Materialuri Folcloristice - Vol I - Tocilescu PDF [PDF]

Zitiervorschau

GRIGORE G. TOCILESCU

CHRISTEA N. TAPU

44

MATERIAWRI POICIORISTICE

4,1

editura minerva n-,'"I"

www.dacoromanica.ro

GRIGORE G. TOCILESCU - CHRISTEA N. TAPU

MATERIALURI FOLCLORISTICE

I

www.dacoromanica.ro

Coperta: Dumitru Verde$

TOATE DREPTURILE REZERVATE EDITURII MINERVA

www.dacoromanica.ro

GRIGORE G. TOCILESCU - CHRISTEA N. TAPU

MATERIALURI FOLCLORISTICE I Editie critics §i studiu introductiv de IORDAN DATCU

EDITURA MINERVA BUCURESTI - 1980

www.dacoromanica.ro

lntroducere

0 colectie 1 remarcabil5, una dintre cele mai importante din intreaga istorie a culegerii folclorului romanesc. Nu lipsitii ins"

de unele carente, vizibile in latura tehnic5 a editiei (absenta criteriilor sriintifice de ordonare a textelor) si in latura caliatii artistice a unor texte. Aspecte care, speculate peste marginile admise, au dus la exagerarea saderii colectiei, profund contestata la aparitie, mai bine zis la doi ani de la aparitia ei, pentru c5 de existenta unei recenzii din anul tip5ririi colectiei nu stim inc5. (In Peninsula Balcanica, Bucuresti, an. II, nr. 44, 12 nov. 1901, p. 1, se recenzeaz5 sub semnatura lui I. Arginteanu numai colectia lui Pericle Papahagi.) N-au fost uitate mult5 vreme gravele acuze formulate de N. Iorga (istoricul marturiseste dealtfel ca 'i -a propus s5 demaste"), atit impotriva colectiei cit si impotriva coordonatorului" ei, Gr. G. Tocilescu, cu care marele

istoric a fost de nenum5rate on intr-o aprig5 dispute. Reg s5 1 Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice comunica, la

6 iunie 1897, Directiunii Muzeului de antichitAi al c5rui director era Gr. G. Tocilescu a s-a obtinut ,,creditul de

6000 lei pentru adunarea materialului necesar publidrii unui corpus inscriptionum slavo-romanicarum si acela de 3000 lei pentru culegerea elementelor foldoristice din tali". La 15 aprilie 1898 Gr. Tocilescu informeazI pe ministru c-a inceput tip5rirea colec-

tiei, ap5ruta se pare in 2000 exemplare. Cele 3 volume (primul volum in doui pirti si un volum cominind culegerea lui Pericle Papahagi, Din literatura poporand a aromiinilor), apar la sfirsitul anului 1900. In sedinta Academiei Romane din 22.XII.1900, prezidati de Jacob Negruzzi, Gr. Tocilescu prezint5 cele 3 volume aparute. V

www.dacoromanica.ro

negam temeinicia unor observatii critice formulate de N. Iorga in Colectia de folk-lore a Ministerului de Instructie. Scrisoare care d. ministru Haret (aparuta in doua publicatii : Revista romans

politics ;i literara, an. I, nr. 19-20, nov.-dec. 1902, p. 459 -467 si in Epoca, 1903, nr. 1313, p. 38 ; nr. 1314, p. 39 ; nr. 1315, p. 40 ; nr. 1316, p. 41, precum si in extras la Atelierul grafic I. V. Socec, 1903, 28 p.), observam totusi ca marele istoric si-a dat friu liber cunoscutului sau dar pamfletar, nedreptatind in buns masura o colectie ce avea sa fie socotita ulterior lucrare de referinta.

N. Iorga era

scrie $erban Cioculescu

4 etc. face altceva : ca da, in Iorga, 1st. literaturii romane, asa pretinsa

III si in Studii documente, V tot ce trebuie pentru a sti cineva cele trebuitoare in it morfoleste degeaba. La privin%a lui Neniul, pe care «vechia lipsa de critic balada foarte interesanta a lui Radu-voda ucis de boierul Dragan, d. Tocilescu se intreaba naiv cine sa fie acolo : cine altul decit Radu de la Afumati, ucis in ianuar 1529 de Dragan Postelnicul !" (N. Iorga, Colectia de folk-lore a Ministerului de Instructie..., p. 26.) (N. ed.) 35

www.dacoromanica.ro

decit cele adunate din gura Mutarilor ;igani. In viitor toata aten%iunea culega'torilor va trebui ss fie indreptata asupra cintecelor batrinesti, si sa fie prefergi intotdeauna cintairetii romani, mai ales acei ca n nu sint de meserie fautari ; ca'ci se mai ga'sesc ici-colo mosnegi romani can ar

putea fi ascultati cu folos ; numai in lipsa for cam a se da ascultare

l'autarului vigan. Pe urma% chiar intre romani trebuie ales cel mai vor-

baret, mai voios si mai glume ;, mai frumos- povestitor, iar nu once sporovaltor, iapaicit si Ma memorie.

Cintecele batrinesti ar trebui culese cit mai repede toate, caci ele ne aduc stiri istorice din trecut asupra vietei intime, a moravurilor, a starei sociale si a intimplarilor mai insemnate din vremurile de odinioara. Un studiu comparativ amanuntit intre cele publicate deja si o intregire

a celor necomplete cu variantele respective se impun, si ar fi de mare folos, atit din punctul de vedere estetico-literar, cit si din acel istoricofilologic.

Tot aci trebuie sa pomenim si de grupa cintecelor haiducesti, cari in culegerea de faca sint destul de bine reprezentate. Dupa cite cunoastern, aceste cintece in colectia noastra sint cele mai lungi si mai complete, si cu cele mai multe variante. Rind pe rind trec pe dinainte-ne chipurile cunoscute ale haiducilor Burileanu, Corhea (cu 4 variante), Miul (cu 8 variante, din cari una cu 450 de versuri si alta de 535 versuri) ; Jianu (cu 4 variante) ; Ghica Catanucci, Radu Anghel, Codreanu. Se mai adau0 si citeva chipuri noi, cari nu figureaza: in colectiile anterioare, ca : Cintecul lui Paun Haiducul (p. 254), Cintecul lui Seicala (p. 271), Cintecul lui Ionia Haiducul (p. 258) etc. etc. II. Doinele, genul cel mai numeros si indestul reprezentat in volumul nostru. Sub toate raporturile ele se prezinta bine. Monotonia e aproape cu desavirsire exclusa. Fiecare doing ne infatiseaza o notia" clips din eterna melancolie usoail, de care e fiimintat sufletul romanului. Ici, tinguirea dulce a indiagostitului, care vorbeste inimioarei sale : Inimioaii, inimioar5, Inimioara surioall, Ce-mi stai tristI si amar5, Inimioar5, ce to bati De coaste si de ficati ? Inimioara", stai pe loc C5-ti pui lac5t la mijloc ! S*5-mi pui laeite si-o mie Inima face ce ;tie ! 36

www.dacoromanica.ro

Colo, urechea nelnduiosaa de intreaga gams a dragostei poporului : a iubirei, a intilnirei, a nehota'rirei, a insela'ciunei, a dragostei fare de noroc, a tra'arei, a desOrtirei ; gura lumei $i toate sentimentele ce fra'minta o inima de ba'rbat $i de femeie cind sint cuprin5i in mrejele pirdalnicei de dragoste, bat-o focul s-o batV. Frunza verde, pa'durea si dumbrava, tufisul, ba'ttura si muntii cu flori ; podisca si fintina din preajma satului locurile unde romanul isi asteazta pe iubita ; cerul, soarele, stelele, privighetoarea, cucule %ul 41 alte pasri, martorii iubirei lui infocate, toate, toate sint cintate $i caracterizate cu cite-o vorba in doinele acestea. Dorul si jalea, uritul $i mai ales uritul, ca'ci Decit cu uric in case Mai bine moartea-n oasa

mistuie cu flacra for dogoritoare sufletul Maului 5i al fecioarei, cari isi revarsa simtinle for in doine minunate $i induiosa'toare.

Dace uritul nu 6 pace romanului, el se duce la circiuma, bea si-$i ineaca plinsul si amarul in rachiu si-n yin. $i aci cinta, cinta de ti se rupe inima,

Cinta doina cea de foc Ca n-are-n lume noroc

si produce acele cintece bahice, din cari unele pot fi comparate cu cele mai perfecte anacreontice.

Dace nici circiuma nu-I potoleste, pleaca in strainatate, in neagra adica tot in tars, ca'ci pentru el strainatate" insemneaza strainatate" tot ce nu e satul s'Al, lunca lui. Si cinta iaia'si doina cea de jale, cintece simple, pline de naivitate, dar de o duiosie atinga'toare si comunicativa.

minca-o-ar pustia !" , si-n cazarma, cu Se bags la ata'nie ranita cpso.tii", dna de se uimesc otlsenii, iar maiorul de la Chiatra" ra'rnine dus pe ginduri. $i asa romanul se naste cu doina, isi petrece via %a cu doina $i cu doinita lui, $i moare nedespa'rtit de dinsa.

Numai pa'cat a aceste ma'rga'ritare ale liricii poporane romane se corup indata' ce yin in atingere cu asa-zisa culture a ora'senilor, iar depozitarul for in cele mai multe cazuri be strica, be sellceste, $i din frumoase $i naive, simple si curate ca izvorul cel de munte, %iganul

le preface in ni5te productiuni lipsite de once farmec poetic. De aci acele stirpituri de hamor, hamur, hamoras" $i alte na'zbitii ce misudg de un timp incoace in doinele noastre. 37

www.dacoromanica.ro

Volumul de fata ar putea folosi poeIilor nostri lirici ; ei s-ar inspira din productiunile naturale ale spiritului popular, unele adevarate capetede-opera ca fond si ca forma ; ei ar imbogati vocabularul poeziei culte cu multe expresiuni plastice, concise si gingase, cu intors'aturi de vers

de o simplitate fericita, frumuseti ce ne intimpina: in populara doing cea de jale si de dragoste, care curge lin cu un usor murmur, ca si piriiasul pe patul sau de nisip si pietricele.

III. Cintecele de nunta formeaza a treia subimpartire din volum. Mu lte nu sint, dar sint interesante, citeva chiar inedite, cum bunaoara : Versul colacului, Oratia pintenului etc. IV. Strieiturile sint genul epigramatic al poporului si in cele mai multe cazuri alcatuiesc un fel de cronica a faptelor sociale din sat. V. Cintece, rugaciuni si jocuri de copii. E un gen poporan interesant, dar recolta culeasa in volumul nostru e minima. Cu prilejul altor culegeri viitoare, ar trebui data o mai mare atenriune acestor produse, pentru ca ele cuprind lucruri de interes din viea%a, dezvoltarea si cresterea copiilor nostri. VI. Colindele si plugusorul in volumul nostru sint putine, vro 80 numai, dar sint interesante, daca nu prin faptul de a fi inedite, cel putin prin variantele ce prezinta% completind in multe locuri pe cele existente.

Colindele mai cu searns sint documentele cele mai prelioase in care

se citesc lamurir, in toata originalitatea lor, fel de fel de obiceiuri si credinti din epoca introducerii cre$tinismului. Este poate singurul gen poporan care se gaseste mai mult in descrestere, producerile noua fiind nule ; de aceea ar trebui sa se grabeasca culegerea colindelor, c'aci cele mai multe s-au pierdut, iar pu%inele ce au mai ramas din ele se strica zilnic sub influenta mahalalelor oraenesti. Asupra colindelor si a plugusorului s-ar putea intreprinde un studiu comparativ cu multe si interesante rezultate. Culegerea colindelor si a plugusorului, si in general a tuturor celor-

lake produse poporane, ar trebui facutsa nu in mijlocul anului si in once timp, ci la insasi ocaziunile periodice cind se prezinta. Colindele trebuiesc adunate intre sarbatorile de Craciun si Sf. Vasile ; cintecele de nunta la nunti ; cintecele ba'trineti la ospece ; baladele si legendele la stini de la ciobani, in nop%ile cele frumoase de vara ; doinele la 38

www.dacoromanica.ro

lucrul cimpului, cad acolo surprinzi in chip izolat sufletul tinguitor ; strigaturile, povestile si ghicitorile la hore si la sezatori ; bocetele la

inmormintari ; descintecele si vrajile la anumite ocaziuni ; intr-un cuvint, trebuie lasat poporul a se manifesta la prilejuri potrivite naturei $i vietei lui, si a nu-1 scoate in chip artificial $i de porunceala din indeletnicirile sale. Altfel, produsele inteligentei sale nu vor avea acel caracter sincer si de spontaneitate, conditiuni absolut esentiale unei bune culegeri de folclor.

Spiritul popular, observe Max Muller, seamana cu senzitiva ; el, ca $i dinsa, la primul contact putin cam aspru, se stringe in sine sill inchide folk." De aceea trebuie mai intii sa capeti increderea poporului, sa ai un trai mai indelungat cu el, o asimilare perfecta, dace se poate, cu via ;a lui de toate zilele. Numai in acest chip putem alcatui colecount autentice despre viea ;a asa de simple la exterior 5i atit de complexa psihiceste a poporului roman.

VII. Ghicitorile sint iarasi bine reprezentate in colectiunea noastra. Pe linga multe cunoscute deja, avem citeva variante $i chiar inedite. Ghicitorile $i deceurile formeaza un gen foarte caracteristic si intins in literatura romaneasca. Chiar dupe publicattunea asa de complete si interesanta a d-lui A. Gorovei, merituosul editor al revistei folcloristice 5eza.toarea 31, mai ramine Inca mult de facut pe acest teren.

VIII si IX. DeSCinteCe fi vraji. Culegerea acestui gen de literatura poporana e cea mai anevoioasa, din cauza numarului restrins al celor ce sint depozitarii descintecelor 4i vrajilor. De obicei putine femei batrine mai stiu a descinta 5i a vraji ; apoi ele au superstitia de a nu comunica cuiva vrun descintec, de teams ca nu cumva descintecul, odata comunicat, sa nu mai aiba tarie, si astfel mesteritele descintatoare sau

doftoroaiele satelor sa-si piarda meseria lucrative. De aci nevoia, ca sa alergi la fel de fel de stratageme pentru a le dtsclesta gura, prefacindu-te a fi bolnav, ba uneori a fi chiar vrajitor $i d-o meserie cu de_ Ci toate aceste dificultati insa, volumul nostru prezinta un material foarte bogat de descintece de tot soiul. Peste 380 de descintece si 60 de vraji, e un material vrednic de lauds. Sub toate raporturile acest material e bine strins ; fiecare soi de descintece are v ariante numeroase, e bogat in expresiuni, e complet $i insotit de descrierea mai mutt sau mai

putin amanuntita a procedeelor ce se urmeaza la fiece descintec. 31 5ezZitoarea, F5Iticeni, 1892-1929, (N. ed.'

www.dacoromanica.ro

X. Cintecele de mort si bocetele sint putine in volumul nostru. Intr-o

excursie de trei luni numai nu s-a putut da o atentiune deosebita $i

acestui gen destul de important al literaturei poporane.

povestile in versuri sint putine. XI. De asemenea $i anecdotele Un al doilea volum continind proza poporana 32 e in preparkie $i con sine multe povesti de un interes capital. XII. Locuriunile idiotismele merits o deosebita aten%iune, caci au o importanta lexicografica foarte mare.

XIII. Volumul nostru se incheie cu Varia, care coprind[e] : a) mici fragmente din Calendarul poporan ; b) Frinturi de limba fi ZiCatOri ; c) putine .intrebari si raspunsuri d) Cuvinte particulare ce nu se aud pretutindeni. Pentru a face interesanta colectiunea $i din punctul de vedere linguistic $i a servi astfel stiinIa in chip indoit, s-a alcatuit de d. profesor N. I. Apostolescu, eminentul nostru elev, un index coprinzind particularitatile fonetice, morfologice, lexicale $i semantice. S-a adaogat si un index al localitkilor, de unde s-a adunat materialul.

In primul index s-au insemnat cuvintele intrebuintate numai in

unele parti romanesti, $i cari nu se gasesc in limba vorbitg in Tara Romaneasca ; de ex. fa gadau [in Transilvania], crivat [in Moldova], tamiioara ftmicsunea) in Oltenia], machea [interjectie, in Oltenia], burca [(haina mocaneasca de barbat) in Moldova], sucna [(haina mocaneasca de femeie), in Moldova], birau [in Transilvania] etc. S-au mai insemnat, apoi, $i cuvinte, cari desi intrebuintate dincoace de Milcov, se aud numai in anumite parti, cum e, de pilda, cuvintul mischiu [otel", in unele parti magnet"].

Ca particularitki semantice trecute in index am putea aduce de pilda cuvintul a nrzzari, care in Oltenia insemneaza a zari", iar in Romania dincoace de Oh a se supara" sau mai bine a-i sari tandara" ; in primul caz verbul are obiectul in acuzativ, iar in al doilea caz In dativ. In privinta trecerei de la un sens la altul, lucrul se poate u$or urmari aci, avindu-se in vedere ca dincoace de Olt se zice foarte des

i-a nazarit din senin", de unde s-a intins sensul la a se supara din

senin fiindca un lucru i se pare etc.". Mai apoi a ramas numai sensul de a i se parea" : I se pare un lucru abia zarindu-1. La acestea negresit 32 Volum care nu a mai apa'rut. (N. ed.) 40

www.dacoromanica.ro

ca s-a adaogat asemanarea cu verbul a zari", care la inceput a fost numai o asemanare de forma, nu si de sens, tar mai apoi in Oltenia a devenit si de sens, verbul a naiad" contopindu-se de tot cu verbul

a zari".

In privinta particularitatilor morfologice putem da ca exemplu formele nost=nostru, vast $i v'azt--,.vazut, ginovac.vinovati etc. Am insemnat formele in care, cum e in cazul din urma, nu se vede mai deloc sensul pluralului [aci trecerea lui t in 6 prin influen ;a lui i care a disparut, insa, e o urma foarte slabs de plural al lui ginovat=vinovat], dar n-am notat formele verbale ca vedet, de exemplu, unde pierderea acelui i din vedeti, nu are aceeasi insemnatate ca lipsa semnului pluralului din ginovar. Relativ la formele plurale, puse in acest index, e de observat ca s-au trecut numai acelea unde se presupunea a fi numai plural, unde singularul era nesigur $i unde era trebumta numai de forma plurals, singularul neavind nici o insemnatate din punctul de vedere al indexului. Asa ar fi, de pilda, o insemnare relative la o particularitate fonetics ca guturalizarea labialelor /upchii = lupii, unde singularul lup nu

ne intereseazal. Tot asa uneori s-a pus numai forma feminine, cea masculine nefiind sigura sau neexistind.

Particularitkile cele mai insemnate, insa, sint cele fonetice. S-au reinsemnat in index de la cazurile cele mai generale si cunoscute ca labialele guturalizate [/upcbii=lupii ; cochil=colativ generale pil, bier, xer=-- fier etc.] ; ca 7i inlocuit cu i, din judetele Neamt, Botosani $i chiar Iasi ; ca mi trecut in ñ [fiera (a se) miera (a se) ; ni = mi ; pins la cele mai rani, ca trecerea lui n in I iiercuri=miercuri etc.], [probabil prin intermediul lui r ; exemplu : a amelinta= a ameninta", probabil trecind prin forma a amerinta"], a lui r in 1 [amelica.--,america], $i a lui m in v, ca in cuvintul alimanit, care se constata in Oltenia, pe cind in jude %ul Teleorman are forma alivanit, alaturi cu ver-

bul a alivani, tot cu sensul obisnuit al acestui cuvint de a afurisi, a dracui". Dupe cite stim, in Teleorman exists $i forma alimanit, a alimani, insa cu sensul de pripasit, a pripasi". Indicele contine si vorbele straine cu diferitele for metamorfoze ce au luat in gura poporului. Mai ales cele turcesti au incercat schimbari radicale : ienicerii" au devenit niceri §i iangineri ; spahii" s-a fa-

cut spafii, pasfii, pasfiri, safti i ; agarlik", la cronicari argalic, figureaza in colec ;iunea noastra sub forma alardik ; in loc de bogaz" din baladele dobrogene, aci se zice buhaz ; cafas (la cronicari) devine cafat ; gialap" e un compromis din gelat §i gelep etc. 41

www.dacoromanica.ro

Dl. Lazar Saineanu, care a studiat cu necontestat'a competenta elementele turcoti in limba romans 33 observe ca o particularitate caracteristica a colectiunei oltene$ti din prezentul volum, ca multe din vorbele turcesti proprii acestei colectiuni poarta o pecete sirbeasa destul de pronuntata (Cf. bascea, beg, dugealik etc.), ceea ce indite un contact mai intim cu sirbii din vecinkate. Afars de aceasta, cintecele istorice din Oltenia sint bogate in vorbe turcesti $i forme verbale ce nu le mai intilnim aiurea (cf. alardik, buhaz, cafat, ciorbagiu, colgiu, derea, bulucesc, bulzbasesc, cafanesc, martacesc etc.).

In fine s-au insemnat in index $i cuvintele in care variaz5., de exemplu,,, o vocals, ca in plap5mele, plapomele, plapumele $i altele in cari se vad deosebite particularitki fonetice. De asemenea sint notate $i cuvintele a$a-zicind orkene$ti, cari

se gasesc intimplator in popor, ca de pilda regal, precum $i cele imprumutate tot din ora$, dar pe alocurea ran pronuntate, ca parfonat= parfumat, procest = proces, pecector = perceptor, paligorie = paligorie,

antilerie = artilerie, mamemvra = manevra, Chisolom = Kiseleff etc. In afar de aceste particularrtati s-au pus in index $i numele de persoane $i de localitati intilnite in textul diferitelor proprii cintece, ghicitori, descintece etc., precum $1 adjectivele derivate de la nume proprii.

In privinta pronunfarei, s-a cautat a se iistra aceasta intocmai cum a fost auzita. S-a intrebuintat y pentru g provenit din x fiindca acest semn ne da pronun ;area mai exacta ; de asemenea, e pentru un fel de h care nu admite ca e, cind it urmeaza, sa fie pronuntat ie, fie d cit de scurt. A$a, de exemplu, in strigatura urmatoare, culeasi din Sona, comitatul Tirnava-Mare, Transilvania, avem pe acest x care are un sunet cu totul deosebit h, aproape alaturi de un cuvint unde .spare h cel obicinuit :

Lelea-nalta si voinica, Doarme lingo mamaliga. Mamaliga corcaie, Ea doarme de horcaie ;

Mamaliga x erbe-n oala, Ea doarme de se omoara: !

Aruncind o privire asupra intregei colectiuni, observa'm un lucru de care s-a mai vorbit : %iganii aproape singuri pasteatori actual33

(N. ed.)

L. Saineanu, Elementele turcelti in limba romans, Bucuresti,1885, 146 p. 42

www.dacoromanica.ro

fac sal disparsa partea lirica a cintecelor, mente ai poeziei poporane, Si pa'streaza numai partea narativa% numai scheletul a5a-zicind al lucrarei, plus versificatia, care in genere e foarte schioapa. Adeseaori in uncle pairti rima lasa loc asonancei on aliteratiei.

Rareori, si mai ales cind un cintec nu e cules de la 1,igani, se intilnesc versuri mai de seams, cum sint de pild'a o parte din cele demne de observat mai ales pentru rima for bogata, unde cei luati in armata se tinguiesc ca ii duc de acasa : Sa ne rupa pletele, Sa ne plinga fetele. Fete le,

Sarmanele !

Accentul secundar face aceste versuri $i mai placute. Ca valoare literara, negresit cal ne intereseaza numai cintccele batrinesti, doinele si uneori si strigaturile. Ghicitorile si descintecele prezinta interes linguistic si chiar istoric, ele pa'strind, de multe ori, vireo

forma veche, cristalizata, ori vreun nume propriu interesant. In plus, este evident ca descintecele sint pretioase si pentru credir4ele coprinse in ele. E interesant, de exemplu, a observa in descintece, cam cite neamuri cunoaste poporul, dupa enumerarea felurilor vreunei boale, cum se vede intr-un descintec de Olbenare, in care se vorbeste de galbeflare turceasca, greceasca, nemreasca, frantuzeasca, muscaleasca, ronz'dneascii, tzganeasca, letineasca. Tot dintr-o astfel de enumerare se poate vedea cam pina la ce numar se ridica colorile distinse de popor. Mai avem de observat in privinta unor cuvinte gasite in diferite 0.rvi ale coleqiunei, ca nu le-am insemnat sensul, avind in vedere urmtoarele observatii ale lui Sayce * : Le langage, comme les roches est parseme des debris fossilises des societes anterieures. Des mots qui etaient pleins de sens non developpes peuvent avoir une signification nouvelle en consequence des changements sociaux ; un long usage et une longue habitude peuvent les avoir prives de leur, sens, si bien que la seule signification qu'ils possedent est leur simple son ; on a pu encore oublier leur force originelle et ils peuvent ne survivre que comme des noms propres ou en rapport avec des ceremonies tombees en desuetude ; enfin, on peut les avoir confondus avec d'autres mots nieux connus, dots sera resultee une confusion d'idees:*

* [A.-H. Sayce], Principes de Philologie comparee, tr. [aduits] en franc. [ais]

[pour la premiere fois] par E.[rnest] Jovy, [professeur au College de Loudun, et precedes

d'un avant propos par Michel Breal, Membre de I'Institut, Paris, Librairie Ch. Delgrave, 1884], p. 216-217. 43

www.dacoromanica.ro

Filologul si istoricul vor mai gasi Inc a multe pa'rti interesante,in aceasta' culegere. Asa in treacat atragem atenciunea asupra mentionani localnatti Ciobircie (evident Ciobirciu din Basarabia), si asupra cintecului intitulat Calofirescu. In primul caz zicindu-se Cel voinic din Ciobircie

Cu palwl de rnischie,

pe ringa importan ;a localitkii care ajunsese, dupe cum se vede, faimoasa incit e pomenifa $i in cintece, vedem qi forma Ciobircie, care ne arata : sau ca lautarul nu -$i mai ca seama de insemnarea cuvIntului st

socotindu-1 un nume comun a zis cel voinic din Ciobircie", precum s-ar zice : lupul din luiarie", omul din pravalie" etc. sau ca de la inceput s-a zis in felul acesta, socotindu-se, poate prin vreo etimologie poporana, ca am avea a face cu un substantiv colectiv de felul lui lupsarie, stufa'xie, ghet'arie", sau de felul lui cioHnie", si aceasta din cauza renumelui de care se bucura localitatea. Si e ramurit ca" forma aceasta nu se obisnuieste, cati niciodafa nu se zice de pilda omul din Alexandrie, din Vale-Largsa, din Gura-Vaii, din Prahova, din Herta, din Sulida, din Braila, din Zimnice etc.", ci omul din Alexandria, Valea-Larga, Prahova etc.". Tot astfel e cu toate numirile de localitki cari par feminine, lucrul aproape invers decit la cele cu infkisare masculine. Asa se zice : lacuitor din Buzau, din Ruca.r, din Bucuresti, din Ploiesti, din Predeal etc.", iar nu acuitor din Buzaul, din Ruca'rul, din Bucurestii, din Ploiestii etc." ; insa Mcuitor din Valenii-de-Munte, din Dealul-Mare etc.", nu racuitor din Valeni-de-Munte, din DealMare", etc. Exceptiunea e aparenfa in la'cuitori din Turnu (articulat, in loc de Turnul), caci aci avem a face cu o prescurtare din compusele Turnu Severin, Turnu-Magurele etc. care compuse 17zuram ea in partea

for prima slut totdeauna articulate. In ce priveste pe Tirgoviste",

aceasta ar parea a face excep %ie fata de cele cu infkisarea feminine, dar aci lucrul este explicabil prin faptul ca numele acesta, care in slavoneste are insemnarea de tirg forum", si-a Ostrat insemnarea etimologia mult timp, iar mai tirziu graiul poporului nu i-a mai schimbat Infatisarea, asind a se zice racuitor din Tirgoviste", cum se zicea la inceput, cind lucrul insemna acuitor din tirg". Se easesc uneori, e adeVarat, forme analoage cu ciobircie", ca de exemplu : Cine naiba-mi §opti mie Sa ma duc la Lixandrie, Si ma-nsor, si-mi iau scnie 44

www.dacoromanica.ro

dar in cazul acesta avem de-a face tocmai cu fenomenul de care vorbiiOm, anume inchipuirea in mintea poporului ca" e vorba de ceva colucru foarte vag in mintea lui $i poate niciodat'a precizat. lectiv, Dovadi c4" aici nu poate fi vorba de necesitatea de a avea rima eautaa, este ca mischie, cu care rimeaz'a ciobircie, nu e singura forma a acelui cuvint, c'a'ci Osim mischiu la pp. 78, 173, 301, 313.

Acest cuvint ar fi mers perfect ca asonanfi lui Ciobirciu, pe cind mischie ne intimpina numai aci (p. 72), ceea ce araa in modul invederat ca" mischie e din cauza lui Ciobircie, iar nu cazul invers. Acesta este continutul primului volum din Materialuri folcloristice, consacrat in intregime literaturei poporane in versuri. Cu mijloace mici $i pu ;ine de care am dispus, cu toate dificultkile de tot soiul ce intim-

pina" o astfel de lucrare, area mai cu seamy la inceputul ei, cu toati lipsa de experienfa a culegatorilor, s-a putut stringe o recolfi destul de bogatsi intr-un interval numai de 3 luni 34 de vacan ;e. Vor fi multe lipsuri in colectia de facsa', se vor fi strecurat multe erori chiar, mult

ar mai fi fost de flcut ; dar ii d'a'm drumul publicitkei $i luminei cu speranta ca in viitor, pa'trunsi de experienta trecutului, vom face ceva mai bun si mai complet. Destul ca s-a pus inceputul $i ea: materialele pre ;ioase s-au adunat

$i sint garantate de pieire. Dar cite inc a nu mai timin de cules, cite

de publicat, mai inainte de ce viata de orase si scoala s51 nu le altereze, ssi nu le fac'i sa' dispar'a: cu des'O'virsire ?!

S'O' cugeam numai la partea_folclorelui care a fost cea mai putin luat'al in searn. : la.,arta populara : anile nationale, desemnul si ornamentica caselor taranesti, cuskurile, chiar cadrele $i icoanele desinate exclusiv pentru trebumta poporului. Dar capra, brezaia, turca, acea materializare simboli6'., artificiaM

in forma unui idol cu capul s'a'u cu botul de capra, de urs, ba $i cu doa capete unul peste altul, cintecele $i glumele, cum $i multe alte

obiceiuri bkrine, cari se mai practice pe la tatl ? Se impune de la sine formarea de albumuri in care sa' se reprezinte diferitele forme ale acestor reprezenta;iuni, ca si diversele desemnuri si ornamentatiuni de pe pere ;ii caselor, $i de pe ama'sile (alti ;ele) $i vesmintele taranilor, sa se reproduce icoanele $i cadrele ta'r'anesti, cind acestea flu sint fa'cute in orase sau nu sint importate etc. De asemenea, albumuri muzicale cari a cuprindi partiviunea tuturor cintecelor de 34 Materialul n-a fost, totusi, cules numai in cele trei luni. Vezi studiul nostru introductiv. (N. ed.) 45

www.dacoromanica.ro

dor si a jocurilor populare : si aceasta cit mai iute, pins ce sa nu fie-

inlocuite de roman ;ele si valsurile pe cari lautarii mai tineri incep a le raspindi prin tirguri si prin sate.

Volumul al doilea 35 al publica %iunei, care apare odata cu cel de fats, confine materialuri folcloristice de la fratii nostri aromani. Volumul al 111-lea 36, care este in prepara ;iune, va fi consacrat folclorelui in proza : basmelor si povestilor, datinelor si credin %elor poporului roman din nordul Dunarei.

Negresit, culegerea materialelor noastre folcloristice se poate zice ca este Inca la inceput. Silintele sint in mare parte pierdute, caci ramin izolate, in loc ca fortele sa se intruneasca si sa lucreze laolalta. Apoi culegatorii cei buni, cei cu o cunostinta fonetica perfecta $i cu ureche fins, sint rani, si se simte nevoie de oameni anume pregatiti pentru asemenea lucrare. Ei trebuie mai intii sa scrie ceea ce au sa adune $i cum sa adune ; sa aiba in vedere colectiunile deja publicate, pentru

a le completa, a le verifica $i indrepta ; sa mearga singuri din sat in sat, din coliba in coliba, ispitind copil, tinar si batrin, orbi si cersetori,

babe mestere in doctorii, in fermece si vrajitorii, bocitoare etc., mai ales pe muncitorul cu ziva, pe cioban, pe vitiator, pe luntras, pe micul meserias si pe micul plugar, identificindu-se cu dinsii, traind multa vreme intre ei, luind parte la bucuriile $i intristarile lor, la sarbatori, colindari, nunti si inmormintari ; sa laude ce ei lauds si sa gaseasca eau ce ei defaima ; sa nu lase pe cel ispitit, Oda' nu a aflat totul de la dinsul ;

sa nu paraseasca un loc, pins n-a sleit intreaga comoara acolo ascunsa ;

sa caute, pe cit e putinta, a culege un cintec sau o poveste de la mai multe persoane deodata, caci ceea ce unul nu stie sau a uitat, poate sa-si aduca aminte cellalt ; sa observe a nu culege o produc %ie literara artidrept un cintec poporan ; cintecele de dor, de nunta $i de joc sa le culeaga mai ales de la flacai si fete, cele pentru mingiierea copiilor,

ca $i cele de jale, de la mame, de la doici $i de la babe batrine ; ghicitori, jocuri si frinturi de limbs, de la baieti si fete ; cintecele batrinesti, povesti, basme, cimilituri, de la barbati si femei mai in virsta, cautind a se folosi de povestitorii cu renume si de toate imprejurarile, spre a putea culege materiale cit mai bogate, mai autentice, mai originale. 33 Pericle Papahagi, Din literatura poporan a aronthnilor, in Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, vol. II, Bucuresti, 1900, 1072 p. (N. ed.) 36 N-a mai apa'rut. (N. ed.) 4f

www.dacoromanica.ro

Materialele apoi astfel adunate, sa fie scoase la lumina in mari

-corpora intocmite in ordinea geografica si cu tot aparatul de eruditie necesar, Bind texte coordonate cu insemnarea variantelor interne $i externe, si cu adnota %iuni din punctul de vedere etnografic, linguistic, istoric, bibliografic etc. Aceste dezideria o data exprimate, nu-mi ramine acum, ca sa inchei precuvintarea, ce a devenit putin cam lunga, decit sa mul ;umesc

mai intii d-lor Spiru Haret si Take Ionescu, fostii ministri ai Invatamintulm Public, pentru sprijinul moral $i material ce au binevoit a da intru adunarea si publicarea materialurilor folcloristice din acest volum si cele urmatoare ; de asemenea, tuturor autoritatilor scolare, administrative si ecleziastice cari au sprijinit pe membrii comisiunei foldoristice,

cum nu mai putin putinilor, dar plini de merite invatatori, cari au raspuns cu sirguinta si cu pricepere la chestionarul folcloristic ce li s-a fost trimes.

0 specials mentiune in fine merits d. Chr. N. Tapu, pentru zelul

aptitudinea desfasurata in culegerea si rindurirea materialelor, d. N. I. Apostolescu pentru facerea indexurilor si ajutorul ce, impreuna cu d. M. Canianu, mi-au dat la aceasta publicare. $i

Mai tin Inca sa declar, pentru cei obicinuiti a vedea in orice intreprinderi foloase materiale, Ca insarcinarea data de vrednicul ministru al Instructiunei Publice, d. Haret, am indeplinit-o fara alts rasplata 37,

decit bucuria sufleteasca ca am putut indruma o opera, care, sa speram, va deveni din zi in zi mai buns Si mai pretioasa pentru toti aceia cari voiesc a soarbe .din nesecatul 9i pururea proaspat si sanatos izvor al limbei

$1

literature]. poporului roman.

Pins atunci acei ce iubesc din inima neamul romanesc, traiul, credintele si cintecele lui, sa-si aduca aminte de calduroasa Si entuziasta invoca;iune a nemuritorului poet polonez Adam Miczkiewicz, invocatiune ce o dam aci in limba minunata a neuitatului Al. Odobescu :

Cintice poporane, voi, sicriu sint al credintei, ce legati timpurile cele vechi de cele notia, in voi i$i depune o natiune trofeele eroilor sai, speranta cugetarilor $i floarea simtirilor sale. Sicriu plin de sintenie !

Pe tine nici te atinge, nici te scarama vreo lovire, precit poporul tau chiar nu te-a profanat. 0, cintic poporan ! tu stai Si paze5ti templul amintirilor nationale ; tu ai aripi si glas ca de arhangheli, adesea ai $i 37 Principalul colaborator al lui Gr. Tocilescu, Chr. N. Tapu este de cu totul aka parere. Vezi scrisoarea sa catre Artur Gorovei, reprodusa de not integral in

anexa acestui volum. (N. ed.)

47

www.dacoromanica.ro

arme ca din$ii. Fla6'ra mistuie$te lucrarile pensulei, tilharii Afuiesc co-

morile, dar cinticul scara in veci cu viafi $i se strecoara printre oa-

meni. Daces sufletele injosite nu stiu heaneasca" cu dor si cu speranfa, el fuge la munti, se acata" de ruine, si de acolo spune din vremile trecute. Tot astfel 5i privighetoarea zboarsi afara dintr-o cases ce a ars si se opreste un minut pe invelitoare ; dar data gi invelitoarea se

cufuna atunci pasa'rea fuge in Oduri $i, din mijlocul ruinelor, din mijlocul mormintelor, ea clued caTatorilor, cu glas r5surfaitor, doina cea din jale !" 38 1

octombrie 1900

GR. G. TOCILESCU

38 Citatul este reprodus din studiul lui Al. Odobescu, Cinticele poporane hr raport cu Tara, istoria datinele romanilor, apa. rut intii in Revista romans pentru jtiinfe, litere arte, Bucuresti, aprilie 1861, vol. I, p. 27-60. Intrucit citatul nu

este reprodus chiar in limba minunat5" a lui Al. Odobescu, not 11 prelua'm dupes Opere, II, editie critics publicata sub ingrijirea prof. univ. AL Dima, text critic si variante de Marta Anineanu, note de Virgil Candea, Bucuresti, Editura Academiei R. S. Rominia, 1967, p. 6-7. (N. ed.)

www.dacoromanica.ro

CINTECE BATRINESTI

www.dacoromanica.ro

I

Fantastice

1

Soarele ci Luna Soimanu de soare E puternic mare, Umbra sa. se-nsoare ; Vremea i-a venit De casatorit. Si el ca mi-si umbra,

Tese-nchindiseste

Ileana Zimziana, Doamna florilor Si a garoafelor. Tese-nchindise4te

Si gaitaneste. Iaca ca-mi venea Soimanu de so are, Pe ea mi-o-ntreba : Ileano Zimziano, Ia scoal', te gateste, Te-nsulemeneste,

Crez de noua ani, Crez pe noua cai. Patru a obosit, Cinci a ciumpavit, Si el n-a gasit Potrivnica-n lume, Sa se potriveasca,

Ca eu sa te iau, Ca vreme mi-a venit De casatorit. Ai, soiman de soare, Mult drag fratioare, Esti puternic mare, Unde s-a vazut Si s-a pomenit Sa is sor' pe frate Si frate pe sor', Ca e-n lume dor ? De trei on cuvint zicea,

Sa se nemereasca,

Papuc din picior, Inelu din dent. Si el s-a lasat La noua argele. Este-o argelusa, Argea de marmura,

Cu usa la vale, Cu ferestre-n soare, Cu suluri d-argint, Scripeti de argint. Pinza-i de matase, .lui soare camase.

El, frate, nu- n%elegea.

Din gura-mi graia : 51

www.dacoromanica.ro

Mindri ingerasi, Cinta, fericeste, Parincii si-odihneste : Fence de noi, De parintii nostri, Cind ei ne-au facut, Bine ne-au grijit ; Daca or muri Au cu ce teal, Cu ce ne pomeni ! Iara mos Adam Din rai ca iesea, La iad ca mergea, Iadu descuia, Cu ochii ca vedea : Faclioare stinse, Mesioare strinse, Paharele seci ; Imprejur de masa, Niste pomisori,

Ai, soiman de soare, Mu lt drag frAioare, De esti v run viteaz, Tu mie sa-mi faci D-o scars de fier, Cuie de otel,

Pin' la naltu cer, Pin' la maica Iova Si la mos Adam, Tu ca s'a-i intrebi, Tamje ca sa spui, Si ;i -o arata, Daca s-o cadea, Si eu te-oi lua. Ea ce-i poruncea, Aia si facea : D-o scars de fier, Cuie de otel,

Pin' la naltu cer. Acolo mergea, Tamja ca spunea ; Mos Adam auzea, Barba-n gura-si lua $i -alt cuvint nu zicea ; Cheile-n mina lua

Nu sint infloriti, Negri si pirlici ; Iar pnn prin crangurele, Niste pasarele ; Da' nu-s pasarele, Ci sint copilasi, Sint necrestinati. Cint'a',-mi ciripeste, Parinti pedepseste :

Si la rai cu ei mergea, Raiu tl descuia, In el ca intra. Dar ei ce-mi vedea ?

Vai de noi, de noi, De parintii nostri, Cind ei ne-au facut Numai ne-a grijit. Daca or muri N-au la ce veni ; Daca or trai N-au cu ce trai. Din iad ca iesea

Faclioare-aprinse, Mesioare-ntinse, Paharele pline ;

In jur prejur de masa, Niste pomisori Sint verzi infloriti ; Dar prin cringurele, Niste pasarele. Da' nu-s pasarele, Ci sint copilasi,

Soimanu de soare, 52

www.dacoromanica.ro

Mu lt drag frAioare, Mos Adam ea-1 Intreba $oimane de soare, Mult drag feacioare, Ce tie ca -Ii place : Raiul sau iadul ? $oimanu de soare, Mult drag frAioare, Nimic nu zicea, Caci si el stia

Mai Liu se cernea. De mina'-o lua,

:

Pe pod a mergea ; Lui de dragsi ce-i erea Inainte-i mi-o da, El in urma"-i raminea. Ea se socotea : Decit sotie fratelui, Mai bine cina racului $i potmolu pestelui. Ai soiman de soare, Unde s-a va"zut Mireasa nainte,

Ca nu se cclea ; Alt cuvint ca nu zicea, ind'aeat el se-ntorcea La soru-sa Ileana, Ileana Zimziana, Pe ea mi-o-nsela

Mirele pe urma" ?

C-un cuvint it insela, Ea in urma" raminea $i in mare s-arunca ;

Ca sa mi-o ia. Ileana Zimziana, Doamna florilor Si-a garoafelor, Ea, frate, cum auzea,

Dar ea nu se ineca, Dumnezeu nu o ilbda ; Mreana pe ea mi-o facea $i pin mare ca"-nota. Soimanu de soare, Mult drag fra'tioare, inclaAt cind se uita,

Lui soare ca -i easpundea : $oimane de soare,

Mult drag frAioare, Tu mie sa-mi faci, Daca esti viteaz, D-un pod peste mare, Iute $i mai tare ; La capu de pod 0 dalb5, m1dastire,

El pe ea nu mi-o vedea ; Iute la sat alerga, Navoadele le-aducea $i-n mare ea le b'aga, Pe ea, frate, mi-o prindea $i pe pod ca mi-o scotea. Soimanu de soare, Mutt drag fracioare, El, frate, n-o cunostea. Navoadele descurca, Ea pe pod ca raminea. Dumnezeu aripi ii facea $i-n cer ca zbura, Din gura'-mi graia, Atunci el c-o cunostea :

Fie pomenire, Acolo s'a ne cunune, Amindoi de mina. Ea ce poruncea,

El, frate, facea, La argea venea. Dar ea ce-mi facea ? Din argea iesea, Dar nu se gatea, 53

www.dacoromanica.ro

Tu la apus

Ai, §oiman de soare, Mult drag frAioare,

Si eu la ra'ssirit !

Ca." not ne-om intilni

Cind lumea o pieri, Tu la ra'sa'rit Si eu la apus,

Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Gheorghe Ilie Stingi din Alexandria.

2

Soarele si Luna Foaie verde salba moale, P-M buhaz de mare, Spre soare i-ssare, Pin ceale resmicele, Pin ceale argele,

La Tana mergea, Ate-za'u ca -i da, Iana-i mulcumea, Soare ca -i striga : Tese, lano, tese, Te cam chindisqte Si to cam gMeqte

Mi-este-o argelut'S,

Mica de nimia, Cu 1.1i de sipiea",

S'al ne logodim,

Cu feresti de sticla", Cu r5:zboi de fier,

Ca ne potrivim ; Ca" eu mi-am umblat Lumea-n lung $i-n lat, Sa" vezi, noua ai, Tot pe nousi cai. Cinci i-am ciumpavit,

Cu spate de otel, Tese Iana-n el Pinz'S de ma"tase,

Lui Soare amag ; Fir $i ibr4im Lui Soare zalun, Postav de cel bun. Iana ea tesea, Soare ca umbla Tot ca ssi se-nsoare ; Umbla mindrul soare,

Patru i-am spetit, Si eu n-am Osit Potrimnic-n lume, Samene cu tine. Soare luminate,

Trup fa'r' de Ocate, Uncle s-a va'zut

$i s-a auzit Sa" is sor' pe frate, In lume n-aiba parte, $i frate pe sor',

Ssi vezi, notia" ai, Tot pe noua" cai ;

Cinci a ciumpa'vit,

Patru i-a spetit, $I el n-a sit

In lume n-aibal dor ! Alei, soare luminate,

Potrimnica-n lume, Samene cu el.

Trup4orel far' de Ocate, 54

www.dacoromanica.ro

Daca esti vrun viteaz $i nu vi-e, zau, necaz, Sa'-mi faci scars de fier Cu talpici de otel,

Simziano, 'Nainte pleca %i,

Acolo sa daci De Mosu Craciun,

Ca e mai batrin,

Pin' la naltul cer,

$tie de demult, Unde s-a vazut Si s-a pomenit.

La bun Dumnezeu. Noi sa ne-ntrebam $i sa ne-ndrumam

$i la Mos Crkiun, Ca e mai batrin, $i la mos Adam. Pravila o citi,

De mina -1 lua,

'Nainte mergea. Mos Crkiun, cum ii vedea, Spatele for intorcea, $i din ochi laceami varsa. La el cind ajungea, Iana ca -i striga : A bre, Mos Ceaciun, Ca esti mai batrin, Unde s-a vazut $i s-a pomenit

De s-o nemeri, $i de s-o cadea, Noi ca ne-om lua. Soarele cum mi-auzea, Voia Ianii ea-mplinea, Biciu ca-I lua,

0 data-mi plesnea, Scars ca-mi facea, Scars, vezi, de fier, Talpici de otel, Pin' la naltu cer. Iana c-o vedea,

S'l ia sor' pe frate, Sa faca. pa"cate,

In lume n-aiba parte ?! Mos Cra'ciun ca le graia : Iano, Simziano, 'Nainte pleca ;i,

De mina -1 lua,

Pe scars -pi suia, La cer ajungea. Dumnezeu cum ii vedea, Spate le for intorcea Si din ochi lacra'mi varsa. Iana atuncia striga : Doamne milostive, Unde s-a vazut Si s-a pomenit

Pe drum intreba0 De mogul Adam,

Ca e mai batrin, $tie de demult, $i la el ca sint Cheile raiului $i ale iadului. Pe el inainte-1 da. Acolo, frate, ajungea, Adam mi-i vedea, De mina-i lua $i-n iad ca-i baga. In iad ei ce vedea ? Niste pomi pirliti, Si-n cei pomi pirlict

Sa ia sor' pe frate, Sal faca pacate, In lume n-aibal parte,

Si frate pe sor', N-aibe-n lume dor ?! Dumnezeu zicea : Iano, 55

www.dacoromanica.ro

Niste pasarele Stau la cuiburele ;

Adam raspundea : Soare luminate,

Uncle-mi ciripesc,

Trup far' de pacate,

0 vacs ai avut

Para to jelesc : Vai de noi, de noi, De Orintii nostri, N-au la ce muri, N-au la ce trai, and ei or muri

$i o-ai da'ruit

$i ra'u %i -a pa'rut.

Din iad ii scotea

5i-n rai ca-i b4a : Da-n rai ce vedea ? Niste pomi infloriti, $i-n cei pomi Infloriti

N-au unde veni ! Soarele-ntreba $i se minuna. Adam talm'a"cea :

Niste,.,Oasrele Ingina-n versurele.

Copiii a murit

Din gura'-mi striga : Fence de noi,

To ;i negriji %i

De Orintii nostri, Au la ce teal, Au la ce muri ! Ei, cind or muri, Au unde veni. Soare a-ntreba,

Si nespovediti,

Asta o s'-mi fie ! Soarele ce-mi fa.cea ?

El nu se poegia, Tot zicea s-o ia, El, pe soru-sa. Adam ce ficea ? Inainte-i ducea. $i ce mai vedea ? Niste mese strinse, $i ra'clii tot stinse, $i pahare.seci, $i oamenii negri. Mos Adam zicea : Soare luminate,

Adam raspundea : Soare luminate,

Trup far' de pacate, Copiii a murit Grijiti, spovediti Si tott prohoditi. Dar soare ce acea ? Frate, nu se pocala, Tot zicea sa ia El pe soru-sa.

Trup far' de pacate, Poman'i-ai licut $i ra'u ;i -a Orut.

Adam ce f5.cea ?

Din rai ca-i scotea,

Drumu a le da, P-un pod a mergea.

?nainte -i ducea,

Dar ce mai vedea ? 0 v'cutsa' slabs, Uscaa $i slabs, Mstea livezi verzi $i bea ape reci, $i ca'dea de slalA'.

Iana tot striga :

Soare luminate,

Trup far' de pacate, Unde s-a vazut $11s-a pomenit, Mireasa-nainte,

Soare a-ntreba,

56

www.dacoromanica.ro

Frate soare, mindre soare,

Mire le pe urma ? Soarele auzea, Inainte -i mergea. Iana ce-mi facea ?

Cind to oi fi la rasarit, Eu s'a fiu tnspre apus ;

Cind oi fi la rasarit, Tu sa fii tnspre sfintit ; Noi cind ne-om intilni, Atunci ne-om pupa

In urma. timinea 5i-n girla sarea, Da' $i se-neca, Soarele dupi ea. Dumnezeu ii vedea, Pe ei nu-i ra'bda, Pe ei ca-i ficea Doi luceferei, De to uiti la ei. Dar Iana ce-mi facea ?

Si ne-om saruta ! Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Gheorghe Ilie Stings din Alexandria. A se vedea G. Dem. Teodorescu legenda Soarele fi luna,

p. 410 sq

si colectia de poezii pop. a lui V. Alecsandri, p. 27 sq. Idem varianta modificat5 din col.

Ea-n sus c5'. zbura, Pe soare blestema :

d-lui Miron Pompiliu, fon Bradu fi soru-sa, p. 32-43.

Dar-ar Dumnezeu, frate soare,

3

Cintecul lui Corbea De coaje curat, De cra'ci dartmat, De yid aplecat, In el Corbea mi-a-mpuiat. In luna lui Undrea, Cind ti iarna grea, Corbul ei oua,

Azi e joi de dimineata, Stefan -voda s-a sculat,

Fats alba s-a spalat, Pe ochii negri s-a spalat, Chia neagea-a piept'anat, La icoane s-a-nchinat, Mula oaste a adunat Si in vinkoare a plecat, Pe cimpu la Calafat, Dupa paseri lalbioare, Ca sent bune la mincare. Nsarele n-a vinat, El ocheanu ca si-a luat 5i pe camp ca s-a uitat, D-un ciungar nalt c-a ocheat. Ciungar nalt, Nalt si minunat,

Corb, pasere neagra., Lighioada-ntreaga.

In luna lui Urindar 5i a lui Faurar, Cind stilt geruri taxi $i noptile man, El ca mi-s' clocea, Puii ca-i scotea. Martie venea, Pui dolofinea, 57

www.dacoromanica.ro

El de ginduri ca se lua $i trei fete mi-s' avea, Trei fete de maritat, Citetrele sint de dat. Asa Corbea s-a gindit :

Zac ca vai de ei ! Corbea ca-mi pleca Pe munti Carunti ; Soarele-mi pripeste, Piatra se-ncalzeste, Fraga ca-nfloreste. Corbea c-o pa'zea Pina sa cocea,

Sal se lase de domnie, S-apuce in haiducie,

N-o fi nemerita bine ? Stefan-voda c-auzea, Din vreme se pregatea $i mozica ca chema, Ficiori de domni-nvita $i la dinsu ca -i poftea. Ficiori de domni ca venea, Pe canapele sedea.

$i el a mi-o lua $i la pui venea ; Vintu mi-alAtea Despre Calafat,

Ciinele spurcat. Tare adia, Ciungar jos ca'-mi da, Cuibu ca-1 surpa. Corbea cind venea, El se supara $i el ca pleca, Mai sus se salta. Corbea-mi clonaneste, Ziduri se clateste ; Corbea-mi cloncanea, Ziduri se surpa, Paguba rAcea. Stefan-voda ce-mi facea ? $tefan-voda" cel mai mare,

$tefan-voda" ce-mi facea ? Fetele ca le-mbra'ca,

Toate la un port era, Mere de our le da $i el ca le-nvata : Care voua vi s-o pa'rea, Merisoare le yeti da ; In cine yeti nemeri Cu ala va v-oi logodi. Iaca doua nemerea, A mai mica raminea, FrumoassA mass-ntindea.

Dar la masa ce-mi minca ? Numai peste si postrunga Si d-a dulce caracuda. Bea boierii, veselea $i de Corbea sfatuia. Dara Corbea ce-mi facea ? Ca el la tirg ca mergea, Ca boier se-nchipuia 5i-s' lua haine-n porunceala, Scris-a luna Cu lumina $i soarele cu caldura ; $i-ntre doi umerei Scris-a doi luceferei,

Care era domn in tali', Multa oaste adurta ; Asa el ea poruncea Ca pe Corbea sa-1 Impuste. Ei cu armele tragea, Pe Corbea nu-1 nemerea. Dar Corbea ce-mi facea ? Mai la vale se muta, La late Corlate, Unde murii-si bate, La colt de cetate. Stefan-voda ce-mi gcea ? 58

www.dacoromanica.ro

De mor fetele de ei ;

Mie ca nu mi-a placut ; Eu nu eram de insurat ! Dar la ce m-am bucurat ? Cind odata to -am ocheat, Pe la not pin Calafat, Tot pe Rosu-ncalecat $i cu norii-amestecat, Acilea m-am bucurat, Dar nu eram de-nsurat.

Fete man se-mbolnavesc, Nevestele se stirpesc. Corbea, daca se-mbraca, La Stefan -voila mergea $i la usa mi-asculta. Cind boierii sfatuia, Numai de el ca vorbea. Mina pe clans a punea ; Cind in casa se ivea, In casa se lumina. Boierii daca vedea, De la masa se scula, La Corbea se ploconea $i la masa ca-1 poftea,

Stefan-voda c-auzea, Foarte rau se supara $i el aci ce graia ? Ca daca eu ca stiam, Fata n-o mai maritam, Nici pe Rosu nu-1 mai dam. Dar fata daca-auzea Foarte rau ca se-ntrista $i lacramile ii curgea. Dar boierii ce zicea ? Ah, doamne, maria-ta, Decit fata-mbolnaveste, pe Rosu,-I daruieste ;

$i Corbea, mare, nu vrea. Stefan-voda ce-mi facea ? Din palat se ridica $i pe Corbea-1 aseza. A mai mica fetisoara, Care-n urma raminea, Ea la Corbea se ducea, De gitu-i se agata

$i de nu ti-o fi cu voia Doar din gura daruieste, Pins fata-ti logodeste. El din gura-mi claruia, De la inima nu vrea. Dar el, mare, ce facea ? El pe fie-sa ca i-o da. In carita si-o punea $i-acasa mi-o trimetea.

$i pe genunchi-i sedea. Mar de our ca-1 scotea $i-n pozinar 11 baga. Stefan -vocla asa vedea, Pe Corbea mi-I logodea

$i pe fie-sa ca i-o da. De zestre ce-i daruia ? Tot cirezi de boi $i turme de oi, $i care de bani, $i-un car de dusmani. Corbea ce facea ? Nu se mul ;umea. El ce mi-s' graia ? Taica,

Uncle casele ce-i da El acolo se ducea, Cu nevasta ca-mi sedea, Punea masa si minca

$i d-o slugs trimetea Ca pe Rosu sa i-1 dea. Stefan-voda ca nu va. Uite Corbea ce facea ? Adasta pins-nsera,

meu,

In zadar m-ai logodit ! Mie ce mi-ai daruit 59

www.dacoromanica.ro

Frumoasa masa. punea,

$i de Row nu mai da.

Palo din cui i-1 lua,

Daca vedea Fi vedea, Doi gealapi la drum scotea ; Cine pe drum ca trecea, Mi-i batea, mi-i chinuia

Cu yin duke se cinstea ; Nevasta i-o adormea, La socru-sau se ducea. Porti tncuiete gasea, Lacate cu mina lua,

$i de Row nu mai da. Cind era soare-n chindie,

D-azvirlita a le da,

Punea oameni la fringhie ; Rasari i sfinta lung, Sosi d-o baba batrina Cu brtu de ling, De par de camila. Gealapii o vazura, De mina mi-o luara, La domnu o dusera. A baba batrina Cu cartile da,

Corbea-n curte ca untra, Nimenea ca nu-1 sinitea.

Corbea la grajd ca tragea, Mina pe Row punea Si pe Row-ncaleca, Cu norii s-amesteca $i acasa mi -s' venea, In dosu grajdului tragea. Dar in dosu grajdului, In malu balegarului, Mica tairrita facea $i pe Row-1 tngropa.

P-anume-1 spunea.

Adasta pins-nsera, Doi gealapi ca trimetea $i pe Corbea-1 aducea, In casa ca-1 inchidea.

El in casa ca untra, Nevasta i-o saruta $i din somn mi-o de§tepta $i cheitele ca-i da. La pimnita-o trimetea $i yin duke ca-i scotea,

L- tntreba, mi-1 ispitea, Mi-1 batea, mi-1 chinuia,

Pina soare rasarea, Si Corbea tot nu se da. Daca vedea i vedea, Stefan-voda ce facea ? La gealapi ca. poruncea Si pe Corbea mi-1 lua, La temnita mi-1 ducea, Sus pe apa Nistrului, La cea temnita pirlita, De noua ani e parasita.

Bea Corbea, se ospa.ta, Pina soare rasarea. Stefan-voda se scula $i la slugi ca poruncea, Cheitele ca le da, La pimnita descuia,

Vin row ca strecura Si orz verde vintura, Care la Row sa-1 dea ; Iar pe Row nu-1 gasea, Lui Stefan-voda-i spunea.

$i -acolo ca-1 inchidea,

Noua ani mi-1 rinduia $i fie-si ca nu-i spunea. Dar nevasta Corbii Ea ca-1 cauta, Lumea ispitea

Stefan-voda ce facea ?

Multa otire chema, Cautare ca facea 60

www.dacoromanica.ro

$i de el nu da.

Ca sa te stiu Si de taica sa ma rog Ca pe tine ssi te scot ! Dar Corbea, mare, auzea

Ea dacN, vedea, Pomana'-i fa'cea $i mic s5.rindar

$i cruce la drumuri mari. Putin timp imi trecea $i ea 6.-mi auzea,

Si el ca mi-i ra'spundea : Alei, tu,,sotia mea, Nu-s mort, nici nu-s viu, Numai sufletelu-mi tiu !

La tat-sa'u mergea $i ea se ruga, Cu lacia-Imi plingea : Taica, talcuta'-al meu, De noua ani si juma'tate, De cind nu 1-am va'zut, frate !

Zac in apa

Pina'-n talpa, $i-n ra'mol Pina'-n potmol ! Briu la vale-a putrezit, Briu la vale-a mucezit ; Barba-mi bat genunchile $i chica calcine ; MustAile,

Ce ra'u mare ti-a stricat De-n temnita 1-ai bkat ? Stefan-voda asculta

$i milg i se acea

$i pe ea mi-o trimetea : Tu, tats, s'a" mi te duci Sus pe apa Nistrului, La cea temnitsi pirlita, De noua ani e pa'rsita', $i la fereastra sa'-I strigi.

Bratele,

De noua ani si juma'tate, De cind zac in gros pe spate !

Pe mine cind m-a bkat, Broastile erau. ca nucile, Na'pircile ca fusile ; Dar acus de nousal ani, Broastile Ca plostile,

D-o fi mort

Sa ti-1 porti, Cu lactimi sa 0-1 jelesti, D-ale mortii sa"-i Otesti ; D-o fi viu, ca sa ti-1 scot' $i-acasa sa ti-1 trimet'. Tu acasa sa te duci,

NIpircile Cit grinzile ! Dar o hoata de na'pirca, Cred in barVa" mi-a-mpuiat.

Oa rosii sa rosesti,

and se-ntinde

Premenele sa ga'testi,

Msi cuprinde, Se zgirceste, Ma topeste,

Ca pe Corbea sa ti-1 scot' Si-acasa sa ti-1 trimet'. Ea asa ca -mi auzea, La Corbea ca se ducea : Corbeo, sotioara mea,

Solzii pe ea ca trosneste, Inimioara mi-o sfirseste ! Drags sotioara mea, Altcumva ca n-ai putea. Tu acasa sa te duci, In dosu grajdului ssi mergi,

De esti mort Ca sa te port, De esti viu 61

www.dacoromanica.ro

In malu balegarului, In b'ataia soarelui, Sa sapi, mindrufa, desati, Sa'-mi dai pe Rosu afarg,

Acfasta cit ada'sta, $i Corbea nu mai venea. Daca vedea $i vedea, Drumu-ncatit ca.-si lua, Stefan-voda ce-mi facea ?

De la taica -tau furat, Cum e bun de-ncalecat, Pentru Rosu m-a &hat ! Dare marci de dimineaca Se face d-un tirgulet, Tu la tirg cu el s'a: mergi

Doi gealapi a trimetea

a e-nselat si-nfrinat,

$i pe Corbea 1-aducea,

In raza soarelui il punea, La lArbier trimetea, S-apuca de mi-1 ra'dea, Peru cu totu se lua. Stefan-voda asa vedea, La gealapi ca poruncea, Frumos capul s'a: i-1 ia. Dar Corbea dace- auzea,

$i sa mi-1 tragi de csa.pici,

In gura mare sa strigi : Ai la Rosu de vinzare, Sa"-mi dati galbeni $i parale !

Dar tu, mare, sa le spui : Nu mi-e Rosu de vinzare,

Ca mai tare se ruga : Taica, ta'iculita-al meu, Nu ma tia pe p'amint, Ca nu-s ficior de mojic, Ci ma taie pe covor, C-am fost ficioras de domn !

Sa"-mi dati galbeni $i parale ;

Mi-e Rosu de gruiala Ca s'a scot pe Corbea-afati. Ca mi-e Corbea la-nchisoare De noual ani $i juma'tate, De cind nu 1-am va"zut, frate ! Nimenea ea nu s-afla. Stefan-voda c-auzea, El ca soimu ca venea, Mina pe Rosu punea $i pe fie-sa o trimetea, Acasa mi-o trimetea,

Stefan-vocia ce-mi fIcea ? La gealapi c5. poruncea, Frumos capul ca i-1 lua. Nevasta Corbii venea,

Mina-n singe a ba.ga, Capu lu Corbea ca'-1 lua, Crez in brace mi-1 stringea Si p-obraz II s'a'ruta.

Cu gurica mi-o-nva*ta :

Stefan -votra: ce zicea,

Alei, tu, ficuta tatii, Tu acasa sa te duci,

Daca el asa vedea ? Alei, tu, ficuta tatii, Deac`i vi-a fost drag asa, Sa dea unul Dumnezeu Sa face d-un tirgulet

Premenele s'a gsatesti,

Oua rosii sa rosesti, Ca pe Corbea sa 0-1 scot' $i-acasa sa 0-1 trimec'. Ea asa ca'-mi auzea, Tare fuga ea mi-s' da, Oua rosii ca" rosea $i premenele eitea.

$i-n crutsa sa te pui, Pin tirg taica s'" te plimbe. Care boier ti-o pla'cea, Ala taica sa ti-1 dea. Dar ea, mare, ce zicea ? 62

www.dacoromanica.ro

Cind potera-I goneste Da pielea si se plateste.

Taica, fericulita-al meu, Nu-mi trebuie nimenea, Numai sotioara mea, Daca este vorba asa ! Sa dea unul Dumnezeu Si toate zilele mari Sa te-nsori de noua ori, Sa faci noua feciori $i pe urma-o cuconita, Sal to -adape la temnita ! Ma platii cu cintecu Ca lupu cu urletu,

Cules de Chr. N. Tapu de Ion

Stan

Wiluica",

la Mina'stireni-

Vilcea

A se confrunta cu cintecul Corbea

din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 517 sqq. In cintecul de fafa se vorbeste de metamorfozarea paserei Corbea in haiducul Corbea, si este unicul cintec, poate, unde se vorbeste de aceast5 metamorfozare.

4

Marc(4. pasa ,si Crivatul Pa seninul cerului,

Pe mine ca sa ma bati ? Ca nimic nu ti-am stricat ! Dar Marcos tot nu-1 lasa Si din gura ii zicea : Iesi afara a ne batea ! Crivat atunci se ruga, Trei zile ragaz ca-i da, La Dumnezeu ca zbura,

Cain la poarta raiului, La putul Crivkului, Nemerit-a, popasit-a Vezi, Marcos, pass batrin, Cu barbuta pin' la briu, Cu ostire cita frunza, cita iarba, La Crivk ca sa se bats. Si la put daca-ajungea, In visduri ca imi batea Si din gura ca-i zicea : Bre Crivate, dumneata, Iesi afara a ne batea !

De departe-ngenunchia, De aproape ca cuvinta : Sa vezi, Doamne, si s- ascul ;i ! Ca la mine nemerit-a, poposit-a

Tot Marcos, pasa batrin, Cu barbuta pin' la briu, 'Cu ostire cita frunza, cita iarba, Cu mine ca sa se bats ! Si ma rog, Doamne, de tine, Ca sa nu te-nduri de mine Si-mi dal trei zile din Undrea, Trei din Calindar Si cu trei din Faurar,

Iar Crivk in fintina el cum sta

Cu picioarele in apa, Pe un scaunel de gheata, Mustati si sprinceni de bruma Si cu barba tot de chida, El din gura ca graia : Bre Marcose, dumneata,

Ce-ai venit la mine Cu ostire, cita frunza, cita iarba, 63

www.dacoromanica.ro

C-astea-mi poarta vremuri tari !

Ostirea se-nspaiminta, La Marcos iar se ducea Si din gura el-i graia : Bre Marcos, pass batrin,

Dumnezeu rugaciunea i-asculta

$i cite trei zile ca-i da. Crivat indarat ca se-ntorcea

$i in put iar ca intra ;

Cu barbuta pin' la briu, Ce sintem noi vinovati De ne tii nebauti si nemincati $i prin geruri degerati ? Iar Marcos ca le zice : Stati, baieti, nu va speriati

Apoi la bataie s-apuca, Trei zile ploaie calda ca le da, Burfele ca le uda, Cite noua ca avea, Pe toate le lepada ! Apoi trei zile ger uscat iarasi le da, Burfele ca le-ngheta. Ostirea se speria, La Marcos ca se ducea Si din gura ca-i zicea : Bre Marcos, pass batrin, Cu barbuta pin' la briu, Ce sintem noi vinovati De ne tii nebauti si nemincati, Si prin geruri degerati ? Iar Marcos ca le graia :

$i caii voi vt -i Matele le lapadati, In cosciuguri ca intrati, Acolo crez ca scapati ! Ei indarat se-ntorcea $i caii ca tsi taia, Matele le arunca, In cosciuguri ca intra, 5i mai rau ca ingheta ! Ostirea sa-nspaiminta Si la Marcos iar mergea $i din gura ii zicea : Bre Marcos, pass batrin, Cu barbuta pin' la briu, Ce sintem noi vinovati De ne tii nebauti si nemincati, Ca niste clini lesinati $i prin geruri degerati ?

Stati, baieti, nu va gabiti $i va-ntoarceti inapoi, Si taiati voi sale, sulitele,

Gelmaditi focurile, VA uscati voi burfele $i va-ncalziti miinele,

Ce to potrivesti puterii lui

Mtinele, picioarele ! Ei inapoi se-ntorcea,

Dumnezeu ? Marcos atunci se scula, Dupa dinsul ti chema $i la Crivat se ducea ! De departe-ngenunchia,

Sale, sulite taia, Focurile gramadea ! Dar Crivat ce mi-si facea ?

0 furtuna el sufla,

De aproape ca se ruga Sa-i ierte lui gresala ! Crivat atunci ii ierta, Un soare cald ca le da,

Focurile matura, In slava' le ridica Si in mare le-arunca ! 64

www.dacoromanica.ro

De s-a dus si pomila

Pe toti ca mi-i desgheta, Burfele ca le usca ! Ei inapoi se-ntorcea, $i ramas-a povestea,

Pins -n ziva de-acuma ! Auzita de inv. I. Florescu de la Florea Dr'agan, muncitor din corn. Bragadiru, jud. Teleorman.

5

Cele trei surori la flori Ori vacar strigind, Vitili minind, Ori vacs zbierind,

Joi in sarbatori, Plecat-au din zori, Plecat-au la flori Trei fete surori, Flori ca sa culeaga,

Vitelus chemind, Ori cioban cintind, Din caval sunind, Oili pascind ; Ori oaie zbierind, Melusel chemind.

Cununi sa-mpleteasca, Sa se logodeasca. Dumnezeu nu vrea,

D-o ceata ea da, Ceata negureata, Peste lumea toata. $i ele rkacea. Sora cea mai mare Apuca la vale $i isa la tarsi. Iar cea mijlocie Apuca pin vie $i isa la lume. Sora cea mai mica

Tocma a patra zi, Iata c-auzi Un cuc p-o ceaculita, Cintind din gurita. Fata ca-i zicea : Cuce, cuce, fratioare,

Scoate-ma tu tot la tara, S'a-ti fiu eu d-o verisoara. Cucu insa-i raspundea : Cite sint in lume pere, Atita am si eu vere ! Fata iar ca ii zicea : Cuce, cuce, fratioare, Scoate-ma tu tot la taxa, Sa-ti fiu eu d-o sirioara !

Si. mai frumusica Ea ca-mi apuca Pg sub pomi marunti $i prin vai adinci, Si prin munti earunti, $1 ea ca-mi umbla Trei zile da vara, Ziva pins -n sears, Fara ca s-auzI

Cucu iar ii rkpundea : Cite sint in lume flori, Atit am si eu surori ! Fata iar a ii zicea : 65

www.dacoromanica.ro

Tu sa nu mai tragi nadejde. $i piste cap el sa da Si d-un cuc ca se facea. Apoi salta $i zbura, Nevazut ca se facea.

Cuce, cuce, featioare,

Scoate-ma to tot la tail, Sa-ti fiu eu d-o sotioara ! Atunci cucu d-auzea, Din craca-n craca zbura $i cintind fata chema. Fata dupa el mergea, La o poiana ajungea,

Iar fata ce mi-si facea ?

Insarcinata raminea, Un baiat ea ca nastea, Apoi copilul lua, La ministire sa ducea ; Acolo ea ca traia Noua ani $i jumatate. Ctnd sa povirneasca pa zece, Ea da dimineata vede : Uncle un cuc din zbor sa lasa,

Cucu jos a sa lasa, De trei on piste cap sa da, $i -un voinic ca sa facea,

Pa fata' o saruta. Apoi piste cap el iar sa da $i iar cuc ca se facea. Din craca-n craca zbura, Din gurita ca ctnta, Fata dupa el chema, Pan' la lume o scotea. Iar piste cap el sa da, D-un voinic ca sa facea. Acasa cu ea sa ducea, Da sotie o lua, Frumoasa nunta facea, Trei zile cu dinsa sta. La trei zile ce facea ? El la mass cu ea sta Si din gura ii zicea : Eu in calatorie plec, Tu, sotie, sa m-astepti, Noua ani si jumatate ; Daca-o povirni pa zece,

Pa strasina casii s-aseza $i incepe ca sa. cinte : Cucu, cucu, cucu ! Ea data 11 auzea, Din gura asa zicea : Ce-mi cinti, cuce, a minie, Oriunde n-am eu sotie ? Cucu atunci jos sa lasa,

Peste cap el ca sa da, D-un voinic ca sa facea, Pa ea $i copilu-i saruta. Dumnezeu nu mi-i rabda, Trei luceferi mi-i facea $i pa cer ti a5eza. Auzit de inv. I. Florescu de la Florea Diagan, muncitor din corn. Brnadiru, jud. Teleorman.

6

Cuculecul Floare isma creata, Joi de dimineat'a, Pe roua, pe ceata,

Cu roua in picere, Cu ceata-n sprincene, Trei fete surori 66

www.dacoromanica.ro

Mi-au plecat la flori. Cerul s-a-nnorat, Dumnezeu mi-a dat D-o ploaie si-un vint, Ceata pe pamint. Ele-a ratacit Si n-a auzit Nici cline latrind, Nici cocos cintind, Nici pops tocind, Nici cioban haind,

Mititelule, Gingaselule, Limba rosioara,

Ia-ma-n haripioare, Scoate-ma la taxa Sa-ti fiu verisoara. Cucul mi-auzea, Mai sus se salta, Mai frumos cinta, Din gura-i graia : Ba, varuica, ba ! Cit sint vara pere, Toate-mi sint were ! Fata cea mai mica Mi-apuca la lunca, Tot ca o haiduca, Unde cucu cinta. Din gura-mi striga, Pe cucu chema :

Oi le pornind,

Doar cucul cintind. Fata cea mai mare Mi-apuca la vale, Pin sloiuri de munte, Pin tufe marunte. Din gura striga, Pe cucu chema : Cuculetule, Mititelule,

Cuculetule, Mititelule, Frumuselule, Gingaselule, Limba rosioara,

Esti mic la facut, Mare la cuvint, Limba rosioara, Ia-ma-n haripioare, Scoate-ma la tarsi Cucul mi-auzea, Mai sus se salta, Mai frumos cinta, Din gura-i graia : Ba, suroro, ba !

Ia-ma-n haripioare, Scoate-ma la tarn, Sa-ti fiu sotioara. Cucul mi-auzea, Mai jos se lasa, Mai frumos cinta 5i-n haripi mi-o lua, La tars -o scotea, La ma-sa o ducea. Ma-sa mi-1 vedea $i mi-1 usuia $i-1 zburaturea. Fata ca-i striga :

Cit sint vara flori, Toate-mi sint surori ! Fata mijlocie Mi-apuca la vie, Tot sa nu mai vie. Din gura-mi striga, Pe cucu chema : Cuculetule, 67

www.dacoromanica.ro

Mama, mama mea, Nu mi-1 u§ui,

Floare usturoi, Sa Gaza la not !

Nu mi-1 zbuilturi,

Cules din gura la'utarului Stancu Ion din Cucuiei (Teleorman) de Chr. Tapu. Aceast5 balad5 se asearn'gra. intrucitva cu balada Cum/ 5i turturica din colectia lui V. Alecsandri, p. 7 sq.

Si mi-1 bags -n case $i-1 pune la maa" $i dg-i sg ma'nince Si da"-i miez de nuc'a",

Ssi nu se mai du6.,

7

Cintecul lui lorgu lorgovan Sus pe Cerna-n sus, Multi voinici s-a dus $i multi s-a ilpus ; Numai c-a ra'mas Iorgu Iorgovan, Fecior de mocan, Calare p-un cal Ca un duciupal. El 61 mi-a plecat, Sus pe Cerna-n sus, $i el ea mi-Si cata

S51 trec cu murgu Ca eu ca"-mi cat

;

0 fats sa'rbatica", Mare na'prasnic'd'. Cerna 1-auzea,

Talazu muia, Urletu-nceta, Vad cki aiita, Dincolo trecea, Cu vidra nainte, Tot luind aminte. Intr-o stinca da, Calu ca-mi sa'rea, Vidra nainte-mi da, Fata mi-o ochea, La ea se repezea, Vita i-o-mbuca. Iar ogari Provari De viva -o apuca, $oimi de miini o Linea,

Fat5. s'airbatica",

Mare i-i.prasnia, Cu vidra nainte, Tot luind aminte, Cu §oimii pe mina, Cu ogari Provari. El a. mi-ajungea, De Cerna ca -mi da, Din gura"-mi striga : Cerneleo, Cerneleo, Moaie-ti talazu, Ceared'-ti urletu, Arata'-mi vadu,

PinsA fata-mi striga :

Iorgule Iorgovan, Fecior de mocan, Calare p-un cal, 68

www.dacoromanica.ro

Cernelea auzea,

Ca un duciupal, Cearta-ti pe Visa,

Talaz nu muia, Vad nu-i arata.

Mi-a-mbucat viva, Imi seaca inima !

Iorgu ce-mi facea ? In Cerna-mi sarea, Cu murgu nota,

Cearta-ti ogarii, Ogarii, Provarii, Mi-a smuls cosicioare, Mi-a rupt vinisoare ! Iorgu ca-mi striga : Ba, fetica, ba, Eu nu cert pe Visa, Ca Ii-a-mbucat vita ! Linga ea se da, Frumos mi-o lega, Pe cal c-o punea, Acas' ca-mi pleca, De Cerna ca-mi da. Iorgu ca-mi striga : Cerneleo, Cerneleo, Moaie-ti talazu, Cearta-ti urletu, Arata-mi vadu, Sa trec cu murgu, Ca eu ce-am catat Eu mi-am cistigat !

Pin' la mal ca-mi da, Pe fats -o lega, Pe mal mi-o azvirlea. Ea-n stinca intra, El afar' iesea, El n-o mai vedea. Drumu vidrii-i da, Vidra o cauta,

In stinca intra, N-o putea scotea. Cu murgu-mi sarea, Cu buzdugan da, In cap mi-o lovea ! Cules de Chr. N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar din Rosiorii-[de-Vede] Teleorman. Acest cintec este o varilnta prescurtata a cintecului I ovan lorgovan din colectia d-lui

G. Dem. Teodorescu, p. 415 sqq ; vezi si Erculean, p. 14, 15 dm colectia Iui V. Alecsandri.

8

Ivan lorgovan Pe sears, pe sears, Pe lung, pe luna, El ca mi-a plecat, Ivan Iorgovan, Fecior de mocan Si de mocancuta, Toti lume draguta ! El ca sa-mi vineze

Fats salbatica, Mare naprasnica. El ca mi-a plecat Sus pe Cerna-n sus, Calare pe cal, Cu Vijla nainte, Tot luind aminte. La Cerna-ajungea, 69

www.dacoromanica.ro

Ivane, Ivane, Cearta-ti pe Vijla,

La Cerna striga : Cerneleo, Cerneleo ! Moaie-ti talazu,

Ca mi-a-mbucat ;Iya. ! Ca aici d-oi sta,

Cearta-ti urletu, Sa tree cu murgu, Ca eu ca ma duc Sus pe Cerna-n sus ! Cerna mi-auzea, Urletu certa, Vadu i-arata, Cu murgu trecea. Supt stana de piatra Fuse acioata. Vijla laba c-o punea, Piatra o ridica, Peste-a fats da,

De te-oi blestema $i te-oi ajungea, In mijlocul apei, Te-oi face d-o piatra ! Ea ca-1 blestema, /n mijloc de apa. Mi-1 facu d-o piatra, Piatra nestemata. Ea cal raminea $1-mi pribegea

Prin toata lumea ! Cules de Chr. N. Tapu de la

Tiia -i imbuca.

Iautarul Marin I. Baban, corn.

Fata ea zicea :

PiatraTeleorman.

9

Cintecul varpelui Se facea 5i searpe d-un an ; Crestea copilu de trei ani, Se facea si searpe de trei ani ; Cind impovirnea pe zece,

drags, Tips -mi, vere, Tips inima de -mi seaca,

Tips fiu din maica lui, Si ma-sa ca-i daruia Si averi mosii, 1i daruia si hocii. Ma-sa din gura-i striga, Cu cuvintu-1 blestema Culea-mi-te, Pui de searpe suga-mi-te De subt talpa casii noastre. Atunci copilul nastea ; Cind copilul ca nastea, $i searpele ca nastea ; Se facea copil d-un an,

Searpele de subt cas-isea ; Cimpului se delungea, La cimp, vere, la cimpie,

Unde fir de iarba nu e, Numai dalba collie Coapta-ntre sinta Marie. $earpele pe copil 1-astepta, Dar ba,iatu ce-mi facea ? La maica-sa se ducea Si din gura graia Maica, maiculica mea, 70

www.dacoromanica.ro

D-ai cal bun de eilarie,

Armele lui tats -s'au lua

$i lui ca i le daruia.

Sal ma duc in calatorie, SI-mi dai sabia si pusca $i buzduganu de la taica, Ca eu o sa ma. duc

Pusca si sabia La briu le incrucea $i pe cal incaleca, Drumului se delungea, In mijlocul cimpului iesea, $earpele ca-1 astepta. Cind el ochii-si arunca, Vedea ochii searpelui, Stii ca para focului, Din gura vapal lasind $i din coada tot plesnind. Voinicelul ca-1 vedea, Intea calul si silea, $earpele ca-1 ajungea. Ochii-ndarat $i- arunca, Vedea capul searpelui La chisita calului. Voinicu daca vedea, Calul in loc ca -$i oprea $i searpelui ca. graia : Mai proclete dumneata, Ce m-alergi in fuga mare, Nu-mi dai drumu la carare ? Mal voinice, voinicel, Tu esti rinduit al meu De cind ereai mititel ; Maica-ta te-a blestemat, De cind ereai neratat. Descruceste-ti armele, Sa-ti imbue ciotoanele. Armele nu descrucisa, Procletu ca-1 imbuca, Pin' la briu ca-1 inghitea,

Unde tu m-ai rinduit. Iar maicsa-sa auzea,

Neam ca lui nu-i spunea, Pina el se &azalea $i din gura ca'-i zicea : Maiea, malculita mea, Eu aseara mi -am visat

Ca sa-ti sug ;him ta,

C-atuncia n-oi mai pleca, Pe supt talpa casii s-o sug, C-atunci, mama, nu ma mai duc. Mama-sa cind auzea, La talpa casii mergea. Dar voinicu ce-mi facea ? El talpa mi-o ridica, Cu mina talpa %inea, 'pica supt talpa-o baga, Talpa pe tital-o rasa. Ma-sa incepea d-a ra'cnea $i din gura-i cuvinta : Eu, maica% cind te-am facut Averi mari ci-am daruit. Trei zile tu ca mi -ai plins, Tu din gura n-ai t'acut. Maica'., eu te-am blestemat De searpe ssa fii mincat : Culca-mi-te, lura-mi-te, Pui de searpe suga;-mi-te,

De supt talpa casii noastre. Cind tu, maica, ai ta'cut Atunci eu te-am $i nascut.

De la briu no mai putea.

Dara ma -sa ce-mi facea ?

Sta armele-ncrucisate

Tipa de supt talpa-o scotea $i-n pod, mare, se urca,

$i la sale $i la spate. Voinicelul se vaita, 71

www.dacoromanica.ro

Unde voinicu auzea, Sta in loc, se mai gindea :

Calul lui ca rincheza, Din picioare tropaia,

Cata, f .. . i mums -sa, Asta o sa fie asa. Procletu cind auzea, Asa din gura striga : Mai voinic din Ciobircie, Cu palosu de mischie,

Nimenia nu-1 auzea. Cind ochii ea-si arunca, Tare venea 4i sosea Cel voinic din Ciobircie Cu palosiu de mischie, P-un cal galben contesat, Coama-i bate genunchile Iar coada ealciiele, Si mai trage-un pojar verde, De vezi, urma i se pierde. Cind in dreptu for venea Pe baiat ca mi-1 lua Si Ia ma-sa ea-1 ducea. Procletu asa-mi striga : Cel viteaz din Ciobircie, Cu palosu de mischie, Ia armele 1-acest voinicel, Ca sa-1 inghit frumusel, $i ti-oi fi vrun norocel, Ca e rinduitul meu De cind era mititel. Maica-sa 1-a blestemat De cind era nefatat. Voinicul din Ciobircie, Cu palosu de mischie, Sta in loc si se gindea, Ce noroc lui o sa-i dea ? Ca data armele i le-o lua, L-o inghiti si pe el tot asa. Voinicu din searpe striga : Mai voinic din Ciobircie, Cu palosu de mischie, Omoara tu pe asta,

Bate -Ii murgu,

Tine-0 drumu, Ca p-ace§ta 1-oi lasa, Dupa tine m-oi lua, Geaba de via ;a ta. Al voinicel se gindea Si din gura ca zicea : Mai proclete, dumneata, Ia casca-ti tu gurica,

Ca sa tai eu a curea, Sa nu-0 stric vreo masea. Cind procletu gura easca, Palosu ca-1 aseza, Pina-n coada-1 sfisia. Pe voinicel ca-1 lua, La tirla lui ca.-1 ducea, Lapte dulce ca mulgea, Pe voinic ea-1 imbaia,

Frati de cruce se prindea, De proclet ca mi-1 scapa. Al voinic din Ciobircie Cu palosu de mischie, El ma-si ea mi-i zicea : Aba maica, maica mea, Pe mine m-ai daruit La procletu veninat, Ast voinicel m-a scapat. De tine este pacat Ca sa to mai las in plac, Tu esti maica tinerea

Delungeste-mi via ;a,

Ca ti-oi fi frate pin' la moarte, De tine nu m-oi desparte. 72

www.dacoromanica.ro

Si alt copil mi-oi acea*, Tot ap, 1-oi rinduia, De-o pa'ti mai greu, nu aa.

In dou'l Ca mi-o ficea, Cu frate-s5.0 ca pleca. Cules de Chr. Tapu din

Dar mai bine, maica'-mea, Sa'-ti scurtez eu viata !

gura

autarului Dumitru Vileanu din Rosiorii-de-Vede. A se vedea varianta modificat5 din colectia lui G. Dem. Teodorescu.

Palou frati-su lua Si unde o data ca miii da,

10

Voinicu fi prpili Da'parte, vere, &parte,

Da coadili armelor, Pla'selili iatanilor.

Nu prea mi-e, vere, &parte, Pa', cel cimp, pa cea cimpie Unde fir de iarbal nu e, Numai sadea colilie,

Si

arpile ce fa"cea ?

El din gura a striga : Alergati voi, fratilor, Fratilor, Orintilor, Pa urma, neamurilor, Dsi-i luati voi armili, Armili, iatanili,

Cam da riturea drumului, Lucote-mi foaia crinului ; Nu e foaia crinului, Si e solzul arpelui,Si-mi tiO., se vaita,

Sa'-i ra'pui eu zilili.

Fratii lui a n-auzea,

U. mi-a-nghitit d-un voinicel,

Iar voinicu ce fa'cea ? Cind din inima ra'cnea

Mi 1-a-nghitit jumgtate,

Juma'tate nu mki poate,

Si din gurg ca zicea :

* In original, incepind cu rindul 185, rindurile au fost amestecate, probabil in timpul imprimarii tipografice, astfel el textul nu mai este inteligibil. Am reordonat rindurile amintite dupa logica rindurilor respective din varianta ce urmeazi, Cintecul ferpoaicei. Pentru confruntare, d5m aici versurile in ordinea in care apar in editia de baz5.

$i alt copil mi-oi gcea, Tot aa 1-oi rinduia,

Tu esti maica tinerea, De-o pati mai greu, nu ala.

El ma -si ca mi-i zicea : Aba, maica, maica mea, Pe mine m-ai d5ruit La procletu veninat, Asta voinic m-a scapat,

Dar mai bine, maica -mea, S5-ti scurtez eu viata ! Palosu frati-s5u lua,

$i unde odat5 c5 mi-si da, In dou5 c5 mi-o ficea, Cu frate-sau ca pleca. (n. ed.)

Ca si to mai las in plac.

73

www.dacoromanica.ro

Focu mare gramadea, Pa sarpe cal mi-I ardea,

Alergati voi, fratilor, Fratilor, parintilor, Pa urma, neamurilor, Da spintecati sarpili, Ca-mi rapune zilili ; Fratii lui cal auzea, Ca zmeii sa repezea Si la sarpe n5valea, Cu iatane-1 spinteca, Cu viata: mi-1 scapa,

Cenus'a' ca mi -I facea,

La Lopata o lua

Si in vent o vtntura, Sa sa duca pomila. Auzit5 de invaiitorul I. Florescu de la Florea Dfagan, corn. Bragadiru, jud. Teleorman.

11

Cintecul serpoaicei Dar el, mare, ca-mi venea Si nimic nu mi-si vedea, Murgul i se speria Cu ctt in cap ca nu-1 da. Dar voinicu ce zicea ? El calului ca-i vorbea : 0, dalei murgutu meu, Ce mi-esti dat de Dumnezeu,

Foaie verde a macului, La inima cimpului, La vintra pamintului, Nu stiu raza soarelui, Ori e ochiu sarpelui, Sarpelui pa'ginului, Mai mare procletului ? Foaie verde siminic, Ca mi-a-nghitit d-un voinic, De trei zile 1-a-nghitit, Trupsoru i-a putrezit, Sufletu nu i-a iesit, $i murgu-i sta priponit, Si iamintu 1-a pirlit. Sa'racu bietu voinic, Nu mai poate-acum nimic ! El bine se iasucea $i peste camp se uita Si-un voinic ca mi-si vedea, Tot calare ca-mi venea, Un voinic ortomanos C-un cojoc mare laps, Cu cizme de capra stearpa De seapte ani nefgtata.

Eu pe tin' de ctnd to -am luat Asa nu te-ai speriat. Dar murgu atunci-i vorbea $i din gura ca-i graia : -- Stapine, sta'pine-al meu, Cum sa nu ma" sperii eu ? Uifa-te-n naintea to La inima cimpului, La vintra pamintultn, Vezi ca -i raza soarelui, Ori e ochiu sarpelui, $arpelui Procletului ? Foaie verde siminic,

$i mi-a-nghitit d-un voinic, Nu mai poate acum nimic, 74

www.dacoromanica.ro

$i murgu-i sta priponit. Jumatate 1-a-nghitit, Dar jumatate nu-1 poate

5i de %hs c-o musca $1 maica-sa-1 blestema : Suge-ti, maica, titele,

De curele-ncrucisate, De cutite simcelate,

Sue-0 4erpli singele.

De un manunchi de snioare, La stinga la suptioara. Dar voinicu se uita $i-ntr-un adevk vedea, Jos dupa murgu se da

$i el singur a venit ;

Maica-sa 1-a rinduit Lass -ma ca sa-1 maninc,

Ca de-oi sta M-oi minia, P-al din gura'-oi stranuta $i dupa tine m-oi lua, Nici in pamint n-ai scapa, Pin' te-oi trece Dunarea ! Dar voinicu ce-mi facea ? Vorba-n seams n-o baga,

Si bine-n chinga-1 stringea $i din gura-1 intreba :

Poti tu, murgule, sa cii Zi de vara Pins -n sears, Cu vorba s'a to mingii, Nebaut $i nemincat, Numa pe cimp alergat ? Nu e voia murgului, Ci voia stapinului.

Murgu bine-nfierbinta $i iar la carpe mergea $i cu sabia-1 lovea $i d-o schioapa mi-1 crunta. 5arpele se necajea, P-al din gura-1 stilnuta, Pe poiana-1 lepada, Dupsa-al calare se lua. 5i mi-1 gonea ce-1 gonea, Pins murgu-i ostenea. Dara murgu ce-mi facea ? Daca vedea $i vedea Ca el, frate, ostenea, Lui stapina-sau graia :

Stringe-ma-n chine mai bine Si-aruncsa-te tu pe mine. El pe murgu-nealeca, Tarcol cimpului ca-i da, Pins murgu-nfierbinta. El d-a dreptu ca mergea 5i la sarpe navalea. Sabioara mi-o tragea

$i pe carpe a-1 lovea,

0, dalei stapine-al meu, Ce mi-esti dat de Dumnezeu, Bags mina-n pozinar, Scoate iascai $i aminar, $1 ai ssa dam foc cimplui La vintra pamIntului,

De doua dente -1 crunta. $arpele se necajea

$i din gura-atunci gilia : 0, dalei tinar de lele, Scurtate-s zilele tele I Bate-0 murgu, Tine-ti drumu, C-ast voinic mi-e rinduit De cind era copil mic. Eu puisor mic eram, Supt talpa casei sedeam. El la Opa ma-si erea

De trei parti

Cu rame verzi, De o parte Cu uscate, Ca sa.-i sail ochii-ndata ; Ne prinde balaoana 75

www.dacoromanica.ro

Ia iesi pins afara, C-am venit eu iara, C-am plecat singur d-aici $i acum venim doi voinici. Maica-sa afara ieqea $i poarta le-o descuia ; Nici buns ziva nu-i da Pina cind o judeca : Maica, maiculita mea, Te vad ca e4ti tinerea, Si mi-e c-ai pacatui $i mai faci unul ca mine $i-o petrece ca,qi mine, $i- atunci, maica, nu e bine, Ca pe min' m-ai orindit De cind am fost copil mic ; Cum, maica, m-ai orindit, Asa, maica,-am petrecut ! Ma platii cu cintecu Ca lupu cu treapatu,

Si ne scurteaza viata. Mina-n pozinar baga, Iasca §i amtnar scotea da, $i foc cimpului

De trei parti

Cu lemne verzi Si d-o parte Cu uscate, $i-aci-i sarea ochii-ndata. $i de §arpe ca-mi scapa,

Pe cimp inapoi o lua Si la voinicu-mi mergea,

Pe cimp trintit it gasea, Jos dupa murgu se da Si pe brace ca-I lua $i la o balta-1 ducea, Bine de bale-1 spala, Si linga el jos Medea Pina se dezmeticea.

Frati de cruce se facea $i pe cai Incaleca $i catre casa pleca, $i mergea la el acasa $i -mi striga frumos la poarta Maica, maiculita,

Vidatoru 1-intilne5te,

Da pielea §i sa platqte. Cules din gura riutarului Anghel Cambrea din S'acelu Gorj de Chr. Tapu.

:

12

Cintecul fearpeliti La inima cimpului, La vtntra pamintului,

Frunzulita siminic,

Unde fir de iarba nu e, Numai dalba colilie,

Jumatate 1-a inghitit, Jun: atate nu mi-1 poate,

Ca mi-a inghitit d-un voinic,

Nu qtiu ochii §earpelui, Ori e raza soarelui ?

Tot de arme ferecate, De cutite ascutite, De pistoale ghintuite.. De trei zile 1-a inghitit,

Nu e raza soarelui, Ci sint ochii searpelui, 76

www.dacoromanica.ro

Trupul nu i-a putrezit. Al din gura searpelui Putintel ca se-ntorcea, Ochii la vale arunca,

Ca, cind eu ca te-am cumparat, Ce-a cerut pe tine-am dat. Dar al voinicel ortoman Cu murgul lui ca vorbea :

D-un voinicel ca. vedea. El din gura ca-mi zicea : D-un voinicel ortoman, P-al cal bun si dobrogean, Cu cizme de capra stearpa

D-ao!eo, murgu; al meu, Putea-vei tu ca sa fugi Trei zile ti trei nopti, Numai pe cimp, alergat, Nebaut $i nemincat ? Dara murgu asa-mi zicea : Nu e voia murgului, Ci voia stapinului ; Ia stringe-ma in trei chingi bine Si tu incaleca pe mine Si tu sa te iii mai bine, Sa nu ramii fara de tine. Dara murgu c-alerga Tot trei zile $i trei nop ;i, Si la searpe ca-mi venea, Putintel ca mi-1 taia,

De sapte ani nefatata. Cel din gura searpelui zicea : Mai voinice ortoman, P-al cal bun si dobrogean, Invaluie mina-n basma, Bags mina sub manta 5i is sabioara mea Si-mi taie balaoana, De-mi mai lungeste viata. 'Deamna tu pe murgul tau, 'Deamna-1, 'deamna-1, nu te teme, Ca m-a-nghicit ea pe mine,.

Numai d-o palms -1 taia. Dar searpele asa-mi zicea : Mai voinice dumneata, Bate-ti murgu, tine-ti drumu,

Nu te maninca ea pe tine ; Sa-mi fii frate pin' la moarte. Da 'al voinicel ortoman Din gurita lui zicea : Sabioara ca a to Parca e mai buns a mea. Dar al voinicel ortoman, P-al cal bun $i dobrogean,

Ca de-oi sta M-oi minia, P-asta 1-oi stranuta Cit da voinic cu stinga, $i dupa tine m-oi lua, Nici in pamint n-oi scapa,

Murgului ca mi-i zicea, Balaoana ca o ochea, Odata se poticnea,

Pina-oi trece Dunarea !

C-asta mi-a fost rinduit De cind a fost copil mic ;

Cu cit in cap ca nu-1 da. Dar al voinicel ortoman, P-al cal bun $i dobrogean, Cu murgul lui ca vorbea : D-aolelei, murgut al meu,

Mums -sa 1-a blestemat,

Din picior 1-a leganat, Din gura 1-a blestemat : Suge-ti, maica, ticele, Suga-ti serpii singele". Dar al voinic ortoman, Mare, si de-al doilea

Frunzulica de spanac,

Pe tine cind te-am luat Asta nu mi s-a-ntimplat. 77

www.dacoromanica.ro

Cu murgu lui ea-mi vorbea : Putea-vei tu ca sa-mi fugi Trei zile si trei nopti, Numai pe cimp alergat, Nebaut si nemincat ? Dara murgu asa-mi zicea : Nu e voia murgului, Ci voia stapinului ; Ia stringe-ma-n trei chingi bine $i tu incaleca pe mine $i tu sa te %ii mai bine, Sa nu ramii fara tine. El, mare, ea-ncaleca Si pe cimp ea-mi alerga Nebaut si nemincat, Numai pe cimp alergat. Mare, $i de-al doilea

Scoate iasca $i aminar Si da foc cimpului,

Pa trei parti Cu lemne verzi,

P-alts parte

Cu uscate, Ca sa-i sara ochii - ndata. Dar voinicel imi zicea : Hei murgule, Indeamna la pas La trestia uscata,

Unde m-ai scapat odata. Indarat cind se uita, Foc cimpului ca da, $i ochii indata ca-i sarea. Dar al voinic ce-mi Picea ? Indarat el se-ntorcea

Voinic la 4earpe mergea, Odata murgu repezea,

Si-acolo ca mi-si mergea La al din gura searpelui. El frumos ca mi-1 lua, La o fintina-mi mergea Si de bale ea-1 spala ; Sabiile le punea,

Mina la spate punea, Frumos palos ca scotea, I3a mischiu ca mi-1 tragea, Frumos ca laptele-1 facea, Capul searpelui ca-1 lua.

Chip de cruce le face.. Frati de cruce se prindea, Si pe cal incaleca,

Dar al voinic ortoman, P-al cal bun Si ortoman, Indarat ea. se-ntorcea Si la fug ea mi-o lua, Cu murgul lui ca -mi vorbea, Indarat cind se uita. La chisita murgului Este capul sarpelui. Dar vonicul asa-mi zicea : Dalelei, murgutul meu, Oi mai fi stiind tu ceva ; Mi-a sosit balaona Si mi-a scurtat $i viata. Dara murgu ce-mi zicea : Mai voinice dumneata, Baga mina-n pozinar,

Drumul la maica -sa -1 lua, La maica -sa ca-mi mergea,

El din gura n-o trezea : Frunzulita siminic, Avut-ai d-un copil mic ?

Am avut si I-am pierdut De cind era copil mic. Dar voinicul ce-mi zicea ? Maica, maiculi %a mea,

Eu te vad cam tinerea, Maica, ai mai pacatui 5i-oi mai face unu ca mine, De o patimi tot ca mine. 78

www.dacoromanica.ro

Voinicelul ce-mi facea ?

$i capul bolborosind,

Mina la spate punea, Palo§ul 6 mi-1 scotea, Capul mai6-si 6-1 lua ; Mergea trupul §ovaind

Nu tiu ce dracu zicind ! Auzit de Chr. Tapu din gura lui Gheorghe Porumbescu din comuna Novaci (Gorj).

13

Cintecul cearpelui La mijlocul cimpului, La vintra pamintului, Nu stiu ochii §arpelui, Sau e mura cimpului ? 'I un §arpe mare inflorit, Ce un voinic a inghivit ; Jumatate 1-a inghicit, Jumatate nu-1 mai poate, Ca-i de arme ferecate.

Pe asta 1-oi strafiga,

Dupa tin' 6 m-oi lua, Zi de vara Pins -n sears, Nebalut i nemincat.

a asta 1-a daniit

De cind a fost copil mic, C-un picior 1-a leganat, Cu gura 1-a blestemat : Suge, mai6, titele,

Sufletul nu i-a iqit $i trupul i-a putrezit. El pe cimp 6 se uita, Un voinic ca milli vedea,

Suga-vi erpii singele.

Voinic nu s-astimpara,

Cu sabia in arpe da, Sarpele sa-nfuria,

$i din gura a4a-i zicea : Mai voinice dumneata, Bags mina sub manta $i scoate sabia mea $i taie balaoana

P-al din gura strafiga, Care slobod, cum era, Dupa voinic 6 se lua, Care murgului zicea : Murgule, de cind te-am luat, De cal bun §i laudat,

$i-rm mai lunge§te viava.

Cel voinic ii iaspundea : Ca sabie ca a to Poate este $i a mea, Poate mai buns ceva. Dar $earpele ce-mi zicea : Mai voinice iortomane, Bate murgu, Tine drumu, Ca de of sta, m-oi minia,

Ce-a cerut pe tine-am dat, La fuga nu te-am cercat. Stringe-ma in chinga bine Si-ncaleca to pe mine, Sal to port puffin i bine.

El pe cal incaleca $i pe cimp 6 se chitea,

$i-ndarat 6 se uita, 79

www.dacoromanica.ro

Sa arda cele verzi toate,

$i din gura-asa zicea : Mai stii, murgule, ceva, Ne-ajunge balaoana. Iafa murgu ra'spundea : Bag mina-n pozinar, Scoate iasca si amnar $i da foc cimpului, De trei parti cu lemne verzi $i de-o parte cu uscate,

Sa:-i sara ochii indata". Voinicu II asculta,

De-o trestie vedea, La cea trestie mergea, Foc in trestie punea, Ochii searpelui sarea. Auzit de la I. Ciocirl'a, Novaci (Gorj) de Christea N. Tapu.

14

Sus in cimpchii Nistrului Sus, in cimpchii Nistrului Luce foaia crinului, Da nu-i foaia crinului, Ca," sint oichii sarpelui. Tot roade la un voinic. Si i-o ros de jumatate, Jum'itate nu -1 mai poate De curele tintuite, De palose ruginite, De cutite ascutite. Voinic pe-acolo trecea $1 din grai asa-s' graia : Haida, frate, de ma scoate

Ca pe esta l-oi lasa $i de tin' m-oi apuca, Ca iii 1-o dat maica-sa, Pe calea besericii, La icoana Precistii, La usa altarului, La icoana Tat'gui : Suga-ti sarchii coastele

Cum iii-ai sup' tu titele ; Suga-t sarchii soldu tau Cum iii-ai sup' tu cheptu lieu. Auzit de N. I. Apostolescu de

C-om xi frati pins la moarte. $arpele din grai graia :

la Ion Binig. Cules din

Soria,

comitatul Tirnava Mare, Transit-

Poarea-ti, voinice, calea

vania.

15

Verdi foaia bobului Verdi foaia bobului, Pi malu Siretului, La casili Sandrului,

Zaci-un voinic di boala grea. Dar nu-i boarl di la Dumnezau, El imi zaci di-un bariurel. 80

www.dacoromanica.ro

Di trii zili, di cind sa lupta, Si nici n-ari frati §i nici n-ari sort Ca si-i aduca apt cu ulcioru. Si si lupti 1i ii zlci :

Pitrecut printr-un inel.

Balauri, balauri, Fiari salbatici, Lasa-ma, nu ma minca,

Si s-apuca

$andru cum 11 auza,

El din cast imi i02 Pi balaur ci-mi lovia 1i-1

omora.

Cules de G. Coatu, inv5t5tor din Cerna, p1. Ifficin, jud. Tulcea.

Ci-i pacat di trupu meu,

16

Cei trei frati

zmeii Taia trei, raminea ease ; Iar fratili cel mai mare, Ca-i mai mare, minte n-are,

Joi da dimineata, Pa roua, pa ceata, Vreme turburata Piste lumea toata ; Iar marti tnspre joi, Ce razboi in sat la not ! Dar razboiul cine-1 face ? Tot ai clini da noua zmei, Cu trei dalba-i fratiori, Pentru o dalba -i surior. Iar fratili cel mai mare, Ca-i mai mare, minte n-are, Ca-mbraca Coale da domn $i n-are minte da om, El din gura ca zicea : Ai, frati, sa dam pe sora-mea, Ca ne pierdem viata ! Iar fratili cel mai mic, Ca-i mai mic $i mai voinic, Ca-mbraca Coale de om Si-mi are minte de domn, El din gura ca zicea : Nu mi-oi da pe sori-mea, Da mi -oi pierde vista ! La bataie s-apuca Si din zmei ei ca taia,

Ca-mbraca Coale de domn $1 n-are minte da om, El din gura ca zicea :

Ai, frati, sa dam pa sori-mea, Ca ne pierdem viata ! Iar fratili cel mai mic, Ca e mai mic §1 mai voinic, Ca-mbraca Coale de om Si-mi are minte de domn, El din gura ca zicea : Nu mi-oi da pe sori-mea, De mi-oi pierde viata ! La bataie s-apuca

Si din zmei ei ca tata, Taia trei, raminea trei, Iar fratili cel mai mare, Ca e mai mare, mince n-are, Ca-mbaca wale de domn Si n-are minte de om, El din gura ca zicea : Ai, frati, sa dam pe sori-mea, Ca ne pierdem viata ! Iar fratili cel mai mic, 81

www.dacoromanica.ro

Si pe foc ca mi-i punea, Pana cenuse ii fIcea

Ci e mai mic $i mai voinic, El din gura ca zicea : Nu mi-oi da pe sori-mea, De mi-oi pierde viata ! La bataie s-apuca,

$.1 in vint ei cso. o da,

Cu Lopata o vintura, Eal sh duc'a pomina.

Pe cite trei mi-i tsaia, Pe sori-sa o sc4a,

Auzir5 de inv. I. Florescu de la Florea Dr5gan, com. Bragadiru,

Iar apoi ce mai facea ? Focu mare grandea

jud. Teleorman.

17

Antofita al lui Vioara Cu palmele pe obraze.

Foaie verde ssalcioatl,

In oral in Slatioara, La casele lui Vioara, Lui Vioara vataf mare, Frumoasa masa mi-e-ntinsa, De mari boieri mi-e cuprina. Dar la mash cine-mi seade ?

Cine seama lua ? Numai Vioara cel ba'trin, Cu ba'rbuta pin' la briu, Barba-i bate bratele, Genele, sprincenele Si chica, calcliele. El in picere-mi sa'rea, Ochii-n roata ca'-si facea, Peste masa'-i arunca, Pe Antofita ca'-1 vedea Si din guru ea:4 zicea : Antofita% fiul taichii,

Cei cincizeci de na'vodart, Patruzeci de lop'atari, Tot feciori de boieri mari. Dar la mass ce-mi minca ? Numai cega $i postrunga $i galbena caracuda,

C-am auzit pin Htrini

Ce stai to trist $i mihnit ? Nici nu bei, nici nu ma'ninci, Numai cu ochii to uiti ? Ori din chilciug ai sfirsit, Ori stapin te-a oropsit, Ori murgu ti-a-mbatrinit, Ori vremea ca ti-a venit, Vremea de casatorit, $i de-nsut4toare,

C-ala-i pestele mai bun ; Si cosa'cel din sarammi, Fa: e-un chef de ba'utura'... Toti mi-s' bea, se-nveselea, De nimenea nu gindea. Cu pahar cin' le lumea ? Antofita al lui Vioara, El nici nu bea, nici nu minca, Numai cu ochii se uita ; $i el, frate, sedea Cu coate dalbe pe masa,

$i de ca'sa'toreala ? Antofita ce-mi zicea ? Bine, taica',, dumneata, 82

www.dacoromanica.ro

Si de peste laudata, Cine intra nu mai scapa. Vidrosu e apa-adinca, P cine-1 prinde-1 manina. Ca Vidrosu e de-adinc, Cit in cer pins -n pamint ! Antofita, daca auzea, Drept in picere sarea, El mai viteaz se facea, Mina pe pahar punea, Toate .paharele umplea,

De stkusi de ma-ntrebasi, Cu cuvinte spune-ti-as. Sa-mi pui miinele in piept, Sa-ti dau cuvintul cel drept : Nici de chelciug n-am sfirsit, Nici haine n-am ponosit, Nici murgu n-a-mbatrinit ; Mie vremea mi-a venit, Frate, de casatorit, Si de-nsuratoare, $i de cas'atoreala.

La tot' navodarii da ; Rind paharu tat-sau it lua, Cu vin ca-1 jumatkea,

Nu aseara, alalteri sears Logodna ca mi-ai baut-o Cu fata lui domn $tirbei. Fara, taica, a auzit Ca sint fecior de boier mare, Tot vataf de navodari. Si ea, taica, mi-a trimes Carte alba, slova neagra,

Cu spirt ca -1 implinea, Da lui taica-sau de bea. Cum mi-si bea, cum se-mbata. Covor verde asternea, Cu basmaluta-1 invalea. La navodari se ducea,

Ca s'a.-i aduc $tiucile

Cite un pahar de vin le da Si din gura le striga : Ce stati, mare, de priviti ?

Ca vacile, Morunii

Ca biolii, Sa-i aduc ca oile. Cu carnea nunta s-o nuntesc, Cu oase casa s-o zidesc, Cu coastele s-o-nlantuiesc, Cu solzii s-o sindrilesc, Cu singe s-o zugravesc, Taica, sa to pomenesc ! Tats -sau cind auzea,. Lui din gura ca-i stnga : Antofita, fiul taichii, Eu, taica, am imbatrinit, Toate apele-am vinat Si le-am turburat, Asa peste n-am aflat. Decit, taica, am auzit, Dar de vazut n-am vazut, In Vidros, apa spurcata

Descurca ;i navoadele, Asezati matitele St-ngreuiati plutile !

Antofita ce-mi facea ? Pe navodari ca-i lua, Toate apele-mi vina : Girlele cu gistele, Baltile cu ratele. Ce fel de peste-mi prindea ? Sa vezi, peste de-1 marunt, Nisipul de pe pamint, De care boierii nu minc. Dar Antofita ce-mi facea ? Daca peste nu-mi prindea, Cum ii cerea inima, Navodarii ca-i lua, La circiuma ca-i aducea ; Vin cu vadra le scotea, 83

www.dacoromanica.ro

Ca biolii, Sa'-i aduc ca oile. S-aduc peste cit of vrea, Ti-oi indestula inima, Ti-oi face toata treaba ! Antofita c-auzea, Prost de minte ca-mi erea, Drumul puiului ca-i da ; Ca dace drumu puiului nu-i da, Vidra tot pegele lui ca-i scotea. Ea dace puiu 11 vedea, In fundu apei 11 ducea. Atunci Vidra ce-mi facea ? La moruni fuga ca da, Tot de coada ca-i mu$ca, La navoade ca -i ducea. Pe la .$tiuci ca se vira, De soinare le mu$ca Si-n navoade le-arunca. Ea, .frate, se mai gindea, Aminte d-un morun $i-aducea Si la el ca se ducea. Jumate spinarea-i minca, El nu se mai degepta... Dace vedea $i vedea, De gu$g 6:-1 apuca, Iar morunu ca pleca, inspre navod 11 indrepta. In ravod el ca" intra, Na'vodu la psamint ba'ga. Dare vidra ce-mi facea ? In fata apei ca ie$ea, P-Antofia ca-1 vestea. Antofita ce-mi facea ? La navodari se ra'stea, Cite -o palms le tra'gea, Navodarii se na'eajea, La cirme se a$eza. Targeau o toana, trageau doug, Tra'geau, boieri, pins -n noua, Nici de pamInt nu-1 urmea,

Na'vodarii de-i imbata. $i pe toti ea mi-i lua, La Vidrosu se ducea, La Vidrosu c-ajungea. D-un steaja'r mare-mi batea, Kavoadele-mi a$eza, Na'voadele, vasele Si toate matitele. Trase-o toana, trase doua, Trase, boieri, pins -n noua. Ce fel de peste-mi prindea ? El nimica nu-mi pnndea, Decit puiul Vidrii, In fundul matitii. Afar', frate, ca-1 scotea, Un foculet ca-mi cla"dea, Pe puiu Vidrii 11 lega, Cu ochii la foc it pripea, M1-1 batea, mi-1 canunea,

Incepea d-a chiriia. Vidra Vatrina auzea, Fata apii flustura, In toate pa'rtile se uita, Pe nimenea nu vedea ; P-Antofia ca-1 vedea, Cu puiu-n mina mi-erea,

Din guria ca striga : Antofita, dumneata, Ce-mi baci puiu $i-1 ckne$ti, Tot de pe$te-1 suduiesti ? Da -mi to drumu puiului, Puiului, puicuhri, Ca mi-e puiu mititel, Mititel $i crudicel, Nu $tie seama pe$telui, Morunceala morunilor, Tavalitura 4tiucilor, Ca eu, frate, ii-oi aduce Stiucile

Ca vacile, Morunii 84

www.dacoromanica.ro

Din guritI ca. striga : Mai purcIras dumneata, Ia-ma tu d-aicea $i ma du la casa mea, CI mare pomanI-i avea ! Purcaru ca mi-1 lua, Betisoru ca -i intindea $i la tats -sIu it ducea.

Asa de greu ce era ! Iar Vidra se necIjea, Pin nIvoade ca intra, Pestele ca -1 rIscolea,

Pestii din coadI bItea, Mare talaz ca-mi scotea : Venea Vidrosu ingalbarat, Cu nisip amestecat, Toti nIvodarii i-a-necat, Numai AntofitI-a scapat. Dar cum how ca scIpa ? RatI-de-baltI-mi era, Stia otu d-a-nota.

Uncle Vioat1-1 vedea, Din guritI ca -i striga :

Antofica, fiul taichii, Nu mi-ai ascultat vorba, LasI-ti fie rIu, nu asa ! TaicI, nu mi-e pentru tine, Mi-e pentru cinzeci nIvodari, Tot feciori de boieri mari ! Cocoanele le-ai vIduvit, Copilasii i-ai sIracit. Dar-ar Dumnezeu sa dea $i Maiculita Precista, Tata, sa te-nsori De nouI ori, Sa faci noua feciori ! Cind o fi 1-al zecilea, SI-ti faci 4i d-o coconitI, SI-ti dea apI la temnitI ! Atunci, taia, nici atunci SI-mi mai vinezi tu Vidrosu ! Atit tats -sIu it blestema, OtravI-n ciubuc punea,

El inot ca se lIsa, Ochii pe Vidros arunca, D-o salcie ca nIzIrea, 0 salcie cu mustIti pe apa, Pe Vidrosu mi-e cocosatI. Cind de salcie s-apropia, Vidra-nainte-i iesea, Coada bici ca $i -o fIcea, Peste ochi ca mi-1 izbea, Ochii din cap 6.-i sa'rea ; De salcie s-apuca $t-n salcie se suia. Tipa ziva rumaneste, Sa vezi, noaptea, tot turceste, Despre ziva, letineste... Nimenea nu-1 auzea. SI vezi, mic de porcIras, Porcii, frate, intorcind, Din fluieras doina doinind, GrIsuletu 1-intelegea, Purcaru lui tats -sau erea Si la el ea se ducea. Cind purcarul ca -1 vedea, Din gurifi ca -i striga : StIpine dumneata, Ce-ai cIutat p-aicea ? Unde Antofita auzea, Inima-n el ca crestea,

Ochii peste cap a da ; FIcea moarte peste moarte, Care-n lume nu se poate ! Chr. N. Tapu de la

Cules le

lautarii Ion Neblea si Dumitru Wileanu din Rosiorii-de-Vede (Teleorman).

A se vedea varianta acestui cintec

in

colect.

p. 18 sqq. 85

www.dacoromanica.ro

d-lui

Vulpian,

18

Antofird al lui Vioar'd Cit din cer pins -n pa"mint. Ii dete vasele, navoadele.

Foaie verde de cicoara,

Tot din sat din Filisoar,

El nici o apa nu viva, Ci drept la Vidros plea.

La casele lui Vioatl, Frumoasa mas'a'. mi-e-ntins'i ;

Dar la ma.ss cine-mi sade ? Vro cinzeci de ngvodari,

Dete o toada'., dete doua, Nu prinse nici un rac De perpeleac,

Sa dea cu ghicitorile, Sa nu bats vInturile,

Nici baboi de saramutl. In matita divodului Prinse puiu vidrii. Maxi a mi-1 scotea,

Vro sapte-opt lopkari, Cu trei-patru ghicitori, Ca 54, princla pestele.

