Micul Informatician [PDF]

Zitiervorschau

MICUL INFORMATICIAN SUPORT DE CURS PENTRU OPTIONAL

1. STRUCTURA CALCULATOARELOR (Elemente de hardware) Hardware reprezintă totalitatea componentelor fizice ale unui calculator. Un calculator reprezintă (într-un sens restrâns) un sistem de componente fizice care pe baza unor programe rulează acţiunile dorite de utilizatori. Se face distincţie între 2 noţiuni pe piaţa hardware: aceea de calculator şi sistem PC. Un calculator reprezintă unitatea centrală cu toate componentele sale din interiorul carcasei, pe când sistemul PC reprezintă unitatea centrală + monitor + tastatură + mouse. Unitatea centrală – cuprinde, aşadar, toate componentele fizice necesare prelucrării informaţiilor şi interacţiunii cu utilizatorul, precum şi afişarea rezultatelor. Cele mai importante componente ale unităţii centrale menţionăm: 1. Procesorul – reprezintă componenta fizică care permite rularea aplicaţiilor, prelucrarea datelor şi transmiterea lor către componenta de afişare. Perioada de timp necesară rulării aplicaţiilor se numeşte viteză de lucru (sau frecvenţă), iar unitatea de măsură este hertzi. Multiplii acestei unităţi de măsură sunt: Khz (Kilo), Mhz (Mega), Ghz (Giga), Thz (Tera). Procesorul s-a notat standardizat de la începutul apariţiei sale astfel X86. Evoluţia sa în timp şi în performanţe s-a notat 186, 286, 386, 486 şi 586. Odată cu apariţia procesorului de tip 586, cel mai puternic producător de procesoare a trecut la denumirea procesoarelor, pentru a nu ne mai exprima în cifre. Astfel, a apărut denumirea de Pentium I (până la 233 Mhz), Pentium II (până la 450 Mhz), Pentium III (până la 1500 Mhz = 1,5 Ghz) şi Pentium IV (până la 3,2 Ghz). De menţionat că pe piaţa internaţională a apărut şi Pentium V cu o frecvenţă de lucru de până la 6 Ghz, dar fiindcă preţurile sunt prea ridicate acest tip de procesor nu a pătruns încă şi la noi în ţară. 2. Memoria de lucru – denumită RAM (Random Access Memory), reprezintă memoria necesară rulării aplicaţiilor. Există o strânsă legătură între viteza procesorului şi memoria RAM, deoarece ambele au ca scop rularea mai rapidă a aplicaţiilor. De aceea, un procesor prea puternic şi o memorie RAM slabă nu sunt suficiente pentru a creşte efectiv rapiditatea rulării aplicaţiilor. Aşadar, cele 2 componente sunt direct proporţionale. Unitatea de măsură pentru această componentă este bit-ul, precum şi multiplii săi (byte, kilobyte, megabyte, gigabyte, terabyte). 3. Unitatea de stocare – denumită hard-disk (HDD), este componenta care stochează informaţia introdusă de utilizator prin intermediul componentelor periferice (tastatură şi/sau mouse) sau al celor de stocare externă (floppy-disk, cdrom, alt hdd). Stocarea informaţiilor se face cu ajutorul entităţilor logice denumite fişiere. Cantitatea de informaţire stocată se măsoară în bit. La 8 biţi = 1 byte. Multiplii byte-ului sunt KB, MB, GB, TB. 4. Placa de bază – este una dintre cele mai importante componente deoarece asigură interacţiunea tuturor componentelor fizice dintr-o unitate centrală. Această interacţiune se realizează prin intermediul: • magistralelor – care asigură transferul de date dintre componentele care stochează astfel de date (hdd, fdd, cdrom, cdrw, combo, dvdrom, dvdrw); • USB-urilor – apărute în generaţia Pentium-urilor III, ca o alternativă la modalităţile “clasice” de transfer a informaţiilor. Ultima generaţie de porturi USB permite un transfer de informaţii aproape la fel de rapid ca şi între 2 harddisk-uri. Pe astfel de componente se pot conecta imprimante, harddisk-uri, cdrom-uri, camere digitale, scannere, plăci de reţea tip wireless, etc. • sloturilor – reprezintă acele componente fizice dintr-o unitate centrală pe care se ataşează diferite componente care asigură conectarea unor componente exterioare cum ar fi plăcile video, de sunet, reţea, sim-urile de memorie, etc. Aceste sloturi sunt de mai multe feluri, cele mai cunoscute şi folosite fiind:

2

a) sloturi ISA – lungi şi negre, cele mai utilizate până la sistemele 486, cu o viteză de lucru redusă; b) sloturi PCI – apărute în generaţia pentium-urilor, mai scurte decât ISA şi de culoare albă, cu o viteză de lucru medie; c) sloturi AGP – apărute în generaţia a II-a de Pentium-uri, acestea sunt dedicate exclusiv plăcilor grafice cu performanţe ridicate, situate mai în interiorul plăcii de bază şi de mărime identică cu cele PCI, de culoare maro; viteza de lucru este mult mai ridicată decât în cazul celorlalte sloturi. Placa video necesită o atenţie aparte, deoarece ea comunică cu altă componentă a sistemului PC cu rol în afişarea imaginii pe monitor. Placa video are rolul de a afişa ceea ce prelucrează procesorul la cerinţa utilizatorului cu o anumită calitate, iar această calitate (claritate) a imaginii este denumită rezoluţie. Numărul de pixeli pe ecran şi numărul de culori pe care le suportă sunt cele 2 caracteristici care dau calitate imaginii pe ecran. La plăcile video de ultimă generaţie, acest număr de culori este de ordinul milioanelor şi de aceea s-a trecut la stocarea acestui număr sub formă de byte, respectiv KB şi MB. Componentele de stocare externă sunt: FDD (floppy disk) cu o capacitate de 1,44 MB şi o viteză de lucru redusă, CDROM-ul cu o capacitate de stocare mult mai mare (650-700 MB) şi versiunile sale mai noi : CDRW – care permite şi scrierea de CD-uri, DVDROM – care permite doar citirea de CD-uri şi DVD-uri (4,7 GB), COMBO – care reprezintă o combinaţie între scrierea de CD-uri şi citirea de DVD-uri, DVDRW – care permite şi scrierea de CD-uri şi DVD-uri. Caracteristica lor principală este viteza de transfer a datelor stocate şi viteza de accesare, eventual inscripţionare, a acestora. Acestea se notează astfel în cazul unui CDRW – 52x / 24x / 52x, care reprezintă viteza de inscripţionare a unui CD inscriptibil / viteza de re-inscripţionare a unui CD reinscriptibil / viteza de citire a unui CD (re)inscriptibil. Sistemul PC – cuprinde : 1. Monitorul – este componenta care permite afişarea pe ecran a imaginii preluate de la placa video. Aceste 2 componente se condiţionează reciproc prin faptul că există o legătură între ele la nivelul calităţii imaginii. Astfel, o imagine de pe o placă video performantă nu va putea fi afişată la rezoluţia maximă de către un monitor cu caracteristici net inferioare, cum deasemenea, un monitor performant nu va modifica rezoluţia scăzută transmisă de o placă video cu caracteristici reduse. Calitatea imaginii care se doreşte a fi obţinută trebuie corelată pentru ambele componente: monitor şi placă video. O altă caracteristică a monitoarelor este dimensiunea diagonalei de vizualizare, care se măsoară în inch, şi se notează astfel : 14”, 15”, 17” (cele mai uzuale pe piaţa actuală), 19” şi 21”. 2. Tastatura şi mouse-ul – sunt componentele periferice de introducere a datelor în calculator de către utilizator. Diferenţierea acestora s-a produs în timp la nivelul mufelor de conectare la unitatea centrală. Astfel, până în generaţia Pentium-urilor II mufele pentru tastatură şi mouse se diferenţiau prin forma lor şi erau de tip serial (tastatura avea mufă rotundă, mouse-ul mufă dreptunghiulară), iar apoi începând cu generaţia Pentium-urilor III au apărut mufele de tip PS2, care pentru ambele componente erau identice ca şi formă, diferenţierea lor făcându-se prin evidenţiere coloristică – tastatura are mufă de culoare mov (sau nuanţe apropriate) iar mouse-ul de culoare verde.

