Mariana Badea Personaje Literare Dictionar Clasele V Xii 576pages [PDF]

Zitiervorschau

Lucrare realizatd in conformitate cu Programele de limbd Fi literaturd romind pentru gimnaziu gi liceu, pentru examenele nalionale de Testaregi de Bacalaureat,elaborate de M.E.C.

. personaj reafist . personaj romantic . personaj modern . personaj mitic . personaj psihofogic . personaj fantastic . personaj. reflector . personaj . natalot

Prof. UARIANA BADEA

Bielion&r

PERSONAJM ITTERARE Lucrure reolizatd in conformitate cu Programele clelimbd Si literoturd romfrnd pentru gimnoziu Si liceu, pentru examenele na(ionale de TbstoreSi de Bocaloureat, elaborute de M.E.C.

Bueureqti, 2CI06 - erli;ie revizuitd qi adtrugittr -

DTP Pre-Press.'Cristian STOICA Cop3rta: Maria Pagol

Personejeleordonrte dupl specir litemrfi

Edilie ingfijitd de prof . Gheorghe BADEA

II

LITERATURA POPULARA

ISBN: 973-85614-6-9 Copyright @2006

. -

'-lt''t'' ,

PERSONAJULLITERAR Definitie,clasiflcare, modalit{i gi procedee de caracterizare

i , t

Pentru informalii privind oferta editorialS,consultali:

www.editurabadea.ro

E d i t u r aBt D t A & P R OF E S S l Ol C l A0t l l SULll[e Str. -{.1.Cernat nr.23, sector I, Bucureqti Comenzi la tel./fix | (021)222.I I 83, 0740.098528 [email protected] ditura badea.ro

CPCE-CP5 Casa de Expedi{ii Bucure$ti

Hi5milf'.s fedprint tipografle

Id:111.&S;ltll7.7t

PERSONAJ DE BALAUA POTUUINA: Ana - "I4onastireaArgeSului" Ciobinasul - "Miori1a" Constantin Brincovanul - "ConstantinBrdncovanul" M5icu{a b5trfini - "Miorifa" Manole - " MonastireaArgeSului" Miori{a - "Miorila" Negru-vodd - " MonastireaArgeSului" Toma Alimog - "TomaAlimos" . Pf,RSONAJ DE BASM POPULAR: Afeodor - "Aleodor Impdrat" Ftrt-Frumos - "Tinerefefird bdftAneQ Si viasdldrd de moarte" PrAslea- " Prdslea cel voinic Si merele de aur" -\1/

l8 2l 25 28 30 33 J) 5I

4l 44 52

LITERATURA CULTA

. PORTRETUL LITERAR: - Domnu Trandafir - "Domnu Trandafir", de Mihail Sadoveanu - Mihai Viteazul - "lstoria romanilor supt Mihai-Voievod l'iteazul", de Nicolae Bdlcescu

6l

. PERSONAJ DE BALANA CUITAI - Mihai Viteazul - "PaSaHassan", de George CoSbuc - Paga Hassan - "PaSaHassan", de George CoSbuc

63 66

. PERSONAJ Dtr POEM EROIC: - Dan - "Dan, cdpitan de plai", de L'asileAlecsandri

69

. -

56

PERSONAJ DE B.ASM CULTI Craiuf - "Povestealui Harap-Alb", de lon Creangd Dinifi Prepeleac- "Ddnild Prepeleac",de lon Creangd ,\,/

77 79

Fata impiratului Rog - "Povestea lui Ilarap-Alb", de Ion Creangd

84

hd@!||!.rc

3

- Flt-Frumos din lacrimi - "Fdt-Frumos din lacrimd,,, de Mihai Eminescu - impiratul Verde - "Povestealui Harap_Alb,,, de lon Creangd - Harap-Afb - "Poyestea lui Harap-Atb,', de lon Creangd - Sfinta Duminici - "Povestealui Harap-Alb", de lon ireangd - SpAnul - "Poyestea lui Harap-Alb", de lon Creangd

87 94 97 r05 r08

. PERSONAJrlE SCHtfA: - Goe - "D-l Goe...", de l.L.Caragiale - Ionef - "l/izitd", de I.L.Caragiale - Mam'mare, mami{a gi tanti Mila - "D-l Goe...", de I.L.Caragiale . PERSONAJ DE POVESTIRE FANTASTICA: - Aliman - "Lostrila", de Vasile Voiculescu - Amin - "PescarulAmin", de Vasile Voiculescu

t12 ll5 lr9

t22 t27

I PERSONAJ DE NUVEL.{: {. Personaj,de nuveli istorici.- Alexandru Lipugneanul - "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negruzzi l.}(r - Doamna Ruxanda - "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negruzzi 143 - Motoc - "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negntzzi 147 - Noroduf - "Alexandru lipuSneanul", de Costache Negruzzi 150 .i. Personaj de nuvel2ipsihologici.. - Ana - "Moara cu noroc", de loan Slavici r5l - Cipitanuf Pandele- "Doud loturi", de l.L.Caragiale t56 - Chivu(ele - "Doud loturi", de I.L.Caragiale I.58 - Comunitatea de slteni - "Dincolo de nisipuri", de FdnuSNeagu 160 - Doamna Popescu- "Doud loturi", de I.l,.Caragiale t6l - Ghiln - " Moara cu noroc", de loan Slavici r6i - Hutu - "Budulea Taichii", de loan Slavici 172 - Lefter Popescu- "Doud loturi", de LL.Caragiale l7'7 - Lepiidat Budulea - "Budulea Taichii", de loon Slavici rttl - Lici Sim5diIul - " Moara cu noroc". de loan Slavici J34 - Pantelemon ClIi{n - "Budulea Taichii", de loan Slavici I88 - Popa Tanda - "Popa Tanda", dg_loanSlavici l9l - Stavrache - "in vreme de rdzboi", de l.L.Caragiale t94 - $ugteru - "Dincolo de nisipuri", de F'dnuSNeagu 203 .i. Personaj de nuveli fantasticS.. - Dionis - "SdrmanulDionis", de Mihai Eminescu 206 - FInici - "La hanul lui Mdnjoald", de I.L.Caragiale 2l-s - Gavrilescu - "La 222 ligdnci", de Mir.cea Eliade - Iancu Core - "Doudsprezecemii de capete tle vite", de Mircea Eliutle 229

4

. PERSONAJ DE ROMAN: {. Personaje alegorice (hieroglifice): - Personaje ieroglifice - "lstoria ierogliJicd", de Dimitrie Cantemir {. Personai de roman traditional. realist. obiectiv: - Andronache Tuzluc - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon - Chera Duduca - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon - Chir Costea Chiorul - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon .- Dinu Piturici - "Ciocoiivechi Si noi", de Nicolae Filimon "Baltagul", de Mihail Sadoveanu 4,Sprghili r ? - Nechifor Lipan - "Baltagul", de Mihail Sadoveanu - Persida - " Mara", de loan Slavici - TIrlnimea - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon ^ r .- Vitoria Lipan - "Baltagul", de Mihail Sadoveanu {. Personajde roman istoric: - Abatele de Marenne - "Zodia cancerului sau Vremea Ducdi-Vodd". de Mihail Sadoveanu - Alecu Ruset - "Zodia cancerului sau VrenteaDucdi-Vodd", de Mihail Sadoveonu - Duca-Vodi - "Zodia cancerului i'au l/remeo Ducdi-I/odd", de Mihail Sadoveanu - $tefan cel Mare - "FraSii Jderi", de A4ihail Sadoveanu {tPersonaj de roman modern. obiectiv $i realist:_ - Bobby Folicrat - "Carlett nunlii", de George Ciilinescu - Costache Giurgiuveanu - "Enigma Otiliei", de GeorgeCdlinescu - Familia Tulea - "Enigma Oliliei", de George Cdlinescu r: - Felix Slma - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu ,i - lon - "Ion", de Livitt Rebreanu - f on Marinescu - "Cortea nunlii", de George Cdlinescu - Leonida Pascalopol- "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu - Otilia Mirculescu - "Enignta Otiliei", de Ceorge Cdlinescu - Stinicl Ra(iu - "Enignn Otiliei", de George Cdlinescu .!. Personajde roman modern de analizl psihologici:- Ada Razu - "(-oncert din nur:icu dt' Bach", de lI ort ensia Papadat- Bengescu - Apostol Bologa - "Piidurea sptinzuralilor", de l.iviu Rebreanu - Doamna T. - "l'atul lui Procusl", de Camil Petrescu - "Ultima noapte de dragoste, noapte de rdzboi", " Ela de Camil Petrescu - Elena Driginescu - "Concertdin nruzicd de Bach", de llortensia Papadat-Bengescu - Enrif ia Richitaru - "Patul lui Procust", de Camil Petrescu - Fred Vasilescu - "Patul lui Procust". de Camil Petrescu

s

234 239 243 245 247 255 263 266 270 272

279 283 286 289 294 298 303 3l I 315 321 325 329 333

338 343 349 353 360 363 366

- George Demetru Ladima _ ,,patul lui procust,,, de Camil petrbscu - Lici Petrescu (LicE Trubadurur) - "con"nrt ain *urica de Bach,,, de Hor tensia p apadat_Bengescu - Lina Rim - "Concert din muzicdde-Bach,, de Hortensia papadat_Bengescu - Prin(uf Maxen{iu - ',Concert din mizicd de Bach,, de Hortensia papadat_Bengescu - Rim - "Concert din muzicd de Bach;. de Hortensia papadat_Bengescu - gtefan Gheorghidiu _ ,Ujtima ,oop7r i, arogorte, noapte de rdzboi,,, de Camil petrescu personai de.roman erotic-'modern: - Aflan - ...€. "Maitreyi", de Mircea Eliod"

*

rtrzboi mondiall: ,,Moromelii,,, ., Ifie Moromete de lllarin preda persqnaj de hildungsroman: .. ..!. - NicA - "Amintiri din copildrie,:EiViTrea

370 Jto

381

O PERSONAJ DE DRAMAI {. personaj de dramtr istorictr: _

388 391 399

404 412

421 424 427 +Jl

434 438

- Despot-Vodtr - ,.o"rpit_viaa Alecsandri - Rtrzvan- "Rdzvan Vidra,,, ,if,ffii 442 si ae Aogaan-ee;ixu Hasdeu - $tehn cel Mare - ,,Apus 445 de ,oo*,,,'i" Barir'iinrrr", Delavrancea t < 1 - Vidra - "Rdzvan Vidra',, putrirJii, si de Bogdan Hasdeu 456 personaimgdern de dramtr psihologictr: ^ _.!. - Afta Gralfa- ,,Act venelian"d; CamitF;;; 459 Pietraru - "Sufletetari,,, de C"rr;i';;;;;r* 1".0r: 461 - u€lu Kuscanu- "Joculielelor,',de petrescu +o/ - IoanaBoiu-Dorcani- ^Suflete Camil tari,,,cleCoi'i't-iJ,rnrru - MarceloMariani - ,,Act 477 veneSian,,, de Camilpetresc.u - Pietro Grafla - ,,Act 481 venefian,,,de Camil petrescu - $erbanSaru Sinegti- ,,Jocul 483 ielelor,,,de Camilpetrescu 487

6

490 496 504

384

o.F!+sQq4J-Ur-rRac EprE:

- Lasrrft _ patima roSie,,, de Mihail Sorbul - Crina - "patima roSie',, de Mihait Sorbul - Oedip - "Oedip rege", de Sofocle - "patima roSie'., de Mihait Sorbut luOy - Sbift - "Patima ro$ie',, de Mihail Sorbul - Tofana Sbill- .,patina roSie,,, de Mihail Sorbut

* Personajde teatru modern expresionist: - Manole - "MeSterulManole", de Lucian Blaga .i. Personajde teatru modern-oaraboltr: - Iona - "lona", de Marin Sorescu .1.Personaj de teatru absurd: - Regele B6renger | - "Regelemoare", de Eugen Ionescu r PERSONAJ DE COMEDIE: - Agamemnon Dandanache- "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale - Cet5{eanul turmentat - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale - Ghitl Pristanda - "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale - JupAn Dumitrache - "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale - Nae Ca(avencu - "O scrisoarepierdutd", de LL.Caragiale - RicI Venturiano - "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale - $tefan Tipltescu - "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale ., - Tache Farfuridi qi Iordache Brinzovenescu - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale - Veta - "O nctaptefurtunoasd", de I.L.Caragiale i - Zaharia Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale - Zila - "O noaptefurtunoasd", de I.L.Caragiale - Zoe Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale

5I I 515 518 521 526 531 535

539 543 547 551 555

* Sursele conticului in contedia "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale 558 * Su'selecctmiculuiin conredia "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 565

Personajele ordonate alfabetic I PERSONAJUL LITERAR Definitic. clasitlcare,modalitdli si procedeede caracterizare

II

- Abatele de Marenne - "Zodia cancentlui sau VremeaDucdi-Vocld", de Mihail Sadoveanu - Ada Razu - "Concert din muzicd de Bach",

2'79

de Ilorlensia Papadat-Bengescu - Agamemnon Dandanache- "O scrisoare pierdutd",de l.L.Caragiale - Alecu Ruset - "Zodia cancerului sau VremeaDucdi-Vodd", de Mihail Sadovearut - Aleotfor - "Aleodor impdrat" - Alexandru Lipugneanul - "AlexandruLdpuSneanul", de Costache Negru:zi - Afiman - "LostriSa",de Vasile Voiculescu - Af lan - "Maitreyi", de Mircea Eliade - Alta Gralla - "Act venetian", de Camil Petrescu

338 5l I

7

283 4l 136 122 399 459

- Amin - "Pescarul Amin", de Vasile Voiculescu - Ana - "Moara ctt noroc", de loan Slavici - Ana - "Monastirea ArgeSului" - Andrei Pietraru - "Suflete tari", de Camil petrescu - Andronache Tuzluc - "Ciocoii vechi noi", de Nicolae Filimon Si - Apostof Bologa - "Pddurea spdruuralilor", de Liviu Rebreantt - Bobby Policrat - "Cartea nun{ii", de George Cdlinescu - Castrig - "Patima rosie", de Mihail Sorbut - Cipitanuf Pandele- "Doud loturi". de I.L.Carapiale - CetSfeanuf turmentat - "O scrisoarepiertlutit",2e I.L.Caragiale - Chera Duduca - "Ciocoii vechi noi", de Nicolae Fiiimon Si - Chir Costea Chiorul - "Ciocoii vechi noi", de Nicolae Filimon Si - Chivu(efe - "Doud loturi", de I.L.Caragiale - CiobEnapul- "ll,liorila" - Comunitatea de slteni - "Dincolo de nisipttri", de Fdnu; Neagtr - Constantin BrAncovanul - "ConslantinBrdncovanul', - Costache Giurgiuveanu - "Enigma Otiliei", de Gectrge(-dlinescu - Craiul - "Povestea lui Harap-Alb", de lon Creangd - Crina - "Patima roSie", de btihail Sorbu! - Dan - "Dan, cdpitan de plai", de Vasile Alecsundri - DIniE Prepeleac- "Danitd Prepeleac", de Ion Creangti - Despot-Vodi - "DesporVodd", de L,osileAlecsandri - Dinu Plturicd - "Ciocoii vechi noi", de Nicolae Filinton Si - Dionis - "Sdrmanul Dionis", de Mihai Entinesut - Doamna Popescu- "Doud,loturi", de I.l,.Caragialc - Doamna Ruxanda - "Alexandru LdpuSneanul", tle Costache Negntz:i - Doamna T. - "Patul lui Procust", de Conti! petrescu - Domnu Trandafir - "Domnu TrandaJir", de Mihail Sodoveenu - Duca-Vodtr - "7,odiacancentlui satr L'rerlrcaDucdi-l'odd,'. de Mihail Sadoveanu - Ela - "Ultima noapte de dragoste, noapte dc rti:boi", de Camil Petrescu - Efena Driginescu - "Concert din nttzicit de Bach". de I! orte nsia Papadat- Bengescu - Emifia Rlchitaru - "Patul lui procust", de Camil petresctt - Famifia Tulea - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu - Fata implratului Rog - "Povestealui florap-,llb", tlc lon (ranrry(t - Finictr - "La futnttl lui Mdnjoald", de !.L.Caragiale - Flt-Frumos - "Tinere[e fitd bdtraneleSi viulir./itrd tlc ntotrrta" - FIt-Frumos din lacriml - "l'-dt-Fruntostlin lacrinfi", de lv{ilni Eminescu - Felix Sima - "Enignru Otiliei", de George (ltilirtcsctt - Fred Vasifescu - "Patttl lui Proctt.st".de (loni! I'e!rt'sctt

I

t2'l 153 l8 461 239 343 294 421 156 5r5 z+-\

245 158 2l r60 25 29ti 77 424 69 79 I Aa

247 20(t 163 t43 349 56 28(r 353 ..160 361 303 84 ltl

44 87

3tr 366

- Gavrilescu - "La ligdnci", de Mircea Eliade - Gelu Ruscanu - "Jocul ielelor", de Camil Petrescu - George Demetru Ladima - "Patul lui Procust", de Camil Petrescu - Gheorghi{i - "Baltagul", de Mihail Sadoveanu - Ghiti - " Moara cu noroc " , de loan Slavici - Ghiti Pristanda - "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale - Goe - " D-l Goe... ", de l.L.Caragiale - Harap-Afb - "Poveslea lui Harap-Alb", de lon Creangd - Hu[u - " Budulea Taichii", de loan Slavici - Iancu Gore - "Doudsprezece mii de capete de vite", de Mircea Eliade - If ie Moromete - " tr4orometii",de Marin Preda - implratuf Verde - "Povestea lui Harap-Alb", de lon Creangd - Ioana Boiu-Dorcani - "Sufletetari", de Comil Petrescu - lon - "lon", de Liviu Rebreanu - Ion Marinescu - "Cartea nunlii", de George Cdlinescu - Iona - "lona", de Marin Sorescu - Ionef - "I/izrtd", de l.L.Caragiale - Jup6n Dumitrache - "O noapteftrrtunoasd", de l.L.Caragiale - Lefter Popescu- "Doud loturi", de I.L.Caragiale - Leonida Pascalopol - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu - Lepddat Budulea - "Budulea Taichii", de loan Slavici - Lici Petrescu (Lici Trubadurul) - "Concert din muzicd de Bach", de LIortensia Papadal- Bengescu - LicI Slmiddul - " Moaru cu noroc", de loan Slavici - Lina Rim - "Concert din muzicd de Bach", de H or tensia Papadat- Bengescu - Mam'mare, mami{a gi tanti Mila - "D-l Goe...", de LL.Caragiale - Manole - "MeSlerul Manole", de Lucian Blaga - Manole - " l4onoslireaArgesului" .-ffri\"Mora", de loan Slavici - Marcelo Mariani - ".4ct venetiun", de Cantil Pelrescu - Miricuta bltrini - " lr4iorita - Mihai Viteazul - 'l.storia rom/inilr>rsupt Mihsi-Voievod Lliteazul", de Nicolae Bdlcescu - Mihai Viteazul - "PoSallossan", de George (loSbuc - Miorita - ",Viorittt" - Moloc - ",llexondru LipuSneanul", dc CostucheNcgru;zi - Nae Cafavencu - "(\scrisoare pierdutd", de I.L.C'aragiale - Nechii -ipan - "Baltagul", dc iVihoil Satloveanu - Negru-vodi - " Monaslirea .lrgeSului" - Nici - ",,Imintiri din t'opildrie", lon (lreongd - Noroduf - "tlletarulru Ltipu;neanul", tle (lostacheNegruzzi - Oedip - "Oedip rege", cleSo/bcle

I

222 467 37O 255 I 65 518 ll2 97 l']2 229 404 94 4'l'7 3l5 321 496 I l5 521 l7'7 325 l8l

3',76 t84 381 l19 490 30 25'l 481 28 6l 63 -l -t

t.l7 526 263 35 412 r50 42'7

' - OtiliA Mlrculescu ' " Enigma Otiliei" , de George Cdlinescu - Pantelemon CltitI - "Budulea Taichii", de loan Slavici - Paga Hassan - "PaSa Hassan", de George CoSbuc 1 Fersi-Oi) "Mara", de loan Slavici - Person-ajeieroglifice - "Istoria ieroglificd", de Dimitrie Cantemir - Pietro Gralla - "Actvenelian", de Camil Petrescu - Popa Tanda '"PopaTanda", de Ioan Slavici - PrAslea- "Prdslea cel voinic si merele de aur" - Prin(ul Maxen{iu - "Concert din muzicdde Bach", de H ortensia P aPadah Bengescu - Rtrzvan - "Rdman Si Vidra", de Bogdan Petriceicu Hasdeu - Regele B6renger | - "Regelemoare", de Eugen lonescu - Rictr Venturiano ' "O noaptefurtunoasd", de I.L.Caragiale - Rim - "Concert din muzicd de Bach", de H ortensia PaPadat' B engescu - Rudy - "Patima rosie", de Mihail Sorbul - Sbilt - "Patima roSie", de Mihail Sorbul - SfAnta Duminicl - "Povestea lui Harap-Alb", de lon Creangd - SpAnul - "Povestealui Harap-Alb", de.lon Creangd - Stavrache - "invreme de rdzboi", de I.L.Caragiale - Sttrnictr Ratiu - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu - $erban Saru Sinegti ' "Jocul ielelor"' de Camil Petrescu - $tefan cel Mare ' "Apus de soare", de Barbu $teJdnescuDelavrancea - $tefan cef Mare - "Frafii Jderi", de Mihail Sadoveanu - $tefan Gheorghidiu - "Ultima noapte de dragoste,noapte de rdzboi", de Camil Petrescu - $tefan Tiptrtescu - "O scrisoare pierdutd", de l.L.Caragiale - $ugteru - "Dincolo de nisipuri", de FdnuS Neagu - Tache Fsrfuridi 9i lordache BrAnzovenescu - "O scrisoare pierdutd", de I.L.Caragiale - Tofana Sbill- "Patima roSie", de Mihail Sorbul - Toma Alimog - "Toma AlimoS" - Ttrrtrnimea - "Ciocoii vechi si noi", de Nicolae Filimon - Veta - "O noaptefurtunoasd", de I L.Caragiale - Vidra - "Rdman Si Vidra", de Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vitoria Lipan - "Baltagul", de hlihail Sadoveanu - Zaharia Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I L Caragiale - Zila - "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale - Zoe Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale

329 t88 66 266 234 483 l9r 52 394 445 504 531 388 431 434 105 r08 194 JJJ

48'l 452 289 391 -\-t)

203 539 438 37 2'10 543 456 272 547 551 5-s5

* Surselecomicului in comedia "O noaptefurtunoasd", de I.L Caragiale 5J8 * Surselecomicului tn comedia "O scrisoare.pierdutd", de I'L.Caragiale 565

1e

PERSONAJULLITERAR Personajulliterar esteprincipalulcomponental unei opere epicesaudramatice (niciodatdlirice),caredeterminf,acfiunea,se afld in centrul evenimentelor qi intimpltrrilor ori poate fi o puternici personalitate umani in jurul c5reia'se construie$te esenlaideaticl a respectiveicreatiiliterare. Personajul literar este conturat, de regula, din doud perspective:una sociala (exterioari) gi cealaltd psihologicl (interioarf,), acestea determindnd gi conflictele in care sunt implicatepersonajele: conflictul exterior gi conflictul interior. Cuvdntul "personaj" provine din fr. personnqgegi lat. persona,careinseamnd"mascdde teatru","rol". CLASIFICARE Clasificarea personajelor literare poatefi fdcutddupf, o multitudinede criterii, in funcfie de o seriede repereestetice,de categoriiliteraregi de contribufiape careo au in cadruloperei. O eventualI ordonare a personajelor literare poate fi sistematizatdludnd in considerarenumai cdteva dintre criteriile esenlialegi avdnd in vedere cele mai reprezentativepersonaje intdlnitein opereleliterareinclusein programa$colarA. A. Duod rolul si locul oe core tl ocuDdin onera literard: 1. personaj principal - aparepe parcursulintregii opere gi/sauare rolul esenrial/central in desf6gurarea acfiunii; personaj 2. secundar aparein cdtevasecvenleepicesau dramatice,avdnd rolul de a conturapersonajulprincipal gi de a ilustrarelatiaacestuiacu celelaltepersonaje; 3.personajepisodic- apareintr-un singurepisodepic sau dramatic,avdndrolul de a evidenfiao trdstrturda altui personaj,de a da culoarefirului narati%de a ilustrarelalii interumaneetc.;

Vitoria Li

("Baltagul",

11

de Mihqil Sadoveanu)

B. Dupd valoarea morald (semnifica(ia eticil 1. personaj pozitiv - insumeazdtrisituri definitorii pentru integritateaeticd umand,cum ar fi: demnitatea,libertatea,seteade loialitateaetc.; adevf,rgi dreptate,cinstea,corectitudinea, Exemplu:Banul C, Maria, Gheorghe ("Ciocoii vechi si noi", de Nicolae Filimon) 2. personaj negativ - acumuleazitrdsituri care ilustreazd decf,derea moral5, dezumanizarea: ipocrizia, minciuna, ingel6ci unea,I6comi a, avaritria,rautateaetc.; Exemptu:"'"11!,';:3,i vechisi noi", de NicotaLe Fitimon) Personaj pozitiv Doamna Ruxanda

Persona,i negativ vornicul Mo(oc

( "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negruzzi) C. Dupd perspectiva sociologicd: l. personaj individual - are identitate,este particularizat al statutuluisocial,al paletei din punctde vederecomportamental, specificeetc.; de trtrslturicaracteriale 2. personaj colectiv - ilustreazio mulfime, un grup, o comunitate gi este construit prin acumuldri succesiveces se constituieintr-o omogenitatede vorbe,gesturi,migcare,atitudini, mimic6etc.; Exemplu personaj colecliv personajindividual norodul AlexandruLdpugneanul ( "AI exandruLdpuSneanul ", de Costache Negr uzzi) D. Dupd categoris esteticd (raportulfs(d de realitate): 1. personaj fabulos - inzestratcu puteri supranaturale, poatefi gi un animal,pasdre,insectdetc.,acesteafiind personificate gi avdndcaracteristici miraculoase; Exemplu:SfdntaDuminici, Geril6,calul etc.; ("Povestealui Harap-Alb", de lon Creanga) 2. personaj mitic - simbolizeazdun mit popularautohton sau o credinli din mitologia universald,avdnd rolul de a susfine ideaticesenfarespectiveipovegtiancestrale;

t2

Exemptu:Manore

6!ll';

(baladapopulard "Mondstirea,lr ; drama "MeSterulMonole", de Lucian Blaga) 3. personaj fantastic - depagegte cadrul experienleiumane, esteeroul unor situalii neobignuite, construiteprin specularea unor teorii sauipotezedin procesulcunoagterii; Exemplu: profesorulGavrilescu ("La;igdnci", de MirceaEliade) 4. personajlegendar- intrupareasimbolicda modeluluide erou popular, a vitejiei qi curajului, a eroismului anonim ca exemplual neamuluiromdnesc; Exemplu: Toma Alimog din balada populard cu acelasi nume 5. personaj alegoric - personajmetaforic,intruchipdndo categorieumani, un statulsocial,la careseopereazdun transferdin planul abstractal unor infelesuriprofundeintr-unul figurativ,de suprafali; Exemplu:lona ("Iona", de Marin Sorescu) 6. personaj real - este confirmat de realitateaconcret6, persoanacaredd viafi personajuluireal a existatcu adevIrat; Exemplu:$tefan cel Mare ("Fralii Jderi", de Mihail Sadoveanu) 7. personajistoric - individ careesteatestatde istoriatdrii, fie un domnitor,fie un boier romdn,fie o alti personalitate istoricd; Exemplu:GeorgieDuca-Vodd ("Zodib Cqnceruluisau vremeaDucdi-Vodd",de Mihait Sadoveanu) 8. personaj tragic - model uman,erou exemplar,inzestrat cu celemai alesecalitalimoralegi capacitalieroice,frimdntatde un conflict interior,invins de propriuldestin,de propriul ideal; Exemplu:Oedip ("Oedip rege", de Sofocle) 9. personajcomic - inli{igeazl un caracteruman,un tip ce ilustreazdmoravurisocialesaupolitice,stirnind rdsulgi avdndrol moralizator: Exemplu: AgamemnonDandanache ("O scrisoarepierdutd", de lon Luca Caragiale) .

, 1017195,.

10. personaj absurd - individ irafional, neverosimil' conturatimpotrivalegilorfirii 9i a gdndiriilogice,utilizdndformule inrf,dicinat in $ocantede expresie, pundnd accentul pe rdul de a gasi un insului pe incapacitatea structurainterioarda omului, ei, de a rigorile 9i sensviefii, de a puneomul in acordcu societatea comunicagi a intrain relafiecu ceilalfi; Exemplu:Bdrenger ("Regelemoare", de Eugenlonescu) - individ real, conturatdin autobiografic personajul 11. evenimentele9i intdmpldrile, din sine, propriile perceplii despre fapteleproprii; Exemplu:Marin C[l6ra;u (Preda) ("ha1a ca o Pradd", de Marin Preda) E. Dupd curentul literar cdruia-i apartine: fo4f, interioard' 1. peisonaj clasic (personaj-"caracter")raliune, cumpdtare, curaj, vitejie, cu inzestrat puternic, caracter defineqte: care-l caracter de o trlsdturl de demnitate9i dominat avarilia,cruzimea,sim{uldatorieietc.;apartineclasicismului; Exemplu: CostacheGiurgiuveanu ("Enigma Otiliei", de GeorgeCdlinescu) 2. personajromantic - dominatde trdiri puternice.visdtor, de tristefe,melancolie,scepticism,caracter exagerate cu sentimente in imprejurdriexceplionale'altfel spus, exceptionalcareactioneazd prin atitudini, trasaturi, gesturi etc.; comun din iegit personaj aparlineromantismului; Exemplu:Dionis

( " sdrmanul Dionis ", de M.Eminescu)' 3. personajul realist (personaj-"tipic") individul tipic' aflat in rn.Oiutsocialobignuit,reprezentindtipuri umaneale vielii sociale:arivistul,demagogul,amorezul,cocheta,orfanul;apa(ine realismului; Exemplu:StdnictrRaliu ("Enigma Otiliei", - de G.Cdlinescu)' 4. personaj expresionist- ilustreazaexpresiapurd a tr6irilor sufletegti,nelinigteaexistenlial6,idealul intoarcerii la sufletul primar. Personajeleexpresionistein16ligeazdfiguri

l4

generice,reprezentativepentru o intreagf,categorie,fiind mai mult simboluri ale unor idei sau concepte.decdtindividualitdfiumane; aparlineexpresionismului; Exemplu:Manole ("MeSterulManole", de Lucian Blaga). . S.personajnaturalist - aflat in relaliedirecti cu ereditatea gi mediul inconjurltor, dominat de instincte 9i dependentde mogtenireageneticd,stareapsihicl fiind conectatdla manifestf,rile naturii;apa(ine naturalismului; Exemplu : StavracheGborgescu ("in vremede rdzboi", de l.L.Caragiale) E Dupd relafio personajului cu turtul gi cu aatorul: l. personaj-narator- narafiuneala persoanaI realizeazL o identitateintre planul naratoruluigi personaj; ExempIu : gtefan Gheorghidiu ("Ultima noaptede dragoste,intdia noaptede rdzboi", de Camil Petrescu) 2. personaj-raisonneur(reflector; motivul strtririului) asistf,,fdrl sdseimplice,la desf6gurarea gi acfiunii,la evenimentele intdmpl[rile pe care le comunici in mod obiectiv cititorului sau celorlaltepersonaje; Exemplu:AbatelePaul de Marenne ("Zodia Cancerului sau VremeaDucdi-Vodd", de Mihail Sadoveanu) 3. personaj-martbr - individul prin ochii cdruiacititorul ia cunoqtinli despre intdmpllri, evenimente,infdfigareagi faptele celorlalte personaje,amplificdnd senzafiade autenticitatea naraliuniigi oferindmodernitateviziunii artistice; Exemplu:Felix Sima l"Enigma Otiliei", de GeorgeCdlinescu) 4. personaj-simbol- sugereazd o idee sau o concepfiecu caracterde generalitate,o viziune a unei categoriiumanesau o intreagi comunitateaflatdintr-o situalielimitd; Exemplu:$ugteru l"Dincolo de nisipuri", de FdnuSNeagu)

1S

- definite de G. il,zupd complexitatea co E.M.Forster, in lucrarea "Aspecte ale romanului", I968.' 1. personaje "plate" - "construite injurul unei singure idei sau calitili [...], ce pot fi exprimate intr-o singuri fraza". Acest personaj se intdlneqtemai ales in cadrul povestirilor, unde accentul cade asupra intdmplirilor gi evenimentelor, personajelefiind palid conturate din punct de vedere caracterial, av6nd doar menirea de a participa la acfiune; ' 2. personaje ttrotunde" - personaje complexe, "care nu pot fi caracterizatesuccint gi exact", cu forfi persuasivdin econornia textului narativ/dramatic: "testul unui personaj rotund este capacitatealui de a ne surprinde intr-un mod convingdtor". MODALITATI

$I PROCEDEE DE CARACTERIZARE

I. Caracterizare directi - referirea asuprapersonajului este exprimatd in mod direct de cltre: a) naratorul (in operele epice) sau autorul dramatic prin didascafii (in cazul textelor dramatice): Exemplu: * "...scurt la staturtr, cu fafa oachegi, ochi negri, plini de viclenie, un nas drept gi cu vdrful cam ridicat in sus, ce indici ambiliunea Si mandria grosoland" - trdsdtari fizice Si morale (despre Dinu PdturicS,protagonistulromanului "Ciocoii vechi gi n o i " , d e N i c o l a eF i l i m o n ) ; * "Gelu e un bdrbat ca de 27-28 de ani de ofrumusele mai curdndfeminind, cu un soi de melancolie tn privire, chiar cdnd face acte de energie. Are nervozitatea instabilri a animalelor de rasi. PriveSte totdeauna drept ln ochi pe cel cu care vorbeSteSi asla-i dii o autoritate neobisnuitd." (Gelu Ruscanu, protagonistul dramei "Jocul ielelor", de Camil Petrescu); * "Trahanache (priveSte lung pe Tipdtescu, cure e in culmcu ugitaliei)" (Zaharia Trahanache,comedia "O scrisoare pierduti", de l.L.Caragiale) b) celelalte personaje din operd: Exemplu: " ... o fiinld gingasd care meritd ocrotirea, o floare rard, o Jatd mdndrd Si independentd" afirmd Leonida Pascalopol d e s p r eO t i l i a ( " E n i g m aO t i l i e i " , d e G e o r g eC i l i n e s c u ) ;

16

c) personajulinsuqi,autocaracterizarea: Exemplu:"$i eu eramveselca vremeaceabundgi gturlubatic Si copildros ca vdntul in turbarea sa" - se autodefinegteNicI ("Amintiri din copil6rie",de lon Creangd); II. Caracterizareindirect5: a) prin faptele, g6ndurile, vorbele, atitudinile, reac{iile, personajului, principalelemijloaceleartisticefiind monologulSi dialogul: Exemplu:"... toatAviafale-amspusgi i-aminvdlat[...] dar pe tine si vedemdacaegti in starecel pufin de-atdta[...] ca de mdncaree lesne,dar ce le spui?[...] gi-orsf,te inveleei pe urml minte cdndoi imbatrdni.O s6-gigteargdpicioarelepe tine, cf, n-ai gtiut sI faci din ei oameni."- mediteazdMorometela drama familieisale("Moromelii'i,de Marin Preda); b) mediul ambiant gi social,specificpersonajelor realiste: Exemplu: lipsa de fantezie gi incapacitateacreatoare, trlslturi ale lui Titi Tulea("EnigmaOtiliei",de GeorgeCdlinescu) - ilustratede agezarea riguroaslgi inflexibilda instrumentelor de picturd,culorilorgi altor lucruri; c) onomasticapersonajului: Exemplu:AgamemnonDandanache ("O scrisoarepierdutS", - comiculde numeesterelevant,prin aldturarea de I. L. Caragiale) absurdia numeluiviteazuluirSzboinicgrec,conduc[torde ogti gi bun strateg - Agamemnon - cu Dandanache,care sugereazd incurcdtura,dandanaua; d) rela{iacu celelaltepersonaje: Exemplu:Lefter Popescutrece piin cele mai variatestdri sufletegti, de la sperant6la deplimare;in casachivufelor,simteo emo{ie puternici, o nerlbdare pe caregi-o stdpdnegte cu greu, apoi il cuprindedisperareaatunci cdnd nu gdsegtebiletelein jachetd,devineimpulsivqi violentcu Jdca,pe careo ia de pieptgi ii trage cu sete o palrn6;este confuz gi igi pierde definitiv controlul:"... te omor,md-nfelegi? te omor!"("Doudloturi",de I.L.Caragiale); e) didascaliile,in cazulpersonajelor dramatice: Exemplu: "Dandanach e (vorbeStepeltic ;l sdsdit)", "(aducdndu-Siin s.fdr;it aminte)", "(Dandanache face gestul cu pierdutd",de lon LucaCaragiale. clopoleii)" - "O scrisoare

LT

TITER&TUR& FEPUMR& PERSONAI IIEBAtAnfrpcptl,mn,{ AFiA - personaj secundar de baladd populari : - personaj mitic " M on astireu A rgeSu I u i" - baladd populurd Balada populard "Monastirea Argeq;ului" a fost publicatd - aldturi de "Miori{a", "Toma Alimog", "Dolca" - de Vasile Alecsandri in prirna culegere de creafii populare rorndnegtidin !852, intitulatf,"Poezii poporale. Balade (Cdntice bdtrdneqti) adunate gi indreptate de Vasile Alecsandri". Valoareaafiisticd a acestor creafii fblclorice a fbst - probabil - motivul pentfLlcare Alecsandri a alezat la inceputul culegerii de "nestemate"populare un motto devenit celebru: "RomAnul e ndscut poet". Balada populard "Monastirea Argeguh"ri"ilustreazdmitul estetic in literaturapopulard gi are la bazi credinla ancestraldcd nimic durabil gi unic prin frumusete nu se poate clddi fbrd sacrificiul de sine al creatoruluide frumos gi peren. "Monastirea Argeqului" are Lln statut aparte in ceea ce privegteincadrareain specie,deoarecese situeazdla granifa dintre baladl qi legendi. Opera este o balad5, intrucdt ilustreazd mitul jertfei pentru crea{ie, o credinfd strdveche,conform cdreia arlistLrligi a s u m ds a c r i f i c i u l d e s i n e i n r e a l i z a r e a u n e i c r e a { i i u n i c e . n u c a utilitatepractic.l,ci urricddin pLrnctde vedeleestetic:"Monastile-naltdi' Curn n-a rrraifost altd". Totodati, aceasti baladdconrllLlneun erou excep{ional, stdpanit de patima crea(iei, cireia nu i se poate impotrivi gi pentru care sivArqegte fapte deosebite, ieqite din comun.

18

Opera este o legendi, deoareceexplicf,existen{arealS a Mlnistirii Argegului, construc(ieunicl in lume prin arhitectura cu totul aparte,monumentde o frumuseledeosebittr,carese afl6 la Curteade Argeg. "Monastirea Argegului" este considerati o baladtr popularl cu trdslturi de legendl gi apar{ine genului epic, in care, insi, se imbinl armonios elemente lirice, epice gi dramatice.in structurabaladeisedistingdoui mari planuri, unul faptelegi construiegte epic in cadrul cdruia autorul anonim nareazd. personajelereale sau fabuloasegi celIlalt lirico-dramatic, ce se gi prin atitudinealui Manole definegteprin gdndurile,sentimentele gi ale Anei, exprimateprintr-un dramatismimpresionant.Balada ilustreazf,mitul estetic,cunoscutgi ca mitul jertfei pentrucrealie, poetul anonim exprimdndaici ideea cd Manole este artistul dominat de patima creafiei,dar nu-gi poate implini menirea - fIrI sacrificiul de sine, o concepfiefilozoficf, strtrveche, ceeace faceca baladapopulari "MonastireaArgegului"strfie totodatdun poem filozofic. Ana este personaj secundar,deoareceaparenumai in Manolegi tablor,uile al treileagi al patrulea. Eaestesofiamegterului intruchipeazf, iubirea ideali ca sentimentunic qi indl{itor,pe care amAndoiil sacrificddurerosin numelepatimii pentruo crealie prin frumusefegi trtrinicie:Monastirea neasemuitd Argegului.Ana areaceeagi {inuti moralSsuperioari ca a lui Manole,iubirealor fiind cu totul aparteprin dlruire totaldgi devotament,situdndu-se gi durabile. la indl{irnea crea!ieir-rnice Ana apareabia in tabloul al treileapi ilustreazdmotivul femeii deslinatezidirii. Manolepresimtec5 aleasadestinuluitragic va fi sofia sa, deoareceiubirea lor este mai puternicddecdta celorlalgigi atunci sacrificiulva fi pe mdsuraactului creator. la apropierea Anei de locul zidirii gi Megterulasistdnepr-rtincios roste$te o invoca1ie cdtre DumnezeLtca sadezl[n1uie stihiilenaturii ca s-o opreascd din drum: "Dh, Doamne,pe lurne/O ploaiecu splrffle,,'Si facd plraie,l Sa curgd giroaie,/Apele sa creasci,/ din vale,/ S-o-ntoarcd Mdndra sd-rniopreasc[,/S-o opreascd-n dar "ea cale!".Dumnezeu ii ascultdrugagi d[ "ploaiespumegat6", tot venea/ $i s-apropia".Din aceastasecventdpoeticd reies,

19

indirect, devotamentul gi iubirea profundi a femeii pentru bdrbatul ei, intrucdtea igi continui, cu tenacitate, drumul: "Ea mereu venea,lPe drum govaia/$i s-apropia,/$i amar de ea,l latd, c-agiungea!".Ana reuge$te sf,invingdtoateobstacolele, asemenea unui personajde basm,fiind inzestratlcu trdsdturi exceptionale, dominate de iubirea arzdtoarepentru so{ul ei, datoritdcdroraa izbutits6invingf,ploaiagi vdntuldezl[nfuitede divinitate:"Mdndra n-o oprea,iCi eatot venea/ $i s-apropia". Ana reprezintdmotivul femeii destinatesacrificiului, scena sosirii la zidurile mf,ndstirii impresiondndprintr-o incf,rcf,turd dramatici sfdgietoare,realizatd.prin antiteza dintre zbuciumul sufletescal lui Manole gi gesturilelui tandre,care amplificd simfdmdntuliubirii : "lar Maneaturba,/ Mdndra-gis6ruta,/ in brafe-olua/ Peschele-ourca,/Pezid o punea/$i, glumind,zicea:I - Stdi,mdndruta mea,/ Nu te spiria,/ Cd vremsdglumim/ gi sdte zidim!". Ana este aleasdde autorul anonim pentru sacrificiul inchinatcrealieidatoritdcalitalilorei superioare- bialitatea Si incredereanemf,rginitefafd de Manole - reieqite din referirea directda poetuluianonim:"Ana se-ncredea I $i veselrAdea".in plan stilistic,drarnatismul sceneiesteamplificatde monorimade tip feminin,in -a, -ea,ddndsenzaliaacusticdde vaiet,de tAnguire rdscolitoare, sfdgietoare, iar profunzimeadragosteiestesugeratI de diminutivttl "mdndruta". Manolelucreazdfrenetic,zidindodatdcu Ana propriaiubire, fapt exprimat prin diminutivele repetate obsesiv, "glezniqoare", "pulpigoare", "costigoare", "!d1igoare". Suferintacumplitl a Anei este exprimatdtn mocl direct prin vorbele ei tdnguitoare,care simbolizeazimotivul zidirii treptale, secvenldin care indlfarea bisericiiestedublatdacusticdejeluireagradatd a femeii- "Zidul riu md strdnge/Trupugoru-mifrdnge"-, precum gi de chemareaprin repeti(ie: "Manoli, Manoli,/ Megtere Manoli!". Inocenfa, sinceritateagi incredereain solul ei suntcalitalicareo definesc indirect gi reiegitedin secvenlaliricii in careAna triieqte dureros iluzia jocului. Addnca ei durere sufleteascieste cauzatdde pierdereacopilului ce urma sd se nasci, sugerdndindirect Si onticipat o puternicddragoste maternS: "Copilagu-mifrdnge". ChinurileAneigi simpatiaautoruluianonimsuntexprimate in mod

2(}

direct prin repetilia impresionantf,a versurilor:"Iar ea,vai de ea! / Nici cd mai rddea,/[...] Dar ea,vai de ea,I Tot mereupldngea". Portretul fizic lipseEte,dar autorul anonim sugercazdtn mod direct frumuse{ea qi ging5gia Anei prin metaforapopulard: "So!ioaralui, / Floareacdmpului!". in ptan metaforic, Ana devine coautor al construcfiei unice,gestulei de a se l6saziditi simbolizdnddragosteaprofundl pentru Manole, iar faptul cd reugegte si treaci probelestihiilor o defineqte,indirect, ca inifiat5, capabildsd implineasci,impreunf, cu soful ei, crea{ia mdrea!f,,iqtrucdt sacrificiul este gi al ei. Mdndstireaseinalfd ca rod al dragosteiqi at jertfei gi de aceeava fi o zidire sfAnti unic5. insuqirileAnei se dezvtrluietn mod direct de citre autorul anonirn sauindirect, prin comportamentulgi felul de a vorbi ale personajului. Balada populard"MonastireaArgegului" este o creaJie poetica de mare profunzime a ideilor, construitdcu un limbaj artisticce se bazeazdpe imaginigi simboluri,valoareaei pentru cultura romdneascdfiind confirmatdde faptul ci mari autori ai au folosit-o literaturiiculte,ca LucianBlagasauGeorgeCdlinescu, ca izvorde inspirafiein operelelor.

erOBaNA$ur - personaj principal de baladl popularl - personaj mitic uMiori(a" - baladd populard Balada populard "Miorita" a fost culeasdde Alecu Russode ta nigte pdstori din munlii Vrancei, pe cdnd se afla in exil la Soveja 9i publicatd in prima culegere de "Poezii poporale. Balade (Cdntice bdtrdneqti)adunate pi indreptate de Vasile Alecsandri", apdrut6 in 1852,al cdrei motto a devenitcelebru:"RomAnul e nlscut poet".

