Nasterea la români: studiŭ etnograficŭ. Edițiunea Academieĭ Române [1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

XASCEREA rr))tiettgutot" /0141

lfljj

ROMA STUDIO ETNOGRAFICO DE

S. FL. MARIANO' MEMBRU ALÜ ACADEMIEI ROMANE.

EDITIUNEA ACADEMIET. ROMA1/4NE.

"s\

0

t

BUCURESCI

LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL 16, STRADA DÓMNEI,

1 8 9 2.

www.digibuc.ro

PRECUVINTARE. Cele lnai insemnate momente din viata omului sunt nascerea, nunta si inmonnintarea. Multe si frumóse sunt datinele si credinfrle Romanilorii usitate in aceste momente.

De multil am doritú a scóte la lumind mdcar o parte din acestü tesaurü neprquilii.

Timpulic de multa asteptatú a sositii si dorin(a mi s'a impl initii.

«Nunta» am publicat'o in multi 1890, «Inmormintarea» inainte de-o lund, iar astekri presentezil On. publicü cetitorü «Nascerea».

Inset cu aceste trei opuri lantulii de datine si credinfr, call infericei Méta Romdnuliti dela nascere pana la mórte , nu e completü.

Spre completarea lui ne-ar fi mai Mnasit incd de descrisa

si Junetea la Români."

Cu ajutorulü lui Dumneçleu si a ómenilorü buni, cari sciú sa prefuiascei munca celorú ce se ocupd cu astii-felii de lucreiri,

sperii cd in scurtit timpü voiü scóte si Junetea" la lumina. _Rind atunci priméscd tofi acei P. T. Domni, cari mi-aii statil wind de ajutorii la alcatuirea si publicarea acestui studiii, mul(dmirile mele cele mai profunde. AUTORULO. Sucéva, in 18130 Novembre, 1892.

www.digibuc.ro

I.

DORM ROMÂNCE1.

Umù proverbil stravechiil Vice ; «muyimea copiilorti,bacuria Romeinulla» saù «multimea copiilori2, averea Bománulut» Decl

tina dintre dorintele cele d'intai ale noilorti lnsuratel, si cu deosebire ale tinerel neveste e si aceea ca prea bunuld prea puterniculti Durnnegleil sa-T binecuvinteze cu nascere de fiI si fiice sail, cum se mal Vice, cu glóta. CAM de mare si ferbinte e ins& dorinta nevestei romance

de a avé si ea, daca nu mai multi, macaril unü singurü cocredii c nime n'ar puté-o esprima mai bine i mai potrivittl, de cum a cântat'o ilustrulü i nemuritorula nostru poetil V. Alecsandri, In poesia intitulata «Dorulic Romeineel»,

care urmóza De-ar vré bunulti Dumneleil Sa-mi asculte derulti meti ! De-asi avé unti Dragulti mama ingera§1! Catil e Iiva, catti e nópte,

1-4 §optì cu blânde t5pte, Gâtii e nópte, câtii e Totil la sinu-mi pazi ! iltariang, Nascerea la Roman!.

www.digibuc.ro

L'a§i pzì, l'a§i desmerdh, Mil de srutüri i-a§T dà, 1.-a§i Iice 'nceti§org: Nani, nani, pui§orü !

De-ar Ii cerulg cu priin0 'mplinése' a mea dorintit De mi-ar (Id unü bäie010, Draguld mamel voinicelü !

N'ar fi pruncü mai fericitg pe fume mal iubitg ! Altü copil6 n'arg fi ca elg Mititelü §i frumuqelti !

Ohräjelu-T ca de spume

N'ar avé sémong pe lume! N'ar fi ochit nim6rut Dulci ca ochipril !

Iar eg mândra maiculitä Pe-al sël ochi, pe-a sa guriVt Ne 'ncetatü l'a§i särutà, SAruta

cântit.

i-a§1 face-o descântare

S. ajung'ung vitézü mare, Una vitézü ce-ar strdluci, Cum n'a fostti, niel n'ar mai fi! l'a§I pune s se culce Pe alg meü sing, léggnü dulce, f-a§l qice 'ncetivirg :

Nani, nani, puiprü!

Acésta e dorinta romancel! daca nu se vede curêndü in stare bineeuvintata, daca dorir0 ei nu so implinesce in prinnI anT ai casatorieT sale,

www.digibuc.ro

atancl, temênclu-se ca nu cumva sä, rëniâe lungü timpti saü chiar pentru totü-d'a-una sterpet, §i bärbatulg el sä nu prindä

mal de grab5, aú mal tärghil a se plânge si a se cäinä pe dlnsa, a se supérà si-a o mustrà, numind-o sterpiturd, cautá tóte chipurile i mijlócele Yncuviintate, cum ar puté maI de grabä, purceck grea. Incepe maI Intâl i lntAI a se rugâ, din WO', inima lui Dumnelleil, a umblit pe la mänästiri 01 biserici ca sä, i se cetéscá, a face lumiTd ceita statulú d de lure0 i a le aprinde, ca sä ardä la id:Ina Maicel Domnulul, apoI atâtù ea cAtil si barbatulil el a pläti seirindare, acatiste si liturghil, a incunjuretbiserica §i a ingenunchiet sub daruri (1),

§i In fine a finé posturile, cu deosebire lilsá postula Vineri mari (2) si Lunile (3). «Cefi-e wrist; in frunte fre pusd" poveste publ. In aTera nout,» Tom. III. Bucuresci 1887. p. 444.

aUnü negutttord fOrte bogatd era insuratti de vr'o gece ani si nu avea niel unü copilü, totit se ruga lui Dumneded sit le dea i lord unii copilii. Ba ce acatiste ce liturghii ! ce sdrindare ! nu le mai r'émdsese bisericd la care sit nu se fi dusd ; qi In sfirsitü dete Dumneled de li se Implini pofta . . . Dumne4ed le ascultase rugAciunea si Meuse sit aibt i ei und cop ad.» Ioanil Kövary, Stati-Cotit, poveste, publ. in aGazeta Transilvaniei Dan. LII, Brasovil 1889, No. 259: aStati-Cotil avea de tote cu prisosintä, dar pentru aceea eut numal fericitil nu era, Caci îi lipsia fericirea sdracultil, averea Romanului, ii lipsiad copiii. Elü n'avea copii, si acestil lucru lit punea pe gânduri. Facut'a rugdciuni, posturile, dat'a sdrindare, cunjurata biserica, inghenunchiat'a sub daruri . . In zadard, lui Durnnecjed nu i se filed milt de eld.» (2) Sub aPostuld Vinerii mart,» se 'ntelege o *a-Viand intrégd, in care nevasta, ce s'a prinsü sit postesct, nu Intl-IA.1.1a numai o (lath' pe cji de seed 0 anume dupt asfintituld sórelui, iar in Dumineca ce urmézt, plttesce o slujbt.

Vinerile in genere se tint si pentru furtune, apoi ca sit capete fetele norocd si A, le ajute S-ta Vineri ca st se pótt c'atü mai curindd mtrità. (3) E o credintt veche i forte lätitä la Romanii din Bucovina, cd cad ce se apucd sit postéscd Lunia, aceluia in multe privinte IT merge bine. Asa nevestele, earl' n'at copii i dorescd sit aibt, dact postescil doué-spre-qece Luni dupt o laltit, credd c5, vord nasce copii. Asemenea multi si dintr'aceia, cari cuipóta dureri crincene de ochT, cit mai nu potil vedé nimica, incit se apuct a posti mai multe Luni, unii chiar si Vita vieta. Altil iaräsi se prindil a

www.digibuc.ro

4

Dac5, rugaciunile i inchinärile pe la mánästirt §i bisericI, ajutat6 precum §i plätirea de liturghii ç1 L-irindare

atunci nevasta îçi iea refugiulil la alte mijlóce, prin earl sperézä ea cd-§I va ajunge scopulú, çi anume la pre-

pararea çi bëutura unorü sucuri de plante. Cele maI usitate plante, earl le intrebuintézä ea spre scopula acesta, sunt: unele dintre orchidee, apoi trandafiril alb5, liliacü albù, rujä

etc. Pe töte acestea le pune ferbe In miere sat). via. 0 suculü ce ese dintr'insele litt bea. Neajutându-I b6utura acésta, iea noué fire de usturoiù, le pune pre tóte in jum6tate litru de rachiii, In care le lasä sà stee noue vile pe hornù, iar dupa a noua ì incepe a bea din rachiil de acesta cate atâta catti cugetà ea ca-I va ajunge pentru nouC çble ce urmézh.

Afarà de acésta maI bea ea Ina, 0 seminta de epure çi epuróicä, iea adecd bósele unui epure çi matca unei epuróice, le usuch bine, dupä ce uscatil de ajunsil le pisézá pân'd

ce se fadi ca pulberea; le pune apoI, fie-care deosebitti, In câte unù 0pusoril cu rachiti, iar Opu§órele bine astupate le pune intr'o cahlä, unde nu se face focil, çi acolo le lasá noue ()Ale. Dupá a noua cjì, luanclu-le din calla, bärbatulti bea seminta cea de epure, iar nevasta cea de epuróica.

posti Lunia, din causä c li se bolniivescti si pierd vitele. Mai pe scurta fiecare pentru ce voesce i pentru ce-ld dOre inima, si died el de cand s'ad apueata a posa Lunia, de-atund si-ad ajunsil scopuld denti. E de 'nsemnatil si aceea, c eel ce s'ad apucatti sä postéseä tiitä viata lord, postescd chiar si'n Lunia Pascilorit, iara earl se prindi a postl numai und nurnärd anumitii de Luni, nu mänâncd de feld pand in diva urrnatóre. i daca, flinch/ apueatd, se 'nfruptd In vre-una din aceste eile, atunci, spunti ei, cä di nu li se arata, adicd le merge rOd. De aceea fie-care apucatil observid cea mal mare strictetit in postirea acestord dile. De-aid apoi, dela acéstd, datinä striiveche, s'a ndscutil icaIa epostesee Lunile,» qi se aplicä mai cu sOmO, acelora, ce ori cá nu ad sdrmanii de multe ori nimica ce manca si postesci de nevoe, ori cd, nu ad de fruptti sad, in limbagiuld Transilviincnilord, de duke.

www.digibuc.ro

5

In fine se scalclà Intr'o apa, In care ail fosta fierte: hemeia, capusizica (crepusnica)

flcíre de românitä (1). cumpërá o cordicä rosiä de rn6i

Dupb, ce s'a scäldata I tasä asa de lung5, ca sä se póta Incinge Cu dInsa, o duce la bisericä, o dä palimarIului ca acesta s'o puie sub cknesa mesei celei sfinte din altara, uncle o lasa sà stee pänä ce se Implinesca 12 liturgbil, si la fie-care din aceste 12 liturghii plätesce preotului cAte o liturghie, adecä cAte 10-12 cr., dup5, cum se platesce de obiceia, anume ca sä, fie aminLtd tota-cleauna ln decursula serviciului durnnecleesca. Dupä acésta ii iea nevasta corclica acasä i, Incigêndu-se cu dinsa pe sub camesa, o pórtä una timpa mai Indelungata (2).

Ne ajutandu-i nicl acestea nimica i ternêndu-se ca nu cum-va sä rèrn'le pentru tota-deauna stérpd, si din causa acésta apoi sa fie nu numai certatä i asupritä de bärbatula s6a, ci chiar i bätutä, pentru cà nu e In stare sä nascà copii, urnbld sate Intregf de-a lungula si de-a latulü, ca chírá chírä ar da peste vre-una lécü. Ba cele mai multe clintre nevestele sterpe, In desperarea lora cä totä viata vora rémâné asta-fela, nu se multämesca numai cu atâta, iaa In urma urrnelora refugia la descântätori i descântätóre, vräjitori i vräjitóre, cari dupä credinta lora, s:iú bite tainele pänä, chiar i cele mai ascunse, i ca atari trebue numai decât sä le ajute i lorù, ca sä facci i sä, aibä, copii (3), earl sä, le fie urmasl, sä, aib5, cul lncreclinta averea, ca (1) Corn, de d-lti Pancratia Prelipcénù, invi2316toriil superiorti in cheia, co-

=IA aprópe de Sucéva. (2) Corn. de d-lti Vasile Turturénti, preotil in Vicovuld-de-sus, comma in districtula Ritautulul. (3) P. Ispirescu, Legende sail basmele Rornániloril, BucurescI 1882, p. 243: GA fost odat6 unit irnpératil VI-o iropéeátésa. Améndol eraa Omen1 de tréba si frumosl. El se iubiati, nevoe mare. Dar crag totti rnàlmiti si am'aritT, c'a nu fácead copil. TOte lécurile ce luase impérrdésa de pe la vraci i vrdjitóre nu-I folosise intru

www.digibuc.ro

-6

acéstà sa nu se irosésca i pustiésch; iar dupa mórte sa aibd cine-I cornânda §i pomeni (1).

Mal pe scurta se pune luntre i punte §i nu se lasà pana ce nu-0 vede dorinta Inplinitil! (2). Multe femel sunt de pärere, cà ele ar fi avênda unt felt] de morbil läuntricti, numitù matricia, matrice sail mettrice, qi din causa acestuia nu pottl srt nascá copil.

Deci unula dintre descânteoele cele mai usie carl le Intrebuintóza ele spre ajungerea copuluI clorita e i celti de matriciii saù matrice, care suná precum urmézà: &AT matriciü!

