Nicolae Titulescu : arhive pierdute : dosarul unei recuperări 9789731175157 [PDF]

Zitiervorschau

GEORGE G. POTRA MEMBRU AL ACADEMIEI OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA

NICOLAE TITULESCU ARHIVE PIERDUTE DOSARUL UNEI RECUPERĂRI

Sebes, 2015 )

Lucrare apărură cu sprijinul:

CUVÂNT ÎNAINTE

Primăria Mu nicipiului Sebes

prin Centrul Culcural „Lucian Blag�" Sebes Fu ndaria Culcurală „L u cian Blaga" Sebeş '

Redactor: ANA POTRA

Tehnoredactor: OFELIA COSMAN

Coperta, procesare imagine: VICTOR POTRA

Arhivele sunt unul dintre principalii depozitari de informaţii la care apelăm ca individ, comunitate, popor. Ele reprezintă o formă de memorie la care ne ducem pentru cercetări de lungă durată sau pentru interese imediate. Verificăm cvasicotidian rostul si importanta lor în societate. Asumându-mi riscul de a mi se reproşa că exagerez, afirm că în orice evocare istorică, în orice evaluare contemporană şi în orice proiect de viitor nu putem ignora dace şi idei păstrate în arhive ca premise ale oricărei construcţii materiale şi spirituale. Ca institucie, arhivele din România identifică actul de nastere în urmă cu circa 170 de ani. Explicatia , acestei realităti , târzii se regăseste , în factori obiectivi si , subiectivi, pe care istoricii arhivelor românesti i-au identificat si , analizat cu rigoare profesională. Mă grăbesc să subliniez că, în ciuda tuturor reglementărilor legale, a corectiilor de etapă, a măsurilor administrative si , economico-financiare de consolidare a structurilor şi funcţionalităţii, sub semnul organicităţii şi eficienţei, instituţia arhivelor a înregistrat în România serioase disfuncţii şi grave accidente (în timp de război sau de calamităţi). Cu fiecare dintre acestea, depozitul informaţional al arhivelor româneşti a fose afectat. Eforturile posterioare - oricât de bine intenţionate şi susţinute - n-au mai putut reconstitui şi restitui decât fragmentar şi incert segmente de istorie locală si - economică, etnică, confesională, culturală s.a. , chiar natională , , Arhiva Ministerului Afacerilor Externe din România - la fel ca şi în cazul altor institutii , centrale - nu a fost ocolită de efectele celor două războaie mondiale, ale ocupaţiilor (austro-germano-ungară în 1916-1918 şi sovietică în 1944-1958), ale transferului arhivelor si , al altor valori în străinătate, ale confiscărilor şi ale distrugerilor criminale propriu-zise. )

)

)

)

)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Rom

âniei

POTRA, GEORGE G. Nicolae Titulescu : arhive pierdute : dosarul unei recuperări/

George G. Patra. - Alba Iulia: Altip, 2015 Index ISBN 978-973-117-515-7 929 Titulescu,N.

© Toace drep tu rile intelec tu ale asupra prezentei edifii aparfin au corului

)

5

Schi mbăr ile de regim poli tic - în 1944 şi 1989 - s-au repercu ta t în politica şi diplomaţia românească, în toate struc tur ile Minis terului Afa­ cerilor Ex terne, deci inclusiv şi în privinţa arhivelor sal e. Pentru a fi exact, trebuie să menţionez că arhivele diplomatice româneşti s-au găsit, în mai mi că sau mai mare măsură, ordona te de acrele ş i do­ cumen t ele esenţi al e pr ivi nd organizarea inst ituţio na lă a M in i s te ru l ui Afaceri lor Ex terne ad o pt ate în per i oade l e 1859-1919; 1920-1947; 1948-1989. Tot atât de exact este faptul că reglemen tările, măsurile şi proiectele privind acest domeniu nu au fost în pas cu necesităţile şi au rămas în urma aşteptărilor. Put' ini sunt cei care au recunoscut s' i acuzat această realitate. Nu intenţionez să fac din constatarea acestei stări de lucruri o atitudine politică. Rămâne stricta realitate că în istoria de peste 150 de ani a Ministerului Afacerilor Ex terne se pot număra pe degetele de la o mână numele mi­ niştrilor de Ex terne care au coborâ t în arhivele cancelar iei diplomat ice românesci. Aceste lucruri trebuie ştiute şi spuse. Nu avem o istor ie ser ioasă, a totcupr inzătoare, mai presus de orice presiuni politice şi compromisur i ideologice, a politicii ex terne şi diplo­ maţiei româneşti, după cum nu avem monografii pen tru major i tatea minist ' rilor de Externe ai României. Nicolae Titulescu face o excepţie. Departe de mine afirmaţia că se ştie totul şi că s-a spus şi scris totul despre el. În pr iv inţa tuturor miniştri lor de Ex terne din perioada interbelică, la care mă rezum în mod deliberat - fie că este vorba de Ion I.C. Brătianu, · Take Ionescu, Ion Gh. Duca, Ion Mitilineu, Gheorghe Gh. Mironescu, D i mi tr i e I. Ghika, V i ct o r An to nescu, Istr a t e M i cescu, N i c o l ae Petrescu-Comnen, Grigore Gafencu, Mihail Manoilescu, Mihail Sturdza, Constantin Vişoianu, Gheorghe Tătărescu, pentru a aminti doar pe unii dintre ei - se pune întrebarea: unde sunt arhivele legate de mandatul lor de ministru de Ex terne? Câ t, ce şi cum s-au păstrat? Sunt prelucra te arhivistic şi, în fine, ce anume d in ele se află în afara ţării, în colecţii particulare sau 6

în arhive ale unor fundaţii ? Asemenea întrebări nu sunt preţioase gr�t�ităţi, sugerând potenţiale noi demersuri pentr� în�ercarea de a �eco ��t1tu1 al ee părţi ale patrimoniului naţional afectat prin d1st:ugerew s�u mst �a�nare. În lucrarea de faţă am încercat să răspund mtrebanlor pnv md acele documente ale arhivelor lui Nicolae Titulescu răvăşire şi pierdute în lume timp de decenii. . Nicolae Tirulescu păstra asupra-i, alături de note stnct personale, nu puţ ine documente o fic!al e �rivin� p� lit ica e�rernă � scatului r omân, elaborate atât înainte, car mai ales m nmpul car a deţmut mandatele de ministru al Afacerilor Străine (1927-1928; 1932-1936). ră - mult discutat ă la Diplomat ul român justifica o aseme�ea măs� _ _ . Bucuresti, aprobată de unii şi condamnata de alţu - pnn necesitatea de a dispun� prompt, în numeroasele sale călătorii şi întrevederi în străinătate, de acte esentiale ale politicii externe româneşti. În privin'ţa documentelor oficiale, Nicolae T it ulescu păstra or iginale (mai puţine) sau copii (mai numeroase). w Cât priveşte originalele, voi remarca faptul că. valo_ar�a ac�s�o :a e�te data, în fiecare caz în parte, de însăşi substanţa lor (1stonca, polmca, diploma­ l de tică ş.a.); cât pr iv eşte copiil e, cred că valo area acestora poare fi la fe _ mare ca aceea a ori ginalelo r, în cazul în care acelea s-au pierdut (furat, distrus s.a.). Oric�m ar fi, Nicolae T i culescu purta cu el prin Europa parte din aceste arhive, oficiale sau personale, în nişte cufere special amenajate, restul fiind depus temporar în unul sau mai multe seifuri la bănci sau la ambasade străine, la rudenii şi colaboratori apropiaţi. Demiterea din guvernul României (la 29 august 1936) l-a găsit cu acest� w arhive asupra sa - din care o mare parte reprezenta o arhivă personala ŞI � nu sunt mărturii că el ar fi încercat - ş i cu atât mai puţin că ar fi reuşit să le predea (personal sau prin intermediari) guvernului român. Nic i măcar atunci când s-a reîntors în ţară, în noiembrie-decembrie 1937, pentru un scurt timp, Nicolae Tirulescu n-a angajat discuţii în acest sens cu Ministeru� Afacerilor Externe. Guvernanţii de la Bucureşti erau grăbiţi să scape cât mai repede şi definitiv de fostul om de stat şi d iplomat român. 7

Adversar ii lui N i colae Titulescu l-au atacat constant si pe acest sub i ect ' atât în timpul mandatelor de m i nistru de Externe, cât s' i ' ma i ales ' după înlăturarea sa de la Palatul Sturdza. lntentia în limba română, s' i în străinătate' în , sa de a-si , publica, în tară, , li mbile franceză şi engleză, cartea Politica externă a României (1937), ce punea sub ochi critic orientarea şi demersurile politico-diplomatice de după demiterea sa, a i ritat la maximum pe guvernantii de la Bucuresti, acestia ' ' considerând-o că subminează interesele majore �le României. Ascunzând nemulţumirile reale ale lui Carol al Ii-lea, care s-a considerat vizat de această carte, condotieri ai monarhului l-au atacat deşănţat pe Nicolae Titulescu, acuzându-l de păstrarea i legală şi folosirea abuzivă de documente secrete de stat, asociate cu trădarea. Pe cale de decret-lege, Octavian Goga, prim-ministru, a procedat la modificarea unui articol din Codul penal, introducând delictul publicării de documente secrete de stat. Faptul că această modificare viza în primul rând pe Nicolae Titulescu n-a scăpat observatiei nici oamenilor politici, nici ziaristilor, care stiau că acesta fusese ameninţat cu ridicarea cetăţeniei române, \nvocând, formal, posesia şi utilizarea unor documente secrete de stat. Arhivele lui Nicolae Titulescu au rămas răspândite în lume timp de câteva deceni i. Această stare s-a configurat încă din timpul activităţii sale publice, accentuându-se treptat în condiţiile sporirii şi diversificării angajamente­ lor, de mai mare sau mai mică durată, la Londra, Geneva, Haga, Paris, Washington, New York. Tensiunea resimţită de conaţionalul nostru, în timpul când a avut funcţii oficiale, a fost dublată prin presiune psihologică, prin acte subversive şi tentative de asasinat din partea adversarilor şi dusmanilor interni si externi. În aceste condicii, Nicolae Titulescu a apelat ' la măsuri de securitate speciale privind atât persoana sa, cât şi unele valor i personale sau familiale. Deciziilor de a-şi depozita documente şi alte bunur i în seifuri personale (acolo unde a lucrat) sau în seifur i ale unor bănci sau ale unor mari hoteluri li s-a adăugat hotărârea luată, în urma consultării cu câţiva apropiaţi, de a încredinţa parte din aceste înscrisuri unor rude sau colaboratori de mare încredere. )

)

)

8

Cu fiecare an de după moartea sa ( 17 mart i e 1941), în conştiinţa publi­ i în aceea a că, a colaboratorilor să i înstrăinaţ i pe diverse mer id i ane, dar ş i v urmele celor din România, s-a accentuat temerea că se vor pierde definit arhivelor sale sau, şi mai rău, că se vor d i struge file din ele. alte în perioada Războiului Rece, urmaşii lui Nicolae Titulescu (soţia sa, eşti rude din străinătate) au încetat orice relaţii cu oficialităţile român iei), (legaţii', ambasade, Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul Român ţară, în cu refuzând acordul pentru aducerea osemintelor lui Nicolae Titules precum ş i restituirea rămasurilor de la acesta (arhive, diverse alte lucruri personale). Activitatea laborioasă aflată la baza acestei lucrări originale şi personale a implicat pentru mine cercetări în arhive şi biblioteci din străinătate Statele Unice ale Americii), demersuri pentru identificarea (Franca ' , Elvetia , si aducerea în România a unui număr important de valoroase documente )

'

Nicolae Titulescu. Am avut un rol efectiv, ca împuternicit desemnat, în negocierea unor reglementări cu personalităţi sau instituţii din străinătate, posesoare de arhive Nicolae Titulescu, şi ca factor operativ în preluarea şi aducerea lor la Bucuresti. Luc;area porneşte de la premisa că redobândirea unor valoroase documente politico-diplomatice ale lui Nicolae Titulescu, esenţiale pentru de reper ş i adâncirea cunoaste ' actiunii sale, are valoare ' rii gândirii, operei si simbol, alături de altele similare, pentru exigenţa reconstituirii, conservăr ii şi valorificării prin acţiuni şi măsuri specifice a patrimoniului cultural national. Am prezentat succesiv factorii subiectivi şi obiectivi ai dispersării în timp şi spaţiu a documentelor Nicolae Titulescu, circumstanţe interne şi inter­ naţionale care au accentuat acest proces, pe de o parte, şi dificultatea identificării şi recuperării lor, pe de altă parte. Cercetările întreprinse în timp au permis îmbogăţirea şi confruntarea informaţiilor, ceea ce îngădu ie astăz i să afirmăm, cu un grad important de certitudine, cui şi când au fost încredinţate spre păstrare documente Nicolae Titulescu, care a fost regimul lor de conservare (locul şi calitatea depozitului, ce a determ i nat schimbarea posesorului temporar, condiţiile de transfer), )

9

cum - ajuns la î s răina a or, etape şi moduri diferite (în ţară: percheziţii, :� �� ! _�: arestan, confiscan; m stramatate: subtiliză ri, fu rturi între rudenii. , vânza· n·; - - . . cumparar catre instituţii din România şi Statel e Unite al e Americii). � Pe baza de docum ente am supus analizei pun cte de v edere si versiuni contra�ictori � privind docum entele lui Nicolae Tirulescu din s� răinătare, . exageranl e lui A. F. F r ngulis afirmând transf erul unui presupus vagon de � docu ente pn_ n S ania sp�e Lisa ona şi fantasmel e lui J acques de Launay, � � � speculand pe marginea unei .1magmare confiscări de către sovietici la Viena a unei valize cu documente esenţial e ale lui Nicol ae Titulescu. ' N-am as�uns ni ic cititorului din ceea ce am aflat în legătură cu docu­ � ment el e Nicol e !itul es cu, d epus e în două rânduri la Lond ra; despre � docum entel e tnmise cu nepotul său, Gheorghe Nenisor, ca însotitor în Port galia şi depuse I a Amb asada M arii Britanii de l; Lisabona;' des� re � _ a a_ a docu ntelor titulesciene în capitala Portugaliei, manipularea dubio : , �� t recerea fragmentara, m doua randur i, de la Amb asad a M arii Britanii la Legaţia României din capitala lusitană; despre înstrăinarea din acel mare v lum de documente, care trebuiau să revină, la Madrid, în posesia Catherinei � Ticul escu; despre ceea ce a ajuns, în condiţii dubioas e, în mâinil e unor r ude ii, în F anţa (la Marys Nenişo r, prima soţie a lui Gheorghe Nenişor), � � d r Ş I m Sparna (la Gheorghe şi M arie Yvonne Amoniade); despre documente � _ escu sustr ase de g ermani din arh ivel e franceze în 1940 si Nicola e T1tul capturate � e sovie ici ând au ocupat o mare parte din Germania; desp;e � � cee_:1 ce a aJuns, prm vanzare/ cumpărare, l a Palo Alto, l a Hoover Archives. In pagi ile că rţii, cititorul v găsi întrebări presante din Washington şi � � _ _ raspunsu n ap rofund ar e dm Lisabon a, n elămu ri ri, re veniri rectifică ri · ar estă ri d a e d espre călăto ri i cu scop şi fin al ităţi in certe. A� ,, des chis'; � '. cufere ş i valize, am dezvăluit adună ri şi scăderi incorecte la noi numărători Cititorii află pentru prima dacă de unele furturi, de negocieri si rranzactii fa.cure � a la tarabă, despr bani, de pre să răcie, despre donaţii �eneroase 'şi � , � d�na �11_ anulate, despre vaduve msmgur at e şi soţi înşel aţi, despre s ecretul se1funlor elvetiene. Î� � r um�l· arhiv elor Nicolae Titul es cu au fose implic aţi atât oficiali romani, foşti colaboratori ai lui Nicolae Ticul escu (Constantin Visoianu George Anastasiu, Nicolae Raicoviceanu, Alexandru Totescu) ' dar si �udenii ' 10

(Cacherine Titul es cu, Ion Bur că, Gheor ghe Nenişor, M ar ys N enişor, Gheorghe Antoniade, M arie Yvonne Antoniade, Vlad Antoniade ş.a .). Un loc important îl ocupă în volum demersurile întreprinse după cel de ia a arhivelor Nicolae al Doilea Război Mondial pentru adu cerea în Român Titulescu: din Franţa, în 1968 (afl ate în posesia lui M arys N enişor); din Elv eţia, în 1995 şi 2002 ( a fl ar e în posesia docto rului Gilbert Monney Câmpeanu, prin donaţie din partea lui George Anastasiu); din Elveţia, în 2002 ( aflate în posesia fin anţistului e lv eţian d e o rigine română Vl ad Antoniade, fiul lui Gheorghe Antoniad e şi al lui M arie Yvonne (Voni) Antoniade, executor testamentar al Catherinei Titulescu); din Statel e Unice er). ale Americii, în 2003 ( aflate în pos esia Arhiv elor Hoov estigaţiile, d emer­ nv i e t a Nu pot fi înseriate în acest Cuvânt înainte to surile, reuşitele, toate numel e, toat e dac el e. Relev faptul că: în 1967 au fost rea B ritanie, recuperate conferinţel e susţinute de Nicolae Titul escu în Ma în vara anului 1937, piese de mare valoare ideatică şi politică, considerate pierdute timp de 30 de ani, precum şi ediţia în limba engleză a Politicii externe a României (1937); în 1995 ni s-a donat ediţia în limba franc eză a lucrării Politica externă a României (1931), care avea să fie editată un an mai târziu; în 2002 am obţinut, p rin dublă donaţie, 2.000 d e do cum ente origin al e N icola e T itul es cu; în ac e laşi timp, la Fundaţia Eu r opeană Titulescu au intrat nouă agende de Însemnări zilnice (din anii 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927, 1928, 1929, 1930); în 2003 am adus la Bucureşti 12.000 de documente Nicolae Titulescu, în copie, pe suport electronic. Am evocat şi relevat rolul pe care l-au avut, după cel de al Doilea Război Mondial (în anii 1967-1968, 1982, 1995, 2002, 2003), în descoperirea şi aducerea acestor document e în România, unii oameni politici-diplomaţi, urmărit de la Bucuresti ' cercetători- arhivisti, . regizori s' i actori ai demersului (George M acovescu, Victor Dimitriu, Dumit ru Aninoiu, Const antin I. Turcu, Teodor Huc, Gheorghe Buzatu, Adrian Năstase, George G. Potr a). D e un real ajutor în cuno aşt erea a ceea ce am numit „Ope raţiunea Marys" mi- au fost informaţiil e date în urmă cu patruzeci de ani de colegul şi prietenul meu Constantin I. Turcu, un arhivist desăvârşit, un om modest, care nu şi- a revendicat orgolios rolul de principal (cel puţin unul dintre ei) negociator al aducerii docum entelo r Nicolae Titulescu d e la P aris şi s- a 11

it cu faptul că a tră it această bucurie, asa mulrum ' cum au „trăit-o" rot' i ce i ' care l-au iubit şi-l iubesc pe „Patron". Împreună cu el, dar nu numai, am urmărit eforturile de prelucrare arhivistică a documentelor Nicolae Titulescu din Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe. Rectitorirea Casei Titulescu, în 2002, a coincis cu relansarea demersurilor Fundaţiei Europene Titulescu p entru aducerea din străinătate a unor arhive ale marelui om de stat şi diplomat român. Evocând acest lucru, m-am ferit să subestimez rolul c elor care, în emi­ graţie, au salvat aceste arhiv e, care le-au avut în custodie personală, chiar dacă apoi, din constrângeri economico-financiare şi în conjuncturi p olitice c omplexe, nu l e-au restituit gratuit statu lui român, ci l e-au încredinţat contra cost unor arhive străine. Orice evocare a p ersonalităţilor fară de care o part e a arhivelor Nicolae T itulescu nu s-ar fi aflat în sigu ranţă, chiar dacă nu în România, timp de dec enii, nu poat e ignora numel e lui G eorge I. Duca şi al Elen ei S. Danielson, pe care suntem datori să-i omagiem. Nu am încetat să pledez dreptul României de a avea aceste documente într-un fel oarecare sau cel puţin de a le consulta fară niciun fel de oprelişti. Într-un alt segment important al lucrării mele cititorul poate cunoaşte Pro ce su l d e val ori fi ca re a A r hivel or Minister u lui Afac erilor Ext er ne al României, trecând în revistă cu rigoare intenti ' i, p roiecte si ' act' iuni, cu precădere cel e intervenit e după 1990, până astăzi, ş i Re st ituirea op erei stiint , , ifice si politico-diplomatice a lui Nicolae Titulescu - între ambit' ii s, i realitate. Ambele sinteze sunt text e bogate în idei ş i fapt e , proiectând părţi indispensabile ale postumităţii lui Nicolae Titu lescu. Am dest inat An exei rolu l d e a fi camera de rezonanţă a e ditării în România a culegerilor de documente şi a lucrărilor bogate în bază docu­ mentară dedicate lui Nicolae Titulescu, publicate pe parcurs de 50 de ani (prefeţe, luări de cuvânt la lansări de cart e organizat e ca adevăr ate eve ­ nim ente cultur ale, recenzii şi come ntarii în reviste de specialitate sau în publicaţii magazinistice). Critica a fost inegală faţă de aceste ediţii de docum ent e. Pe parcursu l anilor s-au adunat zeci de prefeţe, cuvinte înainte, not e, recenzii, comentarii pe seama acestor lucrări. Unele le-am identificat şi le-am îndosariat. În cazul )

12

ignorate de critică, dacă altor volume, nu ştiu dacă ele au fost remarcate sau ult erior. nu cumva reactiile lor le-am pierdut la apariţie sau asemenea reacţii, Am ales p e �tru această Anexă un număr limitat de ologi, polit ologi, d�plomaţ i semnate sau pronunţate de istorici, jurişti, soci '. tri, ambasadori, maeş cn scriitori, ziarişti, de nume mari, academicieni, miniş ai scrisului românesc. o cumente Nicolae Tuturor celor care nouă, editori ai acestor ediţii de d ţuire d emersul nostru, le Titulescu, ne-au acordat atenţie, salutând cu pre elor care s-au asociat în mulrumesc în numele meu personal şi al tuturor c timp acestui demers pro-Titulescu. . . _ . e , fotog rafii de ep o ca şi �ot o grafo d e afi r g o n o ic gată o b o at adăug Am de arhiva rel evante. istorie contemporană, reproduceri ale unor documente aduce la cu­ Am fa.cut-o pentru a l e salva indirect, dar şi p entr u a l e nostinta celor interesati, specialisti sau nu. e ţe }illi.' pus în faţa citit�rului cee; ce s-a rec� perat. � se�nalat_cu trist ar hiv ele unor ceva din ceea ce cu sigu ranţă s-a distrus iremediabil di n cu Nicolae personalităţi, colaboratori sau rudenii care au avut contingenţă Titulescu. in re Este mai presus d e oric e dubiu că în spaţiul român esc, mulţi � � _ st l psiţi oamenii politici şi diplomaţii români ai perioadei antebelice au f� � '. mare part e a înscnsunlor şi la arestare în cruntii ani ai stalinismului, de o cire, fotograflil�r lor - ad eseori chiar în totalitate -, familiile lovite de nenoro n fi nu puţine, procedând la distrugerea a ceea ce mai rămăsese, pentru a �. ră. Info rmaţ ule invocate ca probe incriminatorii în procesele ce li se înscenase date mie în acelasi sens de Mariella Nenisor-Emanoil, Irina Raicoviceanu, oi Gheorghe N eniş�r, Savel Rădulescu n-a� făcut d ecât să confi rme cu n argument e această puternică lovitură dată cu lturii române. Ar fi pretenţios - şi poate chiar şi inexact - să afirm că ofer cititorilor un dosar definitiv închis. Am formulat un mare semn de întrebare privind un depozit Nicolae Ticulescu din E lveţia, al cărui destin a rămas necunosc�t şi p e care inst ituţi i sp e cializat e ale starului român (Min isterul Afac erilor Ext er n e , Acad e mia R omână, Fundaţ i a Eu rop e ană T icu le scu, Banca Natională a României) ar trebui să încerce să-l lămurească - lucru nu uşor, au �recut 75 de ani - fapt însă pe care n-ar trebui să-l abandoneze . 13

Postumitatea lui Nicolae Ticulescu convoacă pentru un nou şi potenţial demers nu doar câteva insti tuţii sau indivizi. Lucrarea Titulescu. Dup ă 50 de ani din nou Acasă, tipărită în 2013, îşi găseşte o fericită continuare prin cartea Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări. Dacă prima dintre acest ea vorbeşte despre moartea marelui nostru compatriot, despre reîntâlnirea cu ai săi, în 1992, în Inima Transilvaniei, cea de a doua este o evocare şi o pledoarie pentru salvarea şi perpetuarea în eternitate a operei ştiinţifi ce şi politico-diplomatice a lui Nicolae Titulescu, un apel la angajament colectiv în lupta pentru supravieţuirea gândurilor şi faptelor sale. Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări nu est e o provocare pur şi simplu, nu este un act de orgoliu personal, ci o necesară restituire a unei pagini de istorie culturală, profund documentată. Cartea de fa t, ă are toate dacele unei lucrări s' tiintifice, dar si ' ale unui roman de aventuri, în care rigoarea nu cedează facilului, certitudinea lasă loc imaginaţiei, cititorul devine coautor, tensiunea, ritmul, suspansul însoţindu-l pe acesta până la ultima pagină. Am făcut cu pasiune această cercetare, dar m-am ferit să fiu pătimaş în judecăţi. În jurul marilor valori naţionale, a operei de salvare şi de perpetuare, spre onoarea noastră ca neam şi beneficiul generaţiei viitoare, avem datoria să ne aflăm şi să ne regăsim solidari. ,,Aventura" intelectuală continuă. Şi chiar dacă nu se vor mai găsi piese care să dea peste cap ceea ce fac cunoscut astăzi, rămânem confruntaţi cu miile de pagini inedite ale lui Nicolae Titulescu, care-şi aşteaptă editarea. Dacă un tânăr, asa , cum am făcut-o eu în urmă cu 50 de ani, îsi ' va asuma rolul de a-l sluji pe Nicolae Titulescu, angajamentul moral şi intelectual de a continua efortul consacra t resti tuirii operei sale poli tico-diploma ti ce, as' fi multumir. În 1945, la Cluj, în sala Colegiului academic, Lucian Blaga rostea un fascinant discurs postum închinat lui Nicolae Tirulescu. Evoc emoţionat faptul că după ce, în 2013, sub lumina lui Lucian Blaga - adică prin grija Fundaţiei Culturale „Lucian Blaga"-Sebeş -, apărea

ă, acum, în 2015, Nico··lae r 50 de ani din nou Acas 1ucrarea Titulescu. Du1>ă · recu perări apare s� b. ausp1c111 e Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei - Sebeş şi ale Fundaţiei Culturale Centrului Cultural „Lucian Blaga" ,,Lucian Blaga" - Sebeş. ne simbolul unei man Dincolo de coincidenţe, se impune şi rămâ . prietenii. • . . teptare, Lucian Blaga 11 pnmeşte dm aş oasă durer de ani după ş, Sebe La u. nou cu deferenţă pe Nicolae Tirulesc GEORGE G. POTRA Octombrie 2014

)

.

14

15

AVANT-PROPOS

Les archives sont l'un des principaux depositaires d'informations auxquels nous faisons appel en tam qu'individu, communaute ou peuple. Elles represement une forme de memoire que nous consultons pour effectuer des recherches a long terme ou a des flns immediates. Nous veriflons presque chaque jour leur mission et leur importance dans la societe. Au risque qu'on me reproche d' exagerer, j' afflrme que dans toute evo­ cation historique, dans toute evaluation contemporaine et dans tout projet, on ne peut pas ignorer des donnees et des idees conservees dans les archives, en ram que premisses de toute construction materielle et spirituelle. Cinstitution des archives de Roumanie date d'il y a presque 170 ans. Cexplication de cette realin� tardive se retrouve dans les facteurs objectifs et subjectifs que les historiens des archives roumaines om idemifies et analyses avec une rigueur professionnelle. Je m'empresse de souligner qu'en depit des reglememations legales, des correccions specifiques a chaque etape, des mesures adminiscratives et economiques-financieres visam la consolidarion des structures et de la fonctionnalite, sous le signe de l'organicite ec de l'efflcience, l'institution des archives de Roumanie a enregistre de serieux dysfonctionnemems et de graves accidems (pendam les guerres ou Ies catastrophes). Chaque fois, le comenu informationnel des archives roumaines a ere affecte. Les efforcs ulterieurs - meme si bien imenrionnes er soutenus - n'om pu reconstituer et restiruer que de fa s; on fragmentaire et incertaine, des segmenrs d'hisroire locale et meme nationale - economique, erhnique, confessionnelle, culturelle, etc. Les archives du ministere des Affaires etrangeres de Roumanie comme dans le cas d'aucres institutions centrales - n'onc pas ere epar­ gnees par les effecs des deux Guerres mondiales, des occupations 17

(austro-germano-hongroise en 1916-1918 et sovietique en 1944-1958), du transfere, al' etranger, des archives et des autres valeurs, des confiscations et des destructions criminelles proprement-dites. Les changements de regime politique - en 1944 et 1989 - se sont repercutes sur la politique et la diplomatie roumaine, sur routes les structures du ministere des Affaires etrangeres, y compris sur ses archives. Plus exactement, Ies archives diplomatiques roumaines se sont trouvees ordonnees, dans une plus grande ou dans une plus petite mesure, par Ies actes et Ies documents essentiels concernant l'organisation institutionnelle du ministere des Affaires errangeres, adoptes dans Ies periodes 1859-1919; 1920-1947; 1948-1989. Mais il est tout aussi vrai que Ies reglementations, Ies mesures et Ies projets concernant ce domaine n'om pas ete concordanrs avec Ies besoins et sont restes en dessous des attenres. Rares sont ceux qui ont admis et accuse cette realite. Je n'ai pas l'intemion de faire de l'observation de cet etat de choses une attitude politique. II reste la stricte realite suivant laquelle, dans l'histoire de plus de 150 ans du ministere des Affaires errangeres, on peut compter sur Ies doigts d'une main Ies noms des ministres des Affaires etrangeres qui ont consulte Ies archives de la chancellerie diplomatique roumaine. Ce som des choses qu'il faur savoir et dire. Nous n'avons pas une histoire serieuse, complete, au-dessus de routes pressions politiques et de tous compromis ideologiques, de la politique etrangere et de la diplomatie roumaine, tout comme nous n'avons pas de monographies pour la majorite des ministres roumains des Affaires etrangeres. Nicolae Titulescu en fait exception. Loin de moi I'affirmation que l'on connaît tout et que l'on a tout dit et ecrit sur lui. En ce qui concerne rous Ies minisrres des Affaires errangeres de l'entre-deux-guerres, auxquels je me resume deliberemenr - qu'il s'agisse de Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, Ion Gh. Duca, Ion Mitilineu, Gheorghe Gh. Mironescu, Dimitrie I. Ghika, Victor Antonescu, Istrate Micescu, Nicolae Petrescu-Comnen ou bien de Grigore Gafencu, Mihail Manoilescu, 18

Mihail Sturdza, Constantin Yişoianu, Gheorghe Tătărescu, pour en evoquer seulement quelques-uns - la question qui se pose est la suivante ou sont les archives liees leur mandat de minisrre des Affaires etrangeres? Combien, quoi et comment a-t-on conserve de ces archives? Sonr-elles ordonnees et, enfin, combien de ces documenrs d'archive se trouvem-ils l'exrerieur du pays, dans des collections privees ou dans Ies archives de certaines fondations? Ces questions ne sont pas de precieuses gratuites, elles suggerent de potentielles nouvelles demarches dans la tentative de reconstituer d'autres parties du parrimoine nacional affecte par la destruc­ tion ou l' alienation. Dans le present ouvrage, j'ai essaye de repondre aux questions sur Ies documents des archives de Nicolae Titulescu qui, pendant plusieurs decennies, om ete eparpilles ou egares l'etranger. part Ies notes strictement personnelles, Nicolae Titulescu emmenait avec lui un important nombre de documems officiels sur la politique etrangere de l'Etar roumain, elabores avanr, mais surcour pendanr la periode ou il avait detenu Ies mandats de ministre des Affaires etrangeres (19271928; 1932-1936). Le diplomate roumain justifiait cette mesure - tres commenree Bucarest, approuvee par Ies uns et condamnee par Ies aurres - par la ne­ cessite de disposer promptement, dans ses nombreux voyages et entrevues al' etranger, de documencs essentiels de la politique errangere de son pays. En ce qui concerne Ies documents officiels, Nicolae Ticulescu gardait Ies originaux (peu nombreux) ou Ies copies (plus nombreuses). Je voudrais souligner que la valeur des documents originaux est donnee, pour chacun d'entre eux, par leur substance meme (historique, politique, diplomatique, etc.); en ce qui concerne Ies copies, je crois que leur valeur pourrait etre tout aussi grande que celle des documents originaux au cas ou ces derniers seraient egares (voles, detruits, etc.). En tout cas, Nicolae Titulescu emmenait avec lui, travers !'Europe, une parcie de ces archives, officielles ou personnelles, placees dans des caisses specialemenr con Cornelia Nenisor , , ' , oricărui dubiu că la acea dacă Catherine Titulescu se mai afla în Elveţia. Nu există (sau, oricum, nu s-a păstrat) un inventar al conţinutului fiecăruia dintre cele 9 volume. O asemenea situaţie a generat şi a perpetuat confuzie. Întrebărilor vagi li s-au dat răspunsuri nesigure, uneori modificate. Această constatare privind doar o parte a problemei trebuie completată cu presupunerea că, asistând la facerea bagajelor, Gheorghe Nenişor a putut reţine, dintru început, prin simpla observare, că în valize s-au depus documente ceea ce apriori le făcea mai interesante si mai valoroase decât ' ' , ..... cărţi, albume de fotografii, alte obiecte personale, depuse în cufere. lnainte de a aduce 3 din cele 5 valize la Legaţia României din Lisabona, preluate şi acestea fără niciun fel de acte de predare-primire, e de presupus că Gheorghe Nenis, or le-a deschis pe toate le-a cercetat continucul, s-a oprit la ceea ce i s-a părut mai interesant şi fructificabil; numai după aceea , după ce a reţinut ceea ce avea să depună în două valize, Gheorghe Nenişor avea să remită alee

114

115

)

)

)

.

trei valize, care vor rămâne în custodia L egaţiei române din Lisab ona până în 1945, când vor lua drumul spre M adrid. Atunci când afirm că G heorghe N enişor a predat trei din cinci valiz e, presupun că acesta nu s-a lim itat să numere, să aleagă mecanic două din cinci, ci că el a scotocit conţi nutul, că el a ales şi a oprit documen te pe care le-a înghesui t în două valiz e. Î n logica lucrurilor, în cele trei valize rămase nu se vor mai găsi documen tele dispuse iniţial; conţinu tul va fi deprivat ca număr şi valoare de piese. D ucând analiza mai departe, reafirm că M arys Nenişor avea la încep utul anilor '60 şi a oferit spre vânz are statul ui român o canti tate apreciabilă de documente, al căror inedit s, i a căror valoare au trezit interesul la Bucur est ' i si l e fin a nci are , au fost achizitio c u n o scu te . , nate în conditii , Din relatările celor ce au negociat cu M arys N enişor şi S ergiu Dimitri u achiziţionarea acestor documente nu ap ar niciun fel de inform aţii privin d provenienţa acestora. Teodor H uc şi C onstantin I. Turcu nu au forţat în niciun fel întrebări privind sursa documen telor, i ar cei doi, N enisor si , , Dimitriu, nu au avu t slăbiciunea fi e să se laude, fie să se j us tifice pentru documentele afl ate asupra lor. S e pot face doar presup uneri în legătură cu întrebă ril e p e care trimişii Bucureştilor şi le-au pus în sinea lor. Dincolo de interogaţii, dacă aceşti a şi le-au pus sau nu şi le-au pus, îmi i au lib er tatea să-mi pun personal astăzi întrebări, nu p en tru a fixa responsabilităţi, nu p entru a incrimina pe cineva (mai ales că toţi p otenţi alii implicaţi sunt d ecedaţi), ci p entru a res tabili drumul care include localită tile Geneva-C annes-Lisabona-M adrid-Paris. Drumul nu a fost în mod sigur aşa cum pare a fi şi p e care îndrăznesc să-l creionez cu rezerve. N u sunt excluse nici bifu rcaţii d e l a acest drum sau mişcări repetate dus-întors. Lăsând deoparte ce pare o divagaţie, voi sublinia că nu există nicio expli­ caţie raţională pentru a susţine intrarea acestor documen te în posesia (fi e chiar şi temporară) a lui M arys N enişor pe cale lici tă. Coroborând informaţiile ex is ten te, puţine, şi făcând un j oc al p roba­ bilităţilor, pot afirma că cele două valize Titulescu scoase din circuit în 1940 de Gheorghe N enişor (prin retragerea lor de la Amb asada M arii B ritanii de la Lisabona) au fost încredinţate soţiei sal e, M arys N enişor, cel mai tâ rziu la revenirea acestuia în ţară, în 1942 (?) sau în 1943 (?), rechemat, pare-se,

, amintea M ariella N enişor-Emanoil. . de mobiliz are ' as, a cum îsi de un ordin . . . elor T.!tu 1eseu · nsgresia din 1940 a valiz Mi se pare log1c sa· afirm că după tra . . _ . Lisabona, la un anu �1 t • na din a b ritanică la L egaţia roma d a s a b Am a de l e vo r mai re găsi p rintre p ies ele dep use m moment dac, •m l94 l, ele nu s . . • , • nie . .1, unde vor ram a• ne evidenţiate i ule scu la L e gatia Roma u1· Tc l e l e m u n . . • . • •. " ca „pnma mscra mare , do ar erei· va1·1ze. As, a fiind, mi se pare logic sa afirm avut loc în 1941. S e poate transrcorm a• nd intent, ia în sustragere propriu-zi.să,. a • · · 1e degraainte sau după m oartea lui T1culescu, m cond.1ţ11 în : a e ar b e • r me ne pu . . . • • ·· fi1Z1c · e ev"idente a lui Ticulescu sau clupa consumarea d.ec•esu.1 u1.�.N 1c1una daru d.mere eventualităt, i nu p oate fi negată. Accep tarea o nc are t a dintre el. e dm conduce la ipoteza că, din 1941, cele două valize în discuţie au d.1sparut sfera lucrurilor administrate de C atherine Ticulescu. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu aceste documente în decursul a aproape un an de zile, până când, în 1942 (?) sau 1943 (?), Gheorghe _N enişor _s-� reîn tors în România trecând prin Paris. Atunci el i-a încredinţat soţiei, Marys N enişor, cu titlu temporar, cel puţin cele două valize, provenite, cred eu, de la Lisabona . Nu este exclus ca, după înmormântarea lui Nicolae Titulescu, Gheorghe Nenişor să fi plecat de la C annes şi cu alte documen te, chiar dacă _ nu d� imp ortanţă maj or ă, sp orind b ag aj ul înc re dinţ at l ui M arys N e ni or Ş l � potenţiale surse pen tru negocie ri într-o operaţiune de vânz are-cumparare. Pentru oricine şi-ar pune semne de întrebare, e de preciz at că pe parcursul celor circa 9 l uni care s-au sc ur s înt re exp e die rea d ocu m ent elo r spre Lisabona, în i ulie 1940, şi data morţii, în martie 1941, N icolae Titulescu a mai produs si a mai primit documente, în primul rând scrisori, fapt care, în atmosfera de oarecare derută ce inter vine la moartea unei personalităţi, lasă loc înstrăinărilor. D a, la Cannes, în mar tie 1941, ex istau testamentele din ianu arie si martie 1940 ' ex istau înse mnările sal e z ilnice din 1940 , . carn etele de cecuri s.a. Gheorghe Neniş� r a participat la deschiderea testamen tului din 4 mar_cie 9 1 40, care 1-a anulat p e cel din 5 ianuarie 1940, şi l-a însuşit, fiind pr� n­ cipalul executor testamentar. E posib il ca fratele său, Sergiu Nenişor, sa fi intrat şi el în posesia altor documente, nu ştiu câte şi de ce fel, dar ştiu că

116

117

a adus la B ucureşti, a şa cum s pune fiica sa, M ariella Nenişor-Emanoil, actu l de deces al lui Nicolae Titulescu. D ezvoltând presu p uneri p entr u a vedea, sine ira et studio, câte dintre acestea ar putea fi a ccepta te, d e cei d e as tăzi, ca realităţi cu un grad mare de cer titudine, voi rea minti că, po trivit pro priilor mărturii e pis to lare , Marys Neniş or s-a afla t a lături d e Nicol ae Titul escu în ultimele săptămâni de suferinţă a le acest uia (câ nd Cath erine Titul escu nu so sise din El ve ţia), împreună cu Corn elia Nenişor. Apropiaţii lui Titul esc u ştiau că acesta se despărţise fizic de Ca th erine Ti tulescu, că în urmă cu aproa pe un an el înaintase acţiune de divorţ. Ştiind acest lucru (faptul de venise de notorietate la Bucureşti şi în străinătate, printre r omânii de la Paris, dar şi în rândurile ce r curi lo r p o litico -diplo m a ti ce ), cei c are se afla u pe lângă muri bu nd, Cornelia ca soră, Gh eorgh e Nenişor ca nepot şi M arys Nenişor, se consi­ derau îndreptăţiţi , mai ales că i-au stat în apro piere până la moarte, să-şi însuşească tot ceea ce era în jurul lui, să împartă la b una în ţelegere ad-hoc, ceea ce nu păr ea a face o biec t d e testa ment sau de pa r ta j (cu Ca th e rine Titul escu şi Se rgiu Nenişo r). Pâ nă la v e nirea lui Ca th erine Titules cu din Elveţia şi a lui Se rgi u Nenişor din Ro mânia, cei afla ţi lângă Nico lae Titulescu au avut suficient timp - îndrăznesc să afirm - să facă un inventar vizua l al bunurilor mobile ce ar fi rămas după el . Resping reproşul care mi s-ar putea face cum că aş fi morbid şi că discut atât d e rece des pre posibila atmos feră şi posibilul co mportament al cel or ce a u rămas lân gă Nico lae Titulescu până la 17 martie 1941. O întreagă literatură, şi nu doar română, evocă asemenea situa ţii şi certifi că asemenea potenţialităţi. Cei ce pleacă de lângă mort sa u d e la mort ia u c eva cu ei: fi e la b u na înţe legere, fie fără ştiinţa celo rlalţi, unii invocând mai multă d ragoste, mai mu ltă dăru ire, pentru cel dispărut, alţii invocând că, încă din viaţă, d efu nctul dăruise unul sau a ltul dintre lucruri le în d iscuţie: h aine, l enje rie, ceasuri ş.a. Co ntinuând încercarea d e a fo rmul a concluzii, voi s pune că nu există (a firm acest luc ru, spunând că pâ nă acu m nu au apărut niciun fel de înscrisuri care să mă contrazică) acte (telegrame, scriso ri) privind dru mul docume ntelor Titulescu de la Li sabona la Madrid si de la Madrid la Paris. La punctul de interferare a celor două drumuri se regăseşte numel e lui George Antoniade, căsătorit cu Marie Yvonne, nepoată de soră a Cacherinei

118

. o niade au considera t, încă d e la încep utul drumu lui lor Î.itu [eseu· Sotl i Ant . a• de la un . ţa, ' - ca• treb uie să profite de b unăstarea (aca, r de r.elauv l'!. • . . . , cornun. ,in via ent d at) a lui Nico lae Tirul escu , so lic1 tandu-L ra ra J ena , dar m o m t rni . . fa anu ' tr _ o călătorie de nuntă, angajată cu nepncepere şi ara asi· gu­ .irn peran.v, d1n . . an , du -le urgent o suma . scoată dintr-un impas, mm1ţ rarea de rigoare, să-i . . Sa"rind peste timp, vom regăsi ulterior, pe George ş1 Man.e yvonn� de bani. . e, n· mp de câte va decenii, la fel de preocupaţi. sa• profiite ca, r mai Anto niad . . • mo art ea , 1 tul escu Dupa rnu1t de me moria si rămasurile lui N ico l ae T , . c e 1 lun·1e pos1. e at to ' m e z e h loc Cathe n· ne1· y·iculescu' i' n 1970 au continu.at să b . 1989, , . . a b.11 e aducerea osemintelor lui Nicolae T ic ule scu ,m Ro ma rna, dup · · co nd.m· onarea po litică a fo st înlocuită de u n ade va• rat şa. ntaJ mizerab ·11 , • d, resti'tu"irea Casei Titulescu în schimbul .oaselor lui. N1co1ae Ţi' cu1 eseu. ceran . d.iscutab.ila. , nu-m1. pot Oaca· tot ceea ce am spus mai sus este o realnate in refuza întrebarea: a tra nsmis George Anto niade lui Cath en. ne Ţ'n u I �s eu coare cele 7 volume ? Admit că a fost chiar aşa, dar cine poate cern.� ca ca ele n-au fost vămuite? Nu este exclus ca însăşi Ca therine Tn. ulescu sa fi apelat . cele la serviciile lui George Antoniade pentru clasificarea documentelor dm 3 valize si (eventual) din cele 4 cufere . I ndiferent dacă acest lucru s-a făcut la Madr1d, fără aprobarea sau la cererea Catherinei Titulescu, indifere nt _ dacă această operaţiune s-a făcut la Paris, la cererea lui Catherine Tnu �esc�, urmasul sorilor Antoniade, Vlad Antoniade, ar treb ui să aibă o explicaţie pentr� lucr�rile Ticulescu (în primul rând ale lu i Nicolae Titulescu), afl� te în p osesia părinţilo r săi şi, după moartea a cestora, în propria sa posesi � : Se ştie că după o pe ri oadă î n car e a crăit sub acela şi a c o p eriş � u so � iL Antoniade (tinerii), Cacherine Ticulescu s-a retras la Paris, unde a ş1 rn ur r . � A identificat cine va vre un act de donaţi e al lu i Cach erine Ticulescu m favoarea socilor Amoniade pentru documentele aflate în posesia acestora la sfâr şitul anilor '80, docu mente pe care ace ştia le-au pr o mis, l rând u l r, � � � în 1992 şi după, să le doneze Ministerului Afacerilor Exte rn e dm Ro rn nL � �'. dar n-au mai apucat să o facă. Vlad Anroniade a dat curs parţial P omis mn 11 : părintilor lui în 2002 la 120 de ani de la nasc erea lu i Nicolae Ticuleseu . La' aproape 75 de : ni de la trecerea în nefiinţă a lui Nicolae :itules · cei care s-au revendicat ca urmaşi, testamentar sau nu, au făcu t mcerca�� n, unele reuşite, altele nereuşite, de a intra în posesia unor docume nte Nicolae 119

Titulescu, dar şi a altor obiecte de valoare, de artă sau nu : tablouri, ceramică antică, covoare de rugăciune ş.a. Nu ştiu cât a fost „ciupit", dacă nu chiar furat, î n timpul vieţii, de ne­ poţii săi. Am documentat profund cât de incorect s-a comportat Catherine Titulescu cu soţul său, în 1939-1940, împrumutând o sumă impresionantă de bani de la un ba ncher evreu elveţian, invocând î n mod fals numele si acordul lui Titulescu, fapt cu efecte grave asup ra relaţiilor conj ugale. Odată mort, ,,Utică" - aşa cum îi spunea u cei apr opiaţi lui Nicolae Titulescu - nu mai putea fi muls î n niciun fel de către toţi cei car e au gravitat î n j urul său, rude sau prieteni, cunoscuţi sau necunoscuţi, care îsi vor căuta alte surse de venit. Documentele Titulescu aveau să fie dispersat�, după 1941, dar mai ales după sfârşitul r ăzboiului, î n 1945, atât în ţară, cât şi î n străi nătate , î n Statele Uni te ale Americii cu p recădere, mai ales la Arhivele Hoover, unde ele au fose adevărate „bonuri de valoare", achitate prompt şi discret deponenţilor. Atunci cân d Sergiu Nenişor a fost arestat, la Bucureşti, securitatea a confiscat - potrivit mărturiei fiicei ac estuia, Mariella Nenisor-Emanoil „saci de documente" personale şi Ticulescu! De cele personaÎe nu întrebăm nimic, dar despre celelalte, despre documentele Ticulescu? De unde? Ce fel de documente? Originale sau copii? N-am reuşit niciodată să identific câte piese au fose, ce-au reprezentat ele. N-am găsit la Arhivele Naţionale Istorice Centrale fişe de identificare pentru fiecare dintre documentele Ticulescu, anul de provenient> ă. La prima lectură ' n saci î n care să se regăsească sursa si > de documente" pare o exagerare, da r la o meditaţie mai profundă nu poţi ignora faptul că Sergiu Nenişor i-a fost secretar personal lui Nicolae Ticulescu, timp de patru ani, î n man datul acestuia de min istru d e Extern e (19321936), da r şi după aceea, pâ nă î n 1939, când a părăsit Fr anţa definitiv, revenind la Cannes doar î n ma rtie 1941, la moa rtea lui Nicolae Ticulescu. Pentru a încheia, î n urma discuţiei cu Marys Nenişor, după război, când aceasta i-a împărtăşit soţului că nu mai dispune de niciun fel de documente Titulescu, Gheorghe Nenişor a obţinut câteva î nscrisuri, puţine, de mâ na a doua, unele dintre ele simple copii, pe care le-a propus, în anii 1965-1966, spre achiziţie, Ministerului Afacerilor Externe. Refuzat de George Macovescu , Gheorghe Nenişor le-a oferit conducerii Muzeu lui J udeţean de Istorie din 120

fo nd achizicionace î n numele acestuia de către prof. Nicolae ploeşu· , coace , . . . . Simache. . d Mă opresc aic i, nu mamce de a a-m1. exp�_1ma mirarea, reala, r�petata, � m anu 2002-2013, de mai multe on nfruntat la Casa Ticulescu, a cc . 11 rost co . . propus spre cu mparare documente , par nculan c e m1-au d e cacre d i"versi cipal, copii după telegrame perso nale.' fotogr �fi� î n or iTiculescu (în prin r i cu n: es�j e pa rla�enta�e sau �1sc�rsun ţ inute la _ . ginal sau copii, broşu nd documente nale). Cont inua p robabil ş1 ascaz1, veh1cula aţio n r e t n i ne "bu nâ nd unor nume ale politicii, culturii şi ştiinţei ��culescu, ca şi altele, apar ţi re inegală, scoase dubios d e nu ştiu und e, românesci, piese incerte, de valoa b spre vânzare de speculatori semidocţi. circulat� fără frică şi oferite cu aplom V

V

v

121

V

Valorificarea arhivei Ministerului Afacerilor Externe al României - inten'tii, proiecte, actiu ' ni -

La împ linirea a 50 de ani de l a tre cere a în eter nitate a lui Ni co J ae TicuI eseu, mesajuI ilustru lui om de stat şi dip lomat român - ,,cei ce mor pentru o .idee sun e e roi al căror unic testament este un singur cuvâ nt _ continuaţi !'' - a generat iniţiative de mare rezonantă în lumea stiint ' ' ' ific"a, politică şi dip lomatică din pră şi din străinătate . Pa curs I efortului întreprins de atunci până în prezent, de recuperare_ � � p nn . 1den tJficare şi editare - a unui volum cât mai mare de document e Titulescu se impune a fi evocat, cel puţin în linii gen erale şi m omen te substanţiale, trecând în revistă h otărâri, proiecte, ample culegeri de docu­ mente, d varii tipuri, editare în diverse perioade, dar şi apariţii alearorii, � nu pup. n importante, succese şi ne împ liniri, oameni care s-au dedicat unor aseme a de ers ri, fracturile impuse în timp de cenzura ideologică, într-o �: � � anumna penoada, sau b locajul birocratic, în care s-a reunit diletantismul unor n ech e aţ i cu de zin te resu l a l tora, care au dus lân ce zea l a până la � abandon, fa.canci mun ca celor capabili şi doritori să publice acest corpus de docume te, cu valoare naţională şi internaţională, să nu-şi găsească ani de � zile . frucnficarea şi finalizarea. Toate aceste informaţii şi consideraţii vor face mai bine înte les fiecare demers ştiinţific consacrat operei politico-diplomatice a lui Nicol�e Titulescu, vor fi ap re ci ate mai e xact l o cul, rostul şi va loarea fie că r ui moment, elemenrele de continuitate, dar şi ceea ce distinge o întreprindere de cele­ lalc� prm . construcţie, rigoare şi ţinură. In Aula Academiei R omâne, la 15 martie 1991, a avut loc sedinta de ' ' constituire a Fundaţiei Europene Tirulescu. 14Acrul constitutiv, din 15 martie 1991, modificat prin Actul adirional aut enti ficat din 7 martie 2002, definitori u pentru sp iritul si acriunea , '

acesteia, consacra:

122

escu - aşa cum est e el Obiectivul principal al Fundaţiei Europene Ticul " · Ain Actul de constituire din 15 • martie 1991, m. odificat prin. Actul defiJOI( . S ectorului 1, Bucureşn, la 12 nregistrat ca l egal de Judecatona ad. ţional, î memoria acestui mare jurist, diplomat si ' om. rnatrn· e 2002 - este de a onora ilor internaţionale co ntemporane, dreptului oliric, încurajând studiul relaţi rnari , onale. Ea se va strădui să ment' ină �1nrernar, ·10nal s, i organizar, iilor inte personalitate istorică care a fost Nicolae T irulescu interesul pentru această Acest interes şi-a găsit expresia con­ i enrru opera sa teoretică şi practică. litice pe care le-a întreprins în !a�rară în analiza acţiunilor diplomatice şi po serviciul României, al cooperării, păcii şi securităţii în Europa şi în lume." ,�s în acest scop, Fundaţia Europeană Titulescu şi-a propus cu prioritare „să în editeze opera ştiinţifică, diplomatică şi politică a lui Ni colae Titulescu 1 limbi europene de 1 arga- c i· rcu1 ap· e" . 49 Statutul Fundaţiei Europene T itulescu, adoptat tot la 15 martie 1991, modificat prin Actul adi ţional autentificat din 7 martie 2 002, fixa şi el obiectivul Fun daţiei Europene Titulescu în termeni aproape identici cu cei 150 folosiri în Acrul de constituire. N�îndoielnic, cei care au fixat ca obie ctiv tipărirea operei ştiinţifice, diplomatice şi politice a lui Nicolae Titulescu au avut în vedere, de la sine înţeles, nu doar ceea ce fusese publicat în timpul vieţii ilustrului înaintaş, ci şi fondul de documente, bogat şi variat, aflat în arhive şi biblioteci. În privinţa lui Nicolae Titulescu, arh iva M inisterului Afacerilor Externe din România reprezenta incontestabil depozitarul cel mai important. La puţin timp după această primă iniţiativă, lărgind practic ungh iul de abordare, pentru a cuprinde un diapazon mult mai larg de probleme şi personalităţi, la 14 august 1991, Guvernul R omâniei a adoptat Hotărârea nr. 563 privind valorificarea arh ivei M inisterului Afacerilor Externe .151 În cadrul acestei Hotărâri, un loc distinct a fose acordat publicării operei complete a lui Nicolae Titulescu. Textul propriu-zis al Hotă rârii semnare de către prim-ministrul Petre �oman ne permite să comparăm într-un mod absolut relevant aspiraţiile şi 1 mplinirile : ,.Art. 1 - Se apro bă editarea Colecţiei naţionale de documente diplo­ rnacice de audienţă şi reprezentare internaţionale, valorificându-se în acest

123

scop bogatul fond a rhivistic al Ministe rului Aface rilor Exte rne, precum si documentele existente în alee arhive din ţa ră şi străinătate. A rt. 2 - Colecţia va t rebui să reflecte evoluţia în decu rsul timpului a politicii externe româneşti în ansamblul ei şi a activităţii diplomatice con­ sacrate înfăptuirii acesteia. Art. 3 - P rin similitudine cu colecţiile alco r ţări, editarea documentelor se va realiza în se rii c ronologice, corespunzător principalelo r etape ale dez­ volcării statului român, fieca re serie cuprinzând mai mulce volume. A rt. 4 - Ministerul Afacerilor Exte rne, în consens cu Academia Română' va institui o comisie naţională de editare a documentelor de politică externă, stabilind componenţa, at ribuţiile, st ructurile şi metodele de lucru ale aces­ teia. Din comisie vo r face parte, de drept, un secreta r de stat din Ministe rul Afacerilor Externe, în calitate de p reşedinte, secretarul gene ral al Academiei Române, directo r ul Institutului Naţional de Istorie «Nicolae Io rga» şi directorul general al Direcţiei Generale a A rhivelor Statului. A rt. 5 - Comisia naţională de edita re a documentelor de politică exte rnă va înainta spre aprobare minist rului Aface rilo r Exte rne p ropune ri p rivind perioadele şi modul de întocmi re a se riilo r c ronologice ale colecţiei, care vo r t rebui să cuprindă, înt r-o p rimă etapă, răstimpul isto ric ce începe cu epoca medievală şi se încheie la I O feb rua rie 1947, când a fost semna t Tratatul de pace de la Paris. A rt. 6 - Concomitent cu publicarea Colecţiei naţionale de documente diplomatice, Ministe rul Aface rilo r Externe va proceda la edita rea Colecţiei integrale a t ratatelo r, convenţiilo r şi acordu rilor încheiate de statul român, în perioada 1859-1945, şi a Colecţiei integ rale a convenţiilo r şi aco rdu rilor interval. cu caracter economic si consular, încheiate de statul român în acelasi > > A rt. 7 - De asemenea, Ministerul Afacerilor Exte rne va p regăti şi va tipări o se rie de documente diplomatice întocmite după c riterii tematice, consac rate unor p robleme de interes naţional pe rmanent, volumele respec­ tive urmând a fî folosite în activitatea politico-dipomatică şi în propaganda exte rnă. Distinct de aceasta, Ministe rul Aface rilo r Exte rne va trece neîntârziac la alcătui rea unor volume documenta re pentru uzul Parlamentului, Presedintiei, cent rale a Ministe rului Aface rilor Guve rnului, administ ratiei ' > > Exte rne, misiunilo r diplomatice şi oficiilo r consulare ale României (Anexa A)· 124

va înt rep rinde deme rsu rile şi t 8 _ Ministerul Aface r ilo r Externe scu asup ra re în vede rea publicăr ii luc ră rii lui Nicolae Tirule a_Â�.rile. necesa . externe a României '. sc risă în 1937, în limba engleză. Lucra rea va rnol�,ncu nă ş1 m versmnea ongmala. �I t· ărită în limba româ i va edita, de asemenea, ope ra diplom�cică_ completă a lui _l':i��lae Titulescu. . , m ved�r�a ed1t�m u�o r mono­ masu timp, acelaşi în lua, vor � Se _ 9 Art, sn, ăti marcante ale d1plomat1e1 _romane ' p recum: e:· desp re personalit . grarll ' B rananu _ . . ., , l.Gh. Du�a, Kogalnicean_u, Ion I.C. Vasile Alecsand ri, M1ha1l cu, Nicolae Petrescu-Comnen, Vespas1an Nicolae Titulescu, Grigore Gafen V. Pella si alţii. a velo r Art. O - Pent ru buna desfăşura re a activităţii şi realizare obiecti tei hotărâri, se vo r lua măsurile p revăzute în enuntat ' e la art. 1-6 ale prezen Anexa B. A rt. 11 - Ministerul Aface rilor Exte rne va p rezenta anual un rapo rt speui ra cial p rimului-ministru al Guvernului, p rin care va informa asup stadiul i. r â r hotă ezentei r în care se află aducerea la îndeplini re a prevede rilo r p Art. 12 - Anexele A şi B fac pa rte integrantă din p rezenta hotărâ re. •

•

A

•

-

i

Prim-ministru Petre Roman Bucureşti, 14 august 1991. Nr. 563.

Anexa A Lucrări documentare ce ar wma să fie realizate pe baza materialelor din arhiva Ministerului Afacerilor Externe

A. Lucrări tkfolosit în activitatea diplomatică şi în propaganda externă -Dună rea în isto ria poporului român; -Regimul st râmto rilo r Mării Negre; -România la Confe rinta de Pace de la Paris 1919-1920; -Chestiunea Banatului la Confe rinţa de Pace; 125

-Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920); -Acţiunea iredentismului maghiar în România (până în anul 1940); -Chestiunea minorităţilor din România (până în anul 1940); -Chestiunea minorităţilor în dezbaterea Ligii Naţiunilor; -Chestiunea opcanţilor unguri la Liga Naţiunilor; -Statutul romano-catolic în Transilvania; -Transilvania; - Basarabia; -Bucovina; -Dobrogea; -Revizionismul european în perioada interbelică; -Pactul Ribbencrop-Molocov (23 august 1939); -Răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (28 iunie 1940); -Dictatul de la Viena (30 august 1940); -Tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940); -Genocidul practicat de horchyşti în rândurile populaţiei româneşti din Ardealul de Nord ocupat; - Relaţiile româno-germane (1940-1944); -Relaţiile româno-italiene (1940-1944); -Relaţiile româno-japoneze (1940-1944); -Relatiile româno-sovietice (1920-1944); -Relaţiile româno-franceze în perioada interbelică; -Relaţiile româno-engleze în perioada interbelică; -Relaţiile româno-americane în perioada interbelică; -România la Conferinţa de Pace de la Paris 1946-1947; -Cobeligeranţa; reparaţiile de război; -România si Marile Puteri: 1940-1947; -România şi cooperarea balcanică. )

)

B. Lucrări pentru uzul Parlamentului, Presedintiei, Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice fi oficiilor consulare J

-Dosarul tezaurului românesc de la Moscova; -Regiunea Herp; 126

J

. . _ _ Insula Şerpilor; c1), b1sen , . scoli . m, . (clad . . ătate străin în , nesci omâ ' - Bunun· r . cte de particie a Roma, n1e1;. . . - Proie . i din România (Banat, Transilvania); regiun unor a e mizar ucon� a e d e iect -Pro are; C municăti româneşti peste hot Iugoslavia, Bulg aria, URSS; �norităţile româneşti din Ungaria, a şi Albania; arom a'nii din Greci irans1·1 van1· e1.· _ Evoluţii în structura etnică a T

=

Anexa B Măsuri destinate să faciliteze activitatea de cercetare în cadrul arhivei Ministerului Afacerilor Externe

acce�ul 1. Ministerul Afacerilor Externe va lua măsuri menite să asigu�e arhiva cercetătorilor români la documentele diplomatice conservate m ministerului si va emite, în conformitate cu prevederile legii, un regulament privind desfa,şurarea activităţii în cadrul acescei unităţi. _ Accesul cercetătorilor străini se va permit. e, de la caz la caz, pe baza de reciprocitate şi cu aprobarea ministrului Afacerilor Externe. _ 2.Arhiva Ministerului Afacerilor Externe va fi dotata cu doua aparate meta­ xerox de mare capacitare, patru maşini de scris electrice, zece dul�puri _ lice pentru păstrarea fişelor de semnalare, copiilor xerox şi a copulor ma�u­ scrise şi dactilo, fondurile necesare fiind asigurare de la bugetul scatului. 3.În bugetul Ministerului Afacerilor Externe se va prevedea anual un fond care va fi folosit în vederea asigurării colaborării specialiştilor c� vo� fi ancrenati la editarea Colectiei nationale de documente diplomance ş1 a ' cel orlalte lucrări prevăzute în prezenta hotărâre . . . De asemenea, vor fi prevăzute anual fonduri necesare procurării hârne1 pentru fise si a unei cancităti îndestulătoare de hârtie de tipar de calitate . corespun;ăt�are prestigiulu/ de care trebuie să se bucure astfel de lucră�i. 4.La parterul Palatului din Piaţa Victoriei vor fi puse la dispoziţia arh1ve1. Ministerului Afacerilor Externe două camere în care să-şi poară desfă.şura activitatea un număr de 15-20 cercetători." )

)

127

La aproape două decenii şi jumătate de la adoptarea acestei hotărâri, bilanţul este departe de a putea fi considerat satisfăcător şi încurajator. Cauzele au fost multiple. Am reţinut printre factorii care au condus la respectiva stare de lucruri - care continuă să se perpetueze - frecventa schimbare 152 a miniştrilor de Externe (19 în 25 ani: Sergiu Celac, Adrian Năstase, Teodor Viorel Meleşcanu, Adrian Severin, Andrei Pleşu, Petre Roman, Mircea Geoană, Mihai-Răzvan Ungureanu, Călin Popescu-T ăricea nu (interimar), Adrian Cioroianu, Lazăr Comănescu, Cristian Diaconescu ' Cătălin Predoiu (interimar), Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu, Andrei Marga, Titus Corlăţean, Teodor Viorel Meleşcanu, Bogdan Aurescu); inexis­ tenţa unei structuri adecvate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care să facă posibilă îndeplinirea ambiţiosului proiect (Oficiul de Studii şi Documentare, desflintat Directia ' înainte de 1989, nu a mai fost reînflintat), ' Arhivă şi Documente Diplomatice nefiind încadrată corespunzător sub raportul personalului (atât din punct de vedere numeric, cât şi din punct de vedere calitativ); desfăşurarea întâmplătoare a activităţilor, în afara oricărui plan (oricăror planuri) de acţiune care să stabilească priorităţi, res­ ponsabilităţi şi termene; o ineficientă (ca să folosim un eufemism) colaborare cu Direcria Generală a Arhivelor Statului si ' Institutul Narional de Istorie „Nicolae Iorga"; existenţa unor colective de lucru eterogene, cu membri aleşi uneori la întâmplare, cărora, deşi au fost degrevaţi total sau Partial în care erau încadrati, ' de sarcinile pe care le aveau în insritutiile ' fiind . chiar onorari ' bănesre ' în mod suplimentar, nu li s-a cerut niciodată un decont profesional; o concepţie păguboasă, atât la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Externe, cât si ' la nivelul direcriilor si , serviciilor acestuia, contrară tradiţiei ministerului (desigur, avem în vedere perioada de dinainte . de război) şi obligaţiilor stabilire prin lege, concepţie care a lăsat pe ultimul plan activităţile de cercetare şi editare, considerând că acestea sune de com­ petenţa altora sau că pot să mai aştepte în raport cu sarcinile curente ş.a . S-ar putea adăuga multe-multe altele. Nu este însă în intenţia mea de a face un inventar al tuturor neajunsurilor şi al cauzelor, cu atât mai mult cu cât cei direct responsabili nu cred că l-au făcut vreodată (oricum, nu cu rigoare). Rezumând, voi constata torusi ' că:

.

.

.

.

128

tratatelor, conven­ -Nu a apărut până acum (201 4) Colecţia integrală a .. si acordu rilor încheiate de statul român cu alte state în perioada tll1 or ' is59-l 945; . . _ .. . -Nu a apărut până acum (2014) Colecţia integrala a convenţ11lor ş1 caracter economic şi consular, încheiate de statul român în acord u rilor cu perioada 1939-1945; . . . • _ . acum (2014) mcmna dm mono-Nu s-au elaborat şi nu s-au editat pana e diplomaţiei româneşti specificate grafiile consacrate marilor �ersonalităţ _ '. � în hotărârea de guvern mai sus ammma. Pentru a rămâne la Hotărârea de Guvern nr. 563/14 august 1991, pre­ cizez că prevederea articolului 8 (publicarea lucrării lui Nicolae Titulescu, Politica externă a României) s-a împlinit, dar implicarea Ministerului Afacerilor Externe în acest proiect a fost aproape nulă, dacă nu chiar nulă, atât din punct de vedere intelectual, cât şi financiar. Pentru a fl corecţi şi exacţi, voi semnala faptul că în intervalul de referinţă, 1991-2014, sub egida Ministerului Afacerilor Externe au apărut volume Româniaromâno-sovietice 153 ; relatiile de documente privind: relatiile ' ' 155 1 româno-spaniole 1 56; relaRomânia-Polonia ; relaciile Vatican H·, relatiile ' ' ţiile româno-norvegiene 1 57; relaţiile România-Israel 1 58; relaţiile româno-fin0 landeze 1 59 două culegeri de documente privind pe Grigore Gafencu 16 şi pe Constantin Vişoianu 16 1 - care, deşi importante, nu fac parte, cu o singură excepţie, dintre obiectivele înscrise în Hotărârea de Guvern - şi două bro­ şuri cu caracter documentar 162 . Dincolo de această constatare, salut colegial rolul pe care l-au avut în realizarea acestor volume domnii Nicolae Dinu, Dumitru Preda, Costin Ionescu, Stelian Obiziuc - factori responsabili la Direcţia (Oficiul) Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, dar şi contribuţia, nu mai puţin importantă, a domnilor Ion Calafeteanu, Nicolae-Alexandru Nicolescu şi Andrei Căpuşan, oameni de mare hărnicie şi profesionalism desăvârsit ' . Cât priveşte Anexa A „Lucrări documentare ce ar urma să fie realizate pe baza materialelor din arhiva Ministerului Afacerilor Externe" din Hotărârea de Guvern nr. 563/14 august 1991, nu am identificat nicăieri o situaţie/raport 129

asupra îndeplinirii obiectivelor prevăzute (autor, titlu, format - monografie, volum de documente - limbă de expresie, egidă, editură). Faptul că în acest cadru nu s-a stabilit ce şi cui anume revin responsa­ bilităţi, că nu s-au fixat termene de elaborare şi nu s-au precizat obligaţii financiare legare de editare, de difuzare în ţară şi străinătate explică de c e prevederile de la Anexa A au fose luare ad fibitum, rămânând o literatură îndoielnică, cu efecte usor de bănuit. , În ciuda semnalelor de alarmă trase de o serie de personalităţi (istorici, jurişti, diplomaţi, parlamentari, ziarişti) în legătură cu aplicarea (mai bine zis neaplicarea) prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 563/ 14 august 1991 privind valorificarea Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, situaţ ia a rămas substanţial neschimbată. Odiseea pe care au crăit-o cei ce au sperat să fie parte şi martori ai proiectului de valorificare a Arhivei Ministerului Afacerilor Externe o re­ găsim în mărturii orale sau scrise, dintre care cea mai substanţială ne este dacă de prof. univ. dr. Viorica Moisuc. La 1 noiembrie 2007, aflată la Bruxelles, în calitate de membru al Parla­ mentului European, Viorica Moisuc realiza o evocare a acestei odisei, considerând că ea trebuie cunoscură, atât pentru a fi fixate în memorie responsabilităţile unui eşec, cât şi pentru a trage învăţăminte de către cei care vor avea forţa să reia un asemenea proiect şi puterea de a face din el o realitate. În „Cuvânt lămuritor şi absolut necesar pentru cercetătorii de azi şi de mâine", publicat abia în 201O în introducere la lucrarea sa România ţi criZll cehoslovacă. Documente. Septembrie 1938, Bucureşti, 201O, prof. univ. dr. Viorica Moisuc scria: ,,Astăzi, România este, poare, singurul stat european care nu poate oferi Publicului din cară si din afară, studentilor, cercetătorilor, oamen ilor ' politici, diplomaţilor, o Colecţie Naţională de Documente Diplomatice Românesti. [ ... ] . şti Române Iată de ce Colectia Natională de Documente Dinlomatice r , ' este mai mult decât necesară. Este o obligaţie morală faţă de cei care au făc ut din România un stat modern, prosper, respectat în toată lumea civilizată. Este

morală pentru Ministerul Afacerilor Externe de a-ţi preţui . ' e o obi.,gati de a o integra valorz.,or perene a le l or, opera cunoscută · · fiace a . . de , tt t f înamt 1 . - de a arata - lum11· · vocaţia · Este o obligaţie morala Europei. ale si i nie ' , Rorntl · · , 1 · · d . · t z e pace f1· e,· ia dezvo ltarea po tttc contribuţia euro� et1nă tl României, , sale pe .plan internaţional în scopul barării , initiativelor securittlte, promovării , oere ,st colaborare cu toate popoarele. dr umu l u 1. cat' r·"o război, pentru znteleoN-a fose să fie aşa. de Documente Diplomatice Româneşti a murit Co lectia , Natională , înainte de a se naşte. Volumele pregătite pentru tipar până în primăvara anului 2005 au fost respinse de conducerea MAE fără nicio explicaţie; �ră a fi fost măca� cum vot ' c1vaz - uce» > s-a considerat că «nu mai sunt de actua!ttt1te», asa demonstra mai jos. Ne găsim azi exact ca în perioada dictaturii comuniste când «interese», să zicem obscure, au distrus o muncă de ani de zile a zeci de specialişti - cei mai buni din rara aceasta -, subminându-se astfel interesele naţionale ale României în f;voarea unor interese de gaşcă politică şi nu numai atât. Ce nu se înţelege nici azi, după 20 ani de la abandonarea - dacă se poate spune aşa - a practicilor comuniste, este că din coace timpurile există interese supreme care nu au şi nu pot avea culoare politică. Colecţia Naţională de Documente Diplomatice face parte din această categorie de interese. Ana Pauker, fost ministru al Afacerilor Externe, numită de Stalin, a trimis la Moscova vagoane de documente din arhiva MAE ca să şteargă urmele existenţei unor acţiuni agresive ruseşti şi sovietice contra României; Mihail Roller şi acoliţii săi au îndrăznit să pună la index operele lui Iorga, Xenopol, Giurescu, P.P. Panaitescu şi ale multor altor istorici şi să priveze generaţii după generaţii de studenţi de cunoaşterea operelor acestor corifei. Ce l-a îndemnat oare pe noul titular al Afacerile Externe de după alegerile din noiembrie 2004 să lichideze opera de interes naţional sus-amintită? Voi relata mai jos fapte legate direct de istoria - mai curând odiseea - acestei Colecţii de Documente Diplomatice Româneşti. -La 21 decembrie 1991 s-a publicat în «Monitorul Oficial» al României, Parcea I, nr. 261, Hotărârea de Guvern nr. 563/1991 privind valorificarea arhivei Minis terului Afacerilor Externe. Ministrul de Externe de arunci,

130

131

.

.

)

Ad ri�n �ăstase, a dispus co�stituirea d e înd ată a unui mare col ectiv de . _ . sp ec1 alişt1 , antrenand m act1 unea d e realizare a Colecti l\rati· ' onale de , ei 1vj . . ' · tor . D ocumente Diplomatice Românesti (care acop erea ca t imp is ic . . . ' p eno ad a 1 8 59-1 �47), A r hiva D i plomatică a Ministerului Afac eri! 0 Externe, Aca d emia Româ nă p rin i nstitutel e sa l e d e isto ri e, Ar hiv . e1er . . . . Naţional e, Arh1 vel e Ministerului Apărării Natio , na- toare , nal e ' biblioteci·.deci· · . . . . . de fiondun arhiv1mce s1 multe alte institutii. , Col ectivul constitu,·t atunc1 ' . d m c a re fa.ceau p arte ac ad emicieni, p rof esori univ ersitari ' c erceca" ton.' . . . ar hIVlŞt l, persanal tehnic, a elaborat normele d e cercetare, a alcătuit seru· 1· e ' . . . .· A coI ecţ1e1 , cnte rn1e unice de cercetare si , prelucrare etc · Î n cateva luni· s-au . .. , . strans �11 d � �op u după docume nte diplomatice, d e politică externă, . m emon�list1 c a etc., trecân du-se l a alcătuirea p rop riu-zisă a p rimelor volume. In vara anului 1992 activitatea amintită era în plină desfasurare - După schimbarea titularului de la Externe, o echipă de militari insoti�ă de un «şef» a năvălit într -o bună zi în sala de l a ultimul etaJ· al Palatu'1 Ul Vleton. a, unde 1 ucrau toţi cei implicaţi în această operă vastă, ne-au evacuat !nt �-o oră, iar documentele au rămas în dulapurile, încuiate, aflate în acea mcapere. Nu s-a dar nicio explicaţie, nici a runci, nici mai târziu. De atunci a încetat activitatea la volumele de documente si nu s-a mai vorbit niciodată de re�uarea ei. Documentele din dulapuri ;u dispărut fară urmă, _ nu s-a aflat nimic de soarta lor nici pâ nă azi, nici d e materi alel e adunare de la �ibli?teci, nici de fişe de lucru, note etc. D e precizat că unii dintre cer­ cetaton, care se afl au în sală în momentul ev acuă rii, au luat acasă (în serviete, sacoşe, buzunare) documentel e la care lucrau a runci. Acestea au fost singurele materiale s·alvate de la distrugere. - D e atunci, toţi c ei interesaţi în relua rea activităţii la volumel e de documente, printre care m-am numărat si eu, am bătut la usile mai-marilor MAE, p artid elor afl ate la putere sau î; opoziţi e, la poa ;ta Presedinriei României, încercând sensibilizarea forurilor de d ecizie în această ch estiu�e. Scrisorile adresate tuturor miniştrilor de Externe au rămas fară răspuns. -La capătul a 12 ani, efortul acesta a avut în fine şansa d e a se împlini: . la 2 septembne 2004, Guvernul României condus de Adrian Năstas e a adoptat Hotărârea nr. 1384 publicată în «M.O.» nr. 831, Par tea I/9 e de septembrie 2004 prin car e s-a decis «editarea Colectiei National '

ra r e cu Ac a d e mi a Diplomat ice Rom âne şti» î n col a bo te men nale . poc� · isterului Apărării N aţio hivele Nat' ionale ,si A rhiv ele Min. . tu1. ta- dr. n Roman a, Ar ere era con sr1 răspundea d e r ealizarea a cest- e i op · · ' · · Corn isia ce · I orl al r e nduc atom m exercztzu a 1 ce co , citiu exer în ne r e Ext . e d . ul r . . . 1sr · nun ' en m. . : t ! ,m dom oscu n cu re 1 t lis a 1 spec s1 cum · · . . entionare ' pre ,. . ' '. ' insuru,r ,i m , tice Romaneşu se realiza a lom Dip e t en um Doc de nală Colectia Naţio e Europene Titulescu şi a Academiei Diplomatic ţiei nda Fu d� egi sub a MAE· 4 s-au constituit colectiv el e d e cercetar e, -Până la sfârşitul anului 200 iteriile unice de cercetare şi e Colecţiei, s-au stabilit cr s-au defi nitivat seriil e t u buna d es� r, s- a asig�r at b az a log'.st ic� p � � � prelucrare a documentelo ea Academ1 1 dir a cl m at iz an g r o t fos a lui � şurare a activităţii. S ediul colectivu ector 1, Bucureşti. s 11, . r n rea Mi r o t Pic . r st n î ă Diplom atice a MAE, aflat l rel atări, precizez că în colectivu Pentru memoria celor ce vor citi aceste : al e ştiinţei istoric e româ neş ti ca de cercetare erau personalităţi d e v ază n Io eanu, p rof. un iv. d r. ac ad. Cor nelia Bad e a, acad. Paul C er novod univ. dr. Ioan Chiper, Alexandrescu, prof. univ. dr. Ion Calafer eanu, prof. Rotari, conf . univ. dr. conf. univ. dr. D aniela Busă, conf. univ. dr. Ludmila d e c ercetarea M arian Zid aru, asistenţi, masteran zi, stud enţi p asiona ţi ational e di n documentelor, ar hivisti de la Ar hiv a MAE, d e la Ar hivel e N ' rdonarea Bucureşti şi din alte centre din ţară. Subsemnata am asigurat coo recto r ştiinţifică a Col ecţiei. Domnul Ambasador Constan t in Ene, Di de G enera l al Acad emie i Diplomatice, ca re prezentant al Ministe rului Externe, a supervizat întreaga activitate a col ectivului d e istorici; relaţia . am avut noastră cu Excelenta S a s-a desfasur at în cel e mai bune condicii, ' un sprijin total pân'ă în ultima zi a activităţii noastre. - După ocuparea fo toliului Exte rn elor de noul ministru, s-a început o ca mp anie sustinută si sist ema tică d e strangulare a într egii activităti d e cerc etare, de izolare a colectivului de istorici, scopul final fiind îngroparea Colecţiei Naţionale de Documente Diplomatice Româneşti, de desfiinţare a Academiei Diplomatice - instituţie postuniv ersita ră d e per fecţionare a dip lomaţilor, acreditată d e Ministerul Î nvătământului. Mijloacele folosite : -întrerup erea oricărei comunicări între MAE şi col ectivul de istorici; )

)

.

)

)

)

133 132

-sistarea finanţării activităţii colectivului, mii de copii după documentele depistate şi selectate în diferite arhive nemaiputând fi recuperate din lipsă de bani; -sistarea oricărei aprovizionări cu consumabile pentru calculatoare, copiatoare etc.; -oprirea plăţilor prevăzute în contractele încheiate între MAE şi mem­ brii colectivului de cercetători; sicane de tot felul. În această situaţie, subsemnata, în calitate de senator în Parlamentul României, l-am interpelat de două ori pe domnul ministru de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, cerându-i explicaţii pentru atitudinea MAE şi intenţiile pe care le are cu privire la continuarea activităţii pentru realizarea Colectiei Nationale de Documente Din/omatice Românesti. Nu mi s-a r ' ' ' dat nicio explicaţie pertinentă. - În luna februarie 2005 am solicitat chemarea ministrului de Externe în faţa Comisiei de politică externă a Senatului României. S-au prezentat şeful contabil şi directorul Arhivei MAE care au dat asigurări că «totul se va rezolva». De fapt, n-a avut loc nicio discuţie din lipsă de interlocutori. -La 1 martie 2005 am înaintat domnului ministru de Externe un Memoriu, semnat de roti de colective, în care solicitam reluarea dia, , sefii logului şi reluarea finanţării. Înaintat la Cabinetul ministrului de domnul Ambasador Constantin Ene, memoriul nostru a avut aceeasi , soartă ca coace documentele înaintate anterior: niciun răspuns. -La 22 martie 2005, în calitatea pe care o aveam de coordonator ştiinţific al Colecţiei Naţionale de Documente Diplomatice Româneşti, am înaintat ministrului de Externe un Memoriu intitulat Importanţa naţională şi internaţională a Colecţiei Naţionale de Documente Diplomatice Româneşti, arătând că 4 volume sunt finalizate şi pot fi trimise la tipar, subliniind că o astfel de operă nu are culoare politică şi că ea nu poare să aibă niciun fel de legătură cu schimbările de guverne, de titulari la Externe etc. N-am primit niciun răspuns la acest Memoriu. -Dacă fiind ostilitatea vădită a MAE şi dispreţul suveran pe care l-a afişat, obtuzitatea colaboratorilor dlui Ungureanu - mă refer aici în special la dl ministru adjunct Leuştean, care, deşi istoric prin formaţie (azi «scră­ lucic» reprezentant al diplomaţiei române pe meleaguri îndepărtare),

multe convorbiri cu subsemnata că nu înţelegea nimic din a dovedit în mai de la Academia Diplomatică ceea ce se făcea de către colectivul de cercetători c. În ace�scă situaţie, am apelat tul fără niciun discernămân şi că respinge� t� _ la un fost ministru de Externe, dl Andrei Pleşu, intelectual subţire al aşa-zisei «societăţi civile», pe atunci consilier - culmea! - de politică externă al Preşedintelui Băsescu. La 12 aprilie 2005 i-am adresat un Memoriu în manuscris, cerându-i sprijinul pentru deblocarea situaţiei. N-am primit niciun răspuns. _ La 21 aprilie 2005, luând în serios plângerile coc mai gălăgioase ale MAE că «nu are bani» pentru publicarea documentelor, am anuncac printr-o Notă pe dl Ambasador Constantin Ene că am găsit o sponsoriz�e pentru publicarea întregii Colecţii, solicitând MAE învoirea să punem în practică această soluţie salvatoare. Eroare! Pe Memorandumul trimis de Directorul Academiei Diplomatice, Ambasadorul Constantin Ene, la Cabinetul ministrului de Externe, dl adjunct de ministru, Leuştean, a pus următoarea rezoluţie caragia­ lescă: «Nu mai este de actualitate. MAE a promovat o HG pt. înfiinţarea unei noi comisii pt. editarea de doc. d,'P· l. Leustean». Comentariile sunt' cred ' de ' prisos. Iresponsabilitatea, incultura crasă, reaua-vointă, ura facă de tot ce înseamnă valoare în ştiinţa istorică românească, desco�siderarea, interesului naţional al acestei ţări - toate acestea apar limpede din atitudinea MAE. -La 25 aprilie, necunoscând «rezoluţia» ministrului adjunct Leuştean, am înaintat dlui Ambasador Constantin Ene o Noră cuprinzând cheltuiala estimară pentru publicarea de către Editura Enciclopedică a primului volum finalizat al Colecţiei, anunţând totodată că o Fundaţie particulară esr gara să preia asupra sa costurile întregii activităţi de publicare. MAE : a r�puns prin tăcere; In august 2005 a urmat lichidarea Academiei Diplomatice lichidarea , co�ectivu lui de cercetare pentru Colecţia Naţională de Documente D,ţ�o":atice Româneşti (vezi «M.O.», Parcea I, nr. 748/17 august 2005). ana acum am relatat, sec, faptele. Mai departe voi formula nişte judecăţi pe care mi le asum în întregime:

134

135

-Ministeriatul lui Mihai-Răzvan Ungu reanu la Ext e rne a fost o ero are gravă. Echipa lui a distrus cu sânge-rece şi premeditare o instituţie de pr esti­ giu int ernaţional - Acad emia Diplom atică - înl ocu in d sp ecialiştii, ca re susţineau cursuri şi seminarii acolo, cu p ersonaj e propulsate politic, inşi p e care nu i-a întâlnit nimeni pe la congresele int ernaţionale de istorie sau p rin arhivele diplomatice din ţară şi din str ăinăta t e. -Au distrus un prestigios colectiv de cercetare care a pus p e masa MAE câteva v olume d e d o cu m ent e diplom a tice - a devăr a tă car te de vizit ă a politicii extern e româneşti, neces ar ă mai m u lt ca o ricând acum, când Români a trebu i e să-si e ta le z e z e s trea d e c u l tur ă si civili z ati e în fat a , ' ' Comunităţii E uropen�. Ca un ul dintre istoricii care, timp de atâ ta am ar de ani, n-am încetat să mă zbat pentru ca România să poară oferi lumii, p rintr-o Colec ţie Naţională de Documente Diplomatice, măsura contr ibu ţiei sale la politic a de pace şi securitate internaţională, la construcţia de a zi a Uniunii E u ropene, am crezut de datoria mea să de zvălui cititorilor de azi şi de mâine o parte a unui adevăr dureros. Pentr u că, poate, cineva, câ ndv a, ne-ar p utea întreba : «Ei au 16·' trădat, dar voi ce ari făc ut ?»" , Nu-mi propun în niciun fel să am endez afirmaţiile disti nsei doamne Viorica Moisuc, eminent cercetător şi om de atitudine Pagin ile Domniei . Sale distilează durerea nu d oar p entr u batjocura arătată de au torităţi unor valorosi istorici, ar hivisti si editori, ci si pen tru d e zinteresul ir esp ons abil manif estat faţă de proiecte de interes naţional, abso lut necesar ge ate ner e, de o Hotărâre de Guvern care fixa cadrul si obiectivele .

' a colect iilor de d o cum ent e diplo ma tice şi a m e mor i al isticii E,xcerne,. " . dip lornaut: site-ul I nstitutului Diplomatic Român, la data de 6 ianuarie Consu cand . . . t ap ariţia, i' n decurs d e 9 ani, a 5 volume d e documente 1 5 am. reunu . 20 'rn anc �i a unui volum de amintiri diplomance. 16) o l p di � ent a p reocupării I nstitutului Diplomanc � . Las pe cint: or sa" aprecieze efici , a nc e , •m rap ort cu diplom · ente m u • c o d e d e r a dit e e d e i • R0 m•an 10 mar er . · ·1e · listil · e puse la d 1spoz1ţ ea mijloacelor fin anciar ' mărim or si ' ecia sp l u r a rn nu . . H ra• ra• re de Guvern si , alte reglementa- n aferente. . . . P nn . o , •m ce ma- pri· veşte , alele reacrii • din p artea cmton1or O ncare vor cni potenti ·· . · .,, etstudio' că numărul si · ir.. ' ritmul ap ari�m1o. r sunt descuravoi remarca,sine 1• ance. AI n P ri'vint, a r igorilor de e ditare, remarc faptul ca niv elu l l a care se · sa- ra- c1· a •m un, opereaza se afl a" sub standardele academice . Lipsa. în une1e caz _ . . . majoritatea cazurilor în privinţa notelor explicanve, adnotanlor ş 1 com�npentru plasarea în epocă, cunoaşterea actonlor ·,• or, a trimiterilor esentiale canu , . � • şi a filmului eveniment elor, lasă impresia de lucrun racute m grab a.

La 28 iu lie 2005, prim-ministrul Românie i, Călin Popescu-Tăriceanu, talonat de An ton Nicu le scu, s ecretar d e St a t la Mi nist erul Afacerilor Extnne, Mircea Miclea, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, I onu ţ Popescu, minisrrul Finanţelor Publice, a semnat Hotărârea de Gu vern nr. 880 privind înfiin­ ţarea I nstitutului Diplomatic Român . 16q L a pu nctul 2d, H o tărârea de Guv ern sta bilea ca obi ect de activitate „ editarea, în colaborare cu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor

Revin la ceea ce mi-a concentrat atenţia în H otărârea de Guvern nr. 563 din 14 august 1991. . . . . . În spiritul prevederilor Actu lui de consmu1 re ş 1 Sratu cu � ui. F� n�aţiei Europene Titulescu, la sfârsirul anului 1991 am elaborat şi am ma mtat conducerii Ministerului· Afac' en·1or E xrerne proie · ctu1166 publicării integrale a operei politico-diplomatice a lui Nicolae Titulescu: . _ · ,.Fundaria Europeană Titulescu ş1a asumat, pn· n •msuş1· Acrul sau consntutiv, publicarea operei complete a ilustrului om politic şi diplo 1:1 t r ma• n. _ � � lntr-o primă etapă, se v a pub1ic · · o-d'iplornar tea, iar mrr-o · a opera po1mc a doua etapă, opera ştiinţifică. . . Editarea documentelor avându-l ca emit · e nt p e Ţ'1tu leseu (.m d1f e nr e ipostaze: trimis extraordinar si minist ru p lenip ot enţiar, repre zenta nt al României în diferite organism� internaţionale sau la dif erite conf erinţe sp ­ � cializare la niv el subregional, regional şi mondial, ca şi în calitat e_ de mi� nistru de Externe) poare contribui în mod hotărâtor la descifrarea biog:afie: politice a m a rel ui om p olitic şi dip lo mat ro mâ n, dar şi, înt r - o � a sura relevan tă, având în vedere perioada îndelungată în care acesta s-a ilustrat

136

137

)

)

)

)

A

pe scena politică şi diplomatică românească şi internaţională - la punere în lumină a principiilor cardinale şi obiectivelor majore ale politicii extern: româneşti în anii interbelici. Ideile lui Titulescu privind securitatea, deza r­ . marea, cooperarea economică si internatională , cultural-stiintifică , , , , locul s1 rolul organismelor de vocaţie mondială în apărarea păcii şi dezvolcare' a conlucrării internaţionale prezintă prin conţinutul lor original şi caracterul lor realist un deosebit interes, păstrându-şi, în ciuda trecerii timpul ui deplina lor actualitate. Opera politico-diplomatică îl ilustrează pe Titulesc� ca unul dintre promotorii construcţiei unui nou sistem de relaţii p e continent şi în lume, ca un mare european. Colecţia de documente privind opera politico-diplomatică a lui Titulescu va cuprinde 16 volume, de circa 400 de pagini fiecare, structurare şi editare după criterii stiintifice, similare tuturor celor folosite de marile coleccii de documente publicate sub auspiciile ministerelor de Externe din tări ca Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii.' Editorii îşi propun să publice coate actele semnificative avându-l drept autor pe Titulescu (rapoarte, memorandumuri, memorii, note, circulare, telegrame ş.a.), precum şi actele majore (tratate, acorduri, protocoale), la a căror negociere si definitivare si-a adus o contributie substantială semnându-le în numele României. În mod firesc, în această colectie . îsi , va găsi loc şi corespondenţa purtată de către Titulescu cu diverse personalităţi ale lumii politice, economice, ştiinţifice şi culturale din ţară şi străinătate, precum şi acre privind recunoasterea sa de către foruri politice, stiintifice si universitare ' ' din spaţiul europea� şi din spaţiul extraeuropean. ' Documentele avute în vedere în această colecţie vor fi publicate, după criteriu cronologic, în limba originală în care au fost elaborate sau prezentare în faţa unor forumuri internaţionale (majoritatea lor sunt redactare în limba franceză, dar un număr apreciabil au fost redactate şi în li mba engleză). Nu se va proceda la niciun fel de abrevieri, absenţele din rexr, locurile deteriorate sau ilizibile fiind marcate corespunzător, singura liber­ tate pe care editorii şi-o asumă pentru textele în limba română fiind aceea de a pune de acord textul cu normele ortografice ale limbii române, iar în legătură cu textele în limbi străine de a opera asupra greşelilor evidente de grafie sau de tipar. Documentele propriu-zise vor fi însoţite de adnotări care

şi exactă a contextului general în care a avut • p mică înţelegerea deplină demersul dat, ca şi în legătură cu instituţiil� şi perso­ �oc :enimencul sau _ evocate în aceste acte. Pentru a facilita consul . • 'le românesti străine si ' ' · . n al,cap · • · · · · . note, ele vor c.11 dis�use, Ia cre1 ca ş1 m ed1p'. I e s1m1 1are_scrame, carea acestor ecărui document. Fiecare volum va beneficia de o nota asupra la sfâr icul fi �ului, de un glosar, de un indice analitic, de o listă a documentelor 0lu fotografii semnificative privind acti: , de un număr de anserace, precum si . . . . . . ale lui Nicolae T1tule�cu ş1 facsimile ale unor vicăţile policico-diplomati�e _ va beneficia de o cronologie a pe­ doc umente importante. Fiecare volum din literatura de specialitate rioadei respective şi de indicaţii bibliografice (studiu) a preşe­ română şi străină. Colecţia se va deschide cu o prefaţă dintelui Fundaţiei Europene Titulescu. Principalele surse pentru această colecţie de documente le reprezintă institutiile românesti (Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Scacul�i - Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională, Arhivele Statului - Craiova, Arhivele Statului - Ploieşti, Arhivele Statului Iaşi, muzeele de istorie din Bucureşti, Craiova, Ploieşti, Slatina, Caracal, Ticuleşti ş.a.); vor fi cercetate şi fructificate, de asemenea, documentele c are-l privesc pe Ticulescu aflate în arhivele ministerelor de Externe din Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie ş.a., în arhivele unor organizaţii internaţionale (precum: Societatea Naţiunilor, Comisia de Cooperare Culturală Internaţională, Academia Diplomatică Internaţională - Paris, Academia de Drept Privat - Roma, Curtea Internaţională de Justiţie Haga), universitătile din Atena, Bratislava s.a., Arhiva Fundatiei . Hoover din SUA. ' ' Proiectul de mare complexitate sub raportul construcţiei, pregătirii, culegerii şi editării, urmează să acopere o perioadă de minimum 1 O ani, ric�ul de apariţie fiind condiţionat de întrunirea tuturor factorilor obiectivi, economici, financiari si tehnici. Colecţia va apărea sub egida F�ndaţiei Europene Ticulescu şi a Academiei Române. �ublicarea efectivă a volumelor acestei colecţii va fi asigurată de către Ed ltUra Academiei Române, insticutie de înaltă autoritate stiintifică, cea . llla i prestigioasă casă editorială din România. '

138

139

,

J

,

,

)

Responsa bilitatea editării colecţiei de documente politico-diplomatic · e pnvm · · d pe N.icolae T1·tulescu a fost încredinta tă G d o e m o r g n e il o r G p ' · o tra · şi· C onstantm I. Turcu, cunoscuţi. cercetători si e ditori de doc umente in . • . _ . .. _ mate n e , a c ar or expe n enta s.1 probi. tate st u. n nfic ' a cons tituie O g aran . e , . .m tele ctua 1-a şi. m oral a- . I� n fu ncu e de spe ci ficul fi ecăr ui vol um d . tl , ' ' , e lto'r u.. .. . . . vor apel' a la alţi cercetători specializati în probi general i ai acestei colecţu eme , . . f·· e c onom1ce , f·m an ciare , d e d r ept, c ontri b utia f i e că ru i a d in t re e i und , • · at a- m spec1 mo d corespunzător su b r aportul ponderii si ·f1c , dom eni·U l Ul· •In . care s-a expnmat.

Sumarul volumelor Volumul 1: Politica exter nă a R omâniei (t ext ul lucrării el a bo r ate de către Nicolae . • anu1 1937). T I tu 1eseu m Începerea col ecţiei cu această lucrare constit uie solutia cea mai fericită ' "' "' m trucat: -ea reprezintă sinteza direcţiilor, prin cipiilo r, o biectivelor si acriunilor ur mărite de către Titul es cu în domeniul politicii exte rn e româ,nestl; -car�cterul s�s�ematic al anali zei asigură introducerea cea ma / potriviră a cel or nteresaţ1 m ansambl ul operei tit ulesciene, per m iţând o mai bună '. percepţie a documentel or inserate în volumele u rmătoare, documente care a bordează, fiecare dint re ele, un aspect anum e, bi ne determ inat su b raport tematic şi cronol ogic; textu � este in�dit, r ubl!carea sa fiind illţnită să trezească un larg interes � . _ or ş1 ale marelui pu blic, interes care să se extindă si • randunle spec1alişnl m asupra volumelor ce vor urma . Volumul 2 (1913-1918): Rom��i� şi �ăzbo_aiele balcanice.Pledoaria l ui Titulescu pentru intrarea . R o_ma �1e1 m r a zbo1 de pa rtea Ali a ţilor, pentr u el i bera r ea prin l uptă a tento rnlor aflate su b dominaţie străină.Acţiunea lui T itulescu în Comitet ul Naţional Român de la Paris. Volumul] (1918-1920): Ne �ocier ea ş i semn area tr atatel or d e p ac e d e d upă Prim ul Răz boi M ondial. D em e r suril e pentru rec un oa şt e r ea p e pl a n in cernational a desăvârşirii statul ui naţional unita r român. )

140

fo t r le depuse ?e către iei l a Societatea Naţiunil or. � � � � Aderarea Român urarea a org anizanei s' 1 pe ntru asig u o ratională structurare ntr e , . P . Cu . s • , îicule .. e s1 Cons1lm. e a tăru noastre m Adunar ezentări adecvat pr e · , r unei 0-1925}: Volumul 4 (192 reparaţilor de război.Chestiunea optanţilor. Reglementarea datoriilor şi orităţil or. Problema min Volumul 5 (1920-1925): lor. r de război. Ch estiunea optanţ i Reglementarea dat oriilor şi reparaţiilo ăţilor. Problema minorit Volumul 6 (1925-1929): i r a m ino rităţ i l or.Renunţ area la ăzbo Chestiunea optanţilor.Probl em n ale. Pa ctul e ntare a pr o b lem e l or inter naţ i o ca mi jloc leg al d e regl e m şi războiului în gândirea t itulesciană. Briand-Kellogg. Pro blem el e păcii e atice al e R omâniei cu ţăr i d e p Dezvoltarea rel a ţiilo r politi co-diplom e iatic, de pe continentul latino am ­ continentul european, de pe continentul as ciare ale epocii.N egocierea rican.România şi problemele economico-finan s. România şi Academia de împrumuturi externe.Planuril e Young şi D awe pe ntru reduce rea şi Diplomatică Internaţională.Începerea negocieril o r nou concept de limitarea armamentelor.Pledoariile l ui Titulescu pentru un zarmare . secu ritate europeană şi pentru o rel aţie biunivocă securitate-de Volumul 7 (1930-1932): război. Chestiunea optanţilor.Reglementarea datoriil or şi reparaţiilor de ag a. România şi competenţele Cu rţii Int ernaţ ional e de J ustiţie de la H Tit ulescu şi pr o bl e m a o rganism el or europene de cooperare (Uni unea eu rope ană ş i Uni unea d a n u b i a nă). Atitu d inea Români ei p r i vi n d Anschluss-ul vam al austro-ungar.Poziţii şi propuneri româneşti privind creditul agricol internaţional. Volumul 8 (1930-1932): Ro m âni a şi S o ciet atea N a ţi u nil or . T i t ul es c u d esp re l o c ul ş i rol u l So cietăţii Naţiunilor în viaţa int e rn aţională, responsa bili tăţile şi compe­ tenţele sale.Alegerea sa ca preşedinte al cel ei de a XI- a şi a XII-a Adunări a Societăţii Naţiunilor în 1930 şi, respectiv, 1931. Conferinţa mondială a d ezarmării . Ti r ulescu şi problem a confl ictelor regional e : chino-j aponeze, ches tiunea Tacna-Arica , chestiunea Chaco ş.a. 141

Volumul 9 (1933-1934):

Gâ n�irea i acţiunea lui Ticulescu privind pact ele de securitate regionala· J Efo r cu nle dip loma ţiei româ neşti p entru reorganizarea Micii Înt· elegeri: (1933) _şi· p entr_u consm · u1· rea -lnţelegerii Balcanice (1934).Respingerea de _ catre diploma ţi a româ nă a înc ercărilor de a c rea un directorat european (P actul celor 4).Conferin ţa pentru defi nirea agresiunii s, i semnarea con··1 or pentru d ec-. venţu n nirea agresorului şi agresiunii. Reglementarea relati 'l , Lor . nea S ovietică . D ezvoltarea cooperării politice, econo · Roma• m. e1. cu Unm m1ce . . ·1 ş1· m1l1tare a Roma• me1 cu statele europene. Respingerea rezelor s, i încerca·nor . . . . ltalie1, Ungane1, Germaniei de a face din revizuire un procedeu acceptat de Societat ea N aţiunilor.

Volumul 10 (1933-1934):

Acţi �nea României pentru consolid area Micii Înţelegeri şi a Înţelegerii al �mce, P� t dez v o lt a r ea co nluc rării înt re s ta t ele m embre, p entru � � ? �� 1nta �1r ea u m taţ�1 d e a�ţ iu ne în p roblemele securităţii ş i dez armării pe con nnent.Relaţia secu ntate europeană-securitate internatională. România şi P ac tul de la Rio de J aneiro p rivind renun ţare a la r ă zboi c a mijloc de rezol�are a d ifere ndelor. D e zvoltarea cooperării econom ice , politice , mili­ tare ş1 culturale cu ţ ăril e europene . Reglementarea relaţiilor Românie i cu URSS. Româ nia şi problem ele Anschluss- ul ui. Terorismul international (atentatul d e la Marsilia ).

Volumul 11 (1934-1935):

Româ nia ş i ră zbo iul c ivil di n Spania. Poli tic a de nein c er venr ie în creb_urile spaniole.Izbucnirea con flictului italo-etiopian. Adoptarea d� către Soci etatea N a ţiunilor a sancţ iunilor eco nomice şi financiare împotriva Italiei.R ea cţ ii româneş ti faţă de p ropu nerile privi nd refo rma Pactului Societă ţii Naţiunilor. Sondaje şi negocieri p rivind încheierea unui pact de neagresiune ş i a unui pace d e asist en ţă mut uală cu URSS.Coordonarea efo r t ur ilo r M ic ii Înţ eleg eri ş i În ţelegerii Balcanice în faţa perspec tive i restaurării H absburgilor. P actu l orient al.

