Pana-mt d'ajungea La mijlocú de cale, Ea Una fôntand, La locii de hodind. Cand mi-vi d'ajungeaPe scaunii gedea

De mi ti-la momia, Pe druma mi-la pornTa, Pe drurnù lunga' §i 'att.' Napol n'a 'nturnatil. Dumneda. venia Cu stintula sè'ti Petru De se divania (2). Pamintri cantarta

§i 'nap:A cata, A plange 'ncepea.

CAW hit ca sa-T dea. CAM elti cuprindea,

Dumnedeila vedea Cu sfintulli WI Petru.

Elti cu spatele Ri cu braOle, N Dumnedeti sti-lil ierte!

Angerif mana

Gazeta Transilvanid, Brasova 1891, No. 22. DivAda =convorbIa -= consulta. Com. de d-111 Ioam1 Popovid, inv6tAtord.

(3)

177

Ce se atinge in specialfi de Muta-Diaria precum §i spre cdrta dintre mérte 0 cuca, unti bocetil din Secadate In Transilvania, numitil aintecula cela mare,» care se canta numai

la feciorl §i fete, precum i la bArbatil i nevestele cele tinere, ne spune urmat6rele : Colo sus, MaT din sus, Sus in pdrta raiulut, Jos pdlele cerulza, Este-o piara

«Prea tare-aT intargiatti

De anglie am &ata, hartie am plinita condeiula 1-am pierduta I» Maicuta MäriutiT

Nescaril piltra

Tare mi se mal scarbi.

41-o chilie De tanuie.

Indè'rgptti s'o inturnatti,

Iar colo cine se vede, $i pe piétra cine vede ?

Serie-mT 6meniT chiar totl. Vii-I serie

Totti plângandd i suspinandil Si din ochT lacrimT v6rsandtí. Si-a casa dac'a sosittí Pe Mariut'a ; Spatele i bratele, OchiT i sprincenele, Spatele putre4i, Bratele I-ora muceçli. Colo sus

Cu anglie,

MI in sus

Morti-T serie cu cernéla, Ca de-aceea-T multà 'n Ora. Dar mama Máriuti1

Este o grddincY 'nfloritd

Alede clòmna Iroclie

411 Maica Santa-Marie

Si totti serie Pe barde, Scrie viiI vi ce! mortl

Intr'acolo se porni Departe 'ngenuchindet Si de-aprépe tottí rugandd §i din gura cuvintanda : «Draguta., Santa-Márie Si tu démne Irodie ! ScrietI vi pe flica mea, Scrieg vi pe draga mea. 4.5i mi-o scrietT cu viiI

Nu mi-o scrietf cu mortil!»

Maica sant' a cuvIntata Mariana, Inmarm. la Roznan!.

nadejdea o &ata,

Cu multil toa e ocolitd,

Cu multti focti, cu multa apa, Cu multa para. uscata. Dar nu-I foca ca sa te ar4a Si niel apa sà te'nece, Da-T focultí dela maicuta,

Ce arde la inimuta. In millocula gradinif

La marginea fintanit Este-unil bradil incetinatii

De multI 6menT blastgmatti; Dar in bradti cine-m! vedea? Sedea cucula i m6rtea 12

178

Si-arandol se tottí certa: Care'n lume ar intra ? M6rtea din graid a grAia, CAtrA cuca ala licea: -- «Cucule, vitézule, Cucule, voinicule!

DA-m1 tu mie glasuld tal .SA glOsuescil cu eld ed!

«Ma, m6rte, nu ti l'oid da,

ad pe mine mi 'n§ela; CA ulule tu glasuescl Casele le pustiesd, VoinicT tinerT stingherescT, Copila§1 miel sérAcescT.

Dar eti unde glAsuescd, òmenii din somnd trezescd, GlAsuindd a primAvarA SA iasA copiT pe-afarA.

Trigea clopotele téte.

Si and era pe la lor1 Veniati fete §i feciort Cu braturile cu florr. Maria din graiti grAia: «Duleea mea, mAicuta mea, Care mi-aT ruptd inima "Si. dulce tgicutuld meti Si bund frAtioruld mea! Cu totI sA v'adunatI Pentru mine sa v6 rugatT, SA rugatT pe Dumnec,leti

Pentru sufleteluld med, CA ea ina m'oiti ruga La mAicuta Precista De d6r vO va ajuta Si de mine nu-t1 uita. Si rudele mele Mote

Si-mi iesd boureI cu bol Si pOcurariT cu oT! ...» Cind era mal de cu sérA

SA m6 ierte dup. mòrte

TrAgea Maria sA m6rA.

ClIcT eti mergd in altA lume

and era la mield de n6pte

De unde nu vine nime !

Si vecina mer iubitT SA rOm'aie lini§titT, (1).

In fine, una alta bocetü, totil din Transilvania §i anume din valea BuIeI, culesù de I. P. Vladü, care asemenea tratézd despre Sdntd-Illaria, sund precum urméz&: Ale!! merte grabnicl,

and in satd tu al intratd, De mine n'al intrebatd. Al luatd satuld de-a randulti Si casele de-a mënuntulti; Niclirea n'al strigatti, _FArl la N. al strigatti:

Te§T N. N. phnA afarA

Si nu te-T int6rce iarA! Al§ ie§i, nu pottl ieqi, CAcT de ieri nu potil pA§i, Nu m6 potti rescumpOrà, Niel nu miS potti departa Dela draga mumA mea!

(1) Com. de d-ld I. Georgeseu, inv6tAtord.

179

ST-a1 strigatd vi-a d6ua 6rA:

lest N. N. pang afarA Si nu te-1 intòrce iara ! AsT Iesi, nu pota Gael de ierT nu pota pasi, Nu me pota' rescumpera nicT a me departa Dela dragula tatAla mea! ST-aT strigata vi-a treia 6rA :

IesT N. N. pAnA afarA Si nu te-T intòrce lard! AsT iesi nu pota CAcT de ierT nu pota pasi, Nu me pota rescumperA

niel nu me pottl mica De mirosula brac,lilora Si de mila fraOloril,

De dorula surorilora. Colo sus maT sus

E o chille de tamAe, In ea sede Santa Marie serie vil cu vil Si pe mortiT cu mortil, Serie viiI cu rovéla Si pe mortiT cu negréla

Si pe tine pe hártie, Dar tu ml-ai intArliata rosala o-am gatatti, Dar te-oiti serie cu negréla, CA de-aceea-i multa 'n Ora ! Colo sus

Si mal in sus Este-unti mera este-una Ora, Din trupina merulul Paul in a peruluT Este unti pata Mare, inchelata, De scandur1 noue de brada. Dar in pata ce-1 asternuta? IarbA verde de pe rail, Peste iarba Carpa alba, Peste cArpA

SI-o perina.

Dar in pata Cine-! culcatti?

'eta N. N. s'a culcatti, Nu s'a pusa sA hodinésca, Dar s'a pusa sA putreçlésca. DragA floricea domnéscA!

lar N. N. a alergata, In chilie a intrata Si de dinsa s'a rugata :

CA nu te ducT sa 'nflcrescf, Dar te ducT sA putre4escI. Pe cela déla indelungatti Merge-una' card impovorata. Alele! Stinta-Mdrie Te met vi pe mine a me scri e, DupA card cine alérga. ?

Dar me serie cu vil, Cu viil, cu rumeniT, Nu cu mo4iT vesteqiI

me serie cu roséla, Nu me serie cu negrélA! Bucurosa, draga, te-al serie

Muma-sa, mima arsA. OrT te du, orT te vi lasA,

CA de N. N. WI remasA ! DumbravA DumbravA !

ramurile

180

Ca al mä umbresat al hodinescil

I CA aunt obositä,

iDe mérte 'ngrozitl (1).

Totil aid se 1)&43 pune ci credinta acelora, earl licit*

cä.

mergêndil °multi pe cea-lalta lume §i neputéndil sa intre

In raiil, unde sunt pomI destul, sä aibl macarti pe

alil

séti. Scä,ruta II servesce spre a se sui In pomit, carligultit spre a trage cu dlnsula crengile, iar pagruicele sa aiba cu ce sa se desfateze (2). i acum sufletulil, dup5, ce s'a odihnitil, récoritti §i saturattl de ajunsil din pennele pomuluI despre care ne-a fostil pana aicl vorba, pléc5, cu 5,ngerula WI maI departe spre Impératia cerulul. CeI maI multI insfI Ins& credil §i spunft ca pomulti, care se duce Inaintea mortuluI, numitil altmintrelea §i pomula raiului, merge In cea-lalta lume, unde se duce §i sufletula. Acolo

st5, elil apoI vecInicil verde §i Incarcatil de tòte bunatatile Inaintea sufletulul astil-felil ca acesta numaI uitandu se la frundele lul cele Inteaurite §i la fructele luI cele frumése §i. galbene ca céra de pe dinsulti e pururea satulti §i nicl c5,nd nu maI flamandesce. Iar daca cu téte acestea 11 vine poftä, de mä,ncare, se sue pe sc5,ruta cea Mouth' din faina de grail §i razemata de dinsula, trage cu carligula pérnele, earl' II placil §i culegêndu-le de pe ramurele le mananca. Pie-care omil repausatil, caruia i s'a data unil astil-fal

de poma are de pomana In cea-lalta lume unil poma verde, frumosil §i ramurosti, la umbra caruia se pote odihni §i récorì In care, eand voesce, se p6te suì §i gusta din p6mele sale; maI pe scurtù are §i Oa mama% atata umbra, catii are pomula acesta. «feparea,» feTa poporuluI romAnd, redigiatl de Iosild Vulcand, an.

VI, Buda-Pesta, 1880, p. 36. Credinta Rom. din StulpicanI, com. de Nic, Cotlarciucil, stud. gimn.

181

Din conträ 6menil, carora la InmormIntare nu li s'a duel tnainte 0 datù unti asta-felii de pomil de pomanfi, nu di de kill point"' tn cea-laltä, lume, ci el stall de-o parte qi se uità numal la cel-lalt1 6mneI, carI ail. Dreptil aceea p'grintiI, respective némurile cele mal de apr6pe ale repausatultfl, caut5, ca numal deck sä, se duca

und point' tnaintea acestuia ca s& alb& sufietulii gil In cea-lalt& lume pe ce se sui i odihni, 0 ca nu cum-va pomulil s& fie, golii, de aceea tlil tncarc5, cu feld de felt' de fructe, 0 zaharele, ca sufletulti s& aib& de ttíte buratkile, sá aiba ce gusta, sa nu ducä. niel &And 0 de nimic& doril(1). Resumândii cele espuse p5,nà aicI result& c5, Pomul4, ce se duce tnaintea mortultfl, Insemnk5.: Pomulil vietil; Trecètérea din lumea acéstä, In cea-laltä: Umbrirea 0 recrearea sufletului dupà ce a trecutil prin t6te vämile; §i In urmä,:

PomiI raiuluI sail mal bine qisil tnsu0 raiulii. .In capitolulil despre Brada noI wit' vèlutil. c5, Romanil

puneati lnaintea easel mortuluI unil chiparosil = cupressus, care era semnil de. m6rte, 0 despre care se credea cá odat5, talatil mal multil nu odr&sless ce. Dec1 pomuld vielii din punctula Int5,I, dup& pArerea

n6strti, nu Insemnéza niel mal multti niel mal pupal deck cipresulii Romaniloril. Precum cipresulti odat& Watt' nu odr5,-

slesee mal multii, tota a§a 0 pomulil, care, dup& cum am vNutil, nu e alta deck o créng& de mèra, perú sail prunti, (1) Credinta Rom. din Stnpca, com. de Abc. Baciu, stud. gimn.Din Bilca com. de Iustina Cardeia, stud. gimn.--Din Balacéna, com. de Mich. Jemna stud.

gimn.- Din Costana, com. de Drago0 Bumbaca, stud. gimn. Din ManastiOra, com. de Elisabeta Agapi.Din Fundula Moldovel, com. de I. Tonigarid, stud. giran. Din Campulunga, corn. de V. Georgia, stud. gimn.Si din Baia, com. de Tita Zaharescu, stud. gimn.

-- 182

nu póte 85, dea niel odatä, odresle, si dupä cum nu póte odräsli pomulü acesta, asa nu se p6te mal rnultü nimicti spera si dela celti mortti. Pomulii, respective bradulO, din punctulti alù doilea, care

servesce sufletului de treckóre din lumea acésta In cealaltä, e de origine cu multù mal posterióra. Lumea. nóstra i lumea cea-lalta catra care mórtea mana pe omti, sunt, dupa cum arata bocetula bänätanti, despre care am vorbitil mai sus, despartite prin «sorbulfi pamintuluf,» adicä printr'o adancime care sórbe sufletele. In acea adancime cresce ung arbore colosalil, care servesce de trecètóre Intro ambele luml, sati, dupä cum am arètatti mai sus, care-i servesce de scarä, spre a se puté sui pe dinsulti de pe pamlntti pana la Dumnegleti In certi. In acelù arbore, dupä, bocetula banatanti, lncuibatti treI Nre dusmane: unü solmil, o vidrä, i unti sérpe, earl pandescti i ameninta bietulù sufleta. EI bine, acestil fondd elü bocetului din cestiune se aflä, apr6pe literalminte In faImósa carte poporana Variant& 0 Iosafg, atribuita generalminte santului Ioanti Damascenù din secolulti VIII (1). Iatä, partea ce ne intereséza din acésta carte poporana dupa

traducerea facuta de Ne'goe Bosarab4 pe la Inceputulti secoluluI alù XVI i Intitulata aInvqdturile lui Négoe Yoda..» Acestia se as6m6na unuI °mil, ce fugia de unti inoropl §i nu putea nicI cum sa rabde i sä, stirpésca strigarea i sbéretulti glasulul luI celti grósnicil i infricosatti, ci

tugea tare ca nu cum-va

ajunga mänance. «Asa fugindO eRi calit Inteo grépd mare 0 daca &Ala lnsa-1

teinsa, aflä acolo unti copachl si se apuca de se urea Intiln(l) B. P. Hasdea, Cuvinte din batrAnT, t. II. BueurescI. 1879, p. 707 708.

183

sula, i st&tù cu piciarele pe nisce ramurl §i g&ndia c& va fi 1n pace §i far'de nicI o grip,. Iar dad se urea ela °gut& la radècina acelul copacia, §i v61ù dol elred, unula alba §i altula negru, care rodia totti-déuna acela copacia in care sta ela. i atata llù rosese câta putintela era s5, cad5, jos. DecI

duta In fundula acelei gropl i v6da una prpe mare 0 grésnica, ce sufla i e0a din gura luI par& de foca i venia cu gura dscat& §i cu dina rtnjitl numaI s&-la lnghita. DecI iar duta spre partea In cotro sta ela cu pichírele, §i vèla patru eapete de aspidd, unde se ivia din malula acela ce era a.pr6pe. §i Gaut& in sus i Oda unde pica dinteo ramura dte o pidtur& de micro. i dad. Oda acea putinea miere uitä de a-0. maI aduce aminte de acele r6utät1 multe ce-la Incunjurase. Adid din afar& de acea grap& sta inorogula

gata s&-la mänânce, iar In fundulii gropiI rInjia acela Orpe

gr6snicil ca sà-la inghiá, iar copaciula In care se urcase era putinel'a numaI sá cadä, iar piciarele §i le pusese pre nisce ramurl uscate §i putrede §i uita aceste rèutatI §i greutätI -t6te,

i se porni spre acea ramura ce pic& putinea miere.

Acésta este lnchipuirea celora ce In§al& cu lrwelAciunea lumiI acWia. Adic& inorogula trisernnéz& incírtea care gonesce s&

ajung& pro tota némula lul Mama (1).» Aceea0 paraboliti se afl& la Arabl In renumita colectiune Kalilah va Dimnah, cunoscutä maI mult sub numele de Tabulele lui Bidpai», unde unicornula e Inlocuita prin elefanta,

ate odat6 prin lea, iar grepa prin puta. Ea este numal putina popular& In Persia 0 India. Arborele In grelp& cu cele treI fiére, ne este cunoscuta §i Inteo redactiune curata bogomilicd, conservatä inteuna manuscripta de pe la inceputula secolului ala XVI, sub titlula: (1) D-r M. Gaster. , Literatura popularl ronaAnA. BueurescI, 1883, p. 42-43

184

IlpWPM W soraTkira wT BOArdp6CKhlp KHHrd (parabola despre

cel bogan din cfirtile bulgArescl). Aol Insä In locú de una singura arbore sunt deja doI: unula cu ramure de arginta cela-lalta cu ramure de aura. De asemenea In 1°61 de

una singura unicorna sunt dou6 animale: camila Cu alte cuvinte bocetula bAngténil e maI aprépe de Varlaama # Ioasafa (1). Pomula din punctula ala treilea e asemenea de origine i anume aprocrifo-creOina. Ca isvoril credintel poporuluI despre acesta pomfi i celora din prejurula ski creda a a servitil mal cu sém5, Via(a sjintului Vasile cela mol», din care reproducema spre comparare urmAtérele §ire: e§i ne-ama suitù dela aceea. (adicá dela vama a 24), cu inima buná i amft trecuta pérta cerultd . . i tlnèrula portarulu e ne-aa primita bucurandu-se §i a slävita pre Dumnelea, c5, a trecuta sufletula mea sloboda de primejdia j de amariI §i. lntunecatil dracl al v6sduhuldi. i ducéndu-ne in cera, se despica §i fugia dinaintea n6strA apa care este de-asupra lui §i trecènda noI se intorcea in locula et trecenda apa aceea amù ajunsti la elre§I care v6zduha greanica i neIntelesa . . . §si era de dedesubtula luI 6re§I care tineel prea frumofi Cu multime nem6suratä de str5.lucire lmbr5,ca7Ì ro0l ca raeIe s6relul cand apune, §i p5rula ea fulgerula §*1 pici6rele lora albe ca laptele, i fetele lora ca z5,pada. i vèléndu-m6 In mane% sfintilora carI mergeaa Impreun5, cu mine, ail alergata ton, §i se bucuraa impreun5, de mine ei se veseliaa pentru mântuirea mea, buculindu-se c5, mantuita una sufleta In césula acela, f¡ti s'a small intru imp6rdtia cerurilora i m petrece impreund, çi canta cântare dulce ei veselit6re de a o auc,Ii. maI posterit5r5,

(1) B. P. Hasd6u, Cuvente den bètrAni, t. II, p. 708-709.

185

merendii Incà inainte v64ut'am scaunulii lui Dumneleil alba tnmiitù, i sloboçléndil rae ca nisce multe fulgere, fulgerAnda lumina Vote pArVle acelea, i gtura cu privirea aceea pre top aceia cap Invrednicita sa locuéscà acolo. aPentru cá stail inainte imprejurula lui Dumnec,lea tineri

cu brane de aura Mite marl i tnalï, stralucinda prea frumosa, i erail lmbr5,cati cu haine stalucite §i de multa preta . . . i apropiindu-ne in dreptula acelui prea Malta scaunil,

.

.

.

cel ce sta lnainte la acea

time prea luminatà ail slävitil pe sfanta Troitä impreun5 cu noI, bucurandu-se pentru mântuirea mea. i acolo

am aulita unil glasù f6rte incetipra dintru acea iraltime plinù de multá dulcép i veselie, qicêndil cebra, carI m'ail Duce 0-o intru téte lacaprile sfin(ilorti, dupa cum aveti

sa faceti la téte sufletele imprejurula raiului, §i la cele mai de desubta ale painintuluI. De acolo sa-la odihnip obiceia,

In locula uncle m' a rugata robula mea Vasile. «Deci plecânda de acolo, ne-ama dusa la locafurae sfinfilora . . . §i era intinse tn mijlocula raIulul cu una negrita, cu piram41 earl sloboliaa rale Infricqate, locuintele cele de Dumnec,leil zidite ale sfintiloril In loculil verdetil ceresci, unde curge isvorula cela Ara de mérte apa beutwra vietii, in locula unde este odihna cea adeverata, unde era minunate acele loca§urI ale se hodihnesca sfintil . . .

deosebite cu slava 0 cu stalucirea, care era zidite de-a drépta lul Dumnelea deosebite ale fiesce-careI tagmä

a sfintilora, ce stail nouè in veci . . . maI merganda in stnula patriarchului Avramill adici In locula care locuesce, qi In lAuntru slay*/ nepovestit5,

nevWe(ilitä, 10 era plina de dulcét5. cerisck 0 de trandafiri minunafi i multa mirositori, 0 de miresnut, care este dintre

acele fiorì ceresci, de care era plinil de veselie prea mult5,

186

si prea dulce si sta la focù frumosil si bine potrivitti, si la vèsduhil prea sänètosil si prea dulce, care avea multä frumusete, si de mare poftä si mangaiere de a-14 vedé omulii .

.

«Si In scurtil treanda tóte, cate sunt imprejurula raiului, §i eke sunt Itntru celea de desubtult1 pämtntulul, . . . si Inconjurându-le téte acestea, m'aiI Intrebatti unul4 dintre pima

dulciI angerl, care m6 pälia, licéndu-mi: óre sea, Teodoro, ca astacp I ace pomenire cele de patru-eleci de gile ale tale, bunula Ma parinte Vasilie, dupa cum pomenesca pe moll la cele 40 de pc? i dintru acésta am cunoscutil eil ticäb5sa cum a trecênd4 40 de lile de când am muritil, am ajunsti la locuinfa acésta, pe care o yap, care nu este a mea, ci a cuviosult4 ?i duhovnicescului nostra parinte Vasilze celit incredinfata roba ala Domnului, care este duhovnicesca parinte fi

a altora fii

.

.

.

Decl e vremea sä mergemil sä vedemil

locasurile néstre, pentru c5, domnulil meil omulil celt1 vorbitoril cu D-c,leil, bunulil me4 pärinte Vasilie, a venial' aice

mal nainte deal mine . . al'-am mersil, si-am intratil linteo curte, si era curtea aceea pardositä cu lespell cu totulti de aura si pestrite in .

multe felurI, care strälucia.

Si 'n acele prea strälucitére lespelI de auril eraa copact Witt de multe felurf, §i tinerY, si era o mare bucurie sä le vad5, omulil . . Si cautand4 la rèsäritil v60111 Infricosate palaturl fäcute de focti, si lnalte .

.

.

.

férte, si aprépe de acele trepte ale palaturilortl acelora, sta o musa mare ca de 30 de coi de piétr5, de multil prep'', si se numia smaragdil, care da rae prea minunate. Si In chipulil eI era Wail la r6sarita una migdala prea frumosa. i era plecatil deasupra mesd, ce-o acoperia Oa §i da mare frumusete privitoruluI (1)

.

.

.

(I) Viata sfintuluT Vasile cela nod s'i infricosatele VAinl ale v6sduhu1ul si drépta judecatA a luT Dumneclea etc. BucurescI. Tipo-litografia Dor. P. Cum, p. 44 51.

187

ComparandO acum sirele citate aid cu cele spuse de nol mal sus despre pomù, fie-care póte if:1ft° lesne O. se convingà c originea credinteI române despre pomti de sub punctulti treI nu póte sä fie alta färä numal cele Insirate In viéta acestul sfintil, care e r6spAnditä la poporulti românil acum de pe la fines, secoluluI WI 17-lea, adieä cam

dela an. 102, dad, nu cum-va i mal de nainte, si care a datil cu timpulti nascere si la alte cäri i credinte poporale (1). Nu-I vorbä, cä poporula, in decursula timpulig, n'a pututO s'ä, se tie strictil de originalO, ci unele le-a 15satti lar altele

le-a adausfi. Afarä de acésta e de presupusù cá poporula va fi avêndil cunoscintä lneá si de multe alte cArtI peporale, asemenea Vietii sf. Vasile celui notl, earl asisderea voril fi tractândO despre atarI poml din apropierea ralulul, i multe le vorti fi luatù si din acelea. De-aice vine apoi cá celea ce

le spune si crede elO despre pomulil din cestiune nu potil sá consune lntocmaI cu celea ce se cuprinda In Viata sf. Vasilie.

Ce se atinge de Sdnta-Marie, care n'o lntálnimil de felti In yiata sf. Vasilie, trebue sä, amintimti aicI eá ea jód, unft rolü férte mare atati In literatura poporala. scrisä, Gatti' si In cea nescrisä, prin urmare, nu trebue niel decum sä ne mirämil dacá pe längA §i Scin-Petru, portarulil de läng5, p6rta ceruluI, pe längl. sfin i duchsfinp §i pe längA tinera frumoO, adid AngeriI, cari intImpinä sufietulil celui repaufact. locil In raIu, o trit'élnimil si pre d'insa scriindO satù ce

numele celorü dreptI i ar6tandu-le calea spre raft'.

&tad-Maria, ca maIca Domnulul, póte s'o fad acésta, dupá credinta poporuluï, maI de grab& deck orI si care altii (1) Gaster, op. cit. p. 439. Bucarest. 1891, p. LIV i 301.

Idem, Chrestomatie romAni, vol. I. Leipzig;

188

slinta. Prin urmare, In casulú de fa, ea ocupl local sf. Vasilie cela noa.

In fine credinta despre poma din punctula alt..' 4-lea se basezá parte pe spusele hisericel neistre dreptmäritóre, care ne Invatä a pomula, ce se duce lnaintea mortulul, insémn5. .Raiula din care aa fosta sco0 afará pro topärintil no0ri, dar In care petrece acum sufletula mortuluI, apoI 0 pomula cunoscintei binelu i ala reuhti, din care a má.'ncata Adama 0 Eva In contra poruncei d-OescI, careIa a urmata m6rtea, de care este cuprinsil repausatula, Ina, numal pe unil timpil scurta, de ére-ce Is. Chr. prin meortea so a biruitil meortea §ii ne-a dobandita raIula, a caruIa ic6nä este pomulil

0 'n care petrece acum sufletula mortuluI (1); parte pe u.Apocalipsula apostolului Pavela, to care ne spune, intro multe

altele, §i acestea, ea «dup5, ce-a vaduta ladula lla duse iar lnaintea lui Chr. de-la blagoslovi fi-la trimise 'in raia, uncle sunt multe feluri de pomi fi sub toti poni sunt paturi, dect ii dede fi lui una pata de se odihni, §i Oda de-acolo binele 0 raula la care va merge 0 la judecatä. (2).» Juv. Stefanelli, Liturgica bisericeT ortodoxe-catolice. BucurescT, 1886. p. 149.

Gaster, op. cit. p. 361.

189

XV.

PR ANQIORULO. PM ndiforuhl §i ciniKra sunt usitate maI cu sémä, In Banatd,

unde se faca lndatä dupd ce m6re cine-va, si anume : Prdn, diforulit totti-deauna pana la amiall, iar cinif6ra dupa amiac,II.

Prdnliforula li cinifbra se faca pana la nou6 lile dupa esirea sufletuluI, cand apoI celil saa cea de pe urrna se sc6-

te dará din casa de se m'allana.. In cele opta lile d'intaI dupà esirea sufletului, prdndiforuh1 se face de regula dupa rèsaritulil selrelui, cam pe la amproora, iar cinisséra tnainte de apunerea sérelul, adica pe la chindie. Atan pentru prancilisoril catil si pentru cinis6ra se facil 3-5

turtite din faina bine cernutä, de grati sail si de cucuruzil (porumbil, papusoifi) de märimea dup5, vointa si putinta celuI ce le face, nicI cand I nsá mal marI de 1112 dm. 'in diametru. Cea d'intaI dintre cele einci turtite se menesce lui Dumnegleti, a doua st. Archangelil, adica, mortfí, a treia MaiciI DomnuluI, a patra mortuluI de curAnda repausatil, iar a cin-

cea si cea de pe urma uneI dintre rudeniile ce a muritil cu putinii ceva maI tnainte de acésta.

190

Dupa ce s'ad coptd turtitele acestea se puna pe o sinie (1) nternuta cu und masanill (2) curatd. La mijlocd se pune und pahard Cu n'a curatA li ne 'nceputa, apoI nisce legume de dulce ori de postd, dupa cum e li timpulti, carI sunt asemenea fierte anume spre acestil scopit Dupa ce s'ad pusil turtitele, paharuld i legumele pe sinie, se °Mamá, daca repausatuld e de gend barbätescd, nisce baet1 pana la 7 salí 10 anl, iar daca repausatula e de gend

femeescd, nisce fetite asemenea pana la 7 sad 10 anl de b6trâne li li se da prançliqoruld sad ciniOra, astd-feld pregatita, ca s'a o manance (3). In unele sate din Buco vina, precum bung-e5r5, in Todiresci

este datina d., indatä, dupa ce m6re cine-va, sa se pue pe feréstra de catra amiall dou6 pahare pline: unuld cu apa curad, iar altura cu vind sal rachiti, unde se lasa pana dupa sc6terea mortului din casa; cand se sc6te mortuld se cauta, la pahare, §i din care paharti e mal deqertd, dinteacea béuturá se crede ca cere mortuld ca s'A i se dea de pomada. Deci In cele trei dimineti §i serl dintal dupa inmormintarea mortuluI se chiarna una sèracil sad qi und vecind tli i se da in loculd acela, unde a ~Ad cine-va, fie'n patil sad jos, fie unde va fi, sä, manance §i sà boa din acea Mutura, ce a cera() mortuld (4).

Mara de acésta e de notatti ca in cele mal multe partl Sinie se numesce o mas& rotundl flcutA din lemnd in forma unul tdnierit7 (talgerü, farfurie) cam de una metru in diametru de mare s't cu mijloculd oblu, iar tòrtele de asupra mal ecunde de cum e mijloculd de desubtd, va sA cficà dupi istetimea maestruluT strungard. Mal de multa se aflail einii malla fie-care türand din rimad, carI le punead de cinad de pe dinsele si afari in curte (ograd1). In timpuld de fata siniile nu se prea vüdd asa de adese-orT. MaaaniiI.fatá de mas& Com. de da Iosifd Olarid, invüt. in Doman& Com, de lond Avramil, stud. gimn.

191.

ale BucovineI, cá,t stä mortula In casa, este datina de a se

da celora ce vial sala vada, cu deosebire ibsá gracimfi, cate una pahara de rachia §i cate o bucätica de pâne de sufletula repausatuluI. In unele 041' din Transilvania, precum buna-cira in Or-. lata, Gina mortului se da asemenea In trel serl de-a réndula,

dupd ingropaciune, li anume In fie-care sérä se chiama la

una bárbata morta cate trel bárbatI, iar la o femee cate treI femeI, azora li se pune ca pomand fierturä de dulce °ti de posta, dupa cum este li timpula, precum qi cate una colacti Impletita In treI.

Pomana acésta se pune de aceea, ca pe de-o parte sa i se ierte mortuluI pècatele, iar pe de alta parte sa aiba §i ela abur, &tia, caldura saa jertra In cea-lalta lume, cadi aburrí din mancarI se radica ca jertfa pentru sufletula mortuluI (1). In fine, in alte parfl din Transilvania, precum in tinutula Nagudultil, este datina de a se face In a doua s6r5, dupa re-

pausarea cui-va, ap numita aCina de apoln, care este impreunata cu unele ceremonil refigi6se ce se 'ndeplinesca de &Ara preotI li ceI-lalti functionad bisericescI (2). Com, de d-la Rom. Sima, invatatora. Com, de d-lil T. Simona,

192

XVL

PRIVEGHIULO. Corpuld fie-caruI mil, care a repausatil de m6rte naturala, stä, de regula trei dile §i douè noptI nelnmormintatil. In aceste dou6 noptl decI, catil sta mortuld in Gag, se face In t6te partile locuite de RomânI, a§a numituld priveghifi, la care se aduna o multime de 6menI: baring §i femel, tinerI §i b6tranI, maI cu sémä, Insa veciniI, amicil §i némurile repausatulul (1). Priveghiuki, care duréz5, de cum lincepe a se lngana diva

ou néptea §i panä ce r6sare sérele, se face dupä, credit*, poporulul, din mal multe cause, dintre earl unele sunt basate pe experienta de tóte c,lilele, iar altele pe lnchipuire sail pentru cá aa, ail apucatil din mo§I-strä,mo§I. In cap. VI. am spusil ca luminele, carI se aprindil In prejuruld mortulul §i mal alesil cele trei dela capuld acestuia (1) Francu, op. cit. p. 173: «In serile cele dou6 de inainte de inmormin-tare se face la casa mortuluI asa numituld priveghau Rom. Simil: aPaza de n6pte, care o facil mal Cu sémA Wirbatii in tota timpula, cá.td se afifi mortuld in cask se numesce priveghiii.» T. Simona: «In ceea ce privescepriveghiulil, acesta pe unele locuri se face numaY odatk iar pe alte locurT de douè orT si anume in prima si a doua séri dup5, repausare.»

193

se las& ca sa arda çli i n6pte pana dupä scóterea mortuluI din casa. Prin urmare ()mena adunaft ca sä privigheze sunt In prima linie Ind5.toritI a lua séma de luminele ce

ardil ca sa nu se sting5, saù sä se aprinda ceva dela dInsele §i s'a' se Intémple apoI vre o nenorocire. Iar In casil,

cand mortulil n'ar fi muritil, ci numaI amortitil

s'ar lntêmpla sá dea semne de viéta, s'a alba cine a-i sta mana, de ajutoril ca O, nu se nenorocésca saù s'A se InspaimInte §i apoI Inteadev6ril sä, tara. In fine §i pentru aceea, ca casenil, cae' de regula sunt nu numaI fórte IntristatI, ci tot-odata i fórte ostenitl de munca §i alerg5,tura ce

aú avutlo pentru pregatirea celorù trebuincióse de InmormIntare, s5, aiba macar ci§ce-va timpil a dormi §i a se recrea. Adev6rata origine a priveghiuluI Insa °redil cá trebue cau-

tata parte In timpurile cele mal' depártate §i mal Intunecóse ale anticitatil, parte In legenda bogomilica reprodus5, mal sus In cap. IV, care ne spune c5, Diavolulil, sub pretextil .G5, corpulti omenescil ar fi proprietatea sa, ar vol ca numal decat s5, pue mana pe dlnsula. De aidi vine apoI cá nu numaI Romanil din Rucovina, ci §i ceI din Transilvania priveghiaz5. OVA nóptea pre celil rnortù ca s'A nu se apropie cine nu-i bunil de dinsulii (1), lar ceI din Tgra-lionleine'sed Ilù pazescil ca sä, nu vie strigoii la elù (2). fiindil-ca celil ce póte priveghia dela apusulil sóreluI §i pana la r6saritulil acestuia, fàrà ca sä, dórmä de loca, acela face o setracusta, adeca privegherea luI i se socotesce de o fapta fórte burla §i primita tnaintea luI Dumneleil (3), (11 Com, de d-in Rom. Simd T. T. Burada, Inmorm. p. 18. Com. de Rom. Mariani; Inmorm. la Bonillal.

13

194

mal departe sufletula mortuluI, dup5,- ctedinta celoril mai mulp, vede §i aude tóte cele ce se petrecil In jurult1 sëù i se bucurd de prietenia ce-o arat5, eel cercetézd (1), do aceea, cum Incepe a se lntuneca, top din tóte p54i1e, mica §i mare, thArti i b6tritnil, prinda a se aduna la casa repausatuluI §i a aduce, mai cit sémä, Insa ceI maI Inaintag In virst5, §i cu deosebire femeile, °Ate o luminA.

de c6r5, In mitml, care se aprinde qi se pune apoi s5, arc1ft mdcaril câtil de putind la capulil mortului, anumc ca acestuia s5.-I fie luminosil In cea-laltri lume (2), unde, dupä pgrerea unora, domnesce numaI intunericil (3). Lumincle aduse la priveghiil carl apucatil a arde de tottl, se stringil qi 'n cele maI multe pArtI din Bucovina se

daü órneniloril ca sá le tie aprinse In mAnti, pe °And se prohddesce mortula.

Cum s'ail adunatil mal multI ini i fie-care §1-a datoria sa de cre§tinti, Riandull cruce, rostinchl unú cc Media nostrun pentru lertarea p6catelorti celuI repausatil §i sèrutandil crucea saU ic6na de pe pieptulù acestula, pe care uniI punil i ale o moned5,ca InlesnéscA trecerea vamilortl, vine unulil dintre némurile cele mai aprópe ale repausatului

§i cinstesce pre totl ceI adunap &Ate cu untl paharil de lAutur5, §i cate cu o buc4cà de pâne sail mälaItl, dup5, cum hfostú i starea materia15, a repausatuluI (4). Fie-care primindti cele ce i se Inchina mulpmesce Dumnedea prinzdseet fie de stifietul4 celui repausat ! »

MaI pe urm5., dup5, ce s'ail adunatil acum top cap ail avutil s5, se adune, qi dup5, ce fe-care a fostùcinstitù, cei ce ail venitil cu scopil ca s5, privegheze tót5, nóptea, ca Com, de d-In Av. Macoveia din Bldeuta. Pretutindene in Bucovina. In Rlditutil com. de d-ld Av. liacovein. VecII i Francu, op. cit. p. 174.

195

nu lei fie urn' i ca sä, fie nelntreruptil desteptI pang diminétA, lncepù uniI dintre dinii, mal alesd Gel maI b6tranT, a spune povest1 si a glumi, altil a juca tn carp si iarà's1 altiI, i mal alesú tineretuld a face o multime de jocuri, carI de carI mal cornice. In unele 041 din Bucovina §i cu deosebire in o sämä, de sate dela munte uniI fecIori, earl' scid f6rte frumosil a ant'd din fluerti. iar altil bucin5, i trtinbita dandd pr;r1 acésta de scire, ca unuld dintre Romani l'-a päräsitil; In alte pàri &Ma din Bucovina 6'61 si din Transilvania cantoriI bisericeI precum i altl insl, carl scid ceva carte, citescd psaltirea i alte 0641 sfinto. In Moldova, judetuld Sucéva, i anume In unele comune de prin muntI, precum bun5.-6rä In Négra-arulul, In timpuld «mlNorilora,» call se facü la casa mortulul spre distragerea rudelord sup'érate, adecil In timpuld «priveglauluh, se aducia dou6 sad maI multe buciume de stänä, si din timpil tu timpiá lesù afar& din bärbati, earl' suflandd. In acele bucIume, scotd und buclumatil jalnicil sòlbatecti. La ceI mal fruntasl, maI alesd la tinerl, puscd. De asemenea, unuld sad

maI mulp cu fluere marl °Arita jalnicil la capuld mortultg, sad dacd-I vara, la feréstra din. dreptuld mortultil, standd tu piciiire pe prisp'ä, (1). In unele judete din Téra-Roma'n4cd, precum bung, cír& In judetuld Argesd, plasa ()hula i judetuld Putna, plasa

Vrancea, este obiceluliá ca la priveghid sa se fad, si foci"' In ograda easel mortuluI, i lmprejuruld foculul acestula se jéce apoI diferite jocurl (2). Jocurile cele mal insemnate, carI le cunoscil ed pá,n5, a-

0$ecjaóreao, FAIticenI, 1892, p. 39.

Burada, Inmorm. p. 18.

196

cuma 0 carl sunt usitate a se juca de tinereta la 4céstii ocasiune, sunt cele urmatére:

Ciu§tea. Se iea mal lntal si 'ntaI una stergara saa si alta pâ,nzatura, se lmpletesce &Ma se pa° de stransa si apol se Inóda, la capete. Stergarula acesta, asta-fela lmpletita, se

numesce In cele maI multe sate din Bucovina ciqte sail OuSe, iara In unele, precutn buna-órii, In Stupca, motrépd. Se puna apoI maI multI feclorI si fete, rara cand si baletI,

Intr'una Gercú jos pe pamlntula gola orI si pe una asternun de lalcere saa tolurI, cu picIórele spre mijloca si lipitI strInsa unula lang5, altula. Piclórele, de regula, li se acopere cu una läicera, cu tint' sumana sail si cu una alta obIectil Dupä, acésta unula, care se numesce conducetorulfi

chqtei sail a motróscel, se pune In genunchl In mijlocula cerculuI si Incepe a &dub, clustea, care e ascunsa la unula dintre jucdtori. Dar pe cand o cauta elii In colo si'n c6ce, pe atund unula dintre jucatorI, scoOnda repede cIustea si striganda «chip ), II arde una peste spate cu dInsa. Conduatorula se 'ntórce de graba sa vada cine ra lovitil. Lovitoruld Insa, cum ra lovita, petrece cu cea maI mare repejune cIustea pe sub genunchile celora-1a1t1 jucatorI, carI, la

endula lora, o petrecti mai departe striganda aciu! ciu! du!» sail «clu?! ciq! ciuf !» §i. n'o scotil afar& pana ce nu le vine bine, ca din noa sä-la lovésca peste spate. Asta-felil trece clustea neobservata dela unuld la altula. Conduatorula trebue s'o pandéscá ca ma.ta pe sóreca si de-i succede a pune mama pe dInsa, lese din mijlocula cerculul si'n locula

BM trebue acum sa lntre si sa stea acela, la care a aflata sail mai bine 4isii a prinsa clustea. Cu cata mai multti se muncesce conduc6torulil, fara a afla Intru a carul mana e clustea, cu atála mal multe loviturI capètà peste spate, 0 tocmaI Mtn.' acésta se cuprinde mlequla joculuI. Asta-fehl se

197

paréndéza cu top', cap ail Inceputil a se juca ; fie-care trebue macar o data sa devie conduc'étOrulil diu§tel (1). In Téra-Botncinéscet joculù acesta se numesce conifcan (2), lar In Moldova ftqcei §i se ji5c5. ca §i In Bucovina. Tat& cum ni-hl descrie A. Lambriorti. Tuca este una §tergaril lmpletitti Mae Artosti ; jucatoril se punil ròIä Imprejuril, In timpil ce unula dintre din§iI sta In mijlocil ; dupa ce s'ail a§ezatti astil-fela Incepe a purta tu§ca cu mare repejune §i taina unult1 dela altulú, iar din mijlocil trebue sa ghicésc'd unde e, cacl de cate orl gre-

§esce, primesce cate unil nurnsérti de lovituri 'Ana' ce In sfiritü nimeresce i atuncI celtt gásitù cu tu§ca II iea Acestea se petrecil orI In Una-, la lumina opaIfuluI, orl afara la luna (3)» Cuvintele ciu$e, 0u0e §i twat, despre earl' ne-a foshl vorba,

areal cá stail In strInsa legatura pe de-o parte cu adv. ciu01 c6ce,» tzqti, dkin locutiunile «ciu0i in colo, ciu01 fuM in colo, fuOi in ace,» earl se aplicá unul ornii saü unel vietatI, care sare dintr'unil locü Intr'altultl §i mal alesù care ; pe de altá parte cu dispare kirte iute de'naintea pas6rea nocturna, numita ciurasaú Oioin lat. otus brachyotus, strix brachyotus, germ. din Sumpfeule, care, dupa credinta ca atare prevestipoporuluI, e v'éril primare cu cucoveica toril de WI §i nenorocire (4). Joculd acesta e deld mal rdspAnditd ii Bucovina. «Romanuld literard» an. I. Bucuresc11891. No. 18. p. 141: dfaI lAnga us5,

cAte-va fete si cati-va Mal de prin mahala jocd c4r0 pe sArutArl. In fundd imprejurula alteI mese, o altA grup5 de f15.c5I se jocd cu ntipa (o batista sad o petia, impletit5, in dou6), ale cAreT loviturl tarf, indesate, durerdse, nu se as6i-u6nd de Lodi ca s5ruturile dulcI i aducabre de dorurI din partea cealaltA. Palmele inegrite si ingrosate de muncrt stad rosil de loviturile ce curgd mered,»

Op. cit. p. 152. Mariana, Ornitologia t. 1, p. 227 si 228.

198

Buvna. De-a buvna saù bufna se jelcä, baet1 i copile mal

adese-orl lnsa feciorl si fete. Meta jucatorl se punil rotip pe scaune sail pe unil pata. Unula dintre dinii iea o raframa si o Invalatucesce sai Impletesce in dou'é, lar capetele le InMa ca sä, nu se deslege. Nätrama astil-fela Ympletita Inodata se numesce buvnet. Se alege apoI unula dintre dInsiT,

care se tndätoresce ca sä lea séma atta de buvnà cata de dInsiI ca sä, nu vorbésca. Dupä aceea pune fle-care una degeta pe una genunchia de-ala until bäiatil. Cela ce päzesce buvna ghee acum: ((Cc sb6ra ?» Cei-laltI numesca felil de pasäre sai allá vietate, care le vine maI de grabä. In minte. Si dacä, vietatea numita sb6ra, atundi celuI ce i-a pronuntata numele nu i se Intêmpla nimica. Din conträ, daca vietatea respectivä, nu sb6rä, si n'a radicata, nemijlo-

citi dupa pronuntarea numeldi sú, mäna In sus, ceca ce fie-care trebue s'o facä, atunci fie-care II dá cu buvna la palma, dicèndil: «cum fac'ec a4iI, fd i tu !» (1) Fetele si fecioriI se j6cä de-a buvna asta-fela : se punti cu

topl roLiú iar la mijloculi loril se pune pe una scaunil saisi pe una alth obiectil unii ténca de carp de joca. Fiecare are sä, rädice câte o carte, si dacá unula dintre dinsiI rädicA o inima trebue s'o pule de grab& la inima, dacä, radiod de verde o pune la nasa, daca rädica de cruce o Inaltä. In sus, iar Gehl ce radica de doba capätä de/a fie-care jucatora cu buvna la palml. Gehl ce-I da la palma 4ice: Buvna, buvna, buvnubta, Care bate pAlmulita I

Uitända vre-unula dintre eel ce daa la palma a rosti cuvintele acestea, atuncI capta i ela la palma. §i totil asa se parêndézä päná ce nimene nu face niel o gres6la (2). Usitata in orasultt Sucéva. Usitatil in satele Balacéria i Tieu¡tt.

199

In Trassilvania, districtula NaguduluI, jocula acesta se numesce «dc-a puha» §i «de-a-mer(a» i se j6c5, ca §i «de-aeiqtea.» Iatä, cum ni-la descrie d-la T. Simona : «Atha se face asta-fela cä, unú§tergara saü altä bucatä de pänzA de formä, oblongä, se 1n6d5, In formä de ghema. Acesta noda Insä, se face numal la unil capta Incâta se Ole mânua cu tiurintä, i e ferte acomodatil de-a lovi pre alp!".

«Fedora' §i fetele, ha chiar §i 6menil lnsuratl de curênda §i opiI

mal marI se puna jos In casa mortulul, formända

una cerca. Numärula acestora nu e slatorita, ci era depinde dela largimea easel, unde e mortula. Ace§tI jucatorl se hitocmesca astil-fela: fie-care stä cu spatele, att.& periferia cer-

culuI formata de dìnii, lar picierele ce sunt Indreptate cátrà cerculul ava, Incâlti, daca' cerculti e mica, picierele se lnalnesca in centru §i sunt ca §i raçlele unuI cerca. Pici6rele dela genunchI sunt putina rädicate In sus ca sä, se OM purta pulta pe sub dlnsele. In mijlocil se punil inv6li1orI (tolurI saü alta soiti de lepedéu6) aa cá picièrele tuturora sunt acoperite. Amin se pune unula In mijlocula cerculul, iar cel-laltI "AVM unula dela altula pztha §i cAnd li se oferä, ocasiunea binevenitä lovesca pre Gehl din centru, lar acesta se n5,zuesce a afla la care-va puha, i dacä-i succede, atuncl acela, la care a aflat'o, are sä, mérgd in centru, iar Gehl din centru Ii ocupä locula.» Sub buvnet sail bufnet, numità In unele pärtI din Bucovina §i puhli, tntelega Românil maI pretutindene pagrea nocturnk

care se chiamä lat. bubo ignavus; strix hubo; germ. Uhu, Schuhu, Buhu, Buhuo. Precum despre cucoveicet, maI cu aceea0 linflorare §i temere auc,lima pre Rom'anI f6rte adese-orI vorbinda §i despre buvnet.

Tipetula saù strigätulil Buhe safi Buyna, In cele mal multe

200

casuri, §i mal alesa °And se aude acésta tn apropierea unel case, prevestesce, dupa credir0 poporului romana, mórtea unui dintre casen1 saa alta nenorocire nea§teptata. Mare nenorocire prevestesce acésta pasere §i atuni, °and

tipetula el cela infiorätora se aude c,liva. A§a se lice &A, °and canta ea qiva, e semna de m6rte 0 de belle rele, precum: holera, Glum& sail o scumpete fórte mare. Iar cand cânta témna de timpuriti prin sate e semna de batalie, Ora aceea unde canta (1). Din cele espuse resulta deci, dupg, parerea n6stra, ca. jocula buvna, bufna saù puha simboliséza paserea prevesti-

tóre de mérte cu acelea§i nume, dupa cum simboliséza §i jocula «ciuftea», descrisa mai sus, pe ciuM, care e asemenea o pasere prevestitóre de m6rte. Merita a fi Insemnata aice Inca §i aceea, ca dela cuy. buvnd i bufnd s'att formata In decursula timpului i verb. a buvni= a lovi: ce te bzonesci de mine? .= ce te lovesci de mine? nu me buvni; apoi buvnita à = lovìtù, palita, §i buvniturd=lovitura, p'aliturd. Léfa. Acestil jocti se aranjaz5, astil-felil: se lea o dranita 0 se cloplesce la una cap6til mai latil, iar la cela-lalta mai Ingusta, clandu-i-se forma unel lopätele, care In satele din Bucovina: Bade*, Bilca, Ropcea i Musinta, precum i In Rada§enI din Moldova se numesce /e'fa (2), iar in satula Stupca din Bucovina 16,ca. Se puna apoi mai mulri in0, fete §i fecIorl, relta Imprejurula unuia, care st5, In picióre Inteuna unghera de casa Mariana, Ornitologia t. I, p. 208 209. Did. de An. Pletosa. In unele sate din Bucovina si Moldova, precurn bunAárl in Fundula-MoldoveI i 114dasenI, se numesce urfa o o lopAtickl. mal mica cu care se tanesce saü tepfesce mAnalliga inainte de ce se r6st6rn5,

din cIauna pe funda, iar6, in alte sate o lopa(ia cu multa mal mare si lung% in códà cu care se rade povidla de pe cildarea in care se flerbe. In fine, una munte de pe hotarula Fundula-Moldove din Bucovina se numesce Lefele.

201 -sag' séde pe o laItä, si carul'a una altil fecIora li tine manele la ochl ca sa nu vadä nimica. Pe cand cela din mijloca e tinuta de oclff, pe atuncl unulil dintre jucatorI 11a lovesce cu lefa peste spate. Dupä ce a fosta lovita Ila lasä, de ochl anume ca sa ghicesca cine ra lovita. Daca ghlcesce,

ocupä cal ce l'a lovita locula ga, iar ela 1I tine ochiI, de nu ghlcesce, e din noti lovita cu lefa, 0 Cu °Ma mai grea ghicesce, cu atata mal multa si maI desa e loyal pan& ce trebue sa ghIcesca. De multe ori cela din mijloca ca sa.

nu vada nimica si s'a nu prinda de grab& pe cela ce l'a lovita, se Pune cu fata in jos spre o laItä saa una scauna. Inelusula. De-a inelusulti saa inelula, numita altmintrelea si de a veriga (1), se jcícä asa: se stranga maI multi copii, une-ori chiar fete si feciorI, la una loca si punêndu-se unula dintre dInsil cu fata la paminta, cel-laltI Insirandu-se

Imprejurula luI, pune fie care cate una degeta pe spatele celuI ce sta. cu fata la pamInta. Dupä acésta iea unula una inela si umblanda cu dinsula de vr'o cate-va ori pe deasupra degetelorti, Ila pune In urmd pe degetula unuia si dupil co l'a pusti dice: Inelusti Invêrtecusa

-

Pe-a cuT degetutil te-am pusil?

Celti ce stä. jos trebue sä, ghlasca pe-a cuI degeta se aflä. pusa inelula si dad. ghicesce trebue sa se pule acela, la care

s'a aflata inelula, cu fata la pamInta, iar cela ce l'a aflatti, luanda inelula, lace si elù ca si premerg6torula sèil cu dinsulti.

In unele sate din contra' totl jucatoriI, cati voesca a se juca de-a inelula, se trisira lntr'una cerca, ascunda apol una (1) Inelele cele simple si latArete se numesdi in Bucovina de regula verigt sing. verigcl.

202 -inelti 1n palmele unula,

i punil pe unula

caute

ce cauta dice: Fa-te, drace,

Nu te face Sc6t'inelula 'n awe! Se6te unu Scéte dente Sc6te nema Sc(Ste eke-0' place tie, Tar pe unula da mie !

Celt' ce l'a aflatti ulù ascunde din nog,

lul

ascunda acum acela la care l'a aflatta (1). LuminArica. Mal multi baietI v'a copile, orI feciorl fete, puindu-se pe scaune, forméza unú cercil sati se avéza In dou6 vire i anume: Valeta satri fedora iar copilele sail fetele In alit' irù, asta-felil ca améndou6 virele sa vie fata tra fata. lea apoi unulta dintre jucatori o surcic5, trebue

tandurä, orl unti betivoril uscatil saú unù palu si aprindéndu-la

la unti capètil Ilú dä vecinuluI sëù. Acesta, luandú betivorulta saù tandurica aprinsä, care se numesce In uncle sate Luminarica, iar in altele foeupril, ilù data maI departe. tottl aa se paréndéza din mana In manä pan& ce se stInge. Acela, la care s'a stinsta lumindrica, e supusta une pedepse,

care consta de regula intru aceea cá trebue sä särute pe jucatorI, fära a lua In considerare etatea totl sexed, i anume daca e baIatil saú fecIoril saruta pe copile vi fete In fata, iar bäietilorù i feciorilora le saruta mana. Totil ava trebue sá faca i copilele saü fetele, la cari s'a stinsù luminarica.

Ilaritatea produsä prin repejunea cu care cauta fie-care (1) Usitatii in satele Tiseutil i DrAgusanca din Bucovina.

203

sä, dea mal departe lurnindrica saa focuprula din mänä, face ca jocula acesta sä, fie foirte aträgètora sä, petr&

i

Mifingstiena. ase saU opta fecIorI se puna umèra la umèra

Intr'una §ira standa In picIóre, iar una ala §éptelea saa ala nou6lea, care e maI sprintena, se SIM de-asupra pe umerele celora doI dintr'una cap6ta §i tanda cu una piclora pe umèrula unuIa, iar cu cela-lalta pe ala altuIa, formézä, meind-

stirea. Dupä acésta unula dintre jucätori strigä, Unde-atl vèçlutù voi vre o mönästire far& de clopota?! Atuncl unula care face pe p'dlimar4 cautä, sä, amägésca pe i cum l'a amägita Ila iea in brate dä, fecIoruluI, ce stä,' pe umerile celora dol. Acela, prindénda pc balata de capa sail de urechl,

una baiata ca sa fie limbd la elopotti.

adicä, cum 11 vine la socotélä, Ila tine In aera. Nemijlocita dui:a acésta se v'èrá pAlimarula intre fecIoriI eel doI, carl tinü clopotula pe umerile lora, §i princyenda limba, adica bälatulil de picIóre, incepe a-la sgâtii §i trage In colo §i'n cóce, spunênda ca trago clopotula. In acela0 timpa alt1 dol in§I, dintre carI unula dice cA e popd, iar altula dascalri, incepti a canta. 136,Iatula, la réndula durêndu-la capula, respective urechile, incepe a striga, §i a§a se face o gälägie ca aceea, cá tog GO de fatä. Incept' a ride In hohote. Pe urmd, sub pretextil cä, s'ar fi dogita dopotula §i din causa acésta nu pota traga mal multa, daa drumula MiatuluI, care, vèlêndu-se scäpata, nu se aratà maI multa In acea sérä, printre fecIorI (2). In MuntiI apusenl ai Transilvanieljoculd acesta se numesce «limba de clopota» (3).

Clépqa. De-a eléma se yid, In modula urmAtora: se puna Usitatd in satele Badeutd, Ti euta i Bosancl i in orwid Sucéva. Joculd acesta e usitatd in satuld FosancI. Friincu, op. cit. p. 174.

204

§ira. Unula dintre din§il tine pe cela dlntál de ochI, iar altula dinapol ti dd o cle'pfd, adicá mal multI b&letl

o palm& peste spate. Dup& ce a capètata cle'ma 11 dä. drumula §i ela trebue s'A caute pe cela ce l'a clemitti, i de-la gäsesce Ila apuc& de capa pune In locula sèil, lar de nu-la ni-

meresce niat capètá o clép0, tota aa pAna ce nimeresce pe cela ce l'a clep§ita (1). Capra. Una feclora lea o secure §i Mg& da mucha acesteia doué lingurl, carl aa sà Inchipuésc& urechile §i cómele capre1; lar sub muche putind hin& lungá, carl are sl 1nchipuésch

barba. Dupä acéstaIntórce una cojoca pe dosa, n'a pune pe spate, vira topori§tea In una din manecele cojoculul, care Insemnéza grumazula capreI, §i asta-fela apoI intrAnda In chipa de caprd In cas& prinde a sbIera §i a face fela de fela de bazaconii, IncAtti sunt silitI sä, Oda totl Gel ce se aflä. In casa, pAnd chlar §i casnicii, carI de altmintrelea sunt fiírte sup6ratI. Una dintre ceI de fata, v6c,16ndti. cá capra sbér& prea tare fi spuna sä nu sbere, ci sa se duc& mal bine la morta §i s&-la bocésca. Ea nu rëspunde nimica, ci ducêndu-se langd morta Incepe a da din capa, fiic6ndu-se bocesce. Dup& acésta spuna una cá I-e sete. Unula se duce vi-i aduce o strachind cu apd §i i-o dä, sä, bea. Capra melie barba In ap& §i d'Anda din

capa stropesce pe top *I se di& In apropierea eI. CeI stropitl Incepil a striga pe dinsa §1-a o alunga. Capra mal sbér6, ce mal sbéra, §i apoI e§inda dará se desbrack Craiul. Se 1n§irä, mai multi ini, fete §i feciorI, lmprejurula unei mese §i puna m'Ande una peste alta. Dup5, acésta

(1) Jocula acesta e usitata in satuld Balacéna.Cuv. clépfit = palmh, e ffirte

usitata in Bucovina. Dela acesta cuvinta s'a formata verbula a clepe =a bltuta; subst. clepfita-a = pAimuitt1 plImui, a bate; adj. clepfitil-d = ce voesce c1epfitult1 sea clepfita acésta dela mine? In fine denitel-a=b6.tutil la capa', prosta,

205

lncepe unula a num6ra dela 1-9 tragêndil In acelasI timpti la fie-care num5ratura cate o mama Incepêndil de desubta ;

acela, a drul mana se trage ultima 6r5., e alesti ca craig Atuncl unula dintre juc5,torl strigl «crew)! Iar Craiula Intréb5, : «pe ce stai?». Acela: «pe ce me-i arunca!» Craiula dice mal departe, dad jucatorulti e fecIoril: aDu-te i säruta pe cutare fat5,, sati mana cutareI femel orI babe, ori ic6na de pe pleptulil mortulul,»

saú 11 dä altä, poruncä, prin care

credo cà ar puté face pre ceI de fath

sä,

ridä. Dacà e o

jucateire, odic& o fatä, II poruncesce buna órä sà mérga sä, sarute mana cutarui mosnéga saù cutareI femel, sail pre cutare fecIorti, iar la urma sarute si pe dinsula, pe craitl. Apol. striga «crafu! » §i totil asa merge joeulú mal departe, fiindil fie-care lndatoritù a 1mplini orl ce I-ar porunci craIulii (1). M6ra. Cinci flacal inchipuescil m6ra. DoI ini aducti scaunil i puindu-la in mijloculd easel se culd, cu fata jos pe dinsuld, ca sa vie cu capula la capetele scaunuldl, iar cu picI6rele la mijlocil, tinéndil In ace14 timp5 fie-carele cate o 7 e'fei de dranitä, In mana. Dupä adsta dol

insI Ii acopèrti cu. ung 016 ca sa nu se vada. Una aid cincelea, faandu-s1 barb5, i mustete de lana satisi de canep5. ungéndu-se cu funingene pe obraztí i Imbracandu-se cu cojocil intorsa .pe dosil, dice c5, e morariti. Fiind5 top gata,

mòra se pornesce çi Incepe a macina, mi4cându-se cei de pe scaung nelncetatti i batêndti cu lefele In picI6rele scadoI ini scuturä, tolulI. Tara unuluI, in timpil ce morariula bat8ndt1 In drépta si In stanga la pene, se face foot' si pad, de manie c5, nu umbla mi5ra bine. Totil atuncl al feeforI vinti unula cate unultí i icil ca ail de maci-natil ba ore', ha grâú, ba secara, etc. (2). Usitata in Vicovula-de-sus. Usitata in Buce, com. de Inst. Cárdeia.

906

Camila. Se légä, dol bdeti spate la spate cu o curea, se pune und colocO Intorsù pe dosCz peste cl2n01, sti, lea o boa §i puindu-se IntrInsa o 615, i se dà unuia dintre cei dol

báei ca sà o tie,

§i astti-felti forméza o alma Una aid' treilea Watt' se légà la capil ea und turci, iea unù MO In mand in locti de paloO, se sue cdlare peste eel do'', se duce

astil-felil in casd, unde e mortulil, §i, fäc'endu-se cd e strdind,

spune cd vine din Turcia, cd, n'are banI de cheltuéld, qi cd din pricina acésta trebue sd-§1 vIndä camila. Una bälétil din casa se face negustortz §i tinAncli1 Intr'o man& o pungd plind

de slide, petricele sad cuie, vice ca-sil galbeni, i Intrébä catil c6sta cämila cd elù ar cump6ra-o. Turcultz rèspunde: O mie de galbenn O mie Geri tu ? lice mal departe negustorulil, bine! . . . dar sd, vedemil mai Intai oil de scie cdmila juca: Férte bine j6ca! réspunde Turculii

Al vré sd Haide cámilá la

!

strigä acuma Turculii card

Cdmila Incepe a juca. Negustorulti se bucurd de acésta §i-I clä. 500 de galbera. Turculil o lasd cu 900. Negustorulil 11 dd 300 qi tog.' a§a se cobérd In jos pan& ce ajungil la dou6 parale. Tur-

cult), cand aude acésta lice: cu doué parale, mai bine o ucidil De cál o aruncil In rIpd! Si cum rostesce cuvintele acestea, scéte palo§uld §i lovesce cu clinsuld pre cä.mild dreptil In capti, adicd In 61à i cum se stria, cila, eel doi bdiefi deauna se trintescil jos, facéndu-se GA a peritil cdmila, iar negustorultt II da atälti pre dlnO, adecd cämila, cat §i pre Turcii afard (1). In Vicovulil-de-sus, districtuld Ràdàutului, joculù acesta se (1) Acestil joca e usitata in (wapiti" Sueéva.

207

numesce «de-a calulaz §i se Oa asta-fela : Se léga doI fecioti spate la spate, IncinsI ambiI la una loca cu untt brâti sati funie.

In capula undia se pune o ólä mare In loca de cusma. Se acopera apol ambil peste capa cu una ola, si una ala treilea, ca st5,p'anula calulul, Incalea puandu-se Intre spetele celora

dol. Una ala patrulea se lace a prinde calula de cdp6stru si a-la duce In casä, lar calula, intrânda In rauntru rânchéza,

bate din picióre si asvérle, cautânda a lovi pre cine-la va ajunge. Duc6torula c,lice atuncl : FerI! fell! feresce-te lele! Ca-I cam cu nAravurr rele Si te-a lovi in mësele Si-1 r6mä'né fär'de ele!

Apol baténda In tasca, ce o are peste um6ra, striga: Cine cump6ra! câta da? . . . trel sute face calula! . . . cine da mal multa? . . . . Invértindu-se si tropotinda ell calulü eel din cas& daa fie-care d.te ceva, lnsa tota reduckda prqula, pana ce

ajunga la una bang. CalAretula tota restimpula acesta domolesce calula nelncetata, licênda: prr ! prrr! prrr.! Atuncl vênc,lètorula : adecat cu atâta, maI bine i-oia crèpa capula! ...» si cum rostesce cuvintele acestea, lovindu-la cu b'étulti In capa, óla cade tótá hârburl jos. Cu acestea se Incheie jocula, si calula iese afar& In Transilvania, districtula Nas6uduluI, jocula acesta se chiam5. «de-a vaca» §i se face asa: Tog cáT. se aflä, la priveghia r6m5.na in casa, numal dol insI iesa alara. Unula dintre acestia se face vacti In acesta moda: cA cela-lalta gramadesce pe dInsula atatea vestminte, eke cugetá c& le va puté suporta, iea apol o 615., o umple

cu cenusa si legind'o la gura, o pune pe capula celuI de-

208

venitt vaca, legan&o ca sä, nu cadä, si asa vint apoI ambil In casa. Celli devenitt vaca intr.& plecata cu mânurile In jos, lar celt-laltti lit mama, din d6r6ptil cu o vergelup. AjunsI In casá infra& celt ce conduce vaca : Nu cum-va 41 cump6ra o vaca? Vomil cump6ra, dar ce ceri pe dinsa ? r6spundti .

col lal tI.

3 fl. réspunde conductorult. 3 fi. nu-tI vomti da l dar, de cum-va 41 e de data, cla-ni-o cu 4 fi. Cu 4 fi. nu voit da-o, ci, de cum-va vi-I de cumpèratt,

dap-ml 2 fi. 50 cr. Cu arata nu. vornt cumpèra-o, ci de ti-I de vêndutil da-ni-o cu 4 fl. 50 cr. Cu 4 fl. 50 cr. nu potil et sa &ti o asa vita' bunä, ci mal bine- o pocnescti In capti!» Atuncl lovesce vaca cu unt bastonti si la acéstä lovitura (51a se sparge, iar vaca se prävale la pämintil, prefacéndu-se ca. m6re ; mugesce de veo cate-va off, apoI se sc616, iar

ceI de fatä, isbucnesct Inteunt rtst mare, privindt la vad, cum se sc615, plina de cenusa, care mai nainte fusese In ólä (1). PApuqelele. Jocult acesta, numitt «de-a pdpiqelele» sail «dc-a baqiin se j6ca astt-felli : se fact dol copiI din dra-

nitä.: unt Miatt si o copila si se Imbraca In forma paintfelorti , In lungime cam-de 1/2 metru. Se iea apoI unt scaunt

maI lungt, se punt papusele pe dinsult si se acopere cu unt Olt, care spanzura de ambe parple pana In pämintti. Dupa

acésta, vérIndu-se unt Mal sub scaunt se iea scaunult si se aduce Incetisort in casa astil-felt ca si celt de sub &insult sa, se OM tarti neobservatt, se pune In mijlocult ca(1) Com de d-la T. Simona.

209 - -

86', o 41 nula incepe a canta diferite cantece de jocil. Celil

de sub scaunil se Int6rce Cu lata In sus, prinde päpuele de picielre §i scoténdu-le de sub phi pe de-o parte li pe de alta de sub scaunti fára a-II arata manele, le j6c5, In felurite chi-

purI facêndu-le sa salte, sà se särute, sä, se bata', sa se coprinda §i iara,§1 sä, jòce, producéndii prin acésta rlsti celoril

de fata. In fine, dupa ce s'ail säturatil de Oca, soca' scauoulil dimpreuna cu päpu§ele dará, li-lil punti la locula s6ii de unde rail luatti (1). RAdicarea. Se ieail áece Mal li unulti dintre tiln§il se cula pe o laitä sati pe unil scaunti cu fata In sus, iar cel-lalt1 nou6 ln§irandu-se Imprejurulii luI lictit: Suntemil de totT nou'e. fratT, Din t6t5, lumea-adunatT, HaT sA-111 bizinnti

Si'n sus sa-lti svirlimil!

Dupa ce rostescil cuvintele acestea pune fe-care cate ung clegetil sub celti culcatil jos li. a§a Ila radica f6rte u§ori.1 In sus.

E de'nsemnata ca, daca axil fi maI multI orl mal putinI decat nou6 fl6cal i de n'ara lice totI de odatä cuvintele de mal sus, de-aril gre§i numaI o singura litera, atuncI, dupä credinta poporulul, nu arii put6 niel decum radica pro celil de jos (2).

Mopégula li baba. DoI feclorI mergil tu tindä sail in altä casa §i, unendu-se cu funingine, se travestescil In haine cotrentòse §i comice. Unula se face moptegti , punéndu-§I barba, de caltI §i o °Tina rupta saii intérsh pe dosil In capil iarä cela-laltil se face baba. Dupä acésta vine mal anal baba In casa, dà huna, vremea li se ròga, de gazduire. Apol Com. de d-lil V. Turttiréna, preota.

Acest4 joca, usitata in satula Bilca, mi l'a comunicatti Iust. Circlei0., stud gimn. Hariana, Inmorm. la Itomanl.

14

210

se aude mo§négula tu§indil prin Una,. Baba se ascunde sub mas5, sat' In altil ungheria. Mo§ulti garbovil §i cu gheb5. in spate, intr.& In nauntru incetti, g5,Mindil, tu§indil §i. tinêndil o carp, in m5,n5, ; la intrare se face a potecni, unultt litt prinde

0-I ajut5, a se tiné ca sa nu cada jos. Dupa ce-vi maI vine in fire incepe a istorisi despre pataraniile cate le-a avutii cu baba, cum ra lasatti acésta, §i cum o cauta de untt timpil maI indelungata prin tete satele §i nu o 'Ate afla. Mopégulti nu prea vede nicI nu prea aude bine, de aceea trebue sa i se strige tare la ureche. Unulti II spune c5, elti iltt va duce la baba, dar pentru aceea s5,-I lucre ceva. Mopégulti lice c5. &A p6te cosi, face f6ntânI etc. Celti ce I-a spusil ca-la va duce la baba, ilti pune sä cosésca. Mo§négulti se face a cosi cu carja, ghIontinda In drépta §i stanga pre cei din cash, earl se radio& pe 154, pe scaune, pe cuptiorti, maI pe scurtti pe unde apuc5, numaI s'á nu fie ajun§1 de c6sa mo§néguluI. Dupa ac6sta se face c5," adunä,

ghlontinda acuma cu calla pe sus.--il mal dati §i altele de lucru, §i elil iara0 Incepe a face posne de ale sale. In urmä, Gehl ce Ia spud' ca-lti va duce la baba, Ilti iea de man5. §i ducèndu-la la o fat& sail nevasta tên6r5., ilil intréba orl de nu e aceea baba lul. Elti respunde, GA' pare ea ar semèna,

dar nu e baba luI. CeI de fata prind6 a ride In hohote. In sf5,r§itil ajungtt §i la baba. Mo§négulti, cum o vede, prinde maI intal a plange de bucurie, apol Incepe a o trage la respundere pentru ce ra lasatil, §i 'n urma a o certa §i mustra in modulil celorti b6trânI, p5,nä ce top ceI de fat5, se saturá de risil. Cand voesce sä, ias5, mo§négulti §i cu baba ca sa mérga acasa, atunci unulti, 11,5ndti o lumina, o potrivesce asta-fela, ca-i aprinde barba. Mo§négulti o stinge §i iese afar& suduinda. Cu adota se 'ncheIe apoI §i joculti (1). 00 Com de d4fi V. Turturént.

211

MAnzulica. De-a Manzulica se ¡Coca opt(' fläcaf. Fie-care

flacati tine In mana cate o carte. 1. e rege, 2. comisaril, 3. doctora, 4. pantie:1, 5. paguba01, 6. talharil, 7. manzulica §i a 8 orariula, care area 10 Ore. Comisaruhl deschide cartea so. 0 Intréba,: «Care este pantiril» ? Pantirulli vine, bate la Lia, comisarulul, §i cice a ela este politaIu da o cIuste In mana. Comisaruld iea clu§tea da eincI la palma, dicênchl

Asta-I léfa ta pe-o lunal...Daca te-I purta bine, dacä' ye' pazi t'èrgulil cum se cade, ca sä, nu fie niel o paguba atuncl

léfa.

Iara dad, s'a 'ntimpla

sa fie vre o paguba, sa vil indata çi sa-mi spul! Pantirulti iese. 'ntr'o MlercurI vinü nisce Jidovl la tèrgil Cu marfa'

de vêndutil çi cu o camp la care este prinsa o meinzulica çi traga pe pléta. Peste ling ciad' vine stäpanulti caruteI la pantira spune ca I-a furatil cine-va manzulica. Pantirula merge la comisarti spune ea i s'a furatil jidovulul manzulica. Comisarulti II dice sa mérga In te'rgti çi sa caute eke cIasurI

sunt çi sa lea tota-odata 0 pe paguba§ti ca sa-I arate unde are prepusil cá i s'ar afla manzulica §i sa-I caute numaI deck manzulica. It spune tot-odata sä, lea séma ca acuma e nòpte, sa nu se atinga de u§a regeluI, Ca up e pe din fat5 Legat5 tea cu ata, Iarl pe din dosil E legata cu rogozii, Cum puT mka picA jos.

Paguba§uliI merge pe la case, unde are prepusti ca s'ar afta mânzulica, çi ajungêndfi la una bate sa i se deschida. U§a Ii arata 10 ore.

Se duce mal departe Oa, d'a de talbaril.

212

Pantiruld iea pe tálhard si-lil duce la Inchiseire §i spune comisaruluT cä, a gäsitù pe tálharil. tragä la aducá diminéta ca Comisarulil spune iea la cätane. Diminéta batä i apol r6spundere, &lama pe doctord ca sä-14 cerceteze de péte sluji la óste orI ba. Doctoruld Ild cercetéza lUi jurä.

cä e bung Mt tunde,

Imbracä cu unit daunt' In capd si-I pune o

coromasla pe spinare ; apo llù scóte Matt, Ild pune la ferésträ, Invatà sä, strige «berdo». (1) Apol de 'naintea caseI,

intréb'l pe òmenil din casä; Cum sta ? bine? Ca ling câne ! respundil acestla. i dup5, acésta se 'ncepe joculd din nod (2). Priqcala. De-a priscala se jócä, astil-felil: se iea o bucatá

de dranitä si se despia la und cap6til. Acésta se numesce pripala. Dupg aceea alege tineretuld pe unuld maI bètranti. Acesta tine cu mánile ochil unuia, ca sä nu vaca, iarä Ild croescil cu priscala peste spate. Dup5, aceea bAtutil se scc5lä si daca plite gbicì pe unuld din ceI ce datti cu priscala, acela merge In locultt lul. Asa se pärèndéza maI top cap ad Inceputù joculd de-a priscala. (3) Sticla 'n grind& De-a lipituld sticleI In grindä, sail de-a scurge sange din grindet se j6c6, in urmatoruld Und flacati iea und scaund lnaltù asa ca, suindu-se pe dInsulti, sä pótá ajunge pánà la grindä. Dupà aceea iea und bangerld sail und altd cutitd lungisi o stela sail o ulcica plinä cu aph, Impiântä cutituld In grindä i implântandu-lil se face scapa jos. Dice apoI cätra unulù' dintre ceI de fat'A Berdo dela germ. wer da. Usitatil in Sucéva. (8) Usitatil In satulü CAndrenT.

213

sä-la rädice de jos si sa i-lii dea, °a altmintrelea nu p6te sa slobOda sange din grind& sail s'a lipésca sticla de acésta. Acela, nesciinda cum merge jocula, si asteptandii cu ne-

rabdare sa vada cum se va slobolì sange din grinda, se pléca dupa cutitù Atuncl celti ce voesce sa slobóda sange sail s'a lipéscä, sticla cu ap5. o Intórce repede cu gura In jos si 1-o tórna dupa capii. V6Ondil acésta eel de fat& abia

se potù tiné de rIsa. Diva °OM se pletca de regula unù bal'attl sail o copila, careia nu-1 este de felil cunoscutù jocula acesta (1).

Mèrula. Se punù réndil &me 14, pe earl' stall alaturea eke patru insI, ast-felil ca sa vie faVá. In fata. Se aduce apoI o strachina Oita cu mere si se pune la mijlocil. Dupa acésta trebue fie-care sa spue cate o minciuna. Acela, care a spusù cea mat mare minciun'a, dimpreuna cu Gel ce staù' in rêndil cu dinsulù cap6t5, apoI ate unù rn6ra. Asa trebue pe rêndil sá spue fie-care cate o minciuna (2). Ci6ra. Mesta jocti Ilù jóca maI multi insl. Unulil dintre

jucatorI puno mana pe unù scaunù si apoI radicand'o In sus, dice uci6ra sbérd 'n sus». Tog cel-lalt1 trebue sa radice dupd dInsula mana In sus si sa lie& «ci6ra sb6ra 'n sus». Dacä, nu radica mana la timpti sail daca nu rostesce corectil cuvintele de maI sus, atuncI cap6tä dela tot1 celalalg cu cIustea la palmä. Se 'ntêmpla Insa adese-orl c5, celù dinal numesce unù obiectù, care nu póte sa sbóre, qicéndii

ea sbórk atuncl cei-lalp trebue sa iea fórte bine séma si numal atuncl sa rat:lice mana In sus si sa licà sbóra, ca'nd obIectulil numitti Intru adev6ril e In stare sä, sbóre. Daca gresesce e pedepsittl, baténdu-se cu cIustea la palm& (3). Usitatd in mal multe eomune din Bucovina. Usitatfl in Bosandf. (3} Usitatd in Ti eutd.

214

Ursula. Una fedora pregatesce deue fundurI In forma unuI talgera. Vine apoI In mijloculti easel, se pune cu fata la pAminttl si tntinde manile tnainte &an p6te ajunge. Una alta fecloril ¡ea una Guita si-la Infige cu vérfula In pAmInta lang'ä degetele celuI de jos. Cutitula infiptil e ursula, iar fecIorulti de jos e vénatorula. Acuma vénAtorulil se trage pe Orfula degetelora dela pia:5re, färà de a egi din locula unde se af16, iea tn manI ambele fundurl si asta-fela sta apoI tribrancitil pe v6141116 degetelora dela piciére si razimatil cu

manile pe cele &me fundurI. Cu una funda trebue sa se Intinda si lovinda ursulti (cutitula) sa-la restérne. Mal nainte de acésta lng trebue s5, r6spunda la lntrebarile ce i se punt'. Unfi fecIora adica WI Intrébä.: «Uncle te dud?» «Se 'mpusca ursulil !»respunde acesta.«Unde ti-e pusca ?... unde ti-e prafula ? unde-ti sunt plumbiI si capsele ?» La fie-care lntrebare vé'ngtorula de jos trebue sa arate cu fun-

dula In manä In acea parte a trupuluI, unde ar avé sa pérte lucrurile Intrebate: la um6ra, la soldil, la spate, dar neclintindu-se de fela din locii. Ar6tandii Ins6. la Intreba.-

rile acute, e férte greil de a pästra cump6na si a nu cädé mal de multe orI jos. La culcarea ursuluI, ceea ce trebue s'o faa cu fundula In maná, cade asemenea de maI multe orl, si numaI dup. maI multe IncordArI II succede a-lti doboil pe ursa, ceea ce face celora de tata multa haza si rIsti (1). Ghsca. Se puna mal multI f15,061, fete §i bärbatI r6tä pe scaune In mijlocultt easel. Se alege apol unula maI b6trana dintre dinsiI, care se numesce capitan4 sail gdscarig si care are sä, p6rte geisca. Acela iea o bucätica de lemna In mama

cu care sd, batà la talpä si aceea se numesce geisca. Dupa acésta incepe a juca si a descanta gasca oicênda: (1) Com, de cr-la V. Turturéna, preota.

215 Asta gasc6 bétrán,nA

Dela mine din mânl E a luY popa Vladil Din orasulti Barladil, Care 12 (Sue s'a ouatù penele Y-ati picata.

La aceste cuvinte celil din drépta comandantuluI dice: Are gAsca oil? Are unulil!

respunde comandantulil, dand'o In acela§I

timpü maI departe celul dintal din maim. stanga. Acela, luand'o In mana, dice: Cine vre s6 cumpere Asa gAscA barAn6,

Dela mine din man5.,

Ast5 gascl a luI popa Vladil Din orasula Barladil, Care 12 60 s'a ouatti *i pende I-ati picatil?

Celil ce vrea sä, o cumpere Intrad: Are gasca oti? Celil ce o tine In mana, Intréba, la rêndulil gil, pre comandanta :

Are gasca oil? Are unulil! respunde comandantulil. Acuma cela ce o tine In mana, lintorandu-se &Ara cumpèra,toril Foi dandu-I gasca, dice: Are unulil!

Acesta iar4I Intréba: «Cine vrea sa cumpere gasca dela mine? » totil a§a se Ora §i se vinde gasca din man5, In mâna pan& ce ajunge la dou6-spre-dece ou6. §i daca unula In restimpula acesta gre§esce a Intreba sail

216

a respunde cum se cuvine, atuna cApitanula, adicA purtä.-

torula &eel dice: Cutézä de lépädä gasca jos ! Nu cutezil ! r6spunde respectivulti. Indr6snesce !

Celli ce a greitù pune acuma g5,sca jos

In mijloculil

jucAtoriloril.

Cutéz6, N. N. de te sc615. §i iea pc Dumnia-lul de unti piciorti ! dice mal departe cäpitanulti eaträ unil altù jueätoril, ar6tândil cu mAna cAträ celti ce a gre§itti, Nu cutezti! respunde provocatull Indrasnesce! Acela se sc615, §i radio& pre celil ce a gre§itil de unil Cutézä, de iea gasca de jos!

dice capitanulil maI de-

parte aka cela provocatil. Nu cutezii ! Indr5snesce!

rèspunde acela.

Provocatulil rädic5. &ca. Cutézd vi-i dá D-sale 12 gasce la tali*

dice c4i-

tanula Nu cuteza! Indriisnesce! Acela ti dä, 12 geisce la talp5., dará n'are voe sl numere, ci numal.` sá strige «de-a gd,sea!» i dad, Implinesce num6rula de 12 noroculti luI, de nu, cap6t5, i eltl la talp& asemenea 12 geisce.

tota asa prourméza joculü paná ce ajungil la 12 ou6. Dupá acdstä iara§I incepe apitanulil a descânta gAsca a c,lice: AstA gAscl .136trAnA

De la mine din mAnA

a WI popa Viscid Din orasulù' 1E

217

Care 12 ou'é s'a ouatti Si penele I-att picata.

SA nu intre TiganiT,

Si ingrAdiama tota cutula Ca sa nu intre mutula. MO. gAscA nu-I a luI popa Vlada Dará nu mi-1 de pene, Din orwilti BArlada, Cum mi-T de pide, AstA gAscA-T din B'a'cbla CA o damti la dubAlariti Si stApAnulti el sunt ea Si fAcea doua-sprece sAftiele, Si s'a ouatil cAte unti oti Si o dama la ciobotaria Si-a avuta doua-spre-4ece oua Si fAcea papucI din ea si-am pus'o §i le-a clocita Si if dama la domniOre Si-a seosti dol-spre-c,lece bobocer, Si mi-1 purta in picielre, De-a dragula sA catT la el', Si-atunc1 nu 'umbla despultate Si dupa ce mi I-a scosti Ci mi-ar fi'mblatil inaltate. Am luatti bobocil 'n p61A Dar mi mi-I de piele, 1arA gAsea subsuórA Cum mi-I de pici6re, Si am dus'o pAn'la m6rA, CA fAceama din ele Si am dus'o pe-unti tap§ana Doua-sprece re§chitare, Le darnti fetelora feciare La m6ra luT Rotopand si-am lAsat'o acolo SA le aibl 'n qeqatóre. Dará nu mi-T de pici6re, Si-a venitti vulturula sura.... Cum mi-1 maT alesa de capti Nu s'apuce unti bobocti, doT, CA fAceamti una comAnaca Si sl fugA'ntr'una fundoIu, Da el, mAri a apucatti, Si-la puneama luT N. in cap. Si in ghiare ml-a luatti Si nu mi-T nicf de Papa, Cum mi-I de ochT, GAscu§cira cea batrAnA, CA fAceamti dintein§iT plocht Ce 1-a fosta mal din demA'nit i-I puneama Si mie de trébA bunA. Pe drumula imparAtescti Da mie nu mi-1 de gAscA, Si mergeamii Cum mi-1 de pene, In qile de serbAt6re CA fAceama din ele Pe lAngA er la primblare. Doug-sprece cara de nuele Si nu mi-1 de ochT, Si ingrAdiama 1elil Cum mi-I de botti, SA nu intre plife#1, CA fAceamti din elti unti podti 1ngrAdiama BurdujeniT Si-la puneama la Badeuta SA nu intre ArmeniT, SA trécl la RAdAutti. ingrAdiama Septelicil Si nu mi-I de botti, SA nu intre caliciT, Cum mi-1 de nasil ingrAdiama Itcanil

Ba! ... nu e adevarata

.

218

CA fAceamti din elil unti basti,

Pentru fete tinerele

Si nu mi-T de nasa,

De séma drAguteT mele.

Cum mi-1 de limbA; CA fAceamti din ea o drimbA Si-o dama la o domnis6rA SA-ml cAnte o doinis6rA.

Dar nu mi-T de mate Cum mi-1 mal alesti de fiere CA fAceamti 12 putine de miere Si le damii la negustorT marl SA le vin4A la hostinarT; Da mi-T de fiere.

Si nu mi-1 de limbl, Cum mi-T de gAtlanti CA fAceamti unti flueranti Si-lti vindeamti unul ciobaml.

Dar nu mi-1 niel de &lana,

Cum mi-1 de plämAie CA fgceamtl 12 alämAie Si le damti la bAcAlie

le vin0 ;

Cum mill de rinslä,

SA

CA din rinqA

Nu mi-T de plämAie,

FAceamti 12 putine de brán4A Si le damti la brAn4arT sä. vinIA. Dar nu mi-Y de rinciA, Cum mi-1 de mate, CA din mate FAceamtí 12 cArnate Si le damti Ia cArnAtarT SA le vingA la drumarT. Si de nu fAceamii cArnate FAceamti 13 gheme de atA

Cum mi-T de maiti, CA din maiti

FAceamti unti buhaiti Si 'n targil ilt1 duceamti Si-acolo ilti vindeamtí Si mg 'mbogAtiamti Heuca, heuca

Pe sub ceuca,

Si le clara' la cojocarl

Ceuca c'unti pocrisii (1) in capil, C'unti sorictl (2) pe dupA capil, C'unii talgerti de brAnzA in buze,

SA c6s1 cu ele

Nall si tie de semêntä. (3).

Pieptare si cojocele

Leuca. Joculil acesta e usitatil In comunele din Vrancea, unde se j6c5, maI alesil imprejurulti foculdi, despre care am amintitil maI sus. Elti se lncepe cu cuvintele urmAt6re: Ce-T sus, m61? Luna, stAT! Pocrifil se numesce un4 fela ,de tllgerela cu care se acop6ra 61ele Cu sméntAn1 li cele ce fierbA. forica se numesce pielea de pe porcl, dupl ce acetii se tae l't se pirlesca. Usitata mal ales a in Sucéva.

219

Da din c6ce? Leuca int6rce; Te-al. intorsil

Da-te jos!

In totil timpulti, catti se j6c5. acesta joca, fläcäil §i fetele se batil cu tuca, iar unti fluera§t1 cant'd accintecula priveghiului,» pre care HA notamil aicea dup.' cum l'a cântatti din fluerti unti ciobanti din comuna Tichiri0.1. Asemenea canted-1

jiu se af1ä decat la locuitoriI din Vrancea. Iatà-la (1):

4

i.

4

4P-

4 = 4 ..e.

..e.e

.00

4

(1) Burada, Inmorm. pag. 18-19.

""14*-----

I

tr tr

-..

r,....-

a

-e- r_____e 1

4

-- 220

ubetuhl. Acesta asemenea e usitata numaI In

Te'ra-

Roma nésca. Elti se face astti-felti:

Cum Inoptézà se umple ograda, unde e mortulti, de bgetandri, mosnegI i neveste. Factl unù foot' de gäleje In mijloculti ogrädil i apoI se punù pe nebuniI, and palalaia foculusi lncepo sa vênture In suvin, fäcêndù sä, salte umbrele färä, cap6tù ale corpurilorù celortl adunan In tòte päxtile, atuncI treI sail patru mal sdravenI apueä, de-odatä, unulti pe altulù de p6lele cämesil si Incept"' a lncura In fuga tét5, ograda, cantandti pe unù glasti si pe o m6surd

catù le ieatl gura: Cine j6e6 subetu,

CA-ml e dragil ea sufletu!

irégu1t1 se lungesce iute. Atuncl ocolescil foculù In fug5,.

Ton facti ochI catù pumnulti. Odat5, capulti i céda se resucescil In loot', trägêndti prin para.

Pe celù ce cade In p6catulti ca sä, vie pe foal, trebue sä, sarä, pe jaraticù ca i cilnd ar juca batuta. AtuncI stolurI de hohote se ridicä, din OW pärtile. and scapä, nu-hl ajungI niel cu pusca. In chipulti acesta Insa, câ,nd se j6c5, ubetttlfi, muln se pArlescil (1)

Butea cu curechiulU. Acestù jocù, usitatii In Transilvania, districtula IsTas6udu1uI, se face astil-felù:

Unulù, care este maI puternicù, séde pe unù scaura dupà cum se afla In casele poporuluI de réndti, pe o lavità. La acesta In OM se pune unti altulù', asemenea de constitune corporall voinicA, care se Imbratisézä de c5.trä. (1)

Veql «Romanuldu an. XXXIV. Bueuresel, 1890. No. din 4/ Martie.

221

edil din(âI cu mânele peste pieptil. Tota asa i celù deaut). doilea tine in p6lä pre una alu treilea i asa mal departe.

adicä celti ce séde pe scaunti saa pe laitä, semnificä, butea, iarä apqinele de eurechia. Unulti Ins& e liberi, i acela apropiandu-se de bute Am venittl sa-ml dal o cApètinä de curechili !

Despre mine numal de vei puté sc6te, cacI e fòrte respunde butea. Atunci cela ce a cerutil dela bute o cap6tênä de curechiii, apticá de mänä pre eel(' din urmä, care séde In pòla altuia, dac6-1 succede sccite din mânile carI totti

Inghetatti;

se Incérdà de-a resista destaceril, vine si a doua érd sä-mi mal dal o c5p6tInä de curechltt! Butea li rèspunde ca i mai sus. Acuma, atätil acesta cAtil i cela ce l'a scosii mai nainte, iar pe ultimula, se 'nc6rdä a sclite din mânile adicà pe acela care mai nainte fusese penultimulti. Astil-fela se continuà joculti acesta pan& ce In urma ur-

si rädicä cu totiI butea de pe scaunti (1). Data árbA. Acesta jocù, usitatti asemenea in Niigudulul din Transilvania, se face asa: Unuia dintre cei de fatä la priveghiù i se 160, ochii cu umblä, prin o nAframd, asa ca O. nu vadä nernicä. cask si Gera 16gattl la ochI, care se numesce con* érbd», umblä ca sá prindà pe vre-unulli. Celú prinsa devine apol melon

(map &bet», i se légà,' adicä i lui ochil; si asa mai departe (2).

In Moldova joculti acesta se numesce ababa 6rba» (3) si se

face tot asa, ca si 'n Transilvania si Bucovina. Com. de d-15 T. Simona. Com. de d-la T. Simona. Burada, Inmorm. pag. 18.

222

Albele, sunt usitate mal alesti in Transilvania, comuna Sal-melt).