Nu hui, Nu poeni, Prin óse nu te pornì ! Matrieiti prin sete, Matrieiü prin ióme,

Matriciü Matriciü Matrieiù Matriciü Matrieiü Matriciù

prin deochitl, prin ostenélg, prin fierbinlélá prin spaimA, prin neodihntt. de 99 de feliurr,

(1) N. D. Popescu, Carte de basme. Culegere de basme si legende populare. Vol. I, Ed. II. Bucuresd 1892, p. 73: «A fost odaté unil impOratit si o impèrétésil, cérora le déruise Dumne0eil treI fete tail una i una de frumése, care cu cAtil cresceart, cu atht limebunea lumea de frumusetea lorii. oPérintil loril nu eraii de locil multumiti de astil Intreité daré, nimbi cé ei doriail din inimé un coconap, care sel le nwten4scli travail Ø averea. El in totü-deauna se rugau lui Dumnedeu sä le déruéscé unit Matti, i alerga4

pe la vrjitor i descdatittort, ca

li se implinéscd dorulti. «Dunmedeil le imdeplini cererea, le dérui unit coconasil, dar nu lésé sé trécil

nepedepsité cártirea loril improtiva sartulul dumneqeescil, i mal cu samé pentru cé alergase la lucruil necurate, ca sé siluéscé mila sa.» (2) Femeile, eérora cerul4 nu le-a fosté ca priintd, earl au perdutu Wlé speranta cá vorü mai avé când-va copiI propriT, voiiidé cu tôte acestea a avé in casa lord unit copilii, ca sé aiM pe cine desmierda i cu cine se nulngéià, se punil In cale cu bärbatil loril si icé unii capita de sujletil, de regula dela unit frate saü dela o sork care e impovératé cu mull& glôté, saü, cum mal dice Românultl, care are easel grea. Unfl Romani insé, carl nu ail copil, .adese-ori iail de sufletil si pe unü copilü fipati, lepedati i apoI aflatd, cresdêndit cé e fOrte bine a ocroti unit ast-felé de copilil gäsitü i nevinovatil, care de altmintrelea aré putt; sé fie espusil celeI mai marl miseril.

www.digibuc.ro

7 -Matriciti de 99 de soitni, lest de unde estI : Din pieptil, De sub pieptti, Din inimä',

De sub inimä. Din séle,

Din trupti si din tóte incheeturile luà Marea-négrA márià acolo te-oiti asezà, Acolo-T sta, Acolo-I bea,

Acolo-I man* pe N. in pace if rasa. N. sä Anaâe curatä

De sub Ole. Din brate, din mate, Din .tóte incheeturele din tóte ciolanele !

luminatá

0 tu de nu mi-T Cu 99 de cóse te-oiù cosi, Din trupti si din tóte ósele Te-oiti porni. secerà, Cu 99 de secerl

Ca Dumne4ea, când a facut'o, Ca maica-sa, cánd a näscut'o, Ca argintulti strecuratti, Cum e de Dumnec,leti läsatti, Ca sórele pe senintl, In vecif vecilorti, aminti !

Descânteculil acesta, dupä cum mi-a spusù Gafita a lui Tacobil a Luchi din comuna Mälini, judaturd Sucéva, plaiulü Muntele, ln Moldova, care mi l'a dictatil, se descântä numai Ludt dirninéta, pánä a nu rësgri sórele, in rachiil, vinil sail

orù próspët4 Implutil, din care nu s'a gustatil de rostindu-i-se versurile de trel orl dupá olaltä. Din rachiufil, set borqulii astil-fehl descântaM se dä apol femeei de trel ori de gustatù §i anume pe nemâncate. Poporulil românil din tinutulil Chiorului, comitatulti Satrnarti, in Ungaria, numesce «matrician morbulil numitù altcum «sgeircurb sail «aired». Dach vre-o femee e atacatä orl pätimesce chiar de morbula acesta, cli6mä pre atare descântátoril saù descântátóre, cóte-- descânte de Inatricia. Acésta cotare descantare se face ava, &A se iea unturà râncedra, veche de mai multi ani, §i aceea se pune inteunil vas& Apoi cu unü cutita de §atrd, Inchegátoril §i

www.digibuc.ro

8

baremil cu doug täisurl (custuri), la care cuVtri e de lips1 sá fie ceva parte fäcutä, din ararnk tinêndu-lti In mana . dréptä si atingêndd continuri cu elil untura cea râncedá, qiceurnatoruliu dëscântecil : M6 lual, M6 dusel

Dela masa mea, Pe cale, pe cArare.

Dela casa mea, Dela masa mea Pe cale, Pe cArarare. Când fusel la mijloca de cale, La mijloctt de cArare,

Când fusel la mijlocil de cale La mijlocil de drare,

MAtricele m6 'nfimpinarA, MAtricele cu frecatulti cela mare,

MAtricele de 99 de feliurl, MAtricele de 99 de némuri. Pe gurA mi s'o bAgatü,

Prin óse mi s'o 'mirata. Io prinsel a m6 cânta,

Matricele m6 'ntimpinarä, Matricele cu lucru r6i.1, Matricele cu rânduhl lorú, Matricele cu frecatulti cekt mare, Matricele de 99 de ¡churl',

Matricele de 99 de nérnuri, Pe gurA mi s'o bägatü Prin óse mi s'o 'n§irata. Oh ! fiica mea! Nu te cántà, Nu te väetà,

Prinsei a m6' väeta. Nime'n lume nu m6 vede, Nime'n lume nu m'aude, Numal singuril Maica sfintA

Nu glndi nemicA, Nu ti-a fl nemicA. Cutitii de §atra

De-asupra pAmintuluï, Din naltulti ceruluT,

Lua-ofil, In unturA râncedä cota-V-oirk

Din pórta raiului. Maica sfinta m6 intrébä:

La Marea-ro§ie duce-le-oiti. Acolo O. peie, SA respeie

Ce te cânti, Ce te Iraqi ?

Da cum nu m'oitt cântà, Cum nu m'oiti väetà. Me luaT de la casa mea,

In mâna drépt5,

Ca spuma de mare, Ca scopitulti sub picióre, Tu sAnetósä sa r6m61.

Aid atâtri ferneea morbósá câtil si descântätorultt sail descântätórea scopesa de trel orl si scopitulti fig frécá bine cu piciorula.

Cu untura descantatä se unge ferneea morbósá pe uncle-

www.digibuc.ro

9

o &ire, iar descântarea numal Marlia si Sambdta séra se póte face ca sä aibä folosü (1). Femeea, careia i s'a descântata descantecula acesta, crede-

cd trebue numaI deck sd aibd copit Femeea, care nu are copil, se qice cd nu e bund la Duna-

si din causa aceea nu Ole avé (2); iar aceea, care anume face ca sd nu aibä e, dup5, pdrerea poporuluI, dracae si In cea-laltd lume o sugù geindaeif, adecd serpil, de iar fkulti ei, ce ar fi avutù nosed viü, e piernecileü,

dutil (3). (1) Acestti descanted', dict. de economuhl Ioaml Boti71 din Vtlenii $omcuteI-marl, se MIA publ. de d-Iti Elia Popti in «Gutinuliin an. I. No. 30, Baia-mare 1889. (2) Cred. Rom. din Mahala, districtulti Cern'autuluI, corn, de ahl

lui Iordachi Isacü, agricultorti. (3) Cred. Rom. din omcuta-mare (Chioril) si imprejurime, com. de d-lti Elia Pop, inviitAtorti.

www.digibuc.ro

10

IN ALTA STARE. Pe cätii de mare i-a fostil mai nainte tinerei neveste téma

cà nu va binecuvInta-o Dumneleü cu glótá, pe atätil de mare 11 este el grija, dupà ce a purcesii acuma grea (1), ca set nu piérda ftulú, pentru cà In genere tóte nevestele, carI se OA Iii altd stare, fiindii fórte gingase i simtitóre mat pentru tótä nimica, sunt mai multa sail mai putinti espuse de-a nu puté purta copitula totil timpulü câti'l se cere ca pórte. Dreptii aceea fie-care nevastä cautä acum a se ferì de tóte acelea, earl art' puté s5.-I fie atâtil eI câtil pórtä, spre óre.s1 care scAdere saù daunä, si acésta ferire, lrnpreunatä cu diterite datine i credinte (1) Femeea, care se aflä In stare bine-cuvintatä, se numesce in limba poporului din Bucovina grea, ingreunatd, ingrecatd, insttreinatd, inctircatd, inpovdratit, grad, in altii stare, neslobodd, iar In tinutula Näsèudului. din Tran-

silvania, pe langl unii din termenil. Insiratl maT sus, se mal Intrebuintézä Inc/ i acestia : tdratt 0 in starea darului. 0 fatä mare Insä care se aflä In asemenea IrnprejurArI, se (lice ca e burduhad, but.cluhdnóstt, cu ptintecele ptind la gurtt, ca ciolane in ptintece, iar, dupä

ce-a nscutil, se numesce In cele mal multe párti din Bucovina, cu deosibire lnsä la munte, adand.

www.digibuc.ro

apucate din mosl strämosi, durézä tow timpulil de când a simtittl cä a purcesü grea si pânä dupa nascere, atâtil In decursulü ocupatiunilorü sale de tóte dilele, cAtil si In timpulü mâncdril si a lAutulul; atâtil In decursula &MI, preumbläriI si petreceril, cAtti si In celü alit odihnel, mal pe scurtil la ori si care ocasiune.

Asa din momentul6 când a simtit5 cä e In altä stare, se Incinge necontenitù peste totti timpulü Ingreunäril. De lncratil nu-I vorba c5, se apucá ea singurà la lucru, atâtù prin casä câtil si pe-afark unde si când cere trebuinta, dar In totú timpulü Insärcinäril se feresce de a se osteni din cale afark prea bine sciindil cä ostenéla cea mare precum si rádicáturile fórte lesne potti sà-1 strice. Cele mai usitate datine si credinte In tirnpulil lucráril sunt deci urmätórele: Ca o femee Insärcinatà sä facä lesne, de câte orl mäturä si iea gunoiulii. In pólk aruncându-lü, 85. dicá: «cum aruncil

gunoiuld acesta de iute, asa sd si fad' de lesne!» Femeea Insárcinatä, care va culege surcele In OM, copilulti cea va face va avé pe corpil nisce -pete de diferite maHMI ;

iar aceea, care va culege In pi% surcele esite din

rindea, va face copiluld cu pèrula cretil (1). SA nu punä vre-o legAturá dupä capü ca s'o depene, cá apoi are sá fie copilulil cu buriculü pe dupä capil (2); iar dacti trece cine-va peste o femee Ingreunath si nu-si aduce de grabd aminte, atunci copilului i se Inv Me buricula pe dupá grumazü (3). Sd nu desculte pe nime, nici sä nu tragä cióréciI cui-va, (1) G. S. Iondmi, Mica colectiune de superstitiile, pop. rom. Buzeil 1888, p. 6. (2) Com. de d-10. Romuln Simu, invetátora din Orlatil In Transilvania.

(3) Diet. de Mariuca Nistorn, Românc5. din comuna Mitlinil, jud. Sucéva, pl. Muntele in Moldova.

www.digibuc.ro

12

cA apoI nu poke nasce pAná ce acela, pe care

desculdesbrIcatil, nu-1 va da apä din opinca saú cismá, etc. tatti SI nu dee niméruI apä In impula stAriI bine-cuvtntate,

cäci apol nu póte nasce 'Ana ce acela, cäruia i-a datù ea apI, nu-i va da apà de Mufti din pumni. SI nu sufle In coptorula on pâne, 06, face copilulti cu limba prinsI (1).

Prin rësboiulii. de 'nvëlitil pAnza sä nu tréca niel o femee, pentru cá nasce copil gemen1 (2).

Când gat& femeea pAnza de tesual trimete pe unt coel afarä cálare pe fusteii rèsboiului cu ochiI In drumil ii deschide i ce vede 1ntâl, barbatift orI femee,

de acela sexil are 0, fie celil mal de aprópe näscutil femeii (3).

Iii timpula máneari

i alg P,Ittulut :

0 femee grea nu. se prea lasä a se duce Intr'o

casti,

unde se mInânc5., ca nu cum-va sä ravnéscil si ea, cu tOte cà o astil-felil de femee, orl-unde s'ar duce si ar afla ómeni mâncândil i bênda, ()meal respectivi nu mänâncI nicI nu ce n'o Imbie si pre dinsa, clându I In acetimpil din fie-care specie de mâncare i bèuturä sà guste si ea rnIcarti catil de putina, eft sä nu i se inthuple vre unü rëú, sciindil fie care prea bine eh' tóte femeile Ingreunate fárà deosebire, cap6t5, felurite gusturi de mâncare si bëuturä (41, si daca nu li s'ar da de gustata, fórte lesne ar puté s5, pére,15..

