Modificarile Organismului in Timpul Sarcinii Schiopu [PDF]

Zitiervorschau

Modificarile organismului in timpul sarcinii

Durata sarcinii pentru specia umană este de aproximativ 270- 280 zile, reprezentand 39 – 40 săptămâni si echivalentul a 9 luni calendaristice. Modificarile organismului in timpul sarcinii sunt menite să asigurare spațiul și cresterea elasticitatii căii de naștere ( pelvisul matern). Sarcina presupune o suprasolicitare funcţională a majorităţii aparatelor şi sistemelor materne (pentru susţinerea produsului de concepţie). Simptomele care pot să sugereze prezența unei sarcini sunt grețurile, vărsăturile care de obicei apar în cursul dimineții, sensibilitate și parestezii (furnicături) la nivelul sânilor, micțiuni frecvente și senzație de micțiune imperioasă. Uneori primul semn pe care îl simte viitoarea mamă este percepția miscarilor fetale. AMENOREEA: Prima modificare a organismului este amenoreea (lipsa menstruației) la o femeie de vârstă reproductivă, cu cicluri regulate in prealabil și activă sexual. Confirmarea sarcinii se face cu ajutorul testelor care detectează un hormon special din urina sau din sânge care este prezent doar în caz de sarcină. Acest hormon, gonadotropina corionică umană (HCG), poate fi numit și hormon de sarcină. Amenoreea de sarcinã este întreţinutã de estrogenii şi progesteronul secretaţi de cãtre placentã. Secreţia acestui hormon începe din ziua implantaţiei cu o dinamicã de dublare a concentraţiei la aproximativ douã zile. Valorile maxime sunt obţinute la 60-70 zile dupã care scad la 100-130 zile. Dinamica urinarã a hormonului este paralelã cu cea din plasmã. MODIFICĂRILE DIGESTIVE: Printre modificarile organismului in timpul sarcinii sunt simptomele digestive dominate de senzația de greaţã care apare de obicei la 6 săptămâni de sarcină și dispare peste 6-12 sãptãmâni. Grețurile

și vărsăturile se manifestã în prima parte a zilei, pentru câteva ore, dar pot persista pe tot parcursul sarcinii sau pot aparea în alt moment. Etiologia acestor manifestări digestive este neclarã. Alte modificãri digestive sunt: salivare excesivă, modificãri de gust, modificãri de apetit, pirozis ( senzație de arsură după mese), constipaţie. În timpul sarcinii apare frecvent refluxul gastro-esofagian, acesta fiind favorizat de hipotonia cardiei ( orificiul care desparte esofagul de stomac). La nivelul stomacului motilitatea și tonusul gastric sunt diminuate, secreția gastrică este scăzută în primele trimestre de sarcină, pentru a reveni la normal și a crește în ultimul trimestru. Timpul de golire al stomacului este crescut și alături de motilitatea redusă din timpul sarcinii a intestinul subțire și gros favorizează constipația. Ficatul și căile biliare: vezica biliară se evacuează mai greu. TULBURĂRI URINARE Micțiunile frecvente sunt determinatã de creşterea uterului care exercitã presiune asupra vezicii urinare şi crește debitul urinar (poliurie). Pe mãsurã ce sarcina avanseazã, uterul devine organ abdominal, iar polakiuria diminuă în intensitate. Însă va reapare spre sfârşitul sarcinii, când uterul gravid exercitã o presiune asupra vezicii. Ureterele sunt dilatate și au mișcări peristaltice diminuate ceea ce determină stază. Aceste modificări apar din săptămâna a -10-a de sarcină și sunt mai frecvente în ultimul trimestru, când apar la 90 % dintre gravide. Staza este răspunzătoare de frecvența mai mare a infecțiilor urinare si a bacteriuriei asimptomatice din timpul sarcinei. MANIFESTĂRI GENERALE/NEUROPSIHICE Frecvent la începutul sarcinii, viitoarea mămică prezintă o stare de oboseală (fatigabilitate) asociatã cu somnolenţa. Modificãrile neuropsihice din timp sarcinii includ emotivitate exageratã, irascibilitate. Se observă o creştere a temperaturii bazale: 37,1-37,7°C. MODIFICĂRILE CUTANATE Hiperpigmentarea cutanatã, caracteristică sarcinii este explicatã de stimularea MSH (melanocyte – stimulating hormone): linea albă de la nivelul abdomenului se pigmenteazã şi devine linea nigra; la nivelul feței se poate observa cloasma gravidică – hiperpigmentarea pomeților, areole mamare, vulva, regiunea perineala. Vergeturile sunt de obicei prezente în sarcină la nivelul sânilor, pe abdomen, coapse, fese. Cele recente (eritematoase) se deosebesc de cele corespunzãtoare unei sarcini precedente (albe sidefii). MODIFICĂRILE CARDIO – VASCULARE In ultimul trimestru de sarcină, uterul împinge diafragmul, scăzând înălțimea cutiei toracice și crescându-i circumferința. Cordul astfel se deplasează în sus, spre stânga și înainte, suferind și o rotație în jurul axului sagittal. Ritmul cardiac crește în timpul sarcinii putând atinge valori de 88-90 bătăi/minut. Volumul sanguin circulant ( cantitatea de sânge) crește în sarcina cu aproximativ 20-40 % față de femeia negravidă. In timpul sarcinii factori care produc coagularea sângelui sunt crescuți se produce astfel ceea ce medici numesc “hipercoagulabilitate”. Aceste modificări se produc ca un mecanism adaptativ în vederea nașterii, delivrenței și perioadei inițiale postpartum pentru a preveni hemoragiile. Factorii care determina modificările cardiovasculare în sarcină sunt reprezentați de : creșterea