Se crépä una lemni§orti rotunda, ca degetula de grosti §i totii Matti de lungil, tocmaI pe la mijlocti; o jumètate a aceluIa se insémnä cu cruce (±), éra ceIa-laltä cu numèrula cincI (V). Jum6ta4ile aceste de lemni§oril, numite albe, le aruncä apoI fie-care pe rêndil §i dupä cum se a§ézä, pe masà. i se ascrie celuI ce le-a aruncata §i pedépsa, care conga din bätae la palmä (1). Afarä de jocurile in§irate pan& alce se maI j6c6 Itncä, §i multe altele, a cArora procedurä Ina, nu ne-a fostil pana acuma cu putintä a o afla, bun5,-6r5, ca eristeR, foil, scréfa, palma furata etc., apoI jocurile gimnastice ca ciarula, 0 multe altele earl sunt usitate in Muntil apusenI al TransilvanieI (2), apoI halea-malea, de-a mij6rea, carI sunt usitate maI cu sémä in

Romania (3), §i earl se j6cti, nu numaI la priveghiti, ci §i la alte ocasiunl. Asti:I-felt'', uniI istorisinda diferite pove§ti i anecdote, altil jucandil diverse jocurI, se privighIazh mal fie-care mortia, de cum inseréz5. §i pan5, ce se face diuä, cand se depär-

téza fie-care la ale sale, multäminda celorti de casä, pentru Mutura §i gustarea ce le-ail dafo in decursulti priveghiuluI c,licèndil: eDumnedea priméscä. . . . . . sä fie de sufletulti celuI repausatil, pe care Durnnedeti särlil ierte §i 0.-lil priméscà intru imp6rä4ia cerului !» Com. de da Rom. Simd, invet. in Orlatti. Francu, op. cit. p. 174. Burada, Inmorm. p. 18.

223

XVII.

STALPII. in cele mal multe part1 locuite de RomanI este datirá ca in decursula priveghiuluï, pe langa jocurile usitate la acéstä ocasiune, sä se cetésca' li «stalpii» pentru cela repausattl. Sub cuy. «steCipt» se Intelega evangheliile celoril patru

evanghcli§ti Matehl, Marcu, Luca §i Ioanti, carI se cetescii de caträ, preotula localii, iar cetirea evanghelieT numal a undi singuril evanghelistil se numesce una stapa (1). In unele 041 ale Bomániei este datina ca preotula sä

cetésca stalpiTi de cum se aOza mortulti pe masa li pana ce se scede din casa, spre a se duce la grópa (2). Datina acésta Irisa at'arta maI multa de la averea mortuluT ; cine n'are cu ce prati se multamesce s'i cu mal puVna cetanie (3).

In unele pärp din lifoldova §i anume In unele sate din Burada, Inmorm. p. 18. Transilvania.

Burada, Inmorm. p. 13. Lambriorií, op. cit. p. 162.

Com. de d-111 Rom. Simil inv6t. in Orlatd,

224 -judetulti Sucevel, plaiula Montele, se cetesctt une-ori nemijlocitil dup5, ce s'a a§ezatil mortula pe masa sail pe laita.

Cum vine preotulil cetesce mat lntäl canonulti de e0rea sufletulul, face apoI ectenia mortilorti satt panachida 'Ana la sfar§iiii, §i pe urma se pune la capulil mortuluI sail pe unti patit 0 cetesce cate unik stalp4 (evanghelistil) (1). In alte partI, tota din Moldova, este din contra datina ca

preotula sa cetésca stalpiI In odaia mortulul la lumina a douò sfepice cu lumlnarI gr6se de cérA, dupa puterea mortulul, numal In decursulil priyeghiuluI, pe and tineretulti 10 petrece In tindá la lumina opaituluI, orI afara la lunäi (2). In Bucovina, unde sub cuy. stedp se Intelega numaI cele 12 evangheliI ale lnyieril (3), era maI nainte asemenea daUna ca preotula sa-I cetésca In decursulil priveghiuluI §i pentru fie-care stezipa capta cate unil leil §aInii. De vio 40

de ani in coke ins& datina acésta s'a casatil mat' pretutindene.

In timpulil de fata preotii din Bucovina nu cetescil In vremea aceea, cata stä, mortula in casa, nemicà alta, dóra numaI atata ca uniI 11 full cate o panachzdel. Dar §i acésta o Leg de regulä. numal la 6menfl eel maI avutl §i cu vaza In satil, In locula preotilorti Insa cetescil dascälil psaltirea i anume totil-deauna néptea, &lid, In decursulil priveghiuluI, la capulil mortulul, §i 1n patru restimpurI, carI asemenea se numescil stalA.Dupd fie-care stalpil, care contine cate cincI

caftisme, dascalulil face cate o mica pausa. In Vicovulil-de-sus, districtula Radautului, la fie-care pa usa se aprinde toiagulil de pe pieptulil mortulul, §i bocit6Diet. de S Sa pArintele Late0, preotd. Lambriord, op cit. p. 152. Com, de da. Av. Macoveid, preold.

225

rele, câte sunt de fat5,, se punt' pe rêndil de bocescù, Ins5, numaI In cask niel 05,nd afar5, sub cuvIntil ca. n6ptea nu e bine a boci afar5,. Dup5, ce Incetéz5, bocitirele de bocitil, toIagula se stinge, si dasc1ulii iarAs1 Incepe a ceti stalpulti urmatoril, si totù asa face 61 pana ce sfArsesce totI stAlpil de cetita (1). Ca sfn Moldova, asa si'n Bucovina, tineretulti, dad, se afl5, In una s'i aceeasl cask n'are voe sa se Oce In timpultii cetiriI stalpiloril. tn fine, trebue s5 mal amintimil Inca si aceea, ca stAlpil, ce se cetescti la acéstä, ocasiune, ea si evangheliile, ce se cetesctii In decursulti stdrilora, earl asemenea se numesctii In unele pfirtI ale Bucovinel stedpi, 0 despre earl Aroma vorbi In unultii din capitolele urmät6re, tnsemnéza vdmile de pe cealaltA lume, iar5, cetirea lora In decursuli1 priveghiului se face

cu scoptii ca celd repausatil sä, p6t6 mal lesne trece prin west° vämI. (1) Com. de d-ld V. Turturénd, preotd.

Nariand, Inmorm. Ir Rominl.

16

226

XVIII.

1310R1L E. Sub cuy. 4or se'ntelege o specie anumitä, de bocete, earl sunt cunoscute §i usitate, dupa cat scia eù pá,n5, acuma, numal In Banata, i carI se cânt nemijlocitù Inainte de rev6rsatultt sail pe la revèrsatulil orilorù i mal alesil In prima diminép. dupä, repausarea unui feciorti, a unel fete sail a uneI neveste

tinere (1). Numirea loril le vine aa dar parte dela linele pori, earl' se invòcä spre deteptarea celuI repausatil, parte dela timpulil cand se cantä. lar cântarea saù bocirea loril se esprim5, prin verbulil a striga, mal rare orI a etinta. De aicl vine apoI cä. In unele partl actiunea acestel specil de bocete se numesce strigettula (2) sag strigarea goriloril (3), iar la altele etintecula dorilorit (4). Ioana Becinéga, «porite», datine poporale, publ. in «Familia» an. XI. Viòra hiagdu, Dori/e, pub!. inaGazeta TranBuda-Pesta 1875, p. 668 si 269.

silvaniel,» an. LIV. Brasova 1891. No. 22: cparile, una gena alt poesiei popo. rale, care se cAnta inainte de revarsatula clorilora la casarI de márte i esclusiva la fete, la neveste si la junl.» I. Becinéga , porile publ. in op. cit. p. 268. Aurela lana, «Jalea Romanulul,» credinte i datinI, pub!. in «Familia» an. XXVI. Oradia-mare 1890, p. 646. T. T. Burada, Inmorm. p. 82.

227

In irele urmát6re reproducemù numai .porile proprii, adecá numal acele bocete, in carI se inv6cA c,lInele cu acestù nume. In comunele din jurula Maidanulul, §i in deosebi In Cacova

§i Varadia, cum m6re cine-va in familie li se látesce vestea despre casulù morfi prin comuná, mane di In 4orI, patru,

§ése orI opta femel dintre consangenI, ori §i sträin1, venindO la casa celui mortù se a§ézä jum6tate la unil coltù §i cea-lalta In celtz-laltù coltii de-a lungula casei §i Incepti alternativa a striga porile cântândt. Trupa prima canta cu unü glasO jainicti p6trundaorti strofa intrebäteire, iar cea-laltä asemenea Cu acela§1 glasù r6spunde: porilora, surorilorti, Mândrelorü vol c,linelorti!

Ian grAbip vol de 4ilitT $i pre Iontt HA intAlnitt Si-lti inteIrcep inapoT

SA vinA elii iar cu vol L'astA lume luminatä, De Dumne4eti bunti lAsatA,

La véntti, pl6ie si la s6re $i la al-A curgAt6re.

De jocurT nejucate, De lucrurT nelucrate, De florT mirosit6re, D'albo si rumenT6re? NoT grA'bimq, ve4T de 4ilimti Nu pe Ionù sl-Iii desp5.4imil De jocurT nejucate, De lucrurT nelucrate, De florY mirosit6re, D'albe si rumenT6re,

laca db loca cl 4ilimii

Ci cl vremea ne-a venita Acum iarl de pornitti,

Dar nu'nteircemti. inapoT

CAcY cAte florT impupesdi

Pe lona a veni cu noT, Ci ca vremea ne-a venittii

T6te pe una jAlesca, $i cAte in lume inflorti T6te lur se'nchiml cu dora

NoT, acum vec,11 cl grAbimil,

De pornita la rAsAritil, Unde-unti mArti mAndru'nfloritit

$i cAte din lume tea.'

De totti el s'a vesteilitg.

l'efte pe elti mi-ltí petrec6.

porilorti, surorilorii,

porilortl, surorilora,

MAndreloril vol qinelorti ! Ce grAbitT vol de 4ilitT $i pe Ionti ilti despArtitT

Má'ndrelorti vol 4inelortí! lan grAbitT vol de c,lilitT.

ApoT bine vol sl fAcetT

228

Pe elti inapoT s int6rcetT L'astA lume luminatA, De Dumnedeti bunti lAsatl,

PlAngetT si vol codriloril, Mándrelorti pAdurelorti, PlAngetT si vol muntilorti Si vol mAndre vAilork PlAngetr si vol apeloril, DimpreunA petrelorti, PlAngeV dobit6celorti Dimpreunl lemnelorti,

La vénta, plòie si la s6re, Si la apl curg6t6re ; La fratl, surorT si la mamg, Carl pe ea cu dora o chiama. Bine, cl noT vomil gräbi, Si de loca cA vointi qilì, Dar cine 'n lume ea péte Sa 'mplinéscA dorurr t6te? Ce ursita a urc;littl, Si 'n lume s'a implinitti, 116mAne nestrAmutatil Chiar i pentru imp6ratti. A plAnge putemil i nol,

PlAngl tu lunA si tu aíre

M'id °mula din lume PlAngetT si vol' patru vênturT Din t6te patru ptiminturT, PlAngl o lume i alinA Clipa cu suspinurT Orla, CA o stea iar a cAdutil

Si din lume a trecutil (1).

DimpreunA si cu vol,

In comuna Edica, comitatultt Torontalil, fetele i nevestele, carI

se adunA ca sá strige pori/e, le canta mal intäi in

odaia, unde se afla mortulù, apoi iesü afard si se sue undeva la o InAltime óre-care pe paie Pe o clae de fénii si de-acolo le cânt5.: Surorilorti, Unde-gf zAbovitil De n'aV aqI diminétA Ca erT

NoT amtl zábovita La Iele-amil La Tele cu lacráml, CA s'a desp54itil TAn6ra Mariu0 (2) Aurela liana, Jalea RomanuluT, pub!. in op. cit., p. 546. Alce se puna numele celul repausata.

229

De &ara maicuta, De ciara taicuta, De crarg fratiorT, De &ara surorT?

.

. .

.

Textuld acesta, precum i celO ala celord-lalte bocete, earl se mal canta la acést& ocasiune e InsotitO de o melodie frum6s5, si dui6sa, In cata sbirce lacrimI dela totI coi ce o ascultd, (1).

In comunele Domand

i

Colnicti din Comitatuld Carasu-

lul In Banatuld timisand se aduna de naintea se:1 sub ferestile caseI, unde se M'Id mortuhl, no.u6 femeI canta' tére, si postandu-se aicea lncepti a striga porile ca s'A ajute celul repausatti d6r6, se destépta, cg oorile rérsatti elti nu s'a desteptatil,

sad sa-lil conduca la locuinta eterna, unde nu este r6utate, unde nu e intriga degradatére, nu sunt suspine, nu lacrdmI de durere, ci viéta eterna. Femeile adunate, formandd o grupa, lncepd cu una gima armoniosa, dar totd-odata i förte duiosti a striga porile astd-feld : !

Unde te astépta

Sorkira, draga,

Marta i tata,

Sc611 de te r6ga L'ale mandre porT Pan' de nou6 orT Ca O, nu grabésca,

FratT

Ca O. nu pornésca Cu tine la raiti, La raid, La

i surorele, Vérstnicile tale La fôntána ling, La scaunti de-odihna. Sc611 scumpa draga, Sc611 de te rega la santulti sòre, Qi la \Tanta de bòre,

(1) Vidra Magdu, «porile», pub!. in aGazeta Trans.» an. 1891. No. 22.

230

SA nu prea grAbéscA

Dori de sAli ivéscA, Pan' te vomil griji Pan' te vomil gAti. PrarKli§orti ti-ornù pune Pane i legume,

C'al sä mere departe Pe cAi ne umblate. Pe cAT vol vedé, te-1 spAiminta,

Cete de talharT

Si de vame0 marl, La vAmi cand veT trece, Fricä vel petrece ;

Dar tu vei lua Si din sing vet da Te-1 rescumpra Cu nou6 critarT De vame§T talhari.

Séma bine lea, CA tu ve! vedé Pe tatAhl celti santti Pe scaunti odihninda. Elù apA--ti va da CA d6r vei uita

lar veT mal ajunge La pomtt inflorita

La altu 'mpupita. TatAlti va cerca Floricele-a-ti da CA dew ve! uita FratT i surorile, Multe némurele. Sc615. scumpA draga ! Sc61A de te r6gA

La mandrele Dori Pan' de nouti orT, SA maT awn &di, SA nu prea grAbéscA Raze a-§T ivi, PanAlT va veni Mandruill angerelti Cu celii legAnelti SA te pui in elti. Atunci s'a' grAbescI. SA cAl8torescT

La rah'', La deschise, Cu fAcliT aprinse

Pe mlicuta ta

Si mesele 'ntinse.

Si te indiréptA

Tu te-1 a§eza Cu vinù te-ortt uda,

Pe mana cea dréptà, Pe-unde te veT duce

Lumea ver uita (1).

In fine in alte partI ale Banatului uporile mortuluin se striga (canta) nu numaI dupa repausarea omuluI, ci mal vêrtosii dupa inmormintarea luI, mane diminép, in Orsatulil

Desdiminéta vina la casa mortuluI §ése orI opal muerl (1) I. BecinégA, «Porile», publ. in op. cit. p. 268.

231

cántáttóre, carI se Impartit In dou6 párp (grupe), apol cu pè-

rulil despletita se asézä, de 'naintea casel mortulul (orl In curtea case.° de regulà de &Ata r6sáritil. O parte din muerile cantatóre se as6z5, Intiunil coltil, ceea-laltà In celti-laltil

coltii de casa (dar astil-fela In cát se audii si se vklti unele pe altele), si asta-felil asezate strig5. porile cântându-le. Gru-

pa prima din cântätóre Incepea a canta strofa tntrebätóre, dar pán' ce cana grupa acésta, cea-laltä, tine secunda (isonulti-sonotandil), dupá, aceea r6spunde grupa a doua strorá datätóre de r6spunsil, tinênda grupa primä, secunda. Aceste «clor'i ale mortului,» cand vinù muerile cántát6re pe nesciute (face 6re-care din consangenI dispositiune) In rev6rsatulil glorilorii, si Incepti a le câ,nta, fact.' ung astafelti de efectil surprinc,16toril, tnat desteptându-se din somnil Incepti a plAnge totl membrit familieI si totI veciml, carI auda cAnteculii.

Aceste port, carl se deosebesdi de cele citate mal sus numaI prin unele versurI si prin melodia In jale, saii maI bine listi, carl sunt numal o compilatiune a celorti de maI sus, suná. precum urmézá: porilortt, surorilora, Mandrelorti, vol ginelorti ! Ian grábitt vol de 4i1itT Si pre Ana o 'ntAlniV

Ci ca vremea ne-a venitil De pornita d'Ia r6sarita, Unde-unil m6ra mândru 'nflorita De tota e& s'a vesteslita.

Si-o intòrceV voT inapoT

Dorilora, surorilora,

SI vinä ea iar cu voT L'asta lume luminatä De Dumne4ea huna %sea, La vêntj,l, pléTe si la sóre

NoT acum veçlT ca grabinia

Mandrelora, vol çl'inelora! Ce gralitY vol de lilit1 i pre An'a-o despärtitT De fratT, surorT si de mama, CarT pe ea cu dora o chTamg, De so01, vecinT si de tata,

Pa de loca cl qilimil,

Carl pe ea plängênda o cata'?

Dar nu 'ntércema inapot Pre-An'a veni cu nol,

NoT grabimil, ve4T, de (pina

Si la apA curg6t6re.

Nu pre-Ana s'o desparOma

232

De fratT, surorT §i de mama,

CarI pe ea cu dora o chTama, NicT de sota, vecinT §i tata, CarT pe ea planenda o cata, Ci al sus la r6sarita Trer stele cA s'aa ivita Dar una a §i perita Para vremea-a-T fi venita. porilora, surorilora, Mandrelora, vol qinelorü ! Ce grabitT vol de Si pre Ana-o despartitT De jocurT nejucate, De lucrurl nelucrate, De florT mirositere Dalbe §i rumenT6re ? NoT grabimti, velT, de

Nu pre Ana s'o despartima De jocurT nejucate, De lucrurT nelucrate, De flori mirosit6re Dalbe §i rumenT6re,

Ama intar4iata De n'ama revërsata, Nu ca prea multa ama catata La celti Ore luminata, Ci ea noT tota ama privita Pana ce s'a despartita Cu o multa jale $i cu suspinare Suflettl dela Ose Din lumea frum6sa. porilorti, surorilorti, Mandrelorti, vol (Ilnelortl! Ce-atT intargiata

De n'atT revrsattl D'asta di minétA Ca erT diminéta ? OrT c'atT adormita

De v'ag zabovita ? Ama intarcliata De n'amil revérsatti Nu c'amti adormita

and ama zebovita,

Ci ca vremea ne-a venitti Acum jara de pornitti,

Ci c'ama a§teptatti Pang §i-a luata

CAd cante florT impupesca

Mortula TertAciunT Dela 6menT bunT,

Téte pe una ml-o jelesca, $i cate in lume 'nflorti Téte el' se inchina cu dora, $i cate din lume treca Me pe ea ml-o petreca. surorilorü, Mandrelorti, vol stinolord!

Dela parinti §i fratT

Cu jale lasati! porilora, surorilorti, Mandrelora, voT cjinelora !

Ian grabitT vol de ()flit' Si pre Ana o 'ntalnitT.

Ce-atT intarsliata

ApoT bine sa facetT

De n'atI revërsatti D'asta diminéta

Pe ea inapoT s'o 'ntorcet1 L'asta lume luminata

Ca erl diminéta, ?

De Dumneclea bung lam* La vênta, plc% 10 la gre Si la apa curg6t6re,

Orl ca prea multa al catata La cela gre luminatti ?

-233

La fraV, surorl §i la mama, Cari pe ea cu dora o chiamA. Bine cA noI vomil grAbi Si de locti el vomii veni, Dar cine 'n lume cá, p6te SA. 'mplinéscl dorurl t6te ! Ce ursita a urc,lita Si 'n lume s'a implinita R6mAne nestrAmutata Chiar §i pentru impgratil.

A plAnge putema §i nol DimpreunA dar cu vol, PlAngett §i vol codrilord, AlAndreloril pAdurilora, PlAngetI §i vol apelora, DinpreunA petrilora,

Plângell dobit6celora DimpreunA lemnelora, PlAngeV §i vol munOlora'

Si vol' mândre vAilora, PlAngT, o lunA, §i tu sére

CAnda omula din lume melre, PlAngel §i vol patru vênturl Din t6te patru pAminturI. PlAngI o lume §i alinA

érA cu suspinuri plinA, CAcl o stea iar a cAlutil Si din 1ume-a §i trecuta. Colo sus in r6sArita Trei stele cA s'ad ivita

Si una c'a §i perita FArA vremea-a-1 fi venitil. Cucule, pulucule,

Gima dulce de primA-varA,

Tu te duci, apoi vinl iarA. FA ca cu venirea ta SA vinA §i Ana mea! (1).

(1) Simeond Mangiuca, Calendard pe an. 1883. Biserica Albd 1882. p. 129-131.

234

XIX.

SECRIIlLe. Duph ce s'a a§ezatti mortulg pe laItä sag pe mas5. §i duph ce s'ag maI alinatg In chtg-va durerea i oftb'xile celorg de cash, prin mangherea ispititelorg b'étrâne, ung vecing sag altil bArbatg, care e me§terg de secrie i chrula i s'a datg puting

mal nainte de acésta de scire, vine cu o trestie lunga sag cu ung WI de alung §i iea mèsurä mortuluI, §i dup5. aCeea 11 face secriulg, luândü in acela0 timpi1 fórte bine séma ca nu cum-va sh fie mal lungù decat mortulg, cacl atuncI se crede cà daca mortulg s'ar Ingropa cu aceIg secrig, r6masil de§ertg ar cbIema §i pe alte rude dupä dinsulg (1). In Bucovina acea mèsura se iea de regula cu o ata, care

se pune apol trite() borta, ce se face de-asupra u§el dela odaia, In care mortulg 0-a datg sufletulg, i apol lipindu-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totg-deauna (2).

In Muntenia, dach ung. mortù In viéta sa a fostil noro(1, Burada, Inmorm. p. 13. Lambriord, op, cit. p. 152. ei in Bucovina. com. de mal multi in0. (2) Burada, Inmorm. p. 13-14-

235

0001, membriI familieI lul pal obiectuliä, cu care i s'a luatti m6sura pentru secrifi, In grinda easel anume ca norocult1 sä, nu se depArteze de acea casa (1). In Transilvania, se iea m6surä asemenea dup.' ce s'a trnbrä.-

catii, cu o atg, care se cautä, ca sá nu fie niel mal lungá niel maI scull& de cum e mortuliä, ea apoI nu e bine. Ata aceea se aézà dupä, aceea, ca 0 In Bucovina, Inteo gaurä de-asupra u§el dela casa mortului, anume ca sä nu se duc5, noroculiä dela casä, (2). Secriula, numitil altmintrelea In Bucovina Ma, 0 Warn, cosciuga §i racla ; In Transilvania : sicria, &gap' , cosciugit, trona, casa de brada, sghiabli §.1 copdreit (3). In Banatil: sicriii, casa mortului §i coparpa (4); lar In Muntenia: coschtga (5),

se face tot-deauna dupà starea mortuluI 0 anume daca e mal avuta din seandurI de stejariä, nueil §i frasinù (6), iar dacá e maI s6rmanil din scândurl de bradti (7). In cele mai multe 0'41 Insä, e datinä, de a se face numaI din scandurI de bradiä (8).

Scândurile se cauth In genera ea s5, fie eAtti se p6te de nou6. Despre ac6stä, Imprejurare ne putemil Ineredinta Inca 0 din urmät6rea poesie populard, din comuna BoutarIu In Banatil: Moll, mandrä, sA morti si et1 SA ne fae' unti coparsea, Ionéna, op. cit., p. 36. Com de d-la Rom. Simil.

Diana Nitu Macavei, Datinele pop. rom. la inmorm. publ. in gAmicula Burada, Inmorm. p. 14. Com, de familieTo an. VI. Gherla, 1882, p. 94. d-la I. Georgescu, g.i T. Simona. Com. de d-in los. Olaria. Burada, Inmorm. p. 14. Ionénu, op. cit. p. 44. Com, de d-la I. Georgescu. Ioana Nitu MacoveT, loc. cit. Com. de d-la Rom. Sima §i I. Georgescu. Pretutindene in Bucovina.Ve41 9*1 Burada, Inmorm. p. 14.

236

Copárveti de scAnduri nd (1) SA ne 'ngrelpe p'amändoI. SA se mire vi lumea Ce plätesce dragostea, Dragostea acea curatA Dela unt1 june vi-o fatA (2).

In l'undula secriului se puna In cele mal multe pArtl numaI nisce chinguOre curmezi§ti, depärtate unele de altele, pe carl se pune pupila stufra (3). In Transilvania, dup5, cum arata §i urmätorula fragmenta de bocetti, este datina de a nu se Infunda secriulti de totù la piciòre, ci a se 'Asa una' loca deschisa, care se numesce Ufd:

Dar vi noI ne-omil duce In pAdurY de brall' Gag el' i-omil face,

Usuta de bradil, De scAndurr de fagii Cu u9X la picidre SA-ml vinA r5c6re, Dór de primAvarä.

SA se 'nt6rcl iarA. Atund MAriuta s'o 'ntórce

and cerbir ora secera, CAnd

utele (4) ora lega

Atund, atund

.

.

.

.

OrI mal niel atuncl (5).

Scandurl nol = Scandurl nenie.-135.n4(eniT légl unele vorbe, ca si ceI din

Romania, d. e. scandurI nol, in locti de scandurI n6ne. Veql I. Popa Reteganula, TrandafirI si viorele, p. 207. I. Pop6 ReteganulU, TrandafirI si viorele p. 138. Burada, Inmorm. p. 14. In Bucovina femeiusca cerbultif se numesce cerbòictl sa4 cita. aGazeta Transilvaniel», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237

In cele mal multe pärtl din Bucovina la copia' ceI de pp., carl mora, li se las& secriulú cu totula negatitil, adica ne Infundatil tn pariea despre pici6re (1). Partea cea mal mare de secrie, §i mai alesil la 6meniI ceI maI s6rmanI, se face feIrte simplä. In forma uneI lädl lungärete, In partea despre capù ceva maI largI, iar la piciere maI Inguste, ci Cu capaculil sail coperi§ubl horizontalil. La 6menii ceI maI avutI Insä, se faca, In genere, maI frumése, adicä se colorézà pe de-asupra cu negru, maI cu sémä, la 6meniI ceI mai b6trAnl, saü cu albastru, saù cu chmovaril rou, iar In unele p641 din Transilvania. precum bunä,-6ra In comuna Zernescl i altele de prin prejura, §i cu cafeniti. De-a lungulil capaculta, care In pra-R,onuinéscei se numesce upleopa cosciugului» §i care in cele mal multe Oil e Incovätitti In forma coperi§ulul dela casä,' (2), se face §i o cruce alb5.. In unele locuri Insá astil-felil de cruel se facil

nu numal pe capacil, ci §i pe de laturI, &licá pe fie-care scandurä. läturalà. In casula din urmä e de observatil §i aceea, cá secriulil e batuta de juril lmprejuril cu cuie cAroril cal:A"' e albù (3).

Totü aice trebue a Insemna i aceea cá i crucea, care se duce nemijlocitil lnapoia secriului §i care dupá trimormIntare se pune la capulil mortuluI, e totil de acea col6re ca §i secriulil (4). In cele mal multe 041 din Bucovina §i mai cu sémä, de cand nu e vos a se duce mortulil la gròpà, cu secriulil descoperitil, Com. de Tordc . ald lul Tordachi Isaca din Mahala. aSkritl se numesce acela, ald cArul coperisd e orizonCom. Rom.

tald, iar coparea ald cIruT coperisü e ca coperiula case! adecä cu spinare.» Burada, Inmorm. p. 1 4. Ioand Nitu Macavei, loc. cit.Com. de da Rom. Simd si altT RonaAnT.

Ioan0 Nitu MacaveT, loc. cit. i in Bucovina.

238

se face pe de o parte §i pe de alta In dreptulii capuluI mortulul cate o ferestruIca, pentru ca sa se rèsufle, sa vada gl6ta ce s'a adunatil ca sa-lii petréca §i sail' lea qiva buna dela ea, cacI se crede ca catil timpil BM °multi In casa §i anume

de cum s'a aezatil pe laita sail masa §i pana ce vine preotula ca särla iea 0 sa-lil dud, la mormInta, elil vede i aude tòte, numai nu péte vorbi nemica. Cum a sosita ins& preotula Incéta d'a mal vedé §i audi (1). In Fundulil Moldovel, districtulil Campulungulul, se face In mä,na drépta 6 ferestruIca mica de aceea, ca pe acolo moduli"'

sa se pelt& uIta In raiil (2).

RomaniI din unele pa* ale Muntenia creda asemenea, ca 0 ce! din Bucovina, ca mortulil aude §i vede t6te cele ce se petrecii In jurula sèti, §i de aceea facii §i el la co§cIugil In dreptula capulul o mica ferestruicä, ca sä. aiba. 0 mal bine pe unde vedé §i audi sfaturile ce i se dail. Alp Ins& credil, ca acésta ferestrue se face de aceea ca sä. aibä, pe unde Intra br6sca sa ciupésca din nasula mortuluI, ca numal astil-fela Incepe a putredi (3). In multe locurI o séma de 6menI §i maI alesil unil dintre cel maI bètranl, carl 41 a§tépta mértea din li In qi, 10 fad' secriula singuri cu mana lorti, fiindil Inca In viéta, 0-0 pregatescii comandulii §i cele trebuincl6se pentru Inmormlntare. Ace§tia tint' secriulil, pana' ce le sosesce timpultk, Itntr'unft unghIeril alil tindeI, dar maI cu séma In podulil case! (4). Burada, Inmorm. p. 14. Com. de maT multi Romani din Crasna 0 alte comune din Bucovina. Com. de Const. lierche01. Dobre $tefanescu, Studia asupra literaturel poporale publ. in aLumina pentru toti, D an. IV. BucurescI 1888. p. 369. Ionénu, op. cit. p., 44:6De o parte 0 de alta parte a cosciuguld unul morta se face cate o mica ferestruica, ca sa aiba mortula pe unde sa se resufle, sa vada pre ceT ce-la conduca la morminta 0 0.-0 iea*cpua buna dela et» Burada Inmormint. p. 16. Lambriora, op. cit. p. 152.

239

Acestil obiceit de a-si face singuril ca mánele sale secriult se pästréza mai cu temeIt In Tara-romtine'scet, judetult Muscelt,

apoI In Transilvania, partea de sus a tinutulul Fágarast, In Banatt, in comuna Picinisca, Toplett i altele (1). Dupa ce Fati gatita acuma de facutti, asternt pe fundulti secriuldi geluiturt, adica surcele numite altmintrelea

i

hclf-

chiute sat héspe de geläg, tnsa numaí de acelea ce at calutt dela sandurile din carl s'a compust secriult, niel cand de altele, i despre cari se credo ca cump6rate flindt seandurile anume pentru mortil, nu trebue nimia s'a rtmâle dupá dinsulù, i jaral ca s'A alba pe cea-laltá lume cu ce-§1 apta toculti (2). In unele parp atatti din &cocina cata' si din Transilvania, In loca de geluiturl, se asterne fènil saú paie, iar de-asupra acestora, catt e fundult de lungt, o bucata de pán15, nouä. de casa% (3).

Dupa ce at asternutt II pura la capa una sat dou6 perinute umplute asemenea cu geluiturI (strujituri de lemnt), ffinti, otava sat paie (4). In timpti de vara se umple adese-orI si cu floff, iar iérna Cu flor:1 uscate, pe carl mulp din locuitorl at tngrijire a le

aduna de cu. timpt. In Basarabia, i anume in unele sate din tinutulti Soroca perina mortuluI se umple cu Orina dela mormtntil (5). De-asupra perinel se c6se dou6 cordele rosiI, in formá. Burada, Inmorm. p. 16. Com, de d-ia V. Turturéna, preotd. Averchie Macoved, preotti i Nic. Cotlarciuca, stud. gima. Com. de d-la Av. Macoveia, V. Turturénu, Ionicá, ala lui Iordachi Isaca: «In secria se puna surcele din 011a, érbli verde niel cAnd, cAcl néinurile mortuluI s'ara topi dupg dinsuld ca i dila, s i Rom. Sima. Ropcea, com. de I. de Cuparencu , In Badeuta, com. de Av. MacoveT, in Baia, com. de Tita Zaharescu, (Vec Burada, Inmorm. p. 16.

i Burada. Inmorm. p. 15.)

240

de cruce, iar sub perinii se pune In unele locurI cu at5., sàpunulil çi pieptenele cu care s'a sp6latil §i pieptAnatil mortula (1). In unele localitatI din _Moldova §i Te'ra-Romtindsca tnsä.

punulti, cu care a fostù sp6latil mortulfi, pieptenele cu care cusutil hainele, §i cart s'a piept6nattl i aculti cu care i Insemnézä, ca sä aibä 0 pe lumea cea-laltä sàpunil de sp6lata, pieptene de piept6natil §i acú cu care 85,-0 c6s5, hainele cand i se vorti rupe, nu se punt"' sub perira, ci lnauntrulti acesteia (2).

In unele locurI este datinä, ca mortula sà se a§eze In secria, lndatá dup5, ce s'a g5litil acesta de flcutil (3), In cele maI multe Insá abia a treia i i anume nemijlooitù lnainte de sc6terea sa din casä §i ducerea la mormtnta. Dec1 In a-

cele sate, uncle este datiná a a§eza mortula mal 'nainte, me§terulil ce l'a fAcutil llù aduce mai de grabä, pe cand In

cele-lalte abia In qiva de pe urml Femeile 1nrudite cu mortulii i mal alesa bocitórele de profesiune, cum prindti de veste, cá me§1erult1 vine cu dinlndatà 11' iesil lnainte i lncepil a boci diferite bocete, cu deosebire lush' de acelea, carl se referescil la secriti. 'Jai as-VI-felt-1 de bocetil din comuna Voitinelii, districtula

Rädautil, In Bucovina, care se bocesce mal cu séma la acésta ocasiune, sund precum urmézd : Sc611, sc1511 Dumia-ta,

deschide gurita *i verb& cu noI ceva, V. Turturénu ; veql i Burada, Inmorm. p. 16-16. Ionénd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. i filologie.

Com. de

Bucuresd 1884. P. 387: «In Prahova mortuluT ii pune in pern§. sApuna, piepLambriora, op. cit., p. 166. Com. de da. I. Georgescu : aMortula la noT stà numaI o di pe laità, duaceea se pune in secriti.»

tene pentru a se spèla i piept6na pAni va ajunge la

241

CA de cAnd aT adormitd,

Cu noI nu al mal vorbitd. Si cum de te-al induratd Si pe noT cA ne-aT lAsatù

Si nu ne-aT datd niel und sfatd. Buna casa al avutti, Acésta nu ti-a placutd ; Cu me§terl nu te-al tocmitü. Dar el singurT ad venitd, Alta. casa ti-ad croitii: Fall u§T, Mt% fere§t1

Dintrinsa sA nu mal ie§T. Niel n'aT WO de ffelutd, Niel feréstra de pravitil Si niel u§a de e§ittt,

Numa 'n ea de putregitd (1).

Alta bocetti din comuna Man'Astirea-HomoruluT, care ase-

menea se bocesce la acésta ocasiune, sunA a$a: Tatueuta, grija n6stra, Grija ndstrA, mila n6stra! Mandra casa ti-aT faeutti, Matali nu ti-a placutd. La stolerid ca mi-al plAtitd sa despice-und bradt1 in dou6 Ca salT facA alta noua : Fara u§I, fail fere§tT, Acolo sA viepieseT.

Nu-T feréstra de privita

Si niel scaund de §edutd Ci numaT de putreditiá.

$i cum mi te-o scosil in prundd De-amù nu-T yen' mar multi"' (2).

Alii treilea bocetti, din comuna IgescI, districtulil Storojinetula, sunä. astil-felil: Com. de Dimitrie Cirdeid, proprietara. Com. de d-1A. G. Avarna. Inv6tAtorU. alarlantl, Inmor.n. la Romani.

16

242

Da cum de te-aI indurata *i casuta V-a1 lasatti, TI-al lasat'o lumin6sa l-aI catat'o 'ntunecelsa Riede usI far'de ferestT.

Nu te duel' sä veselesa. Cl-acolo sa vecuescI; Nu te duel* ca sa Inflorescl, Da te duel' sa vestelescI (1).

Precum facil bocitelrele din Bucovina, totil asa fact' si surorile lorti din Transilvania §i Moldova. Acestea, cum Odil ea se apropie mäestrulil cu sicriulil, asemenea prindti a se

vaicara si a hod, dicèndti celea din Transilvania: 11-al facutti casa de bradil SA traescI in ea cu dragil, Fara usT Ewa ferestl"

In ea ca sa vecuescI. Ceca érti-T incuIata

Totil cu lacäte de pétra, Cu lacate de argintù Cine s'a dust' n'a mai vinta (2)

Sag asa: Cate egg noT am avutù Niel' una nu ti-a pläcutti, Alta casa tl-al facutti, Far'de usT, far'de ferestI Tail in ea O. vecuescI,

Cu noi sa nu mal graese; Riede 41, far'de obl6ne SA nu esT vara la gre (3). Cele din .Mololova: Dict. de Ilie ala luT OnufreT Frumla, rezWi. Com, de dia Rom. Sima. Vinta=venita.

Com, de da T. Simona.

243

Bung casa mi-al avutti, Matali nu tl-a placutil ; La me§terT al poruncitil Si-alta noul tT-a croitti, N-

FAr'de u§T tar'de fere§tI

Inteinsa sa vecuescT ;

Niel nuI u§a de e§itti, Niel ferésta de pragita, Numa locti de putrelial

(1)

Sail aa : MAndra casufaI avuta *1-alasta nu tl-o placutti, Alta noua tl-aT gatitil, Nu tr aT gatitil de traitil, TI-al grititti de putre%litù' : Far'de u§T, far'de fere§tT,

IntrInsa sit putreclescl. Plange casa, plange masa, Ca de stapanti e§tT rgmasa. PlAngetT uM, plangetT fere§tI

i vol tuspatru pareV, CA de stapanti r6mAnet1 ! (2)

Dupä ce ail adusil acuma secriulil i dupa-c6, petrecuta fiinda de bocitére, rail bagat In odaie, unde se all& mortulil, dol sati patru MO dintre 6menil ce se aflä de faVä radicg mortulil cu cea mai mare precautiune, ea nu cum-va sä se vatame, de pe laita sail masa, unde a stätutti pâra atuncl, '

i-16 punil In sicrtil.

Mal 'nainte lnsä de ala pune §i a§eza este datinä

In

unele pärtI de-a afuma secriulil cu tämäie sail cu smirnä (3). In Bandit, lnainte de ce punt1 mortula In sicritl, presurä Diet. de A. Pletosil din RAd4enT. Diet. de M. Nistorii din MAlint CO!TI. de d-lil Rom. Simil

244

pe fundulti acestuia vr'o cate-va bérnbe de prag; dupa adsta ungti secriulii pe dinla'untru cu unti felil de uns6re preOAR& anume spre acestù scopa i amesfecatà cu anig (1) prail i leusténil; In fine incingii asternutulti cu unù ruga c'o fasie de teIti murata (2). Bugulg se pune anume ca sá servésa, mortuluI ca gardii spre apèra de spiritele cele rele, ca sa nu p6ta Infra la dinsula ; teiula muratg se pune In credinta, cä spiritele

cele necurate niel cánd nu se potti apropia de dinsulti maI alesù atuncI cánd e jupitù de pe truncliiii, In liva de San-Glorgia (3).

Cand se aséza mortulti pe laita saa pe masa, spunti cel ce-1ü ask& ca are sa sé15, acolo numal o i saü treI, lar °And iú punil In secriil icù ca are sa séla pentru vecInica pomenire, adecá pentru tot-deauna. Prin urmare, trebue de asta datä sä, puie länga dinsulCi i t6te obiectele acelea, cad credil el, ca-I sunt de neap6rata lips& In cea-lalla lume (4). Deci cum rag asezatti In secrig, daca e Inaintatil In vérsta.

punt], alaturea cu dlnsulti si o bucata de pane, unti drobusoril de sare i béul sù, care In mulle parti se impodobesce cu o nalramä (5). UniI punil numaI trestia saú b6tula de alunti, cu care s'a luatù mèsura spre a-i face secriula (6). In Banatg se pune aläturea cu dinsubl baticelula 'dela esirea sufletului si o secere vechie (7). Anru= Mu= usturold. In Bucovina se dice ateitt topittln. Com. de daIos. Olarid. Vedl despre puterea Rugulur silvania) an. LIV. Brasovd. 1891. No. 134. foiletond. Cred. Rom din mal multe pIrtT ale Bucovina Com. de op. cit. p. 155.

i

«Gazeta Tran-

V. Turturénd; vedf d Burada, Inmorm. p. 16.

M. Besand, stud. cit. in. «Albina» an. I, No. 57. Burada, Inmorm. p. 16.

Com. de did Iosifd Olarid.

Lambrior,

245 -l'ene acestea se faca creçlêndu-se c mortulil In c5.16toria sa cea lungd,, ce are sd o taca pe cea-laltä lume, avéndil a suferi frig, eáldurd, sete, Mine, si multe alte supérdef, sá aibá, ce manca, In ce se rezima cânci va fi ostenita, i cu

ce se ap6ra de câni (1). Acéstd, credintä a poporuluI se cuprinde i in umatcírele

versurl, ce se cantá la mortii: Acum ciasulti mi-a venitii lumea am parasitti ;

Acum m dual cale lungii, N'am nemid. ajung4; VeniV totT câçi m iubitI Cu mine calaoriV! (2)

Saù: VenitT caril

Cu mine cal'étoritl ;

Eu m6 dual in cale lungti, N'am nemicA sA-mI ajungd (3)

Credinta, cá mortulil c5.16torindil pe cea-laltd lume

avé nevoe de una bétù pentru a se apéra de câni, amintesce pre Cerberus, vestitulil °Ano cu treI capete, päzitorula infernului. Totil aicea putemü subsemna 'Irle& i datina i credinta Ro-

rraniloril din Transilvania de-a merge rudeniile mortuluI a doua çli de cu nepte ca sd stropéscd cu apd mormintulti, tdmdeze i sd aprinc,b1 toiaguld pentru a inibleindi ea:celda ptinantulta, ea si nu latre pe noul4 6spe venitg, intre cele-lalte morrninte (4). Burada, Inmorm. p. 16. Lambrior, op. cit. p. 156. «In Ardéla se pune in secria o maciva noug cu care O, se apere rAposatula de dumianT i sa se razime in lunga4 cllétorie.» M. Besana, stud, cit. in «Albina» an, I. No. 67. Lambrior, op. cit. p. 153.

Burada, Inmorm. p. 69.

246

La ciobanl li se maI pune i fluerulti cu care cántall la ol (1).

In munlil apuseni al Transilvania i se pune de-a lungulti trupului o ata albastrá de lada precum si o bata cata elti de lungä, i care, fiindil la untl cap6til crepata, se pune In orepatura unti creitard ca sa platésca vama, iar cu bata sa se sprijinéscá, In lun,ga lui cal6torie (2).

Daca repausatulil e copal de M'a, atuncl i se pune In Bu,covina lapte mulsti din ta mane-u Intr'o ulcicutä, rácutä din céra galbena i curata, lar daca e Int6rcatti, adica ceva mal marisoril, i se pune o bulca' (franzola) satí placinta. Tóte acestea Insemnéza ca s'a alba ce mánca In cea-laltá lume, In raiil (3). In Banatil, §i anume In °rasura Caransebesil, daca' m6re vre-o femee, dupá care aú r6masil copiI miel, este obiceiula

a i se pune In secriti atátea päpusl cap copa' aù r6masti, pentru a-I da óre-cum pe ceea lume chipulA copiilorn s6I ca sa-i. aibá, spre mángáere. De se 'ntImpla se mora cineva dupa Pascl, In s6pt6mana luminatä, atuncI, pe langa, tóte cele-lalte, se adauge i una oil TcT.1 (4).

Dupg ce s'ati asezatti acuma i obiectele tnsirate OLA aice se pune de-asupra mortuluI o bucatá, de Onza cátil dInsulti de lunga, iar pesto acésta une-on i peli6rd

pre care ln timpulti din urma indatinéza poporula a o cumOra din dughénä, (5). In Muntil apusenl al Transilvania trupulti mortuluI se (I) Burada, Inmorm. p. 16. Francu, op. cit. p. 173. Bojinca, op. cit. Nota dala p.212, «Intealtele se crépi capatula batuluT de-asupra ai se baga banutula In acea crepatura.» Com. de Const. Corvina, stud. gimn., «La nol lit MihovenT, dupá ce a tau-

rita cine-va ai ama 11 gata ca sa-la duci, if puna melfa, care l'a mi*til, o plicinta pe piepta, ca sa aiba ce manca in rala.» Burada, Imorm. p. 16-17: Com, de d-la Av. MacoveT qi V- Turturéna, preotT.

247

acopere asemenea cu o panza alba tesuta In cask care se numesce urdicaria, fotiolit saa giulgia (1).

Mara de acésta mal este datinä In unele sate din Bucovina de-a se Impodobi mortula iarna cu busuioca i bre-

beneI, ale camal frunde se lipesoil cu pacostélk iar vara se puna tota feliula de florl de gradina (2). Copilelora li se -pune de regula de-o parte si de alta Camela .111oicif Donznul ui (lat. Convolvolus arvensis). In Transilvania vara se impodobsce asemenea cu totii

feliula de florI de gradilla, iar iarna mal cu gula cu busuioca FA tetpetiagd (3).

De-asupra pe secria, adeeä dupa-ce s'a pusil acum capaculü si s'a Inchisa mortula, In cele mai multe pártl din Bucovina

se pune o bucata de panza ca de lungimea secriuluI, una stergaril saa mai rara una 15.Icera, carele rèmane acolo pana dupa prohoda, iar dupä prohoda se da aù preotului altul omiI de pomana. CununI de florI se puna, mal alesa la t6ranI, f6rte rareori pe secria. La ceI maI inteligeng trisa i cu deosebire la ceI de prin orase mal desa. In Transilvania, districtula Nas6uduluI, sälasula se acopere

de regula cu asa numita asedie», care se face din panz'a négrb., de comuna din postava, si se pune In forma' de cruce

peste sälasa, adeca de la capa spre picióre si de-a curmezisula sälasuluI (4). Franeu, op. cit. p, 173. Com. de d-ia V. Turtureand, preotd. i alt1 RomAnT din Bucovina. Com. de d-ld Ron. Sima. A) Com, de d-ld T. Simond.

248

XX.

PETRECERE A. A treia li dupa repausare urméza de regula inmormintarea sail ingropliciunea.

Esceppne dela acésta regula general& se face numaI atuncT, cand áiva lnmormintaril ar avé sa cad& Lunia. in casuld din urm& se las& tolil-deauna pe a patra c,ii, adech pe Mari, sub cuvintil, ca LunIa, fiindil capulil gptemâneI,. e rea de mérte pentru ceI ce r6mânil In viéta (1). Marl de acésta mal e de Insemnatil Inca i aceea ca fiecare lnmormlntare se face dup& amiadl §i anume iarna intre dou6 §i cincI, iar vara lntre dou6 §i §épte ore. Mal Um-

puriii sail mai tardiil deal In intervalula acesta se

face-

&ma numaI atuncI, când cadil mai multe InmormintarI la una §i aceea§1 di F,ii preotulil nu e 'n stare sä le faca pe -Lae de-odata, sail când mortulil e dinteo stare maI nobila (1) Dat. si cred. Rom. din Bucovina. Vag si Ionéna, op. cit. pag. 41. 01,utact nu se 'ngroipa, morg cad o iea de Lunla, capula saptamaneT, si e rail de mérte pentru eel in viéta.A. Pletosa: aNu se, 'ftgrepa Lunra, pentru ca e ince-

putula saptamaneT si ar muri tot't din casa.»

249 --

si mal avutä, si némurile sale pretinda anume ca sä se Inmorminteze maI de grab5., ca petrecerea sä fie cu atata mal pompósä si mal frumósä. In Banatit nicI una Romana nu se Ingrópä diminéta, din causä, c5, ndmurile sale voesca a-I espeda sufletula card' tinta

sa dimpreund cu mergerea spre odilmä a sórelul. In casuit' contraria' se tema, 05, sufletula repausatului, pe °and se aflä sórele In urcare, lesne ar puté sä apuce pe al r5,täcite, §i sa, cad& apoI jertrá vre-unuI strigoia r'dtacitora (1).

La óra hotärltä pentru petrecerea celul moral la locasula de vecInicd odihnä, totl eel ce doresca a-la' petrece lncepa

a se aduna de prin bite partile, si dui:0, ce rail mal privita lined ()data si aa särutata crucea sail icóna de pe piepta, rostinda' In tainä unil «Dumnafeti sa-lit lerte i sct-i faca parte

de imp&atia certului,» se postézä uniI In casä, iarl alp pe afarä, adicg carI pe. unde apucä, asteptancla sosirea preotuldl.

In acelasl timpa se aduce de la biseric5." si procesia menitä. pentru lnmormintare, si anume: crucile, prapurile, sfesnicele, serafimiI, stégurile si näsälia sail drucusariI (ruditele), cu cari are sä, se ducä, mortula la grópa. Una dintre némurile saa cunoscutele repausatulul, cum vede di, a sosita acum Intréga procesie, care, In cele maI multe 041, se razimd panä la pornire-de stresina easel sail a une colnicIóre, ¡ea mai multe stergare, nilfrämI, tulpane saa tistimele, dui:A cum si-a dorita' cela repausata si dupä cum sunt si mostenitoril sel de avutI si de darnicl, si la fie-care cruce, prapura, sfesnica si serafima, lég5, cate una' stergara, tulpana saa tistimela. In unele pärtI dimpreunä cu tulpanele acestea e datinä, de-a lega inc5, si cate una colaca. (1) Schott. op. cit. p. 302.

250

Totil aa facil ele si cu bradulil, pomuld, pomenele, coliva, pausal i crucita, care se duce nemijlocitti In urma mortului La fie-care lége, eke unuld saù, dupd Imprejurdri, cate doue testimele i cate dol colad, cari sunt meniti pentru cel ce ail se, ducd obiectele respective panä la mormIntil, de-acolo Indereptil, cdcl afar& de testimele i colacil acestia

In cele mal multe 04 nu mal capeta nimicil alta pentru ostenéla ce o ail, Ce se atinge de ducerea mortului, apol acésta atarnd totddeauna dela etatea precum si de la deprinderea località$ii, In

care a repausatil acesta. Asa, In unele pdrti, se duce pe manl, In altele pe ndsälii, iardsi In altele lntFund card cu bol sail in sanie, iar In orase cei maI avutl se duct' i cu patara sad caravana. In Moldova §i anume In judetuld Fälciù, comunele Bunescl, Deleni i allele, precum i In mai multe comune din jude-

Nemtd este obiceiulti sd se clued mortulil la gr6pd cu sania, fie vara, fie iarna, pentru ca sd-1 fie calea mai usórä

si sá nu se sdruncine. Multi din eel mal fruntasi Injuga doi saù patru bol negri. In multe locuri boil se Injugd, cu juguld resturnatil, ardtandil prin acdsta c'd murindil gospodariulil tóte ail sä mérgä pe dosil i färd renduelä (1). Obiceiuld de a duce mortuld cu sania e usitatil re'ra Oafiuluip ,

und micù inutù locuitil de Romani, care cade

parte la comitatuld Ugocei, parte la. alit Satmarelul, din Mardmuresil, apoi i In Gherta-mare (comund romanésed) totil de ocolo, iar boil, Gael tragd sania, p6rta In córne colad i tergare (2). (/) Burada, Inmorm. p. 21-22. (2) Ioand Nitu Macoved, «Dat. pop. la inmormintArtu in oAmioula familiar an. VI, Gherla, 1882, p. 94.

-- 251 --In Bucovina obiceIulil de-a duce mortulil cu sania e usitatil

mal alesù iérna, când ométulil e férte mare, si cu deosebire In unele sate de la munte, unde locuintele omenescl sunt

férte depärtate de biserica si de interimil. Atätil iérna câtil si vara se duct' cu sania numal In -unele sate de sub pélele muntilortl, precum bun& 6rä, In Bälkéna, Crasna, IlisescI, dar si aicI numaI ceI Inaintati In vIrstä, si la sanie se Injugä, bol negri sail plAvanl, pe cAnd tinerelulil se duce .de regulä cu näsälia pe umere (1). Vara in multe sate atatil de la munte, 6,16 si dela térä, se ductt i cu carulil, la care se Injugl dol saù patru bol (2). In celelalte sate din Bucovina, i cu deosebire In cele dela térä, fie iérna fie vara, ce! 1naintatI In vIrstA se ducil (le regulä, cu näsalia, copiti cu ruditele, iar eel de totti miel subsu6rä.

In unele pärg din Transilvania, precum bunä 6r5. In (Matti, se dual, ca i 'n unele pätfi ale Bucovinei, saù cu ajutoriuld unortt (rude de morta,» carI se pästréza In biserick sail pe nisce lemne, earl se aruna. apol In grépà, In sfärsitii, cu ajutoriula unoril echindéue,» earl' sunt ale duatoruluI mortulul (3). In districtula Nas'Audulul mal fie-care mortil se duce cu numaI nasalia, numità altmintrelea si «carula mortilorg rare orI cu carulil (4). In Muntil opuseni al Transilvania se duce de regulä, pe e,artt, i dacá mortulil e tènèril i avutil, se prinda la caril eke patru bol cu creng1 de brada i cu nAfrAnil colorate la cérne, iar la grumazil cu clopote (5). (1) Com. de M. Jemna, stud. gimn. i al(I Rom(knt. 0) Usit. in Bilca, Campulunga, Bréza etc. 13) Com. de d-ia Rom. Simd. Com. de T. Simona si Al. Boeritl. FrAncu, op. cit. p. 174.

252

In cele mal multe partI, unde este datina de a se duce mortulil cu násalia, ceI cas5.toritl se ducil numal de &Afta btirbatl, iar cel tinerI numaI de dará*, tinerI. 4a In Bucovina, atatil bärbatiI câtil i nevestele se duca de ctitrá patru barbatI, maI tineri sati mai InaintatI In etate, dupa cura e §i mortultl, §i'mbracatI ca totil-deauna ; pe când fecIoriI cel holtel §i fetele cele mari, numal de alisa patru fecIorI holle!, carI sunt de regula Imbräcatl in sumane negro §i lncal41 cu ciobote, aI cgrora turetcl sunt datI in sus,

saa cu papucI, dupa cum li e adeca

i

portula, iar la

gâtú cu basmale negre (1). Totti a§a Inclatinati a duce pre ceI mortI §i vechil Romani.

Servius la Virgiliù ne spune cá «rudele cele maI aprépe de sexa bärbatescil aveati Ingrijire de a duce sicriulan (2). Fie-cäruI duc6toril i se da ca r6splat& pentru munca sa cate unù §tergaril, tulpanti sail o basma frumés5., de care alarma unii colad' (3). In unele sate, dar maI cu sémä pe la orne, duckorilora tineretulul li se pune la pieptil §i cá.te o flére, iar la mana stangä li se légá, cae una tulpanil, testimelti, §tergartl, o basma sail o petea négra (4). In cele mal multe sate din Bucovina, când mére o fatä

Dat. Rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn.; a acelorti din Costana, com. de Dragogd Bumbacd, stud. gim.; a acelord din Campulungd, com de V. Burduhosd ; a celord din Funduld-Moldovel, com. de Const.Merchegd, stud. gimn; gi a acelord din ToderescI i S6tonetd, com. de I. Avramd. Aen. VI. 222: Deferendi feretrum propriqui oribus virilis sexus dabatur munus. Dat. Rom. din Badeutd i alte sate din Bucovina. In Transilvania, dupit

cum ne scrie d-ld R. Simu, li se da cate und gtergard, orI o traista, carpd sad o merindép. (41 BerchigescI com. de G. Velehorschi, stud. gimn. ; in CAmpulungii, com. de V. Burduliosil, stud. gimn.; in Funduld-MoldoveI, com. de C. Merchegil

253

mare sail una feciora holteiti, este datina de-a li se pune, pe langa due6torI, lncl si drusce §i vdteijei, toemaI ca si and s'ara marita si 'nsura si i-ar duce la cununie, pentru di mòrtea pentru dInsiI se consider5, ca si o nunta (1). lar& druscele si vatajerí se alega de regula dintre némurile cele maI aprépe ale celuI repausata. Druscele, earl se puna mal alesti la fecioriI cel holteI, sunt Imbracate In camás1 albe si cusute cu stramatueà négra apoI In bondite (piepterase), Ineinse eu catrinte, eu capula gola si cu p6rula despletita. Kiteljeii sunt Im,ObracatI cu camesI albe de bumbacti si cu piept'árase, lnsä, mai alesg cu sumane negre, si daca-1 timpula frumosa lncaltag cu ciobote sail papucl, cu capilla

gola, si In mana cate cu o ploscá si cate cu una lAtil, de care e legata o basma négrä, niel cand hisä, alba ca la nuntl (2). Unele drusce, precum buna-6ra cele din comuna 13515.c6na,

duca In manà cate o naframa si bocesea pe cela morta pana la grepa (3); altele trisa, precum cele din Stupca, nu faca nimica alta, ci numaI dual sfesnicele cu luminele aprinse pe langa morta (4). Unff vdteljel, precum ceI din Balacéna, impuso& tota drumula pana' la gr6pä (5); altiI lnsa, precum cel din Stupca, se

dual aläturea cu mortulii pana la grépl, iar dupd Inmormlntare, postandu-se ranga portita tinterimulffl, dail petrec6Com. de Em. de Cuparencu, «In Ropcea, districtula Storojinetu10, pe una flAcIA tia ducn totA-deauna Mal!, iar' pe o fatA. mare patru vAtAjeT, ca si cAnd

ar duce-o la cununie, cAnd se mAritl. El (pea adecl cä o ducd la cunurlie pe cee-lalt1 lume.» In Stupca, com. de A. BaciA; la Balacéna, com. de M. Jemna. Com. de M. Jemna. Com. de Al. Bacid. Com. de M. Jemna.

254

torilord rachiuld sad vinuld, ce-ld aù In ploscd, de ufletulii celul repausatil (I). In Vicovuld-de-sus la InmormIntarea unul fedora sad a unei fete marl se punt' numaI cate doI vdtajel i cate douè drusce. VdtdjeiI capètd cate un bètd cu näfram5. i cate und strutd de flori la pieptd, iar druscele numal struturl de florI ca la nuntä. Druscele bocescd tot(' drumuld pe mortd (2). In Bilca, unde e dating, de-a se pune numal und singurd vetteljela, acesta se duce lnaintea mortuluI sad mal bine lisd fruntea procesiunil, §i cinstesce cu rachid, tocmal ca §i la nunt5., pre toti 6meniI ce-i Intalnesce pe drumil (3). In Costana, dacä m6re und feciord, pe l'angd fie-care dintre ceI patru feciorI, carl ducil mortul'd, merge aläturea cate-o fatä mare, care repesintä druscele din alte sate; iar la fetele cele malt pe langa ceI patru feciorI, earl le ducil, ma.' mergil Mc& patru alaturea, §i ace§tia sunt vdtdjei (4). In Banata, ciao& repausatuld este june, se cautd patru fete k

marI i patru junl de virsta Jul. Cand plécd la biserieä cel patru junl iaù sicriuld cu scaunttlai pe umerT, iar

turea cu fie-care dintre (IMO merge cate-o fatä, care tine o panglied lungd. §i ro§ie peste sicrid dimpreund cu sóta eI de cea-lalta parte, adeca d oi feciorI §i dou6 fete sunt de&MCA picielre §i doI feciorl i cloud fete de aträ capd, i a§a mergd pan& la biseried §i de-acolo la cimitird. Celord patru

fete li se maI da sd tind In 'nand, cea de laturI de mortti, adecd In cea estremd, Inca §i cate und m'érd frumosti In care este Infiptd o panä greased., adecá o fl6re artificiòsä de duahiand.

Com. de Al. Bachl.

Com, de d-in V. Turtureaml, preota Com. de Iustina Cardeia, stud. ginm. Diet. de George Bumbacil, proprietariti.

255

Daca insa repausatulil e fat& mare §i nu e tare grea, atuncl o dual patru fete frumosil 1mbräcate §i impodobite. Iar daca e corpolenta .0 sicriulil greil, atuncI o ducil de

regulä patru feciorI, carora le urméza patru fete ca 0 la fecioril cel holteI (1). In unele comune din districtulil Nagudulul In Transilvania,

fetele cele marl se duct' la gr6pa pe nasaliI purtate numal de fete marl, iar flacail numai de fläcal, §i cel casatoritl numal de cdsatoritl (2). In alte comune, totil din districtulil Nasèuduldi, dacä,

mortal e pruncti, nil duce tatalil sn, iar daca nu are tata, atuncI Ilil duce rudenia cea mal de apr6pe a sa. Daca mortulil e fecioril, se duce de catra feciorI, dará totadéuna cu stégil, care, dupa Inmormintare, se pune pe mormIntil. PrapuriI, crucea, precum 0 cele-lalte obiecte procesuale Inca le ducil numal feciori §i de regula amiciI CBI mal intimi al. repausatului.

Fetele marl lug sunt duse de feciori earl le punil pe sala01 o cununa de flori. Pre ceI caiatorip 11 dueú unele rudeniI de ale loril. Dacá mortula e bdrcina, lla dual fecioril s61; de cum-va nu are feciorI, ci fete maritate, atuncI tlil ducil gineril $61; iara de nu are niel de ace0a, atuncI Ira duct' némurile cele mai aprelpe.

Tottl ap. se Intémplä, qi cu dusula mueriloril betreine. Fie-care mortil mare se duce de regula de caträ, patru in0, carI cap6ta &Ate o naframa §i unil colacil, In care adese orl se bag& §i chle-va parale (3). In alte parff ins& tom dill Transilvania, daca mortulil e Com. de cl-niI Ioand PopovicI si Iosifd Olarid, invèlltorl. Burada, Inmorm. p. 22. Com. de d-lil T. Siinon si AL Boer'fd.

-- 256 barbatù sal' femee, 115 dual 6meni mal de apro5pe sal' veciniI,

cari capeta cate unil cola.cù, cale o lumina de cérä si de mancase (poma*. Daca insa sunt fete marI sail copilandre, le ducil nwnaI feciorl, mil capeta cate-o arpa frum6sa (1). In Moldova, judetultt SuceviI, plaiulti Muntele, betranil se clucti numaI de betrani, fecioriI si fetele marI numaI de feciorI,

jara baetiI si copilele numaI de bdeV. Mara de acesta pre fetele marI le petrecti numaI fetele mal:1, cu carl ail fetitù impreuna si aù träitil bine si anume tot-deauna cu penda despletitti (2).

In Basarabia fetele marI sunt duse numai de flacaT, cari 111 légä la mana cate o basma Batí nafram5, ca si vorniceil. Nasaliile la ceI seracI sunt Impodobite cu scentä sail

chilimü, iar la ceI bogatI cu stofa, 'din care apol se

fact."'

vesminte la preotl (3). In timpurile vechI, ne spune Principele Dim. Cantemirtt, ca daca mortal a fostù oficeril fin militio, i se Imbracail cail In pänura negra, si de-asupra lorti se puneatt vesmintele cele maI pretióse ce le ayuso defunctulti. Inaintea cadavruluI

se ducea o sulip, de care spanzura o sabie Ola cu manunchluIù Intorsil; iar de améndoue partile mergeaft vre-o catI-va soldatI ImbracatI cu pancere si coifurt Ochil cai-

lora se frecail cu sud"' de cépä sail cu prafil de puscä, ca sa se arate ca si cand ar plange si el, ca si émenii, rnértea domnuluI lora.

«Daca muria unù boeril, cadavrulti luI

llil petrecea

si Domnulti cu t6ta pompa sa de curte; si daca defunctulil a fostù unulti din ceI mal marl boerI, atuncl duceatl lnaintea lid semnele boerieI sale pana la gr6pa, si apoI le duceatt (1) Com, de d-16 I. Georgeseu, inv6(Atoril. (21 Dic. de A. Pletosa q i M. Nistord. (3) Burada, Inmorm. p. 22.

257

iarlsI Ind6r6pta si le puneatt In sp515.rie saù divanil; dar scaunula i locula luI r6mâne desertil ceIi putinú treI dile» (1). In acelasl timpil, când se aduce procesia saú putinti ceva maI târiù, sosesce i preotulil care are s5. implinésa serviciulü

Bocitérele din Bucovina, cum flú Arescil de departe cA se

apropie de casa repausatului, deauna Incept' a se valeta, a

'pod si a dice: Sc61A, sc611 dumnia-ta

deschide ferésta

Si privesce printeinsa, CA-tl vine carte domnéscA Dela noT sti te pornéscA.

Nu te porn6 spro träitti, Te porn6 spre prApAditti.

Ti-a venitd carte, venial, SA fiT gata de pornitti InapoT nu de venittí, CA te-oril duce cu cAruta SA nu viT cAttl iT lumuta,

Te-ort1 duce cu patru boT Si nu-T mal veni 'napoT, Te-orti duce pe nAsAlil Inapol sA nu ma viT (21.

Sail asa: MtimucutA, mila n6strA,

Uitii-mi-te pe feréstrA, Ti-a sosittl carte domnéscA Dela noT sA te pornéscA.

Séra incA n'a sosi,

Dela noT mi te-orti por' Si 'napoT nu-T mal veni.

Descrierea MoldoveT, edit. Acad. rom, p. 149,

Din Voilinelü, com. de Dim. Cardeiti. Mariana, Inmorm. la Roman!.

17

258 -Séra dacA ml-a 'nsera Tare nu te spAiminta,

C 'nainte tl-ortt esi HlubT cu pene impestrite, Cu fete posomorite,

Cu chicile mucelite .

.

Aceia nu-sti hulubeT, C'aceia-sti chiar fiiT ti, Ce-ail mmitA mal de demultA ST ad putreqitti in plminttt . .

.

(1).

Sail asta- felti : &MA, sc61A, dragultt mett,

Draguld metí, iubitulA me6 ! Si te uitA pe feréstA CA-tT vine carte domnéscl Dela not sti te pornéscA. Iac5 cartea c'a sositti Si dela noT te-ail pornitti.

Cele din _Moldova:

Puisorula mat iubitti! Sc61A-te ea 0-o venitil,

Ti-o venitti carte domnésa Dela noT sA te pornéscA,

Carte 'n patru cornurele Scrisl cu lacrimT de-a mele Si 'mplutA cu mult5. jalo. Da ett mA rogA dumitale, Dach-mi fact acéstA cale,

SA ma vil pAn' la ferésta SA veq1T cum trAimii in casti! (2)

Iarä, cele din Transilvania, In cast' cAnd mortal e o fat& mare, bocescti astil-felti: Din CAmpulungd. com. de G. CiuOrcti. Did. de Anita Pletosil din RfidA.,enl.

259

Inteacésta lume mare Fost'am i eil mandra flere, Flere fuT, flere trecur, Parte de lume n'avur. Rea bell m'a apucatti, Trupsoruld mi 1-a uscatti mr-a ruptil firuld vietir $i m'a facuta prada mortiT. N'avur parte niel dulceta, Noroca bund de-a mea viéta. Rtimar 1).tme cu mult bine Ca 9/ac,IT m6 duc din tine,

Si ea sétle superata, Miresa mfindru tocmita Dupa lume hanuita. Nor Marie-asa'm gandita ca dupa, tine-ord veni Socrir cer mar' cu caiT,

1326mAT, lume cur estI data,

Parintir cum te comanda. le-ti Marie cliva bung Dela sere, de la lung, Dela maica ta cea Dela sere, dela norT, Dela a tale surorr, Dela struta de busuioca,

Mie nu ml-al fostti lasata.

M6 met lumir de iertare Dela mica pang la mare, La toti emeniI de-odata, Ca sa fig si eú iertata. Vol pleca o care lungti Nu-T pas6re sa m'ajunga, Voiù pleca o cale lata

Nu-I pasere al me 'ntréca. Veniti fratI, venitT surorI Si m6' 'mpodobitT cu florT, Si-mi spelatI fata cu apa, Me petrecetT pan' la grepa, Si-m1 sp6latT fata cu vina,

M6 petrecetr cu suspina ; Si-mi sp6latI fata cu bere Si m6 petrecet1 cu jele. Haideti surorl sa pranqimil, Ca de acir ne despartimil, HaidetT surorT sa gustama

Ca de-al nu ne mal vedema. Cine 'n lume-a mar véçlutti Mirésa m'andru gatatil

Dar' el vina cu praporir. Nor Marie-as'am gandita C'ora veni feciorT cO. kale,

Dar' el vinù cu Har Marie si te uita Surorile cum te canta,

Dela feciorT, dela joca,

Dela struta de tamaita Dela fete din ulita. le-ti Marie liva Mina Dela paharutù cu mTere, Dela fecTorl, dela bere (I), Ca tu mar multi1 nu-i mar mere, C'aI pornita o cale lunga, Nu-I pasere sA te-ajunga. SI-aT pornita o cale latä, Nu-1 pasere sa' te 'ntreca. Multù' al sburata ca cuculti, Putredl-ver ca lutula ;

Multa al sburata ca mTerla, Putre4i-veT ca tina. Saraca Marie draga, Astä;li in pamenta te baga te-I face term). negra! (2)

Sub. «bere» se 'ntelege petrecerea junimeT satelord pe la CricTund. Com, de d-ld T. Simond.

260

In cele mal multe parti din Bucovina, unde este datina de-a se face prohodulg In biserica, cum a sositil preotulii, dac5, téte cele necesare pentru petrecerea mortulul sunt gata 0 nu mai este niel o pIedica de pornire, se Imbraca In ornate, cädesce mortal precum i pe ceI de fata, i apoI Incepe panachida.

Inainte saù nemijlocitil dupa Inceperea panachidei atatil preotultil catil i cantorulil bisericescil (dascalultii), capeta cA.te o lumina de céra galbena sail 0 una alba, de care se aftä legatä o naframa, unú§tergaril sail until tulpanú, cu acea deosebire numaI ea a preotulul e mal mare, mal scumpa maI frumeisa, pe cand a cantoruluI mai mica i prin urmare mal eftina. Dacä sunt maI multi preop i cantorl bisericescl, atund fie-care capeta cate o lumina §i cate until tulpanti.

Totil aa se face 0 In Banatet (1). Dupa ce a sfar0til preotulil panachida §i cantoriI bisericescl de ca,ntattil vectnica pomenire, stropesce pe morttii cu apa sfmtinta sail" cu vinú, adeca cu pausti, iar ceI de casa precum

némurile cele mai de apröpe saruta pentru ultima órä mana mortulul precum §i crucea saft ic6na de pe pleptulil acestula, 1uandu-0 In ace14 timpü r6masil bunil dela dinsula dicèndil : «Dumnedeil lerte odihnésc5.!» Bocitòrele din Bucovina, carI staii de o parte, cum v6dil

ea preotulil a luatd pausulil ca sä stropéseä pe celil

Incept' iara0 a boci 0 a dice: Venitt fratl, venitY surorI, Venitl i vol veri*orI m6 'mpodobitl cu floe,

stropitl fata cu al* Ca de ac,1I rn'e' duet la grápg. (1) Com. de I. Popovicl: «Preotuld i inv0(atoru1d capa cate o lumina 0 o mahrama, iar copal (dieciI) cate o mahrama mal mica.»

261

si-mT stropitT fata cu vial CA 'napoT n'am sA mal vim), i-mT stropitT fata Cu bore CA mal multil nu me-Ç! vedé-re (I) ,

Sail a§a : VenitT fratT, venitl surorT

$i mé 'mpodobitl cu flor!. VenitI si vol bunT vecinT VenitT si vol ceT strAinT

Vin'o si tu-a mea sotie Ce-am avutti din cununie, VenitT si vol copilasT Dragir tatiI coconasl,

CAcl de tata atI rémasti

Totil de china si de necazil. CAM iinT e lumea de mare N'aveg milA nicT creqare. ilf fi mAr.catI de strAinl Ca iarba de boT bétrAnT.

VeniV totl si v'adunatI cu apA mé scAldatT

CA de astAII In colea MaT multil nu melT ma'. vedea ! (2)

Dupä ce rail stropitil §i rat; särutatil acum téte némurile, In cele mal multe pärti din Bucovina se pune §i se lnchide capaculti secriulul §i maI multil nu se deschide de felt', delrä numaI In casulil cand unil fiti sail o fricä, frate sail sorä, care nu locuesce In acela§1 satd, §i prin urmare n'a apucattt a ven" lnainte de a porni, ar don i sa-ld maI vadä Inc& odatä §ii. all lua rémasil bunil dela dInsulil. In cele mal multe pärri din Moldova Insä, Ilil ducil pan& Din liorodniculd-de-jos, corn. de fostuld ined conscolard d-ia Petrea. Prelipcénd. Dict. de Tedera Manciu, tostd sergentd in Moldova, judetuld Botosant

262

la grépa eu fata descoperit5., dei legea nu maI permite ca A. faca acésta (1). In acele partl le Illoldovei decl, unde este datina de a se duce mortulti descoperitil, capacula sicriuluI 1E1 duce pana

la gròpa una altil °mil, cäruia asemenea i se da uniá tulpaniá (2).

RomaniI din Transilvania Inainte de a se Incuia

se ducú asemenea la iertare, trecêndiá pe lana coparskl, sarutanda crucea, 'Anda pausil §i Duinnedeg Zerte »

lava bocit6rele, cari stail ceva la o parte, daca, mortula e fecIorti holteiù saú fatä, mare, bocescil Te-ti N. c,liva huna'

Dela s6re, dela lunA, Dela firil de mAtrAgunA,

Dela rnaTca ta cea bunA; Dela seore, dela non, Dela grA.dina cu florl, Dela fratT, dela surorr; Dela firil de busuiocù, Dela fecTorT, dela jocti, Dela pAhAra§il nu Dela fecTorT, dela bere, Dela l'el de tAmAitA

Dela fete din ulitA .

.

. (3).

In multe locurl totil din Transilvania, se da 6meniloriá la ocasiunea acésta cate una colad' §i cate unti cruceria, orT i mal multù, dupa cum e §i starea omulul. Dupa sarutä rudeniile, mortuliá. se Incule, ca §i'n Bucovina, pe cand mal' de multa nu se lncuIa de felil pana la mormIntii. Corn. de T. Zaharescu, stud. gimn. Nre41 i Burada, Inmorm. p. 21. Com. de T. Zaharescu. Com, de d-16 T. &nonti

263

Inainte InsA de-a se Incuia i se desn6dA balera cAme§iI precum i orI-ce altìl nodil ar maI fi avéndil la vre-o 'mina cu care e imbrAcatil, anume ca sA se pa& cAsAtori bArbatulti sal muIerea care r6máne. (1)

Totil aa faca §1 Románil din

Bucovina. Ei tricA 11 des-

-n6dA cheutorile cAme§il anume ca celui ce rèmáne s'A nu-I -fie cununia legatA, InnodatA'.

Dupä ce ati tnohisù sicriulù, bArbatiI, respective fecloriI, -carI sunt pu§1 ca s'A ducA mortulti, 115 rAdicA de pe loculii

linde a stata palla atund

afará.

In acela§I timpa, cánd se scéte mortulti din casA, MAUI femeile Inrudite Cu dlnsulti cátti §i bocit6rele bocescti urnatorulti bocetti : PlAnge podulti, plánge podula, Ca i se duce stäpfinulti, Da plängetT §i voi podele CA se duce mila tnè-re (2). PlängetT uT, fere§tT plängetT, CA de-amii nu-la mar vedetT.

PlängeV u§1, plängi §i tu masa, CA stApAnultt merge din casA.

pe noT pe toV ne 'asá' Cu inima friptä, arsA (3).

Sal acesta : Plange mask Plänge casä.

Plänge casa cu totulti, CA se duce stäpanulti, se duce in ceca lume, Inapor reva§6 nu-T vine SA spuie cfitti i-T de bine. Com. de Rom. Sima i T. Simona. MI-re stà alce in loca de trga. Din Poiana-StampiT, -tinutula DorneT.

264

Nu sciti, nu-1 condeiti de scristi, Orr nu-i voe de trimisti ? OrI nu-1 cernéll sä serie Orl nu-I c61A de hArtie ? (1)

Saù acesta: PlAnge casà, PlAnge masä, CA stäpAna cea alésà, Cea alésä frum6sä

Mi se duce si vä lasä. PlAngetl u1, ferestI Da plAngep i vol pareV,

CA de astall rämänetl stäpanä nu avetl. PlAngetT si vol chiotoff, CA remAnett sträinorI 1 (2)

Mal nainte Insd de a trece cu mortulii peste praguld tindet

este datind in cele mal multe paqi ale Bucovina de-a lovì cdtene14 cu sicriulil de treI orI de pragulii usel de la tindd. In unele comune, precum bund érd in Mahala, lovescù sati maI bine qisti atingú secriulti cb,te de trel oil de fie-care

pragd peste care trecd cu Acéstä, lovire saú atingere a secriului de pragil Insemnézd cd mortuld multdmesce casel unde a locuitd si ea se inchind iea r6masù bund dela lntregii poporuld ce s'a adunatil ca petrécd la grépd. (3). Cum. aù scosii duc6toril secriuld cu mortulù afard, de casd.', carl r6mânti In näuntru, Inchidú repede usile si se

uitá pe ferésträ dará anume ca mértea di nu strabard mal Din Cimpuluogn, com. de G. CiupercA, stud. gimn. Din Crasna, dic. de M. BArbut.A. Dat i cred. Rom. din Boiann, Mahala, Vicovu10-de-sus, Siretil, com de d-111 V. Turturén0. Vecp si Burada, Inmorm. p. 20.

265

multa in casa aceea, ca nu cum-va sá se ducá dupä mortulii deja scosil §i altuhl cine-va dintre casenI, adecá sLt nu maI mera i altulil in urma luI (1). Multi Romani din Bucovina credil §i spunil cä, ciao& cei de casa voril sä uite mai de graba pro celil mortil saú Gehl

puinù sä nu le para rèci dupa dlnsulü, dupa ce s'a scosil mortal afarä din casä, cautä, de treI orI pe feréstä dup.& dinsuhl, i atuna ilú WO, Mae lesne §i nu le pare ap, de rèú dupä, dInsulil. In Crasna, precum i In alte sate din Bucovina, cum s'a

luatú mortulil de pe masa saù laita §i s'a scosil afara, nu numal cá celü ce-a remasti In casa, sota sail sotie, Inchide indata ua dupa dinsulil c5, sa nu lntre mértea iar5,§i In cask ci tot-odatä, dupa ce-a 1nchisil uva, se pune pe 1°001 acela

unde a stata mortulil anume ca sä, vada mértea c5, nu se tema emeniI de dInsa, apol §i pentru aceea ca sá rémaie noroculii. In casa, sa nu se dual cu cell"' mortil (2). inchi§I pan& Cel ce ail remasa in casá stag' apoI cetesce preotuhl starea (prohodulti) prim& Dupa acea

§i eI afara §i daú, dad, ail de undo, cate una §i alta de pomaná de sufletuhl celui repausatil (3). In alte sate, totil din Bucovina, unulù din tre eel ce ail r6masil in cask cum s'a luatil mortulil de pe lait5, sail masa, indatä, rest6rna a§ternutula, pe care a statil, de la capil spre picióre anume ca sa nu lcse locil pentru In Muntenia, plaiulil Prahova, radicandil mortulil din casa

se pune in locu-I o haina noua, anume ca sa nu se mal intórca b61á in casa (4). Dat. i cred. Rom. din Boianti, com. de V. Turturénu si a cebra din Badeutti com. de A. Macoveia. Dict. de M. BArbutl, si com. de At. Germana, stud. gimn. Com. de Ionici a luI Iordachi Isacd. VecjI Tocilescu, Archiva pentru Ist. etcan. H. vol. III. BucurescI 1884. p.387.

266

In unele pärtl din Transilvania ì Banatd, dupä, ce s'a scosil sicriulú cu mortulil din cask eel ce r6rnânti In urrná r6st6rna scaunele i mesele, aratândi'l prin acéstä turburarea produsä prin m6rte (1). In unele sate din Banatd mal este tricä, i acea datinä cä pe and scotú mortulti, casniciI s 6'1 punt' mâna dréptä pe In sine: «te tragendi nid pre tine tata, marnd,

frate, sord, dar'sd nu ne tragl

tu pre nail »

In alte sate totil din BanatO, dacä mortultl e femee märitatä,

cAnd o scotd afar& din casä, bärbatulil s6ti ese lndatä dupà sicriù cu päläria In capti i cu furca eI de torsù In mänä; apol In bucätärie, unde stati nitela ceI ce scotti pre morta, dou6 muerI, punênda unti puiù de gainfi, sail o gainà trite() traista si postandu-se upa de-a drépta si alta de-a stänga, petrecti iute traista acea dela drépta spre stänga preste mortti si pe sub mortil de trel ori, i apoI scotti mortulti afarà In curte unde t1t punti pe scaunulti morVloril; iar bärbatula fra venal.?

In genunche furca mueriI, o arunca peste cask iar päläria o pune In cuiù, i apoI pl6c6, conductula la bisericä, unde se face prohodulti. T6t1 procedura acéstii, InsemnézA ca bärbatulti sä nu remänä multù tirnpú v6duvil, ci sä se OM catil mal de grabA Insura (2). In unele pärtI din Transilvania, nemijlocittt dupà ce s'a scosù mortula din casä, afarä, si resturnatil scaunele din

cask unuld dintre némurile cele mai de aprépe sparge o 6lä i unú blidú, trä,ntindu-16 pe loculil acela und,e a fosta mortula sail In usä, anume ca sä, se ducg. Muhl dupä morta. Altil arunc5, lumina, care a stata la capulti mortuluI. i dacA Intrébä cine-va: «ce s'a intemplatd ? . .. ce-ati Acid? i se Com. de Rom. Simu.VedI i Burada, Inmorm, p. 20. Com de d-10. Ioana PopovicI.

- 267

r6spunde: «cum n'a pututfi fi neintrebatit, aa sd fie

i de

te'cfi.» (1)

In pra-Romdnescd, plaiulg Prahova, rddicandu-se mortulti

din casd se spare' treI óle c,licanda : Cum se sparge 61ele SA se spargl Miele (2).

In alte pArtY, totti din pi-a-Roma ne'scd, dupd ce se pornesce mortulg la mormIntg, se iea ap5. In óla cu care a fostg schldatti, se stropesce In urma luI, apol se trantesce In mij-

loculg easel de se sparge, ca sd se spargd tóte neajunsurile, supgrdrile si sd lnceteze de-a maI murì cine-va din acea .cas'd (3).

In unele sate din Bucovina, precum bund-6rd In Iidlacka, indätinézil RomâniI nemijlooitg dupd scaerea mortuluI d in

casd de-a tranti 61a, In care a arsg lumina la capulti mortului, de pragulg easel cu o putere asa de mare, cd produce ung sunettl deosebitil (4). In multe locurI este iartisI datinä ca acea 61d sá se sparga de pdméntg, orI In loculg unde mortulg si-a data sufletulg,

ori chiar la mormIntd, sag se umple mai lntaig cu cenusd apoI se sparge, de unde a r6masti ilicerea: «i s'a spartfi .61an, adicd: i s'a freint2,1 vidta, a muritfi. In cele maI multe 'Aril locuite de RomânI Insa este datind

.ca óla, cu care s'a turnahl ap5. In cäldare spre a se sctilda mortulti, sd se ducd Inaintea luI, când thl duce la grópä. sd se da de pomand plind cu apd prósp6tä, Impreund cu o lingurd noug, la vr'unti gracti (5). Com. de Rom. Simu, T. Simond si Al. Boerd. Tocilescu, Revista pentru Ist. etc. an, II. vol. III, BucurescI 1884. p. 387. Ionénd, op. cit. p. 44. Com. de M. Jemna, stud. gimn. Burada Inmorm. p. 20. FrAncu op. cit. p. 177: eMortultit asemenea i sd duce la mormintd o (516 ca apd, una colacd si o luminA, ca s5, aibd in

268

Datina de a duce una ola saii 615, cu ap5, pr6spètà intea secriuluI §i a da dintrInsula celora seto§1 apa sä bee, de sigura ca pentru odihna sufletuluI celuI repausata, era usitata i la Romard, ceea ce se pede vedé §i din forma invitara la InmormIntare: «actinia e timpula de a merge la Ingropäciunea lul (Titia); (Aula se soéte (1)». Acesta se spargea apoi dará, la morminta saa acasa. Dela acésta datina se vede ea vine §i espresiunea figurativa a Latiniadicti: i s'a tranta (Aula, care Inlora: «fraetus est ei

semnéza alta cat: i s'a stinsa viép., a murita (2). In Unqaria, i aname In comitatula BihoruluI, protopresviteriatula LunciI, apa s'a prefacuta In vid'', adeca cand se prohodesce mortula, pe masa ce .sta Inaintea preotului; se pune una vasa cu vina i dou6 pallare de iaga (sticlä). Unula dintre rudeniile mortuluI saa sfètulti (crásnicula, palitnarula) umple cu ViflÙ pä.harele de pe masa; mal nainte bea preo-

tullí §i apoi cantaretula Atuncl incepa a canta schimbi§a unula dupa altula; §i paná, cand canta preotula, cantareMa golesce una paliara de vial §i cand cauta acesta, preotula capètä, din villa. OrI

i cata de

elc:15,

ni s'ara paré datina acésta, totu§I

ceea-lalta lume pane, ap i lumin. Bojinca, op. cit., Nota dela p. 213: «Ohl sad 614 se obiclnuesce si la RominT, care umpluta cu apa préspad se sparge inaintea mortuluT i apol se da de pomand vre unui saracü impreuna, cu o lingura noud. Adese-orl o spargd la mormintd, uneorT o aduca a casa aruncand-o de pamintd, o sparga ; de unde s'a nascutd,clicala, i ea franta olu», adica vi64a. Intr'unele locurT se umple acea 61á cu cenusa, si apoi, dupa ce se scate mortuld din casd, o trantesca de plmintil dupa sicrid; fax& de a sci ce inseméza tate aceste, i intrebate fiindd feineile despre pricina acestora, raspunda cá asa s'ad pomenitd». M. Besand, in «Albina» an. I. No. 67: aOlulil i astacy, are rold la ingropaciune, mal a/esa in Ardala, unde i ast641 se parta una old ea epa inaintea sicriu/ul, si cu o lingura

noul de lemnd se da din ella epa de Muta cutarul sgraca.» Exequias (Titio) quibus ire commodum, jam tempus est ; ollus effertur_ Besana, in «Albina» an. 1, No. 57.

969

are ea de sigurti ins6mratatea sa istoria, i eil sunt aplicatil a crede, Impreunä cu Besanil, care a dafo IntAia 6rä publicitätii, cä vine de-a dreptulil dela RomaniI pägani, i substitue o1ul anestora, Insá cu acea deosebire cA, avéndil Luncanfi vinú destulil de prin viile lorù, In loci."' de apä punil vinti In vasti la prohodire, adecä la scòterea mortuhil din casä (1). Cum ail esitil cu mortulil In ogradà sail curte, bocitérele

Incept' din noù a boci si a dice: Cum nu-Y mórtea 'nfuriósa, CI ea vine mâniós'a',

Ascutitä ea o cósä iea sufletula din 6se trupu-lti so:Ste din casà duce la tinterimil Cu el5 sä numaI Acolo-lti bägA 'n pAmêntil

Ca sa nu-la vedemti mal Sórele sä. nu mi-lil Vatuld sä nu mal batä CAM lumea.acolo sl sadä. (2)

Apol, aruncându-s1 privirile In tete pärtile prin ograda

o multime de. lume adunatä si tristà, prindil a hod alte bocete, Intre carile i acesta : v6c,16nda

Da ian se615., mamä, se616, CA-I destulti de-alaltä. sérA.

S6rele o fésäritil, Dumnia-ta nu te-al Da ian scóla, mamä, maI là vr'o urmusórA, fä urmA prin ograda Sä créscA mändr.1 otavA, M. Bersanil, stud. cit. pub!. in gA.Ibinau an I, Nr. 57. Din Voitinela, com. de Dim. CArdeill, proprietara.

270

Si fa urma prin gradinä SA crésca mandra sulcing, $i i urma prin ocolii Sit crésca mandru mohorti. Femeile s'att sculatil $i pe-afara amblata Si vacile manata, Dumni-ta nu te-ar sculatil (1).

In zadaril Insá le e rugämintea i Indemnarea, c5.6I cine-a inuritù odatä, nu se sc616, Mal multil In veci. Dreptù aceea, : urmanda maI departe, Créscä érba catil casa Si otava cata prispa, De-amil nu le-T mal calca. Dar' dacti nu le-T calca 13.60-te cuT te-T ruga,

116ga-te la sfintula sére SA faca diva mal mare, Ca nu-T (iiuà de 'ntalnire Ca-T diva de despartire.

Atka ne mar inalnimil, Pan' la usT la tinterimil De-acolo ne despartimil Si mar multi-.' nu no 'ntalnimil (2).

Dacä, repausatulil si-a datil suflaulil pe la Inceputulil atuncI, pe läng6, cele arätate, rnal bocescii Inca si pre acesta : Sc616, mamucuta, sc6la

$i te preumbla 'pe-afara! Mandra vreme ti-aI alesti Dela noT de dusti, de mersit Pe cantatuld cuculuT, Pe pornitula pluguluT (1)

Din, Crasna, diet. de M. BrobutA.

t2) Din CAmpulungil, com. de G. Ciuptirca, stud. gimn.

271

Pe 'nfruzituld codrilorii Pe 'nflorituld pomilord. PrimAvara ne-a veni, TotI pomiT

inflorì

Dumniata il putrelì ! (1)

Dup6, ce atz sfär§itti bocit6rele de bocitil qi ducètoril de

scodi pausulù, pomenele, coliva, pomulù, precum §i te)te cele-lalte obiecte, cu cari aú sd petrécd mortulti panâ la tinpreotulil incepe a rosti ectenia mortiloril 0 a ceti evangelia, al:lied a tinea prima stare, dupa care ceI de cas dail de sufletula celuI repausata diverse obiecte qi vite. ApoI tntregil conductulil funebru se pune In mi§care anume:

IntdI se duce toiagulil a§ezatil pe unil sfe§nicil, apoi o cruce

mare, dupd care urmézd bradnla. In unele locurI

bradulil se duce chiar lnaintea cruciI (2). Dup5, cruce vinil de o parte §i de alta prapuriI, iard printre ace§tia la mjiloca Intál pausulri apoI coliva §i pomulft cu pomenele sail rahtla.

In acele locuri Ins, unde e datina de a se duce pomula deosebitil de pomene, se duce totil-deauna inaintea pomeneloril si pomenele dupb.' dinsultt.

In multe locuri din Bucovina este datind ca due& tnaintea secriuluI rana§ulil saú ndna§a mortulul, §i se crede ca printrInsulti se amä,gesce sufletulú caträ bisericä (3). Dupd prapure, respective dupä pomil çi pomene, vine preotuld ImbrAcatil In ornate i cântäretiI, apoI serafimil, 15,narele §i sfe§nicele cu lurnindrI aprinse i 1mpodobite ca Din Crasna, dice de M. Barbutd. In comuna Milin1, judeuld Sucéva din Moldova, dupg cum mi-a spustí M. Nistor i alte femel, se aduce din pAdure in aceeaal 41, in care se inmormintézd mortula, i iMpodobindu-se ca feld de felù' de strAmiiturI se duce braduld nernijlocitd inaintea mortuliff. Com. de Ionia ald lui lordachi Isacd.