3

2. FUNCŢIONAREA CALCULATOARELOR (Componente software) Software – reprezintă totalitatea programelor şi aplicaţiilor (componente logice) instalate pentru interacţiunea sistemului PC cu utilizatorul. 1. Prima componentă, cea mai importantă, este B.I.O.S. (Basic Input Output System). Această componentă are rolul de a testa funcţionalitatea şi tipologia componentele hardware existente. Ca exemplu, prima componentă testată este placa video (deoarece fără ea nu s-ar putea vizualiza nimic pe monitor), apoi se testează viteza şi tipul procesorului, capacitatea memoriei interne (RAM), a harddisk-ului, etc. Dacă una din componente nu funcţionează la parametri normali atunci nu se poate trece la rularea următoarei componente software. Obs. – dacă nu funcţionează cel puţin una din primele 3 componente testate atunci nu se va afişa nimic pe ecran iar disfuncţionalitatea va fi semnalată şi printr-un sunet (lung în cazul plăcii video şi scurt în cazul memoriei RAM). 2. A doua componentă software este Sistemul de Operare (O.S. – Operating System). Acesta reprezintă un ansamblu de comenzi şi instrucţiuni care permit interacţiunea utilizatorului cu sistemul prin intermediul unei interfeţe grafice. Cel mai răspândit sistem de operare este cel creat de cea mai puternică firmă de produse software, Microsoft, şi este denumit generic MS-DOS (Microsoft Disk Operating System). Evoluţia componentelor hardware a generat desigur o evoluţie şi a sistemelor de operare, a programelor instalate şi a modului de lucru în aceste sisteme. Ca aplicaţie de sine stătătoare, cu un mediu vizual uşor de utilizat, a fost sistemul Windows, cu versiunea 3.1, creat de Microsoft. De asemenea, şi acesta a atins apogeul dezvoltării sale prin apariţia sistemului Windows 95, mediu vizual mult mai complex, complet şi uşor de utilizat. De aici, nu s-a aşteptat mult şi a apărut şi versiunea 98 a programului Windows, versiunea Millenium, versiunea 2000 şi versiunea XP. Ca versiuni pentru conectarea calculatoarelor într-o reţea, Microsoft a creat versiunea 2000 Server, cea mai stabilă pentru astfel de conexiuni. Au mai existat şi versiunile Windows NT, Windows 2003 Server. Cel mai puternic oponent al firmei Microsoft în domeniul sistemelor de operare specializate pentru reţele şi servere de Internet este firma Sun Microsystems, care a creat sistemul de operare LINUX (respectiv UNIX). Singurul inconvenient al acestui sistem de operare este modul de lucru, care s-a dovedit dificil şi nu la îndemâna oricui. Avantajul de necontestat al acestui sistem de operare este stabilitatea sa pe orice sistem şi faptul că poate fi achiziţionat gratuit. Caracteristicile principale ale unui sistem de operare eficient şi modern sunt :  multitasking – permite rularea mai multor aplicaţii la un moment dat; această proprietate este disponibilă în ambele sisteme de operare : Windows şi Linux;  multiuser – permite rularea mai multor utilizatori la un moment dat; această proprietate este disponibilă în ambele sisteme de operare, cu un plus pentru Linux, care permite rularea unui număr de utilizatori de ordinul milioanelor, faţă de Windows care permite rularea câtorva sute.  WYSIWYG = What You See Is What You Get – reprezintă interfaţa complexă şi totodată simplă de interacţiune cu utilizatorul. „Reacţia” sistemului de operare este aproape instantanee la cererile unui utilizator. Nici un alt sistem de operare, înafara Windows-ului, nu permite această interacţiune simplă şi în timp real cu utilizatorul. Este caracteristica definitorie a sistemului de operare Windows. OPŢIUNI DE CĂUTARE ÎN WINDOWS

4

Pentru a căuta un fişier stocat fizic pe harddiskul calculatorului, important de reţinut este faptul că sintaxa unui fişier este : nume.extensie (numele este dat de către utilizator iar extensia este din maxim 3 caractere generate de programul cu care a fost creat fişierul). Pe butonul START al oricărui sistem Windows există opţiunea Find sau Search, care cuprinde următoarele criterii de căutare ale unui fişier sau director: • după nume • după locaţie • după mărime (KB, MB) • după conţinut • după data creării sau ultimei modificări. Dacă înafară de primul caz se specifică la fiecare criteriu datele corespunzătoare, în cazul căutării după nume există 2 opţiuni de căutare. În funcţie de poziţionarea elementului de căutare, adică în dreapta sau în stânga elementului de delimitare folosit in sintaxa fişierului, se interpretează căutarea. Criterii folosite : * = înlocuieşte orice caracter în orice număr. exemple : *.doc = caută toate fişierele cu extensia doc. doc.* = caută toate fişierele cu numele doc. ? = înlocuişte orice caracter în număr de 1. exemple : ?.doc = caută toate fişierele cu extensia doc formate dintr-un singur caracter la nume. doc.? = caută toate fişierele cu numele doc formate dintr-un singur caracter la extensie. ?a*.doc = caută toate fişierele cu extensia doc care au al doilea caracter a.

    

Tipuri de extensii de fişiere exe, com, bat – pentru fişiere care rulează o aplicaţie sau un program; bmp, jpg, jpeg, gif – pentru fişiere de tip imagine (ultima extensie pentru imagini animate); mp3, wma – pentru fişiere de tip audio; avi, asf, mpg, mpeg, wmv – pentru fişiere de tip video; doc, xls, ppt, mdb – pentru fişiere aparţinând pachetului MS-OFFICE. MICROSOFT OFFICE

 Word – procesor de texte, tabele, figuri şi liste. Extensia generată este doc.  Excel – program de calcul tabelar şi grafice asociate. Extensia generată este xls.  PowerPoint – program pentru realizări de prezentări interactive şi dinamice cu elemente de Word, Excel şi grafică avansată. Extensia generată este ppt.  Access – program de gestiune a bazelor de date, care pot fi prelucrate şi se pot efectua operaţii de căutare. Extensia generată este mdb.  FrontPage – program pentru realizarea de pagini Web cu o interfaţă asemănătoare celei de Word. Extensia generată este htm sau html.  Outlook – aplicaţie de gestiune a mesajelor provenite de la un cont de email. Acest program nu creează extensii pe calculatorul local. Funcţiuni şi shortcut-uri din tastatură uzuale în MS-WORD  Enter – crează rânduri noi în pagină, mărind zone de editare;  Backspace – ştergere către stânga (în plan orizontal) şi micşorare a zonei de editare (în plan vertical);

5

 Delete – ştergere către dreapta (în plan orizontal) şi micşorare a zonei de editare (în plan vertical);  Săgeţile – rol de deplasare în zona de editare;  TAB – creare aliniere standard de 1,27 cm;  dublu-clic (2) – selecţie cuvânt;  triplu-clic (3) – selecţie rând;  cvadruplu-clic (4) – selecţie document;  Ctrl + A – selecţie document;  Insert – activat, are rol de suprascriere peste textul care urmează (se observă pe bara de stare situată în partea de jos a aplicaţiei prin indicativul OVR – overwrite);  Home – poziţionare la începutul rândului;  End – poziţionare la sfârşitul rândului;  Ctrl + Home – salt la primul cuvânt din prima pagină a documentului;  Ctrl + End – salt la ultimul cuvânt din ultima pagină a documentului;  F5 – salt la un număr de pagină dorit;  PageUp – derularea înapoi a paginilor cu o dimeniune egală cu cea de vizualizare (nu înseamnă neapărat trecerea în pagina anterioară);  PageDown – derularea înainte a paginilor cu o dimeniune egală cu cea de vizualizare (nu înseamnă neapărat trecerea în pagina următoare);  Alt + Litera subliniată din fiecare meniu – deschiderea meniului respectiv;  F1 – apelarea “manualului de utilizare” al aplicaţiei (help);  Ctrl + F4 – închiderea documentului curent;  Alt + F4 – închiderea programului şi a tuturor documentelor deschise.