Iar la capul mesei de la deal, $ade Antofita cel Latrin ; Iar la capul mesei de la vale

Mi-1 scotea de mi-1 lega,

Il bkea si-1 chinuia, De peste 614 ispitea. Cind Vidrosu Iipatu auzea, Cu apa-n cap ca -mi venea, Cu talazu cit casa, Lui Antofita striga : Mai Antofita al lui Vioatl, De ce-mi bavi puiu,

$ade Antofila cel tiar,

Nici nu bea, nici nu minca, Numai cu ochii se uita. Striga Antofifa" cel &krill : Antofita, fiul taichii, De ce nu bei, nu mIninci,

Numai cu ochii te uiti ? De stkusi de ma"-ntrebasi, Mai cu dreptu spune-vi-as.

Il c'a'znesti $i-1 ispitesti ?

Da -mi drumul puiului

Sa-mi dai, taics4., vasele, Vasele, navoadele,

Sa-ti dau drumul petelui, Morunii ca bivolii,

Ca sa-mi vinez pestele ; Cu pestele nunta si mi-o nuntesc,

Stiucile ca vacile. Antofita dacsa.-auzea,

Cu singele casa s-o v51ruiesc.

Drumu puiului c'. da, Dar Vidrosu ce f.scea ? Cit pqte-n Vidros ca erea Tot in ravod ca,-1 baga, Si pe toti ca-i ineca !

Bine, s'a'-vi dau, taia vasele, Vasele, navoadele, Dar toate apele ssi le vinezi,

Utile cu ravile, Numai-n Vidros sa nu te duci, Ca-i o aii cam spurcata, Si de pe$te Mudafi ; Ca Vidrosu-i cam adinc,

Cules de la Marin I. Baban, Piatra-Teleorman, de Christea

N. Tapu.

86

www.dacoromanica.ro

19

Mizil-crai Foaie verde de susai, In curte la Mizil-crai, Mare mass mi-este-ntinsa,. De multi boieri mi-e copnnsa. Dar la mass ,;ne-mi sade ? Sade domnul Mizil-crai domnul

Fata mare ca -1 vedea, Anume Delidarda,

$i din gurI ca-i zicea : Aba, taicI, dumneata, De ce intri-n casa tot rizind, Cheful mesii tot fIcind ? Iesi afar lIcrImind, Fata albs zgiriind, Barba neagra jumulind $i la pImint grImadind ? Dar el din guti zicea : Dalei, taid, fata mea, Ce fIcusi de ma-ntrebasi ? Mai cu dreptu spune-ti-as ; Sa-mi pui mimele-n piept, Ca sa-ti dau cuvintu drept. De rind maica m-a facut,

Cu dalb' palme-n obraz $i cu coatele pe masa. El din mash ca-nchina. Mare firman ca-i pica, Firman de la imparItie, Carte albI, slovI neagrI, SI dea fiu din trupul lui, El, frate, ca sI. slujascI. Por ;ilor,

CetItilor, Inaintea impIratului, In poarta Taligradului. El de la tinerete, Pin' la dalba-i bItrinete, Fiu din trup ca n-a fIcut. FIr' ca ce mi-a facut ? Trei pietre de fete,

Trup din trup ca n-am facut;

Mie, taicI, mi-a picat Firman de la-mpIrItie, Carte albs, slovI. neagrI, SI dau fiu din trupul meu, El, taicI, ca sa slujeascI Portilor, CetItilor, Inaintea-mpIratului, In poarta Taligradului. Eu, de la tinerete Pin' la dalba-mi bItrinete, Fiu din trup ca n-am facut, Fara cit ce mi-am ricut ? Pe voi, trei pietre de fete,

Frumusele-ncondiete.

Dar pe nume cum le cheamI ? A mare Delidarda, A mijlocie Rada Si a mai mica Mizilca, Numele tItinI-sIu. Dar Mizil-crai ce-mi fIcea ? Intra-n casa tot rizind, Cheful mesii tot facind, Si afar facrImind, Fata albs zgiriind, Barba neagrI jumulind Si la pImint grImIdind. Lui seama cine-i bIga ?

Frumusele-ncondeiete.

Si pe anume cum va cheamI ? Pe tine Delidarda, Pe-a mijlocie Rada Si p-a mica Mizilca. 87

www.dacoromanica.ro

Ea din gura ca zicea : Mai taica, nu purta grip, Ca de mine e purtaea ; Sa ma duci la baxbier, Sa ma tunzi cerchezeste,

Dar Mizil-crai ce-mi facea ? Cu pumnii-n piept se batea Si din gura ca zicea : Ce poate fi asta ? Imi slutii copilita, Copilita miro slutii, Nici slujba nu mi-o facui. Mizil-crai ce mi-s' facea? Acasa ca mi-s' venea,

Sa-mi Iasi chica delieste, Sa-mi dai cal de calarie $i haine de vinetie, $i bani albi de cheltuiala, $i camasi de premeneala, Sa slujesc portilor, Portilor, Cetatilor, Inaintea imparatului,

Intra-n casa tot rizind, Cheful mesii tot facind, Iesea afara plingind. Lui seama cine-i baga ? Fata mijlocie-1 vedea, Anume Radita,

In poarta Taligradului. Dar Mizil-crai ce-mi facea ? Pe la barbier c-o ducea $i frumos mi-o tundea,

$i din gura ca-i zicea : Aba, taica, dumneata, De ce intri-n casa rizind, Cheful meu tot facind ? Iesi afara lacramind, Fata alba zglriind, Barba neagra jumulind $i la pamint gramadind ? Dar el din gura zicea : D-alei, fata, fata mea, Ce facusi de ma-ntrebasi ? CuvIntu spune-ti-as ; Sa-mi pui mtinile la piept, Ca sa-ti dau cuvintu drept. De rind maica m-a facut, Fiu din trup n-am facut. Mie, taica, mi-a picat Firman de la impsaratie,

$i-o tundea cerchezeste, Si-i lasa chica delieste ; Yi da cal de calarie Si haine de voinicie, Yi da bani de cheltuiala Si camasi de p4emeneala. Ea pe cal ca-ncaleca, Ziva buns ca-si lua :

Rana taica, sanatos

Ca un busuioc verde frumos ! Du-te, taica, sanatoasa Ca o garoafa frumoasa ! Delidarda ca-mi pleca, Tat-sau dupa ea se lua $i inaintea ei ca iesea, La capul podului ca. sta ; Acolo el se facea Un urs mare Cu gura cascata, Cu limba p-o fall.. Delidarda cind vedea, Lidata" se spalmtnta Si-acasa. ca se-nturna.

Carte alba% slova neagra,

Sa dau fiu din trupul meu, El, taica, ca sa slujeasca Portilor, Cetatilor, Inaintea imparatului, In poarta Tarigradului.

Eu, de la tinerete 88

www.dacoromanica.ro

Nici slujba nu mi-o facui ! Mizil-crai ce mi-s' facea ? El in casa ca intra, Intra-n casa tot rizind, Cheful mesii tot facind ; Iesea afara plingind, Fata dalba zgaria, Barba neagra jumulea, La pamint c-o gramadea. Dar Mizilca ce-mi facea, Fata lui a mica ? Lui seama ca-i baga Si din gura intreba : Mai taica, dumneata, De ce intri-n casa rioted, Cheful mesii tot facind, $i iesi afara plingind, Fata alba zgiriind ? Fata taichii, Mizilca,

Pin' la dalba batrinete, Fiu din trup ca n-am facut, Fara cit ce mi-am facut ? Pe voi, trei.pietre de fete, Frumusele incondeiete.

Dar Radita ce-mi zicea ? Mai taica, nu purta grija, Ca de mine e purtata ; Sa ma duci la barbier, Sa ma tunzi cerchezeste, Sa-mi lasi chica delieste, Sa-mi dai cal de eararie $i haine de vinetie, $i bani albi de cheltuiala, $i eamasi de premeneala, Sa slujesc portilor, Portilor, Cetatilor, Inaintea imparatului, In poarta Tarigradului. Mizil-crai ce mi-si facea ? La barbier c-o ducea $i pe ea c-o tundea, 0 tundea cerchezeste, Cu chica delieste. Ea pe cal ca-ncaleca, La imparkie pleca. Dara tat-sau ce-mi facea ? Cap de urs ea se facea, La pod ea se ducea, Inaintea Radii iesea. Ea, vezi, frate, se-nspaiminta, Indarat ca se-ntorcea $i acasa ea-mi venea. Mizil-crai ce mi-si facea ? Cu pumnii-n yiept se batea Si din gura ca zicea : Ce poate fi asta ? Imi slutii copilul, Pe Rada si Delidarda, P-amindoua le slutii,

Bine facusi ma-ntrebasi, Cu cuvintu spune-ti-as : Mie, taica, mi-a picat Firman de la-mparatie,_ Carte alba, slova neagra,

Ca sa dau fiu din trupul meu sa pazeasca por %ile,

Portile,

Cetkile, Inaintea imparatului, In poarta Taligradului. Eu, de dud maica m-a facut, Fiu din trup eu n-am facut. Far' decit ce mi-am facut ? Pe voi, trei pietre de fete, Frumusele-ncondeiete.

Dar Mizilca ce-mi facea ? Ea din gura ce-i spunea ? D-aba, taica, dumneata, Eu o sa slujesc Portilor,

Cetkilor, 89

www.dacoromanica.ro

Daca fata ca pleca,

Inaintea imparatului, In poarta Taligradului. Dar mie, taica, sa -mi dai Calul tau din tinerete, Armele din tinere ;e, Pusca si cu sabia,

Mizil-crai ce-mi fa:cea ?

El p-alts parte ca-mi da ; and fata mi-ajungea, La podu d-aur c-ajungea, El p-alts parte ca. da, Dincolo de pod trecea, Doi serpt ea se facea, Unul p-altul se minca. $i fata ca mi-i vedea, Palos din teael scotea, Cind °data' c-aducea, $i capul ca sa i-1 ia. Dar Mizil-crai ce fa'cea? Drept in picere-mi sarea : 0, taica, tu, fata mea, Stai tu, nu m5, taia, Ca tu o sa slujesti

$i ma du la barbier

$i tunde-ma cerchezeste, Si cu chic delieste,

$i da-mi bani de cheltuiala $i haine de premeneara, Sa slujesc portilor, Portilor, Cetatilor, Inaintea imparatului, In poarta Taligradului. Ea in pod ca: se urca $i frill' ca-1 gasea $i la erghelie se ducea $i din gura ca striga : Ptruia, calul tatii din tinerete, Sal vii la batrinete ! Daca calul ca -mi venea, Foarte slab tare era. Capastni in cap i-1 da, Acas' cu el mergea Si la grajd ca-1 baga, Pe graunte ca-1 punea,

Portilor, Cetatilor, Inaintea imparatului, In poarta Taligradului ! Ea tragea de se ducea. Dar tat-sau ce fa'cea ? Din ochi negri lacrama $i el, frate, lesina. Fata asa.,.,ca mi-si vedea, Inapoi ca se-ntorcea $i pe tat-sau ea" mi-1 lua Si-acas' cu el se ducea, Frumoasa mass-ntindea $i cu el bea si minca, Foarte tare se cinstea $i asa din gura-i zicea : Taica, taiculifa-al meu, Ia sa-mi dai boldeicu ;a Ca sa-mi tiu vorba cu ea, Ca eu o sa slujesc Portilor, Cetatilor, Inaintea imparatului,

Cu ;esala -1 tesala, Cu peria ca-1 stergea, Cu untdelemn 11 ungea

$i afar' din grajd ca.-1 scotea, Frumos ca mi-1 insela ; Cruce la piept ridica $i pe cal ca-ncneca $i din guru ca zicea : Ramli, taica, sanatos Ca un trandafir frumos ! Si tat-sau din gura zicea : Du-te, taica, sanatoasa Ca o garoafa frumoasa ! 90

www.dacoromanica.ro

In poarta Taligradului. $i boldeica ca i-o da, Cruce la piept ridica

De feciorul lui Mizil-crai vorbea. Dar boldeica ce facea ? Pe sub mass ca umbla, Face case d-a rodea, Sa nu-i bage seama, Cind ei, frate, ca-mi vorbea. Toata vorba c-o asculta, Ce vorbire ca vorbea. Dar vorbirea for ce era ? Ei, frate, ea se vorbea Sa faca un tirg de maciuci Si altul de furci, Ca daca o fi femeie

$i pe cal ca'-nealeca $i din gura ca zicea : lUmii, taica, sana'tos

Ca un trandafir frumos ! $i Mizil-crai ca -i zicea : Du-te, taica, sa"datoasa

Ca o garoala frumoasa, Ca to o sa slujesti Por ;ilor,

Cettilor, Inaintea imparatului, In poarta Taligradului ! $i teagea de se ducea

Sa traga la furci ;

Si -acolo ca-mi ajungea,

Asa boldeica auzea, La Mizilca ca mergea $i din gura 6. zicea : Drags Mizilcuta mea,

Daca'-o fi voinic

0 sa' traga la mkiuci.

La poarta ca-mi sedea, Trei zile si trei nopti sedea, Nimeni in seama' n-o baga. /mpkatu ce facea ? Imparateasa afar' iesea Si pe sari' se-mplimba $i pe Mizil c-o vedea Si din gura c` zicea : Alei, impa'llteasa mea, Feciorul lui Mizil-crai

Impkatu s-a vorbit $i din gura'-a poruncit Sa faca un tirg de furci $i altu de maciuci. A zis, daca'-oi fi femeie Ai sa tragi la furci, Si daei-i fi voinic

Ai sa tragi la mkiuci. Ea din gura a ticea :

A venit sa'. slujasca, Nou'a" ani 4i jumatate,

S'-mi slujasca in dreptate. Impksiteasa ce-mi facea ? Ea din gura ca zicea : Impkate luminate, De ce nu judeci cu dreptate ? Feciorul lui Mizil-crai, Portu-i este voinicesc, E femeie, nu se poate ! El asa dud mi-auzea, Foarte eau se 'intrista. La mass ca-mi sedea, Ei foarte se sfkuia,

Drags boldeicuta mea, Fa de mai asculti ceva, De mai imi drege inima ! Iar sub mass ca intra, Toata vorba c-o asculta, Ei vorbirea ce-mi vorbea. Imparateasa iar striga : Ai, impkate luminate, De ce nu judeci cu dreptate ? Feciorul lui Mizil-crai, Portul este bkbatesc, Cu ochii-n cap ca de serpoaia, 91

www.dacoromanica.ro

E femeie, nu se poate ! Daca asa ca mi-si vedea, La moasa satului trimetea

Ca-oi sti eu ce-oi facea ! Dar Mizilca ce facea ? 0 cucuta ca gasea, Dinainte c-o punea, La umblatoare mergea ; Ea incerca si s-apuca Si mai inainte arunca. Atunci Imparatu, daca asa vedea: Sictir, moasa, d-acolea, El din gura ca zicea. Ca e adevarat ficiorul lui Mizil-crai, C-a stiut sa ne slujasca, Din porunca- mparateasca, Noua ani jumatate, Sa slujasca-n dreptate. Imparate luminate, Feciorul lui Mizil-crai, Portul este barbatesc, Ochii-n cap ca de serpoaica, E femeie, nu se poate ! Si alta-ncercare sa vedem, La culcare s5.-i punem, Si atunci o sa -i cunoastem. Asa boldeica auzea, La Mizilca ca-mi venea Si din gura ca-i zicea :

$i moasa ca. mi -si venea,

Si din gura ca-i zicea : Alei, moasa, moasa mea, Feciorul lui Mizil-crai A venit sa slujeasca noua ani, Dar ochii-n cap ca de serpoaica si jumatate, Imparateasa mea zice ca e femme, nu se poate, Cu ochii ca de serpoaica !

Cind ea asa auzea, Cind in ochii ei se uita Si ea din gura zicea : Imparate luminate, Cum judeci cu dreptate, Cu adevarat portul este barbatesc, Are ochii de serpoaica, E femeie, nu se poate ! Ea din gura asa zicea : Imparate luminate, Incercare ca dam, La umblatoare s-o ducem, Ca daca-o fi femeie trebuie s-o cunoastem. Boldeica ca-mi auzea, Dosul la Mizilica da Si din gura ca zicea : Draga Mizilcuta mea,

Draga Mizilcu%a mea,

Imparatu s-a vorbit Incercare sa. va dea, La culcare v-o punea. Daca to fomeie of fi, Ei, frate, te-or cunostea ! Ea asa ca auzea, Putintel ca se-ntrista $i de la frunt c-o lua. La incercare c-o ducea Si la culcare c-o punea, $i ea ca se tavalea, Numai in Labe ca sta ; Iarba dupa ea se ridica,

Imparatu s-a vorbit Ca sa va faca o incercatoare, Sa te duca la umblatoare ; Ca daca-oi fi femeie, Trebuie sa te cunoasca. Daca Mizilca asa auzea Si din gura ca zicea : Draga boldeicuta mea, Fa de mai asculta ceva, De mai imi drege inima, 91

www.dacoromanica.ro

Daca apa c-o trecea, Ea dincolo ca trecea, Jos dupa cal se da ; Pins -n briu se dezbraca $i apa ca-mi lua, Titele le racorea. Asa imparat vedea, De trei on ca-mi lesina !

Ca sa nu-i bage seama. Asa imparatu vedea

$i pe ea a mi-o lua

$i-n casa ca mi -o baga, Ciubuc, cafea cu ea ca bea. Daca slujba termina

$i ea a se libera, Imparatu ce facea ? To %i gornistii ca-i stringea

Auzit de Chr. N. Tapu de la

$i pe ea c-o petrecea, Pin' la mare ca mergea.

lgutarul

Costea Gheorghe S5ceni-Teleorman.

20

Mizil-crai Fata mare 6A vedea

Frunzg verde de susai, In casa la Mizil-crai, Mare masa mi-este-ntinsa, De multi boieri mi-e cuprmsa. Foaie verde bob naut, De cind ma-sa 1-a facut,

$i din gura-1 intreba

:

D-alei, taica, draga taica, De ce plingi, to tinguiesti ? Foitica de naut, Unde pe not ne-ai crescut, D-aia to te-ai necajit ? Dar tat-sau ca mi-i graia : D-alei taica, fata taichii,

Fiu din trup nu i-a nascut, Far' de trei pietre de fete,

Frumusel incondeiete.

Dar pe nume cum le cheama ? Una o cheam'a Stancuta, P-a mijlocie Rada Si a mai mica Mizilca.

Statusi, taica, ma-ntrebasi, Mai cu dreptul spune-ti-as ; Sa-mi pui miinele in piept, Sa-ti spui cuvintul cu drept : Mie, taica, mi-a sosit Firman de la-mparatie, Carte alba, slova neagra !

Din oral din Taligrad, De la cinstitu-mparat, Mindra carte ca-i venea Sa dea fiu din trupu lui

Sa dau fiu din trupul meu,

Sa slujeasca-mpa'ratului

Sa slujasca-mparatului, In poarta Taligradului.

In poarta Taligradului. El cartea ca mi-o citea,

Taica, taica, drags taica,

Lacramile-1 podidea

Da-mi cal bun de caTarie $i haine de premeneala

$i prin saa se plimba. 93

www.dacoromanica.ro

din

Si bani albi de cheltuialI, Ca eu, taica, sa" ma duc Sa slujesc la impsiratul, In poarta Taligradului. Ea, mare, ca se gatea,

Hainele de la tinerete, Care-au ajuns la Htrinete, Ssi mi le dai tu mie.

Dad ea ca se Otea,

Se gatea $i mi-si pleca.

Voiniceste se- mbraca

Vezi, la un cap de pod,

$i la cap ca se tundea,

Lupul in cale-i iesea,

$i la impa'ratu mergea. Imparatu c-o vedea, El, vezi, nu mi-o cunostea. Dad, mare, n-o cunostea, Dar domnita ca -i zicea : Ceasta o sg fie Miieie ! Impa'ratul nu credea, Dar domnita ce-mi la:cea ?

Si pe lup ca mi-1 plesnea $i de drum ca -Si duta,

Si pe cal d indleca

Ea mina pe arm punea La impa'ratu ca -Si mergea.

Cind impa'.ratu o vedea, Domnita nu se-ncredea ; Ea o boldeica-Si avea De Stia de mi-si vorbea, Boldeica toate-i spunea. Dar domnita ce zicea ?

Un bilci, mare, ca" fa"cea

S-o culdm cu patru insi ; Dad-o fi, mare, femeie, $ioldurile le are marl.

$i pe ea ea mi-o-ncerca ; Toti soldatii ca -i stringea Si, mare, le poruncea, Furci, mare, ca. mi-aducea

Boldeica mi-auzea, La Mizilca se ducea $i ei, mare, ca -i spunea. Ea, mare, unde se culca,

$i de pusti tot asa. Ea cu soldatii se plimba. Imparatu cu domnita privea ; Ea, mare, ca se plimba, Cei[l]alti cu pustile umbla, Ea la furci c-alerga. Dar domnita d. ridea

Groap'i mare ca -Si fcea $i soldul ca-1 ingropa, Tocmai cu aia venea. Domnitorul ma'sura le lua, Totuna ca mi-si venea. Dar imparatu ce zicea ? Ai la bilci s'i-i plimba'm.

Si din guea ca" zicea :

Nu ti-am spus a este-asa ?

$i pe ea ca. mi-o afla $i la piept csaa mi-o cata, Titele ca mi-i vedea

Dad-o fi femeie, Ea alearga la furci ; Dad o fi voinic, Alearga la pusti. Toti soldatii se plimba,

$i-acasa" c-o trimitea.

Dar Mizilcuta se scula $i la tat-sau se ducea Si din gura ca-i graia : D-alei, taid, dragul taichii, Calul tau de la tinerete, Care-a ajuns la ba'trinete, Sa mi-1 dai tu, taid, mie.

Ea la pusti ca -mi alerga, Mina pe pusca punea,

La soldati muma ficea. Domnita se minuna, $eapte ani ca mi -si slujea, 94

www.dacoromanica.ro

$i titile le scotea, Si to ;i, mare, c-o vedea Si toti ca se necajea. Cata f... mums -sa, Un cap de femeie pe not sa ne

Nimenea n-o cunostea,

Ghinarar a mi-o punea. Daca slujba ispravea, Imparatu o incerca, La isitoare o trimitea. Dac-o fi femeie Se p... in jos ; Dac-o fi voinic Se p... cu ea in sus. Boldeicuta auzea, La Mizilca ca mergea $i din gura-i spunea. Ea o teav'a ca. cata, Bine in gura o punea, Mai departe mi-arunca, Pe toti ca -i tritrecea. Termenul ca mi-si facea. /mparatul ce-mi facea ? Wavas de drum ca-i da ; Si cind acasa-mi mergea,

stapineasea! Ei, mare, ca -mi poruncea Vaporul de mi-1 oprea, Pina imparatu venea

$i la ea ea mi-si intra. Titele ca mi-i vedea $i de mina c-o lua Si din gura* ca-i zicea :

Aidi, fats, sa traiesti ! Cind vaporul ca-mi pleca, Toti drumu la pusti ea da. Acasa ea se ducea ; Mizil-crai cal mi-o vedea,

In gurit'a c-o saruta Si din gura ca-i zicea : D-alei, taica, draga taichii, Tu ai facut toata slujba, Tu sa maninci starea mea !

Imparatul mare halai ii facea,

El, vezi, da mi-o petrecea. Daca, mare, o petrecea, Ea-n vapor ca se punea, Soldatii pe mal sedea, Ea, mare, se dezbraca

Auzit de Chr. N. Tapu de la

15utarul Ionit5 Valeanu din Itoiori-de-Vede.

21

Cintecul lui Minea (Cintecul nunului)

Din oral din Bucuresti, L-ale case mari domnesti, In curie la Stefan-voda, Sint carute .stoborite Cu postav verde-nvalite.

Tot de nunta sint gatite.

Cocoanele-mpodobite

Din oral din Dobrogea,

De-nsurat cine se-nsoarg ? Se insoarsa Minea-voda $i-1 cununa Iancu-vod5.. Mireasa de unde-o is ? 95

www.dacoromanica.ro

De la Letinu bogat, Ovreiu' nebotezat Si de lege lepadat. Iaca nunta se gatea, Iaca nunta ca-mi pleca, Imi pleca de la Sim-Pietru, Abia ajungea la Sim-Miedru. Foitica de spanac, C-a fost nunta cu conac.

$i din nou Intreba : Care este ginerili, Ginerili, mirili ? Sa s-aleaga din nuntasi, Din sichirasi Si din negrii tiganasi ! Letinul postavuri ca lua Si gramada le facea : Ginerile sa aleaga postavurili,

Pe cum o fi nuntasu Asa sa-i dea postavu ; D-o fi nuntasu cu calu piag, Sa-i dea postav de-1 tocat ; De-o fi nuntasu cu calu sur, Sa-i dea postav de cel bun. Dara nasu-sau ce facea ? Pe gmeri-sau incuraja : Iaca, fine, nu te speria, Nasu-tau ti-o purta grija, Roaga-te la Dumnezeu

Daca-acolo c-ajungea,

La poarta ca-mi tabara, Poarta-ncuiata era. Dar Letinul cel bogat, Ovreiul nebotezat $i de lege lepadat, Daca, por ;ile- nzavora,

Sus in pritvor se urca $i din gura ca-mi stnga : Care e ginerili, Sa-mi descuie portili, Sa-$i bage caritili,

Sa traiasca nasu-tau ! $i pe cal ca-ncaleca, Odata ca mi-si zbiera, Pe sus postavuri sarea Si, mare, ca le toca. Pe la nuntasi le-mpartea. Pe cum era nuntasu, Asa-i da $i postavu. Dar Letinul cel bogat, P-aceea nu s-a lasat, Alt mestesug mi-a aflat. Trei fete de letin mi-aducea,

Cealea cu cocoanili ? Ginerile, mirili,

'Naha cu umerii, Lacramile-1 podidea,

Zicea c-a dat de belea. Dar nasu-sau c-auzea, Din gurita ca stnga : Taci, fine, nu te speria, Nasu-tau o purta grija. Calul ca-1 inchinga, Bine-n chingi ca-1 stringea. Odata ca mi-s' ra'cnea, Pe sus portile sarea, $i -$i baga caritili, Celea cu cocoanili,

Tot un stat si tot un chip. Care e ginerili, Ginerili, mirili ? Sa-si cunoasca mireasa, S-o cunoasca $i s-o ia, Bage-o-n ochii mini-sa ! Insa nasu se scula Si lua cununia

Iar Letinu al bogat, Ovreiul nebotezat $i de lege lepadat, Nici p-asta nu se lasa

Si p-o tava mi-o punea, 96

www.dacoromanica.ro

Cite-un picior le taia $i cu trei cg-i lasa, Pe tori, mare, ca-i slutea $i drumu, mare, le da. Dar Letinu stia cochinzerii cind

La citesitrei fete mergea Si din gtira le zicea : Vie sa-si is cununia Care este mireasa, Cununa-s-ar cu dinsa ! Care era mireasa Lacramile-o podidea ; Coconile ca-mi pripea, Imi pripea d-o-ntohonea

venea,

Sus in cafat se suia, Cu ocheanu se uita, Pe nuntasi ca mi-i vedea. Vai de maiculita mea ! I-am trimes ca fluturii $i yin ca cersetorii ! Eu le-am dat merticu ras si afinat,

$i-n carita oyunea : Iaca nunta ca-mi pleca. Imi pleca de la Sin- Miedru, Abia ajungea la Boboteaza, Taman cind popii boteaza. Dar Letinul cel bogat P-aceea nu s-a lasat. Cochinzeri ca-mi trimetea, La nunta ca-mi trimetea, $i cu to%ii ca juca. Lautari si trimbiceri, Ca roua din buruieni. Nasu cochinzerii ca. lua $i-ntr-o casa ca-i baga, Cite-un ochi ca le scotea, Cite-o mina le taia. $i la cai ca se ducea,

Ei mi-a trintit merticu cu virf

si indesat! Dar Letinu ce facea ? Otrava-n ciubuc baga, El, vezi, ca se otravea $i el, frate, ca murea ; Mai mult de necaz murea, In lume se pomenea. Cules de Chr. N. Tapu de la lautarul Ionila Valeanu din Rosiori-de-Vede. Idem cu Bogdan din colecciunea

d-lui V. Alecsandri, p. 175-178.

22

De-1 ora)c din Bucuregi Din tirg, ma, din Dobrogea. Fata Liteanului bogat Sau a cinelui spurcat Si de lege lepadat. Iar Letinu ce facea ? Portile le zavora Cu fiarele plugului, Puterea pamintului.

De-1 oral din Bucuresti, La cele case domnesti, Stau carite tabarite, Cu postav negru-nvelite, Ca se-nsoara domn tinar Negru-voda, $i-1 cununa Ion-voda.

Dar fata de unde-o is ? 97

www.dacoromanica.ro

$i tot intr-un port le-mbraca.

Iar Letinul ce-mi graia ? Care mi-este mirele, Mirele, ginerile, Sa-mi descuie portile ? Iara nunul cel mai mare,

Iar Letinu ce-mi graia ? Care mi-este mirele, Mirele, ginerile,

Ski cunoasca mireasa ? Iar mirele ce-mi ficea ? D-un caftan ca-mi scotea, Iar mireasa lacrama $i mirele mina pe ea punea. Iar Letinu ce-mi facea ? $apte buti de yin aducea $i cap in cap le punea, $i din gurita ce-mi zicea ? Care mi-este mirele,

Ca s-al nostru d-asta-sears, Nici nu bea nici nu minca, Idaltind umerile Ca soimii aripile, Din gurita ce-mi graia ?

Taci, fine, nu te-ntrista, Roaga-te la Dumnezeu $i la Maica Precista, Sa tratasca nasi-to, Ca-ti poarta nasi-to grija $i toata cheltuiala. Dupa cal descaleca, Calu-n chingi ca mi-I stringea $i pe cal incaleca, Zidurile le sa'rea, Portile ca descuia. Iaca nunta ca sosea, Iar Letinu ce-mi facea ? Trei fete mari aducea

Mirele, ginerile, Sa-mi sara el butiile ?

Iar nunul ce-mi facea ? Pe linga buti ca se da, Cercurile la buti taia, Nuntasii cai adapa. Cules de P. Cristescu, inWitor din comuna CaTaretii-Sa'inoiu, jud. Ilfov.

23

Cintecul lui Mirea Pe de alta-mi poleia, Tot de nunta se gatea. De-nsurat cin' se-nsura ? Se-nsoar'a Mirea-vog $i-1 cununa Radu-voa. Mireasa de unde-o lua ? Tot din tam letineasca, De la un Letin bogat, Savalat, cline spurcat ; Ca de blaga mi-e bogat

In oras in Bucuresti, La cele casi mari domnesti, Multa marime se stringe, Frumoasa mass se-ntinde. Chihaiaua tirgului, Caimacanii tirgului, Stilpii Taligradului. Frunzulifa si-o lalea, Cite earute-mi venea Pe d-o parte imi jugr'avea, 98

www.dacoromanica.ro

0 data ca rasuna,

$i de lege lepadat, Si de-aur si d-argint, Si de miere si de unt, Dulceata de pe pamint.

Cu scara stinga-1 taia $i-o data ca-1 repezea, Portile ca le sarea $i lacatile ca le taia. Dar Letinul al bogat, Savalat, cline spurcat, Nici p-aia nu s-a lasat : Ci frunzulita 4i-o lalea, Frunzulita margarit, Eu pe cite le-am facut, Pe toate le-am potrivit ; Frunzulita de atlas, Numai asta mi-a ramas. Dar Letinul ce-mi facea ? Nici pe asta nu s-a lasat, Noua buti c-alaturat,

Frunzulifa $i -o lalea,

Dar nunta cind mi-s' pleca ? Mi-s' pleca la Sin-Miedru $i mi-ajungea la Sint-Pietru. Dar Letinul al bogat, Savalat, dine spurcat, El ocheanul ca-1 punea $i nunta ca mi-o vedea, Portile ca le-ncuia, Lacatile le punea, Lacatile-s de argint, Cum n-am vazut de cind sint ! Dar Letinul ce-mi facea ? Din gurita lui striga, De o data-mi striga turceste, D-a doilea letineste, D-a treilea romaneste. Dar Letinul ce-mi zicea ?

Buticele mititele,

$i mai era pintre ele De cite cincizeci de vedre. Dar Letinul ce-mi facea ? Din gurita ca-mi striga ; D-o data striga turceste, D-a doilea letineste, De-a treia oara romaneste : Care este ginerile,

Care mi-este ginerile, Ginerele, mirele ?

Sa s-aleaga din nuntasi, Din nuntasi, din calarasi $i din negrii tiganasi, Ca sa-mi saie portile, Sa-mi taie lacatile, Ca sa-i vada puterile ! Dar ginerile ce-mi facea ? El degraba c-auzea, Fata de pamint punea $i de laturi ca se da. Dar nasu-sau ca striga : Taci, fine, nu te-ntrista,

Ginerile, mirele ?

Din nuntasi sa mi se-aleaga, Din nuntasi, Din calarasi, Ca sa-mi sara bu ;ile, Sa-mi taie cercurile, Sa-mi verse vinurile, Sa-mbete ostirile,

Ca sa-i vad puterile ! Dar ginerele ce-mi facea ? De o parte ca se da, Fa ;a de pamint punea $i de laturi ca se da. Dara nasu ce-mi zicea ? Taci, fine, nu te-ntrista,

Ca-ti poarta nasu grip Si de toata cheltuiala. Dar fina-sau c-auzea,

Degraba se-nveselea, Pe negru-n chinga-1 stringea, 99

www.dacoromanica.ro

Ca-ti poarta nasu grija

Pe negru-n chinga-I stringea. Si-odatal ca-1 repezea, La portifa ca-mi mergea ;

$i toatsa cheltuiala. Dar ginerile ce facea ? Degrab' el se veselea

0 data ca-1 repezea Si prin curte ca.-1 plimba, La ele ca se uita, Se uita ce se uita, Cine drac le cunostea, Cum ii una si alta.

Si de laturi ca se da. Pe negru-n chinga-I stringea, °data ca-1 repezea, Bu ;ile ca le s'area, Cercurile reteza, Vinurile le varsa, Mare risipa facea.

El degraba. se-ntrista,

Fata de pamint punea Si nasu-sau ca striga : Taci, fine, nu te-ntrista, Ca-ti poarta nasu grija. Roaga-te la Dumnezeu S'a traiasca nasul tau ! Dar nasu-sau ce-mi facea ? Mina-n pozinar baga, Tipsii de galbeni umplea $i prin curte risipea, Din gurita lui striga :

Dar Letinul al bogat Sta si se gindea : Cata f mums -sa, Dara ce-o mai fi si-asta ? Frunza verde margarit, Eu pe cite le-am facut, Toate le-am potrivit. Frunza verde de aclas, Numai asta a limas ! Vezi Letinul al bogat, Nici p-aia nu s-a lasat. Trei fete ca-mi scotea, D-alaturea le punea, Cum ii una si alta. Cine d-aci le cunostea ? Din gurita lui striga :

Care este mireasa, Sa-si adune risipa, Care nu, dracu s-o is ! Dar mireasa ce-mi facea ? Din trei fete s-alegea $i risipa si-o aduna $i-n caruta se punea, Drumul la vale ca-1 lua !

Care este ginerile, Ginerile, mirele ?

Din nuntasi sa mi s-aleaga, Din nuntasi, din calarasi, Ca s-aleaga mireasa ? Iar ginerile c-auzea, Fata de pamint punea, Dar nasu-sau ca striga : Taci, fine, nu te-ntrista, Ca Ii poarta nasu grija. Dar ginerele c-auzea,

Mai dati, meseni, cu stropitura Sa-si ude tiganu gura ; $i -mi mai dati cite-o para S-o duc la ;iganca mea, Sa i-o leg de chiotoare, Sa ma lase-ntre pic...re.

Auzit de Chr. N. Tapu de la

lautarul Gheorghe Porumbescu din Novaci (Gorj).

Degraba se-nveselea, 100

www.dacoromanica.ro

24

Fecioru lu Petrzi-vodii Sa traiasca nasu tau ! Trei mere din sin scotea $i-n hors ca le punea $i mireasa le lua. Si el isi lua mireasa Si-n carets o suia, $i caretele pleca, $i ginerile raminea, Sa rupa soacrei chetoarea.

A plecat fecioru lu PItru-vodI, A plecat de la Sin-Petru $i mi-ajunge la Sin-Medru, Sa is fata lui Letin bogat, De blagI bogat, De lege spurcat. A plecat de la Stn-Petru $-ajunge pe la Sin-Medru. $i el cind mi-1 vedea, Nici pe aia nu-1 lIsa. Trei tete primenea 5i-n horI ca le scotea, $i la poarea ca mergea $i cu sulicele da, $i portile le-ncuia,

El o data de zor trkea, El nici rupea chetoarea, $i rupea rochia. Iar soacrg-sa 11 blestema :

Dar-ar Dumnezeu sa dea,

0 datI din gurI striga :

Calu-Ti sa se poticneasea,

Care e ginerile, Ginerile, mirele ?

Tocma-n cap sa to trinteasca. Fine, pe Galben de cind 1-am luat, La fuga nu 1-am cercat. Ei scarile le punea $i la fuga-1 cerca, $i tocma-n cap 11 trintea. Fine, finisor, O fi ceva vinovat ? Nu sint nimic vinovat ! De dousa on am sarutat : O data peste sovon,

Sa s-aleagI din nuntasi, Din nuntasi, din cIlIrasi, Sa dea cu sulitele, Sa descuie yorcile,

Sa tragI caretele. El trei fete-n horI scotea $i din gurI iar striga : Care este ginerile, Ginerile, mirele ? SI-$i aleagI mireasa, Bag-o-n ochii mini-sa

!

El o datI ca ofta, La nasu-sIu s/ uita.

O data pe obraz gol.

Nasu-sau asa zicea :

Cules de Constantin Sta'nescu de la Iovan 135i5van din Giubega,

Fine, fine, roagI-te de Dumnezeu

Dolj.

101

www.dacoromanica.ro

25

Joi clá dimineata Din coate-nnodate, La el chingi sint date ; Friuletu lui, Doi balauri galbeni, Din guri inclestati,

Joi da dimineat5, _ Pa rou5, pa ceat5, Vreme turburata Piste lumea toat5, poart5 D-o bab5 b5trin5, Cu doi dinti in gur5, Cu ia d5. sirm5, Cu briu (15 line, Da p5r da Din cirji cirjiind, Din ochi ea plingind, Din gur5-ntrebind Pa cine- nttlnind ; Cine mi-a v5zut, 13.5 drum on pa cimp, D-un voinic trecind ? Fetisoara lui, Spuma laptilui ; Ochisorii lui, Doua mure negre Coapte-ntr-un rug verde, Coapte la p5mint, Neajunse da vint, Coapte la r5coare, Neajunse da soare ; Sprincenili lui, Pana corbului ;

Din coade- nnoda ;i,

La el friu sint dati ; Pofilasu lui, Dou5 n5pirci negre, Din guri inclestate, Din coade-nnodate, La el pofil date ! Mereu cirjiind, P5 drum, peste cimp, Mereu intrebind, Nimini tispunzind. Si tot ctrjiia, Pin5 mi-ajungea,

D5. Duare da,

Din gur5 gr5ia : Dun5re, Dun5re, Drum f5r5. pulbere Si f5r5 v5gaj,

Drum d5 la oral ! Nu cumva-ai v5zut 135 unde-ai trecut,

P5 drum, piste cimp, D-un voinic trecind ? Dun5rea-i graia : Tu, bab5 b5trin5, Cu doi dinti in gur5, Cu ia da sirm5,

Museacioara lui, Spicu griului ; C5lusalul lui, Puiu zmeului ; $5ulita lui, Teasta zmeului ; Chinogulita lui, Doua n5pirci negre,

Cu briu da line, Da p5r da camila ! Eu 1-oi fi v5zut,

Nu 1-am cunoscut ! Gaica s5 ti-1 spuie :

Din guri inclestate, 102

www.dacoromanica.ro

Eu ca n-am vazut Pa unde-am trecut, Pa drum, peste cimp, Astfel 6 voinic ! Dar to sa to duci La sora-mea Luna, Ca ea lumineaza Ziva pa uliti, Noapte pa costiti. Ea 1-o fi vazut Undeva trecind, Pa drum or pa. cimp ! Baba ca-mi pleca, Pa drum ca-mi mergea ; Din cirji cirjlind, Nimini raspunzind, La Luna ajungind,

D-un voinicel nalt, Nalt 4i sprincenat ; Sprincenili lui, Pana corbului ; Fetiwara lui, Spuma laptelui ; Ochignii lui, Doua mure negre Coapte-ntr-un rug verde, Coapte la racoare, Neajunse 6 soare, Coapte la pamint, Neajunse da Vint ; Mustacioara lui, Spicul griului ; Cal4alul lui, Puiu zmeului ; Saulita lui, Teasta zmeului ; Chingulita lui, Doua napirci negre, Din guri inclestate, Din coate-nnodate,

Si cum ajungea, Din gura zicea : Lunita, Lunita, Cum e$ti luminoasa, Sa-mi fii i voioasa ! Cum lumidatoare, Sa-mi fii vorbitoare !

La el chingi sint date ;

Nu cumva-ai vazut Pa unde-ai trecut. Pa drum, piste cimp, Vrun voinic trecind ? Luna-i raspundea : Tu, baba batrina, Cu doi dinti in gura,

Friuletu lui, Doi balauri galbeni, Din guri incle4tati, Din coade-nnodati,

La el friu sint dati ; Po filaw lui, Doua napirci negre, Din guri inclqtate, Din coade-nnodate, La el pofil date ! Dunarea asculta, Din gura zicea : Tu, baba batrina, Cu doi dinti in gura,

Cu ia 6 sirma, Cu briu 6 lina, Da par 6 camila !

Eu 1-oi fi vazut, Nu 1-am cunoscut ! Baba ca zicea : Gaica sa ti-1 spuie : D-un voinicel nalt, Nalt i sprincenat ;

Cu ia 6 sirma, Cu briu 6 lima, Da par 6 camila !

Sprincenile lui, 103

www.dacoromanica.ro

Dar to sa to duci

Pana corbului ; Fetisoara lui,

La sora-mea Ceata, Ceata negureata, Ca ea mi sa. lass $i mi sa ravarsa Printre pomi marunti, Prin vilcele-adinci Si pa mun ;i carunti. Ea 1-o fi vazut Undeva trecind, Pa drum, piste cimp. Baba iar pleca

Fa %a laptelui ;

Ochisorii lui, Doua mure negre Coapte-ntr-un rug verde, Coapte la pamint, Neajunse de vint, Coapte la racoare, Neajunse dal soare ; Mustacioara lui, Spicu griului ; Calusalu lui, Puiu zmeului ; Saulita lui, Teasta zmeului ; Chinguli ;a lui, Doua napirci negre, Din guri inclestate, Din coade-nnodate, La el chingi sint date ; Friuletu lui, Doi balauri galbeni, Din guri inclestate, Din coade-nnodate,

$i mi ssa ducea,

Din cirji cirjiind, Din gura zicea : Nimini raspunzind. Si ea sa ducea, La Ceata-ajungea, Din gura zicea : Ceata, Cetisoara, Sa-mi fii vorbitoare Cum mi-esti curgatoare ! Eu te-oi intreba, Tu mi-oi raspundea : Nu cumva-ai vazut Pa unde-ai trecut, Pa drum, piste cimp, Vrun voinic trecind ?

La el friu sint dati ; Pofilasu lui, Douai napirci negre, Din guri inclestate, Din coade-nnodate, Pofil i sint date ! Luna asculta, Din gura zicea :

Ceata ca-i zicea :

Tu, baba batrina, Cu doi din %i in gura,

Eu 1-oi fi vazut, Nu 1-am cunoscut ! Baba ca-i zicea : Gaica sa ti-I spuie : D-un voinicel nalt, Nalt si sprincenat ;

Tu, baba !Atria,

Cu doi din %i in gura,

Cu is da sirma, Da par da camila ! Eu ca n-am vazut Astfel de voinic, Pa drum, piste cimp, Undeva trecind.

Sprincenile lui, Pana corbului ; Fetisoara lui, Spuma laptelui ; 104

www.dacoromanica.ro

Ochisorii lui, Doui mure negre Coapte-ntr-un rug verde, Coapte la p'amint, Neajunse da vint, Coapte la racoare, Neajunse da soare ;

Acolo-i ca'zut,

Din lupta ranit ; Frunza a asternut, Cu frunza-nvalit ! Baba, d-auzea, Indata pleca, Din clrji cirjtind, Din ochi lacramind, Din gura strigind, Nimeni raspunzind. $i ea s'a ducea $i voinic easea

Musfacioara lui, Spicul griului ; Calusalu lui, Puiu zmeului ; Seulita lui, Teasta zmeului ; Chingulita lui, Doua napirci negre, Din guri inclestate, Din coade-nnodate, La el chingi sent date ; Friuletu lui, Doi balauri galbeni, Din guri inclestati, Din coade-nnodati,

La cei brazi inalti, Nalti $i dafaimati, Da frunz5.-nc5xcati,

Acolo zkind, Din lupta tinit ;

Frunz'a-a asternut, Cu frunza invalit. Ma-sa da-1 vedea, Ea ca incepea, Incepea a plingea. Voinic 'i zicea : Tu, maicuta mea, Taci, sa nu mai plingi, $t tu s'a te duci Pa vilcele-adinci,

La el friu sent dati ; Pofilasu lui, Doua napirci negre, Din guri inclestate, Din coade-nnodate, La el pofil date ! Ceata c-asculta,

$i tu sa aduci Ierburi d-ale dulci, Sa pui la rani .mici ; Apoi tu sa cart Din vilcele mari Ierburi d-ale tari, Sa pui la rani mari !

Din gura gaia : Tu, baba hatrida, Cu doi dint.' in gura",

Cu is da sirma, Cu brlu cla lira, Da par da eamia !

Ma-sa sa ducea Pa vilcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la rani mici ; Psi vilcele marl, Scotea buruieni tari,

Eu a am Vazut

Astfel de voinic.

Iar tu s'a te duci La cei braji inalti, Nalti $i dafaimati, Da frunza incarcati.

Punea la rani mari. 105

www.dacoromanica.ro

Si ea -1 cauta Si mi-1 vindeca, Apoi 11 ruga Acassa-a pleca,

Din gura zicind :

Iar voinicu ca nu vrea, El pa cal incalica,

Si-acas' s'a-ntorcea,

Voinicu-i voinic,

Mult mi-e rinduit, Moati canunit ! Din ochi ea plingind, Din cirji cirjlind !

Dupa.' oaste sa lua, Pa ma-sa aci rasa, Ma-sa raminea,

Auzit de Invaiitorul I. Florescu de la Florea Dragan, muncitor,

Din ochi ea plingind,

din comuna Bragadiru-Teleorman.

26

Foai verdi -o opirli Foai verdi s-o sopirli,

Pi undi-ai trecut,

Imi Nadi o baba batrina,

Un t-frumos, Frumos $1 mladios ? Ba, maica-am vazut,

Colo pi un mal di girli, Cu cairu alb di ling $1 cu fusu intr-o mina. Ea din fus ci sftrtia Si din ochi ca lacrama Si din gull. brastama

Pi undi-am trecut, Intr-o corabii neagri si smaltuiti 51 di vinturi batuti Si di maluri opriti. El intr-insa ct -mi sadea 51 hirtii albi imi scriea Si-i da maicti $i citea.

51 pi api ct- ntreba :

Apt, api curgkoari, Tu prin multi locuri treci, Poati multi lucruri vezi. Nu cumva di-ai vazut,

Cules de G. Coatu, invaYitor din Cerna, pl. M5cin, jud. Tulcea.

27

Pe muntele lung Pe muntele lung Turmele s-ajung, $1 cine le mina ?

0 maica batrida, Cu briul de ling, Din mini indrugind 106

www.dacoromanica.ro

$i din gull zicind :

Au trecut intr-o poiana:, Stina sa a$eze

Cri$ule, Cris,

De-ai fi vorbitoare,

Si oile ssa be va:reze.

Eu to -a$ tntreba

De-un fiiut al meu, Nu cumva a trecut vadul tau ?

Cules

de D. G.

Trifan, inv:i-

fitor, din corn. Bicaz, jud. Nearn.

28

Voichita Foaie verde salcioatl, P-a gura de vale,

Din ce mili fa:cea ? La mass pleca

Soarele rasare, Este-o case mare, Inaka-n foisoare, Cu not:a celare, Cu noua u$ioare, Cu nousa umbrare. La noua umbrare, Noua leg'aioare, Cu-al Voichitii zece, Inimioara-i rece. Mai-marele lor,

Si din gura: zicea : Mama, maica mea, Voichii i-a venit Neste negustori,

Chip de petitori, De sus dupe ma'ri. Hai s-o maritsam,

S-o easkorim, Pina cind trsaim. Ma-sa ca" nu vrea : Nu dau pe Voica. Fata, ca fata, Toarce cu furca, Da ma -si turta ; Si toarce pin sat, Lui tat-s'au colac.

Din si Constantin, Lega'ior dintii,

Fifa ca'patii ; Cel cu barba neagrg, Cu chip de isprava $i cu mintea-ntreaga".

Din ce mi -si facea ? Acas' ei, vinea, Cu el se-nvoia Pe Voica s-aduca

Frunze verde si-o lalea, Voichii 6.'4 venea Neste negustori, Chip de petitori, Din sus dupe msari, Tot din Nadolie,

Iarna de cinci ori, Ca stilt s'arVatori,

Vedea-o-a$ pustie, Pa* cum sa ra'mile !

Vara de trei ori, Ca sent luciatori.

La Din ca tiagea, Plosca ea mi-i da.

Si mi-o m'arita 5i-o easatorea ; 107

www.dacoromanica.ro

Mult a nu trecea, Toti fratii murea,

Ea ea n-auzea, Pe ea c-o g'asea Intr-o bascea, Sta de cununa $i mi-si boteza, Fini ea dobindea. Ea ea mi-si striga : Neica Constantine, Te Inteleg prea bine, Nu te vaz pe tine. Pe poteei apuca, La Din se ducea, Din pe cal c-o punea,

Ma-sa ramtnea De mi-i tamlia Si mi-i cominda, Pe Din blestema : Dine, maica, Dine, Fierul si otelul El sa putrezeasca Si sa mucezeasca ; Trupsorelu tan Nici sa mucezasca, Nici ssa putrezasea.

Cum to te-ai sculat Pe Voica c-ai dat $i mi-o ai maritat Tot in Nadolie, Peste tari pustie ? Nona ani trecea, Nici nu mucezea, Nici nu putrezea, Sta cum mi-I baga.

Drum ca -$i lua,

Pe earimu alalt intra. Calu incontina, Voica ca vedea Neste pasarele, Cinta viersurele Pa ramuri verzele. Din gura zicea : Ferice de noi,

De parintii nostri, Au la ce tral, Au la ce muri, Aici c-or veni.

Din ce mi-si facea ? De Dumnezeu se ruga : Doamne, sfinte Doamne, Tu de ce nu-mi faci Tronisorul meu Mic de ealusel ; Pinzisoara mea, Dalbele ibinci ; Briuletul meu, Mica chingulifa ; Piedicuta mea, Mic de friulet ? Dumnezeu ii facea, El pe cal inealeca, In Nadolie ca pleca, La Voica tragea, La ea ea striga : Voichita, Voichita., Vin' to la neica !

Voica ca -i vedea

Si se spalminta. Din ca mi-i zicea : Voichita, Voichita,

Nu te spaiminta, Ca esti cu neica. Nu sint pas'arele, $i sint copilasi, S'a vezi, botezati Si vezi, crestinati

Si din mina dati. 'Nam te mergea, Voica ca vedea Neste pa'sa'rele, Cinta intunecoase 108

www.dacoromanica.ro

Neia Constantine,

Pe ramuri uscate, Din gura zicea : Vai de noi, De parintii nostri,

Ce este asta ?

Neia, cind a botezat

$i mi-a cununat, Din gura-a daruit, Bine i-a parut ! 'Nainte mergea, Voica ca vedea De, vezi, vacs slabs, Slaba 4i mirsava, Tot pin livezi verzi Si pin ape reci.

N-au la ce trai,

Aici c-or veni ! Neica Constantine, Ce sint astea ? Sint bieti copilasi, Vezi, nebotezati, Din mina nu dati. Inainte mergea, Voica ca vedea

Voica a vedea, Din gura zicea : Neia Constantine,

Doua ateluse, /n gura s-alatra, Gard le despartea.

Ce este asta ?

Cind a botezat Si mi-a cununat,

Gardu este soacra-sa. 'Nainte mergea, Voica ca vedea, D-un mormint vedea, In par de foc ardea. 0 Oita ce facea ? La riu se ducea, In riu se muia, La mormint venea, Pa el se scutura, Para d-o stingea. Voica ca-1 vedea $i din gura-ntreba : Neica Constantine, Ce este asta ? El cioban c-a fost,

Din gura o a daruit, Rau ca i-a parut ! Dupa, tarim ca iesea, Casele ma-si se vedea, Dupa: cal desaleca, Pe Voica c-o lua.

In cap ca-i cata Somnu c-o lua. El se-nfurisa,

El a mi-si pleca La casa de veci. Acolo mergea, 'Farina se facea. Voica se scula,

Rau a mi-a facut ; 0 oita a daruit,

Pe Din ca-1 striga : Neica Constantine, Dine, Constantine ! Costandin nu raspunde, Ca n-are de unde. Voica ce facea ? La ma-sa pleca, La usa-i batea 5i din gura striga :

Bine i-a parut. Inainte mergea, Voica a vedea D-o vacs, vezi, grass, Fars fir de iarba, Fars strop de apa. Voica intreba : 109

www.dacoromanica.ro

Mama, maica mea, Descuie-mi usea

5i ma-sa c-o cunostea. Atunci usa descuia, In brave ca mi-o lua

C-a venit Voica ! Ma-sa ca-i zicea : Fugi, moarte grabita,

$i pe pat ca mi-si cadea $i ma-sa ca mi -si murea ! La biserica c-o ingropa, Voica raminea De mi-o tamlia. Torcea cu furca, Da ma-si turta, Torcea prin sat, Lui tat-sau colas.

Noua fii ca am avut Si pe cite noua.i-ai luat, $t-ai venit, vezi, $i la mine, Sa ma iei, vezi, vai de mine ! Voica mereu ca striga, Ma-sa ei ca-i raspundea : Daca esti Voichi ;a, Vino colea la maicuta ! La fereastra ca venea,

Cules de Chr. N. Tapu din gura l'autarului Dumitru Ba'neasa-Teleorman.

Cosi %a ca mi-o baga

110

www.dacoromanica.ro

Radu,

din

II

Vitejeti 1. CICLUL COT ROPITORILOR (TURCI-T ATARI) 29

Cintecul lui Baba Novac Foaie verde ma'rsIcine,

Boierilor, De ce, mare, vsI-necavi ?

Ascultati, oameni, la mine, Ssi va spun d-o istorie,

CI Gruita este beat, Cum este bun de legat, Tot legat i fericat, Tot cu fringhii de m`Itase $i cu cinci de sirmI-ntoars'1, Taie carnea pin' la oase. IarI turcii ce-mi zicea ? De trei on s'I-1 cintIrim, De trei on cu gnbiori, De cinci on cu sfanciwri. 'ail sluga lui Gruia, Bat-o piinea i sarea, Ea la Gruia a mergea $i mina pe el punea

SI vI cint d-un cinticel, Mititel i frumwl, S'I trecem dealul cu el.

Pe luciul Dudirei, Pe scursura apei, Tare-mi vine i-mi soswe Un caic mindru gsItit, Cu upostav verde inflorit. Inca in el cine era ? Chiar ficiorul lui Novac, Lui Novac, Baba Novac. Din muntii de Ardeal La DunIre ca mergea, Turcii, mare, ca -1 vedea, $i-1 vedea §i-1 cunotea, $i sarea de se-neca,

$1-1 lega 1--1 fereca,

Tot cu fringhii de msItase $i cu cinci de sirm'I-ntoars'I, Taie carnea pin' la oase ; $i-1 punea i-1 cinarea,

To ;i ca frunza i iarba. Iar'I sluga lui Gruia, Bat-o piinea i sarea $i toatI cheltuiala,

De trei on cu abiori, De cinci on cu slInt4ori.

Ea la turci a se ducea

Foaie verde bob lalea, La Tapa Corbii it ducea. Doi de mama it suduiesc,

$i din gull aka zicea : Turcilor, 111

www.dacoromanica.ro

$i-1 vedea si-I cunostea,

Patru-cinci in saps -1 cioplesc,

Si din guil asa zicea : Gruio, Gruio, puiul taichii, Pe tine turcii te-a taiat, Corbisorii te-a mincat ! De la masa se scula, In chilie ca intra, Disagi cu galbini incarca.

Mini in ziva mi-1 topesc. Foaie verde bob lalea, Cind Gruia se destepta 5i pe sus ea se uita, Nici o putere n-avea. D-un corbisor ca vedea $i din guil-asa zicea : Corbeo, corbeo, frate corbeo, Ia la-te de aluneca, Inelusu de mi-1 ia $i cu el s'a mi to duci In muncii de Cearideal,

Lepada toate * domnesti, Lua rase calugsdresti 5i-apuca pe-o potecea, Poteceaua cam cotifa,

Cam cotita, pailsita $1 cu troscot invMita, Numai de Novac stiufa, La Duna're ca mergea, Fete mari pinza inalbea.

$i -acolo sa cloncanesti

La toate prinzurile, La toate amiazurile. Dara Novac ce-mi facea ? Masa afar ca-mi scotea, Corbisoru imi cloneanea. Dara Novac ce facea ? De la mass se scula, In cas ca intra, Pusca din cui ca s-o ia, Crrhisoru d-a-mpusca. Cind Novac in cas' intra,

El din guil asa zicea : Buna ziva, fetelor, De mi -a ;i spune ** in direptate, Pinzele sa va albeasca Ca o coals de hirtie, Cum sta mindra'-n prlyMie, $tii cind logofetii o scrie ; Iar de-ti spune in strimbsitate,

Corbisorul se fasa, Inelusul ca-1 punea Pe mass -n pahar cu vin. Novac afara iesea, Corbisorul se salta,

Pinzele s'a va-negreasc'a

Cum sint rasele pe mine, Cum ii inimioara-n mine. Foaie verde pelinita', Fats mare din cosifa, Ibomnica lui Gruita, N-ai .vszut to pe Gruia ? Dar fata ce-mi zicea ? CMugare, piaza rea, A luat turcii pe Gruia, La tapa Corbii 11 ducea.

N-avea Novac in cine da 5i la mass ca. sedea ; Mina pe pahar punea $i la gura mi-1 ducea Si vinul din el ca-1 bea. Inelusul c5.-1 vedea,

* 'Dale ! (N. ed.) ** In editia de baza gresit : pune. Ca' este o greseara dovedeste rindul 113, in

care nu mai figureaza forma pune, ci spune : Jar de-0 spune... (N. ed.) 112

www.dacoromanica.ro

Bate tu ma'rginele, Sa bat eu mijloacele, Ca le' stiu soroacele. Mare, vrunul de-o sc4a

Doi de mama * it suduiesc, Patru-cinci in saps it cioplesc. Miine in ziva mi-1 topesc. Dara Novac ce fIcea ? Pe potectifi apuca $i la turci ca se ducea

Caput tau ti 1-oi lua ! Vine soarele in chindie, Tale Novac §eapte mie, 5i Gruica nu se tie ;

Si din gur5. asa zicea : Turcilor, vizilor, ** Ce vfa" robu vinovat De asa tare 1-avi legat ? De Va.' este de vinzare, VA' dau galbeni si parale ; De vsa este de schimbare,

Cind soarele Ka'p'ata, N-avea Novac ce taia.

La imOratu ca mergea Si din gur5: asa zicea : D-aoleo, frate impa'rate, Sa fi la'sat Dumnezeu

Sa va dau doi pentru unul. Iara turcii ce-mi zicea ? Nu ne este de vinzare, Nici ne este de schimbare, $i ne este de pie[r]zare, Ca i ficioru lui Novac, Lui Novac, Baba Novac, Din munci de Cerdeal.

Ssal se taie imp'aratu,

Ac4a

ci-as lua capul. Imiaratul ce-mi zicea : D-aoleo, frate Nov ace,

Sta"pinete-ti tiara -n pace ;

Cit of fi eu in imparacie, Sa fii §i tu in haiducie.

Iarsa" Novac ce-mi fa'.cea ?

Cind el asa auzea,

Eu ma lupt cu cintecu, Ca lupu cu chiotu ; Mai dati-i cu ba'utura Sa-si ude cobzaru gura !

Malt ca se-ntorcea, Tot mai rau se ne4ea. Se fcea d-aluneca, Disagii cu galbeni Va'rsa, Turcii nsalval5. ca da. Iar5: Novac ce fa'cea ?

Cules de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila, Urdarii-de-

Fuga la Gruita da $i palowl mi-1 trhea,

Jos (Gorj).

A se

compara acest cintec cu

varianta Novac §i corbul din co-

Fringhiile le t'ala

lectia lui Vasile Alecsandri, p. 144. Vezi o mica asemanare

$i drumul lui Gruia ii da, Si din gurI asa zicea : Gruio, Gruio, puiu taichii,

$i

In Gruia Novac din colectia

d-lui Bibicescu, p. 2S4 sqq.

* In editia de baza gresit : mina. (N. ed.) ** Vizirilor ? (N. ed.) 113

www.dacoromanica.ro

30

Cintecul lui lovita Ches fata cadiului, In tirgul Odriului,

Muntii Sterii Dealului, La ceardacul lui Novac, Ca-i de chept cam ga'Vanat, De calclie departat, De genuchi aprochiat. Frumoasa mass -i intinsa, De multi boieri e coprinsa. Dar la masa cine seade ? Tot bunii Brasovului Si tartorii tirgului, Cu tori bea si se cinstea, Cheful deplin ca-si facea ; Numai feciorul Iovita Nici nu bea, nici nu minca, Ci sedea trist si mihnit,

Cind of sti a mi-o scapa, Singurel m-oi spinzura In marginea drumului, Cu ciucurii briului, De craca sovirfului.

Cind Novac a auzea, Dreapta-n buzunar &alga

Si cheia a i-o scotea, Drumul la grajd i-arata. Alei, fecior de Iovita, Seama la cai to sa iei, Iesi la usa grajdului, Ca este ieslea Livdului, Vai, Livdul nebunul, Care fuge cu luna Si joaca cu saptamina. Bun cal boier de dobinda, Dar pica faa izbinda. Dar la fundul grajdului

Cu fata ca de pamint. Nime-n seams nu-1 baga, Numai unchias de Novac, Numai el seams baga. Alei, fecior de Iovita, Nici nu bei, nici nu maninci, Ori caftan ai ponosit, Sau galbeni ai ispravit, Sau vremea ca ti-a venit,

Este ieslea Negrului, La picioare-i aricit

$i parul pa el zbirlit, $i -i facut el pa fugit, Ce-i goni ai izbindi ; 5i-i cu falca pa pamint,

Vremea de asatorit ? Feciorasul de Iovita Din gura asa graia : Alei, unchias de Novac, Nici caftan n-am ponosit, Nici galbeni n-am ispravit, Dar vremea a mi-a venit, Vremea de asatorit ; Ca eu, unchiule, am umblat Noua ani pe nou'a cai, Pe cite noua i-am ciumpavit, 5eapte in grajd a i -am spetit, 5i potnva" n-am gam.

Trage vint pa" sub oblinc,

Ca-i e fries de aprins. Si la Negru nu se uita, Tot la Livdu davalea, 5eaua pe Livdu punea. Puse sea pe pasargie, Cu cioltarul mohorit, Scoate brazde din pamint, Care n-am vazut de cind sint. Pin' pa Livdu se-aseza, 114

www.dacoromanica.ro

Ele in urma rsaminea, Fata albs -$i zgiria, Par galben darapana, Watt le-a secat inima,

Noua". hotare s'area.

Dar popas unde facea ? Sub aripa cerului, La inima cimpului, La cea verde poienifa, Cu tot felul de s'amint'a. Buna ziva, coconifa ! Multumesc, fecior de vita ! Leaga-ti calul de portita, Ca sa-ti dea daica gurit'a. Dar Iovita ce-mi graia ? Hai, cocoana, dumneata, M-as ruga de dumneata Sa-mi dai o stibla de flori. Dragi-mi sint florile, Dar mai dragi cocoanele. Cocoana cind auzea, La o roaba poruncea, Smulgea flori din toate florile Si m'anunchi ea le facea, Pe-o roaba le trimetea. Dar Iovifa ce-mi graia ? Hai, cocoana, dumneata, Nu-ti trimite roabele

Cal le-a furat st4ina ; Veste la cadiu ca da. Cind cadiu c-auzea, Asa din gura graia : S'a traiasea $arga mea, Vai, $arga Arbuzeanca, Care fuge cu luna $i joaca cu s'aptamina, De-mi razbuna inima, Nieairi nu mi-o scapa. Apoi Cadiu graia, La bucatar ca. poruncea : Pune masa, sa m'aninc, Stringe masa, nu maninc. Pune perna sa ma culc, Ia perina, ca nil ma culc. Adu pa $arga sa incalic, S'a caut ce am pierdut. $i pe $arga i-o aducea, Nenselata, nenfranata, Numai cu piedica legatl. Pin' pa $arga inealica, Noua hotare ssarea, Dupa" Iovifa pleca, Putintel nu-1 ajungea, Raz' in spate ca -i facea, Pared' soare rasarea.

Ssa imparteasca florile ;

Adu tu cu mina ta, Ca nu-s boala sa te bolesc, Ci-s hamor, s'a te iubesc, Cu tine sa-mi va'cuiesc. Cind cocoana auzea, Alte flori ea-mi rupea, La Iovita le-aducea. Dar Iovita ce-mi facea ?

Fata inapoi a cata, Pa tat-su cg-1 cunostea. Fata din gur'l-mi gra.ia : Alei, fecior de IoviO,

Cu stinga Ia flori se da, Dreapta-n cear ea i-o punea Si calare mi-o punea, De loc dosul ca mi-s' da, Da' fugea, moarte-$i facea. Iar cincizeci de robulite

Ia uit'a-te tu in urma, Ce pars de foc ne vine ? Nu stiu parg de foc este, Ori talcuta ne soseste, Viata ni se peaiadeste ;

$i seasezeci de rusculite, Ale ei sint slugulite, 115

www.dacoromanica.ro

O fi calare pe $arga, Nicaieri nu vom scapa.

De capastru ca-1 lua, Seaua pa el ca punea.; Cu scarile in surupun, Sa-mi mai potol din junghiuri. Pin' pa Negru s-aseza, Noua hotare sarea, Si-i stringea cite-un dirlog, Mai sarea cite-un pirlog, Ii venea inima la loc. da, Pe linga Nici de seama nu-1 baga, Tot inainte mergea, Cu Cadiu ca se-ntilnea, Curmezis ca se punea, Si de dinsul se ruga : Dur, dur, cuscre Cadiule ! Baietii fac vrajbile, Noi batrinii pncile.

Lass -ma pa mine jos,

Caci pentru un cap de femeie Sa pieie cap de voinic, Pentru un lucru de nimic ? Dar Iovita ce-mi graia ? Eu pe tine nu te-oi lasa Odata cu viata mea, Tot mi-este de una ! Iar Iovita ce-mi ficea ? El aminte si-aducea, Scoase un arc si-o sageata $i in virful sagetii, Inelusul din dreapta In sageata 1-anina, Spre Novac it napustea. Novac la masa sedea, Inelu in poala-i pica. Iar No ac ce mi-s' graia ? Catati, boieri, de vedeti ! Cite razboaie am batut, Ast semn nu 1-am mai vazut ! Ori a pierit vrun finisor, Ori vreun verisor, Mult seamana ghinisor, $i pa dat si p-aruncat, Ca asa ni-i neamu-nvatat. Inelul in mina lua, Pa veliat ca se uita,

De doua on ca se ruga, Vorba-n seama nu-i baga, Tot pa Iovita-1 gonea. Dar Novac ce-mi graia ?

Alei, Doamne milostive, Eu judec in Tarigrad, Dar pa asta un blestemat ? L-am rugat, n-a ascultat, Doamne, un pacat ; Eu o rapui viata 5i sa*iau pa Serguta, Vai, Sarguta Arbuzeanca, Care fuge cu luna Si joaca cu saptamina. Iar Novac ce mi-si facea ? Seama la razboi stia, Laturis ca mi-1 lua. Cind o palms ca mi-i da,

Frumos slova-i cunostea.

Catati, boieri, de vedeti, Ca n-a luat pe Negrul, Si a luat pe Livdul, $i singur si-a rapus capul. Iar Novac ce mi-s' facea ? La grajd de peatra mergea, Seama la cai ca lua, Pe toti caii el vedea, Numai pe Livdul nu vedea.

Intr-o scars -1 povirnea, Buimacit, drumu-i mai da. Pa urma palos scotea, De-a azvirlitele zvirlea, Lua mina si trei coaste

Pe Negrul afara-1 scotea, 116

www.dacoromanica.ro

Si oblincul de la sea. Scapa palos in pamint, Scoate o brazda ca de plug, Minia de pe pamint. Frumos capul ca-i taia, In glugulita mi-1 punea, $i la ciochine ca-1 lega $aua pe $arga ca punea, Pe Negru in pohod lua, Dupa Iovita pleca. Cind Iovita inapoi cata, Pe $arga cind o vedea, El mai tare ca fugea. Novac dupa el striga : Ia mai tine pe Livdul, Ca i-a iesit sufletul, Ca nu-i Cadiu sa te goneasca, Viata sa-ti prapadeasca, Ci Novac sa te iubeasca. Nici vorba nu ispravea,

Dar fata asa-mi graia : Alei, unchias de Novac, Tata asa a fost de jurat, $eapte fete a maritat, Pa $arga zestre n-a dat, Ian acuma 1-ai taiat, La inima m-ai secat.

Dar Novac ce mi-$i graia ? De mina ca-i lua, In monastire-i baga $i pe loc mi-i cununa. Cind fu la masa cea mare, Capul lui Cadiu lua, Toti boierii daruia, Care vii, care mosii, Cu mosii nehotarite $i cu pungi nesocotite, Si cu banii din buzunar, Cu salasuri de tigani, Toti boierii ca daruia. Dar Novac ce mi-si facea ? Capul lui Cadiu lua, Intr-o tipsie-1 punea Si la masa-1 inchina : Poftim ast cap de berbece, Sa nu va stea inima rece !

$1-acasa ca-mi ajungea.

Cind fata $arga vedea, La inima mi-o seca. Fata din gura graia : Alei, unchias de Novac, Tu pe taica 1-ai taiat Si pe $arga i-ai luat ! Dar Novac ce-mi graia ? Taci, fetita, draga mea, Eu cu tat-tu la pace am dat, Pa $arga zestre v-a dat.

Ziceti voi, boieri, amin, Caci eu v-am cintat deplin. Cules de A. Goleanu din gura lui Petrea Murgu, in virst5 de 70 de ani.

31

La cerdacu lui Novac La cerdacu lui Novac Frumoasa masa-i intmsa, De marl boieri ii coprinsa.

Toti boierii bea, maninca $i voie buns ca fac ; Numai tinarul Iuvia 117

www.dacoromanica.ro

Nici nu bea, nici nu maninca, Nici voie budi nu face. Nimeni sama nu-i lua. Dar Novac, Baba Novac Sama bine ca -i lua $i din gura asa-i graia : Valeo, nepoate Iuvqa, Toci boierii bea, maninca Si voie buns ca fac. Iar tu, mare, nici bei, Nici nu bei, nici nu maninci, Nici voie buns nu faci. Nici nu beau, nici nu maninc, Nici voie buns nu fac, Ca mie, mare, mi-a venit Vremea de casatorit. Potrivnica mi-am gasit In tirgul Iodriului, La fata Cadiului. $i Cadiu-i om bogat, Savai cinele spurcat Si de lege lepadat. Na cheita grajdului Si descuie grajd de piatra. Mai la 14a grajdului Este ieslea Livdului. Livdul este-un cal frumos,

Pe fetica o gasea ; Pe fetica-n gradini;a, Cu cinzeci de robuli%a,

Robuli/a, rusculita, Si din gura ap.-i graia : Cucon4a, dumneata, Ia da-mi un nrianunchi de flori. Trimete pe-o robulica. Cuconica dumneata,

IN-le tu cu mina ta, Ca nu-s lup sa te maninc, Nici boala sa te bolesc, Si-s voinic sa te iubesc. Cuconiva asa facea,

Iar Iuvifa se chitea... Mina cearcan o facea $i de briu ca mi-o lua $i pe cal o arunca Si-napoi ca se-nturna. 0 roabai la Cadiu fugea Si din gura asa-i graia : Cadiul, dumneata, Ti-a luat pe hica-ta ! Cadiu se tulbura $i din gura" asa graia : Pune masa s'a maninc, Stringe masa, nu maninc ; Pune-mi perna sa" ma culc, Stringe perna, nu ma culc. Ad' pe $arga sa-ncalic, Pe $arga, pe harbuza, Care-mi fuge cu luna $i gioaca cu stamina. Pe $arga i-o aducea, $aua pe ea o punea Si pe dinsa s-arunca. Pin' pe ea se aseza, $apte hotare-mi sarea ; $i-o mai tilgea i de dirlog $1 mai sarea i alt pirlog ; Pe Iuvit'a-apropia.

Nu-%i este nici de un folos.

Mai la fundul grajdului Este ieslea Negrului, Negru este-un cal urit

$i la par ii aricit Si de vine-i cam stircit, Facut, mare, pe fugit ; Ce-i goni Vei izbindi. Iuvifa la grajd mergea Si pe Livdu mi-1 scotea, Saua pe el mi-o punea, La Iodriu mi se pornea. Cind acolo ajungea, 118

www.dacoromanica.ro

Iuvita atunci graia : Cuconita, dumneata, Ia uita-te inapoi. Vezi ce para rosie ne-ajunge ? Nu e para rosie, Ci-i taicuta Cu $arguta ;

Cadiu-n sama nu prindea, Tot pe Iuvita-1 gonea. Novae sta in loc si se gindea Si in gind asa zicea : Judecata -n Tarigrad, Dar aesta un blastamat ?! Pe Negru-n friu it stringea Si la el se repezea... Frumos capul ca-i taia $i oblincul de la sa. Si pe $arga i-o lua. Acasa dac-ajungea, Cuconitei ii graia : Cuconita, dumneata, Cu taica-tu buna pace c-am facut, Pe Sarga zestre v-a dat. Cuconita raspundea : Taica sapte fete c-a avut, Pe cite sapte le-a maritat, Pe Sarga zestre n-a dat... Capul tatei 1-ai taiat !

Cum te-ajunge,

Cum te taie. Iuvita inelul arc 11 facea, 'N poala lui Novac it arunca. Iar Novac asa graia : Ori imi moare-un fratior, Ori imi piere-un nepotel. $i la grajd se repezea Si pe Livdul nu gasea... Pe Negru din grajd scotea, $aua pe el o punea Si pe dinsul s-azvirlea. Cind te uitai de pe dinsul, Nu-ti mai puteai tine risul. 'Naintea Cadiului iesea Si din gura asa-i graia : Dur, dur, dur, cuscre Cadiu, Tinerii fac vrajbile, Noi, batrinii, pacile.

Auzit de invalatorul Em. I. Mironescu, din corn. Oncea-Covurlui, de la tatal sau

ron.

32

Doicin In tirgul Tarigradului, La casa-mparatului,

In spate cocosat ; Vezi cocoasa gitului, Ca morcoasa testului ; Da vine lasat, Da calciie alaturat,

Nemerit-a, poposit -a, Nu aseara, alaltaseara,

D-un arap negru buzat, Cu solzi dupa cap, Parca-i dracu-mpelitat ; In piept gavanat,

Da genuche dapktat ; Cind te uiti la dinsu, Nu poti tine risu. 119

www.dacoromanica.ro

I. N. Mi-

Cosita neagra smulgind, Fetisoara zgiriind, Singili cocos curgind ?

Vezi, ochii ca taierili, Din ;i ca teslili, Maselili ca risnitili, Unghili ca secerili, Lega tura capului, Ca rotila plugului. Imparatu la conac ca mi-1 poftea, Si conac ca ii gatea : La masa

Or tie ti s-a urit Tot 6 mine ingrijind ? Or tie ca ti-a venit Vremea 6 casatorit ?

Ca pin-acum nu to -am vazut Asa trista cautind ! Iar Lisandra 6-i graia : D-alei, nene Doicine,

O vacs grass, $eapte oca da orez, $1 cinci oca 6 piper ; Asta conac, de mincare, Seara fats mare, 6 culcare. Toate fetili rindu ca-si facea, Rindu la sora lui Doicin venea, $1 pa dinsa mi-o vestea. Iar Lisandra ce-mi facea ? Intra-n casa suspinind, I$' afara tot plingind, Cosita neagra smulgind, Fetisoara zgiriind,

Da statusi 6 ma-ntrebasi, Cu tot dreptu spune-ti-as : Nu aseara, alaltaseara, In tirgu Tarigradului, La poarta-mparatului, Nemerit-a, poposit-a D-un arap negru buzat, Negru $i ciudat, Cu solzi dupa cap, Parca-i dracu-mpelitat ! In piept gavanat, In spate cocosat, Cu cocoasa gitului Cit morcoasa testului, Legatura capului, Cit rotila plugului ;

Singili cocos curgind. Dar Doicin ca mi-o vedea, Doicin bolnav cum erea, Ca noua ani si jumatate,

Da cind zace el pa spate ; Ca el ursat ca era,

Cind to uiti la dinsu Nu poti tine risu ; Ochii ca taierili, Dintii ca teslili, Maselili ca risnitili,

O suta pagini 6 omora, Zilili i sa sfirsa ; Nouazeci si noua omorise, $1 bolnav el ca cazuse ; Unul, frate, mai avea, Viata ca sa s-o dea. El pa sori-sa daca-o vedea, El din gura ii graia : Alei, Lisandra, sora mea, Ce-mi intri-n casa suspinind, Iesi afara tot plingind,

Unghili ca secerili ! $1-mparatu la conac ca 1-a poftit $1 conac ca i-a gatit : La mass,

O vacs grass, $eapte oca 6 orez $i cinci oca 6 piper. 120

www.dacoromanica.ro

Pin' Doicin inealica. Doicin daca-nealica, Buzduganu ca-1 uita ; Buzdugan cu seapte pene, Pana da seapte oca ; $i la sorl-sa-1 cerea, Lisandra ca sa ducea, Buzduganu ca-1 lua, Pin' la dinsu mi-1 tira ; Iar Doicin ca sa-ntindea, Doua dente ca punea, Buzduganu apuca Si in sus da-1 azvirlea, Pe Negru it mai juca, Pin' buzduganu venea, Palma-n sus ea ridica, Buzduganu apuca $i pa ulita isa ; Pa Negru cind mi-ncura, Ulita nu-i ajungea ; Pa linga arap trecea. Arapu daca-1 vedea,

Asta conac, da mincare, Seara-fats mare, da culcare. Toate fetili rindu ca s-a facut, $1 la mine rindu c-a. venit, $1 pa mine m-a vesta. Mie, frate, nu mi s-a urit Tot da tine ingrijind ; Si nici ca mi-a venit Vremea da casatorit. Dar d-aia intru-n casa suspinind, les afara tot plingind, Cosita neagra smulgind, Fetisoara zeriind, Singili cocos curgind. Doicin asa d-auzia, El din gura ca graia : D-ale, soro, sora mea,

Ia du-te tu in al grajd Si is tu d-a perioara $i pe Negru mi-1 teseala ; Cu saua mi-1 inseleaza, Cu friu mi-1 infrineaza

In ris el ea ii zicea : Dur, dur, dur, bir neinvatat, Calu ce ti-ai rasfatat ? Doicin nimic nu raspundea Si nainte el trecea,

$1.-1 scoate la neica-ncoace,

Ca da cind neica s-a bolnavit, Negru-n grajd a-nnebunit. Iar Lisandra ce-mi facea ? Ea in grajd ca sa ducea, Pe Negru mi-1 tesela, Cu saua mi-1

Calu ca 5i-1 mai juca ; Indarat ca sa-ntorcea,

Cu friu mi-1 infrina, Afars ca mi-1 scotea $i la Doicin mi-1 ducea. Doicin atunci ce facea ? El din pat ea se scula, Cu hainili sa-mbraca, Cu armili sa-narma $i Ia Negru ca isa ; Mina pa Negru punea, Negru jos ingenuchea,

Iar pa linga arap trecea ; Arapu iar ea ii zicea : Dur, dur, dur, bir neinvatat, Calu ce ti-ai rasfatat ? Dar Doicin raspundea : Nu sint bir eu neinvatat, Dar de stapin ca ti-ai dat ! Si buzduganu aducea, In arap da-1 repezea, Piste cap el a mi-1 da, 121

www.dacoromanica.ro

Si sfloitu ca 4i da,

Cu pamintu l- amesteca. Acasa ca sa ducea, Ca lu sori-si i-1 da,

Caci implinise suta ! Cules de I. Florescu de la Fl. Dragan, muncitor din corn. Bragadiru, jud. Teleorman.

Apoi in cas' ca intra, In pat el sa aOlza

33

lancu-vod'd Mustafa de la Baba, Irimia din Chilia Si cu hogea Diului, Nadejdea-mparatului, La Iancu-voda ea sosea

Turcit-ati pe lancu-voda ? Iar deliii tispundea : Ca noi, mar', nu 1-am turcit, Dar el, mare, s-o turci Daca noi 1-om darui Cu cincizeci de iepe roaibe, Iepe roaibe umblatoare,

Si din gur'a-aka -i graia :

Turcqte-te, Iancule, $i te da pe legea noastra, Lege buns i bogata Si de toate-ndestulat : Si de miere i de unt, De our i de argint, Care este la turc mult, Dulceaca de pe pamint.

Pintenoage de picioare, Cu dungi negre pe spinare, Stranute cite de-o nare, Imbuiestr' in fuga mare. Imparatu raspundea : Baqina i gheauru, Ce i-a pofti sufletu. Pa'sati, mare, de mi-i dati $i siliti de mi-1 turciti,

Iancu-vod'a raspundea :

Ca eu, mare, m-oi turci, Daca voi mi-ti da'rui Cu cincizeci de iepe roaibe, Iepe roaibe umbratoare, Pintenoage de picioare, Cu dungi negre pe spinare, Stra'nute cite de-o nare, Imbuiestr' in fuga mare. Eu H dau sfatu la voi, Voi sa-1 dati la-m0.ratul. La-mparatul se ducea,

Ca voi de nu-1 iti turci Noi n-om mai imparati. La Iancu-voda le ducea ; Mustacioara ca -i ridea, Mai frumos mi-o iasucea.

Iar deliii aa-i graia : Turcqte-te, Iancule, $i te da pe legea noastr5., Lege bun' i bogata Si de toate-ndestulata. : Si de miere i de unt,

Imp*aratu-i intreba : 122

www.dacoromanica.ro

Si de toate-ndestulata: : Si de miere $i de unt, De aur $i de argint,

De aur $i de argint, Care este la turc mult, Dulceata de pe pamint. Iancu-voda raspundea : Ca eu, mare, m-oi turci Daca voi mi-ti darui Cu cinzeci de berbeci berci, De la coade pin' la coarne Tot de douasprece palme, Coarnele cit bratele, Sa ma culc pe dinsele. Eu it dau sfatu la voi, Voi sa-1 daci la-mparatu. La-mparatu se ducea. Imparatu-i intreba : Turcit-aci pe Iancu-voda ? Iar deliii raspundea : Ca noi, mar', nu 1-am turcit, Dar el, mare, s-o turci Daca noi 1-om darui Cu cinzeci de berbeci berci, De la coade pin' la coarne Tot de dousprece palme, Coarnele cit bratele, Sa doarma pe dinsele. Imparatu raspundea :

Care este la turc mult, Dulceata de pe pamint. Iancu-voda raspundea : Ca eu, mare, m-oi turci Daca voi mi-ti darui Cu cinzeci de catanasi, Insarcinati de galbanasi. Eu 11 dau sfatu la voi, Voi sal-1 davi la-mparatu. La-mparatu se ducea, Imparatu-i intreba : Turcit-ati pe Iancu-voda ? Iar deliii raspundea : Ca noi, mar', nu I-am turcit,

Ca el, mare, s-o turci Daca noi 1-om darui Cu cinzeci de catanasi, Insa'rcinaci de galbanasi. Bacsina $i ghiauru,

Ce i-a pofti sufletu ; Pasati, mare, de mi-i daci Si siliti de mi-1 turciti, Ca voi daca nu-1 iti turci Noi n-om mai imparati. La Iancu-voda ii ducea. Mustacioara ii ridea, Mai frumos mi-o rasucea, Masa' buns le facea : Trei purcei fripti ca le da, Alti doi la clasagi punea. La-mparatu se ducea. Imparatu-i intreba : Turcit-ati pe Iancu-voda Dar deliii raspundea :

Bacsina $i ghiauru,

Ce i-a pofti sufletu ; Pasati, mare, de mi-i dati Si siliti de mi-1 turcici, Ca voi de nu-1 ici turci, Noi n-om mai impa'rAi. La Iancu-voda ii ducea ; Mustacioara ii ridea, Mai frumos $i-o rasucea. Si deliii a$a-i grala : Turce$te-te, Iancule, Si to da pe legea noastra:, Lege buns $i bogata,

?

Nu $tiu, mar', noi 1-am turcit,

Ori el, mar', ne-a ruminit. 123

www.dacoromanica.ro

Daca, mare, nu ne crezi, Cat la dasagi si vezi. La dasagi cind el eata, Doi purcei fripci ca gasea $i din gura.-asa graqa :

Sa. domneasea,-mp'ar'ateasea,

De nimeni sa nu gindeasea ! Auzita de la invatatorul Em. I.

Mironescu din corn. Oncea, jud. Covurlui, de la tatal sari I. N. Mi-

Lasa-1, mare, sal domneasca,

ron.

34

Stanislav Fete mari beligraidence, Neveste teligradence.

Sus pe luciul Dudarii, Vine un caic zugravit, Cu postav verde invelit, Tot de maluri e izbit Si de tins e stropit. Dar in caic cine este ? Sint cincizeci de turci bgtrini, Cu Varbile pin' la briu, Cu firea ca de copil. Mai-marele care este ? S'avai Aga al Diului, Mustafa de la Baba, Care le-mparte lefeaua. Imbrihor de la Tirgsor Ca mi-1 poarea binisor. $i ei, frate, ca -mi umbla

Buda ziva, fetilor, Fetilor, nevestilor ! De mi-aci spune cu dreptate, Pinzele sa se dalbeasea,

Stii ca coala de hirtie, Cind o iei din pi-a:Valle $i logofevi mi-o scrie, Mai mindru ca mi-o minglie. De mi-cqi spune cu strimbatate, Pinzele sal se cerneasea

Stii ca posul de la git. Unde fetile auzea, Nevestile inm'arm urea.

La cea fata smedisoara, Cu cosita ga.lbioara $i cu semne de varsat, Ibovnica lui Stanislay. 0 iubise $i -o lasase, Pizma pe dinsul prinsese. Turcilor, spafiilor, Pe Stanislav nu 1-am Vazut,

Tot din vad in vad $i din sat in sat, Tot intrebind si ispitind

De Stanislav copilu, Incinge barba cu briu, Casapu ovreilor, Macelarul turcilor. Caic la margine-mi da, Fete mari, frate, gasea, Fete mari pinze nalbind, Cam'asi la soare cosind,

Dar am vazut pe mama lui Stanislav,

La cea Camara de peatra, Spalindu-i zabunile, 124

www.dacoromanica.ro

Toate hantiriile, Vezi, de singe, vezi, de turc $i d-o chica de voinic $i de mustata de fring. Unde, nene, ca mi-ti spala $i de peatra mi-i trinteste $i de singe ca se scura, Dunarea in doua mi-o curma. Unde turcii c-auzea,

Malurile s-azvirleste, Padurea ca se rareste, Cu caicul priponit,

Cu lantusul de argint, Ca de tei n-a mai gasit. De trei zile mi-este beat Si-n caic mi-este culcat. Unde turcii c-auzea,

Navala la caic da $i-n caic ca se punea Si la Stanislav mergea 5i la el ca se uita ; Ei dintre ei ca vorbea, Nu gindea ca este beat, Ci credea ca e culcat. Iar Stanislav se mica,

Naa la la cai da,

Ca ciinii la zahana, $i din gura zicea : Mai baieti, Ia mariti, voi, cirmile, Trageti cu lopetile. Hop, odata la Lopata, Sa trecem Dunarea indata ! La muma lui Stanislav

Vintul peri5orul cai batea.

Unde turcii se uita, Fugea ca muierile Si tipa ca curvile, Si-nn fugea iepureste

ca. mergea :

Buna ziva, mama lui Stanislav !

Si-mi sarea ogareste, $i-si rupea giubelile 5i-5i pierdea pistoalile.

De e5ti mama lui Stanislav, Sa ne fii mama si noua ; Nu-1 catam cu rautate, Ci-1 catam cu bunatate, Ca-i al nostru el, bun frate. Cu el am negustorit, Cu el am imbatrinit, Capetile le-am impartit, Ci5tigu ne-a mai ramas, Ca sa-1 impartim pe frati. Nu stiu de ce foc s-a miniat $i caicu 5i 1-a luat, Pe Dunare a plecat, Ochi cu dinsul n-am mai dat. Turcilor, spahiilor, Mai marl ienicerilor, Stanislav, mare, ca este P-acea girls, Ciorogirla, Unde Dunarea se cote5te,

Dar Stanislav mai avea 0 slugs dreapta si inteleapta Si de Dumnezeu lasata, Pe Neculae Neculcea, Ce sedea intr-un colnic, Cu pistolul ruginit, De trei luni neslobozit. Ma turcilor, pasfiilor, Ce fugiti ca muierile 5i tipatt ca curvele, Si-mi fugiti iepureasca $i va aruncati lupeasca Si rupeti giubelile. Si pierdeti pistoalile ? Ce voi mie-mi daruiti Sa va dau pe Stanislav legat, Sa vi-1 predau ferecat 195

www.dacoromanica.ro

Unde sint eu aicea ? !

Cum e bun de spinzurat ? Unde turcii c-auzea, Fesuri din cap ca lua Si cu bani ca le umplea, Lui Neculcea-i daruia, Iar Neculcea ce facea ? La Stanislav ca mergea,

A ! asta-i din Neculcea !

Ca Neculcea m-a legat $i-n mina turcilor m-a dat ! El nivel ca se smucea, Puterile si-aduna, Din fundul apei pleca Si trei zile cit facea, Numai dintre spete cratina

Trei pumni in cap ca* trintea, Cu seapte streanguri ca-1 lega, Seapte streanguri de Brasov $i cinci funii de matase,

Si in fa%a apei iesea

Cu peatra morii dasupra. Si-n fava apei daca iesea Si-ncepea de-a-mi inota,

Ca I-a razbit pin' Ia oase. Pin' la oase ca-1 r'5".zbea

$i el nu se destepta. Tiris turcii ca-1 lua Si la pasa ca-1 ducea. Judecata ce-i facea ? El tot beat, frate, era ! Judecata ce-i facea ? Dudarea I-a crescut,

Cam serpeste, Cam broscheste,

$i o lua in lungul Duna'rei Pina la vadul Bra'ilei. Cind ochii ca-si ridica, Ibovnica lui s-o vedea.

Duna'rea 1-a haYanit, Duniirea deci sa-1 manince !

Cind la ap5: mi -si venea Si-n gura mare striga, De-mi urla Duna'rea :

$i tot i mai daruia Petricica morei Din vara Moldovei. Intre spete i-o lega, Brinci in Duna're cg-i da. Trei zile si trei nopvi Duna'rea ca mi-si urla,

Sai, Stancuvo, soru-mea, Scoate-ma tu d-aicea $i ma scapa din belea, Multa pomana vei avea ! Unde Stancuta auzea, Galevile lepada, Dosul Ia tat-sau ca da : Scoal' tu, taica, nu sedea, Un negustor s-a inecat 5i sieptru cu galbeni

Pina la fund 61 cadea, $i cu fa;a in jos ca'dea Si cu piatra morei dasupra. Racii-1 pisca, racii-1 misca,

De git ran ii atirna.

Morunii de el se freca 5i el nu se mai destepta ! Dar un rac grozav venea $i de nas ca'-1 apuca $i de tare ce-I stringea, Tocmai atunci se destepta Si din gura asa zicea :

Unde tat-s'au c-auzea, Caic si cuvitul lua

$i lua si lopata,

La Dunare c-alerga. Cind in margine ajungea, Numai capul ca'-i vedea, Ochii-n cap ca-i cunostea

Cata, f.... mini-sa !

126

www.dacoromanica.ro

:

Ori o fi vrun fratior, Ori o fi vrun verisor,

Hai tu, taica, dragu taichii,

Ca-i ibovnicu tau, Sa manince capul meu ! Ad' la mine caicu si cu ;itu, Ca sint mai iute de mina. Caic si cutitul lua $i la Stanislav mergea, $treangurile ca-i taia $-apoi pu ;in zabovea. Unde peatra ca-i cadea, Trei zile si trei nopti Dunarea tare urla, Peatra la fund ca cadea, Dunarea se linistea, Dupa ce borboci facea. Stanislav ca-mi raminea $i-n caic ca se punea, Lopata in mina lua $i necajit cum era Numai trei loped tragea, De seapte pasi pe mal Caicul 1-arunca ; Asa da de necajit, Scirtiia caicul de pamint. Stanislav, frate, se gasea, Despuiat in pelea goals era, Si rusine, frate,-i era,

Ca prea-si seamana cu el ! Unii din ei isi zicea : Baca, baca, ghiaura, Ca ni-a inviat mortu, Sa ne manince capu ! Un calugar ce trecea Si pe ulita se plimba, Cu Stanislav se intilnea Si cu barbs mi-1 vedea Si tare se speria, Si-un palos ca-si cumpara, Cinci sute de lei ca da, Ca tare frumos era. Pe Stanislav daca-1 vedea, Cu glas dulce-i graia : Parinte, sfintia-ta, Ca esti, taica, om batrin, Ca cunosti la fier mai bun. Vino incoa, te-apropiaza, Priveste-1 si-1 cerceteaza : Ast palos 1-am cumparat, Cinci sute de lei c-am dat.

Stanislav palosu-n mina ca lua Si la el bine privea, Ca el tare-1 cunostea, Palosul al lui era, Si vindut de Neculcea. Stanislav se supara $i rastit popii zicea : Calugare, piaza rea, F ... -ti crucea mini-ta ! Sau te-ai lasat de popie, Sa te-apuci de vitejie ?

El in oral nu intra.

La margine o biserica era, In ea un calugare cetea. Stanislav daca-1 vedea, Numai cu pumnu-1 batea Pins, frate,-1 omora. Toa lile i le lua Dupa ce in seams le lua ; Stanislav cu ele se-mbraca, Pe ulita se plimba $i da pe la cafenea. Unde turcii ca-1 vedea : Baca, baca, ghiaura !

Sa nu-ti fie de cinci sute de lei c-ai dat,

Dar sa vezi intr-a cui mina a intrat ! Calugare, poama rea, 'Ngenunche inaintea mea,

Cats f ... mini-sa !

127

www.dacoromanica.ro

Singele-n el s-aprindea.

Sa to spovedesc ceva ! Calugsarul ce facea ?

0 vadra de vin cerea, De toarte ca mi-o apuca; La gurifa mi-o punea $i pe git gil-gil fcea,

Inaintea lui ingenunchia, Gindea ca -i spunea ceva ! Stanislav cu palosul da, Frumos capul ca-i taia. Merge cap ghisanasind, Trupul matanii facind. Palosul ca mi-1 lua $i de singe 11 stergea Si in cirp'a 1-infasura, $i mi-1 baga in sin la piele, Tot ca mai nainte vreme. D-aci lua tirgul d-a lungul, Pimnitele d-a rindul ; Unde vrun turc ca. gasea, Acolo ca mi-1 toca. El pe supt pat c'a. intra $1 de urechi ea-i scotea, Ca par f .... nu-mi avea. Tot tirgu ca mi-si umbla,

Tocmai in fund cal r'asufla $i de p'amint c-o trintea $i puzderii o facea, De se minuna lumea. Circium'areasa-i zicea : Calugare, piaia rea, Ce-mi sp'arsesi to ealeata ? Iar Stanislav mirlia, Casa de se detuna $i toti ce cutremura Si fiorii-i coprindea, $i tare se spalminta. Iar Neculcea de -1 vedea, Pahar din mina -i c'adea :

Hi, s'aracut de maica mea, Mi s-a scurtat viata !

Pe Neculcea nu -1 easea.

$i Neculcea se-ngrozea.

Dar intr-un cap de tirgulet

Stanislav la el intra, Nici o palms ca mi-i da,

Mai este-o pimnifa mica, la, mai mult nimica, Cu cincizeci de t4i, Cu o sutsa de buti, Tot buti buslagele, De-o sut'a de vedre. Acolo Niculcea ea-mi era Cu trei fete de imparat,

Numai d-o mina -1 lua, Pe ulit'a-n lung mergea, La Dunare ea-1 tragea, Ca iute mortii s'a-1 dea. La Duna're c-ajungea $i curind ca poruncea, Lui Neculcea-i aducea Pietricica risnitei, Tot din taxa Br'ailei. Intre spete i-o lega Si incepea d-a-1 judeca :

Din oral din Tarigrad, Cu sabia le-a luat. Una-1 pica, Alta-1 misca, Una cu yin 11 stropeste, Fetisoara-i rumeneste ; Neculcea bea si chefuieste, De Stanislav nu gindeste.

Hai, Niculcea, sluga mea, Ce ilu, nene, ti-am stricat De pe mine m-ai legat $i-n mina turcilor m-ai dat ? Toat'a simbria ti-am dat, Nici o para n-am mincat !

Stanislav in girlici ca mi-ti sedea $i pe Neculcea ca -1 vedea, 128

www.dacoromanica.ro

Poftim, dac-ai fi voinic ca mine, Ai mai iesi p-asta lume, Sa vorbesti $i to cu mine, Cum vorbesc si eu cu tine. $i-i da-n spate un picior $i-1 arunca sus in zbor ; $i-1 da durda la pamint, $i-1 arunca sus in vent. $i gilc, gilc, valdo-gilc, In Dunare a intrat adinc. $i el nu-i ca Stanislav, Ca sa mai iasa la mal. $i Stanislav a plecat, Iar in pimnita a intrat Si s-a pus pe chefuit, Cum nici nu s-a pomenit. Toti s-au dus, nu se mai vede,

Numele nu li se pierde. Mai ziceti, boieri, amin ! Ca va facui cintec din plin. Bacsis dati la lautari, Sa-1 cintam la boieri marl ; Bacsis dati si la cobzari, Sa-1 cinte la zile mari. C-asa a fost istoria Stanislav si Neculcea, De se duse pomina La toata Valahia ! de G. BIltatu, 15utar. Auzif6 de el de la Radu Dirdliala, Spus'a

lautar Vitrin si ceaus de posea. Cules de I. Leabu, inv50tor al

coin. $erba'nesti-Olt si comunicat

lui Christea N. Tapu.

35

Cintecul lui T anislau Pe luciul Dunarii Vine un caic zugravit, Cu postav verde-nvalit, Pin nauntru sicuit. Tot de turci mi-e-ngramadit, Tot de turci d-ei batrini, Cu barbile pin' la briu. $i de tins mi-e stropit $i de maluri mi-e izbit. Dar ei, frat', unde-1 mina ? Tot la vale-n Braila, Cam la vadu Brailii, Cam de din josu schilii, Turcii, frate, se opreau, Ca ei, mare, mi-si vedeau Fete mari pinze-nalbind, Neveste de cite-un prunc,

Camasi la soare tragind. Drept la ele se oprea Si salamanicu le da : Buda ziva, fetilor, Fetilor, nevestilor, Voi d-ati spune cu dreptate, Pinzele sa se-nalbeasca, Stii ca coala de hirtie, Cind logofetii mi-o scrie ; De n -a ;i spune cu dreptate, Pinzele sa se-nnegreasca Ca rasa calugareasca

$i ca pow de la git ! Voi, frate, nu mi-ati vazut

Pe Tanislau copilu, Incinge barba cu briu ? Cea fetita balaioara 129

www.dacoromanica.ro

Femeie nepriceputa, Turcilor se-nfatisa

Cu codita galbioaras, Si la fats smedisoara, Ibomnica lui Tanislau, O iubise si-o lasase, Pizma pe dinsul prinsase, Ea din gura ca-mi striga : Turcilor, pasfiilor, $i mai mari nicenilor, Pe Tanislau nu 1-am vazut,

$i lor, frate, le spunea : Turcilor, pasfiilor, $i mai mari nicenilor, Unde Dunarea coteste Si malul se azvirleste $i padurea se rareste, E caicu lui Tanislau Priponit, Inlantuit Cu lantusuri de argint, Ca de tei n-a mai gasit, Si el e-n caic rasturnat, De trei zile s-a-mbatat ! Unde turcii c-auzea, Ei din gura cuvinta : Hop odata, La lopata, Sa trecem Dunarea-ndata.

Dar noi, frate, c-am vazut Pe muma lui Tanislau, La cea calera de piatra, Pe Dunare cocosata, Ca-i spala zabunile, Toate anteriile, Tot de singe de voinic Si de mustata de frinc. Unde turcii c-auzea : Baca, baca, ghiaura, Ca i-am aflat, zau, urma, Ca sa-i scurtam viata ! Hop odata, Hop la lopata, Sa trecem Dunarea-ndata ! Cind acolo ca trecea, Ei, frate, ca mi-o gasea 5i buna ziva ca-i da : Buna ziva, muma lui Tanislau, De esti muma lui Tanislau Sa ne fii si noua muma ! Noi cu Tanislau am copilarit, Cu el am negustorit, Nu stiu ce foc s-a miniat, Caicu si 1-a luat, Pe Dunare s-a lasat,

Baca, baca ghiaura,

I-am aflat noi de urma, Ca sa-i scurtam viata ! Cind acolo c-ajungea, De departe se uita, El cu fata-n sus dormea ; Vintul ca mi-1 adia, Perisoru-i cletina. Unde turcii ca vedea, Fugea ca muierile, Rupea anteriile $i perdea pistoalele. Iar Neculai Neculcea,

Sluga lui Tanislau din dreptate, In gura mare striga :

Ochi cu dinsu n-a[m] mai dat.

Turcilor, pasfirilor, Si mai mari nicenilor, Ce fugiti ca curvile, De pierdeti pistoalele $i rupeti anteriile ? Ce voi mie-mi daruiti

Capetile le-am impartit, Cistigul ca ne-a ramas Ca sa-1 impartim pe frati. Iar femeia ca femeia, Poale lungi si minte scurta,

130

www.dacoromanica.ro

Cafa, f . . tu-i muma-sa, Asta mi-e din Neculcea ; Neculcea ca m-a legat, In mina turcilor in-a dat ! Intre spete cletina,

Sa va dau pe Tanislau Legal, Veregat,

Cum e bun de spinzurat ? Unde turcii c-auzea, Fesul din cap it lua Si de rile ca-1 umplea,

In fata apii ca se da Si el, frate, se tragea,

Lui Neculcea-1 daruia. Dar Neculcea ce-mi facea ? Mina-n pozinar baga, Sapte sfori ca mi-$' scotea, Sapte sfori de matase, Impletite-n cinci $i-n case. Mi-1 lega, mi-1 verega, In mina turcilor c*1-1 da. Dar turcii cind mi-1 vedea La pa$a-al for ca mi-1 ducea. Pa$a ce judecata-i facea ?

Cam $erpeste,

Cam brogeste, Pin' la vadu BriiIii, Cam de din josul schilii. Daca la vadul Brailii da, Voichita la apa-mi venea Cu vedrile la spinare, La amoara ca sa-$i ia. Tanislau, cind se uita, Pe Voichita mi-o vedea Si-n gura mare-i striga : Ah, Voichito, lumea mea, Scoate-ma, neica, d-aicea, Mare pomana-i avea ! Cind Voica ca-1 auzea Si la el ca se uita, Ochii-n cap ii cuno$tea ; Dosu la tat-sau ca da Si din gura ca-i zicea : Taicutule, taic-al meu, Un negustor s-a-necat C-un sipet mare-ncarcat, Tot de galbeni mi-e-ntesat. Ai, taica, cu caicu $i cutitu Sa-i taiem not lui sipetu ! Iar tat-sau ca-mi pleca ; Cind la Dunare-ajungea Si cind ochii $i-arunca, Ochii-n cap ii cuno$tea, Dar el, frate, ce-mi zicea ? Ah, Voichito, fata mea, Taica, negustora$ul tau Oi sa-mi manince capul meu ! Uncle voica c-auzea,

0 pietricica i aducea, Pietrica morii Din Cara Moldovii ; Intre spete i-o lega, La Dunare ca-1 ducea $i din gura-1 blestema : Dunarea ca 1-a crescut, Dunarea 1-a Varanit, Dunarea ca sa-1 manince !

Brinci in Dunare ca-i da, Trei tile, trei nop ;i urla, Pina la fund ca cadea, Cu fata-n jos ca-mi cadea. R acii-1 mica,

Racii-1 pica, Morunii de el se freaca, Tanislau nu se de$teapta. Venea un rac, Mare, rascacarat, Si de nas ca-1 apuca, Cu bucata ca-mi pleca. Tocmai atunci se destepta ! Dar Tanislau ce-mi facea ? 131

www.dacoromanica.ro

Ea lui tat-sau zicea : Ado, taica, caicu $i cutitu, taiem not lui sipetu !

Alta-1 mica,

Caicu $i cuTitu-1 lua

Feti$oara-i rumene$te.

$i la Tanislav pleca ; Sforile i le taia, Piatra-n Dunare cadea.

Cind Neculcea ca-1 vedea, Acolo ca-ncremenea. Tanislau ca-1 judeca : A ba, Neculceo, sluga mea, Ce rau, frate, Ti-am stricat De pe mine m-ai legat,

Alta-1 pi$ca,

Alta cu yin mi-1 strope$te,

Tanislau ce mi-$' facea ? Mina pe caic punea ; Ca o pasare zbura $i-n caic el s-arunca, Mina pe lopeci punea,,,

De trei on ca

mi -si

In mina turcilor m-ai dat, In Dunare m-a aruncat ? ! Simbrioara ca ti-am dat, Mai un ban nu Ti-am mincat ! Pe fete ca le lua, Pe la casele for le trimetea, Mina pe Neculcea punea, La Dunare ca-1 ducea $i lui, frate,-i daruia :

tragea,

De $apte pa$i pe mal 1-azvirlea, A$a de necajit erea ! La tatal Voichii se ducea, Numai cu pumnu-1 batea, Pin' ce sufletu-i ie$ea. Acolo mort ca-1 lasa,

Pietricica risniTii Din Tara Moldovii.

Pe Voica-n braTe-o lua,

In gurita o saruta, Ziva buns ca-si lua. Pe ulha c-apuca, C-un popa cal se-ntilnea,

Intre spete i-o lega, Brinci in Dunare ca i da Si-asa din gura-i zicea : Daca-i fi $i tu vrun viteaz,

Cu cizma Ca mi-1 hatea, Pina sufletu-i ie$ea Si de haine-1 dezbraca, Calugar ca se facea ;

Sa mai ie$i

$i

tu sa vorbe$ti

cu mine Cum vorbesc $i eu cu tine,

I ua tirgul d-a lungul, Pimnitile d-a rindul. Intr-o pimnita mica, Mica de nimica, Cu-o suta optzeci de usi, Cu-o suta optzeci de buti, Toate 6110, nene, buzdugene, D-o suta cincizeci de vedre,

Bine-oi ie$i ;

Daca nu aici te-oi handosi ! Si d-acolo cind pleca, C-un popa ca se-ntilnea, Un palo$ ca cumpara $i lui Tanislau ii zicea : Parinte, sfinTia-ta, Tu e$ti calugar batrin, Cuno$ti fierul care-i bun ; Eu, frate, c-am cumparat Palo$ bun $i laudat, Cinci sute de lei c-am dat.

Pe Neculcea ca-1 gasea

Cu trei fete de-mparat, Luate din Taligrad, Cam cu hapca le-a luat, Bea cu ele dupa cap :

Cind palo$ul ca.-1 vedea, 132

www.dacoromanica.ro

Cind turcii ca mi -1 vedea, Toci din gura ca racnea : Baba, baca, ghiaura,

Palosul si-1 cunostea, Mustacioara ca-i ridea

$i din gura ca-i zicea :

Ori o fi vrun fracior, Sau, mare, vrun verisor,

Parinte, sfin %ia ta, Ia-ngenunche-naintea mea, Sa to spovedesc ceva. Cind inainte-i ingenunchea, Palos din teaca tragea,

Ca prea seamana cu el ? ! Tanislau ca-mi pleca, La maica-sa se ducea, Caicu ca si-1 lua, Pe Dunare ca-mi pleca $i la turci ca-mi ciopircea !

Ii dedea capul cit colea. Palosul de singe-I stergea

$i-n drpa l-infasura $i -1 baga in sin la piele, Tot ca mai nainte vreme.

Culeas5 de Chr. N. Tapu din

Pe o ulita c-o lua, Lua tirgul d-a lungul, Pimnicele d-a rindul.

gura Mutarului Dumitru V5leanu, din R4ori-de-Vede Teleorman.

36

Cintecul lui Badu Girciumarul Vine turcii tot d-aiurea In plaiurea, Tot umblind si ispitind $i cu caii nechezind $i de Badu-si intrebind : Care-i Badu circiumaru, De ziva circiumareste

Cu fetele ca vorbea : Fetelor, ca dumneavoastra, De mi-ati spune in direptate, Pinzele sa se-nalbeasca,

Stii ca coala de hirtie Care o lei .din pravalie Si logofecu mi-o scrie.

De n-ati spune in direptate,

Si noaptea macelareste ? Plimba-mi-se turcii, plimba Pe marginea Dunarei ; Asa turcii se plimba, Cu trei fete se-ntilnea,

Pinzele sa se cerneasca Ca rasa calugareasca. Care e Badu circiumaru, De ziva circiumareste $i noaptea macelareste ? Dar fetele ce-mi facea ? Ele ca mi se-ntrista, Pinzele si le stringea, Potecuta casii-si lua. Dara turcii ce-mi facea ?

Care la pinza nalbea, $i buna ziva le da : Buna ziva, fetelor ! Multumescu-va, domnilor

Si mai mari pafirilor ! Asa turcii ce-mi graia ? 133

www.dacoromanica.ro

Putinel usa-mi crapa Si pe Badu nu-mi vedea. Dara turcii ce-mi facea ? Peste Baduleasa da, La oglincra se gatea,

Din urma nu le sla'bea. Cind in sat s-apropia, Iar inainte le lesea, In poteca le intilnea $i -al doilea le-ntreba : Care-i Badu circiumaru,

Zulufii $i -i ra'sucea,

Buda ziva ca mi-i da :

De ziva circiumsareste $i noaptea ma'cerareste,

Bun ziva, Baduleasa, Fats de circiumareas'a, Cu ochii din curva-aleasal ; Pe Badu ce 1-ai facut ? Pentru Badu c-am venit. De ti-e Badu, crezi, la vie, Trimete curind sa vie ;

Macelar de turci d-ei mari, Le taie capetele $i le is haznalele ? Dar fetele ce-mi facea ? Tot de frica $i de groaza Pe turci ii indrepta Si casele le -arata :

De ti-e Badu, crezi, la crams,

Turcilor, pafirilor, Vedeti a casa mititic5, La cea margine de lunca, Cu ferestrile de sticla, Cu portile zugravite, Pin 'nauntru poleite, Cela Badu circiumaru, Acilea, mare, ca-mi $ade. Asa turcii ce-mi facea ? Iatagane ca scotea, Pe calusei talAra $i la Badu ca-mi mergea.

Trimete ca sa mi-1 cheama ; De ti-e-n secerat, Trimite cai de olac, Sa mi-1 aduca legat ! Baduleasa ce-mi zicea ? Turcilor, pafirilor, Nu mi-e Badu in secerat, $i mi-e Badu mort de beat, C-a baut $i s-a-mbatat. El, mare, cind s-a culcat,

Citre mine s-a jurat, Eli de cind 1-am luat, A5a spatma nu mi-a dat : Ca one I-o destepta Frumos capu i-o tala ! $i el, mare, s-a culcat Cu palosu pus pe piept,

Porti incu:ate gsasea,

De trei on ca mi-1 striga, Nimenea ca n-auzea, Portile nu descuia. Dara turcii ce-mi facea ? Buzdugane ca-mi scotea, Crez in poarfa le repezea, Portile la parete c5-mi da ;

$i mi-e frica sa-1 destept ! Asa turcii c-auzea, Navala" ca porcii da, Peste Badu cal intra. De adormit ca mi-1 lua,

Turcii in curte ca-mi intra, Drept la grajd ca-mi tragea, Caii la iesle punea, Fin cu ploaie ca le da,

Cu fata-n jos 6-1 punea, Frumusel ca mi-1 lega Sfirc cu mimele-nclarat ; Cu fringhie de ma'tase

Sus pe sal se suia. Cind la Badu ca mergea, 134

www.dacoromanica.ro

$i pe mine m-or lasa. tu-i muma-sa, Cata f Vedea-vei ce li-oi lucra ! Dara turcii ce-mi facea ? La galbeni nu se uita, Tot pe Badu-1 canunea, Doi la bataie-i tragea, Doi la Badu se rastea. Badu nevestii zicea : Alei, tu, sotia mea, Nu sedea, nu te uita, Cata f tu-i muma-sa, Ca mi-a scurtat viata ! El asa mi-o invata : Draga nevestica mea, Sumete-ti rochita-n brina $i mi-ti ia vedrita-n mina Ski fa calea la fin tina, $i vedrita sa mi-o Iasi, Pe ulita sa-mi apuci, Pe ulita Driului,

Care e-mpletita-n case, Taie came, razma-n oase. Cu virsta-n douasprezece, Taie carne, pin os trece. $i bine mi-1 priponea Tot de stilpul cosului, In bataia fumului, In dogoarea focului, Unde-i pas voinicului. Mi-I batea, mi-1 chinuia, Care nu se dovedea,

Cu latul iatanului, Tot in lungu trupului, Cu sfircul zgirbaciului, Pe fata obrazului, Unde-i pas voinicului ! Dara Badu ce-mi facea ? De nevasta se ruga : Alei, tu, sotia mea,

Nu sedea, nu te uita, Cata, f tu-i muma-sa, Ca mi-a scurtat viata ! Ia mai ia-ti cheitele,

Driului, Codriului.

Descuie laditele

In capul de ulita

Si-ti ia ie Dintr-o mie, Rochita de citarie $i ochi negri din colivie, Sprincene de condeiala, Buze moi de rumeneala, $i briu lat De Taligrad, Cotu sapte galbeni luat. La camara sa-mi descui,

Este-o mica pimnita. Bane seama ca sa-ti iei,

La pimnita ca sa mergi, La fereastra ca sa strigi. Este o mica pimnita, Are patruzeci de usi $i cu saptezeci de buti. Si pe Niculcea sa-1 strigi. C-acilea Niculcea-mi sade, Cu trei fete de-mparat, I,uate de Ia Taligrad, Tot cu sabie le-a luat. 5i lui Niculcea spui, Sa vezi Niculcea ce zice. Cind aude, incepe-a plinge. Asa Niculcea auzea, Usi la parete ca-mi da,

Oala de galbeni sa-mi umpli Si in casa ca sa-mi intri. Cind in casa ca-i intra, Te faci a impiedica, Galbeni pe jos a varsa. Turcii cind or vedea, Galbeni de jos or aduna 135

www.dacoromanica.ro

Pe Baduleasa-ntreba : Cumnata-mea Baduleasa, De ce-oi fi mai dat p-acasa ?

Ea asa cind mi-auzea, Din picioare ca-mi cadea Si pe jos se tavalea, Mina-n cap ca mi-s' punea, Cit apuca atit rupea. Niculcea daca vedea, Cu inima se-ntorcea Si la ea ca se ducea, De mineca mi-o lua 51-acasa mi-o trimetea, Cu guri ;a mi-o invava Cumnata-mea Baduleasa, Ia-ci drumu, te du acasa, Da mai jute din picior C-am un puisor de solm, L-oi destepta din somn, Te-oi ajunu, te omor ! Tu acasa sa te duci, Eu pe urma c-oi .veni, Tot cintind si chiotind $i cu murgu nechezind, Din buzdugan azvirlind, Gardurile pologind. Turcii, mare, or auzi, Pe tine te-or ispiti. Si tu, mare, sa le spui Ca sint negustor de boi $i viu in gazda la voi, Ca si voi aveti doi boi ; C-am vindut cirezile $i-am baut cistiurile : A baut de s-a-mbatat, D-aia face larma-n sat. Ea asa ea le spunea, Daca turcii mi-o-ntreba. Uite Niculcea sosea, Turcii-n casa ca intra, Tot de Badu s-apuca. Iar Niculce cind venea, Calu afara ca-1 lega ;

De cind frati-meu te-a luat, Pe la mine n-ai mai dat, Pe la mine n-ai mai dat *, Dar acuma ce-ai catat ? Dar ea, mare, ce-mi zicea ? Ei, cumnatu-meu Niculcea, Nici acuma nu veneam ; Crez, azi-noapte, la o vreme, Crez, turcii ca mi-a sosit, Pe Badu mi 1-a robit. Sade Badu spinzurat Tot de stilpu cosului, In bataia fumului, In dogoarea focului, Unde-i pas voinicului ! Mi-1 bate, mi-1 chinuieste, De nu se dovedeste, Cu latul iatanului, Tot in lungul trupului, Cu sfircu zgirbaciului, Pe faca obrazului, Unde-i pas voinicului !

