Metafizica moravurilor [PDF]

Zitiervorschau

IMMANUEL KANT

•

METAFIZICA MORAVURILOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale KANT, IMMANUEL Metafizica moravurilor I Immanuel Kant; trad.: Rodica

Croitoru. Ed. a 2-a, rev. - Bucureşti: Antaios, p.; J4xJ9,5 cm. Tit. orig. (ger. ): Die Metaphysik der Sitten. ISBN 973-99294-0-0 --

1999

352

I. Croitoru, Rodica (trad. ) 17 111

ISBN 973-99294-0-0

DIE METAPHYSIK DER SITTEN

Din I MMANUEL KANTS WERKE, BAND VI, AKADEMIE TEXTAUSGABE, WALTER DE GRUYTER and CO . BERLIN, 1968. .

Versiunea românească păstrează pe marginea paginilor numerotaţia originalului german. :'Cl Editura /\ntaios

IMMANUEL

KANT

METAFIZICA MORAVURILOR

Traducere, stu diu introductiv, note şi indici de RODICA CROITORU Ediţia a d o u a revăzută şi adăugită

Editura ANTAIOS

1999

În memoria lui Constantin Noica

CUPRINS

Studiu introductiv . ....... ............. ... ....................... ........... ... ................................

13

Principiile metafizice ale teoriei dreptului.................................................

43

/1refa ţă

43

. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . ....

fohelul diviziunii teoriei dreptului .. .... ....... ... ................. .. ............................. .

48

Introducere la metafizica moravurilor............................................................

49

I. Despre relaţiile facultăţilor sufletului uman cu legile morale .............. li. Despre ideea şi necesitatea unei metafizici a moravurilor....................

49

Despre diviziunea unei metafizici a moravurilor...................................

56

111.

53

I V. Concepte preliminare la metafizica moravurilor (Philosophia pra ctica

universa lis ) . . .. .. ... .. ... .... ........ .... .. . . ... .. .. ... .. .... ... .. .. .. ... ... ....... .. . ... . ... . .. ..... .... ..

59

Introducere la teoria dreptului ......... ............. ...................................... .. ..... ..

67

§A. Ce este teoria dreptului ................ ................ .... ..... .......................

67

.

.

.

.

§B. § C. § D. § E.

.

Ce este dreptul?................................................................................ Principiul universal al dreptului .......... .... .... .. ..... ... .. . .... .............. Dreptul este unit cu împuternicirea de a constrânge.................... Dreptul strict poate fi reprezentat, de asemenea, ca posibilitate a .

.

67 68 69

unei constrângeri reciproce, generale, în acord cu libertatea tuturor, după legi universale ................. ............................. .......................... ·\pendice la Introducere în teoria dreptului. Despre dreptul echivoc

70

(fus aequivoc11111) . .. . ..... .... ...... ... ......... ... ........ ......... ..... .... ... ...... ... ...... ......... I. Echitatea (Aequitas) ........... ..................... ... ............................... ......... II. Dreptul de legitimă apărare (fus necessita tis) ..................................

71

.

.

.

.

72 73

I >1viziunea teoriei dreptului.............................................................................

74

/\.. Diviziunea universală a datoriilor juridice . .... . .. .............................

74

.

13.

Diviziunea universală a dreptului ............... .... ... . ............................ .

.

.

I >1 l·ptul înnăscut este unic . ........ . ....................... ................. „

.

„. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

75 75

6

IMMANUEL KANT

Diviziunea metafizicii moravurilor în genere .. .. ... . .. Diviziunea conform raportului obiectiv al legii faţă de datorie.................. Diviziunea conform raportului subiectiv al celor care îndatorează şi al celor îndatoraţi............ .. . .. .. . . .. ............... . .. . . . . . Despre diviziunea moralei, ca sistem al datoriilor în genere . . .. .... .. Teoria dreptului ........... . .. PARTEA ÎNTÂI A TEORIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR Dreptul privat asupra a ceea cc este al meu şi al tău în genere............... Capitolul I. Despre modalitatea de a avea ceva exterior ca pe ceea ce este al său .... .... . .. . . . . .. .. § 1 . . .. § 2. Postulat juridic al raţiunii practice .. ... . ...... .. .. . § 3 . .. . ... .. . . . . § 4. Expunerea conceptului de a l meu ş i al tău exterior § 5. Definiţia conceptului de ceea ce este a l meu şi al tău exteri or... §6. Deducerea conceptului unei posesiuni doar juridice a unui obiect exterior (possessio no umenon) .. . . .... ...... § 7. Aplicarea principiului posibilităţii a ceea ce este al meu şi al tău exterior la obiecte ale experienţei .................................................. § 8. A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al său nu este posibil decât într-o situaţie juridică, în condiţiile unei puteri legislative publice, adică într-o situaţie civilă ..... ... ... . . § 9. Î n starea naturală pot exista un al meu şi al tău exterior real, dar nu1nai provizoriu . . . . .. Capito lul II. Despre modalitatea de achizi ţionare a ceva exterior § I O. Principiu universal al achiziţionării exterioare . ... .... .. .. .. DIVIZIUNE A ACHIZIŢIONĂRII A C EEA CE ESTE AL MEU ŞI AL T Ă U EXTERIOR...... . ... ..... ... . . .... S ECŢIUNEA Î NTÂI A DREPTULUI REAL . § 11. Ce este un drept real? .. . . . .. ..... .. .. . . ..... . ... ... . . ... . § 12. Prima achiziţionare a unui lucru nu poate fi alta decât cea a