2\

Deqi baladaaparfinegenului epic, in structuraoperei se distingdoui mari planuri, unul narativ in cadrul cdruiaautorul anonim povestestefaptele Si construieStepersonajele reale sau fabuloase gi celdlalt lirico-dramatic, ce se defineqteprin exprimarea. gdndurilor, sentimentelor Si prin atitudinea ciobdnasuluiin fala morlii, intr-un dramatism impresionant. Balada ilustreazimitul popular mioritic (al transhuman{ei), poetul anonir4exprimdndaici ideeac6,omulacceptdmoarteacape un ftnal ftresc al vielii, o concepliefilozoficf, strdveche,ceeace faceca baladapopulard"Miorita" sf,fie totodatdun poem filozofic. Autorul anonim igi exprimi indirect sentimentelegi gdndurileprin intermediulacliunii Si al personajelor. Ca in orice operf, epicl, se manifestdaici timpul gi spafiul in care se desfdgoarf,acliunea:toamna, in timpul transhumantei,intr-un peisajmirific - "Pe-un picior de plai/ Pe-o gurd de rai". Fiind o creafie popular6, gi aceastdbaladl reflectd toate trdsdturile specifice:caracter anonim,oral,colectivgi tradilional. Ciobinagul moldoveaneste personajul principal din baladapopulard"Miori1a"gi in acelagitimp un personajmitic. , deoarece el exprimd,prin atitudinealui, infelepciunea popularf,a acceptf,rii morfiica pe un dat firescal viefii r.rrnane. Portretul fizic este conturat prin elementele tlescrierii poten(steI ir ic, inlrucdttrdsdturiIe ciobdnagr-r Iui suntvizualizateprin oclrii marneiindurerate, amplificdndastfelernoliacititorului.prin mijloacele caracteriz.driidirecte, autorul anoniut colnpune un portret de o frumuse{eimpresionantd, la care se adaug6cu subtilitateduiogiagi dragostea marnei,prin diminutiyeleiolosite: "Mdndru ciobdnel/Tras printr-un inel?/ Fefigoaralui,/ Spuma laptelui;/MustefioaralLri,/Spicul grdului;/ perigorullui,/ pana corbului;/ Ochigorii lui,/ Mura cdmpului!..,,.l'rdsaturile ciobdnaguluisunt exprimate lle prin epitete sugestiveprivincl atitudineabdrbateascd gi curajoasa, "rndndru".fie prin nrctuforc expresivepentrutinutazveltd -"Trasprintr-uninel". De rentarcat estealegerea de cdtreautorulanonima unor elernente din natura pentrua conturatrlslturile fe{ei:pieleaestealbdprecllnt..spulua laptelui",mustdcioara blonddca "spiculgrdului",pirul ;;i ochii negrica "panacorbului"gi. respectiv, ca "mura c6rnpului".Astfel.

22

-,t',rtretuiciobdna;uiili capata valenle picturule, in care cromatica ;L'\ izi-ralizeaziexpresiv gi delicat prtn lntennediulmetuforelor. fizice ale tillilruiLri sugereaz[ totodata Trdslturile trlslturile lui rnorale, atat in zona sensibilitatii,cat gi in aceeaa oriceperii ;i pasiLurii saie pentru meserie. Astt'ei. la inceputul baiadei se mentioneazi. prin caructerizare direcld, hdrnicia, vreclniciaciobanasuiiii-ralc este"rttai ortolnan" (ortoman- bogatin trrnne - n..n.), are "ci inai multe", "cai inv[!a!i" 9i "cdini mai bdrba1i". Prin mijloucele intlirecte ale curacterizdrii, se sugereazd 5i alte trdsdturi morale, care reies din gdndurile 9i sentimentele ciobdnagului.E,l are o fire blAncll 9i iubitoare' este prietenos 9i sensibil, deoarece,in eventualitateamorfii, dorinla lui este de a de cei dragi, "sa fiu tot cu voi", "sl-mi aud cdnii" 9i rdrndnealf,tr-rri sd fie ingropat "in strungade oi". Pasionat de meserie, ciobanagulnu se poatedesparlinici de fluierele sale, cale constituie un sirnbol pentru sensibilitatea9i duiogia sufletului, pentru cd in testamentulliric nu uitd fluieragul "de l-ag",pe cel "de os'' gi pe cel "de soc", pe caredoregtesd le aibd c u s i n e v e g n i c .i n c r e d i n f a ct d d r a g o s t e ad i n t r e e l 9 i a n i m a l e l es a l e este reciprocl, imagineazdcd,in eventualitateamorlii, acestea"or pldnge/Cu lacrimi de sdnge!".Degi tdndr,cioblnagul estein{elept, deoareceacceptamoaftea ca pe un final firesc al vielii, imagindnd o nuntl cu eiemente cosmice (cosmogamie) intre care se va reintegraprin nefiin!5. E,l strecoardaici, cu delicatefesufleteasci,o credinla popr"riardancestralb,aceca cd atunci cdnd cade o stea moare un orn: "Cd la nunta mea/ A cdzut o stea". Grijuliu 9i iubitor, el nu vrea ca mama sd afle despresteauacazdtoare,fiind preocupat de dulerea sf?gietoarepe care aceastaar simli-o in eventualitatearnorlii sale: "lar la cea maicu!d/ Sd nu-i spui, draguld,/Ci la nttnta rnea/A cdzut o stea". Aceastf,atitudine a ciobf,naguluieste exprimatd in baladd prin testamentul pe care ciobdnagulgi-l face in eventualitateamorfii, prilej cu care poetul anonim accentueazicondilia omului in lutne prin motivul alegoriei moarte-nunlri, deoarece,ca orice elelnent ce aparfine universului gi omul se va reintegra coslxosului printr-o n u n t i r e s p i r i t u a l ac u e l e m e n t e l es i m b o l a l e a c e s t u i a :" S o a r e l e9 i

23

luna/ Mi-au linut cununa/Brazi gi paltinagi/I-am avut nuntaqi;/ Preolimungiimari,lPaseri,ldutari,/Pdsirelemii/ $i stelefbclii!". intrucdt deznodamdntullipsegte,finalut balsdei a iscat interpretiridiferiteqi contradictoriiprivind atitudineaciobanului moldoveanin fafa morfii. Unii critici considerf,cd ciobanuleste pasiv Si resemnatin fala morlii, pentru cd nu se revoltf,gi nu incearci deloc sd-gi salveze viala. Alfii interpreteaziaceasta atitudineca pe o jertfd pentrudemnitateaumanf,.Posibilamoafte"gi de-a fi sd mor" - esteim?ginati de tdndrulciobanca o nunti fabuloasI,ce ar puteasemnificaoformd de reintegrarea spiritului tn circuitul existen1ial(via(d -moarte-via7d)al cosmosuluj. O alt[ interpretarestrdvechesusfineideeaca moarteaar puteafi un olt mod de continuare a vie(ii prin nuntirea cu nolura eternd (cosmogamie- moarteaconceputbca o contopirecu universul), deoarecetdndruldoregtesd fie ingropatin mijlocul "stdnii", unde "oile s-or strdnge/Pe mine m-or plAnge"gi se insofegtein aceastd ciftrtoriecosmici(nunt5)a lui cu "Brazi gi piltinaqi,/Preo{irnun{ii mari,/Paseri mii/ $i steleliclii". ,lilutari,lPdsdrele ci portretulciobinaguluiilr.rstreazd un Sepoateconcluziona personaj mitic, de o neasemuitdfrumusefe fizici gi morall, asemlndtorunui Fdt-Frumosdin basmelepopulare,inzestrat cu cele mai alesetrdslturi cu care puteairnpodobifolclorul pe r"rn pentruneamulromdnesc. fldciu reprezentativ Limbajul artistic ilustreazdprofunda sensibilitatea "romdnuluinf,scutpoet",prin varietateafigurilor de stil: metqfttre"picior de plai", "gurd de rai", "lacrimi de s6nge"-.epitete oi "mdndre gi cornute","negru zdvol", "miorifd laie, bucdlaie"-, personificdri- "soarelegi Iuna/ mi-aufinutcununa","preofi,rnun!ii mari", "paseri, ldutari"-, diminutive populare -"ciobdnel", "miorifa", "bolndvioard", "fluierag", "mdicu!d", "fe{igoara", "musteJioar6", "perigor",cuvintepopularecu iz arhaic'-"or1onran". "pl6vif5", "bdrsand","strung6"-,precumSiformele populure ule viitorului verbelor-"de-o fi", "s-ar strdnge","dacd-iintdlni". pe ciobanulrnioriticca pe Mihai Eminescuil vizualizeazd. "un pdstorritdcit pe Carpafi,petrec6ndIungilenopti instelatein mijlocul turmelorsale,neavdndaltd petrecere decdt,din tirnp in timp, ldtratulcdinilorsdisaustrigatulpldngatoral oilor sale".

24

CONSTANTIN BRANCOVANUT - personajprincipal de baladdpopulari - personaj popular atestatistoric - erou popular de batadi " Constantin BrAncovanul" - baladdpopulard Literaturapopulardesteo componentiesenlialda folclorului romdnesc,deoareceinsumeazdtotalitateaproducliilorinlelepciunii poporuluinostru,(artistice,literare,muzicale,plastice,coregrafice, dramatice),createqi transmiseprin cuvdntqi practicidin generafie in generatie.Folclorul faceparteintegrantf,din culturanaJionaltr qi popor. defineqte spiritualitatea unui Creafiileliteraturiipofulareau fost publicatepentruprima oardde cltre poetulVasileAlecsandri in culegerea"Poezii poporale.Balade.(CAnticebf,trAnegti)"din 1852,al cirei motto a devenitcelebru:"RomAnul e ntrscutpoet", desprecarebardulde la Mircegtiafirmaci este"inzestratde naturtr qi cu o inimtrsim[itoare". cu o inchipuirestr6lucitd Iubitoral istoriei neamului,autorulpopulara creatnumeroase baladein caresltrvegte curajulgi patriotismulacelordomnitoriromdnicareerauoricdnd gatasd se sacrificepentru{aragi poporullor qi de aceeaau rimas pentrutotdeauna in sufleteleromdnilor. Constantin Br6ncovanul este.personajul principal qi eponim (care dd numele operei - n.n.) al baladei populare. Personaj atestat istoric, Constantin Brdncoveanua fost domnitorulTirii Rorndnegtiintre anii 1688-1714,perioaddde progreseconomicqi de independenf5 faf6 de puterilestrdine,ceea ce a stArnitfuria turcilor,carel-au uciscu silbiticie, impreunicu cei trei t'iiai sai. in expozi(iune, naratorul anonim evidenfiazi, prin caructerizoredirectd,originea nobild gi credinfa in Dumnezeude careesteanirnatdomnitorulromdn- "Boier vechigi domncregtin". CalitAtilenorale suntaccentuate de poitretul fizic, realizatsuccint prin doud epitete- "Fa{a bldndi" 9i "Barba alb6" - caresugereazd gi intelepciuneadornnitorului. generozitatea

25

este credin{a in Trdsdturamorala esenlialI a domnitorului inci" de la inceputtrl Dumnezeu, subliniatd tn mod direct inzestrat cu talent i^TASurArii acliunii: "La icoane se-ncllina"' bunastare in lari' prin de conducitor, Brancovanul adusese prin talentul ."fo,*.f" pe care le frcuse, precum 9i independenta Patriotismul otomana' furia de politician, ceea ce declangeaz6' in mod indirect' din fierlinte, care-i dilijea zdloareacliunile r'liese' i;i trezeqtefiii' in .u.. turcii nAvalescin !ar6 9i domnitorul aparareapentru luptd "firoAU iridemnandu-i cu hotdrdresA se pregateascf,de prin verbe lu modul Aceastbtrasaturade caracier este reliefatb ldrii. 'imperutiv: vd.tre.zifi'l "-Dragii mei coconi iubili!/ Lf,sali somnul' sensibilitate de plind directd Armele vi le gatili"' Din sdresurea precum 9i grija pentru reiese gi puternica dragostea paternd' educafiaPatrioticda fiilor' la "Stanbul in Prins de cf,tre turci 9i dus in f'a!asultanului' demnitate qi tact turnul mare", Brincovanul dovedegte cu r"rmilin{69i evit6 crt diplomatic, deoarece nu se comportf, i9i pistreaza inieligen{d orice formulb de adresare'Domnitorul fa{d de Poafta atunci cdnd este acuzat de roa-credin!6 ;At";i" lwin era al cuvdntului arhaic (sensul Otomand,prin cuvdntul"hain" ca s6' mdsLrri luat ar fi c6 cel de rea-credinld n.n.) qi prin reproqul a Pdn chitit/ c-ai e scoatdlara de sub stapdnireaotoman6:"Adevir Ci impar[lie?/ noastri nu fi rnazilit/ Sd desparlia ta domnie/ De a demultceegtiavut/Banideauraibatut'iFdr-a-tifidernineteallle.,' F6r-avreacas6-nridaiseamdl'.'Domnitorulronrdtrrisllunclei..l atelrliasultatlttlttte:. diplomalie 9i indrSznea|I. intrr-rcitii atrage pre pirnlini'/ Cati-a;"' ' pr,o,'ra tts/t:!rs::dlrtctlz - "De-am fost mare r/irccl rndrluriseqte ie ueri ce suntl". Ca bun creqtin, Brdncovanr-tl gindLrrile ;i ii cutroagte crezttl sdtt gi anutne cd nutnai Dumnezeu tittt Lrtrn' fost "De-atn fapteie,fiind 9i singurul care il poateiudeca: i u l n t t c z e us i t t g u l ' o; ; t i c " ' l a d o r n r r i e ,D feltgloasa' S u l t a n r . ri li c e r e d o t n n i t o r u l u ir o t n 6 n s L l p t l l l e f e "sa se dea" la porttncindu-i sd-qi lepede "legea ct'e;tineasc6"9i va ucide impreundcr-rliii inahomedanism,ameninfdndu-lcd altfel il profund se patriotismul sai. Credin(a puternici in Dumnezeu 9i ce respinge roman' disting in nrod direct din vorbele domnitorului "Facd curaj: cu tnult cu fermitatc poruncasultanului9i-i rdspr'rnde

26

Dumnezeuce-avreall Iar pe toli de ne-fi tdia,/Nu md las de legea rnea!". ConvingereaadAnc5in puterea lui Dumnezeu,puternic inrdddcinat[in sufletul sdu, ii d6 forfa interioardde a asistala decapitareacelor doi fii rnai mari, disperarea gi durerea pirinteascd fiind incredinlatediviniffilii: .,Brdncovanul greu ofta./ $i din gurd cuvdnta:/- Doamne!fie-n voia ta!". Migcatde ttrria moral5 a domnitoruluirom6n,sultanulrepetl propunerea, inainte de a-l decapitagi pe mezin,dar Brdncovanul,care-gipusesesoarta in voia divinitAfii,rdmAneferrn in hotdrdrea s4: ,.Mare-iDomnul Dumnezeu!/Cregtinbun m-am ndscuteu,/ iregtin bun a muri vreu...". El igi incurajeazdapoi fiul sd primeascamoarteacu seninatate gi increderein Dumnezeu: "Taci gi mori in legeala,l Cd, tu ceriu-icipdta". Suferin(a tattrlui este sfdgietoaredupd decapitarea ultirnuluisdufiLr,durereaprofundi nu mai cunoa$te margini,stf,ri ,,inima-i redatein nod directprintr-ometafordextremde sugestivd: se despica".Aproapepierzdndu-gi rninfilede durere,dupd ce se aruncdpestetrupurileneinsuflelite ale copiilor,bocetulsdudevine un hlcstemcutrcmurdtor: "Dar-ar Domnul Dumnezeu/Sd fie pe gAndul rneu/ Sa va grergelipre pamdnt/t...]/ Sa n-avefi loc de-ngropat,/ Nici copii de sdrutat".Furiaturcilor.nu mai cunoaSte marginigi-l ornoarf,pe Brdncovanul cu o cruzimeftrrtrprecedent: "Trupu-i de pelejupea,/ Pieleacu paie-oumplea,/prin noroi o tdvilea". Autorul populartransrriteposteritf,tiiideeacd domnitorul romAnnu gi-atrddatcredinfastrdmogeascd in Dumnezeu, singura carel-a intdritin ultirneleclipe de viald gi carel-a ajutatsd moard cu demnitategi curaj: "SI gtifi c-a murit cregtini Brdncovanul Constantin". Portretuldomnitorului'romdn care a r6mas in istoria nearnuluidatoritapatriotismului gi credintei nestrimutate in puterea lui Dumnezeu este construitatdt prin curscterizare diractii, realizatd- in parte- prin tlescriere,cdtgi prin caracterizare indirectit- punerea personajului in situafielimitd,atitudinea in fafa morlii,gAndLrri, - realizallcuajutorul fapte,r'elagii cu alrepersonaje naruliutrii Si al liulogului.

27

de balada Pentru a accentua mlre{ia eroului pozitiv il pune pe Constantin Brdncovanulin populard, 'an'litezd autorul anonim cu sultanul- care reprezintdcruzimea9i rf,utatea' BrAncovanul Trisiturile moraleale domnitoruluiConstantin anonimal prin autorul au impresionatputemic poporulromdn,care' patriotismul pentru baladei qi-a exprimat admiralia 9i respectul tragedie a parcurs carui a domnitor, mire! al acestui neam9i 1ari,prin "*.*pfu. secole,rtrmindndin istorianoastrf,prin iubireade din el un model de credinla profundbin Dumnezeu9i lbcdnd conducltor de [at6'.t

n[mAwX MtrIeuTA

personajsecundarde baladi populartr "Miori(a" - baladdPoPulardRusso Baladapopulari "Miorita" a fost culeaslde Alecu la exil in afla se pe cdnd de la nigte pasiori din munfii Vrancei' poporale' "Poezii de Sovejaqi puUticatain 1852in prima culegere de Vasile indreptate adunate 9i bitrdneqti) Balaie-(bantice e nlscut Alecsandri",al cf,reimotto a devenitcelebru:"RomAnul poet". in Personajele,reale ori fabuloase'au atitudini specifice autorul atribuie il pe care narafiuneabaladei,in func{ie de rolul pun la caleun omor' oila anonimfieciruia in parte:cei doi ciobani stdpdnului'ciobanaqul n9zdrhvanieste ingrijoratl pentru viala iar mdiculabdtrdnaiqi moldoveanpriveqtemoarteacu senindtate' cautAcu infrigurarefiul' intr-o Poetul anonim o plaseazbpe miicu{a bdtrini 9i menit sd sensibilizeze secvenfiliricd de un d'amatismsfdqietor' esteticd' funcfie pronunlata o av6nd mai mult pe cititor,portretulei fiind construitica un personajsecundarimaginar' t'^'-' prin mijloacele *or,.",ut foi"^ este succint,fiind alcdtuit sugestiv'epitetul caracterizdriidirecte dintr-un singur element

88

"bitrdn6" gi un detaliutipic pentruportulpopular,,'cubr6ulde l6nd',. Portretul moral estedominatde suferin(acutremurdtoare a mamei care-gicautd cu disperarefiul dispdrut.Mijloacele de caracterizareindirectd sugereazddurerea sfAgietoarea mdiculei bf,trdne- "Din ochi l6crimdnd"-, care incearcEsf,-gi glseasci baiatul: "Pe tofi intrebdnd/$i la toli zicdnd".Imagine auditivd din acesteversuri esteilustratdprin gerunziilece gradeazIascendent rndicufei.indurerati gi deznidtrjduiti, ea compuneun disperarea portretinduiogdtorfiului sbu,careeste,poate,cel mai frumoschip - bdrbdtescdin intreagaliteraturdnationalf,.Alc[tuit din diminutive - "ciobdnel","fetigoara","mustefioara","perigorul",,,ochigorii,, - gi dativul etic -"ryr.-au vdzut" - portretul ciobanului amplificd zbuciumul ltruntric al batrdnei,sugerdndafectivitateamaterni ce atinge sublimul estetic gi emo{ional.Trdslturile concreteale inf6figdriifiului, pe caremdicufale enumer6,identifici un anumit pf,stor, individualizdndu-l gi prin monorima ,.-lui", care caracterizeazi aceastl secvenlI. Limbajul artistic ilustreazi profunda sensibilitatea "rom6nuluindscutpoet", prin varietateafigurilor de stil: metaforc - "picior de plai", "gur6 de rai", "lacrimi de sdnge"-,epiteteoi "mdndre gi cornute", "negru zdvoi", "miorilA laie, buc6laie"-, personificdri - "soarele gi luna / mi-au finut cununa",..preo1i, munfii mari", "paseri,l6utari"-,diminutivepopulare -..ciobf,nel", "miorita", "boln6vioard", "fluierag..,,,mi.icutd", ..fefigoara", "mustetioartr", "perigor", cuvinte populare cu iz arhaic "ortoman", "plivita", "bdrsani", "strungf,"-,precum Si formete populare.ale viitorului verbelor -"de-o fi", "s-ar strdnge,',,,dacb-i intdlni". in "Miorita" se manifestdspiritualitatea ceamai profundf,a romdnilor dintotdeauna,deoarece"prin toatd structuraei aceastI baladdunicd esteagade artistictr,plintrde simlire,agade inalta pentru natura eternd,incdt eu o socotescdrept cea mai nobili manifestare poeticia neamuluinostru."(Mihail Sadoveanu).

29

de patima creafieinu-gi poateimplini menireafEri sacrificiul de sine, o concepfiefilozoficastriveche,ceeace face ca balada MANOM populara"MonastireaArgegului"sAfie totodatl un poem filozofic - personaiprincipal de baladi populari Manole este personajul principal al baladei populare - PersonajPoPularmitic "MonastireaArgegului", deoareceare o importanladecisivb in desfbgurarea acfiunii.Manoleestetotodatf,un simbol literar gi un " M onsstireaArgeSului" personaj mitic, intrucdt simbolizeazl,artistul genial, creatorul - baluddPoPulardgi capabilde a realizao operdperfectagi unicd prin frumusefea mdrelia ei. De,aceeael ilustreazdmitul estetic in literatura fost publicati populari, flind un erou excep{ional,inzestratcu trdsf,turiiegite Baladapopularl "MonastireaArgequluin'a ,.Toma Alimog", "Dolca" - de Vasile ..Miori1a,,, din comun,ca orice erou de baladl, intrat,in acelagitimp, in _ alf,turi de popularerom'dnegtidin legendeleneamuluiromdnesc.Manole simbolizeazd ideeacd.o Alecsandriin prima culegerede crealii bitrdnelti) (CAntice Balade poporale' prin gi creafie unicd frumusefe trf,inicie este totdeaunarodul 1852, intitulatf,"Poezii Valoareaartisticaa sacrificiuluide sine, al jertfirii propriilor valori spirituale,in adunate9i indreptatede Vasile Alecsandri"' motivul pentru care cazul sIu, iubirea. acestorcrealii folclorice a fost, probabil' populare "nestemate" de culegerii Manoleestemegterulcel mai priceput,singurulcapabilde o la inceputul a$ezat a Alecsandri poet"' ndscwt e zidire rndrea!6, "cum n-a rnai fostalt6",fiind de lainceputcaracterizat celebru: "RomLnul un motto devenit mitul ilustreazf, Argegului" direct de cdtre autorul anonirn,prin detagarea de ceilalli megteri: "Monastirea Baladapopulari 'Noui megterimari/ Calfe gi zidaril durabil nirnic cd credinla bazd Manoli, zece,/Care-isi la are populard9i $i esteticin literatura al sine de gi sacrificiul intrece". Inteligent patima lir6 de Manolesuferd stlpinit crea{iei, cltrdi nll se poate gi unic prin frumusete cumplitatuncicArrdzidurilese prdtrugesc, fiind dar, un om superior, creatorului. ce ceea in apafte poate nu nruuci zadar: "lar in Manolista,/Nici cd mai lucra". "MonastireaArgegului" are un statut grani{adintre la AIes dc sd-Si dastin implineascd menireade a construiun situeazd se deoarece in specie, incadrarea privegte gi trainicie, ldcagunicprin fnrurusele Manolecomunic[- prinvis baladdgilegendtr:esteoba|ad5,intrucdtilustreazf,nrituljertfei careiaartistuligi cu Drrmnezeu, autorulanoniminzestrdndu-l cu puterifantastice. pentru crea(ie,o credin!6strdveche'conform unice fapt crea(ii rciese proprio 9i ce irr mod rlirect din mdrturie, atuncicand le unei asumdsacrificiul de sine in realizarea cireia povesLc;iie "aievea": printit crea(iei' celorlalli goaptd sfatr-rl "O Ce s'.r.,, patima stdpdnitde compuneun erou excep{ional. din Aievea iegite rni-a spus". deosebite' nu i ," poate impotrivi, sdvArgintlfapte Statutulde geniucstesugerat, indirect,de capacitatea lLride existen{a realS a explicd deoarece comun; este o legendi, o! iullcrior clca-gi asumadcstinul,intregLrl lui comporlarnent, arhitectura prin in lume unici Mindstirii Argegului,construc{ie gAnrJrrrile nelinigtii interioarc dc 5i laptclersLrbor-clonlinclLl-sc deosebit['careseafl[ la de o frumusele cu totul apafte,monutnettt "l)irn-orn creator: hotilii in zidil zitj cl.--a Cea-ntdi so{ioara,/ Cea-rrtdi alta"' fbst lCum n-a mai Cufieade Argeq-"Monastire-naltd sorioala/ ivi/ in Care s-a MAni zori de zil AdLrcdnd bucate/ La soi baladl o Argegului"esteconsiderat[ Agadar,"Monastirea ori la fiate". in genuluiepic' populardcu trtrsituri de legendi 9i apar{ine Tr:isirturile morale care-l definessreies tot indirect, din epice lirice' 9i dramatice' elemente care,insd,seimbindat'monios propliile vorbeori fhptegi dernonstreazd cinste,corectitudinegi jertfei pentru mitul estetic,cunoscut9i ca mitul Operailustreazd respectarea propune cuvf,ntului dat. Manole le celorlallimegteli dominat artistul aici ideeaci anonimexpritnAnd creafie,poetr-rl

3(}

31

taina c6 respectd s6fac6unjurlmdnt prin carefiecaresdseangajeze 'Noi sI ne-apucdm/Cu tofi si giurdm/ $i sa ne legam/ crea{iei: Taina s-o pdstrf,m;".Atitudinea lui este evidenliatdde verbele Ia percosnsI plural, careformeazS9i rima versurilor' Deqi devorat de patima crea{iei, slibiciunea umani il cuprindenumai din dragoste profundi pentru Ana, atunci cdtrd invocddivinitateasi dezlan{uiestihiile naturii ca s-o opreascddin drum.Pasiuneacreafieiil facedirz 9i tenace9i' degiestetulburat sufletegte,degidurereaestenimicitoare,el i;i zideqtesolia,hotlrit str-giimplineascl menirea artistici. Atitudinealui Manole este "turba", ilustratdde verbesugestivepentruagitalialui sufleteascf,: sine, de sacrificiul i;i asumd El "tf,cea", "zidea". "siruta", "ofta", deoarece mdnistirii, perelii in igi jertfegte iubirea, zidind-o inlelegecf, acestaesteprefulpe caretrebuies6-lpldteascipentrua in etemitate,el insuqiintrdnd deslvdrgio creafiecaresd ddinuiasca in nemurireprin operasa unictr9i prin iubireaprofundi pentru Ana, cu carese une$tepentrutotdeaunaprin moarte.Fdntdnadin finalulbaladeiesteun simbolal eternizdriiartistului prin jertfa indirect, de sine,careestesfagietoare9i dureroastr,stdrisugerate, de apasdrat6a lacrimilor. Ceamai marepartea trdsiturilorlui Manolesuntdezvlluite princaracterizsreindirectd,din propriilegdnduri9i fapte'sauprin dialogul cu profunde semnificafii in conturareapersonalitdlii exceplionalea urtistului, atuncicdndacestacomuniqdprin vorbe cu megterii,cu vod6,cu Ana saucu divinitatea. O altd modalitatede caracterizareo constituieuntiteza, Manole fiind in opoziliesubtildcu ceilalti megteri,de care se cu prin miiestrie - "care-igi intrece"qi in contradic[ie diferenfiazd moral'1 o superioritate 9i Negru-vod6,fa{i de care me$terulare P' 'tru spiritual[- "noi gtim/ Oricdndsd zidiml Altd monastire,/ pomenire,/ MLrltmai luminoasi/$i mr"rltmai frumoasd!"' Pentrutrdsdturilesale exceplionale,Manole se buculi de ce reiestnai simpatiagi admira{iaautoruluianonim,sentimente "Manease baladei: finalul in realizatd directd portretizsrea alesdin c[dea!". bietul perdea,/ Ochii-ise-nvelea/ [...] Mort ' Portretul fizic lipseqte,deoareceManoleesteun simbol cares5diinuie mitic, ilustrdndcredinlacd oricecrea{iedesdvdrqitd,

s2

pestetimp esterodul sacrificiuluide sine,pe careartistulil facedin patima mistuitoare care-l st[pdnegtegi cireia nu i se poate impotrivi. Caracterizareaindirectd a eroului popular se realizeazf,gi prin reloliile ca alte personaje: cu Ana este iubitor gi tandru, megterilor le impune respect gi ascultare, prin pricepereagi implicareapdni la sacrificiuin construireamdndstirii.in ontitezd cu Negru-vodf,, care intruchipeazdorgoliul nemlsurat gi cruzimea conducitorului infatuat, Manole se comporttrcu sinceritategi demnitate, mf,rturisindu-ic6 oricdndpoateconstrui o altf,mindstire"mult mai luminoasf,"gi ,,multmai frumoasf,',. Pentrua evidenliatrIsdturile personajului,autorul imbind armonios cele trei moduri de expunere: nara(iunea scoate in evidenl6calit6{ilemorale ale eroului, descriereapune in lumind comuniuneacu natura,iar dialogul eviden{iazdstf,rilesufletegtigi gdndurileeroului,pl€cumgi relalialui cu celelaltepersonaje. Balada populard"MonastireaArgegului',este o creafie poeticAde mare profunzimea ideilor, construitl cu un limbaj artistic ce se bazeazdpe imagini gi simboluri,valoareaei pentru cultura romdneascbfiind conflrrnatdde faptul c6 mari autori ai literaturiiculte,ca LucianBlagasauGeorgecdlinescu,au folosit-o ca izvorde inspiratiein opereletor.

MIORITA - personajsecundarde baladi popularl _ -personajpopular fabulos_ "Miorita' haladdpopulard Baladapopulari ..Miori{a"a fostculeasd deAlecuRussode la nigtepdstoridin rnunfiiVrancei,pec6ndseaflain exil la Sovejagi publicatl in 1852 in prima culegerede .,poeziipoporale.Balade (cdntice bdtrdnegti) adunategi indreptatede vasile Alecsandri",al cirei mottoa devenitcelebru:,,RomAnule niscuf poct".

3S

Personajele,reale ori f-abuloase,au atitudini specifice in nara{iuneabaladei, in funcfie de rolul pe care il atribuie autorul anonim fiecdruiain parte:cei doi ciobani pun la cale un omor, oila ndzdrdvandeste ingrijoratd pentru viala stdpAnului,ciobdnagul moldovean'privegtemoartea cu senindtate,iar mdicu(a batranaigi cautf, cu infrigurare fiul. Miori{a este un personaj secundar gi fabulos, deoarece apare numai intr-o secventd poeticd gi este inzestratd cu puteri miraculoase, semnificdnd, in plan miltc, comuniunea desdvArSitd intre om Si animal, iar in plan real,urmonia perfectd dintre cioban Si meseria sa. Oifa este un simbol miraculos in baladd gi argumenteazdesen{u mitologicd a creafiei populare, constituind "elementul oracular", adicd prevestitoral rnor{ii, ca pe un final de neevitat al viefii. Concep{ia miticA este reprezentatdde miorila inzestratdcu puteri fabuloase pentru a ilustla - in acelagitirnp tema folcloricd a contuniunii ancestrule dintre ont Si nuturd, simbolizatd aici de animal. Miorifa este gi eponimul (care da numele operei - n.n.) baladeipopulare,iar principalafigurd de stil prin care se definegte oifa este personificureu. Ea este umanizatd, deoareseinlelege gi poate complotul pus la cale de ciobanulardelean9i de cel mLrntean sd-l comunicestdpdnului.inainte de a-i demascape cei doi, oila se frdmdntd,are o stare lluntrici de nelinigte, fapt ce denoti, intlirect, preocupareapentru a gdsi solufia prin care s6-gi salvezestdpdnul: "De trei zlle-ncoacel Gura nu-i mai tace/ larba nu-i mai place". Ea ii rnf,rturisegte, ingrijoratS. ciobdnaguluicd "l-apus de soare/Vreau sd mi te-omoare/Bacir"rlUngurean/$i cu cel Vrdncean",sfituindLr-l s6-giduci oile intr-un loc ascuns,tainic -"La negru zdvoi"- gi sd se protejeze cu ajutorul cainilor: "i1i cheama g-un cAne/ Cel mai bdrbdtesc/$i cel mai fr61esc".Mioara igi iubegte nespus de mult stip6nul, caruiaii este devotatS,simldmintece reies,indirect. din prezenfa dativului elic :'mi te-omoare" - care argumenteazdgi el loialitatea oifei qi comuniuneu uncestruld dintre om Si animal. Mioara ndzdrdvandeste iubitoare gi credincioasl ciobanului, trdslturi ce reies, indirect, din menirea acesteia de a duce la indepliniretestamentul,ea fiind cea mai apropiati gi de incredere fiintd pentrutdndrulcioban aflat in situalie limitA.

g4

Alt argumentcare vine in sprijinul increderiiciobanuluiin "cea miori16" este gi folosirea diminutivelor cu valoare afectivd: "dr6gu!dffiioari", "miori16laie", "oiti bdrsan6","dr6gu!6". Oita ndzdrdvanf,ilustreazdmotivul popular al unei teme foarte adeseamanifestatein folclor. comuniunea spirituali ancestrall dintre om gi animal, ca simbol al naturii inconjurdtoare. Limbajul artistic ilustreazd profunda sensibilitatea "romAnuluindscutpoet", prin varietateafigurilor de stil: metafore - "picior de plai", "gurtrde rai", "lacrimi de sdnge",epitete- oi "mdndre gi cornute", "negru zdvoi", "miorild laie, bucilaie"-, personificdri- "soarelegi luna/mi-au!inut cununa","preo[i,munfii mari", "paseri, l5utari", diminutive populare -"ciobdnel", "miorila", "bolndvioar6", "fluierag", "mIicu!6", "fe!igoara", "muste1ioarf,","perigor", cuvinte populare cu iz srhsic "ortoman", "pldvit6", "bdrsan6","strungd", precum Si formele populare ule verbelor la viitor -"de-o fi", "s-ar strdnge","dac6-i intdlni''. Considerat[de Mihail Sadoveanu"drept cea mai nobill manifestarepoeticha neamuluinostru","Miorita" concentreazf, profundaspiritualitaterorndneascd gi dtr nagteremarilor creatoriai literaturiinoastre:Mihai Eminescu,Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga,NichitaStinescu,MirceaEliade.

NNCRU.VODT - personajsecundarde baladtrpopulartr- personajatestatistoric"Monustirea ArgeSului" - baloddpopulard Baladapopularl "MonastireaArgegului"a fostpublicatd - aldturi de "Miori!a", "Toma Alimog", "Dolca" - de Vasile Alecsandriin prima culegerede creajii populareromdnegtidin 1852, intitulatd "Poezii populare.Balade (Cdnticeb[trdnegti) adunategi indreptatede VasileAlecsandri".Valoareaartisticda

35

acestorcreafii folclorice a fost - probabil - motivul.pentrucare Alecsandria aqezatla inceputul culegerii de "nestemate"populare un motto devenitcelebru: "Romdnul e ndscutpoet". Balada populari "MonastireaArgegului" ilustreazAmitul esteticin literaturapopulardgi are la bazdcredinlacd nimic durabil gi unic prin frumuselenu se poatecl6di f6ri sacrificiul de sine al creatorului. Negru-vodI esteun personajsecundar,deoareceparticipl la acfiunenumaiin trei tablouri.Esteun personaj atestatistoric, Argeguluia deoareceestectitorul f6rii Romdnegti,dar mdnf,stirea fost construiti in vremeadomnitoruluiNeagoeBasarab.Autorul anonima preferatinsf, sd plasezeconstruc{iain vremuristrdvechi, in timp mitic romAnesc. Voievodulesteorgoliosgi autoritar, el alegepe cei mai pricepulimeqterica strconstruiascd o mlndstire"Cum n-a mai fost altd" gi, glsind zidul pf,rdsit,decidelocul construcfiei:"Aici aleg eu/ Loc de monastire/$i de pomenire".Crud gi violent, el ii amenin{dcu moaftea pe meqteri,dacd acegtianu vor reugi sd clddeascd ministirea atdt de frumoasi precumgi-o doreqteel: "lar de nu, apoi/V-oi zidi pe voi,/ V-oi zidi de vii/ Chiarin temelii". Negru-vodtr,in antitezdcu Manole,estearogant gi egoist, indirect prin faptele lui. Atunci autorul anonim caracterizdndu-l cdnd zidurile se surp6,vodtrii amenin!6cu brutalitatepe megteri: "Domnul se mira/ $-apoi ii mustra,/$-apoi se-ncrunta/$i-i amenin{a/Sd-i puie de vii/ Chiar in temelii!". Infatuarea gi pe megteri,carenu mai lucreazd violen{avoievoduluiinspdimdnttr din pasiune,ci de teamd:"Tremuralucrdnd,/Lucra tremurdnd". Esteipocrit, necinstitqi nu-gi respecti cuvAntul dat la inceputul baladei,cdndle promisesemegterilorcd dacdvor reugisd zideascd pe misuramuncii:"Cd v-oi da averi,/V-oi mdnistireaii va rAsplAti faceboieri".Negru-voddesteinzestrat cu sensibilitateartistici gi reuqitei: c6nd vede "falnica zidire" se bucura,avdndsatisfac{ia Cdnd afl6 cd megteriiar putea "Domnul o privea/$i se-nveselea". construigi altd mlndstire "Mult mai luminoasi/ $i mult mai frumoasi!",egoismulqi infatuareail duc la o deciziecriminali, pdrdsilipe poruncindsd li se ia schelelegi sc6rile,ca sd sfdrgeascd gul acoperi mdnistirii.

36

Principala trisdturi a voievodului este orgoliul nemdsurat,reiegitdin faptelegi vorbelesalepline de cruzime, pe care autorul anonim Ie ilustreazb foarte sugestiv: "Domnu-i asculta/$ipe g0ndurista/ [...] Iar pe cei zidari,lZecemegterimari,l S[ mi-i pdrf,seascd,/ Ca sd putrezeascl,lColo pe grindig,/Sus pe coperig".NumeleNegru-Voddsugereazd firea intunecattr,sumbri gi egoistl. Caracterizureu indirecld a personajului se realizeazd,, agadar,prinfupte, gAnduri, rela(ii cu alte personaje - cu Manole gi cu rnegterii-, precum gi prin antiteza dintre Negru-vodi - care intruchipeazi orgoliul nemdsuratgi cruzimea conducItorului infatuatgi Manole,artistul de geniu,capabilde sacrificiulsuprem pentrua-9iimplini idealulde crea[ie. Pentrua eviden{iatrdsdturilepersonajeloq autorulimbini armonios cele trei moduri de expunere. Nara(iunea scoate in evidentdcalitalilemoraleale eroului,descriereapunein luminI comrrniuneacu natura,iar dialogul eviden(iaztr sttrrilesufletegtigi gdndurilepersonajelor, precumgi relaliiledintreele.

TOMA ArrMO$ - personajprincipal de baladtrpopulartr- haiducul"TomaAlimoS" - baladdpopulard Literatura popularl este o componentl esenfiali a folclorului rom6nesc,deoarece insumeazd producfiilor totalitatea inlelepciuniipoporului nostru, (artistice,literare, muzicale, plastice,coregrafice, dramatice), creategi transmiseprin cuvdntgi practici din generafiein generalie.Folclorul face parte integranti din culturanafionaligi definegte spiritualitatea unuipopor.Crealiile literaturii populareau fost publicatepentru prima oarf, de ctrtre poetul Vasile A'lecsandriin culegerea"Poezii poporale.Balade. (CdnticebdtrAnegti)" din 1852,al c[rei motto a devenitcelebru:

3?

"Rom6nul e ntrscutpoet", desprecarebardulde la Mircegtiafirma cf, este"inzestratde naturi cu o inchipuirestrdlucittrgi cu o inimi simlitoare". TomaAlimogestepersonajulprincipal qi eponim(caredd numeleoperei- n.n.) al baladei populare.Pe ldngdtitlu, Toma Alimoq imprimf, baladei atdt tema haiduciei, cat $i admira{ia autoruluianonimpentruvitejia erouluipopular,ca model de curaj gi de infbptuirea dreptdfii. Baladaincepe cu prezentareastatului social al eroului 9i fixarealoculuinatal:"Haiducdin feara dejos". Portretul fizic este realizalprin caracterizaredirectd inci din expoziliune,Toma fiind din un adevdratideal de frumusefemasculintrca gi ciobdnagul baladapopulard"Miorila". Printr-o singurtrsintagmdde maximi concentrarea semnifica{iilor,"nalt la stat", se sugereazdfor{il, mtrrefie, precum gi frumuse{e a trupului. Prin modalitdgi indirecte, se eviden(iazi gi caracteristicile morale ca spiritul justi{iar, onestitateagi in{elepciunea,imbinate in expresia populard "mare la sfat".insugireaceamai de prefa haiduculuieste vitejia, ilustratf,in mod directprintr-unsuperlotivpopular absolut: "Yiteaz cum n-a mai stat". Toate aceste calitali definesc un personajexemplar,un erou popular de baladtr. Legtrtura ancestral5a romdnului cu natura esterelevatd personajului in peisajulrural,"in mijlocul/ sugestivprin plasarea Cdmpului/ La pu{ul/ Porumbului",natura fiind ocrotitoaregi umanizatf, prin personificarea "Codrul se cutremura"' Manea inchini in cinsteacodruluiocrotitor,pe care-lconsider6cel mai bun gi mai loial prietenal stru: "inchinare-oicodrilor,/ulmilor/ 9i fagiloq/ brazilor,l paltinilor,/ cd-mi sunt mie fr6{iori/ de poteri ascunzdtori". increztrtorin oameni.Tomanu areniciunfel de suspiciune in ceea ce privegterdutateagi perfidia lui Manea,ba chiar ii rtrspundepoliticosqi prietenosboieruluihain: "Mulfumescu-fi, frate Mane". Dorind si facd pace cu acesta,voinicul ii intinde "ManeastAnga/ ploscasf,bea,daresteatacatmigelegte: 9i-ntindea,/ s6 ia ploscagi strbea,/iar cu dreapta/ce-mi fdcea?lPalogrnic ca pdntecelei-atingea,lmafelei le vdrsa".Tomanu gi-a luat rf,sucea,/ misuri de prevedereatunci cdnd s-a intdlnit cu boierul deoarece,

38

corectgi cinstit,haiduculnu s-agAnditci boierulpoatefi atdtde lagincdtsd-latacemigelegte. Curajul, voin{a gi vitejia, sunt principalelecalitdlicare-l definesc gi-l ajutd pe Toma Alimog sd inftptuiascd dreptatea. inzestratcu puteri supranaturale,Tomaigi oblojegte singurrana gi, spirit justi{iar, aieargidupd ucigagca si-l pedepseascd gi sd facddreptate:"D-alelei,t-eciorde lelel[...]/ Nu fugi c-o s6-midai seamd.lVrememulti nu pierdea,/Matelec6-giaduna,/Cu brdulat se incingea".Torna ii reteazdcapLrlboierului dintr-o singurd - "gi cu sete mi-l lovea;/capu-npulbere-i loviturd,barbategte c6dea,"-,ceeace sugereazA, indirect, seteade dreptate a eroului, ura lui profundi impotriva celor rIi, hapsAnigi lagi,precumgi satisfac{iaimplinirii dreptd{ii:"Ce-amgdndit/Am fbptuit". Atitudinea ltaiducului tn fapa mor(ii esteuna mioriticS,el nu se temede nroarle,ci o acceptdfiresc,asemenea ciobf,naqului din balada"Miori1a",considerdnd cd moarteaar puteafi un ult mod de continuura u vielii prin contopirea cu naturu veSnicd.Prin testamentulsdu,TomaAlirnogigi exprimddorin{ade a rdrndnein amintireacelor pe carei-a iubit, intrdndastfelin vegnicie:"lar la cap gi la picioare/Pune-mi,pune-mic6te-ofloare:/La cap,floarel De bujor,/Sdmi-o ia mdndracu dor,/La picioare,/Busuioc,/S[ md pldngdmai cu fbc." HaidLrcul transmitetovarf,gilor sdi dorin{a testamentartr de a continua lupta pentru implinirea dreptdlii, fdcdndu-gicalul mesager al aspiratiilorsalegi dincolode moarte:"Apoi, mdre,sdte duci,/Drurnu-ncodrisdapuci/Pdnla paltiniitrisnili,/ Unde-sfratii poposili".TomaAlimogigi punenidejdeaintr-untdndrprietencare va fi capabilsd-icontinueidealulde dreptate:"Fr6!iorde vitejie,/ Tovardgde haiducie". Elementulfabulos revinein finalul baladei, haiduculfiind intinspe patde fdnigorin groapasdpat[de calulsdu: "Murguljalnic rdncheza,l cu copitacd-misdpa,/groaptrmicd c5-i licea,/ fhnigorii agternea,/ floricelec6-i sddea/cu trei lacrdmile stropea."Motivul sidirii florilor la mormdnteste o rugdminte testamentard (strAvechi a haiduculuigi un obiceipopularancestral - n.n.). Armonis desdvdrSitddintrc sufletul viteazului haiduc Si naturd reiesegi din faptul ctr eroul estejelit de codrul fraterrr,in chip de ultim ornagiuadusmorlii acestuia: "Codrulse cutremura,/

g9

ulmi gi brazil se cldtina,l fagi 9i paltini se pleca,/ fruntea de i-o siruta/ gi cu freamf,til pldngea." TomaAlimo$ esteerou popular de baladl qi, prin aceastA ipostazi, un personaj exemplar intruchip6nd idealul de frumusefefizici gi moral5 al poporului nostru. Poetul anonim are sentimentede admira(ie fa{6 de eroul pe s5u care-lcaracteriZeaZddirect in expozifiune.Carscterizarea indire ctd ser ealizeazdprinfapt e, g Andu r i, r eIagii cu alt ep er son aj e - Manea qi calul - idealuri qi mai ales prin untiteza dintre viteazul Toma gi personajul negativ al baladei, boierul Manea, care intruchipeaztr sluleniafizicd gi morald("Maneaslutul gi urdtul"). Pentru conturareapersonajelor,autorul imbind armonios cele trei moduri de expunere:nara(iunea, care evidenfiazdprin fapte calitilile morale ale eroului, descrierea, care accentueazd comuniuneacu natuia, iar monologul Si dialogul introspecteazl stlrile sufletegti aleeroului,gdndurilepersonajelor gi relafiiledintre ele. Registrul stilistic este definit de limbajul popular, care amplificf,eroismul,vitejiagi mf,refiamoralda haiduculuiAlimog, iar ritmul trohaic al versurilor,cdt gi prin monorima realizatdprin verbe la imperfect: "cutremura", "cl6tina", "pleca", "sd,ruta", "pldngea"destrvdrgesc miiestria poetuluianonim Referindu-sela crealiapopulard"Toma Alimog", criticul gi istoriculliterarIon Rotaruafirmac6 "frumoasabalad[voiniceasci" ilustreazd"o alt6 concepliemorald inalti caracteristicdtuturor timpurilor,prezentiin toatemarile gi micile epopeieroice",aceea de a evoca "bdrbdfia,frumusefeafizicd gi morald a spetei" omenegti.