$i tu bei si chiotesti $i de Badu nu-ngrijesti $i din pistoale trosnesti, Cu trei fete de-mparat, Luate de la Taligrad, Tot cu sabia le-ai luat ! Dar Niculcea ce-mi facea Cind asa ca-mi auzea ? Acasa mi-o trimetea : Cumnata-mea Baduleasa, Ia-%i drumu, te du acasa, Ca miselu s-a-mbatat, D-aia turcii 1-a legat ; Ca el de nu se-mbata, Pe el turcii nu-1 lega.

* Vers repetat In ediTia princeps. (N. ed.) 136

www.dacoromanica.ro

Cind in casa ca intra, Spate-n usa ca punea Si buna ziva le da : Buna ziva, turcilor, $i mai man pafirilor ! De va e robul de vinzare,

Vadra Taligradului, Ocaua-mparatulut. Turcii vinu ca-mi bea, De turc cupa-si primea, Bea turcii si se-mbata Si de Badu ca-si uita. Dar Niculcea ce-mi facea ? Bine el ca-i cunostea Si de loc ca se ruga : Turcilor,

Dati-mi-1 mie-n parale,

Ori sa facem d-o schimbare ? Asa turcii c-auzea, Foarte rau se supara Si ca mai tare spunea : Nu ni-e robu de vinzare, Nici ca-i robu de schimbare, Ca ni-e robu de pierzare ! Niculcea, cind auzea, Foarte rau se supara, Ca mai tare poruncea : Cumnata-mea Baduleasa,

Boierilor,

Am baut, Ne-am veselit, Rindu Badului a venit ; Sloboziti-i mina dreapta,, Faca-si crucea crestineasca, Sa-i dam un pahar de yin, Sa incerce vinu de bun, Ca si el o fi crestin ! Dara turcii ce-mi facea ? Li ca data se-mbata, Pe Niculcea-1 asculta, Iataganele scotea, Fringhiile le taia, Drumu Badului ca -i da ; D-un pahar de yin ca-i da, Badu in mina-1 primea, Numa buzele uda, Ca mai tare poruncea, De frate-sau se ruga : Alei, frate Niculcea, Mari si -a fost puterile, De mi -ai lungit zilele ; Bate-mi to marginele Si sa-mi tii soroacele, Sa-mi bat eu mijloacele. Cc de la mine o scapa, De la tine sa nu scape, Nici pe gaura de carpe ! Badu, mare, ce-mi facea ? De nacajit ce era,

Nu sedea, nu to uita, $i mai is -ti chei ;ele, Descuie-ti pimnitele,

Scoate-mi o cupa de vih, Sa-nchinam pe la ai crestini !

0 cupa de yin scotea,

In miezu casii-o punea. Luau turcii si mi-I gusta, Foarte bun li se parea. Iara turcii ce-mi zicea ? De turci si cu pace rea ! Dar Niculcea-mi raspundea : De turc si cupa voi da ; Cine cupa nu mi-o bea Frumos capu i-oi taia ! Bea turcii si se-mbata Si pe Niculcea-ntreba : Ce masura cupa sa aiba, Care not n-om punea bea, De turc si cupa ? Dar Niculcea le spunea :

0 vadra si cinci oca, Care bea Badu cu ea,

137

www.dacoromanica.ro

Driului, Codriului.

Mina-n pozinar baga, Mititel palo scotea $i pin turci ca mi-I izbea ; De nacajit ce era N-avea Badu ce tala, Ca pe varza mi-i toca. Ca fu Badu nacajit, Razma palo5u pin zid, Scoase brazde ca de plug. El de Niculcea se ruga : -- Alei, frate Niculcea, Mai bine sa te pazegi, Ca sint tare nacajit, Ochii s-au-mpoiejenit Si mi-e frica ca te stric ! Dar Niculcea ce-mi facea ? La Badu ca se ducea, De mina ca mi-1 lua Si-afara ca mi-1 scotea, Apa rece ca cerea, Pe ochi negri ca-1 spala, Badu ca se de5tepta, Drept la grajd ca se ducea ;

Amindoi ea'. se Ohba Si Niculcea mi-5' cinta : Vai, fratule, Badule,

Cum iti arde casile Si mi-ti put sraninele ! Dara Badu ce zicea ? Las', fratule, sa arda, Ca mai am paralele $i mi-oi face altele ; Mari ti-a fost puterile, De mi-ai lungit zilele ! Ma plash cu cintecu Ca lupu cu urletu ; Cind potera mi-1 gone5te, Da pielea Fi se plate5te. Cules din gura lautarului Ion Stan-Baluica, Minastireni-Vilcea.

S'a se compare ca variante Badiul din colect. d-lui G. Dem. Teodo-

$aua pe negru geza $: la camara mergea. Dasageii ii lua

rescu, p. 538 sqq si cu balada Badiul, p. 124-127, din colect. d-lui V. Alecsandri, cu Badiul

$i de galbeni ii umplea, $i pe negru ii aseza, $: la plimbare pleca Pe uli;a Driului,

Circiumarul

din

brosura

d-lui

N. Caranfil, p. 76-87, si Badiul din colectia par. S. Fl. Marian, p. 128-141. !dem colectia d-lui Vulpian, p. 21 sqq.

37

Cintecul Badului Umbra turcii tot d-aiurea, D-aiurea prin paduri, Tot dinumuri [sic] Pa paduri. De catat pe cine cata ?

Tot pa Badu Circiumaru, Ziva este circiumar, Noaptea este macelar, Macelaru turcilor, 138

www.dacoromanica.ro

Briu ro$u din Tarigrad, Cinci galbini cotu luat, Si to fa d-a surcela, Turcii seama-a nu-ti baga, Pina mi te-i departa, La frati-meu Niculcea, C-ala capu mi-o scapa ! Baduleasa se ducea, Vorba bine-i asculta, La Niculcea se ducea. Niculcea cind o vedea, Sa-ntrista, sa bucura : -- Ce e, drags cumnata ? Nu este rau pentru mine Si nu e nici pentru tine, Da' imi este de tot rau Pentru Badu, frati-tau ; Ca turcii mi 1-au legat, L -au gasit culcat in pat, Tot de stilpu hornului, In dogoarea focului,

Chisagiu ovreilor.

Iar turcii ca nu-1 afla, Peste casili lui ca da Si la poarta se oprea, Si din gura intreba Pe nevasta Baduleasa :

De e Badu-n casa, Zi-i sa iasa ! De e-n tirg, La carne grass, Trimete-1 sa vie-acasa ; De-i in vie, Zi-i sa vie ! Baduleasa ce zicea ?

Ea a'a le raspundea : Nu e-n vie, Ca sa vie, Nici in tirg La carne grass, Trimes, sa vie acasa ; Ci e beat, Culcat in pat, Cu palosu gol pe piept,

Unde-i pa's voinicului. Niculcea cind auzea,

Asa din gura-mi graia : Tin', cumnata, 'in de bea, Si mergi inaintea mea ; Ca eu cind of veni, Din pistoale pirlind $i din gura harapind $i chiuind, Turcii cind o auzea, Pe tine te-o intreba : Cine este acela Dc vine asa ?" u sa le spui for joi : Ala-i negustor de boi, $i trage-n gazda la not ; Si-a vindut cirezili Si si-a strins dobinzili, Si-acum bea din cistiguri ! Niculcea cind sosea,

Si mi-e frica sa-1 destept, Ca-i un om cam neintelept. Turcii daca auzea, Dupa cai descaleca,

Navala-n casa ca da Si pe Badu it lega Tut de stilpu hornului, in dogoarea focului, linde -i pas voinicului. Dc Badu ce mi -$i zicea ? Drags Baduleasa, Tu nevasta-mea, Ce-mi stai $i -mi privesti ? Turcii ma ispravesc !

Ia-ti o ie 1)intr -o mie,

Rochita portocalie, 139

www.dacoromanica.ro

Vai, sarace Badule, Cum 1;i arde casile ! Las' sa aria casile : Sa topesc slaninile, sa curga unturile !

Dupa cal descaleca Si in casa ca mergea ;

0 mina-n prag ca punea, Cu alta fruntea stergea, Asa cu ochii privea $i salamonichi" zicea, Da' turcii nimic nu-i raspundea. Cind mina pe palos punea, Nici un turc nu raminea,

Ne-nchinam cu cintecu, Ca calu bun cu umbletu, Ca 4i lupu cu cringu : Cit traieste,

Pe toci gramada-i facea, Pe frati-sau 11 dezlega, Afars cal mi-I scotea $i din gura-asa zicea : Baduleasa, cumnata, Scoate ce-ai mai bun din casa, Scoate ce-ai mai scump din casa ! Apoi foc caselor punea, Care pe drum ca trecea of pe Badu-1 vaicarea :

Liboveste, Cite -un cotes ca izbeste, Cite-o gisca jumuleste,

Cite-un purcel guiceste, Vinatoru-1 dobindeste, Da chelea si sa plateste. Cules de d-1 Ion Odor de la Ion Pescaru, din comuna Gura Beliei

Prahova.

38

Cintecul Badului Tot umblind si Intrebind, Tot de Badu ispitind. Baduleasa cea frumoasa, Ochi negri de curva-aleasa, Chipul ca de jupaneasa, Spune noua unde-i Badu, C-am fost cirezar de boi, Si boii ca i-am vindut, C1stigu n-am impar;it. De-o fi Badu-n deal la vie, La el sa-mi trimeci sa vie ; De mi-o fi Badu in sat, La el sa-mi trimiti un sfat. Baduleasa cea frumoasa,

Ochi negri de curva-aleasa, Chipul ca de jupineasa :

Nu mi-e Badu-n deal la vie, La el sa-mi trimet sa vie : Dar Badu mi s-a culcat $i el cind mi s-a culcat, Pe sabie s-a jurat Ca pe el cin' 1-o scula, Frumos capul i-o taia. Turcii atunci cind mi-auzea, Navala-n cas' ca porcii da, Miinile pe el punea $; frumos ca mi-1 lega Cu fringhie de matase, 140

www.dacoromanica.ro

Tocma-n fund ca-i resufla. Si acasa ca-mi pleca, Si pe drum cind imi mergea, Din gura ca-mi si racnea, Din pistoale imi trosnea. Turcii atunci cum mi-auzea Pe Baduleasa o-ntreba : Fir-ar ma-sa, muma-sa ! Cine sa fie ala ? Baduleasa le spunea : Ala-i cirezar de boi $i vine-n gazda la noi, C-avem si noi patru boi, Si din patru vindem doi. Niculcea la usa cind imi ajungea Odata ca imi racnea. Turcii cind 11 auzea,

impletite In cinci si sease, Si cu mlinile in piez, De-i trosnea oasele-n piept, Tot de lemnul cosului, In dogoarea focului, In bataia fumului, Unde-i pasa Badului, Iar Badu ce mi-si zicea ? Din gurita-asa graia : Baduleasa cea frumoasa, Ochi negri de curva- aleasa, Chipul ca de jupineasa, Dintr-o mie ia o ie $i -mi ia cimpul tot de-a lungul Si circiumile de-a rindul, Pe fratele meu Niculcea 11 vei gasi

Si cu el aici vei fi.

Navala toji ca imi da, Pe sub pat ca imi intra,

Baduleasa ce-mi facea ?

0 ie ca mi-si lua, Vadra-n cap ca mi-o punea $i lua cimpul tot de-a lungul

Pe frate -sau ca-1 vedea, Miinile pe el punea, De fringhie-1 dezlega, Palosul ca mi-1 scotea Si in doua mi-1 fringea.

Si circiumile de-a rindul. Turcii atunci cind mi-o vedea, Crezind ca la apa se ducea. Ea prin toate circiumile cata, Pe cumnatu-sau Niculcea-1 gasea Intr-un fund de pimnicioara ; Cu trei mindre chefuia : Una cu vin mi-1 stropea, Alta cu batista-1 stergea, Fata i se rumenea, $i una-n punga mi-1 cka. Baduleasa ii graia : -- Mai cumnate Niculceo, Tu bei $i te-nveselesti,

- Hai, ia tu, ma, cotoru Si sa-mi dai mie virfu ! pe turci ca se puneau, I3uckele ii faceau Si in pod ca mi-i Hgau, Si foc caselor le dau. Cine pe drum mi-si treceau,

Toici pe Badu 11 vaitau

Si din gura ii ziceau : Vai, sarace Badule, Cum ici arde casele ! Lasa arza, f...-le-n c.., Ca n-au fost la locu-al bun, $i au fost puse linga. drum. Mie nu-mi este de casa, Ca de neste carne grasa,

De fratele tau Badu nu gindesti. Ea-ntimplarea ii spunea. C1rciumaresei ii poruncea,

O vadra de vin scotea $i -n gura ca mi-o punea, 141

www.dacoromanica.ro

Circiumar de vinuri tari, Macelar de turci de-i mari.

Vreo cincizeci de masculeci, De-mi arsera-n podulev !

Back, Badu circiumaru,. Circiumar de vinuri tan, Ziva imi circiumarea, Noaptea imi macela".rea ;

Culeasa

de Grigorie

Constanti-

nescu de la Badu circiumaru din catunul Schit, corn. Dobra, jud. Romanati.

39

Badiu Nici in tirg la came grass,

Umbla turcii tot aiurea, Tot aiurea prin plaiurea, intrebind

Ca sa-i zic sa vie-acasa ;

$i ispitind, Tot de Badiul intrebind, Tot de Badiu circiumar, Ca ziva mi-i circiumar $i noaptea mi-i macelar : Macelaru turcilor, Hahamu jidanilor, Pin' pe Badiu adeverea. -- Fa Badiuleasa

Ci Badiu cep la bute ca mi-a dat Si Badiu mi s-a-mbatat, Si el, mare, s-a culcat Pe girliciul pivnitei, Cu pistoale La picioare, Cu palowl gol pe pept Si mi-i teams sa-1 dotept. Turcii daca auzea, I a Badiu navala-mi da,

Prumoasa",

Fr.lrausel ca mi-1 lega

De ti-i Badiu-n casa Zi-i sa iasa ; De-i in vie, Zi-i sa vie ; De-i in tirg la carne grass, Du -t' de-i zi s i vie-acasa. Dar femeia Ca femeia, Poale lungi Si minte scurta : Nu mi-i Badiu-n casa, Ca sa-mi iasa ; Nici in vie, Ca sa-mi vie ;

Cu sforita de matasa, Impletita vita-n sase,

Cum razbqte, mar', la oase. Si, mare, ca mi-1 lega La piciorul hornului, La dogoarea focului, Unde-i pas voinicu1ui. Si-1 batea, Si-1 schingiuia,

Pin' ce turcii obosea. Badiu atunci imi graia : Fa Badiuleasa, Intra-n mica chilioara,

Umple poala, mar', de galbeni, Si prin casa 142

www.dacoromanica.ro

Chiuind

fi revarsa.

Si baratind, Din buzdugan azvirlind. Turcii de te-or intreba :

Turcii la galbeni ca s-or trage, Pe mine m-or mai lasa. Badiuleasa asa-mi facea ;

urcii in sama nu prindea,

Cine este acela ?

Ori imi este vrun viteaz Ori imi este-un blestemat ? Tu, mare, a$a sa zici : Nici nu mi-este vrun viteaz Nici nu mi-este-un blastemat ; 5i-a fost negustor de boi, Si ii drumul pe la not ; Si-a fost negustor de vaci Si i-i vremea de-a se-ntoarce, C-a vindut cirezele

Tot pe Badiu-1 schingiuia. Badiu apoi iar graia : Fa Badiuleasa Frumoasa, Intra-n mica chilioara, Pune faTa la ghileala, Buze moi la rumineala, Sprincene negre-n cerneala.

Turcii la tine s-or trage, Pe mine rn -or mai lasa ! Badiuleasa asa-mi facea, Turcii -n sama nu prindea, Tot pe Badiu-1 schingiuia. Apoi Badiu iar gram : Fa Badiuleasa Frumoasa,

Si-acum bea dobinzele,

gusts vinul de bun, Cr4mareasa De frumoasa ; Ali-a venit si rindul meu, Sa-i agiute Dumnezeu !" Badiuleasa cind sosea, Si Neculcea ca venea Chiuind Si. baratind, Din buzdugan azvirlind. Turcii, mare, o intreba : Cine este acela ? Ori imi este vrun viteaz, Ori imi este-un blastamat ? Badiuleasa raspundea : Nici nu este vrun viteaz, Nici nu mi-este-un blastamat ; Si-a fost negustor de boi Si

la cofele intr-o mina, Coghilica-n alts mina $1 fa-te a duce la apa ;

Iar tu, mare, mi te du

La frate-miu Neculcea. Badiuleasa asa-mi facea Cind acolo ajungea, Pe Neculcea 11 gasea

;

Cu trei curve pe genunche : Una-1 pica, Una-1 musca, Una cu yin 11 strope$te, Fecisoara-i rumene4te. Badiuleasa asa-i graia :

$i ii drumul pe la not ; $i-a fost negustor de vaci S. i-i vremea de-a se-ntoarce, C-a vindut cirezele $i-acum bea dobinzele Si gusts vinul de bun, Cr4mareasa

Tu bei, mar', te veseleti, Si de frat' tu nu gindqti, Ca pe frat' tu-1 schingiuiote. Fa cumnata Badiuleasa, Du-te tu nainte-acasa, Ca, mare, ca of veni 143

www.dacoromanica.ro

$i mi-i arunca snopeste. Neculcea apoi graia : -- Fa cumnata Badiuleasa, Scoate ce ai bun din casa. ! Badiuleasa asa facea. Lui Neculcea cite doi, Badiuleasa cite trei

De frumoasa ; Ali-a venit si rindul meu, Sa-i agiute Dumnezeu ! Cind Neculcea ca sosea, Sus-salamalichi le da, Turcii toci incremenea, $i din gura le grata : Ce vi-i robul vinovat,

$i in pod ii azvirlea, Foc caselor ca le da. Care cum pe drum trecea, Tot pe Badiu mi-1 cala :

De-1 %ine ;i asa legat ?

De vi-i robul de vinzare, Sa vi-1 pratesc cu parale. Dar deliii ra'spundea : Nu ni-i robul de vinzare, Si ni-i robul de pierzare ! Neculcea pe linga Badiu se lipea

Vai, sa'race Badiule, Cum iti arde casele

$i-n pod, ma, slaninele, De-a-mpthit ulhile Si toate drumurile.

Si sfori %a i-o taia

Si din gura asa-mi grala : Fa cumnata Badiuleasa,

Eu ma'-nchin cu cinticu, Ca si lupu cu cringu. Cind vinatoru-1 dobindeste, Da pielea si se prateste. Vinde pielea-n cinci parale, F...te-l-as care le are.

Ia ad' un pahar de yin

Sa cinstesc pe est crestin, Ca de cind Bede legat, Buzisoara i-a crapat. Badiuleasa seama Nine ii stia, Vadra plina o scotea, Badiu la gura o punea...

Si zice%i, boieri, amin,

Ca v-am cintat cintic Htrin

' i 1-am cintat deplin ; Pe tirm'a cu ba'utura, Sa-si ude ba'ietul gura ! Si

Pu%intel ce eaminea

Da lui Neculcea de bea. Apoi Neculcea graia : -- Fa cumnata Badiuleasa, Pune to spate la usa, Si ce-or seapa de la mine, De Ia tine sa nu scape.

Auzit5 de la invVitorul Em. I. Mironescu, din comuna OnceaCovurlui, de la tatal s'ait

I. N. Miron, pe la 1860, in

comuna

yt m1-1 tata ma'nuncheste

Vulturul, plasa Biliesti,

judetul Putna.

40

Chira La vale, la schira, Din jos de Braila,

Foaie verde sa1b moale,

La vale, la vale, 144

www.dacoromanica.ro

Incarca, mi se-ncarca, Marfa mi se-ncarca : Nona galaoane, Doua-trei zandale, Fir $i ibrisim, Sculuri de matase, Parte femeiasca, Ca e mai banoasa. Dar cine-mi incarca Si cine-mi descarca ? Arapu buzat, Negru si ciudat, Cu solzii pe cap, Cu mustaci de rac, Cu solzii pe burta, Parca sint de stiuca. Unde ca-mi tusaste, Casa-mi trebusaste, Unde ca-mi stranuta, Rai ciini intarita.

Para le marunte, Pe sirma %esute ;

Capatliul tau, Tot para grunjeu, Galbini vinetici, Tot de cite cinci, Nu umbra p-aici, Sa schimbi, sa maninci. Si eu ti -oi mai face, Cum tie iti place, Pe mare, la vale, Tot d-o vie mare, Cu aracii noi, Cu strugurii moi ! Dara Chira ce-mi zicea Avutia to Nu o poci lua, Nu-mi stric legea mea. Si de to -as lua, Pe mine m-oi ducea Peste Nadolie, Vedea-o-as pustie !

Dar mai jos, in vale, Mi-este-o circiumioara Si-n ea o circiumareasa,

Pe mine m-ar vedea

Mult e mindra si frumoasa. Chira Chiralina,

Fraciorii tai,

Serpii Dunarei ; Surorile tele, Broaste Dunarele. Pe min' m-or vedea, Pe min' m-or minca !

Frumoasa

Floare din gradina. Cind Arapu mi-o vedea, El moarte ca-si fiicea, Din gura-i graia :

Ca unde s-a vazut Si s-a pomenit, In tars arapeasca,

Foaie verde $i -o zambila, Chiro, Chiralino, Frumoasa copila,

Fata crestineasca ?

Floare din gradina, Ia-ma to pe mine, Ca mult %i-o fi bine.

Arapu, cind auzea. Mult, frate, se necajea, Sease oca de yin cerea, Intr-o oala le punea, Dintr-o data le sorbea. Arapul ca se-mbata,

Eu tie %i-oi face

Zestre cum hi place, Asternutul tau, 145

www.dacoromanica.ro

Altele el ca-mi cerea. Pida Chira ca-mi venea, Mina pe ea ca punea, La caic ca mi-o ducea, In caic el mi-o suia ; Drumu caicului ii da, Frumos, frate, mi-o lega,

Se duce cu folos. Ei ce mi-si facea ? In caic se punea, Dupa ea se lua. Unu cirma ca cinea, Altu tare ca vislea. Pe la miez de noapte, Cu sudori de moarte, Pe Chira mi-o auzea, Din gura-mi striga : Chiro, Chiralino,

Cu pleata din cap De stilp de catarg. Unde mi-o Aruta, Falcile

stra.muta.

$i-unde mi-o stringea, Cosi%a ca-i

Frumoasal copilo,

fringea.

Scoate-ti to cucitu $i sa tai erchenu, Ca s-ajung Arapu, Sa-i faiem Iui capu.

Iata., mare, ca-mi venea Fratii Chiralinii, Hocii Brailii,

-- Nu poci,

$erpii Dudarii. Marfa mult'a aducea, Marfa femeiasca : Sculuri de matase, $i ei ca-mi striga : -- Chiro, Chiralino, Deschide-ti poarta, Baga-;i averea. Chira nu raspunde, Ca n-are de unde.

neiculitsa,

Soro, dragulifa,

Ca el m-a legat De stilp de catarg. Ei, cind mi-auzea, Buzdugan scotea, De genuchi 11 da, Trei pene scotea, De-I mai usura.

Arap cind vedea, LI se spaiminta,

Ma -sa nainte le ie5ea

$i din gura le zicea : Dine Constandine, Chira nu raspunde, Ca n-are de unde ; Pe Chira v-a furat Arapu buzat. Aoleo, maica mea,

In Dunare ssarea. Cine-mi raminea ?

Un turc ciupatel, Al dracului mititel, Se teme Giurgiu de el. Chira 11 inVaca,

Cotoi in apa-arunca Si caicu se oprea. Fratii Chirii ca-mi venea, Pe ea, frate, o dezlega,

inceteaza-ci gura

Si arata cu mina, Pe unde s-a dus Chira ? Cu mina le-arata, Pe Dunare in jos,

Acasal mi-o aducea

$i pe ea mi-o logodea, 146

www.dacoromanica.ro

R.-Vilcii

Frumoasa nunta-i facea, De nu se mai pomenea ; Blaga multa ca-i mai da, Toata lumea se mira !

si

C.

Cobzaru

G. Dem. Teodorescu, p. 643 sqq yi a celui din colectia lui V. Alec-

sandri, p. 116-119. Vezi §i 15utarii Ghita

$chiopu

co-

lectia d-lui T. Burada, p. 107

Cules de Christea N. Tapu da la

din

T. Jiu. Acest cintec este o varianta a celui din colectia d-lui

dirt

'112.

41

Chera Cheralina Noua bu%i de vin, Dona de rachiu. Vinu cine-1 bea ? Al arap sangiap

Foaie verde, foaie frunza, Foaie verde ca malura, De din jos de schila, Din jos de Braila,

Cu lut di pi cap Ca solzii de crap, Cu lutu pe buca

'Carca-mi-se-ncarca Doua-trei stamboale, Noua saraoale. Dar de ce se-ncarea. ? Marfa femeiasca,

Ca solzii de stiuca, Floare d-o sarma, Din gura-i zicea ; Chera Cheralina, Frumusica zina, Floare din grading, Aida to cu mine, In Cara arapeasca,

Ca e mai banoasa. Sculuri de matasa (bis), Marfa femeiasca Ca e mai banoasa. Dar cine le-ncarca ? Un arap sangiap, Negru gi buzat, Cu lutu pe cap Ca solzii de crap, Cu lutu pe buca Ca solzii de stiuca. Foaie d-o sarma, Cine-mi tirguia ? Chera Cheralina, Frumusica zina, (bis) Floare din grading Rupta din tulpina. Chera ce-mi avea ?

Sa se pomeneasca ! (bis)

Al arap sangiap, Negru si buzat,

Cu lut di pi cap, Cu solzii de crap, Cu lutu pi buca Ca solzii di stiuca, Cu mustaci de rac Parc-ar fi un drac, Cherei ca zicea : Chera Cheralina, Aida to cu mine, 147

www.dacoromanica.ro

Rupta din tulpina,

E bine de tine ! D-ai mergea cu mine, 'Fu tie ti -oi face Coperisul tau

Deschide poarta, Bagam haznaua ; C-am negustorit, De ne-am procopsit ! Chera nu raspunde, Ca n-are de unde ! Muma-sa iesea Si for se plingea : Chera nu raspunde, Ca n-are de unde ! Muma, mums -mea, Nu poci cu gura, A rata cu mina, 'Cotro a mers Chera ? Pe Dunare-n jos Mergea cu folos, C-o cirma de os, Mergea cu folos, Cum cinta frumos ; C-o cirma de sirma, Cum cinta a mila: ! Floare d-o sarma, Fra0i ce-mi facea, Din $i Costandin ? Floare d-o sarma, Yn margine se da, Ocheanu-1 punea Si ca se * uita, Luntrea c-o vedea. Azvirlita-mi da, Buzdugane-mi tragea, Cirma o fringea, A cirma de os, Cum mergea frumos, $i-a cirma de sirma,

Para le marunte, Pe sirma Tesute, (bis)

Sint la zaraf multe ; Perioara ta, Galbiori marunci, Sint la arapi multi. Foaie d-o sarma, Cu vorba-nsela, La hazna mergea ; In seica c-o punea, Pe Dunare-n jos Mergea cu folos. (bis) Din gura-mi zicea : Lopatarilor, Lopatarilor, Voi luntrasilor, Care noual zile Sa mearga-n trei zile, Ca v-oi plati bine ! (bis) Pe Dunare-n jos Mergea cu folos, C-o cirma de os, Cum cinta frumos ; C-o cirma de sirma, Cum cinta a mila. FraTiorii ei,

Din si Costandin, Hotii Brailii, $erpii Dunarii, Frgii ei venea, La poarta-mi tragea, Din gura-mi striga : Chera Cheralina, Sora noastra buns ! Floare din grading,

Cum cinta a mila. Floare d-o sarma, In loc se-nvirtea,

* In original : se ea .. (N. ed.) 148

www.dacoromanica.ro

Ca virtelni %a,

Pe Chera mi-o lua,

Pina mi-ajungea, In luntre sarea. La arap mergea,

Ynda'rapt pleca, Fcaie marga"rit,

In ca'tre apus. Foaie d-o sarma, Din gur5. o-ntreba :

Culcat 11 gasea,

Cind se zice trei sarmale, Si cu capu-n poale. Foaie d-o sarma, Cu Chera-mi vorbea : Foaie matostat, Pe cine-ai intrebat Cind te-ai maritat ? Cu cine-ai vorbit Cind te-ai logodit ? Foaie matostat, Al arap sangiap, Negru $i buzat,

Chera" Cheralina",

Sara noastra buns, Foaie matostat, Pe cine-ai intrebat Cind te-ai maritat ? Cu cine-ai vorbit Cind te-ai logodit ? Floare d-o sarma, A cas-o ducea. Mum'a-sa vedea,

Din guzi-i zicea : Si na-ci pe fie-ta, Ca-ti p!esnea fierea ! Petitori venea, Petitori, asezatori, Tocmai din coade de mari.

Cu lut di pi cap, Parc-ar fi un drat, Cu lutu pe buca,

Ca solzii de stiuca. Foaie matostat, Sa vezi, m-a-nselat ! Palosu-I tragea Si cu el ca-mi da, A rapu-I faia.

Culeasa de Gr. Tocilescu, de la la'utarul Hie C. Ma'nafu, din ca.runul Bucovicioru, comuna Vela, Dolj.

42

Ilinca $andrului Foie verde-a bobului, Pe ulita Giurgiului, La casili $andrului, Are $andru-o fats mare, Cind o vede turcii moare ;

Si cu sprincenile trase, Turcilor se-nfatisa,

Pe Ilinca sa nu dea. -- Pe Ilinca nu v-o dau ! Dar Ilinca ce-mi facea ? Vadra-n mina c-o lua, La Dunare ca pleca

Iara: mindra $a"ndruleassa,

Cinstita circiumareasa 149

www.dacoromanica.ro

Turcilor, Paginilor,

Yi pe Dunare -mi vedea

Un caic impoleit Cu postav verde-nvalit, Pentru Ilinca eatit. Dar Ilinca ce-mi facea ? Vadra din mina -o trintea, La maiea-sa alerga :

Decit pe mama s-o giati, Mai bine pe mine ma" luaci ! Turcii mi se-nveselea, Pe Ilinca o lua $i-n caic c-o arunca $i pe Dunare pleca. Dar Ilinca ce-mi zicea ?

Maica, maiculiva mea, Ascunde-ma" undeva,

Mai srabici-mi miinele, S'a-mi mai dreg cositele ! Turcii mlinele-i sla'bea, Ea cositele-si dregea

Ca yin turcii s'a ma. is ! Tara mai-sa ce-mi facea ?

lntr -o lads o bsiga, Cu nousa laeate-o-ncuia Si cheile le-ascundea ;

Si la usa se ducea, In Dunare s-arunca Si amar asa zicea : Decit roaba turcilor, Mai bin' mass broastilor Si mincare pestilor !

Sapa-n mina o lua, La fereastra: se ducea Si s'apa, sapa, sapa ; Iar acolo ce-mi punea ? Numai pietre si butuci, S-aiba"

creiamint ai turci.

Copiat de Chr. N. Tapu dupa un manuscript at raposatului invatator Trotea din com. Runcurelu-Mehedinti. A se confrunta

Turcilor se-nfatisa, Pe Ilinca s'a n-o dea.

Pe Ilinca nu v-o dau, Caci Ilinca a murit ! Si daca nu ma credeci,

cu cintecul Ilincuta Sandului din colectia d-lui

G. Dem. Teodo-

rescu, p. 635 sqq li cu Fata Sandului din colectia parintelui Sim.

Aid' mormIntu de-1 vedeci !

Noi pe tine te-om tala,

Fl. Marian, p. 86-93. Idem a

Ticili ti le-om sara !

se

Iar Ilinca mi-auzea, Ea din lada. ca iesa, Turcilor se-nfacisa Si din guea-asa zicea ?

confrunta cu variantele Fata

fBarbulesei], Ileana Petri, Irina

Pintei, p. 261-275 din colectia d-lui Bibicescu, precum si Chirum, p. 491-496 din colectia

d-lor Jarnik si Birs[e]an[u].

43

Fata robita de turci Are Andras, are, Are fats mare.

Dimineata se scula, Cosio 4i-o pept5na, 150

www.dacoromanica.ro

Tot plingind, Tot suspinind. Acasa, cum ajungea, Din gura iarast gram : Ia vezi, taica, Ia vezi, maica, Eu bine voua v-am spus Ca nu-s porobii-nfloriti, Ci yin turcii inveliti. Li pe mine m-or robi

Case le le matura,

Vadra pe mina o lua Si la api se ducea, Vadra jos ca mi-o punea, Inelu -n mare-i scapa.

La pe mare se uita, Sa uita dupa inel, Dar ea nu vedea inel, Vedea ceata, negureata. Pam rau ca se-ntrista, Vadra pe mina-si lua $i catre casa pleca. Acasa cind ajungea $i din gura si-mi graia : Nu stiu, taica, Nu stiu, maica, Nu stiu, porobii-s infloriti, Ori macii sint impupiti, Ori yin turcii inveliti. Pe mine ca m-or robi Si eu la ei oi peri. Andras din gura-mi graia : Nu to tern', Lino tata, Ca sint porobii-nfloriti Si macii situ impupiti, Nu Yin turcii inveliti. Seara, ea ca se culca,

Si

eu la ei oi peri..

Andras iarasi ca-mt graia : Treci, Linuta, pe porttta Si te-ngroapa-n graduuta, La tufe de romanita, C-o fi locul cu credinta. Lina din gura graia : Ba eu, taica, sa ma-ngrop La tufa de busuioc, C-o fi locul cu noroc. Turcii pe fuga veneau, De pe cai descalecau. Andras din gura graia : -- Mai sedeti sa hodinim, Mai sedeti sa mai bem yin. Turcii din gura graia :

Noi n-am venit sa bem Yin, Ci pe Lina sa robim. Mie n-aveti ce-mi robi, Caci Linu ;a a murit.

Diminea ;a, se scula, of plingind, Tot suspinind. Casele le matura, Cosi ;a si-o peptana,

Uncle sa v-ara.t mormint ?

Ca de mult a putrezit, Nu se cunoaste mormint. Turcii d-Andras n-ascultau, In grading se duceau, La busuioc cautau, Pe Linu ;a o gaseau, 0 gaseau si mi-o legau Si pe cal mi-o aruncau, Cu ea pe fuga mergeau. Lana din gura graia :

Vadra pe mina o lua Si la apa se ducea. Vadra jos ca si-o punea Si pe mare se uita. Se uita dupa inel. Dar ea nu vedea inel, Vedea ceata negureata.

Vadra iar pe mina-ei lua $i acasa ea pleca, 151

www.dacoromanica.ro

De pe cal o dezlega $i drumul la apa-i da.

Magi mereu iepele, Ca sa-mi copar titele. 1 urcii din gura graia : Haide, bre, nainte, Nu ti-aduce-aminte Ca ma-ta to plinge Cu lacrami de singe. Mai merge ce mai merge, Lina din gura-mi graia : Turcilor, Paginilor,

Sloboda cind se vedea, Lina din gura graia : Decit roaba turcilor, Mai bin' smoala pietrilor, /ngrasare broastelor, Demincare pestilor ! Dupa ce c-asa graia, Lina-n mare s-arunca. Turcii dupa ea pleca, C-un popa se-ntilnea Si din gura asa-i graia : Mai parinte, parin%ele, Ce pricepi la ravasele, Ia ne scrie-un ravasel, Lin ravasel frumusel, Ravasel de lacramioare, trimitem pe racoare, La Andras In oral, Ca sg-i spunem negresit

Slobozi%i -mi mina dreapta,

Sa beau apa di pe piatra, Ca mor cu inima coapta ! Turcii din gura-mi graia : Na, bea yin din plosca noastra !

Nu beau yin din plosca voastra ! Plosca voastra nu-i curata ! Mai mergea ce mai mergea, Lina din gura graia : Turcilor, Paginilor, Dezlegati-mi minile, Sa-mi pieptan cositele.

Ca Lina s-a prapadit, Joi de dimineata, Pe roua, pe ceata.

Trei zile n-am pieptanat $i ele s-au incurcat. Daca vedea $i vedea,

de InvWtorul I. Mateescu de la Catrina I. D5nau, din corn. Sorqti, jud. Gorj. Culeas5

44

Cintecul Ilincu(ei Foicica bobului, Sus pe malul Oltului, La casele Sandrului, Sandrului, bogatului, -are Sandra o fatal mare,

Dreapta ca o luminare, Frumusica ca o floare, Garoafa. mirositoare. De frumoasa ce era Ilincuta mi-o chema. [52

www.dacoromanica.ro

De dimineat5 se scula, Cosicioara isi chept5na, Pe ochi negri se sp51a, La icoan5 se-nchina $i afar5 ca iesea, M5tura in mina lua, B5t5tura m5tura, Si din gurita ce-mi graia ? B5t5tur5, b5t5tur5, Dac5 eu m-oi m5rita Pe tine cine te-o m5tura ? Cotofana cu coada, C5 ea e surioara mea.

Iaca turcii c5-mi sosea. Da-ne, babo, pe Ilinca ! Ilincuta mi-a murit ! Dac5 nu-mi credeti cuvintul, Ai s5 v-ar5t $i mormintul ! Iar turcii ce-mi facea ? Lua sape si lopeti $i incepea a dezgropa ; G5si pietre $i butuci. Mina pe baba punea, Titele le despica Si cu sare ca le da. Iar baba ce-mi grala ? Na la malcuta cheia $i-mi descuie ladita Si mi-o ia pe Ilincuta. Ladita ca-mi descuia

Dar de udat cine te-o uda ? Mierlita cu gurita, C-aia e surioara mea. Vedrile in mina lua, Cobilita ca creita,

pe Ilinca o lua, La Dunare se ducea Si in caic c5 se punea $i Dunarea ca trecea. Si

Si la Dun5re c5. pleca, Vedrele c5 le umplea, Cind ochi negri s-arunca, Cind despre soare easare Tare vine d-un caic, Cu postav negru-nvelit. Dar in caic ce era ? Este un turc m5runtel, Fratele lui Ciup5sel, Se teme Giurgiu de el. Iar Ilinca ce-mi ficea ? Vedrile c5 le v5rsa Si-acas5 c5-mi alerga Maic5, m5iculita mea, Ascundi-ma undeva, Ca vin turcii de m5. ia, De m5 duce in Dobrogea ! Iar m5-sa ce fIcea ? D-un mormint mare 15cea, B5ga pietre si butuci.

Iar Ilinca ce-mi gala ? Turcilor, boierilor, Mai sl5biti-mi miinile, Ca s5-mi dreg cositile. Si din gur5 ce-mi grala ? Decit roala5 turcilor, Un prinz bun cosacilor ! $i in Dun5re se-arunca. Iar turcii ce-mi 15cea ? Tare acas5 alerga, Dup5 nevoade umbla, Dudarea c5 mi-o vina, Pe Ilinca mi-o scotea Si asa moart5 o s5ruta, De frumoas5 ce era. Cues de P. Cristescu, inv., din corn. Cal5retii-Sainoiu, jud. Ilfov. 153

www.dacoromanica.ro

45

Irina cea frumoasa Faceci pomana $i mie,

La Irina cea frumoasa, La fintina cea glodoasa, De frumoasa vestea-i mersa

Ca yin turcii dupa mine ! Sau sa ma duc in robie ! Cresteti, flori, $i nu-nflorici Ca mie nu-mi trebuiti ; Cresteti, flori, cit gardurile, Sa ne bats vinturile, Sa ne rupa vinturile.

Tocma-n Cara cea turceasca, Ca turcii sa obliceasca, Dupa dinsa sa porneasca. M suii pe dealu sfint,

Ma uitai spre rasarit Si-am vazut turcii viind. Tatuctqa, mamucuta, De-ati facut vrun bine-n lume,

Cules de T. Mironescu, inv5t5tor din satul TazIa.u, comuna Tazlau, plasa Bistri%a, judetul Neamt.

46

Frunzileana d-avramasca Pe ochi negri se spala, La icoani se-nchina, Minicile suflica,

Frunzileana d-avramasca, La Esi la curtea domneasca. Stau florili sa-nfloreasca, Trandafirii se-mboboceasca ; Numai lemnul domnului Sedi in poarta raiului Si giudica florili, Ce-au facut mirosnili ? Dar florili asa o zis : Ca vintu ne-o clatinat Si mirosnu ne-o luat. Lata-i frunza bobului, Dar mai lata-i a plopului, Pina-n tirgul Nistrului, La cur ;ili Sandului. Are Sandu o copchilita, De harnica ce era Dimineata se scula,

Cofili in mini lua, La Dunarea apleca. Cind pe malul Dunarei, $epti cini, septi pagini, Septizeci de ingeri buni. Rusanda clnd i-o vazut, Cofili ca le-o trintit, La maica-sa o sosit. Maica, maiculiva mea, Ascundi-ma undeva,

Ca on of mai trai on ba ! Maica-sa c-o luat-o $i-n casuta c-o bagat-o, In casuta intr-o ladita ; Pe laclica 'acacia, 154

www.dacoromanica.ro

Pc Rusandra c-o luat-o ; Turcii in trasuri ne-o punea, Ea par galban displetea. Cind pi malul dunaresc Decit or ci argata turcilor $i slugs boierilor, Sa ciu hrana pestilor $i rugina chetrilor.

Pe lacata zid di chiatra. Atunci vorba n-o sfirsau, Turcii in casa tabarau ; Pe maica-sa c-o luat-o Si de cheli c-o juchiau, Idili 11 spintica Cu sari li presura. Dati-mi drumu minilor, Sa-mi racoresc titile. Pe Rusandra ca v-oi spune-o :

Cules de Gh. Dobre, inv5fator,

In casuta intr-o Pe ladita lacatica, Pe lacata zid di chiatra.

din gura poporului, in satul Marginea,

comuna

Uscati,

Neamt.

47

Cintecul Banului tnaintea codalbilor Trage pegii citesipatru. Dar inaintea pegilor Trage surii d-amindoi, Se-ngaduiesc ca doi boi. Dar caii cine-i mina ? Copilas d-al Pirvului, Fmisoru Banului, Banului bogatului. Ca s-a lasat de banie, S-a apucat de plugarie ; Ca bania-i saracie $i plugaria bogatie. Sa vezi plugarii Banului, Ca sfetnicii-mparatului, Ca le stau cojoacele, Ca vara ciupercile ; Tot cojoace de samur, Cusute cu barba fir, Pe piept numai trandafir. C:nd catase cam d-o parte,

Foaie verde murile, Scos-a Ban plugurile Pe cimpu Craiovei, Sa-mi are miristile, Sa-ntoarca ogoarele, Sa-mi samene meile, C-a -nfiaminzit roabele. Cersesc saracele, Pe mate ulitele, Cu traistile doldora ; Ca umbla prin mahala, Ne-a facut de mascara, Rid boierii-n cafenea. Dara Banu ce-mi facea ? $i plugul ca si-1 pornea, Mergea roatele turuind $i bicele tot plesnind $i minzile rinchezind. Dar la plug cine-mi tragea ? 'Frage dalbii Cu codalbii ; 155

www.dacoromanica.ro

jud.

Plugari la masa sedea. Cu pahar cin' le lumea ? Sa vezi Banul cel batrin,

Cam dinspre soare rasare, Tdre-mi vine si-mi soseste Baneasa pe-o valcea, Demincare la plug aducea. Dar ce demincare aducea ? Gainusa In ulcelusa,

Cu barbuta pin' la briu, Cu firea ca de copil, Cu mintea de om batrin. Dar Baneasa ce-mi facea ? Acasa ca mi-s' pleca Si c-un turc ca se-ndragea Si cu el ca se cinstea, Lautarli ca-i cinta, Lautari cu diblele, Tobosari cu tobele Si gornisti cu,goarnele.

Cocosel

Pe taierel, Rachias I a clondiras. Daca la plug ca venea, Ate -zsau la plug ca -mi da, Dar Banul ca-i multumea : Multumesc, baneasa mea ! Ea din g-ura ca-i zicea : Bine, Bane, dumneata, Ce to Iasi tu de ba'nie, Te-apucasi de plugarie ? Rid boierii-n cafenea, Rid boierii de dumneata, Ca te-ai lasat de banie, Te-ai apucat de pluga'rie ! Dar Banu ce-mi facea ? El din gura cuvinta :

Ea cu turcu ca pleca Si pe Ban 11 pa'rasea.

Foaie verde si-o lalea, Iata pe Ban ca -1 vestea Nevestica Pirvului, Finisoru Banului, Banului bogatului. Drept la Banu ca mergea Si din gut-a ca'-i zicea : Na' Banule, dumneata, Bei $i te-nveselesti, De niisica nu-ngrijesti ;

Aoleo, mindru %a mea,

Pe dumneata te-a lasat Si cu Medin Pasa a plecat. Foaie verde si-o lalea, El a$a cind mi-auzea, Foarte tare se-ntrista, Pahar din mina-i cadea,

Foarte cinstita fusesi, Grele cuvinte-avusesi ; Dar liania e sa'racie, Plugaria e bogacie. N-ai vazut, Baneasa mea, C-a inflaminzit roabele, Cersuiesc saracele Pe toate uli %ele, Cu teaistile doldora ; Si-mi umbfa prin mahala, Ne-au facut de mascara, Rid boierii-n cafenea ! Dar Baneasa ce-mi facea ? Frumoasa masa-i intindea, La un pleop ca mi-o-ntindea,

De neajit ce era.

Dar catre Ban imi graia Pirvu, finu Banului, Banului bogatului, El din gura cuvinta : -- Na s Banule, dumneata,

Nu purta inima rea, i-aduc eu pe dasica ! Si -mi dai tu pe suru, 156

www.dacoromanica.ro

Si te duce far' de drum, Far' de drum, far' de carare, Noaptea pe la haimanale ? Incepu Banu a striga : Dura, dura, surule,

Pc suru nebunu, Care fuge cu anu Si rasufla cu ceasu. Banu din gura-i graia, Cind auzea pe Pirvu-asa : Mai fine Pirvule, Cum sa-ti dau eu pe suru ? Ca suru e cam nebun, Te duce noaptea far' de drum,

Surule, nebunule, Lasa-ci nebuniile

$i toate draciile Si-apuca-ti drumurile. Pune buza la pamint Si coada fuior in 'Vint $i te pune la pamint $i scoate brazde de plug. Asa el ca-1 asculta : Punea buza la pamint

Far' de drum, far' de carare, Noaptea pe la haimanale, te-arunca in ceea %ara. Dar Pirvu nu invelegea, El Banului raspundea : Nas Banule, dumneata, Da -mi mie pe suru, Pe suru nebunu, Care fuge cu anu Si rasufla cu ceasu, Macar de mi-o rapune capu ! Dara Banu ce facea ? Daca vedea si vedea, El pe suru ca i-1 da, Pirvu inult se-nveselea, Frumos seaua ca-mi punea. Il insela moldoveneste Si mi-1 calarea turceste. Dara Pirvu ce facea ? Cruce la piept ridica i pe suru incaleca ; Cu scara ca zdrancanea, Cu capu de cer ca-1 da. Incepu Pirvu a striga : Na s Banule, dumneata, Cearta-vi pe suru, Pe suru nebunu, Ca-mi rapune capu ! Dara Banu c5.-i striga : Nu si -am spus eu, drags fine, N-as avea parte de tine, Ca e suru cam nebun

$i coada fuior in vint $i s-a;eza la pamint. Pirvu pe sur incalica,

Dupa" turc ca se lua pe turc ca-1 ajungea.

Cind fu pe la peril, Puse loc d-a curmezis. El din gura ca-i striga : Nasa, nasictqa mea,

Ia-ntinde-mi d-a mina a ta, Ca sa-ti mai sarut mina, Ca sa-mi ierci to gresala. Dar nasa ce-mi facea ? Mina lui ca i-o Intindea $i-n briu lui ca i-o arunca, Pe cal Pirvu ca o punea, Pe turc ca-1 ajungea Si capul ca i-1 raia. Cind turcu zicea aman, Ii povirtea dupe cal. Dara Pirvu ce facea ? 'roalele turcului le lua $i el ca mi le-mbraca. Celmeaua ca i-o lua,

Pirvu in cap c-o punea

Si-ntarzit se-napoia, 13 7

www.dacoromanica.ro

La Banu la plug mergea. Daca Banu mi-1 vedea, Din gura groaznic striga : luati oticele $i-nfundati colnicele, Ca vine turc Medin Pasa ;

Si afara ca iesea. Banu-n fats -1 saruta $i din gura ca-i zicea : Fine Pirvule, dumneata,

Fiinda mi-ai facut ast bine, Ce bine sa-ti fac si eu, Din mila lui Dumnezeu ? Sa-ti dau vii, Sa-ti dau mosii, Sau erghelia de la balta ? Nu pe toata, jumatate, Pe cum nu e cu dreptate ! Dara Pirvu ca-i zicea : Nas Banule, dumneata, Sa nu-mi dai vii, Sa nu-mi dai mosii, S5-mi dai pe suru nebunu Care fuge cu anu $i asufla cu ceasu ; Cind este pe la penis, Se pune-n loc d-a curmezis. Cind Banu ca-1 auzea, Putinel ca se-ntrista Si din gura ca-i zicea : Ai, fine, fie-0 daruit, Dupa cum tu ai dorit, C-a purtat trupsoru meu, Sa mai poarte si p-al au !

A faiat pe finu Pirvu, Acum vine a ma taie $t pe mine, F. tu-1 in lege de cline ! Iar Banu, rind 11 vedea, Pe suru al mic inc5lica, Pin bascele se-nfunda $i-n casa ca mi-s' intra $i Pirvu c5.-i striga : Na s Banule, dumneata, Stai, frate, pins colea, Ca ti-am adus nasica, Sa-ti dreg inimioara ! Banu din gura striga : Sictir, pagin, d-acilea, Ca tu esti turc Medin Pasa,

Ai tatat pe finu Pirvu $i-acum vrei a ma tai si pe mine,

F... te-n lege de cline ! Dara Pirvu ce-mi facea ? El asa daca vedea, De Coale se dezbraca $i celmeaua o lepada,

Cu toalele lui se-mbaca, Pe fereastra se uita

Cules de Chr. N. Tapu, din gura lautarului Costea Gheorghe, din

$1 pe Pirvu-1 cunostea

S.iceni-Teleorman.

48

Marcu Joi in Cara Scremului, La cetatea Marcului,

Au plecat Marcu-n voinicie Sa-$i adune avutie, 158

www.dacoromanica.ro

Cite doua-trei palni la nevasta Marcului tragea. Marcu din guri-si grlia : Nevasta, dalba nevasta, Daca ti-i sti ruga cam ghine,

Ca n-avea destula pustia ! Iov Craiu, ghenerar imparatesc, Cetatea i-o pustiit. Cu-atit nu s-a-ndestulit, $i mai eau 1-au bajocorit, Ca pe muma-sa au calcat-o cu copkita calului Pe fata obrazului, Iara pe nevasta-sa o dus-o in

Te-a scapat Dumnezeu pins mine. Turcul de la o vreme s-au imba'tat $i catre Marcu au strigat : Mos calugare, mos calugare, Sa joci une calugareasca. Marcu atunci respuns-a : Noi caluearii asa jucam d-a haTaloi, Mai c-ales cind sintem cite doi,

roghie.

O venit Marcu sa'racu acasa, Au gasit cetatea pustiita $i nevasta lui robghita. 0-mbracat haine calugaresti, O luat o mintie $i-a-ncins o mistie Care singuti taia o miiie Si s-o dus la Balgaradul turcesc Si-au inceput a cersi din casa-n casa Si-au ajuns si pin' la poarta lui

De toti turcii fug de noi. Atunci Marcu o descins o mintie $i o desfacut o mistie Care singura tala o miiie. Atunci a sarit turcului betia :

by Crai,

Vorbele ce le-am vorghit cu tine Nu hi-s spre nici un ghine. Mai ca-mi o data zile de la tine I Atunci Marcu i-o taiat capul $i 1-au luat in sulita Si 1-au zvirlit in ulita. Si-apoi s-au bagat in grajdul turcului Si au luat noua cai cu darile spintecate $i i-au incarcat de bine si de budatate $i s-au dus cu nevasta pe supt cetate.

Ghinerariu imparatesc.

by Craiu mare turcesc,

Ghineriu imparatesc, Zis-a catre Marcu : Mos calugare, na si de la mine

un ban, Ca nu dau din averea mea, Ci din averea Marcului. Nu stiu cunosti-1 sau ba ? Marcu saracu au murit Si io m-am rugat de cei doisprezece domni de sfat De miiie calul mi 1-au dat. Daca-i treaba ase. Vini-n casa si bem Ughian ghine sa ne ospi.ta'm.

Culeasa de Chr. N. Tapu de la

Turcul de cite on in chimnita

doctorul Vasile Glodariu, din Ludusul Mare, Transilvania.

mergea, 159

www.dacoromanica.ro

49

Agufird al lid Topa Agusita al lui Topa la, Care-i mindru far' de seama $i de revestit in taxa, Bate turcii de-i omoara $i mi-i baga prin harare

Afars ea mi-s' iesea, Mina-n cizma ea baga, Trei pistoale ca scotea, C-o mina le slobozea, Besliii ca se stringea, Ca ciinii la zahana, Ca patruzeci de beslii, Parca-ar fi pasa din Dii. Oltul pe uncle-1 trecea ? Pe la Celeiu ea da Si astina morii lua, Tot calabalicu trecea, La mireasa c-ajungea. Pins nunta ispravea, $apte pungi de galbeni cheltuia Si cu nunta ca pleca, Iar pe la Celeiu da, Cu nunta-acasa venea. Trei zile ca nu-ti sedea $i-i sosea d-o earticea, De la Bucuresti venea. Da mireasa cum o chema ? Mi-o chema Aisa, De moare Agus de ea.

Si mi-i da pe Olt la vale

Si-i opreste la Cara le $i se-ntoarce de-i intreaba : Cine te-a ucis ioldasim ? Vala birbam cardasim !

Iar Topara cel batrtn, Ce se plimba p-un cal bun, Ca lca rar si nastrapat, Cum e lui Topa la drag. Iar Topara ce zicea ? Frunzulica trei masline, Logofete Costandine, Ja-ngenunche linga mine

Simi scrie d-o earticica, S-o trimet lui Agusita, Frunzulita flori domnesti, P:n-aci la Stoienesti. Frunzulita s-o lalea, In ceas d-o vedea cartea asta, Tot la vale s-o rasa, La vale la Cara le, Ca sa-1 pui la-nsuratoare, Ssa-i dea taica fats mare, Fata mare a lui Cara le, Ce-are blaga s-are stare, De cinci chile de parale, E fats de aga mare. P-un romanas trimetea, $tia lui Agus seama. Cind cartea el mi-o vedea, Numai din buze misca, Carticica mi-o cetea,

El din gull ca striga : Frunzulita flori domnesti, Mi-a venit niste povesti, Sa ma duc Ia Bucuresti, Sa iau Ghiuleria, Ghiuleria, Beslegia,

Ca sa fiu ghiuler mai mare Peste besliii din tall, De la Nis'ru pins Ia Dii Sa iau leafs la beslii. Agusita ca pleca, Trei zile pe drum mergea. Masu uncle 1-ajungea ? 160

www.dacoromanica.ro

Din palat afar iesea, Incepea d-a tremura Si din guratasa grata : S5:ticut de maica mea, Ne-a-mpresurat potera !

Frunzulit61 de brindus, L-ajunse masu in Rusi. In gazda unde tra'gea ? In casa la Pkruleasa, Aproape de Abdulah.

Doamnele, maria-sa,

Pe Agus ca"-1 cunostea

Si la mass mi-1 poftea. Trei berbeci ca mi-i taia,

Nu to eau,_.te spsalminta,

Ca nu e razvan in teara", Nici turcii nu ne-mpresoarI, Cic5:4 Agus al lui Topala, Vine la ma'ria-sa Ca sa"-i dea Ghiuleria,

Toatsa" noaptea bea, minca, La'utarii le cinta $i mi-ti bea

Si mi-ti minca Si mindru se-nveselea.

Ghiuleria, Beslegia, Sa'-1 pui ghiuler mai mare

$i AgusiO. pleca, Trei zi]e ca" mi-ti mergea $i-n Bucuresti ajungea, Frunzulit'a de arnici,

Peste besliii din jars. A pus trei hki la cosare, Tocmai din Vinerea-mare. Unu este murg rotat, Poate pasa i 1 -a dat ; Unu e murg rotocoale, E trimes de la Agale ; Unul este murg inchis, De la viziru trimis. Cit vorba ca ispravi, lava si Agus sosea, Hari la scars cari lega ; Cit argint mi-este in teara% Tot pe halii lui Topala" !

Pe podul de la Calici. la mai stati, baieci, aici, Sa num'arm la voinici, NT'zui din patruzeci si cinci Sint cinzeci fare cinci ; Ian sa"-ncepeti d-a cinta, Tare, sa" se duce pomina ! S'a vait turcii tot turceste, Arn'a'utii arn5.uteste,

Sa vait ca Doamne pa'zeste ! Scava cu tambura Ca stie zieatura : of de dor de Aisa,

Agus ca -mi venea, Perdelile ridica,

C-a Lisat-o boldavioara",

In casg ca mi-s' intra,

Tot de dor ca sa nu moarI, C-a plecat Agus in tara. Unde incepea d-a cinta,

Salamanicu ca -s' da. Domnia nu-i multumea, Far' d-apuca d-a-i zicea : Agusita, dumneata,

Bucurestii ca urla, Domnia nu putea sta ! Saracut de maica mea !

Esti fecior de aga mare, Bine ti-ar sedea la flare Si trimes la Ocna Mare, Ca sa ne tai ceva sare ! Unde Agus ca auzea, Mina la palos punea,

Nu stiu e r'zvan in tears, Ori turcii ne-mpresoara ? Iar Costandin lirincoveanul,

C-ala st4inea divanul,

161

www.dacoromanica.ro

Cite un cal bun am tinut, Mai mindru 1-am 'mpodobit, La domnii 1-am daruit, Prin lume m-am Falun Si ce-am vrut aia am facut ! Unde domnia auzea, In CaTaras ca intra $i lua d-o floricea Si-i atirna de celmea $i-i zicea : Ghiuler aga ! A avut Agus chisea goals Si i-a umplut-o de parale, Ca sa aiba pin' la Tara. Doamnele, maria-sa, Am un fratior mai mic, Fa si aluia mertic ! $i aluia-i daruia, Craiova Si Slatina.

Jumatate ca-1 tragea. Domnia data vedea, Incepea de mi-t' vorbea : Mai Agusita, dumneata, Am auzit, bre Agus, Ce roman e mai deliu La tine-i herghelegiu ; Ce romanca-i mai frumoasa La tine e odaiasa. $i-am auzit, bre Agus, Nu aseara, alaltaseara, Mi-ai prins zapciii din plasa $i i-ai inchis intr-o casa, Le-ai dat bataie domneasca. Doamnele, maria-sa, Ada zapciii din plasa Sa stea cu mine de fata ! Unde zapciii auzea, Carti pe furis trimetea : Doamnele, maria-sa,

Cind la hati ca se uita, Mindru alai ii facea $i-n oras ca mi-1 scotea, Lautari si temniceri, Ca roua din buruieni.

Nu ne pune cu Agus fata ! Azi sintem la Bucuresti, Miine-n sat la bani domnesti ; Agus de ne-o apuca, Ne va pierde viata ! Cind vorba ca ispravea, Flati la scars se minca, Case mari ca tremura, Sindrile ca mi-s' cura, Domnia se spaiminta, Drept in picere sarea.

Masu unde-1 ajungea ? Iar la Rusi ca-1 ajungea,

In casa la Patruleasa, Aproape de Abdulah, Unde-a baut s-a mincat. Cind in casa ca intra, El se desca.tarama, Pistoale prin cuie punea $i mi-1 poftea Abdulah

Cind la hati ca se uita, Cu pumnii in piept se batea :

bea cu dinsul cafea. $-acolo ca se ducea, Salamanicu ca-s' da, Sa

Sara'cut de maica mea, Geaba ca domnesc lumea ! Cit argint mi-este in Tara,

Mai mindru ca-i multumea :

Tot pe hatii lui Topala ! Iar Agus ca mi-ti zicea :

Agusita, dumneata, Tu vii de la Bucuresti, Sa ne-aduci ceva povesti ! Eu viu de la Bucuresti

Doamnele, maria-sa, De cind maica m-a facut 162

www.dacoromanica.ro

Ca sa ajungem not mai tare ; Mina-n treapadul marunt, C-a s-ajungem mai curind.

Sa v-aduc ceva povesti ; Ce besliu e pe pamint, Milne sa-1 vad pribegit ! Agusita, dumneata,

A casa ca-mi ajungea. Aisico, dumneata,

Nu ti-o fi ca asta-vara, De m-ai dat din tirg afara, De m-ai facut de ocara ! Si eu-s boier de pe balta,

Am venit la vorba to ! Daca-i vedea c-o sa piei, Am un fratior mai mic,

Cu caciula sprincenata, De-am speriat Cara toata ! Unde Agus ca auzea, Punea mina la pistoale, Gasea tocurile goale. Besliii lui Abdulah, Ca ciinii la zahana, Cu maciuci ca-1 cardasea. Dosul pe scars ca da Si ac.asa ca fugea, Mai nimic ca nu-i era. Se-alese un turculet mititel Cu cojocul scurticel,

Vezi pe cela ca sa-1 iei ! Sa-i pis p... mini-sa, Cine p-ala-1 va lua !

N-am avut parte de tine, De mi-ai fost un soim pe lume ! Ala e o bruma rea, Milne poimiine face alta, Mantua toata blaga. Eu in saracia mea Oi face cum of putea De mi-oi stapini blaga ! Buruieni taxi ca mi-i da, Sufletelul ca-i iesea ! $i s-a dus, nu se mai vede,

Parca fu cu dracu in el, Cats crestetul fesului. Unde cu palosul da,

Numele nu i se pierde, Ca platiti la lautari De-1 spune la zile maxi. Mai ziceti, boieri, amin, Ca v-am spus cintec din plin ; Boierii sa traiasca,

Rau pe Agus 11 smintea,

Car de olac ii facea 5-acasa ca-1 trimetea.

Cind fuse pe la Saele, Sufletel se bate-n piele ; Cind fuse pe la Boibici, Fugea romanii pe brinci. Nu gindea ca e taiat, Si ginaea ca-i Agus beat, Cere caii de olac. D-al dracului ce erea, Umbla vara cu sania Si iarna cu trasura,

Acest cintec sa-1 ceteasca,

Un bacsis sa daruiasca Lui Gheorghe Baltatu. Cules de invatatorul

I. Leabu

de la lautarul G. Baltatu, Serbanesti-Olt.

Sa se compare [cu] Avg; al lui Topal din colect. d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 611 si Aga Topala", p. 116-118 din colecia

Sa nu-1 simta cineva. Mina-n treapadul mai mare,

d-lui Atanasie Marienescu, bros. II. 163

www.dacoromanica.ro

50 Agufira

al lui 7 opals Cind fuse-n lunca la Turnu, Din gurita ca-mi striga : Foaie verde de sporis, Ia sa stati, baieTi, aici, Sa numaram la voinici, D-ai din patruzeci $i cinci, Ia sa-ncepem d-a cinta. Sa vait turcii tot turce$te,

Frunza verde de secara, Ast Agus al lui Topa la, Care e mindru lara seams $i de rau vestit la Tara, Bate turcii de-i omoara Si mi-i baga prin arare, Se opre$te la Cara le,'

Drept Islaz, De mor turcii de necaz Si se-ntoarce de-i intreaba :

Arnau;ii arnauce$te, Sa vait ca Doamne fere$te ! Sacaua cu tambura Ca $tia zicatura : Tot de dor d-Ai$ica, C-a lasat-o bolnavioara,

Cine te-a ucis solda$im ?

Valavirmi-am carda$im ! Nu stie cin' 1-a batut. Dar Topala cel batrin, Ce se plimba p-un cal bun, Calca rar $i nastrapat, Cum e lui Topala drag ; Mindra carte ca. stria, La-Agusita trimetea :

Ea cu dor ca sa mi-$' moara, Unde Agus ca se-nsoara ! El mare ca mi-ajungea, lar turnenii ce zicea ? Doamne, on e razvala-n cara% Ori tatari ca. ne-mpresoafa ?

Agu$iva, fiul taichii,

lar Topala cel batrin El din gull ca zicea : Mare, sa nu va-nspaimintati, Ca nu e razvala-n Tara, Nici nerntii nu va-mpresoara, Ci e Agu$ al lui Topala, Ca se lasa el la vale S5-i dea tat-sau fata mare. Agus la cafenea-mi tragea, 0 ceasca de cafea c5.-i da, Mina-n pozinar baga, Cinci galbeni de our scotea,

Gateste-ti to ostirea Si Ia vale sa to la$i, La vale la-nsuratoare, Sa-ti dea taica fata mare, Fata mare a lui Carale, Ca-i da blaga multa-n vara, E fata de aga mare. Agu$ifa ce-mi facea ?

Mina sub briu ca-mi baga, Trei pistoale-mi scotea, Cu-o mina le slobozea, Asa de vesel era ! Cum cartea ca mi-o citea, Vestea la be$1ii ca-mi da, Toci pe cai gata erea. Tot la vale se lasa, La vale la-nsuratoare.

Cafegiului daruia. Dar turnenii ce zicea ? Cata, f... tu-i muma-sa, Ca mi-a scumpit cafeaua ! Agusit'a ca -mi pleca, 164

www.dacoromanica.ro

Si ei ca se-nspaiminta ! Dar Domnia c-auzea, Nici in cas' nu putea sta,

Toata ostirea o lua Si la vale se lasa Si de nunta s-apuca. intr-o lung, in saptamina, Pina-ti lua cadina, Lautari $i trimbiceri, Ca roua din buruieni.

Lacramile-1 podidea

Si din gura ca zicea : Cata fu... tu-i mums -sa Nu $tiu e razvala-n sari, Ori stoli de la-mparkie Sa ma scoata din domnie ? Saracut de maica mea Vezi, ce sa fie asta ? Asta-mi rapune viaTa ! Iangineri ca-mi auzea. Doamne, tu, maria-ta, Nu te rau inspaiminta, Ca e Agus al lui Topala, Vine la maria-sa Ca sa-i dai Ghiuleria,

Si-acasa ca mi-o aducea, Mare stare ca-si lua, Cinci chile de bani lua, Pe ea el ea mi-o chema, Aisita mi-o chema_ Aisito, dumneata, Mi-a venit niste povesti Sa ma duc la Bucuresti Ca sa iau Ghiuleria

!

I

Si Beslegia,

Sa ma pui ghiuler mai mare Peste beslegii din tara ;

Ghiuleria,

De la Isiaz pin' la Dii

Beslegia,

Sa dau leafa la beslii. Dar Aisita ce zicea ? Agusita, dumneata, Sezi, mare, la casa ta, C-avem ce bea, ce minca ; Blaga mea 4i cu a ta S-o minca'm cu lingura, Pina zile om avea, Te duci sa-%i rapui viata ! Agusita n-o asculta, Veste la beslii ca-mi da Si ei, mare, ca-mi pleca, La Bucuresti c-ajungea.

Ca sa mi-I pui ghiuler mai mare, Peste toti besliii din tara. Cata f..tu-i muma-sa, Domnia ce mi-s' zicea ?

Cind fu pe pod la Calici

,

Daca. e Agus al lui Topala,

Bine i-ar sedea la flare Si trimes la Ocna Mare, Sa ne taie ceva sare... Agusita ca-mi sosea, La domnie sa ploconea. Dar domnia ce-mi zicea ? Tu esti Agusita al lui Topala ? Bine ;i -ar sedea la fiare,

Sa te trimet la Ocna Mare, Ca sa tai ceva la sare !

i

Ia mai stati, baieFi, aici, Ia sa-ncepem d-a cinta ! Sa vait turcii tot turceste, Arnautti arnauteste, Se vait ca Doamne fereste ! Daca ei,. mare,-ncepea, Bucuresui c-auzea

Domnule, maria-sa, De ce sa ma trimeti la Ocna Mare

Si tu sa ma bagi in fiare ? Ma mir ce rau vi-am stricat Cocoana nu ti-ani luat, 165

www.dacoromanica.ro

!

Nu ti-o fi ca asta-vara De m-ai dat din tirg afara, De m-ai facut de ocara ?

Visteria nu ti-am spart. Ei bine, palosul uite-1, Palosul eu 1-oi scotea

Mina pe dinsu punea. Dar Agusita ce-mi facea ? Odata, mare,-i taia, taia Si Abdulah ca-mi zbiera. Turcii la scara-mi sosea. Cind pe scars jos se da, Toti turcii ca-1 cardosia, Unu capu-n doua-i da St-n trasura ca-1 punea

$i capul ti I-oi taia ! Domnia-n picere sarea, La cutie se ducea $i lua d-o floricea, Si mi-o atirna la celmea $i-i zicea Ghiuler Aga ! De la Islaz pin la Dii Sa dea leafa la beslii. Domnia mare halai ii cticea. Dar Agusita ce-mi facea ? El, mare, ca se ducea, La Abdulah ca-mi tragea, Un pahar de cafea-i facea Si din gura ca-i zicea : Agusita, dumneata, Tu vii de la Bucuresti, Ce-o sa ne mai povestesti ? Ghiuler Aga mi-am venit,

Si-acasa ca-1 aducea. Aisita ca-1 vedea

Si din gura ca-i zicea : Agusita, dumneata, Las' sa-ti fie rau nu asa, Nu mi-ai ascultat vorba ! Sufletul ca-i iesea, Aisita ca-1 jelea, Agusita se pierdea !

De la Islaz pin' la Dii

Sa dau leafa la beslii. Dar Abdulah ce-mi zicea ? Agusita, dumneata,

Cules de Chr. N. Tapu de

la

liutarul Ionija Valeanu din Rosiori-de-Vede, Teleorman.

51

Stoian buliba,ra Haznale n-a mai venit,

Foaie verde micsunea,

Incepu primavara-a da, Ierbulita-a se salta,

Bugeacul mi-a pustiit, Bugeacul pe jumatate

Caluseii-a se-ncura, Oitile a-mi zbiera ; Dar Stoian-bulibasa,

$i Crimul a treia parte. Pod pe Nistru mi-a facut, Nici cu lemne, nici cu cring, Numai cu came de turc. Ce turc era mai bogat,

Capitanul de Craina, De cind s-a bulibasit, 166

www.dacoromanica.ro

bagat argat ; La Stoian Ce turc era mai besliu, arghelegiu ; La Stoian Ce cadina mai frumoasa, La Stoian bucatareasa, De-i pune bucate-n masa, Traieste cu drag in casa. Cadinile ce-mi facea ? Copiii-n brace -i lua Si-n Cladova ca-mi trecea, La bai-hanul cel batrin : Alei, doamne, han batrin, Cu hanger bogat la sin, Vezi, Stoian-bulibasa, De cind s-a bulibasit, Turchia mi-a saracit, Haznale n-a mai venit ! Dara hanu c-auzea, D-un firmanas ca-mi scria, Cu slova ca furnica, Sa i se creaza vorba. Doi panturi ca mi-alegea, La Stoian ca-i trimetea. Cind Soian ca mi-i vedea, Mina pe flints -o punea $i de rugina-o scutura Si-nclarat mi-i intorcea. Dar Chiran-hanul ce-mi facea ? Alti panturi ca-mi alegea, La Stoian ca-i trimetea. Cind Stoian ca mi-i vedea, Cali din mina le lua,

Ca nasu m-a cununat, Doi copii mi-a cresnnat, Nici pa la el n-am mai dat. D-o sta de m-o blestema, Doua-n trei n-oi mai lega ! Dar nevasta ca-i striga : Mai Stoiene, dumneata, Eu aseara m-am culcat $1-astfel vis ca mi-am visat : Visai pistoalile tele Puse-n cui far' de °tele, Scurtate-s zilele tele ! Visai pusculita ta

Pusa-n cui far' de vergea, Scurtata e viata ta ! Si-astfel vis ca mi-am visat $apte corbi intr-un ciolpan, Foaie verde micsunea, P-un carpe mic se-ntindea, Aia este splina ta ! Dar Stoian ce mi-i zicea ? Scoal', nevasta, ma gateste, Ca nasicu ma pofteste ! Se scula de mi-1 gatea, Za de argint ii da, $apte pistoale-i umplea, Baga iarba cu mina, Gloantele cu strachina ; Le ungea cu untdelemn, Ca sa loveasca la semn. Cal din grajd ca mi-s' scotea $i la nasa-sau pleca. Din gurita ce zicea ? Foaie verde avrameasa,

to grajd de piatra baga, $i la mass mi-i poftea. Cind la masa mi-i poftea,

Rana

casa, sanatoasa ; Foaie verde maracine, Ca pleaca Stoian din tine $i-oi sa-mi urle ciinii-n tine ! Dar Stoian ce facea ? C-un harap ca se-ntilnea, Cu dintii ca teslele,

Firmanul i-1 arata. Cind Stoian ca mi-1 citea, Lacramile-1 podidea $i din gura ca zicea : Scoal', nevasta, ma gateste, Ca nasicu ma pofteste, 167

www.dacoromanica.ro

Cu ochii ca sitile. Ziva buns ca mi-i da, Si harapu-i mulomea, La nasu-sau ca-mi pleca. Nasu-sau ca mi-1 vedea, Cal din mina ca-i lua, In grajd de piatra ca-1 baga, $i la masa mi-1 poftea, 1i da yin de-1 imbata. $edea Stoian rasturnat, Ca un mare blestemat. Dar nasu-sau ce-mi facea ? Pistoalile i le lua, De iarba le dezumplea $i cu Yin i le umplea, Cu piine le astupa. Voie la turd ca-mi da, Toti turcii ca mi-i stringea, Lui Stoian capu ia. Turcii nu s-apropia, Asa frica de 1-erea ! Dar nasu-sau ce-mi facea ?

Cizma din picior scotea $i prin turd se repezea, Cite cinci pe loc trintea, Pina cizma c-o rupea. La un gard se repezea, D-o proptea ca s-apuca, Din pamint ca mi-o scotea, Din cuie nu se rupea, Si-atunci turcii ca-1 prindea. Vorba for ce mi-o vorbea ? Altii, frate, trimetea Tocmai la tirgu d-afara, $i ei, frate, ca-mi batea Doua furci s-o cumpeioara, Sa-1 puie-n spinzuratoare, Pe Stoian sa mi-1 omoare, Unde trec mocani cu sare ; Sa mi-1 bata vint de vara, Sa se usuce ca o poama, Fie Stoian de mirare ! Dar Stoian ce mi-s' zicea ? Turcilor,

Asa fried' ca-i erea,

Agalilor, $i mai-mari boierilor,

La temnita trimetea, Doi arestanti ca-mi scotea, Dar pe cine ca scotea ? Pe popa din Cladova, C-a urit biserica $i-a-ndragit sabioara, $i la Stoian 1-aducea. Da' popa ce mi-si facea ? Sama bine ca-i lua $i din gura ca zicea : Asta e Stoian-bulibasa ? Iana-mi, Doamne, pacatu, Piinea, sarea i-am mincat ! Palma bid ca mi-o facea, Peste ochi ca mi-1 plesnea, Stoian drept in sus sarea.

Nu ma duceti noaptea la spinzuratoare, Sa ma duceti ziva-n spinzuratoare, Ca sa fiu ca de mirare ! Stoian vorba n-o sfirsea, Drept in sus ca mi-s' sarea $i-ntr-o groapa ca cadea, Peste-un turculec cadea, $i-un topor in mina -avea, Toporu din mina-i lua $i pe turc ca mi-1 taia. Afara la turci iesea $i pe to%i ca mi-i toca, $i ce bruma raminea, Pin bordeie mi-i toca, Drumu la nasu-sau lua

and In turci mi se vedea, El pistoale nu avea, 168

www.dacoromanica.ro

D-un paltin o atirna

Si din gura ca zicea : Mal nasule, dumneata, Credeai sa-mi scurtezi viata ?

Si din gura ca. graia : Mai nasule, dumneata, Casca ochii-a to uita De-ti cunosti to pielea ta ? Foaie verde avrameasa, A plecat Stoian acasa, La copii si la nevasta, Foaie verde si-un bujor, De nevasta nu mi-e dor, Dar de copii ma omor, M-ajunge niste fiori Din talpi pins -n suptiori !...

0 sa-ti scurtez eu p-a ta, F...-ti crucea $i legea Si dalba-i luminarea ! Aba, fine, dumneata, Cum s-ar putea vorba-asa, Sa se tale nasia, Sa ramiie finia ? Dar Stoian ce mi-s' facea ? Nu-1 taia, nu-1 omora, Numai, frate,-1 canunea, De piele mi-1 jupuia, Asa necaz ca-i era ! Pielea cu paie-o umplea,

Cules de Chr. N. Tapu de

la lautarul Ion Stancu, din com. Cucuiei-Teleorrnan.

Pin noroi c-o tavalea,

52

Stoian bulibayx Cu singeru 11 junghia, Pa'stra"mioara mi-1 fa'cea, Cu nisip mi-1 pres'ara, Pe maYa'cini it arunca,

Frunzulita si-o lalea, Incepu primavara-a da, Cuculetu d-a cinta, Raita f...tu-i muma-sa, P-aici n-a mai dat frunza !

Sa nu se strice carnea. De cind sa bulibasea Curti dalbe pustiia, Cucoane ca vaduvea, Coconasi ca saracea ! Cocoanile ca vedea, Coconii-n brace lua, La Cladova se ducea, La Begu ca se ducea Si din gura cd-i zicea : Begule, domnia-ta Si cu pasmangia ta, Sal ne faci judecata,

Pe la not peste Olt Lastarasu e d-un cot. Raita f...tu-i muma-sa ! Ca Stoian bulibasa, Capitanu de Craina, De cind s-a bulibasit Sapte raie[Iej c-a facut, Cu Craiova-a potrivit, Turc in ele n-a vazut ! Ca era marturisit Ca daca vedea vrun turc Cu maciuca-1 bastorea,

169

www.dacoromanica.ro

Pe la mine n-a mai dat ; Sa vezi ca sint na$ mai mare, I-am tinut foc la spinare ;

Lui Stoian buliba$a, Capitanu de Craina ; De cind s-a bulibasit, $apte raiele c-o facut,

Cind of sta 1-oi blestema, Doua-n teie n-o mai lega !

Cu Craiova-a potrivit, Turc pe ele n-a vazut ! Ca era marturisit Ca daca vedea vrun turc

D-un nifer ca mi-$' lua, Care-i $tia, vezi, sama ; D-un rava$ ca mi-i scria, Cu slova maruntea, Cu amar $i cu minie, Finu Stoian ca sa vie. Niferu ca-1 trimetea, La mass ca mi-1 gasea,

Cu maciuca-1 bastorea, Cu singeru 11 junghia ! De clod s-a buliba$it

Curti dalbe a pustiit, Pe not ca ne-a vaduvit, Coconasi a saracit ! Begu ca mi le vedea Si din gura poruncea. Sapte niferi trimetea

Ferman in brace -i arunca 5i incepea d-a mi-1 citea. Dar Stoian ce mi-$' facea ? El, frate, clod 11 citea Lacramile-1 podidea

Si Stoienica ca-i vedea, Vizionu slobozea. Ei ca curvele fugea $i fugea ca curvele Si zbiera ca vacile, Si umplea pirloagile, Si-napoi ca se-ntorcea, $i din gura ca-i zicea : Begule, domnia-ta Si cu pasmangia ta, Stoienica ne-a vazut, Vizionu a slobozit ! Na$u lui Stoian venea $i din gura ca -i zicea : Begule, domnia-ta Si cu pasmangia ta, Ce, frate, ca-mi claruie$ti S-aduc pe Stoian legat Cum e bun de spinzurat ? Ca de mic 1-am botezat,

$i din gull ca zicea : Scoal', nevasta, nu $edea, Scoala, frate, de ma gateste, Sa vezi, na$u ma pofte$te ; Ca de mic cind m-a botezat, Al doilea, mot ca mi-a taiat, Al treilea, m-a cununat

$i pe la el ca n-am mai dat. Auzi, ca mi-e na$ mai mare, Mi-a tinut foc la spinare ; Cind o sta m-o blestema, Doua-n teie n-oi mai lega ! To grajd de piatra ca. intra, Pe negru ca -1 tesala 5i-afara ca mi-1 sco tea, Picioru-n scars arunca, Nevasta ca mi-1 Linea 5i din gura ca-i zicea : Stoienica, lumea mea,

Nu to du la Cladova Sa-ti rapui to viata ! C-aseara de la o vreme

Al doilea, mot i-am taiat, Al treilea, 1-am cununat, Doua fete $i-un baiat Sa vezi ca i-am botezat,

Visai ni$te vise rele : 170

www.dacoromanica.ro

Dara Begu ce facea ? Potera c-o trimetea, Pe crapatura usii se uita Si-ndarat ca se-ntorcea, Ca de dracu se ferea. Dar Begu ce mi-s' facea ? Trei hoti in puscarie c-avea : Unu e Marinica din Saiele, Avu niste zile rele ; Altu e Marin a lui Pandilica, De tremura puii in pisica, Mi-a bagat boierii-n frica ; Si unu e Ion Tiganu, De mi-s' bate cu tufanu. La Stoian ca-i trimetea, Dar Ion ce mi-s' facea ? Iarta-mi, Doamne, greseala, Sa dau lui Stoian palma, Doar mi-o lungi viata ! Palma bici Ca mi-o facea,

Visai pusculita to Sta-n cui far' de curea : Scurtata-i viata to ! Al doilea am visat, Visai pistoalile tele,

Sta in cui fara otele, Scurtate-s zilele tele !

Al treilea am mai visat Sapte utvane-ntr-un ciolpan ; Nu sint sapte utvane-ntr-un ciolpan

$i sint sapte boieri de divan. Al patrulea mi-am. visat Sarpe mare cu broasca-n gura ; Nu-i sarpe cu broasca-n gura, Ci-i gidea cu streangu-n mina ! Dar Stoian ce mil' facea ? Seama vorbii nu o lua $i pe cal ca incaleca, Tragea Stoian se ducea, Nevasta raminea, plingea. Dar nevasta ca zicea : Negotine, Negotine, Pleaca Stoian de la tine, 0 sa urle clinii-n tine ! Dar Stoian ce facea ? La Cladova se ducea, La nasu-sau ca tragea, in pimnita ca-1 baga, Vin din sapte butii ca-i da, Pe Stoian ca-1 imbata ; Maciuchita i-o lua, Dupa buti i-o arunca ; Pistoalile i le lua, Vin in ele ca turna ; La Begu ca se ducea $i din gura ca-t zicea :

Peste ochi Ca mi-1 izbea, Stoian in picere sarea $i din gura Ca zicea : F...tu-i crucea si legea

Care mi-a dat palma, Sa-i scurtez eu viata ! Ei afara Ca pleca, Potera ca. navalea, Cu bumbaralele ca mi-s' da. Stoienica ce-mi facea ? Punea mina la pistoale, Gasea tocurile goale. Daca vedea $i vedea, Cizma din picior scotea ; Cite gloante ca venea Tot in cizma sprijinea. Odata se necajea, Cizma de carimb lua,

Begule, domnia-ta,

Cind o data ca mi-s' da

Am adus pe finu Stoian, Legat si beregat, Cum e bun de spinzurat !

$aptesprezece dobora, Cizma din carimb sarea. 171

www.dacoromanica.ro

Dosu la un gard ca da Si mi-s' scoati d-o proptea, Si-si lungeasci viata. Din pimint ca mi-o scotea, Din cui ca nu o putea. Stoian din guri zicea : Sal moari mirturisit, De pops nespovedit, Care-a-nfipt proptea-n pimint ; Ci de scoteam propteaua Imi lungeam eu viata ! Mina pe el ca punea,

Ca sa fii tu la mina mea Oi vedea ce ti-oi lucra ! Si ma rod de domnia-ta Si nu ma spinzuri noaptea, Sa ma spinzuri, vezi, ziva, Sa-mi priveasci raiaua ! Frunzuliti d-un mar dulce, Cinti cucu sus pe truce, Pe Stoian la streang it duce. Frunzuliti $i -o lalea, Pe Stoian ca -1 spinzura $i nevasta ca -i pica, Pe picere lesina

La Begu ca -1 aducea Si la Pasmangiu Aga.

$i din guri ca striga :

Dar Begu ce ficea ? Lui Stoian ca zicea : Stoian, n-ai fost asa mare, N-ai fost asa voinic, Ama, ziu, de zurbalic ! Dar Stoian ca mi-i zicea :

Stoienici", lumea mea,

Lash -ti fie riu, nu asa ; N-asculta5i la vorba mea Si' nu to duci la Cladova ! Coles de Christea N. Tapu de

Begule, domnia-ta,

la Dumitru Radu, riutar, com. Baneasa-Teleorman.

Frate, nu ma judeca ;

53

Roman La movila din curmitur'i, Pa cea vale di scursuri, La umbra da trei suli ;i Sade-mi ei trei fratiori, Cu trei fete de-mpirat, Tot din tirg din Tarigrad, Cu sabia le-a luat. Unde beau, und' se cinstesc

Ca o naiba-mpelitati, Bat-o Dumnezeu s-o bath, Ca mi-a pridat lumea toafi.

Di la munte pin' la balti, Cit mi-e lume crestinati, Mi-a prsidat-o dinsa toati. De pazi cind mi-i pizea, Ochii ea isi azvirlea Si pa titari mi-i vedea Si din guri ea griia : D-ale Dine, Costandine, Si tu copile Romane,

De nimenea nu gindesc.

De pazi tine mi-i pizea ? Sa vezi, frate, maica-sa, Sidea-n flinti rezimata, 172

www.dacoromanica.ro

Tot pan tatari ca taia,

Nu stiu valea mi-a-nflorit, Or tatarii mi-a sosit. Dar Roman ce mi-i graia ? Ia-le seama, maica, bine

Roman peste ei ca. da, Seama for nu le baga $1 p-amIndoi ca i taia, Tatarii mi-i ispravea. La ma-sa ca se ducea, Maica-sa ca-I intreba : D-ale, copile Romane, Din, frate, $i Costandin,

$1 vino si-mi spune mie ;

D-o fi ca fo zece mii, La fratii mei sa nu spui, C-abia ar fi pa seama mea $-oi vedea ce le-oi lucra. Ma-sa atuncia ce-mi facea ? Punea ochean se uita, Ca fo zece mii gasea $1 lui Roman ii spunea. Roman atunci ce facea ? De la masa se scula, Palos pa mischiu tragea, Calu-n chingi ca II stringea, Cu friu ca-1 infrina,

Ei la tine au venit, Nu cumva i-ai prapadit ? Roman atunci raspundea : Eu, maica, i-am intilnit $i eu, mama, le-am vorbit Trage-va-ti, fra ;i, Inclarat, Ca cal mi s-a-nferbintat, Ochii mi s-a-mpaiejanat,

Sa nu intru-n fun pacat !" Ei nu m-or fi ascultat, Eu, maica, i-oi fi talat.

$1 pa dinsu-ncalica $1 la tatari ca-mi pleca ; Taia ici, taia colea, Pana-i cam jumatatea. Iara ma-sa ce zicea ? Dara Dine, Costandine, Voi beti, frate, va cinstici $1 da Roman nu ginditi.

Maica-sa de auzea, Inclarat mi se-ntorcea, Cata ici, cata colea, P- amindoi morIi ii gasea, Scotea cutit a se taia. Iar Roman ce ii graia ? Stai, maica, nu to taia, C-asa ;i -a fost datina. Atunci ma-sa se lasa, La sate ca se ducea, Care cu chirii tocmea, La tatari ca se ducea, De Coale mi-i dezbraca,

El la tatari ca s-a dus, Cine stie I-o fi rapus.

Atunci Din $i Costandin, Da la masa sa scula $i pe cai incalica Si la Roman ca pleca ;

tatari ei ca intra, Taia ici, taia colea, Cu Roman ca se-ntIlnea, Iar Roman ca le graia Trage-va-ti, frati, Indarat, Ca cal mi s-a-nferbintat, Ochii mi s-a-mpaiejenat, Sa nu intru-n fun pacat. Ei vorba n-o asculta ; Yn

De bani ca mi-i cauta, Pa goi ca mi-i imbraca, Vaci da lapte le lua, La saraci boi cumpara. Auzita de inva'ta'torul I. Flores-

cu de

la Florea Dra-gan, corn.

Bragadiru, jud. Teleorman. 173

www.dacoromanica.ro

54

iitaraul Vintul o batea

Pe sub Varin Multi tatarasi yin.

$i 1-o legana. Aide, bre,-nainte, Nu vi-aduce aminte.

Maras batrin,

Cu barba la sin, Lasa-ma de mina, Sa ma-ntorc la urma, Ca eu mi-am lasat Cusatura-n gard, Acu la fereastra, Cu matasa-albastra, Acul la perete, Cu matasa verde ; Pruncul neinfasat, Tot afara-n pat. Ploaia mi-o ploua $i mi 1-0 scalda ;

0 data zicea : Turcilor, besliilor, Mai slabivi-mi miinile, Sa -mi racoresc vivele,

Sa mai dreg cosivele. Decit sluga turcilor

$i roaba cadinelor, Mai bine mice broastelor. $i-n balta sarea $i nu se mai vedea. Cules de Constantin Stanescu de

Ninsoarea mi-o ninge, Pe prunc mi 1-o unge ;

la

Stana M. Ghita din Giubc-

ga, Dolj.

55

Niculca P-a mai mica

Foaie verde-a bobului, Jos, la lunca Giurgiului, La odaia turcului, Turcului lui Mustafa, Care-mi vine Palanga Si din Oreava ceva,

Niculca,

C-a poftit turcu la ea,

Sa se iubeasca cu ea. Sa vezi, turcul Mustafa,

Tot de foc de Niculca, Bani pe sapa slobozea. Cite fete-n Cirtojani, Toate primira la bani ; Dar Niculca nu primea, Ca Niculca bani avea, Dar Niculca ce-mi facea ? Sapa-n mina c-o lua,

C-a poftit la Niculca. Foaie verde porumb verde, Si-are Sirba doua fete, De frumoase, -ncondeiete, Dar pe nume cum le cheama ? Radiva, P-a mai mare 174

www.dacoromanica.ro

Lua sapa si coada $i da dosul in Naprisca, Pin' la unchi-sau Oprea, Si sapa ca i-o ascutea, $i coada ca i-o punea, $i la claca se ducea. Claca toata cit mi-era Se punea p-o laturea, Dar Niculca singurea Se punea p-o laturea, Naintea clacii erea ; Mergea cu sapatura Cit dai cu zburatura. Dar vezi, turcul Mustafa, Tot de foc de Niculca, La paharnic trimetea, De tot omul un pahar ii da, Dar Niculchii doua-i da ; Tine, fa, Niculco, fa, Ca mi-ai secat inima Tot de dor de dumneata ! Fa Niculco, dumneata, Ia nastrapa de colea Si di dosul la cesmea. Dar Niculca ce-mi facea ? N-astrapa-n mina lua, Dosul la cesmea ca-mi da Si de apa c-o umplea, Pa capcel ca mi-o punea, Pa picere se spala. Iara turcu ce-mi facea ? El pe cal ca-ncaleca, Dupa Niculca-mi pleca,

Dara turcu ce-mi facea ? Mina-n briu ca i-o-nfigea. $i pe cal ca mi-o punea, La Dunare ca mi-o ducea $i-n caic ca mi-o punea, Cu opt curele-o lega. Dar Niculca ce-mi facea ? Fata zgiriia, Par galben darapana, Pins turcu mi-o vedea $i din gura en-i zicea : Ce vi-e, fa, Niculco, fa ? Mai turcule, dumneata, Saruta-ti-as mustaca, Mai slabeste-mi cureaua, Sa-mi revenesc silica ! lar Niculca se gindea $i din gura cuvinta : Decit slugs turcilor $i vatrai cadinilor, Mai bine, frate, sa fiu Tot,,bataie pestilor, $i raceala pietrilor, Si ciupeala racilor, $i masa cosacilor ! Tara turcu ce-mi facea ? Curelile i le lua. Dar Niculca ce-mi facea ? Drept in Dunare sarea. Dar vezi, turcu Mustafa, Tot de foc de Niculca, D-un burghias ca-mi cata, Gaura-n caic ca da, Apa-n dinsu ca intra, Toti turcii ca-i ineca. Dara Sirba ce-mi facea ? Ea-n sus, frate, se scula, Nastrapa-n mina-o lua, P-o potecuca o-apuca, Din guriva ce-mi zicea ? Asta e potecuta

La cesmea ca mi- o- ajungea,

Nastrapa ca mi-o cerea. Niculca-n mina i-o da, $i bea turcul, nu prea bea, Mai mult in gura-o oprea, Pe Niculca c-o stropea ; $i Niculca se ridea, Voia turcului facea. 175

www.dacoromanica.ro

Pe care-a mers Niculca. Drept la Dunare-mi tragea Si distrapa-o arunca, Pin Dunare mi-o tragea $i afar' ca mi-o scotea $i acas' ca mi-si venea, Pe lavita c-o punea. Niculca jos ca -mi sarea,

Si din gura ca zicea : Aba, fa, Niculco, fa, Nu e soare rasarit, Nici bujor nu e- nfiorit, Ci sint capete de turci !

Frumoasa", nu preafrumoas'a.

S'a v-ascult vorba din casa ! Floare verde rnicsunea, Tata turcii ca-mi sosea, De Niculca ca-ntreba. Dara ma -sa ce-mi zicea ? Foaie verde matostat, Niculca mi-a raposat Floare verde si-o lalea, Toci turcii ca se-ncredea.

Mama, maiculica mea,

la sapa si lopata Si ma-ngroapa la fereastra,

Dar de ce nu preafrumoasa ? De bataia pestilor, De raceala pietrilor, De ciupeala racilor. Dara ele ce-mi facea ? Niculca-n sus se scula, Pe bordei sus se suia, Spre rasarit se uita. Niculca nu-s' ce vedea, De ea, frate, se-ngrozea ? Dosu la ma-sa-n cas' da :

and fu unu mititel,

Cu caciula de cinci piei, Cu cojocu de opt piei De pe cal descaleca, La fereastra ca-mi tragea, Pe Niculca mi-o scotea $i pe cal ca mi-o punea, Pe Dudare ca-mi pleca.

Mama, maiculica mea, Incotro soare rasare, Nu stiu, soare rasarit,

Nu stiu, bujor inflorit, Nu stiu, capete de turci ? Dara ma -sa c-auzea, Pan-afara. ca iesea, Spre rasarit se uita

Cules de Chr. N. Tapu din gura lautartilui Stancu Ion din Cucuieti (Teleorman).

2. 1-1,41DUCII 56

Cintecul lui Corbea haiducul Floare verde flori domnesti, Doamne, din oral din Bucuresti,

La -nalte case domnesti, De se vad in Bucuresti, 176

www.dacoromanica.ro

Floare verde flori de tisa,

Muma Corbii ca-mi soseste Cu trei oua rosioare, Ducea Corbii de mincare. Dar ea, frate, cind pleca ? Din joia joimarilor, Din vinerea oualilor, Din simbata Pastilor, Si-ajungea pe la Sin-Pietru. La poarta ca mi-s' tragea, Otia la portar ca -i da, La Corbea de mi-o lasa ; La fereastra ca-mi tragea, Din gurita ca-mi graia Aoleo, Corbeo, Drags Corbeo,

Mare masa. mi-este-ntinsa, De multi boieri mi-e coprinsa.

Dar la masa cin' sedea ? $edea domnul Stefan-voda, Nici nu bea, nici nu minca, Numai cu ochii privea, Seama la baieti ca-mi lua. Floare verde foi de brid, Doamne, de ziva de sin Vasii, Cind fac cucoanele piftii $i ssi-mpa'rcesc boierii,

Toti boierii leafs -mi lua, Numai Corbea-mi raminea ! Dar domnia-1 intreba ; Alei, Corbea, dumneata, Ce boierie poftesti, P-aia sa ti-o daruiesc ? Dara Corbea ce-mi graia ? Alei, doamne, maria-sa, Ce boierie poftesc, P-aia sa mi-o daruiesti ? Poftesc caftan de-mparatie $i dugealic de domnie, Ca cu ala-mi sade mie ! Domnia ca-mi auzea, Trei baieti ca mi-s' mina, La Gheorghita-i trimetea $i Gheorghita ca-mi venea

Ori esti viu Ca sa te stiu, Ori esti mort, Ca sa te port ! Ca pe tine te-a inchis Nejudecat, Neinfatisat,

Nici pe la domnie dat ! Dar Corbea, frate,-i graia : Maica, maiculita mea,

Nu sint viu Ca sa ma stii, Nici mort, Ca sa ma porti !

Iar din gura ca-i graia :

$i pe mine cind m-a-nchis Eram tinerel copil $-acum sint bosneag batrin ; Barba-mi bate bratele

Gheorghita, Gheorghi;a, Vataf de temnita Si de temniceri Peste mari boieri, Tu pe Corbea sa mi-1 duei

Si chica calciie!e, Mustata umerile.

Tot la temnita de piatra, De sapte domnii uitata,

$i pe mine iar cind m-a-nchis Erau napircile Subtiri ca drugile, $-acum sint ca furcile ; $erpii ereau ca atile $-acum sint ca grinzile ;

Cu muschiuletu d-o schioapa ! Stetea Corbea la-nchisoare, Noua ani lipsit de soare ; Cind impovirni pe zece, 177

www.dacoromanica.ro

Dar a baba

Broastele ca nucile S-acum sint ca plostile. Pe toate le-as odihni,

claba,

Cu briul de lina De par de camila,

Dar o dracoaica De serpoiaca, De zmeoaica,

La domnie ca mergea, In genuchi ingenuchea, De domnie se ruga, Domnia ca-i raspundea :

La, frate, ca mi-a-mpuiat Cam din ciocul berbiei ,n gura pozunarului. Si ea, frate, cind se-ntinde, Inimioara mi-o coprinde, Si cind, frate, se zerceste, Inimioara mi-o topeste,

Hai tu, babo, Slabo,

Cu briul de lina De par de camila, Inima-mi farima, Noi mireasa i-am gasit Pe jupineasa Carpina Din padurea Coacana, Din bards nebarduita,

Sufletelul mi-1 sfirseste !

Corbea din gura-i graia : Alei, maica, maica mea, Facut-ai vreodata bine ? H si-acuma pentru mine : Tu, maica, ca sa to duci Tot Ia tirgul 'al de flori, Ca Yin vara sapatori, Sapatori si lopatari ; Si tu, maica, sa-mi tocmesti Patruzeci de sapatori Si cu cincizeci de lopatari, Si de dus unde sn-i duci ? La balegarul uitat, Care mos-meu mi 1-a dat. Jar tu, maica, sa mai cerci, Din gurita sa-mi graiesti, La palat ca sa-mi vorbesti :

De secure sabuita $i Ia cap e ascuTita. ! Dar ea, frate, ce-mi faces ?

Daca vedea ca nu putea Sa scoata afar' pe Corbea, La tirgu de flori se-nturna, Sapatorii ca-i tocmea $i la baligar mergea. Sapa zi de vara Pina-n seara, Far' de pic de naduseala ; Cind da soarele-nspre seara De ti$a. Rosului da.

Dar la usa cum era ? Lacatu cit banjo. Si cheia de cinci oca. Nimenea nu-i indraznea, Decit singura baba, Ca-i mai stia ea seama. Cu picioru ca mi-i da, Usa din balemare sarea, Si la Rosu ca-mi intra, 0 data-1 ghilodorosea.

Ce e Corbea vinovat De-n temnifa 1-aci bagat Nejudecat, NeinfAisat, Nici pe la domnie dat ? Drumu Corbii ca sa-i daci Ca lui vremea i-a venit, Vremea de casatorit Si mireasa i-am gasit !" 178

www.dacoromanica.ro

S-unde Rosu ca nu-mi sta, De capastru ca mi-1 lua Si-afara ca mi-1 scotea, Cu chebreaua ca-1 stergea ;

Afars mi-1 aducea,

Pe la barbier 6-1 da, $i mi-1 tundea sfrarquzeste Si mi-1 ra'dea cerchezeste,

Cu mustati in varvalic, $edea bine la voinic. La domnie ca-mi mergea, Sus pe scars se urca, Din gurita ca-i graia : Ai, doamne, maria-ta, Ia sa-mi dai dugealicu de domnie, Ca cu ala-mi sade bine, Si sa-mi dai hainele tele, Sa se dea Rosu cu ek ! Dar domnia ce-mi facea ? Prost de minte ca-mi era, Pe Corbea mi-1 imbraca Si la Rosu ca-mi mergea, Si cu el, frate, -mi vorbea. Domnia ce mi-si facea ? D-un picior ingenuchea Pins Corbea-ncaleca. Implimba el ce-mplimba, Lua el spuma cu mina,

Soarele ca se-nchidea, Asa de rosu mi-era ; Si de capastru ca-1 lua, La vale ca-mi apuca.

Cam pin dreptul domniei Incepea Rosu a necheza ; Domnia se spaiminta, Cocon4a se stirpea, Iar din gura cal graia : Cata, f...tu-i mums -sa, Ce viteaz o fi ala ? Trei baieti ca'-mi mina, Inaintea babii iesea, $-asa, irate, mi-o-ntreba : Ai tu, babo, Slabo,

Cu briul de ling De par de camila, Inima-mi farima, De ti-e Rosu de vinzare, Ca sa-ti dau ceva parale ? Ori, frate, ca de schimbare, Sa-ti dau unu, sa-ti dau doi,

De poarta ca o trintea, Sloi de gheata se facea, Din gurita ca-mi graia : Ai, doamne, maria-ta, Zavoraste porcile Si-ntareste-ti strejile, Nu-ti napusti slugile ! Lui nu-i erea d-altceva, Ci erea de maica-sa, $i el, frate, graia : Alei, maica, maica mea, Intinde la cea nuia, S-ating pe Rosu cu ea, Sa nu-mi faca, crez, una ! Lui nu-i erea de nuia, Ci-i erea de maica-sa.

Sa Ci dau patruzeci si doi, Numai sal se pomeneasca De herghelia domneasca !

Dar baba ce-mi graia ? Nu mi-e Rosu de vinzare, Ori, frate, ca de schimbare, Ca sa-mi dai ceva parale. Mi-e Rosu de daruiala,

i

IL daruiesc Lass -mi Corbea de-nchisoare !

Domnia, cind auzea, Un baiat ea-mi trimetea, Pe Corbea ca mi-1 scotea, 179

www.dacoromanica.ro

El de mina mi-o apuca Si la spate mi-o azvirlea, Pe sus portile sarea Si din gurita-mi graia : Ramii, doamne, sanatos, Ca un trandafir frumos, Ca la mina eu ti-am fost, Si harnicu nu mi-ai fost ! Du-te, Corbeo, sanatos, Ca un trandafir frumos, Ca Ia mina to mi-ai fost Si vrednicu nu ti-am fost ! Domnia ca-i mai graia : Alei, Corbeo, dumneata, Ce rau, frate, c-ai facut Atit cit ai haiducit ? Ai, doamne, maria-ta, Adevaru da-ti-l-as, Pe mine de ma-ntrebasi : Prindeam calatoru-n drum, Mi-1 faceam de rodea fin ; Prindeam d-o babuta slabs, Mi-o faceam de pastes iarba ! Dara Corbea ce-mi facea ? Mai mergea ce mai mergea, Sta in loc si se gindea Si din gura ca-mi graia :

Pa supt doici ca sa bap, Coconas de picior i1 lua Si la poarta ca-1 scotea, Numai ciozvirti ca-1 facea

$i la poarta le-atirna ; Capu coconasului 11 puse-n teapa dracului. Domnia de dimineata se scula, Pe ochi negri se spala, Ochii pe fereastra si-arunca

Si la poarta se uita, Din gurita ca-mi graia : Ia vezi, clinele-nfierat, Ma lasa gol despuiat Si de coconas sarac ! Mergea Corbea ce mergea, Cu ceaus Velcea se-ntilnea, Care-n temnita-1 pazea, Din gurita ca-i graia :

Iatagan din teaca to Bine-ar sedea in a mea ! Fie-ti, Corbeo, daruit, Numai sa nu-mi faci nimic ! Dara Corbea ce-mi facea ? Sta in loc si se gindea : Cata, f...tu-i muma-sa, Ast iatagan de 1-am cistigat in carne nu 1-am cercat ! indarat ca se-ntorcea, Pe ceaus Velcea ca-1 gasea, Din picioare ca-1 toca, Si pe drum ca mi-s' pleca.

Cata f...tu-i mums -sa, Ce rau domniei sa-i fac ? Sa-i fur lui telegarii ? Cumpara altii mai buni ; Sa-i omor coconita ? Se-nsoara si is alta, Mai buns, nu ca asta. Mai bin' sa-i omor coconel, Care doarme-n leganel, Ca sa-i sec 'al sufletel ! Pa puteri de noapte, Pa sudori de moarte, Ei ca se-nturna,

Ma platii cu cintecu Ca lupu cu urletu ; Cind vinatoru-1 intilneste, Da pielea si se plateste. Cules de Chr. N. Tapu de la Gheorghe S. Stoica, liutar din corn. Costesti-Vilcea. 180

www.dacoromanica.ro

57

Cintecul lui Corbea Foaie verde de ciroi, Mai aproape-n Stoienqu, Mai departe-n Bucureti, $i sint case mari domnen $i sint multe foiware, Zugravite pistricioare,

Corbea pe urechi baga. In capu mesii cin' era ? Tot Corbea impelitatul, Care e frate cu dracul. El odata ce-mi facea ? Cu levodverile foc ca-mi da, Doi minimi ca-mpuKa. $tefan-voda ce-mi zicea ? Iata, f . . tu-i muma-sa, Ce sa-mi faca mie-a5a ? Trei gealapi ca-mi trimetea, Frumos pe Corbea-1 lega, Cu trei funii de matase, Cit un brat voinic de groase, Din ele sa nu mai iasa. Stefan-vocla ce-mi facea ? Pin' la juri ca mi-1 Linea, Si tapa ca i-o gatea. Dar jurii ce mi-i facea ? De la taps ca-1 scapa, La temnita-1 trimetea. Sus pe apa Jiului, Jiului, Codriului, Unde-i dor voinicului ; La cea temnita Oral, De noua ani parasita. $i acolo ca mi-1 baga, Cu trei funii ca-1 lega, Cu trei funii de matase, Cit un brat voinic de groase.

'5i-nsoara vodsa fecioru.

Multi ostai ca-mi aduna $i prin oral trimetea, Toti boierii i-aduna, Toti boierii tirgului $i cu ai Carmaziului, Ca stilpii pamintului, Fqnicil-mparatului. Cind boierii s-aduna, Cu mozica cind cinta, Si la mass s-wza, Pe urma ce se vedea ? Iata Corbea ca-mi venea Pe un calwl cam mic, $i el un negru haiduc. El acolo cind venea, Boierii toti se scula, Cu cintari ca mi-1 primea $i la masa ca-1 poftea. $tefan-voda ce-mi facea ? Fecior de mass -mi punea,

Pahar la masa ii da, lar boierii bea, nu bea, Corbea bea pin' se-mbata. Iar la masa ce-mi minca ? Numai pqte $i postrunga $i pana de caracuda, C-am auzit din batrini

Foitica $i-o lalea,

$i lacatu-i punea, Lacatu cit banita, Si cheia de cinci oca, Ca sa nu scape Corbea. Dara Corbea ce-mi facea ? Odata ca se-ntindea,

C-ala e pqte mai bun.

Dar boierii ce-mi facea ? Tot de Corbea 'mi vorbea. 181

www.dacoromanica.ro

'Tot pe Visa Capinisa,

Dousa funii le rupea, Numai una raminea, 0 funie noduroasa% Taie came, razm'a-n oase. Foaie verde si-o lalea, Vestea-n taxa ajungea Ca s-a inchis Corbea. Iara ma-sa c-auzea, Trei azmisoare fa'cea, Dupe Corbea ca-mi pleca, La Stefan-voda-ajungea. Trei zile sedea la poarfa, Nebauea, nemlncafa, Si de nimeni ne-ntrebafa. Foaie verde si-o lalea, Stefan-voda ce-mi zicea ? Baba slabs $i batrlda, Cu briul de ling De par de camira, Cu doi dinci in gura,

Si de zestre ce i-am dat ? Tot satul Corbenilor $i cu-al Cocofenilor. Bueatar ca ce i-am pus ? Un vultur Cu capul sur, Ca sa.-1 scobeasca la c...

Iar baba ce mi-s' facea ? Dace d-astea auzea, Potecuta ca mi-o lua, La temnica se ducea

$i prin gratii se uita $i pe Corbea ca-1 striga : Corbeo, Corbeo, fiul maichii, De esti mort, Ca sa te port ; De esti viu, Ca sa te stiu ? Dar Corbea ce-mi zicea ?

De trei zile sezi la poarta, NeVauta, nemincata ? Dara baba ce-mi zicea ? Sa traiesti, maria -ta !

Maica", maiculica mea,

Nu sint mort ca s'a ma pot-6, Ci stilt viu, Ca sa ma stii.

Citi boieri de sama Corbii, ToTi au fost in veselie, Numa Corbea-n pedepsie ! Pe Corbea ca sa mi-I daci, Ca sa-mi iau d-o nor' in case, Sa-mi dea paharu la mass ;

Maiea, maiculica mea,

Eu aici cind m-am Hgat, $erpii erau ca fusile $1-acum sint ca grinzile ; Broastile ca nucile, $i-acum sint ca plostile ! Ori stii, maica, cind eram, Nici mustat'a ca n-aveam, Nici barba' n-o nazaream ; Dar acuma, maica mea,

La vremea de slaibiciune, Sa-mi aduca d-un faciune, Sa-mi aduca-un pic de ap5'., Si-mi ante -un foc in vatra.. Asa baba ce-mi zicea ? $tefane, maria-ta, Pe Corbea ca sa mi-1 davi, Si singuea nu ma lasati ! Stefan-voda ce-mi zicea ? Pe Corbea 1-am Insurat, Buns mireas'a i-am dat,

Musfacile, Umerile

Si barba

genunchile !

O hocoaica.

De serpoaica

Pe mine ca m-a-nselat 182

www.dacoromanica.ro

Baba slabs si batrina, Nu ti-e Rosu de vinzare,

Pui in barbs mi-a fatat ; Cind se-ntinde, ma cuprinde,

Sa %i dau galbeni si parale ? In ruble 1-oi socoti Si-n galbeni 1-oi cintari. Iara baba ce-mi zicea ? Nu mi-e Rosu de vinzare, Sa-mi dai galbeni si parale, Mi-e Rosu de daruiala Inaintea mariii-sale, Scoti pe Corbea d-inchisoare. Stefan-voda ce-mi facea ? Strejer verde ca-mi batea $i pe Rosu ca-mi lega, Trei gealapi mi-i trimetea, Frumos pe Corbea scotea $i mi-1 scotea la mirare, Unde vind mocanii sare. Trei barbieri ca-mi punea Pina pe Corbea-1 radea ;

Se zgirceste, Ma firseste,

Inimioara mi-o topeste ! Asa, maiculita mea, Ce-a ajuns ca sa nu-mi fac ? Acasa ca sa to duci,

OA rosii sa-mi aduci, Sa mai dau pe la mocani, Sa ma scoata pe gratan ; Lopatari ca sa-mi tocmesti, In coltul grajdului sa mergi, Sa-mi scoti pe Rosu nebunu, Ca e inselat Si-nfrinat,

De noua ani nepipiat. Asa baba ce-mi facea ? Acasa ca se ducea, Lopatarii mi-i tocmea, In coltu grajdului mergea, Vro doua locuri sapa $i-o tainita ca-mi facea. Mare piatra ridica Si-o gaura se vedea, D-abia pe murgu zarea. Trei lopatari ca intra Si pe Rosu ca-1 scotea ; Iara Rosu ca-mi iesea Si prea tare necheza, Muntu se cutremura, Copaci mari se rasturna,

Pina la apus de soare Paru-i zace hartapale. Foaie verde si-o lalea, Tot mai frumos Corbii-i sta. Tara Corbea ce-mi facea ?

0 data se repezea, Mina pe Rosu-mi punea $i pe el ca-ncaleca, Zece ziduri ca-mi sarea Si de de n-atingea De-al dracului ce era. Stefan-vocla ce-mi zice ? Iata, f...tu-i muma-sa, De cind maica m-a facut, Cal ca asta n-am vazut. Iara Corbea ce-mi zicea ? Stefan-voda, dumneata, F...tu-mi-ti cucoana ta, cr oalele toate dupa tine Adu sa le-mbrac pe mine ; Cind of incaleca la scara,

De nu -1 vedeai pe Corbea. Dara baba ce-mi facea ? De capastru ca mi-1 lua

Si-n oral cu el pleca, Toti boierii se mira. 'Naintea babii iesea, Fete mari ca-mbolnavea, Cucoane ca se stirpea. Stefan-voda ce-mi zicea ? 183

www.dacoromanica.ro

Sa mi te dea de ocara. Cusmanul din capul eau Adu-1 sa-1 pun intr-al meu ;

Iara Corbea ce-mi facea ? Astepta pins-nsera, La stupina ca-mi mergea, Destiu-n miere 6 baga,

Caftanul de-mparavie Sa mi-1 dai $i p-ala mie ; Cind of Incaleca la scars,

La leagan 6 se tragea, La buzele copilului da,

Sa nu te dea de ocara ! $tefan-coda ce-mi facea ? De wale se dezbraca

Nici dracu 6 mi-1 sim;ea Cind copilul 11 fura $i la teapa 6-1 ducea. Lui mils i se facea,

$i pe Corbea-1 imbraca. Iara Corbea ce-mi facea ? Pin' la cal se repezea Si pe ma-sa c-o lua $i la spate c-o punea, Zece ziduri ca-mi sarea Si de ele n-atingea, $i cu ma-sa se ducea. Stefan -voda ce-mi zicea ? Sa vezi, dracu impeli;at Ma rasa gol despuiat, Numai cu fesu din cap ! Dara Corbea ce-mi zicea ?

Numa de fasa 11 punea. Stefan-voda ce-mi facea ? Despre ziva se scula, Mina-n leagan c-o punea, Copilasu nu gasea.

De pareci 6 se trintea

$i rau capul $i-1 zdrobea ; Cucoana se chinuia,

Par din cap isi jumulea. Stefan-voda ce-mi facea ? Ochean pe masa punea $i la ;eapa 11 zairea Copilasul lui plingind,

Cu ma-sa 6 se vorbea :

Maica, maiculica mea,

Din guil surligaind Si din labtge batind !

Ce-a ajuns ca sa nu-i fac ? Sa -1

omor telegarii ?

Stefan-voda ce-mi facea ? Argacii mi-i trimetea,

El are, mare, galbeni multi $i-si cumpara al %ii murgi.

La ceapa 6 se ducea * Si copilasul 6-1 lua $i pe masa ca-1 punea Si la piele-1 cauta, Vatamat 6 nu -1 gasea ; Zece mii de pungi le lua Si cu our le umplea, Navala Corbea ca-mi da ; Noua care ca-mi umplea Si cu ele 6 pleca. Mai Stefane, dumneata, cucoana ta,

Ca sa-i omor nevasta ? Se-nsoara si-si is alta. Dara ma-sa ce-i zicea ? Corbeo, Corbeo, fiu maichii, A steapta pina. o-nsera, La stuparie sa mergi, Destiu-n miere ca sa-1 bagi

$i la leagan sa te tragi, Ca sa-i furi coconasu. Unde era sa te puie pe tine, Sa-i infigi copilasul bine !

s In original gre$it : La fr.:0 ca sg se ducea. (N. ed.) 184

www.dacoromanica.ro

Cind vinatorii-1 intilneste, Da pielea si se plateste, Matile-i ramin in cring Si pielea-i se duce-n tirg.

Asta e simbria mea, Care am slujit eu pe ea ! Du-te, Corbeo, sanatos,

Ca to la mina mi-ai fost Si vrednic eu nu ti-am fost !

Cules de Chr. N. Tapu din gura lgutarului Cosma Tufa, din com.

Ma platii cu cintecu Ca si lupu cu cringu ;

Barbatosti-Vilcea.

58

Cintecul lui Corbea La preuti sa te slujesc, Sarindare sa-ti platesc ! Asa Corbea c-auzea. Aleu, malculita mea, Ca-ti inteleg eu gura,

Frunza verde de macris, La temni%a lui Opris, Linde lade Corbea-nchis,

Nici prea de mult ca nu-mi sade, De noua ani si jumatate, $i noua zile de vara Si alte trei de primavara. Muma Corbii se scula, Savai muma Corbiei Din tam Moldoviei, Cu trei oua rosioare, Cu trei luminari de ceara, Trei colaci de griu de vara, La temnifa se ducea. Unu da portarului $i altu temnicerului, $i altu pastra Corbiei.