(1) Coin, de d-Itt R. Sirnu. (2) «Lumindtoriulü,» an. X. TimiOra 1889. No. 27. in aFoisóril.D (3) CAlindarulil poporuldi pe anula corn. 1889. an. IV. Sibiiri, p. 73. (4) S'a observatil adeseori cá o semA, de femei ingreunate, cari avéndil pe de-o parte mare jiga pe de all& parte insä cA,p6tAndil felurite gusturi, unela

mai ciudate deck altele, mancatl, dar mai muItü pe ascunsil, crida, bucafr de sare, varii, carbuni, humd, citribnidd, Wit dela gura cuptorulut, etc.

www.digibuc.ro

13

femeea, de ar fi chill de sfiiciósä i rusineisä, nu se opune, sciindil ea prea bine cA, dacA n'ar gusta, lesne ar puto mai pe urmá sä-1 fie ra (1) Dacä o fernee Ingreunatä poftesce dela cine-va vre-unil felù de mâncare saa Huturä si acela nu-T dä, atund spunil

Românil din Bucovina cà e pöcatulil celul CQ nu i-a cu cAtil e ferneea mal pofticiósa, cu atâta si pècatul6 respectivulul e mal mare. Rornânil din Moldova creda i spunil cá dacA ti-a cere ceva o fernee insarcinatä si nu da, ail sä-ti ródá sórecil lucruri din casá (2). Dela credinta cea fOrte rëspanditä, in tóte pärtile locuite de Români, eh' adecä o pkatil a nu da ternefi Ingreunate ceea ce poftesce, vine apol i datina cá cel maI rnulï, chnd v&Iil pre vre-o femeie ingreunatá i credit &à i-ar fi din ceva

Indatä li del de gustare. Aclese-ori insä se 'ntêmplä cà unele fernel ingreunate, fdrä

sà vadä pre cine-va mâncândil saü bêndii, capëtà poftä ca (1) Pretutindene in Bucovina, apol in Transilvania corn. de d-nil R. Sirnu si I. Georgescu. In Moldova diet. de M. Nistoril: «femeea ingreunatä s'A nu poftésa nirnicü, iar dad, poftesce sä i se dea ori ce ar fi, c'à de nu perde.» «SedWirean, directort1 Arturt1 Gorovel, an. I. Fillticent 1892. p. 52: «Femeea Ingreunatà trebue sà guste din -WM ce vede, sä-sl aducà aminte ca-i ingreunatà la vederea tuturoril lucrurilorti unite, si sà nu tie mânile in crucisti pe pAntece.»

In Banatil, com, de d-lti Ioanil Popoviel, inv'étátorti in Opatita: aSunt unele fernel grebie, cárora v6d5ndil ceva bunil i gustosil de mancare, se last/ (poftescil) a mânca. Dedi ferneile cele sciute i patite in d'ale de astea, scifl ea ti indatá daft din cele ce ail ferneil celel Sigreunate, dicèndil: s'a lása, si s5, nu lepedl háiatulü.n Iar cele nepractice si nepätite nu-i dati

si apol ferneea, ce a vutü i n'a c6p6tatil sä guste, fiindu-i gAndulil tom acolo, si dac6-i este rusine si nu cere, nu multil dupá aceea lapödá bâiatulti.» Elia Popü, invèlátoril in Somcuta-mare: aFemeea In Ungaria, corn. de

ingreunatk dad), intrá in cutare-va casá si vede atare mancare prin care i s'ar cAsuna ceva, trebue sä-I dal sä mänánce sail celil putiml sá gusted) (2) El. Sevastos, CM5toriI prin Tdra-rornânsscä, Iasi 1888, p. 48.

www.digibuc.ro

14

din seninil te miri de ce lucru. Atuncl brirbatil loril se facil luntre si punte ca sä le aducá lucrulù poftitù (1).

Neputêndil Insä barbatiI a le aduce si a le da la tirnpil cele poftite i v'Nêndil ca Incepe a li se face WI, alérgä de grabá la mósä sail la o babh sciutóre, care se pricepe In ale lécurilorti, i o chiama ca sä vie sä le facä cevâ, dórä, nu plerdil Mósa sail baba sositä iea de grabh 8-9 simburï de pepene si vr'o douò rámurele de eimbru buna, adecä eimbru de gradina ; pis&Lä bine atâtil sImburii ettta si rärnurelele i puindu-le apoi In rachiil saú i apl, dä, femeil bolnave rachia

de acesta sä bee. Dupä ce a bëutil, pune vr'o câte-va coji de cépg, Inteunil harba cu cärbuni i o afurnä cu fumuiù ce iese din coji. Eartura si afumatulir acesta se repetescil mai aclese-ori. Ilcênclu-se acésta se qice ca femeii i se face bine, nu pierde,

dacä copilulü e viú, llú pórtd mai departe, pânä ce-1 sosesce timpulù ca sá rime& (2). Alte femel din conträ, v6c,lêndil pre una Ingreunatä ca. 6 fdra' vreme palita §i cá se aflä In periculú de a perde, o afumä cu nasa (ndri) de vulpe. Fäcôndil acésta, ferneea, dacA

nu i-a fostir sositù timpulil, nu perde, iar daca e cu vreme,

nasce cum se cade, färd sä i-se intêmple ceva din causà c5, a afumat'o. li li

Cu näri de vulpe se afumä, nu numai acele femel, cärora s'a fäcutii rëil din causa al aù fostil poftitil ceva si nu

s'a data la timpil, ci si cele ce

späriatú de ceva (3).

In Moldova unele femei, earl sunt In pericula de-a perde, (1) Com. de d-la Ioani1 Berariti, paroehu In Stroesei. (2) Diet. de Catrina Raeolta din Calanfindecei. (3),Diet. de Parasehiva Lehaeiti-Leu0énd din Fundulti-Moldovel, distrietula Câmpulungula

www.digibuc.ro

15

cauta de grabá cruce de nucei (1) ci s6mint5, de pepila (crastaveti), le râcnescg sail piséz5, binisoril la unil locti, le

amested cu rachiti, virig, apà, adecä cu ce le vine maI de grab& din demânâ, i apoI le beg. Allele ardii bumbl de surnang de orI si ce colóre, punü scrumulg ce se face dintr'in-

sii In apä, si apà de aceea beg In trei restimpuri. i iaräsT allele, avênclil códd de paung (2) strins5,, o usud, o r1snescil bine, si apoI, amestecându-o cu ap5,, iar541 o beg.

Dac5, e chematà mósa sag o altà bab5, sciutóre, aceea, pe lâng5, Intrebuintarea mijlócelorú mai sus arätate, mai

Ind *see Inch

i

o drámidá, o aruncä lute() strachinä

cu rachig, si apol cu aburulil ce lese dinteacesta aburesce de jos in sus corpulil femeil, ce e In periculil de a perde. Dad, nu-i ajutá adsta, span, icóna MaiciI Domnului si-I dä alp& de aceea de Mutg ; sag iea o cósä, deschide o ferésträ, prinde ccisa de masea, o pléc5, puinù cu virvulg In jos pe feréstril afará, tórn5, apä de treI ori pe pánza, cóseI, astg-felii

ca s5, se scurg5, pe lâng5, vargä Intr'ung vasù i apoI din apä de acésta (16 femeii de treI orI de béutü, iar cu restulii o spal5, maI IntAI pe mpg, apoI pe totil

Dupä tóte acestea, care -trebue sä se fad câtil se Wede iute, iea tortg de invepturd, aded de acela la care s'ag Invëtatil Intâia órá copilele a tórce, llg desirä, Ilg ud5, puting, si apol o légá cu dinsulg peste pântece, i astg-felü legata trebue s5, umble treI cjile, adid, pânä ce a trecutil tótá primejdia (3). 0 femee Ingreunatá trebue mai departe sä se ferésd, fórtetare de-a mânca fie ce, pentru cá si acésta Incá 'Dote fórte lesne s5,-1 sirice. (1) Simbure de nueä, pentru c acesta e cu cruce. (2) Códa de peiunit uni1 felil de floricicä. (3) Corn. de mai multe românce din Bucovina 0 Moldova.

www.digibuc.ro

16

Asa nu e bi»e sä mänânce done póme, earl sunt orescute si lipite una de alta, saù, dupd cum spunil Bucovinenil MoldoveniI, sä nu mänânce niel *until fela de póme ifigemetnate, cAcl va face copl gemeni (1). Nu e bine sä, mänánce din miri rupta, Inceputil, adecä ca face copila cu semnit, ca i card ar fi mupatü de-untl dine (2). SA se feréscA, In timpulil eft e grea, de mâncarea pómeZell; crude, dar avêndil poltA sä i se Implinéscä, cAci la din -conträ nasce fár tirnpü, i neimplinitorulul i se imputózA acésta ca unü pëcatil din cele mai marl (3). Asemenea nu e bine sä mAnânce Duminica /rude pelstdióse, cAcI copilula se face holeindil i timpil la minte, tótä viata luI comae numaI fapie rele. «Dac4 Dumnel vrea -set tei atd, iJ2 iea mintea,» dice proverbulil, dreptil aceea se cuvine ca prin postil sä se depärteze acéstä nenorocire dela (4).

Sä nu mAnânce carne netäiatä din frigare cA face copilula cu limba prinsä (5). Sä nu mänânce borsù umplutil In qi de sect'', cäzi copiva avé unù feliA de bubusóre numite focuK (6). SA nu mänânce niel când, chtù tinipü e Ingreunatil, aripl -de ghinA, ratA, gasca, saù i de altà pasëre, diet copilula, -dupà ce-la nasce, capëtä morbulil numita aripf (7). (1) In Bucovina si diet. de M. Nistorü. Vecli G. S. Iónenil, op. cit. p. 5. . pletitä, nicl cand Insà" despletita i buMsä., caci IndatA capkA copilula plesne.

Mai capkil copiii plesne incä si atunci, câncl bag5, pleptenele In gura. Din causa acésta apoI nicI o mam5, precautd

nu d'a copiluluI sù pieptenele de pleptenata ca sà se jóce cu

Rornâncele din Téra-Romcinésed spunil ca nu e bine a se läsa copiiI ceI micl a se juca cu piepteniI din causal ca capkil limbaritd (1)..

DacA din nebAgare de sémA sail din all-A causa óres1 care a capétatil vre-una plesne, atunci mama sa, vindeca, iea treI baligute de cala i pe copilo In brate i Intorcêndu-se cu fata spre sóre dice: del de sus de pe Mg. Iar plesnele luT N. in baliga de calii !

Cuvintele acestea le rostesce de treI orI, adecä pentru fie-care bäligutii i dupà fie-care rostire scurge baliga picura câte o tlra de sucii dintrinsa copiluluI In gurk unde are plesne (2).

0 sérnä de Românce Insä pisézä pótrà acrä pâna ce se face ca pulberea de märuntica, mOie apoI o peticutà curatä In apä, o Intinge In péträ pulverisatä i frécá cu dînsa copilulil In gurd pe unde sunt plesne. Dupa acésta icaü o Mc& de miere i ungil cu dinsa pe unde Faú frecata cu peti cuta.

Fácêndil acésta spunü cä plesnele Indatd se trecil. Tar dacà unuI copila, nu nun-la:I din causa plesnelor, ci (1) Ion6nu, op. cit. p. 23. (2) Dict. de M. Barbutit

www.digibuc.ro

396

asa l magic' bale din gura, atunci dupii credinta Roman-

celorú din România, e bine ca balele sa se taie trite() Dumineca diminéta, ea apoi nu vorir curge mai multú (1). Focurile se lecuescú cu carbune viü, pisata pe pragulA usei si amestecatil cu smêntana (2). Sohotele. Daca unù copilú a picatú In sohote, numite altmintrelea si socote, din a carorú causa se usuca, de numai i ósele rëmânil pe dinsulù, atunci uncle Romance din Bucovina, precurn bun& óra cele din Mahala, ilù ieati inteo

Sambata diminétä, Ilú punü intr'unù sacú desertil, 116 ducti la unù vecinù si acolo lIù baga apoi de trel ori dupa olalta pe gura cuptorasului, unde facú femeile mâncare peste vara,

totil de atâtea orl ilü scotú afara pe borta unde sta ceaunulti.

Nevindecându-se In urma acestei proceduri, Ilú pund ase-

menea intr'o Sâmbatä diminótá intr'unú sacil, in care mai nainte de acésta a fostú Mina, si astir-felt' Ilù ducú apol In tinterimil, undo puindu-lú pe mormintuld unui copilú cunoscutd

:

Mal (Vasile) scumpuld meü! Na-tT ie aicl sacula tè'ü

Si mi-lü umple pe alü meti Cu carne, sânge i cu seü !

E de'nsemnatil Ins& ea, atattl chair" Ilù ducü la tinterimú, cand rostescú versurile acestea, cat si atuncI cand se intorcú inclèrëptú, nu le e iertatú sa stea in clrumil niel sá vorbésca cu cine-va, cad daca stail i vorbescú cu cine-va, tótä pro-

cedura acésta nu are nici unü efectú. Neajutându-1 nici dupa acésta nemicri fierbù o scafarlie (1) Ionérm, op. cit. p. 20. (2) Sevastos, Galètoril p. 69.

www.digibuc.ro

397

parasita de cala

scalda in zérna ce iese din scAfârlia res-

pectiva.

Fäcêndil acésta credit cA

bolnavù trebue nurnal

deck sa se vindece ori sA móra : una din doll& Voind5 mama celui bolnavil numaI deck sA scie de-I va trAi orl muri copilulú, iea doué ulcele deserte si dându-le cui-va sä aduca apa cu una dintre dinsele «du-te cu aniêndouè ulcelele acestea la fântânä i adA-Mi intr'una, In

care veI voi tu, apa!» In acelas1 timpù InsA le menesce pre amêndoué licêndri «Dad, va aduce-o pe acésta plind va trâi, In gândula iar daca va aduce-o pe asta-laltA va mud.» Decl dad, din Intêmplare trimisula aduce apA In ulcica cea menitA pentru

copilulù trAesce, iar daca aduce In cea-laltA atunci móre (1).

Rastulü. Daca unto' copila capétii rastü, adecA daca i se umflA fólele, Româncele din Transilvania când cod" pâne Indatinéza de pune cu spatele pe pragula easel i apoI scotêndil doué pânI din coptoril le rumpil in doué si astilfela, fie acelea ori i cAt de ferbintl, le punil peste fólele copiluluI (2).