3. SERVICII WEB (Elemente de reţea) Reţea (network) – reprezintă cel puţin 2 calculatoare interconectate care folosesc aceleaşi resurse (= adică aplicaţii şi informaţii). Pentru a constitui o reţea este strict necesară parcurgerea şi asigurarea următoarelor elemente: 1. serverul – calculatorul destinat gestionării celorlalte calculatoare din reţea. Sistemul de operare utilizat este Windows (versiuni de reţea) pentru accesul doar la Intranet sau Linux, pentru accesul la Intranet şi Internet. 2. staţii – celelalte calculatoare din reţea. Pot avea instalat orice sistem de operare. 3. Plăci de reţea pentru toate calculatoarele – acestea asigură capacitatea de conectare la resursele altui calculator împreună cu mediul de conectare. 4. Mediul de conectare – poate fi prin cablu sau wireless (fără cablu). În cazul conexiunilor cu cablu s-au utilizat până acum 3 ani cablurile de tip BNC (cu o viteză redusă pe distanţe mari), iar actualmente cel mai utilizat tip de conectare în cadrul unei organizaţii este cel prin cablu UTP (viteză mare pe distanţe scurte). Mediul de conectare wireless este mai rar utilizat, mai ales preţului ridicat necesar achiziţionării sale. Mai există şi conectare la distanţă folosind cablul optic, una dintre cele mai utilizate mijloace de conectare la distanţă datorită avantajului de a fi rapid şi sigur pe distanţe foarte mari. Conectarea la distanţă se mai poate realiza şi prin unde radio, care au marele dezavantaj că le trebuie asigurate condiţii optime de vizibilitate între emiţător şi receptor. 5. Hub/Switch/AccessPoint – este componenta care strânge toate conexiunile fizice (hub/switch) sau pe calea undelor (AccessPoint) şi le trimite către server pentru procesarea lor. Este lesne de înţeles,

6

ca un exemplu, ca într-o sală dacă există 20 de calculatoare şi un server, nu se vor conecta 20 de cabluri de reţea la acel server ci acestea vor fi mai întâi conectate la un hub/switch şi de la acesta va fi direcţionat către server un singur cablu. De menţionat că switch-ul reprezintă varianta mai nouă şi mai performantă a hub-ului. Observaţia1. Un server are întotdeauna cel puţin 2 plăci de reţea, una fiind destinată captării prin cablu sau wireless a cererilor formulate de către fiecare staţie din reţea, şi alta destinată conectării exterioare la alte servere (chiar şi în alte localităţi). Observaţia2. Se face distincţie între noţiunile de Intranet şi Internet. Prima reprezintă toate resursele care le pot utiliza calculatoarele din aceeaşi reţea locală, încăpere, clădire, instituţie, iar cea de-a doua reprezintă toate resursele care se pot accesa din reţeaua globală, mondială, existentă pe întregul glob sub forma serviciilor web. Reţeaua INTERNET atât în prezent, dar în mod sigur şi în viitor va avea o prezenţă din ce în ce mai mare în toate activităţile umane. Definiţie : INTERNET este o colectie intinsa de retele de calculatoare care cuprinde intregul glob, conectand la un larg sistem electronic de servicii, resurse si informatii atat institutii guvernamentale, militare, educationale si comerciale cat si persoane fizice. Sunt utilizate o serie de conventii si instrumente pentru a crea imaginea unei singure retele, cu toate ca calculatoarele din retea se bazeaza pe platforme hardware si software foarte diferite. Conectarea calculatoarelor intr-o retea nu este o noutate, acest lucru realizandu-se inca din a doua jumatate a anilor '60. O retea mondiala, a fost insa realizata numai in ultimii 15 ani. Se poatre afirma ca Internetul este, probabil, cea mai importanta descoperire a secolului nostru. Aceasta retea nu numai ca reprezinta o sursa inepuizabila de informatii, dar in acelasi timp este si o noua forma de comunicare intre oameni, gratie componentei de posta electronica (e-mail). Calculatoarele conectate in retea au o adresa unica, prin care ele sunt accesibile de oriunde. O astfel de adresa are forma a.b.c.d. , unde numerele naturale a, b, c, d apartin intervalului inchis [0, 255]. Deoarece o adresa de acest tip se memoreaza greu, fiecare adresa este pusa in corespondenta biunivoca cu o adresa simbolica, care este formata din cuvinte. In adresa simbolica numarul cuvintelor nu mai este in mod obligatoriu 4. Calculatoarele conectate in retea sunt denumite calculatoare server. Unui calculator server ii pot fi conectate mai multe calculatoare locale. Calculatoarele locale au acces la reteaua mondiala doar prin intermediul calculatoarelor server. Adresa simbolica a unui calculator server poate fi retinuta usor, intrucat fiecare cuvant al adresei are o semnificatie precisa. Astfel, de la dreapta la stanga – primul cuvant se refera la tara de domiciliu a calculatorului si este format din 2 litere (ro=Romania, de=Germania, fr=Franta, etc); daca acest cuvant este format din 3 litere atunci tara de domiciliu a calculatorului respectiv este SUA (com, edu, mil, org); - al doilea cuvant desemneaza reteaua firmei sau institutiei respective; al treilea cuvant reprezinta calculatorul server al firmei sau institutiei respective. Daca se cunoaste adresa simbolica a unui calculator server, adresa lui numerica poate fi obtinuta cu programul standard PING (pentru sistemul de operare DOS), instalat in directorul Windows. Se poate pune problema daca modul de adresare a calculatoarelor server este satisfacator. Folosind acest mod se pot adresa cel mult 2564 calculatoare server, adica 232 = 4.294.967.296. La o populatie a globului de 6 miliarde de oameni s-ar ajunge pentru un om sa fie 0,7 calculatoare server. Dar la un calculator server se pot lega cel putin 10 calculatoare locale. Se poate concluziona astfel ca in viitorul apropiat nu va fi criza de adrese server. Comunicarea si schimbul de informatii in Internet se realizeaza prin intermediul unor servicii. In continuare sunt prezentate cele mai importante: • • • •

World Wide Web (WWW); File Transfer Protocol (FTP); Telnet; E-mail;

7

• •

Newsgroups; Internet Relay Chat (IRC).

World Wide Web (WWW) Pentru succesul si popularitatea retelei INTERNET este "responsabila" sectiunea World Wide Web (prescurtat WEB1 sau WWW), care este sectiunea multimedia a retelei. World Wide Web este serviciul Internet cel mai folosit, datorita modului simplu si atractiv in care se acceseaza informatiile. Conceptul care sta la baza WWW este hypertextul, care reprezinta un text cu elemente active. Atunci cand in textul pe care il cititi apare o referinta spre o alta pagina, este de ajuns sa dati un click cu mouse-ul pe aceasta referinta (elementul activ) pentru a viualiza aceasta pagina. Pentru a materializa conceptul de hypertext, s-a creat limbajul special de programare HTML (Hyper Text Markup Language), care descrie cum trebuie sa fie structurata informatia pentru a fi publicata. Documentele HTML sunt vizualizate cu ajutorul unui program ce ruleaza pe calculatorul dumneavoastra, numit browser, care are datoria de a aduce informatia specificata si de a o afisa pe ecranul calculatorului. Cele mai cunoscute browsere sunt Netscape Navigator si Microsoft Internet Explorer. O pagina de web este similara unei pagini obisnuite de carte, numai ca are o lungime nelimitata, latimea fiind limitata de latimea ecranului. Mai multe pagini de web adunate intr-un sistem ierarhic si care au un anumit element in comun, se numesc site web. O pagina de web poate contine orice de la text simplu pana la imagini, animatii, sunete, filme. Elementele unei pagini web care fac trimitere la alte pagini poarta numele de legaturi (links). WWW este un serviciu ce se bazeaza pe conceptul client/server: clientul cere informatia, iar serverul o ofera. Client/serverul este principiul care sta la baza Internetul. Pentru a obtine o informatie, clientul se adreseaza unui server, conform unui protocol. Serverul raspunde si trimite informatia dorita. Protocolul folosit in cazul WWW este Hyper Text Transfer Protocol (HTTP). Pe server este stocata pentru fiecare pagina web cate o variabila care contine data la care s-a modificat ultima oara pagina. Daca am deschis o data pagina respectiva si vrem sa o revedem dupa un anumit timp, browserul intreaba serverul daca pagina s-a modificat de la data ultimei vizite, iar daca raspunsul este negativ o incarca din memoria calculatorului client (RAM sau hard disk), acolo unde este stocata in cache. Aceasta practica are ca scop reducerea traficului pe Internet si incarcarea mai rapida a paginilor. Cand utilizatorul afiseaza pagini WEB, navigatorul “urmareste” activitatea de afisare a paginilor. Aceasta urmarire inseamna ca prima data cand se deschide o pagina, ea este salvata pe discul fix al calculatorului utilizat intr-o zona numita “cache”. Astfel, cand se revine la o pagina WEB vizitata anterior, aceasta se va incarca mult mai repede de pe discul fix decat de pe Internet, utilizatorul economisind astfel timp si bani. De regula gestiunea zonei cache este realizata automat de navigator, insa utilizatorul poate sa reconfigureze parametrii zonei, pentru a controla raportul dintre performanta navigatorului si dimensiunea spatiului alocat pe discul fix. Unele locatii de INTERNET sunt frecvent vizitate de utilizator. Similar, unele programe ale calculatorului utilizat sunt lansate in executie cu regularitate. Pentru a accelera procesul de afisare a 1

WEB (engl) = panza fina facuta de un paianjen (conform Oxford Basic English Dictionary)

8

paginilor WEB si lansare a programelor începând cu sistemul de operare Windows98 se pune la dispozitia utilizatorului un dosar special, denumit Favorites. Programul FrontPage Express este un editor de pagini care permite crearea diferitelor pagini WEB. Principalul avantaj al editorului consta in faptul ca utilizatorul poate crea si formata pagini WEB fara a fi necesara cunoasterea limbajului HTML. Modul de vizualizare utilizat de acest editor este de tip WYSIWYG (“what you see is what you get” = ceea ce vezi este ceea ce vei obtine). Comenzile editorului permit crearea unor pagini WEB destul de sofisticate. Formatarea documentelor este, in multe privinte, identica cu formatarea utilizata de editorul Microsoft Word, adaugandu-se la aceasta si posibilitatea crearii de formulare cu diverse controale.