CA esti, maica, dumneata ! Nu poci, maica,

Nu poci, drags, Nu poci, maica,-a mai trai Da rangatu broastilor, Da zgoana napircilor, Da suieru serpilor ! Nistru mare mi-a venit, Temni%a mi-a namolit ;

Sed in apa Pins -n saps $i-n noroi Pins -n turloi. Barba-mi bate bratele, Mustatile coatele $i paru calcine ! 0 dracoaica da serpoaica

Muma Corbii-acolo mergea, La temnita sa. ducea 5i-asa din gura-mi striga : Corbeo, Corbeo, dragu maichii, De esti viu

Ca sa te stiu, De esti mort

Iaca ca s-a incuibat In poala caftanului, In gura pozinarului,

Sa te jelesc, 185

www.dacoromanica.ro

Corbeo, Corbeo, dragu

$i puii ca si-a scos. De crescut cu ce mi-i creste ? Came din mine ciupeste ! Aleo, maiculita mea, H-ti pomada pentru mine, La Stefan-voda sa mergi, De departe s'a te rogi, De-aproape ca sa-mi genunchi, Poala, mina sa-i saruti $i-asa din gura sa zici : Ai, doamne, maria-ta, Iarta-mi, doamne, pa Corbea, Ca si-a facut vedeaua, N.oua ani si jum'atate $i noua zile de vary $i-alte trei da primavaia !

maichii,

Tu esti, maica, logodit, Logodnica ti-a venit, Jupineasa Carpina, Adusa din Slatina, Din bards nebarduita, Numa din topor cioplita, $i la cap e ascutita, La iaclacina pirlita, Tot de tine e gsatita. Dar pe tine te-o ierta Cind tu-i darui pe Rosu, Pa Rosu nazdr5.vanu, Care fuge cu anu. Dara'. Corbea ce zicea ? Poat' sa fie daruit, Inimioara i-a poftit ! Decit, maica, sa te duci Tot la domnul Stefan-voda ; Salaorii ca sa-mi cei, Tot cu sape, cu lopeti, $i tu, maica, s'a te duci, In ce[a] verde movilita, Si tu, maica, ca sa-mi sapi In rasaritu soarelui, In baligaru cailor, Dai de usa grajdului ! Muma Corbii ce facea ? La Stefan-vodi mergea $i salaori ca-mi cerea **,

Stefan -voda ce zicea ?

Sabo, slabo si da treabo, La cuvinte da ispravo, Las' Corbea, ca-i logodit, Logodnica i-a venit, Jupineasa Carpina, Adusa din Slatina. Din bards nu-i ba'rduita, Numai din topor cioplita, Si la cap e ascutita, La radacia-i pirlifa, Tot 6 Corbea e ga'tita. $tefan-voda ce zicea ?

Pa Corbea ca 1-0 ierta Cind el ca mi-o darui Pe Rosu nazdravanu * Care ftige cu anu, Cu anu, cu lunile,

La movila: se ducea

$i iaca ca-mi poruncea. $i ei cind sapa, In rasaritu soarelui, In baligarul cailor, Da de usa grajdului. Muma Corbii ce fIcea ?

Da lungeste zilele ! Muma Corbii-asa auzea, Laciimile-o podidea Si s la Corbea se ducea : * In original : nadsravanx. (N. ed.) ** In original gre4it : ceren. (N. ed.) 186

www.dacoromanica.ro

In grajd [de] piatra ca intra

Dara Corbea ce-mi facea ? La Rosu ca se uita,

$i pe Rosu ca-mi scotea, Nenselat, da-nfrinat, Cu capastru da bumbac, Si-afara ca mi-1 scotea, Cu untdelemn ca-1 ungea, Cu basmaua ca-1 stergea, Tot dangale ca-1 facea, Si pe ulita-apuca, Negustorii sir sa tinea : Babo, slabo si da treabo, De ti-i Rosu de vinzare Iti dam galbeni si parale, In galbini sa-1 cumpanim, Prea bine sa ti-1 platim ; Pentru unu sa-ti dam doi, Sa-ti dam herghelia toata, Car' plateste lumea toata ! Mama Corbii ce zicea ? Nu mi-e Rosu de vinzare, Sa-mi dati galbini si parale, In galbeni sa-1 cumpaniti, Si mi-e Rosu da dar mare, Scot pe Corbea de-nchisoare ! Muma Corbii ce facea ? De capastru ca-1 lua, La Stefan-voda-1 ducea $i-n curte ca mi-1 baga, De palimari ca-1 lega. Stefan-voda ca-1 vedea, Mustacioara ca-i ridea, La portar ca-mi poruncea, Portile * ca le-nchidea. La temniceri poruncea $t pe Corbea ca-1 scotea, Pa la barbieri ca-1 da, Mi-1 spala si mi-1 radea, Mai frumos mi-1 primenea Si-n curte ca-1 aducea.

Lacramile-1 podidea. Dara Rosu necheza. Stefan-vocla ce facea ?

Pa toate slugile striga ; Car' pa Rosu-ncaleca,

lot in pamint ca-i trintea, Fierea-ntr-insii ca plesnea. Asa Corbea cind striga : Hai, doamne, maria-ta, Mai incet cu slugile, Ca ramii fara dinsele. Ia sa-mi dai hainele tale, Sa se dedea Ros cu ele. $tefan-vocla asa auzea, Toate haine lapada $i Corbea ca le-mbraca, $i dasagii cu galbini ca-mi cerea, Ca Rosu sa se dedea,

Ca, cind Rosu o iesi la tars, Sa nu-i faca vro ocara. Dara Corbea ce-mi facea ? Pa Rosu ca-ncaleca,

Putintel maidan facea, Pina cind bine-nfierbinta, Lua spuma cu mina, Clabucul cit caciula, Pe linga ma-sa sa da, Mina scoaba ca-mi facea, Da briu pa ma-sa apuca $i Ia spate o lipea, Pa sus ziduri ca-mi sarea $i din gura asa zicea Ramii, doamne, sanatos, Ca la mina ca ti-am fost, Si to vrednic nu mi-ai fost ! Stefan-voda raminea, Asa din gura-mi striga :

' In original : Porde. (N. ed.) 187

www.dacoromanica.ro

Vedeti hotu infierat, Ma lass gol despuiat, Numa cu fesu din cap, Da sfatu boierilor, Da risu cocoanelor ! Stefan-voda ce-mi zicea ? Da' nu-mi este cla cusman,

in gura pozinarului Era carti marl da domnie. Ori in ce tara o merge, Sa domneasa tara-n pace, N-are nimeni ce-i mai face !

Nici pantru desagii cu galbini ;

Cules de Ion Odor de la mos

In poala caftanului,

Ion Guiu, Valeni, Prahova.

59

Corbea Corbea de istet ce era, La imiarat se auzea,

De ti-e Rosul de vinzare, Iti dau bani, iti dau parale,

Imparatul rni-1 chema, De fapte mi-1 judeca $i la beci mi-1 arunca. Cind Corbea a fost inchis, Mustata-i era-n mijit ;

YIi dau mii de mahmudele ;

Iar dace iti este de schimbare,

Iti dau altul, iti dau doi,

Yti dau herghelia toata. Nu mi-e Rosu de vinzare, Nici nu-mi este de schimbare, Ci mi-este de daruiala, Sa scot rob de la robie, Fecioras din puscarie. Imparatul cum auzea, Porunca-n graba. dedea, Pe Corbea din beci scotea. Iar Corbea cind iesea, Nici mama lui nu-1 cunostea, Caci barba ii b'atea gleznele, Mustatile intrecea urechile ; lar in beci broastele erau ca

In beci broastele erau ca nucile

$i dapircile ca fusele. Dar Corbea o mama avea Si la ea vorba trimetea : Mama, ma'mulita mea, Pune oameni cu parale Sa sape in grajdul din vale,

Sa scoaa pe Rosu tatalui meu ; S-apoi, mama, la mine sa pornesti Si pe cine in cale intilnesti $i de Rosu de te-o-ntreba,

Tu sa le ilspunzi asa : ,,Nu mi-e Rosu de vinzare, Ci mi-e Rosu de daruiala,

ploscele,

Mpircile ca furcele. Imparatul puse sa mi-1 raze, In haine not sa mi-1 imbrace. Apoi vorba de Rosu facea ; Corbea voie iii cerea

Sa scot rob de la-nchisoare." Baba pins -n Tarigrad mergea, Imparatul cum o vedea, Astfel cuvinta : 188

www.dacoromanica.ro

Mina in brtul ma"-sei punea Si cu norii s-amesteca Si de beci ea imi sca'pa. Tar impa'ratul zicea : Iatsi howl blestemat Cum fugi el netnfierat $i-mi lua si chipiul din cap !

Ca pe Rosu sa -1 dedea.

Impa'ratul pe Rosu cind vedea, Inima i se inveselea. Iar Corbea, siret, ce zicea ? Impa'rate, maria-ta, Da*-mi chipiul de la tine, Sa se dea Rosul mai bine.

impkatul nu pricepea $i chipiul lui isi da ; Corbea, Rosului pinteni da,

Auzit de inv. N. B5rbulescu de la Stana B. Gherman, eat. Suditi, Ilfov.

60

Corbea Da' nici mort si m5". prinzesti. Am intrat tint. copil

Foai verdi di msalcris,

In temnita lu Opris, Unde s''di Corbea-nchis, Cu cinza'ci de vinovat', Totodata sent bogat'. Dar maica lu Corbea Iasi, mki, ci vinea

$1 acu-s mai mult Vitrin, Mustkili, Coatili $i barba, Genunchii. Mari, -acasi si ti duci, $a"pti sati si-mi ridici,

Cu trii ou'a" rosioare ;

Unu da portariului

Grajd di chiatea si-mi discui Si pi Rosu si-1 aduci. Mari, mama ce-mi Ucea ? $apti sati-mi ridica, Grajd di chiatri discuia, Tot la Rosu si ducea. Ghinisor st mi-1 dislegi, In oras cu el si pleci. Wri, baba ce-mi ficea ? Binisor mi-I dislega, Prin oras cu el pleca, Spuma cu mina-i lua.

$1 unu grosariului $1 unu pentru Corbea.

Dar maica lu Corbea Tot la Corbea Ilsv'ilia St din gurl-asa-i gtiia : Alei, Corbeo, dragu maicii, Di esti viu, si-ti Alesc, Di esti mort, si.-ti prtnzesc. Aleu, malculita mea, Baba slabi si di trealA, Cu cuvintu di isprav'i, Da' nici viu si ma Pilesti, 189

www.dacoromanica.ro

intresti zidurili

El, mari, cind necheza, Muntii se cutremura, Boieri mari ci mi-o-ntreba : Babi slalA si di treabi,

Cu fiarili plugului,

nria

SI mi-1 scot pi Corbea-afaxi. Puni chingi muiereste

Cu cuvintu di ispravi, Nu ti-i Rosu di vinzari, Si-ti dam galbini si parali ?

$1-ncalici voinicesti

arati umbletu, Umbletu si cumpa'tu, Ca g5.ina umbletu Cind isi perdi cumiAtu. Pi Corbea cind mi-1 scotea, Tot la Rosu nsivalea, La $tefan-vodi-mi grala : Alei, Stefan-vodi, 1A-mi straili Si-ti dau eu pi-a meli, Si va'd imi s5.di bini ? Da el cind s-o priminit, Pi Rosu c-o-nealecat, La Stefan-vodi c-o plecat $1 din guri c-o gr`Ait : Stefan -vodi, inta'resti portili Si ma'resti zidurili,

Nu mi-i Rosu di vinzari, Mi-i Rosu di aruiala", Si-mi scap pi Corbea afarsi. Hai sictiri, babo, di-aici ! Di cind Corbea mi-a hotit, Negustorii-o sa"ticit, Sa'racii s-o-mbogAit. Mari, baba ci la"cea ?

La tevniti c-ajungea, Stefan-vodi mi-o za'rea, Binisor ci mi-o-ntreba : Babo, slabi si di treabl, Nu ti-i Rosu di schimbare ? Si-ti dau doi cai pentru unu, Unu iuti ca para di foc $1 URI1 negru ca pana de corb. Nu mi-i Rosu di schimbari, Mi-i Rosu di d5.ruiali ; Da'ruiesc pi Rosu tii, D'aruiesti pi Corbea mii ? Pi Corbea 1-am logodit

Cl n-ai nici cal ca si m-ajungi, Da' nici om ca si ma prinzi. Nourii s-o ma'stecat, La ma'-sa c-o plecat,

Pi Rosu o-nalecat,

Cu fata din Carpina, Talati din Slatina, 'Mad di doi mocani,

Si norii s-o mestecat. Stefan-vodi ci-o gralt ? Ia mergi, Corbeo, sinatos, La buni mini mi-ai fost Si vrednic nu ti-am fost.

Adus'a" di doi juncani.

Si la virf ii ascutiti $1 la cap ii tintuiti, Pentru Corbilas Odd. Dacsa ti-i frici di Corbea, Mai leagi-ti poqili,

CuleasI de G. Coatu, inv., de la Costachi Liutaru din Zebil, plasa Mkin, jud. Tulcea. 190

www.dacoromanica.ro

61

Toma Alimo,s Cimpie, vere, cimpie, Unde-i dalba colilie,

Ca cinci Watiori din mums. Asa Toma ce-mi ficea, Ca n-avea cui inchina ?

Unde fir de iarb'i nu e,

Mina pe plosa punea $i la gura mi-o salta. Ulmii de virf s-apleca,

La mijlocu cimpului, Unde-i drag voinicului $i este pas murgului, Nimerit-a, Taba'rit-a, D-alde Toma d-Alimos,

La Toma se ploconea.

Dar Toma cind vedea, De mirare a se lua $i din guru ca-mi zicea : Cata f .. tu-i muma-sa, Eu de cind am haiducit

Sava din tara de jos. El, mare, ca-mi ta'ba'ra La mijlocul cimpului, La marginea cringului, La putu porumbului, La trupina ulmului,

De multe on am but

$t la umbra m-am umbrit,

Asa fapa n-am vazut,

La trupina cu cinci ulmi, Cu cinci ulmi dintr-o trupina, Ca cinci frati dintr-o murna.

Codru verde ploconit ! Dar5'. Toma ce-mi facea ? Mina-n pozinar Vaga, Mititel ochean scotea $i la vale ca -1 punea

El acolo ta'b'ara, Caluselu-1 priponea Unde iarba ce-i pla'cea

$i pe ochean se uita ; D-un voinicel dazarea, Tare fuga ca venea, P-un calusel cam murg, In buiestru in fuga mare, Stralucind din cite-o nare,

Si la umbrita se da. Punea masa $i tninca.

Mica ploschiO, s-avea

D-o vadra $i cinci oca, Care bea Toma cu ea. Dotfa pahare scotea $i-amindousi le umplea $i n-avea cui inchina. Inchina-voi murgului ? Murgu mi-este vita mute, Nu vorbeste, dar asculei. Inchina-voi armelor ? Armele sint fiare reci, Batute prin lemne seci. Inchina-voi ulmilor, Ulmii sint dintr-o trupini,

Para era sfintu soare ; Cu narile jugavite,

Cu unghiile poleite. Dar 'ala cine-mi era ? Tot Manea al cimpiilor, Stapinu mosiilor, DraOstosu fetelor, Iubitu nevestelor. $i el, mare, ca -mi venea. Toma, dace -1 vedea, Paharele le umplea, 191

www.dacoromanica.ro

Drept la Toma ca tragea, Jos dupa murgu se da

La masa" nu-1 mai poftea $i din vreme se pazea, Armele le pregatea Si pe Manea-1 impusca. Dar, vezi, Toma ce-mi facea ? El de murgu se ruga : Murgule, murgutu meu, Mai trai-te-ar Dumnezeu, Iarba verde mi-ai pascut,

$i pe murgu-1 priponea Tot aci alaturea, Unde iarba ce-i placea,

Si buna ziva ca-i da : Buda ziva, frate Tomo ! Multamescu-ti, frate Maneo, Bine-ai venit sanatos ! $ezi la masa sa mincam $i sa bem, sa veselim, Din pistoale sa trosnim, De nimenea nu grijim. Tu viteaz $i eu viteaz,

Apa rece mi-ai but

$1 de mine n-ai stiut Ca colgii m-a ranit !

Ia sa faci atita bine Sa vii pins ici la mine,

Sa nu facem vrun meraz, Ca sa patimim necaz. Iar, vezi, Toma ce facea ? Mina pe plosca punea Si-n mina Manii c-o da $i paharnic ca-1 facea. Dara Manea ce-mi facea ? Cit al dracului era, Paharele le umplea Si tot la Toma le da, Tot pe Toma-1 siluia, Pina Toma se-mbata. Daca Toma se-mbata,

Sa vorbesc ceva cu tine, Ca eu nu to stapinesc Si de azi nu mai traiesc ! Asa murgu ce facea ? Pe-mbuiestru ca se lua Pina priponu scurta, Dupa tarus ca-1 punea. Cind ()data ca smincea $i tarusu mi-1 smulgea $i la Toma se ducea, Linea Toma se culca. Dar vezi, Toma ce face,a. ? Toma pe bringi se tragea, Mate cu mina aduna,

Bine Manea-1 pricepea,

Cam cu paie

Mina-n pozinar baga, Mititel briceag scotea, Peste masa se-ntindea $i in burta Tomii-1 !Aga, Matile i le varsa. Dara Manea ce-mi facea ? De la masa se scula $i la murgu se ducea $i pe murgu incaleca, Drumu la vale $i -1 lua $i pe Toma ca-I lasa. Dar vezi, Toma se caia, Ca daca bine stia

Cu gunoaie, $i la disagei cata, Noua brine cal scotea,

Tot brine de Tarigrad, Cotu tot sapte galbeni luat. Cite noun le-ncingea $i pe murgu incaleca $1 cu murgu ca-mi vorbea : Murgule, murgutu meu, Eu pe tine ca to -am luat De la bilci de la Banat, Ce mi-a cerut aia am dat, 192

www.dacoromanica.ro

Ca sa fii de faMat,

Cum taie pescarii peste ! Cind odatsi aducea, Capul c-o spatati stergea, Ca pe varza mi-1 toca Si-ncarat se-n,apoia La trupina cu cinci ulmi, Cu cinci ulmi dintr-o trupina, Ca cinci frAiori din mums. Acolo jos ca se da Si pe iarba se lungea $1 lu murgu ca -i spunea : Murgule, murgutu meu, Vai, trai-te-ar Dumnezeu ! Linga mine ca sa staff, Vezi la noapte ca oi sa mor $i nu te mai sta'pinesc, Nici nu te mai priponesc !

Cine m-o goni sa scap.

Dar Toma ce-mi ficea ? Cind frtu-1 slobozea, Cu zgtrbaciu 1-amelinta $i lu murgu ti spunea : Tu pe mine sa" ma duci T_Jnde-or fi plupri de cuci $i pe Manea sa-1 ajungi.

Dar ca vntu sl nu mergi, Vtntu bate si-nceteaial

$i Manea se depa'rteaa Tu ca gindu sa te duci Si pe Manea sa-1 ajungi ! $i de iute ce mergea, Pe ling Manea trecea $i Toma ca nu-1 vedea. Gonea murgu ce gonea,

Spuma albs se f'cea, Toma de ginduri se lua $i pe murgu ca-1 oprea

Sa pasti iarba cit oi vrea $i apsi cit ti -o place. Eu la noapte ca oi muri, Tu cu picioru satmi bati,

$i pe murgu 1-intreba :

Mica tainifa. sn-mi faci

Murgule, murgutu meu, Vai, tral-te-ar Dumnezeu ! De multe on te-am gonit. Ca acum nu te-am va'zut

$i cu dintii sa ma tragi Si-n taunta sa ma bagi. Dar ca'l!atti ce sa-mi pui ? Dis5gei

Asa tare ridusit. Dar Toma ce-mi ficea ?

Cu galbinei,

Care am muncit not pe ei ! Si tu, mare, sa te duci Sus In plaiu muntelui, Sa bei apa de izvor, Si fii iute de picior,

Iar ocheanul c5.-1 scotea

Si-nara't ca se uita $i pe Manea ca-1 vedea, $edea -n drum si hodinea. Tina Manea ca -mi venea

Si satmi pasti iarbs4 de jos, Sa te faci mindru frumos !

$i buns ziva cati da : Buda ziva, frate Maneo !

$i pe tine te-or goni

Hotomani d -ai muntelui,

Mulfaimescu-ti, frate Tomo !

Caimkanii plaiului. La nici unul s5; nu stai ; Numai unu mi-e cam 'nalt $i cu semne de va'rsat $i cu paru retezat,

Toma din gura zicea : Ce-am fost, Maneo, vinovat, Tu matele mi-ai va'rsat ? Tu m-ai tiat fomeieste, Eu sa te tai voiniceste, 193

www.dacoromanica.ro

Unde sent caii de sfat ;

Sa-1 Iasi pan-o-ncaleca, aduci la mine-ncoa,

Sa nu stai la Maras, -1-as ! Ca nu-i bine, f

Mica oglinda el c-o avea, Amindoi ne-om Infavisa. Daca bine-om semana, Tot la mina-i mai sta $i galbenii-i arata ; Daca not n-om samana, Galbenii nu-i arita, Sa-1 lasi Oda o-ncaleca, Cu norii te-oi mesteca ; Sa te faci a poticni $i-n potcoave 1-oi lovi. $i tu, mare, sa te duci In cimpul lui Calafat,

Sa te Iasi la Rosior, Ca te duce-n Bucuresti, Sa vezi ce bine traiesti ; Ca-Ti da orzu vtnturat $i yin rosu strecurat $i-vi pune cite -un argint, Sa fii frumos si spalat, La mersura calalat ! Cules de Chr. N. Tapu din gura liutarului Ion Faluici din Manistireni-Vikea.

62

Toma Alimw Cu priponu de arama, Ca sa nu se bage-n seams.

Departe, vere, departe, Departe dar nu prea foarte, La inima cimpului, Unde-i prey voinicului $i e drag murgului, La trupina cu cinci ulmi, Cu cinci ulmi dintr-o trupina, Ca toti fravii dintr-o mums, Nemerit-a, Tabarit-a Toma d-Alimos, Sava din Para de jos. El asta-noapte mi-a venit, Calul si 1-a priponit Colea-n margine de cring, Cu fa'ruw de argint,

Asa Toma ce-mi facea ? Calul ca si-1 priponea, Mina-n desagi ca-mi baga, Mica plosca ca-mi scotea D-o vadra si cinci oca, Care bea Toma cu ea, Masura-mparatului, Vadra Taligradului. $i Toma ce-mi facea ? Ochii la vale-arunca, Tare-mi vedea d-un voinic Minind un calusel murg, Stralucind de cite-o nare $i -n buiestru-n fuga mare. Dar ala cine mi-erea ?

Ce n-am vazut de cind sent ; 194

www.dacoromanica.ro

Toma * Mane-al cimpiilor, StIpinul Jiilor, Stapinul mosiilor, Dr5Ostosul fetilor, Iubitul nevestilor. Buda ziva, frate Tomo !

Cu briu alb de Taligrad, Cotu noua galbeni luat, $i la murgu se ducea $t din gura" cuvinta : Murgule, murgutul meu, Pe tine de cind to -am luat, De la bilci de la Banat, Ce mi-ai cerut aia am dat, Cin' m-o goni sa ma scapi. Dar murgul ce-mi facea ? Trei lacearni din ochi varsa, De mijloc se cocosa, Pins Toma-nca'leca, In cimpu lui ssi slobozea. Mergea Toma-mbuiestrind

Bine-ai venit, frate Maneo ! Dar Manea ce-mi gr'aia ? Frate, frate, frate Tomo, Tie cin' %i -a porincit

Tu aici d-ai aba'rit, Livezi mari d-ai pra'O.dit, Iarba c-ai fgvsilit ? Dar Manea ce-mi zicea ? Frate, frate Toma, Sezi la mass sa prinzim, Sa. prinzim,

$i din frunzita cintind, 'Naintea Manii iesind. Ce-am fost, Maneo, vinovat, De =tile mi-ai va'rsat ? Tu m-ai junghiat fomeieste, Eu sa to tai voiniceste !

Sa-nveselim,

Din pistoale sa trosnim. Data Toma ce-mi facea ? Mina-n pozinar b'aga, Mica cheita-mi scotea,

Asa Toma ce-mi lacea ?

Mina-n pozinar b4a,

Disagii -i descuia, Mica ploscuta" scotea

Scotea palos ascucit, De noua palme de lung ;

St-n mina lui Manea-o da :

Tine, Maneo, vin da bea,

Cind ajungea ca sa dea, Capu c-o spats -i tala. Frunzulia $i -o lalea, El pe cal incaleca, Cu murgutu ca-mi vorbea :

Vin de la mina mea, Ca d- ast'- noapte mi-am venit, Calul 1-am priponit La margine de cring, Cu t5rusul de argint, Ce n-am Vizut de cind sint ! Dara Manea ce-mi facea ?

Murgule, murgutu .meu,

La trupina sa ma duct, La trupina cu cinci ulmi, Cu cinci ulmi dintr-o trupina", Ca toci fratii dintr-o muma.

Mina-n pozinar LAga, Mic cutitas ca scotea,

In burta Tomii-1 b4a, Matile i le varsa. Dar Toma ce-mi acea ?

Vezi la noapte ca of sa mor, Cu picioru ca sa-mi bat',

Cu cinci brine se-ncingea,

Mare tainit5: sa-mi faci

Murgule, murgutu meu,

* Pentru tocma, tocmai. (N. ed.) 195

www.dacoromanica.ro

Si cu dinTii sa ma tragi,. Dar capatii ce sa-mi put ?

Voinicul ca s-alegea, Calul ca mi-1 cunostea.

Disagei

Fuga la cal ca mi-s' da, Mina pe cal ca punea,

De galbinei, Care-am muncit pentru ei !

La trupina 11 ducea, La trupina cu cinci ulmi, Cu cinci ulmi dintr-o trupina, Ca toTi fraTii dintr-o mums.

$i tu, murgule, sa te duci Tot pe muncii cei carunci, Ca sa pasti iarba de balta, Ca sa-Ti faci coama calcata ; Sa pasti iarba de izvor, Sa-mi fii iute la picior !

Jar jos dupa el se da, Tainica mi-o desfacea, Pe Toma ca mi-I gasea, Afar' cu dincii-1 tragea Si de git s-alatura. Fralisoru Cali gasea, Cincizeci de popi aducea, Pina pe Toma slujea $i-n carita mi-1 punea, La Tara ca mi-1 ducea !

Tu, murguTule, sa-mi vezi Cind scoboara °stile,

La nici unu sa nu te lasi, Numai un voinicel 'nalt, 'Nalt si sprincenat, Cu semne de varsat, Chiar la ala sa te lasi, Ca eu sint fratele lui. Iar ca murgul se ducea, °stile ca scobora,

Cules de Chr. N. Tapu din gura

Mutarului Cosma Tu15, din corn. 13.arba'teti-Vilcea.

63

Toma Alimo Departe, vere, departe, Nu prea, frate, cam departe, La cimp, vere, la cimpie, Unde fir de iarba nu e, Numai dalba colilie, La gropana cu cinci ulmi,

Caluselu-1 priponea,

Iarba cu palma ca-i da, Sa nu-1 prinda cineva. Mina in disagi ca baga, Mindra masa ca punea, 0 ploschiTa in mina lua, Ploschita de sapte oca, C-asa era masura De la Maica Precista, Ocaua-mparatului, Vadra Taligradului. Plosca-n mina c-o lua,

Cu cinci ulmi dintr-o tulpina, Ca sapte fraTi dintr-o mums, Ca cinci deste la o mina, La umbra ca se umbrea Savai Toma d-Alimos, Savai din Tara de jos. 196

www.dacoromanica.ro

N-avea el cui inchina, Nici o slujba nu -$i lua. Inchina-voi armelor ? Armele sint fiare reci Mgate prin lemne seci. inchina-voi murgului ? Murgu este vita mutt,

Numai buzele uda, De na'cajit ce era,

$i la Toma ca i-o da

Si la guritsa-o punea, Trei ceasuri c-o vijiia $i Manea se n'acajea. Palos din teac'a tragea, Peste bursa ca -1 izbea, Matele cali reVarsa $i la cal ca -mi alerga, Picior in scars punea. Fuge, vere, nu glumeste, De Toma nu mai gindeste ! Iar Toma ce mi-s' facea ? Dupa mate se lasa,

Gura n-are sa'-mi ra'spuncla, Numai cu urechia aude. inchina -voi ulmilor,

Ulmilor ca fratilor. Ploschita-n mina -o lua, La ra'cracina'-i uda,

El de virf ca s-apleca Si Tomii se ploconea, $i mi-ti bea $i mi -li minca. Cind de-o parte ca -$i eata, Tare-mi venea si-mi sosea Sa'vai Mane-al cimpiilor, Sta'pinu mosiilor, Thiga'stosu fetilor, Iubitul nevestilor, Inseratorul domnilor. El, frate, ca mi-s' venea,

Cu totul ca le stringea, Cam cu paie Cu gunoaie, La cos, nene, le-arunca, Cu briu verde se-ncingea $i mai punea d-o curea,

q nu caza undeva,

Pint -o prinde pe Manea.

Si la cal a se ducea, Din gurita-1 judeca : Calule, cind to -am luat De cal bun $i l'audat, Cinci sute de lei c-am dat, De ce-oi fugi ca sa scap $i ce-oi goni ca sa prinz. Uncle calu c-auzea, Odata ca easpundea : D-alei, sta'pine, sta'pine, Incalecsi to pe mine Si to tine, frate, bine ! Picioru-n scars punea, El, frate, nu mi-s' putea Sa incalice pe sea ; Iar calu daca vedea, De genuchi a-ngenunchea, Si pe el ca'-naleca.

Nici buns ziva nu da, Far' d-apuca d-a zicea : D-alei, Toma d-Alimos, Venit din tam de jos, F ... -ti crucea mini-ta, Ce cati pe mosia mea, De mi-ai incurcat iarba $i mi-ai turburat apa ? Taci, Maneo, nu zice-asa, Poftim, frate, yin de bea Din asta plosea mititea, D-o vadea si cinci oca, Ori of bea on n-oi mai bea, Sa bei de la mina mea ! Uncle Manea c-auzea, Ploschita-n mina lua 197

www.dacoromanica.ro

Mina -n pozinar baga, Mic girbacel ca scotea, Girbacel De bumbacel, Si-n cap este plumbuit Cu cinci litre de argint.

Dac-oi vedea c-o sa piei, Cu piciorul ca sa-mi bati, Mare tainiva sa-mi faci 5-acolo to sa ma bagi ! Unde la ulmi c-ajungea, Saulita ca-i lua, Ibincile c-asternea, Saua capatti punea. Unde calul ca vedea Sufletelu ca-i iesea, Calu cu picior batea, Mare tainica-i facea, $i de crestet ca-1 lua

Unde-o data -n cal a da,

Sapte hotare sarea $i-ntr-un loc ca mai sedea, Pina Manea ca sosea $i-n drum ca mi-1 sprijinea. Palosul ca-ncrucisa Si din gura-1 judeca :

D-alei, frate, frate Maneo, Ce rau, nene, ti-am stricat, Da pe mine m-ai taiat ? Nu m-ai taiat voiniceste, Ci m-ai taiat femeieste !

Si-n tainica ca-1 baga.

Un Ant rece ca venea, Ulmi de frunza scutura Si pe Toma-1 invelea, De se ducea pomina. $i asa s-a IntImplat, Precum eu v-am cuvintat !

Din guriva-1 judeca,

Cu palosu-I ciocirtea Bucata de sapte-oca, Nici dulaii n-o mInca. Toma-ndarat se-ntorcea La gropana cu cinci ulmi,

Comunicat:i de invaiitorul Leabu

de la gutarul Gh. Baltatu din $erba'nestii-de-Jos, Olt.

Cu cinci ulmi dintr-o tulpina, Ca sapte fra ;i dintr-o mums.

A se vedea varianta din colecl.

Venea calu-mbuiestrind, Alde Toma tot gemind

p. 72-74 ; idem Calendarul istoric fi. popular din an. 1860, Editura libra'riei G. Ioanid, p. 149-

d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 581 sqq si in colect. lui V. Alecsandri,

$i din gura tot zieind : Of, leo, leo, calutul meu,

152, Sever Toma fi Sever Manea, comunicat de d-1 I. C. Fundescu.

64

Miu Sglobiu La dealu barbat, La malu sapat, Din ciocan mi-e fapt, Nu strica ciocanu,

Ci strica ciganu C-a ascuvit ciocanu Si mi-a sapat malu plimba 198

www.dacoromanica.ro

Altele de tura, Mult zice cu trufa,

Miu Sglobiu, Miu Copilu,

Din topuz cintind, Foaia-n trei plesnind ; Miu Copilu, Inserator de doamne,

Padurea asculea ! Frunzele soptea,

Calu se sfia, Drumu ca -1 rasa,

Colnicu lua. Miu ce-mi zicea ? Nea, murgule, nea, Ce-mi Iasi drumu Si apuci colnicu ? Calu ca-i vorbea : Stapine, seapine,

IubeT de cucoane,

Umbra noaptea pe rIcoare, Scutura-' iarba de roue, Din topuz cintind, Foaia-n trei plesnind : Hai, murgule, hai Pe coasts de plai ! Noaptea ca. mergea,

Noaptea ma-nsereaza%

Calea-n codri intra, Codrii Irsivini

Noaptea-ntunecoassa,

Calea mi-e pietroasi. Noaptea ca mergea,

5i -ai SuvelniTii.

Piatra-mi sca'pa'ra,

Aici ca se Tin Patruzeci $i cinci, Cincizeci far' de cinci, De voinici levinTi,

Noaptea-mi lumina, Noaptea ca ziva. Unde se teigea ? La padure deassa,

Dui de la parin%i, De ctnd erau mici : Ianos Unguru, Ala batrinu Cu barba lungifa, Cu briu-nvelia,

La poiana grass,

La ling finfia. Cu apsoarg buns. Acolo se Tine

Patruzeci $i cinci, Cincizeci far' de cinci : Ianos Unguru, Cela lAtrinu, Cu barba lungifa, Cu briu-nvelitl, De rele-nvechita. Si el ea-mi mergea Din topuz cintind, Foaia-n trei plesnind, Topuzu din os, Mult zice duios, Coardele de peste Und' le zdrancaineste, Inima lui Ianos topeste !

De rele-nvechieS.

$i e amar de mine Si e amar de tine ! Di, murgule, di, Nu rasa drumu $i-apuca colnicu, Nu-Ti fie teams Ca to iau pe seams ; Eu sint Miu Sglobiu, Miu Copilu ! Dar citi sent ei ?

0 suei, o mie,

Iasa-n cale mie Daca vrea sa tie 199

www.dacoromanica.ro

El pe ei ca se punea, Pe toti ii rescula $i pe fuga ca-i punea. Iancq din gura stnga :

Cine e Miu, Miu Sglobiu,

Puna de codru,

Voinicel de codru, Imelator de doamne, Tube; de cucoane, Umbla noaptea pe racoare, Scutura iarba de roua ! Iano 1-auzea Ca. s-apropia,

Lasati pustile, Lepadati pistoalele,

Ca nova ni-a venit Vremea de prapadit. Dara Ianog ce facea ? La Miu se ducea $i se-mbrat4a ;

Din topuz cintind, Frunza-n trei plesnind, Iano 1-auzea, Din gura striga : Ia mi va sculati, Inainte plecati ; Ca eu cam auz Foaia-n trei plesnind,

La masa-1 poftea, Amindoi ca bea Si se-nveselea

$i din gura ca zicea : Amindoi sa. bem Si sa ospatam, Pe urma sa ne luptam ; Care pe care om birui, Tot ne-om omori !

Coardele de pe4te

Un' le zdrancanqte, Inima-mi topqte. Inainte-i iqict

La masa edea

Si ei ca $i -$i bea Si se-nveselea. Ei ca se scula,

;

D-o fi vrun betiu De vinuri stricat,

D-o pane se da, La lupta se lua, Amindoi ca se lupta.

De fomei fermecat, Doua palme-i dati, Drum sa-i aratati ;

D-o fi vrun viteaz Sa iasa la urmaz, Sa nu-mi faca necaz !

Miu Copilu racnea, Ca cerbu zbiera ; Cind in sus 11 ridica Si de pamint 11 trintea, Capul ti rapunea. Ramasera ungurii incremeniti, Toti de moarte gItiti Dara Miu ce-mi facea ? Armele jos le punea $i Ia ei ca striga : Cine e sa. fie, Acela sa. vie Cu mine-n vitejie ! Buzduganu meu,

Doi in4i se scula, 'Nainte-i iewa, Dara Miu ce-mi facea ?

El cu durda da, Padurea urla, Si ei sa speria, /flat-at se da Si toti se scula,

Toti se-ngramadea

Si la el venea. Dara Miu ce-mi facea ? 200

www.dacoromanica.ro

Miu ce-mi facea ? A rmele lua, Cu destiu le ridica, La spinare le punea.

Cit mi-este de greu, Pusculita mea, Cit este de grea, Cine e viteaz Vie sa le is ! In spate sa le puie, Vie cu mine-n vitejie ! Tot; cg se caznea, Nici unu nu putea Anne-n spate sa puie, Sa fie-n vitejie. Dara Miu ce-mi fa"cea ?

El in cerdac ca intra, Ba'nisorii si-i lua Si la disagi ca -i punea $i pe cal ea-ncaleca. Ind'arat ca se-ntorcea,

Din topuz ca mi-si cinta $1 ungurii ca-mi fugea.

Din gull le striga :

Cules de Chr. N. Tapu de la

Fugiti voi, Nu sinteti ca not !

A se compara acest entec cu

b5trinul Precup Urban, Sakia-Teleorman.

Usati cringe

Miul Cobiul Si Miu Sglobiu din

coleqia d-lui G. Dem. Teodo-

Si luati-va jugu. Sinte;i oameni de gloats

rescu,

pag. 490-496 sq.

si cu

Miu Copilu din colec;ia d-lui V. Alecsandri, pag. 62-68.

Si de sap'a'. lata" !

65

lano§. Ungurul Faca coama deasa, Coada retezafa Cum e-n lumea toata ;

La ma'gura flak& Inalta si ssipatsa,

Facuta de piatra, Poart'a-mi-se, poara Tot Miul

Bea apa din Olt, Se-ngrasa de tot. Murgule, murgule, Eu te-am ara'nit Si te-am strejuit, Nu m-am odinit ; S'a to priponesc, Sa ma odinesc. El mi-1 priponea, Frumos c-asternea, $i se rasturna, Cu calu-mi vorbea :

Sglombiul,

Fecioras de sirb, Basmarghiol de lotru, Stelarel de codru,

Drkalas de fete, Iubet de neveste.

El ca se purta, Calu-si atinea : Da iarba de leasa, 20]

www.dacoromanica.ro

Tot de strinkate,

Murgule, murgule, Tu cind mi-ei vedea Tot pe cineva, Din picior s bati, Priponul sa-1 misti

Voi c5; mi-ati dormit Si v-ati odinit, Eu v-am strejuit Si eu am auzit Un copus cintind, Coardele de strma,

Si tu sa"-mi nechezi, Ca sa rrls. destepti. El mi-1 priponea

Inima-mi llama !

$i se rkturna,

Cuiele de soc,

Mult dna de foc !...

Copusul lua, In guru mi-1 punea, Copusul de os, Mult cinta frumos ! Coardele de sirma", Inima-mi larima" ! Pe el 1-auzea Ianos Ungurul,

Voi ca s:i-mi plecati Tot de curmezis Si de curpenis, De loc sa-1 gasitt ;

De-o fi vrun nebun, De-o palms s'.-i dati, Calul sg-i luati, Drum sg-i arkati ; De-o fi viteaz bun, Noi s'i np lovim, S'i ne izbIndim. Cei cincizeci de insi,

Cela bkrinul, De-a spart Brasovul,

F .... tu-i sufletul !

Brasovul 1-a spart Si el c-au plecat Cu cincizeci de insi, Erau fraivoinici, Cu mantale lungi, 'Ncaltati in opinci, Cu ca'ciuli tot 'nalte, lnalte, stogosate,

Ei ca" mi-si pleca Tot de-a curmezis $i de-a curpenis. De loc mi-1 gkea, Numai ctt bate pusca ; Calul cg-i vedea, Din picior bgtea $i ctnd necheza Priponul misca, De mi-1 destepta. Miu ce grala ?

Lkate pe spate Tot de strinkate. Si el c-au plecat Tot prin codrii verzi, Prin dalbe livezi, Pe el 1-auzea,

Din copus cinta. Ianos ce-mi fcea ?

Calu-1 blestema : Murgule, murgule, Lup s'a: to ma'nince,

0 data striga :

Mai au nu ti-oi zice !

Mai cincizeci de insi, 'Nealtati in opinci,

Cum tu nechezasi, Priponu-1 miscasi, De ma desteptasi ? Ce frumos visam !

Cu aciuli tot 'nalte, Lkate pe spate

202

www.dacoromanica.ro

De-i fi vrun nebun, De-o palma sa-ti dam, Calul sa-ti luam, Drum sa-ti aratam. Miu raspundea : -- Nu sint vrun nebun, De-o palma sa-mi dati, Calul sa-mi luati, Drum sa-mi aratati, $i sint viteaz bun. Noi sa ne lovim, Sa ne izbindim ; Niste miini curmate N-au cu cin' se bate, Cu sirma legate, Fie sapte sate. Ei indarat se-ntorcea,

Eu ca mi-si vedeam Tot cincizeci de insi, Erau fraivoinici, Venici dupa munti, Cu mantale lungi,

Cu caciuli tot 'nalte, 'Nalte, stogosate, Lasate pe spate De strainatate. Cu ei ca era Janos Ungurul, Cela batrinul De-a spart Brasovul, tu-i sufletul ! F Brasovul 1-a spart Si el c-au plecat

Tot prin codrii verzi, In dalbe livezi. Calul ce mi-si graia ?

Lui Janos spunea. Ianos ce-mi facea ? Steag ca-mi ridica,

Stapine, stapine, Vis ce 1-ai visat Ti-e cu-adevarat : Eu ca mi-am vazut, Din picior mi-am dat $1 mi-am nechezat, De to -am desteptat. Miul ce-mi facea ? $aua c-o punea, Sabia-mi scotea, Cu ei se-ntilnea. Miu ce-mi graia ? Mai cincizeci de insi, Sinteti fraivoinici, Cine v-a minat Capul v-a mincat ! Ei ca-mi raspundea :

'N bataie pleca, Cu el se-ntilnea. Miu ce-mi facea ? De trei on ca-i ocolea, Pe Janos taia. Ailanti ce facea ? Arme-mi lepada, Tot/ ca-ngenunchea, La el se prada. Miu ce facea ? La rind ca-i punea, Unu c-alegea, Mai-mare-1 punea Si drumu le da Sa se araneasca, Sa nu se prapadeasca. Miu ce facea ? Acas' se ducea, Pe ma-sa-ntreba : Maica, maica mea, Sa-mi spui mie-adevarat,

Pe not ne-a minat Janos Ungurul, Cela batrinul, F tu-i sufletul, De-a spart Brasovul ; 203

www.dacoromanica.ro

Tot de strina.tate. Et ca mi-au plecat Tot prin codri verzi, In dalbe livezi !

Prunzulita razachie, Cine mi-a fost taica mie, De m-a facut d-el voinic, Ce-am gindit Mi-am izbindit ? Ma-sa ce graia ? Maica, cine te-a facut S-o fi prapadit,

Miu c-auzea,

cura, Lacrami Calu-ncaleca, In dark se-ntorcea, Pe to -sau lua, Pe cal ca-1 punea,

Ca este de milt ! El ca to -au facut, Ianos Ungurul,

A cas' 1-aducea,

Cela bkrinul, De-a spart Brasovul.

Tron ca mi-i facea, Popii ca-i stringea, Pe el ca-1 sluja $i mi-1 ingropa La minastirea domneasca, Ca sa mi se pomeneasca ! Si, neica, s-o pomeni Cit soare pe cer va fi !

Brasovul 1-a spart Si el c-au plecat Cu cincizeci de ins', Era fraivoinici, Cu mantale lungi, 'Ncaltati in opinci, Cu caciuli tot 'nalte, 'Nalte, stogosate, Lasate pe spate,

Comunicat de Ilie Constantinescu-

Dioti, Romanati.

66

Cintecul lui Miu Haiducul Si duma ce mi-o dumeste ? Tot de Miu ca-mi vorbeste : Sa-1 f ., in lege de Miu, Ca de cind s-a haiducit, Drumuri mari s-a parasit, Agzale la domnie n-a mai venit, C-auz pin lume Ca se spune Ca-i sta. fagul darimat Numai our diamant, De scumpe arme-ncarcat.

Foaie verde flori domnesti, In oras in Bucuresti, La ale case mari domnesti, Cari sa vad in Bucuresti, In curte la Stefan-voda, S-a strins boierii la vorba, Toti boierii tirgului, Stilpii Taligradului, Cairn acanii tirgului, Sfesnicii-mparatului, In aintea divanului. $i sfatul ce-1 sfatuieste

ToIi mi -v' bea, se-nveselea, 204

www.dacoromanica.ro

De nimenea nu gindea. $tefan-voa ca -mi strtga : Beti, baieli, va-nveseliti, De nimenea nu glnditi !

Mei, Calea ce-mi fa'cea ? Ea-n chilie ca-mi intra, Lua ie dintr-o mie Si rochita de cutie, Punea-n cap d-o lerga'toare

Daca vedeti ca". va"-mba'tati,

Cam in chip de fat'a mare ; Lua niste papucei Sa intre-n codru cu ei. Mina-n pozinar !Aga, D-o basma ca mi-s' scotea,

Pe la chilii va" culcati. Mline-n ziva va afla %i, $ele pe cai s-asezati, Pe la sele Buzdugane, La briu cu iatagane,

Pe Stefan-vocra-nvalea,

C-o sa facem d-o-mplimbare,

Cu basma verde rotata, Ca sa-mi doarma noaptea toat5., Ca femeia sa-Si petreaca. Sarea ici, sarea colea,

D-o-mplimbare-n vInatoare, Dupa pasari Olbioare, Ca sInt bune de mincare $i usoare la purtare. Dar cu paharu cine lumea ? Alei, Calea, fat'A mare, Surioara Miului, Ibomnica domnului. Stefan-voa ce-mi zicea ?

$apte dealuri $i -o Valcea

$i-o pustie de dorea, Taman ca o pa'sa'rea, Pina"-n codru mi-ajungea ; Ea in loc ca-mi contenea $i din gurai ca-mi zicea : Cum o sa merg eu asa,

Alei, Cale, fat' mare, Lumeste cu paharu in dreptate,

P-ast mijloc de noapte Cu sudori de moarte, Cind dorm toate ape ? Cineva ca m-o sitntea, frumos cap ca mi-o tala ! Ea d-o foita'-Fni rupea, In buzisoare-o punea $i-ncepea d-a r iera, Suiera $i fluiera. Septe cete-mi destepta, Tot nevrinzi din sus, Cu alciuli de urs, Sa vezi, togosate, Usate pe spate, De neagra stralna'tate, Grosi la ceafi',

Sa se-mbete to ;i odata" ;

Daca n-oi lumi cu paharu in dreptate Sa n-ai parte de fetie, De alba-ti m'Aritkie ! Alei, Calea mi-auzea Ca" de frate-su vorbea ; Vinu-n pahar c5.-1 punea, Cu aia: ca mi-1 umplea, Cu rachiu I-amesteca ; Care cui 11 da $i-1 bea, Pe toti, frate, i-adormea. Cine din ei raminea ? Stefan-vod5.-mi raminea, Punea dalbe coate pe mas5.

$i mlini albe pe obraz

P,osi la falca",

Cu musta'ti In varvarichi, Cum se4 bine la voinic.

$i- ncepea de-mi aromea, Mi-aromea si-mi adormea. 205

www.dacoromanica.ro

Drumuri mari s-au parasit, A gzale la domnie n-a mai venit, Sa te f -n lege de Miu ! Taman la Tirgu d-afara Sa-ti bata doua furci si-o

Cine din ei c-auzea ? Numai Miu-nvelegea

5i din gura le zicea : la sa stati, baieth mei, Ca nu-i glasu haiducesc,

cumpeioara,

Si e glasu femeiesc ;

Aia o fi surioara mea. Ce zor mare o fi vazut, De la mine c-a venit ? Data Miu ce-mi facea ? El la ea ca se ducea $i din gura mi-o-ntreba : A bre, surioara mea, Ce zor mare c-ai vazut De la mine c-ai venit P-ast mijloc de noapte, Cind dorm toate ape Cu sudori de moarte ? Ori stapin te-a oropsit, Ori din chelciug c-ai sfirsit, Ori haine c-ai ponosit,

Te puie vames mai mare Unde trec mocani cu sare, Sa te priveasca d-o tara ! Dara Miu ce-mi zicea ? A bre, surioara mea, Tu acasa sa te duci ; Stefan -voda s-o scula,

Pe tine nu te-o vedea, Frumos cap ca ti-o taia, De s-o duce pomina ! Nu purta inima rea ; Eu sint peli ;a de drac De dau la domnie-n cap ! Alei, Calea ce-mi facea ? Acas' ca se ducea, Pe Stefan-voda-1 gasea, of adormit ca-1 gasea.

Ori vremea ca. %i-a venit, Frate, de casatorit ? Jar soru-sa ca-i zicea : Frate Miule, dumneata, Nici din chelciug n-am sfirsit,

Urciorul in mina lua Si de apa ca-1 umplea. Mina pe matura-mi punea, Da pe ici, da pe colea, Sa nu se bage seama.

Nici haine n-am ponosit, Nici stapin m-a oropsit. Aseara la not s-a adunat Si mi-au stat la sfat Toti boierii tirgului, Stilpii Taligradului,

Stefan-voda se scula, Apa de spalat cerea, Apa cu urcioru-i da. Pe ochi negri se spala, Buciumu-n mina-1 lua Si-ncepea d-a buciuma, Toata oastea se stringea,

Sfesnicii-mparatului, Caimacanii tirgului.

La sfat ca s-a adunat $i sfatul ce-1 slatuieste $i duma ce mi-o dumeste ? Tot de dumneata, frate,-mi

Ca frunza si ca iarba. $ale pe cai ca punea, Pe la sale buzdugane, La brine cu iatagane Si pe la spete Cite-o pusculita verde,

vorbeste :

Sa te f -n lege de Miu ! Ca de cind te-ai haiducit,

206

www.dacoromanica.ro

La Miu ca mi-s' pleca. Dar Miu ce mi-s' facea ? De dimineata se scula, Pe ochi negri se spala, De la fag ca mi-s' pleca, Pe magura se urca. D-un ciobanas ca-ml vedea Si la el ca se tragea Si din aura ca-i zicea : Buna ziva, mai ciobane ! Multurnescu-ti, capitane ! Mai ciobane, ciobanas, Facut-ai frun bine-n lume, Fa-ti pomana si cu mine ! Na de la mine zece lei, Sa-mi dai mie zece oi. Dar ciobanu ca ciobanu

Care-1 porti vara cu drag, Si da-mi to mie a caciula Facuta hap In cap, Croita pe musuroi, Cu ochii stirpiti la oi. Dar ciobanu ca ciobanu

Nu tie ce e sofranu, Ca 4i tiganu divanu. caciula ca i-o da,

Comanacu ca-1 lua, Si Miu ca-i mai zicea Mat ciobane, ciobanas, Facuram cu hainele Si-nca cu caciulele.

Na de la mine palosu meu Sa-ti pastreze capu tau, 5i da-mi mie fluieru tau ! Iar Miu ca-i mai zicea :

Nu stie ce e sofranu

Ca $i tiganu divanu. Lui zece oi ca-i da Si zece lei ca-mi lua, La chimir ca-i aseza. Iar Miu ii mai zicea : Mai ciobane, ciobanas, Facuram cu oik, Facem si cu hainele. Na de la mine asta dulamita Verde ca foaia de vita, Sa-mi dai al cojoc mare latos, Care-1 porti vara pe dos, Cam pe dos, pe pielea goals,

Mai ciobane, ciobana.s, Piei, cline, din ochii mei ! Peste-un ceas cin' te-o vedea Frumos capu ti-o taia, De s-o duce pomina ! Dar ciobanu c-auzea, /ntr-un razor sa ducea, Broasca-n pamlnt sa facea. Dara Miu ce-mi facea ? Oile cal le lua, In drumu mare le scotea, Cam pe troscot le pastea, Cu fluieru ca-mi cinta, In toate partile Ca se uita, Pe cine ca mi-s' vedea ? Pe $tefan-vocla-1 vedea, Cu cetile Ca mustile,

'1 vine vara de racoare. Dar ciobanu ce-mi facea ? Si cojocu ca i-1 da, Dulamita c-o lua Si pe dinsu c-o-mbraca. Iar Miu ca-i mai zicea : Mai ciobane, ciobanas : Facuram cu hainele, Facem cu caciulele !

Ca frunza si ca iarba, Asupra Miului venea,

$i lui frica ca -i erea, Dar inima 4i-o tinea.

Na de la mine ast comanac, 207

www.dacoromanica.ro

De scumpe arme-ncarcat ! F ... -1 in lege de Miu !

Stefan-voda ca-mi venea, Calu-n loc ca-mi contina Si din aura ca-mi zicea : Buna ziva, mai ciobane ! Multamescu-ti, domn $tefane ! Mai ciobane, dumneata, Ce curva de lele fusesi De pe lume ca-mi zisesi ? Si lui Miu raspundea : Stefan-voda, dumneata, Nu este cu lopata, Este cu judecata ! Stai sa-ti spui, Ca sa stii :

De cind el s-a haiducit, Agzale la mine n-a venit, Drumuri marl mi-a parasit ! Nu stii to sa ma duci la el, Sa-ti dau doua sute lei ? $tefan-voda, dumneata, Bine stiu si bine te duc, Dar de mi-oi lasa cetile Sa-mi pazeasca oile ; Ca sint oile stapinesti, M-apuca sa be platesc, Cu cap n-am sa mai traiesc ! Stefan-vocla e domn, domn, Dar n-avea minte de om.

Noi avem tats batrin calea bisericii o bate Tot la zile mari, Cind cint popii-n calindar, Si

Lassa cetile

Sa pazeascl oile ; Dar dupa el ca-mi lua 0 mioara, Drags mioara, In cap cu patru coarne

Si acasa Ca vine

$i pe lume te spune, D-aia pe lume ti-am zis, Cum tata mie mi-a spus.

$1-n virfu coarnelor Cite-o piatra nestimata, De-mi plateste Cara toata. Stefan-voda ce-mi facea ? El cu Miu ca-mi pleca P-o potecuta strimta $i boltita, Cu alune pardosita, Numai de Miu stiuta. Li mergea ce-mi mergea Si-n loc ca-mi contenea Si Miu ca-mi striga : Stefan-voda, dumneata, Linde s-a vazut Si s-a pomenit Sa mearga sluga nainte $i stapinu pe urma ? tefan-voda c-auzea, Inainte ca trecea Si Miu ca-i mai zicea :

Stefan-vocla c-auzea Si la cioban raspundea :

-- Bine, mai ciobane, ca-i asa ! De ce esti frumos si gras ? De ce sint frumos si gras ? Ca beau apa din \ragas maninc felii de cas, D-aia sint frumos si gras. Mai ciobane, ciobanas, Din fluier doinas, Tot umblind cu oile Pin toate cringurile,

N-oi fi auzit, N-oi fi dovedit De fagu lui Miu ? C-auz pin lume C-asa sa spune

Ca-i sta fagu darimat Numai aur, diamant, 208

www.dacoromanica.ro

Singe pe caftan ii pica, Cu cit fierea nu-i plesnea. Dara Miu ce-mi facea ?

Stefan-voda, dumneata, lntoarce -%i mioara ta, Ca-n turma oi%elor

Am o mioara cu patru cornice, Si-n virful cornitelor Cite-o piatra nestimata, De-mi plateste lumea toata ; Cind prinde de vreme rea, Trage turma la perdea ;

Cu binisoru-1 lua,

Trage turma Ia pasune. Stefan-voda e domn, domn, Dar n-are minte de om. Miorica o trimetea, Amindol ca raminea Si-nainte ca pleca, Miu-n urma raminea. Dar Miu ce mi-s' facea ? Cind de fag s-apropia, In padure se ducea, D-o dirjala. ca lua, D-o dirjala mare, Sta sa-1 croiasca-n spinare. Stefan-vocia, dumneata, Ia ridica scarile,

-- De taiat sa nu-I taiati,

Pin' la fag ca mi-1 ducea, Dezbraca haine ciobanesti, imbraca haine haiducesti. Pe Stefan-voda-1 lua Si-n mina baiecilor it da $i la haiduci poruncea :

and simte de vreme buns,

Numai sa mi-1 judecati !

Dara Miu ce-mi fkea ? D-o cafea ca-mi poruncea Si lui Stefan ca i-o da, sa'li mai tie inima, Sa nu-i plesneasca fierea, $i la urma-I judeca : Stefan-voda, dumneata, Nu aseara, alalteri sears, La tine cal s-a adunat Toti boierii tirgului, Stilpii Taligradului, Caimacanii tirgului. $i vorba ce mi-o vorbeai, Si duma ce mi-o dumeai ? Tot de mine ca-mi vorbeai, in lege de Miu ! Sa ma f Ca de cind m-am haiducit, Agzale la tine n-a ventt. Taman in Tirgu d-afara Sa-mi bati doua furci $i -o

Te izbesc smicelile Si m-aude cetile ;

Ca nu mi-e de tine, Ci mi-e de mine, Ca eu sint, frate, schimbat Din haine haiducesti In haine ciobanesti. Aici nu esti Ia hirtis,

cumpeioara,

La curpinis, Ori la Bucuresti, Ca sa to fudulesti ; Ci esti la hircis, La curpenis, Unde nu-i loc de cirmis ! Stefan -voda c-auzea,

Sal ma pui vames mai mare Unde trec mocani cu sare, Sa ma priveasca d-o cara ! Chid vorbeai de mine,

Eu nu eram la usa la tine ? Stefan-voda c-auzea $i din gura ca zicea : Ei bine, frate Miule,

Buza-n patru ca-i crapa, 209

www.dacoromanica.ro

Oi fi vorbit la betie ! Dar acuma la trezie Ce-ai catat, cline, dupa mine ? Cind ei, frate, ca-mi vorbea, Sora Miului ca venea Si din gura le zicea : Frate Miu, dumneata, De taiat sa nu -1 taiati, Numai sa mi-1 judecati, Ca slujesc de noua ani jumate, Simbrioara nu mi-a dat,

Si e, frate, mare pacat ! Cerul nostru cu doi sori, Tara noastra cu doi domni. E mai bine asa sa fie : Cit o fi el in domnie, Sa fii si tu-n haiducie ; $i cind Cara e fara domn E ca femeia fara om ! Cules de Chr. N. Tapu de

la

Joan $oteic5, lautar, din Rosiori-

Am muncit 3i -am alergat

de-Vede, Teleorman.

67

Cintecul lui Miu haiducul Tot la fagul Miului,

Frunza verde flori domnesti, In oral la Bucuresti, La casele domnesti, Din apusul soarelui, La palatul domnului, 0 frumoasa masa-ntinsa, De multi boieri e cuprinsa, Si to;i bea si chefuia. Stefan-voda ca-mi vorbea, In capul mesei sedea, Cu ciocoii tainuia $i din gura astfel zicea : Beti, boieri, si va gatiti Dupa mine sas,veniti $i la voi sa va luati La briu cu sapte pistoale Si la spate flints mare, C-am sa fac d-o vinatoare Dupa pasari galbioare, Ca sint prea dulci la mincare Si usoare la purtare, in muntii Cadrinului,

Miului haiducului. Frunza verde $i-o lalea,

Yin la masa cirf le da ? Le-aducea vinu la masa Florinca, fata frumoasa, Din toata lumea aleasa, Surioara Miului, Amureaza domnului. Da' ea, mare, mi-auzea De frate-sau tainuia ; Pahar din mina-i scapa

Numai de parere rea ; Jos de scinduri cadea Si degraba se spargea. Dara domnul ce zicea ? -- Florinca, fata frumoasa, Din toata lumea aleasa,

Eu pe tin' de cind to -am luat Vin la masa tot mi-ai dat, D-astea nu ti s-a-ntimplat ! Dar Florinca ce-mi facea ? 210

www.dacoromanica.ro

C-a plecat tidar copil, $i era cu barba-n sin. Foaie verde bob aut, Dar Miu 1-a cunoscut $i d-aproape mi-o chema $i din gura asa-i zicea : Sora, surioara mea, Tu porcii mi i-ai pierdut, Ori boierii te-a ba'tut, De p-aici c-ai nimerit ? Dar Florinca ce-mi facea ?

Fuga-n camera ca -mi da,

Trista, cu inima rea, $i altu pahar ca-mi lua, Mai mare decit ala, Si mereu la yin le da, Piny ciocoi imba'ta

Si pin palat se culca. Dar Florinca ce-mi fa'cea ? Jos la cunie se da, Papucii-n picior tr'agea, Tot papuci d-un galbior, Si-i Ina pe picioru gol, $i la fugal ca mi-o lua, Sus la munte ca-mi iesea,

A tunci $i ea-1 cunostea

$i din gura'-astfel spunea : Frate, frate Miule, Eu porcii nu i-am pierdut, Nici boieri nu m-a lAtut ; Dar pentru tine-am venit, Ca n-am venit pentru mine, Ca tra'iesc destul de bine,

D-a dirept la fag mergea, Pe nimenea nu-mi Osea. $i-o frunzuli% rupea $i -n buze cind o punea, Odata cind suiera, Toti haiducii se stringea Ca frunza $i ca iarba. Ea pintre ei se uita $i pe Miu nu-1 vedea ;

Dar am alet3at pentru tine $i -mi asculta vorba mea. Frate Miu, dumneata, In oras in Bucuresti, La casele mari domnesti, E-o frumoasa mass-ntins'a $i de multi boieri coprinsal ; $i-n capul mesei sedea, Stefan-voda cuvinta $i cu boierii vorbea, Tot de tine ta'inuia,

Si-alta frunza ca rupea 51-al doilea suiera,

Muntn ca se asuna. Iaca Miu o auzea De p-o vale si-o vsalcea

$i cu tovarIsi vorbea :

Machea, f tu-i mama'-sa, Aceea e soru-mea ! Haida sal iesim la ea, C-o cunosc pe smerat

C-au sal facsa vinsatoare

In muntii Cadrinului, Pin' la fagul Miului. Dar Miu cind auzea, Asa putin ca ridea $i din gura-astfel zicea Sora, surioara mea,

Ca nu e voinic curat. $i d-a dreptul imi iesea La culare, In drumul mare, Cu pusca peste spinare. Dar Florinca mi-1 vedea,

Vezi - ;i ru de grija to

$i nu purta grija mea.

Nici buns ziva nu-i da, a-aproape nu-1 cunostea,

Vie cum ii va pla'cea, F... tu-i legea mini-sa, 211

www.dacoromanica.ro

:

I-asculta, ciobane,-ncoaci, Nu vazusi ostirea mea ? Dara Miu ce-mi zicea ? 0, doamne, maria-sa, 0 vazui trecind colea, Aida sa te duc la ea. Dumneata nu stii seama, Foaie verde trei graunti, $i-ai mai rataci pe munti. Calul de dirlogi 11 lua ; Si pe vale mi-1 baga, P-o vale, p-o potecea, P-o potecea mitutea,

Ca-i apuc eu p-aicea ; C-acuma nu sint copil, M-am facut haiduc batrin ! Sus la munte ca iesea Si un cioban ca' mi-s' gasea, Un cioban cu oi marunte, Dar n-avea el asa multe : Peste-o mie si cinci sute, Poate sa fi fost mai multe, Ca era vite marunte. Si din gura ce-i zicea ? Ea-te, mai ciobane,-ncoa, F... tu-ti legea mini-ta ! Da-mi tu o mie de oi, Sa-ti dau doua mii de poli, Ca de astia am prea multi, Nu-i mai poci purta pe munti Si vroi sa-mi pierd capital

Mica, mica si cotita%

Cu alune pardosita, Numa de Miu stiuta. P-acolo dacsa-1 baga, La judecatsa mi-1 lua :

Sis,sa ma' fac ungurean. Da-mi si-un cojoc mocanesc, Ssa-ti dau un balton turcesc ; Da-mi caciula moca'neasca,

0, doamne, maria-sa, Mai ridica-ti scarile, Ca te iau smicelile. C-aici nu-i la Bucuresti Ca sa te mai fudulesti ; Aici ii la hatis, la csarpinis, Unde n-ai loc de cirmi§ ; Ai venit la largul meu 5i-aicea-i la strimtul tau ! Eu-s Miu Copilu, Care ma stiai si tu. Dar acuma nu-s copil, M-am facut haiduc batrin ! Ce-aveai tu la Bucuresti De mine s'a tainuiesti ?

Sa-ti dau chivara turceasca ; Da-mi Si -o bits ungureasca, Sa-ti dau o arms turceasca ; Da-mi si-un fluier mocanesc, Sa-ti dau un pistol turcesc. Oile si le-alegea, Cu cojocu se-mbraca, Caciula-n cap o punea, Bita-n sutioara $i -o lua, 'Naintea oilor se da Si cu fluierul cinta. Iaca ostirea venea, Toti pings el ca trecea, Nimenea nu-1 cunostea. Stefan-voda cind venea, Nici el nu-1 mai cunostea Si buns ziva ca-i da : Bun ziva, mai ciobane ! Multumesc, doamne $tefane !

Jos de pe murs511-1 tragea Si-ntr-o poiana -1 scotea, Si de Coale -1 dezbeaca,

$i d-un stejar it lega, Si cojocu-1 dezbraca,

Caciula o lepada, Cu toalele se-mbraca, Chivara-n cap o punea 212

www.dacoromanica.ro

Cind be bat vinturile. $i care mai raminea Toti la tarsi ca fugea $i la tara povestea : C-am auzit din batrini Ca piinea nu-i buna-n streini ; Da' am auzit, n-am crezut, Acuma am vazut si crezut. Dumnezeu sa te pazeasca De bataia haiduceasea : Te bate, te face leasa, Te baga-n board' ciineasca ! Numa un foc a slobozit, Jumatate ne-am topit, Ca de mai slobozea vrunu N-am mai fi ramas nici unu !

$i pe murgu-nealeca, Sus la munte ca iesea. Stefan-voda raminea, Acolo legat sedea. Potera cind it vedea Toti la Miu c-alerga, Verde frunza de bujor, Ca gindea ca-i domnul lor. lara Miu ca tacea, Pina cind s-apropia. Degetu-n gura punea Si-o data ca suiera, Tovarasii ca-mi iesea $i Miu be tainuia : Dati-mi durdulita mea, Sa bag praf cu chivara Si gloantele cu mina, Sa risipesc potera ! Tovarasii alerga Si i-o da plina gata. De calare-o slobozea, Facea linie pin ea, Ca pica ca perile,

Mai ziceti, boieri, amin, Faceti voia pe deplin $i beti citeodata yin ! Cules de Chr. N. Tapu din gura 15utarului Anghel Cambrea, celu, Gorj.

68

Cintecul lui Miu lzaiducul Din floarea Cadrinului, De sub frunza teiului. Acolo voi sa va duceti, Voi pe Miu sa-1 aduceti, Netaiat, neapipaiat, Nici de arme vatamat, Ca nu-i nimeni vinovat ; Numai o craca mi-a taiat, Armele le-a aninat, Sa nu-1 ploaie ploile,

Foaie verde foi de roiba, Aseara la Stefan-voda Multi boieri s-au strins la vorba Sa-mi faca d-o vinatoare Dupa paseri galbioare, Ca-s usoare la purtare Si sint dulci la demincare, Sus la naltul cerului, Pin' la fagul Miului, Miului haiducului, 213

www.dacoromanica.ro

S5:-

De dau domnilor de cap ! Dara Miu ce-mi facea ? Pe poteca ca-mi pleca, C-un ungurean se-ntilnea. Dara Miu ce-mi zicea ? Ungurean cu sapte oi, Sa facem tirg amindoi, Sa-ti dau eu oaie domneasca, Sa-mi dai tu p-a ungureasca ; Sa-ti dau flints ghintuita, Sa-mi dai tu boata pirlita ; Sa-ti dau potcapiu domnesc, Sa-mi dai tu p-al unguresc ! Pleca Miu suierind, La sapte oi tot minind Si ungureanu rizind. Cind la poiana-mi iesea, Pe-mparat Miu-ntilnea, Buda ziva ca mi-s' da : Buda ziva, ungurene ! Multumescu-ti, Stefan-voda ! Dar imparatu ce-mi graia ? Ia vezi, f... tu-i mums -sa, Ca si asta ma stia ! Stefan din gura-i graia : Ungurean cu sapte oi, De cind pasti cimpurile Si toate padurile, OH nu stii fagul lui Miu,

Ruginesc o%elile.

Dara sora Miului, Paharnica domnului, Cu pahar la mass -mi da $i-atunci ea ca-mi auzea Ca se face-o vinatoare, Pe Miu sa mi-1 omoare. Ea atunci cind mi-auzea, Pahar din mina-i cadea, Mina su' pat ca-mi baga, Scotea papuci galbiori Si-i lua pe piciorul gol ; Pe poteca ca-mi pleca, Pe poteca paYa.sita%

Numai de Miu stiuta. Cind la fag ca-mi ajungea, /mi rupea d-o frunzicea Si pe buze mi-o punea ; 0 data ca-mi suiera, Miul de jos se scula, Buda ziva ca mi -v' da : D-aoleo, soru-mea, Eu de cind to -am maritat Nici pragul nu mi-ai calcat ! Foaie verde $i -o lalea,

Rupea soru-sa a vorbea : Foaie verde foi de roibii, Aseara la Stefan-vocla Multi boieri s-au strins la vorba Ca sa-mi faca d-o vinatoare Dupa fagul dumitale, Dupa paseri galbioare, Ca-s usoare la purtare $i sint dulci la demincare. Dar frati-sau ca-i graia : D-aleo, mare, soru-mea,

Miului, Haiducului ?

Ba eu stiu fagul lui Miu, Dar nu las oitele, Ca le minc ostirile ! Dar imparat ce-mi facea ? Sapte osteni ca-mi chema, La sapte oi ca-i punea, $i-i punea mi le pazea, Cu ungureanu pleca

Ia vezi tu de capul tau, Nu vedea de capul meu, Ca eu sint boala de drac 214

www.dacoromanica.ro

Multi haiduci el imi stringea $i pe voda-nconjura ; Palosul ea mi-1 scotea, La voda se repezea. Cind vrea capul sa i-1 ia, Miu -n vale se uita. Ce vedea el nu credea : Savai Calea ca-mi venea, Surioara Miului, Paharnica domnului. Ea la Miu ajungea $i-ncepea de mi-i graia : Nica Miu, dumneata, Iarta-1 pe maria-sa, Ca, vezi, Sara fare domn E ca femeia fare om ! Dare Miu ce-mi facea ? Pe voda ea mi-1 tinea,

Prin Watis, prin curpinis, Unde-i drumu la cirmis.

Miu din gura-i graia : Stefan-vocla% dumneata,

Aici nu-i la Bucuresti, Sa zici ca to fudulesti, Ci-aici esti la hatis, La hatis, la curpinis, Unde merg domnii clrmis ! Mai ridica-ti scarile, Te lovesc smicelile ; De te-o lovi vreo smicea, Ti s-o strica fata to ! Cind din hatis ca-mi iesea $i la fag ca-mi ajungea, Atunci Miu ce-mi facea ? }Yap. mina-n gaurea Si-mi scotea d-un scaunel, Scaunel de aurel, De sedea Miu pe el. Dare Miu ce-mi facea ? El din gura-asa-mi graia : $tefan-vocla, dumneata, Sa fi lasat Dumnezeu, Acum ti-as lua capul tau !

Cu soru-sa-1 logodea, P-amIndoi ii cununa La fagul Miului, Miului haiducului

Din muntii Cadrinului. Iara Miu ce-mi facea ? El pe domn mi-1 slobozea, P-amIndoi ii trimetea /n oras in Bucuresti, In ale case mari domnesti. Acolo nunta facea $i cu Miu benchetea. Dare $tefan ce-mi facea ? El lui Miu ca-i grala :

Stefan-vocra ce-mi facea ? El de frica-ngalbinea

Si incepea d-a tremura Si din gura asa grala : Aida, Miule copil, Cit of fi eu in domnie, Tu sa fii in haiducie ! Cind °stile ca-i venea, Mare masa ca-ntindea Si din gura ca-mi graia : Beati copii $i chiotiti, De-miaratu nu-ngrijiti ! Dare Miu ce-mi facea ? Incepea d-a suiera,

- Pleaca% cumnate, sanatos $i haiduceste omenos ; Haiduceste-n direptate, Eu nimic n-am ce-ti mai face ! Cules de Chr. N. Tapu de

1.

liutarul Dumitrache Parladi, din Videni, Gorj. 215

www.dacoromanica.ro

69

Mihu Copilu Mina su' pat c-o baga, Doi papuci ca mi-i scotea,

Foaie verde mar domnesc, Din oral in Bucuresti, Pcste ale c'asi mari domnesti, Mare sint, impka'testi, De se v'ad in Stoienesti, Dar la Stefan-voda-n curte

Papucei

prosticei,

Numai de cinzeci de lei. In picioare ca si-i lua, Di pe Mihu ca -mi pleca. Printr-o lunca ca mi-si da,

Frumoassa mass mi-e-ntinssa,

0 foaie de par rupea,

De multi boieri mi-e coprinssa, Cu sease faclii aprinsa. Beti, copii, Va-nveseliti, Mine-n ziva va gati %i Sa facem d-o vinatoare, Vinatoare, de-o plimbare, Co lea din Peret a'l mare, Ca sa gasim pe Mihu, Unde este cu fagu. Foaie verde d-o sarma, Mihu o sora mi-avea, Sora -sa, clod mi-auzea, Sora-sa ce mi-si facea ? In pimnit'a ca-mi intra, Scotea vin d-al marmuziu, Cu les toamna mai tirziu, Omoara omul de viu, Foaie verde d-o sarma, Vinu-n pahare-1 punea

Incepea d-a suiera. Mihu ca mi-o auzea, Vezi, frate, o cunostea : Aia este sora mea, Vine sa -mi spuie ceva. Si din gura ca -i spunea : Foaie verde trei sarmale, S'a to p'azesti, frate, tare, Se face hurcuitoare, Ca se face vinatoare Colea-n Peretu al mare, Ca sa gasim pe Miu, Unde este cu fagu. Foaie verde d-o sarma, Pe soru-sa-ndarat mina : Du-te-ndark dumneata, Aia este treaba mea !

Indark, frate, pleca, Dar Miu ce mi-si facea ? Si el, frate, ca-mi pleca, P-un drum ca mi-o apuca, Un cioban cu of gasea, Buda ziva ca mi-i da : Ciobkas cu oile,

Si le da, frate, de bea, Vezi, frate, din ele bea, Sa vezi, frate, se-mbata. Care pe su' pat intra Si prin pat ca mi-si cadea ; Pe su' pat, frate, cadea, Altii prin pat ca pica, Si -al%ii pe su' pat intra,

S'a schimbam cu toalile ! 'Ti dau cojoc boieresc, Sa-ti dau unul ciobanesc ;

Soru-sa ce mi-si facea ? 216

www.dacoromanica.ro

Sa pazeasca turma mea, Ca de mi-o cheri fro mia, Sa-mi slujesti un an pe ea, Si de mi-o cheri fun miel, Sa-mi slujesti un an pe el ! Foaie verde d-o sarma, Oastea ca mi-o rasa, Cu el, frate, ca-mi pleca. In marginea luncii ca-1 lasa, El Ia fag ca se ducea Si frumos ca se-mbraca. Foaie verde d-o sarma, Biciu-n mina ca $i -I lua, 0 data-n el ca-mi plesnea, Lunca, frate-mi tiunea. Dara Stefan c-auzea, Fuga prin lunca ca-mi da. Na barda, fa -ti colnic ! Lasa-ma ca fug pe cimp ! La margine ca-mi iesea, Foaie verde margarit, C-un car de curpen la git ; Cutit ca nu mi -5i avea Si cu dintii ca rupea !

'Ti dau o * caciula boiereasca, Sa-mi dai una ciobaneasca ; Sa-ti dau flints flintuita, De cinci ani neslobozita, Sa-mi dai bizdoaca pirlita. Sa vezi, nu e ispravita : Schimbam cu toalile, Schimbam

$i

cu oile.

Foaie verde d-o sarma, Oi le ca i le da, Cin' sute de lei li da ; Un fluierel ca-mi da, La briu, frate, ca-1 punea, Cu oile ca-mi pleca, Iarba verde ca-mi pastea. Baca oastea ca-mi venea, El cu fluierul cinta. Buna ziva, mai ciobane ! Multamesc domnului Stefan-vocla !

De unde stii ca ma cheama Stef an-voda ?

La not la mitropolie Te cite5te popa-n hirtie. Nu stii, frate, pe Miu Uncle este cu fagu ? Foaie verde d-o sarma,

Culeasi de Gr. G. Tocilescu de Ia Ilie C. Manafu, autar, din

Ia lasa to oastea to

Vela (Dolj).

c.itunul

Bucovicioru,

70

Miu Neica, 5-ai Moldovei, Caimacanii tirgului, Sfesnicii divanului Ca stilpii pamintului ;

Frunza verde loboda, In curte la Stefan-voda Multi boieri s-au strins la vorba : Tot boierii tarei, * In original : a. (N. ed.) 217

www.dacoromanica.ro

comuna

Daa. Calea auzea, Multa bucurie avea,

To ;i feciori de boieri mari,

De-al di umba prin divan. Ei, frate, ca se stringea, Dar de vorba ce vorbea ?

Punea rachiu anason, De-i fkea dins,om neom ; Punea yin de-al marmaziu, De omora ciocoiu de viu. I oci ciocoii se-mbata. Care pe la gazde mergea, Alcii sub mass cadea, Alcii nasu si-1 rupea, Altu picioru-si scrintea,

Tot de Miu haiducu : Sa mi-1 vineze-ntr-o vara $i sa mi-1 prinia-ntr-o sara, faca de nuntisoara

Aci la Tirgu di afar

Unde trec mocani cu sare, Ocaua patru parale. Doua furci s-o cumpioara S-o sfinta, de fringhioara, Sa fie Miu de mirare, Sa minune multa cara. Dar boierii ce minca ? Tot nisetru de-al marunt, La Stefan-voda; e mult, /1 tine necintarit.

Nici o treaba nu era. Dara Calea ce facea ? La domnie sa ducea

Si cu gura-1 gugulea, Pe saltea i1 aseza, Cu plapoma-1 coperea $1-n cap, neica',-1 pureca, Pin bine adormea.

Cu paharu cin' le da ? Sa vezi, Calea, fata mare,

Apoi baga mina pe sub pat, Scotea neste papucei, Papucei de-al prosticei, De-o suta cincizeci de lei,

Surioara Miului, Ajutoarea domnului.

'I tihea pe picioru gol,

$tefan-voa ce graia ? Beaci, boieri, si nu prea beaci, Mincaci de va saturaci, Miine-n ziva va sculaci, $ele pe cai asezaci Cari cu sele, far' de sele,

Sa nu-1 destepte din somn,

Ca este vita de domn, Numai din curte iesa, Sarea ici, sarea colea,

Skea o vale s-o valcea, S-o pustie de delea. Mina-n fag ca nu-s' punea

Cari cu frine, far' de frine, La cai cu pchedeci in gura, Sa facem de-o vinatoare Pin' la fagul Miului,

$-o foica cal rupea $i-n buze ca s-o punea,

Miului haiducului. Dar boierii n-asculta, incepea viva de facea. Stefan-voda ca privea $i cu Calea astfel vorbea : Sa vezi, Caleo, fats mare, Da cu paharu-n dreptate, Sa sa'-mbete toci odata.

Numai de trei on cipa. Dar Miu o cunostea, El la masa nu mai sta, Nici pahar nu-s' inchina Pina soru-sa venea. Bine, Caleo, soru-mea, Ori coale c-ai ponosit, Ori arnic c-au ruginit, 218

www.dacoromanica.ro

Ori de chelciug ai firsit, Ori ai auzit de fun bine, De ai venit la fag la mine ?

Daca Calea auzea, Putinel se-nveselea, Poteceaua o lua $i mergea, vere, mergea Tocmai Ia boldeicuta, Sa n-o simta nimenea. Cind acolo ajungea, Toti boierii sa scula. Dara Calea ce facea ? Cafele la foc punea, Si boierii sa-mplimba, Tot de Miu sa vorbea, Ca sa-1 faca pastrama. Calea asa. de-auzea Lacramile o podidea, Cafelele le gresea : Una dulce s-alta amara, Boierii sama nu-i luara, C-a iesit Calea pe-afara Si i-a facut de ocara. Dara Miu ce facea ? Sarea o vale s-o valcea $-o pustie de derea. Gasea mic de ciobanas, Ciobanas cu zece oi, Cum sint atiti pe la noi. Buna ziva, mic de ciobanas 'Ti multumesc, capitanas D-ale, mic de ciobanas, Nu -mi dai mie ale zece oi Sa-ti dau cinci sute de lei ? Bre, numai trei zile sa le pazesc, Sa vezi la mine cum sa prasesc : Tot ca floricelele Prin toate bascelele. Capitane Miule, Sint oile stapinesti, M-apuca de le platesc. De-oi pierdea vro mielusea, Sa dau zece pentru ea ; De-oi pierdea vrun mielusel,

Ori ai auzit de fun rau De ai venit la capul meu ?

Fratioare Miule, Nici wale n-am ponosit, Nici arnic n-am ruginit, Nici de chelciug n-am firan. Fratioare Miule, Toti boierii s-au vorbit, Tot boierii Neica, s-ai Moldovii, Caimacanii tirgului, Sfesnicii divanului Ca stilpii pamintului Sa te vineze-ntr-o vara,

Sa te prinda intr-o sara, Sa-ti faca de-o nuntisoara, Aci la Tirgu de-afara. Doua furci s-o cumpioara, $ -o sfinta de fringhioara,

Sa le fii tu de mirare. Bine, Caleo, soru-mea, De ce, mari, s-au miniat,

a foc stiu ca nu i-am dat, Cucoana nu i-am luat ? Daca Calea auzea, Par galben darapana,

!

Fata alba zeriia. Ia taci, Caleo, soru-mea, Nu purta tu grija mea, Gianin [?] poarta pe a ta. Eu sint pelita de drac, De dau domniei de cap, De-1 aduc la fag legat, Nentrebat, nejudecat, dau doua dupa cap, Sa stie ca sint barbat. 'L-intreb pe vara ce-a cistigat Si mai mult ce-a judecat. 219

www.dacoromanica.ro

Si pe foc mi-este pirlia, Sa-ti day flints ghintuita, De bagi prafu cu mina, Gloantele cu chivara. Stati, baieti, de socotiti, De-abi sums Ciobana$u cind pe el sa zauita, Toalele ca focu ardea, Incepea de mi-$i graia : Capitane Miule, Cum lungisi zilele tele Si mi-ai scurtat pe-ale mele ! D-ale, mic de ciobana$, Cine-i tinar $i voinic Acu-i vremea de ci$tig. Du-te colea-n tirla mea, Fa-te broasca la pamint Ca un pui$or de lup, Ia o mielusea din turma mea, Pune-n caldarusa ta, N-ai habar de nimenea, Ca t-oi purta eu grija.

Zau, slujesc un an pe el. D-ale, mic de ciobana$, Bre, cine-i tinar $i voinic Acu-i vremea de ci$tig. Toata oaia-i zece lei, Eu iti dau cincizeci de lei. Ciobana$u ce facea ?

La aur se bucura, Din chimir se descingea, Banisorii ca-i primea,

Venea, lui Liu vorbea : D-ale, mic de ciobana$, Facuram cu oile, Sa facem cu toalele : Sa-ti dau eu conte$ domnesc, Din guler pins -n pamint Numai aur $i argint, Cum nu s-a mai pomenit ; Sa-mi dai cojocu- ;i mitos, De mi-1 porti vara pe dos, Si mi-1 porti pe pielea goals, De mi-ti tine de racoare ; Sa-mi dai nadrageii Sa-ti dau $a:vareii mei, Salvarei de ciocarlat, Din Beligrad cumparat, Cotu $apte galbeni luat, Sapte pungi de bani mi-am dat ; Sa-mi dai a caciula a ta, Caciula de tap baltat, Facuta ap in cap, Sa-ti dau verde comanac, Sa mi-1 porti vara cu drag, Ca c:nd eram eu danac. Eu acum am imbatrinit, Pe toate mi le-am urit. Zau, facuram cu toalele,

Ciobana$u ca." nu urea,

De pamint ca sa trintea, Toalele ca le umplea. Dara Miu ce facea ? La ciobana$ ca mergea, De spinare 11 lua, Pe poteca it zbicea. Uncle cioHnas calca, Schintei de foc ca rasa, Ierbulita sa pirlea... Apoi Miu in deal se suia, Din fluieras ca cinta,

Oile nu mai Atea,

Numai la dinsul privea, Juca ochi de le sarea, De ling sa jumulea, De copiti sa ciumpavea. Cind pe drum sa zauita, Mare pulbere vedea ;

Ia sa-mi dai a dirjala a ta La cap cam mototolita, Numai din pamint mi-e srnulsa 220

www.dacoromanica.ro

Doi telegari ca-i plesnea, Numai cu patru mergea... Cind la Miu ajungea : Bun ziva, mic de ciobanas ! Heea, 'ti multumescu-ti Doamne $tefan-vocla ! Ia grabiti de mi-1 legati, Cauca f.. u-i muma-sa, De uncle numele sa-mi stie ? Ciobanasu de-auzea Lui Stefan-voda graia :

De-ar fi pulbere de vint, Doamne, mi s-ar risipi pe cimp ; Ci mi-e pulbere de car, Ca vine pe drum busneag. Cind sama ea mi -$i lua Stefan-voila c'a. era, Sau cu nepo ;eii toti

$i cu ardalicu tot. Acum Miu ce facea ?

Din fluieras ca cinta, Din cojoc sa-mbiltosa, Din picioare stoflosea, Ochii pe dos si-ntorcea,

Nu grabiti la trup legat, Nentrebat, nejudecat. Eu de frica dumitale Napustii turma pe vale. Lasai neste capre sterpe, De nou'a ani nefatate. C-avem la sat mosi batrini, Bat calea bisericii ; In sat la mitropolie, Popii pe carte te scrie. Asa-i, mic de cioVanas. D-ale, mic de cioVanas, N-ai putea sa ma duci Pin' la fagul Miului, S'a-ti dau cinci sute de lei ? He, hei, doamne Stefan-voda, Acus te duc $i te-ntorc, Peste-un ceas te-aduc la loc,

Telegarii-i spaiminta.

Dar lasa drumul al batut, Lua un colnic parasit, Cu troscot verde-nValit, De pui de Adam nestiut. Stefan asa de vedea : D-ale, mic viziteias, De cind maica m-a facut, Drumurile astea am batut, Semne nu mi s-au facut, Dar acum la batrineafa Ia te uita semne-n fatsa ! D-ale doamne; $tefan-vocla, Aci-n deal, in cel piscan Mi-este-o bala ciobanas, Din fluier mi-este doinas. Nici oile nu-mi pastea, Numai la dinsul privea, Juca ochi de le sarea, De ling sa jumulea, De copiti sa ciumpavea, Parea naiba ca-mi erea. D-ale, mic viziteias, Cat f..u-i muma,-sa, Ala $tie fagul Miului, Miului haiducului. Telegarii-i indrepta,

De % -ai lasa °stile

Sa-mi pazasea oile. Sint oile stapinesti, M-apuea de le platesc ; De-oi pcherdea vro mielusea, S'a dau zece pentru ea ; De-oi pcherdea vrun mielusel, Slujesc un an pentru el. Stefan-vocla ce facea ? La ginduri ea se lua, Gindu r'au it ajungea. Ostile ea le lasa,

Dar mina el cit putea, 221

www.dacoromanica.ro

Scaunel de aurel,

Numai cu Miu-mi pleca. Numai de-aci sa urnea,

De al de stau domnii pe el. la sezi, doamne Stefan-voda, C-asa sa sta la domnie $i la dalba spatarie $i la not la vitejie. Sa ma dau aci dupa 'al fag Sa vad Miu aci-i culcat. Miu dupa fag sa da,

Si Miu, were, -1 baga,

'L baga-ntr-un colnic parasit, Cu troscot verde invalit, Cu bueaza coperit. Mai merg un parcel de loc Si-i mai da un junghi cu foc : D-ale, doamne Stefan-vocla, Mai sumete scarile, Ca le bat smicelele Si ne and cetele,

Lepada cojoc biltos $i-mbraca contes domnesc, Din guler pana-n pamint Numai fir Si margarit, Cum pe-aici n-am pomemt ;

Cetele $i cletele ;

Neica, acus nu mai esti la

Lapada caciula de tap baltat Facuta hap in cap,

Bucuresti,

Neica, sa te fudulesti Numai in papuci si-n mesi ; Acu e la hatis, la curpenis, De nu mai [ai] loc de cirmis. Mai merg un parcel de loc : D-ale, mic de ciobanas, Zau, las' toate glumele, Ce-s ale pirjoale de and ? He, ei ! doamne Stefan-voda, Acolo-i fagul Miului, Miului haiducului, 'I sclipesc pchetrurile, Pchetrurile, diamanturile Si cutitele ascutite, $i flintele ghintuite, De Stefan-voda gatite. Ciobanas, de este-asa, La ce foc m-oi mai ducea ?! Nu te teme mult asa ! Stefan-voda tremura,

Lua verde comanac, De-1 purta vara cu drag, Ca cind era el danac ; Lapada ai nadragei, Lua neste salvarei, Salvarei de ciocarlat Din Beligrad cumparat, Cotu sapte galbeni luat, Sapte pungi de bani s-au dat ; Apoi lua neste opinici De capre sterpe, De noua ani nefatate, Gaura si paraua, Virzoaba si petacu, Parca mi-i soptise dracu. La Stefan-voda mergea, Mina-n fag ca punea, 0 foita ca-mi rupea Si-ncepea a mi-si tipa. $apte cete ca-i sosea, Sapte cete, sapte clete ; Daca Miu porincea, Prau din prau ca mi-1 facea, Nimic nu sa alegea.

Frigurile-1 coprindea, Acolo ca sa ducea.

Dara Miu ce lucra ? Cind acolo ajungea, Mina-n strejerel punea, Lua un mic de scaunel,

Stefan-vocla be vedea, 222

www.dacoromanica.ro

Dar acuma la trezie Ce-a carat la fag la mine ?

Buza-n patru ii plesnea, Singe rosu ca pica, Pe caftan ca se slaia. Dail Miu ce zicea ? Sa pornea de-1 judeca : D-ale, doamne Stefan-voa,

Num-atit c4"-.1 judeca $i sca'pat ea mi-1 fa'cea.

Nu mi-si fuge cum se fuge, Pare-i cringu tot colnice, Cintienii na'Amzati Stau pe buturi atirnati. Cind ai zice de trei bolduri, Brinisoru-i e pe solduri. Miu de-o tufa* ca se ra'zma, Dupa el ss. za'uita, Il vedea unde cotea, Foarte mult se milea $i asa, frate,-i zicea : D-ale, doamne, $tefan-voda, Na barda de-ti fal colnic. Las' ea fug si peste cimp !

Las', asati la be %ie,

Dar acuma la trezvie Ce-ai carat la fag la mine ? Eu asarsa" sedeam la fereastr, Ma'-njurai de mums -n cassa",

Te jucai cu pahatile pe masa Cu cocoana to frumoasa ; 0 sa te calc cu cizma Nn' t-o iesi pipota ; Ce-ai carat la cisla mea ? Stefan acum n-avea gura ssal vorbeasel,

Dar iesa la drum bkut C-un car de curpeni la git ;

Nici picioare sI s-urneasa, Nici ochi, frate, ssi priveasc5".. Cind, is te uit'a", tare-mi venea Surioara Miului, Ajutoarea domnului.

Fo trei zile ca -mi sedea Pida" el s'" descurca. Atunci lui Miu striga : Haiduceste, Miule,-n pace, N-are domnia ce-t' face ;

Ea de departe-mi striga : Frkioare Miule, Ia fa" domnia sca'pata ! $tii, de cite belele ai dat, Tot domnia te-a scIpat, $i de cite oi mai da

Cit oi sta eu in domnie $i tu, mare, -n haiducie, Domnu-ntr-ajutor ss-ti fie.

lot domnia te-o sapa.

Cules de Mihai Pasculescu de la Sima I. Jimblaru, corn. Catanele,

Ia taci, Caleo, soru4nea, Las' asati Ia betie,

Dolj.

71

Cintecul lui Miu haiducul De se vkl in Bucuresti,

Foaie verde flori domnesti, La nalte case domnesta,

Mare masa mi-este-ntins'1, 223

www.dacoromanica.ro

De multi boieri mi-e cuprins.

Ca sint dulci la demincare. Asa domnia auzea, De la mass se scula, Cruse -n piept ca mi-s' facea Si el, frate, se culca,

Sed boierii farieni, Calma'canii tirgului, Fesnicii-mpsaratulm,

Ca stilpii pa"mintului. In capu mesii cin' sedea ? $tefan-vocia, domn cel mare, Nici nu bere, nici mincare, Numai cu ochii privea, Seama la lAieti ea-mi lua Si din gura ea-mi geaia Alei, voi baietilor, Beati $i va chiotiti,

Dar savai Calea ce-mi la".cea ?

Pe supt pat ea" se vira, Scotea niste papucei, Cit erau de prosticei,

nceau cinci sute de lei. Sarea ici, s'area colea, $apte dealuri 4i-o valcea $1-o pustie de derea,

Miine-n ziva fiti gkiti

Sus pe muntii Crinulm, Tot la fagu Miului, Miului haiducului. Pe linga fagu-i se da, Trei dente -n gura baga, D-o frunza ca mi-o arunca, In buze mi-arunca

S'a facem not d-o plimbare, D-o plimbare, d-o vinskoare, Dupa paseri galbioare, Ca sint dulci la demincare $i usoare la purtare. De s-o intimpla vro timplare, Sa prindem pe Miu in vinkoare. Cu paharu cin' le da ? Savai Calea, fata mare, Surioara Miului Din muntii Catrinului. Dar ei, frate, ce-mi minca ? Numai cega si postrunga $i galben'a caracuda, $i soricel De purcel, Trece destele prin el, $i bea yin de Orodel.

$1-ncepea d -a suiera,

Codni marl se despica. Nimenea nu-ntelegea, Numai Miu pricepea ; Pin braji ma'runti se la'sa,

Pina la ea ca-mi venea. Foaie verde $i -o lalea,

Ai tu, sori, soru-mea, Noua ani si jumkate Pe la mine n-ai dat, frate, Dar acuma ce se poate? Ori de chelciug ai sfirsit, Ori haine ai ponosit ? Dar Miu ce-mi zicea ? Indsar'at ca o catea, Ca s-o scula domnia, Ti -o minca simbrioara !

Cu paharu cin' le da ? Savai Calea, fata mare, Surioara Miului,

A din muntii Catrinului. Din gurita ca -mi grala : Ai, doamne, $tefan-voa, Aseara to Mudai C-o sa pleci in vinkoare Dupa paski galbioare,

Si-nd'ara't ea: se-nturna. Pin ea, frate, mergea, Domnia ca se scula. Apa rece rurna, 224

www.dacoromanica.ro

$i da-mi si al fluier al tau, Sa-ti dau arbiasul meu. Unde ciobanu nu vrea,

Pe ochi negri se spala, Chica neagra-sa pteptana. Dar Savaica ce-mi zicea ? Alei, doamne, Stefan-voda, Asea.ra te laudai C-o sa faci d-o plimbare, D-o plimbare In vInatoare. Stefan-vocla ce-mi facea ? Cu buciumu buciuma,

Numai ca Miu-1 plesnea, Degrab' cioban se dezbraca. Dara Miu ce-mi zicea ?

Cind o fi la prinzu mare, Sa vii la oi, frAioare ! Iara Miu ce-mi facea ? Oile ca i le lua $i el, frate, ca-mi pleca Pe drumu troscotului, Cam in calea domnului. Pina domnul ca-mi venea, El din fluier nu tacea, $i el, frate, ca-mi cinta, Pamintul se legana. Dara domnul ce-mi zicea ? Buda ziva, mai ciobane !

°stile ea le stringea Ca frunza $i ca iarba, Dupa Miu ca pleca. Dara Miu ce-mi facea ? El la vale se lasa,, La vale, la vale, Unde fir de iarba nu e, Numai dalba collie, Bate vintu si mi-o adie, Face pamintu pif tie. Dara Miu ce-mi facea ? Pe magura se suia, Ochii roata facea, Pe nimenea nu vedea, Numai un mic ciobanas, Ciobanasu de zavoi, C-un numar de zece oi. Dara Miu ce-mi facea ? Acolo, frate, mergea, Din guri%a ca-i graia : Buda ziva, mai ciobane ! Multumescu-vi, capitane ! Dara Miu ce-mi zicea ? Mai ciobane, dumneata, Ia da-mi tu zece oi, Sa-6 dau cinci sute de lei,

MulTumescu-ti, domn $tefane ! Mai ciobane, dumneata, Fecior de lele fusesi, Cum pe nume-mi zisesi ?

Te vad ca esti priceput, Pe mine tu sa ma duci Tot la fagul Miului, Miului haiducului. Dar ciobanu ce-mi zicea ? Eu, doamne vocla $tefane,

Eu pe tine ea te duc La fagul Miului haiduc ; Dar lass -(i ostile Sa-mi pazeasea oile,

Ca sint oile stapinesti, M-apuca sa le platesc. Domnul prost de mint' era, Ostile ca le rasa, Oile Ca le pazea ; Cu Miu pe drum pleca, $i mergea ce mai mergea, De fagul Miului da.

$i da-mi a eaciula a ta, Da e facuta hap pe cap, Sa-vi dau verde comanac, Care-1 purtam eu cu drag, 225

www.dacoromanica.ro

Pin sabii sa mi-1 lasati Si nimic sa nu-i stricati Pe domn scapat it facea.

Dara fagul cum era ? De craci impologit Si de arme impodobit ; La trupina fagului Zac armele Miului, Miului haiducului. Pe domn acolo-1 ducea, P-un pat ca mi-1 punea,

Ma platii cu cintecu Ca lupu cu urletul ; Cind vinatoni-1 gasote Da pielea $i se platote

Trei dete-n gura baga

Cules din gura Fautarului Sandu

Si incepea d-a 4uiera, Cetele ca se stringea. Dara Miu ce-mi zicea ? Alei, voi baieti voinici,

Stoica,

din

Costesti-Vilcea,

de

Chr. N. Tapu. Acest cintec este o variants a lui fagul Miului din Stefan -voda colectia lui G. Dem. Teodorescu, p. 500 sqq 5i $tefanica Voda, din

Pa baltace sa mi-1 lua %i, D-a-n susele sa mi-1 da%i,

coleclia

lui

V.

Alecsandri,

p. 206-209.

72

Miul haiducul Si-o aripa de morun, C-am auzit din batrin

In curte, vere, in curte, draga, In curte la domnu Stefan-voda

Ca ala-i pqte bun.

Frumoasa masa mi-e-ntinsa, De multi boieri mi-e coprinsa. Iar la masa cine-mi eade ? Sed boierii Caimacanii tirgului, Cinstitii divanului, Nepoti de-ai imparatului. Iar pe masa ce mi-e puss ? Numai cega si pastrunga $i galbena caracuda,

Vorba ce-o vorbea, Sfatu ce sfatuia ? Tot de Miu pomenea, Tot de Miu Copilul, Cela, frate, viteazul ; Ca, de cind s-au Drumuri maxi s-au parasit, Marfurile s-au scumpit, Aferim, ce mai voinic ! Cu pahar cin' le lumea ? Si-am zis verde salba moale, Sa vezi, Calea, fats mare, Surioara Miului, Miului haiducului.

Salaias De-1 gras, Stiuculita Lungulita, Sabioara

.

Paica zboara $ -o mreana gogoniwatl.

Dar cind fu despre belie, Despre dalba-i veselie, 226

www.dacoromanica.ro

Grai domnul Stefan-voda : Hai tu, Ca leo, fats mare, Sa n-ai parte de fetie Ca Miul de haiducie, Ca si eu, cred, de domnie, Da-ne cu pahar din dreptate, To;i sa ne-mbatam odata. Fata mare daca-auzea, Butoiu la subcioara ca lua, Mina pe pahar punea, Numai cite trei rinduri le da. Toti boierii s-amija, Numai domnul se-mbata, Coate pe masa rezema, Nu stia ce-si mai vorbea. Dar ii zise Ca lea, fatal mare, Surioara Miului, Miului haiducului : Domnule $tefan-vocla, to -am auzit Ca o sa fad d-o vInatoare,

Care nenselati, Care-nfrinati, Care nenfrina ;i,

Care numai cu piedici pin gura, Numai sa fi%i de masura Boierii asa daca-auzea, Poticelele-apuca, Fatal mare-i petrecea Cu o ploschifa. Mititica, D-o vadra $i cinci oca, C-asa era masura.

1

Fata mare, cind boierii petrecea, Sus pe cer ca se uita, Toate semnele stia, Pina-n zi cit mai era ; In pimniva ca intra, Papuci pe talpa-$i lua. Lua papuciori Galbiori

Numai pe picioru gol ; Rochia-n briu mi-o sumetea, Sarea un deal si-o derea

Diminea ;a -n prinzul mare, Dupa pasari galbioare, Si-o s-adormitezi pe cale, Rusine mariei-sale ! $tefan-voda asa auzea $i din somn se destepta :

$1-o scursura de valcea, Tocmai la fag ajungea.

0 foaie de fag rupea

$i-n gurica, c-o punea ; Unde-o data ca. lipa, Nimeni glasul nu-1 auzea, Numai Miu o-n%elegea : rata, f..tu-i muma-sa, Aia este Calea, soru-mea,

Iata, f..tu-i muma-sa, Voi boierilor

$i voi divanasilor, D-a%i mincat,

De n-ati. mincat,

D-ati Hut, De n-ati Hut.

Mi-o fi dat de vreo belea. El numai de trii on pasea, Cu soru-sa se-ntilnea $i din gura ca-i graia : Hai tu, Calea, soru mea, Ce cauti tu p-aicea ? Ca de cind maica te-a facut Tu la fagul meu n-ai venit ; Ori papucii %i i-ai rupt,

Talere, furculice v-adunati., Pe la tocuri le-aseza%i,

Pe la chilii va culcati ; Pina-n ziva sa v5. aflaci, To%i caii sa-i %esela%i,

Diminea%a sa va aflati, Care-nselati, 997

www.dacoromanica.ro

Indarat ca se-ntorcea ; Zorile sa revarsa, India ca se scula, Ibric la foc ca-1 punea. Pina domnul se spala Si cafeaua se gatea. Tare incura ostirea Ca frunza si ca iarba, Loc in curte ca n-avea. Bietu Miu ce-mi facea ? La un cimp luciu ca-mi iesea,

Ori hainele ti -ai ponosit,

Pe la mine ca ai venit ? Dar ii zise soru-sa : Neica Miule, adevarat, Ca, de cind maica m-a facut, Eu la fagul tau n-am venit. Neica Miule, nici papuci n-am rupt, Nici Coale n-am ponosit,

Dar, mare, pir' am auzit : In curte la domnu Stefan-vocla Multi boieri s-a strins la vorba. Vorba ce-o vorbea, Sfatu ce sfatuia ? Tot de tine pomenea, Pe tine sa te vineze, Din pamint, din iarba verde, Aci la tirgul de-afara, Sa stea, neica, la mirare De faptele dumitale Doua furci s-o cumpeoara ! Unde Miu c-auzea Ochii-n pamint ca punea,

La lucie, La cimpie,

Unde fir de iarba nu e, Numai salfi colilii, Vintul bate de-mi adie. In toate partile se uita, Nimica nu mi-si vedea, Numai un ciobanas zarea, Cioban cu-o suta de oi, Neica, strainul de noi. Chid pe cioban ca-1 vedea, Sufletelu ca-i venea :

Ajuta-mi, Doamne, cu bine, Ca acum sint voinic in fire, Sa-mi izbutesc p-asta lume ! El la cioban se ducea, D-a busele-n oi ca-mi intra, Toate oile ca se speria, In toate partile se risipea.

Lacramile-1 podidea

Si din gura ca grala : Eu cu nebunia mea 0 sa dau de vreo belea ! La un ceas ca-i raspundea : Hai tu, Caleo, sora mea, Indarat sa te intorci, Binisor, sa nu-i destepti, Ca si eu sint boara de drac, De dau domnilor de hac. Miine sa vii pe la mine, Vezi cum sez cu domnu de mina Si-i dau palme peste gura ; S-o lipsi el de cafeaua lui cea

Ciobanul ce mi-si fa"cea ?

La Miu darjeala c-ardica. Iar Miu ce mi-i zicea ? Da -ti la naiba dirjeala, Ca nu-0 fac eu nimica ; Sa schimbam cu walele, C-o sa'-ti cumpar oile. Sa-mi dai caciula de tap

buns,

Sa-i dau eu de-a de padure,

Balvat,

F...tu-1 in lege de cine ! Soru-sa c-asa auzea,

Necroita hap In cap ; 228

www.dacoromanica.ro

Croita mosoroi, Afumata prin odai ; Satti dau verde coma'nac, Verde ca foaia de fag, N-am, neica, ce satti fac ! Acum sa-mi dai barsa to cea canita, Sa ti dau scurteica-mbla'nitsa, Verde ca foaia de vita ;

Toate yoalele cioba'nesti, Imbraca haine haiducesti,

Dai cu glomul nu ra'zbesti. Pe ling el se uita Si Miul ce mi-i zicea ? Iata f...tu-i mumatsa, Te-am scos in rind cu lumea ! 0 rublisoara ii scotea, Pe iarba o trintea Si in of ca intra. Zece of ca mi-si lua, Numai pe coada. le-alegea, Zece of cu mieii lor. Pe cioban ca mi-1 gonea Si fluieru i-1 lua,

SO-mi dai tu cirligelul tau, Sa-ti dau baltacelul meu, Sa-ti apere capul tau, Cum apk5: el p-al meu ! Trei ceasuri ea se ruga, In cale nu putea sa-I dea. Iar Miu ce-i mai zicea ? Nu-mi trebuie voalele tell, Nici oile tele, La prinz sa vii la ele, Numai sa" scap eu de belele, Ca sint pinerile grele ! Iar ciobanu ce-i zicea ? Tu vrei ssa lungesti zilele tele,

El in loc ca timinea, Oile a le pa'stea

Pe poalele cringului, Tot in calea domnului. Iar domnul ce mi-si fa"cea ?

Nici un ceas c nu trecea, Tare-mi incura ostirea Ca frunza si ca iarba. Domnul inainte venea P-un cal vinecior, Jute de picior. Iar Miul cum it vedea, Ca'ciula pe ochi mi-o-ndesa, Sa nu-1 cunoasca cineva, $i din fluier ca cinta ; Unde dracul de stia, El atunci se-nvka, Ca sa scape de belea. Domnul Stefan-voda. Ca venea, Buda dimineata ca -i da : Buna dimineata, mai ciobane Multumescu-ti, Stefan-voda,

Sa" scurtezi pe ale mele ! Unde Miu-asa auzea

In gindul lui el isi zicea : Eu cu bunkatea mea N-am sa fac nimica ; Tot cu nebunia mea De n-oi mai scoate ceva. Unde de piept ca -1 lua

$i din guti

ca -i zicea :

Mai ciobane, frunzulita mksalcine,

De cind ma rog eu de tine Si tu nu to uici la mine, A dat ziva peste mine. Unde de piept ca mi-1 lua, Numai de trei on ca mi-1 trintea,

Cela cam prostav de vorba ! Stefan-voda" asa auzea 5i pe cal catncremenea : Iata, maica, matcuca mea,

De se ducea pomina. Ciobanul ca lepa',da

229

www.dacoromanica.ro

I

$eaptesprezece ani de cind am

Stefan-voda, cum sa nu 5tiu sa te duc, Ca aste oi de le-am prasit

domnit,

Om Ee nume nu mi-a zis ; Dar asta un cioban prapadit Cu mine s-a potrivit

Acolo le-am pastorit ; De cind eram copil mic La umbra de fag am dormit. Dar sa-ti Iasi ostirile Sa-mi pazeasca oile, Ca sint oile turcesti, M-apuca sa le platesc. Nu cata ca sint zece, Ca sint prin tufe risipite. Domnul ca prost de minte ce era Ostira ca frunza si ca iarba

Foaie verde maracine,

De unde ma stii tu pe mine, Foaie verde loboda, Ca ma cheama Stefan-voda Cela cam prostav de vorba ? Dar ii zise Miul : Cum sal nu te stiu eu pe tine ? Noi avem oameni batrini $i mume Care calea bisericei tine, Aude popii citind, De tine pomenind, Ca te cheama Stefan-voda, Cela cam prostav de vorba. Stefan-voda daca-auzea, Din gura ce-i mai graia ? Mai ciobane, dumneata,

la zece oi lasa, Numai cu Miul pleca. Bietul Miu ce-mi facea ? Tira dupa el dirjeala. Dar Stefan ce ii zicea ? Mai ciobane, dumneata, Da-ti dracului dirjeala, Ca te-o durea si mina Tot tirind dirjeala. Mai nainte ca-1 ducea, Iar Miu ce mi-si facea ? Caciula dupa ochi ca mi-o salta, Domnul fata i-o vedea. Dar Stefan ce mi-i zicea ? Mai ciobane, dumneata. Bobule; de grin curat, Sa nu fii bala de drac, Ce-ai baut si ce-ai mincat, Prea bine te-ai ingrasat ? Iar Miul ce mi-i zicea ? Ce te miri de mine, D-un cioban ca mine prapadit Si la tirla napustit ? Maninc mamaliga rece Si cu seul de berbece $i beau apa din vagas, Si-atunci bine ca ma-ngras.

Te vad ca esti priceput $1 la cuvint deslusit ; Esti cu mustacioara neagra Si cu mintea toata-ntreaga. Stri tu, frate, sa ma duci, Cu aste ostiri d-aici, In gura Iambrului, Supt poalele codrului, La pu ;ul porumbului, Pin' la fagul Miului ? C-am auzit si eu ca. e-nalt Si cocosat, Incarcat de dalbe wale, De grele pistoale. Jos la radacina fagului Galbeni cu bani ;a varsati,

Tot de Miul aduna;i De la oamenii-ai bogati. Un de Miul c-auzea,

El din gura ca gala : 230

www.dacoromanica.ro

$i -am sa-ti dau de-a de padure

Mai nainte ca-1 ducea, Iar vocla ce mi-i zicea ? Mai ciobane, dumneata, De ce sint toalele negre ca tina,

Minded' ai venit pe la mine ! Numai atita ca-i zicea, Destu in gura ea baga, Unde o data fluiera, 0 ceata de voinici venea. Ce fel de voinici venea ? Rosi la falea, Grosi la ceafa, Cu mustki in vartvalichi, Cum sta. bine la voinic !

Pielea mai albs ca a mea ? Iar Miul ca-i raspundea : De ce sint toalde ca tina, Pielea mai alba ca a ta ?

De fumul oclaii, De scrumul caldarii. Dimineata cind strecor eu jintita, Vad ea se albeste pielea,

A doua oars fluiera, Alta ceata ea venea. Ce fel de voinici venea ? Stransi la vina,

Mai alba decit a ta. Mai nainte ca-1 ducea, P-o poteca ca-1 ducea, Pe poteca ca-1 baga ; Poteca-n codri se-nfunda, Iar Miu la locu sau se vedea, Si, mare, ce mi-i zicea ? $tefan-voda, mai sumete-ti

Buni de mina. $i de razboi,

La vreme scot voinici din nevoi. A treia oars fluiera, Alta ceata ea-i venea. Ce fel de voinici venea ?

searile,

Voinici de sus Cu caciuli de urs, Inalte,

Ca lovesc smicelele Si ne-aude cetele,

Ca nu-mi este de nimic Ca eu sint schimbat din wale. Stefan-voda asa auzea $i pe cal incremenea, Calul indarat infringuia. Iar Miu ce mi-si facea ? Mina pe dirlog punea : Stai, domnule, ea nu e asa, Ca nu mai esti in Bucuresti Ca sa to fudulesti ; Aici esti la hatis,

Stogosate,

Cu moturi vargate, Lasate pe spate, N-au cu cine se bate, Neica., de strainatate. Al patrulea-$i fluiera, Alta ceata ca-i venea. $i ce fel de voinici venea ? Boieri nalti si subtirei, Se salts frunza cu ei. Al cincile-si fluiera, Alta ceata ca-i venea. Ce fel de voinici 'i venea ? Voinici incaltati

La carpenis,

Nu mai e loc de earmis. Aseara ai fost la belie, Dar azi esti la trezie. Ce cati, cine, pe la mine ? Te-ai Iipsit de cafeaua cea buns Si-ai plecat dupa mine,

Cu opinci de capra stearpa, Sa umble la apa fiarta, N-are neica ce sa-i faca. 231

www.dacoromanica.ro

In palose ca-1 sprijinea, La un dest nu mi-1 strivea. Domnul jos se mai vedea, La caldare nava!ea, Toata zeama ca-mi sorbea, A tunci la fag ca-1 ducea. Ce fel de fag ca era ? Ca soarele stralucea. Bietul Miu ce -mi facea ? Dupa fag ca se pitea, Lepada wale ciobanesti, Imbraca haine haiducesti, Dai cu glontul nu razbesn. Lua niste selvarei Verzi ca foaia de tei $i mai imbraca $i -o dulamita, Verde ca foaia de vita. $i mai incinge o sabioara, Taman ca o sirioara,

Al seaselea ca fluiera, Alta ceata ca-i venea. Ce fel de voinici venea ? Frunzulita salba moale, Vin voinicii de la vale, Toti calart, in fuga mare, Pe sub sale buzdugane $i pe la tocuri pistoale, La spinare flints mare,

C-a aflat d-o vinatoare

Cam despre soare rasare. $eapte cete se stringea, Ocol domnului ca-i da, Nici unul ca-1 cunostea. Numai pe Miul ca-1 intreba :

Cine dracu este asta, mai frate ?

Lea Miul ce spunea ? Asta este Stefan-voda,

S-a lipsit de la cafeaua lui cea

Si la voda se arata $1 domnul se jura

buns

Cum ca nu era ala. Dar Miul ce mi-i zicea ? Stefan-voda, is $i dumneata Galbeni cu mina, De staruieste domnia, Fiindca ai venit pe-aicea !

$i a...plecat el dupa mine.

Ia sa-i faceti de padure, Fiindca a venit pe la mine ! La baieti ca -mi poruncea, Tott iataganele scotea

$i pe-o tufa se punea $i de coaja o curata, $i-n caldare mi-o ferbea, Sa-i faca cafea,

Voda, ca prost de minte ce era, Galbeni in mina ca lua, In buzunare ca indesa. Bletul Miu ca se necajea, Tragea maciuca de la sacsana, Care venea saptesprezece oca, $i unde odata ca-1.1zbea, Jos de pe cal ca rm-1 da, Ingenuncheat de mt-1 tam. Dintr-o parte se uita, Tare-mi venea soru-sa Intr-o caruta poleita,

Domnul ca sa. bea.

Domnul la caldare ca-mi venea,

Numai de trei on ca-mi sorbea

$i din frunte ca-ncretea, Bag seama ca nu-i placea. Dar Miul ce mi-i zicea ? Bea, domnule, nu te-ntrista, Fiindca-ti fuse mintea asa ! La batett ca-mi poruncea,

De trei stinjeni in sus ca-1

Prin nauntru numai cu pietre

ardica,

scumpe, 232

www.dacoromanica.ro

Unde Miul asa auzea $i scapat ca mi-1 facea ; Iar voda slobod se vedea,

Cu opt telegari Ca muntii de mari, Negri ca corbii, Iuti ca spimii. In gura mare ca striga :

Joc de fug6'. nu-si 1;atea

$i baltonu-si lepada,

Neica Miule, sa nu tai to

Fugea oga'reste, Cotea iepureste,

domnia,

Ca ne blestearda lumea ;

racea cringu tot colnice

Ca, vezi, taxa far' de domn, Ca muierea far' de om

$i lasile haTaciuge !

Si Tara fara-mpairat,

Comunicata de d. Ion rada'sescu,

Ca calul despedicat,

fast normalist.

Cind 11 vezi seara, Usti peste gard.

Culeas'a

15utarii din Focani.

73

Voichita Foaie verde $i -o creia $i-o craca de alunita, 0i, saraca Dimbovita, Mi-o prada Stanciu $i Nita $i cu soru-sa Voichita... $i-o fninzuta salba moale, $i mai are Stanciu, are $i mai are d-o sor' mica : Acu' se-nvata la furca,

La cerdacu Stanciului, Bea feciorii Bratului Cu Nita'-al $elarului, Cu Dobre-al Ploscarului, Bea, nene, si-mi chiuia, Vaili ca-mi ra'suna, De potera nici gindea.