Volumul 12 (1935-1936):

Agresiunea Italiei împotriva Etiopiei.Aplicarea sanctiunilor econom i ce şi financ iare împot riva Italiei. Ocuparea zonei ren ane.' Războiul civil din Spania şi i nt ervenţia Italiei şi a G ermaniei. De finirea unui nou regim al 142

erea Balcaii N egre (Conferin ţa de la Monr reux) .Î nţ e leg . • . carilor� Măr strarn staurarea H absburg1·•1 o..r. O emersun· 1 e romaneşn . ca. , Mica Inr, el egere şi re ... n1 1 S1 e1 E uropene a O una ru. esfo nc ar ea Com d U r t pen Volumul 13 (1936-1937): Titulescu. Ecouri. Exilul. Contacte cu personal ităţi De miterea lui N icolae lemele m ajore ale evolutie '. i firanceze, engleze s, i sovietice în legătură..cu prob . di al, p erspectivele evoluţulor p e p la n european ş 1 mon e con tinent, cu v de la forţ e în E�ropa.Con�orbiri_le Ticul escu-Li �i�o �u regrupările de privi nd pacea ş1 s ecu ncat ea europeana ţinute de Talloires.Conferinţele tin , Bord eaux, Oxford, Londra, Bratislava. T irulescu la Cap Mar

Volumul 14 (1937-1941):

scu pentru sensibilizarea cercurilor Activitatea desfăşurată de către Titule cu in iei p u b lic e europ ene î n leg ătur ă pol itice franco-b ritanic e ş i a op Evaluările lui Ticulescu p rivind evolu­ pericolul unui nou război mondial. nterese, regrupările de forţ e d in ţiile politice şi milit are, con fl ict ele de i escu î n F r a nţ a , A ng lia şi Europa.Turnee le de confe ri nţe ale lui Titul desfăş urat ă de căt re Cehoslovacia. Activitat ea pub lic istic ă şi ştiin ţ i fic ă , în presa franceză Titulescu în cadrul Academiei D iplomatice I nternaţionale ea şi generalul şi engleză. Memoriile lui Tit ulescu căt re regele Carol al II-i A nglia Ion A ntonescu. Încercările lui Ticulescu de a se alătura Aliaţilor în a şi atitudinea oficialităţilor britanice. Eşecul tentativelor lui Tirulescu de părăsi Europa şi d e a se stabili în America L atină. Moartea lui Titulescu şi atitudinea oficialităţilor d e la Bucureşti, a autorităţilor germane, italiene, franceze, britanice. Ecouri în opinia publică.

Volumul 15 (1912-1936):

Corespondenţă cu personalităţi al e vieţii politice, ştiinţifice şi culturale intem acionale si românesti.Acte personale (diplome , memo rii de cicl uri si l ucrări,' acorda ;ea de titl � ri onorifice de căt re universităti străine, do nacii, ' ' dorinţe testamentare s. a.).

Volumul 16 (1936-1941):

Corespond enţă cu personalităţi ale vieţii politice, ştiinţi fice şi cu lturale . internaţionale şi româneşti. Acte personale (d iplome , memorii de cicl uri şi lu crări, acordarea de rid uri onorifice de către universităt' i străine, donac' ii, dorinţe testamentare s. a.).w ' 143

Propunerile au fo st acceptate168 de către ministrul Af acerilor Exce e Adrian Nă stase, după ex act trei luni de la tri mi terea no tei , adică 1:� , 7 ianuarie 1992 . La 25 martie 1992, George G. Potra si Constantin I. Tu rcu au îna·int . . . at mm1strul�1 de Externe, preşedi. ntele Fund, ap. e1. Europene Tit ulescu, domn u . l Adnan Nastase, sumarele volumelor 1 şi 2 (care trebuiau pr edate în lun iie iulie 1992 şi, resp ectiv, noiembrie 1992) si , principal ele necesităti. economico-financiare implica te de pregătirea pentru tipar a acestor volume. În finalul notei respective scriam: ,,Vă rugăm să aprobaţi propune rile pe care vi le înaintăm şi să dispuneţi adoptarea de urgenţă a măsurilor în co nsecintă de către compartimentele economico-financiare de resort din cadrul M'i­ nisterului Afacerilor Externe şi din cadrul Fun daţiei Europene Titulescu ."169 Răspunsurile solicit ate nu au mai venit nicioda tă în timpul man datului de ministru de Externe al domnului Adrian Năstase . Aceast a nu vrea să sp ună că nu am mai con ver sat cu domnul Adrian Năst ase - e adevărat, fo arte rar şi fo arte scurt în micile pauze apăru te în tre obligatiile o ficiale ale D om niei S ale în rară si în st ră in ă tat e c i că nu am ' , primit acele răspunsuri concret'e care să permită ca proiectul să fie pus în practică. Fundaţia Europeană Titulescu nu a găs it fo ndurile necesare pen tru tipărirea primelor volume, de fapt nici măcar a pr imului vol um. Î n aceste condi ţii , Editura Academiei Ro mâ ne, traversâ nd ea însăşi o perio adă grea din punct de vedere financi ar, s-a re tras din proiect. Editor ilor le-a re venit sarcina ingrată de a identifica mijloacele finan­ ciare - eventuale sponsorizări - care să debloch eze acest proiect, să găsească o e ditu ră c are s ă îşi asume cre di t are a c o r a lă ş i a c op erir ea p arţ ia lă a cheltuielilor implicare . Văzâ nd că lucrurile trenează şi că la orizont nu se profilează nicio pers­ pecti vă i me dia tă pen tru l ans a rea c o le cţie i c o mpl e te a op erei p oli­ tico-diplomatice a lui Nicolae Tirulescu, la 19 iunie 1992 George G . Porra şi Constantin I. Turcu au înaintat ministrului Afacerilor Externe, pre şe­ dintel e Fundaţiei Euro p ene Ti rules cu, o „Noră privind publicarea unor culegeri de documente politico-diplomatice consacrate gâ ndirii şi acţiunii lui Nicolae Tirulescu": )

)

144

ere obiectivele Fundaţiei Europene Ticulescu, stabilite prin· · .. Ava. nd •m ved ' .. utiv, exig enţ a ma i lar gu valo n ican � g a � d i m ş 1 t nsti co i e rul . i Ac îns,.i� ei propunerea de a publica, m limba UŞ . nit. u. culesc1·ene, vă supunem atenti , . . acP 0• • Editur a rev istei «Lume a», o sene de 6 bro şun, consacra te rin , n a rorn . � ii omului politic si diplomatului româ n . · nd 1r11 şi� act, iun _ ' .. . . tt . . ga 1 Un mare dialectician al pac . _ . pentru pace ş1 luanle sale de amudm eC· onrcen·nţele s, i discursurile sale . pe ca1 e pa şnica ui, pledoariile sale pentru reglementarea beiul • z · r a . va trt po rn . . î . Progresu l 1'de u de . p acu, nerendelor in ternan onale (D ina mica a cuturor d·c . : • . e ş . a . ). pace, �ofitica şi_Pacea, �r�m ea m gandir 2. ln serviciul patriei sale _ .. . • tru rem tre gtrea ţa rn, pentru ACtl· Vl·c ar ea p olitică si ' diplo matică p en ' ul Război. Mondtal , , semnarea tratatelor de pace de după neg ocierea si • Prim . · .. · · naţ tonal e a lă a desăv arştru um· ta• ţu , erea in t ernaţiona pentru recunoast . . . . . Româ niei. Titulescu şi cauza Trans 1lvan1e1. Tttulescu ş1 cauza B asarab'1e·1. 3. Un antirevizionist convins Actiunea lui Titulescu consacrată desăvârşirii unităţii naţionale a României, menţinerii şi apărării integrităţii teritoriale, prezervării in?epen�enţei şi . . suver anitătii tării. Pozitiile sale privind atitudinile şi pretenpile revmoniste ale Italiei fas�iste, Ger�an iei hitleriste şi Ungariei horthyste. 4. Arhitect al un or n oi relatii externe Pledo ariile sa le p oliti ce şi �cţiun ile sale practice pentru dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice, economice, culturale ş.a . ale Româ niei c� ţăr i europene, asiatice, sud-americane şi pentru a şezarea acestora pe noi principii de relatii . 5. Securitat;a si dezarmarea în Eur or1>a (Gând ire 'si acţiune p oli ' tico-diplomatică) Noutate a şi or iginalit atea gâ ndirii lui Titulescu p r ivind relaţia secu � ritate-dezarmare. Acţiunea sa pentru crearea şi consolidarea unor structun regionale de securitate: Mica Î nţelegere şi Î nţelegerea B alcanică. 6. Societatea Natiunilor \/17i)catie sens de act, iune) Yl , , ,si Pledoari ile lui T itulescu, c a reprezent ant al Ro mâ niei l a S ociet atea aţiun ilor sau ca preşedinte al celei de a XI-a şi al celei de a XII- a Adunăr� a Societării , N ati , unilor p entr u o org ani zat, i e internat, ională d e l a rg a

r· · ·

•

„

)

145

cup_r�ndere şi de eală efici enţă, pe tru implicarea acesteia în prob lemel � � e polmce, economice, cultural e ma Jore al e epocii, p entr u r ea liza re a unor . .. . . scructun ş 1 msmuuea unor regu1 i democratice în cadrul orga niza cie' ' I. F_i eca_r e volum v bene �cia de o scurtă introducere punând în relief � _ ongmalita tea, perenitatea s' 1 actualitatea id eilor lui Ticulescu si de O b'l bl'10, grafie sel ectivă a lucrărilor, studiilor si articolelor despre Ticulescu si f'.1 , , u ecare . dmtre probl emel e avute în vedere. S e vor a dăuga ' în mod firesc, n I ore e imperios necesare pentru înţeleg erea exactă a contextului ge neral al unuia sa u altuia dintre e venim e nte, ca şi p entru ide ntificar ea exactă a u nor personaj e politice, diplomatice ş. a . Vor fi inserate fotografii se mnificativ e. Volumele vor fi realizate în regim de cola borare exte rnă, în timpul libe r a l autorilor, pe ba za documentaţiei personale, urmând ca ele să facă obiectul unui contract între autori şi Editura revistei «Lumea ». Autorii îşi asumă obligaţia de a preda aceste volume în ritmul de unul la două luni şi de a urmări aceste lucrări pe parcursul pregătirii p entru tipar, al s_ulegerii şi imprimării text elor.", .,o Imbrăţişat cu mult interes de către conducerea revistei „Lumea" - căreia, de fapt, i se şi suge rase un a stfel de proiect - planul înainta t ministrului Aface rilor Externe a răma s la nivelul de p la n, b ir ocra ţia funcţionând ireproşabil şi de această dată. Seria proiectelor eşua te era departe de a se fi încheiat. La 29 iunie 1992, George G. Potra şi Consta ntin I. Turcu au înaintat ministrului Afacerilor Externe, preş edintel e Fundaţiei Europene Titulescu, următoarea notă de propuneri: ,,Stimate domnule ministru, Vă supunem atenţiei propunerea de publicare a unui album de fotografii consacrat vieţii şi activităţii lui N icolae Titulescu. Înscriindu-se în mod armonios între obie ctivele Fundaţiei Europene Titulescu, aşa cum au fost ele definite în Actul constitutiv, acest proiect s-ar impune ca un act cultural de mare impact în cercurile politice şi de opinie publică. În concepţia a utorilor albumului, a ce sta ar fi, deopotrivă, o resti wire iconogra fică a biogra fie i mar elui om politic ş i diplomat român, p e de 146

icii externe a României, p e irecti , obiectivelor polit , ilor si parte, dar ş ·1 a d de altă parce . rinda n numa r d e � .Alburnul ar urma să aibă circa 300 de pagini şi s_ă cup e fie care dmtre ele de o însoţn ), le mi i facs i ş rafii (fotog imagini · · • nd me rn· rea sa- smt ca. rea 600 de · . enzeze itat din rosnrea lui T ·1tulescu, ava c un e d · i • ş . . legenda . . " le ş 1 ota e nt). E xp1·1 caţ11 (mom nt e rnm e v e lui ctivu e sp e r a ti · . nifica , . lOCUl ş1 sem • limb.ile fra nceza_ ş1 engleza_ . m e t a ic cele ar qn publ l va be nefi1 cia d e o pre f:P- se mnataAvând un specific a nume, albumu . en e Titulescu, de o nota dm parcea Europ i e ţi a Fund e l e c sedin • e pr de catre , · e_ m "l e de cm rivind conce pţia , structura , sursel e ş ·1 d a ( r e itorilo uto· rilor) p · si , lui N i.colae T 1 cu.lescu. , activitătii organizare, ca s, 1 de O cronologie a vierii • . .. , • e sup enoare (ha m e creAlbumul ar urma să fie realizat m cond 1 ţ1 1 grafic ată ş.a .). eată, legăwră în pânză, supracopertă celofan .. . . . . (clişee Ş I cop u , Autorii acestei propuneri dispun de circa 250 de ima g111 1 estora ar urma alb-negru şi color) de bună calitate, proprietate p�rsonală. �c _ e, muzee să li se adauge alte 350 de ima gini, variate ca subiect, a fl at 111 arhiv şi, şi biblioteci din ţară (Cra iova, Slatina, Caracal, Ticuleşti, Bucure şti, l a Ploieşti) şi străinătate (Fra nţa, Elveţia, Italia, Anglia, SUA). Lucrarea ar pute a fi predată în circa 6 luni, adică până la sfârşitul a nului 1992, în cazul în car e Fundaţia Europea nă Titule scu a sigură concursul logistic implicat. Albumul ar urma să fie realizat în regim de colaborare externă, Fundaţia Europeană Ticulescu urmând să acopere cheltuielile legate de achiziţionarea de fotogra fii din ţară şi din străinătate, de reproduce rea unor fotografii aflate în cole ctiile unor institut ii român e sti si străin e, ch e ltuielil e de macheta re a r tistică, d e tra duc� re şi da ctilo�r a fi ere a t e xt e lor, cât ş i cheltuielile reprezentând onorariile acordate editorilor pentru concepţie, elaborare şi realizare a proiectului. Sondaj ele prealabile indică posibilitatea ca acest album să fi e realizat prin Editura Meridiane din Bucuresti - ediwră specializară în editarea albumelor , de artă - ca pre staţie (e ventu al), urmând ca în acea stă situaţie Fundaţia E urop eană Titulescu să cumpere între gul tira j (câteva mii de e xe mplare, flecare multiplu oferind avanta jul reducerii preţului p er exemplar).

o

V

-

147

Albumul ar pur ea fi of erit membrilor de onoare ai Fundatiei · Europene ·· · · . Tnu I eseu, un or f undat11 prest1g1oase s1 un o r pe rs onal icăci , d ' , e marca• di' n • mtreaga lume. Cu speranţa că ve ţi analiza cu bunăvoinţă ace st proiect, vă rug"am sa . . . . . encel or noastre de aleasă stimă. " 171 pnm1p expresi a sennm La 20 iulie 1994 - la cerere - am înaintat cu ciclu personal O nou·a no ă t .• . de pro punen m ac elas' 1 sens domnului Adrian Năstase, care, des'1 'incecas , e . . sa• mai. fie min i stru al Afac eril or Ext ern e, avea functia nt e , de presedi de , onoare al Fundaţiei Europene Titulescu. N ici de această dată, d omnul Adrian Năstase - devenit între tim preşedinte al Camerei D eputaţilor - nu mi-a dat un răspuns cerc, atitudine� dil �torie fa.când să se piardă fară niciun sens alte şi alte l uni de zile. In primăvar a anului 1995, în urma contact el or avute la Slatina si la Tituleşri, cu ocazia Zilel or Nic olae Tirulescu - 1995, am adresat o noră de propuneri preşedintelui C onsiliului judeţean Olt: �Stimare domnule preşedinte, lnscriindu-se armonios între obiectivele Fundaţiei Europene Titulescu, a şa cum au fost el e d efinire în Acrul constitutiv, publicarea unui album de fotografii consacrat vieţii şi activităţii lui Nicolae Ticulescu s-ar impune ca un act cultural de mare rezonanţă şi impact în cercurile politice şi de opinie publică. Albumul ar fi nu doar o restituire iconografică a biografi ei marelui om politic şi dipl omat român, ci şi, implicit, o fixare în timp a direcţiilor şi ob iectivelor permanente ale politicii externe a României. Albumul ar urma să aibă circa 200 de pagini şi să cuprindă un număr de ci rca 300 de imagini, alb-negru (fotografii ş i facs imile ) îns oţit e fiecare dintre ele de o legendă şi de un citat din ro stirea lui Nic olae Ti ru lescu, având menirea să sintetizeze locul si , respectivului eveniment , semnificatia (moment) . Prefaţarea albumului de către preşedintele de ono are al Fundaţiei Euro­ pene Titulescu ar conferi acestuia o altitudine intelectuală si o semnificarie politică aparte, sporindu-i audienţa în cercurile politice şi dipl omatice d'in străinătate. Traducerea în limbile franceză şi engleză a textelor inserate este de natură să asigure albumului o circulaţie şi o percepţi e internaţi onale . 148

e e urma să fi e realizat în_ c ondiţii �rafic e superi o ar (hârti Alburnul ar ta ş.a.). • cură în pelio r, supracoperta •cel o fana . . . creeata, legă ctua 1·1, grac-.r1c1 e ne a demers la malp paramern .mtele asem unui a re . i . . . . Î rnplin re sucuue , c1 s1 , .. un me. .saJ, d e · e din acest alb um nu d o ar o fac h · ar , c1 1 • . i ce n , m varu ocazu, unor r put e a fi o fe rit, cu succes sigur . . . . , ucă, care a inalca· tin 1 1 0 rec1 presur und aţ 1.1 ş1 b'bl' eaga 1 urn e, unor c într din ă marc de i . . personalicăţ ' ul ' re zonant' a pentru spau · s1 1 n m od semnificativ audienta ' nd 1 "rg' a l gioase, . . nle sale emblemauce. figu si sc e ân ro acest pro iect, vă rog �u spe;anţa că v eţi analiza cu bunăvoinţă şi interes a entime nt e l or m e l e de ţi, stimate d omnule pre şedinte, expresi s să primi . • · "" 172 deosebIta suma . integral de acord cu proiec­ Dacă la început autorităţile judeţene au fost apelat la judeţul Ole pentru materializarea tul (simrindu-se chiar flatate că s-a le financi are aferente ( ca răspuns la acestui proi ect), identificând resurse pedică, Editura Iris, Editura ofertele concrete fa.cute de către Editura Enciclo care au minat pas cu Meronia), ulterior perso ane sus-puse de la nivel local ferm, pe baza pas acest proiect (în ciuda faptului că se înche iase un contract ului a fost unei licitaţii) până când el a d evenit irealizabil. Apariţia album pe' rea unora dintre o conditi, onată , în mod vo alat sau direct, de încre dinta olo raţiuni unor întreprinderi şi persoane legate de Partidul Dem ocrat. Dinc de caracterul inacceptabil al acestei condiţionări, am remarcat şi atunci şi mai târziu incapacitat ea tehnică şi artistică a unităţilor poligrafice din judeţul Olt de a realiza un album la nivelul unor exigenţe de calitate cerut de dorita difuzare pe piaţa internaţională. Orgoliile locale, dar mai ales interesele locale au împiedicat apariţia sub auspiciile Consiliul ui judeţean Olt şi a Inspectoratul ui pentr u Cu ltură al ju d erului Olt a unei lucrări de re ferintă. În l�cul unui album care să rec o n;titu ie dimensiun e a naţ io nală şi internaţio nală a pers o nalităţii şi o perei lui Nic ola e T itulescu a a părut o lucrare - merit orie d esigur - care ilustre ază legătur il e ilustru lui n ostru înaintaş cu judeţul Olt, care prin conţinut şi realizare nu poate aspira decât la o difuz are pe plan local . n Ve nirea la c o nduc er ea Ministe rului Afac eril o r Ext er ne şi, implic it, la conduce rea Fundaţie i Euro pene Tirule scu, l a sfâr şitul anul ui 1992 a

!

149

�omnului Te_od� r M eleşcanu a marcat începutul unei noi etape în strădu­ inţele de res mu1re a operei politico-diplomatice a lui Nicolae Ticulescu. La 15 martie 1993, Teodor Meleşcanu, presedintel e Fundac, iei Europene . . - . . Ticu1eseu, a adus proiectu1 npanru. operei po1 it,ico-diplomatice a lui Nic · o1ae · a presei· 174 . • • . 1_ eseu 1 a cunoşnnţ Tltu ş1 - pnn intermediul acesteia - a opiniei publice din ţară şi străinătate. 175 . „Doamnelor si ' domnilor ziaristi Doresc dintru început să vă mulţumesc pentru răspunsul prompt pe care l-a 1· da� ·1�v1t · a p. e1. noas �re de a fi din nou împreună, azi, în Casa Titule scu, J la 1mplin1rea a 111 a m de la naşterea sa şi a 52 de ani de la trecerea sa în nefiintă. Fundaţia Europea nă Ticules cu înţel e ge să marcheze aces t moment . pnntr -un act de semnificatie. Înfiinţată la 15 martie 1991, Fundaţia Europeană Titulescu si-a asumat prin însuşi Actul său constitutiv, publicarea operei complete a il�strului 0� politic şi diplomat român. Considerăm _z ��a de_ astăzi - şi vă rugăm să o receptaţi ca atare - drept momentul lansa m oficiale a acestui p roiect, pe cât de ambiţios, pe atât de necesa r. Academia Română şi Fundaţia Europeană Titulescu se regăsesc solidare în acest demers ştiinţific de vocaţie naţi onală şi international ă, hotă râte să-şi angajeze a utoritate a şi mijloacele pentr u ducerea sa l� bun sfârsit . Ş i dacă acest l ucr u este neîndoielnic, nu este mai putin adevirat că sensi bilizarea a ltor foruri, a altor instituţii, a opiniei public� depinde într-o măsură importantă de percepţia exactă de cătr e presa română a sensului, complexităţii şi finalităţii acestui demers, de măsura în care mass -media va reuşi să întreţină un viu intere s în jur ul acestui proiect în coci anii ce vin si să determine printr -un apel de conştiinţă alăturarea efo rturil� r a numeroa;e i nstituţii şi p erson ali tă ţi cap a bile de g e nerozi tate a de care acest proiect complex şi costisitor are nevoie pentru a fi împlinit. Nicolae Ticulescu este, p rin gândire s, i actiune, un om al tării si al uni­ versului, restituirea in integrum a operei sale : pentru cei de a;i si d'e mâine, fiind o o bligaţie morală şi o neces itate a valori ficării părţilor celor m ai elevate ale patrimoniului naţional. )

)

1

1

150

t e al tutur or oamenilor şi, t ocma i d e aceea, ne N icolae Titulescu es e ap arte n e nţă de pa r ti d, d e interes sp eranţa c ă, di ncol o d e e rimăm ar jinul mate rial şi financi �cizane de orice fel, acest proiect va întâlni spri instituţii, partide şi personalităţi din _ţară . � numeroase a entru succesul acestui demers sunt cooperare Nu m ai puţin importante p l or posesoare de docu­ tuturor i nstituţiilo r şi persoa ne i d isponibilitatea elu l p e care -l activitatea lui Nicola e Ticulescu. Ap �ente privind viaţa şi ror acestor ă, în scopul de a asigura strângerea tutu facem prin dumneavoastr depistare a şi consultarea lor, nu vrea să impieteze documente sau cel puţin lor de exegez ă făcute în difer ite zone ale ţării, în niciun fel asupra încercări i n sti tute de istorie, muzee, coate acest e sub auspiciile unor universităţi, aţia Europeană Ticulescu ca împli­ deme rsuri fiind salutate de căt re Fund de a asigura cunoaşterea cât mai nindu-se întru aceeaşi opţiune, aceea profundă a operei marelui dispărut. iei , pregătirii, culeProiectul de mare complexitate sub raportul construcţ mum 1 O ani, ritmul ge rii şi editării urmează să acopere o perioadă de mini ie c tivi, a t de într unirea tuturor factorilor ob de aparitie ' fiind conditi on economici, financiari s, i tehnici. r -o a Într-o primă etapă, se va publica opera politico-diplomatică, iar înt doua etapă, opera ştiinţifică. Editarea documentelor avându-l ca emitent pe N icola e Titulescu (în diferite ipostaze : trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar, reprezentant al României în diferite or ganisme internaţionale sau la difer ite conferinţe specializate l a nivel subre gional, re gional şi mondial, ca şi în calitate de ministru de Externe) poate contribui în mod hotărâtor la descifrarea bio­ grafiei politice a marelui om politic şi diplomat român, dar şi, într-o măsură relevant ă, la punerea în lumină a p rincipiilor cardinale şi o biectiv elor majore. ale politicii externe româneşti în anii inter belici. Ideile lui Nicolae Ticulescu privind securitate a, dezarmarea, cooperarea economică si cultural-stiintifică internat> ională, locul s' i rolul or ganismelor > > , d evocaţie mondială în apărarea păcii şi d ezvolta rea conl uc rării inter naţionale, prezintă prin conţinutul lor original şi caracterul lor realist un deosebit interes, păstrându-şi în ciuda trecerii timpului deplina lor actualitate. )

151

Opera politico-diplomatică îl ilustrează pe Nicolae Tirulescu drepc unu] .. constr ucţi. ei. unu.i nou d.mere p romotoru siste m de relar, ii p e cont"ine nc s i • lurne. in Doresc să vă fac cunoscute câteva elemente esent, iale care delimi· teaz.. n ai . . . . t1mp şi spaţiu acest proiect, accentuând asupra elementelor de continu , c, a . surselor, cntem ··1or metodologice d e editare. Colecţia de documente privind opera politico-diplomatică a lui Ni·coI ae . Tltuleseu va cupnnde 16 volume, de circa 400 de pagini fiecare struct şi edi te după criterii ştiinţifice, similare tuturor celor folosi;e de m:��: �� colecţu de documente publicate sub auspiciile ministerelor de Externe d"1 n • . ţan ca Franţa, I ta1·1a, G ermania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii Editorii �şi prop n să publice toate actele semnificative avându-l drep� � autor p e N icolae T1tulescu (rapoart e, memorandumuri, m e morii ' noee, circu · lare, tel egrame ş.a.), precum şi actele majore (tratate, acorduri, convenţii, protocoale), Ia a căror negociere şi definitivare şi-a adus o concribucie substanţială, semnându-le în numele României. În mod firesc, în acea;tă cole ţie îşi a găsi Io şi corespondenţa - atâta cât s-a mai păstrat - purtată � � � d e carre N icola e T1tule scu cu diver s e per sonalităţi al e lumii politice, ec omic e, ştiinţific e şi culturale din ţară şi străinătate, precum şi acte ?� pnvmd recunoaşterea sa de către foruri politic e, s' riintific ' e s' i universitare din spaţiul european şi extraeuropean. Documentele avute în vedere de această colecţie vor fi publicate, după c r iteriul cronologic, în limba or igi nală în ca re au fost elabor are sau p rezentate în faţa unor for umuri incernarionale. Dacă documentele trimise Centralei Minist erului de Exter ne sune r�dactate, în cea mai mare parte, în limba română, celelalte documente, apreciabile ca număr, au fost redactate şi re ze mare în limba franceză sau în limba engleză. Nu se va p roceda la _� mc1un fel de abrevieri, absenţele din text, locurile deteriorate sau ilizibile fiind marcare corespunzător, singura l ibertate p e care editorii si-o asumă fiind aceea de a pune de acord textul cu normele or tografice a�tuale, atât ale limbii române, cât şi ale limbilor france ză şi engleză. Documentele p rop riu-zi se vor fi însoţire de adnotări ca re să perm ită cititorului de azi înţelegerea deplină şi exactă a împrejurărilor în care a a vut loc evenimentul sau s-a consumat demersul dat, ca şi în legătură cu instituţiile şi personalicăple 152

u a facil ita con sulta rea . ş·i străine evocate în acest e act e. Pentr •. e, la s1a . . I c· r ş1tu •m ed.1ţ ·1·11 e simt·1are srram ... ân es' u r••· ca fel la , se spu i . . d fi or v le . e , • e t o n oducnva, de a.....ccor. va b enefic.ia de o nora mtr ent. Fiecare volum . m """ cu d o . • t . cnc

acces, posibilităţi p e care le-au sondat în timp, cu rezultate puţin sem­ nificative, alţi câţiva cole gi român i. Stimate domn ule consilier al ministrului, Î n cadrul unor discuţii particulare şi în corespondenţa avută cu Domnia Sa, doctorul G. Monney Câmpeanu (care a încredinţat, de altfel, Fundaţiei Europ ene Titulescu versiunea originală, î n limba franceză, a lucrăr ii l ui Nicolae Titulescu Politica externă a României) şi-a exprimat acordul pentru a studia aceste documen te şi a face copii după acele piese care rep rezintă interes pentru noi (rog a se vedea anexele). Menţionez că în discuţiile avute cu Domnia Sa, încercările mele per­ suasive de a-l determina să î ncredinţeze între gul fond arhivistic aflat în păstrarea sa - deţinătorul recunoscând franc că nu are capacitatea de a-l ordona si de a-l exploata arhivistic si stiintific - s-au lovit de un refuz categoric şi obstinat, doctor ul G. Monney Câmpeanu considerând că Fundaţia Europeană Titulescu nu-şi îndeplineşte raţiunile de a fi, după părerea sa printre acestea trebuind să se regăsească constituirea unui fond arhivistic documen tar bine individualizat, le gat de Nicolae Titulescu, s tructuri de cercetare şi valorificare prop rie, prin articole, studii şi lucrări, un muzeu (sau cel puţin o expoziţie) cu piese autentice şi reprezentative pentru viaţa si activitatea fostului ministru de Externe . Stimate domnule consilier al ministrului, Î n 1992, co nd ucerea Mi nisterului Afacerilor Externe si ' a Funda t' iei Europene Ticulescu mi-au încredinţat coordonar ea e for tur ilor şi demersurilo r intel ec tuale le ga te de edi tarea op erei politico-diplomatice a lui Nicolae Ticulescu. Î ndrăznesc să cred că activitatea stiintifică personală consacra tă în timp vieţii şi activităţii lui Nicolae Tirul�scu (concretizată în aproape o sută de articole, studii, comunicări pe problemă, ca şi într -un număr de opt cărţi culegeri de documente, antologii, exegeze, la care am avut o contribuţie esen· ţială, fie ca factor inspirator şi coordonator, fie ca contributor propriu-zis) justifică această onoare, precum şi încrederea pentru îndeplinirea unui nou demers de utilitate ştiinţifică şi practică indiscutabilă. I nformaţiile şi considerentele de mai sus mă determină să vă supun aten· ţiei - spre studiu şi decizie - propunerea de a efectua, în lunile martie-aprilie, ,

,

170

J

)

sanne, al cărei scop ar fi cercetarea călatone de studii de 21 de zile ' la Lau . re a pi es e 1 or d e e scu mai sus-menţio na tă, ide nt ifica l Ticu e Nicola . . ·· • a rh1ve1 . . . rarea copi· e m l or. e sc din arhive le roma ne şu ş1 asigu lips e r ca ta en st i z e r . ne suportarea unor che1cuie1·1 ire a acestei misiuni presupu . . . . Aducerea' la ·1ndeplin . ecţia Bucureşudir pe ul ren t s1 ul n avio cu t or transp ' si ' ă n r u pentru cazare ' di . -Lausanne si retur. Apare, de asemenea, necesara alocarea unei sume .. ch . . ' ' Zun . . . . ume ntele respect1ve 1 arh 1ve . doc dm 1 pagm e d e mi o ca r ci a ierea pen tru cop ar î ntre gi m mod _s em n1'f1cat •1� Aducerea acestor documente în ţară i Afacerilor E:te�ne, în g�neral, ş1 ale fondului fondurile Arhivei Ministerulu asigura larg1rea bazei �oc�menta�e pentru Nicolae Tirulescu, în particular, şi ar iplomati:e a �u1 Nicolae T1�ule�c�, proiectul de tipărire a operei politico-d easta acţiune este prevazuta m proiect în curs de der.ulare . Menţion�z că ac (art. 8, par. 2). mod expres în Hotărarea Guvernului nr. 563/ 1991 e, cu ca re am Conducerea Direcţiei A rhivă şi Documente Diplomatic e plasăr i, împăr­ discutat î n amănunt obiectivele şi p erspectivele acestei d o se . tăşeşte opinia că sunt întrunite premisele unei ac�iuni fructu � • În cazul în care această deplasare va fi aprobata, este de la sme mţeles fructificând relaţiile excelente pe care le am cu dr. G. Monney Câmpeanu voi face în continuare eforturi pentru a schimba opinia sa actuală, în sensul de a-l determina să î ncredinţeze statului român documentele pe care le are în păstrare . Încredintat că informatiile pe care vi le aduc la cunoştinţă şi propunerile pe care vi le supun atenţiei vor întâlni interesul şi solicitudinea dv., a omului de cultură care a fost asociat el însuşi unor importante demersuri publicistice co nsacrate lui Nicolae Ticulescu la aniversarea centenarului naşterii sale, vă rog să primiţi, stimate domnule con silier al ministr ului, exp re sia senti­ mentelor mele de preţuire şi respect. George G. Potra v

0

•

•

V

V

A

1

Domnului Şerban Stati Consilier al ministrului Consilier coordonato r" 191 171

•

O solicitare fără răspuns

Neavând speranţa că Ministerul Afacerilor Exte rn e v a răsp unde p oz itiv acestei sol ic itări - cu atât mai m u lt c u câ t n u era v or ba d e o in it, iat·lVa . mternă a a cestei instituţii, cu atât mai m ult cu câ t n u făceam parte d in structurile sale - am adresat cvasic oncom itent o s ol icitare as emănăto are domnului Dimitrie Sturdza, care subscrisese unor acţiu ni de interes public, mecenatul său fi ind determinant p entru declanşarea şi finalizarea lor.192 ,,Excelent' ă, În 1992, cond uc er ea Min isterulu i Afa c eri lor Exter n e si a F undatiei Europene Titulescu mi-a încredinţat coordonarea eforturi lor ii demersurilor intelectuale leg ate d e editarea op erei p olitic o-d iplomatice a lu i Nicolae Titu lescu. Îndrăznesc să cred că activitatea ştiinţi fică p ersonală consacra tă în timp v ie ţii ş i activităţ ii lui Nicolae Titulescu (concretizat ă în pes te o sută de articole, studii, comunicări pe problemă, ca şi într- un n umăr d e opt cărţi culeg er i de documente, antologii, exeg ez e, la care am av ut o contributie substanţ ială, fie ca factor insp irator ş i c oordon ator, fi e ca concr ibut,or propriu -zis) j usti fică această onoare, precum ş i încred erea p en tru înd epli­ n irea unu i nou d em ers de utilitate ştiinţi fică ş i practi că indiscutabilă, pe care îl am în vedere p entru viitor. În stră inătate se a flă încă documente esenţiale pentru cunoaşterea vieţii ş i activităţii lui N icolae Titulescu . Aducerea acestora în ţară ar întregi în mod semni ficativ fondurile Arhivei Min isterului Afacerilor Exte rn e (în mod special pentru pro iectul de tipărire a op ere i p olitic o -d ipl omatice a lui Nic olae Titul escu, proie ct în c urs de derulare). Un asemen e a fond se a flă la La usanne, în poses ia doctoru lu i G ilberr Monn ey Câmp ea nu, lăsa t prin testam ent aces tu ia d e către dipl omatu l român G eorge Anastas iu193, căruia, încă d in 1935, N ico la e Titulescu î i încred inţase sarcina d e a strânge to ate înscrisuri le esenţ iale p riv i nd v iaţa 172

t docum.ente 1 a rea sa cu scop ul scri er ii unor vi itoar e memorii. S un ,a. acn· v·c . , •esenn· ale, originale (t elegram e, m emorandum ur.i, .rapoarte m•em or1 1)• ş..1 . e , a câte 50 de pagmi fi1ecar e, cu ms emnari copu: (de pe cele 187 de caiet . . .. e lui Nicolae Titulescu, acop erind anu 1923-1931 - i. mpropriu al e l na rsa . Pe oov er I nsu. tu n on nurni· te «Jurnalu l l ui Nicolae T itul escu » - afl at la H · 2020)194 , care ar permite Archi. ves, lib ere pentru. cercetare . doar în anul . . . • . • , a s' i rescrierea unor pagini cornp1erarea informat, ie.1 de. ca• re dispunem m tar . legate de viaţa ilustr ului disparut. . . . Doctorul Gilbert Monney Câmpeanu ş1-a exprimat acordul oral şi �cns de a studia această arhivă ş i d e a face copii xerox după unele mate riale, nefiind dispus, cel puţin în prezent, din considerent� pe care n� le î�ţeleg, dar pe care trebuie să le accept, să le încredinţeze arhivelor romaneşti (recte Fundatiei Europene Titulescu). V-a� supus atenţiei toate aceste informaţii, gândind că dorinţa şi_ nevoia de a întreprinde ac est demers s-ar p utea întâlni cu bunăvoinţa ş 1 gen�­ rozitatea dv. recunoscute, c u interesu l dv. p entr u toate ca uz ele autentic românesti, pe care dv. si familia dv. le-aţi servit ş i le serv iţi cu n eostenită consecventă. Îndrăzdesc să vă solicit sprijinul pentru realizarea acestei misiuni, a cărei complexitate presupune o şed ere de circa dou ă-trei săptămâni . . M inisterul Afacerilor Extern e ş i F undaţia E uropeană Titulescu nefiind în măsură să-mi asigure o asemenea călătorie d e studii, dar pe care o susţin din punct de vedere intelectual ş i moral, v-aş ruga să analizaţi posibilitatea de a-mi asigura concursul pentr u realizarea acestei d eplasări (transport cu avionul si cu trenul pe directia B ucuresti-Ziirich-Lausanne şi retur, hotel şi diurnă). Nu as vrea să închei înainte d e a vă exprima întreaga mea gratitudine şi a colab;ratorilor mei pentru premiul «Ion Ghica » p e care dv. ş i doamna ni l-aţi acordat, prin intermediul F undaţ iei Magazin Istor ic, pentru lucrarea : Constantin Viş oianu, Misiunile mele, apărută la Editura Enciclopedică la sfârşitul anului 1997. Vă rog să primiţ i, Excelenţă, expresia sentiment elor mele d e deoseb ită Stimă. . pro f. George G. poua"195 )

)

)

)

)

173

După numeroase insistenţe personale, pe care le-am întreprins succesi _ p e _ l�ngă ofici ali t�ţi româneşti şi personalităţi rom âneşti di n diaspor ăv �1mster_ul Afacerilor Externe al României a făcut diligenţe pentru a intr� rn posesia docum entelor prezervate de George Anton ia de şi de Gilb er t Monney Câmpeanu. La 29 octom brie 1999, în urma unei discuţii pe care am purtat-o c Mihai-Răzvan Ungureanu, secretar de Stat la Ministerul Afa cerilor Exte� ne - în prezenţa prof. dr. Dumitru Pred a , directorul Di recţiei Arhivă Diplomatică, şi a prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, consilier la aceeaşi Direc­ ţi e -, demn itarul rom ân a a dresat , pr i n int erm edi ul am ba s a dorului României la Berna, următoarea scrisoare: ,, Stimate domnule G. Monney Câmpeanu, Sunt bucuros să vă adresez aceste rânduri, deşi nu am avut plăcerea să vă întâlnesc personal cu ocazia vizitelor dvs. în România. Domnul profesor George G. Potra , colaboratorul nostru şi al «Fundaţiei Europene Titulescu», ne-a împărtăşit preocupările dvs. constante pentru prezervarea memoriei lui Nicol ae Titulescu, dem ersur ile pe care le-aţi făcut în timp pe lângă diverse autorităţi şi personalităţi române pentru aducerea în ţară a rămă­ alături lor la Brasov şiţelor pământesti , ale C atherinei Titulescu s, i asezarea , , de acelea ale ilustrului ei soţ. În vara aceasta am reusit să îndeplinim această dor intă testamentară cu concursul familiei Anton,iade - în primul rând al doa �nei M arie-Yvo�ne Amoniade, dar şi al domnului George Antoniade - al cărei sprij in a fost şi rămâne de nepreţuit. As,a după cum s, tit, i, «Fundat, ia Europeană Titulescu» creată în 1991 ' s) i-a propus ca principale obiective readucerea lu i Nicoale Titulescu la Braşov şi tipărirea integr ală a operei poli tico-d iplo ma tice a ma relui om de srat şi diplomat român. De natura evidenţei, o asemenea întreprindere de a nvergură şi de du­ rată - începută şi concretizată, până în prezent, în tipărirea câtorva volume, editate conform tuturor rigorilor ştiinţifice, apărute la prestigioasa Edirură Enciclopedică din Bucureşti, volume pe care amintita casă editorială a avur plăcerea să vi le ofere - presupune mai întâi de toate strângerea laolaltă a tuturor înscrisur ilor provenind de la sau în legătură cu Nicolae Tirulescu.

permite nu doar econst ��uirea _biogr _ a �ei_ intelectuale şi politi_ _ce Ele ne vor �ilor Stra rne, c1 1 e t tu1rea, entru generaţnle ? foscului ministru al A�a��� � � �� a el1ce, şa cu erb t m me1 a Rom a e r t ex 1c11 t l p a âine, °: a fost : �� _ �� de azi şi de m , a rn pr acuca sub ba gheta acestui roman considerat , transpus ea ga·ndiră si ru al Europei». pe drept, «minist inale cercurilor ştiinţifice, istoricilor, Restituind aceste documente orig dar şi marelui public, vom arunca lumina adevărului ·uriştilor, diplomaţilor, ile şi int rpretă ile schiloade sau ten?en� � . �pra a tot ce a fost, !nlărurând falsur _ aservita le-a proferat m nm p. ori puţine de nu fie a oriogr t is o re a c pe ·oase P Ati făcut, în ceea ce vă pr iveşte, stimate domnule doctor, în urmă cu înalt grad şi care s-a bucurat câţiv� ani, un gest care vă onorează în cel mai i când ne-a ţi încredinţat şi se bucură de deosebita noastră preţuire, atunc (] 937). manuscrisul francez al lucrării Politica externă a României Ştim de la domnul George G. Potra că sunteţi în posesia unui num ăr semnificativ de documente privind viaţa şi activitatea lui Nicolae Titulescu, pe care regretatul diplomat român George Anastasiu - de care v-a legat o strânsă prietenie - vi le- a încredinţat înainte de moarte spre păstrare. Sperăm ca disponibilitatea pe care aţi manifestat-o în trecut să se extindă în viitor, astfel ca aceste înscrisuri să-şi găsească locul firesc, cu finalitatea enunţată mai sus, în Arh ivele D iplom ati ce ale Ministerului Afacerilor Externe a l României. Ne- ar bucur a d acă, înregistrând cu obiectivitate evoluţiile democratice din România, preocupările «Fundaţiei Europene Îitulescu» si ale cercurilor stiintifice românesti, ca re continuă să vadă în Nicolae Tit�lescu un reper intel�ctual şi mor;l de mare altitudine, aţi în­ c redinţa Arhivelor D i plomatice ale MAE a ceste docum ent e. Desigur, pre luarea acestor a s- ar face cu toate rigori le ştiinţifice şi legale cuvenite, astfel ca donaţia dvs. să-şi găsească recunoaşterea prin locul aparte pe c are fondul respectiv l-ar avea în cadrul Arhivei D iplomatice a MAE. Pentru �tabilirea detaliilor, domnul George G. Potra s-ar putea deplasa la Lausanne ln tr-o perioadă convenabilă dvs. În acest cadru de preocupări, suntem bucuroşi să vă informăm că familia An toniade a hotărât - printr-un gest de aleasă frumuseţe morală şi atitudine românească - să încredinţeze Arhivelor Diplomatice ale MAE - după cum Puteţi constata din copia scrisorii pe care ne-a trimis-o şi pe care o anexez

174

175

)

)

prezentei - tot ceea ce a rămas ca înscrisuri şi o biecte pers ale de pe ur ma on marelui dip lomat Nicolae Titulescu, aflate în păstrarea ei. Dacă voi adăuga faptul că recent Arhivele Diplomatice ale M ini sterulu· Afaceri l or Externe al Români ei au intr at în posesia unui im p or tant S'. . t consistent set de d ocumente aparţinând lui Nicolae Titulescu, înc redin ta; nouă doar cu puţin timp în urmă de MAE francez, într- un gest col egiai d: înţelegere a scopurilor nobile pe care le urmărim, veţi avea întreaga măsură a dorinţei şi preocupărilor noastre de a aduce acasă tot ce ne- a lăsat acesta ca experienţă diplomatică şi moştenire intelectuală . Aş fi bucuros, şi sper ca mesaj ul meu să întâlnească receptivitate a dvs., ca în an ul 2000 s ă p ut em, în prezen ţ a dvs ., în c adr ul unei c erem onii speciale, să salutăm aducerea acestor documente în ţară , intrarea lor în Arhivele Diplomatice ale Minister ului nostr u de Externe şi constit uirea fondului «Donaţia Dr. G. Monney Câmpeanu». Cu alese sentimente de preţ uire, al dvs." l96

Un chip de fată pentru documente

Pe arcursul anilor, după acel prim gest semnificativ, prin care dr. Gilbert MonJey Câmpeanu a p u s la dispozi ţia F undaţiei Europene .�ir ulescu · nea în limba franceză a lucrării Politica externă a României (1937), versm discuţiile noastre despre destinul documentelor Titulescu pe care le avea m osesie s- au apro fundat, d e o p arte şi de alta exprimându-se puncte de �edere suplimentare, sporind neîndoielnic încrederea părţilor. Cu fiecare scrisoa re în plu s, cu fiecare î ntâ l nire cu D omnia Sa, la Bucuresti sau în străinătate, am fa.cut noi paşi înainte. în 2002, dr. Gilbert Monney Câmpeanu mi-a comunicat acordul de p rincipiu privind donarea documentelor Titulescu că tre F undaţia Euro­ peană Titulescu, fară nicio obligaţie financiară; în acelaşi tim�, cu tact, �ar v categoric, dr. Gilbert Monney Câmpeanu mi- a adresat rugam m tea de a 1 se oferi în contrapartidă o replică a unui bust a fl at în C olecţii le Muzeului de Artă ale României, reprezentând pe mama sa. În consecinţă, am fa.cut di ligenţ ele de rigoare, adresând secretarului general al guvernului următorul memoriu : „Fundaţia Europeană Titulescu Stimate domnule ministru, După cum vă este cunoscut, dl Gilbert Monney Câmpeanu, cetăţean elveţian, este posesorul u nei arhive Tirulescu, moştenită de la diplomatul român Ge orge Anastasiu, fost secretar personal al lui N icolae Titulescu, ministru al Afacerilor Străine al României, cuprinzând piese originale, de interes maj or pentru cunoaşterea şi scrierea istoriei diplomatice interbelice a ţ�rii şi a biografiei marelui dispărut . In discuţii purtate la Geneva şi la B ucureşti cu primul- ministru şi cu secretarul general al guvernului, O-Sa şi- a exprimat disponibilitatea de a le p un e la dispoziţia Fundaţiei Europene Titu/eseu, ad resând de op otrivă rugămintea de a i se asigur a, de către partea română , o replică a bustului

176

177

Chip de fotă (reprezentând pe mama sa) realizat de sculptoriţa M il itza Pătraşcu, aflat în Colecţiile Muzeului aţional de Arcă al României. Rugămintea interlocutorului a fost întâmpinată cu receptivitate, acesta primind asigurări că va fi onorată. În consecinţă, Ministerul Culturii şi Cultelor a asigurat obţinerea tuturor avi�elor necesare legale care să facă posibilă o asemenea lucrare. ln prezent, ne aflăm în situaţia de a alege între trei oferte, anexare actualu­ lui memoriu, avansare de trei posibili executanţi. Personal, propun aprobarea ofertei avansare de sculptorul Nicolae Doru Drăguşin, la cel mai scăzut preţ, în care se regăsesc doar costuri materiale manopera fiind gratuită. În acest caz, rog să aprobaţi lansarea de îndată a lucrării şi onorarea sculp­ torului Nicolae Doru Dră guşin cu suma de 11 milioane lei la predarea ei. Lucrarea poare fi definitivară în curs de 7 până la 1 O zile ş i poare fi înmânată dlui Gilbert Monney Câmpeanu în condiţiile transmiterii de către acesta a documentelor promise, la sfârşitul lunii iulie-începutul lunii august anul curent. Primiţi , vă rog, stimate domnule ministru, expresia sentimentelor mele de aleasă stimă. Al dumneavoastră George G. Patra Direcror executi v 18 iulie 2002

reglementarea unor măsuri financiare, aprobară cu r 163/2001 privind n � ficări şi completări pr in Legea nr. 364/2002, di 111 având în vedere prevederile art. III alin. (11) lit. i) din Ordonanţa de precum s i Hotăr ârea Consiliului urg enr, ă a Guvernului .nr. 163/2001, . � .' interministerial pentru imagine externa nr. 31 dm 12 august 2002, pentru abrogarea Hotărârii Consiliului inrerministeral pentru imagine externă nr. l3 din 29 aprilie 2002 privind aprobarea Proiectului „Realizarea unui m de cercetare - Europolis 2002 - asupra contextului aderării progra " României la structun·1e europene , Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1 (1) Se aprobă finanprea Proiectului ,,Arhiva Nicolae Titulescu", propus de Fundaţia Europeană „Tirulescu". (2) Finanţarea acţiunii prevăzute la alin. (1) se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor cu suma de 11 milioane lei şi diminuarea corespunzătoare a bugetului Secretariatului General al Guver­ nului, de la capirolul 72.01 „Alte acţiuni", subcapirolul 13 „Programe de informare şi prezentare a imaginii României", titlul „Transfe ruri". (3) Cu suma prevăzută la alin. (2) Ministerul Culturii şi Cultelor va realiza o copie a buscului Chip defată de Milirza Pătraşcu, care va fi donară domnului Gilbert Monney Câ mpeanu, deţin ătorul ar hive i originale „Nicolae Tirulescu" . 198

În temeiul prevederilor arc. 107 din Constitutia României si ale art. III alin. (11) ! ir. K) şi alin. (11 1 ) din Ordonanţa de urgenţă a 'Guvernului

Imediat ce am citit Hotărârea Guvernului din 16 august 2002, publicară în „Monirorul Oficial" la 27 august 2002, am început să număr mintal zilele care se vor scurge până la materializarea deciziei, de care legam, atât eu, cât şi colegii mei de la Fundaţia Europeană Tirulescu, dorinţa de a beneficia cât mai repede de lectura documentelor aflare în discuţie. Zilele treceau fară niciun rezultat. Parcă rocul încremenise. Am ajuns din nou la conducerea Muzeului Naţional de Artă al României, un de fusesem cu mai puţin de două luni în ur mă, împreună cu dr. Gilbert Monney Câmpeanu. Am întâlnit aceeaşi răceală ca şi la întâlnirea precedentă, deşi acum exista O Hotărâre de Guvern care reglemenca chestiunea.

178

179

Mihăilescu Domnului Serban , Ministru pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului României" 197 La mai puţin de o lună, Guvernul României a adoptat în consecinţă: HOTĂRÂRE pentru aprobarea unor măsuri referiroare la finanţarea din fondurile pentru pro movarea im aginii externe a României a unor acţiuni şi proiecte

N-am înteles nic1· at unei, · mei · · ma i· tarzm, de ce directoarea Muzeu1 u1. . Na u, . onal de A na• aI Roma, m·e1·, doamna Rox ana Theodorescu ' a ci, nut sa· • rna confrunt . e cu un d'1scurs doccoral şi emfatic despre rolul s' i locul muzeulu1. , m soc 1etar e, despre va I oarea pieselo r a fl ate în ac est p atrimoniu ' despr e . . reglementa " n· as1g · uratoru ·· ş1· nscun multiple, despre dezavantaJ·ele trim1·te r..11 temporare a unor pi· ese, onc · are ar fl ele (tablouri, sculpturi s.a.) spre aIte .. , spa m e , . xpoz1·ţ1·ona1 e, aJ·ungan d, m cele dm urma, sa-mi a firme a bsurd c . oy era p�nea de a produce o replică după sta tueta lui Milicza Pătrascu n· � sca ' sa a duca prejudicii integrităţii pi esei original e. N-am să consum sten·1 ttmpu · · orului, evocâ nd tot ce s- a însi · 1 cmc , ' rat in ac el monolog trist. Cred ş_i astăzi că dacă aş fi insistat asupra Hotărârii de Guvern adoptate, pe �are directoarea Muzeului Naţional de Artă al României o avea în f:ata ochilo I:! ,m draz� . r'.d�ca· aş 11 - .lt sa• a�uc argumente proprii ţinân d de experienţa fam·iliala m acest domeni u (tata i meu a fost director al Muzeului Camerei de Comerr. a Roma• m·e1· m , cea de a doua jumătate a anilor '30 ai secolului trecu �) aş fi riscat amânarea unei reacţii pozitive (căci un re fuz categoric si ' '. defin mv ar fi fose ex cl us). Mi-am reprimac tentap·a unei· reacţ11·· ac1·de sau măcar a unor comentarii . . . malm, oase,· am al es r,cormul a de a a sc ul ta m • r e d1sc ursul respectivei ' tace doamne ş.1 am câştigat. Cu prietenul meu, sculptorul Nicolae Doru Drăgus' in, lucr u rile au mers ex emplar. Am recâştigat timpul pierdut. La �6 octombrie 2002 m- am a fl at la Otop eni, pe A e roportul H enri Coanda, gata să plec spre Elvetia. . Fără v01·a mea mtr · ·1'o pagma de umor negru. · oduc a1c Un vameş de la Otopeni, ignorând toate hârtiile ofici ale (Hotărârea de Guve rn, autorizarea dată de către D irectia Patrim oni u di n Minister ul · lu·1 Culturii s a ), m·1-a cerut - cu 45 de mm · ute mamte de decolarea av10nu · · . • sa demenajez, să desigilez şi să desch id lada în care se a fla bustul pe care îl duce�m, cerându-mi să demonstrez - vă ro0o- să nu râdet' i - că „nu este ·o · statuie a lu. 1· Brancu ' ş1·« . M"a loveam de n·d·1col ş1 absurd. Nu găseam o solupe· . ·l pentru 1es 1 e mel e - m ai mult nişte i nterjecţl , 1re. a d1·n aceasta• s1· tuap·e. Reacp··1 , dand glas Uimirii mergând până la consternare - păreau să nu aibă niciu n A

•

,

A

•

•

'A

180

•

•

'

par�e)i de �lta a lăzii �e -apăr� imobili - eu_ şi vam eşu_l -_ de o m tea ă t S tonta unei efect. nimic, ,, soluţia s- a nascut da nci când nu mai speram . u r A . ulort bUS e la purta. tor o şurubel mţa• stea, cei d e pe aerop ice. Eu nu aveam ln e b u a. u entru d esfacerea lăz ii cu p ricin � �esii � nu ave au o şurubelniţă s tea p mp erios să elib erăm spaţiul blocat de la dă ş i un şef?! - a cer u t i _ a � e �in tab il, m-a împins spre poartă, uitând de eşul, până arunci intra m a v ci n u ar u un presupus b ust fă cut de c um v a să fug p este h otare c grija lui ca nu Brâncuşi. m-a întâmpinat Gilbert Monney Câmpeanu. Când am descins la Geneva, turi preţiosul „ colet" - în maş ina cu care Ne-am îmb arc at - având ală sale p ersonale sau on, poate una dintre maşinile venise gazda mea (un srati p e autostra dă t dacă să mergem spre Vetroz una închiriată). M-a consulta zut ar unci il e cantoanelor pe care le- am vă sau pe O şosea traversând localităţ pentru prima dată. Am ales cea de a dou a formulă. eaz ă imagini fermecătoare. S-au scurs, iată, 12 ani. Memori a mea păstr zi. Dincolo de particula­ Totul părea realizat de ar hitecţi şi pictori flaman rşiţi . curia î ntâlnirii cu gospo dari d esăvâ rităţile locuinţelor, am r ămas cu bu are conaţionalii s-a u Ca român, atât de dezamăgit după 1990 de felul în c ne d espa rte de manifestat faţă de pământuri, păduri şi ape, am înţeles ce re în mu ncă, elveţieni (şi de alţii) - dragostea de mediu, gradul de implica rigoarea profesională şi solidaritatea comunitară . o mina tă d e Am aju ns puţin d up ă prânz în m ica l oc ali tat e Vecroz, d im�ginea majestuoasă a Alpilor. inat l n mica vilă a familiei dr. Gilbert Monney Câmpeanu m-au întâmp mama doctorului, sotia acestuia - ea însăsi doctoriră - si cei doi copii. e. Nu Nu ştiu dacă bătrina doamnă ştia, în ;mănunt, �copul vizitei mel Ştiu dacă, mai ales, ştia că adusesem de la Bucureşti replica bustului ce i-l făcuse M ilitza Pătrascu. al Dr. Gilbert a m�ntat o mic ă surpriză. Î n salonul vilei, p e un pie dest ş procurat din timp, am aşezat împreună piesa semnată de eleva lui Brâncu i. Am savurat intrarea în „scenă" a bătrânei doamne, întâlnirea cu statuia. Am Văzut o femeie impresionată, dar nu emoţionată. Î n viaţa ei de emigrant, tre cuse prin mom ente di ficile. O căliseră. S e comporta ca o şefă de trib. 1

181

În tren, cu un tezaur la purtător

Stăpâna casei ne aştepta cu masa. Aşa că, la puţin timp de la sosire, luam loc alături de membrii familiei, în cocheta sufragerie, ca re degaja o bună­ voinţă lipsită de ostentaţie. În ciuda faptului că gazdele mele se comportau ireproşabil, eu încercam o stare de tensiune cu greu stăpânită. Voiam să mângâi documentele promise, voiam să le răsfoie sc cu câteva ceasuri mai devreme decât ceilalţi. Probabil că dr. Gilbert Monney Câmpeanu a citi t, dincolo de aparenta mea linişte, interesu l şi nerăbda rea. Din sufrage rie am trecut a fară, într-un pavilion de vară, unde , cu o cafea alături, am parcurs cele câteva pagini ale Actului de dona ţie. Textul era clar, fară echivocuri, certificând că fusese redactat de un profesionist. Astfel, în după-ami aza zilei de 26 octombrie 2002, dr. Gilbert Monney Câmpeanu ca donator, iar eu, George G. Potra, director al Fundaţiei Euro­ pene Titulescu, ca donatar, am semnat la V etroz (Elvetia) Actul de donat' ie ' mult aşteptat. Concomitent, George G. Potra, director al Fundaţiei Europene Titulescu, ca donator, şi Gilbert Monney Câmpeanu, ca donatar, au semnat contractul de dona ţie prin care Funda ţia Europeană Titulescu p unea la dis poziţie familiei Monney Câm peanu, în contrapartidă cu documentele Titulescu, replica lucrării Cap de fată a sculptoriţei Militza Pătraşcu. Am avut încă de atunci, în acea zi superbă de toamnă elvetia . nă' de neuitat pentru mine , conştiinţa că, împreună, am semna t un act care consacra salvarea unui im por tant fond de documente Nicolae Titulescu şi integrarea ace stora într- un circuit de cercetare si valorificare adecvat s i necesar. Odată consumat actul de predar;-primire, mi -am luat �ămas bun de la cei ai casei. Dr. Gilbert M onney Câmpeanu m -a condus la gara din Verroz, pentru a l ua trenul spre Geneva. S-a grăbit să-mi ia bilet, refuzând cu orice chip să-l plătesc eu. 182

lescu cu mult. mai mare emoţie şi T.1 nea m •1n mână documentele Ticu . cu val on· b a ncare .. 'a. decât as fl încercat pentru trans por tul unei valize enea gri) . , . Ori ce s- ar fi întâm plat cu o asem ' . • . au de altă prove niencă s . e n . e n lve ' , i , s-a r fi ga. slt, mai devreme sau mai tarz1u, tin u p . c:surna. de bani· , mult, i sau . . r ica transportu1 unui tezau pl im e l e r a c e p e il ur c ris e t es . iv r p Cât . e · · den·1e de acest o s oluţi · n1t mai· man· , ca· c1· pier ' estea mi se păreau mfl ac r, a nt e m docu . . erabile. tiP �sunt irecup mai. departe de ceilalţi loc n u t uta că Am at ciud In tren m-am comportat ideam ş1 m� ). Incercam o stare de fibnlape. _Desch ca"lăcori (oricum puţini tă. Cm e va c are m - ar f1 a r u l fab u los , cu ochii roa dos ic etod ' m h m ea d I c , 1 nu ch"iar p e r at un suspe ct. 5· mai mult m -a r fi c o ns ide · Ob serva t p utin un1 e ' · l de d'mco1 o de geam · JU un urmărit. P e1sa ca am t por com • Mă t. • •m gara ca un •. nedrep • borat t m i-a ramas stram. Am co za m ase -a m . .. e , nd u i . u l . nu vago , n1c� · tel. N-am lu at n1c1 tramvai ho a l e d e p e r i ma t câ ng u J a • . • . drogac. Voiam să . rau, sa 1:11 atac at de cmeva sau, ş1 .ma1 fiu u n să ă fric e d , taxi autobuz, nici . Cu mâinile tremurand de emoţie, se fure sau să pierd inestimabilul dosar cu d�cu1:1ente, am parcu rs dru­ cu palmele umede, ţinând la piept dosarul nu 1 adap ost. mul gară-hotel cu un pas alert, în căutarea u . . Am tras storurile, am aprins lumina. unda ţiei F a i ses po în tfel as rat nt i au „Stăpân pe situaţie", constatam că nt (tele� rame , no�e Europene Titulescu un cocal de 1. 630 pagini-docume . e clara ţ 11 de p resa , d , ri umu nd a or mem i, r i vorb persona le , no t e de con şi străine, toate discursuri) şi 425 scrisori adresate de personalităţi române elaborate în perioada 1923-1931. . . esc u s � a fi� Printre scri sorile şi tel e gramel e trimise lu i Nicolae T1tu l . Roman1e1, înscrisuri - mentionate aleatoriu - semnate de : Regina M aria a e re scu, Ion Regina Olga a Greciei, P atriarhul Miron Cristea, Alexandru Av Duc a , l.C. Brăcian·u , Elisa Br ăt i anu , V incilă I. C. Brătia nu , Ion Gh. lache, Gheorghe Gh. Mironescu , Nicolae Iorga , Iuliu M aniu, Ion M iha na dr. N. Lupu, Ioan Cantacuzino, Ion Antonescu, C.I.C. Brătianu , Ele u, Văcăr es cu , M ar ch a Bi b es cu , Dim it r ie I. Gh i k a , Grigore Gaf enc el ior V Constantin V is. oianu ' Nicolae Pecre scu-Comnen, Vespasian V. Pella, cu, Virgil Tilea, Dimitrie Gusti, Co nstantin Diamandy, Dimitrie Drăgh ices a R adu Tr.G. Djuvara, Alexa ndru I. L a pe datu , V irgil M adgear u, Mirc e •

•

A

183

•

•

•

•

Dj u var a , Dr a goş Protopopesc u, Const antin Hiott, dr. Consta ntin Angelescu, Ion M. Mitiline u, Sextil P uşcariu, Barb u Ştirbey, Dimitrie Negulescu, Ion Lugoşia1:u, Traian R. Ionaşcu, Eric Drummond, Mineiteiro (Mineichiro) Ad atci, Edo uard Herriot, Winston Ch urchill, R amsay MacDonald, Austen Chamberlain, G ustav Stresemann, Philip John Noel Baker, Oino Grandi, Franc;ois Poncet, Frank Billy Kellogg, Felix Charles Saint-Au laire, Wickh am Sceed, Henri de Jo u venel, Ifor Leslie Evans Madeleine Brisson, Louise Weiss, Lucien Wolf s.' a. La Buc ureşti, pe îndelete, aveam să constat că mă confrunt cu o provocare fascinantă, dar dificilă. M-am angaj at într-un laborios proces de prelucrare, arhivistică şi redacţională, traducere şi adnotare, împreună cu câţiva colegi. Doi ani mai târziu, în 2004, sub egida Fundaţiei Europene Titulesc u, o parte din documentele aduse din Elveţia, şi anume scrisorile adresate lui şi primite de Ticulescu, donate de dr. Gilbert Monney Câmpeanu, aveau să-şi vadă apariţia într-un volum impresionant, care a impus dinrru început prin ţinuta sa academică. 199 N-am încetat să mă gândesc, de când am publicat acest volum, pe care îl revendic ca pe o reuşită editorială, că el nu s-ar fi putut realiza dacă, fideli memoriei lui Nicolae Titulesc u, unii dintre foştii săi colaboratori nu ar fi păstrat pentru posteritate înscrisuri care să ne permită să aruncăm un nou şi puternic fascicul de l umină asupra personalităţii şi operei marelui nostru compatriot, om de stat şi diplomat, Nicolae Titulesc u. Relaţiile cu dr. Gilbert Monney Câmpeanu şi familia sa au continuat să fle foarte b une. l-am primit la Bucureşti, pe toţi, Gilbert, soţia sa, cei doi copii, şi mama sa, doamna Câmpeanu. La un moment dat, pe fundalul unei comunicări regulate (telefoane, urări cu ocazia sărbătorilor, întâlniri cu ocazia repetatelor vizite în România a lui Gilbert privind probleme legate de revendicarea şi obţinerea u nor teren uri agricole), rela ţiile au încetat, în sensul că la niciunul dintre mesajele mele (mai multe), de vreun fel sau altul, n-am primit niciun răspuns. M-a întristat. M-am gândit că era vorba de o intrigă. Supoziţia avea să mi se confirme după aproape un an, într-o întâlnire aleatorie, la Casa Titulescu, c u cineva c are, una-două, fară să ne cunoaştem, fară să fi avut o conversaţie pe această temă, mi-a re­ proşat „modul cum aţi pus mâna pe documentele Tirulescu de la dr. Monney

it". •mcercat cu Ancon iazii, dar nu v-a reuş ţi . la re lucr u pe ca anu" , ,, Câmpe rn taru. . unci nici ultenor, sa dau replică unor • co en • c . a n f r:r rn considerat necesar, i i a: redinţ ate ' . era• nd c a e d.1tare a doc u mentel or înc l"'-a . d ne ns 1 • ab J' e cre, co tap..1 Fundat' iei E urope are a onest1.. o găc n ins1. nuari nvi . m valoare. e �ovad c�a or care le-au pus în cel constitui \ ui :ul r;s a n s10 s a prore îitUle sCu i •

.. ,

)

184

185

V

În căutarea de noi documente Titu/eseu

Paralel cu investig area şi studierea documen tel or Ti culescu din Arhi' Diplomatică a Ministe rul ui Afacerilor Ex terne, din Biblioteca Academi�� ei R m • ne, dm ' A h'ivele (Fond C�l�cţii special e) Bibliotecii Centrale de Stat � � � _ _ .. • (Bibliocecu Nauonale) a Romame1, dm Arhivele Nac, ionale Istorice Cencrale . • . .'' . ale �om:me1_ . dm A rh iva M uz eului Naţional de Isto rie a României, din A rhiva Bancu Na ţional e a României, din alee fonduri J·udet, ene (Cra1ova, . . · a, 1aşi, Slarm Gal aţi ş.a .), am contactat o sumă de p ersoane care a u avut •l tr- un fel sau al tul, direct sau prin predecesorii l or, legături c u Ni cola� � T1culescu. Am insistat p e lân gă ac este p ersoane fi e p entr u a le dăr ui Fundaciei Europene Ticulescu, pentru a le integra şi prezerva astfel într- un fond coer�nt bin� dete �minat, s�ru rurat şi organiz at după criterii ştiinţifice, fie pencr� � a-m1 da direct sau mdirecc accesul la acesta prin xerocopierea lor, p entru a le p utea fructifica în volumel e de documente avute în vedere sau în curs de realizare. Au fose oameni cărora nu le-am cerut nimic şi care au avut initia tiva de a oferi tot ce mai aveau despre sau în legă tură cu N icolae Ti culescu '. În 2003 am tipărit lucrarea Nicolae Titufescu-Nicolae Raicoviceanu. Mărturiile unei prietenii. A fost un moment emoţionant când, la lansarea acestui volum2°0, am p utut salu ta în C a sa Tir ulesc u p e câc iva di ntre urm as ii lui N i c olae T'.r ulesc u ş i ai Ca ch eri nei T irul esc u sau ' urmaşi ai priec�nilor famil iei T1�ul es_cu : Simona B urcă, dr. Nicola e Cucl elis, S anda A rgeşeanu, I rina Ra1cov1ceanu . La câteva săptămâni după ac est eveniment, d oam na Irina Raicoviceanu m- a vizitat la Casa Tirulescu, aducându-mi un dosar firav, cu câteva înscrisuri, cu reg retul că nu mai avea nimic altceva care să ne ofere. Nu puţi n e doc umente - p otr ivit măr turiilor D om niei Sal e - fuses eră distruse de tatăl ei, N ic olae Raicoviceanu, după 1944, din temerea de a nu fi incriminat şi condam nat de org anele represive, folosind aceste înscrisuri ca d oc umente ac uz atoar e, iar ceea ce mai rămăsese familia le- a p us la 186

torie a - Muz eu lui Na ţ ion. al de Is on ac, ie s au vân z are d n . i r p _ e · u 1· ' ziarul „ Ro ma• ma dm 1 po2 d·s na pe un e xe mplar mâ s u p m a , e . ci o em , . · Cu . T'icul eseu Roma• n1: e1 . urs ţinut de N1colae • are am găsit un disc c . n î l, exi n î rit ă ·p u. Romane, ţ · a · mc U l a l a ion at N Noua-" ' n ui l iu l i s • 1918 ' ca membru al Con 'auza um. ta• ţ.11. naţ.10nal e a •10 Franc' a, in· c tru en p t den ci desfă.s, ura t ă în Oc • e N'1colae . - Reg.me.1 Man. a catr . în c am pania a a in l rto ca o t i cit • . . cu emoci . T1tu . . e, am ' u ş1 desnnata l ese ne roma• ni·1or, n e h at C • de ă scrisori, una semnata . • lu.1 Ticul eseu ş1· dou uta luca) adresaca sc na ( or ms e N rys a M ' alea semnată de · el e z1· 1 e ul urn · · md In. ne1· procopi'u · di· ce p nv ş1'. me u re feriri rel evante c , u ean ic ov ic a Nicolae R .201 . _ u1· N'ico1 ae T'iculeseu l e l a • a nţ . . ona B urca, te s de exi dom nul O mu m i S nei m a do n foi . . t te Peste un timp, unul di u1 esc� ' �area �-a J? r � � c Ti 1i ra g o foc de � c i pl întreg . N icolau, mi- a adus un an npance noi sau de alţii m lucr de ate fic ori l va e art p O bună • . si te . , cu s o cun ficaţ te, c u acar mai· mult cu erde nimic din semm anterior. Gestul n u-şi pi . « din proprie i �s�i raţie . . cât a fost un gest spontan şi urop ene m „ dar Funda ţie i E c fen o a a g a Bl i i or D în 2004, doam na u, ţinută de Lucian despre Nicolae Titulesc Tirulescu manuscrisul conferintei mic. Spre surp��za şi a .Cluj, la C ol egiul Acad� l 5 194 e i r mb e noi 23 Blaga la as „ darul na D orii Blaga ş1- a retr tristetea mea, un an mai târziu doam )

"Domnului George G. Potra, >) Director al « Fund aţiei europene N. Titulescu ito are a e de fiic ă şi m oş ten Îmi face o deos ebit ă plăce re, în calitat „ Fundaţia e� rop�ană_ N: scriitorului Lucian Blaga, să vă ofer în dar p entru file] confennţe1 tatal�i Îitulescu", p e care o conduceţi, manuscrisul (25 uJ, embrie 1945 la Cl meu despre N. Titulescu, pe care a ţinut-o î n 23 noi mul tri ' o notă246 în care , recunoş tea patern i tatea notei din 29 octombrie ş i o nega pe aceea din 15 noiembrie, atrăgând atenţia că încă de la 15 ianuarie înaintase conducerii Minis teru l ui Afa cer i l o r Străine un ampl u stud iu pri vind reorganizare a Departamentului . 214

215

Paris-Berlin-Moscova-Paris-Bucuresti

,

O întâ mplare interv enită cu cincispr e zece ani în urm ă co nfirmă ca realitate ceea ce avansam ca scenariu pos ibil privind circulaţia în timp a u nor părţi a arhivelor Nicoale Titulescu (şi nu numai). Aflate pe păm ânt francez (o parte, desigur), aceste arhive au fost captu­ rate de germani în timpul ocupării Franţ ei. La sfârşitul războiului, Ar m atele Sovietice de ocupaţie (şi de ce numai ele ?!) au pus m âna pe arhiv el e germane ( mai bine zis p e arhiv el e a fl at e în m â in i le g ermanilor, in clusiv pe cele capturate în Franţa) şi le-au transportat în Uni unea Sovie tică. În anii '90 ca urmare a unor aranj amente intervenite între Moscova şi Paris, precum şi între Moscova şi Bonn, s ovieticii au restituit respectivelor ţăr i o parte din arh ive le care l e privesc în mod direct (ca şi al te valori), într-un gest de aparentă bunăvoinţă, dar în real itate de pr ofu nd calcul politic (el ementul mercantil nelips ind niciodată, atunci când n-a fost, într-un fel sau altul, elemen tul declanşa tor sau dominant). lată ce ne- a împărtăşit prof. univ. dr. Ion Ca lafeteanu 248 în legăt cu ură eveni me ntul l a care făceam referire mai sus: „Prin interm ed iu l A m basade i Rom âniei la Paris, D irectia A rhivel or Diplomatice a Minis terului Afacerilor Ex terne a intrat de cur ând posesia în unui nu măr de patru c utii conţin â nd docu mente diplomatice r om âneşti din perioada 1934-1936. Este vorba de patr u cutii, cu circa 2.000 pagi ni de documen te, primi te de la D ir ecţia Arhivelor M inis terului Afacerilor Ex terne a l F ran ţe i. Documentele r espectiv e au făcut part e din arhi va personală a lui Nicolae Ti tulescu (se cunoa şte că acesta păstra copii după to ate documentele ce pl ecau de la el sau p e care le primea) şi repr ezintă o parte din arhiva acestuia pierdută în condiţii neclare în anii celui de-al Doi lea Război Mondial (cea mai mare par te a ei se află în prezent la Hoove r lnstitution on War, Revol urion and Peace, Sta nford Universiry, Palo Alto, Ca, SUA). )

)

216

· documentele respective au aj uns în Nu cunOas, tem împreJurăr ile în car e . . . M'1nister ului Afacer ilor Externe francez ş1. nici nu p utem r eface a si e s o P · da- (.m an..u ur însă ele s-au a flat o penoa sig d mo n l . or l l · erariu · n ltl et • comPl . ulu1· ra- zboi mondial) în posesia statului german. Argu mentele m acest u}um . a e. N umai asa se poate explica faptul ca pe dosare s e afl" s eroa Um n n t su se ns . ' ă·. «Anlage zu Arch. Komm ... /42», (pe dosarel e de inscnpţu·· i'n limba german - - .• • . e sunt decupan m h ar n e, ceea ce ar ata ca a inscript, ie lipsest • asta e c , a e r ca e p fost ta1· ara") . De ase menea, pe un dosar scrie « Telegramme an Trtulescu .von... bis... » (de fapt, este tr ad us textul rom ânesc scris p e dosar � e N1: olae Titulescu însuşi). Semnală m, apoi, că pe u � do s a.r c� � onţ me_ �10rna · · · lui· N Titulescu adresară în 1935 pn mulu1- m m 1stru Tatarescu dem1s1e1 scrie «Demissionschrift Titulescu's». Şi, în sfârşi t, un ultim argument: un dosar concine trei documente traduse integr al în limba germană şi pe care ' este pusă ştamp ila «Geheim» (s ecret). Docu mente le traduse se referă l� declaratia prof. G amillscheg, directorul I nstitutului german de la B ucureşn , făcută �nui diplomat r om ân privind conţinutul convorbirilor avute de Gh. Brătianu, în fe bruari e 1936, cu von Neurath şi Go ring; la o convorbire a lui C. Visoian u cu a mbas adorul M ar ii B ritanii la Varşovia despre relaţiile po lono-�ermane şi ultimul la mod ul de reglementare a unor pro bleme financiare între G ermania s' i Polonia . Documentele Nicolae Titulescu sunt grupate pe două categorii . Pr ima, docum ente primite: în cea mai mare parte, telegrame primite la Ministerul Afacerilor Străine de la diverse oficii diplomatice şi retransmise (prin cifru sau curier) lui N icolae Tirulescu în stră inătate şi numai foar te puţine primite direct de Nicolae Titulescu . A d oua, documente expedia r e: ap r oape î n exclus iv itate tele grame adresare MAS. În maj oritate a cazurilo r, problematica dosarelor es te div ersă (ordi nea do cumentelor fiind cr onologică), cu o preponderenţă a temelor aflate în perioada respectivă « la ordinea zilei». Ma j oritatea docume nt elor nu sunt originale, dar unele dintre ele (puţin e) au îns emnări marginale făcute de ico lae Ti rul e scu, ceea ce le creste ' valoarea istor ică s' i documentară. lară, pe scurt, conţinutul celor patr u cutii: 217

Cutia nr. 1 cuprinde un dosar cu documente din p er ioada 1-31 . rna1 1936. Aic1. se a a ş1 car eva teI egrame primir e de N. Titul escu la Cap Marrin . . . . . u Cesianu de la P aris. Un . drrecr d e la ministru I Din a lt dosar connn ' e - . . r p oart� d� pr� sa �1 n p e n�ad a feb�� arie�m a i 1935. Dou ă dosa r e � : de . d1 m ens 1unr mai m 1c1, cuprind dem 1s1a lui N. T itulescu din 1935 (es ce vor ba de ciorna · scn· sa d e mână de către N Titulescu, o copr·e b" atuta la · - . • • · Ş I o alta copr. e, cu .mtervent1. a m text a lui N · Titulescu, prega· ttră ma ş ma · ' . a_ Regelu.i Carol pentru a fi transmis al II-i ea) si , t elegrame primite Intre • . 1-9 i. unie 1936. In � sfârsit, , în această primă cuti e s e m ai afl a· 0 sen· soare . . . . _ (ongmala) a lur �ila � �toj adinovic, ministrul de Externe al Iugoslaviei, din . 1 au�u�t 1935� m�opta de o copre a proiectului convenţiei militare între Romanra, Turcia ş1 Iugoslavia şi un plic, cu antetul MAS, cu telegrame din perioada 1-15 august 1934. Cutia nr. 2 cuprinde tr ei dosare cu o tematică v ariată. P rimul dosar conţine t elegrame primite la MAS între 16-30 aprilie 1936 şi retransmise de S avel Rădulescu lui Nicolae Titulescu, aflat în străinătate (problematica precumpănitoare este c ea a Strâmtorilor Măr ii Negre). Al doilea dosar conţine, de asemenea, telegrame primite la MAS între 1-15 aprilie 1936 si retransmise de Savel Rădulescu, prin cifru sau telefonic. În al treilea dosdr sunt tel egra me primit e între 1 februarie-I m art ie 1936. În acest ultim dosa r se află şi cele trei telegrame traduse în germană, amintite anterior . Cât�va telegra me au însemnări făcute d e Nicolae Titulescu, prin care resp m ge a cuz aţiile ce i se aducea u în epocă că ar fi negociat un tratat de a s ist e nţă mutua lă c u URSS. Un p asa j dintr-o t elegra mă din Londra (29 februarie 1936), car e prezintă modul cum a fost receptată în Marea Britanie ratificar ea P actului de asistentă ' ' este ' franc o-rus de către Franta tradus, pe document, în limba germană. Cuti nr. 3 cuprinde, de asemenea, trei dosare. Unul are telegrame cifrare � . d m penoada 1-15 martie 1936. Aici se află şi două telegra me în clar de la preşedint ele C ehosl ovaciei, Thomas G. Masaryk şi de la R egina Maria. Problematica dominantă: conflictul din Etiopia şi intrarea trupelor germane în R ena nia. Al doilea con ţine 165 telegrame, pe teme diverse, expediare de Nicolae Tir ulescu între 25 marr ie-31 august 1935, i ar în ultimul sunr

a- .

A

218

d se a fl a e 16-31 marti e 1936, cân rimite d e N. Titulescu în er p e m a r ,deg . . . a. la Londr mm e 19��, al midin ), p. (�9 t r po ra n I u n u e ţin � . Ultima cutie con face o analiza extrem . crulu·1 României la Sofia, Vasile Stoica. , m care .se 1s n an a, un dosar cu rapoarte ' ei generale din Bulg . · entă asupra situari . es, un altul de pern n . • e1 la Buenos-Au a Romani . anu·· 1935-1936 trimise de Legati , .. . d 10 at, ia int ernă din G er mam a în a nu tu i s vind ri p e m ra g e l e t , . . cu rap Oart e si omnen, ra port a l lui Nicolae P et rescu-C un i ic a lăm a n (sem 5 93 193 4 1 e sunt i la Berlin, d in 28 octom br ie 1935, în car m inistrul Rom ânie otriva cetăţenilor români de origine evreiască rezemate persecuţiile împ şi protest ele şi int ervenţiil e în favoare a l or �aci în Germani a, p recum nea sar doc um ent ar priv ind «Chestiu fac�te de cătr e L e gaţi e), şi un do Habsburgilor». e cerc etăt orilor l a înc e p utu l Toate ac este documente vor fi accesib il anului viitor." i şi face plauzibile n oi Un episod p lin de semnificaţii ridică noi întrebăr ne, u nu mai că nu est e închis, c i va rămâ supozitii ' ' într-un subiect care n . e puţine surpriz după părerea mea, timp îndelungat deschis, oferind nu mente Nicolae Acest episod vorbeşte de la sine de sustragerea unor docu T itulescu de către forte externe ostile acestuia. certiExistă temeiuri - şi ref eririle ample de mai sus le confirmă cu tudine - că hitleriştii au pus mâna pe documente Titulescu cu ocazia ocu­ pării Parisului. După dem itere, a şa cu m se şr ie, Nico l ae T itulescu s-a stabilit, temporar după credinţa lui, în Sudul Franţ ei. A revenit periodic la Paris - pentru întâlniri cu persona lităţi ale vieţii politice şi a le lumii dip lomatice - ceea ce ne fac e să credem că, într-un fel sau altu l, el şi-a păstrat acolo un cadru d e lucru, dispunând de cărţi de ref erinţă şi d e documente esenţiale. Atacul fulger împotriva Franţei, în mai 1940, a sur­ prins pe toată lumea, creând panică în rândurile oamenilor politici şi ale militarilor, ale diplomaţilor şi ale oamenilor de afaceri, francezi sau străini, care au căutat formule de supravieţuire, abandonând sedii, arhive, valori de tot felul. Când au ocupat Parisul, armatele germane au pus mâna - prin Abwehr249 - pe documente d etaliate privind pla nurile anglo-francez e d e 219

distrugere a instalaţiilor petroliere din zona Ploiesti. Capt urarea aI to , documenre y·1tuleseu (alături de acelea ale altor personalităti , franceze şi� • . e) f:aţa• de ce1 e mcred . . . • stram mţate M101s terulu i de Exter ne al Ro ma• n1· e1. de catre Quat. d'O rsay, apare, ca atare, şi posibilă şi probabilă.250

Mihai Antonescu cere Reich-ului documentele

Titu/eseu

Un document, până acum inedit, aruncă o lumină nouă în această direccie. r..a' 4 decembrie 1942, Mihai Antonescu251 , vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al Consiliului de Miniştri a.i., ministru al Afa­ cerilor Străine a.i., adresa (nota va fi trimisă efectiv la 5 decembrie 1942) 252 lui Gheorghe Oavidescu , secretarul general al Ministerului Afacerilor Străine, următoarea notă: ,,Dl vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a luat cunoştinţă cu în­ târziere de nota dlui Oavidescu în legătură cu convorbirea cu dl Scelzer253 , prin care ni se cere ca Auswărciges Amt254 să folosească un document găsit în arhiva lui Nicolae Titulescu, purtând asupra relaţiilor ruso-americane. Desi verbal i-am comunicat, îndată ce dl ministru m-a întrebat la telefon, părerea mea [e] că în niciun caz nu ni se poate cere o autorizare despre o arhivă care nu a fost remisă guvernului aliat român, după care procedura cererii de autorizare s-ar fi putut produce normal, astfel că în principiu nu am nicio autorizare de dat. Cred însă că acum este timpul ca să cerem dlui dr. Stelzer, care a pus această problemă, ca să semnaleze guvernului Reichului că ar fi potrivit, faţă de un aliat, ca arhiva lui Nicolae Ticulescu să fie pusă la dispoziţia guvernului regal român. " 255 Nora adresată de Mihai Antonescu către Gheorghe Oavidescu (nu am găsit nota de convorbiri Oavidescu-Stelzer) nu lasă niciun echivoc asupra faptului că în decembrie 1942 Germania hitleristă detinea documente (greu de spus câte) care aparţinuseră lui Nicolae Titulesc�. Este absolut clar că acestea au intrat în posesia lui Auswărciges Amt nu p e cale politico-diplomatică sau comercială . Nu oficiile diplomatice g ermane, ci serviciile de spionaj hitleriste fuseseră acelea care puseseră mâna p e documente. Oe ce au fost expediate aceste documente la Auswărtiges Arnc? Au fose transmise ele într-adevăr? Au fost transferate în totalitate?! )

220

221

Î ntrebările nu sunt d eloc gratuite, cunoscute fiind jocurile de interese dintre diversele servicii hitl eriste, conflictele de competenţă, concurent' a s'• 1 adversitatea dintre ele . Nu dispunem de nicio informaţie care să confirme, în mod direct s au indirect, că demersur ile oficiali tăţilo r româneşti au primit vre un r ăs puns pozitiv din partea autorităţilor celui de- al treilea Reich. De fapt, pentru a fi deosebit de precişi, ar trebui să spunem că nota adresată de Mihai Antonescu lui Gheorghe Davidescu e ste o pr eciz ar e de pozi ţi e pe care ministrul Afaceri lor S tr ăi ne o împăr tăş eş te secr e tar u lu i gener al al Ministerului Afacerilor Străine , demnă, dar prudentă. A adresat, oare, î n urma acestei note, Gheorghe Davidescu o cerere expresă legaţiei celui de-al treilea Reich pentru restituirea arhivei lui Nicolae Ticulescu sau s- a mulţumit să constate, as, a cum o făcea Mihai A nto nescu însusi, , că locul acestor documente ar fi în Români a şi că el e ar trebui să fle remise guvernului român?! 256 Nu dispunem de informaţii pentru a formula un răspuns peremptoriu. Să sperăm că şansa ne va sur âde cândva - nouă sau altora - pentru a găsi un răspuns la această chestiune de cea m ai mare impor tanţă, întrucât pr iveşte unul di n fonduri le cel e mai p re ţioas e de document e ale arhivei na ţionale politico-diplomatice. Raţiuni le faptului că nemţii doreau să folosească - desigur pentru a face referi ri publice - u n docum en t din ar hiv a lui Nicolae Ti tul escu privin d relaţiile ruso- amer icane nu pot fi încă descifrate . Momentul exprimării unei as emenea do rinţ e - fo r mulată aşa cum l asă să s e înţele agă M i hai Antonescu, mai devreme decât cel al elaborării de către e l a unei note de r ăspuns p ent ru s ec re t aru l gener a l al Mi n iste r u lui Afac eril or St răine, Gheorghe Davidescu - nu îl putem pune, cel puţin deocamdată, în relaţie

ţiei germane la Bucureşti. Cerc .e� ce c! �u eal al demersului lega r l u t . ra c s . 511b . . ., e sce sigur că nu di n de licateţ e of1c1alicaţ1le ne de ru n na u . so e h c 0 şti cereau acordul gu�ern_ulu1 roma, n p�� tr � e hitleriste la Bucure c e� ati rn o ·' . dipl . tabil ca scopul urma nt Ş l nea document es te indi scu e sem a i nu u ea r i s . at publ'ic scatul o 1 fo 11 losit ac est document ar fl implic . e s-ar f·1 co car în 1 , • • • • d u 111° . . -m1• 11care le pol•mco uia adoptarea _ chiar m cond1ţ11 st e c d a , n n a . u . p rorn an im 1· " , c1 dor nţa d: naj ament el e faţă·de ' u_n_ a i ac me Nu . acţii e r nei · '. tap le germ ane s�a cear a date -'u 1ali of1c nat mi eter d au a i u . st e ac act, 'ia a Pre veni re ea cerer nu t ivului documenc. O as eme� . c n ru folosirea respec e d l u r _ o _ g1t concenc10sul relaţ�ulor ac . � nu a primit un răspuns pozitiv, dar a lar num ai ca rom âno-germane.

cu evenimentele intervenite în raporturile ruso-americane în anii 1941-1942. Cererea germană la care ne - am refer i t mai sus, inter venită pr ob abil în noiembri e 1942, nu avea în vedere desigur dezvă lui ri care să stimuleze O e ati tudine anti- americană la Bucuresci, în sensul declarării războiulu i , c ar la acea dată era u n fapt împlinit; nu' era desigu r nici intenţia de a iden tifica e le mente care să ducă la o reco nsi dera re în s en s poz i tiv a raportu ril o r t româno- americane de la acea dacă. Aceste constatări pe care mă simt obliga să le fac nu permi t totuşi a avansa niciun fe l de supoziţii î n legătură cu 222

223

Un document Titu/eseu - o armă de război

O notă informativă a Direcţiei Generale a Poliţiei, din primăvara anului 1942, aduce indirect informaţii suplimentare privind arhivele lui Nicolae Titulescu: „Legaţia franceză este informată că direcţiunea ziarului «Journal de Geneve» obţinuse, încă din timpul vieţii lui Nicolae Titulescu, autorizarea de a publica anumite documente, legate de activitatea lui, în special în legătură cu politica faţă de URSS. Aceleaşi cercuri adaugă că Grigore Gafencu - în timpul când era mi­ nistru de Externe - a reuşit să amâne, prin intervenţiuni, publicarea acestor documente. Informaţiile Legaţiei arată că, acum, aceste documente vor fi publicate, însă nu în presa elveţiană, ci în presa engleză. Documentele s-ar referi la prietenia şi securitatea pe care o oferise URSS-ul României, recunoscându-i şi frontiera Nistrului, «prilej pe care însă politicienii din România l-au scăpat, deoarece nu au ştiut să aprecieze împrejurările». " 257 O asemenea notă informativă permite câteva constatări: Moartea lui Nicolae Titulescu nu a pus capăt prigoanei împotriva idei­ lor sale. Documente în discuţie fuseseră împiedicate să apară în timpul ma n­ datului lui Grigore Gafencu258 la Ministerul Afacerilor Străine (21 de­ cembrie 1938-1 iunie 1940). Indiscutabil că această poziţie era determin ată de Regele Carol al II-iea şi prim-miniştrii Armand Călinescu şi Gheorghe Tătărescu. Dacă la nivelul anilor 1938-1940 raţiunea nepublicării unor asem ene� documente avea o determinare obiectivă si una subiectivă (aceasta din urrna chiar mai pronunţată), la nivelul anului 942 preocuparea pentru nepub li­ r carea acestor documente ţinea de înalta politică, România fiind în sta e de război cu URSS. Este de la sine înteles că evidentierea unei asemenea ' '

us presupuse în �o? deli�e�a�'. resupuse atitudini din pa_rte_a �RSS . (a� sp P. i dispo nibilitatea sov1et1cdor m pnvmţa recunoaştem 1ntegntaţ11 c acr icoriale a României este departe de cea invocată în nota informativă la te re ne referim) ar fi pus România în situaţia nedreaptă de a fi judecată ca a c n stat care, dincolo de raţiune, victimă a tuturor prejudecăţilor şi adeptă � unei linii agresive în politica sa faţă de URSS, ar fi refuzat mâna întinsă de URSS, dând cu piciorul unei şanse reale de a rezolva pe cale paşnică un litigiu teritorial. Cât priveşte dorinţa englezilor de a publica aceste documente, este evident că o asemenea intenţie urmărea să creeze noi dificultăţi regimului de la Bucureşti, calificat ca un regim agresiv, în ciuda faptului că raţiunea fundamentală a intrării sale în război împotriva URSS alături de puterile Axei a fost redobândirea de către ţara noastră a teritoriilor ce îi fuseseră smulse de către URSS în anul 1940. N-am identificat, în ceea ce avem în ţară, aproape nimic din presa brita nică interbelică, o publicaţie engleză care să fi publicat un asemenea presupus document. În fine - şi acest lucru interesează cu precădere în cadrul actualei lu­ crări-, ceea ce mi se pare de reţinut este faptul că în anul 1942 în Elveţia şi în Anglia se aflau aceste documente privind evoluţia relaţiilor ro­ mâno-sovietice. Cred că nu mă hazardez - oricum, nu prea mule - avansând presupunerea că era vorba de memoriile trimise de Nicolae Titulescu, în 1939 şi 1940, lui Carol al Ii-lea.

i

224

225

Titu/eseu la Hoover Archives2 59

La fiecare aniversare sau comemorare s-a discutat în cercuri de speci alitate şi în cercuri o ficiale despre identi ficarea fondurilor de arhivă din străin ătat e susceptibile să cuprindă documente Nicolae Tirulescu, despre investig area a cestora şi obţinerea în tr- o formă sa u alta a tuturor, sa u măcar a unora' dintre înscrisuri. Ar fi nedrept să ignorăm preocupările reale în materie, dar ar fi şi inexa ct să nu spunem că au lipsit programe coerente şi mijloace financiare adecv . are După ştiinţa mea, nu a existat un organism care să sta bilească exact şi clar obiectivul aducerii în rară - într-o formă sau alta, asa cum am menti , ' onara documentelor Nicolae Tirulescu, un organism care să de finească repere acţionale, în plan geogra fic şi instituţional, care să prevadă responsabilităţi, să urmărească şi să obţină sumele necesare deplasării în zonele de interes, destinate cumpărării sau copierii respectivelor documente. Între „sărbători" s-a aşternut tăcerea, preocupările s-au estompat, iar demersurile - fără a fi fost vreodată blocare - au devenit cu totul aleatorii . Aveam să constat, a flându-mă, în decembrie 2003, la H oover Arch ives, că, în timp, pe la presti gioasa instituţie a u trecut mai mulţi cercetători români - Florin Consrantiniu, Ilie Ceaus' escu, Vale riu Florin Dobrinescu, Ion Stanciu, I oan Chiper, Gheorghe Buzatu, Ion Cala f erean u, Ion Saizu, Dumi tru Şan dru - venind de la Arhivele Sta rului , d e la universită ţi, institute s' i centre de cercetare, din Bucuresri si provincie, pentru a mă referi ' . la România, dar s' i din alee rări. . Deşi n-am forţat indiscre ţia gazdelor, a m a juns la concluzia - ref erindu-mă la cercetătorii români - că stagiul lor la Hoover Archives a fost scurt, că temele de investiga re a u fost foarte diverse, în fu ncţie de mandatul şi e xigenţele celor care i- au sponsorizat sau expediat, că aproape toţi - şi nu le fac un reproş - nu şi-au propus acoperirea cap-coadă a fondului Ni colae Tirulescu şi, cu atât mai mult, niciunul nu a urmărit (îndrăznit) aducerea lor în rară. )

226

Unii dintre cei pe care i-am întâln it în ti�p mi-a� vorbit. de dift�ulră�il � cu care s-aU con fruntat în diverse a rhive dm lume mteresand pe 1stonc11. . . c români. · Aveam să constat eu însumi că î n. multe a�h�ve europ�n.e e�is.rau iondun orale •,neh.,se, fonduri doar parţial deschise, persistand condiţionan temp · · · · · · • · • d, re�.tncţ 1onan atorilor ş1, nu m ul nmul ran din parcea vânzătorilor sau don . · d numărul de dosare consultabile si chiar numărul de copu acceptate pnvin e parcursul unui stagiu anu�l de cercet�re. . . . ect, un u P Temerile pe care mi le-au inoculat, direct sau mdu . dintre con: . , cu care am plecat la drum, pe urmele arhi velor lui. loc urO rii români si Nicolae Tirulescu, în arhivele americane, aveau sa se dovedeasca_ •m cea ma1 mare măsură nefondate şi nu oricum de nedepăş_it. Se impune a spune că minusurile în cercetarea arhivelor străine franceze i britanice, dar cu pre căd ere a c elor ame rican e au afecta t va loarea în­ !ercărilor monogra fice de dicare lui Nicolae Tirulescu, atât sub raportul structurii, cât şi, mai ales, sub acela al bazei lor ideatice şi documentare. „Exceptându-i p e Jacques de Launay şi, îndeosebi, pe Walter M. Bacon jr. - afirma Gh. Buzatu în urmă cu peste trei decenii - studiile de specialirare de până acum nu s-au întemeiat pe arhiva personalii a ilustrului diplomat, afl ată mai demult î n p osesia Fundaţiei Hoover din cadrul Uni ve rsităţii Stanford (Palo Alto, California, SUA) şi pusă în ultimii ani la dispoziţia tuturor cercetătorilor. " 260

Singurul cercetător român care a făcut, până în anii 2000, o cercetare mai serioasă a fondulu i Nicolae Ti rulescu de la H oove r Archives a fost isto ricul ie se an Gh. Buz a tu, a fl a t la St an ford Uni vers ity la în ce putul anului 1980. La sfârs' irul anului 2003 visul meu de a cerceta la Hoover Archives avea să se împlinească; după ce trecusem, în anul precedent, pentru prea puţine zile, pe la Bibliot eca P alatulu i Naţ iu nilor d e la G eneva , pe la Arhiva Ac ademiei Diplomat ice I nter naţionale de la P aris şi la B iblioteca Con ­ gresului Statelor Unite ale Americii . Adrian Năstase, prim-ministru al Guve rnulu i Român iei (2000-2004), preşedinte al Fun da ţiei Europene Titulescu, a aproba t ca în perioada 1-21 decembrie 2003 să efectuez, cu doamna Delia Răzdolescu, o vizită )

227

de documentare s, i cerc. etare la H oover Institur ion on W ar Revolur i on and ' . peace - H oover Arch1ves and L1b rary, S t a nford Uni versi ty, P alo Alto, California, U SA. Până acum, Adrian Năstase rămâne primul s, i singurul înalt dem · nn a . r oma, n care a doved it un i. n teres autentic fată de aceas tă problemă ş1· r care V . a faacut pos1'b'l 1 a susţiner ea acestui proiect. Un, asem enea dem ers făcea parce . . d'mer-un program nau· on a1 , care includea arhivele si biblio tecile tur u , ro r . ' · man·1or.capitale occidentale, europene în primul rând, si acelea ale vecin1·1 , or Roma, n1e1,. rcoşei sau nu aliati . M ai fusesem în Statele Unite de trei ori - de două ori în trecere, 1·ar 1n • 2002, 1� Anul Titul escu, în calitate de comisar al unor expoziţii consacrate ma �elu1 nostru înain taş la Washington, New York, Cleveland, Detro ir, Chicago, L as Vegas - dar tră iam de astă dată o febră deosebită. Ce mă aşteap tă, ce voi găsi, cum voi fi primit, ce voi putea c erceta, c e voi obt ine şi, mai ales, ce voi putea aduce Fundaţiei Europene Titulescu? La câtva timp după reîntoarcerea în România, i-am scris domnului Sorin Ducaru, trimis extraord in ar şi ambasador plenipotenţiar al R omâniei la Washington. La 25 iunie 2003, i-am exprimat mulţumiri p entru sprijinul acordat itinerării în S tat ele Unite ale Americii a expozitiei co nsasr ate lui Nicol ae Titulescu, pe de o parte, şi i-am sol icitat con�ursul, în numele Fund aţiei Europene Titulescu, pentru o cercetare l a H oover Archives, în sco pul identificării şi aducerii în pră a unui număr cât mai mare de docu­ mente privind opera politico-diplomatică a fostului ministru de Externe al României, pe de altă par te: ,, Stimate domnule ambasador, Vă felicit pentru rodnica şi prestigioasa activitate. Ţin să vă mulţumesc încă o dată pentru primirea deosebit de călduroasă şi sprij inul activ acordate, în decembrie 2002, colegilor mei, în demersul ameri can pentru itinerarea expo ziţiei consacrate lu i N icol ae T itulescu , la care continuăm să pri mim ecouri dintre cele mai po zitive. V-am vorbit cu ocazia discuţiilor cu dumneavoastră despre intenţia de a investiga - conform programului Fund aţiei Europene T itulescu - fond ul arhivi s tic ex istent l a Institute of War, Revo luti on and Pe ace, H oove r Archives, Stanford Universiry, Palo Alto, Californ ia . În ciuda trecerii în 228

omâni, a semnală rii în reviste şi e la aceste arhive a câtorva istorici r d ocumentele de interes ti a unor a d in tre piesele întâlnit e, P ânes tiJJlP m o , r . . • e • V ziar oscute, no_ua, 1� R om a m a un nec te par e r a m ăm • . . . r ân în al G uvernulu1. Roman1e1, ru t 1s -mm pnm se, ta Năs n a Adri l Recent, domnu V V • a cerut m mod expres s a urma u, ulesc it T pene o Eur ei ati Fund . . • , prese d'm cele ocul anvul �1 tr�cut, progr�rr:1.•mreg1st�and mijl a l at s elan r m, a gr ro p rim' acest amintind doar cele 4 carp aparute, expoz1pile organizat.� împliniri notabile, • peste 35 de state, simpozioanele desfaşurate în colaborare cu alte fundap1 10 , e_ d'm ţar a ş1 strama:ate ş. a. �cadem1c _ • şi p restigioase instituţii . ţa m pe­ a parte a anului, de preferin ulum în a c n o d aş , cinţă e ns În co 4 zile, să mă 15 noiembrie-15 decembrie 2003, pentru circa 10-1 ada rio împreună cu un colaborator, pentru cercetarea t afla la H oover Archives, r �ât � ai m�re de aducerea în ţară, sub formă xerografiată, a unui �umă d in ele fiind mcredmţate documente Titulescu, care ne lipsesc, o mare parte ii şi jumătate de sau vândute acestei instituţii în urmă cu circa tre i decen Ecaterina Titulescu. a Dispunem la Bucureşti de lista - cred completă - a Fo ndului Români şi, în acest cadru, a Fondului T itulescu, alcătuit din telegr ame, memor an­ ate de presă, ar ticole dumuri ' declarati . i' interviuri, procese-verbale, comunic de şi despre N ico lae Titulescu, scriso r i, tr im is e sau pr imite, fotogr a fii (portret sau de grup), tăieturi din presa română şi internaţională, trimiţând direct la opera şi activitatea fostului ministru de Externe român. Din informaţiile generoase găsite pe site-urile instituţiei ce găzduieşte tare a cercetării şi acest fond arhivistic' nu reiese nicio interdicti ' e sau limi cop ierii acestor documente la faţ a locului, cel puţin în cazul Fondului Îitulescu. Stim ate domnule ambasador, Pr ofitând de pr omisiunea verbală pe care mi-aţi facut-o, vă adresez de această dată rugămintea de a sprijini cât mai călduros şi mai urgent de­ mersul pe care îl avem în vedere, transmiţând, în modul pe care îl veţi considera adecvat, un mesaj doamnei El ena Dan ielson, care răspunde de conse rvare a acestor arhive, evocându-i pr o fesi o nalismul, continuitatea p re o cup ă rilor, fertilitat e a d e mersul ui în c a drul Fund a ţ iei Eur o pene Îitul escu, precum şi generozitatea pe c are cercetătorii americani au găsit-o

.