PNNSONAT DNBASMPOPTJTAR

AI.EODOR - personaj principal de basm popular - personaj fabulos (fantastic)"Aleodor impdrat" - basmpopular -

- Speciede mare intinderea epicii populare,basmulesteo nara(iune anonimd in prozd,,in care infimpldrile reale se imbind cu cele fantastice, armonizare din care reiese principalul reper estetical acesteicreafi i folclorice,./abulosuI. Personaj ele basmului popularsuntfiinle imaginare,inzestratecu puteri supranaturale, ce intruchipeazabinelegi rf,ul,din a cdrorconfruntareieseinvingdtoq intotdeauna, binele. Spaliul de desfisuiare a ac(iunii este fantastic, specificulmitologic fiind ilustratprin cifre simbolicegi obiectecu puterimaglce. Basmele populare romdnegticultivi vitejia uman5, frumuse{ealizictr gi moralI concentratein eroul principal, care intruchipeazdidealul de cinste,dreptateqi adevtrr,el constituind imaginea binelui, aflat in luptl continui cu for{ele malefice,pe carele invingein final. Personajulprincipalgi eponim(careddnumeleoperei- n.n.) al acestuibasmpopularesteAleodor, care participdactiv la toate momentele acfiuniigi intruchipeazdfo4ele binelui.Esteun personaj pozitiv gi imaginar, inzestratcu puteri fabuloasegi constituie modelulmoralde cinstegi dreptateal romdnuluidintotdeauna. incd din titlu se specificdnumeleeroului principal gi pozitiv, Aleodor,precumgi ipostazade personajfabulos,aceeade impdrat.Trdslturile personajuluireies,indirect,din faptelegi intdmpldrilela care participd,din relafiile sale cu celelalte

4(} 4L

precumgi din vorbelegi gdndurileeroului.Aleodoreste personaje, construit prin imbinarea unor trisdturi morale omenegti cu trisituri supraqaturale,acestmijloc artistic fiind specificpentru personajele din basmelepopulare. Portretul moral estedefinitprin cdtevatr[slturi formulate direct de cdtre narator incd de la inceputul basmului.Aleodor cregteagi se f6cea6omaiistef gi mai iscusit", iar cdnd acestail salveazdpe corb legdndu-iaripa rupt6,naratorul iqi exprimd direct o'bdiat admirafia pentru buntrtatea tdndrului, afirmdnd cf, era viteaz gi de treabi". Tot prin caracterizare direcld sunt 9i trdsf,turilereiegitedin opinia celorlaltepersonaie.Tat[l lui, aflat pe patul de moalte, esteconvins cd fiul siu va dovedi iscusinftrin cdrmuireaimplrltiei. Fata de impdrat il considerd"nurliu 9i drigtrlag" gi insugiVerdegimpdratse minunade "iste{imea" lui. Alte trtrstrturi morale reies tn mod indirecl, din atitudinea,faptele gi vorbele personajului.Aleodor recunoagte cinstit cd a gregitatuncicdnda cdlcatpe mogialui Jumtrtate-de-omdar,viteaz gi demn, t6nlrul ii cf,lare-pe-jumf,tate-de-iepure-gchiop propunepocitanieisd se infrunte in luptl dreaptf,.Slutul refuzl infruntareadirectl pretinzdndca, in schimbulierttrriisf, i-o aducf, pe fiica impdratului Verdeg,pe care s-o ia de so{ie. Voinic, neinfricat gi cu un destrvflrqitsim( al onoarei,Aleodor pleacdla drum ca s[-9i ducl la bun sfdrgit obligafia asumat[.Model de cinste qi corectitudine,el o aducepe fiica de impf,ratpocitaniei, degi fata{i devenisefoarte dragf,. in cildtoria cdtre Verdegimpf,ratse manifestdo seriede trdslturi, reieqite indirect din faptele eroului. Milos, voinicul viafa animalelorintdlnitein drumul stru:gtiuca,tdunelegi salveazd corbul.in trecereaprobelorla care-lsupuneVerdegimpf,rat,t6nf,rul la f6pturilec6rorale crufaseviala estecurajos gi istef, el apeleazd ca s6-l ajute la necaz.Degi la primele doud probe fata il glsegte pe fundulmirii, printrepegti,sauin inaltul atuncicdndseascunsese ci, ambi{ios,are cerului,in stolulde corbi,Aleodornu dezarmeazd, increderein sine gi in ajutorulprietenilor.Cdndse ascundea treia oarl in cosila fetei, aceastanu-l mai gAse$te9i voinicul reu$e$te astfel si oblini mdna tinerei pentru Jum6tate-de-om-c6lare-pej umltate-de-iepure-gchiop, indeplinindu-9iastfelmisiunea.

42

in finalul basmului,dupi moarteapocitaniei,el dovedegte calitl{i de conducitor gi inteligenfS, deoareceigi extinde impirif ia gi pestemogialui Jumdtate-de-om-c6lare-pe-j umitate-degi se cAsAtore$te iepure-gchiop cu fata de imp6rat. Relayiatdndruluiimpf,ratcu celelaltepersonaje reliefeazd, indirect, gi alte trtrstrturi etice ale protagonistului.Fa![ de Jumdtate-de-om-c6lare-pe-jumitate-de-iepure4chiop este loial gi corect, igi respect[ cuv6ntul dat, dovedind responsabilitateqi sim{ul onoarei atuncicdndacceptdsd i-o aducdpe fata lui Verdeg impdrat.Onestitateacu totul apartereiese,indirect, din scenain carefata de impdrat il sdruttrin somn,iar el, cu toate cd o iubea,"ii traseo palmf,",deoareceea aparlineapocitaniei. Ca oricepersonajde basm,Aleodoresteun fel deFAt-Fnunos, inzestrat cu insugiri supranaturale: infelege graiul necuv6nttrtoarelorgi poate vorbi firesc cu acestea,putdndu-pe metamorfoza cu ajutorul lor in cosdcel,corb gi lindin[. Aleodor este,agadar,un personajin carese impletescinsugiri omenegtigi puteri fabuloase. Autorul anonimnu ii alcf,tuieSte un portretfizic, deoarece Aleodor intruchipeazlspiritul de dreptate gi credinftr, cinstean generozitatea, inteligen{a gi buntrtatea, calittr{i morale ale rominilor dintotdeauna. insuqirile etice gi cele supranaturale ale personajului pozitiv Aleodor sunt accentuatede antiteza dintre acesta gi Jumdtate-de-om-cdlare-pe-j umdtate-de-iepure-gchiop. Finalul fericit, cu triumful binelui asupra forfelor malefice, dau basmului dimensiuni morale. Naratorul anonim impune norme etice esenliale manifestatedin cele mai vechi timpuri in firea poporuluiromdn,iar admiratiape careo arepentru comportamentul erouluiconducela ideeacd acestaesteun exemplu de conduitddemnde urmat. "Multe veacuripovegtilepoporuluiromdnau circulatdoar prin viu grai, nestdnjenite,intre fara Romdneascl,Moldova gi Transilvania,contribuind la pdstrareaunitdfii de limbd qi la unificareaaceloragindzuinlespremai bine ale maselorpopulare." ("Prozapopulard"- C.Bf,rbulescu, A.Fochi,S.Stroescu)

4g

rIr-rnumos - personajprincipal de basm popular - personaj fabulos (fantastic)"Tine.relefdrd bdtrdnegeSi vialdfdrd de moarte"" - basmpopular Petre Ispirescu (1830-1887)a aritat totdeaunaun viu interespentrufolclorul romdnescgi a culescu pasiuneproducliile literaturii populare, pe care le-a publicat mai int6i in ziarele timpului, apoi le-a adunat in volum. Basmul "Tinerele f6r6 bitrdnele gi via![ fdrl de moatte" i-a fost povestit lui Petre Ispirescu,in copildrie,de cf,tretatdl siu, dar a fost publicatabiain 1862,in ziarul"fdranul romdn",subtitlul "Povestealui Fdt-Frumos, sautinerefefdrdbitrdnele",semnatP.l.in forma definitivd,basmul "Tinerefe fArA batranelegi viala ldrd de moatte" este integrat in volumul "Legende sau Basmele romdnilor, adunate din gura poporului de P.Ispirescu, calegdtor-tipograf' (1882), cu o introducereentuziasti a lui Vasile Alecsandri,care-l felicita pe Ispirescupentru ci a adunat "intr-un girag mulfime de pietre scumpedin avereanafionalf,,un giragcarenu mai esteameninlatde a se pierde.[...] Ai indeplinito sacrddatoriecdtrePatrie!". Basmul"Tinere{e fird bitrine{e gi via{i IEri de moarte" se incadreazdin genul epic, iar ca specieliterari esteun basm popular, cules gi publicat de Petre Ispirescu. impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeazd fantasticul, ca specificancestral(strivechi) al basmelor,insd, in aceastdcreafie popularbse manifestdidei filozofice din mitologia romdneasci' la condi[iaomuluiin univers,la viziuneadesprevia{i 9i referitoare moarte. Basmul imbind supranaturolul popular (fubulosul) cu profunde concep(ii filozofice Si mitologice, de unde reiese 9i originalitatea anicd a acesteicrealii. Titlul "Tinerefef6ri bf,trdnefe9i viafd liri de moafte" relevd sensuripline de substan!5ideaticS,dublanegafie("Idrd") reliefdnd anul6nd' fermitateadorinfeiomului de a atingeidealurisuperioare,

4*

astfel,adevf,ruluniversal-valabilcd nu existl nici bEtrdnelea {br6 tinereteqi nici moarteafird de viafd (adic[ nu pofi fi batrdndac6nai fost mai intdi tdndr9i nu poli muri daci n-ai fost viu). Subtilit{ile semnificalieititlului se regisescAi in cuvintelecu careil int6mpin6 zdna,cu mild,in linutul vremii uitate- ,,Bineai venit, Ftrt-Frumos" - gi cele pe care i le spuneMoartea,ddndu-io palmd:,,- Bine ai venit, cf, de mai intdrziai, gi eu md pr6p5deam". Tema este utipicd pentru basm, lupta nu se mai df, intre forlele binelui gi cele malefice,ci relevi dreptulnativ al omului la fericire gi refuzul de a acceptao'viali banalf,,mIrginiti intre limitele umanului.Separecl motivul mitological copiluluicarenu accepttrsI se nascf,nu se reglsegtegi in folclorul altor popoare. Autorul anonimesteun narator omniscient.Nara{iuneala persoana a III-a imbind supranaturalul cu ptanul real, armonizAnd eroii fabulogi cu ideile ftlozofice Si mitologice. Aclianea acestui basm nu are la baztr conflictul dintre for(ele binelui Si ale rdului, ci acela dintre ideat Si limita umanii, iar deanddmAntu I constd tn'triu mful legitor universul-valabile care guverneazd condiqia de muritor a omului, de aceeubasmuleste de facturd filozoJicdSubiectulesteasemf,nltorbasmelorin ceeace privegteerar'i gi motivelepopulare, incipitul fiind reprezentatdeformula inigiald tipic6:"A fost odatdca niciodati;cd de n-arfi, nu s-armai povesti". Neobignuitd este continuarea cu elementelesupranaturalece prezintdrelalii imposibile'lntreelementeleuniversului.ceeace ar sugerafaptul cd acesteint6mpldrinu s-aupetrecutnicicdndgi sunt de neconceput: "de cdnd fdceaplopgorulperegi rdchitamicgunele; de cdnd se biteau urgii in coade;de cdnd se luau de gdt lupii cu mieii de se sf,rutau,infrd[indu-se;de cAndse potcoveapuricelela un picior cu noudzecigi noui de oca de fier gi s-aruncain slava ceruluide ne aduceapove$ti.[...] Mai mincinoscine nu crede". Aceastf,formul5 initiald are menireade a proiectaevenimentele narateintr-un timp fabulos, intr-o ordine stranie, risturnati a lumii 9i intr-unspafiu miraculos.Ineditestegi tiflul basmului, careexpriml idealul protagonistuluice aspirf,la fericiregi refuzul lui de a acceptao viafd banah, mirginitd intre limitele umanului, ideefilozoficdde mareprofunzimegi superioritate spirituala.

45

Personajelesunt, ca in orice basm, pozitive gi negative, omenegtigi fabuloase,principale,secundaregi episodice.George Cf,linescudefinea eroii de basm ca pe nigte "fiinfe himerice, animale[...], fiinfe neomenegti" careau "psihologiagi sociologia lor misterioas6". Ftrt-Frumos este personajul principal . gi pozitiv din basmul "Tinerefe fdrd bitrdnele gi viafl fdrd de moarte", iar numele-genericde erou al basmelorpopularerorndnegtiilustreazd ideeactrprotagonistul intruchipeaza modelulde cinste,dreptategi adevtrr,constituindimagineaforfelor binelui. Fdt-Frumosvine pe lume prin magie, impiratul rezolvdnd astfelneputintade a aveacopii, dar platapentruimplinireadorinlei estela fel de mare,pentruci nu se bucurdde fiul lui decdtcdfiva ani, apoi il'pierde pentrutotdeauna, din vina lui, deoarecenu-gi putusetine promisiuneade a-i oferi Tinerefefdrd bitrdnelegi via!6 fdrf,de moafte.Revenirealui Ftrt-Frumosin lumeapf,mAnteand se face tot printr-un ceremonial magic, intrucAt vdndtoareaeste considerattr in mitologieun ritual. Copilul estentrzdrtrvanincd lnaintede a senaqte,insugirece reiese,indirect, din scenain care,aflat incd in pdntecelemamei, pldngegi refuzf,sdvinf, pe lume,degiimpdratulii fdgdduiegte "toate bunuriledin lume". Cdndii promiteTinerelefdrl b[trdnelegi via][ fdrb de moarte,copilul tace bruscAi se nagte,sprebucuriatuturor, iar petrecereain impf,ritie a (inut o siptimdnl intreagf,.Ca un adevdratFf,t-Frumos,copilul esteinteligent gi curajos, inva!trintr-o luni cdt alfii intr-un an, astfel ci "impSratulmurea gi invia de bucurie". Fdt-Frumos este caracterizat in mod direct de cdtre naratorul omniscient:"De ce cre$teacopilul,d-aceease f6ceamai iste{ gi mai indrtrzne{" gi se prevestea cd va fi un impf,ratin{elept ca Solomon. Cdnd bdiatul implineqtecincisprezeceani, ii cere tatf,lui sf,-girespectepromisiunea,dar impf,ratulrecunoagtecd n-are de unde sd-i dea Tineretefdrd bf,trdnelegi via!6 f6r[ de moarte, deoarece fdglduialaavusesedreptscopdoarimplcarealui. Tdnirul pe estehotlrAt sdplecein ctrutarea idealuluipentrucaresendscuse sau gi pdrinlilor qi ale acestpdmdnt toate ruglciunile lacrimile curtenilorde a-l convinges6renunfela acestscopsupremau fostin

46

zadar.Semanifestdin aceastf,secven{tra basmuluimotivul dorinlei imposibile,careiaFit-Frumosnu i se poateimpotrivi, fiind mistuit de nizuinfa supreml a tinerefeif[r5 bdtrdne]e9i a viefii ftrd de moarte. Naratorulilustreazd,prin faptelepline de vitejie gi curaj ale t6ndrului,motivul probelor depdsite,cu scopulde a scoatein relief, tn mod indirect, insugirile excep{ionaleale eroului. Fdt-Frumos igi alegedin grajdurileirnpbrdtegti calul cel mai ..rdlciugo'sgi bubos gi slab", pe careil hrtrnegtecu m6nalui, d6ndu-iorz fiert in lapte. Sfatuitde cal, voiniculceretatilui "palogul,sulila,arcul,tolbacu sige{ile gi hainele ce le purta el cdnd era flacAu", ceea ce simbolizeazl prefuirea valorilor tradilionale, ca experien!tr spirit0'al5necesarf,in aceastdcdlf,torie.Toate pregltirile fiind terminate,calul se scuturtrgi "toatebubelegi r6pciugacf,zurtrde pe ddnsulgi rimaseintocmaicum il fdtasemd-sa,un cal gras,trupeggi cu patruaripi", apoipornescin c6l6torieinsofili de carecu merinde, bani gi vreo doul sute de ostagi,dupf, cum porunciseimpdratul. Dup[ ce ies din imp[r6fiatatf,lui,tdn6rul,darnic Si bun la sriflet, impartetoatdavutiasoldafilor. Alte trtrstrturi eticeale protagonistuluireiesinmod indirect din asjiraliile gi atitudinea pe careo manifestf, fafi de valorile existenIiale. Fdt-Frumos esteintrepid (carenu setemede primejdii- n.n.), dovedegtettrrie de caracter in implinirea propriilor idealuri, simbolizdndmodelul uman care igi cunoagtemenireain aceastf, lume,Tinerelef6ri batranelegi viali f6r6de moarte.Omul senagte cu aspira{ia de a fi fericit, dar fericireanu vine de la sine, ci trebuiecucerittr,de aceeaeroul estesupusunorprobe, pentrua-gi dobdndiastfelstareade beatitudine. Dup[ trei zile gi trei nopti, voinicul gi calul ajung intr-o c6mpieplind cu scheleteumane.Calul il avertizeazl.cf, intraserf,pe mogiaunei Gheonoaie,careera atdt de rea,incdt omorape oricine cutezasd calcepe pf,m6nturileei, de aceeatrebuiaca F6t-Frumos straibtrarcul gi sf,geatapregdtite,iar palogulgi sulila la indemAnf,. Aceastaesteprima probd in depdgireacf,reiavoinicul dovedegte indirect, prin faptele sale, inteligen{tr gi curaj: cdnd se ivegte Gheonoaia,calul zboarl deasupraei gi Fdt-Frumosii sigeteazf,un

47

picior, iar cdndestegatasf,-l loveasci gi pe celdlalteail roagdsEnu mai tragd gi-l invitl la masd.Generos,Fdt-Frumosii inapoiazd piciorulgi acestaselipegteimediatla loc. De bucurie,Gheonoaia ii oferd de sofie pe una dintre fetele ei, care erau "frumoaseca nigte zdne",dar voinicul rcfuzl, urmirindu-gi cu fermitate gi tenacitate implinireaidealuluipentrucarese ndscuse. DupI ce au mers "cale lung6.gi mai lung6" (forrruttd mediand),au ajunspe mogiaScorpiei,careera sor6cu Gheonoaia, dar fiind atiit de rele nu puteauconvie{ui.Scorpiaaveatrei capete gi serepede"cu o falcf,in cer gi cu alta in pimdnt gi virsAnd fl6cbr7" asupravoinicului,dar acestatragecu arcul gi sdgeataii zboari un cap. Cdnd s6-i sf,getezegi al doilea cap, Scorpia il roagd pe Fit-Frumos sf, o ierte gi-l ospf,teazdcu bucate alese,apoi igi recaptrtf, capul,carese lipeqteimediatla locul siu. Aceastaestea douaprobd pe carevoinicul reuSe$te gi si iasdinctr sf,o depdgeascf, o dati invingtrtor, prin agerime,curaj gi abilitate in mAnuirea armelor. ' Cei doi cdldtoriajungla un cdmpcu flori aflat foarteaproape de palatul unde locuiegteTinere{el6rd bf,trdnefegi viafl firi de moarte,inconjuratde o pldure deasd,undetrdiauo mullimede fiare sdlbaticefioroase,care "ziua gi noapteapdzesccu neadormire", confruntarea cu acesteaconstituindun pericolmai maredecdtcele dep[gite pdnd acum. Dar pentru Ftrt-Frumosnu existd opreligti, dorin{a arzdtoarede a-qi implini idealul energizeazd toatefaptele eroului. PentrucI prin pddureera imposibil sd poati trece,s-au hotdrdtsd zboarepe deasuprap[durii, a$teptandmomentulcdnd lighioaneleprimeaumincarein curteapalatului,carestrdluceaatdt de puternic,incdt"la soarete puteaiuita,dar la ddnsulba".Tocmai cdnds6coboare, Fdt-Frumos atinsecu piciolulvdrfulunuicopacAi toate dobitoaceleincep si urle infricog6tor.Doamnacare da "de mdncare puilorei" ii salveazd la locul oprindfiareleqi trimilandu-le loq aceastafiind a treia probd gi ultima pe care o depdqegte Fit-Frumoscu ajutorulfemeii. Motivul dorinlei implinite ilustreazd indirect starea de extaz gi satisfac{iedeplini de carese simtecuprinsFdt-Frumos. Cei doi sunt primifi cu entuziasmde "doamnapalatului",o z6.nd, inalt6,"sup(iricdgi dragdlagd gi frumoasanevoiernare!",care"nu

48

mai vizuse pdnf,atuncisufletde om pe la ddnsa".Ea il privegte"cu mild" pe voinic, ii ureazf,:"Bine ai venit,FAt-Frumos!"gi confirmd faptul c6 acolo se gdseaTinerele fdri btrtrdnefegi via![ fdrl de moarte.Stipdna,care aveadoul surori mai mari, ii face cunogtin!f, cu ele gi cu animalelefioroasedin p6dure,ca ei sd se poatAplimba in voie peste tot. Fericit ci-gi implinise idealul, tdnf,rul se imprietenegte cu toate vieluitoarelepalatuluigi se insoarf,cu fata ceamic6.El puteasd se plimbe pe undedorea,dar esteprevenitca numaiin ValeaPldngeriisf,nu calce,intrucdt"nu va fi bine de el". Ff,t-Frumosa petrecutla palat"vremeuitat6",rdmdsese "tot a9ade tAn5r" ca atunci cdnd venise,triia fericit cu sofia gi cumnatele sale, bucurindu-se din plin de starea de beatitudinecare-l coplepisedefinitiv. Voinicul trliegte, ins6, intr-o aparenttr fericire in Paradis, intrucdt aceastastareesteprovocatdde amne4ieSide tncremenirea gi-a timpului, de aceeaexisti gi dilemu dacf,nu cumvaFf,t-Frumos ratatviafaadevf,ratd. intr-o zi, mergdndla vdnitoaregi alergdnddupdun iepurepe F6t-Frumosnu bagdde seamdgi carenu-l putusenimeri cu strgeata, la suprafafd trecein ValeaPldngerii.Latura lui umantrizbucnegte gi naratorulexprirn6in mod direct melancoliace punestf,pdnirepe erou, curn "il apuci un dor de tatf,-sf,ugi de rnumd-sa",cum igi aduceamintede lumeadin carevenisegi cumil cuprindeo nespusl triste{e.Revenireamemoriei(anamnezd)gi a dorului de pdrinfi condi{ieide om sugereazlreumanizareaerouluigi redobAndirea muritor, ipostazece reiestn mod direct din secven(anarativd in carese manifestdmotivul dorului depdrinli. Cu aceeagifermitate pi tenacitatecu careigi urrndrise idealul,Fdt-Frumos esteneclintit pdrinfii, s6-gi vadi cu intenlia ca, dupf, in hotdrdreade a nrerge gi aceea,sd se intoarcala palatulTinerefeferAb[tmnele via!6 lbrd de moarte.in zadarsolia ii spunecd trecuserisutede ani gi cd pdrintiinu mai trdiaLr demult,cd va pieri gi el dacl va pleca,toate rugiminfilefetelornu i-au pututostoidorul de cas5. Motivul retntoarcerii Ia condi(ia umand il caracterizeazd, indirect, pe F5t-Frumosca om sentimental,puternic legat de valorilesufletegticare-ldefinesc,loculnatalgi pdrinlii,atributece ctt greus6-l fac partedin strr-rctura lui interioard. CalulseinvoieSte

49

duca inapoi pe Fdt-Frumos,pundnd conditia sa-l ducd numai p6nd la curtea impdrdteasc[, de unde el se va intoarce imediat la palatul Tinere{e fbrS b[trdnefe gi via{[ fbra de moarte, ftra sd-l mai agtepte. Meleagurile gi oamenii sunt de nerecunoscut,in locul unde fuseserd mogiile Scorpiei qi ale Gheonoaiei se ridicau oraqe,iar locuitorii riideau cdnd Fat-Frumos ii intreba de ele, ceea ce semniflcd scurgerea ireversibild a timpului. Lui i se parea ca trecusera numai cdteva zile de cdnd trecuse pe aici spre Tinerele lbrd batrdnete$i via[6 f]r6 de moarte gi, pe mdsurd ce mergea,barba ii crescusepdn6 la brdu, pdrul ii albise, iar picioarele ii tremurau. Calul il lasd la "palaturile in care se ndscuse" gi pleac[ degraba inapoi, spre Tinerefe fErd bltrdnele gi viala tbrd de Inoarte. Urarea gi promisiunea fbcute calului de cdtre Fdt-Frurnos impresioneazd puternic, putdnd sugera ideea cd abia dupd moarte omul poate intra in veqnicie:"Dp-te, sdndtos,cd eu ndddjduiescsd mi intorc peste curdnd". Critica literard descifieaz[ aici ipostaza de psihopomp (care conduce sufletul morlului, asemenealui Caron, Apolo sau Orfeu in alte mitoldgii - n.n.) a calului, sugerdndcd acestaar putea fi cdlduza sufletului stipdnr-rluisdu, dupd ce acesta va muri. R u i n e l e p a l a t u l r , r i ,p e s t e c a r e c r e s c u s e r db u r u i e n i l e , i l emo{ioneazdputernic pe Fdt-Frumos,care, devenit om obiqinuit, ldcrimeazLamintindu-qide copildria petrecutdcu pdrin[ii. Portretul fizic sugereazd,indirect, impovlrarea clecare se simte cuprinseroul, nu atdt din pricina anilor, cdt rnai alesdin cauza gleutdlilor, necazurilor,apdsarilorsufletegtipe care el ar fl trebuit sd le inving[ daci ar fi trdit viala adevf,rati:barbaii crescusepdnd la genunchi, pleoapele ii cdzuserd,incdt trebui sd le ridice cu degetele.Dintr-o "chichild" (lddild din lernn - n.n.), unclestdtea uitatd, "Moartea !-ui" se ridica gi-i trage o palrnd, spundndu-icu 'gi " g l a s s l d b d n o g i t " ": - B i n e a i v e n i t , c d d e m a i i n t A r z i a i , e u m i prdpddeam". Accentuarea ideii cd Moartea era a lui I'elief-eazd conceplia cd fiecare om are o singurd moafte: "O palrna ii trase Moartea lui (s.n.),care se uscasede se fbcusec6rlig in chichi!d,gi cdzu mort, gi indata se gi fbcu {6rdnd". in basmul "Tineregelird batianelegi viald lira de moarte", conflictul nu se manifestd,agadar,intre fbrlele binelui 5i ale laului,

s0

intre adevdrgi minciunf,,ci existf,numai lupta omului cu sine insuqipentrua-giimplini idealurilesuperioare. Estesingurulbasm carenu poateaveaca formuld finald aceaziceredevenit[ celebrd. "$i au trait fericili pdnala addncibdtrdneligi or mai tr6i gi astIzi de n-or fi murit", deoareceprotagonistul simbolizeazi motivul reintoarceriila condi{iaumandde muritor. Basmul se termind cu o formuld linald tipicd, ff,r5 vreo referirela destinulpersonajelor, ci naratorulincheieconcis:"lar eu incilecai p-o $eagi vd spuseidumneavoastrd aqa". Referitorla anamnezaprotagonistuluiqi reintoarcerealui la condifia de om muritogMirceaAnghelescu afirma:"Aspirafia omului citre vegnicie,in basmul lui Ispirescu,trebuie v6zutd,ca aspirafiecdtreperfecfiune,cf,trepurificareaindividuluifie gi numai in sensmoral, iar neputinfapdstrdriiei, dup6ce a fost ob{inutf,,nu esternlrturiaunui egec,ci acceptarea destinului, a condilieiumane, o datdce aceastdpurificaresimbolicf,a fost realizat6". Limbajul artistic se remarcf,prin cdteva gabloanegi particularitdf i stilistice: * formuleletipicebasmului: - iniJiald:"A fostodatdca niciodata; cd de'n-arfi, nu s-armai povesti"; - mediand:"MerseFit-Frurnos, mersegi iar merse,cale lungdgi rnailung6";"se duser6,se duseriqi iarl se mai duserf,"; - finald:"lar eu incdlecaip-o $eagi v6 spuseidumneavoastrd a$a". * cifra magicl trei: trei zile,trei probe,trei ZAnepe tdrdmul TineleleftrA batranetegi viat[ lbri de moafte; * cuvinte gi expresiipopulare,caredau stiluluioralitate: "imbli", "dete", "merinde","puse la cale", "igi lurd,ziua bun6", "suntmultefoafte"; "Multe veacuripovegtilepoporuluiromdnau circulatdoar prin viu grai, nestdnjenite, intre Jara Rom6.neascd, Moldova gi Transilvania, contribuindla pdstrareaunitalii de limbl gi la unificareaacelora;indzuinfespremai bine ale maselorpopulare." (CorneliuBdrbulescu, Adrian Fochi, SabinaStroescu- "Proza populari")

51

PRAstnrl - personajprincipal de basm popular - personajfabulos (fantastic)"Prdsles cel voinic Si merele de aur" - basmpopular Speciede mare intinderea epicii populare,basmuleste o naraliuneanonimdin prozd,, in careintdmpldrilerealeseimbind cu cele fantastice,armonizaredin care reieseprincipalamodalitate esteticd a acestei crealiifolclorice,fabulosul.Personajele basmului popularsuntfiinje imaginare,inzestratecu puterisupranaturale, ce intruchipeazd binelegi riul, din a cdrorconfruntareieseinvingdtoq intotdeauna, binele.Cadrulde deslbgurare a acfiunii estefantastic, alcdtuit,de regul6,din lumeareal5gi "tdrdmulcelAlalt",specificul mitologicfiind ilustratprin cifre simbolicegi obiectecu puteri magice. Basmele populare romdnegticultivd vitejia uman5, frumuse{eafizici gi moral5 concentratein eroul principal, care intruchipeazlidealulde cinste,dreptategi adevlr, el constituind imagineabinelui, aflat in lupt[ continul cu fo(ele malefice,pe carele invingein$nal. Personajul principal din basmul popular "Prdsleacel voinic gi merelede aur" estePrdslea,care participi activ la toate momenteleacliunii gi intruchipeazdfor{ele binelui. Este un personaj pozitiv qi imaginar, inzestrat cu puteri fabuloasegi constituiemodelulmoralal romdnuluidintotdeauna. incl din titlu se specificdnumeleerouluipozitiv,Prdslea, precum gi principalasa trf,sdturd- "cel voinic"-, prin care se sugereazd ideeacd, degi este mezinul familiei imparategti, este viteaz-gi neinfricatin apdrareadreptdfii.Trdsiturile personajului reies,indirect, din faptele gi intdmplarilela care participd,din rela!iile sale cu celelaltepersonaje,precum gi din vorbele qi gdndurileeroului. Personajcomplex (personaj"rotund"), Prdslea esteconstruitprin imtlinareaunor trislturi moraleomenegticu

$2

trlsituri supranaturale, acest mijloc artistic fiind specific basmelorpopulare. Portretul moral este definit prin cdtevafiAsdturi ce relevl un tdndr increzltor in sine gi curajos. Prdsleaiqi roagi tatdl si-i dea voie si pf,zeascdmirul, deqi ani la rdnd incercaserf,mulli voinici sa prinddhoiii fructelorde aur gi nu reugiseri.Dragostea fitialn qi inima lui bunl gi iubitoare reies,indirect, din faptul cd mezinul este puternic impresionatcd tatdl siu a suferit "atdtea necazuridupd'urma acestui pom" gi cd nu putuse si mindnce niciodati merede aur.Cu toateci impiratul considerdcd esteprea mic pentrua reugisd prindi hofii - "un mucosca tine" -, Prdslea insist6, cu modestie gi tenacitate, convingdndu-;itat6l cd o incercarenu poateaducenimic riu, mai alesci el nu promite,ca fratii sdi, cd va capturaholii. Inteligent gi precaut, Prdsleaigi cu priceperepdnda,ludndu-gicu sine "cAr[i de citit, organizeazd doudfepuge,arculgi tolba cu sdgefile".El "bdtu lepugelein plmdnt gi se puse-intre ele,agacum s6-ivind unul dinainte9i altul la spate", astfelincdt, dac6 l-ar fi prins somnul,s-ar fi lovit in barbl sauin ceali, reuqindsdrf,mdni treaztoatAnoaptea.Priceputin mAnuirea arcului gi bun {intag,voinicul rdneqtehoful cu a treia s6geat6,dar sd fugd.impiratul a fost atdtde bucurosatuncicdnd acestareuseste mezinuli-a aduscdtevamerede aur,incdt nici "nu mai voia si gtie de ho[i". insd Prdslea,ambi{ios gi insetat de dreptate,sehot6rdgte -sf, plecein clutareaholului, dorind sd-l aducl in fafa implratului 'thiar din gaurdde garpe".A doua zi, se slbtuiegtecu frafii sdi 9i pleacdimpreund la drum, urmdnd "ddra de sdngece lisase pe plmdnt ranace fdcusehofului".Ajungi la o pripastiefoarteaddnc6, neinfricat gi-i roagdpe fralii lui s6-l lasepdn6 Prdsleasedovedegte in fundul pripastiei,de undeajungepe tirdmul celilalt. Mirat peste mdsurl de "toate lucrurile schimbate"9i de ftpturile ciudate 9i pe carele intdlnegtepe acestt6rdm,Prdsleasimtemai necunoscute insdvoin{a lui nestrlmutatl il ajuti 9i de intdi o frici omeneasc5, dataaceasta.Fdcdndu-gisingurcuraj,voinicul a mersmai departe, pdnd a ajuns la "nigte palaturi cu totul 9i cu totul de aramf,",de argintgi de aur undea gdsittrei fetede impSrat,rdpitede pe tirdmul oamenilorde cdtre"trei frali zmel". se contureazd, Din faptelegi relafiacu celelaltepersonaje,

53

indirect.trasf,turidefinitorii pentruprotagonist.voinic curajos, ;i Prdslease lupt6 vitejegtegi reugegte sd-i ucid6 pe doi dintre zmei. Ajuns la palatulde aur,undetriia cel mai mic dintrezmei.cel oe care-l rdnisein timpul furtului merelor de aur, viteazurt6ndr izbutegte,dupl o lupt6 grea,s6-i taie capul, salvdndu_le astfel pe celetrei fete de imp6rat. Dupd ce transformdceletrei palateale zm€ilorin trei mere - de auq de argintgi de arami -, le ajutape fete si ur.cepe tdr6lnul oamenilor. Bun cunoscltoral firii umane,prdsleaintuiegte faptul ci fralii sdi suntinvidiogipe izbdnziresaregi dovedegte isielime ca sf,le incerceloialitatea.El reagdde capdturfuniei o piatrd,deasupra cdreiai;i punepdldria,apoi clatindfrdnghiacu pdtere.Cei doi fiali mai maritragfuniap6n[ la jum.tateaprdpastiei, apoiii daudrumul brusc,cu gdndsd-l omoare.Fiind bun cunoscltor de oamenigi avdndo gAndirepreventivtrel igi salveazd astfelviafa,darrdmdne abandonat pe td.rdmul cel5lalt. Credincios,voinicul,.mulJumilui Durnnezeu cd i_ascapat zilele" gi, optimist din fire',, se gdndeacurrrsa procedeze ca sd ajungdpe tdrdmuloamenilor. Deodatd, audefipetegi vaiete,careii "?mpluinimadejale,,.privindin jur, vedecum un balaurvoia sd mdndncenigtepui de zgripsor.Curajos gi bun la suflet. scoate palogul'"se repezila balaurgi numaidecdt ir ficLr in bucd!ere,', salvdndpuii. Zgripsoroaica il rdspltrtegte penrrubundtarea Iui gi zboardcu el pdnl pe tlrdmul oamenilor. Dupi mai multeperipelii,din carereiesintlirectaltetrisAturi caracteriale, Prdsleaajungera palatultat6ruisdu,esterecunoscut, dar nu se rdzbunf,pe fralii sii, ci dovedegte noble{esufleteascigi credinfi in Dumnezeu.Cei trei frafi au aruncatfiecarecdte o slgeatdin sus,ceaa mezinuluiacdzutin fatasa, iar ale celordoi frafi mai mari "le cdzurd, dreptin cre$tetulcapuluigi-i ornor6ra,,. Datoritatuturor catitdliror morare, prdsleaeste rdsprdtitde cdtre autorulanonim"pentruvitejiilece ricuse":s-acisdtor.it cu firtacea micdgi, dupdmoarteatatdluisiu, ,,sesui el in scaunulimparitiei,,. PrAslea,ca personaj de basm popular, are Si irtsusiri supranaturole carcse manifestdin situaliile Iimitd pe carele poate depSgi numaicu ajutorulacestorputerimiraculoase. Dintrecei trei fecioride impdratplecafisd gf,seascd hotulde merecleaur..ei este

5.t

singurul care are putereade a cobori pe tdrdmul ceidialt. Victoria repurtataaslrprazmeilor se datoreazi atat lbr{ei sale cu totul iegite din comun, precum gi capacit5{ii de a se metamorfoza in foc, de a transforma palatele in mere sau de a scoate din mdrul de aur furca gi cloqca, irnpreunl cu puii de aur. El intelege graiul pisirilor, ol-erindu-icorbuiui stdrvurilezrneilor gi salvdndu-secu ajutorul puilor de zgripsor gi al marnei acestola Pldsleaeste,ca orice erou de basm. un personaj complex, contlrrat prin tmbinsrea tnsuSirilor omeneSti cu cele suprunaturule. Atrtorul anoninr nu ii alcdtuie$te un portret fizic, deoarece Prd.sleaintruchipeazi spiritul de dreptate gi credin{5, cinstea, generozitatea, inteligen{a gi bunitatea, calitS(i morale ale ronrinilor dintotdeauna. Aurtorr-rlanonim folosegte curucterizurea indirectd pentru conlur?rca portralului tnorul, ?nsr"rgirile eroului desprinzdndu-se d i n l i r p t e l es a l eg i d i n l e l a t i i l ec u c e l e l a l t ep e r s o n a j ei .n s u g i r i l ee t i c e g i c c l c s u p r a n a t u r a l ca l e p e r s o n a j u l u ip o z i t i v P r A s l e as u n t accentuatede unliteza dintre acestagi personajelenegative- zmeii c a p e r s o n a j cl a b u l o a s e5 i f r a l i i r n a i r n a r ic a p e r s o n a j eu r n a n e . Limbajul basmului popular este caracterizatde formule speci/ice initiulc - "A fbst odati ca niciodati..." -. mediane - "$i mersc.nrerse"- 1ifinule, in careestede fap 9i povestitorulanonim: " T l e c u i 5 i c u p c a c o l o g i s t d t u i d e m d v e s e l i i l a n u n t f ,t . . ] S i incilccai p-o ;ea, gi v-o spuseidumneavoastrdaga". De asemenea, stilr-rlesteinviorat cu proverbe sau cu.fraze rimate'."9i se luptard/ gi se luptali. I zi de var'alpdni-n seard". Finulul JAricit. cu triumful binelui asupra for(elor malcfice. datr basmului dimensiuni nrorale. Autorul anonim irnpr,rnenonne etice esentiale rnanif'estatedin cele mai vechi tirnpr-riirr fir'e-apoporulLrirorndn,iar admirafiape care o are pentru c o u r p o r t a r n e n te ullo u l u i c o n d u c el a i d e e ac d a c e s t ae s t eu n e x e r n p l u d e c o n c l u i t id e r n nd e u r m a t . " M L r l t ev e a c u r i p o v e g t i l ep o p o r u l u ir o r n d na u c i r c u l a t d o a r prin viLr grai, nestdnjenite,intre Tara RomAneascd,Moldova gi T r a n s i l v a n i a ,c o n t l i b u i n d l a p a s t r a r e au n i t a l i i d e l i m b d g i l a u n i l l c a l c aa c e l o l a ; i n a z u i n f es p r e r n a i b i n e a l e r n a s e l o rp o p u l a r e . " ( " P r o z ap o p u l a l 6 "- C . B [ r b L r l e s c uA, . F o c h i , S . S t r o e s c u )

$5

q

|l

:{

GULTI IITERTTORT

fir i

IITERAR PORTRETUE TRANDAFIR I}OMNU (Portret literar) Personai principal de povestire "Domnu Trandafir", de Mihail Sadoveanu Mihail Sadoveanu(1880-t961)a creato proz6,epico-liric6,in care se evidenfiazd,cu mare fo(i de evocare,particularit5lile moldoveanuluibl6nd gi infelept,simbolizdndu-I,parcd,pe acest scriitor masiv,"cu surdsblajin", care"std in mijlocul unui popor, zdmbind pf,rintegtegenerafiilor,mereu altele, necontenitactual, venind din trecut gi pigind spre viitor" (GeorgeCalinescu). a fost fascinatde anii copilf,riei,a descifratlitereledin Sadoveanu a evocatligura lui Creangigi, ca gi acestInarepovestitor, abecedarul luminoasda invd[itorului siu de la gcoaladin PaScani,Mihai personajuluiprincipal' real Busuioc,carel-a inspiratin conturarea al acesteipovestiri. qi eponim(caredd numeleoperei- n.n.)totodat5,, Apiruti mai intii in revista"AIbina" (1905),apoi irr volumul "La noi in Viigoara"(1927), povestirea"Domnu Trandafir" este realizatdsub forma unei epistole(scrisoare- n.n.), iar naru1iunea esteIa persoanaI. Ca structurd, povestireaare doudpdrli, prirna esrco dascriare trislturile fizice ale eroului,iar ceadc a doua,prin ce contureazd gi dialog, reliefeazl indeosebi trisdturile morale nara(iune are in (sufletegti)ale domnului Trandafir.Scrisoareanaralor-rtlr.ti

56

centru portretul complex (personaj"rotund") al personajului principal, realizat prin imbinarea tnsugirilor Jizice cu cele suJIeteStL in prima parte a povestirii, este descris drumul pe care naratorulil parcurgecu o "birjf, mare",de la minlstirea Neamlului cdtre "locul unde m-am ndscut".Adressrea directd, formulatd la persoana a II-a singular, este specificl stilului epistolar Si ilustreazi, totodati, caracteristicade naraliune memorialisticd: "Md gdndeamla vremea cdnd am cutreieratcu tine acestelocuri [ ... ] " . Chipul dascdluluise contureazdin memoriapovestitoruluidin amintirile copilSriei, este, agadar,un portret memorialistic, alcdtuitdin evociri, din ceeace s-a intipdrit profundin minteagi sufletulautorului,deoarecepovestireaarecaracter autobiografic. invf,litorul lui Mihail Sadoveanu,cf,ruia-i spunea "Domnul Busuioc", estemodelul uman pentru creareaperconajului literor "Domnu Trandafir". in debutulpovestirii,naratorul,revenindpe meleagurilenatale, revedecu bucurielocuriledragi,care-itrezescamintirilecopildriei, "vii gi luminoase",iar dintre toate "chipurile trecutului" rdsare deslugit(clar - n.n.) chipul invifdtorului slu, domnuTrandafir. Portretul dascdluluieste realizatin mod direcl, prin descriere, figurainvilitorului rimdndndneschimbatd in memorianaratorului: "inalt, bine legat, cu mustdcioaraneagri pe care qi-o tundea totdeaunascurt". Trlslturile fizice, exprimatedirect prin epitetele "inalt", "mustdcioaraneagr5",sunt completatecu cele morale, intre care bldnde{ea invifdtorului fiind sugeratdde expresia "zdmbind cu, bunitate". Amintirile naratoruluiaduc in prezent imaginea clasei, in care invifau simultan (in acelagi timp, concomitent- n.n.) to[i elevii din claseleprimare,de aceeael putuse afla incd din clasaintdi "istoriileminunatecu $tefancel Mare gi Mihai Viteazul" pe care le povesteaDomnu. Lecliile de istorieii infiorau pe bdie!i, iar explica{iileinvildtorr:lui erau atdt de "minunate",incdt elevii aLtzeatJ, parcd,"freamdtul luptelor". Din acesterememorlri (amintiri - n.n.) reies,in mod indirect,talentul didactic,voca{ia in predarealecJiilor,precum gi patriotismul "Domnului",carepovestea cu emofiefaptelede vitejieale eroilor

5?

din istoria romdnilor. Impresionatgi acum de personalitatea puternicd a invdfdtorului, naratortl il caracterizetrztidirect, afirmdnd ch "Domnu nostru a fost un om deosebit", atdt prin inteligen{a'sclipitoare("ii sc6nteiauprivirile"), cdt 9i pLin desprinse trasdtut'i mliestria cu careevoca"mirirea strdmogilor", 'l'randattr tndna,de cu indirect d\n gestul pe care-l fdceadomnu parcd"ridica o perdeade pe trecut' Gdndurilenaratoruluiseindreaptdcittrealte.fuptecirora, atunci ln mod irtdirect' cdnderacopil,nu le acordapreamareirnportan!6. se evidenfiaz6prin epitetepasiuneadonrnuluiTlandallr pentrtl "hdr{uitdc profesie,intlucdt,degiela un om '"ndc[jit"9i "arndrdt'', elevilor pentru a impartdgi gcoala la drag venea cu administra{ie", contut'eazd nurutorului "invhfdtura de toate zilele". Amintirile interesul pe care "Dotnnu" il avea pentru educaliaelevilor' cornplexi. lui de a forrnacopiiloro personalitate responsabilitatea Aceste trisituri morale se desprind indirect dirt laptele invdlbtorului,care ii invS{a pe elevi cdnteee9i ruglciuni, le insuflarespectpentru trecutul istoricAi le stimulaincredereain for(ele proprii. ToateinvAtbturiledobdnditede copii au fbst ca nigteseminlesf,ditein sufletelelor, care "au inflorit bogatnrai tdrziu", metafore care accentueazdpatriotismul, credin{a in insugirice compunpersonalitatea Dumnezeugi tactul pedagogic, complexl a dascllului.O noud imaginedin copildrievine in prezent pentru a ilustra, in mod indirect, dragdstea pentru literaturtr a inv6!6torului,carei-a fermecatpe copii cu glasulsdu "ca un cdntecfrumos"atuncicdndle-a citit "Povestealui Harap de locul undeodati Apropiindu-se Alb", scrisdde "mogCreang6". cd fuiese gcoala,naratorulestetrist gi induioqat domnuTrandafir murise,"nu mai eranici vesel,nici trist,nici batran...". Parteaa doua a scrisorii-9i a povestiriitotodati- incepecu descriereameleagurilornatale,careau rdmas"vii pentrusufletul meu" gi cu amintireaintdmpl6rilor"luminoaseale copil[rieia;a de Naratorulestefoartemigcatde locul in careeraodat6 indeptrrtate". gcoalagi undeacumnu mai estenimic,iar emoliaputernicipe care o simte este comunicatdprietenului cdruia ii este adresatd prirnazi de gcoald,primaintdlnire Autoruligi amintegte scrisoarea. cu domnu Trandafir,prilej cu care face o descrieresuccintda

s8

infd(i$iirii acestuia,apeldndla epitete:"om bine frcut, pu{in chel in vArful capului, cu ochi foarte blajini", trdstrturi fizice exprimatein mod direct, carecontureaz6,un om bl6nd gi viguros. gi Sinceritatea cSldura sufleteasclreiesdin descriereadirectd a altor insuqirifizice: "Cdnd zdmbea,se aratausub musta{a tunstr scurt nigtedin{i lungi, cu strungd mare la mijloc" (strungdreali = distanlamaimaredecAtin modobignuitintreceidoi dinli dinfa!i,- n.n.). Portretul domnului Trandafir continud prin caracterizare indirectd, reliefdnd pasiunea pentru profesia de dascdl gi patriotismul profund, trdsdturireiegitedin gesturileSi atitudinea personajului:atunci cdnd ii invifa pe copii sl recite poezii patriotice,"vorbeataregi indl(ain susbrafuldrept".inaintede a Ie citi vreo povestede Ion Creangd, domnuTrandafirigi priveaelevii cu bunltate, Ie z6mbea"findndcarteala piept,in dreptulinimii", irrtimp ce in clasdse ltrsao tinigtetotald,"ca intr-o biseric6".in continuareascrisorii,prin adresaredirectd,narator,ul ii desttrinuie prietenului sducd insugirea qi aritmeticd cunogtinfelor de gramaticd devenisebanal6in comparafiecu "inv6{6turacealalta,sufleteascf,, pe carene-oda Domnu!". In cadrulpovestirii,urmeazf,conturarea chipuluiatdt de luminos al inv6!6torului Trandafir prin alte procedeeartistice: nara(iunea Si dialogul. Trdsdturile morale ce individualizeazd personalitateaimpresionariida dasctrluluireies in mod indirecl dintr-o intdmplaresurprinzdtoare. intr-o zi, doi strf,iniau venit sd vizitezegcoala.Domnu,careera"foarte gospodtrros"gi meticulos (caracterizare directd fdcutd de cdtre narator), supraveghea descf,rcarea unui car cu f6n, in timp ce elevii erau in clas6 cu monitorii (elevi mai mari 9i mai bine pregltifi, care il ajutd pe invdf6torla predarea materieigi la menfinerea disciplinei- n.n.).La solicitarea strdinilor, invdff,torul ii inviti pe cei doi orf,geni in clastr, undeacegtiapun tot felul de intrebf,ri,dupl careil roagdpe dascf,l s[ fin[ o leclie. Din aceastl intdmplare,reies in mod indirect talentul didactic,sensibilitatea gi inteligen{adomnuluiTrandafi r. Musafirii misterioqisunt pldcut impresionafide leclie,de aceea cap[td "alt6 luminf,in ochi" gi au glasurileschimbate.Domnueste foarte mirat atunci cdnd afld ci unul dintre cei doi strdini era inspectoqiar cel6lalterachiar"ministrulgcoalelor", care-lfelicitl

59

zdmbind pe inimosul invf,litor pentru lecfia excepfionali la care asistaser5.Amintindu-gi int6mplarea, naratorul reliefeazI incd o dattr pasiunea domnului Trandafir pentru profesie, argumentdndcf, invtr(trtorului ii era drag s5-i inve{e pe copii. invilitorul se supira foarte rar, ceamai aspradojani fiind "Mii domnule!",iar atunci, cel admonestatse ruqinaatAtde tare, incdt ii veneasI intre in plmdnt. Altii dat5"c6nd se zvoniseci Domnu va fi mutat intr-o comunf,,pesteSiret, toli biielii au hotlrdt si-l urmezela noul loc, insi nu a mai fost nevoie, deoareceinvi!trtorul a rimas pentru totdeauna "pe pd.mintul nostru", unde a fost qi ingropat. Din atitudinea acestor personaje reiese, in mod indirect, faptul cd Domnuinspirarespect,admirafie gi era foarte iubit de elevii s6i. Revenind la prezent, naratorul este cuprins de tristefe atunci cdnd vede crucea de stejar, "innegriti de ploi", gi un bra&'"ce strf,juiaumormdntul.Din picate, pe cruce se mai puteauciti doar cdteva cuvinte: "Aici odihnegte robul lui D-zeu Neculai de faptul cI nici Trandafir...". Mihnirea naratoruluiesteaccentuat?i gcoalanu mai exista"bAielii invf,fauacumintr-o clf,dire"nou6, naltl gi frumoas6".Locul pe careodinioarl fusesegcoala"degiacumeste pustiu, p5streazb amintirea personalitifii excep{ionale a domnului Trandafir:"in locul acelaodatii a trilit un om." Autorul-narator a scris epistolapentrua rememorachipul unui invtrftrtor model, care,degitrdisecu mulfi ani in urm6,rdmisesein memoriaelevuluide odinioari la fel de indrtrgit pi de venerat. in centrul acesteiscrisorise aflI personajul literar Domnu Trandafir, care este qi protagonistul (personajprincipal - n.n.) povestirii createsub forma unei scrisori. Amintirile autobiograficeale lui Mihail Sadoveanusubliniazi prozatorului,carea atins"culmile artei portretistice" sensibilitatea prin creionareafigurii de neuitat a invd!f,torului Busuioc, intruchipat de personajulliterar Domnu Trandafir. Asemenealui Ion Creang5"scriitorulplstreazf,amintirile copillriei cu sfinfenie, addncinfipte in sufletul s6u: "Mulldmesc Domnului Dumnezeuc5. am avut copilirie".