Dar Voichita sta afar Rezemata-n flintisoara ; Putin somn o apuca $i-un vis frumos ca visa, In urma se destepta $i Stanciului ii zicea :

Da cu flinta de usuca ; Pasarica zbura'toare,

Da cu flinta, mi-o doboara, Ca s'a aiba d-o gustare Pin-o veni prinzu-al mare. S-arunea pe cal calare, Presurata de pistoale, D-ale sfinte iatagane, Stralucind la sfintu soare. $i-o foita-a bradului,

D-alei, nene Stanciule, Tu bei $i to veselesti, De potera nici gindesti Ce-i acas' pe batatura : Umbra cu maica de mina,

Prinde la pui de gains... D-alei Stanciu ce zicea ?

Sus, 233

www.dacoromanica.ro

de

la

Mina pe durda punea, Pe potera mi-o batea ; Si de vedea $i vedea, Mina pe sabie punea

Lasa, ra, Voichito, fa, Las' sa vie potera, Ca d-o fi de Bucuresti, Tu mi-o bati de mi-o topesti ; D-o fi potera de Iasi, Mi-o trimeti in Fagaras ; D-o fi potera de Dii, Mi-o trimeti tocma-n Sibii ; D-o fi potera de baltsa, Frica mi-e c-o sa ma bats, Ca-i cu turci amestecata... Nici cuvintul ispravea, Cine, mare, ca-mi sosea ? Capitan Balaura Cu potera alaturea. Dar Stanciu cum mi-1 vedea, Prosticel ca se racea, Un surcel in mina lua, In cenusa scirmona, $i Voichita tot asa, Mina-n solduri ca punea... Capitan ca mai zicea : Da-te, Stanciule, legat, Sa nu te dam spinzurat. Dar Voichita ce zicea ? Bata ceru mine-ta, De ce sa se dea legat Ca un mare vinovat ? Haznaua nu ti-a furat, Banison nu ti-a mincat, Nici caii el nu ti-a luat, Nimica nu ti-a stricat...

$i mi-i taia secereste

$i mi -i aseza snopeste...

Daca vedea $i vedea, Capitan ce mai facea ? La Stanciu ca se ducea, Cu cuvint blind it ruga : D-alei, nene Stanciule, Stanciule, viteazule, Mai cearta-ti pe Voichita, Mi-a prapadit potera !... Stanciu Ca mi-1 asculta, La Voichita se ducea Si din gura. cuvinta : D-alei sor'-mea Voichita, Mai las'a-ti vitejia,. Ca" is ti-ai prapada, Opincili ti-ai tocit Si haideti cu mine-n sat Sa te dau dupa barbat... Nu vreau sa merg eu in sat

Sa ma dai dupa barbat, Sa-mi fie ciocan in cap. Mai bine-n codru cu drag, Sa beau yin din burdujel,. Sa m'aninc came de miel... Culeassi de [C.] R5dulescu-Codin,

din Ruar-Muscel.

74

Bratu Foaie verde-a bradului, Sub cetina bradului,

Doarme Stanciu Bratului, Cu pusculita de mina, 234

www.dacoromanica.ro

Nu stiu goals e, or plina, Or e plina

Ghintuita

$i la guti ofelita,

Bag gloancili cu mina Si prafu cu chiVara ; Cind o slobozesc, Tovi ii parangesc $i-i harfapanesc.

De ruging ? Fuge potera, suspina.

Cit e leasta de mare,

El mi-o trece de-a aare Si tot strigatn gura mare : Eu sint voinic comandac, Cu seapte poteri ma bat ; Am o flints

Culeasa de [C.] Ra'clulescu-Codin, din Rucar *-Muscel.

75

Bogatul si s`dracul Foaie verde bob areu, Colea-n vale-n Fagadau, In circiuma lui Mmindau, Unde bea si bun si ra'u, Bea saracu cu bogatu, De se minudal $i dracu ; Bea saracu cu vadra $i bogatu cu litra, De se minuna lumea. Dar bogatu ca-i striga : Bai sa'race, vreme rea, Ce bei impotriva mea, Ca n-ai care fericate, Cu cercuri de fier legate $i cirezi de boi la balta, $i patule cu bucate, $t magazii inCarcate. Dar saracu ce-i striga ? Bai bogate, dumneata, Eu beau astazi, beau si miine Si le pratesc cind imi vine $i ma cheama ca pe tine. Dar bogatu ce-mi zicea ?

Mal sa'race, dumneata, Eu am care ferecate, Cu cercuri de fier legate Si patule cu bucate, Si magazii incarcate Si cirezi de boi la baled'. Dar saracu striga : Mai bogate, dumneata, Dar-ar Dumnezeu sa dea, Ca sa-ti arza carili, S'a rarnii cu fiareli, Ca mine cu palmili, Sa'-ti moara cirezili. Sa ma duc la cucitari, Satmi ascut cu %itele,

Satti belesc cirezile,

Satmi dai d-un bou cite-un leu, Ca sa pla'tesc ce beau eu ! Vezi si caleclia

d-lui G. Dem.

Teodorescu, p. 296 sq. 4i Bogatul ji saracul din coleccia lui V. Alecsandri, p. 41, 42.

* In edicia de bail gresit Piucar. (N. ed.) 235

www.dacoromanica.ro

76

aranul

,si

Foaie verde usturoi, Pe deal pe la Canaboi, Trecea un car cu sase boi, Incarcat de pa'pusoi.

ciocoiul Stai, farane, nu ma bate, Ca ma ustuei la spate. Mai Orane, tu e$ti beat. Sictir, ciocoi gulerat ; Trei pogoane ti-am arat, Boii nu i-am dejugat, Nici la apa nu i-am dat, De trei zile n-am mincat $i tu-mi zici mie ca-s beat !

Dinaraptu carului Arindasul satului, Taie tutun dracului ; Inaintea carului, Primarasu satului ; La leucele carului,

Dar ciocoiu ce-mi fa'cea ?

Vat'aselu satului.

La fuga ca mi-o lua,

Trage Oasu, nu prea trage, Dar Giscanu moarte-si face. Arindasu satului Se rastea firanului : Mina boii, mai carane ! Nu mai poci, mai cucoane, De trei zile neincetat Boii nu i-am dejugat, Nici la apa nu i-am dat ;

Sus acasa se ducea,

De la poarta ca-mi striga : Inane, Inane, Inane, barlaboane, Deschide-mi poarta mai tare $i du-te la han in vale $1 is spin de cinci parale 5i ma uda pe spinare, M-a batut taranu-n sale. Vai de mine, ra'u ma doare !

Cinci pogoane %i -am arat,

De trei zile n-am mincat $i tu-mi zici mie ca-s beat !

Bine si -a fa:cut, cucoane !

Ca taranu-i supairat, Cinci pogoane ti-a arat, Nebaut $i nemincat, Nici boii n-a dejugat,

Dar ciocoiu ce-mi facea ? Trase bici calului $i trase Oranului.

Ii trase o sua gi cinci ! De dete taranu-n brinci ! Dar faranu saracu

Iar tu zici lui ea e beat ! Cules de Christea N. Tapu de

Sa nu -$i lase daravu Si dete pe din cea,

la Gheorghe Porumbescu, 15utar in com. Novaci (Gorj). Vezi variants prescurtata din col. lui

$i bags mina-ntr-o leasa $i tale d-o nuia groasa $i la cap ca'pa'tinoasa $i-i trase o suta sase.

G. Dem. Teodorescu, p. 296. Idem Bogatul fi Ja7GICUI i Ci0C0iiii din col. lui V. Alecsandri,

p. 41, 42, 250.

236

www.dacoromanica.ro

77

Taranul ci ciocoiul Foaie verde foi trifoi, Pe deal pe la Barlaboi Trece-un car cu cease boi ; Caru-i plin de papusoi, Iar pe urma carului, Arindasul satului. Buna ziva, mai tarane ! Multumim tie, cocoane ! Ma tarane, to esti beat ? Sictir, ciocoi gulerat, Tu ma faci pe mine beat ?! Trei pogoane ti-am arat, Boii nu i-am dejugat, Demincare nu le-am dat ! Iar ciocoiu, al dracului, Nu-si lasa naravu lui, Trage biciu calului Si-i trage taranului, $i-i trage-o suta si cinci, De cazu taranu-n brinci. Iar taran, sarac de el,

Taie-o tufa. cam tufoasa Si la cap capatinoasa, Si-i trage-o suta si 4apte, De cade ciocoiu pe spate. Iar ciocoiu ce-mi facea ? El pe cal incaleca Si la Barlabon mergea : Inane, Inane, Barlaboane,

Deschide poarta mai tare $-aprinde d-o luminare, Si te uita la spinare De vezi ca e o varga mare, Aolica, rau ma doare !

Ia te du Ia Ilan in vale $i is spirt de cinci parale Si ma uda pe spinare, M-a batut faranu-n sale.

Bine ti-a facut, cucoane ! Comunicat lui Chr. N. Tapu de D. Brezulescu, Novaci (Gorj).

78

Taranul si zapciul Frunzulita de nalt plop, Peste mine-a dat potop. Am sfirsit orice parale, Tot platind la angarale. Imi intra in casa zbirul, Vindui vaca, platii biru. Vataselu cu turbare Imi lua donita cu caldare.

La zapciu, pintru dreptate, Geaba ma dusei, mai frate. $i d-acolo, 'ntr-o minie, Ma dusei pin' la domnie, Credeam c-acolo sa fie Oameni mai da omenie. Cind in usa, la palat, Sedea un grec gulerat : 237

www.dacoromanica.ro

Arz-o focu de dreptate, Nici p-aicea nu-i, mai frate ! Poate n-aveam nici o vina De vineam cu vo gaina. Da pentru ca-mi lipsea ploconu, N-avea vreme nici coconu !

Ce cati tu, mai opincare ? Cat dreptate, boier mare !

Pai tu, dascult $i dazbracat, Cum sa intri in palat ? Vocia acum chefuieste,

$ade la masa, prinzeste ! Atunci miine voi veni, Doara timpu of gasi ! Ba p-aici sa nu mai vii

Cules de Chr. N. Tapu de la Stancu Ion, lautar, din Cucuieli-

Daca vreai viu sa mai fii !

Teleorman.

79

Cintecul lui Jianu Da-mi jumatate din ei,

Foaie verde leustean,

Sa-ti dau la mina ziva,

N-ati auzit d-un jian, D-un jian si d-un oltean Si d-un mare de mislean ? Si d-un hot bucurestean, Ce se plimba prin paduri, Cu saisprece panduri ? Toti voinici, ales'. panduri, Cu chebe si cu poturi, Cu pistole inarmati, Cu pusci, flinte incarcati, Umbra ca niste turbati, Seaca lumea la ficati ! Ca nici unde nu gindesti, Cu ei in drum te-ntilnesti Si te-ntreaba binisor, Cu cuvint blind blindisor : De unde esti, flacaias, Din ce sat, din ce oras ?

Sa nu ra.mii pagubas ;

Ca cu vremea, d-oi trai, Pina-ntr-un ban ti-oi plati ; Dar cumva de-oi muri eu, Sa-ti. plateasca Dumnezeu ! Foaie verde matostat, Jianu, om mic de stat,

Far' de ruda de pacat, Tot umblind din sat in sat,

Multe case a calcat. Pe cine-ntilnea smulgea, Maduva la toti sugea, Lumea de dinsul fugea, Da jalba la Caragea. Domnia numaidecit Potere la el minind ; Dar Jianu-ntelegind Se oprea la Olt fugind, Calare pe armasar, Strigind : Mai frate podar, Trage podu mai dirept, Nu ma face sa te-astept,

Ce negustorie ai, Birul la cine ti-1 dai ? Spune, voinice, dirept,

Te jur pe arma-mi din piept, De ai bani mai multicei, 238

www.dacoromanica.ro

Ca-ti reped un glont in piept $i te culc, sau te destept ! Trage podul, mai podar, Sa trec la al boscodar, Ca e putred de bogat $i sa-i iau n-ar fi pacat, Ca e singur ca un cuc $i eu sint singur haiduc ! Dar podarul ce facea ? Sa facea ca n-auzea,

Sa iesim in deal, la plai, Sa scapam de chiu si val ! Si din gura ca-mi cinta : Foaie verde si-o lalea, Tine gazda, nu ma da, Ca-ti voi da o malotea Cu florile cit palma, Pe la poale sebacea, Numa firuri si betea, Sa se minune lumea ! Dar murgu cind auzea, De sarit ce mi-si sarea, Tocmai ca caprioara,

Voind poterii sa-1 dea.

Dar Jianul si vazind, Sa mai astepte nevrind, Dete drept prin Olt zicind : Decit sa ma rog de prost, Pin-a pune podu-n rost, Voi fi voinic cum am fost $i-oi trece la adapost ! Foaie verde mar cretesc, Cind of sta sa ma smeresc, La toti sa ma caciulesc, La ce drac mai haiducesc ?

Posta un sfert ca parea ; Dar degeaba ca fugea ! Cind la plai apropia, Potera mi-1 ajungea, Minele in el infigea $i-1 ducea la Caragea. Cind fu soarele-n apus, El la curte c-a fost dus, Cu tovarasii-n rind pus, $i-asa-mi cinta c-un glas sus : Foaie verde lemn domnesc, Stau in drum si ma gindesc Ce-o s-apuc, ce-o sa muncesc,

$i pe murgu-ncaleca,

D-a dreptu pin Olt trecea

$i dincolo cind iesea Murgu i se scutura Si-asa pu ;in ca-mi sufla. Dar Jianul ce-mi zicea ? Hai murgule, nu sufla, Nu sufla, nu te umfla, La gazda vom rasufla $i odihna vom afla ! Cind la gazda apropiind, Asa auzi ;ipind, Potera gazda legind $i de Jianul intrebind.

Piine sa-mi agonisesc, Copilasii sa-mi hranesc ?! Verde frunza de sipica,

Taica ma mina la munca, Eu pui coada la maciuca $i ma sui in deal in cuca. Ma uitai in vale-n lunca, Toate plugurile umbra ; Numai plugulecul meu L-a-ntelenit Dumnezeu ! Plugu-mi seade la parete, Boii-mi pasc la iarba verde, Pogonicii-s dupa fete. $i ma dusei la bogati,

Dar Jianul in %elegind,

Se-ntorcea la plai fugind,

$i el fugind tot la plai $i striga la murgul : Hai ! Hai, hai, hai, murgule, hai,

Care aveau boi si argati, 239

www.dacoromanica.ro

Sa-mi dea boii intr-un ceas Sa ar 5i eu loc d-un pas ; Dar in zadar m-am rugat, Ca-n seams nu m-au bagat 1

Tot mincind la nesarat ! Si de-atuncea m-am jurat, Unde vad omul bogat Sa-1 leg sa-1 arunc su'pat $i sa-i cer de cheltmara, C-acum vreme de iarna. Sa-mi mai ies odata-n vara, Sa pui saua pe balana, Sa ma plimb din crams -n crams Cu disagii cu pastrama Si cu ploschita cu vin,

A tunci $i eu ma-ntorsei Si intru sine-mi zisei : Dar-ar bunul Dumnezeu Sa umble $i plugul meu, Sa-1 pui sa brazdeze-ales,

Unde-o fi cringul mai des ; Sa trag brazda dracului Pe marginea satului, Drept usa bogatului, Fir-ar mult al dracului ! Toata vara 1-am rugat Si -n seams nu m-a bagat, Sa-mi dea douattrei parale, Sa iau copiilor sare ; Copiii mi-au lesinat,

Sa-nec chinu $i suspinu !

Cules de Chr. N. Tapu de

la

Anghel Cambrea, Sacelu-Gorj.

A se compara acest cintec, care e mai complet, cu cal din colect. d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 299 sq. Vezi Si variants prescurtata din colect. d-lui V. Alecsandri,

p. 15 sqq.

80

Cintecul lui Iancu Jianu Foaie verde de lipan,

El de potera fugea, Tocmai la Olt se oprea, Calare pe armasar $i striga : Frate podar ! Trage podul, Sa trec Oltul, Ca-ti trimet un glont in piept, Ori te culc, on te destept ! Asa Iancu ce-mi zicea ? Decit o para la pod, Murgu-mi trece cam la pod ; La ce sa ma caciulesc Si la toti sa ma smeresc, Plnatoi trece Oltu-n piez ?

N-ati auzit d-un Jian $i d-un hot de capitan, Care umbla prin paduri Cu 16 panduri ? Cu pistoale inarmati, Cu pu5ci flinte incarcati, Umbra ca niste turbati ; Furs miei de la ciobani, Armasari de la mocani,

Far' de plata, far' de bani, Umbra ca niste dusmani. Dara Iancu auzea, Pe el potera 11 cata, 240

www.dacoromanica.ro

Dara Iancu ce-mi zicea ? -- Hai, hai, murgule, hai,

Sa-mi iau galbeni venetici, Sa pazesc pe la strimtori Ca sa.despoi negustori.

Nu mai face paru cret, Hai la Slatina-n judet ! Iancu la jude; venea $i pe el it dojinea :

Sa le iau pielea de pe c... Sa fac tecsor de tutun, Sa le iau pielea dupa cap, Ca sa-mi imbrac un rnazdrac ! Ce-oi cistiga intr-o vara, Beau cu mindrele-ntr-o sears, Ziva cu mindrele in chef, Noaptea cu tufele-n piept.

lancule Jianule, Lass -ci nebuniile,

Ca oi sa-ci dau d-o boierie, Ca sa-ci fie bucurie ! F...tu-Ii boieria-n c.., Azi mi-o dai, mline mi-o iei ; Tu cu boieria ta, Eu cu nebunia mea, Oi trai cum oi putea ! Decit in tirg cu papuci, Mai bine in cring cu opinci,

Decit sa ma caciulesc, Mai bine sa haiducesc, Sa traiesc sa-nveselesc ! Cules de Chr. N. Tapu de

la

lautarul Cosma, din Ba'rb'itestiVilcea.

81

Jancu _Pait Foaie verde de lipan, N -a ;i auzit d-un Jian $i d-un ho; de capitan, Care in codru mi-a iesit Cu zece intovarosit ? $i nici unde te gindesti,

Ce negustorie ai ? Birul la cine Ii -1 dai ?

De ai bani mai multicei Da-mi jumatate din ei, Ca-vi dau la mina. ravas, Sa nu ramii pagubas ! $i cu vremea de-oi trai, Pins-ntr-una ti-oi plati ; Iar daca-oi muri eu, Iii va plati Dumnezeu !

Cu el in drum te intilnesti $i te-ntreaba binisor, Cu cuvint bun, blindisor : De unde vii, flacaias, Din ce sat, din ce oras ? Luat-ai de drum ravas Sa nu patimesti cevas ?

Cules de Chr. N. Tapu de G. Savian, Ocnele cea). 241

www.dacoromanica.ro

la Mari (Vil-

82

Cintecul lui lancu Jianu Cu niste voinici levinti, Strinsi de vina, Buni de mina, Grasi la fats, Grosi la ceafa, Cu mustati in virvarichi, Aferim ! ce mai voinici, Streini de pe la parinti ! Dar Jian se spaiminta $i la pod el ca mergea, Din gurita-asa striga : Mai podar, podar, Trage podul, Sa trec Oltul, Ca p-aici ma calca focul ! Cind podar ca-mi auzea, Mai tare podul lega, Pin vase ca s-ascundea. Dara Jianu striga :

Foaie verde leustean,

N-ati auzit d-un Jian $i d-un siret de mislean, $i d-un hot de ungurean, Care se plimba prin paduri Cu saisprezece panduri, Toti cu chebe cu potori buni, Cu gaitani prin cusaturi ? Uite-ai dracului infocati Cum se plimba de harmati, Cu frinte arme-ncarcati ! Umbra ca niste turbati, Seaca crestini la ficati ! Pe care prindea Smulgea,

Prea, frate, lumea speria, Da jalba la Caragea. Dar Caragea ce facea ? Potera la el mina, Jianu nu se spaiminta, Punea masa si minca, Carabina mi-o umplea $i in potera c-o slobozea, Nimica nu intelegea, Caci $i el se spaiminta. Atunci pe el ca-1 tntreba : Mai Jiene, de unde vii ? De la ttrg de peste Jii ! Jiene, ce-ai tirguit ? Dat-am our $i argint, Luat-am iarba qi plumb, Sa duc la baieti la crtng, Ca-s baietii far' de minte, R ispesc la gloante multe, Nu le sta nimeni 'nainte ! Dar Caragea ca-mi auzea, La dinsul ca se ducea,

Mai podare, trage podu mai d-a drept, Sal nu-0 dau vrun glont in piept, Sa te-adorm, sa to destept ! Podarul ca-mi auzea, Lui Jianu raspundea : Mai, n-ati auzit d-un Jian,

Ca is vinu fara bani $i mieii de la ciobani, $i el nu da nici un ban ? $i painea de la brutari, $i el nu da nici un ban ? Cind of sta sa tot platesc, La ce focu haiducesc ?

Miu Panduru din gura-i graia : Mai Jiene, dumneata, Lasa-te d-atita hotie Ca sa-ti dau d-o boierie ! 242

www.dacoromanica.ro

F...-ti boieria-n bot, Azi mi-o dai, Miine mi-o iei ! Tu cu boieria ta, Eu cu haiducia mea !

Oare, Jiene, nu-i pa'cat, C-ai fete de maxitat Si flacai de insurat, Ca oi sa mori spinzurat ? Mai las-o dracului de hotie, Ca oi sa mori in puscarie

Ctt cistigi to intr-o vara, Eu cistig numai tntr -o sears, Si beau cu mandrele toamna !

!

Cules de Chr: N. Tapu de

la

cobzarul Cristea din Tirgu-Jiu.

83

Colea-n vale-n Cornaiel Foilita diditel, Colea-n vale-n cordate', La umbra de stejerel, Frumos doarme-un voinicel

Pica ordinu si-I ia. C-ala e Iancu Jianu Care bate cu tufanu Si tine pizma cu anu. Iubi fetili din vii, Le Mal cu doi copii ; Iubi p-ale din vale, Le lass plingind cu jale !

Cu ranita linga el, Cu cojocelul de miel, Cu caciulita de jdrel *. Ma duc, mama, dupa. el.

Nu to duce, fata mea, C-ala e om cu belea,

Culeasa. de Chr. N. Tapu din comuna Balanoaia, Vlasca.

84

Jiene, de nude vii? Jiene, de unde vii ?

Si-mi pierd la gloante multe : Toarna iarba cu mina, Gloantele cu chivara.

Viu din tirg de la Jiu. Jiene, ce-ai tirguit ? Numai our si argint, Seapte-opt oca de plumb,

Culeas'a

din

de Toader Ion Stefan

eatunul

Ghind5oani, corn. Crsica'oani, plasa. Piatra-Muntele,

SI duc la baieti to cring ; Ca baietii-s far-de- minte

jud. Neamt.

* In original gresit : Jarel. (N. ed.) 243

www.dacoromanica.ro

85

Doina haiducului Ion 7unsu Veste-n tar'a mi-a ajuns De un ho; ce-i zice Tuns, Care-n codru mi-a iesit,

Sa nu Otimesti cevasi ?

Cu case-ntova'ra'sit,

Te jur pe arma din piept, De ai bani mai multicei, Da-mi juma'tate din ei, Sa"-ti dau la mina tivas, Sa nu ra'mli pkubas ! Ca eu cit of mai tral, Pine-ntr-una ti-oi piati ; Dar cumva de-oi muri eu, i;i va plati Dumnezeu !

Ce negustorie ai ? Birul la cine ti-1 dai ? Spune, voinicule, drept,

To ;i voinici, alesi panduri, Tilhari neaosi de pa'duri, Cu ghebe $i cu poturi.

$i-mi umbra din cring in cring, Ci ;i trec to ;i de ei se piing. $i-mi iese la colnicel $i te-ntrealA" binisor,

Cu cuvint blind, blindisor : De unde vii, flkalas, Din ce sat, din ce oras ? Luat-ai de drum rIvas,

Culeas5 de Chr. N. Tapu de la

Elena Potlogeanu, din corn. Cotbii Mari, Vlawa.

86

Ciniecul lui 7 unsu Foaie verde bob na.'ut, 0 veste-n tara-a ajuns

C-un cuvint blind, dulcisor : De unde vii, crestinas,

De un ho; ce-i zice Tuns, Care-n codru a iesit Cu seapte intova'tisit, Tot tineri, alesi panduri, Tilhari neaosi da" paduri. Und' cu gindu nu gindesti, Cu ei in drum te-ntilnesti $i te-ntrealA binisor,

Din ce sat, din ce oras ? Ori, birul unde ti-1 dai ? Luat-ai de drum eivas ? Jura-te p-arma din piept $i sa"-mi spui mie cu drept De ai bani mai multicei, Da-mi jumatate din ei ;

Boieras, negustoras,

244

www.dacoromanica.ro

Dar de ai mai putintei,

TO voi plati ;

De cumva of muri eu, Iti va prati Dumnezeu !

Da -mi-i to ;i, s'a fie-ai mei,

Ca-ti dau la mina ravas Sa nu Ilmil palgubas, Ca d-oi trai,

Cules

de Ion

Odor, din jud.

Prahova.

87

7unsu haiducu De ai bani mai multicei, Ssa-mi dai si mie din ei, S'a-ti dau la mina eavas,

Verde frunzsa lemn de sus,

Vestea-n tall mi-a ajuns De un hot ce-1 cheam'a Tuns, Care umbra prin p'aduri Cu doisprezece haiduci panduri. Pe om in drum 11 intilneste,

Sa nu earnii psagubas.

and imi va da Dumnezeu, Atunci iti voi da si eu.

II intreaba, -1 sfa'tuieste : De unde esti, fracaias ?

Culeas5 de 'inv. G. Giurumescu de la $erban Vasilescu din corn.

Din ce sat, din ce oras ? $1 ce meserie ai ?

Ruptura, pl. Motru-de-Jos, jud. Mehedinti.

Biru cu cine it dai ?

88

Cintecul lui Gheorghela $i din corduda-n cordur,

Frunz'a verde si-o cralta, Cine urea la Istrita ?

5a-$i capete flints buns, Rea de lemn, buna, de fier, Sa duca" glontu la semn. El la sting cal mergea, Asa din gurl zicea :

Sa"vai capitan Gheorghita",

Si la brill cu m'aciuchifa, Din bards neba'rduit'a, Numai din topor cioplit5:, Da Macovei e Otifa. $i umba din sting -n sting, Sa-ncerce brinza da burfa.

Mos Radule, barba. sura",

Mai ai pa cineva-n sting ? Eu iti zic pe legea mea, Ca eu n-am pa nimenea,

$i casu de-nchega"tura, 245

www.dacoromanica.ro

4i un biet coco, Mi-1 dkuise un mos, $i-acela-i pus pa ra.boi ! Aveam si-o biata gisca,

Aveam

Decit eu §i baba mea

Si decit un biet de miditor. Dimineata s-a sculat, Oile-n strung mi-a dat, Jintitsa mulfa a mincat, $i lui, mski, i s-a plecat, Frigurile 1-a luat, $i sarica si-a luat

Mi-o dkuise o biata rn'tuw, $i-aceea mi-ai pus-o-n cisra.

Aveam o biata rata, Umbla pkcMabu cu ea-n brace, Ca s-o taie dimineata, Ca sa nu-i mai fie great'i Eu de frica birului, De groaza zapciului $i d-a pircalabului, Eu ma bajenkeam,

$I in sting mi-a intrat, /nue burduw s-a Hgat. Asa Gheorghita auzea, In sting 6." mi-si intra,

'Ntre burduw csa'uta, Peste Marnvei ca-mi da. 0, frunzulitsa de tei,

La Moldova ca-mi treceam ; Tu la Buzau to duceai $i arma$i ca cirduiai, Dupe mine ea veneai, Pe hotar ca ma" Oseai ; Ma Vateai, ma chinuiai, Pings cal ca ma legai, Ma" aduceai pins -n Rimnic, Nu puteam zice nimic ;

F....tu - %i neamu, Macovei,

Cin'te scoase-n ochii mei ?

Sau is zilele tale sfiqite, Pkatele mele multe ?! Da' Macovei ce zicea ? Alei, neica Gheorghela4, Mult esti tink $i ginga$, La inima om vrajma§. Ia-mi calu §i oile, Mai lungete-mi zilele, Ssa-mi mai va'd copilele, Sa mor linga" dinsele ! Da' Gheorghila ce zicea ? D-au $tiu, -ere, d-au nu-mi

M-aduceai pins -n Buzau, Ardea sufletelul meu !

De ma plecam sa beau apa, Tu-mi dedeai cu cizma-n ceara, Si beam ape singerata, Cu m'a'sele mestecae6: ! Si asa am pus eu de gind :

stiff,

Cind eram not eapte fra ;i, Pa toti ne purtai legati ?! Da tinerel m-am insurat,

Citi H.genari mi-o fugi, De tine s-or hodini ! Atunci Gheorghita ce-mi facea ? Mina-n piept ca mi-i punea, Din stin' afar' ea:-1 scotea. Tot buati ca mi-1 facea $i la cini ca-1 impsktea. La mos Radu sa ducea :

Frumoasa mindra"-am luat,

Tu la bir m-ai awzat. Nu m-ai pus ca p-un copil, $i m-ai pus ca p-un mazil ! Aveam eu o biata oaie, Mi-o puse satu la foaie ;

1\,1(4 Radule, barbs sure, 246

www.dacoromanica.ro

Ia da-mi cinci sute de lei, Sa nu pati ca Macovei ! Da' mos Radu ce zicea ? Zau, ici zic pe legea mea, C-aici n-am nici o para. D-acas' daca ma gaseai, La altu ma-mprumutam Si conacu ea-ti faceam. Putintei bani ce-am avut, Cununat-am, botezat-am, Facut-am frati si firtati, Si surate-n toate sate !

Asa Gheorghita-auzea, Mina-n buzunar baga, Cincizeci de ruble scotea, Lui mos Radu-i daruia. Si-i cerea si-o potecea, Care merg haiduci pa ea. Cules

de I.

Odor de la Ion

Grui, din V51eni-Prahova.

A se

vedea si coleccia d-lui G. Dem. Teodorescu, Gheorghelq, p. 591 sqq. Cintecul de fafi

e o variants a celui din colecIia d-lui Teodorescu.

89

Cintecul lui Cain Foaie verde de pelin, Si s-ascultati la Galin. Iara Calin ce facea ? Trei mosii ca cumpara : Poiana $i Plenita, Risipit, a treilea, Poiana cu finurile, Risipitii cu grinele, Plenita cu vinurile. Foaie verde bob lalea, Iara Calin ce facea ? Caii la butca punea, Prin Plenita el pleca, Toate vinurile cerca. Care yin ca nu-i placea, Butile afar' le scotea Si taia cercurile Si varsa vinurile, Se scalda paserile Pe toate potecile.

Iara Calin ce-mi zicea ? Logofatul 11 intreba : Logofete dumneata, A. mai ramas cineva Sa nu plateasca claca ?

A mai ramas trei calici, De doi ani n-a dat p-aici ; Unul este Masan, N-a platit claca nici an ; Unul e Ghita Chiris, De doi ani n-a dat p-aici. Ion al Marii din Poiana N-a platit-o de trei ani. Iara. Calin ce-mi zicea ? Logofete dumneata, Du-te de is pe Ion incoa. Ca sa-si plateasca claca Si toata socoteala ; Crucea $i legea, Ca mi-a urit curtea ! 247

www.dacoromanica.ro

Nu ma face porc de cline, CI-s tot crestin ca si tine ! Dar Galin ce facea ? Catestiful mi-1 cIta,

LogolItul ca pleca, La Ion al Marii mergea $i Ia mass ca -1 gIsea,

De o bunI ziva ca-i da :

Vro cinci galbeni mi-1 gIsea.

Bun ziva, nene Thane,

Hai, ea to cheamI alin

Ion al Marii ce fIcea ? Mina in pun0 ca: bIga, Banii pe masa-i punea Si din gurI-asa zicea : Tine, Galin, banii bine, Peste-un teas mi-i vezi la mine ! Ion al Marii ce facea ? Cu nepotii se vorbea : Ascultati, nepoti, incoa : SI omorim ciinele, Ne-a mincat cu clIcile ; De cind e aici la not Nu mai vezi la car doi boi, Nici cioban cu zece oi. Iar nepotii ce-mi zicea ? Nene Inane, dumneata, Noi am cam imbItrinit, Dar avem pe TInase 'al mic, Intra pe cos tIvalind, Face potera colnic,

SI-ti de un pahar de yin,

F.... de p'agin ! Ion al Marii ce facea ? Ymi lua furca din bordei

Si-i trIgea vreo douI-trei $i intra iar In bordei. LogofItul ce fIcea ? La alin Saidac mergea Si din gurI asa zicea : D-aoleo, Saidac aline, SIi in apI si ma inec, La Ion al Marii nu merg,

a is furca din bordei 5i-ti trage vreo douI-trei Si intra iar in bordei. Dar cu logofItul merg. Dar cu care logocIt ? Cu logoatul Matei, CI cuteazI Ia bordei $i lucreazI cu temei.

FIra bIt, fIrI nimic. Ion al Marii ce-mi zicea ? Ascultati, nepoti, incoa : Tinevi calea la nisip,

Logofetii ca -mi mergea.

Ion al Marii mi-i vedea, Cu nevasta se vorbea : Asculti, nevasta, -ncoa : Ada tu punga incoa,

a trece alio pe pisc

a eu fac belelile

Pin' la Ioana VIduva, C-acolo stie vorba

$i punga pIciurile. Ion al Marii ca. mergea,

Si toata. socoteala. Acolo cind ajungea,

La alin SIidac mergea : Buda ziva, ma alin !

Ion al Marii asa-mi zicea : Deschide usa, aline !

Nu vreau, nu vreau, porc de

Nu-ti multumesc, porc de dine !

cline !

Dar n-auzi tu, ma aline ?

Ion al Marii ce fIcea ? 248

www.dacoromanica.ro

Iar Ioana Vaduva I-ai prins fata la macris, I-ai luat vaca din girlici ; Pling copiii in bordei, a n-au lapte-n putinei, Ce-o sa faca vai de ei !

Dete cu piciorul M sting, Dobori usa si-un stilp. Iara Ca lin ce-mi zicea ? Nene Inane, dumneata, $ezi la masa sa cinam. Ion al Marii ce-mi zicea ? Arde-ti focul cina to ! Mie-mi craps inima, Numai pin' te-a judeca : Mi-ai prins fata la urzici,

Foaie verde bob lalea, $i nimic nu-i mai zicea, Lancea-n gura-i punea Si din gura asa-i zicea :

D-aleo, Saidac aline, Din botca, din telegari, Cum te duce pe doi pari !

I-ai luat trei franci de la git, Fir-ai mort afurisit, Cu ma-ta care te-a facut ! Nu ti-a fost mils si pacat, Ca tot de la mine i-a luat Si i-a luat pe secerat ?

Cules de Chr. N. Tapu de

la

lautarul Joan ConciI5, Urdarii-deJos (Gorj).

90

Cintecul haiducului Radu Anghel $i mereu ca te-am iertat, Tomna-acum am sa te bat ! Nici vorba nu ispravea, Ocol potera ca-i da, Si el, frate,-i raspundea : Las' sa vie, f...t-o-n cruce asa se duce ! Ca cum vine Mina -n brine ca baga $i-un pistol mare scotea, In potera-1 slobozea, Mare drum pin ea facea.

Frunzulita samulastra, Aici la drumu din coasts Bea Radu si c-o nevasta, C-o hoata de prioteasa, Frunzulita barlaboi, Prioteasa din Priboi, Frunzulita foi de vita, Prioteasa popii Ghita. Frunzulita si-o lalea, Dar Soare ca ce-mi zicea ? Mai Radule, dumneata, Ce sezi cu femeile, Ca ne-a-mpresurat poterile ? Dara Radu ce-mi zicea ? Mai Soare, om blestemat, Cite chefuri mi-ai stricat

Foaie verde $i -o lalea,

Da, vezi, Radu ce-mi facea ? El, frate, ca se scula, La vale ca-mi scobora, La popa Ghita-mi sosea. 249

www.dacoromanica.ro

Bun seara, Orintele ! Multumescu-ti, eapita'nele !

Au luat bani pe periat Si tot tie ti i-au dat !

Capitanii shit la tirg, Eu slut Radu cel din cring ; El se poarta cu papuci, Iar eu ma" port cu opinci ; Cu opinci cu catarama, De nu-mi bag nimeni sama ! Dar cind popa mi-auzea, Scotea vinu cu vadra, Rachiu cu arama Si-i da lui Radu de bea. Si bea Radu, nu prea bea,

Foaie verde Si -o lalea, Iaca potera-mi sosea,

Potera din Slatina, Bat-o Maica Precista ! Radu, frate, ce-mi facea ? El la cring, vezi, s-ascundea. Potera-1 inconjura, Flintele-n el ca.' ochea $i pe rind le slobozea.

Dar Radu ce-mi fa'cea ? Gloantele-n palms prijinea Si-naralt ca le-arunca : Tineti, baieti, gloantili, De va umpleti flintili, C5, va prind poterili ! Dar un hot de dorobant Puse mina pe un sfant, In patru ca mi-1 taia Si-n flints ca mi-1 baga

De par-ale-1 intreba.

Dar popa ce-mi zicea ? Raducule, dumneata, Eu zic, za'u, pe legea mea D-oi mai avea freo para ! Hotule, ai parale, Dezlegind la saxindare ! Radu, frate, ce-mi acea ? Buzduganu ca-mi scotea, Pe popa-n cap 11 izbea.

Si pe Radu-1 impuscs&

Cam la buza fesului, La retezul parului, La casa sufletului, Unde-i pas voinicului ! Pe spate ca mi-1 culca, Potera la el nalvalea. Radu, mare, se scula Si din gurita graqa : Baieti, stati incetine1,

Dar popa ce-mi facea ? Cheile in mina; lua, La casa de bani mergea, Cinci pungi de galbeni ca-i da. Ziva buns nu-si lua, Radu p-aci ca -mi pornea. Dar popa ce-mi fa'cea ?

El, frate, mutt se vita Si din gursa ca striga :

Nu ti-e, Radule, pacat Atiti bani de mi-ai luat ? F..tu-ti ciucea to de pops, Ai tocat on n-ai tocat, Multa lume-ai inselat. Musele de prin sat

Sa" 175, cint d-un cintecel.

Foaie verde trei sipici, Dintr-o ceata" de voinici, R'almasei singur p-aici !

Cite va'i sint mari $i late Tot de Radu slit ca'lcate,

.

250

www.dacoromanica.ro

Cite vai, cite valcele, Toate-s surorile mele ! Si el sfirsitu ca-si da, Potera mi-1 ridica Si la Slatina-1 ducea.

Cin' pe Radu ca-1 vedea, Tot pe Radu-1 miluia ! Cules de Chr. N. Tapu de la Stancu Ion, la'utarul CucuietilorTeleorman.

91

Cintecul lui Radu Sa nu-mi bage lumea seams. Foaie verde si-o lalea,

Foaie verde d-avrameasca, La fagu cu umbra deasa $ade Radu ca-ntr-o casa. Iar Radu ce mi-si facea ? Pe ginduri mi se punea, Trei dente -n gura baga $i incepea d-a suiera, Baietii mi s-aduna, Banda-ntreaga se facea

Cats, parinte, nu sta Si la not nu to uita, Ca n-au baietii ce bea !

nu, Radule, pe barba mea,

Ca n-am luce de para ! Foaie verde trei masline, Cats, parintele, bine, Ca pui baietii pe tine, Te jumoale ca p-un dine, De ride lumea de tine.

Si-n sat la popa pleca. Buna ziva, parintele ! Mulcumescu-ti, capitane !

Eu nu sint capitan in cizme

Culeas5

si in papuci, Ci sint Radu in opinci, In opinci cu catarama,

de Grigorie

Constanti-

nescu de la Badu ctrciumaru din eatunul Schit, corn. Dobra, jud-

Roman*

92

Burileanu Nici dulceata n-o minca. La sluga ca. poruncea $i din gura ca-i zicea : Istudore catana, F...tu-ti crucea si legea,

Frunza verde izma creata, and fu joi de dimineal2a, Lui Burilean cade greats. De greats ce mi-i cadea, Nici cafeaua n-o mai bea, 251

www.dacoromanica.ro

Ia vedrita din dreapta Si to du la valea rea, La fintina cea de piatra, De mosu-meu e sapata, De taica mi-e ridicata,

Vreo cincizeci de cositori, Sa-mi coseasca fin de flori ! Pircalabu ce facea ? Pe Burileanu asculta $i voia lui ca-mplinea. Arvuna cal o primea, Cincizeci cositori tocmea. Colea-n vale-n valea rea,

Prea e-o apa. la'udata ! Istudor ce mi-$i facea ? Vedrita-n mina-o lua, La fintina se ducea, Mina pe ciutura punea Si-n fintina c-o baga, Apa rece ca scotea,

Acolo ca mi-i bka Si mult fin ca zotonea, Dar Burilean ce facea ?

La biseria pleca,

In vadra ca mi-o punea, Ochii negri si-arunca Tot pe vale in valea rea. Aci-n gur'' de colnic Sedea un tinar de voinic Cu ghintu, vezi, pe butuc, De cinci sini e sinuit,

La ce popa ca. mergea ?

La popa, vezi, Mackin, Ca da la pacat putin. Nici slujba n-o ispravea, Burileanu ca zicea : Parinte, sfintia-ta,

Ai mai tare cu slujba ! Colea-n vale-n valea rea, Impuiat-a haiduci in ea, Ma duc sa cistig ceva, Ca zic, zau, pe legea mea, Ca n-am ciubuc la lulea !

De cinci luni neslobozit. Istudor cind 11 vedea

Vadra-n pamint ca trintea, Dosu la Burilean da $i din gura ca"-i spunea : Burilene, dumneata, Colea-n vale-n valea rea Crescut-a trestichia-n ea Si mi-o-ngina cinteza, Impuiat-a haiduci in ea ! Burileanu c-auzea, Inima-n el ca. s'alta, Frumusel a se gatea, La biseria pleca, Cu pircalab se-ntilnea Si din gura ca -i zicea : Pircalabe, piaza rea, Cin' te-a scos in calea mea ? Tu mie ca sa-mi ga'sesti, Daca: vrei sa mai traIesti,

Frunzulita si-o lalea, Popa din gura zicea : Burilene, dumneata, Vezi-ti to de treaba ta, N-ai nimic cu slujba mea ! Dar Burilean ce facea ? Mina-n pozinar baga, $apte rubiele scotea,

In mina popii ca le da, Singur ca se miruia Si-acasa ca se ducea. Frumusel ea se gatea, Sflinta din cui ca lua, La valea rea ea pleca. Dar nevasta zicea : 252

www.dacoromanica.ro

$i cremenea ti-e cam sparta. Burilean nu se l''sa,

Burilene, dumneata,

Nu to du la valea rea,

S.-ti r'alpui to viaca ! Averea to i cu a mea S-o maninci cu lingura

Ci mai rIu se-nfuria, Inca -o dat.5-o slobozea,

Pustia foc nu lua !

$i de zat ca nu i-oi da ! Ala nu e tin5:r voinic, Ci e Bica Catana, D-a speriat granita ; De Sapte on m-am na'ritat,

Bica atunci se na'ca'jea, Ghintu la ochi ca'-1 punea $i-n Burilean mi-1 slobozea, Patru caraveie-1 facea. Nevasta ca -mi auzea,

El v5:duva ca" m-a la'sat !

In fuga mare ca venea $i pe Burilean Alea. Pe Burilean ea-1 lua

Burileanu ce acea ? Seama vorbii n-o lua, La valea rea ca. pleca, Pe Bica ca mi-1 vedea, Sflinta la ochi ca punea $i -n el, frate, Ca ttlgea. Sflinta foc nu lua, Numa-n tigaie pirlea. $i Bica c'' mi-i zicea : Burilene, dumneata,

5i-acas'i ca -1 aducea, La mina'stire-1 ingropa, La mina'stirea domneasca, Aibal sa se pomeneasca ! Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Dumitru Radu, din comuna Baneasa-Teleorman.

Intoarce-te, frate, acasa"

A se compara cu Burileanu din colecvia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 600 sqq. Idem Burilea-

$i vezi-ti de jupineas, U de tine nici nu-mi pasa ;

nu din colec-via p. 17-18.

$i ti-e iarba cam udat4"

lui

93

Foaie verde fi-un lipan Bag mina in buzunare

Foaie verde i-un lipan, Mi-a venit vremea de an Sa pun aua pe b'alan $i s-apuc pe plai la deal,

$i scoate napolioni maxi

$i impartete la tilhari ! Ion a Chetrarului

Dup51 urma de jidan ; La mijlocu plaiului, Calc urma jidanului. Buna ziva, mai jidane !

Din comuna Hangului, La grea vreme m-ai pglit, Banii tovi i-am cheltuit ! 253

www.dacoromanica.ro

Vulpian,

Nu vad iarba pe pamint, Nici luna pe cer suind,

Mai jidane pacatos, Asterne mantaua jos, Sa numaram bani frumos, Caci pun varga linga varga Si mi-i dai de frica toti ! De scirbit $i amarit

Nici stelele stralucind ! Cules de invatatorul V. Rostescu, din corn. Tazlau, pl. Bistrita, jud. Neamt.

94

Foaie verde trei castane Foaie verde trei castane, Citi-i lumea pe sub soare Nu-i ca Vasili cel Mari, Ca ierneaza iarna-n Esi $i vara pe Grinties. Zara foaie de ragoz, Grinties, munte frumos, Ramii de azi sanatos, CO pe mine ma duc la gros ; Si iara foaie trei caline, N-a mai ci mine, poimine Cind ma m-oi plimba prin tine Cu doisprezece linga mine ! Foaie verde trei alune, Drags mi-o fost crisma-n padure, Facuta din patru birne, Sa beau yin, sa maninc pine, Cu puicuca linga mine ! Da' puicuca tot zicea :

Bea, bea, bea, Vasili, bea, Ca potera-i ici, colea ! Lasa cii, ca nu-mi pass, Ca stau cu fraiii la masa $i mi-i dordolina groasa, Sade-n curmezis pe masa. Las' sa beau, sa veselesc, Di potira nici gindesc, Ca mai am doi mai in sus, La potira nesupusi : Unu-1 cheama Neculai, Harabagiu de cai, Si unu-1 cheama Duminte. Mai capitane Duminte, Ia steagu si fa-nainte, Ca ramii eu mai in urma,,, Sa le mai spui cite-o gluma !... Culeasa de d. revizor scolar de la Dumitru Bejan din corn. Bicaz, jud. Neamt.

95

Cintecul lui Pawl haiducul Paunel 'al frumusel, Cu doisprece dupa el,

Foaie verde dede ;el, Cine trece prin Muscel ? 254

www.dacoromanica.ro

Ca mai am un chimiras Cu dobinda din oral ! Dara Nun ce-mi facea ? Banii pe murgu-$i punea $i la colnic se suia. Foaie verde lemn de prun, De cind s-a iscat Nun, Nu mai trec ciocoi pe drum,

Cu doisprece catirasi, Incarcgi de galbinasi. Foaie verde $i -o lalea,

Iara Nun ce-mi facea ? In gazda la popa tragea, La mass ca mi-1 gasea :

Ai, Nune, sa cinam ! Nu cinez, popo, cu tine ! Ia mai da-mi chei ;ele,

Tot de frica lui Nun.

S5.' dascui laditele,

Foaie verde $i -o lalea,

Sa-mi ridic cu sutele Tot galbeni $i galbiori,

Dara Nun ce-mi zicea ?

Ca sint la purtat usori

De v-as prinde la zavoi, Cu maciuca sa va moi, Sa va fac capul Ca bumbacul $i spinarea Ca caldarea ; Sa va belesc pe picioare, Sa-mi fac teaca la pistoale ; Sa va iau pielea dupa cap, Sa-mi fac teaca la baltac ! Sa va iau pielea dupa c ...

F

$i la schimbare cu spor ! Iara popa nu se da.

Dail Nun ce-mi facea ? Cu stinga ca mi-1 izbea, Cu dreapta mi-1 sprijinea. Iara popa ce zicea ? Iarta-ma, taicutule ! Pune mina dupa usa, Vezi ca e o caldarusa, E plina de paralusa. Nun nu se mulcumea, Cu stinga ca mi-1 izbea, Cu dreapta mi-1 sprijinea. Dara popa ce-mi zicea ? Iarta-ma, taicuwle, Ca mai am un borcanas $i mi-e plin de galbinasi ! $i p-ala ca mi $i-1 lua, $i tot nu se multumea.

... to -va-n lege, ciocoi,

Sa-mi fac teased' da tutun ! Foaie verde si-o lalea, Negustori la bilci trecea ; Negustori bucuresteni Trec la bilci la Riureni.

Dar Nun ce-mi facea ? Calea la strimtori Linea $i d-un negustor prindea. De chiotoare mi-1 lua, In valea mare-1 baga, De parale-1 scutura, Tot parale duralii, Luate de la zapcii, De la ho%i de consilii ; Tot galbeni $i vinetici, Tot de douazeci si cinci,

Dara Nun ce-mi facea ? La popa ca se rastea $1 cu palma ca-1 plesnea. Cind cu dreapta ca-1 izbea, Cu stinga mi-1 sprijinea. Cata f ... tu-i munia-sa. Dara popa ce-mi zicea ? Iarta-ma, taicucule, 255

www.dacoromanica.ro

Ca lupu cu urletu ; Cind vinatoru-ntilneste, Da pielea $i se plateste. Cules de Chr. N. Tapu de

Sa-mparteasca la voinici. Ziva-mi beau cu mindrele, Noaptea-mi izbesc tufele $i -mi calca matusele, Si ridic cu sutele ! Ma platii cu cintecu,

la Chita* $chiopu, lautar in Rimnicu Vilcea.

96

La circiuma din padure Si iar foaie $i -o lalea,

Foaie verde maracine, La circiuma din padure, Beau voinici d-adunatura, Beau voinici de seama mea ; Drag mi-a fost la refenea Cu voinici de seama mea,

Cata, f ... u-i muma-sa, Ce stau eu si ma gindesc, La toti sa ma caciulesc ? Mina pe palos punea, La boieri se repezea, Catre dreapta ca-1 lovea. Foaie verde $i -o lalea, Capitane, de of da, De n-oi da, Noi ce om ay ea Tot tie ti-om da ! Foaie verde $i -o lalea, Palosu ca mi-I tragea, Ochii c'S. mi -9i arunca, $i vedea, qi ce-mi vedea ? D-o galetusa, D-o vadra si cinci oca. Nici p-atit nu multumea. Foaie verde $i -o lalea, Dar cocoana ce zicea ? Mai am d-o salbulita, Si s-o dau la copilita, Care este pe porita.

Drag mi-a fost la bautura Cu voinici d-adunatura ! Be %i, copii, si ospatati, Be%i, copii si *

Si la noapte s-o loviti Colea jos, la Slatioara, La boieru cel mai mare ! Dar baietii, cind auzea, inainte ca pleca. Foaie verde si-o lalea, Acolo cind ajungea, La poarta ca se oprea, Doi-trei in casa intra. Pe ciocoi cum it gasea ? Tocmai la masa. minca,

Si din gura ca.-i zicea : Buna seara, mai cocoane ! Multumim, mai capitane ! * Cuvint ,tau imprircat, ilizibil. (N. ed.) 256

www.dacoromanica.ro

Capitanu, d-auzea, Intindea mina $i -o lua $i-n pozinar mi-o baga, $i afara ca-mi iesea.

Haiducii ca mi-i stringea Si la refenea pleca. Culeas5 de Chr. N. Tapu de la Ion Mihai, Bucuresti.

97

Cintecul lui Iorgovan Las' sa vie pe poimine, Cum yin, asa se duce, Ca nu-s fimeie cu cirpa, De potera nu mi-i frica ; $i-s roman cu cusma-n cap, Eu cu potera ma trag ! Cine trece luncile ? Iorgovan cu slugile. Cine trece lunca mare ? Iorgovan cel tare si mare, Dimineata pe racoare, Cind sta roua pe picioare, Cu cinci sute de catane, Dimineata-n prinzu mare. Nu-s catane boieresti, Ci-s catane haiducesti ; Dai cu plumbu, nu-i lovesti, N-ai mai vazut de cind esti.

Frunza verde odolean, Ici in vale, colo-n deal, La ratesu de sub mal, Bea Iorgovan Si cu Dragan, $i Iorguta Roscovan ; Ca ei bea $i petrecea, De potera nici gindea. Frati de-ai lui ii spunea : Bea, Iorgovan, nu prea bea, Ca-i potera ici, colea ! Lasa vie, ca nu-mi pasa, Ca sed cu fratii la masa Si mi-i pusculita dreasa, $i mai am vreo eapte-acass4, Cu cinci rinduri revolvoare, Tot inpiedica cea mare ; 5i cinci rinduri de cutite,

Tot au patru ascutite,

Ascutite $i iutitoare, Eu fac printr-insii carare Si mi -i omor din picioare, Ca pe-o cucuta de soare.

Culeas'a de N. Cocioar'a, inva'tgtor la scoala din comuna Docani, plasa tova.

Tirg-Simila,

judetul Tu-

98

Boian haiducu La crismuta de sub deal

Si frate-sau Buzdugan. Bea Boiene, nu prea bea,

Bea Boian $i cu Boghean 257

www.dacoromanica.ro

Ies afara si-i fac lass.

Sa nu intri in belea, Ca potera-i colea. Las' sa vie, nici nu-mi pasa, Ca mi-i durda plinsi, rasa,

Culeasa de la Toader Ion Stefan din catunul Ghindaoani, corn. Cracaoani, plasa Piatra-Muntele, jud. Neam%.

99

Cintecul lui lonird haiducul Sa le puie la temnitg, Sa-mi scoata pe Ionita. Cum ajunse, cum le dete, Pe Ionita nu-1 mai vede ! Mai de jos de Craiovita, Ibomnica lui Ionita, Cu patru cai la caruta, Cu cincizeci de salbulite, Ssa le puie la Divan, Sa dea pe Ionita'-afar'.

Foaie verde ramilta, Pe deal pe la Craiovita, Trece paznici cu Ionita, Sa mi-1 duca la temnita, La temnita, la-nchisoare, La-nchisoare, la gros mare, Uncle nu-1 mai vede soare, Cu catusi de miinisoare, Cu fiarele de picioare ! La-nchisoare mi 1-a pus, C-a calcat doua cucoane,

Ibomnica ce-mi facea ? De departe-ngenunchia, De d-aproape se ruga,

A din deal si a din vale. Foaie verde camtita, Pe sus pe la Ialomita,

Gura la Divan mi-o da, Nici o salb`i nu lua, Pe Ionita-i da'ruia. Ai, gaica Ionia, acassa, La copii si la nevasta,

Trece tat-al lui Ionia, Cu cincizeci de biolite,

Sa le puie la temnia, Sa scoafa pe Ionita. Cum ajunse, cum le dete, Pe Ionita nu-I mai vede ! Mai de jos de Ialomita, Venea muma lui Ionita Cu cincizeci de vaci legate,

Daca ti-a fost mintea proasta r Cules de Chr. N. Tapu de la

lautarul Dumitru Valeanu, Rosiori-de-Vede, Teleorman.

100

lonird haiducul Foaie verde de cralca, Pe deal pe la Ialomita,

Trece tata lu Ionita, Cu cinzeci de bivolite, 258

www.dacoromanica.ro

Cite cinzeci brezulite,

Foaie verde de cr'd'ia, Mai pe jos pe Ialomita, Trece sora lui Ionia, Cu cinzeci de s'albulite. Trinti salba si-o cununa.

Ce le duce la temnia, Ca sa"-mi scoa6'. pe Ionia. Cum ajunse, cum le dete, Pe Ionia nu-1 mai vede ! Foaie verde d-o craita, Mai in jos pe

$i pe Ion it la de mina : Noi to tinem la Domnie ! Tu ai fost la grea urgie !

Trece fratii lui Ionia Cu cinzeci de ciranite,

Cite cinzeci sirepele, Cu cozile mititele. Cum ajunse, cum le dete, Pe Ionia nu -1 mai vede !

Copiat de Chr. N. Tapu dintr-un manuscript de cintece bkrinesti ale repausatului invkkor Trotea, din comuna Runcurelu- Mehedin%i.

101.

Cintecul lui Busuioc haiducul Foaie verde trei spanace,

Cu dreapta pe pistoale, 5a tin calea la strimtori prind d-ei negustori Si 5i iau d-ei

Mai s5.race Busuioace,

$apte poteri n-au ce-ti face, Nici $apte, nici opt, nici Craiova cu tot $i nici Tara ping-n Olt. Decit carte de prgdare, Mai bine pe-o gull de vale Cu stinga pe invelitoare,

Ca sint wri la purtare $i varsg bani la schimbare. Culeas:i de G. Giurumescu de la G. S. Giurumescu, in virst5 de 80 de ani.

102

Foaie verdi trii aglici Foai verdi trii aglici, Gemi codru di haiduci, La tot fagu citi cinci.

Ca'pitani Mateia§, Mua crigna, crismaras,

Di la umbra nucilor, Din calea haiducilor,

Foai verdi arara,

259

www.dacoromanica.ro

Si punea di mtnca $i bea, Di poteri nu gindia. Dar Radu ce-mi mai giaia, Sorii lui ci-i mai zicea ? E di be $i di mininci,

Ct mini eu ma-ntorc din sus, Si nu ztci a nu t-am spus 1 Era Radu comandant, Haiduc pisti cielalc. In crisma el cind intra, Trii ztli ct nu -mi esa,

Di potiri nu du frict,

Di stalk pi dm area?

Ct -s voinic cu comanac, Cu ssapti potiri ma bat,

Pi sora lui, Voichica, $idea-n arms razamati, Di chistoali- ncunjuratt, Bat-o Dumnersau s-o bats, Parct -i o civa turbata !

Cu ostirea jumkati $1 Craiova a triia parti. Cults de G. Coatu, invaIitor din

Iar la Radu cind graia,

Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea.

3. HOTOMANII 103

Cintecul Codreanului Floare verde spic de grtu, Cinta cucu pe ptrtu, Codreanu cu murgu de frtu,

Foaie verde-a bobului, In scapatul soarelui, La usa oborului, Cam in drumul Giurgiului, Vazu coama roibului Si gluga mocanului. El linga mocan se da

El la ttrg a mi-1 tragea,

Caluselul mi-1 vindea ; Vindea calul, armili, Raminea cu baldacu, Numai cu seaua-n spinare,

$i din gura a-i zicea :

Ce-o sa ma fac, frkioare, Umblu cu seaua in spinare ! El pin ttrg mi se-mplimba, Tocr aluseii-i cerca $i pe spate mi-i batea, Altu calusel sa-si is ; Nici un cal ca nu-i placea.

Buna ziva, mai mocane ! Multumescu-ti, capitane ! Mai mocane mocirtane, De ti-e roibu de schimbare, Sa-ti dau unui sa-ti dau doi, Sa-ti dau, neica, pins -n trei, Erghelia de la balsa, 260

www.dacoromanica.ro

Nu pe toata, juntate,

Sa" zici ca sint lei tria:runti, Pe muchie de cei bsituti !

$i ca roibu nu se poate ! De Ii -e roibu de, vinzare, Sa-vi dau galbeni si parale, S-Ii dau galbeni vinetici, De cite-o suta si cinci, Sa tot schimbi, sa tot maninci $i nu se cunoaste-aici. Dar Codreanu ce-mi ricea ? Mina pe friu c-o punea,

N-ai auzit d-un Codrean $i d-un hoc de csapitan Si d-un negru de ;igan, Ca is cai de la mocani Si miei de la ciobani, Vinu de la circiumari, Nu pla'teste nici un ban ? Ca cind as sta sa patesc, La ce dracu haiducesc ? Iar Codreanu ce-mi fa'cea ? El p-un drum ca-mi apuca, La un cioba'nas tragea Si din gura ca-i zicea : Frunzulifi untdelemn, Ti sa'-ntimpa un mielusel, Foaie verde salba moale, Sa ti-1 pltesc cu parale ? Dar ciobanu se gindea,

Picioru in scars -1 punea Si pe roibu incaleca $i prin tirg 61 mi-1 plimba, Pins spumy mi-1 fa'cea ; Se lua spuma cu mina,

De pa'mint ca mi-o trintea, Sloi de gheava se ficea. Doar pe la mocan ca -mi da, Ziva budi ca -si lua. Fuge Codreanu si se duce, Ramine mocanu si plinge ! Mal Codrene, fracioare, Intoarce-te, neica, din cale Da-mi d'i citeva parale, Ca mor copiii de foame ! Nu mi-e roibu de schimbare, $1 mi-e roibu de vinzare, C-a fost taica percitor, 5i-a ramas la sat dator 0 suta seaizeci de poli. Vindui muma roibului, Plstii plasa Oltultii 5i-o sa vinz si pe roibu,

Cat5. fu ... tu-i mums -sa,

0 sa dau un mielusel $i-oas-mi iau un sfantisor. $i ciobanu ce-mi acea ?

El in tira a intra

$i pe coada 1-alegea,

Patru ciozvirti ea-1 acea, La desagi 6,1 aseza. Fugea Codrean se ducea, Fuge Codrean si se duce, Mmine cioban si plinge ! Ciobanu ca ciobanu, Nu stie ce e sofranu, Tot ca tiganu divanu. Dar Codrean ce mi-s' fIcea ? La un circiumar teigea $i-un burduf de yin umplea

Sa'-mi pMesc Teleormanu. F ... to -Ii crucea ta, mocane,

and m-oi intoarce din cale

Si ti-oi da saisprece palme, Sa numeri ca sint parale, $i m-oi intoarce din drum $i. Ti:oi da vreo citiva pumni, Ti-oi da pumni inghesuiv,

$i pe murgu 1-aseza. Fugea Codrean se ducea, Dar circiumaru-mi striga : Mal Codrene, fra'cioare, 261

www.dacoromanica.ro

Cu carnicica de tniel

Intoarce-te, neica, din cale, Da-mi da citeva parale, Ca mi-e marfa stapineasca ! Dar mocanu ca mocanu, Vezi pentr-o gloaba de cal

5i cu yin de burdwl $i cu murgu linga el, Cu costive de purcel ; Rau traiqte, vai de el !

Dete jalba la Divan $i-o bags la trebunal. Unde Codrean se tragea ? La movila cea crapata, Unde-a mai scapat o data, Subt umbra de paducel,

Cules de Chr. N. Tapu din gura riutarului Stancu Ion, CucuieviTeleorman.

Vezi colect. d-lui V. Alecasndri,

p. 86 sq. Cintecul de fa.1a o variant.

este

104

Cintecul haiducului Codreanu Foaie verde trei aglici, La Cotofeanca la bilci, Codreanu se trage pe brinci ; Sa trage din leasa-n leasa Pin' la Cotofeanca-n casa. Buda ziva, fa cocoana !

Si din gura aka -i zicea : Mai circiumar, dumneata,

Ia da-mi o fela de yin, Ca sa-1 vad daca e bun. Codrean vinu ca i-1 bea, Cu piciorul sticlii-i da, Bucatele mi-o facea Si o baga-n buzunar,

TO multumesc, capitane ! Acuma-mi zici capitane,

Caci sint la briu cu pistoale, Patru pline i trei goale, Sa-i trag Cotofencii-n dale ! Iar cind veneam la malai, Ma luai cu clinii-n alai ; Si cind veneam la opinci, Puneai tigani de-mi da brinci ; Dar cind veneam la parale, Puneai tigani de-mi da palme ! Bucura-te, batatura, Caci te umplu de untura Din Cotofeanca batrina ! Foaie verde ca nalba,

Ca sa zica c-are bani. Foaie verde ca nalba, Codrean la obor pleca, La un mocan ca. tragea, Ca un cal galben avea Si din gura ap.-i zieea : Mai mocana dumneata, De ti-e galben de schimbare, Sa te duc la Hera mare, Sa-ti dau unu, sa-ti dau doi, Sa-;i dau, frate, pins -n trei ? Nu mi-e galben de schimbare, $i mi-e galben de vinzare, C-am o sora fats mare, S-o cintaresc in parale.

Codrean la bilci ca-mi pleca, La un circiumar tragea

262

www.dacoromanica.ro

Cata f ... tu-i muma -sa,

Iar Codreanu ce facea ? Picior in scars punea Si pin sus ca se uita, Doi pinteni la cal ca-i da Si ca fulgeru zbura. Calul spuma se facea, Lua spuma cu mina, De pamint ca o trintea, Sloi de gheata se facea. /napoi ca se uita Si din gura-asa zicea :

Asta-i cal pe seama mea ! Iar galbenu ca. zbura Si Codreanu-i zicea :

Hai, galben, la Herta mea, Ca mocanu nu-i vrednic de tine, Iar tu esti zmeu bun de mine! Cules de Chr. N. Tapu de la Nicolae Mihallescu, Vede (Teleorman).

Rosiori-de-

105

Codrean Crete -m' iarba, creste-m' frunza, Creste-m' iarba pa ptrtu, Codrean suie-n Movilau, Unde-m' e tirgu mereu. El pin tirg ca se plimba, Nici un cal ca nu-i placea ; In drumul mare ca. isa, 51-mi isa la drumul mare, Unde trec mocani cu sare. In drumul mare cum sadea, Iata-un mocan ca-m' venea C-un cal roibulet $i peag, Cazu lui Codrean cu drag. Codrean atunci ce-m' facea ? El din gura ca-i zicea : Mai mocane, neica Stane, Da ti-e roibu de vinzare, Da vinzare, da schimbare,

Iar mocanu ca mocanu, Slab da fire, prost da minte, El din gura ca zicea : Mai Codrene dumnata, Nu mi-e roibu da schimbare, Si mi-e roibu da vinzare, '2,a-m' stau copiii la opreala Si nevasta la-nchisoare. C-am vindut pa muma roibului Si-am platit plasa Oltului, Si-acum sa vind pa roibu Sa platesc Tilormanu. Iar Codrean ca mi-i zicea : Mai mocane, neica Stane, Pune-i seaua si friul, Vaza-i Codrean umbletul, Ca sa-$i dea si sufletul. Iar mocanu ca mocanu, Prost da minte, slab da fire, Saua si friu-i punea Si da el a-ncalica.

Sa-ti dau bani, sa-ti dau parale, Sa-ti dau si pa murgu meu, Sa-mi dai tu pa roibu tau. 263

www.dacoromanica.ro

Codrean din guri-i zicea :

Codrean din guri-i zicea :

Mal rhocane, neici Stane-, Lasi-ncalice d-un Codrean, Ci mi-e voinicel sirman ;

D-ale tu, mic a strungar, Ia prinde tu d-il cirlan, Negru si cornut, La linisoari bitut.

Si-i vazi el sirita, Si stie clti bani si-ti dea.

Iar strungaru ca -i zicea : Mal Codrene dumneata,

Iar mocanu ca mocanu,

Prost a minte, slab a fire,

Cum si-ti prind eu d-al cirlan,

Lu Codrean psi roibu da. Codrean daci-ncilica, P-aci-ncolo ca pleca. Mocan sade-n ... sl plinge, Cu palmili si ucide $1 din guri asa zice : Siricut de maica mea, Ce mai fuse $l asta ? Iar Codrean daci-1 vedea, El in loc calu oprea $1 mocanului zicea : Mii mocane, neici Stane, Ce-m' stai jos si im' tot plingi $i cu palme to ucizi ?

Negru si cornut, La linisoari bitut, Ci-i cirlanu stipinesc $1 m-apuci si-1 plitesc. Codrean asa d-auzea, Cirlig din miini ii lua, Cu cirligu-1 tibira, Strungar tipa, si oleciia $1 din gursi ca.' zicea :

Stii, Codrene, nu mai da ! Codrean atunci it lasa, Strungaru ca si ducea, Cirlan ca 11 prindea $1 lui Codrean ca 11 da. Codrean din guri-i zicea : D-ale tu, mic de strungar, N-ai auzit d-un Codrean,

Ci d-oi sta de m-oi inturna Si ti-oi da citeva palme, Ti se par ca sint parale, $i citiva pumni ghimuiti, Ti se par ca -s lei bituti. Apoi Codrean ca pleca

Ce is cai a la mocani, Miei a pi la ciobani, Mine di la brutari $1 yin a la circiumari

Si a drum is' ciuta. Crete -m' iarba, creste-m' frunzi, Creste-m' iarba pin smicele, Codrean suie pin perdele, Pin perdele mocinesti,

$1 nu numira la bani ? Apoi Codrean incalici, si duce, Strungar lade -n

...

$i: plinge,

Cu palmili si ucide.

Mocinesti $i unguresti. Mocanii cum it vedea, Toti a fug reteza. D-un mic strungar rimunea.

Culeas5 de I. Florescu, invaiator,

de la Florea Diagan, din com. Bragadiru, jud. Teleorman. 264

www.dacoromanica.ro

106

V oinicu §.i hoot Ca eu te-am desteptat $1 eu te-am sculat ; Ca la mine a venit Furu sai ma fure, 5. m4. desparV4 6 tine. Nu ma blestema, Altu ca oi lua 54-i por;i to grija,

Sub umbra da nuc Doarme d-un voinic, Murgu priponit Cu ta'rus de-argint ; $1 el cum dormea, Frumos vis visa : Unde se logodea

C-o fate da crai, Sus dg peste plai. Dar pe cind dormea $i pe clad visa, Furu ca venea Murgu a-i fura.

Sai-i duci $i saua.

Pe unde oi trecea, Voinici to -or ridea. Voinic adormea,

Furu iar venea $i murgu-i fura. Cind se destepta, Mina pa I4ntus punea,

Murgu ce-mi fAcea ?

Din ari str4fia,

Din picior 134tea, Voinic destepta, Voinicu-i zicea :

L4ntusu venea. Cat f ... -i mums -sa,

Dea, murgule, dea, Imp d4 te-ar minca, Fur de te-ar fura, Ca m4 d4steptasi

D-o fi lancusu meu rupt, S4 stii ca murgu s-a dus ; D-o fi lancusu ta'iat, Murgu meu este furat ! V4zu lancusu ta'iat $1 murgu ca e furat. El indat4 s-a sculat $i s4-1 cate a plecat.

$i somnu-mi stricasi ; C4 eu frumos vis visam : Unde ma logodeam

C-o fat4 de crai

Ufe ici, cats colea, De urma murgului nu da ;

Sus ds4 piste plai ; Tu m5. desteptasi $i visu-mi stricasi ;

134n' la nisipu Nistrului Ga'si urma murgului ; Cuvit din briu c4 scotea,.

Ca te-am luat Da cal 14udat,

Papuii. din Nistru tlia $1 d-o pliuta imi acea ;

Din tirg din Birlad Da la popa Vlad. Iar murgu zicea :

Pa pluts4 Nistru trecea $i pe murgu mi-I elsea..

Ba, sta"pine. ba,

Murgu Atm priponit

Nu ma blestema 265

www.dacoromanica.ro

Si furu dormea lungit. Binisor ca se ducea, Furca-n piept ca-i infigea Si dupa ce-1 judeca, Capu furului taia, Pa murgu incalica,

Nistru-n not el ca trecea Si da drum isi cauta. Auzit de inv. I. Florescu de la Florea Drawl, corn. Bragadiru, jud. Teleorman.

107

Stan din 13 driigan Departe, vere, departe, Nici departe, nici aproape, Tocmai calea jumatate, La mijlocu ctmpului, La putu porumbului, Unde fir de iarba nu e, Numai dalba colelie, Cine, neica, ca-mi mergea ? Sa vezi, Stan din Baragan. Dar el, neica, ce-mi facea ? Peste cimp ca se uita, Trei cirlaiori nazarea, Trei cirlaiori galbiori, Pe spinare negrisori ; Si de nare,

Ii murira copiii de foame ! Cind arcanul ca-1 sfirsea, La spinare ca-1 lua, Si-uncle, neica, mi-1 tragea ? La putu lui Ciorapiel, Ciorapiel 'al voinicel, La stupina cea batrina, Care e aproape de fintina. Sghiabu de apa-1 umplea Si arcanu mi-aseza, De furca mi le lega, In dosu furcii se da Si ptrtin mi-1 scirclia, Pin' cirlaiorii venea. Apa, neica, ca mi-si bea, Pe ling sghiab se juca, Pina-n arcane ca da. Cind ei prinsi ca se vedea, Odata ca se uzmea, Furca din pamint scotea ; Unde furca se trintea, Groapa de bordei facea ; Si unde ciutura cadea, Gropi de griu mi se sapa. Dar Stoian ce mi-si facea ? De necaz, frate, ce-avea, Barba albs -si jumulea, Mustaci rosii ca-si rupea.

0 strinare,

$i- mbuiestru -n fuga mare. El, neica, ce mi-si facea ?

/ndarat ca se-ntorcea Si lua coasa $i gresia Si-ndarat mi se ducea Si de coasa s-apuca. Dar el, neica, ce-mi cosea ? Tot secara, Cu negara, Tocmai o vara cosea Si de arcan s-apuca. Impletitura dintr-o vara, 266

www.dacoromanica.ro

Un cirlan i se oprea,

Cocoane s-a spaimintat. Daca este vorba asa, Adu pe Galbina-ncoa. Dupa ea descaleca $i Stan, frate,-ncaleca, $i-unde, neica, mi-o tragea ?

La salcia cocosata, Unde s-a mai umbrit odata.

Dara Stan a mi-i afla

$i pin tirg ca se plimba ; Lua trei traisti $i trei capestre, Tot capestre de bumbac, Cum lade la jugani drag. El la ei ca se tragea, Capestrele-n cap le-aseza. Palos de la briu scotea, Arcanele le taia, P-al mai mare incaleca, $i unde, neica, mi-si mergea ? Colea-n tirg la Nijlovet, Und' se vind cirlani cu prey. Cind cirlanii sforaia, Din picere svapaia, Cocoane se spaiminta, Ape ca se turbura, Livezi verzi ca se-ncurca, Mun;ii se cutremura. Pina turcii ca-mi sosea, Cit cerea atita-i da, Opt sute de lei ca-i da $i-ndarat mi se-ntorcea. $i cu cin' ca se-ntilnea ? Vezi, cu Stan din Piersica, Omul cel de nimica, Calare pe Galbina. Din gur4a ca-mi striga : Mai unchiule Stane, Tu, frate, nu mi-ai vazut Trei cirlaiori galbiori, Pe spinare negrisori ? Dar el, frate, ce zicea ? Mai nepoate Stane, Aseara, pe la o vreme, Colea-n tirg la Nillovec,

Tocmai in tirg la Cladova, Und' se vinde Galbina. Cind Galbina mi-ajungea, Odata ca-mi sforaia, Cura turcii ca bura. Cit cerea, atita-i da, Cinci sute de lei ca-mi lua, Stan in punga le baga 5i-ndarat mi se-ntorcea. Cind de Stan s-apropia $i caciula o lepada. Din gurita ca striga ; Mai nepoate Stane, N-a fost Galbena a ta, Ci ti-a fost, vezi, de furat, $i-n tirg, frate, m-a apucat, Cinci galbeni din punga-am dat Si caciulita din cap. Ce-am pacit pin-am scapat ! Daca vedea Stan asa, Mina-n punga c-o baga, Cinci galbeni ca scotea 5i-ndarat ca-i inturna. Ziva buna ca-si lua, Acasa ca se ducea. Dar nevasta 1-intreba : Pe Galbena n-ai gash, Pe Galbena ce-ai facut ? Eu, nevasta, m-am intilnit Cu unchiu Stan $i pe Galbena i-am dat,

Si el, frate, ca s-a dus Icea-n tirg la Nijlovec, Und' se vind cirlani cu prey ; $i-n tirg ca 1-a apucat,

Unde se vind cirlani cu prey, Trei cirlani a rinchezat, 267

www.dacoromanica.ro

Cinci galbeni din punga-a dat $i ca'clulita din cap. Indarsat i-am intornat. Dar nevasta ce zicea ? Asta nu e minciuna, Ca esti Stan din Piersica, Omu cel de nimica ! Dar nevasta ce-mi facea ? Toata noaptea bomba'nea, Pin' cirlanu-i aducea.

Cam asa pe supt nimiez, 1mi sosea si Galbina, Cu toti minjii dupa ea. Cules de Chr. N. Tapu din gura nutarului Stancu Ion din Cucuieti (Teleorman).

Acest cintec este o variants prescurtata a celui intitulat Juganii din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 688 sq.

108

Lund, luminita Sint de cumpa'rat Din sat din Birlad, De la popa Vlad ; Bani am numa'rat La raze de lung, Pe chei de fintina".

Luna, luminita%

Da"-mi $i mie-o luminita,

Ca am insa'rat Depa'rcior de sat, Cu ciinii ma" bat ; Numai o ca'tea nu tris. bate. Am doi calsori, Vineti porumbei ;

Culeasa. de Constantin Sta'nescu,

inVitator diriginte din com. GaIkea Mare, plasa Cimpu, jud.

Nu sint de furat,

Dolj.

109

Cine mi-i voinic lotrean? Frunzulita leustean, Cine mi-i voinic lotrean Sa" mearga cu mine-un an, Sa mi-I pui d-un apitan ? Capitane de judet, Ce tot mg tii h. cotet Pentr-un pui de minzulet ?

Si da"-mi drumu pe la prinz, Ti-1 aduc, f ... -1 de minz ; $i da-mi drumu la amiazi, Sa 0-1 aduc murg si breaz ! Ca"pitane din Ardeal, Ce Ma tii inchis d-un an, Pentr-o ia0 $i -un cirlan ? 268

www.dacoromanica.ro

$i iapa a murit de slabs, Cirlanu 1-am dat de gloaba. $i-mi luai saua la spinare $i-ajunsei pe drum la vale ; Dar un nebun de ruman Priponise iapa-n drum. Ma facui saua d-a pune, Ma facui d-a-ncaleca ; 1i dam pintene sa stea, Ea mai tare ca fugea ; Iapa Giurgiu apropia, Bune parale ca lua. Dar baiatu ce-mi facea ? $aua din spinare c-o lua

Se ducea la Maglovet, Se face d-un tirgulet, Und' se vind cirlani cu prey. Acolo cind mi-ajungea, Bune parale ca-mi lua ; Pagubasu ca-mi sosea, Mina cu ciocoii da, Frumusel ca mi-1 lega, La judecata-1 ducea, Acolo ca-1 intreba :

F ... -ti mama to de hot, Cum faci cind furi caii toti ? Prunzulita de maslina, Eu iau iapa cea batrina, $i cirlanii yin pe urma ; Eu merg din gura cintind $i cirlanii nechezind ! Dar baiatul ce-mi facea ? Mina stings c-arunca, Bune parale le da $i boierilor le zicea : Mai boieri, mai dumneata, Sa-mi dati la mina bilet, Sa tree Dunarea-ndarat, Ca am vii si am mosii, $i nevasta cu copii !

$1-apuca pe Cimpina, Se-ntilni cu Galbina. $arga neagra pe spinare Pe subt foale rotogoale, Pintegoaga de picioare,

Stremurata de o nare Si-n buiestra-n fuga mare. Dar nu era singurea : Cu cinci cirlai linga ea, $i-avea sapte jugaiori, Cum ti-este dragut de ei. El pe Sarga-ncaleca, Drumul d-a lungul ca-1 lua. Frunzulina mar de-1 eret,

Auzitg de Chr. N. Tapu de la Ion Preutqescu din Novaci-Gorj.

110

Cintecul lui Sbaned haiducu Frunza verde de savat, Sub un lomulet de gard $eade Sbanga pitulat, Nebaut $i nemincat ; Traieste cu zilele

Pin-apune soarele, Sa-$i is iepingelele, Sa-si umpla pistoalele, Loveasea vilcelele, Pe la toate gazdele. 269

www.dacoromanica.ro

Frunza verde de-o lalea, La o gazda ca mergea Si din gura-asa zicea : Gazda, gazdulicea mea, Da-mi o coaje de malai, Sa-ci prinz o stava de cai, Si c-un fir de usturoi Sa-ci aduc pluguri de boi ! Frunza verde de susai, Imi dete coaja de malai, Mincai si ma saturai, Luai capastru $i plecai, Ma suii p-al deal de plai, Vazui o stava de cai $- aruncai capastru-n ei, Cunoscui c i nu-s ai mei, Aruncai s-un drob de sare, Armasar sa nu ma omoare. Frunzulita de fasui, Daca vazui si vazui, Aruncai $i o tirsina, Prinsei iapa cea batrina, Nadejdea cirlanilor, Muma armasarilor. Frunza verde de susai,

Frunza verde trei migdale, Ca mi-a iesit Sbanga-n vara, Dar boierii ce-mi facea ? Potere ca ridica Si pe Sbanga ca-1 prindea, La cotes ca-1 inchidea. Frunza verde de-o lalea, Sbanga din gura-mi zicea : Alunita de mar cret, Capitane de judet,

Ce ma tot iii in cotes Pentru-al pui de murgulet ? Ca 1-am vindut fara pret ; L-am vindut cu cinci parale, Ca n-aveam de cheltuiala. Frunza verde trei migdale, Facu Sbanga de parale Si se plimba pe culare, Se intilnea cu fratii in cale. Cu fratii lui se vorbea : -- Care plasta s-o lovim ? Frunza verde busuioc, Lovim plasta din mijloc, Ca sint popi si protopopi ! Verde frunza de-o lalea, Sbanga din gura-mi zicea : Ba, ba, ba, fracilor, ba, Hai in plasa Blahnica

S-apucai de-ncalecai, Drumu-nainte-mi luai.

Frunza verde de sulfina, Descalecai la fintina Si ma uitai dupa mine. Aoleo, ce-mi pare bine, Toci cirlanii venea bine ! Frunza verde de-o lalea, Boierii rind auzea,

Ca luam franci cu traista, Rublele cu postava ! Culeasa. de Inv. G. Giurumescu de la Serban Vasilescu din corn. Ruptura, plasa Motru de Jos, jud. Mehedinii. 270

www.dacoromanica.ro

111

Cintecul lui Sacara Pe cel drum cam parasit, Palish cam de demult,

Cind pe ea ii incaleca, Toata herghelia dupa ea se ia. Dar cel viteaz ce-mi facea ? 5aua pe ea ca-mi punea

Cu negare-acoperit, Tare-mi vine d-un voinic, D-un voinic cam ortoman, C-un cal negru dobrogean. Se facea de se tragea La herghelia sultanului, Hanului, sultanului. Acolo cind se ducea, Ocol hergheliei da, Pe herghelegiu nu-1 gasea. In herghelie ca intra, In starostea juganilor, In fatatoarea iepelor, Acolo, frate, 11 gasea, Adormit cu faca-n sus, Parea din lume ca i dus, Cu arcanul capatii, Cu palosu-atirnat in cui. Dar Ortoman ce-mi facea ?

$1 pe dinsa-ncaleca.

Ea tragea de se ducea, Toata herghelia mi-o lua. Herghelegiu singur raminea, Incepea, frate, d-a plingea, Baga miinile in sin $1 plingea ca un nebun. Herghelegiu ce facea ? La sultan ca se ducea, Sultanul bine pricepea Ca la dinsu el venea, Ca i s-a-ntimplat ceva. Sultanu ca-1 intreba : Ce-ai path, herghelegiu, Herghelegiu, ciorbagiu ? Incepea d-a mi-i spunea

Cum el, frate, patimea. Dar sultan ce mi-s' facea ? Potera dupa el trimetea, Pe voinic ca mi-1 gasea In tirgu din Cimpina, Unde jugani ca vindea.

0 palma bung ca-i da Si din somn ca mi-1 trezvea. El din somn se destepta Si lui Ortoman zicea : De ce pe min' ma suduiesti $i cu palma ma plesnesti ? Eu sint herghelegiu sultanului, Hanului, sultanului. Aici sultanul m-a rinduit De cind eream copil mic, Ca sa stau sa staruiesc, Herghelia sa i-o pazesc. La capul arcanului Este-o iapa vinecioara, Pintenoaga de picioare,

Incepea 1-imprejura 5i pe dinsul mi-1 lega, Si frumos, frate,-1 batea Cu sfircu girbaciului Pe faca obrazului. Herghelia $i -o aduna, Inapoi ca se-ntorcea, Punea masa si minca. De steajar pe el ca-1 lega, 0 pinza d-america. lua, 271

www.dacoromanica.ro

Frumos, frate,-o catranea, P-acel hot infasura, Atuncea ca mi-1 lumea, Cum pe el, frate,-1 chema. Turcu-aci bea, chiuia,

Sacal'-ardea si plesnea, F crucea mini-sa ! Cules de Chr. N. Tapu din gura lautanilui Cristea Cobzaru, din

Tirgu Jiu.

112

Cintecul lui Radu Cite drumuri lungi si late Tot de Radu sint calcate Si de care ferecate ; Numai drumul Giurgiului Si cu-al Calafatului Dete boii dracului ! Foaie verde de naut, Hai, puica, la Cimpulung, Sa Vaz caii cum se vind Si pagubasu plingind, Si hotii bind si mincind ; Iar cind fu la adalmas,

Foaie verde salbsa moale, De la Bucuresti la vale, La Focsani pe valea mare, Cite care cu povaia, Toate-mi suie si-mi pogoara ; Numai carul Radului Nici nu suie, nici coboara, Bate boiii de-i omoaia. Foaie verde si-o lalea, Raduleasa ce-mi zicea ? Radule, sotia mea, Nu-mi bate bou de cea, Ca e zestrisoara mea, Care mi-a dat-o maica Sa: m-arinesc eu cu ea, Din copila'ria mea ! Iara Radu ce-mi zicea ? Foaie verde trei granate,

N-aveai loc de psagubas, Si hotii bea si minca, Vagubasii toti plingea, Si Radu se inveselea. Auzit de la Ghifi Schiopu din R.-Vilcea, cules de Chr. N. Tapu.

113

Aide Nae din Veideni Cu Ionita Pitigoi Si mai e unul Saloi Ce face dintr-un p0! doi.

Foaie verde trei coceni, Este Nae din Vadeni Si cu citiva orIseni, 272

www.dacoromanica.ro

Ei nu furs, ci hotesc, Joia-n tirg le tslmacesc, Cu Scurtu din Magheresti $i cu Cocos din Balcesti. Joia-n tirg ei se stringea, La Pitigois,se ducea, Mare mass -t astepta, Gati6'. de Ilinca.

De la masa se scula, Podu Jiului trecea, La un pops se oprea, Doi msi In curte intra, Sus pe scari ca se suia, De usa ca-mi impingea, Usa-nchisa ca-mi erea. Zamfirache ce-mi facea ? Usa popii ca spargea $i in casa ca-mi intra. Popa un balat avea, Usa deschisa vedea, Pusca-n mina c-o lua Si-ndata o slobozea, Pe Zamfirache-mpusca

Si pe Cocos 11 ranea. laid' Cocos ce-mi facea ?

Jos pe scars a se da,

La tovara'si ca mergea $i din suei-asa zicea : Incalicati Si haideti,

C-am hotit clt am hotit, Aicea ne-am peapadit ! Sus pe cai incaleca, Catre oral ca pleca, La Pitigoi ca mergea, Mass mare-i astepta, Gso.tita de Ilinca.

Iara Cocos ce acea ? De pe cal desalica, La hodaie ca mergea, Aprindea de-o luminare $i vedea rana lui mare, A doua zi Cocos moare. Cules de Chr. N. Tapu din comuna Novaci-Gorj.

www.dacoromanica.ro

ill Pastorelsti

114

Miorita De la Poienari, Tot prima-primari, Cu caciuli de urs, Ca nu sint supu$i, 'Nalte i motate, Pornite pe spate, Cats strina'tate. La Ion mergea, La oi a-i ba"ga, Cu oile-i pornea. Mare, se vorbea Ca ei s'a'.-1 omoare

P-un picior de munte Scoboara oi multe, i cornute Si mai multe sute. Si cin' le tragea 5i cin' le mina ? Vatafu Ion, Ca el nici un om, Fecior de mocan Si de mocircan, Adus din Ardeal. Da' Ion mi-avea, Mi-avea o mielti5icg,

Multe

Pe .vtafu Ion, Ca el nici un om. Miaua mi-auzea Si mi se-ntrista, La Ion mergea. Ion mi-o vedea Si el mi-o-ntreba :

Minded' frumu$ica",

Cu lina pla"vitsl, Cu patru cornite, Cu cite-o piatrg nestimaa Ce-mi lumina" noaptea toaa. Cind simvea de vreme rea, Tiagea oile la perdea.

Drags miorifa",

Cu lina plavifa, Ce mi-e$ti tristiwara, Dligufa mioarl ? Inane, Inane,

Si sim%ea de vreme buns,

Tra"gea oile la Aune, Unde iarba e mai buns. Vin noun ciobani 274

www.dacoromanica.ro

Nrtafe Tome, Ai nou'a ciobani De la Poienari, Tot prima-primari, Mare, s-au vorbit Si s-au sfa'tuit

Vineti, porumbei, Lucii ca serpii $1 iuti ca soimii. Dar cine-mi mina, Cine-i biciuia ? D-un mic moca'nas Cu gluga'-ntre spete, Cu baieru de bete ; Fuge nu se vede, Biciu cu zorzoane, Fug caii sa moara. Cucia-mi venea,

$i-au acut prinsoare Ca sa to omoare ! Ion ca -i spunea : Dragal Cu Tina plavifa%

Ei de m-or uri $i m-or omori,

are, mi-aducea

Ei tot s'a' m5. ingroape La sting aproape,

D-o caltiOritsa" Alb;:i la pelita",

In strunga de oi, Sa fiu tot cu voi, Cain in dosul stinii,

Neagil la hainifi. La tir15:-mi tragea,

Pe Ion striga : Inane, Inane, Vatafe Inane ! El nu raspundea. La mormint mergea

and clinii ! Foaie verde micsunea, Ciobanii ca sosea $i mi-1 omora. Und' mi-1 ingropa ? Cam in dosul stinii, Ca s -auza ciinii. Stilp ce mi-i punea ?

$i ea mi-1 jelea $i mi-1 destepta.

In brace 6'4 lua,

Uvalasul lui.

In cucie mi-1 punea 5i-acas'a' ca mi-I ducea.

Criva; ca -mi b'&tea,

Cavalul urla, Pe Ion jelea. Dar ei oe-mi ca'cea ? Ei mi se uita Si ei ce-mi vedea D-o cucie verde Zburind prin livede,

CuleasS de Chr. N. Tapu din gura cobzarului Stancu Ion din

Cucuieti (Teleorman). AceastS balad5 este o variant's modificata

a

Oaiei ncizdravane

din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 435 sqq. si a Miori;ei din colectia lui V. Alecsandri,

Cu doi ausei

p. 1-3.

275

www.dacoromanica.ro

115

Ciobanul Foie verde bob di linte, 'Nainte, 'nainte, P-al picior d'a linte, Pin tufe marunte, Coboarsa-m' coboaii,

Cu lacr'a'mi di' singe. $i ei ca sa"-i is Oili i banii, Ciinii i ma'garii,

$1 cu toti sa treaca, Bine sa tra'iasei In Sara turceasc. Iar cea oaie buclaie, Care-i flcuse turma, Mergea-n fruntea oilor, Minca fruntea florilor.

P-11 picior cla munte,

0 mie cinci sute, Tot mieori cornute ; P-ale valceli mari, Tot of d-ale mari ; Pa valcele mici, Tot mieluei mici. Dar cin' le coboara ?

lA simtea da vreme rea, Tragea oili-n perdea ; M. simtea de vreme buns,

Cei nou5. ciobani,

Tot din Poienari, Toti sint \Teri primari, Sint buni veriwri, Din noua surori ! Dar ei se vorbea $i sa. satuia : Sta'pin sa'-i omoare Si sa mi-1 ingroape

Teagea oili-n pa'sciune. Ea daea-auzea, Pa urma r5xnunea, La ei asculta. Stapin d -acasa venea,

Pa urma daca'-o Osea, El din gursa ii zicea : Tu clip. mea, Care mi-ai fa'cut turma, Ereai fruntea oilor, Mincai fruntea florilor. Da simteai da" vreme rea, Tra.geai oili la perdea ; M simteai de vreme bunsi,

In tirla oilor, In jocul mieilor. Cirligelul lui, Ei ca ssi i-1 puie, Stilp la cap sa"-i fie ; Glugulita lui, Tronu trupului ; Fluiergul lui, Ei ca sa i-1 puie

Tra"geai oili-n pa'sciune ;

Dar acum nu tiu, iarba nu-ti mai place,

Intr-un virf de pleop ; Cind vintu o bate, Pin el o strabate,

Ori fun semn ca ti se face ? Da turma to mi-ai fasat, Lupu fi te-ar fi mincat ! Iar oaia ca li zicea : -- Ba, st'apine, ba ! Nu ma blestema,

Fluieru o zice, Oile s-or stringe, Oile 1-or plinge 276

www.dacoromanica.ro

Tot plingind din ochi cu jale.

Ca lupu m-o minca, Turma ti-o ramunea. Mie iarba-m' place, Semn nu mi sa face. Dar cei noua ciobani, Tot din Poienari, Toti sint yeti primari, Sint buni verisori, Din noda surori, Ei ca s-au vorbit Pa tine sa to omoare Si sa mi te-ngroape In tirla oilor, In jocu mieilor. Iar cirligul tau, Ei ca sa ti-I puie, Stilp la cap sa-ti fie ; Gluga sa ti-o puie, Tron la trup sa-ti fie ; Fluierasu tau, Ei ca sa ti-1 puie Intr-un virf cla pleop ; Vintu dud o bate, Pin el o strabate, Fluieru o zice, Oili s-or stringe, Pa tine to -or plinge Cu lacrami de singe. Ian ei ca sa-ti is Oili si banii,

Si el ca'-m' mergea Si tni se-ntilnea, Sa-ntilnea cu Tiganu-n cale : Buda ziva, Tiganule ! Multumim, ciobanule !

Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca, Sa-ti dau galbenu ! ( riganu cinta o tiga'neasca.) Nu-m' suns opinca, Nu-ti dau galbenu !

5-apuca pa drum la vale, Tot plingind din ochi cu jale ! Si el ca mergea Si el sa-ntilnea, Sa-ntilnea cu Rumanu-n cale. Buna ziva, Rumanule ! Multumim, ciobanule ! Ia cinta-m' cintecu, Sa-m' sune opinca, Sa-ti dau galbenu. (Rumanu zice o hors.) Nu-m' suns opinca, Nu-ti dau galbenu ! S-apuca pa drum la vale,

Tot plingind din ochi cu jale. 51 el ca mergea Si el sa-ntilnea, Sa-ntilnea cu Sirbu-n cale : Buda ziva, Sirbule ! Multumim, ciobanule ! Ia sa-mi cinti cintecu, Sa-m' sune opinca, Sa-ti dau galbenu. (Sirbu zice sirba.) Nu-m' suna. opinca, Nu-ti dau galbenu ! 5-apnea pa drum Ia vale,

Ciinii si insagarii ;

Si cu toti sa treacI In tam turceasea. Stapin d-auzea, Rau, frate,-i venea, El pa, ginduri sta, Si sa otari Oi a napusti. Lua ciomagu la spinare $i cavalu-n suptioara, S-apuca pa drum la vale,

Tot plingind din ochi cu jale. Si el ca mergea, 277

www.dacoromanica.ro

Buda. ziva, Ungurule ! Multumim, ciobanule !

Si el sa-ntilnea, Sa-ntilnea cu Turcu-n cale. Buda ziva, Turcule ! Multumim, ciobanule ! Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca, Sa-ti dau galbenu. (S'a zice un cintec turcesc.) Nu-m' suna opinca, Nu-ti dau galbenu ! $-apuca" pa drum la vale, Tot plingind din ochi cu jale. $1 el ca mergea,

Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca,

Ski dau galbenu.

(Sa zice ceardaw unguresc.)

Nu-m' sung opinca, Nu-ti dau galbenu ! $-apuc'd" pa drum la vale,

Tot plingind din ochi cu jale. Si el ca'-m' mergea $1 el sa"-ntilnea,

Sa'-ntilnea cu Neamtu-n cale. Buda ziva, Neamtule ! Multumim, ciobanule ! Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca,

$1 el sa'-ntilnea, Sa'-ntilnea cu Grecu-n cale. Bun ziva, Grecule ! Multumim, ciobanule ! Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca,

Ski dau galbenu. (Sa zice o pola)

Nu-m' sun opinca, Nu-ti dau galbenu ! $-apuc'" id' drum la vale, Tot plingind din ochi cu jale. $1 el ea mergea $i el s'a-ntilnea, S'a-ntilnea cu mocanu-n cale. Buda ziva, mocane !

Sa ti dau galbenul. (Sa zice un cintec grecesc.) Nu-m' sun opinca, Nu-ti dau galbenu ! $-apuca" pa drum la vale, Tot plingind din ochi cu jale. $1 el ca mergea Si el sa"-ntilnea,

Sa-ntilnea cu Cazacu-n cale. Bun ziva, Cazacule ! Multumim, ciobanule ! Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca, Sa ti dau galbenu.

Multumim, ciobane !

Ia sa-m' cinti cintecu, Sa-m' sune opinca,

Ski dau galbenu. (Sa zice moca'neasca.)

Mi-a sunat opinca, Mi-ai luat galbenu ! S-apuca- pa drum la vale Tot plingind din ochi cu jale. $i el s'a ducea $1 el sa-ntilnea, Sa"-ntilnea cu lupu-n cale ! Buda ziva, lupule ! Multumim, ciobanule !

(Sa zice ca'z'ciceasca.)

Nu-re sun opinca, Nu-ti dau galbenu! $-apuca" pa drum la vale, Tot plingind din ochi cu jale. Si el ca mergea $1 el s'a-ntilnea, Sa-ntilnea cu Unguru-n cale. 278

www.dacoromanica.ro

Ei, frate, ca mi-I lua Si, frate, mi-1 ingropa

Lupule, frumuselule, Dolofanelule,

Tot in tirla oilor Si in jocul meilor. Iar stilp dinsii ce-i lacea ?

N-ai vazut oile mele ? Eu, frate, cal le-am vazut, Frumual ca le-am pa'scut. Pa valcele tot picere, Pa costive

Ca valu ca i-1 punea; $1 cind vintul im' batea, Cavalul asa zicea : (Acu' sa zice un cintec de jale intocmai ca din caval.)

' tot corni ;e,

Pa la fintini capavini. Stapinu cind auzea, Rau atunci ii venea

Culeas5 de I. Flotescu, invaiator,

$1 cadea jos si murea ! Ciobanii daca-1 afla,

de la

Florea Dligan din

corn.

Bragadiru, jud. Teleorman.

116

Cintecul lui Costea ciobanu Pe cimpul Tighinii

In trup mi-e de seapte palme $i-n cap mi-e cu patru coarne ;

Si p-al Tighinu%ii,

Pe valea La colvul dumbravii, La tirla Costiei, Ca mi-a-ntins perdelele, Pe toate valcelele, Ca sa'-i fete oile. Asa-i fats oile, Cum sint vara ciupercile. $i are Costea of marunte Cite pietricele-n munte ; Are Costea mielusei, Cit sint vara brebenei ; Are Costea mielusele, Cit sint vara viorele. Si mai are Costea, are D-o miorea, Nu mi-este-n lume ca ea. * In original greit : cos4e (ii.

In virful corni%elor,

Cite-o piatra nestimata Da lumina noaptea toata, Pe lumina pietrilor Ducea seama oilor, Cu liniva zugravita, Cu unghiile poleite. Cind simte de vreme bung, Trage oile in pastiune ; Cind simte de vreme rea Trage oile-n perdea. Tot mai are Costea, are Vreo cincizeci de ciini batrini Care-mi pazesc pe la stini ; Vreo cincizeci de cavelandri Care pazesc pe la mandre, Vreo cincizeci de pusl-atei ed.).

279

www.dacoromanica.ro

Cari pazesc pe la °dal

Lasa'-te de haiducie, Vin' cu mine-n cioba'nie, Ca'ci mai bine-o sa ne vie ! Alei, nene Costeo, nene,

Mai are Costea, are Pe Doalfa, catea ba'trina ; De ba'trini ce era, Dintii-n gull nu mai avea ; Sedea-nvaluit-ntr-o line $i latra noaptea la lung. Mai are Costea, are Pe Togan, Ciine d-un an, Cu capul ca de cirlan, Ca sedea el noaptea-n c... Si pazea noua stini. Azi mi-e luni, Miine mi-e marti, Pleaca Costea la Galati,

Las-te de ciob'anie, Yin' cu mine-n haiducie, Ca mai bine-o sa ne vie ! Iar Costea ca mi-$i pleca, Ziva bun' ca -si lua, Fulga-n urma, r'aminea, fn vale ca -mi cobora, Cincizeci de haiduci avea. Haiducii c i mi-1 vedea Alei, nene Fulg ba'trin,

F...-mi-ti barbuta-n c..., De cind, frate, to to -ai dus, Vinul in plosca s-a acrit Si pimea s-a mucezit. Cind mai eau ne-am minia Si pin cingi ca to -am lua, Giaba de viata to ! Iar Fulga ca le striga :

Cu m'agarii-nsa'ma'rati,

Sa is tarite La oite Si bolovani

Pe la 61ani,

Opinci pe la ciobani, Iminei La va'tasei.

Voi, voinicilor, Luati-val dupe mine, La m'a'sura cea surpata, Un de-am mai urlat odata, Altii ca ciinii sa la'trati, A.ltii ca lupii sa urlati, Altii chiote sa"-mi dati. Ciinii Costii mi-o auzi, Dupe voi s-o-nsirui ;

Cu Fulga-n cale se-ntilnea, Bun'a' 7;ua for ca -Si da Bun ziva, nene Costeo ! Multumescu-ti, nene Fulgo

!

Alei, nene Fulg ba'trin, F... ba'rbuta in Tu rau, frate, of inframinzi, Tu la mine ca sa. vii

0 mioaa d-o clIdare,

Eu in tirla mi-oi intra, N-oi lua una, n-oi lua doua, Voi rupe turma drept in doua ; Tot fruntea berbecilor,

Brinza dulce din sadila", Cascaval din comanic, Cum sta bine la voinic. Pe mine sa nu ma strici. Alei, nene Fulg Mtrin,

Fala negustorilor, Nadejdea stapinilor. Ciinii Costii c-auzea, Dupe ei se-nsiruia ; Fulga-n urmsa. raminea,

$i ca frate ca ti-oi da Un berbece de frigare,

280

www.dacoromanica.ro

Brawl de zburaturi umplea, Toci ciinii zburaturea, Numai Dolfa raminea ; De trei on tirla o ocolea, La gura tirlii venea, Ea din gura ca zicea : Nu ma bate, mai stapine, C-am slujit la mol d-al tau, Am slujit la taica-tau. Vine vremea gi la tine, Nu ma bate, mai stapine, Ia-te to dupa mine, La izvoru rece de mult, Numai de Dolfa §tiut.

La tirla ca se ducea, Iar Doalfa ca mi-1 ochea : Vino, vino, Fulg batrin, F...-mi-ti barbiha-n c..., Ca mai am doi dinti in gura, Aia am sa-i rup in tine ! Pe Dolfa somnu o fura, Fulga-n tirla ca intra, Turma-n doua mi-o rupea, Dindarat ca le lua $i-n vale le cobora. Cind voinicii le vedea, Unii, frate, ca-mi taia, Altii, frate,-mi jupuia. Altii focuri ca-mi facea, Altii, neica, ca-mi frigea, Alcii pin gura lua,

Unde Coste-a c-auzea,

Cirligu-n mina ca lua, Dolfa-nainte mergea. De picior amelinca, P-o nare ca uiera. Cind in vale se uita, Costea oile vedea, Ca ciinii la zahana ;

De -$i mai tinea inima.

Ia vezi Fulga cel batrin, Ca Medea p-un Imwean

$i rodea d-un ciodalan. Azi mi-e luni,

Fulga pe bu5tean ectea $i rodea d-un ciodalan. Dolfa cind it vedea, Din deal se repedea $i de vina 1-apuca.

Miine mi-e mar ;i, Vine Costea din Gala%i Cu magarii insamara%i, Cu bolovani

Pe la cirlani, Cu opinci pe la ciobani, Cu tarhe

Costea cL, mi-s' striga :

Tine, Dolfo, acilea, Mare baq4 vi-oi da ! Pina Costea ca-mi sosea,

La ()lite.

Cind Costea acas' ca venea, Oi le la strunga le da ; Nu venea lapjile la masura, Nici brinza la-nchegatura. Zerul, frate, ca-1 lua $i pin cofe ca-1 punea, To;i. dial; OLT striga, Nici dulaii nu se satura. Dar Costea ce mi-s' facea ?

Cincizeci de voinici pleca,

Pin paduri se-mpr4tia, Numai Fulga raminea. Costea mina pe Fulga punea, La raspintie 11 ducea, Din guri%a -1 judeca :

Bine, Fulgo, dumneata, Ce rau, frate, ci-am stricat, 281

www.dacoromanica.ro

De pe mine m-ai furat ? Nu m-ai furat cum se furs, N-ai luat una, n-ai luat dota, Mi-ai luat turma drept pin doua, Tot fruntea berbecilor, Nadejdea stapinilor. Tu mi-ai furat haiduceste, 0 sa-ti car eu ciobaneste. Cite o bucata tsaia, La raspintie-arunca ; Toti dulaii ca-i striga,

Nici dulaii nu-1 minca, D-al dracului ce era. Cules de Chr. N. Tapu din gura Mutarului Dumitru Valeanu din Rosiori-de-Vede.

A se confrunta

acest cintec cu Fulga din colecvia d-lui G. Dem.

Teodorescu, p. 509

sqq,

Si

cu

Gealip Costea, p. 513 din aceeasi coleccie si cu varianta Dolca din colectia lui V. Alecsandri, p. 5456.

117

Costea i Fulgea C-avea o miea ochesa, Si pe aia pricepea Ca oile nu era, Nici laptele la mulsoare, Nici casul la stricatoare. Costea o bazdoaga lua $i peste cimp ca pleca.

Costea c!nd s-a ciobsanit

$i Fulgea s-a haiducit, Ei amindoi s-au vorbit : Mare, Fulgeo, mare, Cind ti-o fi dor de carne, Tu sa vii la tirla mea, Sa-ti dau o miea de caldare $-un berbece de frigare, 5-un notior de pristos, Sa va fie de folos. Da' Fulgea nu vrea asa, Si inselator ce era, Inselator de seapte domni, Noua haiduci ca-mi avea Si cu ei ca se vorbea, Cind soarele scapata, Unii ca ciinii latra, Altii ca lupii urla, C:inii Costii an-i insele. $i turma ca mi -o rupea, Jumatate, a treia parte. Dimineata se scula 5i peste of se uita,

0, Guda batrina, Ia yin' dupa mine. $i colea-ntr-o tufa verde, Micsorel focsor se vede,

Nu sriu focu-i potolit, Ori de haiduci ocolit. El acolo c-ajungea. Unii la frigari frigea, Altii la caldari baga, Altii-ntorcea la belciuge, Ca sa fie carnea dulce. Buna sara, frate Fulgeo, Tu cind mi te-ai haiducit, Lu atunci m-am ciobanit,

Noi amindoi am vorbit Ca sa vii la tirla mea 282

www.dacoromanica.ro

Sa-Ti dau o miea de caldare $i-un berbece de frigare, Si-un notior de pristos, Sa va fie de folos. $i tu, frate, asa n-ai vrut. Esti un ho; de noua Tari, Inselator de seapte domni.

Tine, Tine, frate Fulgeo, Sa dau o data ciobaneste, Sa raspunda haiduceste. Cu les de Constantin Sfanescu de

la Stana M. Ghifa din Giubega, Dolj.

www.dacoromanica.ro

Iv

Despre curtea feuded

118

Cintecul lui Manolea Pe Argo in sus, Pin cel alunis, Pin eel carpinis,

Ba eu c-am vazut, Pe unde-am trecut, Dupa cocineata, La cea moghindeata, D-un zid parasit Si netspravit ;

Plimba -mi-se poarta Domnul Negru-Voda, Cu nou'a zidari, Noua mesteri mari, Cu Manole, zece, Care mi-i 4i-ntrece. El ea mi-s' eata Loc de case bune Si d-o min'astire, Faca-o pomenire. El ca se-ntilnea C-un noias Purcaras, Din fluier cintind, Porcii intorcind. El ca mi-1 striga : Noias Purcaras, Cu porcii te-ai dus, Tu nu mi-ai vazut Un zid p'ara'sit ? Dar el ca-mi striga : Domnul Negru-Vodl,

Ciinii cind it va"cl La el se reped, Latra a muciu

ji urra-a pustiu. Negru-Voda c-auzea, Acolo el mergea, Locul ca -i. pFacea,

Din gura striga : Voi, noua zidari, Noua mesteri mari, Cu Manolea, zece, Care va Si-ntrece, Iatsa eu am gash Loc de case bune Si de minastire, Fac o pomenire. Sforile sa-ntindeti, Locul sa-mi cuprindeti, Locul masurati, De zid v-apucaci ; 284

www.dacoromanica.ro

Ca de unde nu, Pe voi va voi pune Chiar de vii

Sa siliti sa ziditi, Cu cap sa iesiti ! Manolea-mi striga : Doamne Negru-Vod5, Var Si caramida, Marmura Si sticla ! Domnul Negru-Voda auzea, El numai ca poruncea, Toate se facea. Dara Manea ce -mi facea ? Da zid s-apuca Cu noua zidari, Noua mesteri mari, Cu Manolea, zece, Care mi-i Si-ntrece. Ziva ce zidea, Noaptea se surpa. Ziva end venea, Voda Negru ca-mi sosea, Din gura le cuvinta : Ce poate fi asta, De voi nu ziditi, La cap sa iesiti ? Manolea-mi striga : Doamne Negru-Voda, Ziva ce-am lucrat, Noaptea s-a surpat ! Negru-Voda ca pleca, Mesterii ca s-apuca, La zid iarasi ca lucra ; Ziva ce zidea, Noaptea se surpa. Negru-Vocla iar venea, Pe ei ca se necajea Si din gura le zicea : Voi noua zidari, Noua mesteri man, Cu Manolea, zece, Care va Si-ntrece, Siliti de ziditi, Cu cap sa iesitt ;

Printre temelii ! Tar de mi-oti ispravi, Va voi da averi, Va voi face boieri. Manolea, cind auzea, El se turbura, Jos de pe scars se da, Capul jos ca-1 punea, Putinel ca aromea,

0 soapta in vis ca-i venea, Un juramint ca facea : Cine-n zori, mline, o veni Cu demincare, Ori vireo surioara, Ori vireo sotioara, Mina pe ea ca sa-mi puie, In zid s-o zideasca, Capu ispraveasca. Negru-Voda ca-mi pleca, Manolea se destepta Si din gura ca striga : Voi, noua zidari, Noua mesteri mari, Eu, cind m-am culcat,

Un vis am visat : 0 soapta in vis mi-a venit, Ca :Mine cine-o veni, Oni din surioare, Ori din solmare, Mina pe ea sa puneti,

In zid s-o aruncatt, Si siliti s-o ziditi, Cu cap sa iesiti ! Voi, acasa cind °II merge, Sa nu spuneti la sotware, Nici macar la surioare. Ei juramintu nu-1 tmeau, Toti acasa ca spuneau. 285

www.dacoromanica.ro

El pe schil5 se suia, Pe ea mi-o vedea Si tot asa se ruga : Aolic5, Doamne sfinte, Scoate-i denainte

Singur Manea nu spunea, El jur5mintul tinea, La zid se ducea, De zid s-apuca, Ei ea mi-s' zidea. Dar Manole ce-mi f5cea ? Pe schil5 sus se suia, In drumul Vilaii se uita. Cind ochii c5-si arunca, Pe Vilaia c-o vedea ; Cruce-n piept Isi ridica, La Dumnezeu se ruga : Aolic5, Doamne sfinte, Primeste a mea rug5minte : Da o ploaie cu vint, Sa curg5 jiraie,

Un lup turbat, Cu limba p-o fale5 ; Ea ca 1-o vedea Si s -o sp5iminta, Bucate-o Nirsa,

Ind5r5t s-o intorcea, Altele-o fleea, Doar d-o intirzia, Alta mi-o pica. Si ea ca s5-mi cate Pe juncu !Alan, C5-i pierdut d-un an, Pe el 1-o g5si Si mi-o zalovi ; Pe el 1-o t5ia, Bucate-o f5cea Si-atunci o pleca. Ea acas5 se ducea, Pin obor ca da, Dup5 cas5 mi-iesea,

Apele sa creases&

Plintele sa moaie ; Vilaia o aluneca, Bucatele o v5rsa, /nd5r5t s-o intorcea, Altele mi-o g5ti, D-o mai z5bovi, Alta mi-o veni. Dumnezeu ca un sfint Ti asculta la cuvint ; El ploaie c5-mi da, Vilaia aluneca, Bucatele v5rsa,

Juncu c5-1 g5sea, Pe el c5-1 t5ia, Bucate f5cea,

Ind5r5t ca venea. Dar Manole ce-mi f5cea ? El pe schil5 se suia, Pe ea cind o vedea, Mai r5u se turbura.

!nark se-ntorcea, Altele g5tea, /ndisir5t venea, Alta nu sosea.

In cap le punea,

Jos ca mi se da,

La Manolea-mi pleca, Pe drum sov5ind Si din gur5 zicind : Manoleo, Manoleo, Te-am Intirziat Cu demincare,

Sub schil5 dormea. Vilaia-mi venea, Si din gull ca -i zicea : Manoleo, Manoleo, Tu to -ai sup5rat Ca to -am intirziat Cu demincare,

Cu yin de prinzare ! 286

www.dacoromanica.ro

Ti-ajunga de gluma, Ca nu-i, draga, buna. Zidul rau ma stringe, Titisoara-mi curge, Iorguletu-mi plinge ! El ca-mi auzea, El se turbura, Din gura striga : Stai, mindruta mea,

Cu vin de prinzare. Manolea-mi striga : Ah, mindruta mea,

Nn te speria, Eu nu m-am suparat Pentru demincare

$i yin de prinzare

!

El ce mi-s' facea ? De mina -o lua, Pe schila-o suia, Pe zid mi-o punea. Stai, mindruta mea,

Nu te speria, Ca Iorguletul tau $tie-1 Dumnezeu !

Nu te speria, C-am visat ceva, to zid sa te zidesc,

Si el ca striga : Siliti d-o ziditi, Cu cap sa iesiti ! $1 ei ca-mi zidea Pina la genuche, $i sus de genuche ;

Ca sa-mi ispravesc. Semn la zidari ca-mi racea, $i-n zid mi-o arunca, La zidari striga : Siliti de ziditi, Cu capu sa iesiti ! Ei ca mi-o zidea Pin' la talpisoare, Pin' la gleznisoare. Vilaia-mi striga : Manoleo, Manoleo, Mestere Manoleo, Ajunga-ti de gluma, Ca nu este buna ! Dara Manea ce-mi facea ? La zidari ca ponincea : Siliti de ziditi, Cu cap sa iesiti ! Ei ca mi-s' silea $i ei ca mi-o zidea Pin' la gleznisoare, Pin' la pulpisoare, Pin' la genuche, Si sus de genuche. Ea ca mi-s' striga : Manoleo, Manoleo,

Pina pe la briu Si-de sus de briu ; Pin' la pieptisor, Pin' la sinisor ; Pin' la titisoare, Pin' la suptioare. Ea atunci striga : Manoleo, Manoleo, Mestere Manoleo,

Ti-ajunga de gluma, Ca nu-i, draga, buna ! Ti- ajunga de saga, Ca nu-i buna, draga ; Zidul rau ma stringe, Pieptisoru-mi fringe, Titisoara-mi curge, Iorguletu-mi plinge ! Manolea-mi striga : Taci, mindruta mea, Nu te speria,

Cad Iorguletu tau 11 creste Dumnezeu! Dar Manolea ce-mi facea ? 287

www.dacoromanica.ro

La zidari striga : Siliti d-o ziditi,

Faca'-si pomenire. Cind el c5-mi venea, Pe ei c5-i eisea Sus pe cel grindis, Pe cel acoperi5. El ca mi -5' striga : Manoleo, Manoleo, Mestere Manoleo,

Cu cap sa'. iesiti ! Zidarii silea,

Silea d-o zidea, De la titisoare Pin' la subtioare, Pin' la uma'r, Pin' la gitisor. Ea atunci mai striga :

Ai putea face alta mai buns ? Manolea-mi striga : Doamne Negru-Voda,

Manoleo, Manoleo, Nu Ii-ajunge de gluma, Ca nu este buna. ? Rau zidul ma stringe, Iorguletu-mi plinge ! Ca eu cind am plecat L-am lasat neinfasat

Asta e de-nv4atur,

Fac alta si mai burts, Fac alta mai luminoasa Si mult mai frumcasa" 1 Negru-Vocla c-auzea,

El, frate, ea-mi poruncea Sca'rile de le lua,

Si nesaciat,

Nici titie-1 nu i-am dat ! El ca mi-i zicea : Ah, mindruta mea, Nu to speria, Iorguletul tau

Si ei ca -mi ra'minea Sus pe grindis Si pe coperis. Ei ca se gindea Jos cam sa se dea. Manolea-mi striga : Noua mesteri marl Si nousi zidari, Voi ca yeti face Aripi de sindria", D-aici a'ti zbura,

Creasta'-1 Dumnezeu !