V

f

229

•

V •

V

întotdeauna în România - în Arhiv a Minist eru lu i Afacerilor Ex . e te rne St Arh1v le Na p· ona le Istorice Centrale de la Bu c uresci. Am dori să p utem obţine, în măsura posibil�lui, un răspuns cât tn ai prompt, pentru care vă sunt dej a îndator at. . ��� d� ţi� Eu r opeană Ticul escu, la începu t de drum, dispune de p ­ osi bil1ta ţ !1m1tace, aşa că am fi recunos cători dacă, p e p eri oa da sco : nta tei cercetan la Hoover Archives, am putea benefici a de cazare, contra cost, a l u� �reţ rezona b il, în campusul universitar, orice detalii d e preţ, inclusiv cele pnvmd costul xerocopiilor sau al fotocopii lor, ar fi mai mult decât urile. Fundaţia Eu rop eană Titulescu este ga ra să ana liz e ze la fat a locu lui cu factorii respons abili de la Hoover Archives posibil i tătile d� c ola borare inclus v publicare a de documente su b egida ambelor noa� � tre instituţii, fiind ga ra sa done ze un se t de valoroas e lu crări, în limba română si în limbi străine, materializând tocmai rezultatele o ef rturilor de cercetare întreprinse la noi, în România, si în alte state . În paralel, adrese; o scrisoare doamnei Elena Danie lson, mentionând că solicitarea o fac c a director executiv al Fun daciei Europene Ticules�u si direc­ tor ştiinţifi c al Aso c iaciei de Drept Internaci;nal si Relacii lnternaci�nale. Convins de vi bracia p e care o ave ri pe �cr u o;ice ca �ză româ� ească de ataşamentul dumn e;voascră faţă de �alorile perene ale Pa tronului di;lo­ aţ � iei româneşti, ţin să vă mulţumesc anticipat pentru efortul şi implicarea 1n acest d em ers ştiinţific de int ere s na ţi onal, bloca t prea mule timp de dezinteres şi igno rar e. Cu cele mai a lese sentimente de preţuire , G eorge G . Potra "'61 • Două zile m a i târziu, la 27 iunie 2003, iam trimis un e-mail doamn ei Elena Dani elson, director a l Hoover Arc hives a nd Li brary, care u rma să viziteze România în luna lui Gustar : ,, Stimată doamnă Danielson, Mă adresez dumneavoastră ca cercetăto r, profe sor şi editor, ca director executiv al Fundaţ E iei uropene Ticulescu şi director ştiinţific a Asociaţiei l de Drept Internaţional şi Relaţii Interna ţionale din România. • La cay� cul a a proape 40 de ani de accivicace ştiinţi fică şi profesională, incepuca 1n ar hiv e le Ministerului A cerilor Exter n e , continua ră apoi la fa

. . .nsncun.1 academice, mari edituri si publicacii , de vocaţie naţi-on.ală şi i.nteri . ' • ' sacisfactia de a înregistra, printre cele 40 de carţi publ1 ca c e, naţi o na1a, am cate lui Nicolae Titule scu. n n umar de 10 volume dedi coordonarea programulu1· de pubi'1_u Pe plan nac', ional, mi s-a încredintat . . . . . , .. . icolae T1tulescu, opera N lui a ce a n 1plom d oc 1 1t pol i ere op a lă a gr e . care ,nc • • .. . . esc m manie arhive ale lumu, dmtre care m mod găs e s e m r u cărei e l a , vasta . . · firesc, România det, ine cantitatea cea mai mare ş1 cea ma i relevanta. o[\.ecenc, am obtinut la G eneva peste 2000 de documente N'1colae Ţ'iculeseu (de şi despre), de la urmaşi şi foşti ��labor�c?ri ai �cestuia. . În mod firesc, deşi nu v- am v1z1tat n 1c10 data, �u� os� multe l� crun despre arhiva dumneavoastră, despre Fondul Romani a ş 1, cu precadere, despre Fondul Ticulescu. . . Pen tru urmărirea în continuare a programului despre care v-am vorbit ma1· sus, studierea s, i folosirea documentelor Ticulescu din arhiva dumneavoastră, apare Fundaţiei Europ ene Titulescu şi Asociaţiei de Drept I�c ernational si R elac, ii Inc ernac i ona l e, p e ca re le conduc , ca o n e c esi ta t e ' int�leccuaÎă de prim ordin. Ca om de stiintă, veci întelege că numai apelul la totalicarea documentelor în discutie, f;uccifkar;a lo� ar fi în măsură să restituie integralitatea vieţii şi operei l�i Nic olae Titulescu, ferindu -ne de acuza unei a bo.rdări !i cracări Partizane ' limitative s, i deformante, ceea ce ar fi exact contrariul faţa de ceea ce n e propunem. • . _ Nu ne lovim astăzi, în România, de niciun fel de c enzura, cu atac mai mule în domeniul sciintific iar studiile si volumele publica re în ma t erie certifică deopotrivă buna credinţă şi profesionalismul nostru. Ştiu foarte bine de la colegii mei care v-au vizitat în timp arhivele, pe regretatul G eorg e D u ca şi pe dumnea voastră şi p a ţ c olabora o i a ; � � � � '. dum neavoastră de rece pcivic atea cu care au fost pnm1p, ceea ce 1m1 da speranca si încrederea că veci acorda aceeasi solicitudi n e instituţiilor pe care le rep;e;int, a sigu rând u -� i pos i bilica �ea d e studie r e şi fr u ctific are a documentelor ce ne interesează în scopul şi cu rigorile mai sus prezentate. Ştiu de la domnul Dorin Marei, redactor şef al revistei «Magazin Istoric», revistă cu care colaborez de la înf1incare, că veci veni în România în luna august a.c., pentru un număr de zile, din păcate prea scurt.

230

231

,

J

'

,

>

I

M-ar bucur a să vă po r saluta la Fundaria , Europeană Tirule scu s, i I a Asocia ţia de D re pt Inter naţi ona l şi Rel a ţii Inte rnaţion a le (Bucur esti Ş oseaua Kisel e ff 47; tel.: 260.28.0 l.; fax ; 260.28.00.) şi să vă prezin; . universul în care a trăit şi a creat Nicolae Tirulescu, în care ne străduim să perpetuăm ideile marelui nostru compatriot, un om care şi-a depăşit secolul si , care îs' i păstrează tocma i de aceea actualitatea. Aş dor i ca, împreună cu unul dintre cola bo ratorii me i, să pot fi la Hoover Archive s în peri oada 15 noiembrie-15 dec embrie 2003, pentru 10-14 zile maximum, cu sper anţa că voi pute a fru ctifica la maximum timpul de cercetare, astfel ca să pot îmbogăţi fondul documentar al volu­ melor din colecţie, unele aflate sub tipa r, altele în curs de pregătire. Sper că vă veţi expr ima acordul, oferindu-mi în acelaşi timp detalii privind costul xerocopiilor şi fotocopiilor, pe de o par te, precum şi al unei posibile cazări în campusul universitar, desigur contra cost, pe de altă parte. Din site- ul d umneavoastră, deduc că - împlinindu-se peste 60 de ani de la moartea lui Nicolae Titulescu, neexistând în acelaşi timp nicio contin­ genţă cu evenimentele politico-militare şi de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, şi cu atât mai puţin cu cele a ctuale - nu există astăzi niciun fel de rescrierii, , de orice natură, în privinta , cercetării Fondului. Îmi cer scuze pentru acest mesaj poate prea lung, dar când ne vom în ­ tâlni la Bucureşti şi apoi la Stanford, vă asigur că voi încerca să fiu ma i scurt. În aşteptarea unui r ăspuns din par tea dumne avoastr ă, p entru care vă mulţumesc anticipat, cu deplin respect colegial, vă rog să p rimiţi expresia sentimentelor mele de aleasă p re ţuire. " 6i George G . Poua . La mijlocul lunii august 2003 m-am întâlnit cu d o amna El ena S , ei, care a inclus în vizita înrreDanielson, însorită de Ron Danielson, sorul ' Prinsă în România s. i o întrevedere la Casa Titulescu. Atunci s' i aici, distinsa cercetătoare america nă a a vut revelaţia cunoaşterii mai îndeaproape a preocupăr ilor titulescien e ale cer cetătorilor români, p roducţia editorială în ma terie, întregul ansamblu de ma nifestăr i desfăşur ate sau avute în vedere de Fundaţia Europeană Ticulescu. A fost un punct câştigat, un punct foarte 1

important,

al pregătirii vizitei în SUA.

232

tări la St.�nf�rd Unive_rs�cy, � espre espre intenţia une i cerce d at cut dis Arn . unei re acm , pl111e de soltc 1tud111e de opun ş.1 a m avut surpriza pr i m î e c cee a .• • . ptitudine . rnare Prom . at faptul caV Elena S · Danielson a venit 111 Rema nia cu , . . . M-a impresion fost, . resu ' d111 iudetul Valcea. A dă Măl la e d ca u D a s C a V l a a ' ga. n dul să aiung • aprop.ierea rrel ' ,, e 1 evav« a 1 ui George I. Duca, a crescut. şi s.-a fo.rmar m . n u cr. e1 •an erema acestuia. pnn . , s-a bucurat de pret, uirea s• t pn , . ulu1 roman, . V d' p !ornat. ţara e d cura ei. S-a 111dragost1t e Roma' nia, de istor ia s• i eul d at 1 t . rop V s- a aP V Me monala Duca, El ena 5 . ust 2003 ' aflată la C a sa g au 6 1 a L a r e s a no eanu" Vâlcea,. sub Muzeului Judeţean ,,Aurelian Sacerdoţ Daniels�n a dăruit la Hoover Arch1 ves. V f'.lme ' documentele Fondului Du ca de . ron forrna de mic ' e de Gh. . · e dedicac nă paginile sub stanual ' Arn se ud 1at cu c. re1'onul în mâ faacut . es. Am Arc. h1v e Tic ules c u de la H oov er . . pentru Buzatu t ezauru 1 u 1 Nicola c, e, pe ntr u a nu uita nim i cu min . . . . xerocopn dup av el e ' le-am luat ele date ş1 111formaţ 11 . V V a verific. a la fata locului un . , i'. spunea cav Gh · Buzatu nu reusise să vadă cocul, ca aveam sa Inruma im ' ente 1 � •l� eam să p ot cerceta docu� av că , e s a lat re şi se afla nu aflu cev� ce el icul ieşean ne r u se�e l� l��e �ana integralitatea lor, depăşind ceea ce istor g�nea a 435 de mscnsun ş 1, 111 me, prin regescele pe care le-a făcut pe mar cre ele. . . să obtin xerocopii după cât mai multe d111 �n!e cns s EX FE in r p t imi r p � C� două săptămâni înainte de plecare, am n es and Library, mi e de invitatie a dresate de cei de la H oover Archiv � ca licat� de vexper t. � calitate d� director, doamnei D elia. Răzdole scu în pe 1O am, eam d e viza americana aveam proble me cu pas' apoartele, dispun . s 1 a S an V aJ un . . . · când a m . . · a na, arunci dar aveam să co nstat la vama ame nc V V e mvnatu l e cuv e sp e r că , e • n o t a l Francisco ' după mai mule de 2O de ore de ca re V c' ări, l.e ' desfa . s, ura . pe care le aveam asupra noascra au faci·1·irat coate rrormal 1 , • d respecrul s, 1 cons1dera na · 1 e, e raducan sub semnul unei bunăvoinţe specia eţ ii săi. Pentru institut' ia gazdă s'i, implicit, pentru oasp V . ded.icace carp cu cum e t 1 mu · . Am dus la Hoover Archives and Library mai . v ace cele ednate sub egida Fundanei. lui Nicolae Ticulescu - cu siguranţa co · r.i�� re G a, Duc Gh. n o I i lu -, 1 199 în ei Europene Titulescu de la c rearea · României ' po 1 meVa · · 11d ·1stona ianu, aleele pnv1 G afencu ' Constantin V iso '. V V , ne în limba engleza. externă şi diplomaţia roman easca, d'm pa care p rea puri „

„

233

La sosirea pe aeropor tul dt·n San Franc1sco care înregistrase în 20Q a_proape 32 mi. . lioane pasageri sosire/plec 2 are - ne astepta u n Lin coln I rn na1, condus de un sofier pe­ . • creo I, care avea ceva dm , alura unui a der s· portamentul unui maJ·or , 1 corn. dom de casa• mare. Am � ebarcat la Palo Al to - după câteva zeci de mi le, pe o aurostr perfecta, dar relativ ag ada lomerată - pe Calle Real, o • • şosea care mergea . 1: rnia • p Ca11ro ana în Mex 1c di' n · ŞI · pe care s-au scurs tim . p de decenii pelerini ra n uma • r· Ne-am înregistrar a r a. 1a „ Coronec" , un motel de t . rei stele ' pe ca • alesesem Sl unde re I1 faacusem rezervare pe Intern , et, un motel pe măsura b narelor n oastre de u zucercetători români • în " do ' uă do u f: b " le · d ' 1 s ' . p u · · n toate ac i1nap1e e1ementare and de . 1'der, . . . im ·· cabină de duş, fing inventaru I mm . ce� .i _ş .1 cafe ga• m,_ pentru a, în fi ne, televiz orul cu câteva zeci de canale. În pa1m1en st " curte" , cocot 1e· n,· magnolu.. , alte ş1. alte . flo ri, p e c are , pri n mu ltim varietatea 1or' betonu1 ŞI · • ea si• asfa Itu1 nu reuşeau • sa le • c op l e şe a s c ă în c iud a masin1.1 or a flace mtr-u . n duce-vm · o, sosm d, dup•a cum aveam să o bserv di n , state ameri.cane. ' varii Am crezut că după ara· rea ore de nesomn, dupa• atatea ore de zbor după trecerea mai. mu1tor me · n · d iane, vom cădea frânti . de o b ose a lă. Nu reuseam sa• adorm 1m, după toara• . agn · · a pa d e d' ma mr ea 'plecar • ii şi de pe parcursul zboru1u1. ' ne era pe un . de v a rn 1: • ca • sa • nu a d orm 1m b usc seul•am prea ra• rziu pentru ' ean si ' a doua zi să ne . ca sa• mai· putem aJun ge l a prim a oră la „program". A doua z1., la 7, 30, dupa• . n e . mi c· u I deJu d ngo are a gr e mentat de cafea f"j tru, ca• c1. nu aveam de n u . nde s•a servesc sau . sa-m 1 prepar cafea turcească • am coborat la recep • · , , ceran rie d mro 1: rmap. 1. cum put em să ajungem la Hoover. Hoteli. er ul - german de . R. ong · · m e, c u ca re 0 e 1 1a a zdolescu a în c ropit un di. a1og despre România, . despre Nad1.a Coma• nec.1 s.a. . d� 1 OO de ne-a spus că la ma1 pup� m. opreşte autobuzul c are duce I; Hoover. Z1s s1 , fă cut. Am luat aurobuzu I. Curat, cev . . a mai aglomerat la ora ace ea, d1s-de-dimi neată ' mergân . a avea , d dupa· ceas. Surpnz sa• fie dată de faptul ca transportul era gratui·r, nm . f"· d acoper it · de mun.ic.1paltr ate. �alo A Ito nu este un oraş al clă dir ilo r înalte. Atâta cât aveam să văd - în . p put• mul tim liber aflat la d'1spoz1p · ·e - am constatat un amestec de arh'1tectura• modernă, tipic a • mer·icana• , cu arh'1 tectura. Ianno . -a . . mericană, ala rurt · . de cladmle mai înalte, n'd • • · an tc· ate m anu· · ' O, coex1sr d cu altele mai mici·, cu 9 A

234

. 1:oarte diferite ' de la shopuri pentru utilităti minore de primă . , descinap.1 r, .. . l p1. ara nece s1·care pâna• a ateliere de rep .. •. Zonele populare, gospodăreşte întreţinute, a1t�rneaz�• cu spap1 car� 1ş 1 aşceapt•a constructiile viitoare - super markecun, stadioane , par cun de agrement. 1 . .. · 1 şnp Cu ochii pe fereastră privesc la cei ce urcă în a�tob uz. Aşte��ta• m : •in ordine ' tineri sau mai puţin tineri, la urcare m autobuz 1ş 1 acroşeaza b uzul u 1. . N.1meni. nu b.1c1· clecele într-un fel de rastel în partea din faţă .a auto . . · em· nu este nervos, nimeni nu se împinge, nimem nu pp•a ş1, mat· ales, mm esc gângur hinezi c l a princip tici a în ··Jlg n est · e pe nimeni. Cohorte de asi · I'. · · · 1, pe nrul şosele1· 1mpe cab'l 1 e în şoaptă. Şoferul îşi continuă drumul 1mpas1b1 de aici, ca coate celelalte pe care aveam să le întâlnesc. Când soferul ne-a spus că am ajuns la Hoover, prima impresie a fost că ni se dă 0' informaţie incorectă, fie că noi n-am întrebat clar, fle că am fost în ţeleşi greşit. . . . Şi coată această falsă impresie era dată de pnma percepţie, ş1. anume ca n e aflăm în faţa unui parc imens. Stanford University se află pe câteva zeci de hectare, reunind facultăţi de profil divers, laboratoare de referinţă, biblioteci de mare prestigiu, săli de conferinte , si' desigur, Hoover Archives and Library. Am intrat în clădirea având doar parter şi am fost conduşi la Elena S. Danielson - un birou mic ' function al, nimic orgolios, având lângă cărţi şi , manuscrise numeroase amintiri, mai ales ceramic ă, aduse din România. Parcă ne despărţisem ieri. Am făcut formele de înregistrare, am luat cunoştinţă de rigori - toate hainele se depun la garderob ă, orice ob iecte : cărţi, manuscrise, stilouri, pix uri, foarfece ş. a. se depun în fişete personalizate - ni s- au distrib uit pentru notite hârcii cu antetul institutiei si creioane ob isnuice si am pătruns în universuÎ lor. ' ' ' , Un spaţiu modern, cu toace facilităţile de studiu, având la nevoie putinţa să-ţi branşezi laptopul, i ar înt r-un colţ xeroxuri pentru copier do cu­ ea mentelor alese, folosindu-te fle de un abonament cumpărat ad-hoc pentru Un număr de copii, fie folosindu-te de monedă cash. Tocul pare perfect, cu excepţia aerului condiţionat. Simţi că îţi înghea ţă capul şi gâtul. Majoritatea )

235

arhivarilor sunt rusi si polonezi . .. . · Nu 1·ipsesc amenca ' ' n1 1. Un . u. a.u prega•r. . de specia . . ltta i re, alrii nu. Arhivisrii în totalit atea I or au srud 11. univers·it re , ' are şi cursun de specialita te. La un birou special, cu vede • re asupra . mr reg·· u sali, supravegherea es te asigurară non-st . . . d op. La i eşire, roate pagm . e xeroxare • _ • co� 1are de mana, pe harrie cu ant . sau et, se verifică si se stam pil ează . F , ar a gra bă, fara greşeală. Intrarea si ' iesirea din sălile de . . · s'e mo rnr , srudiu on z e ază. pentru un sand�ici: o_ cafea sau un suc, ieşi fie p entru . . a r e as' eza pe una dm numeroasele banei dm imensu .. l parc, deosebit de mgn . Jit, fi e pe una d. i . terasele ch 1 0sc in . . . . • . , urilor ce servesc, faar·a nic iun rceI de d.iscnm . m a n , profieso . n, sru? enp sau personalul de întreţin ere. In aşteptarea primelor materiale doc umentare de contact ' ar . . u nc o pnv 1re în �· uru 1 Iu· 1 H oover Archives. -In tor arealu l de Ia Stanford se circu ]"a . c u bicrelera, nu cu ma şina, excepţie fac cei care ad�c posta ' materi ale d • , e c onsum sau de _ mrreţ tne · re, ridică gunoi ul. Gazon ul este tuns impecab·I . .. 1 , tar pomu - m - � I a_J es cei· d"m vegetap.a specifică zonei ca liforniene - beneficiază de abordan dmrre cele mai îndră zneţe. E linişte, es te p urin mai răc oros dar aerul este curat, se aude ciripit . . . . de păsări si . d e J ur-i'mpr,eJ ur zeci , s 1 zeci .e poar: sure, de vevenţ brune sau argintii în căutare de hra nă sau doa; iesir: Ia pl1mbare.

În acea zi de 1 decembrie 2003 a • eput stagi· uI nostru de cercetare si mc . I- am connn uar n econditionar timp de 3 . , ' . săptămâni · Opr ore z1·1 rnc, o . mrre . r uP ere de 1Vi ora, ca top'. ceilal ţi, predarea ma teri alelor la 16 , 30, - · paras1rea , eguI person · J ui· de tntr Spapu al Ia ora 17,· acnv · area s1· srem ulu1 de securitate . I ntegral. Pe.b� za opisurilor puse la dispoziţie de arhiviştii de Ia Hoover Archives am_paş1 r la (re)parcurgerea fondulu i Nicolae Tirulescu. In cele ce urmează . . mă . vo�·��r_1· doar asupra organizăr ii fondului, pentru • a:nţele?e construcţia lui, fac1liraţil e şi dificultăţile de aborda re, dimensiunea • ernrrunlor de a-l par . curge si , ' nu 10 . u J ttma · • Insta · nţa, de a-l copia şi, în cele d"10 urma, de a-l edita ş1. ripări. �ondul Nicolae Titulescu cuprinde 16 cutii mari. lnţeleg să apelez la prezentarea desc riptivă facută în 1982 de ist oricul Gh. Buzatu, nu pentr u că n u aş f· c e personal, ci pentru ca J putut-o rac 236

e îi revine această prioritate nu înde aj uns lăudată; în ciuda Domniei Sal unor irnpreciziuni sau lipsuri, este edificatoare şi o reproduc ca atare: „Se poate desprinde că piesa de rezistenţă a întregului fond Titulescu enumi t, poare puţin prea pretenţios, O c onstituie ceea ce deţinătorii au d Jurnal/Diary (cutiile 1-12). Despre ce este vorba de fapt ? Fondul respectiv cuprinde în coral 187 de caiete-tip (modelul Tinro-script, nr.690) nume­ rotate chiar de Tirulescu. Pe aceste caiere, diplomatul a făcut între 1923 şi 1931 diferite însemnări ori a aşternut textele primare ale unor telegrame, memorandumuri, note, rapoarte ere., destinate unor persoane şi instituţii, cu precădere Ministerului Afacerilor Străine din Bucureşti; tot pe aceste caiete aflăm unele consemnări ale unor cunoscuţi (Vincilă Brătianu, de pildă) sau transcrise de către destinatar textele unor scrisori expediate de N. Iorga, I.G. Duca ş.a. Fiecare caiet avea câte 100 de file, însă numerotarea făcut toate era de Ia 1 la 50, filele duble având rostul lor: Tirul escu si-a ' însemnările pe file cu indigo, astfel că, deşi prima filă, transmisă de obicei colaboratorilor (pentru traducere, cifrare etc.) şi chiar direct destinatarilor, era decupată din caiet, textul se păstra în copie pe cea de-a doua filă. Unele documente necesitau mai multe file şi diplomatul desprindea el însuşi pe cele de deasupra, acoperite cu scrisul său original, iar în caiete rămâneau copiile la indigo. Procedeul s-a repetat pentru fiecare dintre cele 187 de caiete ale furnalului. În totalitatea sa, Jurnalul se extinde pe nu mai puţin de 9 350 file, cuprinzând sute şi sute de documente, dintre care, în timpul ce am avut la dispoziţie pentru cercetări, am transcris - integral, parţial ori în rezumat - aproximativ 500. Natura documentelor este extrem de diversă (minute şi concluzii ale unor întrevederi, programe de activitate, textu l unor telegrame către M inisterul Afacerilor Străine din Bucureş ti, scrisori trimise ori primite, note şi memorandumuri, manuscrisele unor lucrări, proiectele unor interviuri şi articole de presă, numeroase telegrame de feli­ citare transmise oamenilor politici şi de afaceri ai timpului, unor militari ro mâni şi străini etc., etc.) şi acesta este motivu l pentru care credem că denumirea de furnal este pretenţioasă. Ne aflăm, mai degrabă, în faţa unui pseudo-jurnal. Istoricii care l-au consultat înaintea noastră şi pe care i-am ��nţionar (Bacon şi Launay) nu apelează la termenul de «j urnal», ci preferă sa indice «documente diplomatice şi personale» ori «caierul personal» ale

237

lui N. Titulescu. Cu aceste reţineri, propunem, totusi , ' ca documentu 1,t .. . . . d.1 scuţie, de o va 1oa re şt11npf1c ă excepţională pe ntr u studierea pol·lt.1c � 11 . • . . . . e xter n e a Roma 01 e1 ş1 a re 1a ţu· 1or i nte rna ţi on al e d upă P ri mu l R"az . b01 Mond'-1al, sa• -şi· pa· streze• m · 1•ul de jurnal, dat de posesorii săi actuali · Facern .. .. aceasta propunere, avand m vedere s, 1 1ntent11l ' e diplomatului a runc·1 cand s- a d ec1. s şi. � persevera t aproa pe un deceniu l a consemna rea în caiete a ac .it v·ita• p·i· sale . Intre 1923 şi 1931, Titulescu a reprezentat România la Londra, în cursul sesiunilor Ligii - la Geneva, la unele conferint, e politice si , econ o. · fimanc1are, a reglementat datoriile de război către Marea Br·itan1· e 51. micoc.· doar o scurtă perioadă (1927-1928) la conducerea Minist S UA, umd erU 1 Ul '· Afacen_or ·1 5tra„me din Bucure şti. Tocmai această per ioadă e ste mai « slab» . ilustr ata de jurnal, întrucât, în calitatea- i de lider al politicii externe ro ma·. . neşn, el primea doc �mentele şi era înconjurat de un întreg aparat de cola. boraton, ceea ce-l dispensa de «obligaţia» de- a mai face însemnăr i, în afară � e ocaziile s�u de_ do�umentele pe care le apre cia extrem de importante. In restul penoadei, Titulescu, de obicei singur, rezolva, în cursul nopţilor, proble mele cores pondenţei şi misiunilor sale diplomatice şi de aici au rezulta: cele 1 �7 de _c_:iiete, jurnalul său, cu o triplă menire, după convingerea noastra : de a-1 servi m cursul tratativelor; de a constitui proba irefutabilă a e fort ur il�r sale în s lujba ţăr ii, faţă de a tacurile adve r sar ilo r săi politici cunoscuţi sau potenţiali, interni şi externi ; de a- i ofer i temeiul Memoriilor pe c_a �e in�enţiona_ încă de prin anii '20 să le scrie după retragerea sa din �erv1c1ul d1plomat1c şi pe care a întrevăzut-o în alte împrejurări decât cele m_c:r� s- a pro�us. Numai aşa se explică de ce N. Titulescu, în toate pere­ gnnanle sale, ţinea s ă fie «însoţit» mereu de jurnal, căci, desigur, acesta îl «servea» cu credinţă şi promptitudine ori de câte ori avea nevoie. Pe de altă parte, atât înainte, cât şi după 29 august 1936, Titulescu s- a slujit de norele sale dintre 1923 şi 1931 fie în întocmirea unor materia le oficiale, fie, mai cu seamă, la redactarea a ceea ce tre bu ia să constitu ie nu numai o lucrare memorialistică, ci şi motivaţia sensului întregii sale activităti diplomatice­ cartea Politica externă a României, redijată şi de finitivată î� 1936-1937 şi 163 proiectată s-o publice în 1937-1938, în limbile română, engleză şi franceză." Un segment la fel de im portant, inedit în totalitatea sa, al fondulu i Nicolae Titulescu de la Hoover Archives and Library îl constituie cele circ a 238

e l a numeroase i diplomatul român d .. . imite de omul politic s pr . . , ntre semnataru 3 50 de 1· a- ţi· române si' străine dispuse în cu mle 13-14. Pn . . . ma- coare1e persona ir a 1921-1939, regasim ur d a no e p n î e t a . s a pl ri o ' ea scris or asernen eanu, Constanun ş e Arg e gh r o e Gh , i y pon u:rne: Ion Anconescu, Albert Ap cu, ltalo B albo, uith, Ale x andr u Averes q s A •. nArge to·ianu, H erbert He nry' , u , Vint ilă I.C. Br at1 a n u n a ti Bră . I.C n Io um Bl n Leo " , s ne e Edva rd B ' Gheorghe Buzdugan, Alexa ndru Cantacuzino, Carol al nd a Bri ·d e An. so · ston Spenc e r Chur ch1· 11, a·m, Wm ecil, Auste n Chamberl C rt e ob R , . I 11-lea · s Curu· us, G eorge N ach anie Arthur Connaughc, Julm . D.1rn1· cn·e N · c·iotori, ond, Ion Gh. ' Dou mer, Ene Dr umm . . · e I. Gh·k Curzon, Angelo M aria Dolci P aul 1 a, rigore Gafenc u, D1m1m ena a Rom âniei, G El a s e p nci i • Pr , Duca Edoua rd H er riot, P rincip esa I 1e_ana i, Arthu r H e nder s on, nd ra G no Oi , Nicolae Iorga, H enn de e x andr a), Tak e Ionescu a României (Maica Al ur, g, Dav�d �loyd G�orge, Loui� Louch� Jouvenel, Frank B illings Kellog a a ano1lescu , R eg ina M a n u liu M aniu , Mi ha il M I ld, na Do Mc y sa Ram ean Monnet, escu, Ion M. Mitilineu, J României, Jan Masa ryk, G.G. Miron olini, Prinţul Nicolae al României, Gilbert Murray, Benito Amilcare Muss Jo se ph P au l-B on c our, Ni c ol ae Har old Ni c ol s on, St e fan O su sky , olaos Politis, Stelian Popescu, Pecrescu-Comnen, R ay mond Poincar e, Nik Ştirbey, Mihail R. Scurdza, Nicolae Rădescu, Charles Saint-Aulaire, Barbu mas, Eleucherios Venizelos, Andre Tardieu, Gheorghe Tătărescu, Albert Tho Constantin Visoianu. ivind demiterea sa la În fine, cutiile 14-16 cuprind alee documente pr , cuvântări şi 29 august 1936, cuvântări şi articole din perioada 1935-1936 6-1936. articole, extrase din presa română şi străină, din perioada 192 vizând în principal Mă opresc aici cu această prezentare, relativ tehnică, ulescu, definirea vastitătii diversitătii si complexitătii fondului Nicolae Tit ula judeprecu m şi orga ;iz�rea lui, s�fi�iente pr in el� însele pentru a form căţi de valoare. a interScrierea politicii externe şi a diplomaţiei româneşti din perioad belică - demers de anvergu ră în care ultimele patru decenii au marcat paşi substanţiali - nu va putea să fie împlinită fără studierea profundă a fondului doc umentar Nicolae Ticulescu, în general, şi a celui de la Hoover Archives and Library, în particular. scri· sori·

239

Odată cu publicarea sa integrală, cercetătorii români şi străini vor ave la d ispoziţie noi şi i mportante mărturii pentru o judecată obiectivă a orn � u lui şi operei, pentru aprofundarea filosofi ei sale po l itice şi cunoaştere a în detaliu a acţiunii sale politico-diplomatice, pentru eliminarea unor hiatus u ri d e până acum şi pen tru înlă turarea unor aprecieri sumare sau eronate . Valori ficarea acestui fond documentar Nicolae Titulescu, de la H oover Ar chives and Library, pe care în copie îl ave m ac um şi în patrim oniul nostru naţional, reprezintă în egală măsură o şansă şi o o bligaţie pentru istoricii român i în general, pentru cercetătorii de la Fundaţia E uropeană Ti tulescu în particular. Am î n d eplini t aceas tă misiune cu s acisfact' ia si' bucuria pe care ţi le dă şansa poare unică a unei vieţi. Experienţa americană de la H o over Archives and Library m- a condus la constatări şi comparaţii pe care le fac cu decenţă, sin ceritate şi bu năvoinţă. La Buc ureşti, p e parcur sul a câ teva d ece nii de c ercetar e în arhive românesti, centrale si locale, m-am întâlnit, nu d e purine ori, cu atitudini cel puţin ciudate, din par tea administratorilor lor, c are de multe ori au adăugat comodităţii şi lipsa de elementară recepti vicace , ca şi când arhivele a r fi fost o proprie tare personală, accesul la aces tea apăr â nd c a un gest de favoare. De la Palo Alto, St anford University CA- SUA aveam să plec cu amin­ tir i de neuitat, dar şi cu regretul că am ajuns prea t ârz iu şi că n-am putut rămâne mai mule. Dacă nu ştiu ce-ar putea dobândi de la ei arhiviştii noştri, în materie de managem ent, sunt sigur că ar putea în văţa ceva în materie de comportam ent, de promptitudine, solicitudine, bun ăvoinţă şi colegialitate de-a dreptul exemplare. Sejur ul la H oover Archi ves and Library a vea să se încheie p entru noi cu o sur pr iză depăşind orice aştep tăr i. Părăseam P alo Alto cu un ad evărat tezaur oferi t d e gazde, î n semn de preţuire pen t r u Fu n d aţia E uropeană Ti tulescu, p e ntru ce rc etăt orii ei, pentru seriozitatea şi devotamentul arătate în munca de cercetare întreprinsă la ei si alături de ei. La 8 ian uarie 2004, la puţin timp după reve nirea în ţar ă scr iam c on­ d ucerii Fundaţiei Europene Titulescu: )

)

)

240

pli n succes, reuşi �d siunea a fost îndepl inită cu de mi că ăm m r . fo n _ ent m i „Vă • tregu1 1co •m icolae Ti tulescu, exi st 1 nd d ocumentar N • r a • • a t în cor maţi· a de care em , să aduc • nd în modul cel mai fenc1c mr ta p e 1 com , ve r o o H e Nh"1vel . ş·1 • a•rhivele din c, ară. m e de pagin i, în xerocop11· OOO dispun � 12 v ti a xim ro p a rba de Apr eciem ca este vo microfilme . · . · deoseb·ita 24 ro1e de escu au fos• t pnm1ţ·1 cu ul Tic e n e rop Eu i e , ti . da un . F nţu ta e n . z e Repr . ace făra reproş. coleg1alic . ate si ratat, i cu un spirit de t , . vit n p re ce • u acamen eul de c are ne-am bucurat este fără pr. ece d ent, . v1t a c m . ( . preciză n fel de rescricţ1 1 pom iciu n . fără nd fii lui du Fon ierea . p c o 1 s e a tar de consul . de cercetare ale Arhivelor Hoover pot fi xerocopiare d oar 100 or i l ' regul fil e pe an universitar). e, cazul tuturo r ace st o r . d ocum ent î n p lUS, CU to tU1 re m arc abil ' în . 1u gratuit . ne .·1e s1. m·1crofilmele ne-au fose asigurate cu . 1e H oover d u xerocop11 � aprecier i pe care Arh ive . Acest ge�t dă expresie înaltei _ ţ1e1. �e 1 Asoc1a ş ] ( . scu e ul t Ti ene p o . . .. pr esc·1gioase a Fundati , ei Eur acu.v.1ta• m e l ona ţi a rn . . escu 1 Ore t Internaţional şi Relaţii Inte . � ndaţ�e1. Europene T 1tul Fu ţii tan n eze pr re de te bili a st e l te c a nr lo 1 ş are r o lab o _ c de e lan e r o ' .. Arh1.velor H oover consolideaza . e1u1 conduceru mv în co lecţiile ac est ora a fi·and se deschide noi pe rspective de c ercetare , persona n aţ.i oare de spre multe a lee l a v are m de e r ta n e fonduri docum Politice si diplomatice româneşti. .lor Fundan.e·i • · , entann rez p e · r 1 ' ţ1 a · c · v1 cn a ea ar r şu a fa Un rol determinant în des na S. · 1 e 1-a avut doa mna Ele Europene Ticulescu sub aceste ausp.1c·11 f:avorab·t . . . · un· on on War, Revoluu on O anielson' Assoc1ate D ire ctor - Hoover Insnc . afecnu . , ne d Ar eh'1ves, care are o and Peace si director - H oover L1b rary an ' • olaboratoare . de peste un deceniu c · d nmp nm deosebită pentru Romam. a, 0. Duca, care, apropiară a diplomatului· roman • George Duca, fiul lui I · Gh · · · · , a funcţ·ionat la H oover stabilit după război în Statele Unite a1e Amenw . • c din C olecn a Archives, având un rol maj or m arh.1varea iondun·1or românes, ti Europeană C entrală si de Sud-Est" - 264 .. nu U e. r a to ă z n pri ' sur · 1·1cace a fost Reaccia cercurilor roma• neşn· de specia . . s s ia r din tre 'colegi" nu au î ntârz iat să-si man ifeste surpri nderea Ş 1 ch t: aţa t a t s e if piciu n�� faţă de rezultatele comuni� ate, iar şi mai mulţi au man

t--

241

de această reuşită o i ndiferenţă abia disimulată, neputând accepta faptul că Fundaţia Europeană Ti tulescu nu numai că şi-a asumat acest rol bine deli­ mitat, c i a parcurs întregul drum de la dorinţă la reuşită. În mod firesc, am dorit să fac cunoscută această i nformaţie pr i v ind îmbogăţ i rea fondului documentar al Fundaţiei Europene Ticulescu, dar arn fose atent la formula respectivă pentru a nu crezi susceptibilităţi sau a genera reproşuri care să creeze dezagremente prietenilor noştri american i de la Hoover Archives. Adresându-mă, la 14 ianuarie 2004, doamnei Elena S. Danielson, îi scriarn: ,,Dragă Elena, Preşedintele Fundaţ i ei Europene T i culescu, domnul Adrian ăstase, prim-ministru al României, a salutat cu satisfacţie rezultatele v i zi tei noastre de documentare la Hoover Archives, apreci ind în mod deoseb i t activ itatea pe care o desfaşuraţi, înaltul profesionalism al echipei pe care o conduci şi, mai ales, disponibilitatea pe care ai avut-o faţă de cercetătorii români. Este firesc ca site-ul nostru de pe internet să menţioneze călătoria de studii la Hoover Archives, scopul, substanţa şi rezultatele ei. În consecinţă, pentru deplina corectitudine şi pentru modul cum vom înscrie în site generosul vostru gest colegial de a ne pune la dispoziţie întreg Fondul Ticulescu, preocupaţi ca nu cumva să genereze comentarii neavenite, te rog să-mi propui formula pentru a consacra faptul de prestigiu pentru noi şi de semnificaţie pentru relaţiile noastre. Ştiu cât eşti de ocupată, dar am ţinut întotdeauna să fiu foarte riguros cu lucrurile sensibile. Nu am uitat studiul tău în curs si, în consecintă, ' transmite-mi prin e-mail informaţiile de care ai nevoie pentru a le aduce la cuno ştinţă domnului academician Paul Cernovodeanu şi doamnei doctor în ştii n ţe Georgeta F i licc i , eminenţi cunoscători a i perioadei şi problematicii de interes pentru tine. Al tău sincer, 265 George" Spontan, conducerea Fundaţie i Europene Ticulescu a avut i niţiativa de a propune preşedintelu i Român iei decorarea doamnei Elena S. Oanielson. )

242

lunii ianuarie 2004 t-o la sfârsicul , bu nelor uzante , ' am informa . • Conform . . . ceastă mtenne, cerandu- 1 acordul. despre a ,,Dragă Elena, . • . • . l-a.1 avut s 1 1 1 a 1 m care pe esennal rolul deosebit mod 1 ·n „ • d n cu Ap re ' • . . . . . pnvmd Romania ş 1 , nte docume de lor fondun area fructific si , rea va . • . conser - . . . mu1t decât atât, lărgirea accesului cercecaconlor romani, precum ŞL m ai - . • " ' trecea s, 1 nemgrad 1 ta I d' care consu pentru copie în e ' totalitat n 1 ' • ea ţar . m încred . . pa adusa pe conmbu vedere în având nte, docume de mare ăr num i a unu .. . L'. _ . • - cale la consolidarea relaciilor dintre comun 1. can e romana 1e srnnnnc , ta aceas ·. . .' • - există intentia , se acorda un Ordin de Menc dm parcea , de a ci şi. amen· cana, Preşedintelui României. Conform bunelor uzanţe îţi solicităm acordul. Cancelaria Ordinelor solicită de urgenţă un CV al tău. _ Te rog să faci să-mi parvină cât ma i urgent. . • Te felicit cu anticipaţie pentru recunoaşterea meritelor tale ş1 te 1 mbraţişez cu cele mai alese sentimente de prietenie. George G. Pocra"�66 Din păcate, Elena Oanielson n-a putut veni în România în martie �O.O� pentru a i se înmâna personal ordinul acordat de către preşedintele ��mant�L. La mijlocul lui noiembrie 2004, distinsa doamnă avea să ne v1z 1 tez� dm nou, însocică de Ron Oanielson, soţul ei, eminent universitar american,

.

specialist în IT. Primirea sa la Fundacie Europeană Titulescu, la 15 noiembrie 2004, avea să se transforme într-un, eveniment cultural-ştiinţific, onorat de personalităţ i d in lumea academică şi diplomatică românească. . Mi-a revenit onoarea, ca director al Fundaţ i e i Europene T i culescu Ş 1 cons i lier personal al primului-ministru, s-o salut în numele conducer i i Fundaţiei Europene Ticulescu şi să-i înmânez ordinul acordat. Adr esându-mă asistenţei, afirmam: ,,Excelente, Doamnelor si domnilor, Dragi coleg i ,

.

)

243

Am plă cerea să salut astă zi, la Fundatia Europeană Titulescu un oasp ere ' . ' . de seama, - pe doamna Elena Damelson, d1 rector al Arhivelor s' i al B"b li· otec11 .. I . . Hoover d 10 Scacele Umte ale Americii. Domnia Sa nu este pentru prima dată în România. Cu fiecare vizită a cunoscut ceva în plus din spatiul ' s' i spiritul romanesc . . ş1-a spont numărul de prieteni . Prezenţa la această întâlnire a unor personalităti, ale mediului academ1. c , . romanesc, a unor di plomaţi români d e rang înalt, a unor conducăton· ai. . . . 1 st 1tuţ11·1 or d e au to ritat e naţi onală în dom en iul ar h iv elo r - de star , _ � . _ d1plomat1ce s' 1 md 1_ tare - este o dovadă a considerat, iei de care doamna . Elena Damelson se bucură în cercurile sc , iint, ifice, culturale s, i di"plomauce românesti. În persoana doamnei Elena Danielson salutăm un eminent cercetător. Domnia Sa a parcurs toat e gradele ierarhice de la Hoover. În fruntea A rhivelor şi Bibliotecii Hoover îşi exercită mandatul cu profesionalism, autoritate, inteligenţă şi diplomaţie. Domnia Sa se recomandă nu doar prin prestigioasele cicluri stiintiflce, ci şi prin numeroas ele articole şi studii, prin colaborarea la v� lu� e de prestigiu dedicate unui diapazon larg de probleme şi personalităţi, care se constituie - fiecare din ele şi toate la un loc - în contribucii la deslusirea biografiei acestora, în relevarea sensului s, i subscantei actiunii lor. Ca director a! Arhivelor şi al Bibliotecii Hoover, doam�a Elena Danielson a contribuit Ia menţinerea, ba chiar la ridicarea, prestigiului acestora, prin îmbogăţirea fondului arhivistic şi de carte, prin măsurile de conservare şi valorificare a tezaurului lor, prin larga deschidere spre publicu! de r o ate cat eg oriile, studenţ i, c er cet ă tori din dom e niile po litol ogi ei, isto rie i, dreptului, sociologiei, diplomaţiei ş.a., de pe toate meridianele . Oaspetele nostru de astă zi, doamna Elena Danielson, se afirmă ca un autentic ambasado r cultu ral, promoto r şi purtător de id ei, inspirator şi auto r de proiecte de re zonanţă naţională ş i int ernaţională . O regăsim frecvent la simpozioan e , mese rotunde expozit ii în diferit e locuri din lume , o regăsim în revist e de mare autoritate, conrributiile sale stiinr' ifice ' ' fiind receptate cu d eosebit interes. l

244

'

l

a manifes�at �n respect rieră, doamna Elena Danielson ca sa aga tre în _ În tez e ilă facă de cei ce au vemt sa cerc e O disponibilitate remarcab si ·c b e s ' deo I _ . . er. . la Ho ov l ca nmp de mai faptu ru 1 ş pent e Poat . plus în va e c români a avut Facă ' de colaborator alături de renumitul diplomat i s-a aflat ca apro piat an i e l u m mat român I.G. Duca. Duca, flul ilustrului om po• litic şi diplo • • romam care au trecut • rom:in G eorge to p ace i cercetaton Ar fi fastidios să-i numesc pe numele lor, al esc doamne i Elena Dani elson în e la Hoover. Îi mulţum şită . ea exemplară şi cordialitatea desăvâr �umror, pentru rece ptivitat punte statornică, o nouă punte, Domnia Sa are meritul de a fl creat o e şi româneşti . între cercurile ştiinţifice american doamnei Elena Danielson la România acordă o aleasă preţuire rolului colaborare româno-american e, promovarea şi îmbogăţirea re laţiilor de orile româneşti . precum şi respectului Domniei Sale pentru val Excelente, ' Doamnelor s' i domnilor, Dragi colegi, elenţa Sa La propunerea primului-ministru al guvernului R o mâniei, Exc domnul Adrian Năstase, ena care a ţinut să sublini e z e rolu l impo rtant avut d e doamna El Dani elson în conservarea şi fructificarea bogat elor fonduri documentare privind România al e A rhive lo r Hoover, sprij inul deos ebit oferit c erce ­ tătorilor români şi donarea, în copii, a fondurilor documentare I.G. Ouca şi Nicolae Ticulescu unor institut' ii culturale ro mânesti, ' preşedintele României, Excelenţa Sa domnul Ion Iliescu, a conferit, la 8 manie 2004, Ordinul Naţional «P entru M erit», în grad d e Comando r, doamnei Elena Danielson, director al Arhivelor şi Bibliot ecii Hoover tare le Unice ale Americii . Excelenţe, Doamnelor si domnilor, !)ragi colegi : lmi revine onoarea, stimat ă doamnă Elena Danielson, să vă înmânez acest înalt ordin culrural-st ' , să vă felicit în modul cel mai că lduros si ' ' iintific A

245

•

vă fac urări de succes în numele tuturor prietenilor dumneavoascr· · a din • i. a. Roman Încerc o satisfacţie d eosebită pentru fapt ul că evenimentul înmâ · .. narll .• . . acestui m a1t o rdm are 1oe m • Casa T1tulescu , casa celui mai strălucit lide r al diplomaţiei românest i din secolul XX, personalitate de dimensiune i· t r• ne . • naţionala , un prieten stator nic al p oporului ame ri can şi un a dmirat o r a l democraţiei americane. " 267 Pro fu nd emoţionată , a dresân du- se au ditori ului venit să parci ci e P Ia . . • ana mm • rea prest1g.1osu1u1. ordm acor dar şi s- o omagieze, eminenta noa stră colegă a rostit o alocuţiune de mare căl dură şi sinceritate: „Este o deosebită plăcere să fiu astăzi împreună c u prof. G eorge Porr a Deli a R ăz� olescu , pr ietenii şi co le gii mei de l a F un d aţi a Europea n� _ T1tulescu ş1 cu această distinsă adunare de istorici şi di rectori de arhivă: pro f. C onstantin Ene (decan al Academiei Diplom atice a Mini sterului Afacerilor Externe ); pro f. Dan Berindei (preşe dinte al S ecţiei de I storie a Academiei Române); director C orn el Lungu (director general al Arhivelor Naţionale ale Român iei ); di rect or Ale xa ndru Oşca (director general al Arhivelor Militare); Costin I onescu (director adj unct al Arhivelor Minist e­ r ului Afacerilor Externe ); Dori n Matei de la „Mag azi n I st o ric "; prof. Dumitru Preda şi alte persoane din acest cerc de oameni devotaţi păstrării istoriei României. Sunt de două ori copleşită de primirea de astăzi. Ospitalitatea de care m- am bucurat în ţara dumneavoastră este cu adevărat deosebită si mi-am dat seama că are r ădăcini în tra diţii străvechi. Pe măsură ce R o:nânia se mo dernizează şi se va alăt ura principalului curs al vieţii europene , sper ca ea să nu renunţe la unel e din aceste vechi şi p oate arh aic e, da r atât de minun ate tradiţii. Cu fiecare vizită în România mă simt din ce în ce mai mult îndatorată. Bilanţul de plăţi este categoric în favoarea dumneavoastră. Sunt , de asemenea , copleşită de gestul de a mi se conferi această on o are ca reprezentant al Arhivelor I nst itutului H oover. ,,Ordinul de Meri t" îl vo i purta în acelaşi timp cu mândrie şi modesti e. Îmi dau perfect de bine seama că Arhivele H oover sunt cele care au primit această onoare , iar fondator ul lor, H erberr H oover, un ameri can activ pe scena diplo matică europeană în să

246

ţia pe care am ... 20 şi la începutul anilor '30, este răspunzăt o r de aten u an . rirnir-o. pentru a t Hoov er au acţ�onat •1mpreuna r e rb e H i ş lson Wi w P Woodro telor . - care s-au nascut ca urmare a• lup e dm Europa de R ăsărit l e . at st . a u· r -ungar ş 1 ge rman - � a-ş1 con� mp erii, otoman , r us , austro i rile a m e er 1 tora direct , mai , a condiţiile •aces endent. a. H oover cunoste · dep . � m e • .• ez . • d h o s eana ş 1 m R us1a nt asa R a p uro E n î i cer . fa a e d om e • ca• 1 d"m activit atea sa d in • d tare într - o vreme can . rop aducând aJ' utoare alimen . . şi, ma·i ra• rz1· u , ca filant . · nţa sa de re giune. Don lizare statele na u · onale dm . · · 1 care se . • . e pnnc1 era necesar să fie st abi p1u · documente apariri, a acestor noi r' an est C'. rma prin aco nn ver. află la baza Arhivelor H oo rhivele H oover, F rank G� lder, Primul colecţionar est-e uropean pent ru A rile t rimise Arhivelor , i la începutul anilor '20. S criso ·· · · aca·1ăcorit la Buc urest · rea sa documente pana 1a mea1m _ descriu cât de dificil a fo st să dobândească erioada P n­ p n di are zi e d uri r se t imi r p a unci directă cu N icolae I orga. At le exemplare le păstrăm mului Război Mondial apărute la Bucureş ti. Ace astăzi ca singurele în Statele Unite din această sursă. români a încep ut Colectionarea documentelor provenind de la exilaţii ilor-man�s�ris încea m�i mare part e în ani i '70, odată cu donarea memori flulUl sau , ale fostului p rim-ministru român I on Duca , un dar din partea niei. George Duca, care a început cu răbdare să mă instruiască în istoria Româ tăl Am discutat cu el în fiecare dimineaţă despre amintirile sale privind pe ta său şi despre anturaj ul tatălui său din România interbelică. G eorge Duca a ţin ut un j urnal zilnic şi am pregătit o expoziţie a j urnalelor sale cu bogate comentarii despre personalităţile şi evenimentele din R omânia de dinainte de epoca comunistă şi desp re comunitatea emigraţiei din Vest din timpul său. Vorbea despre oameni precum Titulescu de parcă erau vii şi , de fapt , pentru el reprezentau o p rezenţă vie. După moartea lui G eorge Duca , m-am gândit adesea la modalităţile de a-i co ntinua munca. Am început într-adevăr să adunăm colecţii ale exilului românesc , chiar fără el. Am colaborat c u un zi arist de la secţia română a postului de radio «Europa Liberă », Liviu F loda , care mi-a donat benzile magnetice cuprinzând interviuri cu sute de personalit ăţi româneşti.

1·

247

Când am fost promovată la conducerea Arhivelor, am avut ocazi a u . , nica . _ w de a f:ace o noua angap re, a şa ca am precizat în fi sa postului că, în p . ta · v , n in . · - ', so11c1tan p·1 o r, cun oa şterea limbii ro mâne ar fi în cea m ai m are masura . . de dor1t. Doar unu1 dmtre sol i c it anti i vor bi tori de română er a n' a scut tn . Ro man • ia, Laura C osovanu, o fo ar te' talenta tă absolv en tă a Univers 1· t - .. at11 Centr a1-E ur opene de l_ a Bu ape st a. E a a insuflat energi e progr a m ul � i � nostru de colec t are ; chiar daca a cum este absolventă a Facul tătii de D rept • d� 1 a C o_1umb1a · ş1· locui·e şte la New York, conti nuă să publice document e r dm � h1vel� H oov er _în «Magazin Istori c ». Am angaj at un � ou arhivist rom an, Rodica C laudmo, care este la fel de devotată is toriei tării sale Mi crofilmarea documentelor u nice es te esenţi ală pentru 'păstrare� lor. Documentele Duca şi documentele Titulescu au fost microfilmate cu sco ul de a împlini misiunea noastră de conservare. Copierea rolelor de microfil�e pen tru Fundaţia Ti tulescu şi C asa D uca a fo st logică. Aceste mater iale a ar ţin poporului român şi mă simt obligată să le pun la di spoziţia cerce­ � . tato n lor români de aici şi a celor di n diaspo ra. Voi continua să lucrez la acest proi ect din alte câteva unghi uri de vedere. E�i stă o j us ti fi� are t eh nică pentru fo losi rea mi cro filmelo r pe argint . haloid. Cand s-a cazut de acord asupra normelor de conservare a lor, se stia că ele sun t socotite să dureze 100 de ani, i ar testele st iintifl ce dovedes� că păstrarea pe această cale ar putea fi tot atât de lungă sa � mai luno ă decâ t cel e pe h âr tie, proba bi l 500 de ani. Unul din tre principii este ac:la de a păstra copii în dife ri te locuri ca o măsură de precauţie împo triva fo cului sau altor pericole pen tru longevita tea surselor is torice. Aşa fii nd, aducerea

fllmelor în Români a a fo st în concordanţă cu o practică săn ătoasă. A fost, de asemen e a, o deosebită plăcere. Istor i cii de la F unda ti a Titulescu mi-au reîn noi t credi nţa în impor t anţa acestui fo nd docu me � tar pen tr u scri erea ex ac tă a istori ei, atât a is toriei Ro mâni ei, cât şi a istori ei europen e. _ l n tr-un anu me sens, eu nu mi-am făcut decât datoria, onorâ nd încre­ derea unor dona tori ca G eo rge Duca ş i Liv iu Floda. Iar isto ricii ro mâni mi-au confi r mat cre di nţa întrucâ tva in tui tivă că la H oover se a flă un foa rte impor tan t fo nd documen tar, pli n de substanţă, şi că efo rturi le de a-l con­ ser va şi de a-l fa ce acce sibil cerce tări i sun t aprecia te ch ia r mai mult de 248

plin, , decâ t a ş putea eu î nţelege pe de ecu m du mneav oas t r ă pr l, · ţ r e cX P , . w can. .. repet ca arneri e de la mcepu t, as do n sa l e m le m a m r fl a n î t ona ci en m m a . . . ' w m · . Na cu ncţ te este n Ro mânia. Aceasta d1 sn ndatorează fieca re vizită î î mă lt u m . - care am c â t de nenta ca munca pen t ru · ar sunt deosebit de con s D are O n o e r O rna v area documentelor, crofllmele asigură conser rn nu s-a încheiat. Mi o it ri e u a face aces te documen t Pdar presupun O tehnologie dificil de folosit. Pentr . . e 1.g1. a1.1 ate E e au �ev_01e :a fi � � � : se cere un pas în pl� s. � e depli n accesibile gata. D�ţ t-mt v01e �a este doar pe Jumatate ca ş n ttfel, această mare onoare pe deplm voi continua să lucrez pentru a me nt a• •inchei asigurându-vă că • f:'. r sa 11e ma t uşor acceaceste materiale de la H oove ' am w . această onoare, făcând ca tră. Bilanţul d e �laţ� est� m� s oa v nea um şi d um ec pr , , sibile cercetătorilor sc c în a şa fe l m e a t sa-mi plate fa ă s rca nce î i o V ă! tr s oa v favoarea dumnea această datorie de gratitudine. "268 c Vă multumesc roarte mult. , a tuturor, îmbogăţind cronica EveniU:entul stăruie în me moria noastră ane. relatiilor cul cural-stii ntifl ce ro mâno-a meric procedând la un Am rămas într�o c� nstantă si fructuoasă colaborare,sau de per spec tivă. e în curs generos şi util schimb de idei pr ivind demersuril si onarea sa, E lena S. Di n păca te, l a mijlocu l anului 2005, pri n pen Archives and Lib rary. Danielson avea să părăsească conducerea lui H oover zată cu această ocazie N-am putut participa la ceremonia omagială organi transmi te m un de colegii ei. Am con siderat în să de datoria noastră să-i tenie : mesaj de profundă şi statornică preţuire, d e colegiali tate şi prie ,,Omagiu pentru Elena Danielson. lson es te tot Amintirea întâlnirii de la H oover Archives cu E lena Danie i când atât de vie ca si când ar fi avu t loc ieri, este c ot atât de puterni că ca ş are în spatele ei o prietenie de decenii. aproape S ă afi rmi că E lena Da ni elson este un profesioni st exe mplar ar fi un lucru gra tui t şi fa sti dios, ori cu m ar fi in su fici en t, lăsând de o par te multe alte lucruri esentiale . rânduri, Î n 30 de zile cât a � sta t la H oov er Archives şi apoi, în două când a fose în România, a m văzut-o aproape zilnic. w

249

'

Prin ea am simţit, ai ult ca o iund în altă parte, că Arhiva şi Bib li o. � � � _ : _ e vu, ceea sunt organism ca ele au viaţa, ca ele respiră, că au nevoie de 5 • gele şi nervii unui om care iubesc e si stie ce face care-si confunda" aspi· r �.n aţule , . . ' . . , , ' • . or pe care le reprezintă. cu demnul msuş1. al msmupil Elena Danielson şi-a trăit ş i-şi trăieşte viaţa în mod firesc. Toţi cei ce o ştiu - şi alţii mai bine decât noi - i-au remarcat siguranra . . . _ . ş 1 l'inişt ea cu care se mişca pnntre documente şi cărţi, ca printre fl inte ' vii' care trebuie înconju rate cu grijă şi delicateţe. Elena Danielson are eleganţa unei doamne din acele case americane cu înalte nobilităţi intelectuale. Din prima clipă ne-am întâlnit cu remarcabilele sale spontaneirăti coloc­ viale, cu �is o ibili ăţile sal e colegiale exemplare, cu dorinţa şi cap,acitatea � . � n. de a veni m mrampmarea tuturor celor ce i se adresează. El ena Danielson este un coleg. Pentru cei de acasă şi pentru cei de de­ part e. C olegul dintotdeauna, colegul pe care ţi-l doreşti, colegul de care îti vei aminti mereu. Am trecut prin mu lte locuri din lume. Am cunoscut oameni atât de diferiţi, spaţii mai calde sau mai reci, oameni mai mu lt sau mai putin generoşi , joviali sau introvertiţi. Sunt oameni care au fa.cut o p ropri et�te personală din documentele şi cărţile care li s-au încredinţat temporar spre gestionare. Elena Dani els on este o g en eroasă, care are înţ el eg erea exactă, adică superioară, a rostului funcţiei cu care a fost investită. O autoritate incontestabilă din punct de vede re profesional, ea se mişcă p rin Arhivă sau prin Bibliotecă nu ca un monument, ci ca un om, în ea simţi nu supraveghetorul, ci pe cel gata să-ţi dea o informaţie înainte de a îndr ăzni să o ceri, un sfat arunci când intuieste că ai nevoie de el un ' ajutor arunci când n-ai curajul să-l speri. Elena Danielson nu este directorul. Elena Danielson este colegul. Elena Danielson ştie că acolo unde a ajuns a fa.cuc-o prin muncă, prin rigoare, după aproape do uă decenii. Ea cuno aşte greutatea şi responsabilitatea funcţiei, dar ea rămâne un om modest. În cazul unora, odată cu trecerea anilor, unii oameni pierd bucuria trăirii. Lectu rile şi studiile îi îndepă rtează de cele vii, plasându-i într-un curn de

icarea nu mai are loc nici dinăuntru înspre afară, nici fiIdeŞ, ·In care comun • . d" n afară înspre mauntru. ricit al contactelor umane, pe care le i Elena Danielson are blestemul fe perseverentă. cu farmec si ' Ea este martoră elicarere si inteligentă, , d , cu · uva l cu , ' i şi hrană �entru î�b o��ţirea lor. • erea unor prieteni şt a n a l . 1ş 1. pi.erd man .. 11 funcţ m 1 aJunş e car m e am o viaţă în Am cuno scut p ă o poză �are onează de a doua zi felul firesc de a_ fi, ado � cumpătul, aband rar, omp ortamentul, care , daca nu devme auron u e a lor, îşi schimbă c cării. i latura emoţională şi afectivă a comun �evine oricum distant, alterând nui aminte că este, nu Devenind şefa, Elena Danielson nu aduce nimă inist rativ o re alitat e. Ea ştie că cei ce te încearcă să impună în mod adm că eşti şi nu pentru că o ceri. Bunul recunosc o fac pentru că simt în tine turii a mii de ani de relaţii simt lucrează peste tot aşa, dar în ciuda învăţă acest mesaj. um�ne, unii dintre semenii noştri nu reţin nimic din dăunător Mândră că este americancă, Elena Danielson nu are orgoliul al unora dintre semenii ei. fraţii Toţi oamenii de pe pământ, dincolo de zeii la care se închină, sunt d-o asa ' edere si , de ro ti, ' fată ci , resp ect. Făcân , ea le arară încr T surorile ei si Elena Oanielson beneficiază de încrederea şi respectul celorlalţi. Elena Oanielson ştie că încrederea şi respectul nu se negociază, că nu se cumpără, că ele se nasc uneori spontan şi pot dăinui pentru o viaţă, dar pot muri într-o clipă fară putinţa de a le recâştiga. În România fiind, am văzut-o pe Elena Oanielson cât de mult ştie să se bucure de frumos, fl e că se află în fata unui altar multisecular sau ascultă un cor bisericesc ce a cântat alături de 'îngeri, fle că atinge cu picioa rele iarba grasă a acelui joc unic deal-vale de pe la noi sau cu buzele sale lu eul ulcioare­ lor iesite de sure de ani din imaginatia olarilor români, stie să descopere inedi�ul si -si memoria afectivă. , ' unicitatea obiceiurilor, îmb ogătindu Elena Danielson nu este americancă. Elena Danielson este ro mâncă. Este adevărat dacă voi spune că glumesc. Nu glumesc dacă voi spune că este adevărul adevărat. Cei care fac ceea ce fac din vocaţie şi din pasiune nu se despart sufleteşte de nimic din ceea ce au fost iubirile lor; ei preiau ceva din suflul locurilor

250

251

.

şi din căldura oamenilor, le încorporează în propria fiinţă şi se însotesc ' cu 1 •m anu. . ce vi. n , asigur . an • du- 1 e ce va di. n certitudinea veri ficată deq � . au nev oie. �lena Danielson este un om care nu pleacă, ea e ste un om care r ămâ e . I nţelep ciunea te ajută întotdeauna să p oţi trece cu seninătate dint:O etapă într- o altă etap ă de viată ' , să găsesti ' fo rta ' de a face acel asi , lucru i' ntr-un • al t fel, mtr-un al t l oc, într-un al t timp. D acă putinţ a de acomodare cu n oile real ităţi este o trăsătură a firilor p ragmatice, imagi native, p line de vit alitate p erseverenţa este, la rândul ei, o trăsătură a cel or care ştiu că fără ea nu s; ajung e l a nimic sau nu rezist ă trecer ii timpului. El ena D aniel son este un caracter puternic şi integ ru. La m�i �u ite mii de mile depărtare, El ena D aniel son ne rămâne aproape . şi apropiata . Elena D anielson ne este un prieten şi are în noi prieteni p rintre miile de p rieteni c unoscuti ' s' i necunosc uti . Te invidiem p entru bogăţ ia prieteniil or tale, p entru famil ia pe care ai avut-o şi o ai în conti nuare la H oover, pentru propria ta famil ie, în care ai stiuc să fii şi să rămâi soţie şi mamă . Peste tot şi totdeau na ai fo st si esti Aca� ă. Alături de noi rămâi mamă şi moaşă pentru vol umel e pe c�re le pritocim în onoarea şi memoria perpetuă a prietenului nostru comun, Nicolae Ticulescu. În trecerile tale prin Casa Titulescu de l a Bucureşti, vei găsi în salonul în care Ti rules cu se înt re tinea cu p rinti ai gân dirii ai arc elor ai p oli tic ii si diplomaţiei, un loc la masa unde convivialitatea reuşea să domine interesele şi asp iraţiile eg oi ste, l ăsând pentru o cl ip ă sp eranţ a că toţ i stăruim întru afl area Adevărului şi Iubirii Aproapelui. La mulţi ani, El ena! e e

)

J

,

)

)

)

Delia Răzdole scu Păstrătoare a Marelui Sigil iu al Suflerelo r

Geor ge G. Potra Cancel ar al Ordinului Iubirii Emis în acea stă sfântă zi de 12 august 2005 La Pal atul Titulescu În Bucureşti, undeva în Europ a . "269 252

Restituirea operei ştiinţifice şi politico-diplomatice a lui Nicolae Titu/eseu - între ambiţii şi realitate270

st atice a lui Nic olae Titul escu a fo P ublicarea op erei pol itico-dipl om m urma, cu peste o jumătate de veac • Ro rn a• m· · tită ,si afirmată ca o necesitate res1m, orat, m � nc i când, în 1966, s- au c om em dar în mod sp ecial atu 1 ş t a t s e d m o lui are m a ă fiinţ ne trecere a în �i străinătate, 25 de ani de l a 271 dipl ornat roman. A

v

A

272 ic , în 1967, s- a reuşit tipă­ Într-un climat de oarecare dezgheţ ideol og mente diplomatice273 . Volumul a rirea volumul ui Nicolae Titul e scu, Docu ocu ment are, D irecţia Pol itică fost realizat în cadrul Oficiului de Studii şi D Au văzu t atunci lumina de Sinteză a Ministerului Afa cer ilor Exter ne. ate inedite , înscr ise în tiparului 491 de docume nte , în marea l or maj orit perio ada 1920-1939. cu, Con stantin M- am simţit fl atat să lucrez împreună cu Dinu C. Giures I. Turcu, I leana B ăncil ă . re, în Am muncit fără odihnă, cer cetând zeci de fo nduri, sute de d osa mai condiţii nep rielnice . În arhiva Ministerul ui Afaceril or Externe, plasată întâi în sub solul cl ădirii din Bulev ardul Republ icii , tr ansferată ap oi î n subsolul Palatului Victoria ( această din urmă c lădire având c a arhitect pe i Petre Antonescu, destinată de l a încep ut, din 1937, a fi sediul Ministerulu i ţ o p Afaceril or Străine), document el e erau dep art e de starea în care să afirm a că sunt o arhivă. Multe sute, fo ar te multe sute de kil og rame de documente ve niseră de l a diver se oficii dipl omatice româneşti din stră­ ru inăt ate, înfundate cu piciorul în „ saci dip lomatici", fără nicio grijă pent prezervarea integrităţii fizice a documentelor. .. n an u î st fo a a ş a n i puţ el c , i c n u at rată gu Conducerea A r h iv ei era a s i I on Vla siu, 1964-1969, cât m- am afl at la Mini sterul Afaceril or Ex terne, de un p er sonaj modest, cu studii medii ( a vând p rob ab il d oar o şcoală d e ' nau câţ iva Par tid), înc ad rat ca se ' f de ser v iciu ; î n subordinea sa functio

253

a rhivişti, din rre care

.. unii cu srudii superioare, dar ş. ţu 1 al cu stud.11. rned · L.1 se ad"augasera doi. lega• tari de profesi ·li. · · ş1· harnici e, bine prega · .. • up • • . . M-am gand1t a tunc i, cercetând div erse ma te ria le ' la num . e le rnan. . . de dipI omap· (unu · · cu tit · Iu de mm 1stru plenipotenti a r) ca r e s-au a fla t m , • i f runrea Arhivelor diplomatice ale României. La un moment dat, în frunrea lor s-a afl at istoricul de renume . Constan(in GIUrescu, membru al Academiei Româ ne. Vol ul, o adevărată prem ieră în istoriogra fia român ească postbelic �� ă'a fosr pnm _ e de speci 1t cu i_nteres de cercunl . alitate (istorici' J uristi, e · conom .is , . ti_ fii i osofi1, soc1· 0J og·1, d 1plomat• i), dar si de publicul larg, puna' nd J a d.1spo .'.' · z 1 tie un corpus compact de documente esen ti ' ale pentru cun oasr , erea ga'ndiru · ..' s1. acp· n·u· J u 1· N .1coIae Tirulescu, pentru m ai buna înţelegere şi tr � . atare srii�_ a a d1re pfi.c _ _ or ş1_ demersurilor de politică exte cpil . rnă rom â neasca· dmtre' ce I • e doua ra• zboai·e mondi.ale ofen. nd, în ulti mă instantă , ' un nou orizonr ideatic · şi faptic.274

„ Inco nte sta bila va loa re stii • n tific • ă a c a rrn · u J perre , - re le v a ·1 sronc . • B"arbulescu - rezida deo otrivă în prezentarea de document e, în mare parc e � . medn_ e, rezulra al unor mdelungare cerc etări efectua te de autori în � arhive ale Mm _ ist _ erulu1 Afacerilor Străine, la Direqia Generală a Arhivelor Statului _ Bucure şri, l a Ac a d emia Re pub din li c ii S o ci a list e R omâ n ia (S ecria man us 1_se), în publicaţiile oficia le a le Soc ie tăţii Naţ iu n ilor (luc _ �: rările • Adunam Generale si ale ConsiJ·1ulu·) • . • 1 , m pr , e s a epoc a · · etc., car s 1 m selectarea . minuţioasă a altor documente. "2"'5 ,Volumul reprezintă o culegere de 491 de documenre : rapoarte con: fe nnr, e, circulări, n ote, cuva' nr·an, · 1· nterv·1un, '· ·' · decJ araru·· arnc · ole scnson • comunicare si ' , procese erbaJ e e tc ., m . · . . cea ' mai ' mare parte med1re ş1 culese � . . . _ dm Arhiv a Mm1st erulu1 Afacerilor Externe, Dire c tia Genera lă a Arhivelor Sta tului Bucure şti, Aca dem ia Re pub licii S oc i�lisre R o mâ n ia (S ecria manu�c �ise), din pu�licaţiile o ficiale ale Societăţii Naţiunilor (dezbaterlle A_duna rn Generale ŞI ale Consiliului), din presa vremii român ă si străină, dm dezbate.rile parlamentare si din alte lucrări tipărite . , Faptul ca documentele în cea mai mare part e sun t a dresa te de Nicola e . Tir lescu cărr �inisrerul Afacerilor Străi ne, Rege le Ca rol al II-ie a, pre­ � � şedmrele Consil 1ulu1_ de Miniştri, Minist erul de Finan te si a ltor de mnitari ' ' 254

român şi au un caracter stric t co n fidenţial - a pre cia istoricul i st atului escu -, le confe ră o îna ltă valoare ştiinţifică şi obiectivă şi �asile Gr. Boboc r z c un interes deosebit pentru cunoaşterea politicii externe a României p e in ă . . • razboaie mond 1ale. " 276 între cele doua · ,,Lăsând o operă valoroasă ca urmare a unei prodigioase activităţi diplo­ matice, desfăşurată aproape două decenii, devenise o necesitate imperioasă culegeri de documente, care să învedereze acţiunile cele ma i publicarea unei sem nifica tive î ntreprin se de diplo ma tul român, prec um şi prin cipiile diriguitoare în rezolvarea problemelor stringente ale epocii. Întrezărind importa nţa un ei astfel de lucrări pentru istoriografia diplo­ matică românească - afirma istoricul Gheorghe Gheorghe -, un colectiv de autori, condus de profesor universitar George Mac ove scu şi forma t din Dinu Giurescu, Gheorghe Ploeşteanu, George Potra, Constantin Turcu, în urma unei munci a sidue de investigaţie, au selectat 491 documente, din anii 1920-1939, de la primele negocieri purtate de diplomatul român la Paris în calitate de ministru de Finanţe al României, şi până î n preajma celui de al Doilea Război M ondial. Rezultatele cercetărilor efectuate s-au finalizat în editarea unui volum de documente, graţie colaborării fruc tuoa se dintre autorii ma i sus citaţi şi redacţia «Politică mondială» din cadrul Editurii Politice, sub auspiciile căreia a apărut lucrarea." 277 Deşi era recomandat de curajul demersului istoriografic ş i de ineditul documentelor cuprin se , de valoarea politico-diploma tică şi de rigoarea editării acestora, volumul nostru nu s-a bucurat de o lansare publică, nici măcar în incinta Ministerului Afacerilor Externe.178 N-as fi sincer dacă n-as ' mărturisi că am fost mâhnit. George Macovescu et Co . a primit, în calitate de coordonator al volu­ mului, toate felicitările pentru a pariţia volumului. Aparent, normal. Fusese doar „redactor responsabil"! Dar. .. meschin, Mac nu ne-a împărtăşit niciuna dintre aceste aprecieri . ŞI Ştiam că au fost de stule . Si bănuiam că au fost chia r mai multe dec ât Ştiam . Şi am aştepta t ca ni ;e proşti un gând, o vorbă, o interj ecţie. Am ş aşteptat în continuare zadarnic să ne cheme, să ne felicite, da că nu să ne

.

255

multumească chiar. Să ne invite pentru 1O minute la o cafea sau, daca• n u, . . . - , macar la un suc ordinar. N1m1c din coace acestea. Nu am găsit în Memoriile sal e nimic despre acest reper esential în isto. c. romanească nograua de după 1944, pe care l-a marcat volumul nostr u. �urp _ �inzăcor în _ cel m�i înalt grad, atunci când ai în vedere un volum de aminnn ale unui fose ministru de Externe279, asa , cum este acesta, 11 re pre. _ _ zinta faptul ca George Macovescu nu pomeneste , nimic nici despre mom enul 1967 t si si ' nici despre tot ansamblul de manifestări din cară , , stra1·· nat" ate din 1982, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu Trist. Nedrept. Inacceptabil. A trăit şi acest eveniment atunci când l-a trăit: în 1982, fără inimă. Adică, degeaba! Sigur, nu mai era ministru de Externe. Nu a ştiut însă să se bucure de bu curia altora, de bucuria noastră, a tuturor. Constrângeril e regimului - motivate direct sau su btextual de ra ciuni interne şi externe - au împiedicat, în ciuda tutur or tentativelor si de�er­ surilor făcute, includerea în volumul tipărit arunci a unor înscrisuri esenciale privind probl eme de fond si evenimente referent, ial e ale istoriei natio�ale' al e politicii interne şi externe a României, a unor pagini importante ale gândirii şi acţiunii lui Nicolae Titulescu în probleme ca: regimul de pro­ prietate, reforma agrară, legislaţia fiscală, statutul minorităţilor, pluriparti­ tismul interbelic, Partidul Comunist din România şi Mişcarea Legionară, sistemul parlamentar, frontierele României, războaiele balcanice, semnifi­ caţia şi importanţa Războiului de Reîntregire, acţiunea politică şi diplomatică a clasei politice si a monarhiei pentru făurirea României Mari si recunoas­ tere: Unirii pe � lan internaţional, poziţiile şi iniţiativel e Micii Înţelegeri ;i ale Intelegerii Balcanice, consolidarea relatiilor cu maril e democratii occi­ dentaÎe, spiritualizarea frontierelor ş.a. Di� volumul pregătit au fos� scoase referiri la Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilater, teritorii ce aveau să fie înstrăinate, în 1940, prin şantaje şi presiuni externe şi care, prin Trata tul de Pace de la Paris din 1947, impus ţării noastre, aveau s ă rămână în afara graniţelor istorice ale României. cori Ignorând realităti ' comenca ' le din România acelei perioade' cronicari si din străinătate au reproşat îngrijitorilor acestui volum lipsa documenrelor privind poziţia lui Nicolae Titul escu în toate acel e pro b l eme mai s u s ,

A

A

)

}

256

u nei sel eqii arbitrare ş i nate, lăsând pe alocuri să cranspară acuza . . ,so snene, io ori1or, ceea ce era s1 rama ne cota1 ned rep c .c i d e partea din ce ifi c ne�n· ·1 n , A

şit atunci, editorii primului Confruntaţi cu această realitate, de nedepă diplomatice (I l eana Băncil ă, Dinu C. Gi urescu, volum de documente n I. Turcu) privind marele om politic şi diplo­ George G. Potra, Constanti tiva schimbării ce avea să vină, un corpus mat român au alcătuit, în perspec 281 l ae Titulescu , de uz intern, însumând 7 volume, ce de d ocumente Nico nd 3.039 pagini dactilografiate. La nivelul au adunat 1.336 piese, totalizâ de a grupa toate materialele de interes anului 1966, acest corpus era departe vedere arhivel e de stat, privind pe Nicolae Ticulescu - fie că avem în ia, pe de o parte, bibliotecile naţionale şi colecţiile particulare din Ro mân la cele din Statel e fie că ne referim la arhivele din străinătate, cu precădere şi Unite ale Americii (H oover Archives), la cele ale ministerelor de Externe a ale unor fundaţii, din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Federaţi în u n Rusă de astăzi, la arhivele politico-diplomatice din statele vecine şi, ' unilor de la Geneva, ' Nati ultimul rând, la Arhivele s' i Biblioteca Societătii pe de altă parte. Acest co rpus reuneşte, selectiv, docu mente aflate în principal în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe; el a fost conceput ca o premisă sub stanţială, de neocolit, pentru noi demersu ri de investigare, ale fondurilor Nicolae Ti culescu, colectare, ordonare si ' ' valorificare s' tiintifică din c' ară si ' străinătate. În mai multe rânduri, am constatat că semnatari ai u nor articole sau studii, ba chiar, mai grav, editori ai unor grupaje (volume) de documente folosesc incorect acest corpus de documente: nu îl citează aşa cum trebuie, ceea ce ar implica recunoaşterea muncii cel or care au alcătuit cele 7 volume menţionate; aceşti „cercetători" procedează la un furt intel ectual, citând, pentru un document sau altul, fondul documentar pe care nu l-au vizitat niciodată, la care au ajuns doar intermediat prin colecţia noastră. Ruşinos, dar adevărat. În acelaşi an cu lu crarea Nicolae Ti culescu , Documente diplomatice a • 282 Su b acest cic lu, Vazuc l umina tiparu l ui Nicol ae Ticules cu , Discursuri. în glo bând 76 do cu mente ce aco peră perioada 1904-1939, pe lângă 257

discursuri propriu-zise sunt reunire conferinţe, lecţii introductive la diver cur s r i, ăsp uns uri la interpel ă ri p arla mentare, inter viuri, de clara ţii d: � � presa, a mcole de presă, prefeţe la lucrări ştiinţifi ce şi conferinţe publice s.a Reunind documente privind atât politica internă, cât şi politica exter�ă· u ele editate dej a în Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, culeger e� � Nicolae Titul escu, Discursuri a contribuit şi ea - în ci uda insufi cientelo ştiinţifice, dare mai ales de apelul la fo r mule secundare, arun ci când î: Arhiva Minister ului Afa c erilor Externe, Arhiva Institutul ui de Studii Istori ce şi Social-Politice al CC al PCR şi Bibli oteca Academiei Române existau actele oficiale originale, tipărite în broşuri în ţară sau în străinătate sau aflate în manuscris - l a s usţinerea efor tului de a-l reda pe ilustrul înaintaş publicului românesc, mai ales celui care nu îi fusese contemporan şi care fusese privat timp de peste două decenii şi j umătate de ideile sale.283 ,,Apariţia vol umului Discursuri, prin care se pun la îndemâna publicului larg adevărate pagini de antol ogie retorică cu un conţinut plin de semni­ ficaţii, cu o importantă valoare d ocu mentar ă - comenta istoricul Ion Agrigoroaiei -, reprez intă totodată îndeplinirea unei datorii p atriotice. N. Tirulescu a militat neobosit pentru apărarea independenţei naţionale şi a integr ităţii teritoriale a României, pentr u în credere şi c olabora re între popoare. Str ălucită personalitate a diplomaţiei româneşti, el ocupă un loc de cinste în istoria diplomaţiei mondiale. Tocmai de aceea aşteptăm editarea in întregime (în mai multe volume) a tuturor discursuril or, inter viurilor, declaraţiilor, articolelor, studiilor ere., aparţinând marelui diplomat, nutrind şi speranţa descoperirii, în scurt timp, a materialelor semnalare, dar necu­ noscute până în prezenr." 284 Mi s-au pus în timp întrebări în legătură cu percepţia personală privind valoarea şi locul unor proiecte şi lucrări dedicare lui Nicolae Tirulescu în istoriografia românească. Înainte de orice, trebuie precizat că la noi, în România, timp de 80 d e ani, procesul de recuperare şi restituire a operei ştiinţifice şi mai ales a celei politico-dipl omat ic e a lui N icolae Titul es cu s-a aflat s ub semnul co n­ j uncturilor politice, care, în maj oritatea timpului, dacă nu i-au fose evidenr ostile, au rămas departe de a-i fi favorabile.

Procesul la care mă refer n-a făcut, la modul se:i�s, �biectul un�i pro!ecr . rsu nle avand , până în anul 2002, preocupa nle ş1 deme napo na1 , cel putin . leator iu, iar între acestea s-au produs frac cu n care au alterat • . . •• un caracrer a i valor i fi1 c a r ea, pe de o par te, car ş1 pe rc epţia, a tac m ata't recuperarea ş cialitate, cât şi în opinia publică, pe de altă parte. cereurile de spe . " Am afirmat cu coată rigoarea şi greutatea ca• la no.i „ pro1eccul Ţ'1tuleseu dacă am putea ac�epta că a existat aşa ceva - nu a avut pe plan naţional suscinerea necesara. Au existat aniversări şi comemorări - în 1966, 1982, 1991, 2002, 2012 când s-a vorbit şi s-a scris despre Nicolae Titulescu câteva zile, după care s-a asrernut tăcerea . Urmăresc de 50 de ani camera de rezonanţă pentru „ cazul Titulescu" în societatea românească. Am mentionat si în această lucrare, dar si cu alte ocazii, că s-au organizat simpozioan�, că s�au susţinut conferinţe: c ă s-au public at z eci şi ze ci de articole, poate sute, că au apărut studii - unele remarcabile - în diverse tarea acestora C olturi ale tăr ' ii sub auspicii diverse. Multitudinea şi diversi nu mă împiedică să remarc faptul că în acest plan au fost prezenţi oameni de calitate foarte diferită, pe lângă personalităţi de autoritate intelectuală şi morală insinuându-se neaveniti de tot felul. Departe de mine de a incr imina şi, cu atât mai p uţin, de a condamna lărgirea ca dr ului, d ive r sifica rea fo r me l o r, dorinţa u n o r st ruc tu ri sau persoane de a se implica activ şi onest în acest proces. Bibliografia domeniului, pe care o urmăresc de mulţi ani, constată însă o inflaţie care nu îl ser veşte pe Nicolae Ticulescu. Dincolo de orice orgoliu, t rebuie să re cu noaştem c ă p uţine au fose lucrările serioase, care s-au constituit în contribuţii solide la istoria politicii externe si a diplomatiei românesti, în analize ale personalitătii ' si ' activităţii ' lui Nic;lae Ti culesc�. Am precizat descu i de clar - şi o fa c încă o dată pentru a evita reproşuri gr atuite - că mi-am propus, aşa cum am definit-o prin c i clu, să mă refer la demersuri ştiinţifice legate de salvarea şi valorificarea arhivelor, de editarea docume ntelor dip lomatic e privind gând ire a şi a c ţiu nea lui Nic ola e Îitulescu.

258

259

.

)

A r fi nedrept - chiar dacă nu fac obiectul lucram • ·· de f:ap• - sa• nu evoe, . fiie ch.. iar ş1 sumar, car • eva ca• rp . despre Nicolae Ti c ulescu pe care, ca cerceta• t • or . . . . cont1· nu1. sa I ş1 cmcor, le- am parcurs c u i nteres la timpul apar it. i ei lor si e • vedere lacul exact pe care îl au ca pasi preţui.esc, ava• nd m . în ad.ancir -· ea unor ana 1ze, f undamentarea unor aprecieri si consolidarea unor ju decap · · La nivelul anilor '60-'80, nu mă poc, opri decât la Ion M. Oprea, lliv.,1cofae Ti tulescu, Editura Sciinci fică Bucures, ci 1966, · Ion C. Grec escu, 1 v ico fae ' ' . . ra Politică, Bucures, ci ' 1980, · Conscannn .' 1 ztuiescu. -r· , Editu G'and.1re ş1'. acţiune, . I Tiurcu, Ioan Voic. u, Mcola.e . Tttulescu În un i versul dzp· lomat, ieipa·c1·1·, Ed·nura · Po mea, Bucureşu,· 1984; Vasi.l e Malinschi, Economia' dre'Ptul• d:ti, lr tamatza . , . · · a Iuz· N Tttulescu, m viziune Ed1tura Academiei Republicii Socialiste Romarn • '. a, Bucureşti, 1985. O primă constatare are în ved ere faptul că coace lucrări le mai· sus cit· ate , ti.mpul unui regim politic unipersonal. Î nchi.den·1e s1 au fiost pubi.icace m . desch.1de n· 1 e acestui regim se regăs esc, mai discret sau mai evident su b ' raportul unghi urilor d e ab ordar e, al eva luări lor şi al l i mbajul ui. sp re onoarea tuturor, autorii au avut decenta • de a ceda formal nimi·c ma1· mu lt • 1·i s- a impus · decac ca minim ideologic necesar . Dacă I�� M. Oprea ne o fer ă o monografie istorică, Ion C. Grecescu ne a_ntreneaza mer-o analiză juridico-diplomatică, dacă Constan tin I. Turcu Ş1 I�an V? icu ne _ sug:rea ză o ieşire dintr -un la birint ir enolog ic, Vasile Malmschi ne sch1ţeaza un studiu socio-economic având u-l în centru pe Nicolae T itulescu. ::'ârsta, for � aţi_a şi �r?fesiunea, exper ienţa de cercetător sau pro fesor, de scmcor s au /şi e di tor 1ş1 pu n am prenta î n mod d ist in c t a supra fi ecăreia

r

r· ·

dintre lucrări. Dacă unii ar pu tea regreta că nu regăsesc polifonia titulesciană încr-un . singur volum, majoritatea vor saluta poate că avem mai multe voci, care folosesc, surprinzător sau nu, chei de abordare di ferite . . Nimeni nu le-ar p utea reproşa autorilor lipsa de in formare bibliografică. Li s-ar pu tea reproşa însă, poare, apel ul exagerat la unele surs e (punere de ;'edere), ceea ce riscă să obtureze perspectiva personală . Incr-un anume fel, fiecare lucrare este un refl ex al nivelurilor atinse d e cercetare şi cunoaştere în dome niul respectiv la momentul dac. 260

evide nte. Două minusuri sunt nizate prin sute r după acumulăril e fu r Maril e lucrări (sinteze sau nu) apa de arti cole, un eori, de mici cule geri i ş i z eci d e studii şi, zec , e col i de art omen tarii. scudii, c a ni, abord ările im p d e apro ap e 20 d e În istoriografi a române asc ă, t nă românească au lip sit oble me d e politică exter e r eale a unor pr c fl i ·nc 1 · şn rte facte de import. ul, fii nd î nlocuite cu a aproape cu coc a realitate îşi e şi ideologic e, o asemene Dincolo de constrângerile politic lipsa docume ntel or. găseste o cauză si în nu s-a acc eptat e s-a per mis c erc etarea, [)e multe ori, chiar acol o und nici măcar parţial. Î n unui d ocume nt, une or i citarea sau r eprod uc erea e fac p rimele mar i şi iplomatice şi Discursur i, s 1967, prin Documente d tică publicat alte şi alte documente de poli autentice breşe. D e arunci s-au ţiile mar il e centre culturale ale ţării, publica externă, revistele (anuarele) din is secţiuni r muzee j ud eţene au d esch unor institut e de cercetare sau ale uno poran ă şi, î n c adrul acestora, de (rubrici) de politică modernă şi contem politică externă şi diplomaţie românească. Oprea, ceilalţi aurari - erudiţi Cu excepţia lucrării semnate de Ion M. colae Titul escu, î n cea mai au ten tici - s-au bazat în cărţile dedicare lui Ni uv ânt ări, d e cla r aţ ii , ma re par c e a d e m er sului lor, p e l uc ruri e dite (c ticole, studii, exege ze ro mâne şi inter viur i, d oc um e nt e diplomat ice, ar nte de arh ivă până străin e), neaducând în lucr ările propr ii file din docume la ei inedite.

repros, . Texte publicate zeci Ne aflăm î n fata unei constatări si , nu a unui iectul unor şi zeci de ani pot fl si constituie adesea - si la noi si aiurea - ob devărate relu ări, noi lecturi �fer ind nu doar al ee �unct e de veder e, ci şi a uând î n surprize. Î n ce mă priveşte, continui să pun accentul pe cei care, l ii, şciri, considerare coc ce a fose înai nte, caută să îmbogăţească prin informaţ docum ente inedite. i sus citate î nainte de a face Nu voi încheia referirile si , considerac. iile ma urm ă cu O trim itere la cont ribuţia istoricului Gheor ghe B uzatu, care, î n ia o lae Titulesc u ş i strateg Pes te trei decenii, a coordonat volumul col ectiv Nic , egere de ample studii Păcii, Editura J unimea, laşi, 1982, o va l oroasă cul )

261

semnare de istorici români reputaţi şi un număr subscanci · al de documente · · · · · ·med1. re pn· vm . d viaţa ş1 acuvita rea lui Nicolae Tirulescu C ar acter ul ambivalent al acestui vol um rele vă o concepc' ie s, e.ll. nţi·fitca• - • . . ·1 . . . - . • du-se moderna, m care cei d01 pt o m a1 oncar u1 demers se regăsesc susci , nan . . reciproc. T , m sa r emarc ş1 să apre ciez în mod deose bi t diapazonul pro bie. . · · es 1onan tă (ca s urs e, ca număr d m_a u_ c l�rg şi_· d _ivers, documentarea 1mpr e tnm1ten , ed1t/medit). Volum ul a pus la disp oziţ ia cercetătorilor politicii externe si diplom aţ · ei. t româneşti, ai oper ei polit ico- diplo matice a l ui Nico lae Tic �lescu, docu. mente dmer- un d"1apazon larg de surse ar hi vist ice inte rne s, i externe, d"1n . a rh;ve pol one , german e, bri tani ce, elveţiene, americane. l ndr ăzne sc s ă cred că exemplu l of erit prin acest vol um a făcut s·a p�o-� life reze dive rsit atea tematică, cali tatea analizei si , soliditatea documeneam .. . stud11lor nculesciene. Din păcat e, institutel e, centrele d e cercetare si ' m uzeel e de istorie din n i a nu _ i sp u � as tăz i de forţ e ne c esa r e , atât ca n umăr, cât ,i ca expeom� R • . d . rienţa, care sa frucnfice noile disponibilităţi oferite atât în arh ivele din c' ară' cât ş i în arhivel e din străin ătate . La împlinirea a I 00 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu, s-a făcuc­ nu fă� ă dificultăţ i complexe şi prelungite - un nou pas pe linia resti tuirii o perei om ului politic şi diplomatu lui român cercuril or intelectua le, dar si 2115 � o pini ei pu blice din str ăinătate . Ant ol ogia Titulescu notre contemporain un ad evărat do cument - a încercat cu onestit ate si acr i bie o structurare a 86 i deil or un iversu lui intelectuaF , po litic ş i m o ral a Î celui pe care îl numim , pe_ bu �ă �r�ptate, contemporanul n ostru, titlu ono rific acceptat azi de roţi cei av1za p şi de bună credinţă, de la noi sau de aiure a. Iau în mâini din când în cân d acest volum28 � si nu-mi vine nici mie să cred că el a fost inspirat de au r oritătil e com uniste de la Buc ures ti că Stefan R Andrei, membr u supleant al Comit�c ul ui Politic Exe cutiv al al , um vol elo g ia nedisim ul at f ig ura şi o pera lu i Nico lae Ti tu lescu, că a cest e co �s�crat unui român de talie europeană, a fost aruncat, după 1989, în cel mai imunde subsoluri al unor ambasade românesci din străin ăta te, că ulce­ rior titulari ai Minister ulu i de Exte rne şi comilc�ni a i lor, crezând că, prin

c.c.' r'c. .,

262

l-au lovit pe , e fan Andrei, · erea acestei lucrăr. i, îl• sancc, ionea.ză pe Sr ÎJlterz1c ine. . lae Ticulescu, descaltficandu-se pe s e mă 1 e ier i şi de azi şi car neşti la românii d �bicei prost, pe care-l întâl tor. · · acestui· - · · · l e ed.1ta· n1 m avea pa·rte de el şi în vii a s1 r11 ora b cern ca- vo a l e e atar u ril · n· ndu -m 1 cev a din av . .' ate un ele paragrafe, Reamm tul său au fost el1mm x te in d ă c un p s uie să . rr- o s.ita. d �.1 d� scat au tre� ut pnn v olum, creb m a p � d ţi din conducerea . că ochi vigilen 1co m volumului, de care Şte fa n tivelor folosite de ed c e dj a l u l mb . - . na- con_c.-1ss_ • • deasă ansa t sa p n Lipatti au ere bui i . nt le Va i ş .Andrei m acele I un '. �u aproape sapcaman al ute făc i r ede v e d e Din schimbu ril m p osibi.l, fa n A ndrei a în�răznit maxi �u i, am înţ eles că Şte tt ipa L n i nt e Val mediabil pe Conduc_ac�r, cu arat e nu risca să irit e ire eliminând cot ceea c deea su bă-i inducă acestuia i ntriganţi erau gar a s i en sm e y t â c u c t l mai mu t. versivă că este concura dac ă � e temporain n-a . f�st d�fuza� ă .nici� Antologia Titulescu notre con ş1 mai pu ţini au merar m 289 u ţ ini au văzu t-o ş1 piaţa românească. D oar p _ . posesia ei. Şte fa n e miracu l o s p asc ra c, aces t v ol u m, apr oa p n i d r a l mp exe un Pe pătimit toarele rânduri: ,, Lui Pocra, un îm Andrei mi-a pus, peste ani, urmă arte. mpatie şi preţuire care vin de dep de istorie, de dreptace şi adevăr. Cu si Şt .A. Andrei 6 apr. 200 l". � oa r l a a � e ti ve m ă v o i rez u m a Dacă în privinţ a un o r e cour i po zi a 1u asupra unui comenc � 2 schimb, ceva mai mule în , ri op i o v ă m 9°, o a i n enţ m nat de G eorge Anastasiu , dezagreabil şi nedrept asupra acestei cărţi, sem 291 pronuncac la „Europa Liberă". că s-ar fi i făcut m ai mule, Rec�nosc si astăzi că Rom ân ia tre buia să f or or de ieri, cât şi cel putut face ma'i bine, dar sunt îndreptăţit să cer atât cel nă î� em din 1964 � â _ de azi un minimum de respect (pentru ceea ce făcus b u n a-cre dinţ a Ş I , 1982 şi d e atunci până astă zi ), să ni se re cunoas că ţioşi, atâta timp cât, deopotrivă, nu în ultimul rând, să fi e mai puţin preten 292 în tot u l deo seb it e nu s-a făcu t cev a cu ati r mig e u n î , e c a e zi s a a c tă . o c memoria marelui dispărut. care au fost obli�aţ i să Înţeleg suferinţa acelor români care au ales sau in area ale agă calea exilul ui, înţeleg că n-au avut posibilitatea sau determ 263

�r�ctifice , în�r� un m_od super� or, ti�p de cât eva zeci de ani (nici în l 96G' nici m 1982, nici

Continui e xcursul retrospectiv evocând contribuţiile docume ntare aduse, din 1966 până astăzi , de cercetători români şi străini , la cunoaşterea vieţii lui Nicolae Titulescu. Istorici, j urişti, diplomaţi , publicişti au făcut să apară, mai mule sau mai puţin aleatoriu - în articole şi studii , în reviste de istorie, de drept, de istoria re laţ iilor internaţionale, în gaze te şi reviste de cultură generală, o serie de documente de real inter es . Chiar dacă demersurile aces­ tora nu au condus la editarea unor volume distincte de docu mente, chiar dacă sub semnătu ra lor au apărut t e xte ambivalente, e xe gezele şi comen­ tarii le fiind în gemănat e cu d ocument e propriu-zi se î n lucrăr i, st udii şi articole si chiar dacă rigorile stiin tifice nu au fost onorat e în roate cazurile , , , până la cap şi cu coacă acribia , aceste întreprinderi intelectuale îşi merită pe )

265

deplin locul în orice e vocare Nu pretind o enumerare e xhaustivă a acest or . demer uri, nu pe ntru că ar fi fastidioase, ci pentru că sursele de infor mati i cu precădere cele de după 1990, au devenit în acest dome niu mai rare 's i' ' adeseori, tributare lipsurilor de rigoare. ' Documentel e aparţinând a ceste i categorii de editări sunt re velatori i pentru cunoaşterea unor proble me şi aspecte ca : reperele cronol ogice s i genealogice ale familiei Titulescu; studiile din ţară şi străinătate, precum �i eta pe le c ariere i sal e univer s ita re ; p a rticiparea sa la lucrările Consiliul�i Naţional al Unităţii Române în 1918, conferinţele publice şi întâlnirile cu personalităţi politice în cadrul cărora a susţinut cauza unităţii naţionale a României; relaţiile cu A cademia Română; sărăcirea patrimoniului omului politic român; tentativele cercurilor şi grupărilor extre miste din ţară şi străinătate de a-l lichida fizic; spionarea sa de către serviciile secrete româ­ nesti si străine; responsabilii demiterii lui Nicolae Ticulescu; reactiil ' e române şi străine faţă de scoaterea sa din viaţa politică; testame nte le sale succesive; e şe cul lui Nicola e Ticulescu l a al e gerile de deputaţi din judeţul Olt din 1937; conferinţele ţinute în străinătate în timpul mandatului său de mi­ nistru al României la Londra şi anii emigraţiei; factorii şi personaj ele care au împiedicat înmormântare a sa în ţară în martie 1941 şi r eaducerea osemintelor sale ulterior, în ciuda tuturor solicitărilor făcute până în 1992; relaţiile cu oameni politici, diplomaţi şi oameni de cultură precum Take Ionescu, Ion I.C. Brătianu, Vintilă l .C. Brătianu, Octa vian Goga, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Antonescu, Carol al II-iea, Gheorghe Tătărescu, Gheorghe Argeşeanu, Stelian Popescu, Petru Groza, Viorel Virgil Tilea , Constantin Visoianu, Carol (Cirta ) Da vila, Constantin (Dinu) Cesianu, Sextil Puscariu, Ion Cantacuzino, Dimitrie Cusei, Vasile Pârvan s.a.; relatiile Româ�iei cu Franca, M area Britanie, Icalia , Germania, UR SS, Polonia,' Iugoslavia; poziţiile acloptate de Nic olae Titulescu în chestiuni ca reglementarea datoriilor de război faţă de Franţa, Marea Britani e , Scatei� Unite ale Americii şi Canada; reacţia Bucureştilor faţă de proiec tul Pacrulu'. celor Patru Puteri prin care se dorea realizarea unui directorat european şi demersurile de contracarare făcute la Paris şi la Londra; poziţiile cercuril0: politice româneşti şi străine faţă de proiectul semnării unui Pact de asist�nţa mutua lă româno- sovi e ti c , e forturil e de contr acara r e a d e me rs u n l or )

)

.