6(}

IIITTAIYITEA&TJII (Portret literar) Personaj atestat istoric "Istorio romdnilor supt Mihai-Voievod Wteazul", de Nicolae Bdlcescu NicolaeBilcescu (1819-1852)a fost om politic, istoric,scriitor gi unul dintre cei mai importanlireprezentanfi ai revolu]ieide la 1848.in operasa, Bllcescu a slivit vitejia romdneasclgi a evocat figura marelui voievod Mihai Viteazul (domnitor al f6rii Romdnegtiintreanii 15949i l60l), care capdtd, aurl legendarlatdt pentruvictoria in lupta de la C6luglreniimpotriva turcilor, cdt qi pentru incercarealui de a uni !6rile romdne.Principalacreafie, "Istoria romdnilor supt Mihai-Voievod Viteazul", sintetizeazd. personalitatea complexf,a lui NicolaeBf,lcescusubtoateaspectele: istoric,sociolog,filozof gi scriitor.Figuralui Mihai Viteazulocupi centrul ctr(ii, de unde reieseprefuireagi admira{ialui B6lcescu pentru mtrrefulvoievod. Autorul il venereazf,pe Mihai Viteazul pentrupatriotismuls6u,pentruvitejia gi curajul de pe cdmpulde luptii,pentruabilitdfilede strategmilitar,pentruidealuls6ude a uni Moldova gi Transilvania. |ara Romdneascd, Capitolul "Mihai Viteazul" face parte din opera ampl6 intitulati "lstoria romdnilor supt Mihai-Voievod Viteazul" gi contureaziportretul domnitorului,care devine personaj literar. Intdmpllrile acestuifragmentsuntplasatein secolulal XVI-lea, la Craiova. Prin descriere, prozatorul ilustreazf, in mod direct trdsdturile lizice gi morale ale lui Mihai, banul (funclie de mare dregdtor, conducltorul unei regiuni - n.n.) Craiovei. Succinte elemente biografice(despreviatracuivb - n.n.) dezvdluiefaptul cf, Mihai era fiul lui Pitragcu-Voievod, caredomnisein fara Romdneascf, (15451557)gi cdrmuisecu bldndefegi dragostepoporul,de aceeafusese supranumit"cel Bun". Faptulcd estenobil prin natteremotiveazf, 9i o serie de insugiri ale banului Craiovei,pe care prozatorulle evidenliazi in mod direct: "bf,rbat ales gi vestit gi lSudatprin

6t

frumuse{ea trupului silu". Descriereaportretulzi continui cu enumerareaunor virtu(i remarcabile,exprimatedirect de cdtre autor prin expresii sugestivepentru insugirile caracterialeale (personajprincipal- n.n').Mihai se distingeprin protagonistului "credin(a cdtre Dumnezeu". prin patriotismul infldcirat ("dragostea cdtrepatrie"),prin omeniacu caresecomportdatatfata de cei egalicu el, cdt 9i fafd de cei umili' Spirit justi{iar' sincer, cinstit gi darnic sunt alte insugiri morale ale lui Mihai. care "mult liudatul siu caracter". contureazd prin Tris6turile morale ale banuluiMihai reiesin continuare nara{iune, prozatorul povestindo tntdmplare sugestivdpentru mf,refiapersonajului.Faptele vitejeqti gi firea blAnd5 a banului Craioveiau l6cut sd fie indrdgitde popor,caregi-apusnddejdeain era curajul gi in(elepciunealui. in acel timp, fara Romdneascd ,,crudul" plinl era gi via{a romdnilor Alexandru-voda cdrmuitdde ,.dechin gi dejale". voievodulerainvidiospe succesele 9i calitd{ile la timp Banuldescoperd ucidereaacestuia. lui Mihai gi pltrnuiegte complotul gi incearcd si fugtr la Constantinopol,dar oamenii De domnitoruluiil prind Eiil duc la Bucure$ti,undeil intemni{eaz6' banului in qi apf,rarea se ridice s6 revolte nu se poporul s5 ca teama Mihai, voievodulil condamndla moarte.La locul osdndei'gddele (c6l6u - n.n.) nu are ttrria sd-i retezecapul 5i, aruncdndsatdrul (secureacildului - n.n.),"fuge prin mullimeaadunat6",strigdndcf, el nu-l poate ucide "pe acest om". Mullimea este electrizattr - n.n.) de aceastf,intdmplare,considera (infldcf,ratd,entuziasmata cf, a fost un semn ceresc9i cere cu "un glas detundtor"mild 9i iertarepentrubanulMihai. Spre sfdrgitulsecolului al XV[-lea, in 1594, banul Craiovei numelefiind urmatde un epitet devinedomnitorul![rii Romdnegti, caracterizatorgi foartesugestivpentrugloria sa: Mihai Viteazul' NicolaeBblcescua construitcu paiestriefigura voievodului Mihai viteazul prin intermediulpersonajuluiprincipal din opera ,.Romdniisupt Mihai-voievodViteazul",reunindtras[turilefizice gi moraleintr-un portret literar complex.

62

FERSONAI NNBAM*[ EUTTT

MIHAIVITNAEUL -'"^1X',.ffil'nil; cu'tr ?ifji

i

"PttSuHasson", dc GeorgcCoSbuc - baladd cultd .

George Coqbuc (1866 - l9l8) este unul dintre poelii reprezentativi pentruliteraturaTransilvaniei, a cdrui originalitate constain ilustralealurniisatuluiardelean, a uneirealitaliistoricecu totul aparle in ceea ce privegtelupta constanti gi indelungati a poporuluipentrulibertatenafionala.Balada"PagaHassan",evocf, eroismulvoievoduluiMihai Viteazulin lupta de la Cdlugdreni (1595),purtatAirnpotrivao$tiriiturce$ti,condusede PapaHassan. AntitezaSihiperbolasuntprincipaleleprocedeele artisticeprin care GeorgeCogbucconstruiegte personalitdlile memorabileale celor de ogtiri. $oi conducdtori Titlul baladeinu reprezintdnumelepersonajului principal, ci, intitulatd de Cogbuc "Paga Hassan", atrage atenfia asupra conducbtorului otoman,cu intenfiade a muta interesulcititorului ,.asupratragediei suferite de o armatd puternicd gi numeroasd, nimicitdde cdtremica oasteromdneascd. Personajulprincipal al baladeiesteMihai Viteazul,sugeratin primulversal poeziei:"Pe vodd-l zdreStecdlaretrecdnd".Mihai Viteazul este un personaj atestat istoric, deoarecea fost domnitorulfdrii Rom6negti, avdnd marele merit de a fi unit pentru prima oarf, in istorie cele trei provinciiromdnegti:Ardealul,Moldova gi Jara Romdneascd. El esteconductrtorulogtirii romine gi, prin actelesalede vitejie, constituieun modelde curaj pentrusoldaliisdi.

.

6S

Trf,slturile de caracterale voievodului reiesin mod indirect sale ce impresioneazl ptin cutezanld. Curajul faptele din impresionant$i talentulde strategreiesdin imaginilemotorii care il prezintf,de vodl care i;i face "cirare" prin "mulfimea pigdn6", iar puterea exemplului personal infldcireazl "oqtirea romdnd", care-"nurm6-ise-ndeasi"pentrua-i nimici pe duqmani.Yitezz de ztac a voievodului reiese, indirect, din metaforc "fulgerul", sugestivdpentru barda ce lucegteprin "turcimea" dezorientatl de rapiditateagi agilitateacu care lovegteconducitorul romdn,l6cdnd si cadd-nmocirld"un val dup6val". inamicilor9i l-a trAntitin Nivalnicul vodi s-a repezitasupra Sinan: "lar fulgerul putemicul noroi chiar pe conducitorul turc, este turceascf, prin oastea balta". sinan, izbit de pe cal,lSe-nchina ce romdnilor nimicittr,osta$iisuntdezorientali$i amelitide iuregul pe seabatcu furie dezltrn{uit5asupraloq avdndu-lmereuin frunte marelulMihai viteazul:"ca volburatoamneise-nvdrteel roatS/$i intrl in urdie ca lupu-ntreoi/ $i-o frdngedegrabl qi-o bate-napoi/ realizat6prin $i-o vdnturf,toat6". Imaginea motorie a btrtalieieste esteinzestrat care lui Mihai, miire{ia doul comparu(ii$i amplifica de lupti pe cdmpul cu insugiri excep{ionale,comportdndu-se din balade' eroilor exemplar gi de neinvins,insugirispecifice lui enervarea Atacul vijelios al voievodului provoacauluirea 9i Hassan,care"de mirare,e negrupdmdnt",iar dezlin(uirea aprigtr a fui Mihai impotrivacotropitorilorestesugeratdinmod direct prin verbelede migcarerapida,niucitoare:"Aleargtr n6val5nebunf,,/ pe inprlstie singur pe cdfi ii aduntr,/Cutreierdcdmpul,tdind de cai". Figura lui Mihai Viteazul este realizati irltr-o gradaqie eul liric conturando imaginetipici de erou legendar, ascendentd, a cf,ruidirzenie esteilustrata,indirecl, prin metaforeevocatoare, defacturd populard: "El vine sprepaqd:e sroazdsi vai' / Cd vine furtunf,". Dezltrn(uit,viteazuldonrnitorromdnil provoacdla lupti pe "Stai,paqa,o vorbd intr-unmod insistent Hassan 9i plin de hotdrdre: azi s6-fispun","Stdi,pagi! sI piard unul din noi", insd de-aproape conducdtorul turc, ingrozit de impetuozitatea 9i for{a "fuge nebun". domnitorului,

64

Curajul nimicitor, statura impunltoare, duritatea vorbelor gi b1rb6liacu careii infrunttr de cotropitori sunt trisituri ce reies indirect din infiligarea domnitorului, construitf,printr-o hiperbold ce constituie principalul procedeu artistic al strofei a VIII-a: "Sllbaticul vodd e-n zalegi-n fier, $i zalele-izuruiecrunte, Giganticdpoart-ocupold pe frunte, $i vorba-i e tunet, rf,sufletulger, Iar bardadin stdnga-iajungela cer, $i vod6-i Ltnmunte." Hiperbola este alcf,tuitd din alteJiguri de stil: enumera(ia. metafora - "vorba-i e tunet, rdsufletul ger" - ca Si epitetele hiperbolice "sf,lbaticul vodi", "giganticf, poartd o cupolA"- ce atitudinea aprigS,infricogtrtoarea erouluiinsetat de evidenliazA dreptate. Aliteralia "$i zalele-i zuruie crunte", care sugereazd, indirect, groaza turcului, intregegte portretul domnitorului, evidenliindd6rzenia gi hottrrirea clrora li se subordoneazl.toate faptelegi gdnduriledomnitorului. Patriotismul infliclrat al lui Mihai Viteazul iese in eviden!6mai ales prin antitezd cu lasitateaconducdtoruluiturc, PagaHassan,eul liric accentudnderoismul neinfricat cu care se aruncl in lupttrvoievodulromdn. O inovalie stilistic[ imbogIfegtelimbajul poeticin aceastd baladd,ceea ce demonstreazfrealul talent al poetului ardelean. Conturarea personajului prin optica adversarului este un procedeuartistic prin caresescotin evidenldtrisdturilece compun patriotismul ptrtimapqi spiritul lui de mtrre{iaprotagonistului, poporuluiromdn. sacrificiupentruindependenla in lirica inspirati din istorianeamuluiromdnesc,George Cogbuciqi exprimi sentimentele de admirafie9i preluirefa[6 de eroismuldomnitorilorpatrioli, incredereain unitateapoporului romdngi speranfa cd generaliileviitoarevor inilla patriape culmi de progresgi civiliza!ie,construind o imagineunici a romdnilorce dlinuie de veacuripe acestemeleaguri.

65

PA$AnASSAN - personaj secundai de baladtrcult[ - personaj atestat istoric "PagaHassan", de GeorgeCoSbuc - baladd cultd George Coqbuc (1866 - 1918) este unul dintre poelii reprezentativipentru literatura Transilvaniei, a cf,rui originalitate consti?nilustrarealumii satuluiardelean,a uneirealitdfiistoricecu totul aparte in ceea ce privegte lupta constantd9i indelungatda poporuluipentrulibertatenalionali. Balada"PagaHassan",evoci un moment eroic din istoria nalional6 gi anume lupta de la Ctrlugf,reni(1595) a ogtirii romdnecondusede domnitorulMihai Viteazul purtatl impotriva turcilor, al clror conducdtorera Paga Hassan.Antiteza gi hiperbolasunt principaleleprocedeeartistice care scot in evidenld personalitdlilememorabile ale celor doi conducitoride o9ti. Titlul baladeiexprimi numelepersonajuluisecundar;i eponimul (cared6 numeleoperei- n.n.) baladei"PagaHassan",de GeorgeCogbuc,constituindSi un procedeu artistic de reflectarea portretuluidomnitoruluiromdn,Mihai Viteazul. PagaHassan,degiesteconducdtorularmateiturcegti,nu se implici in bAtilie,ci urmdregte de la distanlddesff,gurarea luptelor, atitudine disprefuitoare fagi de mica ogtire romdnS.Nici chiar atuncicdnd"turcimea-nvrdjbita [...] cade-nmocirld", iar "fulgerul prin balta.",Hassannu intervine Sinan,izbit de pe cal,/Se-nchind direct in strategiabtrtdliei,ci, "de sub poalapddurii" ii "trimite-o porunctr"lui Mihnea,pentruca acestas5 ataceogtirearomdn6.Din aceste fapte reies, in mod indirect, infatuarea gi lagitatea conducdtoruluiotoman,trdsituri ce se vor manifestain intreaga poezie.

66

PagaHassaneste uluit de iuregul atacului gi, ingrozit de imaginea hiperbolizati a voievodului romdn, care are asupra lui ' impact vizual gi auditiu "fuge nebun" gi i se pare cf, in "ghearl de fiard gi-n gurl de tun/ Mai dulce-i pieirea".Provocareadirect?lla lupt6, fldcut[de ctrtreMihai, il insptrim6nttrcumplit pe Hassan, care-gipierde"gi capul,gi firea", iar dezntrdejdeacare-lcuprinde il desfigureazf: "Cu ochii de sdnge,cu barba vdlvoi/ El zboartr goimegte".Speriat pestem5surtr,i se parec[ haineleil impiedici ajungepdnd la disperare gi la o sd fug6, groaza care-l sttrpdneqte panictr halucinanttr, reaclii reiegite indirect din dinamics verbelo r/Io cu(iu nilor verbale : "Turbanulii cadegi-l lasdcdzut: igi rupecu mdnavestmdntul, C[-n largile-ihainese-mpiedicdvdntul, $i lui i se parecf,-nloc e linut: Alearg4de groazapieirii bitut, Mf,ndncf,pimdntul. Mirarealui in faJafaptelorde mf,reafdvitejie a domnitorului romdnse constituieintr-o noul dovadda lipsei de curaj pe cdmpul de btrtaie.Lagitateapageiesfeevidenttrin momentul in care igi dtr seamac[ Mihai Viteazulse indreaptf,spreel. Frica igi face loc in sufletul sdu, deoareceapropiereavoievodului"e groazl,gi vai!", metaford care sugereazf,faptul cf, paga sesizeazf,pericolul. La propunerealui Mihai de a se confrunta,frica se transformf,intr-o spaimd ingrozitoare, sentimentredat de poet prin fuga nebuntr" paqapierzdndu-gi "gi capul 9i firea". Spaima gi groazail coplegesc treptat, iar imaginealui vod6, pe care o percepeviual gi auditiv, capdtddimensiunileunui munte.Dupb a doua provocare,Hassan ajungein pragul nebuniei, avAndhalucina{ii, deoarecei se pare "Ci-n largile-ihainese-mpiedicf,vdntul" gi-"n loc e finut". PagaHassanintruchipeazitipul cuceritorului disprefuitor gi arogant, pe care eul liric il contureazi cu note ironice gi batjocoritoarepentru lagitateagi infatuareacare-l definesc pe conducdtorularmateiotomane:

6?

"$i-n ceasulacelaHassana jurat Sd zaci de spaimi o lunf,, Vizut-au gi beii cl fuga e bund $i bietului pagddreptatei-au dat, Cici voddghiaurulin tofi a bigat O groaz[ nebund." Antiteza este procedeulartistic prin care eul liric scoatein evidenli patriotismul gi dlruirea cu care lupti in frunteaoqtirii romdnevoievodulMihai Viteazul5i lipsa de curaj gi de demnitate turc, PaqaHassan. a conducdtorului imbindnd in mod armonios nara(iunea cu descrierea, crtracterizurea indirectd realizatl prin evidenlierea lagitdfii turc pe cdmpulde lupti cu ceadirectd,personajul conducdtorului devine oglinda care reflectl spaimdgi groaz6.Modalitateade a creiona un personaj prin optica adversarului este o dovadl de mdiestrieartisticd,exprimdndtotodatdadmirafiapoetului pentru Mihai Viteazulqi dispreffafade lagitateagi licomia conducdtorului turc. GeorgeCogbucfolosegteo varietatede procedeeartistice, reugindsdconferestilului armoniegi finefe.Pentrua redaculoarea epocii, poetul foloseStearhaisme - "ieniceri", "flinte", "urdie", "pa$i", "ghiaur", "spahii", "bei" - iar registrulstilistic se distinge prin prezenfacuvintelor Si expresiiloirpopulare; "e groazdgi vai", "e negru-pdmdnt","mindncd pimdntul", "sL zacL", "o groazl nebun6". Yerbele la timpul prezent dau faptelor permanentizare, evidenfiind inci o dat6 virtulile poporului romdn consemnate documentarde istoria unui neam care a prefuit dintotdeauna sentimentuldemnitatii nafionalegi al jertfei pentru libertategi independenfS.

68

PERSONAI I}E POEUEROIC DAN - personaj principal de poem eroic - personaj mitic legendar"Dan, cdpilan de plai", de VasileAlecsandri - poem eroic VasileAlecsandri (1818-1890),poet,prozator9i dramaturg, a rimas in literaturaromdni ca deschizltor de drumuri in toate genurile literare, ca innoitor de mijloace artistice, avdnd o importanld deosebiti in orientarealiteraturii nafionale. Patriot inflScdrat, Alecsandri este un militant activ pentru Unirea Principatelor Romdnegi un sus!indtor fervental eliber[riineamului romdnescde sub ocupalia otoman6, sprijinind Rf,zboiul de Independentd. "Un om ndscutin ceasbun" (loan Slavici)gi "un noroc al istoriei noastre" (Paul Zarifopol), scriitorul a fost permanentanirnat de cele mai sinceresentimentede venerafie pentrlleroii neamuluiromdnesc:"... dacdimprejurtrrilem-aul6cut poet, aceastaam s-e mulfumescpoporuluiromdn din care m-am nf,scutgi carecuprindein sdnulsdu comoaranesecatd de cea mai sublimdpoezie". "Dan,cipitande plai"(1874)esteun poemeroicde facturi romanticS,in careseimbindrealulcu fabulosul,fiind inspiratdin faptele de vitejie ale eroilor populari, Alecsandri aureoldndcu insugirilegendare personajele. Dan estepersonajulprincipal al poemului,un erou mitic gi excep{ional,un personaj imaginar, intrucdt nu este atestat istoric.Aura legendari a viteazuluiDan sebazeazd, pe calitateade fost ogteanal voievodului $tefan cel Mare, personajulfiind o "intrupare simbolicd a patriotismuluigi a eroismuluianonim popular" (G.C.Nicolescu)care a luptat dintotdeaunapentru libertatea fdrii sale.

69

Titlul poemului este un prim miiloc de caracterizare a personajului, sintagma "cf,pitan d5: Plai" simbolizdnd eroul anonim, care-gi aplrf, cu prelul vietii patria, considerdnd c6 dragosteade neam$i Fre este'principalamisiune a existenleisale. Trtrstrturile fizice gi morale ale lui Dan, ciruia Alecsandriii face un portret complex, sunt ilustrate at6t prin modalitd(ile caracterizdrii directe cdt gi indirecte. Degi aparfine literaturii culte, poemul lui Alecsandri contureazi portretul eroului popular, al romdnului anonim care, din iubire pentru neam gi {artr, este capabil de sacrificiul suprem, datoria lui fiind sf, apere libertatea gi independenta pimdntului stribun. Principalele trf,sSturicare-i determindintreg comportamentulsunt patriotismul, cinstea, vitejia' puterea credin{eigi demnitatea.Personajulprincipalnu esteatestatistoric, ci este preluatde Alecsandridin poeziapopularf,,creafiecare a cdntat gi a prefuit intotdeaunaeroii neamului romdnesc.Versurile aSezateca motto al poemului sunt un fragment preluat dintr-un "cdnticpoporal"gi contureazleroismul lui Dan, "goimande plai", carea luptat cu vitejie pentru a-gi apf,ratara de ndvllitorii tdtari: "Frunzf, verde de mf,lai, Cine mergesusla rai? MergeDan, goimande plai, C-a ucisel mulli dugmani, Frunzf,verde lemn de brad 1 Cine mergegios in iad? Merg tatarii lui Murad, C-auucis in zi de mai Pe Dan, ctrpitande plai!" Lupta dreapttr gi cinstittr de aptrrare dusl de Dan este cregtineascS,de aceea creatorul anonim considerl cd sufletul pentrucf, erouluis-adusin rai, iar titarii "gios in iad", ca pedeaps6 plai". de pe l-au ucis viteazul"clpitan in poemul lui Vasile Alecsandri se contureazI,incf, din primuf vers, prin caracterizare directd, trtrstrturile fizice 9i morale, precum gi locurile mirifice in care vieluieqte eroul: "Bdtrdnul Dan trlieqte ca goimul singuratic/in pegtertrde stAnc6, virsta inaintatl a pe-unmuntepiduratic". Alecsandrisugereazd

?o

personajului prin epitetul "bdtran", iar linuturile mitice sunt creionateconcis, prin enumeralia celor doud complementede loc. Compara1ia "ca goimul singuratic" sugereazl incl din debutul poemului cdteva trlsituri morale ale luptdtorului: curajul, mAndria, seme(ia9i superioritateamoral6. Epitetul "singuratic" exprimf,existenlasolitard(singuraticl - n.n.) in mijlocul naturii, care-l indeamnf, la meditalie gi cu care Dan se aflf, intr-o armonioasdcomuniune. Antiteza dintre veselia r[slritului Ei tristelea provocatd de apusul soarelui accentueazd,indirect, melancoliapersonajului,simldmdntce punestlpdnirepe el atunci cdnd se gdndegtela vremurileglorioasede odinioard:"Privind cu veselie cum soarele rf,sare,/Ddnd viafl luminoasi cu-o caldf, sirutare,/ Privind cu jale lungd cum soareleapune.../Aga gi el apus-audin zile mari gi bune!". Senectuteapersonajuluieste qitictr, ideea fiind sugeratd,indirect, printr-o metaford care-i compuneaura legendarI:"Vechi pustnic,rdmassingurdin timpul sf,uafar6". Simbol al vremurilor eroice- ideeexprimatl indirect prin compara{ia"Ca pe un gol de munteo stdncdsolitarA"- Dan pare impovf,ratde trecereaaniloq sim{indu-seacum numai o "tainictr fantasmd"a "verdei tinerefi", din care cauzf,este coplegitde o triste{e sfAqietoare. Trdind mereu in mijlocul naturii ocrotitoaregi vegnice, bdtrdnulDan mediteazf,cu in{elepciuneasupratreceriiireversibile a timpului.Semnele"geroaseibltrdneli" - "Timpul receapas-umtrrul meu/ $i c6t m-afundin zile tot simt cf, e mai greu" - se afli in antitezdcu eternitatea naturii"lar munlii, albi ca ddnsul,se-nclini-n depirtare". intocmai ca ciobdnaguldin "Miorila", Dan privegte moartea cu infelepciunegi senintrtate,ca pe o lege ancestralda Jirii: "Ol Lege-animicirei, o!legenemiloas6!/Cdnd,cdnds-a toci oare a vremei lungf, coasf,!". Ideea scurgerii fdrtr intoarcerea timpului,asupracdreiareflecteazlbltrdnul ogtean,estesusfinutdde interogatia retoricd Si de metafors din ultimul vers citat. Amintirea "timpilor eroici", rememorareavremurilor strAlucitese constituie , indirect,intr-o ampldevocarea eroismului acestuiluptltor pentru bine, frumos gi adevtrrimpotrivacelor

7l

rdi, ucigagigi vicleni. Fire idealistl, Dan gi-arfi dorit sa indrepte lumea, care ii "pdtea ingust6,/ Pentru bine, qi larg6, prea largd penfru riu!" gi, ca un bun cregtin, o'El ar fi vrut-o bund ca bunul Dumnezeu". Animat de patriotism, Dan igi amintegtecu mdndrie de curajul pe careil dqvediseintreagaviat"6,cdnd"ii plicea si-nfrunte cu dalba-i vitejie,/ Pe cei care prin lume purtau bici de urgie". Bltrdnul viteaz trdiegte momente de extaz rememordnd anii tinerefii,"cdndlara striga:La lupt5"Dane!", iar el nu qoviia niciun moment"Si vdntureca pleavaogtiriledugmane". imprejurtrrile in care aclioneaza"Dan sunt excep{ionale, fiindc[ titarii eraucruzi,prf,dau,ucideaugi distrugeautotul in calea lor gi de aceeaeul liric ii conferl puteri fabuloase de erou legendar, inzestrdndu-lcu trdsdturi hiperbotice: "in patru mari hotaretunagi fulgera".Loialitatea gi devotamentulpentrufaralqi sunt evidentiateprin compara(ia:"Atunci a lui mirire ca trdsnetul era", iar spiritul de sacrificiu este conturat alegoric Si indirect: "lar lara dormea-npacepe timpii cei mai rdil Cdt Dan veghea-n picioarela cipf,t6iulei". Dan, asemeneaeroului de basm, triiegte intr-o perf'ectd armoniecu armf,saruls6u, cIruia i se adreseazl"cu blindefd", insufldndu-icuraj pi optimism: "N-aibi grij6, mai qoimane!eu am gi duc cu mine/ O vraji rea de dugmaniqi buna pentru tine", trtrs6tur6evidenliattrprin autocaracterizare. Ancestralacomuniunea romAnuluicu natura ocrotitoare este ilustratd,indirect, de cllitoriile temerare"prin codri fbrd drumurigi 16rlde lumin6",in careerainsolitde "vulturiicarpatici ce formau"un cortegifalnic erouluidrumef". cu zborulindrf,zne1", Neinfricat, viteazulDan estecaracterizatdirect de cbtreeul liric, prin innobilarea sacu un suflet mare,plin de iubire: "lncredereanflore$te in inimelemari!". 'Personaj mitic, Dan, este inzestrat ctl puteri supranaturale,el aude gi in{elegegraiul naturii, cat'cii cstc pentruliberlate. prieten,confidentgi martoral lupteisale-continue cf,in Eroul"ascult6griind doi vechistejari"gi afl6 cu surprindere igi de sdnge in balli "au tdtariir.l ndv6lit .ioaca $i-acum fari .urrstoi de esteconfirrnatdde armf,sarii".Vesteacutremurdtoare

?2

vulturi urmali de uli grdmadf,". Caracterizarea personajului central se face indirect prin verbe la prezentul etern - "ascult6", "ard", "zbor", t'aude", "suspind", ttnu crgdg" -, prin repeti(in verbului "ard" gi prin inversiune: "adusu-mi-au din vale lung vaiet'1 Propoziliile sunt scurte, tonul sacadat, iar multitudinea exclamaliilor retorice amplifi cb tragediainvaziei titdrdqti. Dragostea de {artr il invioreazi brusc, f6cdnd sf, reinvie vigoareade altidatii gi dorinfa de a-gi aptrra finuturile natale ii fulgeri in priviri: "Un fulger se aprindein ochii lui pe loc". Bdtrdnul o$teanigi mobilizeazdintreagaenergiegi seincurajeazlsi porneascf, Juptaimpotriva dugmanilorlirii: "La luptd,Danel fara-i in jar, tara-i in foc!". Mdnat de un fierbinte patriotism, Dan desprindepalogul vechi din cui, care,personficat, "lucegtevoios in mdna lui". Ura fa{tr de cotropitorii {trrii renagtein sufletul lui Dan curajul, vitejia gi spiritul de sacrificiu, trdslturi ce reies din autocaracterizare:"Pe inim[ qi palogrugina nu s-au pus/ O! Doamne,Doamnesfinte, mai d[-mi zile de trail Pdn'ce-oistrivi toli lupii, tofi gerpiide pe plai! FI tu si-mi par{ numai atunci palogulgreu,/ Cdnd inima-nceta-vasi batf,-npieptul meu,/ $-atunci inima numai de-abatesd incete/Cind voi culcasublamAa dugmanilorcete!".Invadatoriisuntsugeralide metaforele"lupii" gi "gerpii", iar verbeleaflate la modul imperativ gi tonul avdntatal invocogieiretorice(rug6adresatiilui Dumnezeu- n n) gi al exclama(iilor evidenfiazddorin{a puternictr gi nestilvilittr a eroului de a-gi apira !ara. "Mire(ul om de munte", inldtigatca un adevdraterou din baladelegi basmelepopulare estehipefiolizat, "cllcilnd cu pagi gigantici",gi esteajutatde naturacareparecf, i se alf,turf,in lupta impotrivadugmanilor!6rii: rdul "il cunoagte"gi iqi scadevalurileca viteazulDan si poati trececu ugurinftr"pe cale nentreruptS". Dan, "erou intinerit", il ia cu sine la luptd pe Ursan, impreundcu carese aruncl lbri teaml in mijloculdugmaniloq pe care-irdpuncu setede rlzbunare gi vitejie: "El intrdgi se-ndeasf, in gloatatremurdndd/ Ca giunghiulcel de moarlein inimapldpdndi/ palogu-i ce luceca fulgerde urgie/Tot cade-ndreapta-nstAnga,gi $i taie-n carnevie...". Comparaliile"ca giunghiulcel de moarte"gi "ca fulger de urgie" compuno aureoli de legendl personajului inzestratcu outerifabuloase.

?3

Dup6 rf,nirea lui Ursan, atitudinea lui Dan evidenliazl, indirect, o trdsltur[ fundamentall, aceeade prieten sincer gi devotat, agezdndu-se "de pazdla capul lui Ursan" gi "ameninfdnd cu ochii tltarii". Dan iqi riscl viafa, dar nu-gi pf,rlsegteprietenul "strf,punsde o sf,geatl" gi este,la rdndul s6u, "lovit in coast6"de p[g6ni. Comparalia din versul "Precum atteaptazimbrul de lupi incungiurat" reliefeazAatAtsimbolul Moldovei, al cf,reisteagera un cap de zimbru,cdt gi vitejia plini de mire{ie a bf,trdnuluiDan in lupta impotriva "lupilor", metaford ce simbolizeaza" nt numai pe tiitari, ci pe tofi dugmanii[[rii. .Demnitatea,ttrria de caracter,forfa moral5 carecompun personalitateabitrdnului patriot romAn reies,indirecl, din ultimul episodal poemului.Dan esteluat prizonier "ca prad6gi trofeu" de cf,tre hanul t?ltarcare, foarte enervatde infrdngereasuferitS,vrea str-l umileascf, la rdndul sf,u pe bltrdnul o$tean.Acesta, "degi cuprinsde lanfuri", igi pf,streazf,comportarea demntr -"mf,re! intrd rominul"- gi igi exprimd increderea in patriotismul qi vitejia urmagilor: "Ea pleaci fruntea-npace,rispunde cdpitanul/Cdci are str renascdmai fragedi la anul". in pofida amenin(drilortltarului "cu inima haini", Dan sesimteimplinit gi fericit pentrucd gi-aldcut datoria faftr de neam gi fard, primindu-gi"in pace"sf6.rgitul. Eroul refuztr cu demnitate s[-gi pf,rf,seascf,legea strf,mogeascf, a credinteiortodoxegi sI devindpf,gdn,rdspunsullui fiind ferm gi neclintit: "Ceahldulsub furtuni nu scademugunoi!/ Eu, Dan, sub vdntul soarteisI scad plgdn nu voi/ Deci nu-mi convineviafamigelniccdgtigatd/ Nici pataPdrdelegii in frunteamea s5pati".Vibrdndde admiratiepentrucutezan{aeroului,Alecsandri ii contureazlin mad direct un portret moral superior, plin de mtrre(ie,sintetizatconcisin versurile:"CregtinulDan, bitrdnul cu suflet luminos/inalla-alui statur{gi zice maiestuos".Sentimentul onoarei "de viteaz" 9i cinstea structuraldsunt redateprin repetilia adjectivului "alb": "Alb am trAit un secul pe plaiul strf,mogesc,/ $i vreu cu fatpalbd seninsI md sfrrgesc,/Ca dup-o viali lung6,feritf, de ru5ine,/MormAntulmeu sd fie curat Si alb ca mine!". Antiteza dintre cuvintele "patii", "rugine", o'ruginf,pe-o armd de viteaz", "vierme" gi cuvintele"albeatadin obraz", "faftr alb6", "curat", "trai ftrrd mustraregi f{r[ prihanie" accentueazl,indirect, onestitatea, demnitateagi integritateamoraltr a eroului.

7*

Profunda legiturtr a personajului cu plmAntul strtrbun, pe care l-a apdratcu iubire intreaga vial6, este ilustratil, in mod direct, prin ultima sa dorinld: "Ghirai, mi las6, lasf, la ora morfii grelel Sd mai sdrut o datd pdmdntul ldrii melel". Impresionatde dragostealui Dan pentru fara sa, hanul desface"cumplitul lan{", "noduri sute", "unealtade robie" sub care "leul zace"gi, oferindu-i 'sf,u, il lasd sd-gi indeplineascdneostoitul "dor" de "aerul calul Moldovei". Degi grav rdnit, Dan treceNistrul gi este fericit atunci cdnd revedepimdntul f6rii, dovadtra inaltului siu patriotism: "inima lui cregte,9i ochii-i plini de jale/ Cu drag privesc prin lacrimi podoaba[6rii sale".Simbioza perfecttrcu Moldova esteilustratil prin gestul ingenuncherii Si prin sllrutul pios ol pdmilntalui pe iarba ce strf,luce,/igi pleacl strdbun: "Sirmanu-ngenuncheaztr frunteaalbtr,'smeritigi face cruce/$i pentrutotdeaunasiruttr ca peo moagte/Pimdntul ce tresare9i care-lrecunoagte.. .". PersoniJicat, p[mdntul ldrii igi recunoa$teeroii 9i tresareemofionatcdnd Dan ii aduceun ultim omagiu.Scenaestecutremurltoaregi esteconstruitil printr-o impresionantdimagine vizuald. Respectindu-gi cuvAntul dat, Dan se intoarcein cortul hanului,unde "Suspind,govf,iegtegi, palid, cade mort", stdrnind admirafia gi respectullui Ghirai, careigi exprimd"cu durere"gi amdrdciuneregretulpentru moarteaacestui"om intelept": "O! Dan viteaz, ferice ca tine care pere, Avdndo via!trverdein timpul tinerefii $i albAcazbpadainiamabdtrdnelii!..." Portretul de erou legendar al personajuluieste realizat atdt prin caracterizare directil, c6t gi prin caracterizare indirectd. Caracterizares directd realizatd de autor evidentiazf, tr[sf,turi $i trliri emotionalecum sunt: patriotismul, legtrtura eroului cu natura, mtrre{iagi demnitatealui in fafa hanului iar opiniile altor personaje,ca aceleaale lui Ghirai reliefeazA cd Dan esteinfelept gi viteaz, demn gi patriot. Prin autocaracterizare,Dan igi afirmd ura fa{tr de dugmanii {trrii, curajul gi ttrria moraltr de a respinge compromisurile, demnitatea.

