Morfologia Basmului, V.I.Propp, Ed. Univers, 1970 [PDF]

Zitiervorschau

\r.toplf(opp (D

Din istoricul problemei O Metoda gi materialele O Funcgiile Personajelor O Asimilarea O Cazuri de funcgii cu dubli semnificalie O Elemente auxiliare de leglturS interfuncgionali O Elemente auxiliare ile triplicerii O Repartizarea funcliilor dupi personaje O Procedeele prin care noi personaje sint introduse in desfigurarea acliunii O Despre atributele personaielor 9i semnificatia lor C Basmul ca intreg O Procedeele de combinare a na' raliunilor O Problema clasificirii I Despre raportul dintre diversele forme de structure gi tipul de bazi al acesteia tD Problema compozifiei 9i subiectului, a subiectelor Si variantelor O

morfologla

t: #.

basmului

l':i

....

il 1

:lT ,} :t j1:

ffiqitrrra, urilirzer

SENSURILE (MORIIOLOGIEI BASMULUID

Din capul locului izbitor este destinul acestei cirfi. Attt ln privinfa tmpliniri.i, ei sociale, clt gi a relaliilor specifice pe care scrierile autorului ls v6 institui ln lnsigi opera celui ce- a elaborat-o. stau mirturie Publicati -tn 1928 la Leningrad, Morfologia basmului 1, aI cirei titlu era Morfologia basmului fantastio, a rdmas original modificat de editor - veac cunoscute doar unui cerc restrlns de timp de -mai bine de un sfert de specialigti sovietici gi striini (dar legafi cumva de studiile slave), folclorigti, etnografi, lingvigti. $i practic neutilizat5. intlmplarea se explici prin convergenla unei serii de adversitS.fi. Au operat, pe de-o parte, ln jurul lui 1930, lmprejurS.rile istorice ln genere cunoscute, apoi bariera limbii, tirajul redus etc. Pe de alti parte, mai cu seami, suficienfa metodologici care steplnea domeniul studiilor de folclor. Incidenfd, importanti, dat fiind ci prin natura lucrurilor mijlocul cel mai plauzibil prin care aceasti carte, de interes mult mai larg, putea s6-;i croiasci drum citre congtiinfa gtiinfifice publici era succesul ei folcloristic. Or, derivlnd io parte din lnsegi dificultdfile mlnuirii unui material de masf enorme, descumpi.nitor de felurit gi reclamind in ultimi instanfi o abordare enciclopedicd, placiditatea metodologici a folcloristicii se rezolva, Ei putea gisi eventual justificdri, ln obsesia inducfiei cornplete, a adunirii ;i cerce.

tlrii

genetice

a lntregului material posibil. Operalie fatalmente intermi-

nabil6, teoretic gi metod6logic plafonatS. Oricum, fapt este

rriii,,..i

I ttotfologlia

a II-a, ,,Nauka", ,i.j

c6,

marea mono-

XII), ,,Academia", L*ingm4. 1028. (Ediiia ia timpul tipiririi versiunii romanetti.)

sbezhi (Vo|tost poclihi

Meseova, 1969, a aperut

\v

grafie de referinti a lui Sith Thompson, The Folhtale r, care ficea in lg5l bilanlul a l5O de ani de investigare a narafiunilor populare ln lntreaga lume, ignora atlt Morfologia

clt 9i pe autorul

ei.

Aparifia tn 1958 a traducerii ln limba englezi a cirfiis, iniJia6 tn cadrul importantului centru american de cercetlri antropologice de b Universitatea Indiana dominat de altfel de autoritatea prof. Thompson a avut efectul unui- goc. Desfigurat tn timp, dar nu lipsit de pr€gnante. in condiliile actualei crize de cregtere pe care o traverseaze, in teorie gi metodd., folcloristica qi ,,gtiinfa literaturif' ln genere, Morfologia besmul,ui s-a impus rapid pe plan internafional ca o ipolezb elaborati, ba mai mult, chiar ca solufie cireia i-ar fi necesare doar amendamente de ordin secundar, Producea indeobgte o puternicd, impresie ceea ce s-ar putea numi caracterul siu anticipativ. ln prezentarea pe care ln lg60 o fdLcea cirfii, ln Franfa, pro{. Claude Levi-Strauss scria: ,,Aceia dintre noi care au procedat Ia analiza structurali a literaturii orale ln jurul lui 1g50, fdre sa cunoasce direct tentativa lui Propp, anterioard cu un sfert de secol, vor gdsi aici, nu firi. stupoare, formulS,ri, uneori chiar fraze lntregi, pe aare gtiu prea bine cd totu;i nu le-au luat de la el. Notiunea de < situafie inifiali rr, compararea unei matrice mitologice cu regulile compozifiei muzicale (p. 4), necesitatea unei lecturi concomitent gi < verticale r> (p. lZ2) , utilizarea constanti a nofiunii de grup de substitufie gi a nofiunii de transformate pentru a rezolva antinomia apar.entd dintre constanfa formei gi variabilitatea con-