266

. pentru înlăturarea es mnt·1e acestora pr , scu e l Ticu e 1c ola . la·m, . e ale lu1· N" . i ca Austen Chamber lO rnacic o ameni po1·mc cu e iil , t l a e r za; rd: D elb os, _ de la Palatul Stu J ose ph Paul-Bonc our, Yvon ., ou, h re a B is u Lo ' v1c , o in Churc hi ad oj t n S n a o il t . M ' s ns e en 1 . i nov, Ed v ar d B M a k s 1· m o viei Lnv. ere a piese l or st , rn a o i un c s a l k bil . era td J.V'a ... , . n a port cons. Ar c1s�e�sk 1 a U 1 l 1denw la s o r nstituit indiscutab.. i M e Ticulescu l-a co la co Ni �d v1 n p : / 435 documente - integrale, extrase sau rezum�te � doeurnen�are e a ta n e z re . . aduse de cercetaton _tCca rea s' 1 p pu . . ţ.i , contnbuţ11.documentare es. Alte hiv c Ar ver oo .. ai. varstni·c·1, alt, ii mai tineri, fi ecare dintre e1 ş.1 to aflate la H scram1, un11 .m . :pecrul nostru pentru interesul ş1.pas mnea rornâni ş1 1 re ş ierea rec ită ap 2 3 . Bacon la un loc mer . Murgescu 9 ' Walter M nn os C : 1ana • , 9„ sc e l _ tim a c i at m ble 296 ' an L acusca- ' Io . lor fată de pro 9�·, G e orge G Po cra , uc · · Dobnne_ s · Florm Gheorghe Jr.294,' Valenu 199 D . I vanescu.,oo , Emil Popescu, i· e t a M e 1 ·1 as y ' . Dobre-'o\ Robert 303 Dan Berindei·29& , . 30 Giurescu ' Alexandru s 30 1 ' Al. Băl"1nrescu - ' Dmu . rescu·1o ' Buzatu 3oc, ' Em il Pă un esc u'o..,' G e or ge Op c u 305 Ni 1 ' colae Petre � Deucsch ,1 0 , J acques d e Launai 1' Aure lia se sca a N n na d 3 . . n I. Grigore Ge amanu309 ' A . a Păiu,san 1'l ' Consta_ nn m rescu3· 1'·, C nsnn ă-Flo , 312 , L auren,tiu Gucic , Grosu· in Dragan Constant. 31 . an S'cefan31� Iosif 315 , Ion Calafete an� :, Man u a Turc 3 1 e scun2, Mih i 3 0 ' Ion M. o prea ; , Ion C. Grec 1 319 , M"h n 1 l e p 1 ai· 2, ' 101 ica Moisuc3-'6 , O. San ' dru 3 u an sov Co a r u a 23 a32-1 ' L lacobescu3 , Tatiana Pokivai·1ov Ra du D an 12.s e or ge C or b u 3:!'l , G ' 3- , Ou i a G h e rg h . )7 Luchian Deacon u . �P n-'3 �, ac, Le on Kalustia , u M a rce 1 M 3 ·-, · b er S Vlad330' Alexandru S, erban 31' Ioan • , i·s- Dor·m Ion, Stelian ru Ciucă , ,. ' N arc 33-i, Marc el-Dum. 1� lpe 33 Magdalena Vu orgeta i ,R N.ico1ae C · Nicolescu 'J, Ge ·', ma am M Ion , 3r avu . Gh . Neagoe-· _ne, Al' , e fan, Ioana Ursu, 1 ,..-,; 1sceanu ,.. 2 , Marian Sc n Pop. l im·340 ' A . p. Samson3'l ' Cristia F'l' ' mu ann.. nsc Co rin Flo , . r e . p i n Ch . Nicolae Dinu343 , Vlrgtl Z. Teodorescu.3-i� ' Ioa 3 , Alecsenia . uperca- -is . Buşe3-i� ' Ioana Vecu na Ci Eliza Campus346 , Constancm . 3,1' Elena Scanc1. u,'io , Tra1an Zorzovliu Andone, Ştefan Hurmuzac he 1..•1 , S, cefan Adriana · , , · ru·,s1·, Dumicru Bocar 1• za han· a G av rau, Deleanu·'5-, Ion Varce p na ) ca prodan''s ' Ilea · Teodorescu,...,, Cosn. GărăuM , Gheorghe M1·har·,'i , Dorm 3c,1 , V ladimir ic.o Pe ' tre Pope scu-Gogan Stanca Desa3'9 , Daniel a B o n· c eanu ,6-1 p , au1 . . , ·c' ,3 ' Nadia Marcu-Pandrea i u Vălenas Os1ac, Maru s.1a C,1rscea3s Publicistul Aug ustin Macarie aprecia: ,,Albumul - în toacă complexitatea structurii sale - se constituie • · . . • . a rac din punct de ved ere id ea nc, ca r şi grafic, într-o tipăritură de exc . e pti . . e , ' capa b·da. sa• ne r eprezinte - da ra- fond u01.versa l1tatea dipl omatului rom ân _ pe toace meridian el e Pământul ui. [ ...] Alb . umul Titul escu - o.p. eră s' tiinc, ifică si , d e artă ' s e c onsci·t ui·e 1•ncr un. pn·1e; d e lectura• şi. refl ecp1 şi, reconstituind d estin ul un ui om si • · , a unei ep oci, n e o r rera un m ale exempl u d e patri oti sm s, i s olid aritate um a 1 · · 399 na universa a." Elogiind acest eveniment cultural, ma estrul I on Brad scria: „ Cred că nu g reş esc afirmând că alb um ul Nicolae Titu/eseu, un mare Român, n mare European, un m re Con tem por an, r e .� cent apărut su b egida Fundapei Europ e� e car�-i. _r oart�a nume l e, reprezintă un n ou şi original monument al neu1tac ulu1 diplomat şi om politic. [ ...] Trebuia neapărat să fig ureze pe fronti spiciul acestui album monumenral ? og a r cât un mu:eu înt �eg, acest gân d citulescian: « Cei ce m or pentr u� idee sune eroi. al caror u rne rescamenr este un sing ur cuvânt: co ntinuaci!»"40o . �a sfârşitul an�l.ui 2?02, am venit în Scatele Unice ale A merici �en i tru a mn era o expozipe Nic olae Titulesc u, la î mplinir ea a 120 de ani de la naşterea marelui om de star şi diplom at. L a Washington, unde m- am afl at cu oc azia sărbătorii zilei nacionale a Ro mâni�i, a '.11 fose primi t - împreună c u col egii mei d e echipii: Lilian Z��firo1u, director general adj unct al Direcţiei de D iplomaţie Publică din M1�1Ster�I Afacerilor Externe; Costin I onescu, director adj unct al Direcţiei Arhive Diplomatice din Ministeru l Afa cerilor Externe; D elia Răzdolescu, e�pert Ia Fundaţia E ur op eană Titulescu - de J ames Billingron, director al Library of Congres, personalitate rem a rcabi lă a soc ie tătii americ ne. a . -"."m tr!it .o emoţie puternică atunci când am pătru�s în c ea mai ma re bibl� oce�a d m l�me, un punct de ref e rinţă pe harta g eografiei intelecru ale a mileniul ui. trei. Am realizat inscincc ual că Library of C ong ress este mai mult d ecât parametrii te hnici (chiar dacă la sup er lativ) privind clădirea şi valoril e ei, pe ca re i-am găsit c u uşur inţă pe si re- ul instituţiei. Am avur 290

is al un u i aer iniţia tic a cărui '. u d. esch . cocu 1 1· 0 c rării într-u n spa ri . is/înch • • • · ['_ · , cl upa ce parasesu , ceea ce poate II numit 'en ergie cuprinzătoare o res1mt1, s1 _ . . . un templu modern. . . • M-au impresionat masunle de secu ntate d e a1c1, mai cev� deca r cel e � e m care le-am constacac direct, când am fo�c la. Bruxelle�, la sediul NATO, l97L în calitate de cores�onden� al reviste � ,, Lumea . . _ . _ E firesc, căci aici se afl a lucruri a c aror pierdere ar fi ireparabila. În biroul său generos, J ames Billington ne -a salutat având alături pe Grant Harris, şef al E u r o p ean R eading R oom, G e rmanic and Slavic • . . Oivision. mu l am a bilităţ i lo r , S o rin D u c a r u , am b a s a do ru l o m a0 1 e1 După consu � la Washington, a of erit lui J ames B illingt on cadoul adus d e m rn e d e la Bucureşti, din partea F undaţiei Europ en e Ticu lescu, o piesă bibliofilă, albumul Nicolae Titu/eseu, un mare Român , un mare European, un mare Contemporan. N- am încercat nici atunci - şi cu atât mai puţin ac um, după 12 ani vreo frustrare , dar m-a uimit aplombul Excelenţei Sale, căruia nu i-a trecut nicio clipă prin mint e să ne consulte asupra asumării gestului, pe care nu l-am dorit oficial, ci colegial, ca între oameni de carte. James Billington s-a apl ecat colegial şi prof esional, fără grabă, asupra albumului adus de la Bucuresci. R eaccia D omniei Sale m- a intrigat în prima clipă (întrebându-mă cine a �oncepu� albumul, cui aparţine grafica şi unde s-a tipărit), dar am sfârşit prin a vedea că, dincolo de întrebări, era o admi­ ratie, pe care a formulat-o expres, repetat, la sfârşitul întâlnirii noastre. Schimbu l de păreri - atâta cât a fost - despre Nicolae Titulescu, mai ales cu trimiteri la vizita sa oficială în SUA şi Canada, în 1925-1926, a dat un plus de substantialitat e întâlnirii. Am folosit pril ej u l ab ordării ac estui sub iect pen tr u � sol icita g azd elor noastr e ref eriri din presa am er ic ană privind vizita întreprinsă cu peste trei sf ertu ri d e veac în SUA de conaţio­ nalul nostru, în fr untea unei d el egaţii de experţi, pentru tratative privind datoriile d e război ale României facă d e SUA. M-au ascu ltat, nu mi-au p romis nimic, dar la scurt timp mi-a'u trimis la B ucureştii informaţii urile , pe care le-am inclus într-un studiu amplu dedicat acestui subiect, publicat în „Revista româno- am ericană".

291

D e atunci, din 2002, de fi ecare dată când a m r evenit în SUA pentru . . . c.. _ a, am adus cărt, i pentru Libra ry of C ongre s cercetan. sau pentru a-m1 v1z1ta me s si H oover Archives. C_u sa tisfacţie şi org�li u înregistrez az i, la sfârşitul anului 2014, că la . Bib li oteca C ongre sului se a flă peste 60 de titluri Titulescu ' printre are . . toate cele editate de Fun da pa E uropeană Titulescu în per ioada 1991-200 3 Fundaţia Europeană Titulescu s-a lovit permanent de lipsa de fo nduri l� toate capitolel e. Am perseverat însă şi am reuşit să trimit acest album - a şa cum aveam să insist şi să reuşe sc şi în privinţa altor lucrări tipărite sub aceeaşi egidă_ tuturor b ibliotecilor judeţ ene ş i municipal e, pe parcursul în tregului meu mandat de 12 an i de director executiv al Fundaţiei Europene Titulescu. Această bijuterie bibliofllă am pus- o la dispoziţia misiunilor diplomatice român eşti de peste h otare. C ine a dorit al bumul , l-a ob ţinut şi l-a oferit un�r universităţi, biblioteci, institute şi centre de cercetare din ţara respectivă. Imi face plăcere să inserez aici o scrisoare de mulcumire adresată mie, la sfârşitul anului 2004, de ambasadorul României la Praga, Gheorghe Tinca, fose director executiv al Fundaţiei Europene Ticulescu : „Dor esc să vă mulţume sc în modul cel mai sincer pentru sprijinul pe care mi l-aţi acordat în munca mea de r elaţii, oferindu-mi cele 11 exemplare al e al bumului p ri v in d v ia ţ a ş i acti vi tat e a ma r el ui di pl oma t N icola e Titul escu . Am început deja să ofer la rândul meu exemplare ale albumului unor pers on alităţi politice din Republica C ehă şi vreau să vă încr edinţez că val oarea acestora este unanim apre cia tă. Aş dor i deci să vă felicit pentru a p ariţ ia a c e s tei luc rări d e ţ inu tă şi su n e încre zător c ă s u b în grijir e a dumn ea v oastră atentă v or con tinua să apară alte lucrări în l egătură c u person alitatea lui N icolae Ticulescu. Î n fi ne, doresc să-mi cer scuze pentru întârzierea cu care confirm ge stul dumneavoastră gen eros şi să vă asigur, "�01 to todată, de întreaga mea consideraţie. Î n ac ela şi An Titul e sc u, sub egida Fundaţiei Europ ene Ticulescu , s-a adăugat restituiril or de documente, publicate anterior, volumul Pro şi contra Titu lescu u11. 292

. nte-mporani ai lui . . . ru,. ava· nd ca auto ri doar. co . . . 284 m artu uţ im p nu , 1 m a r 1 st ş ni • a m o r ri inişt ule scu ; şe fi de stat, prim-m de i. c�lae.Tit chipel or guv er nament a le , ş efi . e , a lt, i m emb ri a i e rn e xt E e ' d 1 · 1·ici"ci de la extrema stângă până la e xtrema dreapta, dm flll·n1su . total1. tare sau . . partid• , o. ameni po e ident al e, dm reg1 munl c oc e il ati ocr · m e ' d - . . ., n i ş 1 d" . ar . d . , . 1a n Rorna · nţa ş1 cultura , z1anşt1 şm . plomat, i pre stigiosi, de em m oa , . ., di . .. de rofasc1s re ş . a a n 1 zaţ 11 l or cu v o c a ţie g or ale nte ine m roe p ri u fig e i in Pcre a con· de op • • a.mte de coace, •m faptul universalitate. m ea v olumului consta, tat i l ina rig o , si ea r N outa lui N"icol ae Ţ"icul_eseu sunt er s on a litatea şi opera p ră, oa a . n1lor, c�la­ im r p ru că enc ii a p arţi n â nd part 1za r o ict d tra n co ve i t c e ;e�encate din per sp o parte, op ozanţilor rnanţ i sau nu, pe de - · • d Pborator1' lor si , sust, inătorilor, guve n ub se na �un d_ a s , e c ar p a e al e d e p , 1:1 in interior şi exterior d . r o ril a s r e adv i ic ş1 m1 l tare '. tări şi interese politice, ec� nom � �presie unei palete de orien te ita l a r ate nil u o , va a se me n ea per spe cti . Ş1. c rte d"iverse · Dispare , dintr-o 1oa m po1'mc ştiinţifice şi opiniei publice un o dăunătoare, redând cercurilor n aţio � al�, în co�� să urmărească o li � ie diplomat viu, care a fost chemat _ _ par� e, f a �ţi uni, _g�u an ent e cu diverse pa rn� m � per i r ă t n . u fr on c ei n u le diţii a diapazon de amud1 0 1 Ş'. poz1ţ11: far sau persoane care s- au înscris pe un larg ge ten siun ea, dr ama nsmu l ş1 traa căror cunoaştere nu s-ar putea înţ el e înaintaş. gismul destinului politic al marelui nostru . _ Ş1. pencru _ o asemen ea perspectiva trdin ui l aru p i t ina Au văzut astfel lum n� em v ro p ii recier i şi po ziţ a reconstitui tocmai o a semenea proiecţie - ap un, oarte, memo randu m dintr-o mare div ersitate de surse : telegrame, rap iuri, declaraţii, inter­ scrisori, însemnări zilnice, amintiri, memorii, inter v de presă _ş. a .. . p elări şi intervenţii parlamentare, areicol e şi comentarii ntar), ab uziv Cit ate Ş1 e gm a fr e r a d re i or une ( Alăturându-se cel or editate puţin cun s�uce, d efectu os reproduse, mai ales în cazul unor traduceri, sau � a lor maJ o nt ate e mar în larg blic u p l itu u circ n î mărturiile nou introduse aduc ând ined ite - reinc eo-rează imaginea noastră despre lume şi actorii ei, tice şi _ moral�. în prim-plan int�rese, tensiuni, conflicte, valori, virtuţi, tare poli sau nu, revelaţ ta uneia În mod deliberat, am lăsat cititorului, specialist c ompara s au alteia dintre mărturii, propri a j udeca ră, pos ibilita tea de a A.c esta reuneşte

293

sursele şi evaluările, de a le confrunta valoarea şi aurenciciracea, imporca nc a lor ca izvor pentru cercetările istorice şi literare . Analistului şi criticului nu le vor scăpa valoarea documentară a acestui volum, în care a predominat preocuparea de a surprin de şi aduce o seleccie cât mai largă de voci, curente, poziţii, ati tudini, înscrise pe o gamă largă de genuri, în care s e regăsesc analize şi comen tarii, elogii pli ne de căldură umană şi diatribe fără rezerve, pagini poematice sau de p amflet . Pagini memorabile, oriunde s-ar afla, care se citesc cu o plăcere indicibilă sau doar cu interes, sub semnături nedrept ignorate sau prea puţin cunoscute. Ecourile deosebit de p ozitive pe care lucrarea Pro şi contra Titu/eseu le-a avut în rândurile diplomaţilor, istoricilor, sociologilor, politologilor, scri­ itorilor si publicistilo r, ale publiculu i l arg - i n teresat, i de cunoascerea obiectivă şi pro fu ndă a p oliticii externe şi a diplomaţiei Româ ni ei în perioada interbelică, a deschiderilor şi închideril or u nui univers dispărut, a unor unghiuri de abordare necunoscu te sau ignorate, a cu telor intime ale relaţiilor interumane, p er sonale sau politice, să depăşească cât mai mule posibil aparentul, pe ntru a pătrunde cu adevărat realul - m- au reconfortat psihic, dâ n du-mi tem eiuri intelect ual e şi morale p entru a continua cercetarea . După zece ani, o a doua ediţie a lucrării Pro şi contra Titulescu403 a apărut nu doar pentru a răspu n de faptului că prima ediţie , cea din 2002, s- a ep uizat în foarte scurt timp de la apariţie, ci p entru a aduce un dublu d e mărturii - pes te 600 - ale unor p artiz an i, col abor a tori şi susţinători, guvernanţi sau nu, sau ale unor opozanţi şi adversar i di n i nterior sau exteri or, sub semnături dând expresie unei p alete largi de orientări şi in­ terese politice, economice şi militare fo arte diverse. . Am considerat că martorii lui Nicolae Ticulescu trebuie chemaţi şi ad uşi la radiografia politicii externe şi a diplomaţiei româneşti din prima jumătate a secolului XX. Aşa fiind, pot deveni mai clare unele evenimente, întâlniri sau absenţe, s uccese sau nereuşi te, vom şti, prin amănu ntele oferi te voluntar sa u i n­ voluntar de cei convocaţi la antologia pe care am prop us-o publicului, ce a determinat unele iniţiative, care au fo st raţiunile o ficiale sau absconse ale )

)

)

294

• . . de forte , diapazonul . n1e 1med'iace, dar si . d emers, care au fose determma . • sau contmen•tal , ce u nui . te sau adverse, pe un plan regional. • u .şi 1. nte rese concuren u1 roman m c amp l , demersurile diplomacul . au avut ga• ndurile si . . ec o un . el a m ale epocu. , în marile canc .. . terne roma·nes' ci ' dar si .. . . . . u. an z p r10·cu. in arti ' nu am aliniat arnfl.c1 al adversarn ş1 p 12 o 2 m • c1 . . . m ' 02 0 2 în Nici do nt d_e • ele ' pozit' iile se disting tranşant sau discret, aşa cum s-a . ele ms - · . Prin · fiorma. oi· prin · ce de coate prin sens s' i substanţa ş1• abia ap C'. ecare, · ina1n eil ca·cr • 1 e ch e·1 de al e s din c a r ev a p os 1·b·l . n ecare citi tor va av ea de 1 . 0. ' a· m u r a l a n p·a • re s-ar opn 1 a o ch e 1e ca a ee c a fi r a e er aleg i păg ub oasă lectura; cea ma . _ . or prejudecaţi. cores unzăcoare un şi diplomatul româ�, nu s-� confr.u� tat Nicolae Ticulescu, omul de scat . 1 ş1 cu . , bols, evismul, cu reg1 munle to. talitare, c scismul si fa , l mu azis n cu doar n·1 e nă l a obnub11 are, d'm ma pâ d n rgâ me , e ar o t a erv ons rac figurile politice ult de mocratii occidentale. n s- co frunr:t � oar _cu dur Nicol;e Ticulescu, conaţionalul nostru, � � � şi cu cei dm interiorul Jaru. Ca .aceş n� manii şi adversarii din ex terior, ci de extrema dreapt� ar fi de i �ţeles, veneau din partidele şi facţiunile politice ştia făceau parte dm structunle de mai greu este însă de acceptat când ace din care a făcut parte. putere, din guvernele pe care le - a servit sau monarhul, � a.rol al l�-lea '. . Ticăloşia politică a mer. s . până acolo încât e scu, alin11 ndu-s, 1 tot, .l ăr Tăt e h rg o e Gh u, r t s ni i . a conspir at cu primu1 -m · .. c nlătura pe unul dintre. cei î 1 · a u r c pen , e 1 s re o pr e d m complotiştii şi condo ne • n amentale romane ş n p e er guv r o l e chip e ai i r mb e m i ş mai fideli şi preţio . . parcurs de douăzeci de ani. . . . ol e e stinul ui p olmc al lu i Nic � d a r sup a t a i d e m i tul efec Dincolo de • 1 timp, în mod ne gaov, . Titulescu, actiunile adversan·1 or s -au ra• sfrant ·n . ţei. onşmn c ia cţ e i ro p i ş r o l oria m e m t asupra propri�lui lor destin, au macula . . • lor în posteritate. . . iperbol a.' din h nd nsca n o e n u , e s oa gi o l e i er Am publicat mărturii, apreci sau timpul când, l a putere fi i nd, N icol ae Ticulescu i-a avut. subalce.rn1 escu rat de l a putere, Nicolae �1cu� colaboratori, dar si ' de apoi, când, înlătu • · - arş1t, acopen' t sau ius nficac a cunoscu t lichelismul lor comporcamental desav prin false pri ncipii. „

295

Nu mi-am propus aici să anali zez, în niciun fel, dacă s' i cât de cre duI fiost N1. co I ae Ţ·!tu I ese u, sa- srar - u·1 asupra efectu a lu i jocului infam al foffel o r s1 · e de e sc e f1?un·1 or 1 ·mc n p olitică int r ă s upra d � e stinului ş � � � d1p lo °: ap e rom a. n eşn, dar ş,� asu eful�j '. pra v1_ qu1 rn ş1 s upravie ţuirii R o mâ ni la wa rnţa dintre O pac e.i e frag ilă şi un război d e vastator. In cele trei volume al e lucrării . . Pro . '.si contra Titulescu se găse sc ana11· ze grave sau cursive oca. zi onale, d elanu rn JOase sau atacuri comandare, ' . pag1.. el og10ase sau sug hi. ţur.i pam flet ar e , . p o rt re • • te în acvaforte mergând p· - n1 a n a Ia cancarura, insemna_. n cu rost imediat si memorii pent ru mai târziu, re , st·ttui·n. parfumare ale atmosferei de epocăbucureşteană, pariziană, lond oneză sau genevez� ' alături de rep t al � ?� �� e unor mizerii co tidiene, cereri de ajut . or, � ulţumm standard ş, fel1c1tan convenţi_ onal e. Div ers e ca gen publici st ic, ineg ale ca valoare l itera ră, mai rar nişte bi juterii, toat e a c este pagini se re co­ mandă ca oglindă a fiziologiei lum ii politice româneşti, a re al i tăţi l or con junc­ t�r� e ş1_ a valon_ lor concesrace, în c are semenii noştri nu d oar au supraviqui t, c1 ş1 s-au comportat dureros uneo ri sau cu o frenezie p erv ersă alteori. C el e p e st e 600 v oc i a d un a r e în volum, a dău g a t e cât or v a mii de pa�ini-docume r, editare şi co m e ntare în lucr ări p reced � e nt e , ne apr opie mat mu l e de Nicolae Tirulesc u, de omul de ştiinţă, de omul politi c, de diplomatul român, de Om. Contemporanii - fi e că a fost vo rba de admiratori sau de detractori 1-au priv it mai mulr sau mai p uţin sub ie cti v, c hiar cân d au vrut să fie obiectiv. i Au fose infl uenţaţi de vârstă, de relaţii de rudenie sau de pr ietenie, de rap orturi de coleg ialitate sau d e s ubal ce rn eira re, de i nterv enc ia unor facto ri externi, d e apropi erea temp orală sau spaţială a aur o ruiu/ de eve­ nimentul evocat. Cei ce au în faţă aceste volume por să ie parcurgă sau să le lase deoparte. Dacă pentru unii, nu mulţi, mod elul nu prezintă pur şi s implu interes, iar ansa mblul n u este conv ingător, considerându-l depăş it s ub a sp ectul abordărilor şi re zolvărilor propuse - şi mă feresc să le fac pro ces de intenţie, să-i judec şi să-i caracterizez pe cei ce subscriu unor asemenea perspective-, alţi i, tot mai mulţi, răm ân seduşi în continuare de crearivirar ea si fulgu ranţa lui Nicolae Tir ul e scu, d e l uciditat ea c u care ne coboară c u �icioarele pe pământ , dar ne şi aj ută să urcăm p e scara aspira ţiilor, amintindu-ne mereu

p�

296

de ro mâni -europeni' de responsab il i t ate a p e ntr u p ro priul de ca1.ua rea . .. d ar si d e a c eea d e fi e c ar e z 1 a , e fortulu i de a ne prezerva co au t or i d e ' desn· n , · fra"rieratea dincolo de numărul din ce în ce ma1· mare d e ni·m·1cn1· c·11· pacea ş1 adă�ugare an de an. . . . _ . . • · Jn uln·ma· ,nsrantă , , în universul innm al fieca nu roman Nicolae T,r ulescu va găsi loc ul pe care i-l acordă nevoia de modele. Am lăsat să vorbească în această lucrare voci_ de co r felul, de la extrema stângă la extrema dreaptă, par�iza�i. şi adversari. Dorind să facă rating, cro mcan mventap_ au decu�ar . a� rel�vat toar� oron·1e adversarilor lui Nicolae Titulescu, riscând ca ce1 grab1_ p sau i gnoranţi . ec - p· Nedrepr ş1· tnst, · să ia reproşurile drept ade văruri, acuzele dr��t JUd � : asemenea jalnice însăilări, ce se vor co menta m de specialitate, aduc un real deserviciu adevăratei noastre cărţi de vizită naţionale . . Mini sterul Culturii şi C ultelor şi S ocietatea Naţio nală a Petrolului PETROM SA, în cazul primei ediţii, şi Administraţia Fondului Cultura� Narional, în cazul celei de a doua ediţii, au susţinut mora l, int el ectual ş1 ma;erial apariţia lucrării Pro şi contra Titu/eseu, proiect cultural pe care niciun biograf al marelui om de stat şi diplomat român nu-l va put�a i_ gnor�. La 130 de ani de la naştere şi la 70 de ani de la trecerea m eterni tate a lu i Nicolae Tirulescu, asemenea pagini, pro şi contra, în alb şi negru, s-au adăugat documentelor de cancelarie diplomatică, din pră şi străinătare, pun ând o o arecare frână sentinţe lor grăbite, reclamând o ab ordare ş1. o evaluare cu mai mulcă rigoare a unor s egmente de viaţă publică sau per­ . sonală, deas upra cărora stăr uie m ituri vechi pentr u a da loc, uneon.' nu adevărului, asa cum ar fi de dorit, ci altor mituri, construire de amaton sau profesionisti interesaci. Ambe!� editii ale 'lucrării Pro si contra Titu/eseu au fost salutate40� de scriitori, jurişti: istorici, sociologi,' diplo maţi, oameni politici, ziarişti ş. a . Alegerea unor reacţii şi comentarii am făcut-o cu di ficultate. . La lansarea prim ei ediţii a lucrării Pro şi contra Titu/eseu, la 17 ma r e � '. 2003, la Casa T itu lescu, ju ristu l, sociolog ul, d iplo matul şi o m polmc Adrian Năstase afirma : „Ceea ce avem astăzi în acest volum - şi nu cred că greşim de finindu- l drepr un teza u r - este rodul unei largi inv e st igări de ani, al unui e fort

y•

297

s is tematic_ ? e acope r ire a t uturor poten ţ ia le lo r surs e, d ar si rez ulta cu l . . • . descopenrn unor surse noi ' al unei rig ori s, 1· 0nesu tap exemp't are în ca r e . cerceta• torul George G. Potra îsi , calcă poate pe i·n1·ma" - un•and o c1·'ipă c_h·iar de dragostea pentru Ticulescu - pentru a lăsa loc să vorbească doar AdevaruI .. Ca om de şrn nţa• cred că am toate temeiur il e să pot a firm. a ca· ace astă· . antolog ie - o adevărată bij uterie - este un exemplu al întele , gern cum pute rn c . . .. • iac: ş1 pnn ştu nţa un act în serviciu l tării." 405 I n ziua lansării celei de a doua edi ţii a antologiei Pro ,si contra T· , 1 ztuiescu d esraş c,, ur ata • 1 a Casa Ţ·1 tu 1 ese u ' la 28 iunie 2012 ) f·l c 1) po 1·1tolog ul i. I OSOIU . ş d 1plom a cul C ons tant in Vlad a ţ in ut s ă re l eve imp ortanta m a"rturu.. 1or , . · • ·· pentru t>. nxarea în eternitate a portretul ui mare i u1· nostru d a re pu bl1e1tap1 . compatri·ot, _ca ş1 p ent r u r econs ti tui rea perc epţ iei sal e î n pr opria I u 1 contemorane1tate : · · ,,Imaginea noastră despre Titulescu dobândest ' e noi valente , claca· 0 pnv1rn · a _ mod ulu1· cum el a fost receptat în epocă. Este un interesant caz pn·n pnsm d_e raportun co�_P�em�ntare între contemporaneitate şi posteritate în apre­ ci erea pe:sonalitaplor istorice. I ar o i l ustrare vie ş i convingătoare a acestor raport 1 de complem e � aritate este l ucrarea Pro şi contra Titulescu, pre­ : �: zentata 1� t�- o a doua ed 1p e, mult lărgită, de George G. Patra. a conta aces tui volum vedem cum a fost perceput T itulescu în vremea .� 1 1, mţelegem mai ? i� e co ��iţ iile în care a creat şi acţionat ca om politic şi � d1pl o � at ce aprec1en pozitive, multe elogioase au avut despre el conrem­ :. p_o:an11 sa1, dar şi câte adversităţi a avut de înfruntat, câte atacuri a trebuit sa 1-ndure şi să respingă. I nainte de toate, impres ionează numărul imens de intrări în volume peste 600; e greu de găsi t un cont emporan al său a cărui activitate să fi trez it un interes_ atât d e ma re, s ă fi g enerat atât d e mu lte opi n ii, luă ri de _ _ P?zipe et:. expnmate public. Impresionează apoi, nivelul celor mai mulţi di ntre_ cei care au ţ inut să vor bească despre T itulescu, între acestia fii nd ad evarate p ersonalităţi al e timpului, românesti si s trăine. Nu î� ulr i mul rând_, '. presio � ează ma rea var ie tate a orien �ăr i'i acestor pe rson a l ită ţi , i � a opm11lor expnma te despre T itulesc u. I n răznesc să afirm c� textele cuprinse în volume spun ceva esenţial nu � . l, numai despre Nicolae Tnulescu, ci şi d espre oam enii care s-au referit la e 298

spe_r că _lucrarea răic. _N u pot de��t să _ are şi ei şi Titulescu au : c în a c ton. Pnn T1culescu, la epo r cat mai ma re de cm astăzi va av ea un numă ă t ta n reze o aştem mai bine un av em prile j ul să ne cun nii care-l prez intă e m a o prin , să d ob ândi m cunoştinţ e, ta t , d ar, nu ma i p uţin u pr ea î nd ep ăr n t u c �r e , de care cu greu putem fi mândri. udeca prezentul nostru j a e d e ent . srrum Ticulescu o dată î n plus că Nicolae 111 artea de faţă dov edeşte c , u l b m a ns În a i." 406 a românil or, a Românie e o figură luminoasă n mâ ă r r c i s a J0I s • i tulescolog d e marcă, trimitea din omatul I oan Voicu, t l dip i ş l tu s i r Ju m esa j cordial de itatea di n aceeaş i zi un ar ticipanţ il or l a festiv p k o ngk Ba ală: lă ş i preţ uire profesion solidaritate intelectua entru O raşul Îngerilor în semn de omagiu p „Vă uimit aceste rânduri din d e-a lungul deceniilor de ex emplară d esfăş urată act iv itatea neo bosită şi icolae pentru imortalizarea moşt enirii lui N profesorul George G. Pa tra c e este înscris d efinitiv la l o erin al păcii al cărui num pel alat g ine scu, le Ticu ] atică a veacului trecut. [ ... de înalcă cinste în istoria diplom generozitate unică de pr ofesorul Paginile celor erei volume, oferite cu vingăt or şi vib rant de a medita cu George G. Patra, conţ in un îndem n con aneunei natiuni si la drumul ei responsabilitate si simt vizion ar la destinul 40 i globale." � ulnera bilităţilor regionale ş v i ş r o l i ţ ă t i x e pl er p a e m u l o voios întreas tă cart e ca u n d a r „Recomand politi cienilo r rom âni de astăz i ac te o ca n e d e î nvăţătură preţios. Aceasta nu este doar o carte de istorie, es doua ediţii a cărţii Pro afuma m aestrul Eugen Uricar u la l ansarea celei de a ntin e sc u a B ă ncii /i contra Titulescu, înt âmpl ată î n Sala M it i ţ ă C onsta aţionale a României, la 23 octo mbrie 2012. en tele mele de D oresc să reînnoiesc eruditului George G. Patra sentim e şi putere preţuire pentru spiritul şi opera sa, doresc să-i urez multă sănătat de muncă. ioasă a celor N imeni nu va putea ocoli constatarea că valorificarea ingen şi p este 600 d e docume nte atât d e diverse, amplu şi riguros comentate adnotate, depăsest e activitatea unui instit ut, unde lucreaz ă o armată de oameni .''�os În acelaşi spirit, mai tânărul meu coleg Adrian-M arius Dobre, secretar general al F undaţiei Europene T i culescu, co mpleta, lărgind perspectiva : J

,

'

)

)

299

)

,, Pro şi contra Titu/eseu este carte a la a cărei lansare ne . reuni· m in ac spa p u ex rrao rd'ma r ş i. p1·m de sem es t . nificar, ii p ro fu n de · D Ti' , ar pro ,sz c o ztuiescu reprezi.nta• mult mai mule n t decât o carte. Este o enci.c1 ' ra . . o p edie vasta• ana1i. za. 1st o ncă şi polit ică, este O pun te în timp si spa p· u. �1 m.i . ' 0 . ' . . ' vine i, n m mte ch iar imagin ea unui caleidoscop apr oape tridime . - . n si ona . l .. ' pnn care . . parţi neb"anu i re a1 e v1.eţ11, muncu si personalită rii ' marel ui' om de sr ar şi· d1P · 1ornat sune compuse ,mer -u n ,mtr' eg fascina nt. [ ...] Dumneavoastră vqi avea deliciul une i asemenea descoperiri. .. . Ceea ce v a Pot spune, ca pnvi 1egiat martor al derulării si al împlinirii , a c e st u1· proiect .. . ca martor al munc11 ' ş1 eforturilor tita nice - si vă rog să m ă cred , en· ca - nu e re o me�afiora- - de�use d� d�m� ul profesor George G Pocra, est� : faptul ca D?mnia Sa, cu gn; a unui bIJ utier, a aşezat cu minuţioz itate si acenc' ie I a detaliu toate aceste mărturii, echilibrâ nd de fiecare dar ă întreg�! . Parcurgând aceasta lucrare-document absolut impresionan tă, am rc,, acur cu uşuri· nţa- o paralelă, peste timp, într e c e l e do u ă sp at' ii: România de acu . nc1 Ş I Ro a ia de acum. A valorilor, a pr incipiilor, a oamenilor de �� st ar , a pers?nalnaplor n general, a perceptelor d e gândire, a sentimentelor � de parrio­ nsm, efortunlor de prezervare ş1. prom ovare a interesului nationa l si ' ' ' de ce nu � a destinelor. A destine lor noastre comu n e . "409 I n 200 , după l ansarea primei ediţii, ? renum it ul critic lite rar si edito r Valen_ u Rapeanu scria : „Ţinuta Ştiinţifică a acestei cărţi pentru realizarea căreia a fost necesar un travaliu imens - domnul George G. p otra rn {'_ · nd şi· benenc . {'_ ia · rul unei apropie n. de de en.u. d_e această fascinantă, c o nrr arian tă, en igmatică per o nali­ � _ ra te - e re laud�bila . Dar se cade să nu o privim în sine, ci să � ne gândi m la fap�u� ca numaz astfel se por restitui o op eră, u n om, o epocă. Gr aba cu care se nparesc a n ume c rţi de memorii, ju rnale, documen te fară aparatul critic � _ �ecesar, fara aprop ierile şi disocierile, fară precizările de rigoare nu poare sa fle decât păgu bitoare."� 10 Is or i u � ş i e itor l Virgiliu Z. Teodo � . � . rescu, d isti n să pers o n alita te � � a arhivist1c11 romaneşn, nu se rezumă la a Axa locul acestei lucrări în e forrul de a r stitui litera tura memorialisr.ică, ci şi formulează cu înţelepciu ne o � sugesne pe care numai timpul va verific a dacă urmasii au fost de acord sa u nu cu aceasta : A

•

A

300

O apreciere de ansamblu obligă la salutarea unei asemenea a pariţii, pe cţii, necesară ; 0 conside răm însă ca de schizăt oare a unei v iit oare cole vanta de gaj ată la elaborarea j udecăţilor moştenirii primite de la � ri rele la Nicolae Tirulescu să îndemne alte energii fana�t ntasi ' . Fie ,ca aceea referitoare . . proceda şi în cazu I mu I tor a 1tor persana1·1ta- p, apreciate, contestate 5 re a lt ul subiectivism ca re ne domină deseori �0 chiar ignorat e de prea mu :p recie rile tributare unor formulări ant erioare de neclint it, prin tacite b · «411 ca uun. fascinat ca scriitor de diversitatea vocilor, Nicolae Mareş nu-şi pune pe pla n secundar calitatea_ de cerc�tăto � al surselor şi.�oziţiilor _P�o şi contra, apelând - pe orizontala - la noi voci, sau doar noi mterpret an , nu pentru a înclina balanţa, ci doar pentru a scoate din circuit, atunci când nu este ştii nţific, judecăţi şi calificări în marginea adevărului: » Pentru George G. Patra, care trudest ' e de mai bine de patruzeci de ani pe ogorul cunoaşterii titulesc iene, cunoaşterea fiind fa.cută din varii unghiuri, cum îi stă bine unui ce rcetător rasat, se pa re că a fost « un act de justiţie» să pună în valoare textele contemporanilor săi, adunate din cele mai diverse surse în întinsul volum Pro şi contra TituLescu. Cu re gret, oricât de interesaţi de diplomaţie am fi fost sau am fi, în continuare , unele din contribuţiile sau decla raţiile contem pora nilor diplomatului român , cu privire la manifestarea şi caracterul şefului diplomaţiei româneşti de odi­ nioară, risipite prin publicaţii, ne-au scăpat. Î mpătimitului întru Titulescu, George G. Patra , nu numai că nu puteau să-i sc ape, da r, după ce le- a identificat cu mare trudă, atât prin ar hive, cât şi prin tot felul de lucrări inedite, el le-a pus la un loc, într -o filă densă cu însemnări şi adnotaţii utile, însorite de însemnările si notele sale, toate evidentiindu-i marea lui erudirie în m aterie . Din acest punct de vedere, Pro şi contra TituLescu este o carte modei. [ ...] Trebuie să o spun de la început că se constituie într-un volum de mare ţ!n ură, alcătuit cu o acribie ieşiră din comun, reali� da capo alfine de un tttu lescian, am spune înnăscut, căruia puţine lucruri îi mai r ămân ascunse di n biografia şi act ivitatea marelui nostru înaintaş. Fără teama de a greşi, �ot afirma că nu ne mai putem a ştepta de acum încolo să fie scoase la iveală mari revel aţii document are î n sfera istor ică, lega r e de activitatea ,

,

t

301

'

diplomatu lui şi a omului politic, după apariţia acestei cărţi. Poate d oa stenogramele parlamentare să mai aducă lumini relevante, probabil, la c r api­ tolul contra. Lucrarea în sine este cât se poate de bine şi la timp venită; mi- rn a dorit cu o ardoare nedisimulată s-o citesc, mai ales pentru dimensi u n ea anti, intrigat fiind să cunosc obiecţiunile adversarilor lui Titulescu - o biec­ ţiuni eu femistic spus, dacă analizăm o par te din ele, dar mai ales interp re­ tarea şi judecăţile emise pe baza lor de istoricul scriitor, Alex. Mihai Stoenes cu în prodigioasa sa contribuţie: Istoria loviturilor de stat din România, inser at; în cel de-al treilea volum, subintitulat Cele trei dictaturi, la adresa fostul ui ministru de Externe, care îl pune într-o lumină delicată în contextul larg istoric românesc; asupra judecăţilor respective doresc să revin. Cu siguranţă, cei care vor scrie de acum încolo despre Titulescu v or trebui să înce apă «documentarea » cu această carte de referinţă, care se constituie într-o mană cerească pentru viitorii biografi."412 Apariţia celei de a doua ediţii, revăzută şi adăugiră, a lucrării Pro şi contra Titulescu în 2012, a provocat alei specialisci, diplomati, scriitori, ziarisci. „Cele trei volume intitulate Pro şi contra Titulescu de George G. Poc ra sunt cartea cea mai sinceră care a fost scrisă - şi de fapt care ar putea fi scrisă - despre celebrul diplomat român - scria publicistul Corneliu Vla d. În aproape 2.000 de pagini depun mărturie pro sau contra Ticulescu câteva sure de contemporani ai săi, figuri politice şi diplomatice ale lumii inter­ belice. George G. Potra stie si lămuresce mai bine decât oricine - din ţară si , din lu me - viata , si ' lu �rar�a acestu/protagonist incitant si ' coplesiro ' r al scenei publice europene, iar pentru a-i trasa cumva traiectoria şi fixa reperele în clipa labilă, frământată şi pe muchie de cuţit între război şi pace în care a crăit, aduce în ace astă instanţă editorială depoziţii din cele mai surprinzătoare. [ ...] Canea lui George G. Potra s-ar putea subintitula, d e aceea, «Aproape torul despre Titulescu » sau, poare, şi mai potrivit «Aproap e roţi despre Tirulescu »." .. 13 Diplomatu l ia locul scriitorului în e eul lu i George Apostoiu, car: remarcă, pe bună dreptate, că Pro şi contra Titulescu nu-şi propune nici sa ridice o statuie, nici să distrugă u n mit: ,,Atmosfera purificată ce susţine legenda unui mit se risipeşte dezamăgir? r de îndată ce intrăm în detalii. Titulescu, olteanul care câştigase prin geniu

· c Europa interbelică, a fost sacrificat în propria-i• pră de_ a.dvers.arii di loman r ici. Acest adevăr, cu noscu t în da c� genera le,_ 1_1 rel�va 1stoncul lu P olit Pro si contra Tztulescu. Spmtul liber al ce. rce­ Geo rge G . Potra în antologia . . , . u l a îngrijit şi publicat cea mai ma re parte a ope r ei 1 u1 utor a _ i u I u . r . .. . . .. caco în fată , ' alături de mărt� u m a I e prer· u.m1 I u1 Tnu 1_eseu, Taculeseu - ne Pune vexează sensibilit ate a. Inu-o accepn' u ne com _ u n a , un documente Care ne evitat. Dar George G. Potra nu ne ofera o carte de ascfiel_ de risc ar trebui re a adevăru lui. Riscul fusese restat prin publi, a dmirari, ·e ' ci una de întelege . . . ş1 a volumului N1colae Iorga­ ca rea p rimei edit, ii a antologiei, în 2002, . · . • 01. �1 �a�1 sunt pu şi· f_aţaNicolae Titulescu. Interferenţe , în_201 �, _m car� cei d_ ata , a •10 f:ara ca admiratori si , adversan. Edm, a noua, adaugna s, 1 complet . . : ancoÎogiei evită capcana distrugerii mitu l�i _lui Ti�ule�.c� pr �n m�ludere _şi a �ou� unui aparat ştiinţific riguros (note, adnotan, explicaţu, m�1ce) . Stonce ş1 1 nle a informaţiile şi dau interp rec stu d ii care fixează m ai bine .. � 14 . . . -« . legeru aces�? ra. " politice necesare mţe . . . Salutând lucrarea ca pe o „bl) u tene b1bl1 0grafica , soc1 0logul ş1 publicistul Ioan C. Popa invită cititorul la o lectură în cheie contemporană: „Cele trei volume îngrijite de profesorul George G. Potra aduc în lumină nu doar drama lui Titulescu şi a unei ţări sfâşiată de discordii, ci oferă mult mai mult: tabloul complex al u nei epoci care are locul său u nic în istoria nacională, un tablou realist, neretuşat, din care fiecare are de învăţ at ceva. 15 Măcar acum, când vremurile su nt poate la fel de rulburi." .. Gândurile poetu lui şi diplomatului Ion Brad mă onorează în cel mai înalt grad: „Ori de câte ori l-am auzit vorbind, de fiecare dată când i-am citit cărţile prin care George G. Potra aducea în actualitate viaţa şi opera lui Nicolae Îitulescu, am avut impresia că asist la un adevărat sacerdoţiu, în care se oficiază o slujbă în Templu l Diplomaţiei Româneşti. Căci, în opinia mea, a existat acest templu iar cel care l-a înăltat si desăvârsit cu strălucire a fost omul născut acum 130 de ani, într-un s;r din Oltenia, cel care a dovedit, în că o dară, că geniul creator românesc poate rodi numai atu nci când se dedică, până la jertfa şi sacrificiu, construcţiei, nu demolărilor, dând astfel Patriotismu lui sensu l lui adevărat, înălţător, ca o pecete voievodală pe d ocumentele istoriei.

302

303

J

,

)

)

V

I ar dacă ace asta a fo s e v e ri ficat ă în ti mp, v i a ta · ' s' i opera l ui N'i c o I a e • T1tulescu, atunc i· nu gr. eses afl c rmand că avem drep tul să-l v , edem 0 c-. c ·· • • n 11nd m acest Templu, m chip d e s acerdot, p e coleg ul şi prietenul nost ru Gear G. Pocra, cel pe care l-am auzit mărturisind aici, în casa aceasta bin e cg� vântată: «M-am întâlnit c u Ti culescu în urmă cu p este 45 de ani. A fou şansa vieţii mele. Am fose şi am rămas fascinat de inte ligenţa sa fulguran:: s' i de gândirea sa fertilă. M-am robit volu ntar unei mari si perpetue des copenn» , · Aşadar, acest rob în c hip d e sacerdot are natura unui b enedictin, care , î� d rum sp re noi şi majo re d e s c op eriri, îşi top e ş te privi rile în mii de fil e îngălbenite prin arhivele şi bibliotecile române şti şi străine , prin manuscri­ sele, teleg ramele şi î nsemnă rile lui Nic olae Titulescu, prin cărţile, revist ele şi jurnalele interbelice, pentru a ne aduce acum, într-o form ă nouă si masiv amplifl ca că, opera, cred, a vieţii sale : Pro şi contra Titulescu. În luminile şi umbrel e a cestui adevăr, eminentul isto ric al diplomaţi ei române şti îşi dovede şte ac r ibia şi obiectivitatea sa p e rmanentă în desco­ perirea şi consemnarea faptelor care au determinat e volu ţia ap recierilor, criticilor şi denigrărilor de care s-a b ucurat personalica rea in confundabilă a lui Nicolae Titulescu, din p arcea altor personalităţi ale timp ului său. Printre români, unii au trecut de la dr agoste la ură, în st ilul marilor defecte ome­ 416 " nesci si r omâ nest i. , , , Oprindu-se la ultima born ă pe „Magistrala Titulescu", emine ntul gazetar Neagu Udroiu sugerează că sutele de voci restituite ma rel ui p ublic nu vin doar din inspiraţia arhitectului, ci si din sudoarea constru ctorului : ,,I nstr uctivă, cuprinzătoare, savuroasă această carte ca re v ine spre n o i din cotloanele arhivelor diplomatice, din coloanele diverselor publi caţi i române şi străine, din telegrame şi alte di verse surse documentar e . Studi ul in cro­ ductiv este semnat de Ge org e G. Petra, direct orul execu tiv al Fu ndaţi ei Titulescu, în mod categoric omul cel mai adâncit în studie rea activităţii şi opere i rămase d e la N icol ae Titulescu, la n oi si aiurea. Cobo to r din râ famili e de căr turari, istor ic prin formaţi e, cerc�tător ştiin ţif i c a utorizat, certificat prin cot ce face de amar de ani. Sub mâna lui trud este o mân ă d e o ameni, calfe şi zida ri, ca re su nt atât de puţi ni încât nu-� găduie să i în recurg la faci lul. .. şi cu Ge orge zece, care-i şi întrece. Mă mărginesc a ma i aminei că urmă rindu-i la lucru în spaţiile de lucru de la Şosea , ai impr esia

· brigadă de fierari-betonisti antrenati până la uitare în finalizarea . .;: nveşt1 . n din Autostrada Ti tulescu. Uluma realiz are - m pag11111e � unpu1 nou cronso•• . "117 . m randu nle de ma1 sus. rim e f e r e n e r · · la ca Eu cred că peste timp - spunea istoricul şi ed1t?ruI Geo.rgeta F·.11·im la i lucrări-, începând de câţ�va �ni � un 1, dar �a1 ales d m �ce�t . lan�rea aceste ele lu i Nic olae Titulescu ramane md1solu b1l legac de p nnc1m nu t, n e rn 111o Ul· exegec, de profesorul George G. Petra. Este cl aca vreţi, un nelu de P alU 11 1 m deca r c u respect , sa- 1 m sa-1 p n v• glori. e pencru Domnia S a, nu p ute . . • . _ . . 41 s , cât mai mulu dmtre 110 1 sa mcercam sa-1 1m1tam" . rccunoaştem munca si , . . • . . . , telefomc sau m se ns, d m parcea �elor care Din zecile de mesaje p nm1te au fost martori la l ansarea lu crăr ii Pro şi contra Titulescu, am reţ mut doar · cu părerea de rău că nu le pot cuprinde pe coate. trei, Diplomatul şi p ublicistul Ion Pătra şcu scria : • _ . Citindu-l si recitindu-l p e istoricul George Pocra, nu pot decar sa-m1 cx;rim întreaga admiraţie faţă de devoca 1;1 ent�l .c� ca:e îl serveşc� 1e � este 45 de ani pe „Patronul" diplomaţiei romaneşn ş1 sa ma declar fe�1c1c ca a� în biblioteca personală această minunată antologie despre viaţa ş1 opera llll icolae Titulescu. "419 Profesor Valeria Grigorescu mă emoţiona : ,,În ace st c adru, î ngăduiţi-mi să vă mulţu mesc din coată i nima mea pentru generosul dar p e care mi l-aţi făcut, oferindu-mi monumentala carte Pro si contra Titulescu. Am sentimentul că această operă contribuie fu ndamental la Mântuirea lui N. Titulescu, asupra căruia n-am crezut că s-au putut revărsa atâtea vi r g �� şi răutăţi nemeritate, care au mers până la denaturarea e figiei personalitaţ�� 11 sale de mare patriot român, în ipostaza de diplomat genial. [ . . . ) .. Am avut atunci revelatia combustiunii pe care a crăit-o omul de şrnnţa, _ dar si a unui eroism nero�tit care a răzbătut dincolo de cuvinte. Românii coti trebuie să vă mulţumească p entru că le-aţi pus înaintea ochilor adevăr;cul chip al lui N. Titulescu, demers care a solicitat, «se sparie gândul», munca de 45 de ani a cercetă torului care s-a aplecat asup ra atâtor mărturii pro şi contra Titulescu, risipite în arhivele româneşti şi străine, pe care le-a judecat, le-a cumpănit, îndreptăţindu-i eroului său locul în pant eonul ce i se cuvine." 20

304

305

°

'

' ·

w

w

•

•

· ·

·

·

•

•

w

•

w

•

. Istoricul si muzeogra ful Emil Păunescu m-a bucurat sal utan • d combuStia . _' . intel ectuala a acestui eveniment cultural: ,,Am răspuns invitaţiei dv s. de a partici pa la lansarea noii e d1ţ ' 1·1· pro . . . . , dm acelaşi sen ument de solidaritate care i-a adus acolO pşz contra T: 1 ttuiescu ce ·, mai· m lţi· dI' ntre participanţi , dincolo de a lte motive p erson ale. M-� � . • · bucurat, alatun de dvs., de succesul actiunii si , de faptul că_ în covars1toar , . . maJOnt ate - participanţii nu au adresa t în fi na l a plauze de compleze� tă � - 'ci v-au dat recunoaş terea meritată. Am plecat ( să prind ultima cursa 's pre . G"1urg1. u ) cu convin g erea că am asistat l a unul din r arele momen te d e · ' · t1v dm consens aprec1a aceste vremuri triste. "421 Mă opresc pe scurt asupra câtorva întâlniri pe care le-am avut cu Oamen1 . . . car e preţuiesc cu smcentate g ândir ea şi acţiunea lui Nicolae Titulescu. La 21 septembrie 2012, m-am aflat la Giurgiu, un de Muzeul Judeţean . . ,,Ti_eoh �n· Antonesc� " - G1urg1u, Bi blioteca Judeţeană „I.A. Basara bescu" _ . G1 rg1 u ş1 Fundaţia_ Euro p eană Tir ulescu au org aniza t ş i găz duit S im­ � poz10nul „ 130 de am de la nasterea lui Nicola e Titulescu" · M -am bucurac • _ . , sa am a latu n pe N e ag u U droiu , a mbasad o r ; I on A ndrei tă scriitor· Adr_ian M arius D o bre , secretar g eneral al Fundaţi ei Euro pen� Ti tulescu: : E il P�unescu, director adjunct al Muzeului Judeţean „Teohari Antonescu" '.11 d i n G1 ur g i , _ş i l� n � a gh ii , d i rector a l B i bliotecii J ude ţ ene „ I.A. � Basara bescu dm G1urg1u au moderat cu tact şi cordialitate un eveniment care s -a bucurat de un pu lic numeros şi cald , inter esat şi par ti cipativ. � Au fost lansate volumele Nicolae Iorga-Nicolae Titu/eseu. Interferente ' si ' Pro .. · cen1· 1· prezentI· au avut interventii , în care ,s i contra Tituleseu. Co1 eg11 ş1· pne ' dominantă a fost relevarea nevoi i de Titulescu. D omniilor Lor li s-a alăturat di n sală scriitorul Nicolae Tzone , care ne-a încă lzit sufletele cu metaforele sale de artist. Ce� rr:i ai de pe ferele �a-re bu�urie mi-a fost dată de încântarea celo r. care au pnm1t car ţile N1colae Iorga-Nicolae Ti tu/eseu. Interferenţe şi Pro 's1 contra Titulescu. În perioada 23-25 septem brie 2012, membri ai Fundaţiei Euro pen e . Titul escu - G eorg e G. Po tra , directo r executiv, Ni c ol ae Eco bescu , a am basador, Aurel Tur bă ce anu , am ba sado r, cu sotiile si doamn a Sor a n Geor�es�u-�orjan � au participat ca invitaţi ai C�nsi l\�lui Judeţean Gorj la „Sa ptamana turism ul ui g or j ean ". Pe parcu rs ul a trei zi le , me mbrii 1

306

ri din u participat la cât eva mani festă fundaţ iei Euro pene Ti m lescu a . .. şi bogatul program. diversul e 2012, au �ost vlZ!t�te ri mb te p se 23 de i zile a ătate _ în cea de a doua jum . Jiu , a Calea Eroilo r d in Tg x a e p use p dis e ien ş râncu b e l e ent num ficiind de informaţii şi procedând la rn�uind asupra fi ecărui obiectiv, b ene tisfacere a modalităţi de s porire şi sa sch imb de păreri privind t san e r e t n :i �x muzeal. şi internaţional p�ivi�d acest co �pl ui pe plan naţional ul s e r e t ve­ in a T1tul escu , pnnc1 palul e la Fundaţia Europ ean de cei , noi ru Pent e lansarea lucrării Brâncuşi-Titu/eseu. de 24 septembrie a fo s ilei z al nt e nim ă, francez�, e.n gleză), în grijit � de ediţi e trilin gvă ( român e, ech per e et Sufl , cu s pr ·IJ· mul ndaţi a Euro pe ana T1tulescu Fu de tă za li a re , tra Po George G. Palatului Manifestarea a avut loc la Sala Maură a Consiliului Judeţean Gorj. ţa domnilo r I on Călinoi u , deţ ului G or j, î n prez en ju al iv t a r t is n i d m A t Gorj; I on-Claudiu Teodorescu, prefec preşedinte al Consiliul ui Judeţean icipi ului Tg. Jiu , iumaru , primar al mun al judeţului Gorj; Florin Cârc şi ţ ene , prefecţi , responsa bili cu l turali a altor preşedinţi de consilii jude re Sud-Vest a O lteniei. agenţii de turism din Zona de D ezvolta Consiliului Judeţ ean şi a fost Lucrarea a fost salutată de preşedintele So r ana o ş, scri itor şi p u blic i s t, prezentat ă d e maestrul Nicolae D ra g an, lui Ştefan Geor gescu-Gorj Georgescu-Gorjan, scriitor şi traducător, fiica Pocra , directorul Fundaţiei constructorul Coloanei I nfinite , şi George G. Europene Titulescu, îngrijitorul ediţiei . gra fe celor prezenţi pe La sfârşitul manifestării , au fost acordate auto această carte , di stribuită gratuit. o pene Ti tulescu , a m Cu aceeaşi ocazie , ca direct or al Fundaţiei Eur u. Consiliului în mânat o ficial ilor go rjeni lucrarea Pro ş i contra Titu/ese lizată de Banca Jud eţean i-a fost acordată medalia ju biliară de argint , rea împlinirea a Naţi onală a României şi Fundaţia Europeană Titul escu la 125 de ani de la nasterea lui Nicolae Titulescu. Po cra , Ni colae , În dimineaţa zilei de 25 septembrie 2012, G eorge G. , rectorul Ecobescu si Aurel Tur băceanu au avut o întâlnire cu Moise Bojincă vicerecto rii acest ei in B rân cus, i" din T g. Jiu si Universităti , , i Cons t a nt a b o r a re instituţii de învăţă mânt supe rior privind posibi l e proiecte de col ur ăr i pe problem e de dre pt i nternaţ i o nal , r e laţ ii comuni care , des făş ))

307

g eo- strategice euroatlantice, p olitica extern ă a României, istoria diplo 1 1lat, i ei româ nesti ' etc. La ore � e 10,00 a aceleiaşi zile, la Biblioteca J udeţeană „Christian Teii" . dm Tg. J 1u a avut loc lan sarea l ucră rilor Pro ,si contra Titulescu s, i N. zco · lae . . Iorga-N_i�olae Tttulesc�. Interferenţe'. pe care l e- am p ublicat sub au spiciile Fundane · 1 E.urop ene T1tulescu. Femvi tate a a fost ocaziona tă de împli' n1rea a _130 de ani de la n aşterea marelui om p oliti c şi diplomat român Nicola e T1tulescu. La lansare au particip at si , au luat cuvântul: Ion Călinoiu, preşedinte al Consiliului Judeţean G orj; Olimpia Bratu, director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell"; Moise Bojincă, rector al Universităţii „Constantin B r âncuşi " din Tg. Jiu; amb asa dor Nico lae E co bescu; amb asador Aurel Turbăceanu; p ubl icistul Nic olae Dragoş; pro f. univ. dr. Nico lae Brânzan; profesor Gheorghe Nichi for; G eorge G. Pocra . Directorul Fundaţiei Europene Tic ulescu a acordat inter viuri mass-me­ diei locale şi a dac autografe. La Râmnic u Vâlce a, l a 28 se ptembr ie 2012, M uzeul Judeţean Vâlcea , Asociaţia Culcurală „Curi erul de Vâlcea", în colaborare cu Fundatia Euro­ peană Tirulescu, a u omagiat împlin irea a 130 de ani de la nasc ere d marelui om politic şi diplom at Ni c olae Ti culescu . Prefaţând a cest eveniment, decanul pre sei vâlcene, scriitorul Ioan Barbu, m-a întâmpinat cu un articol elogios, care m-a emoţionat: „Când m- am apucat să scriu aceste rânduri despre p rofesorul dr. George G. Potra , amintirile m- au p urtat la începu turile vieţii sal e aca demic e şi la debutul strălucit al tânărului isto ric şi publicist care, la n ici 30 de ani, în baza unor merite in contestabile, a reuşit să pătrundă în fo rmi dabila echipă redac ţională a săp tămânalului de po li tică exte rnă «Lumea », lucrând alături d e titani ai g enul ui : Georg e Ivaşcu, Ion Cârj e, Se rg iu Verona, Cristian Popi şteanu, Florica Ş e lmaru, Felicia Antip ş. a. «Erau - îşi aminteşte pro­ fesor ul Pocra - oameni ex traordinari, era înce putul de ep ocă al une i reviste; cual era o deschidere cum nu se realiz ase până atunci era un exerciti ' u inrelec şi jurnalistic extraordinar». Pasi unea pentru istorie o avea depr insă încă din c opilărie de la tatăl său, an unul dintre p ărintii fondatori ai istoriei Bucurestiului. D esi , este bucuresce t fle ul de când se sti e, familia sa având r ădăcini rra �silvănene si ' - a leg at s u )

'

308

ar, p rofe sorul G eorg e nut românesc. La un moment d inunat ti m ' t es C a · ma• reven·de ar am d rep rul sa ăscut în Bucureşti , d n t n u «S · t: ara ecl d · fG · Pacra a . ng m ,,. · va·nean - si . ca rransil fa c din a sta o chesnune de p res . - . AI n 1971, .1 se , dic;,a · o imp unătoare cari era e d e v · tre în se 1 ,, ea · .· La revista «Lum TO, fu nd p rimul ond ent de pre să la NA p es . cor e d tul os p aza· . .ist. tncred m ţe blic enea demnitate de pu m e s a O ă up c o ·J U �- c re de veac. I n rorna• n care ro p_e ap c_ cu e cr a ic t s . lici b . � � � � De la deb utul său pu arace, m arhiva m scra dm s1 a r ca dm · a scris la mai m ulte reviste · . . , , acest ra- snmp cace p ub 11 cat e . S - a i s, i articole de sp e o a h di u t s de „ 500 e t s pe . sa afl•andu _ se c i rca 50, 1a u nel e f 11nd e, sal e l i t căr n i r p , ' mai c u seamă - · · · ( . .. az1, rernarca t, însă, i 1stonc1 d m pacate, ast . ace re t n pri ră ă um n se . Poc ra . . ectiv faptele , D omm. a Sa suspcoau tor. Georg e G bi o d o m n î ă z a cise fa n c arte put,ini) , care î • • - , car - p· 1e saI e --r ro e arg umente. i otodaca d l na e ars ic n er t u p un • d -si rezele cu vitate . � a�orda: at de substanţă şi �xp�esi . d�ting printr-un lirism impregn a dm. g ene ra�11 ş1 şcoli eam s de ţi n nta ze re p re diverse ce rn e, a scris desp re rămâne Nicolae T1ru� e�c � a sa p redilectă a fost şi m e c ar d te, eri f i d ce ti poli vie, pasiune care încă arde ca o fl�cara omul, opera, idealul creator. E ste o spre de fapt o adevărată capodop era, de dovadă cea mai re centă carte a sa, mnări. Chiar profesorul _ Po_rra re�u: care vom vorbi înspre finalul acestor înse stă proprietate de p refenn�a, «mana noaşte că această plăce re deosebită, acea pe care ite cu un om deo sebit a destinului» , o datorează unei întâlniri feric t ! no şti nţ ă : «E ste em inen � îl evocă întotdeauna cu drag şi cu înaltă recu miei, care m- a ch emat la M i ­ diplomat Mircea M alic a, membru al Acade borarea unui prim volum nisterul de Externe und e aveam să mă ocup de ela escu ». Se întâmpla în de documente diplomati ce dedicat lui Nicolae Titul i adevărul în faţă cu tot 1964- si de atunci scrie cu un cura j unic de a priv ii c r ţi cu o argu­ corcegi�l lui de avantaj e şi dezavantaj e, lăsând posterităţ � lae T1culescu, �nul men taţie strictă şi de o logică desăvârşită de sp re Nico a secolului 20. dintre cei mai mari gânditori ai Planetei din p rima j um ătate lat în 1991, Legătura definitivă cu d;pfomatul ţi ministrul Europei s-a întâmp p oten ţat odată cu în fiinrarea Fundatiei Europene Titulescu, iar cel care a , p reşedintele îndemnul lui Mircea M alic� e ste omul politic Adria n Năstase conştiinţei fondator al Fundaciei re sp�crive , creară cu misiunea de a restitui lor» . no astre viat, a s, i op�ra celui considerat «vioara î ntâi a Societăţii Naţiuni

=

309

Cartea

care i-a şocat pe români, apărură sub semnătura lui George G , poua, pro ş,· contra -r· 11tu,escu, publicată în 2002, a cuprins 280 de mar � tur1.1: · 1 de la contemporanu· mare u1· om politic şi diplomat. Pentru redarea chip ' ulu., . , c l acestuia m toace rat' ece e sale (niciun om de pe pămâ nt nu este 1�asar p erfiect de Dumnezeu!), G eorge G. Potra a pus în fata · opiniilor pro s, 1· pe ceI e . _ c �ntra, re ţ: nute d e l a _ o seama de pe rsonal ităţi care nu l-au agreac p e Tttulescu, mere care Ntcolae Iorga, Octavian Goga ' Gh. Brătianu, dar ma1. . , aI es Regele Carol II, cel mai mversunat dusman al diplomatulu·1 (se pare ' _ ' . · · moartea!). Dupa zece am' profesorul Potra pubJ 1·c·a, , ca- 1 dorea chiar 1n trei. • . . . volu�e, o alta e d 1�1e P�o şi contra Titulescu, re văzură şi adăugiră, care cup nnde, de aceasta dara, peste 600 de mărturii de la personalicăci înal e diplomaţi, miniştri sau prim-miniştri, scriitori, gazetari, consăten i si p/ie � reni ai diplomatului etc. Este o carte actuală fiindcă ea măsoară si , dim en _ . s'.unea pre:entului, care se repetă, parcă, în mod ciclic. Şi mai este actuală ş1, corodata, absolut necesară pentru ca generaţiile de astăzi, mai cu seamă �iner_ii '. să cunoască în adevărata ei în făţişare icoana fidelă asupra discip li nei isco ne1, asup ra evenimentelor din tr ecutul nostru. Chiar profesorul Potra subliniază: «Noile g eneraţii au uitat, din păcate, marile figuri politice şi culturale, ceea c e ne obligă să le readucem în actualitate. Si ' o facem cu 4 bucurie, pentru că observăm receptivitate şi interes». " n La Muzeul de Arcă „Casa Simian", au fose lan sare luc răr ile: Nicolae Iorga-Nicola e Titulescu. Interferenţe şi Pro şi contra Titulescu, realizate de George G. Pocra. La eveniment, moderat de Ioan Barbu jurnalist si scriitor, director ul ziarului „Curierul de Vâlcea", au participat si au vorbi�: George G. Patra, director al Fun daţiei Europene Titulescu; Aclrian Marius Dobre, sec��car general al Fundaţiei Europene Titulescu; ambasador Neagu Udroiu, scmcor; Ion Andreiţă, jurnalist şi scriitor; preot Ni colae Scace-Bu rlu şi, directorul Editurii Bunavestire. Parricipanrilor - scriitori preoci arrisri plastici, ziar işti, directori de edituri - le-au fo�r distribuire gr�cuic e��mpl;re din fiecare lucrare lansată. La 20 februarie 2013, am part icipat la o întâlnire cu studen c i si cadre didactice de la Unive rsitatea „Valahia" din Târgovişte, unde s�a� lansat lucrările Pro şi contra Titulescu şi Grigore Gafencu. jurnal S-au adresat par­ t icipanţilor: George G. Pocra, director al Fundaţiei Europene Ticulescu, 310

Udroiu, public ist; prof. u niv. dr. , ' ambasador N eagu �em bru AOSR· pr f. umv. d . Ion Calafeceanu_; prof.

e, me mbru AOŞR; ? _ . . � Co nstantin Buş Mdom, preJed1�te al dvm dr. v. n u f n co � ă e Sbâr n '. orgh e � Gh dr. : univ. . 1vers1cat ea 11 Balnce ş1 Nordice (ARSBN), U0 Stud de âne Rom i e ţi Asocia din Târgovişte. ,,Valahia"

i­ exei şi substanţialei sale activităţi pol În decursul îndelungatei, compl apărarea intereselo r naţionale, Nicolae Titulescu tico-diplomatice p entru de colaboratori, dintre care unii i-au rămas prieteni a avut O întreagă pleiadă i. statornici, profund devotaţ lu i N icolae Raicov iceanu, care Dintre aceştia de detaşează personalicarea " său, pe parcursul unei cariere excep­ l-a secondat constant pe „Pat ronul ener, se cretar şi la ne voie supleant, ţionale, în calitate de confident şi part în care acesta nu se afla în ţară. consilier şi procurator al averii în perioadele entul cunoştinţei lor Ticulescu l-a fascinat pe Raicoviceanu din chiar mom nici cinci ani mai tânăr întâmplătoare, devenind ulterior pentru avocatul cu icant în biroul de un model şi un ideal de viaţă. Aşa se face că de la pract iculari, , săi secretari part avocatură al lui Ticulescu s' i unul dintre numerosii dar şi în Raicov iceanu va ajunge să-l suplinească la catedra universitară, activităţi pe plan inte rnaţional. v săracă în Bogata bibliografie ticulesciană a fost până în anul 2000 relati pri­ studii privind relaţia Ticulescu-Raicov iceanu, deşi unele documente iint' i fk fuseseră introduse în circuit sc > vind acest binom erau cunoscute si , înc ă de la Centenarul nasterii sale . În perioada 1966-198,2, dar mai ales în anii 1982-2002, s-au înregistrat paşi concreţi pe linia identificării de docum ente Nicolae Raicoviceanu, a obţ inerii unora dint re ele, prin donaţie sau achiziţ ie, a conservării şi a fru ctificării prin studii de caz s, i în expozit, i i, la n ivel nacio ' nal sau la nivel local. La începutul anului 2000, într-o convorbire avură la Casa Titulescu, Irina Raicoviceanu si Maria Raicoviceanu mi-au evocat suf erintele tatălui lor, care, înt r -o co,nju n ccură politică apăsătoare, a distrus � serie de docu mente care i-ar f i putut crea probleme, aşa cum s-a întâmplat unor rudenii sau colaborato r i ai lu i Nicolae Ticulescu. Domniile Lor mi-au

31 l

mărturisit că, dace fiind condiţiile materia l-financiar e dificile care co · n­ fr un tau pe urmaşi, înscrisur ile diverse rămase după moartea lui N tco la e . . , du re Muzeu lui. N acional de I , 196 2, au crost van . R a1 cov1cean u, m s c o , rie . . , rne 1. a Roma A�1 fo s� �onvins că sur orile Raicoviceanu nu mai posedau nimic sub­ . scan p al p nvmd pe ta tăl lor. Considerând că nu m ai p uteam astepr a n 1· m1c , . , • . . . . spectaculos, cel pun· n m r· ara, pnvmd relana , lui Nicolae Titulescu cu N·tco lae . . împreună cu Nicolae Petreseu s.1 Ra 1e ov1ceanu, am decis, în consecintă , . • • Emil_ Paunescu - sa ne �oncentrăm e f�rcurile pentru a face cât mai repede . publi ce documentele pnvmd acest subiect, existente la Muzeul National d I storie a României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Ar hiv� Funda� ţie� Europene Titulescu, Direcţia Judeţeană Giurgiu a Arhivelor Naţion ale. I n anul 2003, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, a văzut lumina tiparului culegerea de documente Nicolae Titu/eseu-Nicolae Raicoviceanu. Mărturiile unei prietenii42·1, lucrare pe care, lăsând modestia la o parte nu mcetez să o consider o mi că bij uterie, nu doar prin piesele inedite făcute publi ce, ci şi prin bogatele note şi co mentarii, adeseori revelatorii, care devin prin ele însele pun cte de re ferinţă în reconstituirea biografiei privare şi pro fesionale a lui Nicolae Tirulescu. Un prim segment al volumului reunesre , 8 texte me morialistice di n anii 6 1913-193 , pe ca re N i c o lae R aicovice anu le-a c onsa c ra t lui Nico lae Titulescu. Cel de-al doilea segment al volumului cuprinde documente şi acte: 103 piese (57 scrisori, 38 telegrame, 5 bilete şi 3 cărţi po şta le ilustrate, din care 9 au fo st expediare de Catherine Tirulescu); 12 piese ( 4 scrisori şi 8 telegrame), expediate de Nicolae Raicovi ceanu . Lotul de documente este c o mpletat cu 2 d eclara ţii de avere, un proc es-ve r ba l şi o adresă. Acest segment de coresponden ţă, totalizâ nd 119 piese, acoperă cronologic i nter­ va lul 1918-1940. Î n marea lor maj oritate inedite, înscrisurile p ublicate în acest volu m, i desfăş ura te pe u n arc temporal de peste două decenii, se referă la un eva nta larg de probleme. Prin numeroasele si substancialele informatii necunoscute, la care textele oficia le nu fac decât r;reor i re f;riri, aceste do�umenre permit reconsiderarea ş i co mpletarea unor segmente de via ţă şi activi tate, (re) scrierea unor mo mente sa u c apitole de existenţă. )

A

)

312

ţiei Ta � e ae Raicovi ceanu r ela . ice dedic ate de N icol t s . . iali r . o m me · e il P agm • ţ 1 ş1 specu1a ţ11, a cm a x e in e d mă . . . 1• . . N i colae Tirul escu înlătură o su n ş 1 mter naţ tona m ter n i Iones.cuu1 ml tex on c a întelegerea mai adâncă . ·mm· , 0.nxan • d r ol u I nefas e nerm 1ca• nd · , oliti ci au apărut d1sens p ni me oa oi . d i e c ' . r. . rvator care 1• ncre. a md - P a mdul Conse · rofesie, d m propriul p p e d · 1 c n r ig a t n i , . ·ucat de . ş i din alte p a rnde. r . d a , . t a cr bem o ar unca un fascicul de eşti ur c u B la de u să • • . vi. aţ a po1'l· on·te uimise prietenului S cns m u a p ar a sc ule t i T ae l o c i N re a c n · î . ilor . . . • asupra împreJ urăr · a n i um d mar ş 1 r ao l xu e 1s cr1m d e l tu a .•a i· nterna• , i s- a propus si ·· , a primit mand .. 1 uc egaţiile deuacton· or sa1 omâniei la Londra . Al R . i·stru plenipotenti al r a • 1 •. , min • , c�. a cra lt la L�ndra - c� ş1· m a te o sinecura ne ţi ob i -ş a r u t en p că a acţionat ic de proprnle apelun repetate · un nabab sunt infir mate categor 1 · · ente 1 locun _ ca i , de cer eri· e sa e insist e ale colaboratorilor să ătit epl n e iil · ar l a s 1 d · pnvm 1 ara ţ�··1 a e ate de numero� se e r e� c li im r o l li e tui � l . che . privind neacoperirea . ub�u pnvmd le mai presus de once d ţa a rm fo in e d şi a i . u c lo . re reşedinţei în ca l '.11 a mfestari pe care ce a t, en c e d r a d st e d � dificultăţile pentru a organiza, mo 1S 1une. m e d e ş a c re a l o c o t ro � p . . _ le presupuneau obli gaţiile sale . 1 olae T 1tulescu 1-a re:e � : Nic ui l , ra d on L la său ui ul t D e-a lungul manda le Ro '.11 an1e1 a ţia de a sus ţine in�er�se . deopotrivă, ca o sarcină maj oră, oblig e sub oria di ploma p e1 mterb ehc în ceea ce a fost cunoscut si a intrat în ist te avem e culegeri de documen numele de „chestia optanţiÎor". Dacă în unel scrisuri ( scrisori, memor an­ azi la îndem ână un număr imp ort ant de în de fo nd ale � onf:u �căr�i,_ Î� dumuri, interviuri, declaraţii) privind aspectele esc expresi a framantan Ş 1 scrisorile trimise lui Nicolae R aicoviceanu îşi găs vo­ ii sale istovit oare. De temeri ale lui Nicolae T iculescu, ecouri ale munc gaţia de a pled � �auz� tamentul pentru c' ară a mers până la sacrificiu. O bli · · ga• sa-şi ma1 aJ un ro mâne ască, într-un moment important, l-a împiedicat sa s fâr şit. vadă mama bolnavă înainte ca aceasta să-şi dea ob ştescul e cunoscu t pe omul D ocume ntele inserate în volum ni-l fac ma i bin ca idee şi acţiune, po litic si de stat Nicolae Titulescu, promotor şi susţinător, inistrativ, econo­ al refor�elor democratice în coace domeniile: politic, adm l, în aceste pagini mico-fina nciar, agrar, instrucţiune publică. Î n mod specia e în problema găsi m recon firmări ale atit udinii sale pro fund democr atic a r. Ci ti torul agrară, în gener al, şi în chestiunea Legii a grare, în par ti cul 313

documente, specialist sau nu, ia cunoştinţă cu noi mărturii privind dificultăţile, din ce în ce m ai grave, pe care Nicolae Titulescu le-a trăit î timpul şi ca urmare a crizei agrare şi financiare, accentuate d e lipsa din t ar: timp de mulţi ani, şi de împrumuturile oneroase la care s-a apelat pe�tr� a susţine cauza naţională, al căror efect negativ a fost accentua t de spe cu­ laţiile lipsite de orice scrupul ale unor bănci . Nicol ae Titulescu a fose deosebit de preocupat d e contracar area acu­ zaţiilor ce i se aduceau în privinţa condiţiei sale economice şi a conduitei sale financiare , înainte de a fi şi după ce a devenit demnitar, în privinca onestităţii şi raţionalităţii che ltuielilor angajate în numele şi pe banii st�­ tului Lui Nicolae Titulescu i s-au reproşat prodigalitatea, cererile financiare . exagerate şi cheltuielile uriaşe nejustificate, ca ministru d e Fin anţe sau de Externe , ca trimis extraordinar şi ministru pl enipotenţiar a l României la Londra şi ca repre zentant permanent al României pe lângă Societatea Naţiunilor, fiind acreditat de către a dversarii săi ca un „fiu risipitor", care ch eltuieşte ca un nabab banii ţării prin capitalele Europ ei Occidentale şi dincolo de Ocean Împărtăşind prietenului şi colaboratorului său Nicolae . Raicoviceanu preocuparea faţă de acuzele, nedrepte până la ticăloşie, ce i se aduceau, indignarea, tristeţea , dezamăgirea şi disper area că, în ciuda argu­ mentelor, adversari vechi si noi proliferau un evantai divers de inexactitări' si , minciuni sfrunta t e, Nicol ae Titulesc u a evoc at în ma i multe rânduri obiec tiv ele pentru care a ch eltuit şi cât a ch el tuit : cr earea d e noi misiuni diplomatice în state ale Europei şi în ţări de pe alte continente, din America Latină, Asia si ' si orga, Africa; aderarea României la noi si , noi organizatii nisme internaţionale; p ar ticipar ea sporită c a frecve nţă şi substanţă la şi organizarea de conferinţe internaţionale , cu caracter subregional, region al şi continental pe diverse probleme Înţelegând fo arte bine rostul, ponderea . şi importanţa repre zentării politico-diplomatice ( amploarea şi nivelul de reprezentare , încadrarea şi statutul persona lului Ministerului Afacerilor Străine), Nicolae Tirulescu a pledat în sensul acordării de condiţii materiale şi financiare aparte p entru personalul ac estui minister, condiţii în con­ cord anţă cu stand ard ele internaţionale , care să asigure r eprezentanţilor români o poziţie egală, un statut similar cu acela al diplomaţilor occidentali, să le înlăture orice inhibiţii şi complexe de inferioritate Nicolae Titulescu .

acestor

)

)

314

ursul său la acest a Ob(.1ne conc u ntr e p mena Nic olae R a1· co� , te probele şi argu ai bine cunoscu m ape lat l ât c e ac a u zentare pe mediatic, pentr ere sau de repre '. s tur.i de conduc po ritboi e l e c lt a • i m • rm ând ca• .1 de stat s, i diplomatului român au rost � ele confi u 1 u om te cheltuie1·1 . ccar ' - detinut . - .. el , .l le ţ � it� ii, : ficie n� s e c e � n } S r::::�� ul �eanu reiese că Nicolae : n : se i c o l ae N Pu cu son n s c 1 de mu, · .. Din sch1.mbu . cu responsabilitate - tensiunea pregaO . ca fn ' cu nu ca bost cra• .1t i de avere, ce i se cerea T1culescu a eş .1 a declaracie r Buc l a ii e r i t iuda şi trim �or-�ege din 7 ;i 23 septembrie 1940. În c elab orării te cr� virtutea de eclaraţ ie , i le ce rute de d demnitar, în ar e i �format, i to a on d or 1 s a a adun , u •. orcerea . , ·1or de · 1 răspunsul cerut d1· ficulrăn c c a · , ta en xig e a sa1utat aceasta rte -: Nicolae. Ticulescu . n mod mizerabil de coho r ea, atacata mtr-u a o on a r a ap i a-ş or a de - spund e d irect s, i cu acte tutur P osibilitate . extern.i ' d e a r a �� . 1 rn c e . m . i d e se t, ării, făcut e de detractor i.nci serviciil e adu m rea e a . d 1 s or nul ' .. , c.1 ş.1 cu i or ş.1 ca1om insinuăr·1 . e1·1genta s'·1 pasiunea ce-i erau propm · mt cu r a . do v a• nd foarte mulce on nu eroase acţiuni. a _ 1 spozit i a a num 1 a d'. pus_ . a i r e c a e p bani personali ,• ' •na1 · i nano -m · · de 1.irate apararea interesulu ca fina . . pr ·ivind precar i c ac ea sta • ru rtu a m . e m pur . , ln volum se gasesc nu f esiunea de junst pro ncru e P 1 sau u lescu· respect sănătate a lu.i N'ico1 ae Ti tu cesor, pe care n-a putut-o onor a, aşa 1 pro e d' dr a e c a t ru t pen .. re1 as1 riora- m '. preocuparea ecour i· ale d ete iilor d evorante ; c' : a g i bi' O a uz . a c n i orţ, cum a dorit, d . e, mergând până la div .1 Cathenn colae s 1 N , ' seu e I u 1t .. T' 1 p o s e ţiilor dintr , rela m .1e N"icolae Titulescu-Nicolae . ll1 t e ăru . p a . e1 '. pe de o parte, ş.1 a1e cnz lterate în privinţa . ei cornun·1cări a un a . e ar rm u . a . c a it n . de Raicoviceanu, interve .. unor i ndivi zi lips.1t1 . i co ment a ru1 or .. s u · iun ruz t n i . , a 1 acestui subiect s, arcaracter, pe de altă parte. . ent icit atea m esn. cu1e , cu aut r . nu a e . ic v . ico Ra . ,,Amintiri1e" 1u.1 N 1co1ae noiem• - dem·1s1· a din 12 iză polm.ca cr e d nte e m mo torului, atmosfera unor st eritate 36 -, f·ixa• nd pentru po 19 st gu au 29 m d" . ea r e t i brie 1932 s'i dem i col ae . or s' 1. pn. et en i· 1or lui N .. a1 e adv ers anl 11 ş.1 r e acţu ecour i, c omentar.. ia Titulescu, din c'ară şi străinătate. i _ ' afl at ab acum 90 d e an 4 192 în · a c t a · scm f a s a Am fost si jucat un ' am ram . e, N'1colae Ticulescu a . 1p1omanc · o-d 1 cic \' o p I e a s e1 . • la mcepucul caner . • ere Londra s, i Pa ns. • nte de tens.iune m rol remarcabil în depaş.irea unor mome 1· cea nu

315

Nicolae R aicovicea nu ne-a lăsa t info r m at, ii d e pn·ma• ma• na• despre c.ir, cum s ta nţele în care ministr u l român p e lânga " St. James s Coun a i s Ot . . • solic1ta t s a a J. u•t e l a de blocarea , unui proc es delica t, despre mo du l c u . . . a mtermed1a t mrrevede nle Edouard Herrio t-Ra msa y M ac Do na ld, ca rn. ş d spre pl usul d e a u ro n. ta te , p res tigiu şi rec epti vi tate p e c ar e N·i colaei � T1tulescu l-a dobândit în cele două capitale occidentale . Volumul Nicolae Titulescu-Nicouze Raicoviceanu. Mărturiile unez · pri·etenii " . . .. duc cer e�at�rulu.1 pol m cu externe şi diplomaţiei româneşti interbelice � � � . . 1sron culu1, JUnscul u1, so c10log ului, p sihologului, politolog ul ui s' I · p u bl1-·' . lUl. noi. ş1. val o r n ase .info r m a ţii p entru eva luarea circum stantelor ClSCU s1 . . '. reco nst1tu1rea unor mom ente de criz ă, t em eiuri p entr u id enti fi c, area s 1 .. • . sta b1T1rea esp onsa bilna plor unor personalită ţi în decizii cardinale. � La capacul l ecturii a cestor doc umente, cititor ul va s, ri m ai multe despre omul N.KO1 ae T1t "l · ulescu, cu aspiraţiile, trăirile, împlinirile si ' dezamăgirte . sa le, d espre ra .n a sa de caracter şi vulnerabilitatea sa p sihologică. Acest volum deschide noi orizonturi investigării şi fructificării fondurilor sa u pacherelor docum entare Nicola e Ti tulescu a fl are în ţară si s tră inătate. �-a p�eflgurat încă de la mijlocul anilor '90 şi cu a tât mai muÎr în deceniul 1med1at următor al cătuirea şi editarea unor volum e de documente similare · · anu, N1. colae privind relati , ile l ui Nico lae Tic ulescu cu v1·nr1·1a· I. C . Bran l or�� Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Octa vian Goga, Gheorghe ' B ran a n u, S a vel R ă d u l es c u , G eorg e Op res cu , C onsta nt in V i oianu, Constantin Antoniade, Carol al II-lea, Gheorghe Tătărescu s. a. Lansată la 2 iulie 2003, la C asa Ticulescu, lucrarea Nicdlae Titulescu­ Nico�e Raicov iceanu. Mărturiile unei prietenii, apărută cu sprij inul Băncii Romane de Dezvoltare- Group e Societe Generale si al B ăncii Comer cial e Române, a fo s e onor ată de prezenţa şi coment ari ile prof. univ. dr. Ioan Scur tu, prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, pro f. univ. dr. Io n Ca lafeceanu. Domniilor Lor li s-au adăugat intervenţii din parcea coaurorilor� 24. M-am bucurat în mod deosebit că la acest eveniment au participat: dr. Ni. c olae Cu clelis , Simona B urcă, Sanda Argeşea nu, Iri na Raicoviceanu , ae oam eni lega ţi p rin relaţie de rud e ni e sau p rie t e nie de m arel e Nicol Titulescu.

316

vo lum u�: r şi m arelui p ublic a t enţiei special iştilo s u p su h m a , Î 2003 7 iulie I�28)" , omatică (iu lie 19� � pl i -d co i t oli p ra e Op culescu, ae T 1 rulescu ic:lae Ti inistru de Externe al lui Nicol imul mandat ca m pr ă er o . . e 1928). care ac P iuli 30 27 9 } e i altul ? (6 iul area : de ce acesta ş 1 nu ar put ea p une întreb ri ito cit re t din Oricare şi nu alta? De c e această perioadă emporal a u ra a c estui segment t re m-a m op rit asup ca u r t en p e nil Ratiu imp�rtantă- e:te că �c� s� ��lum intre ele - şi cea mai d ma Pri . ple i sal e fost �ult nţial ă ş1 rel evanta a acnv1ta p 1 cu adevărat substa dă oa i er p O refle cta , dup ă lucr area lu i a ar p u t ea fi ace ea că oma tice . O a d ou pl -di o ic olic rsiuni ), ă a Român i ei (193 7} (în cele trei ve lescu, Po l iti c a extern u Tic lae o �ic e, câteva volume, se impunea cu prioritate . In fm ublicarea acestui volum din u nel e surs e ex�er ne, aşt eptau d ocum e nte , ade o ri e p lte a :,operind di n motive c are ne depaşeau, e în posesia noastră, t tra in e n dar , e cat identifi în lucru, pe de al tă parte, urm au abia să fie puse e l e t al r a i , e t r pa pe de o d limitate. e care am dispus fiin resursele umane si materiale d or inţa tat orientarea strategică, adică d Această abord�re tacti c ă nu a afec ico-diplogram de publicare a Operei p olit de a urmări şi aplica întregul pro matice a lui Nic olae Titulescu. ite un număr de 383 documente În paginile aces tui volum sunt reun erp elări memorandumur i, int ( note de lucru, telegrame, rapoarte, memorii, , p roces e-verbale ale Co misiei şi răspunsuri la i nterp elări parlam entare nţii în srrucrurile Societăţii juridice a Ministerului Afacerilor Străine, interve i, conferint, e , declara ţii şi N ar.iunilor - Adunare s, i C on siliu -, cuvântăr scrisori ecizii minist eriale, comunicate de presă, interviuri, înalte decrete, d perioadă de re ferinţă, ş.a.), faţă de doar 20 de documente, privind aceeaşi de doar 2 documente, în Nicolae Titulescu, Documente diplomatice şi faţă ae Ticulescu, Discursuri , ceea privind aceeas, i perioadă de referintă, , în Nicol ere. ce i mpune de la sine sub raportul capacităţii de cuprind fost în ordinea impor­ Sursele la care am apelat pentru acest volum a u ferit: Arhivele Diplomatice tanţei şi a cantităţii materialului pe care ni le-au o Istor ice Centrale, ale M inisterului Afacerilor Exter ne, Ar hivele Nacionale Galaţi, Arhiva Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean' de Istorie 317

Fundaţiei Europ ene Ti rulescu (Fond Gilbe rt M onney Câmpeanu/ Georgc. Anastasiu). Faptul că am p u blicat mai m ulte documen te privind anii 1927- 92 1 8 decât în demersurile anterioare mai su s citate se explică prin ex ti . n der a i nvestigaţiei Am rel uat fon duri cerc etate în anii 1964-1967, am ara/ fonduri neabordate până atunci (printre care amintesc dosarel e p ersonaf: ale diplomaţilor şi co nsulilor româ ni, aşa -zi sel e „caziere ") şi am despui at col ecţii de ziare de v oca ţi e n aţională, care au oferi t nu numai in for m ac ii complementare, ci şi note, articol e şi coment arii, care n e - au p ermis �ă înţel egem şi să facem i nteligi bil e documente di n H oover Archives. Sti am că în bogata şi prestig ioasa arhivă american ă s e a fl a un p reţios fo�d de documente Nicol ae Titu lescu , inclusiv p en tru ani i 1927-1928, a c ăru i consultare şi, mai al es, a cărui fructi ficare erau restricţionate prin termenii şi exig enţele proprii arhivei în general şi fond u lui a rhivi sti c re spec tiv în particular. D ecesul lui George Anastasiu, al lui Gheorghe Anto niade si al Mariei Yvonne Antoniade a înlăturat unel e re stricţii . Fundaţia Europ;ană Titulescu a con venit o înţelegere cu H oover Archives pr ivind consultarea şi publicarea libere a acestor documente începâ nd cu anul 2003. Î n mod fi resc, aceste documente - şi nu puteam evalua arunci cu exactitate nu mărul de piese şi de pagini însumare - aveau să fi e inc lus e în volumel e a fl are în lucru sau care u rmau să facă o biectul unei Adende la ac est volum . Noi cer cetări în arhi v el e diploma tice ale ministere lor de Ex terne din M area Britanie, Franc' a, Germa nia , Italia s' . a. - din care Arhivel e Nar' ionale au adus şi vor aduce în România şi vor pune la di spozi ţia publ i cului numeroase înscri suri - vor deschi de no i fonduri sau doar dosare privind viaţa şi op era politico-diplomatică a lui Nicolae Tirul escu. Nu se putea aştepta cu p u blicarea până î n m omentu l câ nd vom avea c e rt itudi n ea - dacă o vom avea vreodată - că edi torii sunt în posesi a tuturor documencelor Nicolae Tirulescu . Construcţia volumului se artic ulează după cu m urmea ză: un Cuz1ânt Înainte; Prefaţă (de fapt un m inistudiu i ntrodu ctiv ); Notă asupra ed;ţie; s emnate de editori ; Rezumatul documentelor; Docu mente prop riu -zise; Repere privind viaţa şi acci vicarea lui Nicolae Titul escu pe durata primulu i portofoliu de ministru al Afacerilor S trăine (6 iulie 1927-30 iulie 1928);

rt e n ote biografice privind personalităţi politice, diplomatice, ştiin.ţ ifice • culcu raI e evocate sau citar e ; Ilustraţii; Legendele ;/ustraţ; ilor; Indrce de pers_oan �. şi Prec1ze z că textel e la Cuvânt înainte, Prefaţă, Notă asupra ediţiei · tipărite s' i în limbile franceză şi Rezumatu/ documentelor au fose traduse si ngleza . e Reperel e biografice pr ivind p e Nicol ae Ti cul escu au av �t l a b aza- , •m . . in .anii 1927 · ŞL 1928. Princ1pal, În semnările zilnfre ale „Patronului" d . . · pentru ed1toru a. c estu i volum, pentru Sursa- remarcabilă de informatii • . · • d cercetătorii istoriei politicii externe şi ai diplomaţte1 roman eşn , ump1 an luri si invitând l a noi direcţi i şi sub iecte de cercetare, . ace�te agende �ifica�e de unii, în mod nej ustificat, ca m�morii -. trebu ie vazute doar ca un reper faptic şi cronologic utili zabil de Nicolae Ttculescu pentru memo . . riile ce ar fi putut să l e scrie . . . . _ Descifrarea acestor însemnări zilnice a fost deosebtt de dificila, maJ Orl � tarea notatiilor fiind puse p e hârtie în condiţii de obo seală şi stres, cele r:na � multe în cursul nopţii, uneori bolnav, sub imperiul mereu preze�t al c nzei . de timp. D at fiind că aceste p agini sunt scrise � neori. cu prescurt n doar de � el ştiute, fă ră nicio intenţie de a ascunde idenrn at:a mterlocu co nlor, aptul : . că ici-acolo se amestecă unele cuvinte în care se regasesc influenţe orto::,rafice ale limbii franceze sau ale limbii engleze, că pe alocuri apar inco �se�ven·ţ·e sub raportul n otării numelor de p ersoan e, de locali tăţi sau de msm�ţ ll , înţelegerea si ' transcrierea lor (notate destul de des cu creion moal e, cuvinte · ·1 e de h.a m· e erer ată, deve. nind sau părţi ale cuvintelor se şterg de pe pagini _ aproape ilizibile) a fost şi rămân un ex erciţiu de efort, perseveren? Ş L pro­ fesionalism, ap elân du -se l a studii d e grafologi e, l a co mpara u. cu � !ce J ma nuscrise ci rul esciene, la dicţionare de limbă şi e nci cl op edu. isro nc e, diplomatice, la atlase geografice. Am elaborat scurte note b iografice pentru un număr de 420 per soane. - de enc1· cloped"11 şi· d'tcp· onare, generale In ciuda consultării unui mare numar sau pecializate di n rară si străinătate, de anuare, a dosarelor personale dm Arhiva Diplo� atică, a Ministerului Afacerilor Externe şi a docume nt elor aflate în Biblioteca şi Arhivel e Oficiului aţiunilor Unite pent u Europ� � de la G eneva, pentru unii dintre cei citaţi n-am gă ic niciun fel de mformaţn 1

318 319

�au atât de puţine aj ungând în fi nal doar la redaccarea câtorva rând u ri lndrăznesc totuşi să cre d că notele biografice incluse în volum au fo s� ap r eci at e drept co n t r ib uţii şi cor ecţii urile l a un neces ar dicţionar d e personalităţi şi oameni politici, diplomaţi, sc riitori şi oameni de ştiin­ ţă-diplomaţi ai perioadei interbelice. Doc umentel e selectate au fost reproduse în integralitatea lor, mergând la formula originală, lăsând de-o parte form e secund are, inserate mai ales în presa vremii. Nu mi-am permis ab revieri sau eliminări din text . În cazul proceselor verbale ale lucrărilor Adunării şi Consiliul ui Societăţii Naţiunilor, incluzând în una sau alta din şedinţe mai mulţi vorbitori, m-am oprit doar la interventiile lui Nicolae Titulescu. Textele tipărire sau nu, dactilografiate sau în manuscris, au fose culese si con fruntate c u rigoare, inter venind în text, doar atunci când a fost cazui, pentru a înd repta evidente greşeli de decriptare sau de ortografi ere a ter­ menilor com uni, a n umelor de persoane sau de localităţi, a dezacord urilor de caz sau de gen ş. a. Am procedat la traducerea integrală în limba română a documentelor redactate şi transmis e în scr is, pe cal e diplom atică, sau pr ezent ate oral, î n limbile franceză, engleză, germană, italiană, inclusiv a locuţiunilor în limba latină. Fideli stil ului rirulescian şi lexicului vremii, am păstrat în traducere form ule şi cuvinte care por părea astăzi vetuste, dar care au un incontestabil par fum de epocă. Dimensiunea volumul ui mi-a impus organizarea materialului documen­ tar în două părţi consistente, paginile acestora fiind numerotare în conti­ nuare şi bucurându-se d e un sing ur indice. Dar fiind că nu am dispus la începutul anului 2003 de coare documentele posibile, pe care intenţionam să le aduc în corpusul Opera pofitico-diplornaticii a lui Nicolae Titu/eseu, faptul că nu am putut evalua anticip at, cu exacricate, dimensiunea volumelor ca număr de p agini, precum şi în ce măs ură cons­ tr ucţia poare a fecta ordin ea iniţială în 16 volume şi, nu în ultimul rând, fapt ul că nu am urmărit tipărirea acestora în ordine strict cronologică, arn proceda t - şi am făcut la fel şi ulterior - la indica rea pe coper te şi paginile de titlu a perioadelor strict delimitate. 320

Casa Tirulescu, la 1 O feene desfăsurac la nim � v e i , . u mul volu . 'encru un public select de diplo" la nsarea 11"' 1 au vorb ic426, p s ar 1 p c • · rn , p a u . n.. . prof · uni v. dr. Adrian N a• scase, .1ans 2004, a • z a r bruarie · ltu • c u 1 · ·nţa ş ,naţi, oameni. de ş rn . R �ânie / presedinte al Fundaţiei Europene l u nu ver urop ene istr u al �� nte al Fundaţiei E rirn-min nclei vi�epr�sedi � n e � n Da n , ia ţii din Pnculescu; academic .' proreccor al Uni ve rsită n sca ntm Buse, , o C dr c t�· un f . pro n Calar etean_u ._ . r of. univ. dr. Io îitulescu·; p er ' p Chi · oan I ei prof. umv. dr. un· v a1 F undan, Sucureşn; ra ' directo r ex ec t Po G e . r g o e G • ugat a ada Acestora li sulescu. . tiei Europene Tit ulescu Europene Tic reşedmcel e F unda , p e , r ra luc astă e Prefacând ac riale aprecia: .it• m .1 multe rânduri d espre apariţiile edito vorb rigil� . ; ,,Am scris şi am videnţii ndu-l e o ene Tit ulescu , e p uro e1 d�p n Fu l naţiode până acum ale onantă, • prestigiu · ul, camera de rez . 1 sm 1 a n o i s e of r p , l · . . nalitatea, med".icu le-am releva t aucontatea .şi .internapona1. D e fiecare data• - s' i meneau _ nai de evenimente. i spirit, de astă relungire a acestu p o_ . re a rm i fi n co Volumul de faţă este o rex 1tat e şi a nver gură căruia actualii p m co are m de s dată într-un deme r • • inaugurare. (. · .1 ed.non·•u· f ac de fapt O nouă raznesc sa d n î ic lit po . ' om a . nta. s.1 c • or si. prorcesor, ca om de stn Ca cercetat ' . n' c'unoasterea profundă a dome' . . . rientă pn a cred că am, pn� forma� 1e ş 1 expe . , mâ�esc, în gener al, deplin ului cuÎtural ro ţi spa a 1 ş , lar u c m pa l în niu ui, . . de valoare s1•m acest caz. autoritate de a fo rmu1 a O J Udecată t a cura jul .ita doar - aşa c um s uger am m' ai. sus - la a salu Mă voi lim .1tatea d emersulu1· , prof esionalismul. . x ple · corn . i ş . rea oa l amp •mtrepnnd ern, . . d ele 'i nalte urmărire s 1 r acori lor' sr andar ed iton1 or Ş·1 co1 ab o d esăvârsit al . . s e un e sc•1n mod fericit în . .J Unton ' .ipa• •m care sem· on· st . , atinse, d e o ech e t matice a Lui Nicola . . o- d·pfo zttc po . 1 ez O'Per • a · e r an · np · e d 1 u1 urmărirea programu

Titulescu. . om•ani. s1. sera• ·1n·1' au p e ma să, prin . , d.1P lomatl 'r · . Ştl . JUrl . i, olog soci ' ate nu cel ma·t dens, dar Istorici, • po enta t xis e · ' d n a i _ unu l acest prim volum, dosaru , . init, i acive c ur a joas e. . �d 1 e .1 s 1 f apt e , d e de · plm . nc, a o ricum f ern.1 s1 dr am s1 ' . . .. a tări , i noastre · '. eţe, vi· zan ura po1 mcu ex cerne t itec arh d • · p Şl roiecte îndrazn p . u1 Ra"zboi Mondial. . ·· europene de dupa• nm ansamblul problemancu 321

Docume ntel e inserat e, comentari il e şi norele ca re le însoresc er � vesc d eopotrivă cunoaşteri i bi ogra fi ei politice a lui Nicolae Tiru les, eu s 1 a ' • prO.. d.1recţ11 ··1 or de politică externă si obiectivelor diplomat" funda" m ic e r o maneşti ' din perioada interbelică."427 Î ntr-o scurtă alocuriune, acad emicianul D an Berind ei releva locu l p : ca re d emersul Funda pe1. Europ ene Titul escu îl câstig a, prin a c esr voI urne , • c . . c-. ei naţional e : m erortul 1stonogran ,, Legat de e venimentul de astăzi, tre buie să spun că ceea ce ram · a• ne tn . • . viaţa sun e man·1 e l ucrări, lucrăril e fundam ental e. Eu sun e foarte mulţurn1t • . . • . • . m ceea ce a pnveşte ca am reuşu sa aJung cu Istoria Român ;ei la volumul 8 � · Ce-o fi m 1 � eparte, nu ştiu, sper să reuşim până la capăt. : _ · D ar ia ca ca acum suntem în faţa unui act de cultură si ' de stiim , ' ă apropiat, . . . . d e ac e1 eaş 1 d 1 � ens1uni, re d us 1 a o p ersoană de dimensiuni uni versale. _ Aceasta colecpe de documente va fi una din marile colecrii de izvoare, fond, în urma istoricilor rămân izvoarel e, lucrăril e d e in � erp retare se cm or . . seh un ba" , da r izvoarel e rămân. iată :ă suntem confruntaţi cu acest volum, în fond două volume, cele . doua parp ale sale, care acoperă un singur an din viaţa, trebuie să mărturisim acum, d e la dista nţă, extraordinară a lui Nicolae Titul escu. Nu numai prin _ :eea �e a facur, dar pnn ceea ce a lăsat în urma sa, prin această extraordinară imag ine pe care o proiectează încă până în zilele noastre. Sun e convins, mă uit la domnul Potra , la energia lui, că vom avea si ' cel elalte 15 volume. În orice caz, astăzi are loc aici un act de fu ndare important. "�2s L a rândul său, în tr-un gest d e autentică solid aritat e int el ectuală, de _ p reţuire a d em ersului ştiinţific şi a reuşitei editorial e, prof. univ. dr. Ioa n Chiper spunea : ,,�n: e p prin a re marc a c ă, m ai mult sa u m ai puţin în tâmpl ă to r, în _ prez1d 1 u se afl a, după câte îmi dau seama, membri fondatori ai ADIRI. [ ... ] Vreau să spun că Fundaţia Titul escu s-a născut din a cei oam eni care au cun oscut mom ent e de glo rie aici, la ADIRI, când a fost un a de vărat laborator de cercetare. [ .. . ] V-aş recomanda să citiţi cuvântul înainte la aceste două volume, unde veţi găsi crezul, veţi găsi speranţa, veţi găsi efort, foarte mult efort, veţi găsi

Ş!