75

Caracterirflre indirectl reiesedin fapte, gdnduri,frimAntiri sufleteqti,caredenotiipatriotism, curaj, prieten devotat, cinstit gi corect. Mediul in care triieqte Dan, precum qi vorbele acestuia creioneazi un lupt2ltorinfelepl curajos, demn gi increzitor ln patriotismul genera(iilor viitoare. Ca modalitifi de expunere folosite in caracterizarez personajului,Alecsandri imbintr nara(iunea cu descrierea Si dialogal. Monologurile lui Dan evidenliazl in{elepciunea 9i patriotismul stru lnfltrctrrat. Figurile de stil se remarci prin fo(a de expresie,conferind textului o deosebitf,capacitate emofionali: epitete - "vechi pustnic","dalba-ivitejie", "lucegtevoios", "mdrelulom de munte", "gloata tremurdndd","mf,ref intrd romdnul", "suflet luminos" -, compara(ii - "triiegte ca goimul singuratic", "munlii albi ca ddnsul","a lui mdnie ca trf,snetulera", si vdntureca pleavaogtirile duqmane","se-ndeasiin gloata tremurdndf,ca giunghiul", "slrutl ca pe-o moa;te" -, mctafore - "fantasma drf,gf,laqtr","a vremei lungtr coas6", "nrgina", "lupii", "gerpii", "leul" -, personiticarea palogului,a stejarilor,a plaiului natal. ProtagonistulDan este un simbol al vitejiei gi gloriei ce definescistoriaromanilorgi anumeperioadadomnieilui $tefancel Mare, la rdndulstrumodelde patriotismgi devotamentnafional. in legendeleinspiratedin istoriapatriei,precumgi in "Dan, cf,pitan de plai", Vasile Alecsandri "rlmdne un poet mare gi inimitabil" (PaulComea)

76

DEBASM PERSONAI CULT

CRAIT}t '- personajsecundarde basm cult" Povestealui Harap-Alb", de lon Creangd - basm cult Ion Creangl (1837?-1889)este consideratcreatorul basmului cult in literatura romintr, a ctrrui principaltr "particularitateesteaceeacf, marelepovestitorpf,streazicaracterul realist al infimpldrilor, iar personajele sunt puternic umanizete ;i individualizate. Spa(iul desfdsurdrii ac(iunii este ancorat intr-o realitate sociald Si istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvortrscdin legilefirii careguvemeazf,omenirea. basm "Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativ al lui Ion Creangi, fiind publicat la I august 1877 in revista "Convorbiri literare",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul "Timpul". Craiul, tat6l lui Harap-Alb,estepersonajsecundar,pentru cb aparenumaiin primul episodal basmului.El esteun personaj de basm numai prin motivul popalar al tmpdratului aJlat ln impas. Altfel, peisonajul este realist gi pozitiv, deoarecelon Creangl scoatein evidenttrmai ales trdsf,turileftrranului-tattr, in ipostazalui pedagogicl. Trtrstrturile morale se disting atdt prin caracteilzares directd a naratorului, cdt mai ales prin caracterizare indirectd, adicl din faptele, gdndurile, vorbele Si atitudinile craiului. Grijuliu ca orice tatf,, el se simte responsabil pentru viitorul copiilor, dorind ca ei sI devintradulli in starede a-$i intemeiao familie gi de a trAi pe picioarelelor. Pentrua verificadacl fiii lui au

7T

depdqitv6rsta infantilismului, craiul "se imbracl pe ascunsintr-o piele de urs", se ascundesub un pod pentru a-i observagi-i supune la probacurajuluica sdfie sigurcd vor ajungecu bine la fratelelui. Dupf, ce fiul cel mare se sperie de urs gi se intoarce acasf,,craiul constatdcu tristele:"nici tu nu egti de impdrat,nici imp6rdliapentru tine". Ironia amarl a tatdlui dezamigit gi de fiul mijlociu izbucnegtenestipAnit gi este tot de naturtr ftrrineasctr,umanI, fiind realizatd,,indirect, prin intermediul monologului adresat: "...dar [...] rugineaunde o puneli?Din trei feciori cdli are tata, niciunul s6 nu fie bun de nimica?Apoi dreptsf,vd spun,ctr atunci degeabamai stricalimdncatea,dragii mei... SI umblatinumaiaga frunza frisinelului (fdr[ nicio treab6,fbrtr niciun rost - n .n.) toatl via{a voastrtrgi sf, vd lluda}i ctr sunte{i feciori de crai, asta nu miroasia nasde om...". in tinerele,craiul f6cuse,la rdndulsdu,aceeagicf,ldtorie,in urma cf,reiadeveniseapt pentru a-gi intemeia o familie Si a-ql' la calul alesde fiul cel mic, tatdl conduceimptrrtrfia.Referindu-se primejdii m-a scipat gi pe mine in recunoagtedirect cL "de multe tinere{elemele!". La rdndul slu, calul ntrzdrdvanigi amintegte drumul cdtre imptrratul Rog, pentru cd "m-au mai purtat odati pdcatelepe acolocu tatf,-tiuin tinerelelelui". Inteligent 9i infelept, craiul igi fundamentasecdteva principii esenfialede viaftr, care-gidovedesctemeiniciaqi pe care le sf,degteqi in educatia fiilor sdi. Pova(a datd mezinului se dovedegteproviden{ialtr,deoarececraiul gtie din p[faniile proprii cd fiul va intAlni in drumul sf,uoamenipericulogigi perfizi, care i-ar putea provoca multe necazuri:"Numai jine minte sfatul ce-!i daq in cllitoria ta ai sf, ai trebuinttr9i de rli gi de buni, dar sd te fereEtide omul rog, iarf, mai ales de cel spdn,cit ii putea;sd n-ai inqaltr- n n ). de-afacecu d6ngiictrcisuntfoartegugubefi"(careamdgesc, Mezinul incalcdindrumareapatemi pentru cf, trebuia,totugi, sd treacf,personalprin aceast[ experienldde via1d,s5-9i formeze,la rdndul sdu,principii solide din propriile peripefii.Experien{a de via{tr a craiului este accentuatl, indirect, 9i prin alt gest ce se va dovediprovidenlial,atuncicdndii ddruiegtemezinuluipieleade urs "Na-fi acumgi pieleaastade urs,cd fi-a prinde in caresedeghizase: binevreodatf,".in probaIa careestesupusHarap-Albcu aducerea

7A

"sdlf,lilor din gridina ursului", blana este unul dintre elementele ritualice care-i salveazi viala flic[ului. Degi personaj secundar, craiul are un rol important in basm,exprimdndconcepliagospodaruluidin Humulegti,a tatilui grijuliu pentrusoartagi viitorul copiilor,d6ndu-lepoveleesenliale pentru via!f,. Limbajul craiului este tipic humuleStean, cu pilde Si proverbe populare, ilustrAnd o datd in plus relapia pedagogicd paterndpe care o are cuJiii sdi: "lac de-arfi, broagtesunt destule", "fiecarepentrusine, croitor de pdne","La pldcintelinainte/ $i la rLzboilinapoi".Om trecutprin viaff,,cu o experienftrsolidtr,craiul nu-gi punein pericol fiii, pdnl nu se convingeci sunt in staresi invingd piedicileiminenteunei ctrldtoriiin necunoscut. Le verificf, nu numai curajul, cutezanta,ci gi istelimpa de a face faff, int6mplf,rilor. De altfel, Ion Creangd a ilustrat in opera sa propria experien{Ide via!tr,pe carea povestit-o"sub formtrde memorial;a invdluit-o in mit gi a sugrumat-o inr-o experienF fantasticd, valabilI pentruom in genere;gi el a luptatcu spdnii,cu primejdiile gi nevoile,gi el s-a fdcut frate cu dracul,ca si treactrpunfileviefii, iar nemurireagi-adobdndit-odin apavie gi apamoarti a creafieilui artistice"(PompiliuConstantinescu).

ntrnlilPRnPEmao personaj principar de basm

"l)rirru prepereac,, de lon Creangd - basm cult

Pasiunealui lon Creangi (1839-1889)pentru literatura populari s-a concretizatin basmelepe care le-a scris, in care folcloricdse imbin[ in mod miraculoscu pld.smuirea .autenticitatea artistica a realit[1ii, fantasticul fiind umanizat gi puternic individualizat.Cu "Df,nilA Prepeleac",Creangf,incepe seria

?9

basmelor in care dracii nu mai sunt forie malefice periculoase pentru om, ci devin nigte bie{i prostinaci, u$or de picilit de cdtre {trranulsautdrgoveluliste!, viziune ce ilustreazl "in cea mai inalti mdsurd congtiin(a superioritalii umane". (Zoe DumitrescuBugulenga).Acesteiteme,foarte indrdgitede Creang6,ii aparfin9i alte creatii literare:"Povestealui Stan Pilitul" (1877) gi "lvan Turbinci"(1878). Basmul "Dtrniltr Prepeleac"se incadreazl in genul epic, iar ca specie literari este un basm cultn deoar€ceare autor cunoscut, Ion Creangtr. Opera a aptrrutin revista "Convorbiri literare",la I martie 1876. imptetirea elemcntelor realiste cu cele fabuloase creeazd fantrcticul, ca specific ancestral(strlvechi) al basmeloqinsd, in aceastA crea{ie narativtr, Creangl imbind eresul popular (supersti(ie) cu evQcarearealistd a satului moldovenesc,de unde reiesegi originalitatea unicd a acesteicrealii. Danila Prepeleaceste personajul principal si eponim (careda numeleoperei- n.n.)al basmuluicult scrisde Ion Creanga. Porecla Prepeleaco primise eroul din cauza singurului lucru construit vreodatain gospodariecu mdna lui si de care era foarte : constructieimprovizatadin prajini,pe carese mdndru(prepeleac intinde fdnul saunutretulla uscat).Naratorul omniscient explicatn mod direct semnificatiaporecleiintr-o parantezai"Dar cine poate (ca asaii eraporecla,pentruca staimpotrivalui DanilaPrepeleac? atdtaodor aveasi el pe ldngacasa,facutde mdnalui)". esteun !6ransf,rac,naratorulomniscient Ddnili Prepeleac caracterizdndu-ldirect inci de la inceputul basmului9i motivdnd, de altfel,gi lipsurilein caresezbiteafamilia lui: "lene;, nechitit la minte gi nechibzuitla trebi". Danili esteinsttrat9i are"o mul{ime de copii", pe cdnd bogatulsdu frate,cf,satorit9i el, nu are nici un esteun om anapoda,"toate trebilepe care le copil. Protagonistul pe lbcea,le fbcea dos",prost gi indolent,incdt"ii mdncaucdiniidin traistd",naratorulrelieibnd,indirect, acestetrdsdturiprin modalitd(i paremiologice(proverbe-n.rz.).Singuralui avereera'o perechede boi tineri, puternici gi gragi, dar cdnd avea nevoie de cdru16, sd meargila tdrg5i, imprumutade la fratelebogat,careil slbtuieSte cu baniioblinulipe boi, sd-gicumpereun car5i doi boi mai rnici.

80

Afte trisituri morale reies,in mod indirecl, din faptelegi mentalitateaprotagonistului.Del5s5tor, neobignuit sI ducl o treabl pAni la capit, D6nili, nici nu ajungela tdrg, ci gi face primul troc dezavantajos: df, boii gi ia, la schimb,un car.Cuprins de remugciri, birbatul mediteazf,asupra neroziei f6cute, incercdnd,parcd,sd-giregdseasciidentitatea,prin monologinterior Si autdpersiflare: "De-oi fi eu DlnilS Prepeleac,am prtrpidit boii; iar de n-oi fi eu acela,apoi am gisit o cdruf6...Ba e Prepeleac, ba nu-i el . . .". Cu toateacestea, el continui schimburilepdguboase: dd carulpentruo caprd,caprape un gdnsacai gdnsacul"pe-opungl de cele pe talger, cu baierile lungi, de pus in gdt". Congtient de neghiobia sa, Dbnil5 se autodojenegteprin alt.monolog interior, apeldnd Ia pildele paremiologice.'"Na-!i-o frdnt6,cd {i-am dres-o! Dintr-o pireche de boi, de-a mai mare dragul s[ te uifi la ei, am rf,masc-o pungf,goald.[...] dar parcddraculmi-a luatminfile". Caracterizutdirect de citre fratele bogat,"mare ntrtirlu mai egti", DInild are sentimentulvinovifiei gi se autopersifleaTd printr-o zicald rimatd: "C6nd e minte,/ Nu-i ce vinde;/ Cdnd e brdnz6,lNu-i bdrbdn!5"(putinicd- n n.).Drumul la tArgpoatefi, totuqi,unul inifiatic,deoarecemulteinvatAbdrbatuldin toatec6tei seintdmplf,. Scens din pldure reflectd,indirect, prostia ftiri limittr a personajului,careaqazdcarulgi boii frateluiin dreptulcopaculuipe care-l taie gi care cade "peste car de-l sfarmd gi pesteboi de-i ucide".Autoadresareo"Ei, ei, acum ce-i de fdcut?... Eu cred cd ce-ibine,nu-i rdu:Dbnildface,Ddni16 trebuiesf,desfacf," esteplind de amdrdciune, protagonistulmanifestdnd lagitate,deoarece vreasf, fug[ in lumealargf,,sd-giabandoneze familia.Trecdndpe ldngl un iaz, aruncl toporulintr-un cdrd de ligife (plsiri de battd- n.n.),cu intentiade a-i duce una fratelui sdu drept plocon pentrupierderea carului gi a boilor. insf,, pentru cd avuseseo "zi pocitd", nu nimeregtenicio ligil[, iar toporulse duce la fundul iazului,drept carefrateleil alungdiritat la culmegi exclamdcu nf,duf:"Se vede cd tu ai fost bun de cdlugf,rit,iar nu de trlit in lume,sI necdjegti oatneniigi sd chinuiegtinevastagi copiii!". Acestecuvinteii dau ideeaconstruiriiunei rndnistiripe pajigteaiazuluigi facemai ?ntdi o crlrcede lemn.Pregitirilepentrua dural6ca;ulsf6nt.urrdesi se

81

cf,lugireascS,il pun in conflict cu dracii, carenu pot fi de acordcu existenlaunei mdndstiriconstruitel6ngd lacul, pe fundul clruia igi aveaimptrrdliaScaraoschi. Ca in orice basm, protagonistul este supus unor probe, pe caretrebuie strle depigeascdpentrua reugis[ scapede slrdcia care p6reafdrl solufie.in cele gaseprobe la care-lsupundracii,Ddnil[ se dovedegteistef qi descurctrref, el invingdnd de fiecare dat6 puterile diavolegti prin inteligenfit 9i ingeniozitate: inconjurul iaailui cu iapa-n cdrctr,pe care Df,nild o incalecd; alergarea de vitezd,pe careblrbatul o c6gtig6pundndsd alergeuniepure1'lupta corp la corp, in care diavolul se ia la trdntd cu ursul; chiuitul asurzilor il rezolvl pllind dracul in tdmple cu un drug gros de st€jar;aruncarea buzduganului nu seinfdptuiegte,subpretextulci ar rf,m6nela nigte rude ale lui Df,nili, care locuiescpe lun6; in sfhrgit,fo4a blestemului, probl cdgtigatdde bf,rbat cu ajutorul copiilor care-lscarmdntr cu daracul(pieptenecu dinti metalici- n.n.), chiar dac* dracul rostise o afurisenie care-i crtrpaseochiul lui DInild. Aceastdnoutr ipostazi a lui Df,nili, aceeade invingtrtor, este,probabil,consecinlafireascf,a gdnduluicreptinde a indlla un Itrcaglui Dumnezeu.Victoria omului asupradracilor esteo temd prezentl nu numai in basmelelui Creangd,ci qi in proza fantasticf, a lui l.L.Caragiale,unde cocoana Marghioala ("La hanul lui Mdnjoald") ori Ianulea ("Kir lanulea") simbolizeazdputerile diavolegticare sunt anihilate de istelimea9i dibdcia oamenilor, precumgi de spiritul cregtinesc al romdnuluidintotdeauna. Zoe Dumitrescu-Bugulenga afirmdcd D[ni16Prepeleac are o "naturtr bivalentii", opinie ce reiesedin textul basmului,unde noratorul omnkcient il definegte tn mod direct: "omul lui Dumnezeu cu ntrravul dracului". Protagonistulinva{6 din propriile gregeli9i "mai prinseseacum la minte", astfelincdt,in confruntf,rilepe care le are cu "drdcimea",ieseinvingdtornu prin indemdnaresauputeri supranaturale, ci prin iste{imeumantr,prin acea agerime proprie [dranului romdn silit s[ se descurcein imprejurlri limiti. Spre deosebirede Harap-Alb, Dlnilb glsegte singur solufiile de a iegi din impas,degi adversariisli sunt fiinle supranaturaledefinitorii pentru forfele malefice. Totugi, el nu

82

lnvinge cu adevdratpe "Michidut6", "Sarsail6"sau "Scaraoschi", gi sI obfintr bani nemuncifi, ci reugegtedoar str-i ptrcSleasctr norocul sf,u echilibrdndneputinlade a fi gospodargi de a trudi cinstit pentruintrelinereafamiliei. in basmul "Dinili Prepeleac",Ion Creangl imagineazi o ipostazi a diavolului, carenu mai estepericulosprin faptul c[ nou6 doregtesi ia cdt mai multe suflete omenegti,ci "devine un biet prostAnac., ugor ingelat de istelimeaff,ranuluisau tdrgovelului". (Zoe DumitrescuBugulenga,"Ion Creangl") Ion Creangii - Iimbajul prozei narative tn basmul "Ddnild Prepeleac" Nara(iunea prin dialog, umorul, jovialitatea gi erudifia paremiologictr, oralitatea povestirii intr-un ritm alert, toate acesteaparticularizeazl stilul gi talentul prozatorului ilustrat in toatecreafiileliterare,definindarta naratiunii lui lon Creangtr. Flcdnd o paraleltr intre lumea basmului gi humulegtenii lui Creang6,Dlnild Prepeleaceste !f,ranul slrac gi delf,sltor,cu familie grea gi responsabilittrlicf,rora nu le face faf6, dar cu increderein viitor gi in oameni.El estemereusfltuit gi ajutatde fratele sf,u mai mare, dar, in cele din urmf,, invaftr din propriile gregeliqi, spredeosebirede Harap-Alb,gdsegtesingursolufiilede iegire din impas, reugindsi treacdprobele gi s[ invingtr forfele malefice,reprezentate in acestbasmde satana.in cele din urmf,, D[ni16 Prepeleacse inscrie in codul civiliza{iei ftrrtrnegti, demonstrdnd generozitate, bunitate, inteligen{tr, tact, capacitatea de a intrefine o familie, valorificind tradifiile mogtenitede la strdbuni (gireteniagi spiritul gugub[!). a basmului Numele personajelorconstituieo particularitate lui Creang[, deoareceele definesc trtrsf,turadominantl care individualizeazf, in mod sugestiveroii: Prepeleacesteporecladati de strteni pentru bdrbatul lipsit de spirit gospodlrescgi care construisein curte un singurlucru: prepeleacul, pe carestrpundla uscatfdnul. Pentruspiritul diavolesc,Creangdfolosegte,cu ironia joviald tipicd,numeamuzante:Michidufd,SarsailSsauScaraoschi.

8g

"Geniul humulegtean este aceastdcapacitateextraordinarl de a-gi lua in serioseroii, de a le retrli aventurile,de a pune cu voluptatein fiecarepropriilelui aspiratiinerostite,slibiciuni, vicii, tulburdri qi uimiri, adici de a creavia{l. [...] Singurelepersonaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca. de exemplu,omul spdngi omul roq-"(NicolaeManolescu).

FATA impInArurutROg - personajsecundarde basmcult - personajfabulos (fantastic)" Povestealui Harap-Alb", de lon Creangd - basmcult lon Creangl (1837?-1889)este consideratcreatorul basmului cult in literatura romAntr, a cdrui principald particularitate esteaceeacd marelepovestitorpdslreazd csrscterul reulkt al tntdmpldrilor, iar personajelesunt puternicumanizateSi individualizate. Spaliul desfisurdrii ocliunii este ancorat intr-o realitate sociald Si istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvorf,scdin legileJirii care guverneazf,omenirea. Basmul"Povestealui Harap-Alb" estedefinitorir.r pentru proza lui lon Creangd,fiind publicat la l august 1877in revista "Convorbiriliterare",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul "Timpul". Fata impiratului Roq este personajsecundar,deoarece aparenumaiin ultimul episodal basrnuluigi personajfabulos, pentrucd se poatemetamorfoza, in{elegegraiulpdsdrilorgi gtiesd facdvrdji cu obiectemagice.Personajpozitiv,tdndracrdiasdeste frumoasl, cu personalitateputernici gi la fel de faimoasl ca gi tatdl ei; se spuneadespreea cI e "farmazoand" (vrdjitoare,gireatd - n.n.),cd din pricinaei impdratulldceaatdteajertfe, ca gtia sa poafte"lumeape degete",dar din toateacestevorbe,nu sedovedise care "este cea adevdrat5".Aceste trdsaturi reies indirecl. fiind

84

determinatede mediul tn care trdieStegi de edacalia aleasdprimiti in imp6rdliatatdluisiu. Trdslturile morale gi fantasticeale fetei de implrat reies, prin caracterizareindirectd, din faptele gi vorbele sale. ales, mai Vioaie gi plinl de energie,eapare"o zgdtiede fatl" sau"un drac buc[ficd ruptd tatf,-sduin picioare,ba incd gi mai gi", dar demnl gi corecti atuncicAndseconvingedevrednicialui Harap-Alb, "fata impdratului ingenunchedinaintea tdtdne-sdu"cerdndu-i gi devinesupusS: "trebuiesd mergcu Harap-Albgi binecuvdntarea pacebun6!". Relaliu ei cu Harap-Alb este incununati de cinste gi corectitudine. Responsabiltrqi congtienti de importanfa cisltoriei, tdndranu se lasi pelitdcu ugurin!6,ci ii supunegi ea la probe pe Harap.Alb gi pe prietenii s6i, pentru a se convingecd acegtiameritdintr-adevdrsd aib6 increderein ei. Inteligentd, fata pentrua le testa probe la care pe(itorii nu se agteaptd, nf,scocegte calitdlile. Misterioasi ca orice femeie,este inzestratf,cu puteri supranaturale,insugiri reiegiteindirect din episodulprobelor pe care fata le impune lui Harap-Alb.Ea se metamorfozeazl"inlr-o p6sdricd,si zboari nevdzutdprin cinci strdji", Pislrill se intinde s-o prindd,dar "cdndsd pundrndnape ddnsa,zbrrl... pe vdrful unui muntegi se ascundedupdo stdncd". Fata irnpdratuluiRog beneficiazigi de un portretul fizic, conturat succint gi sugestiv prin caracterizaredireclii fdcutd prin prismu ultui personaj, adicd prin ochii lui Harap-Alb. Ea este frumoasl gi fermecltoare - "cdt era de tAnIrS, de frumoasi gi plinl de vinl-ncoace"- gi fldcdului"i setulburauminlileuitAndu-se la fatd". indrdgostindu-se de ea ca un nebun,fata ii parelui HarapAlb "un boboc de trandafirdin luna lui mai, scdldatin roua dimine{ii,dezmerdatde cele intdi raze ale soarelui,leglnat de adierea vAntului qi neatins de ochii fluturilor", descrierece creioneazd, in mod tlirect, un portretfizic de un lirism tulburdtor. lon CreangdtranspLrne idila pastoraldin basm,evidenliindideea cd Harap-Alb,ca un fldcaudin Humulegti,o vedeca pe o fatl de la tarI, intr-un sugestivlimbuj populur: "cum s-ar mai zice la noi in liranegte,erafrumoasdde mama focului: la soarete puteaiuita, iar la ddnsaba" 5i "o prdpddea din ochi de dragi ce-i era",calitdli

85

Iil exprimate pfin superlative populare. Fata il indrtrgegtegi ea pe voinic, simlind in addnculsuflefului "vreun dor ascuns,'-referirela mitul popular al zburdtorului -, vorba c6.ntecului:,,Fugi de-acolo, vintr-ncoace!/ $ezi binigor,nu-mi da pace!',.C6l6toriali s-a pdrut scurtf,, gi ceasulclipd", pentrucf, aga,,eomul c6ndmerge "ziua ceas . la drum cu dragosteaal{turea". Tot din iubire, fata ghicegte adevlrul despreHarap-Alb gi-l dezvlluie impdratului Verde,apoi, pentru ctr fuseseprevtrztrtoare,adusesecu ea cele trebuincioase (smicelele,apamoartl gi apavie). Sprintenl, reugegte s6-gisalveze blrbatul atunci cdnd Spinul il atacf, pe nea$teptategi-i reteazd capul: "Iartr fata impf,ratului Rog, in inv[lmtrgagul acesta,rdpede punecapullui Harap-AlbIa loc, il inconjuri de trei ori cu celetrei smicelede mtrr dulce,toarn[ apf, moarttrstr steiesdngelegi sd se prindl pielea,apoiil stropegte cu apf,vie gi atunciHarap-Albindatd invie". Fata implratului Ro9 nu are nume, deoareceea este un simbol feminin, idealulde sofie,pregitiE s[ aib[ grij6 de birbatul ei, aptl str-giasumetoate responsabilitItrile ce-i revin in ciminul conjugal. Registrul stilistic estespecificzoneihumule$tene, cuvintele gi expresiile populare compun portretul fiicei implratului, infdfi$atAintocmaica o fatd de la [ard,,,frumoasdde mamafocului: la soarete puteaiuita,iar la ddnsaba,',..plintrde vind-ncoace,,.Idila pastorald dintre cei doi indr[gostifi este realizatd.in acelagilimbaj popular,"Harap-Albo prdpf,dea din ochi,de dragdce-i era',,iar fata se simtecuprinsf,de "vreun dor ascuns,'. Arta narafiunii lui Ion Creangdseconstituiedintmbinsrea umorulai cu oralitatea, mijloace artistice prin care rnarele povestitorcontureazipersonajesupranaturale, impletindrealismul firanilor humulegtenicu elementefantastice,ceeace l-a f6cut pe GarabetIbrdileanusdconsiderecd ,,povestea lui Harap-Alb,'esteo adevdratf,"epopeea poporului rom6n".

86

rTT.rnUMosI}H I.IICRIIHT - personajprincipal de basmcult- personaj fabulos (fantastic)" Fdl- Frumos din lacrimdn, de Mihai Eminescu - basm cult '

"Ftrt-Frumosdin lacrimtr" de Mihai Eminescu(1350-18S9) este un basm cult, avdnd ca sursdde inspirafiebasmulpopular romdnesc.A apirut in 1870in revista"Convorbiri literare",fiind publicatapoiin volumul postum"Versurigi proz6"din 1890,edi{ie ingrijitl de V.G.Mo(un. Basmul lui Eminescuilustreaztrideeactr in vremeaveche oamenii erau numai "in germenii viitorului", iar Dumnezeu cf,ldtoreape pdmdnt,cllcAnd "cu picioarelesalesfinte pietroasele pustii ale pf,mdntului". ' Ftrt-Frumosdin lacrimtr estepersonaj principal, eponim (caredtr numeleoperei- n.n.) gi pozitiv, erou fabulos cu puteri supranaturaleimbinatecu trtrstrturiumane. O primd trtrstrturI fabuloastra personajuluireiese,indirect, din semnificatianumelui, pe careEminescuo explicdprin credinle strdbune,in ceamai sugestiv{spiritualitatepopulard,prin numirea personajului de basm, "FAt-Frumos",la care adaugtrnagterea fabuloastr gi binecuv6ntatla eroului,"din lacrim6"divintr,ceeace ilu5treazf, gi motivut popular al impdratutui fdrd urmasi. in vremuri strf,vechi,trdia un impdrat "intunecat gi gdnditor ca miazi-noapte"gi o implrdteasd"tanArAgi zdmbitoareca miezul luminos al zilei". De 50 de ani impf,ratul se afla ?n rf,zboi cu impdrdfiaaldturatd$i cu toatectrimpdratulvecin,cu careincepuse acestconflict, murise,fiii gi nepolii lui continuauvrajba, iar ura dintre ei nu se stingea.impdratul nostru era sleit de lupte gi de suferirtfeiar, cum il caracterizeazddirect naratorul, pentrucd..nu rdseseniciodati" gi nimic din jurul sf,u nu ii aduceazdmbetulpe fa16,nici mlcar "surdsulplin de amor al so{iei lui tinere", ar6ta

8?

acum ca "un leu imbatranit". Simlindu-gi sfdrgitul aproape, implratul era trist din pricintr cI nu aveacopii, "se sculadin patul impdrdtesc,de l6ng5 impiriteasa tdnird - pat aurit, insi pustiu qi nebinecuvdntat" qi tot "trist mergea la ftzboi cu inima neimbldnzitf,".impiriteasa era frumoas5,"cu pdrul ei cel galbenca aurul", dar "din ochii ei albagtri pi mari curgeau giroaie de mirgiritare apoasepe o fa1trmai alba ca argintul crinului". intr-o dimineafi, imptrrlteasainalli rugi fierbin{i la icoana FecioareiMaria gi, la un momenl dat "o lacrimd curse din ochiul cel negru ol mamei lui Dumnezeu". impdrdteasa"atinse cu buza ei seucd lacrima cea rece gi o supse in addncul sufletului sdu". Dupi noud luni, impf,rlteasanaSteun bdiat,al cdrui portret fizic exprimf,tn mod directtrlsdturileunui chip ingeresc:"alb ca spuma laptelui, cu pirul bilai ca razele lunei". Ea ii pune numele Fdt-Frumos din lacrimi, care,ca orice erou al basmelorpopulare, esteinzestratcu trislturi fabuloase,intrucdtcre$tea"intr-o lund cdt alfii intr-un an", era viteaz qi bun, generosgi inteligent,cum altul nu se mai vlzuse. TAntrrulestecongtientde puterile sale iegite din comun, atitudinece reieseindirect din faptul ci el igi incearclforlele:"puses6-ifactrun buzdugande fier, il arunci in sus de despicdboltacerului,il prinsepe degetulcel mic, gi buzduganul si i sefacd serupse-ndou6".Perfec{ionistgi exigent,el poruncegte alt buzdugan,carenu se mai rupe atuncicdndil prindepe deget. Trisilturile umane se eviden{iazd,indirect, chiar de la inceputulbasmului,deoarece,ca fiu iubitor, Fit-Frumos din lacrim6se simte dator sd preia rdzboaieletatdluisdugi si se batd el singurcu ogtile?mp[ratuluivecin. Spre deosebirede al{i Fefi-Frumogi,eroul eminescian imprumutdtrlslturile flIciului de la (ar5, care se imbracdin straie populare de pistor, -"cdmegdde borangic,fesutain lacrimilemameisale,mdndri pil[rie cu flori, cu cordele(panglici - n.n.)gi cu mirgeleruptede la gdturilefetelorde-rnplraf i"-, gtiesI cAntedumnezeiegte Ia fluier doinegi hore.purtdndla braulverde fluierele.Astfel,pregitit de drum,el "a plecatin lumealarga;i-n toiul lui de voinic". Din faptele protagonistuluireies tn mod indirect trdsattrri definitoriipentruportretulsdu.Voinicqi vifeazca ttn crottde bastn

88

popular,Fit-Frumos igi aruncdbuzduganulinainte cale de o zi Ei, ajuns in impdrdfiadugmand,esteintimpinat cu uriri de bine gi cu bucurie, deqi el ii avertizeazicd venise ca "sd ne luptdm greu, c6 destul ai viclenit asupratatf,lui meu". implratul vecin refuz[ str se batiicu el gi-i propunesi lege"frilie de crucepe cdt om fi gi-omtrii". Bucuria tuturor a fost mare, cei doi feciori de-mplrali sirutdndu-se 'tn uririle boierilor gi bduri gi se sfdtuirtr".Intrepid gi credincios totodati, Fit-Frumos mdrturisegtedirect cL el nu se teme de nimeni pe lume,in afari de Dumnezeu,darimplratul vecin recunoagte c6,in afari de putereadivin6, el se teme de Mama-pidurilor, "o bab6 bltrdnd gi urdti" care ii n5ruie impirifia: "Pe unde trece ea, fata plmdntului se usuc6,satelese risipesc,tdrgurilecadnaruite".Fusese silit s[-i deaca bir "tot al zecileadin copiii supugilormei", iar astd.zi urma sd vind sf,-qiia plata.Prieten sincer gi loial, Fdt-Frumosii promite ci-l va ajuta sd-i scapeimpf,rdliade necazuri.Pe la miezul nopfii, vine urldnd Jr4ama-pf,durilor, cu o infdligare cumpliti gi inspdimdntdtoare, "cu fa\a zbdrcitdca o stdnci buhavi gi scobitdde ptrraie,c-o ptrdure-n-loc de pir", cu ochii ca doui nop{i tulburi, cu guraca "un htrucf,scat"gi cu dinlii ca nigte"giruride pietrede mori". ,Voinic gi neinfricat ca un erou fabulos, Ff,t-Frumoso apucdde mijloc gi, trdntind-ocu toatii puterea,o leagf,cu tapte lanfuri de fier ititr-o piuf, de piatr6, de unde baba se zbdteain zadarsi scapegi, neizbutind,o ia la fugd "cu piudcu tot", pestedealuri,tdindu-gicale prin ptrduri, pdnd se face nevtrzutf,in noapte.Toate acestecalitd(i reiesindirect dinfaptele de vitejieSi eroism ale protagonistului. Ca oriceeroude basm,Fdt-Frumosdin lacrimf,parcurge un drum iniliatic, trebuindsd treacdprobele necesare acumuldriiunei experienfede viaf6, pentru a-gi putea intemeia o familie gi a conduceo impdr5fie.Ceeace-l particularizeaz6, estefarmecul pe care-l exerciti voinicul asupra fetelor, care-i devin devotategi prietenede nidejde, ajutdndu-lsd invingi piedicile. Dacf,in alte basmevin in sprijinullui Fdt-Frumos voinici,SfdntaDuminicdori insectegi animaleca rdsplatda bundtdfiigi ajutoruluidat de acesta, aici femeilesunt celecareil sprijini cu loialitate,chiarimpotriva Propriilorpdrinli. Pentrua-qirespectacuvAntul,Fit-Frumospleacdpe urmele Mamei-pddurilor,p6ni ajunge la o casd frumoasi qi albi care

89

lrF,

#r iti strf,luceain mijlocul unei grldini cu flori. Pe prispa, torceao fatd frumoastr,de care eroul se indrtrgostegteimediat, degi afl6 cd e fiica Mamei-pddurilor.inzestrattrcu puteri miraculoase,frumoasa tenArdtocmai teseapentruel "o haini urzita in descdntece, bdtuta-n por,ti fericire; s-o ... sI te iubegti cu mine". in numele iubirii profunde ce se na$tein sufletelelor, fata se hotdrdgtesd-l ajute in lupta impohiva babei, care se zbuciuma inci ln piua unde o incuiase voinicul, incercdnd sl roadf, cu dintii lanlurile. Fata il sfdtuiegtesf, schimbebutiile aflate l6ng[ prispd intre ele, intrucdt una esteplinl cu ap6, iar alta cu putere,iar cdnd mama ei va vrea sd beaputere,ea sf, ia numai apf,,iar el putere.Urmeaz6.o luptd pe viap gi pe moarte,tipicf, basmelor,Mama-pf,durilorgi Ff,t-Frumos azvdrlindu-seunul pe altul in inaltul cerului, pdndcdndF6t-Frumos o ia pe babd de mijloc "gi-o bagtr-nplmdnt pdnf,-n gdt", apoi o izbegtecu buzduganulin cap "gi-i risipi creierii". intreaganaturdse zbuciumf, ingrozitor, "gerpi rogii rupeau trdsnind poala neagrd a norilor, apele pdreau cf, latrf,, numai tunetul cdnta addnc, ca un proroc al pierzdrii". Acest episod ilustreryr[, tn mod indirect, puterile supranaturaleale personajului,precumgi reaclianaturii la evenimenteleoamenilor. F6t-Frumosse lntoarce cu mireasala fratele de cruce, fur acestaii spune,cu lacrimi in ochi, cf, este indrf,gostitpe viald de fata Genarului,"om mdndru gi silbatic ce igi petreceviata vdn6nd prin plduri bdtrdne".Prieten devotat gi voinic neinfricat, ca un adevtrrat frate de cruce, Flt-Frumos pleacl s-o rdpeascdpe fata Genaruluigi s-o aducdtdndruluiimpdrat,iar pe lleana,mireasalui, o las6pldngdndcu lacrimi amarede dorul lui. Fata Genarului,oacheglgi foarte frumoastr,era pdziti de un motan cu gaptecapetecare-l anunfape Genar de orice primejdie s-arfi ivit: "cdnd urla dintr-un cap s-auzeacalede-o zi, iar cdndurla din cdte$epte,s-auzeacale de geptezile". Genarulmai aveagi un cal nlzdrtrvan cu douf, inimi gi, afldnd cL fata ii fuseserapit6, ii ajungedin urmd, iar Fit-Frumos nu se putealupta cu el "pentru cd Genarulera cregtingi puterealui nu era in duhurile intunericului,ci in Dumnezeu",adicf, nu se puteauinfrunta doul fo(e ale binelui. Dupd mai multe incercdri de a rltpi fata, Fdt-Frumos este ars de fulgere apoi, cdzut la plmdnt sub formf, de cenu96se preface

90

intr-un izvor limpede, "ce curgeape un nisip de diamant,pe ldngi el arbori nalfi, verzi, stufogi r[spdndeau o umbri ricoritii gi mirositoare". Planul fabulos al basmului este ilustrat .de mitologia cregtind, eroul fiind salvat de divinitate. Pe vremea aceea, Dumnezeu gi Sfdntul Petre umblau pe plmdnt, iar picioarele lor infierb6ntatede nisipul pustiului calcf,in aparf,coroasla izvorului. Domnul bea ap6 "gi-qi sp5l6 fala sa cea sftntf, gi luminatf,", gdndindu-sela tatil sdu din cer, iar sf. Petre, ascultdnd"doina izvorului pl6ng6tor", il roag[ sf, factr acest izvor ce fusese mai inainte.Rostind"Amin!", Domnul ridic[ "mdnasaceasf6nt6,dupi careapoi se depirtard inspre mare,fdr[ a mai privi inapoi". Ca prin farmec,pieri izvorul qi copacii, iar Fdt-Frumosse trezi ca dintr-un somn lung, vdzdnd"chipul cel luminat al Domnului, ce mergeape valurile mlrei [...] qi pe sf.Petrea,care, mergdndin urma lui gi se uita inapoia sa gi-i f6cea lui invins de firea lui cea orheneasctr, Fdt-Frumosdin cap". Fl6c[ul in]elege minunea invierii sale gi ingenuncheazlspre "apusul acelui soaredumnezeiesc". Sfituit gi de data aceastade fiica Genarului,Ff,t-Frumosse .angajeazd cu simbrie la o babdcareare gapteiepe gi, dacl reu$e$te sf, le pdzeascd,va primi drept r[splati un mdnz. Totugi, vicleana babf, scoatetoate inimile din toli caii gi le pune infr-unul singur, incdt, cel ce-i pf,zegteiepele,alegeaproapemereuun cal fdr[ inim6, careestemai neputinciosdecdtunul obignuit.F6t-Frumosreugegte str treactr gi de aceasttrprobtr cu ajutorul unei tinere care o seryeape babtr,alegdndcalul "cf,ruia-i priveai prin coaste"de slab ce era gi in carebabapusesecele gapteinimi pe carele scosesedin ceilalli cai. Voinicul pleacd impreuntr cu fata gi, reugegtesI scape de babf,arunc6ndin spateobiectemagice,aSacum il sfltuiegtetdn[ra: peria, cutea(piatrf,,gresie- n.n.) Si niframa care ridicd in urma lor o pddure neagr[ gi deas6,un munte uriag gi o apd mare intinsl gi addncd. Fdt-Frumosizbutegtes-o fure pe fata Genarului gi sf, scape cu via!f, de mdnia acestuia,deoarececalul voinicului avea gapte inimi, pe cdndceldlaltaveanumaidouf,.Genarulpromitecaluluilui Fdt-Frumosc6, dac6-giaruncl stf,pdnulin nori, il va hrdni cu miez

9l

de nucf, gi-l va addpacu lapte dulce. Fdt-Frumospromite 9i el calului Genarului,cf, il va addpacu pard de foc ;i-l va hrini cu jAratec.Atunci, calul il arunci pe Genarin inaltul cerului,pdndin nori, care "inrhlrmuriri gi se licuri un palat sur 9i frumos' iar din dou[ genede nouri se vedeadoi ochi albaqtrica cerul"; erauochii Genarului,carefusese"exilat in imp[r[fia aerului". mireasaorbitdde Ajunqi la implrtrfie,Fit-Frumosi;i gf,segte atdta pldns, insf, noaptea fata viseazd c[ Maica Domnului pe din cer doudvinetesteleale diminefii9i i le aqezase "desprinsese vederea. recdptrtase frunte"gi a doua zi, igi Fdt-Frumosil cununtrpe implrat cu fata Genarului,iar in ziua urmitoarea avut loc nuntalui Fit-Frumoscu lleana.in spirit tipic eminescian,intreaganaturavibreazi emolionalpentruunirea celordin basme,a fost ceamai frumoasd celordoi. nunta,asemenea de pe fafa pdmdntului,Ff,t-Frumosgi lleana au trdit ani mulli 9i fericili, "iar dac-afi adevSratce zicelumea,cd pentrufelii-frumo;i vremeanu wemuiegte,apoi poatec-or fi trAindEi astdzi". din basmulpopularnumaifilonul Mihai Eminescuptrstreaztr deosebirede crealiafolcloricS, spre epic gi elementulfabulos9i, naratorulfolosegtetehnica detaliului pentrucreionarearomantici a portretelor, a peisaielor, precum gi pentru descriereapulatelor Si castelelor impdrdteSti. sunt construitedin detalii basmuluieminescian Personajele portrete literare prin crednd sugestivepentruilustrareatrtrsiturilor, folosireamijloacelorstilistice specificelimbajului sdu artistic.O feminine. aten{iedeosebitdacordl Eminescucredriipersonajelor zdbovind scriitorul romantic, unul este portretul impf,rf,tesei Astfel, gi care au detaliat pe le descrie care asupratrtrsdturilorfizice, semnificaliiin stirile sufletegtiale eroinei. Natura este personificatS, in totald armonie cu sentimentele si tdirile eroilor, participdnd Ia emoliile acestora, fiind ea insdgiun personajfabulos: "Viile 9i munfii se uimeau auzindu-icintecele,apele-giridicauvalurilemai susca sd-lasculte, izvoareleigi tulburau addnculca sd-gi azvdrle afara undele loq pentruca fiecaredin undesf,-l audd,fiecaredin ele sd poatf,cdnta ca ddnsulcdndvor goptiviilor 9i florilor".

92

Limbajul basmului esteagadarartistic, in manieraspecific eminescian[, cu metafore gi epitete surprinzdtoare, "$erpii rogii rupeautrdsnindpoalaneagrSa norilor", "aurul nop!ii"; comparafii, "Florile triste gi turburi se nllbiri. ca mf,rgdritarulcel strilucit", "Luna limpedeinflorea ca o fa[d de aur pe seninulcel addncal cerului", "lacrimi curate ca-diamantul".De remarcatgi in acest basmprezen{aastrului tutelar eminescian,luna, careobsewdgi participi la toateint0mpl6rile,ocrotindiubirea,precumgi existenfa din cer mitului oniric, "visdin vis cd MaicaDomnuluidesprinsese douSvinete steleale diminefii..." care sugereazlstareaspiritualf, superioaria iubirii. F6t-Frumosdin lacrimd este totodatd gi un personaj metafizic, intelectual,prin cugetirile filozofice superioare cu trimiteri la hsosul primordial, "oamenii [...] nu erau dec6t in germenii viitorului" Si la scurgereu ireversihild c timpului individual ori la eternizarea omului prin iubire, "pentru fefiifrumogivremeanu vremuiegte". Ff,t-Frumosdin lacrimaesteviteaz,curajos gi lupti pentru valori morale superioare,adicf,estecapabilde sacrificiulsuprem in irumeleiubirii ideale,pentruimplinireacupluluierotic,dar gi in numeleprietenieiadevirate,aducdndu-i"fratelui de cruce" iubita din casaGenarului. Aparilia,in 1870,a basmului"Fdt-Frumos din lacrimd",pe care Mihai Eminescuil subintituleazf,"Poveste",inaugureazd in literaturaromdni o noul specieliterarf,,basmul cult sau basmul de autor, speciein careva excelaIon Creangi. Nicolae lorga estecel care scriein 1890o primtrapreciere critici privind basmul eminescian,afirmdnd c6: "E un juvaer povestea aceasta cultdn-a ajunsla [...] niclieri limba romdneascl agade mareml6dieregi plasticitate".remarcdndgi deosebirea fa!6 de crealiile popularecare constAin aceeac6 fantasticulatingela Eminescu"dimensiuniuriagegi n-are nimic a face cu acel al adevdratelor povegti".

93

ffi, :iiil

t" j; .

lurtrnlru vnnDn

- personaj secundarde basm cult ' uPovestea lui HaraP'Alb", de lon Creangd - basmcult Ion Creangd (133??-1889)este consideratcreatorul basmului cult in literatura romAnil, a cdrui principald particularitate este caracterul realist al tntdmpldrilor, iar personajele sunt puternic umanizate gi individualizate. Spaliul desfdgurdrii acliunii este ancorat intr-o realitate sociald gi istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc din legile firii care guverneazlomenirea. "Povestea lui Harap-Alb" estecel mai reprezentativbasm al lui lon Creangd, fiind publicat la I august 1877 in revista "Convorbiri literaxe",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul "Timpul". impitratul Verde, fratele craiului 9i unchiul lui Harap-Alb, este un personaj secundar gi pozitiv, erou de basm numai prin motivul popular aI tmpdratului aflat ln impas, deoarecenu avea moEtenitoribliefi. Altfel, personajul este realist, deoarecelon Creangf, scoate in evidenli mai ales trf,strturile ftrranuluigospodar, care reugisein via!f,, intemeindu-;i o gospod[rie solidf, gi indestulatil,care-gieducasefetelein spiritul respectuluipatem 9i al bunei-cuviinfe. Trtrsitturile morale ale eroului sunt conturate atdt prin caracterizarea directd fllcutd de narator sau de celelalte personaje, ctt gi prin caructerizare indirectd, faptele Si vorbele salecompun6ndun model uman demn de urmat. PtrstrItor al tradi{iilor strtrbune,implratul Verdeapeleazd la fratele lui "sd-i trimitd grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoli, ca s[-l laseimplrat in locul sf,u,dupd moarteasa", intrucdt el avea numaifete.Ospitalier gi increzltor in oameni,el il intdmpindcu

94

.ii

bucuriepe nepotuls6u"gi pe dati il gi face cunoscutcurfii qi fetelor sale, care il primesc cu toat[ cinstea cuvenitf, unui fiu de crai gi mogtenitoral impf,ratului". El strf,bdtusein tinereleacelagidrum iniliatic pdni la statutul actual de conductrtor recunoscut,energic gi respectat,care igi cdgtigasedreptul de a gedeala ospe{einconjurat de oameni devazd" db a colecliona pietre prefioasescumpe, de a organizamese luxoase,cu fast gi bucate alese: "impdratul f6cu un osp[t foarte mare in cinstea nepotu-s6u,la care osp6! au fost poftiti cei mai strilucili oaspeti:impdrati,crai, voievozi, ctrpitaniiogtirilor,maimarii oragelorgi alte fefe cinstite". MAndru de lmplrlfia sa vestittrin toattr lumea,l?irtrsn se abattrde la valorile eticestribune, implratul igi educasefetelein resiectulcuvenitplrinfilor gi, chiar daci acesteaaveaualte opinii, ele nu indrf,zneaus[ incalce porunciletatf,lui: "Dar cum eraustriastr ele cu vorbainainteatatdlui lor?". Prin modalitdfile caracterizdrii indirecte, se evidenfiaz[ gi alte trdsdturi ce reies din atitudinile gi concepfiile personajului. fin{elept, impdratul Verde prefuieqte omul 9i calitit{ile lui, indiferent de statutul social, pentru el fiind prioritare valorile morale ca vrednicia, cinstea,supunereagi loialitatea:"I4 cAnd a$aveaeu o slugdca aceasta,nu i-agtrece pe dinainte."; "I4 si am eu o slugi agade vrednicl gi credincioaslca Harap-Alb, agpune-o la masi cu mine, cd mult preluiesteomul acesta".Educa{iasolidtr pi noblefea sufleteasctrreprezint[ insugirile fundamentalepentru care impdratul nu reacfioneaz[la jignirile Spdnului,cdruia "ii mergea gura ca pupdza", ci, neobignuit cu.astfel de purtiri necuviincioase,se simJea"ametit" de vorbele rluttrcioaseale acestuia. niciun Demn gi cinstit din fire, implratul nu suspecteazf, moment viclenia Spdnului,astfel incdt, atunci cind acestaeste demascat,"impdratul Verde gi fetele sale au rf,masincremenifi de ceea ce au auzit". Ospitalier gi generos, o primegtepe fata impiratului Rog cu toatf, cinsteagi onorurile cuvenite:"le iese inainte impdratul Verde, fetele sale, Spdnul qi toatl curtea impdrdteascf,, ca sf,-i primeasc6".Estenecru{trtor cu minciuna gi viclenia, atuncicdndfata il demasclpe Spdn.