Ca eu lui i-oi face Leagan de rra'tase,, Si de sirmatntoarsa. Ploaia c-o plotia, Pe el 1-0 scalda ;

I4pada d-o ninge, Pe el ea 1-o unge ; Vintul o adia De l -o leana.

Jos ca v-oti mai da.

Zidarii-mi zidea Pins -o coperea,

Si unde ca-dea Sfani de piatra" se facea. Manea-n urma ra'rninea,

Ei a5a auzea,

Aripi iii facea, Ei d-acolo zbura,

De-nvas s-apuca. Pin cel alunis,

Greu de la inim5. ofta, Cind el, frate, mi-auzea Din zid un glas na'dusit,

Pin cel ca"rpinis,

Negru-Voda vine Ca sa mi se-nchine La cea minastire,

Sa'm'ana a tinguit : Manoleo, Manoleo, 288

www.dacoromanica.ro

Fintina sa facea,

Ti-ajunge de gaga,

Ca nu-i buns, drags ; Zidu rau ma stringe,

Cu apa- sarata-,

De lacrami varsata. Dar ea ce mi sa, facea ? 0 ling cesmea, Care bea lumea din ea !

Iorgulew-mi plinge ! El cind mi-auzea,

De tot se turbura, Ochii-n cap se-mpoijinea. D-acolo zbura, Cu Lica la rassarit ca'dea ;

Cubes de Chr. N. Tapu de

la Dumitru l'Ileanu, 15:utar din Rctiori-de-Vede (Teleorman).

119

Cintecul lui Manolea De-a drum curinezi§. Foaie verde si -o lalea,

Pe Arge§ in sus, Pe Arge§ in jos, Plimba-mi-se-mplimba Sau de Negru-Voda

Ei pe potea-trii mergea, Ei, mare, ca se-ntilnea C-un Ias

Cu nova zidari, Cu Manole, zece Care mi-i intrece. Dar ei ce mi-s' cats ? Loc de midastire Si de case bune, Fie pomenire, Cit soare pe lume,

Purcaras, Pielea ca hirtia,

Camara ca tina. Negru-Voda asa-mi zicea : Mai Ias Purcaras, Cu camasa neagra Si cu pielea alba, Stiu ca n-ai va'zut, Tot porcii minind,

Sa se pomeneasa In Cara rumaneasca Si la dumneavoastra !

Luncile spargind, Loc de minastire Si de case bune ? Foaie verde si-o lalea, Purcar din gura-mi zicea : Dade Negru-Voda, Sau m'a ispite§ti,

Ei ca mi-s' cata, Loc ca nu easea, Ei ca mi-s' pleca Prin hatis, Prin carpinis, Tot p-o potecea, P-o potecea paeasita, Prin hatis, Prin carpinis,

Nu stiu sa-ti vorbesc ; Chiar dirept sa-ti spui, La a mea coceneata, 289

www.dacoromanica.ro

Lui ingeru-i venea, Prin vis ca-i spunea : Manoleo, Manoleo, Vatafu Manoleo, Vataf de zidari $i de mesteri mari, $i de navodari, Geaba va cazniti

La purceaua grass, Sint trei zidurele, De trei domni zidite $i nu-s ispravite, Ca-s afurisite. Negru-Vocla" c-auzea,

Mina-n pozunar baga, Multe parale ca-i da, Foarte bine ca-i parea.

Si va mai truditi, Ca nu ispraviti Pina n-ki zidi D-un cap de fomeie,

An° lo mergea,

Ocol ca le da, Din gura-mi striga,

Mai bine sa-mi pieie Decit voi voinici

Lumea-mi sorocea :

Var si ckamida,

Cit zid4i aici ; Pina n -hi zidi

Marmura $i sticla, Inima-mi despica ! Lumea ca-mi venea Cu var 5i caramida ; De zid s-apuca, Luni de dimineata,

Sau d-o surioara, Sau d-o verisoara, Sau d-o sotioara ! Manole din somn sarea, Ciubuc lepada, La zidari mergea, Din gura striga : Voi zidarii mei, Frunzsa de spanac, Pe scars m-am dat, In cunie mersei, Ciubuc aprinsei ; Frunza de spanac,

Pe roua, pe teats. Ziva ce-mi zidea,

Noaptea ca-rni ca'clea. Ernie verde $i -o lalea,

De zid s-apuca Si de-a doilea, Marti dimineata. Ei ca ce zidea, Degeaba trudea, Ca nu ispravea ; Ziva ce-mi zidea Noaptea ca-mi cadea. Verde foaie $i -o lalea, $i miercuri dimineata Jar de zid s-apuca. Dar Manolea ce-mi facea ? Pe scars se da, In cunie mergea, Ciubuc aprindea, Intr-o ring se da, Somnu ca mi-I lua ;

Intr-o ring m-am dat, Somnul ca m-a luat. Frunza verde margarit, Ingerul a venit Si prin vis mi-a spus : Manoleo, Manoleo, Vatafu Manoleo,

Vataf de zidari Si de me5teri mari Si de navodari, Geaba va" caznici

Si va mai trudili, 290

www.dacoromanica.ro

Voi nu ispraviti Pina n-ati zidt D-un cap de fomeie, Mai bine sa-mi pieie, Decit voi voinici Cit ziditi aici. Frunza verde $i-o lalea,

Pe roua, pe ceata. Ea ca mi-s' gatea, Piinc ca-mi zolea,

Manolea asa-mi graia,

Mann lea o vedea, Pe zid lesina,

Bucate-mi gatea.

Fa ca mi-s' pleca Tot luni dimineata, Cu bucate-n brate.

Cu zidarii lui vorbea : Voi, zidarii mei, Fiti afurisiti

Chip de cruce ca-s' facea, La Dumnezeu se ruga :

Si alimaniti, Voi aca.a oti merge, Vni ca sa nu spuneti Voi gazdelor voastre. Ei acas' mergea, Ei ca nu Linea, Gazdelor spunea. Dar Manolea ce-mi facea ? Acasa-mi mergea, La poarta-mi striga : Vilaie, Vilaie, Da lba vatasoaie,

D -alci, Doamne sfinte, Scoate-i inainte

Tu sa te duci Si tu sa-mi aduci Tot pe balan, Al pierdut d-un an. Pe balan sa -1 tai Si tu sa te duci, Iara sa-mi aduci Tot griu d-al alb, Din spic d-al de an. Ea Ca mi-s' pleca Tot dupa balan ; Pe balan gasea, Pc balan taia. Ea ca mi-s' pleca Si de-a doilea, Dupa griu d-al alb, Din spic d-al de an. Luni de dimineata,

D-o ceata cu vint, 0 punea pe pamint. Ea ca-mi ratacea,

D-o ceata cu vint, Punt -o pe pamint ; La sa rataceasca, Bucate sa verse, indarat sa se-ntoarca, Altele-mi gateasca ;

Doar de-o mai uidi, Alta c -n veni. Dar Dumnezeu it asculta, Inainte ca-i scotea

Bucate-mi varsa, Inclarat se-ntorcea, Altele-mi gatea, Cu ele-mi pleca

Tot luni dimineata, Cu bucate-n brave. Pe drum tainuia : Manoleo, Manoleo,

Toate or fi venit, Toti or fi prinzit, Amiazu-a venit ! Manolea o ochea, Pe zid lesina, Chip de cruce ca-si facea, La Dumnezeu se ruga : 291

www.dacoromanica.ro

--

D-alei Doamne sfinte, Scoate-i inainte D-un $arpe balaur, Cu solzii de aur, Ea sa spa'iminteze, Bucate sa'-mi verse, Inclara't sa se intoarca,

Voi, zidarii mei, Fiji afurisiti Si alirdanhi, Ce mi-o mai privip, De nu mi-o ziditi, Si mi-o covirsici ? .

Ei ca mi-o lua Si-n zid c-o punea, Ei ca mi-o zidea

Altele-mi ateasca, Dor d-o mai uidi, Alta c-o veni !

Si ei ca -mi zorea. Foaie verde de aluna, Ea gindea cd-i gluml. Foaie verde $i -o lalea,

Foaie verde $1-o lalea, Dumnezeu ca-1 asculta, Inainte cd-i scotea D-un $arpe balaur,

Ea a mi-$' zicea :

Cu solzii de aur. Ea se spaimInta, Bucate-mi varsa, Inda'rit se-ntorcea,

Manoleo, Manoleo, Vatafu Manoleo, Ori nu-ti mai ajunga Atha glurna lunga ? Zidisor ma stringe, Ticiwara-mi curge, Ivanica-mi plinge ! Manolea-mi zicea : Vilaie, Vilaie, Dalba vatasoaie,

Altele-mi ga'tea.

Ea ea mi-s' pleca Luni de dimineata, Cu bucate-n brace.

El a

mi-o vedea,

Pe zid le$ina, La zidari striga : Voi, zidarii mei, Fili afurisivi Si alimanhi, Voi sa n-o privili, Nici sa nu vorbi;i,. $i voi sa mi-o.luatt Si sa' mi-o zidgr, Sa mi-o covirsiti. Foaie verde $i-o lalea, Ea ca mi-s' venea,

Ivania-al tau,

Copila$ al meu, Creasca-1 Duannezeu !

Zapada c-o ninge, Pa el mi 1-0 unge ; Ploaia c-o ploua, Pe el 1-o scalda ; Vintul mi-o ba'tea De 1-o legana ; Pasa'ri c-or veni De 1-or cirical, Pa: el 1-o adormi ; Dona turturele, Surorile mele, Cumnatele tele ! Manole-mi zicea : Vci zidarii mei,

Mas'a. ca-ntindea,

Pe el ea-1 chema : Manoleo, Manoleo,

Toate or fi venit, Toci on fi prinzit ! El din gursa-a$a-mi striga : 292

www.dacoromanica.ro

Fiti afurisiti Si alim5nitt, Ce mi-o mai priviti, De nu mi-o ziditi, Sa mi-o covirsiti,

Sa'curi ca mi-s' lua,

Sa nu mai vorbeasca%

Fiti afurisiti

Inima-mi ra-"neasca" !

$i alimsa'n4i,

Scrile-mi ts41a,

Sus pe miastire-i la'sa. Manole-mi zicea : Voi, zidarii mei,

$i voi sa'-mi nsati

Voi s'a" Va". faceti

Aripi de frastilb: $i voi s'a: zburati, Jos ca sa-mi picati ! Ei ca mi-s' facea

Dou'S. ga"urele

Cu vita pa ele. Mano le ce mi-s' acea ? Pe scars -mi suia, Din gura-mi striga :

Aripi de fra'stn,

Var si atimida",

Si unde zbura, Pietre se fa'cea, Direpti nu era. Manole, unde zbura, Cesmea se facea, Bea lumea din ea !

Marmur5 4i sticra ! Negru-Vo& c-auzea, Acolo-mi venea, El ca"-1 intreba : Valtafu Manoleo, Dar n-ai mai ispra"vit, Ori n-ai mai s'avirsit ?

Mai dati cu stropitura,

Ca eu mi-am vindut $i mi-am zalogit, Si n-ai ispravit ; Pins mi-am vindut $i papucii Doamnei $i acul din coade !

Sa'-Si ude tiganu gura,

Si sa-mi dati cite-o para, S-o duc la viganca mea ! Cules de Chr. N. Tapu din gura lktarului Gheorghe Porumbescu,

Negru-Vodii ce-mi fa'cea ?

din Novaci-Gorj.

120

Cintecul lid Manole Cu Manole zece, Care-i $i intrece.

Pe Arges in sus, Cam prin carptms $i prin alunis,

Ei 6: se plimba Pe Arges in sus

PlimIA-mi-se, plimba Cei notia zidari,

$i ei ca'uta Loc de mida'stire

De la Poienari, 293

www.dacoromanica.ro

Si la el venea

$i de case bune, Faca-si pomenire. Ei ca nu gasea, Degeaba umbla. Negru-Voda vine

Si vocla le poruncea : Voi, noua zidari De la Poienari, Cu Manole, zece, Care va si-ntrece, Vatafi de zidari, De la Poienari, Peste mesteri mari,

Cu dalvarii-n vine, Pe-un cal vinecior, lute la picior. $i el cind venea, Mare, se-n tilnea

Voi aid lucra0

Cu un cioban Intorcind la oi, Din fluier cintind Oilor la cimp, Din canal zicind,

$i eu v-oi Bine v-oi cinsti ;

Oi le chem:ncl.

$i mi-1 planuia Si ei ca zidea ; Ziva ce zidea, Noaptea se surpa. Dar ei se gindira $i sa tilmacira,

Dar sa-1 termina%i

Din luna lui Mali. Ei ca s-apuca

El 11 intreba : Mic de ciobanas, Frumos dragalas,

Intorcind la oi, Cintind din fluier, Ori to n-ai vazut, Tot umblind p-aici, D-un zid 'Ara:sit Si neispravit ?

Din lucru statura $i ei ca se da

Daca mi-o%i plati Si m-oti omeni. El ca mi-s' mergea, Zidul 1-arata. Negru-Voda ce-mi facea ?

La umbrifa. buns, Cu garafa-n mina, $i ei se cinstea. Manole zicea : Voi, noua zidari De la Poienari, Peste meSteri mari, Sa va spui ceva, Ca n-avem ce face : Prinsoare sa dam, De mina ne luam, Joi de dimineafa,

D-un caput scotea, D-un caput de os, Rasuna frumos. $i el cind cinta, Lunca rasuna, Zidarii auzea

Pe roua, pe ceata, Cam pe negureaca, Cin' s-o mineca, Sau din zidarese, Sau din timplarese, Crez cu demincare,

Ba eu 1-am vazut, Pe el m-am suit, Din fluier cintind Oilor la cimp, $i eu vi-1 arat,

294

www.dacoromanica.ro

Fuga ca mi-o da,

Voi sa mi-o pinditi, Sa dormiti pe rind,

Mi-o aluneca, Bucate-o versa Si mi-o-ntirzia, Alta mi-o sosi, De cum as gindi !

Ca sa: strejui%i. Sa" nu Nrs. ginditi

Ori a cui va fi, Chiar sa fie-a mea,

!

Ea ce mi-s' fLea ? 'Napoi se-ntorcea,

De mina s-o lua %i,

Pe zid s-o urcati Si-n zid s-o ziditi, Sa nu va. ginditi ! Cucoana Manoli, Ea ea se scula, Joi de dimineata,

Alte bucate-nca'rca Si iara'si pleca. Manea ce-mi fa"cea ?

Iati se uita,

Tarsi mi-o vedea Si mi-o cunostea

Cam pe negureata", Pe roua', pe ceata",

Si tar se ruga : Doamne, ca un sfint, Crezut la cuvint, Prea ma rog de mult, Ca eu sint pierdut, Ca eu m-am gresit, Prinsoare-am flcut.

Bucatar Osea $i mi-I trimetea, Crez dupa" Rujan,

Ca i pierdut d-un an. Acas' 1-aducea Si jos c5.-1 punea,

Din el ca tala, Bucate Otea Si ea ca le lua

Mic baTaurel 'Nainte sa"-i scoti,

Intins peste drum, Crez in calea ei ; Ea ea 1-o vedea

$i se mineca, Joi de dimineata", Cam pe negureata", Cu cea ;a -n sprincene,

Si s-o-nfricosa, Pe fug s-o lua Si s-o-mpiedica, Bucate-o versa, Acas' s-o-nturna, Crez mi-o z'abovi, De mi-o-ntirzia ! Ea ce mi-s' facea ? A%a c-o tragea, Acas' se ducea, Bucate-nearca,

Cu roua in picere, Calea-n juma'tate. Cind ea mi-s' venea, Manea ce f'cea ? Ocheanu-si lua, La vale -1 punea

$i el se uita Si mi -o cunostea,

Si el se ruga : Doamne ca un sfint, Da" ploaie cu vint, Ce n-a fost de mult I Ea s-o-nfricosa,

'Napoi se-nturna. Atunci it insela, C-a gresit poteca Si-a venit prin cring 295

www.dacoromanica.ro

Si el n-a Vazut, Degeaba a pazit.

Micul nesealdat Si nedaisfasat,

'and ea ea sosea,

Nici titica nu i-am dat !

Zidarii o vedea, 'Nainte-i iesea, Banita i-o lua $i jos c-o punea. Altii mi-o tr'agea, Din noda zidari De la Poienari, Pe zid c-o urca $i ei ca striga : Var si caramida $i piatra" rnarunta, C-avem sa zidim, Sa nu ne gindim ! $i ei c-o zidea, Ea ca se ridea, Gindea ca glumea. Zidul ca crestea, Ei ca mi-o zidea, Pin' la brAisoare, Pin' la titisoare, Dar ea ce fIcea ? Rupea d-a plingea $i mi se ruga Cu un gra:scior de foc Pentru busuioc, $i ea ea striga :

Manolea ce facea ? Lacramile ca-i curgea

Si la zidari poruncea : Pripiti d-o ziditi $1 mi-o cutrupiti,

De la bratisoare Pin' la titisoare. Misoarele ei Sa mi le m'armuriti, Sa mi le-nchipuiti, Crez afar' din zid, Ca e prevsazut.

$i voi ca sa faceti Leagan de m'atase Si de sirma"-ntoarsa, S'a trimet acassa, Pruncu sa mi-1 iau $i-aci sa"-1 aduc, Yn leagan sa-1 culc.

Vintu mi-o batea Da 1-o legana ; Ninsoarea mi-o ninge, Pa el ea 1-o unge ; Ploile or ploua, Pa el 1-or scalda ! Dara Manea ce-mi facea ? La zidari ca poruncea : Ia ziditi, baieti, Lucru ispraviti, Unde n-oti putea, Parte mi-oti rasa. Ei ca mi-s' zidea, Lucru ispravea. Sus, la turra sus, Parte ea rasa, Parte lui Manea.

Manoleo, Manoleo, Sotioara mea,

Nu ti-o fi Ocat, Ca n-oi fi legat, La ce mai m-ai luat ? Zidul ra"u ma. stringe, TIc4oara-mi curge, IVanel imi plinge !

Ca eu am plecat $1 mi 1-am rasat, 296

www.dacoromanica.ro

Cu gindul la noi, C-am muncit de mult Si nu ne-ai platit ! Manole cum auzea, El, frate, se pregatea Aripi ca-si facea, D-acolo zbura. Si unde cadea Piaui se facea, Piatra curatoare, Cu noua izvoare Si apa usoara.

Dar Manole ce facea ? La zid scara c-o punea Si sus ca mi se urca. Zidarii sedea, La el ca privea, Ca sa. ispraveasca, Leafa s-o primeasca. Ei daca crezura Ca s-a ispravit, Ei scara i-o luara $i sus ca-1 lasara. Dar, vezi, Manea ce-mi facea ? De ei, frate, se ruga : Voi, noua. zidari, De la Poienari, Peste mesteri marl, $i cu mine, zece, Care va si-ntrece, De ce scara-mi luati ? Ori nu v-am plitit, Ori nu v-am cinstit ? Bine ne-ai cinstit, Dar nu ne-ai Oath ! Noi asa sa-ti zicem, Ca vataf cel mare, Vataf de zidari, Peste mesteri marl, De la Poienari, Fa ce-ti cra prin gind, Aripi de sindrila, Dupa minastire Vino-ncoa' la mine. Daca-i fi dirept, Nu to prapadesti ; De-i fi vinovat, Noi n-avem ce-ti face ; Decit Dumnezeu Ti-o purta de grija, Dupa cum of fi

Zidarii-1 vedea $i sa tilmacea :

Ce-o fi de facut, Asta n-am vazut ! Ei ca s-apuca, Cesmea ca lucra Si ei c-o facea 0 cesmea frumoasa,. Cum nu s-a vazut, Nu s-a pomenit, Crez si mai demult ; Dar acum se face, Precum s-a facut. La cea minastire, Faca-s' pomenire Pentru case bune, Negru-Voda vine Si el urmareste Si-aci planuieste, Cu zidari vorbeste $i el le prateste. $i el ce-mi facea ? Masa le punea, Bine ca-i cinstea Si ei se ruga Crez pentru Manea ;

Ca el a limas Cu sotia lui, 297

www.dacoromanica.ro

A cui a facut

Floarea La cea minastire, Fac'a-s' pomenire, Fie pomenit

Acea minastire ! Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ion Stan Baluica din

In veci de demult, Si va fi si cu nascut. Apa d-ar mai bea,

Minastireni (Vilcea). A se vedea colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p . 460, precum si

$i cine -ar veni,

V. Alecsandri, p. 182-192. Aceasta legends este variants din

Ei ca s-or ruga : Fie pomenire

sus-citatele colectii.

121

Dobriym Frunzuli.ta flori domnesti, Din oral din Bucuresti, La ale case marl domnesti,

Cu burtele lasate. Berbecii lui Dobrisan Nu sint berbeci ca berbecii, Ci sint berbeci berci, Cu coarnele-ntre melci, Cu coarnele-mbelciugate, Cam pe spate tot rasate ; Din virful cornitelor Cite-o piatra nestimata, Una platea lumea toata. Pe lumina pietrilor Dau porneara oilor ; De simtea de vreme rea, Trage oile la perdea ; De simea de vreme bung, Trage oile la pasune. Ciobanii lui Dobrisan Nu sint ciobani ca ciobanii, Ci sint boieri de Divan ; Nu se poarta ciobaneste, Ci se poarta chip domneste, Cu cirlige de argint, Face &Ira pe pamint, Unde nu s-a pomenit,

Frunzuli0 flori de tisa, Mare masa mi-este-ntinsa. Dar la mass cine-mu 4eade ? Sa vezi, domnul Minea-voda, Cu toti boierii d-a-mpreuna. LInga domnul Minea-voda $eade-un tinar moldovean, Mult mi-e cline si dusman, La inima om iclean,

Pirate pe Dobrisan.

Doamne Mineo-voca, Unde s-a vazut $i s-a dovedit Ceriul cu doi sori, Tara cu doi domni ? Domnia-ta-n Bucuresti, Dobrisan in Stoienesti, Cu cap n-ai sa mai traiesti. Oile lui Dobrisan Nu sint oi ca oile, Ci sint oi stogosate, 298

www.dacoromanica.ro

$1 din gura cuvinta : Doamne Minea-voda, Soarele n-a rasarit,

La Dobrisan s-a gasit. Al cline de moldovean Piraste pe Dobrisan ; Nu-I piraste pe dreptate, II piraste-n strimbatate, Care-n lume nu se poate. Domnul Minea ce facea ? D-un ferman ca mi-si scria, Pe Gheorghica-I trimetea. Dobrisan ce mi-Si facea ? El din somn ca. tresarea, Lui, (rate, semn se facea, $i din gura ca graia : Scoal', cocoana, nu sedea ! Cind lamba mi-o aprindea, Cu Gheorghe se pomenea, Fermanu-n bray i-arunca Si-ncepea d-a mi-I citea.

Nici ziva nu s-a facut, Dar Dobrisan c-a sosit Cam cu oi, Cam cu miei, Cam cu ciobanii,

Cam cu ardalip cu tot. Dar Dobrisan ce facea ? Caii la birja punea, La ma-sa ca se ducea $i ma-si ca mi-i spunea. Si ma-sa ce mi-si facea ? Cai la cucie punea, La Minea-voda pornea. Frunzuliva bob naut, P-al drum mare parasit, Cu negara acoperit, Cu troscot verde-nvalit, Tare vine si soseste D-o cucie verde-smolita,

Lacramile-1 podidea.

Semn la ciobani ca facea, Ciobanii, vezi, la oi Si oile la dulai. Ciobanii toti se gatea Si-oi;ele le pornea. Fruntea-i bate-n Bucuresti, Coada este-n Stoienesti, Cu cap n-ai sa mai traiesti ! Ciobanii ca mi-si sosea, In curtea lui Minea intra. Dar ciobanu, ca ciobanu, Nu stie ce e 4ofranu $i ca viganu, divanu. Cirligele le rezima, Raze-n casa ca. intra. Minea-voda se scula Si din gura ca zicea : Cata, f.... mums -sa, Nu stiu soare a rasarit, Ori Dobrisan c-a venit ? D-o sluga ca trimetea Si sluga ca mi-si venea

Ce de maluri e trintita $i de praf e prafuita. Dar cucia cine-o trage ? Patru telegari Ce sint armasari, Negri ca corbii, Lucii ca serpii Si iuct ca soimii. De minat cine-i mina ? Mic de ciobanas, Saruta-mi-l-as,

Cu hkuri de bete, Cu gluga-ntre spete, Mina nu se vede. Cind in curte ajungea, $i-un cal mic ii crapa. $i ma-sa ce mi-si facea ?

Nici la el nu se uita, Sus in cafat se suia, 299

www.dacoromanica.ro

Domnul Minea ce facea ? Rostoavele le cata, Frati buni ca se gasea,

Pe Dobrisan it judeca, Cu cit capu nu i-1 lua. Dar maica-sa ce-mi facea ? Papuc din picior scotea, La domnu Minea venea, Cu papucul ca-1 izbea Si din gura ca-i graia : Doamne Mineo-voda, Unde s-a pomenit Si s-a dovedit Ssa taie frate pe frate, In lume n-aiba parte ? Eu vaduva c-am limas, Mult necaz cu voi am tras ! Pe voi eu ca v-am crescut, Pina mari ca v-am facut ; Pe tine ca te-am luat Si la scoala ca te-am dat, Buna carte-ai invatat. Pe Dobrisan ca 1-am luat Si dupa oi ca 1-am dat, Mare turma c-a facut Si, frate, ca s-a procopsit.

Si de muma si de tats, Crescuti in strainatate. El din gura ca zicea : Alei, frate Dobrisan, Cit oi fi eu in domnie, Tu sa fii in ciobanie. Dobrisan ce mi-si facea ? Oitele le pornea, Fruntea-i bate Stoienesti, Codita e-n Bucure_sti. Minea-voda ce facea ?

Pe ma-sa ca mi-o lua, In dreapta lui c-o punea. Mai ziceti, boieri, amin !

Mai dati cu ale plosti de vin, Oi gasi altu mai bun. Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Dumitru Radu din comuna Baneasa-Teleorman.

122

Dobri,san Din oral, din Bucuresti, L-ale case mari domnesti, In curte la domn Stefan-vocla, Frumoasa masa mi-e-ntinsa,

Saliias, peste d-il gras, Stuculita lungulita, Buda este ciorbulita. Dar la capu mesei Sade-un tinar moldovean, Piraste pe Dobrisan. Doamne, maria-ta, Stefanevoda, Unde s-a vazut $i s-a auzit, Tara noastra cu doi domni,

De multi boieri mi -e coprinsa. Toti boierii tirgului, Cirmacii divanului. Dar la masa ce manInca ? Numai cega si postruga, Galbena de caracuda, 300

www.dacoromanica.ro

La zabrele de fereastra, De lumina tot prin casa, Lumina tot ca ziva. Cocoana se destepta, La Stefan-vocla striga : Scoal', $tefan-voda, Fii dormit, Nu stiu soare-a rasarit, Ori Dobrisan c-a sosit !

Ceru nostru cu doi sori ? Domnia-ta domnesti in Bucuresti, Dobrisan in Stoienesti ; Domnia-ta domnesti cu numele, Dobrisan cu pungile. Oile lui Dobrisan Nu sint oi ca oile, Sint tot oi d-ale balai $i sint cu Tina canita, Cu unghiile zugravite. Berbecii lui Dobrisan Este in cap cu patru coarne ; In virfu cornivelor, Cite-o piatra nestemata, De prateste lumea toata. Cind Stefan -voda auzea, Mina pe condei punea $i pe hirtie scria, In mina pirului c-o da : Sa mi-1 aduci, poruncea, Cam cu oi, cam cu ciobani, Cam cu ardalic cu tot ! Cind. la el ca se ducea, Taman la masa-1 gasea

Stefan -voda se scula, Pe Dobrisan ca-1 vedea,

La gealapi ca poruncea Sa-i taie capatina. Iar Dobrisan ca-mi zicea : Davi palosurile bine pe mischiu,

Cind m-ovi taia sa nu stiu ! El la ma-sa trimetea. Cind ma-sa daca venea, La $tefan-voda navalea ; Palma bici ca mi-o facea, Peste ochi negri-1 pica, Iar Stefan-voda-i zicea : Ce curva fusesi, De cu palma-mi dedesi ? Oi fi curva, C-am curvit cu tatal tau, Te-am facut pe tine $i pe Dobrisan. La scoala ca v-am dat Si carte c-avi invavat. Tie ti-a fost drags domnia, Lui Dobrisan ciobania, Sa nu-ti mai tai fratia !

$i hirtia ca i-o da. Cind pe hirtie citea, Din ochi negri lacrama, De la masa se scula, Oile ca le pornea. Era fruntea-n Bucuresti, Coada-n urma-n Stoienesti, Stoiene.ti dupa. Cii.nesti.

Pe la miezu noptiei, Calcind tina Vlasciei, In curte oile intra. Ciobanu ca ciobanu,

Ma-nchinai cu cintecu Ca si lupu cu cringu. Daca umbra, izbaveste,

Nu tie ce e sofranu, Cirligele le rezema 301

www.dacoromanica.ro

Da pie[ea si se plateste.

Tiganii in circiuma intra, Incepea cu chiot de-i da !

0 duce la tabacari, 0 poarta boieri d-ai mari.

Cules de la lautarul Stan Piti-

La boieri daca se-nvechea,

goi din

Pe la tigani o mai da ;

Piatra

Teleorman, de

Chr. N. Tapu.

123

Dobr4an Din virful cornitelor Cite-o piatra nestimata, De lumina teara toata. Ciobanii lui Dobrisan Nu se poarta ciobaneste,

Din oral din Bucuresti, La ale case mari domnesti, Din curte la Milea al voda, Mindra masa mi-este-ntinsa, De multi boieri mi-e coprinsa. Iar la mass ce maninca ? Numai stiuca si postrunga, Galbena de caracuda. Unde bea, unde minca Si lautari le cinta. Dar in coltu mesei Seade un attar moldovean, Piraciu lui Dobrisan. Doamnele, maria-sa, Domnia-ta esti domn in Bucuresti, Dobrisan la Stoienesti, Ridica case domnesti, De sa vad in Bucuresti ; Nu-s case ca casele, Ci sint case din virteje, Tot le suie $i le lass. Oile lui Dobrisan Nu sint of ca oile, Junici ca junicile ; Berbecii lui Dobrisan Nu sint berbeci ca berbecii, Ci sint berbeci de-ai becii ; Cu coarnele zugravite, Sint cu lina canna.

Se poarta povolniceste. Dulaii lui Dobrisan

Nu sint dulai ca dulaii, Ci sint zavozi boieresti, Unde-i vezi mi te-ngrozesti ! Iar domnul Milea-voda graia :

Mai Savar tinar moldovean,

Piraciu lui Dobrisan, Tu-1 parasti, to sa-1 aduci. Mindru firman ca scria, Moldoveanu ca pleca, Pe la miezul noptii, Cu sudorile mortii, Si la Dobrisan mergea. Firman in mina ca-i da. Cind firmanu el citea De la inima ofta. La ciobani a poruncea, Oitele le pornea, Cam cu ciinii, Cain cu ciobani, Cam cu ardalicu tot. Oi pu %ine ce -$i avea,

Fruntea ajunge in Bucuresti, 302

www.dacoromanica.ro

Cu briu de camila. Ea-n curte ca mi-$' intra, La Milea-voda tragea, Doua palme cal mi-i da : Asta e fratele tau. Tu esti in Bucuroti Si el e la Stoienesti. Hrisoave, nene, cauta $i buni frati ca se gasea. In brace se saruta $i-amindoi se imbrati$a

Si coada-i la Stoienesti. Pe la miezul noptii, Cu sudorii mortis, Acolo ca ajungea, Portile ca deschidea, Mergea fruntea oilor Pe lumina pietrilor. Oile-n curte baga, Iar ciobanii ce-$i facea ? Cirlige de our c-avea, I a fereastra le rasma, Iar ciobanu ca ciobanul, Nu $tie ce e sofranul : Cirlige la fereastra rasma, Ziva in casa se facea, Ca soarele stralucea. Domnia se de$tepta Si din gura-a$a zicea :

$i tare se-nveselea.

Mindra masa ca punea $i mi -li beb

$i

ad-1i minca

$i boierii le ura. L'autarii le einta $i apoi se despartea, Dobrisan la Stoienesti.

Nu stiu ziva s-a facut

Milea-voda-n Bucuresti.

Sau Dobrisan mi-a sosit ? Soarele-n prinz se ridica, tat Dobri$an ca-1 chema Si din gura-1 judeca : Unde ai facut blaga asta ? Palos din teaca scotea, . Vezi, capul ca sa i-1 ia.

Comunicat de invatatorul 1. Leabu din corn. Serbinesti-Olt, rules de la lautarul Gh. Baltatu din acea comuna.

Sa se compare cintecul de fats [cu] Dobrifan din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 473 sqq,

cu Oprifan din colectia d-lui V. Alecsandri, p. 201-205. 0

Cind o parte ca-$i rata, 0 cucie ca venea, In cucie cine-mi era ?

varianta a acestuia este $i in colectia d-lui T. T. Burada, p. 184-

D-o baba batrina Cu rochia de ling,

44.

Vezi Inca o varianta in colectia d-lui Vulpian, p. 43187.

124

Ciobanul Mititel ca ramasei, Mititel $i striior, Pa cozile taciunilor,

Pa mlinile strainilor. Stringeam taciunti pa,,vatra, Mincam pline nesarata, 303

www.dacoromanica.ro

Razmirita in Tara a dat, De parinti eu am limas. Ramasei mititel $i striior, Pa coadik taciunilor, Pa miinile streinilor. Stringeam taciunii pe vatra, Mincam piine nesarata,

Cu cenusa-amestecata,

Pin' mai mare ma facui, Ciobana$ ca ma bagai La trei cirduri da vite, La trei stapini din sat. Stapinii ma miluia, Stapine ma oropsea. Jar stapinii ce facea ? In cimpu mare ma ducea,

Cu cenuse-amestecata.

Pin' mai mare ma facui,

Acolo perdea-mi facea. Razmirita-n Tara da ; Stapini pa la mine nu mai venea,

Ciobana$ ca ma bagai

La trei cirduri de oite, La trei ciobanasi din sat. Stapinii ma miluia,

Nici cu sare la mioare, Nici tarite la oite, Nici cu malai la dolofani, Nici cu opinci la ciobani, Noua ani $i jumatate. Cind pe zece a povirnit $i stapinii mi-a sosit Cu sare pe la mioare, Cu tarite la oite, Cu malai la dolofani, Cu opinci pe la ciobani. Ei oile in perdea tragea $i patru parti ca. facea. ; D-o mioara raminea, Mioara la cioban tragea ; Ei inapoi o lua. Daca vedea $i vedea, Pe cioban cot la cot ca mi-1 lega

Stapine ma oropsea. Dar stapinii ce facea ? In cimp mare ma ducea, Acolo perdea-mi facea. Razmirita peste Tara da ; Ei acolo ma napustea. Noua ani $i jumatate

Pe la mine nu mai da, Nici cu sare la mieoare, Nici

tari%e la oite,

Nici cu malai la dolofani, Nici cu opinci la ciobani. Cind pe zece povirnea, Stapinii la mine ca venea Cu sare pe la mioare, Cu tarite la nice, Cu malai la dolofani $i cu opinci la ciobani. Ei oile in perdea tragea, Patru parti ca le facea ; D-o mieoara raminea. Mieoara la cioban tragea, Ei inapoi o lua. Stapinii vazind asa, Cot la cot ca ma lega $i-ncepea a ma batea. Asa eu daca vazui, Din coate ca ma smucii,

incepea a-1 batea. Dar ciobanu ce facea ? Din miini dinsu cind zmucea, Streangurile ca plesnea, Mina pe cirlig punea, Capete la stapini ca lua. La domnie se ducea ; De departe-ngenuchea, D-aproape ca-mi cuvinta $i din gura ca-mi zicea : Sa traiesti, maria-ta ! Si

304

www.dacoromanica.ro

$treangurile le rupsei, Mina pe cirlig pusei, Capetele le sparsei. Domnul cum mi-1 asculta, El din gura" ca zicea : Spune-mi mie cine esti, Cine esti si din cin' to tragi, Capete la stapini de spargi ? Sa tralesti, maria-ta, D-aveam d-un tats Latrin, II chema domn Mihnea-voda. D-aveam $i d-un feacior, II chema domn Tipocrai. D-aveam d-o mama bkrina", 0 chema Doamna Ileana.

Domnu Tipocrai de auzea, La rastoave cauta $i fraci buni ca" se gsasea.

Pe asta tot nu se incredea, In spate mi-1 cauta, D-un luceafar ii gasea ; II ca"ta la suptiori

Si gasea doi lucefeori.

Atunci Tipocrai ce mi-si facea ? Oaste fratelui s6"".0 da,

Oile ea-si aducea, Pe lingsa dinsu-1 lua. Auzit de 'inv. I. Florescu dc la Florea

Dr5gan,

muncitor,

din

corn. l3ragadiru, jud. Teleorman.

125

Radu-vod'd ci Dragan Si cum Radu ca fugea, Ochii-narat 5-arunca, Mare pulbere vedea $i din gura ca" grala :

Pribegeste-mi, vere, Pribegeste-mi, drags, Pribegeste-mi Radu-voda" ! Dar da cine-mi pribegea ?

Cats f

Tot da fins -so Dragan,

i mums -sa,

D-o fi pulbere da vint,

Tot Dra"gan din Waragan. Ca" el, uite, s-a jurat Sa nu-1 lase neta"iat. Ca", cind Radu 1-a cununat,

55". eavarsa" pa" pamint !

D-o fi pulbere de om, Tot drumu $i 1-o goni, Pin' la mine o veni. Bine vorba n-o sfirsa,

Cind a fost la masa mare, To;i boierii i-a dat Care vii,

Si fins -so Drsagan 11 sosea.

Care mosii, Care galbeni pe tipsii.

Iar Radu daca"-1 vedea, El din gura ii gralia : D-ale, fine Dragane,

Numai Radu nu i-a dat Nici o vie,

Or calu iti ispitesti,

Nici mosie Si nici galbeni pa tipsie.

Or pa" mine ma" petreci ?

Dar Dragan ca ii grala : 305

www.dacoromanica.ro

Ca la mic te-am botezat, La mare te-am cununat Si-alti coconi ti-am cre$tinat ? Dragan din gura zicea : Ba o fi, nasule, pacat, Ca la mic m-ai botezat, La mare m-ai cununat, Si-alti copii mi-ai cre$tinat ; Dar am apucat $-am jurat Ca sa nu scapi netaiat. Bine vorba n-o sfirsa, Si capu ii reteza ; Trupu ca i-1 spinteca, Cu tarina-1 presara, Intr-un prepeleag 1-infigea, 'L-Infigea in drumul mare, Ca sa aiba pomeneala.

D-ale, na$ule Radule, Eu calu nu-mi ispitesc, Nici pa tine te petrec, Dar pa tine te gonesc ; Ca eu, na$ule, m-am jurat Ca sa nu-mi scapi netaiat. Ca $tii, nasule, cind m-ai cununat, Cind fuse la masa mare, Toti boierii ca mi-a dat, Care vii, Care mo$ii, Care galbeni pa tipsii.

Numai tu, nasule, nu mi-ai dat Nici o vie, Nici o movie Si nici galbeni pa tipsie. Atunci eu ca m-am jurat sa nu te las netaiat. Jar Radu ca ii graia : Bine, fine Dragane ! N-o, fi, fine, zau, pacat,

Auzit de inv.

I. Florescu de la Florea Dra"gan, muncitor din comuna Bragadiru, judetul Teleor-

man.

126

Popa Farca,F Cu taru$ii de alama, Care nu se bags -n seams. In mijlocu cortului $ade domnu Negru-vocla. Dar cu el cin' mai $edea ? Ro$iii dupa Dimbovita, Alba$trii dupa Gheorghita, Popa Stoica din Farcaq, Care sare $apte pa$i,

D-asupra Coralelor, In josul magurilor, Multe cortulete sint, Multe skit, Marunte sint, Mai multe de ipingele, De bu$ti negre- tatara$ti, Uncle vezi mi te-ngroze$ti ! La mijloc de cortulete

Este-un cirt mare rotat,

Seapte pa$i, 4eapte vaga$i,

Cu cre$tetu narlmzat, Cu sforile de bumbac,

Si cu Nedea Facalet, Care sta la razboi bat ; 305

www.dacoromanica.ro

Cind a fost ai mititei I-a luat pin dasagei, S-a dus tatarii cu ei ! 'ezi minastirea din deal, 0 facura grajd de cai ;

Cu Buzestii citesitrei, Cu Caprestii d-amindoi. Unde bea si mi-vi minca Si chefu bun ca-1 facea. Lautari ca le cinta. Cind o parte ca -$i cata, Grea pulbere s-ardica,

Sa vezi sfinte icoanele Ca le facea scaunele, $edea cu c... pe ele ! Sa vezi pe Domnu Christos, Ca 1-a pus cu faca-n jos, Si toaca tutun pe gros *, Iar pe Maica Precista

TO in picere sarea, La pulbere se uita.

Negru-voda ce facea ? In picere se scula, La pulbere se uita _Si din gura cuvinta :

0 facura d-o tesghea, De toca tutun ,e ea,

Mai baieti, d-o fi pulbere de

De plinge toata lumea ! Si ma rog de dumneata Sa-mi dai ajutor ceva. Dar Negru-voda ce zicea ? Sa vezi, Radule,

vint, Vezi, pe cimp s-o risipi ; D-o fi pulbere de om, Drept la noi c-o nemeri $i cu noi, frate, o vorbi. Nici un ceas ca nu trecea, Cine, nene, ca sosea ? Sa vezi, Radu Calomfirescu, P-un cal negru, alb de spume, Din suli%a vint facind, Din gurica tot strigind : Ma Buzestilor, Iratilor, Caprestilor, verilor,

Calomfirescule,

Ca eu ajutor ti -as da,

Rosiii dupa Dimbovica, Albastrii dupa Gheorghica, Verzii dupa Ialomita ; Popa Stoica din Farcas, Care sare seapte pasi, Seapte past, seapte vagast ; Si cu Nedea Facalet,

Voi beci, beci, va-nveselivi

Si de tatari nu gindici ! Frunzulica usturoi,

Care sta la razboi bav ; Cu Buzestii citesitrei

Sint tatari in sat la noi,

Si cu Caprestii d- amindoi. Pe mine nu m-or vedea $i mai eau s-o spaiminta, Geaba de bataia mea. Radu Calomfirescu zicea : -- Ma rog, frate, de dumneata

A robit pe maica-mea, De mi-a secat inima ! Sa

N

ezi albii coconasi

Mi i-a pus pe magarasi St i-a facut tiganast ;

* In original versurile 70-72 apar inversate : Iar pe Maica Precesta $i toaci tutun pe gros 0 facuri d-o tesghea (n. ed.). 307

www.dacoromanica.ro

Si-mi dai ajutor ceva. El, frate, ca. poruncea, Dirjelile ca le lua ; Lua dirjelile Si izbea pirloagile ; Sa pitea tatari ca curvili. Si pe urma ca-i lua, Buns spaima ca le da, Toti in toate partile fugea. Numai cine raminea ? Numai Nedea Facalet, Care sea la razboi bat, Patru ulite-si facea Si-n patru parti ca taia, Ochi de Calomfirescu da,

Cind fu soarele colea,

De tatari se curata Si cu Nedea ca pleca, Acasa ca se ducea. Iar Radu Calomfirescu ce facea ? Sus in case se suia Si Nedea jos raminea, La masa ca nu-1 poftea, $i el bea si mi-ti minca, Popa Stoica ca-1 lua Si-n chilie ca-1 baga, Foc in cizme ca.-i baga $i-1 punea de mi"-ti juca

Si de el, frate, ridea $i juramint ca mi-i da : Cind o fi la zurbalic Sa nu mai saie pentru

Calomfirescu striga : Nedeo, Nedeo, sluga mea, Apropie-te linga mine, Pune scars Linga scars Si dirlog Linga dirlog, Si obling Linga obling ;

Calomfirescu nimic. Sapte insi ca se-nhaita, Sus in case se suia, De la mass ca-1 lua Pe Radu Calomfirescu. Cizma din picior scotea Si cu cizma ca-1 batea Pins -n carimb raminea, Si ochii ca-si arunca, Pe Nedea ca mi-1 vedea Si din gura ca-i striga : Nedeo, Nedeo, sluga mea, Ia scoate to maciuca $i da-mi si mie toarta, Ca-mi rapune vieata, F.... cury a mini-sa ! Hai, stapine, dumneata, Nu se cauta sluga Numai la zurbalic, Se cauta si la cinste ; Pune sluga linga tine, Sa vaza de tine bine. Eu, frate, te-am ascultat, De grea oaste te-am scapat ;

Unul pe altul sa ne pazim, Sa taiem, sa potopim ! Iar Nedea ce mi-ti striga ? Pazeste-te, stapine, de mine, Dau cu calu peste tine ; Calu mi s-a-nfierbintat, Ochii s-a-mpaiejinat, Palosu-n singe s-a spurcat,

Sa nu te tai si pe tine. Cind pe tine te-oi taia, Tr' grele pacate-oi intra ! Cu caciulile schimba, Frate, de se cunostea. Cind fu soarele-n chindie, Taia Nedea seapte mii Si Calomfirescu opt mii, Facura cinsprece mii ; 308

www.dacoromanica.ro

Si cu palosu Ca da, Frumos capu ca-i taia $i-n sulita-1 sprijinea, Pe tipsie ca-1 punea, La Popa Stoica-1 ducea. Unde capul ca-1 vedea, Tipsia in mina lua Si de galbeni c-o umplea $i Nedei ca-i daruia, De-a ramas pomina In toata Valahia.

Tu la masa c-ai mincat, Pe mine nu m-ai chemat ! Unde Radu Calomfirescu auzea, La un gard se repezea, Mina pe proptea punea, De trei palme din pamint 0 scotea,

Iar din cui ca n-o putea. In gura mare striga : Ia vezi omul cu... Ca gradina cu proptele. Sa fie d-afurisit,

Comunicat lui Chr. N. Tapu de

De popa. nespovedit,

InvaYatorul Leabu, de la rautarul Gheorghe Matsu din Serba'nesti-

Care o mai pune proptea, Sa mi-o puie din nuia, Scoate om de la belea, Sa nu-i rapuie viaca. Si Nedea se repezea

Olt.

A se vedea o variants in scrierile d-1 Odobescu, vol. II, Antic/7164i

din

Rornanati, p.

327

sqq.

127

Cal° f irescu In cetatea Giurgiului, In dreptul Rusciugului, Mihai-voda la masa. sta $i bea si se veselea. Dar pe drumu Tabanului, Pa d-asupra Giurgiului, Mare pulbere vedea. El din gura-atunci zicea : Cata, f... mums -sa !

P-un cal galben dobrogean ; De iute ce mi-si venea, Da trei on cetatea ocolea, Pins poarta nemerea ! La Mihai-voda intra, D-aproape ii cuvinta Si din gura li graia : Sa traiesti, maria-ta, Tii domnia cu sabia ; Dar acum bei $i to veselesti

D-o fi pulbere de vint, Se revarsa pe pamint ; D-o fi pulbere de om,

Si drum tatarilor in tara ai dat ; Mi-a robit Cara jumatate,

El drumu $i 1-o goni, Pins la mine o sosi. Bine vorba n-o sfirsa, Si Calofirescu sosea

Jumatate, a treia parte, Pin' la mine la Calofiresti, Mai sus da Tiganesti. Vezi, unde slut tufe mai dese, 309

www.dacoromanica.ro

Tot tatari vezi cu neveste ; Unde sent tufele rari, Tot tatari cu fete mari, Mi-au robit si cocoana $i coconii. Dar toate le-as mai obisnui,

Calu iute repezea $i pa turc 11 ajungea. Turcu bine s-aiara, Caci mi-erea turcu voinic, $1 luase scarili, $i legase cucoanii picerili, Ii luase coadili $1 ii * legase bratili. Calofirescu cind ajungea, Cocoana, cum 11 vedea,

Dar aveam o mama &atria, $t tocmai la batrinete Sa fie roaba turcilor, Turcilor, spurcatilor ! Mihai-voda d-auzea, Lui Calofirescu da Pa Buzesti $i Capresti

Ea din gura ii zicea :

Radule, vezi turcu a e

$1-na pa popa Alboi, C-ala mi-e bun ca razboi.

stingaci,

Sa: nu iatimesti cevas. $1 d-acasa cind ai plecat, La oblinc ce-ai atirnat ? Radu asa dael-auzea,

Ei cu totii a pleca,

$1 la turci daca-ajungea,

Pa Calofirescu il apustea

El in dreapta ca sa da ; La oblinc da sa uita,

$1-napoi ca sa-ntorcea,

Ca ei, frate, ca credea Ca turcii il vor faia ;

Buzduganu ca vedea. Buzuduganu el lua $1 in turc da -1 repezea, Jos piste cap ca mi-1 da ; La dinsu dascalica, Frumos capu ii taia. Apoi cu Nedea, slugs dreapta, El cocoana acassa trimetea, 51 el, mare, ca pleca, La Mihai ca sa ducea. Iar Buzestii si Cgprestii cum 11 vedea, Ei cu totii-nmarmurea. Mihai-voda de-1 vedea, Mass mare ca facea, Apoi el ca porincea, La Buzesti si la Capresti, Acasa cu alai a-I petrecea. Ei cu dinsul ca pleca,

Oa ei, frate,-1 dusmanea,

Da viteaz el ce era. $1 la Mihai sN. ducea

$1 din gura ii spunea : Ala e un laudaros ;

Cum in turci el a intrat, Turcii-ndatg 1-a taiat. Iar Calofirescu ce fa'cea ? Pa Neda, slugs dreapta, o lua $1 in turci el ca intra. Taia ici, ta'ia. colea, Pin' aproape ii firsa.

Copiii si pa ma-sa o Osea, Dar cocoana n-o afla. Punea ochean, sa uita, Si pa camp el nazarea Unde un turc ca fugea. Bine seama el lua $1 la turc cocoana o vedea.

Pins la un sat mergea,

* In original gre§it : 4i (n. ed.). 310

www.dacoromanica.ro

Cui d-a-n curmez4 avea ; El da dtnsu cind smucea,

La cearta ssi apuca. Scurta era cearta lor, Ca ea fuse pa omor. Radu arme nu avea ; El dace vedea §i vedea, Cizma din picior scotea $i cu ea sa ap'4ra ; Apoi zoru da vedea, Ca vista o sa'-i ia, La un hard sa repezea, Mina pa un par punea. Paru-n pamint ca -mi era,

Din Omint a mi-1 scotea, Si-n gard d-o palms mai erea. Dar Buzqtii-1 apadea $-acolea mi-1 omora. Veste la Mihai mergea. Mihai-voda d-auzea,

Porunca atuncea da,

Tron 6 ceara ti fa'cea $i cu mare alai 1- tngropa.

Era dus el in afund, Da trei palme §i d-un pumn. Si-n iamint in vtrf era,

Auzit de inv. I. Florescu de la Florea Dragan, din corn. Bragadiru, jud. Teleorman.

128

Aga Billaceanu Fa'cuta cu-o suta de-ani Inaintea Bucurqtilor. Si Costandin Brtncoveanu, $i cu Bucurel Ciobanu Zicea s5. face Bucurqtii Pe Dimbovica,

Supt seninul cerului,

La poiana rarului, Intilnitu-s-a, intilnit Doi domni cu dousi oti : 0 oaste mi-este nemceasei,

Vine sa ne prdeasca ;

Ca e ape de spalat $i ctmp mare d-alergat ! Ei, frate, nu se-nvoia,

Vine Aga Bala'ceanu, Care-a pa'ra'sit divanu,

Divanul 1-a pa'rsit, La vitejie-a iqit. 0 oaste mi-este turceasca,

La bistaie se lua, Oastea lui Costandin Brtncoveanu Se punea pe oastea lui Aga Baaceanu, D-a tala, d-o potopea. Unde Aga Ba'laceanu se uita, Din pridvor ca mi-ti sarea Si la cal ca'-mi alerga, In eapte chingi ca' mi-1 chinga, $eapte chingi, eapte tafture,

Este a lui Costandin Brtncoveanu,

C-ala st4inea divanu.

Dar de ce ei se certa ? Ca Aga Balceanu zicea Ssa face Bucurqtii la Balaci, Cal sent ziduri tncepute, Frate, §i neispra'vite ; Biserica din Balaci 311

www.dacoromanica.ro

Care face paisprezece, Si-i sta inimioara rece ; $i mai pune d-o curea, Sa nu cazal undeva... Unde ;n oaste ca intra,

In brace ea-1 imbrAisa $i-n gura ca -1 saruta, $i la mass ca-1 tragea, Mindru inscris, mare, facea, Ca s'a-i dea el domnia, Domnia 4i mosia.

Nu mi-o taie cum se tale, $i mi-o taie tot grineste,

El la cal ca-mi alerga Si bine-n chingi ca-1 stringea, Si-n oaste ca mi-s' intra. Unde nasu-sau ca-1 vedea, El din oaste s-alegea 5i la cimp, nene, fugea Si-n gura mare striga : Asteapta-ma, nasule, $i pe

$1-o gram'adeste claieste.

Unde Costandin Brincoveanu vedea Cum oastea lui se-mpuvina, Mina la gura punea, Cu pumnii-n piept se batea : Saticut de maica mea, Ca mi-a prapadit oastea, F..tu-i crucea mine-sa ! Pristav, nene, ca punea, Trei zile, trei nopTi striga :

mine,

Pune-mi. scara Linga scara, $i oblinc Linga oblinc,

Care, frate, s-o afla,

Si, nene, s-o-adevara Ca sa taie p-acesta, Ii daruiesc domnia, Domnia $i mosia, Ca sa taie p-acesta, Ca mi-a prapadit oastea ! Nimenea nu se afla, Fara cit c5. se Osea, Savai, c'apitan Costin, Al BaTaceanului fin. La Costandin Brincoveanu

Unul pe altul sai ne pazim, Sa faiem, sa. potopim ! Dar nasu-sau ca-mi graia : D-alelei, fine Costine,

Te-as adasta eu pe tine, Mi-e frical de-nsel'aciune,

Ca sint mari domniile, Mituiesc cu pungile 5i dau cu mosiile, Sa-si taie nagiile !

Nu to teme, nasule, de mine, Ca-mi esti parinte mai mare, Mi-ai ars focul la spinare, Frica mi-e de luminare ! De micsor m-ai botezat, De mare m-ai cununat, Trei copii mi-ai crestinat, Doua fete si-un Hiat, Si-acu' vorbesti cu p'acat ! Cu cuvintu-1 insela

mergea

5i din guti-i cuvinta Costandine Brincovene, Imi daruiesti mosia, Mosia si domnia, Ca sa:mi tai eu dasia ? Ca mi-e parinte mai mare, Mi-a ars focu la spinare, Frica mi-e de luminare ! Unde Costandin Brincoveanu c-auzea,

Si pe el ca -1 adasta, 312

www.dacoromanica.ro

$i din gura-i cuvinta :

Amindoi s-alatura. Nasule, taie dumneata

Brincovene Costandine, Da-mi tu mie domnia, Domnia $i mosia, Cal mi-am taiat nasia.

mijloacele,

Ca sa tai eu marginele ! Dara Costin ce-mi facea ? Mai in urrna raminea, Palos pe mischiu tragea, Pe linga el ca se da, La nasu-salu ca tragea, Unde cu palosu da, Lua mina cu spata Si picioru cu soldu, Si

Mi-a fost pkinte mai mare, Mi-a ars focul la spinare, Fricai mi-e de luminare ! Costandin Brincoveanu striga : Mai porc-de-ciine, lifta rea, Cine tie si -a poruncit $i tie %i -a volnicit

Sa tii tu calea domnilor, Al doilea-mpkatilor, Al treilea vitejilor ? Miine-poimiine inainte mi-oi iesi, $i pe mine m-oi intilni, Si pe mine m-oi taia, Cum ai taiat nasia ; Da' nu e mai bine-asa, Pina esti la mina mea Sa-ti rapui eu viata ? Chip gialipului facea Si-i dete capu-araturea. Facu moarte peste moarte, Dodi capete impreunate. Tron de ceara le facea,

%easta selei,

$i trei fete de ibinca, $i trei coaste de la cal. Razma palosu-n pamInt, Ca intra ping -n ranuchi, Asa da de nacajit... Se simti ca 1-a taiat, Parca fu de lupi mincat, Si da dosul $i fugea, Picioarele in scari raminea, /n cirla, mocirla intra S-acolo cal se v'aita : D-alelei, fine Costine, Cum ma" taiasi tu pe mine ?

Vino de ma scoate pe mine Din acea cirla, mocirla, Sa te iert, fine, pe tine, Sa te aranesti in lume ! Unde la el ca mergea $i cu palosu ca da, Tot in nasu-sau lovea $i cu palosu ca da, Frumos capu taia, In sulita-1 sprijinea,

La-mpa'ratie-i mina, De se ducea pomina Si-aicea, si-n Viena, D-auzea mania -sa Si tare se jeluia,

Si cu toata nemtia, De a ramas pomina Pe toatal Valahia ! de Invaiatorul Ion Leabu din $erbanetii-de 7Jos, Olt, de la rautarul Gheorghe 1Yaltatu din Serbanelti.

Comunicat

La disagi 11 aseza

$i pe cal ca-ncaleca, La Costandin Brincoveanu mergea 313

www.dacoromanica.ro

129

Aga Billaceanul Ei din oral ieiira afara Si la-ntreceri se luara.

Frunza, foaia pirului, In muntii Gambrinului, In padurea Drinului, Cearta-mi-se, bate-mi-se

Dara Costin ce-mi facea ? Suci calul pe stinga $i cind dete pe dreapta, Ii taie mina si spata. Balaceanul se-ntorcea Si din gura cuvinta : Ce vii, fine. infuriat ? Or la singe esti spurcat, De vii asa 'turburat ?

Cei doi domni cu doua osti :

Una e verde ruseasca $i una rosie turceasca. Dar domnii cine era ? Era Aga Balaceanul Cu Constantin Brincoveanul, Credea-n Dumnezeu, sarmanul ! Dar pe ce sa batea ? Pe Bucuresti a-1 muta. Foaie verde foi de fragi, Sa-I aduca la Novaci. Foaie verde bob naut, $i, frate, nu s-a putut ; Bucurestiul a statut Unde-a stat el de demult. Foaie verde s-o lalea, Unde, frate, s-auzea. Ca sa-si taie nasia, Sa-si capete domnia ? Nicaieri nu s-auzea, Frate, si s-adeverea,

La singe nu sint spurcat,

Dar la vreme de pericol Ti-oi da si eu ajutor ! $i dud vorba ispravea, '$i lua calul si pleca $i-n Dimbovita intra. Nici acolo nu-1 lasa, Si pe singe ca-1 ducea Si-n Dimbovita intra. Sa vezi, Aga ce-mi facea ? Ingenuchea si se ruga Si din gura cuvinta : Lasa-ma, fine, asa, Ca la drumuri m-oi ;inea, Oi cersi si m-oi ruga, Ca sa-mi tin cascioreaua, Lasa-ma, nu ma taia ! Nu ti-e, finule, pacat ? Trei copii ti-am botezat, Pe tine to -am cununat Nici acolo nu-1 lasa, Frumos capul i -1 taia $i-n dasagi ca mi-I b4a, Drum ca la Divan lit lua. $-acolo cind ajungea, 'I trintea capul pe masa%

Ca s--4-si taie nasia,

Sa-si capete domnia. Numa capitan Costin, Lui Aga Balacean fin, Cind fu joi de dimineata, Se spala bine la fata $i pe cal incaleca Si la nasu-sau pleca. Nasule, sa-ncalecam Si la-ntreceri sa ne luam, Ca la vreme de pericol

31-oi da ii eu ajutor !

314

www.dacoromanica.ro

Ca pe ca'paVni de varza.

Numai biata nas'a"-sa :

Boierii ctnd 11 va'zura.',

De oleoleo, fine Costine,

Toti de fria-nma'rmurira. Dar Constantin BrIncoveanul,

Tu ti-ai tiat dasia

Ca s'a-ti capeti domnia : Ti-ai csiA.tat funia ! Fieru sa nu rugineasca, Otelu sa" nu plesneasa, Trupu-ti sa nu mucezeasca,

Credea-nDumnezeu., ssirmanul !

El din boieri ca iesea $I din guia cuvInta : D-alei capitan Costine, Tu ti-ai t'aiat Ca sa"-ti capeti domnia : Ti-ai ap5.tat funia ! Chid fu vineri ringa sara, Pe Costin 11 spInzurara, Colo-n tIrgu de afara, De doi stilpi si-o puntioaa. Dar de plIns cine-1 plingea ?

Sa* vezi blestemul de naq, Ca -n lume n-are local.

$i clnd vorba ispra'vea, :Farina pe el curgea. Cules de Constantin Stanescu de la Ioan Bazavan din Giubega, Dolj.

,

130

Aga Balaceanu Variants prescurtata

BrIncoveanu ce fa"cea ? Stoli la BaTa'ceanu trimetea ; BaTaceanu ge Dra'gan chema Si din gura-1 1ntreba :

Tu sa tai in dous parti,

Ce-o fi asta, fine Dragane ? Stoli mi-a trimes BrIncoveanu, Nu cumva pentru bataie, Sau este rezvala'-n tura ?

Dumineca dimineata%

Ca -s prea multe, multe legi, $i eu sa tai tntr -o yarte, Ca s'a am mai buna pane.

Cam pe rou. cam pe ceat'a, In ra'sa'ritul de soare, AmIndoi pornir'a calare ; La Dumnezeu se rugara Si din guea cuvintara* : Doamne, Doamne, amta-ne Ca sa venim ssn'atosi,

Dara Dagan aspundea : Nasule, dumneata, Prin Bucuresti am trecut, Multe lifte am va'zut, Turci $i nemti si tstari, Poloni, unguri, musfati man ; La rezbel dac-om mergea, Multe lifte om ta'ia.

Ca doi trandafiri frumosi ! Diagan, finu, se ruga : Dar-ar Domnu Dumnezeu Sa fie pe gindul meu : 315

www.dacoromanica.ro

La margine si acasa ; Calu mi-a ostenit Si eu am statut. Cind amindoi ca fugea, Ostirea la goana-i lua, Dupa ei se-nsiruia, Atunci Drkan ce facea ? El odinit cum era, Cu calul inainte fugea,

Foaie verde tei frunzos, Capul nasului sa-1 vad jos ! Ei la rezbel ca. pleca, La Bucuresti ajungea. In margine la Colintina Multa ostire mi-era, Stii ca frunza, ca iarba. Aga Balaceanu ce facea ? Cind asa sodom vedea, Ocheanu la ochi punea, Peste oaste se uita Si din gura ca striga : Alelei, Dragane, fine, De not acum nu e bine, Sa ne luptam peste fire, Cu ast sodom de ostire ! Balaceanu ce-mi facea ? Sus la piept miinile punea Si lui Dumnezeu se ruga : Doamne, Doamne sfinte, Asculta ruga-mi fierbinte ; Cum m-ai scapat India oars, Scapa-ma si-a doua oars ! Dragan atunci ce facea ? El din gura se ruga : Foaie verde tei frunzos, Capu nasului sa-1 vad jos ! Balaceanu in ostire intra,

Pe nasu-sau in urma-1 Vasa Si-n Dimbovita ca'-1 baga,

Si din gura ca-i striga : Fugi, nasicule, nu asa, Ca ne-a ajuns potera ! Balaceanu ce-mi facea ?

Cu calu-n namol intra, Si mai rau se-nnoroia, El din gura ca striga : Sai, fine Dragane, Calu mi s-a potmolit, Ostirea m-a cutropit !

Dara Drkan ce zicea ? Desfa-ti, nasule, camasile, Ca carnasile-Ii sint grele, Nu patrund gloancele pin ele. De camasi se desfacea,

Drkan la el se napustea, Sulqa-n el c-o bka, Mgile i le varsa ;

Cu palosu in ea navala da, Dara Dragan ce facea ? Sta la margine, se uita, Nu-i venea a se lupta, Calu oprit ii erea, De taiat nimic taia. Balacean la turci taia,

Pina ostirea sosea, Balaceanu snort era. Brincoveanu ce zicea ?

Dragane, sa tralqti, Domnia s-o stapinesti !

Pe Drkan in scaun it punea,

Pin' miinele i se-rrcorda Si singele se inchega, Pina calu-i ostenea. Balaceanu ce facea ? Daca vedea ca ostenea, Finului Dragan graia :

Barbierii ca chema, Bine ca mi-1 mai spala, Mi-1 radea, mi-1 potrivea, Pe braze atunci mi-1 lua Si-n domnie-1 aseza.. Brincoveanu lui gram : 316

www.dacoromanica.ro

Dagane, Dagane,

Capul lui Dagan taia $i pe el it ingropa

Mare hotomane, Cum tu sa domnesti, Lumea s-o sapinesti ?

La minastirea domneasa, In lume sa se pomeneasa !

Ti-ai taiat tu rasia,

Cules de Chr. N. Tapu de la

Darmite acum domnia ? La gealipi el poruncea,

b5trinul Burcea din corn. Ada-

mesti-Teleorman. Partea India a acestui cintec lipseste, si top 15utarii din co-

Capul lui Dragan s'fl ia. Lui Dagan capul luati ; Decit lumea s-o domneasa, Trupul lui sa"-i putrezeasa !

muna Adamesti incep acest cintec Brincoveanu cc

cu versetul f'acea 1"

131

Cintecul lui Priscoveanu Foaie verde par uscat, La Priscoveanu, la sfat, Multi boieri s-a adunat ; Toti boierii tirgului,

Ce rumanas mai deliu La turci mi-este herghelgiu ; Ce rumanas aim'acan La turci mi-este stupar.

Sfetnicii-mjAratului, Stilpii Tarigradului. Dar pe nume cum li cheama ?

Ciuda mare, au ne pare, Ca n-ar fi vrun lucru mare, Ca nevasta mai frumoasa

Aga BaTaceanu,

La turci mi-este odaias'a ; Copila cu m'argele A supus-o la cheiele ;

Cu Costantin Brincoveanu,

C-aia sapinea divanul. Unde-asa, vezi, ca sedeau, Intre ei se pogodeau

Scoate vin din pimnitat Pina-n dalba primavara, Fara nici o cheltuiara ! Priscoveanu cel bogat,

$i din gull toti graiau : De cind ocFai turcesti s-a facut,

Zarafii s-a pribegit, Nu mai ne vine dijm'arit,

Cala rar si na'strapat,

Dijma'rit yi oierit, Pe lume 1-am pomenit

Dar el, nene, ce striga ? $eapte boieri de tara,

De cind eram copil mic. Dar de ce nu ne mai vine ? C al rumanas mai bogat La turci imi este argat ;

S'a mergem la j'aluiara, Sa dam jalba imp'aratului,

Boier mare si-asezat,

In poarta Tarigradului, $i-mpa'ratu la domnie, 317

www.dacoromanica.ro

Si domnia la-mpatitie ! Unde-asa, vezi, ca-mi auzea, Cei seapte boieri se ea'tea, La Tarigrad ca pornea, In postu Crkiunului pleca. Ei la Dunare mergea Si-n caic ca se urca ; Caicul ca mi-1 pornea Pe Dunare in jos, Ca merge cu folds. Cind la jum'Itatea postului era, Sfintu Niculaie pe Dunke-i prindea. Priscoveanu ce-mi fkea ? Caicelu ca-1 oprea Si pe el ca-1 priponea Cu fringhii de m'a'tase, Impletite toate-n case. Pe Dunare ca-1 oprea, Seapte crapi ca-mi prindea, Cu ceafa ca de malac ; Si el, frate, ca i ehea, Pe sfintu Niculaie-1 slujea, C-asa este datina De la Maica Precista... Uite-asa, vezi, ca-mi vedea,

La spinare be lua, In mina lui Priscoveanu be da. Priscoveanu ce facea ? Rogojinele be lua,

Cu catran be atanea,

Cu bumbac le bumbkea Si cu spirt ca be stropea ; In trei prajini be ridica, Luminarea c-aprindea, Foc la rogojini ca-mi da.

Rogojinele-mi ardea,

Focu mare se Ikea, Tarigradu-nspa'iminta. Dar imparatu ce fa'cea ? El prin curte se-mplimba, Vedea foc, se spalminta,

Cu mare glas el striga :

Trei copii de la niria-sa, Ce stati voi acum asa ? Voi nu Ugati sama Ca n-am ma'turat cosurile ? S-a aprins Tarigradu Si-o sa ardem cu totu!

Dar ei, nene, ce acea? Din iuteari se scula

Si Tarigradul ocolea, Peste cine, vezi, ca-mi da ? Peste Priscoveanu-mi da, Unde rogojinele ardea...

Caicelu ca'-1 ,p ornea,

Pin Idirna ca mi-si da, La Tarigrad ajungea.

Dinda'at pe boieri lua, Ca pe of Si ca pe boi, La-mpaAtie-i ducea. Cind acolo ii ducea, Impa'ratu le striga

Caicelu ca -1 oprea Si pe el c4'-1 priponea Cu fringhii de m'a'tase,

Impletite toate-n sase. Cei seapte boieri ce-mi facea ? Ei din caic jos se da, Cu ipingele se-mbrka, Bicele pe miini ca lua,

Seapte boieri de tar'a', Ce pat mare c-att vsizut De la mine c-ati venit ? Bine v-ar 4edea la fiare, Sa va trimet la Ocna-Mare, Sa-mi taiati ceva la sare

Chirigii a se ckea,

Pin Tarigrad se-mplimba, Seapte rogojini ca-mi lua, Cu bicele le-nnoda, 318

www.dacoromanica.ro

Ping-n d-alba-i prim'avarg, Far' de nici o cheltuialg ! Priscoveanu ce striga ? S'a traiesti, imparate luminate, N-am venit sa ne bagi la fiare, Sa ne duci la Ocna-Mare ; Ci am venit la jeluialsa Inaintea mIriei-sale, Cum judeci lumea toatI, Sg ne faci noua dreptate ! Dar imiaratu ce striga ?

Numai o odaie cg-mi ra'minea, Acilea la Tuturca, In gura Ologilor mi-era, Si aia, vezi, raminea. Dar turcu-arunci ce fa'cea ? Poala cu galbeni umplea, Dinaintea for iesea. Dara turcu ce zicea ? Trei copii de la mgria-sa, Luati galbeni cit oti vrea, Sa nu-mi farimati odaia ! Dar ei, nene, ce facea ?

Ce pat mare c-ati vazut De la mine c-ati venit ? Brincoveanu cel bogat, Prea mi-e un boier asezat, El, nene, ce a strigat ?

Din gull turcului zicea :

Turcule, dumneata, Nu-mi trebuie vlaga ta, Ci fa'rimg-ti odaia $I pleaca in Merchiza ! Unde rurcul ca vedea, Odaia $i -o fIrima, Disagii de galbeni umplea $i pe cal ca mi-i punea, 5i de-acolo ca pleca. Floare verde flori de nuc, Sui, Mario,-n virf de nuc, Sa vezi turcii cum se duc. A venit calari pe ma'gari, Acum se duc pe armasari, Nu pot se cirmi de bani. Ca-n sat nu mai e de trai, Ca ne da turcii stupai,

Trsaiesti, impgrate luminate,

De cind adai turcesti ca s-a fapt, Zarafii c-a pribegit, Crestinii mi-a sgracit, Nu mai ne vine dijma'rit, Dijmgrit si oierit, Pe lume 1-am pomenit !

Dar imiaratu mai striga : Mai trei copii ai mei, de la mIria-sa, Acum din iutealg va sculati, 5eile pe cai aruncati. Car' cu securi, Car' cu topoare, Sa'-mi dati foc la foisoare,

Sa" iesim cu toti la plai !

De la balsa pin' la Olt,

Ma pratii cu cintecu Ca lupu cu urleru ; Carnea o lasa in cring, Pielea o duce in tirg. Mai indemnati cu oalele, N-ascultati minciunile !

Judetele peste tot ! Cite odai turcesti mi-era, Pe toate le dobora, Cu securi le darima. Unde-asa, vezi, ca -mi vedea Si foc, nene, le punea, Odaile ca-mi ardea. Dar turcii ce-mi fgcea ? $ele pe cai ca-mi punea,

Cules de Christea N. Tapu din gura 'autarului Radu Burcea din Putinei (Teleorman). 319

www.dacoromanica.ro

132

Mogo,s. Vornicul Coada-i trage pojar verde,

La umbra la seapte brazi, Unde se cinsteste seapte frati, Albi ca niste lmparati, Cu St5ncuta ca sint frati $i cu Mogos sint cumnati ; Dar in vorba ce -5i avea ? Tot pe Stanca-o logodea. Dupa cine ca mi-o da ? Dupa Mogos vornicul, Vestitu, viteazu, C-ala e fecior de domn, N-are fried' de om. Dar. ei ce mi-si facea ? Cu Mogos ei ca vorbea : Alei, Mogos dumneata, Noi pe Stanca sa ;i -o dam, De bogata, de avuta Ii sta pieptul clabusit De our $i de argint, De n-am vazut de clnd sint ! Noi pe Stanca ca ti-o dam ; Dar not prinsoare s-avem Sa vii vara de cinci ori, Ca-s mai multe sarbatori,

Urmele-i se pierde... $i Mogos ca mi-si pleca, $i el, frate, se tragea La umbra la seapte brazi, Unde se cinstea seapte fra ;i. Buna ziva, seapte frari, Albi ca niste imparati, Cu Stancuta sinteti fray' Si cu mine sinteti cumnati ! Multumescu-ti dumitale, Ca la un cumnat mai mare ! Sa scula fratele-al mai mare : Bine, Mogo5, ai venit, Pe Stancuta nu ni-o aduci ? Vine $i Stanca pe urma, Invaluita-n rogojina, Sa nu va fie rusine ; Intr-un car mare mocanesc,

'Nalt in drig, marunt in roate, Cu doi boi moldovenesti, Lungi de coarne, Ciungi de coade, Unde to ui ;i prin c... Le numeri De trei on ca-1 ispitea, Mogos tot asa spunea, De-al dracului ce era ! Fratele mai mare ce facea ? Palos din teaca scotea Si pe Mogos 1-amelinta. Mogos fuse mai voinic, Pe sub palos s-a pith. $i cu-al lui 1-a prijimt. Fratele cel mai mic se scula Si-n circiuma ca-1 baga,

$i iarna de trei ori, Ca-s mai multe lucratori, $i s-o intimpla d-o fi ger, Nu e bine calator. Asa prinsoare facea. Dara Mogos ce facea ? El pe Stanca c-o lua $i-acasa ca mi-Si pleca. Noua ani ca mi-s' trecea, Pe la cumnati nu mai da ; Cind povirnea pe zece, Iaca Mogos se gateste P-un cal galben dobrogean,

0 oca de spirt ca-i da

320

www.dacoromanica.ro

$i de mina ca mi-1 lua, Capul la spate-i cadea ; II saruta in taietura, Parca-1 saruta-n gura ! D-ar da Stanca pins -n ie, Sa va vad eu la domnie, Sa va vad pe trei legati Si pe patru spinzurati ! Dar Stancuta ce-mi facea ? In cucie se punea, La domnie se ducea Si din gura ca zicea : Domnule, maria-ta, Turcii-n tare ca mi-a dat De m-a ars 5i m-a pradat, Pe Mogos mi 1-a taiat, Pe mine m-a vaduvit, Coptlasi mi-a saracit ! $i domnia si-auzea, La ceaus ca poruncea : Mat ceaus, tu mi-esti rau, De cind tu mi-ai ceausit, Nici o slujba n-ai facut, Dar pe asta ca s-o faci ! Firmanul in mina ca-i da $i din gura-i spunea : Daca la masa-i afla, Sa-i Iasi ping or cina, Ca Si ei or fi ceva ! Dar ceausu ce facea ? Firman in mina le da. Dar ei, frate, ce facea ? Firmanul ca-1 citea, Lacrimile-i podidea, Ca le-a scurtat viaca ! Ei de fried' ce facea ? Un catir ca mi-s' lua $i de bani I-impovara, La domnie ca pleca, Domniei ca sa-1 dea. Daca la domnie venea,

$i pe Mogos 11 imbata, Palos din teaca scotea $i pe Mogos it taia. Unde, frate, ca-1 ducea ? La umbra la seapte brazi, Unde se cinstesc seapte frati, Si-acolo ca-1 ingropa $i cu frunza 11 invalea. Nici mai mult ca nu trecea, Iaca Stanca si sosea. Nu venea cum it spunea, $i Stanca ca mi-s' venea Intr-o cucie zugravita, Mu lt mi-e poleita, Cu potintele de aur, Cu cruciulite de argint, Care n-am vazut de cind sint ! $i buna ziva ca le da : Buda ziva, seapte frati, Ca cu mine sinteti frati Si cu Mogos sinteti cumnati ! Multumescu-ti dumitale Ca la o sore mai mare ! Bine, Stanco, c-ai venit, Pe Mogo$ nu mi-1 aduci ? Mogos mi-a plecat inainte P-un cal galben neinvatat, Cu contesu imbaierat, Si Mogos era cam beat,

Ori ca calul 1-a trIntit, Ori ca voi 1-ati omorit ? Dar Stancuta ce facea ? 0 boldeicuta $i -avea,

De stia de mi-s' vorbea. Boldeicuta c-o lua, Jos din trasura c-o da. Boldeicuta ce facea ? Urma singelui ca lua, Peste Mogos ca mi-s' da. $i Stanca ce mi-s' facea ? La Mogos ca se ducea 321

www.dacoromanica.ro

Ca bati pe dreptii Sa spuie vinovatii, Ca pe Mogos 1-a taiat $eapte frati de-ai Stanchii I

Ei banii ca-i aducea. Domnia banii ca lua Si pe Stanca o sictirea, Jos din case-o sictirea. Dar Stanca ce mi-s' facea ? D-o da Stanca eina-n ie, Sa razbeasca la-mparatie, Sa to scoata din domnie ! Dar domnia ce facea ? Sta nitel si se gindea, $i pe Stanca c-o chema, Indarat c-o aducea Si pe Stanca c-o-ntreba. Stanca tot asa spunea :

Domnia asa auzea, Drumul turcilor le da, Pe fratii Stanchii ii lua, Pe cei patru ii spinzura Si pe trei ca mi-i lega, Chefu Stanchii ca facea. Si-a murit, nu se mai vede, Lumile nu Ii se pierde, Si-a platit la lautari De 1-a scris la sarindari, Sa-1 spuie la zile mari...

Turcii in tara c-a intrat Si m-a ars si m-ayradat,

Ma-nchinai cu cintecul, Ca lupul cu urletul : Cit traieste, lipoveneste, Daca pusca-1 dobindeste, Da pielea si se plateste !

$i pe Mogos 1-a taiat. Domnia asa auzea, Toti turcii i-aducea, La falanda ca-i punea. Doi turd batrini s-alegea Si la domnie vorbea : Baca, baca, gheaurea, Domnule, maria-ta,

Auzit de Chr. N. Tapu de la lautarul Ionitg Nicolae din Roiorii-de-Vede (Teleorman).

133

Mogq Vornicul La umbra la seapte brazi, Uncle se cinstesc sapte frati, Albi ca niste-mparati, $i cu Mogos sint cumnati. Ei in vorba ce-si avea ? Pe Stancuta o logodea. Dupa cine vrea s-o dea ? Dupa Mogos vornicul, Calare pa galbenul, Contes imbaierat.

Dar pe Stanca ca i-o da Si-acasa ca mi-o ducea. Dar cu Mogos prinsoare avea : Mai Mogos, dumneata, Noi pe Stanca ca 0-0 am, Dar not prinsoare s-avem Sa vie vara de zece ori,

Cam in luna lui Cuptor, Ca-s mai multe sarbatori, Mai putine lucraton ; 322

www.dacoromanica.ro

$i iarna vii de cinci on ; Ca s-o-ntimpla d-o fi ger, Nu e bine eala'tor.

Cu palosul lui prijinea, Pe cumnaa-sau incrar'it it da. Iar la mass ca -mi sedea, Iar, frate, ca mi-1 ispitea. Mogos tot asa spunea. Cumnat-ssau cel mai mic, Fu slugs la un ispravnic, El fuse mai priceput. Fratele mai mare ce-mi Ikea ? Pe Mogos de vorba Linea, Al mic dupa Mogos se da, Palosul din teaa scotea, Caput lui Mogos tala $i cit colo el sa'rea. De-ngropat unde-1 ingropa ? Tot la umbra brazilor, Cu frunza mi-1 invMea,

Mogos tot asa zicea, Piny pe Stanca o lua. Cind acasa mi-o ducea, Nousa ani ca mi-s' trecea, Pe la cumnati nu mai da. Cind impovirnea pe zece, Iaca Mogos se ga'teste, P-un cal galben dobrogean ; Coada-i trage pojar verde, Ia vezi urma i se pierde. Cind la ei ca-mi ajungea,

La umbra la sapte brazi,

El din guea ca -mi striga : Buna ziva, sapte frati, $eapte frati, seapte cumnati,

Caluselul i-1 lua, In grajd de piatra'-1 !Aga,

Albi ca niste-migrati, Cu Mogos sintett cumnati, Cu SeAncuta sinteti frati. Cei seapte frati se scula : Bine, Mogos, mi-ai venit, Pe Stanca ce ni-ai racut ? Mai seapte frati, seapte

$i mai mult ca nu trecea, 0 cucie ca -mi venea. Ce fel de cucie era ? Poleita",

Cu our zugra'via., Cu postav verde-irialits& Cu doisprezece telegari, Negri, nene, ca corbii, Suptiri, frate, ca serpli $i iuti, frate, ca focu. De minat cine-i mina ? Mic de moeanas, Cu gluga-ntre spete, Cu baleri de bete, Mina nu se vale. Dar in cocie tine era ? Vezi Sta'ncuta cea frumoasa, SurioarA la seapte frati, Albi ca niste-mp'arati.

cumnati, Vine si Stanca pe urma, Invalita-n rogopna, Ca s'a' nu va fie rusine, Intr-un car mare moldovenesc : De spitat mi-este spitar, Numai nu mi-e ob'gdat ; Cu doi boi moldovenesti, Cind to uiti pin c... Le numeri m5:selele.

Cei seapte frati cind auzea, Inima ca le-o rInea. Al mai mare ce-mi Ficea ? Palos din teaca'-mi tra'gea, Lui Mogos capu sa-i ia. Iar Mogos fu mai voinic,

$i ca", nene, unde tra'gea ?

La umbra de seapte brazi. Buna ziva, seapte frati, 323

www.dacoromanica.ro

Doamne, maria-ta, Turcii-n tara mi-a venit, Pe mine m-a vaduvit. Domnu cind mi-auzea, Un firman ca-mi scria,

Cu Mogos sinteticumnati Si cu mine sinteti frati. Bine, Stanco, mi-ai venit, Pe Mogos ce 1-ai facut ? Mai seapte frati, Albi ca niste-mparati, Mogos mi-a plecat 'nainte, P-un cal galben dobrogean, Coada-i trage pojar verde, Ia vezi urma i se pierde, $i Mogos era cam beat, Ori ca calu 1-a trintit, Ori ca voi 1-ati omorit ? Unde ei ca mi-auzea, Unul la altul se uita, Semn la alm ca-si facea, Cite trei c-o ispitea, Stanca tot asa spunea. Dar Stancuta ce facea ? La cucie se ducea, 0 boldeicufa si-avea, Jos din cucie mi-o da, La seapte frati mi-o ducea. Dira singelui afla, Pe singe ca se lua, Pin' la groapa d-o ducea. Boldeicuta ca scarma, Peste Mogos ca mi-s' da, $i Stancuta ca-1 lua, Mi-1 saruta in taietura, Parca-1 saruta-n gura. Tron de ceara ca-i facea $i pe cucie ca-1 punea, La domnie ca-mi pleca. Iar Stancuta ca striga : D-ar da Stanca ping -n ie, Sa razbeasca la domnie, Sa va vaz pe trei legati Si pe patru spinzurati ! La domnie se ducea Si din guru ca-mi striga :

Zece ceausi ca-mi venea,

Toti turcii ca mi-i stringea, La bataie ca-i punea. Iar turcii Ca mi-s' striga : Baca, baca ghiaura, Cum bate pe dreptii, Sa spuie vinovatii ! Unde domnia auzea, Pe turci ii ispitea, Turcii drept ca spunea : Doamne, maria-ta, N-am taiat not pe Mogosu, Mogosu Vornicu, Ci pe Mogos 1-a taiat

Ai seapte frati, Albi ca niste-mparati, Cu Stancuta ei sint frati Si cu Mogos sint cumnati ! Unde domnia auzea, Un ceaus mi-aducea, La seapte frati ca trimetea Si din gura-i poruncea : De-i vei gasi la masa, Lasa-i sa cineasca ; De-i vei gasi culcati, Frumusel sa mi-i legati. Unde ceausu pleca $-acolo ca se ducea, El la masa ca-i gasea,

Firman pe masa le trintea. Unde ei ca mi-1 vedea $i-ncepea de a-1 citea, Lacramile-i podidea. Al mai mare se scula, Trei catiri ca mi-aducea, De galbiori ii incarca, 324

www.dacoromanica.ro

Cind ei ca s-apropia, Stanca in gura mare stnga : D-ar da Stanca,,pina-n ie Sa vestesc la-mparatie, Sa va vaz pe trei legati Si pe patru spinzurati ! Unde domnia auzea, Pe cite trei mi-i lega $i pe patru -i spinzura, Cheful Stancii ca-i facea,

Un plocon la domnie trimetea. Domnia cind catirii vedea, Pe Stanca mi-o sictirea ; Iar Stancuta cind auzea, In cucie se punea $i din gura ca zicea : Doamne, maria-ta, D-ar da Stanca pina -n ie Sa razbeasca la-mparatie, Sa to scoata din domnie ! Dar domnia auzea, De ea, frate, se spaiminta. De mina ca mi-o lua $i pe scaun mi-o poftea : Stai, Stancuto, to acilea. Stanca pe scaun stetea, Domnia ce mi-i facea ? Trei ceausi ca-mi chema $i la ei ca-i trimetea Si din gura le poruncea : De i-att gasi culcati Sa mi-i aduceti legati, Pe cite seapte legati. $i ceausu cind pleca, El acolo c-ajungea, Firman pe masa trintea. Cind al mare ca-1 citea, Trei catiri ca mai aducea, De galbiori ii incarca, La ceausi ca-i daruia, Sa nu-i mai duca legati,

Si pe Mogos 11 ingropa La umbra cu seapte brazi, Unde beau cei seapte fra%i, Albi ca niste-mparati, $i cu Mogos sint cumna%i.

Ei cu vadra se cinstea, Vadra Taligradului, Masura imparatului.

Ma platii cu cintecul Ca lupul cu urletul, Cind vinatoru-1 goneste Da pielea si se plateste. $i mai da ;i cu picatura, Sa-si ude tiganu gura. Cules de Chr. N. Tapu din gura fiutarului Dumitru Valeanu din Rosiori-de-Vede.

A se confrunta acest cintec cu

varianta prescurtat5 Mogo,c Vornicul din colectia lui V. Alecsandri, p. 153 sq.

Sa zica ca-s vinova %i.

134

Mogo s Vornicul Departe, vere, departe, Departe dar nu prea foarte,

La umbra de seapte brazi, Und' se cinstesc seapte fratt, 325

www.dacoromanica.ro

Albi ca niste-mparati, $11 cu Mogos sint cumnati, Mare masa mi-este-ntinsa,

De seapte frati mi-e coprirtsa. Ei pe Mogos adasta, Iaca Mogos ca sosea, Cam cu chef ca mi-si venea, La ei ca se ploconea. Ei, mare, nu-i mul ;umea $i din gura ca-i striga : Alei, Mogos vornice, Tu, mare, ca ni-ai venit, Pe Stancuta nu ni-o aduci, C-asa prinsoare ni-ai dat,

and pe Stanca not ti-am dat, S-o aduci vara de cinci ori, Ca-s mai multe sarbatori, Si iarna de trei ori, Ca-s mai multe lucratori. Dar Mogos ce mi-si facea ? El nici habar ca n-avea. Grai fratele-al mai mare : Ori la pusti sa-1 impuscam, Ori cu sabia sa-1 taiem ? Grai fratele-al mai mic, Ca-i mai mic $i mai voinic Si la minte priceput. Palos din teaca scotea, Capu lui Mogos taia Si, mare, ca -1 ingropa. Daca, mare, 11 ingropa, Iaca Stancuta sosea,

Buna ziva ca le da : Buna ziva, seapte haft, Cu mine sinteti voi frati Si cu Mogos sinteti cumnati. Pe Mogos ce 1-ati facut ?

Ea, mare, ca mi-si umbla, Pe dira singelui mergea, $i, mare, ca -1 dezgropa, II saruta-n ealetura, Parca-1 saruta in gura : Cum pe Mogos l-all taiat, Ca era, frate, cam beat ? Ea mi se jelea, Cu palmele se batea, $i din gura le spunea : D-o da Stanca pins -n ie, Ca sa ma duc la domnie, Sa va vaz pe trei legati $i pe patru spinzurati ! Stanca, mare, ca-mi pleca, Pe Mogos ca mi-1 lua Si la tron ca-1 aseza, In trasura ca-1 punea, La domnie ca mergea. La domnie-1 arata, $i pe fra ;i invinuia. Domnia ce mi-si facea ? La ei, frate, trimetea, Pe cite seapte-i aducea, $i pe trei ca mi-i lega, In puscarie baga. Pe patru spinzura. Stancuta ca-mi raminea, La un dughian se ducea, Si-acolo ca mi-si plingea, Toata noaptea se jelea, $i vaduva raminea, Acasa Ca se ducea. Cules de Chr. N. Tapu din gura rautarului Ionila Valeanu, RNioride-Vede.

www.dacoromanica.ro

v Familiale I. Indreigosticii 135

Mierlita ci sturzul Cu secerea-n mina, Cu luleaua-n gurg Si-n tine-oi intra $i te-oi secera, $i znop te-oi fgcea, In brave te-oi lua .$i te-oi sgruta

Sus la munte ninge, Eloug, Jos la balta cade roua. Sus la munte cu icari, Jos la balsa cu qalvari.

Uiu, iu §i ia, ia, ia, Mi-a vgduvit mierlita $i umbra sturzu sg mi-o ia.

$i-oi fi tot a mea,

Mier lita, mierlitg,

Plesni-ti-ar fierea ! Sturzuletule, Mititelule,

Pasgre pestritg, Naiba sg te-nghitg, Ia-mg to pe mine,

Ginggqelule,

Ca mult ti-o fi bine. Ba, sturzule, ba, De uritu tau $i de-al taicg-tau Ce-oi sg mg fac eu ? Doar eu de m-as face D-o holdg de griu, $i eu m-oi usca,

Frumuwlule,

De uritu tau $i d-al frati-tau Ce-oi sg mg fac eu ? Dar eu de m-a face D-o tuna de piine Si-n foc c-oi intra, De tine-oi scgpa. Fg-te, mierlg, fg-te,

De tine-oi scgpa. n-te, micas& fg-te, Fg-te sgngtoasg,

n-te sanatoasa, a mie nu-mi pasg !

a mie nu-mi pasg,

Ca si eu m-oi face

Cg si eu m-oi face

D-un mic vatrgig Cu coada de fier,

Mic secergtor, 327

www.dacoromanica.ro

Auzit de Christea Tapu de

Cu pana d-otel Si-n foc ca of intra, Peste tine-oi da Si m-oi apleca

la

Stancu Ion din Cucuie;i (Teleorman).

Acest cintec este o variants prescurtata a celui din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 453 sqq.

Si te-oi sa'ruta

In colectia lui V. Alecsandri, acest cintec se asearnana cu

5i-oi fi tot a mea,

balada [...] Cuculetul [in aceasta editie, p. 66-68].

Plesni-ti-ar fierea !

136

Voinicel strain Verde de maslin $i de rusmalin, Voinicel strain, Strein gi sarac, Intra noaptea-n sat, Tot de ciini latrat, De nimeni chemat, De toti injurat.

Faclioare-aprinse.

Verde de pelin $i de rusmalin, Voinicel strain, Ca mar dulce-n drum : Citi calatori trece

Toti zburaturete : Ramurica-i Fringe, Tulpioara-i Plinge. Virfu-i zice : Taci

Mescioarele Strinse, Faclioare Stinse.

Verde de pelin $i de rusmalin, Voinicel strein, Strain §i bogat, Intra noaptea-n sat, De clini nelatrat, De toate chemat :

Ca tot to le faci Nu e vina to Si a altuia, Care te-a sadit $i te-a prasadit $i nu te-a-ngradit.

Mescioarele

Culeasa de [C.] Radulescu-Codin, din Zgripcesti-Muscel.

'Ntinse,

328

www.dacoromanica.ro

137

Foaie verde lin pelin Taci, tulpina, taci,

Foaie verde lin pelin, Vai de voinicel strain, Ca un mar dulce din drum. Oricare pe drum imi trece Pe el it zburatureste, Ramurile-mi fringe $i tulpina-mi plinge.

Ca tot tu le faci.

Tu nu strici nimic, Ci cine te-a sadit Si nu te-a-ngradit! Culeasa"

de Chr. N. Tapu

din

Alexandria, Teleorman.

138

Vai, voinic strein ! Nu e vina ta, Ci-a cui te-a sadit

Foaie verde de pelin, De pelin, de rosmarin, Vai de voinicel strein ! E ca maru dulce-n drum : Cici pe drum ca-mi trec Il zburaturesc ; Cracioare-mi fringe, Trupioara-mi plinge, Cu lacrami de singe ! Taci, trupina, taci,

$i nu te-a-ngradit ! Auzia de Chr. N. Tapu de la Mutarul

Ghit'a

Schiopu

din

R. Vilcea.

A se vedea varianta Strainul sarac, din coleclia G. Dem. Teodorescu, p. 282 ; idem Strein singur din aceeasi coleclie, p. 283, vers. 14-25.

Ca tot tu le faci ;

139

Verde de sipica Var si caramida... Mi-este o casa mititica, Cu sovar verde-nvelita, Cu ferestrele de sticla,

Verde de sipica $i de maturica,

Pe ul4a strimta, Strimta si boltita, 329

www.dacoromanica.ro

Cu usile de sipiel, Cu sirmI-ngra'ditg.

BNrbAelu tau

Mult e difi'rsiu, Doarme-n patul meu. Foaie matostat, Dael ai bgrbat,

5i-o nevasta tineric5.

5ade-n pat, toarce la furcg, Cu caieru de bumbac 5i furca de liliac, Verde si-o lalea $i d-o viorea, Si mi se certa Cu o cumngtea, Cu o surgtea ;

Tine-li-1 legat

De furca de pat, Nu-i da drumu-n sat. Verde de cicoare Si de salb'al moale,

Du-1 in tirg, in vale, Strigsi-n gura mare : Ba'rbat de vtnzare, Cinsprece parale !

Cu o surgtia, Cu o cumngticsa: : Foaie verde lata", Suratg,

CuleasI de Al. I. Hodcq, din judetul Argq.

Cumnaa,

140

Bate-mi-se Verde trei foi late,

Iati cea vr4ceanca StriO-n gura mare :

Bate-mi-se bate,

Doa frunze late,

Vin, Badule, yin

Ca dousa: cumnate :

La vile tale, a stilt coapte tare,

Maria Mocanca

Ne arse de soare, Coapte Pe supt foi, Ne-atinse de ploi, Coapte La p5mint, Ne-atinse de vent.

Cu S tan ca Va'sceanca.

larsi cea mocancI Strig'i-n gura mare : Vin, Badule, yin La oile tale, Ci sent cat'a'toare ; Fat cite doi, Ciobanii-s misei,

Culeasa- de C. RIdulescu-C,odin, din Valea Mire, Muscel.

Taie cite doi. 330

www.dacoromanica.ro

141

Cintecul lui Iencea Saien cea Foaie verde-a bobului, Pin tirgu Odriului

Daba, Iencea, dumneata,

Noi de noua ani ne aznim

Pe Stanca s-o sarutam, Inelul sa i-I lam. Dar tu dacsa esti viteaz, Tu pe Stanca s-o sgruti, Inelul sa ni-1 aduci, Cinci pungi de galbeni ti-om da ; Dar daca n-oi saruta, Inelul nu ni-1 vei da, Frumos capu-ti 1-om lua. Unde Iencea c-auzea, Lui ochii negri-i lactIma, Afar' din cafenea iesea $i la murgu se ducea, Picioru-n scara-1 punea. Mergea murgu-mbuiestrind Si-aide Iencea tot oftind. Cind maica-sa-1 vedea Ea din gura-i zicea : Alei, Iencio, dumneata, Eu te-astept, maica, rizind, $i tu-mi vii, maica, plingind I Maica, maiculica mea, Eu aseara m-am plimbat Aci-n tirg in Tarigrad, Pe la cafenea am dat $i mai mult m-am raudat : Cite fete-n Taligrad $i neveste cu barbat,

Plimba-mi-se, Poarta"-mi-se,

S'avai Iencea S'abiencea,

C-o saia sumeas.a-n briu, Cu murgulecu de frill. Se-mplimba ce se-mplimba, De pe cal descaleca,

La o cafenea-mi tragea, Cafeneaua turcilor, Turcilor, paginilor. $i pe scaun ca -mi sedea $i -o cafea-mi poruncea. Unde turcii ca-1 vedea, Ca ciinii ca se stringea $i din gura ea-1 intreba : Bai Ienceo dumneata,

Ce-ai autat tu p-aicea ? Dar Iencea ca mi-s' striga : Turcilor, Paginilor,

Cite fete-n Taligrad, Taligrad $i Beligrad, $i neveste cu barbat, Lui Iencea nu i-a seapat, Pe toate le-am sarutat. Cite un bogasin le-am dat, Pe papucei le-am calcat ; Numai una mi-a scapat : Sta'ncuta din Beligrad, Nepocica de-mparat, Fata de sirb bogat. Unde turcii c-auzea :

Nici una nu mi-a seipat, Decit Stanca mi-a scapat, Seancuta din Beligrad, Nepotica de-mparat, Fata de crestin bogat. 331

www.dacoromanica.ro

Prinsoare cu turcii-am facut Ca pe Stanca-oi saruta Si inel i 1-oi lua, Cinci pungi de galbeni mi-or da ; Daca pe Stanca n-oi saruta Si inelul nu 1-oi lua, Frumos capul mi 1-or lua. Unde ma-sa c-auzea, Lui din gura ca-i zicea : Alei, Iencio, dumneata, Roaga-te la Dumnezeu Sa-ti traiasca murgul tau, $i la Maica Precista, Sa traiasca maica-ta, Sa te scape de belea Din mina paginilor, Din cutitul turcilor. $i de mina ca-1 lua $i-n casa ca mi-1 baga, Frumusel ca mi-1 tundea, Mustkile i le radea, De haine mi-1 dezbraca,

Daca esti surata mea, Baga capul pe fereastra $i da-mi spilce si da-mi ace ! Unde Iencea c-auzea, Capul pe fereastra baga, De spilce, de ace da. Atunci Stanca se scula, Usulita-i descuia $i -n casa ca mi-1 baga

$i pe vatra-i asternea. Iar Iencea ce mi-si zicea ? Stanco, suratica mea, Nu-mi mai asternea colea, Ca mi-e focsoru de plop, $i mi-o sari, vezi, vrun foc Si mi-o arde trup si tot ! Unde Stanca c-auzea, Ei mila i se facea, La picere-n casa-i asternea, Iencea acolo se culca. Cind fu pe la miez de noapte, Stanca e-n sudori de moarte, Cind fu revarsatul de zori, Stanca-mi varsa la sudori. Dar Iencea ce mi-s' facea ? Mina dreapta i-o arunca, Inelul din dent tragea, Adio ca mi-si lua, Stanca oftind raminea. El afara ca mi-si iesea, Piciorul in scars -mi punea, Fugea murgul imbuiestrind, Alde Iencea fluierind, Din plosca tot yin bind, Din pistoale slobozind. Cind turcii ca mi-auzea Ca ciinii ca se stringea. El in cafenea intra, Mina-n pozinar baga, Inelul ca mi-1 scotea

Femeieste-1 imbraca,

In ace, In spilce it prindea,

0 cirpa-n cap ii punea, Femeie ca mi-1 facea $i din gura ca-i zicea : Tu, maica, sa mi te duci

La portita cu trei basici Si-asa din gura sa zici : -- Stanco, suratica mea, Deschide, soro, usa,

Ca eu sint surata to ! Dar Stancuta ce-mi zicea ? Nu-ti deschid, soro, usa, Caci nu esti surata mea ; Ca ti-e glasu fomeiesc $i vorbele haiducesti. 332

www.dacoromanica.ro

$i pe mas'a ca-1 trintea. Cind turcii inel vedea,

Nunta faraneasea-mi facea $i de turci ca mi-o scapa.

Nici un ban nu vrea sa-i dea, $i Iencea se necajea, Palos din teaca-mi tragea, Seaizeci de turci mi-i taia. Nu mi-i taie cum se taie, Ci mi-i taie tot fineste, Ii gramadeste claieste.

Gales

Chr.

de

N. Tapu din

gura rautarului Dumitru Valeanu, Rosiori-de-Vede.

A se confrunta cu lencea Sabiencea din

G.

p. 630 sq. care

se

Dom. si

Teodorescu,

cu SIrb sarac cu

aseam5na

putin

din

Foc din zece parti le da,

p. 105-108, colectia lui Vasile

Pe murgu ca-ncaleca, La Stancuta ca-mi pleca. Pe Stancuta mi-o lua,

din colectia d-lui Burada, 179-

Alecsandri. Idem lencea Sabiencea

idem lencea Sabiencea din colectia d-lui Vulpian, p. 48-49. 183 ;

142

lencea Sabiencea De cind maica te-a facut Asa trist nu to -am vazut... Ienceo, ce mi-ai prapadit ? Iara Iencea 'I raspundea : D-alei, maica, maica mea, Cite fete sint in sat, Pe mate le-am sarutat, Cite-un bogagiu le-am dat ; Numa una mi-a scapat : Stancuta din Taligrad... Iara ma-sa 'I raspundea : Foicica de trei bete,

Foicica trei ramii, Trei ramii

$i trei gutui, Pe uli %a tirgului, Tirgului

Odriului, Iara plimba- mi -se, plimba, D-ale Iencea Sabiencea,

Cu saiaua-nfipfa-n briu, Tragind pe murgu de friu... Tara Iencea Sabiencea Se plimba Ce se plimba, Cu maica-sa se-ntilnea, Maica-sa ca-1 intreba :

Vin' la maica sa to -nvete : Tu, Ienceo, sa mi to duci

La poarta cu trei sipici, Cind sint dragostili iuti

D-alei Ienceo, Ienceo-al

$i copile Fara minti $i nevestili

maichii,

D-alei Ienceo Sabienceo, 333

www.dacoromanica.ro

Si sare De-mi arde Tot...

Fierbin;i... Si-o foica sr-o lalea, Acolo mi se ducea. Seancuta mi-1 intreba,

In pat lui Iencea 'I asternea

Tot asa ca mi-i zicea : D-alei, Ienceo,

Si Iencea Mi se culca Cu Seancuta araturea !

Ienceo, Neica,

Ia sa-ti astern eu la foc. Iara Iencea 'I raspundea : Nu ma culc eu linga foc, Ca sint lemnili de plop

Cind era la miez de noapte, Seancuta-n canon de moarte ! Culeas5

de [C.] Radulescu-Co-

din, din Furwi-Muscel.

143

Iencea

-

Si pe papuc mi-i calca-o.

Cite fete-n Taligrad, In Taligrad si Beligrad, Nici una nu mi-a scsapat

D-alei, Ienceo $i Bienceo, Leapada coifu barbatesc Si-mi is conciu femeiesc,

Nemuscata, Nepupata, Pe papuc necaacata. Numai una Sta'ncuta, Stancuca din Beligrad, Nepotica de-mparat,

Si-mi pune d-o furca-n briu Si to du la Stanca-n poarea Si striga in gura mare : D-alei, surkico Stanco, D-ai facut vreodata bine, Fa-ci pomana si cu mine." Stanca de ti-o descuia, Hal de dinsa ca of avea. Ma-sa cum mi-1 invka,

Numai ea ca mi-a scapat Nemuscata, Nepupata, Pe papuc necalcaea. Asa-mi eauta, mare, Iencea, Dar ma -sa ce mi-i zicea ? D-alei, Ienceo §i Bienceo,

Iencea- ntocmai ca urma ; Ca tiptil mi se-mbraca, Pin-acolo se ducea, Pin-acolo c-ajungea, Furca-n briu ca -si infigea, Muiereste c-o striga. D-alei, Stanca ce-mi facea ? La roabe ca-mi poruncea,

Taci cu maica, nu ofta, Nu ofta, nu mai plingea, Tu la Stanca te-oi ducea, Mi-i musca-o,"

Mi-i pupa-o 334

www.dacoromanica.ro

Cu Stanca el ca minca. Dar Iencea daca minca, De facut ce mai facea ? Incepea iar a torcea, Imi torcea iar ce mi-si torcea Si striga in gura mare : Dalei, suratico Stanco, D-ai facut pe lume bine, Fa-ti pomana si cu mine, Ca viind puschiul beat, Acuma pe-nserat, De la tine m-o lua, Pe drum m-o arunca, Geaba de pomana to ! D-alei, Stanca ce-mi facea ? La roabe ca-mi poruncea, Asternutul ca-1 facea, Pe Iencea-n plaporn5A punea. Cind fu somnul de cu sears, Iencea-mi dormea cum se doarme ; Cind fu pe la miez de noapte, Stanca-mi varsa sudori de moarte ; Cind fu la revarsat de zori, Stanca-mi plinge de s-omori.

Por ;ile ca-mi deschidea, Pe Iencea-n curte baga. Dara Iencea ce mi-si facea ? Torcea si nu-mi torcea $i-mi striga in gura mare : D-alei, suravico Stanco,

D-ai facut vrodata bine, Fa-vi pomana si cu mine ; Caci d-o veni puschiul beat, El pe mine m-o-mpusca, Geaba de pomana to ! D-alei Stanca ce-mi facea ? La roabe ca-mi poruncea, Pe Iencea-n sala-1 baga. Iencea-n salsa cum intra, Timpul iar ca nu -1 pierdea,

Din furca iar ca mi-si torcea ; Imi torcea ce mi -si torcea Si-mi striga in gura mare :

D-alei, suratico Stanco, bre, bre!

D-ai facut vreodata bine, Fa-ti pomana si cu mine ; Cad d-o veni puschiul beat, El pe mine m-o-mpusca, Geaba de pomana to ! Iar Stanca ce Licca ? La roabe ca-mi poruncea, Pe Icncea-n casa-I baga,

Comunicafa de d. Ion Tidasescu, vechi normalist.

La masa ca-1 a.,;eza,

Culeasa de la

lautarii din Focsani.

144

Foaie verde viorea Foaie verde viorea, D-o vrea Leana, De n-o vrea, Deseara ma duc la ea,

Ostenit, cum of putea, Ostenit si plin de apa,

Ca s-o mai sarut o data, 0 data, de doua ori, 335

www.dacoromanica.ro

$i la mijloc otravita. Ia Iencutu $i maninca, Limba-n gura i se ba.'ica,

Ca-mi cade lesin $i mor. Foaie verde iasomie, Cine urca-n deal la vie ? Iencutu cu palarie, Palaria de ma'tase, Navadita-n fire wase. foaie avrameasa, Coborli din deal acasa, Gasii pe Leana la masa, Cu ocaua plina rasa, C-o gaina fripta grasa. Fripta, fripta, Rumenita

Buzele i se usuca. Si-o foita si-o lalea, Leano, din pricina to

Nu pot bea, Nu pot minca, M-am uscat ca scindura, Ca scindura de la pat, Ca cucuta linga gard. Culeasi de Al. I. Hodos, din judetul Arges.

145

Valeizas Frunza verde topora.,

Valena$ tragea de moarte ; Cind era la cintatori, Valena varsa sudori ;

Dragu mamei Valenas, De dimineata te scula$i,

Pe ochi negri te spal4

Cind era la ziwara,

Si la mindre ca-mi plecasi. Mindrele cind te vazura inainte-ti iesira, Una poarta-ci deschidea, Una gaina-ti frigea. Gainuta, ruminita, Pe dinauntru otravita. Din masa cind ai gustat, Muntii s-o cutremurat, Vaile s-o tulburat, Minastiri s-o detunat.

Valena subt pinzi§oara. Cind la groapa ca-1 ducea, Nae clopote-i tragea. Curvile cind o vazut, Inainte i-o iesit. .Mica -sa li-o cuvintat : Fugiti, fugiti, curvilor, Ca voi mi 1-ati otravit ! Cules de T. Mironescu, Invat'ator, de la C. V. Lungu, din satul Tazrau, comuna Tazrau, plasa

Cind era la miez de noapte,

Bistrita, jud. Neamt.

336

www.dacoromanica.ro

146

Foai verdi trii smiceli Foai verdi trii smiceli, Tinereti ca a meli, Si riera lumea di eli. Tineree ce-am avut, Cu amar le-am pitrecut, Cu amar, cu multa jale, Pentr-o curva de muere, Ce esa sara la steli $i se ie pe hatureli Culegind la burui, Buruieni sorociti, Ulcelile-s parasiti, Buruieni farmacati, Pentru Ghitisor pastrati, Buruieni sorociti, Pentru Ghitisor Ghi%isor cind de-o gustat,

Ce esti, Ghi;i, suparat ? Ca mai sint curvi in sat. Da' se cie cit frunza Daca nu-i i tatuta. Di la poarta c-o strigat : Asternt-mi, maicuta, in pat ! Sau in pat, sau in crivat, Ca curvili m-o mincat. -- Da' la curvi ce-ai catat ? Maica, nu-i nici c-un banat, N-am stiut ca-s curvi in sat. Cind era la riezi di noapti

Ghiciu in dreapta 1-o luat, Pe murg negru o-ncalecat, Pe sure in sus a plecat, Taxi scirghit suparat. Tata lumea 1-o-ntrebat :

Cu jj alea maica-sa.

Gl-nosor tragea di moarti ;

Cind era la cintatori, Ghi;isor varsa sudori ; Cind era la ziusoara, Ghicisor sub pinzisoara. Cind soarili rasare, Septi clopoti trage, Septi curvi fie-1 jele. Nici una nu-1 jele

Di la usa pin' la pat Di trii on o lesinat, 0 oftat si s-o sculat $i di zid s-o razemat.

Taceci, curvi, nu-1 jeliti, Ca voi ni 1-aci otragit. Culeasa de G. Dobrea, invaIator din corn. Uscati, jud. Nearm.

147

Frundzi verdi griu marunt Frundzi verdi grit' marunt Pin paduri 'i drum batut, Cararusa-i pisti Prut.

Dragi am fost si ni-am urit. Nu stiu Dumnadzau o vrut, Or dusmanii ni-o facut !... 337

www.dacoromanica.ro

Asterni, m'iicutirn pat, Ori in pat, or in crivat, Ct Jilin m-o mtncat. Si mai mult n-o cuvtntat. Di la usi pan' la pat, Di la trii on c-o lesinat, Venin negru c-o vksat.

Foai verdi trii smiceli, Tinereti ca a meli, Le-am pitrecut fki vremi,

Fki gust, fki plkeri,

Cu amar si cu dureri, Pintr-o hoati di mueri, Ci iesi noaptia la steli Si st ie pi hkureli, Culegind la buruieni ; Si li cerbi-n trii ulceli :

.

.

.

.

.

.

.

and era la iiedz di noapti, Ghitisor teage di moarti ;

and dzorili ra'ske,

Ulcelili paraisiti,

La bisa.rici-1 duce, Sa'pti feti ci-1 boce,

Pintru Ghitisor gkiti ; Si li pui-n asternut,

Sa'pti feti din Btrlad $ -o nevasta cu bkbat.

$1 st scoali surd $i mut. Ghitisor cind o gustat,

Di trii on c-o sughitat, La maici-sa c-o plecat :

Culeas5 de Irimia Nedelcu, Invsatkor din judewl Faciu.

148

Foai verdi trii smiceli $i Ghitici cind gusta, Buckili nu-i placea, Di trii on tmi lesina Si din guii-asa gram : Asterni-mi, maicuti, -n pat, Ct curva m-o ofticat Si-am si zac di boala au. Si nu-i di la Dumnez'ati, Si mi-i di la o mueri, Invkindu-ma la rali, Pentru fapti tinereli, La nevoi $i la dureri.

Foai verdi trii smiceli, Tinereti ca a meli, Pitrecuti fa? di vremi,

Fk' di gust, far' di plkeri,

Nici un fel de minglieri, Pentru-o curvy de mueri. Si plimlA pa.minturili $1 aduna floriceli Si le faci ma'nuncheli Si li bags -n sin la cheli

Si li fierbi-n trii ulceli, Trii ulceli-acoperiti, Pentru Ghitisor ga"titi. Doar Ghitici cind vinea, Frumos masa i-o punea,

Culeasa de Gr. Coatu, invAgtor din Cema, pl. Macin, jud. Tulcea.

338

www.dacoromanica.ro

149

Frunz6 verdi griu marunt Ghiti§or cind o gustat De trii on o le§inat $i la maica a strigat :

FrunzI verdi griu mkunt, Ckku§e, drum bkut. Nu-i bkut de car cu boi,

Ada-mi murgu ca ma'. duc, Sa ma: duc la sorioare ! Una poarta fie-o dischidi, Una masa ile-o tntindi,

Nici de cirdi§or de oi. Dragi am fost §i ne-am urit, Nu §t1u Dumnezeu a vrut, Ori du§manii ne-a falcut. Foi verdi de trei steli, Uite curva de muieri, Se scoala noaptea pi steli $i se sui pe hkureli, Culegtnd la buruieni, $i mai buni §i mai reli, $i le pune in trei ulceli, $i ulceli pka:siti Pentru Ghiciwr gkiti.

Galni fripti opkiti, Pe dinuntru otra'viti.

Cind era la cintkori Ghiti§or versa sudori,

Cind era la miezi di noapti Ghiti§or trhea di moarti. Culeasa de G. Dobrea, invavator in corn. Uscaci, jud. Nearnv.

150

Frundzii verdi griu curat Frundz'a' verdi griu curat, Costa'chel, ba'rbat curat, Dimineati s-o sculat, Pe ochi negri s-o spalat, La icoani s-o-nchinat,

$i pi mast ci iara ? Ga'ini fripti rumeniti,

Pi murgu; o-nalicat,

Poftim din mast §i ie ! Cosa'chel s-o potrigit $1 din mast li-o luat,

Pi dinuntru ottiviti, Mntru Costkhel gkite. Costkhel, dekuta me,

La degguti §-o plecat. Cind pi-aproapi agiunje, Una poarta-i dischide, Una calu-i pripone,

De la inimi a oftat,

Doui bucatigke

Biciu-n mini §-o luat $1 pe u§i o plecat, Pe murgu §-o-ncalicat, La ma'icuti s-o-nturnat.

$1 pi mast li pune.

Maict -sa cind 1-o va'dzut

Dout -n case -1 pofte,

Doui mestli a§terne,

339

www.dacoromanica.ro

Prea ghini 1-o cunoscut, Curvili 1-o otra'vit. Costkhel, copchilu meu, Cum n-ascul% cuvintu meu, Di petreci pe lume greu. Cuvintu n-ai ascultat, Femeili ni ti-o mincat ! Of, malcuti duniata,

Costkhel tealge de moarti. Cind soarili xiske, Pe Costache ni-1 Ote $i pe lavila ni-1 pune, $4ti clopoti-i Page,

Dar di nu mai stii ciava Ca sa'-ni potoli otrava. Cind iara la di cu sari, Costa'chel a fost afari ; Cind iara la cintatori, Costkhel varsa sudori ; Cind iara la miez de noapti,

Sa"pti fimei I i trebuie,

S'apti fimei ni-1 boce. Maiea-sa asa-i dzice :

Costkhel, deaguta me, Decit una mai aliasi, Mai frumoasi, Ca sa cii cu dinsa casi. Culeas'a

de M. Canianu de

la

Zamfira $aramet, din at. Pea"jeni, corn. L'itai, jud. Botolani.

151

Cintecul lui Milea Fu sa" pui mlinile in piept, Ca spui vorba cu drept. Maica", nici din chelciug n-am

Foaie verde trei la"ptuci, Strig5. Milea dintre lunci, Dintre lunci, din v'alio adinci ;

Tipa Milea $i rknea,

sfirsit,

Nimenea nu-1 auzea, Decit singurea ma-sa, $i la el ca" se ducea $i pe Milea 1-intreba Ce tipi, Mileo, si ra'cnesti,

Nici haine n-am ponosit, Nici murgu n-a-mb'atrinit. Mie un somn cind mi-a venit, $i eu, maicsa, m-am culcat

Te rknesti, to va'ickesti ? OH din chelciug mi-ai firsit, Ori haine ti-ai ponosit, Ori murgu ci-a-mbatrinit, Ori vremea ca ti-a venit

$i de flori mi-erea-nca'rcat. Vintul, maica, mi-a adiat, Florile le-a scuturat, Toate-n sin ca mi-au intrat $i din ele s-a iscat Pui de carpe balaur, Cu trei coade de aur. Foaie verde ca nalba, Na tu, maica, basmaua

Supt cel Or mare rotat

Ins'ai de ca's'a:torit ?