76 77

pământului ...................................... § 1 3. Orice pământ, poate fi achiziţionat originar, iar temeiul posibi­ lităţii acestei achiziţionări este proprietatea originară asupra pământului în genere. . .... .. . . . § 1 4. Actul juridic al acestei achiziţionări este luarea în stăpânire (o ccupatio ) ....... .............................................................................. §15. Numai în cadrul constituţiei civile poate fi achiziţionat ceva în mod peremptoriu, pe când în starea naturală, numai în mod provizoriu........................................................................................

97

.

.

.

. . . .

. .

..

. . .

.

.

.

.

.

.

..„ . . . . . „ .... „„.. . . . . . . . . . .. . .

.

.

.

.....

.. .

...

.

.

.

.

.. „ .

..

.

.

. .

.

. „. . . . . . . .

.

..

..

.

.

. .

... .

....

. .

. . „... . .

. ..

.

. . . . . . . . .„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . .. . .. . .. . . . . . . . . . „ . . . . . . .

.... . .. . . . . . ...

..

.

..

. .

..

.

.

„ . . . . .. . . .. . „ . . . . . . . . . ...... . . . .. „. . . . ...

„ . . . . . . .„. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . .. „ .

....

.

...

.... . ..

.

. .. .

.

. . . . . . .. . . . . . .

.

...

..

.

...

..

..

..

.

. .

.

..

. .. . . . . . .

..

. „. .

. .. .

.

.

. . ......

„

.„ .

. .. .

...

.

... . . . . .

. .. „. . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . „ . . . „.„... . . . . .

„. . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .

..

.

.

.....

..

..

. . . . . . . . . . . . . „. . . . . .

. „.. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .

..

.

„

.

.

. ..

. . ..

. . .

.. . . .

...

.

.

. .

..

. .

. . ....

„. . .

.... . . .

.

..

.

.

.

.

.. .

..

. . . . . . „.„

.

..

...„

„. . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . .. . .. . . . . . .

.„. . . .... . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . .„.. . . . .

.

.

.

..

.

.

.

.

.

. ..

.

. .

„

: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

.

.

.

. .

.

.. .

„ . . .. . . „.„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . „. . . . . . . . .

78 79 8I 81

81 81 82

83 83 84 85 88

91 92

93 93 95 96

96

98 98

99

7

METAFIZIC/\ MORAVURILOR

§ 16. Ex pune rea conceptu l u i une i ach i z i ţ i onări originare a pamantulu i

· · · · · · · · · · · · · · · · · ·· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ' · · ·· · · · · · · · · · · · · · · · · ·· · · · · · · · · · ·· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ···