95

imparatul Verde le df, binecuvdntareacelor doi tineri gi le organizeazdo nunti ca-n povegti,la careau fost poftifi oaspelide seamtrdin toateimpir6liile, incdt "Lumea de pe lume s-a strdnsde privea,l Soarelegi luna din ceriu le rddea". Limbajul impdratuluiVerdeesteacelaal !f,ranuluide frunte din Humulegti,mAndrude gospoddriasa, care exprimi in expresii Si cuvintepopulare pilde de via!tr desprinsedin propria experien!f,, intre care aceeacd omul este sortit sf, treacf, prin multe p6!anii: "unii oameniis mai a dracului decdtdracul; nu se astdmpdrf,nici in ruptul capului, mf,carci au p6lit multe, tot cearcl prin pldurea lui strvadl nu l-or puteaglbui cumva?";"$i afld, nepoate,cd asemine pietrefac podoabaimpdrlfiei mele;nu se gf,sescaltelemai mari 9i mai frumoasedecdt acestela nicio impf,rlfie, gi de aceeas-a dus vesteadespreele in toatf,lumea.Mulli impdraligi crai inadin3vin sl le vadi gi li-i de-amirareade undele am". Deqi personaj secundar, implratul Verde este modelul demn de urmat al omului care a trlit in cinste gi adevtrr,care prefuieqtevalorile morale qi a reugit in viaftr tocmai datoritl acestuicomportamentexemplar. De altfel, Ion Creangi a ilustrat in opera sa propria experienfide viald,pe carea povestit-o"sub formf,de memorial;a invtrluit-o in mit gi a sugrumat-o intr-o experien!tr fantastici, valabiltrpentruom in genere;gi el a luptatcu spdnii,cu primejdiile gi nevoile,gi el s-a flcut frate cu dracul,ca sdtreaci punfileviefii, iar nemurireagi-adobdndit-odin apavie gi apamoartda crea{ieilui artistice"(PompiliuConstantinescu).

96

$' HARAP.AtB - personaj principal de basm cult - personaj in formare " Povestealui Harap-Alb", de lon Creangd - basm.cult Speciede intinderemedie,basmul este"o naratiunepoeticl in proz6" (C.Loghin) gi mai rar in versuri,in care intimpltrrile reale se imbini cu cele fantastice, din care reieseprincipalul mijloc artistic al acestei creafii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt fiinfe imaginare, adeseainzestrate cu puteri supranaturale, ce intruchipeazdbinele gi r6ul, din a clror confruntareiese invingitor, intotdeauna,binele. Cadrul de deslZgurarea acfiunii estefantastic,alcdtuit,de reguli"din lumea real6gi "tlrdmul celAlalt",spafiul mitologic fiind ilustratprin cifre simbolicegi obiectecu puteri magice. Basmele populare romAnegticultivf, vitejia gi curajul, frumusefeafizici qi moralf, concentratein eroul principal, care intruchipeaziidealul de cinste, dreptate gi adevir al romdnului dintotdeauna,el constituindimaginea binelui, aflat in luptl continudcu forfele malefice,pe carele invinge in final. Preludnd temeSi motivepopulare din acestfascinantfolclor literar,scriitorii romdni au creato literaturl nalionall prin contribuliaprefioas6la pAstrareaunitttii de limbl gi prin conturareaspecificului spiritual itafii rominegti. Creatorul basmului cult in literatura rominl este consideratlon Creangl (1837?-1889), iar povegtileIui pdstreaza caracterulrealist al intdmplarilor,personajelefiind puternic umanizategi individualizate.Spafiul desftgurdriiacfiunii este ancoratintr-o realitatesocial5gi istoricddeterminatS,iar faptele ilustrateizvordscdin legilefirii careguverneazd omenirea.

9?

basm "Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativ al lui lon Creangd,fiind publicat la l august 1877 in revista "Convorbiri literare",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul "Timpul". Harap-Alb, personajulprincipal qi eponim(caredi numele operei- n.n.), esleun Fdt-Frumos din basmelepopulare, destoinic gi curajos, dar rf,mastn zona umnnului pentru cl esteprietenos, cumintegi ascultltor ca un fldcf,udin Humulegti.El devineun erou exempfar nu prin tnsusiri miraculoase,ca in basmelepopulare,ci prin autenticilatea lui umnnii, fiind adeseacuprins de fricl gi nesiguranftr,de neputinfi gi disperare,avdnd,agadar,slibiciuni omenegti.Clldtoria pe care o face pentru a ajungeimpArateste o inifiere a fldcdului in vederea formtrrii lui pentru a deveni conducdtorulunei familii, pe care urmeazl sd gi-o intemeieze.El parcurgeo perioadlde inilierecu scopulde a deprindegi altelucruri decdt cele obignuite,de a invdfa gi. alte aspecteale unei lumi pdnf,atunci,experien([necesard necunoscute viitorului adult.ldeea estesustinutdsemnificativde criticul literarGeorgeMunteanu,care afirmi ctr basmullui CreangS,"Povestealui Harap-Alb",este un "veritabilBildungsroman fantastical epicii noastre". In basm, protagonistul reprezinttr binele, care simbolizeazf,adevtrrul aflat in conflict cu for{ele malefice, intruchipate de Spdn,caresemnificdminciuna.in finalufbasmului, adevf,ruliesetriumfitor, imposturaSpdnuluiestedemascatd de fata impiratului Roggi rlul esteinvins. Semnificafianumelui reiesedin scenain care Sp6nulil pdc[legtepe fiul craiului sl intre in fdntdn6:"Fiul craiului,boboc in felul siu la trebi de aieste,se potriveqte Spdnuluigi se bagdin fdntdn6,fbrds[-l trtrsneasciprin mintece i se poateintdmpla".Din referirea directd a naratoruluireiesecI eroul estenaiv, tipsit de experien{trgi excesivde credul, din care cauzf,fiul craiuluiiqi schimb[ statutuldin nepotal impdratuluiVerdein acelade slugtra Spdnului:"D-acuminaintesd gtii ctr te cheami Harap-Alb;aista esteun oximoron, [i-i numele,gi altul nu." Numelepersonajului deoarececuvdntul harap inseamndnegru, aici avdnd sensulde "rob". ASadar,numele lui Harap-Alb semnificdstatutulde "rob (negru)-alb".

98

tw

lt r li

ft"

Fapteleeroului sedesftgoarf,in limita umanului,probelecare depdsesc sfera realului tiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje inzestrutecu puteri supranaturule.intdlnireacu Spdnul este punctul de plecare,_cu multiple semnificafii, in devenirea personajului,mezinul fiind nevoit si refacf, experienlade viafi a fbtalui, careclldtorise in tinerefeprin aceleagilocwl Codrul in care se rdtdcegtesimbolizeaziun adevf,ratlabirint, o lume necunoscutf, pentruprima oar6,incllcdnd sfatultatilui siu, flf,c6ului,caregre$e$te aceladea seferi de omul spdn.Nesocotirea acesteirestricfii,cevenea din experienlade viafl a tatdlui sdu,estemomentulcaredeclanqeazi asupra fltrcdului un gir nesfdrgit de intdmpllri neplf,cute gi periculoase, care-ipun deseorivialain primejdie:"[...] tatami-a dat in grijd, cdnd am pornit de acas6,ca si md ferescde omul rog, iard mai alesde cel spdn,cdt oi putea;sdn-amde-afacecu ddngiinici in clin, nici in mdnecd;gi dac[ n-ai fi spdn,bucuroste-agtocmi." De altfel,probele au sensurisimbolice pentrumaturizareapersonajului, contribuindin mod esentialla formarealui ca adult.Podul p6zitde craiul deghizatin urs sugereazdtrecereaeroului intr-o altd etapd a viegii,de la adolescenldspre tinerefe,iar fint6na fdri roati gi fdri cumpdnf,,semf,ndndcu o grotli, simbolizeazf,locul renosterii, al tan[rul intrdfeciorde crai gi ieserob. schimblrii,deoarece Mezinul craiului, lipsit de experien{tr,se teme mai ales pentru cd incdlcasepromisiuneade a se feri de omul spdn, simlindu-sevinovat,deoareceel fusesedeprins str {intr seamade povefele ptrrintegti, atitudine ce reiese din autocarscterizare: "Din copil6riameasunt deprins a ascultade tata gi tocmindu-te pe tine, parcd-mivine nu gtiu cum". Cuminte gi asculttrtor,el gi sfaturileadul(ilor care-ivoiaubinele,agacum respecti urmeaztr intocmai indrumhrilepe care i Ie dddusecer$etoarea in alegerea armelor gi a calului. Aceste insugiri sunt relevateatdt prin caracterizsreadirectd a naratorului,'oFiulcraiului,bobocin felul s5u la trebi de aieste[...]", cdt Siindirect,din fapta erouluide "a se potrivi spdnului"gi a intra in fdntdn6,f6rd sf, se gdndeasciIa pericolulcare-lpAndea. Tristrturile morale ale tdnlrului se disting indirect, din faptele, atitudinea$i comportamentuleroului, precum gi din relagiilelui cu celelaltepersonaje.

99

# .El

DevenitslugaSpdnului,igi asum6gi numelede Harap-Alb, dovedindin acelagitimp loialitate qi credinfl fa{I de stiipinul siu, intrucdt jurase pe palog. El devine robul-negru,degi era alb, nedumerindastfel chiar pe unchiul s6u,implratul Verde,precumgi pe feteleacestuia,caresimt pentruel o simpatiespontani.Cu toate acestea,fldcdul nu-gi incalcd jurtrmdntul f6cut Spdnului, igi respecttrcuv6ntul dat, rod al unei solide educa{ii cipdtate in copil5rie,de a fi integru gi demn, capabil str-giasumevinovifia, cu toate urmdrilece decurgdin faptul cf, nesocotisesfatul tafiilui. Degi mediul ambiant Si social este un mijloc de caracterizsreindirectd specific personajelorrealiste,in acestbasm protagonistuleste ?nzestratcu ?nsugiriomenegti,de aceea comportamentul gi educa{ia alese, noble(ea sufleteasctrgi respectareacuvintului dat sunt rezultatulclimatului moral qi socialalesin mijloculcireia trdisemezinulcraiului. Relagiile protagonistului cu celelalte personaje scot in evidenlSalte trisdturi care definesclatura umantra fliciului. in relalia cu Spdnul, Harap-Alb este cinstit, loial gi corect, nu-l trddeazf,niciodatd,degi un stApantiran ca acestaar fi meritat.De pildd, atunci cdnd se intoarcespre imptrrilie cu pielea gi capul cerbuluifabulos,"piatraceamaredin capulcerbuluistrilucea,,atdt de tare,incdtmulfi crai gi impirafi il rugarf,s6-i "deie bdniretc6t a cereel, altul s6-i deie fata gijumf,tatedin implri{ie, altul s6-i deie fata gi impirafia intreagA",dar Harap-Albgi-a urmatcaleafbrd si clipeascf,,ducdnd bogdfiaintreagi stipdnului. O singuri dat6 a govtritvoinicul, atunci cdnd,indrf,gostindu-se de fata implratului Rog,"mai nu-i veneas-oduci" Spdnului. Probelela careil supuneSpdnulsunt menitea-l deprindepe fldcducu greutdfileviefii, cu faptulci omul trebuie sI invingi toate piedicileivite in viafa sa,pregdtindu-lpentruviitoq cdndva trebui s5-giconduci propriagospodirie,sd-giintemeiezeo familie gi s[ gtie sd o aperede dugmani.Episoadelein care Harap-Alb aducepieleacu nestemate a cerbuluigi "sdld1i"din grldinaursului "constituieun adevdratelogiu adusomului in lupta cu for,temult mai puternice,dar situatela nivelul inferior al gdndirii" (Maria Nastase).Exemplelein acestsenssuntnumeroase gi presiratepe tot parcursulbasmului:impdratulVerde exprimd ideeacd datoria

100

I I

omului esteaceeade a se lupta cu toate greutiifile viefii, oricdt de multe ar fi acestea:"Dar cu toateaceste,trebuie sd gtii, nepoate,cf, unii oameniis mai a dracului decdtdracul; nu se astiimplri nici in ruptul capului, micar cd au pllit multe"; HarapAlb insugi, ciptrtAnd o experienfE de viafii tocmai prin depSgirea pericolelor, se referd la aceeaginorm6 etici ilustratit printr-un proverb popular, "Vorba ceea: sd nu dea Dumnezeuomului cdt poate el suferi";, calul ndzdrivan, ?ntruchipdndinfelepciunea ,' ;' populari c1 dupdrf,u urmeazdtotdeaunabinele,cu singuracondilie 1 i O. a nu renunlala lupta, cuget6:"Omul e dator si se lupte cdt a v i e t i i[ . . . ] " . N . p u t e ac u v a l u r i l e -/ Harap-Alb esteajutat mereu de cel moi bun prieten al sdu, calul fabulos, gi de SfdntaDuminicd,cea care ii diduse primele sfaturiin evolu{iamaturizdriisale.in trecereaprobelor,Harap-Alb esteumanizat, el se teme,se pldngede soart6,cerenumaiajutorul acelorain careare incredere,semncd invdlasecevadin experienla cu Sp6nul.Teamagi nesiguran{a,sldbiciunitipic omene$ti ce pun stlpdnire pe el, se remarcd, indirect, din vorbele deurdddjduite adresatecalului,rostitede protagonislinsecvenloin careSpdnulii porunce$te sd aducd"sdld1i"din grddinaursului:"Ei, ctrlufulmeu, cdndai $ti tu in ce ndcazam intrat!". Harap-Albse pldngegi Sfintei Duminici, atuncicdndtrebuies6-i ducdSpdnului.pietrele prelioase incrustatein pieleacerbului:"- A$aeste,miicu!6, rispunseHarapAlb, cufundatin gAnduriqi galbdn la fati t...1.$i de-aqmuri mai degrabd,si scdp o datd de zbucium: decdt aga viaf[ mai bine ! moartede o mie de ori. [...] dar preamultes-auingrimidit deodatl pe capulmeu".SfdntaDuminicl observdsldbiciunile omenegtiale tdndrulr"rigi-i reproSeazdin mod direct Si morolizltor evidenta . deprimarecare-l cuprinsese:"Parci nu te-agfi crezutaqaslab de inger,dar dupl cdt vdd, egtimai fricos decdto f,emeie.Hai, nu mai staca o gdindplouatd". O noui experienld fundamentald pentru maturizarea protagonistului intdlnireacu omul rog,un alt pericolde o constituie carear fi trebuitsd-l evite, dupf,cum il slbtuisetatiil: "sd te feregti de omul rog.iardmai alesde cel spdn,cdt ii putea;si n-ai de-aface cu ddngiicici sunt foarle gugubefi"(qugubd!-fig.: care inducein eroare,amigitor- n n.).Calatoriasprecurteaimp6ratuluiRogeste

101

un necontenitprilej de ini(iere a flf,cdului, care deprinde acum invlf[tura cI orice om, cdt de neinsemnatsau de ciudat ar p6rea, poate fi de folos gi tdnirul capiti experien{d mai ales in cunoaqtereaspecieiumane. intre Harap-Alb gi cele cinci personaje supranaturale intdlnite in drumul s6u spre impdratul Rog se na$teo rela(ie de prietenie adevtrratf,,ei ajutdndu-l cu abnega{ie9i loialitate in trecereaprobelor.Fiecaredintre acestepersonaje,conturateuneori cu elementegrotegti,semnificdomul dominat de o tr6s6tur6de caracter,viciile pe careoricinele poateaveagi pe carefldcdul,ca gi Ion Creangf,insugi, le privegtecu o infelegere bonomi qi cu jovialitate. De aceea,Harap-Albare capacitateaumani de a-gi face prieteni sinceri gi devotafi, care s6-l sprijine in orice imprejurare dificil[ a viefii sale, acegtia folosindu-gi tocmai trtrsdturiledominante,devenite- la nevoie- adevdrate talente:,,tot omul areun dar gi un amar,gi undeprisosegte darul,nu semai bagd in samdamarul"(OchilA).Priceperealui Harap-Alb de a-gi face prieteni buni vine dintr-o filozofie strlveche de viatd, aceeac{ omul nu poatetrtride unul singur:"ca tovar6g,erapdrtagla toate,gi la pagubf,,gi la cAgtig,gi prietenoscu fiecare,pentruc6 aveanevoie de ddngiiin ctrl[toriasa la impdratulRog". Altruismul, sufletul lui bun se manifestd,indirect, prin dragosteapentru albine gi furnici, insugiri ce il determinf,sd le ocroteasclgi strle ajuteatuncicdndle intdlnegte in drumulsdu,chiar dacf,pentruastatrebuiesAtreac[ prin apd ori sf, zdboveascd pentru a le construiun adlpost. PentrucI fusesemilos, binele pe care Harap-Albil fdcusese intoarce,furnicilealeg6ndmaculde nisip gi crdiasaalbineloridentificdnd-ope adevIratafatd,a implratului Ro$, micile insectesalvdndastfelviala protagonistului. Generozitateagi sentimentulde compasiunese distingindirect din secven(ode la inceputulbasmului,cdndmezinulcraiuluio miluiegte"cu r.lnban" pe bitrdna cergetoareintdlnitd la cuftea tatdlui s6u. O remarcd directd a calitalilor sus-menfionatevine din partea aceluiagi personaj,metamorfozatde dataaceastain SfdntaDuminicd:,,[...] putereamilostenieigi inima ta cea buni te ajuttr,Harap-Alb".

r02

.'$1, iri. Pentru a desivdrgi perioadainilierii, Harap-Alb cunoagte dragostea aprinsl pentru o fatd de implrat, care vine, aqadar,din aceeagi lume cu el, pregf,tindu-l pentru cdsdtorie, unul dintre . reperelefinaleale deveniriisale.Probelede la imp[r[tia feteitrimit spreritualurile TdrdneStiale pelitului, intre care insofireamirelui '' de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegereamotivatl a miresei, osp[lul oferit de gazdd.Toate acesteasunt tot atatea lncercdrila careil supuneviitorul socrugi ctrroramireletrebuiestr le factrfa!6. Ultimap robd la careil supunefata este,de dataaceasta' ' o demonstrare a calitblilorviitoareisotii, careva gti sd aib[ grijl de blrbatul ei, sf,-isteaaproapela bine 9i la rf,u,acestfapt fiind ilustrat atuncicdndeaii salveazdviala,trezindu-ldin morfi cu smicele'apd . moartagi api vie. Aceastf,intdmplaresimbolizeazdideeacI acum Harap-Alb redevine el insuqi, feciorul craiului, viitorul implrat care iqi poate asuma rlspunderea inchegtrrii unei familii 9i ii conferi conducerii unei gospodtrrii,intruc6texperienfacdpf,tatd statutul de adult pregdtit pentru viafd. invierea lui Harap-Alb respectljurdmAntul pe palogf6cut Spdnuluiatuncicdndacestaii schimbase statutuldin fiu de craiin slug6:"9i atdtavremesdai a mtr ce sluji, pdndcdndii muri gi iar ii invia", cuvinteprovidentiale anticipeazdJi n il u I fe r ic it. Un miiloc de coracterizore ce contribuie la conturarea personajuluiil constituiedialogul, prin carese stabilescSi rela(iile lui Harap-Alb cu celelalte persondje ale basmului. Dragostea filiall qi sensibilitateaeroului reies,prin notaqiiledirecte ale naratorului Si prin autocaracterizare, din scena care stabilegte : primele relafii cu Sldnta Duminicd.Dupd dezamtrgirea tatf,luica urmare a egeculuicelor doi fii mai mari, Harap-A\b "tncepe a pldnge in inima sa" gi ii mirturisegtecergetoarei, cu triste{e,"cd nu-mi r.,ddlumea tnaintea ochilor de ndcaz". Jovialitatea, bundtateagi inlelegereasuperioarda defectelor omeneqtieste ilustratdde dialogut pe careHarap-Albil are cu fiecaredintrecele cinci personaje bizare pe care le intdlnegte in cilf,toria sa: "- Doar-nne feregtede omul nebun,cI tare-idej6lit, strrmanul!Pede o parte-livine a rddegi pe de altai1i vine a-l pl6nge.Dar sevedectr agal-a ldsatDumnezeu."De altfel, inegalabilaart[ a narajiuniilui Creangdconstdtocmai din imbinareaumorului cu otalitatea,ca principalemodalitd(iesteticespecificeintregii saleopere.

103

*| 'I,"

Ca orice personaj de basm, Harap-Alb are gi insugiri miraculoase,cum ar fi aceeade a in{elegegraiul animalelor gi al insectelor. El se sfituieqte in permanentdcu prietenulsdu cel mai bun, calul, ale cf,rui povefe sunt nepreluite gi-l scapd de toate necazurilepe carei le niscocegteSpanul:"Hai, incalecdpe mine gi fine-tebine,ci acumam s6-miarit puterilechiar de aici de pe loc, in ciuda Spdnului,ca si-i punem venin la inimd". Calul poate intruchipa congtiinla eroului, un alter ego cu care voinicul se sfbtuiegtein permanen$, aceaforld interioartra insului care-l ajuti in situaliilimitii gi care-idi energiade a depigi momenteledificile, piedicilepe c:ueviala le agazf,in fala omului..Atuncic6ndocolegte n'untade furnici, primejduindu-givia1a,voihicul in{elegevorbele furnicii care-i d5ruie$teo aripd gi-i promite ajutor Ia nevoie: "Harap-Alb,fiindci egtiagade bun de 1i-afost mi16de viafanoastra cdndtreceampe pod gi nu ne-aistricatveselia,vreu si-fi fac Ai eu 'un bine:na-fi aripaast4 cdndii aveavrodattrnevoiede mine. si $i dai foc aripii, gi atuncieu impreundcu tot neamulmeu avemsf,-fi pricepegraiul crtrieseialbinelor, venim in ajutor'i.De asemenea, care-l ajutii li identifice pe fata impdratului Rog: "N-ai grij5, Harap-Alb,zise criiasa albinelor.Las'cf,te fac eu s-o cunogtipi dintr-o mie- [...] care-ivedea-ocf, se apdrdcu ndframa,s6 qtii cd aceeaestefata imptrratului". Ca;i Nici, Harap-Alb parcurgeo perioadi de inifiere,de formarc a personalitiifii, care,degiinzestratcu importantecalit6!i, areslibiciuni omene;ti,momentede tristelegi disperare,de satisfacfii ale invingitorului, toateconducdndla deslvArgirealor ca oameni. Umanizareapersonajuluide basm se face gi prin arta nara{iunii, caracterizzidde oralitate Si umor. Acest mijloc artistic de caracterizareestereprezentat de registrul stilistic alcdtuitdin cuvintele Si expresiile populare, din numeroaseleregionalisme folositede Harap-Alb:"Se vedecd mi s-aaplopiatfuniala par"(mi on6nie(pocitanie, s-aapropiatslhrgitul- n.n.\;"M6i! da al dracr"rlui - r.n.) (pdntece urdfenie n.n.)deom gi acestaf ...1grozavburddhan gi nes6fiosgdtlej". Registrulstilistic al basmului"PovestealLriHarap-Alb"este reprezentatde limbajul popular, cu zicdtori, proverbe Si .fraza rimate, precum gr de regionalisme, personajLrlvolbind lirnba

r(}4

autenticd,specifictrintregii operea lui lon Creangi: moldoveneascd "s6-l v6d cdnd mi-oi vedeaceafa","Poftim, pung4 la mas6,/DacI 1i-ai adus de-acas6...";"Poate ci acesta-iVestitul Ochila, frate cu Orbiltr,vf,r primarecu Chiorili, nepotde sorf,lui Pendill, din sat de la Chitil6, peste drum de Nimeriltr, ori din tnrg de la Sf,J-cati, megiegcu Cdutatiqi de urmf, nu-i mai dafi". Ion Creangda ilustrat in operasa propria experienli de viatd" pe care a povestit-o"sub formtr de memorial; a invf,luit-o in mit 9i a sugrumat-ointr-o experienli fantasticS,valabilf, pentru om in genere;qi el a luptat cu spdnii,ar primejdiile 9i nevpile,9i el s-a fdcut frate cu dracul, ca sd treacdpunlile vielii, iar nemurireagi-a dobdndit-o din apa vie gi apa moarti a creafiei lui artistice"(PompiliuConstantinescu)

DUMINICT STANTA - personaj secundarde basm cult - personaj fabulos (fantastic)uPovestealui Harap-Alb", de lon Creangd - basm cult Ion Creangl (1837?-1889)este consideratcreatorul basmului cult in literatura romAnil, a chrui principald particularitateesteaceeac6 marelepovestitorpdstreaztrcaracterul realist al infimpldrilor, iar personaiele sunt puternic umonizate Si individualizate. Spa1iul desfdsurdrii ac(iunii este ancorat intr-o realitote sociald Si istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc din legileJirii careguverneazdomenirea "Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativbasmal lui Ion Creang6, fiind publicatla I august1877in revista"Convorbiri literare",reprodusapoide Mihai Eminescuin ziarul"Ttmpul". SfdntaDuminicl esteun personajfabulosprin apariliileei ciudate,o datl ca cergetoare, apoi locuindpe o insuli misterioasi, in ipostazaSfintei Duminici. Ea este menitii a face si invingi

1(}5

binele, ajutAndpe cei care meritf,, care au calitalile necesaresd rdzbatlin viati. Sfrnta Duminici beneficiazi 9i de un portretul fizic' conturat succint gi sugestiv prin descrierea directd a naratorului "Nu prin autocaracterizare: "o babf, gdrbovtrde bltrdnele" 9i ciuta cl mdvezi gdrbovd9i stremluroasA [...]. Dar uite ce vorbegte ". gdrbovagi neputincioasa! Trtrstrturilemorale pi fantasticeale Sfintei Duminici reies mai ales prin caracterizareindirectd' din faptele-gi vorbele sale, precumgi din relatiilecu celelaltopersonaje. inctr de la Bdtrdnaare puteri supranaturale, demonstrate "$i imateriali: ca o fiintf, inceputul basmului,dispdr6ndin vf,zduh (val n.n') pe cdndvorbeababaaceste,o vedeinvtrluiti intr-un hobot alb, ridicdndu-sein vf,zduh,apoi indlfdndu-setot mai sus,9i dupd aceean-o mai zdri defel". in plan ttm'an, Sfdnta Duminicf, intruchipeazf, femeia infeleapttr a satului, la sfaturile cdreiaapeleazblLraniiatunci cdnd se afl[ la ananghie.La inceput, Harap-Alb este neincreziltor,"la las6-m6-ncolo,mtrtu$[,nu mtr supf,ra",degiea ii dI un sfat, devenit adevlr universal-valabil,"nu te iufi aqa de tare, cd nu gtii de unde-1ipoate veni ajutor". Sub infltigarea unei babe g6rbovite, indirect, "care umbla dupi milostenie",voceaauctorialf,sugereazf,, umilinfa inteleptuluicarevdzusedestulein viafa lui 9i sub carese ascundeharul prorocirii: "Pufin mai este9i ai sd ajungiimpf,rat' caren-a mai stataltul pe fafa pimdntului,agade iubit, de sldvit 9i de putemic".Bf,trdnaii dezvdluielui Harap-Albdestinul9i secretul reugitei, prin reconsiderarea 9i valorificarea tradifiilor strtrmogegti,pe caretinerii le ignor6.Ptrstrltoare a rAnduielilor strlbune, bf,trina ii transmitefltrcdului respectul gi pre{uirea pentru valorile spirituale ale inainta$ilor gi-l sf6tuieqtesf, plece in cf,lf,toriecu hainele,armele9i calul craiului "cu care a fost el mire, gi atunciai sl te pofi duceunden-au putut mergefralii tdi". Baba "gdrbov[ de b[trdnefe"se dovedegtepriceputtrin ritualuri tainidegi vechide cind lumea,cu o vasttr9i profundtrexperien{5 de via[[, conducAndu-seduptr legi nescrise 9i credinfe ancestrale: "CEci multe au vlzut ochii mei, de-atiita amar de veacuricdteport pe umereleacestea".

106

Cdnd o intdlneqtedoua oard,Harap-Albestedus la bitrdnd de c6treprietenulsducel mai devotat,calul, dar de dataaceastaea 'ti" triiegte intr-un cadru mirific, aparte,intr-un "ostrov mdndru", ::, locuindintr-o "cdsn{i singuratici"acoperitdcu "mugchipletos[...] gi verdeca buratecul",undefl[ctrul aflAcu mirare ca mAtasea moale iir cA ea esteSfdntaDuminicd.De aceastddati, Harap-Albafla altd '}' valoare existenlial6izvordtddin judccata profundl a b6trdnei, aceeac6 "putereamilosteniei9i inima ta ceabun6" ajutf,omului sa in via[6 gi-l sf6tuiegtepe bliat cum sd procedezeca sI reugeascd ;i' ursul gi sA ia "salafile".Cunoscitoarea practicilor pdcdleascd laptegi miere cu oculte, ea prepardo licoaremagic6,amestec6nd ierburi numai de ea gtiute, pe care, ca si le culeagd,pornise "descul16prin roud". La povafaSfintei Duminici, Harap-Albse gi el de un obiectmagic,pieleade ursin caresedeghizase folosegte sdu, sprijinindu-l in acestfel pe fldc6u sd treacdgi aceastl tat[l prob6.Ea il inva{f,ce gi cum trebuiesdprocedeze pentrua putealua pietrelepre!ioase ale cerbuluifabulosgi ii dAdoudobiectemagice, de "obrizarul(masca- n.n.) gi sabialui Statu-Palm6-Barbi-Cot", carearenevoiepentrua izbdndi. La a treiaintdlnire,Harap-Albparedeprimat,deznddf,jduit 9i Sfdnta Durninicf,il imbdrbiteazd in stil pedagogic,"parctr nu te-agfi crezutagaslab de inger,dar dupd cdt vdd, egti mai fricos decAto femeie!",ghicindu-iparci viitorul, cu har de proroc: "Pdn-acumf-a fost mai greu,dar de acuminaintetot a$aare s6-!i fie, pAndce-i iegidin slujbaSpdnului,de la careai sd tragi multe nf,cazuri,dar ai sf,scapidin toatecu capulteafdqpentructrnorocul te ajut[". Profeticd,bdtrdnaii explici apoi c5 atuncicdndfldc6ulva ajunge"mare qi tare" va credecelor"asuprili$i nAcAjiti",pentruc6 el avuseseocaziasd gtiegi "ce e ndcazul". Sfdnta Duminicl folosegteun limbojul popular specific personajelorlui Creangd,ilustrat prin cuvinte Si expresii tipice "lartb-m6,Doamne,ci nu gtiuce mi-a iegit ldranilorhumulegteni: din gur5!";"ZicL cinea ziceqi cum a vre sdzicd","ce mai la deal la vale". in plan realist, ea este bdtrAnainleleapti a satului, la sfaturilecdreiaapeleazdfLranii atunci cdnd se aflA la nevoie,ea recurgela pilde Siproverbepopulure,ilustrdndo datdin plusharul

t

lo7

pedagogicai dorinla de a transmitetinerilor invf,fdturile strdbune: "nu-i dupf,cum gdndeqteomul, ci-i dupd cum vrea Domnul";"deal cu deal se ajunge,dar inci om cu om"; "cdnd e sf, dai pesteplcat, dacl-i inainte te silegti sf,J ajungi, iar dac6-i in urmd, stai gi-l agtepli"; *Vorba c*a:leag6 calul unde zice stdpdnul". Arta nara{iunii lui lon Creangi se constituiedin imbinarea umorului cu oralitatea, miiloace artistice prin care marele povestitor contureazf,personaje supranaturaleimpletind reali smul tiranilor humulegtenicu elementefantastice,ceeace l-a fhcut pe Garabetlbrlileanu si considerecd "Povestealui Harap-Albesteo adevZrrati"epopeea poporului romdn".

SPANUT - personaj secundarde basm cult " Povesteillui HaraP-Alb", de lon Creangd - basm cult Ion Creang:i (1837?-1889)este consideratcreatorul basmului cult in literatura romAntr, a cf,rui principal6 particularitate este caracterul realist al intdmpldrilor, iar personajele sunt puternic umanizate Si individualizate. Spaliul desfd.surdriiaQiunii esteancoratintr-o reulitate socitld gi istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc' din legile firii care guverneaziomenirea *Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativ basm in 1877 revista 1 august publicat la al lui lon Creangi, fiind "Convorbiri literare",reprodus apoi de Mihai Eminescuin ziarul "Timpul". Spinul esteun personaj secundar 9i negativ nu atAtprin ca in baspele populare,ci rnai ales prin ?nsu$irisupranaturale. lui umani. autenticitatea Ca personajde basm,Spinul intruchipeazifor{elerlului in lume (riufilcdtorul), un fel de Zmeul-Zmeilor'care seamdnd

108

, ,:

'

i.!

, 1, 'r ; 'l,' "1'

:

.,

. .

teroare, riutate qi violen{il. Ca personaj real, el intruchipeazi individul perfid, deprins a obline avantaje gi bogifie prin lngelSciune.Falsificdndu-giun statul social, la care altfel n-ar fi avut acces,el este,prin na$tere,un om rtru gi de proasttr condi{ie 'Aifa de boz tot rilgoz". socialtr, Personajul este conturat atdt prin caracterizarea directd fdcutii de naratorsaude celelaltepersonaje,cdt gi prin caracterizare siu gi relaliilecu_ceilalficompundndun indirectd,comportamentul portret uman infricogtrtor. Portretul fizic se reduce la o singurf, trdsf,turd,exprimati direct, "un om spAn", (blrbat cdruia nu-i cregtebarba - n.n.), naratorulsugerdndconcepfiapopularl potrivit cf,reiaunei anomalii fizice ii corespundeo deficien{trcaracteriald. majord. Conform acesteiidei strivechi,"omul insemnat"estepericulosgi trebuies6 te feregti de el: "De obicei, acegtia(oamenii tnsemnali- n.n.) sunt rdi, cruzi, perfizigi tingugitori"(O.Bdrlea). Portretul moral reiesein mod indirect, din faptele, vorbele gi atitudinea personajului, precum Si din relagiile cu celelalte personaje. La intdlnireacu Harap-Alb,Spinul estelingugitorgi umil, "sf, nu-{i fie cu sup5.rare, drumetule","nu ai cumva trebuinf5de slugtr,voinice?",lsudAndu-secu htrrnicia: "muncesc,muncescgi nu s-alegenimica de mine, pentrucf, tot de stipdni calici mi-am awl parte".Se autocomptrtimegte, pldngdndu-se de ghinionulcare sefine scaide el gi exprimd,cu preflcuttr modestie,filozofiasade viafd,: "la calic slujegti,calic rimdi. Cdnd ag da odatii pesteun stilpdncum gdndesceu, n-at gti ce sf,-i fac si nu-l smintesc"(sd nu-l suplr - n.n.). Yiclean peste mtrsur5, nu se di in ldturi s6 pictrleasctr un "boboc" (nepriceput,lipsit de experienfl- n.n.) cum eramezinulcraiuluigi-l atragein capcanadin fdntdnl prin minciuni o bunl cunoagtere de oarneni,o pricepere 9i tentaliice dovedesc uimitoarede a sesizagi de a profita de slitriciunilecelorlal{i.De indati ce punecapaculpe gura fintdnii in carese afla fiul craiului, Spdnuldevine rluticios gi amenin{trtorgi-l silegtesa jure pe palog:"Dacd vrei sd mai vezi soarelecu ochii gi sd mai calci pe iarbdverde,atuncijur6:mi-tepe asculigulpaloguluitdu ca mi-i da ascultareqi supunereintru toate,chiar 9i-n foc de !i-ag zice s6 te

1(}9

arunci". Numele de Harap-Alb,pe care i-l dd Spdnul,intregegte gtii c[ te umilinla la careestesupusfiul de crai: "D-acuminaintes6 nu"' altul cheamdHarap-Al[ aista1i-i numele,9i Dupd ce 'opunemdnape cartea,pe banii 9i pe armelefiului de crai", principiul dupa care se conduceSpdnul este acela al c6 slugileseamdnd sttrp6nuluitiran, avid de putere, considerAnd parte suntdobitoace mare mai cea oameni, intre cu animalele,"ctr 9i cu ddngii''' treaba faci voia str dac6 fr6u, !i-i caretrebuiesclinuli din cdnd Dumnezeu' fereascd "si te gtie c6 Din proprie experienld, prins s-au "i ci vede cum el' p.inde mimf,liga coajd". deoarece minciunilede bune" gi cd esteprimit cu toateonorurilede c6tre .i o impdratulVerde,devineamenin{dtor9i violent cu sluga'ii d6 paima,cu scopul"sd .facdpe Harap-Alb ca sl-i ieie 9i mai mult irica". Agadaq relalia Spdnului cu Harap'AlD contureazdun prin individ impulsiv 9i agresiv,cu un caracterdegradant'definit invidie,perfidie,vicleniediabolici' ajunsurmagla tronul impf,rdtesc'Spdnuldevine Vazdndu-se arogant,dispre(uitor9i l5udtrros.toatemeritelelui Harap-Alb9i le insugegteel, pentru cd gtie sd fie stdpAnadevdrat9i s1-9i intocmaitoate slugile,astfelca acesteasd indeplineascd struneascd poruncile,oricdt ar fi de greu de dus la' bun sfdrqit:"Nu 9ti1i ce poama-adraculuie Harap-Albaista'Pdndl-am dumneavoastra de dat pe brazdh,mi-am stupit sufletulcu dinsul' Numai eu ii vin hac.Vorbaceea:fricapdzegtebostf,niria.Altstipdninloculmeunu mai face brdnzdcu Harap-Albcdt ii lumea9i pdmdntul"' Adept al principiului "sluga-i slugd 9i stdpdnu-istdpdn"' Spdnulestedictatorial 9i aspru cu supugii,c5 "nu-mi sufldnimene in borg;c6ndvdd cd md\a face mtrtazuri(nazuri,mofturi n'n')' l-o c6cin-areincotro'.."' sfiangde coad6de manancigi merepddure{e, Alteinsugirireiesindirectdinvorbelepersonajuluisidin relalia lui cu impdratul Verde.Obraznic, infatuat 9i cu totul tipsit oe bun simf, Spdnul nu se sfiegtes6-i spuntrimpdratului verde c6 dacf,o vrea Dumnezeu"s6 mtr randuiegtimai degrabain in locul durnitale,,o sf, schimberegulile acestuiacare,"prea intri ..n.cr iar impdrIlia nu va mai ar6taatattde pagnic6, voia supugilor,,, *ai gedeulucrurile tot aqa moarte,cum sunt", pentru cd "omul i

Limbajul SpAnufui estepopular, ca gi al celorlaltepersonaje ale basmului,pe care Creangl le-a umanizat,sugerdndo intreagd galerie umand humulegteantr:"Df,-mi, doamne,ce n-am avut,/ Si m[ mier ce m-a gtsit". Uneori zicalele capdtd sensul unor adevdruri universal-valabile, ca aceearostitA de Spdn - "de ce te-ai pdzit n-ai sctrpat"- exprimdndideeacl omul estesupussorfii, cf, nimeni nu poateevita sau schimbadestinul gi cd fiecaretrebuie s[ treaci prin ceeace i-a fost scris. Punctul culminant al basmuluiilustreazl destinulSpdnului, care,vdzdndcdt estede frumoasdfata impdratuluiRog,serepedesi o ia in brafe,dar eail imbrdncegte 9i-i spuneci a venit acolopentru Harap-Alb, cdci "el este adevlratul nepot al impdratului Verde". Tirrbat de furie cf, a fost dat in vileag,Spdnulserepedela Harap-Alb "gi-i zboardcapuldintr-osinguri loviturl de palog",strigdndcf, aga trebuiesI pdfeascf,cel ce-gi incalcdjurlm6ntul. Atunci, calul lui Harap-Albse repedela Spdn,il ingfacl de cap, "zboarl cu ddnsul in inaltul ceriului" de unde ii dd drumul gi acestase face "praf gi pulbere",in timp ce fata?mpdratuluiRog,il invie pe Harap-Albcu leacurilemiraculoase. Spdnul "este demascatgi pedepsit in numele dreptlitii, aspiraliei etern-umane"ca rf,ufhcltorii sd fie osdnditi,intrucdt lon Creangtrrealizeazd- prin "Povestealui Harap-Alb" - o sinteztra "spiritualittrlii romdnegti,cumuldnd o intreagd filozofie asupra astfel viefii, prin careprofilul romdnfiinleazd,inlume,inscriindu-se in rdndul valorilor eterne gi ale umanitafii".(MariaNastase, "Povestealui HarapAlb")

locul...". sfinfegte

11(}

tll

w

.!:tr

llD SCnITI PF,RSONAI GOE - personaiprinciPal de schi{tr- personaj realist -tipul copilului rlsf?ifat -

uD-L Goe...tt,

de Ion Luco Caragiale - schi(d inzestratcu un spirit de observalieieqit din comun 9i cu o inteligen![sclipitoare,Ion Luca Caragiale ( 30 ianuarie 18529 iunie l9l2) a ridiculizat in opera sa defecteleoamenilor 9i moravurile societltii romdneqtidin vremea lui. Scriitor realist, ptrtrunzf,torin cunoagtereafirii umane, Caragiale construieqte personaje cu taregi vicii morale,cu o spoial6de culturi ce izvorS;te din "prostiaomeneasciin cel mai largcuprinsal cuvintului" (C-tin Loghin). Ironia ascu(itd, sarcssmal Si satira sunt principalele mijloace artistice prin care scriitorul dI viafl eroilor literari pentrudiversecategoriisociale-IntrucdtCaragialea reprezentativi dat viald unor tipuri umane memorabile,unor tipologii unice in literatura romdnf,,Garabet Ibriileanu afirma cd scriitorul face stdriicivile". "concurenfd in schita "D-l Goe...", Caragialesatirizeazdincultura. prostia gi snobismulfamiliilor burgheze,catrze care genereazd proastacre$tere a propriilorcopii. Coe estepersonajulprincipal din schi{a"D-l Goe" de lon tipul copilului r5sft{at 9i prost Luca Caragiale,reprezentdnd crescut, consecinfdfireascda unei educafii defectuoaseprir folosireaunor metodetotal gre$ite.Goe facepartedintr-ofamilie burghezddin urbea X, care afi;eazf,ostentativo preocupare odraslei. special6pentrueduca{ia

112

Schila incepecu un elementspectJiceducagiei,recompensa oferitii personajuluiprincipalcu scopulde a-i impulsionastrf,daniala invi(f,turl, de undereieseleneaca primi trislturi de caracter:"Ca s6 nu mai rlmdie repetentgi anul acesta".Rtrsplata datl in avans copilului constaintr-o cilStorie la Bucuregti,cu prilejul unei sirbf,tori nafionale,el fiind insogitde "mam'mare,mamilicagi tantiMi{a". Naratorul nu dd amdnunte referitoare la tnfd(igarea lui Goe, ci descrie numai aspectal vestimentar, care sugereazl starea materialf,buntra familiei sale,precumgi lipsade gusta damelorcare b[iatului. Goe "poarti un frumoscostumde se ocupl de cregterea marinar,pdlbriede paie,cu inscriptiape pamblicd gi sub pamblicl biletul de cllitorie infipt de tanti Mi{a, cf, >".Ridicolul personEjuluireiesedin contradiclia dintre esen(d Si oparenld, Goe este numit "tdnf,rul?',dar este imbrdcatca un copil mic, intr-unmod caraghios, deoarece costumul de marinarnu se potrivegtenici cu pilf,ria de paie gi nici cu scopul gi.destinalia clldtoriei.Lipsadetaliilorlegatede fizionomiasa,ca gi originea in urbea X reliefeazAintenlia autorului de a crea un personajreprezentativpentru tipul copilului rdsl?lfat gi prost crescut,carepoateexistaoricdndgi oriundein lume, Portretul moral al eroului principal se incheagf,prin caracterizure indirectd, din comportamentul, felul sdu de a vorbi gi relaliile cu alte personaje. Rtrsfnfat peste misur6, nu-gi poate stdpani neribdarea in agteptarea trenului gi vorbegte"incruntat", "pe un ton de comandd", fiind obignuit sl le porunceascldamelor, iar acesteasl-i indeplineascl pe loc oricedorinfd.Infatuarea,dublatf,de inculturi, se eviden{iaz6, indirect,atuncicAnd,in urma disculiilordintrecele doutrcucoanein legdturdcu forma corectda cuvdntului"marinar", Goe le faceproastepe amdndoud gi decidecl sezice"mariner". Lipsa de respect fafa de cei mai ?n v6rstd,doveditl pe peronul gf,rii, se concretizeazdin obrlznicie , atitudine reieSitd indirect din discufiape care o are Goe cu un cf,ldtoqpe culoarul trenului, atunci cdnd estesfltuit sd nu scoatdcapul pe fereastr6: "- Ce treabdai tu, urdtule?zice mititelul smucindu-se", apoi se $rambAla el. Calificativul"urdtule"gi strAmbdturile demonstreazi infantilismul"tdndruluiGoe", carese comportl ca un copil mic,

113

ffi[, "fii mult sub vdrstade elev,careera,probabil,destulde inaintatd,din moment ce mai rimdsese gi repetent.Pdliria zboarl pe fereastrd impreunl cu biletul de cdldtorieprins la panglicd,dar cucoanele consideri ci bdiatul n-are nicio vind gi ctr nu e treaba"urdtului", relevdnd metodele cu totul greSite pe care cele trei "dame" le folosescin educatiabdiatului. Din comportamentul lui Goe rezult6, indirect, o altd consecinfi a educalieigregitede care are parte gi anumefaptul cd esteexcesivde alintat: atunci cdnd se lovegtecu nasulde clanla ugii de la cupeu,incepestrurle atdt de tare, de parcSar fi pftit ceva ingrozitor.Ca urmare,dameleil sdrutf,pe rdndgi-i agazipe cap"un beret tot din uniforma canonierii )",apoi, "scuipdndu-lsi nu-l deoache',il sdrut6din nou "dulce". intrucdt pentrucd pierdusebiletul,Goese bunicaindrf,znisesd-ldojeneascd gi, intrebarea acesteia"- Sl moard mam'mare?",tll bosumfltr la rtrspundeimpertinent gi rtrutdcios "- Sf, moard!", ceea ce dovedegte,indirect, faptul cA bliatul nu este numai rtrsfdfat ci gi rtrutlcios, lipsit de sensibilitate. ridicolegi Metodeleeducativeale familiei suntdefectuoase, de aceea total ineficiente. Tdndrul Goe primegte recompense stupide,"Cine md pupA... uite! ciucalatd!",cele trei cucoane tratdndu-lca pe un copilaq.Mamifa simuleazicd pldngegi pentru ci Goeigi dd seamaci sepreface,mam'mareexclamtrcu entuziasm exagerat:"E lucru marecAte de degtept!". Neastimpdrat, Goe iese pe culoar gi se blocheazl.in "compartimentulunde nu intrd decdt o persoand".Se produceo zawdde nedescris, Goezbiarddisperatintruntru,cucoaneleseagitl speriategi zgomotoase,pdnf, cdnd "puigorul" este eliberat de conductor.inciiptrfAnarea,pe careo dovedisescotand"iar" capul pe fereastrdcdnd'estesfatuit sd nu mai facd asta,iesedin nou in tragesemnalulde alarml,cu toatectrmam'mare eviden(i,deoarece ii spusese si stea"binigor",ca sI nu striceceva. Proasta creqtereeste evidentiatdindirect de manifestirile necivilizateale btriatului.Cand se afl6 in pericol sau nu-i convine ceva, apeleazi la metode primitive gi are reaclii penibile gi caraghioase, url5, fiptr,bate din picioaresaucu pumnii in uqtr:"Sd opreascf,!zbiari gi mai tare Goe, bitdnd cu picioarele".Cdnd se