File Transfer Protocol Browsere cunosc si alte protocoale in afara de HTTP. De exemplu, se poate folosi un browser pentru a accesa un server FTP. Pentru a face acest lucru trebuie specificat browserului sa foloseasca protocolul FTP atunci cand se conecteaza la server. Din aceasta cauza s-a ajuns la URLuri (Universal Resource Locator). Acestea indica pozitia absoluta a unui obiect pe Internet. De aceea, atunci cand se indica diferite pagini, programe sau alte tipuri de date pe Internet, se specifica URL-ul care include toate informatiile de care ati putea avea nevoie pentru a accesa datele respective. Un URL arata in felul urmator: http://www.sibiu.ro/facultati/stiinte.html. "http://" este protocolul pe care-l va folosi browserul pentru a se conecta la serverul "www.sibiu.ro" de la care va cere pagina "stiinte.html" aflata in directorul "/facultati". Un alt URL ar putea fi ftp://ftp.sibiu.ro care indica browserului sa foloseasca protocolul FTP. Ca regula generala, un URL este compus din "protocol://calculator.domeniu/obiect". File Transfer Protocol (FTP) este serviciul care da posibilitatea utilizatorilor de a transfera fisiere de la un calculator aflat in Internet, care se numeste remote host, pe calculatorul local. Situatiile in care poate fi folosit serviciul FTP sunt diverse: cand e nevoie de un program, de documentatie, si exista un host (gazda) pe Internet care-l pune la dispozitie; cand se doreste stocarea datelor pe un alt calculator decat cel propriu; cand se doreste schimbul de date cu un alt utilizator etc. Pentru a transfera un fisier de la un server FTP sau remote host, e nevoie de un program numit client FTP. Acestea sunt de doua tipuri: cu interfata grafica, sub Windows,OS2 etc, sau in mod text, cu linie de comanda, sub DOS, Unix etc. Clientii FTP cu interfata grafica usureaza munca, toate operatiile decurgand analog cu cele folosite pentru transferul de fisiere pe acelasi calculator, dintr-un director in altul. Clientii in mod text folosesc comenzi standard, gen DOS. Dupa ce se realizeaza conectarea la serverul dorit cu comanda open nume_server (ex: open ftp.microsoft.com), serverul va raspunde cu un mesaj de identificare ce contine denumirea si tipul sistemului de operare pe care ruleaza. Apoi serverul cere clientului sa introduca un nume de utilizator (user) si o parola. Daca serverul este unul public va permite accesul folosind ca nume de utilizator anonymous iar ca parola adresa de posta electronica. In continuare se vor folosi comenzi asemanatoare cu cele DOS sau Unix, depinzand de sistemul de operare al serverului. Pentru a afla detalii legate de o comanda, se tasteaza in cadrul aplicatiei FTP help si apoi help comanda, unde comanda este comanda despre care se doresc informatii. De precizat ca programul FTP are peste 40 de comenzi. Telnet Sistemele de operare Windows95 si Windows98 contin in directorul Windows un program specializat in realizarea conectarii la un calculator indepartat. Telnet-ul este serviciul Internet ce permite conexiunea la un calculator aflat undeva in Internet, pe baza unui cont si a unei parole. Astfel se pot folosi resursele acelui calculator. Tot ce se tasteaza este transmis calculatorului aflat la

9

distanta, iar orice ar trebui afisat pe ecranul acestuia este afisat pe ecranul utilizatorului. In acest mod se pot administra de la distanta calculatoarele. E-mail Posta electronica este serviciul Internet cel mai vechi si cel mai raspandit. El permite primirea si trimiterea de mesaje de la/catre o persoana aflata in orice alt loc, daca aceasta persoana dispune de un cont de e-mail. Formatul unei adrese de e-mail este: nume_cont_destinatar@adresa_serverului_destinatarului. Pentru a trimite un e-mail este nevoie de completarea urmatoarelor campuri: To: reprezinta adresa de e-mail a destinatarului; CC: adresa persoanelor care urmeaza sa primeasca o copie dupa mesaj, Subject: o scurta descriere a mesajului. In functie de program pot apare si alte campuri. Atunci cand se primeste un mesaj acesta contine la inceput, pe langa aceste campuri, data si ora la care s-a primit mesajul, adresa expeditorul si eventual alte informatii. Programul Outlook Express este un utilitar de posta electronica foarte utilizat, datorita modului extrem de simplu de gestionare a scrisorilor si grupurilor de stiri (newsgroups). In plus, are un editor propriu de tip HTML pentru compunerea mesajelor. Dosarele standard gestionate de acest program sunt :  Inbox – contine scrisorile primite de utilizator  Outbox – contine scrisorile elaborate si inca neexpediate  Sent Items – contine copiile scrisorilor expediate de utilizator  Deleted Items – contine scrisorile care au fost sterse din celelalte dosare  Drafts – contine scrisorile in curs de elaborare De regula, acest program contine si un utilitar numit Address Book, destinat memorarii si cautarii informatiilor despre anumite persoane. Newsgroups Acesta este un sistem de difuzare a mesajelor trimise de o persoana catre toti cei care sunt abonati la newsgroup-ul catre care s-a trimis mesajul. Sistemul functioneaza in modul urmator: cineva trimite un e-mail catre un server care gazduieste unul sau mai multe newsgroup-uri si specifica caruia dintre ele ii este adresat (ex: rec.sports.soccer); serverul il trimite mai departe tuturor celor care sunt abonati, dar il si publica pentru a putea fi citit si de altii. Unele grupuri pot fi moderate, adica exista un moderator pe la care trec toate mesajele inainte de a fi publicate. Internet Relay Chat IRC-ul este un sistem de servere (numite servere IRC) la care se conecteaza participanti ce poarta discutii in timp real. Pentru a beneficia de acest serviciu este nevoie de un client IRC. Cel mai cunoscut client IRC pentru Windows este mIRC. IRC-ul este impartit in domenii axate pe subiecte specifice, numite canale. Sistemul IRC este impartit in cateva subretele cunoscute sub numele de Undernet, DALnet, EFNet, IRCNet, WorldIRC etc. ANEXE : Principalele motoare de cautare : - Google : www.google.com (cu versiune şi în română) - AltaVista : www.altavista.com - Yahoo : www.yahoo.com - GoTo : www.goto.com

10

-

Lycos : www.lycos.com

Programele descarcate de pe INTERNET pot fi de 3 categorii : - freeware - shareware - ESD (Electronic Software Distribution) Cele mai cunoscute adrese de download software : - www.download.com - www.software.net - www.free-programs.com - www.topdownloads.net

4. MICROSOFT WORD FORMATAREA DOCUMENTELOR 1. Să se realizeze un document formatat conform schemei de mai jos. margine stânga 1,5 cm margine sus 1 cm

margine dreapta 1,5 cm

marginile hârtiei

margine de îndosariere 2 cm

margine jos 1 cm

Hârtia va avea formatul A4 (210 x 297). 2. Alinierea verticală să fie echilibrată (Justified). 3. Primul rând din fiecare paragraf va avea o aliniere cu o distanţă de 1 cm faţă de marginea paragrafului, se va folosi o spaţiere la 1 rând şi jumătate şi nu se va lăsa spaţiu înainte sau după paragraf. 4. Documentul va avea antete şi subsoluri definite astfel: Antete:

11

-

pe prima pagină - nu va exista antet; pe pagina pară - se va scrie în antet: - numele şi prenumele autorului; - data realizării documentului; - pagina. Ioan Popescu

-

01.02.2005

Pag. 2

antetul va fi subliniat cu o linie groasă şi va avea o umbră colorată; pe paginile impare, se va scrie centrat titlul documentului

DOCUMENT Subsoluri: - pe prima pagină - nu va exista; - pe paginile impare: WORD -

pe pagini pare:

Lucrare laborator 5. Se va folosi fontul Times New Roman. 6. Se va folosi dimensiunea normală a fontului de 12. 7. Textul va fi aliniat pe orizontală cu aliniere echilibrată (justified). 8. Conţinutul documentului va fi cel de mai jos:

FORMATAREA DOCUMENTELOR Scriem fonturi colorate. Putem scrie şi fonturi pe fond colorat. Dimensiunea se poate modifica. Iată un text îngroşat sau înclinat. În fizică folosim indici: x1, x2, x1, x(n) etc. Dacă am greşit, pot să tai. Pot umbri un text: umbră. Vom folosi tabulatori Acesta va fi un singur paragraf: Lucrarea 1 Formatarea textului Lucrarea 2 Liste şi chenare

pag. 1 - 5 pag. 6 - 7

Acesta va fi un singur paragraf: Densitatea...........................................12,5------------------------------------g/cm3

12

Volumul...............................................3,5-------------------------------------cm3 9. Pentru folosirea comenzilor COPY, CUT şi PASTE, se va scrie textul "Acesta este un bloc". Se marchează "un bloc" şi se va copia în rândul următor. Apoi textul "Acesta este un bloc" se va muta cu două rânduri mai sus. Folosirea lui COPY, CUT, PASTE Acesta este un bloc. Mai avem un bloc. Acesta este un bloc. 10. Se va folosi comanda FIND şi REPLACE. - Căutăm în document cuvântul "bloc". - Îl înlocuim cu "text marcat" în tot documentul. 11. Se va schimba modul de afişare pe ecran. 12. Se va modifica scara de vizualizare a documentului : la 150 % şi 75 %. 13. Se va vizualiza documentul cu Print Preview şi se vor afişa 4 pagini simultan. 14. Pe paginile a 2-a şi a 3-a se vor scrie următoarele note de picior: Pag.2 Densitatea * Intensitatea curentului υ

Pag.3 Vrem să cunoaştem toate datele 1) referitoare la acest subiect 2)

ς mărime fizică υ se va consulta cap.2

1) vezi anexa 1 2) vezi titlul capitolului

15. Se vor afişa codurile ascunse şi se vor studia sfârşiturile forţate de pagină, sfârşiturile de paragraf şi tabulatorii. 16. Documentul se va salva în directorul My Documents, în subdirectorul DocWord. 17. Inchideţi documentul creat. 18. Redeschideţi fişierul pe care l-aţi creat. 19. Închideţi aplicaţia Word. REZOLVARE 1. Metoda I -

File, Page Setup, Margins Top

1 cm



13

Bottom

1 cm



Left

1.5 cm



Right

1.5 cm



Gutter

2 cm



Se scrie în căsuţă cifra fără cm sau se apasă pe săgeţi pentru a modifica automat conţinutul cu un pas de 0,1. Dacă unitatea de măsură nu este cm, se selectează Tools, Option, General şi se alege Centimeters din lista derulantă cu numele Measurement Units.

Measurement units Centimeter

În caseta Apply to se alege

▼

Whole document

▼

Metoda II Pentru margine sus, stânga, dreapta, jos se poate folosi rigla. 1,5 σ 1

3,5

1

▼

14

Se prinde cu mousul marginea mai închisă la culoare până când cursorul mousului se transformă într-o săgeată dublă √, după care se trage, ţinând apăsat butonul stâng al mousului. Pentru a putea alege marginea de jos, se foloseşte bara de derulare verticală pentru a putea vedea marginea de jos a foii. Marginea stânga va fi egală cu 2 + 1,5 = 3,5 cm. Alegerea formatului hârtiei se face din File, Page Setup, Paper Size, din caseta Paper Size A4

▼

Se alege A4, dacă există definit formatul A4, sau Custom Size, dacă nu există definit formatul A4. În acest ultim caz, se va alege: Width (lăţime)

21 cm



Height (înălţime)

29,7 cm



Cifrele se tastează fără unitate de măsură sau se modifică folosind săgeţile din dreapta casetelor. Se va alege, pentru orientarea hârtiei, Portrait. Orientation ⊙ Portrait ○ Landscape

A

Din caseta Apply to se alege

aşează hârtia pe lăţime

Whole document

▼

2. File, Page Setup, Layout - se alege: Vertical alignment Justified

▼

Şi din caseta Apply to se alege

Whole document

▼

3. Metoda I - Format, Paragraph, Indent and Spacing De la Indentation se alege: - Left

0 cm



- Right

0 cm



- Special

First line

(paragraful are aceleaşi margini ca şi documentul) By ▼

1 cm

De la Spacing se alege spaţierea înainte şi după paragraf.

15



- Before (înainte)

0 cm



- After (după)

0 cm



De la Line spacing se alege spaţierea între rânduri. Line spacing 1,5 lines

▼

valoarea se alege din lista derulantă.

Metoda II Pentru alinierea paragrafului, se poate folosi rigla. margine stânga document

primul rând din paragraf

margine dreapta document

▼ 1 cm ▲

▲

margine stânga paragraf (0)

margine dreapta paragraf

4. File, Page Setup, Layout. Din Headers and Footers se alege pentru antete şi subsoluri: diferite pe pagini pare şi impare şi diferite pe prima pagină. Headers and Footers √ √

Different odd and even Different first page

Pentru a edita antetele şi subsolurile se procedează astfel: - pe prima pagină nu există antete şi subsoluri, deci se trece forţat la pagina a doua, apăsând Ctrl + Enter sau alegând Insert, Break, Page break. - Se editează antetele şi subsolurile pentru pagina a 2-a, deci pentru pagini pare. View, Header and Footer şi apare ecranul de editare. Even Page Header

Se scrie "Ioan Popescu", se apasă Tab, ceea ce determină deplasarea cursorului în poziţie centrală, se alege de pe bara de instrumente calendarul

16

 număr pagină

data

 ora

Apăsăm Tab pentru a trece la marginea din dreapta a antetului. Scriem Pag şi apoi apăsăm butonul , care inserează automat numărul de pagină. Se selectează tot textul din antet prin tragere cu mousul astfel: Format, Font şi, din caseta Underline, se alege Single. Underline Single ▼ Se selectează tot textul din antet şi se alege butonul Highlight (de pe ultima bară de unelte, din partea dreaptă) şi se alege culoarea albastru deschis pentru fond. Se trece la editarea notei de subsol, apăsând din bara de unelte butonul Switch Between Header and Footer. Se apasă tasta Tab de două ori pentru a ajunge în poziţie centrată dreapta şi se scrie "WORD". Pentru a trage linia în partea superioară, se alege butonul pentru chenare şi, din lista derulantă, se alege linia de sus. Se realizează fondul albastru, alegând Format, Border and Shading, Shading. Fill albastru

Patterns Style Clear

▼

Dacă am fi procedat ca şi în cazul antetului, ar fi apărut fondul albastru doar sub cuvântul WORD. Se închide, de la butonul Close, bara de editare antete şi subsoluri. Pentru a vedea ceea ce am scris în antet şi subsol, trebuie să avem selectat View, Page Layout. Se trece forţat la pagina a 3-a şi se procedează similar pentru a redacta antetele şi subsolurile de pe paginile pare. 5, 6. Metoda I: Din Format, Font se alege : Font Times New Roman

Font style ▼

Regular

17

Size 12

Metoda II: De pe bara de formatare se alege: Normal

▼

Times New Roman

▼

12 ▼

7. Metoda I: Format, Paragraf, Alignment Alignment

Justified

▼

Metoda II: Se folosesc butoanele de pe bara de unelte.

Left

Center

Right

Justified

8. Pentru scrierea titlului: - centrăm textul - Format, Font, Underline

Double

▼

După terminarea titlului, se apasă tasta Enter de 2 ori pentru a lăsa un spaţiu mai mare între titlu şi paragraf. - pentru scrierea colorată: înainte de a scrie, apăsăm butonul Font Color A ▼ de pe bara de unelte (ultima bară, butonul din dreapta) sau din Format, Font, din caseta Color, alegem culoarea dorită. Blue

▼

După ce am scris cuvântul, pentru a reveni la vechea culoare, procedăm în mod similar. Se poate scrie întâi cuvântul fără a alege culoarea, se selectează şi apoi se alege culoarea dorită. - pentru scrierea înclinată sau îngroşată, se foloseşte Format, Font, Font style: Bold → îngroşat Italic → înclinat sau butoanele corespunzătoare de pe bara de unelte: B , I Pentru a reveni la modul normal de scriere, butoanele trebuie dezactivate sau se poate scrie textul normal, apoi se selectează şi se alege atributul dorit (bold, italic). - Pentru a scrie indici sau scriere cu umbre, se foloseşte Format, Font şi din Effects se alege: Superscript - indice superior Subscript - indice inferior Shadow - scriere cu umbre După selectarea unuia dintre aceste două butoane, textul ce urmează va fi scris ca indice. Pentru a reveni la normal, opţiunile Superscript sau Subscript trebuie dezactivate. Observaţie: Până la terminarea paragrafului nu se va apăsa tasta Enter. - Pentru folosirea tabulatorilor, se procedează astfel: - se alege tipul tabulatorului şi distanţa la care se fixează: └ - tabulator aliniat stânga ┘ - tabulator aliniat dreapta ⊥ - tabulator centrat