In Téra-Romdnésca, dupa cum scrie bóla acésta se vindecA asa :

Dim. P. Lupascu,

«SA se pue noué ghioceI in *tit tare, sA se pue la caldurä, ranA se voril topi si sA-I daI In tótA deminéta pe nemâncate bolnavulul câte o linguritA ca sA bea. infAs1 unde «Harbuzil coptù cu tarâte pe peticA va fi rastuhl. «SA iei jurn'étate de litru de lapte dulce, de doI banl säpunt' (próspétil) prostil, sä. rayi In lapte, sA arnestecI fórte bine, pul la cAldurd trel lile i apoI, inainte de a mânca, (1) Corn. de Ionia ahl lui Iordachi Isaca. (2) Corn. de

B. Iosofti.

www.digibuc.ro

398

sa ungi frunc,la de tutunü tare si sá puI pe pAntece chtg

rastulg de trei si patru orl; dupä care va porni diarea si vérsatura; in urrnä va fi folositg (1). In Moldova este clatin a. ca copiil, caril ag rastti (Inflatur6 In pAntece) sä se puna, când se gatesce pânza, cu pântecele pe sululg de 'napoI i täindu-se firele sA se c,lica:

«Tal natra sä se taie rastula lul N! » (2) Gâlbenarea. De se Intêmpla cum-va ca ung copilg sà zacä de gdlbenare, plur. gdlbendri, atunci Rornâncele din Ala-

cedonia MO. la gitulú lui ung firg de métasa galbénä ung altg firg de métasä rosie i dupä ce stag puting astgfelg se pune pe ramura unuI trandafirg ca s'A stea o nópte Intrégä ; a doua qi iea firulg .celg rosu si se lég6 apol la gâtulg pruncului, iar celg galbéng se lasá pe trandafirg (3). Babita, numità altmintrelea $i baghip, baVIzztd i babghqd, pl. babi0 i baghqi sag baighip, e ung felg de rnorbg pre

care n capétä, mai cu sérna copiii, cärora nu le-ag crescutg încá totl dintiI. CopiiI ce pätimescg de acestii morbg, spund Româncele, c5, li se umf16 pântecele, capéta durerl crâncene de stomachg si pântecare mare, din care causa apoI IngAlbinescg i sla-

bescg asa de tare, cá multi i morg dacá nu sunt Ingnijii vindecati de grabá. Morbulg acesta se pote vindeca, dupa párerea celorù mat multe Românce, prin asa nurnitulü «desceinteca de babip . Descântätórea, care voesce a vindeca pre copilulg ce phtimesce de acestg rnorbil, iea o ulcicä nouä, Vora, Intr'Insa aph ne'nceputá, apol noué petricele albe, crude, cu deosebire (1) Medicina babelorit Adunare de descântece, retete de doftoriT si babes& Estrasa din Analele Academia rornâne. Bucuresci 1890, P. 62. (2) «,5edAtórean, an. I. FälticenI 1892, p. 153. (3) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril, In op. cit. p. 44.

www.digibuc.ro

399

sarea mel(e, precurn i rndlazü 9ndrunfela saù pasatii. Dupà. acésta pune ulcica, urnplut5., la focii ca sh" férbä anurne: Luni diminéta lnainte de résáritulti sórelui, apoI tota In acea di, Inainte de arnédI precum i Inainte de apusulti sórelut

Tutil asa face ea Miercuri si \Theft Dup6, ce a fiertil apa dimpreuná cu pietricelele i rnälaiula mèruntelil din ulcicA, rèstórná ulcica cu cele ce se aflit Intr'Insa Inteo strachinä corespundëtóre, care se tine apoI

pe buricuhii copiluluI bolnavil saú mai bine lisú de asupra buriculuI, ca acesta sá nu se frigá cle strachina Inferblntatä.

Mai nainte Insá de a vèrsa cele din ulcicá In strachira i pune ca sA aibä dindernânä 9 lingurI noue, 9 fuse noue, una acú i ural cutiti1 DecI cum a rësturnatil ulcica, iea una dintre lingurile cautä,

cele now!),

i muindu-I puting vIrvulil In apa din strachina-

o tine In mâna stângä cu adâncitura In sus, mOie apoi a cloua lingurá In zéma cea de pietricele din strachinà i o tine putintelil deasupra celeI dtntAl ca sà, picure unit stropil de apá Intelnsa; i totil asa face ea i cu cele-lalte obiecte pAná ce le párêndézA pre Vote, rostindil In ace1as1 tirnpü

la fie-care muiare si tinere a obiectelorg mai sus insirateurmätórele cuvinte: Babghitrt mâncrieiósti,

Babghità puturósrt, Babghitä uriciósä, Babghità prin sete, Babghitä prin fome,

Babghità prin arsurä mare prin diochiuld eehl mare, lesI din N. giunzhia, Nu-111 earcià,

Nu-Iti sprtria;

www.digibuc.ro

400 Nu-15 it-1011)14

Nu-15 vräji,

Nu mi-lii Du-te de ingälbinesce vräjesce 51 spärie La ogorulti cu päsatti, La päriulti cu pietrele, La tiganu1ü cu lingurile,

La iganulti cu fusele, La tiganulü cu acele, La tiganulti cu cutitele. te du de spärie vräjesce,

Uncle päsärile nu umblä,

Unde cocosil negru nu chtti, Unde nu dä nime «diva bunä». N. sä r6,mänä. curat5 Ca argintulti strecuratti, Ca maica cea prea curatä, Care l'a läsatü.

Sfirsincla de rostitil cuvintele acestea suflä de asupra strachineI In semnulü crucel i stupesce jos. Duph acésta iea apa din lingura primä, ce a tinufo In mâna stângä cu adâncitura In sus, care s'a strInsil picurânclii de

pe cele 8 lingurI, 9 fuse de pe acú

i

cutitú,

i o tórná

copilulul bolnavil de babiti In gurä. In fine tustrele apele, carI le-a fiertil i descântatil Intr'o di, dar carl nu le-a pututii Intrebuinta panä Intr'unù stropti,

le duce si le varsä Indatá dupá descântätura a treia la o proptea de gardil. Astil-felil cum s'a descrisü pänä aice, se repetesce descântecula acesta Luni, MiercurI si Vineri din decursulú uneI séptémânI.

Dacá copilula e morbosil de babghip, ulcica rësturnatä cu

gura In jos suge tótä apa din strachinä, asa cä eérnâne pe

www.digibuc.ro

401

fundulil ei numal päsatula si pietricelele cele albe, iar daca ulcica nu suge apa, atunci e unit' semnù el copilulil nu e bolnava de babghitä, ci de altä MA, prin urmare trebue a-lir cauta de bóla aceea, de care se presupune mal departe c'd ar fi bolnavil (1). AM descanteca de babghqd i a nume din Téra-Romdnéscd sunä astil-fela : O purcesil o bazhitg cgcgciósg, O haghitä rnáncgci6sg, O baghitg puturósg, Venitä din sete, din fenne, Sag din ostenélg: Cu sépte lingurl le-oiti mésura, Cu cuOtula le-oig tgia, Cu chiatra le-oiti Inchietri, Prin chiatra morn' le-oig dii. 5i le-oig mántui; Cu fusu le-oig impunge Din tóte incheeturelele, Din tüte mgdulgrile. S. r'émaie bolnavulti Luminatü, curatü, Precum Dumne4eti l'o lgsatü.

Descantätórea, care rostesce cuvintele acestea, pune Intr'o

ólä noua apa, putine crupe, putinä cenuO, farmä trel petricele mid, asemenea trei bucätele marmurà si treI bucätele crernene ; le pune pre tóte acestea la unit locii sä férbà la

foal bine, i apoi le r6stórnä lnteo strachinä cu gura In jos, tin'end'o ap, pe p'antecele copilulul ; i descant:A cu 7 linguri,

unir Gupta, una fusù, cu care face cruce can descanta ln (1) Acestil descAntecti culesil din comuna Scheia de lânga orasu1t1 Sucéva, mi l'a comunicatil d-lil P. Prelipcénti, invëllitoril superiora. AIM deschntecil de babiti cu multil mai lungil si totil-odatä si mal complettl decAt acesta sit se vaclà. In colectiunea mea aDesciintece pop. rom.» Sucéva 1886, p. 32-39. 26

Mariana', Nascerea la Itomânr.

www.digibuc.ro

402

trel rInduri; repet'd descânteculil In trel çlile de seal', dâncdú apa bolnavulul s bea CAW' se va tins pe lingurl, dela fie-

care lingurá eate de trei orl câtil s'a scurge, asemenea de pe cuitù i fusiä. (1). (1) Dim. P. Lupwu, Medicina babelorrt. Adunare de desdintece, retete de doftoriI i vrajitoril Mbesci. Estrasil din Analele Academid romAne. BucurescI

1890, p. 29.

www.digibuc.ro

403

XXIII.

MASA MO*El. A treia çli de Bobotéza, çliva de opta Ianuarie, In fie-care anti, este cu mare nerabclare a$eptata de nevestele din Dobrogea, romance §i bulgarce. In acésta çli -Vote nevestele aceleia§1 rnt5e, farà. deosebire

de virsta §i avere se aduna dupa amiala-li la mósa lorú §i petrecil atatil In onórea el catil §i Intr'a lorti 'Dana, ce se Intuneca bine. Aló§a In giva de St. Ioanti cu unü paharti de sticra cioplitti,

In elù cu alp& sfintitä, cu una manunchia compusil din foi verçli, din indrufaimit i mu§cata saa din alta flóre i din busuiocti uscatti, legate ou unú firil de Una ro§ie se duce pe la tóte nepótele §i stropindu-le cu rnanunchiula muiata, le Invitä. Pe lânga nepóte mal Invitá ea Incá i alte neveste, prietene

i cunoscinte de ale el' &A vinà. ca sa-1 vac,I5, serbarea.

Barbatl nu Invita niel odata, cacl fiinclú serbarea acésta esclusiv0 numaI pentru femeI, barbatilorti nu li se cade sä iea parte la dlnsa. Clientele naciel., cu totti timpulti ceù rëù, care nu odatá www.digibuc.ro

404

se aflä in acéstä di In pärtile Dobrogei, se adunä numèril destulA de marisorti. Nu voril s'o lase cu inima mâhnitä, sciindù prea bine c aü nevoe de dInsa tocmal cánd viata ornenésca e In mai mare primejdie. Masa e Impodobitä cu totil ce trebue máncärii, Infrumusetatä cu atâtea sticle One cu vinioril de deosebite lete, câte nepote aú venitil la serbare, cAci fie-care din ele aduce §i ate unù plocong mamel móse, pe care ploconü îlü incununézä de obiceiti o sticlisórà de WA din ce se compune ploconulü nepótelorti mósel: din Gate unü colacil, de ceva carne de porcil ori trandafill din porculü tiliatti la Crâciunti, si eke o sticlä cu vinú mai mare saü mal micä, dupä cum dispune i aducëiórea. Cele cu vil In genere aducü câte o sticlä mai mare. In mijlocuhl mesei se aflh' unit colacü mare, la mijlocii o luminare mare neaprinsä; acesta e colaculti mósel fäcutil de ea. Marà de acestea se mal Impodobesce masa de regulä

cu o farfurie In care sunt puse o multime de frunde de mufeatd, de inclrugaimg §i de rozetd si pe fie-care frunc,la se vede strälucinda ate o bucä4ic5. de hârtie poliità §i lipità cu miere care Insemnézä: ca rm5sa sä fie pläcutä nepótelorú

séle ca albinelorü mierea dela florl. 1-11-15, a nu lua loca la masa nepótele, prietenele i cunoscintele Invitate, fata (servitórea) móseI vine i servesce, ducêndil la fie-care tava cu dulcétà i raohiulú preparatil de ea cu spirtü, zaharil, scortis6r5, i sofranti. Nepótele, prietenele §i cunoscintele Inchinä In sänétatea inamei móse. Mósa Ode In capulù mesei §i. multâmesce fie-cdreia cu inima plinä de emotiune i fericire. Irnpärtindu-se dulcéta i rachiulil, mama mó§a iea unü

cion cu faunae aprinsä, aprinde lumlnarea cea neaprinsä,

www.digibuc.ro

405

din colaculg din rnijloculg meseT, spune rugaciunea Takett nostru §i tämâéza pe fie-care din nepóte §i cunoscinte, earl'

acum îi ieag locula la masa, apoi lmparte florile poleite la fie-care cate una §i tóte le Infigil In peril Preotésa, care de regula Inca iea parte la acésta serbare, careia i se da loculg de onóre In capulg meseI, 1I lipesce frunc,la verde in frunte pentru cuvIntulg ca. preotesele Iiindü Intre mirene capula legii, trebue Ed fie mai a§ezate, mai sta-

tornice, nu trebuescil sa pórte flori la capil §i niel Imbracäminte cu flori vii . . . . Se aduce apol ciorbd i se dä trial In capulg mesel, unde se afla preot6sa. Pana a nu Incepe lingurile sa lucreze din capula cela-laltg alù mesei se aude iaràï «Tatdlii nostru» recitatil totti de mama mó§ä; fie-care ki face cruce §i Incepe s primésca dela ea cate o bucata din colaculg din mijloculti mesel, pe

care pupal mai nainte de acésta llù Was e §i acuma Ilg impartesce.

Din tóte partile risete i vorbe. Unele spung ca, le-a *WM

bucata de colacù cu mai multg coltucez §i ag sd nasal unit

altele cà le-a venitg bucata de colacg mai multil mijlocg §i aü sà facct o fatd; iar celea carora le-a cäçlutg numai mijloculg, cá n'ad sd nug facd Se aducti apoi mai multe feluri de bucate i pe urma friptura, earl tóte se punú la masa, lncepêndú totil dela bdiatü,

preotésa.