finutului (passim), striduinfa-fie qi numai schifati de propp-de

a

reduce specificitatt'a aparenti a funcliilor la cupluri de opoziiii, apoi cazul privilegiat pe care il reprezinti. miturile pentru analiza structurald, (p. g2), in s{lrEit, 9i mai cu seamd,, ipoteza esenfiaii. cd stlicto sensu nu existi clecit un singur basm (pp.27*28) ,;i cd ansamblul basmelor cunoscute trebuie socotit ca in relafie cu un tip unic (p. I 18) astfel lnclt se vor putea descoperi, poate, intr-o zi, prin calcul, variante dispirute sau n€cunoscute, < exact la {el cum este posibil ca, ln funcfie de legile astronomice, si se determine existenla unor stele invizibiler (p. 120) toate acestea slnt intuifii a ciror pitrundere 9i al clror caracter profetic impun admirafia... ..0

r New York,

1951; prima ed. in 1946. trtotphology of tha Folktalc by V, Propp, in Intcrnational Jownal of Amuican Liuuis. Ir'cs, Part' IlI, vol.24, or.4. 195R. (Publication Ten of thc Incliana unlvirulty c6nt0t ln'Anthrop-ologv, Ir_olklore and Liuguistics.) o a doua editie, tmbuutrullt[, r r'oortol tf[drrrr.ri

t

o apdrut lil ,,'fcxas Unii'orsity

llln lnkrnotlotntJovnalol SlciioUnphlicdawl pittht, Hrrl. lll0,

rlno, 1900), p,

VI

170,

Nu mai pufin semnificativi, este pozifia pe care aceaste carte o ocupl

ir irrteriorul biografiei 9i bibliografiei prof. Propp'

NirscutlaPetersburglnanullEgs,lntr-ofamiliedeoblrpiegermana' vladimir lakovler.ici Propp urmeazi cursurile de filologie slavi, ale Uni-

versitilii clin Petrograd, pe care o absolvd, tn l9l8' Curlnd revine la Universitate pentru a preda cursuri de limba g€rlnan5.. ulterior i se oferl catedra rle folclor a Facultafii de filologie, pe care o va ilustra ln chip rernarcabil pinf la relativ iecenta sa retragere. Timp de mu$i ani, V' I' Propp va lucra de asemenea la secfia de folclor a casei PuEkin, Institutul de literaturi rusd. din Leningrad al Academiei de $tiinfe a U'R'S'S'

or, lucrarea de debut a acestei lndelungate cariere didactice qi gtiinbasmului' lifice este, practic-piecedentele slnt neglijabile-, Morfologia

Morfotogia gi studiul complementar acesteia, Transformflri'tre basmel'or 1, cuprind contribulia gtiinfi{ice cea mai fantastice, publicat tot in 1928 revolnlionarf gi, totodati, in nuca, programul cvasiintegral al activitSfii ulterioare a autorului lor ln domeniul studierii fenomenelor literaturii populare. basmelor concentreazi cerceteri legate intern al basmului fantastic al relalional sistemului de evidenlierea basmului rus in spefa. Spiritul acestor doui lucrAri se regeseqte, mai mult Mai prof. Propp' a sau mai'pufin perceptibil, in tntreaga operi ulterioari atare, ca previzute, deja ele slnt Ii altele, vor de stqdiu mult. Degi temele fie explicit, fie implicit, in contextul Morfologi,ei sa]u al Trensformdtil'or

MorJotogia

1i Tronsformdrile

basmelor. Sub acest raport, consecvenfa autorului va fi uimitoare' Morfotogia preconiza ample cerceteri istorice pentru identificarea surselor culturale (mitologice, ritologice etc.) ale inotivelor de basm 9i ale folclorului in general; preconiza apoi definirea mai strinsi a categoriilor sistematice ale folclorului; recomanda scrupul qi meditafie filologic6', precum teme vor Ei o ampll cunoa;tere a materialului. Xfetodic, progresiv, aceste

fi asumate gi fructificate. in cele doui decenii care urmeazd, apariliei Morfologiei, V. I. Propp 2, preocupare va cerceta, cu precedere, determinirile istorice ale basmului