I02

§ 17. Deducerea conceptului de achi ziţionare originară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 10 3 SECŢIUNEA A D OUA. Despre dreptu l persona l . . . . . . . . . . . ... . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . I05 SECŢIUNEA A TREIA. Despre mod a l i tatea re a l ă a dreptului person al . . . . 11 O DREPTUL DOM ESTI C . TITLUL ÎNTÂI: D reptul m atrimon i a l . . . . . . . . . . . . . . . . 111 _ DREPTUL DOMESTIC. TI T LUL AL DOILEA : Dreptul Părinţilor . . . . . . . . . . . 11 4 DREP TUL DOMESTIC. TITLUL A L TREILEA: Dreptul capulu i de fan1i lie . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 DIVIZIUNE DOGMATI CĂ a tuturor drepturi l o r de achiziţionare prin contract . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 8 I . Ce sun t banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 I I . Ce este o carte? . .. . .... ...... .. .............. .......... .... .. ....... ....... ... ...... ... ....... .... 12 4 SE CŢI UNEA S ECUNDARĂ. Despre achiziţion area ideală a unui obiect exterior al lib erului arbitm . . . . . . . . . . . . ................................ . .......................... 126 I . Modul de achizi ţionare prin uzucapiune . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ... . . . . . . .. . .. . . . . . .. . . . . 126 II. Moştenirea (Acquisitio haereditatis) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . ... . .......... 12 8 III . Moştenirea unui nume bun după moarte (Bona fama defuncti) . . . 1 30 CAPITOLUL al III-iea . Despre achiziţi onarea cond iţionată subi ecti v prin sentinţa une i jurisdicţi i pub lice . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 32 A . § 37. Despre contractul de donaţie . . .. ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 3 3 B . § 3 8. C on tractul de împrumut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ..... ... 1 34 C. De spre red obândirea (reintrarea în poses iune) a lucrului pi erdut (vin dicatio) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 1 36 D . Despre dobân direa garanţiei prin prestarea j urământului (Cautio iuratoria) . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ 1 3 9 Trecerea de la ceea ce este al meu şi a l tău în starea natural ă la ceea ce este a l meu ş i a l tău în s ituaţia juridică în genere . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 41 PARTEA A D OU A A TEORIEI DREPTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 44 SECŢIUN EA ÎNTÂI A D REPTULUI P UBLIC. Dreptu l de stat . . . . . . . . . . . . . . . . 1 44 OB S ERVAŢIE GEN ERALĂ cu privire la efecte le juridice rezu ltate din natura uniu n i i c i v i l e (A-D) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 E. Despre dreptu l penal şi despre dreptul de graţiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 3 Despre raportu l juridic a l cetăţe anulu i cu patria sa şi cu alte ţă ri . . . . . . .. . . . . . . 170 SECŢIUNEA A D OUA A DREPTULUI PUBLIC. Dreptu l internaţional . . 17 4 SECŢIUANEA A TREIA A DREPTULUI PUBLIC. Dreptu l cosmopol i t . . 1 82 C 'oncluzie . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....... ....... .. . . I 84 SUPLIMEN T la notele expl i cative ale Pri ncipi i l or metafizi ce ale teoriei dreptu l u i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 186 l. Pregătire logică pen tru un concept j uridic noB şi în drăzn eţ . . . 18 7 .

.

.

.

.

.

.

„.„

.

.

.

.

„

„

,.

. . . . . . „. . . .... „

„

„

„. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „

„

„......

.

.

.

„. .

... .

.

.

„„ .

„

.

„

„

„...

.

„ . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . „

„. .. . . . .

8

IMMANUEL KANT

2. Justificare a conceptu lui de drept pe rso n a l într-o moda litate real ă . 3. Exen1ple 4. Cu privire l a confun darea dreptu l u i rea l cu cel person al 5. Supliment la clarificarea conceptului de drept pen a l . 6. De spre dreplul de prescripţie 7. Despre moştenire . 8. Despre dreptul statu lu i cu privire la institu irea perman entă pentru supuşii să i '. Concl uzie . . .. „ „„.„„ . . „ . . . . . . . .

.

.....

.

. . . . . „.

„.

.„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . .

.

....

.

. .

„ . ..

....

.

. . . . „. . .

„ .„ „

. . . „ . . . „.„. . . . . . . . . .

. . . . . . . . .... ......... . .. . . . . . . . . . .. .

. . .....

. . . . .. . . . . „

„

.

.

..........

.

. . . . . . . . . . . . . . . „ ....

. ._. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.... . . . . . .. . . . . „ . . . .„ . . .

............ ....................... .............................................

.......

..... . ..

......

.

.

.

............

.

. . . . . . . . . .

.

.....

.„

. . . .„.

.....

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .• • . . . . . . .

1 88 1 88 1 91 1 92 193 1 95 1 96 200

20 3 ... ... 20 3 Introducere în teoria virtuţi i . 207 I. Expli care a conceptului u n e i teori i a v i rtuţ i i .......................... . 207 II. Expl icare a concep tu lui unui s cop, care este, în acelaşi timp, o d a tori e 2 10 Observaţ i e .. 2 12 I I I . Despre pri n c i p i u l du pă c a re este gândit un scop, ce este, în acelaşi timp, o datorie 2 13 IV. Care sunt scopuri le, ce sunt, totodată, şi datori i? . 2 14 V. Exp l icarea acestor două concepte 2 14 A . Perfecţiunea proprie . 2 14 B . Fericirea altu ia . 215 VI . Etica nu dă l egi pen tru acţiuni (de c are se ocupă Ius), ci numai pentru maximele acţiuni lor . 2 17 VI I . Datoriile etice includ o obli gativitate extinsă, pe când datorii l e j uridice i n c l u d o obligativitate restrânsă 218 VIII. Expun ere a dator i ilor virtu ţ i i ca datori i extinse 2 19 IX. Ce este o datorie a v irtuţ i i? .. 222 X. Principiul suprem a l teori e i d reptul u i era ana litic; cel al teoriei moravurilor este sintetic „ 22 4 XI. . 225 XI I . Concepte estetice preliminare a l e capacităţii de s i m ţire a sufletu lui faţă de concopte le de datorie în genere 226 a . Sentimentul moral 226 b. Despre conşti inţă 227 c . Despre dragostea faţă de oameni 228 d . Despre respect .. . 229 XIII . · Principii univers a l e ale me tafizicii moravuri l or în tratarea unei teorii pure a moravur i lor 23 O De spre virtute în genere . . 232