Dupa friptura trebue sä, dea Mó§a cu multä modestie i bucurie propune ca una dintre nepóte sa reguleze darea Una dintre nepóte i anume care e mai istéta §i mai Indrasnéta iea o farturie pentru strIngerea bac§i§ului, pune Inteinsa ung pahard cu ving, ung.piciorg de gâsca sag §i de

www.digibuc.ro

406

alta pagre 0 anume friptd aprópe fArA de carne, o bucatä de pane, sare, piperd §i ardeiil 0 Intindêndd farfuria In mijloculd meseI strigA rni5ei.:

SA fie mó§a, la primejdie, iute ca ardeiuld! Preotésa aruncA cea dIntaI baculd, pe urmá Incept' nepótele, fie-care card le lasA maim. Mó§a, care 0 de astA datA se alb', In capuld mesel, stA In picIóre, §i la fie-care sunetti, ce s'aude'n farfurie, Vice tare: DA Dómne spord 0 berechetil cutAreia 0 cutAreia, spuindü fie-cAreia pe nume. Unele dintre femel, &and aruncA bacsisuld. strigA: Dela mine putind dela Dumnec,led multd. IarA altele, aruncanda pe rêndil band', spund:

A-4a copiI sA facd, catI banI last' in farfurie! SA-t1 dea DumneVed!Mspunde mI5a. StIr0ndu-se bac0§uld, strIngAtórea presentA mó§el taleruld

cu baniI strIn0. Mó§a II primesce multArnindu-1, mu§cA din picioruld de

gascA, iea din pane, apol luandd paharuld InchinA In sAnëtatea nepótelord, Vicêndü: DumneVed sA v'é dea sänëtate la tóte, sport". §i berechetil 1

SA ajungemd 0 la anuld cu bucurie §i cu inimä bunä! DupA acésta bea paharuld pe jum6tate 0-0 pune banil strIn0, legatI Intiund coltil de basma, In shad. In timpulil mesel se aude din cand In &and Indemnuld mó§el, care Vice:

Luati, fetelord! beti, mancatl, cAcl dórA spre acésta atI venitd la mine! Cate una din neveste, care e maI istétA §i mal glumétA, dreptil r6spunsil la Indemnuld mó§ei, spune cate ceva s'A Ned. i pe cele-lalte sA OA bura-órA:

www.digibuc.ro

407

Fa! wig vol ce sä faceff, cánd 0 yeti duce acasä ? De-0' vedé pe bärbatiI vostri c ve zlinbescil, vol rideti mai tare; de-I vedeti superatl, c'S se uita rett la voi, faceti-ve mai superate si Mgati-ve pe dupa sobs, ca ei aù sä vie dupà

voi Eá ve facä inimá bunk si asa scäpag de a 0 mai bornbAni.

Din tóte parfile se audti rlsete, o dovadä cá auditorula femeescti admirä pe nevasta, care a spusú acésta glumá. 0 Mocancd, cAci In Dobrogea sunt mocance destule, vo-

indti si ea a face putinä voe buná, qice: Apoi nu scitl, acurn unti anti, cândù me ducearnü acasä totti de-alci dela mama mósa, IntAlnil pe omulti meti; eti cum

îlù veluI Incepul sä mätänSescir In stânga si in drépta ca si cum n'as1 fi pututil merge ; elü Incepu sä rldá qicêndumi: «da bine me femee, nevestele (pal cá nu beti, ca ele nu se'mbatä, dar vedti cä i ele nu se lasä de bárbatl.... facti pasulti mai mare decât ei!...» Dar eú atuncl mai rëú me fäcearnú ca-sii. MCA

Asa sunt bärbatii tragü spuza totil pe turta lorù si bietele

femel totil rëù facü! réspunde una din altá parte. Dupd ce aù rnáncatù si beutil de ajunsti, dupá ce s'a strinsti bacsisultr, mai petrecêndil Inca putinti In glume i risete, masa se ridich, se face foal larga In casá i cu tótele se

pregätescti pentru jocti, Indemnându-se unele pe altele sä Incépá.

Acum se pote vedé cum de o parte se prindO bulgarcele la jocti, de altä parte romdricele, i iar de altá parte românce i bulgarce la unti looù, i Incepti a juca si a cânta diferite jocuri

i cântece fie-care In limba sa si cum o ajunge

mintea, numal singurá preotésa stá impunätóre de o parte pe patil sati ta altü locü, privindil cum jócä oile din turma pástoritä de sotulil

www.digibuc.ro

408

Daca timpulü e nefavorabilli, ceea ce fórte lesne se póte intêmpla in Dobrogea, i cimpoerulil chernatil nu pöte sä, vie la timpil ca sä, le cânte, atunci jóc5, i cântä, i singure, fárá óre-si care läutarl pana la unù timpù când apol se despartescti, dicêndil ca sä, se vadä, pe la anulil pe acéstá vreme cu bine, si apoi se duce fie-care a casá (1). (1) Zoe Cretescu, Obiceiuri dobrogene, publ. In alloinânultin an. XXXIV. BucurescI 1890, No. din 24/12 qi "he Februarie.

www.digibuc.ro

409

XXIV.

TUNDERE A PERULUI. La jumëtate de anti dupä nascerea until copilú, in unele pärtl Insä cu multg mai tarc,liti §i anume dupä ce a Inceputg acum copilulg a urnblä, a pricepe qi a vorbi, e datinä de a i se reteza sag tunde përulii. Acóstä datina, nurnitä Tunderea sail retezarea p4rului, se efectuesce In unele 0.41 ale Bucovina, precum buril órá In satulg Crasna din districtula Storojinetulul, de regulä In iliva onomastid a copilulul sag Intr'a tätâne-sai sail Intea marnel sale. Iar dacá nu este cu putintá In una dintre aceste treI Vile onomastice, atundi qi In alt5. li, se cautd Ins5, cu cea mai mare scrupulositate ca retezarea sä se Intêmple tot-deauna Inteo di slobodet, adicä Inteo LunY, Jog sag Min<d. Marfea nu se retézä nidi Intr'unil chipg, pentru cá c,liva

acésta dui-A credinta poporuluI e cu ndpaste, 0 copilulti care s'ar reteza Inteacésta li, tótá viata luI ar trebui sä tragä näpaste. Miercurea §i Vinerea nu e bine de retezatg de aceea, pentru c5, aceste doue Vile sunt de sect]. Deci pärintil, voindg ca copiluluI lorg sa-1 mérgá tóte in plin4, www.digibuc.ro

410

trebue sà-lil reteze Inteo cy deplind, adicA ln una de fruptil, sail dupa cum spunil Transilvánenii, tnteo cli de duke. Asemenea nu e bine a-lil reteza Dumineca sail intealtä çli de arbatare, pentru c5, acesto lile sunt legate de biserich i de aceea e p6cata. In ajunulil gilei menite pentru tunsil sail retezatii, tatalil

sail mama copiluluT, care are sä fie retezatil, se duce §i poftesce pre naplil sail nava sa ca sä vie pe a doua çli sä-§I reteze finulü, caci el singurl nu se cade sä-lii reteze, pentru cA dacá l'ard reteza, dup5, ce va cresce mare §i se va GAsâtori i-ar arde casa (1). Dacä na§ulil e Impiedicatil de a veni, póte s5, vie §1 sotia lui, §i din conträ. In casù Insä clind sunt amêndol lmpiedicatl, póte veni §i unulil sträinil ca sä reteze. Acesta se numesce apoi juratate de nap. In casulil din urma Msá nânavlil adevëratil mal totii-cleauna se supèrá pe cumetrii sël: de ce s'ail grâbitil aa de tare, §i ail chiematil pre unü stráinil ca s'a, tuna, finulil ?

Din causa acésta apoi cei mai multi pärintI chiarnä pre unú stráinü la tunderea pèrului numal atuncl, când na§ulil saü nap copilului aü rnuritil ln restimpulil dela botezil §i pana la tunderea acestuia. In çliva tunderii, pdrintii mal avuti daü i putinä masá, la care poftescil, pe langä nâna0, Inc& §i unele dintre némurile cele mai de aprópe precurn i vr'o dol trei megie0. Deci dupá ce s'ail adunatü acum top cel poftiti, nânaplil sail nánap a0erne pieptariulil WI lâng6 o feréstrit In dreptulil (1) Corn. de Ionicl aid lul Iordachi Isacti din Mahala: aSe dice c5, daca unti

bâiatü a crescuta mârisorü, incat e de lipsâ ca sâ, i se reteze Oral de pe capa, nu se cade ca parintiI sg-Itt reteze, pentru el, când va figospodarti III va arde casa. Dreptil aceea pârintri. Intala &A 110 clued la nânasulti sött ca s6-Iti reteze, iar nimasulü dupl ce-Iti retózá, II claruesce o Oie, mielti. etc. Mime

nu retóza fárá ca sá-I dáruiascá ceva.»

www.digibuc.ro

411

sóreluI, iea pre copilulti ce are sä se reteze ln brate si dându-I

unulú sati doI puifort (ruscute) de argintil In manä ca sà aibA cu ce se juca, Ilú pune sä, sód5, pe pieptarulil asternutit Desvèlesce apoI doue fuióre de cânep5, saú si de inil pre carI le-a adusil anurne spre acesta scopil de acasá, si earl Insernnóza ca sä. créscA pèrulü copilulul ca si fuiórele acelea de lungil si i le pune dreptil pe crescetulti capuluI,

asa ca unù capkti

spânzure pe cófd iar

frunte, i dupà acésta prinde tulù ce l'a botezatil si

pe reteza ln crucisi ca si preo-

Tunderea saù retezarea acésta se face totti-d'a-una Intr'o luminósá, lnteo qi cu sóre, nicI când insä inteo i nouratä, anume ca tótä viéta celui ce se tunde sä fie luminósá si norocósá. Dacá far tunde intr'o c,li nourósà, atunci viata lul ar fi nourósä, 'tulbure i nefericitä. retezatil, strInge totil finuldi Dupä ce Poftirnil, fine, tine përulil acesta WI in rnânä qicêndiá :

ca sä, no potl maI pe urm5, da sémá de ce-I, si la ce vet dori ca .9541 mérgá maI bine sä, ne spuI ca sä scimil si noI.

i precurn nu putemil nol fárá feréstrá si fárá sf.

sóre, asa sä nu OM si ómenil eel de cinste si de omenie färä, de dumnia-ta, si precum ni-I nouë dragil lumina seireluI, asa sá fil i dumnia-ta dragù tuturora! Dup5, acésta mama copiluluï, luândù përulil din mânile anume ca atunci, când se acestuia, flil stringe

va sp&ia copilula saù va cäpëta altù betepgii, iar cea-laltá parte o pästrézä afuma cu o parte Ora maI pe urrná, adecá pa,n5, ce copiluill cresce maI mhIntrebe : de ce felù de vietate e pòrisoril anume ca rula acela ? i de ce felti de vitá spune copilulù, la timpula arata, de acelil felil de via' va sèil, cá e përulti ce avé maI mare parte si norocil.

www.digibuc.ro

412 -Când a§éza nânavl5 pre finulti s6tsl pe pieptaril II pune dinainte i o strachina cu apä curat5. nelnceputá, In care mai tórnä tncá i pupa, aghiasmA. Strachina acésta o cumpè'rä nânaulù i o aduce anume spre acestti scopti cu sine, când vine sä-0 tund5. finula. Iar dui:A ce l'a tunsú, cu o

parte de apä IIü spalà, o parte i-o dà ca s'o bea, iar restulù duce §i-la srunca pre unil pomil verde, anume ca scr-i Ingrga noroculú ca din apa. Când merge sä arunce apa, iea pre copilii In brate iar strachina Inteo man'ä i a§a se duce 0 o arunc6. Atâtti strachina acésta câtil i puipril ce i-a data mai nainte precum i fuiórele ce i le-a pusa pe capil

rëmânil finului ca daril din partea nânavlui Dupa ce aú aruncatil acum i apa §i dupa ce s'a Intorsti nânavla cu Iinulù sëü In cash' se punil top cel adunatl la masá, unde ospëtéz5, §i cinstescil untl timpú óre0 care, Insil nu multil i apoi sculându-se, se dual top, cht1 aü luatil

parte la acesttl actú, pe acasg. Dac5, se 'ntêmplá sa mórä copilulü Itnainte de a21 fi sositù timpula ca sá fie retezatil, atuncl vine nânavlil când e

§i mësurándu-lil mai Intâi cu o ati05rA, fig retéza In cruci§il, apol atâtil përulù retezatti câtti i ati§óra cu care a fostil mësuratil, scotêndt'i unù cuifi din párete, le bagá In looulú acestuia §i bätêndil cuiulù iar la loculti sèù, rèmânil apol acolo pentru Acésta se face anume ca de cum-va copilulli a fostil cu noroca, sa nu se duca noroculil cu dînsula In pámtntú, ci sä r6mâe In casa parintésca. Daca se 'ntêmplä sti mora inainte de scadurei (scäldáciune),

atunci nânaulú, când Ilù retézA Il pune bani pe pieptú ca 0 la scAldu§cä. Banff ace§tia ti ieaü apoi pärintii intrebuintézá pentru lucrurile cele trebuincióse la InmormIntare (1). (1) Diet. de Anita Ursachi.

www.digibuc.ro

413

In Funduld-Moldovd ca §i 'n FrdtdqulU' vechill, copiil nog-

ngscuti se tundit de regulg la jurnëtate de anti. Sosindg cpua menitä pentru tunderea p&ulqa, mama copiluluI se duce la o femee, fie aceea narfaa copilulul sag alta strginä, totg una-T, §i dupg ce a ajuns4 11 qice : S viI sä-mi Wulf bgiatulg sag copila! Dad lnsg din lntêmplare a venitg tocmaI atunci vre-o fe-

mee la dlnsa Ii c,lice : Bine c ai venitai . . . fil bung acuma are ciupi (sing. ciupg)!

tunde bdiatulg ct

réspunde femeea. tunde bucurósä, de ce nu! Femeea Invitat5, vine apoI lute() Lunl, ero sag Sdmbdtd,

tunde fará multa ceremonie ciupiI de peal ai copilulut §i dupg ce i-a tunsg, stringându-1 lntr'o hârtiutg, 11 duce Ingrópä la rädCcina unui poinù anume ca péruld copilulul tunsú sà crésca ca pomulg. Dad. mama copiluluI e avutg, cinstesce pre ferneea ce. i-a tunsg copilulg, dad e sërmang atunci numal 11 multämesce,

iar cat pentru cinstitg o cinstesce mal pe urmä cân d are cu ce. La vr'o câte-va séptêmâni dupg tundere pgrintii copiluluI climpreunä cu mai multi inO, némuri de aprópe sag cunos-

cuti, se ducg cu colacI la cel ce le-ag tunsü copilulg vi-i Inching ca si adev'èratilorg nâna§1 al copilulut Dad, nu ail colacl facuti, atunci ducg: grâù, zahärg, rachig, etc. Mai pe scurtg ducü colact pe cari II Invelescii de regulg cu ung tulpang, ca §i adeveratilorg cumAtri la coldcime.