Prcss.., Austin"Londra, 1968,

rf Cl. Ldvl.Strnuss,IzSltuctrroollaFonrc, Rlllarions s(?snotlr)tilaaaVlldiSslt t,totto, hr Cthian [tl'Irlorirx, dc Scienco Ecuomlque AtOllortt, nr, 09. tnu., lLo tfatl. ffr, nr. '2it (rub tltlnl L'itrp,lyso ffit,hototlquo du c6ntcs ri*ril, irtioolul r hifiui.- inpili'li"i,tt,,,i

vlrrlunoA ltBllrnl publloatt lrr

prea ades se Pi5tind anume prelul naturii sale inovatoare lntirnpli-, lntilnind gi alte ilnprejurari potrivnice, Morfol'ogia b*snul'ui gi-a ocupat tardiv locul de drePt.

[nor[

tC trsdrro0r6s

v6l,

llllf

tylotolalltl-lMclslttlt *lli

oltarn rtunr

Fhha,

't\.,.

a Translorwalii uol5ebnih skazoh, it Poctika IV, Vremcnnih Oldcle Sloucsnlh Ish6sto (19:8), pp.70-89. s Citeva din derivatele notabile ale acestei faze de lucru strt: K loplosr o ptoishojdcnt'i volrcbnoi shuhi {ln problema originii basmului fantastic), ln so/ttsfttda ctw{il{ia, lgg4,tt. l -2, pp. 128-181 ; RitwtnXi smek t fothlotc (Rlsul ritual in folclor), 7t Ucionlc zafi'shi Leningnd'

vil

lncununatd,

ln

1946 de

o

volumul Rdd,dcini,le istorice ale basnlului fantastior

-

,,genez6,", deci nu propriu-zis o istorie a basmului, ci primul pas ci.tre aceasta. La temelia lucrdrii stau conceptul de sistem, precum pi principalele propozifii ale MorJol,ogiea'. Demonstralia pune ln evidenfi, ln termeni de

institutii sociale, religii, mituri arhaice-;i totodati..de mentalitatea,,primitivi", a unei serii de rnotive cercetare comparath,, dependenfa de

de

basm.

Mai tlrziu V. I..Propp i;i va strimuta atentia la ,,r6dicinile istorice", tematica qi, lntr-o oarecare mdsur6, poetica cintecului epic rus de vitejie. Va da astfel la iveali in lg55 o minulioasi monografie a bllinei: Eposul croic rus 2. Interesul pentru bllind gi pentru clntecul istoric ?n general li

va ri,mine viu ;i mai apoi 3.

Paralel, preocupi.rile sale constante Iegate de sistematizarea - se vor materializa categoriali a literaturii populare in citeva excelente studii de taxinomie r. La fel, preocupi,rile de ordin lilologic-textologic 5. ln slujba extinderii cunoagterii textelor, V. I. Propp va depune o ampli muncd de editor. Va pregeti, adnota 9i pre{ala edifii de basme 6, de cintece shogo Gosuderstuennogo Uni,tcrsitcra, scria Filologhiceskie nauki, 1939, nr. 46, pp. l5l-l7S; Mujshoi, dnm u russkoi skazhc (,,Casa bdrbaJitor" in basmul rus), ibidcw, 1959, nr. 20, pp, 174

- 198;

Molio

ci,udcstuogo

rojilenia ( Motiuut naftc/ii miruulree

)

,

pp. 67 -97 ; OediP u soetc fol.hl.ota (Oedip tn lumina folclorului), ibidem, 175.

ibidem,

lg4l, tr.

81,

'de ordin stilistic ConsideratS,

a.

ln ansarnblu 5 gi cu luare-aminte, aceasti densi operd, privirii sovonti oferi un tablou sui generisl lntreaga sau aploape intreaga produclie,stiinfifici ulterioari debutului poate- {i lnleleasi, ca un imens complement erudit, dezvoltat disciplinat, in cercuri asociative mereu mai largi, al Morfologi.ei. Ea mai poate fi totodate interpretati gi ca un implicit, mereu reluat, ,,discurs asupra metodei", ca demonstrafie a necesitllii teoretice Fi a rentabilitetii practice a complinirii rafionale a anq,trizei alcd,tuiyii textelot ca cercelare& contextulcci istoric-etnograJic afercnt. in aceste imprejurdri, ultima lucrare de mari proporfii, cel pufin deo€amdati,a prof. Propp, Sd.rbdtorile agrore rusee, care conjuge o analizil morfologici, de facturi analogd celei intreprinse 7n l,Iorfologie, a ceremoniilor agrare tradilionale (de primivari gi variL), cu identificarea determinirilor istorice corespunzetoare, ni se lnfifigeazi ca o sintezi concrete, ,echilibrati, a orientirilor precumpS,nitoare succesive ale autorului ei, ca lncheiere a unui mare ciclu.