322

rs, dar, re pe t, e fo r t, t e pe par cu a un or dificultăţi î ntâmpina e · n ciu ·ră • d . . . • l ain a a mte a l F un aţi e � ş1 m m su er m n î t a etiz r c n co efor t, care s-a foarte mult daţi a are n t singu rel e , d e a ltfel Fun estor lu cr ări, :a re nu su c a a e ar _ re aliz at a. ate mult mai bog vic cri Oa şi mai ales foarte important să Esc e foarte important să creăm instituţii are unor te sunt mul�i români care au ca scop de n:ol � ej ăm. Din păca t ro p e t l n cev a nou. Cu ar at m a t mul num ent e , cred ca nu spu . s citut, ii si mo , ,n c e se creează şi, după mine, a crea e adunăm şi să apărăm c eea n să e ui eb cr ortante. ţie este unul din lucrurile cele mai imp O institu fim recunoscători celor care au realizat acest În al doilea rând, trebuie să pr ogramu l întreg, care înseamnă v alorifica rea pro iect, în primul rând şi, dat fiind că mă a flu în situaţia de a fi stat integrală a operei lui Titulescu germane, dar şi multe luni în America, sunt cu anii în arhive, în cazul celor mnă acest efort al colegului şi prietenului în măsură să-mi dau seama ce însea încolo. G eorge Potra şi ce efort va fi de aici ge Potra , pe domnul Costică Îmi permiteţi să felicit pe domnul G eor e D an i el a Bori ceanu, D elia Prodan, pe mai tine re le n oastre col ege , p ă, c ăro ra l e da torăm a c eastă Răzdol escu si ' Cristina P ăius, an, aici de fac' realizare. "429' zii, note de lectură Î n timp am mai înregistrat semnalări, ecouri, recen e Buz a tu, Flo rin din partea istoricilo r Virgiliu Z. Teodorescu, Gh eorgh 430 Constantiniu şi a diplomatului Nicola e Mareş. are a operei Relevând dimensiunea şi complexitatea programului de edit iplina re politico-diplomatice a lui Nicolae Titul escu, efo rturil e multidisc ricul care s- au conjugat într-un dem ers prof esional coerent şi fertil, isto Yirgiliu Z. Teodorescu, nume de marcă al arhivisticii româneşti, scria : so­ ,, Printre cei care au pers ev erat pentru cunoaşt erea şi relie fa rea per n alităţii lui Nicolae Titulescu este istoricul George G. Potra, continuator fldel al ceea ce a fost respectul pentru document al tatălui său, pasionatul istoric George C. Potra, scrupulos colecţionar de relicve cărora le-a conferit calitatea de nesecat izvor întru evocarea trecutului multora din instirutiile Bucureştilor şi nu numai. C ele dobândite de la tatăl, de la şcoala urma�ă şi lllai ales de la realităţile zilelor l-au ajut at, l-au format ca cercetător şi editor al acestor înscrisuri ale trecu eului." 431

323

E�ocâ_nd suita de a ariţii, ceea ce consid era p a fli un „ reci. ta l T.it er udi tul lStoric Gh . ule s cu " eorghe Buzatu scna : ,,Acestora, cu totul recent, li s-au adăugat r.u_:n ele _ d�ua volu p serie de cel puţin 16) din me (dintrmo nu m e n t a 1 a . O 'P em olzttco-d,p · liomatt.că o p N;tcolae Tztulescu, editată . a fui rin grija lui. G.G. potra ş 1 a p colaborat or (Bucureşti, 2003, CLIX- 1 i lor s-· 202 pag10 a1 . 1 + 3 7 p1anse) . [ . . . p ] rog cu ace�te volume ac ramul l operind erioada iun a 7 n s a t ie 192 -;ugus� 1928 s numai cel mai ambitios, da p e anunţ n . . ă . u r si , . . ' cel ma l consistent s1 mai re alist' cu cele ' remem 1 ee şanse de a fi trad ll l us în viată. "432 ai Sava�tul istoric Florin Cons tanti�iu scria: „ Daca s e poare vorbi de exis tenta în istoriagrafia rom , ana a unei direcri de cercetare, denumită e . i ' vident 'conven t10n a 1 «tn . u l esco 1 og.1e », zentantu l ei cel mai strălucit r , ep re' este dl George'G. potra au . ' roruJ unu de conm. buni documentare si de .inter ret . ·i I ung sir ' a re I a c un p o aş te r e a b 10grafi ei si' act1v1taţii politico-di lomati . ce a lui N.1co 1ae y· p 1rulescu. E ra firesc, aşadar, ca încun unarea acestui at�' t de_ fi�c un� efort să fie un proiect ambiţios şi g r an di os: e dit area _ O ere z olztz co-d p z lo matice a fui p Nicolae Titu/eseu. Nimeni alt u1 nu era ma1 recomandat - . p • ş, ma , dreptaţi .i 10 sa purceadă la înfă tuirea lui t. ca dl G orge_ G p p o _ r ra. Pri m e l e d o / uă tomuri: Nicolae Titulescu, O era oli tico-diP omat!ca,_ t u lze 1927p p iul i e 192 8, partea I şi a II-a (Bucuresri Fund . apa Europeana T1tulescu, 20 03 ' 1 20 l p . + 38 p1 anşe) stau martune a unei investi . _g ari i • d e car a cte r exh aus t iv ş,.' a unei corn· perente ' de editor ma, presus de once elogiu. "43 3 V

V

•

•

,

V

,

V

•

•

V

,

'

•

V

La 26 septembrie 1986 Ge . 434 . y' . orge Anasrasiu · , diplomat de carieră, fost colaborator al l ui· N.icolae iruleseu ' a desemn ac ca m oştenitor al tuturor . lucruri lor sale din · Elvena .' m clus1v cele nvm d pe N.1col ae Ticulescu) pe p · domnul doctor G·, Jbert Monn ey Ca, m eanu. p La opt ani. de la primele con racce, dupa a I te ln , talnm şi convorbiri, pe care le-am avut cu domnu 1 do ccor Gilberr Monney Cam , peanu Dom nia Sa a dec1s · donarea acestor documente . F un d ap . e i Europene Ticul'escu, prin ac ru l de donan· e e c are l-a p , calit m semnat ca d.irector executiv al Fundarie1 Europene THujeseu, 10 ate de donatar, la 26 octomb rie 2002 la Ver�oz (Elvepa . ) , documenrele reluate fiin d aduse în aceeaşi lună în tar p �.

c·

V

324

A

•

•

•

.

/W intrat astfel în posesia Fundaţiei Europene Titule scu un total de .630 pagini-document (telegrame, note personale, note d e convorbiri, 435 cmorandumuri, declaraţii de presă, discursuri) şi 425 scrisori adresate : personalităţi române şi străine, toate elaborate în perioada 1921-193 1. Un an mai târziu, în 2004, am făc ut să apară lucrarea Nicolae Ticulescu, 0perap olitico-�iplom at!că. Corespond�nţă, volum u l I (1921-19�1). 436 Am păstrat m t egral1 tatea fondului, aşa cum es te normal ş1 cum mi-a cerut-o donatorul. Am hotărât de la început ca scrisorile provenind din alte fonduri - de la Hoover Arc hives, din Arhivele Naţionale Isto rice Centrale ale R omâniei, Bibli otec a Ac ade mi ei Ro mân e , Bibliotec a Naţi onală a Români ei - F ondul C olecţii s peciale, Muzeul Naţional d e Is to rie a României ş.a. - să facă obiectul altor volume distincte. Piesele cuprinse în acest prim volum d e corespo ndenţă Nicolae Titulescu sune în imensa lor maj o ritate originale, fiind redact ate în limbile română, engleză, fran ceză, germană şi italiană. Semnat arii scrisorilor sunt perso­ nalităti politice, diplomat ic e, oameni de sriintă si cultură, ziaristi s.a. Diapazonul problematic este foarte divers, mergând de la probleme de principiu până la chestiuni personale, de la analize de fond până la pro­ puneri de dem ersuri polit ic o-diplomatic e, de la solicit ări sau suge stii privind rezolvarea unor chestiuni de ordin economic sau administrative până la intervenţii pentru numiri sau promovări în post, de la felicitări pentru suc cesele înre gist ra te pe plan int ernaţional, în susţinerea şi pro­ movarea intereselor româneşti, până la urări de sănăt ate cu oc azia sărbă­ torilor, de la cereri de interviuri sau declaraţii d e pr esă până la invitaţii de a susţine conferint' e sub auspiciile unor insticurii ' academice, române sau st răine, de la rugăminte a de a-şi exprima părerea asupra unor roiecte p roliric e, culturale, asupra unor lucrări şi studii sau d e a acc epta cooptarea •n co nducerea unor prest igioase instituţii academice sau organizaţii in ter­ n aţionale ână la informaţii privind decorarea sa, invitaţii de participare la p acţiuni protocolare sau acţiuni informale cu ersonalităţi din înalta societate. p Neîndoielnic, lectura acestor scrisori poar e oferi în sine surse bogate de . informaţii, aprec ieri inedite privind evenimente şi persoane, demersuri n e a, teptat e, aducând în prim-plan personali tăţi ale unei lumi dispărute, '

)

325

)

'

J

,

virtuţi: e şi tarele lor, cu i ndivi duali tatea inconfu ndabilă a serisu Iu1. lor, exempl u in multe cazuri de calofilie . D esigur, ar fi fost o situaţi e ferici tă să pot publ1· ca Am u n ul s1 , . acelasi . on·1 e adresa re lui Nicolae T1·rulescu s1. ra- spunsuri Ie acestui.a. N' voI um scns u ' a fost posi bil . Fondul Gilbert M onney C ârn peanu IG eorge A nastasiu nu l e . . cupn_ndea . Unele dm raspunsurile sale s-a u pierdut ne îndoielnic' i.ar alte le . A . ca scn. son.le se afla m cu ro cul alee fonduri. Chiar în cazu I .in care am Ldennfi . a �u sau tel egramele lui Nicolae Tiru lescu ce puteau consr1·ru1· re I a n - cu reasca ' . • A · scns . clus, mtr ucat alterau exigenţa · on1e ce i-au fose adresate, nu I e- am m . . . . . m1ţ1 ala de a p astra integritatea si cond u! u1 AIn d1.scuc", Ie . ' i ndivi du alitatea r, und ' c ·mt A şa ri· · or� l este invitat să procedeze la lectura pieselor din �ctualui volum Ain corela p e cu cele din volumele de documente Nicolae Ticuleseu · · · deJ·a pubi.ICate de noi· sau cele ce vor vedea I umma tiparu [ u1 Am vuc · · or. . A publi" carea scrisorilor s-a fa. c ut î n limba originala" Ş I m traducere, ope. • . . A du-s�, m_m�d. taCI�, mm1mul ran de retuşuri, privi nd gre şeli de or coorafiere � . sau de limba , lasan d malcerate topica, limba1·u1, r1 corme I e ve tuste ' pascrand . . . 1den ma cea ŞI originalitatea lor. Tex tele _publicare_ sunt în maj ori tatea lor scrise de mână, ceea ce a im us în n u puţine c�zun e fort �ri aparte de desci frare, d uctul a utorilor fifnd . . crericire pucine numele rea l adesea nervos s1 · dm • negliJ ent · In uneJ e cazun, ' ' . al auro n1or nu a pu tut fi1 1· den nn ·c-. ca c, ceea ce nu m-a împiedica t însă să le A _ pas�trez locul_ m cadrul fondului pe care l-am publicat. • In_ mod foe�c,_ pen tr u a face in teligibile aces te piese-document, le-am msorn de un m1rnm de adnota• n· pn· v·md persoane, evenimente' acre politice ' an.ncestări publice . sau m o Notii Volum� l e�te �stfel structurat încâ t cupr inde : o amplă Prefată, ' ·· . 1 aucor11 · doar d n zografice ivi r p 1vote asupra editzez, Lista docu t "'' b men ewr, , . . c re . scnsonlor, Indice de nume de persoane, precum s1 ' · rotocopii docum enta Penrr u a l"argi· camera de rezonanţă a pr ezentul ui volum, la fel ca în . . cazun preceden te, am procedar la traducerea m . li. mbile franceză si engleza .+:. . a Notei. asupra ediţiei şi a Listei documentelor. a pre;eţez, D eme rsul me u s, i al ce1or ce m1· s-a u a1•a cura t e for turilor de edi tare a . .1 acestui v olum s-a b uc ur at, de asemenea , deo poc rivă , de solici tudin ea ş cu

326

, Liliana Bilcea, sti n Popescu, Ana Patra Co ilor leg co ul sm ali profesion a ci . a fost posibil datorită şerban Sr de corespondenţ ă acestui prim volum a e r ica l esc u, pub o r al l u i Ni colae Tirul asi u, fidel col aborat st na A e g eor G noa st ră fap tului că ente, in trat î n posesia acest fo nd de docum e eni ţ n sfi u c eanu, a păstrat doctor Gilbert M onney C âmp onaţ ie a domn ului d a s a o er n e prin g nifestat r espect dep arte de pr ă, a ma i culescian, de şi a flat t fi a ră fă care, şi solidaritate cu demersurile alităţ il e române şti on s er p i ş le ri pentru valo ctuale . n oastre intele a lucrării Nicolae ai sus evocate, lansare cazurile precedent e m n î a c l fe La l I (1921-1931), iplomatică. Corespondenţă, volumu o-d itic pol era Op , cu es ul r Ti larg, care a urmărit cu interes bucura t de un public a s 5, 200 e ri a la 22 febru Năstase, pre şedintele Fundaţiei rof. u ni v. dr. Adrian p de ite st o r e l i un alocuţi e cţiei de Ştiinţ e ndei, pre şedintele S escu ; acad. D an Beri ul t Ti ne pe ro Eu niv. dr. Vale riu A cad emi ei Ro mân e ; prof. u Istorice şi Arh eologice a ra, director Nicolae M are ş; George G. Pot Râpeanu ; ministru-consilier dr. 43 Titulescu. � executiv al Fundaţiei Europene , pre şe , prof. univ. dr. Adrian Năstase În Cuvânt înainte la acest volum , ţinând scu, a dezvoltat o amplă analiză dintele Fundaţiei Europene Titule să sublinieze : as î ntr - o lume a scrisori fa cem u n p „Cu fiecare pagină a unor asemene ptul şi n-am retr ăim, n-am avea dre dispărută, pe care dacă nu î nţ elegem s-o redecesoril or noastră, de viaţ a p putea s-o ignorăm, căci e vorb a de is toria astre, de valori perene şi erori noştri, de victoriile şi î nfrângerile naţiunii no i şi informaţii privind prieteni de parcurs, ele ne aduc î n prim-plan secvenţ e ae l Nico a precierii de care şi in amicii nostri, ne aduc dovezi ale pretuirii si Istorie . Îitulescu s-a bucurat într -o lume î n care . a fac�c timulaţi şi eană Titulescu - s Efortul colegilor mei de la Fundaţia Europ căl­ a - merită aprecieri coordonaţi de istoricul şi editorul George G. Po cr ţinută tui nou volum o duroase, profesionalismul şi dă ruirea lor dând aces t. la fel de î naltă ca aceea a volumulu i preceden spaţiu de lescu confirmă u n cu Ceea ce se face la Fundaţia Europeană Ti fertil de cercetare, vibraţie inreleccuală autentică, existenta unui laborator de i, o atmosfer ă vivacita tea şi coerenţ a unei tribune � rescigioase de ide 327

convivialitate şi confort sufl etesc pe care le -aş dori extinse în cât mai l centre de i radiere cultu lluite rală . "4.1s Într-una din cele trei relatări de presă, consacr ată ac estui „ evenilll ed.1ton· a , scrmoru I ş1· d'ip I e nt orn atu Ion Bra

1

1 d: ''. Dar viaţa Ji ope �a lui Nic l e T tu � � ? l�scu ,. � utate în cărţi, se dov ede sc un mteres mai larg s1 pent de ru c itito. ru. o b1s' nu m ' , ca re pot gă s i în , . . de r s c. aş u lor sFectaculoas� Fe1saJ.e umane ş1 m rarea orale noi , atractive, pe trecu re în văz lumu sau numai m culisele secrete ul ale politicii şi dip loma ţiei. La o astfel de lectură ne invită din nou distinsul istoric George G . • · porra, care s tu d 1 a za ,m a r h'1ve I e d'm ţa ră şi din străin ătate, de peste 40 de ani documentel e menite să pună în lum i nă, trepta t-tre ptat, to a te faptele s; amănunt ele vieţii lui Nico l ae Titulescu. [ ...] Profirul şi substanţa acestei adevărate comori epistolare sunt studiare în profunzime şi înfăţişate cititorilor în cele peste 100 de pagin i monografice ale Pre feţei lui George G. Porr a. [ ...] Iar meritul de a fi strâns şi studiat, împ reună cu un colectiv de oamen i înzestraţi, devoraţi cercetării vieţii şi operei lui Tirulescu, aceste docume n t e şi de a le publica în cărţi de primă mă rime, revine acestui isto ric p e cât de competent, pe atât de modest şi discr et, care este George Porra. Ca scriit or proven ind din Transilva nia, ca fost ambasador, nu mă s fiesc a-i aduce aic i laudele cuvenite şi înd emnul de a continua , oricâte dificulră ti i s-ar ivi în cale!" 439 Nico lae

Mareş, un fidel şi profund ana list a l demersurilor edito riale titulesciene, releva: „ Nu ştiu dacă s-a uscat cerneala de pe primele două volume din Opera politico-diplomatică a şefului diplom aţiei româneşti şi a marel ui bărbat de stat di n perioada i nterbe lică, Nicolae T irulescu ' că F undatia Europeană, i nstituţie care c u mare des toin icie, îi perpetuează numele, a scos de sub tipar un volum din toat e p unctele de vedere inso lit . Cu ceva ani în urmă, niciun titulescian nu bănuia, cred, c ă o adevărată comoară documenta ră se mai păstrează de la marele nostru înai ntas. Cu acribia unui istoric înnăscut, cu fineţea şi gentileţe a unui intelectua l d� marcă, prof dr. George G. Po tra, care de p atr u decen ii ne os toit sa pă ş i pli ve şte pe og or ul ti t ulescian , n u ratează nicio ocazie pentru a-l pune în adevărata s a lumină pe Ti rulescu,

.

328

ntacte personale, stapa. cum n- a ratat nici ocazia pril ej uită de, unele co · · · enţele l,il.l(e cu posesorul unui tezaur nebănuit, să mtrepnnd"a gr.ab. mc d1·11g · · «440 · a• ţu. casă, dăruindu- l astfel prezentulUl s1 , postent ne cesare pentru a 1 aduce a La 10 iunie 2003, la Palatul Parlamentu lui, s- a inaugu rat expoziţi.a Nico1 ae T.!t u lescu. M ă rturii " , o rgan izat ă de Muz•eul Parl amentu l u 1, . escu, Muzeul Muzeul de Istorie al României, Fundaţia Eu ro pean a T1tul . . • Olteniei - Craiova. . . D esch iderea expoziţiei a fost onor ata de a locup um ro sm e d� Val �r Dorneanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Adrian N ăstase, pnm-m1nistru al Guvernului României. . . La un an după aceea - fructificând această expoziţie, un r:uş1t e�em�ent cultural -, în iunie 2004, Ca mera Deputaţilor a făcut sa a� ara f!tcolae Titulescu. Mărturii441 , o lucrare bivalentă, punând în faţa publicului docu­ mente Titulescu (alocuţiuni, cuvântări ţinute în Parlamentul României, ca deputat, ministru de Finanţe sau ministru de Ext_ e rnet el ��ii aduse lui Nico lae Titulescu de personalităţi ale mediului polinc; marturu iconografice şi alte fotografii . • • • . Editorii au publicat - în limbile română, franceza, engleza ş1 germana .­ ex trase din cinci discursuri rostite de Nicolae T itulescu, la 20 decembne 1913, 20 aprilie 1914, 10 iunie 1921, 4 aprilie 1934, 11 1:'1 ai 19�5, �e probleme de politică internă şi de politică externă, precum ş1 alocup umle . rostite la inaugurarea Expoziţiei pe care am evocat-o mai sus de preşedmt ele Camerei De putaţilor şi de primul-ministru, la 1O iunie 2003, în aceleaşi patru limbi ca şi celelalte documente inserate în volum. Celor 191 mărturii iconografice li se adaugă 17 imagini de la inaugurarea exp oziţiei din 10 iunie 2003. Piesele adunate în acest volum pot interesa pe cei v enind din rândul m arelui public , dar nu o feră revel aţii celor c a re , cu o cu ltură istori că, �te apră, dacă nu ineditul, cel puţin memorabilul . urprinde faptul că au fost inserate imagini care nu au nicio legătură cu Nicolae Titulescu, că se repetă unele dintre ele, că sunt aduse în prim-pl an p e rsonalităti de mai mic ă relevantă, că sunt lăsate în afară importanţi lideri

.

.

329

politici din marile state occidentale şi că, nu în ultimul râ nd, un e l e di n explicaţiile date fotografiilor sunt sărace sau greşite . Ar fi fost c u totul sa lutar ca albumul să prezinte p e omul de stat 5.! diplomatul Nicolae Titulescu, în mediul propriu, în Parlamentul României în alte parlam ente - britanic, german -, la întâlniri memora bile cu sefl d' e stat sau de g uvern, regi, preşedinţi . Lăsând de-o parte aceste o bservaţii, gândesc astăzi, în 2014, la punerea pe sup ort e l ectronic a în tregului fo nd de imagin i privind pe Nicolae Titulescu şi epoca lui, Nicolae Titulescu şi contemporaneitatea . O sumară trecere în revistă permite constatarea că imaginile - locuri, personaje şi evenimente - privind pe Nicolae Titulescu, adunate în albume, pliante, CD-uri realizate din 1966 până astăzi însumează cel puţin 1.500 de piese . Gândul meu merge m ai departe spre acel demers raţional şi naţional de ang ajare a specia liştilor şi mijloacel or cerute pentru salvarea în beneficiul urmasilor nostri, din următoarea sută de ani, a documen telor Nicolae Titulescu. I

I

>

O dată cu revitalizarea, în 2002, a Fundaţiei Europene Ticulescu, s-a trecut nu doar l a re lans area p roi ec tel or privind editarea op erei politi­ co-diplomatice şi a operei ştiinţifice a lui Nicolae Titulescu, ci şi la iniţierea unor demersuri privind istoria politicii externe şi a diplomaţiei româneşti, care nu pot face a bstracţie de evoluţia instituţiilor şi biografia personalităţilor reprezentative . La 2 septembrie 2004, Guvernul României a adoptat hotărârea privind 4 1 editarea Cole cţiei na ţionale de documente diplomatice româneşti . Această hotăr âre a conso lidat proiectele în curs, a deschis noi orizonturi, asigurând i nfrastr uctura şi fi nanţarea şi, în fi ne, un suport politic şi o egidă acade mică co respunzătoare pentru volumele următoa re parte a colecţiei . . La sfâ rşitul anului 2003/încep utul anului 2004 am propus domnului Adrian Năstas e, prim-ministru al Guver nului Româ nie i, preşedinte al Fundaţie i Europene Tit u lescu, un proiect: Col ecţia „Evo luţia istorică a Ministerului Afacerilor Externe". Colecţia propunea patru volume mas�ve: primele trei dedicate „Organizării instituţionale a Ministerului Afacenlor ,i

330

guitoare ale onalităt i lor diri l ea dedicat pe rs acr p ncie "' i a r '�e1- roma, neşn. (l859-2004), o adevărată e fJtter n n a m o l . dip ş 1 erne . iticii ext Pol d ie, prima de acest fel de l a noi: Neacs' u, am facut să a s.1 Gheorgh e m m a M dope n Io cu reun-� auz a Ministerulut· În 2004, împ za rea instituţion ni Orga i e · , e c t l o c m d . mul volum 3. apara·pri , volumu1!(1859-1919)"4 ente um doc si te c A �-ern t � nda�� nt a1 � or fu te Afaceril 859, -1919, cele 55 acte şi documen 1 u n a d âniei în definire a ş1 Acopenn amentului Rom ! ar p · 1 1 o u r f 1e 1 re rne m cu pregnanţa- în ·tor M inisterului Afacerilor Exte · m u "b trl . P un a . 1 s1 · l u lu o fit cu1 u1,_r onsabilitatea de a statuarea 1 o 1 e la început resp en.nd,u_·d c m ' o c . , 1 lu u v n c u xe ansamblu 1 e r internap.onale" · ontrolul rel aţii lo c si , r a . noa e u p s ea . a a M.m.1steisconc "direcu' .un . o1 ecn.a ,, Evolut' ia C a ur g au in e c um;, Salutând acest vo 1 cuvânt înainte : ase s�ria într -un st · a N . an n Ad ne r e ' · Ext · notate cu rulu1. Af:acen 1 or · tatea documente1or p ubl'1cate' restituite s1' ad · 1 s en d n in stru ment ' Ineditul s' 1 va1 oare enc.1c 1 op edică' u '. .1e, fac dm ac est vol u m, cu . . .ci. acnb ·J urist ' sociologi, oamen.i polm i , . . i, nc . o sc 1 tru . en p · d'ispensabil documentar m ense de iscon.e a 1 e . 1.J Udecată p agini d ş e şt e r noa c u e spr rind , ' ofe Ş.I d'1plomati «444 e rne � începutului României mod s a Titul escu' la 23 martie s a a1·b-a 1 oe la Ca . ea . v a ţt ar c i e t ces i an Lansarea a . .1s de prof· univ· dr. Adr tr -� n mesa.j tnm · nn p a t a t u l a s t fos a 2005. Ea , prezentat de prof. e Ţ"ttul escu si undac, iet Europ en F l a . te m d e l ş e pr , e tas Năs crost mi. ni. stru de Externe' pres• edinte a c a r u ' p e d , · .. . S evenn univ. dr. Adnan si Relaţu . 1. de Drepc lncernati, onal ' 1aue c o. As a • a ean p o r u E e r eSecti, ei de I ntegra otra ' directo r ex .. e1, George G· P ' ul colecn cor ona d r oo c 1 · ş , e l a lnternacion c utiv ai'Fundaţiei Europene Titulescu. , M amina , · , ,m 2006' am publ'1cac - 1mpreună cu I on Doi ani ma.i carz1u doilea . N'1colae Nicolescu _ al .' u s1 '. , eacs N e h g eor ) · Gh , (decedat mere nmp ilo r 'J'acer t i.ste rului Af' · titution at·a a M'n ea ms zar · ani Org i: e volum al colecti , 1> ' 0-1947/" . Externe. Acte şi documente, volumul II (192 , demer- d'irect, iile si I ustreaza are .1 c e c en cum o d d e . reuneşte 7 2 Volumul ' . , ona rea acest ei . funcci , eg1st o rgan iz a rea st n î e c a r · mr . e sunle semn1.f1c . a uv principale instituţii a statului român. volum publ1" cac .mcegral în acest Toace aceste documente, pe care le-am ate de nume . en.ale _' sunt leg . 1sc .. mm 11 . c1z e d , e t en lam gu legi, decrete-lege, re c e l de - a l

331

pre cum: Take Iones cu Ion Gh D �:�t1.c; lae Tit ules cu, Ghe Gh. Mi ronescu, Victo/ orghe Antones�u � a et rescu-Com en Gafen cu, M ih ail M an oi � , Grig or les cu , M�hai A. �"o� e esc u , Gng or ! ese u-Buzeşti, Constantin e NicuVis' oianu ' Gheorghe 1 ata rescu M"a opresc asupra câtor va documente care da� exp ·. resi e acţi un şurare de Nicolae Tirulesc ii desfa u , ministr u a I Afacer ilor Străine, în peri 6 iulie 1927-30 iulie 1928 oad-a ,m • d"1rect1a . " u·· ş1· d.mam1ză ' . modern·izar departamentului. rii a:tivităti i La 1 august 1927, Ia doar trei săptămâni - de Ia � urn. irea sa ca titula Palatul Sturdza, Nicolae . r Ia Titulescu ma • mt a InaI tei Regenţe . decret pnvm r p o . i ectul d e . d o nouă reorganizare ş1. restructurare a admm1s_ · · trap.e1.centr a M.mi. sterului Afacerilor St ale răine (doc 14): � re, " fiixa . • nd precis atributiu fiecăruia în cadrul existen , nile t ' va us, ura Iucranle minis . teruIu1. pana " • unei noi legi de re I a v ot area organizare". P rin tre modifică rile str u cturale ma 1.im . portante prevaz " ute tn (doe. 15) se numărau despă • decrer . . r t 1 , " rea . m d. 1 v1z 1u . . m d e sine stat " " aroa re al e Afacerilor polm . ce 'si Afacerilor J· urid1"ce . s·, 1 contenc10s uIui (anten· or ac estea fuseseră gr upate Înt r -o singură d"1r ect' .1 e), pre cum si . , f: a I e A a cen.1 o r consula re i Afacerilor comerciale (de ase menea ' anren. or' acestea fiu sesera" grupate într-o singu ră di rectie) precum ' ' s· 1 m • fi. llntar , ea unei noi· str uct un , · - Du . . eqia afacerilor administrative.pnn noua structurare a d'irecp""I t o r d. m administratia centrală, aria preocupări·! ' or ne c· car " e1. d'1v1.zi.uni •10 par ce se - . r as f rangea în fa. voarea unei specializări stne . te ş1. de mai mare profiunzi· . " me.Sporea, .m conseCJnta, , operativitatea i'n rezo Ivarea pro bIem eIor ce reveneau fiecărei direcrii Faptul că moder mz · area mi.nis . . terului a fiost O preocupar e constantă de-a lungul întregului său pnm . mandar este demonstr ar Ş·1 de ma" sunle . luate spre sfa• rsit ' ul anului 1927 ' Ia mai. putm . d e sas e I un ·i de Ia numirea sa Ia con' ' ducerea diplomatiei rom • anest . ' . ' crea rea D"1v . ' .1, respecnv 1 z.1e1 econom.1ce ş.1 , consecinră a acest . ui · act, reunu , . ea D·irectl ' el· af:acen.1 or comerciale cu Direqia afacerilor consulare. P rin decretul p rivind m • fi· llnţa rea unei.Di.vizii economi ce (doc. 18) se fixau p reo cupăr "1l e st. co mperenr' ele · " •10 a f:ar a" d e ' ar r iburi ministrul de Exrerne1 e po ' unile pe ca re . . ate da ' porn· v1t · tre b Uln telo r, prin deciziune m1nisreriala" ' D"1 v1z · ·1unea econom·ica" va rere c n· asupra aspec telor financiare si )

332

tc no m ice ale chestiunilor de care minist rul de Exte rne este sau va fi se ocupa; va fi o rganul de legătură pentru coac e aceste chestiuni chemat a rul de Externe şi Ministerul de Finanţe, Ministerul de Indus­ tntr e Ministe sau alee organe interesate; va studia chestiunile financiare şi trie şi Comerţ Societatea Naţiunilor şi conferinţele ec onomice de care se ocupă în special publicaţiilor economice şi financiare, in te rnaţionale; va îngriji colectarea care interesează starul român în legăturile sale cu străinătatea". Organism de sint eză, Ministerul Afacerilor Străine îşi asuma, pent ru prima dată la noi, abordarea corelativă a problemelor politice şi economice, O conlucrare între roate instituţiile interesate şi o exprimare unitară a punc­ telor de vedere din domeniul respectiv în faţa Societăţii Naţiunilor, a o rga­ nismelor şi conferinţelor internaţionale de profil economic sau financiar. La fel de importantă a fost iniţiativa lui Nicolae Titulescu care a condus la adoptarea decretului privind crearea unei Diviziuni juridice în cad rul administraţiei cent rale a Ministerului Afacerilo r Străine (doc. 19).Dând expresie abordării coerente a tuturor problemelor juridice care confruntau sau urmau să confrunte starul român, decretul stabilea: ,,În afară de atri­ buţiunile pe care minist rul de Externe le poate da, potrivit trebuinţelor, prin deciziune ministerială, Diviziunea juridică: va referi asupra aspectelor juridice ale chestiunilor de care ministrul de Extern e este sau va fi chemat a se ocupa; va apăra, pe baza unei delegaţii speciale, interesel e statului în faţa instanţelor judecătoreşti sau a organelor internaţionale din ţară sau din străinătate; va studia problemele de drept internaţional, în special cele de care sunt chemate a se ocupa Societatea Naţiunilo r şi Curtea Permanentă de Arbitraj din Haga; va îngriji colectarea publicaţiilor juridice de orice fel din ţară sau st răinătat e, care interesează starul român." P rin această nouă diviziune, prima de acest fel în Ministerul Afacerilor St răine al României, se asigura baza abordării de principiu şi a urmăririi coerente a tuturor pro­ bl�melor juridice de interes naţional pentru statul român pe plan extern, se asigura legătura organică cu organismele de vocaţie internaţională, se fixau obiectivele şi modalităţile de constituire, structu rare şi îmbogăţire a bazei d ocumentare a starului român în respectivul domeniu. se . _î_nscrie în rândul măsurilor importante iniţiat e de Nicolae Titulescu ŞI •1 nfu nţarea, la l feb rua r i e 1928, a Consili ul ui s u perio r diplomatic 333

(� oe . 2 0 , chemat ş i însă�c inat s� :xam i �ze „chesti un i . :, . le e xte rn de capet ern e ş 1 , de asem enea, sa refere ş1 sa c o � ns1l 1eze titularul deparcam e „asupra tuturor chestiunilor ce-i encul . Ut vor fi supuse în acest scop". c-_ • . Ac e st o rgan.1 • cepa, nd cu 1 re va n m 1 ocu1t, m r bruarie 1937, cu srn un altul - Consiliul . . . tat1v d1p consullomanc - cu ace 1 eaşi acributiuni (doc. 33 ). În conditiile unor modificări scr �ct urale s-au deschis n oi l egac ' . , 1"1 0n· s au redeschis alt ele ce fus ' es er ă înc h i s e t emporar din rac iuni � economice (dO ' 16, 17, 2 1). In concepţia lui N ic e olae Titulescu, succesul în pol i t ic a ext a unui stat se baza, în primul rând ern� , pe contacte strânse, nemijl ocire, con� stante şi active cu celelalte ţări. Legaţiilor României - pe care mini strul român al Afacerilor St răine le c onsidera d rept cartea de vizită a ţării_ reveneau în ace ast ă p le ri vinţă mu lt i pl e ş i imp ortan te m i siu n i şi sa r c n i i. Regretând că mijloacele financi are ale ţării nu permiteau extind erea sis­ temului reprezentanţelor române şti, aşa cum îl gândea şi cum îl dorea el, Nicolae Titulescu a reuşit, totuşi, în mai puţin de un an de zile, să sp orească cu patru numă rul l egaţiilor româ neşti. Au fose înfiinţate noi leg aţii ale României în Europa - la Geneva, pe lângă Societatea Naţiunilor (p rima de acest fel a vreunui stat pe lângă acest organi sm internaţional) şi la Riga; în America de Sud, p entru prima dacă în istoria diplomaţiei român eşti - la Rio de Janeiro, acoperind serviciile diplomatic e inclusiv la Buenos Aires ; în Africa - la Cairo (înainte de 1927, aici funcţionase numai o agenţi e diplo­ matică a Români ei). Totodată, au fose repuse în acti vitate une le legaţii care, din raţiuni economice, fuseseră temp orar închise, cum a fose cazul legaţiilor României de la Lisabona, Helsink i, Chrisciania (Oslo) s i Tok io. Nicolae Tirulescu, în timpul p ri mului său mandat (1927-1928) şi în timpul celui de-al doilea mandat al său (1932-1936), a dac o n ouă dim en­ siune acţiunii p entru înlăturarea sp iritului, structurilor, regu lilor şi comp or­ tam entului d e cască, pentr u adu cerea în rândurile corpului diplomatic românesc a unor oameni care se re comandau exclusiv prin calităţi intelec­ tuale ş i virtuţi m orale, p rintr-un angajament p rofe sional care să rupă cu formalismul prezenţelor decorative, ineficiente adeseori şi noc ive nu arare ori. La 24 mai 2006, acest volum a fose lansat la Ca sa Ticulescu şi prezentat d e p rof. uni v. d r. Ad rian Năstase , p reşed i nte al Fundaţiei Europ e n e Titulescu, ambasador Adrian Consta ntinescu, secretar general în Ministerul 334

. suc George G. Pocra, d irector 1 or Externe; prof. umv. dr. Viorica M oi c e 'l .. ' . . ""6 La evenim:n� au ?� r �1C 1 p�t JJi execu:iv al Fundari.e i Europene T irulescu. . sonal,1taţ1 d'm mediul academic s, i diplomanc, istonc1, Junşn, numeroase per · ·JU rna1·işn· etc. profesori ' soc iolovgi, doccoranz1, , (si, as, vrea să fie) afirmând că a supra acestor volume Cred caV nu ma însel nu s-au aplecat ' în scris ' prea multe persoane. . . · semnată de scriitorul si dipl omatu I N 1 coa 1 e M areş, am Dm cro mca • . · . lu·1 pol'inc. re,tin�ut ca' ceva sublinieri care trimit la nevoile momentu . · Jn aceste momente în care remarcăm tot mat pregnant cum d'tp 1 omaţia . . r , acesteia, dm lipsa de pro1es·1onal'1sm ne romaneasca, si·' 'tn primul rând seful . ' dezarticulate pot devem· demer, cât de searbede si d ove deste cu pr1'sosintă ' • • plan extern, exact m ·1 e personale si ale institut' ie i pe care o conduce m sun ' e vedere, a aparu t aceasta per1'oadă istorică pentru ra ' ră din toate puncte1 e d . . · , Europene Ticulescu -, lucrarea mso 1·Ita: Orgam:zarea sub ausp1cw· e Fundatiei . • 1 · aui� a Ministerului A +acerifor Externe dm 185 9 pana m 1947 · t1on lnstttu V

•

v

" .

V

V

V

V

'J�

.

V

,

·

1 Af;ac�n· 1or Asu r� alergiei, ca să nu spun dispreţul, manifestate de Ext�rne d e sub c onducerea lui Răzvan Ungureanu faţă de F�ndaţia ce poartă numele celui mai de seamă diplom�t r�mân �om reven1 cu un al _ � p rilej. D e data aceasta as dori să subliniez, mea d e la mceput, ca cele dou volume, care au văzut l�mina tiparului în 2004 şi în 2006, însu��nd cca: 1.400 de pagini, apar la ap roape 150 de ani de la înfiinţarea M1 01s�er�l�1 . . Treburilor din Afa ră al Aface rilor Străin e, dovedind cu pn sosmţa �a m • • momente cu mule mai dmCJ ' d c eea ce în matene de -c-_ ·1 e d ecat c el e de azi,· can . • ' e 1 e noscru) , ma1 mule m demers extern se hotărăste (spun unu ca sp re bm . . afară decât la Bucureşn, loc m care mcercam sa doved1 m, si , asta mai ales pe • . rea • gand1 • micile ec rane , că ni s-a dez 1 egar mai· mu 1 t r omana fight d ecar . .. . ap Iecacă spre interesele cam, con statam cu mandrie că înamca s1 , au , 1 nostn . făcut prin gândul si f;pta lor diplomati că, i sto ri e. O lectu ră a l egil or . . . organice' actelor no'rmanv , a dez, re, ca st iunctiona e s1 regu 1 am ent elor de r ' baterilor d in Corpunle • e de dens · · oa re ne pun m rrat,a unor pagini · leg1utt . acţiune si gândire în pas cu t rebuinţele şi evoluţiile p e plan internapona l ' a p roblemat ici i externe, cum am spune az1.· Nu puţ ine sunt num ele unor . Ctitori în diplomaţie, pe care, în c ontinuare, le voi �voca cu a re snma � sp re luare aminte, mai ales a celor din Modrogan, dar ş1 pentru cei paraşutaţi'. Mm1steru

„

V

•

•

'

v

„

V

•

-

v

•

V

335

la C otroceni,sau în surele de instituţii plătite mănos de contribuabil u i' 447 român, aş spune,fără să greşesc,mai mănos decât oricând." C ele două vol ume din C olecţia „Evoluţia istorică a Ministerului Afa­ cerilor Externe " au fost realiz ate de c olaboratori a i F undaţiei Europ e ne Titulescu,cu mijloac e materiale şi financiare ale acesteia,în c ondiţii de instabilitate functio ' nală si precaritate financiară. Niciunul dintre aceste volume nu s- a b ucurat de o lansare la Ministerul Afacerilor Externe. Mai mult decât atât,Minister ul Afacerilor Externe nu numai că nu a solicitat,dar nici măcar nu a acceptat să preia aceste volume fără niciun fel de obli gaţii materiale,pentru a fi trimise tuturor ministerelo� de Extern e (cel puţin din ţările europene şi d e dinc olo de Ocean),am­ basadelo r şi le gaţiilor României în străinătate,tuturor marilor biblioteci, institutelor şi centrelor de cercetare de relaţii internaţionale din străinătate. Considerente de ordin politic,războaie între palate,mizerii politicianiste, pl ata unor poliţe mai vechi sau cine ştie ce alee note subiecti ve au făcut ca încă o carte şi încă o ca n e pri vind istori a Ro mâniei,privind interesele României,principiile şi obiectivele politicii externe şi diplomaţiei româneşti să fie blocată înainte de a fi p u tut trece graniţa p entru a răspunde celor interesaţi şi pentru a lua parce la un dial o g cu oameni c are,dacă nu ne erau ostili,nu a j unsesem să- i cucerim prin scris pentru a ne fi prieteni. Aceste lucrări nu au fost scoas e,din păcate,niciodată la vânzare pentru publicul lar g. D epozitul din subsolul Palatu lui Victoria (atât pentru cărple prelua te de guve rn sau de Minis terul Afacerilor Exte rn e ) a în gheţat,mai mule de zece ani, multe (prea multe) lucrări,până în 201 O,când mi s-au încredincat , cot ce mai rămăs ese,ca si când s- ar fi comis un act de gene­ rozitate,�ând,de fapt, ,,gospodari i" Palatului procedau la „curăţenie". Am i_e reuşit să expedi ez unele din aces te lucrări unor facultăţi,institute de istor eranzi, din ca , ră,să le dăr uiesc unor c ercetători,p ro fesori,scudenc' i,mast participanţilor la conferinţele şi simpozioanele de la C asa Tirulescu. Voi adău g a aici constatarea că,periodic, la orice schimbare de re gim sau, , pur şi s implu,de ministru d e Exte rn e,un ele din vol umel e menţ ionat e sau e lab o ra te şi publi cat e sub e gid a Minist er ului Afac eril or Ext e rn e Fundaţiei Europene Ticulescu,au fost scoase din circuit. Nu se poare afirm� i că,formal,a existat o listă de căq·i interzise, dar unele volume dedicate lu )

336

r omandă studenţilo . ile si ' nu se mai rec nu mai sunt accesib scu le u i r T lae pt. . . .iul cap· ie de istorie s'i dre facul• inte de roate pnnc 1p a (în u sc e l u Tit ae l o ic · ... . . 11 e promovate de N' · · e,î n anumite z o ne a1e po1ltlCll • • • Princ.1P "l . tar in a l a n a .. or de . • u .1 cm . onc •aţii) d era nJ eaz a,. p c ar 511veran 1t . tup efacua s re e; sp ' ' mă r _ aii ' i l I b' a i . . ale.,cei care se vor ma 1tulescu este . ofic1• l de specialist ' i' că Nicolae T ' vorb'm ai m • nu sa a c ă t n i d s a fac a. 1oe . tr'b totul treb uie • buna ere ' une s- a decr etat că l it e m u n a a l e D ăsir".. ..dep ' • ";>1 . i comunitar . . u ul e p e r d " . ete deosebită văzând scoase din circuit vrafun de c•art'i. 1 cercat o tnsr ' Arn ·n . ublicate de mine personal sau în colab ora. re· cu alţ l s t e ora '1 p e; • d'te elab 1 1 mm1se spre ute pachete p entru a făc ei căr e d i fur a r v . 1 , • a � ' . ro gan t�to ccrceI. � formal l- a constituit faptul � ei folo�ite. Pretextul i ârt h a e ar c 1 c re � dep ozite d e c omun i şti şi ne o ­ tro d u c eri s emn ate " au in m e lu v o l e v e cu că resp e Meleşcanu, efan Andrei,Teodor . ·" recum Geor ge Macovescu,Sc ' . • n comumş . Năstase · Apelu l - mai mule nevoit,decat voit - al ' �in,Adn an Adrian Sever 1un g,efecte tri a avut,pe c er �en eri s emnate de miniş c du tro n i la r ilo or edit . ne d re pr a r e .. sto r c•arp. Mai mult d ec ar o . dramatice p entru auc o m a c e •ar? n� :1 � nor c fr� l u n sti e d at n m e î ns ers onală, as emenea decizi i a u pa,munse pe am individuale sau de echi �oroase,rezultat al unor efo rturi şi ani de zile.

Nicolae Titulescu,în 2007' ·. La •1mp1m1rea a 125 de ani de la nas'terea lui G. Porra au fim al'izat s'i tipărit juristul Adrian Năstase şi istoricul . G.deor ge ·448 volum ul Titulescu - Ziditor de man 1 eaLun · . 449 R aţ .iuni1e sunt d e . ie diţ e a ou d a o , 08 20 n î Lucr are a a cunoscut, intuitivă evidenţă. u -Cm a doua e 50 conm'b u�„ Cele 47 de contribuţii (în prima ediţie),recc mauca. ' editie revăzută si adău gită),abordează o lar gă varietate ce . upra g ândicorulu1 s a nă i m u l e d e l o c i St�diile si ar;icolele aruncă noi fasc şi o m ului ie acci' une,asupra vieţii sale publice şi private. lar geşte entare,• ' docum Acest vo1um amb'1valene,de concributii , teoretice si • · ·1 de . pentru cititorii dm Romam a ş în mod semmn or '1zontul cirulescian • ·C'; canv peste hotare. 337

Autorii au valorificat p iese documentare priv ind: demersurile naiul ui nostru în mar i l co e capita l e o cci den tal e, dup ă în l ătura n, , 29 august 1936, de la co r e a s.r'� nducerea diplomariei r omâneşti; în a reveni pe scena politi ce rcările sal; d' că internă şi în viar, uni versitară din Rom varea stării sale de sănătat ânia; ag,,'. e; deteriorarea relafiilor între sorii Tirules sa patrimonială în 194 cu; stare 0; reaqia oficialităfil or a române şi a canc dip lomatice din statele elariilor europene la moartea în exil a lui Nicolae T sondaje pentru şi tentat itulescu, ive de readucere în Ro mânia şi înmormân Braşov a ră�ifelor sale tare,,; pământeşti; invesrigafii şi demersuri pentru ficarea de documente ui ident tate sau răvăşite în lume şi recuperarea lor, r i­ cumpărare sau copiere, p in în scopul de a le valori fica în beneficiul p 129 ilustrafii (în prima ub l i cs a edi fie), recte 169 iJ Ust ra[ii (în a doua e .. revăzură ş i adău it di; ie, g ă), redau cel or de azi secve nţe din viaţa publică a lui Nicolae Titul esc ş i p ri v ară u, piese inedite sau pufi n cunoscute din ar r ămasurile sale hivel e şi şi , nu în ultimă instanţă, ima ini de la l g ansările de lucr din opera politico-diplo ări m atică a lui Nico lae Tirulescu sau alte ev aniv ersări sau co e nim enre, memorări, ce iau fost dedicare . La 22' iunie 2007, la Cas a Titulescu, volu mul a fost sa1ut 450 at Georg e ta F i li tt i ; p ro f. de prof. dr u niv. dr. C onstantin . Buş e; p ro f univ dr Ion Calafeceanu; p rof. univ . . dr. Ioan Scu rtu În mo . d firesc, au luat cuvân şi coautorii acestui volu . . tul m, Adrian Năstase şi G eor e G. Potra Am ţinut în mod deos g . ebit la această ca rte. Apr oap e la fel de mulr ca l a p rima cane p riv ind p e Nico l ae Tirule scu, apăru ră în 196 7, în urmă cu aproape 50 de ani. D in păc ate, mass -me dia d in ţara noas tr ă nu a fost p r ea e n eroa ă cu noi - ca să folosesc un g eufemis m -, m anifestând, de fap t, dez interes faţă de acrul cultural, sacrific at p entru monde nităţi, care, în cel mai bun caz, ar putea fi considerare înd oielnice. Observând această reacţi e tristă, publicist ul Şerban Cionoff sc ria: „Nu m-a mira t faptul că remarca bila cane Titu/eseu - ziditor de man. idealuri, scrisă de Adria n Năstase şi Geor e G Porra , apărură cu prileju! g împlinirii a 125 de ani de la naş terea marelui dip. lomat, sub e ida Fundaţiei Europene Tirulescu, a tr g ecut neobserva tă . 338

. · a- nu depăses' te La noi, unde, de prea n_i� l e n. . teresul pentru po1me � � � !� ' entru coteria pol mc1amsta ş1 pentru denunrul mediatic, Tirulescu n a ţ re P ap< 'n , un subiect . lăra• miza · -, e, că , r „ esr Ce1 rezonanţa• poare avea pentru mroc aţ11 promotori ai ,capitalismulu,. • o . agma « Interesul Nat, ional» nu es te decat » u c are smt ?"451 de c_u metrie , pentr ' onal ist -c' omum. st a- , crezu1 1ui Titulescu: «Part1.dul meu rerr11n1. scenţă nati . ». ama. de azi.s� cheamă Rom• Am rost corn pensati' de aprecieri puţine, dar profiunde. Ambasadoru1 Durni· cru M azilu scn.a: . a, aJ·un ge // Si chiar de nu voi· « 1. chi. ar de nu v oi fi un fa r, c1 o candel" . ' _ . . . "dui· c să a pnnd lumma». a c1 m am s er a · e c n " · ot J� t a , a l e cand fi nici g . ' smm . a 1ui Nic olae Ticulescu, doi celeb n.anal.işn. ub semnul acestei confe . n N"astase s' i Geor ge G.P otra, au dat . tru 1u1.di.p1 omat Adna ai operei.ilus . . . de mart. . 1ată Titulescu - ziditor ren.nta- .mtltu publicita- p1. o smtez a- de re/ '. .la Fundat, ia Europeana_ Ticuleseu .«452 . L lUrt, taell Eruditul Nic olae M areş con�t�: .lu1 ext rem de fenc1t [li.ztuiescu , -Ziditor de mari idealuri] pe ,Asa ' suna• tlt . . . . .n . . . . care doi dmrre c ei mai presn g1os1. ucu1esco1og1 a1. v remurilor noastre, Adna • . · la conrribut, iile personale Năstase s1.Geor ge G· potra, l-au ales pentru a mmu ' strânse în volumu l de re fiennţ . at l a cea de-a 125-a aniv ersare de la · ă public na cerea diplomatu1ui.neperech'e, cn. tor de s' coa1•a m • di"plomatia româneasca • . ş 1.univ . ersala m cazul papei I oan Paul al II-lea, • , N1co lae Ticu 1eseu. Numai.• • exegecii ..le de . . Sfantu 1u1· p-annt · e, vaticanolo g11 sau med""le 11 ecleziastice s' 1.civi ' · . . _ surprm precun. nde m.1- au as .• · are am reus' 1. t eu sa · d ' peste 40 denumm g- 1t, dm c definitorii: Dar cetest, - .. , A tet 1, al l ui Dumnezeu, P.apa- P.oet Pelerinul Pacu, Apostolul Pelerin, Evang.hetiza.torul Popoarewr r Superstar, , sz. al SuJ•• ,lletelor.' Patiă . U. f Constim . ta l umzz, .. . ! Mare European, L, z.d erul Stiiritual al Omenirii, tzmu r PeLe�inul Libertăţii, Karol cel Mare etc. _ Nu-mi propun,• m ce 1e ce ur meaza sa• seleccez denumi rile care au înce rcat să dea aura cuv en1ta . ..t'.ltule sc1.ene de- a lungul unui s ecol, · - i·magm11 · · Iă ând să realizez aceasta mrre prindere cu un alt pn· 1eJ,·. subliniez, de data a asta, că diplomatu lUl· roma• n, ca on. ca• re1.man.m ce . d" ivi·dualităti logodită cu Universalul, i s e atn"b Uie . ep i· t ete de ri.goare , to cmai pe nt ru a su r prinde d.iferenţa specifica_ pe care 1ogi·ca în sm . e o cere• m crormularea deflnit' iei, exact 339

p entru a-i asigura ac esteia c onturul c el mai adecvat. C e frumos şi cât d e distinct sună: Ambasador ai conştiinţei şi vocaţiei poporului român, ridicând Pacea de fa Ideai fa Realitate sau O mare Conştiinţă. "453 La 7 decembrie 2007, la reuniun ea ştiinţifică omagială de l a Slatin a c ons acrată împlini rii a 125 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulesc u' istoricul si , neobositul animator cultural D orin Teodorescu scria: „Doar cei obişnuiţi cu scrisul ştiu ce sentimente poate avea cin eva care are în faţă o filă albă ce aşteaptă să fie «înnobilată» cu judecăţi de valoare, iar în cazul întocmirii unei recenzii la o carte ai cărei autori sunt pers onalităti de prestigiu ale vieţii spirituale româneşti, responsabilitatea faţă de cuvin;e şi aprecieri este imensă. Şi deşi subiectul volumului Titu/eseu - Zidit or de mari idealuri realizat cu acribi e ştiinţifică de pr of esorul universit ar dr. Adrian Năstase şi dr. George Petra îmi este cunoscut într-o oarecare măsură, fiind implicat personal într-o serie de activităţi ştiinţifice şi comemora tive dedicate marelui diplomat român, am constatat încă de la p rimele pagini că există în volum o abordare extrem de m odernă a diferitelor aspecte ale vietii , activităt, ii lui Titulescu care redefinesc trăsăturile umane, intelec, si tuale, p olitice şi dipl omatice ale marii p ers onalităţi internaţi onale interbelice. Se dovedeşte fară putinţă de tăgadă că p rincipiile de politică externă enunţate de reprezen ta ntul de excepţi e al Ro mâniei în cel e mai înalte cercuri ale p oliticii mondiale sunt valabile şi astăzi în noile c ondiţii geo­ politice ale lumii. Diversificarea tematică, logica discursului şi ţinuta academică, rigoarea ap aratului ştiinţific şi, de ce nu, tal entul str uctură rii v olumulu fac din i această ap ariţie edit orială un eveniment, iar din l ecturar ea ei un extrem de interesant exercitiu intelectual de c ea mai bună calitate. Este demn de subliniat că toate aceste pagini au fost prez entate într-un răstimp de cinci ani cu va rii pril ejuri comem orative det erminare sau sprijinite de Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu, o instituţi e al cărei p restigiu est e unanim apreciat în lum ea dipl omatică din «bătrânul c on � tinent» şi nu numai. Cu atât mai importantă mi s e pare realizarea acestu'. volum, cu cât el însusi ilustrează evoluria cunoasterii si propagării ideilor ş i judecăţilor pertinent� şi extrem de actu� e ale «�arelui Tir» care va continu a să fie totusi , «un far» si ' nu « o candelă»." 454 340

În una din puţinele reviste de cultură istoric�, �ris�ina Păi�şan-Nuică s� . c 1 ş1 pnn curaJul rep roşului d1su· nge nu doar p rin elogiul c e ni-l aduce, . · · " are ·. cnv1t e 1 o e „lipsa d b o fi a ut ar p s-a i e c nencru ceea . . . · r- .Analiza vietii , si , operei p olitico-diplomance a M arelu1 T lt este rea1izata d e 'd ouă personalirăti ' care-l iubesc p e Titulescu, cu o dragoste perseverenta . necondiţionată, care le-a marcat cariera şi existenţa uma� a careodata, care I . � cur eforturi p entru a fi marcară aniversarea mar elui m entor m anul Şau ra . .. • _ . . l007 şi căror a cititorul de ast az1 ş1 de peste c�r.ev� �ece�u le_ �a ap�ec 1 a în evidenti , erea op ere.i Jund 1 c.e ş1. p olmc•o-d 1 pl o, , scru p U loziratea sriintifică · manee, precum si , dorint, a de a proiecta personalitatea lui T1tulescu m epoca împlinirii idealurilor sale europene. .. . . . D acă putem reproşa ceva v olumului Titu/eseu - Ziditor de ma�t .idealur� şi autorilor săi este faptul că ��mi �aţia şi î�părr�şirea ac elo raş 1 1 dealur� v încalcă obiectivitatea rece a scmtum. Autom par sa sugereze ca nu te p op ap ropia de Titulescu decât înclinându-te cu admiraţie, fară însă a-i construi O statuie rece, ci mai degrabă un omagiu plin de lumină şi căldură." 455 V

•

V

V

V

V

A

V

Volumul Nicolae Titulescu, Opera politico-diplomatică (J ianuarie 193731 decembrie 1937)"56 ac operă - p rin 382 documente - cel de al doilea an al exilului marelui nostru compatri ot, om de stat şi diplomat român. D e ce am ales, în c ontinuare, în succ esiunea v olumel or publicare sau publicabile, acest segment tempo ral? Aş fi putut răspunde că, pur şi simplu, din raţiuni de ordin for� al, acest volum, parte a c olecţiei de documente Nic olae Titulescu, era mai aproape '. de fapt gara, de a fi editat şi tipărit, şi, ca t oate celelalte, are c oerenţa Ş 1 identitatea sa. Au fost şi alte câteva argumente care au pl edat cu aparte gre ate. �: _ Piesele care compun ac est v olum contrazic afirmaţia făcuta m nmp -::­ care astăzi nu mai poare fi susţinură c onvingăto r în niciun fel - cav dara � cu în lătura re a sa din guv ernul R omâni ei, la 29 august 1936, Nic ola � Îitulescu ar fi încetat să aibă o prezenţă publică relevantă. Paginile acestui volum c ertifică faptul că, deşi nu mai avea o demnitate oficială, Nicolae Îitulescu a rămas si s-a manifestat ca un om politic activ, în acest interval conaţionalul nostr� având numeroase şi importante c ontacte şi schimburi 341

de păreri cu personalităţi de p rim- r ang dint r-o serie de stare e . an uropen su spn • d deop ot n. va- co nrcerinţe ş i făc e, ând expun eri p e tem e ac . . . . ruale d relapi mrernaponale, sub auspiciile unor structuri parlamenta e . re'm , medu.. uni versi. tare sau la r n.buna c ongreselor J e unor socierări savante sau . asoci.at"· . �In acee de i nteres publ1c. , asi perioadă, a gândit s, i elaborat O .. , lucrare Ştu . ens.1un. fl1ca. (de d 11:1 n r'i1 apreci�abi.le ) consacr ară politicii ext , er n . e i nr . er , b 1· ['_ e, la sra e ice a c rşiru I Romame1. l n nn anului 1937 s-a consumat o ultim" , . a . t e n tati.v.a eşuata m sa, a lu1 N 1coI ae Titulescu de a reveni în viata si p e . scena 0 11t1 ' ' P · c:a internă românească. li

Acest volum acoperă şi refl ectă o perioad ă importantă a vierii si . , activ·1ra- t11.. lu1· N1co lae Ti ruleseu, are omogenitate, coere , nţă şi densitate. Pentru pri a dar s-a reunit Într-un singu r volum, acoperind anul 1937 � � tot c ea ce s-a 1denuflcat cu privire la Nicolae Tirulescu: documente � emis� de �ltu! escu, altele transmise lui Tirul escu şi, în flne, altele re lat ive, direct sau mduecr, la Tirul escu. Cele e ise de irulescu: aide-memoiresuri, scrisori, declaraţii de presă, � . _ � _ 1n erv1u n d e p resa, am c ol e, con ferinţe, expuneri, studii (inclusiv form � e p n mare) şi lucrări pe probleme de po litică externă s .a. Cele transmise lui Titulescu: scrisori, ad rese, me�aje s.a. Cele relative la Tirul escu: m emorialis tică (însemnă, ri si note ziln ice), tel egra e, i formări, rapoarte, apeluri publice, note ş i arric, ole ş.a. � � Precizez ca unele din piesele component e al e acestui volum au apăr ut în România după 1989, până la acea dat ă fiind pa r tial n ecun oscute sau în totalitare inedite. �pariţia decalară a acestor piese nu a permis până acum celor interesaţi decar poare cu excepţia bibliofilil or sau a cercetătorilor preocupaţi în mod _ sp eci al de p e n_ oadă ş i autor - să ident i fice ş i să stud iez e t ot ce a rămas mărturie privind aeţiunea şi opera lui Nic ola e Tirul escu în 1937. A� consi�erar ne esar, înainte de toat e, să ofer cititorului, în ge neral, . � cercetatorulu1, m pamcular, precizări de ordin „tehnic" privind d mentele ocu fund�� entale emis e de Nico lae Titul escu, ceea ce p ermit e pla sa rea lor exacta m ansamblul preocupărilor publ ice din anul 1937, precizarea cir­ cumstanţelor în ca re ele au intrat în poses ia arhivelor românesti sau stră in e şi au făcut obi ectul primelor editări. 342

Cele erei v ersiuni ale lucrării Politica externă a României (]937)- partea mai consist entă a ediţiei din 2007 a Operei politico-diplomatice - au �r ut în 1994 (română şi engleză) şi în 1996 (fra�ceză). La �oare aceste p i· versiuni m-am bucurat de colaborarea domnului Constannn I. Turcu, ere care la acea dat ă avea respon sabilitat ea d e s, ef al A r hiv ei Mini st er ului Afacerilor Externe. , . , _ . • . .. Publicarea lor în Romama, m aceasta succ esi une, are doua explicaţu: ublicul românesc era, de drept, primul şi cel mai interesat cititor ; versiunea fn Jimba franceză a intrat mai târziu în posesia noastră, după cea în limba engleză, dar nu am lăsat-o în afară, atât penr�u fa�tul că ea �onstituie �extu� originar, pe de o parte, cât şi pentru faptul ca ea largea audi enţa publicului interesat din zonele francofone, pe de altă part e. Editarea în România a celor trei versiuni comportă câteva precizări. A circulat în timp afirmaţia că ar fl existat şi o variantă iniţial ă în limba română. Cercetările noastre, în ar hive româneşti şi străine, nu au dus la identificarea unei asemenea versiuni, care rămâne doar o supoziţie. Este dincolo de orice îndoială că textul francez a servit drept bază ver­ siunii engleze, care a ajuns în faza de c orectură. Această versiune engleză, datorată lui Paul Mant oux (economist şi diplomat francez, interpret al lui Clemenceau la Conferinta ' ei ' d e Pac e d e la Versailles, directo r al Directi politice din Secretariatul Societăţii Naţiunilor în anii 1919-1927, precum şi cofondator al Institutului Universitar de Înalte Studii Internaţionale de la G eneva) a fost revizuită de renumitul publicist britanic Wickham Steed (fost editor al ziarului „Times", proprietar şi editor al publicaţiei „Review of Reviews"), ambii priet eni ai diplomatului român. Traducerea în limba română, din limba engleză, a lucrării Politica externă a României (1937) a apa rţinut domnului Sergiu Celac. Ea a fost efectuată la sfârşitul anilor '60. Editând- o, în 1994, am precizat - şi repet - că acel e pasaje din documente de tot felul (pacte, c onvenţii, acorduri, înţel egeri , intervenţii personale la tribuna a diverse forumuri internaţi onal e, con­ ferinţe, interviuri, declaraţii de presă ş.a.), citate de Nicolae Tirulescu, le-am luat d in textele original e, înlăturând distorsiunile nedorite, da r inevitabile, uneori chiar de sens, pe care traducerea din franceză în engleză şi din engleză în română le presupune volens-nolens, cel ce a revizuit textul traducerii în 343

limba engleză perm iţându-şi_ ,, modifică ri s tilistice" în text ul unor doc u­ _ men te, ceea ce ap are drept ina cce pta bil. Am i n t ervenit, î n conseci n �a, asupra traducerii în limba română, care a fost realizată de cel car e a înt ţ re· s-o, 1 a cererea onducerii Ministerului Afacerilor Externe, ca un text de pnn � _ l ucru, p entru uz in tern, ş1 nu ca un text definitiv, des tinat tipar ul ui operâ nd acele re t uşuri care să res ta bileasc ă sin tagma in con fundabilă s'. '1 frumuseţea inegalabilă a discursului titulescian. Pentru ediţia în limba franc eză, am ţinut cont de toate observaţiile lui Nicolae Titulescu, introducând tot ceea ce el a adăugat marginal sau printre râ nduri , eliminâ n d tot ceea ce e l a şters, dintr - o raţ iune s au alta, din manus crisul car e mi - a fo st încredinţ at . Un ele din aceste sin t agme, sterse din versiunea franceză, au r ămas în cea engleză, fie că autoru l s- a grăbit cu cea engleză, fle că a mai rev enit asupra celei franceze ; în ce mă p riveste, nu mi - am propus nicio clipă să uniformizez versiunile, ch iar dacă l e-as' fi avut concomit ent pe birou ; dar nefiind aşa, ceea ce pot spune este că a fost de două ori un noroc că respe ctivele versiuni n e-au parveni t la un r ăstimp una de alta şi, în consec inţă, ele au apărut aşa cum au fost . Am dat dovadă de cea mai mare prudenţă, căci, dincolo de interventiile manu propria aparţinând incontestabil lui Nicolae Titulescu, există şi al;ele, a c ă ror p aternitat e este nesig ur ă - sig ur e� te c ă nu apar ţin lui Nic olae Titulescu - şi par să r eleve in tenţia de a elimina note p olemice, inv ocare mai târziu pentru a împiedica (sau j ustifica) apariţia ( neapariţia ) luc rării. Puriştii por proceda la o comparaţie între versiunile engleză şi franceză, pe de o parte, si între aceste două versiuni în limbi străine si cea în limba româ nă. Vor � u cea cons tata c ă n u este vor ba de deose bi ;i esenti ale, ca fi na li tate s' i arg umente, ca su bscanr, ă s, i expr esie s' i că oricum ' nu de mod ificări oportunis te de sens în aprecierile fa.cure pe marginea un uia sau al tuia din tr e ev e nimen te sau în legăt ur ă cu una sau alea din problemel e fundamentale atacate de autor. Din dorinţa de a facilita consultarea acestei lucrări, în cele trei versiunL parte subs tanţială a volumului de faţă, înţeleg erea şi percepţia exactă a aifl referi rilor la evenimen te, p roiecte, iniţiative, demersuri, personalităţi, dac, de fi ecare dată, când se sim c, ea nevoia, acum, la fel ca s, i în urmă cu zece 1

)

344

)

lui indispensabile cititoru e sau acele explicaţii . . acel plus de informaci , an• le, pentru nespec1al"ist. ialist si, ' cu atât mai mu 1· , atât pentr u spec • c · ţele z ' a c s a de u reprezent at conrenn or t ant al volumului l- a p . im t en m g e s t l Un a . a m. e ş1 n Franţa, M area Bnt î 7, 193 l anu n î , cu s ule r i T . . di.n acest al de Nicolae ' • susu. nute ată cu celeialre insc n sun d a rim p ru ent p , ite n reu . • Ceh' o slovac1· a, li. care integral in . 1ea an al exilului lui Ni colae Tir ulescu. Ele au fos-t pub . a data, i• n 1996, •m volumul doi , traducere, pentru p nm • si . l ina g ori •1mpreuna_ cu Constantin Ro ma• ni· a, 1n nat em s e, pac tru . Tirulescu' Pledoarii pen ,., • . a m. b ni. . . l'IICOlae . interes ş1 epuizat d� :aţ tva l rea u c it � __ rim p um l o v I. Turcu, m acestor era p recu a a t ătatea deoseb i Ş.1 a scăzi cin să subliniez î nsemn Britanie - rămase necuno.scute recădere a celor din M area p u c e · , c c m er com ecen n. ._ La timp de ap roape şase d din ţ ară şi str ăinătat e, g, lar ui l cu i l pub ste conferinţ e s-�u pu�licat adi că î n 1937, despre ace ă, iv t ec esp r ea vrem un ei m a mfeste iversu l" - î n condiţiil e relatări_ si acestea doar î n „ Un O excepţie a rnan te de la Bucureşti . ostilităti din partea cercurilor guve al e ziarul ratislava, publicară în seri � . făcut- o' Ordinea în gândire, ţinută la B a ofe nr pnere­ e ce N icolae Tirulescu nd : area b tre în ă ist bz u S l". Universu ţele lui „ Universul ", şi conferin �ului său, Stelian Popescu, directorul ziaru lava? o cu cea susţinură la Bratis sustinut e în M area Britanie, aşa cum a fa.cut, cotidianului bucureştean Nu este exclus ca ele să fi fost transmise redacţiei t eculăm - au î piedic� � dar că raţiuni care ne scapă - şi ar fi fastidios să sp 1 p uţin u lte : 10r . 1? � publicarea lor la ti mpul resp e ct iv şi cu atâ t mai ee şti m ca, potr vit � co respondenţa lui Nicolae Ticulescu cu Arnold J. Toynb re ign o e t tu nsti I ! a y o R � � ��regulilor Chacham House, conferinţa ţinută la ic1ta 1 par_ e bl u p dat m a l e r a c e ? Affairs nu era destinată publicităţii . Textul p une 1 . Di p e a ţă i h c s o t l mu � a fi - potrivit dimensiunilor reduse - mai �� � a mci an p p i, oran p tem con i uni la informaţiile disponibile, provenind de .� că discuţ nle ce i ş ă l mp a st fo a a nere xpu la această conferint' ă, am aflat că e ore . a u u rmat, î ntrebări- răspunsuri, s- au prelungit pe aproximativ două şi frumuseţea D orinta de a nu alter a î n nici un fe l rigoarea j u decăţii ment� exp resiei �-au determinat, şi î n acest caz, ca şi în acela al altor docu scu rsur�, din volum, să includ textul original şi traducerea . Din cele 8 di anceza, cuvân tări s' i conferint' e adu nat e în acest volum, 3 sunt î n limba fr 1

345

5 în limba engleză. Nu mi . . . -am P ermis niciun fel de abatere d . ed Itarn· · de texre. e Ja r.i go rile �nele _discursuri, cuvântă r i şi conferinte au intrat î . n i ston.a ora r?maneştt cu ridur t i dace de însusi Nicolae Titul . , escu, alte ie le-am . oriei . smtagme tlt t i tr ulesciene, proprii fiecărui· . at cu d1scurs, esenn.aliz . 'and metaf fiiecare demers în parte. Am ' oric urmărit astcel n ca texte1e cupn.nse , m vo1urn s a 1.b.a un pI us de plasticitate, . sporind' sperăm noi, puter ea de atracţie a ă cărui demers. fieLa fel ca şi pentru lucrarea . Politica externă a Roman , iez. (1 937), pe toate piesele de oratorie, ca si ntru . . , pentru alte '1nscns · un am p r oc ed at I a precizări pn vm · d nume de personalităti , ' am inclus deta1·11'. 1.nd.1 spensab I·1e . proie pn.v1 · cte politico-diplomatice „ nd . co nv ' en . tu , acor dun, tr atate, or . , i nternaţio ga n . 1 zar nale din sistemul Societa"t1·1· Nat.1 urn 1 . • ' ii · or dând d_ eop� cr:v ducerea unor cuvinte rare sau a, tra a uno� expr�sii în/imb.I ci' as1 ce, pnand mai ales de domeniul dreptului . Am av ut deopotrivă sacisfa . cti ' a de a oferi c 1 t.1 ton· 1or, ,in general, si cercetătorilor' în parc1·cula . r, pr o i ec te1e a dou ' ·a d.iscursu n. e I abor ate în perioada 21-24 ş i· 24-28 ma . 1 1937, la Ca� M . am·n pnm · ul, M. l.Jloacele practice de a mentinepacea . a ctuaia, · '" ms , umeaza 40 de pagm1 · · manuscris; cel de-al doilea, Problema sane ,t.zuniw ., r, ms , umeaza_ 30 de pag.m. 1 manuscns. Le-am inclus doar în l.i mba fi _ . ranceza' substanta fl i ec ar u1 a· dmere aceste rexr e , regăsindu-se partial, me , r-o ma• sura. ma i. ma re sau , - m ma 1· mic , cele lalte · a, intervenrii · Franca, , publice di n Marea Bn.came· ŞI· Cehosl ' ovac . 1 a' care au facur . ob�ec · ru1unor traducen. int egrale. In mod firesc, am introdus . în acest vo1um mte rvm . n,. declaraţii de presă si ' mesa1·e elector ale, r a, ndun. omagi.ale s a '. . Dorinţa de a face cunoscută specia1·işti·1or, ca ŞI. marelui. pub . l ic, atirud.mea lui Nicolae y1 ·tu I eseu rat . c a• de ide olog·ia ŞI · acţi·unea 10rt c elor extremiste din .' România m-au decermm ' . a c să intr duc m , voI um amplu l său articol Eu şr Garda de Fier s'. 1 · rep1·ic.1 1e pe care le-a dat luărilor violente de atitudine ale adversan· 1or sa- 1, care, declinâ ndu- Ş.I raspu . n d en ·1 . e pol 1 t1 ce, continuau sa-1 indice pe N"icoI ae y·1tu1eseu drept factorul insp . · i rato r al scoaterii Gărz ii de F eI r 1n , af:ara I eg1..1 In , 1933. O ricare ar fl1 pa- r enle · de fond ale unor specia1I.s.n, am considera c ca- mareI e publi '. c din Romam , .a de asta_ z1. cunoaşte prea pupn

°

346

stă faţetă a activităţii lui Nicolae Titulescu. Aceasta pe de o des p re acea Dacă as, fi lăsat în afara volumului aceste documente, as, fi realizat parce . o mpune re vinovată a biografiei politice a lui Nicolae Titulescu la 0 re c .velul anului 1937. Aceasta pe de altă par ce. Este timpul să eliminăm - aşa :rn am spus-o şi sc ris-o - arât falsele pudori, cât şi clişeele ag reabile. ,Adve rsitatea sa categorică faţă de legionari îl defineşte ca pe unul dintre ca rnpionii democraţiei româneşti. Faţă de speculaţiile - de ieri s au de astă zi - ale unora sau altora privind textul Eu şi Garda de Fier, voi spune că atitudinea de duşmănie ireductibilă la adresa lui Nicolae Titulescu şi pe care 457 O întâlnim în prezent în curente, cercuri şi publicaţii neolegionare , cerci­ Acă, fară putinţă de tăgadă, că într-adevăr în persoana sa întâlnim duşmanul oricărui fel de extremism, fascism, nazism, bolşevism ş.a., că nu a făcut niciodată un compromis cu acestea. Am considerat necesar să introduc, de asemenea, în volum telegrame, ra oarte, informări, adrese, note ş.a., unele inedite, aflate în Arhiva Ministe­ p rului Afacerilor Externe, altele edite, aflate în volume de documente diplomatice franceze, germane, engleze, ruse, publicate de-a lungul anilor, care privesc direct pe Nicolae Titulescu, şi care fac referiri la diversele sale contacte cu personalităti' străine si la manifestările sale publice ' românesti, ' (conferinţe, interviuri, declaraţii etc.), dar şi altele care fac referiri indirecte sau doar tangenţiale la adresa conaţionalului nostru. Unora li se va părea o ex ager are publicarea integrală a câtorva documente care cuprind doar segmente sau doar câteva rânduri referitoare la Nicolae Titulescu. Personal am considerat că abstragerea din contextul lor a respectivelor referiri, segmente sau doar sintagme privind pe Nicolae Titulescu, le-ar fi făcut dificil de înţeles. Nu puteau lipsi, din această perspectivă, segmente din memoriile unor pe rsonalităţi române: Carol al II-lea, Constantin Argetoianu, Armand Că�inescu, Victor Slăvescu, Nicolae Iorga. In ciuda cercetărilor, nu am identificat decât câteva scrisori adresate de sau adresate lui Nicolae Titulescu în 1937. Nemaifiind într-o functie o fici ală, Nicolae Titulescu nu s-a mai bucu rat de atenti a de altădată, de felicitările care i se adresau şi elogiile care i se făceau cu �cazia marilor suc­ ce se pe plan internaţional, nu i se mai transmiteau informaţii din toate 347

zonele societăţii ji sferele activităţii publ ice (pol i ti ce, economice, culturale) in terne j socia i externe, nu i se m ai formulau nici măcar solicităr le om ul poli�ic ji dip i, că,: loma tul român nu mai putea răspunde con cret şi p ac e stor a . In 20 03 ozit a m avut ansa să a du c di n Elv e ţia ş un număr de 4 i: scrisori adresate lui Nicolae Titulescu, în anii 19 18 21-1931 Le- am p în 2004, în volumul Nico . u bl icat lae Titulescu, Opera politico-diplomatică. pondenţă, voi I (1921-193 C ore s­ 1). În anul 2003, am adus, de asemene.-., de dată, din S. U.A., de la H oo a stă ver Arc hives, copii x erox după 381 scris adresate d e un numă or r de 88 de person i alităţi române şi s trăine în perio 1921-1939. În acest depo a da zit documentar, pe care lam publicat în a m găsit însă doa r 20 I 3, o singură scrisoare , incompletă şi ea, din anul 1937 trimisă lui Nicolae , Tirulescu de Stelian Popes c u. Deci, nimic altceva din anul 1937 Reven ind la afir maţiile . iniţiale privind jud ecăţile rela tive la corespondenţa lui N icolae Titulescu, mi se p are logic s ă s us ţ i n că, dacă pentr u 1937-1941 există expli caţii par ţial p lau zibile p en tr u lip sa unui volum substanţial de cores pondenţă, pentru 1932-1 93 6 e xp li c a ţ ia nu se mai poate plasa în sfera fap telor obiective. Din contră, a p ute a af i r m aş teptările noastre a că ş leg are d e acest segm ent temporal au fos e şi rămân mai mari decât faţă de oricare al tul. Aceste scrisori există (c âte şi de la cine, nu ştim). Cât priveşte locul und e se află, r ămân în sfe ra bănuielilor plauzibile . Cele trimise de Nicolae Titu lescu în această perioadă au fo se sau sune în zeci de ar hive (fonduri, colecţii) pu blice sau personale. Unele din acestea p oare că s ub zistă, altele poare au dispărut din cauz a vicisi t udi nilor vre milor; în cazul celor care a u supra vieţuit, pentru a ne refer i la cele di n ţ ar mu ă, lte din cele personale au fos e răvăşire, cenzurare de frica posesorilor lor de a nu li se intenta procese politice (şi câţi oameni de la noi nu au av ut de suferit din cauza unor fotografii sau scriso ri care au fost inv ocare ca piese incriminatorii în anii 50). Cât prive te un posibil fond documen tar, cupri ' ş nzând inclusi: scrisori primire, în anii 1932 -1940, atrag atenţia încă o d ară a supra unei inform a ţi i car e nu poare fi ignorară. În Ar h i va Mi nister u lui Afacerilo r Exte rn e al României se află originalul unei recip ise, cer tificând în c hiriere� pe nume le l ui N icolae Tiru lescu, la Cr edit Su iss e di n Ge neva , a un�J chambre forte pentru trei lu ni, pe dur ata 22 octombrie 194 0-22 ianuane 348

• c re se poare presupune caw ar fl depus valo ri fina nciare, documente . . 941, 111-di�plomac ice, caiete cu însemnări zilnice, sc nsor '. ş. a . • olicico w . P Cercetacoru _ _l �-o m a• n - s1 nu d oar el - al rela t, iilor inter na ţ.ionale , m oeneral, alw pol mc11 externe ;i al diplomatiei româneşti, în particular, a apelac .,-apeleaza, m • mod fl1res c s'·1 nec esar, la ' tot cee a ce îi poate o feri pr esa, ca ci .. . w , . . rinformaţ.ie ş1 co� encanu. Am crezur si· cred că atât pentru polmca mte rna, , . w w . i pe r u polmca externa, pre sa constituie o sursă indispe nsabila. E a e ste . w . w e opo � n�va: o _ ogl"l da a acestora si o ra diografi e a lor. Ea reprezmca per �e �_P� dcâq �ă de acrele d; guvernare, aduc ând în prim-plan op1 �1} �1 e opiniei public fa, . . e nonguv er namenrale, ale u nor pe rsona l1 taţ1. poziţii ale fiorţel r. pow lmc w locul nu urine documente de politică exter na ln pa�inile pr:s�i.�ş1 uneo n de negasir :I�.::��:�l.ew di. plo !acice propriu-zi se - ca şi alee înscrisuri (interviuri, declaraţ11, _prec1zan), fără de care nu se pot întot deauna percepe . . fi ·nc I , ele g e comple x1t ate a u ne i p ro b le m e ' resorturile , i mplicaţiile şi co nsecinţele lor. Fiind vorba de o personal"It ate de talia• lu i Nicolae Ticule scu, fiind vor ba 1 lo mat ro man care nu se mai afla într- o funcc ie de un om de stat ş1· d� un d"p oficială, dar care, ma t � es .I n condiriile accentuării confru ntă rilor pe scena w w politică internă în le gatu ra cu on.e' nta �·1 i si actiunile d e po litică externă � , . w roma• neasca, el se a f1 a m • cencrul ate nt 1 e1, sustm' ur si a părat de u nii, dar , discreditat şi atacat de alţii, fie caw era vor ' b': de' .1d 1· 1 e sale ' fle că era vor ba � . w w de act· iun ile sale, am apelac la pre sa româna s1 sc rama. . Am consult at col e crn ' ..1 e m a·i mul tor pub' i·icac 11. roma• nesri, , la nivelu l întregului an 1937, pe care le evo; m · er sul"·' • cr-o or dine' aleato n· e : ,, umv ,, Cred.1nţa « ; ,, Epoc a"; ,, D re prarea ·' Cu rentul "·, ,,N eamul Române sc"; " . w „ M iscarea "; ,, F ac l a "; ,, Ad evaw r u l " '. " R oma • m a N o u a«., ,, T, a r a N oastr ă"; „Lu pe' a"·' " Lumea Roma• neasca- "; Froncul "·' " Por u nca Vrem1··1 «., "Vremea Nouă" j.a. Cel care se va apleca as"up_ra a m·col lor j ·l co ment ar11 luse ··1 or ·nc 1 în acest vo lum va întâlni nume le lu i Stelian �opescu, Gn.gore Fili pe scu, Gri.gore Gaf encu, C i.cerone Teodore scu, N ·N. Pe cras cu, N.i co 1 a e Ior ga ' w . . Pamfil Seicar u, Acr a Co nsrancm ' nu, E m. Se rg hie ' e scu , Be n no B ramsc ea , Camil Baltazar, Ilie Ră duleseu, H · Soreanu, Istra te N , M .1cescu, D.I. Cucu ' . Eugen Crăciun, George M ihail Zamfiresc�, Gng ore Ro su, Niculae P. Car p, G. S p·ma, Gheor gh e I. Brătianu, Consrancm H enrzescu, , O vidiu Constant, 349

Leon Kalustian , Nichifor Crainic, Liviu Vornicu, Petre B ănescu N·1c olae ' G eorgescu ş. a . Am i tr dus în acest volum o cronologie a activităţii politico- di l0 � � P tna. nce a IUi N1colae Titul escu în anul 1937. Elaborar a şi ubscanţa acestui segment impun câteva precizări. � � · nat •in Au fose 1 de nt1ficate pâ nă astăzi - asa ' c um am mai menţio alc. . parte - 12 agende anuale ale IUi Nicolae Titulescu : 9 în Arhiva Fund a _ � pei Europene Titulescu (1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927, 1928 ' 1929 1930), o agend'a •m Arh'1va M'mi·sterului Afacerilor Externe (1938) 2 agende (1939, 1940) deţinute în original de V lad Antoniade (si , în copie '1a Hoover c Areh 1ves, · Stanrord Universiry, CA-USA). F aptul că nu am dispus de o asemenea agendă pentru anul 1937 a faacuc deos eb'lt de d'fi ·l'. area rep erelor p arcursu l ui biografic ' pubi'ic · 1 lCl·1·a 'I dentrnc s1 . . par t u I a , al lu1 N'1 lae Tirulese u, din acest an. Am fose pr iv aţi de i��? �� � pres ule ş1 comenta m le sale pe marg ine a unor întâlniri s, i convorb'lfl· cu . - . . d1ver · se personali ta p ş1 c u deosebire de cele privind factorii generatori · mome ntele ad ptării unor decizi i. Suita agendelo r de care dispune; ? 0 922-1930 ş1 1938-1940) n e dă t emei uril e s ă a fi r măm că Nicolae _ T1tul esc u a a vut î nsemnăr i zilnice şi l a nivelul anu lui 1937, asa cum a facut-o î n anii anteriori, aşa cum a făcut-o î n anii ulter iori. Lipsa agendelor pentru un număr de ani nu j ustifică afirmaţia că în acei . _ an i Nico lae Ti rul escu nu ar fi p roc edat la î nsemnăr i zil nice. Redactarea unor însemnări zilnice nu a ţinut î n n iciun fel de stat utul oficial al lui Nicolae Titulescu. A făcut însemnări zilnice când a fost si atunci când nu a fo st la putere, î n perioadele de mare densitate si tensiun � dar si în cele de mai mică solicitare şi confruntare. O rice supoziţie cum că Nicol�e Ticulescu nu ar fi procedat la î nsemnări în 1937 cade în fata tuturor consideratiilor ' făcute mai sus şi a argumentelor mentionate. Am u mont t o parte din dificultiiţi datorită şansei de a putea consulca : � _ � •msemna nle zilnice ale lui Savel Rădulescu din anul 1937, aflate în Arhivele Naţionale Istorice Centrale ale României. Cei care vor consulta acest volum şi se o r apleca, î n căutarea uno r detalii de loc şi de timp, de subiect şi _ � are, vor avea î n acest segment satisfacţia de a identifica in formaţii part1c1p (alteo r i doar segmente de i nfo rma ţii) nec unosc ute pâ nă a cum, dar şi 350

care le- ar fi sperat î n legătură a nu avea coate acele date pe de · ia facc (1s ' av el rep r oşa post-mortem lui S ul esc u . Sig u r, n u se po ate Tic e a ol c Ni anţ ă, el nu n acest sens. Î n u ltimă i nst ă nu a făcut mai mult î c scu e ul ­ �d i său P atron. Ca o trăsătură general ă a î n al ul zilnic al fo st ul u rn u j ea �n a cu - texte dificil lizibile. - .voi remarc . psern nă rilor zilnice ale lui Savel Rădules c c , mai. totdeauna scncc mrormanve fa cui că ele sunt, în general, 1oarte sumare , implicând , că in formaţiile privind o acţiune sau alea şi�ai rar apreciative ac est an mule ădu lesc u, care s- au a fl at î n Nicolae Titulescu şi Savel R stabilească cu certitudine care �rnp aproape unul de altul, nu permit să se e altuia, la care a participat unul, la ne u nuia, care acţiune rev in vi e r e un i cţ a cazuri, deşi este ndu- ne să credem că, î n unele care a participat celălalt, lăsâ ună că au parti­ ei, sunt temeiuri să se presup mentionat doar unul dintre ioada în care e, fără nicio î nsemnare, din per cipa; amândoi. Sunt pagini goal şi din luna decembrie 1937, când cei cei doi s- au aflat în străinătate, dar ânia. doi au revenit pentru scurt timp î n Rom date l e fu rniz ate de Sav e l Afirm că , î n ci uda tuturo r „minusur ilor", ar indispe nsabile, că ele au Răd ulescu au fost esenţiale, aş putea spune chi a fu rnizată de presă şi de constituit scheletul pe care am adăugat info rmaţi celelalte documente românesci ' s' i străine. lae Ticulescu au Toate reperele activităţii politico-diplomatice a lui Nico ative directă cu evenime ntele semnific fose invocate s' i menti , onace în corelatie ' , asa cum de pe scena politică român ească si din viat, a politică internacională ' caracter se procedeaz ă de mai mule timp, î n mo d fir esc, în lucrările c u el nu mai monografic. Nici nu s- ar fi putut face altfel. Chiar dacă în 1937 coace avea o fu ncţie oficială, Nicolae Ticulescu a fost profund interesat de ţară, marile evenimente şi tensiuni de pe scena internaţion ală ; departe de con ti n ua să urmăre asc ă cee a ce s e î ntâmpla în România şi îşi completa arvenea, informaţia sumară din presa străină sau din cea română, atât cât îi p oric um cu întârziere, cu ceea ce obcinea în întâlnirile si convorbirile cu foşti c olabor atori şi prieteni. I dentifi� are a a noi docu �e nte - ca să nu mai Vorbim de cazul pe de- a- ntregul fe ricit în care am descoperi originalele cu însemnările zilnice din 1937 - ar permite adaosuri şi precizări semnificative cr onologiei pe care o public. )

)

351

Aşa c um am proc e da t l a vol ume an teri oare din co rp usu l N· lCOl ae . T1tulese u, o'Pera po tt1co. d"1piomat1 I .că, am ela b orat şi i nclus si î n v 1 urnu l privind cel de al doilea an al exilul ui lui Nicolae Titulescu n�te bi:g rafice • · b"l pentru un numar aprecia 1 de persoane. Cei avizaţi asupra dificulrătil , or pe • • . • care 1 e mtampm a un asemenea demers vor î nţelege de ce, î n un ele caz . uri • · • · m cm da consu 1 raru· a num eroase surse străine si româ nesti ' nu a g•. ' m as1c • ' . .. • t de puţine · . n .fel de .1�form�ţ11 mcm sau ara aj ungând î n final doar : a re dactarea catorva randu n. Un set de 94 ilustraţii - fotografii sau copii după varii doc umente_ prin forta lucrur ilor mai redus, completează acest volum · ca·teva prec1z·a- n'. . .• . acest sens.Nicolae T1culescu nu se mai bucura de o fu nctie oficial" ş1 m a, nu , se mai· a f1 a frecvenc p e prima pag ină a ziarelor s, i re vistelor· Sig ur, a avut p�r ioade' foarc e_ �en se î n contacte şi convorbiri. Î n ciuda acestui fapt, nu disp unem a staz 1 de fotografii de l a num eroasel e î n tâln iri, convorbiri i conferinţe din această perioadă din Franţa, Cehoslovacia (o excepţie fac ceie d� la dec_ernarea _rid ului de doctor honoris causa la Universitatea Komensky dm Bra nslava) ş1 Marea Britanie. După un efort de câteva decenii, nu am î nc eta t să l e c au t, atât în Româ nia, cât şi î n al ee ţări, convins că ele există î n fonduri sau colectii care nu au fost deschise sau rămân doar parţial prel uc rare arhivistic. Ti�pul şi stărui nţa noastr ă, bunăvoinţa şi generozitatea altora pot aduce noi şi plă­ cute surprize. Textele editate de mine, identificate sub forma unor dactilograme sau a unor pagini manuscris, au fos e culese şi confruntate cu rigoare, intervenind doar atunci câ nd a fost cazul, pentru a î ndrepta evidente greşeli de decrip­ tare sau de ortografiere a termenilor comuni, a numelor de persoane sau de localităţi, a dezacordurilor de caz sau de gen. Apelând la regulile ortografice şi la punctuaţia contemporane, nu ne-am atins de sintagme şi cuvinte ca re pot părea vetuste, dar care vor fi gustate pentru parfumul lor de epocă. Dimensiunea vol umului mi- a impus o rgan iz area materialului docu­ mentar î n trei părţi consistente, paginile acestora fiind numerotare î n con­ tinuare şi avâ nd un singur indice. Tipărirea Operei politico-diplomatice a lui Nicolae Titulescu nu poare fi realizată - aşa cum am mai precizat - î n ordine strict cronologică, căci nu

z·

352

umentele pe care am • . ctul zero al demersului de toate doc · dispus m pun nd , am ul î n ac est c or pus; a şa fiu c o l că seas gă i s săe i u b re t e r ca · · si aJ11 ' · 1u a · ·1 e de tlt sco nrat ' , pagini , · e si • na• acum _ la indicarea pe caperul i· pa ş ca c a d . . roce P n. oadelor strict delimitate. . pe erului Afacerilor Externe , ist n Mi e l a e c i mat o l Dip or l e •.. .. . . . Conducen·1 e Arhiv Roma me1 .velor Nat, ionale I storice Centrale, Bi. bh. orecu Naţionale a • Arhi i Ro ma• n e ş.a., au r a sp uns c u l e ' Bib lio t e cii Ac ad e mie cia · e Sp · u cr e Co l ' • m·· roate crond un·1 e d·e stre , au des chis cerc et a · ac e solicit ărilor noa • ir 1 b· 1 a rn a on·, rra d uc ato n, . 0 ceres . Rememorez cu plăcere numele tuturor ( redact 1 � :a�e, •mtr-�n 1cel sa� altu 1 , s�au aflar eni, tipografi ş:a· fici gra ri, o r dac , e r . cehno· Titulescu, si npanrea lucranlor Nicolae ea r a dit e a l , p · tim n . î , e n mi . e d un • ar al• ) şi i franc�za ş leza g en ă, " n mâ o r e il diţi e ( ) _ Politica externă a României (] 937 pace. Tr�duc e n� e _c er�te de _editarea tru pen i oari Pled , u c ules Tit e a Nicol politico-diplomatica? _ianuan: 1937volumului Nicolae Ticulescu, Opera c ez ă, ge rmana şi_ slovaca, alc e� e 31 decembrie 1937), î n/din engleză, fran Delia st realizate de Se rgiu C el ac, decât cele reprezentând originale, au fo tan, Grec e U ngureanu , Stefa n Răzdolescu, Daniela Boriceanu, Lelia Bre Unacinski. l Niro I nvesrment Group, Acest volum nu ar fi fost posibil fără sprijinu • care l-a sponsorizat integral. i a avut loc cu careva Din ratiuni care m-au depăşit, lansarea acestei lucrăr cu. M- a onorat un luni mai �ârziu, l a 15 aprilie 2008, tot la Casa Titul es uţiuni : _ac ad. D an public larg, de î naltă ţinută intelectuală. Au rostit aloc univ. dr. I oan Berindei, prim-vicepreşedinte al Academiei Româ ne; prof. (AOŞR); Scurtu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România ulescu '. p rof. univ. dr. Adrian Năstase, preşedinte al Fundaţiei Europene Tir _ utiv al Fundaţiei c e x e r o ct e dir , a Patr G. e rg o Ge acad. Florin Constantiniu; Europene Tirulescu.458 person�itate Am decupat din intervenţia academicianului D an Ber indei, ar e v a de primă mărime a c ulturii i sto rice româ ne şti conte mporan e, c fortante gânduri şi aprecieri prilejuite de această lansare, deopo.rrivă r�con a prin recunoasterea valorii stiintifice a efor tului de ani mrrepnns pentru ' e la o îmbogăţi c u �oaşre rea, î n noi c ute, a pe rsonalităţii şi vi_eţ i_i l ui Nic_ ate Îitulescu, pe de O parte, şi emoţionante prin greutatea şi caldura arar 1

353

demersu�ui ticulescian, căruia îi a dăugăm fără emfază O nouă concrib . Uţ1e, pe de alea parte : ,, Iacă, ne aflăm din nou în fat' a unei realizări ' este un lucru îmbucura• t r o Avem deseuI e probleme, dar din când în când să ne putem bucura de n· • . u · pa s ma mt e, un pa s frumos înainte ş i ia tă că a ve m în fată , tre1 voI ume • . . . • msuma• nd vreo 2.500 de pag ini ş1 care m fond constituie un frag me nc • . . . . . . d m vi aţa unei p ersona 1·1ta- t1 de_ exc epu e . N e mdo1elnic, N icola e Ţ·1tuI ese ' , u . . . este una dintre ele şi trebuie sa ne bucurăm că există Funda ti a Europeana , . . . N1coI ae T1tulescu, care si-a luat această sarcină de a urmări cu mult"a voi· nta. . . o re' consmu . ire treptată a ce ea c e a însemn şi _ cu multa• da_ ru1te at Nico l�e Tuulescu. [ ...] Ori cum în să, în ansa mblu, nu pot spune decât că e o lectură deo b· de i nteresantă, îţi ia câteva s eri şi câte va nopţi parcurg e rea volum:�u:C volumelor mai bine zis că sunt trei, dar merită acest lucru pentru a-l încele ; pe Tit�lescu încă o dată în dimensiunile pe care el le-a avut, pe care puţi!i oameni le- au avut. Ori�u�, eu vreau să felicit, în primul rând, pe domnul preş edinte al Fun da p e1, care bănuiesc că sprij inul său a fost esential ca aceste volume să le avem în faţă, şi să mulţumesc domnului Potra pen�ru efortul si străduinra sa extraordina ră, pe care o urmăre sc de ani de zile, această p�siun e ti c�­ �esciană care merită coace elogiile şi ar fi bine ca nisce tineri să i se alăture. ' Ii urez ca să ne pună în fată ' si alei ani din existenta iui Ticulescu în astfel de volume ma sive care să ne în�ân�e."459 Luân d cuvântul, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, me mbru al Acad e miei Oamenilor de Ştiinţă din România, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe I storice şi Arh_eologie, un om rezervat în materie de epitete, sublinia, spre satisfacţia mea şi a colaboratorilor mei : ,, În primul rând a ş vrea să exprim admira ţia m ea pentru munca des­ noi ere i făşurată aici, la Fun datia Europeană Titule scu, si ' pen tru a ceste ' volume consacrate lui Nicolae Ticulescu, prin care s e îmbogăţeşte istoriografia românească, se îmbogăţeşte cultura românească în general, şi se pune în valoare cu o pregnan ţă şi mai ma re una dintre marile personalităţi ale românilor, şi anume Nicolae Titulescu. Cred că după Academia Român ă, care a publicat cele trei volume de tratate di n Istoria românilor, Fu ndaţia 354

prin ceea ce prin activitatea sa, practic c„ eană Titulescu este cea ca re, . op r . . i:,u d1at urma• ror."460 l iţia celor interesaţi, se s1tueaza pe locu ime spoz i d a l e un i ona : emicianul Florin Const antiniu concluz p în intervenţia sa, aca d a şi echipa Domniei Sale a reali ­ Vreau să spun în final că domnul Potr spuneam şi la începutul acestei luări de cuvânt, un model de zat� aşa cum afia lui Ticulescu. e e şi de investigaţie în ceea ce priveşt biogr tipărire de surs câte cunosc eu bibliografie română şi străină, nu cred Eu nu cred, aşa din d e un efort de documentare şi d e erudiţie că un om politic a beneficiat t domnul Pocra şi echipa sa pentru a reconsti­ ca acela pe care l-a desfăşura a zul spec ific, biografia lui T i culescu în tui biografia lui T iculescu şi, în c

1937."461

dr. Adrian Năstase, în Cuvântul înainte acordat acestei lucrări, prof. univ. preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, scria : acest volum - despre care ar trebui să scriu rânduri mai antă, ' » Cu sigur e - va trezi un numeroase decât cele pe care le-ar îngădui un Cuvânt înaint e. , int' ifice, ci s, i în rândurile opiniei public real interes nu doar în cercurile sci Având în spate o experi enţă titule sciană de cel puţin un sfert de veac, îndrăznesc să afirm că actualul volum permite cunoaşterea în profunzime a unui segment important din viaţa compatriotului nostru, înlăturând un hiatus prea mule prelungit. ş i ca om Încerc o dublă s a t i sfacţie - c a c ercetător şi diploma t, dar politic- având şansa de a mă număra printre primii cititori ai acestei lucrări care, la împlinirea a 125 de ani de la naşterea lui N icolae Ticulescu, aduce în România cea mai pre c. ioasă contribuci ' e la reconstituirea /re stituirea perso nalităţii şi operei titulesciene şi fixarea lor în biografia secolului XX, ro�ânesc şi european . lntr-o suită de de me rsuri simila re, însumând pe st e patru decenii de activitate, George G. Potra ne oferă astăzi un volum de ţinută aca de mică de săvârşită, în care celor aproape 400 de documente le adaugă un a mplu Studiu, o a devărată ca rte în carte, despre desti nul dramatic al unui mare Ro mân, mare European, mare Contemporan, care confirmă că nimeni nu tste profet în ţara lui. "462 Ulterior, s- au oprit asupra acestei lucrări, în Bucureşti şi provincie, câţiva .i 63 d plomati, ' istorici, ziarist ' i.4 355

Ambasadorul Dumitru Mazil u ţinea să releve în revista „Lumea ": „F undaţia Europeană Titu lescu a dat publicităţii o lucrare de referin tă care va rămâne drept una din operele d e căpătâi consacrate omul ui poli�i� şi diplomatului de excepţi e care a fost Ni colae Ti tul escu . [ ... ] George G.=Potra - sub în grijir ea căruia a apă r ut această monum en tală ce rcetare şti inţifică - a ef ect uat un s tudiu intr od uct i v i mpre si on ant însumând 137 pagini, în care ne d ezvăluie dat e şi ev enimente de natură să reconstituie biografia politico-diplomatică a lui Nicolae Titulescu din anul 1937. [ ...] Lucrarea monum entală p e care v-o prezentă m reprezi ntă o cercetare de ref erinţă a acelor momente semnificative din vi aţa politică şi diplomatică a României. "464 Î n chi ar zi ua l ansăr ii, Mihai-R ă zvan Ung ur ea n u , fost mini stru al Afacerilor Extern e, director al Serviciul ui d e Info rmaţii Externe, îmi scria: „Felicită ri p entru ampl a edi ta r e a Operei politi co-di plom ati ce a lui Nicolae Titul escu! Excepţională tratare, c u adevărat riguroasă şi ştiinţifi­ că - demnă d e numele personajului istoric astfel omagi at. // Cu admirape 46 academică". 5 Din Caraibe, unde onora postul d e însărcinat cu afac eri al României la Havana, diplomatul şi cărturarul, prezent timp de ani la P aris, la Ambasada României şi la Misiunea României de pe lângă UNESCO, col egul şi prie­ tenul George Apostoiu, cu care m-am întâl nit încă d e la sfâ rşitul anilor '60, mi-a trimis rânduri de caldă preţuire ce-şi gă sesc un loc apart e în camera de rezonantă a d emersului meu tirulescian: „Am primit ră spunsul. Chiar m-a impresiona t, c a să nu spun că m- a întristat. Cum să fiu atât de d eparte de cine l a l ansarea cărţii, noii cărţi despre Titulescu! Se întâmplă ceva curios cu prietenii : dracul vrea, din când în când, să-i tină despărtiti la bucurii. Eu nu am ui tat gestul tău de mare generozit at e fa.cut p ent ;u· lansarea «Ta ll eyr and»- ul ui. D ar nu d in prafu l înecăcios al obligaţiilor confecţionate vin mâhnirea şi tristeţea mea că n u sunt la lansare, ci din stima pe care o port celui care şi-a consacrat energia ie unuia di ntre g eniile tute lar e ale românilor şi ş i-a sacrificat propria cre a ţ 356

nu vom s, t 'u unr dnoivocc mec re pt ccar oast m. e

a

n

e

e

i

să-l pret, ui m

nic iod ată

d est ul. Nici

a rn"ca ' ei a e e un ' e ta evoţ 1. une pui. , nu ca'"d Stiu că va fi un nou succes. Ştiu cât ai muncit. s· în integrala Titulescu. . M ai şt iu că p ent r u pu bl i c a rea op ere .i comp�ete_ a l ui. Emm escu s- a -c:ic ar P er pessi ci u s si , că Academia a t rebu1 t sa cre ez e grup u n. d·e· sacru · d ecen u • munclt , ercetator 1· conduse d e Oprea si E ugen Si mi on, ca re au . ru T i. t u1 eseu pentru a înainta într-o muncă atât de dificilă. Tu faci p ent , . • a1 e Anei. . c area desa• varş1ta aproape singur, cu sprijinul şi calinc această muncă " 466 · Îi transmit omagu. 1 e mel e. La cea de a XVIII-a ediţie a „Zilelor Nicolae Titulescu " (Slati. na, 17 mar. oe 2009), istoricul dr. Dorin Teodorescu afir ma : ' · D e multă vreme, F undaţia Europeană Nicolae Titul eseu nu mceteaza să �e uimească, realizând, prin ştiinţa, munca extraordinară şi devotame�tul unui pumn de oameni sub coordonarea dlui dr. Georg: G. �otra, o �me­ cunoscută personalitat e a istoriografi ei diplomati� e romaneşt 1, n�numarate _ , volume exhaustive asupra vieţii şi activităţii formi dabile m plan mtern, dar mai ales incernational, a marelui diplomat român Nicolae Tit ulescu. Pentru anul Î937, opera politico-diplomatică titulesciană este cuprin�ă într-o lucrare în trei volume (chiar dacă ele, cu modestie, sunt intitulate «părţi» ale unei singur e cărţ i), care cuprind e nu mai puţ in de 2.500 de pagini."467 M-am referit în altă parte a lucrării de faţă la p reocupăr ile şi demersurile de după 1990 p entru valorificarea arhivei Ministerului Afacerilor Ex erne. : În anii 2008 si 201O, sub auspiciile Institutului Diplomatic Roman au fose publicate d�uă volume masiv e de documente diploma c ice468 priv ind anul 1936. Primul volum (1 ianuari e-30 iunie 1936) cuprinde 649 document e, iar cel de-al doilea (1 iulie-31 d ecembrie 1936) cupr ind e 547 documente . Editorii apreciază că „ int ervalul de t imp acop erit de prezentu: v� lum (1 ianu arie-30 iunie 1936) este marcat de un eveniment de o covarş1toare înse mnăt at e polit ică şi strategică a le că rui d i me nsiuni r eal e n au f t �� � evaluate atunci în coată amploarea şi gravitatea lor de contempora m: remili tarizarea R enaniei (7 martie 1936)" 469, iar „cea d e a doua jumăt at e a anului� 357

1936 a fo st marcară, în activit • a- tea diplomari , ei românes' ri ' de doua rna ri . . . evenimente.. pe plan intern, mlarurarea lui Nicolae Tirulescu d e Ia con du . A caceri1 or Străin cerea Mmi· steru1 u1· ru e (29 august); pe plan extern de re .. ' rnd 1. . . .e.1 (7 marne), ranzarea Renarn mai exact, de consecinrele ei în plan geopo1.I. t1c ' . . ş1 geost rateg1c. Cele doua eveniment e sune strâns legate, cel de-a 1 do1.1 ea . .Jucan • d un rol determmanr în provocarea celui dintâi. "470 Din păcat e, pe marginea acestor două idei ' corect relevar e, aur. or u s e • . rezu a la o intr oducere de o pagină şi jumătate, în partea I a volumulu i 5.' 1 � la o Introducere de două pagini şi jumătate, în partea a II-a a volumulu1.'. Nimic nu explică şi nimic nu justifică o abordare atât de sumară. �u- c�r editorilor să citească şi să com entez e documentele, pagină cu pag ma, m locul tuturor celor interesaţi, profesionişti sau nu, dar cititorii actualului volum, printre care mă număr s' i eu, sune îndrituiri ' să as' repre d'in partea edi�orilor o � ai amplă şi m ai profundă an aliză p e un segment temporal bme determinat, de mare gravitate, întemeiată pe aproape 1.100 de documente. Aceasta ar fi permis evaluări mai nuanţate privind forţele care au dus la înlătur area lui Titulescu d e la conduce rea Ministe rului Afacerilor Externe, atât a celor interne, cât şi a celor externe, a coluziunii d'.ntre adversarii interni şi duşmanii externi. O anumită „grabă" în redactare dm partea editorilor lasă pe cititorul n eavizat să creadă că eliminarea lui Nicolae Titulescu a fose o necesitate şi o reuşită, că ac easta ne-a scăpat de „pactom anie" şi să accepte ad litteram aprecierea care i se oferă, cum că aducerea lui Victor Antonescu la conducerea Palatului Sturdza a însemnat apr oape o binefacere, un nou stil în politica externă şi în diplomaţia româ­ nească, reuşind „ să-şi asigure o mai mare libertate de acţiune", ,, să prezinte limpede politica externă a ţării sale". 471 Dincolo de obligaţia ipsofacto de a face publice, după criterii academice, docum ent ele diplomatice ale perioadei pe care şi-au propu s-o, editorii, deopotr ivă cercetăt ori s' i analisti, sune chemati să facă evaluări privind consonanţa între liniile direct;are ale politicii 'externe şi prestaţia diplo­ maţiei române şti. Cred că avem nevoie să ştim, după aproape 80 de a ni, care a fost şi cum a fost acoperit spaţiul geopolitic de aparatul diplom atic , românesc, cum poate fi evaluată prestaţia acestuia sub raportul operarivicăţii capacităţii de pătrundere şi înţelegere a gândirii şi jocului politico-diplomatic 358

tea iilor diplomatice europene şi nu num ai. Am avut din par a I cancelar şti previziuni profunde sau doar analize rso nalirăţilor diplomatice române ind o terminol ogie actuală, pun întrebarea: am avut �stJactum? Folos sau o atitudine reactivă? pO atitudine proactivă şi e permit Nu stărui asupra liniilor de a naliză pe care l e sugerează l ente reunite în volum. nume roasele docum e nt e diplo m a tic e Mă refe r la ac est e d o uă vo lum e, reunind d o cum , pentr u că ele cuprind circa 60 de piese avându-l românes, ti din anul 1936 ca autor pe Nicolae Titulescu. documente Mi s-ar fi părut normal ca editorii să menţionez e faptul că acest volum) au fost publicate Nicolae Titulescu din anul 1936 (inclusiv din amplitudine sau în v olume de cu ani în urmă, în studii d e mai mare ente diplomatice, Editura docum ente. În lucrarea Nicolae Titu/eseu. Docum area Nicolae Titu/eseu. Politică, Bucureşti, 1967 - 62 de documente; în lucr cum ente. La dis­ Discursuri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967 - 12 do d activi­ poziţia editorilor s-a afl at, de asemenea, culegerea Documente privin sterului tatea politico-diplomatică a lui Nicolae Titu/eseu, aflată în arhiva Mini şi Afacerilor Externe, pe care un colectiv din cadr ul Oficiului de Studii ) Documentare a întocmit-o în anii 1964-1965. În volumul VI (1936-1941 se află 173 de documente din anul 1936, care privesc direct sau indirect pe Nicolae Titulescu. Fără a aduce reproşuri cole gilor mei, nu înţ eleg de ce în volumul lor, acoperind anul 1936, nu se regăsesc importante docume nt e privind pe nelămurire ' ao Nicolae Titulescu. Menti ' a de a evid enti ' onez, doar cu intenti şi un alt punct de vedere: declar aţia făcută de Nico lae Titulescu asupra situaţiei internaţionale şi asupra rolului Societăţii Naţiunilor în rezolvarea conflictului italo-etiopian (7 ianuarie 1936); discursul lui Nicolae Ticulescu la şedinţa Consiliului Ligii N aţiunilor privind remilitarizarea Renaniei (18 martie 1936); discursul lui Nicolae Ticulescu la întrunirea şefilor de stat ai Micii Înţelegeri (6 iunie 1936); discursul lui Nicolae Ticul escu rostit la şedinţa de deschidere a Conferinţei presei Înţ elegerii B alcanice (11 iunie 1936); discursul lui Nicolae Tirulescu la sedinca de deschidere a Conferinţei Strâmtorilor (22 iunie 1936); discursul r� stit de Nicolae Ticulescu la cea de a 92- a s es iune a Con siliului Socie tăţii N aţiunil or r e l ativ la ce rer e a 359

guvernului chilian pentru reforma Pactului Societăţii Naţiunilor (26 iu n ie 1936); discursul lui Nicolae Titul escu rostit cu prilej ul semnării Conventi ei Strâmtorilor (20 iulie 1936); interviul acorda t d e Nicolae Titulescu ziar�lu i „Le Temps" (29 i ulie 1936); discur suril e rostit e d e Nic olae Titulescu la înch ei er ea misiu nilor diploma tic e în România d e ministr ul Frant, ei' d e ministr ul Argentinei, de n unţiul apostolic (15, 16 şi 17 i unie 1936). Dinc ol o d e p o sibil e r eplici, invocând terme nul „d oc u m ent e dip lo­ matice ", afirm că aceste interviuri, toasturi, declaraţii, discursuri, conferinte sunt acte d e politică e xternă şi de diplom aţie r omânească, având ca au t�r p e Nicolae Titul escu, ş e ful diplomaţiei româneşti, ministru al Afacerilor Străine. O conferinţă sau un discurs rostit de Nicolae Titulescu, ca ministru al Afac erilor Ext erne , la o r euniun e internati îs' i re' , onală, în num ele tării, clamă şi îşi j us tifică prezenţa într- un volu m de do c um ente diplomatice. Nu se p or realiza analize şi evaluări core cte şi pro funde de politică externă ro mânească fără ace ste d ocum ent e, p e care unii n u v or să le rec unoască drept „documente diplomatice". Diplomaţia românească se bazează, înainte de toate, pe l uările de poziţie privind liniile directoare de politică externă, de orientările privind obiectivele stra tegic e şi mijloac el e tactice. Nu pledez pentru o încărcare artificială a notelor d e subsol. Dar un plus de informat' i e ar fi fost necesară. Trimiteri la studii si ' lucrări (românes, ti în prim ul rând) în l egătură cu pr obleme şi ev eniment e maj ore de relaţii internaţionale şi politică externă româneas că, din această perioadă, ar fi fose urile cerc etăt oru l ui s' i c u atât mai mult ci tit orul ui o bisnuir. O as tfel de ' „l ectură" este îmb ogăţită, prin da te, informaţii, opinii aduse din alee su rse şi prelucrate prin filerul unor cer ce tări ştiinţifice de autoritate. Cu respect pentru ace st domeniu al editării de documente şi pentru acest de mers al colegil or mai tineri, le semnal ez faptul că o cercet are a dosarelor pe rso nal e al e diploma ţil or ro mâni din a rhiva Minist erulu i Afac erilor Externe (c uno sc ute drept „caziere ") ar fi p utut c ompl e ta numele unora 4�2 dintre c ei citaţi, oferind şi un plus de dac e esenţial e pentru activitatea lor.• F ormule z ac este remarci şi observaţii c u bună credinţă şi s per ca ele s� fie luar e în conside rare de editorii c el orlalte vo lu me, pentru ca să-şi pună şi mai mult în va loa re e fortul s' i s' tiinc' a lor, în primul rând prin sublinierea 360

.•a pro fundă a d ocumente. lo r, corel at ă cu d e o a na 1 1z .U gi . similare al e alt or cole Ja Urnu n dobândite în demersuri c s în faţa unor ce din România interbelică m- a pu Scud1. erea v1· ecii politi le e interuma ne d'mere une • . ontrariante privind rel aţiil c e d m' e xtr e n a . onscac . umătate a sec ol�l u1 XX c ti afirmat e în prima j ă lic a n n e i, peste afirmaţii dm p�rt�a.��or necu �:� : p � erec�t p este stereotipur m roate ep 1 eni care sunt „spec1ahşu din partea unor oam atii , . eg al u sa . . n co . e1 naponal e . si personalitătile iston . . r blemele 'am fost solicitat de prof. univ. dr. Co nstantin Buşe, p rest�g 10s p �n 2009 . srudu ded 1cat� I a edit or, zece volume de c ă, dac ea c a a l , a _ r t gis e 1. 5toric' car: înr e cercetaton, d 100 e p . oa pr a . e d ăr num i u n u . d arţman lui Nicolae T 1tuleseu, ap . pa �tea mea. artea tatălui meu, fie dm p din fie , e ţi ibu r nt co o . u sa• -i da st student ş1 doctorand lu1 fo a ira e o P C. e g eor G ă c a Constantin Buşe şti Nicolae Iorga. g, Constantin Buşe, m-a pr?vo�at, m În ce mă priveste, fostul meu cole dez o cerc etare privind relaţ ia N icolae acelasi sens, solici�ându-mi să aprofun lorgd-Nicolae Ticulescu. • partea tat alui. rr:ie�, �u am avut În legătură cu solicitarea unui text din parp. al • aginile memonahsu ce p , a ţ · . ecm s con m , , s 1 · · tnm nicio retinere; 1-am • . . . un interviu -, carora le-am dac ttpa• nte,\mam te de moarte, ca răspunsuri l a473 titlul „Întâlnirile" mele cu Domnul Profesor. Am amânat propriul meu răspuns. De ce? • • . mere doua• nume .mari ale Pentru că era vorba de o rel aţie confl 1cruala dat repli.ci care nu României mod erne. P entru ca• s-au aruncat acuze şi· s-au se iartă si nu se uită. · 1ui" - boiu urmare a „raz Penc;u că tatăl m eu s' i-a făcut un idol din I orga . Ca · George C ·.Poera n-a dintre S' coala veche de istorie şi Şcoal a noua- d e 1· Stone, _ a d'm ucat de l a Universitate m ( a rg I o l a t a r o cc o d e d a z e t mai putut sustine . ' nstantin C.. Gmrescu 11 Comerci'al e) , c ·i l a C o Bucuresti la Academia de Seud'' . iver s i tatea d'm (care a ' devenit seful catedrei d e istoria Ro mânie i l a Un s- a c o nsumat Bucureşti). Răzb'oiul dintre „şcoal a vech e" ·ŞI· „şcoala nouă" .• . . . • , .. no rmel or m ·i nimal e d e c o nduita c1vi1iza t a în c ondiţiile aba ndo na• ru decătilor re velac e lă'-

.