- - 272

testimele, pe carI le dual maI cu sémä cate patru bäetl, lar futre acestea näsälia cu mortultl. Datina petreciriI mortuluI la Inmormtntare cu sfesnice si fanare, In carI se aflä lumlnarI aprinse, desi o Intalnimii ici colea si la alto natiunI sträine, totusI sémkä ch ea este de provenintä l'ornan& Sfesnicele i mal alesù flnarele, carl se ducil pe de-o parte si pe de alta a secriulul, represintä läcliile vechiloril Ioman, cari ca i Romanii nostri de aelI petreceati mortula la lnmormIntare numaI dupä amiadI si de multe orl chiar dupä ce apunea sérele, când aveaü trebuintä de fáclil, ca sá se vadá pe unde se ducil. Acéstä datinà o amintesce Ovidiú dicèndil: «In locti de facha nuntil, &I am lang5, mine fäclia molla (1).» Asemenea i Tacitti: apiva, In care se duceati la gr6pä rèmäsitele ha Augusta, câte odatä,' era linistitä din causa täceriI, i ale odatä era turburata din causa plängerilort4 stradele Romel erail Imbulzite de multime i prin campulti luI Marte sträluceatil fáchile.» (2) In Transilvania nemijlocitil Inaintea mortului mergü doI bärbatI, carI ducil stälpulä, iar In Bucovina nemijlocitä dupä

morta, care se duce tota-deauna cu pici6rele lnainte (3), merge de regula unil bälatil, care duce cruci(a, ce se lmplânt5, la capulti mortuluI.

Dupä näsälie urmég mal intäl némurile cele maI aprépe ale mortuluI, telte cu capurile descoperite, apoI bocitérele,

Her. Epist. XXI. v. 172. «Et face pro thalami, fax mihi mortis adest.» Ann. III, 4. «Dies, quo reliquiae tumulo Augusti inferebantur, modo per silentium vastus, modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucentes per campum Abras faces.» Iondna, op. cit. p. 39. «Fiind-ca omuld se nasce cu mula lnainte, la morminta se duce contrara, cu picicírele inainte.»

273

amicil, cunoscutiI, precum §i top' cel-laltY, earl s'ag adunata

ca sä petrécä pe Gehl moat' pâna, la mormInta (1). In Muntenia i Bucovina, daca uneI familil li mere primula copila, nu se duce dupa Oa la mormInta ca s'a nu-1 maI mcira

i

alt1 copiI (2).

In unele partI ale Bucovina §i cu deosebire In comunele Etopcea, SucevenI, Cupca, Crasna, Vicovula-de-sus i cela de

jos, Bilca, Straja §i In allele din munti, precum in FundulaMoldoveI, Dorna, Candrenl, iar in Moldova, 0 anume In judetula Nérn, plasa Muntelul, i maI alesti In comunele : Buhalnita, Bicazula, Hangu, Bistricléra, CalugarenI, Galu, Cotunele Secu-BuhalniteI, Grintieula mare, Grintie§ula mica

altele, s'a pastrata vechiula obiceia strämovsca ca mortula sä, fie dusa la gr6pá cu musica, care se compune din mal multI flácái, cantandil «Dana» de Ingropare din fluere (3).

In unele comune din judetula Sucéva, plaiulù Muntele, precum bun& éra In 11/Mini, fecIorii i fetele marl, precum gospodaril cel tineri, sunt petrecup maI tota-deauna de dol

baIetani cari &Ana din fluera pang la gr6pa (4). In Vicovula-de-sus din Bucovina se puna totil-deauna, maI alesa insa la fecIorl §i fetele cele marl §i cu deosebire la

ceI maI avutI, dad, nu mal muiÇi, apol cela putina dol barbatI, earl sciil férte bine a lice din fluera çi call mergêndil alaturea cu racla mortulul, unula de-a drépta §i altula de-a stanga, calla pe schimbate diverse dolne de jale (5). Pretutindene e usitata asta-fela atita in Bucovina, cita si in cele-lalte Com. de d-la R. Sima si I. Georgescu din Tranrl locuite de Romn1. silvania; los. Olaria i PopovicI din Banata.Ve4I si Lambrior, op. cit. p.

153. Burada, Inmorm. p. 23. 24. lonéna, op. cit. p. 33.D. Stinescu, op. cit. p. 824:aDaci cela repausata a fosa intiiula morta in acea familie, tat.% i muma lul nu pota a-la urma la gr6p6., el remind a cas6.0)Com. de Ionic& ala luI Iordachi Inca. VedI i Burada, Inmorm. p. 24 26. Dict. de M. Nistora i alte Romince din MilinT. Com, de d-la V. Turturdna, preota. Mariana, Inraorm. la llomanl.

18

274

In satele de la munte, unde mortulii se duce maI mull& cara, la capultl mortuluIr cu carulü, fluerarii staa adeseorI si acolo cântä. Fie-care 05.1101.4a saa flueraril cap6t5, cate o nalraml fluera (1). In Transilvania, tinutulil lIateguluI, insä se aflä obicelula ca dupä, morta srt mérgä, una 136trânti cantândil din fluera cântece de jale. Numèrula aceloril fluerarI nu se urcä niel eand peste ece.

In unele dirt comunele mentionate mal este obicelula ca Inaintea convoluluI funebru sä, mérgä i dol bucinatorl, bu-

cinanda din and In and cu trâmbita (2). In comuna Bréza, precum i 'n cele de prin vecinätatedin Bucovina, cand face preotula vre-o stare, bucinätoril saa locti maI trAmbitasii se ducti Inainte, se postéai

Malta cu fata Int6rsä, spre morta, si acolo apoI, punénda trImbitile mncruciú, buciná pämá ce ajunge preotula cu mortula In dreptula Iorü, apol plécä iar Inainte, i tota asa faca OA, ce ajungil la mormInta (3). In Vicovula-de-sus bucinätoriI merga In dreptula convoIu-

luI si dupä fie-care stare bucinä de jale. Fie-care buciratora cap6tä, pentru ostenéla sa 6,te o 6Ie sail Cate 1-2 II., dupa cum le-a fosta i InvoIala (4). In orasele Campulungil i Vatra-Dornel, uncle se puna bucinatoriI i fluerarti numaI la fedora i fetele cele marl', este datinä de-a se cânta aatil din fluere cAtil si din trlmbite de-odath, si anume asa a maI Intal bocescii druscele, Com, de d-ia V. Turturénd. Burada, Inmorm., p. 25.Dict. de M. Nistord din MIlinT: «In Driicenl. Suceva, ceT tinerT se petrecd cu trImbita.» Com. de d-in Nic. PrelicT, stud gimn. Com. de d Id V. Turtureand.Dacl nu se potd afla doT bucinatorT se iea numaT unuld.

275

carI mere' cu capurile despletite ald.turea cu secriulil, si apoI bucinatorii si fluerarit. Astfelil se pärêndéz5, bocitcíre si

bocitori pana ce ajungil la tinterima (1). In CAmpulungd bocetele sunt adeseorI acompaniate de fluerti (2).

Cântecele, sail mat bine lisil doIna, ce se canta de fluerarI la InmormIntare, are tn Bucovina ceva schimbare de ceea ce se cântà In Noldova (3). In multe partl atan din Bucovina cala si din Transilvania, mal alesCt pe la orase, feote:ira si fetele mart, câte odatà ciliar

si bdetaniI si copilele, se petreciI cu musicantI, carI cana In diferite instrumente, simbolisancla prin acésta Insurarea si märitarea celoril ce sunt astil-fela petrec4 la mormIntil, dicéridti-se, mal alesil despre o fatd mare, cä «e nilrésa ha Christom » .(4).

Ducerea mortului la grépd cu cântitirI din fluere si bucine

este o datind romana. i nicI Acdsta o gdsimil In Propert. lib. II. Eleg. 4: zAdarnica va fi plängerea mea prin tuba (bucinil) (5),» si lib. IV. Eleg. ult. v. 9, «asa cântail tubele cele de jale (6).» Asemenea si Ovicl: «se canta din nuera la tnmormtntärile cc

cele jalnice (7).» Luxulti pompeloril funebre ajunsese asa de mare la Romant, Inda, dupd o dispositiune a legiloril celora XII tabule, citate

de Cicerone «se reduceati cheltuelele tnmormtntäriI la trel vestminte de don, tret bänzI de purpurd, si dece fluerari (8).» Com. de V. Burduhosti si dict. de M. Ursaca. Corn. do V. Burduhosa, stud. gimn. Burada, lnmorm., p. 25. Com. de d-lil T. Simona. Neo tuba sit vana querella mei. Sic moestae cecinere tubae. Fast. lib. VI. V. 663. Cantabat moestis tibia funebris. (S) De legibus, II, 22. Extennato igitur sumptu, tribus ricinis, tt vinclis purpurae el derent tibicistibimu

--276 Lucru vrednica de luatCt aminte este, ca la noI RomâniI num6rult1 fluerarilorti nu se urca niel când peste dece, dacà lintréba cine-va pentru ce numai päná la dece, r6spunsulti este, ca asa s'a pomenitil din b6tranI (1.). Asa:I-felt:1 se duce mortulti, de cum s'a scosa din casa pána ce ajunge la mormintil, petrecutti fiindii de lacrimele rudeniilorg si ale amiciloril, de bocetulti bocitérelorti, de cântecula flueratoriloril si a bucinatorilora si de jalnicula sunetil alú clopotelora, earl vestesci1 cu parere de rèt1 trecerea din viéta a unuI crestinfl. Dar sa làsàrnù convolulii funebru ca sa-S1 urmeze calea ea, si ea ne Intörcemil pe ung momentil Ind6r6pta la casa din care s'a scosil mortulti.

In casa unde se aflà, una morta, nu se matura de felù, 'Ana ce nu se scöte acesta si se pornesce la pnterknil, dui:4 credinta Româniloril din Bucovina, Moldova si Muntenia,

Mil de mörte si pentru alp membri din acea casä, (2). Iar daca se si malura In decursulil celorti treI dile, atuncl gunoiulti nu se scöte de felti Mara (3). Dupä ce s'a scosil mortulil din casa i dupa ce s'a pornitù acum spre tinterimù, eel ce ail rèmasil acasa punt' pre o prietenä, sail pre alta femee strain& sä, mature iute in casä, anume ca sa nu se mal lntörca rèulú Indärètil. Femeia pus& matura' i cotilesce (4) frumosa WM casa, atâtú unde a stata mortulii, cab:I i prin celelalte odaI, iar Burada, Inmorm., p. 67. Com, de mal mult1 Románl.

VecIT i Ionénd, op. cit. 42. D. Stinescu, op. cit. p. 325: «Clad timpd mortulA nu e dusil la gr6pit, nu se pote mAtura

prin casl. Dict. de M NistorA din MAlinT si A. Pletosa, din ItAdAsenT, in MoldOva,

Verb. a cotill insemnézA in unele pA.rtT din Bucovina, precum bunA Oa in Bilca, atAta cAtA a curAti prin cask in altele insl, precum in Costina Fundula MoldoveT, atAta cAtil a lincht, ads-A a linge saa a lingAri=a lingo -talgerele, (51ele, a lincla din (51e.

277

gunoiulú adunattl IICt aruncà,' intr'unii lock unde nu prea umblä, 6menfl.

Dupä, ce a mdturatil §i a aruncatA gunoiult1 '41

%pall

mânile cu apa din ulcica d& pe ferestä, credênda c'a fäckidil acésta nu-1 amortescil Dui:4 acésta cel de casä, ti del dreptïl rèsplatä, pentru ostenélä o päreche de altite saa o naframä, dimpreunä cu una colactl, o pane sail o bulcd, unti drobwra de sare §i o steel& cu o lumina', aprinsa (1).

In Bilca i se dä, o nAframä. §i pilnea, care a stata pawà atuncl pe feréstä (2). In Tera-Romanésea, indatä, ce mortulti a fostti pornittl, cine r6mâne acasä, póte mAtura i aranja ceea ce era in desordine,

dar orI cine este tinutil óre cum a nu bea apä, panä, nu se ingrépa mortal:1, c'ä,c1 acea apä ce este adusti, din timpulii

cálnd mortula era neingropatil, se numesce mórtä, (3). In acele pdiff, unde este datind de a se face comAndare sat1

dupä inmormintare, cum s'a mäturatti,

neamurile ce ati rémasil acastt, prindii a pune §i a a§terne mesele, ca pe °And se vora intérce petreckorfl dela inmormintare sä, fie t6te in cea ma1 bunä, rinduiald. acum, dupä ce am v6lutti §i acéstä, datink sä, ne int6rcema iard§l' la convoiulti tunebru. Totil drumulil, de cum s'a scosil mortulii din casä §i pAnä ce ajungti cu dinsula la tinterima, bocit6rele de pretutindene atatil cele interesate GAM i cele almite, bocescil necontenitti diverse bocete, i numaI atundi incet6z5, de a boci, cAnd face preotula starile (4). In Boianfl, com. de V. Turturdnii, preotd. Com, de rust. CArdei5, stud. gimn. D. StAriescu, op. cit. p. 326. Pretutindene usitatU in Bucovina si Moldova. Lambrior, op. cit. p. 153:

278

In §irurile urmätére voma reproduce nutnal veo cate-va din multimea acelortl bocete, iar restulti sä se vadä la finea acestul studitt.

Cand scotti mortuld din ogradä sail curte §i se pornescil Cu dtnsulù spre bisericä, bocitórele din Buco vino bocesca asta-felti: PlAnge casti, plAnge masti, CA de stApinii e§tT rgmasA ! PlAngetT u§1, fere§tI plAnge(T, CA de-acuma reinfinetT, Plânge i voT cheutorT CA stApAnu-T cAl6toriti.

BatA-te pustia mórte Muitti e0T tu fAr' de dreptate ! C'aT venitii pAnA la pragii

$I-al luata ce mi-a fostti dragti, 51-al venitú pAn' la feréstA 5i-al luatü capulti din casA. Gospodarulil, cinstea easel, Cinstea easel, stAlpulti case, Elii de-acuma cA ne lasA Cu inima friptA, arsg. Se615.-te, drtiguO, sc61A,

CA-I destula de-alaltA sérA,

$i te uitA pe feréstA, C'a venial carte domnéscA

Ca la druma sl te pornéscl. Carte domnésc'a

5i la drumil cA te-ati pornita. R6mA1 casA sAnAtósA

CA stApAnuld tai te lasA. «In vremea duceril mortulta pin& la biserica sta tota temeiula bocituluT, femeile bocitére continesca numaT in restimpurile prohodiriI; altrnintrelea bocesca Inteuna,u

279 Sc616, drAgutA, §i catA

C'amit te scotti din °gran. Sc611-te dragä, §i ve4T, Cum te-ati scosti ci din live4T !

(1).

Celea din Transilvania, districtulti 116s6udului, bocescil asa: R6gA-te, cuY te-T ruga, R6gA-te la clopotarti

SA tragA clopotubl tare, SA mérgA resunetd mare

Peste tóte Muffle, SA se stringA némurile,

sa vie la petrccane, CA adi-I mare plane!

De cum-va mortula e o fat& mare, atuncl muma-sa o bo9esee a§a: Draga mea, mAndru gAtatA,

Cum te duel de sup6ratA, Fiindil de mórte 'n§elatA.

Dupà aceea Indata fetele o bocesca Draga n6strA 'mpodobitA, Cum te ducT de bänuitA

De mérte inceluitä!

De cum-va mortulil e o nevasta Vèn6rä, In urma careia rèmasil mal multi copii mititel, bocescil a§a : Cine 'n lume-a maT A vgslutil i cunoscuta NevastA mândru gAtatä. Dupl copiT sup8ratA?

Cine 'n lume-a mal v6qutil, A v6c,lutti §i cunoscutti Nevastà mAndru tocmitA DupA copil bAnuitA?

Haid, Land (2) ci te uitä De veqI fiiI cum se cAntA, BArbatuld cum te comAndl. NoI, Ioang, amtl gAndittl, Arai gAnditä gi-amd socotitti,

ca tu-acum nu mal glumescI Dar' te vedemi1 cl pornescT. gAnditti cA al &mild,

Din Ciudei0 diet. de M. Popescu,

Adicil dupl cum se numesce repausata.

280

Dar' veilemn cIt aT pornitü. Ah! IoanA, draga mea,

Draga mea, iubita mea! LasAll dorultt prin ()cola SA resar'und meriqorti TotÙ cu mere ro§i6re, Cu frun4ele rotunji6re,

Fiji îlú vora scutura Dorultt §i-16 vorti stampgra Cancl vora scutura mtirultt I§I vortt stêmp6ra dorultt. Vin5, IoanA, InapoT,

Barernd peste-und anti satt doI, Sä veciT ce mal facemtt noT IoanA, inapor.

Pe 'nflorituld spinilortt, De dorultt Pe 'nfloritulti pomilortt De dorulti coconilorti. de nu-T ven' sA §e4T, VinA baremti sA ti-T velT;

Si de nu-T ven' sä. mal VinA de ti-T mal Ioanä! copia té1

E pling lumea de el! Copia lía de mama Nu-sa luatI niel Inteo sémA. Ah! roana, draga mea! Draga mea, iubita mea!

Cum inima te-a 'nduratti De copiiT si-aT

Ca pre-o pAgruid. 'n garcIti La MI 6meniT de sfatti, Ca pre-o pAgruicA 'n hold& La tot1 6menil de vorbA ? Copia fär'de pArintI uritT La totI Sotula s(501Ï va gAsi. MamA la copia n'a fi, Sotultt s60-§T va afla Dar' maral la copiI ba. De-ar fi tata cata de burla Tottt tipA copia 'n De-artt fi mama cata de rea Tota §i-I iea pe langA ea. IoanA, liva huna Dela seore, dela lunA,

Dela sotia cea bung. Christostt te-a poftittt La raiulii cela Curatitti, 'Astät;IT Christosil te-a chematti La raiult1 cela desfAtatti. Raiule! gräding. dulce,

Ea din tine nu m'a§ù duce De mirosulii florilorti, De fumuld tArnaelorti, De glasultt angerilgra! (1)

Pe drum0, boeitkele din Bucovina, dacA mortulil e bar-, batil Insurat0 i i-a rèrnasil nevasta, bocescil aya : Miluta nestrA cea dulce

Si pe noT cit ne-al Pásatti

Catil cu ochil cum se duce. Da de ce te-al sup6ratti, Si cum de te-al indurata

Si pe-ap drumti mi-al plecatti ? De la capa pan' la pici6re EA m'aql ruga dumi-tale

(I) Com, de d-1C't T. Simonil,

-- 281.

SA te 1a0 de asta cale, C'asta cale-1 duedterre

iSi 'napoT ne 'ntoredt6re I Si noud ea supdrare . .

(1).

Cele din Transilvania, comuna Orlatti, ap.: Multa iubituld metí barbad! Pe calea care-aT plecatü, Nu-T nadejde de 'nturnattl,

Si pe care mi-al pornitd Nu I nadejde de venitd. Nu te uita apelord

Ca apele'sd merg6t6re Si nu mi-sti intorcdtdre, Cite uita sdreluT, CA el d ca-ml e mergdtord Si Tar4T l'itere-éter(' !

. .

(2).

Daca mortula e feciord holteiti, bocitérele din districtuld NaguduluI 116 bocesca astil-telil: Cine 'n lume-a mal vNutil Nuntl mare MI.' de poinù i-atAta norodti de oral? Nuntä. Mi% cetera§T

Si t6te potecile Si t6te lécurile. Arda §i doftori 'n ele, Daca mi-aa datil lécurT rele,

Si mirele In stand ? Cine 'n lume-a mar vd4utd Voinica têncIrtí §i &ata

Nu mi-a trecutd dup. ele. Dragile mele surori!

Segéndd a§a supdratil, Voinicti têndrt1 §i gatittl Dupa lume banuitti ? Manca-te-ar sicréta m6rte, Rea e§tT §i Mil dreptate.

Le plivip §i le udatT, De veril cresce, le purtatT, Pe mine nu m'a0eptatT!

Nu mergI la cinc se cade, A.lergI la cine nu se cade. Si la noT ce-al citutatti? CacT mama nu te-a chematd. Dar' la noT de ce-al venial? CAcT tata nu te-a doritd ! Fost'ad vêjT qi babe 'n sattí, Pre-aceia sit-I fi Iuatd,

Pe mm' si md fi lAsatd ! Arda-te foculd ora§il Din Igescl Com. de Rom. Simu, invaVitora.

PlivitI §T-ale mele florT,

CreseetT, florT, cat gardurile

Se le bata vênturilc Ca pe mine gandurile! CresceV, florT, çi nu 'nfloritT, CAcT mie nu-ml trebuitT! NoT, Ioane-a§'am ganditti, CA ni-I cherna .chemat6re,

Ne-al chematti petreedt6re ; Nu ne-al chemattí sA jucamd,

Ci ca sl te comandämd. AstAll e o sdptdmana, Umblä m6rtea prin grAdina

282

Cu lampasti i cu luminA, RuOndti florT din rAd6einA,

fruntea feciorilorti, Rupèndti virvulti dela florT

Po loan dela inimA, Rupandti virvulti florilord

Si fruntea dintre feciori

Iara maic6, sa llù bocesce asa: Daca mergT pre Mg cu banT, Dragula mamir, scumpulti mamil ! Te vet tâlnì cu dusmanr, Daca mergT pro eel(' cu spinT, Multù in lume m'am isbitù Léculti nu ti l'am gAsitti Te veT tAlni cu strAinT, Si tu Ioane-aT muritti. DacA mergT pre Mg cu florT, Multa in lume am umblatil, TAlnescI pre 'rat' i surorT. VenitT fratl, venitT surorT, Léculti nu ti aflatil De rn6 'mpodubitT cu florT. Si tu WI te-aT sup6ratù VinA mama, vina tata Si de lume te-aT lAsatti. Si-mi udatT f4a cu apg, Ah! Ioane, dragulil mamiT, petrecetI pAn' la gr6pA Dragulti mamii, scumpulil mamiT ! C'acolo cu lutti m'astéptà. Mulle délurT aT suit('

Ah! Ioane, dragulti mama,

tóte le-aT coboritil, NumaT Asta-la vel

Si nu-k" veT mal cobori.

lea séma, Ioane, bine Daeg-T merge 'n ceca lume. Ca sunt doug drumurele Si cu greil de-ales(' din ele, lea séma pe care-T mere :

VenitT çi voT verisóre De-mi petrecetT este-osci6re, In grAdinA 'n tinterimil

Cu tern(' sit le 'nv8limil. VinA, maml, ca de at)T ne despArtimti. VinA, tata, s'A gustAmil

CA de-41 nu ne mal vedemil!

Dacti mortulii e o nevast6 cu copil, atuncl se bocesce asa: Cine 'n lume-a maT v64utti

Si pro noT de ne-al

NevastA mAndru gAtatA, DupA copir supèrAtA,

MititeI i frumuseT,

NevastA mândru tocmitA Dupä copiT bAnuitA. CopiiT din grahl Si din gur'asa qiceatí: «VaT mamucti, mama mea, CA te-a 'nduratti inima,

MAnca-te-ar i foculti mórte

mima cum te-a 'nduratii

si-T piing lumea de nol ! Rea estT i fArti dreptate, CAcT mergT unde nu se cade !

La noT tu de ce-aT venitil? CAcT nime nu te-a doritti, Si mama n6str'a muritù ! La noT ce aT cAutatti

283

Cadí nime nu te-a chematd Ne-a luald pre mama astil. Si pre mama ne-aT luatd, Ah! tu totd asa-1 ganditti, Si-aT ruptd varfuld florilord Ca mama n'are sfarsitd. Si mama copiilord, Cate lécurT al catattl Si-aT ruptit flórea dintre Ald el totti nu Par aflatil Si mama dintre copiT, Si ea réd s'a supratd, Din lume s'a departatd 0-aT pusd mana pe masa ne-al facutd largd prin casa, Si pre noT ea ne-a lasatd. Si ti-aT pusil mana pe grinda R6maT lume cu multù bine, Si ne-aT facutd larga prin tinda, Mama se duce din tine! . . . Ti-aT pusii mana pe usord lar fiica din grairt graia: Ni-aT facutd largd prin °cola. «Ah mamuca, draga mea! Plange casa, plange masa, Cum inima te-a 'nduratil De mama suntetT rgmase, Depre mine m'al' lasatti PlangetT ah! si vol pareV, Ca pre-o ~mica 'n gardd CUT de mamá rgmaneV! La totl 6menif de sfatti, Ca pro-o pasdruica 'n hola A venitd m6rtea pe drumd, La totT 6menil de vorba.?! A luatd ce-a tosta maT bula A venitü m6rtea pe c6sta

Daca procesiunea anume sail din Intèmplare merge prea iute, atunci mama, sopa sail sora mortuluI se r6gà sà,' nu mérga asa do repede, Nu mi-lil ducetT a§a tare, CAcT qiva-T destuld de mare, duce! incetineld,

Ca nu m'am urîtú Cu Si te rogd, ah! clopotard, Nu trage clopotuld tare, C'aciT e çli de desparlare.

Ci-ld trage ceva maT Ca noT acli ne despa'rtimd, Si mi-ld trage maT incetd,

MI de asta4T

maT

!

(1)

C5.nd s'apropie de biserica §i dati sä, filtre cu mortulil (1) Uta bocetele acestea mi le-a com. da T. Simona.

284

In curtea acesteia, atuncI bocitórele din Bucovina bocescil Bucurl-te mandstire (1), MandrA floricicAll vine Pe pornirea p1uguluT Pe cfintatuld cur.:111W,

Pe stratuld pe petringeld,

Pe déluld celd trumuplil (2). Da nu vine sa 'nfloréscA, Da vine sA ve§tec,léscia (3).

Altai i anume 05,nd mortula e una Bucurg-te mdastire, MandrA floricicAll vine, Da nu V. vine s'a 'nflorésch

Da-ti vine sA ve§te4scl. BucurA-te clopoteld, CA-ti mal vine-und sufletelli, Da null vine sA. trAéscA, Da-Ç' vine sA putre4scA (4).

Safi ap: Bucurà-te clopoteld CA mal vine-und voiniceld, Trandafireld frumu§eld, Da nu vine sA 'nfloréscl, CA vine sl putrec,léscA.

tota când mortal e copal: Bucurate mAnAstire

CA trandafird mandrull vine, Da nu vine sA. 'nfloréscil, In Bucovina Vote bisericele zidite din materiala tare (pidtrl i cArialidA) se numesca de popora landstiri, 0 num.( cele de lemna se numesca biserici. Biserica din comuna Igescl, districtula StorojinetuluT, de unde e culesd bocetula acesta, e flcutà pe una delupra. Din Igescl dict. de -Hie aid luI Onuireia Frur445.. Din Crasna, diet. de M. Barbutk

- - 285 Ci vine s5 putrec,léscA.

Draga mamil nu te da. Nu te da, nu te lAsa, Sc61A-te §i ve1 umbla,

C'apoT nu mi te-ord lua, In pAmintil nu te-oril bAga. Dar dacA nu te-1 scula In pAmintti c5. te-orti bAga si-acolo 'n vecI cA mi-1 sta,

Mar multti nu mi te-1 scula. Dragile mamil piciorutel CAnd voril face ele urmute? ! (1).

Totù ap. bocescil §i Romancele din Transilvania, dud se apropie de bisericA. Iatä. cum se Incepe unit bocetil din acéstä. Ora §i anume din Secadate: Bucurl-te mAngstire, CA frum6sA fl6re-t1 vine, Dar nu vine s5. 'nfloréscA, Ci vine O. putre(;léscA (2).

Astil-lelii se petrece fie-care mortil, pánä. ce Intrà In bisericA,

i se face prohodula. Mal tnainte Insä. de ce vomil vorbi despre prohodit, sä, ne intórcemil putintt iara§t Ind6r6ptil §i sti, vorbimil despre stetrile, ce se fact' In decursulil petreceril de acasä §i pAnd la bisericä, precum i despre podurile, cart se punù in calea mortulut nu numal 'An& la biserick ci §i. mat departe pana la tinterimil. -uncle

AnAndoui3 din Badeutil, com. de d-111 Av. Macovet Coin, de d-ld I. Georgescu, inv6tAtord.

286

XXI.

STARILE.' para la biserie& este pretutidene datiná de a se face, pe lana cele In decursuld petreceril mortului de acasä,

i

aratate in cap. precedentil, Inca si veo cb.te-va star sail po-

pasin Starile saü popasurile acestea, numite alt-mintrelea In unele locurI Inca si stálp (1) sail proh6cle (2), represinta vamile din

cea-laltä, lume. Prin urmare ele se facil In prima linie cu scopil ca sá pa& trece mortulà prin varal, i numaI rarù cand pentru parada saü spre a se odihni. De aice vine apol i datina

poporulul de a se bate asa de tare dupa dInsele (3). Facerea lora Insa atarna totti-deauna parte dela vacia reputatiunea ce a avueo cela repausatti In viéta sa, si parte dela \rala si puterca materiala a celora ce sunt IndatoritI saga Inmornainteze sail mal bine isú a familieI sale. Daca repausatult1 a fosta una omù avutti, de omenie, cm(i) In Vatra-Dornet dict. de M. ijisaca. 12) In Mahala, com. de lonja ald lui Iordach irsacd. Rominf din Bucovina. (3) Com. de d-111 Av. Macovel, preottl,

287

cumpätatil la vorbä

i

cu valä In satil, atuncI i se

tacii de regulà dou&spre-qece skirl; dacA a fostä mij1oca§6. §i nu prea bägatti tn sémä de consätenil s6I, i se facil numaI

atätea câte potil pläti nämurile sale ca s5, i se fad, (1); iar dac5, a fosta särrnanil saù chiar uni.1 pälma0 §i pe MAO

aceea a maI avail inch. §i purtare rea, lar némurile sale Wail de undo sä. plätdscä preotuluT, atuncl de regulä nu i se

facil maI multù deck treI stärI. Cu alte cuvinte oprirea pe drumil In decursulù petrecerfi este maI désà, numärulil stärilorti maI mare, numal pentru ceI maI avuff, earl sunt In stare sa plätéscä, pe cand pentru Del säracl este vorba : maT tare CA banT n'are (2).

Safi :

Asa dice popa nostd, CAnd móre celti fArA rosta : MergeV tare, CA banT n'are.

Dar cAnd m6re veunii bogatil, Uncle-0' chntä. trAgAnatil:

PunetT jos, CA-T bAnosil! (3).

Se Intémplä Ins/ flirte adeseorI

multe locurI c5. preotil nu se orientéz5, niel &And, la facerea stärilora, dupä. plata ce-o capätä sag speréza c5, vorti capeta-o, ci totil-deauna dupä purtarea cea corectä §i esemplarà a celuI repausata. Ace§tI preotI, demnI de tab'. lauda, voindil a stätorì §i 'n

(I) 0 sémit de preotl din Bucovina iead pentru fie-care stare cate 1 fi. v. a. BaniT acestia u considera poporuld ca and tributd, nu atáta pentru munca

preotuluI, ci mal multd pentru vamI. Lambrior, op. cit. p. 153. Dr. I. U. Jarnik 0 An, Barsénd, Dotne i strigaturt din Ardéld, BucurescI 1885, p. 468.

288

In comunele ce le pastoresca, unti exemplu cum trebue sa

i sa se porte to crestiniI, lie repausatula frutitasti, mijlocasa saa codasa, dad a avutti o purtare buna, viefaidsca

Ii faca de comunti 12 starl, daca Insa a avuta purtare rea, chiar si casula acela cand s'ar pune némurile pentru dinsuit', nu-I facii mal multe deck sése start Fie ins& mortula ori si cine ar fi si casa sa orl i cata de departe de biserid, nicairl i niel cand nu este datinä, sa se faca mat multe deck doua-spre-c,lece i mal putine deck trei starI (1), desi creda unii cä ar trebui sa se faca dou6 c,leci i patru (2). Dupa, savérsirea prohodulul, care se face de regula In biserica, Ile tinterimula apr6pe orl departe, In cele mai multe

paql nu este de fela datina ca sa se maI fad staff. La fie-care stare atka cei ce duca procesiunea cata top' cei ce petreca pe morta staa locului; cantaretii, fluerariI musica lncéta de cantata, bocit6rele de bocita; secriula cu mortula, dad, e dusa de (5meni, se pune jos, iar preotula, Intorcêndu-se cu fata spre Gehl repausata i cadindua, rostesce ectenia mortilora, dad, e prunca mica, iar daca e Inaintata in etate, pe Fang& ace0ea mai cetesce lnd, i alto o evangelie, cu deosebire din celea ale Invieril; In care timpa top petrecatoriI, dar mai cu séma némurile cele mai de aprépe, Com. de d-in V. Turturdna, preotd : «Staff se faca dela 3-12 »Gheorghiu: «Pe druma pan& la biserica se facd 12 starT Rom. Sima: «In duD. Stanescu op. cit. p 394: cerea mortuluT la grepa se facd treT starT.» «In calea spre biserica trebue sa puna mortuld de treT orT jos, °and preotii cetesei i chiar 1st schimba locurile.nFrancu, op. cit. p 177: «Cand se intorca cosciuguId dela pragula usil de trel orT in casa, lar plina la morminta se faca repte popasurt.e .Burada, Inmorm p. 27: oDucénda mortuld la tinterima se faca 12 star' sad popasurT. »A. Pletosa: RadasenT, In Moldova, se faca de regula 3-12 starT». Al. Boeria: «Spre tinterima ild pun& de treT orT jos, altiT de mal multe orl dupa cum e i starea omula» Did. de M. Nistora din MalinT in Moldova.

'

289

ingenunchiaza cu capetele interse spre preota, saa lipite (le secria (1).

Prima stare se face de comuna indata dupa ce s'a scosa mortula din casa atara', cele-lalte insä pe la respantiile cotiturile salí ca,rniturile drumultil, precum si pe malurile apelorti §i ale paradora, lana poduri si puntI, unde sunt si de

acestea din urmä, de trecuta, iar cea din urma de regula inaintea bisericei saa la intrarea in curtea aoesteia (2). La fie-care stare ce se face, si anume nernijlocitü dupa rostirea ectenieI mortilora, respective cetirea evangelieI, nému-

rile cele maI de aprópe ale repausatului daa peste sälasa 's6rmanilora

i duc6torilora mortuluI (3), dar maI alesa copii-

lora cari staa in apropierea sälasulul, cate una colacela .o lumia, (4), sal' cate una colacela si una cruceria (5), sati numaI banI (6), de sufletula celui repausata. In uncle locurl, precum burla 6ra, in Secadate i alte comune din Transilvania, unde cresce multa', Orná de vie, pe langa colaceI i crucen, se mal' citt peste sicria de sufletulti celta repausata inca si vina (7). Pretutindene usitat4 in Bucovina. Vecji si Burada, Inmorm. p. 27 In cele mal multe sate din Bucovina. Av. MacoveT: nota asa indfitinézA preotiT a face la fle-care podd sad cirniturá de drumd sall ulit6 laterall .eate o atare. unde imparta apoT familiantiT moflete de poman6, prin carl plItesed «vdmile vd.zdaltWar.» Vegl i Burada, Inmorm. p. 27. Dat. Rom. din Voitineld com. de Dim. Cirdeid, proprietard: «Merg6,ncla stare se dl cite und crucerid celord ce ducd modula, ca si nu clia and-va c§, l'ad dusd de geaba.»

pe drumd la fle-care

Dat. Rom. din Boiand' Vicovulrkde-sus, com, de d-ia V. Turturénd, preotd; a celord din Mahala, com. de Ionicii a lul Tordachi Isacd si a celord din Crasna, com. de d-ld Sam. Petrescu, preotil. (6) Dat. Rom. din Balacena, com. de M. Jemna. L

D L Rom. din Moldova, com. de Tit. Zaharescu si S. Sa pArin tele Latesd : «In littd4ent,

cind ducd modula, nu dad banT numal in timpuld stArilord,

ci orT unde v6dti copiT Blinda i privindd, se ductil la dinsil si le dad ate 2

6 bani; - a celord din Transilvania, com. de Rom. Simu, si a celord din

Bucovina. Com, de d-la I. Georgescu. Mariana, Inmorm. la Emita:

19

290

In districtula Naseudului, unde asemene este datinä decursula transportäril celul mortú pan la cimitira, de a se läsa In mal multe locuri ndsälia cu mortula jos i seceti st. evangelie, dupá ce s'a cetita ac6sta, se pune pe copar§ea una talera saa gallAna, care remane apol preotului (1). In Muntil apusela al Transilvania la Iota popasula o temeevarsä putin5, apà dinteo donirá saù dinteo 615, nema, §i d'a-

peste cosciuga ate una colacela qi cate una cre4ara la ate-

una Wad' (2). In unele pärVi din Ye'ra-.Roindascet cela Insärcinata Cu

Implinirea colora necesare mortuluI aruna la fie-care cola ala patulia, aded, alti näsälieI, cate 5 saa 10 banI (3).

In acele locurl, unde este datinä de a se da numal colad §i luminl, saa crucerl §i colad, se linplantä lumina cruceriula in colaca §i a§a se da ti apol améndou6 acestea. uneia §i aceleia§I perseme, niel and Itisá colacula uneI pers6ne lar lumina sail crucerula alteia, (4). In acele locurI Insä, unde este datinä de a se da numat

ate una cruceriri, adeseori se daa in cruci§a (5). Daca la petrecerea mortuluI nu se aflä, niel una s6rmana saa copita, cäruia sa-1' dee peste säla§il crucerT, atuncI cruceriI menitl de a se da, se léga In basinalele sati náframiledela cruel, prapure §i fanare, §i r6rpana apoI celora ce duo& procesia (6).

Totoclatil o de observatil Ineà§i aceea, a de 6re-ce atata coläceil ace§tia, câtü §i luminile §i crucerff ce se daa la. lona MacaveI: 0Dat. pop. rom. la inmorm.» in nAmicula fauniha* an. VI. Gherla 1882, p. 94. FrAncu, op. cit. p. 177. D. Stanescu, op. cit. p. 321. Corn. de d-niI Sam. Petrescu, Av..Macovel si V. Turturéna. Com, de d-la Rom. Sima, din Grieta. Dat. Rom. din BerchisescI, com. de. G. Velehorschi, stud. gimn.

291

ocasiunea acésta peste säla0l, sunt menitI, dupä cum vomil vedé maI la vale, spre a lumina 0 a pläti vämile, prin cari are sä, trécti, sufletulil cela repausatil In cea-laltä lume, deaceea nu se dail numal atitia colad, luminl 0 crucen, cate stäri se facil, ci atália &Ate väml creak el &A se atla. Aqa cel ce credil cä, *sunt §épte, dab cate §épte ; cel ce credil ca sunt nou6, &Al eke nou6; eel ce credil cä, sunt 12, dal cate 12; eel ce credil cä. sunt 24, dail &Ate 24; iar GO ce credil ca sunt 99, dail nouNecI i i nou6 de colad l §i luminI (1). La storm cea dintdia, aded, In ograda sail curtea caseI, pe laugh' cele arätate mai sus, In tòte Wile locuite de Romänl, este datinä, de a se da peste secriil nu numaI banl §i coläcei, ci Ina §i multe alte obiecte de sufletulil celul repausatil, mal alesil Ins& hainele, pe earl a statil .§i alte haIne de ale acestuIa, apol din vite §i cu deosebire dintre cele curate, carI sunt bune- de mâncatil, i anume: o vacä, junincä sail yip& ; una sail mal multe ol, mióre sail mlelute, unil mascuril; raril °And i cal; din galite : o gäscA, o gäin5, sail unti coco01; In fine: unil cola* o sticla sail ..; ulcicä cu ap5, curatä, i o luminä (2). (I) Dat. Rom. din Berchisescl, com. de G. Velehorschi si a celord din Stupca, com. de Al. Bacid : «De-acasa Ora la biserica dad peste mortd 24 de crucen, Cu carl plittesce mortuld cele 24 vanil, prin cad are sa tréca o Dat. Rom. din Balacdna, corn de M. Jemna: «in Balacana este datina de a se face 24 colad, a se implanta In fie-care °Ate 1 cr. si a se da apol pe drumd peste salad, ca A aibä sufletuld pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vaml Dat. Rom. din Campulungd, com. de Gheorprin earl va trebui A tréca.

ghid : «Pe drumd pAnI la grépa se dad peste salasd. 12 cr,, pentru-ca se crede ca, pe cea-lalta lume se afla t2 zap/axing', unde stg. tom cate und stràFrancu, op. cit. p. 174: jerd, caruia trebue sa platésca ca rohatca 1 cr o aCopiilord se impartd 99 collicet (covrig» ca cate und creitard, pentru motivuld ca era 11 99 de vdnif prin cart trebue A tréca mortuld.» Com. de d-ld T. Simonil: «Se crede 0, sunt 12 vaml, ded némurile mortulul simbolizéza pia-

tirea vamilord prin aceea a de 12 orl dad cate 1 cr., sad ca.te und clecerid (10 Cr.) la cate und copilasd.o (2) In Boland, Mahala, Ostrita si Horecea, com. de d-la G. TomoTaga ;

292

In Téra-Romei néscel §i anutne In VranCe se dail nou6 gu-

lere de came0, cusute frumosa cu arnice §i nou6 mon3di (1). In lifildova, judetulù' SuceviI, ,afara de hainele, pe carl a stata mortulti, se mal' dati atatil némuriloril cata §i strai-

nilora, cu deosebire trisa celoril mai s6rmanl, Inca §i totil felula de vite, §i mal alesa oI (2). In Transilvania, districtula NaskiduluI, Indatá du$ ce se sc6te mortula din casa afara, ntimurile lngenunche Janga s'Ola§il, preotula §i ceNaltl functionarI bisericescI lndeplinesca ceremoniile prescrise, iar dupa ce ceremoniile aceste s'ail

Indeplinitil, se Impartesca copiilora colacel, iar celora mal marl li se da peste sala§il b6utura §i páne (3). In Muntil apusenl al Transilvania este asemenea datina ca, lnainte de ce se pune conductula funebru In mi§care, sa se Impartésca pornana satt pausulg. Fie-care frunta0 ala satului primesce la acésta ocasiune cate o donita, cate o (51a, una colea §i o luminita de céra, iar co-

piiloril li se Impartesca 99 de coldea saú covrigl cu cate unti creitaria, pentru motivula ea ar R 99 de vOnt, prin carl trebue s'O tréca mortula (4). Pela Ponorti, la InmormIntarea unul omil de frunte, InIn Vicovuld-de-sus, com. de d-11k V. Turturénd; in Badeutd, com, de d-ld Av. Macovel; In Stulpicanl, corn de N. Cotlarciuc : aSingurd am avutd ocasiune de a vedé cum a dgruitü uneI femeI o pareche de cal inhamatT la o citrut4.» In RdcliísenT, Bala i Mdlinl din Moldova, com. de Tit. Zaharescu, A. Pletosd si M. Nistora. Burada, Inmorm., p. 27. Burada, Inmorm p. 27. Dict. de A. Pletosa si M. Nistord. aSec76birean an. I, FAlticenT 1892.1)40: a Ad nenorocituld obic,eid, priinciosd bálelord epidemice. cand plécii la biseric i scotd cadavruld afar6., straele mortulul le pund de-asupra lul, incepéndil a lua °Ate una si le dad de pomanii, alaturia cu colacd si luminar°. Din vite cana a da cél mal bund popeI si la parte din cel-lalt1 cate o ále sad miela.» Com. de d-Iti T. Simond. Francu, op. cit. p. 174.

293

data ce se termina prohoduia, sail, cum se spune in Bucovina, storea prima, o muere inruditä, cu mortula si bine informatá despre obiectele, pe carI le-a läsata ca sä, se imparta, mal Mal dä peste siena vre-unuia din caseni vecinT o galnà i apoI preotuluI o traista, merindarita, o lumina, una colaca, numitù ograza, coltonf, saa una cota de panura de lana', si o päreche de manect, saU doi coti de panza alba. De asemenea, tota peste sicria, Imparte cäsenilora, vecinilora saa gracilora si hainele mortuluT. Daca mortula e unula dintre ceI maI de frunte, tota peste sicria se imparta ì vite preotului, cantoruldi, rudeniilora, vecinilora. Fie-care se chéma cu numele si dându-i-se peste

sicriil o Minina si o ograza, i se spune cu glasa tare: «a lasata mortula ca tu sacapetI o vitea, tnielutá, stupü, juninca,» etc. (1).

Siretiulul, RadáutuluI, Sucevel si CAmpulunguluI din Bucovina aata obiectele aja i vitele, respective galitele amintite maI sus, le daa saa sèracilora In genere sail némurilora celora maI de aprópe, sail la nisce finI, fine cumetre, carI sunt maI nevoiasI. tn satele românescI din districtula. Cernautulul trisa, precum bulla 6ra in Bolana, Hlinita, Mahala, Ostr4a, Horocea, i altele, vitele se Impar-

tesca maI numaI la ceI de casa, rara cAnd si la némurile cele mal de apr6pe, si asta din causa ca vita sa nu iasä din ograd'á. Cu telte acestea 1110. i Românil din satele de pe urma, pàná chiar i ceI mal sèrmanT, credil i spuna ca daca datil saa cela putina n'ají menitù macara la unula din cei de casa vre una capeta de vita de sufletula celta mortal, atuncl de sigura trebue sa jasa, adicä sä pi6ra veo vita la casa respectiva. Ba unil creda si spunil c5, daca se intémplä sa péra vio vit5, tnainte de repausarea celul morta, (I) Frincu, op. cit. p. 177

178.

294

vita respectiva a fostit In noroculi1 lui §i de-aceea s'a dusil ea tnaintea repausatuluI (1). Atatil vitele cal i galitele, menite a se da de sufletula echa' repausatil, se spala mal tntaI pe picióre, ca sa fie catil

se pòte de curate, se uda apoI cu putind opa pr6spel4 §i curata, c abia dupa aceea se dail dimpreuna c'o lumina de cera aprinsä §i c'una colacit §i anume : cele mal u§óre peste sala§stl, iar cele maI grele pe de 'naintea mortuluI, rostindil In acela§1 timpti cuvintele: «primesee de sufletida teituchil, meimuchg» etc. sati: «sd fie de sufletulti surorif, fratelici,

feciorului N. N.» etc. (2).

Precum se luptä °mula In lumea ac6sta treat6re cu o multime de nevoI ci neajunsurI, tota a§a, crede poporal, ea are elti sá se lupte i dup.& trecerea sa In cea-lalta lume, pana ce ajunge la locula ce i se hataxesce am6suratit fapteloril sale de pe pamtnti1. Dreptil aceea t6te obiectele animalele ce i se dail In decursulit stärilorti de sulletil, ají scopulil lorú hotarltil. Nemica nu se da de pomana rara.' ore-cl care scopil i folosit In viitoril. A§a credo poporulii ea' mortultl, pana ce ajunge la loculit hotarltil, trebue s'a trécá maI IntaI printr'unii focit 16rte mare

ei periculosit. Deci hainele ce i se dail de pomana, le lea sub-susára i ducêndu-le cu sine pe cea-laltá lume, cum ajunge la focula din cestiune, se lmbracä cu dInsele, §i a§a trece elù prin focù. Hainele arda, iar elù, r6maindil neatinsil de para foculul, iese de cea-laltä parte de foca, uncie §éde _Mica Domnului', care, vè4endu-li1 scapata, Ilì carmuesce inaI departe (3). Com de d-111 G. TornoiagS.

Com. de d-niT V. Turturena si G. Tomoiagl, precurn si de aliT RomAni din Bucovina. Credinta Rom. din Bilca, com. de Justinù CArdeiti, stud. gimn.

295

Despre 6ie, caro e considerata de cea mal curata i neNinovata dintre Vote animalele, se crede cá scuturandu- se de .apa eu care a fostil stropita, stinge cu dInsa nu numal focula

prin care are sa tréca sufletulil celuI repausaiti In calea sa. -ce duce spre loeulú predestinatti, ci chiar

i focula

aid iaduluI, In care care cade sufletula celorü nebägatorI de séma, indiferenV i neascultatorI de poruncile dumne-

4eescI. Ba 6ia, fiindg simbolula nevinovatiel si a sfintenieI, nu se teme, dupä, credinta poporuluI, niel chiar de .diavoli, i tntrindä lava &lea In iadù, r6coresce ea rnergênd -sufletula eeldi ce se muncesce, prin stropirea apeI de pe lana sa, de vapaia iadulul si I alit-16M arsurile i ranele causate prin focula celù nestinsil (1).

Mai departe crede poporulil, c5, murinda o femee ingreunatä, i dandu-se o éle a f6ta de pomana peste racla, dupä. -co a scos'o din casä dará, va nasce pe cea-lalta lume copilulil, iar dacä, nu dati 6ie de pomanä, atund nu péte nasce ci rèrnane lntr'Insa Inadusitil (2). Vaca, junco sail vi(ica, care se da de pomana, Insemnézä. -ca laptele va da acésta va curge pana la alúséptelea

némú,si cá prin urmare va avé ne Intrerupta lapte pe cea-lalta lume (3).

Mascurala Insemnéza ca dada' omula n'a facutil niel o fat-liana In viéta sa, ca sa aiba pomenire, In cea-lalta lume, fiincIt sufletulil sèú insetatil, trebue sa bea din scurmatura ma;curuldi din care isvoresce apa (4). Gctscq, care se da de pomanä, cand e sufletula férte ln.setatti, se duce la o apà, se scaldä, i Intorcéndu se apoI Com de da. G. Tomoiagl Dice. de M. Barbup, din Crasna. Dice. de M. /MAO, din Crasna. 44) Cred. Rom. din Baia, com. de T.. Zaharescu.

296

1nd6r6ptil OM& de apa pc aripi, stropesce sufletulù 0-1Ct recoresce (1). Getina, atâtú cea care se da de pomana la starea prima, peste sala0, °Ma i cea care se da maI pe urma peste-

grepa §i despre care vomil vorbi la loculil s6ü, se crede se duce. pe cea,lalta lume Inaintea sufletuldl, §i scormolindù i scoclorándil prin buruene i spinI, ii face locil §i

carare ca sa aiba pe unde merge (2). Poporulti romanù calculéza orele noptil totù-deauna dup.& cantarea cocopluI. Cocopla e pentru dInsula celti dinta vestitorù ala lumineI, i ca atare, dupa credinta sa, c cela

maI mare 0 neImpacatti dulmanù alu tuturorù necurate ci r6utaci6se, carI umbla nóptea §i comitù o multime de fapte rele ci InspaimIntatóre. Gaud cant& coco§u16,. atuncl dispara tcite spiritele necurate, téte schimele cj tete nälucile. Chiar ci diavolulù Gehl mal mare peste Mite spiritele

necurate, cum aude cocolulti cantandù, Indata se face 0 elù nev64utù (3).

Prin urmare cocomla, co se da peste salaplù mortuld de sufletultt acestuia, Insemnéza cà elfi In cea-lalta lume va anunta sufletulul órele ; va inspalmInta çi departa prin. cantarea sa pe diavoll, ca sa nu se apropie de sufletulù pentru

va tiné In cioculù care a losta data de pomana ; cumpenele de pe la vamile vasduhuldi 0 nu va l'asa pre. diavolI ca sa faca 6re0 _ care viclesmet, i trecéndù sufletulfi prin foculu, despre care amù vorbitù mal sus, elü va. sbura pe deasupra tocului, liti va stropi ci rtcori cu

ca s'a Oa trece mal departe. In scurtù isú coco§uia II va servi ca anuntatoril alu 6reloril

apBratorti contra spirt-

Cred. Rom. din Bala, com. de T. Zaharescu. Cred. Rom. din Baia, com. de T. Zaharescu. Mariand, Ornit. pop. rom, 11, 242 sí 244.

297

teloril celoril necurate §i rele earl' vénéz5. sufletele 6menilorA (1). In fine, colacii §i cruceril sail &ova, ce se dail la tóte stärile

peste säla§il, lnsemnéz5. ca sufletula 85. alb& cu ce pläti vamile din ceea-Ialtä lume prin cari este nevoita sä trécd pan&

ce ajunge la locula de odihnd, iar luminile ce se dati dimpreund cu colaciI ca sä aib5, ce aprinde §i cu ce lumina cand va trece prin aceste väml fórte periculóse (2). Datina §i credinta acésta este f6rte r6spándità i In Banattl.

Unii boceta din Comitatulti Cara-Severint, care amintesce despre datina. §i credinta acésta, sunä precum urinéza : Pa§i1 N. N. pa§tl

Pe cale nainte

Pe cale nainte.

SA-t1 fie d'aminte ISui de golumbel Mandri, sprinteneT,

Dar fie-ti d'aminte CA tT-orti esi. nainte

Pu i de grduret Tare mititel Viderea 1T-orti cerc. Tu sémA sA iaT sa nu 11-0 daT, CA ti-o sArì inainte

Pasulti ti lora cere. Tu séma sa ial

Tata d'ala tal

Tu lord de li-T da

Cu noire Malta,

Te-T descumpò'ra.

Tu loril de li-i da

NO N. N. pasa

Te.-1 descumpera.

Pe cale nainte

Pa§ti N. N. pa§ii

SA IT fie d'aminte

i

s5. nu ti-lii daT,

CA mATcuta ta

Ea iar mi-o sAri. Cu olcuta nouA.

COM, de d-lil G. Tomoiagl si alti Romani dm n Bucovina. 0 Sémii deRomani insa, precum bunaóri ce! din Stulpicant, credd, dupa cum ml-a com.

Nic. Cotlarciuc, stud. gimn., ca cocosil nu sunt curatl, pentru cif el vin1 prea multd In atingere cu dracil, earl il sc(515. din somnd de canti dreptd la miecluld noptil si cad se tind necontenitd -de dinsit Totusi credd si spund si acestia di dracii, cum audd vre und cocosd cantandd, indat.i. crap.* Cred. Rom. din Badeutd. Com. de Av. MacoveT, preota : «La fie-carestare se dad noonede de poman& ca sti tréca mortuld, in urma acestuT tributé.

plaltild, mal usord peste varrito Bilca, com. de Just. Cirdeid, stud. gimn.

298

TI-ora esi nainte ha de goltimbele Tare sprintenele Gratuld ti l'ora cere.

Pe cale nainte Sáll fie d'aminte

Tu séma sa ial

GraTult1 ti-Porti cere.

$i sa nu li-lt1 daT, CA tT-ora mal sari FraVT si surorile

Cu nou6 colad,

Tu séma sa ial. *i sa. nu ti-ltí daT, CA fe O o sari Sotia d'ala ta

Dar do li-T da

Cu nou6 creitarT,

Te-T descumpëra.

i lord de li-T da Te-T descump6ra! (1)

Pasù N. N. pasti,

Ca. V-l'ortl esi nainte.

Pul de graurer

Puii de grdzire,i §i ceI de golumbet saa golambelelc, despre

carl ne apune bocetula c5, esa tnaintea sufletului si-I cera p(iptlii , adec5, cartea de legitimare, graiula si vederea, sunt f;piritele cele necurate, carI staa de strajä saa pás,nd516,nga Dami §i despre carl vomti vorbi maI pe larga In unulti din capitolele urmatóre.

In fine, d-la roana Becinéga serie cu privire la credinta Româmilora banitent despre värnI si la datina acestora In decursula stärflora urrnatérele: «Dup.' mitologia daco-românä, dupa credinta poporuluI romana de ast,41, dela pámlnta pána la ala treilea ceria sunt noué N'Ami, si la tela vama sunt diavoll si furl cu dintl rInjitorI, cari cera sufletul'a cAl'étora dela tngerula conclucètora, acusándu-la de grele pécate, ce a comisa tn viéta timpuranä.

d'entra a napa, sèrmanul'a sutleta de grele tnvinuirI, si prin urmare si de lada, unde ca pkätosa are a fi maltratata pentru eternitate, poporula românii si In speciala femeile -se ingrijesca de sufletula repausatulul, dandi' I nouè creitarl,

nou6 colad si nou6 luminl, téte numite sait menite Cu: (1) Com, de baila Popoviel, inv6talor0.

'299

«Démne primesce s'a fie arangelubAnfiresce IngeruluT, care conduce sufletula ; apol: ((Winne primesce 0, fie vamesilora.

«Sufletula, ajunendil la vatril, da la VOA vama ca una crucera, una colacù i o lumina, de cérä. aSufletula, asta-felil rèscump6rata, sbóra dela pamintil, din acésta vale a necazurilora, din acesta loot' depravata, plina de intrigi, invidie si necaza In cea lume, unde este veselie eterna, acolo In lumea nevinovatilora, in patriaamorosilora i In corula Ingerilora ceresd. (1).D (1) aporile, datine popnlare,» in alzaniilia» an. XI, Buda-Pesa, 1875, p. 269.

300

XXII.

P ODURILE. Fie-care onni, mutându-se din viéta acésta, trebue, dup.&

inchipuirea poporuluI românti, Inainte de a ajunge Intru Imp6r5.0a ceriului, sä, tréca peste o mulpme de rlurI §i pärae,

unele mal mici, mal Inguste §i mai lesne de trecutil, lar altele mal marl, maI late §i mal adänci, peste earl niment nu e In stare sä trécg Mr& de ajutorii. Némurile maI de apr6pe ale celul repausatil, inlesni alit se pote de multil trecerea §i peste aceste riurI, II a§ternù In cale In decursulti petreceril sale de acasä i panä, la mormInta In diverse locurl, i anume: pe praguld easel sat} alú tinc,161, apoI länga pOrta ogr54iI, la r6späntiT §i In cru-

cile drumulul, la Intrare In curtea bisericel §i In tinterimil, sail pe pragultt u§el dela bisericä. §i cela dela portita tinterimuluI, dar mai cu sémä pe la t6te podurile, puntile, rlurile, päraele, §anturile i garlele cele mai Insemnate, peste earl trebue sä, tree& cortegiula funebralil, câte o bucatä de panza curatä de casä. §i cam de treI cop de lungI, saú cate una ltergaril, orI câte o päreche de mânecl, orI o nAframit,

301

carl, In cele mal multe partl. din Bucovina, se numescil poduri,

In unele irisa si punti (1). Pe langa fie-care dintre podurile acestea, carI se asternù tot-deauna de-a curmezisulil drumultd, si peste carI trece mortulil, sail mal bine (;lisil, cel ce ducil sicriulil cu mortulil, in multe locurl, precum buna6r5, In Boianil, Mahala, Siretil si BosancI, se mal' pune frica si cate unti colad'', sail

o bucata de pane oii o franzelä, si cate o lumia, de céra galbena (2). In unele sate, precum huna érá In Boianil si Stupca, unde este datina de-a se aseçla podurile din cestiune, maI cu séma

pe ranga puntI si pâ.raie, se léga in fiecare cornil alil pa'n461, adecá ala poduluT, si cate un cruceriil (3). In alte sate Insa, cand trecil cu mortal peste unil parlil, In locil sa lege gritara in cornurile panzeI, o ruda de a celid repausata arunca una gritariil sail in parail sail pe deasupra acestuia, iar dup5, ce a trecutil cortegiulil de cealaltä parte, arunca altuli1 indèrèptil, ara insa a se uita 'inapoI (4).

In tinutulil DorneI din contra, cand trecA peste o apa, data fle-carui copilil cate unil cruceriil de pomana (5). Fie-care poda, nemijlocitil dupa ce a trecutil mortulil peste

dinsulil, se radica de josil si se da dimpreuna cu colaculil, Dat. Rom. din Boiand qi Mahala, com. de d-ld V. Turturénii, preotd;

a celord din Ropcea, com. de I. de Cuparencu, stud. gimn.; a celord din Pilca, com. de Jost. CArdeid, stud. gimn.; a celord din Badeutd, com. de d-itt Av. MacoveY, preota; a celord din Bosand com. de G. Tomoiagil, can t. bis. @i I BlAndu, stud. gimn; a celord din Berchiqesd, com. de G. Velechorschi, stud. gima; a m'orü din districtuld Cimpulungulut O ald Dorad, auchtd dela mal mull.I inqT. Com. de Ionia ald lui Iordachi Isacd; V. Turturénd, preotd% qi I. Blandu

stud. gimn. (2) Com. de d-ld V. Turturénd, preotd; O Al. Bacid, stud. gimn. Com. de d-ld Sam. Petrescu, preotd, *i At. Ghermand, stud. gimn. Dict. de M. Ursaca.

-302

-

lumina si cruceriI, legal prin cornurl, unuia dintre petreatori, de regula uneI femel saù unuI barbatil säracili de pomana (1).

In unele sate, dupa ce s'a radicatil de josil, se pastrézä pana dupa tnmormtntare i abia atuncea se dail unoril femeI sarao° de pomand anume ca, daca e o bucata de panza, sä-11 faca carnesa dintrInsa, iar daca e stergara, aiba de Imbrobodéla (2). In unele locurI némurile cele maI de aprepe ale mortuluI claù unel femel s6rmane o t'unta de panza curará sail maI multe stergare frumelse, ca s'A le astérnà ca podurI. Femeea, luanda panza saú tergarele, le asterne mal tntai

pe pragula casel, apol la esirea din °grada, la t6te tncarniturile drumurilora, pe unde trece tngropäciunea, la tòte starile, tn fine tnaintea useI tinterimulul si a bisericel, iar dupá tngropaciune rèmana femeiI care le-a totil Intinsil (3). iarasI in unele partI este datin'a ca panza, ce s'a aster-

nutil pe pragula casel precum i cea care se asterne dinaintea tinterimulul, sá, nu se dea de pomana, ci luand'e de jos istergêndu-se cu dtnsa, s'o puie saa In sicriü alaturea cu mortula sail s'o arunce In grelpa timado de ce se acopere mortula cu t'értnä (4). Dat. Rom. din Boiand i Vicovuld-desus, com, de d-ld V. Turturdnil preotd ; a celord din Ropcea com. de Em. de Cuparencu : a In Ropcea la fiecare poda, ce se pune, se dä si cate und colacti ca luminare aprinsd pe deasupra racleT cu mortuld, la saracT sad copiT de sufletuld mortululu ; a ce lord din Sucévd, com. de D. CuriVi, stud.gimn ; a celord din Bosancl, com.

de I. Blanduld; a celord din Balacéna, com. de M. Jemna ; a celord din Berchisescl, com. de G. Velhorschi, stud. gimn. Dat. Rom. din Stupca com. de Al. Baciti, stud. ginm. Dat. Rom. din StulpicanT, com. de Nic. Cotlarciucd, stud. gimn ; a celord. din Campulungd, com. de V. Gheorghiu, stud. gimn ; si a celord din FunduldMoldoveT, com. de I Tonigarid, stud. gim. Dat. R.om. din Sucdva com.. de D. PopovicT, stud. gimn. si a celoril din. TodirescT, com. de I Avramd, stud. gimn.

303 -Podurile saù puntile acestea, earl In cele mal multo pdrp* fse lncredintéza uneT femel cunoscute ca sä le a§térnä tn calm

mortulul, se puna, dupá uniT, cu scopü ca rnortulù, când va ajunge la rlurile saù päraele de pe cea-laltá lume, sä fie nevoita a trece de-a'notuld (1.), saù neput&ida trece, nu fie constrInsa a räläci In colo §i In c6ce pe pärnêntil (2), ci din contra sá aibä poste ce trece, cregléndil cá fie-care bucatica de pänzä saùstergara In cea-laltà lume se preface Inteunil podg saù punte, care se Intinde peste apele cele maT marl' §i maT greil de trecuta si peste cars' sufletuld p6te apoT trece tocmaT ca §i peste orl-care podit saù punte din lumea. acésta (3).

Dupà crediqa unora insä podurile, ce so puna In calea stail In legAtura cu puntea raitdza, despre care am amintita maT sus c5, e f6rte trigustä §i f6rte cu anevoe de trecutil. DecT sufletula, dupä ce a trecuta acuma prin mortuluY,

Ote vtimile, ajunenda le puntea raiului, care se af15. nernijlocita Inaintea raiulul, a§terne pänza ce i s'a pusil In cale, cänd a fosta petrecuta la morminta, peste puntea acésta §i (t) Cred. Roin. din CIavulungd coin. de V. Gheorgltiu: ac:ind treed peste und podd sad par, intincid o panza ca sa nu tréca rnortuld prin apA.» Cred. Rom. din Stulpicant, com de Nic. Cotlarciuc: adespre pad se crede, ca, preste dinsuld trece sufletuld cand nu póte trece ap. Daca nu se pune panza acésta, atuncea ramane sufletuld rata(indd pe paméntd.» Cred. Rom. din Bilca, com. de Just. Cárdeid stud. gimn: aqtergarele se

pund mal alesd daca trece mortuld peste una parad, creOndü poporula cil mortuld are sa treica ei pe cea-lalta lume peste ape, iar ntergarele se fua atunet in podurto Cred. Rom. din Ropcea, tom. de I. de Cuparencu. stud. gimn: oftergarele puse peste parad, podd sad punte, insémna ca mortula, Cred. Rom. din adeca sufletuld lul, nu va afla impiedecart in cea-lalta lume.» Mahala, com. de Ionia a luT fordachi Isacd : o Se crede ca numal daca se puna po-

d urT de acestea p6te mortula strabate in drumuld ce-la face catra cea-lalta lu-

me.u Cred Rom. din BosancT, com. de I Blanduld, stud. gim.: «Panza se Cred. Rom. din FunduldchC:ma punte icredA cA mortuld trece pe e.» NIoldoveY, com. de C. Merche01 0 I. Tonigarid stud. gimn: «Panza insemnéza podel sad punte, ea sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume.»

304

asa trece maI departe. CuI nu i s'a pusa poda In acéstä, lume aceldia niel In cea-lalta lume nu i se pune .(1). Causa lnsa: de ce se pune In calea mortului numai panza, stergare si naframI de pang, e pentru-ca, flinda panza férte chinuita, sa afle sufletula usurinta In lumea viiteire (2). Luminele, earl' se daa de pomana Impreuna cu podurile, Insemnéza, ea mortula, cand are sa tréca peste vre-una poda si mai pled' peste puntea raiultd, le aprinde ca sä-1 lumineze, i asa trece maI departe (3). lar rolacii §i gr4arii, call se dad In acelas1 timpa de poma* precum i aceia earl se aruneä, In apa, sunt menitI pentru veimisaù mai bine lisù pentru stalpa poduluY, pe carI trebue mortula sa-I plätésea Inainte de ce trece (4). Daca nu s'ar lega crucen l cornurile stergaruluI, saa nu

s'ar arunca peste apá. orI In apa, eand trecil cu mortula peste una pàráú, atuncl lesne i s'ar puté IntImpla sufletului ceva In decursula treceriI sale pá,na ce ajunge la raia (5).

'rota asa faca i RomâniI din Moldova §i pra-Romandseet. Acestia, cand treat cu mortula peste vre-una poda, *AO, gar15, saa rlù, asemenea aruncil, In aptt o parà saa bana, care linsemnézá, plata poduluf (6).

Ce se atinge de podurt, §i In aceste VérI, mal alesa Insa (I) Cred. Rom. din Balacétia, com. de M. Jemna stud. gimn. 0 a celora' din Campulunga, com. de V. Burduhosa, stud. gimn. Cred. Rom, din MAn5.itiára, dict. de Elisabeta Agapi. Cred. Rom. din Bosand, com. de V. Blindu si a celora din Ciimpulunga, .com. de V. Burduhosa. Cred. Rom. din Stupca, com. de Al. Bacia', si a celora din Fundula-MoI-

4ovet com. de I. Tonigaria. (6) Cred. Rom. din Crasna, com. de Al. Ghermana, stud. gimn. (6) Burada, Inmorm. p. 25-26: nDac.1 se int6mp1à, c. mortula s5, tréci peste

una poda, atund unula din némurile repausatulul aruncl in apl una bana, phitesce podulau. Tocilescu, Revista pentru Ist. etc., an. II. vol. III. BucurescI 1884. p. 887. Ionéna, op. cit. p 39: «Dac5. unit morta se trece peste o apà, una din rudele luI aruncA in acea apà una band, plata poduluT.»

305

in "-Voldova, se intinde pe pragulii portil casei o pana, alba saii o naframä, peste care trece convoiulti funebru, a doua -pánz5, se a§terne la jumatatea drumului, i o a treia pe pra.guld portii dela biserica; cand se trece peste acele panze, -se arunci cate o monedä peste ele, apol se dail do poni anä la Orad pentru sufletuld .repausatului Impreuna cu o luminar°, una colacü i monelile aruncate. Aceste podurl alegorice Inchipuescii puntile ce are si tréca -sufletula mortuluT, ca s5 ajungi la u§a raiuluT, iar monelile pentru ca s'A platéscä vdmile, de aici §i licerea : «plaite sd-p fie vdmile! (I)» In comuna Baja din judetulii Sucevei, plaiultt Muntele, In Moldova, cand scotti mortulil din casi Ii punti podit la praga, apol la peIrta, la vre-o punte, poda sail§anti.1, precum

la portita bisericel, o bucata de 'Ariza cu vre-o cap-va vbanI Inteinsa, §i dupa ce ati trecutil cu mortulà o dati de pomana. Panza acésta lnsemnéza podulil ce se Intinde peste apele de pe cea-lalta lume, peste cari are si' tréci sufletuli1.-Cu cata mal* multe poduri de acestea se dail de pomana,

,cu atáta e mi bine (2). In comuna Ilidi§eni, acela0 judetti, podurile se punti toc-

mal ca §i In Bucovina. Iaù adicá unù valti de panza de -casa §i taind'o In 12 buckti, pung 12 poduri peste punti, poduri, §anturI, lar unde nu sunt de acestea, punil §i in 11) Burada, Inmorm. p. 26.

V. Alecsandri, PoesiT pop. Bucuresci 1866,

nota dela p. 140. Lambrior, op. cit. p. 163 : «Mata la scbterea mortului .din casa, cata si la fle-care oprire in drumg, femeea reposatului da de pomana cate o bucata de panza, llamita pon, insotita de o luminare de céra. Acestea inchipuescd podurile ce are a le trece sufletuld rdposatuluT in iealaliä lume pan& va aj unge la rai ti».

M. Nistord, Romanca din Mil nT, j ud. Su-

ave: «In labial se puna de reguld numaT treI podurI i anume: unuld acask unuld la mijloculd drumuluI i unuld la biserica. Acestepoduri insemnéza pun-tile de pe lumea cea-laltd.»

(2) Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn. de loca din Baia. Hariang, Inmorm. la Rominl.

20

306

alte locurl, numaI sä se Implinésca num6rult1 de 12. 0 sétnä

punt' chiar pan& la 24 de podurI, iar uniI, si ca deose_ bire ceI mal grmanI, punt' de regulä numaI treI. MuItI ini i maI alesti cel mal cu dare de mAna, puntt tn locil de pAnzä, ctimas1 cusute. Cui nu i se punti podurile, acela nu p6te trece peste apele din cea-laltä lume, ci rätacesce necontenitil pe Yang& Ormurile loril (1). In fine, in comuna Boròiä, lnainte de a sc6te mortultt din casä, asternil intre pragula caseI, In care a stata mortultt, intre pragulil din afarä., unultt dintre cele maI frumòse

mal scumpe läicere; iar pe pragula din alai* puntt In acelasI timpil o perind. Aceste dou6 obiecte, carI, dupä, ce ail trecutil cu mortulil peste dlnsele, se dail preotuluI funcionara de sufletulil celut repausata, Insemnézsá ca mortulil sä aib'ä In cea-laltä lume pe ce se culca (2). C5,61 se crede cA, precum in lumea acésta, asa si in cea-lalt'ä 6menil volt av6 patulti si asternutula lora pe care voril odihni. Dovadä despre acéstä credintä, avemù i urmätorultt boceta din Transilvania, districtula Näs6uduluI: 11,6ga-te, cuT te-T ruga,

13.60-te luT Niculai

S5.-V faca unù pata in rant La cap6tuld patulul Mee cu mere rotungT6re, Cu frunlele rotog6le ; In pata sa te odihnescr, In umbra sa te Acores& (3)

Diet de si. sa pdrintele G. Lateqd o A. Pletosd. Diet, de sí. sa plrintele G. Late0 Com. de d-ld T. Simond.

307

In Basarabia obicel'ulii de a se face poduA, and se scelte

modula din cask se pästrézá peste ton loculd; se pune chiar pe pragula 1nel" o cergk unti lavicera sail unù prosopil de-asupra o periná. §i o strachina cu mâncare ; atatil perina cátii i strachina se dà de pomank pentru ca allá: pe ce se culca i ce manca mortula pe cea-laltá, lume (1). (1) Burada, Inmorm. p. 26-27.

308

XXIII.

PR OHODULD. Cum ail ajunsti i ati intrattz In biserica, daca mortulti a fostil dusti cu nasalia, se pune dimpreunä, cu acésta in prid-

vorii sail In despartitura barbatésca, adeca In nausii, iar dad a fostA dust'. In caril, druta, sanie sail pe umere, se pune pe untz felil de catafalcii sail pe doué sbaune. In acelasI timpil se punt' In prejurulil luI, atatil In dreptulil capuluI Gatti si la pici6re, de o parte si de alta, cate sfericil cu o lumina mare pe &insult), la capil altù sfesnicil cu toìagu1, iar de-asupra secriulul In dreptulil pieptulul st. evanghelie cu. o cruce peste dinsa. dupa ce s'ail aprinsil Dupsá ce s'a asezatti acuma tòte luminile de prin prejurulti séú precum i unele din biserica, Incepe preotultz prohodula, care se face dupä, cum pescrie «rinduiala ingroparii mirenilorg» tiparita In fiecare rugaciunariil saü molitfenicù, i care pentru eel lnain-

tap In virsta e ceva mal Iungü i din causa adsta duréza mal multü, iar pentru copil maI scurtil, càci acestia se so-

309

cotescil a fi sigurI de hnp6rä4ia ceriurilorú pentru nevinovätia 10111 (1).

In multe locurI, alta din Bucovina cata si din Moldova (2), este datiná ca nemijlocita dupä Inceperea prohoduluI unula dintre némurile maI de aprópe ale repausatuluI sa imparOsa, tuturorti celorti presentI cate o lumina de cérä galbenä saa i cá,te una alba, pe carI le tinù apol aprinse totil timpula catil duréza prohodula, iar dupá aceea, stingêndu-le, le remalla lora. In comuna _Mea, din judetulil Sucéva In Moldova, daca móre untl parinte saù unú frate, fiil, respective fratiI si surorile mortuluI, tia' cate doI la ud.' cap6til alü secriuluI In cand se afla acesta In bisericá, lumtnárI aprinse In maná (3).

In unele 041 din Transilvania §i Banatg, daca biserica e departe de locuinta celuI repausatä, saa daca repausatula a fostil un ti omti gracil i némurile sale nu sunt In stare s'a-1 faca pompa mare, atuncl preotult1 11 cetesce prohodult1

pe scurtil In sobd (chilie) sati afara, i dupä, sfarsirea acestuia, Impärtindu-se lumini i carpe atat0 preotuluI cátil cântaretilorti, precum i la ceI ce ductl mortula, crucea orl stálpula, se pornesca cu dinsulü dreptù la tinterimù, unde ilú InmormIntéza (4). La Romanil din Macedonia, i se cetesce sail In biserica, ca si la noI, satí dinaintea intraril In .biserica (5). In Bucovina se cetesce prohodulti dinaintea bisericei numaI celord ce 3,6 muritil de o m6rte molipsitóre, precum femeilorti ce aú muritti Indata dupä, naseere si carora Vedl despre acésta si Lambrior, op. cit. p. 153 164. Dict, de sf. sa pArintele G. Latea, preota in RAdIsent Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn. de loca din Bala. Com, de d-la Rom. Sima si d-la Ioana Popovid. Dim. Bolintinéna, CA16toriT la RomaniI din Macedonia, p. 91.

310

n'a apucata a li se ceti ruga ciunea de curcgire. Dad, insa li se cetesce rugacIunea acésta, chiar m6rte fiindù, atuncI

e iertata a se baga

bisericä.

In multe pärtl, atâtil din Bucovina, cáta si din cele-lalte ten l locuite de RomânI, pe länga adev6ratula prohoda, este datinä de a se ceti, mal alesa clad, repausatula e lnaintatil In vIrstä',, Inca i rugdciunile iertdciuna de tot4 blestemulg 0

afurisenia, In decursula cärora, când rostesce preotula' cuvintele: adesle'ga pe adormitula robulil Mil N. N.» saü «iartet robulid MI N.», fie-care petrec6toril, care se aflä de fata, lice: eDumnedefi scl-122 ierte.»

Daca repausatula a fosta una fruntasa i oma cu valä, In comuna sa, dac.ä, a fostil o muere evlavilisa si mama, bunä,

saú una fedora orI fatä, mare, dela carI multa bine s'ar6 fi pututil astepta, atuncI nu numaI c'ä petrecerea i se face cu cea mal mare pompä, i prohodula i se cetesce In bisericä, ci tot-odatä, dupá sfärsirea rugaciuniloril de ietaciune,

i se tine si o iertaciune, adea o cuvintare, In care se amintesca faptele cele mal Insemnate i demne de urmata din viéta sa (1). In vechime era datina atatil In Bucovina Gatti si In Transilvania de a se lua iertaciune In numele celuI mortil nu numaI In prosa, ci i In versurI, carI ail se recitail ca una felt" de oratie, aú ca se cântaa de cätre cantorula bisericesca ori de catre una alta orator(' saù cântareta, care, cele maI de multe orl, singura le-a compusa. Ca dovadà despre acéstä datinä, usitatä In timpula presenta' maI multi"' In Transilvania §i Ungaria, ne p6te servi urmateorea iertaciune versiflcata din Transilvania, care mi-a comunicat'o

B. Iosofa, si care a devenita acum poporalä: (1) Pretutindene In Bucovina, Transilvania si Banatd, com. de I. PopovicT, Ve41 i Ioanü Nitu MacoveT, Dat. pop. rom. la inmorm., in Arnicula fami-

lieT,D an. VI, Gherla 1882, p. 94.

311

Taica, care-a adormitti

Prin mine celti Se ròg' acum de iertare Cu obidá i cu jale. MaT intal si maT de grabl La a luT sotie dragg, Strigandd tare si grAindti Si din inimA oftandti :

Oh! iubita mea cea dulce Dela tine nu m'asT duce, Dar dacA a rinduitti Acela ce ne-a Acum s ne despArtimti, Mal multti sä nu ne 'ntalnimti, NoT cA ne vomti despArti maT multil nu ne-ornti talni.

Tu rgmaï de mine 'n pace, CA et alta n'am ce-ti face, FAr sA roga pre Dumneqeti A cerulur archierett Ca de tine sA grijéscA, Multi bine sä-%i däruéscA. Ce eti ti-am gresitti mò' iartA, Ca sl capetT in certi platA:ApoT iarA mè' intorca

Cu lacrimI marl ca de food Din inimä, suspinandti dollea cuvinta rostindil Cate a mea dulce mAicutA Dela care am suptil Care m'a nAscutti, crescuttl, Si la sc615 m'a tinutil, De totti räulti m'a crutata Rana carte-am inv6tatti, ditealti mett Pentru ca-sti la despArtitil. Fiindti de tota nAcäjitT Pan' la inimA rAnitT

Pentru c'atT r6masti de mine Ne-asezatT cum se cuvine, Domnulti sA v dea rAbdare La nAcazuhl vostru mare, SA vg mangle la t6te Pan' la ceasult1 celd de m6rte. Despre cate v'am gresitil In timpa catti am vietuitti Acum mä rogti de iertare Cu-obidA i jele mare, Ca si vol sA cAp'étatl Mangaere intre fratT Si'n viéta cea vestitä, CununA nevestejitA.

Si tu soil Anicuta.' Sufleta mea si bunutA, Ce de trébá te-aT purtatti Si bine m'aT ascultatti, Eù acumall multAmescil multù bine itT poftescti Si de ti-am gresitil vr'o datA Tr'Aindti timpù multil la olaltA, Rogu-m'acum de iertare Cu obidA, jele mare. Intorcu-m6 inc'o data Cu inimä. sägetatA CAtealti meti cuscru

Pre care multil l'am doritti Si-a DomnuluT preotésà, Jupanésa mea alésA,

Si vou6 de v'am gresitte Saü cu-altil-ceva v'am smintitti, Rogu-m'acum de iertare Cu obidA, jele mare. md rogti de patronie

La aid meü fiú ca sA fie Tisturilorti, Marilorti i miciloril !

312

Alta ierldclune versificatä din Bucovina, §i aflatä Itntr'unti caietù scrisil in 24 Noemvrie 1846 de Gheorghe Macoveiti, orttqanti din Rädäuri, sunä, precum urmézà: 0 tu márte mAni6s6. Ast4T mé seo seT din casä, 51-alta nu mi-aT dAruittl

FAr' und pustiti de mormintil Ca sA trAescti in vecie

Cu jale si cu urgie. Oh, amaril si grea durere, Mérte fArA mAngAere.

Ell de-acuma inainte Nu void mal grAi cuvinte,

FitT tott vesell.si voiosT Si 'mpreunA sAnétosT, CA iatA ett m'am gAtitti

Si de totti m'am despArtitti Si pe drumil cA m'am pornitti, La locurT pustil am nemerittl, Si nu cunoscd unde m'am oprittt Ca untí nemernicti pribigita La impératulti cell!' ceresca.

CA iatA cAlétorescd

Ed vé rogti nu vé 'ntrist41,, Ci pre Dumne4eil rugatI

Si nu mal sunt omil lumescti, Ci mé chemil unii luttl uscattl Si ca mAnr voiti fi uitatii.

SA gäsesal locil inver4itti La raiulti celti infloritti, SA. gäsescti locti de verclép,

SI:51'de c5. mi-a apusti,

SA védti a DomnuluT fatA;

Din lume jata CA-stí dustl, .116 ducti la locti de suspinti

Ca eti sl mé odihnesctl, La locti lint" sl mé umbrescti,,

$i la unti Musa strAinti. Pentru codru 'ntunecattl

CA am fostil unti ticAlosti, CA dee voiti avé folosti,

Ca 'n mAnT strAine-am intratti, Grea furtunA si ger6sA 11I6 surpl mértea din casä. VenitT fratT de vé stringetT ImpreunA m6 plAngeV Si vé luatT iertAciune Cu lacrAmT de 'ntristAciune.

Culundatil in pécattl mare, CA Mr' voiù avé iertare. CA acestti cumplitti pAharti ImT pare férte amarti. Oh ce paharil veninosti,

Vin' si tu a mea soVe, Ce mi-al fostri din cununie; VenitT si vol copilasT Dragil tatiT cuconasT; VenitT prietenT si vecinT, CA de-acum sunte0 strAinT.

IatA nu sunt cunoscuta DupA cum noT ne-ami avutù.

Oh mé surpl de totti jos Si m'am data in periciune In mérte si putregiune, Ci dar' si voT vé gAtitT Si pentru-a césta gAnditT, CA ca mAne sA cAtitaV

Cu mértea sl vé 'njugati CA nu soil 4iva nicT césulti

Mild vi s'a inchide glasulti. Vedetr cum sunt, la ce stare,

313

M'am ve§tejitti ca o fl6re,

In pAmintti a pogorlti1

ram uscatti ca o ciuc6re,

$i lutti uscatti s'a fAcutil fata cu ap5.

Nu mal am de-acum scApare. Undesti fraçii ce/ $i de-apr6pe cunoscutI ? Venitl rude §i pArintI Si vgrsatI lacrAmI fierbintI, Venitl rude §i surorI $i m6' 'mpodobitl cu florI, VenitI darA §i vol fratI Diva bunA vè' luatT,

CA raiuld mi s'a inchisil $i fAclia mi s'a stinsti, Si sunt ca unil vinovatil Cu giulgiurI infA§uratti,

Cu mAnurile pe pieptil $i o miirte grea a§teptd, Cu frunte posomoritA $i cu fata ve§tejitA. TótA firea cea zidita De Domnula impodobitA

.

Si la petrecetl la gr6p6 $i-mT udatI trupuhl cu

Oh! ca pre unil robil strAinti. PlAngetI fratI §i m`d iertatI, piva bung v luatI, CA m'o* dual' unde nu scitt

$i la vol n'oiü sA maI Si cuvintatI totI cu sete Ca Dumnec,leti sA m ierte, CA etl, ca unü vinovatil, Multe voiii fi qi stricattl, Acum OW le lasA jos Ca unil strâinü, p6cAtosti Si vedeti-ml a mea stare: Una mormIntil plinq de put6re. liAmAnetI fratt sAnAto§I,

CA iatä eti am plecatil Si 'n mormintiA m'am a§ezata

Dui-A cetirea rugeteiunilorg de iertaciune, respective dup.& linerea cuvIntariI, °And începù preotisi sag cantaretiI a canta

avenitl fratilorit set ddm4 mortub4 scirutarea cea maf de pe urmd,» atunci copiiI §i rudeniile cele maI de apr6pe 115 saruta, daca e descoperita, pe °brazil satt pe maul In semnd ieati iertaciune dela dinsultl, iar daca e acoperita, atuncl

ii säruta numaI crucea §i prietenil si precum totl cre§tinI ch'II se afla de fata. lar tnceputula acesteI sarutart at face totil-deauna preotulil, care dupa ce a grutatil crucea (pal §i evangelia, 116 bine cuvint6z5,, pe Gaud tqf numai

aDumneleil

ierte 0 set-14 odihne'scet! (1) »

(1) Pretutindene in Bucovina. Vedl i Burada, Inmorm. p. 36.Lambrior,. op. cit. p 154: xDupd sfdr0rea prohoduluI vind rudele sa dea mortuluI sdrutarea cea mal de pe urmd, dupd, care ild scotil cioclil din biseria qi-16 ducd la gr6pd.»

314

Datina de a da mortulul, tnainte de a se Inmorminta, cea de pe urma grutare era usitata 0 la vechii _Romani. Tab', ce ne spune In privinta acésta Propertiil: au veI pune cea de pe urmä, sarutare pe buzele mele Inghetate, cand se va v6rsa asupra corpuluI meil o cup& plinä de miresme din Siria (1).»

Sarutarea acésta frisk care in unele locurl, maI &est.' uncle e datina' de a se duce corpuld descoperitil pa,na la tinterimti, se Intêmpla' adeseorl chiar 15.ngh gr6pa nemijlocitil

lnaintea InmormintariI (2), e de altmintrelea usitata, nu numaI la Romani, urma0I Romanilorti, ci §i la alte pop6re

cre0ine de ritulti ort. orient. precum bun& Ora la Rutenii din Bucovina.

Dupa ce ail sarutatil acuma top sf. cruce §i evangelie, preotulti, care s'a retrasù In restimpulii acesta In altara, unde 0-a strinsil lumina §i tulpanal sail §tergaruhl, cacI in cele maI multe parti §i maI alesti din Bucovina, nu lndatinézA mal multa dupa prohodil a merge cu lumina In man& pána la tinterimii, ese din altaril si Incheie prohodulil prin bine cuvintarea pomulul, a pomenelort, a coliveI §i a pausulut Fiji repausatulul, respective parintri sail némurile cele maI

de aprepe ale acestuia, cum vklil ca preotula ese din altaril, se apropie de pomti, pomene 0 coliva, le radicá pre téte acestea in sus 0 prindil a le hututa In sus §i 'n jos totil timpula cat duréza panachida, iar cand cant& cantäretil ultima «vcdnica pomenire» sail «eterna amintiren, atuncI le

radio& ceva mai sus 0 apoi le lag pe Incetisoruhl jos. Cei-laltI insl carl se afla de fatä, §i cari nu potil ajunge Lib. II, Eleg. XIII. v. 29. Osculaque in gelidis pones suprema labellis. Quum dabitur Syrio munere plenus onyx.

Burada, Inmorm. p. 36.

315

ca sä puna m'Ana pe ciurulil In care se allá pomulil, pe sipula cu pausit saù pe tavaua (blidulil) cu colivä, se tina' cu m'Ana drépt6, unit de vesmintele altora sati numat puna mâna unit pe altit (1). Acésta insemnézä cá, precum se -Val ómenit unit de alta la sfintirea si r6.dicarea pomului si a coliveT, asa se vorti tiné si sufletele, unele de altele 06,nd vorti avé sä, iasä din tadti (2).

Punerea mânet drepte a preotulut si a némurilorii repausatulut pe pomene, pomil, colivä si pausil, iar a celor-laltI inst, 641 se mal' allá de fatd, pe umerile colora dInt6A, si tinerea eT astil-febú pana dupä sfintirea si rädicarea acestoril obiecte, e

de origine törte veche. La Indienit, Egiptenit, Persit, Iudeff, Grecit si Romanit coi vecht, cAnd sacrificati animale (vite), preotula sacrificätoril Impreunä, cu cet-1a1t1 sacrificätort,

cart erail de fatà,

puneatt mana pe vita respectivä (nu era iertatti unula In numele altuia a o face acésta), c6,01' socotiail a fi o simbolicä sträpunere a persòne,I lora, prin urmare si a p6cateloril celoril sacrific6,tort, Incât prin predarca pärtit p6mIntescl (a trupuluI), credeati c5, prin acelti sacrificia sufletula ajunge a se Impreuna cu Dumnedeil (3). In pärtile acelea, unde este datina ca nemijlocità dup'á, InmormIntare si tnt6rcerea petreckoriloril dela tinterimil, O. se tac& comandare sail prasnica la casa celul repausatil, atâtil pomulti cu pomenele, cat si coliva se trimitil dela bisericä Incl6r6ptù acas6,, si numat pausula se duce pan& la tinterimii

In acelea locurl tnsä, unde nu este datinä de a se face. In aceeast qi comandare la casa repausatulul, se duce pan& Pretutindene in Bucovina §i Transilvania, com. de da Rom. Sima. Cred, Rom. din Transilvania, com. de d-la Rom. Sima. Sim. Mangiuca, CAlindara pe an. 1882, Brwva 1831, p. 141.

316

la mormlntil nu numaI pausultl, ci §i pomuld §i coliva, carli se Impärtescil apoI dupa Imormtntare la petrecètorl de sufletulü sail le iea preotulil §i le Impartesce numaI cu cantaretiI §i cu palimarula (1). Tutti a§a so face §i In unele 1354 ale Transilvanid, cu

acea deosebire numal cá Romana din acéstä Ora gusta pe ca §i In Bucovina, nu numaI din coliva, dupa cum o numesdi eI, pentru iertarea pècateloril, ci «sa-1 fie pausa» sag aDumdin pausil, qicèndil In acela§I nec,leit sa-la ierte, sail Dumnegea sa-la odihnésca» , creglêndtt

negustandti din pausil §i coliva §i nerostindil cuvintele acestea, repausatulil nu se póte mântui de p6cate (2). In Bucovina se crede cá sufletulil gusta mai IntaI §i Intal din pausa §i coliva, de aceea acestea dou6 se dail Intaia§I data de gustatil (3). In fine, sfar§indil de radicatil pomulil, secta mortula din biserica §i se pornesca cu dInsuld spre tinterimil La ducerea sa spre tinterimil se observa aceea§I ordine

§i datine, ca §i pana la biserica, cu acea deosebire numal ca de asta data, dupa cum ama amintitú§i mal sus, nu se face nicI o singura stare. Afar5, de acésta trebue sä mal observdmil Inc i aceea, ca daca mortulti In calea sa de acasa pana la biseric5, §i dela biserica pana la tinterimil se Intalnesce cu cara Incarcate cu fênil sati hrana, atuncI, °redil RomaniI, ca s'a mal m6rd In satti Inca §i mult1 altl in§I (4). Ce se atinge de cantarell §i fluerarl trebue sa notämil d. el §i de asta data, tnclatinéza a canta tot4 drumula. Dar Com. de d-in V. Turturéml,

i

alti Rom. din Bucovina.

Com. de d-14 Rom.

Cred. Rom. din Bilca, com. de Just. Cardeiti. aLuminatoruldu an. X, Timisára, 1889, No 25 in Foisiirl.