Atunci Milea ca-i gr'ala Maica", rna'iculi;a mea, Sta'tusi, maica, ma'-ntrebasi, 340

www.dacoromanica.ro

Si-nfasma mina-n ea, Baga mina-n sin de-1 ia, Ca mi-au coprins inima ! Balaurul, cind se-ntinde, Inimioara mi-o coprinde, Maica, iar cind se zgirceste, Inimioara mi-o topeste ! Unde ma-sa c-auzea, Ea din gura ca-mi striga : A ba, maica, Mileo, maica, Decit maica fara-o mina, Mai bine eu far' de tine, Maica o face multi ca tine ! $i maica-sa ca pleca, Milea-n urma raminea. Atunci tipa si racnea, Nimenea nu-1 auzea, Decit tats -sau 11 auzea Si din gura-1 intreba : Ce tipi, Mileo, $i racnesti, Te racnesti, to vaicaresti ? Ori din chelciug mi-ai firsit, Ori haine ti-ai ponosit, Ori murgu ti-a-mbatrinit ? Tata, on vremea ca si -a venit, Vremea de casatorit ? Atunci Milea ca-i graia : Tata, tatisorul meu, Statusi, tats, ma-ntrebasi, Eu sa pui miinele-n piept, Ca sa-ti spui vorba cu drept. Taica, nici din cheloiug n-am

Florile le-a scuturat, Toate-n sin ca mi-au intrat $i din ele s-au iscat Pui de 4arpe balaur, Cu trei coade de aur. Foaie verde ca nalba, Na tu, taica, basmaua $i-nfasura mina-n ea, Baga mina-n sin de-1 ia, Ca mi-a cuprins inima ! Balaurul, cind se-ntinde, Inimioara mi-o coprinde ! Taica, iar cind se zgirceste, Inimioara mi-o topeste ! Unde tat-sau c-auzea, El din gura ca-mi zicea : A ba, taica, Mileo, taica, Decit taica fara-o mina, Mai bine eu far' de tine, Ma-ta o face multi ca tine. 5i tata -sau ca pleca, Milea-n urma raminea, Atunci tipa si racnea, Nimenea nu-1 auzea, Decit singur' amanta $i la el ca mi-§' venea Si singura-1 intreba : D-aba, Mileo, draga mea, Ce ti-e, Mileo, de facnesti ? Ori camasa mi-ai negrit, Ori galbeni mi-ai ispravit, Ori murgu ti-a-mbatrinit ? Atunci Milea ca-i spunea : H mindruto, mindra mea, Nici ca'ma01 n-am negrit, Nici galbeni n-am ispravit, Nici murgu n-a-mbatrinit ; Mie-un somn ca mi-a venit Si eu, mindro, m-am culcat

sfirsit,

Nici haine n-am ponosit, Nici murgu n-a-mbatrinit ; Mie un somn ca mi-a venit, Si eu, taica, m-am culcat

Supt al par mare rotat Si de flori mi-erea-ncarcat, Vintul, taica, mi-a adiat, 341

www.dacoromanica.ro

La cel par mare rotat $i de flori mi-era-nearcat ; Vintu, mindra, mi-a adiat, Florile le-a scuturat, Toate-n sin ea mi-au intrat $i din ele s-au iscat Pui de carpe balaur Cu trei coade de aur, Cu capul ca de taur ! Foaie verde ca nalba, Na tu, mindro, basmau.a 5i-nfasura mina-n ea, Baga mina-n sin de-1 ia, Ca mi-a coprins inima! Unde mindra c-auzea, La el ca se ducea, Dupa git ca mi-1 lua, hi gurita-1 saruta, Mina-n sin ea i-o baga, De catarami ca mi-s' da, Curelile le tragea, Zimboacile le scotea, Chimirasul ca-1 tragea $i pe iarba ea-mi sedea, Chimirasul ca-1 varsa, La galbiori numara, Inima-n ea ca crestea. Atunci Milea ca-mi einta :

Multa lume s-a caznit Si toata m-a oropsit, Maica, taica mi-a venit, La mine ca n-a-ndraznit, De mine ca s-au lipsit I Mindra mea ca mi-a venit, Numai mindra m-a scapat, De moarte grabniea ce-am dat ! Foaie verde ca nalba, Stai, mindru;o, tu acilea, Sa ma duc pins colea. Cind indarapt m-oi intorcea, Vei vedea ce-oi aducea. Mindra pe loc ca mi-s' sta, Pina el ca mi-s' sosea. C-un sipet de galbeni venea. Tine, mindro, tu acilea, S-avem ce bea, ce minca, C-o sa dea vreo iarna grea. Foaie verde $i -o aluna,

Decit cu tats si muma, Mai bine cu-o mindra buns, Ca taica m-a oropsit, $i mindra m-a-ndragostit, Mi-a-ndraznit si mi-a venit $i moartea ca mi-a gonit ! Cules de Chr. N. Tapu din gura

Mutarului Dumitru Valeanu de la Rosiorirde -Vede.

152

Cintecul lui Mircea Foaie verde de trei nuci, Striga Mircea dintre lunci, Dintre lunci, Din vai adinci.

Ce ti-e, Mirceo, de tot strigi, Ori porcii mi i-ai pierdut, Sau merindea mi-ai sfirsit ? Eu porcii nu i-am pierdut, 342

www.dacoromanica.ro

Nici merindea n-am sfirsit, D-am groit d-am adormit Supt un porn mare-nflorit. Vint de vara mi-a batut, Florile s-a scuturat, D-un arpe-n sin mi-a intrat, De trei on s-a-ncovrigat ; D-un arpe balaurel, Cu capu de aurel, Cu coada de argintel. Cind sa-ntinde

Foaie verde si-o lalea, Dar tat-sau ce-i zicea ? Foaie verde trei domnqti, Mircio, Mircio, copil mi-esti, Decit eu far' de mina.,

Mai bine eu far' de tine ! Foaie verde si-o lalea, Dar Mircea ce-mi facea ? La ibomnica mergea : Sora, surioara mea, Invaluie mina-n basma, Bag-o-n sin

Ma cuprinde, Sa zgircete, Ma sfiqeste,

Pa supt zabun $i-mi scoate carpe din sin ! Foaie verde si-o lalea,

Inimioara mi-o prapadete ! Foaie verde si-o lalea, Dar Mircea ce-mi facea ?

Ibomnica ce-mi facea ? Invaluia mina-n basma,

La mums -sa ca mergea : Maica, maiculita mea, Invaluie mina-n basma, Bag-o-n sin, Pe supt zabun, $i-mi scoate arpe din sin ! Foaie verde si-o lalea, Dar mums -sa ce-i zicea ?

0 baga-n sin Pe supt zabun, fi scotea carpe din sin. Ea aka ca mi-1 scotea, Tronc pe masa-1 arunca, Numai our ca-mi varsa. Foaie verde si-o aluna, Decit tats, decit mums, Mai bine o amanta bung, Ca amanta te rizglie Si cu vorba te minglie !

Foaie verde trei domnqti, Mircio, Mircio, copil mi-e§ti,

Decit eu fara de mina, Mai bine eu far' de tine ! Floare verde si-o lalea,

Cules de Chr. N. Tapu de la 15utarul Ghiti Stoica din Go-

Dara Mircea ce-mi facea ? La tat-sau ca se ducea. Foaie verde trei domnesti,

vora (Vilcea). Vezi varianta in colectia ddui G. Dem. Teodorescu, p. 682 sqq.

Tata, tats, tats mi-esti, invaluie mina-n basma, Bag-o-n sin

Idem a

Pa supt zabun, Si-mi scoate carpe din sin

din Moldova, p. 10-12 colect. d-lui Bibicescu.

si

Miron Pompiliu, se

p. 41-46.

confrunta variantele

Manda bung, p. 8-10 si I

343

www.dacoromanica.ro

Vers din

153

Striga Patru dint'e lunci Ori juncii ti i-ai cherdut ? El din grai asa-i graia : Soro, sorioara mea, Io ochincile n-am rupt, Neci merindea n-am flrsit, Neci juncii nu i-am cherdut, Da' m-am pus s-am adunlit Supt un par mare-nflorit, $1 vintu ni-o alinat, Florile s-o scuturat,

Striga Patru dint'e lunci, Dint'e lunci De dupa. junci. Nimene nu-1 auzea, Far' singursa maica-sa, II auzea,-i raspundea : Ce t-1, Petre, ce t-1, drag

?

Ori ochincile t-ai rupt, Ori merindea t-ai firsit ? Ori juncii ;i i-ai cherdut ? El din grai asa-i graia :

Nie-ii sin' nni s-o bagat, Soro, un sarpe-balaor,

Maico, maiculita mea, Io ochincile n-am rupt, Neci merindea n-am firsit, Neci juncii nu i-am cherdut,

Soro, cu coarne de aor. Baga-t' mina-nt-on chindeu 51 t-o bags -n sinu lieu

Da' m-am pus §-am aduriiit Supt un par mare-nflorit

$1 scoate carpe-Valaor,

Soro, cu coarne de aor. Soru-sa din grai graqa : Decit, Petre, fara-o mina, Mai ghin', Petre, fara tine ! $1 striga s-a treia oaea. ; Nimenea nu-1 auzea, Far' numa mindru;a sa, 11 auzia, ii raspundea : Ce t-1, Petre, ce t-1, drag1 Ori ochincile c -ai rupt, Ori merindea t-ai fir§it, Ori juncii %I i-ai cherdut i El din grai asa-i graqa. : Mindro, mindruleana mea, Io ochincile n-am rupt, Neci merindea n-am firsit, Neci juncii nu i-am cherdut, Da m-am pus s-am adurnit Supt un par mare-nflorit $1 vintu fii-o alinat, Florile s-o scuturat,

$1 vintu rii-o alinat, Florile s-o scuturat. ISlie-n sin Ili s-o bagat, Maico, un sarpe balaor, Maico, cu coarne de aor. Baga-t' mina-nt-on chindeu 51 t-o bags -n sinu lieu, 51 scoate carpe balaor, Maico, cu coarne de aor... Maica-sa din grai graia : Decit, Petre, fara-o mina., Mai ghin', Petre, fara tine ! 51 striga s-a doua oars. Nimenea nu-1 auzia, Far' singuea soru-sa, 11 auzia, -i ra:spundea

51 din grai asa-i grala

.Ce t-1, Petre, ce

:

1 -1,

drag

?

Ori ochincile t-ai rupt ? Ori merindea t-ai firsit ? 344

www.dacoromanica.ro

1--

Mai ghin', Petre, fara-o mina. Ea mina n-o-nvaluia Si-n sinu lui o baga, Nu scotea carpe balaor, Ci scotea o cinga de aor.

1,1" ie-n sin iii s-o bagat,

Mindro, un carpe balaor, Mindro, cu coarne de aor. Baga-V mina-nt-on chindeu Si ; -o baga-n sinu lieu Si scoate sarpe balaor, Mindro, cu coarne de aor. Mindra din graiu-i graia : Decit, Petre, fara tine,

Auzit de N. I. Apostolescu de

la Ion Binig. Cules din $ona, comitatul Tirnava Mare, Transilvania.

154

Cintecul Miului Sub parul rotat, Sade Miu rasturnat $i din gura striga-asa :

Floarea vremea nu pierdea, Mina-n sin ca ii baga, Dar acolo ce-mi gasea ? In loc de searpe veninos, Un chimir cam lung si gros, Pe dinafara cu flori 5i-nauntru galbiori. lara Miu ii zicea : Al tau sa fie, mindra mea, Ca decit sa mai ai mama, Mai bine cu mindra-n crama,

Mama, maiculiva mea, Baga mina-n sin la mine S-apuca pe searpe bine, Ca" m-a topit vai de mine ! Ba eu mina n-oi baga, Ca searpele m-o musca ; S-apoi daces oi mai trai, Alt copil oi dobindi. S-apoi Miu ce facea ? Catre mindra lui graia : Hei, Florico, Floarea mea, Baga mina-n sin la mine 5-apuca pe searpe bine ;

Decit sa ai parin%i,

Mai bine cu mindra-n munti. Auzit de invaiatorul N. Wirbulescu de la Stana B. Gherman, at. Gruiu, judetul Ilfov.

155

Frunzii verde trei gthunte Frunza verde trei Ounce, Am avut un pui draguc,

S-a dus cu boii de negov Si boii i-au negovit, 345

www.dacoromanica.ro

Inapoi s-a inturnat. S-a abatut pe la un sat, La o casa mare, Cu ferestrele la vale, Cu usa la soare, Cu fete la sezatoare.

Cheotoarea i-a luat, Jos la groapa le-a-ngropat. Gindu de-nsurat i-a dat. $i mi-a trimes ravas pe soare, Ca el umbra sa se-nsoare ; Si mi-a trimes ravas pe luna, Sa ma duc sa-i fiu nuna ! Dar eu, maica, ce-oi face ? OH, maica, 1-oi cununa, OH mai ram 1-oi blestema. Taci, fiica, nu fi nebuna, Du-te $i sa-i fii o nuna. In biserica-i intra, El mina ti-o saruta De nu s-a mai pricepe-alta.

Toate fetele lucreaza, Cea din casa adormeaza. Maica-sa cum o-ntreba

$i la ea ca cuvinta : Ce plingi si suspini, Dorul nu-ti alini ? Cum n-oi plinge, suspina, Lacrama si ofta, C-am avut un pui dragut, S-a dus cu boii de negot, Din chica i-a retezat,

Culeas5 de Chr. N. Tapu de Nicolae FrAila", Novaci-Gorj.

la

156

Neguta Neguto, Neguto, Neguto, ficuto, Ce tot dormi in chez, De nu mai Jucrezi ?

$i el mi-a trimes Cuvint pe sub vint, Carte pe pamint, Ca mi s-a-nsurat. Mi-a trimes ravas

Ori cap mite doare,

Sau la inimioara ? Nici cap nu ma doare, Nici la inimioara ; Ci el mi s-a dus In tar' ungureasca Ca sa-mi tirguiasca, Fir $i ibrisin, Ca sa-i cos peschiri ; Pinza $i metesi, Ca sa-i cos camasi.

Sa: ma puie nas. Neguto, ficuto, Tuna, maica, tuna, Tuna de-1 cununa ; Ia sloiul de ceara

De fa luminare. Cules de Constantin St5.nescu de

la Iovan Inlavan din Giubega, Dolj. 346

www.dacoromanica.ro

157

Foaie verde ca lipanul Foaie verde ca lipanul, Cine-mi suie dealu La Radu capitanu ? Ion Ardeleanu, Gheorghita cu calu. Cine-mi trece coasta ? Gheorghe cu nevasta, Alba la pelica, Neagra la hainuta. Cine-mi trece lunca ? Gheorghe cu mindruta. Mindra din gura-i graia : Pune-ma, Gheorghe, calare Indaratu dumitale, Ca nu mai poci de picioare ; Ca mi-e drumu gloduros, Nu mai poci merge pe jos ! Eu calare nu te pui, Ca mi-e murgu mititel, Abia-mi duce trupul meu, Trupul meu $i armele, Sileaf cu pistoalele. Mindra din gura-i graia : Tu, Gheorghita, sa mi te duci Pin-oi vedea pilc de cuci, Tot printr-o padure deasa, Inainte lupi sa-ti iasa, Calu sa se spaiminteasca, Pe tine sa te trinteasca, Mina stings sa ti-o fringa

Si p-a dreapta s-o scrinteasca ; Sa mii calu, stii, ca mutii, Sa tii friul, stii, cu dincii. Sa te duci, Gheorghita, duci, Sa te duci, sa mi te duci,

Pin-oi da de lup arind,

De pitigoi semanind, Vulpea cu coada grapind, Vrabiile secerind, Berzele pine facind, Si tu, Gheorghe, sa mi te duci Pin-oi ajunge rob la turci,

Rob la turci pe marea alba, Sa-mi tragi ziva Ia catarga ; Sa-mi tragi catarga pe uscat Si noaptea cu fier legat, Sa vezi ca te-am blestemat. Ca un blestem de fats mare Nu-ti da sare Ia mincare, Nici la lucru de-ndemnare ; Cind blestemu te soseste, Acolo ca te trinteste !

Culeasa de d-I Ion Ionescu, abs. seminarist, din com. Bogati-Dimbovita. A se vedea Inceputul variantei Pe cea culme armeneasca, p. 186, din colec%ia Cintece moldoyenefti a d-nei Elena Sevastos, sfirtitul variantei Frunza trei curmale, p. 123-124 E. Sevastos.

158

Drum pe deal

pe vale Drum la puica piste vale, Drept pin poarta dumitale,

Foaie verde salba moale, Drum pe deal si drum pe vale, 347

www.dacoromanica.ro

$i cintind mereu zicea : Ai, mai murgule, la drum, Sa intaresc viforale $i ne-astupa urmele.

Trece-un voinicel calare, Cu camasa albs floare, Cind mi-I vede gala moare ; Cu briul lasat pe sale, Cu ceasu la chiotoare.

S-ajungem devreme-acasa, La puicuca cea frumoasa,

Striga Leana in gura mare : Pune-ma, neica, calare La spatili dumitale, Ca nu mai poci de picioare ; mi-e drumu gloduros, Nu mai poci merge pe jos ! Nu poci, neica, sa te pui, Ca mi-e murgu mic de zile, D-abia ma duce pe mine, $i e nascut intr-o joi Si nu poate duce doi ! Dar-ar, neica, Dumnezeu Sa fie pe gindul meu, Calul tau sa poticneasca, Pe tine sa te trinteasca, Mina dreapta sa-ti scrinteasca $i p-a stings Sa ti-o fringa ! Dar voinicul ce-mi facea ? Pe murgul se pitula

Ca nu-i e barbatu acasa, $i e dus la vinatoare, Sa vineze caprioare. Caprioare n-a vinat Si el singur s-a-mpuscat ! Puica pe loc raminea Si lacramind ii striga : Unde, neica, mi-i insera, Pe ce perna te-i culca, Ce trupsor of dezmierda, Sa te gindesti la mtndra. Nu ti-e mile si osinda, Trupul meu ti-a fost dobinda $i titile jucarie, C-asa mi-a placut si mie. Te-am culcat, te-am dezmierdat, 5-azi cu alta m-ai schimbat !

a

Culeasa de Chr. N. Tapu de la Ion Mihai din Bucuresti.

159

Printre tari, printr-amindoud Printre tari, printr-amindoua, Sa fac doua poduri noua, Pe unu neica trecea, Pe unu mindra-mi venea.

Alunga-te dorul meu

Calare pe murgul tau ; Murgul sa se poticneasca,

Drept in cap sa te trinteasca, Mina stingy sa ti-o fringa, Mina dreapta s-o scrinteasca ! Frunzulita de dudau, Stai sa te blastem si eu :

Amin doi intilnin du-se

Si de miini tinindu-se Si din guri mustrindu-se : Badil, badisorul meu, 348

www.dacoromanica.ro

ToatI ziva sa stai in prag

Sa te ducI la spiral ! MindrI, dintr-a to avere Sa umbli prin sat a cere, Ca soldatu prin cortele. Sa vii $i la satu meu Sa te miluiesc si eu

Cu a %a bagatI-n ac ;

Sa nu poti o datI-mpunge Pine nu vei incepe a plinge. Mindro, cind ti-o fi mai bine, $eapte doftori lingI tine : Patru sa te doftoreascI

C-o minufal de grIunve,

$i trei sa te lecuiasa Patru boi ca pIumi

Sa stii ca mi-ai fost mindrutI !

minci cu doftorii ; CI.ruca cu patru cai SI' si -i

Culeas'a de Chr. N. Tapu de la Nic. Fra%ila, Novaci.

160

Suna, sung De vei merge-ntr-altI tarI, Ca sI-ci fiu eu sotioarI ! Eu te-as lua, puica, calare, La spatele meu, frAioare, Dar mi-e murgul mititel, Abia duce trupul meu. D-as merge incI pe jos, Da mi-e drumu gloduros $i nu poci merge pe jos. $i mi-e drumul ars de soare, Nu poci merge pe picioare !

SunI, suna' $i rasuna, Sun pietricica-n vale,

Puica mea plinge cu jale ; Sun pietricica-n Olt, Puica mea plinge cu foc, Ca n-am parte, nici noroc, Sa fiu cu puica-ntr-un loc. De m-as vedea-n deal suit $i la vale scoborit, SI pui masa sa mIninc $i cu puica dupI git, $1 cu murgu priponit De-o crIculifa de nuc. Vino, puica, sa te sarut, Ca d-aia o sa ma duc ! Dar pe mine cui ma* Iasi ? Negrilor, streinilor, Pe mina dusmanilor ! Iaca, neica, frAioare, FI-ti o mile $i pomanI, Nu ma rasa de ocara, Suie-m5 cu tin' calare La spatele dumitale.

Mira de ea ca -si facea, La spate o arunca, In Moldova cu ea mergea, 0 circiuma fIcea,

all

Amindoi in ea trIia, Avere ca -$i capata,

Mulci sIraci adIpostea ! Auzita de Chr. N. Tapu de la Cristea Cobzaru-Tirgu Jiu. A se vedea varianta Suna" pietricica-n vale, p. 283 colectia de

poezii poporane de d-I V. Alecsandri. 349

www.dacoromanica.ro

161

Frundzi verdi avra'miasi Si nici nu-i api di baut, Nici nu-i iarbi di pascut. Ia-ma, baditt, Ca" nu mai pot de chicioari, Ca to undi-i poposi, Paru ni 1-oi despleti

Frundzi verdi avrarniasi, Pe uli%a armeniasci

Iesti-o satri tiganeascl. Da-n satri cini mai Tara ? Badita calu-si potcoje Si la drum ci si porne. Ie-ma, badici, calari,

Si murgu ci 1-oi hrani, $1 din ochi of lacrama, Murgu ti 1-oi adapa, Dunitale ca t-oi da : Gurita, Fintinita,

Ci nu mai pot di chicioari. Murgu ni-i fatat de gioi $i nu duci citi doi. Ie-ma, Hditi, celari, Ci nu mai pot di chicioari. Eu cum nu ti-as lua, Ci ni-i dor de duniata, Dar ni-i murgu fatat magi Si duce numai barbati. Badita, de ti-e greu de mine, Ma" fac briu pe linga tine ; Ie-me, baditi, celari, Ca nu mai pot de chicioari. Bucuros ca ti-as lua, Ca ni-i dor de duniata, Dar ni-i calia par la Prut

Budzili, Ghizdelili,

Dinti Chetricelili, Ochii

Ca si cinstesti mindrili Care-ti rapun dzilili. Culeas5

de M. Canianu de

la

Maria Petrovici, de loc din corn. DraguFni, jud. Neanrc.

162

Biqa Foaie verde de-avrameas'a', Pe ulita armeneasca Este-o curte boiereasca.

Puica lade de-1 priveste, Din lacrami abia-1 zareste, Din gurita asa-i graieste : De to duci, badita, duci, badita, si pe mine, Fa-ma brill pe linga tine.

Iar la curte cine-mi sade ? Puiul calu-si potcoveste, De grea cale sa gateste. 350

www.dacoromanica.ro

De Ii-i greu, Bifa, de briu, Fa-ma lumina de s'au ; De Ii-i greu, Bica, de sau, Fa-ma lumina de ceara

Mijlocul cu armele. Sa te duci, Vadica, duci, Pina-i cadea rob la turci Si cu minile-n catu§i, Sa Iii frlul cu dincii, Sa mii calul ca mucii, Sa mi te vada parin%ii. Sa te duci, badi%a, duci,

Si ma vira sub%ioaral.

Unde sara-i insara, Eu frumos te-oi lumina, De %i s-o Orea ca-i zita. Foaie verde tiriplic, Trece Bit pe colnic, Din gurica §uierind Si pe murgul netezind,

Sa te duci In noua fari $i sa faci noua feciori, Jar la urma'-o copilija, Sa'-i pui numele Ojanica $i sa"-i cumperi o cocifa, Sa-ti care apa la temnica, Apa amara §i tulbura, Sa tot bei mereu, mereu Gindind la blestemul meu, Ca -i blestem de la o fats. Taci, puica, nu blestema, Ca-napoi m-oi 1nturna Si casa %-oi cumpara, Cu noua u§i §i noua paturi, Sa zaci anu §i patu, Luna §i scindura.

-

Iara puica_,suspin1nd

-

Si din gura a§a graind : Drag Bifa, Bici§or, Nu Ii-i mira §i pacat ? De la maica m-ai lust Si-n rai codri m-ai bagat. Ia-ma, ba'dica, calare, Ca nu mai poci de picioare ; Drumu-i greu §i gruncuros, Nu mai poci merge pe jos. Puiculita, chip frumos, Eu te-a§ lua bucuros,

Dar mi-i murgul sprintenel Si-n picioare subtirel, Abia duce trupul meu, Trupul cu pacatele,

Culeasa de la Ion Tiga'nuq, din eatunul Gropile, corn.

Filioara,

jud. Neam%.

163

Frundzi verdi lem(n) tochit Frundz1 verdi lem(n) Frundzi verdi lem(n) tochit, Un'ti duci, Bico, gatit Cu murgu nipotcojit ? tnapoi ni ti porne§ti Si murgu ti-1 potco)e§ti

$i frumos ni ti gate§ti, $14 puni §aua poche§ti $1-1 inchinge voinice§ta

Si dupl iubit porne§ti. Eu murgu ni-am potcojit $1 frumos m-am gatit 351

www.dacoromanica.ro

Ghiata rece-i gurita Ci ma mingai cu dinsa. Osindi-ti-ar oftu meu Un' ; -a ci drumu mai greu ; Agiungi-ti-ar jalia me Un' t-o fi calia mai gre ; Ardi-ti-ar focu pi tini Cum a ars inima-n mini.

$-am plecat dupi iubit. La puici cind am agiuns, Din guri atita i-am spus : Dzaci, puicutt, on ti scoala, Ori imi da $i mli o boall. Ba ieu boali nu ti-oi da, Ci to ni-i aduci ciava : Muri negri-n postu mari Si cas dulci-n dricu iernii, Ghiati reci-n dricu verii. Cind a5i sti ci as gasi, Toata lumia asi invirti $i cu ieli aici a5i ci. Singi-ni, maid, lunina, Varsi-ni, frati, saldusca, Strici-ni, tati, ra'clita ; Ca pi cini I-am dorit Iati-1 iati ci ni-o venit. Muri negri-s ochii tai Si cas dulci fata to ;

Nu Ii-i mia 4i pacat, M-ai iubit si m-ai lasat, M-ai iubit ca pi-o copchila, M-ai lasat ca pe-o strains. Tu te duci, drhuta', -n lumi, Ieu rImin fad cu numi ; Tu ti duci in drumu tau, Ieu ra'min cu numi eau. Culeasa de M. Canianu de la Zamfira $aramet din comuna Piajeni, judetul Neamt.

164

Ghica Si e dus in seiatoare. Mi-e somn, maia, $i -a$ dormi Si n-am unde hodini. Du-te, Ghica, de te cula,

Mi-e somn, maica, si-as dormi,

Si n-am pat d-a hodini. Du-te, Ghica, $i te cula, Du-te-n patu soru-ti. Acolo a nu m-oi duce, Ca e pat de fate mare $i e dussi-n seztoare, $i soru-mea c-a veni Si patu i-o trebui. Du-te, Ghica, si te cula, Du-te-n patu frati-eau. Acolo a nu m-oi duce,

Du-te-n patu taia-tau.

Acolo ca nu m-oi duce, Ca e pat de om ba'trtn, Miroasa -a floare de fin. Mi-e somn, maia, 5i -a5 dormi Si n-am unde hodini.

Du-te, Ghica, de te cula, Du-te-n fundu grajdutului, Ca,i patu dra'gutului.

Ca e pat de fla'au mare

352

www.dacoromanica.ro

Acolo, maica, m-oi duce, Ca e loc mai dragastos $i miroase mai frumos,

Dragalasii fetelor, Iubitii nevestilor. Culeasa de [C.] Radulescu Co. din din Bele%i-Muscel.

Si-i locu flacadlor,

165

Radita Frunzulita de secara, Cit era beslii in tears, Purta Rada cosicioare Taxidite cu parale, Cu parale turalii Lute de la beslii. Tot de nemti ca s-auzea, Cosicioara lepada. Frunzulita trei dovleci, Iesira nemtii din Beci, Se lasara nemtii-n tears, Of, oleo, muchita, Doamne ! Frunzulita de naut, Se oprira-n Cimpulung. Frunzulita de doi pesti, Trecura pe la Pitesti ; Pe la Pitesti ca trecea, Pe la Popesti s-abatea. Frunzulita fin cu roua, Trecura pin Rica Noua ; Pe la Ciupag ca mi-ti da, Pe la Baloasa tragea, De le mai spunea ceva, De le dregea inima ; Pin Caldararu ca. da, Drept la Balaci ca tragea, In Dumbrava tabara, Unde locu le placea ; Sapte vaci ca mi-si taia,

Cu ocaua ca-mpartea ; Cu ocaua, cu litra, Cum era casa de grea, Asa-i da si ocaua. Trei zile ca mi-ti sedea, Steagurile ridica, Tobile ca le batea, Ordia ca mi-o pornea.

Deters pe la Mao

$i mincara seapte vaci ; Trecura pe la Tecuci Si furara seapte curci, Prin Stoborasti ca tragea, In deal la Valeni suia, Seapte vitei ca taia, In gurita mai lua, Ca sa-si tie inima ! Frunzulita de brindusi, Se vorbea niste matusi C-o sa vina nemtii-n Rusi ; Iar frunzulita de brindusi, Ghinarariu trase-n Rusi. Frunzulita de pelin, $i pe piata-n Mavrodin. Frunzulita de saret, $i ursarii la Peret, La Belitori sint dragoni, Prin case ca se-mpartea, Frunzulita de ardei, 353

www.dacoromanica.ro

In primavara iewa, Ii sosea d-o ckticea : De la maioru venea, S'a ridice ordia, S-o duc in deal la Uda, S'. bat Nicopolea, Minca-o-ar pustia, Sint cu gindul tot la ea ! Cind ordinul ca pica, Tesala-n mina lua, La Negru-n grajd ca intra $i pe Negru-1 cesna

Tot de casa cite trei $i de bordei cite doi. Toci prin casa se-mpsagea, Numai unul eaminea. Frunzulica de fasule, 1Camase caprar Vasile, Umbla ici, umbra. colea,

Intra'-n cas' la Tircolea ; Ii plkea, nu-i plsacea casa, Dar mai bine Wadita. Unde Rada ea-1 vedea $i de spate ca -1 ciupea, Sa puie gazda acilea, Sa nu mearga undeva. Numai din ochi se uita, Dragoste pe cit facea. Unde vedeai pe Rada Parca: este d-o nuia, Moare Vasile de ea. Vasile mult mi-e nalt §i subvirel, Parca'-i tras printr-un inel, Moare Radita de el. Dar Radica ce facea ? La surata-sa mergea :

$i-ncepea d-a mi -si cinta : Of, Wadita, lumea mea,

Eu plec, Rada, to ramii, Cu cin' sa te mai mingli ?! Cu doru, star-ar pustiu ! Frunzulifa d-o rasura, Rada coase-n batkura. Unde cintind 11 auzea,

Cuskura lepada, Pin noroi nu se tia, Dosu la Vasile da. Ce-i asta, eaprar Vasile Eu cintind nu te-am vazut, Nici din buze fluierind ? Of, Radita, lumea mea, Macar de mi-i blestema, Mi-a sosit d-o ckticea Ca sa ridic ordia, S-o duc in deal la Uda, Sa bata Nicopolea, Minca-o-ar pustia, Sint cu gindul tot la ea,

Surkica, fats, fa,

Frunzulifa de fasule, Iubesc pe eaprar Vasile ! Surata-sa ca-i zicea :

Nu te fa, Rada, nebuna, C-ala este om de oaste, Miine, poimiine ca pleaca, Ramii cu inima seaca ! Rada acasa ca venea, Toata iarna ca-1 csata Cu bucate de mincare, Gurita de sarutare, Pida-1 dete-n primavara. 0 luna i jumatate Se iubi cu Rada-n dreptate. De la o lung jumatate, Incepura-a face pkate.

Minca-o-ar pustia ! Unde Radica auzea, La inima c-o seca $i umbla Rada nebuna, Tot cu mina la inima. Jale ici, jale colea, Jale la Ilie [a]l mare, 354

www.dacoromanica.ro

Nici in apa nenalbite. Lua ia cu nesa'piti,

Ca-si tine copila-n fiare ; Jale Ia mos Gruia Ca i s-a dus copila. Avu in casa vro zece lei, S-a dus copila cu ei, Plingea m'atusa de ei. Le era frica de rusine, Ca pleca si ale Latrine. Iar un neamt, care pleca,

Seateau 4erpii-ncola'citi,

Stau pe mina ngramaditi, Sa ia oamenii din minti ! Sticluta cal mi-o lua Si sub briu ca mi-o ba'ga $i Radita ca pleca, Dupa ordie se lua. Frunzulita foi de bob, Cum fuge Rada pe glod, De se mira d-un norod.

Un fir de par din cosita Unei fete mai cere. Ea pe maicsa-sa o intreba,

and fu glodu juma'tate, Cu v'ar' sau Chirifa se-ntilnea Si buna ziva ca ii da : Buna ziva, neiei Chirita. Multumim, fats Radita.

Iar ma-sa din sits ca-i da Si la neamt ca mi-1 ducea ; De trei on ca'-1 innoda, Trei nodulete facea.

and ordia ca pleca,

D-alelei, fat Radita, Ori to duci dupal ordie ?

Sita din cui ca sarea, Dupa ordie sa lua, De se minuna lumea. Dar Vasile ce zicea, Vasile cu Radio. ?

Nu ma duc dupa ordie, Vedea-o-as, neica, pustie,

Cum, frate, o sa ramii ? Ma duc la moara la Zorzolinca, Ca mi-a boldavit muica. Daca nu-mi credeti vorba, Ia vedeti si sticla. Pe la Copaciu cu icoana da, In deal la Plosca iesea, Cu o maioreasa se-ntilnea.

Hota'ra'ste-ma, Rada ! Ce-o sa fac, to -am hot:at-it ; Puisorule, vai de mine,

Pe luni, pe marti sint la tine ! Si ordia ca pleca, Radita ca reminea. Frunzulita de arnici, Ca sedea-ntinsa-n girlici.

Buda ziva, maioreas'a. Multumescu-ti, ca'peareasa.

Ma'-sa la plug a pleca, Wadita acas' reminea, Cu picioru-n usa da, Din balamale sarea ; Unde-n casa ca intra,

Na de la gaica o leinfa Si ma pune in a caruta.

Cu picioru-n lads da,

Dar Rada ce mi-s' lacea ? Incepea Rada d-a cinta. Dar ce cintecel cinta ? Fa-ma, Doamne, ce m-oi face,

Maioreasa c-auzea, In ca'rufa c-o punea.

Fundurile ca-i sarea.

Rada-n lada ca cata, Scotea seapte ii netaluite, 355

www.dacoromanica.ro

Fa-ma un puisor de lut,

Unchias Cirstea din Saiele, Care a murit la Valcele. Dar popa care era ? Popa Guic din Uda, Care a murit in Buta. Lautari care era ? Sa vezi Gheorghe Duca-da $i cu Barbu Halinga, Care le cinta nunta, Cinci sute de lei lua. Trei zile ca mi-s' sedea Dupa ce se cununa, Steagurile ridica, Tobele ca le batea, De bataie s-apuca. Dar turcii ce mi-s' facea ? Cetatea deschisa-o lasa ; Lasa yin, rasa rachiu, Lasa vin d-al marmaziu Si rachiu basa-rachiu. Nemtii peste rachiu ca da, Si ei, mare, se-mbata $i turcii ca napadeau,

La Vasile-n asternut ! Toata noaptea sa-1 glodesc, Trupul sa nu-i hodinesc ; Fa-ma un pui de pitulice, La vale pe pusculita ; Sa Va'Z pusca stralucind, Pe Vasile tot zimbind,

E fala de pe pamint ! Frunzulita de lamile, Cind fu soarele-n chindie, Rada-ajunse la ordie. Umbra ici, umbra colea, Pe Vasile nu-1 gasea, Vasile unde era ? La Giurgiu, pe la Saiele, Sufletel se bate-n piele. Frigurile ca-1 prindea,

Invaluit in ipingea, Tot de dor de Radita. Unde la el ca mergea $i la ochi ca-1 dezvalea, Intre sprincene-1 saruta. Of, Radita, lumea me;, Bine-ai facut de-ai venit, Parca eu ti-am poruncit ! $i de mina c-o lua, La maioru ca mergea Si din gura-i cuvinta : Maiorule, dumneata, Cununa-ma cu Rada, Ca-ti napustesc ordia, $i ma du la Mavrodin, Sa dau cu Rumanu bir ! Unde maiorul auzea, Frica mare ii era C-o face Vasile-asa. De nunta ca s-apuca, Bradu cine-1 taia ?

Ca pe ciuperci [i]i taiau. Numa Vasile scapa, Vasile si cu Rada. S-alese un turculet mititel, Cu cojocul scurticel, Cu caciulita de jder,

Parca fu cu dracu-n el. Unde cu palosu da, Pe Vasile ca-1 taia. Unde Radita-1 vedea, Il saruta in taietura, Parca 1-ar saruta-n gura.

Turcii pe Rada toata ziva o gonea

Si pe Rada n-o prindea. Rada acasa ca pleca 356

www.dacoromanica.ro

Inspre casa ca fugea,

Unde eu ca am vazut Piciorqul albisor $i pantoful galbior, Ma lua nite fiori, Din talpi pins -n suptiori, $i la cap d-o sovaiala, La mlini d-o tremureala, Frunzulita d-o rasura, Cazu fiarele din mina, Uite-le pe batatura.

Pe la potropopu da $i potropopu o vedea : Parinte, sfintia-sa, Asta este Radita De mi-a prapadit lumea ? Mindra falanga-i gatea. Dara Rada ce facea ? Ea falanga cum vedea, La potropop se ruga : Parinte, sfintia-sa, Mina, poala-i saruta Sa ma bagi intr-un bordei,

Parinte, sfin%ia -sa,

Asta este Radita, De mor $i popii de ea. Hai, diacone Andrei, Baga pe Rada-n bordei, Nu ma vezi to c-o sa piei ? In bordei ca o baga, Toata noaptea bea, minca, Lautari ca le cinta $i chefuri bune facea. Iar Radita ce zicea ? Duculita, Barbulita, Mai trageti din cea cordita, Trageti din coarda subtire, Mult mi-ardeie inima-n mine, Tot de capraru Vasile ! Daca zival se facea, Potropopu se scula, Turna apa se spala, Mina-n pozinar baga, Unsprezece poli ca-mi da $i Radita acas' pleca. Vasile se prapadea $i se duse pomina Pa toata Valahia !

Sa nu ma bati in batatura, Ca sint streina pe lume $i rid curvile de mine ! Unde potropopu auzea, Lui mils i se facea $i din gura cuvinta : Mai diacone Andrei, Baga pe Rada in fiare, Sa mai §eaza pin' diseara. Popa fiarele-n mina lua, La Radio. ca mergea, Poalile ca-i ridica : Unde popa ca vedea Piciorqul albisor $i pantofu galbior, 11 lua niste fiori Din talpi pins -n suptiori, $i la cap d-o §ovaiala, La mina d-o tremureala. Frunzulita d-o rasura, Ii cazu fiarele din mina, Uite-le pe batatura. Parinte, sfintia-sa, Nu poci baga pe Rada ; Unde la Rada m-am dus, Poalele d-am ridicat,

Comunicat de invaiStorul I. I eabu, de la gutarul Gh. 13gh,atu din Serb'inelti-Olt. 357

www.dacoromanica.ro

166

Radita $i eu nu m-am terminat, Sa fiu gata de-nsurat. La ce sa mai fac pacat, Sa te las fara barbat ? Dar Radita ce-mi zicea ? Sa traiesti, caprar Vasile ! Fie rau $i pentru mine, Eu nu mai ramin de tine ! Dar maioru ce-mi facea ? Pe trei rinduri ca-i punea $i-odata le comanda ; Arma pe umar punea $1 pe ei ca mi-i pornea. Dar Radita ce-mi facea ? Dupa ordie se lua $i-n ordie se baga. Caprar Vasile ce-mi facea ? El cu inima se-ntorcea, De manta se dezbraca, Pe Radita mi-o-mbraca, Arma pe umar ii da, Ca un soldat mi-o facea. Unde sta $i tabara, Corturile le aseza. Caprar Vasile ce-mi facea ? La maior ca se ducea. Ai, maiore, dumneata,

Frunzulita trei dovleci, Iesira nem ;ii din Beci, Niste nemti ca niste zmei, Poarta caciuliti de mei $i-alearga dupa femei. Nemtii din Beci ca iesea, Pi la case-i impartea : Tot la casa cite case $i de bordei Cite trei. Numai la Radita doi, Cu caprar Vasile trei. Frunzulita trei smochine, Sa traiesti caprar Vasile, Ruzsesi inima din mine ! Asta-iarna te-am iernat, Cu bucate de mincare, Cu trupsor de dezmierdare, Cu gura de sarutare. Cum ti-ai cale de plecare $i ma lasi de jale mare ? C-oi sa dau in ofticare, Din pricina dumitale ! Drags puisoru meu, Unde te duci, merg $i eu ! Las barbat de cununie Din mica copilarie, Vreau sa-ti fiu so fie tie ! Mai Radita, dumneata, Vezi-ti de cascioara ta, Nu te poci lua cu mine, Ca ma vezi ca sint soldat, Nu ma pot numi barbat, Sa ramii de ris in sat Ca eu nevasta n-am luat ; Nici nu vreau ca sa ma-nsor, Ca am arma-ntr-ajutor

Mai mareste-mi lefsioara, Ca mi-e brutu cinci parale, Moare Radita de foame ! Dar maioru ce-mi zicea ? Sa traiesti, caprar Vasile, Mi-ai vorbit pe rumanie ;

.

$i eu vaz ca tiu la tine $1 te iubesc cu dorinta, Sa-mi spui adeverit, De pe cum $i te-am dorit, 358

www.dacoromanica.ro

Acum esti caskorit ; Daca vrei sa te-angajezi $i eu bine sa-ti platesc, Tu ti-ia cas'a cu chirie Sus in deal la Piscopie, Ca platile-mi ramin mie. Cheltuiala este a ta, Iubeste pe cum oi vrea Si traieste cum oi putea. Daca nu-ti mai place-asa,

Sa fiu pedepsit pe lume ; Radita a fost 1nvatata,

Crez ca de cind a fost si fats,

Dar acusa maritata Ea nu s-a mai stapinit, Multi baieti a pacalit. Ma pacali si pe mine, N-a voit tntr -o dreptate, Si eu n-am ce-i face, frate ! Sa traiesc cum oi putea, Ca eu am fost invatat Sa tralesc nesuparat. La ce sa fiu suparat Cu fomeie cu barbat ?

Eu nu-ti infring voia ta, Ca s'a te desnorocesc, Mai bine sa ma lipsesc, $i alta-n loc sa gasesti,

Si de n-o fi tocmai bine, Ca sa semene cu tine, Oi mai trage $i necaz. Si d-aceea n-am ce-ti face, Te-i duce $i te-i intoarce. Daca ti-ei lua seama bine, Nici eu nu ma-ndur de tine. Seama bine ca mi-am luat-o, Pe Ra.dita mi-am lasat-o, Ca nu era pentru mine,

Ma platii cu cintecu Ca lupu cu urletu, Cind vInatoru 11 goneste, IA pielea $i se plateste.

Mai dati cu picatura, iTi ude cobzaru gura !

Auzit de Chr. N. Tapu de la

lautarul Ion Balui din Minastireni-Vilcea.

167

R'eidita Foaie verde ca nalba, $i era una, Rada. De frumoasa ce era, Se mira lumea de ea : Din cosite-aur pica Si din ochi-i tot asa ;

Na, na, Radito, na... $i -alts foaie ca nalba, Iata Rada ce facea : Rada ibomnic avea, Si-o foia trei masline, Unu, capraras Vasile. $i ma-sa tot ti zicea : Rada maichii, ascula-ncoa', Nu te duce, Rada mea,

$i codica pardosita"

Tot cu parale marunte... Na, na, na, na, na, na, 359

www.dacoromanica.ro

Nu te du dupa caprar,

Na, na, na, Radito, na. $eapte ii Rada scotea, Se-mbraca Rada c-o le Care nu mai era-n lume, Minica cu nisipiti, De mi-a luat lumea din minti, Tot de Rada sint facuti. $eapte ii Rada scotea, Din gura le blestema : $eapte ii avusei, frate, De nici una n-avui parte, Da-le-as de pomana toate, Ca-mi pleca capraru, frate ! Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radio, na. D-aci Rada se gatea,

C-ala e om cu belea, Pica ordinu si-1 ia, Ramii, Rado, tot asa...

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na. Rada, maica,-asculta-ncoa',

Pacat de fetia ta, De copilaria ta, Alte fete, nu frumoase, Le joaca logodna-n casa ; Tu fusesi fata de fala, Tu ma dedesi de ocara !

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radio, na

Foaie verde trei costrei, La Radita la bordei, Cu martacii subtirei, Cu grindioara de tei, Sprinceana trasa-n condei, Te uiti la Rada sa piei.

Se gatea, se premenea,

Dupa caprar ca pleca $i din gura se ruga : Fa-ma, Doamne, ce m-ai face, Fa-ma, Doamne,-o porumbita La caprar pe pusculita, S-aud tunul bubuind Si pe caprar chiuind ! Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na. Rada tot mereu mergea, Cu frate-sau se-ntilnea Si frate-sau ca-i graia : Nu te duce, fata mea, Ca-i pacat de viata ta. Alte fete, mai geloase,

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na.

Foaie verde ca nalba, Iar capraru ce facea ? Toata oastea c-o pornea. Mi-era capu la Gaiesti $i coada era-n Pitesti, Cum n-ai vazut de cind esti !

Na, na, na, na, na, na,

Na, na, na, Radito, na.

Atunci Rada mi-1 vedea, Cu pumnii-n piept se batea, Pe plins, mare, se punea, Mina pe cheie punea, La ladica se ducea : $eapte ii Rada scotea, $eapte ii, tot felurite, Numai cu fluturi cusute, Tot de Rada sint facute.

Le joaca logodna-n casa Tu fusesi fata de fala, Tu ma dedesi de ocara.

;

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na. Hai indarat, Rada mea, Sora, surioara mea,

Sa-ti dau plugu cu opt boi, Sa-ti dau trei turme de oi,

Na, na, na, na, na, na,

360

www.dacoromanica.ro

Iar c4raru mi-o zarea,

Numai ca sa stai la noi. Nu to du dupa caprar, C-a'a e om cu belea,

De departe ca striga : Hai domnule, dumneata, Mai opreste-ti ostirea, Mai mareste portia, C-a sosit $i Rada mea!

Pica ordinu $i-1 ia, Ramii, Rado, tot asa !

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na.

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na. $i-o foia ca nalba,

Atunci Rada ce zicea ? Nu ma duc dupa, caprar, $i rig duc ping colea, Sa descint maichii ceva, Ca i bolnaysa, ssaraca,

Comandiru ce zicea : Mai c'iprare dumneata, Brutu-al mare,

Neica, sa-mi dai plugu cu opt boi, Sa-mi dai cinci turme de oi,

Opt parale, $i cu al mic, cinci parale, Nu-ti moare Rada de foame... Las' sa vie, fratioare, Rada din Poiana-Mare,

$i to n-ai dat pe la ea. Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na. Eu tot nu mai stau la voi ; Sa stiu c-oi goni trei ani,

Cu codita galbeoarsa, Pardosita: cu parale $i Fasata pe spinare, Unde-o vede, neica moare...

Tot ma', duc dupa caprar !

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na.

Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Radito, na, Na, na, na, Radito, na.

Mergea Rada cit merges, Mergea

Rada Cit colea, Toata ostirea sosea,

Culeas5 de Ra'dulescu-Codin, din Gorgan-Dimbovica.

168

Caluedrita Mindra-i lumea cu ce-i mindra, Mindra-i lumea cu voinici, Fete mari cu ibovnici, Nevestele cu prunci mici. Dar in astai lume mare

Frunza, verde pelinita, In cea verde dumbr'avica Este-o drags chiliula C-o drags calugarita. $edea cu coatele pe zebrea $i din gura'-asa zicea 361

www.dacoromanica.ro

Nu se afla om de zare

Dar in asta lume mare Nu se afla om de zare Sa te calce pe picioare, Mina in sin ca s-o bage,

Sa te calce pe picioare, , Mina-n sin ca sa v-o bage, Faca alba sa-ti s'arute. Dar un fecior de-mpa'rat, Cind venea de la vinat, El aseara cind s-a dus, Maica sa masa i-o pus, El din masa n-a luat, Maica -sa l-o intrebat : Dragu mamii fecioras, OH a vina n-ai vinat, De sezi asa suparat ? Maica, maiculiva mea,

Fata albs sa'-vi s'arute." Ei, dragu mamii fecioras, Leapada straiele domnesti * 5i-mbraea calugaresti

Si te du la chiliufa, Ca eu sint sora ta din zalas, Ca m-a batut barbatu, Bate-mi-l-ar bsanatu !

El lepada straiele domnesti 5i-mbraca. calugaresti ; S-o dus iuti la chiliuta $-0 cuvintat din gurifa : Sora, sorioara mea, Da-mi drumul in selas,

Noi a vina n-am vinat, Dar eu tare m-am jurat Sa n-am parte de domnie, Da' nici eu nici murgul meu,

Ca eu sint sora ta din zalas, Ca m-a batut barbatu,

De n-oi insela-o eu. In cea verde dumbrivica Este-o drags chiliufa C-o drags calug'arita. Sedea cu coatele pe zebrea, Din gurita asa imi zicea : Mindra-i lumea cu ce-i mindra, Mindea-i lumea cu voinici, Fete man cu ibovnici, Nevestele cu prunci mici,

Bate-mi-l-ar banatu ! Ea drumu ea-i dadu. Pe usa cind it vazu : Oliolio, salau de cine, Tu vii sa ma-nseli pe mine ! Culeas5; de T. Mironescu, invaiitor, sand Tazau, comuna Taz15u, jud. Neam;.

169

Cintecul Criplui Crisule, Crisutule, Crisule, dragutule, Apa limpejioati,

De supt lespejioarsa,

Tu mi-esti curgatoare, 5a-mi fii vorbitoare.

* In original gresit : Leaga straiele domnefti (n. ed.). 362

www.dacoromanica.ro

Cu mindrutu se-ntilnea Si-ncepea de-a-1 saruta ; saruta, it imbrati§a. Ea din gura ca-mi zicea Fa surata dumneata, Mii vacile tele, Mii §i p-ale mele, Da i -ntr -ale mele ; Sa spui maicii mele Ca m-am departat Departe de sat C-un baietel inalt, Inalt §i sprincenat, Cu semne invarstat ; Mustacioara lui, Spicul griului, Sprincenele lui, Pana corbului, Ochisorii lui, Mura cimpului. M-am dus in Orli pustii, In cele nadolii, Ziduri parasite, De mine-s gatite !

Eu te-a intreba De-o mindruca-a mea. Apa asa-mi gram :

Si sa fi vazut,

Eu n-am cunoscut ! Voinicu-mi grala : Lesne-i a cunoate : Feti§oara ei, Coala de hirtie, Vara-n pravalie, Logofeti mi-o scrie ; Ochisorii ei, Doi luceferei, Doua mure negre Intr-un povrag verde, Puse la pamint, Neatinse de vint, Puse la racoare, Neatinse de soare ; Cosicioara ei, Doi balaurei, In gura-ncle§tgi, In coada-nnodati. Dar acea mindra frumoasa, Mult mindra $i dragastoasa, Dimineata cam pe ceata, Pe ceata, pe negureata, De pe vale ca-mi venea, Vaci din urma ca mina,

Cules de Christea N. Tapu de lautarul Dumitrache Pirladi, din Vadeni (Gorj). A se confrunta cu doina nr. CCC Ia

din colectia d-lor Jarnik si seanu.

2. SOTII 170

Cintecul lui Ghirei Ccitdnurei Pe cel deal, pe cea culmica, Catanuta

Cu-a lui frumoasa mindrufa,, Cu doisprece calu§ei, 363

www.dacoromanica.ro

Bir

Ca mi-e drag ca sufletelu ; mindro, cintecu, Ca mi-e drag ca sufletu ! Dar mindruta ce facea ? Glas de foc ca-mi lepada ;

Incarcati cu disagei, Disagei cu Merge mindra pintre ei, $i doisprece catirasi, Incarcati de gMbinasi. Iara. Ghita ce-mi facea ?

and incepea d-a cinta, Muntii ca se tremura, Ape mari se turbura, Val adinci ca rasuna, Codru-n poale se usca, Iarba verde se pirlea. Harambasa mi-o auzea $1 gura i-o cunostea, Cu potera ca-mi vorbea : Stati, baieti, si v-odihniti Si armele pregatiti, La mine sa va ginditi, De potera fiti gatiti ! Harambasa ca-mi pleca Si palosu it ascutea ;

Pe culmita se plimba, Cu-a lui dalba frumusea Si la umbrita tragea. Unde umbra li placea, Caluseii isi priponea $i de mindra se ruga : Mindro, mIndrulita mea, Saruta-ti-as gurita, Eu, mindro, de cind to -am luat, Nici un cintec n-ai cintat, Dar acum o sa-mi cinci. Daca to nu mi-oi cinta, Foarte rau m-oi supara, Frumos capu ti I-oi lua ! Dar mindruta ce-mi zicea ? Ghita, sotioara mea, Bine, draga, ti-as cinta,

Unde cringu ca-1 Linea, Scotea palosu si da,

Multa padure strica, Poteca buns facea, Pins la Ghita iesea Si buns ziva da : Buda ziva, frate Ghita ! Multamescu-ti, harambaso ! Harambaso de haiduci, Peste patruzeci $i cinci, $tii banii sa mi-i maninci ! Ghita, nu to speria, C-am venit la dumneata, C-am auzit mindra mea, I-am cunoscut gurita $i-o gasesc la dumneata, Nici o para nu ti-as lua, Numai mindra ca e-a mea. N-oi vrea mindra sa mi-o dai, Mare pricing -o sa ai ! Dara Ghita ce-mi zicea ?

0 fi rau de dumneata ;

Ca mi-e glasul fomeiesc $i cuvintu voinicesc. D-oi incepe d-a cinta, Muntii ca s-or tremura,

Ape mari s-or turbura, Val adinci mi-or rasuna, Harambasa mi-o asculta $i gura mi-o cunostea ; Harambasa de haiduci, Peste patruzeci si cinci. Si-o veni la dumneata $i mi-e ca ti-o face ceva, Sa nu fie vina mea ! Ghita-atunci cind auzea, Foarte rau sa supara $i de mindra se ruga : anta-ti, mindra, cintecelu, 364

www.dacoromanica.ro

Eu pe mindra nu ti-oi da, a mindruta este-a mea,

Care va yeti birui, Tot o sotie mi-o fi ! Atunci Ghita mi-auzea, Foarte rau se supara, C-o mina ca se lupta, Cu alta curea-nnoda ; Dupa ce curea-nnoda,

Ca mi-a dat-o soacra-mea Sa-mi tiu vieata cu ea ! Harambasa ce-mi zicea ? Alei, Ghita, frate Ghita, Da ce sa-mi vorbesti asa ? Eu vad cal te-mpotrivesti, Ori ce dracului gIndesti ? Vrei in pusti sa ne-mpuscam, Ori in sabii ne taiem ? Dara Ghita ce-mi zicea ? Nici in pusti nu ne-mpuscam, In sabii nu ne taiem,

Amindoua le punea ; Cind o data-1 aducea, Pin radacini mi-1 trintea, Pina-n genunchi it ingropa. Harambasa se caznea, Cind pe Ghita-1 aducea, De la pamint nu-1 hurnea. Tot Ghita se mai caznea, Cind al doilea 1-aducea $i de pamint ca mi-1 da,

Numai la lupta ne lam, Ca e buns si direapta

$i de Dumnezeu lasata ! Harambasa c-auzea, Foarte eau se supara, Armele jos ca trintea, La Ghita se repezea $i de lupta s-apuca ; Fara veste mi-1 lua, Mijlocelu-i cuprindea. Se lupta cit se lupta, Zi de vara pins -n sears, Fara pic de naduseala. Din lupta ce se lupta Lui Ghita i se-ntimpla, Cureaua i se rupea. Dara Ghita ce-mi facea ? De mindruta se rugs : Mindro, mIndrulita mea, Nu sedea, nu to uita,

Pla-n briu it ingropa.

Harambasa ce zicea ? La rugaciune pica : Alei, frate Ghita, frate, Mai lungeste-mi vieata $i mindruta fie-a ta, Ca-ti daruiesc potera

$i-oi trai cum oi putea ; M-oi duce la Cara mea, N-am stiut de dumneata ! Dara Ghita ce-mi facea ? Nici o vorba nu vorbea,

Numai d-o parte se da Si palosu mi-1 scotea.

Cind odata aducea, Capu c-o spats -i taia, Ca pe varza mi-1 toca $i de mindra se ruga : Mindro, mindrulita mea, Sa mi-aduci pe murgu-ncoa'. Dar mindruta ce-mi facea ? Ea pe murgu 1-aducea Si de dalog it Linea, Pina Ghita-ncaleca.

Cats f ... tu-i mums -sa,

Ca-mi pierde hotu vieata ; Vin de-mi-nnoada. ctrreaua. Dar mindruta ce-mi zicea ?

Ghita, sotioara mea, Lupta-te cum oi putea, Cureaua nu ti-oi-nnoda ; 365

www.dacoromanica.ro

$i pe iarba mi-o trintea. Mina-n pozinar baga, Mitutel palo scotea, Sa facea d-amelinta ; Capu c-o spats -i taia, Ca p-o yarza mi-o toca. Titele i le-alegea,

Daca Ghita-ncaleca, De calare se-ntindea $i pe mindra ca mi-o lua ; Mina-n brine ca-i punea, La spate $i -o arunca Si cu murgu ca vorbea : Murgule, murgutu meu, Eu de cind to -am cumparat

Titele, Cositele, La disagei le punea, Pe murgu incaleca

Nici un zgirbaci nu ti-am dat, Dar acum o sa to bat ! Cind friul it slobozea, Cu pinteni ii inghioldea, Mitutel maidan facea. Trecea dealu Ardealului $i valea Sabarului,

Si la soacra-sa 'mi pornea. Calu afara ca-1 lega 5i-n casa cind intra : Buna ziva, maica-mea ! Mai tii, maica, yarza acra, Sa bkam cu carne grass Din fie-ta to cea frumoasa, Daca i-a fost mintea proasta ! Soacra-sa ca nu credea, Gindea masa ca cerea. Frumoasa masa-i punea, Cu yin dulce mi-1 cinstea, Bea Ghita, se ospata. Maica, maiculita mea, Vino, maica, sa-ti arat, Daca nu-mi crezi cuvintul, Nici nu i-am facut mormintul. Vin' sa-ti dau odoarele, Ca sa-mi crezi cuvintele ! In disagei cauta, Titele i le scotea,

Cimpu Severinului. La mijlocu cimpului Vazu mica salcioara Cu umbrita rotungioara. Acolo descaleca, Pe murgu 5i-1 priponea Unde iarba-i placea. La disagei cauta, Mica ploschita scotea

D-o vadra $i cinci oca, Care bea Ghita cu ea. Doua pahare umplea : Tine, mindro, yin de bea De la minuita mea, Ca of mai bea Ori n-oi mai bea De la minu§ita mea ! Dar mindruta ce-mi facea ? Incepea d-a suspina $i din pahar nu mai bea. Dar Ghita ce mi-s' facea ? Daca vedea Ca nu bea, Foarte eau se supara, Mina pe plosca punea $i din gura mi-o salta, In fundu-i o easufla

Titele, Cositele.

Ea atunci cind le vedea, Pe data le cunNtea $i tot hotu mi-1 facea. Mina-n cap 4i punea, Cit apuca atit rupea, De fie-sa se yaicarea ! Dara Ghita ce-mi facea ? 366

www.dacoromanica.ro

Daca vedea si vedea, Palosu el 6.-1 scotea, Dupal ea se repezea. Soacr-sa ce mi-s' facea ?

Fete mari se-mbolna'vea, Nevestele se stirpea !

Ma pratii cu cintecu, Ca lupu cu urletu ; Cind vina'toru-I goneste Da" pielea si sa plteste. Si mai dati cu pica'tura, Sa ude Policea gura !

Ea de fria ca fugea, Pin bala'rii se ba'ga ;

Dar el autind de ea, Doua plaste ca -mi vedea $i d-un furcelus ca:ta 5i-n cosite-1 infigea. Sus pe plaste o urca, Virful la plasta cal Mcea. El pe murgu-ncaleca 5i pe culmita pleca. Mergea Ghita suierind 5i cu murgu nechezind. Cine la Ghita asculta,

Cules de Chr. N. Tapu din gura l'autarului Ion Stan aaluica*, Min5stireni-Vilcea. Acest cintec este o variants a

celui din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 626 sqq.

/n colectia lui Alecsandri, p. 67 101,

figureaza*

sub

nu mele

Vidra.

171

Cintecul lui CaleinuN Frunzulita gutuifl, Pe cel deal, pe cea culmifa, Mi se plimba: un C5ta'nutal,

Ape mari s-or turbura, Munti ca s-or surupa, Ai fagi mari s-or despica,

Singurel cu-a lui mindruO, Cu doisprece catirasi incNrcati de Olbenasi ; Cu doisprece catirei, Sal plimba Ghica cu ei, Cu miinile -n pozinari, Cu doisprece lautari. Iara" Ghita ce-mi zicea ? Mindro, mindrulita mea, Pe tine de cind to -am luat, Un cintec nu mi-ai cintat ! Iara mindra ce-mi zicea ? Ghita", Ghica, dumneata, Eu, mare, cind ti-oi cinta,

Livezile s-or incurca ; Ca mi-e glasul fomeiesc $i mi-e glasul voinicesc, Cind of incepe d-a cinta, Harambasa m-o auzea, Harambasa de haiduci Peste patruzeci si cinci ! Iara Ghitai ce-mi zicea ? Cinta -ti, mindro, cintecu, Ca mi-e drag ca sufletu ! Incepea de mi-a cinta, Harambasa mi-o auzea, Harambasa de haiduci Peste patruzeci si cinci.

.

367

www.dacoromanica.ro

de

Pe Ghita-1 imbratisa

Frunza verde $i -o lalea, Dara Ghita ce-mi facea ? Ochii la vale $i-arunca, Ce vedea el nu credea, Ca tare-mi venea d-un voinic Calare p-un cal cam murg, Stralucind din cite-o nare 5i-mbuiestru-n fuga mare,

Si la lupta se lua. 5i ei, frate, se lupta Zi de vara Pins -n sears Far' de pic de naduseala. Dara Ghita ce-mi facea ? Se lupta ce se lupta, Curelusa i se rupea, $i din gura-atunci graia : Mindro, mindrulita mea, Sai de-mi-nnoada cureaua, Ca-mi taie ho%u viata ! Iara mindra ce-mi zicea ? Ghita, Ghita, dumneata,

Din pistoale tot trasnind, Gardurile pologind ; La Ghita ca mi-si venea, Buns ziva ca mi-si da. Ghita, Ghica, dumneata, Da-mi mie pe mindra to ! Eu pe mindra nu ;i -o dau, Ca mi-a dat-o soacra-mea, Sa fie sotia mea ! Ghita, Ghita, dumneata, Da-mi tu, frate, pe murgu,

Care, frate, o raminea, Sovie mi s-o chema !

Dara Ghita ce-mi facea ? Trei lacrami din ochi varsa, C-o mina curea-nnoda $i cu una se lupta. Daca cureaua-nnoda, Pe harambasa-mbracisa Si cu el mi se lupta Zi de vara pins -n sears Far' de pic de naduseala ; L-aducea ce-1 aducea, Pins -n brill ca-1 Ingropa. Dara mindra ce-mi zicea ? Ghita, Ghita, dumneata, Cum prapadis domnia, Da to blesteama tam ! Dara Ghita ce facea ? $ele pe doi cai punea, La soacra-sa ca-mi pleca : Mindro, mindrulica mea, Eu pe tine de dud to -am luat,

Murgu cela nebunu. Eu pe murgu nu vi-1 dau, Ca mi I-a dat socru-meu, Sa-mi poarte trupsoru meu ! Da-ti, ma Ghita, palosul, C-acuma ici iau capul ! Eu palosu nu 6-1 dau, Mi 1-a dat cumnata-meu, Sa-mi pazeasca capul meu ! Harambasa ce zicea ? Ghita, Ghita, dumneata, Orice moarte vrei, pofteste : Ori vrei moarte 'tunecoasa, Ori vrei moarte luminoasa ;

Ori in sabii ne taiem, Ori in pusci sa ne-mpuscam, Ori la lupta sa ne lua'm ?

Ai la lupta sa ne luam,

Pe la maga n-ai mai dat ! Sele pe doi cai punea, La soacra-sa ca pleca. Mina-n pozinar baga,

Ca e buns $i-nteleapta 5i de Dumnezeu lasata ! Verde frunza $i -o lalea, Harambasa ce facea ? 368

www.dacoromanica.ro

MicI cheitI scotea, La pimnitI descuia, MicI ploschitI umplea, La disagi mi-o aseza $i la soacrI-sa-mi pleca. El mergea ce mi-s' mergea, La o fin dna' tIbIra, MicI cheitI scotea, La disagi ca descuia, MicI ploschitI scotea, D-o vadrI si cinci oca, MIsura-mpIratului, Vadra Taligradului ; El n-avea cui inchina Si-o da mindrii ca sI. bea : Tine, mindro, vin de bea De la minusita mea, CI of mai bea, on n-oi mai bea De la minusita mea. Curva-ncepea d-a ridea F ... tu-i crucea i legea !

Mina pe mindrI-o punea, Frumos, frate, mi-o toca $i virf clIilor ficea. Numai titele-alegea, La disagi ca le punea $i la soacrI-sa-mi pleca : Mai pi, maicI, varzI acrI, Sa bagam cu carne grasI Din fi -ta ta {sic] cea frumoasI, DacI i-a fost mintea proastI ? ! Iar soacrI-sa ca -i zicea : LasI-i fie rindu-asa, N-a ascultat de vorba mea ! Dar soacrI-sa ce ficea ? Iesea afara tot plingind, Intra-n casI tot rizind. Dar Ghita ce zicea ? F ... to -ti crucea mine-ta ! Curvy mi-a fost fie-ta ta, Mai curvy esti dumneata,

Si te scot in bItIturI, SI te toc ca pe unturI !

Dar GhitI ce fIcea ? El pe vale se uita, Niste clIi de fin vedea, Care fIrI virf mi-era.

Cules de Chr. N. Tapu din gura Fiutarului Ion Tu0 din corn. Pasesti-Vilcea,

172

Cintecu lui Ghita CatallUta

Dar GhitI ce-mi zicea ?

Foaie verde pelinitI, Pe cel deal, pe cea culmitI, Trece GhitI CItInutI. Cu doisprece cItirIi

Eu, mindro, de cind te-am luat Nici cintec nu mi -ai cintat, SI te-ascult, mindro, cu drag. Dar mindra ce-mi zicea ?

inarcati de gIlbinei, Cu mindruta pintre ei. Trec prin codri,

-- Eu, GhitI, cind ti-oi cinta, Ape mari s-or turbura, Copaci mari s-or despica,

Merg la socri. 369

www.dacoromanica.ro

Cit capul la trup mi-o sta,

Val cu vai s-or impreuna, Muntii in capete s-or da ;

Nici pe murgul nu 1-oi da,

$i -am un glas cam femeiesc Si cuvintele haiducesti, Si Lotreanul mi-o auzi, Lotreanul lotrenilor,

Sa-mi poarte trupsorul meu ! Dar Lotreanul iar striga : Da-ti, voinice, da-ti de vama,

U mi 1-a dat tatal meu

Da-ti pe mindra to de vama, Sa te las cu capu-n tail.

Harambasa al hotilor. Dara Ghita ce-mi graia ? Cinta-ti, mindra, cintecu, Ca mi-e drag ca sufletul ! Ca cit m-oi vedea in picioare De nimeni sa n-ai fioare. Dara mindra ce-mi facea ? Incepea d-a cinta ; Ape mari se turbura, Vai cu vai se-mpreuna, Muntii-n capete se da, Si Lotreanul mi-o auzea, Lotreanul lotrenilor, Harambasa al hotilor. Foitica si-o lalea, Dar Lotreanul ce-mi facea ? Gura la baieti ca da : Auziti tranciruta mea, Care ma iubeam cu ea Din copilaria mea !

Frunzulita $i -o lalea, Dara Ghita ce-mi zicea ?

Cit capul la trup mi-o sta, Eu pe mindra nu mi-oi da, Ca mi-a dat-o soacra-mea, Din copilaria mea, Sa-mi sup ;iu casa cu ea ! Dar Lotreanul ce-mi zicea ?

La lupta sa ne luam, Ori in sabii sa ne taiem ? Dara Ghita ce-mi graia ? La lupta sa ne luam, Ca lupta este direapt.", Nu-i ca sabia spurcata. Ei la lupta se luau, Zi de vara pins -n sears. Veni soarele la prinz, Lui Ghita-i veni un ris ; Veni soarele la amiaz, Nu mai putea de necaz ; Veni soarele-n chindie, Veni lui Ghita minie. Foaie verde si-o lalea, Dara Ghita ce-mi fa.cea ?

Impana %i padurile

Si toate colnicile ! Ei padurile impana. Dar Lotreanul ce-mi facea ? La vama el alerga $i putinel ca mi-s' sta, Iaca si Ghita-mi sosea Cu mindra d-a-mpreuna. Cind Ghita mi-1 vedea, Un pas inapoi ca da Si Lotrean la el striga : Da-ti, voinice, &a-0 de vama, Da-ti pe murgul tau de vama, Sa te las cu capu-n tall 1 Dara Ghita ce-mi graia ?

Briu-n jos ca-1 slobozea Si pe mindruta-ncerca :

Ridica-mi, mindro, brinetu, Ca ma prapadeste Lotretu ! Dara mindra ce-mi graia ? Voi, can v-ati pridudi, Tot d-un barbatel mi-o fi ! Dara Ghita ce-mi facea ? Binisor el sa-nvirtea, 370

www.dacoromanica.ro

Capul mindrucii ca-1 lua Si-n disagi ca mi-1 baga Si pe cal incaleca, La soacra-sa ca mergea.

Cu Lotrean in pamint ea da Si palowl ca-1 tragea, Capul lui Lotrean ca. lua. El la cal ca mi-s' mergea, Piciorul in scars punea $i pe cal incaleca ;

Soacr.a-sa, cind 11 vedea,

Masa afara ca-i punea. Dail soacra-sa graia : Sa fie si mindra ta, Tot mai bine ci-ar sedea. Dar Ghica ce-mi graia ?

La circiuma, descaleca,

La circiuma lotrilor Din muntii Carpgilor. El la cal ca mi-s' mergea, Mina-n disagi c-o baga, O ploschia ca scotea,

Maica, maiculita mea,

Mindra ci-a fost de furat, Pagubasu m-a apucat. Dar n-ai, maic'a, varza acra, Sa bagam cu came grass

O ploschiCa mitutea, De-o vadra si cinci oca,

Si la mindruta mergea : Tine, mindro, yin de bea De la dalba mina mea ; Ori oi bea, on n-oi mai bea ! Iara mindra ce-mi zicea ? Iaca-oi sa-ti iert greseala ! El palosul mi-1 tragea,

Din mindru%a cea frumoasI ? Daca nu-mi crezi cuvintul, Poftim si mocisorul ! Auzita de Chr. N. Tapu de La l'autarul

Dumitru Baranta,

Pesteana de Sus, Gorj.

173

Bit a Catanut a Pe culmica dealului, Dealului Ardealului, Plimba -mi-se Catanuta

Bea cu mindra si minca $i putin chef ca facea. Bits mindrii cal zicea : Alei, mindra, mindra mea, De cind, mindro, to -am luat Un cintec nu mi-ai cintat, Sa te-ascult, mindro, cu drag. Dar mindra ce-mi zicea ?

Cu-a lui dalba de mindrufa, Cu doi bani in puzinar, Cu doi-trei catirasi S'acs'anati de galbinasi, Si cu doi calusei Sa'cs'anati de galbinei,

Alei, Bita: Cata'nufa, Am un glas cam femeiesc, Cuvintele haiducesti ; Cind oi incepe d-a cinta,

Cu mindru;a printre ei. Plimba Bit cit plimba, La o circiuma ea da, 371

www.dacoromanica.ro

din

Si de Dumnezeu lasata ! Ei in lupta se luau, Se luptara ce se luptara, Zi de vara ping -n sears, Nici unu nu se trintea. Dara Bita ce-mi facea ? Brinetu la vale lasa Si pe mindra c-o chema Si din gura ca-i zicea : Sari, mindruto, Sari, draguto, De-mi leaga brinetu, Ca ma trinteste Lotretu $i-mi rapune mie capu ! Dar mindruta ce-mi graia ? Ia luptati, Bita, luptati, Care cum o birui, Tot un barbatel mi-o fi Dara Bita ce-mi facea ? Brinetu in dinti ca lua,

Livezi verzi s-or scutura, Muntii ca s-or tremura, Apa-n put s-o turbura, Si pe mine m-o auzi Aldi Pana Rusiana. Graiul meu 1-o intelegea

Si la tine c-o veni Si pe mine m-o lua, Ca i-am fost ibovnicea Din mica copilaria, Geaba de dragostea mea, Caci pe mine m-o lua ! Dara Bita ce-mi zicea ? anta-ti, mindro, cintecu, Ca mi-e drag, ca sufletu ! Incepea mindra d-a cinta, Pana Rusiana o auzea Si la Bita ca-mi venea, Pe Bita ca-1 intreba : Ce ne calci mosiile Si ne pasti ierburile ? Ia sa-mi dai pe murgu vama, Ca sa scapi cu cap la tars. Eu pe murgu nu 1-oi da Odata cu viata mea, Ca mi 1-a dat socru-meu, Sa-mi poarte trupsoru meu ! Da-mi pe mindra atunci vama, Ca sa scapi cu cap la tara. Nici pe mindra nu ti-oi da Odata cu viata mea, Ca mi-a dat-o soacra-mea Sa tiu cascioara cu ea ! Dara Bita ce-mi graia ? Alei, Gruio, ce-mi poftesti ? Ori in sabii sa ne taiem, Ori in lupta sa ne luam ?

!

and odata ca racnea

Pe Lotret ca mi-1 trintea ; Lotret din gura graia, Frati de cruce se prindea, Voie de la altu-si lua. Dara mindra ce-mi zicea ? Bita, gresala Ca n-oi mai face asta ! Lesne, mindro, te-oi ierta, Anevoie of uita, Dar stii, mIndruto, ceva ? Asta-vara ce-a trecut. Tot de coasa m-am tinut, Sapte copiti ca mi-am facut. La case le-am facut virf, Numai una mi-a ramas ; D-o vrea bunul Dumnezeu, S-o fac eu cu capul tau ! Dara mindra ce-mi zicea ? area-mi, Bita, gresala Ca n-oi mai face asta !

Lasa sabia-ndraceasca, Ai in lupta voiniceasca, Ca mi-e buns si-nteleapta 372

www.dacoromanica.ro

Data Bita ce-mi graia ? MIndro, de cind eu te-am luat In spate nu te-am catat. Spatele ca-I arata, Capu cu palosu tlia, Sus pe claie c-o urea, Virf de claie ca facea. Coadele si titele le taia $i -n pozinar le baga Si la soacra-sa mergea. Soacra-sa, cind it vedea, Mult bine ei ca-i parea, Frumoasa mass -i intindea ; La bautura ca mi-s' bea, Soacra-sa din gura-mi graia Bine -1i lade, Bita, asa, Dar mai bine ti-ar sedea Cind ar fi $i mindra ta. Aminte lui ti aducea,

Coadele din pozinar scotea : Poftim 4i pe fiica ta ! Alei, maica, maica mea, Mai ai nitica varza acra, Sa bagam cu came grass, Din fie-ta cea frumoasa, Ca i-a fost ei mintea proasta ! Cind ma-sa ca-i vedea Coadele $i titele,

Ea din gura ca graia : Lasa-i fie rau, nu asa, Ca mi-o cerea din vecini, Ti facea oameni nebuni ;

Dara Bita, om de treaba, Yi taie capu mai degraba ! Cules de Chr. N. Tapu de la

lautarii Dumitru Baranca, din Pe$teana de Sus, Gorj Si Gh. Cob-

zaru, din Tirgu jiu.

174

Ghird Cat 'einu(a Foaie verde-o

Meri, brazi Ca s-or scutura, Apele s-or turbura, Livezi verzi ca s-or culca, Ketrile s-or despica, Cu un glas mindru fomeiesc Cintecu mi-e haiducesc ! Foaie verde d-o sarma, Sa vezi, frate, n-o lasa $i din gura ca-mi cinta ; Meri, brazi, ca se scutura, Apele se turbura, Livezi verzi Ca se-ncurca, Ketrile se despica. Trei voinici ca-mi auzea,

Pe eel deal, pe cea culmita, Plimba-mi-se-o catanuta,

Numai el cu-a lui nindruta. Din gura mindra-i zicea : Mindra, eu de cind to -am luat, Foaie verde matostat, Nici un cintec n-ai cintat ; Dar sa cinti un cintecel, Fie cit de scurticel, Numai fie frumusel, Sa suim al deal cu el ! Dara, Ghita, dumneata, Cind of incepe d-a cinta, 373

www.dacoromanica.ro

Trei voinici din vai adinci, Cite trei pe trei cai murgi. Cind se zice ca lipanul, Unul mi-este tot Lotreanul, Foaie verde d-o sarma, La el, frate, ca-mi venea Si din gura ca -i zicea : Dara, Ghita, dumneata,

Veni soarele-n amiazi, Sa vezi lupta cu necaz. Foaie verde d-o lamlie,

F...tu -mi ;i crucea, legea,

$i la mindra ca-mi striga : Mindra, mindruleana med. Vin' de-mi sumete brinawl, Ca ma taie tot vrajmasul ! Foaie verde d-o sarma, Mindra din gura zicea : Car' pe car' v-ati birui, Tot un Val-V*1 mi-o fi ! Dar Ghita cind auzea, Pe Lotreanu ca mi-1 lua, Odata ca-1 ridica, Cu el in parnint ca-mi da,

Veni soarele-n chindie,

Sa vezi lupta cu minie. Foaie verde d-o sarma, Dara Ghita ce facea ? BrInetul ca-1 slobozea,

Ce cati pe moia mea, De-mi incurci livadia ? $i da-mi mie mindra ta, Ca sa-ti lungesc viata ! Ba pe mindra nu ;i -oi da Odata cu via ;a, Ca mi-a dat-o soacra mea Sa fac eu Casa cu ea ! $i da-mi mie calul tau, Ca sa-ti lungesc capul tau ! Ba calul nu ti I-oi da

Odata cu viata, Ca mi I-a dat socru-meu, Sa-mi poarte trumorul meu ! $i da-mi mie palosul tau, Ca sa-ti lungesc capul tau ! Paloul nu ti 1-oi da Odata cu viata, Mi I-a dat cumnatul meu, Ca sa-mi apar capul meu ! Foaie verde d-o sarma, Si la lupta ca se lua. (bis) Dar la lupta sa ne luam, Sau sa vii sa ne taiem ? Ba la lupta ca e dreapta,

Pina-n genunchi mi-1 baga,

Odat' sa mai opintea, In pamint ca mi-1 rasa, Pina-n brill ca mi-1 baga. Palowl ca mi-1 tragea, Sa vezi gitul ca i-1 lua $i pe cal ca-ncaleca $i pe mindra Ca si-o lua. Dar la salcia cocopta $i la magura taiata, Unde-a cosit el odata, Noua clai ca mi-a facut $i la opt ca le-a scos virf $i la una n-a ajuns : Foaie verde bob areu, Si-o sa-1 scot cu capul tau! Foaie verde d-o sarma, Supt un par ca mi-si mergea,

E dreapta si inteleapta, De Dumnezeu mi-e lasata !

$i la lupta ca se lua, Foaie verde trei sarmale, Zi de vara pins -n sears. Veni soarele la prinz, Sa vezi lupta mi-e cu ris ;

Frumoasa mass-ntindea, Vin in pahare punea : Tine, mindra, Yin de bea 374

www.dacoromanica.ro

De la minusica mca, Ca-i mai bea, on n-ai mai bea ! Dara ea ca auzea, SA' vezi ca sa pricepea, La inima se ardea. Dara, Ghifa, dumneata, Si ce-o mai fi asta ? Cind se zice trei masline, Ca eu am glumit cu tine ; Cind se zice d-o sarma, Ti-am stiut vitejia ! Foaie verde d-o sarma,

Din mindruva cea frumoasa ? N-are muica. varka acra Ca sa bagi cu carne grasa Din mindruva cea frUmoasa. Foaie verde d-o sarma, Ulceaua-n mina $i -O lua,

Pe la vecini ca-mi pleca, lndarat ca mi -$' venea, Varna acra nu gasea. La disagi ca se ducea, In disagi ca-mi cauta $i destul ca 1-1 gasea. Cind se zice murele, Destul cu inelele Si keptul cu titele. Foaie verde d-o sarma, Dar soacra-sa ce ziCea? Din gura ca-1 blestema : Dar-ar, muica, Dumnezeu Sa to -nsori de noua ori, Sa iei noua cuconi Si pe urma o cuconica, Sa to plimbe pe ulica !

Palosul ca-1 ascucea, Sa vezi capul ca. 1-1 lua

$i pe claie ca-1 arunca Si pe claie ca-1 punea.

Dar de la ea ce mai lua ? Foaie verde murele, Destul cu inelele, (bis) Keptul $i cu tivele. Foaie verde d-o sarma, La disagi cal le punea Si pe cal incaleca, (bis) La soacra-sa se ducea (bis) CaIu -n usa lega (bis)

Culeas'a de Gr. G. Tocilescu, de la the C. Minafu, rautar din c.i-

$i din gura 6:4 zicea : Da n-ai, muica, varza acra, Sa bagam ca carne grasa

tunul Bucovicioru, camuna Vela, Dolj.

175

Vita Catanu(6 Pe cel deal, pe cea colnica, Trece Vita Catanufa Cu-a lui dalba de mindruta. $i pe drum ei cum mergea, Vica din gura-mi graia Cinta, mindra,-un cinncel,

Sa trecem codru cu el. Mindra din gura-mi graia : Eu, cind of rupe a cinta, Codrii verzi s-or legania Si vadurile or seca, Fintini reci s-or turbura. 375

www.dacoromanica.ro

La cijmele lotrilor, In mijlocul codrilor, Lotru din gura graia : $i da, Vita, vama ta. Da' eu vama ce sa dau ? Si da, Vita, murgu tau. Eu pe murgu nu mi-1 dau, Ca mi 1-a dat socru-meu, Sa-mi port trumorul meu. Lotru iarasi ca-mi graia : Si da, Viva, pe mindra. Eu pe mindra nu mi-oi da, Ca mi-a dat-o soacra-mea Sa ma haranesc eu cu ea. Vita din gura graia : Prinde, mindra, brietu, Ca ma lupt cu Lotretu. Cu-o mina prindea brietu,

Cari pe cari v-ati prididi, Un barbat mi-ati trebui. Cari pe cari v-ati lupta Mi' ala mi-ati raminea. Vita palo$ul scotea, Capul mindrei-1 reteza, In dasagi ca mi-1 punea 5i pe cal incaleca, La soacra-sa mi-1 ducea. Ea inainte ca-i ie$a $i el ziva buns -i da.

Ea din gura ca-mi graia : Vita, Vita, Catanuta, Bine-ti $eade tinerel, Tinerel $i frumusel, Dar mai bine ti -ar $edea,

Cind sa fie $i mindra.

Cu alta lupta cu Lotretu. Mindra din gura-mi graia : Vita, Vita Catanuta,

Culeasa de invat. I. Mateescu de la Catrina I. Danau din comuna Stroegi, judetul Gorj.

176

Cintecul lui Ghita Cat6nuN Mergind pe drum a zis :

Fa mindruto, mindra mea, Ia sumete-mi minecilargi Si-mpletege la colaci, Fa colacu dintr-o chila

Fa mindruto, mindra mea, Cinta-mi to d-un cintecel, Ca eu pe tine de cind to -am luat Nici un cintec nu mi-ai cintat ! Ghita Catanuta, Eu d-oi incepe a cinta, Fintinile s-or turbura, Padurile s-or clatina, $i haiducii inainte-or ie$i Si pe tine to -or taia

Si covrig Dintr-un mertic. La socri Plec peste codri, $t la na$i Peste oras, $i la socri Peste codri. 376

www.dacoromanica.ro

Si pe mine m-or lua ! Daca-a-nceput a cinta, Pamintu se cutremura, Padurile ca vijia, Haiducii inainte le iesea, Pans Rosioara. cu Gruia. Capitanu ce-mi zicea ? Ghita, &a-4i tu vama to ! Eu pe unde am umblat, Varna deloc nu am dat !

Ca ma supune haiducu ! Care din voi o ghirui Tot un barbatel mi-o fi ! Ghita dud a auzit a§.4. s-a

necajit

foc, s-a opintit din toate puterile $i pe jumatate I -a ingropat pe Gruia in pimint, a scos palowl gi I-a taiat §i I-a facut d-o claita far' de virf, apoi i-a zis mindrii lui sa vie sa bea vin dintr-o ploschita de cinci oca :

Ghita, da-ne-ncoa pe murgu

Vino, mindro, yin de bea, Ca de azi incolea 1i mai bea, on nu-i mai bea !

tau !

Ba pe murgu nu 1-oi da, Ca mi I-a dat socru-meu Sa-mi poarte trupsoru meu ! Ghita, da-ti tu palosu tau ! Ba palosu nu ti-I dau, Ca mi 1-a dat socru-meu Sa-mi pazeasca capu meu ! Da-ti tu, Ghita, pe mindra to ! Ba eu pe mindra n-o dau, Ca mi-a dat-o soacra-mea Ca sa tii Casa cu ea ! Da' ce vreai, Ghita, In sabii sa ne taiem, Ori in lupta sa ne luptam ? Sabia imi e curveasca, Dara lupta-i voiniceasca ! Si asa la lupta s-a luat De dimmeata si pins -n sears. Fa mindro, mindruta mea, Sai de imi leaga bracingu,

Ea Incepu a plinge, dar el n-avu nics o mils de ea Si o tale 5i din trupul ei facu yid Claitei haiducului.

Cu haiducul tu ai tras, Cu haiducu o sa to las ! Apoi i-a taiat cositele soacra-si.

i

5

Ghita, ce ai facut cu mindra to ?

D-ai stiut iapa cu narav, Mie de ce mi-ai dat-o ? De nu crezi, iaca si friu ! $i astfel Ghita ucise

5i

pe soacra-sa.

Cules de Ion Odor de la Gr. Cojocaru, Breaza-de-Jos, jud. Prahova.

177

Ghi(

le-a dus

'alb' nu( 'd

Foaie verde lamuita, Pe cea dalba colenita,

Plimba mi se, plimba Savai Ghita Catanuta, 377

www.dacoromanica.ro

Ca s-ascult cu drag la el. Daca mindruca cinta, Livezi verzi ca se scula, Codrii se despica,

Nmai el cua lui mindruca, Cu dui ageri calusei, Cu mindruca printre ei, incarcati cu gallziori.

Vine de la tatal lui

Muncii se cutremura, Valle ca rasuna, Batretu * mi-o auzea

Si se t! age. spre socru-sau. Da li Ghita ce graia ? Da'eo, mindru%a mea,

Si

De cind pe tine to -am luat Nici un cintec n-ai cintat. Cinia, mindro, un cinticel, Fie cit de scurticel, Numai a fie frumusel,

ca pins la ea venea. Cules de Z. Pavelescu, diriginte,

de la Ion Udrea, din comuna Rasi, plasa Balta-Ialomita, jud.

Ialomita.

178

Ghitei Cateinu/ii Dar am un glas fomeiesc $1 samana a haiducesc ;

Pe culmfiita dealului,

Dealului Ardealului, Plimba-fri-sa pin colnic

Cin' of incepe-a cinta, Ceriu-n lacrafii s-o scalda, Chetrile s-o deschica, Valle s-o tulbura $1 muncii s-o resturna Si codru ni o rasuna Si hocii s-o destepta. Ghifa din graiu-i graia : Cinta, mindruliva mea Si nici o grija n-avea ! Cin' incepu a cinta Cieru-n lacrafii sa scalda, Valle sa tulbura, Chetrile sa deschica $t muntii sa resturna rasuna Si codru 51 hovii sa destepta,

Tinar Catanue voinic, Chita cu mindruia lui, Cu dalba draguca. lui, Pe doi ageri calusei Incarcati de galbinei, Cu doi bani in buzunar, Cu doisprece lautari. Din doisprece ce-i avea Nici unu no-I multaitia. Ghita din graiu $' graia : Mindro, mindruleana mea, De cln', mindro, re-am luat Neci un cintec n-ai cintat. Trage iii, mindro,-on cintecel Sa ne ie clrag de el !

Mindra din gura s' graia : 1

In alle variance : Lotretu (n. ed.). 378'

www.dacoromanica.ro

Soacra-sa din grai graia Deschide-t-o nevasta, C5 ri ea-i stie treaba ! Si striga s-a doua oars : Soacra, soacra, Poama acra, Hai de-ni deschide poarta ! Soacra-sa din grai graia : Deschiza-I-o nevasta, C5 rl ea-i tie treaba ! Si striga s-a treia oars : Soacra, soacra, Poama acra, Hai de-rii deschide poarta, Ca nevasta o-am lasat Intr-o grading cu flori, Tot in singe pan' subsori, Intr-o grading cu iarba, Tot in singe pan' supt barbs ! Soacra-sa cum auzia Poarta Ca ii deschidea, Ghita-n casa sa ducea, Capu pe masa punea, Si din grai asa graia : Soacra, soacra, Poama acra, Ada, soacra, varza acra

Lor in cale le iesa $1 din grai asa graia : Da-ne, voinice, vama Si ne da pe mindruta ! Ghita din grai le graia : Ba io vama nu v-oi da, Mindruta nu v-oi rasa ! Ei din grai asa-i graia : Daca vama nu ne-i da, In lupta sa ne luptam, In sabghii sa ne taiem ! Ghita din grai le graia : In lupta sa ne luptam, In sabghii sa ne taiem ! In lupta cit sa lupta, Briu lui sa slobozea, Ghita mindrutei zicea : Mindro, mindruleana rnea, Lass, mindro, murgu-n friu, Stringe-rii pustiu de briu ! Mindra din grai graia : Ba io, badio, n-oi veni, Ca voi care-t' ghirui Tot un barbatel Ell-t xi ! Ghita dac-o auzia El tare sa nacaja Si roata ca se fa.cea, La toti capu le taia 51 la mindruta se da $1 capu ii reteza 51 calare se punea, La soacra-sa se ducea. La poarta cin' ajungea El din grai asa-s' graia : Soacra, soacra, Poarna acra, Hai de-ni deschide poarta !

Sa

minc'd'm cu carne grassa'

D:n xie-ta ha frumoasa ! Soacra-sa sa-nspaiminta Si din grai asa-i graia :

Ghine ca i I-ai taiat Capu ei hal spulberat ! Auzit de N. I- Apostolescu de la Ion Binig. Cules din Sona, comitatul Tirnava Mare, Transilvania. 379

www.dacoromanica.ro

179

Cintecul lui Mocan Voinicel Oleac Foaie verde salcioara, Sus la Inidoara,

Sa mi-1 saraceasca.

Ca mindra c-a lui Nu e a nimarui, Mindra si frumoasa, Intre ochi minglioasa ;

Voinicel se-nsoara, Voinicel Oleac, De parinci sarac,

De blaga bogat. Dumnezeu i-a dat Ca unui sarac. Blaga ce-si avea ? Trei turme de oi, Trei cirezi de boi, Erghelii de cai, Noua mori in vint, Nodi supt pa.mint, Macina argint ; Miere si cu unt Curge pe pamtnt. Si el mi se-nsoara Si is fata popii Oprii Din ;ara Moldovii. Fata mi-o lua, Nunta ca. nuntea, Acas' mi-o aducea, La hors o scotea, Cum e datina Si rinduiala. Pe ea mi-o vedea Turcii malageni, Clinii giurgiuveni,

Intre gene, Intre sprincene, Pica diamant din ele. Mocan ce-mi facea ? Vite ce-si avea, Toate le vindea, Vindea si moara, Birul nu-1 platea. Ca pe an ce da ?

Pa an car de bani, Si da luna Punga plina, Seapte banici de faina Si-un puisor de gaina. Si el ca saracea, Dar lui ii raminea D-un cal, D-un cirlan,

ratat de trei ani,

De vine stircit, De urechi ciulit, Facut pe fugit. El ca se gindea : F...tu-i muma-sa, Sa vinz eu calul, Ce-o sa iau pe el ?

O%ii nicozoleni.

Ei sa nacajea, Ei unde mergea ? La neagra cafea, Da se cafenea ; Ciubuce-aprindea, La bir ridica, La birta domneasca,

0 mie de lei. Ce-o sa fac cu ei ? Sa vinz pe maica ?

0 fi cam pacat,

Ca ea m-a scaldat Si ca m-a infasiat 380

www.dacoromanica.ro

Ii lua seama d-amarunt, Sprincenile-i platesc mult,

Si m-a leganat, De foc m-a pazit,

FaTa mi-1 baga-n pamint !

Mare m-a facut !

El din gull striga :

Dar sa vinz pe mindra ? Platesc biru, datoria, Dar sint sarac cit lumea Cind of vinde pe mindra ! Mindro, mindruleana mea,

Mocane, firtate, Da-te mai incoace ; Asta buns, rea, Ce-o sa-mi cei pe ea ? Noua pungi de bani, Noua si cu noua,

Scoara-te, nu sedea, Si

to mi te gateste

Facem op tsprezece,

Si mi te premeneste. Baga fata alba de nalbeara, Buze moi de rumeneala, Sprincene de-ncondeiala,

Inn sta. inimioara rece Turcu c-auzea, Chiar c-o lua, La radita alerga, Cit cerea, atita-i da. Mocan ce facea ? Banii ca-i lua, La chimir ca-i baga, In dughean intra ;

$i is ie Dintr-o mie $i rochi;a de cutie, B ciu lat din Taligrad, Cotu cinci galbeni luat, Tot de mine cumparat, $t cu papuci de la turci, Potcovni cu coji de nuci ; Ca am sa te duc La tirgu de flori, Ca yin negustori.

!

0 oca de yin scotea, Cu paharu ca-mpartea : Sa fie pentru mindra, Ca mi-a platit birusca Si toata datoria. Dara turcu ce-mi facea ? Pe mindra c-o lua,

IY.-1 ea c-o lua,

P-al cal c-o punea, La tirg c-o ducea.

Acas' mi-o aducea, In cerarel o baga, De Cite o ciupea, In faca-o saruta, Si mindra ca-mi graia

Acolo ajungea,

Un zlot ca mi-si da, Un pristav punea. Pristavul striga : Mindra de vinzare, Ca mi-e birul mare ! Nimenia nu se gasea. Un mic de turculec

Turculecule, Mititelule, Frumuselule, Gingaselule,

Sade-n dughenel, Vinde bumbacel,

Tu las' m-oi saruta,

Samana mindra cu el. El ca mi-s' venea, La ea se uita,

N-a trecut vremea ; Ca multi bani ai dat De m-ai cumparat.

Ca eu sint a ta,

381

www.dacoromanica.ro

:

Lume fara dor ! Turcu ce-mi facea ? Dupa mocan se lua Si-n dughean ca mi-1 gasea $i din gura ca-i striga : Mocane, firtate, Nu mi-ai fost fir-tat, Ci mi-ai fost cumnat ; Banii ce ti-am dat, Eu to -am Inzestrat, Ca p-un bun cumnat. $i am sa-ti mai dau, Sa-ti port cheltuiala eu, Sa to duci la taic-al meu. Mocan it auzea, In brate-1 lua $i mi-1 saruta. Turcu it lua,

Dar stai sa ne-ntrebam Din ce neam sintem, Ca prea ne semanam ? Om fi nitcai verisori, Sau nitcai fratiori, Turcu c-auzea, Din gura striga : Mindro, mindra mea, Asculta-mi vorba, Ca eu ca. mi-s sint

Feciorul popii Oprii Din Cara Moldovii. Turcii m-a robit, De mic m-a robit.

In ei am intrat, M-a desbotezat.

Ei mi-a daruit, Eu Ca mi-am facut De m-am pricopsit ;

Acasa-1 ducea,

Legea le-am luat,

Mare mass-ntindea $i bea si mInca, Cu el se cinstea,

De nu m-a taiat ! Mindra c-auzea, Papuc din picior scotea, Peste obraz se batea, Par galben iii jumulea, Fata albs -si zgirlia Si din gura ca-i zicea : Turculetule, Fratiorule, $i eu ca mi-s sint Fata popii Oprii Din Cara Moldovii.

Pe mindra i-o da. 0 carticica-mi scria, Cu slova cam maruntea, Maruntica Ca furnica, La tat-sau o trimetea. Tat-sau c-o vedea, Slova-i cunotea, Din buze §optea, El ca-mi lesina, Sufletu-i ioea. Mocan ramlnea, Iar se-mbogatea !

Taica ca m-a dat Dupa-ast mocan fartat, Prea erea bogat ! Tureu hristoaga 'mi cata, Buni frati se gasea, De tata, de mums, Din frati, din surori,

Cules de Chr. N. Tapu din gura 15utarului Dumitru Valleanu, RoOorii-de-Vede, Teleorman. 382

www.dacoromanica.ro

180

Cintecul lui Mocan-Oleac Turcii malageni,

Sus la Inidoara, Voinicel se-nsoara, Voinicel Oleac,

ainit girgiuveni, Hotii braileni

De tats sarac, De mama pradat, De blaga bogat ; Dumnezeu i-a dat Ca unui sarac. Blaga ce i-a dat ? Trei turme de oi, Trei cirezi de boi, Herghelii de cai, Noua mori in vint, Noua supt pamint, Macina argint ; Miere si cu,unt Curge pe pamint, Ce nu s-a vazut, Nu s-a pomenit ! Fata de unde-o is ? Fata popii Oprii,

$1

Din Sara Moldovii.

$apte ban4e de faina Si-un puisor de gaina.

nicopoleni.

Din gura striga : F...tu-i mini-sa, Mindra ca a lui Nu e-a nimanui, Mindra si frumoasa, Intre ochi minglioasa, Intre gene, intre sprincene, Pica diamant din ele ! In vorba-1 punea, La bir it suia, La dajdie domneasca% Sa mi-I saraceasca.

Pe an ce-1 punea ? Pe an,

Un car de bani, $i de tuna,

0 punga

Mindra ca a lui Nu e a nimanui,

Mocanu ce facea ? Anu ca-i venea, Vinclea ce-si avea, Biru nu-1 platea, Nici nu-1 curava. Dator raminea $eapte pungi de bani ; $eapte si cu seapte Face patrusprezece, Sta inimioara rece, Tot nu se plateste ! Lui ii raminea D-un cal, d-un cirlan, Dc urechi ciulit,

Minded' $i frumoasa, Intre ochi minglioasa ;

Intre gene, intre sprincene, Pica diamant din ele. Nunta ca o ispravea, $apte pungi de galbeni cheltuia ; Lautari si temniceri, Ca roua din buruieni. Acasa mi-o aducea Si la hors o scotea, Cum e datina Si rinduiala. Turcii mi-o vedea, 383

www.dacoromanica.ro

De vine stircit, Facut pe fugit.

El ca se plimba, Nimeni nu graia, Nici ca o intreba. Dar un turcule% mititel, Mititel si frumusel, Seade-n dughinel ; Mult mi-e frumusel Si mi-e ghindesel, Seamans mindra cu el. Mai mocane fartate, Ce mi-ai minecat,

Mocan se gindea : F...tu-i mums -sa ! Sa-mi vinz pe maica ?

0 fi cam pacat, Ca ea m-a ficut

$i ea m-a crescut, De foc m-a pazit. Sa-mi vinz pe taica Taica e batria, Da la prey putin ; Si-mi vinz eu calu Ce-o sa iau pe el ?

'

Dis-de-climineata,

Pe roua, pe ceata, Vreme turburoasa

0 mie de lei. Ce sa fac cu ei ? Sa-mi vinz pe mindra ?

Si lacramicioasa,

Cu mindra de mina ? Sau ti-este de dare ? Mindra mi-e de dare, Ca e biru mare ! Da-te mai incoace, Ca mindruta-mi place !

Platesc birusca $i cheltui si datoria. Mindro, mindra mea, Scoal' de te gateste $i te premeneste ; Bags fata la nalbeala, Buze moi de rumeneala Si sprincene din cerneala, Fata albs -n condeiala,

Acolo mergea,

1i lua seama d-a marunt. Din crestet pins -n pamint, Sprincenile-i platesc mult, Fata te bags -n pamint ! Mai mocane fartate, Asta buns, rea, Ce sa-mi ceri pe ea ? Sapte pungi de bani, $eapte si cu seapte

Ski is ie dintr-o mie

$i rochita de cuhnie $i brio lat din Taligrad, Cotu cinci galbeni luat, $i cu papuci de la turci, Potcoviti cu coji de nuci. Mindra se gatea Si se premenea, La tirg mergea ; La tirgu de flori, Ca yin negustori. Pristav ca punea, Pristavu-mi striga : Mindra de vinzare, Ca e biru mare !

Face paisprezece, St'd inimioara rece,

Tot nu se plateste ! Turcu c-auzea, Cheia-n mina lua, La lads cata, Banii ca-i lua, Pe mindra-o platea. Mocan ce facea ? Banii c5-i lua, 384

www.dacoromanica.ro

In traista-i baga, La cal se ducea, Trei vorbe zicea : Vindvi ce avui, Fu nu saracii ; Vindui pe mindra, Sarac cif lumea, De tata, de mums, De frati, de surori, Lume far' de dor ! In circiuma intra, 0 oca de Yin scotea, Cu pahare ca-mpartea, Sa fie pentru mindra, Ca mi-a platitbirusca Si toata cheltuiala. Turcu ce facea ? Pe mindra o lua, In celaras intra, De tite-oapuca $i mi-o saruta. Mindra ce zicea ?

De ink m-a robit, $1-n ei c-am intrat, Legea le-am luat,

De nu m-au taiat. Ce mi-au daruit, Dugheana-am facut, De m-am pricopsit. Mindra c-auzea, Din ochi lacrama Si din gura zicea : Turculetule, Frumuselule, Fratiorule,

Ca si eu ca sint Fata popii Oprii Din tam Moldovii. Taica ca m-a dat Dupa al mocan fartat, Prea era bogat ; Si-acum a saracit, Vezi, de m-a vindut. Turcu c-auzea, La ea se uita, Hristoave cata, Buni frati se gasea,

Turculetule, Imbrihorule, Frumuselule, Las' m-oi saruta,

De tats, de mums, De frati, de surori, Lume far' de dor !

Ca eu sint a ta, Ca m-ai cumparat, Ca multi bani ai dat ;

Turcu se scula, Dupa mocan se lua, In circiuma-I gasea Si din gura-i cuvinta : Mai mocane, firtate, Banii ce ti-am dat, Te-am imprumutat, Ca p-un bun cumnat ; Nu mi-ai fost firtat, Ci mi-ai fost cumnat, Si eu sa-ti mai dau, 'Ti port cheltuiala, Sa mer-gi la taica

Stai sa ne-ntrebam Din ce neam sintem, Prea ne semanam ? Om fi Yeriwri ? Niscai fratiori ? Lume far' de dor ! Turcu ca-mi graia : Mindro, mindra mea,

Ca eu mi-ti sint Fecioru popii Oprii Din Cara Moldovii ;

furcii m-a robit, 385

www.dacoromanica.ro

re ea les:na $i el ca murea. Mocan II ingropa,

Si s51-i spui de-asta ! Mocanu c-auzea, In picere s'a'rea, In gura"-1 sa'ruta Si bine-i pa'rea. Acas'a mergea Si bea ii minca Si se veselea. Turcu ce fa"cea ? De genunchi ca.-ngenunchia,

Blaga"-i ra'rninea ;

Mocan o st4inea, Iar se-mboOtea ! Comunicat de inv50torul Leabu

de la liutarul Gh. Baltatu, din Serba'neti-Olt.

A se vedea variantele prescurtate Todorel in colectia d-lui Bibi-

Mindra scrisoare scria,

cescu, p. 276 sqq, nr. 353, p. 279,

La tat-s'a'u 11 mina. Cartea ca -i vedea, Slova c-o cuno5tea,

nr. 336

ai

p.

281,

nr.

283,

nr. 377 4i colectia Vulpian, Fata popii Oprii, p. 52, 53.

181

Voinicel Oleag Verde s'a'lcioara",

Cu piscoaie pe fereastr,

Sus la inimioara *, Multi voinici se-nsoara"... Verde viorea, El ca se-nsura, Voinicel Oleag, De Oleag, Oleag, De blaga" bogat...

De toarna argintu-n casa"...

El ca" se-nsura, Mindra ca -$i lua,

De urechi Ciulit, De vine Stilcit, Din ochi

$i el mai avea t Trei cirezi De boi, Trei turme De oi, Frate, d-un cirlan, Cirlaior d-un an,

Mindra" ca a lui Nu-i a nimului... Cind el se pornea De mi se-nsura, El, mare, c-avea :

Vaiaind,

Noua mori in vint, Trei pe su' pamint,

Facut Pe fugit... El ca se-nsura,

Macina argint,

El c5." sa'rsa'cea,

* In celelalte variante : Inidioar5. (N. ed.) 386

www.dacoromanica.ro

Sa xind pe taica : Ce-o sa iau pe el ? 0 suta de lei, Ce-o sa fac cu ei ? Sa vind pe maica,

$i ca se-mpudra, Amindoi pleca, La tirg ca sosea, Pristav ca.-i punea, Negustori venea, Tot: mi se-ncerca $i mai ca-mi sosea, El s-apropia, Turcu ibrior, Ce!a tinerel $i mai frumusel Si el ca zicea : Tu, oi nic Oleag, Tu vinzi pe mindra. 1u, N oinic Oleag, De Oleag

Ce-o sa." iau pe ea ?

Oleag,

Trei sute de lei, Ce-o sa fac cu ei ?

De blaga bogat... Cc ceri pe mindra ? In cintar mi-o dai, In cintar ti-o iau... Ei c-o cintarea, Cu galbeni o cumpenea... Turcu ca mi-o lua,

De bir I-apuca : Tot din an In an Un cazan De bani $i din Luna N' Luna Cite-o punga. plina,

Cinci galbeni pe saptarnina... El se jeluia Si se vaicarea :

N

Nu mi-o fi pacat Ca ea ca m-a fapt $i ea m-a-nfasat, In troaca m-a aruncat $i m-a leganat, De foc m-a ferit, In virsta m-a facut... Sa-mi vinz cirlanu, Ce-o sa iau pe el ?

Acasa-mi pleca.

Pe drum apuca, El ca mi-o pupa, Mindra ca-i zicea :

Cinci sute de lei. Ce-o sa fac cu ei ? Sa-mi vinz pe mindra, Platesc birusca... El ca mai zicea : Tu, mindruta mea, Tu sa te gatesti, Sa te premenesti,

Turculetule, Tinerelule. Frumuselule, Gingaselule, Eu ca m -ai pupa,

Ca eu o sa te duc La tirgu de flori, Ca yin neustori... Ea ca se gatea,

Dughean' vizita, Vro trei zile sta, Ei nu se-ntilnea.., Turcu mi-o scotea Si el mi-o pupa,

Ca eu sint a ta... Acasa mergea, In dugheana mi-o baga,

Se sulimanea 387

www.dacoromanica.ro

Din gur'a-i zicea : Tu, voinic Oleag, De Oleag,

Ea ca'-i mai zicea : Turculecule, Tinerelule, Frumusefule, Gineaselule, Tot stau $i ma"-ntreb :

Oleag,

De bla0 bogat, Banii ce vi-am dat, Eu to -am inzestrat, Ca mi-ai fost cumnat... Voinic ce falcea ? Masa o-ntindea $i ei ca minca $i se veselea, Lumea se mira...

Din ce neam Esti tu. Din ce neam Sint eu ? Eu sint fecioru Popii Oprii Din Tara Moldovii... Fraci ea se Osea, Turcu ca mi-o lua, indara't mi-o ducea, La voinic mergea,

Culeaszi de IC.1 Ra"duIescu-Codin. din Calineyn-Muscel.

A se vedea poezia poporan5 Olea publicar5 in Din Muscel. CIntece poposune, vol. I, Ed. Socec.

182

Voinicul Olac Voinicul Olac, De blaga bogat, De pa'rinIi sarac.

Ma voinic Olac, De blaga bogat, De pa'rini sarac, Mindra i-este de vinzare, Ori iii este de pierzare ? Nu mi-e mindra de pierzare, Ci mi-e mindra de vinzare. -- Da' ce-mi cei pe ea ? Notia" pungi de bani, Noua si cu nova, Care fac optsprezece, Pe voinic sa-1 sece.

Sus in Idioara%

La tirgu d-afara, Voinicel se-nsoati. El la tirg iesea Si asa-mi ,grala : Mindra, mindru14a, Mindra", mindra mea,

Pune fava la albeal, Buze moi la rumeneal, Sprincene la condeial,

Ia aterne o ipingea,

dau bani cu aeata,

Sa iesirn la tirg afara",

Sa-Ii

La tirgu de flori,

$i sezi pe dulgheani, Numa'rind la bani.

Unde-s negustori. 388

www.dacoromanica.ro

El mindra si-o lua, Acasa cu ea pleca. Dar el mi-i zicea : Mindro, mindra mea, Ai sa ne-ntrebam, Ca prea semanam, Din ce neam sintem ? Eu-s fata popii Oprii Din taxa Moldovii. Da' tu al cui esti ? Fecioru popii Oprii

Fratiorul meu, Turcii ne-au robit $i ne-au despartit. Fratiorul meu, La mina stinguta, Avea o bubulita, Tapa griului, Bobu orzului. Culese de Constantin Popescu de la

Din Cara Moldovii.

lovan Bizavan din Giubega,

Dol j.

183

La poarta la Taligrad La poarta la Taligrad, Tiner fecior s-o-nsurat, Tinera fata-o luat Si-o trait doua-trei zile $i-o-nceput a o mustra, $i el si cu maica-sa. Nevasta din grai graia : Barbate, nu ma mustra, Nici tu, nice maica-ta, Miine la erg la Baia Mare. Nici vorba n-o ispravit $i la erg o nimerit

Si-alelei, ficior de Sirb, Spune-mi prep.' cit imi cei ? Numai rrei sute de lei. Spune-mi capu banilor. Trii sute de bani marunti, Ia-o si-o suie in caruti ! Si-alelei, nevasta mea

Da' eu banii ti i-am dat, De-ntrebat nu to -am intrebat : Da' tu di ce vita esti ? Eu-s din vita banului Din Cara Hategului. $i-alelei, dalba nevasta,

$i de-ntrebat 1-o-ntrebat : $i-alelei ficior de Sirb, De ce-ai scos nevasta-n tirg ? Ori ai scos-o de vinzare,

Mai na bani pe cit ti-am dat, Du-te-ndara-t la barbat !

Ori doara de fata mare ? N-ani scos-o de fata mare, Ci am scos-o de vinzare.

Culeasi de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Ciaflec,

din

Comuna

de Jos, comit. Fag[ 5ras FTransi vania. 389

www.dacoromanica.ro

184

Frunza verde par prasad Frunza verde par prasad, Taic-mio a fost om bogat, Pe chirie n-o luat. Vine sara suparat : Pune masa sa marline, Stringe masa, nu marline, Ca sa plec la iarmaroc, Cu nevasta de vindut. Cind pe la mijloc de cale Sa-ntilni c-un turc calare. Buda cale, omule ! Multumescu-ti, turcule ! Unde to duci tu, omule ? Am plecat la iarmaroc, Cu nevasta de vindut. Turcul cind a auzit, El din gura a grail : Cit cei, omule, pe ea ? Trei sute cincizeci de lei. Turcul cind a auzit, Banii ca i-o numarat $i nevasta 4-o luat. Dar nevasta a$a a zis : Mai barbate, raule, Cum hi vinzi tu singele ? Acasa cind ii ajunge, Cari dincotro or plinge

$i din gura-or intreba : Vine mamuca, or ba ? Turcul cind a auzit,. El din gura a $i gran : Hai murgule,-n pas mai tare, Sa ajung la sat cu soare, Ca ne-i satu-n departare $i ne-i murgu neadapat, Nebaut $i nemincat. Turcu acasa cind o ajuns, El nevestei ca i-o zis : Pune masa sa mincam $i asterne sa ne culcam. Da' sa seam sa ne-ntrebam, Care din ce neam sintem ? Eu-s Elena imparatului, De pe Dealu statului. $i eu-s Constantinu-mparatului.

De pe dealu statului. Turcul cind a auzit, El din gura a $i grait : Banii care ti i-am dat, Pe tine to -am prezentat. Coleasa. de A. Cazacu, inv:itator, de la Gheorghe Samson din sstul Sca'risoara, Tecuci.

pl.

Berheciu,

185

Trandafirul Foaie verde de trei foi, Mi-i barbatu bautor, Mi-o baut vreo 4eapte mori

$-o suta de gonitori, $i tot o ramas dator C-o mie $ -o suta de poli. 390

www.dacoromanica.ro

jud.

Alta foaie mints creaca% Duminica dimineaca'

Intr -o joi de dimineava, Las' nevasta, plec acasa. Acasa cind am ajuns,

Eu nevasta o due in piafa.

Copiii ma intrebail :

Ma-ntilnesc c-un negustor. Negustorul ma. intreab'a : De vinzare si -i nevasta ? De vinzare, domnule ! Ce cei pe ea, omule ? Mia, mia 5i suta !

Muca", unde-i ma'muca ? Am trimis-o-n deal la cruce Sa v-aduc'a tuna dulce, Turea dulce cu zahar, Ca-i de la strain amar !

Peste sued' si ceva, Peste mie nu %i -oi da,

Trandafirur se repeea la fiecare rind. Culeas'a de la Toader $urubaru din c'itunul Gropi, corn. Fililoara, judetul Nearnt.

Ca ti-e slabs nevasta.

Dar mia ti-oi numka. Alfa foaie minfa crea0,

185

Foaie verde foi de inure Verde, verde de spanac, Vine anul de cind zac, Mi-a crescut iarba la cap, Ca n-am .pe nimeni cu drag Sa-mi pule mina la cap, Sa ma'-ntrebe de ce zac, De ce zac, de ce bolesc $i cu zile ma topesc,

Foaie verde foi de mure, Pe supt plai, pe supt padure, Trec fet4ele la mure $i baietii la alune. Floare verde foi de mure, Pe supt poale de Otiure Se duce-o femeie-n lume Cu pruncule ;u pe mina, Gonitsa de-o sapeamina, Floare verde matostat, Cu pruncu nebotezat, Oropsita: de bsarbat

Lass -mi zac 5i sa-mi bolesc, Ca ceara s'a ma topesc,

Ca ceara de luminare Cind o bate vint de var'a $i curd ceara la vale $iyamine festila, Rau mi-a secat inima !

$1 gonia de amant, Nesealdat, nebotezat ! Floare verde de mar dulce, Prunca plinge, ma sa-i zice :

Auziti de Chr. N. Tapu de la

Tad cu maica, nu mai plinge, Ca to scald in lapte dulce ! Mkar fie 5i -n zahar, Trupul meu e tot amar !

Costea Gheorghe, Saceni-Teleorman.

A se vedea varianta in Dom!, editia 1896. 391

www.dacoromanica.ro

187

Printre mun(i, printre padure Cu prunculetu pe mina, Nenfasat, nebotezat. $i-mi umbra din sat in sat, Oropsita de barbat. Pruncu-mi plinge,

Frunzulita trei masline, Printre munti, printre padure, Trec fetitele la mure, Nevestele la alune, Cu cosulete pe mina ; $i baietii la nuiele Sa faca hamor cu ele. Frunzulita trei granate, Pe supt munti, pe supt cetate, Trec fetitele la lapte,

na-sa-i zice : Taci cu mama, nu mai plinge Pin-om sui in deal la cruce, Sa to scald in lapte dulce. Dar pruncul ce-mi graia ? Asa mic cum se afla ? Maica, fie $i zahar, Trupu mieu tot este-amar !

Cu oalele-mbaierate,

Cum una si alta de nalte, Cu frezura la o parte, Inima-n neica se bate. Pe supt poale de padure

Auziii de Chr. N. Tapu, dc la

Se duce-o femeie-n lume

Oie lautarul, DiNti-Rornanai.