361

aruncându-se avalanşe de injurii, de o parte si de alta. Spre c·i nstea sa, • • ' . George C. po ua a ramas fidel pan. n celu1 .1scon. e1. nationale. Pentru că din tot ceea ce studias em (dezbateri p.arlamentare s i· arn. c ole de presa") s e releva realitatea că N icolae I orga a excelat prin iron'..u groa s e, .. . . )lgnm dureroase, acuze, injurii aproape de nereprodus (si as' putea spune • . . . nedrepte) la adresa lu1 NIColae Tnulescu, idolul ti nereti - .. m ele . i si , maturitam . pentru ca- n-aş fi1 putut oc ol i o analiză s• tiinti , fică ' corectă, r1·g' uroasa. · .' pentru ca n-aş fi putut să nu-i fixez si , cercetez responsabilităt, ile ' ce1 punn cel e comportamentale. D� când mă ştiu, în spatele biroului său, tatăl meu avea portretul dat lui de NIColae I orga. L-a luat cu sine în timpul bo mbardamentelor Al'1aţ1·1 or . asupra Bucureşnlor, m u mpul refugiului din faţa trup elor sovietice ocupante ale Capitalei României. Am vii în memorie povestirile tatălui meu despre N icolae I orga, pe care . . aJunsesem ş1 eu să-l consider un fel de s upraom. Asasinarea lui Nic olae ! or�a l-� făcut p e tatăl meu să sufere ca atunci când şi-a p ierdut mama. . 11 d1 vm1zase, chiar dacă acest a era egois t şi parc imonios, imprevizibil si nedrept nu de puţine or i cu apropiaţii ş i d evota ţii săi. L-a iub it până Îa moarte. Nu şi-a ascuns iubirea. George C. P otra ştia şi aprecia ceea ce făceam pentru şi în l egătură cu . . N1c�la� T1�ulescu. Aprecia tăcut faptul că n-am într ed eschis ac ea pagină . t�1sta d1� viaţa politică românească. Nu mi-a vorbit niciodată despre ten­ S1Unea dm tre cei doi titani. Nu pentru că nu ştia despre ea. Mă îndatora cu tăcerea lui recunoscătoare. Nu puteam să-i umbresc tatălui meu bătrâneţ ea. Trecuse prin multe şi �e tot_fe�ul încercări, de nedreptăţi, dar se considera bogat (şi căuta să ne mduca ş1 nouă, cop iilor săi, această s tare) cu manuscrisele si căr rile sale, cu forogra�a aceea dominantă a lui N icolae I orga, ca un paşaport d� aute n­ . . t1C1tate a t inereţii sale universitare, ca o icoană pentru momente de restrişte din toate anotimpurile. La 20 d e ani de la trec erea în nefii nţă474 a lu i George C. Po cra, arn îndrăznit să pun pe hârt ie c eea ce d esluş isem din lectu ri numeroase ş i , refl ecţii negrăbite despre ş tiinţă şi po litică, despre neîmpăcar ea ge niilor despre egodulie şi p sihoză . A

•

362

inţ at r elaţiile l orga-Titul�scu, i-�m încred A.m adâncit cercetarea privind icolae Tztulescu. lnterstudiul Nicolae Iorga-N onstant in Buse , C tud.. . J · 1 u l u g e col . olae Iorga. 1871-1940. S ii şi aocuNic ul vo lum n î t ica e care l-a publ , erea lui Nicolae 140 de ani de la nast , si 5 )(147 ' , în fine ' în 2011• (la , t pn l . o . v . . . • ,ntnte, l-am nţa a lm Nic olae T1tulescu) efo n m a e er trec a l de ni a e d 70 a l 47 . i s . . . . ional. 6 Iorga , straţ1 1 Fondulu1 Cult�ral N aţ m1 dm' A ul n ji ri p s cu ltat, o : _ publicat, dezv cercetar e ea sta lucrare repr ezmt a o Arn subliniat dintr u înc eput că ac i volum a Activitatea laborioasă aflată la baza acestu rsonală şi originală. şi din iblioteci şi arh ive din ţ ară implicat cu pr io ritate investigaţ ii în b străinătate. de docustudiul consistent şi cel e 39 Am crezut şi continui să cred că in cun osc ut e, d eschid noi o p arte e rau inedit e sau puţ e r ca in d e, t men rso nal e dintre c ele două p ersora relaţiil or pub lice ş i p e up as e tiv spec er p lului XX. nalităţi ale primei jumătăţi a s eco , s-au adăugat celor anterioare Informatiile si c onsideratiil e din volum ini de ări şi proiect e, a unor atitud contribuind la î�ţelegerea u�or preocup politica int ernă, cât şi în politica partid şi a unor acte de guvernare atât în externă. d eschid noi oriz ont uri Mai mult d ecât atât, pagi n il e ace s tui v o lu m olit ici în p romovarea şi privind conlucrarea celor doi savanţi şi oameni p esti, la catedre uniapărarea în străinătate a valorilor s' i i ntereselor român , versitare sau la tribune public e, în presă şi prin cărţi. personalităţi au Mărturiile aduse în această carte co nfirmă că cele două ase deo­ avut puncte de vedere şi acţiuni p olitice co n verge nte, dar şi s erio sa sebiri de vederi şi confruntări publice, la tribuna parlamentară şi prin pre română si străină. onie , Am pus pe masă toat e prob el e, am făcut cunoscute, fără parcim p oziţiile amândurora, am adus în prim-plan documentele , lăsându-l e să vorbească, am scris fără partizanat, m-am ferit să dau sentinţe, am invitat pe toţi cititorii, specialişti sau nu, la un plus de meditaţie asupra relaţiilor dintre cei doi oameni de stat. În paginile lucrării ve ţi găsi c eva din geneza tensiunilor dintre cei doi oa meni, veţi putea urmări accentuarea lor, formele de manifest are , v eţi

363

p � tea remarca asimetria permane ntă a reacţiilor, agresivă din partea 1 u, NIColae Iorga, diplomatică din parcea lui Nicolae Tirulescu. Intervenţii în Parlament sau luări de pozitie în presă arată un N·ICO la e . . . . ' ' . Iorga 1mpuls .1v, inegal, contrad1ct o n u, 1gnorand marile deservicii aduse • .. ţaru . . . . pe pl an mterna p onaJ pnn ca mpani.a denigr atoa re dezlăntuită împot , nva . . . . şefiu1 u1 cancelariei d1plomanc . e roman • eşti. La aproape 80 de ani de la demiterea l ui Nicolae Ticulescu, rămâi cu n gust amar văzând că Nicolae Iorga, chiar dacă nu a avut un rol efectiv � �nlărurarea ministrului de Externe român, s-a bucurat far ă jenă. Era Io:� mfam de tandemul Carol al II- lea-Gheorghe Tătărescu, de camarila regală, . care se făceau va rf de lance pentru toată intr iga i nternă şi conspiratia externă anti-Tic ulescu . Suficiente informaţii mai presus de orice dubi u relevă marile calităti, dar nu şi puţinel e scăderi al e personalităţi lor din viaţa politică român�ască, relevând concl uzia obiectivă că orgoliile au avut un efect dăunător în jude­ carea şi adoptarea unor decizii. Dincolo de ceea ce i-a despăr ţit, Nicolae Ti culescu şi Nicolae Iorga e p roi ectează în istorie ca p e rsonalităţi dominante în p rima jumătate a secolu lui XX, iubitor i de neam s, i de cară. ' Am încheiat analiza mea subliniind: „ Fi guri legendare ale istoriei narionale, părinti fondatori ai României moderne. Oameni care au trăit si a� murit pent/u rară Iorga si Tirulescu n-au mai avut timp să se împace. Au slujit amândoi neamul românesc fară rezerve, cu cocală dăruire. S-au înfruntat şi s-au confruntat doar din dorinţa de a face mai bine, mai repede, mai durabil. România ar fi avut nevoie de ei arunci când tenebre le războiului au îndoliat în Europa şi m ai ales ar unci când, după suferinţe fară margini, încercau încă o dară speranţe de pace . Gesturi criminale ni i-au răpit pe amândoi, lăsând ca invalizi politic şi infirmi moral să ne reprezinte şi să ne apere interesele. România are nevoie de ei si azi, de lumina lor când rara si neamu l se află în impas.

creştini, amândoi având la căpătâi câte -au născut şi au murit români, . . nap.onale.«477 elă în Panteonu1 recunoştmţe t O cand La 22 decembrie 2011, la Casa Titulescu, lansarea cărţii mele Nicolae c en e a adu�at u� pu� lic rafinat şi un parter /orga-Nicolae Titu!es �. Interfe� � o f. univ. dr. V10nca Mo 1suc, 1 stonc; maestrul Io n Brad, de somităţi -pr ; prof. dr. Ra du Ciucea nu, di rector a l Ins tit utului c riiro r, ambasa dor Totalitarismului; prof univ. dr. Valeriu Râpeanu, Nacional pentru Studierea ea, istoric; acad. Florin Constantiniu, cri;ic, editor; prof. univ. dr. Petre Ţurl analize p rofunde , cu judecăţi echili brate, totul i caric- care m-au onorat cu a unei colegialităţi superioare.n sub semnul unei prquiri autentice şi anu, vicepreşedinte al Ca moder ator, distinsul pub licist Octavian Ştir e erea dezbaterii ocazionate Fundaţiei Europene Titulescu, afi rma în deschid de lansare : Cartea ap are în niste ci rcumstante care trebuie remarcate, si anume a e apărut într -un an în care se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui Nicola a era Iorga şi 70 de ani de la încetarea din viaţă a lui Nicolae Titulescu. Iorg cu 11 ani mai în vârstă decât Tirulescu. Sub aceste auspicii domnul profesor a realizat, a finaliz at un e fo rt de mai lungă durată. Carte a, totodată, reprezint ă - cred eu - o s inteză a tuturor faţetelor pe care le i l ustrează personalitatea domnu lui profesor Patra. Istoricu l a cercetat faptele, publi­ cistul le-a redactat, editoru l le-a selectat, po litologul le-a interpretat şi nu în u ltimul rând scriitorul le-a asamblat, oferind acest tot nu doar interesant, ci de-a dreptul captivant. Cartea este o carte de aventură spirituală în sensul superior al cuvântului. [ ...] Cuvântul interferenţe e bine ales, e de echilibru, pe ntru că nu se putea vorbi acolo nici de convergenţe, decât în sporadice cazuri, şi nici de col izi uni, decât, de asemenea, în anumite cazuri . Inter­ ferenţe este un cuvânt acoperitor. Cartea este scrisă de un titulescofil, de un titu lescolog. Domnul profe sor este cu siguranţă, îndrăznesc eu să spun, u nu l dintre exegeţii cei mai importanţi din cultura română ai operei şi ai vieţii lui Nicolae Titulescu. " 479 Doamna Viori ca M oisuc a deschis se ria alocutiunilor. A onorat Casa Îitu lescu ani de-a rândul, chiar atunci când a avu; misiunea de europarla­ rnentar, parti cipând, sub arcadele Fundaţiei Europene Titulescu la dezbateri Profunde pe teme ale relaţiilor internaţionale în perioada interbelică şi ale

364

365

'

'

J

>

'

J

,

'

,

J

J

,

politicii externe şi diplomatiei , românes, ti din seco IuJ XX. D c- ecare d . erventu e n mt ' . . le Domni. ei. S ale au impus deopo . a ta, t r · 1 v . a pn c n r or _ p argumen .. " cura1 ul ab orda m. t . e ! o . A m 1pat . şi coordona t vo lum e de r . . serioase studli• . ş1 naponale, care, d'mcolo inter _ de atitudinea unor oporrunis, ti, , . . îsi păstreaza v . rea ş1. con un ua sa tre z aio ească int eres în cercu rile s' tiintifi ' ce care n u se asabordate de presi· uni·1 e · ş1 atacuril e criticas, trilor de partid · .las · V 1 0 M n c a nu s-a cantonat la pro l 015uca b -em e externe. Am fo st alături la . . . d ezbater .: p . . etape Ş I fi1gun ale g uver nv1nd nanlor dm . perioada interbelică · Di stinsa mea c a Iupta t pentru punerea oIegă în practică a H otărârii guvernam . entale de e · dlt are a documentelor d'ipIoma u ce româneşti. Am con siderat necesar să , intr odu� m lucrarea de faţă pagini ale acţi un ii sale, des fa surate nu în · ·· · numele unei amb 1ţ11 ş1 cu a rat mai pupn m numele unui in teres pers . on al . Din pac are a fios t 1, � vmsa- de b1ro . crap.a mi. ni.sterială, de gel o zie s' i interese parciz ane, d' oam eni al car e · nal'1sm sca- zur nu r • or prof;es10 ăspunde exigentel . , or unui demer · s _ tă :cade� 1ca. V1on· ca Moisuc Ade u, nu este nu doar un cercetă . t or şi e dit o r d e malta clasa,_ c1 ş1 un om de atitudi ne, un o m de mare car acter. Inter ventia sa p e m� rgme a cărţii me le Nicola e Iorga-Nicolae Titu/eseu. fnterfe ro;te : da t, _d�ntru încep ut, u n s emnal p entru o d e zba tere neconv en tio na lă. Inr rebanl�- fo rm u �� te _Ia lansa:ea cărţ ii mele, or i cât de i nco m o d� pot fi pen �ru unu sau alp1, sumuleaza de zbaterea, eliberân d judecările de ef tele ec unei false idola trii: ,,M-am între� at la �f�rşi�ul lecturii acestei căr ţi dacă nu cumv a un psiho­ ! 0g ar fi fose _m�i potnvn sa ne expl i ce d e c e sa întâmplat ce s-a întâmplat A mere Iorg� Ş 1 �1r ulescu, intre G og a şi Tir ul escu şi ceilalţi oa meni poli tici care l-au vazut mtr-un anume fel pe Tir ulescu . Nu es_te vor � a de in ter ferenţe ai ci, est e vor ba de op o ziţia lui Nicola e Iorga faţa de Nicolae Tirulescu, pe care eu p ersonal ca isto ric si ca om nu o înţeleg. Nu o înţeleg pentru că am ândoi au fose niste titani: Nicolae Iorga a fose cel ma � m are istoric al românilor, făr ă doar şi � oar e, Nicolae Tirulescu a fos � cel ma'. mare dip lomat al r omânilor, iarăşi fără doar şi poa re . Ni colae Tnulescu s-a m enţinu t în această po zitie si se mentine si astăzi, a făcur_ � şcoală ? e diflo maţi, a �cur o şcoală de dipÎomaţie d �rimat o , im anumita mentalitate m ceea ce pnv eşre politica externă a Ro mânie si a dus i' această politică externă împotriva tu turor vicisitudinilor. A

•

•

'

,

366

Nicolae Iorga a fost cel mai mare istoric, dar, amestecându-se în po litică . vrând să fie un om politic, n-a prea reuşit. I Ş De aici au intervenit aceste fo arte mari divergenţe între Iorga şi Ticulescu, ·· l pZ l· ţ l 11 e nefericite a e lui Iorga fată de Titulescu . Un psiho log ar putea să - , ne explice mai bine ce-a putu t s� fi_e mtre e1. ... . Cine va citi cartea, v a vedea ca T1tulescu l-a spnJ m lt foarte mule pe Iorga l să rimească titlu de doctor honoris causa al universităţilor din M are a Brrcanie. S-a strădu ie să includă pe Iorga în programul de predare al celor două universităţi renumite, Oxford şi Cambridge, din Marea B ritanie . N-a l reu,sir pentru că Iorga nu stăpânea sufi cient de bine limba eng e ză ca să se exprim e fl uent în această limbă; în consecinţă, a refuzat, lucru care desigur l-a pus într- o postură deloc fericită. De ce Nicolae Titulescu « s-a bucurat» de atâta adversitate din partea lui Nicolae Iorga? De ce Nicolae Iorga a fost împotriva Pactului Briand-Kellogg, a aderării României la P actul B riand-Kellogg? E ste inexplicabil. Mai mult, împotriva acelui Protocol Lirvinov care i-a urmat. De ce? Era un lucru pozi­ tiv pentru România. Sigu r că au fo st rezerve . Cine ştie cât d e cât istori a diplomatică ştie că Ro mânia, ca şi alte sta te, a fă cut rezerve aderând l a Pactul Briand-Kellogg, cu r oate că acest pact, pentru prima dată î n lum e, scotea războiul în afara legii. Faptul că, aderând la pact, statele trebuiau să renunţe la războiul de apărare, a determinat Societatea Naţiunilor să creeze o comisie p entru a pune de acord Pactul Briand-Kellogg cu P actul Societăţii Naţiunilor. Sigur, era o chestiune per fectibilă. Că n-a ajuns să se per fec­ ţioneze, asta e cu rocul altceva . Dar nu înţeleg de ce Nicolae Iorga n-a putut să fie de acord cu această aderare a României la acest pact foarte important. Nico lae Ticulescu s -a con frunta t cu Reg ele C aro l al II-i ea î n mult e probleme pe care Suveranul poate că nu le înţelegea sau poate că orgoliul său, pe care îl cunoaştem cu toţii, nu-i permitea să accepte ideile lui Nicolae Îitulescu. La un mo ment dac, a runci când ministrul Afacerilor Externe a pledat atât de mult pentru încheierea unui tratat de asistenţă cu Uniunea Sovietică, Carol al Ii-lea nota î n însemnările lui zilnice spusele lu i Nicolae Îitulescu : e mai bine să-i ai pe ruşi ca prieteni, decât ca duşmani. Deşi l-a convins pe Carol a l Ii-lea, Ticulescu n-a reuşit să-l convingă pe Iorga. A

367

•

Este un lucru la fel de ne înţeles de ce P actul Balcanic a fost atât d e l11u de Nicolae I orga, Pactul Balcanic, pr lt oiect care i se datore a ză în cea mai n�are măsură lui Nicolae Tirulescu . Inţelegerea Balcanică, împr eun ă c Mica Inţel egere puneau în aplicare ace u l proiect al lui Take I onescu, elabor încă în timpul Primului Război M ondia a t l, de creare a unei alianţe în cin ci. D e ce Pactul Balcanic n-a fost agreat d e Nicolae I orga ? Rămân un lucru inexplicabil, dincolo de tot ce a scris şi a spus Nicolae I orga în Parla m ent. Nicolae Iorga a avut o atitudine similară în ceea ce priveşte Pactul de la Lond ra, din 1933, d e d e finire a a gre siun ii. I orga l-a bagatelizat si de asemen ea şi pe Tiru lescu ca promotor sau colaborator la elabora rea acestui act de foarte mare importanţă. În probl ema agresiunii Italiei împotriva Etiopiei, S ocietatea Naţiun il or a dar un răspuns pe măsură, votând san cţiuni împotriva Italiei. Iorga n a fost d e acord cu asemenea măsuri şi, mai mult, 1-a criticat dur pe Titulescu pentru atitudin ea p e care a avut-o în apărarea Neg us u lui. Aprecierile şi exprimările sa le au fost dea dreptul vulgare. Personal, nu înţeleg şi nu por să înţeleg; poare d oar un psihol og ne ar p ut ea expli ca c e a d ete rm in at poziţia lui Nicolae Iorga faţă de agresiun ea I taliei în E tiopia. În sfârşit, în privinţa demiterii lui Tirule scu din gu vern, în 1936, Io rga a avur, evid ent, un rol activ în « realizarea» acestei acţiuni, pe care a salutar-o nedisimulat. S unt lucruri a bsolut d e n e înţel es, care îi pun p e ist orici într- o gr ea postură. Nu se p ot explica raţional aces te a titudini, ura aceasta viscerală a lui Nicolae I orga împotriva lui Nicolae T irulescu. Ş i n u n umai a lui Iorga, ci şi a lui Gheorghe Brătianu şi a lui Oc tavian G og a. [ ... ] Poare fi acuzat, de exemplu, Nicolae Iorga că a simpatizat sau a pactizat cu legionarii? Nu, pentru că i s-a tras şi m oartea de la poziţia lui faţă de Garda de Fier. În schimb, Gheorghe Brătianu şi Octavian Goga au fost printre c�i care au militar activ pentru eliminarea lui Titul escu din guvern, din mon� vele pe care le cunoaştem. Carol al II-iea a mers pe mâna lor şi a ieşit ce a ieşit - demiterea lui Tirulescu din guve rn şi numirea lui Victor Anronesc�: Colegul şi prieten ul nostru George Porra ne-a adus în fap unei siruapi e xtrem de delica te, să încercăm să înţelegem ceva care nu este d e înţeles. critica t

A

I

368

. să înţele gem ş1, p•ana- 1 a urma- , p oare ies e c eva din O Să încercăm 480

toa te

.. ac est ea. . ]" _ . [ u1 I o n B rad m-a em oti' onar, ca d e fiecar e data, pnn caldura Ma estr . 1. sale. Într- o societate în care eforturi cu lrurale m · ă · d"1v1"dual e nsc . tervenne . ac , mn e ms a a r • n o I u1 a e d un i ţ u c o l al , e r a B sifl er p u a a� sa fie Pe deP lin ignorate s .... i nte de toate, crearea unui câmp generos de abordare, sub semnul respect11""' • eului al mteresu1u1· real . L-am întâlnit d e mai m.ulte on· la Casa 1tuleseu .i în 'alte mcm · · te . Asociez îndreptătit , . sale acelora ale acad e_ , inter venmle . . a , rel eva ce ea �e . . d f ·c�anului S erban Ciocul escu, care, înaint e e a cr mc � n ea lu � rar ea r espectivă, nou tăţile în materie d e info rmare sau m 1sn g � rormularea de J·udecăt, i de valoare. D e fi ecare dată îl îmbr ăţişa pe autor, · l e pur�a pr_1· m1 . la propriu sau la figurat, avansând sugestii pe -��re cel vizat ca un cadou. Ion B rad apartin • mtelecruale autentice ş1 de , e unei aristocrarn . pentru mme o bucun·e. fost a , te l a l e cel toate c a c , ire întâln stă ea ac si ea e a , A S rma ' de această dată, I on Brad : JUJ . O ri de câte ori apare o nouă carte semnata- de George G . Potra (s1 ' •m - . ultimele două decenii au apărut multe şi importante), lectura/e are1a l dintre ele devine o bucurie şi un nou prilej de a cunoaşte mai pro un ' ma1 atent, istoria diplomaţiei româneşti. [. .] · . . . D in n o u, o l ec tură origi nală şi iar ăşi o l ec�1 e d esp r e g�n�alit�t _ :: roma• ni·1or, a fl ati , în colab orare, dar şi în contr an etat e, s1ru ap e imp�n .. . uneori până la polemica acerbă, până la orbi.rea grava_ ŞL pa- gub"icoare viern , politice si spiritualităţii noastre naţionale. .. . Este, d e a s em en ea, un merit d eose bit a l exce lentu lui tst or �c, care :e . _ dovedest , e a fi cu ac easta noua- carte , G eorge G · Petra ' arunci cand, m . cadrele bine conturate ale une.i epoci.•mca- rcata- de evenimente nat1 onale s1. , : . · . .. . internarionale, pline de contrad1cţ11 ş1 pencol e,•1Ş1·•mr emeiază toate cons1' derariile si aserriunile pe documente aurennc · e, pe amănuntele lor revela· ' ' torii, aşa cum sune cele ce alcătuiesc relap1 • d cu ··1e I orga- iruleseu, începan dara de 10 iu lie 1917 si terminând cu 23 d ecembn.e 1937. Adica, . _ 9 � de ' - . scrisori, însemnări personale, telegrame ŞL· artic · ol e d e presă o veritabila s1 . .. ' palpitantă radiografie a lega- tun·1or de arar : un11 l_or, • ea on· benefice, lor' s1 , . nat1 . .. . dar de tot atâtea ori dăunătoare c el or d01· sta·1p1· d e b o Iră a1. spmru alirarn , . · n aţionale, amândoi ameninţaţi, · . , . adversan •m crond, p•ana- la moarce, de ace1as1

r·

1

r·

369

si dusmani ai cauz e! o r es enp ·al e pen tru care s- au jer tfi t şi au fo Iorga .şi Titulescu. "481 se jenfit i Este dificil să spun ce anum · A · e, ş1 mamce de toace, . . m-a determinat s , insist ent pe domnul R w . w a rog a d u c· 1u ceanu sa vma ş1. să vo .. w rbească la lans A d craru � ele avan a r e a lu drept a ctori pe Iorga şi Ticu . lescu. Unii vor pre SOlI dan tatea de breaslaw I · sup Uneca: Ş c alIt ' atea de d"ireccon. ai unor inscitucii stii. np. fi convergente explică sufici ice ent şi convingă tor ges tul meu. Fără; n � ar gum en te ' voi a d w g a . a c este a ug a p reţui rea . ş1 admi raţi a co legială en tr . . act1v1r u fe at� de ce�cetare şi r.a substanţiala producţi e editorial ă dir ij� e d e S a, care 1mpres1onează I· Domn( n1a . w. . . A Ş genereazaw deopotnv , a mv1d1e m spat· iu l On. cac va surpn. nde p e aca · cie rn1· c. w curisesc unu· sau pe alp. 1. , mar . c ă R a du Ciu ceanu ra c ce parte dmrre pur, m1 , ' 1·· _ caro - r� nu m draw znesc să le trec pe dinainte, p . en tru demnitat�a: credinţa şi_ �ufenn ţa arătate de-a lungu l mulcor a ni d e 1" închisoare po lt� ca, pentr � �pmcul creştin arătat după, animat de do r inţa de a spune adevaru 1 , dar nicide cum d e revanşaw . Adm1ra · p·a sa faţă de ce . , i doi apostoli ai neamuI u1 rom an esc, p e A· A ca re 11 imbraw p. şeazaw m ai presus de s lăbi ciuni le umane, _d_efineşte un om de convingeri ce înnobilează. Dupa mtervenria , doamne1· y·ion· ca Mo1su . w · c, surpnn , er-un anu. zaroare m m1t fie1 ' Radu Ciu�eanu m- a emoţionat, afi rmând ex abrup to: A ,,Aduc mulcum , 1ri, la var sca pe care o am, domnulu1. profesor G eorge G. Potra pentru lucrarea I a w · nsa caw astaz1, pen tru opera sa în general. Asociez . . acestor mult, umm om · w · ag1uI p e care 1'l ad uc parm relu1· Domniei S ale, istoricul George Porra , un om d e w • . m are cultura, de o cuItu rwa mereu . aproviz10naca. -1.I expnm recunosc · , pen tru ceea ' int, ă ' p este t1mp ce am putut interfera cu daA nsu l , pentru ceea ce n e A -a 1mprumutat nou aw , celo r care iesis . . em proaspa r dm universul concenc raţio nar." Radu Ciuceanu n -a m a1· w ' ad auga t in treb" · ·ca c an· celo r rorm u late de V1on M0 .1su c. A sublini . w a t că 1 ucr a rea ce o 1 ansam nu era doar o premiera ca subi.ect, c1. s.1 una ca stil · A · , • c 1t1r · tex tul pe care l-am m w . . , scr is pe coperta a Iy-a a lu craru, afirmand . · w cu . w . g c r c av 1 r a c e ca „ ar 11 sun c1enc sa prindem connnu tuJ a cestui. roman". ,, Înch_ ei si . . . . w · • felicit încă O dataw pe domnul porra pentru m m' anva s1 ' pentru" cu raJ.. II îndemn s ă crea w · . · 1 c a ŞI a o e d1p e pentru s tr ăină tate. Cr e d c a .. , , atac po lonezu ' car . • si · · ar u c ·mceresap. saw pnnd , f r a nce z 11, a ceva din a ceasta 370

rile lor s-ar fi confruntare. D acă Iorga şi Titulescu ar fl fost împreună, vâ. rfu . . platou şi ar fl fost un platou de grame, mdestruct1.b1l. cransformat într-un . . "482 Păcat că n-au mai avut c�mp s� �e 1mpace. , . . Dacă aspiri să dai unei lansan de car te ceva mai mult decar valoarea unei ra te, îl invici pe Valeriu Râpeanu, per soconventii , oneste si • riguros ono , ' . · · · alirate de vârf a culturii romaneşn contemporane, md1spensab1l pentru : asigura altitudine intelectu ală u_n ui eveni.� e_nt cultu ral-editor ial, ci şi ncru a-i asigura culoare parteru lui personal1taplor convocare sub arcadele rasei Titulescu. L-am salutat ca oaspete în mai multe rânduri, la lucrări ersonale sau ale altor oameni de carte, istorici, jurişti, diplomaţi, ziarişti � a. în memoria fi ec ărui part icipan t st ăruie intervenţiile D omniei S ale. beparte de acte de complezenţă, spusele lui Valeriu Râpeanu sunt judecăţile unui om cu lectu ri, studii şi cărţi acoperind, peste 60 de ani de viaţă, ale unui cercetător, cr itic, publicist, scr iitor şi editor pe care istoria literaturii române si istor ia presei românesti îl înscriu fară rezerve printre cei care s-au purtat cd. oameni de onoare şi aÎe cărui judecăţi autorul şi le poate revendica fară niciun fel de jenă. Fiind vorba de Iorga şi Titulescu, nu puteam să pierd şansa de a-l avea alături de noi. Cei care îi cunosc opera ştiu prea bine de ce. Ceilalţi ar trebui să parcurgă câteva pagini de biobibliografie, fixând doar repere esenţiale. Ca editor, Valeriu Râpeanu ne- a restituit lucrăr i ale lui Iorga, după ani de interdicţie totalitară, dovedind curaj şi profesionalism. Cu puţin timp în urmă, adi c ă în anii 2009-2012, Valer iu Râpeanu a publicat prima ediţie critică integrală a lucr ării l_ui Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, o capodoperă. Laudele ar fl de prisos. In 2002, în ce mă pr iveşte, l-am avu t alătu r i la lansarea primei ediţii a lu cr ării mel e Pro şi contra TituLescu, pe care a salutat-o şi a comentat-o doct şi cu preţuire . Reli efând valoarea lucrării pe care o propuneam publicului românesc, Valeriu Râpeanu a afirmat: „C artea domnului George G. Po tra este, dacă vreţi, începutul unor dezbateri asupra relaţiilor care au fost între oameni de frunte ai ţării noastre în per ioada dint re cele două războaie mondiale. Î n fond, şi Ticulescu şi Io rga au ilustrat această perioadă. Cu ei se înch eie o epoc ă, pe care au ilu strat-o în cel mai înalt grad. Relaţiile dintre ei au înregistrat nu puţine rnom enc e de adver sitate, triste pr in tensiunea şi vi ru lenţa limbajului. w

,

371

Psihologii au un teren de cerce tare care nu se mai limitează acum doa ' cum cele oferite de presă, asa r la a fost cazul meu, când n-am p utu t crace rn mult. Corespond enta, atâta cât ai· est e cunoscută s' i tipă rită ' s, i cu . .. ' . ar' mult daca- vom id a r entifica alt e pies e doc mai umentare, oferă încă d e pe acurn temeiu · ri· p entr u ad'ancirea c erc etării , pentru aborda rea unor , fat, ece tasa pana- acum d e-o parre sau expedi te ate în mod artificial. Nu est e vorba de face d reptate cuiva, de a găsi vinova ci, ci a sci mai mult de ce, i· c a . . ' ca e a r ost , decl1cul unui. conflic t de peste un deceniu şi dac ă, discutând la condit ional în ce fe! şi �ine �r fi fost posibil săi pună capăt, pentru ca aceste doui forr� ale gernulu1 naţi onal să se găsească alături în momentel e grave d . . .. . i n prea·Jma izbucnm1 ceI u1 de al DoiI ea Răzb oi Mondial. "483 P etre Ţurlea s-a impus în istoriog rafia român ească act uală prin diversi­ tatea şi soliditatea cercetărilor for mulate prin lucrări ample, doc umentate, căutat e, c it it e ş i comenta t e cu voc i d i v ers e ca s org int e, at i . tudine şi profunzime. Las deopar te cărţile despre Şcoala românească din Frama si Frontul Renaşterii Naţionale, despr e atrocităţile maghiare şi monume�teÎe non-grata p e pământ român esc, d espre ev reii din România, desp re Ion Antonescu, Carol al II-lea, Mihai I şi relaţiile dintre aceştia. Am parcu rs cu int eres Nic o la e I o rga în viaţa p o litică a Ro mâniei ; Nic olae I o rga. O viaţă pentru Nea mul Ro mânesc; Nic olae I o rga între Dictatura Regală şi Dictatura Legio nară; Nic olae I o rga la Vălenii de Munte; Nicolae I o rga şi Universitatea din Cluj. Am r ăsfo it cu creionu l în mână Scris o ri către Nic olae Iorga (volumele III, IV, V, VI). Invitaţia pe care i-am adresat-o a fost primită de P etre Ţurlea cu spon­ taneitate ş i bunăvoinţă. Având luc ra rea mea cu mai mule timp în urmă, Domnia Sa a putut m edica mai mule asupra subiectului, a avut timp să se en erveze şi să formulez e pun eri la punct împot riva tuturor adv ersarilor lui N icolae Iorga, de ieri şi de astăzi. M-a salutat colegial: „ Domnul G eorg e Potra a facut din Fun daţia Europeană Ticulescu un loc în care s e petrec nişte evenimente că rturăreşti cu totul d eosebite. Am avur eu însumi cinstea să-mi prezint două cărţi În acest spaţiu. Domn George ul Potra ne Întâmpină azi, atât ca gazdă, cât şi ca autor al cărţii a cărei lansare ne prilejuieşte întâlnirea de az i. 372

1-a. Ea est e n ece sa ră. Autorul t rebu ie · Carr ea este exc eppona . _ felicitat . . personal1tap unaşe două fată în , a ee, punând facă d ' i easr· ac , avut a • ca u r e nr pale culrurii naţionale. . . . avut această carte înainte de a apărea sub egida Fund��1�1 Europene TitArnuleseu,. a fost inclusă în volumul XI din Nic olae Iorga. Studu şz documente. ' · 1or sun t · - · ale romant · · sa- cred că atunci când mari persana11tat1 Connnu1 . , · re sau, s i mai rău, blamate într-un mod ' mizerab'ii, o carte ca , .::r'l{e 10 uita l...mai mult rostul "484 atât cu e ar i Îs ta ace �- m'fost surprins d e n ervozitatea lui P etre Ţurlea, care a afi rmat: ,,ca . vec h1 �10rghi'st ' am s, i eu un alt punct d e vedere". Colegul meu a avut corec. ticu dmea sa- spuna- ca· ,, asta nu scade_ cu absolut nimic val oarea deoseb.1ta• a cărtii pe care O aveţi dumneavoastra •m faţa · _ _ . .. L:am întel es până la un punct pe. Nu puteam sa �u banu�esc lf;ta rea care 1·-au p;ovocar-o întrebările doamnei Vio rica Mo1suc, sena d e mtreban « pn· v·ind at itudin i ' fată ' d e care cercetăto rul nu s e po at e mul.ţum1·. sa- J.e constate şi înregistreze, t rebuind să apeleze nu doar la acurateţea 1stoncul u1, ci şi la profunzim ea psihanalistului. . _ . În ce mă priv eşte, nu am fost tentat să dau �reo replica !�1 Petre Ţ�rle� : . Am publicat documente autentice, mai multe medice, aducand contnbuţ11 reale în cunoasterea unor momente d e conlucrare sau adv ersitate ale � el?r doi. Am avut �n punct de vedere, dar niciodată nu l-am formulat apod1ct1c. Comentariile rămân la libertatea o ricărui cercetător. N imeni nu ar putea afirma că am procedat la o selecţi e de documente care să altereze ju�ecata. Am spus dintru început cât de greu mi-a fost să purc ed la ace:sta carte şi cu atât mai mult s-o t ipăresc. Având în A D N-ul meu loc a at pentru : Iorga, car confirm, sa sau · • · nfirm · · I e nt r u Titu e seu, nu m1-am p r opus sa 1 p • s1 ' . . să neg sau să dau dreptate şi, cu atât mai· puţin, · sa- ·md'ic vmovan , · N edu­ • . merirea unora, tăcerea alrora, •mereb"an·1 e unora, supa·ra·rile altora - toate 1m1 _ · l'. conn rma ca ac est subiect nu treb Ula · l'.n1't • Poate că , acum, claca · ocultar la 1011 nu suntem în stare să ne rid icăm d easupra propm · 'tăt. i, trebuie "lor sub'1ect1v1 . _ să punem pe hârtie, pe masă, probele spre cunoaştere şi judecată, în ulnma ins tantă, sp re mântuire. ' . Voi continua să cercetez ş1. sa- scnu despre „mt · e ncerenţe" - fii e că termenu1 . a V fi agreat de unii sau alfii -, despre relaţiil e „c iudate" (s-a r putea folosi cel

?�

373

puţin zece alte epi tete, car e să definească mai profund, mai subie pateric, mai publicistic o sta ctiv rn . re, o relarie, un punct de vedere) ale lui N Tit ulescu cu Tak e I onesc i'.:.,J: u, Al exandr u Va ida-Voevod, Octav i Gheorghe Brătianu, Grigor an Go g a, e Gafencu, M ihai l Sturdza, Gheorghe T Carol al Ii-lea, Ion Anton ătă rescu escu. Avansez doar ca o ide , e gâ nd ul că va treb cândva să analizăm şi să face ui m cunoscut cum a fose per ceput în intimi sa şi apreciat pu bl ic N ico tatea lae Ti tulescu de că tr e m ini ştrii de Excc.r României din 1914 până în n e ai 2014. Liderilor politici din perioada interbe trebuie să le adăugăm judecăţ lică, ile (sau d oar referi rile, directe sau aluzive) din parcea lui Gheorghe Gheor ghiu-Dej, Nicolae Ceau şe scu, Ion Iliescu, E Constantinescu, Traian Băs mil escu. Atâtea cât e au fost, şi nimic mai m Nu pot să nu menţ u lr. ionez - şi o voi face şi în viitor - că Florin Co nstantiniu a fose un generos că a răspuns , fără a fi fost nevoie de in s i s te nţ e , invitaţiilor adresate de colegi şi p rieteni, ca şi de cunoscuţi mai pu ţin c e l e bri, pentru a vorbi despre ei, despre căr ţile lor, uneori doar la prima cane. A venit pe parcursul a 12 an i, la Casa Ti tulesc u, de mai multe o ri, când l-am inv itat la lansarea că r ţil or m ele sa u al e alt ora, la d ezba terea unor subiect e d e i storie, d e fil o zofi e sa u de p olit ologie, înscris e pe agenda Fundaţiei Europene Tirules cu. D e şi în 1966, iată, cu aproap e 30 de ani în urm ă, la Institutul de Istorie „ Nicolae Iorga", am avur pe marginea unei conferinţe personale pe tema cauzelor înlăturării lui Nico lae Titulescu din guvernul R omâniei (29 august 1936) - un schimb de id ei u ş or dezagreab il, Flo rin Consranr iniu in ter­ venind preţios didactic, iar eu reacţionând prompt reba rba tiv, am depăşit relativ rapid mom e ntul şi am găsit calea spre o relaţie de p reţuire reciprocă verificară în timp. În 2011, în p reajma Crăciu n ului, de şi grav bolnav, Florin Constantiniu a venit la Casa Ticulescu. Nu ştiu în câ te alte locuri avea să se mai ducă în cele câ teva luni, până când, în primăvara anului următor, avea să treacă în lum ea umbrelor. A fost arunci, su b c oloanel e Casei Ti tulesc u, la înălc' im ea discursului său d e totd ea una. Eram lângă el şi-l priveam discret, dar îngrijorat cum'. pe pa rcursul a circa 20 de mi nute, a luat două ni troglicerine . Spunea că-şi 374

,do rea wm.oa rrea . O repera cu gravitar e şi insist enţă . Cr ed eam că e ste o ....rhecane. Nu ştiam căw moar tea este ara, t de aproape. w • de nececarte este pe ca·r de deconcertantă, pe acar Ap recun d ca "aceasta . . . stannn m sintetiza pentru a conc h l.de·. sară" Flonn. Con • les, cum a fost posibil ca aceste două man. · „ E de neimagmac ' e de nemte . v , , es, n. şi. care în perioada interb elica au d ac nerso na1·itap al e istor iei roman . ar-tâta presn·g·m, acâta nocon etate R oma·niei, să se afle într-un raport confhccu . al [ ... ] ' este cam greu sa gasim J. ustiflcare la această ostilitate pe care · escă lorga fată de Tirulescu." în mod constant o manif c . ul alocun.un , ·1 1· sale, Florin Constantiniu afirma: •lnţe1ept, seren, la srars1t ' „ George Pot ra a fiosc un M os, Crăciun ext raordinar de generos şi. n�-� , ne va folosi într-o măsură considerab ila adus un cadou care ne va delecta s1· v w • ţelege aceste aspecte care, sa fim foart e deschisi,' sunt, de regula, pentru a m . w tot a, r as� nul intră asa întru n can o n m e o n g d afia r g torio is în e oculcac acesta, co wate sunt excelente, noi suntem nemaipome�iti' , colosali, românii. w Ved em ca personal'itap·1e de vârf ale societăţii româneşti au şi ele pacate, l� · e d"mere noi. Poate ca acesta este un sentiment reconfortant şi fel ca oncar p entru noi, ăşrilalţi, care nu avem harun·1 e si daru rile pe care l e-au avut , aceste person a1.itap."485 . Nu-m1 aduc �� inr e exact numele tutur or celor că rora le-am adresat . invitaţia de a veni m acea z1 la Casa Ticulescu. Sciu că i-am scris şi lui Carol . . Roman, de care mă leagă o veche prietenie, ci"m ch iar secolul trecut. N-a . . Putut veni, dar m.i-a multumlt pentr u exemplarul pe care .i l-am t ri.m is. . A reacri, onat cu remarcabilă , p rompmud'me, multumindu-m·i si· promit · an•' . du-mi că va saluta acest eveniment ed'itona . ,, Balcanu .: si' Eu . lm • rev, ista w ropa" ' . . w pe care o conduce. Am avut surp ri·za - î i spun totusi surpriza - ca în c hiar numărul de revistă aflat pe punctu1 de a fi trimis la n '. par, m • i· anuarie · 2012 , c preşed.mre al Uni. un.u. Scru maestrul Eugen Uri· caru, 10st ··ror1·1or, dedica două . pag.ini. emou' .onante lucraw r"i1· pe ca re o realiza sem. Au trecut aproape trei. am· de atunci· , am recitit aceste pagmi . · şi· •imi este . greu să aleg dintre J' udecăcil ' e si' sublinierile D omniei. Sale, care confiir �a cu p rea plin că ma rele scrii tor este d ubi ar de un ps i' holog d e v ocau e, d ew . . ' U n cnnc mc erca t , un a rtist car e face chia r dint r-o m . t erv enp. e ,m, presa o bijuterie : 1,U-

••

V

•

V

V

V

V

w

•

V

375

„Tor George G . Potra este semnatarul unui amplu stu · tr diu 1n ca�e a � al1.ze za_ , cu m uică a ten oduc t.tv � ţie şi profu nzime, complica r e l e re la cei doi man slujitori ai intere ti ' i din t selor fundamentale ale nea mulu1. roma, re Cred em ca_ respecn. v ul st udi. u are n esc. marele mer it al sesizării un . .. . · . e ş1. mr ei const v1ep1 po1ltlc elecruale românesri . an t.e a , . mode rn e' si anume mala dia - ş1. roare d e , ra va cron1 c . care ea s ufera- - orgoliul totali ta . r. Elit ele rom' . a . . . a n eş r1 su b'anru1re de o amb1pe totalnaran ch ia r dacă se d eclară d emocrati ce sau du· n t potri. va- . Dupa- cum elocvent ar ară domnul George G. Potra în stu d'1ul s• · Ş I · d up a c um transpare dm au te xtel e pu bli ca te î n v olum, . I . c e l e doua- p er . . sona 1ta p, de d'1mens1um cop . les1to are ' mai c u s · eamă î n cornp arape cu lurne a cont emporan a_ , d eşi. an • . ga;ate d eplin î n opera d e consolidare R oma, 01· e1· Man,· ata, t pe pl an in t ern, cât si a î n pla nul po liti ci , ' i e xtern e, avan • d, m cele d'm urma- , ac elaşi. ţe , l, se avantă într-o polemică ne cr utăr ' o�re, neezitâ n d să-şi adm inistrez e chiar lovi turi ad-perso na . m · [ · · J · di n motive care nu pnvesc nici măcar int eres e ma t eria l e, ci do ar orgoli ul p erso nal. Concu:enţa es e u cuvân d : _ � � : e cvat, î ntru admiraţie şi prestigiu publi c, a a v ut m Remania I nterbelica consecinţ e ne fast e. Si nu doar în perioada ' interbelică! [ . .. ] �o� umul dom��lui George G. Porra este o probă de onestitate profesio­ nala Ş I � e cura;. CIVIC. Nu sune simple cuvinte, ele sp un în fapt că avem în faţa ochilor proba veridică şi necr uţătoare că nu ne află m în faza maturităcii politice d eoarece ceea ce s-a în tâmplat, cu urmări nefaste pen tru popor�! român, se întâmplă din nou sau se întâmplă în con t inuare . "486 La mai p uţin d e o lună d upă apariţia recenz iei m enri onare în revista „ Balcanii şi Europa", Ş erban C iono ff, un pri et en sr a ro �nic al Fundaţiei . Europene T1r ulesc u, un spirit n e liniştit, un observator a tent, s-a dovedi t în�ă o dară un valoros comunica ror între F undaţia Europeană Tirulescu şi _ opm1a publică, încre dinţând prestigioasei reviste „Croni ca de Iasi" o radio­ gra fi e a cărţii Nicolae Iorga-Nicola e Titu/eseu. Interferente, din �are deduc ,, lecţia unei nedrepte înfruntări": „George G. Porra re vine cu o sint eză d ed icară unui subiect pe cât de d ureros, pe atât d e incitant. Nic olae Iorga-Nicolae Titu/eseu. Interferenţe se num eşte cartea în care excursul doc um entar s e conj ugă cu O pătrunză coare analiză a confr untărilor politice şi culturale, cărora, pe a locuri, li se adaugă 376

· abilă schită d e morav uri din acei ani d e referinţă pentru istoria vene mâniei moderne . "487 . _ . Ro De C or neliu Vlad mă leagă ani d e colaborare rodnica - pnntre care . . . .. . . D eş1 con'rurnosu"" d e la ,, Lu mea" - în domeniu 1 publ1c1st1c11 externe . _ � uir ' sub ace st simbol a fost d e mic ă d u rată, nu pot u n a c a ne -am \'t eţ • ea c . . . . e 1 t r naţiona 1 ' ca � � � întâlnit la mari proiecte, la simpoz ioane ş1 conrennţ . mend1ane sau ca am am craversac , la răstimp de luni sau de ani, a•celeas1 . ' . •inca• rz1·ac pe străzi cu noscut e amân d urora, m Europa, Afnca, Ame nca " . _ . . · . · - Or1·entul Mi; lociu' Asia Centrala s1 ' Asia Extrem-Onentala. . Lectura Lanna, cărţilor sale d e r e portaj (mă tem că .cineva s-ar � u r ea s� considere ea - l expediez nedrept pe distinsul meu pneten) a spo�1t preţ�uea mea pentr� călător, observator, povestitor, pentru talentul ş1 onestitatea sa. I?, e asta dată, doar pentru o clipă, Corneliu Vlad se a pleacă asupra lu cra_ m mele Nicolae Iorga-Nicolae Titu/eseu. Interferenţe, subliniind: , ,,Autorul cărţii nu-şi propune să facă, postum, dreptate, mer� c:le d?ua_ mari personalităţi ale României int erbelic e, ci trat ează cu m�1ma 0�1ec­ tivitate comportamentul şi spusele lor. [ ...] Cartea, pe un subiect atac de delicat, a compet entului şi documentatul ui istoric şi polirol�g ? eorge G: Pocra elucidează o relatie, până acum tulbure pentru mulţi, mtre doua figuri de proră ale spiri�ualităţii şi acţiunii româneşti din perioada dintre cele două războaie ." . 488 lată o j u decată r e ce, dreaptă , care fac e mai mult d ecât o c ăr uţă d e metafore plină d e amabilităţi colegiale. . . Mărturisesc că la fi e care nou ă cart e a mea am a şte ptat o reacţie dm parcea scriitorului si diplomatului Nicolae Mareş. Din 2002, Domnia Sa a fose prezent aproa�e la toate lansările lucrărilor mele. Eu însumi am salutat lucrările sal e despr e „diplomaţii" L ucian Blaga, Mirc ea Elia � e, Eu ge � Ionescu . Am gândit şi organizat, uneori împreună, pe parcursul cat rva am, ? la Festivalul I nternaţional „Lucian Blaga", secţiunea de diplomaţie cultu­ rală. Retin din comentariul la lucrarea în discuţie : ,,Co �cluzia pe care am d esprins-o după lectura stu diului î nsoţit r est � ? că nu i-a tremurat mâna. A facut această operaţie - nu cu plăcere -, c1 parca din « obligaţia» că cineva trebuia să o întreprindă. A folosit un biscuriu fln Şi a lucrat cu t eamă de Dumnezeu. Cu frică de creşt in în suflet ş1. dragoste , 0

1

377

faţă de cei doi. mari înaintaşi, cu respect faţă de posteritate. Fiecare -C'.1r c:U. m att pe care o emne George potra este aco p erită c u argumente su fi c1· ente, • • e . inc· . . . . mmem sa nu - I J udece vreodată strâmb pentru «dezvăluirile » făcute «489 at , • La î. nceputu. l activităt• ii sale profesionale' în anii '70, Emil p·aunescu. s- a • n de Istorie Olt' dar s1 mtâlmt la Sla. nna, la Mu. zeu l J ude c. ea , · 'in i•mpreJu . · nmi . . cu umbra lui Nicol ae T1tul escu . Manrea regis trului preocupărilor, , m urma. -' .. . , . . to rn am, in _ a1_ t s p aţiu ?eografic ş1 cultural, i- a intermediat, prin G eorg e Oprescu ş1 Nicolae Raicoviceanu, noi întâlniri cu Nicolae Ti culeseu. N u . , voi· uita · lucrun 1e faacute 1mpreu nă la Bucuresti ' , Slatina, Brasov ş1· iurg1 u . . . ' · In memona lUI N icolae Ti tulescu .

c·

La capătul lecturii căr ţii pe care i- am trimis-o, Emil Păunescu scria: ,,C�? modestie calculată, autorul cărţii atrage atenţia că nu au fost e ui­ zate mei sursele documentare si , nici posi bilităt, i le de studiere a complexepior .. . relaţu dintre cei doi tizi . Apreciind în cel mai înalt grad initiat . iva s, i efiorcul . domnulu1 George G. Potra, sperăm să nu se opreas că aici si , să contin ue · cte1e anu �ţate, spre îmbogăţirea istoriografiei noastre contemporane. proie V�l�mul Nicolae Iorga-Nicolae Titu/eseu. Interferenţe reprezintă, fără , mdo1ala, o provocare pentru tinerii slujitori ai muzei Clio si un îndemn de ' a di v ersifica unghiuri le din care este pri vită e poca şi din care se înce arcă înţelegerea deopotrivă a s ucceselor şi e şecuril or ei ."490 L-am întâlnit pe D umitru Mazilu în urmă cu peste 30 de ani, la Redaccia . pu blicaţiilor pent ru s trăinătate „România ", pe care o cond ucea m 1-a'm so li .citat câte �a e; eur i pe pro bl eme d e pol itică ext ernă, de re laţi i in t er­ naţionale ş.a . In mod deosebit, am fo st interesat de o contri butie a Domniei Sale : România şi dreptul mărilor; preocupările în aces t dome� iu l-a u făcut cunoscut şi l-au c onsacrat pe plan i nternational. Câtiva ani n u l-a m mai văzut. Am aflat că are mari pro bleme cu au �oritătile. Î� urmă cu câtiva ani, D umitru Mazilu mi-a înmânat, la Casa Titulesc�, cu o dedicat. ie c�legia lă, o u �. vo l�m . a mpl u, cu profil me moriali stic, priv in d dra ma p e care avea str a 1 as ca, nmp de câţ i v a ani, pâ nă l a sfârşitu l lu i 1989. Î n me moria mea păstrez aminti rea umbrei sale cândva, în a doua jumătate a anilor '80, când suporta un soi de domici liu obligatoriu, în str. Batistei . M-am dus acolo la părinţii mei ; l-am văzut în hol, o dată, de dou ă ori,' a trecut pe lângă mine ca o nălucă, nu m- a recunoscut, nu mi-a vorbit şi. .. pe urmă l-am văz ut la 378

Televiziunii RomâneA şi ect, în studioul dir 9 n î 198 ie r mb ece , . . . . 'In d acut sa e V IZ O r - -1 remctone1. . S-a fa V1 a ţ ia P în c an t . în ianuarie 1990, pe un entru o, OSCE..M ă oprisem aco·lo p a mbasador pe lângă , ca a en 1· y t a .p · e r_,10es c l a s e m l a un targ mt kfurt/Main, unde parn c 1p 1ill . venin d de la F ran . .

o 7.l, . . de carte . e Ii'ituleseu. a-Nicola Iorg national e ola Nic că e un p s ' voi • si e . o part , e d ·1 e · n n · m Las am ila dm partea b a vor fa re ' mi pri o e d te lucrări, a bucurat ca al · ol·m· c O um1•· tru Jnttrftren,te s. M azi· 1u. i u ul om şi .p i u l . .Jur.ist ulu1· ş1· diplomatului, profesor u ecoarea cerceta m ş1 cor ig r d n â in rec ere ăc l p , eală . a mi a făc ut O r ia n _ făc m Oo putin de ast ă dată, m- a ut ai mult decât atât, cel M · r o l i ăc , de; · JU dtudinea .. . . . . • maţia : . ţifi mn � r să vibrez afir ato t ce � bit concluzule eminentului_ ce� ,,Apreciem în mod deose : a şi_ �Îlc� lae T1cule s_cu g r Io ae l ico N la re i priv eor ge G. Potra cu G e st e re 1 a ca an nţ i fon d:t on dare ale istoriei naţionale , _p cele d ouă «figuri l e gen şi au mun t pentru Ţara, I orga amen i c are au trăit o , ne r e d mo iei Rom ân pace» .«491 ai avu t ti mp sa s e 1m m u -a n cu les u Tic şi

· s

v

A

câm p _ de c�_ cev� cule scu - şi a fos t un în efortul de a-l readuce pe Ti , politologi, seruton, ici, j urişti, diplomaţi decenii _ s-au regăsit solidar istor . . . ziarişti. d� irea pentru t oţi ce i care, dm col� Mi-am expr imat, fără rezerve, preţu de cercecacon i- au onorat � alitatea sorgin te, de statut profesional şi social, ş şi pu blicat volu}n � de d? c �­ şi editori one şti şi de votaţi, care au pregătit mul�sciana. adevărată literatura mente, care au dat articole, studii şi cărţi, o • documente. T1.culescu. • ga• 1· at aproape 50 de an ·1 · şte, am man �In ce ma prive şi norocul, cunozitatea şi îngălbenite si uneori deteriorate de vreme ; flerul d� t�t ndu-i rămas urile stăruinţa m�au dus pe urmele sale, prin lume, căutâ ; a m a dus acas a , m fe lul în bi b l iote ci si arhive din cară s i străin ăt ate sau origin al; am arhivat Ro;ânia, mii de do�umente titule�cien� în copie ent, i d� pagi_ni-docu� metri lineari de piese arhivistice; am publicat câteva mi şi �m ance T1cule scu din colectia nacională de documente politico-diplom rigori academ ice, onorat-o �u edi�ii realizate la nivelul celor mai pretenţioase erica, reaccuali­ l-am cond us p� Ticulescu când a revenit în Europ a şi Am r e s u b arcadele uno iân d u-i mesaj ul p rin expozi ţii p e s imeze mont ate p 379

temple cenrenare sau moderne ale s, tiinr, ei s' i culturii·' i-am pur • ·1 . . tat vorbe l • car p e, gandunie şi se nrimenrele, în sure de locuri p . . T . ·1· . entru tineri· s 1· v • ' arstn�lcşi.t, c1v1 1 şi m1 1 tan , cr e dincioşi şi atei; mi-am lipit su fl et ul de ·1 m ' p• u lsu • .· ·· · c-. cac m a firuc nn l ce medalu, eflgu, statui·' le-am ream inti · t roma·ni1or sa p fl oare la mo rmânt ul să u d e la Sch un a• O , eii B , r a s ov ul ui , unde . . . s ca· s anttn . . ţuuea mr�gm ela · la acea ş1. suprav1e României. In demersurile pe care le-am Înt rep rins în ultimii zece ani . ' ed'. !Larea s1. publ1c a rea corespondenţ e1· expe di. ate şi p rimite de Nicolae Ti r ulesc u ' ocupat un loc distinct. a În 2004: am p ublicat 418 docum ente , pr ovenind din fondul Gilberc Monney Campeanu/George Ana stasiu, adus integr al d e mine, în Ong • · 1·nal • ţara, m . m ·2002, din Elvecia. În 201 3, la no uă ani de la pu b licarea a cest ui pr i m volum de corespondenţa- a 'apa- rut lucrarea Nicola e Tit ulescu, Opera p o liti co-diplom atică Corespondentă, volumul!! (1920-193 4 91 '/ 92, reunind 354 documence, prove-· . . nite �1 � Fond�l Ti c ulesc u de la Hoover Archi ves di n Statele Un ice ale Amencu, adus mcegral de mine, în copie, în România, în 2003. � bel� volu�e de co_res�ondenţă fac par te din P roiectul naţional Ope _ ra pol:ttco -drplomatzca a lui Nicolae Titu lescu. In segmentul temporal scurs din 200 2, su spiciile Fundatiei Europene . 1 �ulescu au mai fost editate 383 de documbeau nte din perioad; iulie 1927iulie 192 8, core spunzâ nd primului mandat de ministru de Externe al lui Nicolae Ticulescu; 382 de document e, din perioada 1 ianuarie 1937-31 de­ cembrie 1937, adică primul an al exilu lui lui Nicolae Ticul escu; 127 de docu­ mente (piese) priv ind relaţ ia lui N icolae Ticulescu cu Nicolae Raicoviceanu, din per '.oada 1913-1940; 611 măr turii/documente, pro şi contra Ticulescu, provenind de la 353 contemporan i ai m arel ui di plo mat ro ân; 93 de m docum_enre privind relaţia lui Nicol ae Tit ulescu cu Nicolae Iorga. De�1g�r, cele două volume de corespon denţă, publicate în 2004 şi 2013, reprezmca doar o par te a efor turilor întreprinse în acest sen s, urmând a fi completate cu lucrări fructifi când documente de acest gen aflare, înainte de toace , în A r hi vele Naţ ional e Is to r i ce Cent ral e, Bibli ot ec a Academ iei Române şi Biblioteca Naţională a Ro mâniei, dar si în Colectia Muzeului ' Naţional de Istorie a României. '

!

380

Am afi rmat, c u onestitate şi modestie, că scrierea adevărate_i m?nografii · abstracţie de asemenea scnson. Acestea a lui Nicolae Tir ulescu nu poate face _ . . c • c · . . r m nic t u n re1 erort u1 ş1 igno fiind spuse, sunt dato r să p reciz e z ca nu. . . . . . . L'. ce , de mai m1c1 s�u m� 1 man d'u�ens mni, \laloarea demersurilor monograu . . •illtreprinse în rară şi peste hotare, dm 1966 - la 1mplmuea unui sfer e de , . . . . . c de la trecerea în eternitate a lu1. N1. co1 ae Tnuleseu - pana astaz1. D ar . si articole, că în � _ n1c1 nu pot să ignor că de atunci s-au scr.is sute de studii . ' . en� Tn ul:scu a u apar�t rop u E e1 ndap u F gida e b u s e tat i ed lor e m volu a afar . nu puţine alte documente -. scrisori s�u. nu - ca�e a� 1mb?�aţ1t subst�np� perspectiva, acoperind golun pe care nici nu le b_a�u�am, c_ ac� aceste. scnso�i� docum ente au reve lat noi perioade , p re ocupan ş1 acţiu ni ale b1ografi e1 politico-diplomatice a lui Nicolae Tit ulescu. • . . . e Piese le cuprinse în p re zent u l vol u m sunt m imen s a lo r m aJOntat originale, fiind redactate în limbile română (186), franceză (113), engleză (44), italiană (9), germană (2). La fel ca la celelalte volume de documente editate sub egida Fundaţiei Europene Ticulescu, publicarea scrisorilor s-a fa.cut în limba originală şi în traducere, operându-se, în mod tacit, minimum de retuşuri, privind greşeli de ortografi e sau de limbă, lă sând inalt erat e topica, limbaj u l, fo rmele vetuste, păstrând identitatea şi originalitatea lor. Majoritatea textelor publicate în acest volum sunt scrise de mână, ceea ce ne-a impus în nu puţine cazuri eforturi aparte de descifrare. Dacă textele scrise de Nicolae Petrescu-Comnen şi Constantin Vişoianu par caligrafiate, cele ale lui Vintilă I.C. Brătianu s i Dimit rie I. Ghika s unt - prin ductul convulsiv al scriiturii, prin zonele 'îmbâcsite şi prin inconsecvenţa grafierii unor litere, ceea ce poate conduce la perce perea altor cuvint e decât cele avure în vedere de autor - adevărate probe de re zistenţă nervoasă. Pe ste 20 de texte din acest volu m mi-au pus probl eme d e datare şi localizare : unele nu aveau niciun fel de elemente (de timp şi de loc), altele (majoritatea celor semnate de Dimitrie I. Ghika) beneficiind de datări de genul: ,, vinerea asta". Am recitit în mai multe rânduri asemenea scrisori-do­ cu ment pentru a identifica cele mai mici amănunte susceptibile să sprijine A încadrarea lor temporală şi topografică. De real folos ne-au fost lnsemnările zilnice ale lui Nicolae Ticulescu - atâtea câte s-au păstrat - în care am aflat 381

uneori puncte de sp rijin . p entru clasifica rea sigu . ra- (un eon do a acestora. ar poSl·b· . � tla) In acest volum ' ca si în p recedemu I ' găsim per , . sonalitap · . p roven dmtr-un spap.u di.vers ca so . rgi ind nte intelectual·a si . , ca manr1 ·cestare proc d mtr-o amp1a- arie geografi 1e s i o n că . . ală, si , dintr-un spectru 1·mgv imc di·v . S emnatarn ers. . scrisorilor sunt p ersona J 1·ra·,r1· d.mtr-un la rg s' .ir •· ·: c1·v1·1· stra1m de rom âni . I, militari, clerici s" ' membn a1. Casei. regale sau . a1· R genrei, m , 1 bn· ar g� vernului, parlament � en ,. . a ri, diplomati înalti , funcponan. mternati oameni de sti � int, ă si . , cu · ltu r ă , , onali, ' da r s1 ' pu bi:1c1sn, m1·1·,tan,ti ar. _unor organizar pac1.firste sau ai unor structu ri etnice p romoro , ii ' are ale unor mrşca- n. . ttc · e v1.za, nd ob,tinerea auto so c1a lp o linom1·e1· spatu··1or d.m care . ' proven eau, ziari simpli. particulari ş.a. şti, Printre semnatarii român . i ai acestor serisor�. pub ltca te m ' actualul volum se află 13 prim-ministri (fo . .. sei I" v1 Ion I.C. Brătianu, Alex d � ::�:: !� �7�� � �u t u C!ake) Ionescu, an r s ' i a- . � : � rana - nu, Ion Gh. Duca, Iuliu Maniu, Nico lae lor ga, Gheo ghe G. M 1r onescu, Gheorgh e Tătărescu, Gheorghe A rge s, eanu, Constanc�m Argeco . ran · u, Ion Anronescu, N 1colae Rădescu; 5 minis, t . . rz· d.e Externe (dm . . - . . p enoada act1v 1tap1. saI e polince) : Dumitru (Take) Io nescu, Ion Gh." Duca ' Ion Mltl · ·1·meu, Dimitrie I. Ghika, Gheorghe G. M · nescu; 6 vzz.torz. mz.nzş. t tro rt . d.e Externe: Nicolae Petrescu- Comnen' Grigor e Garcencu, M·I hari . M a no r ·1 ese u, M1.ha1·1 R. Sturdza, Constantin Vi soi an u , Gh , eorgh e -r1 ata_ rescu. , Car pn.veşte p ersonalităril . e străine ' po 1·mc . e, d"tplomance, ecl ezias tice, acestea veneau din Marea . . . 8·nranre' Franra , ' Germama, Ita 1·1a, Cehoslovacia, Grecia' Ungarr·a, ''a v: r·1can etc. Din perioada 1920-1936 . provin 346 de scnson. . . document; drn penoada de după demitere (1937_1 . , 939) drspunem rn actualul volum doar de 8 piese. Sub raportul g enu n·1or, vo I umul 'msena · za: - scn· son., teleg rame, cărp · posta . . ' le' căn, i de vrzr · ·ra, - memor11 s.a. Diapazonul subiectelor e ste t;oarte dt· vers, mergând de la probleme d e principiu până la chestt.um · . . p ersonale' de J a ana 1·rze la proiect e' de la sugestii· la ind·1Cat11·· exprese ' de la . mult' umm · p entru urări de sănătate cu ocazia sărbătoril�r p'ana- la ras • punsun. " · • n· pentru succes la felicrta . ele înregistrate p e P I an mt · erna,no nal, de la invita,tii Ia acp·uni · p rotocolare până la pa ticipare a r 382

m m te de vârf ale unor societăţi academice, al căror membru era, până I o en ,: dele ga rea de căt re autorităţile române la aniversarea unor universităţi rnulticenrenare, de la cereri de ajutor din partea unor instituţii culturale în dificultate până la cele formulate de indivizi sărmani, de la solicitări pentru romovarea în funcţie şi grad sau pentru sporirea salariului unor persoane �in spectrul corpului diplomatic român până la manoperele unui joc politic rneschin sau diligenţ el e g eneroase pentru promovarea valorilor şi perso­ nalitătilor românesti s.a. Pe�tru istoria �oliticii externe şi a diplomaţiei româneşti, veţi găsi în acest volum analize economico-financiare de mare profunzime şi rafina­ ment, însoţite de adevărate programe de acţiune pentru negocierile privind despăgubirile şi datoriile de război, pentru apărarea intereselor româneşti atât pe plan bilateral, cât şi la conferinţele internaţionale, pentru promovarea valorilor româneşti, pentru conturarea une i poziţii oficiale, deplin concordantă cu Tratatul minorităţilor şi interesele naţionale, pentru susţi­ nerea punctului de v edere titulescian în chestiunea optanţilor ş.a. Nu mi-am propus în niciun fel să inventariez aici toate subiectele pe care acest volum le face cunoscute. Aşa cum subliniam într-un masiv volum ant erior, cu acelaşi profil, parcurgerea unor asemenea scrisori poar e oferi surse bogate de informaţii, aprecieri inedite privind evenimente şi persoane, demersuri neaşteptate, aducând în prim-plan personalităţi ale unei lumi dispărute, cu virtuţile şi tarele ei, cu individualitat ea inconfundabilă a scrisului lor, exemplu în multe cazuri de calofilie. Să flu bine întel ' es.Nu toate scrisorile-document oferă rev elatii. Valoarea lor este inegală. unele sune profund e, alt ele sune formale, un�le dau glas unor factori vădit implicaţi, altele sunt ale unor martori pasivi la evenimente de pe scena natională sau inc ernatională. Ca si în cazul Fondului Gilb ert Monney Câm� eanu/Geo rge An�stasiu, în �alitat e a mea de editor am păstrat şi de astă dară inalterabilă integralitatea segmentului Corespondence din Fondul Nicolae Titulescu de la Arhivele Hoover ; chiar în cazul în care am idenciflcar în altă parte scrisori sau telegrame ale lui Nicolae Titulescu aflate în relaţi e firească im ediată sau indirectă cu sc risorile ce i-au fost 1

383

�dresate ' nu le��m '.n_clus întru cât ar fi alterat exigenţa iniţială de a ă p stra . mtegralnatea şi md1VJ dualita tea fondului în discurie. Nu este în intentia mea de a cântări s' i de a co�para formal rn r n dul d e ' . . corespondenţa• adus dm Elveţia cu c el adus din SUA. Informat, ia " dt. n cele doua fiondun· se completează. Fiecare doc ument p oa te fi citit în s·m e, . dar si .• ..• . . mai m ţelept es te de a-l cl t l 111 corelat1 ' e cu. altele similare, cu inrrorman' 'a . . . 1 l10grafla Tnul escu , dar s, 1 de istoria, cultura s· furmzata- de b"1 0b"b , 1 c1·v.·1iz · an.a . _ .. . • societap 1 romaneşt1 din prima j umătate a secolului XX. N-am fost sedus nicio clipă de a aprecia un document teau de muică vreme: George G. Potra este cel d1p'1omaci . utori·zat istoric dintre coti cei care s-au ocupat de opera ş1• personal'I tatea 01a.1 a . . , . , . [ . .· J lui Nicolae Titulescu, părintele d1plomap e1 moderne ro�a�eşu. • e s-a tradus în munca sa de b en ed1ctm c erc etator ş1 AceaSta- devotiun , . • , în c. ară si , străinătate, din arhive şi b iblioteci, a zeci· de mu d e culegator . . l · revelatoa e documente ciculesciene, studiate şi adunate în volume ongma � �. . ncru ceea ce a însemnat proiecţia unui diplomat ş1 om p lmc de gem � � . � ecranul unei Românii care era supusă, din interior ş1 extenor, la cele mai cumplite încercări istorice. [ ...] ... . • • în cele optspreze ce capitole ale volumului de faţa, aparu t cu spnJinul Fundatiei Culturale « Lucian Blaga » din Sebeş, Alba, George G. P ocra pune în p agină, cu acribie ştiinţifică, sute şi sute de doc�me te (unele re �ro��se � . în facsimil) şi fotografii, care atestă şi fac conv1 ga o are 1 p reJura � � � � ,:� � deosebire ale ultimilor ani din viaţa şi activitatea lui Nicolae T1tu� escu. . Accentuând asupra zonelor de mare tensiune ale sfârşitului lui Nicolae Titulescu, dar şi asupra ticăloşiilor consumate în 50 de ani de după moart a : . • , • · acestu ia, m care mare 1 e d 1sparur a c onnnua "mână departe d e r ara, t sa ra scriitorul si publicistul C orneliu Vlad scria : . . . · • · escu au avut ca ulnm, ,Âgoma' s1 · · dm viaţa · ale 1 u1· N.teolae T1rul , · disparma .' . • · · . tragic şi mule întârzia e, aşeza ea eroului t ge st nap onal de suprema cmsur � păcii europene şi mondiale în Panteonul martirilor neamului ca re este, pentru noi, întregul pământ românesc. [ · · · J . . Acestui act de reparaţie mora l-a ş1· is· tonc· a· datorat d e noi. smguru lu1 . . . demnicar din lume ales pentru doua- mandace preşedm ce al Ligii Nanumlor , nou • îi este consacrată cartea Titu/eseu. După 50 de ani din ou Acasa.• O :1� cane a prof. dr. George G. Pocra despre Titulescu. A câta oare ? Nu mulţi . din tre marii români au, asemenea lui· Ti· tuleseu, pnvi · 1· egm · l de a Purea fi A

I

„

401

cunoscuri în posteritate cu întreaga operă ' larg accesibilă, corect rest1t · u1.r· ' . . _ . ş1 competent expl.ic1tata . In plus, ş1 cu reconstituirea riguroasă si migălo � asa • . . . . ' gul a mtregulu1 parcurs al unei vi eţi tu rn ultuoase şi expusă, de- a lun vre .. 11'. feluritelor m istificări. Ceea ce a izbutit G. Călinescu în privinca biogr� a ' ne1 . · 1or lu.1 E m.mescu (l"a sand, •ms ş.1 scnen ă , şi el , un n oian de într ebăr i făara• . r asp uns mtrepnnde, cu tenacitate, pro f. George G. Potra pri n că niie . ' şi ediţiile de şi privitoare la Titulescu. Carte a despre ultimul drum al lui Titulescu este scri să în r egistru gr av . de recviem. Calvar ul final al lui N ico lae Titulescu atinge p aroxismul î ultimii săi cinci ani de viaţă . Anii cumpliţi dintre înlătur area lui brutal ă di: vi aţa politică activă, la 29 august 1936, şi sfârşitul vi eţii s ale p ământen e, la 17 martie 1941. Un sfârşit p rem atur ş i precipitat de u n mediu politic, intern şi internaţional, dar ş i fa milial, ostile toate, care parcă au conj urat împotriva acestui cavaler al marilor cauze ale civilizaţiei . Î mprej urări apa­ rent surprinzătoare, dar de fapt explicabile, apropie Golgota ultimilor ani ai lui Titulescu de ultimul deceniu de viaţă de infern al lui Eminescu . Pro­ scrisi si blamati, rep udiati si ignorati, denigrati si scosi cu violentă dar si cu viclenie din viaţa p ub lică în plină forţă, condamnaţi de fapt la moarte civilă, declarati nebuni si dusi cu forta către case de sănătate mintală acesti doi eroi de «încep ut de calendare » ai românilor, cum ar sp une I on Barb u, nu-şi găsesc nici azi pe deplin liniştea bine cuvenită din cauza feluriţilor detractori de - să sperăm - ultimă o ră, care cred că fac j ocu ri utile cuiva dacă împroaşcă insanităţi pe ceea ce avem pur în istorie şi în cultură."50" Distinsul muzeograf şi cercetător, istoricul şi publicistul Emil Păunesc u, care a arătat interes şi pre ocupare pentru subiecte precum relaţia Nic olae Tirulescu-George Oprescu ; Nicolae Titulescu-Nicolae Raicoviceanu, nora: ,,Sfârşitul anului 2013 a reprezentat un adevărat triumf pentru repu ­ e tatul istoric George G. Potra , dire ctor u l executiv a l F undaci ei Europe n Titulescu . [ ...] Casa de la Ş osea a găzduit o nouă lansare, de această dată fiind vorba de u. un volum mo n umental al a utor ului George G. Pocra, in titulat Titulesc După 50 de ani din nou Acasă. Lucr area a ap ăru t dator i tă sprij inulu! za financiar oferit de F undaţia Culturală „Lucian Blaga" din Sebeş şi crace a de exhaustiv odiseea îndeplinirii voinţei testamentare a M arelui Tic, acee a A

)

-

J

A

•

)

,

,

J

,

,

J

J

)

402

,

J

J

,

,

)

,

J

la Braşov. , în inima ei (si , a..Tran. silvaniei), .itole fi •inhumac în pământul T, ării . a re 516 de pagini si o anexă cu 98 de 1lustrap1. O m ere cele 15 cap a e zile ale . a. eseuri, referitoare la « ultimel - . . Erunu l ş1 ultimul sun; două frumoase . ar e 1 a 1 - a P . p oscris» respectiv la relatia autor ului cu p er sona1·na r ea c , ' . . unui r Potra a remeă p arte a canere 1 sale, George G. s tuoa c u fr ai m a ce . c . . r de .1scone consacra , e publ'1c 1 ub1co rel ma u r t n e p si iati ir in u r t n e p .. . , , , morar, deOpouiv ă . de la Nisa [Cannes], receptarea d'1span.ţ1e1 , i s, i înmormâ.ntări.i . _ . • cond1ţ1 e morri .. apoi m a d m an u 1944-1945. A trecut lmc o p t u l ea r vie reîn i s că sale •1n epo , - · 1e (d'm 1982 şi 1992) ş i comemoran · tă aniversările (din 1962, 1972, u rsu � un �i j�mătăţi de veac r;;:6 şi 1991), tr atâ nd in fl u enţa lor p e parc nile renum1tulu1 diplomat. O parte. , legerii dimensiu . . , erii si , înte asupra cunoasr ş1 izei documentelor testamentare · · , ală a că n, ii este consacrata_ anal substanti p�ţ m au încercat - m a i. mu1 t s au mat demersurilor întreprinse de cei ce i nţ a. Toac e a ce ste a co nv er g cac r e dezint eresat - să-i îndeplin ea scă dor re multe dintre controversele pe �a du cidarea ori măcar limpezirea celor mai o de unele accente pole� 1ce,_ le-a iscat poscumicacea lui T icu lescu. Dincol o biec tiv, m odestta ş1 remarcăm st răd ani a auto rului de a fi câ t mai ar� a supra su biec�u� ui." perse verenţa sa întru a ne oferi o imagine cât mai c� lescu, p ublic1scul Salutând reconsti tuir ea odiseei postum e a lu i Tnu Şerban Ciono ff scria : . . . ş1 cl upa_ moarte.1 ,,Dureroasă si nedreaptă soartă a avut Nteolae T1tulescu orani, între De parcă nu ar 'fi fost de aj uns u ra şi înverşunarea unor contemp u, intrigile care un rusinos loc de frunte îl au Carol al II-lea şi Gh. Tătăresc eşti şi, în perfid e ces�ce pentru a-l îndepă rta de la cârma diplomaţiei român când final, d� a-l exila defi nitiv, a fo s e nevoie să mai treacă 50 de ani până o să îşi găsească odihna veşnică în pământul ţării pe care a iubit-o şi a sluj ite l sa cu o rară devotiune. Acea stă odi see po stumă se regăseşte, în dacele esenciale si ma i ales în dedesubturile sale, încă p uţin ştiute p ână azi, în carrea lui George G. Potra Titulescu. După 50 de ani din nou acasă, apărută, recent, sub egida F undaţiei Europene Titulescu (Sebeş, 2013) · scne Fără îndoială, George G. Potra era printre cei mai potriviţi pentru a a ceastă carte. [ ... ] e G. Cercetând cu atentie toate variantele de testament existente, Georg Porra op er ează fine dis ocier i , compară ar gum ente, des coperă eror i de

·u

0

403

· interpret are s a u chi a r den a turări de o cr a să re a -credintă , a voin t, e.1 Iui· . . Tnuleseu, d"mtre c are ce a m a i· otra• vn a• mi se pare a cee a că el nu a dOr1t sa• • fi1e mgrop at I a Bra şov, m ai brut al spus, nu a dorit să fie îngrop a t în R0 • _ man 1a · L a c ap�tu - I une1· a n a 1·1ze de o impec a bilă rigo are, concluzi a lui Gea r e . Potra vme s a_ a şeze faptele în ordine a lor morală si ·u r idică Gfire a sc a-� Re , 1 • hum are a s a la Bra şov, la jumăt m a te de secol de la trecere a s a în eter : nitate . . . • a 1mp 1· mit g a• nduI m arelui d1sp arut şi. o oblig a tie • f: r' a popo r u l ui r om· an, , in ap . . . I şi ceI m a i import . umcu a nt executor test a ment ar al său». Motiv pentr u care . .. a cest c ap 1toI a I c a• rţu se şi. numeşte: «Test a mentul politic al lui Titu lescu o opţiune politică indiscut abilă». [ ...] Pe bună drept a te, c arte a lui George G. Potra a cordă o a tentie a p arte , .1 . .. . re ca să folosesc termenul) a 1e inst1c erortun or un a se (nu a m mc10 reune · , .. ' . tuţ11Io_ r �emoc� a uce ale României de după 1990, în mod cu totul deosebit ale mm1strulu 1 de Externe, Adri a n Năst a se, pentru îndeplinire a Test a­ mentului lui Nicol a e Tirulescu. Ace a stă sectiune a că r tii este p l ină de m J u te , , • a• mp 1-a n· - unele m a r. frumo mt a se, altele m a i putin frumo a se - c a re împ�eună, d a u_ dimensiunile unui impresion a nt pr;iect politic şi diplo�atic dm c are m a i a vem, încă, mult de învăţ a t. [ ...] Lecţi a a cestei întâmplări este, cred, fo arte simplă: arunci când România vre a cu a devăra t să îşi pledeze c a uz a şi să susţină Interesul N ation al, trebuie să ca ute ş� reuşeşte să îşi afle, în Europ a şi în lume, cei m a i buni' pledanţi! [ ...] Cu Titulescu. După 50 de ani din nou acasă, George G. Patr a a d at o c a rte c are po a te fi socotită un a de excepţie în to a tă putere a cuvântului." 508 Pe p a rcursul a peste zece a ni, m- a m întâlnit frecvent cu domnul Const a ntin V l a d, de regulă l a C a s a Tirulescu, sub semnul provoc ator al unui schimb de idei privind „bolile" pla netei si a ccidentele" um a nitătii. Modest - dincolo de titluri, premii si decora tii :_, '�rietenul meu nu vine' în a go� a să f că p ara d de erudiţie, ci 'ni se a lă;ură cu prudenţ a şi gravit atea � � unui g a. ndrtor c are 1- a cercet a t pe mulţi înţelepţi de ieri şi de a stăzi, pentru a ne împărtăşi judecăţile şi întrebările născute din lecturi l arg a coperitoare. Am declara t public că îl preţuiesc pe Const a ntin Vla d pentru faptul că nu la să gândul să se odihne a scă. Nu în citesc şi nu îl a scult pentru a-mi da direct s a u indirect drept a te, îl citesc şi îl a scult pentru a mă verific a, pentru a -mi îmbogăţi propr i ile percepţii şi judecăţi cu noi unghiuri de a bordare. 404

are, a le a cestei distinse complement . . . c me • , experient, ele diverse ' d ar u te si \focaţ·· b1ot 1 • r-o voce de se reg a sesc s1m i rii româ nest u cult a ri , . liră na . ' so ale - m a convmg, s ţele fenn P er Con te. a lit a igin r o şi te a lit a vidu . aucentică indi · · igno ranţi· şi, · nscu 1 de a supra v·1eţu1 • re ele - vor să ne fere a sc a de . . . . dint . . • e · r a ec fi . u 1u 1 1stonc c aru 1a 11 provoc a n 1e ump e d ată c r ti eren indif t l · , mu , ar m . cu ara·r ' poran1. suntem contem faţ a unor prestigioşi membri a i corpului profesoral, La 17 aprilie 2014, în în a ni termin a li, de l a Universit ate a „Valahi.a". studenti a nzi si r , o doct , or n . u a mem�ru �l Ac a dem1e1 a s a dorul Con st a nun Vla d, mb a e, ovişt ârg din T a t la o fin a ra diogra fie a lută , din România, a proced , Oamenilor de Stiin de ani din nou Acasă, foc alizând a supra actu a lităţii crării Titulescu. După 50 elui neînfrânt: mesajului ide a tic şi mora l al m ar im a câtev a gânduri bucuros că a stăzi mi se oferă pr ilejul de a expr » Sunt rge G. Potra: Titulescu. După 50 de despre cea m a i recentă c arte a lui Geo e şi venera bilă Cet a te de Sc a un a ani din nou Acasă a ici, în Târgovişte, vech a » - instituţie de învăţământ românismului, în incint a Universităţii «Va l a hi altă a profesion alismului şi superior tânără, dar a fl a tă dej a pe o tre a ptă în . . prestigiului ac a demic. . . mens1un . 1 ş1 1 d pnn este, lice pub iei tenţ a nem supu C arte a pe c are o greu. Nu din c a uz a car acter, o lucra re-document. Prim a p arte se citeşte întrucât se ocupă felului cum este scrisă, ci pentru cee a ce ne pune sub ochi, v alul 1936, când de atitudinea autoritătilor vremii fată de Titulescu în inter precum şi a fost elimin a t din g�vern, şi 1941: când a trecut în eternit a te, neînsufleţit era fată de memori a lui Titulescu în zilele când trupul său destin a m a r, înhum a t în pământ străin. Este o lectură tristă despre un a tuturor destinul în ultimii a ni de vi ată a celui c are a fost si rămâne, în ciud încă împotrivirilor, m arele Nicoi a e Titulescu. Acest' destin pune în relief n a ţi a odată, d a că m a i era nevoie, o zodie nefastă c a re, p arcă, urmăreşte no astră română. [ ...] Celel a lte părţi ale lucrării se ocupă de so art a rămă­ din ş iţelor pământeşti ş i moştenirii lui Titulescu - moştenire form ată a tât or, faptele s ale, consemn a te de istorie, cât şi din creaţi a s a în domen i ul ideil al teoriei. Cu câtev a lun i în urmă, l a Fund a ţia Europeană Ticulescu a fost evoca t m ai a les modul cum c a rte a lui George G. Potra reface drumul ose­ es în pământul mintelor lui Ticulescu din mormântul provizori u de l a Cann

405

Patriei, la Şcheii Braşovului, potrivit dorinţei sale testamentare . Î n cuvân tul meu de astăzi as• vrea să mă refer la valoarea deosebită a că nii m en ti , o n ate • în relie farea personalită ţii l ui Titulesc u . George G. Patra realizează acest luc ru nu prin rep roducerea unor texte originale: documente, conferint e, inte rviuri , telegram e etc. ela bora te de Titul esc u î n activit atea l ui diplomatică. As emenea texte dau conţinut unei serii de tomuri apărute sub egida Fundaţiei Europ ene Titulesc u, alcătuite tot de domnul Patra după ani, zeci de ani de cău tări ră bd ă toare şi mig ăloase î n arhive, in cl usiv î n faimoasa Hoover Archives, î n reviste, î n presa cotidiană, în colecţii partic ulare .Numai dato rir ă ac est ei d edic aţii a au torul ui c ă rţii de faţă cititor ul de azi şi de mâine are acum la înd emâ nă, pe rafturi de bibliotec ă, o bună par te din creaţia lui Tic ulesc u . Ac est l uc ru îl sublini am când rosteam un Laudacio cu p ril ej ul primirii de c ătre Georg e G.Patra a P remi ul ui I nternaţion al «Nicolae Titule sc u»: «Se poate afi r ma, cred, fără t eam ă d e a gre şi că în istori a ţă rii au fost p uţi ne împ rejurările câ nd s-a dep us atâta dăru ire şi a bnegaţie pentru valori ficarea crea ţii unor mari fii ai neamul ui, ca în cazul moştenirii lui Ticulescu Şi de câtă perseverenţă a fost nevoie, câ te obstacole . au treb uie dep ăsite, câr ă nep ăs are, dar si împotriv ir e ascun să sau fătisă au trebuit învinse spre a se ajunge aici!». Conţinutul volumului la care mă refer e da c de c eea c e au sp us desp re Tir ule sc u nu m eroşi , foarte nu meroşi con temporani ai săi .Pr in aceasta, cartea Titulescu. După 50 de ani din nou. Acasă, împreună cu luc rarea impunăto are î n e rei vol ume Pro şi Contra Titulescu, datorar ă to t l ui Geo rg e G.Patra, se constit uie într- un veritabil mo nu ment de preţuire şi de neuitare dedica t per so nalităţii lui Ticulesc u, activit ăţii sale în slujba României, a păcii şi se curit ăţii în Europa şi în lume , moştenirii sale teoretice, ştiinţi fice . Rep roduc î n paginile c e urmează câteva ase m enea apreci er i î n tr-o o rdine a bsol ut î ntâmpl ătoare, c u menţiunea că ele sunt selec ta te din multe, multe sute. O fac co nştient de faptul că nu exi st ă în istoria ţării un om politic c ar e să fi stârnit atâta inter es cât a . provocat Tic ulesc u, desp re c are să fi simţit nevoia să se pronunţe, public, ,

J

,

atâte a

,

perso nalităţi ale vremii . [ ... ] .. În sfârş it, un îndrăgostit de Ticulesc u, contemporan no uă, autor ul cărp t pe care o disc utăm, George G. Patra : 406

rit p entru ţară, că s- a a trăit şi a mu scu e l u t Ti că m ă it ă u s «Nu u ebuie . r, cu fat' a la dusm ' an . 1. t prematu â{s europe1smu1 ca si v l u ..; , ism n â rom t u ' .. - c Ti. tu1 eseu a vaz Nu trebu.ie.să uitam. .a . anv1 . s ver ad iu tor a g i l ob onici, oncum nu pos1b11 arm . - c ă Titul eseu a fost un mare european . tcrrne n1. . " uit nt acele Nu uebu1 e sa am 1at •m modul cel mai .per.tine . . . are au re1·tec . c i e c re t in d l c u n . e1 . A rost u na c1v1lizaţt sto i n î t n e n i em . ura Europe.1 un loc pro . . care asig a . reliefând capacitate contnbuţ·u· , ei op . ur E e il r lo va re c ei care au apărat t din l u un st . A fo . . nostru . . re a cu1 turii si civilizati' e1 connnenculu1 e ' di a r .. i europene, de i rventi ai cooperă ri moto_m c e.i mai fe o pr e r t in d l nu A fost u t ă i i ai ilor răspunderi ale : atenţ_ia asupra mar �n:��:�::: :!� :::: :iu as

1�7�:

;

Euro_pei pentru ;v�:�i��:��;:::/:�;:;::� şi destinul ntele şi şansel e, însu g an a Titu1 eseu a • d ca- România este în Europ urope ne, •mţe1 egan e e t na do r coo n î i, e Români . . nu poate fi . . ş 1 ca- Europa fără România est ş1 Est ş 1 nu_ a V i n e erm t n î a op ată E ur T.1cul escu n- a ga• ndit niciod . arele si culcunle parte a e1, Europa fiind popo . confu ndat Europa doar cu o ·1 e si' al e , coa t e , v1.' cco ru s le ri o val , ate co i, e e ţiil a r i sp a i ş e il e ei, toat e, id . înfrângerile ei, coate» . u .O astfel scn. e desp re N icol ae T. icu.lesc lată cum s-a scris si î ncă se poate - ţ d ş - .1.1 .Î n a t 1 s r _ dv a i, i id :� � ;::a nv : i ă _ de personalitate nu � ucea să nu scâ_rneas_ � _ prea sc u I . a ca T t · an , mai mamte arat acest sens, unul d mere aucon··i cit . .. a·t. (· · · 1 Pe măsură ce re conremporan11 s me d · i · n pun nu ru t en p multă umbră ' . 1 e l ui I e·1 . . · ă de Moscova, ·d ac mdep ende nt, a fat . . oarea . Aceeaş·1 România postbelica s1'. - a ca.şng - . · ea s' 1 vig rosp etim . _ e î n seama, s1' - au re1·ie fat P Titulescu ' l uat · a dece mbne . . n primii ani clup · î • ta. an orn R t avu a u sc e l amudine faţa de T1cu e . u1 deceniu·.Să fi e oar usc 10 ulum br t a t e c n î a să n î s ur c 1989 . ( . . ]. Ac est ese u . zacoare u mbra 1 u1 T.n ul prea mare , prea deasa- ş1 , a ş spune , p rea acu. . .� �I ntreb area apare . nut p ute rea •10 acest ulnm dec eniu . pe ntru cei ce au den ' . •m uln·m·ll· •m ndat l a cârma c' a eri P au se r a c e l e vern firesc întrucât coate gu . rat o cac ere c are dec I arat, �u instau e n , 1 ş u sc e l u Tic e p 10 ani l-au ignorat • cru se . _ le s' 1 opera sa .Acelas, i lu me se amănă a carannn . a- m ceea ce pnveşce nu . . • , ntregul ei , fără d eoseb ire co nstată si î n ceea ce priveşte clasa polmca m i 407

între «dreapta"» şi ,, « stânga"». Să se repete istoria? Să copleşească statura lu i Titulescu pe diriguitorii recenţi şi contemporani ai treburilor ţării? Să se jeneze aceştia când se pune faţă în faţă strălucirea politicii externe române sti promovate de Titulescu şi mediocritatea prestaţiilor internaţionale �le României post-decembriste? [ ...] Repet întrebarea de mai înainte: se explică actuala atitudine de ignora re a lui Titulescu prin simple slăbiciuni omeneşti: invidie, complex de inferioritate, etc.? Ar fi bine să fie aşa, dar mi-e teamă că lucrurile au cauze mai adânci şi mai grave. Am în vedere că de 7 ani România este membră a Uniunii Europene, calitate în virtutea căreia, potrivit tratatelor UE, o serie de atribute ale suveranităţii, inclusiv din domeniul politicii externe, trec în competenţe comunitare. Din păcate în cazul României asemenea transferuri de suveranitate sunt însoţite de tendinţe spre desconsiderarea valorilor naţionale, care uneori nu este departe de nihilism naţional. Între altele, este vorba tocmai de diminuarea staturii si ' unor mari personalităti , importantei ' ale neamului, de subaprecierea creaţiei autohtone şi a tradiţiilor naţionale. Cred că acesta este şi cazul lui Nicolae Titulescu. [ ...] Ce poate să însemne pentru noi, astăzi, personalitatea lui Tirulescu, chiar proeminentă la timpul său? Ce semnificaţie, principială, dar şi practică pot avea acum modul în care el a gândit şi a facut politică externă, ideile lui despre rolul diploma­ tiei României? Nu intenţionez în acest cadru restrâns să procedez la demontarea unor asemenea puncte de vedere, care se bazează pe sofismul că prezentul nu are nimic de învăţat şi de preluat din trecut. Remarc doar că existenţa uno r astfel de viziuni arată că atitudinea actuală de ignorare a lui Tirulescu nu este generată de trăsături umane, de factori de conjunctură. De aceea, nu putem să preţuim îndeajuns ceea ce fac oameni precum George G. Potra pentru punerea la dispoziţia românilor a acelui summum de idei care au călăuzit politica externă şi diplomaţia României sub Nicolae Ticulescu, precum şi studiile, exegezele aprofundate asupra unora sau altora dintre dimensiunile gândirii lui Titulescu. Pentru că creaţia titulesciană nu fac: parte, pur şi simplu, din trecut. Ea este o moştenire valoroasă, o compon en.ta intrinsecă a conştiinţei noastre naţionale, defineşte şi potenţează, prin 408

. l d.m ethosul nat, ional al românilor. pa esen ceva atie, nific sem . si t u vem . ,onpn , . , ndu-l pe George G. Pocra: .«A �mche1 deca, t cna sa pot . nu a, e e c pe a. . 1eseu. Oper_ a sa păscrează si proiectează valoarea unui mesaj T itu . 509 nevoie de ua1nate».« acr asa ero dur si ilă 1 . d'b e de 111cr

409

EPILOG

Nimeni nu poate risca să pună grăbit capăt demersului românesc consacrat descoperirii şi recuperării documentelor pierdute ale lui Nicolae Ticulescu. Unii vor spune, nu fară oarecare temei, că principalele documente ale activităţii sale politico-diplomatice sunt cunoscute şi că este greu de crezut că orice alte piese nou descoperite să poată da peste cap concluziile evidenţiate de ceea ce se află, direct sau indirect, la dispoziţia cercetătorilor români şi străini interesaţi de problemă. �a fiind, mi se pare totuşi obligatoriu să angajăm eforturi de cercetare în zone care ascund posibile surprize: Am semnalat, înainte de toate, un depozit (chambre fort) închiriat pe numele lui Nicolae Titulescu, în 1940, la o bancă elveţiană, depozit pentru care nu există indicii, si , cu atât mai putin ' mărturii, că titularul sau urmasii ' lui l-ar fi închis (lichidat), intrând în consecinţă în posesia conţinutului său. Faptul că nu am identificat un inventar al acestui depozit, nu mă îm­ piedică să presupun că în acesta, orice o fi găzduit, s-au aflat, pe lângă valori de un fel sau altul, şi documente politico-diplomatice. Arhivele cancelariilor diplomatice din ţările europene rămân zone de mare interes în care trimisii ale României trebuie să-si ' ' arhivelor nationale . continue cercetările din anii precedenţi, trecând de la abordări panoramice la focalizări pe evenimente şi personalităţi, din care nu poate lipsi perso­ nalitatea lui Nicolae Ticulescu. Relatia lui Nicolae Ticulescu cu lideri dintr-un mare număr de scate europ�ne, cu jurişti, economişti, oameni politici şi-a găsit reflexul într-o cantitate apreciabilă de înscrisuri, o parce fiind dată de înscrisurile sub semnătura lui Nicolae Ticulescu, iar o alea, nu mai puţin importantă, de comentarii şi ecouri, în primul rând din parcea şefilor oficiilor diplomatice străine la Bucureşti sau a trimişilor speciali în c apitala României sau din parcea acelora care au avut întâlniri si discutii cu şeful diplomaţiei româneşti cu ocazia unor reuniuni internaţio�ale pe �eme 411

economi co-financ i are,

de secur itate-dezarmare, de s tatut al minorităci ' lor, de reglementare a datori i lor şi des păgubi rilor de război ş.a. Nu mai puţin importante m i se par scrisorile trimise de Nicolae Titule sc având ca destinatar oficiali sau particulari, români s au străini, scrisori nu, u şor de identificat, căci di s pers i a ş i număr ul lor pot întrece or i ce pre� su pu nere. De intuitivă e videnţă, diflcultatea de a aj ung e la ele - pe b az unor indicii privind re laţiile lui Nicolae T itules cu sau urmând intu iţii d: cercetător - are în vedere n umeroasele fondur i personale, voluminoas e u neo ri, invent ariate sumar ad eseori, aflate în arhive de pr ofil s au mari biblioteci di n ţară şi de pes te hotare, dar şi implicaţi ile financiare pe care le presupune desemnarea de specialişti, cu profil istoric şi cu pregătire lingvistică. Recuperarea fireas că şi adoptarea măsurilor de conservare biotehnice si de prelucrare arhivistică a documentelor Nicolae Titules cu îşi urmează de ani de zile în România drumul firesc de publicare prin reviste de specialitate şi prin volume (culegeri) de documente, cu apariţii preocupam de rare. Răs punderile în ambele dire cţii, convergente, vor tre bui reconfirmate sa u asu mat e pe ntru a de păşi cât ma i curând pr o bleme le bl ocante în desfa su ' onal. ' rarea acestui demer s de interes nati Oe ani de zile s' i conservatorii valorilor arhivistice din tara noastră sune ' preocup aţi de pu nerea ace s tora pe su port fllm şi, ma i rece nt, pe suport electronic. La Hoover Arch ives , fondu l Nicolae Titu lescu a fost pus p e suport film încă de la începutul anilor 2000, iar în prezent se află şi este accesibil pe su port electronic. S- au pă strat doar puţine imagini filmate Nicolae Titu le sc u. Cercetări întreprins e în 1981-1982 de publicistul şi regizorul Pompil iu Gâlmeanu , i echipa sa în ţări din Europa şi de pes te ocean, pentru realizarea unui film documentar-artistic consacrat lui Nicolae Titules cu, au condu s la consta­ tarea că în prezent nu mai exis tă decât un număr redus de metri de peliculă cinematografică privind pe fostul om de stat şi diplomat român, acoperind maximum 3-4 minute. În 1966, la împlinirea a 25 de ani de la moartea lui Nicolae Ticule sCU'. fli preocu pările pentru id entificarea, salvarea ş i valorificarea de fo cog ra ez Nicolae Titulescu au parcurs un drum îmbucurător, dar nu suficient. Ple d 412

şi postume) , . - e .im ag ini foto Nicolae Ticules cu ( antu �� . e peste 1 OOO de im agm1. ocru o arhiva d bi rsufllând, du pă aprecieri j udici OaST ;n t..-ăind în viitor, CU (Î(raj Îfi lim . . P• t ar u om " e n m u c o d 1 · u l u 11 m . privmd viaţa, Copii ale c-.1 . . .mcer at"1onala- •msoute de casete cu CD-uri ' . 't ie oace man1e � ., i e depu se în c u de rnare circulaţ. b re t c u es u ic - ara c a _ at�a lu i Ni c.o. lae T op r i a noas tr a ţ pr î n opera şi postenc e t a l u circ i s , r da . bibl1 0cec1 a.le lumu, . arh1·ve s, i elor nauonale. nt e man r e p 1 ş r o 1 n lo '. vor co- nfrunt a . ' c-.1 nanc1 .n arcori ai va e c onfr untă sau ar . -r o m1c o n o meluc••· Orica• re probleme ec . este o exigenţ a ctie , e dir a t" eas c a • m ea n u , cn a ca, . roma• neas la scoala unora societat ea ' . enta- . Ţrag un sem nal de alarmă ca student . scnng . " secolul XX· ca fiu al unui mare tabilă si . ' . ' . visti rom a• ni d m dintre cei mai man arh"1 , . re s, i editare de. docua alv s e d t e u sc . . . nar, care a f.lacut e forturi recuno . ersonalităti ale iscone 1 naţ1onale., colecn' o . p , s1 e nt . omenii' evenime ca martor al .. mente ţma• nd de d . d� o J· umăr are de secol, p tim , 11 ecţ r d_ 1 _ e ! b am � . u _ coate pericolele implicite, de ca truditor în 1: c oarelor gener�ţ�. vuc 1 ş e i a l ctu . a rii rtă epă ·nd 1 c 1 v1 liza n e1 IT· ea r oa fav • c m · as1 înscrisuri pe supor t cl . ons1. derata- p ;ea m are când e ste vorba de 1 c b u e cr va . escu. Nicio sumă nu ul elor Nicolae T1c ent m u c d o os t a punerea la ada" p . . . 1· . T impul nu are răbdare. ecăti, prevmun ·ud , e liz a an c ��' J as r�g În aceste docume. nte se nt purtătoare .ale. • - oare de ,_,1 dei-bancad a , aces te docu m�nte su ş1 Pascra c turii ale crecutulu.1, c1 sunt doar măr nu e El . e tr s oa n adevărului şi forţei idei ale viitorului.