317

mal cu séma bocitórele, atâtil celea din Dacia-traianä, 6'0 si celea din Macedonia (1), nu Incetéz6 de telil a boci, ci ele, ca si mal lnainte, bocescù diferite bocete, pânä, ce se apropie de tinterima. Iar când ajungil si dati s5, intre In tinterimil, qictl: Bucura-te tinterimg, Cali maT vine-unti trandafirti,

Da nu vine s'a 'nflorésel, Da vine sa putredéscd!

Sati asa: Bucura-te tinterime Ca trandafirti mândru-tT vine, Da nu vine sä 'nflorésca, Ci vine s'A putredésca! (2)

Sail asa: Bucura-te tinterime, CacI o 116re manclra-tT vine,

Dar nu vine sa. 'nflorésca, Ci vine sa putredésca!

Daca mortual e mamá, In urma &árela ail remasil copil : Tat' avemil si nu ni-1 bunti, Mam'o bagA 'n sintirimil ;

Tat' avemil si nu ne crede Mama-T mórt6. nu ne vede,

De-ar fi tata cattl de bunti, Tutti Vpä. copia 'n drumii ; De-ar fi-o mamA chtti de rea, Tatl TI strange langa ea. la fratT si la surofi Mere pe antí de dou'e' 01'1', Iar la mam5. si la tat6 Mergi in t6tä diva o data (3). (I) Bolintinéna, CalkoriI la Rom. din Macedonia, p. 91-92: aDupa una mortil vind femeile pling6t6re de profesie ca la cei vechI.» Din Crasna, dict. de M. BIrbulA. Din Transilvania, districtulil NAs6uduluT, com, de d-lil T. Simona

318

Daca mortultii e bärbatti lnsuratil: BucurA-te tinterime CA 0-alii met' gospodaril vine,

Da nu vine de trAitil, Da vine de putredia Gospodaruld meti celti dulce, StAT o 164 nu te duce, SA ne lugmti qiva bunä. In césulti istÙ di pe urml . .

.

Te acopArti cu pAmintii,

Tu nu lid nicI unti cuvintti (1) . Veléndii nevasca r6mas5,, ca. lArbatulil el' nu-1 r6spunde nemicil pentru &A, mortil flindti, nicI n'are cum s'A-1' r6spund5.,

continua mat departe, dicéndil: BucurA-te interimil, CA si-eil la tine-am sA. vial. MA rogg sá nu bAnuesci Unti anti sl mal zAbA'vescI, PAn' Meta s'orti marl, De nu m'orti ma! nAcAli : De cojocti si de sumanti, De ciobote, de tulpanti ! (2) .

.

Astil-felil bocesci1 ele de cum se apropie de finterimil

dupá ce intrA 1n acesta, pan6, ce ajungil langä grépa, In care are s6 se Inmormtnteze repausatulil. Din Ciudeld, dict. de M. Popescu.

Din I4esct, diet, de sora mea Titiana.

31Ò

XXIV.

MORMINTUL O. Precum la facerea toiaguluf §i a secriuka, a§a 0 la säparea gr6pel, in care are sh se lingr6pe celil repausatil, se iea mail Int5,I m6surä de pe morta §i dupä m6sura aceea se sapä apol grelpa. Dacä la säpatulti uneI gropI pentru unil mortil se 0,cesce gr6pa mai mare de cum trebue, atundl se crede cä va mal murì cineva din acea casa sail din némulti celul repausatti (1). In Bucovina 0 Moldova fie-care gr6p5, se sal:A sail de ciocli fiumitI altmintrelea gropnicer4 gropari, gropa0 0 Opeltor' t; iar hi unele parV ale Transilvania ingropdtorl (2), sail

i de catra alt1 6menI din satil, earl' nu sunt InruditI cu celil mortil (3).

In Transilvania, 0 mal alesil In comunele Bucova, Bontarfl-de-sus §i Bontarff-de-jos, se sapä numal de cà'tr5, rudeniile cele maI de apr6pe. Com. de d-la Ionia ala luT Iordachi Isaca. Com. de d-la Rom. Sima: a OmeniT, cad faca grópa 0 baga pe morta In ea, se chiarna pe aid, adeca in Orlata, ingropatori. El sunt parte rude de ale mortuluT, parte alt.! ámenT, carT lucra. pe plata.»

VegI despre acésta 0 Burada, Inmorm. p. 35.

320

In Téra-Romane'scel, tinutula Prahova, preotulil lncepe mai

IntAI a säpa grópa, dandti de trei orI cu härletulil In pamintti (1). Atatil grepa, dupä ce e gata, cAtti i mesura acesteia se pazesca, mai alesil in Te'ra-Bonanésca, ca sä nu trécb, peste ele vre-unil cânq, cacI trecendil se crecle c'ä voril mai muri membri din familia mortului (2). Intranda procesia In tinterimil si* apropiindu-se cu mortula -de grepa, In care are sä fie p'usil, bocitórele din Bucovina,

saú mal bine isù némurile cele mai de apr6pe ale repau-satului, cum dail cu ochii de lutuha prelspetil säpatti -a se lntreba si a qice: De ce mi-1 pAmintulti grosti? CA mAnAncA celti frumosti.

De ce mi-I pArnintulti grasti? CA mAnAncA celti cu hazil! (3)

Totil asa facil si cele din Transilvania. Iatä und bocetil si din acestä teed, care asemenea se bocesce nemijlocitú dupà ce ail Intratil In tinterimil si cu ochii de lutulil aruncatil pe märginile gropel: Negrule PAmIntule! LAcatti al

Si cheie n'aI, Ce incuI Nu mal descul. Cine apuc'a'ntra sub tine, PAnA4 lumea nu maI vine. Negrule PAmintule, Burada, Inmorm. p. 35. Ionénù, op. cit., p. 36. Din Siretiil, diet. de Ruxanda Ienachi.

321

MulVi 6menI al adunatg

nu te-al mal säturatd. MultI emenr a ingh4itg. i totg nu te-al häränitii (1).

lar de cum-va mortuki e fecioril holteiu, atuncI bocesca aa : 'Ce nuntä

E astä nuntä ! Nuntä. Pa'rà ceterasg

Mirele zace 'n sälasg; Nuntä cu stégü parestitg Pre mire-lg bagA 'n pämintil !

(2).

Cele din Moldova, mai alesil cand mortulil e unil MI sati .o fiic'd :

Dragile mamil sprincene, Cum s'ord face buruene; Dragil mama' ochisori, Cum orti cresce bozisorI; Dragile mamiI mânuO,

Cum n'orü mal face trebi4e; Dragile mamil piderate, Cum n'org maI face urmi4e. Si mamuta, &and ar sci, C'acestil locg l'al pärä'si Si 'napol iar al veni, Cärärusa tl-ar plivi

De iarba si de mohoril SI soil ca.-1 e mare dorg. De când tu m'aT päräsitg Si dela mine-al pornitil

Canea ti s'o negritg. Da m'eT ruga multisoril Sä ieI séma binisorti SA-ml trimitl camesuIca Din (Meta com. de d-la Rom. Sima Din districtula NIsauduldf, com. de d-la T. Simona. Mariann, Imam. la ilomitnl.

21

322

Pe §uerula véntulul Prin fundulti plmintuluT, CA eg albA

sp61a-o

frumosti mi tl-oI usca-o n'oI pune-o nier in bére, Niel unde-va la r'écére, Niel in fala séreluT, fata plmintulul te-1 sterge pe ()brazil si-I vedé de-alil meti nacazti (1).

In Banatil din contra, cum ajungil cu mortula In tinterimil, o femee dintre némurile acestuia, muma, sotia, sora, ort alta nemotenie, al6rga Inaintea procesiunit, se arunca In gròpà i cu o marama In mana drépta atinge p6,retit gròpet' de trei ori dupa olaltä, ea §i cum ar vol sa-1 mature, §i apot iese afara (2). Dupa ce a ajunstt acum procesiunea lánga greTa, bocit6rele Incetéza de boon, iar duckorit ieaù mortulil pund pe dot drucupri satipari, secriula de pe näsalie cart sunt avzatt de-a curmeziplil grépel, §i lânga cart seallá Inc5, i dou6 funii set chingt lungt, de canepa, numite In unele pári i brdie saú taclite (3), cart servescil groparilorù spre slobozirea mortulut In grépa. In unele parti din Moldova, adeseori se Intrebuintéza, Ini locil de funit, nisce bucatt de panza, cart, dupá ce se Iasi mortula In gr6p5., r6manil cioclilortt sail gropariloril (4). funiile acestea vine apol §i proverbult1 Dela paru . se apropie funja de parg» saü al s'a apropiat4 funia de pargID care se dice de regula" despre ung omi férte slabil, ce nut,

mat are multi"' Oa, ce va muri. Din 11,5.vAqenT, dict. de Anita Pletosd.

Com, de d-ld los. Olarid. Burada, Inmorm., p. 36. Lambrior, op. cit., p. 164.

323

Dupa ce s'a osezatti pe ceI doI parI cu picT6rele spre rèsäritil i cu capulti spre apusù, dupa cum e datina de a se inmormInta nu numai RomaniI, ci i totI crestini

de ritulil ort. orient., si dupa ce ail 1ncetatil acuma Matti flueraril de cântatil din fluere, catil i bocit6rele de bocitil, preotulil 1ncepe ectenia mortilorti sag panachida, dupa care

adeseorI sine si cate o cuvIntare funebrala, mal alesil daca mortultl a fostil unü °mg cu vac,16, In comuna sa. Sfarsindil ectenia, respective cuvIntarea, 11 face paosula saù apaosulrt, adeca Ilú stropesce cu vial, pe alocurea i cu unta-de-lemnil, dad, e descoperittt, peste trupil, iar dad e

acoperitti, peste capaculti secriului In forma de cruce (1), In Transilvania, districtulù Nagudulul, se stropesce cu apa, care se afla lnteo ulcicà, çi ulcica aceea se da de pomana la vre o copilä, ce se aflä, de fata (2).

La .Romanl era asemenea data, de a se turna vial pe rémasitele mortuluI i anume dupa ce i se ardea corpultl. Jata ce ne spune In privinta acésta poetulti «dupá ce r6mäsite1e mortuluI aú fostil prefacute in cenusä, si s'a

stinsti flacära, se spala cu vinù (3).» Iar naturalistulti Pliniú ghee: «Legea Posthumie a regelul Numa c,lice : ca rugula sa nu fie stropitil cu

nime sa nu se Indoésca cà elil a hotarltil acésta din causa ca sä, nu fad cheltuelI zadarnice.» (4) Dupa ce a stropita preotulil pe celti mortil, groparil punti Pretutindene in Bucovina. VedI i Burada, lnmorm. p. 36 37. Lambrior, op. cit. p. 154. Com de dia T. Simonil. Eneid. lib. VI, v. 219: Postquam collapsi cineres et flamma quievit, Reliquias vino et bibulam lavere favillam. Hist. nat lib. XIV, 12: «Numae regis Posthumia lex est, vino rogum ne respergito, quod sanxisse ilium propter inopiam rei nemo dubitet.

324

capacula secriuldi Inchida, daa a fosta pára atuncl descoperita, prinda apoI capetele funiilora, ràdicA pupal se-

criula cu mortula In sus, tragil paril de sub dInsula si-I del de o parte, si-la sloboda pe Incetisorula In grlipä, asta-fela ca sa nu se rèst6rne saú s5, se smintésc5 cum-va, si anume tota-deauna cu pici6rele i cu fata spre 1.6sAritil, de unde se .ivesce lumina i In cotro are sä plece la lnvierea mortilora judecata cea de apoI (1). MaI Inainte Insä, de a se sloboc,li In grepä i se kail de pe dlnsulú t6te podóbele cele scumpe de aura si arginta, precum : cercel, salbe, inelA i altele (2).

Datina acésta de a scete dela mortil orI-ce pod6be de aura inainte de a se lnmormInta era usitat5, si la Bomani. Ea data la acestia tocmaI dela legea celora XII Tabule. Asa In Tabula X, IX. se (lice: «Sd nu se Ingr6pe mortula cu aura; dad, dintiI vre unul mortil erail legatI cu aura, de-la vora lngropa sail arde cu aura, se comite o fraudà (3).» In Basarabia, Inainte de a se lä,'sa mortula In gre,p6, maI este Ina i acea datina ca preotula sà-I pun& pe frunte «eununitan, care nu este nemicA alta deal o band5, de

hârtie sail de m6tasà pe care este zugrAvitil Is. Christosa, Maim Domnulul si St. Ioana, avênda scrisil i rugiíciunea : «Sfinte Dumnedeule, sfinte tare, sfinte fard de mérto, miluesee-

ne pre nof,» iar pe piepta se pune emolitfele pentru iertarea p6eatelorg» tipärite pe o c6lä de hârtie.

Telte aceste rugaciunl erati maI nainte serse In limba roman5., acum Ins& In limba rusésca (4). In Bucovina qi Moldova. Lambrior, op. cit. p. 154. Burada, Inmorm, p. 36.

Neve aurum addito. Qui auro dentes vincti escunt, ast im cum illo, sepelire urere se fraude esto. Ve4I tom despre acésta i Cicero, de legibus, II, XXIV. I3urada, Inmorm., p. 38.

325

Nemijlocitû dupä ce rail sloboditù i a§ezatil In gr6pa, gropa-

rulil rupe mèsura gr6peI In treI bucal §i astil-feld o pune l'anga cosciugil saù de-asupra acestuia, credêndil ca, daca va lasa-o Mara', e rea de urItil pentru Gehl ce va lua-o (1). In acela0 timpù °and se slobòde mortulti In grópa, bärba-

tulil saù nevasta, mama sail sora, mal pe scurtil unulti dintre némurile cele maI de aprépe ale repausatuluI, arunca In gr6pa peste secriù unulti saü maI multI crucen l de arama maI rarti §i de argintù, earl' Insémna, cá mortulil 1§I plätesce pamIntulil In care are sa Oda, ca sä nu dica mortl ea elú éde de geaba 1ntre dmnii. Precum plätesce elü In asta lume pentru cá vetuesce, a§a trebue sá platésca §i In cea-laltä lume pentru ca écle i se odihnesce (2). Totil aa facii §i RomâniI din Transilvania cu acea deosebire numal ea ace§tia credil cá crucerulil ce-111 arunca el In mormIntti 11' servesce mortului spre a se plati de vama dela podil sail dela punte (3). In acela§I timpil arunca §i duc61orii struturile de florl precum §i cQrdelele dela pieptù de-asupra secriuluI (4).

Dupa acésta iea preotulil barletulil cu care s'a sapatil grópa, -Om& cu dinsulil de trel orl terina peste panza cu care e acoperitil mortulil, sail daca e inchisù secriulil, peste eapacultt acestuia, rostindù In acela§1 timpti cuvintele : « Domnului este pdmintula i plinirea lui, banal, fi top cei ce

locue,sca inteinsa ;» apoI pecetluesce gripa, adica face cruce

cu harletulil In tuspatru paretil grepel, satt, dupa cum e usitatù In unele localitaff, numaI In partea despre (1) Ionénu, op. cit, p. 43. Dict. de A. Pletosil, Romanc6 din R6d4enT. (2)Dat. i cred. Rom. din Mahala, com. de Ionia ald luT Iordachi Isacil; a celoril din Ropcea a celoril. din Boiana, coin, de d-111. V. Turturé com de d-111 I. de Cuparencu, stud. gimn. Com, de d-1a T. Simong. Dat. Rom. din cele mal multe pliff ale BucovineT.

326

rostindti cuvintele: Se peeetluesee mormintula adormitulta robului lui Dumne§leil, N. in numele Tatalu i al fe Fiultd 0 a14 SfintuluI Dithrt, aminft, » i eveelnica lui amintire » sat «ponzen&e.»

Romanil din unele partI ale Moldova creda i spuna ca preotula de aceea face cruce si pecetluesce mormintula, pentru

prin acésta Insemnéza loculù ca la a doua venire i sa se OM Intrupa. Daca n'ar face crucea acésta, atuncI sufletulti n'ar puté

sufletultt sä, afle corpula sètt

nimerì corpula. In acelasI timpù, când face preotula crucea, vice IngerultI catra sufletti: suflete, unde-p e trupultl, cauta bine ca la a doua venire sä, sciI unde e Ingropatti i sa-la pop afla! (1)» Dupa acésta iea c'adelnita cu care a caditil pan& atuncI pre celti mortti i arunca totl carbuniI i cenusa dIntelnsa alaturea cu secriulti, apoI se desbraca de ornate si se retrage de o parte (2). Cum a aruncatil preotulil t6r1na peste moral, de-auna ómenI earl se afla de a arunca peste dInsuld i toV fata cate o manà de tèrtna, licAndti: «sci-fi fie f6rina uf6ret, »sail

«set-i fie prina w6rd,»asd fie iertattl,»aierte-1 Dumneciap6eatele» ,«Dumnede4 sc1-14 ierte,»«Dumnec,lett scl-f facd parte din imp6rdfia cerului,» sat' prina uOra i odikna lind» (3). Dict. de M. Nistora din MalinT.

Dat. Rom. din Bucovina i a celora din Transilvania com, de d-la Rom. Sima. VedI §i Lambrior, op. cit. p. 164. Pretutindene usitata in Bucovina, Moldova, Téra-Romanésca, Transilvania i Banata. Com, de d-niI I. Georgescu i Rom. Sima: «La morminta este

obiceia ca fie-care sa arunce cate una pica de t6rinà in grópa, dupa ce preotula a iambi cruce in cele patru partí ale gropeI, dupa ce a trasa de trel orI piiminta peste morta si a aruncata cenuqa din cadelnita.» Lambrior, op. cit. p. 164: Dupa acésta iea fie-care petreatora cate o mána de t6rina aruncand'o peste morminta, dice asa-t fie tarina 216ra ;» apol se Intorca

327

La Barnard, dupä terminarea ceremoniel inmormIntarri, Tpreotulti stropia pe top eel de fata de treI orI cu apa, iar Preficele çlioeaù Indatä «illicet» sail «ire licet,» adica, «acunt vutemg merge a casd.» Dupä acésta poporulil, plecanda dela

loculd arderiI, avea datinä a striga de treI orI: Salve! Vale! .sati aeternum vale! adecä: «in veci sa-ti fie bine,» si «sit tibi ,terra levis !» (1) adecä «sal fie terina uSra.» Aceste ca si la Romanl, cuvintele cele maI de pe urmà', Indreptate .catra morta. Virgiliti le numesce «novissima verba» (2). Si de ére-ce cuvintele acestea nu sunt contrare inv6t5,tureI lui Is. Chi-. astac,1I le audimil, nu numal la Romkl, urmasil *Romanilorti, ci si la altI crestinI (3).

O séma de Roinkl, In loci.' sa arunce de o data I6rina In grelpd, se &kb', mal hitäl cu pa'mInta pe mArif, ca sa nu le amo4ésca mkile, i abia dup.& aceea Ilú aruncä peste iar pers6neI celeI maI sup6rate ti baga Ortna pe dupa capil, parte ca sä-i tréca sup6rarea i s'A uite pe celil 'morn, parte ca sä n'o nacäjasca sufletulti mortulul (4). In unele locurI, i mat alesil ta Basarabia si Moldova, .clupä ce a pecetluitil preotulfi mormIntuld si a aruncatil èTina peste mortil, tota poporula, care se afla de fatä, bate 'Cu totil acasl intovOrOsinda pe rudenil.,Burada, Inmorm. p. 37. Bojinca, op. cit. Nota dela p. 208: oDatina de a atunca paminta peste morta se p5.stréz1 ntre Romani in téte pOrtile de el locuite, pentru cA, dup5, ce se pune mortula in morminta, totI call se aflA de fatà aruncä cite o idol de pAminta peste -ela;» si la p. 248, ... «mal virtosa in Banata este fbrte obicInuita de a ()ice

'top, and plécl dela morminta, afie-i Orina ufdra.» Mart. Epig. lib. IX, 30. Aeneid. VI, 231. M. Besana, op. cit. No. 69. Cred. Rom. din Transilvania, com, de d-la R. Sima, i d-la T. Simond: dupO acésta fie-care asistenta, luandü putinü luta, se free& pe manI si-10. Cred. Rom. din Bucovina. com. de d-la -aruncA in morminta pe sllasa.» ,Nic. Prelicia, i a celora din Moldova, diet. de M. Nistora.»

328

ale dou6-spre-lece màtänii,qicênclti §i : Dumnede4 odihngscd» saü aDuninederc ierte» (1). In Bucovina, §i anume In unele comune de prin munp, este. din contrA data, Ca O. vinä dol bucintitorI, i punéndu-0,

bucinele crucistí peste grépà, Incepti a bucina de jale (2). In alte comune, totil dela munte, i mal alesti Inteacele, mortula n'a fosta petrecutti cu fluerarI, se apropie acum unulil, care scie maI bine çlice din fluerti, de grépá foi cape a cânta o doin& de jale (3). De-odat5, cu émenil Incepù i gropariI a arunca vIrtosti $6r1nä," cu hArletula §i a umplé grépa cu pámlntü, pAng ce facti de-asupra eI o movilä lungärétà §i pupal radicatd, numita morniinta (4), iar bocitérele din Bucovina prindti din

noti a boci 0 a 4ice: Batà-te pustia Multri esti negru Sorióra-1 indrägitti

mi-aï pus'o in p6mintii mi-ai pus'o la r'écóre Sà n'o-ajung5, lécti de sóre. Nid s6rele nu mi-a arde-o, Da niel Ventu11.1 nu mi-a bate-o..

Niel n'a china pe pici6re Num'a sed6 la r6c6re. Dragulti nostru trupusord Cum s'a face lutisoril, Dragii nostri ochisori Cum s'orii face mandre Oiti! s6racâ fatá albä, Cum te-I face ernb, négrA. (1) Burada, Inmorm., p.37.Dict. de A. Pletos5. (2)-VedI i Burada, Inmorm. p. 37-38. Com, de d-I5 Nic. PrelicT, stud. gimn. VedI i Lambrior, op. cit. p. 154.

329

Din sprineene Sanqiene, Din manute FlorI albute, Din gurita Tamáita. (1)

Bata-te pustia Muitú estI negru i uritil. Pe nenea indragitil

mi PI pusil n mormintá. Niel sérele mi l'a arde,. Niel véntulil nu mi l'a bate. N'a mal ambla pe piciére, Num'a vedé la r6c6re. Din asta i in colea Nol miluta avé, Niel milutä, niel* tátuta,

Niel pe nime NenTutulù' metí multa iubita Da cine te-o sfatuitil Sotiorull de-al uritti ? Da cum de te-al induratil SoOoru-tl de-aI Lemnelord i pietrelorii, Negriloril strainilorti ? ! (2)

Cele din Transilvania: Bueura-te sinterimei Alandra flére-ti rasadimil, N'o rAsAclimil de 'nfloritti,

Rasadimil de putre4itti, Nu rasadimil sá 'nflorésca Rasadimil sá putrecpsca ! Din Crasna, diet. de M. BArbutà. Din Crasna, diet. de M. 135.rbutA.

330

Dragulti mamil, puTti de-argintti,

Cum veI putreqi 'n pamintg, Terna négra-T putreli

$i de tine nu val sci! Sail : Relga-te cuT te-1 ruga,

Rbga-te la sapatorti Sa-tf lase o ferestruicA, Macar catil de mitifica,

Ferestruica cara s6re, mérga ce-va réc6re !

Sat : Dragulti meti, tata de tréba, Te veT face terna' négrä, CM te ducT pämIntuluT ne lasT uritulul, Cadí te ducT aglagului ne lasT amarulur!

lar de cum-va mortuld e vre-o fata si are sora, acésta o -anta astil-felt: Fost'amil dou6 surorele Ca doT puT de rindunele. Dumne4e11 celti huna i sfintil

Pre noT ai ne-a despartitti, Tu 'n grépa io pe pamintg, Tu 'n gr6pa te-I Io 'n lume m' oiù nacajl. (1)

In cele mal multe p6rti din Bucovina, precum bunà órà In satele de peste Prutil, Boianil i Mahala, si de dinc6ce de Prutil In Badeutl, IliescI, Vicovult-de-sus, Campulungt) Vatra-Dornel, nemijlocitú dupà ce a lnceputil groparult a (1)

Com, de d-111 T. Simontl.

331

arunca lutil peste morta §i astupa, vine o femee dintre -némurile cele mai de aprópe ale repausatulul, §i ti dft peste gròpà unil cocoVl sail o gäinä négrà orl pestritl, apoi o ulcicutä,

cu apa, o n5,framä saù unil §tergaril, unii colacti sail o pane §i o bucatä, de husc5, saù sare, o luminä, i unii crucerti (1).

Totil a§a facil i Româncele din unele pärtI ale Transilvanid, Moldova §i Terii-Romdnesa (2).

Tete obiectele acestea servescil pe de o parte ca platä, .groparului pentru ostenéla sa (3), pe de altá parte lnsa crede poporulil cb," prin aceste daruri, dintre carl nu t6te se dail unuia §i aceluia§i groparil, ci unele iar In altulil allele, se face indestulti sufletulul celuI mortil, ca sä,

aib5, §i elù in cea-laltä lume, iar aid pe pämintii sä nu se bänuésc5, nime pe dinsulil cá s'ar fi arkatil chiar i in mormlntil avarti (4). In cele mal multe pärtI atatil gäina cätil §i lnainte de ce pornescil cu mortula de acasä, la biseria, se stropescil cu apä, §i le sped piciórele, ca s5, fie câtil se 'Ate -de curate (5). Gaina, care se dá pretutindene groparuluI peste grepá saú mormIntil de sufletulti celuI repausata, insemnézä, dup5,

-credinta poporuluI românil, desobiderea drumuluI in cea Com. de d-la G. TomoTaga, cant. biser.; V. Turtureana, preota; Av. Macoveia, preotti; V. Burduhosa, stud. gimn.; M. Iirsaca. Ve cji si Burada, Inmorm , p. 88. Burada, Inmorm., p. 38: «La cioclil, in unele locurT, li se mal dà cAte una serveta, unti colaca si o luminare saa cAte o ulcica.» T. Simona :

«Peste grepa se mal da ca elemosina si o Oink cu deosebire negra, in A. Pletosa unele casurT o alba saa dupa imprejurArT si de alta coldre.» .din comuna RadasenT: «Peste grépa se da gaing, colacd, lumina si pinza de -o camasa celuT ce a sapata grepa.» In unele locurT, precum Nina 6r6. in Ctimpulunga, i se platesce banesce, -dupa cum se pota invoi. Com, de d-la Av. Vasoveia, preota. Com, de d-la G. TomoTaga. cant. bis.

332

ialtà lume, cäcl se gice, cä ea merge lnaintea sufletuluI totti scocIoranda §i chemândil, ca i cAnd ar avé pul miel (1), 'n chipulti acesta conduce ea sufletulú p5,n5, la p6rta raiului (2). Mult1 inI, i mal alca' cel maI avutl, lndätinézá a da peste gr6p5, sail mormIntù de sufletula celuI repausatil nu

numal cate o gainä, ci §i cate unù mIelg, o Me, o juncá sati o vacá cu vielù, dup'ä cum e §i. puterea mortulul, c5,rora, ca §i gäineI li se spa15, mai lntál piciórele, i carl se dail de regula unuI barbatil saü unel femel sèrmane (3). Totti aa facil i Románil din cele mal multe partí ale. i prei-Bomeinesef (4). Cu privire la RomâniI din Tera-Romanésed ne spune urmätórele:

Moldovei

Ionénu

«Dupá ce unil morta este lnmormlntattl, se trece o 6Ie saù unil miela peste mormintii. ola sä fie udatà cu apä, se scuture pe mormint4 , ca cu acea apl scuturatä de pe 14124 O. se sting5, foculú iaduluI, ce póte arde pe mortil» (5). In alte pärp, totti din Téra-Rom5,nésc5, i anume din pla-

iula Prahova, este, sail mal bine isù, era mai de multil asemenea datinä de a trece peste mormintil o 6ie, herbece,. Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernautl 1883, P. 254. op. cit. p. 43: «Dupa ce una morta este ingropata, se da peste morminta o gaina. apoT acea gaina se da de pomana pentru acela morta, ca pe cea-laIM lume sa-1 ricAe poticele Cu ciulinI.0

Cred. Rom. din Crasna, com. de d-la At. Ghermana. Cred. Rom. din, Stupca, com, de Al. Bacia: «In Stupca groparuluT i se da tota-deauna o gttind de colelre diferita. OmeniT creda ca gaina aceea se duce inainte si-1 arata.

mortulul drumula. Daca se afI6, undeva una druma raa, atuncT scobesce. gaina cu ghiarele, tocmesce drumula i mortula merge cu usurinta.0 Pretutindene in 13ucovina. Burada, Inmorm. p. 38, Lambrior, op..cit., p. 164: «De este plugarff bo-

gata tí da peste gr6pá o vaca, iar de este saraca una cocosa saa o g6.ina. négra. u

Op. cit. p. 43-44.

333

-curca, gasea., rata, gäiná, cicêndú cä numaI acelea Inaintea mortulul de-I descurca calea la ; acelea eraii apoI ale preotulul (1). Daca mortulil a fosti1 holteiii, saú oral de arme, i se aduce calula la mormlntil si acolo se da de pomana unul altil holteiil (2).

In Banata este datinà ca dupà slobodirea mortulul si anume lnainte de ce se arunca tèrinä peste dinsulti, sa se ..1ea peste gr6p5. la Opte 6menI s6rmanI 7 cr. si sépte cobol* In carl se Implanta si cate o luminä aprinsä. Insemnarea .acesteI datine este ca sufletulil repausatuliff sä péta, cu aju-

torulti acestei pomene, sträbate spre cera prin cele sépte vaml, carl trebue numal decat sa le tréca (3). Dupä ce s'al impartita tete darurile, despre carl ama vorbita pana aicl, i dupà ce a sfarsitil acum i groparuld de umplutil grelpa si de radicatil mormintulti, iea crucita, care a fostil facutá, dimpreunä cu cosciugula si care a fosta adusa nemijlocitù dupa acesta, si o Implanta la capulil mortuluI. Crucita acésta, ale carel cornurI se acoperil la uniI cu

-dou6 scandurele ca sa nu putredésca de graba, in cele mal

multe partl din Bucovina, se lnlocuesce mal pe urmá cu una mal mare si maI frumòsä de stejari.1 sati ciliar de pétra. In vechime, ne spune G. Saulescu, ca peste crucita acésta

punea o panza de und cota cu inscriptia D. M. 0. (4). In tinutulú. NasèuduluI din Transilvania, crucita acésta se -pune la pici6rele mortuluI, ca la a doua Inviere mortulil sculandu-se sa póta indata lua crucea, care-I va sta In fatä, Tocilescu, Revista pentru 1st. etc., an. U, vol. III, Bacuresd 1884., p. 387.

Burada, Inmorm., p. 38. Lambrior, op. cit., p. 154. Schott, op. cit., p 302. Apud Burada, Inmorm. p. 42.

334 O cu ea a mând sä. OVA ar6ta celuI atotti putinte el e cre-tinti (1). In alte psártI din Transilvania, In loculti cruciI, se punela capulil mortului unti stalpil anume spre acesta scopti cioplitil (2), sati o pe'trei mare. Dovadâ despre punerea pietrel avernù Foi urmätórea dolnä. :. M'E badità, trupil ginga§5,

Eil cu tine duce-m'a0, Duce-m'a§T, catti al vedé, Cu uritt1 n'a§i' mal §edea Ca uritulil n'are lécii Numai ira scandurI de bradll x i-a pard mare la eapii (3).

La cel mal bogatl atatti din Bucovina câtù §i din Moldova,

se pune pe mormintulti lora o pétrg, fie culcath,

fie In

picIóre, avéndil sdpatä pe ea s6rele

§i luna, §i cuvintele obiclnuite : «Aid =e robulf4 lui _D-cferti N. N.» §i apoI trecetorilorti :u dicep D-cyi 044' ierte» (4).

In vechime datina de a se pune pietre pe morminte era cu multti mal usitata §i mal. r6spandit5, decAt In c,liva clamp. Cu deosebire lns5. DomnitoriI, apol boeriI ceI mal Insemnotl §i mal avutI precum §i prelatiI bisericescI puneati totti-deauna pe mormintele familiilorti lora' pietre, carI eral fórte frumosil i iscusita lucrate i lmpodobite pe la mijlocti cu diferite florI, iar pe marginI cu inscriptiunl In reliefa, In carI se arèta de multe orI nu numal gliva, luna §i anuhl repaus6ril §i a lnmormlntarii respectivuluI, pe ala °Ara mormlntti se aella., ci tot-odata §i causa molla. Ioand Nitu Macovel, «Dat. pop. rom.la inmorm.», In «Amiculd familieTo an. VI, Gherla, p. 94.

Com, de d-ld Rom. Sima. Grigorie Sima, CS.ntece pop. din Ardéld, publ. In aConvorbirI Merare», an. XV, IasI, 1882, p. 358. V 01 despre acesta si Burada, Inmorm. p. 41.

335

Multi lndätinail a face astil-felil de pietre nu numal pen tru. familiantil lord, ci chiar pentru sine De aice vine apol &A, pe o sémä, de pietre de acestea nu se aflä säpate repausd.riI si a InmormlntariT, liindü cá urmasil asezandu-le In graba pe morminte, uitara maI pe urmä. sä. 'ndeplinésd, inscriptiunea. Astil-fela de pietre mormIntale insä le Inalnimii maI

numal; dupá cum am spustl, la domnitorl, la boeriT ceI maI distinsl si la cel maY Insemnatl ctitorI bisericescl, i mal multú prin bisericl i 'n apropierea acestora, unde era mal nainte datinä, de a se Inmorminta mal totT crestiniT, si nu

In tinterime depártate de biserica, ca 'n timpulti de fatà. Poporultt de rénclti Indätina i 'n timpurile vechT, ca acuma, a pune numaI cruel i pietre simple; ha une-orI chiar i numal unú bolohanti spre a se cut-Disco mormlntulil.

La capulil mortulul, langa cruce, se infige i bradulg, care dupá repausare a fostil pusil lnaintea casel, i adusil la mormIntil Inaintea procesiuneI (1). De multe ori la capulil celorì tinerT, i cu deosebire a fecIeireloril se pliintézA si unù firil de iederd, care de-apururea este verde (2), apol unú liliaeg, saù unft trandafirg (3). Mal tarliil li se pliintég, totil la capti, si diferitI poml roditorI, precum.: cires1 si visini, men i perl altoitT, mal rare orl peryi saù prunl, totg-deauna Insä numaI de aceia, ale Burada, Inmorm. p. 41. Lambrior, op. cit. p. 153: «In unele pArtT pe Mug% crucea, ce se a.ézA la mormintd, la capuld mortuluT, se mal infige totd acolo, i una bradd tcln6rd, impodobitti cu florI, daefi. repausatuld era holteid. Braduld este ingropatil la capuld sicriuluT, inatd numaT virfula IT r'émAne afar& Bojinca, op. cit. Nota dela p. 213. FrAncu, op. cit. p. 174: «La feciorl ì la fete se put-id la mormintd arborI

inalg de bran ca starnAturi pintre cetin., call la inmormintare se ducd peumere de dol fecTort Diet. de M. Ursaca, i aIT Romfin1 din Bucovina. Burada, Inmorm. p. 41.Bojinca, op. cit. Nota dela p. 213. Diet. de M. Ursaca.Dict. de M. Nistord.

336

-carorti fructe i-ail placuta mal tare repausatulul, lar mormintele se priefacil inteunil felil de straturi puting rädicate dela suprafata pdmintuluI i 'ncunjurate pe de laturI cu brasde verc,II, pe cari se sém6n6 apoI totti felula de florI de grádinä, precum bustdocg, magherang, Lemnulg Domnului, rosmaring, vasd6ge, ochiple, gura paharului simplci §i bdtutd (einfache .und doppelte Astern) mazere'ng, fonfig, budiene (1) §i gar6f e (2). Romana' din Banatg, cum lncepe a se desprimävèra,

rindti a scelte câte una pomil mai nainte de ce pornesce tmugurulil pe dinsulti, saa unti duda, una m6rti, unti pèrti, ciresI sati visinI, alta scotil i tufe de trandafirg, precum alte felurI de florl, i ducéndu-le la morminte, le sadescii anume: poma la capula mortuluI langä cruce. , iar tufele ode trandafiril, i florile pe morminta. Florile servesdi spre ,Infrumusetarea morminteloril; iar po. miI parte ca sä, umbréscà

mormintula celuI repausatti, parte pentru ca gustandil cineAra din rodulti lora sä' «fie de pomana mortului *i a ceba ce P a saditg,» parte ca cu timpula acela pornù sä, r6má'nä, loca si semnti de pomenire si de cunóscere a celuI -repausatil, de ére-ce crucea putreqesce si se prápádesce, pe când pomulti r6máne pe lecl de anI ; parte sá puna acestI

i pentru aceea, ca sä. aducá la sänta bisericä ceva ..dobandä, cácI rodinda mera, pera precum i cesi-lalt1 poml, la timpulg c6cerii se viuda fructele lora la licitatiune -potra

asa fncurge fri visteria bisericiI macard veo catI-va fiorinI (3). Cum a sfärsitti groparulti de rádicata mormIntula, de 1m,plantatil crucea sati stälpula, si de Infiptil bradulil la capulti

Budienele sunt plante, mil faca florl galbene i cari, chiar ciad se usuci, schimbl col6rea. Com. de Av. MacoveI; M. Ursaca, dict. de A. Pletosa fi M. Nistora.Vecg Burada, Inmorm. p. 41. Com, de d-la Ioana Popovid, invèttitoril.

337. mortuldf, bocit6rele maI tostescil pentru ultima óra urmäOrele cuvinte: Of! amarti si grea durere, Mórte fara 'ntarziere, Nemicti nu ne daruiT Numal unti mormintti pustiiti !

(1)

Omultt bea, se veselesce Si de mórte nu gandesce, Mértea-atuncea mi-la gasesce Si-111 le din casa. luminósa.

*Ma pune in grópa 'ntunecósa i6 din lume luminata Si-1A baga 'n grópa intunecata ;

S6rele sa nu-la mar bata,

Cu al si sa nu mar ada! (21

In multe locurl, totil atuncI este dating a, dad, s'a IntêmplatiA, ca mortulii sa se fi nascutti In aceeasI luna ca fratele saù sora lul, earl traescil Incd, atunci dice ea mor-

tulil este lunatia, §i se da cu pusca de-asupra mormintulut Acésta se face pentru ca sä nu se ivésca vre o vrajba pe cea-laltä lume Intre fratI (3). Sfârsindu-se si acésta ceremonie i dudtoril procesiei luâ,ndu-si stergarele saù tulpanele, earl' ail fostil legate la procesie, çi stringêndu-le, iar fetele din Banata Impärtindil In doué sirma (panglica), care In timpulti petrecerel ati tinueo preste celil mortil, se intorcil cu totil spre casa. MaI nainte Sins& de a esì din tinterimil este In cele mal Diet. de Tdderd Manciu, fostd sergentd in judetuld Botosanl din Moldova. Din Galinesd, said in districtuld RAdAutuluI. Burada, Inmorm. p. 39. Ionénu op., cit. p. 37. «Dad, und mortd este Zunaticil i imIluatd cu unt frate ald sèd, care trlesce, dupä ce-ld ingr6p1

se slokide o puscii pc de-asupra mormintulul ; acésta se face cl sA nu se ivésch vre-o vrajbA intro .ceI dol &MI pe lumea cea-laltà! Mariam; Tumoral. la Romani.

22

338

multe 041 datinä ça to ()meal, c541' ail luatil parte la InmormIntare sä se apele pe manl 15,ng5, grópä, si apoI sä, se pornésc5, spre casä, si anume totil-deauna pe alt5, cale, si nu pe care s'a dusil mortal' . De ordinaril pe acolo, pe uncle 1n calea loril aril fi vre o fânt5na uncle se spalä sail celil putinil se stropescd cu apa prósp6t5, (1). Dad, se Intêmp15, vre-unti isvoril sal apä curgètóre In calea loril, alérga top de se spald acolo, uneorI si pe fatä. In judetulil Oita maI este obiceiti, ca ceI ce s'ail sp6laiil sä asvérle cu apä incièrèptil (2). Ingropatorii din unele partl ale Transilvania se spalà cu al:a dintio 615, nouä care a adus'o nasa mortului la gr6p5, si care ea InsäsI le Om& acea apä, si anume. de-asupra unelteloril, cari s'all Intrebuintatil la facerea grópeI si carI se aclunä pe mormtntil ca sp6larea sä se faca peste &insele Apa acésta, se lice, c5, e blind, lntre altele, pentru amoqirea mänilorti. 61a, In care s'a adusil apa, si lingura cu care li s'a turnatil Ingropätoriloril pe mânl r6inânti naseI (3). Dacá nu se OA' ay.& In Onterimii nicl unde-va In cale, atuncl se spalä dupá ce ail ajunsii a casä. De sp6latil Ins& trebue numal decal; sä se spele. Asa e pretutindene Md5,tinatil (4). D. Stlinescu, ObiceiurI religiese publ. in «Biserica ort. rom.» an IX, Burada, Inmorm. p. 42-43.

Buc. 1885, p. 324.

Burada, Inmorm. p. 43. Com. de d-ia Rom. Sima.

Burada, Inmorm. p. 42.Lambrior, op. cit. p. 151: «AicI, adea acask inainte de-a intra, se spall pe mfi.n1 si pe tatk si apor se puna la masa nuprasnictl saa comandare. u Bojinca, op. cit nota dela p. 219: «Sp61area acésta nainte de-a intra cine-va in cask se vede intoemaT si la RomAnT, mitfi

mal virtosa unde se Oa ape curgètere pentru cl intorcèndu-se dela morminta aldrg5, totf la ria si se spalA pe mAnI si pe fatk care altmintrelea o faca si acas5..» M. Besana', in «Albina» an. I, No. 59: alludeniile mortu-

339

In 7e'ra Romdneiscd, pe langä, spèlarea manflora si a fetei,

mal aa datina de a sári tncá si peste una foca! Iatà ce ne spune in privinta acésta d-la Ionénu: aCeI cari petreca pre una morta paná la morminta, cand se intordi a casa, se spala pe mani cu apä, apol stropesca cu ea inapoi, sd nu se lipéscd ceva de el, Upa aceea sard peste und foca, spre semnd de curafenie, afamare (1).»

Datina s'Arara manelora cu apá si a säririI peste foca dupá inmormintare, e de origine curata romaná. lata ce ne spune In privinta acésta Festa; ((Asa cei ce aa petrecuta mortula, intorcêndu-se acasá, sara peste foca, si se spará cu ap5, ; acesta soia de curAtire se numesce «sulitio» (afumare) (2).»

In unele partí din Banatd, petreandu-se una morta la grelpä, dupá ce s'a sfarsita in cimitira tete ceremoniile din partea preotului i Incepénda ennenii a esi din morminp (3),

tota-deauna se observa cá cine a esita mal intal pe usa mormintilora, de a esita una omti, cela dintal morta care va fi, are sá fie de parte bärbátéscd, iar de a esita o femee, mortula proxima va fi de parte femeéscO, (4). In unele partí din Bucovina §i 11Ioldova, GUA prindil a eE.4 ennenii

din tinterima, unula saa mai multI insI, pusi

fiinda de némurile repausatului, se postézä, la intrarea tinterimulta i daa fie-carui trec6tora, mai alesa Insä, säräcimfl, cate una pahara de rachia si cate o bucatä, de palle, malaia, sail o bulo& de sufletulil celui repausata. luT, precum vedemd mal pe totd loculd printre RonAnT, i acum iT spali cela putind mAnile dupg ingropare, dar nu in scald1, precum faceari str6.mosiT nostri.»

Ionénu, op. cit. p. 42. Itaque funus prosecuti sedentes ignem super gradiebuntur aqua aspersi quod purgationis genus voccabant suffitionem. In Bucovina plur. mormiutfi in loca de morminte sad morminturt, se intrebuintézI numaT in sudalma . . . rnor,ninti tel I» «Luminatoruldo an X, Timisára, 1889, No. 25 in Fois511.

340

Cu acésta apoI se'ncheie tóta ceremonia dela tinterimil, intorcêndu-se fie-care spre casa i 4icêndú, dacà repausatulil a fostil o persóna, nepatata cu fapte urite:«Dumneclea set-la ierte»; daca ins& a fostil cam de mijlocil: aDumneclea sa-la ierte ca a facuta i bune i rele» ; iar daca a fosta o persóna slaba, ierte, dar acolo e mat istravitóre, b6utóre : «Dumneget

0-a sèracita familian, saù «ar buna, cacl a beuta destula, fi fosta mal bine sa fi murita mal de multa, cad atunci mid familia sa n'ar fi suferita MaI 'nainte lnsä de ce ne vomil departa i noI din acestii ne mal afunca,mil Inca odat5, privirea asupra prósp6tuluI mormtnttt §i sa, In§iramil, cu ocasiun ea acésta, i pro

acele datine §i credinte, earl se observa, lmprejurula luI §i mal pe urma, adeca a doua çli, precum §i'n cele-lalte glile ce urrnéza, nemijlocitù dupa tnmormtntare. In TodirescI, Solonetù, Parte§tiI-de-sus, Sant-Ilie, Stupca, Fundula-Moldovel, precum §i'n multe alte sate din Bucovina, In treI deminetI dupa inmormintare, panà a nu rèsari sórele,

trel serI, o rudenie de a celuI repausatil :mama, sora, sail o vark duce la morn-Anti:1 tamaie precum §i cate capètela de lumina, care a rèmasil dela mortil. Dup5, ce le-a dusil acestea, tämaiaza mormintulil de iuril tmprejuril, apoi dupa ce a tämaiatù', punil harbula, strachina saú Ola cu tamae langa, cruce, la capuhl mortului, undo se aprinde §i capeteluhl celil de lumina, care se Ingradesce acolo cu nisce

betisóre saù dranicióre ca sa

sting5, véntulil (1). In Moldova §i Te'ra-Bomcine'sca -se duce la mormIntil nu

numal tdmae cu care se tamaiaza, ci tot-odata §i villa sail cate o donirá de apa, cu care se stropesce §i uda (1) Com. de Ioana AvramO, I. ColocariO, Al. Bacid i Const. Merchesd : (are! que sad o s'eptOmAn5. se clued luminI i tImaie la mormintil si se timaiazg.. Acésta insemnézA cá sufletula vine la &Iva sl vela ce face.»

341

Támálarea i udarea acésta durézä, 40 de ¡lile de-a rêndulti,

creléndu-se cá pana la patru-cjecI de c,lile, când lncepe a putregli trupulü, pând atuncI sufletulti mortulul umblä, sburândti

pe langd °asá, si pe lângd morminttl, dupä aceea trece In cea-laltä lume (1).

Totti asa fäceati i 1?oman,R. El Incá puneail pe mormtntti ceva de mancare si de 136util, precum pá,ne cu vinú i sare, creçléndti cä mortulti are sd vie sä le manânce. c,lice In privinta acésta: se puna fructe i putinä, sare, páne muiatä In vinti si presurà câtI-va toporasl (2).» Cánd se tdmaiazd mortulti" unele femeI se ferescil a 'Asa cärbunI pe dInsula, cacl, creda ele, cá, läsAndu-1, Ingreunézá, sufletula mortulul (3). Drepta aceea, dupà ce aü tämaiatù

acum niortulü, arund, cärbunii pe langd ulucile cimitirulul. Altele, din conträ, ti puna pe mormInta In dreptulti capuluI mortulut Cele ce-I lasd pe mormlntiI, facti una Mil mare, pentru cA, dup5, cum am spusti, ingreuézd sufletulil mortulul (4).

Dupä Implinerea oelorü ése sèptémanl sat1 40 de qile, cátil timpù duré7,5, tämAierea, femeea ce-a tamáiatil, Incepe a rdrì visitele la acesta boU, sacrificandu-I acestuI scopil sâmbetele de peste anil, precum i diminéta AdormiriI Maicil DomnuluI saù Secnta-Marie-Illare, la 15 Augustil. Burada, Inmorm: p. 48.

Revista pentru Ist,, Arch. si Filolog., an II,

Vol. III. Buc., 1884. p. 387. D. StPinescu, Obiceiurl religidse pub!. in Bi-

serica ort. rom., IX Buc. 1886. p. 330: «0 rudà, fie mumli, fie sor, in fiecare 4i dup. ingroparea repausatuluI pAn5., la Ose Opt6infinT il tAmlie morDict. de A. PletosÙ i M. NistorA: (arel serI i treI diminete, mintuM» dupA olaltá se afumá mormintula de jura imprejuril cu tAma'e, insI numal de ata femeI i anume : mamá, nevastg, sorl sail. cine este.» Fast. II. 638: Et sparsae fruges ; parcaque mica salis Inque mero mollita Ceres, violaeque solutae. Ionénu, op. cit., p. 45. I. St. Negoescu, Credinte populare, publ. In «Lumina pentru totID an. III,

Bucuresa 1888. p. 474.

342

Daca celil repausatil nu are pe nime, atunci se tocmesett tamaiPtóre, carl adese-orl sunt nisce femeI bOtrane, ce posedil ace'sta misiune (1).

In unele partI din Banata, a doua c,li dupä InmormIntare une-orI ciliar si a treia si a patra çli mn reVérsatuld mergtt 5 7 muerI la morminp §i-1 striga rancla' In acelasI timpü mormlnlulti cu nisce bombe de prati (pravil), pe carI le aprinda. Dupa ce a arsil praulù, muerea cea mal b6tranä orl cea mal sciut6re, iea unti cutitù In mana dréptä. i Incunjura cu clinsultt mormIntulti de treI orI, lar dup. aceea 114 Infige laturea cu crucea de langa capulti mortulul rostincla nisce cuvinte tainice, maI cu séma trisa ct atáta sä-I fie mortuluI hotarulti de umblatil, pe cala ar'étatO Cu cutitulti (2). In alte partI, totil din Banata, este (latina ca si la anulii In c,liva repausäril sá se duca unultt din familia repausatuluI la mormIntulti acestuia ì rugandu-se si lamentända, s'a puie peste clinsulil parle i vinti. Istil din urmä se varsa pe mormIntO, iar /Anea sati pläcinta se dä, unul s6rrnanil de pomanä. Dupà,' acésta Inconjura din noil mormintulil tamaindu-lil din táte pärtile anurne, ca sä, scut6sca pe mortil de strig0, respective mora (3). In multe locurl, si mal cu sémá din Moldova iTe'ra Romanésca, este datinä de a se pune la morminte si cate una' fanarasil, In care se allá o candela, care se aprinde In Sambata-mortilora §i la alte çhle marl, cand totil atuncl se arde tamae.

In alte locurI iaras1 se sapä In partea de josil a pietriD. Strinescu, op. cit. p. 330. Corn. de d-la los. Olaria, invi*.iVitora in Donlana. Schott. op. cit., p. 303.

343

toril mormtntale o lacra si acolo se pune apdf o candelá

aprinsd (1). M'Ata támaierea morminteloril, cátil si luminarea loril cu luminI si candele aprinse, de si o intalnimil si la alte

popewe crestine, e o datina mostenitä dela strábuniI nostri, dela RomaW, cácI iatä ce ne spune Modestinus in privinta acésta: «Mevia murinda a lásatil liber'l pre servil di Saccus, Eutichia si Irina sub conditiunea ac6sta: Saccus, servula meil -si Eutichia s'i Trina sclayele mele s'5, fie libere sub acéstá, conditiune, ca sa aprinda candela la mormintuluf mea §i sa-m1

faca telte grijile pentru m6rte in lunile alternative (2).» In fine, trebue sä mai amintimd inca si aceea cá in Tdra_Roma ne'sca li mal alesil in Prahova, murindil unil bárbatil sati o muere, tila, tinerI flindii si tnsurandu-se mal pe urrná.' cu alta sail máritându-se dupä altulil, némurile se ducil si varsá In timpula cununief loril o donitä de ap'ä, pe mormlntulil celul repausatú, anume ca sà-1 domoletscá foculil dela inim5., v6dêndil cá i se 'nsdrá,bärbatula sail i se märitil so-

tia cu anula (3). Burada, Inmorm. p 42. Dig. XL. 44, «Moevia decedens servis suis, nomine, Sacco, et Eutychiae,

et Irenae sub conditione libertatem reliquit, his verbis: Saccus servus meus et Eutychia et Irenae ancilae meae, omnes sub haec conditione liberi sunto ut monumento meo alternis mensibus lueernam accendant et solenmia moras perdgant.»

Revista pentru Ist. Arch. si Filolog. an. II, vol. III, Bucuresci 1884. p. 387;

Ionénu op. cit. p. 33,34: «CAnd o femee se mAritA ald doilea, flindu-1

bArbatuld mortd, o altA femee in timpulti cununiel tOrnA o donitA de apil pe mormintuld celuT d'intAT bArbatd ca sl-I trAdsca celd de ald doilea si O. stingA foculd ce arde pe mortil pe lumea cea-lalth' ; cAcT astfeld cAtd va sta femeea mAritatA cu ald doilea bArbatd, celd morta séde in focd.»

344

SNIAMÊNULO. Mal de multa era pretutindene datin5. In Bucovina, cand

t§1 lua cine-va singurii vi4a, adea, cAnd se s'Amura, se Ingropail In tinterimù, pentru Impu§ca sail se Ineca, cä. tinterimula pretutindene e consideratù de unil locil Ingropail tot-deauna sa'A pe locula acela, unde 11-a luatti viéta, saù 11i1 duceati 0-1a ingropati Intre hotarele a

dou6 sate, sail, In fine, 'In altil loca Ore-unde departe de

Mal pe urma insä aü inceputù a-1 ingropa pre asta-felti i prin sate, dar nicI când In interiorula tinteri-

de 6men1

girtl cu mortI, ci tot-deauna afarà de tinterimil i anume: saù Intr'unil cornil de gardil, muluI,

In

ungheriù, sail In alta loca maI Locula, sail mal bine lisa mormIntula In care se ingropati astil-fela de úmeni, s'a numitii §i se maI numesce astadl In unele pArtI ale BucovineI sniaranit, iar In altele snlamNft.

de 6re ce despre 6meniI, cara I§I iead singuri vi4a s'a crec,lutil i se mal crede Inca §i acum pretutindenl, cá.

345

uitândti de Dumnec,Ied si de binefacerile sale, Angeruld p5.zitord i-ar fi psár6sitd, lar Satana le-ar fi luatti mintile i-ar fi fault(' csá, sá i se 'nehine lui cu trupd i cu sufletd, din care causg apol sinucisti, de-aceea, In timpurile trecute, pre astd-teld de ómenl niel când nu-I lngropa preotulù' , ci numaI cioclisi sad 6meniI ceI mal curagiosI din satil. Ba, adeseorI niel 6meniI nu voiail Ingr6pe, i cu deosebire

cei maI evlaviosl,pan.a. ce nu era' constrtnsI la acésta de autoritätile sAtesci, avêndd ferma credintl cá fiindd cuprinsI de spirituld celuI necuratd, care si Indemnatù ca

sa se sinucidä, lesne ar puté s'á se lege si de capuld lord. Mal departe, credêndd poporulti cá omuld sinucisd nu are nicl cand odihnd In pamIntd, ci cä i i n6pte alérgd Ina& si 'nc6ce &Alit:111dd a aduce si pre alt1 ómenI la ràMoire, ca sá facd i eI ceea ce a fAcutù elù, orI si cine trece pe langa vre unti sntamMti saù sniametzi arunc6 pe dInsuld totù ce plite mai lntAI prinde In !nand, precum : ternä, gateje, pae, fênd, pietre etc, credêndd i spur-1811dd cá daeá aruneä astti-felù de obIecte, ratacirea nu se póte prinde de dInsuld. Din eontrà, dad, cine-va trece pe lângä, sn1am6nti, Mr& ca sä, arunce ce-va pe dinsuld, sinucisuld trimite i asupra luI ralacirea, sad mai bine list' Ild face si pro dInsulti nu numaI s5, rätkésca calea si sä, umble maI alesù n6ptea, cine scie pe unde, ci chiar sa-s1 lea si eld viata (1). In Moldova, judetuld S ucéva, plaiulú Muntele, credd llomanil cä, celd ce s'a om orltd singurd pe sine s'a dat22 Uciget-l22 Crucea 0 s'a facuta calul acestuia. De aceea pe unù astd-felti de omtl niel câ nd nu-ld Ingrc;p6 preotult, niel

nu-ld dud' la bisericá si de aicl la tinterimù, ci unde si-a luatti viata, acolo se si Ingr6pa, i anume caráuld merge (1) Auditd dela mai multi Romani din Bucovina.

.

346

tae fränghia, dacá s'a spanzuratil, dû 11 sapä grépa, tota elü lIú slobòde In näuntru, iar sátenit aruncá numal terna pe dinsula. Loculil, mide s'a Ingropattl, se numesce i aice «ysnlanz&22», ca i 'n unele pärtI ale Bucovinel (1). de 6re-ce loculù acesta e consideratù de necurata, spur-

cata, de aceea orI si cine trece pe lângä dmnsulü, aruncd erengdil §i alte obIecte de-asupra luI, anume ca s6, se cunéscá cá acolo s'a Intèmplatil o nenorocire, precum i pentrti aceea ca sä, nu trécá vre-o vità saú vre-unil °mil peste dInsulii, saù sa", se culce acolo, cadí cum ar trece sail s'ar culca, Indatä ar amuti si ar surdi i i-ar lua tòtá puterea tòtá viata lul ar rémáné neputincIosti, de cum-va n'ar murì In scurtil timpa dupá aceea (2). Daca' obiectele aruncate pe niam6t2,1 1nmultitù astacd nu le mal cuprinde loculû, atuncI se aprinda i arc,1C.n-

du-se se aruncä din noti ande. lata' ce ne spune In privinta acésta

Th. T. Burada:

«In multe pártI, la noI, precum si In Bucovina, este obiceiula ca cálètorulil sá arunce bucátele de lemnil, de nuele, strujenI, rema saa crengi uscate, peste mormintele celoril IngropatI la drumurI, Incatil de multe orl se facil movilI mari

cárora apoI li se dati foca,

i apol jara se asvérlil peste

mormIntil asemenea lucrurt (3).» Cuy. niamètil insemnézd in Moldova si fopitulii sad fopitula, produce iarba, pdpusoil sati frundele arborilord, mal alesti tòmna, cand bate v0..ntuld si se atingd unele de altele.Am auditd unti niam'éta pl. piamNe= am audittt und fosnetil. Dict. de Mdriuca Nistord din Mälini i Anita Pletosd din RriddsenT. V. Alecsandri , PoesiT pop. ale Rom. '3ucurescI 1866. p. 22.: « Traditia poporalà spune de und °opaca locuitd de sufletuld unul orna' ce iusese spanzuratd de crengile luT. OrT-cine adormia la umbra acelui arbore, t'Ama visuri de m6rte, carile 0111 in trer dile se implinead.» Inmorm, p 42.

347

Cuy. sniamaii, e eunoseuta i Romäniloril din Transilvania,. Inv6tatoril In Orlath, ne serie in pri yinta luI urmateirele:

«In apropierea OrlatuluI este unil locti, care se numesce snianz6na. Acolo a pututil sa se Intêmple vre o nenorocire,

dar nu e niel una semnil pusú, niel cruce, niel altù ceva, si niel nu am pututil afla pentru ce se numesce Alexandru Boeriú, studinte la gimnasiulil din Naskidil,

ne serie: oSniam6nulü este unil felil de diavolil, care Impiedica pre &nerd si le face smintele.»

Din Ympärtäsirea de pe urma resulta In eatil-va eä si'n Transilvania se va fi numitü ére-eänd loculti, unde se lnmormintati eel sinucii, sniam8nit (1), §i asta cu atata maI multil, de óre-ce i Romänil transilvanen1 Ineä ereda spuna, ca i fratiI loril din Bucovina si Moldova, ea eel cell ieaü singuri viata diavolulü IT Indémnä la aesta ea sá le peltä castiga sufletele (2), si ea el ail muritii acolo, unde I-a dusil ciasul4 celü slabfi sail* ciasulü cola rez (3).

Ce se atinge de sufletele celorttsinuciT, °real si spunti Romanfi eä sunt pierduts (4), ea plängil, se tângueseii raráceseil unù timpa mal Indelungatil, asteptânda ca sä le dea cine-va slujbe i pomanä. In urmä, v6c,léndil cá nime nu le dä nemica, se ducil totil plângênd i vaetandu-se dreptil

In iadü, unde se muncesca In vea, cad Inaintea lul Dumnedeil n'aii la ce se ar6ta (5), sail, dupa cum spunil o sérna, In Basarabia, dupa cum mi-a spusd S-Sa pdrintele G. Latesd din Rd&sent cuvintuld acesta se numesce vliamaii pl. niamae, ca i 'n Moldova. Com. de d-ld Teodord Simiond, stud, la gimn. din Nds6udd. Com, de d-ia Rom. Simd. Com. de d-ia Rom. Simd. (6) Com. de d-ld I. Georgescu, T. Simond, si Al. Boeriu.

348

ca diavolula le lea In triumfa §i le duce cu sine drepta 1n iada (1).

Cu títe acestea tnsa ele totu§I se pota elibera dela munca

cea eterna a ialuluI qi sake la lumina, daca li se pea& slujhe §i anume daca se daa pentru dinsele intr'o singura Duminica 40 de liturghil, 40 de prescure, 40 de duce, 0 40 de luminl la 40 de bisericl (2). Gala de mare e p6catula, ce-la comita 6meniI, earl se sinucida, se p6te cumisce, dupa credinp, generala a Romanilora,

Inca' 0 de pe aceea ca 'Ana chiar §i natura Intréga se tulbut* cerula se 'nouréza i prinde a ploua ca din cord, a fulgera, a tuna i a trasni de se cutremura pamIntula ; vêntula se preface In vifére i vênt6se cumplite, earl scota arborii din rad6cinl, descop6ra casete i cele-lalte acareturI ale ennenilora, 0 multe alte daune le faca, Incata fie care trebue sa so Infioreze §i sa recum5sca cä acésta nu este unu produsa ala naturei, ci mania PA Dumneglea. De-aceea poporula, când vede ca s'aa pornita asta-fela de furtunl î vént6se, spune cá

trebue sä-§I fi Malta iara0 vre-una oma unde-va sin-

séma (3). gura Daca vre-unii oma s'a nenorocita, adicä daca a cauta

de pe unfi card sail de pe una poma §i a rèmasa pe loca morta, daca a picata vre-una arbore peste dInsula §i l'a omortta, daca a fostü trasnita saa s'a Inecata farä, voia luI sail, In star0til, daca l'a omorlta altula cine-va, atuncI, ne fiinda vina lui, lla Ingr6p5, preotula ca 0 pre orI- care alta. cretina, care a murita de meirte naturalä. Totu0 spuna RoCom. de d-ia Av. itIacoveI i Gheorghiu: aSufletula unuia, care s'a sp1nzurata, e aid draculutuEm. de Cuparencu: «Daca se spanzura unula, atuncl sufletula lul e ald draculul si nu mal are ce se arata in fata DomnuluTo. Com, de d-la Rom, Sima. Com de d-la Rom. Simii; Av. Macoveia; Petrea Prelipcéna Romani din Bucovina.

349

atatt cel din Buco vina cata 1.1 cel din Transilvania, ca daca i s'a intêmplatti nenorocirea pe unt teritorit straint,

atund nu e bine s'A se duca peste hotart In satura sèt, pentru ct, bate ghiata (grindina), ci sä, se Ingrepe In satult, pe teritoriult Garuja i Intèmplatt nenorocirea (1). In locult acela Insá, unde i s'a Intêmplatil cul-va neno-

rocirea,. némurile cele maI de aprópe, unt cunoscutt sat

unt prietint bunt, pune o cruce de lemnt sat de piétra spre aducere aminte de nenorocirea satt primejdia intêmplatá acolo, precum i pentru aceea ea, dupá credinta poporuldi, locult respectivt a fostO necuratO, §i din causa aceea i s'a, Intêmplatti omuluI nenorocirea. Prin urmare, daca nu se pune cruce In astti-felti de loct, rèmâne i mal: departe necuratt, Gen"' nenorocitti iese n6ptea lnaintea émenilort, ce trect pe

acolo, si cérca a-I periclita si pre dinOI (2), pentru ca sufletele celort nenorociti, carI at muritt t'ara lumlnare, ratacesct inca unt timpti mal indelungatti prin aert, pana ce ajungt In cera (3). Neputêndu-se pune cruce tocmai In locult acela, unde s'a Intêmplatt nenorocirea, bunä círá, la cel inecatI sat in mijlocult unuI drumt, b+uhase punt de regula ceva maI departe, irisa tot-deauna in dreptuia locului din cestiune. MaI departe spunt i credu Romana ca celuI omoritil de trasnett i se jara ¡Cite pécatele si se duce dreptt la rait (4). Cel Inecatl fara voia lord list al' Maicil Domnultfl. Maica DomnuluI face mréja din fuiórele, ce se punta la ajunuitt Bobotezil la sf. cruce, arunca mréja de trel °el In apa unde se Inéca cine-va, si dacá,' respectivult nu-ltocmal tare pécatosii,

daca' se prinde In mréjä,, atuncl ti scapatt, cadí Maica DomCom. de d-io. Rom. Sima; Av. Macoveia i aIl RomanI din Bucovina. Credinta Romanilora de pretutindene. (5) Cr.edinta Romanilora' din mal multe comune din Bucovina. (4) Ionenu, op. cit. p. 41.

350

nuluI îlú st6te afara ca pe pesa, iar daca-1 pecatosil cade printre ochiI mrejei iara§I In opa i merge In lada (1). CeI omoritl de a10 6meni, de ara fi fostil ori§i cAtil de pecato§l, li se iartä, teite pecatele. Din contra sufletele uciga§ilorti

nu-0 potil afta nicäiri repausil, niel chiar In iadù, unde mergil (2). Romana din Transilvania, districtulil Naseudulul, Indatinézä, de a face s5meniloril, ce ail muritil In câmpil, In pa,dure

saü In altü locü, unde nime nu le-a tinutu luminä, ca qi celorti ce n'ail fostil inmormIntati dup. ritualulil prescrisil de s5.nta nóstra biserica, o inmormintare simbolia §i maf Cu séma simboliseza' eI lumina, dóra o potil- cAtil mai degraba capeta, ca s'A nu fie constrIn§1 a rataci in cea-lalta lume prin Tara inmormintarea, respective tinerea simbolic5, a luminel se face astil-felü: Pe loculil acela, unde s'a inmormIntatil, saú maI bine unde a muritil respectivulil, fe-care trecetoril pune cAte una surcelü, i cand din aceste surcele s'a facutil acuma o gramada mare, atunci unulA dintre trecetori le aprinde ca sa arda (3). pututil incredinta din capitulele preDupa câtil mergetére, Românii de pretutindene ail cea mal mare Ingrijire pentru inmormintarea morilorù. Ei °redil cá sufletulü celul netnmormIntatil nu pede merge la loculil de odihnä, Cred. Rom. din Funduld-MoldoveL com. de L Tonigarid; §i a celord din CAmpulungd, com. de Gheorghiu. Cred. Rom. din cele mal mal multe pArtT ale BucovineT i Transilva-

- Com. de d-111 T. Simond : aDespre eimeniL mil ad fostü omorig de catrd altiL se crede cä sunt curätitT de 'Acate, de 6re-ce omoritoriT ad luatd asupra lora i pècatele celuT omorîtú, iar sufletuld acestuia merge in loculd deslitAriTo

Com, de d-fa T. Simond. Datina acésta corespunde celord ce facd RomAnit bucovinenT i MoldovenT la una sniamènd.

351

hotarltil de Dumneçieti, ci ratticesce necontenitil In timpti de

maI multI anl pe unde i s'a mistuitil trupula (1). Alta iaräsI credil i spunil ca sufletula omulul, alfa caruI corpil rämane neInmormintatil, plânge cu Angerulil Din causa acésta apoi, daca bund-6r6. se InécA cine-va, se punil luntre i punte si nu se lasä panä, ce nu-i and corpula ca sa-la InmormInteze. Iarä, daca nu potil de tela'

afla, daca cu 00, stáruinta lorù, totusI a remasil netnmormIntatil, atuncI credil el cá unù atare orna trebue sa fi fosttil f6rte pècatosa, cacl altcum Dumneqleil ar .fi avutti grijd de elti, ca sà fie lnmormIntatil ca altI sz5menI crestinI; asa Insä, sufletulti luI rätä.cesce prin locurI necunoscute si nu pote trece In pace la odihna eternd, ci trebue sä, se cu-

rgésca maI 'nainte de p6catele ce le-a facutil In viéta (2). Din causa acésta apoI i elementele lumil se tulburä, ca atuncI cand 1s1 iea cine-va singurtí viéta. Asa, spre esem-

plu, când plouà ne 'ncetatil In cursa' de maI multe qile, °fi se pare cä gemil rturfle, poporula atribue aceste fenomene extraordinare la Inecarea vre-undi De aceea, când se da peste cadavruld vre-unuI orna, fie acela ori si cine ar fi fostil, se aruncá, ceva pdmIntil peste dinsula spre a Inlocul InmormIntarea (3). 'rota din causa aceea, cä sufletulti omulul nelnmormIntata nu-sl péte afla odihna hotärita de Dumnegetl, se IntristézA RomâniI foirte multa, si mal cu sémá. Româncele, când li ieaú fecloriI la (5ste, temêndu-se ca nu cum-va muBurada, Inmorm. p. 6. Bojinca. op. cit. Nota dela p. 208: aNdmula romAnesca Ora o deosebit'a' grijA pentru ingroparea mortiloril, mal vértosa i acum se véda a avé acea idee, c5. sufletula celui cä. poporeniI înc

neingropata nu peite lesne merge la locula séa, cija multI anI umblà ràtacinda pe locula unde i s'a mistuita trupula.» M. Besana, Datinele Romanilora la inmormintArT, pub!. in «Albinas an. I. Viena 1866. No. 65. Veql despre acésta i Burada, Inmorm. p. 6.

.--. 352

rinda In sträinatate, si Cu deosebire pe campula de luptà, 13à le r6mAe corpurile neinmormintate.

Dovada despre acéstà intristare si grijá mare averna o multime de doine ostäsescI din t6te provinciile locuite de RomLA'.

Asa o doinä, ost5.séscä. din Transilvania ne spune, intre altele, si acestea: . . . *1 pe cale mini plecatil, CA m'aq scosil din tarä scumpä,

mima-mi sta sa se rump. Simtil unil doril sugrumatorii, CA pe uncle o s'a moril Fi-va fi unil cornil de lume, Unde nu cunoseil pe nime, Unde gra'ulti nu se face

Si 'lid érba nu se c6ce, CA se face gräulil desil Si din &IA totti ov6stil ; Nicl scandure de salasil, Fara m6rte si nacazil ; Niel panzuta. pe °brazil .

.

. (1)

AM doiná ostaiséscd, asemenea din Transilvania, §i anume din Or6stia, sun& asa: Plänge-m, mama, eu doril, CA el tT-am iostil bung fecioril, C'am luatil boulù de cornil SI-am facutù negru ogoril. Cánd am fostil la seeeratil A vin'til némtula, m'a luattl, M'a dusil in tara straina, Unde morI far'de lumina ; Nu-1 niel luminLt de sal, Niel 15menT din satulù' metl ; (1) Gr. Moldovaml, Poesil pop., publ. in «Familia» an. 1867. Nro. 89

353

Niel nu-T lumina' de cérA,

Niel °mil din a mea tara. Unde-I omultí de n'Acazil, N'aT niel pAnzä pe obrazil,

Niel pana; pe pici6re, Ci m6rte InsAlgt6re !

Nu-I niel' maica cu mila, Nice popa cu cartea, NumaT TurciT cu pusca

$i Némtulil cu sabia SA manee viga! (1).

In fine a treIa dulnà ostAséscä, tota din Transilvania, sunA precum urmézá, : MaTcA, mAlculita mea!

De te-a lovì dorti de mine Tea drumutula de-a lungu, Orasele de-a rAndu, CA pe mine mi-I afla In fundulti ItalieT, La compania mAndrieT,

Sub o tulpina de bradil, Acolo mI-afla 'ngropatil, Unde Némtulik m'a puscata. MAndre semne mi d'afla: La picIére

trba mare, Pe la brAii Holdá de grAtt, Din buzutA SchinteutA, Din guritA TAmhita,

Din ochitT DoT pAunitT,

(1) Observatoriuld, (liara politicd, nationald economicil si 'iterara. An. III. Sibiid 1880. Nr. 26. Mariaml, Inmorm. la 'toman!.

23

354

Din sprincene Dou6 pene Si din frunte grbA verde

Si la gâtil Saftiti floritil,

CA de grea mexte-am muritti, De plasa cutituluT, De pusca 'mp6ratuluT : FAr' de luminA de cérl

Fár' de omd din a mea tarA, FAr' de luminA de sgti FAr' de om din satulti meA (1).

De aid apoT §i blIst6mu1il ostasiloril : Cine m'o fAcutù catana Nu-sT maT dee de pomank CA elti pomanA sI-o dat5, Cand la 6ste m'o luatti !

Sail asa: Cine m6 pring catana, La m6rte n'aibA pomanA, CA pomanA ela sl-a data,

Cand catana m'ora luatd. Cine m6 prinsA de capti La mexte n'aibA colacii, CA colaculti si l'a datti,

and la cámpti m'oril suturatti. 3ail astil-felil: Cine m6 sc6sA din satti N'aibl locil de alinatti,

Nice lema' uscatù de cruce, NicT la gr6pA cine-1

duce,

(1) $tefana Muntdnd, DoIne §i strigAturI culese din gura soldatiloril romAn1 din tara ArdéluluT. Brasov0 1891. p. 36.

355

Niel scandurI de coi-A*1.06, Niel ierte Dumnec,leti: (1).

RomäniI din Transilvania «edil despre cel ce mora prin sträinl saa in vre-una räsboia c ap le-a fostit ursita saa cà

ajunsa vre unit bldstftit 6re-0 care, §i de-aceea le-a Asta

er6pata peimintula departe de patria si satula lora (2). Prin urmare, daca', a muritd cine-va In tarä sträinä

In vre-una r6sboia, este datinä de a i se face una stdpa, care la sése gpténfanI (40 de dile) se tmbraca cu o He ort cu o cdmesà, dup5, cum a fostil barbatil orI femee, apoI i se face slujba ca la una morta, adicä t6te ceremoniile tnmormtntärit, si pe urmä se Implänta In pämtnta. Ton atunci se face pentru cela morta i pomanä si i se pene rarulit, adic5, o crestatet (3), in care se Implanta o t'amura de m6ril, In creingile cäreIa se puna covrigi, mere, nucI si o vecicet, apoI se aprinda tret luminI In m6ra; títe acestea se puna Inteuna blida i dupä isprävirea slujbel, care s'a fAcuta pentru afezarea sufletului, se dati naseI gag nasultif care I-a botezata, pentru dt fä.r5, de tatä, qi mamá se p6te boteza i cununa, dar Me de nas1 nu (4). In Bucovina nu se face dup.' astil-fela de 6ment alta nemicä, farä numal parastasti §i conzeindare sal prasnica.

Trecênda acuma dela datinele si credintele Românilora, descrise pan& aicl, la alte popóre afläma In prima linie .Romanit, strAmosiI nostri, aveaa ca i RomäniI de astädI, cea tnai mare grijä de InmormIntare, párêndu-li-se nvirtea, dupg principiile lorti pagane, de o voint& extraordinara a

(I) M. Pompilid, CAntece pop. publ. in «Albina» an. I. Viena 1866 Nro 72. Com. de d-ld T. Simont. Creetatt1-.=o parle in forma crucil, adicA in patru Orne. Com. de d-ld Rom. Sima.

356

Despre multi morta Romanil vorbIati totti-deauna cu belia mai mare respect/1 i cu pietate, si pòte cä, de pe acestil timpti datézd si proverbulti latinesdi : «de mortuis aut bene, aut nihil,» sati: «de mortuis %gal nisi bene,» adicd: despre

morti sd nu vorbescI nemicà réti, ca nu cum-va sà tragi asupra ta mania peiloril, care proverbti de altti-mintrelea s'a pdstratil si In unele pArti locuite de Romani (1). MaI departe credeati Romanii, cä sufletulti undi oma ne-

ingropata nu péte trece la locurile de odihnd, i dacä trece, atuncI acelti sufletil trebue sd rdtacéscd maI nainte celti putinti o sutd de anl pe °di strImbe, pe locurI necunoscute, pan& &and ajungea la o apä, saù lad', ce se numia Styx, §i sufletula mortuldi trebuia sd trécä peste acéstd apd ca sd pòtd ajunge la locuinta de odihnä.

Iatä, ce ne spune In privinta acésta renumitula poetil Virgiliii:

«Niel nu-I este permisti a-1 trece peste Ingrozitóre termurl

si peste aceste riurI bubuitére maI nainte de a se fi odihnitti ósele loril In pamintti; astti-felti rätdcescti In timpii de o sutä de ani ì sborti Imprejurula acestord 01-mu/I, i numal dupà aceea vinti sà vadä, lacurile multti. dorite» (2). Sail In epistola sa cdträ, Ariadne: «Sufletula nefericitti va merge In borile sträine.» (3). Dad, se scia cá cine-va a muritti In locti sträinti, Insä corpulil lui nu se afta nicàini, prin urmare niel nu se putea Itrigropa a casd, riomanfi aveati datinä a face totusI D. Stanescu. op cit. p. 331: 60data ce móre cine-va, nimenuT nu este permisa a mal dice ce-va r6a de mortl, dad. nu potT a (lice de bine.0 Aeneid. lib. VI. v. 325. si urm. : Neo ripas datur horrendas et rauca fluenta Transportare prius, quam sedibus ossa quierunt, Centum errant annos, volitantique haec littora circum, Tum demum admissi stanaque exoptata revisunt. Spiritus infelix perigrinas ibit in auras.

357

morminta deserta pentru dinsula, färä niel o ceremonie mai insemnata Despre una asta-fela de mormIntil deserta numita tumulus

manís vorbesce Virgiliü asta-fela : «Atund am asezata lul Rhoetus una mormlnta deserta pe termuri si am chiemata

de treI orI cu v6ce tare spiritula repausata!» (1) Si daca osemintele mortului maI tarc,lia se aflaa din Int6m-

plare netngropate, atuncI eI aruncaü °Ate o man& de paminta peste dInsele,

i credeaa cá dad, cine-va a lntrelasata

acésta, a tacuta cela mai mare pècatil. Asa ne spune Horatiu In privinta acésta urmatérele:

«Si tu luntrasule nu te arka neIndurata fata cu tkIna spulburätóre, cu ósele çi cu capula nehigropatil. Da-le ce li se cuvine, i dupa ce vel arunca peste mine de treI orI cu ptiminta, pléca» (2). Tumulus inanis ala Romanilora corespunde In cata-va cu sniaran,ula saa sniamNula la Român1, cacI precum credeaa Romanil cá sufletula celuI neIngropata ratacesce, asa creda Romanil nu numal despre sufletele celora neIngropatf, ci a celora sinucisI, i precum tineaa eI de Gehl mal mare p6cata

de a nu arunca pe corpurile aflate pamInta, asa creda ac,1I Romanil, ca e cea mai mare nefericire pentru aeela care nu arunca nemicá pe sniarnkiii. Temerea cea maI mare a stramosilora nostri era: s5, móra unde-va In atare apet, de unde corpula nu s'ar puté secite si Ingropa, precum e d. e. marea. Aeneid. lib. VI. v. 505: Tuno egomet tumulum Rhoeto in littore inanem Constitui, et magna manes ter voce vocavi. Od. 1. 33. 22.

At tu nauta vagae ne parce malignus arenae Ossibus et capiti inhumato Particulam dare... Injecto ter pulvere curas.

358

Mertea naturalà, mórtea in rasboia safl ori unde pe paminta

uscata o primiaa cu multa mai bucurosa, decât mórtea In apa, precum ni-o spune asta destula de apriata Ovidiu : aN'am fricä, de m6rte, esistä, Ins& unú fela de mòrte färä. Scutiti-m6 de naufragia, çi m6rtea Imi va fi una

Este o deosibire orI de cade cine-va prin m6rte natural& saa fiera §i pune trupula murinda cuvenita, 0 demand& ce-va la ai /361 i nädäjduesce la mormintil (Inmormintare), iar& nu devine mâncarea pescilora de mare; (1)» de unde u§ora se p6te esplica, pentru ce Romanii pagani, nu numai avutii,

ci §i säraciI 10 gdtiaa grepa Inc& In viata. Pentru GA' se temeaa ca nu cum-va In lipsa mormintulul s& rOm&nä, neingropap (2).

La Romani datina din urmä, provine numai ferte sporadica. Dar pentru aceea, in loca de gròpä, multi in0, dup& cum am vOlutil §i mai susa In cap. XIX nu Intrelasä, de a-0 face Inc& para ce sunt In viata secriula saa s&la§ula in care aa sA fie InmormIntati. Trist lib. I. II. 61. Non lethum timeo, genus est miserabile lethi? Demite naufragium, mors mihi munus erit. Est aliquid tatove suo, ferrove cadentem In solita moriens ponere corpus humo : Et mandare suis aliqua et sperare sepulcrum Et non aequoreis piscibus esse ciburn M Besana, stud. cit. «Albina» ap. I. No. 65. Bojinca, op. cit. p. 208.

359

XXVI.

INFRATIREA Daa 'lute° familie se 'ntêmpla de mora dol copil unuhl dupà, altulú, atuncT, spre a sa.pa de meirte pre cel vil, unuld

din copiii r6ma0 se prinde Irate de cruce Cu unti din altà familie, fie de orT-ce sexti, ins& sá fie lunatica (1).

cu acela, cu care are s5, se prindà frate de cruce. Chipulti cum se sèv'èresce acéstá frätie este urmAtorulti: la $interimil, dup5, ce s'a data drumulil secriulul In grelpa,

fratele saù sora copiluluT moral se scob6r5, In gr6p5, pe secriù, iar copilil Itlil rldica din gr6p5. §i punênduse fatä. 'n fat5,, apuc5, unü colacti, unulù cu o m'anä cu alta 0-1i1 frângii In dou6; dup5, aceea se sairutä, §i astil-felti se facil frati de cruce. AmAndoT fratiI ace0ia se privescil ca §i cum aril fi &all

bunT, fratele de cruce cu sora de cruce nu se potil lua °data In disatorie (2). In judetulii Oltù, mai este Incá obiceiulti a se prinde frate de cruce Adic5, in aceeag lunA ngscutil.

Burada, Inmorm. p. 39-40.

Ionénu, op. cit. p. 39-40.

360

Pratele mortuluI lunaticil se pune in fiare si se prinde apoI frate ¿le cruce cu una altulii, asezandu-se pe marginea

i rupèndil o floc& de strinsti fênti, pre care unulii o apucä de unti cracù iar celä-laltil de altula (1). mormintuluI

(1) Burada, Inmorm. p. 40: «Obiceiuld de a se prinde frate de cruce nu se face numaT la mormintd; in par(ile dela munte se sap6, intr'o stAnc6, o cruce, pe care eel ce vonú sd, se prindl fratT de cruce o sfirutA, apoT îT facd la mAna dréptg o tdeturà, i amestec6, sángele lord, 0 astd-feld se facd «frati de cruce». Acesta datinA veche IT légg a-sT da viéta unuld pentru altuld.» Ve41 i Hasded, Columna luT Traiand, an. VIII. t. II. BucurescI 1878, pag. 5-11; asemenea si V. Alecsandri, PoesiT populare, Bucurescl 1866, pag. 13.

361

XXVII.

COMANDAREA. Dupä ce s'ail Intorsil toti petrecétoril dela tinterimil dupd ce s'a spélata fie-care In chipulti cum s'a arétatil In capitululii XXIV, se face comandarea, numità altmintrelea comeinda, prasniciz sati pomand. In veohime se facea comeindarea, mal alesa In Moldova, In urmatorula moda:

«De cu sérä, cand a doua c,li avea a se Inmorminta repausatula, venia preotulti si se aducea una sail mal multe oI i berbecl, mal cu sémá negri ; se facea o grelpa si Intorcéndd vitele cäträ apusü, résärite fiincla acum stelele, le lipia lumlnárI de cérä prin cérne, le citea o rugáciune apoI venindil rénduitil' le täia, punêndil sà curgä, sangele In grópa fácutá fnadinsü pentru acésta, numitä «ara.» Capubl i pielea vitel táiate se da preotulul, de unde a rémasa apol proverbuld: «a data pielea acije& a murita, iar cárnurile se Mceati bucate si se ospétati Cu dlnsele petreckoril, cä'rora li se Impártia mal AntaI ca.te una colacil si o lumInare. La masa' punéndu-se i dandu-li-se cate o °upa de vial,

362

fie-care, handil, varsa putinil pe «uq6rei set fie prna reposatului» (2).

pämlntii (1). dicênda:

In unele pärtl din Moldova se face comandarea i astall

mai totil asa cum se fäcea ea si In timpurile vechI. A. Lambrior ne spune In privinta acésta urmacírele: «Comandarea se pregätesce aria pe unele locurl In chipulú In spre diva Mmormintäril se aducii In ogradä maI multe oI saù berbeci, mal cu sémá negri, i dupd ce ail résäritil stelele, facil o gròpà, i apoI, lipindú lumlnärile aprinse de cérnele dobitécelorti aduse, le lntenmä, aka preotulti le cetesce o rugäciune, e urna 6menil le taie pe marginea gr6peI ca sä se scurgä sangele Intr'Insa.

Gròpa acésta se numia din vechime «aratd.» Preotulul se pielea °float sail a berbecilorii, de unde chiar cand s'a pierdutil obiceiuld acesta, a r6rnasti vorba : «ad datd &tic& : a muritil; iarä din cdrnurile

pielea popii,

junghiate astil-fehl, se fact' bucate pentru comandare. TotI petrec6toril se punt' la mash' mangainchl pre rudele mortuluI cu vorbele: acd ap-1 lumea ace'sta trec6t6re, i cd in curéndd

sad mal tdrdid ne vine r&ndul

i nou6» (3).

Bucatele cele mal obicInuite in Moldova, ce se facil la .comandare, sunt: zama cu tocmagI, borsil de pasère, plachiI, gälusce, sarmale, carne cu perje, diterite fripturI sail si alte bucate, earl 11 pläceaii repausatului fiindü In viata. Inainte de a lad, varsä puting via' din pahare i apoI dica asd-i fie t6rna uOrd reposatului,» §i altele, dupä. cum 1I ajunge capulii; i cu rhduéla acésta Indesandil paharele, V. Alecsandri: Poesfi pop. ale Rom. BucurescI 1866. Nota dela p. 6.: oAcesta obiceiti de a v6rsa o parte din hguturi pan a nu duce paharula la gurà libatie se face pentru ca sA alunge nAlucile mortilorft ce sboril prin lume si se amestec5, in faptele ámenilora.» Burada, Inmorm. p. 43-44. Op. cit. p. 154.

363

maI uita rudele din supòrare, iar petreckoril se Inveselescil de-a binele» (1).

In unele locurl, unde nu este datina a se pune la mormIntd, dupá cum s'a arètatil mal sus In capitulula XXIV, se pune acuma la comandare (2). Mai teita procedura congindeirii Romaniloril din Moldova

ni-o Infatipza §i urmatórea doinä: Fruncla verde boba çi unte, Mariòra Para minte, Manta-te sa mè'nsoril

sa nu-V mar morti de doril. Ins6ra-te Dumnia-ta SA vtidil pe cine-Y lua;

De-1 lua una ca mine Dumne4eti sa41 dee bine ; De-1 lua-o mal frum6sa, DumneOeil faca casa; De-1 lua-o grozävióra Dumneçieti sa tI-o omóra faci o mesiOrd, Sa mergg gi, eg la o pomand sa-ml dee-ung coldeelg Sg-i .fie de suflefelg, sg-i gustg din colividrit SA ?Wiz' dulee-i ori amará, bem'g din ggrelfidra Sti-i fie (JrneiS lef6).6,

Ca douë petre de m6ra (3) . Mal de multil, dupa cum spunti b6tranil, aveati §i Romanii din Bucovina datinä,', tocmal ca §i eel din Moldova, cand muria

cine-va, némurile celui mortú Inainte de inmormintare unù herbece, o 6ie, o vacii., unù boil, sat' §i alta vitä. bunä Lambrior, op. cit. p. 154. 13urada, Inmorm. p. 45. Burada, Inmorm. p. 43. El. SevastosU, Cantece moldovenesa laT 1888, P. 147.

364

de mancatti, si cu carnea acestora fäcea apoI comandare

sati prasnica, iara pielea vitel taiate cu c6rne cu totil o da preotului funcionara peste mormIntulil repausatulul, dupa, ce preotulti sigila mormIntulti. De còrne lipia o lumina aprinsä,

de céra i punea

unU colactl. Pe unele locuri Invartia hnprejurulil córneloril i maple viteI taiate. In unele locurI Ins& era datina de a pune pielea vitel Mate sub piciórele i

preotuluI dupä, Mmorm/ntarea mortuluI i anume cand se adunail (meal la comandare. Locula preotului, prin acésta,

era mai dinainte designattl, masa, se aseza acolo.

i

elù, dupa ce binecuvInta

Astädi, dupa cati1 suntemil Informal, datina acésta nu mi. esistä, nicáiri In Bucovina. Starea materialä nu le mai permite

Romanilorti sá faca multa cbeltuéla. Afar& de acésta si interesulil pentru pastrarea datineloril strabune In multe locuri s'a pierdutil mai cu totultí. Aducerea aminte despre acésta datina strabuna Insa s'a pastratti paná si'n diva de astädI nu numai prin proverbula ea data pielea popii,» care este fòrte usitata In Bucovina, si care Insémna atata, cátti a muritü, ci totti-odatä, si prin variantele acestuì proverbti: «mal ea era set dee pielea popii» =_ mal ca era sh móra; catil pe ce de n'a «cata pe ce de n'a data pielea popii» muritti; «are set dee pielea popii» = n'are scapare, are sä, mòra (1). In vechime datina acésta trebue sá fi fostti f6rte rèspandita nu numal la ?Roma'nii* din Bucovina si Moldova, ci pretutindene la toff Romani:I.

Cu privire la Romanil din Banda, Otatoril In Domanti, ne serie urmat6rele:

Tos.

Olariù, In-

«In copildria mea, cand se cumendaa t6ranil, duceati din (1) Vec,11 despre acésta si S. FI. Manan, Proverbe pop. rom., publ. in «Familia» an. XIII. Buda-Pesta 1877. No. 37, p. 433.

365 -pieile oilorù, ce le tàiaü pentru pomana, cate o piele popiI. ins& datina acésta a Incetatil cu totulú i numaI proverbulti se pastrézä, In gura poporuluI §i'n maI multe

Astac,II

IntelesurI, spre esemplu unti omü s' a cumendata, dar elù comite

multe färä-de-legI, atundl satenii çlicù despre elú ca in zadara a data pielea popa, iara altulù zace greil bolnavti, i despre acela Oka satenil câ voesce set dea popii pielea.»