Principiile metafizice ale teoriei virtuţii Prefaţă

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . ..„ . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „. . . . . . . . . . . . . . . . . . . •• . . . . . . . . . . . . • • . . . . . • . . • . . .

„„ . . . . . . .

„ .„

. . . • . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . • . . .„ . . . . . . . . „ . . .

.

.

......

.

.

...

.

. . . . . . .„. .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „.„.„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . .

.... ......... . . . .

.

„.

. . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .„ . . „ .

. . . „„

. . . . . . . . . . . . . „ „ . . .• . . . . . . . . . . . • . „ . . . . . . . . . . „

. . . . . .„ . . . . . . . . . . . . . . •

... „

........

. . . . . . . . .„ . . . . . . .

. . . .„ . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . „. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .„ .

..........

. . . . . . . . . . . . . . .„ . . .„ . . .

..

. . .„

.„ . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . „ . „

.„

.„ . . . . . „ . . . . .

. . „.„ . . . . „ .

„„

. . . . .„„ .

. . . „„

. . . . . . . . . . „ . . . . • • •• . . • . • . • „ . . .

.

„

. . . . . . . . . . .. ... „

.

. ...

„„„

. . . . .„

.

. .

.

. ..

. . . . „„„ . . . . . . .„.„.„ .

. . . . „. . . . . . „ .„„„ . . .„

.

.

.

.

. .

.

.

. . . . . „„ .

. . „ . . .„

. . „ . . . „ . . . . . . . „ . . „. .

.

.„ . . . „

.„ . . . „.„. „ . . „ . „

„ . „ .„ „

.

.

„ „ „

.

.. „ .

. . . . .. . .

.„ .„„

. . ........ ....

.

. „.

.

.

„„

. . .

„„

..

. .„

.

.

. „„.„

.

.......

. . „„ . . . . „ . . .

.„

.

. . . . . . .„. . . . . . . . .

. . „„„

. „ .„.„„„

. „ . . . . „ . . . „„ . . . . . . . . . „ . . . . . . . „ „

„„.„„„„„„„„ .

„

„ . . „„ . . . . . . . . . . . . .

. . . . .„

.

.... „.

. . . . . „.....

. . . . . . . . . . . . . „.„„

.. „„ .„ „. „ . . „ . . . . . . . „ . „

. . . . . . . . „ . „ . „„„ . „ . „ . „ . „ . . „.„ . . . . . . . „„

. . . . . . . •„

. . . . . .„.„

. . . . . „.„ . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . „ .

. . „ . . „„

.„

. . . . . . . „. . . .

. „.„ . . . . . . . . . „ . . . . . . . . .. . . . . . „

. . . „ . . .„

„ .

. . . . . ... ......

. . . .. . . . . . „

. . . . . . . . . . . „.„.„ . . . . .

... ......

. . . .„

. . . . . . . . ... „

. „ „ „ . „ „ . „„„

.

„„„„ . .

.

.

.„

...„„

.

.

. „.

. „. .

„„„„„

. .