*

I

i

si realitatea), ibidem, tg6g, nr. 3, pp. 62-g4 etc. Citim: Spelifikq fothl.orq (Specificul folclorului), jn vol, Trul.l iubileinoi naucinod sessii, Leningradskogo Gosutlursluennogo (Jrriacrsiteta, seria Filologhiceskie nauki, Leningrad, 1946, pp. 138-151 : Pti,nlipt opred..l.cniq jqnrou tusskogo fol,hloru (principi;le definirii genurilor ileistuitelnosl (Folclorul

a

folcloruluirus), i\vol. Sperifdka janroo nashogo folhtora (Naucinaia kouferenfia, Gorki, 1961), Leningrad, 1961, pp. l-1i Ptitutipi hl.essdfike!4i folklonih janrov (principiile de clasificare a gcnurilor folclorice), in Souetshaia ctnogrufia,1964, nr. 4, pp, 147 -til, Janfouli sosta! russhogo folhl,oru (Compozitia de gen a folclorului rus), in Rrssiar'a litctatura, VII, 1964, nr. ,t,

pp.58-76.

5 Trxtologhiceshi'e rcdaktitouania zefisci fol,hl,ore (Redactirile textologice ale notaliilor de folclor), ln Rrss&, "FoJ&loz, Moscova-Leningrad, I (1956), pp, 196-206, ln calitate de ,,editor" patroneazd volumul colectiv iniliat de Academia de stiiale a lt,s.s, Lituania\li Mcrodiccskaie zapishe po uthianonu hrancniu i sistem\ldzaldi |olklornlh mteiakro (lnsemndri metodlco priviud conscrvar(la de t'hivd $i sistcmatizaroa matcri[ltrlor fololorlcc), Vlkrirrs, l964 (10{

din cercul tinerilor ,,formaligti" ai anilor douizeci, Boris Toma;evski s. De remarcat la V. I. Propp va fi relativa exiguitate a preocuparilor

lg4', nr. 72, pp. t3B-

Istoriceshde horni ool.sebnoi sftaz&d, Leningrad, 1946 (340 pp.), 2 RrssEi gheroiceskd rros, Moscova,1955 (SS2 pp.); ed. a II-a.1958, (602 pp.). r Ob izloritne lusskogo ebose (Dcspre caracterul istoric al eposului rus), it Rasshaia lileraluta, V, 1962, nr.2, pp.8?-919ilntr-o p€rspectivl mai generald vizlqd lucrurile : Fol-

hlor

istorice gi de clntece lirice ruse l,.de folclor carelian 2. Va tngriji de asemenea o edilie postume a culegerii Stilisticd 9i aersificalie a eminentului sau tovareg

pp,).

d

ln prlmul rful,

rnonurrsrrlolo odiflo a colocflol lul Afonnrlav, Ntuodnh

ntstltit

skazhi

J,tlohtortr,h (80rm0 populrro rum ht trol voluaro), Moroovo, le!7i updl Ao(!c{ o colcctriei lul A,N. Nlkflorovt S.uarnn w$l6elnfil v ttfltlth i, N,Nll4otolt. (Barmo formaligtii erau pioni(ri, daci ar fi si nu lurm in seaml citeva studii occidentale ale ciror observafii asupra rnaterialului coincideau cu ale nolstre ( explicite, susceiitibile a fi dispuse in opozifii binare (ternare) cu trdsiturile altor personaje, ci ln pachete solidara de trisi,turi implicite. ,,departe de a constitui

ln

spa_

tele tuturor incercirilor impuse de donator eroului, respectiv de intengia constanti a unui personaj fali de altul (infra, p. 92), de noliunile abstracte, altfel spus de planul logic, care se refrectd in formele fundamentale ale atributelor (infra, p. gl-.92), finlnd atit de corespondenla cu contextul istoric etnografic cit ;i de economia internd. a basmuluietc.. Toate rdmln simple idei enunlate, Oricum, din

aceasti controvers5 pare a reies,i destul de deslugit ci a deduce evolufia literard excrusiv din istoria sociali'este la fel de absurd ca gi a o deduce exclusiv din legitatea literard. cei mai inzestrafi dintre forma-

li;ti au sustinut ferm

acest punct de vedere,

r 8, Eihenbaum, Le Thiolie L ta nJthod,e forwelle,in r Cl. Ldvi-Strauss, op. ril., p. tgs.