necesarului de oxigen, prezența circulației placentare, compresiunea vaselor mari abdominale de catre uterul gravid și retenția hidrosalină cauzata de hormonii estrogeni si corticosuprarenalieni. Varicele, hemoroizii sunt fenomene explicate de împiedicarea întoarcerii venoase de cãtre uterul gravid şi de modificãrile ţesutului de colagen. MODIFICĂRILE OSTEOARTICULARE Articulațiile și sistemul osos suferă de asemenea modificări adaptative. Astel se dezvoltă lordoza lombară (accentuarea curburii spatelui în porțiunea inferioară), cifoza toracală ambele reprezentând un mecanism compensator. Se produce relaxarea structurilor articulare (ramolire) preponderent la nivelul pelvisului sub influența hormonilor steroizi în vederea pregătirii pelvisului matern pentru naștere. Contrar diverselor mituri nu exista fenomene de decalcifiere – pierdere a rezervelor de calciu, singura excepție o fac adolescentele sau gravidele cu rezerve scăzute de calciu. Statica gravidei: se modifică datorită deplasarii centrului de greutate a organismului matern (anterior si superior) și creșterii laxității centurii pelvine (datorita hormonilor steroizi placentari si relaxinei). In sarcină prin accentuarea lordozei lombare corpul se deplaseaza ușor spre posterior. MODIFICĂRI MAMARE Dezvoltarea glandei mamare în sarcină se face sub dependenţa ovarelor şi hipofizei. La nivelul sânilor se poate observa o rețea venoasă evidentă (reţeaua Haller) care se dezvoltă precoce. Alte modificări includ lãrgirea / pigmentarea areolei, apariția tuberculiilor Montgomery – glande sebacee hipertrofice – câteva mici supradenivelãri areolare și mameloanele – cresc în volum sunt hiperpigmentate și uşor erectile. Canalele galactofore se multiplică, iar lobulii îşi măresc volumul pregătindu-se astfel sânii pentru alăptare. Incă din luna a III a de sarcină, prin exprimarea glandei, poate apărea un lichid galben, opac, lichid ce se apropie de compoziţia serului sangvin, numit colostru ( un fel de pre-lapte). Odată cu naşterea, secreţia de colostru este înlocuită cu secreţia lactată MĂRIREA DE VOLUM A ABDOMENULUI Incepând cu sfârșitul primului trimestru de sarcină, uterul devine un organ abdominal şi determinã creşterea în volum a acestuia. Modificãrile de formã ale abdomenului depind şi de poziţia femeii – ele sunt mai puţin proeminente când gravida este întinsă în pat (decubit dorsal). Înãlţimea fundului uterin (cu vezicã goală) este la 20 de săptămâni până la ombilic, iar aproape de naștere (la termen) ajunge aproape de torace măsurând 33 de cm. Circumferinţa abdominalã (la nivelul ombilicului), la termen este aproximativ 92 cm. MODIFICARILE DE CULOARE ALE MUCOASEI VAGINALE – mucoasa vaginalã se coloreazã albastru închis / roşu purpuriu şi se congestioneazã. MODIFICARI UTERINE Uterul crește în greutate de la 50 g in starea de negraviditate la 1000g la sfârșitul sarcinii. Creșterea se face în prima parte a sarcinii prin creșterea activă a musculaturii uterine astfel incât se produce hipertrofia (mărirerea) de până la 10 ori a fibrelor musculare și lărgirea de până la 3 ori. Grosimea peretelui uterin atinge aproximativ 2,5cm. Ulterior în a doua jumatate a sarcinii cresterea în dimensiune a uterului se produce printr-o dilatare pasivă determinată de creșterea rapidă a