9

METAFIZICA MORAVURILOR

XIV. Despre principiul disti ngerii teoriei virtuţi i de teori a dreptu l u i OBSERVA ŢI E . Despre teoria virtuţii, după principiul li bertăţi i interioare XV. Virtute a revend i că, în primul rând, stăpânirea de s ine XVI . Vi rtutea presupune cu necesitate apatia (consi derată ca o tărie) Observaţie XVI I . Concepte prelimin are în ved erea di viziun i i te oriei virtuţii . . C)bservaţ i e ............................ ..... ... .... ............... ................... ......... .............. XVI I I . ....................................................................... ................................ PRI MA DIVIZIUNE A ETI CII conform deo sebiri i dintre subiecţi şi a legilor lor . . . . . .. A DOUA DIVIZIUNE A ETICII conform principi i lor unui s i stem al raţiunii pure practice . . . . .. . . .. I. TEO RIA E TI C Ă E LEMENTARĂ. Partea întâi. Despre datori ile faţă de sine însu ş i în genere ................... ............................ ............. ................ /�1troducere . . 1 Conceptu l unei datorii faţă de sine însuşi include (la p rima vedere) o contradicţie . . . .. .. .. . .. § 2. Exi stă datorii ale omu lui faţă de sine însuşi . § 3. S o luţionarea acestei aparente antinomii § 4. D espre principiul d i viziun i i d atori i l or faţă de sine în suşi . . PRIMA PARTE A TEORIEI VIRTUŢII . Te oria etică el ementară . Cartea întâ i . De spre datori ile perte cte faţă de sine însuşi .. < 'APITOLUL Î N TÂI . D a tori i l e omu l u i faţă de s i ne îns u ş i , ca fi inţă anin1a lică . . . . . . . . . .. .. . ;\ RTI C OLUL ÎNTÂI AL CAPITOLULUI ÎN TÂI . De spre sinuc idere . . lntrebări cazui sti ce .. . . . . . . 1\RTI COLUL AL DOILEA. Despre dezonorar ea de s ine prin vo luptate I11trebări cazu i stice . ............... .......... .. ................................. ....... ............. .. ,\RTICOLUL AL TREILEA. Despre abruti zarea de sine dato � ată lipsei de măsură a întrebuinţării băuturi i şi a alimentelor .. l1itrcbări c azui stice . . . . . ( J" \PI TOLUL A L DOILEA. Datoria omului faţă de sine însuşi .. .. . I I kspre minciună ( lh!-.crvaţie . . . l11lrcbări cazui stice . . I I Despre avari ţ i e . ... ... l1111chări cazu i stice . . . 111 Despre s l ugărn i c i e .. . l11l1l·hiiri cazu i st i c e . . . . l' I UMA SECŢIU N E A CAPITOLULUI AL fl-LEA . De spre datoria omului Lqii d e s i ne în suş i , ca j udecător în născut al său . . . . . .

. . . . . . ...........

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . .. . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .......

. . .

..

.

........

. . . . . .. . . .

. . . ...

. .

...

. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

...

. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 39

. . . . . ... . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 40 2 40

..............

......

.

..

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .

.....

.............

2 39

....

........ ......

.....

2 33 2 33 2 34 2 35 2 36 2 36 2 37 2 38

.

...............

.

.....

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .

......

.

. . . . . . . . . . . . . ....... ............

................ .........................

.....

............... ....

. . . . . . .......... ....

......

.........

........ ..........

....

. .

.

....

.

.

......... ........

.

......

..... ....... ............. .......

. .

....

. .

.

. . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . .. . .

.....

......

.

. . .

.....

........

. . .

..

......

......

.........

. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

................

.

. . . . . ......................

..........

. . . . . . .

...............

.......

..

.

..

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .

........ . . . . . . .

. . . . . . . . . .

.......

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . ...........

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .........................

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . ......

. . . . . . . ....

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. .

. . . .

. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. .

. . . . . .

...........

...........

. . . . . . .

. .

...... . . . . .

. . . .. . . . . . . . . . .

2 40 2 40 2 41 2 41 2 44 2 44 2 45 2 46 2 47 2 49 250 251 252

252 25 4 25 4 2 55 256 257 260 261

IO

IMMANUEL KANT

S ECŢIUNEA A DOUA. Despre prima poruncă a tuturor datoriilor faţă de sine însuşi . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. .. . S E CŢIUNE EPIS ODICĂ. Despre amfibolia conceptelor morale de reflecţie: ceea ce este o datorie a oameni l or faţă de ei înşişi este lu ată drept o datorie faţă de altul D ATORIILE FAŢĂ DE S INE Î NSUŞI. Cartea a doua. Despre datorii!� imperfecte ale omului faţă de s in e însuşi (cu privire la scopul său) . . SECŢIUN EA ÎNTÂI. Despre datoriile faţă de s ine în suş i în dezvoltarea şi desăvârşirea p e rfe cţiunii sale natural e , adică în intenţie p rag matic ă . . . S ec ţ iun ea a doua. Despre datoria faţă de si ne însu ş i de a-i desăvârşi perfecţiunea sa morală, adică doar în int en ţie morală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . T EORIA ET ICĂ ELEMENTARĂ. P artea a dou a . Despre datori ile virtuţi i faţă de al tul CAPITOLUL ÎNTÂI . Despre dateri i l e faţă de alţii, cons ideraţi doar ca oa n1 eni . .. . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . SECŢIUNEA ÎNTÂI. D espr e datoriile de a-i iu bi pe ceilalţi oameni . . . . . . . . DIVIZIUNE (§ 2 3 , § 24, § 25) . . „ Despre datori a de a iubi, în special DIVLZIUNEA DATORIILOR DE A IUB I A . Despre datoria de filantrop ie . In tr cb ă ri caz ui s t ic e B. Despre datoria re c un oşti n ţe i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C. S i m ţir e a participării este, în genere, o datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Intrebări cazuist i c e Despre viciile exact opuse (contrarie) dragostei faţă d e oameni, cele ale n1izantropici .. „ . S ECŢIUNEA A DOUA. Despre d at ori i le virtuţii faţă de ceilalţi o amen i , provenite din respe ctul ce li se cuvin e „ . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Despre viciile cc lezează datoria respectului faţă de ceilialţi oameni A. Tr ufi a . . . „ . B. C a l o1nn ia C . Batj ocura . . CAPITOLUL AL D O I L EA Despre datoriile etice reciproce ale oa menilor, cu privire la situaţ i a lor . . CONCLUZ IA T E ORIEI ELEMENTARE. Despre unirea intimă a dragostei cu respectul în cadrul priet eni ei .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . .. . . . . .. . . ANEXĂ. Despre virtuţile anturajului (virtutes homi/eticae) . . II. TEORIA ETICĂ AS UPRA METOD EI .. . . S ECŢIUNEA ÎNT Âl a teoriei etice asupra metodei. Didactica etică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . ... . . „ . . . . . . . . . . . . .

. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........

...

. „ „. . . .

.....

.

....... . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . ..

. . . . . . . . . . . .„„ . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . „„ . . . . . „„. . . . . . . . . . . . . . . . . .„ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . „ . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.......

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

............................ ..... ............. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . ............. .....

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . .„ . . . . . .

. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

..

.........

. . . . . .

.

..

....

. . ....... . . .. . ...... ......... .......

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . „. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . „. . . . . . . . . . . • • . . . . .• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . „. . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . .

. . .„. . . . . . . . . . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

264

2 65 268 268 27 0 272 2 72 272 272 274 276 278 279 280 282 2 82 286 289 289 290 29 1

.

..... . . . . . . . . .... . . . . ....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .

. . . . .. . . . . . .. . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . „. . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . .

. . . . . . . . . . . . . . . .

.

.

. . .. . . . . . . . ... . . . . . . .

. . . . . . . .

292 293 297 299 299

11

METAFIZICA MOR\VU R IL O R

Observ aţie. Fragment al unui catehism monl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . SECŢIUNEA A DOUA. Ascetica etică . . . . . CONCLUZIE. Teori a religiei ca teorie a dttorii l or faţă de Dumnezeu Ee află în afara limitelor filosofiei mora l e pure . . . . . Observaţie finală . . Tabelul diviziunii eticii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Note Bibliografie selectivă....................................................................................... Indice de autori . . . . . ... . ... . .. . . .. . . . ... . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . .... .. ... . . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . Indice de concepte german--român . . . . . .. . .. . . . . . .. .. . . . . . . . . .. . . .. ... . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .

.....

. . . . .

.............

..

. . . ... . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .

.............

. . .

..

. . . . . .

.... . . . . . . . . .

. .....

........

. . . . .

..............

. . .

....

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

.

3 02 3 06 3 07 3 09 3 12 3 14 3 26 33 1 3 41

STUDIU INTRODUCTIV

Avem înaintea noastră Metafizica moravurilor, a doua parte a doctrinei mult promise de Kant (prima este Metaphysische Anfangsgriinde der Natwwissen­ schaft, publicată în 1786) şi scopul final al investigaţiilor sale critice, deopotrivă laborioase şi incitante. Încă înainte de a ne satisface curiozitatea faţă de o doc­ trină asupra comportamentului moral înălţată din judecăţi sintetice a priori, ne iscodeşte un gând: oare această lucrare reuşeşte să egaleze ca valoare Critica raţiunii practice sau chiar să-i pună în umbră temporara strălucire de etapă pregătitoare, neexistentă pentru sine? Şi răspunsul prinde singur contur, din fapte exterioare, �n pofida dorinţei noastre de a găsi şi aici strălucirea şi ineditul tripticului critic. In cei aproape două sute de ani de existenţă, morala kantiană expusă doctrinal s-a bucurat de puţine traduceri în limbi de circulaţi5 (cea de faţă este prima în limba română); comentarii la textul în totalitatea sa sunt restrânse, iar problemele ridicate în parte sunt relativ rar puse în discuţie şi, mai ales, în relaţie cu cele similare din partea critică a moralei. Nu putem crede că dificultăţile textului i-au ţinut departe pe interpreţi, nici faptul că ei au aflat aici o doctrină asemeni altor modele de filosofie morală, pe lângă care Criticile facultăţilor de cunoaştere deţin o poziţie singulară în înlănţuirea istorică de elaborări doctrinale. Dacă după ce încheia Critica facultăţii de judecare în 1790, Kant se arăta fericit că terminase preliminariile, vârsta sa înaintată nemailăsându-i răgazul să întârzie aşternerea doctrinei, nu putem pierde din vedere că până la încheierea Metafizicii moravurilor au mai trecut încă şapte ani, iar sănătatea sa era tot mai precară (numai şapte ani avea să mai trăiască de acum înainte). Î n scrisoarea către Erhard, din 2 1 decembrie 1792, Kant îşi anunţa lucrarea, iar doi ani mai târziu, în scrisoarea datată 2 4 noimebrie 17 9 4 şi adresată lui Lagarde, simţea deja povara travaliului anevoios, căruia nu-i putea prevedea un sfârşit apropiat. ' Aşadar, imaginaţiei noastre îi este greu să-şi reprezinte o vigoare spirituală care să treacă într-atât peste vicisitudinile condiţiei fizice încât să dea o doctrină la fel de împlinită ca şi propedeutica. În cele trei Critici, care fac faima filosofiei kantiene, întâmpinăm aceleaşi ' dificultăţi de limbaj şi de înţelegere a fluxului gândirii kantiene. Dar aici ele