188

Pe sub deal, pe sub padure Pe sub deal, pe sub padure, Trece-o nevestica in lume, Oropsita de barbat $i de curvele din sat, Cu pruncul nebotezat. Pruncul plinge,

Ca te-oi sui in deal la cruce $i te-oi scalda-n lapte dulce. Sa ma scalde $i -n zahar,

Trupul meu e tot amar. Culeasa de inv. I. IVadulescu, de la Gheorghe N. G. Faclucii, din corn. Paumti-M5gla§i, jud. Vil-

Ma-sa-i zice :

Taci, pruncule, nu mai plinge,

cea.

392

www.dacoromanica.ro

189

Chira badii, Chira Chira badii, Chira ! Vina-napoi, vida,

Rochita pe culme Si numele-n lume.

Ca to 0-al uitat Colanu pe pat,

Culeasa de InVic. George Popes-

cu, din comuna Bogeti, jud. Tutova.

190

Mopzeagul Frunza verde flori de fin,

Sa -1 adaste noua ai, Noua" ai si noua zile,

Cel mosneag, mosneag batrin,

Si d-o vedea 6 nu vine

El din fripta tinereafa Pida-n dalba bkrineata", Fiu din trup nu s-a na"scut. Dar la dalbe batrinete Cu rugkiuni s-a rugat, La posturi s-a inchmat, Dumnezeu I-a ascultat 5-un fecior a cistigat.

Sa" se mkite prea bine. Mindra, mindra mea, Tot de-ai vedea ca" nu viu Tu sa" sameni busuioc,

Pa" noua vetre de foc, Si d-o iesi verde frumos,

Sa stn 6 sint s'adatos ; D-o iesi negru 'Alit Sa stii 6 m-am peapadit ! Ia vezi curva ce-a facut : Noua ai 6: i-a tinut, Nou'a zile n-a mai vrut ; S-a plecat, s-a maritat,

Vineri si 1-a cistigat, Tot vineri 1-a botezat, Simbka" 1-a logodit, Duminica 1-a nuntit. Si luni carte i-a venit,

Ferman de la-mpkkie,

Ca i-a plkut alt balat

Ca sa'-1 is la militie Sa slujasca imparatului, In poarta Tarigradului. Cind ordinu a picat,

Du peste seapte hotare,

Unde-si acea curva tale, La zile de skba"toare. Tar mosneagul ce facea ? Intr-o sfinta dumineca, Pe cind preotii cetea, Sa"poiu-n mina ca lua,

El pe cal a inalecat, Cu pkintii s-a iertat, Cu mindra s- a- ncredin ;at 393

www.dacoromanica.ro

Ca sa-1 is la militie. Cum ordinu a picat, El pa cal a Incalecat, Cu parintii s-a iertat, Nevestii i-a-ncredintat : Sa-1 adaste noua ai, Noua ai si noua zile, $i d-o vedea ca nu vine Sa se marite prea bine. Sa samene busuioc Pe noua vetre de foc ; D-o iesi verde frumos, Sa tie ca e sanatos ; D-o iesi negru palit, Sa sue ca s-a prapadit. Ia vezi, curva ce-a facut

Sapoiu si lopata Si la vie sa ducea Sa sape paragina,s_,

In sfinta dumineca. Nu-mi sapa cum se sapa,,., Si-o sapa din vin in vina, D-o scotea din radacina 5-o azvirlea peste grading. Si strugurasii mi-atirna.

Sapa cit ii zioa mare, Pin' nu mai poate de sale ; Sa uita pa drum la vale, La catre soare rasare Si vede-un voinicel calare. Voinicul negru de ginduri

Iar calul alb de drumuri.

Noua ai ca i-a tinut, Noua zile n-a mai vrut ; $-a plecat, s-a maritat, Ca i-a placut alt baiat

Venea voinic fluierind, Calu pe nari sforaind Si din coama vint tragind. La cel mosneag ajungea, Ne-bung ziva da, Ca era dumineca : Ne-buns ziva, mosule ! Multumesc, voinicule ! Taica, nu ti-este pacat In sfinta dumineca Ca sa sapi paragina ? Cum statusi de ma-ntrebasi, Asa gi eu spune-ti-as. Nu mi-este, taica, pacat,

De peste seapte hotare, Unde-si facea curva tale La zile de sarbatoare. $i astazi ii este nunta. Eu de-aia facui asa, Sa-mi racoresc inima ! Ia sa faci, mosule, bine Sa mergi dumneata cu mine,

Ca sa-i vad si eu nunta, Sa ma darui cu ceva. Ei la nunta sa ducea, Sta la masa nerugat,

Ca din fripta tinereata Ping -n dalba batrineata, Fiu din trup nu mi-am nascut ; Dar la dalbe batrinete Un fecior am cistigat.

Bea paharu ne-nchinat. Bea bine, se satura $i la nuntasi poruncea S-aduca mireasa-ncoa S-o daruie el cu ceva. Iar mireasa cind venea, Mina-n pozunar punea, Baga mina-n pozunari, Scoase seapte galbeni mari.

Vineri mi 1-am cistigat, Tot vineri 1-am botezat ; Simbata 1-am logodit, Dumineca 1-am nuntit ;

Luni ordin i-a venit, Ordin de la imparatie, 394

'

www.dacoromanica.ro

Iar pe urma ce facea ? Inelu din dent scotea, Inelu de Ia logodna, Facea la inima rang ! In pahar ca-1 arunca 5i miresii-i da sa bea.

Sa nu poti trai cu ea ; Mindra, on de tats -meu, Ca nu-ti mai gindea el rau, Pedepsi-te-ar Dumnezeu ! Dupa ce mi-o judeca, Foc de la picioare ca -i da, Ardea pin' s-astimpara. El lopata ca mi-o lua, Cenusa i-o vintura, Ce n-o mai primi vintu, Manince si pamintu. Nici asa nu se sfirsea, Din ea rugi verzi ca iesea, Care impiedica lumea, D-a dracului ce erea, Ce nu s-o fi pomenit, De cind lumea pa pamint Si nici nu s-o pomeni Cit soare pe cer va fi.

Ea inelu-1 cunostea,

Odata tare ofta Si din gura poruncea : Beti, copii, va-nveseliti

$i la mine nu ginditi, Ca eu pe cine-am dorit, Iaca 1, frate, c-a venit, Nu s-a lost mai prapadit ! El de mina ca s-o lua $i cu ea acas' pleca, D-un porn verde mi-o lega Si-o-ncepea d-o judeca ; Aba, mindra, mindra mea, F crucea 4i legea, De ce mi-ai facut asa ? N-ascultai de mums -mea, Ca nu e femeie ra,

Cules de Ia Anton Cojocaru din

de Ion Jo-

VI5cloaia-Mehedinti

nescu, abs. seminar.

variants a

Acest cintec este

o

Mofneagului

colectia d-lui

din

G. Dem. Teodorescu, p. 616.

191

Recrutul $i -alts data bob naut, Vineri maica m-a facut, Simbata m-a botezat, Dumineca m-a-nsurat, Luni in oaste m-a bagat, Vorba la nevasta-am dat : Sa m-astepte 4eapte ani, 5apte am si sapte luni Si fro patru saptamint.

Dac-oi vedea ca nu viu, Sa sameni, puica, busuioc, Iarna, pe geru de foc. De-o iesi el cracanos, Sa stii ca sint sanatos ; De-o iesi el cam palit,

Sa stii ca m-am prapadit ; De-o iesi el resfirat, Sa stii ca m-am departat ! 395

www.dacoromanica.ro

Spune, mosule, adevarat, Spune pe cine-a luat ? Baiatu primarului, Din capu orasului. Soldatu ca mi-si pleca $i la nunta se ducea. Mireasa citu-1 vedea : Maica, maiculita mea, Mi-a venit sotioara !

Soldatu ce mi-si facea ? El, frate, sa. libara, Acasa ca mi-si pleca, Pe drum singur ca venea Si c-un mos ca se-ntilnea : Buna ziva, mosule. Multumim, voinicule. Unde-ai plecat, mosule ?

Ia, ma duc in deal la vie tai via din trupina Ca s-a umplut de ciorchina. Sa

Culeasa de Chr. N. Tapu de la

Spune, mosule, adevarat De nu e vreo nunta-n sat ? Spui, tata, in credinta mea,

lautarii din corn. Runcurelu-Mehedinti.

A se confrunta varianta

pres-

curtata Frunzulica griu marunt,

Ca e chiar la casa mea : S-a maritat noru-mea.

p. 246-247 din

colectia d-nei E. Sevastos, Cintece moldovene;ti.

192

Frunth verde de bujor Frunza verde de bujor, Plecai $i eu sa ma-nsor, Frunzulita margarit, La ce ceas alimanit, Plecai vinerea in petit $i simbata asezai, Dumineca o luai $i luni in oaste plecai. Lasai vorba la nevasta Noua ani sa vaduveasca, Noua ani $i notia luni ,')i vro case saptamini. Noua ani a vaduvit, Noua luni n-a mai rabdat, Ping cind s-a maritat. Iar socru-sau ce facea ? Lua sapoiu si sapa, La vie ca mergea

$:o scotea din radacina $i mi-o da peste grading. Frunza verde de-o lalea, Cind la vale sa uita, Pe sub poala codrului Vede coama murgu.ui $i smocu chipiului $i ciucurii biciului, $1 de iute ce venea

Nici bun lucru" ca nu da. Buna ziva, mosule ! Multumim, voinicule ! Ce scoti, mosule, via, OH nu ai pe nimenea ? Am avut un fecioras $i vineri 1-am impetit, Simbata a asezat, Dumineca 1-am maritat, 396

www.dacoromanica.ro

Luni in oaste 1-am pornit, Am avut o norurea

Sa-mi sarute minuta, S-o daruiesc cu ceva. Mireasa ca venea, Minuta ca-i saruta $i inelul cunotea. Din ochi lacrami ca-i pica $i inapoi ca se-n, orcea 5i din gura cuvinta : Frunza verde de doi sfarii, Beti, baieti, i ospataii, Ca cum aci venit pleca ;i $i de-aici nimic nu luati. Ca pe cine mi-am dorit Azi in nunta mi-a sosit.

5i azi e nunta la ea. Lassa, mosule, via

Si hai sa vedem,nunta, Ca' vie ai mai sapa, Dar nunta n-ai mai vedea. $i la nunta se ducea, De pe cal descaleca 5i calul in grajd ca baga $i la masa ca mergea. De unde eti, baietas, Din ce sat, din ce oral ? Sint baiat din Teligrad, Bag calul in grajd neintrebat, $ed la masa nechemat $i beau vinul neinchinat. Frunza verde de-o lalea,

Culeasa de inv. G. Giurumescu de la V. D. Saman, din catunul Voloeciul, corn. Ruptura, pl. Motru de Jos, jud. Mehedini.

Aduceti-mi mireasa

193

Mo ,cneagul Dar soldatu intreba : Foaie verde matostat, Spune, mow, adevarat, De este vreo nunta-n sat ? Foaie verde i-o lalea 5i mow lui raspundea : Nunta este-n casa mea, Se marita noru-mea ! Soldatul, cind auzea, Ochii lui ii lacrama 5i din gura-ap zicea : Mosule, pe cine is ? Feciorul primarului. Soldatul cind auzea,

Foaie verde samulastra, Lasai vorba la nevasta

Sa m-atepte noua ani, Noua ani i noua. luni $i citeva saptamini. Dar soldatu ce-mi facea ? Din armata ca. iewa $i acasa ca-mi pleca, Cu tat-sau se-ntilnea, Foaie verde i-o lalea, $i din gura ii zicea,

Buna ziva ca iii da : Buna ziva, module ! Mulwmescu-i, soldatule ! 397

www.dacoromanica.ro

Fuga acasa se ducea, To6 mesenii ca-1 vedea Dar pe el nu-1 cunostea. Foaie verde si-o lalea, $i la mass ca sedea, Numai yin rosu ca" bea. Veni vremea banilor, De schimbul darurilor. Foaie verde de bujor, Bags mina-n portofel $i mi-s' scoase d-un inel. Foaie verde si-o lalea, 5i pe pline ca'-1 punea. Daa nasu mi -I vedea Si mireasa ca chema, Inelu in mina -i da. Mireasa ca mi-1 vedea

Si din gura'-asa zicea : Mi-a venit so%ioara ! Dar soldatu ce facea ? Drept in sus ca se scula Si din gura-asa zicea Beti, voinici, si ospsatati, Dar mireasa sa n-o luaci ! Foaie verde si-o lalea, Dar soldatu ce facea ? Toaea nunta implinea Si mireasa cg-si lua Si-n fericire trala ! Auziti de Chi.. N. Tapu

din

gura lui Constantin Dobre, din

Govora, Vilcea. varianta Moineagul (balacoleclia d-lui G. Dem. Teodorescu, p. 616. Vezi

4, in

194

FrunzuliN usturoi Frunzulia usturoi, Colea-n vale-ntr-un zavoi Face badiu case noi, Cu ferestrele la soare, Cu usile-n vintu mare. oicica si-o lalea, In cas'a cine sedea ? Un bosneag, bosneag b'atrin,

$i mi-s' avea d-un copil. Simba.ta 1-a logodit,

Din guri%a lui graia : Fa nevasea, mindra mea,

$i tu, mare, sa m-astemi Seapte ani $i jumatate, S'a m-astepti in direptate. $i, mare, tu sg-mi s'adesti Trei vetre de busuioc. Busuioc d-o rsassari,

La seapte ani si jumatate, S'a stii bine c-oi veni ;

Duminea 1-a nuntit. Luni scoase plugu din obor $i mi-I porni pe ogor.

Busuioc n-o fas'ari,

Pe el la oaste 1-a luat. Dar balatul ce-mi zicea ?

$i cu altu sa. teaiesti ! Ea, mare, ea mi-astepta

Nici o braza n-a beazdat,

Pin' la seapte ani si jumatate, Tu sa nu mai astepci, frate ! Tu, puia, s'a to logodesti

www.dacoromanica.ro

Seapte ani $i iumatate, Busuioc ca-mi semana, Busuioc nu rasarea. Ea, mare, se logodea ; Simbata s-a logodit, Dumineca s-a nuntit. Dar bo$neagu ce-mi facea ? Sapa-n spinare c-o lua,

Mai mo$ule, dumneata, Ia lass -ti via a$a ;

N-o sapa de la tulpina Si-o seca din radacina, Si lass -ti via a$a,

Haida sa-ti vad nunta ! Dar bosneagu ce facea ? Sapa-n spinare c-o lua, Cu voinicu acas' pleca, Si portile le descuia Si la grajd.ca mi-$' mergea, Calu-n grajd ca mi-1 baga, Si-n casa ca mi-$' intra

In deal la vie-mi suia. Sapa via din tulpina, S-o sece la radacina ; Struguri verzi $i pirguiti, Peste garduri azvirliti. Dar bosneagul ce-mi facea ? Ochii la vale-arunca, D-un voinicel ca-mi vedea, D-un voinicel ortoman P-un cal bun $i dobrogean,

$i la masa ca-mi $edea. Mesenii cum 11 vedea,

La el tints se uita Si din gura ca graia Cata, f...u-i mums -sa, Dar cine-o mai fi $i asta ? Sade la masa nechemat, Bea paharu neinchinat ? Dar voinicul ce-mi zicea ? Ma mo$ule, dumneata, Ia scoate-mi tu mireasa Sa-mi sarute minuta, S-o daruiesc cu ceva.

Cu mustati in toate parti, Parca-i vrej de castraveti. Dar bosneagu ce-mi facea ? Nici gindul nu-1 ispravea Pins voinicel sosea. Dar voinicelu-mi venea, Catre unchia$ ii zicea : Buda ziva, mo$ule ! Multamesc, copilule ! Frunzulita $i-o lalea, Mai mo$ule, dumneata, De ce sapi tu via asa. ? Si mi-o sapi de Ia tulpina $i mi-o seci din radacina ? Struguri verzi $i pirguiti Peste garduri azvirliti ? Dar mosu ca raspundea : S-a maritat noru-mea ; De foc, de inima rea, D-aia sap eu via asa. Frunzulita s-o lalea,

Mogul mireasa scotea,

Minuta i-o saruta. Ea inelul cuno$tea, Inelul din logodit, Si din gurita-m' zicea : Beti, copii, ospatati Si de cale va catati ; C-asta-i barbatelul meu, Care-i dat de Dumnezeu ! Auzit5 de Chr. ITT. Tapu de Gh. Porumbe5cu, Gorj. 309

www.dacoromanica.ro

din

to

Novaci,

195

Foicic6

3 -o

Foicica s-o lalea,

lalea Tinerica Sa-1 astepte, daca poate, Nousa ani si jum'atate. Dup5: ce el a plecat,

Ce tai, mosule, via ? Lasa, mosule, via, Las-o, zsau, si n-o taia. Am s-o tai de prin pa'mint, S-am s-o arunc peste cimp ; Am s-o tai din rad'acini, S-o arunc peste gradini ; Am s-o tai pe la miiloc, S-o arunc la mindra-n foc. Iesi mosu-n drumul mare, Se uita pe drum la vale,

Nodi ani 1-a asteptat, Jumatate nu mai poate, Caci ei oameni i-au venit Iar pentru ca'skorit. Lassa, mosule, via,

Hai la casa cu nunta. Ei la nunta c- ajungea $i la masa s-aseza. Nunul mare ca venea Si din gura asa-mi graia : Calugare, piaza rea, Ce-ai ca'tat la nunta mea ? Sezi la mass nechemat, Bei paharul nenchinat. Voinic din gura-mi graqa : Ia scoateci pe tidara,

Si duia ce se uita, Ce vedea si ce-mi grala ? Vine, Doamne, vine, Vine, cine vine ? Pe cit Vad in zare, 'I-un voinic calare ; Calu-i este vinecior $i tot bate din picior ; Nu-i vidat de p'arul lui, Ci-i vin'at de spume, C-a venit trei zile. Voinic la mosu venea $i bun lucru mi-i zicea.

Sa ne s'a'.rute mina,

S-o daruim cu ceva. Tidara daca iesea, Voinicu inel scotea $i tinerii i-1 punea. Tinara cind cunostea, Cu bucurie zicea :

la, bun lucru si nu prea, De sfinta duminica.

Voinic pe mosu-ntreba : Ce tai, mosule, via ? Da' cum focu n-oi taia-o,

Ca p-aici nu mai venici ;

Vineri mi 1-am impe%it, Simbata 1-am logodit, Duminica 1-au nuntit,

Si de tale va ca'tati ; Caci mie ce mi-a perit In mina ca mi-a venit !

Beci, copii, si chiotici, Betio, voinici, si ospaltati

Caci un copil am avut,

Luni la oaste 1-a pornit. El acas5 si-a Fasat

Culeas'a de invaiitorul I. Mateescu de la Catrina I. B5d5u,

Nevestic

din corn. Stroesti, jud. Gorj. 400

www.dacoromanica.ro

196

Foaie verde de nut Foaie verde de Hut, Vineri maica m-a facut, Simbata m-a botezat,

De la deal de casa mea, Joaca nunta noru-mea. Eu atunci cum auzii, Bici calului ca dadui, Drept la poarta ma oprii Si drept cum m-am repezit, Poarta-n patru s-a facut. De mina doi ca ma lua, Curva-n mina ca mi-o da : Hai tu, curva, dupa mine, C-am baut banii cu tine,

Dumineca m-a-nsurat,

Luni la oaste m-a luat, La Bucuresti am plecat $i asa raspuns am lasat : Sa-mi tie puicu%a bine,

Cu pline si cu masline, Co rachiu de tiscovina, Sa nu duca dor de mine ! Nici o lung n-a trecut, Nici anul nu s-a umplut $i scrisoare mi-a sosit, Ca puica s-a logodit. Eu atunci, cum auzii, La maior ca ma. cerui. Maiorul drumu ca-mi da, P-un cal negru incalecam $i pe cale ca mi-o luam, Pe valcele mi-apucam, Ostenit, of, cum eram ! Cind la jumate de cale, Unde scoborii in * vale, Mn-ntilnii c-un mos batrin : Buna ziva, mos batrin ! Multamesc, soldat strein, Ca-ntodauna-ndeplin ! De unde esti, mos batrin Venit aici in ast fin ? Din sat de la Miluesti, D-aci-n vale, cum ochesti. Spune, mole,-adevarat, N -ai vazut vro nunta-n sat, Nici pe zi nici pe-nserRt ?

I-am but si i-am mincat, I-am Hgat in sarutat. Cum as plinge 4i ofta, Sa-mi vaz eu amanta mea

Pe bratele altuia. N-am cutit la mina mea, Pe-amindoi i-as junghia, De s-ar duce pomina, De s-ar duce vestea-n tara, Si, zau, a$ fi de ocara ! Foaie verde larba lata, Bata-te crucea, armata, Cum ma lasi far' de nevasta ! Foaie verde d-un fuior, Sal tralesti, dom'le major, Ca-mi facusi parte di fecior. Foaie verde de-avrameasa, Sa traim bine, nevasta, Eu nu ti-oi mai zice ba, Tu mi-oi zice tot asa ! Culeas5 de Ion Ionescu, de la N. R5dulescu, din corn. Boga6-

-

Dimbovita.

A se vedea varianta prescurtat5 Frunzuleanii gnu marunt, din colectia d-nei E. Sevastos.

* In original gresit : ii (n. ed.). 401

www.dacoromanica.ro

197

Cintecul lui Oancea chirigiu Foaie verde foi de nalba, Ce gilceava-n cea dumbrava ? Ce razboi In sat la not ? Dar razboiul cine-1 face ? Vezi, Oancea cu Vlaicu, Vlaicu pircalabu, Cela inalt 4i subtirel, Poarta caciula de jdrel, Ochii in cap ca de 4oimel, Parca mi -e tras prin inel, Moare Neaga dupa el ! Dara Neaga ce-mi facea ? Ea lui Oancea ca-i cinta : Foaie verde d-asunie, Pleaca Oancea cu chine, Cu trei flori la palarie, Una verde §i lamiie $1-alta mi-este prazulie, Una mie 41-una tie, Bate vintu, mi le-adie, Mi-aduce miroase mie, Bine-ar fi sa nu mai vie ! Ca-mi pleaca la Bucure§ti Cu nite 6141 man domne4ti, Cu pecetile-mparate4ti, Sa-mi aduca buti de yin $i de yin, $i de pelin, Cu doisprece cai la car, Tot jugani $i armasari $1 cirlani de cite-un an,

Ca o garoafa frumoasa ! Dara Neaga ce-mi zicea ? Du-te, Oanceo, sanatos, Ca un trandafir frumos, Drumul fie-ti cu folos ! Dar Oancea cind imi pleca, Vlaicu-n urma ca pica ; Unde curva ca-1 vedea, Doua rate ca-i taia, Frumoasa. mass-ntindea $i la masa ca-mi sedea Si mi-s' bea si mk'minca, $1 din gura ca-mi zicea : Mai Vlaicule, dumneata,

0 sa omor pe Oancea, Sa te iau pe dumneata ! Dar Vlaicu ca mi-i zicea : Nu te fa, Neago, nebuna Sa-ti omori tu soda, Sa riza toata lumea ; Ca Oancea este-n chine $i-aduce baneturi tie, Dar eu sint un pircalab Cu cimil-n goana luat. Vlaicu minca, nu minca, Toiegelul

$i-1

lua

$1 prin sat ca-mi pleca, Banii de bir sa si-i ia. Dar Negu%a ce-mi facea ?

Dosu la moaa-sa-mi da $i din gura o-ntreba : Fa moica, dumneata, Nu 4tii tu, soro, ceva Sa dai lui Oancea sa bea ?

Can se tin dupa car." Dara Oancea ce-mi facea ? In seams cintec nu baga, $i el, frate, cind pleca, Ziva buns ca-41 lua : Ramii, Neago, sanatoasa,

Foaie verde 5i -un spanac,

Ca mi-a cazut Vlaicu drag, Foaie verde bob naut, 402

www.dacoromanica.ro

Pe Oancea ca 1-am urit, Pe Vlaicu 1-am indragn, Of, moasa, m-am prapadit ! Dar moasa-sa ca-i zicea : Fa Neguto, dumneata,

Buna ziva, Gherghinito ! Multumescu-ti, fa Neguto ! Dar Gherghina ce-i zicea ? Fa Neguto, dumneata, Foaie verde bob naut,

De ce -si omori sotia, Sa-ti vaduvesti cascioara, Casa $i batatura, Primprejur ce-oi mai avea ? Sa vezi, case ca la tine

Ce vint mare c-a batut De la mine c-ai venit ? Ca nu te-am vazut de must, Parca eu ti-am poruncit. Sezi la mass sa mincam, Sa mincam, sa ospatam, Bine seams sa ne dam.

Nu se afla la domnie, Cita miere si de unt La tine s-a-ngramadit, $i bun baiat 1-ai avut, Ce-ai catat de 1-ai urit ?

Dar Neguta ce-mi zicea ? H Gherghino, dumneata, N-am venit ca sa mincam ; Foaie verde ca nalba, Nu stii tu, soro, ceva Sa faci lui Oancea sa bea, Ca sa-mi omori pe Oancea ? Foaie verde bob naut, Eu pe Oancea 1-am urit, Pe Vlaicu 1-am indragit, La inima m-a topit ! Dar Gherghina ce-mi zicea ? Fa Neguto, dumneata, La ce-ti omori pe Oancea ? Ca-ti vaduvesti cascioara, Casa $i batatura, imprejur ce-oi mai avea. Vezi, case ca la tine Nu se afla la domnie ; Astazi esti imparateasa, Miine te vaz far' de casa. ! Dar Neguta ce-mi facea ? Vorba nu i-o asculta Si din gura ca-i zicea : Nu stii tu, soro, ceva Sa faci lui Oancea sa bea, Ca sa-mi omor pe Oancea ? Foaie verde si-un spanac, Ca mi-a cazut Vlaicu drag !

Astazi esti imparateasa,

Miine te vaz far' de casa ! Dar Neguta ce-mi zicea ? Fa mosica, dumneata, Nu-mi mai rani inima ! Nu sui tu, soro, ceva Sa-mi omori pe Oancea ? Dar moasa-sa ca-i zicea : Nepoata, nepoata mea, Daca ci-a venit a$a Ca sa-ti omori pe Oancea, Moasa-ta nu tie nimica ; Dar daca si-e tie-asa, Du-mi-te ping colea, Colea, in valea cea rea, La Gherghina tiganca, Ceea fermecatoarea, Care fermeca lumea, Ala de n-o sti ceva Sa dea lui Oancea sa bea. Dar Neguta ce-mi facea ? Tot acasa se ducea, Lua doua-trei parale, Pleca dupa vrajitoare. La Gherghina se ducea Si buns ziva ca-i da : 403

www.dacoromanica.ro

In drum mare se uita $i pe Oancea-1 nazarea. Venea Oancea cit venea, La o margine ca-mi da,

Dar Gherghina ce-mi zicea ? Fa Neguto, dumneata, Du-mi-te, Neguta,-acasa, Sa pui sa-ti faci demincare. Fii cu ochii dupa soare. D-o da soarele-n chindie, Tu s-alergi .1a pravalie, Tocmai la jupin Ilie ; Ia-mi saricica d-o para, Argint-viu de cit of vrea

Morii-i

deshama, Yi deshama,-i impiedica,

Seulita ca mi-o lua, Ibincele le-asternea, Chimirasul mi-1 varsa, Priboiasul mi-1 lua, Galbinasi ca-mi gaurea,

$i otrava de alta,

Salba Neaghii mi-o marea De drags lui ce-i era... Dar Neguta ce-mi facea ? Incepea de mi-s' cinta : Foaie verde d-asunie, Vine Oancea din chirie, Cu trei flori la palarie, Una galbena-lamlie

Vino-ncoace la gaica,

fac lui Oancea sa bea. Dar Neguta ce-mi facea ? Foaie verde d-asunie, Suia-n deal la bacanie, La logolatul Ilie, $i lua saricica d-o para Sa

Si otrava,_,de alta.

0 para ca-i raminea $i p-aia pe vin c-o da

$1-alta albs-colelie

$1-alta verde-prazulie, Bate vintul si le-adie, Mi-aduce miroase mie,

$i-n pahar ca mi-1 punea, La Gherghina se ducea $i-n mina ca i le da. Dar Gherghina ce-mi facea Paharu-n mina-1 lua, Nu stiu ce naiba zicea, Facea lui Oancea sa bea, Ca sa-mi omoare pe Oancea. Iesea afar' in batatursa" $i descinta-n gura mare, Sa vie Oancea mai tare. Paharelul ca-1 lua Si-n mina Negutii-1 da. Dar Neguta ce-mi facea ? Tot acasa se ducea, Destiu cheie ca-1 facea $i lada c-o descuia, Paharu-acolo punea $i afara ca iesea. Pe umbrar ca se urca,

Bine-ar fi sa nu mai vie !" Curva departe-1 vedea, La poarta ca alerga $1 la poarta ca sedea Pina Oancea ca sosea, Ea din gurita striga Mare, Oanceo, dumneata, De cind, Oanceo, c-ai plecat, N-am baut, nici n-am mincat, In drumu - ;i ca m-am uitat, De dorul tau m-am uscat ! Curva de git it lua $1-n gurita-1 saruta. Dar Oancea ce mi-s' facea ? Dupe cal descaleca, Totii caii ii deshama, Doar selariu raminea,

0 bura de ploaie-mi da, 404

www.dacoromanica.ro

Iv

Gr. G. Tocilescu coordonatorul colectiei

www.dacoromanica.ro

'9

I'

0

Christea N. Tapu, autorul celei mai importante §i masive culegeri din volum

www.dacoromanica.ro

E-4T9-

/!

lg.- i 4

MATERIALURI

FOLKLORISTICE i

OULESIIIPIALICATTSUI EIVIC1111

MINISTERULUI CULTELOR $1 INVETAMINTULUI PUBLIC

PRIN INGRLIIRIA LU1

PR. P. TOCILESCU 14211131113 AL ACADZYlla ROMANE, PROPHOOR LA UNITERSITATZ, DIRIIICTOn

AL MUSOULUI NATIONAL DR ANTICIITATI

Z b, A

YDI.

16611: 11M1= LPiiU

I

X

BUCURESCI TIPOGRAFIA .CORPULUI DIDACTIC' C. ISPASESCU & G. RBATANESCU

Jo, Straits deadartio, go. .

1900 .

.

.

Coperta editici princeps

(1900)

www.dacoromanica.ro

inakhittlai 1tittgAEtt TAAL rtk-tiscutut rum= ilkovatiixnutut, Stum, qtruthti.exuumnt,

I.

411

?two/tut 4, Lam, -tt .0.(1yr rtiti.d..!1,,

eitall tuna

mg-te

-Li

dnike tart-V-0 hi

ex ,

tliAt al% Sao Ailthmx-i' ii 451) ,,v,I.

at tbta 5--iioo /A;

4.4, keZa, tie_ 6 otzi Ak. "A,Qtgaar 16, R.46 w } )

rem..

AKA

iMktilAntRAMR, 41 IStCIALCtikt

4.44,tet:ttaityti-, 4-tetntalH; tu illsitilt tdAil P-i-r-4 .cafe. ii, fAlttt

,

.0,1

s, ,,,A Neetyle,, R.

,,

thtat: 714/%44,r/4-v0i

411.koz 4.Q.. 60n hi, ettotelttrci, 14' t..a.At.l.c,

-vet : ct) Stt ft)* Aliketkiltti kA,Lli-; i

rel

vetumt, etk ,,i.'-rmi

;V

draw., de,

4,.4. ,,,,cto,,c..

. act teT ttI tu, -.,, Ilkeztour vz,t,,t0k.C.zr .0://itt4(121' 4- ry '16 VaiMil VA tikillan zap. ALICA134.4 4&6A1ArAdilAA, tri. APAC

.

4)

it IQ lljf , '

:

,

tut, enttu, idielcZaia/oV-Gildeeda .0144,61-)h) . ---ii.7- 6P/A ge%liel, - an fi,el, de allei./zat4 o i.,16-

-f ,

ek

erdemenz.

_ow al.e4h46://t/Apw efe/amite.-,9thea-44-ai,

Pe,74V.91-;e aceakd,peA' didikieuel'ekiet -/-io '4e,i ; ew;to-ta evie;-ek aia- ede% ve,k, apex ze, e k4e 4?-4/ sG ,,e (Ae-ei/iei- k wees& ae44,,,ee da a il.exi;x4e-

tevi41 a'

Cl witmet __Ama.,(47;e4 .

_P

.

.

.

.

. . .

4;

,

.

-490'410-&-deote-t,.ake.ail(a4(.4 .

,V,

. . .

.

.

..

www.dacoromanica.ro

-,..:

s; .

,....1!"..::

f

eiecati&

ele;lecj.../C7 / fzie, eef-da. tea

/iii-n(4

.A9tattecdpiialz-/18%,-

. e 7-71,97,4

Pr;

lama eizsOvel

=

etarrieza_47/zaktil.aredwi, -

a.a2-ozo4.

are-

474Ati/

Adresa a Ministerului Cultelor

$i in-rAtilmintului Public catre revisor: pentru a sprijini realizarea cok.ctiei

www.dacoromanica.ro

REVISORATUL SCOUR

vi j,,,ttotni

It

(1).

eI11044.1.1.01.,

Ihuu II ttl .111111.NICit ill I

prw

!WI 11111011.re It l,11liuill is elllege tit Orr! , rliti r) II Col pi qtrICtIl if I ;

oiCeSC

hVetIrleh'. f bil l 'duce! if CI lc lifISMele. hI1'.N1Pittele, tleS011111.0.1r. tir,:tItilClc, !I/1111,01c. ol tittc,Nct r#CI-ii MO I'll rfr.. iii SC,011111 ile vi I 1 IOC; Flit slilltri'1111 1;i11,11,-

011110.1Pb,

petit it

11'111 i Ilipe,111M1

CiNt

1.1101.

III 114)1114 flap ii/1111 (VI 11ri:S111 ;Mt WW1 iuril 11.1 if Prof SOW'S iii redeye Si it CelltVe dire !lit

rill re ell

n

111.4

irliNerCiiierl eil hilrlit Cr' Ili'

Ir

Ili '111'1'14

SllIllii.

fro 'SI

Si l'es

jo ',mutt! tir pe

Itil IOU it (Ict'N1

clti'S1

IP cupri liSe ;it) l'itSit iistiiithi 11.fplett, cel ill ill(

I 114111,1i

fall Ilti it 'refs I ',lilt I recli)1 ail witzcitilli Iir rri,lIipli/it!i Nub pricifihrrot Ai tl it 1,01 cell'', lit s'It pits fici:Nift I licift .11,1104(11111 re

(ail'', hi I tly

1/5411'

rtqt

.V(oeHilsre it,

C.,

citbire,

/i1'ilitilt,

1 Milt It tlIC 1,0 f

100:111rolltt 1111.iiI11110.1111e1 Melt%

ism- Seta:tr.

(0011111 jet 2..1';4.1.et.' 0111.11tteUl.

.

.....

LIt 'v (atilt

tI

ect.

,lilt

. .5

4.,1111.4110.

Chemare a reizoratelor scolare judetene catre corpul in7Atatoresc pc ntru a participa la reali7area colcctiei

www.dacoromanica.ro

= ACADEMIA ROMAN.%

,sc\00

.94-,. X ./

1i AL CLILIPM.ott

ISM NM 1140S

/

/

I

,

((1z I'

1

1

r

,

t .r tr

'

e

J

Ay er er

-1r

MINIS T L UL JNIJCflUNEjJCE

%lw

ttl% I

1.

:QR.,,'r ...act 18.9

ESIRTRAT

t \

./' , l

(}01.71

A OENERALA

1 (l

..4.., A.1-d, ..,......,14:6,"?..G.//,M....../.

,,,..

,cce.-: 4 W- c. =aY, -e.4- i "ftticift,te Co-1 -e-4, -1 /(yd. P:. /lei 04 /1- .4 1 e2. ,

,*

122-141171,7 4

Jai 1.'42i,

Ted.(0-:---

IN

t

4...-;2 44/9 4 Or

5144

)

'fr A I i

fiLa'47;"-4/ al

441+401a)

et !!"l/4C4

4'

4

rA1/4.4-e 6-

94-1;-7 .

di! /Art friC d-vieee524/14-

Li'

/

t-Ae4

"e4;

?

94 /

c-A7

tf

N

'71,

42-ei:f ikat-y-4 ,

61a /:q C4

"7"-.4.' -.fur

-a-ssok

*674r

"'"k

4,' (d....,.......,

44/4, 4y2.-t

d."--41- et.49z4-. -=f--114/

("41W

tZ,c, oe, 4E-

ci

_

4t317-t-

(911-all, `it et-i-fir

ate.

, -tent'4

,A1 hit to,d-.47-i ff

e-etisf 1 e .4e4-11 K2";i1.-1.

)

4:7

.?-est

7;371-14/,

7" 4

'{J.

It

44"-.1

"-et
.

)r

/

4)4'

,

"'Cr'

.

2'-014 J

471

/4r.'

.

S. 3

e

(,,,,ete et »4y.

/r Aq.

4); kt^, .../1.4.41' Ga 4;4 #-r 4 re esPl; : C:Xle ve 4,re -1'11 44So4--a n S _{ -7 e3e1 ale; .4.- no,',/e 44

Jai

51

er v ;,e.

iqre..., f kJ:v:016;4 --di 7,14 .C/4 r ? , ,-7 eZ '19 ac ,,,, Ip , '-ves..efr in ,-riz p' -14" 1

e.....---.'°-7--/--el ...., St, '4..,

A'114, ) r ;hie .10, 64

, ,;, v, . tie,..7

, .9...._ 0-...,

eine-a Ir., ...-

4,0,44, )8 ftefrei-/-

(te-Aj ez-2

1411::'/

rtfl //IX "e

? ./

i

A., -.es

I

lu

'Ane4 -, 7

Art-4,

r--

.17 jv

.

1 /reef

Scrisoare a lui Christea N. Tapu chtre Artur Gorcriei prin care-i infAt*azil colabo-

rarea la Illaterialuri folclotslice si relatiilc eft Gr. G. Tocilcscu

www.dacoromanica.ro

r7"'"..E1

VT.

r63839

1,

_

-

COLECTIA DE FOLK-LORE A

MINISTERIULUI DE INSTRUCTIE (SCRISOARE CATRE D. MINISTRU HARM

N. TORGA

112.,4b14

`NIP

AteCtrvo) grAfic i

V. SOCEd, Rucure40

1903

.,'IN'stail1 56 krattAi

www.dacoromanica.ro

It 9 ,9l

--

DOW%

de Prof. 1. Slants. 1935-

T. DUTESCU - DUTU O

CONSIDERATIUNI. CRITICS ASO PR ,\

i

1

I

POESIEI NOASTRE POPORANE

DOINE

13"

* D.

A, c

`fl;

/./V?-*

1147r40,-1 Tipogratin CLEM

.

i/ CCU R ESCI

Strolls Oimpineaon, No. It;

1903

www.dacoromanica.ro

4

1-ti I.C.CHITIM IA

FOLCLO FOLCLORIS

SI

Din ecourile critice ale colectiei N. Iorga, Coleclia de folk-lore a Ministerittlui

de Instructie (Scrisoare cdtre d. ministru Hard) (1903);T. Dutescu-llutti, Considers tilaa critice asupra poeziei noastre poporane. Doine (1903); I. C. Chitimia, Folclori§ti si folcloristica. romincascil

www.dacoromanica.ro

4

ED1TURA TINERETULU

I

etc _

0 editie de popularizare, irigrijita de Marin Bucur (1958)

www.dacoromanica.ro

Streangurile le uda ; Mina-n pozinar bap; Un bricegel ca scotea, Streangurile le faia, Destiul mic ca si-I scrintea, Lui semn ca i se facea. Dar Neguta ce-mi facea ? Pe Oancea-n casa-1 poftea

Si din gura ca-i zicea : Drags Oanceo dumneata, Eu zic, zau, pre legea mea, D-oi stia de vorba-asta ! Dara Oancea ce-mi facea ? Pe Neguta se-ncredea, Cruce la piept iii facea, La Dumnezeu se ruga, Pahar la gura punea, Tocma-n fund ca-i rasufla. Ochii peste cap ca-i da, De la mass ca-mi cadea, Varsa Oancea ce varsa, Varsa la singe-nchegat, Cu bosogi amestecat. El din gura ca-mi ofta : Ah, mindruto, m-ai mincat, Ast yin row mohorit La inima m-a topit ! Dar Oancea ce mai striga ? Fa Neguto dumneata,

$i Ia masa-I wza, Ea-n pivnita ca intra,

Scotea vin, scotea rachiu, Scotea rachiu, basa-rachiu, $i lui Oancea ca mi-i da, Pins Oancea s-ametea. Daca friptura minca, Cu vadra la, vin mergea, Cu vadra la yin scotea, Destiul cheie ca-1 facea, Ladita mi-o descuia, Paharelu-1 lua, Care pentru Oancea gatit erea, Cu yin ca mi-1 umplea, Lui Oancea ca i-1 dedea $i din gura ca-i zicea : Poftim, Oanceo, vin de bea, Vin row din mina mea, Ori of bea, on n-oi mai bea De la minusita mea ! Dar Oancea ce mi-s' facea ? Mina pe pahar punea $i din gura ca-mi zicea : Fa Neguto, dumneata, Foaie verde bob naut, Eu am plecat cam de mult, N-ai pus gind de omorit ? Eu viu, frate, calator, Ori ai vrun gind sa ma omori ? Unde curva c-auzea, Icoana-n brace c-o lua,

Ia da-mi tu d-un pic de apa, C-am la inima cu greats !

Dar Neguta ce-mi zicea ? Nu e, Oanceo, pic de apa I De cind, Oanceo, mi-ai plecat, Fintinele mi-a secat, N-a ramas, Oanceo, de leac ! Varsa Oancea $i virsa, Varsa la singe-nchegat, Cu bosogi amestecat. Ah, mindruto, m-ai mincat,

Ia da-mi tu d-un pahar de yin, Sa ma curat de venin ! Si Neguta ce-i spunea : Nu e, Oanceo, pic de vin ! De cind, Oanceo, mi to -ai dus, Butile ca mi s-au scurs ; De cind, Oanceo, mi-ai plecat,

De trei on ca se jura D-o avea ea-n gind ceva,

Cercurile s-au uscat, Doagile s-au revarsat, 405

www.dacoromanica.ro

Cu papuci luavi de la turci, Potcovivi cu coji de nuci... Ea la Vlaicu ca intra,

N-a ramas, Oanceo, de leac ! Varsa Oancea si versa, Varsa la singe-nchegat, Cu bosogi amestecat. Ah, Neguvo, m-ai mincat !

In guru ca.-1 saruta, La masa cu el sedea. Dare Neaga ce-mi facea ? Din guriva ca-mi striga : Mai Vlaicule, dumneata, Mi-am omorit socia,

Dar Negu%a ce-mi facea, Ceea curva si oava ? Nici acilea nu-1 lasa, Streangu-n git ca i-1 punea, Pe fereastra mi-1 tragea, In pimniva ca-1 tira,

Sa to iau pe dumneata ! Unde Vlaicu c-auzea, Drept in picere-mi sarea, Doua palme ca mi-i da $i in urma-o judeca : Ai sictir, curva eavea, Ti-ai omorit pe Oancea, Ti-ai vaduvit ca'scioara, De ride toata lumea ! Dar stii tu, curva cavea, Oancea ti-a fost din chirie, Ti-aducea baneturi vie ; Aducea ca o albina, De ma ;inea si pe mine. Ti-ai omorit sovia, Ti ai vaduvit cascioara, Care mline si poimiine 0 sa ma omori si pe mine ! Bastonu-n mina ca-1 lua,

Intre bu %i ca-1 arunca,

Sapa-n mina c-o lua, 0 gropiva ca-i facea, Jumatate-I ingropa. Oancea se pastravalea, intr-o ring ca se da Si din guru ca ofta Si de Neaga se ruga : Neago, nu vi-o fi pacat Ca tu pe mine m-ai mincat ? Zace Oancea in cea tins, In cea tins, n cea mocirla. Zace Oancea intr-o ring Si-i curge-otrava pe guru. Dar Neguva ce-mi facea ? La Oancea nu se uita, In pimniva mi-1 lasa,

Pe Neguva 11 rupea $i-n case ca mi-o-nchidea.

Curva lacatu-i punea Si afara ca iesea, Doua rave ca-mi taia Si de mass se gatea, Stia Vlaicu cind venea. Dar Neguta ce-mi facea In chilie ca intra, Lua ie Dintr-o mie Si rochiva de cutie Si briu lat din Taligrad, Cotul seapte galbeni luat, Tot de Oancea cumparat,

Dar Vlaicu ce mi-si facea ? Afars ca mi-si iesea, Pe ea-n case c-o lasa, Veriga ca i-o punea ; In batatura iesea, Steajar acolo batea, Trei rogojini c-aducea $i, frate, le catranea,

In cas' la Neaga intra $i de mina mi-o lua

$i -n batatura-o scotea, 406

www.dacoromanica.ro

Dar Neaga ce mi-si facea ? Cu pumnii-n piept se batea, Par negru ca jumulea, Fata albs o zgiria $i din gura ca-mi zicea : Bine zicea mosica Sa nu-mi omori socia, $i nu i-am ascultat vorba ! Dar Vlaicu ce mi-s' facea ? In rogojini mi-o-nfasura, La stealar mi-o aducea, Cu lant de fier mi-o lega, Foc de zece parti ca-i da. Cind rogojinile plesnea Si pe Neaga focu-ajungea, Neaga din gura tipa : Mai Vlaicule, dumneata,

Ajunga-ti d-atita gluma, Nu ma arde-n rogojina ! Data Vlaicu ca-mi striga : Ai sictir, curva eitea, C-ai omorit pe Oancea, De ti-aducea ca albina, $i cu mine-oi face-asa ! Arde Neaga $i plesneste, Vlaicu bea, se-nveseleste ;

El la Oancea se ducea, Din pimnita ca-1 scotea, Cu lacrami ca mi-1 scalda, Tron de ceara ca-i facea, Pe Oancea ca-1 ingropa. Cules de Chr. N. Tapu de la

riutarul Ion Neblea din Rosioride-Vede (Teleorman).

198

Balada Dor sa nu te-apuce, Tot din casa-n casa Cu mincare-aleasa, Cu opt telegari, In palate mari, Tot cu lautari. Lunea de-om pleca, Marti vom mineca, Marti pe la amiazi, In paduri cu brazi, Miercurea sa vie Tot cu veselie. Dupa cale lungs Noaptea sa ne-ajunga,

La crisma din deal Beau trei lautari. Lautaru mai mic Mindru-i si voinic, Mustata-i de spic, Ochii de jaratic. Crismarul avea, Ce minune-avea ?

Avea fats mare, Cea mai alba. floare Din seapte hotare. Cinta lautarul Versul lui, tilharul ! Floare din radina, Dupa mine vina. Ca eu mi te-oi duce,

S- ajungem acasa

$i sa-mi fii mireasa. 407

www.dacoromanica.ro

Dupa lautar, Ie de tulpan In brace de tigan, Rochie de matase La tigan in casa,

Joi in zori de zi, Cind te-i pomeni, Tu mi-i auzi : Portile trosnind, Cu biciul pocnind, Care-n curt'. intrind,

Rochie albioara,

Bogatii stringind, Ca nu-s om de rind. Floarea se-ncinta $i se-ndupleca, Vesela pleca $i mi se ducea Tot din casa-n casa, Cu mincare-aleasa, Tot din sura-n sura, Tot cu bautura. Noap tea c-ajungea, Sama nu-si mai da, Somnul mi-o lua

Ca io-s dupa-o cioara, Neam de circiumar Dupa corturar ! Si sa destepta Si amar plingea, Ca vis nu era, Ci era curat $i adevarat La o cioara-n casa,

In brace de fir Si de trandafir. Lin o legana $i mi-o adormea, Dar ce vis visa ? De-ar fi numai vis $i n-ar fi-ntr-adins, De Domnul trimis ! Parca se facea Ca se pomenea In loc de palate, In casute sparte $i ca-si auzea Inima-i plingea Cu ciocanu dind, Cu foii suflind, $i mi se jelea Si se vaiera : Cine-a mai vazut, Cit a petrecut, Fata de crismar

$i i se topea : Voi, dragi porumbei, Fratiorii mei, $i voi turturele,

La %Nan mireasa.

In prag ca iesea $i sa Valera. Inima-i plingea

Surorile mele, La maica sa mergeti, Ochii sa va stergeti De lacrami de plins, Ca rau am ajuns.-

$i voi iti vedea Pe maicuta mea Pe scaun sezind, Cu mult zor cosind Haine de matase, De matase-aleasa, Haine de mireasa. Cu ocol sa-i spuneti, Suflet sa nu-i rupeti, Sa nu le mai coasa ; Far' sa le descoasa $i -n tirg sa le duca, 408

www.dacoromanica.ro

and ziva-i mai lungs, Si sa nu le vinza,

Sa le-aprinza sara, Sa se mire Tara.

Ci sa le aprinza, Sa le-aprinza ziva, Sa se mire lumea ;

Auzita de N. 1. Apostolescu de la L. Lazea Berivoi, Fagaras-Transilvania.

199

Xire-ai, maico, blasta'mat6 Si lemnele au fumegat Si oichii lacramat. Hotu afara-ni iesa Si cocisului graia : Cocis, cociasul fieu, Pune trei cai la hiuteu Sa ducem pe stapina, S-o ducem la maica-sa.

Xire-ai, maico, blastamata,

C-ai avut $i to o fata

$1 o ai dat sa xie data, Dupa hotu din padure, Care omoara gi furs. Ca io n-am fost invatata s'az cu usa-ncuiata, Sa spal haine singerate, De pe voinici lepadate, $1 cutite ascutite, Tot in singe covirsite. Hotu la us' asculta, Cu chicioru-n usa da $1 din grai asa graia : Nevasta, nevasta mea, Hai de-fii descuie usa ! Ea usa ii descuia, El in casa ca -ni tuna $1 din grai asa graia : Nevasta, nevasta mea, Ce-t' era dineaorea De plingeai si lacramai, Pe maica-ta blastamai ? Ea din grai asa-i graia : Io n-am plins, n-am suschinat, Pe maica n-am blastamat, Ci-n camara m-am bagat $1 focu ni 1-am facut Tot cu lemne de stejar, Sa

In casa iar4 tuna Si din grai asa graia :

Nevasta, nevasta mea, Tu sa to gati de-a pleca, Sa mergem la maica-ta. Pin' nevasta se gatea, Trei pliosti de yin umplea, Trei cutite ascutea Si pe cisma le baga $1-n hiuteu ni sa punea Si de drum ni s-apuca. Sa ducea, cit sa ducea, Nevasta din grai graia : Cocis, ciociasul fieu,

Da' ce cale ni -i d-asta ? Ca asta e cale rea, Nu-i calea catra maica. Hocul o pliosca scotea : Tine, nevasta, si bea. El cutitu ca scotea Si capu ii reteza, 409

www.dacoromanica.ro

La soacra-sa sa ducea Si din grai asa-i graia : Soacra, soacra, Poama acra, Hai de-fii deschide poarta ! Soacra-sa din grai graia :

Int-o grading cu iarba, Tot in singe pan' supt barbs. Ea poarta ii deschidea, Ho ;u -n curte sa baga

Si la ea-n casa tuna Si din grai asa-i graia :

Deschicla-t-o nevasta,

Soacra, soacra, Poama acra, Ada, soacra, Varza acra, S-o mincam cu carne grass Din yie -ta ha frumoasa. Soacra-sa sa-nspaiminta Si din gura-asa zicea :

Ca si ea-i stie treaba ! Eli striga s-a doua : Soacra, soacra, Poama acra, Haide-iii deschide poarta ! Deschicla-t-o nevasta,

Ca $i ea-i stie treaba ! Si striga s-a treia oars : Soacra, soacra, Poama acra, Hai de-fii deschide usa, Ca nevasta o-am lasat, Intr-o grading cu flori, Tot in singe pan' subsori ;

Ghine ca i l-ai taiat Capu ei hal blastamat. Auzit de N.

I. Apostolescu clz la Ion Binig. Cules din $ona,

comit. Tirnava Mare, Transilvania.

200

Gheorghira Poianu Foaie verde salba moale, Cind fu vineri in diseara, Trei beslii se ridicara, Trei beslii si trei zapcii, Acusi sositt de la Dii, Cu capute narimzii. Dar ei unde se tragea ? La Gherghica Poianu, C-ala le e capitanu, C-un tinar de Moldovean, P-un cal galben dobrogean ; Ala le e capitanu,

In puterea nopcii ajungea, Gherghica Poianu in picere sarea,

Cu totu, frate,-i primea ; Caluseii ii lua, In grajd de piatra-i baga, Fin cu flori le revarsa, Dar el, frate, ce-mi facea ? Le taia cite-o mioara Si-un berbece de frigare, Sa le fie de gustare Pin-o veni prinzu mare... Masa-n foisor punea, Moldoveanu ce facea ?

De le poarta tainu.

410

www.dacoromanica.ro

Tesala pe row rneu, Pune saua pe suru, Pe suru, pe nebunu, Moldovean, C-oi sa-mpusc La inima fu viclean, Ca saruta cucoana mea, Mi-a secat inimioara ! Lui Moldovean ca-i spunea : Moldovene, dumneata, Mi-ai sarutat cocoana, Mi-ai secat inimioara ! N-o dusesi in grading, la bascea, S-o saruti to cum of vrea, $-o sarutasi la iveala, Ma secasi la inimioara ! La Moldoveanu-alerga, Cu pistolu tl impusca. Pe deal pe la Ialomita Fuge capitan Gheorghita Cu-a lui d-o slugulita. De gonit cine-1 goneste ? Trei beslii 4i trei zapcii, Cu capute Acusi sositi de la Dii...

How, ciinele dusman, Vazuse cucoana lui Gheorghita, Mu lt e mindra, dragulita, Din crestet ping -n pamint Numai our si argint,

De la piept pin' la gurita, Parea ca e o porumbita. 11 secase la inimioara, Ada mindra, frumusioara.

El apa de spalat cerea, Cine focu vrea sa i dea ? Cucoana lui Gheorghit' se scula, Lua peschiru pe stinga $i nastrapa in dreapta. Afars ea ca-mi iesea $i apa-n mlini ca-i turna. Dar Moldovean ce facea ? Apa-n gurita lua Pe cucoana c-o stropea Si-ncepea d-o saruta. Gheorghita ce mi-si facea ? Dor cu ochii se uita, La inima ca-1 seca. Gheorghit ca mi-1 vedea

Auzit de Chi-. N. Tapu de la

$i din gura ca striga : Istudore, sluga mea,

Precup Urban, din Salcia, Teleor man.

201

Frundzi verdi par uscat Frundzi verdi par uscat, S-o dus Costia la vinat, Si vinezi o caprioari Pentru daduca Caprioara ni-o vinat

Cind Costici la portiti, Niamtu-i saruta gurita ; Cind Costici pi la sali, Niarncu-s lua buns sari. Ce cat, Niamtule, pi-aici ?

$i -napoi s-a-nturnat.

Costica, to vidzitez. 411

www.dacoromanica.ro

Ce fel de vidziti ni faci, Noapti pe la meiz di noapti, Asta-i vidzia di moarti Asta vreu si ieu, mai veH, Sa mor pantru a me fimei. Iar Costici s-o-nturnat,

Levorveru c-o luat, La Costica 1-o-ndreptat, La pamInt ni 1-o turnat. Natalilii draga me, Costia al tau 1-am °moth. Bodaprosti dzic $i ieu, C-am scapat di-on lucru ra'u.

!

Levorveru $ -o luat,

tnspri Niamt ea 1-o Indreptat, La psamint ni l-o turnat. Iar Niamvu, and s-o sculat,

Culeasa de M. Canianu de la Va-

sile Toma din Hirlki, jud. Botosani_

3. PARINTI 51 COPII 202

Cintecul lui Tudorel Pe din sus de Duna're, L-acel sat mare sirbesc, Juma'tate rumanesc, N-avea naiba ce lucra, Tudor tinar se-nsura, Frumoasa mindra lua. De frumoasa ce era, Circiumarica mi-o punea. Uncle turcii mi-o vedea, Cita. avere tovi avea

De mor boieri dupa el. Turcii, frate,-mi saracea, Numai cu chisele raminea ; Turcii mi se necajea, Vezi, lui Tudor ce-i facea ? La greu haraci 11 punea : Tot pe luda Punga plina Si pe an Hazna de bani, Avutu-le-a, Datu-le-a, Sa se vada cortorosit, Cu-a lui Voica dupa git. Tudorel ca saracea, D-atIta avere ce da Si el din gura-mi grala : Alei, Voica, mindra mea,

Tot la dinsa o toca, Tudorel se-mboga'yea.

N-avea naiba ce lucra, Mori pe subt p'amint facea, Nou'a mori ferecate, De macin'a noaptea toata, De macina la argint, La argint ma'runtel 412

www.dacoromanica.ro

Scutura hambarele, Sa-mi faci d-o azimioara, Framintata-n lacramioare, 5i mi-o pune-n traistioara ;

Dar imparatu ce facea ? Mai tare 11 imbogatea, Precum inainte era. De gasea turme turcesti, Le facea imparatesti ; De gasea cirezi turcesti, Le facea imparatesti ; De gasea herghelii turcesti, Le facea imparatesti,

Ca eu, mindro, o sa plec Tot din sat, in sat, in sat $i din vad in vad, in vad, La cinstitu de-mparat. Ma duc sa ma jeluiesc, Ca nu poci sa mai traiesc ! Ca turcii silnicii, Ciimi mahalagiii, Averea mi-a jefuit, Pe not ca ne-a saracit ! Cind la-mparatu mergea, Trei zile in poarta sta,

Lui Tudor le daruia. Cind acasa ca mergea, Tudorel le aduna, Cu ciobani cu tot le lua. Mergea calea jumatate, Ciobanii in urma-i lasa, Conac acas' le Ikea. Pe la miez de noapte ajungea, El seama portilor stia, Nevasta n-o destepta. El in pimnita intra,

Nimenia nu-1 cerceta. Ymparatu in foisor iesea Si pe Tudor 11 vedea $i pe el ca mi-1 chema : Tudore, ai saracit, Ori mi to -ai imbogatit,

Mare sete 1-ajungea ; 5ease cupe de yin ca bea

Pe la mine c-ai venit ? Imparate luminate, Sa ma judeci cu dreptate. Nici n-am saracit, Nici n-am bogkit ! Am venit sa ma jeluiesc, Ca nu mai pot sa traiesc ! Ca turcii silnicii, Ciinii mahalagiii, La greu haraci m-a pus : Tot pe luna Punga plina Si pe an Hazna de bani.

Pina el ca se-mbata, In pimnita adormea. Cind fu noaptea jumatate, Muma lui Tudor se destepta Si din gura ca-mi striga : Alei, Voica, noru-mea ! Voica din somn se destepta, In pimnifO ca se ducea,

0 cupa de yin ca lua.

Cind afara ca iesea, De Tudorel se-mpiedica $i ea se-nspaiminta $i cupa ca mi-ospargea. Cind auzea ca cipa, Soacra-sa mi se scula, Pe dinsa ca mi-o certa : Ai, to curva tolina, De cind s-a dus Tudorel, Tu ti-ai prins ibomnicel ?

Avutu-le-am, Datu-le-am, Sa ma vad cortorosit

Cu-a mea Voi6 dupa git, Fina cind m-am saracit ! 413

www.dacoromanica.ro

Trage Voica, nu prea trage, Dar soacei-sa moarte -$i face. Dimineata se scula,

C-are un semnisor, SenAna cu Tudorel. De sotie ca-1 lua, Incepea Voica d-a cinta : Ei, Tudore, Tudorel, Saigean Tudorel, Dobrogean Tudorej, C-o sa-ti mor de dor, Vara pe razor,

Cioba'nasii ca striga : Tudorel, descuie portile,

Cimpu plin de flori, In luna lui Coptor

A baut si s-a-mbatat, In pimnita s-a culcat. Soacra-sa ce mi-si ca'cea ? Sfoara de ma.tase lua, Gitul lui Tudor ra"punea, Incepe 8 -a-1 sugruma.

Din cioba'nasii tai

Sa 135.'ga'rn dobitoacek !

Unu c-am Osit, Frate, el s-a nemerit Cu un semnisor Ca-n obrazu tau, Si eu 1-am luat De focsoru tau !

Voica-n pimnita intra, Pe Tudorel it cunostea. Incepea se va'ica'rea, Ma'-sa moarte ca -$i fa'cea,

P-amindoi ii morminta! Dar Voica ce-mi facea. ? Ea vitele ca le vindea, Banii la ciobani ca" da Si pe loci ii socotea. Nurtai unu timinea,

Cules de Chr. N. Tapu de la Nicolae (Gorj).

Cobzaru

din T. Jiu

A se vedea eintecul Tudorel corn-

plect din colegia d-lui G. Dem.

Socoteala ca" nu-i da,

Teodorescu, p. 669 sqq.

203

Azi e luni si mine-i marti El cind pleca, Catra maiel-sa graqa :

Azi e luni si mine-i marti, Poimine-i tirg la Galati, Tot de crai $i de-mparati. Dara craiul hal mai mare Azi si mine nunfa are. Nunta neci nu se ga"ta

Maica, malculita- mea, griAsti nev'istuta.

colac cu lapte dulce, De la not nu s-ar mai duce ; Si-i da lapte cu colac,

Si o carte ca -i venea, Carte de la-mpa'rAie, Sa mearga la ca'fanie.

Ca de not sa-i yie drag.

El neci dealu nu trecea, 414

www.dacoromanica.ro

Ea la nevasa-ncepea :

Un cintec frumos de jale. La maica'-sa sa ducea : Maico, ma'iculita mea, Sa'-ni dai nue cheili Sa descui temnitili. Maica"-sa din grai graia : De cin' de-aici te-ai dus, Io-n pod mare ni -am trecut $1 cheili le-am cherdut ! El tare sa nacaja, La temnita sa ducea. Cu chicioru-n usa. da,

Du-te, eatea si tolina* ! De cin' aici to -am ais, Ap'i-n casa n-ai ais,

Tu casa" n-ai mkurat, Nerlica nu rii-ai lucrat ! Nevasta sa na'ca'ja, Botele-n mina lua, Apa"-n cassa s-aducea

$i pin casa'-$i mkura $1 gunoiu 1-aduna In riiljocu temnitii, In poalele rochitii.

Usa-n dou'al deschica, Neva'stuta s-o ga'sea C-o cosit'a" asternut5.

Da' hoata de soacei-sa, Acolo dac-o vedea, Mina pe chei o punea Si temnita o-ncuia. De mincare ea ce-i da ?

$i cu una-acoperki. $1 el cum rii s-o vedea El tare sa bucura

Cin' bkbatu-so venea, Ea din grai asa grala :

$1 de-acolo rii-o lua, Ni-o lua $i rii-o-ntreba : Mindro, mindrulita mea, De cin' aici ti-o bsagat, De mincare ce ti-o dat ?

Maico, m'aiculita mea, Grijitu-iii-ai nevasta ? Maica.-sa din grai grala :

Coji de chits CumOnita $1 cite-un pahar de apa

Coaja de chieg. cumpa'nitI

$1 cite un pahar de apa, La trei s'4.pta'mini o data.

De cin' de aicia te-ai dus

La trei sa'pealmini o data.

Cine-n ochi o mai va.zut ? El la poarta ca'-iii iesa, La soacti-sa s5'. ducea $1 din grai asa-i grala : Un' e-rii-i neva'stuta ? Soacra-sa din grai grala :

El din grai asa-i giiia : Mindro, mindruleana mea, Ce ra'u vrei ma'icutii mele ?

Ori junghiata, on puscata, Ori de grinds ackata ? Ea din grai asa-i graia :

De cin' de aici o-ai luat, In curte nu rii-a tunat.

Neci junghiata, neci puscata",

Neci de grinds aca'tat,

El tare sa na'csa.ja 5-acasa ia11-1' venea.

In lumea larg5; sa traIasca.

Cin' in curte sa ba"ga,

Auzit de N.

El deodata" s-auzea,

comitatul Tirnava Mare, Transil-

h Ion

In temnita peste vale,

vania. 415

www.dacoromanica.ro

I. Apostolescu de Binig. Cules din Sona,

4. FRATI1 204

Lunca Calinegilor Lunca C5linestilor

0 taia.

In toate vere

Stati, fraci, De m5 judecati Si- la urm5 ma talati. Und' s-o mai fi dovedit

F5cea mere.

De p5zit cin' le p5za ? Un balat si-o fat5 mare p5zir5 cit imi vrur5. De mina ca mi se luar5,

Om talat Nejudecat ? Du-te, fat5, s5n5toas5, Dac-ai fost asa sc5toas5 ! Du-te, neica, s5n5tos,

La biseric5-mi plecar5, Fracii ei ca mi-o aflar5. Fracii ei, Ca niste zmei, Cu cucite poleite, Cu betele aurite, Unde-ajungea

Ca un trandafir frumos ! Culeas5 de Chr. N. Tapu de la N. Zinescu, Vladimir-Gorj.

205

Pe lunca Anegilor Pe lunca Anestilor Sint cirese in mate lese Si nuci in mate luncile ; De p5zit cine le p5zea ? Un junel c-o fat5 mare. Si p5zir5 cit p5zir5, Pin5-amindoi se-ndr5gir5. $i-apucar5 de fugir5, $1 fugir5 cit fugir5, Pin' la fint5na f5r5 ap5 ; Fint5na dac5-i v5zu, Mai mult5 ap5 f5cu.

$i fugir5 cit fugir5, Pin5 la cimpul f5r5 iarb5 ; Cimpul dac5-i v5zu, Mai mult5 iarb5 lacu. $i fugir5 cit fugira, Pin la m5rul f5r5 mere ; Si m5rul dac5-1 v5zu, Mai multe mere f5cu. Frunz5 verde de lalale, Se uita pe drum la vale, V5zu fracii ei alare. Dar frati-s5u cel mai mare 416

www.dacoromanica.ro

Scoase sabia s-o taie.

Iar fati-sau cel mai mic, Mai mic si mai voinic, Si de minte $i de trup : Ba, frate-meu, n-o taia, Ca la noi nu e asea A taia nejudecata ! Soro, surioara noastra", Ce -ai fugit de casa noastra ? Ori, soro, li s-a urit Noua bice in cui puind, Nou'a pistoale stergind, Nousa paturi scuturind, Noua batiste spalind ?

Frate, nu mi s-a urit, Dar asa sintem noi, fetile, Ca ma'rul cu merle :

and sint mititele,

Stau bine pe ramurele ; Iar dad se ma'resc, Pidi jos si putrezesc. Asa $i noi, fetile, Cind sintem mai mititele,

Sintem dragi parintilor Si urite strinilor ; Iar dad. ne marim Sintem dragi strinilor Si urite parintilor ! Iar fratele cel mai mare 'Si lua ziva buns de calare. Ramii, soro, sanatoasa, Ca o pad vermanoasa ! Du-te, frate, sanatos, Ca un max putriga'ios ! Iar fratele cel mai mic : Ramii, soro, sa'natoasa, Ca o garoafa frumoasa ! Du-te, frate, samatos, Ca un trandafir frumos. Ce mi-1 hate vintu-rt dos, Umple curtea de miros !... Culeas:I de inv.

V. G. Giuru-

mescu de la mos Vasile Grecu din

comuna Imoasa, plasa Motru de Jos, judet,ul Mehedint,i.

www.dacoromanica.ro

VI

Jurnale orale

206

Ti andafir frumos surori,

Mi-arde foc in Bucuresti, Trandafir frumos, Ca Iencusu nu-i acasa Si e dus la vinatoare Sa vineze caprioare. Caprioare n-a vinat, Iancu singur s-a-mpuscat Cu pistol de diamant.

S-aducem lui Iancu flori ! Trageti drigu mai la scars, Sa scoatem pe Iancu-afara, Sa-1 ducem la minastire, Sa fie de pomenire ! Culeas'i de Chr. N. Tapu, din

fraci,

Runcurelu-Mehedinti.

207

Peste Podul Mogosazzi Ca pe-o floare de garoafa.

Peste podul Mogosani Iancu trece-n vinatoare Sa-mi vineze caprioare. Caprioare n-a vinat, Iancu singur s-a-mpuscat ! fra;i, sarici, surori, Sa punem pe Iancu-n flori ; SI-1 intindem pe o masa

Bucura-te, minastire,

Ca intra o floare-n tine ! Nu intra sa veseleasca, $i intea sa-mi putrezeasca ! Auzita de Chr. N. Tapu de I, Zamisi C. J., Pleni %a -Dolj.

418

www.dacoromanica.ro

208

Aide Podu Mogwoaiei Arde podu Mogosoaiei

Cinta cued sus pe cruce, Pe Iancu la groapa-1 duce ; Cinta cucu sus pe casa, Pe Iancu la groapa-I lass ! Veniti, frati, veniti, surori, De-mi vedeti pe Iencusor, Cum e-mpodobit cu flori ! De Ia cap pin' la picere, Numai flori si micsunele, pe pieptu-i trandafiri $i in mina-i calomfir !

Si casele Morozoaiei.

Las' sa, aura ca nu-mi pasa, Ca Iencutu nu-i acasa ; Este dus la vinatoare Sa-mi vineze caprioare. Caprioare n-a vinat, Iancu singur s-a-mpuscat Cu pistol de diamant Si cu pietre de smarand. Foaie verde de cicoara, Cinta cucu sus pe moara, Iancutu-mi trage sa. moara ! Cinta cucu sus pe craca, Pe Iancu-1 duce la groapa ;

Culeasa. de Chr. N. Tapu de Ia Elena Potlogeanu, Mari-V1a5ca.

din

209

Cintec vinatoresc Toata, noaptea mi-a cintat ; Vulpea-n sus ca s-a uitat, Cocosu jos c-a picat, Vulpea degrab' ca I-a luat. Dar stapinul cocosului Facu gura la ai clini Si lua vulpea la hebet Si apoi pin pirlitura,., $t cu toti ii dete gura. Si mergind vulpea pe lunca Se-ntilni cu trei olteni Sa puie vulpii hadarau, Ca prea umbra noaptea rau, Vine la cotetul meu. Dara unu dintre ei

Ascultati, boieri, la mine Sa va spun d-o istorie, Istoria lui Zarpala, Care-a scos lupchii din taxa. Lupchii urla degeaba,

Vulpea vina tot cind vrea $i venea si da cu plasa Colea prin coceniste Sa gasiasca niticai giste. La cotetu parasit, Seapte gaini mi-a gash ; Pe colea la cotirleata, Sa-mi gasiasca niticai rate. La ciresu darimat Mi-este-un cocosel roscat,

419

www.dacoromanica.ro

Corbii

Se gindi, se tilma'ci : Hadarau 1-a pierdut

Si ea tot tiu a facut. Rupse unu o tirsina",

vulpea la o vine $i-i da drumu prin grading. 0 goni, intra prin tirg Si-apuca prin bacanie, Lua o litra si-o scumpie Si-un cosac de pqte-n gura, Si-apuca pin pirlitura, Toata lumea-i dete guti. Ea fu iute de picior, Sari valea si-un pripor $i a intrat intr-o pa'dure, Se intilni cu un vina'tor : Stai, vulpe, ca to omor ! Leg

-

Si ea muie din picior. Vin'atorul ce-mi fIcea ? Arma la ochi ca" mi-s' lua, Cind odatsi slobozea, Si de loc mi-o pra'pa'dea. Yi lua pielea si-o vindea. Si o duse la prima"rie Si-i acu socoteala Pe citi oameni a stricat, Cite oare a mincat. Luarl pielea la vinzare Si-miArtira din parale. Unu a ra'mas paguba$,

N-am ce-i face f....

Auzit de la Ion Balui din Mo-

nastireni-Vilcea, de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro

ANEXA

www.dacoromanica.ro

Christea N. Tapu catre Artur Gorovei [1903]

Stimate domnule Gorovei,

Iti mulOmesc foarte mult ca ma si lauzi si ma 5i injuri, cum s-ar zice. Dace insa ai sti, din fir piny -n ate, cum sty chestia cu acea pirdalnici de Co/ectie, si dace si dl. Iorga ar fi stiut-o, nu m-ar fi ponegrit atita, dar n-a avut de unde sti, cum nici domnia-ta. N-am spus la nimeni, fiindcsi eu am mare teams de dl. Tocilescu, fiind un om foarte ra'zbunkor. Ins. am sa"-mi calc pe inima si sa"-ti spun doar dumitale, in scurt cum stsal chestia. Dl. Tocilescu, in raportul de dare de seams, ce-1 inainteaA Ministerului, care raport e copiat dupa o dare de seamy a mea, de felul cum am aranjat eu materialul, cu ce greutate 1-am cules, ca Mutarii cind ii intrebam de stiu cintece vechi, cutare cintec d. e. Aga Balciceanu etc., imi rispundeau : Dar le-am uitat, coconasule, ca acum se cinta cintece de hamur" etc., vezi prefata din Colectie zic, domnul Tocilescu, dupe ce tria mai si laude, imi ra.ga'duise aparte inainte de a se incepe tipa'ritura, c` materialul tot citsl-am adunat sa formeze un volum, figurind numele meu pe coperta. Ce se intimp15: ? Setos de glorie, vanitos afar din cale, s-a razgindit el si ce si-a zis : Istoric mare sint, lumea savant ma cunoaste peste noua tari si nou mari ; de ce sa nu m'a' cunoasa $i ca mare folclorist ? Se tipa'rise deja o coaral. Se anuleaza acea coari trasa in dousi mii de exemplare si tipa'reste din nou, trecindu-se la fiecare poezie in cap, numele meu. Ymi spune pe un ton siret e mai bine ssi-ti figureze numele la fiecare poezie culeas'a" de d-ta, decit pe coperre'z". Pe coperta se va pune atit doar ca titlu : Materialuri folcloristice adunate sub auspiciile Ministerului de Culte". Eu ca om sincer, fare sa inteleg siretenia savantului folclorist primesc cu dragoste pr'Jpunerea 423

www.dacoromanica.ro

domniei-sale. Pe la juma'tatea volumului (cind se tilgea la tipar),

1mi spuneca pe coperta va figura numele domniei-sale, ca. Ministerul

I-a insarcinat pe d-sa cu culegerea $i aranjarea materialului, ca eu n-am fost decit mina dreapta a domniei-sale ! Ei ce to faci acum ? Descurajat complet, n-am mai $tiut cum am mai lucrat mai departe in tranjarea materialului ! Eu unul, dupa cite $tiu $i-mi dau bine seams, materialul cit 1 -am cules eu mi 1-am aranjat bine. Cauza ea parte din el s-a pus in alts parte a colectiei, e ca dl. Tocilescu mi-a luat mie in urma sarcina aceasta, dind-o unuia N. Apostolescu, un cirac, care numai la a$a treaVa nu se pricepea. Acela facea corecturile, intrebuintind fel de fel de ortografii in transcrierea sunetelor. Facat ca n-am $i eu un exemplar din aceasta colectie, care atit dl. Iorga cit $i d-ta mi-o atribuiri mie, ca e opera mea. Aga este $i drept $i prea drept o afirmati ! Eu care am muncit mie nu la ea, nu e vorba, cam stingaci si descurajat de tot mi s-a facut parte de nici un exemplar. 'Mi promisese 200 exemplare, dar in urmsa nici unul ; lui Papahagi i-a dat din colectia lui 250. Bine ai intrebuin ;at expresia : cind ma$ina nu mai avea de lucru, erea nevoit acel domn Apostolescu, nu eu, sa is cu tapoiul din putinul material al lui Caneanu, Notara etc.

Mi se face obiectia ea nu trebuia sa culeg de la tigani. Dar

de unde ? Si sa adun a$a cum se aude $1 sa nu schimb nimic ! Astfel mi s-a dat porunca, asa am adunat.

Adevarat e ca materialul meu nu in trei luni a fost adunat.

Eu aveam cu citiva ani mai nainte parte din material, cum $i acum adunat de mine. am altul $i nou

Pentru tot acest material mi s-a dat cu chiu cu vai 600 lei, care i-am cheltuit in doua luni cu drumu ; pentru o lung am pus din buzunar de la mine !

$i dl. Tocilescu s-a ales $i autor, mare folclorist $i cu citeva miisoare de francuti in buzunar de la tip'arit. (Invoiala prin doua cu tipografu.)

In rezumat : daca mi se acorda ca volumul sa poarte numele meu pe copert'a, se prezenta cu totul altfel, a$a cum era gindul meu. Acum vedeti-1 cum se prezinea, in ce hal. Ce vreti ? Unde se amesteca

moase multe, copilul ramine, cum a ramas acest frumos copila$, schilodit r'alu de tot $i... cu buricul netalat ! invafa-ma domnia-ta ce sa fac ? 424

www.dacoromanica.ro

Gindul mi-este : Cind voi avea vrodata parale, sa-mi extrag tot materialul din acest volum 1i sa-1 dau la lumina aa cum trebuie sa fie dat el §i frumos aranjat, cu toate adnotatille.

In aceasta privinfa, iti cer sfatul d-tale, ca un om prea com-

petent in asemenea materie.

Acum pnmee §i acest studiu Aga Beaceanu

revista.

$i

loc in

Tin insa sa iasa cit mai curind ; daca nu in no. de decembrie, pune-1 in cel din ianuarie. In acelasi timp, pune-mi in cel de decembrie versurile : Spaima dracilor. Cu cele ce v-am relatat asupra colec%iei, daca vreti, puteti continua discutia, intr-o dare de seams o continuare asupra Ma-

terialurilor folcloristice, in no. ce vine (pe decembrie). Sa aratari cauza de ce acest volum se prezinta ala 1i nu cum trebula. Cum ministerul ar trebui sa ma incurajeze pe mine $i sa-mi

deie

mie 200 din exemplare. Poti adauga acolo : $tie dl. Tocilescu ca eu, Hristian N. Tapu, $i

am fost inchis intr-o comuna 3 zile, fare sa mi se dea nici ape, nici pine, pe timpul dud adunam prin sate material folcloristic, pe motivul zicea primarul $i cei din comuna Nu i-am spus-o ; d-tale ti-o spun !

ca eu sint anarhut ?

lata cum am fost rasplatit ! Acum altul trage foloase $i se incunun'a din munca mea, strinsa cu atita chin ! 0 tempora, o mores !

Cu dragoste $i fracie, Hristian N. Tapu. Scrisoarea lui Chr. N. Tapu este un raspuns la recenzia, cu

titlul Note bibliogra fice, scrisa de Artur Gorovei despre Materialuri olcloristice, in Sezatoarea, Falticeni, an. XI, vol. VIII, nr. 9, noiembrie 1903, p. 138-144. Acest document apare mai invii in Scrisori catre Artur Gorovei, editie ingrijita si introducere de Maria-Luiza Ungureanu, Bucuresti, Editura Minerva, 1970, p. 359-361. Intrucit in aceasta editie

scrisoarea lui Chr. N. Tapu apare cu numeroase greseli de lectiune, ne folosim direct de textul manuscris aflat la Biblioteca Academiei R. S. Romania, pe care-I 1i reproducem, integral, in facsimil. Sublinierile din text apartin autorului scrisorii.

www.dacoromanica.ro

Glosar

A

B

ap, adv. (in expr. [h]ap in cap) intocmai, potrivit, pe ma'suei. agza, s.f. probabil forma coruptI de la hazna (vistierie).

baca, interj. (turc.) bacfina i gheauru ceasea. baldac, s.n. baltag.

alardic, ardalic, argalic, ardalip, s.n. calabaric, lucruri care se

barba fir, s.n.

in la o

a ameninta.

a striga, a spune, intruna, cuvinte de mustrare la adresa cuiva,

a nu tacea din gull : Chiuind / $i

groapa sa'pata- in pase instaleaz5 r5zboiul

b5eatind,

de tesut.

bafica, s.f.

buzdugan

azvir-

lampion, glob de stic15 :

La porti%a cu trei basici'. bazdoaga, s.f. maciuca. cu coada scurti, sau scurberc, adj.

tafi.

soldat (turc) de cavabefliu, s.m. lerie care facea serviciul de curler

la camp sau la r5zboiul de tesut. s.f.

din

/

lind..

arghelegiu, s.m. herghelegiu. aroma, vb. a atipi, a adormi. astanie, s.f. iasomie. age-zau, interj. formula de salut, urare adresaa celor care lucreaz1 a,ctina,

foarte iste ;, siret,

destept. bilriita, vb.

ponit vitele.

mint in care

bascea, grading.

baimarghiol, adj.

cepe ea se vad5, a se ivi, a lic5ri. arcan, s.n. la% pentru prins sau priargea, s.f.

tur-

baibafir, fir (de aur).

bun. bascea, s.f.

a miji, a aParea, a in-

amiji, vb.

expresie

bars , s.f. hainI ciobIneasc5.. bafa-rachiu, s.n. rachiul din cel mai

tlr15, la o gospod'arie. alimanit, adj. afurisit. drag, conj. dar, ins5. arnelinta, vb.

ian' vezi !

? astina morii' 427

www.dacoromanica.ro

domnesc sau de jandarm, slujitor, in

caimacam, s.m. loctiitor al domnului ; loctiitorul diferitilor demnitari

general.

biruga, s.f.

bir.

(turci). calera, s.f.

bizdoaca, s.f. rdiciuc5. blaga, s.f. bog5tie.

probabil bogaciu (bo-

caravel, s.n.

toate le-am s5rutat, / Cite un bogagiu le-am dat".

caput, s.n.

bogagiu, s.n. gasin) : Pe

bogasiu, s.n.

bucat5, scurta groas5, de lemn : Patru caraveie-1 f5cea".

c5ptuseli. boscodar, s.m. gospodar ? S5 trec pe la al boscodar, / C5 e putred de bogat" (Cintecul lui Jianu). boiog, sm. plamin. bracing, s.n. briu. bring, s.n. briu. brut, s.n. piine neagr5, de calitate inferioar5.

bucalaie, oaie cu botul

-

bulte, s.f., pl.

chihaie, s.f.

chilciug, s.n. cheltuial5 ; cheltuia15, chelsug.

boarfe, imbr5c5-

chindeu, s.n. chindisi, vb. gherghef.

buruiene.

cretele de la mineca

chisagiu, s.m. chisea, s.f. cristal sau

iei.

judecator la turci cafas, balcon,

bani de

stergar.

a broda,

a coase la

casap, macelar.

vas mic de stic15, de portelan in care

de se

tine dulceata. cini, vb. a cina. citieni, adj. salvari femeiesti. ciocarlat ciocarlat, un fel de stof5 de culoare stacojie.

C

cadiu, s.m. ca /at, s.n.

pe

lung5, impodobit5 cu gaitane. reprezentant al domnilor romani la Poarta otornada.

Cu bueaz5 coperit". buhaz, s.n. strimtoare de ap5, gur5 de riu, trec5toare. bumbara, s.f. cumbara, obuz.

burui, s.f., pl.

b5rb5teasc5

frumos". cardaii, vb. a lovi ? cu maciuci c5-1 eard5s ea". cear par ? cosily ? Dreapta-n cear ca -i punea / Si calare mi-o punea". ceauf, s.m. nume dat in trecut unor functionari publici. celmea, s.f. turban. cerchezege, adv. in felul cerchezilor : .sa ma tunzi cerchezeste". cheba, s.f. gheb5, manta t5r5neasc5,

negru : Jar cea oaie buclaie". bueaza ? Cu troscot verde inv5lit, /

burdufe, s.f., pl. minte.

hain5

care o poart5 t5ranii peste camas5. caput, s.n. cobuz : D-un caput scotea, / D-un caput de os, / Rasuna

tes5tura: colorat5, adus5

din Orient, folosit5 mai ales pentru

buclaie, adj.

carier5 ? la cea caler5

de piatrr.

inc5pere

deschis5 in catul de sus al unei case

cioltar, s.n. p5tur5 de postav impodobit5 cu diferite cusaturi, care

cau intr-un turn, din care se poate privi nestingherit in afar5.

se pune sub sea. 428

www.dacoromanica.ro

cioton, s.n. ciotoi, ciolan : S5-ti imbuc ciotoa.nele". cis/a, s.f. cote parte care revenea

culare, s.f.

un fel de stof5 din care

se faceau anterie. ciumpavi, vb. a face sa intepeneasca (s5

amorteasc5)

picioarele

danga, s.f. (pl. dangale)

a altor vite, pentru a le identifica.

Nati

cazarm5, sting.

inc5rcat, plin. pochinzer, vornicel

cocif, s.m. cocip, s.f. co/enirii, s.f. colgiu, s.m.

carut5, trasura. vizitiu.

cu o

a se

retrage, a fugi.

puss

dric, scheletul de sus al unui car far5 roate si loitre. duciupal, s.m. ducipal, cal sprinten, drig. s.n.

copuz, cobuz, instrument cu coarde de forma unei cobze.

voinic, frumos.

(banii), a

duighean

termina de platit birul. cosac, s.m. peste de ap5 dulce. crivat, s.n.

v. delea, derea.

dordolina, s.f. durd5, pusc5. dos, s.n. (in expr. a da dosu)

copus, s.n.

a ispeivi

a create dolofan.

dorea, s.f.

pe el.

cortorosi, vb.

c515rimea

a frustra pe cineva

desnoroci, vb. de noroc. dolojani, vb.

diminutiv de la code. dim. de la colin5. string5tor de biruri. cominda, vb. a face comindul, poman5, a ingriji de sufletul unui mort. contefia, adj. cal contesat : manta boiereasc5 imbl5nit5

braji Inalti, /

cl5f5imati, / Da frunza in-

voiniceste. deliu, s.m. soldat din usoar5 turc5, voinic.

la nunt5. cock, s.f.

si

carcati". dalog, s.m. dirlog. darjeala, s.f. dirjeala, prajin5 lung5. delea, derea, s.f. vilcea, vale. deliefie, adj. ca deliii (soldatii) turd,

s.n.

clabufit, adj.

? La cei

dafaimat

dracului mititer. (lima ? In cijmele lotrilor". ciga, s.f. asez5mInt provizoriu (tur-

cochinzer, s.m.

semn acut rosu pe pielea cailor sau

cu fierul

un turc ciup5cel, I Al

cesc sau tat5resc) ;

cum-

D

(cailor)

de mulea alergatur5. copac cu virful re-

ciungar, s.m. tezat. ciupace/ ?

in dru-

culare, /

cumpeioara, s.f. dim. de la p5n5. cunie, s.f. cuhnie, buc5t5rie.

fiec5ruia dintr-o sums platit5 in comun. citarie, s.f.

la

?

mul mare".

duma, s.f.

? Si sezi pe dulgheani". slat, vorb5, povat5.

pat.

cuts, s.f. c5ciu15 inalt5, uneori lmpodobita cu pene (de strut), pe care o purtau capeteniile turcesti o0 domnitorii romani niilor.

in timpul

E

erchen ? Scoate-ti to cutitu / $i sa tai erchenu / Ca s-ajung arapu /

ceremo-

Si-i t5iem lui capu". 429

www.dacoromanica.ro

grunjeu, s.n.

bulgare, grunj ;

,.tot

para grunjeu" (aici cu sensul de pafalanga, s. f. butuc, de lemn de care se legau picioarele celor condamnati

rale marunte).

ca sa fie batuti la talpi. fapt, vb. ficut. fela, s. f. masura de capacitate de o jumatate de litru. ferman, s.n. v. firman.

H

haham, s.m. persoana care se ocupal cu taierea (rituals) a vitelor si a pasarilor la mozaici.

ordin emis de sultan prin care erau numiti sau maziliti guvernatorii si domnitorii din pro-

firman, s.n.

hapca, s.f. (in expr. a lua cu forta,

vinciile Imperiului otoman. fo, pron, nehot. vreo. fun, pron. nehot. vreun. fraivoinici, s.m. voinici liberi ?

nedrept, abuziv. harambafa, s.m. capitan de hoti sau de haiduci. harar, s.m. sac mare, 1°1 mare :

fraste/a, s.f. aschie lungs de lemn, cioplita in forma spetezelor de la zmeu.

king, s.m.

Si mi-i bags prin harare / $i mi-i cla" pe Olt la vale". harmat, adj. inarmat. hat, s.m. cal. hazna, s.f. vistierie.

frinc, nume generic pentru

occidentalii de rasa 'aura, mai ales italieni.

hai, vb. hadarau, s.n.

hadarag.

haaloi ?

.Noi calugarii asa jucam de-a hilaloi". haraci, s.n. haraci, tribut anual pe care tarile vasale 11 plateau Impe-

termen de adresare catre

o femeie mai in virsta si cu care ea insasi se numeste, dindu-i un tens afectiv. galaon, s.n.

riului otoman. harani, vb. a hrani. hartapani, vb. a face bucki, a sfisia. hebet, s.f. goana. hinteu, s.n. hinteu, trasura, caleasca, radvan. hristoaga, s.f. hrisov.

galion, corabie mare de razboi (in poezia populara), corabie de transportat marfuri.

ghindefel, adj-mir ai gros. s.n. arms. ghioldorosi, vb. a inghionti. ghisdanasi, vb. ? Frumos capul ca-i

/ Merge cap ghisdanasincr. ghiulerie, s.f. gonitoare, s.f.

a mina oile strigindu-le :

hai !

G

gaits, s.f.

a lua cu hapca), cu de-a sila, pe

hurcuitoare, s.f. gonasi.

multime, cird ?

vi%ea intre 2 si 3 ani.

hurni, vb. 430

www.dacoromanica.ro

a urni.

hurt, vinatoare cu

lei ? veche moneda valorind o jumatate de leu sau de 20

/einta, s.f.

de parale. lergatoare, s.f.

ianiger, s.m. ienicer. iatagan. iatan, s.n.

legatoare, batic, cirpa de pus pe cap. levint, adj. darnic, generos ; voinic,

patura, /01 asternut pe

s.f.

spinarea calului. bnbrihor, s.m. imbrohor, persoana

Niteaz.

trimisa de sultan in tarile romanesti

libovi, vb.

cu inalte misiuni politice. iminei, s.m., pl. pantofi cu virful ascutit, fara calla purtaii de fa-

veseli. livadie, s.f.

a iubi, a petrece, a se

loc cu fineata. dim. de la lom, un inceput de gard de maricini. liva.da,

lomulet, s.n.

rani.

probabil de la ghioldas (camarad, tovaras).

lume, s.n. lumi, vb.

iolda ,cim

nume.

a servi, a cinsti.

M

I

imbiltop, vb. ;else.

mache, s.f. maica. malagen ? turcii malageni.

? Din cojoc se-mbil-

marmaziu, adj. m.

inchindisi, vo, v. a chindisi. impologi, vb. a face poloage. impovirni, vb. a povirni, a intoarce putin, a apleca.

piraie ? Sa curga

ritatie". masculet, s.m. (pore) ?

jiraie,

dim. de

s.m.

jugan, s.m.

la

dim. de la mascur

mazdrac, mazdranc, s.n. lance sau sulita lungs.

/

mazdrac,

miraz, lucru sau fapta care desteapta mirare, admiratie sau de-

meraz

Apele sa creaser. jugaior,

Sg

n-ai parte de fetie, / De dalba-ti ma-

J jiraie

naramziu, de cu-

loare rosu-portocaliu. maritatie, s.f. maritat, Mathis :

jugan.

zaprobare ; foarte bine, minunat, strasnic. mertic, s.n. sums de ban; care i se

cal castrat.

cuvine cuiva ca plata. L

mete ,ci

? Ca sa-i

cos peschiri, /

Pinza gi metesi' (Neguta). s.f. manta imblanita.

s.m. legaior dintii', cel care a fost primul in leagan, pri-

kg(Iior,

otel tare din care mischiu, s.m. fac tocile sau amnare.

mul nascut ? 431

www.dacoromanica.ro

se

slab, costeliv, jimiriav (a), adj. ggrit, sfrijit : Vaca slaba, / Slaba si mirsava". parte bombati a unor morcoasa, s.f. morcoasa testuobiecte, cocoasa lui".

spahiu, pafir, s.m. parca. paica, adv. palimar, stilp de pridpalimar, s.n. vor, ceardac. pantir, soldat din cavapanfur, s.m. lerie imbracat in zale.

? Ponca sea pe pasargie". pasargie spahiu. pas fir, s.m.

N naramzat, adj. m. nastrapa, s.f.

pasa, vb. (imperativ pasa ! pasa ti !) a merge, a se duce. pasune, loc de pascut pasciune, s.f. pentru vite ? flacau mindru, frumos_ paunal, s.m. pag (despre cai), care peag, adj. m.

narinziu, stacojiu. vas de baut ; potir,

cupa.

nastrapat, adj. (in expr. a calca nastraa merge urit, cracanat. pat) neam, adv.

deloc.

niceni, s.m., pl.

are pete (abbe) pe cap sau pe trup.

ieniceri ? Turcilor,

peri ,s, s.n.

pasfiilor / Si mai marl nicenilor".

nefer, ienicer in armata

niter, s.m. turca.

ninndui, pron. nehot. nimanui. nisipiti, s.m., pl. fluturi mici de me-

piscoaic, s.f.

adj. nehot. invar.

niscai.

? un noias

purcaras".

clz

vrada. pings, adv.

pe Bugg. plasa (in vechea plasta, s.f. tire administrativa). p/asta, s.f. capita de fin Sus pe plaste o urea, / Virfut la plasta

0 obadat, adj.

stergar, prosop. atins, pipait. pike, virf. uluc prin care curge

faina la moara de apa sau de vim ;

tal care se cos pe iile taranesti. niccai, noico

pieire.

peschir, s.n. pipiat, adj. piscan, s.m.

ca facea". planta ? Apele sa creasplinta, s.f. ca, / Plintele sa moaie". cureaua hamurilor care pofil, s.n. trece pe sub coada calului. a se gindi, a chibzui, a pogodi, vb.

cu obede.

a descoperi, a afla, a prinde de veste. olac, s.m. carut'a de posta, postalion, diligen0. hoarda, oaste (turceasca ordie, s.f. sau t5tara) ; tabara militara, mu/time, gloata. orindi, vb. a orindui (cuiva) viitooblici, vb.

se invoi. plugar, cel ce mina boii la plug. pohod povod, a duce (sau a luat) un

pogonici, s.m.

cal in povod, a duce (sau a luat)

rul : Cum, maica, m-ai orindit, / Asa, maica, am petrecut".

un cal de capastru. 432

www.dacoromanica.ro

popasi, vb. poposi ? Nemerit-a, pop5sit-a" (Marco; -para ri Crivatul). porobi ? Nu stiu, porobii-s infloriti"

proclet, adj.

si s.m.

blestemat, tied"-

los.

? Cu ogari provari". pusti ? CS de-o veni puschiul beat / Pe mine m-o-mpus-

provar

(Fata robita de turd).

purchi, s.m.

postrunga, s.f. p5strug5. poi, s.n. basma, tulpan : posul de la git". potinte ? Intr-o cucie zugravita... /

ca".

Cu potintele de aur".

R

veche moneda (1 gros lesesc $i 1/2 sau 1 craitar austriac $i

potor, s.m.

rangat, s.n. rater, s.n.

un fel de salvari, pantaloni largi in partea de sus si strinsi pe pulpe (cu obiele), impodobiti pe margini cu galtane, purtaxi de Omni din unele regiuni, iar

sului ; casa mare, hardughie. raclita, s.f. racla mica. razva/a, s.f. r5scoa15, razboi, devastare. razvan, s.n. rSzboi, rascoa15. re fenea, s.f. petrecere. rila, s.f. lira (monedS). rostoava, s.f. hrisov si in genere mi-

odinioarS de ardauti si de haiduci. a da jos, a dobort : II povirti, vb. povirtea de pe cal" (Cintecul Banului).

? Nu se poart5 povolnicerte, adv. ciobSneste, / Se poarta povolniceste". povrag, s.m. covrag, lujer. buzunar. pozunar, s.n. prau, s.n. praf. earna$5 sau hain5 de premenea, s.f. schimb, priboi, s.n.

ce act (chitant5 etc.). ruble, s.f.

S

si gros

saia, s.f.

saigean, s.m.

saigiu, saiegiu, saingiu,

persoan5 care lua taxa pentru oi. salamanic, s.n. formula de salut turceasca, salamalec. salaor, s.n. salahor. sarica, s.f. manta t5r5neascS lungS

barbitel mi-o fi". coasts de deal.

pripor, s.n.

prisos :

spahiu. un fel

de hainS, manta purtatS de Orani ; un fel de stola.

de gSurit. prididi, vb. a napadi, a asalta, a coplesi pe cineva cu ceva. pridudi, vb. a invinge, a supune : Voi care v-ati pridudi / Tot un

pristos, s.n.

numele unei monede turcesti

de aur.

saftiu, s.m.

dorn, cui scurt

galSgie.

han mezat la o sosea principalS, in afara satului sau ora-

1/2). poturi, s.m., pl.

Si-ti dau o

mitoasS pe dinafarS, pe care o

miea de eildare... / S-un notior de

si

pristos"

poarta oamenii de la munte ; tun-

pritvor, s.n.

(Costea ri Fulgea).

pridvor.

dra. 433

www.dacoromanica.ro

salfi

? Unde fir de iarba nu e, /

strinare ? Si strungar, s.m.

Numai salfi colilii". saraoale

Doua-trei stamboale, / Noua saraoale". sa vezi. savai, adv. savai ? savalat salau

pai ")

a lovi cu sabia. sabui, vb. incarcat cu povara. sacsanat, adj. sarbatic, adj. salbatic. arsenic, soricioaica. saricica, s.f.

cla

oile la

a goni pe cineva, a mina

surcela, vb. suschina, vb.

a culege surcele.

a suspina.

suf-salamanichi ? expresie turceasca : Sus-salamanichi le da".

arbust cu flori verzi-

scumpie, s.f. galbui.

ce

din urma, a alunga. supcine, vb. a sustine.

inselator.

s.m.

cel

strunga pentru a fi mulse. stamp, s.f. probabil forma corupta pentru staniste. stupai ,s.n. (in expr. a da cuiva stu-

Carci-mi-se-ncara /

?

de nare / 0 strinare.

sucioara, s.f.

salas. selah s.n. veche monedi austriaca slant, s.m. de argint. sfetnic. sfonic, s.m. flints. sflinta, s.f. sipet. sieptru, s.n. briu lat in care se pursileaf, s.n. tau diferite arme. multime, sumedenie, cansodom, s.n. titate mare. basma, val purtat de fesovon, s.n. mei ca podoaba ; val de mireasa,

subtioara.

S

? Pe poale de sebaebacea, s.f. cea, / Numai firuri fO betea". corabie mica cu pinze !dna, s.f. servind la transportul marfurilor Dunare. Faro-,

s.m.

cal inseuat ?

Pe

Toll caii

ii deshama, / Doar selariu raminee. sicuit,

rochie pe care nasa o daruieste mi-

adj.

impodobit ;

poleit cu

foite de aur.

resei.

stava, s.f. staroite, s.f.

herghelie.

T

staniste, lac racoros, um-

bras unde se odihnesc vitele vara, in timpul caldurilor de la amiaza. stamina, s.f. stof/osi, vb.

taftur, s.n. chinga cu care se stringe saua sau patura pe cal. tamja, s.f. intimplare, fapt, poveste

saptamina.

? Din picioare stoflo-

sea"

(de necrezut). taxidita (e), adj. f. (coade) impletite sau legate cu bani : Puna Rada cosicioare / Taxidite cu parale".

tuguiat, de forma sto-

stogofat, adj. gului.

stol, s.m.

sol.

strafia, strafiga, vb. a stranuta. stremurat, adj. cu o pats albs Pe bot (despre cai).

teaga, s.f. saculet de piele, tasca (pentru tutun). 434

www.dacoromanica.ro

tevnifa, s.f.

temnita. sfoara, impletimra de

tirsina, s.f.

par de cal sau de capra. aruncatura de navod.

toanii, s.f. topaz, s.n.

buzdugan.

trebusa, vb. ? Unde ca-mi tusaste f Casa-mi trebusaste". tuna, vb. a intra, a patrunde. care poarta emblema turalie, adj. (turaua) sultanuiui.

T

a tiui.

riuni, vb.

femeie cu moravuri usoa-

s.f.

ontaioaie, s.f.

femininul de la Vital'

(vornicel).

vedea, s.f. vedea ? veliat, s.n. veleat, data, termzn, an. venetic, s.m. venetic, moneda vene-

tiana de aur care a circulat in trecut. viva

a chefui si a striga vivat" : Dar boierii n-asculta, / Incepea viva de facea (Miu). tizduri, s.m., pl. ghizduri (la fintina). vizion, s.n. bozea".

arms :

volnic, adj.

liber, slobod.

vizionu slo-

re.

z U

zandal, s.n.

ughinn

?

Vini-n casa

si bem, /

Ughian ghine sa ne ospatam" (Marcu).

uidi, vb. ursat, adj. utvan. s.m.

a ramine, a prisosi.

sandal, luntre lunga pentru transportul marfurilor. zavod, s.m. cline mare (ciobanesc). zburatura, s.f. scurtatura, bucata de lemn cu care se arunca in ceva. zgirbaci, s.n.

ursit. corb.

girbaci, bid, impletit

din curele sau din vina de bou. zgoana, s.f. zimboc, s.n.

goana.

cuiul mobil al cataramei care se introduce in gaura cu-

V

relei.

vala birbam carda

expr. turceas-

ca (Agufita al lui Topala). vagat, s.n.

ragas.

varvalic, varvarici, s.m.

mustata (sau

mustati) in varvarici, mustati lungi si rasucite in sus.

z/ot, s.m.

veche moneda de aur.

a framinta (piinea). zoli, vb. a cosi, a culca la pazotoni, vb. mint finul, iarba. lupta, harts ; revolta, zurbalic, s.n. rascoala.

www.dacoromanica.ro

Indice alfabetic al cintecelor batrinevi (dupa titlu)

A

C Calofirescu 309 Calugarita 361

Aga Balaceanu 312 Aga Balaceanu 314 Aga Balaceanul 315 Agusita al lui Topa la 160 Agusita al lui Topa la 164 Alde Nae din Vadeni 272

Cei trei frati si zmeii 81 Cele trei surori la flori 65 Chera Cheralina 147 Chira 144 Chira badii, Chira 393 Cine mi-i voinic lotrean ? 26S Ciobanul 276 Ciobanul 303 Cintec vinatoresc 419 Cintecul Badului 138 Cintecul Badului 140 Cintecul Banului 155 Cintecui Codreanului 260 Cintecul Crisului 362 Cintecul haiducului Codrean 262 Cintecul haiducului Radu Anghel 249 Cintecul Ilincutei 152 Cintecul Miului 345 Cintecul lui Baba Novac 111 Cintecul lui Badu circiumarul 133 Cintecul lui Busuioc haiducu 259 Cintecul lui Galin 247

Antofita al lui Vioara 82 Antofita al lui Vioara 86 Arde Podu Mogosoaiei 419

Azi e luni si mine-i marti 414

B

Badiu 142 Balada 407 Bate-mi-se 330 Bita 350

Bita Catanuta 371 Bogatul si saracul 235 Boian haiducu 257 Bratu 234 Burileanu 251 437

www.dacoromanica.ro

Cintecul lui Catanut5 367 Cintecul lui Corbea 57 Cintecul lui Corbea 181 Cintecul lui Corbea 185 Cintecul lui Corbea haiducul 176 Cintecul lui Costea ciobanul 279 Cintecul lui Gheorghelas 245 Cintecul lui Ghita Cat5nuta 363 Cintecul lui Ghit5 C5t5nut5 369 Cintecul lui Ghit5 C5t5nut5 376 Cintecul lui Iancu Jianu 240 Cintecul lui Iancu Jianu 242

Cintecul searpelui 69 Cintecul searpelui 76 Cintecul searpelui 79 Cintecul serpoaicei 74 Codrean 263 Colea-n vale-n Cordatel 243 Corbea 188 Corbea 189 Costea si Fulgea 282 Cuculetul 66

Cintecul lui. lencea S5biencea 331

D

Cintecul lui Ionit5 haiducul 258 Cintecul lui Iorgovan 257 Cintecul lui Iorgu Iorgovan 68 Cintecul lui Iovit5 114 Cintecul lui Jianu 238 Cintecul lui Manolea 284 Cintecul lui Manolea 289 Cintecul lui Manole 293 Cintecul lui Milea 340 Cintecul lui Minea (Cintecul nunului) 95 Cintecul lui Mircea 342 Cintecul lui Mirea 98 Cintecul lui Miu haiducu 210 Cintecul lui Miu haiducul 204 Cintecul lui Miu haiducul 213 Cintecul lui Miu haiducul 223 Cintecul lui Mocan Oleac 383 Cintecul lui Mocan voinicel Oleac 380 Cintecul lui Oancea chirigiu 402 Cintecul lui Pun haiducul 254 Cintecul lui Priscoveanu 317 Cintecul lui Radu 241 Cintecul lui Radu 272 Cintecul lui Sacala 271 Cintecul lui Sbang5 haiducu 269 Cintecul lui Tanislau 129 Cintecul lui Tudorel 412 Cintecul lui Tunsu 244

De-1 oral din Bucuresti 97 Dobrisan 298 Dobrisan 300 Dobrisan 302 Doicin 119 Doina haiducului Ion Tunsu 244 Drum pe deal si pe vale 347

F

Fata robit5 de turci 150 Fecioru lui Petru-vod5 101 Foai verdi s-o sopirli 106 Foai verdi trii aglici 259 Foai verdi trii smiceli 337 Foai verdi trii smiceli 338 Foaie verde ca lipanul 347 Foaie verde de n5ut 401 Foaie verde foi de inure 391 Foaie verde lin pelin 329 Foie verde si-un lipan 253 Foaie verde trei castane 254 Foaie verde viorea 335 Foicic5 s-o lalea 400 Frundzi verdi avramias5 350 Frundzi verdi grtu curat 339 438

www.dacoromanica.ro

Frundzi verdi griu marunt 337 Frundzi verdi grit' marunt 339 Frundzi verdi lem(n) tochit 351 Frundzi verdi par uscat 411 Frunza verde de bujor 396 Frunza verde trei graunte 345 Frunza verde par prisad 390

La poarta la Taligrad 389 Luna, luminita 268 Lunca Calinestilor 416

M

Frunzileana d-avrameasca 154 Frunzulita usturoi 398

Si Crivatul 63 Marcu 158 Mierlita 4i sturzul 327

Marcos-pasa

G

Miori%a 274

Mihu Copilu 216 Miul haiducul 226 Miu Sglobiu 198 Miu 217 Mizil-crai 87 Mizil-crai 93 Mogos vornicul 320 Mogos vornicul 322 Mogos vornicul 325

Gheorghita Poianu 410 Ghica 352 Ghita Catanuta 373 Ghica Catanuta 377 Ghica Catanuta 378 I

Molneagul 393 Mosneagul 397

Iancu Jianu 241 Iancu-voda 122 Ianos Ungurul 201 Iencea 334 Iencea Sabiencea 333 llinca Sandrului 149

N Neguta 346 Niculca 17+

Ionia haiducul 258 Irina cea frurnoasa 154 Ivan Iorgovan 69

P

J

Jiene, de unde vii ? 243 Joi da dimineata 102

Pe lunca Anestilor 416 Pe muntele lung 106 Pe sub deal, pe sub padure 392 Peste Podul Mogosani 418 Popa Farcas 306 Printre munti, printre padure 392 Printre tari, printr-amindoua 348

L

La cerdacu lui Novae 117 La circiuma din padure 256 439

www.dacoromanica.ro

Trandafirul 390 Tunsu haiducu 245

R

Radu-vod'a $i Dragan 305 It'aclita 353

R5dita 358 Radio. 359 Recrutul 395 Roman 172

T Taranul $i ciocoiul 236 Taranul $i ciocoiul 237 Taranul $i zapciul 237 S

V

Soarele $i Luna 51 Soarele $i Luna 54 Stan din Ba'r5:gan 266 Stanislav 124 Stoian bulibasa 166 Stoian bulibasa 169

Vai, voinic strein 329 Valenas 336 Verde de sipic5. 329

Verdi foaia bobului 80

vio Otanufi 375

Strig5 Pkru dint'e lunci 344 Sun5, suns 349 Sus in cimpchii Nistrului 80

T

Voichita 107 Voichita 233 Voinicel Oleag 386 Voinicel strain 328 Voinicu $i hotu 265 Voinicu $i sarpili 73 Voinicul Olac 388

Ta't5rasu1 174

Toma Alimos 191 Toma Alimos 194 Toma Alimos 196 Trandafir frumos 418

X

Xire-ai, maico, blastemaii 409

www.dacoromanica.ro

Suniar

www.dacoromanica.ro

Introducere Not asupra editiei

V .

.

XXXVIII

MATERIALURI FOLCLORISTICE Gr. G. Tocilescu, Precuvintare

3

CINTECE BATRINESTI

I. FANTASTICE

51

Soarele si Luna Soarele si Luna

51 54

Cintecul lui Corbea Marcos pasa $i CrivAul

57 63 65 66

Cele trei surori la flori Cuculetul

Cintecul lui Iorgu Iorgovan Ivan Iorgovan Cintecul searpelui Voinicu si sarpili Cintecul serpoaicei Cintecul searpelui Cintecul searpelui Sus In cimpchii Nistrului

68 69 70 73 74 76

79 80 80

Verdi foaia bobului 443

www.dacoromanica.ro

Cei trei frati si zmeii

81

Antofita al lui Vioara

82 86 87 93 95 97 98 101 102 106 106 107

Anofita al lui Vioara Mizil-crai Mizil-crai

Cintecul lui Minea (Cintecul nunului) De-1 oras din Bucuresti Cintecul lui Mirea Fecioru lu Petru-voda Joi di dimineata . Foal verdi s-o soptrli

Pe muntele lung

.

..

.

Voichiva

II. VITE JESTI

111

1. Ciclul cotropitorilor (turci-tatari) Cintecul lui Baba Novac

111 111

Cintecul lui Iovita

La cerdacu lui Novac Doicin Iancu-voda . Stanislav

.

.

.

Cintecul lui Tanislau Cintecul lui Badu circiumarul Cintecul Badului Cintecul Badului

. .

Badiu ...

.

Chira

.

.

.

Chera Cheralina Ilinca $andrului

.

Fata robita de turci

.

.

.

Cintecul Ilincutei . Ir Ma cea frumoasa . Frunzileana d-avramasca Cintecul Banului Marcu Agusita al lui Topa la

Agusita al lui Topa la

.

Stoian bulibasa Stoian bulibala

.

.

.

.

...

....

.

. . .

.

. . .

444

www.dacoromanica.ro

114 117 119 122 124 129 133 138 140 142 144 147 149 150 152 154 154 155 158 160 164 166 169

...

Roman Ta't5rasul Niculca

. .

2. Haiduciii Cintecul lui Corbea haiducul

Cintecul lui Corbea Cintecul lui Corbea Corbea Corbea

Toma Minos

176

.. ..

... .

Miul haiducul Voichica Bratu

Bogatul si s'iracul Taranul si ciocoiul $i

..

ciocoiul

Cintecul lui Iancu Jianu Iancu Jianu Cintecul lui Iancu Jianu Colea-n vale-n Corn5tel Jiene, de unde vii ? Doina haiducului Ion Tunsu Cintecul lui Tunsu Tunsu

181

194

Miu .....

Taranul si zapciul Cintecul lui Jianu

176

.

191

...

Ta'ranul

.

185 188 189

Toma Alimos Toma Alimos . Miu Sglobiu Ianos Ungurul Cintecul lui Miu haiducul Cintecul lui Miu haiducul Cintecul lui Miu haiducul Mihu Copilu Cintecul lui Miu haiducul

172 174 174

... ...

haiducu

Cintecul lui Gheorghelas Cintecul lui Calin Cintecul haiducului Radu Anghel

Cintecul lui Radu .... 445

www.dacoromanica.ro

196 198 201 204 210 213 216 217 223 226 233 234 235 236 237 237 238 240 241 242 243 243 244 244 245 245 247 249 251

Burileanu

Foaie verde si-un lipan Foaie verde trei castane

251 253 .

Cintecul lui Nun haiducul La circiuma din pgdure . Cintecul lui

Iorgovan

...

Boian haiducu Cintecul lui Ionija haiducul Ionitg haiducul

Cintecu lui Busuioc haiducu Foai verdi trii aglici 3. Hotornanii Cintecul Codreanului Cintecul haiducului Codreanu Codrean Voinicu si hop' Stan din Bgragan Lung, luminiti Cine mi-i voinic lotrean ? Cintecul lui Sbangg haiducu

...

254 254 256 257 257 258 258 259 259

260 260 262 263 265 266 268 268 269

Cintecul lui Sacalg

271

Cintecul lui Radu Alde Nae din Vgdeni

272 272

III. PASTORESTI

274

Miori;a . . Ciobanul . . Cintecul lui Costea ciobanu Costea si Fulgea

274 276 279 282

IV. DESPRE CURTEA FEUDALA

284

Cintecul lui Manolea Cintecul lui Manolea Cintecul lui Manole

284 289 293 298 300 302 303 305 306

Dobrisan Dobrisan Dobrisan Ciobanul Radu-vodg si Drigan

Popa Farcas 446

www.dacoromanica.ro

Calofirescu Aga Walgceanu Aga 13515ceanul Aga Balaceanu

309 311

Cintecul lui Priscoveanu Mogos Vornicul Mogos Vornicul Mogos Vornicul

-

V. FAMILIALE

314 315 317 320 322 325 327

1. Indragostitii Mierlita si sturzul Voinicel strain

327

Bate-mi-se

327 328 329 329 329 330

Cintecul lui Iencea Sgbiencea

331

Iencea SiThiencea Iencea Foaie verde viorea Valena§

Bitg

333 334 335 336 337 137 338 339 339 340 342 344 345 345 346 347 347 348 349 350 350

Frundzi verdi Iem(n) tochit

351

Foaie verde lin pelin Vai,

voinic strein

Verde de sipici

Foai verdi trii smiceli Frundzi verdi griu mgrut Foai verdi trii smiceli

Frunzg verdi griu mgrut Frundia verdi grit). curat

..

Cintecul lui Milea Cintecul lui Mircea

Stria Pgtru dint'e lunci Cintecul Miului

Frunzg verde trei grgunte Neguta

Foaie verde ca lipanul Drum pe deal si pe vale Printre tgri, printr-amindoug Sung, sung

Frundzi verdi avrgmiasi

447

www.dacoromanica.ro

Ghica

352 353 358 359

11.5clita

Radita Radita Caluga'rita Cintecul Crisului

361

362

2. Sotii

363

Cintecul lui Ghica Cata'nuta Cintecul lui Cata'nufi Cintecul lui Ghica Uta'nuta Bita- ata'nutg

Ghita Catanua Vita ata'nuta Cintecul lui Ghit'4 Ca'ta'nuti Ghita"

Cata'nuta

Ghita Catanuta Cintecul lui Mocan Voinicel Oleac Cintecul lui Mocan Oleac Voinicel Oleag

Voinicel Olac

La poarta la Taligrad Frunza verde Or prsad

363 367 369 371 373 375 376 377 378 380 383 386 388

Trandafirul

389 390 390

Foaie verde foi de mure

391

Printre munti, printre Odure

392 392 393 393 395 396 397 198 400 401 402 407 409 410 411

Pe sub deal, pe sub Vadure Chira badii, Chira Mosneagul Recrutul

Frunza verde de bujor Mosneagul

Frunzulit'i usturoi Foicica s-o lalea

Foie verde de nut Cintecul lui Oancea chirigiu Balada.

Xire-ai, maico, 1)15:sta'mata. Gheorghita Poianu

Frundzi verdi par uscat 448

www.dacoromanica.ro

3. Parinti fi copii Cintecul lui Tudorel Azi e luni qi mine-i marti

412 412 414

.

4. Fratii

416

Lunca Caline§tilor

416 416

Pe lunca Anqtilor

VI. JURNALE ORALE

418

Trandafir frumos Peste Podul Mogo§ani

41S 418

Arde Podu Mogowiei Cintec vinatoresc

419 419

ANEXA

Scrisoarea lui Christea N. Tapu catre Artur Gorovei

.

Glosar

Indice alfabetic al dntecelor kiitrinefti (dupa titlu)

www.dacoromanica.ro

.

.

423

427 437

Lector: JOAN $ERB Tehnoredactor: POMPILIU STATNAI Bun de tipar: 6.VI.1980. Co li editura: 46,64.

Coti tipar: 31. Plow tipo: 12.

Tiparul executat sub comanda nr. 728 la

Intreprinderea poligraficA 13 Decembrie 1918", str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bucure*ti, Republica Socialista Romania

www.dacoromanica.ro

Materialuri folcloristice, colectia coordonatd de Gr. G. Tocilescu fi realizatd in

cea mai mare parte de profesorul

teleormcinean Christea N. Tapu, este una din cele mai ample ci interesante culegeri de foklor rom'dnesc. Editia noastrei qi-a propus sd argumenteze printr-o ordonare moderns # un aparat critic aferent linuta viintificei

a acestei adevdrate arhive a creatiei populare de la sfilvitul secolului trecut. IORDAN DATCU

Lei 29

www.dacoromanica.ro