E dreptil ea §i'n oiva de aq11 orl de cate orl se face vre-o comandare totil-deauna se taie o 6ie, unfi berbece, vital sail o juninca, dar nimèruI nu-i trece prin minte ca pielea viteI respective sä, o dee preotuluI, ci fie-care o pastréza pentru sine. In timpulti de fatá se face comandarea saú prasnicula In cele mai multe 041 din Bucovina astil-felil: Cum s'a scosil mortulil din casa §i pornita cu dInsulti la biserica, femeile ce r6manti acasä, maturandil i grijinda cum se cuvine casa, se apuca de grab& §i Wernil una sati mal multe mese atatil In odala, unde a stata mortulú, catil td In cele-lalte odal, iar dada e timpil de wit §i oclaile sunt micI, atundi adese-orI a§ternil o masa mare afara In ograda. La mijloculil mesei se punt), dupa putintä,, maI multe felurI de bucate, iar juril ImprejurUlti meseI cate unù colacil de care

se lipesce 0 o lumina de céra. In multe locurI am observatti cà la capetele precum pe de laturile meseI se maI Iipescù Inca cate o lumina separata, la until locil patru luminI, ca sä, formeze o cruce. Asemenea se lipesce 0 de paretil Mail, In care a statil mortulü, eke o lumina' de aril, earl amintescti pre ceI patru evangeli0I. Dupa ce s'a InmormIntatti acuma rnortulü, nému rile acestula,

poftescil Inca In tinterimil fiinda o parte dintre petrec6tori ca sá vie la prasnicil.

366

Adunandu-se ceI poffitl, se asez5, cu totil la mask fie-care

pe local ce i se indica' de catra ceI de casa. Dupa ce ad ocupatil acuma locurile, preotuld tämainda casa si masa, face ectenia mortilord, amintindd In decursuld eI nu numai pro celd de curêndì morIú, ci si pe ceI-laltI mortI din familia respectiva, carI aú repausatil mal de nainte, lar dup., ce Incheie ectenia binecuvintézà,' masa, si apoI se

pune fie-care pe loculd sea. Cand Incepe preotuld ectenia se aprindd luminile lipite de colacti, iar cand o sfarsesce, fie-care inst.' stinge lumina si strangénd'o d'impreuna cu colaculd, o lea de regula cu sine i o duce acasa. In multe locurl am observatil cA colaciI i luminile nu se dupa cum am aretafft mai sus, pe marginile meseI, ci se pastreza unde-va lintr'und ungherId, iar dupe, ce a sfirsitd preotuld panachida, nernurile repausatulul iead cate unii colacd

si o lumina aprinsä si le dad fie-caruia in mana, icêndú ta acelasl : opoftima de sufletula lui N. i a ha §i totd asa pe renal pana ce dad fie-caruia mesanil &Ate und colacd si o lumina. Dela acésta data, feIrte respandita In Bucovina se vede ea s'a nascutd cu timpuld licala: «dei-i colacil i honinaren,

care se lice despre und lucru lmprumutatd, ce nu-ld maI poti capeta Indereptd, sad despre unuld plerdutd, care nu-ld maI poi afla, cad cum nu se Intórce mortuld dela mormIntd, asa i lucruld imprumutatd nu ti se va maI Intòrce, nicI celd pIerdutd nu-10 veI maI afla. La fie-care comandare iead parte mal cu séma cel Insurati, cu deosebire ceI mai betranI i copiiI cel miel, raid °And msA fecIoriI i cu atâtù maI putind fetele cele marl. De aice se vede ca s'a nascutd apoi i licala : Fatà mare 'n comfindare Niel colacti niel luminare.

367

Dinaintea preotuluI, in multe comune din Bucovina, atatù

dinc6ce cata s'i dincolo de Prutil, precum in Bolanfi, Mahala, Ostrita, Horecea si altele, se pune pe ranga mancarile indatinate inca si o &n'A sail una cocosti friptil, care e menitii,

nu ca sä-lil manânce la starea loculul, ci sa-l'l lee cu sine acasa.

Tota atund, saa cand se pornesce acasa, i se mai da preotuluï inca si o gaind vie set una cocosi1 viil de sufletula celuI repausatti, credAndil ea getina fripta are s'o vada mortula

In cea-lalta lume, lar cea vie, care inainte de a se da seud'á si se spalá bine pe picl6re cu apa curata, parte ca-14 va conduce pana la raiil, si parte ca-lil va ap6ra prin cantarea sa, maI alesa daca e cocosti, de spiritele cele necurate ce ara vol sa se apropie de dinsulii, iar cand fi va fi mal' caldil cd-Iii va

stropi si recori de aria cea mare, care trebue s'o lndure sufletuill In cal6toria sa cea indelungatá si ostenitke (1). Daca' la casa celuï ce face prasnicil s'ar intimpla sá, nu se afle nicI unil cocoil sail gaina de Intrecuta, apql cump6rä si de ar fi sa faca comandare chIar si pentru dece suflete

de-o data, trebue numal decat sa caute atâtea gainl sati celti putina atatia pu! ca sa le dee preotuluI de sufletula celuI repausatil. Asta maI cu séma In satele amintite mal sus de peste Prutil (2). Dupa ce s'ail asezatil acuma la masa si preotula a facutil panachida si a amintitil pre totI mortil, Incepil cu totiI a gusta mai antai din pausa, daca a mal -r6masti, apoI din colivet si abia dupa aceea din cele-lalte bucate ce se aflä pe masa. Cand se'mbie (5spetri s'a, cinstésca li se spune : «poftimit det sail cinstesce de bine de sufletulit luf N.» Iar cela imbiatii, priminda si cinstindil, r6spunde: «Dumnedeg primésca .1» Com. de G. Tomoiagii. Com. de G. Tomoiagg.

368

Astil-fela duréza comândarea ca la o ora sail si maI bine. Iar dupd ce ail ospetatil cu totii, se sc61á dela mask preo-

tula face ectenia pentru ce! vii, In decursula cäreia se amintesca top cei de casa si care se 'nchee cu a Dumnedeit set le inmul(ersca anil h apoi ti iea fie-care colacula si lumina

si se duca pe acase. Mara de cele aretate 'Ana acuma maI e de Insemnata Inca si aceea, ca, In unele sate din Bucovina §i cu deosebire In cele de pe malurile Prutului, precum: Boiana, Mahala, Ostrita, Horecea, se face prasnica nu numai In giva inmormin-

aril, ci si maI pe urma si anume: a treia si a noua qi dupä InmormIntare, apoi la sése septemanI, la unil ana, la trel ani, la sépte, la noue, si la dol-spre-glece ani (1). Multi insl creda ca. 11/16rtea sail, dupä cum spuna unii, .ArchangelulA trebue sä se lupte adeseori fórte multil cu multi pana ce-T taie capula si-I scóte sufletula din trupa. De aceea toti päretii unde s'a Intemplata mórtea unui omil, sunt stropiti si unsi cu sAnge de ala acestuia. Prili urmare in decursula celora doue qile ce urméza nemijlocitil dup.. In-

mormintare, trebue numai cleat sa se unga si väruésca OM casa, ca sa se acopere petele cele de sänge. Iar ungerea si varuirea acdsta o Ingrijesce de comuna o femee strainä, care capeta ca platd unil 0016001, o lumina si o bucata de panza (2). A treia c,li dupa, Inmormlntare se face sfintirea apel, se stro-

pesce OM casa, si dupä aceea se da apoi masa. La acésta masa, care se face pentru ca sa OM trece mortula In cealalta lume, In unele locuri, precum buna-6rd In Bade*, pe langä colacil si lumtnare, se mai adaoge Inca si unil vasil (1)'Com de d-ld V. Turturénd, Tomoiagli, si Ionia aid lul Iordachi Isacd. (2) Cred. Rom. din Boiand si Mahala, com. de Ionia alit lui Iordachi Isacd si a celord din Funduld-Moldovel, com. de Const. MerchesT, stud. gimn: (Idecá

nu se face prasnica a treia cp nu /Ate sfi treed sufletulu in cea-lalt6. lume.»

369

de lutti sail de steclä, care se da piing cu ap5. saù vinil 6spetiloril In manä amintindil la fie-care dare pre unula dintre repausatiI familieI. Òspetil sunt obligati' a 136 din vasil mäcaril cis-ce-va inainte de ce prindil a osp6ta. Mutura acésta e menitä pentru ceI repausatl, ale carorti suflete ardti nerescumpèrate In Intunericula din cea-lalta lume. Totil acésta se repetesce la nou6 Iile si la sése gptémaal ale aceluiasI anti, apoI la unil anti dupa repausare, i totil asa pana la anulti alü doI-spre-lecelea (1). In diva prasnicului, care se face la unti anti dupa repausare, precum i 'n aniI urmatorI, e datina In cele mai multe comune din Bucovina de a se duce maI Antál unti pomil si pomene la bisericä, undo se face parastasa pentru celti -pausatil dimpreuna cu care se pomenescil i ceI-IaltI repausari ai familiel ; iar masa, adec5, pomana saú comândarea

-se face ail numal In curtea bisericiI, aú numaI In ambele locurI, daca cei ce o facti sunt (5men1 avutl. AdeseorI Ins5, ceI avutl chiama pe preotultt acasa. preotulti, face sfintirea easel, sail numaI sfintirea apeI

celeI mid, stropesce casa precum si Vote acareturile de pe lancra acésta, apol cantä panachida i pomenesce pe totI ceI repausatT, radicandil In acelasI timpti i pomulil dimpreuna cu pomenele.

La masa se 'mpartesce celorü presenti cate o lumInare. CeI mal avutl adeseorI Impärtescil l ocasiunea acésta si cate unti mielù, 6ie, vitea saü vaca de sufletulil celui repausatil, pentru care se face pomenirea, dar de comunil numai la vre-unti finù, nepotil saù altil némil anume ca sa nu tréca ,averea In manI de totil straine (2). Com. de d-la Av. Macoveiil, preottl. Com. de d-lil. V. Turturenil Mariana, Iumorm. la Roman!.

24

370

In unele comune din Moldova, precum bun1,-6rä' in Mani' Baia, Ilad4eni §i altele din judetulti Sucevei, e datinä, ca a néua di dupa inmormintare O. se facà o lee& de pomenire saù prasnicil ca i 'n Bucovina. La ocasiunea acésta se chiamä preotulil de face mai antai sfintirea apei celei mid i stro-

pesce casa, §i apol se dä. masa (1). In alte comune, totil din Moldova, se face masä pentru pomenirea sufletulul celuI repausatil la trei, la nouè §i la dou8-c,leci de ile, iar la patru-çieci de qile se chiamä preotula de-i Midi panagitia, fäckdu-1 atunci §i vecinica po-. menire,

Pentru sufletula morploril se mai face Inc& §i soborti la biserica, la trel luni, la jumètate de anil, la nou6 luni §i la anulii, când se sc6te §i coliva la mom-nil-Ail, care se dä apoi preotilorti (2). In fine, in alte pärti totil din Moldova, la trel cple dupä Inmormintare se face colivd la biserica, asemenea la 9, la 21 0. la 40 de cple se face colivä, colad i praznicti, numite panachidd. T(Ste aceste pomeniri, fäcute in deosebite rèstimpurI, se chlamä, grijt, i mare multil e cäinatil acela, cdruia nu i s'ail purtatil grijile, lic6ndu-se cà «std cu Wind in guretn (3).

In Transilvania §i anume in comunele de prin prejurulil ora§ulul Sibiiú, comcindula se face astti-felil : se pune masa, unde stä de mänänca preotulil §i cu fruntaqii; pe langä bucatele ce se aflä, earl de obicefil sunt supä de täetel friptura, se pune un'ïi colacil mare in care se impläntä. copäcelti incarcattl cu mere, turte, covrigi, prune 0 nucl, apoi cänd cantä. preotulil: «unde umbre'zei darula Ca MiDiet. de Maffuca Nistoril din Malin!, si Anita Pletosil din RadAsenT. Burada, Inmorm. p. 62. Lambrior, op. cit. p. 166.

371

chaile archangltele,» totT mesettil salta

i légan& colacula cu

copacula. In curte incepOnda dela masa si pana la Orla satt si mai departe In strada, se presara pae si pe ele se aséza o panza alba, pe carI se puna strachinl cu bucate, veninda órneniI se puna la masa, josit la parnlnta i dupa

ce ati osp6tata li se da cate una colacela si o lumInare de céra galbéna. Tota In Transilvania, §i anume In tinutula FagärasuluI, comandarea se numesce esdracustIt». Fie omula cata de neavuta, Imparte mesenilora dupä, ospétare cate U1111 colacela

salí o bucatä, de palle si o luminä de céra, iar fetelora bisericescl Inca si cate o näframa (1). In districtula Näsäudului comandarea se face de regula d'ara, iar daca e plijie In suri, i numal rare ori In case. De cum-va comândarea e cu colaca, pomisorI saa vase ca d. e. cofe, 61e saa blide, se Impartesca mai antal acestea, i dupä aceea incepe ospétula, lAnda si mancanda din abundant& si c,licéncla: «Dumnec,lefi sd-lïc ierte» si «Dumnecle4 set prirnésca».

Cand comandarea e cu vase, atuncl so mal puna si una colacù i luminita de céra, iar cand e cu cofe se mal pune

Inca si patina n'a. Poporula trisa crede c& e férte bine ca comândarea sa se faca cu pomisori, cacI atuncl sufletula respectivului In grádina ralulul Inca se va desala, sburanda ca si o pas6re dintr'una poma Intr'altula. Despre pausa, colaca, pomene, se crede ca dandu-se de acestea In acésta lume de sufletula celui repausata, atuncI respectivula morta le va avé in cea-lalta lume. Comandarea precum i cele-lalte pomenirI se faca din partea

mueriI, daca e morta bärbatula, saa din partea bärbatului (1) Burada, Inmorm. p. 44-45.

372

daca e mórtä muerea, iar daca barbatulil sail muerea mórta, nu are sotil, atuncI pomenirile acestea se facil de cata fifí lora, iar daca i acestia lipsescú, atuncI se faca de catra alte némurI (1). Ca si'n Bucovina, tottl asa si'n Transilvania, se face prasnictl saa comandil nu numal nemijlocitti dupa InmormIntare, ci i maI pe urma, adica a chiva qi dup.* Inmormtntare, care se numesce «fqtanen i care corespunde pomeniriI de a treia çli la Romana bucovinenl, apoI la Ose Opt6mâni, care pomenire se numesce In unele locurI «prtindala' edil de Wse s6ptc,metn4,»

§i In urma la unti

anii.

precum la comändulii prima, asa si la cele urmatóre, se facil

colaceI si se pune unù pranglil de bucate, la care sunt InvitatI maI Orna cel maI de aprópe i vecina (2). E prea bine sciutil cá Româncele de pretutindene cocil 'Anea precum si alte copturi cu aluatii, pre care tlü prepara ele singure si din aluattii de acesta pastréza ele apoI i pentru alte copturi Dela 'Anea mortulul Insa, adica. dela 1:anea ce se cóce pentru pomenirea celuI mortil, nu lasa, maI alesti celea din Transilvania,. niel' cand aluatil acru (3). In Banatü, i anume In comunele l3arjovicú, Prilipetii,

si In "Arpe Almajului, tnainte de a se aseza gl6ta la masa si de a binecuvInta preotulil bucatele de pe ea, se Impoclobesce frumosil cu flori unil 136tii, pe care se Incolacesce o lumlnare de céra galb6nä i sta aprinsa catil cetesce preotulti rugäciunea meseI, apol asezêndu-se cu totil la masa, se stinge

lumlnarea si se pune lAtulil pe unil scaunil MITA masa, loculii mortuluI (4). Com, de d-15 T. Simonil. Com, de d-15 L Georgescu í d-15 T. Simon5. Com, de d-15 Rom. Sima.

Burada, Inmorm. p. 45-46.

373

Totil In Banatti, precum In tinutulil OraviteI, pomenele

mortilorti se Lai de regula: a) dupä lnmormlntare, b) la non6 ;We, cand se sc6te prâncliforula gará mananca copiiI, c) la doué-clecl de (Pie, cl) la patru-clecI de c,file, e) la

jumkate de anti, f) la unti anti §i g) la serbarea patronulul 'easel.

La tòte pomenele acestea se cauta ca nicI cand sä nu tréca' timpulú, ci totO-deauna sà se facit cu o qi ñiai nainte. Asemenea cautä, colacaritele cu mare luare de séma ea nemicä sa nu puie la masa cu pareche, ci totil-deauna fad. pareche. Rana chiar i ellele dela foal cautä sa fie fära päreche. Vuele destinate pentru pomana mortulia se spala mal antal

cu apa curata pe picklre, apoI se ocolesca cu tamae aprinsa pe carbunl §i abia dupa aceea se junghie. La fie-care masa, pomana ce se dä de sufletula celul repausattl, se numesce maI Antal luI Dumneçleil, apoI st. Archangeli, adica mortiI, dup. aceea mortuluI, §i la urmä talharilora, sub carI se'ntelegil spiritele cele rele ce stall In calea. repausatului In cea-laltá lume voindü a-I lua sufletulti §i duce cu dinsele In iadil (1). Cand se serbézá patronuta casA atuncl In cele mal multe Banata se face §i se pune çi «coliva», care consta, ca cele-lalte parV locuite de Romanl, din grail fiertil, pusil pe unti táierú i mestecatü pe alocurea cu miere de stupti, Infingêndil In grati pe de-asupra faliI simetrice de mere,

pere, gutai etc , care grail sfinitù prin rugdciunile preotulul se Imparte apol atatO de sufletulil mortuldi nu de multil mor0, ce ail rerepausatil, catil i de sufletulii pausatil maI nainte. Cand se pune coliva sacrificiti morplorti, In °rap mall (1) Com, de d-Iti Iosifa Olariti

374

marl' se ducti colivele la biseria i punêndu-se la unil cetesce preotula rughciunea indätinatä peste ele, iar prin comunele t6rhinesci merge preotula din cash In cash de gintesce coliva. Cu acést'd ocasiune, când se face rugäciunea de

prinde cu mâna preotulil impreunä, cu casnicil consängenil, chematl la serbarea patronului, de colivh ralicând'o In sus recitézh rughciunea, apoi unde sunt multi adunatl si nu incapil top a tiné cu mAna nemijlocitil de cel de dinapol punil mâna pe umèrulil celoril dinainte si astil-felil se imphrthsescil i ei de binecuvintarea sacrificiului adusù mortiloril (1). In unele locuri, atatti din Bucovina, chtil si din cele-lalte

téri locuite de Romäni, a fostil i mal este Inca ici-colea, maT alesii in satele, earl sunt förte reskitite, si acuma datná ca comandarea saù prasnicula sä se fad,' nemijlocitti dupä ce s'a scosil mortulti din cash. Cum s'a scosil adecä, mortulil a fara, se asterne masa In cash, petreatoriI se 'ntorcii In cash, se punt' la mash., mänâneä, i beaú, i abia duph aceea pornesca Cu mortulù la gròpà. In unele comune din Moldova, judetulil Sucéva, dach e i6rnh, scotii mortula in tindä, i asternii masa in cash, iar dach e vara, lash' mortulti In cash si a§ternil masa afarä, la care se asézä apoi tog petreckorii, In frunte cuepreotula functionaril, care face mai Antäl ectenia mortiloril si rádicá pomulti cu pomenele.

Inainte de a gusta din bucate, cap6tä fie-care, ca §i la comilndärile ce se facil duph inmormintare, °Ate unti colacti si o luminb'. (2); In unele locurl, precum buna-érh in Baia, inch si eke o cofä sail canh plinä, cu aph saù cu lapte, care

Sim. Mangiuca, CAlindaria pe an. 1882. Braqova 1881, p. 141.

Diet. de Mariuca Nistoril din Mint

375

Insemnézá, ca sufletuld repausatuluI sá alba pe cea-laltá lume,

când 11 va fi sete, de unde bea (1). In comunele, despre carI ni-I vorba, mal e lncá i ae. e datina, c'ä, pe cátii timpa durézá, masa se aprindil pe páreta' odaiI, unde a stati1 mortuld, numal doué lumini i anu-

me : una deasupra useI si alta la icóne (2): In Tera-Romeinesca, serie d-ld D. Stänescu, maI alesù cu privire la RomâniI din comuna Zänéga: «Cand totuld s'a gätitd, când cosciuguld s'a isprilvitd i mortuld cu cele nece-

sare a fostti asezatd In da; cand preotiI ad isprávitd a ceti stälpit, dad, este und ornil bátrand ; cand pAinile aü fostii clipte i mâncárile gátite, atuncI se tntindil mesele In casá sad afará din casá, dacá, este timpd frumosii i cu totil mänânch, rugándu-se pentvu ertarea p6catelord mortulul. Preotil stad In capulii meseI, apol urmézá cel-laltI aranjati dup5. 1)6-

tránete sad dupä cinstea de care se bucurá, la sätenl. «Sculandu-se dela masá, tuturord celord de fatä, se Imparta basmale, lumlnárI, i apoI pornescd mortuld la bisericA

.

.

(3).

«Când se implinesed Ose Opt'étnánI dela Ingroparea celuI mortd, se face a doua pomanä. . . Dupá ce iesil preotiI dela

bisericá sunt chiematI de capuld familieI la casa luï, unde totula este aranjatd «Preotil slobodd poman a si totil- o datä sunt tinutI fextc multd

ca sa guste, ca semnd de binecuvintare, din pornan5., cadí altfeld crestinuld rèmâne máhnitù.. . «De asemenea se face pomanä la Ose lunI, la und and, la treI i fárá sovälre la sépte, cand e permisd a se desgropa mortuld

» (4).

Com. de Titil Zaharescu, stud. gimn. Dict de Mariuca Nistoril. Op. cit. p. 324.

D. Stiinescu, op. cit. p. 327, 328, 329.

376

Totil In Téra-Ronzdne'sca maI esista Inca si urmatórea datina i credinta:

«Cand cine-va dà ceva de pomanä, atatti In decursuld comandarfi catil si de alta-data la unil iganú, trebue st"i, dea ca piciorulil In pämlinttl daca-I da In mand, i acésta ca parnintulil S'a fie martoril ocularil la pomana fault& tiganuluI, pentru câ se c,lice ea tiganulil Ii iea mirulft i boarunca In iar ciao& pamInturú este martoril la pomana tiganulul, sa cica ea l-a facutil ca la unil cre0inft. (ursarulil saù zavragiulil) cand vede ca acela ce-I6

tezulii

miluesce dà cu piciorulil In pamInt6 refusä a lua din mana» (1).

In fine trebue sA mal amintimù Inca si aceea ea precum la Românil din Dacia-traIana, totti asa se pune masa se face comandare dupa Inmormtntarea . unui morta si la Romanil din Macedonia (2). Pe Fang& comdndarea saú comandulft, despre care am vorbita pan& aice, merita a fi amintite 'Inca i rarastasele, slujbele, sarindarele saú salindarele i sarcoustele saù sdrcicustele, earl

se pldtescti respective se pértd asemenea pentru pomenirea Iertarea p6cateloril celorti repausatI, care pomenire se face de regulä numal In biserica. Parastasele, In unele 041 din Moldova, se pórta patru-qeci de qile de-a réndulil, dupd ce meire omuli, acleca se aducil la biserick In fie-care c,li, nou6 covrigi, o lumlnare, tamae, iar preotula cetesce rugaciunile cuvenite (3). I. St. Negoescu, Credinte populare, publ. In «Lumina pentru totl» an. III, Bucurescl, 1888, p. 475.Ionénu, op. cit., p.46: «Daca pentru vre-und mortd se da de pomanli ce-va la tigand, celd care da, trebue sa dea cu pidoruld in pamintti ca i eld sa fie martord de pomana ce da tiganuld; cacl se crede ca tiganuld II lea miruld i botezuld si le arunca in iadil; dar daca pamintuld este martord la pomana data tiganului, se crede el e data ca la und crestind.» Dim. Bolintinénu, CA16toril la Romanii din Macedonia, p. 91-92. (8) Burada, Inmorm., p. 47-48.

377

In Macedonia se faca' parastasele tota asa ca si In Terai Moldova (1). In Bucovina, din contra, parastasele se faca asta-felii: né-

Romdascei

murile celuI repausata faca si dual la biserica una pomil ca pentru ori si care oma de curéndil morta puna pe masa pentru jertfik, unde stä pana dupä liturghie ; preotulü face rugä.cIunea de Ora, utrenia i st. liturghie, In decursula careIa cetesce i rugächmile pentru ceI morfi, amintinda In acelas1 timpii si numele celul repausata, iar dupä, acésta face rénduéla pentru ceI morri si la urmä, radicä, si pomula.

Slujbele sunt de tóte sépte la numtra. Ele se p6rtä de regulä In sépte sambete ce urm6z5, nemijlocitú dupà lnmormIntarea undi orna cu scopa ca acesta se fie eliberata de cele *.épte vami. Dacä cine-va nu póte purta slujbele In anula

repausariI, le pórta 1n anula urrnAtora. La fie-caro slujbä. (liturghie), caro se platesce In unele locuri cate cu 1 fi., se aduce cate cincl bulci SO.ti trel colaceI, dou6 luminI '/8

litru de vint (2). Sub sarindara se Intelege atatil In Bucovina cá,til si In Moldova amintirea celul repausata la 40 de proscomedil. liturghiI (3). In. Transilvania se face asemenea tri decursa de patru-lecI

de lile sal Ose OptèmânI setrindarit, care se sfärsesce

la sése OpttmanI, cand i se face apol mortulul i pomana, cand se crede ca sufletula Oil a trecutil acuma prin cele 99 de vana §i a ajunsil la locula de odihna (4). Sdracustele se faca pentru pomenirea tuturora celortl repausati si de regula numal In decursula Sâmbetelora din Pos(1) Dim. Bolintinénu, op. cit., p. 91-92. (II) Com. de d-la V. Turtureana, preota. Burada, Inmorm., p. 48: «Se mal 'pomenesce i numele mortuluI la liturghie in timpa de patru-decI de dile ei acésta se numesce asarindarib. Com. de d-la Rom. Sima, inv6tAtora.

378

tulil mare. In Sâmbàta antaia a postulul mare se duce pre otulul acasA o oca de fdinA, §i sare (1/2 bus*, iar la biseria unti pAhArelil cu mIere, de-asupra carula se aflä. tolaga, In unele locuri Insä, o lumina, mare albA, apoI unù

pwril de vinil saú miedú

i-

i unil blidil cu pane saú vr'o

catI-va colAceI orI franzole. PahArelulil cu miere §i de pe dinsuhl rèmantl In biseria panA In Joia-mare, iar blidad cu pane §i §ipu§orulti cu vinì, carI le iea preotulti climpreunä cu servitorI bisericescl, se aduce In fie-care SambAtA. Toiagulti se aprinde In fie-care SambAtà la sfâritulú liturghieI, and se face pomenirea celortl mortI.

Sdracustele sunt usitate mal cu sémA In acele pArtI ale BucovineI, unde vinù Romanfl in atingere cu RuteniI, carI Ina, IndAtinézà a le purta. In Transilvania, districtulti NäskiduluI, sardcustele acestea numite simplu pomeniri, se facti In decursti de épte Sambete, incepèndti cu SambAta din ,Sept6mana albd, adia, cu cea din naintea postulul mare itinênduse In fie-care sambAtä urmAtére panA Inainte de Duminiea Floriilord saü Flora (1). .

In _Romania e datinA ca in Joia-mare sA se clua la biseria o colivA, care se sclite apol la mormintti, unde se factl rugAciunI pentru sufletulti mortuldi (2). Coma ndarea era usitata §.1 la Romani. Intorcéndu-se ace§tia dela InmormIntare i ajungéndti acash, rudeniile §i arnica repausatulul mergeati IndatA la scald& sA se spele, §i dup5, aceea li se dAdea unit' ospétil, sail precum se slice la noI: comandare, pomanA, prasnicti.

Lucru firescti cA osp6tarea aasta era maI simplA maI pomp:5g, dupA ImprejurArI, dupA cum adea era §i repausatulti una omù s6rmanil saù avutti. (11 Com, de d-Iti T. Simonti. (2) Burada, Inmorm., p. 48.

379

La ingroparea bärbatiloril strAluciti adese-orl se ospOta poporulil Intregú, precum d. e. la mórtea lui Iuliu Cesaril (1), sail. se Impärtia carne crud& numita visceratio, pe care primitoril o fierblaii sail o frigeail apoI acasà. Cu privire la acésta Titu Liviú ne spune urmAtórele: «La inmormintarea mameI sale, M. Flavius a Impärtitil carne crud& la poporil (2),» i maI departe : uLa mórtea luI P. Liciniil, s'a Impärtitil carne crudä (3).» Mal tard,iii ail Indätinatil a Impartì de pomanä chiar §i banI.

A noua çlì dup'ä, Ingropare se serba diva mortulul spre eterna luI memorie. Serbarea acésta se numia Hovemdialia, adech sacra. Scol. In Horatiti ne spune : uNovemdiale este unil sacrificitl, care se face In diva a noua dupá ce s'a InmormIntatil mortulii (4).» Tail In acéstä c,li era datinä de a se curäti casa, In care a zäcutil. mortulil (5). Serbarea, numità de Romani Novemdialia, astädI nu mai exi$tä sub acestil nume. Cu t6te acestea, dupä cum am a-

rtatú

sus, a noua qi dupä InmormIntare se serbéa

§i ast541 In cele mal multe locurI cu rughciunI

i Cu po-

maná pentru odihna sufletului celul repausatil. Curätirea easel Insä se face In unele locurI ceva mal na-

inte, §i anume a patra sail a cincea c,li dupä Inmormintare, In cele maI multe a noua oi, tocmaI ea i la RomanI. Comândarea e de altmintrelea usitatá §i. la alte popóre de ritulü ort. or. §i cu deosebire la Rutenil din Bucovina. Saetoniu, Iul. Ces. 26 Lib. III, 22: «et populo visceratio a M. Flavio in funere matris.» Lib. XXXIX, 46. «P. Licinii iuneris causa visceratio data.» Epod. XVII, 48: allovemdiale sacrificium est, quod mortuo fit nova die, quam sepultus est.» M. Besanil, stud. cit. publ. in «Albina» an. I, No. 59. --Bojinca, op. cit. p. 219.

-- 380

XXVIII.

M0

IL

Mara de comandare §i cele-lalte pomenirl §i jertfe, ce se faca i se aduca dupa cel de curênda repausap, i despre earl' am vorbitil In capitoluld premerg6toril, mal esista la Romani' Inca unú felil de pomenire i jertfa, care se face 0 se aduce In unele çlile anumite de preste ania, §i nu numai pentru ce! de cur'endil repausap, ci pentru top mortiI milieI.

Acésta pomenire §i jertfa, care consta mai ou séma lntru trimiterea de bucate ti MuturI precum §i a unora obiecte pentru mancare §i de Mutil apä, pe la vecinl, la némurl mai alesti copiilorti sérmanI de sufletula morplora, se numesa' pretutindene. In t6te Çërile locuite de Itomani, Mop. .211o01 sunt mai de multe felurl §i anume: MoOT de craciuna. In c,liva de craciunil diminéta se dä de pomana morploril: colacti cu luminare, carne de purcelil orI poreff, earflap, cotor6ge (recl, aite, aiturI, recitur!), borandaii §i altele (1). (1) Sim. Mangiuca, Calindarti pe an. 1832. Brawvil, 1881, p. 136.

381

MoO de érna sali de carnelegt ori cdslegele de e'rna, maI bine numitl de primävara, carI atâtil In Bucovina cata si in .B'anat4 cada tot-deauna SambAtA, Inaintea läsatuluI de carne (1). Acest1 mosI Impreuna cu cel de télund, cari cadij asemenea

Smbàt çi anume Inainte de a-Medru, se numesca si cei mari.»

La mo0 de &Iza se sacrifica (se da de pomanä) mosilora, adeca mortilora, grki fierta, pregAtita cu unta (unselre) brânO, akituranda si carne de porca saa cotoróge, etc. (2). In unele pdrt1 din Banata, precum buna círá,' tri Ciclovaromana', mosil acestia se numesca çi «sacrilegh (3). Mo0 de parisimI, carI cada tot-deauna in 9 Marte, ade-

a In c,liva de 40 de Martirl, se numesca asta-tela pe la Lugosil, Temisòra i imprejurime. In pArtile OraviteI Irisa se numesca « &N'U orI «Seimp». In Oravita i cele-lalte locurl montane, locuite de co1oni%1 din Téra-Românéscd, numiti aBufanf» ori «Tgranfo se numesca «BrenduO» i aBrendurb (4). In. Téra-Românésca «Bradcgi» (5) si «Mucenich (6), iar in Bucovina i cu deosebire In orasele Sucéva si Rad aula « Sfintifor Acest1 mosI urméza la nouè c,lile dupä Baba Dochie, cAnd de regula iesa Babele i clinsii sub numele de 11log, bata cu

botele pämIntula ca sà intre frigula i sà iasä. cAldura. Com. de d-15 V. Turtureana, preota. S. Mangiuca, Calind. cit. p. 136. Dupa d-la Dr. At. M. Marienescui mosiI acestia cada in ambata lAsatulul de branda, vedY «Familia», an. X. Buda-Pesta, 1874, p. 665. Mangiuca, Calind. cit. p. 136 137; Marienescu loc. cit. Mangiuca, Calind. cit., p. 137. Mangiuca, Calind. cit., p. 137. D. Stanescu, op. cit., p, 329.

Iondnu, op. cit., p. 54: «In diva de Muccnict se faca nisce colkeI ca nucI numig dincenicip si e bine ca in acea di fie-care persána s bea 40 de pahare cu vina, asta-fela, pentru fie-care din cel 40 de sf.mucenicI.»

382

La acestI mosl RomaniI din Banat4 dail de pomana, (sacrificia) de seca (posta) si anume: pasule (fasole) slaita (sungalie) ori drésa cu unta de lemna, apol nucI, Orne, alune, etc. Acestia se numesca mo.i ce curat ; una coraza unsa cu miere de stupa facuta In forma omuluI cu capa, manl si piciOre ; orI pre colact se Impunge cu o Ova de soca orI de trestie forma de oma (1). In unele partI din Tera-Bomein6scei, precum huna éra In comuna Zan6ga, femeile pe Muga brado0f, ce-I laca In acéstá i, mal alcatuesda Inca si una bradosa mal mare, facuta In forma de omì.i, cu gura, cu urechI, nasa, darà numesca, fiinda din timpurI pote numita tota fela, « Uitata». Acésta se face intru pomenirea tuturoril mororba,

tilora, carI In timpula anulul ara fi fosta uitatI nepomenitl. Acésta « Uitatd» este jucata de copiI In jurula undi foca, ce se face In bataturä, apoI unsa cu miere i mancará (2). In orasele Sucéva i Rädautil, din Bucovina, se faca 40 de figurele In forma de oma din Vaina de grail, ou6, miere, miegla de nuca si zaharicale. Aceste figurele numite «sfintiort», SuceveniI le dual' In liva de 40 de sfintI diminéta la biserica, unde, sfintindu-se dupa leturghie, se dail o parte functionarilora bisericescI, iar cea-laltä, parte 6menilora presentI, cu deosebire Irisa copiilora. In Radautl, din contra, vina copiiI i 6meniI s'érmanI pe acasä i acelora se daa apoI de sufletula mortilora. Òmenil Gel mal putinfl avug facù, in locil de figurl omenescl, 40 de colaceI, carI asemenea se numescil usfintiprf,» §i pre carI 11 Impartesca apol pe la copiI i 6meniI cel maI sèrmanl (3). Mangiuca, CMind. cit., p. 137. D. StAnescu, op. cit , p. 329.

Com. de mal mulg or4enT din Sucéva

383

Aceste figurl ne aducil aminte de figurile de 6menI, numite «Sagilla» ale Romaniloril, carl eraa usitate In sèrbdtérea «Sigillaria,» apoI de pdpusele de pipera In formä, de omtl, numitä, «Argei,» usitate lb sèrbdtérea aArgeica» din 13 Mala, si de pápusele de yola numite «oscilla» si «pilae» In sèrbálteírea numita alares compitales» . In fine, mal e de lnsemnata Inca' si aceea, c5, teta la acestl

mosI iesü economiI la viI, mosil (prunI) si grâne, dar mai vértosa la pometele ce produca Orne, si lAnda, dupg proverbula poporulul, 40 (orì 44) de pahare de vinil, varsá vina orI rachiu (vina-arsil) la buciumil de vine (vie) spre a roe'', si Incunjurânda agrula Ilil afumá cu rIzà spre a fi feritil de rele, anda' totti atuncI de pomaná colacil (brándus1), vina, rachia etc. (1). IVItniT de FloriI sunt usitati, dupd cata scia eil pan& acuma, numaI In Fratdutula-noil din Bucovina. Sambätd,. Inainte de Florii, se trimite pe la case cAte o ulcica plind Cu

mlere si de-asupra gureI cu una colad' saa franzolä, iard la t6rtä, o luminä lipitá (2). MoOT de Jol-marl, JoImarele sail Joia mare lnainte de PascI. Iar se dä, de pomanä, de seca (posta), ca si la mosil parisimilora, da.r fard colad'. In Oravita montará, din Banata se dail de astd-datd de pomana si olcute noue cu apä, ori vial si la mänusa 61e1 se légd florl, precum : brebeneI (lat. corydalis bulbosa, germ. hohlwurzeliger Lerchensporn). In n6pLea spre JoI-marl In Orsatula çlorilora purcedil muerile din Banata, maI vIrtosil Insd matremele familiilort, la mormlntil, alta acasd tn avlie (curte) aprindii mortilora focurI, numite «focurele» ori «luminictche» orI «luminum», fácèndil Mangiuc,a, alind. cit. p. 137. Com. de Vespasiana Reuta, stud. gimn. de loca din FrAtliutulA-noa.

384

pentru totil mortulti din lamilie o luminicica, saú anumindil (menindil) maI multi mortI la o lumina.. cu acésta ocasiune. se sacrifica, adeca se dà de pomana colad copiilorù sèraci, ce vinù spre a so Incaldi la luminicIche. Colacff acestia se numesca «Siimbiciére» dela diva Sambata. Cu colaculil se dä, si o lumina Impreuna' cu o olcuta apa (altil daùsi menindil colacula mosuluI cutare (spunénda numele celul mortil din familie), adese-orI punéndil orl anumindil la untl colactl i mal multI mosI, unde sunt multI repausatI In familie.

Luminictchile se facti numal cu surcele de alum) saa de bog' uscate, call se frangil, nu se taie, i carI, dupà ce sunt cu-

lese, se aducil In case si nicl de cum nu se aséza la paci se pastréza pe mash* orl In anti lodt unde-va, fard a se atinge de pamIntil (1). In locuri, unde 1ntru apropiere nu se gib,' surcele de aluna, se factl focurile cu boza culesil de pe campil. Matrema familieI, care tamaiaza mortiI, 41 face luminicIchile la mormintil, si se canta dupá mortI acolo, Grind pléca acasä, striga sufletele mortilora pe nume, SculatT, sculatT,

aidap!

In acea credinta, cum ea sufletele mortilora Oka dela mormlntù dInsa acasa, i acasa asezandu-se In chilie dupä. 110, ad petrecil pana la «Rusitori», a 7-a pe a locurea a 9-a dupa RusaliI, cand In v6rsatult1 doriloril 'Ana 'n rhäritulti s6reluI se dual de acasa iar In mormIntil. Acum la Busitori In Orsatulti dilel iar se da de pomanà mortilorti, cad daca nu li se dà desdeminétà de pomana, (1) Tiganeele locuit6re intr'una patrara ala Ciclovel montane Ora mile indepartate in spate i pe magarl inainte de Jot marT sureele de aluna spre vindare.

385

atuncl sufletele, 'tanda cenusä orI nasipil In gura, se Indeparta maniése din casa familieI. Daca, pentru lucrulti campuluI muerea din casa dela Job. tnari pana la Basitor nu Ole In tcítá çliva malura chilla, atuncI malura, numal loculti dupa usà, asternandù o panza, alba, unti tasdelg, acolo spre a se aseza sufletula pe elti. In fine credii Romana din Banat4 ca. dela JoI-marI si pana, la liusitori este cerulil, raiult1 si iaduld deschisil, pentru aceea poli sufletele venì acasa, spre a petrece la familie (1). In Bucovina i anume In satele Boiana, Mahala' si altele

de peste Prutil, mortil se pomenesca maI cu séma, In Joia -nutre. In acésta, gli se Impärtescti pe la case si maI alesil pe la ceI s6racl stecle sail ulcele pline cu n'A, cu cate unil colactl sail o bulca si o lumia, de-asupra gurel; une-orI daruescii si cate una sail mai multe gamito si gärnicióre (cofite) (2).

Totil asa faca si RomaniI din MiSnastirea HomoruluI, cu acea deosebire numaI cá acestia puna' In ulcele nu numal

apa, ci si ving, lar de-asupra gurei, pe langa colad' si lu+mina, Inca si cate-o naframà (3). in Fundulti-Moldovel mosiI, carI conste' din ulcele si steclute pline cu apa', lar pe gura cate c'unii colad' si-o lumina,

nu se trimetil pe la case, ci bgetiI vial singurl de-i latí (4). In orasulil Campulunga se dual In acéstä cilio cofite si cane mal marI la bisericä, unde se dail apoI, dupa, liturghie, umplute cu apa, si legate pe la gura, cu stramatura, iar de-asupra c'unil colacil si o lumina, de ara, mal cu séma copiiloril, de sufletulti mortilora (5). Mangiuca, CAlind. cit. p. 137-138.

Com. de d-ld V. Turturéta preottl. 131 Com. de Toalla MacoveT, stud. gimn. Com de Mich. TimpAd, Const. Merches5 si roana Tonigarig, stud. gimn.

Com. de Vasile Burduhos5 si George Ciup5rcl, stud. gimn. Mariani; Inmorm. la Romanl.

25

386

In Bréza se dä, ton la biserick páne de gustare si apä de bdutù dintr'o cofä tuturoril celortil ce s'ail comunicatil In,teaceea di (1).

In Transilvania, districtula Nas6udulul, e datinä de-a se face In Joia-mare ung osp6ta formalii In curtea sail In tinterimula bisericeI, unde se dual telurite máncäri i Muturi, care osp6til se numesce mo0 (2). RomaniI din Tdra-.R,omeirdsca cren ea sufletele mortilora

vial In fie-care anii de se aséza pe strasina casel, i acésta o faca In diva de Jof-marf §i stail pand la 3100 (Sambdta mortilorti); din causa acésta se facil atunci lrnpärtelI de plecarea sufletelorü. Asemenea parisimele In t6t5, Sambäta se dual colivI la bisericä de asteptarea sufleteloril pan& la Joi-mari (3).

'ara In Joi-mari se obicinuesce a se da mortilorti si de ale 1mbräcäminteT, unti costumil de haine: subä, imineT, chiulä

sail o camasà, ismene, bete i altele, carl se Impartil adese sòraciloril, mai adesea lnsä familieI, dupá, ce téte acestea ati fosta mal Intâiù sfintite de preotil (4). Totil In Téra-Românésca maI esistä inca i acea credintá. ca JoI, In séptémana patimilorti, nu e bine sä se spele rufele (albiturile, cam6si1e), caci la mor(i in loca sa se duca pomana

ce li se da, se duca laturZ din spdaturei (5).

MoOT de Pasa In Banda' se dä la PascI cu deminétá. de pomanä mortilora 0116 rosa

i

colad l (sámbeciére) ou

alte bucate, ce se aflä atuncI In casä. Pe alo-

Com. de Nic. PrelicT, stud. gimn. Com, de d-10 T. Simon. 1. St. Negoescu, aCredinte pop.» publ. in aLumina pentru topo an. III. Bucuresd, 1888, p. 474-476. D. StAnescu, op. cit. p. 329. loneand, op. cit. p. 60.

387

curea se dati acum colad l Cu °imite (noue) pline de ap5,; se clä casti (1). In Téra-l?onitinéscei se dat1 laçliva de PascI ou6 rosiI peste

mormIntO, pronuntandil numele celorti morV, pentru carI se da acelti où (2). Totti In Tira-Roma' ne'sca esist5, credinta cä, totI mortiI ceI

p6cAtosI, din çliva limera, adecä dela Pasa, se scotil din iadti la odihnä, panä, la Busalii. In aceste çlile decI fetele cará apà pe la vecini de pomanái In contual mortiloril (3). Mo§iI de San-George. In Banatil se d.á sacrificiti colad' Impreunä Cu olcute (noue) pline de lapte cu lumlnare, casii etc. Pe alocure, precum In Sichevita, laptele se d5. In täiere orI stráchinl (4). In Frätântulil-noù din Bucovina se trimete asemenea ca mosl o ulcid, cu lapte dulce fiertti cu togmagl, cu untt cu o luminá, pe la case, maI alesti unde sunt copiI miel (5). In unele comune Ins5,, precum buná, órá In Tereblecea, districtulti Siretiulul, In acésta c,li se duce maI Intregil satulil la tinterimt, si acolo Impartescil diferite bucate IntinOnciù fie-care pe mormintele mortiloril s6I o fatá de mash saù unSstergariti, iar pe acela puindù bucatele aduse.

MosiI de Ispasa sail de Irlältarea Domnulul. In

a,oésta,

se dail In Banata florI, brânc,15, i luminare de pomanä, (6).

In Tera-Romcine'sca, femeile, carI ati In farnilie mor0, Imparta In qiva de Inältarea DomnuluI azime calde, cépá verde Mangiuca, alind. p. 138. Sanescu, op. cit. p. 329. Revista pentru 1st, arch. i filolog., an. II, vol. III, BucurescI, 1884, p. 388.

141 Mangiuca, CAlind. cit. p. 138-139.

Com. de Vesp. Reutq. Mangiuca, Calind. cit. p. 139.

388

si rachiil pentru sufletele mortiloril. creglêndu-se ca In acésta

di se malta sufletele lora la ceriil si sa aiba merinde pe drumil (1).

In Dobrogea este datinä ca, cu o di Inainte de Inaltarea Domnului, la Ispasti, sa se adune femeI si babe si sa iee azime calda, cépa verde si rachiii si mergêndtt prin sala sa le dea de pomana pentru sufletulil mortilora, ca sà alba pe drumii, fiindil credinta ca In acea 4i mortil sbórä In ceril (2).

Mosil de RusaliI. Se serbéza In unele pärtI din Banatil si anume In locurI montane locuite de coloniI din TéraRomanósca In Sâmbata Rusaliilorti, In alte pärtI diminéta In

giva Rusaliiloril. Se dail de pomanä colad Impreunä Cu olcute noue pline cu lapte, cu ~liga orI colarepa (scroba); la mänusa 6161 se léga o chita de cirese si de florI, apoI In 615, se pune o lingura nona (3). Pretutindene In Bucovina, Sambäta Inainte de RusaliI sail Daminica-mare se numesce Stimbata moitorti. In Sa*mbdta moilora creda Romana din unele partl ale Bu-

covinel cà nu e bine ca cine-va sä mänance, pana ce nu da

mal' Intál ceva de pomana, pentru ca In acéstá di se cuminecet top mortii, i daca unulil din némulil celoril mortI mänâneä, atuncI cei mortl din némulil gil nu se potil cumineca. i de óre ce mortiI astéptä In acéstä di pomanet li pomenire, fiinclil-ca este diva lora (4), de aceea Romanil din cele maI multe pArti ale BucovineI, precum: Bosand, Tiseutil, Sucéva, Zaharesd, St Ilie, IlisescI, Todirescl, Costana, Stupca, Mänästióril saii St. Onufreitl, Siretil, Fratautulilnoil, Mologia, Stulpicanl, Campulungil, Pojorlta s. a., trimitil des-deminéta pe la case, prin vecinI, la némurl si grmanI, maI IonénA, op. cit. p. 45. Burada, Inmorn-i. p, 51-52. -(3) Mangiuca, CAlind. p. 139. (4) Dict. de Vasile Unguténil, agricultoril in I4esd1.

389

unde se afla copiI micl, totil felluln de vase noue, precum: ulcele, stecle de Muhl apa, °Amite, cane, sipurI, col* etc. Impodobite cu totil feliulú de florI, maI alesnmsa bu-

suiocil, earl se léga pe la tortI sail pe la gura cu stramgturd rosie, si pe carI le umplu cu apa prespéta, miedú, lapte dulce cu tocmagl, vinn, mustil si bere, apoi totil felulti de farfurii, strächinl i strächinute pline mal alesn cu zérna cu placinte, dimpreuna cu o lumina de cérit galbèria, care

se aprinde cand Iran), In casa unde aú sa se dee mosil. Tete obiectele acestea se numescn pretutindene In Bucovina «mo0», iar Impärprea loril se esprima prin cuvintele am imparOtit sail am dus4 §i am primita sail am cap6tatg mo0, cad ceI ce ducil mo0 cap6tä In acelasl timpú i ei mo0,

cu acea deosebire numal, cà ceI mai avupl dual totil-deauna mal scumpI i maI frumosT, pe &And cel mal s6rmanl, dupd lmprejurärI, maI ieftini. In comuna Bosancl, distrietulú SuceveI, mop se 'ncepil de SAinbata diminép, Inainte de Dumineca mare si dureza Luni diminétä, a doua di dup5. Dumineca mare. El constail din diferite ulcele noue pline de lapte dulce ca togmagI san cu apa prespèta, apol din diferite stecle, cane, sipurl si co110 asemenea noue i pline cu apa prespéta saü cu mustil, vial ori bere, "precum i diferite str5.chinI si strachinute

pline de zéma cu tocmagi, lapte cu tocmagl si o lingurd pe de-asupra, saú i cu pldcinte. Tete obiectele acestea se Impodobescn cu diferite noel mal alesú Insa cu crucea pas-

care se légg, pe la gura sail Orr& iar la atrachinele cu placinte se punil de-asupra acestora. Totn-odata se dà dimpreuna cu fiecare ()Wean si o lumina de céra. Afar& de aceste obiecte adese-ori se dan chiar i mleI ca mo0 (1).

ce

(1) Com. de Mih. IvanTueil, stud. gimn.

390

In comuna Pojorlta, districtulg ampulungulul, se trimittl mai alesti copiilora ulcele noue pline cu lapte simplu sati Ingrosatti cu crupe de papusoIu, care se numesce mlefnifet, iar s6rmanilorti se trimitil óle mal marI cu lapte i strachinl cu branzá i casti. Tota In Pojorlta e datina ca nanasiI sa tramita finilorti, maI alesti celoril din boteza, ca moØ inca si cate o juninca dimpreunä, cu tóte cele trebuincióse la o vaca cu lapte, precum: donita, sitiscà si strecuratóre set strecatóre (1). In orasulü Sucéva, precum i In unele sate de prin apropiere, se trimita ca mosI, pe ranga vasele, mancarile i bäuturile al-Mate In sirele de maI susa, Inca si gainI sati pul de &n'a dimpreuna cu o lumina, pe care, ceI ce o primesca Indatä o si aprindti si o lasä sä arda pana ce se sfarsesce. In Illoldova la mo4 sati Sambeita mo0lorti se da de pomana pentru cel mortI merinde i lucrurl precum: cofe, cotaele, ulcele, strachinI lmpodobite cu florI, In carI se pune pane, carne friptä, lapte cu oreztl, i altele, precum cate o luminaric5, de céra gallAna (2). In pra-Romeine'scd, In Sdmbata mo#1ora, numita altmintrelea i Stimbata mortilora, pe langá pomenirea mortilortl trimiterea moplorfi pe la case mai esistä, Inca i acea

datina, cá muerile planga pe la morminturI, fiindti-ta In acésta c,li, dupä, credinta lora, iar se tramita pkatosiI In munca iadulul (3).

In fine mal e de observata Inca i aceea cä', pe cand In Transilvania, Banatil si Bucovina, unde Sambata moWorit e cea maI r6spandita, cultulti moilorit din acésta c,li se póte Com, de lije Flocea, stud. gima. Burada, Inmorm. p. 48. Revista pentru 1st. etc. an. II, vol. III, p. 388.- D. Stiinescu, op. cit.. p. 329: «La Seintbdta morlilora se lace amintirea celora' r6posatl la mormintula lora, impartinda colad si coliv5..»

391.

numi mai multil tamiliarti, pe atuncl In Téra-Romdne'sca, unde esista si Tárguln niqilora, care se Incepe de LUIII i duréza pana SAmbätä, lnainte de Rusalil, adeca o Optèrnba lntréga,

se pòte cu totil dreptuld numi si publica. MosiT de RusitorT. Sufletelora familiare, carI dela Montan aU venita acasä i petrecil In chilie dupa u$a, se d'á. la .Rusitori adea, In Martia mortilora , In revèrsatula de pomana: colacü cu fragI, cirese, florI, pasule etc.; pomana

se da pe unii talerti (taneriii) la vecinl ori la némurile de aprópe, priminda si dela acestia Ind6r6ptil atare. moli. Daca sufletele mortilora nu cap60, pana In r6sáritulfi s6reluf atare pomanä, atuncI ieati cenusá ori nisipil In gura', si mani6se se depdrtézA dela casa familieI. Rusitérele cada tota-deauna 7 dile dupä RusaliI, adecä Sambata Inainte de Dumineca ututurora sfinOlorfin ital tutti santi, germ. aller IIeilingen, gr. Theodoxonia, Lemuria Romanilora vechI dela 1 Maia (1). Mosil de Sangiene, usitatI In Banata ; se da' de pomana: colma (saii i far& elü, caci care este s6racil, nu trebue dea totil-deauna) cu iordilene (caisine) ì pere (2). MosiI de SAn-Petru. Se da colacti cu lumInare, apoi mere

de SAn-Petru duld si acre pe una taierti (3). Alosa acestia sunt usitatl i 'n Te'ra-l?omdne:sca (4). Mosil de SAnt-Ilie. In Bariatil se da', intre altele, i cucuruza (porumba) floral (5). In Bucovina, i anume In comuna Ti§eUta, din districtula Sucevei, Crasna i Banila-moldovenéseä din districtulti $to(1) Vec,Il Nork, Mithologie des alten und neuen Test,aments s. II, p. 388, apud Mangiuca, CAlind. cit. p. 139.

2) Mangiuca, alind. cit. p. 139. Mangiuca, CAlind. cit. p. 139.

D. Stánescu, op. cit. p. 329. Mangiuca, Cálind. cit. p. 139.

392

rojinetulul, Orla ce nu dag Itn qiva de Sant-Ilie, dupä, ce se Intorcg dela bisericA, mere, pere, precum i alte fructe cepte, de pomang, carI se trimitg pe la case In strgchinl, nimenI nu Indräsnesce sä guste din astg-felg de fructe (1). In Crasna i Campulungti, totil In acéstä çli, se impipclobescg mormintele cu florI si se infigg Imprejurulg fie-cgruI mormtntg mal multe luminI aprinse, carI se lasà apoI acolo

páng ce se sfIrsescii de arsti. UniI trimitg pe la case si ulcele cu apá lmpodobite cu bärbgnocg, busuiocg, precum i alte florI, carl se légg Imprejurulg gurel cu stämälura rosig (2). Moqi! de Schimbarea la fatä". Se sfintescg prin rugAciune asupra strugurilorg dusl In bisericä, din carl gustândg 6menil clreptg natura', se socotil astil-tela ca pomana mosilortz. Dar si atara de biserica dag acasg, matrénele acéstä pomanä

de strugurl; frisa fiindg ca la Schimbarea la fatg se ata putinI strugurI prispitorf, coptl, dreptg acésta la Mo§iT de SAnta María mare se dad strugurl de suffetulg mortilorg. Acum se del i prune de pomanä, unde sunt cepte (3).

Mc:giT. de piva cruca sag ingltarea cinstitel cruel, sunt usitatl maI cu sémg In comuna TodirescI din Bucovina,

constag din ulcele noue pline cu apg curatá, miere sag miedg, si la gura Impodobite cu busuIocil legatg cu stramäturg roiä, iar de-asupra pe gurg cu ung colacelg sag covrigg si o luminä de cérg. Acestia se trimitg maI alesg unde sunt copil. Unde

copiI se trimitg cane, precum

obiecte mal marI de carI se scie ca e mal multa lipsg In casa unde se trimitg. Si precum In Stimbata mo0alte

Com. de Vas. Iftodi ei Eusebie Patraqd, stud. gimn. Com. de Vas. BurduhosO, stud. gimn. Mangiuca, CAlind. cit. p. 139.

393

lorti, a§a 0 de asta data, cei ce aft dust', cap6tä asemenea rno0 (1). Moqi.T de SA-Medru, numitl altmintrelea §i M0fii de &hand, tmpreuna Cu Gel de ccIrnelegg, numiti 0 mo01 ce i marg, cadti totd-deauna Sambäta, lnainte de S4-Illedru (Santuld Dumitru).

Se da de pomand grad fiertd pregatitti cu until (unturd), cu lapte sail branza. Dar §i colaculd cu lumina Incà nu este iertattt sa lipsésca, maï vIrtosd la mo0i eel numitl marI. In partila Oravitel §i In Alma01, partile BozoviciuluI, cand se Impartescd mo0I ace0ia, se face urmatórea invocatiune: Vol mo§I, strAmo§T, SA-mi lip' totil voIo§I,

SA-mi deg sprit.' In casA Cu multii dart" pe masA Cu multi.' ajutoriti In cAmpulii cu florl ! (2)

In alte pa* ale Banatului la mop'l de t6mri4 se fierbe scrobti cu Mina de grad, sad grad, ca 0 la cel de iamb., 0 se da vecinilord de pomana. Mâncarea acésta Insa0 se i fiindil-ca lilele acestea sunt lile de osp6tare pentru Iliqi, de aceea poporuld lice: mofa sunt bunI §i Babele rele (1 Martie-Baba Dochie). In lfiele lifofilora nu se face niel und farmecd (3). MoOT de florl-de-martisora. Asti:I-felt' ghioceig (lat. galantus nivalis, germ. Schneeglachen), agricele, numite altnumesce 11100.

mintrelea 0 oglicele, iglicele (lat. primula acaulis, germ. schlaflose Himmelschltisselblume), micysinile (lat. hepatica triloba, germ. Dreilappiges LeberbltImchen), cocofeig (lat erithroni-

um dens canis, germ. Hundszahnlilie), cand hnflorescti priCom. de Ioand Avram5, stud. gimn. Mangiuca, Mind. cit. p., 139 140. Dr. At. M. Marienescu, in Familia, cit. p. 666-566.

394

mävara si se cap6ta maI Intal, Ind se sacrifica mortilora spre aducerea aminte. Aceste flori, dar si cele-lalte ce vial dupb, ele -acum desa de prima-vad,, sunt pargele saü primitele (lat. primitia) florilora i tota-deauna vestitóre de primä-vara', decl trebue sä se pomenésca cu ele morti'l familieI. Aci trebue sa Insemnama, ea din purcelula de Craciuna, din mielula de Pascl, apoI din cele-lalte póme orI fructe, ce vina peste anti, si a carora parge (noite, primite) se sacrifica mosilora orI mortilora, membril familiel, afar& de

copiiI pan& la 12-14 anI, nu gusta niel de cum pan& ce matróna caseI nu a sacrificata (data de pomanä) mosilora, adicá mortilora.

i acésta se tine cu cea maI mare acurateta,

cad a gusta maI na inte de a sacrifica din acele animale çi fructe se socotesce de cela mal mare pécata si de vatamare pentru sufletele (spiritele) proto-parintiloril, earl cera dorescil acela sacrificia. Mal departe e de 'nsemnata, cum cá nu se gusta nici din alto póme, ori fructe, carI rodesca peste ana si nu sunt legate de grbatorile sus numite, precum: din persice, prune,

etc., Ora ce nu se dä de pomana mortilora (1). AceeasI datinä i credintä, dupà cum am ardtata i maI sus, esista si la Romanil din Bucovina §i pra-Romangscet. Cu privire la RomaniI din Ora de pe urma, d-la D. Sta.. nescu serie urmatórele : ((Cu o venerapune profunda pentru mame trebue sa arnin-

tesca aid, ca ele nu gust& mäcara din fructele de curanda c6pte, pan& nu Impartesca maI Intal pentru morti. Pota Trial-lance toti In casa cirese, viine, caise, mere, lubenitä, porumba, strugurl etc., iar mamele niel ()data nu vora manca,

Ora nu vora da din acea r6d5, ma' IntaI celora rèposati. (1) Mangiuca, Mind. cit. p, 140-141.

395.4 «Rima enea este inca cu el,»

am aulitti adese-orl qickda

pe unele mame (1).» MosiI de curastrg. In Banatil, tottl-deauna, când fata vaca caseI, laptele dilelora prime, numita acurastra», In Bucovina «coraslan lat colostra, a treia li dup. f6tare se da sacriflcia mortilorti (mosilortl) si Intru san6tatea vaca Se chiama adeca a treia Oi desil-deminéta mal multi copil din veDinätate, apoI asezAndu-I In jurti reita, In mijlocultt copiilorti se pune stra-

china cu curaste& dupä aceea acoperinda copia cu 'una straniii, matròna casel varsa %J'a peste el, si asta-felil mâncandti copiii cu lingurile curastra sub straniti, totil matrsána

caseI la adula acesta menesce curastra de pomana moslstramosilorti repausap si intru sanètatea Vacel (2).

Acestia sunt mop, carI i-amii pututa afla pana acuma. Din cele espuse pana aicl se vede decl apriata ca illqii sunt unti sacrificiti (jertfa) pentru sufletele repausatiloril molí

strámosi, adecá pentru asa numitele spirite laminare, si numirea de 111°0 sati pomana morfilora este de asemenea si identicti Intelesti. Op. cit. p. 329-330. Mangiuca, CAlind. cit. p. 142.

396

XXIX.

SLOBOQIREA APE1. In unele partI din Téra-Romcinésed este datin5. ca In aceea0

In care s'a facuta Inmormlntarea, §i anume dupa comendare, sä, se rInduéscà o fata ca sä ducä aria pe la case In decursti de Ose Opt6man'i pentru sufletula celuI

Acéstä ducere sail cärare de apa se numesce cu unit* terpoporala slobo4irea apei saa a apelorg. rninù Fata, care a luatil asupra sa acésta, sarcinä, are grijä ca fie-care galéta de apa sa fie Insemnatä pe raboja (1), pän5. Implinesce numb'rula de 80, catil d'étoria fl impune ca sä, clued,.

Ea trebue sa care cate doue galetI In fie-care c,li, afara de Orbä'torI, când nu pete duce, fiinclil c,li de odihna. Pentru acesta motiva, daca se Intemplä OrbatorI In timpulil celora §ése Optèmadi, fata are In grija ca sä duo& apa, ce se cuvenia de dusti In timpulA Orbatoriloril, In Ode immediatil precedente acestora. (1) In Bucovina se rostesce cuvintula acesta rebitfa.

397

Cand se Implinescil cele §ése sptèmân i anume in çliva cand se face a doua pomana dup.& celü mortil, mama, sora,

vara sad o alta femeie a easel iea o azima de pane calda, unii coco01 negru sati o gaina négra, apol carbunI de focil cioba, in care pune i cate-va b6be de tamae, precum qi o basmb, saü unù testimeiú, In care pune la unil coiù catI-va bar!, iar la altulil o luminare de Wed, 0 se duce la fantana. Adese-orl, in locil de basma saU testimelti, se iea panza pentru o fusta sag rochie, dupa cum II dá mana. Cea care 'a fostil insärcinata cu ducerea apel se duce mal de nainte la fântana §i umple jghiabulii de apa sub moll-

vulil ea, daca cum-va s'o mal fi ditatil vre-o Oka, sa fie implinitä. acuin.

Femeia de casa, venindil la fantána, se aséza la marginea jghiabulul cu apä, iar In partea opusa, adeca In cea-laltâ parte a jghiabuluI, sta carat6rea i martora sa. Femeia de cask aprindêndil o luminare i tamaindil apa din jghIabil, Intr6ba pe carätóre:

AI adusil 80 de galetl? Da, am adusil? rèspunde acésta. De unde soli."' eU cá aI adusii? Iac5, i rabojulil aratä, 80! Dup5, acéstà lncepe a num6ra -Vote täieturile de pe rabojil.

: «ap, este,» si apoI frangênda Cea-laltä, asculta, rabojulil i arunc5,ndu-la In apä, ¡lice mal departe : El bine! cinc-ti maI este märturie? :fad. (cutare), r6spunde cea intrebatà, arätandil pe fata eaU femeea care scie c5, s'a adusil tótà apa. De tref orI se face asemenea.

Cand ispravesce cu märturisirile, tarnae apa de treI orl §i da cäratórel oblectele mat sus notate: *lea, coco§ii, tes-

398

timelù etc. §i plécä apoI acasä, unde Incepe sä prepare cele de trebuintä pentru pomanä (1). In Prahova, dupä trimormlntare se cump6rä dou6 §i de are mortulù fatä, diminéta duce Gate douò donig de apä la vecinI de pomanä, ; la douè cate o donitä o varsä pe mormIntil; la patru-c,lecI dä donitile de pomanä (2). Femeile saü fetele din judefula Olt1.1 i Muscelit, earl carà apä

pe la case, In timpil de 40 de lile, §i carI lnsemnézä la rdburl fie-care oi, cum s'a Implinitù acestù terninCi, lipescù de rabu§il o lumInare de cérä galb'énä, cäreia II dail apoi dru-

multi pe o apä curgètere. In unele locuri, totil In Te'ra-Romdne'scei, se naimescil 6menI

strainI, de carä apä dela isvoril cu dou'é cofe noue la o casä gracl In cursulil aceloril 40 de vile, iar cofele se dail apoI de pomana. Acésta se face pentru ca mortulil sa-§1 ude &and va trece prin vämI (3).

In unele 041 din Transilvania, pentru ca mortulti sh nu pätiméscä de Rune §i sete pe cea-laltä lume, este asemenea

daLinä ca sä se dea de pomanä apä, care o cara cate o femeie In numele luI, dela vre o fantânä la o casä, In timpft de unil anù (4) In Muntii apusenÌ a Transilvania, dupä inmormlntare, mo§tenitoriI mortuluI cara pausa In timpù' de §ése s'épt6manI. In teltà qiva adecA ducil apä Inteo donilä saù uldoril, pe care

punù In drumil pe unde nu e apà, ca sä bea treckoril (5). D. Satnescu, «ObiceiurI religióse,» publ. in aBiserica ort. rom.» an IX, BucurescI, 1886, p. 327 si 328.

Revista pentru Ist. arch. si filolog. an II, vol III, p. 387. Burada, Inmorm. p. 61. Burada, Inmorm. p. 60. (6) Frincu, op. cit. p. 178. Burada, Inmorm. p. 60-61: «Pe la mail multe case, earl sunt la drum, am vgduta In alkoria mea, prin muntI spre orasula Abruda, ac6.tate ulcIóre noue pline cu apa, i intrebAndil pre bètranT pentru ce se face acésta, mi s'a respunsil c6, pentru sufletuld mortulut»

399

Una bocetil din comuna Picini.;;ea In Banatit ne spune, intre altele 0 acestea: &re, sóre, m6 reel Ve, Mie sä-mi sta.'. märturie, C'am sel-i slobodz1 apele

i 'i sd-i (lag luminile, Sci-1 platesea 0 velmile (1).

Din versurile acestea resulta, ca In Banatil e asemenèa datinä de-a cara apa de poinana pentru sufleturd celuI repausatil. Ba nu numasi atäta, ci cdrätorula trebue sä aiba, ca i Gehl din Téra-liomanéscii, pe cine-va martoril cá a caratil sail, maI bine distí, a sloboqita" (yd. Afar& de dilele, ce urrnéza nemijlocitil dupà InmormIntare, maI sunt In Banatil Inca i alte dile peste anti, menite pentru slobodirea apeI mortilorti.

Ap, este Joia-mare sail Jot-marele, In care qti se face «arsarea apei mortilora pe iarbd verde» §.1 Rusitorii, adecä c,liva a 6sea dupä _Rasalit sati Dumineea-mare, In care se face «sloboqirea riuluf (apel) mortilora (2)0) Afarä de acésta multi in0 nu numal din térile sus amintite, ci 0 din cele-laite OM, lasa cu limba de m6rte ca dup6. sävlrsirea lorti din viétd sä se facä pung §i podurI, puturI sat' fäntânI pe la drumurI, pentru ca cA16toriI trecêndil pe dinsele sati r6corindu-0 sufletulil cu apä, sä qicä, : «set fie de sufletula celui ce le-a facuta (3).n Burada, Inmorm. p. 150. S. Mangiuca, CAlindariti, pe 1882, Bra§ovrt, 1881, luna Martie Calend. pop. rom. In 26,2, ai Luna Matti 22. In Bucovina el la Burada, Inmorm. p. 61.

400

JELIRE A. Durata jeliril atarna, de regula, dela etatea de lnnemurire cu celù repausatil.

i

gradultit

Si-a

mâncatil malaiultit;

fäcutil traiula, si-a mâneata

dice poporultl, cand vede ea mortt bètrAniI. CopiI sunt Ingerl curap, fárà pècate, prin urmare nu tre-

bue omulù sä. se Intristeze a§a de multi'', niel cand moat bètranl, a carortit mifirte, cate odatä, e chiar dorita i a§teptata, niel &And moril copiii, earl Inca n'ati sadita simpatiI In mima muiÇimil (1).

Ba mulp credit 0 icü ea daca cine-va plange §i jelesce prea multil pe copiiI eel mieI, acela nu face nicI untit bine, din contra le strica, acl din lacrimile Orsate fara sémä se face In (1) D. StAnescu, a0biceiurl religinse» pub. in aBiserica ortodoxl romiln5.» an. IX, BucurescI 1885, P. 321.

401 --

ceea-lalta lume una fela de laca saa baltä mare, In care micit

repausatI trebue sanete pana In 'grumaza, si din causa acésta adese-orl surrt expusl pericoluluI de-a se teca (1). Se schimbä Irisa cu totula cestiunea, cand se Intémpla sa mera, vre-una oma in fl6tea vieteI sale, cadí dice unil proverba: 11115rte la tinerete,

Sè'rkie la bëtrânete, l361'1 la ealgtorie N'ar maY fi sA fie!

Pe una asta-fela de orna t6ta lumea lla plânge, totI

tia'

j elesca .

Si daca se Intêmpla, ca cela morta sa fie s6raca, Comerla sara, dail ajutora cu ce pota si-la Ingrepa. Ar da chiar si bant, Insä nimenl nu primesce. Femeia celuI molla, daca a fosta Insuratil, mal lesne slu11'

jesce 00, viéta et, ca sä faca cele de trebuintä barbatulu'l s6a, decát O, iea dela cine-va ajutora In ceea ce privesce cele de trebuintä pentru sufletula repausatuluI. Tal ce' pelte primi este ajutorula', ce i rar face la trebuintele sale propriI, arandu-I cate-va pog6ne de gra,a saa porumbü, saa maritându-I vre o fata, daca repausatula a avuta fete (2). Ce se atinge de modula jeliril trebue sa' Insemnama ca ela se cuprinde parte In porta parte hl abtinerea dela t6te placerile si petrecerile Imbinate cu joca. Indatä ce a murita cine-va, femeile, atan cele culte cata si tèrancele, lép6dä bite podóbele de pe dtnsele, precum: cercet, inele, margele, salbe si altele, iar fetele cele marI precum si copilele, nu numal ca lépèdä pod6bele sus amintite, Credinta acésta se afla nu numaT la Romani, ci si la Rutenif din Bucovina.

D. StAnescu, Obiceiurl rel. publ. op. cit. p. 322. Mariani; Inmorm. la RomAnl.

26

402

ci tot-odatà Il despletesca pèrulù i asta-fela, Cu despletitù i l'asatil pe spate, Incept' a jell mortula (1). Femeile maritate IsI despletescù pèrula numal cand le mora bilrbatil, dar si atunci umbla lmbrobodite, niel ca'Aid Insa cu capula gal ea fatale (2). Barbatil, Inelegü numal pro t6ranI, Inoepènda dela cela mal mica bdiatil i pana la dela mal bètranii i neputinciosù mosnégil, lép6da cusmele saù pälàriile i umblä cu capulú gola (3). In unele sate din Bucovina, districtulil SuceveI, precum

bund-éra In Todirescl, Soloneta, Balacéna, Stulpicanl Fundulil-MoldoveI, districtula Campulunguldi, parintri lnda-

tinéza a umbla dupa fiii fiicele lorù' in timpil de varä del 2-3 sépt6man1 cu capula gol), iarna insa numal trel qile, adecii dela mórte i panä dupa, Inmormlntare (4). In alte sate din Bucovina, precum In Costana si Stupca din districtulil SuceveI, Crasna i Ropcea din districtulti StorojonetuluI umbla parinri dup5, fii i cate sése s6pt6mani

cu uvula gola (5). In Boianù precurn si In alte sate din districtulti Cerndutului trisa, daca mortulil a fostù copilù mica, parintil s61 nu-la jelescù, ca'n alte parti, ci numai fratti i surorile, cari umbra' numaI o sèptèm'ana cu capula golti (6). Usitata pretutindene in Bucovina, com. de lonica, a lui Iordachi Isaca din Mahala; V. Turturénil, preota in Boiana i Vicovula-de-sus; dict. de D. T. BoVedi §i Burada, Inmor. p. 8-9. M. Ursaca din Vatra-DorneT.

jinca, op. cit. p. 216. Diet. de S. Sa parintele G. Late0 01 A. Pletosa din Iiiid4enT, in Molcom. de Const. Merche0. dova.

Cel culi aü adoptatii datina straina de a pune florla negru la cume §i palariT.

Com. de M. Jemna, §i Const. Merche01, Nic. Cotlarciuca. (6) Com. de Drag. Bumbaca, Alec. Baciu, Ath. German 0 Em de Cuparencu. (6) Com. de d-la V. Turturdna i lonicá alá luI Iordachi Isaca.

403

Bärbatil din comunele ultime umbla In acesta timpù cu capula descoperita numaI atuncI, cand le-aa murita sotiile &la vre unura dintre párintI (1). In Bal'acéna vi Costana precum vi In alte sate din districtula SuceveI din contra, umbla barbatil dupa mszírtea femeilora

vara de regula 2--4 s6ptëmâni, iar iarna cehl multa o sèptèmana (2); cel din tinutula Câmpulungului vi ala Dornel Irisa vése sèptémanl, i numaI iarna, clind e tare friga, cuvme (3).

In tinutula Sucevel i ala RadautuluI umbla fiii dup5, pa-

ring cate o luna' saa vése s6ptëmanl cu capula gola

(4).

In tinutula Siretului, CampulunguluI i alti Dornel Irisa, mal alesa fetele, umblá de regula vése s'éptèmânI, adeca pAnà

ce iesa slujbele, carI se 'ncepil de obiceia Indata dupa Inmormtntare (5),

Tota cam ava umbla i cele-lalte némurI, carl nu sunt In prima linie Innemurite cu cela repausata, precum: nepotii, etc.

In unele locurI din Transilvania, barbatil umblä, cu capula gola vi pana la una ana, lar flacall 111 retézá, putina vi Orilla de 'nainte (6). In alte pa* tota In Transilvania, precum buna-6ra In Orlata vi In muntiI apusenl, Indata ce omula vi-a data sufletula,

temeia mortulul Içi schimbä, carpa de pe capa cu una né-gra, fetele se despletescil, iar OLA partea barbätésea umbla cu capula descoperita numaI In timpula acela cata stä, mortula nelngropata (7). Com. de da V. Turturénd si G. Toinoiaga. Com de M. Jemna. Dice. de M. Ursac,a, Nic. Cotlarciucd, si V. Burduhosd. Com. de M. Jemna i Iust. Cardeid. (6) Dict. de M. Ursaca, Elis. Agapi si V. Burduhosd. Burada, Inmorm. p. 60. Com, de d-10. Rom. Sima, vedI i Francu, op. cit. p. 173.

-- 404 In Macedonia vkluvele pórtä, tòtà viéta lorti negrele, iar dacii se marita p6rta o batista !Agra pe pod6ba de nunta (1). In unele partI ale Banatului muerile I§I ieati In semna de jeluire carpe (maramI) negre pe capti, de 'nainte cotrinta négra, iar de napoI oprega negru. Fetele I§I MO, chica (cosita, pletele) la radècina, &lee& la Ma cu o slrma négra apoI despletescti p6rula §i Ilú lasa pe spate. BArbatiI din momentultt repausarti umbla cu capulti goltt, jeluinda pe eel(' repausatil timpti de o Opt6mana, o lunk ;;ése gptémanI, trel lunI, Ose lunI, ba chiar §i unti antt lntreg0, dupa cum le este dortl §i jale dupa cela repausatti. Toff' a§a jelescil femeile, purtandii carpd, catrina i opregulil negru, cu acea deosebire numaI ca barbatii, In dricultt veril, &And e ctil-

dura cea mare, precum §i In dricula erni; °and e gerula cela mare, se Imbrobodescti, adeca se lég5, cu carpe la captt ca 85, nu se vateme de elementele titnpulul, i tocmaI prin acésta se cunosca ea eI condoresa pe cine-va (2).

Datina acésta, care mai nainte nu numal 06 era fórte rèspandita In Banatti, ci totti-odata §i cu cea maI mare sfintenie pazita (3), a Inceputft de unti timpti lncòce In multe WO a Inceta, astb-felti ca o séma de bärbatl, chiar i In timpulti acela cata sta. mortulti In cask umbla pe afara cu palaria in capti, muerile his& 116 jelesca cate 2, 4, 6 §i

8 Opt6manI, apoI lmbraca §i ele haine ro§iI, §i numal In Dim. Bolintinéntl, op. cit. Coin, de d-lti Ioanti PopovicT, inv45,torti.

Arthur und Albert Schott, Walachische Márchen, Stuttgart und Tiibingen 1845 p. 303: «ValachiT jelescri, ca si odini6r1 Romani; cu capuld descoperitti (golg), atáta numaT c5, ei, ca s1i scut6sc5, in cát-va capulti, acopèra, cu unü tergara, simplu. Timpuld jelireT atárn5, dela gradula Innemuriril. ImT aducit aminte de unti mosn6gil bkránil, al arid' nume, dacä nu

m6 Insela, era Avramti Babesil, pe care nicT cand nu l'am v6clutti cu o 01Arie. IT murise feciorulti inainte de vr'o 20 de anI, si din causa acésta a juruitti, a WO, viata lul va jell, 0-0 va tiné juruinta.»

405

tinuturile cele munt6se se mai pästrézA si päzesce ca In vechime (1).

Datina de a purta haine negre In semnii de jelire, i cu deosebire Inv6litóre de capil, esist5,' qi

I3ucovina, nu nu-

mal la clasele cele maI culte, carl se iail mal multii dupá moda sträinä, ci í printre t6rance. Ca dovad5, despre acésta ne p6te servi, pe läng5, esperienta de t6te çlilele, Inca si o doina din Candrenl, intitulatä «Drdguta ostapluin, din care reproducema urmät6rele versuri: De-ar da Domnulii sfintti sí fie CatI dusil iara sà vie ! CAtf s'el Usa top' ati venita, Ala mea pida ddr a nutria* ? De-aV sci bine c'a marita Pane-a0 portula la cernita $i tata la ve§teclita (2).

Rezesil din districtulti Storojinetulul umblä, In dile de s'él-Jan-3re lmbräcati" In haine negre, iar fecioril de $6ranl p6rtä numal cate o basmA, négrä legatä la gâtti (3). In alte sate din Bucovina, precum In Mändstióra, cine are,

Ora sumanii negru, cine n'are, nu (4). In Illoldova Oranil nu Imbrac5, haine cernite, adeca negre,

ci semnele din afarä ale jeliril sunt numaI umblarea cu capula golti pentru barbatl, cincI-decI sati patru-c,lecI, sato"' numaI cele trel çlile, cAtti stä mortulti nelngropatil; lar femeile fetele, M'ara de despletirea p6ruluI, ce o pästréz6 treI

pan& la patru-4ecI, maI aruncl de pe dinsele, ca si cele din Bucovina qi Transilvania, orl-ce gatéld precum: cerceI, Com. de

PopovicT, invgtatortl.

S. Fi. Mariang, Poesii pop. T. II. Doine si hoce. CeruliutI 1876. p. 60. Com. de Em. Cuparencu, stud. gimn. Dict. de Elis. Agapi.

406

inele i altele, pe earl nu le punt"' vreme de unti anti Incheiatil (1).

In genere luatti, jelirea cea maI sewn, si mai usòrà, a némurilora dup5, cela repausatti durézä de regul5 sése sèpt6m5,nI, adecä pand ce se aséz5, sufletulil la loculti de odihnä,

cea mal grea Ins5, p5,n5, la unil anti (2). UniI maI simtitorl

cu mal mare durere de inimä jelesca chiarti pa,nà si la sépte anl (3). Jelirea vkluvelorti dup5, bärbatil lorti duréz5,' in cele mai multe pärti locuite de Romani: totii-deauna maI lungti de05,1 a bArbatilorti dup. femei, i anume celtr pupa] unti dac5', In restimpuld acesta li se Intêmplä vre-o partie bunk

cele mal multe dintre dInsele nu se in5ritä, pant), ce nu li s'a Implinitil jelirea. Partea cea maI mare a barbati1or0 Insä, sub pretextil cá nu sunt In stare de-a purta gospoddria, si a Ingriji de copil, se Ins6r5, cu multti maI degrabA, i anume la sése luna, ba une-ori chiar i dupd trel luni.

In districtula Bacdului din România adese-orI atatti véduvoll cAtti si Oduvele se cas5,torescil lndata ce ail trecutil cincI pAn'A la sése lunI (4). Femeile, carl se marità In timpulil jeliriI, spunti RomaniI

Burada, Inmorm. p. 8-9 si 50.Dict. de Lambrior, op. cit. p. 153. A. Pletos5 si M. Nistoril. Com, de d-niI V. Turturénil, G. Velehorschi, I. Giorgescu si Rom. Simu. Com. de d-15 V. Turturénu. «Columna hif Traianil», an. IX. p. 576. timpulil de fa. nu se prea celebréza multO timptl de dolitl in onerea celuI mortil, ci, sub cuvint5 a nu pke trai asa, cà are familie grca si altele, nu trece 5 sag 6 lunl si se diskoresce repede, sa5 lArbatil. sail fernee; s'a observat5 cà barbatil sunt ink grabnicI a se insura indatil ce I-a muritil femeia, deck femeia, care totil asteptri celil putin5 anult1.» Si maI jos: «Atka bArbatul5 catil i fenicia nu se cils&orescil pan5, dupá sése lunI de jelanie».

-- 407 din Bucovina, cä, nu 0-a iubitù bärbatiI de maI nainte (1), ce! din Moldova 'Ins& credil cá astil-felti de femei, dupa mérte

se (Neil unde nu e bine, adeca In iadil (2). IarmnLeqiuirealui Caragea din 1818 cetimù ca «de se va marita femeia In anulil jale!, sä, pérgla darulil dinaintea nuntil (3).» Unele femel Insà, i cu deosebire preotesele veduve din cele ma'i multe parti ale MoldoveI, nu se maI marita de felik

de-a doua óra. Dac5, ar puté suferi sa ardä, t6te hainele de pe dInsele, fard ca sa se atinga para focului de ele, adeca fära ca sa se friga, atuncl, spune poporulil, ca start] puté §i ele marita (4). Precum In timpula de fata a§a, 0 In vechime jelirea nu era la top RomaniI totil una. kW', ce ne spune In privinta acésta principele Dimitrie Cantemiril: aDoliula nu este la tori totù una. Cand móre unù teranti,

fiii luI trebue sä, umble §ése lunI cu capillil descoperitil, macaril de ar fi in mijloculil iernii, §i trebue sa-0 lase a le tresce perult 0 barba, In cat de ar trebui sä, faca caletorie catù de lunga, nu le este permisù sa-0 puna pe capil nemica. Totil aa urmail maI de multù ç1 nobilioriI, In patru c,I e cI de gile ; dar acum s'ati lasatil de acésta superstitiune,

"Arta numaI vestminte de doliil, 011 lasa Oral In jos. Cand meire fratele vre-uneI fete de teranii, ea taie ceva din perulil sëù i pune la crucea dela capulti mormintuluI, iea cine-va; unù anti IntregO ca sa nu cadá In casù cand s'arti lntempla una ca acésta, ea pune din noù alta legatura de perú (5).D In totù decursulil timpuluI, cat duréza jelirea, gala femeile Audita de la mal multi in0. Diet. de A. Pletosil. l'ag. 66. Apud B. P. Hasdeil, Diet. limb. rom. t. II. p. 1127. Diet. de S. Sa Or. G. Latestl, qi A. Pletosil. Descrierea Moldova Editia SocietAtil academice romAne, p. 149.

408

teciorfl, nu pa nidi nu se destátéza, cdci dacti ar juca s'ar socoti ca 0 cum ar sälta pe mormintulil repausatuluI Iorù tatä, mama, bärbata, frate sa soil, (1), iar dupd mórte li s'ar pune o pétrà grea pe pieptil, pe care ar juca draciI In cliva aceea In care ail jucatil §i el câtil

i

fetele

i

1n0§I (2).

Fetele §i fecioril dupä, mòrtea pärintilora nu j6c5, unú anti

iar dupä a fratilorti, cu deosibire a celoril mal micI, In cele mal multe pärtI numal §ese s'éptëmânl (3). Ba, feteloril §i feciorilori1 nu le este permisil a purta In timpulti jelirff niel macaril florl la ureche 0 In paldriI cuwie, iar ciao& le-aa muritti améndol pârinii, lépédä pâná chiar i páunii, unde este datind de a se purta pauni In p6larie (4).

Ca dovadd, despre acésta ne píte servi, pe Iiingd, esperienta de tke çlilele, tried §i urmätiirea poesie poporanä din Voila, unti satil frumosil din josil de FAgara01, langd Oita, In Transilvania: De and te-ai dust', bleOle, N'arn masi pusil la gAtil margele,

Niel la degete inele, Niel la ureclif floricele. De &And s'a dustí Mi-1 pustie In Bucovina si Moldova; vecli i Burada, Inmorm. p. 49; Lambrior. op. cit. p. 153. Com. de Al. Bacia: «In Stupca, precum si'n alte sate din

districtula Sucevd, tinerilora le este In timpula jeliriI oprita de a juca, c/ci

dad, se baga in joca in acesta timpa, eimeniI qica a le pare bine a ail murita pitrintiT.»

Com. de At. Germana, de loca din Crasna. Com, de d-hl V. Turturéna, V. Burduhosa, Drag. Bumbacil, i Em. Cuparencu: «In Ropcea MT, dup5, meirtea parintilora, n'ail voe sá jóce niel siS. mergA, pe la petrecerI una anti Intrega.» In tinutula StorojinetuluT i ala CAmpulunguld, com, de stud. V_ I3urduhosa.

409

De c'ancl s'a dusil dumnia-lur. N'am datil gura nimgrui, IVI'am datil pradà dorului (1).

In Banda unele femeI nu-s1 spalà, fata si niel mAcar schimbä vesmintele de pe ele In cursula anulul de jelire, iar fetele umbla necontenitil cu pèrula despletita (2). Femeile, respective vkluvele, carl indr&sné15. de-a alca acéstä datinä. strà'bunä,', si de-a se arAta cá nu le prea pare r6t1 dup6 bärbaliI lorti, nu scap5. de Inpunsäturile cam In sagii. cam Intr'adinsù ale feciorilorii, carI nu triarclie de-a le spune une-oil chíar nemijlocitil dup5, inmormintare urmät6rele cuvinte: S6rmane1ulti barbAtelil!

Duna a fostti cAtti a trAitii

Rëúimf pare c'a muritti; *i la marginea pgmintulul N'oiü mai giisi de protiva Of! of ! mi-a remasil casa pustie,

Sà trAesca in vkluvie

Dupá vr'o dou6 Of! s6racu bArbatti prostä, Bunti ()dora la cas'a fostil Cata trata, Cata se'nvêrtia. Top venia La casa mea.

.

Da de cAnd eld a mural Casa mi s'a pustiitil, Top'

dusti, m'ad pArasitil !

CAnd Iï aflä vre-unti amantil : «Gutinuldn an. I. Bata-mare 1889. No. 31. «Nu amb15, la niel' o petrecere prin 6 s6ptemanI, respective unil anti. Burada, Inmorm. p. 49.

410 Dumnec,leti

ierte

Cu fasole fierte,

Cu bail infloritti, Bine-a fAcutA c'a peritti, CA nu era mac:aril bunti, De-o crubeIcti de tutunil (1).

-Cand jóca Inainte de ce li s'a Implinita anula de jelire: Ici-I tinA, ioi-I glodti, IcT mi-T bArbatulil metí desgropti, Nu sciti stare-oiti Saù m'oitt duce la uncroptt! (21

Saù ast-felti: IcT e tArinA, icT IcT e bArbAtelulti

Id e tocmal undo jocti, Dragostea mea cea cu focii Ici dórme cu manT la pTeptil, Si-o sA jocti sl mi-lti desteptil; Dar decat boTii destepta ORA juca

i inT-Ofti canta:

«Dorm', dormI bArbAelulil metí, Ierte-mi-te Dumneqeti, Dorml, dormire-al somnula CA cate-am trasti irnT ajunga,! (31»

Sail, In fine, asa: Aicl tinä, aicT Aid bArbAtelulti mortti. jocti, desgropti. SA

N. A. Bogdang, Literatura popularl, cule,gerY din susula Moldavia publ. In aGazeta säténuliii,» an. V. Rimnica-grata 1888. No 10. p. 157. Lambrior, in op. cit. p. 163. Antonti Pan, 0 sezetbre la térA sati povestea lui Mosa-Albu. Bucure0. 1852. Panca II. p. 67.

411

Dar decb.t desgropa, Maï bine-oil Lea sl-oin. manca. §1-oIti 0.4 vinda i p'aläria Sti-T cetésea liturghia. 5I-orti sA-T viuda i ghetele SA-E1 jelésea fetele (1).

Poporula cunòsce f6rte bine daca' o Véduva se m'aritä de nevoea, ce o are pentru ocrotirea gospodäriei sale, sail din caracterulil e! celil rèìt. DecT tn Bucovina, când se maritä dupa lnplinirea anulifi de jelire, nime nu-I iea anume de Mil. In Romania Irle& $i anume In districtula BacauluI, când o v6c1uvä se märitä la unti anù dupà ce i-a repausatil

a.tunct nu e bine privita de poporti; iar dupä doI anl nu-1 maï çlice nime nemica (2) In casti cand se mAritä, o vkluva, sati o fata mare, carela i s'a nimeritil o partie huna,' i nu-I da mâna O. o lase, atuncl se face de regula nunta tacul a, adeca fara musica. In .Romania sotula undi morta nu se plépt6na o sept6mAma

de la mértea lui, flinda

r'éti

de mòrte pentru acelù sotti

remasil (3). In Transilvania nu numaI sotula celul repausatti, ci pAn'ai

çi femeile cele cu totulti straine, când e unil mortil in san, ingrepä. Altcum are sà" se nu se spard pe capa parià aprinda satulil (4). In Roma nia la casa, unde a muritti cine-va, nu se spará rufele (albiturile) i nu se spoesce o séptèmânä, fiinda de mòrte pentru membriI rèrnasl In acea casa (5). In Bucovina, totil In restimpulti de cum a Inchisil cineDome, strigiituri s,ovil 1891. p. 158.

i

chiuiturí culese de mal multi Inv5tori ze1oí. Bra-

Columna luí Traiand, an. IX, p. 423. Ion6nd, P. 42-43. CalindarIuld poporultd pe anula comuna' 1889, Sibid, p. 71. lonénd, P. 43.