Ferneea sag barbatulg, care a tunsa copilulg, daruesce la acéstI ocasiune copilulul tunsg o viÇicá, o óie sag ung cArlang.

Se pung apol cu totii la masá §i ospëtézá, cinsteseg

www.digibuc.ro

414

se veselescii, chci gospodarula de casä sciindii cä voril veni, s'a pregaitita i cu puling masa. In fine mai e de Insemnatù Inca §i aceea c5, pärintil cotunsa copiluld se nurnescii din liva pilului §i cel ce tuncleril incepênda intre olaltä cumAtri, ca §i când eel din urmä ard fi botezatti copilulù celora cl'ântâi (1). In uncle 041 ale Transilvanid tunderea p6ru1ui, numita de comunii tunderea saù tderea mo(uba, se Intemplä de regulä

abia dupà implinirea anului alù treilea dela nascere. Ea se sëvêr§esce totii-d'a-una

solemnil in presenta

némurilora §i a celoril mal de aprópe amid ai familiel. precum mal nainte, ay. §i la acéstá ocasiune mó§a jóca unti rolù fórte insemnatil profetinda din crescerea përulul pilului, ce are sä se tundä, viitorulti acestuia. Aça spre esemplu,

daca peril cápului de dinainte al copilului crescit in forma de raze, se c,lice c5. elü ar avé until cuiba pe capil §i cd prin urmare va fl una oral insemnatil §i inteleptil ; daca are una peril fórte desil §i mare insemnézä, dupà credinta poporuluI, cà va fi voinicù i tare, avutü §i norocitil. Cum §i-a Implinitì mó§a oficiula si Incepe na§ulti, dup5, o cuvintare serbAtoréseá, a tunde mofii copilului cu una fór-

fece noa, rumpe apoi deasupra capului sèü o turtd dreptil in doue, §i pe când singurti m5,nânca o parte de turtä, pe atunci copilula trebue sá mänânce cea-laltä. parte. Dupä acésta copilula capètä atâtil din partea na§ulul câtù din partea tuturoril celorti presenti câte unü darü. ITa§ulfi cam de comunil Ii da% unti daril mai insemnatil, ceva care

sä-I remâe pentru Wtá viéta, de obiceia o vita, de o deosebita, präsilä. Apol prin una ospetil vesela, la care ilia când nu trebue sá lipsésch musica i joculii, se inchee acéstä (1) Dict. de Par. LehaciuLeuténil.

www.digibuc.ro

415

qi fórte Insemnata pentru unü copilü roman(' dela satü, §i

totil din acésta di se numëra copilulü, caruia i s'a tunsti motultl, la copiii mai marunp la ale caroril jocurI i alte veselii póte de acuma inainte s5 iea parte (1). In Moldova nânawlit saü nâna4a tunde numal ciupii finului sell, pre cull li arunca apol In ocolulit vitelorti anume ca s. aibá norocil la vite. Totit atunci 11 da §i unü dard óre0 care (2).

In pa-Romdascd, In qiva In care unit copila Implinesce

se rupe turta, adecä: se pune o donita tn care e apa §i In ea o sticla cu vinü §i bani: de arginta. Copilulù stândit pe donip, o persemd b'étrâna 11 rupe o turta In capil,

apoi se scotti banii din donita i se punti pe o tava Impreuna cu buchetele de noel, dupa aceea se lasa copilulii

sa se duca singurti la acea tavl De va pune mâna Intâï pe noel, In viéta /I va placé florile §i va fi iubitù ca ele ; iar de va apuca Int51 baniT, va avé mare norocil de bani. Turta rupta se face mai multe bucatele §i se Imparte pe la asistentl pentru mâncare ca sd póta d copilula sd ajiunga varsta celui Utrdnii. In unele localitäti din Téra-Rormin gscd se obicinuesce acésta

ptin5, la trei ani (3). In alte localitatl insä pâne la dece ant Si 'n fie-care anti se face ate unit colacit sati o turta care se rupe pe capulú copilului la diva nasceril sale, si care o totil maresce cu o mésura mai mare (4). Totii in pra-Romdnéscd, când se tunde unü oopilù tn capit

pentru prima óra, p6rulit lui nu se arunca ori si unde arú fi ca sa calce cine-va pe elü, ci se pune Intr'ung loci' pa(1) Wlislocki, op. cit. p. 13-14.Slavid, Die Rumünen in Ungarn, Siebenbürgen und der Bukovina. Wien 1881, P. 167. (2) Dict. de Anita Pletosil, Rornând. din RidäsenT, judetuld.Sucéva. (3) Ionénu, op. cit. p. 22. (4) Corn. de

G. Late0, preotif in Indlseni, judetuld Sucéva.

www.digibuc.ro

416

cad' allMelù, dupa credinta poporului românil din acele

041, câncl se va face mare va cäpëta durere de capil (1). In fine tota in 76.a-Bonuinéscd, and copilulú Implinesce unil anù, i se pune In capil unit pahara cu vinú i d'asupra o azimd, pre care o rupe preste paharil, si din ea se da copilulul sä rnänânce muiatä in vinulii din pabaril. Ackta este semnil ca

sà ureze ani multi, pânea fiindi In fie-care anti nutrimentula orneniril (2).

La Rornânii din Macedonia este datink cum era in Principate (România) mai nainte la tërani, a täia copiilora mope&

cand ajungil Intr'o virstä de câti-va ant Acéstä täiere de mop se face cu óre-care ceremonie; altii In alte locuri frângii

o turtd pe capulú copiilorù când sunt de una anil (3). Cea mai mare parte a clatineloril i credinteloril Insirate mai sus erail usitate i la veckii Romod, cu acea simplä deosebire numai, c5, pe când la Romistril ele so usitézä In timpulil de ;Cap, la jumëtate de anil, la unil anti saù i mai pe atunci la Romani erail totil-dea-una usitate intr'a opta saú i a noua di c1up5 nascerea unui copilui, adecä In aceeasi oi, In care pânä i 'n diva de astap biserica nósträ ort. or. indätinézä de a tunde pre copiii noil-näscutl. Intea opta sail a noua i dupä nascere, In care se lustra curätia copilulú noii-näscutil in Intelesil religiosù, i 'n

care i se da numele, In aceeasi di era datinä de a se duce sacrificiil pentru qeil de cask a se inchina i sánti capula pruncului qeilorù, i Intru acestii semnù a i se täia apol peril din capù, saa a se tunde de totil. Totil Intr'acéstä prunculil, care pásia acum ca persemä ln lume, se recomanda (1) Ionenu, op. cit. p. 23. (2) I. St. Negoescu, Credinte populare In «Lumina pentru totTp. an. III, Bucuresa 1888, P. 473. (3) Dim. Bolintinénu, CAI6toril In Macedonia, p. 94.

www.digibuc.ro

417

unul geniù si i se fiicea umù prognostict, adecä i se cerca din

semne viitorulú, spre care scopú se invocaú tóte de sórte precum: Parcele, Fata Scribunda, Carmentes si Fortuna (1).

Datina Româniloril de astàdi de a-Si tunde copiii abia la

jumëtate de anti saú si mai tarditt, dupá cum s'a arètatil In sirele de mai sus, si nu nemijlocitil dupä botezú, cum 1ndatinézà biserica, saú dupá lustrare, cum Indatinaa Romanii,

credù cä. vine de acolo c përuld celorù mai multi copii noil-nascuti e prea rnicù spre a se puté tunde, apol si de aceea c5. Românii din cele mai multe phrti nu'ndätinézà a umbla tunsi, ca Romanii, ci cu plete lungi. Dec1 din timpulú acela, când aù Inceputú a-s1 l'asa plete, creda

Inceputú a tunde pre copiii lorú cu multù mai tardiú, abia dupà ce le cresce acum përulú märisorú, parte ca sä, aibà ce tunde si parte de aceea ca dup6 ce tunsú o datà cum se cade, sa créscä mat desú si mai frumosi1 Tunderea përulul, care e de origine orientalá, se aflal de altmintrelea si la Rit0 si mai alesú la cei din pärtile sudice. Bdiatulù rusù, alù cArui capú pAnä In momentulú primel tunden i. nu l'a atinsa nid i. unil fórfece si póte cà nici unit stropil de apä, de óre-ce acésta, dup'd credinta i-arü fi adusú nu numal ore-si care MA, ci chiar si mórtea,

se pune pe unú cojocil de-asupra mesei, si apol pe când mama sa lla tine de subsuori, pe atunci tatähl sëú IT tunde Prin tunderea acésta se recunósce elü totil odatà ca o fiinta barbatésed, pe când mai nainte se numera la genulii amestecatù.

(1) Marienescu, Culluill pàgnü i cretinü, t. I, p. 308-309. Myth. t. II, p. 210.

Preller, Röm. 27

Naacerea la Romani.

www.digibuc.ro

418

pe când tatälg ség Ilg tunde, iar cel-lalti membri a farniliel stag de fatä la acéstä ceremonie, pe atuncl mosulg bäiatulul adunä Intr'ung tälgerasü banil, ce servescg spre acoperirea speselorü mesei, care e Indätinatá a se da la acé-

sta ocasiune si care firesce cä nici o clatil nu póte sä lipséscä (1).

Am amintitg mai sus ca dupä tunderea unul copilil mama

acestuia, strIngêndu-I përulg tunsg, cu o parte tla afumä când se sparie anume ca s5-I trécä de spariata, iar o parte ilù pästrézii, pânä ce a crescutil marup §i póte acuma distinge tóte lucrurile anume ca, arètându-i-10, sà, vadä de ce va spune cä este Deci dupd ce a ajunsg a cum etatea aceea, In care pOte sä distinga lucrurile unulg de altulg, mama copilului sag, 6, se duce cu dinsulü i cu pèrulù pästratg la nânasulil ség, sag cá acesta vine la finulg seü acasd si, arkandu-i pérulg, Ilg Intrébä qicêndg:

De ce e Oral acesta, fine? Dad, copilubi réspunde cà e de cutare sag de cutare vitä e semng bung, cAci va avé norocg la vite, dacä çlice cà e de

cane, de mAct sag de altà vietate necuratä, e semng Mg, cäcI atunci nu va fi gospodard, iar daca vice cà e de om5, atunci e unü semng ca va fi férte cu minte i desteptg la capil (2).

In cele mai multe pärtI attag din Bucovina, cat') si dir Transilvania este datina de a pästra, pe langa pérg, Incä si buric.ulic copUlorü dup.. ce acesta s'a uscatil, s'a desacutil de uncle a fostO legatg si a các,lutg jos, pânä ce crescg marl' lncepg a pricepe, In unele localitäti chiar si 'AAA, dupa alg séptelea anü dela c,liva nascerii. (1) Illustrirte Chronik der Zeit, an. XX. Stuttgard 1891. No. 20, p. 626, (2) Cred. si dal. Rom. din cele mai multe piirti ale BucovineI.

www.digibuc.ro

419

DecI de comunti In aceeasi qi, In care i se aratà .i se da si buriculti ca desnóde. i claca bdiatulii, cAruia i se dä de desnodatil, titi póte lesne desnoda, se crede cà va fi isteù i priceputil la orl i ce lucru; iar daeä e copact cá va sei asernenea ori i ce cóse, fése, etc. ca nimica nu-I va cadé greti, din contra daeä nu-la va puté de ¡ela desnodà sail se va munci fOrte multil, se erede eà nu va fi prea ajunsti de capil. UniI InclAtinéz5, a-I Intreba, ca i despre peril, de ce e buriculil ? si de ce felü de animalti spune ca e, de acela va. avé mail mare parte si norocil In viétä. In unele pArfl din Transilvania buriculti bdefiloril se pune se pästrézä de regulä In grindä, iarà alti copilelorti locü mal Indositü. Dupà ce crescil copiil mari se iea din locuiti unde a fostil pusti, se gäuresce cu unti fusti aka

eâtü sti se pótá privi

apoI se dà ca sd se

uite prin elù, crec,Iêndu-se cà cela alù cuI e buriculü, la ce felil de lucru se va uita va vedé, fie acela orl i ce va fi, liti va deprinde i Invëfa fórte usoril. (1)

In alte pärfl, tota din Transilvania, se crede cà e bine a se da buriculti copilulul, când. acesta Incepe i póte a se juch anurne ea, jucându-se cu pérdti ea sä, nu se scie ce &a fácutti cu elù (2). In Téra-Românékd buriculù unui copilii se pa.stréza pan& ce copilula respectivil se face mai mare, atunci se móie In apà i i se da sä, se uite prin elú, anume ca sA se facLi. Indämânaticil, i sä pótä face totil ce va vedé (3). (1) Corn. de domnit L Georgescu, Rom. Simu si B. Iosofti. (2) Corn. de d-la I. Georgescu si Rom. Shun: «Ewa taie buricula la copila,

partea ce-I taiata o pune In unil loca de pästrare i dupa sOpte anI ilü iea si-li.1 dä la copila saú fata ca sa se uite prin elli i apol se nasce din a^e'il prunca saü prunca o persema ingeniósa.» (3) IonOnu, op. cit. p. 12.

www.digibuc.ro

420

Totil În pra-Romdnésect este datinä ca femeea, care face celü d'Inttti copilú, sá se uite pe buriculú lui, i cate no-

durI va vedé pe elü, at:4a copil va mal face (1). Aceeasi datinä i credintà existâ si la Românii din Bucovina.