114

"1.,

in nas de clanla ugii de la cupeu,"incepe sl urle", iar cdnd reazetn1, seinchidein toaleti, dupl ce batecu pumnii in uSa""zbiarl desperat". Pentrua caraclerizapersonajul, scriitorul imbin| n ara(iu n ea cu diatogul insugirilesalesunt evidenfiateprinfapte, atitudini Si mai ales prin limbai. Un fals portret al lui Goe, construit prin opozilia dintre esen(dSi aparenqd,il realizeazd,,inmod direct, cucoanele,care nu a-l admirapentrucat estede "degtept" gi de "simfitor". contenesc Atitudinea scriitorului, evident satiricS, transparedin tonul sdu ironic, din intdmplirile jenante la care participf,Goe, precum gi din felul acestuiade a vorbi. Atitudinea ironici a scriitorului se remarcd inch din titlu. Agezareaapelativului "domnul" ldngdsubstantivul"Goe", urmatde punctelede suspensie argumenteaz5inci o datd contradicgiadintre esen(dSi aparengd, dintre ptrrereacucoanelordesprecopil gi adevf,ratafa1tra acestuia. rdsulprin ridicol gi prostie,constituindpentruoricine Goestdrnegte un exernplunegativ,care indeamnf,la un comportamentdiferit, p'entrua nu fi la fel de penibil. I.L.Caragialea stdrnitmereuun interesneobositin jocul de oglinzi fdlarnice,in care fiecareobservf,propria imagineintoarsf, citre sine,"ca un omagiude reciprocitate".($erbanCioculescu)

IONET - personaj principal de schi{tr- personaj realist - tipul copilului rdsfd{atuWzild', de lon Luca Caragiak - schild Dramaturggi prozator,Ion Luca Caragiale( 30 ianuarie18529 iunie l9l2) a fost un observatorlucid gi ironic al societilii romdnegtidin vremelui, un scriitorrealistgi moralizator,dovedind un spirit de observalienecrufltorpentrucunoa$terea firii umane,de

115

aceeapersonajelelui trdiescin orice epocdprin vicii, imposturi, ridicol gi prostie. inzestrat cu o inteligenlI sclipitoaregi cu o imaginalieiegitddin comun,el folosegtecu mdiestrieironia, satira gi sarcasmul,pentrua ilustramoravurilesociettrliiromdneqtigi a contura personajedominate de o tarl (defect .- n.n.) moralS pentrutipul gi caracteruluman.intrucdtCaragialea reprezentativd dat viald unor tipuri umane memorabile,unor tipologii unice in literaturaromdn6,GarabetIbrtrileanuafirma cd dramaturgulface "concurenfdstdrii civile", iar Tudor Vianu consideracf, formula artisticda lui Caragiale este"realismultipic". in schilelesale,I.L.Caragiale creeazf,o galeriede tipuri umanereprezentative nu numaipentrusocietatea din vremealui, ci pentruintreagasocietatearomdneasctr din orice timp, de aceease spunedespreacestinegalabilscriitorcd este"contemporan"cu noi. Schila "Vizit6" a aparutin volumul "Momente gi schife" (1901), in care Caragialeridiculizeazl.prostia gi snobismul familiilor burgheze,trisdturi careau ca rezultategeculevidentin propriilorcopii. educa(ia Ionel Popescuestepersonajulprincipal, al schilei"Yizit6" de lon Luca Caragiale,un copil rtrsfil{at gi prost crescut. consecinfefiregti ale unei educafii precare,cauzatede folosirea unor metodetotal gregite.lonel facepartedintr-o familie burghezi bogat6, care afigeazl ostentativ o pr.eocuparespeciali pentru educa(ia odraslei. De Sf.lon, naratorulface o vizitf, doamneiPopescu,demers prilejuit de onomasticafiului ei, cdruia-iduce in dar o minge "foarte marede cauciucAi foarteelastic6". incd de la inceputulschifei,Ionel estecaructerizatin mod direct de cdtre narator, care-i realizeazi portretul fizic prin descriere:"un copilagfoartedragufde vreo opt anigori","imbrlcat ca maiorde rogioriin uniformi de mare!inutd". Portretul sIu moral este realizat prin caracterizare indirectd gi se contureazddin mediul in care trdiegte,dinfaptele Si vorbele sale, precum Si din rela(ia cu celelolte personaje, cu ajutorul dialogului gi al naraliunii. Trdsdturile de caracter ale copilului incep sa se evidenlieze, indirect,incd de la inceputulvizitei. Doamnase scuzd

116

cd anul acestanu a mai putut participa la petreceri,n-a mai fost la teatru sau la plimbare,intrucdt a trebuit strurmireasctrindeaproape educaliafiului ei, ceeace i-a ocupattot timpul, mai alesci mama "nu vrea s6-l lase liri educalie".Paradoxal, in acelagimoment se audestrigdtulservitoareicarecereajutorulmamei,pentruci lonel, neast6mpirat, este gata sa rAstoarnemagina de spirt, pe care jupdneasa licea cafea. Doamna Popescu este incdntatf, de 'T.{ugtii ce zburdalnicul copil qi exclamdcu mAndrie: $trengarse tiirziu gi Ionel nu rdspunde decit Neascultitor, degtept...". face... pe "dulce il scuipi" maioragul, apelurilormamei,careinsi il sdrutd lipsii de respectgi fa!tr de sl nu-l deoache".Sdrbtrtorituldovedegte narator, deoareceface - in prezenfamusafirului - o gtrldgie infernaldcu trambitagi toba pe careIe alesesedintr-o grf,madide pe foteluriEipejos", jucdrii irnprdgtiate "pe doui mese,pe canapea, ceeace dovedegtegi faptul cd era dezordonat. Deprins sii facii numai ce vrea el, maioraguldevine agresiv, se repedecu sabia scoasdasuprajupdneseicare tocmai aduceacafelelegi, dZind"un rdcnet suprem de asalt", o lovegtepe maml sub ochiul drept, deoareceaceastaintervenisecu impruden!tr'tn rizboi". Ca gi in cazul cu magina de g[tit, copilul este repede iertat" mama cerdndu-idrept"pedeapsd"un sdrut. Oaspetelecere permisiuneasi-gi aprindtro ligag qi mama, cu o aluzieadmirativdgi amuzat6,ii rispundectr gi "dumnealui.-. mi se pare c6-i cam place", referindu-se,bineinfeles,la lonel. Incercareanaratoruluide a-l lf,muripe copil ci'tutunul e otrav6..." se soldeazdcu o atitudinea tlioasi gi obraznicii din partea acestuia,ce reiese,indirect, din replicaimpertinentit"Da tu de ce tragi?". Copilul este,insd,incurajatde mamtr,care-lindeamntrpe musafirsd-i aprindi "rnaiorului" $igara,pe careo luasedin pachet f{rd sd cearf,voie. Plin[ de admira[ie,doamnaPopescudin nou "il scuip6,si nu-l deoache",fascinatbde alura lui de "om mare" care fumeazi !igara"pdnd la carton". Agitat gi nestdpAnit,Ionel se repedeimpetuos la mingea primitd in dar, o trante$tecu puteregi aceastasaredirectin bralul musafirului, care tocmai ducea la gurtr ceagcade cafea. Fiind fierbinte, cafeauail opdregtegi-i piteazi totodafii pantalonii "de vizitd, culoareaoului de ra!f,",dar copilului nu-i pas5,iar mamail consoleazd cd patade cafease spald.

117

tffr

Efectulnociv al ligirii nu int6,,rzie sdsemanifestegi copilului i sefacer6u,devinealb la faff,,"cu ochii pierduligi cu dr6g6laqa lui figurf, strdmbat6",apoi legin6, spre disperareamamei care.?gi smulgep[rul de teamf,cf, "moarecopilul". Musafirulsarein ajutor, il stropegte cu api gi "scumpulei maior" igi vine in fire". Cdnd ajunge acas6, naratorul descoperd, indirect, alte trtrstrturi ale lui Ionel gi anume cd acesta este rlutlcios gi impertinent, deoarece constatf,ci gogoniis6i erauplini de dulcea![ gi infelegede ce maiorul ieqisela un momentdat cu cheseaua de dulceatlin vestibul. Lipsa de bun sim{ gi de educafie sunt dovedite,indirect, prin toate manifestf,rilecopilului, inclusiv prin lipsa normelor elementarede conduitS: mdndncddulceafddirect din chesea,se serve$te,fira sa cearf,permisiunea,din figaretelevizitatorului9i chiar ii cere, cu impertinenff,acestuia,foc. Comportamentul deplorabilal fiului o amuzi nespuspe doamnaPopescu,admira{ia ei fiind de un entuziasm ridicol:"scuipd-I,strnu mi-l deochi!". Intelectul limitat al copiluluireiese,indirect,nu numaiprin felul stupid in caresejoacf,,ci gi prin modul de a vorbi, replicile salefiind doarin numdrde patru:"- Maior!...", "- inaintemarg!,,, "- Da'tu de ce tragi?","Vin acu!" gi acelealipsitede noimb. Cu totul inconStientdin privinla nivelului mentalal fiului, doamnaPbpescuil considertr"degtept", iar comportamentul lui agitat este perceputca unul de ,,gtrengar", tristrturi exprimate direct de citre alt personajal schifei. Atitudinea vizitatorului, care are in schitd statutul de personaj-narator, se schimbl pe m6sur6ce se deruleazd,faptele copilului.Simpatia ini(iald, sugeratiprin diminutivele,'copilag,', "bf,iefelul","maioragul"se diminueaz6,iar personajulestenumit caricatural"mdiorul" sau"domnul gtaior". Ionel este tipul copilul rtrsf{{at provenit dintr-o familie inst[ritd, a cdrui maml esteincapaSil[s6-i facd o educafiesolidi, singura metodi consideratSeficienti fiind intrebareastupidd gi ridicolf,: "Vrei sI moarf, mama?". Contradiclia dintre esen(d$i aparen(d,dintre pdrereaentuziasmatla doamneiPopescudespre copil gi ridicola comportarea acestuiaeste ilustrati de vocea auctoriald prin ironie, comic de situa1ie Si de limbaj, pentru a sugeraatitudineasa criticd gi satiricd.

118

w ,$i rdsulprin ridicol gi prostie,constituindpentru lonel stdrnegte trt' exemplu negativ, care indeamni la un comportament un .ii, oricine 1f: ';:,' .lt'.' ;1.

diferit, pentrua nu fi la fel de penibil. Ll.Caragialea stdrnitmereuun interesneobositin jocul de oglinzi f6larnice,in care fiecare observdpropria imagine intoarsd cdtresine,"ca un omagiude reciprocitate".($erbanCioculescu)

MAMITA MAM'MARB, $I TANTIMITA - personajesecundarede schi{tr- ilustreaztrsnobismul

"D-l Goe...", de lon Luca Caragiale - schi(a -

,"'i

Dramaturggi prozatoqlon Luca Caragiale ( 30 ianuarie 1852 9 iunie l9l2) a fost un observatorlucid 9i ironic al societdlii dovedind romdnegti din vremelui, un scriitorrealistgi moralizator, firii umane,de un spirit de observalienecruldtorpentrucunoagterea lui trdiescin orice epoci prin vicii, imposturd, aceeapersonajele ridicol 9i prostie.inzestratcu o inteligentdsclipitoareqi cu o cu mliestrieironia,satira imaginafieieqit[din comun,el folosegte gi sarcasmul,pentrua ilustramoravurilesocietf,liiromdnegtigi a contura personajedominate de o tarf, (defect - n.n.) morald pentrutipul gi caracteruluman.intrucdtCaragialea reprezentativd dat viat6 unor tipuri ur4anememorabile,unor tipologii unicein literaturaromdnf,,Garabetlbrdileanuafirma ci dramaturgulface "concuren!6stdrii civile", iar Tudor Vianu consideracf, fcjimula artisticf,a lui Caragiale este"realismultipic". in schi{elesale, I.L.Caragialecreeazdo galerie de tipuri din vremealui, ci umanereprezentative nu numaipentrusocietatea pentruintreagasocietatearomdneascf, din orice timp, de aceease spunedespreacestinegalabilscriitorcd este"contemporan"cu noi. Schi{a"D-l Goe..." a apf,rutin volumul "Momente 9i schi{e" (1901),in careCaragialeridiculizeazdprostiagi snobismul

119

familiilor burgheze,caracteristicicareau carezultategeculevident in educafiapropriilor copii. Cele trei personaje- mam'mare, mamifa gi tanti Mi{a nu sedeosebesc intre ele, nu se pot individualiza, deoareceapa4in aceleiagifamilii, provin din acelagimediu social gi seamf,ndfoarte mult in privinfa atitudinii caraghioase. Comicul schi,teirezultl din ridicolul acestortrei dame,care au impresiaci bunistareamateriali le asiguri un loc preferenfialin societate. ContrasfuI dintre ceea ce vor sd pard "cucoanele" Si ceea ce sant tn realilate este evident pe tot parcursul schileL *Frumos g{tite", cu un aer important, ele poartd, pe peronul girii, o discufie "filologici" despre forma corectd a cuvdntului "marinaf'. Inculte fiind, nu reu$escsd ajungdla forma corectl gi se aratii incdntateqi amuzateatunci cdnd Goe le caracterizeart,in mod diredr "proaste". Trf,sf,turile damelor reies in mod indirect din comportamenlul, vorbele Si atitudinile pe care le afigeazi in mod ostentativ.Mam'mare nu gi-a pierdut deprinderile de mahala. Cdnd se urcf, in tren igi face cruce, ca o femeie de la fard, apoi igi aprindeo figare.Atitudine de mahalagioaiceau cucoanelegi la venireaconductorului,deoarecesecearti cu el pentruplataamenzii gi a biletului,t)ecareGoeil pierduseo datdcu pdldriacare-izburase pe fereastra vagonului. Reac{ia lor violenti este motivatd de vulgaritatea proprie moravurilor de mahala,conductorulneavdnd nicio vinf, c[ Goe cilf,torea firi bilet, ci igi ftcea datoria corect. Tanti Mila dovedegtearoganfl gi grosolSnie atunci cdnd se adreseazA"urfltului" care intervenisein disculie: "- Nu-i treaba dumitale! ce te amestecid-ta?zicetanti Mita...". -Lipsa de respect a celor trei dame fald cei din jur este evidenfiatii,indirect, prin mojicia lor. Ele nu-i atrag niciodatd atenfialui Goe cd prin zbieretelesale ar puteaderanjape ceilalti ciltrtori. Nu se respectiinici intre ele,deoarecemamilao trirnitepe mam'mare sd-l caute pe Goe, chiar dacd aceasta"se ridicd bitrdnegte".Necinstitegi incorecte,nu recunoscgregealalLriGoe de a fi tras semnalul de alarmS,ci, la venirea controlului. "Mam'maredoarme?nfundul cupeuluicu puigorulin bra!e".

120

Cucoanelenu sunt caracterizztenumai prin comportament, ci, indirect, gi prin limbaj. Ele vor sd parf, educate,cultivate gi folosesc cuvinte franluzegti - "parol" - insf, stiilcesccuvinte din limbajul uzual sau le altrturl unor forme de mahala: "n-am declaratlrf,", "n-am platitara", "- Ce faci soro?egti nebuni", "- Ad si-l pupe...", "Sezibiniqor","bulivaf'. Ele insele needucate,constituieun exemplu negativ pentru gi nepolelullor. Incapacitateade a face educafie copilului fiul este subliniaid,indirect, de la inceputul schifei, deoareceil duc la Bucuregti- cuocaziaunei strrb6torinafionale- "ca strnu mai rtrmdie repetentgi anul acesta",metodarecompenseiin avansfiind in totali contradicliecu orice principiu educativ.Goe este privit ca un "domn", dar tratat ca un copilag:are biletul pus la panglicaptrltrriei qi rlmdne pe coridor "cu birbalii", in schimb, i se cdgtiga bundvoinlacu "ciucalatf,",i se vorbegtecu "puigorule"qi estepupat de mam'mare pe nas ca sf,-i treacl durerea.Pentru ele, Goe, degi rf,mdseserepetent, este un om "cu carte", de inteligenfa cf,ruia cucoanelenu contenesca se minuna: "- E lucru mare cdt e de degtept! zice mam'mare", iar tanti Mifa adaugtr:"- E ceva de rperiat,parol!". Entuziasmulridicol manifestatin faga"formidabilului" lor urmagdemonstreazd nivelul intelectualsctrzutal cucoanelor. Ca gi Goe, ele nu sunt cazuri particulare,ci reprezinttrcategorii umanesuntdeci personajetipice. Cele "trei dame" sunt caracterizateprin nara(iune gi, mai ales, prin dialog, de unde reies, indirecl, incultura gi lipsa de educa(ie,trisdturilelor moraledebazA. Atitudinea scriitorului este criticl, el creeaztrpersonaje ridicofe apefdndla comicul de situalie Si comicul de limbaj, cu intenfia vAditAde a indrepta, prin rds, defectele morale 9i de comportamentprintr-osatiri virulenti. in "lstoria literaturii romdne",GeorgeMunteanuconsiderl cd I.L.Caragiale va rdmdnepentrutotdeauna "unul dintrecei mai de seamdpoeficomicidin c6!i a dat la ivealdpdntracumumanitatea. [...] Adicd una dintre acele rare naturi artisticecare intrevdd gi sugereazf,!" - "sadoveanusauutopiacdrfii"). (NicolaeManolescu

PERSTD.d - personajde roman tradi{ional,realist,obiectiv- personajrealist- (Iranul "Muru", tlc loan Slovici - romun t ruditio n al, rcuIisl-ohicct it' contureazio f}esci a Prozalui loan Slavici(1848-1925) specifrcelocuitorilo|ditl moravurilorgi a cornportamentului Ardeal,o lume in care triurnlbbinele 9i adevirul, cinstea5i sI le rcspccte' dreptatea,normeeticcpe careomul trebuicr

266

Prozatorardelean,precursoral lui Liviu Rebreanu, Slavici esteun autor moralist,un fin psiholog,un creator de tipologii. Dr.rpdcum el insugi mdrturisegte,este adept infl5c6rat al lui Confucius(551-479i.Hr.), creatorulunui sistemfilozofic etic gi social,cu valoroase idei umaniste.Conceptulfundamental in etica "omenia"('1en"),adicd"respectarea sail constituie omuluiin om". loan Slaviciaplicdin operasa principalelevirtufi morale exprimate de confucianism: sinceritatea, demnitateu, bunu-credinld, franche(ea, cinstea, iubirea de adevdr etc., afirrndndcd filozoful chinez este"cel mai cu minte dintre toli oameniicarele-audat altorasfaturi".("Educafiamorala") intreag;i crea{ie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrulrnolal,pentruclribzuinlirgi in(elepciune, pentrufericire plin iubireade oarnenigi pdstrarea mdsuriiin toate,iar oriceabatere de la acesteprincipiiestegrav sancfionatd de scriitor. Romanul"Mara" de loan Slavicia fost publicatin 1894, in revista"Vatra",iar in voluma apdrutabiain 1906.Aceastdoper6 literardeste "cel mai bun rofilan al nostru,inainte de >", conform afirrnafiei lui $erban Cioculescu gi "aproape o capodoperd", in viziunealui GeorgeC6linescu,deoarece destinul eloilor gi medir"rlsocial sunt evocatecu o retnarcabil[artd a detaliuluigi cu o rnarefor{dde construire a ansamblului. Persidaestefiica Marei,soralui Trici, solialui Natl gi nora mdcelaruluiHublr, dar gi una dintre cele mai reugite,mai strdlucitoare figuri f-emininedin literaturaromdni. Persidaeste ilr.rstratf, de Slaviciin evolu{iasa de la copil6riela maturitate, ceea ce laceca aceastd operdsd fie gi un bildungsroman. Persidailustreazd in romanideeacf, omul poateizbAndiin vialdnumaiprinvoin(5,luciditategi dragoste,prin stlpinirea de sineca^re suntprincipalele armeale eroineicu un destinzbuciumat. In conturarea acestuipersonaj,Slavicipedovedegte a fi un fin psihologgi un rafinatobservator al sufletuluiferninin. Fire sincerl gi voluntarS,delicatEgi pur5, Persida invinge Ioviturilesor'fiicu multdcutezan(I,dargi cu o calml resemnare. Portretul fizic, realizat direct de ciitre narotor, sugereazd trdslturile morale,avdndefectesurplinzdtoare asupracelordinjur: "inaltI, latl-n umeri, plin5, rotundl gi cu toateacestea sub{iricI

ffi $ # 'SJ, .$."'

&

il:' s.'

til

$:

$1

lfi

i&

t$

267

s-o frdngi din mijloc; iat fala ei ca luna plind, curati ca floarea de cireg gi alb6,de o albea{dprin carenumaidin cdndin cdndstrdbate. abia vf,zut, un fel de rumeneala". Din descrierea detaliatd u naratorului reies,indirect, fort.a 9i gingigia, puritatea 9i voin{a, careconstituieprincipalelesaletrdsdturiconstitutiveale unuicaracter puternic. Dupd intdlnirea Persideicu Na!l, naratorul omniscient remarc6,tn mod direct, impresiaputemicdpe careo produceasupra fl[ciului: "era chiar mai tiniri, mai frumoasi gi mai plini de farmecdecdtcum Nall era-nstaresI ;i-o inchipuiascd". Alte insugiri reies din atitudinea Si opiniile celorlulte personaje.Astfel, asupralui Na(l' inflfigarea plinl de farmec a PersideirevarsA"o vdpaie mistuitoare",iar flf,cdul rdmdne"ctr Hubiroaia esteincdntatd privireapierduti", cu barbatremurAndtr. dar o compdtimegte frumoasS", atit de de fata "atit de fragedi, qi podirild", insi Tricd "era ci are ca mamdpe Mara, "precupeafa mdndrude sortr-sa". o emo{ie puternicd. Persidatrdiegteo iubire pasionantSo narstorul omniscientsonddndsufletulomenesccu o neobignuiti forfi de sugestiea cuvantuluigi o emofionantdmdiestrieartistica. incdt Pompiliu Marceanoia impresionat:"DragosteaPersideiestc de un dramatismriscolitor.Nimeni pdnd la Slavici n-a descris in tot ceeace are mai dramatic'grav'cu atdtaaddncime;i dragostea vigoarerealisti,cu atdtapoezie".Tatondrilegi grija ei pentrutdndrtrl neamf,de careo despf,(eaureligia,pozi{iasocial69i etnia,constituic argumentulcel mai convingdtorprivind iubirea pitimagS a Persidei,sentimentulfiind gi cauzaincdlcirii tuturor restricliilor socialegi etice:clsdtoriasecreta,fugacu Nall la Viena9i cf,snicia nefericiti. Pasiuneastatornici pentrubarbatulei esteinsolitdde sinceritateqi delicate{esufleteasci,eafiind dezn[ddjduiticd "l-anr pe Natl. scoseu pe el din min1i"9i i;i roagdmamasdnu-l blesteme deoarece"eu sunt de vin6!". Mara considerlcd fata are dreptate. "cum sd nu-l scoat6din minti cdnderaatAt de frumoasl, deoarece atit de deqteapti9i atit de cuminte?". maridificultali,Nall "stiteacu prietenii Cdsniciaei parcurge grija, rdmdneain sarcinaei", iar tdndra gi toati osteneala,toatf, so{ie,cuprinsdde amirdciunegi deprimare,se autocuracterizeuzii: ar ll "Dacds-arfi vf,zutea insigi pe sinecu ochii ei de odinioard,

268

$ tr f i;

rdmas cuprinsl de spaimd gi ar fi strigat: ".Tenace,Persidaigi salveazdctrsItoriaprin ra(iune gi inteligent5, prin puterea dragostei gi prin stipinirea de sine, prin bunltate gi blindefe, determindndu-gi solul s6-icear6iertare, iar familia si iasamai intlriti din acesteincerciri. Nu numai Na[l se simte umilit de forfa morali a Persidei,ci qi socrul sau este coplegitde remugclri : "lartd, fata noastr6,toate supirdrile pe care !i le-amlicut gi fii incredinlatddespreiubireanoastrdpirinteascl". Ca gi Mara, Persidaesteo personalitateputernicl, av6nd un acut simf al realului,in caredomini principalele salecalitifi: devotamentul, chibzuin{a gi voin{a puternicl, datoritI cirora izbutegtesd invingd toate piedicile vie{ii. Nicolae Manolescu apreciazd cd Persida"nu estedecdto Mardjuveni16,pe calede a lua cu vdrsta,obiceiurilegi inliligareamameisale". Persidaeste unul dintre cele mai strdlucitoarepersonaje femininedin literatura rorndn6, inscriindu-se in aceeaqi tipologiecu gi cu Tincula,din prozalui Duiliu Zamfirescu SagaCombne$teanu saucu DoamnaT. din "Patul lui Procust"dcr.CamilPetrescugi cu Otilia din romanullui GeorgeCdlinescu. Celelalte personaje,Natl, Hubir, Bocioacd,Trictr, Bandi, preotulCodreanusuntfirav conturafi.NumaiTric6 esteun eroumai prezentin roman, remarcdndu-se prin faptele sale gi integritatea moraltr.Personajele episodicese raporteazd, intr-un fel saualtul, la destinulPersidei, evidenliindnoblefeasufleteascigi forfa morall a personajului. loanSlavicisurprinde, petot parcursul romanului, atmosfera specificda spaliuluiardelenesc, in toatelaturileviefii omenegti. Cu o impresionantdforfl a detaliului,scriitorul construiegteimagini sugestiveprivind etnografia, obiceiurile, tradi(iile, mcntalitatea oumenilorde etnii diferite, careconvietuiescin acelagispaliuetic ce-i cuprindegi-i supunepe tofi: "Colectivitatea facelegeape care individule finut sd o respecte", afirmdNicolaeManolescu.

i

:.!

$ i. '?, il i*'

s*

269

TXnA*lmnn

- personajde roman tradi{ional, realistobiectiv- personaj realist' personaj colectiv ,,ciocoii vechi gi ruti", de Nicolae Filimon - roman social trudi1ional, defucturd romanticd Romanul..CiocoiivechiSinoi''deNicolaeFi|imonafost publicatmai intai subforma de foiletonin "Revistaromdnd",iar in de voluma fostpublicatin 1863.Romanullui Filimonesteprecedat rapofi sub nerealizate multe mai cele mai multeincercdrinarative. (1855),"Manoil" inimii" de Mihail Kogalniceanu literar:.,Tainele ( 1 S 5 5p) i " E l e n a (" 1 E 6 2d) e D i m i t r i eB o l i n t i n e a n u ' pisici goareci "Ciocoii vechi 5i noi sau Ce naqtedin o mInAnci", subintitulatde autor "roman{ riginal", este consideratprimul roman rominesc, degi exist[ trrai t-tlulte stdngdciiinepicaopereigichiarinconstruc!iapersonajelor. realizeazd Romanulesterealist,de facturd romanticx,deoarece jurndtate a secoluluial a fdrii Rorndnegtidin prima o monografie X|X-lea(1814.1830),iarrnanieraartisticddeconturarea in alb 9i negru' esteantiteza,acesteafiind cotlstruite personajelor rotnanttluiin de unde vine totugi rezisten{a intreb6ndu-se ft literaturaromdn6,Georgecdlinescr.ri$i explici acestlucru prin w .,marea Tablorrl lor gi a torrurilorfundamentale. a desenuri siguranla # Fr gestr"rri prin contururi intLriliei 9i fierbinleala in repede, lucrat este i ui, t'ouranltl la detalii". Pentrurealizarea renun!6ndu-se schematice, rf, Nicolae Filimon a depus o muncd de arhivar,cercetand9i pe intre 1814 1830' epocii cr:prinse documentele conspectdnd ; cf, era funclionarla ales mai carescriitorulo ilustreazain operd, pdna ArhiveleStatuluiinc6 de la infiinlare,din 1862,underf,rndne

$ tr

ft $

sfdrqitulvielii.

2"O

f irdnimea este infE!igatd realist de scriitor, care din punct un personajcolectivdestulde convingdtor construiegte nedrept5fi incovoiatl de de vedereliterar.Fie smeriti sau dArz6, ori revoft6ndu-sespontan, {Srdnimeaeste supusi unui sonclaj psiltologic, pornind de la manifestdrileexterioarespre cele interioare,naratorul omniscient insistdndasuprafizionomiei, gesturilor, vestimenta(iei,mediului de via(d. Personajul colectiv se constituietreptat, prin replicile strigatede fiecarein parte,prin relatdrisuccinteale necazurilor Chir Cristodore, caLtzate de asuprireaatroceexercitatade arendagul apoi de Dinu Pdtulicd. Pldngerilelor au loc dupa o logicd "care mai de care" sau "tofi deodat6" (Srineascd,jelLrindu-se asupfaulgiei"carea cbzutpe capullor". DupI ce Dinr.rPf,turicaia in posesiejudefelepestecare devenisestapan,igi pune in funclii oameninoi, dup[ chipul gi "om ndscutsd fie sa,intre carepe NeaguRupe-Piele, asemdnarea Ddrile pentlLr nemaiauzite. eraude cdteva cruzimile cdldu",celebru gi ori mai rnaridecdts-arfi cuvenitduptrlege cdndlIranii nu mai aveau cu ce plSti alte biruri inventatesuplimentar,Neagtt Rupe-Pieleii schingiuiacu cele mai ingrozitoaremijloace:"ii ungeacu pdcr"rrd 9i ii lega de copaci,ca sd-i in(epeviespile9i vindea dobitoacelegi, dupd ce-i sf,rf,ceacu apoi le ldnlarii, desivdrgire,ii inchideait.t cogare,ca str nu poatd reclamala stdpdnire".Mai lacornca niciodatd,Pdturicdrecurgela cele mai rndrgave metodede a adunapungide bani, !6raniifiind chinuifi, tortula(i gi adugi la condi{iaLrmiltrde muritori de foame,degi rlunceauasiduupe mogiileciocoiului. in spiritul rnoralizatoral rornanului,ticdlogiaare gi ea un sfdrgitgi rdulesterdsplStitcu rnaimult riu. Atuncicdndpe scaunul (romdn), prirnuldomnitorp6mdntean se instaleazd Tarii Romdnegti CligoreGhica,{drarrii"s-ausculatcu tnic cLlmare",schilnb[rile politic-e sdseinlbligezela palat"cu rogojinaaprinsd-n incr-rlajandLr-i dis-de-dirnineafa, Ei au intratin Bucuregti capgi cujalba-npro!a1t". lor,"unttldintr-ingiilicu r.rnsul de iar pentrua atrageatenfiaasupl'a rogojin[gi,dAndu-ifbc la parteade sus,il pusein cap;apoi,scolAnd .ialbadin sdn,o pusein virful unr.ripro{aplLrnggi intrdin cuftea mul{imii de Imugineupc cafeFilirnono contureazd dornneascd".

zTt;

imbrdca{i firani este la fel de impresionantd: "400-500 de ldrani qi de de sdrlcie in trenfe, descul{i, vesteji la fafi 9i cu ochi stinqi alte suferinte; ba incd unii purtau pe corpul lor chiar semnele torturdrilor, abiacicatrizate, iar cei de tot schiloditi erau transportali in care cu boi". Afldnd de grozdviile in{bptuite de Dinu Pdturicd asupra firanilor, vodi il pedepsegtecondamndndu-l pe viald la ocnd, unde ciocoiul moare in chinuri ingrozitoare. Romanul este moralizator, Nicolae Filimon pedepsindu-gi exemplar personajele negative. Actul justiiiar al domnitoruh-ri romdn aduce alinare suferinlelor indurate de ldrani atdt prin faptul cd Dinu Pdturicd este aruncat in ocna pdrasitd cdt 9i prin decizia ca pe acegtisdraci". "toati stareaacelui tdlhar o sd despdgubeascd

TIPAN VITORIA - personaj principal de roman tradi{ional, realist, obiectiv (mitic Si baladic) . personaj mitic - personaj tradi{ional "Baltagul", de Mihuil Sadoveanu - roman trudilional, reulisl, obiectiv - mitic Si buladic R o m a n u l " B a l t a g u l " d e M i h a i l S a d o v e a n u( 1 8 8 0 - 1 9 6 1 ) e s t eu n a d e v d r a "t p o e m a l n a t u r i i g i a l s u f l c t u l u i o m u l u i s i m p l u , o < M i o r i ( 5 > >i n d i m e n s i u n i m a r i " ( G e o r g e C i l i n e s c u ) . V e r s t t l / a i c h i a m d; i - t r n c d n c " . a r g u n r e n t e a z i t m o t t o , " S t d p d n e ,s t d p d n e ,M v i z i u n e a r n i o r i t i c a a r n o r f i i , c d r e i a S a c l o v e a n t iri d d o r l o t t i t i n t e r p r e t a r e ,a c e e a a e x i s t e n t e i d u a l c c i c l i c e , s u c c c s i u n e a f u n d a m e n t a l Sd e l a v i a t l l a m o a r t e 9 i d i n n o u l a v i a { : ' i . R o m a n u l" B a l t a g L r la" l b s t s c r i si n n t t i t i i r il 7 z i l e 9 i p t r b l i c aitr r n o i c m b r i e 1 9 3 0 ,c d n d M i h a i l S a d o v e a n ui t n p l i t r e a5 0 d e a n i . l l i n c l prirnit cu "Lln fopot de recenziientr.ziastc"de cdtl'eexcgeliivrernii.

272.

Romanul este traditional, intrucdt ilustreazi lumea arhaicl a satului rominesc, sufletul {iranului moldovean ca pdstritor al tradifiilor gi al specificului na(ional, cu un mod propriu de a gdndi, a simfi gi a reaclionain fala problemelor cruciale ale vietii. Vitoria Lipan - personaj principal gi *rotund. (..carenu poate fi caracterizatsuccint gi exact", E.M.Forster), er,o!4Ade facturi ruitign - este o figuri reprezentativi de erou popular, intrunind caliti{ile fundamentale ale omului simplu de la {ari, in care se inscriu cultul pentru adevir gi dreptatg respectarea legilor gi a datinilor strlmogegti: "ea nu e o individualitate, ci un exponent al spefei" (Ceorge Cdl inescu). Figura Vitoriei este la inceput lipsiti de dinamism , noratorul ontniscient accentueaza direct Si indirect trisiturile, pornind din exterior spre interior, cele fizice sugerdnd profundele triiri gi sirnfdrninteale eroinei: "ochii ei ciprii in care parcd se risfrdngea lumina castanie a pirului erau dugi departe[...] acei ochi aprigi qi incd tineri cdutau zdri necunoscute".Gdndindu-sela Nechifor Lipan, care nu se intorsese acas5, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, concentrareasa lduntricd avdnd ca efect o autoizolare fala de lumea din jur: "in singurdtateaei femeia cerca sd pitrundi pinl fa el. Nu putea str-i vadd chipul". Noratorul omniscient reliefeazd,indirect profunzimea viefii afective a Vitoriei Lipan, care "se deslicuse incet de lucruri qi intraseoarecumin sine". Portretul moral reiese mai ales din faptete Si gdndurile eroinei, prin curactarizare indirectd. Trdsdtura dominantii a Vitoriei Lipan este rcspectarea tradi[iitor strlmogegti, a legilor nescrise, mogtenite de ea din vremuri imemorialg ceeace o motiveazi ca personaj traditional. Ea se supdrd ingrozitor la gdndul cd Minodora s-ar putea indepirta de credinfa str[buna gi de aceea o ameninfi: "i1i arit eu coc, vall gi bluzd, ardi-te para focului s6 te ardi! Nici eu, nici bunicd-ta,nici bunici-mea n-am gtiut de acestea - gi-n legeanoastrAtrebuie sd trdiegti tu. Altfel iti leg o piatrd de fi gdt gi te dau in Tarcdu". Tot asupra Minodorei se revarsa mdnia rnarneiatunci cdnd fata incalci o altd lege nescrisl dupi care se conduc tiranii: "$i sA te mai prind cd dai gunoiul afari in fata soarefui,curn ai ficut azi, cd-fi pun Ia gdt doui pietre de cdte cinci

273

ci o casdde cregtinitrebuie.sd oca",insemndnd intdmpinesoarele in curdlenie. Naratoruldezviluie, indirect, stdrile Si trdirile interioare ale eroinei, reiegitedin faptele gi atitudinile ei. ingrijorarea gi nelinigteaVitoriei suntcauzatede intdrzierea"pesteobicei" (73 de zlle) a lui NechiforLipan, "dragosteaei de doudzecigi mai bine de ani",plecatla Dornasbcumpereoi. Credincioasd, Vitoriamergela pdrinteleDaniil Milieg pentrusfat gi refuz6,si creaddc[ soful ei intitrzie la petrecerimai mult de "o zi ori dou6", pentrucd "gtie cd-l dorescgi nici eu nu i-am fost urdti". Dragosteaputernicl pentruNechiforo determindsI se ducd gi la ghicitoarea satului, babaMaranda,dar nu are?ncredere nici in prezicerileacesteia, cd Nechifor ar fi pdrasiro pentrualtf, femeie"cu ochii verzi", agac6 devinetot mai sigurdcf, s-a?ntdmplat o nenorocire. Vitoriarespectd rigurosdatinilestrlmogegti,presirnlirile ei vin din semnealecredinfeistrtrbunegi din experien(asa morald, intuitivtr,de aceeafemeiaacfioneazd in fLrncliede acestetradifii romAnegtiancestrale.M odulitdyilede caracterizareintlirectii sunt variate gi cu totul apafie.Primelesemne rdu-prevestitoaresunl visele:unulcarea "irnpuns-oin inirnd"?l aratd"pe NechiforLipan cdlarecu spateleintorscdtrdea,trecdndspreasfinfito revdrsare de ape",iar altd datal-a visht rf,u,"trecdndctrlareo apdneagrf,,eracu fafaincolo".Alt semnesteglasul lui Lipan venit din memoriuei afectivd,dar "nu puteas[-i vaddchipul". Vitoria se ghideazd dupd semnele nuturii gi in(elege mesajeletransmiseprin manifestlrileacesteia:vdntuld6 semne "guguindprin crengilesubfiriale mestecenilor", pidureade brad "clipidincetinigidddugi eazvon",braziierau"rnainegridec6tde obicei",dar mai ales"nourulctrtreCeahllue cu bucluc".Venirea iernii sugereazd,, agadar, dramafemeii. Altesenmecdlduzitosrevin din supersti{iimitice:"cucogulseintoarsecu secera coziisprefocul din horn gi cu plisculsprepoartd[...] dA semnde plecare,', agadar Lipannu va veni acasf,gi va trebuisdpleceVitoriain ciutarealui. Naratorul dezvlluie, indirect, frlmAntirile eroinei, care constituieun adeviratlabirint interior, de la nelinigtela bInuialtr, apoi la certitudineacd ceva rdu s-a intdrnplatcu bdrbatr-rl ei. Inteligenttr,dArztrgi cu o vointd puternic5,Vitoriasehotardgte sd

274i

$, $i

$ t.

# m

4'

fl;

afle adevf,rulgi sl porneascdin cf,utarealui Nechifor, pe acelagi gi el, traseuintortocheatgi greu drum anevoiospe care-lparcursese de strdbdtut,aidoma unui labirint exterior. Din momentul in care ia decizia sd plece in cdutarealui Nechifor, portretul eroinei devine dinamic, construitindirect, prin acumulore de fapte narate. Cdnd btrnuiala devine certitudine, soful:"dacf,a intrat el pe celdlalt Vitoria estehottrrAttrs6-gigf,seascd gi tirdm, oi intra eu dup[ ddnsul".Zbuciumul gi ctruttrrileltruntrice ale Vitoriei Lipan constituieun labirinl interior co,procedeuartistic de caracterizare indirectd, un traseu psihologic parcurs din intunericul negtiinlei la lumina certitudinii,de la ingrijorarea incerttrla convingereacd cevarf,us-aintdmplatcu Nechifor9i, ca urmare,scopulstruneclintit esteacelade a afla adevlrul. Alte repere morale reies prin caracterizare indirectd din stlrile gi trf,irile interioareale eroinei.Credincioastr,simtenevoia unei purificlri sufletegti inainte de a pleca la drum, avdnd nldejdeacf, Dumnezeugi Sfrnta Ana ii vor arf,tacaleace trebuie urmatf,.Vitoria |ine post in toate "vinerele negre[...] fdrf, hranf,, fdrd apd,firf, cuvdnt,cu broboadacerniti pestegur6".impovtrratl de g6nduri, de "patimtr gi durerett, ea se socotea"moartdca 9i omul ei care nu era ldngtr ddnsa". inftrligareaexterioarf,pare neschimbatf,,dar via{a ei interioarl este profundtr 9i totul". DoarGheorghifl tumultuoastr,acoloin sine"se ordnduiegte observf,dArzeniagi prefaceriledintruntrulVitorieigi iqi expriml in mod direct opinia: "maic6-sas-a schimbat,se uiti numai cu supdrareqi i-au crescutfepi de aricioaic6". Alte fapte gi atitudini ale eroinei evidenfiazi indirect particularitlfi caracteriale.Cu o luciditate impresionanttr9i un spirit organizatoric iegit din comun, Vitoria igi ordnduiegte ca straibtrbanipentrudrum, vindeagoniseala treburilegospoddregti, dlruiegterndndstiriiBistrilao icoanf,cu Sf.Ana,c[reiaii spunein pagiiin aflareaadevdrului. qoaptd"tainaei" gi-i cerestr-icdltruzeascl Ra{ionaltr gi inteligenttr, femeia este congtientdde dificultatea cdltrtorieigi igi avertizeaz\,fiulcf, de acum"mdncareanoastriaresd fie din pumni gi din picioare". HottrrAttrstr afle adevlrul 9i str rdzbune moartea btrrbatului ei, femeia "se curf,{isede orice gAnduri,dorinligi doruriin afarf,de scopu-ineclintit".

2?5

Drumul sinuos, pe cdririle intortocheate ale munfilor constituie un labirint exterior, care evidenfiaz6, indirect, tenacitatea, setea de dreptate qi adevlr ale Vitoriei. in popasurile la Flrcag4 la Borca sau la Cruci, munteanca respectdgi onoreazd ceremoniile la care asisti, o "cumitrie" gi o nunt6, ceea ce constituie un alt semn rdu-prevestitor.' "in drumul meu eu intbi am dat peste un botez; gi s-ar fi cuvenit sd vad intdi nunta gi pe urrna botezul; dar cdteodati se intdmpli sd fie altfel". Cdl6toria lor se deslhqoarl numai "intre rAsAritulgi asfinlitul soarelui" gi, pe mdsurd ce strdbat locurile pe unde fusese in toamnd Nechifor, blnuiala devine aproape certitudine cd ceva rdu s-a intdmplat cu bdrbatr.rl ei, iar luciditatea gi spiritul ei pragmatic in descoperirea adevlrului sunt sugestive:"mai ales daci-i pierit, catd sa-l gasesc; cici viu, se poate lntoarce gi singur". Alte insugiri ale eroieni reies, indirect, din reluliile cu celelalte pernnuje. La Calugdreni,cumpdnind in sine vorbele domnului David, Vitoria ajunge la convingerea cd "el tot cdzut pe undeva trebuie sd fie". La Fircapa afl5 despretrecereaomului "cu ciciula brundrie q;i cu cal negru tintat" in frunte,dar presimteactlt cd sotul ei arrnurit. de aceea"va lepida o picdturd din pahdrul inzrintede a bea rachiul". Vitoria reconstituiedrumul fbcut de barbatul ei, se amestecd printre oameni ca sd poatd afla mai multe amdnunte, ciutAnd confirmiri la lumea din jur. La Dorna afld cd omul ei curnpirase 300 de oi gi, intrebdndcu discrefie gi inteligenti din loc in loc, din han in han, tenace gi d6rz5, cu o logicl impecabili pune cap la cap cele aflate, ludnd aslfel urma oilor gi a ciobanilor. La Sabasa,in mintea Vitoriei "incepu sd i se facd lumini". Aici turmele avuseserdtrei s t d p d n i ,i a r l a S u h an u m a i d o i : " g d n d u r i l ei s e l i r n p e z e s [c. . . ] c a p i cum intunericul care se iscasein ea avea sd se deschidtr".Semnele vremii ii confirma certitudinile, vdntul nu rnai batea, indiciu cit Vitoria va afla taina adevdrului in rdpa de sub Crucea Talierrilor. Glsirea cdinelui Lupu in curteaunui gospodardin Sabasaii sidegte femeii convingerea cd blrbatul se afli in firndr-rlrApei. Dupd ce ii face lui Nechifor toate ritualurilece 1in de tradifiile ancestraleale credinfei cregtine, Vitoria se concenlreazdasupra dernascilii vinovalilor gi, cu o deduc[ie uimitoare de dctcctiv, poveste$te

276

detaliat inlhptuirea crimei, spiritul ei justi(iar ficdnd posibila gi pedepsirea denun!areir acestora. Dutina tnmormdntdrii ucigasilor confirmd incd o datd credin{a profundd gi strdveche a poporului cd "cine ucide om nu se poate sf, scape de pedeapsa dumnezeiascd". Eroina ili asuml cu ferm itate noile rcsponsabilitS{i reieqitedin statutulde vdduv6, fiind ra{ionali qi congticntl cd viala trebuie si-gi umeze cursul: "ne-om intoarceiar la MdgLrraca sf, ludm de coadd toate cdte le-am ldsat". Portretul moral este puternic conturat, Vitoria fiind inzcstratf,cu spirit justi{iar, inteligen{5, luciditate, stipinire de sine, devotament qi neclintire in implinirea tradi{iilor pi datinilor strlvechi, trdsdturi care reies mai ales din faptele, vorbele gi gdndurile ferneii, prin curocterizare indirectd. Toate acesteinsugiri o dcfinesc, fbr6 dubiu, ca personaj reprezentativ pentru tradi(ionalismul literar, Vitoria fiind flranca aprigl, hotlr6ti qi c r e d i n c i o a s l , i n t r u n i n d e s e n t a s p i r i t u a l i t d J i ir u r a l e r o m d n e g t i . Dialogul Si relaliile cu celelalte personaje ale romanului eviden!iaz6,de asemenea,stlpdnirea de sine, inteligen{a iegitddin cornun gi logica pcrfcctl ca trdsdturispecifice. Modaliti(ilc dc caracterizare sunt cu totul aparte, deoarecc Sadoveanufolosegte,in afarl de caructerizarea directd Si indirectii, proccdeclc artistice ale introspec!iei psihologice -

$

ilt $ l h.