413

NOTE

Tot ce este hârtie, corespondenţă, acte etc., unde s-ar afla ele, le leg cu titlu scumpului meu pretin [sic!] Savel Rădulescu.// Deşi nu doresc ca ele să fie ular artic memorii, va uza de ele pentru a restabili adevărul în interesul ţării şi al unor �bieccul il meu" - Codic la testamentul lui Nicolae Titulescu, Monte Carlo, 18 noiembrie 1937, cf. Ion C. Grecescu, Ultima dorinţă a lui Nicolae Titu/eseu, în „Magazin Istoric", an XV, nr. 3 (168), mai 1981, p. 61; Idem, Un codicil al testamentului lui Nicolae Titu/eseu, în "Tribuna României", an X, nr. 203, 15 aprilie 1981, p. 7; apudNicolae Ticulescu, Opera politico-diplomatică (1 ianuarie 1937-31 decembrie 1937), partea a II-a, volum îngrijit de George G. Porra; colaboratori: Delia Răzdolescu, Daniela Boriceanu, Ana Porra, Gheorghe Neacşu, Fundaţia Europeană Ticulescu, Bucureşti, 2007, doc. nr. 251, p. J 256. Cercetărorul american Walter M. Bacon jr. a accentuat asupra acestei păreri. În conferinţa sa Titulescu's Secret Book. A Synopsis of Romania's Foreign Policy by Nicolae Titu/eseu, prezentară în mai 1982 la Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Inter­ naţionale din Bucureşti, analistul american afirma: ,,Citind însemnările din ce în ce mai patetice din Jurnalele sale din acei ani, nu am descoperit niciun indiciu că ar fi intenţionat să-şi scrie şi să-şi publice memoriile politice. // Nu avea nici timpul şi, aparent, nici motivaţia să o facă" - vezi Nicolae Tirulescu, Politica externă a României (1937), ediţie îngrijiră de George G. Porra, Constantin I. Turcu, Ion M. Oprea; cuvânt înainte de Teodor Meleşcanu, ministru al Afacerilor Externe al României, preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu, Fundaţia Europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994 [în continuare Nicolae Titulescu, Politica externii a României (1937)], Notă asupra volumului, p. 20. 2 Faptul că în testamentele sale din 5 ianuarie 1940 şi din 4 martie 1940 Savel Rădulescu nu figurează printre execucorii testamentari nu ne îndreptăţeşte să afirmăm că „Patronul' a renunţat la preocuparea sa pentru destinul post mortem al înscrisurilor sale (trimise sau primite). (George G. Potra, Titu/eseu. După 50 de ani din nou Acasă, Fu ndaţia Europeană Titulescu, Sebeş, 2013 [în continuare Titu/eseu. După 50 de ani din nou Acasă], pp. 344-346). 3 Gr. Silvian, Azi, de vorbă cu secretarul particular al ilustrului defunct, povestindu-ne Amintiri despre Nicolae Titu/eseu, în „Ultima Oră", 22 aprilie I 945 - apud Pro şi contra Tih,lescu, editia a II-a revăzută si adăugită, volumele I-III, editie îngrijiră, selectie, cuvânt în ainte şi po�rfaţă, note biogr'afke, adnotări şi explicaţii, i�dice de George,G. Porra, Fun daţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2012 [în continuare Pro şi contra Titu/eseu, ediţia a II-a], voi. II, p. 469. În ciuda statutului său, de astă dată ergiu Nenişor comite 1 ,, •••

415

o crasă eroa re.Nicolae Tir ulescu n-a elaborat si . d1c ar memo .., c1.a copiat de câteva luni, dosa re esent cu fren _ m iale privind c' o n� ez,·e, rerrnta de Pace de I a pa . . ozr.p.a sa, doar spr disp . ns, P use e consultare • de Andre ,-ar . I 1 dieu. Cf..G,eorgeG.po cra -,, ara Drepţuo Tt, ., r, Editura Fundat• iei , i itu . lescu S a . . ,, U n1v e1 s1ta . · te a 'f> pen , tru roti", Slar"ina,? re . Octavia OO_I, pp. 67 n Goga, Jurnal politic, 193 -71. 1 (21 manie 193• 1.) ' ext_ stabilit ş1 preze Ioan Şerb; a rgument şi not ntat de e istorice de Mi rce a M uşa ; r, in" ev1sta de Ist Lit�rar�", a n XXXIII, nr.3/1 o rie şi Teorie 985, pp. 162-163. Wrckh am Sreed, Nicolae Titu /eseu - late Roumani m dor to . s and Erhiopia Time Bmain, h „New News"' an VII, nr.324, 18 1�:1. bass� iulie , Pro ş1 contra Titu/e a II-a, voi. III P · 285 · seu, ed r·p.a ' . 6 Constantin Xeni, Nico lae Titu/eseu, în Arhiv . ele Nar'.. o nale Ist orice Centrale cont inu are ANIC] , Inventa r nr. 1 851' do sar [în . n1 2; cf. sr Const a nrrn . Ti"Itut,escu, in • Fig . X en . uri. ilustre din e'ţoca 1, . N ic ol ae Românte..i M.an., text stabrl1t '. . '. pre . zentare · note M Şte f:an, Editura Oscar Print, Bucur arian e sti, 2009 , p 21 O .Nu e _x1sra vreo alta sur a firme şi să conArm să care să e depunerea temp'orară de . o d c um ente Nicolae TiruIeseu .. . I man.. dip_o Ia m1s1u . capitala Spaniei. ca din nea · Procesul opranfilor. s Lucia n Blaga, Niculae Titu /eseu. confie1.·i_ np• ros_m . a. la Colegiul Aca demic din Cluj, ' 23 noiembrie 1945 în fsvo ade. Eseurz, con rz ţe, a ttcole, edifie îngrijită de Dorii Bla ,Je_ Petre Nicolau, pref;tă deGe � ga şi _ ' o rge G ana , E d ttu1� a M ine. rva ' B ucu� ·eşt1. ' 1972 ' pp 182-199; Lucian Blaga, .,Insomnie lrîn uă destinele •tări'·", in . . 6" • lucian B laua . . �- m dr i.n/omaţza roma•nească, rn coIaborare, îngrijitor de edi tieGeor e G potra,. colab oran: N.JColae M areş, Alexandru . Popescu, Ion Brad, Ion Floroiu• , paveI� 1ugu1,. GeorgeG· potra, Geo . . .p1ul rge Corbu, Mu111c1 Sebes,• Fundatia Europeană T· ttu 1eseu, c' entrul Cultura I" • . L ucra n BIaga" - Sebeş, Fundafia Culturală „Lucian Blaga "_ Sebeş, Sebeş, 2011, pp.I62163 . 9 . . . Constantin V1şo1anu, Nicola e Titu/eseu - elemente pentru un portret, în „Fiinra Românească"• nr· 5, 1966·, apudC onstanrin . Vis' oianu, M."mum , · e ·1. meie (culegere de documente), edirie · îngriJ.ită de Geoi.ge G · potra, N·JColae Din u (coordonaron·), Constantin I Turcu, Ion Cala feteanu ' N.rco Iae N· . . rcoIeseu·' cuva• nt.inarnte Adn.a n Severrn . , ministru al Afacerilor Externe ' Editura Enc!· cIope . d ica, . Bucureşti, 1997, doc nr. • . io Lrv 79, p. 385. . ru Valenas•' /n culi· . 1,e negocu . rz·t.or cu Uniunea Sovi Je . etică 1934-1947 Convorbiri cu Alexand ru Drm,ewp , o /• volum . . . a păr ut s ub rng • ii.··· prea Anro nrerClara M arnea ş1 Anei-M aria Trăuşan, Ed·rtur a Vremea, Bucureşti, 200 I, pp. 95-96 i1 • Scriso a re, Buc ure sri, 29 septemb ue .· 1926 ' i ntrla l.C. Brătia nu către Nicolae Titulescu _ H oove1. Areh• .ives . Sta nford Vnrver . srry, CA, USA, Fond Nicola e Tirulescu, Box XIII··15·, vezi· Nrco " Iae T·rtul' · - Com-p escu ' Or t>era pot . ittc· o-d1PIo matica onden'td, volumul!J . . (1920-193911, pa rtea a 11-a „ ' volum îngri Jlt · de G eorge G Potra; cola boratori: De1ra · Răzdolescu ' Ana porra, . Elena Da niel . son, Fundafia Europe ană Ticulescu, Bucureşti, 20 13 r rmp

!'

v· . .

416

Corespondenţa, volumuL/1 (1920-1939)]. doc. nr. 133, p 682. ' 1! Nicolae Iorga făcea referiri la „ge amanta nele" cu doc umente ca re îl însoreau pe Nicolae Tirule scu - cf. N. Iorga , Vrem sd ştim cine condu.ce, în „Neamul Românesc", 1937; apud George G. Porra, Nicolae Iorga-Nicolae Titu/eseu. Interferenţe, Fun­ 5 iunie daţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2011 [în continuare Nicolae Iorga-Nicolae Titu/eseu. Jnurferenfe]. doc. nr.85, p. 238. u Informaţii obrinuce de la S av e l Rădulescu la 6 iulie 1966. AA a c pe coasta Medireranei, la Nisa , în primăva ra anului 1926, Nicolae Ticulescu solicita SOfiei sale , Carherine Ticulescu: ,,Te rog adu-mi caierele mele începând cu l ma rtie 1925" - Tele­ gramă, Nisa, 26 martie (1926), Nicola e Ticulescu către Cacherine Tirulescu, Londra, Arhiva Fundariei Europene Ticulescu [în continuare AFET], Caiete Nicolae Ticulescu, Personale , VII, 17 august 1925-30 martie 1926, p. 48. În perspe ctiva plecării lui Carherine Ticulescu din Londra, pentru mai mule timp, spre Elveţia, pentru a-l revedea la Geneva, Nicolae Ticulescu îi scria: ,,Te rog depune la Bancă valizele cu acte, ca şi roate hârtiile mele în cutii de lemn şi hârtiile de birou şi e tajera" - Telegramă, Geneva , 23 martie 1926, Nicolae Titulescu către Catherine Ticulescu, Londra, AFET, Personale, VII, 17 august 1925-30 manie 1926, p. 45. La prezenrele în Pa rlament, mai ale s dacă era vorba de inte rpelări (atunc i când îndeplinea misiunea de ministru de Externe), Nicolae Ticule scu era însoţit de o „armară" de secretari, care avea u, în proximitatea ,,Patronului", unul sau mai multe geamantane pregătire ca secreceruri, în ca re, pe polife, erau dispuse Într-o ordine cuno scută numai de cei initiati si inve stiri cu obligaria de a oferi la ce re re , instantaneu, documentul, o ricare ar A fost el, p e ntru a A folosit ca argument-probă sau ca aer-replică. Savel Rădulescu mi-a de scris cu acâca precizie o asemenea scenă - în care Iorga se confrunta cu Ticulescu - încât a făcut din mine, la peste 35 de ani de la eve niment, aproa pe un participant. La rândul meu, la peste 40 de ani de la întâlnirile me le cu Savel Rădule scu din locuinţa sa a proape goală din str.Ion Luca Caragiale , unde revenise din puşcărie, pot developa „Almul" cu aceeaşi acura teţe cu care o fa.cuse pentru mine Domnia Sa în calitate de gazdă, dar mai ales de martor, care voia să spună, care voia să lase o mărturie. 14 Oricum, Guvernul României l-a tratat cu ostilitate pe Nicolae Ticulescu şi, după demitere , cu atât mai mult cu cât acesta a continuat să se ma nifeste public, a arătat o intolerabilă indiferentă facă de a rhivele fostului ministru de Externe.În Declaracia de avere, fa.cură în virruc;a de�rerelor-lege din septembrie 1940, Nicolae Titulescu sublinia: „Mai mult, desi demis din funcciile mele ministeriale pe când eram în străinătate, între Conferinţa de. la M o ntreux şi Aduna rea Ligii Nariunil o r din septembrie 1936, statul

pn continuare Nicolae Tirulescu,

J

J

I

J

J

român nu mi-a plătit nici înapoierea mea, dar nici costul înapoierii arhivelor de care aveam nevoie fa aceste două întruniri internafio nafe" [s. n. G. G. P.] - Nicolae Titufescu-Nicofae Raicoviceanu. Mărtu riile unei p rietenii, culegere de documente a lcătuită de Emil 417

Păunescu, Nicola e Petrescu, George G · pOtl.a, Bucures, n. ' 2003 [în · contin uar e N:zco 1 --,--. , . 11tzuescu-N1colae Raicoviceanu• Mărturu..!.e unei. prietenii] ' doc nr 112 lrle · 1 · 89 P· • 15 . Ti' De e u, a c la fon Brătianu la N.·icoI.ae ttu1escu, N Iones , •m „Cuvânt ul"' 29 . Ianuari 1938 . e rb1 d. 16 1, · em. 1

-

lbidem.

is Constan tin Argetoian u, Însemnări zilnice ' voi /V(l ianuari . .e-JO iun·ie 19 · 38), edifie · a �achiavelli, Bucureşti, 2002 d e Si:e1 ·i�n Nea�oe, Edltur , p. 68. Nic olae T1culescu, Politica externă a Romanm • ..(19,J27'), pp. 19-32 . . · 20 Ni· c olae T1tules c u, Politica externă a Roma ..(19J ,27') edm •mei . , .e îng n··J i t· a• de George G. Pocra, Constantin I. Turcu, Ion M. Oprea·, cuvan • t i•nai.n ce d'e Teodor Meleşcanu, . minis tru . acen·1 or Externe a l Român iei, presedi a I A rc . . Europen e Ticul ' nte aI Fundac1e1 eseu, Fundacia . ' ' Europeana• T"ICU I eseu, Ed1tura En ciclopedică ' 1994 ' 424 P· s1 , . 25 fotografi11· hors-cexce·' , . · 27'), edice Nico J ae T"icu1 eseu, Romamas Forei= . d bY George G Pocra, :.,, (191J 0·•Policv Constancin · , c by Teodor Melesc I . Turc u; roreword an u, R . . r for F ore.i gn oma n i.a s M iniste , Affairs, . n , Ticu · I eseu Euro P res1.d enc o f che Ticulesc u European Foun dano pea n Foun d acion, C'· . EncycI opaedic Publishing House , 1994 , 404 p. ş1. 25 focogr c am hors-cexce ['in conu nuare . . c u, Romania's Foreign Policy . N 1co I ae T1tules " 937)]· ' Nico I ae Ticulescu, LaPolitique 0 · n so1gne . ,e par G eorge G pocra, C extirieure de la Roumanie (1937'), edicio onscannn I. · Turcu; avan c-propos pa r Teodor Meles, canu , m1. n. · ,ecran geres de 1scres des Aff:aires · 1 eseu '. Fon d . Roumanie, Presidenc de la Fondacion E urope, enne Ticu , nne anon E_uropee , Ticulesc o, Edicion s Encyclopediqu e, Bucuresci ' 1996 ' 440 P· şi 25 fotografii hors-cexce , . ' exterze . ure de la Roumanie (1937)] [în con tinuare Nicolae Ticulescu' La P.oI"tt1que . ii N. 1coI ae T1culescu, Opera politico-dirh/omat·1ca- (l ianuarie . . 1937-31 d.ecembrie· 1937). partea/, partea a li-a, partea a 111-a volum i•n g n... )lt de G eorge G. Pocra; colaboratori: . . Delia Răzdolesc u, Da niela B o n cean u, ' Ana Pocra, Gheorghe Neacşu,. cuva. n c i•naince de . . . Europen e Ticulescu , F un dar .i a Europeana. Adnan N ascase , presedince a I Fun dapei ' . ' ' 2007 ' pp. 1 445-l 639; 1 645-1 844; 1 845-2 041 [în continuare T1tulescu ' Bucuresci N1.colae T .i rul eseu, Opern politico-diplo matică (1 ianuarie · · 19J7-31 12 decembrie 1937)] 2•• Gr. sI 1· v1an, . · Azr,. d.e vorbă . lar aI uustrului cu secretarul partzcu ., defimct, povestindu-ne --. "'. 1 --,11tu1escu · · 1 · t"1n. despre 1v1co1ae · Am1n , î n „ Ul nma Ora·« ' 22 apnl1e 1945; cf. Pro ,·i contra a , Titu/eseu, edici a a III vo , II p. 4 9. 6 . , 21 · Con sta n tin Xeni, Nicola e Titu/eseu, •m F.iguri ilustre din epoca Rornâniei Mari, p. 210. 14 Armand Călin escu, l"nsemnări politice /916-192 · mg • n }lt ··· a. de dr. Al. Gh. J 9, ed"me · . " fl· . u ma n 1t a 1r s, Bucuresci Savu, Ed u ra H ' ' 1990 ' p· 207·• apudP ro' fl · contra T1tulesc1 . 1, edtfr a li-a, vo1 . I, p. 287. 25 Î n mânân du-i u n ei · n 1e· 2014, un exemplar di n lucrarea Nicolae • c0 I ege, J a 28 1U . . · · d · T1culescu, Corespondenţa, volumul!/ (1920-1939h 1 sci.1am. · . ,, N -am sa• şnu poate n1c10 ara 418

, dar ştiu că trebuie să le cauc, să le salvez sori a trimis şi a primit în timp Titulescu te scri sile citesc pen tru cei care cred că merită". diplomat grec. Studii juridice la Atena, Berlin, ,,, f\.F. Frangulis (1888-1975). Jurist şi din Paris. Membru al delegariei elene Paris. Doctor în Drept al Universităfii şi a v e e n c; s-� disc�tat elaborarea con difiilor de pa�e- în liul Su�re� d� la �o�dra, und� zen tant al Grec1e1 la la Consi razbo1ulu1 din tre Grecia ş1 Turc ia (l 921). Repre �erea încetăm 2). Miniscru şi reprezentan t al Greciei la Consiliul ambasadorilor (1921-192 Co nferinfa noiembrie-18 decembrie nilor (1921). Delegat al Greciei la prima (15 Nariu fii ecă ci So septembrie 1922) sepcembrie-5 octombrie 1921) şi a treia (4-30 t920), a doua (5 ator şi secretar Fond r. a ri n ietăfii Nariunilor. Ministru plenipoce sesiuni ale Adunării Soc ale (1926) . Ulterior a fose ales cademiei Diplomatice lncernarion general perpetuu al A tor al iei Diplomatice lnt:rnarionale. lnifiacor şi coordona piqedinte pe viafă al Academ gen eral perpetuu, i Dictionnaire diplomatique. In calitate de secretar impresionantei lucrăr tor al Academiei fonda bru ani cu Nicolae Ticulescu, mem a colaborat timp de mai mulri ada în care diplomatul român a îndeplinit fu ncria Diplomatic e lnternarionale, î n perio preşedinte (din 1934). Colaborarea s-a extins şi după de vicepreşedinte (din 1927) şi de fu qia de ministru de Extern e al României. În înlăturarea lui Nicolae Ticulesc u din n articolul dedicat lui Nicolae Ticulescu din sem n de omagiu, A.F. Fran gulis a semnat 1 121-1.123). A patronat reuniun ea Dictionnaire diplomatique (come V, Paris, [f. a .J, pp. . ală, la 21 mai 1966 , cu ocazia organizată de Academia Diplo matic ă Intern aţion scu, realizând 'o evocare plin ă comemorării a 25 de ani de la moartea lui Nicolae Ticule tiri despre Nicolae Titu/eseu. de căldură a omului şi operei. Cf. şi A.F. Frangulis, Amin ea", an IV, nr. 11 (125), „Lum în .A fost, poate, cel mai mare diplomat al timpului său", seu. Villeicht der griiste 10 martie 1966, p. 22; Idem, Erinnerungen an Nicolae Titu/e Moisuc, Un mare Diplomat seiner Zeit, în „Neur Weg", 15 manie 1966. Vezi şi V iorica pp. 18-20. slujitor al Europei, în „Magazin Istoric", an XVI, nr. 6 (183), iu nier 1982, Specialist în ă. ancez c belgia n de expresie f 17 Jacques de La un ay. Scriitor şi istori Doilea Război istoria contemporană. Preocupări deosebite privind perioada celui de al tul Istoriei Mondial. A fose secretar gen eral al Comisiei Internaţionale pentru Învăţămân secrets de (Bruxelles) Este cunosc ut cicicorilor români din următoarele lucrări: Carnets . 1933 1926Louis Loucheur (1963); Emile Mayrisch et la politique du patronat europeen /'Europe Unie 0 965); Le dossier de Vichy (1967); Coudenhove-Kalergi, le pionnier de la (Împ reun ă cu Viccorio Ponce, A. Zurcher, M. Kajima) (1971); Les grandes decision de Mari . secretă tkuxieme guerre mondiale - 3 voi. (1975). Edifii în limba român ă: Istoria 1970); Ultimele zile ale fascismului �ontroverse ale contemporaneităţii (Edicura Şciinfifică, zn E uropa (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985); Mari decizii ale celui de-al Doilea a Război Mondial - 2 voi. (Edirura Şciinfifică şi Enciclopedică, 1988); Istoria secretă ă n eu (împr născută Braun Petrolului. 1859-1984 (Editura Politică, 1989); Eva Hitler ului ntern cu J ean -Mic hel Char lier) (Edit ura Venus, 1993); Istori a secret ă a Comi 419

(1919-1943): Eşecul unei sperante , (Editura Ven us ' 1993)·' Morti , misterioase aLe is. to . . . contemporane: Istoria secretă a timpurilor noastre (Editura Anotimp, 1993)·, psi'hof. rzez. ogze . sexuaf'ttate L� marz contemporani (Editura Venus, 1993); Marea prăbuşire: 1944_ şz 1945 _ (Editura Polirom, 1996). Preocupările pentru Titulescu s-au conc retizat în.· Jac ques de . . ' Leseu et f 'Europe, Edmon Byblos, Nyon (Suisse), 1976, 196 .+ 1 ·1 . Launay, T,ttu 1 ·, Idern P . 1 , • · A cincea vaLz·za.- -r: 1 z tutescu şi Europa (versiunea roman ească de Steli an Tur !ea) .u ' ' E dic · 1993, I 58 p. ['m conti· nuare Jacques de Launay, A cincea . 1_ ra Agni,· Bucureşn, valiză ,..,.. . z J tuie scu. . . . şz EuropaJ . Aceasta a doua carte se d1s t1nge de cea precedentă prin faptul că a ada" ug at · · a va1·1za-« ( op. czt., pp. 145-147). In 1982, în anul · I uI „A cince cap1to centenarulu1· nasten..1 I u1. N'JCOI ae y·ICU I eseu, Jacques de Launay a vizitat România. La 3 iulie 1982• Ia Asoci'.at1. a .. . . de Drept Internaponal ş1 Relap1 Internaţionale, a susţin ut conferinp Titu/eseu et !'Euro' , m rez np no r isrorici, juriş ri, diplo aţi r omâni, dintre care men ţionez pe � � � � _ _ Bennde1, Gngore Geamanu, Nicolas Formo, Edwin Glaser, Ioan Voicu, Constantin I. Turcu, George G. Por ra, Adrian Năstase, Cristian Popişteanu. La 7 iulie 1982, a fost p rezent la Reda qia publicaţiilor pentru străinătate „România", unde s-a întretinuc cu George G. Potra, redactor şef, şi alţi membri ai colegiului de redacţie. Membru fondator al Fundaţiei Europene Titulescu (creară la 15 manie 1991). 28 Viorica Moisuc, Un mare slujitor al Europei, în „Magazin Istoric", an XVI, nr. 6 (183), iunie 1982, p. 20. 29 Corect Sir Ronald Campbell, ambasador al Marii Britanii la Lisabona în perioada noiembrie 1940-iulie 1945. 30 Ibidem. 31 Mai multe inexactităţi. Nicolae Titulescu nu s-a prezen tat personal la frontiera lveţiană, şi cu atât mai puţin împreună cu soţia sa, aflată deja în Elveţia şi faţă de care � intentase aqiune de divorţ - cf Nicolae Titufescu-Nicofae Raicoviceanu. Mărturiile unei prietenii, doc. nr. 96, pp. 172-175. .ii Nu am găsit în corespondenta lui Nicolae Titulescu cu oficiali tătile elveriene vreun indiciu cum că demnitarul român 'ar fi exprimat cumva dorinta de a �btine a�il politic". Am prezentat pe larg cauzele care l-au determinat şi împ.rejur ;;rile î n care Nicolae Titulescu a fost obligat să părăsească precipitat Elveţia. Gustul amar pe care i l-au lăsat respectivele întâmplări n u l-au facut să abandoneze gândul reîntoarcerii. Era legat de această pră prin mii de fire, cunoscuse acolo, la tribuna Societătii Natiunilor consacrarea internaţională, iar peisa jul şi clima din Elveţia reprezentaseră• pen t :·u el m'ediul fizic şi psihic cel mai recon fortant. În februarie-martie 1940 şi în noiembrie 1940, în mod sigur, deşi sunt indicii că ar mai fi fose, în acelaşi sens, încă o solicitare, Nicolae Titul escu s-a adresat succesorului lui Giuseppe Motta la conduce rea Departamentului Politic ri că se va Federal - Marcel Piler-Golaz - pentru a obcine intrarea în Elvetia si asioură b bucu ra de imu ni tăţile diplomatice şi, î n consecin ţă, va fi scutit de o rice su rprize de neplăcute. (AMAE, Fond 77 /T.34, voi. 3-4 si 15) In sistenta lui Nicolae Titul escu

[ia�

I

)

.

420

.

)

erarea războiului, si în (sau mai ales) prolif • · refugiu în Elvetia îsi găseste explicatia , . _, . . . . . . ag.as1 un _ d sub ocupape Ola , nda, Belgia, Luxemburg - cazan a, gia emarc Norve n Da tăn oi 1101 si n • · fusese obi'1gata sa - ·1 e sa I e de ad opt1e, una di· n t, an ' a- , '1n faptul că Franca însăsi , , , . ,... . . . , gerrnan• fata agresiunii hitleriste (la 16 iunie 1940, F ranţa cere arm1st1ţ1u, inche1at la . , . ,ede ze in . . . e T1tulescu s-a refugiat in „ Franţa · cu Germania şi la 24 iunie cu Italia). Nicola 2 1unie a propriei ,,Elveţia neutră" îi apă rea ca o insulă �hberă" , devenind într-un fel prizonier. ., . . . . . Consecvenp cu e1 in..ş 1ş1,· refuzat categonc. rost nţe1. A c spera al spaţiu n u ca uiri, - . c ca- m1zern supraviec, · I u1 Ie vep· e n1·1· nu numai că i-a u refuzat viza d e intrare, ci au conti. nuat sa-1 ra . . . . Nicolae Titulescu. Nicolae T 1 tulescu a n La începutul anului 1940, so�ii Titulescu s-au separat fmc. rist din exisren ra celor . e de divort, de Catherine Tirulescu. Acest moment t . . . incenrar actiun . elveţz ene ale unui rurile Avata t pe larg în George G. Potra , Titu/eseu. ta prezen l-am oi d Porra, Titu/eseu - Ziditor �e mari i1eafuri, _ ediţia proscris, în Adrian Năstase, George G. ţia Europeană Titulescu, Bucureşn, 2008 [m continuare a II-a revăzută şi adăugită, Funda seu - Ziditor de mari idealuri, edi�ia a II-a], Adrian Năstase, George G. Potra, Titu/e 24 367. George G. Pocra, Titu/eseu. După 5?_de ani di� nou A�asă, pp. '. PP· 294-311 şi în reconcil1at. La 5 '. a nuane 1941, N1eo�ae După un an de separare fizică, cei doi s-au _ lân gă Pierre-Etien ne Fland1n, Ticulescu cerea lui Charles Roch at să intervină pe ntrare în Franţa a Catherinei prim-minist ru la acea dată, pentru obţinerea vizei de i e Ticulescu către Charles Ticulescu - cf Telegramă (fr.), Cannes, [5 ianuarie 1941], Nicola 18 ian ua rie 1941, Nicolae Rochat, la Vichy - AMAE, Fon d 77 /T.34, voi. 15. La Gheorghe Nenişor ca să o Tirulescu îi comunica Catherinei că i-1 trimite în Elveţia pe reşedinţa lui de la acea însorească la veni rea ei în Franţa pentru a se întâlni la Cannes, ' scu către Cache rine dacă - cf. Telegramă (fr.), [Cannes, 18 ianuarie 1941], Nicolae Titule Tirulescu, la Berna - AMAE, Fond 77/T.34, vol. 15. frontiera spaniolă. 34 Comună din arondismentul Bay onne, în estuarul Bidassoa, la înainte de Cacherine Titulescu nu a mai revenit în Franţa decât în 1941, cu puţin timp ţia celor doi moartea lui Nicolae Titulescu. Asa că nu se verifică afirmaţia privind tenta de a intra, împreună, în Spania p•rin punctul de frontieră Henday. să întreprindă 35 Refuzul grănicerilor spanioli l-a dete rminat pe Nicolae Titulescu nie 1940, măsuri directe dar si prin intermediul Legatiei României la Madrid. La 11 iu . în scopul iol n spa adresa acestei; rugămintea să intervină de �rgenţă pe lângă guvernul ta sa , epoa obrinerii vizei pentru el însusi pentru sora sa, Cornelia Nenis. or, pentru n englez M�ria Nenişor, pentru nepotuÎ �ău, George Nenişor, şi pentru valecui/şoferul său _ '. e1 rhenn a C umele n ă, John Corley-AMAE , Fond 77/T.34, voi. 15. După cum se observ Nanu, c rederi F Îitulescu nu figurează pe această solicitare de viză. La 2 iulie 1940, tru ministrul României la Madrid, comunica Centralei MAE acordarea vizei spaniole pen ia lui Nicolae Ticulescu et co. invocând, ridicol, că nu i-a putut transmite informaţ Din 15. voi. /T.34, Nicolae Titulescu într ucât nu cunoaşte adresa - AMAE, Fond 77 421

rariuni încă nedeplin elucidate, Nicolae Ticulescu nu a mai trecut î n Spania şi de aco Io - - s1. Conn. •m Po nu ga1·1a, pentru a para nen tu I , cu d irectia Brazilia as a cum îsi pr o p , usese ' , , .ic, lnforma fii ce apar î n ale pla n con duc la numele lui Gheorgh e (George !) N eni � r semnalat la Lisab ona la 25 iunie 1940. Din alee surse , ştim că Nicolae Ticulesc u a în!r � di nţat lui Gheorghe N eni şo r o s umă de b ani pentru că l ăcoria a ces tuia sp re Lisabone a, având drept obiectiv s alvarea şi depozita rea documentelor s ale. r D upă război, potrivit informaciil · or de care dispunem, a locuit un scurt timp la pans şi apoi în Spania, la familia A ntoniade, la o nepoată, dar, după afirmaţiile lui Edmond Ciun tu , a m urit î n tr-un hot el din capitala Span iei. Georg e A nton iad e _ fi u l lui ConstantinAnr oniade - se căsăcoris e cu Marie Yvonne An coniade, fiica Luciei (L ucerre) Brezulescu (născută B urcă), so ră a Ca cherinei Ticules cu; cf. Mihai S orin Rădule sc u, Un dipw m ate d'autrefois: Edmond Ciuntu, în „Studii şi materiale de istorie contemporană" , s erie nouă, voi. 4/2005, p. 180; I dem, Un diplo m at ro mân pe nedrept uitat: Edm ond Ciuntu (1894-1988), în „Dosa rele Is toriei", an XI, nr. 1 (113), 2006, p. 24. Î n legătur ă cu p rezenţa lui Cacherine Ticules cu, G eorge Corb u scria : ,,Când S ergiu Nenişor a încecar de a se mai afl a în p reajm a lui Titul es cu, în 1939, î ntorcându -se în pră, unde avea restul fam iliei, datorită începerii celui de-al Doilea Război Mondial, Gheorghe Nenişor, pe atunci j uriscons ult de_ b ancă, a fose rugat de N. Ticulescu să rămână lângă dâns ul. În acest moment, Titu les cu s e găs ea singur, deoa rec e s oţia s a s e a fl a la M adri d, la nepoata sa, Yv onn e Antoniade, soria lu i Mihail A ntoniade, fratele scriitoru lu i şi diplomat ului C.Antoniade" - Geoge Corb u, Din arhiva istorică a României (111), în Români în istoria universală (111 1), coordona tori: I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cris tian, U niversitatea „A l .I. Cuza ", la şi, 1988 [în continuare Geoge Corb u, Din arhiva istorică a României (111), în Români în istoria universală (111 )J, p. 806, nora nr. 13. Documente indubitabile certifică faptul că la acea dară Cacherine Titulescu se afl a în Elveria. Nicolae Tirulescu, care se s eparas e de Ca cherine Tic ulescu, revenise în Franţa, la Paris, de un de a iniţiar, cu concurs ul lui Nico lae Rai coviceanu , o acţiun e de divorr. Aşa că, pâ nă la moartea lui Nicola e Titulescu, n- a fose vorb a, î n niciun fel, de o ş edere, fi e chiar şi r emporară, a Cacherinei Ti cu lescu la Ma drid . Î n privinţ a soru lui lui Ma ri e Yv onn e, acesra a fose Gheorghe Antoniade, fiu l lui Cons tantin A ntoniade. Acea stă re laţie esre indubirabilă. Cf. si Mihai Sorin Rădulescu, Anexa 4. Înmdirile Catherinei Titu/eseu, născută Burcă, în Nic�Lae Titu/eseu, un m are Român, un mare European, un m are Contemporan. O resriruire foc o-documentară real izară de George G. Pocra , Cristina Păiuşan ş i D umitru Preda; I înainte deAdr ian Năst ase, pr im-ministru al Guvernului Rom âniei, preşedinte � · Fundaţiei Europene Titulescu , Fundaţia Europea nă Ticulescu, Bucureşti, 2002 [în conn ran . nu are Nico lae Titu/eseu, un m are Ro mân, un m ar e European, un m are Co ntemp o O resti tuire fot o-documenta ră], p. 452. cuvânt

422

La H oover A rchiv es din SUA s e a flă 187 a gende (deşi cuvâ ntul a gend ă es te · care erau copii a le unor s crisori s au al e a ltor propriu pencru a defini aceste caier e în . . . . I ediar e şi, alteori, mai rar, ale unor s cnso n pn�'. teJ. .. . Jl\ urn ente exp cloe39 Catherine Titulescu a murit la 2 decembrie 1970. Pomv1t mfor� a pilor date �·�· 1c m es st 2011, de Linda M. B ernard' arhivist-asociat la H oover A rch 1v• • ,,A . pnm la 5 augu · mcredmtarea " „ ca m u c y a n u La e d s ue q ac J ui l ia c rma fi a 1974" în , Ie T1culescu . _ • ... _ docum ente t cu spnpmulcum1ca fă „ a s) a z ntea o c ma for u (n s e Ca-tre H oover A rchiv .' • docum encelor . oamn ei Ticulescu" este dub itativă. Personal, sune tentat sa cred ca acest lucru a pulu• d . . ' afl at' i î n str ăin ătate (î n pr imul rând Mane Yvonne ş1 Geo rge C'!. u c d e " urmasi" rac. t . os f verArch1ves de cacre • subiect a fost dat la H oo · de). U n sec de documente cu acelasi Antonia . • E-mail • Stanford' 5 a ugu st 2011, Linda M. B ernard cacre Jacques de Launay '1n 1975 ge G. Pocra. George G. Pocra -AFET, Colecţia Geor . . Titules� fÎ Europa, P�· 145-147.Anterior vezi: iză. l va cincea A y, a n au 40 J acques de L comunicare prezentata de ., sec:�car gen�ral a_l Idem, la cinquieme valise de Titu/eseu, :_- _ s, la Sesiunea ş m pfica m�ernapo al_a Comisiei Internaţionale pentru Istorie de la Bruxelle � �'. 41 , Academia Roman a, Nicolae Titulescu - precursor al unităţii europene. 1882-19 Nicolae Titu/eseu, Bucu reşti, 16 martie 1991; Idem, Misterul celei de a cincea ��Lize a Lui 35-36'. Idem, pp. 1992 e pnl a '. ln "Magazin Istoric", an XXVI, serie nouă, nr. 4 (301), . : Du nouveau sur La cinquie m e valise de Nicolas TituLesco, 1 n Nicolae Ti tulescu �-pr ecur:eur tb /'unite europeenne, sous la re daction de Marin Aiftincă, Edicura Academ1 e1 Romane, 38

Bucureşti, 1993, pp. 149-151. . " . . celei de-a cmcea 41 Pompiliu Gâlmeanu, Opinii - controverse. Din nou despre „ mzsteml wlize a Lui Nicolae Titu/eseu, î n „Magazin Istoric", an XX.Vll, s erie nou ă, nr. 7 (316), iulie 1993, pp. 66-71. .. 42 Pentru anivers area a 100 d e an i de la naşt e rea lu i Nic olae Tit u lesc u , Pom piliu Gâlm ea nu a definitivat şi prezentat, după ani de muncă, un fil m documentar (î� dou� versiuni, scurtă şi lungă) despre marele diplomat şi om de stat român, prezenta t �n .ţa.ra şi străinătate (cu precădere la misiunile diplomatice de pes te hota re a �e Ro 1:1 anie��-­ _ Ecourile au fose pozitive : O.I. Suchianu, Un o m trăind în viito�, î ,, Rom�n t a L•: era �\· � _ an XV, nr. 34, 19 augu st 1982, p. 17; A. Mănoiu, Omagiu Lui Titu/eseu, in „ Scanteia , 24 iulie 1982· Nicolae U lieru, Un o m trăind în viitor, în „Săptămâna", s erie nouă, nr. 611, 20 augus� 1982, p. 4; Rodica Georgescu, Celovek jivufcii v budufce m, î n " �umîniia", , _ nr. 12, 1982, p. 43; Iulian N eacşu, Un o m trăind în viitor, î n „ Luceafaru � , an nr. 32 (1057), 7 augu st 1982, p. 4; c f. şi Pompil iu Gâ lmea n u, Un film t11 recurs, in ..Nariunea", an II, nr. 7 (34), ma rti e 1991, pp. 4-5. 41 Strada loan B og dan, p erpendiculară pe Calea Dorob anţilo r, înt re Şoseaua Ştefan c l M are si strada Mih ai Eminescu . e •• Gab riela (Gaby ) Neniş or (1903-1989). Născută Ţiule anu, căsăt orit ă c u Sergi u (Gigi) Nenişor.

XX:,

423

'

Ser v iciul Special d e I nformarii a funcrionar până în april ie 1951 can • da fost · des funpr. îie rmenuI „ ecurirarea" este folosit la modul general în acest caz, d ar s' .1 •1n . • aIreIe, mcI us1v · m Iucran · · specia · Ie ded·1care serviciilor secrete din România. pentru ev oluf.ta acestora de clupa. cel de al Doilea Război Mondial , ve zi si F lo rian Banu and , , · ţat Departamentu l Securităţii Statului?, în „Magazin Istoric", an XLV1, se a Jo · ,r.tm zn1 rie nou a, :' nr. 5 (542), mai 2012, pp. 47-52. 46 După unele informatii, acest volum (ca si ' alte înscrisuri) a fose încred·InfatI va• nd ut . . • ' de ['nu11 u1· pomp 1·1·tu Galmeanu lui Vteror Crăciun. Am încercat în mai muIte ra· ndun. ă s am acces Ia acest volum; nu am fose refuzat, dar nici nu l -am văzut • în ciuda repe ... caru de . . . . . . . mat muIce_ or'. a acestei soI_ 1 c1tan. P�rsonal,_ a� realizat Pro şi contra Titu/eseu, Fun dafia Europeana T1tulescu, Editura Enc 1 cloped1ca ' Bucuresri , ' 2002 ' 687 p . s· , 1 pro Şt· contra . . . Tttulescu, ediţia a li-a, volumele I-III, Fundaria Europeană Ticulescu, Bucuresti, 2012 ' ' 624 p.+560 p.+672 p. 40 Probabil, cu două zile înainte de deces, când Nicolae Titulescu a intrat în agon·1e. . . 48 pomv 1 t un o_r sur�e, nu.. Ghe orghe (Georg e!) precizează că Sergiu (Gigi) a fost chemat la Cannes 1med1at clupa moartea lui Nicolae Ti culescu. S-a păstrat O pagină scrisă de Gheorghe (George!) Nenişor, la 17 martie 1975, în caiicare de martor al decesului lui Nicolae Ticulescu, la 17 martie 1941: ,,Şi acolo am aşteptat o săptă mână până ce să-i facem �I ujba de înmormântare - scrie Gheorghe (George!) Neni şor - aşteptând sosirea frarelu 1 meu Gigi din fară , chemat de Caterina să-i salveze moştenirea" - George Corbu, _ Dm arhiva istorică a României (1/1), în Români în istoria universalii. (III), pp. 806-807. 49 Nu am ide nti ficat niciun fel de mărturii concrete care să confi�me o asemenea afirmafie şi intrarea lor dincolo de formă în AMAE. '° Confuz! Ne îndoi m că atunci, în 1945, George Nenişor nu mai avea acces, în condifii normale, la un paşaport autentic, obfinut pe cale legală. E dificil de crezut că Ge orge Ne nişor trece frontiera română cu un paşaport fals şi că sovieticii, ca forfă de ocupafie, aveau să-l aresteze la Viena, con fundându-l cu un lider legionar. 1 ' Cred că are în vede re pe Miha il (Luca, Lucă) R. Srurdza (1886-1980). Publicist, diplo mat, om politic şi de star român. Licenfiar în drept al Universităfii din laşi. Docror în drept inte rnafional. Ataşat - neretribuit (22 dece mbrie 1913); ataşat de l egafie bugetar (1O decembrie 1918); secretar de legafie cls. III (I aprilie 1920) (cu vechimea de la 16 februarie 1918); secretar de legafie cls. II (22 august 1920); secretar de legafie cls. I (15 iunie 1922); consilier de legafie (I ianuarie 1927); ministru pleniporenfiar cls. li ( l iunie 1937). A îndeplinit mi siuni dip lomatice la Durazzo, Sof i a, Arena, Berna, Budapesta, Viena, Washington, Riga, Tallin, Helsinki, Copenhaga. Trimis extraordi n ar şi mini srru ple niporenfiar la Riga (I iunie 1932-15 septembrie 1935); Tall in (Revall (I iunie 1932-1 octombrie 1935) ; Helsinki (2 septembrie 1932-1 feb ru arie 1934); Cope nhaga (1 mai 1938-15 octombrie 1939). Ch e mat în admin isrraria centra lă (IO octombrie 1939). Fruntaş al mi,cării le gionare. Mi n istru al Aface ri l or Străi ne 45

'

s

c·

424

1940 semnează acrul de mbrie 1940-20 decembrie 1940). La 23 noiembrie . . (14 5epte · . nara·d·111 1 anuane 1941, I a . l Tripartit. După rebe1·1unea• I eg1o Paccu la i nie Româ . a . • aderare . In exil, face parce din guvernul cipă ' s-a refugiat clandesun m Danemar. ca. . . rl . ar p e r ca mai 1945), ca ministru de 1944e bri (decem Sima Horia lui al a en Vi Ia . . fantoma• de • he 1.erea osu·1·trap • ·1or a emigrat •m A menea e. După inc rne si al Insrruqiunii Public şi-a scris m_emoriil e, _inrir�lare Rom�nia_şi sfârş�tzd Europei. �;�nă, a�oi în Spania. În exil ra Dacia, Rio de Janeiro st Madnd, 1966.. . . . • . · t'zn· di·n ,tara pierdută, apărute la Editu . ·• Arnm . zie intre Sergiu (G1g 1 ) s2 Întrucât şi o serie de cercerăron romani fac uneon confu rge!) Nenişor, fac următoarea precizare: ....1 ' Gheorghe (Geo r„enişor si • . Nepor a11u ·1 N.1coIae · roman -1961). Ol'rtfer şi om po1·mc Sergiu (Gigi) Nenişor (1893 cu Gheorghe (George!), Ion e şi al Corneliei Nenişor. Frate Titulescu. Fiul lui Gheorgh Titules�u. L-a ��SOfit pe N i.co_Ia_e O onel) şi Ella. Colonel. Secretar parr�cular al lui _N_icolae mnitatea de mm 1 srru al Afacerilor Srrame al Romanie1, ' nut de îiICU!eseu' cât acesta a deti erinfele inter�afiO�ale. In n s:răinărare şi la reuniunile şi conf în aproape roate călăroriile î e, acelaşi an, s-a înscris în Frontul Renaşte m Naponal 1938, revine definitiv în pră . ln în e eg n l pri , Ieri ,, . Nicolae Ti culescu cu acesta ceea ce a dus la ruperea relafi ilor lui escu, erii Nafionale - nora Nicolae Ticul ul România, s-a făcut partid unic, Front Re naşt . Se spune că Mi halac�e ar fi intr�r, '.a� tnjurnal, la 17 decembrie 1938, la Monte Carlo Savel [Radulescu] ş1 G1g 1 Dinu Brătianu, nu (M ihalache n-a intrat). Au intrat Maniu si 1 - cf. i anun ţe măcar faptul împlinit." (Sergiu Nenişor], fără să mă prev ie şi fără să-m tura Fundaţiei „ Univ�rsicacea pentru George G. Pocra, Titu/eseu. Spre Ţara Drepţilor, Edi igi) se va afla alături de Nicolae toţi", Slatina, 2001, p. 84. În martie 1941, Se rgiu (G a ajuns la Cannes pe când acesca _ Tttulescu; după unele surse (Mariella Nenişor-Emanoil), ia după moarte a ace stuia, era în agonie, după alee surse (Ghe orghe Nenişor), a sosit ab . dar a participat la înmormântarea sa. cronicar reaerai. Fiul Gheorghe (George!) Nenişor (I 908-1976). Avocat, publicist, Ion (l nel); Ella _ � : lui Gheorghe ş i Cornelia Nenişor. Frate cu colonelul Sergiu (Gigi); _ e) Ş 1 n casaro a (pnm Iuca s Mary Nepot de soră al lui Nicolae Tirulescu. Căsătorit cu se mai afla în Mariera Rareş (a doua căsăr o rie). Când Sergiu Neniş o r a încetat de a iei, din cauza preajma lui Nicolae Titulescu, întorcându-se în pră, unde avea restul famil onsult începerii celui de-al Doilea Război Mondial, Ghe orghe Nenişor, pe atunci jurisc esramenrul de bancă , a fose rugat de N icolae Tirulescu să rămână pe lângă dânsul. Prin r rsal, dup ă e v ni u a utentic din 4 martie 1940, Nicolae Ticulescu îl instituie l e gatar scu, executarea cesramenrului fa.cur pentru Academia Română. Alături de Carherine Tirule Nicolae Cornelia (Nelly) Ne nisor, Gheorghe (George!) Nenişor participă la funeraliile lui istoria în ni Româ Îirulescu - cf. Georg� Corbu, Din arhiva istorică a României (ffl), în llnivers ală (III,), pp. 806-807. _ �t, francez. Procuror, avocat, depuc s:i Rene Berenger ( 1830-1915). Jurist şi om politic senator. Republican catol ic. Autor al legilo r Berenger (din 14 august 1885 şi din A

425

26 martie 1891). Berenger considera că omul este perfectibil, că trebui e evitat la m . aximum apelul la pedea �sa mat erială. A utorul fă cea diferenra între delicvenrii prim ar . i delicvenrii recidivişti. l ncazul primei categorii - delicvenrii primari -, legea Berenger di� 14 august 1885 prevedea posibilitatea punerii culpabilului în libertate condiri . onac·a. 54 Luând ca reper dara morrii lui Ni colaeTiculescu - 17 martie 1941 - Gheor h e (George !) Nenişor aminteşte de „anii de puşcări e ce aveam să-i fa c cu opt ani m ai !âr­ ziu" - George Corb u, Din arhiva istorică a R omânie i (III), în Români în istoria universală (III,), p. 806. D eci, a fost în derenri e între 1949-1954. 55 Afomarie contrazisă de Marys Nenişor. În 1963, George şi Marys mai erau formal căsătoriri - vezi capitolu l Saci întregi de docume nte ridicate de Securitate. 56 La dara pu blic ării intervi ului, Mari era Rareş, în vârstă de 97 de ani (31 m anie 1896-4 februarie 1993; pe piatra tombală de la Cimitirul Be llu se indică pentru deces anul 1994), se prăpădise. Nu d erinem informarii precise în l egătură cu soarta bunurilor (inclusiv do cum ent e) de care a dispus Gheorghe (Geo rge !) Neniş or şi care, în mod obiectiv, se aflau la acea dară în mâinile Marietei Rareş.Traian Zorzoliu n e- a confirm at, în mai m ulte rânduri, în urm a unor vizite, că Mariera Rares' avea, după moartea sor' ului ei, Gheorghe (George!) Nenişor, o serie de înscrisuri şi obi ecte legare de familiaTiculescu, care proveneau de la buni ca soru lui ei, M ariaTi ru lescu, de la mama acestuia, Cornelia Nenişor şi, probabil, şi de la Nicolae Ticulescu. În timp, Marier a Rareş a dăr uit câteva piese Casei Ticu lescu din juderul Ole, cu ocazia unei vizite la „Castel". George Corbu a intrat în posesia unor piese din patrimoni ul moştenit de Mari eta Rareş de la sorul ei, Gheorghe (Georg e!) Nenişor, punând la dispoziria Fundari ei Europene Ticu l escu copii după 28 de scrisori schimbare între membrii familiei Titulescu . În 2012, ac estea au fost parrial fructificate: Georg e Corbu, Activitate a diplomatică a Lui Nicola e Titufescu oglindită în corespondenţa in edită de famili e, în „Acasă", an V, nr. 1-2 (17-18), ianuarie-iunie 2012, pp. 70-81. ;- În ianuari e 1965 - vezi capitolul Saci întregi de documente ridicate de Securitate. 58 Nicola e Titufescu, un mare R omân, un ma re Euro p e an, un mare Contem poran. O restituire foco-docum entară, foto nr. 411-412, p. 302. În testam entu l lui Nicolae Ticulescu din 4 marti e 1941, Gheorghe Nenişor figurează ca legatar universal - Ibidem,

foto nr. 413-414, p. 303. , 59 Într-o telegramă adresară, la 5 ianuari e 1941, diplomatu lui francez Charles Rochat olicita ofi ci al al g uvern ului de la Vichy, vech e cunoştinră şi priet en, N icol aeTiculescu îi s ulescu, să intervină pentru a i se acorda viză de intrare în Franp sori ei sal e, CacherineTic cu care se conciliase - AMAE, Fond 77/T.34, voi. 15. re c,u Corect J ohn Corley. Cât priveşte pe cei prezenri, vezi Nicola e Titufescu, un ma o t fo R omân, un mare Europ e an, un mare C ontemporan. O restituire foro-documencară, nr. 413-414, p. 303.

426

tiune , zi·Je ale lui Nicola e Titulescu, alocu · ie G eorge G. Pocra, Cortină de final. . LlL. time 8 de 6, a . s1 . ea i 1 a nasce 1111 a 127 de a m. de ' . ta-1a st·mpozionul organizat cu ocazia 1mp rm ·.·· : r scu, in colab ora e cu rosu . ia Europ eanăTicu le .1 Nic 1 o 1 aeT.icu1 es eu , Fundac' u tea r oa m 1 es e u" Olt s, i an.• d e la , n Olt Asociati a „ Nic o1aeT'icu . . u z euI J u d etea M c, Ol n ea t e d u J ru e Cons1TiuI escu , Bucu reşu , 31 ma l u , Tit asa ' . N .1co1aeT'c C , Ole l u ' c e , d • 1 ulescu J·u · omune1 Omag iu p�o;..r.esoruIUl· prirna• na rs. Metodă. Pe rmanenţe. u Disc riei. o t s i e l e digm 2009; pu�I'icata• .tn Para C entrul a Română - Filiala laşi, r Stel a Cheptea ' Academi o onat d r c oo , l l l vo . , tu h Buza . Iaş.i, 2009, PP· 286-301 · peană, Casa Edicorială D emiurg, · . G e ş1 C1vilizatie Euro on sc I cu aducerea de ic io rez ervă în l egămră . , Cath erine Ticulescu nu exprima n e 62 La acea dara u, aş a cu m do rise marel . a rămăsi , t, elor pământesti ale lu i Nicolae Ticul es e • n1a a m o în R dispărut.. Tirulescu căt re Trina P. rocopiu, la nnes) , 25 apn·1·I e 1941 , C a•rh.erine 63 Scnsoare , [C a . . AFET. . Muzeul Nac• ional de Istorie a Roma 0 1e 1, inventar nr. 87 328·' copie în es u r u · uc eorge!) B a s op·e a Iu 1 Gheorghe (G Marys) Nenişor, născută l uca, pn·m 64 M aria (Marise, icoviceanu. . Nenişor; vară cu Nicolae R a .icov1cea n�. 6s Elena Raicoviceanu, soria lui Nicolae R a _ ca, mama _ . u a1cov1ceanu , nascuta l R ina ater C cu i frar , a c u I ru 66 Alexandru sau D umit . lui Nicolae Raicoviceanu. g aşa cum merg, poare s, dar dacă luc ru nle mer plu în c i nim n u sp i a m să u 67 Nu vrea bare la mine, la Grasse _ (fr._) . . că la 15 aprilie îl voi invita să fa că o plim I eseu, EII a epoat a lui Nicolae Ti cu n cu rit săco că t, a c o v a 68 Grigore (Greg) C aracostea, Nenişor. . or. 69 Cornelia (Nelly) Nenis• - turu· ·te unei· p ne· tem.z. ' passzm Mar anu. e vic o Raic fae o ic ,o Vezi Nicola e Titulescu-N 71 Sergiu (Gigi) N enişor. . . . s ale. - · ş·1 ai soriei . p1a�·11· sat scu, folosit de aprn n Alint, apelativ pentru N icolaeTitule . Raicov.ic eanu, la enişor către Nicolae 73 Scrisoare, Cannes, 5 aprili e 1941, Mary s N Bucureşti - Coleqia Georg e G. Pocra. 4 . e pn·vtn ' Marieta Rares . · d dara r . . . Sonn o p reti oasă pre ciza uce a d u 5 e es I u a -d R . a1 h 7 G eneal ogis tu' l M 1 ' • Iu1 N'icoIae . untu colab oracor al Ci d n o m Ed , 1 197 I u1 . In vara morcii m ' Catherinei Ticulescu . . . magial consacrat post-morte Îitulescu şi prieten al sonlor T.1tule scu, pubiica• u·n •a rnco•I o . • l ' 970 10 d ec1 ' onând că aceasta se savarşise · 10 anuI precedent ' . Catherinei Titulescu ' menci • • d n mo p e nedre pt wtat Ed la 1 d ecembrie - cf. Mihai Sorin Rădul escu, Un diplomat roman . .« , 200�, P· 24 ' Îdem, Un Ciuntu (1894-1988), în „Dosarele I storiei", an XI, nr. 1 (143) a n a '. r o p m e n� co ntu, în „Studii şi materiale de istone diplomate d'autrefo u1 l 'J' is: Edmond Ciu su ece d a de I a Cannes ' ca data serie nouă ' voi. 4/2005, pp. 180-181. Pe piatra tomba1· -a • . · , de la momen tuI . ista mart una, P e film fusese înscrisă zi ua de 2 decembne 1970 (ex 1992). dezvelirii mormântului sofilorTicule scu, de la Cannes, în martie 61

427

76

J acq ues d e L aun ay, Mi sterul celei de a cincea valize a Lui Nicolae 1..,..i.tu , " Magazm · Is ron·c" an XXVI, ,escZI, i• ser i e nouă ' nr. 4 (30 I -. a n ) ' apn·1·ie 1992' pp. 35-36. • ' . ln numar ul dm 22 apri.li e 1945. 78 Ion (Ioan, Ionel) Ş erban C hrist u (Cristu) ( 189 5-1953) . J un·st, econ . . . mat, om p olm omi· st c ş, de stat r omâ n d' . Nep ot s· i colaborator apropia .. t al lu ·• N1·coIae Ţ·' 'P10• • şt11 n r e eco L'icenpat · m 1t u n omi ce. D occor î n les e u drept. A lu at p art e la ca . • mpan u"Ie ar romane dm ' an11.. 1916-1918; din m 1917 a avut gradul de loc ot ate,· . en ent. Memb economice d'10 M' . ru aI D. . .. m ister ul Afacerilor Străin e (19 ,v, . . 28)·• director al o·1v1z · · 1· economice z,e, 1e Ministerul Afacerilor Străine (19 32/ d'in 193 3). Delegat la mai multe con fc . . . . • ennre p e economice ş, fi nanci . • proble e are (10 m od deosebit 10 dom eniul reparat • � .. , iilor) D elegar aIRoman . Ia Con fcennr · a econom ic a m ondial 1e·1 ă de la L ondra (1933) Minist · . ru . pi . · en ip otenpar cls · (20 marn· e 1934). Min istru se · li c retar de Stat (9 febr uarie 1940). M,· · . n , stru a I Co Extenor (16 februan.e-11 ma. m rrulu. e , 194 , 0 ·' 18 mai-28 iuni e 1940). M'm1s· tt.u p I . . . cls. I ( I apnl,e 194 en1p oten ' tiar 0). Reveni.t în Administratia ' Centrală s• i numit director aJ ec ono m ice ' . 1. D'1rect1e · d'm M1n · m · er ul Aface r il or Stră in . .. e (19 40- 194 3) · Ţ . . · · . nm1 s extra ordin' ar ş, m inistru p len1p ot en par a l R o mâ ni ei l a S o fia (mai 1943-iu li e 1944) • · deIegap·e1 rom�ne care a se n · Membru al �t la � osc ova C onv enria de Armistifiu (12 '.11 . septembrie 1944). Preşe dint e al C o m1s 1e1 Ro man e p entr u Ap licar ea C onv enti ' e1· d e Ar m1s (3 I - cto bn.e-20 oie mbrie · nt1u , · · 1944). More în închisoare la Sigh � � � ec. Manell_a �nişor-Em anoil afi rma că anu l naşterii l ui S ergiu � • Nenişor a fost 1893, pe cand la C1mm rul B ellu, pe piatra t ombală, se indică anul 189 80 1 • • In fapt, pe stanga, şa cum avea m să c ons tat personal în septe � 81 mbrie 2008. Io Gheorgh Nen işor a dece � dat la 19 aprili e 1928 (î n etat e . � de 34 de ani, potrivit pr c1za_ nl r de pe p 1�tra tomb ală), deci I on (Ionel) � � Gheorghe Nenişor (1894-1928). Vezi Nicolae T1rulesc u, lnsemnări ziln ice, Geneva, 21 aprilie 1928 _ AFET. 82 D ec eda la 9 iuni e 1915 (în e tat e de 56 d e a ni, � p _ o trivit pr eciză rii de p e piatra tombala ), dec, Ghe orghe Nenişor (1859-1915). 83 Leon Kalustia n, Nicolae Titu/eseu : ,,Part id u l meu de azi se cheamă Rom nia î â .": n „Ramuri , _an III, nr. 12 (29), 15 noi embrie 1966, p. 15; Id � em, În fntâmpinarea unei comemorart

. 85 de ani de la na1terea eminen tului diplomat român Nic olae Titulesru. Fişe pe�tru o b!ografie (!!), în „ Ram " uri , an IV, nr. I (31 ), 15 i a nua ri e 1967, p. 18; Idem, Nrcolae Titu/eseu: ,,România n u poate mare in afară decât in măsura in care e tare iniiuntr u ". Gânditorul fi oratorul F ife pentru o biografie (III), în .2

fi

„Ramuri", an IV, nr (32), 15 februari e 1967, pp. 18-19; Idem, Nicolae Titu/eseu: 85 de ani de la 11t1fteret1

�iplomatul�f. român. ,,Peste Europa a pus stăpâni re noaptea". Fife pentru o biog rafie (JV}, ,, amun ,

IV,

nr.

3 (33), 15 ma ni e 1967, p. 19. Cf şi Ale xandru Răd ulescu. XXX VI, n r. I, 1982, pp. 155-162. 84 Notă d e conv orbire, Paris, 3 au g ust 1963, T. Huc - Mary s N enişor , AMAE C omemorarea a 25 de ani de la moartea lui Nico lae Titulescu, voi.II (în străinătate). 10 _

�

an

Brbliografie, în „Revu e

Rou mai ne", an

428

s, Ibidem. g6 Ibidem. s- Ibidem.

În 1976, Jacques de Launay a dat o altă versiune privind aceste d ocu e�te . Ea nu � e departe elementel e de detaliu, c e aduc cu un scenariu de film polipst, pe care · p · c1 n1 are . . . de p ozitie a isroricului b elgian din 1993 Ie cupn nde.Comparapa se impune de Ia l�area T' les�u reus' este • , c otusi, • să tr imită ci nci valize la Lisab ona, und e aces tea sunt sine, " ICU . . · • . • . . I Ambasada Ma r ii B r it anii. La sfa rs1rul razb o1ulu1, vad uva sa c ere rest1tu1 rea a dep use • . . · · ea excIus1v acestor vaI.ize . Nu va primi decâ t patru. Cea de-a cincea,. care a. d1sparut, conpn · re (note, t eleg ram e si 1, ' mai multe manuscn se, pnnrre " • care, fo a rte prob ab'I do cum en . . . . · a l ui pactului Ti t ul e s c u-Litv ino v di n 21 i uit e 1936 tn Ja c qu es e Lau n ay, d · i n , ong ... . . T,tulescu et !'Europe, Editions Byblos, Ny on, 1976, p. 184. Dm�o I o d e c�mparap1 msa, ap ar şi· semne de întrebare · N u avea în 1976 Jacques de L aunay mfo rmarnle p e care le- a făc ut publice în 1993? Car e sune sursele de informare la care a apelat, dat' fi·und faptuI ca· principalii mart ori care ar fi putut depune în acest caz au dispărut? Nu cumv_a Jacq� es de Launay a aşt eptat ac est m o m ent pe ntru ca prop ria-i v e rsiune să nu ma, p oata fi cono tată sau contestară?! a? Ne îndoim, avâ nd în v edere, înainte de toate, prevederile cestamenrului lui Nicolae Titulescu din 4 martie 1940: ,,Institui legatar testamentar pentru tot restul ce rămâ ne, după executa re a t e st am entului făcut pe rr u A ad ia R o â n ă, e nep otul me u � �� � � � Gheorghe Nenişor, fiul s orei mele, C ornelia N enişor . Cf. Nlcofae Trtufescu, u� mare Român, un mare European, un mare Contemporan. O restituire foto-documentara, fot o nr. 413�14, p. 303. . . •>o Cf. Florica Dobr e, Fl ori an Banu, Camelia Duică, Silvi u B. Moldova n, L1v1u Ţăranu, Trupele de securitate(] 949-1989, Editura Nemira, Bucureşti, 2004, passim; Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneţti în perioada l 9 l 9-1945, prefară de Gh. Buzatu, Casa Edir orială D emiurg, Iaşi, 201O, passim; Florian Banu,,, Un 88

deceniu de împliniri măreţe". Evoluţia instituţională a Sec uri tăţii in perioada 1948�1958,

cuvânt înainte de Gh. Buzatu, Editura Tip o Moldova, laşi, 201O, passim. 91 Constantin I. V isoian u (1898-1994). Dipl omat, o m p oliti c şi d e scat ro mâ n. Licenriac în Litere al U�iversitătii din lasi. Diplomat în Ştiinre p olitice şi doct or î n Drept la Paris. Secretar al Comisiei Mixte de Arbitraj de la Paris (1926-1929). Expert pe lâ ngă legaria Româ niei la Gen eva, însărcinat c u studierea proble mel or a flat e spre examina e � şi solurionare pe agenda de lucru a Societăfii Nariunilor (1929-1931). Consilier t hn _ }c � . al delegariei ro mâ ne la S ocietatea Naţiunilor (1929-1933).Reprezentant al Romanie ,m Sectia informatii din S ecretariatul S ocietătii Naciunilor. Rap ortor pe t ema „Colaborarea pre�ei la orga�iza rea păcii" la cea d e-a XV- a s�siun e a Adunării S ocietăţii Na ţi u il r � � 0935). Unul dintre cei m ai apropiaţi co laboratori ai lui Ni co la e Tit ul e scu . Tri mis extraordinar şi ministru plenip otenţiar la Haga (1 iuli e 1933-1 oct o mbrie 1935) şi 0

429

Varş ovia (1 o cro mbr ie 1935-25 to bn. e 1936). M inistru al Afa cerilor S .. tr a i n e (4 noiembrie 1944-6 d ecembrie I 9�� ; 6��� embr ie 1944-28 februarie 1945) A . · pled ac d ocu m entat p entru recunoascerea c a1·n at· u d e ig eranc a Ro mâni ei în răzb . b e1. ' iu l , . impocriva Germaniei hiclerisc e s i a ulcimi l� 1.e1 ac_o_ 1p A subliniat semnificaţia actu l � u1 . de , · la 23 aug us t 1944, cons ec in cele 1 1_t 1ce , m d 1 �are , ec onomic e ş i p siholog ice a le d espr ind erii R omâniei d e p ut�r ile : e1. P leca r dm R omâ m. a (1946) ' a d evenit u n I . d.mere 1·d . emig raţiei an ti comuniste român e I em dd p ,d Comkerul'.; ,q ;"." ,,! N,i;on ,.l Român.A d,nunl't op,es;unea ,; c,;,�,:rnl � z 1v al auc o �1taţilor sovietice de . �cup�p e. A d emons trat s imulacrul aleg erii'or din n oiembn e 1946. Pnn m emorii adres at lid erilor oc cid enta l i a s u s tinuc c auza p o p oru1 u1. _ român , d rep tul s ău la l iberc � ace ş1 d emocraţie într-o Eur opă u�ită. A p rezemat consecmcel e n�.� f: s � e aI e trasării „cortinei de . . fiier" .A cnv colaborac or la p osturile d e radio Vocea � enc 11 ş1 „ Europa Liberă". Ul tlm . ." • dun. personalita c ola boracor apropiat a lui Nicolae Ţ·icuIeseu, i-a evocat- în- mai mu1ce ran tea . . c ş 1 op era , d edi. can • 1·i ceratura ro mână - cf· • d u -i un por tret pol I't·i c s1' uman rara eg aI m . . • C onstantm Viso ' ianu· Misiunit,'e meLe (cu Ieg er e de d oeumen te) edip. e mg rij ică de Georg e ' . · Consc anu.n I . îiurc u , Ion C aIac G. Pocra, Ni colae Dinu - coordonaton, ecean u, Nicolae r N.icoIese u ; cuvânt înainte Adn.an S even.n ' m1.n1.sc ru al Af:acen·1 or E x tern e, Editu ra . l op edică, B ucuresci 1997 Enc1c . 9! A lexandru-M arc;! Tocesc� (1908-m .�) · D.ip I o rn at s• 1 om p o1·m· c roman • Licenciat ' . .. .. . . •i n di ·epe a I Faculc ăci' i d e D rept a Un·1 versn. at11 ' d m B uc ur est ' i. Imp 1eg ac cls. I, 1 aprilie 1937; ataş at de leg at·i un e ' 15 s epcem bn.e 1937; s ecretar de leg ap· une c1 s. III, 15 septembrie . . · 194O; transferat leg aci ' unea L is abona , 1 .i un.i e 194 l ' s ecretai de 1 egapune cls. II, 1942 c f. Anuar Diplom atic s i Consular. 1942' pp.70, 155. R ep rezentant a l C omitetu lu i N aţional Român la Lis;bona. . . . cns oa r e, Washing ton , 8 martie 1954 C onsc an n.n V 1ş o1 anu c ătr e A le xandru 91 Toces cu, la Lisabona -C olecci' a .C · M onn ey ampeanu (o copie xerox în Coleqia Georg e

ct.

r.·

s

c·'

:t""

G. Pocra). . . . '>4 Ion (I oan, J ean) P ang al (1893-1950) pu b i.i cisc, zi a nst, om p oliti.c şi dip lomat . · . . . cra rn .. Roma• n 1e.1 · s 1ta . 1.e la pans. român. Studii lic eal e s, i univer p i•n f:avoar ea m . . S e pionun . . u • Pn mul R ăzboi M ond·ia Id e p a i.cea Ali.a n' lor· S ect. 1 1· uIu1 Naţional pentr m etar a IC ons·1 aza • 1 · e m u ec tor p ol.1u.c al ziar ulu·i" La R ouman·1 e". l• nce Unitatea Ro mânilor (19 l 8) · D'. . n I . c P a md . ul Soc ialis c-Tă • rănese (1920) care rcuz1oneaza· , •111 1922, cu P artid ul Tăr ănes ' .· n es c (dr. N. L up u ), fi ind ales s ecrecar 1927, p ar tic ipă la cons m · u1.rea pa. m.d ul ui Ţ·aia , , m 1932 este unul d.mer e fr untaş ii Uniunii Ag rar_e g eneral pentr u pr opag and"a s' 1. p resa D. nt di n transfor ma ră în P a rt id ul Ag r ar ( 1936) · �f as on. M a i e C o m and or al M arelui O rie 31 R omânia. S ubs ecretar d e St ac I a pres' edmc· : 1a C onsi·1·i u I u1· d e M iniş tri (27 iunie 19 . Ag en t 31 m ai/6 iuni e 1932) (d e la 23 d ec�m bri e I 931 p entru Pr es ă ş i In form aţii). . . . 1srru . u I g eneralului Franco (1939) · îin.m1.s e xtraordi nar s' 1 m1n. g ener al p e lângă g uve rn de . , r la Li·s abona (20 apn.11e 1939-15 occ om bn·e 1940). R echemat în ţară p lenipocentia 430

, al eg e cal ea ex il ul ui. om b ri e 1940 I on Antone scu, la 15 ocr ieş irii ni ce în ved erea cu ser vi ciile brita te contac te mi u ţ an ine en m a , a i al e retrag e cetăţ eni ';abilit în Por tug iuni e 1948, i s eri stă.L a 14 l it h nia ma r e G cu a ş ti, ei d in al ian ţ est or escu-B ăl ce ttom ân i B ucureş ti - cf. H oria N com un ist d e l a ul im g re şti, e re ătr c ucu B de 3, E ditur a Ph obos, română asoneriei din România, v oi. nducăcor ul sc atului,

a ilustrată a francm Enciclopedi

, 10-14. onsta ntin Viş oi anu 2005, PP· , Al exandr u Tocescu cătr e C a, 28 martie 1954 n o b a s i L G. e g , e r eor G ia 9; Scrisoa ie x erox în C olecţ mp eanu (o cop a G. M onney Câ on - C olecţi gt n i h s la Wa căt re Al e x andru Pocra). 54, C onstantin V iş oi anu ton , 5 ap ril ie 19 g n i ash W , 96 S criso are m. in sabona - Ibi de tăţii d e Dr ep t d Totescu, l a Li bs olvent al Facul 984). Diplomat român.A -1 s, 7 Brutus C oste (1910 ari P la ce ati lom 9 .A înd eplinit mi siun i dip o m a ţie în 1932 pl i d în t a tr III n i ls. c et ar d e l eg aţ ie Bucureşti. A aţi e (l 93 3); s ecr a. A taş at d e l eg ing ton , L isa bon h as lter ior u W ; ton , g a r in sh Lond . l a Wa ). Îns ărcinat cu afac eri a. i aţie cls. II (1939 g le e d u-şi ar t re ând sec int îna (1936); r efuzat să revin ă în p ră, on a . În 1946 a b a s i L la i cer fa l ui însărcinat cu a s ecretar g eneral al B ir ou e l a P ar is, a fose d ace P e d ei ţ in r e f înaintea d emisia. În timp ul C on ere interes ele ţării u, destin at să ap e G rigore G afenc d s u nd co l, i Ex in d în Sc atel e Român esc D up ă 1947, s- a sta bilit ăzb oi M ondial. R lea i o D l a e d l ce s cu .A cola­ î nvingătorilor din ui N icol ae R ăd e at ic al g ener al ul consili er diplom e fos A . tre icii r e Am e l a Unite nu mă r at p rin A meri cii". În 19 54 , s-a e radi o „Voc ea d l tu s o p u c t bo rat fr ecv en s ecretar g eneral ap tive , al căr ei nilor Europ ene C ţiu a N rii ă un Ad ii e lâng ă iniţiatorii şi org anizator E xternă d e p tul ui d e P oli tic ă onsilier al Ins titu C . 965 4-1 195 a d a icag o rio e p a fost în ană di n Ch tr ateg ie A m eric nst itu tul u i d e S I al şi ia n lva sy airl eig h Univer sit ate a P enn niv ersităţ ii F eso r tit ul ar al U f pro e fos a 6 97 -1 67 19 r ul d espre (1965-1967). În p erioada w York comitet ul Ad evă a înfiin pt l a N e 4, 197 n Î y. e s er J the w e N in Dickinson d servat io n C oncerni ng ce Conferenc e - Ob Pea e h t at a ani om tic Român ia. Lucrăr i : R Epi s o de in t he Diploma en ev a, 1946; An v is, a D Draft Peace Treaty with Ro mania, P ar is-G a, Are Border

in t he Tragic Plight of a History of Bassarabia and Northern Bucovina

ea Californi a, 1983. în dr ept la Facultat român L icenţiat 98 m.?). D iplo mat 96 . (18 scu e d ăş r r mă l ai Că h s ecreta e Mi 15 s eptemb rie 1920; at d e l eg aţiune , ş ta A . i ş a I n i d ii ţ m at de Drept a Universită p rilie 1922; r eche oni bilic ac e, l a p dis în us p 1; 192 ie r 8; �eg aţiune cls.lll, 16 septemb oiem b rie 192 de leg aţiun e cls. 11, l n ai in accivic ac e d e s erviciu, l i anuarie 1927; s ecr etar m l , abona iun ea din Lis tr ansfera t la l eg aţ 4; 193 ie l i pr a 15 I, secretar de leg aţiune cls bon a ; c onsi ­ . a faceri la Lisa e 1939. Însărcinat cu ri b em i no l , 1934; cons ilier d e leg aci une lar. 1942, Anuar D iplomatic şi Consu li e r la l eg aţiun ea din Roma, 15 iulie 1941 - cf. pp.67, 115.

431

oumrrru O. Juraşcu (1890-m.?). Oip • . lomar roma• n. Srud11.. univ rn şciinc· e politice la Paris· A ersitare în parcurs coa ce rrepc I e drepc · . . · ·e1 dJ� I omarice : a taş a 22 decembrie 1913; secre a t de l tar de leg aci e cls. rr; l � �� egacj ş, r r 1 e 18; s ecretar cls. II, 22 august 1920; sec ' d e � retar de leg�tie cls. I 15 l . eg;r: o e; ur: e 1 2 3; consilier de I august 1928; ministru pl � � '. . l enipotenci;r c ls 1Î eg arie• ' 1934 ( ), min istru plenrp · o ten · (1941). A ocupat po sturi dip f iar cls. I lomatice la Belgrad A · a, S perersb�rg, Pr B'.·ux_elles, Sofi a, Roma, Vat aga, Be ican, Berna, Oslo, Lis,ab;�� rlin, di� care �f rnem ca mrn_1 s extr aordina r şi mini d eosebir � s tru ple nip ore nci e: ar la O s i o 15 ( _ap1 dr. e-30 m la Lisa b ona 1( O marrie -15 ai 1 9 34)· . d e c e mb rie 194 Î). IA n peno ada cand a • . . Admr. n1s f,o sc r echema crap a Centrală a o cupa t fun c în . · cciile de d.1 c o l Af 19��; di�ecror al Afacerilor P ( manie ��::: Consulare 1 o litice (1 ocromb ;: � ; ; 3 ) 70, 133. Scnsoare, Lisabona, 22 aprilie _ 'PP· . 1954 ' Al exandJ u Tiorescu car . . re Consrannn la W;ashrng con - Colecci Visoianu ' a G. Monney ampeanu o( copie x e r ox în Colecria Porra)· 'rge . . Geo roi C orect Sir Ronald Camp bell. 10 - ronca Moisuc, Un mare sluj itor aIEuropei,.•m „Magazin I sroric ", an XVI, nr. 1 ( 83), iunie 1982, p. 20. 6 io.1 Telegramă cifrară, nr. 727 , Madrid 2 iu1·te 1940, Fre denc Nanu către MA 'la Bucureşti - AMAE, F ond 77 /T.34' VOI · I l.' 104 · • Scrisoare, Lisabona, 22 aprilie 1954.' Alexand.tu Tior�scu c arre Constantin Viş la Washington - Coleccia G oianu, . M onney Campeanu o( copre xe . rox în Colecria George G. Pocra). 105 Ibidem. ,ex, Nu am putut consulta această . . scrisoare. Infio'.ma . . . p a o der�ne . m rndr recr dintr-o alea scnsoare : Scrisoare, Bucures ci, 30 iulie 1999• Dumitru Pr eda carre George Anro Madri niade, la , - d - AMAE ' Cab.tnetu· 1 0.i r e crorului Direqiei A rhivă Diplomatică o Roxan a I ordac h•e • S-a . făc . utI d�e'Pt ..ate. Aşa cum a Ldsat cu limbă de moarte, familia Titulescu s-a reîntreu 0 ·t m pamantu · · actuat1 taru.·.. Cuver n nţu au reparat u n abuz grosofon � al regimului Iliescu' în „ Rom . _ a . nia L:b t era ' 15 iulie 1999. ,oa Scn. s oare, [Madrid]' 8 septembri . e 1999 ' Geo rge Anc o ni a de cărre Dumitru Preda, . la Bu . c ure ,o,, v· sti . . - AMAE, Cabm erul D 1recrorulu.1 Direcriei A rhivă Diplo matică. . tonea M0 1s uc Un mare sIup· ·tor aIEurop . • ei, m „Magazin Isroric", an XVI, nr. 6 183 ( ), iunie l 982, p. ;O. . 11oc onscanrm Anconiade 188 . . ( 0-1954)· J unse . , magistra t, filoso f, isroric a l culrurn.. �' diplomar rom•an L·tcent.1at•tn . drept 190 ( 2) ş, doc ro r în I itere si filosofie I( 907) al Uni· ··1 d.tn Buc·ur . ' ve rs1·tap esn. A prac ti ca t m . • ag ist ra tura , parcurga nd su' ccesiv mai mulre trepte. Cons t·1·r er I a Cureea de' Apel . .. (1915-1925)· Membru al Consrl1ul ui Superi or Legislarrv. Secretar g enera.l al de I e gap. e. . r �o mane I a Confe rinp de Pace de la Paris (1919-1920). Arbitru pe l•anga n.·tbunalele arbrc rale mixte 192 · 'lo r ( 1-1928)· Delegar Ia Soc ·1eratea Napun, 9'J

c·

1

v· .

1

432

c'

- 36). Trimis extr aordinar şi ministru plenipor enriar al Ro mâniei pe lângă 192 8 19 . ( 936-19_38). Me_mbru �so�1a� �ieratea Nariunilor la_ Geneva (I ?28-1936); la Berna 1 . miei Diplo m�uce_ lnter�ap ona�e ( � 929). �a fi! oso f, a crmcar re�na ka �uan� ş1 al Acade pasckant·1ană a cunos, rmr, e1, susun , and ca existenta , s. t ex1srenca , fenomenala sune 1deance, ea numenală nu poare fi niciodată cunoscută. Lucrări: !fuziunea realistă de vreme ce lum doctor at; Thomas Carfyfe (1909); Filosofia lui Henri Bergson (191O); d e teză )( 907), ( 915); Machiavelli. Omul. Timpul. Opera (1931). A fost cul J,nptrialismul turii germane 1 stuia după eliminarea de c olaborator apropiat al lui Nicolae Titulescu şi a rămas fidel ace Sturdza. tul la Pala 111 George G. P orra, Titulescu. Spre Ţara Drepţilor, Editura Fundarie i „Universitate a pencru to fi'', Slatina, 200 l. 111 1) 25 mai 1923-25 augus t 1923; 2) 23 se pt. 1923-14 ianuarie 1924; 3) 22 oc­ tombrie 1924-12 noiembrie 1924; 4) 12 noiembrie 1924-04 decembrie 1924; 5) 4 de­ cembri� 1924-27 februarie 1925; 6) 27 februarie 1925-20 iunie 1925; 7) 29 iunie 1925-17 august 1925; 8) 17 august 1925-30 martie 1926; 9) 30 martie 1926-29 mai 1926; 10) 31 mai 1926-14 iulie 1926; 11) 21 iulie 1926-01 ianuarie 1927; 12) Ol fe­ bruarie 1927-10 iulie 1927. 113 15 aprilie 2002, Geneva; 14 iunie 2002, Bucureşti; 27 oc tombrie 2002, Genev a; 28 ianuarie 2003, Paris. 114 Scrisoare, Bucure şti, lO iulie 2003, George G. Por r a cărre Vlad Anronia de, la Geneva - Coleqia George G. Porra. 115 Cu sc opul de a obţine captatio benevole ntiae, în anii 2008-2009, prin avocaţii săi, Vlad Antoniade a făcut mici donaţii (înscrisuri şi fotografii privind pe Nicolae Titulescu) Muzeului Juderean Olt, ceea ce nu înseamnă, în niciun fel, respectarea angaj amentului asumat voluntar de Gheorghe Antoniade . 116 Gh. Buzatu, N. Titulescu: Regăsirea arhivei personale, .,pierdută" î n vâltoarea războiului, în Di n istoria secretă a celui de-al Doilea Război Mondial, v o i. II. Editur a Enciclopedică, Bucureşti, 1995, pp. 309-332. 117 Ibidem, pp. 310-311. 118 l bidem, pp. 313-329. 119 Jacques de Launa y, A cincea valiză. Titulescu şi Europa, p. 146. o u AMAE, Fond 77/T.34, v o i. Comemorarea a 25 de ani de la moartea lui Nicolae Îirulescu - în rară. 111 Po mpili� Gâlmeanu, Opi n ii - controverse. Din nou despre „misterul" celei de-a cincea valize a Lui Nicolae Titulescu, în „Magazin Isto ric", an XXVII, serie nouă, nr. 7 ( 6), iulie 1993, p. 68. 31 iii În presă apar câreva articole şi studii, semnare de o ameni po litici (de orientări diferire - Mihai Ghelme geanu, Petre Constancinescu-la şi) sau de cerce tăto ri (Ion M. Oprea, Cristian P opişreanu): Petre Constantinescu-laşi, I.M. Oprea, O importantăfigură 433

·« a diplomaţiei . . euro pen. e - Nicolae Titulesc . u, în ,,Srud1·1 , an XIV, nr. 6, 1961, pp. 1 40 9 . . . bieme . I 434, Cnsr 1 an Pop 1 şreanu, Nico lae Tztulescu, un dirhlo mat patriot' în " p10 inrer. . napona I e", nr. 6, 1961, pp. 43-50; Per re C onsranrinescu-Iasi I.M Op rea, iv 11,zc olae i u ese u gure marquante de fa diplomatie eurotpeenne' în " Revue Roumai·ne d'Ht·stoi " Tzt !. re tom I, nr. 2, 1962, pp. 375-409; M. Ghelmegeanu, Un diplomat patrio t promotor I. , a i deli„' . . . , . d.e pace şr securitate co1ectrva - Nicolae Titufescu, în " Contemporanu I" • nr. 37 (831) ' 14 . . . . septembrie 1962, pp. l, 2; Cnsnan Pop 1 şteanu, O person alitate de seamă ad·zp,1omatze• . 1 . ' . , Tztulescu. Pagin i din isto ria realitătii roman e şz· mond.rate , - N.1co1ae in ter nat· 1onaie, ',in , , , . . · escu-I .. P robi eme tn te rnanona I e" , nr. 6 • decembrie 1962• pp· 59-63·, p. Constannn as ·1 . · . . '. ' l.M. Op rea, O importan tafigură a diplomaţiei euro pen e - Nicolae Titulescu, în Din ist oria . contemporana· a Roma·nz·er,· Ed 1tura S, tiint, ifică• Cluj· • 1965 • pp · 41-71. pen tru ansamblul . • . . man1fesranl or din această perioadă, vezi George G. Porra ' Prima con')' fiscare 0'jlClat. ,r. · ,, aa lUl. . , Ţ,·ztufeseu, tn „ Penscop", an VI, nr. 2 (22), ap rilie-iunie 2013 • pp· 53-65·• a'P u d George . . . . G. Porra, Tztulescu. D u pa 50 �e anz dzn no u Acasă, pp. 131-146. La 13 iunie 1963, la • i ·ei,· orcera• Geneva, George Macovescu, adjunct al ministrului Afaceril or Externe al Roman . . . , . . .. oc1 tap1 Napund or, tn p rez enra lui P i er Pasqual e Spinelli, directorul Oficiului S Mu�eulu, _ � Napund or Unice la Geneva, un p ortret al lui Nic olae Tirulescu. . I'� -; ,, sc�' n te1. a", 27 seprembne 1964; ,,Glasul Patriei", 1O octombrie 1964. Figura lui . Nicolae T1 culescu este omagiată de decenii în capi tala Etiopiei, la Add is Abeba, dincolo de roate confrun tările rribale, religioase şi politic e şi de răsturnările de regim. Cf. George _ G. Potra, Tzt ufescu afdtzm de sfinţi, în „Magazin Istoric", an XXXIX, serie nouă, nr. 11 (4�4), noiembrie 2005, pp. 63-64+2 imagini col or (planşa coperta III) - apud Adrian �a�t�se, George G. Pocra, Titulescu -Ziditor de Mari Idealuri, edifia a II-a, pp. 383-386. ln mima capital ei etiopien e, în Holy Triniry Cachedral, principala biserică ortodoxă c optă din Addis Abeba, a fost fixată în frescă, încă din 1944, figura lui Nic olae Titulescu ca preşedinte al S ocie tăfii Nariunil or. Această frescă se află în naos, pe peretele lateral din dreapca, _ în registru sup er ior. - Cf. Dr. Richard P ankhu rsr, Memories of Fascist ltaly's lnvasion . ln Praise ofNico lae Titulescu ofRomania, în „Addis Tribune", nr. 147, 5 august 1995, P· 8 - apu d Virgil Cândea, Mărturii ro mâneşti peste ho tare. Mica Enciclopedie, II (India-Olanda. Suplim en t Albania-Grecia), Ed itura Encicl op edică, Bucureş ti, 1998,

''

fi.

·

p. 70. 12

,,Scân teia", 27 sep tembrie 1964; ,,Glasul Pa triei", l O oct omb rie 1964. În perioada 6 noiembr ie 1946-15 noiembrie 1947. 126 Telegramă cifrară, nr. 69 371, Paris, 30 decembrie 1966, Vicr or Dimir riu cărre George Mac ovescu, la Bucureşti - AMAE, Tel egram e, Intrate, Ofic iul Paris, 1966 ( ocrombrie-d ecemb rie), voi. IV. ir Telegramă cifra tă, nr. 69 355, Paris, 23 dec embrie I 966, Vicror Dimitriu cărre Serviciul curieri dipl omatici, la Bucureşti - Ibidem. "

125

434

T elegramă cifrată, nr. 93 I 16, Paris, 22 noiemb rie 1967, Vicr or Dimitriu căt re Ministerul Afacerilor Externe - AMAE, Fond 77/T.34, D osarul aduc erii osemintelor lui Nicolae Tirulescu în pră. 12? Notă, n r. 21/02777, Bucur eş ti, 13 feb ruarie 1967, Ofic iul de Studii şi D ocu­ ,nenrare (Ghe orghe P l oeşceanu) căr re Geo rge Mac ovescu - AMAE, Fond 77 /T.34, [)o sarul aducerii osemintelor lui Nicolae Tirulescu în pră. 1\0 Telegramă cifrară, nr. 93 170, P aris, 11 decemb rie 1967, Dumitru Anin oiu către Ministerul Aface ril or Exte r n e - AMAE, Telegram e, Intrare, Ofic iul Pa ri s, 1967 (no iembrie-decemb rie), voi. V. 131 T elegramă cifrată, n r. 93 203, Paris, 31 decemb ri e 1967, Dumitru Anin oiu căi:re Oficiul de Studii şi D ocum entar e -AMAE, Telegram e, Intra te, Ofic iul Pa ris, 1967 (noiembrie-decemb rie), v oi. V. 1 32 Ibidem; cf. şi Telegrama cifrară, nr. 21/001Ol, Bucu re şti, 3 ianuarie 1968, Oficiul de Studii şi Documentare (Dionisie Ionescu) către Ambasada României la Paris - AMAE, Telegrame, Ieşire, Oficiul Paris, 1968 (ianuarie-marti e), voi. I. 1 33 T elegramă cifrară, nr. 72 005, P aris, 6 ianua ri e 1968, Vicror Dimit riu cătr e Ministerul Afacerilor Externe - AMAE, Telegrame, Intrare, Oficiul Paris, 1968 (ianuarie­ marrie), v oi. I; Fond 77/T.34, Dosa rul aducerii osemintelor lui Nic olae Titulescu în ţară. 13' Telegramă c ifrară, nr. 72 046, P aris, 22 ianua r ie 1968, Dumitru An inoiu către Ministerul Afaceril or Externe - AMAE, Fond 77/T.34, Dosarul aducerii osemintel or lui Nicolae Titulescu în ra ră. 5 13 Document el e au fose declasificare prin H.G. nr. 1 201/4 dec embrie 2012. 136 Telegramă cifrată, nr. 21/00 I 05, Bucureşti, I O ianuarie 1968, Oficiul de Studii şi Documentare (Dionisie Ionescu) către Ambasada României la Paris - AMAE, Telegrame, leşite, Oficiul Paris, 1968 (ianuarie-aprilie), voi. I. ir Telegramă cifrară, nr. 21/00112, Bucu reşti, 24 ianuarie 1968, Oficiul de Studii şi Documentare (Dionisie Ionescu) cătr e Ambasada României la Paris - AMAE, Telegrame, Ieşire, Oficiul Paris, 1968 (ianuar ie-aprilie), voi. I. 1.is Telegramă cifrară, nr. 21/00183, Bucureşt i, 6 noiembrie 1968, Oficiul de Studii şi Documenta re (I. Vlasiu) către Ambasada României la Paris - AMAE, Telegram e, Ieşire, Oficiul Paris, 1968 (septembrie-decembrie), voi. lII. 9 ll Telegramă cifrară, nr. 73166, Paris, 15 noi embrie 1968, C onstantin Fliran cărre Vasile Gliga - AMAE, Telegram e, Intrare, Oficiul Paris, 1968 (octombrie-decembrie), voi. V. 12s

1 0 '

Telegramă cifrară, nr. 73263, Paris, 21 decembrie 1968, C onstantin Fliran către George Mac ov escu - AMAE, Telegrame, Intrare, Ofic iul P ar is, 1968 (ocrombri e­ decembrie, voi. V. 435

s

·C ta Tielegrama. cnr : • , ecret, FuI_ ger, nr. 23/02894, Bucureşti, 23 dec embrie 1968 , . George Ma covescu catre C onstantin Flita n - AMAE ' Tel egrame, Iesit . e, Oe, uc1ul Pa n· s , 1968 (septembrie-decembrie), voi. III. 142 Telegramă cifrată, nr. 73273, Pa ris, 30 decembri e 1968, C onstantin Fl· ta J n catre George Macovescu - AMAE, Telegrame, Intrate, Oficiul Paris, 1968 (octombriedecern. brie), voi. V. . . 143 unt em mered"mt, att, ca. Serg1u Dimitriu ' diplomat de carieră ' a sfatuit · -o avi.zat s• 1· constant pe Marys Nenişor, în al cărei c erc apropiat s-a a flat. ::� Nepot d e fr at e. Fiu _ al lui _Gheorghe Burcă şi al lui Germaine Grenzard. ' Ion M. Oprea, Nicolae Tttulescu, Editura Stiintifică, Bucuresti ' ' 1966 . , ' . . · 146 Scnso are (fr.), Ma dnd, 6 ma t 1967, Ca therine Titulescu către I on Burcă _ Co1ectta · xerox •m Col ecţia George G. Porra ). Ion Burca• (o copie 147 P entru a nsa�blu, �ezi Adrian Năstas e, Nicolae Titu/eseu. Contemporanul nostru/ _ Not�e contempor�m, ed1ţ1a a d o u a revăzută şi a dăugită, R e gia auton omă Monit orul Oficial, Bucureşn, 2002 [în c are Adria n Năstase, Nicolae Titu/eseu. Contemporan _ ul �ntinu nostru!Notre contemporam, ediţi. a a doua revăzută şi a dăugită], pp. 165-190. Parcurg în 2014, cu a ceeaşi stupoare ca în 1991, lista membrilor fonda tori ai Fundatiei Europe� ' Itu eseu. Am căutat înainte d e t oat e să văd da că în lista a c estor a s e găs esc numele Tl rudelor apropia te, supravieţuitori, ale lui Nicolae Tirulescu. I- am g�sit ca „membri fondatori" p e Mariella Emanoil şi p e Sa nda Argeş eanu: - Ma r� ella Eman oil (născută N enişor) est e fiica lui S ergiu Neniş or, nepot al lui . Nteolae T1tulescu, si a Gabrielei Tiuleanu - Sanda Argeş e�nu (născură N enişor) est e fiica lui I on (I on el) Gh eorghe Nenişor, nepot al lui Nicolae Titulescu, şi a Irinei Duma. Nu i- am găsit printre „membrii fondatori" pe Nicolae Cuclelis, Simona Nicolau sau Marie Yvonne Antoniade : - Nico la e Cuclelis (fiu al soţil or Maria na Christu şi Gh eorgh e Cucl elis), nepot al Paulei Titul escu (căsătorită Christu), dar şi nep ot al lui Nicolae Tirulescu. - Simona (Moni) Nicolau (fiică a so cilor Euoen Burcă si Aurelia Ionescu) nepoată a Catherin ei Titulescu (născută Burcă), soţi a lui Nicolae Tirulescu. - Marie Yvonne (Voni) Anronia de (fiică a soţilor Lucia (Luce tte) Burcă şi Dimitrie Brezul escu), nepoată a Cacherinei Titulescu (născută Burcă) sotia lui Nicolae Tirul escu. Am căutat pe cei care au scris despre Nicola e Tirulescu, î� străinătate sau în România. l-am găsit ca „membri fondatori" p e J acques de Launay (istoric şi publicist belgia n); Miroslaw Tejchma n (istoric c eh); Milan Vanku (istoric sârb); Fra ncisz ek Golem ski 141

s

•

J

O

I

)

(istoric, politolog polonez). Lipsesc - referindu-mă la cercetători străini dedicati lui Nicolae Tirulescu - nume ca: Walt er M. Ba con j r. (istoric american); Zivk o Avra :n ovski (istoric sârb); S . Mikulicz (isroric polonez); Anronina Kuzma nova (istoric bulgar). 436

e din acea�t� categor� e. _ _ . . . S-ar putea să fi scăpat şi alee num . a nu 1a u ga m locul mai lm e faptul ca m acea sta � est ct, e a l susp până s, e l e înţ D e ne _ Ion C. Grecescu . ·1 care au scris despre Nicolae Tirulescu: Ion. M. Oprea (1stonc); . d"ipl o rnat) ·, I oa n , opce . st o nc, . . 1 ( u ta nnn I. Turc . Vasile Malinsch1 (economist); Cons . .· , . . ); G eo rg e G . potra ( IStOllC . o nc (1un· st)·, u (!St uresc 1 G C. Dinu . ( olirolog, diploma t); . . . . Voicu P ·· FI 01··10 · )·, Vale 11u u ( 1sto nc . · t)· Robert D eutsch (istoric ' publicist); Gheorgh e Buzat . .. . • , . LCLS U bi p Agngoroa1e '. oric); I oan Ch1p e '.· (1stonc); � on ist iu ti nstan o C rin o Fl � ric); � ()obrinescu (isto oim (muzeograf), arist st op erato r fil m); Traia n Zorz . onc . ompiliu Gâlmea nu (scen P , . )· · . . (1sr · )., . ·. a Campus (1. sc onc); E m 1lt�n B oId ( 1sto nc o ric, diplo m a t); Eliz (ist scălu a D _ . Nicolae u Cristian Popişteanu (1stor�_ c, publtc1st); Io�n Scurt oric); I. Ciupercă (istoric); (ist Saizu . I Tuţu mu m Du t); a m diplo t, a . Marei (istoric)·' Valentin Lipatti (lit er . . (1ston·c)·, Gheorghe (1sronc); . nc , andru (istoric), Miha i l a cob escu . oboc escu (istoric)·' D. S B · Gr e 1 s1" a V )· , · (1sto olae I ordache (politol og, e Arimia (istoric, arhivist); Nic Constantin Buşe (istoric); Vasil Mihnea Gheorghiu· (sc�'.itor). . . _ , . diplomat); Ştefan Pascu (istoric); · tn v11tor, aceste ltpsun raman tnst e 1 ş cum a , a d r a sţii a xplic e Orice s-ar spune, orice

��re�

Andre i, er, G eorg e Macovescu, Şte fan N-am găsit pe a ceastă listă p e Ion Gh. Maur t. a xist e fi ar nu 1966, 1972 şi 1982 fără de care comemorările şi aniversările din mporanul nostru!Notre contemporain, ediţia Conte 14 seu. 8 Adrian Năstas e, Nicolae Titu/e a doua revăzură şi adăugită, p. 183. 149

150

Ibidem, p. 184. Ibidem, p. 187.