In Banatei mósa, numitä altmintrelea si «babd de burial», dupâ ce a táiatii buriculit prunculuI noil-ndscutit pe unit MO de coral, anume ca micutula s'a fie mládiosit si tare ca corInvëlesce Intr'una peticit de pânzä flat, curatit

ne mai purtatit, apoi dad atâtiz ea earl i nepóta sa, pe care o nurnesce de acum inainte «nepact de burieft,» voesca ca acésta din urrna, sä mai nasca si alp pruncl, WA duce Ingrópä la rädëcina unul mërit tên6rù &i sänétosit saù, dacä

nu se aflà nicl unù m6ril prin apropiere, la rádécina unui goroml, sorocinclit i bombänindit In acelasi timpil la cap ani sá mai nasd nepóta sa altit prunca. Dacá nepóta nu voesce sá aibä de grabd saù chiar de fait alp prunci, atunci mósa iea buricula precum si unélta cu care l'a tàiatù si dmesa, In care a näscutia nepóta si duandu-le pre tóte aceste le Ingrópä la o moghilä, unde se Impreunä trel hotare, sorocindu-le ca atundi sá mai nasca nepóta, când se vorti desgropa aceste lucruri Ingropate de dinsa (2).

In Unyaria din conträ, dad neperta nu voesce sa aibä de grabá pruncl, mósa, dupá ce a tdiattl buriculit copilului, flit InOclâ In sépte locuri i imecliatù dupä aceea liti spalá cu alp&

rece, In credinta cá, facênda acésta, nepóta nu va mai nasce altti pruncil pan& dupá alti éptelea anti, aded pânä ce nu

vorit trece atâtia ani ale noduri a facutil ea In burica (3). (1) Ion6nu, op. cit. p. 11. (2) Corn. de d-la Ios. Olariu si I. Popowief. (3) Corn. de d-lil Elia Popa.

www.digibuc.ro

421

In fine de si nu se tine de materia ce o tratamil, totusi credtit GA aici e loculü sa amintimü Inca si urmatórea daUna, anume ca. la Duminica ten6rä, adeca. Duminica prima

dupä luna nata, se ingdurd urechile copiilorü mici spre le pune cercel (1). Dupa treI luni i se cla pruncului de b6uttit, mal alestit In unele parti din Banatil, pentru prima órä dela nascere, apa petrecutä printr'untit fluerü saü clarineta, anume ca sa capete versultit acestorü instrumente. Dupa sése luni unele mame ducü pruncil lorü la móral acolo apoI Ii punil In cosultit uncle se pune grâulü sat' porumbultit de macinatü, pentru ca i ei sa fie liberi la vorba, cum e chichirezula (2) dela móra, (3). (1) aLurniniltoriulti» an. X. Tirnisóra 1889, No. 65. (2) Chichirezulit e o uné1t1 dela cost), care atinge pétra invirlitúrc de picA grguntele sub péträ. (3 Corn. de Ios.

www.digibuc.ro

i face

422

INTARCAREA. Cea mai mare parte de Românce IndatinézA a da copiilort

-sél de suptil ung ant si jumétate, unele îns i mai multt, aded pânä, aprópe la doi anI, iar altele, când sunt grdbite de alp copii, când sunt yróse, le dat dupà Imprejurärr numai 7-9 luni, caci In casult acesta tita nu-i bunä,. In vechime Româncele din Bucovina daú de suptt In genere

doì ard Pre/ o lund, mai multil nu, pentru cà dad. se Impliniat dol ani, se considera ca unt pécatt (1). Dad copiii sunt de constitutie slabd, iar mamele lort sänétóse i tari, atunci de reguld II lä,ptéza mai multt de unt ant, anume ca sä prindä, la putere, sä, fie voinicl, jar dad mamele lori sunt slàbànóge saú bolnávicióse, si din causa acésta nu le vine lapte, atunci se Intelege cà sunt con-

strInse a-i 'intdrca atil se póte mai de grabä.. Româncele din unele 0.41 ale Transilvania spuml cá copilult e bine sä sugä, cloué Parisiffa (2). (1) Coin, de d-la I. Beraria, parocha i exarat. (2) Corn. de Rom. Sirno.

www.digibuc.ro

423

Cele din Banatti itgarcsa pre copiii lorti de regula când le vine mai bine la socotélä, unele mai nainte de a se implini anulú, altele la unii anii si jumétate, altele la doi ani iar5,0 altele, din clragoste mare ce o ati catra c1înii, abia dupa 2-5 ani. Cele mai multe Insä sunt de parere cä unii copili trebue sa suga dol ani Incheiatl, cacI atunci cresce mai bine si se desvOlta regulatti. atAtil In privinta corporalä câtil i In cea spiritualà. Sugêndii unii copili numai unii

anti saú ceva peste untt anil, se alege merqiarti, slabü, iar claca se Intarcà mai de timpuriii se alege si mai slabil. Dar

când se intarcä dupä 2-5 ani Inca nu e bine, atunci, devenindti copilulù iclénü, mama sa

cacl

póte in-

sela cu una cu doue, ci multe apucaturi i Inseläciunl e necesitatä sá Intrebuinteze, pana ce-la desbara i clesvata de îtá (1). Româncele din Transilvania, si anume cele din comitatult Solnocil-Doboca, Indätinézä a Intarca pre copiii lora cci mai tari de regula când sunt de unii anti, iar pre ceI mai slabitl dupa unit anú i jumètate (2). Cele din Ungaria si anume din comitatulil Satmarelui din

contra sunt de parere cá unti copila e bine sa se Irgarce câtil mai iute, adeca cum prinde a mânca lapte, cáci cela ce se Intarcä mai de timpuria se face totti-deauna mai istetti,

mai destepti la minte, deprinde tóte celea mai de graba mai usorti, pe cand dad, i se da îá pana ce e mare, devine prostti, greil la capti si nu póte nimica Inv4a. Ba, ce este Inca mai multi, asti-feu ti. de copil adese-ori clevinil nu numai bolânc,li, ci rèmânil chiar i mutI (3). (1) Com. de I. Popovid. (2) Corn. de d-lil Aur. Chinteanu. (3) Corn. de cwa Elia Bucovina.

asa spunil i o sórnli, de Romani din

www.digibuc.ro

424

Ce se atinge In specialg de cliva si moclulg

int5xcAriI

precum si de datinele i credintele ce sunt Imbinate cu acésta,

trebue sà notämg c5, Româncele din cele mal multe pàrt1 ale Bucovina nu Inalinóza nici cânci a-si Int 5.rea copiiI Intr'o

cji de postg, ci nurnai in una de fruptg; o exceptiune clela acéstt regulä generalit se'ntèmp15, clórà nurnai atunci, când sunt constrinse de Imprejurárl (1). Totg asa facg si Romance le din Banatii. Acestea Inca IndAtinézA a-si Intärca copiil nurnaI In c,lile de fruptg i anurne: sag In câslegile Cráciunului, câncl 11 potg

morni cále c'ung därabg de carnatg sag pe la PascI cánd li pc-VI morni cu óuë rosii, sag In sfirsitg pe la Rusale când este lapte de ajunsg si felurite pomor6ge precum: mere, pore,

cirese etc. cu cari se declag copiii si uitä de pp (2). In unele 041 ale 112ansilvanie't din contril Indátinézá a-1

intairca de comunti intr'o Vineri climinéta (3), iar in pi aBoniânéscct Lunia (4).

Sosindil qiva menit5. pentru inthrcare unele marne din Transilvania mulgg totü lap tele, ctilg se afl5, in Vite i mestecându-lg cu fain5, de grâil, pregátescg o coat dintr'insulg. Coca aceea apoi o dag copilulul ca s'o mänânce In creclintrt cá mâncâncl'o, nu-si mai aduce nici când arninte de tît5,. Altele taie ung puid si ungênclu-si titele cu sangele acestuia amAgescitt pre copii, spuinclu-le ch le-a mâncatü c5.telulil (5). iaräs1 allele trid5.tinéz5, a-si unge mai intál titele cu miere

si apoi a le presura ca sare sag a-si bága o perie In sing astil-felg eá voindú copilulg s5, se atinga de pp sä-lg irnpungä (1) Din Crasna, diet. de M. BArbuth";

din Boianti i Vicovulti-de-sus, com.

de d-Ig V. Turturdnu. (2) Corn. de d-111 I. Popovici. (3) Corn. de Rom. Simu.

(4) Iondnu, op. cit. p. 23. (5) Corn. de d-10. Rom. Simu.

www.digibuc.ro

425

dupä aceea a-lú Imbia ca sä sugã. In casuld IntAI Ingretosânclu-se, iar In casuld alù doilea spuindu-I mama cà s'ar afla lupuld In slnd i acela llù muscä, se teme a se apropià cu gurita de slnù, se Intelege de sine, daca copiluld e acuma märisoril, daeä a lnceputil a umblà si a vorbi (1). Mai told' asa facti i Rornâncele din Ungarza. Acestea când

voescil a-si Intärca copiii, Ii ungd tltele cu tuningene de pe horni1 pänä ce se fact' negre, apoI când ropiluld, pre care vreati Intarce, cere titä, 1I desv'élesed pieptuld Bibi-I hidä tita, C'a spureat'o nitqa !

Dacä nu se intarc5, cu acésta, apol punt]. In gura spacelulta periuta cea de unsil firele panzeI si died: Bibi !

fugl de aid, nu umblà, lupu i te-a mAncä !

Iar dacl nicI acésta nu folosesce, atunci sdrobesce si presurà piperi pe tîà i astd-feld i-o dä, apoI sä, sugd (2). In fine unele Intorcd cärnesa cu gura la spate, anume ca si copiluld sä. se IntórcA dela suptil, dela pp, saù fierbil und oa punt' pe praguld tincjel, apoI luândd copiluld si scotendu-lil peste pragil afarìt II dad cult' si o bulai In mând dicêndd cà aeum e pe pdnea luï. Fäcêndd acésta credd cä copiluld se Intarcä fórte lesne si ca in curêndd uitä tita (3). In T6ra-Romdnésect de Duminecä séra se pune clupá usa easel und paharil cu vinü i cu unit covrigd. Luni dirninéta, cänd copiluld se scólà, se lag, sä se ducä singurd O. le iea

de acolo, apoI i se da sä manânce. (1) Com. de d-10 Rom. Simu i I. Georgeseu. (2) Com. de Elia Popti. (3) Dat. i Cred. Rom. din Bucovina.

www.digibuc.ro

426

Acésta se face ca sä uite tIta curêndil i sä n'o mai doréscä (1).

In Moldova fierbil unil oü ilil punil dupä usä si trimitù apoi copilulg ca gäséscA (2). In Macedonia cand murna Intarca copilulil iea o nucä, o despic5 In doue jumetät1 si In cója ei pune trei cärbuni aprinsl pre earl' Ii stinge cu laptele din slnulil ei, alä,turézä

apoi acele doue jumetäti de forrnézà nuca cum a fostil :Asa o pästrézä pâra ce nasce una aitù copìlü, apoi a treia c,li clela nascere pune nuca pe focù, pentru ca sà-1 vie lapte In abundantä (3).

In tirnpulil Intärcäril Insa mama nu e bine ca sä se depârteze pe mai multe çfile de-acasà, pentru GA pe de-o parte cei mai multi copil tânjescil fórte tare dupii Îà si dacä ar lntrerupe dintr'o datà a le da de suptil fórte lesne arü

puté sà se bolnävésch, pe de altä parte, mal alesú când le vine fOrte multú lapte, pOte i loril fórte usora sä li se ?nosorascct (4), adec6 sit li se holohdne'sca Vite le si din causa acésta

sà ptIthnéscä nu numai qile, ci chiar si septemâni Intregi. Deci cele mai multe mame, una ca sá nu li se bolohánéscä iar a doua ca sä nu li se bolnAvéseä copiii, Inclatinézä a-i Intärca pe andu-le In 4iva dintAI numai de treI

orl, intr'a doua de doue orl si Intr'a trcia o datä de suptil si 'n chipulü acesta Ii facü pe 'ncetuRi sá uite tita. dacä cu tóte acestea unei fernel i se boloMnesce pieptub' atunci ca sa nu i se 'ntêrnple nimica rèù, Intrebuintézä diferite mijlóce spre vindecare.

(1) IoniInu, op. cit. p. 23. (2) Sevastos, Cálétorff p. 48. Diet. de An. Pletosil din RildásenI: «Se ccice si se pune dup5, 110, copilula se duce si-lil iea.» (3) Buracla, Obiceiurile la nascerea copiilorti, In op. cit. p. 50. (4) ma se nwsoresce (= bolohAriesce) pe sub pele si se face ghilotie (se scOce).

www.digibuc.ro

427

Daca nu stlrpesce de grabä tita, adecä daca totil II maI vine lapte, pis6zA usturoiù i clânclu- se apoi In dosulil hornului frécä cu usturoiulil pisatú câtil pote suferì atâtil tltele cat si pieptultl, anume ca S ndarateze (sä stIrpéscä mai de grabä (1) iar laptele, mulge din când In când, nu-la aruncä jos, ci-lil Ingrópä anume ca sä lingd mâta ori cânele, cä apoi se spureet tya si nu are mai multù lapte pentru alti copii (2).