18

⊥⋅ - tabulator aliniat zecimal Faţă de aceşti tabulatori, textul se va afişa aliniat funcţie de tipul tabulatorului. Alegerea lor se face din butonul de tabulatori. buton tabulatori ⊥

rigle

Prin apăsarea cu mousul pe acest buton, se schimbă tipul de tabulator, iar prin clic cu mousul pe riglă, acesta se poate aşeza oriunde pe riglă. Pentru ştergerea unor tabulatori deja setaţi, se alege Format, Tabs şi butonul Clear All. Deoarece textul folosit în document trebuie să reprezinte un singur paragraf, la terminarea rândului se va apăsa Shift + Enter. Alegerea tabulatorilor în exemplul nostru: ⊥

└ Lucrarea 1 Lucrarea 2

┘

Formatarea textului Liste şi chenare

pag.1-5 pag.6-7

Dacă stabilim tabulatori şi pentru primul element (de exemplu, Lucrarea 1), vom începe fiecare rând prin tastarea tastei Tab. Pentru a adăuga elementele de umplere a spaţiului dintre taburi (de exemplu, Densitatea …12,5_ _g/cm3), procedăm astfel: Format, Tabs, caseta Tab stop position Tab stop position 6,75 cm 0,5 cm 6,75 cm 14,5 cm - Alegem al 2-lea tab; - Din Leader selectăm caracterul dorit; - Alegem al 3-lea tab şi procedăm similar. Ca urmare, spaţiile libere ce vor rămâne până la tabul al 2-lea, respectiv al 3-lea se vor umple cu caracterele de umplere alese în Leader. 9. Se selectează "un bloc". Se apasă butonul Copy  sau Cut  , se mută cursorul acolo unde se va găsi noua poziţie a textului copiat sau mutat şi se alege butonul Paste. Aceleaşi comenzi se pot alege din meniul Edit. Mutarea sau copierea se pot face şi prin tragerea cu mousul a textului marcat: - tragere = Copy - Shift + tragere = Cut Ştergerea unui text marcat se face apăsând tasta Delete sau Edit, Clear. 10. Edit, Find sau Edit, Replace. - Se va scrie cuvântul sau textul de găsit în cutia Find What;

19

- La Replace, se va scrie şi cuvântul cu care se va face înlocuirea. 11. Din View, se alege: - Normal sau - Page Layout sau - Master Document 12. Din fereastra de Zoom de pe bara de instrumente se alege scara de vizualizare dorită. 75 %

▼

13. File, Print Preview. De pe bara de instrumente se alege şi se selectează numărul de pagini dorite pentru vizualizare. - se vizualizează o singură pagină. 29 %



▼

- se schimbă scara de afişare

- permite mărirea unei porţiuni de document

Ieşirea se face apăsând butonul Close . 14. Insert, Footnote. De la caseta Numbering se alege:  Custom mark şi se scrie simbolul dacă el există pe tastatură sau se apasă butonul Symbol pentru a-l alege. Se apasă butonul OK , după care se scrie textul notei de picior. Ieşirea se face prin clic cu mousul într-o zonă din document diferită de nota de picior. Se alege Autonumber pentru a se numerota automat şi în ordine notele realizate. De la butonul Option se poate alege modul de numerotare. 15. Se apasă butonul Show / Hide ¶ din bara de instrumente. → = tab ¶ = sfârşit de paragraf ↲ = trecere la rând nou în cadrul aceluiaşi paragraf …. = spaţii introduse cu bara de spaţiu 16. Se foloseşte meniul File/ Save, de unde se va selecta din caseta Save in directorul în care se face salvarea. În prealabil se crează, folosind Windows Explorer, directorul dorit (C:\MyDocuments\DocWord). Se selectează apoi din caseta Save as type tipul dorit sub care să se facă salvarea (document Word, Html, etc.), iar în caseta File Name se tastează numele fişierului. Salvarea se face prin apăsarea butonului Save. Apăsând butonul Options, se pot alege diverse opţiuni pentru salvare (creare de copii de siguranţă, salvare automată după un anumit interval de timp, etc.) Pentru salvare se mai poate folosi şi Save As. La prima salvare acţiunea lui Save şi Save As este similară. Dacă pentru un fişier care a fost deja salvat cu un nume se acţionează comanda Save, noua versiune a fisierului va fi salvată cu acelaşi nume. Comanda Save As solicită numele sub care va fi salvat fişierul, chiar dacă acestuia i-a fost atribuit anterior un nume cu comanda Save. Se poate face şi o salvare a documentului sub forma unui document Html, prin Save As HTML. 17. Închiderea documentului se face din meniul File/Close, sau din butonul de închidere al documentului

20

18. Deschiderea unui document existent se face din File /Open, asemănător cu modul în care a fost salvat fişierul. Dacă nu se cunoaşte exact directorul în care se găseşte fişierul care trebuie deschis, se poate face o căutare după diverse criterii.

LISTE, ŞABLOANE, VRĂJITORI, AUTOCORRECT 1. Să se realizeze într-un document WORD următoarele liste: 1. 2. 3. 4.

Mecanică Fizică moleculară Electricitate Optică Aceasta a fost o listă numerotată. 5. Continuarea listei ♦ Lucrarea de laborator nr.1 Formatarea textelor în WORD. ♦ Lucrarea de laborator nr.2 Liste numerotate şi marcate. ♦ Lucrarea de laborator nr.3 Obiecte grafice incluse în WORD. Aceasta a fost o listă marcată. • Semestrul I Sisteme de operare. • Semestrul II Editare de text. Urmează o listă multinivel. 1. Partea I - Sisteme de operare 1.1. Sistemul MS-Dos 1.1.1. Caracteristici 1.1.2. Componentele sistemului 1.2. Sistemul W95 1.2.1. Caracteristici 1.2.2. Interfaţa Explorer 2. Partea a II-a - Algoritmi 2.1. Descrierea algoritmilor 2.1.1. Scheme logice 2.1.2. Pseudocod 2.2. Probleme

21

2.Să se salveze documentul în My Documents cu numele "Liste.doc". 3.Să se deschidă un document nou folosind şablonul de scrisoare şi având conţinutul: Institutul de Cercetări în Informatică

Str. Dr. Ion Ratiu, nr.5-7, Sibiu

Februarie 1, 2005 Către Universitatea Lucian Blaga, Sibiu D-le Decan, Vă anunţăm cu bucurie că proiectul pe care ni l-aţi propus ne interesează. Vă aşteptăm cu mai multe detalii. Cu respect, Ionescu Vasile Preşedinte I.C.I. Să se salveze documentul în My Documents, cu numele "Scrisoare". 4. Să se creeze o scrisoare similară, folosind asistentul (vrăjitorul) de scrisori. Să se salveze în My Documents cu numele "Vrăjitor". 5. Să se scrie, utilizând facilitatea AutoCorrect, textul de mai jos: Informatica este o ştiinţă relativ nouă. Informatica s-a introdus în liceu şi în facultate. În fiecare facultate, se studiază cel puţin un semestru "informatica"; în facultate, informatica este privită cu deosebit interes. 6. Să se aleagă limba în care să se corecteze gramatical şi sintactic documentul. 7. Să se ascundă greşelile gramaticale şi sintactice găsite. 8. Să se utilizeze dicţionarul (Thesaurus). REZOLVARE 1. Pentru a crea prima listă numerotată, există 2 metode: Metoda I: Se alege de pe bara de unelte butonul Numbering 1 2 3

__ __ __

şi se scrie lista. Fiecare paragraf nou (un paragraf conţine textul scris până la apăsarea tastei Enter) este considerat un nou element al listei şi este numerotat. După scrierea ultimului paragraf, se apasă tasta Enter şi apoi se apasă butonul Numbering pentru a anula acţiunea lui în continuare. Ca urmare, numărul ultimului paragraf va dispare. Metoda II: Se foloseşte meniul Format, Bullets and Numbering şi se selectează pagina Numbered.

22

Bulleted

Numbered

Outline Numbered (sau Multilevel)

Din fereastra deschisă se selectează tipul de numerotare dorit. Acesta None

1. 2.

1) 2)

... OK Se apasă butonul OK . Pentru încheierea listei, după scrierea ultimului element al ei, se apasă pe Enter şi apoi, din Format, Bullets and Numbering, Numbered, se alege None. Se scrie apoi textul "Aceasta a fost o listă numerotată". Pentru a continua lista anterioară, după scrierea textului ce nu a aparţinut listei, se foloseşte Format, Bullets and Numbering, Numbered, se alege stilul dorit de numerotare şi se activează opţiunea Continue previous list. Bullets and Numbering Numbered None

1) 2) .. .