bebelușului. Din punct de vedere al dimensiunii, uterul gravid la 6 săptămâni este asemănat cu o mandarinǎ, la 8 săptămâni cu o portocalǎ, la 12 săptămâni cu un grepfruit (aproximativ 8 cm). În timpul sarcinii apar în mod normal contracţiile uterine (Braxton Hicks) care sunt palpabile, indolore, neregulate, pot creşte în frecvenţã / intensitate în cazul masajului uterin. Frecvenţa lor creşte în special în timpul nopţii, la sfârşitul sarcinii. PERCEPTIA MISCĂRILOR FETALE Femeia gravidã de obicei percepe mişcãrile fetale începând de la 16-20 săptămâni dacă este la prima sarcină, iar femeile care au mai născut percep mai devreme aceste mișcări. Mișcările fetale sunt descrise ca fiind o senzaţie de “fluturare” în abdomen, cu o creştere progresivã în intensitate. Acest amănunt este un element important în stabilirea vârstei gestaţionale, deşi destul de aproximativ. . AUSCULTAȚIA CORDULUI FETAL Auscultaţia se face fie cu ajutorul stetoscopul obstetrical începând de la 17-22 săptămâni prin intermediul Doppler-ului fetal care permite identificare activitãţii cardiace fetale de la 8-10 săptămâni de sarcină pentru pacientele mai slabe sau cu uter anteversat. Frecvenţa normalã a acestor bătăi este de 120-160 bãtãi/min. CREȘTEREA ÎN GREUTATE ÎN TIMPUL SARCINII Creșterea ponderală normală în sarcină variază între 12kg+/-3 kg. Ritmul cresterii este mai accelerat după săptămâna a 20-a de sarcină când greutatea crește cu aproximativ 8-9 kg. Creșterea in greutate se face pe seama – continutului uterin – bebelușul – uterului ; – glandelor mamare; – cresterii masei sanguine si retentiei apei extravasculare; – stocajului diferitelor rezerve, in special grasimile Astfel: Sân …………………………… 0,4 kg; Grăsime………………………3,5 kg; Placenta………………………0,6 kg; Făt …………………………….3,4 kg; Lichid amniotic…………….0,6 kg; Uter …………………………..1.0 kg; Volum circulator…………..1,5 kg; Lichide extracelulare …….1,5 kg; Total……………………………12,5 kg.