14

RODICA CR OITORU

a trag şi inc ită la confruntare . Ne s im ţ i m înălţaţi de idei ca demnit atea omulu i, forţa de a trac ţ i e a frumo s u l u i, puterea cre at oare a u n e i judecăţi s intetice a priori . . . Şi Kant ne arată că nu este doar un scrii tor arid, ci şi unul cu multă s imţire şi imaginaţi e. Răsfoind la întâmplare Critica raţiunii pure întâ lnim pa­ saje m inu nate; printr-unul din ele ne demonstrează că şi cunoştinţele a pri ori au o l i mită de apli care, dincolo de care devin pură fabulaţie. Iată cum se expri m ă e l : „Porumbelul uşor, l o v i n d î n zb or l iber aerul a cărui rezistenţă o s imte, ş i-ar putea imagina că el ar reuşi şi mai b i n e în spaţ iul v i d . Tot astfel Platon a părăsit lumea sens ibilă, fi indcă ca pune intel ectului l i mite prea înguste şi s-a aventurat dincolo de ea pe aripile ideilor în spaţiul v i d al i ntelectului pur" (Traduc ere: Nicolae B agdasar, Elena Moisuc, Bucure şti , Editura Ştiinţifică, 1 969, p. 47). Sau alt pasaj, asupra între buinţării greşite a idei lor raţiunii pure: „Dar gloata sofiştilor strigă, ca de obicei, îm potriva absurdităţilor ş i contrad icţiilor ş i ul tra­ giază guvernul în ale cărui planuri intime ea nu poate pătrunde, deşi datore a ză i nfluenţelor binefăcătoare ale aces tu i guvern însăşi conservarea ci şi c h i ar cul­ tura , care o pune în stare să-l blameze ş i să-l condamne" (Jhidem, p . 520) . În Critica facultăţii de judecare, Kant se dovedeşte şi un scriitor cu umor; el ne exemplifică desfătarea pro dusă de jocul l iber şi variat al senzaţii lor prin câteva glume: în Surate, un indian as istă, la masa unui engl ez, l a deschi derea unei sticle cu bere; prefăcută în spu m ă, berea se revarsă din sticlă, ceea ce provoacă marca ui mire a indianului, care şi-o man i fe s tă prin multe exclam a ţ i i ; la întrebarea englezului : ce găseşti aici a t â t de uimitor? c i răspunse: nu m ă m i r că se re varsă, ci c u m de a ţ i putut s-o băgaţi î n sticlă" (Traducere: Va s i l e D c m . Zamfirescu, Alexandru Surdu, Bucureşti , E di tura Ştiinţifică ş i Enciclopedică, 1 9 8 1 , p . 2 27). S au despre aşteptarea încordată, destinsă prin dezvălui rea trucu­ lui: . d acă un alt poznaş povesteşte cu lux de amănunte„. despre un negustor care , înto rcându- se din India în Europa cu toată averea prefăcută în m ărfuri, a fo st silit de o furtună pu ternică să arunce totul peste bord şi s-a sup ărat atât de tare, în cât în aceeaşi noapte i-a albit peruca, noi râdem şi ne fa ce plăcere" (Ibidem, p . 2 2 8 ) . Astfel d e stră luciri ale gâ ndiri i trecute l imbajului n u mai întâ lnim î n Metafi­ zica mora vurilor·-· lectura ci este arid ă . La fel i-a apărut şi unu i a dintre cei mai atenţi cit itori ai săi, care a ş i tra nspus-o în limba franceză -- A l exi s Phi lonenko: „Teori e i virtuţii îi lipseşte frumuseţea . Î n cele tre i Cri tici se întâlnesc pasaje pe care Kant Ic-a vrut, fără să fi reuşit întotdeauna, măreţe şi sublim e; în van le vom căuta în Teoria virtuţii; c h i a r şi paginile în care Kant vorbeşte de în ă l ţa rea conşt iinţei mora le care domină cursul lumii şi cruzimile sale sunt l ipsite de vigoare . Toate aceste defecte sunt ind iscutabile" ([I, 49), p. I 0). Dar chiar dacă ac este pu ncte de ple care se dovedesc a nu fi doar prejud ecăţi te oreti ce, dacă Metai f zica morm1urilor e ste , într-adevăr, opera târzie a unui gân­ di tor care se luptă cu boala ş i care nu mai are nervul teoretic s ă încununeze un s i stem, ci numai să-l înche i e fo rmal, ch i ar şi atun ci ar mai rămâne cel puţi n un singur motiv pentru care ar trebui să ne stârnească interesul: ca verigă fin a l ă a în tregului s i stem metafizi c, ea ne arată nu num ai cc este acest s i stem în tota l i ­ ta tea sa şi ce înseamnă o metafiz ică în ă lţată pe baze şti i n ţ i fice, dar reprezintă ,„ „