List numbering ○ Restart ⊙ Continue numbering previous list

Customize

Observaţii:

23

1) Pentru a alege un alt mod de numerotare, se foloseşte butonul Customize, care deschide o fereastră din care se poate alege un alt tip de numerotare, precum şi identarea textului, folosind fereastra Indent. 2) Dacă din meniul Format, Bullets and Numbering, Numbered se alege un anumit tip de numerotare, de câte ori se activează butonul Numbering el va utiliza modul de numerotare setat anterior. 3) Cele două metode de creare a listei numerotate, prezentate anterior, pot fi folosite şi împreună. De exemplu, o listă poate fi deschisă din fereastra Format, Bullets and Numbering şi închisă, folosind butonul Numbering. Pentru a crea o listă marcată, se procedează în felul următor. Din Format, Bullets and Numbering se alege pagina Bulleted. Pentru a alege simbolul dorit, dacă el nu se află între simbolurile afişate în pagina Bulleted, se apasă butonul Customize şi apoi, din fereastra deschisă, se apasă butonul Bullet… , care va afişa o listă de simboluri, din care se alege simbolul dorit, după care se apasă de două ori OK.

Bullets and Numbering Bulleted None

Customize… OK

Customize Bulleted List Bullet character OK Bullet…

Symbol  OK

24

Observaţii: Pentru ca butonul Customize să fie activ trebuie în prealabil să ne situăm pe un simbol oarecare din lista afişată de Bulleted (nu pe None). Deoarece textul unui element din listă este format din două rânduri, la trecerea de la un rând la altul se va apăsa Shift + Enter şi nu Enter. Înainte de a începe scrierea listei se va alege identarea dorită din Format, Bullets and Numbering, Numbered - Customize şi de la Text Position, Ident at se va alege 0,1 cm. Pentru terminarea listei, după ultimul element al listei, se va apăsa Enter şi apoi se va dezactiva lista folosind butonul Bullets ■ ___ ■ ___ ■ ___ Observaţie: O listă marcată se poate crea şi folosind butonul Bullets, dar atunci marcajul (bulina) va fi marcajul anterior ales la Format, Bullets and Numbering sau marcajul implicit (●), în cazul că el nu a fost modificat folosind Format, Bullets and Numbering. Pentru a crea următoarea listă marcată, urmăm aceiaşi paşi, adică Format, Bullets and Numbering, Bulleted şi se alege simbolul ●. Se apasă apoi Customize şi, de la Text Position, Ident at, se alege valoarea dorită (de exemplu, 0,6 sau 0,7), după care se apasă OK. Pentru terminarea listei, după ultimul element din listă, se apasă Enter şi apoi se dezactivează butonul Bullets. ● Semestrul I (Shift + Enter) Sisteme de operare (Enter) ● Semestrul II (Shift + Enter) Editoare de text (Enter) ● se dezactivează butonul Bullets. Pentru crearea listei multinivel se procedează astfel: din Format, Bullets and Numbering se alege Outline Numbered (sau Multilevel, în funcţie de versiunea editorului WORD). Se selectează modul de numerotare dorit, iar în cazul că acesta nu este afişat sau se doreşte o anumită identare a textului sau a numărului se foloseşte butonul Customize, exact aşa cum s-a folosit la listele numerotate şi marcate. Pentru a trece de la un nivel la altul se pot folosi 2 metode: Metoda I : Se folosesc butoanele Increase Indent - trece la un nivel inferior (aliniat mai la dreapta) Decrease Indent - trece la un nivel superior (aliniat mai la stânga) Metoda II : Se folosesc tastele

Tab

şi Shift + Tab

2. Pentru salvare, se procedează în 2 moduri: Metoda I: File, Save. Metoda II: Se apasă butonul Save  (are desenat pe el o dischetă). Se deschide un ecran de dialog, în care se selectează directorul în care se doreşte salvarea în caseta Save in şi se trece numele fişierului (fără extensie) în caseta File name. Save in



My Documents

▼



 Save Cancel Options

25

Save version File name

Liste

Save as type

▼

Word Document

▼

Se pot alege diverse tipuri de documente în care să se facă salvarea, din caseta Save as type. 3. Din File, New se alege pagina Letters & Faxes. De aici se alge unul din şabloanele pentru scrisori: Contemporary Letter, Elegant Letter sau Professional Letter. Stilul descris în cerinţa punctului 3 corespunde tipului Professional Letter. Se intră în şablon prin dublu clic pe butonul OK. Se vor înlocui elementele din şablon după cum urmează: Company Name Here - cu "Institutul de cercetări în Informatică", după care se bordează folosind butonul Border ⊞. Click here and type return address - cu "B-dul Victoriei, nr.29, Bucureşti" Data cu data dorită - Ianuarie 25, 1999 (sau se lasă data afişată implicit, care este data sistemului) Click here and type recipient's address - cu "Către Univ……." Formula de început afişată (de exemplu, Dear …) se înlocuieşte cu "D-le decan", după care, pentru a reţine formula şi pentru alte scrisori, se face clic mouse pe dreapta şi se alege Create Autotext, OK. Se marchează textul explicativ scris în scrisoare şi se şterge folosind tasta Delete, apoi se scrie conţinutul scrisorii. Se înlocuieşte formula de sfârşit ("Sincerely") cu "Cu respect", care se memorează ca Autotext, ca mai înainte. Se scrie numele şi titlul ştiinţific al expeditorului. Documentul se salvează cu File, Save. 10. Din New, Letters & Faxes se alege Letter Wizard şi se dau pe rând informaţiile cerute, apăsând butonul Next pentru a trece mai departe. √

Date line

...... .. .....

Choose a page design Professional Letter

Choose a letter style ▼

Full Block Next

Recipient's name

Către Universitatea ………

Delivery address

Salutation D-le decan

▼

○ Informal ⊙ Formal Next

Pagina Other Elements nu o completăm, apăsând direct

26

Next.

▼

Senter's name

Ionescu Vasile

Return address Closing Complimentary

B-dul Victoriei, nr.29, Bucureşti Cu respect

▼

Job Title

Preşedinte

▼

Companie

ICI

▼

Finish Sugestie: Căutaţi în paginile ferestrei New dacă există asistentul Calendar Wizard şi editaţi un calendar. 11. Într-un text în care acelaşi cuvânt sau grup de cuvinte se repetă de mai multe ori, se poate folosi facilitatea AutoCorrect pentru a uşura editarea. În exemplul nostru, avem mai multe cuvinte care se repetă: "Informatica", "este", "în" şi "facultate". Vom defini abrevieri pentru aceste cuvinte astfel: # - pentru Informatică % - pentru informatică ς - pentru "în" es - pentru "este" fc - pentru "facultate" Din Tools, alegem AutoCorrect şi, în caseta √ Replace text as you type, definim abrevierile. În fereastra Replace se scrie abrevierea, în fereastra With cuvântul cu care se înlocuieşte, după care se apasă tasta Add . De exemplu: Replace

With

#

Informatică

Add După editarea textului, dacă dorim să anulăm abrevierile făcute, alegem Tools, AutoCorrect, din lista cu abrevieri selectăm abrevierea dorită şi apoi apăsăm butonul Delete sau scriem în fereastra Replace abrevierea pe care vrem să o anulăm şi în fereastra With lăsăm loc gol. 6. Se selectează din Tools/Language limba în care dorim să facem corectura. Corectura propriuzisă se face din Tools/Spellind and Grammar. În fereastra care se deschide sunt afişate pe rând cuvintele incorecte şi sugestii pentru corectare. Se poate alege Change, dacă se doreşte înlocuirea sau Ignore, în caz contrar. 7. Dacă se doreşte corectarea automată, din Tools/Options/Spelling and Grammar se selectează Check spelling as you type, respectiv Check grammar as you type. Greşelile care apar, vor fi semnalate prin subliniere cu o linie ondulată colorată in verde sau in roşu. Pentru ca aceste sublinieri să nu mai apară, se selectează din Tools/Options/ Spelling and Grammar opţiunile Hide spelling errors in this document, respectiv Hide grammar error in this document. 8. Dicţionarul este accesibil din Tools/ Language/Thesaurus. Pentru cuvântul selectat se furnizează sinonime, antonime şi cuvinte cu un sens asemănător ( dacă acestea există cuprinse în dicţionar).