412

va ocha §i pan dupä inmormintare, se obiclnuesce de a nu se da gunoIula din casä, afarä,, 0 de a nu se maI lua nicI una lucru din casä, (1). Dupä, Implinirea timpuluI de jelire väduvele se pota märita, färà ca cine-va sà le iea anume de ICI; iar fetele tota

atunci iesil la joca §i intrarea se face In cele mal multe parlI asta-fela: fata purtatä, de mânä, de car& una feciora, Werne o nä,framä, la pamInta pe care o Gala, ea piclórele lnainte de-a juca §i apoI se prinde In jocil (2). In Todirescl §i Solon**, precum alte sate din districtula SuceveI, fetele, carl inträ. Intâla órä, dupä, jelire In crucen, pe când de altá scripcariloril vr'o data nu platesca nim6rul nemictl, (3). Datina jeliril prin lepédarea giuvaerelora, prin retinerea dela tóte petrecerile lmpreunate cu jocil, prin purtarea vestminte negre §i mal alesa prin umblarea cu capula gola cu pärula despletita, de0 o Intälnima i la alte natiunl straine, precum bun5,-6rA la Rutenit din Bucovina, e mai multa decat probabilü c5, Românil aú mo§tenit'o de-a dreptula

dela strtbunii lorti, dela vechfl Romani. Femeile romane, cum muria cine-va, îndätinaú, ca §i Româncele nóstre de astä41, a lepäda t6te giuvaerele de pe din-

sele §i a nu le mai lua pan& ce nu trecea timpula jeliril. Titu Livia ne spune In privinta acésta urmAtórele: «In timpula jeliril femeile 10 lepädaa purpura i aurula (4). » Feci6rele romane, carI era' némurI maI de aprópe ale Com. de M. Jemna.

Lambrior, op. cit. p. 153. Burada, Inmorm. p. 49.D. T. Bojinca, op. cit. p. 216: «Cand intrA fecIlirele dui:4 trecutuld and mal intaid in jocd', asternd o n6fram5, la pAmintd, pe care calck cand dus6, de mAná de atra una sad uniI feciorii, se prinde in pelt» Com. de d-ld I. Avramd jun. XXIV. 7, Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt.

413

mortulul, Imbracaii vestminte negre, 1§I despletIail p6rulti, apoI cu °nula descoperita, §1 cu p6rulti pe spate petreceail pe cela mortil la morminta. Totti aa faceail i amici i cunoscutiI mal de apr6pe aI mortulul. Acetia asemenea liti petreceati In vestminte de jale, adeca In vestminte negre, i cu capula Varo lice In privinta acésta: «Copilele, carI eraü némurI de apr6pe ale mortulul eraù cernite, iar cele maI de-aprépe eraù vestmIntil negru i cu pèrulù despletitil urmatt dupá moral (1).» lar Oviditi, In epistola d'Ara Ariadne, c,lice : «Privesce

despletitil dupa datina unuI ce jelesce §i tunica plina de lacraml ca de pléie (2) » Jelirea dura, ca §i la cel maI mult1 RomânI din diva de astadI, una anil Intregil i se numia annus luctus. Oil se tinea regulatti, la din contra, dacá d. e. vècluva se marita mal nainte de a trece acesta anti, o pedepsia legea prin perderea unorù drepturI de mo§tenire, iar In timpurile cele maI vechI, sub republica romana, era declarata de infama, t'ara omenie, l'ara on6re (3). Varo la Non. XVI. 14 : Propinquae adolescentulae etiam anthracinis, proximo ambulo nigello, capillo demisso, sequerentur lectum. Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis, sicut ab imbre graves. M. Besan, stud. cit. publ. In «Albina» an. I., No. 58.

414

XXXI.

DESGROPAREA. La treI anl dela mórtea unul copila, la cincI dela mórtea unul june, i la §épte ani dela mórtea unul oma beträna, era in vechime pretutindene datinä la RomânI, ca fie care morta s'5, se desgrópe §i sá se prohodésa, ca §i tritäia órà când a fosta InmormIntata.

Datina ackta In timpula de fatit existä numal In unele comune din Moldova §i Téra-Romane'sca §i se face In urmätoriula chipa:

In Sambb.'ta de -pe urmä a anulul alü treilea, ala cincelea sail ala §éptelea dui:a InmormIntare, némurile cele mal de apr6pe ale repausatuluI puna pe ciocli ca sä desgr6pe mor-

tula si sä-I scótä t6te ósele afarä. Dupá ce fag desgropatti ciocli, némurile, carI se aflä de fatä, iaa ósele, le puna Inteo covatä §i, bocinda, le spalä, mal Intâlu cu apä curatä pänä ce se faca albe, apoI cu 2-3 oca de vint, §i pe urmä, dupä ce le-aa sp6latí iiacuma deajunsa, le puna inteuna co0eia de panzg, i anume: ciolanele, glesnele i fluerele piclórelora in funda, spetele, c6stele, spinarea, andrelele, umeril, bratele precum §i cele-lalte

415

ciolane, din carl e compusa corpula, la mijlocil, iara titva sail scäfärlia de-asupra. Dupa ce le-ati asezatil cu cea maI mare grijä In chipula arätata, cosanda costeiula la gura, ca nu cum-va sa se pérdä

vre una ciolanela, lla dual la biserica si-la punil In despärtitura femeilora sub icòna Maicel Domnului, unde sta pa-

nä, a doua qi, adeca pana Dumineca dupa liturghie. Preotula, care e de mal nainte lnsciintatti, ca cutare si cutare are sä, se desgr6pe, pomenesce pre Gehl mortil atatù la proscomedie catil si 'n decursula liturghiei. Dupa liturghie jail némurile costeiula cu ésele din desparptura ferneéscä, 0-1i1 dual In cea barbätésca, unde are O. se facä. prohodula. Inainte de Inceperea prohoduluI ins& némurile mortulul

dail dascäluldi doua testimele sati tulpane si dou6 lumine, dintre carI unil testimelil si-o lumina pentru dinsula, iar cele-lalte sá le clued In altara sä, le dea preotuluI. Preotula, primindil cele date, iese cu lumina aprinsä din altarti In despartitura barbätesca si Incepe apoi prohodulil, pre care lla face ca si la orI-care omil de curendil repausata.

Une-orl, si aniline la eel maI avutI, se face chiar si cu sobora.

Dupá ce s'a cetita Intrega prohodula, scota costeiulù cu r6masitele mortulul afar& din biserica si le duca la tinteriniù

cu procesia, ca si &and ar duce pro una oma de curênda repausata, Impartinda ducètorilora procesiel si a costeiuluI testimele, naframl sail prosòpe. AjunsI la tinterimù', puna ósele Ind&6ptil In grew, de

wide ail fosta sc6se si dail ciocliloril, call le astupà, cate o gain& peste gròpä, de sufletula mortuldi desgropata. Mai pe scurta observa maI tota aceleasI datine si credinte, call

416

s'a.A observatil tntaia, iárä cand a fostil. Inmormintatil,

céndti dupä, inmormIntare chiar i prasnica sati comandare radicandil pomulti. Ba unil pérta ciliar i slujbele din noil i anume in decursula postului mare. In comuna Zanega din pra-Bomâne'scei e datina ca ósele sä, se stringá inteunti vasti sail o pomneta de panzä si astil-felli, dupa ce preotulti le udä, cu vintí, recitândil din psalmulti Milue,sce-m6 Dumnedeule» cuvintele «Stropi-m6-ve

isopii

0 m6 ve t curdO» le aséza la locú curatti, sail In una alta mórá, cosciugil, daca se intèmplä ca In acesta timpti vre o ruda' (1). Daca mortult1 nu e putreat de tota, atuncl nu-lú scotil de felti afard din grépa, ci-16 Jasa In nauntru, asternù de-asupra lui, can e sicriula de lungil, o panza; punti In fie-care margine a grepeI cate o lumina de céra gallAnd apring, i asttifela ilü prohodesce preotula dupa ce a esitti dela biserica. In casal acesta némurile mortului chiama de regula mal prohodésca i sal cetésca rugciciunile multi preoti ca deslegdrii, credêndu-se in genere cá, trebue s'a fie de cine-va bläst6matil i aturisitil, si din causa acésta n'a putreditil (2). In alte parti, tota din .Moldova §i pra-Bomânésed, daca mortulti se gasesce neputreditil, credéndu-se ca e juratil, adecá afurisitti, se razima de zidulti bisericei, i archiereulli satI preotula 11 cetesce rugaziunile deslegärii pentru cei afurisiti apoi se inmormintéza (3). D. StAnescu, op. cit. p. 329.

Dict. de S. Sa plrintele G. Latesd, preotd i Inv'étatord in RAdIsenI ; Ve4I si Burada, Inmorm. p. 62. T. T. Mirada, Inmorrn. p. 62-53 ; Ionénd, op. cit. p. 45: aand se desgrépä una mortd si se glsesce neputrecfitd, se crede juratd. In casuld acesta se razim6 de ziduld uneI biserict apoI li cetesce preotuld ruglciunea de deslegare a jurttmintelord ce potd fi asupra lui.) Mariuca Nistord, Romano4 din 115.1inI.

417

RomániI din Macedonia credtt ca numaI unti orna care a fostù calcatoril de jurämintù nu putredesce. Decl, afländu-se unù mortù neputredii, ving preotil de-I cetescti deslég5. ca i 'n Romania (1). In casulti din urmä némurile mortulul sunt totti-deauna cu rnultù mal triste si deprimate, i varsä cu multù mal multe lacriml decht atund, child 11 allá numai ósele desirate s't 051e.

Spuna mai departe b6tranil, c5, In vechime, afländu-se unti morla neputreda, nu se desgropà numal o singurä datä, ca 'n

timpula de fatä, ci de mal multe orI, In mal multe rindurl, çi totti-deauna de cate orI se desgropa, i se cetiatt rugAciunile de deslegare i i se facea prasnicil (2). Cum ea datina desgropäril a trebuitti sä fie mal de multil fòrte respänditä si cu deosebire In Moldova, se póte cumisce

dinVo doina din comuna B5,deni, judetultt Iasl, din care reproducemtt urmat6rele versuri: sä. last' ou Ca sà-fil fad' sicriti de plumbií, Sa m6 'ngrochT tu mal adáncti, sa mg scoff la cimi ant SA-M fact' gustu cu. dusmanT (3).

Când se'ntémplä de m6re vre-unula din némula celti mai de aprópe alú mortuldf, atuncl nu se mal astéptä ca sá trécd timpulil hotarlta pentru desgropare, ci 'n multe comune, atätti din Moldova 614 si din Téra-Române'scd, este datinäca mortulil

ce a muritil mal pe urm5, sä se desgr6pe la sése s6ptèmâni, gäsescil cu lasa in josti, se c,lice c5. e strigoia, Bolintin6nu, Cal'étoriT la Rominil din Macedonia, p. 91-92.

Diet. de Mariuca Nistoril din Nina M. Canianti, Poesil populare, Dome, Iasl 1888. p. 132. Mariana, Inmoral. la Romani.

27

418

indatä, i se bate una para de lemna de Usa prin inima, saa i se sc6te mima §i cu ea se unga top membrii familieI, pentru ca prin acésta se crede pazesce ca sa nu nu5ra Indata némurile Amase In viéta (1). In judetula lifehedintt tri timpurile vechl, dup'a ce se des-

gropa strigoiuld, se ducea la munte §i se arunca saa se In-. gropa acolo (2). In comuna TatäreI, judetula Olta, precum §i'n comuna Zanóga din Téra-Ronidne'sed, se mal crede Inca ca mortula e strigoid daca s'a nascuta cu _verdea saa cáma0 pe capa, de aceea, cand mere, lnainte de a fi Ingropata trupula luI,. se léga, cu ruga, §i-I puna putina meia In sicria, In gura. §i In nasa (3), saa i se Infige In burica o undrea i o lasa. acolo ca sa-I péra puterea i sa nu maI ptít'ä. face Ati (4).

In timpula mal din urma tnsa datina de mai sus a Inceputa a se AH §i a se intrebuinta alta, §i anume: In loca de a i se Infinge o undrea In buricd, se Infige una fusa In mormIntula repausatulul (5).

Credinta In strigoi, numip in unele párp ale Transilvaniel iscof, este feIrte Aspandita nu numaI la RomániI din Ro-

mânia liberà, ci §i la col din Bucovina, Transilvania, Banata §i Ungaria.

Burada, Inmorm. p. 53. Ionéntl, op. cit. p. 41; %Dactt la Ose Opt8mgnI dela mórtea cui-va móre si o allá persón& din familia aceluI dintAii1 morta, atunci acesta se desgrépa, si dad. liii gAsesce cu fata In jos se credocl este strigoili i Indata i se bate una paril in inim5, pe care o si iea si cu ea se unga totI membriI familia prtzindu-se prin acésta de a mal muri vreunulti.»

Burada, Inmorm. p. 53. Burada, Inmorm. p. 53-54. D. StAnescu, op. cit. p. 325: «AltiI (strigoI) chiar se zemislescti ngscZndu-se cu o cginasl de peliVi, korte suptire, ca semna ala calitätif de strigoia.» D. StInescu, op. cit p. 325. D. StAnescu, op. cit. p. 325,

419

«Afländu-m6 In Transilvania, In comuna ZernescI,scrie d-lti Th. T. Burada, maI multe femeI din Poiana-M6ruluI, unti sea apr6pe de acea comunä, creçlênclil ca plóia, care tinea neincetatil de vio cke-va i1e, provenea din causa mortii uneI fete. Ingropate de curtndil i presupusà de striOka, merserd la mormintù i desgroparà cadavrula) si-14 strèpunsera cu furcI de fierti In inimä, In ochI si In pieptil, apoI Intorcêndu-o In secriti cu Iata In jos aïl Ingropat'o iaräsi (1) »

In alte pärtI din Transilvania, precum buna órä in comuna Secadate i Säcelú, mortiI, despre earl se crede cä sunt strigof ori pricolici, si earl* se cunoscii maI cu sémä pe aceea cä, dupd cum spunù uniI, aù DMA', se Ingròpä cu fata In jos, sail li se baga In gurà ustunoia (usturoiù,

pietre, saït li se Implântä In inimä o 146, saú li se taie capulit i asa se punil apoI In sicrift si se Ingrópà, ca sá nu se pótä sculä din mormIntù i sá sugä sangele sail* sä mänce inima celorti vil, cácI pretutindene se crede ea strigoiI iesti nóptea din morminte, cu deosebire In séra spre St. Gheorgbe, Inältarea DomnuluI i St. Andreiti, &and ati cea mai mare putere; i atuncI nu numai cá ieaù laptele de la vacile mulgkdre si le sugil sangele, nu numaI cä' factt eimeniloril o multime de neplAceri, neajunsurl i daune, de cum Innoptézä i pána cäntä, cocosil, ci totil-odatä, mänâncá

rindft pe rindil câte unù membru din familia lorù, sail le mänânc5, numal inima i le sugil sangele, din care causä trebue numai deck sä mórä (2).

In Bucovina mortil, despre earl' se crede cá sunt strigot, Burada, inmorm. p. 54. Gm. de I. Georgescu; Rom. Simil; Teodoril Simonti, stud. la gimn. din Nasdud4 : aDespre Strigof §i Pricolict se crede es, umbra lorA iese din morminta (adec.5. ca fantome) i umb15, pe camp i prin sata, iar dupl ce cAnt5.

420

se punii In secriti Cu fata In jos. Iarä dupä cate-va sèptéaflä numai In catil-va mivatil In manl se desgrópa secriti, II batil unti can't de lemnil dreptil In astil-felil de tundulil secriuluI ca SA nu se mal pótä. scula. Iar acésta se face numaI atunci, ckd presupusulti strigail sup'érä prea tare pe ceI r6ma§i In viatä,, arätânduli-se In visti, saù dacd li se pare loril vedé nóptea cercetândti locurile pe unde a träitil. In timpulil mal noù Insa atätil credit*, In strigoI cab). §i datina de a-i desgropa qi sträpunge In inimä a lnceputti a dispärea din Bucovina, §i mal alesti de cAnd mal mulg in§I furä fórte aspru pedepsitI de cätra autoritätile civile pentru

credinta loth cea deartä, §i pentru datina lorti cea rea de a-i desgropa §i a-i diforma In chipulti cum s'a arätatil (1). In Banata nu numaI pre aceia, despre earl* se crede cä, sunt strigoI, ci chiar §i pre vräjitóre, precum §i pre tóte acelea femeI, despre cari se presupune c'ä ati relatiunI cu spiritele cele necurate, le mica cu fata In jos §i a§a le Ingrópä, credêndil cá apol nu iesil nóptea din mormIntil nu umblà,' In órele secrete ca sä faca émenilorti I'M (2). Atätti In privinta corpulul omenescil, pentru care On& la alti §éptelea anti, când i se face desgroparea i deslegarea de blästemele 6selorti, RomAnulil aprinde Candela diferite luminI si arde miresme sfintite pe rnormIntula iar dela alü éptelea anti fincepèndil lnainte dispare óre cocosula de mieclula noptiT le piere puterea i iar se baga in morminta.» D. Stanescu, op cit. p. 325: aIdeea a unil mortI se faca striga e fOrte rëspandita. Ei, dupa cum crede poporula, iesa nòptea din morminta cu cos-

ciugula In capa si manancl rinda pe rinda eke una membru din familia Nic. Densusana aScrutaff mitologice la Romarg,» publ. in «Familia,» an. IV. Pesta 1868. No. 38, P. 449-450. Com. de d-la Av. Macoveia, preotil, i alff Rom. Ve4i: «Familia» an. VII. Pesta 1871. p. 63. sa.»

421

cum amintirea urma§ilorti s61, mai alesú daca in

aceia§1

ròpä nu mai vinú aí odihnitori noi (1). (1) V. A. Urechig, Alirond Costing, Opere complete, t. II, Bucuresdi 1888, p. 588: GDela introducerea creytinismuluI In Dacia, mormintele nu ail mat'

fostd locurI de odihnä eternil neturburate, cum erad mormintele romane vechI. Creytinismuld a fostil yi este, fárg, sl-S1 dea sema de ce face, unit agentd distrugaord ald mormintelord. In adeVérd, ritualuld creytinescd a redusa- cultuld mormintulul la épte ani. Pang, in ahí yeptelea and Romanulti creytind aprinde candela, Melia la sdrbittoil mari yi arde miresme sfintite

pe mormintele alord s'él. La aid Optelaa anti se face

desgroparea

i sfin-

tirea orl deslegarea de blesteme a ciselorti. Acestil actd creytinescd dä, din nenorocire, ocasiune de ilespoiarea mormintulul de cele mai pretióse resturl istorice : banutulti dela toim,rd, ineluld care une-orI era mortulul, fltra a maI aininti yi de fragmentele din haine cu cart a fosid ingropatd vre-und personagid ilustru. Dupa desgroparea de sépte anI, mortuld dispare Ore cum din amintirea urmayilord lui, mai alesd dacä In aceea-yl grópä nu maI vind not' odihnitorI. GAcéstä imprejurare ne explicit putinuld num'éril de morminte, cart' ail strlbatutil pang, la noI din seculii anteriorl; aprópe numaI acele morminte maI existä, carl aü fostil aye.zate in interioruld bisericilorti, adecit cele ctitorescI. Mara din biserica, mormintele dispärurä, insemnate fiindil mal adese cu eke o cruce de lemnd, yi une-orl, din causa strimtoriril cimitirulut, gropile se gar& de Ose ca sä fact" locti la noI odihnitort Numal legea modernä a cimitirelord ayezate afarg, din ora.se, a asiguratd repaostl eternd mormintuluï... pentru eel cart' potd pliltéscrt posesiunea neturburatä a doI coi de pitinintd! G$i cu tóte aceste scAderi in cultuld mormintula provenite din ritualula mortilorti la creytinI, sad' din organisatiunea socialä, veneraren mormintelord este semnd de vitalitatea nationalit. A-yI aminti de eel carI at/ fosta, de ceI earl' ad lucrattl in vre-o directiune pentru térg, este o probit a aceleI vitalitittI. °multi légá totti-deauna firesce presentuld de Omuta. Cine nu face aya, dea séma de viitord.» nu poke

-- 422

XXXII.

SUFLETULD. Dela Inceputula studiuluI de fatA si pAnà aicI ne-amti ocupata, amti puté c,lice, maI numai cu corpulil, cu datinele si credintele privitére la acesta, precum si cu celea ce-I sunt omuldi de neapëratA trebuintA pentru mântuirea si odihna sufletului sal dupd mérte, pe cAnd despre seda amil amintitù numaI id colea cate ceva. Acum InsA, dupA ce amil spusil totil ce amil avutil de spusil

In privinta corpulul precum si In privinta eliberaril sufletuluI de la munca cea eterna, a sositil rêndula, ca sá vorbimil maI cu de-amèruntulil si despre sed& SA vedemil ce face acesta, dup& ce se despA'rtesce de corpti? cAnd, cum si pe unde umblA elil pánA ce ajunge la locula de odilmA sail de muncä, care-i este rênduita de Dumneqeil am6suratil faptelorti sale din lumea acésta.

Vomil lncepe decl mal IntAl cu credintele si datinele RomAniloril din Bucovina si anume a Mora din districtula Sucevel.

Romana din orasulil Sucéva crechl

si

spunil, ca sufletula,

423

dupa ce a esitil din omú, écle Intr'una ungheria alú caseI si acolo astépta, pârta ce scotd mortula d'ara, apol ese si ela Cu acesta din casa si, dupl ce-la petrece la mormInta si vede cum tla puna In greird, se Inalta la cera. Românil din Mihoveti.si BunintI credit' ca, dupä, ce s'a despartita sufletula de corpa, se aratä, la trel c,lile, cand se pune una stergaria la fer6sfa si una pieptene pe pragula useI;

pe stergaria sa se odihnésca, iar cu pieptenele sá se pieptene. Dupä aceea se mal aratä la Fése dile apoI la sése si pe urmä, la una ana. CeI din Stroesci spuna cä, tota timpula câtü sta corpula Inca neasezata In mormInta, sufletula éde de'napoia casel astépta pana ce iesa cu mortula din casa. Cum iesa mortula din casa, Dumnedea IIú chiamá la prastiica sitriscu asa

se duce shfletula o data cu corpula (1). Cel din Todirescl i Soloneta spuna ca sulletula, cAtii sta corpula omulul neIngropata, atála sta i ela pe ranga corpa si pe Muga casa. Dupa ce se Ingréph corpula, se departézä, ela de clinsula i trec'éndii pe la vamt se duce sail In fosta si faptele: rele saa iadei saa In raia, dupa cum bune. La Ose gptémânI vine acasä, i, daca."-1 daa némurile sale de asta data', ceva de pomanä, se duce férte bucurosa, lar daca nu-1 daù nirnicü, merge férte supératil (2). Romana' din Balacéna creda ca, dupä ce a esita sufletula din corpil, mal rèmane pe pamtnta, pana ce se Ingrépa mortula, standa la °nula acestuia i jelinda Impreunä, cu cei de casa', iar a treia i dupa ce s'a Inmormtntata acuma mortula çi i s'a fäcutil prasnica, paräsesce casa, unde a si se duce In ceria (3). Com. de Antonft Petricéml, stud. ginm. Com. de r. Avramil, stud. gimn. Com. de M. Jemna, stud. ginm.

424

Cei din Stupca çlicù, ea sufletulil nemijlocitú dup5, ce se despärtesce de corpti, viinda angeruld dela botezti i luandu-lti cu sine, merge si petrece In certi panä, ce sosesce

ca sä i se inmorminteze corpull Cánd se Inmormintézá corpulti, atunci se scobéra' i elti din cera si-16 petrece pánä la mormintil, apol merge si petrece iaräsl In ceril. A treia i dupá ce s'a inmormintatil corpulti, se scobeIrà din

noil din certi i cercetéza casa, unde a locuitil, ata timpti a vietuitti pe pämtnta In acéstä i deci Indätinéz6 Stupcanii de a pune o tavg, cu Ming In loculil acela unde a muritú

crec,lénda cá viinda sufletulii, trece peste tavaua

cea cu Bina, i tredndil elti pe acolo i se cunoscti urmele trebue ceva. si cunoscéndu-i-se urmele e unii Atunci némurile Ii daú oil-ce de pomanä jelesd (1). Romana' din oravulti Siretti spunti cá dacá pe loculti, unde a murita unti copilti, se cerne räinä In séra cea d'int6,1 dup.&

ce s'a trimormintatti, si se pune acolo unti päharil cu apä curatá si pe pdharti toiagulti ca sä ardä, atunci nu numaI c5, vine copilulti peste nelpte i bea apä, ci a doua i diminétä se cunoscti chiar i urmele sale pe unde a umblatil. MultI ini pretindil, cá fäc'èridd adsta, ati vOuti.1 o multime de urmus6re ca de copal tmprejurulti paharulul. In 111änästièra sati St. Onofreitl, comuna In apropierea orasuluI Sirettí, când m6re cine-va se pune la capulti lul o cu apd, o näframd si o luming. Sufletulil séde pe naframá länga mortil pára ce se duce mortulfi la mormIntti. Apoi pldd i ela pe calea sa, adecä merge sati in raiti satt In iadti, dupà cum vi-a castigatil (2). In Vicovulti-de-sus i 'n Bilca, sate in districtula Rädäu-

tuluI, când m6re una ornù, Indatä se pune o näfrarna, Com. de Al. Bacia, stud. gimn. Com. de Elisaveta Agapi

o

425

ulcicä sad o sticlä plinà cu apä, cu und colacd sad o bula pe dlnsa i o lumina pe feréstä, credéndu se cä, acolo se i stä sufletuld In decursuld calor(' trei c,lile, câtù sta §i mortuld In casä, §i §edêndil pe näframä §i gustá'ndd din bula apa din ulcica. A treia i Insa se tnaltá la cerd, de unde se 'intórce iar4I la treI i la §ése c,lile, a,pol la §ése gptèmánl §i la ud.]. and la acá, casa, In care a träitil lmpreunä cu corpuld. a§ézä,

pupa acésta nu vine mal. ;milla Vana Intr'ald §éptelea and anume In qiva In care a muritil, i daca némurile sale dad atuncI cava de pomaná., ahí se bucurA fórte tare, §i se tntórce cu pompä Ind6r6pt5 la cerd, i apol se Insträinézä §i nu vine mal multd (1). Totd In Bilca este dating de a se pune dupä Inmormlntare In loculd acela, unde a muritd omul, o ulcia, cu apä, o buba i dou6 luminl, una: care trebue sä fie %cut& din toiagiä, iar alta noul Aceste luminl ardd In tref serI acolo,

unde s'ad pusil. A treia di, dupä, co a venitd acum saleta:1 §i a b6util din apä, se d'A ulcica de pomanä unuI omd sèrman'A cam de etatea aceea, de care a fostd i mortuld (2). Românii din

districtuld Storojinetulul, lindätinéz5, de a pune, Inainte de a eì omulul sufletuld, i anume cAnd Crasna,

ti tina lumina, o strachinà sad o 61á cu apà prósp6t5,

§i

curatä langá, dinsuld, credéndù cá tare-I arde sufletuld. Dupä

ce a muritil orada cä, sufletuld se duce dreptii la strachina

cea cu apä, bea putinä apä de aceea, pe urrna se scaldä Intetnsa i astd-feld se rècoresce. Strachina sad óla respectivä se dä de pomanä celuI ce a inuti.1 lumina, care, ducêndu-

se cu dlnsa In grädinä, varsä apa, In care s'a scäldatil sufletuld, pe una pomd, iar strachina o ¡ea §i o duce mai pe Com. de Iust. Com. de Iust. CArdeia.

426

urm5. acasà. Sufletula Insk dup5, ce a b6utti din apA, i s'a scaldatil, se pune YALTA corpü

i

tota timpul5 câtù 80,

acesta In casä stä, i OA Fang& dInsula sail se pune i st5,' la cheutórea easel. Mal departe credil Cr5,snenil cà nu e niel de cum bine a sta pe ferésta deschisd, de óre-ce, cAnd morl nu póte eì sufletula din cas5, afark Asemenea, când se iea vio 615, de la foctt nu e bine a-i lasas locula desertk pentru 0á murinda nu potI inchide gura, cela ce, dup5,' cum am vèutì i maI susil, e semnil In fine, creda i spunil Crasnenil, c5, sufletula pan& la Ose sèpt6m5,n1 dup5, sc6terea i lnmormIntarea corpulul, vine ne-

Intreruptil la casa unde a Incetatil din viét5.', mal alesú Ins5, nóptea hojma cérc5, corpula si se främInt'A dup5, dînsulú, d6rà,

dórà ilü póte afla. Ba ela, nu numal p5,n5', la sése sèptémânI, ci i maI tArc,litt mncá cérc5, corpuli1 (lac& nu i se &A nimicti de pomank Drepta aceea niel until Crasnénil nu se Incumet5, a se culca

si a dormi In decursulii celora Ose sépt6mânI pe loculti acela, unde a muriti1 si a stata mortulli Inainte de lnmormIntare.

De la Ose sèpt'émani Inainte lnsà, când sufletula vine pentru ultima órd, când se face osfestanie i pomenire, nu se maI teme nime a se culca si a dormi pe locula acela, pentru ea, spunil el, din diva aceea lncepèndk sufletulti nu vine mal multù ca cerce corpuli1 (1). Boma' nit de peste Prutit, i anume ceI din Boianù si Mahala, gica cä at5Att sufletulti eat' i mórtea stati treI qile pe Fang& corpula omuluI si pe l'ing'A casa In care a repausata acesta. Dup5, treI i1e Insà, i anume dupä InmormIntare sufletulil se duce, dar nu pentru totil-deauna, ci (1) Auclitil dela maT multe romance din Crasna.

427

in decursula unuI ana se inteirce de mal multe orI vi anume: odatá la vése s6pt6mAnl, iar a doua 6r5, la una aria. CAnd pocnesce sail trasnesce ceva In casa', atuncl e, dup.& credinta Romanilora din Boiana vi Mahala, una semna ca a venitil sufletula, iar cAnd viséza pe morta ca a venita

acash, atuncl e una semna cá cérca ceva de pomanà saa c4 11-a adusa aminte de noI vi a venita sa vada ce mal facema vi cum traima (1). Románil din StulpicanI, districtula CAmpulungului, Greda vi spuna, ca sufletula, dup.' ce s'a despärtita de corpti, se InvArtesce trel dile prin casa. A treia qi Insa, cAnd se inmormintéza corpula, se duce vi eh-1 dimpreuna cu acesta pánd la grapa, unde petrece asemenea trel lile. De aici se duce de-a dreptula Inaintea luI Dumnedea vi-i spune cà a venita de unde l'a trimisa, vi Dumnec,lea pe urma Ila trimite in alta' loca, vi anume, daca a fosta p6catosa, Inteuna trupt unde s'a petréca In chinurl, iar daca a fosta curata lla trimite In unulti p6cAtosa ca acela sa se lndrepteze. Dupa acésta se pornesce vi ratacesce o bucata huna, de timpa

prin lume, iar la urma se bag'á saa 1ntr'una orna, care abia se nasce, sail se duce vi se baga 1ntr'o vita curará, orI Inteuna spurcata vi dupa aceea in pas6rI, l'i din pasen, clupa ce s'a Indreptata vi curatita deplina de tete pècatele, se duce l'i trece tòte vämile vi ajunge In raia. Asta trebue sufletula s'o fac'ä. In decursa de 40 de qile saa, dup. Inprejurari, vi maI multa, vi se dice ca necajita flinda de trecerea prin atAtea trupuri vi-a trasa acum canonula, cáta a avutù sa-la traga. In acésta calètorie Indelungata sufletula este tota-deauna petrecuta de una Angera, vi daca cine-va se Incumet'a ca

sa se rostésca cata unula dintre dInvii cu una cuita, se (I) Com. de a-la V. TurturOna, preota, i Ionicá ala luI Iordachi Isaca.

428

dice el respectivula ti taie angerula sM pazitoria pe una timpa de sépte ani (1). Romana din Fundula-MoldoveI istorisesca el cata sta mor-

tula in casa, sta, si sufletula cu angerula séa pazitoria In casa, lar când Ila Inmormintéza, atuncI Ila petrece si ela pana, In tinterima. Dupä acésta mal stá Inca 40 de dile pe pamInta, pana,' ce al s'él, faca prasnica, apoI parasinda pamlntula, trebue sà trécä prin una foczi, §i trecênda focula acela merge lntr'una loen recorosa , unde astéptà,' judecata cea mal de pe urma. In timpuiti acela, cata' stä sufletula

In casa, puna una paharti cu apa, ca

sä, aibá,'

sufletula

când e linsetata, de unde bea. O sémä aa datina de a aprinde, pe 'oculú unde a murita, cate o lumInare in diva de AlexiI (2).

i anume In comunele Pella, RadasenI, Baia, Sasca, MalinI, Dracenl, si altele din judetula Sucéva, plaiula NIuntele, creda Romanil ca sufletuld, dupa ce s'a despartita de corpa, sta, treI dile pe ranga, casa precum si de-asupra capuluI celuI morta. In r6stimpula acesta angerula Ila 1)&tà prin bite locurile: In Illoldova

bune si rele, pe unde a umblata ela, cata a fostii In viéta si-I spune: aici al Multa acésta, dincoice acésta, si tota asa pana, ce sfarsesce téte lucrurile.

A treia di, cand ducil pe morta la grepa, se duce si ela cu dinsula, si dupa ce aa slobodita aouma ciocliI corpula In grelpa, sufletula, daca, a ramita bine, II c,lice: Trupule, trup§orule, Scumpule odorule! Dute-acuma In mormintti, Ca ell mcrgii la Domnuld sántil. Com. de Nic. Cotlarciucil, stud. gimn. Com. de Const. Merchesii si I. Tonigara, stud. gimn.

429

Ei1 m despäilescil de tine *i me ducti unde e bine!

Dacä, din contra, mortulil a fostil unil omti pècätosil, atunci sufletulü, ti spune : Hoitule, hdù, hoitule, Negrule-amäritule!

Du-te de-acum in morminte Spre mancarea CA numai de reule tee Trebue sä suferil NumaT din pricina ta O sä sufere muncä grea!

Dupä ce a rostita cuvintele acestea §i dupä ce s'a InmormIntata acuma corpulti, Angerulti 11i1 duce Inteuntt locti anumitft , unde petrece pänä la vremea cea de judecatä. In loCulti acela, unde a repausatil mortulil, se pune In cele

trel seri dupä Inmormintare, ca §i 'n Bucovina, o ulcicä

o strachinä cu apà présp6tä sati cu vinù, cu until colacti pe dlnsa, iar alaturea o luminà aprinsä, de regulä r6m4ita toiagului, sail 3 lumini fäcute din r6m5.0ta toiagului i lumina

din ma' net, adeca din lumina care s'a tinutti la repausare In mâna mortului, carI se lipescil In rindil de marginea ulcelei saii a strächineI. A treia n6pte se lasä luminele sä ardä

Ora ce se sfärescil. Acésta se face de aceea, pentru cä in decursil de 40 de mal alesù In cele trei clile dup.& fnmormintare

neputêndu-se despärti aa de graM de casa unde a träitil bine, vine §i bea 8.0, din ulcicä i gustä din colacil. Dar elil n'o

face acésta numai In cele trel seri, ci §i mal pe urmä' mat da la 40 de dile cérca pe al' s61 ca sá vadä ce de pomanä (1). (1) Diet. de A. Pletosd din RaditsenT. si M. Nistord din Millint Burada, Inmorm. p. 46.

Vedf si

430

In alto pártl, Mil din Moldova, este datina de-a se tamaja In casa unde a fostil mortula si a se turna pe locula, unde s'a sèv'èrsitil din viéta, pupa apa, apoI a se duce la mormIntil vial si tamála, credêndu-se ca pana la 40 de and Incepe a putreçli trupula, sufletulil mortuluI umbla sburanda pe langa casä, si pe lángá mormintü, dula& aceea trece ln ceea-lalta lume (1). Romana' din unele pärt1 ale prei Romilnesci credil a su-

fletultt omului mortil umbla timpa de sése gpt6mánl pe unde a umblatil cu trupultä, apol vine la mormInta, Ii aduna totil ce i s'a datil pana atuncI de pomana, se sue pe cruce, apoI se Malta la cera. Daca n'are cruce, séde pe mormIntù pana co pune cruce, si apol se Malta (2). In alte partI din Tera-Bomeinéseet, se crede ea sufletultt, dupa ce iese din corpil, angerultiIlü plimba prin tòte locurile, pe unde a umblatil, cand era In trupil. i se dice ca prin orI-ce loca si prin 0M-ce poteca a fosta ()mula In viata, se duce acum sufletulti cu angerulii. Iar, dupa ce a cutreeratil tòte locurile, se Intórce acasà, si se pune pe strésina caseI, unde stä. treI çlile. Dar, Indata ce a ajunsti la strésina caseI, unde e mortultí, fiind0 cuprinsil de sete, çliee ángerulul: VaI Angere, multil mi-e sete ! Xngerula ti r6spunde : Dute 'n casa aci josil i hea ap'ä ! Acésta se 'ntémpla tocmaI cand rudele mortului jelescil pre

Lambrior, op. cit. p. 155: «Se crede ca, 40 Burada; Inmorm. p. 48. de 4ile sufletula mortuluI sta inca in casa sail umbla pe la morminta, iar dupa lmplinirea acestora se duce In cea-lalta lume. De aceea In vreme de 40 de (lile se ta,maiez5, desa prin casa si pe la mormintil, unde se aprinda §i luminart» Ionéna, op. cit. p. 45.

431

Sufietulil se scobórä, de pe straOnä, se duce In casa, dar Indata ese din casa dará,' cu lotulù mahnitti. Angerulti 11A Intréba:

Al b6utti aua? Nu! . . . n'am Muta, rèspunde acesta, cacI mi s'a

facutù scárba mare, din causa ca acolo In nauntru vèlul unú hoitil mare, pre caro tia mâncail nisce ciorl. acela era corpulti.luI. ti çlice acum angerulti, VeglI! In trupulti acela fácutil tu vaculd i abia acuma aI eOtil Ciorile, ce ai välutti, sunt némurile tale, te jelescii ca al eOtil din trupti! De acesta r5spunsti sufletulil este f6rte mahnitù i In mirare (1). In fine tota In Téra-Ronitine'sca, exista credinta cä, dup5. m6rte, In timpti, de 6.se sépt6mani sufletulti pribegesce de-a rIndulii In fie-care gli prin téte locurile, pe unde a umiar séra vine i se odihnesce dupa tia, dela tinda bordeiulul, prin casa i pe la mormIntill, unde se aprindt) §i lumlnárI.»

De aceea lumea din casa e tinuta, ca s5, nu puna nirnicii spurcatti. dupa

Treeendil cele §ése sèptémanI, sufletulti celuI mortú, pur-

tatil de angerl, merge la rail In acésta cale Insa este Impedecatil de cete de diavoll, carl cauta ca arunce In iadil sub diferäpésca §i rite acusgrI. Daca cela' mortil In viéta luI a fostù omù' dreptil, elti nu p6te fi oprita de dracI, iar daca a fostil pècatost, atuncl este rapitil din mana ingerilorti §i dusii la iadti (2). I. St. Negoescu, «Credinte pop.» pub!. in «Lumina pentru top)) an. II, BuIondni1, op. cit. p. 46. curescl 1888. p. 474 475. D. Sanescu, op. cit. p. 323.

432

Pècáto§iI, cariI aú avutù nenorocirea s'A intre in iadú, sunt tinuti §i muncitI acolo pentru totti-deauna. Din contra ins5., Gel

drepti capèt5, din cánd in cAnd libertate §i viindù in lume se aratA la membril din familie §i cera ceea ce le e necesaril.

Acésta o potù el' face In timpulil noptiI in t6t5, libertatea. Ângeril 11' conducil unde voescù, Insà indatA ce se face iu5., ei trebue s5. plece §i sá, se ducA iarA§1 la loculti lorù, &Ad lumina dileI 11 prigonesce dup.& urmA (1). RomániI din Dobrogea credù c5, sufletula mortuluI stá §ése

s6pt6mánI de-asupra uymului dela u§a casel, de aceea a§ternù el de-asupra aceluI 1.w)ri.1 o apomineta,» adec5, o bucata de panza albA, tAiat5, dintr'o trimbd (\rala de pánz5,), pen-

tru ca sá alba pe ce s'A stea sufletulil (2). In Transilvania, districtulil NAOudului, Greda Románli, ca fratil loril din Bucovina, cA sufletulti celta' repausatù pe-

trece Ose Opt6márd sail 40 de dile pe pAmintii, iar dupá aceea se duce ì petrece in Cdmpii Indeului pánA la a doua venire (3). Alti RománI, totil din districtulù. N5,OuduluI, credù §i spuna c5, sufletulti nu se depArtézA indatá dup5, desfacerea sa de trupti,

ci elü stà in apropierea cadavrulul, ha inca 1111 §i Insotesce

pe acesta pánA la mormnai,

i

dupá ce respectivula s'a

aozatù la repaosulii eterna, sufletulil vine iar5§I indèr6ptù la

locuinta mortulul, unde petrece timpti de §ése Opt6m5nI, iar Ioculù sai de petrecere e Inchietura (cheit6rea) casei de cAtrA r6s'Aritti. La §ése OpfémánI dupA Inmormintare se facil unù soiù de pomene numite «de fése sept6m4ni.» Dupá, ce s'al' Implinitù §i acestea, sufletulil se depArtézA i ge aOzà

In cera. D. Stanescu, op. cit. p. 331. Burada, Ininorm. p. 46-47. Com. de Alexandru Boeriu, stud. giinn.

433

iaräsI altil crecía cä sufletulé, In intervalulti de Ose séptémânI, adecá dela tnmormintare i pánä, ce se faca pomenele de Ose séptémâni, totil rätacesce In continua, iar ch,nd

se fact.' aceste pomeni se apropie iarki de locuinta celuI repausatù i asistá i elú la acea masá si apoi se degpärtézá pentru tot-deauna (1). In alte pártl ale Transilvania esista credinta cá sufletulil celui repausatù rémáne una timpil mal lndelungatii pe 1)6minta, si In timpula acela nu petrece niel In -cena niel in lada, ci In lumea acésta, unde umblá Incolo i Incéce, vine ln atingere cu alte suflete, iea parte Ja bucuria.si intristarea celoril ce aa rémasil. In viétá, si are anumite lipse, carl trebue sá fie numaI decat lndeplinite de cátrá al sér. Abia dupá trecerea unui timpi1 mal Indelungata i dup5; o pribegire lungá peste doué-çleci i cincI de ape, ajunge sufletulil, petrecutil fiinda de Angerulti s'él, lu lumea cea-laltá unde capétti iarás1 corpulé, care l'a purtatti In acéstá lume (2). In Banata, la esirea sufletuluI sati i dupä.. ce pida cu mortula din casä., se pune Intr'o ferésträ. una 'Dallara cu ap6, cele-lalte pärti locuite de Roinânl, cä, sucredándu-se, ca fletulti petrece 40 de c,lile pe pámlntil si'n réstimpulil acesta fiindú Insetatil vine i bea npä, din páhartibl cela de pe fe-

rést'a, care s'a pusù anume spre acesté scopil (3). Din táte cele espuse pânà aci resulta ca sufletulti omuluI, care a vietuita dupá prescriptele dumnec,leescI, petrece de regula pe pámlntil 40 de lile, adecä, paná ce némurile sale II dail de pomara Oto celea.ce-I sunt de neapèratä trebuintá pentru mántuirea i calétoria sa In cea-laltä. lume. singurti viéta, daeá a Din contra, dac5. °mula Com. de da. T. Simonti. Wlislocki, op. cit. p. 33. Com. de d-14 los. Mariand, Inntorm. la Romint

28

434

fostil f6rte pècatosa, sail i-a r5masti corpulil neltmormIntatil, atuncl trebue nu numaI sd 1.515,césca timpil mai tndelungatil

pe pämtntil, ci totil odatä sà, Intre §i sa petrécà prin diferite corpurI omenesci §i animalice, pand ce se curätesce de Vote pècatele eke le-a comisti träindil in lume, §i abia dupä aceea se pornesce spre loculil de odihnä. Crediuta acésta Ins5, o Intalnima nu numaI la RomânI, ci ea SQ aflä i la alte pop6re atätil din anticitate, câtil §i din timpuld de fatä (1). A§a, Inv5tätura religionarä §i filosofemele lumil vechI erail

de pärere cä sufletulil, mal nainte de ce a Insufletitil corpulil omenescil, trebue sä fi locuitil In alte corpurI §i c5. dup5, mértea omuluI trece iar5,0 inteunil noil organismil, anume ca sä se curätésc5. §i s5, OM ajunge In urmä la tinta perfectiunil sale.

Inv5tätura brahmana a Indienilord vechI represintä emigrärile sufletulul dupä m6rte prin animale rele §i bune ca penitente §i mijléce de curätire. PreotiI egiptenI eraq de pärere, &A sufletulil dup5, m6rtea corpuluI pribegesce prin téte speciile de animale §i 6', dui-A 3000 de anI 'Intr.& iara§I linteunil corpil omenescil. Probabilil c'ä de la Egiptenl ail acceptatil credinta 1n sufleta maI Inal Greci1, §i dintru Inceputil s'o fi propagatti Pherekydes §i. tnvètäcelulil sal Pythagoras, care VI-o Inchipuia ca unii procesil de curätire. Metemsihoset, schimbarea sufietuluI, §i metensomatoset, schim-

barea corpului, sunt terminil grecescI pentril emigrarea §i transformarea sufletulul. Pitagoreil maI tarliI Itnv5tail, c5, sufletula, eliberatil fiindil din catu§ele corpuluI, trece In imperiulil mortiloril, ei dup5. (1) Wlislocki, op. cit. p 32.

435

o petrecere mal Indelungata sail mal scurtá tri acestii imperfil insufletesce din noil alte corpurl omenescI sail animalice, pana ce depura curatitil çi demnù, se ti-1We° iarki la isvorulO primordialà alii vietil. Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar i In corpurile plantelorti. In misteriile grecescI se'nvatä, ca sufletulti, la sosirea sa pe pämtntii, ar fi invëlitil Inteo multime de vesminte (adeca de patimi i dorinte sensuale), pe carl trebue sá le arunce una dupä, alta, Inainte de a se puté Intòrce jaral ind5r6ptil.

Ca conducatorti ali sufletelorti (Psychopompos) in patria lora original& apare Dionysos sati Bakchus, care le-a primitù dela Persephone din Impèratia intunerecului, unde fostii supuse unei curatiri, iarasl pe pämintil, unde nazuescil acum prin cunoscintä i faptá, dup5, demnitatea eroica. Ocasiune spre curatire le oferia misteriile. Platon se exprima de-a dreptulil cá suffetele inainte de-a

intra In ómen1 ati fosti odatá, aice, si la venirea lora de a doua 6ra Ii cauta corpuri, cari arti fi mal placute fapturil lora; asa tiranil se vira In lupl i vulturi, cei activI In albine

i furnici. Pan& la deplina Int6rcere In sinulti Dumnede-

MI trece, dupä dtnsulù, unti restimpil de 10.000 de anl. NeuplatoniciI desvoltá, aceste pared mistice si mai multü.

Plotinü deosebesce o emigrare a sufletelorii din corpurI eterice nev6dute In p&mIntesci si o emigrare din p&mintescl iarasl In pamIntescl. Aristotele respingo sufletulO, presupunênda ca acesta s'ar

arata nepèsatorO fatä cu unele corpurl anumite. Talmudistll Invètati ca Dumnedeti a creatil una numèrti anumitil de Iudei, carl pentru aceea se 'ntórna necontenitil, vorti fi IudeI, si cate odata se strapunti spre pedépsa in corpuri animalice; ca In diva invierii ara fi top

436

curatitl §i cd vora vietui apol In corpurile celora dreptI In Ora cea bine-cuvIntatä (1). Dupa ce s'a pocaita i cur:10M acuma de t6te pècatele II este sufletuluI Incuviintatil sa plece spre odihna cea eterna, dar i 'n acéstä cale lung* dei e petrecuta de angerl §i mai alesa de Angerula sèù päzitorti, totu0 trebue sift Indure o multime de neajunsurl', unele maI nepläcute §i mal mari deck altele, dupa cum i-ati fosta adecd §i faptele: bune saü rele, §i dupä cum a fostil comändata §i pomenita de aI s6I atatti In decursula lnmormintariI corpuluI sèú cata §i mal pe urma dup.' InmormIntare. Intre teite obstacolele Insd, cele mai grele de Invinsti sunt apele cele mall din cea-laltä lume

ale carora numèra se urck dupd credinta unora, dela 7 pdna la 24, iar dup'5, a altora chiar Oa, la 99 (2). Daca In decursula petreceril mortulul de acasä i pana la linterima némurile sale nu pusil podurt peste ape, daca nu i s'ati cetita stalpit §i nu i s'ati facuta cela putinti trel stars, atuncI lesne i se p6te Intêmpla cà ajungênda la vre-una rla saù altä apa mare din cea-lalta lume, sä nu On, trece, dupä cum nu unuia i s'a Intémplatil, din care causä a trebuita apoI sá stea saú s'a ratacésea anI tritregI pe malurile apeI respective, pAna ce In urmd s'a lnduratti unti sufleta ala lu'l Dumnedeti de dinsula i ra trecuta de i vamile,

cea-laltd parte.

Ce se atinge de vchia, apol §i cu acestea n'o p6te maI

bine sc6te la capta. Cad standa, dupa cum se va vedé mai pe larga In capitulula urmatorti, la fe-care yam& sute §i mil de dracI, unulti maI urn, maI Infioratora §i maI Indräsnetti deck altula, cum se apropie sufletulti, Indata lla InMayer, Conversations-Lexicon. Dritte Auflage. Cuy. Seelenwanderung.

Vag cap. urm.

437

cunjurä din téte pärtile i, scotêndil cartea in care se aflä notate tòte p6catele, pàn cbiar si cele mai miel i maI neInsemnate, ale sufletulul c616toril, i le aratä

spunil

nu e voe sä trécä mal departe, si trebue sä se ducä cu dlnsil In iada. Ba eI nu se Indestulézä numaI cu atäta, ci nemarginita lora Mutate acaiza sufletula si de o multime de

alte fapte rele, despre carl niel prin minte nu i-a trecuta. Ieail apoI cumpenele i, punêndu-lil pe dInsula Intio cump6nä

iar p6catele sale Intealta, Ila cumpenesca sä vadä cine e maI ela orI p6catele sale? i multe alte piedice puml, dórä lla pota MIi din mânele Angerilora. Dar Angerula nu lasä de fela pe dracl sä se apropie de sufletil. lar dacä vede cä nu e altù chipa de scäpare lice sufletuluI sea& baniI, ce i pusú pe crucitä, ceI din secria precuni ceI ce i data peste secria de pomanä i sá platésca draciloril ca dea clrumula. Asta-fela apoI, plätindil fiecare varna, trecil t6te vämile pe rénda i plécä maI departe.

Dupä ce a scäpata acum cu mare greil de vanti ajunge la mica saù rächitä mare, iar nu departe de salca acésta drumula, pe care ail cal6torita päná aice, se Inpärtesce dou6 ramurI : unula si anume cela din drépta, care duce spre raia, iar cela din stänga care duce spre iadú, despre care una bocetil din Bucovinä ne spune: CA sunt douë drumurele cam greti de-alesú din ele: bëtutti cu, spinT, Unulii Care duce la strAinT, Altula mi-T bAtutil cu flor!,

-Care duce la surorl

la scumpif frior!.

lar una alta bocetil din Moldova, §i anume din comuna Räpciunl, lice:

438

Ga sunt dou6 drumurcle, Unu-I tottl cu floricele, FlorI negrite si de jele; Cela-laltil cu busuiocil Par' cA-I unti pgrad de foci.' (1).

Sufletula nu scie acuma, pe care din aceste dou6 drumurI sä, apuce: p.e cela din stamga orl pe Gehl din drépta? Dar angerula conducètoril nu-16 lasä sä, stea multi.'" In cum-

penä, ci clacä a fosta bunt la Dumneqlett, Indatä ri arata drumula Gehl adevèrata, iar dacä n'a fosta tocmal buna, atuncl 1111 lasd sa mérg5 o bucatä de loca §i pe drumula cel(t spinosa, ca sä vadä, cum e atuncl cand omula nu voesce sä, asculte §i O.' Implinésc6 tòte Inv60,turile §i poruncile lul Dumnelea. ApoI tla scóte iar la drumula cela adev6rata; §i mergêncla mal departe ajunga la 1116rula-de-Stin-Petru, despre care ama vorbita deja In cap. XIV §i. rang& care e Itntimpinata de Dumneçleiä, de San-Petru, de Angell i la urmä, de prea-curata feciérä, Maria, care serie Mt-6) carte pre top (5menii, atatil pre cel vil 06'1 §i pre ceI mortl, insemnându-

le tota odatä §i s6rtea ce-I a§tépta. In fine, treckda puntea raiultd, ajunga tocmal de'naintea portil acestuia, unde se aflä Fl6rea s6relui, care ItnI judecA florile

Unde li-sil mir6sele.

Aici apoI se opresce §i adästézA, sufletula pan la judepda sail judecata cea de pe urmet, la care va trebui sä, mérgä, WO',

lumea ca sä fie judecatä. Mal cu de-amòruntula §i cat se póte de nimerita descrie c5,16toria sufletuluI, de pe pa'mtnta panä la loculti de repausa din cea-laltá lume, bocetula banaténa, intitulata epetrecerea (1) Burada, 'ninon-IL p. 91.

439

mortultd,» despre care ne-a fostil deja vorba mal sus, când am reprodusil dintrInsulti unele citate, i pe care flù reproducema acuma In t6t5, tntregimea luï: Trandafire, fire,

De multe mAhnitù

Mi mar e§t1 la fire :

PlécA

Ce te-al zAbovitd

Marea o ajunge: Vine marea mare, Vine'n tulburare

De n'ar inflorita De ierr deminétA PAn'a4T demin4A ?

LasA ciudA c'am privitti Para ce s'a despArtitù Sufletti de la 6sA

i se duce

Greil urlAndil urducAndti TótA lumea splimintAndü.

Din lume frum6sA,

Unda se aduce Lumea s'o imbuce

Din lume cu sóre, Din vêntù cu rë'córe

Totil mAlinT, cAlinT, Bra41 din rAd6cinT.

§i-apA curg6tóre.

Iar in ripa mArilorti,

Trandafire, fire,

Unde-r braclult1 clinelorg,

116i1 mar e§tt la fire : Ce mi te-aT grAbitil De aT inflorita?

Treckórea apelorA, Sufletuld stAtea

M'am grábitil

Bracle, Brade! SA-ml fir frate,

De am infloritA, CAcr vremea mi-a venitù Ca qi tie de pornitA De pornitA cAtrA apusA, Unde sórele-1 ascunsil, tóte florile

Cu tóte surorile SI-unde Fldrea sdreluf

éde'npórta. raiulur

Si mi se ruga: Intindel intinde, EA sA le potti prinde, Virfurile tele SA trecil peste ele Marea in cea parte Ce lumea-mi desparte.

EA nu potil intinde Tu sA le poi prinde

SA judice florile Unde mirósele.

Virfurile mele

Cu de séra a plouatil,

CA 'n mine a puiatil Din inimA spurcatil Ro§u §oimuletil Cu ochiulil sumetil, CAnd niel ver gindi

Cu de nópte-a'nseninatit, In ciorr brumA a cOutil, Mirósele s'orti pierdutti. Sufletti despArtitA

SA. trecT peste ele,

440 PuiT

simti SI-eI orti §uera

In mare-1 cAdea Si te-T ineca . .

De te-T spAria,

Las sA fie §I-a§a!

In mare-T cddea te-T ineca . . . Las O. fie §I-a§a! Vine marea mare,

Vine marea mare, Vine 'n turburare Greù urlAnda

.

.

Vine 'n turburare,

Si urducAndil, T6tA lumea späimintAndit

Greti umblAndil Si urducAndù Tòtà lumea spifimintAndü.

Unda se aduce Lumea s'o imbuce Totù mAlinI, °OA

Unda se aduce, Lumea s'o imbuce,

Braq'T din rAdò'cinI,

Tottl mAlinT, cAlinT, Brat,II din rAd6cinT.

Unde-I bradula 4inelorti, TrecUtIrea apelorù

Jar in ripa

Sufletultl stAtea

Unde-T bradulti qinelorti, Trec'ét6rea apelortí Sufletulti stAtea

Si mi se ruga :

Si mi se ruga :

Intinde-ti intinde Ca sA le potti prinde RAdécinl a tele SA trecil peste ele Marea In cea parte Ce lumea-mT desparte.

Brade, brade ! SA-ml fil frate,

Intinde-ml intinde

Ca sl le potù cuprinde, Trupinele tele SA trecil peste ele Marea in cea parte Ce lumea-mi desparte.

nu-g potil intinde Ca sa le potI cuprinde Trupinele mele SA tree' peste ele,

lar in rip mArilortl,

Brade, brade, SA-ml fil Irate !

Ed nu potù intinde SA le potr tu prinde RAMcinT a mele SA tree.' peste ele,

CA'n mine a 'ncuibatil SI-apoT a puiatù Galb'én5 §erp6ne

CA 'n mine-a puiatri

Ce piere de 16me,

VidrA latrAtere, ÓmenT pAnditére,

Niel nu vei gindi Puif te-orù simti

Niel nu oiù gAndi

orù uera, Tu te-T spAimênta, In mare-I eAdea

PuiT te-ortl sim0, El mi te-orti lAtra

441

Si te-! ineca.

Las' sa fie II a§a! Haf, brade, ha!, Multti m6 mar ruga!

0 rugare mare Cu multa rabdare. Brade, brade, Am §i ell unù' frate, Una frumosù pécurarelti Si are unù toporelti

Si are veriprI DoI voinicI feciorI,

EI te vorti taia Si te-ortl rtisturna. Maistgel vorù veni Si te vorti ciopli Si din tine-orti face, Ca sa fie pace,

Punte preste mare S'aiba trecétére Suflote-ostenite

Mil ra'fù pornite ! Bradu-atuncea se b°India Si trupinele 'ntindea, lar mortulù imI trecea Uncle dorulti ilti ducea Marea Para nume L'aI-alalta lume. Pasti, suflete, pasd, Du-te far' necazil

Pan' veI trece tu cu dare Cele grele Opte vame. Tine, draga suflete, Drumulti inainte.

Pina veI ajunge Unde se infrange Drumulù jum'étate Ce locurI desparte,

Acolo sa stal Si séma 0, iaI, Ca-I vedea o salcti Mare §i inalta Sala aplecata Si cu frunda Ian. Sém' ad iara sa iaT spre stanga scl nu-in! da!,

CacI in partea stanga E calea cea strimba, Strimba §I-astupata, Cu lacrimI udata.

Apof totù in aia parte Sunt campurI uritil arate Si cu spinI IC seménate. Acolo-I ;Una betrdnegi

i-t' iea palo§ulti din Mang. Ci sa dal in mina drépta, Precum firea 41 arata,

C'acolo tu ye! afla Spre indestularea ta CampurI frumése Cu flor! alese, Campuel d'ale arate Cu florr sem6nate FlorI tu ve! culege

Si dorull va trece. Si apol iar sa staI Si séma sa iaT,

Ca'n doué razére Va fi cate o flére, Flére la pämintù Ne-ajunsa de véntti, Fliíre la ré.c6re Ne-ajunsa de sére, Tu sa mi le iaT, Ca sunt florI din raiti.

Apo' iar sa mi te duct

442

Pang. candil vet sA, ajungT L'alil mè'rt2 mare de San-Petru Cu ajutorula luT San-Medru. MAru-I mare si rotatil

DórA cA s'a indura

$i de Ole aplecatil Cu virfult ajunge 'n ceriù'

CdcT céla i s'a implutil, Condeiulli si l'a pIerdutil, Dar tu reigA-mi-te bine

Cu pelele pan' la mArT

§i pe villa e infloritù Iar pe Ole impupitil.

$i 'ntre vil te-o insemna. Dar ea nu se va 'ndura Intre vil a te seria,

Acolo-T Santa-Marie,

SA te iea in raiù cu sine, DacA nu mi te-al rugatù Gaud a intratil Scris6rea 'n satt. Apol iar du-mi-te du-te

Cu not mila jet sA fie.

Pe cArArf bAtute

CAMtorl eati maT trecca

Yana' vel pëtrunde $i tu veT ajunge Tocma 'n pórta raiulai

Josù la rAd6eind.

E linl Until*

Ea spre totT se indura Ea pe toV if adApa, Drumurile le-arAta :-

Sufletulil din apA bea

§i elil lumea o uita. IarAsf calea sd-tI apucT PAnA cand veI sA ajungl La mAndra rachitd RAchità 'mpupitA.

Unde-I flòrea selreluT. Acolo sd. te oprescI, Acolo s'adApostescf, $i astéptA cu rAbdare Ceasulil de reinturnare, CA elil va sosi

Si tu veT veni:

Nu-Y mandrA rAcbitd, RAchitA 'mpupitA, Ci mild sA-1 fie Totil Santa-MArie.

DacA cerbiT voril ara,

In hainA alésä, Haind de miltasA, La masA chititA,

Ian sA-ml fiT pArinte SA. nu te grAbescf SA m6 putreqescT, CA acumu-V dati

Masd. infloritA,

$ade si scrie Maica-MArie

Pe cel vil ei pe ceT mortI *i.-0 insérnnA a ice' sortI. Régl-mi-te tu de ea

Ciutele vorti sem'éna PAminte, pAminte!

De all inainte

$i nu le mal ieall Spatele mele In bratele tele $i fata d'a mea Sub pajistea ta (1).

Cella viiloril s'o iea, (1) Sim Mangiuca, Calindariti pe an. 1882. Oravita-Brapvil 1881. p. 121-134.

443

Cu privire la partea Intaia a bocetuldi acestuia, adica la trandafira, una fragmenta, tota din Banata, si anume din &Ica, comitatula Torontala, adunata de Vi6ra Magda, ne spune urmätèrele : Firòie, firòie, Firil de trandafira l Ce te-al zAbovitil De n'al infloritil Mat de diminé0 Ca ierT diminétA ?

Ett n'am zAbovitti. La Ele-am plivitil, La ele cu lacrimT, CA s'at'i despärlitil

Thara MariutA De cAtrA mAicutA,

De cAtrA tAicup, De cAtrA frA0orr De cAtrA surorT Si de cAtrA junT, De vecinil bunT .

.

(1)

Altd fragmenta, totd despre trandafira, din comitatula Carasa-Severina, com, de da loanü. Popovicl, sun:a asa : FiroIlTo, firoIllo !

Firtl de trandafirti! Ce te-aI zAbovita De n'al infloritti 51-asta diminé0 Ca ierT diminétA ?

Eti m'am zAbovitti Si n'am Infloritti CA sòre-a sfintitil Si n'a rësArittl,

CA N. s'a pornitù (1) Gazeta TransilvanieI, an. LIV. Bra§ovil 1891. No. 22.

444

Po drumù lungù si latù *i. nu s'a'nturnatù.

.

.

.

.

S. Mangiuca, culegkorIulil suscitatului boceta bAngténii, scrie cu privire la trandafirulù, despre care ni-I vorba, urmatórele: «Fórte memorabilä si de mare Insemn&tate traditional& este alegerea si punerea Trandafirulut In capulti cânteculuI. «Trandafirula nostru este de asemenea origine cu tpccoTayoXXoy din limba greca cea noug, si Ins6mn& rosa, ma. «Rosa este cela maI Imsemnata simbolff alt."' frumusetfl. Achiles Tatius lice: Rosa este frumusetea p&mIntuldi, lumina si ochiula plantelorii, simbolula amoruhri si alt.]. Vineril. Rosa este bucuria qilelora si a órnenilora, frumusetea gratiilora, amica museloril si a nimfeloril (1). «Trandafirula, dup& sciinta simbolia mitologic& (2) InsémnA: a) until simbolti de amóre consacratil Vinerii (regina naturel) care este urc,litórea vietiI lnfloritóre, dar trandafirulfi totil odat& insémn& s i lórea mortiI; de aceea se si aflä. In-

taiga pe crucile de petr& ale mormInturiloril (3). Dreptil aceste de mare Insemnatate este si acea Imprejurare cum cä chnteculil nostru, In tntroducerea sa, Intrebuintéza trandafirula In ambele sale InsusirI lnsemnate aci: a) ca fl6rea vigii, de óre ce ca atare i se Impedia. Inflorirea la privirea despArtirff sufletului de trupil, adec& Incetarea vietiT acesteia; b) ca flére a mortif, iar pornesce si infloresce, cAcI mcírtea este Inceputula vietiI viitóre. «Din tóte aceste se dovedesce vechietatea si Insemnatatea traditiuniI trandafirulul In cântecula mortulul la RomânI (4).D Asa dar, dupd S. Mangiuca, trandafirula din cestiune, InDierbach, Flora mythologica p. 157. Nork, Etym. symb. mytholgisches Real-Würterbuch. 1V. P. 185. Calind. cit. pe 1882. Nota dela Strigoi §ti Moroi p. 127. Mind. cit. pe 1882. Nota dela p. 127.

445

sémn5,: a) .fiérea vieil, b) flérea mortii credinta despre dinsula e feirte veche i anume greco-romanh. P6te fi yi aya. Se vede Insä, eä. Mangiuca a uitatil sail péte niel n'a sciuta

cà trandafirultt §i cu deosebire cela glbatica jelca unù rola f6rt6 mare In mitologia daco-romand, cacl atuncI de bunä sémá ar fi avutil cu totula altà pArere despre &insult-1. Trandafirula, nu numaI dup5. credinta Românilora din Bucovina, Moldova, Téra-Românésc5, yi Transilvania, (1) ci chiar

a celoril din Banatil, (2) fiindil bine-cuvtntatil de Dumnedeil

are putere sá departeze de locula, unde se afla plantata, precum .yi de casa, la care se punil rämurele verdI de ale sale, nu numal téte relele, ci tota odatá yi pre t6te spiritele cele necurate. Mal departe ramurelele cele tinere de trandafira, poporula le tntrebuintézà pentru vindecarea celora stricatI de Vént6se precum i pentru vindecarea celorù cuprinyl de asulti edit rèzl (3).

Véntésele Insá sunt sinonime cu lelele, despre car): amintesce primula fragmenta de boceta reprodusa mal sus. Prin urmare eü sunt mal de grabä. dispusa a crede bocit6rele banAlene, °And aU compusa i rostita pentru prima 6rà cuvintele privit6re la trandafiril aa avuta In vedere causa 13610 yi a mortil repausatulul, ele adec5, plânsa asupra trandafirulul : de ce acesta a fosta. aya de I'M la fire, de in'a odr5slita i inflorita mal de grabA, ca sä, aiba de la tine lua rAmurele tinere, odrasle noue, unicele bune spre vindecarea i tnsänètoyarea celora stricatI de Vêntése sail I& i cuprinyI de Cdsulzt edit Diet de M. Nistorti com. de da. Rom. &mil. Arth. und. Albert Schott, Walachische Marchen. Stuttgart und Tiibingen 1846. p. 298. S. FI. Marianti aTraiulafirulU de camptin publ. in «Albina Carpatilorao an III. Sibiiü 1879, p. 282-283.

446

In credinta acésta a mea m6 intaresce Inca çi acea prejurare cä cuvintele privitóre la trandafira se bocescil nu nurnaI in legaturä, strinsä, cu cele-lalte din carI e alcatuita upetrecerea mortului,» adunata de Mangiuca 0 nu numaI In decursula petreceril mortulul la mormIntil, ci i mal 'nainte,

pe cand se OA mortulil in casa. Dovadä, ea upetrecerea mortului» culésä. de Mangiuca nu e din capula loculuI unù bocetil de sine statatoril, ci o compilatiune mal tardie din mal multe alte bocete, Gael tnsa, in chipula

cum sunt in0rate, se potrivescil de minune unele cu altele. Marea din bocetula banatanil, la care ajunge pentru prima 6rä, sufletulti repausatului, Insémnä, dupä, Mangiuca, Oceanutri Greciloril vechI, earl I0 Inchipuiaü el e unil ce Incunjurä, pämintulil, i ca dincolo de Oceanit zace cealalta lume (1). Acésta mare, Inchipuita dreptil riti, care incunjura pamintula, este «sorbulü pdmintuluin din pove0ile çi mitologia daco-româna, care forméz5, marginea, hotaruhl intre cele douä luml, i preste cari trebue sa tréca omulù dintio lume intealta,

de pe unil tärêmil pe altulil (2). Ea insemnéza insa i riula de foe4 (vedI fig. alaturata) sail . apa cea fárá funda din apocrifele cre§tine. Bradule.i dinelorg din ripa mariloril, care formézà treckérea apeloril, e sinonimú cu abuSe'nula dineloran din povi0i1e rom5.-

nescl, care asemenea insemnéza treckórea apeloril (3). Acestil bradil inchipuesce 'pe de-o-parte luntrea lui Charon

din mitologia veche, iar pe de alta parte pomula din apocrifele cre§tine, despre cari am vorbitil deja mal pe- largil in cap. VIII. Hahn, Mythol. Paralleben p. 64. Mind. cit. Nota dela p. 123. S. Mangiuca. CAlind. pe 1882. Nota dela p. 126.

447

Puii de pima, ceI de vidra saú vidr6ne precum §i cel de prpéne, nu sunt alta ded,t vamei saù tedharii, adec5, earl! stail In calea mortulul la vdmi §i voescil resturna In ap5., adecä In foculti celil nestinsil alú iadulut Drumula, care se'mpatlesce In dou6 1-amurl, celb' de-a stânga

ce duce spre iada i celO de-a drépta ce duce spre raia, e asemenea celuI din mitologia Romanilora, earl a00erea credean di se'mpa,rtesce In dou6 ramurI, unulú, i anume din stanga, care duce la iadü, iar °elf' din drépta la Elisea (1). Iata ce ne spune Virgiliil despre acésta:

«Aid este loculù, undo se desparte drumula In dou6 pärtI. Celil din drépta duce pang sub zidurile luI Ditis (Jupiter) celil mare; pe acesta ne este calea spre Elis; Insà pe partea sang5. esercitézä. elù (Ditis) pedepsele i trimite la Tartarulil cal afurisitù (2).D Campiile cele frum6se, cu florl alese, sunt câmpiile cele lntinse §i frum6se din prejurulil raiuluI, adecà campiile eliseice ale Greciloril §i Romanilorù, iar cele pline de spinl §i märà-

cinl sunt câmpurile de prin prejurulii iaduluI. Ce se atinge de .1116rula-lul-84n-Petra, apoi de lina Ontana, care dupä. Mangiuca Insemnéz5, riulti Lethe, adec5, Muhl uitä,riI din mitologia greco-romanä. (3), precum §i de Sankt-

Maria, sà se vadà maI sus, unde am vorbitil despre t6te acestea mal pe largO. Marianescu, Cultul6 p6gAnù i cretina, t. L p. 346.

Aeneid. lib. VI. 640:

Hic Ices est, partis ubi se via findit In ambas: Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit, Hac iter Elysium nobis; at laeva maloruni Exercet poenas et ad impia Tartara _mittit. Mind. pe 1882, nota dela p. 132.

448

XXXIII.

VAMILE. Dintru Inceputil totl AngeriI eraa bunI, blânçli i binefäatorI. Mai pe urmä, Insä, uniI dintre dlnsil, nemultäminduse cu fericirea i puterea ce le-a dat'o lora Dumnec,lea, voirä sä, fie asemenea acestuia, sä aibä adec5, i eI aceeast putere i staptmire, märire i strälucire, pläcere i tndestulare, care o avea Dumnelea. Insà prea puternicula i prea dreptuld Dumnelea nu putit sä sufere acéstä sumetie i Indtrjire din partea acelora, car' aa tosta creati de dinsul'a anume ca sä-la asculte, sä-1 servéscd i sä-la preamaréscl Drepta aceea, cum a simtiti,"; ela ca o sérnä dintre AngerI s'aa revoltata In contra sa, nu i-a räbdata nicl una ,minuta maI multa tntru imp6ratia cerutlui, ci i-a scostt pe top atarä i i-a aruncata In Intunere-

de yea V6Onda Ins& cä pica prea multi dupä olaltä, a poruncitil de-odatà, sä, stee fie-care acolo, unde a

culü

ajunsa.

i asa, Implinindu-i-se porunca, cel: ce ail fosta ajunsa

acum pe pämInta aù r6masa pârta In qiva de 41 aici, eel

ce nu apucase a pica pepämtnta spanzurä, si acum tri aera, iar ceI ce ail rèmasa In cera, se afld si 41 acolo,

449

numaI atancI se cob6rd pe pämtnta cand le poruncesce Durnnelea (1). IngeriI, earl ail Mmasa In cera, se numescil §i ast5.0 etngert i precum aù fostil la Inceputil: bunl, blançtf, ascultätorI §i bine-voitorl omenimeI, aa sunt eI i acuma. Cel ce ati calutil pe päminta prefäcuta In drad, §i nu destulil cá el' nu ascultä de poruncile lui Dumneleil, dar niel pre elmeni nu-i lasä in pace. Din contra, voinda a face In ciuda lul Dumneleil pentru c'à i-a aruncatil din cera, .cautä, téte chipurile i mijkicele cum aril puté Indupleca §i anrägl pre címenI, ca i aceOiasä, se abata dela poruncile lui, urasc'ä, sä, se Inyle, sä se carumnieze, sä se bath*, §i oincíre

unula pre altulú, mal pe scurta sà comitä totil felula de p6cate

-strig6t6re la cera, ca in chipula acesta apol, depärtändu-I §i instrainându-I din ce In ce totti maI multa de DumneOat i trä'gèndu-I In partea lorù, sä pótá cu ataa mal' lesne mal uwra umpleg iadula cu CeI ce spinzura In aeril, car'l asemenea s'ati prefäcuta In drad saù diavoli, ne fiindu-le de fela Incuviintata a se 'ntòrce ind6rèpta In cera, de unde ail fosta alungatI, niel a se coborI la fratiI lora de pe pämlntil ca dimpreunä cu ace§tia sá ademenéscA pre 6meniI eel vil' la tota felula de färäde-legl i nedrept* ci silii fiindil a petrece vecinica in aera -nu aù altä putere asupra omenimil decat atäta cá lovindu-se vre-una orna cu fruntea de unula dintre dIn0I sä-ltt facä ca sá rätäcésc5, §i prin rätäcire sa-la nenorocéseä. (2). Insä el nu se multä,mirg, numai cu atäta, ci In neastêmpèrarea §i nemärginita lorti Mutate voirá sá aibä, maI mare putere. Dreptil aceea, nu multa dupa cäderea lora s'ati strInsa Com. de d-la Av. MacoveI, preota In Badeutil, i d-Iti I. Georgescu, vétAtor4 In Secadate. Com. de Av. MacoveI, preotil. Mariann, Inmorm. la Romani.

29

450

cu totff la unil locil, ail tinuta sesie §i s'aa tntelesa ca sà fach de pe pamtnta §i pand la ala treilea cert.' mat multe velmi §1 la fie-care vam,et sd oprésca sufletele 6meniloril repausatl, carl calétorescil de pe pämInta spre ceril, sä, le cerceteze §I cumpènésa faptele cele rele, ce le-ail facutil In

viétd, §i apot cum vora vedé ca numal ce§-ceva ail Oa.tuita sa," nu le lese de fela a trece mat departe, ci a le opri §i a le arunca In focula vectnica §i nestinsa ala iadulul (1). Tota atunct ail hotdrItil el ca fie-care vame§a sä-§I facà o carte mare din file negre §i sä, Introduc5. IntrInsa cu Were albe téte pkatele pand chiar §i cele mal miel §i mat netnsemnate ale tuturora 6menilora ca la timpil de trebuintä, sd, o aibd din demand spre a le aräta sufletulul calètora, In cast' cand acesta aril vol sa, le nege (2). cum s'aa sfdtuitil, a§a ati §i facuta! In seurta timpil Intrega vèzduhula dintre pämtntil §i ceril tila umplurd de vetmi, numite din causa acésta §i. vamile vaduhului (3). Ins'd câle vamt ail fAcutil el de teite niment nu péte sä. scie. Unit credil i spuna cd aril fi fdcuta epte (4), altit nou6 (5), alVI dou6-spregece (6), altil dou6-deci "i patru (7),

Com. de d-ld Av. Macovei, preotti in Badeutti .si I. Georgescu, inv5t. in Secadate: «Se crede cl vdmile sunt diavolil, carl ad fostfi aruncatf din certi si s'ad opritil prin vOzduhd ca A tin5, calea mortilorti.x, Cred. Rom. din Baia, Moldova, com. de Tait' Zaharescu, stud. gimn. Com. de d-14 Av. MacoveI, G. Tomoiagfi, si I. Avramd. Mangiuca, C5lindard pe an. 1882, Brasovd. 1881, p. 129. Ii5nd Becinégä, porile publ. in Familia an. XI. Buda-Pesta 1874, p. 269. Com. de d-ld Av. Macovei, preotd In Badeutd, At. Germand, stud. gimn. de Iced din Crasna, Nic. PrelicI, stud. gimn. de locd din Bréza ; Diet. de Elisaveta Agapi din MAnAstieora, si com. de fluid sai G. Agapi, stud. gimn. Com. de V. I3urduhosd, stud. gimn. de loca din CAmpulungd, I. Tonigarid, stud. gimn. de iced din Funduld-MoldoveI, Al. Bacid, stud. gimn. de iced din Stupca, I. Avramd, stud. gimn. din Todiresef si Solonetd, M. Jemna din Balacéna, G. T9moiag5, si Tad Zaharescu, din Baia in Moldova, Al. Boierd, din Transilvania.

451 §i iar5.§I

alta Greda c5, ara fi f5,cuta chiar

nozt8-qeci

nou6 (1).

CeI maI multI RomânI Ins5, sunt de pttrere ea ara fi dou6deei i patru de vetmi. Cum se numesce fie-care vam5, in deosebI, cum arat5, ea,

unde anume e a§ezatä? Despre acésta asemenea nu se péte sci §i spune cu t6t5, acurateta. Cu ti5te acestea insA unele numiri totu§I ni-sa cunoscute. A§a una dintre dinsele se numesce vanza tdlharilorit. In privinta acesteia una boceta din Banata ne spune urm'Atórele :

La veimi cand ve! trece Frica ve! petrece ;

Dar tu veI lua din sial ve! da, Te-1 rescumpëra Cu nou6 De vame§T tálharl (2).

Alai departe se numesce una vama furtulu saú furtufagalui, alta a ueiderii, alta a omorului, alta a be0ei, alta a desfranáriI, alta a ldeomiel, alta a ne'ndreptatirii, alta a invrcijbirii., alta a sudalmei, alta a fermecatoriel, alta a vreijitoriei, alta a tutunului sati a fumatului, §i iarki alta a minciunii etc (2). In scurtil çlisa fie-care vama are numirea sa proprie, i in care privintà a p6c5'.tuitil omula mal multa pe päminta, la acea

vam5, e mal tare pdzita i cercetata sufletula Ce se atinge de forma §i constructia lora, apoI creda §i spuna unii cà ar fi fácute ca nisce u de fiera, prin carI Francu, op. cit. p. 174. Com. de d-111 Rom. Simu, gOmuld are A, trdcl peste 99 de vdnii.) I. Becinéga, op. cit. p. 269. Com. de I. Georgescu, invèt. i de An. Pletosil din Riid4enI.

452

e nevoitil sà tréca sufietulti; iar altiI cLt ar fi ca unù felt' de zaplaur saü gardurI Inane (1). Ccl mal multl Ins& 41 Inchipuescil ca lntre pamlntil i ceril, saù maI bine list]. Intre lumea acésta i cea-laltä, earl' sunt foirte depärtate una de alta, ar fi inOrate trite() distant& anumit& una de alta, tocmaI dup.& cum Bunt In lumea acésta stalpii saù rohatcele de pe Fang& drumurile cele ImpératescI, din care caus5, apol se numescil ele lu unele parti §i sttilpf sail rohatcf sing. rohated (2). De regula Ins& cele mal multe varnI stint aezate pe malurile apeloril marl' §i ale pAraeloril peste earl'

trebue sufletula oinulul numaI decat sá tréch In calkoria sa, care duce la rani (3). Cea mal de pe urmä, §i totil-odatä §i cea maI fior6sa pericubisa vam5, se c,lice G5, este o punte fórte lungä, dar numal ca unghia de gròsä, i ca muchia cutituluI de lata, care duce peste unil iazàrü fara de fundil §i Intunecosil, In care se aft' totil felulii de gangänfl, unele maI unte §i mal fiorése decat altele, precum balaurl, §erpI, solomâsdre, §opârle, bròsce etc (4). La vama de langä puntea acésta, numita §i puntea raiului,

e a§a de Intunericil c& nu se vede nicl mana, de-aceea e feirte greil de trecutil peste dinsa. Daca sufletulil celul repausatil e Mae p6c5.tosti, cum pune piciorulil pe dInsa, deauna pica tu iazäril §i se duce In iadil, iar daca e nevinovata §i drepta ca lumina, atuncI scap5,, trece maI departe §i se duce In raid (5). Celoril maI multorii suflete ins& tocmaI Com. de Nic. Prelic i Gheorghiu, stud, gimo. Com. de At. Germana', stud. gimn. Cred. Rom. din Stupca com. de Al. Bacia, stud. gimn. Cred. Rom. din TodirescI i Soloneta, com. de I. Avramil, stud. gimo.; a celora din Stulpicanf, com. de Nic. Cotlarciucti, si a celora. din Baia, com. de Tita Zaharescu. Com. de N. Cotlarciucil i Titu Zaharescu.

453

and se aflä la mijloculti punta acesteia i speréz5, 05, sunt scdp,,te de pericolulti cela mal mare, le iese Inainte o meifet

iar dindärèptil unù edne. M5,ta vrea numaI dec'át sä, le dea losa In iazdra, iar cállele n'o lasd. In fine sosesce un4 oma, §i daca sufletul5 treckor5 are vre-o pard la sine vi i-o dd, °mula acela alungd mäta vi-I ajutd s5, tréc'd puntea, dacd n'are cu ce-I plAti, atuncI e pace de dInsulti, c'äci omulù I15 lasá i trebue apoI sä, cadä In iazdrula cela' färä, de fund5. (1).

De-aicea vine datina Românilor5 de-a pune mortulul In mând o luminitä, de cérä cu unù b5.nutti lipitú de dinsa, anume ca avénd'ù i pringléndti lumina sá vadd pe unde are sä, se ducá, vi platind5 bdnutula multa, sd-111 trécd de cea-laltä, parte (2).

O sémä, de Romä.nI credù i spunil cá, puntea mitaca e facutä, peste iacl2-4 i se Impartesce In treI pärti. De pe partea Intdia pica numai elme,ni1 ceI mal p6cätovl, de pe a doua cel mijlocil, iard de pe cea din urmä, numal ceI ce aú férte putine 'Acate. Cel ce a5 picata de pe partea din urmä f6rte

lesne potù s5, scape vi s'A iasd dará,. La cap6tulù puntil Insä, n'el pe unde se coborl, vi de aceea trebue sä sard Celort ce n'ail de felil p'écate le dd Dumnegeil aripI vi, In loca sd sard, sb6r5, (3). Cum cd puntea acésta e Intru adev6r5 cea de pe urma vamd, vi cum ea sufletulti, trecèndu-o pre acésta, nu are sd mal trécä niel peste o apd, pár15, podù saú alt5, punte, se iede Inca i dintr'o icalä férte r5spänditä', la poporul5 romana din Bucovina, care sund : «t1-0 plati la puntea Cred. Rom. din TodirescI si Soloneta, coin. de I. Avrannl. Cred. Rom. din Todirescl i Soloneta, com. de I. Avrarna; a celara din StulpicanI, com. de N. Cotlarciucil. Crcd. Rom. din StulpicanI, coin. de Nic. Cotlarciuca.

454

raiulA» alas' C? Çi l'oig da (lucrulù cutare) la puntea raiului», sag: alasa edi le-i vedea la puntea ceea ce Insemnéza atata catù nicI-odat5, saù abia dupa mórte. Pe langa cartea eea ngr4, despre care amil amintitù mal sus, fie-care 060.* de dradi ce stä de paza la vamile despre carI ne-a fostù pan& aid vorba, sati maI bine disù fie-care vame§ti maI are Inca s'r cate o cumpn saù ctintarti, cu care cumpènesce i cântaresce faptele èmeniloril dupä mewte (1). DecI, curn sosesce sufletulti la vama, Indat5, este opritti i 1ntrebatil de tóte faptele sale cele bune §i cele rele, i dac5, nu se aft& Cu nimica vinovatil, atuncl flÙ lasa

sà tréca maI departe (2); daca e Invinovatitù cu ceva pòte aduce aminte sati anume nu voesce a spune adevèrulù, cugetândù ca In chipulil acesta se va puté maI lesne i mal de graba mântui, atuncl draciI scotù cartea cea négrä i prindù a-i cell dintr'lnsa t6te pécatele, dela celti mai mare si pAn5, la celti mai micti i nelnsemnatù, §i daca In acela§I timpù' n'arti sc6te i angerulfr séü conduc'étorti o carte albd, care o duce cu sine í 'n care se afla Introduse Vote faptele omuluI cele bune cu ¿itere negre pe file albe, atuncI sufletulù, neaducêndu-s1 aminte cu de-amèruntulti despre tòte faptele sale, lesne ar puté cadé jertra diavolilorù l'éutacio§1 i Inselatorl (3). Daca se adeveresce

ca are cu multù mal multe fapte rele deal bune, atuncI niel angerulù conduc'étoril nu pcite sa-I ajute nimica ; iar (lac& are atatù fapte bune catti §i rele, dar nu se scie cu acuratéta care dintre dinsele platescil maI multù, c5,cI atatù diavolil catti §i Ingerultt ce conduce sufletulù, vrea sa aib5. Cred. Rom. din Fundulil-MoldoyeI, com. de Merchesti si a celoril din Secadate, com, de d-16 I. Georgescu. Cred. Rom. din Balac6na, com. de M. Jemna. Cred. Rom. din Baia, com. de Thu Zaliarescu.

455

cea mal mare dreptate, atuncI se punti In cump6nà si se cumpenesca, i anume: sufletulii dimpreunä cu faptele sale cele bune Intr'o cump6nä, iar' faptele cele rele Intealtä cump6nä,

i daca cumpeneseti faptele cele bune pe cele rele,

atuncI sufletulee scäpati.1 si merge In raiù, iar daca nu, atuncI

pkatele 11ü traga In iadti; dacä, are pe-atate fapte bune pe °Ate i rele, asemenea se pote mântui, &del archanghelulti

totil arunca din faptele cele bune In cunip6ná contra celoril rele anume ca acelea sä. tragä, maI multri (1). Cu tete c'ä dracil sunt fOrte rigurosI Intru cercetarea cumpénirea fapteloril omenescI, totusI sufletuln p6te férte lesne

sä,

scape din ghiarele 10111

i

sä se ducä mal de-

parte, daeä la fie-care vamk unde este opritti si 'nvinovatitil nu numal de faptele cele rele, carl lntru adevèril le-a fácutil, ci ciliar si de multe altele ce nu sunt adev6rate, scéte ate unií colacti si cate unil baria dintre colaciI i baniI ce s'ad data de pomara s6.,raciloril peste salasi1, când i s'a dusil corpuld la grépa, si le dà draciloril ca plata (2). Dacá e. p6cAtosil si pe M'Alga aceea niel nu are cu ce plati pre vamesI, atuncl e val' si amara de dInsulti, cäei atuncI cu tétä, Intrepunerea archanghelulul sati a Ingeruldi conduckoril, nu pote sá scape, ci trebue numai deck sä. mérga In iadú. De aceea e bine ca fie-care °mil sä-sl platéscä singuril vdmile pâ.nä ce e Mol, In viétk dänd In acelasI timpti pentru sufletele celorú morp cate ceva de pomanä (3). Cred. Rom. din Crasna, com. 4e At. Germana; a celorti din FundulA MoldoveI, com. de Const. Merchesil; a celoril din BAlitcéna, com. de M. Jemna; si a celorti din Secadate In Transilvania, com. de I. Geagescu. Cred. Rom. din BalAcéna, com. de M. Jemna; a celort1 din Funduld MoldoveI, com. de Const. Merchesil i a celoril din Mrm6stidra, com. de G. Agapi.

Com. de d-lt1Rom. Simu.

456

Daca nu tocmal tete, apoI de bun5, sém&cá partea cea maI mare a credintelaril, cuprinse In capitolula de fatä, se bask& pe -Rap sf. Vasile cela o4, despre care ne-a maI fostti vorba In decursula acestul studiiI, si in care nu numaI c5, se afla t6te vamile vezduhului lnsirate, ci totii-odatä i hírte pe larga descrise, si pe langà acésta representate Inca si intr'unù felil de icónd. (VezT figura altiturata).

IKO ANAINFMKOSATEIJUDEKATIADo M N1.1111INZS TRUJISUS HRISTO SI LANDON VE NIR E.

i?0

ily11111141"'111,1_111.11q

u.

LAVAIdi,

T ÷

,

; 'S

,

N

....'...,_.

.

.--.,.....- .:_,._,..-.., ..--,,...,

.-...---,.......

'',- -,-7,''...-'4'. -. ' 7:- ...,.L.1.7_71:-.,..___,._ .-.. - --. .-'--rff,-.--.....,... -,-r............. .". ..,..,..tti

Inq

., 1

'6'i ,

GI ,

gO.

Vb.

-,

'..-4:i. # '.

,,...,.;

VPIri

'

'

04; 1.,f', t 1-.

t ''Y J1 del,' &lit. ':. )).',)

.1,

rinnumnnulTIET1111,21717011111111rellIMM WEIV1111111177 PIMIMT,111111Th 0,17MIMITIO11.

ITIMMT,111A17117-,1111M1 nrin--rtnnummr.,mmtorn, 1

ITTIFITHIV

UrrT )1 wirr 0,.. mini IlLI? ... ,11111111 -4, TIMM / MN Mtn ,11,1rT imni....,,ImmY.

vanint,

VITMT IT11:11

11.117

MITIIMI,

,,,r Wm, , :.

i mu '

4...mmet`

tp

,,;f11111111r

"egerlmi

-1114rMTITIV

,.) rr.K.!..77:"/In,rtt

..' mrim .

(

, \

....4

.

7117PITIT

,

_

"i ,,-onfirsms.a....,...,trunt2,6.' 1114H""umpro

Mariana, Inmormintarea la RomAcif. Pag. 456.

7..errm, 7r4 M5

4140

ji ,

....,.

,,,, ,..,63:1 Ix 1 : %., '

rah

457

XXXIV.

IADUL O. Poporulil romänil de pretutindene privesce raiula §i iadtcla ea dou6 luml opuse una alteia, diferite In teorie de credintä de lumea reala, sub care cuvIntù Intelegfi lumea v5dutä de

noI, In practica el 'ins& nu socoteseil a fi niel o diferinta. Distanta §i. locula sunt punctele, In carl nu coin* cidil.