0 sérnä Insä se atumä cu putregaiii de 2-dead asernenea ca sä stIrpésca laptele i sä nu le ardä pieptula. i iaräsi o sérriä IncerbInta o cremene In foca i aruncând'o Intr'o strachinä, In care se aflä apa, se aburescil cu aburil ce iesú din apa Incälçlitä (3).

In fine mai e de lnsemnatù Incà

i

aceea ea, dupä cre-

dinta poporului din tóte provinciile locuite de Români, tog copill Gel 'intor0, adecä toti aceia earl ail fostil odatá Intärcati, dar dupä vr'o cAte-va çlile saú séptëmânl mamele lorü, vëçlêndu-i cá

prea tare tânjesca, sail din altä causä óresi care le-air datti iaräsi titä de suptil, dupd ce crescil marl, sunt fórte rel de ochi asa, cä In tótá viata Ionù oril la cine se volt uita, fie omil saù vitä, fie orl ce va fi, respectivulil Indatd se dióche si se bolnávesce i cu nimicú alta nu se pote vindeca lärá numal cu stingerea de carbuni i cu descântarea de diochi. De aceea nu e bine nici o datä a int6rce pre fritärcatti, adecä a-I da Incá pe unù restimpil de ci dacä l'a Intärcata o datä, Intärcatii sa rëmânä pentru totil-dea-una (4). (1) Corn. de d-la V. Turturénu, M. Brbutii, i M. Nistora. (2) Dict. de M. Nistora. (3) Diet. de M. Bilrbutit (4) Dict. de M. Bilrbutl si alte RomAnce din Bucovina. Corn, de d-la V.

Turturénu: «Ca intorfi dela tU aa puterea de a diochia chiar de mûrte. Dacrl Insu îi aduca arninte de acést:u Insu§ire a lora i Pea scuipAnda:

www.digibuc.ro

- 428 nu fie deochi» diochiulg nu se primle. La din contrg omulg sag copiluld diochiatil se bolniixesce de mérte, vita ptite rupg vre-und piciord sag sg crape etc. Puterea de a diochia o aü de multe ori si cel neintorsi dela chiar p5.riniT potg sit dióche pre copiii lorit proprii. Contra diochiului e slingerea de cgrbunl.» Coin. de d-nii Rom. Simu qi I. Georgescu din 'Fransilvania; diet. de M. Nistorg din =MI, In Moldova: ((Ca 'Worst dela titg Loki ce -Odd dióche.oVedi i Ioang Créngg, Scrieri t. I, Iasi 1890, p. 217: «Dar nu se pOte apropia nime de Gerbil, cgci este solomonitil §i niet und felti de aramg prinde; insg elg, pe care l'a zgrl, nu mai scapit cu vi4g. De aceea fuge lumea de dinsulg de-si scOte ochil; §i nu numaI atAta, dar chiar cánd se via la cine-va, fie oval sail ort-ce dihane a fi, pe toed' raulne o multime de ómeni si de siMbittiteimi zacti fitrg suflare In pitclurea Jul, nu mai din astä pricing, se vede cit este solomonitd, intorsd dela tîit, sag draculd scie ce mal are, de-i a§a de primejdiosg.» Ionénu, op. cit. p. 21: «Vail copilit sa nu se intdrcd dela titd, adecksä-lii intarce, apof iar srt-I dea, cad aceld copild va deochia lesne pe cine va Tune ochit.n aGutinulg.», an. I., Baia-mare 1889. No. 30. In «Foitg:» «Omeniï, earl deirche de cornung sag sunt Strigoi

sad ag plecare de a fi strigoi. Afaril de acgtia póte deochia multi care la Cheruvima se uitit la daruri apoi si acela care se inlarcd ca pruned mica de «Sezétórea», an. I. Fifiticeni 1892, p. 15: «Btila de diochi provine din mai multe cause, clar mai alesti din privirea a celorü tntorft dela Iar intorsii dela plet e acela, care flinch" intlircatg odatit, maica sa ii dit a doua Org, titg peste 3 sag 4 dile, cilnd se inbolnavesce.» (Thal( ori.»

www.digibuc.ro

A DAUSO.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

431

I.

CANTECE DE CUMATRIE.

1.

Sara bunh. (Din Lisaura, siitisoril in apropierea orasuluI Sue6va).

Sara bund, fina mea! MultAmescü, nânasule!

-- Sara bunA, nu de tata, CA am gândü sA te maI v6di1; Sara bunA, eti duce, Multämescii de gurA dulce, GurA dulce ca la tine

Nu-I in satü la noI la nime! 2.

CumAtrita. (Din Funduld-Moldovel, diet. de P. L. Leust6nfi),

CumtitritA, haI la târga, Sà vgclil boil cum se vinda ! CumAtre de lânet Runcü, Pas 'nainte cä te-ajungü; De-i vedé cA zäbävescil, FA-mI cu mâna cA pornescü!

www.digibuc.ro

432

3.

Tathip. (Din prejnruld Ms6udu1ui)

Tettai0 §i cumatra! Lasa usa descuiata feréstra destupata ne mal vedernti odata. Curnatra i tataisa! Nu-mI da hârbù cu semachiei, Ci-mT da hârbulti cu C'acela mi-I sufletulti ! 4.

Lelea (Din Siretia, dice. de Const. NemeA.

Lelea alba ca om'étulti Se iubesce cu cumatrulti, Lelea albä cum if casulti Se iubesce cu nânasulti, Lelea alba ca vatrariulti Se iubesce ca Lelea alba ca ciaunula Se iubesce cu jupanulii.

www.digibuc.ro

433

CANTECE DE LÉGANG.

1.

La unit beteltr. (Din Stroesei, coin, de d-ld I. Beraria, parochil i exarehil.)

Haida a, a, a, a, a, a, Haida nani cu marna! C'unü piciorü te-oiü legAnA, dulce eh' da Si din gura cântà

Sá dormi sA te Mare mArisorti sA cresci. CulcA-te cu märriuta, TitA dulce da,

Tare bine te-oiü

and ft cresce mArivrti SA fir marnit de-ajutorii, SA-I duel plugulú la ogortl, Si-I arà semenk MAmuca s'a bucurà! 28

Mariann, Naecerea la Romita.

www.digibuc.ro

434

2.

La Ting biketelii. (Din BerchiescI, corn. de d-In I. Derarin.)

CulcA-te, puiutule, CA dormil tdte apele! CulcA-te SI-alinA-te

In legAnutil

De pAltAnu, Fast): dalbA de nigtasA,

A mArnuchil puiü de casA. ,5i-g incbide ochisoril SA créscA mamil fecioril, CA eti bine te-amit fAsatü., Te-amti culcatti, te-amü legAnatü, DórA-4 cresce märisoril SA-mt fit scumpii si bunisorü, SA fit mamil de-ajutorti! 3.

La unii. Mete lit (Din Tieutil, salil in districlulil SuceviI, corn, de d-la G. Mlepi(il, invOtiltorit)

Haïde liliu, dragulti mamit, Scumpulü mamil, bunulü mamil, Ha 1de liuliu cu mama, CA mama te-a legAna Si din gurA Vi'-a cânta,

T-a cânta incetisoril DórA-1 cresce mArisoril,

SA fit mamit de-ajutorü. Dragulü marnit copilasti,

Tu estï ala meil ingerasü,

www.digibuc.ro

435

Cu tine mil zAbgvescil Si lucrulü nu-lil mal gAtescil.

Dragulti mamil dorrni in pace Wu% lucrulii mi Pohl face ! 4.

La o copilitä. (Din $cheia, sala in apropierea SuceviL)

Vine Domnula cu somnulq S'adórmA puisorulü,

Si Dómna cu perina SA-mi adórmA cocuta

Din sfintitü in rgsAritti Cocuta mi'-a hodinitü. MititicA mi-am culcat'o MärisórA ml-am sculat'o, CA Domnulü mi-a hodinit'o Si frumosü cA mi-a crescut'o. Maica sa, când a Veltit'o

Tare s'a mal bucuratü La dinsa cä s'a plecatü Si 'n brate cA mI-a luat'o Si frumosü mi-a sArutat'o, Pe slusnic'a multAmit'o,

Cu multi bant a däruit'o, Si cu blânde, duld cuvinte, Iar mi-a pus'o ca sil-1 cânte. De lucra, de nu lucra, Totti cinste slusnicei da. Slusnica, când o cinstia, Mai de parte-o legAna Si-alte cantece-T cânta SA trAiéscA cocuta !

www.digibuc.ro

436

-

5.

La o copilital. (Din Fundula-MokloveI, diet,. de P. L. Leu,iána.)

Tiucu, tiucu puiI de rap,

Vinä. la hdia 'n br*. Tiucu, tiucu puiil de curd]. Vint% 'n brate §i te cubiL Tiucu, tiucu, puiule, Vinà 'n tóte cJilele N'ascultà minciunile! 6.

La gemenl. (Din Stroeser, corn, de d-Irt J.

Berarii.1.)

Are mama dal feciorT,

De departe par' el-A florT, Iar de-aprópe-apropi§orü Mama are ajutorti.

7.

La ung spotlit (Din S(roesel, com. de

Nani, nani cu mama, CA mama te.a leggna, Cu mâna te-a legänk Cu gura te-a blästgmA. Tare nu te-a bltist6ma

www.digibuc.ro

Berariii.)

437

Pentru cA nu-i vina ta, Ci e vina altuia. Si-sti de vinA mat multü eü, Gam gresitù si-mi pare eéti.

Tare eü am mat gresitü, CA cinstea mi-am prApAditti.

Cand pe tine te-am fAcutü 'TótA cinstea s'a trecutü. SA te ardA foculti minte, CA nu rat-at fostil mat nainte SA mg 'nveti ca unü pärinte. Acurn esti, nu-ini trebuescl, CA nemicü nu-mi folosesci !

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

439

ERORI DE TIPARO. Pag.

irulii :

18 19 20

7 de jos

91

95 31 41 46 54

54 55 60 70 82

13

1 de jos 6 de jos 2 de jos 3

16

8 de jos 6 de jos 2 nota 2. 10

4 nota 1. 14

1 nota 4.

in locil de :

insusi stresind urnb1

.si cu

alvie rnoliftd

eetesee :

Insusi stre.sina umbiul cu albie rnolitfd

sciutóre, si aceea

sciutóre, aceea ien da zahdra lernea lernea secotesce pe-aci de vMd

zdhard femeea

1882

1892.

iee de

ferneea socotesce pe-aci sul devind

zaharula *omcuta-mare

83 84

17

zahdrul Somcuta-mare

90 90

4

cdmilsi

91

1

medaliond sad medailionti rotunda sad

96 97 99 106 105 112 117 135 136 149 153 176

2 nota 2. 3 nota 1. 3 nota 9. 1 nota 1. 16 6 10 22 17

7 de jos 8

9 si 13 4 nota 1. 3 de jos 15

funde (Inn

rostiri sad pre 'Iran&

pentra dintr'und desprea ca

cwnetrele zahd,rd

prirnbd sad

la dinsii,

www.digibuc.ro

cdmesl funte ein

restiri saü spre hasnd pentru dintr'und

despre ca cumdtrele zdhard primbla sed

la clinsif a casd.

440 Peg.

firuNi;

180 188 207 209 211 227 241 243 249 252 253 255 256 268 279 294 299 326 337 346 350 367 375

1 nota 3. 24 col. 2 2 de jos 4 de jos

in locit de: 173

invinsa litura Mihatcca

8 de jos

Epoca romanit. da indemana cumetriile

15

co

14 7

18

4 nota 3. 3

1 nota 1. 1 nota 1. 8 nota 3. 1 nota 1. 4 3 8

i urim

2 de jos 5 de jos nota 4. 8 20

cetesce:

473

invisa literatura Mihalcea

Epoca romana, de

indamana cum'atriile ca

batejune aduca

botejune aduce

Ca lanfindesci

Calafindesci

prota

pomuül itacolta mátase oca variata aduca masa 16

ora,cle ei-a

www.digibuc.ro

preola

pomula flacolta matasa oca

variantit aduce

nasa 13

oraulti (.."a

441

CUPRINSULO. PAG

Precuvintare. I. Dorulti Ron-Lai-Icel.

II. In alta stare

.

PAG.

1

10 III. Sburätorulti . . . . 23 IV. Samca satt Avestita . 26 V. Nascerea . . . . . 37 VI. Perderea 73 VII. ScAldAtórea . . . . 81 VIII. Slobodirea casel: . . 121 135 IX. Roding X. Laptarea 142 149 XI. Ursitórele XII. Botezuhl 161 XIII. Numele de botezil . 199 .

.

.

XIV. Märturiile. . . . . 213 XV. Schimbarea numeluT 222 XVI. Cumiltria 229 XVII. Scäldäciunea. . . . 255 XVIII. Scäldätórea nepiiteT. 278 XIX. Inbisericirea. . . . 285 XX. Coldcimea .

291

XXI. Crescerea. . . . XXII. Bólele copiilorg . XXIII. Masa mó§eT . . . XXIV. Tunderea pèruluT.

XXV Intärcarea

Adausg : Cântece de cumätrie. Cântece de Mgäniä. de tiparti.

www.digibuc.ro

.

308

.

349 403 409 422

. .

ErorI

www.digibuc.ro