„„

15

STUDIU INTRODUCTI V

îns a ş1 opt ica pri n care ar trebu i să rcconsderăm punctul kant ian forte. cele trei Criti c i . Azi n e poate surprinde conce ptul .kantian de „metafizică a mora vurilor", ca re cuprinde în întregu l său nu numai teDria asupra virtu ţ i i , dar ş i cea asupra drcptullli, pe teme iul că dreptul i m p l i c ă în conceptul său obligativ itatea (su­ puneri i fa ţă de o lege exterioară), pc care o are în comun cu virtutea (supunerea faţă de legea morală inter ioară ) . Unirea virtuţii cu dreptul expl ică vi ziunea lui Kant asupra în tregu lui soci a l; at8t una, câ: ş i ceala ltă reglează comportamentul fiinţe i soc i a l e - faţă de s ine şi de semeni, :a şi faţă de formele i nstituţionalizate ale existenţe i . Duali tatea socială dată de drept ş i moral itate repro duce, în planul socia l u lu i , dualitatea fi losofică fenomenal-noumenal a umanului: ca fi inţă feno­ menală, omul este supus noni1ei jur i d ice , dar e sancţionat de legea morală inte­ riorizată sau de jus tiţia divină. A ş a dar, ,, neta fizică a moravurilor" are sensul extins de sistem al princ i p i i lor raţion ale care întreţi n viaţa socială a indivizilor. De aceea, ci au datoria să cultive ş i să desăvârşească metafizica, întrucât omul este, prin natura sa, o fiinţă metafizică :tle cărei potenţe spune Kant - se mani festă în dovezi le de decizie ş i acţiun::: conforme unei legi slaţii universale, chiar ş i în l ipsa unor princip i i morale a pr iori deprinse expres. Metafizica se îna lţă deasupra ori c ă rei filosofi i , ca un s i s tem al conce ptelor absolut pure şi universale, depăşi nd depe11denţa de condiţiile intu i ţiei, încă ne­ cesară filosofi e i , care s istematizează d oar con ceptul în genere. Dacă fi l osofiei înţelese ca „si stem al cunoaşteri i ra ţionale din concepte" îi co respunde cu nece­ s i tate o metafizică, Kant ne introduce în problematica lucrării de faţă cu între­ barea dacă şi fi losofiei practice ca o parte a sa - în c a l i tate de te orie asupra datoriilor şi teor iei virtuţi i, ad ică etica, Ic sunt nece sare pri nci p i i l e metafizice, spre a putea avea val oarea unei ştiinţe, ad ie[ să alcătuiască un s istem de cuno ştinţe. Î n teori a pură a virtuţi i, prin cipi ile lll!tafizice se pare că nu-ş i găsesc locul în tre problemele practi ce ale dep ăşiri i înc linaţi ilor către viciu ş i în tran sforma rea conceptului de datorie în imbold al acţiun lor. Şi ch iar dacă ne gândim că reali­ zarea acestor probleme concrete ale exi ste.1 ţci se ridică deasupra nivelului prac­ tic ca atare, anume că transpunerea în acţimea practi că a conceptului de datorie vine din conştientizarea ide i i de datorie �au că respectul faţă de legea morală trebu i e să trea că mai întâi prin interi oritatea um ană, n u pute m să nu recunoaşte m di subtilităţile metafizicii n u s u n t la înd(mâna oricui s p r e a-i putea gând i u n folos pract ic genera l . Locul pe care î l gă s:şte totL1şi Kant metafizi c i i este c e l