0 splendére mare §i provenita din apropierea divina, in ceea ce privesce raiulil. O suferinta Insa §i. o Ingrozire cu muItti mai mare, de cum este In omenire, In eeea ce privesce iadula, §i acésta din lipsa completa a DumnedeiriI. Iadulii, dup5, credinta Româniloril din Tera-Romeindsvd, se

afla In interiorulii.pamIntului. Una Intunericil nedescristi se afla acolo, §i In ela ratacescil sufletele cerorti p6cato§1 §i la timpurI hotärlta'unele continu5,, altele mergil sa-1 la pedépsa la care sunt o§Indite. Unil arda In foca, altiI sunt mancatl de ViermI, altii j6c5, Intr'o arie de maracinl, iar5, altiI Ott& Incin§I pe dracil, earl' ail fostil causätoril pkatuiriI Ion). Omil pe omil nu se vede, nicI mu pOte Bei ceva de pe pa.-

mil-1M sail dela eel moil ce sunt In raja, sail chiar acolo In iadti, NumaI rugaciunile familiesi, bisericeI §i. ale gracilorti

458

precum i pomenile ce li se facil pota sá le mal u§ureze din aceste chinurI (1). Unil RomânI din Bucovina lnsa credil §i spunil ca iadulg ara fi o gr6p5, fòrte adanca §i colosala de mare In fundula pamIntulul, uncle cat e lumea, arde foca, dar cu tòte acestea

niel cand nu e lumina, ci tota numaI Ihtunerica din causa fumulul celul mare, desa I Innaclu§itora, care iesä, din acela

foal. Altil din contra, 10 Inchipuesca iadula ca una felil de casa saü mai bine clisa ca una fela de cetate colosala de mare, situata lnteo afundatura férte Intunecésa i urIciósa de sub pamInta §i Inconjurata de jura Imprejura cu zidurI

i precum o casa de rIncia are necesitate de WA usciorI §i uO saü alte obiecte, a§a are ci iadula, cu acea lte.

deosibire numaI ca pe cand noI Intrebuintamil pentru asta-tela

de lucrurI cliferite lemne §i pietre, pe atuncI pentru iada maI alesü pentru tälpile acestuia se Intrebuintézä babele cele rele §i cu deosebire vrajit6rele, carile cat aa traita numaI fapte rele ail Malta. In mijlocula iaduluI sta pe unil scauna de fiera Scaraofchi, Imp6ratula Intunericulul, iar Imprejurula lui mil de drad §i drac6ice, unil mal urltI §i maI slug cleat altil, carI se'mpartesca In mat* multe cete §i cart chinuescil pre cel nelegiuitl i p6cato0 In totil chipula; i anume: pre unit friga, sail 11 fierba II punil tntr'una cuptoril mare de foca

Intr'o caldare de arama In care se Oa sméla clocotitóre, pre altrf II piséza lntr'o pitia de skit, sail II puna In lulele, §i-i fuméz5, ; §i iar4I pre altiI Ii batil §i chinuescil cu bice §i harapnice de pide, sail le scota limbele §i le str6pungil cu nisce ace InfierbIntate.

La uca iadulul, care e alcatuita OM din flea', stail

c,li §i

népte dol diavoll, cart' lnclémna pre totl ceI ce treca pe acolo (1) D. Stilnescu, op. cit. p. 326-327.

459

sä Intre In näuntru, i respingti pre totI cel ce aril iésd afard din iadO, ca sá scape de muncile cele crâncene (1).

In pérta sati usa iadului se mal afld inca si 116rea maculta, care asemenea ademenesce pre suflete ca sá Intre In dupd cum prea Jesne ne putemil Incredinta despre acésta din urnaäbirele versurI dinteo doira poporalti din Bucovina: Darä flórea maculuT

5écle 'n Orta totti cresce i 'nfloresce Multe suflete-amáigesce (2).

Imprejurulil iadului se afld una felti de câmpie stérpd, ca i cand ar fi arsd de foca. Iar prin campia aceea trece (capa Scímbetd,» care se revarsd In iadù. De aicl apoi si bldstèmulil

«duce-te-as cu apa StEmbetei,» adecd : lua-te-ar

draculil sa nu te mal Védil! Drumulil ce duce la iadil e plinú de spinl

märacinl. Cu tOte acestea irisa sufletele eelorú péc5,tosi ajungil pe de-o sutd si pe de-o mie de orI mai de grabd decat i

a celora dreptI In De aici se vede cd vine apoI si c,licala Românilort din I3ucovina: haT, haT

Pan' la raiti, Cä pfin' la iadd E num' una gardil qi-acela-T spartti.

T6te sufletele celorü pëcdtosl mergil de-a dreptulil in iadti; Cred. Rom. din BAlAc¿Ina, com.. de M. Jemna; a celori1 din Ropcea, corn,

de Em. Cuparencu; a celord din StulpicanI, com. de Nic. Codarciuca, si a celora din Fundulii. Moldovet com. de Const. Merchesil. Mariantl, Pousil pop. rom., i. II, Doine si llore, CernAutl 1875. pag. 93.

460

ale ceIorti maI pupal pècätosi Insä, dupä ce ail trecutil VAmile si se credil a fi acuma scäpate de orI si ce primejdie, ajungéndil la gura iadului, care este o präpastie Ingrozit6re si fòrte mare si 'n care seaflä,' felti de felt' de balaurI, solomäsdre, brósce rai6se, serpl i erpcíice, precum i alte gängäniI uriciòse, carI foscäesctt ca nisce viermi, cand sä, tréca peste puntea raiultd, care duce peste acea präpastie spre raiti, se trezescti de-odata si pe neasteptate a pica de pe punte i cadil In iadti. Insä sufletele, ce se duct', dupà despartirea loril de corpti, In iadti, nu r'émânil acolo pe vede, ci ele stati numaI unti timpü hotäritti, adeeä, panä p6catulti. Dupà aceea iestt din iadil si se dual anumita dintre iadtt raiii, unde petrecti apoI 'Ana la judecata cea de pe urmä (1). RomániI din Transilvania creda ca iadulti e o pe,,tera Intunec6s5, in päminta i anume de desuptulti raiuluI. Gura, prin care se duce In acea pesterh, se numesce «gârUciulí pdvantuluk» Acea pesterä servesce ca locuintä, la o mulpme de diavolI precum si la o mulpme de suflete de-ale celorti Intinati cu pècate (2). Matti iadulti, catil si muncile, i tcíte cele-lalte, ce se maI petrecti inteinsul0 precum si'n nemijlocita lui apropi-

ere, adeseorl le intimpinämti nu numaI In vorba de téte ci si intr'o multime de povestl, legende, colinde si alte cântece poporane atätti din Bucovina câtil si din celelalte ten locuite de llománI.

Asa InVo poveste din Transilvania, intitulatä « Vizora, eraiula aflämti urmätérele cu privire la unele dintre muncile iaduluI: Cred. Rom. din Ropcea, com. de I. Cuparencu ; a celoril din StulpicanI, coin. de Nic. Cotlarciucil, precum i a altoril RomanI din Bucovina.

T. Simonti. W. Schmidt, op. cit. p. 43.

461

«Petru luä, c5p6stru1ti, se duse la stava de cal §i inca"-

leca pe calultr, care era mal' slabil deck toti caiI din acea stava. Calulti i pled, cu elü i ajunse la o gr6pet. Acolo se scoborI de pe calti, tlù lovi cu vätrarulti In frunte, de care loviturä tntr.o clipitä se prefäcù stanti de péträ, iar 41 se seobori n gr6pc't 0", intra in ceea-laltei lume.

«Griji Insä bine de sfatulti data de socru-sèti, ca sä, nu uite nimia, din ceea ce va vedé. «Adecá ce védti? «Tota lucruri de cari multil se minuná.» Mal IntAiti trecit pe langä unti oniti acoperitil cu 99 de tolurl, tôte noue noute, §i totu-§1 murIa de frigt.i. Mergêndû maI departe védii una °mil acoperitti cu una' tolil de totil ruptil i suptire, iar pe elti ploua cu zäpadä totu§I II era caldtl.

uTrecêndil pe langä ace§tia, nu departe vede untt alta omti, aezattl cu spatele pe pamintti, pe care doI servitorl cu unti sucitor5 Ilú lndopati cu mancarea, ca pe o gäscsá, §1 totu§1 se väeta cá e flämAndil. «In alai loa" vèclir unti omù slabil de toar ca o lespede,

§i mânjitil cu smellä, pe care altI doI servitori tia jupuiati çi iar 11 trägeail pielea de pe elti.

«Mergénda maI inainte, vèi und omü cufundatil triteunil lacti pAnä la grumazti, pe care, cand se Incerca sà iasä, Iiìí lovia una herbece cu capula In frunte, In cât iar cädea in «Trec'éndti de ad, vé;lit unti bolnavù, zAcéndil in pata §i tutti strigandti dupä ajutoril, dar nu venia niment «MI Muno vèslir unù omti spanzuratti de limbä. «In alfil locti v6c,lit una ornú legata de m'Ara i de picióre la mânI trägead Acá' bol, acum tntr'o parte, acum Intealta.

462

«Nu departe dela acesta II veni lnainte und päzitord, care MI lntreba: --(Lee cautI pe aid, pämratenule? «Cautil pe Maria-sa Domnuld Geld betrand, din satuld nostru.

«Ce aI cu elii?

.

«M'a trimisil Maria-sa Domnuld celd téneril, sä-I aducil cor6na.

«Te du pe aicI In colo, cad tocmal acum bea spa dinteunú isvord, veçli-lil colo ?

«Vedil! ---«Se duse Petru, vi °and fu Inaintea lul, II säruta mana, vi-I spuse din ce pricinä a venitil. d-o dad dar, c,lise -- vi ava numaI asta aVn adus'o dela eld, i-o dad ca sä me limpeçiescil vi de asta. apicendil aceste, lua corema de pe capil vi-o puse In manile luI Petru. (Apol iar vise: --(Acura spune-mi, Petre, ce-ai velutil, aicI In lumea n6strä?

00 Märia-ta, cä multe am velutd!

«Ce ?

«Intaid am vegutti und omil acoperitti cu noue-lecI vi noue de tolurl, t6te noue noute vi totuvi Ingheta de frigd. «Scil, Petre, ce Insemnéza acésta? «13a nu scid!

«Ascultä dar sail spund. Fie-care omd pan& traesce pe pämIntuld nostru pecätuesce, iar &And pecatuesce, calca

legea lui Dumne(leil. Pecatuld 'Ate fi mal uvord sail mai greil, dupä cum e vi fapta. Dumneled nu lasa. niel und pecatil nepedepsitil, numaI atuncI cand ()Muhl cunoscendu-v1

grevéla sa se Int6rce cu iniml curata. Apol unele pecate

463

sunt marl, pentru c5, le vedema ì noT marT. Dar maT sunt unele pècate, earl nou5 nu ni se para marl, i totusT sunt

marl. °multi acela, pe care ral vèdufa Intaia 6r5., pentru aceea tremurä de friga sub nou6-c,lecT i nou5 de tolurT, tóte nou5 noute, cad Oil, când a fosta pe pämtnta, nu a a data nicl unta vestmlnta s6racilora de pomanä. aEla n'a facuta ceea-ce a trebuita sä fad, i pentru aceea se pedepsesce. Asta nu se vede asa p5cata mare, dar totaLlt e mare. Altula iar face ceea-ce nu trebue s5, tacä; asta iar e mare ptcata. Ce-al maT vèluta?

«Am v5lutti una oma acoperita cu una tola de tota suptire i ruptta,

i

totusT asuda de calda.

«Ved1, Petre, acela a fticutti gracilora vestminte de pomanä. Ce-ai maT vèlutti? «Am vèluta unti malt' cu spatele la p5mInta, pe care fla Indopaa altT doT 6menT cu sucitorula, si totusl striga c5, m6re de Rome.

--aVecp, Potro, asa se pedepsesca ómenil eel lacomT la mâneärT

i

lAuturT.

Ce-aT maI v6duta?

«Intr'unta loca am vègluta una oma de tata slab(' ca si o lespede, i mOnjita peste tota trupula cu sm(515,, pe care,

tota ila jupuiaa si iar trägeaa pielea de pe elk Asta ce va sä lnsemneze? Petre nu intelegT ce insemnéza, cu tete ca e wall de intelesa. Asta e ped6psa 6menilorti doritorI de pläcerl trupesci. Trupula e slaba, c5, i ra släbita elti, e ne-

gru pentru c5, l'a Inegrita sufletula, pe care ra fosta manjita elú cu atâtea spurcaciunT2 iar pro 15,ngd aceea mai cap6tä

ca pedéps5, aceea ce al vèluta. --«Ce-aT mal Oduta? «Am vèduta una oma cufundata intr'unta %ea, pe care °And se'ncerca sä iasa, lla lovia una berbece In frunte câta lar cAdea In laca.

464

«Omulti acela, Petre, cAtti a träitti, a totil acum vei cu ce se pedepsesce

uCe aI maI vNutil? tokm vèutù una ornû bolnavii zäcéndii inteunù patil totil strigandil dup5, ajutorti, dar nu venia nimenI. Petre, °multi acela nu sl-a cinstita pdrinp.

Ce-

aI mal v6gluta? «Mm véçlutù unù onati spanzurata de limbä,

«Vegll, Petre, acela a Injuratil pre Dumneleil si pre al.' ómenl, iar acuma se pedepsesce dupä cum i se cuvine. mal vèqlutil?

«Am véçlutù intiung 1°61 unti oral legatil de manl de pici6re cu una lanyl mare si grost, iar de lantù la piciére si la mânI trägeati câte o phreche de bol. uAcela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, c5.01. In lume a jurata pe strambätate.

«Dar ce-aI maI vOutti? «N'am mal véçiutü nimicti! maI véutù, &A, nu te-al dust' mal In colo. Dar

sa v411 allele, te-al Ingrozi, te grijesce dar sä nu ajungl tu pe aicI. Dar feciorula meil ce maI face ? uFace bine, cä,"-I sAnétosil!

«Cum o mal ducetI la olaltä ? de tota, cä m'a bAtutil de doué orI pe nedreptula.

«AtuncI e r6i1 de totil; m6 temil cá si elii va ajunge pe aid pe unde-va. Te du, Petre, du-I coróna i mat iartä, si tu Gatti pop. uPetru nu maI z5.bovi multú ci se duse pan& la gaurä, esì afard, se sui pe cala lovi cu vätrarulti In frunte, apoI Inteo clipitä ajunse la socrula sèü Vizorti, craiulùserpiloril (1)». (1) I. Pop ti Reteganulti, Pove§tT ardelenesa Partea II. Brawvil 1888. p. .58-62.

465

In altä poveste, din Bucovina, ni se spung urmät6rele; «Vèdêndil sufletulg omulul Inteo érbA mare si frum64 nisce vaci bitióne, earl' de abia se puteag mica dintr'ung locg Intealtulg de slabe ce erail, i Intrebandg elg pre angerulg sëù conduc6torg de ce sunt asa slabe si nu dag lapte, desi ag érba de prisosil, ângerulg II r6spunse: «Acestea sunt vacile celorg carI le-ag &Ail de pomank dar pe urmä le-a pärutg r6i1 dupb, 'dInsele. «MaI departe vèlsèndg elg pe ung prundg, unde nu era mal de felg iérbä, nisce vacI marI i frumése, cari de abia se miscag dintr'ung locg In altulg de Ind,late si grase ce erag, precum si o multime de femel i bArbatI, cari veniag din tcíte pärtile cu donitele de le mulgeag, i Intrebandg pre Angerg: de ce acestea sunt asa de frum6se, Angerulg II vise:

«Aceste vadi sunt däruite gracilorg din OM mima. «Mergêndg mal departe vede ung omg culcatil cu fata In susg i cu gura cilscatä, iarä de-asupra luI ung sérpe Incol'äcitg pc rang& o créngä cu gura In jos si din gura lul cädea verina In gura omulut

«Acesta,

Vise Angerulg, cand fu Intrebatily

a orno-

rItg serpiI i, In loci"' s5,-1 arunce unde-va trite() gr6p6 sag

tufisg, i-a aninatil perpräjinl In fatä sfintulul sére. «La urmä vede o 6ie ea se scuturä de-asupra unul oral, ce trecea printr'ung focg mare. Intrebandg pre Angerg ce Insémnä acésta, Angerulg 11 r6spunse:

«Acesti1 omg, a clan oI de pomanä, i Una lorg, flindg uda, liti scutesce acuma de para foculul. (1)». Atata din poveptl! O legenclä din Bucovina ne spune, cu privire la iadg, urmätexele :

(1) Com. de I. Tonigaria, stud. gimn. Inmorm. la Roman!.

30

466

Angeruld mortiT acum

Me insotesce la drumd

Si me trece pe la iada, Unde pecato§iT ardd.

Va!! la allí cum me uitaT, Ce vequI me 'nspaimintaT! V641 balaurt cascandd Si din gura focti versandil, Curgandd ca und rid intinsti In Negra ai nestinsti ; Si 'n frunte-T und dracti §edea Cu luda 'n brate ai-ardea. De acolo, la alfil vadti, Totti la iadd, la iadtl, la iadtl ! O vafl iar' cand me uital, Ce vec,luT, me 'nspaimintaT! Velul popT multT ereticT

Cu dascall ai gramaticT AruncatT cu capu 'n jusd In foculd cela flacarostl, .51 draciT iT impungea,

Cu sulita-T inpingea.

De acolo, la alta vadd, Tottl la iadd, la jada, la iadtt! OchiT cand imI aruncaT Ce vecluT, me 'nspaimintaT! VeluT imperatT tiran! De gaturT cu bolohanT,

In vapaia cea de focd DraciT batandulT de el jocd. De aicea, la alta vadd, Tottl la iadd, la iadtí, la iadd! Cu ochiT cand me uital, Ce veluT, me 'nspaimintaT l Vec,luT talharT, uciga§T,

HotT rapitorT ai punga! Vaetandu-se-amaratd

In vapae pana 'n &d.

De-acolo, iar la alta vadd Totti la iadd, la iadti, la iadd ! De-odata cum me uitaT, Ce ve41 me 'nspaimintal! VeciluT unü carda de mueff Tanguindu-se'n durerT Si dracT striganclti:. aste sunt

Ce farmeca ai descantecd! ApoT de-aicT la altd vadd Totti la iadd, la iadd, la iadti ! Iaraql daca me uital Ce vehT me 'mspaimintaT! VeluT altd ea:1.dd de barbatT De betivT §i desfranatT

TotI in Negra undati, i.

draciT il cufundati.

Mal nainte la altd vadd, Totd la iadd, la iadti, la iadd.r. Mergêndd, daca me uitaT, Ce vegluT me 'nspaimintaT ! VeluT dracT cu cangT tragêndd. Nisce muerT ai strigandA:

Aste totd minciunT spuneatl Pe multl in belea-T punead! De-aicT mergêndd la altd yac%

Totti la iadd, la iadti, la iadd. In flacarT cand me uitaT, Ce veluT me spaimintal! VecluT negustorl in rinda, CariT inOla cand vindd:

Unii cu maturT de &ti Se stringead eT amarad, AltiT cu cantare 'n nasa' Se vaTtail cu mare glasti, Altil cu lorfecl ai cotú il ducea para in notti. Mergandd de-aicl la alfil vadd, Totti la iadti, la iadd, la iadü,!

467

Spre tipetd cand m uitaT,

Tall la iadd, la iadd, la iadd!

Ce. ve4uT me enspAimintal! Vec,luT iar muerT in muncT

Cânci stAtuT §i me uitar Ce veluT trie 'nspAimintal!

CarT iqT lépedd al lord pruncI, Sad fárá milA i dord

Vec,lul art,16ndd in vilvorT

In Ontece omorti. Dela celd din urmA vadd,

CariT WW1 s'ad veselitd

BogatI neindurAtorI,

seracI n'ati miluitd (1).

O colind5, din Banata deserie iadula Colo 'n josti citrA apusti

durerT, din dintI scar§nescil

Sére nu-I pe cud in susti; Ci e nord qi'ntunecime,. Sr-o grozavA adâncime, Unde muntiT varsA food, Dará marea-I totd potopti,

Unde-I petera wart, De balaurT pAzitA, De lerpT, fiare ocolità.

Lângl pértA nu e nime, Péte s5. 'ntre ori §i cine, Dar nime de yoie bunA Pe aicea nu s'adunA . .

Si niel and se miluescd! Dar ace§tia cine sunt? iDe

SA feréscA Domnulti sfintd Sunt ce l reI ce-ad omoritd, Traiuld vecliiicd §i-ad uritti, Sunt ceT reT ce-ad pAgubitd Pe aprépele mAhnitd, Sunt ceT reT ce ad surpatd Cas'altuTa prin pecatd, Sunt ceT MT ce-ad in§elattl

Si'n minciunl s'ad spurcatti! .

IcT e iaduld cold spurcatd, Pentru 6menT ref gAtatti!

Da 'n lAuntru cine sunt?

Dar in iadd iar ce mal sunt? S5. feréscl Domnuld sfintd! CA sunt muntI de cel inaltr Si in grópA afundatT.

Nu e cord, ci-sd numaT non, De 'ntunericd te 'nflorT. Niel o li nu e seninA, Foculd arde fleluming. Câmpurile s'at uscatd, Apele téte-ad secattl, Nu stint pasen, nu sunt florT, SA feréscA Domnuld sfintd ! Sunt ceT MT in fierd legatT, Numal jarti §i numaT non! PanA'n brAd in foal bAgap, SA feréscl Domnult sfintti Fripg de sete, mortT de Mine, De-a vedé ce-aice sunt (2). Nime din el nu maT dórme, SA feréscA Domnuld sfintti!

UngA pértä stag totd dracT slujescd pentru haracid, $i pe nime el nu MO. Ca la lume s5. mal iasA! Carl mijlocti cine sunt?

Vedi: (CAlindariulti poporulul: bucovinénd) pe 1891. Cernluti p. 69-70. At. M. Marieneseu, Colinde. Pesta 1859, p. 87.

468

O doinä, care am auc,lit'o Ina In v-ara anului 1871, pe and in6 aflam ca studinte de clasa a -VIII la gimnasiula din Beiu§fi, dela unil Romani*" de pe valea Cri§uluI

ne spune despre iadù urmateorele: Prim'avara, dupa. Marta,

Catrrt iadti ett am plecattt. Iadulti era incuiatti Cu unti spinicelti uscatil. PuseT mana rupsel Si in iada de locil fuse'. In iadtt daca am intratti Acolo pOntt am statti De cetitulti popilortt, Cersitulti bogatilorti, De recéla flarelorti, De suerultt serpiloril!

Alta dointi, din comitatulii «Turda-Ariefii,» ne spune atatil In privinta raiulz0 atti §i a iadultd urmat6rele: Pusel saua pe dol cal, suiT in sus, la raiü ; &tiara fuse incuiatil De treT ori am genunchiatti, La Durimetlea m'am rugatti, 5i trei A.ngerT a manatti

5i raiuld l'ati descuiatil. Ce-am vNutil, m'am bucuratti: TrupurT mandre i 'nflorite, Si de popa spovedite; Trupur1 albe i sp'élate De popa cuminicate. Preste ele floricele, Unti pomti mandru de dauntt. ,Pintre clómbe pasrele, Plis6rele frumusele.

Ett gandiT la mandra mea SA fie si pe-acia,

Eti in raiti as1 rgmané. Dumnecieti celi prea mare Se manie fórte tare *i treT angerT a manattt *i de mana m'atí luattz *i din ralti ea' m'e* aflamtt langa iadü.

Iadulü fuse descuiattl, Ce-am vtiqutti, m'am späriattz: Trupuri marT si putreqite, De popa nespovedite,

*i vOuT pe mandra mea Chinuindil doT dracr la ea. Mandra umbla sa se duca,

469

Dracii o faceati naluca ; Ea se I,ipä sa m'apuce. Eù grabil facuT cruce,

i 'n tinsel o fuga lunga, Dracil haida sa m'ajunga (1).

A treia doinä,, din Téra Oltuluf, descriindil munca ju-

ratilorti §i a birailoril celora 1'4 nedrepp, asupritori pitoe, ice:

i

ju-

Pus'am §aua pe doT cal,

Sa m6 sul in sus, la raiù'. ladula era maT d'a vale Si fugeam in fuga mare. lar la uva iaduluI Stag juratir satulur, Taie lemne dra culuT.

lar' biraulti celg maI mare Tinea pe dracu 'n spinare (2).

in fine o doinä. din Bucovina, i anume din comuna Horodenicil, ne spune despre iada acestea: Pus'am vaua pe do! cal Si m'am dusg in sus la raig De treI orT m'am inchinatg'

Raiulg nu s'a descuiatg, Pus'am vaua pe-ung cocovg $i m'am dusg la iaotti in jos. la grdza Jos la talpa haulut Am vi_idutii pe mandra mea Vr'o cincI dracl ca mi-o batea

Sange rog din ea saria, In paharg ea mi-lg punea: «Poftimg, bade, iea i bea, «Cad n'aT fostù stapang pe ea! (3).» Doine, striEr,itturI si chiuiturI, culese de mal soya 1891, p. 276. Idem de eadem p. 182. (Aurorq, roman5,» an. I. Cern6,4 1881, p. 46

inv6tittorI zelost Bra-

-- 470

A§I puté sä, maI reproduca Inca multe alto poesii poporale. Creda insä, cá i acestea ne vora fi de ajunsa spre a ne Incredinta: ce trichipuire are poporula despre iadg precum §i despre téte cele, ce se petrecil intrInsula. Se nasce acuma tritrebarea: Dela cine sa fi adoptata poporula romana tcíte credintele acestea ? Mo§tenitu-le-a ela .dela stramo§iI s6I, san pote le-a Imprumutata In decursulil timpuluI dela alte popáre cu totulù straine? Dad,' amú sta sa reproducerna tae cate creluta popérele pagane din vechime, precum celea ce le Greda i istorisesca popewele creOine din timpula presenta despre lada saa Tartarg , §i din bite acelea amü voi sá facema o conclusiune, ama merge prea departe, §i nou6 niel timpula spatiula nu ne permita s'o facemn acésta. Crea' deci ca ne va fi de ajunsti §i numaI una singura din Virgilù, care ne da o descriere amèruntita de téte cele

ce le crecleati §i istoriseaa ceI vechl atata In privinta lartarului cata §i In privinta tuturora celoril ce se petreca trInsula §i'n apropierea luI. lata ce ne spune «Enèa, uitändu-se Imprejurulti sù, zaresce pe loca sub o stánca din mana stanga zidurI late Incunjurate cu unti mura Intreita pre carI le Incunjurä, una torenta repede cu flacarI arlét6re, Phlegetteon din Tartarti, §i Inv'èrtia stancile resun5,16re. In fatä se aflä, o pérta mare §i stalpI de *la virtosa, a§a ca niel o putere bärbatésca, niel chiar locuitoril cerescI (c,leiI) nu sunt In stare sa le sfarme ; se ur°5, una turnft de fiera pana la cerurI, §i Tisifone Imbracata cu o hainä sangeròsa pp..zesce c,liva i n6ptea Intrarea (tinda) l'ara sä, dérmä. De aicI se auliaa gemete §i r6sunail lo-

viturl grozave; apol unù zinganita de fiera §i de lanturl taraite. Enèa, statti pe loca §i Inspäimintatil asculta cu urechia

471

vuetula. O virginá, spune-ml: ce felurY de crime sunt acestea ? prin carI pedepse se urmärescil ? Ce vuetil ava de mare lmI vine la urechi ? Atuncl Incepù preotésa sá vorbéscd astfelt': Duce renumitil ali.1 Teucrilorti, nici unuI omù nep'étata nu-I iertatù sä calce preste pragula sceleratilora; Ins& pe mine

punêndu-m6 Recate In fruntea dumbrávilorii avernice m'a Inv4atil pedepsele cele decretate de del vi m'a purtata prin Vito locurile. Rhadamantus are cela mai sceleratil imperia, elLi biciuesce vi ascultä cerceandil InvelAciunile silesce ca cine-va sä märturiséseä, celoril de sus acele crime, de cart bucurandu-se pe pämtntil amânà prin o ascundere

zadarnicä cäina, sperand o m6rte târie. Tisiphone prey& dun. cu bice bate, insultânda, pre eel vinovati vi amenintânda

ou stânga, chiamä verpil cel grozavI, cetele furiòse ale surorilorti. Acuma se deschida portile sacre sarindil din tIpnile teribilù resunät6re. VedI ce päzitortí e In vestibula (la lntrare)? ce arätare pAzesce locuinta (infermila)? In läuntru vede Mc& mat 1nfuriatä gigantica Hydrä, cu 50 de gurI negre.

Acum se deschide tartarula de dou6 orI In o präpastie se estinde sub umbrä. (lit Intunerica) atán ¡neat se péte uita de acolo In sus la Olimpula eterici1 alú ceruluI. Aicl se aflä némula anticti alú pámlntuluT, Titanil, cart lovip de fulgera se lnvirtesca In fundula celti mat de jos. Aict am v'éduta vi pe gemeniI Aloidl, corpurl uriave, earl* se Incercarä sá surpe

cu mánile cerulti celi1 mare vi sa-la arunce jos de pe tronula cerescil. L'am *tun vi pe Salmoneil cum e pedepsitil. Imitândd flacárile luI Joe vi sunetele OlimpuluI mergea acesta triumfändil, punêndil la träsurä patru cal vi scuturanda o fAclie la pop6rele grecescl i prin mijlocula cetätil din Elis,

vi cerea pentru sine on6rea unut çleü, elü, nebunula, care imita furtunele i fulgerula celü neimitabilú prin aramä. prin tropotula cailorti celorù potcovitl. Insä, pärintele celtt

472

a-totil-puternicil arunca prin noriI ceI desI arma sa (fulgeruld),

eld nu aduse niel faelil, niel luminI de resin"5. (pacurA) fumegät6re s'i llil dobort la pämtntil cu und vIrtejd teribild. Chiar si Tityon era de v6lutil, copiluld pämtntuldi ce creazä téte, ald dirdi corpil e lintinsil peste nou6 jugere de pämtntil si und vulturd mare cu unil ciocil Indoitil, ciupindu-I spre pedépsä inima cea nemuritére si m6runtaele cele bogate, se nutresce din ele vi locuesce sub pieptuld celù Inalid, si fibrele renäscute nu se lasä In liniste. Ce sä mai amintescil

de LapitI, Irion, si de Pirithous ? de-asupra carora cat pe aci amerintä sä. cadä o stânc5, négrä, si aceleia care cade 11* urméza una asemenea eI; sofe aurite cu perinl Inalte strèluciail pentru 6speri si bucate pregätite cu luxil regalil se aflail

de naintea ochilord lord. Lang& dInsi1 se vedea cea mal mare dintre furil si Impiedeca a atinge bucätele cu mänile si radieändil Melia se se61á si strigd cu glasil tare. Aid se aflail aceia, carI catil trairä ail fostil fratI urgisiti, orI prin aceea a alungarä pe pärintele lord si fatä cu clientuld se Incuiarä cu averile sale cele aflate, nefäcêndil din ele parte la aI si, näscèndu-se cu acésta cea mal mare cértä, si aceia earl sunt biciuitI pentru adulteril si urmandil armelord celord nelegiuite nu se silirä a calca credinta promish sal:6niloril s6I, si acum linchisI astépt5, pedépsa. Nu incerca a sci

care e pedépsa si ce feld de crimä sail sòrte i-ail aruncatiä In pierçlare. Unil rostogolescil o stânc5,' uriasä, altil atarnä, trasl pe razele rotilord; sade si va vedé In vedi nefericituld Tesed si de totil némuld Phlegyas admoniaza si inv6eä pintre umbre cu véce tare: «Inv6tatI dreptatea, si admoniatI fiindiä, lnv6tatI a nu urI OM» Acesta vindù pentru aura patria vi-I impuse unil domnil puternicil ; eld lag pentru plat& sä. se lipséseä legile si O. se deslipésc5, . . . Tog cutezar5, a comite mare nedreptate si a-vI Insusi aceea ce ail cutezatd.

473

Daca asI avé o suta de limbl si o sutä de gurí si. o «Ice de lierti puté intelege tòte felurile crimelorti i n'asil puté percurge tòte numele pedepselora (1). Mata din Virgiliii! Asem6randil acum sirele acestea ale luI Virgilü cu celm ce se di& In privinta iadulul si a fnuncilora dintr'Insulti In « "Viga Sf. Vasile cela noa» precum i In «61/Noria Maieit Domnulia la iadan (2) lesne se va puté convinge orI si cine ea mancile iaclului din cartile saù mal bine qisil apocrifele din urma sunt numaI nisce reproducen l schimbate i adaogite a celoril c,lise de Virgiliil i pote ca si de allí autorl paganI din vechime. Ce se atinge de credintele Românilora despre iadil, apol acestea Greda' ca se baséza parte pe cele spuse de Virgiliù

precum si de altI autorI strabunI din vechime, si parte pe apocrifele crestine, carI tratéza despre aceeasi materie. Aeneid. Lib. VI, v. 548-627 B. P. Hasdeu, Cuvinte din béttkint t. II. BucureseI 1879. p. 301-367.

474

RAIULO. Raiulil, dupä, credinta Românilorti din pra-l?omcinésca, e opusti cu totulti iadului. Elti e locula, unde suffetele celora dreptI se potti odihni In pace, bucurändu-se de vederea lui Dumnedeti. Durerea si tntristarea nu se potti niel cand stabill Itnteinsull Din contra, In elti domnesce o bucurie fara de sfirsittl. Dumnedeti ocupa locula cela maI de cinste, de unde rèspandesce t6ta marirea sa, iar In jurula luI stati cei fericitI in mal multe cete si petrecti mancanda si Una', ceea ce si-ati datti In viata loa' sati ceea ce li s'a ponzanuita de mumä, sora, rude, epitroptit si altiI. Daca ceI repausati ati terminatti de mancata si b6util cc:tea

ce li se dedese, atuncI e foirte gretl, cacl faca' si eI zImbre privindil la alta. Acolo, in acelti loca de fericire, se tntainescti sufletele .celorti morti, fratiI cu frati, cu surorI, cu prietenl; pärintfi cu parintiI lorti, si acestia cu mosiI si stramosii lora. Umbrele unel generatiuni tntregl se strängti in jurula vre unui evlaviost stramosti, si se spuntl multe despre viata si relatiunile lortt in raiii.

475

Dacá cine-va a muritil neimpAcatil cu sufletele Iona nu se mal pot(' Impaca niel odatá. Sufletele 10'11 fära voe fuel unula de altulil §i se privescil cu dispretil. De aceea este bine ca celil ce se simte c móre, sä, se Ingrijéscä, ca acestil momenta sä apuce nelmpäcatil ca cine-va. In colo totulil merge In lini§te §i pace, fie-care Ii cunósce

dreptula SÙ, certe nu se aflä (1). RomâniI din Bucovina spun cä raiulti este o gradinä ferte frumósä, strä.'lucit6re, care e lmpodobitä, cu totil de florI mirositeire §i pomI roditorl, In earl cant& felt." de felil de pAgri. MaI pe scurtil téte frumusetile §i bunatAtile lumil sunt concentrate In acésta grädina. Raiulú se aflä. In ceril saù, dupà cum spuna unil, pe pamIntultr- din cea-laltä, lume.

In mijloculil raiulul sta trisu§I Dumnec,leil pe unil scaunil strälucitortl de aura, Impodobitil cu diamante §i alte pietre scumpe, lar Imprejuruhl lui se aflid totù felulil de mese Itntinse, pline cu felurite bucate i lAuturI, din earl mAnancä §i

sufletele drepilorü, lndemnate flindil de cetele angeresdi ca sà mänânce i sä, bee din orl-ce le trage inima. In raid Ins& nu-I este nim6rul altuia iertatti sà intro, färd numal sufleteloril celorti drepte, bune, alese §i plä,cute luI Dumnedeil., carile, dupb, ce ail intrar", se desfätézä,.apoI In t6te bunAtätile (2). La up, raiulul stall dol. Angel/ saù archanghell cu säbil, earl' p6zescii ca sà nu intre orI §i cine Intr'Insulil, ci numaI cel drepV, numal ceI vrednicI (3). D. StAnescu, op. cit. p. 326. Cred. Rom. din Ropcea, com. de Dn. Cuparencu ; a celoril din BAlitcéna, com. de M. Jemna; a celoril din StulpicanI coin. de Nic. Cut1arciuci1§i a celoril din Fundul-Moldova com. de Const. MercheVt. Cred. Rom. din MIA c6na, com. de M. Jeinna, i a Mora din Bilca, com. de Iust, CArdeiil.

476

Altil din contra creda i spuna ea la 1.1. a, raiulul st5. SdnPetru cu unù mänunchia de che In mana, care asemenea nu lasa pre orI §i cine sa Intre In nuntru, ci numal pre ce dreptI, Toff' In u§a saü pérta raiulul -maI sta Inca §i Fl6rea Sora Sérelui. In privinta aceste plante o doina din Bucovina ne spune. .

urnatérele: Cate florr sunt pe paminta, Tóte treca la juraminta, NumaI Fl6rea sérelul

ede'n Orta Face loot' sufletulur odihnä trupulta (1).

Imprejurula raiulul se aflä campil Intinse, maI tota a§a de frumése i pline de bunätatI ca

Prin mijlocula acestora campii trece una nil mare §i limpede numita «Apa Duminicei», care se revarsä In raia (2).

Drumula ce duce In cea-laltä lume se desface dela una loca In doI ramI, cela de-a stanga duce de-a dreptula la iada, cela de-a dr6pta trisa, care e presucatil cu tota felula de florI mirosit6re, duce spre raja, iar nu departe de acesta trece peste gura iadulia, peste care se afla puntea raiului, despre care ama vorbita mal pe largil In capitolula premerg6torh.

Romanif din Transilvania creda ca raiula ar fi o gradina plinä de florI §i pomI trumo§I, situat5, pe una munte deasupra iadului. In acésta gradina se aflä multime de angerl precum §i sufletele 6menilodz celora bunI, earl träesca In tòtä lndestularea i fericirea, avênda linaintea lora mese Incärcate cu tota soiula de mancarl §i lAuturI. Mariana, Poesii pop. rom. t. II. Cern5.14I 1875, p. 93. VedI despre ac6sta i B. P. Hasdeti, Dict, limb. rom. t. II. p. 1288.

477

lar fericift se considera aceI 6menl, carl cata traesca

aicl pe pamtnta, sunt milostivI, °Ad el prin milostenie 41 mântuesca sufletula de munca cea eterna i dupa mérte ajunga la fericirea eterna, care e adev6rata tericire. De asemenea se considera a a, fericiti §i aceia, carI In acéstá lume patimesca mal multa, crec,16ndu-se ca-§1 iaú pedépsa In lumea acésta §i ca 'n cea-lalta lume nu vora maI avé nimia' de suferita (1). Mata raiula, cata §i celea ce se petreca tntr'Insula adese orI le tntélnima §i In literatura poporala. A§a legenda poporala din Bucovina, din care ama repro-

dusa o parte In capitolula despre iad, urmanda mal departe, çlice: DecT acea cale Wanda Si mar nainte mergêndti In drépta cand in6 uitaT, Ce v6dur, m6' bucurail raiulfi cela frumosil Ca sórele luminosti Si mese intinse 'n rinda Pe ele t'ola ardéndil. Unde'mprejurti drepOT sta Si bucurie gusta Jmpreunä. däntuindil Si pe Dumnegleil

Intealtti locü iar mä uitaT Totil la raiti, la raiti, la raiti! V64uT sfinV prea luminosT, ApostolT

i cuvio§T,

Si ceta de mucenicT, De tinerT, b6tran1 si miel lmpreunä däntuindti

Si pe Dumnedeti slävindtl.

Intealtù loctí iar in6 uitar Totti la raiti, la raiti, la raiti! i sfinte muerT Petrecandti in mängäerT Cu tununT de diamantii pod6be de brilantti Impreunä däntuindti Si pe Dumnedeti V6duT

DecT de-acolo lar plecaT

Totti la raitl, la raiti, la raiti! Ce v6dui m6 'nspäimIntaT V6du1 raiulù incuiatil

Póte pentru-alti mea pcatti, Paula vremea de judetti, and va sta Christosti in jetti, Ca sa judece pe tos!, Pe ceT viT si pe ce! mortT (2)

Com. de d-14 T. Simona. Calind. pop. bucov. cit. p. 70-71. O variantà a acesteI legende vecji-o la Sbiera, Colinde, cemtece de stea si uriiri la nuntI. CernitutI 1888. p. 63-66.

478

0 doinä poporald din Transilvania ne apune urmatòrele despre raiil : (Ind viata ml-am uritti In cale lung'am pornitil Si la raiti ca am sositti. GAsiT raiultt incuiatti

Si tare m'am sup6ratti, Si-am pusti mana pe lAcattt Si-am picattl la grett pëcatil Si 'n genunchl cA am picatti Si la TatAlti m'am rugattt: Raiulti de ml-a descuiattl, Ce-am vgluta m'am bucuratil, Era nisce pgsArele Canta nisce glAsurele Dragti mi-ar fi sA fiti cu ele (1).

0 colindti, din Banda, in care asemenea se descrie raiulil, sunä, precum unnéza: ede, Delmne, cine-ml ede,

*ede Petru 'n campulti verde, Colo susti la rgsAritti, Uncle sóre s'a ivitti, Pe piciorulti celti de plait'', Langii pcírta cea de raiti, Totti imI cantA, privighézti,

LasA tu, dup'alti meti sfatti, Pe ce! ce golf ati imbrAcatti Si flAman41 ail sAturatti Si seto§T ati adApatil Si scarbitI att mangaiatti!

lar Petre-a cuvintata:

Spus'am, Petre, sit nu uitl

«D6mne; t6te-am ascultatti. «Petre! daca-! lucru-a§a Raiulti imI ve! arAta, Pe cel bunT sA-T pottl Ma! «Winne ! pot1 de locti infra CA e'mp'érAtia ta! Domnult1 sfintti atunc! pA§ia

OrT grad sunt, orT avutT, SA nu-1 1a0 in raiulti meti

$i'nainte cl-I venia: Ingeril 0 CheruvimiT.

De-ati flcutti in lume rki.

ArchangheliT, SerafimiT

Si 'n lAuntru eltt nu lasA, Fgr de-a sci §i Dumnec,leil,

Dumnelett §i sotulti ski. Domnulti la raiti ajungea Si lul Petru cA-1 (*ea:

/ (1) Grigore Sima, Cantece populare din Ardélil, in aConvorbirl lit.) an. XV. Ia0 1882. p. 226.

479

Totil cAntAndil §i tAmáindil Si in mAnT fAcliT tinêndil.

$i pe Domnuhl raid purtatil, PAn'ce raiuld a Watt'. Pe-urmA. Domnuld celil cerescil

Séde'n trond dumnedeescd. LAngA trond se aduna Top in raid cAp maT era: Prunculep de-I mititeT Ca §1 nisce Angerel Si feciorT nevinovap Cu florT alhe'ncununap Si bdtrAnT incAruntip, De pdcatuld lord cAitT,

FebOre, muerT, babe, Care de fire n'ail fostil slabe.

«IIlord! eti am venial SA v6 v6dd, cAcT v'am iubitil, Voia mea ap implinitd! D6inne! miluesce-ne

Si de WI scutesce-ne! Top cAnta §i se 'nchina. Domnuld sfintil se bucura. Raiuld e ca §T-o grAdinA, Unde-T qiva totil seninA, Si nu-1 nòptea 'ntunec6s5. i nu-T scírta ticAlósA. CAmpurile inflorescil fail muntiT inverdescd PA.'së'rile dAntuescd,

Apele se limpedescd Si ceT bunT in vecT trtiescd ! (1)

Domnu-atuncea a grAitd :

(1) Marieneseu, Colinde, Pcsta 1859, p. 84-86.

480

JUDETULC. Cand voril fi pe t6te paraele i vadurile apeloril morI, lar pe la rèspantiile drumuriloril crAsme ; cand se voril haturile sí se vorti face arálturl imprejurula sateloril;

asid mosnegn cel de 60-70 de anI, carl aü copil casatoritI, se voril linsura de a doua érá, i vorti lua fete dela 16 20 anI; cand sfredelula va caclé dreptti In com6ret (1), iar si argintulil se vorti varsa pe Otä fata pAmIntuluI; când se vorú Inmulti (5meniI ca ciupercile, de nu-I va ma Inc5pea pämlntulù, i neavêndil cu ce se nutri se vora mânca unuld pe anula ; când émenil voril fi numal ca nisce clucaläI de marl i vorti Imblätì cate 12 lIntr'unti cuptoril.

când voril fi asa de mitad lincat 12 insl voril trebui sà Int6ra cu drugiI (pariI) unù oil de gAinä; cand sala

O fi anulti ea luna, Luna ca sëpfémâna, S6pfémAna ca sliva, (1) 0 sémg de stele pòrlit In poporil uumele de

Comórd,

altele de

Sfredela.

481

k5i 4iva ca dasula scurtü, Iar cIasulü ca until minutü (1);

când va peri rusinea din lume si eel' tinerI nu se vorti sfii de locii de cel liétrani ; cänd bogatii, de ce vora avea mal multil, de-aceea vortt Insela si jupi maI tare pre cel sèrmani, luandu-le s't pu$inulti Jodi cu totil felula de apucäturl si mij16ce; când va veni Antilicirsta pe lume si se va amesteca In tete treburile, smominda pre 6menI la ton felulil de färdelegi

si fapte rele , cAnd se va certa tatäla cu fiulä, mama cu fiica, trate cu irate, sorb, cu sord, vecinti cu vecinti, bärèndu-se ca nisce orbl ;

cänd va peri OM dreptatea din lume si nu vel puté-o nicäiri afla, de-al cäuta-o diva mare la amiall cu lumina aprinsä ;

fiii nu vorti asculta de felä de pärintl, ci-I vora bate si omori, sail', dupä cum spune o poesie poporanä: &And

CAnd a bate fit' pe taIck Când a bate fiicä pe maIcg, Frate mal midi pe celü mal mare, &ma maI micà pe cea mal mare, Atuncea-I sfir§enia pamintuluI, Intunecimea seireliff, Potopulü creOinulul (2).

Atunct va fi sfirOula lumii, numitil altmintrelea si vrentea de apoi, c,liva de-apoI, lumea de-apoI, véculti de-apoi, veWulf' de-apol, sfirsitulti véculul, céda véculuI, vremea PalnadviT, §i totti atund va fi §i sftrOtultí intreger omenimi, când cei viI plinI de spalmä si gréza, alergända in Ole parVie, vorti striga: G. Dem. Teodorescu, Poesif pop. p. 422. «Convorbirl lit.» an. 1883, P. 289. Marianfi, Inmorm. la BominT.

31

482

E0tI mortI sa intramti not, Ca e vremea de apon (1) §i

nemijlocitil dupä acésta va fi §i venirea de-apa precum

0 judetula de apa sail judecata cea de pe urma (2). Cand Ins& va fi s'a fie acuma judecata cea de pe urmct sail judefula de apoi atuncI Ingeril Domnulul, mat' alesil 'Ins& archanghelul Mihailil i Gavrilil, volt aduna unghiile celoril repausatl, voril compune dintr'insele bucine, §i voril Incepe

apot a bucina In cele patru cornurI ale lumil, andil de scire s5. se adune Intréga omenire la judetti. Matti ceI repausati dela Inceputulil lumit, adeca dela stramo01' no§tri Adamil 0 Eva, cat §i ceI ce voril fi pe timpula acela In viata, atata cre§tinil cat §i paganiI, cum yard auçii trigeril bucinanda, deauna se voril aduna cu totiI la unil loca ca s'a stee de tap, tnaintea dreptulut judecatorti. Mormintele se vora desface, corpurile (5meniloril vorti Insufleti iara-0, portile iadulifi §i ale raiuluI se voril deschide I tot! pan5, 'ntr'unulil: bunil §i 'VI, drepta §i pècatosil, cre§tinil §i pagsanil, cum §i In ce felil de vestminte voril fi fostil ImmormintatI, a§a voril trebui O. se Infatiseze Inaintea lui Dumnec,leti, ca sa-0 dee fie-carele sarna de téte faptele sale.

Iar Dorrinulil nostru Is. Chr., In cunjuratil din tòte partile

de cetele Ingeresci, se va arata de odat a pe aripele nori1061 ca una slire stralucitorsú Inaintea multimit adunate 0 apoI aec,15.ndu-se, dupa cum cred §i spunil unit, pe unil scaunil de pétra (3), dupa altil Insa pe unil scaunil sail tronil A. Pan, Povestea vorbei, III, p. 61. VedI despre tete acestea si B. P. Basdeu, Diet. limb. ist. si pop. a nomitnilora, t. II, p. 1233-1234, si 1336-1340. M. Caniana, op. cit. p. 129:

La ci ti-aI aseutil pi lume Di me pedepsesei pi mine. Nu gandescI v'o data Cll-T merge la giudecatd

La divanu ceta di chiatrd.

Undi mergi lumea t6ta.

483

strälucitoril, va sta la judecatä i va judeca pre fle-carele amèsuratil fapteloril sale: Cura va fi Insä judecata aceea, ne-o spune mal pe largil urrnat6rea colina. din Transilvania: Evanghelistula Mateia

De acum pana'n vecie:

: A graita ;Hora Vécula lumil sa sfiresce *i judetula se gatesce.

Iadula cela de ingrozita Pentru cel r'éT l'am gatita! Domnu-atuncl va da putere *i SataneI, ce nu piere, Pana 6meniT sunt

Domnula &alta n'a'ntardia, Ci cu IngerT va pleca. ingeriT vora trlmbita, Morii toV se vora scula.

Si cela dreptil judecatora Se cob6re printre non. MortiT când i s'ora ivi Scripturile 'ora plini, Domnulti pe scauna va §edea, MortI

i vil de far ora sta,

llärturie n'a chiema: Fapta nemrturisita

*i va fi amara de el! Pentru ceT ucic,16tori

Iadu-T mal ingrozitora, Vierml r6de, cand vora plange

Si vorti bea pahara de sange: Sangele nevinovata, Dupa. rèsplat'a strigatti Pan'la cerulii ceba mal Pe talbarT T-a§tépta tare

Domnulul IT e v6ditä. *i toV dreptiT vora albi,

tntunericula cela mare. Din fiera arsa i lanpuT grele, Voril sbera multa de durere.

P'écä.'to§iT vorii negri!

Pentru strambiT juratorT,

VaT !

ce spaima le-a vea

Pan' judqulti va e§i ! *i Satana 'ntunecata

Mincino§1

i vrajitorl

*i mal multI ri fa'atorT Va fi numaT una cuptoria.

Spre pgcate ce-a 'n§elata, Si niel unula nu va fi Va grai inveninata : Far'de-a i se rasplati. Dennne vedl cnna te-ati scarbita ApoI Domnulti va grAi : ViiT pe carT al

Ah ! saraciT vaT de el!

Bine multa tu ca le-al data Li el nu te-aa ascultatil,

«lea-T, Satanà, du-1 pro en» Cerulti inca. plange-atuncT

Raiula mandru le.aT deschisti, Pentru darurT eT te-aa risa,

Vgdênda paato§i'n muncI! 'arà celorú dreptl va dice, Cu cuvintula blanda §i dulce:

*i de iadultt infocata Tu prea tare i-al Delmne! lasa-mi-T tu mie

«SunteV binecuvIntaV,

«De mine v'apropiatl

484

«SA v6 dati drépta cunung, «Sa'mpëratimil impreunä,

«Cu ingeen voe bunA» (1).

T6te credintele cate s'ail ardtata In sirele de maI sus 41 ail isvorula lora parte in apocalispula st. evangelista Ioana, parte In unele aril poporate de origind bogomilicd, precum e bland' 6rä, si Alexandria luI popa Ioana din Sam-Petru (2). At. M. iVlarinescu : Colinde, p. 90-92.

B. P. Hasdett, dict, limb. rom. t. II. p. 1234 i 1336.

ADAUSO.

487

I.

INMORMINTAREA LA ROMANII DIN FUTILE ORAVITEI.

Se 'ncepuse deja-tipärirea studiulul de fatä, &And daddi peste und articold Intitulatd «Inmormintarea la Bonitini, eredinfe

fi datini din petrfile Oravitei,» §i publica tú de d-ld Aureld lana In «Familia» (an. XXV, Oradia-mare 1889 p. 434-436) care, nu scid singurd cum s'a lntImplatd, ca'-ld trecul maI nainte cu vederea. CuprinOndd articoluld din cestiune mal multe datine §i credinte fórte interesante, earl' nu se afla intercalate In stu-

diuld med, dial de bine a-ld reproduce la loculd acesta In tóta Intinderea sa. Eld sunä precum urrnézd: «Vèlénda casniciI, cä óra mortri este aprópe, pund bolnavulul 6, 7 00' 9 luminl In mânä, cu earl móre; Indata ce a muritd Ins& i se iead. ApoI o muere sciutóre, luândit und cantard (cumpka), Incungiurä, mortuld §i Oice: Când N. se va scula i Cu cántarti ya cântAri, Atuncl acasit va maï yeni.

488

«Sufletuld din omd iese prin ferWI, Gael trebue sä, fie des-

chise,pe care und lingerd Ild duce In Gerd la Dumnecied. «Murincld cine-va rail lumina, se princld dol porumbl, cä-

rora li se pund intre aripI dou6 luminI si se slobodd, oredéndu-se cä'. aceia dual lumina mortulul. «Dup5, e§irea sufletuldf, gäzdärita easel facêndd din Min&

de grad o turtita arsa, o arunca dupa sufletd pe ferésträ. §i dice: ¡acá asta turta arsa Ca sa-t1 fie de bucate, Ca nu mai Nit l'asta cas5..

«ApoI mal face 4 turtite, pe carl le menesce: una de Dumneded, de st. Archangeld, talharilord i mortulul, cad turtite le Imparte Intre copiil adunatl anume la o masä, josti, fiindd pusii

pe masa und pahard Cu op& §i alte legunit. «Facerea §i Impärtirea acestord 4 turtite se repetesce cincI Ode, socotindu-se dela çliva mortiI, c,licêndil copiii la mancare: «Dumnec,led sä. primésca!» «Se mal facil apol douè, earl asemenea se dad copiilord, menindu-se una de «Dumneded» i mortulul. «Totd dupä, e§irea sufletuluI se clued' la 7 vecinI 7 vase (§oftd) cu apa de pomanä. «La fôntämä, dup./ ce a scosd apa, ja cu caucult din vadrä. ()data §i Ora. jumatate In §ofid §i dice: «sä., fie de Dum«nec,led,» apoI tórnä ceea-lalta jum'átate §i dice: «sä, fie de «st. archangeld» §i umple apoI vasuld. Dupä, umplere lépéda

din eld un Gaud' Inclèrètd In fantana, In credinta ca sa nu aibä, cértä, cu cold ce a facutil fantana, unit Gaud' tórnä josil langa fantana §i dice: «sä, fla tälharilord §i talharitelord,» face cruce de trel orI asupra vasuluI, c,licèndtt: «Dumneded O. «primésca lui N.», adeca pentru care se face pomana. Acésta

se repetesce In fie-care diminéta catti este mortuld In casa.

489

«Dupä, aezarea mortuluI pe masit., i se taie din partea

uneI femei putint 0111 din capt, care apoi se pästrézä. casä, ca venindt mortulil ca muroift (strigoit) i pm-1611dt din acestii pèrt a lul In foot, 11 va puti i se va indepärta dela cash'. «Aduc'endu-se sicriult, o muierc sciutóre luandil rädècinä de leo0énft, de spinI i putint °Alta (r6mä§itele dela fuiére),

pe care-lil Inçirá In giurult sicriuluI, punkdt peste caltil pravil de pu§ca, pre care MI aprinde cu lumina ce arde pe panä, ce s'a pieptulii mortului. Se pune acoperi§ult mistuitù téte, descoperindu-lil, a0zä apoi mortult In «Tóte acestea se fact ca mortult sä nu se facä strigoiti. «De s'a Intêmplatil m6rtea de cu sérä, Inainte de c'antatult coecTiluI, apoI vestirea se face In zori prin temeile casnice fin cantece jalnice, In earl* i se descrie viéta §i faptele bune din viétä. Totil a,semenea se cantä femeile lnrudite, earl, venindt In rèstimpult catil este mortulti In casa cu pomanä (o luminá, unt colact din fainä de grail, pe unt Wert fasole crudä sat §i fértd, pórne) descriindu-I viéta i faptele bune pe cart le cunoscil, In poesie. «Din familia din care a muritt mal nainte cine-va, vine

la mortult de acum, II pune In sing treI orI patru cracert pentru de a descumpéra pe mortulil loril dela pazd, °veladu-se cä Gehl de curandt mortil are sà fie strap, panä vine altult.

«In decursult cat este mortult In cas5., nu este iertatt ca sä, titre nicI unil animalt In chilia mortulul, cu 015,16 mal

putint sä trécä, pe sub moat, credêndu-se ca se va face strigoit. «Nu este iertatt ea sä, lapede gunoiult din chilie o stptt-

manä, ci sa se adune In unt cotil la o laltä, ea nu cumva leptdandil gunoiult, sà mä,ture i alb) suflett din casa.

490

La o sèp16rnhn'a' se mäturä bine pentru curtitirea a tete relele, lep6dAndu-se i mAtura. «Cu puting tnainte de venirea preotuluI se face petrecerea mortulni din partea a patru muerT, cântándti douè cilte dou6

alternativa cMe unù stihil din urrnätorulti bocetil, pe care repetescil: cele douè din urrnd Firule, firule,

l'ira de trandafirtl!

De ce te-aT gran, De al inflorita Pan' n'a21 impupitil?

Grabad n'am grabitti, Marl ciudl am pravita De m'am despartita Dela lumea alba, Dela sfintula sóre,

Cu umbra rotunda, Ca-I lina fontana, Scaunicela d'odihna Si pata incheiata Cu scandurr de brada, Cu m' apee (1) de facra. lar Santa-Marie

Séde 'n pata si serie Cu condeia in mana: JunI pe cununi,

Pasa N. pasa Pe mana drépta, S. nu daï pre-a stanga,

Fete pe mununT (2) tottl nevestele D'ale tinerele, Miel pe fasióre, Mol pe carji6re. Scriam'o scriea Zludi de foca pocnia. fiingera záletia,

Unde jocula j6c5

ScarT imY coboria,

ST-alautite

Putinti sa zaboveseT, Ca-sa negri talharT Si te-ortt ¡gua.

Pe N. liti suia Sus la Christosa, La cela Doma' frumosa. Dupa ce-la suia

Ci de loca sil pica Si sama sa iai: La mijloca de cale

Scauna IT da De s'odihnia, Pan' vintt i-o sosia,

Este-unti paltina mare Cu frunda manunta,

Cu vida litt uda ; Lumea alb' uita.

Dela parin%iort, Dela soOorT. Dela puisorT

Dela fraliorI (si alte némurT).

Stulpezt

stfdpi.

Mtenunti este o eununil de pe eapulti fetelortí dela eununie.

491

«Dup5, s6vérirea ceremonialuluI bisericescti, luAndu-se mortula din chili°, se sparge In locula acela, unde a zäcubl, o 616, oicénda: «Cum se sparge 61a, ap, sä se spargä tóte «relele din acéstä cas5,!» «Se pune apol, totti In locultt acela, o piine sat) unti mac,licêndu-se:

Noroculti r6tnânä in mil, Casa rëmâng-ne plinl.

crec,16ndu-se c*A fiinda mortultt norocula case!, cu elù sä nu se pérdä norocultt: pentru aceea rostirea cuvinteloril de maI susti. «Masa din chilie se lntórce cu piciórele In sus ptuld la Intórcerea petrecòtorilortt dela grópä. «Nu este iertatti ca mortulti sä se lase singurtt In casä, creclêndu-se cä venindtt diavolultt, inträ In eltt §i 0poi se face strigoial. Intêmpländu-se insä casultit ca sä, r6mhe singurtt In chilie, i se pune pe pieptil o secere saù untt inelli de

argintü, In contra apropieriI duhurilortt necurate. «Cu petrecerea mortuldi la grópa o muere iea cu sine o gäintt vie, una loAtil de altuiti not'', In ali cäruI capètù este prinsti unti crucen. Tóte acestea se daft peste grópa mortuluI i anume: gaina groparuluI aceluia, care a datù prima 6rà cu sapa In loculi, unde se Mouse grópa, in semnil pentru rescump6rarea sufletulul mortuluI, Oicèndu-se ; Dai captt Pentru capti, Gehl

Pentru ochT, Nasil

Pentru nastt, Gura

Pentru gura, Sufleta Pentru suflettl.

492

i se clä, mortulul de pomank spre a se puté apèra de negri talharX (1); banulti pusti In capuld bätulul este

plata luntraulul, care are sh tréca pre celti morn peste o apä mare.

«Se mal del la gróph i pâni, colad l de pomanä,' la ceI presenti. res«In gr6pa mortului se arunch i banI, pentru ca cumpere locula de odihnh, §i sä,-I fie upril pämIntulti.

«Dupä, ce mortula este acoperitú cu pamIntil, o muere, care

a adusil de-a cash cu Ohm §i b'ätult1 §i o ghlétä, cu ap5., tórnd de o parte a gropeI apá shpä,torilora, carI sunt de cea-lalth parte (adecà peste grópä,), de se spalk ceea ce Insémnä, ca sä, nu le amortésch mânile. Se mal crede c celora

ce le asudä mâriile, spélAndu-se cu aph de aceea, le trece. «Intorcêndu-se dela gróph acash, se face pomana numith ezonindisi.

«Pomana se menesce In urmatorultt

mortuluI, lua

Avramtt, celortt doI IngerI care pórtà sufletuld mortului,

celord patru st5,1p1 carI ting cerula §i phmIntula, dileI a 9, socotindu-se din diva In care a muritil, la 7 nic1r(iOre (Mari) 7 seimbi6re (Sambete), la 3 dile Ante: Lunl, Mari i VinerI, Dumnec,lett, sfintilora archangell, thlharilorti, portariloril, vhmeilorti; acestorti treI cete din urm5, li se interdice prin colhchrith (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertattt

a mi lua dela respectivulti mortil din pomanä. La fie-care se menesce o cantitate anurnith. «Se maI dail la acéstä, ocasiune §i haine de pomarik Imbrächndu-le primitorultt (unti séracil) le primesce de ale sale, In credinth, oh' ducéndu-le celul mortil, le va desbrhca §i

i le va da.

(1) CopiiI lepalatT, eilrorii, nu li se dä pomanil si earl nilvAlescil la pumana fie-ciiruf muritord.

493

«Dupä ce primitorulil este Imbräcatil, se scóte afar% In fata sóreluI intréba :

«Dai hainele lui N. pe cea-laltä lume ? «La ce primitorulil r6spunde «Acésta se repetesce de 3 orl. «A treia qi dupä InmormIntare o muere din easä, luändt

Intr'o 616 spèläturl de vase, tire de màlaiù, pitä, apä din sofiu, sp'élaturI de vasele cu rachiù, via], cu unù cuvIntil din Vote Muturile i mâncarile dela pomanä, se duce cu acestea la mormlntù i to:51'nd peste totil mormIntula «Asta sä-11 fie mâncarea i Mutura, altä trébä sä nu maI

«aI la casa nósträ!» «pupa aceea îlú hotäresce pre pelil mortil cu unù cutitù stricatil, câlti, tämtle, prafil de puscä, ; i Incunjurändil mormintulù' cu virfulil cutituluI, trasil pe pämlntil c,lice : Am umblatil, Locula ti-am cautatii, Hotaril IT facil Sa nu maT e§1 din acestil

sp'éländil apol i óla cu sp6laturi de cruce, läsAndu-o. «Intorandu-se a-cash' nu mal vorbesce nimicù cu nime (de

sunt maï multe, hare olaltà), pänä ce a trecutil unti ogaselil (pdrèutil) saú vre-o apä, In credintä, cá precum nu se mat face sgomotil, vorbä Mtre ele, asa sä r6mänä, mortulil in loculil depusil surdii «Dela 5 dile Ora la 6 sèptòmânI se fact' In fie-care deminétä chte douè turtite pe earl gäzdärita caseI le duce la unù

vecinù grad"; iar In cast de se Inthlnesce pe drumiáoù cine-va i le dä. «Sà.'-i fie pomanä lul N.,» adea, mortuluI, la care primitorulil rèspunde: «Dumnec,Ieil sä prieméscä».

«Am list' in altil locii cá se duce vecinilorù apä de po-

494

mana, cata este mortula In casa. Acésta se lace 0 dupa InmormIntare, numaI cu acea observare a nu se maI duce

la tog, ci de-acum la 1 saa 2. eVoinda tnsa a se lasa a nu mai duce de pomana cand s'a `Implinita termenula pusa, gazdarita caseI sail

i all&

femee iea pentru ultima 6rà vasula vecinuluI, caruia i-a adusti apa, 0. mergénda la fântana Ila umple, observanda cele

expuse In alta' loca la umplere, : si cu ela plinti se duce la o alp& curgétewe, unde slobéde mortutuI apa, Wanda cu

sine luminele dela e0rea sufletulul, 4 luminl de céra, 4 colad §i una daraba de panza alba noua, unti pahara noil §i un crucera. Face apoI una cerca de pietre, asterne In ela

panza 0 térna apa din vasa adusa dela tantana, in semna cá isvorula sa-I fie sloboc,lita. Umple apoI vasula cu apa curgétere, aprinde In giurultt WI cele 4 luminI, pune In ela paharulti si crucerula si-la Incunjura cu luminele carl aa arsa la e0rea sufletului mortuluI, de 3 orl, menindu-se mortuluI §i apoI cu panza se duca téte la gazda celuI ala carul e ofiulti. CeI patru colad l se Imparta acolo tntre copiiI adunatI. «La 40 de c,lile, la 1 anti si apol continuativa cat voesce, i se face pomana, i se daa haine de pomana, observanda

§i aid cele ce s'ati facuta dupa tnmormtneare la cumanda, precum si la menirea hainelora. aCelti ce se sinucide, nu are pomanä, este talhara sag lepadata de Dumnedea i nu este primita' In Impératia luI Dum ne ilea. »

495

IL

STÉGULO. Românil din unele pärtl. ale Transilvaniei, sub cuvintulti

st494, care e usitata la morp, nu Intelegil stegulti, despre care ne-a fostù nou6 vorba mai sus p. 92, ci ei, sub cuvinWV" acesta, trOlegil bradulg, despre care amt.' vorbitti la p.

si pre care llú aductit feciorii, din pädure, cänd melre vre-unil june saü vre-o fatà mare. Ca dovadä despre acésta ne p6te servì i unti bocetù din Strei-Segeorgit, comitatula Huned6ra, care de regula se bocesce de fete §i neveste tinere §i care sunä precum urmézä: Stégule, Bradule ! Ce te-aT doblicitti De te-af scoboritil Dela loeti pietrosil

La locti moroiosil; Dela munOT 'naltT,

Di la haia trap Eti m'am doblicitti, Cá m'o celuitti

496 -HAT nouti feciorT

Cu nou'e' securT

TotT o datil °data $i-am picatti la vatrg.

Pe rude m'o pusil Pe sus m'o d'adusti. 0 distí cà m6 punti La mijlocü de sate, Uncle vé'ntil nu bate, PlcMa nu inò' p16uA,

Néua nu md ninge, Sòrle nu m6 frige ; La fântâna rece . . . CO émenT aril trece, Tott apa inT-ortl be *i mi-ortt hodini, §i rut-0ra mulOrni. Dar eT cA m'o pusti

De laturT de sat, Und' Nênturl m8 batti $i pl6ia mè plem6, *ii néua m6 ninge, S6rele m6 frige (1). (1) Urigaria, revistI sociala dovanti, Cluj, 1892, p. 290.

lientific6.

literal* redaelaa de Gr. Mol-

497

BOCETE.

La nuírte. Din Transilvania, districtula NAs'émluluI, com, de d-Ri T. Simont.1.)

Nici o m6rte nu-T amara Ca mértea de primavara. Pe 'nfrunc,litultt codruluT,

Pe cantatula cuculur, Pe iesitulii pluguluT . . . 1116rte, mdrte, rea maT esti. Tu acolo nazuescT,

Unde tu nu trebuescI! Mérte-acol'-al nazuitti,

Undo tu n'aT trebuittl! CA tl-a1 pusil mana pe masa i nl-aT facutti largti prin casa, *i 1T-aT pusil mana pe grinda nT-aT facutti largii prin tinda, *i tT-aT pusti mana pe scara *i nT-aT facutti largü pe-afarA! Inmorm. la Romani.

32

498

La mòrte. (Din Bucovina, satuld liotarniculti-de-josti, disirictulti RitatutuluT, com.

fostult1 inert con,colaril d-lti Petrea Prelipc6n6).

A§.a ne graesce Domnulti

Ca sit 'riteléga tota Ne graesce cu blândete Sa lasama iniml sumete Ca nimenI sa nu gandésca Cit 'n lume vrea sa traésca 5i mórtea sa gasésca. M6rtea 'n lume este mare Ea prieteni pe nimenI n'are, De b6tranI nu-I e ru§ine, La eel tinerl inca vine, De bogatI nu se feresce, De vitejl nu se siesce, De séracI nu-I este mila Cit sëracula vrea s'a' meat, Pe celti drepta inca-la om6ra ImpgratiI §i Cu craii Facia cetatile cu ail Si 'Inca se maI nevoescil De cu zidurI le 'ntarescil, Cu ziduri nalte §i gr6se, §i cu turnurl prea frum6se, Ca 'nteinsele sa traésca, *i m6rtea sa nu-I gasésca. lar' mórtea, &and vrea sa vie, Nu mar spune nimënue, Nu d'a' de veste sa scie, Ci eand el se veseiescil mal bine ea traeseù, Atund m6rtea ca-I gasesce *i de pamintti ca'-I trantesce,

.

.

499

De pe seaund lurninatil Ii trantesce morVi In patd De nieI nu se null radica, Niel nu mal graescd nimica. Din curtI bino 'mpodobite Il pune 'n secrie cernite, Din eetaV sus dela li ntil Il pune ins sub pamintil. DecI tu, omule, crc§tine, De vreI ca sa facI vr'und bine, SA nu qicl niel cand de tine Ca fetele te-ord jell, FecioriI te-ord pomeni, Ci maI bine te silesce *f-o faclie-o 'mpodobesce

BiserceI-o daruesce,

Pe ceI sëracl miluesce, Ca cate-I lucra cu tine Acelea-tI vord prinde bine. Iar el* vr6ndil sii faca bine SI trimitil dupa tine Slinte slujbe, leturgbiT, Care-ad r'émasil la ce! vil*

.

.

Oh amard §i grea durere, M6rte fail mangaere, Oh tu m6rte maniAísa

Cum m'aI scosd astaql din casa k4I-a1ta nu mi-al daruitti

Far' und pustid de morn-anal!

111(Irtea 0. cuculii. (Din Triubilvaida, dbirictuf a Nibì,,uduluI, coin, de d-16 T. Siinontl.)

Canta cucu 'n virvd de nucti *i m6rtea 'ntr'und virvü de ciungd. Mòrtea (Jim catra cued:

500

«Da-mT, cuce, glasulti URI mie, «CA vomil fi bune sotie!»

Dar cucula din graitt graia: «Du-te, m6rte, de-acolea, «Du-te m6rte la foculti,

«CA nu ti-al aflatil multi. «Glasulti eil nu mi Pohl da, «C'a veni.primil-vara «i iar volti prinde-a &Ante.

«Ed pe unde merga si cântù «Esti plugarT cu. plugurile, «136curarT cu oile,

«Neveste cu pranqurile.

«Ett pe unde merga $i cántti «Esti barbatT cu pluzu 'n chmpti «Nevestele ducti de prângti «Bärbatil mergti $uerandil .«i nevestele cântândil -«,, i voie bun'a" fácéndti.

«Tu pe unde mergT $i cântI «Nu mal veciT ochT infloritT, «FM' numaT pAinginitT,

«Mamele réti despletite, «Nevestele banuite.

«Tu pe unde mergT $i anti «CopiT midi' if sarAcesci,

«Òmnel' tinerf despätlescI «Cad de órnenr pusteesci!» Cucuta daca' a cântattI

lute 'n casa a sburatti i la capti s'a a$ezatil. Ins6 mòrtea stra$nica Iute dup6 Oil mergea La pici6re s'a$eza .5i cu cuculti se mustra.

501

IV.

Caltrk ingerti, (Din Transilvania, distrietula N6s6uduluT, coin. de d-lij. T. Simontl.

Pui§orulti metí iubitil! Ed de asta n'am gAnditil, CA ar de cAlgtoritti

Si dela nor de pornitti. O prea sAntù ingerula metí! Ce T-a§1 da lur Dumneqeti SA-mr lese puititulti met,' ? Da-I-a§I aura §i argintù

SA mia lese pre pAmintti! Nu-inT trebue aurulti tal Si nice argintulti tai, CA m'a mAnatil Dumneqeù

Suflqelulti sii ia ieti !

.

.

Cu ce fapte m'a§1 mar duce La tatAlti mett celtt prea dulce CA' mi 1-a cherriatù Christosù La ora§ulti celù irumosti. Oh cAtu-I de luminosti, Cum spunea Domnulti Chritosti, Oh! cAtu-I de desfatatù Nice cAnd n'am mar umblatii! V.

L6culii (Din Transilvania, dktrietulA NilsOadulta, coin de d-li.1 T. SinionCi.)

Pe rituOlil mohoritù' Merge-unù carti mAndru cernittt Cu herneti acoperittl. Inapoia carului

502 -Merge-o (Pat cam bi.ltrânA Cu lécurile a mfinil. Iléna o-a zaritti Si'nainte I-a esitil

Si din gura I-a vorbitil: «Din, qintt cam bkranA Cu gliísT de lécurI in mtmil, Tine-mi-te-arti Dumne0e5, Nu-mi aducI i léculù mat?

«Léoula tü eü l'am adusti Si'n feréstr5 ti l'am pusti. Puitl de ganzurtr mI-o sburattt $i Moult' ti l'a vrsatti, Sufletul5 ti l'a luatti! VI.

La unil tafil (Din Bucovina, comuna SLupca, (liet. Ilinca a MeinluI Capra)

TAtucil, miluta n6strd! In fundulti casi 'n feréstrA A sositil carte domnéscil Dela noI s te pornéscii. Ce m'as1 ruga dumi-tale!

Dadi-mi fad acéstit cale, Bine-M face dumnia-ta Sarna dacti mi-aI lua.

Dac'aI lua séma bine Pe-unde-I merge'n. ceea lume, Cà sunt dou6 drumurele Si cam greil de-alesù din ele: Unula mi-I btitutti cu spinT, Care duce la strä'inI, Altuli1 mi-I biltutù cu floe, Care duce la surorI Si la scumpir Dare-ar bunultt

503

SA n'alegi pe celil mar greil, Celtt mar grei1 si multi"' mar ra, Ci celil bung sit nimerescI Pe cla si c61.6torescr, La surorT sä nimerescl, Cu fratiT sit te 'ntillnescr, Cu mamuca sä vorbescr, mima sä-mi Indulcescr.

Nu te lua dupä ape; Niel dupä paree late, Cä apele-sti curgaóre '

i

'napor ne'ntorcëtóre.

Ci te je pe cea cärare Ce merge cu sfântula &fore CA s6rele-r mergkorti i

i

'napoT intorc6torti. eltt dac'a rè'sttri

Tu la nor iarg-T veni. Tätucutä, dumnia-ta! R6V-te cuT te-T ruga Dórà dór te-a aseulta: R6g6-te la slantulti sóre Stt tie c,liva maT mare SA te saturr de primbare Ac,IT in qi desprirtitóre Dela fratI, dela surorY,

Dela grädina cu florr, Dela florT si busuiocti, Dela cântece de joat, Dela fete si feciorY, Dela ginerT si nurorT. Dela nepotY, nepotele,

Carir mi te plangri cu jele. Tätucutä, dumnia-ta! R60-te cut te-1 ruga, D6r glasula ti-a asculta: R6gA'-te la pälimarii. Prilimarti si clopotarti

504

SA traga clopotele SA resune vAile, S'audA né muffle,

departe satele.

Si sä mi le tratra tare SA mérgA resunulil mare S'audA §i Dumnelea S5. vadA ca-mi pare rat.

$i iar m rogil dumi-tale, Daca-ml faci acéstA cale, Si-T thlni pe mAmuta,

Mil bine cA te-a 'ntreba : Vëc,lutu-m'aT tu orT ha?

Si dacA mi te-a 'ntreha SA spuT märnuOT a§a :

31'aT vOuttl pe prisp' afarA, Cà'me§a négrA cernélA ; CAme§a p'écurAritA

Cu inima arsd, friptA. Si iar dac5. mi-T vedea, CA i négr5. cAme§a, S5. spuT mAmutiT a§a SA-mi trimétA cAme§a

Pe §uerulti vêntulul Prin fundula pAmintutuT, CA ea cum °Ill cApèla-o, Frumu§elti cA mT-oTti sp61a-o

Nick' cu apA, nicT cu

NicT cu oca de soponii, NumaT cu lacrimr de orna. $i dup5. ce T-oTil spgla-o

Frumw15 cA usca-o Niel la b6re Niel la sóre Numa 'ntr'a mea jale mare Colea 'n stria la Oti§6re. dup5. ce mi-olil usca-o lnapol T-oTti inturna-o

505

Pe suerultt véntuluT In fundultt pAmintuluT. TAtucutultr- met' iubiti.1! Dennne, mAndru-aT mal murittt In aratulit pluguluT, In cAntarea cuculuT,

'N verditultt livedilortt Senfloritultt

Cum te-ortí pune la pA'mintù Nu te-a mal ajunge vénttt, Cum te-ortt pune la rè'cére Nu te-a vedé sfäntulA sére. Din negri tAT ochisorT Vorti iesì doT pomisorT

La piciére MAndrA fletre.

TAtucutit mila néstrA!

La pértä. la tinterimil NoT astAdI ne despArtimil SA stAmil dar sA mal vorbimti: 1,1nde sä. ne mal SA stAmil

SA mal cuvintAmil

BatAr douë, treT cuvinte,

Ca sä le pottt linea minte! Ian deschide-tI gurita Si ne invatA ceva! . .

.

VII.

La mill tatal. (Din Bucovina, comuna Calafindc34 dice. dc Catrina Racolta).

Dragultt nostru tätuctità! Da cum de te-al induratil i. pe noT cA ne-al lAsatti TocmaI cAnd n'am cugetatti,

506

$1 cum de ne-al TocmaT când nid n'am gAnditil? Ca de astOT in colea NoT tatucá n'om avea, Niel tatuca Niel miluca ; Niel tatuta.,

Nid miluta, Niel pe nime cu priinta ! Draga nóstra. Mila nóstra! Battit-te pustia cuctl, N'aT tinutü glasultii ma! multa, Tatuca sA vietuésca, MaT multti cu noT sa tra6sdi. Da tu T-aT cântatti in spate De-a fostti s5getattii de mórte. TAtuca, cilnd te-auOitti, Indata'n cas'-a venittii

§i din gura. c'a «Mg! femee, draga mea, «Draga mea, iubita mea! «Cucu'n spate ml-a cântatil

«$i m6rtea m'a Ogetattt!» Mama, cum l'a ascultatil, Tare s'a maT suprattit §i din gur'a cuvintata: «Omule ! tu ce graeseT «Cauta cà bulguescI! «Cueu-T pasere pustie,

«$i elù nemicit nu scie !» Da tatue'a lgeramattl §i din gur'a cuvintatil: «Tu femee, drag% mea, «Draga mea, iubita mea! «Cueulti fórte bine scie «Cand cânt'a casa pustie «$i copil a stirticie !

507 -«DraziT tatil copilast «VenitT sA vë pupa pe-obrazil, «CA de mm' suntetT r6masT, «CA de astac,IT in colea

«VoT mai multù nu mi-tT vedea!» Plange casA, plange masa, De tata suntetT r'émase! PlangetT usT, plangetT ferestT,

Plângqf tuspatru paretT, CA de astAOT rè'manetT;

CA' de-acuma tatuca

In casA n'a mal intra, Niel nu s'a mal hodini, La ferestI n'a bocani, Niel usile n'a deschide, Niel la copil n'a mat ride. Dragutulil nostru tatuca, CAW aT traitti, aY lucrattt

Pentru treT scandurT de brad5 ;

Catti al traita ai muncitil Pentru treT cotT de paminti.l. Daca, Muck', nu crelT,

Haida la mormintil si vell'.... Bucura-te manAstire, CA sT-alii nostru tata. vine!

Da nu vine sa traéscA, Niel ca sa gospodozésca, Da vine sA putrec,lésca.

La usa la tinterimil StaT, tata, sA sfAtuimil,

CA de amit ne despartimil !

508

VIII.

La untt tati. (Din Bucovina, comuna Mehala, com. de d-la Ionica ala ha' Iordachi back agricultora.)

Bata-te pustiulti mórte Cum nu estT tu cu dreptate ! CA orI unde-mT e§tI chemata

Tu nu te duel niel o data, Unde nu e§tT a§teptata Tu mergl, far' sit fil rugata.

$i no' nu te-amti a§teptatil qi tu totil te-ai aratatil Si pe tata Pal*

Tatucula nostru placutü, Scóla nu sedea tacutil, SA' vedI mórtea ce-o facuttl !

te'nt6rna inteo parte Si -wed' m6rte cu dreptate, Da-tI panza de pe °brazil

Si vedl mórte cu necaza! Tatuculti nostru placuttl, Mare casa al avuta, Aceea nu ti-0 Alta mica

facutti

Cu caprioriI de lutti. Niel nu-I laTp de §eduta, Niel feréstra de privitil Si niel usa de e§itil. sa-ti fac'o ferestuica Ca sall cante-o pasgruica, $i sa-t1 cante'n &MI suptire Pentru-a nóstra despärtire, cante 'n glasult1 celü grosù Pentru-a nostru trail frumosil. Dintr'o casa mare, plina A r'émasil men straina.

509

EA de cand m'am radicatil Multä jele-am induratil, Multa jele am mal -basa Numal foculd nu m'a arstl. Cata jele 'n lume este

Uta 'n mine se opresce, Cata jele-T pe pamintri

Uta m'a mancatil pe rindil. Jele-a§a m'a supgratti Cum ii cerulü innoratil Peste to5tA

Lumea

Cine n'are 'n lume nene Sal cä traesce cu jele! IX.

La una tati. (Din Bucovina, comuna Vicovulti-de-sus, (Iistrictula Rildilutuldi, com. de d-Itt

V, Turturénti, preotil.)

Sc(51A, tatucuta, sc6la

Si ne spune-adev6ratil: Cum de mi te-al indurattt 5i copiiT WaT lasata

Mitad i ne 'nv64atT, In sama nim6ruT dar CA el s'ora trezi odata CA n'ail mil' dela tata. Sc611, tata, mila néstra, Mila n6stra, grija n6stra. CA tatuca cand era, Elli de nol bine 'ngrijia, Dar elii de-amit n'a maT fi Si de noT cine-a 'ngriji ? noT ne-onati culca pe vatra N'orna sci cine ni-a fostù tata.

510

cu tAtutA NumaI noI J'Ara T6tA

Sbéril oile 'n ocoltt,

Da nu sbérà dup.' fanti, Ci sbérA dupA stApitnit. Sc61A-te, tAtutA, sc615,

Sc6lA-te si te tredesce Si cu nol ce-va grAesce. Si ne-amti ruga dumitale SA nu faci acéstil cale, C'astA cale-I ducè'tóre

Si 'napol ne 'ntorct6re. CAsuta, care-I

Bun'a fosta, nu V-0 Alta nouA

fAcutù

Fan" u§I, färd ferestI Numal cata sA. putred.escI! X.

La una tata. (Din 13ueovina, comuna Crasna, diet. de M. Bilrbutiti.)

Sc615.-te, tatutá, sc616,

CA. ti-a fi destultt de-asara! Sc61A-te i ne-i vedea,

CA noi de 41 in colea TAtutA n'om mal avea,

Niel tatua, Niel milutrt, Niel' pe nime Cu priintA. Da noT de unde-omil veni

Ore cul ne-omti jelui CA tAtut'a putrecii! Deminéta scula, «Tata» pe cine-omù' striga Daca nu-.1 ti dumnia-ta?

Strilina cá ne-ora mustra!

511

Da cum de te-aT induratti prin strain! ne-a1

'rota do china side nacazti §i cu lacrimI pe obrazti. CA noT cAtti ()mil mar trai

Nime nu ne-a milui, Ci numai ne-a porunci Tote cu c«lu-te» si cu «vina» CA la nime n'avernü mila. XI.

La unit Orbit°. (Din Bucovina, comuna Crasna, diet. de Mariúra BiIrl)u(5.)

Dragulti meú, nenTuculti meti!

Scumpulü meti, iubitulü mat! Scòla-te si te trezesce cu gurita araesce Macar dóu, trel cuvinte, SA le tinemti i no' minte, Ca ne-ai fostil unti bung print°. §i m'asT ruga dumitale Dela capti pan' la pici6re SA nu ne facT superare, Sa te lasT de asta cale, C'asta cale-T ducet6re

§i 'napof ne 'ntorcetOre Tare ni-T cu superare. NenTucutulti mat iubitO, Cine mi te-o sfatuitti Pe-asta cale de-al pornitti SA mi te ducT în paminta

Tare ral ti-o mai prat!, Cad nu te ducI sa'nflorescT, Da te ducT sa putreqescT, Cu noT sa nu mar graeseT Niel mar multti sa tentAlnescI

512

XII.

La o mama'. (Din Bucovina, comuna Crasna, diet. de Catrina Hanceria.)

Sc61A, sc615, mamá, sc61A,

CA 1T-a fi destulti de-asará I CA de-asar'aT adormitti maT multi"' nu te-al trezitil, Cu noT nimicù n'aT Jan sc61A si te trezesce

Si cu noT ccva grAesce Macar Ouë, treT cuvinte, SA le inernil i noT minte. Sc61A, sc615., mama, sail, CA ff-a fi destulii. de-asará! Si-tT deschide genele vedea fetele, Si $i41 deschide ochisoriT Si si-1 vedea i fecioriT Pe-a cuT samA 1-aT

Nu sciil'n minte ce %T-a datil $i pe noT cä. ne-al LemneIori i pietrelorii, Negriloril Iari scólA si te trezesce $i cu noT ceva vorbesce !

Si te primbh prin ogradA SA créscA mándrA otavA,

$i te primbla prin grAdinti créscA florT si sulcinA. &ITT° c'a rgsAritti,

Ilinict-ta cum aT adormitt, Mal multi-"' nu mi te-al Cu nime n'aT mal In cotro te-aT podobitil? Tare frumosil te-al $i pe drumil cA te-al pornitti.

513

Casuta cA

lasattit

nóul c'al durattl NumaI cu patru pAretI, Cum te bag% nu te mal veql, FAO, ui, JArA ferestI,

Cum inten ea putredesci. Eti m'asi ruga dumi-tale SA nu facl acéstà cale, C'astA cale-1 cA1'ét6re

Mapoi ne'ntorck6re, 451-aistil drumù Ii cAlètorti

SrnapoI ne'ntorcaord. Draga n6strä, Mila nóstrà! Draga n6strti, Scumpa. néstra!

Cum a pustl mânele cruce, Vgda cu ochii cum se duce ! Dragele mele piciorute, Cum s'orti face florI albute

n'orti maI face urmute, Din mAnute Viorele, Din (*.site Micsunele, Din gurità TAmaitti,

Pomisoff Din ochisorI, Lutisorti

Din trupusorti. Deminéta

scula

Pe mAinuta void dita Prin t6te coturile Si prin telte-ungherele SAv6d5 gAsi-oiti off ha, Da-voiti de ea unde-va? §i pe-afara vora esi Mariana, Iumorm. la Boman!.

33

514

In totti loculd ven privi, Pe mamuta voiù striga

Ca sa v6dil de nu cum-va S'a rgspunde de-unde-va, De-unde-va, din cotro-va! Bata-te pustia meirte!

Multa esa tu far' de dreptate, Multüesti négra i urita *i de lume urgisita! Lumea ar incunjuratil Si pe nime n'a! aflatil Cu tine sa-111 fi luatil; *i nimeni nu ti-a placutii, La mamuta verfiti1 Si 'n feréstra mi-nT batuta Si pe dinsa mi-al luata cu ea te-a! departatti! . XIII.

La o mamá. (Din Bucovina, satula Bilca, coin. de Iust. Cardeiti.)

Mamucuta, draga nóstra, Draga néstra, mila n6stra! Da cum de te-a! induratil

Si pc noi de ne-al lasatil? Pe noi cine ne-a 'nvëta BiniortT ca Dumnia-ta ? CA de mane in colea No! mamuta n'orna avea!

Când ti-o fosta umea mal draga, Atuncl in pamintil te baga. Bata-te

Multa esti negru i urittl, Pe mamut' al' indragitil! and, mamutti, gret1 ti-a fi, Cand camcsa ti--1 negrl,

515 -AtuncT s'o ieT de pe tine Si O. mi-o trimeV la mine, CA ed cum mT-ofil capgta-o Bine cà mi tl-oid spi.-.11a-o

Nu cu ap6 din isvorti, Niel in spune de soponti, NumaT cu lacrimI de onati. Si eil dupA ce-oiti sp61a-o Bine ca. mi P-Olii usca-o

Niel la abur!, nicI la vêntti, NumaT cu-aburI de sufletil. 5i-fi-oiii trimite-o pe stele Unde dumnia-ta-T vede-re, Si V-oiti trimete-o pe s6re Cand a fi gliva maT mare S'ajungA la dumnia-ta-re. Dumnia-ta dacA nu-I erede Eil iard ti-Oitl trimete Pe vuerula véntuluI In fundulti pAmintuluT. Ed m'avT ruga la San-s6re SA ie clitia mar mare Si sà-tT dee che4a Ca sit-v descul gurita SA grAescI cu noI 'ceva, Macar douë treI cuvintc,

Ca sa te tinemti in minte. Deminéta ne-omti scula, 'N Vote pArtile-ornti cata,

CA d6r vine main*. Ea de unde nI-a veni, CA de mane-a Irutreca

Draga nóstra, mama albä, Cum s'a face ternA negra! Dragile n6stre manute Cum 11-orti cresce flor! albute! Dragile nóstre picióre. Li-orti cresce flor! galbióre

--.516 Si n'orti maf face-urmus6re, Iarbá verde n'ora calca, Niel' l'011a n'orti scutura. ltlämucutl, draga ruístrA, Draga t'Ostra, scumpa n6strA! Multa in lume al mal -muncitù Putintelti i s'a venitti, Num' unil stánjint1 de pilmintil;

Si multl in lume-al lucrattl Si putintelá ti-ar Numai treI scAndurI de braclii! XIV.

La o mamá. (Din Bucovina, comuna Stroesd, com. de Grigore Pol6ca, stud. gimn.) Sc616.-te, mAmuca, sc61A,

CA si-a fi destuld de-asarA,

$i te uitä pe terésträ, CA-tl vine carte domnéscA,

Dela noT sa te pornéscd, SA te ducA 'n ceea lumer satulli tara' nume Si (Arare& fArA urme,

Pe unde nu umblA Dime. De V-a fi, mAmucA, bine,

Vino, ia-me si pe mine,

$i me du in mea lume SA petrecil si ea cu tina. De ff-a fi, mAmuca, rett Lasa-me la Dumnetletl SA trAesca in satulti mett !

517

XV.

La o mama. (Din Bucovina, comuna Calafindesd, dict. dc Catrina Racolta.)

Draga n6stra mdmucutä !

ZorI de qiug se revarsd Si dumnia-ta self in cash'. Da ian iesI pânil afard, Pe cdnd a fi sit r6saril Santulli sóre luminosil

Din spre r6säritil din josti, Sá veqI cat II de. frumostl. Draga nósträ mänyucuta, Iubita nóstrd milutd, Ce-al ganditil, ce-aI socotitii. Casa de Vf-aI pustiitil,

CAnd nicI cu gandil n'amti ganditii? TotT copii-sd cu mdmucd, NumaI noI Mr' de milucd. Iubita nóstrd milutd, Draga n6strä mdmucutd! V'édil cu ochiI cum se duce Si n'am putere-a-o 'nt6rce. Cine merge 'n pdmIntd verde Nime'n lume nu-lil ma.' vede. Draguta nóstrd mdmucä, Iubita nóstrd milucd ! N'amil ganditil, n'amil socotitil De-astä cale te-aI grttitù'. Ed m'as1 ruga dumi-tale

Dela capil On' la pici6re Sit te laO: de-acéstil cale, CA tare-I cu sup'érare. Si dacd nu te-I 15sa.

Ed iarä mi te-41 ruga SA nu te id dupd ape

518

NicT dupa paree late, CA apele-sil curg6telre Si inapoT ne'ntorc'étexe.