1s1 „Monitorul Oficial al României", Part ea I, L egi, decret e, hotărâri şi alte acre, an III, nr. 261, 21 decembrie 1991. n Năstase (28 iunie 19901 s2 Sergiu Celac (28 dec embrie 1989-27 iunie 1990); Adria eodor Viorel Mel eşca nu 16 ocrombrie 1991; 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992);T dec embri e 1996 (19 noiembrie 1992 -11 d ec embrie 1996 ); Adrian S everin (12 e 1998 ; 17 a prili e 28 decembrie 1997); Andrei Pl eşu (29 d ec embrie 1997-17 a prili dec embrie 2000); 1998-22 dec embri e 1999); P etr e R o m a n (22 dec embrie 1999-28 ); Mih a i-Răz van Mirc ea Dan Ge oa nă (28 d e cemb ri e 2000-28 dec embrie 2004 eanu (ad-interim ic r -Tă Ungureanu (29 decembrie 2004-14 m artie 2007); Călin Popescu ); L azăr 23 martie-5 aprilie 2007); Adrian Cioroianu (5 aprilie 2007-15 aprilie 2008 embri e 2008Comănescu (15 aprilie-22 dec embrie 2008); Cristian Diaconescu (22 dec bri e 2009); 3 octombrie 2009); Cătălin Pre do iu (ad-interim 3 octombrie-23 dec em a con e scu Di n a i Teodor B a c onschi (23 d ece mbri e 2009-23 ianua ri e 2012 ); Crist orlă\ ean C (27 februarie-27 aprilie 2012); Andrei Marga (7 mai-6 august 2012);Titus bri e(6 august 2012-1 O no i embr i e 2014) ; Teo do r V io r el M e l e şc a nu ( 1 O noi em c a unor 24 noiembrie 2014); B ogda n Aur escu (24 noi embrie 2014-pr ez ent). Dura va luni: e cât r a do fost de rnandat e - şi las d eopar te în mod deliberat pe interimari - a 437

Sergiu Celac (circa 6 luni), Lazăr Comănescu (8 luni), Cristian Diaconescu (2 luni) Andrei Marga (3 luni), Teodor Viorel Meleşcanu (două săptămâni). De in t uitiv.' evidenţă, într-o asemenea viteză „titularii" nu pot trece în revistă şi prelua prin ci alet dosare de politică externă şi, cu atât mai puţin, să se aplece asupra unei „pr oţlern: secundare - editarea documentelor diplomatice româneşti". Această constat are nu implică, ab contraria, că cei care au star mai mule pe post s-ar fi aplecat cu un plus d e inte�es şi bunăvoinţă asupra problemei editării documentelor diplomatice român eşti. 113 româno-sovietice. Documente, voi. I (1917-1934), Ministerul Afac Relatiile · eno ·1 r Externe al României, Direcţia Arhivă Diplomatică; Ministerul Afacerilor Exte rne al Federaţiei Ruse, Departamentul Istorico-Documentar, colegiu de redacţie: Mihai-R ăzvan Ungureanu, Şerban Stati, Nicolae Dinu, Dumitru Preda, Daniela Bleoancă, Aleksan dr Alekseevici Avdeev, Vladimir Alekseevici Cijov, Piorr Vladimirovici Stegnîi, Piot r Ivanovici Pronîcev, Liudmila Viktorovna Vnukova, Editura Enciclopedică, Bucureş ti, 1999, 445 p.+VIII planşe; Relaţiile româno-sovietice. Documente, voi. II (1935-1941), Ministerul Afacerilor Externe al României, Direcţia Arhivă Diplomatică; Minist erul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Departamentul Istorico-Documentar, colegiu de redacţie: Cristian Niculescu, Costin Ionescu, A.A. Avdeev, P.V. Stegnîi, A.A. Tolcaci, P.I. Pronîcev, R.F. Usaciova; autori: Vitalie Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc; introducere Ioan Scurcu, Edicura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003, 566 p.+ VIII planşe.

Sei , Alin Victor M:re'.; contribuţii: Doru Jardar Seim, Stelian Obiziuc; editori: Jardar � . dru Nicolescu; cuvant ma1nce de Jonas Gahr rei Căpusan , , Nicolae-Alexan L.tCl·u, And . al Afacerilor Externe al Norvegiei, si • Adrian Cioroianu, ministru al Sc0re , ministru Afa cerilor Externe al României, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007, 2�5. p. 158 România-Israel. 50 de ani de relaţii diplomatice, voi. I (1948-1969), Ministerul Afacerilor Externe al României, Direcţia Arhivelor Diplomatice, aucori: Daniela �leoancă, Preda; colaboratori: Teodor Nicolae-Alexandru Nicolescu, Cristina Păiuşan, Dumitru de: Victor Boştinaru, Gheorghe, Costin Ionescu, Cristian Tudorache; cuvânt înainte Avra�am Millo, Deputaţilor; Camerei a externă politică de preşedinte al Comisiei pnmul amba­ Georgescu, ambasador al Scatului Israel la Bucureşti; postfaţă de Valenu sador al României în Israel, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000, 458 p.

Confluenţe româno-finlandeze. Trei secole de contacte. 85 de ani de relaţii diplomatice I Romanialais-Suomalaisia Yhtymii.kohtia. 300 vuotta kosketuksia. 85 vuotta diplo­ ,naattisuhteita I Romanian-Finnish Conjluences. T hree Centuries of Connections. 85 Years of Diplomatic Relationships, Ministerul Afacerilor Externe, Ar�ivele �iplomatice, 159

Relaţiile româno-spaniole. Documente (1936-1939), Ministerul Afacerilor Excer e � al României, Oficiul Arhivei Diplomatice, coordonator: Doru Liciu; colaboratori: Cosnn . Ionescu, Alin Vicror Marei, Laurenţiu Consranriniu; lnstitucul Cultural Roma n, Bucureşti, 2006, 322 p. . . . 0f w Romanian-Norwegian Relations. Diplomatic Documents 1905-1947, M1n1sC1� Foreign Affairs of Romania, Diplomatic Archives Deparrment; Miniscry of foreir '· Affairs of Norway, Deparrmenr for European Affairs and Trade Policy, editori ge nera

_ Ambasada României la Helsinki, autori: Alexandru Popescu, Stelian Obmuc, Cosun Ionescu, Nicolae Nicolescu, Cristian Tudorache, Ionela Anghel, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2005, 309 p. 160 Grigore Gafencu, Misiune La Moscova (culegere de documente), ediţie îngrijită de Ion Calafeteanu, Nicolae Dinu, Nicolae Nicolescu; cuvânt înainte de Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995. 161 Constantin Vişoianu, Misiunile mele (culegere de documente), ediţie îngrijită de George G. Potra şi Nicolae Dinu - coordonacori; Constantin I. Turcu, Ion Calafeteanu, Nicolae Nicolescu; cuvânt înainte de Adrian Severin, ministrul Afacerilor Externe, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997. 162 Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Arhivă şi Documente Diplomatice, Mo­ mente dramatice pentnt diplomaţia românească: epurările din anii 1947-1948, Bucureşti, martie 1997; Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Arhivă şi Documente Oiplomatice, Scurtă istorie a organizării MAE, Bucureşti, iulie 1997. 163 Viorica Moisuc, România şi criZll cehoslovacă. Documente. Septembrie 1938, Fun­ daţia Europeană Ticulescu, Editura Hiscoria, Bucureşti, 201O, pp. 31-37. 1 ''"' ,,Monitorul Oficial al României", Partea I, Legi, decrete, hotărâri şi alte acte, an 17 3 (X VJI), nr. 748, 17 august 2005, pp. 1-3. 165 Documente Diplomatice Române, seria I, volumul 11, anul 1883, volum realizat de Alin Ciupală, Rudolf Dinu, Antal Lukacs; introducere de Rudolf Dinu, Edicura Acad emiei, Bucureşti, 2006, CXLVII+595 p.; Documente Diplomatice Române, seria I, Volumul 12, 1884-1885, editori Rudolf Dinu, Alin Ciupală, Antal Lukacs; editori lsociati Anca-Gratiela Moga, Nicolae Nicolaescu; introducere de Rudolf Dinu, Editura Conphys, Râmni�u Vâlcea, 20 l O, 932 p.; Documente Diplomatice Române, seria I,

438

439

1 '''

România-Vatican. Relaţii diplomatice. I (1920-1950), Ministerul Afacerilor

Externe al României, Direcţia Arhivelor Diplomatice, autori: Marius Ioan Bucur, Cristina Păiuşan, Ioan Popescu, Dumitru Preda; au colaborat: Alexandru Ghişa, Costin Ionescu, Nicolae-Alexandru Nicolescu; cuvânt înainte: Mihail Dobre, ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun; mons. Jean-Claude Perisset, nunţiu apostolic în România, Bucureşti, 2003, 368 p.+ VIII planşe. 1 15 România-Polonia. Relaţii diplomatice. I (1918-1939), Ministerul Afacerilor Externe al României, Direcţia Arhivelor Diplomatice, autori: Florin Anghel, Nicolae Mareş, Dumitru Preda; colaboratori: Costin Ionescu, Nicolae-Alexandru Nicolescu, Cristina Păiusan, Maria Preda; cuvânt înainte de Mircea Dan Geoană, ministru al Afacerilor Excerne al României, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, 0

249 p.+22 planşe. 156

volumul 13, 1886, volum realizat de Alin Ciupală, Antal Lukics ş i Lidia Trăusan -M u Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2014; Documente Diplomatice Române, s�r ia a l�� , volumul 18, partea !, 1 ianuarie-30 iunie 1936, volum realizat de Laurentiu Consta .. a, nttn1u • . . . . Alm-V1ccor Marei; introducere de Laurentiu Constantiniu Alin-Victor Marei' M' · ' m1scerul . . . . ' • Afacerilor Externe, Insmurul D1plomanc Roman, Editura Academiei Române', Bucure .i şr , . . 2008, CXXXJV+ 1.002 p.; Documente Dipl omatice Române, seria a li-a, volum ul 18 p artea a li-a, 1 iu lie-31 decembrie 1936, vol um realizat d e L aurentiu Constant · . , tn1u' Alin-Victor Marei, Andrei S' iperco; introducere de L aurenc, iu Constantiniu, Al'in-v· 1cror M arei, Andrei Şi perco; Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Dipl omatic Român Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2010, CXI+918 p.; Mem oria listică d ip.Lomat · ' lCa, vo!umuL !, Alexandru Em. Lahovary, Amintiri diplomatice. Constantinopol (1902-190 6), Vi ena (J 906-1908), edir ie î ngrijită d e Adrian St ăne scu ş i L a urenriu Vlad; studiu introducti v, selecţia docum ent elor, not e, comentarii ş i in d i ce de Laurenr iu Vlad, Institutul European, l a şi, 2009, L+ 150 p.; Documente Diplomatice Române, seria a fli-a, R omânia şi Tratatul d e La Varş ovia . Conferinţe le miniştrilor Afa cer ilor Externe si ale adjuncţilor Lor (J 966-1991), volum realiz at de Mi oara A nto n; introd ucere de Mioara Anton, Editura Alpha M DN, Bu zău, 2009, CLXXXJI+ 1.275 p.; Prizonieri de război români în Uniunea S ovietică. Documente 1941-1956, co lectivul de editare : L aure nfiu Constantiniu, Ilie Schipor, Viralie Văratic (coordonator), Vladimir Ivanovici Kororaev, Vladimir Nikolevici Kuzelenkov; studiu introductiv de Viralie Văratic; Editura Monitorul Oficial, Bucure şti, 2013, LXVII+874 p. 166 Noră, Bucureşti, 17 octombrie 1991, George G. Po tra, Constantin I. Turcu, Ion M . Oprea către Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe al României, la Bucureşri ­ cop ie xerox în colecţia George G. Potra. 16 - Proiectul a cunoscu t diverse var iante, m ai ample ş i mai amănunţire în raport cu cel de fafă. Actualul text reproduce ad Litteram proiectul în varianta adusă la cunoştinţa opiniei publice române şti - cf. Ope ra p olitico-dip lomatică a Lui Nicolae Titulescu, în „Lumea", an XXX, nr. 28 (1495), 9 iulie 1992, pp. 27-28. Intervenţia unor funqionari nepricepuţi a făcut ca în textul în limba franceză şi în rexrul în limba engleză să apară o serie întreagă de inadvertenre (,, rearanjarea " textul ui iniţial de către birocra ţii de la Fundaţia Europeană T irulescu ar putea lăsa să se creadă că s-a renunţa t la ideea de a publica 16 vo lume ş i că suma rul ac estor a a fost schimba t, e lim inând u-se lucruri „neconvenabile"; noua titulatură a proiectul ui ar putea, la rândul său, să facă să se creadă că editorii a u con veni t a supra un ui proie ct şi m ai larg, inclu z ând pe lângă opera

. şte, nu-mi por asuma nicio responsabilitate, întrucât rexrul în cele două limbi nu prive _ ,ni-a fost ararac. a 1 68 O copie xerox în Colecţi a George G. Porr. . . G. Porra ş1 Consrannn I. Turcu carre e org e 169 Noră, Bucure şti, 25 m artie 1992, G Afacerilor Externe, pre şedintele Fundariei Europene T iculescu, Adrian Năstase, minimul ie în colecţia George G. Porra. _ . . la Bucureşti - o cop nsc ann n I. Turcu cacre 1·0 Noră, Bucure şti, 19 iunie 1992, Ge orge G. Porra ş1 Co lor Externe , pre şed i n tele Fu ndar iei Europ ene Adrian Năstas e, m inistrul Afaceri e G. Porra. . Ticulescu - o copie în colecţia Georg . Geor ge G. Poc ra ş1 Consc annn I. Turcu carre 1992, nie u i n Noră, Bucure şti, 29 te r ne, pre ş e d int e le Fu ndar iei Europ ene Adrian Năstas e , m in istrul Afacerilor Ex Ticulescu - o copie în colecţia George G. Pocra. n O copie xerox în Colecţia George G. Porra. ran, Dobre n Nicolae Titu/eseu şi judeţul Ol t (album), colectiv redacţional: Agapie Vi i u Traia n, Zorzol , in Dor scu e Marin, Grosu Aurelia, Ivaşcu Ion, M ac iu Pa ul, Teodor 1996. a, in t a Sl Consiliul juderean Ole şi Complexul memorial „Nicolae T irulescu", ope rei p oli ­ 174 Teodor Me le şcanu, Cuvâ nt rostit l a la nsa re a pr oiectu lu i tipăririi e şti, 15 Bucur scu, e cul i T ană e op r Eu ia tico-dipl omatice a lui Nicola e Titulescu, Fundar martie 1993 (în mss, o copie xerox în colecţia George G. Porra). martie n *** Tipărirea operelor complete a le lui Nicola e Titulescu, în „ Meridian", 15 e a lui 1993; George Delacriş, Un proiec t ce va deveni realitate. Editarea operei diplom atic Nicolae Titulescu, în „ Meridian", 16 man ie 1993. 1 6 ea I, Le gi, decrete, hotărâri şi alte acte, an - „ Monitorul Oficial al României", P art

Ill, nr. 261, 21 decembrie 1991. OOO d e d ocum ente Titu lescu p- Ge orge G. Potra, Fundaţia Europe ană Ti tu lescu. 2 inedite ,,Am ajuns la un punct critic al chestiunii aplicării tratatelor", în „ Magazin Istoric", . an XXXVII, serie nouă, nr. 5 (424), mai 2003, pp. 13-17. 178 Vezi George G. Pocra, Constantin I. Turcu, Ion M . Op rea, Notă asupra volumului, în Nicolae T irulescu, Po litic a ex ter nii a României (1931), pp. 19-32; George G. Pocra, Constantin I. Turcu, Note to the volume, în Nicolae T irulescu, Romania 's Foreign Policy 0937), pp. 19-32; Idem, Note sur L'edition, în Nicolae T irulescu, l a Politique exterieure � la Rouma nie (1931), pp. 21-36; George G. Porra, Studiu introductiv, în Nicolae Ticulescu, Opera politico-diplom aticii (I ianuarie 1937-31 decembrie 1931), p artea I,

politico-d iplomat ică ş i opera şt iinţifică. Pentru edificare, cf. Fondarion Europeenne Titulescu, Projet. Publication de L'ceuvre politique, di plom atique et scientiflque de Nicofttr u Titu/eseu, Bucaresr, 1992. Calirarea traducerii în limba franceză si în limba engleză n rnă onoreaz ă Ministerul Afacerilor Exte rn e şi Fundaţia European ă T irulescu. În ce

pp. 154-166. i-9 lnc erviurile a u fose difuzare la Radio „Europa Liberă" la 6 şi 29 iulie 1981, 7, 14, 21, 28 martie 1982, 4, \ I, 18, 25 aprilie 1982, 2, 10, 16 mai 1982- colecţia George Anasrasiu/Gilber r Monney Câmpeanu (apud AFET ); cf. şi Gh. Barbu, lon Solacolu, Schimbarea aliante lor României de la Titu/eseu l a Antonescu, l nsrirurul European, l aşi, 1995, passi m. V� zi şi î n Nicolae T itule scu, Opera p olitic o-dip lom aticii (J ianu ar ie

440

441

1937-31 decern brie ?37), partea a III-a, doc. nr. 367-379, pp. 2 043-2 11 2. Yez·1 şi George Anastasi. u, Nicolae Titu/eseu, ,,Europa Liberă" ' 18 ianuarie 1983. 180 s . a ve ! R adulescu (1895-1970). Economist , diplomat, om politic si de star roman , . . . .. L1cent" , iar •tn drept a I Univers1ta•p1 d"m Bucure şti. Docror în drept al Universitătli.. d"in p . · ar15· . I Consi·1·ier c-nnancia r a Legat, ia României din Londra (1925-1928). Cons1·1·ier ' nn c. an ci ar . . ş, e conom ist (dm 1928), apoi dire cror al Se ctiunii economice în C e ntr ·t ala M"inis erulu i · · tru plenipotentiar (1 ianuarie 1930) Aface n·1or Stra• ·me (d"m 1928). Minis . Su bsecretar de ' . . .. . Stat •m M m isterul Aface nlor S tram e (21 ocrombrie 1932-29 august 1936). p • . ar .t·cipanc . . . '. . . . . 1a mai mu1te sesiuni a1e Aduna•m s, i. Consi. l1ulu1 Societăt' ii Natiunilor , la difceri·te confcen.nte , . . . . . in te rnaponale p e proble m e e conom i c e s1 financiare , ca si la Conferint ' ' , a D ezar ma• n'.1. . · · (1932)· preşed"int_e _al �om1S1e1 pe ntru buge t a Societăţii Naţiunilor (1935). Me mb ru _ . as c1 t al Ac dem1e1 D1plomance Internaţionale (1935). Cel mai apropiat colaborator al � � � lu1_ �JCola T1rulescu. Pr�edinte al Comisiei Române pentru Aplicarea Convenţiei de Armi­ � supu (no1embn_ e 1944-aprilie 1945). Ares tat şi „reţinut administrativ" (1948-1950 ) Co damnat 24 de luni (1 august 1951-1 august 1953). Închis la Ocnel e Mari. L� � e xpira r ea te menului, pedeapsa i s-a prelungit cu 60 de luni (1 augus t 1953-1 august : _ 1 58). Pus m libertate la 23 iunie 1954. Vezi şi Horia Dumitrescu, Diplomatul Savel � Radu/eseu, Editura Pallas, Focşani, 2003, passim. 18 Gh e orghe Paraschivescu. Diplomat de carie ră. Minis t ru ple nipotenţiar cls. J. . : Tnm1s e x traordinar şi ministru plenipotenţiar al României în Japonia {] martie 193915 decembrie 1940). Preşedinte onorific al Asociaţiei românilor ce trăiesc în China. Pus . 10 retra ge r e la 1 mai 1941 - cf Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte fi documente, voi. II (1920-1947), ediţie îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacşu, Nicolae Nicolescu, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucure şti, 2006 [în continuare Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte f' rl:°cu'_!1ente, voi. II (1920-1947)], p. I 04; Iolanda Ţighiliu, Românii din China în prima ;umatate a secolului XX p. 253. 182 Valiză (tip ladă) din lemn (fr). 18l · S cmo . are, G en eva, 4 septembrie 1985, George Anastasiu către Ionel [Burcă?J Colecţia George Anas tasiu (o copie x erox în Cole ctia George G. Potra). . . 184 c· a ce , d01 (sau măca r unu I d intre ei) au vândut ' documente Tirulescu (cel pupn ° parte a lor) la Hoover Archives mi s-a confirmat indirect de react' ia la cererea mea ex presă din 2002 privind consulcarea fondului Tirulescu; conduce rea de la Hoover Archives mi-a c�rut o dovadă - dr e pt condiţie pentru consulta rea unor se gm e n te al e fondului e T itules cu - că cei doi nu ma i sunt în viaţă, dată fiind sp ecificarea că respectivel . or l documente au fost încredinţate cu condiţia ca ele să fie consultate după moartea Quod erat demonstrandum. 185 Inventa rul fondului d e la Londra, publicat de Gh. Buzatu, confirmă acea sr:i . . p i e sup une re - cf. Gh. Buzatu, N. T1tulescu: Regăsirea arhivei personale, ,,pi.erdutil·" ÎJI 442

Mondial, voi. II, în Din istoria secretă a celui de-al Doilea Război pp. 313-329. . _ ciclopedică, Bucureşti, 1995, • fdicura En e Vlad Andrei e rt Monney C ampeanu car r 186 Fax , Lausanne , 25 august 1995, Gilb către George G. x, 30 ma i 1997, Gilbert Monne y Câmpeanu a Bucureşt i; Fa Mog a, l Por ra. e şti - Colecţia Ge�rge �. _ . Pocra, la Bucur matzca. Corespondenţa, volumul I (1921-1931), o-diplo 1si Nicolae Titulescu, Opera poltttc it de George G. Potra; colaboratori: Delia Răzdolescu, ,rea I, partea a fi-a, volum îngrij aţia Europea nă Câmpeanu, Daniela Boriceanu, Cristina Păiuşan, Fund �lbert Monney ţii. ti 2004, 1.236 p.+32 ilusua . Ttculescu, Bucureş . aprilie 1998-22 d ecembn e 1999 17 ; 1ss 29 decembrie 1997-17 aprilie 1998 re şti, George G. Pocra către Gilbert Monney 1s9 Scrisoare , 15 ianua rie 1998, Bucu a George G. Potra; AFET. Câmpeanu, la Lausanne - Colecţi mat şi publicist român. Licenţiat al Facultăţii 190 George I. Duca (1905-1985). Diplo ni diplomatice: Wa shington, Tokyo, Rio de Janeiro, de Drept din Bucure şti. Misiu de la Washington (1 octombrie 1928). Chemat Stockholm. Ataşat de legaţie la L egaţia 1931). Secretar de legaţie cls. III (1 iulie 1932). tn Administraţia cent rală (1 ianuarie ; Legaţia de la Rio de J aneiro (1 iulie Transferat la Legaţia de la Tokyo (1 ianuarie 1933) e la e 19 36). Tr a nsfer a t la L e g a ţia d 1934). Secretar de l egaţie cls. II (1 dec e mbri etar Secr . 1939) ce ntrală (1 august Washington (1 aprilie 1937). Chemat în Administraţia (17 mai 1941 ). Transferat la de leg aţie cls. 1 (1 mai 1941). Direc tor al Personalului aţie i Români e i la S tockho lm Legaţia de la Budapesta (3 iulie 1941). Consilier al Le g nţii URSS şi, neoficial, în (1943-1946), unde a dus negocie ri se crete cu repre z e nta ieşirea României numele opoziţiei democrate , cu Aliaţii şi sovieticii (1943-1944) privind din război. Stabilit în SUA (1948). Me morii. S- a sinucis. către Şe rban Stati, la 191 Memoriu, 9 februarie 1998, Bucure şti, George G. Pocra e zis, Bucureşti - Colecţia George G. Potra; AFET. Reacţia destinatarului - sau, mai bin lipsa de reacţie - a adăugat o nouă dezamăgire, confirmându-mi încă o dată divorţul dintre inteligent' ă si caracter. României, 192 Cuvânt de mulrumire adresat de Adrian Năstase, ministru de Ex terne al prinţului Dimitrie S�urdza pe nt ru contribuţia financiară substanţială adusă la achizi­ ţionarea săbiilor lui Al e x andru Ioan Cuza şi intrarea lor în patrimoniul naţional, în Adrian Năstase, România după Malta. 875 de zile La Externe, voi. 8 (1 ianuarie-31 martie

tJâltoarea "„a·zboiului

.

1992), pp. 200-201.

La 26 septe mbrie 1986, George Anastasiu a dese mnat ca moştenitor a l tuturor lucrurilor sale din Elveţia (inclusiv cel e privind pe Nicolae Tirulescu) pe domnul dr. Gilbert Monney Câmpeanu. 19 de la dr. Gilbert Monney ·• Crasă eroare ! În octombrie 2002, când aveam să preiau t că George Anast asiu/ ta cons să am e Cârnpeanu fondul de docume nte Ticule scu, av Gil b ert Monney Câmpeanu s e a flau în posesia unui număr mai mic (circa l.000) de 193

443

. · file-document, originale, desp 1·· inse din • ţe ce Ie 187 cai· ete T1tulescu. Pentru a fi bine in les, •• . precizez că cele 187 de ca iete însumau 9.350 nc,1le . D"f, 1 e1en . p este ca in caieteIe vândUte Ia Hoov er Archives ră măs e seră doar copiile; c ele ci rca 1. 000 de file-docu men c e r au . . aIe, .m f,orma. manuscn. s, .imens 011· a majorita te manu p r op r ia Ticulescu. ��� _ Scrnoare, 18 ma i_ 1998, Bucures' c i , George G. Potra către Di mi trie Seurdz a la Geneva - Colecpa · Geo rge G. Porra ; A FET. Un răspuns negativ m-ar fi dezamăgic, · d' ar . . · Lips l-aş fiI acceptat faar a· comen canu. · a oncaru1 răspuns m- a d eceprionac faca• ndu-m.. . ' a sa - • ma me reb daca. nu cumva proiectul i s-a părut „prinţului" lipsit d' e interes national sau claca_ nu cumva „prinţul" n-a idenrificar în el facrori generatori ai unei lovituri de'·1mag1_ ne. . 196 Scnsoa · re, 29 ocrombne 1999, Mihai-Răzvan Ungureanu către Gilberr Monne y • eanu - A MAE, Ca binetul Directorului Direqiei Arhivă Diplomatică. Cam � 19 ' Memoriu, Bucu reşti, 18 iulie 2002, George G. Potra, direcror executiv al Fund · atie1 Europene TltuI e seu, către Ş erban M ihăil escu, m inistru pentru Coordonarea Secre' . . ranatu1 u1 Genera1 a 1 Guvernului României - A FET. 198 HG nr. 870, Bucureşti, 16 a ugu st 2002, în „Mo niro rul Ofi cial al României" Partea I, L egi, decrete, hotărâri şi alte acte, an XIV, nr. 633, mani ·' 27 august 2002, P· 5· . . 199 N1co l ae T1tule scu, Ope r a politi co-diplomatică. Co r espondenţă, volu mul I (19211931), par tea I şi partea a li-a, volum îngrijit de George G. Porra ; colaboratori : Delia Răzdolescu, Gilbert Monney Câmpea nu, Daniela Boriceanu, Cristina Păiusan; cuvânt îna nte de Adrian Năstase, prim-ministru a l Guvernului Românie i, preşedi�te al Fun­ '. . apei ropene Titul escu, Funda ţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2004, 1.238 p.+32 �� � il strap1. După cum se poare observa, a m înscris numele lui Gilbert Mon ney Câmpeanu � 1ntr colaboratori, exclusiv pentru faptul de a fi păstrat cu grij ă documentele Tirule scu � mcredmţare la moar te de George A nastasiu. 200 La Casa Titulescu, la 2 iul ie 2003. 201 Cf George G. Porra, Corti nă de finai. Ultimele zile ale fui Nicolae Titulesett, în Paradigmele istoriei . Discurs. Metodă. Pe r manenţe. Om agiu profesorului Gh. Buzatu, voi. II, coordonaror Stela Ch eptea, Academia Româ nă - Filiala Iasi, Centrul de Istorie 1

t

ili ie Europeană, Casa Edito r ială Dem iurg, Iaşi, 2009, pp. 286-30 I. ��: �� _ 2004, la Sci 1so a1_ e, 8 mame [Bucureş t i], Dor i i Blaga căt re G eo rge G. Porra , Bucureşti - Colecţia George G. Porra ; A FET. ga) 20· Declaraţie, [Bucureşti], 14 iun ie 2005, dară de Ana Dorica Bug nar iu (Dorii Bla Fundaţiei Europene Ticulescu, la Bucuresti - Colectia Geowe G. Pocra ; A FET. i In anul 2012, Dori i Blaga stăruie asupra nemulţumirii generare de consrr ucr : ciodaca amintitei săli de sport, dar, spre onoarea dâ nsei nu mai aminteste de răspunderi ni Bloga. reale în acest sens ale fo stului p rim-ministru � cf Dori i Blag�, Tatăl meu Lucian Editura Humanitas, Bucureşti, 2012, p. 187.

şi

1

"' lQ"1 • '

I

I

444

t)

m de familie. O echi pă, o fami li e. George G. Porra, Imagini i nedite dintr-un albu ( iceanu, în „M agazin I storic", an XXXIX, s erie nouă, nr. 8 461), T,tulescu-Blaga-Bred 2005, p. 32+2 file cu I O ilusc. august i acţiunii (I-li), în „Magazin 206 George G. Pocra, Nu este momentul descurajă rii, ci a ie 2006, pp. 39-45; nr. 11 (476), lsrorlc· ", an XL ' serie nouă, nr. 10 (475), octombr , pp. 78-83. noiembrie 2006 or de ediţie George zo7 Lucian Blaga în diplomaţia românească, în colaborare, îngrij it Ion Floroiu, Pavel Brad, Nicolae Mareş, Alexandru Popescu, Ion G. Porra; colaborări: , Ge o g e Cor� · Municip iul � eb eş, Fun_daţi a Europea,� ă � Ţu gui, George G. Porra � _ ga ral „Lucian Blaga - Sebeş, Fundapa Culturala „Lucian Bla 1irulescu, Centrul Culcu şi 77 ilust. Sebeş, Sebeş, 2011, 188 p. N i colae Titu/eseu oglindită în cor es208 George Corbu, Acti vitatea diplomatică a lui ", an V, nr. 1-2 (l�-18), '.anuarie iu�ie 201� '. . _ pondenţă inedită de familie, �n �,Acasă . _ acum t1parulu1 fu sese gand1t, m Imu Editorul precizeaza ca „textul mcredmţat 0-81. 7 · PP cu intenţia de a fi prez entat î n cadrul Sim­ mari, încă de l a î nceputul anului 1990, ernitate», organizat în ziua escu - 50 de ani de la trecerea în et pozionului «Nicolae Tirul «Nicolae Tirulescu» din Slat ina, judeţul de 15 martie 1991, în amfiteatrul Liceului ţia organizatorilor (Inspectoratul Olt. // Împrejurările nu ne-au permis să onorăm invita escu» Sla t ina), ca re au avu t pentru Cultură a l Judeţului Olt şi Liceul «Nicolae Tirul e i manifestări omagiale ridul bunăvoinp de a trece în programul, tipărit, al respectiv comunicării" de faţă. r u desăvârşi r ea uni tăţii 20 9 Luchian Deaconu, Nicolae Titu/eseu, luptător acti v pent nicare susrinu tă la nationale a poporului r omân si recunoasterea ei inter natională, comu lnte..'naţional se;iu nea ştiinţifică organizară .de Filiala ' de la Craiova a Asociaţiei de Drept naşterea lui la de i an şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), cu o cazia aniversării a 100 de are la referito e Nicolae Tirulescu - 12-13 mart ie 1982; Id em, Noi mărturii documentar -1986), lupta pentru făurirea statului naţional unitar român, în „Oltenia", V-VI (1984 debutul 1919, 1918nii Craiova, 1987, pp. 99-103; Idem, Activitatea de fa Paris din a ră iversa an ă fic i dipwmatic al lui Nicolae Titu/eseu, comunicare susrinută la sesiunea sriint i relu a m „Nicolae Tirulescu" organizată cu ocazia sărbăro�irii a 11 O ani de 'ia n�şterea diplomat român, Craiova, 4 martie 1992; Idem, Nicolae Titu/eseu şi propaganda naţională românească desfăşu rată în Franţa în anii 1917-1919, comunicare susţinută la „Zilele Nicolae Tirulescu", ediţia a VIII-a, 1998, în „Caierul simpozio nului", Slatina, 1998, p p. 30-33; Idem, Patru discu r sur i inedite ale diplo matului r omân Nicolae Ti tu/eseu, co mu nicare sus einucă la „Zilele Nicolae Tirulescu", ed ir ia a XI-a, 200 I, în „Caierul simpozionului«,' Slatina - N icolae Tirulescu, 2001, pp. 8-i 4. i u în anii 210 Luchian Deaconu, Franţa şi Rom ânia uni te în comuni tatea de sacr ific de ]9]6-1918. Documente exter ne din ar hivele Consiliului Naţional al Unităţii Române 1-235, doc. I, voi. Paris, din la Paris, redacţia zia r ului „La Roumanie", coloniei rom âne 205

-::

445

5 decembrie 1916-22 noiembrie 1918; voi. II, doc. 236-550, 24 noiembrie 1918-22 1922, Editura Sirech, Craiova, 2009, 369 p.+3 l·Un1 e 85 p. 211 Toma Rădulescu, Etape şi perspective ale const ituirii fondului memoria/ NicoL Titu/eseu, Sesiunea şriinfifkă aniv ersară „N i colae Tirulescu", dedicară împl inirii a ani de la nasr 1 · erea marelui diplomat ro mân, Secr· iunea „Nicolae Tirul escu omul, c· a rruO. rarul", Craiova, 4 mart ie 1992 ; Idem, Deschidere Cabinet Titu/eseu la Craio v a 1 ' 6 m arr1e 2005, Radio Olten ia, Craiova, 22 martie 2005 ; Idem, Fondul „Nicolae Titul escu"d1·n Muzeul Olteniei, co municare prez entată la „Z il ele N ico lae T irul e scu" ' edit, ia a XX-a 2009, în „Cai erul simpo zionului", comuna Nico lae Tirulescu, 17 martie 2009. 212 Bucur Chiriac, Amintiri despre apusul zeilor, voi. I, Editura Graph, Buzău, 201l, pp. 289-292 şi 308-321.

te

Cf George Porra, Cuvânt rostit fa omagierea profe sorului Nicolae Simache, Ploie şti, 19 noiembri e 1975. 214 Georg e G. Por ra, Titu/eseu. Avatarurile elveţiene ale unui proscris, conferinfă susfinută sub auspiciile Fundafiei Europ ene Tirul escu, Casa Titulescu, Bucure şti, 25 mar­ ti e 2008; publicară în „ Hisroria", an VUI, nr.77, mai 2008, pp.31-38; cf şi Idem, l.c., în Adrian Năstas e, George G. Porra, Titu/eseu Ziditor de mari idealuri, edifia a II-a, pp. 294-311. m George G. Porra, Din culisele demiterii lui Nicol ae Titu/eseu. Treptele dizgraţiei (I-1/1), în „ Magazin Istoric", an. XXI, nr. 3 (240), marti e 1987, pp. 22-26; nr. 4 (241), april ie 1987, pp.22-26, 32; nr.5 (242), mai 1987 , pp. 28-32. 216 Carol al II-iea, Intre datorie şi pasiune. Însemnări zilnice, voi. 11 (I 939-1940), edifie îngrijită de Marcel-Dumitru Ciucă şi Narcis-Dorin Ion, Casa de editură şi presă „Şansa" SRL, Bucureşti, 1996, p. 87. lP Ibidem, p. I 02. 218 V e z i Nicolae Titu/eseu-Nicolae Raico viceanu. Mărturiile unei prietenii, doc. 96, 97. pp. 172-175. 219 V e zi facs imilul în Nicolae Titu/eseu, un mare Român, un mare European, un mare Contemporan. O restituire foto-documentară, foco nr. 413-414, p.303. 2 20 Scrisoare (fr.), [Paris, martie 1940], Nicolae Tirulescu că ere şeful Departamentului Politic Federal, la Berna - A MAE, Fond 77 /T.34 , voi.3-4. w După decesul lui Giuseppe Mo na, conducerea D epartam entului Po litic Federal a fost luară de Marc el P iler-Golaz, care a srar în frunte a acestui departament în perioada 6 manie 1940-4 ianuarie 1945. 222 Gius epp e Mo na (17 d ec e mbr i e 1871-23 ianuarie 1940). În fe bruar ie 1940, Agostina Morea ş i copiii adresau lui Nicolae Tirulescu o seri o are d e mulfumiri pencru condol eanfele transmise cu ocazia morfii consili erului f ederal Mo rea - A M AE , Fond 77/T.34, voi.15. 213

446

· · Telegramă (fr.), în clar, Berna, 9 1anuane 1940 , G ·tuse ppe Mo na către Nicolae 1ituIescu '. la Sainr- Moritz - Ibidem. . • · a ns, 19 apn1·i e 1940 N ico lae Ticulescu carre M arcel Ptler-Golaz, n. ' p. 11• Scnsoare (c·) Ibidem. · ·· · . la Bern-a - · decada· a Junii' octombrie 1940, Prefectura Alpi1 or Manum1 „auronza pe pnma ,,, In . -- Jae Ţ'1ruIeseu, cr,ost ministru al Afacerilo r Străine al Ro mâni ei, ricular al paşaportulu1· Nico · · esre . Elve ria ' , pe s• o sea, cu mas• ina sa nr. CD 641 X . Auco nzapa nr, 767 ' sa se duca· "1n · p1· 1 o r ra Al c ccu e r re P 1940, 7 occo mbrie ,111/abilă pâna• La 15 octom b�te "_ Notă ' Nisa ' . · i, Divizia a II-a - Ibidem. Manum . U6 S cns oar e (fr.) , Cann e s , 8 n o i e mb rie 1940, N ic o la e T irul e scu cărre M arcel P'II et Golaz la Berna - Ibidem. i; NicoÎae Titu/eseu, un mare Român, un mare European, un mare Contemporan. O r sriruire foto-documentară, foco nr.415, p.302. . . :is George G.Porra, Titu/eseu. După 50 de ani din nou Acasa, Fundapa Europeana. îi1tu IesCu, Sebes. , 2013 ' 576 p.+98 ilustrar· ii hors text.e . · . · Cum este şi· · Roman. m F.C. Nanu, Ministeru/Afacerilor Străine şi ServtClu! DtpIomat,c _ Organizarea apud 79-120; pp. 8, voi. 82 ma e Probl AE , M A te b sa ' cum ar tre uz· • . a MinisteruluiAfacerilor Externe. Acte şz documente, voi. li (I 920-1947) · titutionafă , PP· 454-485. •10 ' d re pr (Pa 1· is) · • L'1c ent1 •. · C . N anu (1894-1975).Dipl omat roman. Fred enc . · at in . Atasar de legarie ( J 918); s ecretar d e legaf ie cls. III (1920); s ecre tar d e le�ape c1 s.II . _ (19il); s ecret;r de legafie cls. I (1925); consilie� de lega_ fi e (1930). �inisrru pl eni­ potenriar ds. II (l octombrie 1936); min istru plenipot enpar ds. I (I '.11a1 1941). A _ avut m isiu� i la Berna, Londra, Washington, B erlin, Varşovia, Bueno s Aires, Mo �r e v1deo Madrid. Functii: Directo r ajuto r la D iv iziun ea Tratat el or (I iunie 1 �34?. Director� j _ Cabinetului si Cifrului (23 no i embri e 1936). Trim is e xtraord inar ŞI ministru _pleni­ potenriar la Buenos Aires si Monte video (1937-1939); Madrid (1939-1940). �i�ecco r al Afa�erilor Adminisrrati�e şi Judic iare (25 februarie 1941).Membru în Com1S1un ea Consultativă de înaintări în grad a Minist er ului Afacerilor Străine. Secretar eneral al � · · 1sterului Afac eril M1n · d el e gap· e (8 a ugust 1941-8 s e pt e mbrt e 1941). · o r St ra··ine , pnn li· · · · · · · nm1s extraordinar s1 ministru pIeniporenp· ar 1a Srockholm (1 septembrie 1943-1 occom­ brie 1944), unde a �unar negocieri secret e pentru încheierea armistifiului, cu reprezen­_ tanţi o ficiali ai URSS, în capitala Suediei, inclusiv cu ambasadoarea Aleksandra Kollonra1. După război, a rămas în emigratie. Hi Ibidem. p. 454. m Ibidem, pp. 478-479. • .· e • şi om de stat roman. -'11 Ion Ancon escu ( 1882-1946) Maresal A urmat cursu11l · Şcolii Militare de Ofiţ eri de Infant erie ş i Cavalerie din Bucureşti ( 902-1904), ŞcoI"1'. . . � S peciale de Cavalerie din Târgovişt e (1906), Şcolii Superioare de Razbo1 din Bucureşn 121

,ns

fi

447

(1909-1911). A absolvit Cursul postacademic de informaţii al armatei franc eze de la Versailles. A parcurs toate treptele ierarhiei militare , de la sublocotenent (1904) l a ener ? al de brigadă (1931), general de divizie (1937) si mares• al (1941). În timpul pr • un u . . l . u· Ra bo1 Mond1 l a fost şe fu l Biroului O eraţii al Mar l ui Cartier General. Î n � � ac e � asr� .� calitate, a contnbu1t_ la elaborarea p lanurilor de operam • ale armatei române în cele trei .. . . campan11: 1916, 1917 ş1 1918-1919. Comandant al Centrului de instructie al c . avalene , .1 . . . . dm S1b1 �1926-192:) şi al Şco!ii Superioare de Război (1927-1929; 193119 � 3 3). _ _ �taşac m1l1tar al Rom.a me1 la _Pans (30 a �gust 1922) şi la Londra (incl usiv Bruxell es), mtre 2� ma t_ 1923 ş1 14 1u _ l 1e 1926. Nicol ae T itulescu l- a d esemn at ca deleg at la __ Confennţa Reparapt lor de la Londra (1924) şi la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva. Şef al Starului Major General (1933-1934). Ministru al Apărării Naţion ale (28 decembrie 1937-1O februarie 1938; 1O februarie-30 martie 1938). Ministru ad-interim al Aerului şi Marinei (februarie-martie 1938). A protestat energic împotriva acceptării notelor ultimative ale guve rnului sovie tic din 26-27 iunie 1940, cerând apărarea teritoriului nayonal. Intern at la Mănăstirea Bistriţa din dispoziţia Regelui Carol al II-iea (iulie 1940). In urma D ictatului de la Viena, a fose însărcinat cu formarea guvernului (4 septembrie 1940), fiind investit cu depline puteri. A impus Regelui Carol al II-iea să abdice (6 septembrie 1940), succesiunea tronului revenind lui Mihai I. Î n ianuarie 1941, a înăbuşit rebeliunea legionară. A condus ţara prin decrete - legi. A promovat o politică externă alături de Germania şi Ital ia. În iunie 1941 a decis intrarea României în război pentru recuperarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. A acceptat continuarea operaţiilor armatei române şi dincolo de Nistru. D upă înfrângerea de la Stalingrad, a permis şi iniţiat tratative secrete privind scoaterea ţării din război. A fost înlăturat de la putere prin lovitura de stat de la 23 a ugust 1944. Preluat de Armata Roşie (septembrie 1944), a fose ţinur în URSS până în aprilie 1946. În 1946 a fost adus în ţară şi judecat de „Tribunalul poporului" din Bucureşti. A fost condamnat la moarte şi executat la închisoarea Jilava (I iunie 1946). l.lq Mihai A. Antonescu. m Consiliul Suprem. 236 Ca ministru ad-interim la Ministerul de Externe în perioada 20 decembrie 194030 iunie 1941. w În urma tratativelor româno-bulgare care au avut loc la Craiova, între 19 august­ ? se ptembrie , la 7 septembrie 1940 a fot semnat un Tratat între cele două ţări, prin care partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul), format din judeţele D urostor şi Caliacra, revine Bulgariei. Cu acest prilej are loc un schimb de populaţie. Totodată, parcea bulgară s e obligă să plătească o despăgubire de un miliard de lei şi să îngrijească mausoleul de la Griviţa al ostaşi lor români căzuţi în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) � Istoria politicii româneşti în date, coordonator Ion Calafe ceanu, Fundaţia Europe an a 448

1itulescu ' Editura Enciclopedică, Bucures l

ci 2003 [în continuare Istoria politicii româneşti )

. . • Jn tfateJ, p. 329. . e mere delegapa 2.is În perioada 16-24 august 1940, la Turnu Sevenn, au loc traca nv I aucondusă de Valer Pop, şi delegaţia un�ară, condusă de Hory Andr�s. La � română, de _ _ care cere cedarea unui te monu e monu pnn ) a ungară prezintă un lung m• ust delegaci • • • g .ooo km2, cu o populaţie de 3.900.000 de locu1ton, dm care �.200.00� roma m, 69 _ e germani şi alte naţionalităţi. D elega ţia româna respmg t.Z00.000 maghiari, 500.000 că ele nu pot constitui „o bază acceptabil ă de discuţi�"· L � 19 auaceste cereri, declarând are propune e f e ctuarea unui schimb de ust Valer Pop prezintă un me moriu în c g gaţia română - se tie, însoţit, în subsidiar, de unele rectificări de frontieră. ,, Dele . . . · Po pula ' ara ar bmevo1 este dispusă să continue negocie rile, dacă de 1 egapa ung moriu e m în tă ara e guve rnul ui ungar, ca bază de discuţie, să-i comunice că este gata să accepte, în numel a partea română să facă o rincipiul schimbului de populaţie". Delegaţia ungară cere c refuză. Tratativele sunt română ţia a eg el :oncrapropunere cu caracter teritorial, ceea ce d la Budapesta şi întrerupte apoi până la 24 august, şe fii celor două delegaţii mergând loc un Consiliu Bucureşti după noi instrucţiuni. La 23 august, ora 17, la Bucureşti are adeziunea obţină să : e de coroană, care formulează astfel mandatul de legaţiei român ac ee a delegaţiei ungare l a principiu l schimbului de popul aţie ; să se hotărască după a şi, Ungari în ţi a nsfer a tr e fl să u a urm numărul locuitorilor de naţionalitate maghiară ce e­ pr e R î n fi n al, să se stabilească consecinţele teritoriale ale tra nsferului de populaţie. zentantul ungar a primit instrucţiuni să adopte o „atitudine fermă" şi să ceară propuneri teritoriale concrete din partea delegaţiei române . La 24 august cele două delegaţii se reîntâln esc pentru a constata că fiecare menţine la baza propunerilor saleAvechile principii: cea română - schimbul de populaţie; cea ungară - cedările teritoriale. In aceste condiţii şi lucrările se întrerup, rară a mai fi reluare vre odată, deşi Regele Carol II, 1. Gigurcu M. Manoi.lescu dau dispoziţii în aceeaşi zi lui Valer Pop să se reia discuţiile l a 28 august, când delegaţia română urma să prezinte o harcă pe care să fle concre tizat modul în care întelegea parcea română 1solutionarea diferendului" pe baza schimbului de popul afie ; de legatul ungar pare „f� arre 'satisfăcut" şi propune continuarea negocie rilor într-o localitate din Ungaria. Negocie rile nu vor mai fi însă rel uare, Puterile Axei impunând A

•

0

soluţia „arbitrajului" - Istoria politicii româneşti în date, pp. 326-327. om politic şi de stat român. 2 39 lon Gigurtu (Gigârcu) (1886-1959). Ingine r de mine, Studii universitare la Freiburg şi Charlottenburg (Germania). D irector general al Socie­ tătii Mica"· presedinre al Societătii Nitrogen"; presedinte al Băncii de Scont. Ministru at'1�duscri�i si °Comerrului (28' d�cembrie 1937'...10 februa rie 1938). Ministru al Lucrărilor Publice si Co:nunicatiilor (24 noiembrie 1939-11 mai 1940; 11 mai-1 iunie 1940). Ministru a l Afacerilor Scrăine (1-28 iunie 1940). Ministru secretar de stat (28 iunie-4 iulie 1940). Preşedinte al Consiliului de Miniştri (4 iulie-4 septembrie 1940). 0

449

Membru al Directoratului Fronrului Renas' cerii Nacionale. Arestat si întemnirac I . ' ' a igher, . • • Malma1son; moare in 1nchisoare. 0 !" Gheorg he Tătărescu (1886-1957). Juris t, pu blicis t, diploma t, om politic si de .' .star român.Licenriar în drept al Universitării din Bucuresri.Doctor în drept al Un1v ers1rătii . . • . ' . . , din Paris (1912). Avocat in Baroul din Goq. Unul dintre membrii marcanri ai P artid ' . Narional �ibera l şi lider al gru ării „tinerilor liberali ". Secretar general al Pa ni _ � d�i�: . . Naponal Liberal (1931) ş1 preşedinte al Pa mdului Narional Liberal (Gh.Tătăres cu)' înrre .. 1945 şi 1947. Deput at (din 1919).M in istru în m ai multe rânduri· al lnd t,sr ne1 şi · . . . Co�err�lu1; a l Armamen�elor; al Aerului. ş1• Marinei, ad-interim; al Afacerilor Străin e ad-interim (2-10 octombne 1934; 10 februarie-30 ma nie 1938)·, de Interne.pnm-m,· nistru (5 ianuarie-I ocrombr ie 1934; 2 ocrombrie 1934-29 august 1936·, 29 aug usr . . . . . 1936-14 noiembrie 1937; 17 noiembne-28 decembrie 1937; 24 noiemb rie 193911 mai 1940; 11 mai-4 iulie 1940). Ambasador al României la Paris (9 decembrie 193830 august 1939). A susrinut regimul autoritar al Regelui Carol al II-iea.Vicepreşedinte al Frontului Rena şterii Na rionale (din 23 iunie 1940). Vicepreşedi nte al Consiliului de Minişrri şi ministru al Afacerilor Externe (6 martie 1945-6 noiembrie 1947), în guvernul Petru Groza, calita te în care a condus delegaria română la Conferinp de Pace de la Paris (1946).Ca urmare a votul ui de neîncredere din partea Parlamentului dominat de comu­ nişri , a demisionat din guvern (6 noiembrie 1947) şi s-a retras de la conducerea partidului (3 decembrie 1947).Arestat (în noaptea de 5/6 mai 1950) şi închis la igher. Eliberat în iunie 1955. Memb ru de onoare (22 iunie 1937) al Academiei Române. Repus în drepturi (3 iulie 1990) ca membru de onoare al Academiei Române. 1 !" Mihail Ma noilescu (1891-1950). Inginer, economist, om politic şi de stat român. A urmat cursurile Şcolii Narionale de Poduri şi Şosele (1915). Subdirecror (1919), direc­ tor (1920) şi director general al Refacerii Industriale în cadrul Ministerului Industriei şi Comerrului. Profesor universitar la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică. Unul dintre înremeierorii neoliberalismului în România. A elaborat teoria corporatismului integral şi pur şi teoria generală a proreqionism ului cu taxe vamale pentru ram urile în care se realizează cea mai ridic ată productivitate a munci i.Preşedinte a l Asoc iariei Generale a Inginerilor din România (1935). Membru al Partidului Popor ului (19261927) şi al Partidului Narional Ţărănesc (1927-1931). Deputat (din 1926) şi senaror. Subsecretar de Stat în Ministerul Finan1elor (30 martie 1926-4 iunie 1927).Apropiat ei. al princ ipelui C a rol, a contribu it la aducerea acestui a, în 1930, pe tronul Români i n Ministr u în mai mul te rânduri: a l Lucrărilor Publice si Comunicat iilor ( 13 iu e8 octombr ie 1930); al Industriei şi Comer 1ului (IO oct,omb ri e 1930� aprilie 1931; 18 aprilie-14 iulie 1931); a l Afacerilor Străine (4 iu lie-4 seprem brie 1940; 4 sep· rembrie-14 septembrie 1940). A acceptat, sub presiunea Germaniei şi Italiei, semn are� Dict atulu i de la Viena (august 1940). Guvern a tor al Băncii Narionale a Român ie•

noie�brie 1931). Arestat în anii 1944-1945 şi 1948-1950. A murit în (l 4 iulie-27 her. tnchisoarea de la S1g 940). F iul Regelui a (1893-1 953).Rege a l Români e i (1930-1 II-ie HZ Carol a l . Membru de onoare al Academiei Române (17 martie rdinand I şi al Reginei Maria onoare al Academie i Române (8 iunie 1930-5 septembrie 1940). �21), preşedinte de calitatea de moşceniror al rron�lui, ar de �ai �ul�e ori la :n perioada 1918-1927 a re� un� de : atre _ Sosit incog111to in pra (6 _ 1u�1e 1930), a fos e proclam a � rege _ părăsind rara. a R m 111e1 a a ic econom rea a lr dezv u pent a special re a tat o preocup � � r _ P arlament. A manifes a menpnu_r a l1a nr� c� pu t�rile occ1��nta le xcern, plan Pe lă. lrur u c a r ia v � tru � şi pen cponac pentru dezbinarea ş1 d1scred1tarea pa t udelor democratice. Pe plan intern, a a regim monarhic autorit ar. Măsurile litice. L a 10 februa r ie 1938, a in sta urat un polit ice, înfiinţ are a Front ului rtidelor a p �optar e (o nouă consric ur ie, dizolva rea vier ii parlamentare ere.) nu a u putut Renas cerii N a1 ionale, reforma adm inistrat ivă, a rea celui de-a l Doilea Război Mondial, asigu;a stabilitatea noului regim. După declanşa ei şi Bulga riei, care i-a u impus a cedat presiunilor German iei, URSS, Ita liei, Ungar i a re a a le d in trup ul tării în vara a nulu i 1940, p rin oc up importante ce si un i teritori de nord-vest a părtii Basarabiei si a nordului Bucovine i de către Armata Roşie, pierderea La 6 septembrie Transilvani�i anexară Ungariei ş i a Cadrilaterului în favoarea Bulgariei. că as e s pără ă s i ş , i Miha 1 ara . Căsătorit 1940, a fost nevoie să abdice în favoarea fl ului său, mama Greciei, i cu: Ioana (Zizi) Lambrino (1918); principesa Elena (1921), fiica Regelu fo s e Regelui M ih a i I; Elena Lupes cu ( 1947). A mu rit la E storil (Porcug�alia) şi a 2003, anul ln bona). isa (L Vicente Săo ii înmormâncac în cim itirul rega l al mănăstir şi rămăşiţele pământeşti ale lui Carol II şi a le Elene i Lupescu au fo st a duse în ţară reînhumare, separat, la Curtea de Argeş. 24 polit ic fa sc ist german. Şeful :1 Adolf Hitler (Schicklgrube r) (1889-1945). Om Partidului National ocialisc al Muncii din Germania (N.S.D.A.P.) (din 1921). Cancelar (din ianuarie 933) şi conducător (Fi.ihrer) al scatului german (din august 1934). Unul din creatorii doctrinei naziste (Mein Kampfi, întemeiată pe antidemocra tism şi rasism. Dizolvă partidul comunist şi proclamă partidul nazist drept partid unic. A instalat în Ger m ania o dictatură sângeroasă, a promovat o politică externă a gresivă - în numele „spaţiului viral" - care a provocat declanşarea celui de al Doilea Război Mondial şi a supus aproape întrea ga E uropă unui regim de domina ţie şi de teroare. Spre sfârş itul războiului, când zdrobirea Germaniei devenise evidentă, s-a sinucis. l 2"'1 Hermann Goring (1893-1946). Mareşal, om politic şi de star fascist german. Unu dintre principalii criminali de război fa scişti. Aderă la Partidul Naţional Socialist al Muncii din Germania (NSDAP) (1922). Şef al S.A. A participa t la puciu l ratat de la Mi.inchen (1923). Deputat (1928). Preşedinte al Reic hsragului (1932).A contribuit în lllare măsură la aducerea lui Hitler la putere (1933).Ministru al Aerului şi comanda m al Lufrwaffe (1935).Feldma reşal (l 938); mareşal a l Reichulu i şi şeful su prem al

450

451

s·

i

econom iei

de război (1940). S ucces or d esemnat a l Fi.i hrerului din .. • - • 1939 p an Unul d'mere t· ntp · · ato ru a 1n 194 orga nizării Gesta po-ului (Geheime Scaatspo . · 1. liczei _ po1tţ de stat) ş i al lagărelor de con a secretS centrar e. Expulzat din partid ă (1945)· Co n damn .. de ca· cre îin'bunal ul de la Nurn a r l a rn berg; s-a sinucis în î nchisoare oane ' '45 • AMAE, P roblema 82, v oi. 85 , pp. 190-19 . . , 2; apud Oruanizarea ., a Mmzs 6' instl'tutzon , terum1'Atfiacemo r Externe. Acte 'si documente voi. ' 01.11. ' fi (1920-1947'/1, pp 246 . 449-45 I AMAE, P r obiema 82, v oi. 8, pp. 178-181; a1>u · . · tt· . r d Oru6'anizarea zns , ' ., a Mm1s · terum1 tu.tzo,za,,.a Atfiacemo r Externe. Acte şi documente, voi !I (1920-J9471/,pp. 20·1.bzae ·J m, p. 453. 451-45 4 248 C on vorbire av ută l a începutu l lun ii octombrie 1999. Vezt· ş1· Ion C • . r Arhtva • M 1 ztu alafecea · I.eseu se mto arce' m n u, " agazin Istoric" , an XXXIII, s · ene no ua ' nr. decembrie 1999, pp. 85-86. 12 (393), 249 Serviciul de l nformatii al Statu lui MaJ' or german (1925-1944) • condus de am · · ş 1· a · ' W'tlhe Im Canans iralul p oi de Heinrich Himmler. Ac est organism a J· uc . . • I upta tmp . ac un rol ese • Europ otrtva rez1stenţ e1 m np ·al.tn a ocupată. •250 Multe document e capturate d e către germani în 1940, c u ocazia invadării F · · au i ntrat I a s ft ranţe1, - zb01·uI u1. •t n m • arşttu I r a . . . ana sov1enctlor, fi in d pla sate î n diverse arhive din URSS - cf Gh. Buzatu, Români i în arhivele Kremlinului, Editu ra Univers Enciclopedic Bucureşti, 1996. 251 '. � hai A. Antonescu (1904-1946). Jurist şi om de s tat româ n. A urmat cursurile Facultap _1 de Drept din Bucureşt i, unde şi- a obţinut doctoratul. Începând cu anul 192 . v a func Pona ca asment de dre 9 pt inter naţion al l a Acad emia _ d e St u dii Comerciale şi I ndustrta le di_ n Buc ureşti, î n a celaşi timp profesând şi avocat ura. În 1938 l-a cunoscut e gener alul Ion A nto ne sc u , d e care s-a legat cu o sinceră priet en � ie. A fost alături de el tn furtunosuJ an 1940; î nc epân d c u 9 septembrie 1940 şi până în ianuarie 1941, ocupă s a nul de ministru al J ustiţie i. A î nd epl init concomite nt, î nc � � epând din iunie 1941 şi pana la 23 august 1944 fu ncţiile: ministru al Afacerilor Străine (30 iun ie 1941-23 august 1944), al P'.opagand_ei Naţiona le, vicepreşedinte al Consil iul ui d e Mi niştri şi, în absenfa mareşa l lu _1, preş ed1nte al C on siliu lui de M iniştri. Activitatea � .. şi p reoc upările sale în vederea 1 eşm1 României din alia nţa c u Germ ania, au fos t curma te prin ares tarea sa la 23 a ugust 1944. După det enţ ia î n URSS î n perioa da septembrie 1944-aprilie 1946 a fost readus î n pră, j udecat, con damnat la moarce si executat la l iun ie 1946 la î nchisoarea Jila · împreună cu I n Ant on escu, C onstantin Vasiliu ş i Gheor �� � ghe Alexianu. Gheorghe Dav 1 descu (1892-1973 ). Jurist, diplomat si om d e stat român. Doctor î n drept al Univers ităţii din Bu dapes ta. Secretar de l egaţ ie cls. III 192 ( 0); cls. II (I 924); cls. I 0928). Cons ilier de lega ţie (1932). Ministru plenipotenţiar cls. II (1935); cls. I (1941). A î ndeplinit funcţii diplo matice la Varşovia, Tallin, Moscova. Tri mis exrraordinar şi minist ru ple nip ote nţiar la T alli n (I oct ombrie 193 5-1 martie 1939); l a Moscova ( I oct ombrie 1939-1O august 1940 ). Director al D irecţiei Afacerilo r P ol itice (1939); 452

·rector al Direcţie i Tratat elor (1940); D irector al Direcţiei Afac erilor Politice (1940). . • iune a co n s ult ativă pentr u î naint ări (1940). S e c ret ar ge neral al pa -..1ern b 1 u 10 C omis · . lu1· Aface ril or Str ăin e (11 oct ombr ie 1941-1 occombne 19 44) - c f. Anuar �· "IY''in1steru . . . 1- M' . . · · · mstztutwna a a 1msteruLuz AtfiaJomattc ţz consui,'ar. 1942, pp. 46, 123, Oruanizarea 6 A ;/,;tor Externe. Acte ţi documente, voi. II (1920-1947), pp. 543, _562. 2,.1 G er hard Scelzer, consilier al L egaţiei germ ane la Bucureşn. zs• M inisterul de Externe al Germaniei. 25, Nora • , nr. 59 N , Bucuresc , i, 5 decembrie 1942, Mihai Ant onesc u către Ghe orghe ' l a B u c ure sc i ANIC Oav• deseu, . • F ond Pres edi nci • a C onsiliu l ui d e Mi niş tri, d osar • nr. 43/1942 sau AMAE, F ond 77/T.34, voi. I sau î n v oi. 15-16. 256 Pe această notă s e a fl ă următ o area ad nota re : ,,Dir. C ab. Am r ug at pe dl Scelzer a interveni. Davidescu . 8. XII. 1942". _ . . . _ . . 257 Notă informativă, nr. 935 B, 22 martie 1942, D 1 recpunea Gene rala a Poltpet catre miniştrii Afac erilor Interne, Afacerilor Externe şi P ropagandei - AMAE, Fond 77/T.34, voi. 15 şi în voi. XI. . . . . . 2ss Grigore Gafe nc u (1892-1957). Jurist, diplomat, publtc sc, om polmc _ ş1 d e scat : român. Licentiat î n drept al Universităţii din G eneva. D octor m d rept la Pa ns (1914). l at A urm at Şco;la de observat ori aerieni din cadrul Aeronauticii militar e (1914) : � � _ c ztansnc parte la P rimul Război Mo ndial ca locotenent aviato r. D upă război a pracnc � : şi avocatura. A î nfiinpt „Revista v remii" (1921). irect or a� ziarelor ,Argus , (1923� Ş ?. '. _ . � "Timpul" (1937). S- a n umărat printre fo ndaco rn a genpe1 de pres a .. n ene Radio , � . ("R ador"), î n 1921. Membru al Partidul ui Ţărănesc şi, după 1926, unul dmcre fruntaşu. Par tid ul ui Nacio nal Tăr ăn e sc. D epu t at (d in 1928). S enacor. S ecr etar g eneral a l • M inisterului A fac eril o'r Străine (1928). S ubsecretar d e Scat l a : Minister ul Lucrăril or Publice s i C omunic aciilor (14 noi emb rie 1929-7 iunie 1930; 7-8 iunie 1930); . Preşedinfia Co nsiliul ui de Miniştri (13 iunie-8 octombrie 1930); M'. n '.sterul Afac erilo _ � Străine (9 iunie-10 august 1932; 11 a ugust-21 oct ombrie 1932); M101sce rul lndusm e1 şi Comercului (14 iunie-9 noiembrie 1933). A fost favor abil instit uirii regimului de aut oritar� monar hică. Mi nist ru d e Exter ne (21 dec embrie 1938-1 febru ar ie 1939; I februar ie-28 sept emb rie 1939; 28 septemb rie-23 noiembrie 1939; 24 no iembr i � 1939-11 mai 1940; 11 mai-I iunie 1940). A făcut parce din D ireccoracul Frontulu i Renaşterii Naţio nale (1939). Trimis extraordinar şi ministru plenipot enţiar I� Moscov� _ (IO august 1940-22 iunie 1941). A promov at o politică de cons olid are a l ţel ege rn � Balca nice si d e co ntracarare a te ndint elor revizioniste ale statelor vecine. Scos dm cadrele MinisteruÎui Afacerilor Străine (4 a �gust 1941). Stabilit î n Elveţia (noiembrie 1941), a _ desfa.şurat o int ensă act ivitate diplomat ică pentru ieşirea Româ niei din război şi, apo i, pent ru suscinerea inrereselor nat ionale la Con ferinp de P ac e de la P aris (iul ie-oct om­ brie 1946) D upă 1945, s- a i�p us d rept unul di ntr e lid erii m arcanţi ai emigr aţiei române anticom un iste. Î n urm a proc es ului l id erilor Pa rtidu lui Naţional Ţărănesc 0

•

453

(octombrie-noiembrie 1947) ' a fiost condamnar (în contumacie) la 20 ani m . În 194�, a i•nr _repn.�s un turneu unca• sil nică. de conferin re şi a finut cursur i î n SUA A fo al Com1tetulu1 Nap ona st rnembr l Român (1949_1950). 1 s-a ietr · • . u . as cetatenia română ( . . ' 194 8) . A pa mc 20 fiebruar 1p at I a î n fii n prea Ligii Româ i e n ilor . Liberi (19 50) . A c ol aborat c Com1recul Europa Liberă. Membru . . . al Acad em1e1 D·ip I o u ma nce Int ernacional ( •,,9 George e 1938). G. Potra, Titu/eseu la Hoover Archives . ' P rezer varea . · unei m emo " r ·· /f-lll) u l· " Cu I tura 'sene nouă an V nr . în 37 (292) 23 septe bne 20 , p . 22 IO ; n r. 38 (293 30 sept embrie 20 I O';. 1 9·' �r 39 ( � ; octo )' 294) , mbne 2010, p. 10 'Idem ' r,- 1 . · • · tt�t,escu la Hioover Archwe s, in „Revista Româno-Americană" . 'seria a doua, nr. XXI, ian uarie 2011 pp. 124-140. ' • lGO G�. B�z�tu, Fundamentele strategi ei păcii (,,Jurnalul" lui N Titu/eseu ), i•n Titu/ese Şt strategia pacu, coordonator Gh. u B uzatu, Ed·! tura Jun ime . . . a , I as1. ' 1982 ri n con nnuare ' Titu/eseu şi strategia păcii], p. 71. 261 . . cnsoare, 25 iuni e 2003, George G. Pocra, consilier . . . . p ersonal al primuI u1-m in1srru, director executiv al Fundariei Eur . opene Titu l escu 'către Sorrn D ucar u, a m basador a l României la Washington - Colecti a George G . potra. , • . 262 • Scnsoare, 27 iunie 2003, Bucuresti . ' 'George G. potra, d Irector execun.v al Fundatiei . Eu1.opene y·itu I eseu ş1. d Irec tor şciintific al Aso ciatiei de Drept ' In cerna n.ona I s1. Re1'ac·· , I nt ernap· onaI e di.n România, că tre Elen a Daniel son, . director al H oov'er Are,hives , a Stanford, California, SUA - Colecti , a George G. pon.a. "Dear Mrs. Dan ielson : I take the liberty to approach you · . in my capaciry of scientific researcher professor . an_d e d nor, as Execu�iv � Director of the Tirulescu Europe an Foun dation and' Scientifk Dir tor f the Associanon of Incern atio nal Law an d Intern atio nal Relations in Romania. � cer �orty ye�rs of scientific and prof essio na l a ctivi ty, scaned at che Archives of che . . M rn1scry of Fore1gn Affairs ' conn· n . ued ac acad em1c · i n stitutes, prestigious publishing . . h ouses an d pen od1ca . ls of n ational and i· nternan· onaI st anding, I a m happy to record, a � ong eh� fony books a lready published under my name, re n volumes dedicated to N 1col ae T1tulescu. At a na cional l evei , I have been entrusced th e cred1.ta ble duty co co- ordinate the program for the ·I ntegraI pubi·1can· on of Nicolae Tirulescu's p olitica ! and diplomatic work, a vase oeuvre ' whose t rac es can be rco und in · the great archives of ch e world; Romania owes, of co urse ' ch e greatest and mosc r e I evan c quancicy of such documen rs. I have rece� tly obcained a c Gen eva , over 2000 Titu lescu (by and on ) documencs, from his relanves or former col laborators. Altho�gh I have never had rhe opporcu nity to visic yo ur Archives, I ha . ve got a lor of informan on a bout ch em, a bour rh e Roman·1an Coll ecrions and, primaril y, abour che . T1tul escu H olding.

s .

j"

454

For che good progress of rhe above-men cioned pro gram, rhe study and use of rhe Ţjc ulescu papers in deposiced i n your cotlections is an incetleccual sine qua non for rh e fic u l escu Euro pe a n Founda ti on and che Ass oci ation of l n cern at iona l La w a nd my directorship. Jncernacional Relacions, under ar a s y o u are, you may underscand char only an exhaustive approach o l ed sch refi n As a nt documen t s, rheir materializacion would be able to restitu t e to the of a l ! che releva public Nicol ae Titulescu's life and work in ies integraliry, sa fegu arding us from any passibl e accuse of parcisan, restrictive of deforming approach , chat would be the exact opposire of our intentions. We do nor have in Romania today any barrier of censorship, so muc h rhe more in che scientific domain , and al ! rhe rel evant studies and volumes published by us acresc to our good fairh and professional scandin g. I have been told by my col leagues w ho had visired, at one rime or anorh er, your archives, who have mer rhe Iace George Duca, you personally or your assistants, abour che great receprivity with which rhey were rreared, a facr which allows me to hope againsr hop e and be optimisric rhar y ou would pro ve equ a lly so licicous a s c on cerns rhe instirurions I am representing, o ffering me rh e opporrunity co srudy and materia lize che documenrs we are inreresred in wirh a view ro rheir publ icacion with highesc scien ­ tific rigors. I know from Mr. Dorin Marei, ediror-in-chief of Magazin istoric, a review ro which I have concributes since irs in ceprion, char you are goin g ro come in Romania in t his month of August, for, unforrunarely, a much too shorr period of cime. I would be very happy to be able to greec you at the Titulescu European Foundation and che Association oflnternationaJ Law and l nrernacional Relations (Bucharesc, Şoseaua Kiseleff 47; phone: 260.28.0 l .; fax: 260.28.00.) and int roduce y ou ro the universe in whic h Nicolae Ticulescu used ro live and work, where we scrive ro perpetuare che ideas of our great fellow-citizen, a man who was always been ahead of his century and cherefore preserving his ropical ity ro chis day. I woul d like, co gech er with on e of my assistants, to be abl e to visic ch e H oover Archives in che November 15-December 15 2003 int erval, for 10-14 days ac che mosc, hoping to make besc use of che cime dedic ated co research, in order co en ric h che documentary basis of the volumes to be published by us, some of rhem already in print, ochers prepared to be put in prinr. 1 hope char you wil l express your agreemenc, o fferin g me, a c rhe same cime, some decails regarding che cose of Xerox and photo copies, on ch e one hand, as well as of a possible accommodacion in rhe university campus, paid by us of course in cash, on rhe orher hand. I undersrand from che informarion provided on your sire rhar - as chere are already v O er 60 years since Nicolae Ticulescu's deach, and rhere is no conneccion wharsoever wich 455

che

posc-WWIJ milicary, political and securicy e venrs . , and cherefore wir h c u�renc chat chere are no rescriccio ns, One s of whacever na cure . rhey mighr be - m seud y1 ng the . holding . Q� I deeply apol ogize for rhis som e whac lengrhy m essa ge buc I shali try co b possible when we meer în Buch e as br i ef as a resc and, chen, ar Sr anfo�d L ooki ng forward ro y our reply, ac y our earliesc c onv enience, pl ease re ce ive my b regards, and I remain, dear Mrs. D esc aniel son ' Sincerely y ours, George G. Porra " _ ;:: Gh. �uzatu, Titu_lescu_şi strategia păcii, pp. 72_73 � o �a , Buc ure şt i , 8 ia nuar ie 200 4, Ge or g e G. P o t ra către . Ad rian Nasc a pnm-mmtscru al Guvernului R o se, mâniei, pres' edi nre al Fundaci . , ei Europene Tirulescu _ AFET, C orespondenră, 2004. 265 S cn. soare, Bucureşci, 14 ianuarie 2004' George G · Potra ca. tre Elena S . Dani· e1so n, d"trecror al Hoover Archives - AFE T, Corespondentă ' ' 2004. "Dear Elena : Th e P res id e nr of ch e Tic ules cu E ur op e an F ou nda tion M Ad . . . asca_s , pnme-minister of Romania, greece d wirh pleasure rhe resulrs o'f ou�· d oc��:n� ISl�t ar rhe H oover Archi ves , highly appreciacing your acciviry, ch e high pro fessional :�; sc a rd o f th e ceam le d by y ou and ' m · pa nic · u lar, y our spirit of rec ep civi cy . s h o w n ro che Romanian researchers. I c_ îs q�ice � acural chat our website should menrion our w orking visic ro che Hoover Arehives, ies aims, su bscance and r esulcs. S� bseq uencly, for che sake of accuracy and in order ro fi nd che besc way ro rec ord in u _ :�e our_ generous su�porc and t� am like spirit wich whic h you puc ac our disposal �h : r O: Tiw lescu Holdmg, and rrymg co avoid any undesirable comm encs , we would be gra te r u l 1 f y o u cou ld su gg esc th e d ue f,ormu I a J"k i e Iy ro sa nc cion chis face, mosc . . . pi emg10us for us and full of signiftc an ce for our relacions. I kn ow you are so busy, bur I have always tri· ed r o be ng · orous when sensitive maccers were ac scake. I have _ noe forgoccen your ongoing scudy and, subseq uencly, would . you e-mail me che m f,o rm ac io n you n eed r o c o nvey ch e m c o a c a d em ic ian P au l C er n o v od ea n u and co · M rs. Georg eca Filirci ' PhD , boch e mme nc seh o lars of th e . peri od and r opics you are . rnceresced m. Sincerely yours, George" 2 • 6(, Scrisoare, Bucureşci, [?] ianuarie 2004 , George G. Pocra către Ele na S. Danielson, d ir� ror al H oover Archives - AFE T, C o r e spon denră, 2004. � Dea r Elena: Highly appreci· a nng · rh e esse nrial pa rr y ou ha ve pl ay e d i n . ch e c o nservac i on an d e fftc ien c use of che R o manian doc umenrary funds and, more chan char, che larger access 456

rovided by you co R omanian resear chers, o ffering c he m a full, unlimired and direct :ppo rcuniry co c o nsult a gre_ar n�mber of d oc ume nr s, a �d r aking inco _ a cc ount rhe ,onrriburion you have made m this way co the srrengrhe nmg of rhe relano ns berween the Romanian and U.S. scie ntific c ommunities, rhe inte ntion has been expressed char you should be gran_red an Order of Me ric_ by che P�es_ide�c of �omania. According co enquetee, we ask y our kmd perm1ss1o n m ch1s sense. The Chancellery of Orders requescs urgencly your Curriculum Vicae. I would very much appreciace if y ou c ould send ic co me ac your earliesc convenience. I congraculace you in advance for che well-deserved rec ognicio n of your merics and I remain, faichfully yours, George G. P ocr a" w Alocu ţiune rostiră de George G. P ocra, director ex ecutiv al Fundaţie i Eur open e Ticu lescu, consilier al prim-minisc ru lui R o mân iei, la înmânarea Ordinu lui N arional „Pentru merit", în grad de Comandor, doamnei Elena S. D anielson, directoarea Arhivelor şi Bibliocecii Hoover, Scatele Unice ale Americii, Casa Ticulescu, 15 noiembrie 2004 AFET, Ceremonii. Discursuri. "Your Excellenc ies, Ladies and Genclemen, Dear Colleagues, Dear Mrs. Danielson, I c îs a great pleasure co welcome coday, ac che Ticulescu European Foundati on, a very important guesc, Mrs. Elena S. D a niels o n, Dire ct or of che H oover I nscicuc ion Archives and Library, che Uniced Scaces of Ame rica. Mrs. Danielson is no e for che ftrsc c ime in R omania. Wich every new visit she had che opporcuniry co ger acquainted a linie more wich che Rornanian space and spirit and wich every new visit she acquired a greacer number of friends. The presence ac chis meecing of pe rsonalici es from che R omanian academic milieu, of Rornanian high-ranking diplomacs, ofleaders of inscicucions of nacional impo rcance in the sphere scace, nacional and milicary ar chives - îs a proof of che high c onsideracion enj oyed by Mrs. Elena S. Danielson în che R omanian scienriftc, cu lcural and diplomatic cirdes. We greer in Mrs. D ani elson's per son che eminent researche r. Mrs. D anielso n asce nded all c he graded ranks of rhe Hoove r hierarchica l sceps. She is fulftlling her mission ar che head of che Hoover Archives and L ibrary wirh professional excellenc e, aurhoriry, inrellige nce and diplomacy. Mrs. Danielson inrroduces he rself nor only wich her discinguished scientific cicles, buc als o wich a hug e numbe r of ar c icles an d scudies, wi c h c o n cri b uci o ns r o prescigious volumes devoced co a lo ng ra nge of problems and perso naliries; by each of che m, and by 457

all raken rogerher, she managed ro elaborar e on and eluci. rhe meaning and su dare rheir biograp bsra nc e of the .1r actt. on hy, ro p . . oine In h er capaciry of Director of rhe Hoo . ve r A r ch1ve s and Libr ar y subsranrial conrriburion sh e has rn to keept. ng a1·1ve and i nc1.eas1·0g the1.r a arch1. ves and book fun presrige, ro aug . . de a ds, by w1se merhods o m . e n r 1 11 f cons ervatton and b g th e by a broad ovenures to esr use of rhe publte· ar Iaroe of this treas . all ur , c ar e g o fiieIdsof p olitica! scie nes, srud enrs, rese nce ' hisrory, Iaw, sot>.' archers i.n y . ci oI oh gy ' rh e dipIomacy, firom all A JI rhrough he r caree ov er rhe r, M r s Dan 1. eIs on w o r I d . as shown g r eat con remarkable ben siderarion f;or evolence to all rh·ose w ho came ro srudy ar an d a For rhe R omanians Hoover. she h as s hown s om e rhi ng mor e. M ayh e b number of y e ec aus e fo ars she had been a clo . r a great se ass1 sra n r of rhe r _ �nown ed Roma G eorge D uca, rhe son nian dip of rhe illusrrious Roman lomat 1 ian �o JtJc1 · an and diplo Ir would be fasridi ous mat, l.G. Duc ro name all rhe R om a. an1ans r esearchers wh Hoover Archives. I wo o srudied . uld J1·k e to express my gr 111 h . r e a · tJtu de, on the1r behalf, for recepriviry and impeccable spirit of co her exemplary rdial·I� M rs. D an1. e I so n has ha d rh e g r e r m en. t of havi ng builr a b ridge , long-lasring bridge, berw � a n ew and een rh e Amenca . n an d Rornan1· a n sc1ennuc Romania highly apprecia ·{' circles. res rhe p�n pI�yed by Mrs . Elena Dani elson and e nriching rhe R o in promoring ma nia n-Amencan nes of . c o -op eran. on, as well h er Romanian vaJues. respect for Your Excellencies, Ladies and genrlemen, Dear Coll eagues, Dear M rs. Danielson Ar rhe proposal of rh� Prime Minister of Roma . . nia, H1s Excellency who wished ro Ad rian Năstase emphasize ehe . imporranr role piayed bY M co nservar1. on and besr rs. El en a Danielson in the . us e of th e ne h docum enrar h O Id·n . Roman1a, Y gs and fiu nd regarding r prese r ved ar rhe Ho o ve1. Areh.ives ' her outsta . nd mg supp or r e xr end Romanian researchers . ed co and rhe donanon of rhe . copies Of rhe G eorge Duca and Nicolae TiruI eseu funds ro Ro ma n1a· n cu IturaJ t. nsriruri ons, rhe Pres1. denr of Roma . nia, His Exc ellen ' cy I on Ilies cu, conf erred upon her, on March 8, 2004, rhe 'Nari onal . . Order Of Menr s , 111 r he rank f C · omma nder, co Mrs. Elena . Danielson, Director of rhe Hoover I nsn. run.on Ar chives and Library, USA. Your Excellencies, Ladies and gen rlemen, Dear Colleagues, I am highly honored, dear Mrs. Ele na S Dani. e ls . h . h1g on, ro ha nd you ov e rh1s eulrural and scienrific o r rd e1,. ro congraruIare yo·u . · hea, tJ 1Y and w1s · h you success, on behaIf of all your fri en . ds 1·n Romama. our

°

458

I am exrr emely pleased rhat r his ev enr îs raking plac e i n rhe Tirulescu House, rhe )loUSe of rhe mosr brilliant leader of 20rh-cenrur y Romanian diplomacy, a per sonaliry of onal presrig:; a sreadfasr fri end of rhe American people a nd an admi rer of tore rnaci n Ame rica democracy. it.s Cuvâ nt rostit de Elena S. Danielson, dire cc or al Arhivelo r şi al Bibliotecii H oover di n Statele Unite ale Americii, la decernarea Ordinului d e Merit la sediul Fundaţiei Europ ene Ticulescu, Bucureşti, 15 noiembrie 2004 - AFET, C eremo nii. Discursuri. "Ir is such a pleasure ro b e here roday wirh Prof. George Pocra, Dr. D elia Razdolescu, lll frie nds and co lleagues ac rhe Tirulescu Eur op ean F oundation, an d wirh rhis Y distinguished garhering of historians and Archives direcrors: Prof. Constantin Ene (Dean of rhe Diplomatic Academy of the Miniscry of Foreig n Affairs), Pro f. Dan Beri ndei (Presidenr of rhe History Seccio n of rhe Romania n Academy), Direct or Cornel Lungu (General Director of che Nacio nal Archives o f Romania), Director Alexand ru Osca (General Director of the Military Archiv e), C osti n I onescu (Depury Director of che Minisrry of Foreign Affairs Archives), D orin Matei of Magazin Istoric, Prof. Dumitru Preda and orhers of rhis cirele of people devor ed to che preservacio n of Romanian history. I am doubly overwhelm ed by chis rec eption today. The hospicaliry I have enjoyed in your cou nrry îs really very sp ecial, and I re alize ic has roocs în ancie nt cradicions. As Romania modernizes and j oins inco che mainstream of European life, I ho pe char y ou do nor give up some of these old and perhaps archaic buc quice w onderful rradicions. Wirh each visir ro Romania I am furrher in debc! The balance of payme nt is d efinicely on your side. I am also overwhelm ed by che ge scure of conf erring chis ho n or on m e as che represenrative of che Hoover l nsricucion A rchives. The Ord er of Merit is someching l will wear with both prid e and humiliry ar che sam e cime. I am very awar e rhar ir is rhe H oover Archiv es rhac has r eceived rhis honor, and ir was rhe found er of rhe A rchives, H erberr Hoov er, an American active on rhe Eur opean diplomatic stage in rhe l 920s and early 1930s who is responsible for rh e arrention I am rec eiving. Woodr ow Wils o n and Herbe r t H o over wo rk ed t o g e rher ro help secur e rhe independence of Easrern Euro pean scares rhar wer e b orn our of che srruggles b erween rhe great empires: che Ortoman, Russian, Ausrro-Hungarian and G erman empires. Ho over knew rhe condiri ons fost hand from his work firsc as a businessman in Easrern Europe and Russia, and lare r as a human irarian bringi n g fo od supplies in a rime of n eed to srabilize the na rion srares of rhe region. His desire to document rhe emergence of rhese new counrri es is rhe founding principi e of rhe Hoover Archive. The firsc Easc Europea n collecro r for rhe Hoover Archives, Fra nk G older, rraveled to Bucharesc în che early l 920s. His lecrers back to che Archives describe how difficulc ir Was to acquire docum enracion uncii he mec pe r son ally wich Nic olae I orga. Then he

459

received sers of newsp apers from Wior ld W:ar I published în recain roday as Bucharesr. These rhe only co . e of these cop.ies so�rces in the Unired We Stares. Collecri ng emigre papt rs �rom Romanian exiles . · b e g . a n JO w1rh rhe donarion of rhe a ma or way in . . handwrm ehe I 97 e n memo1rs of fiormer RomanianJ 0 Duca, a gifr from his son Prime Minister s George Duca Ir was I o G e or ge Ouca _who p n · ruc�1. 0g me 10 . Roman 10sr ariently ian history. I ralke·d wirh began him every morn10g memones of his farher and for years abo . his farher 's circ . 1nte . r war R ur his· . l eJ0 om d ian. st and I prepa red an an1. a. Georg e . D . u exh . c ibi a cion of h1·s d 1anes wn Was a h ehe1·r ne personal.1t1. es and events · h commen . be c from Romania ca r . y on ro re the comm un1sc era, and of th communicy în rhe Wesr . g thar . . re dunn e e,rn1g tlme. He ralked of peopl . e l1ke Tirule rhey were stil! alive, and scu as thoug . in face they were a 1 IVln h · g presence for him After George Ouca died, . I ofr en thought abour . eed begin ways to connn . ue his 10d ro bring în Romanian ex1 work. We d"1d ·1e collecn. ons even w1c .JOurnalist · h ouc h im. I worked wirh from rhe Roma nian des . Free Eu a k of R ad10 . rop e ��med L"1v1. u donared inr er view tapes wir Floda, who . h hundreds of Roman1an personalmes. When I was promored to the head of rhe Archives'. . I had a un1.que opp h1re a ne w e mploye e, so orrunicy ro I specified in rhe . O b d . escnpt1o n char a knowledge Romani an language wo J of rhe uld be highl y des1. rab Je c . ror che aPP1·icants. There appIIC ant wh o was a was only one na tive Roman1. an speak· er' Laur a Cosov anu, a young and very ral ented graduare of rhe C e ntra I E uropean Un. . 1v ersiry in B ud apes collectJOg program and ev e. She energized our en though she .1s . now a graduare ofColumbia . Law School . New Yo . lives JO and rk she connnues to publi sh docum ents firom the . Hoover Archives in Magazm Istoric. We have h·ired a new Roman1a . n Are h1v1s . . r Rodic . a Claudino, equally devored who îs to her counrI.y'S h.IStory. . M1crofilming un1q . · ue documenrs is essenti . . al to rhe1. r preservat1o T1rulescu papers were mi n. The Duca and . o1·der crofil I med 10 to meec oui. mis . s10n . of preserv rhe logica! rhing to do to arion. Ir wa make m1. c10 c-l m cop1. es to . n . y l ac · e 10 P r e h 1tulescu Foundation and rhe Casa Duca The se maren. als belong to th · e Roman1. an people and I have an obligarion to make them avai·1a ble to Rom an1. an schola is · hei.e and 10 · rhe d.iaspora abroad. And I will continue to wo . rk on the proJecr from sev era! ang Ies There .,s rechn.ical jusrificar ion for rhe use of s1·1ver hal1d .. . e mic rofilm When generared according to preservario . . .,s known n sranda1·ds 1r . . . to l asr 01 fi . a I 00 year s, and sc1.ennfi tnd1care ir could lase as lon c resrs g or longer rhan papei,. so pe r h a ps 500 years. One principie is to keep copies in d·fi . ns as a p . 1 rre cent Iocano . i ecauno e- e and orher dangers ro n ag a.rnst nr rhe longevicy of h1sco . 11c .· a I sources So bring îng rhe fiiI ms to Romani a was în accordance · wirh soun d pracr·ice . 1 r wa s a Iso a gre a t Pl e asuie. . . Tl1 e h1sro n. ans ar rh e Tir ule cu Foundation have renewed my be1.ief .tn rhe impoi.rance . of rh1s documencarion to a proper writing of history, boch R . oman ia . ry and European n hisro history.

460

ln one sense I was merely doing my job, keeping fairh wich rhe donors such as George u nd Liviu Floda . And the Romanian histo rians have conftrmed my somewhar D ca a belief rhar rhis is a very significant and meaningful set of documenrarion ar • 0·1cive 1nt tfoover, and rhe efforcs to preserve and make ir accessible ro research are appreciared even s such as yourselves chan I can fully understand as an American. n i ore by expert în rhe opening of my remarks, I would like to repeat how each visir ncioned As I me bere ro Romania puts me in debr. This award is a great honor. Buc I am very much aware that rhe work for which I receive ir has nor b een finished. The microftlms ensure che preservarion of rhe documents buc ic is a cechnology chat is difficulr co use. ln order co make che documenrs fully accessible one more srep is required. They need co be digitized. So rhis great honor has only be en half earned. Lee me just conclude by assuring you rhat I will work on fully earning rhis honor by making chese materials ar Hoover more easily accessible for use by scholars such as yourselves. The balance of paymenrs is still în your favor! I will try co work my way our of rhis debt of gratitude! Thank you very much." 269 Scrisoare de felicitare adresată de George G. Potra, director executiv al Fundariei Europene Ticulescu, şi Delia Răzdolescu, doamnei Elena S. Danielson cu ocazia ani­ versării sale. "Our meecing wich Elena Oanielson ac che Hoover Archives îs as live în our memory as if ic happened yescerday, îs as srrong as if bumessed by a decade-long friendship. To say char Elena Oanielson îs an exquisice professional would be almosr gracuicous and fasridious, anyhow insuffkienc, shorc of many ocher essencial chings. For thirty days we had be en ar Hoover Archives, and chen rwice, when she was in Romania, we were happy enough co see her every day. Thanks co her, we we re able to fee !, bett er chan anywhere else, rhac che Hoover Archives and Library are live organisms, char rhey brearhe, chat chey need rhe blood and nerves of a human being who knows whac she îs doing, who links her aspiracions to rhe desciny of rhe inscicurions represenred by her. Elena Danielson has lived and îs living her live narurally. Everybody who knows her - and chere are ochers who know her better - remarks rhe poise and serenity wirh which she moves among documencs and books, as if chey were live beings, char musr be creaced wich great care and delicacy. Elena Danielson had rhe dignified grace of an Am erican aristocratic lady of high incelleccual nobilicy . From the very ftrst moment we mer her, we have been conquered by her remarkable colloquial sponcaneiry, by her exemplary team-spirit, by her desire and capaciry ro meer the wishes of all her inrerlocurors.

461

Elena Danielson is a fellow wor ker, a colleague, a parcner. For chose ac home an d fior chose from far a way. The lifelong colleague , che colleague you wish co be your budd y, t hE Ml ·1�Tl ":io.,,11uJ� In baia articolului

;o

alineatul 2 din legea pontl"J

do l.!iniştrl, 1nsărcinând po subscrisu l cu formarea

reorganizarea �iniet11n.ilui Afacerilor Strâine,

noului Minister, a binevoit, prin Docrotul No,3318

Ali DRC11.i.1A'I SI DBCHiTAW Art.I- Dol.l1,ul llicolao Iituloecu ,Doputat ,lHnistl"J Soore\u d11 St.at,oatt1 nU1Jit,pe liua ae

lo Docecorio lc,21,

!nalta Rogonţă, 1n un:ia încot ărei din viaţă a Dor..nului Ion I.C.Bt·ătinnu, Proşodintela Cons iliului

din 24 lloombrio1 să vă încradinţoze Depart8111Gn tul &facerilor�Strlilno.Ar,

trlail

onoarea a vă nduco la cunoştinţă acoastll. Inaltll.

dispot:iţiuno. -

extraordinar ;1 �ii,,ist.ru pl(mipotenţiar al IIOSTkU pe lll\&II Maioetat11a Sa He�elo Mart1i Britanii �i lrlandoi ;i al po„aiu­

m:rnmnJT-m�

OO!IS�ry·

nilor b�itanioe du Vt1Bte CLlri,I�p�rat. al lndiilor,tri�i• tn i;.ic:iunu specialu. Art.II- Do:.:.nul Tituleecu va avak tn corpul a p o:aat10 gradul de Ministru plonipott1n\iar

clasa 1-a.

Art.III,-Mi�ietrul �OS'IRIJ Secretar do Stat la Depar\ tul Afacerilor Str�1ne eate tna11rcinat

u oxoc tarea acel

1

Decret.

Dccnioi :Jale Donnu ui ll.Ti tuloscu

.

J.iinio �n1l Afncorilo1· StriHno .-

-.­ /.' ,

11

12

14

Prin

tratia

Semnalmente:

lui Dumnezeu şi voinţa naţională

•

\@

b 1 r lJJ Ă

ll

El n

)l

A

Fr

La toţi de

faţa şi viitori Sânătate.

Aeui,rn rnportului Preş lint.•Jlui Consiliului tlO:iTRU de l..inişt.ri,l!iniat.ru Secr tir

e :,t.t. t. lr „ po.rtament.ul Ur.cerilor 3t.r ine

aub ::o. 6239!)/930, AYwtd tn •edcre art..44 �l Con,tn�iunei de la� pentru pacinica regularea a conflictelor intornrţionale, .,, J;X:!l ·• ,.T VI DICRIT.ht Art. I-Dor.inul Ni colne Titul acu, Tr lmh extraordinar 91

inl1tr

plenipotenţiar al NO$TRU la Londr11,o to numit membru al Curţii nent.e d;i arbi trnj din

Ha.ea, in

locul deceda tul ui Corneliu Roanioe

t'anoleacu. Art.II· Pre9edintele Consiliului t:osmu de Jlinlttri, Secretar de Stat la J.)epart.a:nen t.ul ,\f11c-,rilor Strllne eate !n

nlltru el

C

t.

cu executarea acoat.ui Decret. DRt. ln �,,n;,r,

·' �· .. .

1H ...,UM

A

R

L

UAJEST.lTI

O L

SAla

AL

11·LU

REGEL.E ROMÂNIEI

•V NO� oa 8.A MAJ&STt

CAROL t I. ROI OE ROUMANIE

/,1 /t, e•,.J':,ml,t; -t9Jt1.

Str&ln•. Uberam Noi.. Mln1•tr" al Ar•o•rUor cw-•· �,..��,. No..la. t> ...,... a.. •en��pasoor1.:.!e!:m�c {: jJ/t E,:f.." //i •li� f,.. l 1- "l' • f

Ît

'�

(l

�

�

�

l, 'r, �

ţ

�

t'

• î f �

�

�

l

I \,'r �

I,

f' 1 I ·"' � � ·'}

� \' � \ {

� 11 t ! 1. I i � � i \!'ţ ,· �.t, ,} �J .� I I �· l i. r: , t

j · I' p ;' i'

l \

t

I-

i

,�

��i�

'\

f

t

t,

�

tî�t

F"

�

,

ţ!

l� l

i�)�lnr'bt li-t�

1

}\

\

"''

,\

1' �

':-l

�

- l \. l�:;!� f t 't � )' îi 1

�

. I '' ' -�

.

c

l ·�ti- i � t Î �r 1 . \ t \. t t '

f· � � L � � �� î \� ţî· ...,.cai } ţ t f\ -.;

-7 Î l'i>.I J ).� !� �( tţ " \,

t.

� �h r �r �

\

f} 't ?��'1 �� � \..

} t '( � ::; t1)\tp

'9--

t \ � i 1.,\ t

1\ Ji

I)

1 1 '

J'-.' t '"� •..� \ ....,_ � ....t l

f)

_f. I, �

! ;�

f l'

t

,[

·�f tittr,J1 ff tf;; l�I!,j � .f ;· } ,, ţţ ;

t,. {'\.

f � � .

01 � }. ( '?.

t ,i,

r, '· J 1 1

l �

1.

� � � f .., : �

'f:

'

1, r �· i ! � � r t * r; .r� 1 �� F : .. �·

l

, : �

t

ţ

MUZEUL LtMBEI ROMANE C L U J

----. Z.'t --ci-..;, ... t.'!._{{!,

STftADA ELISABETA, Ne, 13

)

No. -------f 19Bi

,,.--'l.· -,..--- � e4

�

vt,.,91

� -.,Ir .,..,.,.._, 4

I

1

� - � -:z.. ___..� ...,; ' � �... -z;.. .�1·..I.

4-

-

c:..,

\

..J

1

�

�-

'

...

j

=

:ii ,

I

-

1

�7.·,.

��/..,;

�_:,,.-1..

·�'--........ ..; I

.3_

;i;

&L.c-

-r----

f.,.,,·

I

A,,,,.��- � .,,,..._ �li,... ;.·"'­ 4. -.; ,. -:-· ,,(. � (!«- f._ ._pi. I

r ··

� _--4, J.f' _,. ;;.-,..;.,_ ._...( , ;.ţ �·.,-< tM-% -� ••

--

"1

I

�----- .; ""'-

A.��--

.:n.· �-.,,_ ,.· � �-............ ,

f-� �-.

I

l

:_

/_.�-�-

-

J

.. �·,;..f-

'

�

�

.;,...r

J

�

�..-...-,

,t{.._

,-.,-.-..

fu"-o -....C. i-4 w'4

;

4- -:: �

>

,

�"'

,-� •

r...A-"-"� t,,a.,"

ft._t:..,-..

�

-2

�

27

28

ZIARUL UNIVERSUL CAa1Ntr:TuL D1R&CTORULu1

. -- jY

i- �

1-.. a�, 11:rr.

Dear Mr. Titcueaco t Pl•.... accept '1111 hllcitatiou oa :rour appoint•nt. to � Kini.trJ of ro"ip U!ain. Witb N.t wiabH for :rour aucceN e.nd lfitb tbe bope 1.bat you .Ul N abl.e to -.1.a• tain a.nd at.nngthen tbe triemlly relaUona u­ iaU.n,g betna tlle ODitecl statH ud the D.Ja&d-aa of Rowr&.Dia • itb Nprda,

V•ry truly your•, i.:. Tituleaco, l.tinis1.•r o! rorseign /J'fair•, a&cJ:are st. Ro\Cl&llia.

��

LovJ.a fil97.

".li\

33 Academie Diplomatique

9 •• "• A••••• Viceor-E-... ...1 W

lnternationalc

Parle, le

16 Juillet 1927

l... .-.-·,, - _....... •• ..._,.,. .,..,_.......

:ţ,

..... �

0 'N.,:

Monsieur le l!inistre et cher Colldgue, Lors du passage de Votre Excellence par ?aris, le Bureau de !'Academie DiplJmat1que InternatiJnale avait espere recevJir Sa vis1te et nJtamment le 10 juin lJrs de nJtre premi�re seance; nous le regrettons d'autant plus que maintenant VJus allez etre retenu lJin de France par vJs nJuvelles fJnctiJns. Nous vous prions d 1

agr

eer,

A cette Jccasion, nJs plus vives felicitations. r

L'impression universellement favorable A l'etr

de l'appel de Votre Excellence A !'importante direction des Affaires etr�res de la Roumanie, dans un moment aussi tourmcntă, a dtl i!tre pour Elle une cause letţitime de sa­ tisfacti:m. Nous en sommes heureux pJur '/Jtre =,xcellenc et aussi pour !'Academie Diplomatique Internationale gui s'hJnore de pJsseder en Votre Excellence un de ses Vice­ �esidents. Veuillez a�eer, Uonsieur le tinistre et cher Coll�gue, l'assurance de ma haute considerat1on.

S. Rxc. Uonsieur TITULESCO Kiniatre des Affair61 etr�res de Roumanie Buoarest (Roumanie)

Le rresiden t • Ambassadeur de France,

31

32

MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE DIRECfl

l.l CUIICJ.'TULUI •ll'llSTRULOI

Inregistrat l& No.53796

din 28 Septembrie 1927. -

TELEGHA�IA UESCIFRATA GENE V..).

T

tn_.;..!._.;..;.--­

,,..._,�

(9

2 8 Septembrie 1927.-

137

de________ DOC A :EXTERNE

j 1

�r 13f- frln .1\'\�t\t la J IM f

Strict confiienţial.-

Răsp.ms la telegrama. No. 52939, -

Sunt foarte sonsibil la propunerea oolegi-

� lt

. Ji�

:'1 (tl"1\k

W,\�Ju

'-�n �

·Î1.i� t1

�f,

.

lor i:mi şi foarte doritor a nu -ţi face nici ţie nici

Nţ11i .

lttt t/1\\1 M

tiL

f MF · . ·t. :p� �1

. .

"tv.t,I

.

.�tl

·._ . ji

. , .· ..

l

r1Ac

r\Jt

. CI F

c.a

-

LJ...

t,\M '" � ;J,

·C""Jorfţ'-p -::-) i,, • t't -ţi >..

I

;:;) , !° ţ f'. >f1_ �

l

�

'

f

i �- ţ �- -· f C l ţ f!: f f · 19 I t. p pa �•1 t i . � · · t" � r tr t, T r ft:o ·k. ·f

r�f ·

r,

A

�f

·f"�

î"rtî r�1 r:�f"1 ! � f"f f. -ff. r

�. ţ

L

PN rtţ ,,

ţ,

,...

ţJ "� nr?:�

1 l> ri 1 � t. •· · f ,.. � ,_ ,,._ r ţ,f. i. +.t t.... r .;� � � r!· ,\" ,. � ;- r. t, • p f : , i ,-ţ î:fJ. f:. t�::,,;-= ,- .t EVA?-IT

JPTANTS HONGROIS

n· LU

REFORME AGRAIRE EN ROUMANIE

LA

=,·

TAŢII.

:

:

.

1111

qT�:ULU'

i927

INPRINEI\J& D& L'tTAT

BUCA.REST

�

Sf.AM(Z DO CONSEIL DO 7 IARS 1927

lfdfll

02:

1Mrn·�T�IA

Bt1GUlH�ŞTI

I� �'1'tUII&& ....U.\C,.&. .\ L�II t'lt"lftflll!ţ.,tt)�I.OI, ........

1111

.

•

•• t•• • • APl;