27

DIAGRAME. GRAFICE

1. Evolutia numarului de locuri la Facultatea de Stiinte Sectia An 2001 An 2002 An 2003 An 2004 Mate-Info 25 36 42 60 Mate-Fiz 15 20 30 40 Fiz-Chim 12 18 15 25 Psihopeda 50 50 65 70 Ecologie 25 20 30 35 Stiinte Ec 100 120 125 140

a) Folosind datele din tabelul de mai sus să se reprezinte evoluţia numărului de studenţi la secţiile Facultăţii de Ştiinţe în anii 1996 – 1999 la secţiile existente. Diagrama va fi reprezentată în aceeaşi foaie cu datele. Se va realiza mai întâi o diagramă de tip coloană, conform figurii de mai jos.

160 140 120 100 80 60 40 20 0

An 1996 An 1997 An 1998 An 1999

M

at eIn fo M at eFi Fi z zC Ps him ih op ed Ec a ol o St gie iin te Ec

Nr locuri

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Sectia

- legenda va fi făcută pe un fond galben, având chenar cu linie groasă, roşie; - titlul va fi scris cu litere înclinate (italic) şi va avea un chenar simplu, de culoare albastră şi va fi scris pe un fond bleu; - fondul pe care se desenează diagrama va fi verde deschis, iar fondul diagramei va fi gri; - culorile celor 4 serii de date (An 1996,...,An 1999) vor fi: roşu, mov, albastru, portocaliu.

28

b) Să se inverseze în diagramă ordinea categoriilor.

An 1996 An 1997 An 1998 An 1999

St iin E c te E Ps olo c ih gi o e Fi ped z- a M Ch a im M te-F at iz eIn fo

160 140 120 100 80 60 40 20 0

Nr locuri

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Sectia

c) Să se inverseze în diagramă ordinea valorilor şi apoi ordinea seriilor. Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Nr locuri

M

M

at eIn at fo eFi Fiz zC Ps him ih o E c pe ol da o St gie iin te Ec

Sectia

0 20 40 60 80 100 120 140 160

An 1998 An 1996 An 1997 An 1999

d) Să se modifice diagrama astfel încât ea să evidenţieze modul de variaţie a numărului de locuri la diversele secţii în fiecare din cei patru ani menţionaţi. (Să se schimbe între ele seriile cu categoriile.)

29

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte 160 140

Mate-Info

Nr locuri

120

Mate-Fiz

100

Fiz-Chim

80 60

Psihopeda Ecologie

40

Stiinte Ec

20 0 An 1996

An 1997

An 1998

An 1999

Sectia

e) Să se modifice valorile datelor din diagramă.

160 140 120 100 80 60 40 20 0

An 1996 An 1997 An 1998 An 1999

M

at eIn fo M at eFi Fi z zC Ps him ih op ed Ec a ol o St gie iin te Ec

Nr locuri

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Sectia

f) Să se schimbe tipul de diagramă în diagrame bară, linie, stratificată, precum şi în tipurile echivalente 3D.

Ecologie

An 1996

Fiz-Chim

140 120 100 80 60 40 20 0

Mate-Info

Nr locuri

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Sectia

30

An 1999 An 1996

An 1997 An 1998 An 1999

g) Să se folosească pentru reprezentare o diagramă de tipul suprafaţă curbă. Ce reprezintă culorile sau modelele din diagramă?

140 120 100 80 60 40 20 0

120-140 100-120 80-100

Ecologie

Fiz-Chim

60-80 Mate-Info

Nr locuri

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

An 1996

40-60 20-40 0-20

Sectia

h) Să se folosească o diagramă de tip radar. Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Stiinte Ec

Mate-Info 150 100 50 0

Ecologie

Mate-Fiz

An 1996 An 1997 An 1998

Fiz-Chim

An 1999

Psihopeda

i) Să se folosească o diagramă de tip coloană 3D şi să se modifice modul de vizualizare a ei.

31

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

150 Mate-Info Fiz-Chim

0 An 1998

Ecologie

An 1996

An 1996 An 1997 Nr locuri

100 50

An 1998 An 1999

Sectia

j) Să se evidenţieze tendinţa datelor din seria Mate-Info.

160 140 120 100 80 60 40 20 0

An 1996

y = 12,657x - 6,4667

An 1997 An 1998 An 1999

M

at eM Info at e Fi -Fiz zPs C h ih im op e Ec da ol St ogie iin te Ec

Nr locuri

Evolutia nr de locuri la Fac de Stiinte

Linear (An 1996)

Sectia

Rezolvare 1. Se completează tabelul. Celulele din A1: E1 se vor uni folosind Merge Cells din meniul Format Cells, Alignment. În B2: E2 avem o serie mixtă. Putem denumi domeniul din A2: E8 cu un nume, de exemplu Diagrama, folosind Insert/Name/Define. a) Pentru a insera o diagramă, apelăm Insert/Chart sau acţionăm butonul Chart Wizard( ) din bara de unelte. Ca urmare se deschide asistentul de diagrame, în care trecerea de la un pas la altul se face apăsând butonul . Alegem întâi tipul diagramei (Column), specificăm apoi numele domeniului (A2: E8 sau Diagramă). Dacă am marcat în prealabil domeniul ce conţine datele, el ne va apare automat în fereastra Data range. Specificăm seriile, precizând elementele din legendă şi apoi grupat pe cele care au rămas. Indicăm numele diagramei (Chart Title: Evoluţia ...), titlul axei Ox (Secţiile ...) şi titlul axei Oy (Număr ...). Specificăm apoi modul de inserare a diagramei( As object in Sheet1). Terminarea se face apăsând butonul Diagrama va fi apoi mutată şi redimensionată prin tragere cu mouse-ul. Pentru a schimba formatul elementelor din diagramă apelăm meniul de context (click dreapta cu mouse-ul) pentru fiecare element.

32

- marcăm legenda (click stânga) şi apoi apelăm meniul de context (click dreapta), alegem Format Legend şi ne alegem chenarul şi culoarea fondului legendei. - marcăm titlul şi din meniul de context alegem Format Chart Title, iar de acolo ne alegem elementele de formatare dorite. - marcăm diagrama (click în interiorul ei) şi din meniul de context alegem Format Chart Area iar de aici ne alegem fondul dorit (gri) apoi marcăm interiorul diagramei şi alegem Format Plot Area. - marcăm fiecare serie şi din meniul de context ne alegem Format Data Series, iar de aici ne alegem culoarea dorită. b) Se marchează axa Ox, din meniul de context se alege Scale şi se marchează Categories in reverse order. c) Se marchează axa Oy, din meniul de context se alege Format Axis, Scale şi se marchează Values in reverse order. Marcăm apoi una din serii (de exemplu An 1998) şi din meniul de context alegem Format Data Series de unde alegem Series Order şi putem schimba ordinea seriei selectate, mutând-o în sus sau în jos. d) Apelăm meniul de context corespunzător interiorului diagramei (click în interior) şi alegem Source Data, iar de aici alegem Series in Rows. e) Metoda I – se modifică datele în tabelul de date al diagramei. Metoda II – se agaţă elementul din diagramă a cărui valoare dorim să o modificăm şi se trage cu mouse-ul în jos sau în sus. Modificarea va fi făcută automat şi în tabelul diagramei. f) Se apelează meniul de context corespunzător interiorului diagramei şi se alege Chart Type, iar apoi se alege tipul dorit. g) Tipul de diagramă suprafaţă curbă se numeşte Surface. Culoarea sau modelele indică suprafeţele care sunt de aceeaşi valoare şi nu marchează seria de date. h) Se alege din Chart Type tipul Radar. i) Alegem din Chart Type tipul Column 3D, apoi din meniul de context al interiorului diagramei alegem 3-D View şi putem face o rotire după cele 3 axe ale diagramei. Pentru ca rotirea să fie activă se apasă butonul Apply. j) Marcăm seria 1 şi din meniul de context alegem Add Trend line, după care selectăm tipul dorit de trend (de exemplu Linear) şi din Options ne putem alege de exemplu afişarea ecuaţiei liniei de trend. Ştergerea unei linii de trend se face prin marcarea ei şi ştergere prin apăsarea tastei Delete.

CUPRINS

1. STRUCTURA CALCULATOARELOR........................................................................................2 2. FUNCŢIONAREA CALCULATOARELOR................................................................................4 3. SERVICII WEB.............................................................................................................................6 4. MICROSOFT WORD..................................................................................................................11

33

________________________________________________________________________________

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5.

Ron Person – Manual de utilizare complet, EXCEL, Ed. Teora, 1998. Ron Person – Manual de utilizare complet, WORD, Ed. Teora, 1998. Dana Simian – Birotica, Ed. Mira Design, Sibiu, 2001 Dana Simian – Birotică prin lucrări de laborator, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002. Rick Winter, Patty Winter – Utilizare Microsoft Office, Ed. Teora, 1998.

34