Ja-te dupa santulti st5re. CA selreleT merggtorti $i 'napoT intorcëtoril. Draga nelstra mamucuta2

Iubita n6stra miluta! Orl estI supt,Irata tare, OrT nimica nu te d6re, OrT béla ti s'alinatil, OrT gurita ti-a 'ncetatii, CA de cand mi te-aT Si pe noT ca ne-al lasatti Nirnicü n'aT mal cuvintatil. 116ga-te cuT te-T ruga,

R6ga-te la Precista Sa."-tT deschida gurita,

SA ne spuT nou6 ceva :

Pe candil nol astepta ? Draguta nástra mamucti, Iubita nóstra miluca ! Da la noI cand II veni ? Cand asT sci ca.nd Ii veni Cararea %ï-asT zugravi

Totil cu fiel i cu mgtasa Pan' l'a dumi-tale casa, Tottl cu firí i cti bumbacii Pan' l'allí dumi-tale Draga n6strii mamucuta, lubita n6stra miluta! Eú t1-asT maT spune ceva :

R6ga-lil pe cine-I ruga, It6ga-lil pe San-Niculaiil

Sa-ti faca parte de raití, CA noT de-asta4I in colea Milmucuta n'orna avea.

Draga n6stra, mila n6stra, Draga n6stra, scumpa nòstra !

519

La o mama. (Din Bucovina, comuna Mologia, com. de Vasile Ropc6nd, stud. gima.)

E1, mgmucA. Ong. 'n pragfi De ve4T vitele cum ragú raga vitelo 'n ocolti De alti dumi-tale (10'1'1, Si sbérA oitile,

CA mal multd nu te-orti vede, CA de-aicT cum te-T porni

Inapol nu-1 mal veni. EsT, mAmucA, panA 'n pragti, SA vecIT ce cAsutA-p facti

Ft& de usT, fAr' de ferestT, Cum inteinsa sa trAescl?

CA asuta si-1 de bradd, cu mare dragil, far a nóstrA-T de nuele Vom trAi cu mula jele. SA mal vil mAmuc' acasA, SA viT "AWN pirilaa si-1 vede-alti nostru nAcazA; SA viT Ong la feréstrA

Vedi ce-1 facq copiir 'n casA. SA vil panA la pârAti SA vec,11 cum trAescil

De-a1 sci bine c'aT veni, CArtirusa

plivi

Si de albA si de nalbA, Ca sA ne vil mal de grabA. Sc61A, mamg, nu te da, C'orti veni i te-orti lua

te-orti duce cum orti vra Pe de-asupra vAntulul In fundulti ptimintuluT.

520

!lid vêntulti nu te-a bate, Niel s6rele nu te-a arde. Mamucup., un' te duel, Pe ce drama aT sa-ml apucT ? La biser'ca cea frum6sa La gr6pa cea 'ntunecdsa. Picioruse de matase N'orti ambla mal multil prin casa, Picioruse de bumbacil N'orti mal trece peste pragil, ManuOle lucrat6re Mergti in pamintti la rac6re, Nu merga sa gospodä.résca, Ci se clued sa putredésca. XVII.

La o mama,. (Din Bucovina, comuna Calafindesd, diet. de Maria LAcAtugt).

Draga mea, mamuca mea, Scumpa mea, iubita mea! Dumnia-ta pe-unde-al venitti Tare mi te-al fudulittl, Cu mine n'aT sfatuittl,

Fiji mil-al amagitil. Dumnia-ta cand iI veni Mal multti nu te fuduli Pe mm' sá nu ma urescT, Cu mine sa sfatuescI, FiiI O. nu-mi amagescI, mima sa-mi racorescl.

EA de dud m'am strainata, Dumnia-ta ea m'aT uitatti La mine n'ai mal venitil, De-aceea ea n'am avutil CuI sa ma fi jeluitti, mima sa-ml fi racoritO; Cu strAinT m'am petrecuttl !

521

La o mama. (Din Bucovina, comuna Boianil, uum. de d-la Vasile Turturéntl, preotil) Sc61A, mAmucutA, sc615,

C5, ti-a fi destult de asará! Si-t1 deschide ochi§oriI ti-I vedé top fecioriT, rAdicA genele

Si si-i vedea fetele, deschide gurita Si-I vobl cu no! ceva, 1\15.car doué, treI euvinte

Ca sá le tinemil nol minte. CA'n cea lume tare-1 bine,

Cine merge nu mal vine. and ti-a fi camea nég,r5. S5, mi-o trimetT, maic5. dragg,

Pe fecIoruld véntulul Din funduld pAmintuluT, CA ed cum oid cAp'éta-o Deauna V-016 i spéla-o S1-oid spéla-o 'n Licrimele S,fi p-oid stringe-o päturele

usca-o 'n gindurele, CA trAimd in mare jelc. MA'mucutA, draga mea,

Draga mea §i scumpa mea! CAnd a§r sci

C'aI veni CArrtru§ia p-a§I plivi

Si de iarbA Si de nalbA SA viI, mAicutA, de grabA,

Si da spinI Si de pelinl,

522

CA tare-1 greri in strAint. SA vil mAicup., sA vil,

SA mai vedi pe aT fél fi!,

°And orti ii grgele 'n flóre,

and orti fi grb.ele 'n dill Sg vil, mAicuO, la noT!

XIX.

La unit bgrbatii. (Din Bucovina, comuna Vicovulil-de-sus, dice. de Glicheria Calancea i com. de d-In l'asile Turtureat.)

BAdicutulti meti iubitti.! Frumuselti mi te-aT gAtitig,

La lungg drumti mi te-aï pornitil. Sag, bAdicutg, sc615, Si-1 esire pAn' afarg.

SA vedI oile cum sbérA T(Ste din sglasti gad. $i-1 esire pang 'n pragg SA vedI vacile cum ragú. CA nu ragú de doh"' de fênil, NumaT dup' alti lorti stApanti. Cfind era sttipgnulti lorg, Nu duceati atata dorti, Mâncati fènulti cu stogulil Lingeati sarea cu drobulg 5i bea apt( din isvoril. De dud 'if stApAn' esta Se dA fanulii cu pala,

Sare cu budtica 5i apg cu donita. Scólg, bade, nu te da, C'a veni primAvara Plugulli cine l'a porni Dad dumnia-ta nu-T fi?

523

Pluguk 'n podti a ruginì $i dumnia-ta-I putredi. Prima-vara c'a veni Césa in cuTil a rugini, Dumnia-ta ca.-1' putredi.

Nu ti-I mill de baietI, Ca tare-sti inpra§tietI; Mititer pe langa vatra Si n'ora sci cm' le-a fostil tata. De-orti e§i din casa dad, La totI l!-oril fi de ocara, De-ora intra de-afara 'n cash' La totl li-orti fi de probaza. Badica, nu te'ndura, 5i sotia all' lasa, Ca sotia dumi-tale Multa sup6rare are. Si ea m6' rogil dumi-tale Sa nu facI acésta cale, CA-I cu multa sup6rare $i cu chieltuiala mare. Badicuta ! ce-aI gandita, Si casuta ti-al uritil! C'aï avuta larga casuta, Tare ti-o paruttl strimtuta. La me§terI al poruncitti Alta noua ti-o croita Cioplita pela u§orI

Cand o yell te ied fiort OrI tenfiori or! ba C'acolo ti-a fi viata, OrI te'nfiori orI nu C'acolo tI-a fi traiù Badicuta! un' te dud, In cotro drumulti apucI : Pe cantatulii cuciloril, Pe 'nfloritulti pomilorti, Pe 'nfrum,litubsi codruluI,

524

Pe 'nverdituld campulur, Pe pornituld pluguluT ?

Plugu 'n podti a rugini $i dumia-ta-I putredi. Ne-omil ruga la siintulti sóre Sä tie diva mal mare, Sá ne dee cheita Sall descuernd gurita, Si-T grai cu nol ceva Macar doug fret cuvinte Sa te tinemil si no! minte. Demme, Demme

Sfinte D6mne!

In fl nópt' asta maI mare, CA asta-! despartitóre Dela fratT, dela surorl, Dela gradinä cu flor!, Dela stratuld oil bujorti, Dela-lti nostru sotiord.

Pan' amii nainte vreme Sórele nu rgsaria Si dumnia-ta te treziaT. Da de arnii nainte vreme Sfintulti sóre-a r6sari, Dumnia-ta nu te-! trezi. Sotióra dumi-tale Diminéta s'a scula

$i'n tad cotuld te-a eätà. Pan' am6 nainte vreme Te culcaT si te sculaI Si de somnd te saturaT. Dar amit de-asara dormI Si nu te saturT de somnil. Nu scid perina ti-T móle, OrT nemica nu te dóre, OrT scortariulti ti-! frumosti, De-asará nu te-aT intorsti.', Sc616, badicuta, sc61a,

- 595 CA* tl-a fi destult1 de-asarA !

Si te primblA prin ogradA, C'a cresce mAndrA otavA, Otava s'a scuturA Si urma s'a astupà; Si te primblA prin °colt'', C'a cresce mAndru mohorti. Si te primbb.' prin grAdinA, C'a cresce mAndrA sulcinA. Sc61A-te si te trezesce si-T vedé'n casA ce este,

Tag lumea te jelesce, Nemicb". nu-si folosesce.

Si deschide gurita Si graiè Cu sotia, Si deschide ochisorit *i grAesce cu fecioril MAcar d6u8 treI cuvinte, SA te tie si et minte. Sc61A, bädicutä, sc61A,

Si hat

Cu

not On' afara;

Sc61A, hat cu not pe jostl, CA drumulti nu-I grunzurosti. Sc61A, saga, nu te da, CA de mane in colea Nol mat multtl nu te-orni1 vedea, CA te duct in ceea lume

Unde nu te scit cu nime. La usa cea de hArtie CAtt se duct' pe tott it serie; IT merge si dumnia-ta Si cine-va te-a 'nsempa, La scaunuhl. cela de pétra,

Unde merge lumea tea, Vortni merge si not o datg. DacA mi te-ama duce not Cu carulti cu patru bol Ton al maT veni 'napoY,

526

Dar te ducemti eu cAruta $i nu %I-ornti vedea urini4a. BildicutA, dumnia-ta,

In mAndru raTA it intra,

Si-acolo dad. ve! fi Dumnia-ta te-T hodini Dar sotia-a neckji.

XX.

La untl biirbatii. (Din Bucovina, comuna Calafindesci, diet. de Catrina Racolta.\

Multti iubitula med barbed! Da cum de te-al induratii, Copila§iT de-aT lAsatA? Copila,siT ç!-a! rasa-U.1,

Da 'ntr'a -cm! samA I-al datil? CopiiT tT-aT sgrAcitil,

CAsuta le-aT pustiitti, Pe mine m'aT v`edänitil! DragiI mamiT copila§T De tata suntetT rtima§T!

Draga mea, miluca mea! Da sA te scolT dumnia ta CopiiI a-Ç! réndui

Pe lume cum °NI trAi! CA copiil ce! r'éma§T Multti mAnâncA

qi multil stria. k

DragiT mama copila§T,

De tAtita loril r6ma§l, Dela nime nu ati milA, Thai °Ill fi «du-te» §i «ving»!

527

XXI.

La unil birbatti. (Din.Bucovina, comuna GalinescI, dice. de C. IIri§ca.)

ScoborT, D6mne, pe pamInta Sa. velT m6rtea ce-o facuta, C'o luatti frun4a din fagT

si-o despartita pe ceT dragl. M'o despartita si pe mine Cu care-am traitil maT bine. de bine ce traiamii, Intr'o camesä dormiama Si dintr'una m6ra ca mâneamil Si-amandoT ne saturama

.

.

Astépta-m6 mi badita S/ dail la copila De-1 vedea ca zabavesca S'a sea ca m6 'mbrobodesca. Mi-T destula mie de-asara

De când staa bocinda pe-afara, De cAnd stati la cheutiíre O trecuta o luminare. Astépta-m, bade-una ceasa Sa-la adorma pe cela nacazti, Dupa ce l'oia adormi Eu jara mi te-oia boci, boci asa de multa l'Ana ce m'oia face lutti, CA multe-afturT am avuta, CA. de afturile mele

luT Dumnelea i jele !

528

La unil biírbatii DinBucovina, orauld Campulunga, com. dc d-lti G. Ciulyérci.)

Sbér5, oile 'n perdele, Si casa-I plinä de jele.

ragil vacile 'n °col", Casa e plinti de dora. Mandr4 cas'al mal avutil si-aceea nu Vf.a plkutti, De and mi te-a! bolnAvitti, La stoleriù al poruncitti Sä' despice-ung bradti In douL's Si sà-V fac5, alta nouA

Fär' de ulí fiir' de fere§tY, Locti, unde sA putreclescI ; Nido' nu-I u§a de e§ittt.,

Niel feréstä de privitti, Numaï loca de putreqitii.

La unii birbatti. .(Din Bucovina, comuna 316ngstirea HomoruluT, com. de d-lrt Geort-ze Avramtl,

Dulcisorti m'érti din gràdinä, Cum te-o ruptil din rAdè'cin'a Mórtea cruntä Cum nu-I m6rtea 'in'eät6re : le omultt de pe picióre. Cum mi te-o luatti din casA, Cum mi te-o tocmitil pe masA. Bucura-te mängstire, Mandru gospodartl iff vine,

529

Da nu vine sa cunune, Ca-I gatitti de ceea lume ;

Si nu vine sa boteze, Ci 'n pamintil ca sa s'a§eze. VenitT iubi0I mer fratT La mine §i me' 'ngropaIT. VeniV fratT, veni# surorT Si-ml tocmitT trupulil cu florT,

Si m'udatI c'unti plot' de apa 51-apor m6 punetT in gr6pa, Me* stropiV c'unti picti de vinti

CA eti mere' in locil strainil. Ea me. ducil pe-o cale lung* N'am pe nime sa m'ajunga; at me ducti pe-o cale lata', Unde n'am fostti nicT °data'. Mergü la treT coV de paminta, Dot la captitil de mormintil. XXIV.

La mul brixbatil. (Din Bucovina, comuna Badeutil, cop. de d-lil Averchie Macoveal, preota).

M6rtea 'n lume n'are fratT, Rapesce cral §i 'mpèratI. Mòrtea 'n lume mare este De bogatT nu se feresce Si pe sgract it gasesce. Bata-te-ar pustia mérte, CA n'aT maT fostù cu dreptate, C'aT venit0 pana la pragil 51-aT luatil ce ml-o fostil dragg; C'aT venitti pána la masa ).-aT luatil mila din casa; C'al venitti pang la patil Si dragostea mi-al luatil. rariand, Inmorm. la Romani.

34

530

BilrbAtelulti meû iubitti,

Ce sell asa de mAhnitti? Te rogri nu sedea asa, i te-1 primba, Si te-1 primba prin ocolti SA créseA mAndru mohord, So:MA*4e

Si te-I primba prin ogradit SA créseA mandrA otavA. BArbAtelulti meù iubitri! MAndrA cas'af mal

Casa de-o sutA de 'el luatti alta de cinel 161 Far/ usI, fárá ferestI,

Intrinsa sá vi*eser, CA nu-1 usA de esitti, Niel feréstrA de pravita, Niel drumil de cAlëtoritti, Ci numaI de putrec,litti... XXV..

La unil bilrbatti. (Din Bucovina, comuna I1iescT,slid. de mama mea Ruxanda.)

Sotiorulti met. iubitti! Tu atuncea mi-al muritti, CAnd t1-0 fostil dragil de trAitti, Pe eAntatulti cuculul Pe esitulti plugului.

Pluguld séde sub Orate, Boil pascil la érbA 'verde... Sotiorula marl iubitti! Da cum de m'al pilrAsitrt, CAnd tf-a fostù dragil de trAitri Pe 'nfloritulti pomilorti, Pe mirosna floriloril?

N'aI &lag, n'aI socotitti,

531

CAnd do la nol te-aI

Ca ell de-aid in colea Sotiorti n'oiti mai avea?! De cántatil .V-aqT mal cAnta,

Dar' m6 d6re inima. mima s'a trantti in mine, Cand nu Adá sufletti in tine. sburatil

Sus in cerulti Si pe mine m'o lásatil, ill'o lâsat

sâ pátimescti,

In lume VaI sgradi inima

Cum WI tu de strainal... XXVI.

La unit' birbatii. (Din Transilvania, diskiduld NilsiluduluT, com, de deld T. Simona..)

Prin odd rîtú, prin celil závoiti Merge-und cara cu qé§e bd. Caru-I negru, negri, PogoniciI §i mal negri. Dar' Vasile Bolnavuld §i jolniculá

De departe a strigatti Si de-apr6pe a'ngenunchiatti

Si din gur'a cuvintata: «Ce-aducetl. vol, dragiI

DragiI mel pogonicd? «Trel nuele, treI smâncele, Trel fellue de lecurele ! «Léculti met! nu 1'4 adusii? «Léculd Ma nu l'am adusti, C'o 'ntratil boil pe la prAnza, máncatil de nu s'a prinsil!

532

'ntratil l'oil dela cinA, L'ail mAncatti din raflUinil. :.;;I-o

Pl6ie mare ce-a plouatti *i léculti ti l'a mAnata, L'am alatti, nu l'am aflattl ; Plóie mare ce-o venitil *i léculil ti l'o mata, L'am atatii, nu l'am gtisitil ! XXVII.

La unil brirbatil. (Din Bucovina, comuna Putna, dict. de Anita IlaramidA.)

Sotiorulti metí iubitti ! MAndrA casá tl-aI gAtitil

inteinsa sä mi te-asezI Pe mine sA nu mA ve4I, PAVA. usI, Jara ferestr,

intrInsa sA locuescI. N'al gAtit'o de trAitti Ci numaI de putreqitil. Niel nu-I usä de esitil, Niel feréstrA de privitti, C!-acolo de putreqlitil.

T6tA vara mi-al lueratil Pentru treI seAndurI de bradti,

i tu multil a ml-aI muncitil Pentru treI cotI de pAminta. *edil copiil lAngA vatrà *i n'ail cuI s'a c,licA : «tatA», *edil copiil lAngA lemne *li n'ati cuI sA Oieä: «nene»,

CA nenele loril s'o dusù

*i 'n pArninta a mi s'o ,pusti Cu fata la sfIntula selre *i Cu trupulti la rAceire;

533

Tattild lord s'o supgrattí i5i pe dinsiI 1-o läsatil :

Lemnelord §i pietrilord, Negrilord strainilord . «Tatuta, tatutä MI! Strigä, baqil mitite, Jan fa dumnia-ta asa Pe mamuta n'o lua, C'o sa vinä Sambata,

N'a avea cine ne la, i5l-a veni Duminica

N'avea cine ne schimba!» XXVIII.

La unil biirbatii. (Din Bucovina, comuna Vaina," coin, de d-ld Menlaid Lucanii, cantoril bis.)

Draguld med, nume cinstitd, In totil bou-al fostd poftitd La botezatd *i cununatti Draguld med, stapand de trati, Slugile te-ord astepta Simbria cänd li-I maY da ? INI6 mirti cum te-al induratd Mosiile de-al läsatil Telte mändre si gatite, Telte le-al läsatti scarbite.

De-amit, fiindd ca te dud, Nu-I mal cosi prin butucl. Niel nu-1 mulge olla strungl, Nu-I maI cosi prin 1ive4I, Ni -nu-1 mulge in galetI. Simbrasil te-ord astepta Sä %i'l la-olaltä tirla.

Draguld meti, mândruculd meti, Draguld meti, iubituld med !

534

1161 II-a maT cântatil cuculii

De l'arti fi mancatil uliulti S'a nu-I fi-auditti glasulg. Prima'vara mil-a veni

Pe cand codru ml-a 'nfrunqi Pe cand poinT-orti inflori, CuciT toyf ea mI-orti. ven,

Plugurile s'orti porni. Oile, cate mi-orti fi, La n;1sura oril sui, t3i Dumnia-ta nu-T maT fi.

De te ducT In ceea lume, le-ti merinde fòrte bune, C'acea lume-I cu 'acata, Nu poV veni niel odata, Niel la mamá, niel la tata, Niel la feciori, niel la fata, Niel la locti, niel la Evada, Niel la casa cea bogata.

para tare v'asT pon Mg bine ea n'oT veni, Ca sa-mT trimete0 merinde, Ca seiti bine ea mi-a prinde.,

Dar n'o trimeteti pe sòre, CA s6rele-I prea ferbinte Si le-aduce vestejite ;

Da le trimetT pe luna, Cand a fi nòpte senina", Ca luna-I maT rgeorósá Si-a aduce-o mal frum6sil, *i ml-o trimitell pe stele, C'am lasatil túte cu jele. «Mult5 iubitulti metí barbatil ! Da cum de te-aT Induratil Pe mine de m'al' lasatil? Da eil mandru te-asT canta, Dar m'6 d6re inima. Dragulti meil si mandrultí meil, Dragula metí si scumpulti meil!

535

XXIX.

La unü bilrbatil. (Din Bucovina, comuna Putna, diet. de Anita ItaramidA.)

Bat6.-mi-o pustia 'newts,

Multa 11 ea far' de dreptate, Multi."' il négrA si uritti i de lume urgisita..

CA n'are 'ricà de nime: De batránü nu i-f rusine,

La cela tin6ra incl vine k>i pe laTtA cA mi-la pune.

La noT 'hid. ml-o venita

Tocmal dud nu m'am gandita, Si mi-o pusa picioru 'n praga SI-o luata ce mi-o fostil dragil; Si mi-o pusa picioru 'n mastit si-o luata mila din casg. Dela copil si borésil. BArbate, sufletula mea! AscultA cum te planga ea, Dela cavil pan' la picióre: SA nu fad acésta. cale, CA-1 ca mare supérare. Dad. tu m'ar asculta

Ea pe tine te-al ruga, Te-asT ruga cu rugA mare SA mi te soon pe pici6re, SA te uitT pe cea feréstra, CA-0 vine carte domnéscA Dela noT sa te pornéscl. Dela noT cu tab6ra

Ora veni si te-oril luà, De cash* te-orti del-Arta,

InapoT nu te 'nturna, La päminta te-T aseza

536

La pamintd totü cu r'écóre, Nu te-I scula pe piciórc. Schimburile.t1 s'orii negri, Cine ti le-a soponi ? Trimete-le la mândra, SCumpa sotidra ta, Pe sueruld véntulu'l Prin funduld pAniintulur.

CI ea, cum le-a cApka, Indat i le-a spgla Totil In spumä de sopong, In lacrimT fierbintT de omü,

Le-a facé ca la und domnd. Da pe cine le-a trimete? cautuld véntuluT In funduld NimintuluT.

La tine, child ord veni, Tu 'napol c le-T negri, le-i putredi, *I-ed la tine c'oid veni I XXX.

La mull biirbatii. (Din Bucovina, comuna Crasna, diet. de M. Barbuta.)

Sotioruld med iubitd! Sfintuld sóre-o asfintitti, Dumnia-ta a't adormitd. Sórelé o résäritd, Dumnia-ta nu te-aï trezitd. Sc616-te si te trezesce $i-T vedé 'n casä ce este. Téte némufle-o venitd, Nici cu unit n'ar gräitti. Sc61A-te si te trezesce, Cu némurile vorbesce.

537

deschide ochivorii 5i 0-1 invèla feciorii, rädica genele invatä tetele. Sotiorulti meü iubitti! Da cine te-o sra'tuitil La ista drumil de-al pornitti?

*i cum de te-al induratil cAsuta ti-al l'hall, La ista drumg de-aï plecatil? läsatù mandra çasä, Frumésä i lumin6sä,

v-a fäcutil alta 'ntunec6sä: Fiirà usi, fárä ferevti, Inteinsa sä Vácuesci; Nid nu-r Mita de vequtil, Nici feréstril de vglutti, Numal negru i päminti:i! XXXT.

La unil liärbatti. (Dio Bucovina, comuna Biddcéna, dict. de Simeond Boca, §i com, de llih. Jemna.)

Piipuvoiti bátutil de pétril, Bäetei r'émavi de tata Fedil in cas1 sup6rati Duvi pe gAnduri i 'ngrijatT,

r'émasù ban tanjele casa plinä. de jele, C'aii remas(' boi'n ocolti casä plinit de dora. Une plugurile umblä. Numai allí metí stä la umbrä, Num'alti meü plugutil imi vede Rä'zimatri sub cela pärete.

538

Boj-ml pasat la érba, verde, Gospoclariu-ml hodinesce

Ca elti f6rte scarbita este. La OM casa

Bate asa, Darla mine N'are cine. Bata-te pustia m6rte, CA tu nu mal facl dreptate, C'al venitii panä la pragil, MI-al luattl ce mt-a fostti dragtI. Plange casa, plânge masa, CA tatut'acum V6 lasa. Ian plangetl si vol chetorI

Dupa tatua cu dorti

.

.

.

Cansl ar scrie cine-la Unde-a sedea tatua Dupa ce s'a departa . ,i'n pamInt6 dupa ce-a'ntra, Aceluia multil !-al da. . 6

XXXII.

La unit lArbatii (Din Bucovina, comuna CalafindescT, diet. do. Maria Lilciltugt.)

Bucura-te manastire, Ca mandra fl6re4i mal vine, Da nu vine sa'nflorésea, Ci vine sa vestejésca. Bucura-te tinterime, CA mandru trupsorti itI vine, Nu vine sa vietuésca., Ci vine sa putreq6sca. La p6rta la tinterimil StAI, draga", sa sfatuitna Ca de ae,II ne despartima

539

mal multa nu ne'ntfilnimn. Dinnnia-ta câtti ai lucratti Putintehl ai castigatti: Pentru trei coll de pAmintti Tare multil te-ai mal muneitù ! Gospodaruhl meti iubitti! Ce m'asi ruga dumitale SA mi te seoli in picióre, CA ce vêntil mi te-o bAtutti La pAmintti de te-oboritti,

De mi-ar 'bate si me tare SA mi te sc6le 'n picióre. Ian sc6IA-te dumnia-ta deschide gurita grAesee cu dinsa, ll'écoresce-mi inima. Dumnia-ta, de cAnd te-aI dusti, Nu mi-aï mai lAsat re'spunsti

i de cum te-a! depArtatil Nout rëspunsil nu ne-al Tare scArbiti ne-aT lAsattl!

XXX[II.

La unil intrbatil (Din Bucovina, orawiti Campulungri, coin. de G, CittiArcit).

SoWle, mill4a. mea! In tótá s'érbAtórea Botezai i cununai.

La capti de masa eral. Dar' acum mórte-a venitti La pAmintil mi te-a isbita. venittl mórtea in vênta Si. mi te-a pusti in pgrnintil. SI-a bAtutti vêntulti din josti *Pa datü stfilpulti case! jostl.

540 -Sotioruld meil iubitù ! Nu Acid cuT te-aT potrivitù', CA' bine nu si-a priitd. CAsuta ti'-aT parAsitü,

Averea ti-aT pustiitd

Si dela noT ai pornitd!

La unti barbatti. (Din Transilvania, comuna OrNW. com, de d-1i Romuld Simu, inv6t6toril.)

Acuma de-o s'éptè'mAnA

A hilt-at-I' m6rtea 'n grading Si s'a pusù pe-o suluminA, Sulumina s'a uscatil, M6rtea 'n casA s'a bAgatil, Stalpulti easel l'a luatù.

La unti mosil. (Din Bucovina, comuna Szint-Ilie, com. de Ioana Cojocarirt, stud. gimn.)

Mosule, mosucule, Scumpule, iubitule! Fix5gA-te cuT te-i ruga,

Dent mi te-ar asculta, Nu te ruga apelorri, CA apele-sù'. mergRére,

Si 'napoT ne'ntorckére. Réga-te la sfintuld s6re

SA tie liva mal mare, C'ac,IT nu-I 41 de destAtare C'aql e (-;li de despArtire,

De suspine si jelire;

541

Si-al e 1i de despOrtitil Dela toll cAtT te-ei R6gA-te la palamarig Palamaria i clopotaritt, SA tragl clopetele,

SA resune Muffle, Ca s'audA némurile.... Mosuculti nostru

!

MAndre case-al maI Acelea nu ti-ati plAcutti :

La mesterI aï poruncitil, Alte noue 0-ati Niel din par!, niel din nuele, Ci numal din scAndurele, Niel nu-To usO de esitil,

Niel feréstrA de privita, Ci numal de putreditti. Bata-te pustia mórte, CA nu fact nicI o dreptate: Unde sunt 6merif mal

Tu acolo nu te uitI, Unde mi te chiamA WV, Tu acolo nu te-arAff Unde-sti 6menI putinteI

Tu acolo vil si-I Si leT casele pustiI. ScoborI, D6mne, pe pAmintil Si vedI mértea ce-a fAcutù ! C'a venitti pAnA la pragti SI-a luatci ce ne-a fostti Mosuculti nostru iubitil Cu cine te-a! sfAtuitil, Pe-acestO drumti de te-af pornitù Valeo réti ne-a priitii! C'acestil drumti if mergétorti Si 'napol ne'ntorcétorti. PlAngetf ferestl plAngeVf, CA de astAdI rémAnetl!

542

Plange casA, plAnge masa, De mosulti suntetT r'émase!

La peIrtl la tinterimil Sta mosule s6 vorbimil, S'a vorbimil, sa sfatuima Macar douë treI cuvinte, S6 le tinemil si noT minte. Mosule, mosule draga! De tl-a fi camesa negra, Sli mi-o trimetT mie 'nc6ce

Pe suerulti vêntulul De-asupra pAmintuluT;

ea' etl, cum oitt cap6ta-o, Tare frumosil oiti sp61a-o : Niel cu apti de isvorti, Niel cu spume de soponti, NumaT cu lacrimI de omti. *i dupa ce ml-oiti spaa-o, Mosule, ea n'oiti uscao, Niel la v¿Intli si niel la s6re Niel la umbrd si r'éceíre, Niel in casa, niel afar.i,

Numa 'u sial la inimienl; *i. eti iara, inapoT Camesa trimete-tl-oiti Pe suerulti vêntuluT

In fundulti pamintulul! XXXVI.

la untl nitina§ii. (Din Bucovina, comuna Memiistirea HomoruluT, com. de d-1 George Avramil, inv6tiltoril.)

T6t6 lumea-I eu n'anastí, Num'altí nostru-i in sälasti. Sbér'a oile la strungA, CA nu-I strtparul sa le mulgl;

543

Raga vacile in ()cola, Mora de-ala nanasulul dora. Cob:n.1, Dómne, pe pAminta SA ved1 mórtea ce-o fAcuta, CA pe noI ne-o sarAcita,

C'o venita pan' la feréstil SI-o adusd carte domnéscA Dela noT sl mi la pornésoA ; .SI-o venitd pan' la chetóre Si m'i-o luata mandrA flare, I-o venita pang la praga si-o luata ce-am avuta draga, SI-o venita panA la usä i ml-o luata mandra' raja! XXXVII.

La o nevastii. (Din Bucovina, comuna Vicovula-de-sus, diet. de Glicheria, Eudochia §i Rachila Calancea, i com. di d-li.1 V. Turturépil).

Sc61A, lelicutA, sad, CA-I hAta multisora de-asarg, Aims"' a fi diuA jail, Dumnia-ta n'al' fosta afarA.

Cucoseil' ora canta Dumnia-ta nu te-I scula, Sórele va e6shri Dumnia-ta nu te-1 trezi *i afarA nu-r esì. Sarelo s'a inAltà Pe picióre nu-1 umbla. SceilA, lelicutA, sc61A,

CA-1 hAtti multisorti de-asarA,

Tell panza de pe obraza SI vedI mórte cu nAcaztl, *ill" je panza cea suptire C'astA Indite e cu dile.

544

1516rtea, unde poposesce, Gospodari-I despártesce, 1:7,1i ea unde-a popositil

Pe cel dragl' 1-a despartan. Bata-te pustia m6rte, Tu nu facl niel o dreptate, C'ai pusil pici6rele'n pragn si-aI luatn ce ni-o fostti pusil ceitele'n ferésta el-a! 't'ata mila din casa. Lelicuta, gospodina,

Nu-ti lasa casa straina : Straina i supnrata C'Amn n'a fostù niel °data! Asta casa-I cu cámara, Tare .t1-o mal fostil amara. PlangetI uï, plangeti ferestI Ca de mane remanetI. Planga/1 si vol chiutorl Ca v'a fostn de ajutoral. Scélä, lelicuta, sc61a, hatil multisoril de-asara!

Fiell mil de baieff, Ca tare-sn inprastietI.

Ca Meta' fara mama Nu-sti bagatT la nime'n -sama.

Cin' I-a la, cin' i-a schimba Frumnseln ca dumnia-ta? Orn esire panä'n drumn Cu iMma arsa scrumn *1-ora vede femeI asa Cum ai fostil i dumnia-ta, *i el' bIetI-orti cugeta Ca estI tocmai dumnia-ta, tare te-orn asteptà Totil cu usuta crë'patá Sa mal' intrin cas'odata. Senla draga', lelicuta,

545

Nu te-om pune la treln4a $A te primbli prin cast4A SA ne facI n6u6 urmute.

and eral In opincut9 Ne faceal n6u6 trebute. De cAnd estI cu papucasT N6u6 tréba nu ne facI. Dragile nóstre pici6re Tare-att fosta strAbatAtóre,

lar de-acuma Din picióre Minta'n flóre, Din capute Rujl batute,

Din inanu0 Floe!' albute, Din guriO.

Tamai0. DragiI nostri ochisorI Cum s'oril face pomisorl. Din sprincene Viorele. Sc6111, lelicuta, scóla, Ca-1' hatil multisoril de-asara!

Si te uitA pe ferésta CA-t1 vine carte domnésca

De la noI O. te pornéscA Pe carare necalcata, Pe r6ua nescuturata La scaunult1 celil de 'Nara, Unde merge lumea tóta,

Unde-I usa de harde atT ortí trece totI s'orti scrie. 11 intra si dumnia-ta S1-acolo te-oril insemna

Si 'napoI nu ti 'nturna. Sc61a, lelicuO, sc61A

Si mi-Itesi pan' gal* Mariann, Inmorm. la Boman!.

35

546

C5. tT-o venitti némurile De prin Mote phrtile

Cu ele ca sä grdescI; Dumnia-ta te fudulescl, Cu dinsele nu gr5escI. Sc(515-te §i mi-1 privi

Cum mi te plängti bäetiT

*i mi te plängti la picióre D6rä mi te potù sculare. NoT sá scimti cá te-arnti sculä Delmne, mändru te-amtl cântà. NoT sä scimil cum te-amti trezi, D6mne, mândru te-amti hoci. NoT de asta n'amti gänditti, C5. te1 hriini de trditti. Sc615, lelicutil, sc615,

CA si-a fi destulù de-asará! *i te sc51á pe pici6re

*i ne spune ce te dóre. A dumi-tale durenl C5. IT-ati incetatti de ierT.

Dumnia-ta multù aT umblatù Peste lécil nu ff-al maI datti, NumaT pänza §i toiagulti Acelea a %T-a fostù léculti. Sc615, lelicuta, sc615,

Cit-I vremea de mersil pe afara. Vremea-1 mandra foi frum6s5, Dumnia-ta te ducT de-acasà. Ian sc615. §i haT pe josti

Ca drumulti nu-1 grunzurosti, Multù' e mândru §i frumosti. Lelicutä ! un' te ducl

Cu pieptarti §i cu papucT ? Pe carare necAlcata Pe róua nescuturatä ?

Routa s'a scuturà *i urmuta s'astupà.

547

LelicutA, dumnia-ta,

Dacl te dud de-acolea, Dup' ape nu te lua, CA apele-sti duatóre Si 'napol ne'ntorc'étóre. Ian je-mi-te dupA sóre, CA sórele-I duckoril Si'napoY Intorc6toril. Sc(51A, lelicutä, sc61A,

CA-I hattl multisora de-asarA !

CA tu, de mi te-I sculà, Noi tare ne-ornri bucura, Dar' de nu mi te2f scula, Nol la gropartl ne-omil rugh. SA facA gropita 'n fatA SA. mal vil odat' acasA SA ve0Y Meta' ce-oril face ? Sub o ternA de pAmantii

Este-unti bujoril inflorita,

'MA lumea l'a urItti Dumnia-ta l-al indrAgitil. LelicutA! ce-a! facutil ?

La totI inima le-aI ruptù ! CAM a tostil vara de mare AI statti a te väetare CAp6taiulti a-ti mutare

Si la umbra si la sóre Unde ti-ar fi me rëcóre. Pan' amù mi-a pärutù sagA Dar' amù 'n pAmIntil te bagA Cu spatele la r'ócóre Cu fata la sfintula sóre, Cu spatele la pAmIntil

Si fata la duhulti sfintii. Da cine te-o sfatuittl, Acela nu ti-o priitti, A.cela te-o dusmAnitil

Ca sA nu fiI pe pamIntil.

548 Sc6IA, lelicutl, sc615.

Si te sc616 §i ne spune Ce-aT vedutil pe ceea lume? De-aT vedutil ceva veunti bine, Vin' i rn je §i pro mine. De-aT vedutO ce-va veune reä LasA-me la Dumnedetl! XXXVIII.

La o nevastä. {Din comuna Calafindesel, in Bucovina, diet. de Catrina Racolta.)

Vine mktea mani6sA, gäsesce MI-Ida la mas,

totti dA ca sA m iee, Eü o roge ca sä maï stee.

Eü o rogil ca s. m lask Ea se face mäni6sä. Eti o rogil,. cl am copil, Ea 1ml dice: fA ce scir, Cu mine musaI sä viT Eti cjicù cA nu

de ducti,

Ea de eapti cl me apuel Si la pämintil mC isbesce, Sängele'n trupti recesce. Ett' de fricA §i 'ntristare

Prindii a striga'n gura mare: SA'ritT surorT i voT fratT, SäritT i nu me lAsatT !

her', mértea mi-o TocmaT cAnd niel n'am gändittl, La pämintil cti m'o SAngele'n trupti mi-o recite,

Si me duce 'n ceea lume, Unde nu me sciti cu nime. VenitT fraff i vol surorT

Si me podobitI cu florT,

549

1116 scAldayi in apa. rece,

Pan' la grópa mi-tr petrece. Si sA m6 stropitI cu CA 'napor n'am Dragil mamir copila§I, Scumpir mamir cuconasT!

s6rutll pe obrazil, CA de mine c'ap remad'. Si tu scumpa mea sotie, Sotie de cununie, SA te s6rutil pe obraztl, CA de mine c'al rètnasil. Ticalosil tu °mg de Ce mI-ar picata la paminta Si te batr cu gandur1 multtl, SA v

Lasa feciorr sa-tr tra6seil

Si sa mi te pomenésca. Feciorir ca voril tral, Pe tine te-ora pomeni. Sufletulti in raiil s'a duce Unde viata4 multil mal' dulce, linde canta ingerir, tngeril 0-archanglielir ; Unde 'nflorescil florile a

inverclescil frum,lele

S: T-anin6scl p6mele

Si canta pas.6rile

De résuna valle Hl, bar, hai, suflete haI ! CA nu-I multa pana la redil, Ca sfinOI

intrebà, Dumnedet1 te-a judecà si-acolo sama ti-T dà

550

XXXIX.

La o nevasta. (Din Bucovina, comuna Vicovulti-de-sus, com, de d-lo V. Turturénii, preottl,)

Sc61ä, scóla, Mari6ra,

hat multisortt de-asara! &Ma, sc616 i mi-I spune

Ce-aI v'Nutil pe ceea lume? De-aI ceva de bine Scóla-te i mie-ml spune,

De-aI vçlutù ceva de rai, Lasa-mti la Dumneqea! Seella, scóla, Marióra, &Ma draga surióral Ca. mniata (1) catil ai muncitti Putintelil i s'o venitil, NumaI doI pasT de pamintti; Multisoril mi te-al luptatti Pentru trii scandurI de bradti.

Sall, sag, Marióra! Ca-I bat(' multisorti de-asara, Dumnia-ta n'ar fostù afara, bat multisora de ieff, N'aI vè'qutti sóre pe ceriti. Nu seal perina móle,

Ori nemica nu te d6re, Ori scortarulil

frumosa,

Cum te-aI pusti nu teaI Scóla-te si te trezesce noI ceva graesce, CA mare soma' te-o palitil Dumnia-ta ai Cu

).,Si de somna nu te-aI (1) Mulata prescurtare din domnia-ta.

551

Nor mal putintelil

i de soma' el ne Ai umblata melégurile. Ca s6-0 gasescl: léeurile, Lécurile n'af gAsitti Si cu capulil te-aT *i cum de te-aï supgratil Sotulti de ti l'aI lAsatti? cu cine te-aT sfAditil

Si sotulil ti Par uritti ? CA venial de-unde venial Cu Oil te sitituiaT. Da de-amii, eAnd a \Till,

Cu cine s'a sfutui? Si te-o bAtutil mare véntti Si te-o culcatil lp SA mg batA cAtti de tare Nu te-a pune pe picióre. ti-o venitú némurile Pe la tóte portile, SI o venial In fuga mare SA te gAséscl 'n pici6re. Da de giaba s'o truditù CA mórtA mi te-o gAsitil!

XL.

La unfi frate. (Din Bucovina, comuna Crasna, dict. de AI:Aril:5ra Bilrbu(5..)

Sc61A, sc61A, frAti6re,

C'a r6stiritti sfIntulti sóre, Si fA urml prin ogradA SA créseit mAndrA otavA,

Si fA urmti prin grAdinti SA créscA mAnclrA sulcinA,

fri urmA prin SA créseA mAndru mohorti.

552

Sc61A-te §i te trezesce

*i cu nol ceva vorbesce, C. de and mi-aT adormittt Cu nimene n'al vorbitii. Da cum de te-aX Induratil ..5i. cdsuta 0-al läsatil? Alta nouä tI-aT aflatti Färä u§T, Ara fere§tl

IntrInsa sa vietuescI ,51.-aeo10 s6 putredesci!

Da cum de te-al Induratù asuta de 1T-aY lasatil,

Usuta ta cea frumósà, Frumósá li luminósa Pentru una 'ntunec6s4, Un' nu-I lata de §edutti, Niel feréstä de vOutil? XLI.

La 'mil frate. (Din Bucovina, comuna MAniistirca IIomoruluT, coin, de d-Ifl G. Avraintl, inv6t.itor4.)

Fräliorultt mett iubitti, De ce §ell a§a mähnitil *i. cu baltti acoperitil? Sceila-mi-te §i grAesce

*i ceva ne povestesce. $i te uitä.' pe feréstä Cum TV eantä. cucu 'n c6stti, Cäll vine carte domnéscA, Vreti la drumil sä. te pornéscg, Sä te ducä 'n ceca lume, De-unde nu mal vine nime. Ceca lume4 ung Sodomil, Nu se vede ornù pe orna.

553

Ceea lume-T cu stiipAnti

*i de-acolo nu mal De-a sci bine ca-T yen', le-asT plAti

*i drumulA i l'asT podi ! XLII.

La unii frate. (Din Bucovina, comuna Putna, diet. de An. Haramidit.) Sc61A, se(515, frAti6re,

Cá afarA-.1 mAndru s6re ;

i e1 pAnA 'n SA-V ve4T vacile cum raga

Sc151A

T6te Cu botulti pe gardti. te-I preumbla Prin ogradä, pe-unde-I vra, SA-ti ve4T boil ce mal facil,

CA din gurA nu mal tact' ; SA-tT vOT oile cum sbérA, Cum iesti din sAlasil afarA,

CA n'are cine le mulge, Niel la pAscutti cin' le duce. CA cine mi le mulgea *i la pAscutil le ducea Se duce de pe-acolea, vedea Nol mal multil nu Sag, frApre, sc(51A, multisorti de-asará. MaT de multil cAnd te culcaT,

Mal de n6pte te sculaT, Prin easA te preumblaI *i Cu nevasta grAiaT.

D'ainit nu sciti ce somnti greti A data peste capulti Nu scill ce somti te-oboritil

554

CA nu mi te-al maT trezitù *i cu noT n'al maT Nevasta s'a supëratii, Pe dinsa la ce-al lasatil Lemnilorá i pietriloril, Negrilorá strAinilorl Pe cand dumnia-ta trAiaT, Or i unde te 'ntorceaT Nevasta, ce ml-o aveal,

'n ce locti se ducea Ea totil cinste cá Da de astáll in colea, Ea orT unde va umbla, Orlo i 'n cotro s'a 'nturna Totá peste r6ti d. va da. OrT

Mical si mare de-acuma Raí la dinsa va cAta !

XLIII. La unii frate Vil-161Th (Din Bucovina, camuna Calafindesa, dict. de Catrina Racolta.)

Dragultt nostru, FrAtiortilá nostru! Dragulti nostru Tinerelulá nostru ! Dragultit nostru, Frumuselulti nostru ! Da cum de te-a! induratti *i pe noT de ne-a! TocmaI cAnd n'amti cugetatil ? Al'asT ruga eti dumi-tale SA te lasT de astA cale, CA tare-T cu supërare. CA noT de-astái,11 in colea

FrAtiorti n'omil mal avea.

555

Du-te, du-te i mal vina. Si nu mb' 1A'sa straina!

Dar merendt1 In ceea lume Asculta-m6 ce ff-oiti spune :

Nu to lua dupa ape, Niel dupa paree late, CA apele-sti merg6tóre

Si 'napor ne'ntorckóre ; ¡e-te dupà sfintulti seirela CA sórele-I merg6toril Si 'napol intorcò'tortt. Dragulti nostru, FrAliorulil nostril Dragulti nostru,

Tinerelulti nostru! Drapailti nostru, Frumuselula nostru! Lécurile dumi-tale Le-att luatil cerbil in c6rne. Nu sciti cerbii le-ati luatti, CA noI nu le-amti mast aflatù' OM si cat le-ama cautatti. Not lécurI de-amti fi &Ail Dumnia-ta n'ai fi murittl, Ci maI multil al fi traitil. Asa noI nu le-amil gasitti ,Si dumnia-ta al murita, Si pe noI ne-al parasitti Cand mal bine-al fi traitil. Dragulti nostru tinerelti, Scumpulti nostru frumuselti ! N'ami.1 ganditil, n'amtl socotittl,

De ce drum5 cit te-aI gatitti. Da ne-amti ruga dumi-tale SA te Iasi de asta cale. i daca nu te-I lasa ApoI eti iar te-as! ruga Ca sa ne spui dumnia-ta .

556

InapoI and ti 'nturna? Dumnia-ta asa ne-al spusil Ca spatele ti le-al pusil *i ti le-al pusti la paminttl .5i fata la räsäritil Si la noT n'al mal venal. Draga nóstra, fatä alba, Cum s'a face terna négra ; DragiT nostri ochisorT,

Cum s'orti face pomisorT; Dragile nóstre manute,

Cum orti cresee /loll albute; Dragile nóstre piciorele, Cum orti cresce floricele, Busuiocti si viorele i nu-1 maT umbla cu ele !

XLIV.

La unti frate holtehl. (Din Bucovina, comuna Botanti, com. de d-1 Vasile Turturénti, preottl.)

Se6lii, sc61a, frati6re,

*i te scóla pe piciére Si te rògg la san-s6re Sh' fie diva maT mare,

C' astädi nu-1 qi de 'ntalnire, Ci e di de despartire Dela Intl', dela surorr, Dela grading cu florT,

Dela mama, dela tata, Dela lumea adunata, Cu care-aT traitti ()dab...

De estT cal8toril pe cale, Ian sc61g-te pe pici6re, . ,)i pe totT, ctitl ail venitti, Fratiorulti mat iubittl,

557

DupA masA mi-1 poftesce

Si pe top' mi ti-1 cinstesce, CA att venitti nepoftitI, Si s'orti duce necinstitT. DacA e§t1 tu mire, spune: A cul feti§6rA ieT?

Iel ficuta véntulul Din fundula pArnintulul! Cine nunta ti-a vedea ? Numat luna si c'o stea! NAfrAmuta cea de mire Ti ora pune-o la psaltire, IarA ceea de nAnaqii

TI-ortí pune-o la prtipura§tt.

Sus in délil la resgrita Este-una pomti mAndru'nfloritil Cu crengile de arginttl. Scoborl, Démne, pe plimintA *1 ved! mórtea ce-o fácutti. Ce-o fAcutti, n't!) fa'cutil bine,

CA te-o omoritil pre tine. PlAnget1 u0, plAngetI ferWI, Si tuspatru vo1 pAretT, CA de N. remánetT!

XLV.

La unti frate holteiii. (Din Bucovina, comuna Putna, dict. de An. IIrtramidil.)

Batb.'-te pustia m6rte,

Cum estr tu far' de dreptate ! Cum mi-aI pusti picoru'n pragil si-aI luattt ce m1-o fostil dragtt; Si mr-al pusti picioru'n masA, 1\11'-aT luatil mila din casà.

BatA-te pustia mórte,

558

Cum estI tu fiede dreptate! N'al avutti pe unde 'mbla E,4i pe cine

lua ?

Ce mí-o fostti mie mal dragti Pe acela mi-l'aI luatti? Bati-te pustia mórte Cum estI tu fir' de dreptate. Al venitti pe ne-asteptate Ca si jet nostru frate, Sà mi-li umpli de otrava sti

duel' pe otavA,

Pe otavi necalcatti, Pe rema nescuturati,

La scaunuli colt' de pétri, Unde merge lumea tóti, SI-unde usa-I de hartie,

Citi mergú tos! si se inscrie Ca'napoI si nu mai vie. Fratele nostru iubitti Nu seal cin' te-o sfituitil Pe-acesta drumti de te-a! pornitti ! Dóinne!

11-0 mai priitti!

Si nol nu scitt ce ne-orni face D6ri putea intórce. nu scimti cum vomti calla Dóri putea seulà, nu schnü cum vomil grii Dórä te-amti puté trezi. Sag, frate dumnia-ta, te-I preumbli Si te-I preumbla prin casi Dela u*ii pin' la masä Si-i veda cum te jelesce OrI si cine te privesce, Dela mica si pan'la mare Pentru fata dumni-tale. Sc61a, sc615, i ne spune : Vittijelti pe cine-ointt pune ?

559

Da punetT pe cine-tr pune, Cà ea nu va mar pota spune! Sc616, sc615." i ne spune :

Druscutä pe cine-om pune ?

Da punetr cine-ti vra, CA ea nu m'oiti mar sculA ! pune-te'n ferésta, CA nor ne-oina duce'n rea c6st'A Si tr-oma stringe floricele, Busuroca ì vAsdogele,

SA le dud la nemurele. Si te uita pe ferést5., TI-o sosita carte domnésca De mane sa te pornésca Cu pist6le poleite Si Cu telte zugrAvite SaritI fratr, saritr cumnatr

Si mi-la ingraditl cu bradr CA de mane in colea

Nor mar multa nu

vedea

XLVI.

La mall frate insuratti. (Din Bucovina, comuna Stroesei, com. de Grigore Po16cil. stud. gima.)

numar do! fratr Ca dor bradl, mandri i naltr, Ca dor brad' dintr'o frupina Ca &nit; flori din gradina : Unula tu, altula Saghinti Ce-a r6masa acum strainit Sc6PA, fratière, sc61A

Cit ti-a fi destulti de-a sail ! vorbesce cu Saghinti Ca mi l'aT làsatü straina. Sc61a, spune-ne ceva:

560

Pe copil cm' l-a 'nvéta? Ia strainultii, dac'a vra, Dac'a vra, dacti n'a vra,

Dac' l'a duré inima! fratitire, sag, Ca V-a fi destultt de-asara! Nu 0-1 milà i pécattl, Ca copiir

lasattit

Pe cérnele vetrilorti 'N br4ele strainilora? Sag, sc616, fratiére, Radica-te pe piciére vorbesce cu tatuca, Ca Ma l-al ruptil inimuca. TAtuca nostru

Câtá gléta a avutti, Numar dof din satù a dattl 1-amênc1oI ea rail Scólä, fraliére, sc615.,

Ca ti-a fi de-ajunstit de-asará. Veçll copiiI ce-a! läsatti Intr'a cuI séma datil. Petri101°11 si lemnelortii

negri strainilortl! XLVII.

La o sori. (Din Bucovina, comuna Stroesei, com. de Grigore PoWen, stud. gimn.)

Vall soil, ce ml-aï facutd? Cast*. pustiittit, Barbatulti

Véduvitil.

In cotro s'a inturnit Tottii véduvoitif Vora strigà. Val! cugetattii?

MOT ¡I-al strainata, Cu! vord çlice de-amit : «mama»?

561

Cine sa-mi-T bage 'n séma ?

Sag, scála, suriiira, Si mi te primbla pe-afara. Si vorbesce cu gura, Ca tu ne-al ruptti inima. Ne 'ntalniamti odata 'n anti Si nici atuncT nu vorbiamil, cit tu totti asa msf-al gisti: Ca de alt' datà voniti vorbi, Ca ne audil strainiT.

La Ora la tinterimil HaT, soil, sa siatuimil, Ca de-ama ne despartimil. Hal' mil sr-onul sfatui Sa ne-audti strainir, HaT mil sti sfatuimti : Unde-avemti sa ne 'ntalniinti : La scaunti de judecata',

Un'se stringe lumea OM ST-acol' numar ne-ornti talni,

Cu gura n'omil sfatui. Soil, mima de péträ, 11spunde-mI macarg odata, Rgspunde mi cu gura ta Si mangae-ml inima! XLVIII.

La o soil miiritatil. (Din Bucovina, comuna Calafindesd, diet. de Catrina Racol(a).

Draga n6stra sori6ra! Da cum de te-al induratil Si pe noT ca ne-aI ltisatti? Draga néstra., Scumpa nòstra! Da cum de te-al indurata CopiiT de 11-aT läsatil ? Mariam; Iumorm. la Romani.

36

562

aga néstra', Alandra néstra Da cum dt te-aT Induratil Gospodariula de-al lasata 7

Draga néstrk Sora n6stra Da cum de te-aT indurata Gospoda'ria-T lasata?

Frumésall gospodarie A r1,1masa négra, pustie. Barbatula tT-al Copiil

Casuta V-ar pustiat ! Draga néstrA tinerick Scumpa néstra. frumusicA La no'l c'ánd vel maI Cu no' cOnd veI mal vorbi, Copia cOnd ti 'nvëtit S'a' scie pe miimuca ? Draga nelstra. soriéra, AIOndra nòstra floriéral Abre vOnta o maT batuta, La pruninta te-o doborita. COnd ara bate-unil 1-Anta mal mare Péte te-ara sculà 'n pici6re. Draga néstrA soriòrk

and ar eì pOn'afara Sil te bata vênta de vara, S'a te vadb. d'intuid sére Si luna pe cand rësare. Sérele cand te-ara zari, Cu nol péte-aT sfatui. Luna cOnd mi te-ara vedé, Cu noi péte-aT mar sedé. Draga néstrA, suriérti, Scumpa néstra flori6rA !

La usa la tinterimil, Da in staI sti datuima, CA

ne despArtima!

563

La o fatii. (Din Bucovina, comuna Stulpicaa com. de Nic. c otlarciucti, stud. ginm.)

Draga mea si Piíriiscutri,

Tu mergI dup'a ta m'Un*. Da tu iacá, nu-1 gási-o,

Pe casa nu-I nimeri o. Pe mm' de m'el' ascultet, Eil la ea te-oh i indreptà. In cea lume cAnd i 'ntrit

Sa te uitI din a drépta, si-I vedea pe intimuta, Insá ea cum be-á vedea La tine va alergò. *i pe loca te-a intrebit: Nu ne-ai vgclutti unde-va. Tu sá spuT mámutT-asa : Ne-ar v6qutti pe prisp'afarri, Ciimesa négrá cernélä, Fripte-arse la inimiórá.

CA 'ncotro véntulti ne báte Totti no frige si ne arde, Din cotro ne aburesee Ne arde si ne jupesce, Ne ¡rige si ne präjesee !

La o fati. (Din Ducovina, comuna Stulpicaiii, com. de Nic. Cotlarciuca, stud. gimn.)

Draga mea si Nästiicutii, Multa iubita mea fiicutál Tu orI de unde-aT vena*

564

Manta te-o suduitil,

Tu la mine al venitù Mie mi tetaI Draga mea si cea scArbitti, Tu stat pe laTtA Da eti pe coptoriii truditA. De-aceea-mi pare mai bine, CA n'al sti te plAngT pe mine, CA tu, orT de-unde-aT

Niel cand nu te-am probozitil. C'am fostù destulti probozitA Si de Dumnedeti Da r6gA-10. pre Dumnedeti

SA nu te bage la fe'ti, CA destule-al pAtimitti

CAtti in lume trAitti, destule-al trasti la pattl PAn' ce sufletulti ti-al Nu mi-T jele c'aT jele cum al trAitii, AI lucratil Te-aT pusti la pet sl-aT pe-atuncea te-al trecutil, CAnd tatAltz t611 s'o pornitù

Pe-aratultt ogoruldf, Pe'nverditulti cAmpulul, Semënatulti stratulul. astepta la prAsitil, Tu te-T gAti de putreditg.

Asa dice multi ista C'a tea cAtil va fi lumea. Da multi sti nu gAndéscil, CAM lumea n'o sA. trAésca.

Vine mòrtea cu fuga Si mi-T §curt6 viata !

565

LI. La o fatiti orfami. (Din Bucovina, comuna StulpicanT, com. de Nic. Collareiucti, stud. gimn.)

Draga mea §i garofitä! Sc6là, scea, te trezesce, cu noI ceva vorbesce, Si te ultä pe feréstil : TI-o sositti carte domnéscrt, Dela noI sä te pornéscä, Sä te dueä. 'n ceea lume, De-unde nu mal vine nime. Acolo and ir Infra S. te WO' din a drépta, CLI-T vedé pe tatua,

EIú indatä te-a 'ntreba : Nu ne-aI vgcblutil unde-va ? Dumnia-ta spuI a§a:

Cä de unde am.' -venial

Pe tatua n'amù gäsitti, NumaI pe mama plangtmdil, Tóte drumurile 'mblandil Pe bärbatil astil-tela «Bata-te pustia, mcIrte! «Cum nu facI nicT o dreptate, «C'aT venitù pan' la feréstä «SI-al Matti stalpulä din casä, «AI venitti pang la vaträ

luatä mila tòtä. «Cand mi-a fosta lumea mal drag* «Atuncl-ai venitil in 'rab «Si

«Si 'n casä mi te-al Watt' «Si bärbatulil mi-a!

«Si l'ar dusti in ceea tara «Din rnijloculil satultil «In mijloculti tinterimuluI.

566

«Si pe mine m'al läsatù «FU' de sprijintl, flie de sfatti, ((Cu nouti, miel copila§T «De Muta Toril r'éma§T.

«*i Varvara s6raca «De-amit ce. sil l'ad' ea? «C'acasä, cand a venì «Pe Muta n'a grtsi, «NumaT copiiI plängadil «Si de máncare cerênclii !» Draga mea §i garofitä! Tu n'al fratT sä' te'jeléseä, surorT sä. te bocéscil, Párinti sä, te pornenéseä. CA Muta o muritil Florile cand o'nfloritù; Si milmuta s'o trecutù, Cänd florile o'ngälbinitù ;

long s'o dusù in cea lume, Când culegeaT tu alune; Sorá-ta de alai s'o dusti, Când s6rele o apusti ; Iar' ceTalaltT ati muritù Cánd s6rele-o

nime te jelesce, Nirne nu mi le bocesce, Nime nu te pomenesce. LII.

La O fatii (Din Bucovina, comuna StulpicanT, com. de

ic. Cotlarciucil, slud. gima.)

Draga mea §i s'érmanutà, Scumpa mamiT Märicutil! Pe sträinT eh' T-aT

Multe came§T le-aT °usual,

567

Dar' el r'o'ti te-att miluitti, Borsuld caldil nu l'af gäsitù Niel mAmAliga pe blidit Pe la strAinT te-aT hrAnitil PAnA co te-at bolnAvitù

.5i de dile te-al gAtitti *1 pe laTtA te-aT lungitil. Draga mea si MäricuVá CAnd iT cósil pu! sT-altite? Dragele mele mAnute

De-amù n'orti mal cós'alt4e, Dragile mele degeOle N'org maT face gaurele, Dragile mele picióre N'orü mal face urmusóre. CI-orti r6mAnea 6se Ole; Dragii meT si ochisorl Cresce-orti mAndri pomisorT,

Inapor deI mal veni, NumaT pustiti veT ggsi !

LIII.

La o fati mare. (Din Bucovina, pomuna Vicovula-de-sus, dict. de Glicheria, Eudochia qi Rachila Calancea, 0 com. de d-1t1 V. Turturdni.1.) Sc61A, MAriórA, sc61d,

CA tr.-a fi destulil de-asarA 1

Frumuselù mi te-al gAtitù Pe acesta drumil te-al pornittl. Dar' ell më rogil dumi-tale S. nu facT acésta cale. CA-T cu multa sup6rare cu mare cheltuélA. Sc61A, MAriórA, sc616 !

E.,)1 te du in grädinip *i-T culege romAniVA

568

mi-T face struturele si-1 duce la nemurele, si-1 face und strutti mal mare Pentru fata dumi-tale. Draga ru5strA un' te ducT Cu sucnd (1) si cu papucT? PApucasiT dumi-tale NicT de colbti nu-set collAitT,

Niel de s6re

pälitT,

NumaT de drum sü gAtitT. DragiT nostri pApucasI,

Cá de-amù n'orti face pasT. &CAA, INIAri6rA, sc61á

ti-T lua iertAciune

Pela fratT, dela surorI, Dela grAdina cu florl, Dela strata' cu busuiocil Dela cAr§mA, dela jocil. Sc61A, MariórA, scólä!

Nu Kiel perina ti-I méle, Ori nimicA nu te d6re, OrI scortartIlti (2) ti-1 frumosti De-asará nu te-aT intorsti.

Da cum de te-al induratil Pe mamuta c'aT läsatti? Fic-ti milA de mAmutä, C'o rmasti tare sltibut'A, CA metmuta dumi-tale PAn'amù 'nainte vreme Din cotro ea cA veniA. Totet acasá te gtisiA.

Da de-amù 'nainte vreme, Din cotro ea c'a veni A casä nu te-a gAsi. &cad se numesce una straia de Mill in col6re rosa, cu florY, In forma reverendei preotescI, dar fara maned. Scortara se numesce unü told de lana.

569

Sc61A, MariérA, sag! CA mAmuta dumi-tale

Demin60 s'a sculA Prin totd cotuld te-a cAta Totd MAricir'a striga.

&MA', MAriérl, sal! CA mtunuta dumi-tale MultA supdrare are, CA DuminicA venia,

4 . Frumu.leld mi-te gAtia, La bisericA te pornia. De la bisericA venial

Bine nu te hodinIar, Si la jocil mi te pornial. Duminica mí-a veni Ea pe cine nII-a gati Dad, dumia-ta nu-I fi ? ScI51A, MAri6rA, sc61A,

Si te sc(511 §i ne apune Ce-aI vséqutti pe cea lume ?

De-I vedé pe-und nérnd de-alti met, De I-a fi cArnep négrA, S'o trimatA s'o facd albA, Nu cu apA din isvorti, Niel cu spume de sopond, NumaI cu lacrinil de om ti. CAme§a cA V-oid sp6la

Unde cuculd s'a scAlda, Pe trandafird V-oid usca Si tir oiii strInge-o pAturele Si V-Oiii trimitero cu jele Pe §ueruld véntului In funduld pAmintulul.

570

UY.

La o fati mare. (Din Transilvania, comuna Orlatil, coin. de

Romulti Simu, invè(atorti.)

Fiica mea, mirésa mea, Scumpa mea, iubita mea! Da unde ti-I nairele, linde ginerele? O tu, draga, l'al alesti 'nainte l'al trimesti Pe suerulti v'entuluI In fundultt Fiica mea, mirésa mea, Scumpa mea, iubita mea! CA tu mi te-1 mAritatil Dup'untt feciorti de 'mplratil, nimicti nu tl-am data! LV.

La o fati inare. (Din Bucovina, comuna Vicovulti-de-sus, com, de d-16 V. Turturdna, preottl.)

Sc616, Ilenued, Ac615, Sc6Itt, scórä i ni-I spune

Ce vénttt rZ.iti mi te-o ajunsti De ne-aI läsatti i te-aI dusil ? S, i te-aI dusti la logodire Singurica fa'r' de fiire. cuI mi te-al potrivittl, De ne-aI Thisatti fugitti? Batg-te pustia, m6rte, CA nu facl niel o dreptate, C'al venitti dreptti pe curare

luatti fata cea mare.

571

Se616, Ilenucti, sc611

Sc(516, sail §i ni-I spune Cum de mi te-al induratil Si p'ArintiT tI-al lAsatti?

Si el multti eA se lupta Dcírl peste Mai tl-orti da, Dar bietele doftoril C'o rëmasti in spitAriT, Si bietele le,curele C'o remasti in §ipurele. Se615, scifilA Ilenuel !

Dac'aT avutti gfindti de ducA La ce ml-al maT disti «mrimucA?»

Salt', llenueä. draga! CAnd ti-a fi cAme§a négrA, SA ne spul sti ti-o spAlArntl Si 'napoT sA 0-0 'nturnAmti. CA noT, cum omil ettpëta-n

Frumosti ett ni tl-omi1 spina o: Niel in apA do isvorti, Niel in spume de sopontl.

Numa 'n lacrime de omit Si dui-A ce tr-om spëla-o InapoT ti-omti inturna-o Pe uerult'i vêntuluT In funduli1 pArnintuluT.

LVI.

La o fati mare. (Din Bucovina, comuna StulpicanI, com. de Nic. Collarciuctl, stud. gima.)

Doehituca mea iubitti, Da ce staT a.. a scArbitA ?

Niel Pascele n'ati venitti Si tu cum te-ai logodittl? Pascele n'al a§teptatti,

572

De erabl te-aT cununatti, *i vätäjeT tI-aT cAtatil

Cu ca.purile golite

*i druvute despletite, Ca pentru tine gätite. Trandafirti de primävarä! Cum te duel' in ceea térä. in flére, T6te Numei tu meri la r'éc6re ; Tao florile-o NumaT tu te-aT ve§tejitti *i te ducT Ja putrec,littl!

LVII.

La o file*. (Din Transilvania, districtula Nits6udu1uT, coin. de d-la T. Simond.)

Ie séma, flicutd, bine, Când veT merge 'n ceca lume, Cä sunt doug cArarcle,

Nu merge pe cea de jels, Alergl pe cea de floricele ;

Nu merge pe cea de foal AlergT pe cea de busuiecti ;

Nu merge pe cea de jartí, Merg,I pe cea de magherand. Ic séma, fiicutä, bine, Dac'ajungf in ceea lume Inainte-ti vorti

'p cale di te-orti oprì DoT niegri calugärel

Nu te sptiria de eT, C'aceia-si copiiT meT.

*i 'nainte ti-a 'n cale mi te-a opri O négrä cAlugarea

573

Nu te späria de ea, Ca si tu te-1 face-asa. Nu te tare spOimintà C'aceea il sorl-ta Si pe tine te-a 'ntreba: Tu acas1 ce-al läsatil, Mare jele si hOnattI, Toff" cu p5ru1ti despletitü, Cu jele si cu uritti, Totil cu Omit' desnodatti De jele si de banatil. Si pe mine m'aI lAsatù' In mijloculù satuluI La calea bAnatuldf, In millocula ritulta In calea uritulul.

LVIIL

La o copili. (Din Bucovina, comuna Badeutil, com. de d-Iii Averchie Macoveiu, preotO

BucurO-te - interime,

Cà mândru trup§orti it/ vine, Da nu vine sA trAéscA, Ci vine sA putredéscA. Bucura-ti-v5 si vol fratl, Carr aice repausatl, CA mal vine-o floricicA

Draga mamil mititica, Ca sä nu v5 fle-uritù Singurl a seclé'n pan-11'1'1W.

Ie41 acuma c,liva bunä

Dela fratl, dela surorI, Dela grAdinA cu flail *i dela palm" chetorl,

574

Dela tatä, dela mama, Dela copacela cu pcíma. RamanetT, frail si'nver4itI, Vol avetr ca sa'nfloritI, N'avetT ca sa putreqitl. N'am gandita, n'am socotita CA ea am de putrelita. Multamesca mamiI i tatil

Pentru bunele lora fapte Pentru buna mea tinere li poftesca multa de iertare, Ca bratele lora le-am rupta sangele lora le-am supta.

Din soma' el

desteptatil mima le-am stricattl.

and itI vedé flor! albute, SA gAnditl

Ca-sa ale rnele mânute; CAnd vetl vedé

Sa v para urmusére De ale mele piciére . . . Puisorula mea iubita! Ce al gandita ce-al socotita, .

De-asa tare nc-al scarbita ? Férte bine ne-ai placutti Férte bine te-amil tinuta .

.

.

.

LIX.

La o (Din Transilvania, districtula Nitsëudulul", com. de

Draga mamil rindunea Harnica. i frumusea ; Draga mamii rindunica Harnica. i frumusica!

Nu sta asa de tacuta,

T. Simona.)

575

Sc61d-te si mi te te uitrt pe feréstg, Vine-o (5ste'mpratésca De-aicea. sit te pornéseä.;

*i te seal de-i pranc,li, Cb." dupil tine-ora veni Flgm'anclA te vora cAi te sc616 de-1 man*

Cà dup tine-ora pleca flam'and'a te-ora afla.

*i te uita prin ocola, Cum r6mAne de cu dorti, te uita prin ogradti Cum r'émâne sup8ratä, te uitii tu'napoI De veql ce mai facema nol. LX.

La unit tin'érii. (Din Transilvania, districtuld Nas6udului, com. de d-lil Al. Bocritl.)

Dragulil meti i fgtula mea, Fëtulti met' i scumpula meil!

Ce n'ai murita maï de multa fticeama gròpg afunda,

AI murita acuma mare Sit fad mama' sup6rare ! Dragula mamil, f6tu1a mamiT, Dragula mama, scumpula mamiT! Niel aceea nu-T dreptate Celli tên6ra s6 putreqéscii, Celti bgteana sá Midjésdi!

576

LX1.

La unil fecionl. (Din Transilvania, distrietulil Msèiudulul, coin de d-la T. SitnonU.)

Gheorghe c5. mi s'a luatù Pe drumil latù' neinturnatù Pan' la verde sthlerelil: Dar tu verde stAjerelti !

Ce te-a0 ruga ett pe tine: Umbresce-m6 tu pe mine! Pe tine nu te-oiù umbri, CA maica ta va veni k$ri pe mine m'a aprinde *i pe tine te-a cuprinde! De acolo s'a luatil, MaY departe c'a plecata Pan' la recea fântânità. Dragd, rece fantani0, Ce te-asi ruga 6.1 pe tine : StêmOrg-m6 tu pe mine!

Ba eil nu te-oiti stampra, Ca va veni maica-ta

*i pe mine m'a sea *i pe tine te-a WA!

*i de-acolo s'a luatti NIA 'n Varga la Tarigradti Mane-sa 0, targuésca Una sovonil negru cernitù Ca sa-T fie de jelitil Cat va trAi pe pamintti, La tata sl-1 targuésc6 Una clopil negru si cernitù Ca sit-I fie de jelitù Cat va trgi pe pamintù !

577

LXIL

La unft feciorti. (Din Bucovina, comuna Vicovula-de-sus, com. de d-la V. Turturéna, preota.)

Sc611, Ionia., sc61a,

CA tl-a fi destulti de-asara! Sc61ä, sc6la §i ni-1. spune,

Si ni-I spune-alesti de bine: Cum de mi te-aI Induratti Si parintiI tl-al lasatit SI-al lasatil boil 'njugatI Si parintii sup6ratT, SI-aT la.sata boil 'n tanjele Si parintiT plinl de jele, ST-aT Watt' boil 'n ocolti, FratT §i surorT plinT de dolt. Frumu§elti mi te-al &Ha Si de la noT te-al pornitti Pe cantatubl cuculuT, Pe pornitulti plugulul, Pe cararea necalcata. Unde n'al fostti nicl °data. vi-al pornitil la cununie Singureltk far' de sotie. Si cine te-a cununa?

Popa Cu cadelnita. Si nana§ti cine tl-a ti?

Dascalulti cu cartile ! Vatajelti pe cine-omti pune?

Da punetI pe cinel pune, Ell amù nu v'c' pota spune! Näframa de vatajelti S'o pue la prapurelti. Panzatura de nana§ti S'o dee la dascala§(t. Mariana, InThorm. la Bonatint

37

578

LXIIL

La -tint' fecionl holteiii. (Din Bucovina, comuna Bilca, com. de Iustina Cardeiti, stud. gimn.)

Fealiorulil meil iubitù! Frumuselii mi te-aI gAtitil.

Nu sal unde te-aI pornitù, Niel la crasmA, niel la jocil, Ci numaI la alti MI locti. PrimAvara ni-a yen', TotT cArnpiI vorù inverqi Si codru ml-a infrunsli IarA tu mi-I putre4 CA 'n floritulù'. pomilorti

Si chntatulti cucilorù Facl scarbA pArintilorti. Sc61A, frate, si mi-I spune:

VAtAjel pe cin' g-oinù pune?

Puneg pe cine-1 avea, CA nu mi-sti pe sama mea, CA eti m6 duct' de-acolea 1

Sc611, frate si mi-1 spune ; Drusce pe eine tI-ornil pune? Da puneV orI f0. pe cine, CA ele nu mi-sil de mine, CA eil me ducti de-acolea Si mal multù nu me-V vedea 1 LXIV.

La mill fecioril holteifi. (Din Bucovina, comuna Vicovuld-de-sus, diet. de Cilicheria, Eudochia §i Rachila Calancea, com. de da V. Turturénii.)

Sc61A-te mn (Gheorghe), sc616., CA ti-a fi destultt de-asarA!

579

Frumu§eld mi te-al gätitti, La cununia-I pornitti. ST-af pornitd la cununie Singureld fará. sotie,

Par' c'o fostd lumea pustie Si n'al mal Osad sotie. La biseric'af ajunsil La cununie te-o pusti, si-o scosd cununiile si-o aprinsd luminile, Ingera§f-ad prinsd a pránge luminele-a se stinge. So:5164e mél (Gheorghe) scéld,

Cá ti-a fi destuld de-asará! Sc61A-te §i te trezesce

si-1 vedé 'n casä ce este Casa-1 plinä, de Mal:,

alege vátäjd Cu §ipurl cu floricele, SI-ord chiemä la nemurele SI-ord ven' cu multa jele. N'aframitg de nána§d pune-o la prapura§d, Näfrämita de dru§cutg Ti-omd pune-o la sfe§nicute.

Da cine te-a cununa? Popa cu cadelnita! fi? Vätäjeif cin' DascáliT cu carpe C'acolo-sd dreptAtile!

Al fostd tiara §i frumosù mértea te-o culcatd jos. SI-al fostd tinérd ca mlada gAnditd ca nu te-al da. Cum nu-I mértea 'n§e1ät6re! Je omuld de pe piciére pune la récére, Cu fata la sfintuld "s6re,

580

Cu spatele la pruninte, Cu fata la duhule sfinte. Busuiocti bAtutti in magi. Tinerelti te ducT de-a casà.

Busuiocti balute pe 'mine, 11.6g1-te se. nu te dAme.

R6g1-te, nu te ruga, CA ptirintiT nu te-orti da, ParincioriT dumi-tale Multä, superare are.

Draga nóstrA, gull arse, Cum se duce si ne lase', Draga nóstrA, gure. dulce, Cum ne lasA si se duce. Sc61A-te meT (Gheorghe), sc61A!

CA mAmuta dumi-tale

Cum se plange la pici6re D6re, te-ar put() sculare. NoT ,pA scime at te-amti scula,

Dómne, mandru te-ame cantà. NoT sa scimil cti te-aT trezi, Deanne, mandru te-ame boci. Draga nóstre. fate: albti Cum s'a face %erne. négra. Sc61A-te, m& (Gheorghe), see.% !

PrimAvara va veni

Si gardule s'a närui i cine l'a rAdica Frumusele ca dumnia-ta ? I

Sc61A-te, ma (Gheorghe), sc61A!

si-I esire panA 'n prage SA ve4i vitele cum rage Tóte cu botule la garde. Sc61A-te meT (Gheorghe), sc615.!

CA vara 'ndat'a veni,

Cósa in cuiti a rugini, Dumnia-ta cA-T putreqi

Si furcoiti 'ntre -usorT N'a avé

581

Cine stringe porcupi,

Pure* intre capitr N'avé cine face cgpitr. Sc(51A-te, ma (Gheorghe), sc615.

Si deschide ochi§orir Si grgesce cu fecioriI Si deschide genele S, i grAiè cu fetele!

LXV.

La mill flacitil. (Din Bucovina, comuna Vama, com. de Niculal Lucantl, cantord bis.)

Dragulti mil, mire cinstitti, Pe ce cale al pornita Fòrte rè'il al nemeritq. Si cine te-o sfatuitil F6rte r6t1 cb.' si-o prat*" Da eri m'é rogri dumi-tale SA nu facI acést/ cale, C'astti cale cine-o face Mai multti la no'f nu se 'nt6rce. 1115.cara cine mi-o fà'Auttl,

InapoT n'o maI venitti. La top' inima ne-o friptil.

De-aI merge cu carti cu bol Totti al mal veni 'napo'f, Da te duel' cu näs'äliT InapoI n'aI sPi, mal vii. ColaciI eel de nfina0.1

Ti I-orri da peste WW1, Co'nil de cununie Da-I-orti peste nasälie,

Dragule, unde ta duci De te-al 'ncältat$ cu papucl? Papuci-sti cu floricele,

582

Lasr in casA multä, jele. k5i mi-sii papucil domnescr, N'am nAdejde sl muncescr, Ci ar gAndil sà te pornescr. De te-aT 'ncAltà cu-opincl AT mar stApAni pe-aicr

Mosia si livada, Tòtä. gospodäria.

Dragule, dac5 te dud, FiA5gA-te cur te-T ruga,

Deal mi te-arti asculta, RA50-111 pe an-Niculaitl

SA1 faca parte de raja, It6gA-te la stintula S6re SA tie diva mar mare, C'all e di de despArtire Dela fratr, dela suroff, Dela grAdinA cu florr,

Dela stratil cu magheranii, Dela rete de sAténti, Dela stratil cu busuiocti Dela fete, dela jocti. LXVI.

La mill BAWL (Din Buqovina, comuna Calanfidesa did. de Maria Läcatu§6.)

Dragulii mamiT, Mirele mamiT !

Unde-ar fostti, de-unde-ar adusil, Ce f16re 'n °using 0-ar pusti? Astä. fl6re

Nu-T pe ctle, CA ni-aT fA'cutil oup6rare.

Nor amil gAnditil *i-amil socotittl,

583

CA ne-T face-o nuntà mare, Da nT-aT fAcutd sup'érare, CA te-al dusd *i SI-al adusii Fat'alésä. De mirés5.

Pe sueruld VatuluT Din funduld pArnintuluT. Druscele crucile, Sfe§niculti VAt'Ajelulti,

Praporuld Ti-T nanasuld,

Mirka si-I clopotulti SA se string6 noroduld. Ce m'asd ruga dumni-tale: SA te lasT de astA cale, C'astrt cale-T duc6t6re

*i 'napoT neintératóre. SA te rogT la vAtAjeT

Ca O. mal trAescI Cu el sA mal petrecI Cu noT.

Ce m'asd ruga dumi-tale, DacA-mi facT acéstA cale,

De tl-a fi cAmesa négrA SA ml-o trimitT sA ti-o sp15, CA ed cum °id cAp6ta-o sp61a-o : Frumu§eld

Niel cu apl de isvoyd, Niel cu spumA de qoponti, FArá cu lacrimY

*i tl-oid strange-o p'Aturele *i trimitel pe stele,

Pe sueruld véntulul In funduld pArnintuluT.

Ce 111'4 ruga Ilumi-tale, DacA-ml facT acéstA cale,

584

Ca sl maT viT pe la nol SA spul cum II pe la vol. Când asT scì C'aT veni,

Drumulti # rasa zugrAvi Niel cu firù, niel cu mAtasA, NumaT cu inimA arsä! LXVII.

La mill T6ril. (Din Bucovina, comuna Igescl, dice. de Ilie a luI Onufrel Frunda.)

Am avutti dol verisorl Ca doT mAndri puisorT, Ca doT puT de rindunea, Unulil slArA de-acolea,

Unulti sb6rA si se duce, Unula remArie si plAnge Si din gurA asa qice : «AstéptA-m6, frW)re, «PAn'ml-orti cresce aripiòre

«, 1-oiti sbura din délti in vale !-oiti cAnta'n lume de jale, I-oiti sbura din pornti in pomil «Ca si-unil puisorti de domnti. «, T-oiti sbura din Mil in vale T-oiti merge -din térA'n térA. «C'astA. térA «E de-cfcarA, «CeealaltA

«E curatA !»

585

LXVIIL

La unil Niatii. (Din Bucovina, comuna CalafindescT, diet. de Catirina Racolta.)

Dragulti mama mititelti, Scumpulti mamif frumu§elti ! Da cum de te-aT induratti *i pe mamuc'aI läsatil ? Dragulti mamiT puiorti, AI sburatù din euibuqorti. Dragulti mamil gull arsg,

Cum se duce si me lasa. Dragultt mamiT, Puiulti mamiT !

Tu de-aiee te-1 porni, La mama când if veni? Ctt mAmuca n'a gAnditti De-acestii drumtl ea' te-aT gaitil.

Dragulti mini! Puiulti mamiT,

Cum ml-al ruptti tu inima Sá n'o maT potti vindeca. Plânge inima in mine Ca copilulti de treT 4i1e, Copilula plânge §i'ncét'd, mima mea nicT odatii. Dragultt mamiT,

Seumpulti mamif !

La u§l la interimili In stiA sb," ne stätuiml,

Cti de-amil ne despkIimil *i mal multti nu ne'ntalnimil !

586

LXIX.

La unft (Din Bucovina, comuna CalafindescI, dict. de Maria L'Aciti.u01.)

Draga mamiI fa. alb'ä, Cum s'a face ternä négrä ; Dragile mamiI sprincene ;

Cum mil cresce buruene ; Dragile mamii pici6re, Cum off cresce läcrämiòre! Gospodariulti meti cuminte, De-acum, de ac,1I inainte,

Sprintenele piciorute N'orti sä maI facä urmute. TotI copiiI gospodarilortt Cu vitutele-oril umblà NumaI singurü dumnia-ta

La rec6re a-aseza mal multti nu te-I scula. Dragulti mamiI gospodarü, Orisi unde te-am manatti Frumuseltt m'al ascultatti, Oil unde te trimeteamü De dou6 orT nu qiceamti, Cä indata mi te duceai Trebile mamiI fAcear. Dragulti mamiI gospodarti! Mama pe drumti când va merge, de-acum orI pe-unde-a trece,

Ea loculuI àä' va stà

*i la copiI va 00,, La copiiI altora. mima recori Cu lacriml pe-obraztt va fi!

587

LXX.

La unii (Din Bucovina, comuna Varna, com. de d-1 Niculaï Lucana, cantorn bis.)

Draguld mamiI, mandrulti Dragulti mamiI, scumpulti mamiI!

Nu te frige niel cu foculti, Cum mi te frige Nu te frige niel para Cum mi te frige gl6ta. MAcarti cate mi le-am trasti

Totil ca gl6ta nu m'a arsa, Mäcarti cate-am pätimitti

Tag ca gl6ta nu m'ati fripta. DragiI mamil ochiprI Cum oril cresce pomi§off, Dragile mamiI sprincene Cum oril cresce floricele, Dragile mamiI manute, Cum orti cresce florY Dragile mama' pici6re maY face cale.

Dragulti mama, mandrulti mamil ! Dragula mamil, scumpulti mamiI! Da tu cum te-aI induratti *i pe noI de ne-aI lfisatti tare ne-al supOratil?

Da et1 mandru te-al canta, Dar in6 d6re inima *i nu te mal* potti canta. Dragulil mamiY, rnandrulti mama',

Dragulti mamil, scumpulil mamil!

588

La mail copilii de VIA. (Din Bucovina, comuna Mahala, coin. de IonicA ala luI Iordachi Isaca, agricultora.)

Bucur5.-te mänästire,

Ca mândrä fliíre AI vine, Da nu vine la 'nfloritd, Ci vine la putreditil . Vaileo, vaileo, dragulti mamii, Draguld mamiI, puiuld mamiI!

Tare inima m'é d6re Când te védd fär' de suflare. Cine de-mil te-a scaldà i cine te-a apleca, Cu cine-aid 1'1 mâ.né *i cu cine-I rsémb.né?

Cut mtimuca te-o näscutd .5i ea 61 mi te-o crescutil: Pietrilora si muntilord, Negrilord sträinilord! Dragil mamir ochisod Cum s'oril face bureciorY, i negrele pprincenele Cum s'orti face floricele, Florile mi-orti inflorì Puiulti mamI-a putredi, Mama totd cu jele-a fi!

La or cine. (Din Transilvania, districtulti NksauduluI, com. de T. Simona.)

Am avutd und puisord *I-acum md lasä la dord,

589

SI-am avutù und puiutil draga M'a lásatti la dora s'a' tragil. pornitA in cale lungA Nu-I pas6re sä--1A ajungA,

SI-a pornitù in cale lata intrécá....

Nu-T pas'ére

Pui§orulti metí Spusu-tl-am §i ti-am vorbitù SA te le§i de-acéstä. cale !

CA e prea cu mare jale, Spusu-tI-am

Si qisu*am SA mAnAncl. cire§c-amarë

Sä. mal §eql cu noI o varA, Sä. mänAncI cire§e dulcI

SA maI §elI pana la Bula. LXXIII.

La oil elite. Din Transilvania, districtuld Niísaidulul, com. de d-li.1. T. Sil-nona.)

Acum chiar de-o saptilmána Umbla mértea prin grAdinA Rumpêndü firil din radëeinA Si pe tine de inimA. FiriA din rád6cin'a ruptA mima din pieptil ti-a smultü,

Si te-a luatù de la mine SA te ducä. 'n ceea lume. Dar' daca mergi dela mine Nu duce dorulti cu tine, lasa 'n cea gradina Ca s'A prinda radacinä

Sub o turá de bujora Ca sa fac'una merisorti

590

Tota cu mere rosióre, Cu frunqele rotungi6re. Cine 'n grädina mi-a 'ntra, r6rulii ilii va scutura Doruld si l'a st'Omp6ra. ..,Si va scutura m6ru1ti

Si-sI va stêmpära doruld !

LXXIV.

La ori cine. (Din Transilvania, comuna Orlatil, com. de d-lil Rom. Simu, inv6tAtorti.

Dragulti metí, daca te-I duce, Draga 'n téra cea mal' dulce, Uita-te de-a derépta, C'acold-I o fantanea.

Unde mere muerile, *1-acolo:i si maica mea. *.i este-o f6ntana hila

*i scaune de hodina, Unde totI molla' s'aduna, si-I si-o icóna de sfintI i dragiI mel de paring.

591

ERORI DE TIPARO Pay. 2 5 5 6

14 18 48 50 59 62

66 68 88 109 111 122 123 132 159 161 163 164 165 167 176 184 190 197 199 200 204 218 218 231 249 250 252

Nota 6 sir. 4 si 5 1

1 col. 1 8 col. 1 8 col. 2 Nota 3 sir. 4 Nota 6

can-ad macedo-romanTu 'nbufinat5. ugTac te-aT

odatil curatd Secadete

4, 5, 7, 9 si 3 de josd nisipd Nota 1 sir. 2 shena Nota 1 sir. 2 nu i se 13 si 14 6

1 de josti Nota 4 Nota 1 sir. 4 Nota 1

stitmaturT

are, ci cilsinézA schimonosescA IV imvisas

Siretlit

eFtesce :

cantail inacedo-romand nbufunata ugInc

te4 o data a fi curatd Secadate nilsipti

ahem un se

stramilturT tare, ci Casunezil, ivl s,cilimos6sel

invisas Siretiu

Nota 1

Nota 2 sir. 1 si 2

verbesci: miriologhiT I3erehisescd

vorbeseT miriologhT

6

-,c6kt6oc;

x6),:60cç

chrestinilord chrestinf Radeutd Radeutd

crestinilord crestinI Badeutd Badeutd

petrece strungarTu din

die

28

21 si ultimd 14

Nota 1 sir. 3 20 16

2 de josd Nota 1 sir. 4 3 de josd 14

5 de josd 10

Col. 1 sir. 4 de josil Col. 2 sir. 8 9

20

2 de josd Nota 1 sir. 4

254 258

14

265 265

6

270 286

in locil de :

iru1ii :

4 8 13

Nota 2

In fine und ald ce sunt

Berchisescl

Und aid petrecea strugarld

le sunt

Musinta

Musenita

Da mi-1 de ffere sonotandil drucusarii

drucusoril

earl are 13 gheme

ocolo

Sotonetd repesinth,

Illubi

dinsuld, dupI s'i atund 6,0. Iordach ilsaca

care are 12 gheme Da nu mi-i de flue tonotandd acolo

Solonetd represintil lIulubl dinsuld, dad'', dupd atuneT

catil Iordachi Isacd

592

&Ida:

Pag. 293 294 295 300 301 333 343 345 346 347 353 363 363 372 373 379 384 91 91 92 96

20 15 6

4 de josil 8

1 de josa 10 9 12

Nota 2 11 26

2 de josa 14

in locii de :

cumetre

cumAtri

hatAresce

In care care

hotaresce in care

paraele

pAreele

franzelii

va sta in fata

mormintuldi mett ferma si i-ar lila Simiona SA mance viata sâ bema némurile celui maI sémA

6 de josti Nota 1

infingénda Saetoniu

16 12 16 12

focurile nisipa Heilimren stAmAtura

2 si 3 de josa

430 434 436

17 12

437 437 444 446 450 461 465 466 472

4

490

Col. 1 sir. 20

530 536 536

4, 5si 7

1 de josa

19

Nota 3 si 4 Nota 1 Nota 5 3 21

8 col. 2. 18

1

3 de josa 18

cetesce:

franzoll va sta atuncI in fatA mormintula mea firma si

i s'ar lua

Simona SA ne malice viata

srt be a

cá némurile celuI maI cu infizOnda

Svetoniu focuréle

nasipa

Heiliven strAmilturA

cuvinia potica

cuvenla potecA

locuita in alte

sufletula indatA trebue la salca

p. 127 Paralleben 1874

locuita amnia in alte

sutletula de vamA, indata ci trebue la o salcA p. 121 Parallelen 1875

Luft calulti i plea serpI descant' descanteca cu clientula se incuIarA Cu clientula' se comise frauda, sati aceI earl sirmurI se incuiara $I-alautile SI-alautite llorodnicul-de-jos Hotarnicul-de-jos primbla primba unu unit' Bolana Botana pleclt

serpii

.10.3

593

CUPRINSUI.O. PAG.

Precuvintare.

Semne de m6rte

.

1

Pe patuRtmoriï

12

Repausarea

24 46 60 73 92

ScAldarea

imbrticarea Asezarea Stégultt Bradultt Bocirea La mortil. Toiagultt Pausultt Coliva Pomultt Prandisorultt Priveghiu15 . StillpiT

porile

98 113

. 143 149 157 161 165

. 189 .

192 223 226

PAG.

Secriula Petrecerea Starile Podurile Prohodultt. Mormintultt Sniam'énultt tnfrAtirea Comfindarea

. .

.

MosiI

Slobodirea apel"

Jelirea Desg,roparea. Sufletultt Vamile Iadultt Raiulti

234 248 286 300 308 319 344 359 361 380 396 400 414 422 448 457 474 480.

Judetulti XXXVII. Adausil. inmorrnintarea la RomilniI din pArtile OraviteT. -2- Stégula. Bocete. ErorT de tipartt.

38