I V.l.

Propp, op. cit., p. 2lg.

utilizate in algebra booleiand 3. Oportunitatea unor atari operalii pentru aproximarea fundamentelor ultime ale basmului,,ca mit", giln genere ca structurieste certa.Totugi, pentru plarrul propriu-zis al naraliuni'i, menlinerea ,,distinctivl" a functiilor pi succesiunea temporali ar rimine, arati Propp {, factori organizatori

la inadmisibilitatea descrierii ,,gramaticii" (compozifia funcfionali) independent de ,,lexic" (restul). Eroare cu atlt mai gravi cu clt in basm ca gi in rnit ,,gramaticdL" gi ,,lexic" ar fi coincidente gi indisociabile 6. Propp riposteazf insistind asupra caracterului strict empiric gi voit limitat a! Morfologi,ei,8. Or, invederat, problema nu e aceasta. E vorba nt de reaJitatea, ci d,e legiti,mitatea limitirii. Incidenla sub care, principial, Ldvi-straus are dreptate. Cu toate acestea, experienfa-maf,s1islis2ti, incazul dat, ;i r Cl. LCvi-Strauss,

t Tip

cit., p. l8g.

ift Anth/opologic sl/uc-

hralc, Patis, f958, pp. 227-256. Tkiorie de tati,turata/e, p, 65.

3 Cl. I-€vi-Strauss, La Slructule el la Fotmc, pp. 190-f92. ' V,L Propp, op. cit., pp. 2lA-215. 6 Cl. Livi-Staus, oi. cdt. pp. 196-198. d

XXVIII

op.

de sahemi descris si fundamentat teoretic de Ldvi-strauss

V.L Prcpp,

op. cir.,

p.214,

xxrx

de seria de cerceti,ri recente pornind d,e la Morfologie din care vom cita clteva mai jos demonstreazi totugi ci, cu condifia recunoaqterii rimitd.ri- ce lor gi deformiriior decurg, raportarea selectivi la unul sau la citera d.in nivelele structurale ale obiectului poate da rezultate viabile. ln sflrgit, L6vi-strauss critici clasificarea basmului propusi ln Morfo_ logiet' orice clasificare trebuie si porneascd de la un sistem de incompatibilite.li. Dar cum relafia de irnplicafie care leagi funclii,te, ln Morfologie, presupune compatibilitate absolutd, propp e nevoit si recurgi la identificarea statistici de ,,compatibilitefi minime" intre funclii. Le giseqte in cazul cuplurilor Luptd'lvicrorie, Incercarclsotulie, rar intllnibile in cadrul ,aceleiagi rui.scd.ri. Deduce patru clase de basme dupd, prezenfa (lmpreund,, izolate) sau absenfa acestor cupluri. pentrir masa ince impozantd a bas_ melor din {iecare clasd, ,,lmpir}irea ulterioard. nu mai poate fi efectuati, insd.

dupi criterii pur structurale. (infra,p. l0S),cidupivariafiiletematiceale Lips,i, ( Prejud,iciere ) , aleasitpentru insuqirea de a fi singura constant prezentd, in basme. rnconsecvenfa criteriilor, reductibilitatea transforma_

.Juncli.ei.

Jionali

cum am vezut

a celor doui migcdri canonice, maniabilitatea -fac greu acceptabili, - in forma datd,, clasificarea din Morfologi,ez. Nivelul funcfional pare pulin apt, dati fiindu_i generalitatea, si inte_

redus5.,

meieze singur o clasificare structurald

validi a basmurui. rndicaliile de clasificare ale Morfologiei rdmin totus,i pretioase pentru studiu. i

l

I

I

I I

,l I I

l I I

rl

,li.t

llt, Iit

Obiecfiilor lui Ldvi-strauss S-ar putea reproga Morfologiei

li s-ar putea adiuga altele. De amAnunt. ci nu trateazL suficient nici modificirile nici chestiunea numirului gi tnlinfuirii rzi,scri-

topicii canonice a funori,ilor, ti'lor basm'r.o| nici raportul structural