$

Iuhirintul interior, memoria afectivd, credinlele strdmoseSti, mental itataa ancer^lruld, suparsti(iile, semnele rdu-prevestitoare carc deterrnindconrportarnentu[cxterioral eroinei.Acumularea de Jhpla, vorhe Si atitudini sunt alte mijloace artistice care contureazl un caracter complcx (personaj "rotund") prin profunzimea t r d i r i l o r ,a g d n d u r i l o rg i s e n t i r n e n t e l oVr i t o r i e i L i p a n . E,xegctul Alexandru Paleologu, in lucrarea "Treptele Irttrtii .sau calca cdtrc sinc a Iui M.Sutloveunu" (Ed.Carlea Romancuscti. 1978), o asearndndpe Vitoria Lipan cu personajul r n i t o l o g i c , I s i s , s o l a I u i O s i r i s , i l u s t r a t d e r n i t u l e g i p t e a n .C a divinitate, Osilis reprezinti soarele care apune gi risare, adica rnoarcAi reinvie. Cadavrr.rllui Osiris fusesearuncatde ucigagulsf,u, S e t h , i n a l b i a N i l u l u i . i n e s e n l d ,s i m i l i t u d i n e ac u " B a l t a g u l " s e rnanifestf,in episodul narativ al gdsirii gi reasarnblSriilegului d e z n r c r n b r aat l l u i N c c h i f o r L i p a n : " O a s e r i s i p i t e ,c u z g d r c i u r i l e r u u r e d ea, l b e a Ltrh r A n a .B o t f o r i i , t a g c a ,c h i m i r u l , c d c i L r l ab r u m d r i e

277

erauale lui Nechifor.Era el acolo,insdimpulinatde dinfii fiarelor". Ca gi Isis, "Vitoria singurf,,suflecdndu-qi mdnecile,a luat cu griji buclfile soJuluisdu qi le-a potrivit una cdte una in cutia de brad, stropindu-se cu vin". O alta analogieo constituiefaptul c[ Vitoria esteinsofitf,de fiul ei, Gheorghifi,Isis de Horus,iar cdineluiLupu ii corespunde Anubisin mitul egiptean:"in conceplia, adicf,a lui Sadoveanu, ontologiaeposibild numaica o cosmologie. La Sadoveanu[...], scara umanitdlii se insereazf,in cea a universuluica totalitate". o Woria Si Nechifor Lipan - o pereche de iniliali Vitoria gi Nechifor Lipan formeazdo perechede inifia{i. La naqtere,pe Lipan il botezaserf, Gheorghe,dar pe la patru ani, fiind grav bolnavde "hidropicl", mama lui il vdndusesirnbolic vrf,jitoarei,pe un bdnufde aramf,,trec0ndu-lpestefereastracaseica pesteun pragal mo(ii. Tot atunci,vrljitoareaii schimbase numele din Gheorghein Nechifor,"ca sI nu-l mai cunoascf,bolile gi moartea".Cdnda gisit rdmdgilelelui Nechifor,Vitoriaa dat un fip6t cutremurator,chemdndu-lpe numele de botez, Cheorghi{d, speriindu-lastfelpe bliatul ei, care acrezut cf, pe el il strigd.Tot "Gheorghilf," l-a strigat sfdgietormunteancala inmormdntare, atuncicdndrlmdgifelebirbatului iubit eraucobordtein groapd. Vitoria estegi eao ini1iatf,,deoarececomunicdpermanent cu sufletul neistovit al celui disptrrut.Ea gtie cf, ideea de a c6uta cdineletot Lipan i-o ddduse,intrucdtchiar dacf,"nu mai era intre vii cu trupul", el ?gi intorsesesufletul "spre ddnsagi-i d6dea indemnuri". Tot el este cel cdfe ii poveste$teimprejur[rile omorului,pentru ctr, atunci cdnd Vitoria demascducigagii,ea mirturisegte:"Eu n-am fost de fa!l, dar gtiu. Mi-a spus Lipan, cdt am statcu ddnsul,atdteanopfi,in rdp6." Numelelui Nechiforestede originegreceasci,Nike-phoros insemndnd"purtltor de victorie", iar numele Vitoriei este forrna regionali de la Wctoria.Se poate afinna, agadar,cI Vitoria gi Nechiforalcituiescun cuplucesimbolizeazi, gi onomastic, triumful iubirii asupradramei existen{iale a omului gi asuprarlului din sufletulomenesc,deoarece "Lumeaasta-imaregi plindde rdutf,fi". in romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanurealizeazl,o uniune deplind a sufletelor celor doi so(i, carecornunicdnu numai in timpul vielii, ci mai alesdincolode rnoarle,ceeace a lbcutca operasd fie consideratigi un roman de dragoste.

a pusaccentulpe in romanul"Baltagul",Mihail Sadoveanu prin gi unor construirea dezvoltAnd acfiunea restrdngdnd observalie, probabil, pitoregti", fiind, "caractereputernice,variate sau acesta cel mai reugitroman obiectiv inspiratdintr-o baladl populard: mai multd obiectivitategi mai pulin Nicdierin-a pus Sadoveanu decdtin acestromant...1.$i niclieri n-adescriscu sentimentalism mai profund realism schimbarealumii, nf,ruireasociet[fii patriarhaleqi idilice prin invazia capitalismuluidecdtin acest rorlan ce ar fi intemeiat, dupd vorba lui Cdlinescu, pe !"(Nicolae Manolescu "Sadoveanu sauutopiac6rfii").

Personajde roman istorie

ABATNffiDEMARBNNE

'"]ilffiff;"#il'Il"j''" - personaj-reflector-

t'

$

fr $l

$

tr

$'

"Zodia Csncerului suu VremeaDucdi-Vodd", de Mihail Ssdoveanu - roman istoric -

Ronranul"Zodia Cancerului sau Vremea Ductri-Vodtr" de Mihail Sadoveanu(1880-1961)a aplrut in anul 1929 Si istoricdde ce evocf,perioada constituieculmeaprozeisadoveniene gi de decdderea Moldovei,unndndvolumelor"Neamul sLrferinfd gi "Vretnuride bejenie". $oirndregtilor" Mihail Sadoveanupornegtein crearearomanuluide la dar gi din literaturapopulardcarerefine cronicarilor, documentele ale istoriei in crealiilefolcloricecele rnai importanteevenimente nearnuluiromdnesc. Roinanul evocd imagineaMoldovei, aflati in decadere economicdqi slr[cie cruntain care se zbatepoporulin vremea

279

domniei lui Duca-Vodd, precum gi lupta acestuia pentru a-;i pastra tronul ta cea de a treia domnie, prin ldcomia de "d6jdii" puse in spatelemoldovenilor, pentru ca el s6-9i poatd pldti birurile care-l !ineau domn. Abatele de Marenne este personajul care slujegte drept procedeu literar, cllStorul striin prin ochii cdruia Sadoveanu evocd un moment din istoria Moldovei, modalitate cunoscutdin literaturi ca motivul striinului. El este in acelagitimp observator gi comentatoral aspectelorsocialegi istoricedin Moldova secolului al XVII-lea. Abatele de Marenneaparein roman chiar de la inceptrt'cdnd prozatorul prezintd faptul ci de curdnd trecuse hotarul din Jara Legeascd"un strdin", care venea de departe9i urma, impreund ctt i n s o g i t o r isi d i , " d r u m u l c e l m a r e d i n v a l e a S i r e t u l u i " . Naratorul ii face, tn mod direct, inci din prima pagind, portretut fizic: '?Submantaua-ilargd de postavintunecossc gdcea u n t r u p , d e q i s c u n d ,i n c i d e s t u l d e v o i n i c ; i d e s t u l d e s p r i n t c n : finc Ai iar de sub glugd privea o fa{I blindi cu trlslturi fa(6 inaltA bisericeascd o Haina umild ascunde spirituale". 9i nu r'rn Ltn veclri pinteni ca se pentru "purta cf, calugdr de r6nd, 9i finea "dintr-o provenea cil6ref". Paul de Marenne, abate de Juvigny, familie veche franluzeascd,scdpdtatdgi ddruitd de Dutntrezeu ctt preamul!i copii", insd el ajunseseLln"cuvios personagiuecleziastic de a din ordinul SfdntLrluiAugustin", care cdlitorea ctt pretextr"rl propovddui "lumina cea adevlrat" din Apus spre Rirsalit, "la necredinciogi".Adevirata sa misiune era insi secretd,ii fusesc incredin{atf,de marchizul de Croissy,"secretaral Regelui Soarela Afacerile Straine", iar abatele,venind din Franta,se indrepta sprc Istanbul pentru a'incerca o posibild alianla cu tr"rrciiirnpotriva nern!ilor, care-i atacaseri. Trislturile spirituale gi morale se desprind in mod intlirect dinfuptele, vorhele Si atitudineu personajului.Om invd{at g i u m b l a t p r i n l u m e , o b i g n u i tc u e l e g a n l ad e l a c t t r t e al r r i l , t r d o v i c al XIV-lea, supranumit de france2i Regele Soare, solul strdin d e s c o p e r dc u r n i r a r ev i a l a s i m p l a a m o l d o v e n i l o rg i c o n s t a t dc t l i n c d n t a r ec i a i c i " o a m e n i i s t t n t m a i a p r o a p e d e n a t t r r a g i d c

$

til s'*' .ti.

ftr fr &,

$'

l$ lf,

tr t&, tit

Dumnezeu".

280

Inzestrat cu o curiozitate vie, observator atent, abatele de Marenne,insofit de doi oameni ai sdi, "de credinfdgi de cas6" gi de o strajd condusd de cdpitanul Ilie Turculef, este fermecat de natura sdlbaticd,de padurile nesfdrgite,de mlrefia munfilor gi de bogdfia vdnatului Moldovei gi constatd cu surprindere: "La antipodul civilizaliei se gdsescuneori asemenealucruri rdmaseneschimbate dintru inceputul creafiei, pdstrdndu-gifrumusejea lor misterioasf,". Toate acestefrumusefi impresionantele observd strdinul in contrast izbitor cu sdrbciaagezdrilor,cu nefericireaoamenilor: "Dumnezeu a pus aici un paradis". Abatele este intdurpinat la granila de beizadeaAlecu Ruset, careii fuseserecomandatde un prietencomun, polonezulVladislav gi care-l inso{egte ?ndeaproape,vorbind o impecabili limb[ francezd.Tdndrul are, la rAndul sdu, interes sd fie ocrotit gi ajutat de inaltul prelat,deoareceera urmlrit de oamenii lui vodi pentru cd o iubea pe f-iicaacestuia,Catrina. Ajungi la Iagi, abalelede Marenneil cunoagtepe vodl Duca, pe cronicarulMiron Costin gi pe mitropolitul Dosoftei,personalitafi istorice rorndneEti,care intruchipeazSpersonajelereale din roman. Strainul igi exprirnd ailmiratiu pentru Turu Moldorei, pentru fi'urnusefilenaturii sdlbatice,"pe care amicii sdi rdmagi in Franfa nici n-o puteau binui, ori de cdtd imagina[iear fi fost inzestrafi", fiind fascinat de bogSfia locurilor, de "dealurile cu podgorii gi pdduri, revdrsdri de ape, stoluri de gdgte sdlbatice, stuhdrii 5i pdpuriguri". Abatele de Marenne este bonom, simpatic, instruit gi fin, cu gcsturi cumpdtate qi marc aniator de mincare gi biuturi bun5, deoarece,"degi cSlugdrinclris in mantie gi rdnduieli asprela mtinistirea sa", abatele estc un om de lume gi, neuitdnd de Drunnezeu gi nici de .iurdrndntulmonahal, "tinea socoteald de oarneni.Jinea socoteal6gi de pldcereasa". Aceste trdsdturireies, ittdircct, din situajiile conjuncturalegi din atitudineapersonajului. in ciiliitoria lor, strainii poposesc la gospodaria laranului Griga I i.zdrel, care pregdtise un ospdf specific rorndnesc,cu ldutari, sarrnale;i ciorba de potroace. de care rnusafirul este ertrem de i n c d n t a t .l a u d a n dc n t u z i a s r l a tb u c a t e l es i v i n u l .

281

Ajungi la Constantinopol,abatele, rafinat in arta conversa(iei,este de mare ajutor tdn6ruluiAlecrr Rusetgi, cu joacd gah cu abilitate diplomatici, inteligenfl qi generozitate, pentru a-l binedispune,crednd sultanul,se lasd b6tut de acesta, astfel atmosferapropice oblinerii de favoruri. Fin diplomat, el expunenecazulprietenuluisdu,Alecu Ruset,apeldndla o poveste alegorictrde vdnf,toare,dovedind astfel inteligen(tr' loialitate gi noble(e sufleteascl pentru tAndrul beizadea.Inclinat spre medita(ie, abateleil incurajeazdcn delicatelegi-i ureaztrsd "i1i dorescsd-ajungicu bine, prietene,in deptrgeascd necazurile: anii linigtiimele.Via{ae un maremedic." Atitudinealui Marennefa!6 de alte personaje,mai alesfatd de t6ndrul beizadea,scoate, inclirect, in evidenfI alte calitili Om trecutprin rnulte,abateleesteun fin rneritoriiale strtrinului. cunosctrtor al psihologieiumane,areo blAnde(egi-oin{elepciunc plrinteasci pe care o revarsdasupratdnSruluiRuset:"lntre ceasurilede febrf,sd lagi ins[ gi judecdlii loc; judecatae rnanra Alti infelepciunii",dupd careii mdngdie"tdtnplainfierbdntata". gi a vie{ii. datl il linigtegte cu simpatie cu o in{elegeresuperioartr imbiindu-lcu mdncalebunl: "Acestelacrimisuntbune,zisebldnd de Marenne:Dupdce le vei inghili,ai sdcugefi rnailinigtitce ai he f6cut. indrdznegtea incercaacestpiept de fazan,pe cal'el-a fript destulde bine bucitarulnostru". Abatelede Marenneestecongtientde superioritateasa,de valoareasa spirituali: "Pu!inieuropeniau avut gi au favoareade sa. care md bucur eu, putdndsta singurde vorbd cu maiestatea mdfturisegte el spundndu-ianecdotegi fbcdndu-lsd zdmbgascd". privind statutulde carese bucur6la cufteafrancezd. P e r p e s s i c i ucso n s i d e r af e r i c i t a i n s p i r a l i al u i M i h a i l orientali,silr-reta de Sadoveanu "de a fi implicat,in texturaaceasta abatePauldc Marenne". aura elegantului

282

ATECU RUSNT - personaj secundarde roman istoric - personaj atestatistoric ,

('Zodia

Concerului sau VremeoDucdi-Vodd", de Mihail Sadoveonu - romun istoric -

Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ductri-Vodtr" de Mihail Sadoveanu(1880-1961)a aplrut in anul 1929 gi constituieculfreaprozeisadoveniene ce evocf,perioadaistoricf,de gi suferin[6 de dec[derea Moldovei,urmdndvolumelor"Neamul qi "Vremuride bejenie". $oirndregtilor" Mihail Sadoveanuporneftein crearearomanuluide la documentele cronicarilor, dar gi din literaturapopularf,careretine in crealiilefolcloricecele mai importanteevenimente ale istoriei neamuluirorndnesc. Romanul evocl imagineaMoldovei, aflat6 in decIdere economicf,gi sdrdciecruntd in care se zbate poporul in vremea domnieilui Duca-Vod6, precumgi luptaacestuiapentrua-gipdstra tronr"rlla cea de a treiadomnie,prin ldcomiade "df,jdii" pusein pentruca el s6-gipoatApltrtibirurilecare-l w, spatelemoldovenilor, lineaudomn, Alecu Rusetestefiul fostuluidomnitoqAntonieRuset,ce Sr fuseseinldturatde la tron prin intrigile lui Duca-Vodd, care-igi luaselocul la conducerea Moldovei.Noul domnitoril alungf,de la ,&i; curte pe Alecu Ruset, insd il jine sub o strictf, supraveghere, dli urmbrindu-itoate rnigcdrile.El este prigonit de vodd pentrucf, S, -$,rr defineasecretulunorscrisoricompromitdtoare pentruDuca,pe care tdndrulle aveain pdstrare[a nigteprieteniin Polonia.Fatalitatea sortii l?cuseca el sd se indrdgosteascd puternicde Catrina,fiica despotului Duca. Alecu Rusetaparein capitolulal doilea al romanuluica insotitoral abateluide Marennein cdlitoriasa prin Moldovapdnd la Istanbul,fiindu-i recornandat de un prietencomun,polonezul

ff, $

trl

,':' sr

283

Vladislav. El vine sa-l intAmpine pe abate in fruntea unui pdlc de opt-zece cdlarefi gi strainul vede "un boier tdnlr moldovean pe-un ardbesc,roib". Imbriclmintea tdnbrului nu face o impresie bund asupra rafinatului abate, pentru cd "straiul nu-i era strdlucit, aga precum ar fi fost de agteptatde la un fecior de Domn" gi nici faptul cd "degi avea nume de bun o$tean, se ?nli1iga cam palid gi lor ismaiI iteni". avdnd subgiratic",cil6rea dupd "moda necredinciogi "pe obraz un zdmbet nesilit". Tdndrul beizadea se confeseazd.abatelui de Marenne. explicdndu-idugmdnialui cu Duca-Vod6,desprecare crede cd este "nebun gi cu pulina minte", c6-i plac peste rnhsurdpetreccrile;;i vinul gi care ii std ca "un spin pe care cu greu il suferegi pe care af dori s6-l smulgd gi s6-l calce-n picioare". Alecu Ruset este un tinir instruit, poate prea evoluat pentrutepoci, vizitase Franla,studiasein Polonia, cunoltea cttltttrit Bizanlului gi pe cea slavd.,vorbe$tebine litnba francezd,llind un f i n o b s e r v a t o r a l l u m i i p r i n m e d i t a l i i s u b t i l e a s u p r ar e a l i t d l i l o r vremii, explicdndu-istrdinului fi rea moldovenilor,mentalitatealor' de via(a, ribdarea gi echilibrul lor interior luate de la naturd. Impetuos pi indrlzne{ pdnd la incongtienlh,el il qantajeazir pe Duca-Voddcu scrisorilepe care le de{ine ca tnlrturie a tradarii domnitorului. Ruset intuiegtecu inteligenld psihologia oarncnilot'. reacliih lor, dovedindcuraj, abilitate qi stlpinire de sinc in situalii limita, cum esteaceeaa intdlnirii tdndruluicu Duca-Vod6:"Mitria{a, ;tii bine cd in privinla asta sunt lhrd de nicio vind qi rt-ai nicicr d o v a d a .[ . . . ] A f a r d d e a s t a ,z d m b i e l s u b l i r e ,i n d u l c i n d u - ggi l a s u l . socotin{acea fhrd de grega mdriei tale infelegecd nu-i nevoiesd md r t r i g cq i s d u n e l t e s ce u . F a c a l t i i a s t a .[ . . . ] l a c o r n i al o r n i r n c n eq i ldndruluidc nimic n-o poateistovi". Voda se cutremurl de crrtezanfa a-l gantaja,"holba ochii gi privi lung la feciorul cel nebun al lr"ri A n t o n i e .[ . . . ] N u m e l e p e c a r e l - a p u r t a tp d r i n t e l et d u ! i s - a r p o t r i v i m a i b i n e t i e . L u i A n t o n i e - V o d di i z i c e a i n a i n t e ad o m n i e i ,C h i r i t a Dracu". Ruset zambi cu satisfacliavictoriei, "se inchini gi saruti mdna Domnului; apoi trecu mdndru la iegire". Ca unrare, Duca-Vodd il curacterizeazd direct pe dugmanr"rlsdu, spundnd: "il cunosc indrlzne{ gi in stare sI slvArgeasci orice fapt:i smintitS".

284

rf I

Alecu Ruset se indrigostise de fiica lui Vodi, Catrina gi iubirea este reciprocS, dar domnitorul hotirl;te s-o mirite cu $teian-beizadea,fiul lui Radu-Vodi" "un schilod pe ciue fata nu-l putea suferi" gi fafl de care "avea o respingere din fundul mdruntaielor, ca pentru o mdncare rea". De aceea, nesibuitul Alecu va infiunta primejdii qi pericole mari pentru a-gi vedea iubita. Cei doi indrdgostili se intdlnesc prin complicitatea Magdilinei, dddacafigancd a domnifei Catrina gi cu tofii sunt cupringi de teami pi de grija de a nu fi descoperiti de tiranicul vodi sau de slujitorii lui. Casitoria pusd la cale de Duca-vodd are la bazi imp662n1s intcrese politice, el urmdrind tronul Tirii RomAnegtipentru fiul s6u, Constantin. Ruset se confeseazi abatelui. mdrturisindu-i chinurile gi suferinfele pe care le indurd pentru ci nu-gi poate implini iubirea: "Arn pe mine cdrneagalui Nessus". De Marenne are pentru tdndrul indragostit,pe care-l vede "intr-o sclavie iremediabili", o simpatie deoscbitd gi o intelegere bl6nd5, voind cu toati puterea pi sinceritateas5-l a-jute.il prezinti Padigahuluiin cuvinte elogioasegi cu o cildurd protectoare: "Acel prieten al meu e un birbat din ncant, pi, din cdte am intelcs e un supus credincios al maiestdtii voaslre.irnpotriva lui s-au ridicat dugmaniigi vor sd-l sugrume". Refuzdnd sir se mdritc cu $tefan-beizade4 domniga Catrina estetrimisd la mlndstire, timp in care Duca-Vodi pldnuieptenunta. Rrrset are un dcstin tragic, din cauza firii sale impetuoase pi a naivitltii cu care il percepe pc maleficul Duca-Vodi. FirI si ascultc sfaturile infclepte ale abatclui, Alecu Ruset pune la cale rdpirea mirelui, clriar in ziua nun[ii, dar este prins de oamenii domnitorului gi dus inaintea acestuia.Fiind zi de mare sirbdtoarc pcntru Duca-Voda, pentru cd-;i rnirita fata, vel-hatmanul Sandu Bulrug,aducdrrdu-lin fala dornnului pe Alecu Ruset,careesteacum o "rinf,gifd", "o liinli slabd, palid[, cu mustitile incurcatede afe de slinge", ipi exprimi nddejdcaci 'oarfi bine sd-l primegticu linigte, cull se cuvine intr-o zi ca asta", mai ales cd "mirele s-a intors la gazda lr,rilir[ nicio striciciune". Dar Duca-Vodd "indl!6 de la spate in sus buzduganulgi pili in frunte, intre ochi, pe Ruset",iar tindrul, "sub nivala slingelui", "se abitu intr-o parte; dupi aceeainainte; gi cdzu cu fap in jos, Iovind cu fruntea lespezile". Asistdnd la sceni" doarnnele de la curte lugiri infricopate, doar mireasa, '"inviluiti in

285

hobotulei strf,lucit",rimase incremenit[,apoi "i;i incovoiefiuntea mdnilealbesdatdrneintr-o parte,ca 9i cum pe genunchi,ldsdndu-gi ar fi fost streinede ddnsa". Iubirea scurtf,gi nefericittrdintre Alecu Ruset 9i domnila care Catrinaestemenitf,a da romanuluio insufleliresentimentald, istorice. epoci sf,treaci dincolode limitele descriptiveale unei "Alecu Rusetnu deschide,astfel,seriaunei tradilii eroicea Rusegtilor.El nu e un rtrsflfat neimpdcatcu rezistenleleuneisoarte patimii lui primejdioasea intrat mai ales potrivnice.in declangarea nu e la indllimeaistoricda lui $oimaru. viteaz, el orgoliul. Degi e Energiagi indrdznealasa, inteligenta$i iscusinlasa in lupte se risipescfdrtr urmtr, indiferenteistoriei gi nizuinlelor ei." (Savin Bratu)

nueA-v0Dn - personaj de roman istoric - personaj atestat istoric - despotul- antierou"Zodia Cancerului suu VremeaDucdi-Votld", de Mihail Sadoveanu - romsn istoric Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducii-Vodtr" de Mihail Sadoveanu(1880-t961) a apdrut in anul 1929 qi ce evocf,perioadaistoricdde constituieculmeaprozeisadoveniene urmdndvolumelor"Neamul gi a Moldovei, de decddere suferinld gi $oimdregtilor" "Vremuride bejenie". Mihail Sadoveanuporne$tein crearearomanuluide la dar gi din literaturapopulardcarereline cronicarilor, documentele istoriceale evenimente in crealiilefolcloricecele mai irnportante neamuluiromdnesc. RomanulevocdimagineaMoldoveidin a douajurndtatea secoluluial XVII-lea, aflatd in decddereeconomici 5i sirdcia

286

cruntdin carese zbatepoporulin vremeadomniei lui Duca-Vod6, eviden(iindlupta acestuiapentrua-gipf,stratronul in ceade a treia domniegi licomia de "d6jdii" pusein spatelemoldovenilor, pentru ca s5-gipoatApldti birurilecare-llineaudomn. Duca-Vodi,personajatestatistoric gi eponim(caredf,titlul operei-n.n.),aflatla a treiadomniepetronulMoldoveide la sfdrgitul secoluluial XVIl-lea,estetipul domnitoruluihain, tiran, crud gi despot,careducelaraintr-o slrlcie jalnicd,marcdndunadintrecele mai neguroase perioadede declderematerialigi spiritual[din istoria ei, din carecauzdesteintruchiparea antieroului. Mihail Sadoveanu il prezintdpe vod[ GeorgieDucain anulde domnie "de la Hristos 1679". cdnd in Moldova se instalaseo atmosferf, qi teroaredin cauzaltrcomieisale,caremlrea de suspiciune dajdiilepoporuluipentru"a pl6ti mucaremeaua" (taxape caretrebuia sf,o pl5teascf, turcilorpentruinnoireadomniei- n.n.),confiscaaverile boierilor,ii chinuiagi "ii izbeacu buzduganul de moarte". Personajnegativ,antierou,domnitorulDucaesteconturat de c6tre naratorul omniscient din trdstrturi morald malefice, reiegite, indirect, din comportamentul, faptele Si mentalitatea personajului. Necru{trtor,rdu, inuman,ducdndo via1f,izolatddin pricina firii sale inchise, rduttrcioase,Duca-Vodf,inspirl teaml tuturor,pentruc6, suspiciosgi ursuz, este neinduplecat fali de gi p[cateleomenegti. sldbiciunile Ura profundtrpe carevod6o are fald de beizadeaua fostului domnitor Rusetil determindsd-i facd reprogulisevereacestuia, care,avAndcurajulnestdpdnit al tinerefii, ii rSspundecu franchetejignitoare ci, pentru gregelilecomise, fusesedeja judecat "la Starnbulde vizir", dar mai ales c6 9i "Dulnnezeule iartd.E adeviratcf,oameniicei progtinu suntatdtde ierldtori...". Domnitorulrirndnecompletimpasibil la suferinfele moldovenilor,pe carei le sernnaleazd sulgerulLupu:"Duca-Vodd nu p6reanici rnigcat,nici rndnios.igi pdstrastapdnirea de sine". BltldnLrl Vasile Ghenca,"firav, slibdnog gi spdnatic",adus la jLrdecatd in fala divanului,arecutezanta de a-i spunecu semetie$i demnitateadevdruldespre dezastrulin care vodd conduce Moldova:"Vizdnd cd mi se punein rndni cufit ca s6belesc{ara,lam lepadat". Duca stdpdnegte arta disimulSrii, pe care o exerciti.cu rndiestrie in perioada domniei,pentrua prindegi pedepsi pe orice

287

boier care ar incerca si iasd de sub tiranie: "Vdzdndu-m6 pe mine vesel gi nebinuind nimic, dacd sunt ldngd noi, unii din vinova{i nu vor sc6pa", ori pentru a le confisca averile: 'Nu mi-ar pdrea riu sd fie acela dmestecat,cdci are atdteaprisdci, herghelii, cirezi gi hanuri gi mai ales atdteapungi de aur, incdt ar avea cu ce-pi pldti viclenia". Iute la mAnie gi neiertitor, Duca infricogeazd pe "boierii, slujitorii gi robii" care asistau la judecata lui mog Tudor $oirnaru, nu prin izbucnirea lui vodi, cdt prin "fapta pe care voia s-o sdvdrgeasci"',atunci cdnd !6ranul nu mai poate indura suferinfa gi-i spune cu o adanca amirdciune: "Mulldmegte-te, mdria ta, cu banii nogtri, cu vitele gi cu rodurile pimdntului gi cu mierea qtiubeielor noastre; nu-!i incdrca sufletul cu sdnge. Cdci se suie pdnd la cer pldngerile obijduililor, iar moqnegii cei nein[elepfi gi orbi te blastiimi si mori neiertat gi singur!". Domnitorul le crufi viala celor adugi la judecatd, dar poruncege cu bestialitate, "'si-i vdrdli in beciuri, si steiein obezi pdnd ce satele lor vor pldti de doui ori c?$arati' tabelele vistieriei", l5comia sa fiind liirl limite. Dorinla de a Emdne pe tronul Moldovei costi foarte mulli bani, "'acel Stambul blSstiimat e ca o gurd a Tartorului. Pogisa tomi in el comorile lumii, nu se alini in veci". Duca-Voddeste nesiitul de putere gi de stiipSnire, ocupd, pe ldngi tronul Moldovei qi pe cel al Ucrainei turcegti,"al c6rui tui (tron - n.n.)il dobdndisein ziua impicdrii sale cu $tefan beizade4 de fa(a fiind Sultan Mehrnet". Naratorul ilustreaza" indirect, aviditatea personajului, atunci cdnd descrie curtea domneasci de la lagi: "Aici stapdnea Duca-Vodi cu topuzul siu gi cu cele doui tuiuri in a treia a sa domnie". Orgoliul s5u nemiisurat reieseindirect din episodut nunlii fiicei sale, Catrina, a cdrei cdsdtorie nu constituia o bucurie pirinteasci" ci un prilej de a arita lumii bogAliile sale qi de a-gi satisfacetrulia ftrd margini. Apadar,acum cd era "Voievod qi-n Moldova qi-n Ucraina", trebuia sd organizezeo nunti "cu mare strdlucire[...], ca sAse pomeneascdgi-n alte liri gi la altc limbi de mlrirea sa qi si rirndic irrscmnatgi-n letopisefi'',insd calculele lui de a-qi achita cheltuielile au in vedere numai grdnele,vitele gi roadelepe care "niddjduiegte" c6 le-au ficut liranii, carora sa le ia toatd agoniseala prin biruri exagerate: "Naddjduiescde la Domnul Dumnezeu[...] cA secerigurile s-aul?icut cu bine in gardgi holdeledau fiolos.Fdnalurileau fost bune pentruvite gi oi; [...] Om aveade undestrangeiar in vistierie".

288

Tirania domnitorului,plScerealui de a chinui oameniise apropiede sadism,atuncicdndil judec[ pe spdtarulMilescu:"Se poateca in noapteaastasd nu te gdsescvinovatt...] li soarelede rndinis6-[iluminezeziua cu pace.Dacdva fi agasd te bucuri;dar sd gtii cd n-ai scipat cu desdvdrgire. Deasuprata va urmasd atdrne va hotdrisdnu-mifie de folosgi s6te pot sabie,pdnl ce Dumnezeu depliniefth".CdndhatmanulSanduBuhugii aducevesteaprinderii lui Alecu Ruset,"Domnulavu un rds silnic [...] simti infiorarea din nou mdniape careo aveain gdtlejca bucuriei[...] rdnjindu-gi pe o ragi16"gi, degieraziuanunfiifiicei sale,dornnileiCatrina, igi pregdticr"rsatisfacfie "buzduganul cel mic,cu carebdtusein ajunpe vornicii de tdrg" pentru a-l ucide pe tdndrul beizadea. Monstruozitatea personajului este reliefat6, indirect, prin satisfac{iadiabolicl pe care o simte atunci cdnd il omoari pe sa tdnf,rulRuset,silind-ope fiica sa,careeraindrigostitlde acesta, asistela gestulbestialal tatdlui,chiarin ziua nunlii,care,oricum, era pentruea o povardsufleteascd. Criticul literarNicolaeManolescuvedein Duca-Vodd"un prin naturdgi tradifie". despotde tip turcesc,rnachiavelic

eErMARn $TEFAN

- personaj principal de roman istoric - personaj atestat istoric - pcrsonaj legendar -

'Fra(ii Jderi" le Mihail Sudoveanu - romsn istoric Mihail Sadovcanu(1880-1961) estecreatorulromanului trei istoric in literaturarornind.in operasa, prozatorulilustreaza secoledin istoriaMoldovei:secolulal XV-lea ($tefancel Mare), secolulal XVI-lea (lon Voddcel Viteaz),secolulal XVII-lea ($tefanTornga, VasileLLrpLr, Duca-Vodd).

28.!'^

Viziunea lui Sadoveanuasupraistoriei este aceeaa unui proces complex, cu perioadede ascensiunesau decddere.intr-o succesiune imprevizibil6.El realizeazd o armonizarea contrariilor, imbindnd epopeea, eroicul gi grandiosul cu maleficul, nesemnificativul,antieroicul.PentruSadoveanu, agadar,istoria inseamni progres,civiliza!ie, modernizare,stabilitatepoliticd, evolulieeconomicd dar gi regres,primitivism,tiranie,instabilitate politic6,sf,rtrcie. Prozatorulare harul de a armonizarealul cu legendarul, intr-o dimensiunefabuloas5,indlfAndpersonajelela statutulunor semizei,prin eticagi faptelelor exemplare:$tefancel Mare, Ion Vodi cel Cumplit,Nicoarf,Potcoavdetc. Raportul dramatic dintre om gi istorie esteilustratprin neconcordanla dintre fluxul evenimentelor gi aspirafiileutnane, acestea din urmf,rdmdndndneimplinitedin cauzaagresivitdliipe careintdmpldrile istoriceo exercitf,asupraindividului. Sadoveanuconstruiegtepersonaje dilematice, al c6ror conflict interior se declangeazd intre datoria responsabilitf,tii istorice gi pasiunileomenegti.Atunci cdnd iese invingdtor sentimentul datoriei,personajele sunteroi exemplariai neamului romdnesc.Cdnd, dimpotrivd,conducf,toriisunt dezinteresafi de soartafdrii, romancierulcreeazd personajef6rdsemnificatieistoricd gi fdrl aurd legendari,antieroi, pe care istoria nu-i re{ine intre valorileneamului. Atmosfera inf,lfdtoarea prozei sadovenienese datoreazf, limbajului inconfundabil,careimbinl, cu o tainici magie,limba arhaicd gi stilul cronicilor cu cea mai aleastrgi fermecdtoare limbl populartr moldoveneasc5,rezultdndo muzicalitate incantatorie, in carese manifest6, remarcabil, sugestiaverball. in romanul"Frafii Jderi", Mihail Sadoveanu evoc6epoca de gloriea Moldoveiin secolulal XV-lea.Romanulse contpunc din trei volume,fiecarepurtAndun titlul sernnificativ pentruesenta subiectului: "Ucenicialui lonuf" (1935),"Izvorul Atb" (1936)pi "Oamenii Milriei Sale" (l!M2). Opera are in centru epoca de str6lucirea domniei lui $tefan cel Mare, cuprinsdin perioada 1469-1475,fiind prezentatade insupi autorul ei cu sLrbtitlLrl "roman istorict' gi esteo epopeede reconstituirea atmosferei

29(}

T,

#r h,

,ft1

,1{*l '11.. Tl' V6

,8" rl

1J

lr

din aceaperioadf,,cu o deosebitA autenticitate a evocdrii,o cronictr, o legendil, un poem folcloric, un roman realist, un roman de aventur5, un roman de dragoste,un roman de familie, un roman social.De aceea,aceastA operf,estecunoscuttr ca fiind "un roman de romane", o adevdratf,rapsodie nafionaltr,in care se impletegtefrumosulcu sublimul gi cu tragicul. $tefan cel Mare, personajul principal al romanului,este voievodul Moldovei, agadar un personaj atestat istoric. Personalitate complex[ (personaj"rotund"), $tefancel Mare este conturatprin doud ipostaze:unaca domnitor, gi cealaltdca om. Principalele trdstrturi ale protagonistului sunt inspirate portretul din fdcut in "Letopisetulfdrii Moldovei", de Grigore Ureche:"se vorbegteprin satedespreMdria Sa ci-i om nu prea mare de stat, instr groaznic cdnd igi incruntl sprdnceana". Degi concis, portretul fizic pe care Sadoveanuil face, tn mod direct domnitorului,estesemnificativgi din punctde vederepsihologic: "Vodf, $tefan, cllcdnd in al patruzecilea an al v6rstei, avea obrazul ars proasplt de vdntul de primivard. Se purta ras, cu musta{augorinctrrun(ittr.Aveao puternictrstr6ngerea buzelor gi o privire verdetIioastr.Degiscurt de staturtr,cei dinainteasa, oprili la zecepagi,pdreauc[ seuitdla el dejos in sus".Accentuarea privirii sugereaziforfa moralil a eroului,mareasavoin{i, precum gi autoritatealui asupracelordin jur. Un alt personaj,Nechifor Cf,liman,ii face,tn mod direct, . un portret alegoric,"acologedeVoddca un cerbfrumoscu steain frunte,iar imprejurulcerbuluinumaijivine." Vodd $tefan este un personaj construit mai ales din nuraliunile celorlaltepersonaje,el fiind la inceput absent, dar influenldndcornportamentul oamenilorcare-l a$teapt6gi care-i conferf,o aurddivin6,de undese compunegi valenlalegendarf, a voievodului.Se creeazdimpresiac[ gi for{elenaturii i se supun: "de cdnd aceaputerese a$ezase asupraMoldovei,pdreacd s-au gi schirnbat stihiile.Ploilectrdeaula timp, iernileaveauomiturile irnbelgugate".Apari!ia Voievoduluiin roman are loc intr-un mornentcu totul deosebit.la SlrbdtoareaHramului Mdnlstirii Neamf,undeesteadunatdintreagasuflareomeneascf, a Moldovei. Naratorul ilustreazf,cu mdiestrie regizorold miscdrile scenice ale

291

mul{imii, duhul legendei,atmosferade ireal ce invdluie totul. Se simt gi se aud reacliile celor care il a$teapt6pe Mdria Sa cu o nerf,bdarecrescdndd,"ca gi cum s-ar fi aprins pulbere de pugc6". Prozatorul pregdtegtecu artl aparifia domnitorului, crednd o ernolie puternicd in rdndul maselor de moldoveni, iar evenimentul este notat prin reaclii $i gesturi foarte sugestive:"femeile prinserda se tdngui cu mdinile la tdmple gi a-gi cduta pruncii". Atmosfera este redatd prin verbe impersonale ("se aude", "se spLlne", "se agteaptd","are sd se intdmple"), iar personalitateavoievodului se contureazd prin acumuldri treptate de pdreri ale oamenilor': "numai un orn viteaz poatecutezasd ridice oclrii spre Mdlia Sa, cei nevrednicis6-giplece capetelein f6rdnf,". Figura legendari incepe sd se contureze, indircct, prin intrebdrile pe care gi le pun oanreniidespreVodi, daci "e cumplit la vedere" sau dacl are un "anurne palog cu care cearti pe unii boieri?''. $tefan aparein toatd mlre(ia sa monumental:i, "cllare pe cal alb", iar ei-ectr,rl asupra rlullimii este miraculos, "o fcrneie nagtede erno{ieslobozinddin miruntaiele ei un prunc". $tefan este o personalitate recunoscutl a Renagterii: "Mdria Sa a biut apa infelepciunii din aceeagifdntana risf,riteanir din care s-a addpatApusul". El este un invl{at, un mag ini{iat in tainefe naturii. pentrurcd, aga clrm .rc autocarsclerizauzd, "noi domnii 9i stdpdnitorii trebr,riesd urmirn pilda soareh-ri.d6nd in f i e c a r ez i l u m i n i 9 i c d l d u r 6 l i r i a p r i r - n i " . V o i e v o d u le s t e f a m i l i a r c u s u p u q i i , a p r o p i a t d e o a m c n i i simpli, ii cunoagtepe fiecaredupf, nume, facc dreptatecelor rnulli. este generos gi ii rdspldte$tepe cei care luptd pentru libertatca Moldovei, insa cu boierimea trf,ddtoare este neindurltor. p e d e p s i n d u - ie x e m p l a r . Spirit justi{iar, $tefan este neinduplecatcu cei ce gregesc, i n s t a r " r 6 n di n M o l d o v a o r i n d u i a l a , s i g u r a n { a g i r e s p e c t u l d r e p t l { i i , d e a c e e ae s t ev e n e r a t g i i u b i t d e c e i m u l t i , d a r g i t e r n u r de aceia care sunt tentali de trddare gi necinste,Vodd exercitdnd, astfel, o autoritate deplini asupra tuturor. Orice incercare de trddare a marii boierimi este imediat anihilata, pentru cd $tefan considerdc[ in Moldova sllnt prea rnLrltistapdnigi "nu trebuiesi fie d e c d tu n u l . "

292

t

Ca personaj istoric, $tefan cel Mare este simbolul puterii, autoritatea, instanfa supremd in lVloldova, cel care trebuie sa infeleagb "de ce rlsare gi asfinfegte soarele", deoarece i'numai prostimea viefuiegte pentru pdntece". Puterea supremd a domnitorului stdrnegtespaimd gi admira{ie, sfiald gi incredere, Voievodul este un in{elept care ajunge la cunoagtere prin respectarea ritualurilor strimogegti, astfel vdndtoarea de la Izvorul Alb este iniliatic5, destinul Moldovei gi al domnitorului dezvdluindu-se prin integrarea in permanenfa naturii, singura ddtitoare de fo(d gi infelepciune. $tefan cel Mare este gi un personaj clasic pentru cd ac[ioneazd mereu sub imperiul datoriei fa15 de fard qi popoq iar intre rafiune gi pasiune invinge totdeauna ra{iunea, responsabilitatea de domnitor al Moldovei delindnd supremaliain f a l a s l a b i c i r r n i l oor m e n e g t i : $tefancel Mare se defineqte,mai ales,ca personaj romantic, avind aurl miticl gi legendarS, trdsdturile excep(ionale reiegind, in mod direct, din opiniile oamenilor 9i, indirect, din cornportamentulvoievodului in b5talii, unde dovedegteo vitcjie fabuloasl precurngi din relaliile cu celelaltepersonaje,rdsplStindui pe eroii Moldovei qi pedepsindfhra mil6 pe boierii trlddtori 9i lacomi. Definitorie pcntru patriotismul fierbinte gi eroismul lui excep{ional este lupta de la Vaslui, ca simbol al tuturor izbdnzilor sale irnpotriva dugmanilor!5rii, prilej cu care naratorulil ilustreaza ca pistrltor al legilor.nescrise strlmogegti, ce triiegte in cultul eroilor Moldovei, pe care-i pomene$te pe fiecare pe nume, rugdndu-se pentru sufletul lor gi pentru care poruncegtesd se irnplineascdsfdntaslujbd pi datinaa ingropdciunii. $tefan cel Mare simbolizeazdtipul domnitorului suveran luminat gi autoritar, inconjurat de boieri gi rdzegisupugivoinfei sale. E,steexponent al idealurilor de libertate gi dreptate ale poporului sIu, fiind in6lfat la condilia de supraom, cIpIt6nd trdslturi mitice 5i legendare. Trasiturile ce domini portretul lui $tefan cel Mare sunt agadar; patriotismul fierbinte, setea pentru adevlr, vitejia, curajul, puterea de sacrificiu, spiritul justitiar. toate acestea pusein slujba poporului qi a {arii, cirora le-a dedicatintreagaviali.

n #

$.

lri

f s.

4

; #, *

$ s.,

293.

Mihail Sadoveanuvede in $tefan cel Mare, ca gi Nicolae Iorga,pe "cel mai cinstit Si mai harnic domnitor, strasnic h mLnie Si senin in iertore", aga cum il portretizasegi Grigore Ureche?n Letopise!"iute la mdnie",menlinandu-lintr-o aur6 legendardprin modul in care se rdsfrdngein congtiinla celorlalti, situand personajulla limita dintre fantastic ai real, dintre mit gi istorie, dintre istorieqi legendd.

PERSONAI I}EROMAN MODBRN BOBBYPOIICRAT - personajsecundarde roman modern,obiectivgi realist- adolescentul-elev"Curteonuntii", de George Cdlinescu - roman modern, obiectivSi realist Gsorge CSlinescu(1899-1965)este o personalitate plurivalentda culturii romdne,remarcdndu-se ca prozslor, poet, critic Si istoric litersr. "Istoria literaturii romdne de Iu origini pdnd in prezent" (1941)esteo lucrarea..lnonumentalI; unicd nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literaturdromdnd.o crea{ie"de geniu,carenu aparedecdto datl pe secolgi poatec[ o singurddatdintr-oculturS"(Al.Piru). Prinaparifiaprimului struroman,"Carlea nun{ii" in 1933, GeorgeCdlinescu a anulatideealansatddeTitu Maiorescu( 1886).aceea cd un critic literaresteincapabilsd scrieprozAde ficliune.Aga curna mdrturisit, el s-aavdntat in domeniulliteraturii din celpulindotErnotive: "pe de o partedea md recre4pe de altadea faceun exerciliuminorin vedereauneipldnuiteopereepice",iar prin caracterul autobiografic al acesteiprime prozede fic1iune,Cdlinescu"se autoportretizeaza gi zugrf,vegte ambianla familialSdintr-unmediumic-burghez analogcelui (DLunitru in careel insugiigi trliseadolescenta" Micu).

294

Bobby Policrat estepersonajseiUndar in roman,frateleVerei in clasaa VII-a B gi elev la Liceul"GheorgheLazAr"din Bucuregti, (corespunzf,toare claseia XI-a din invdlSmdntulactual- n.n'). F'l esteun tip reprezentativ(personajtipic) pentruliceeniidin toate tirnpurile, indiferentde epoctrsau ideologie,iar in roman el aspecteale invildmdntului prin atitudine9i mentalitate, ilr,rstreaz5, clestat Cititorul facecunogtin!f,cu personajulin capitolulintitulat " lui Bobby", in care este relevantl relagia profesor-elev,construild prin gesturi, vocabular' superficialitate adolescentind proprii comportamentului liceenilor, .prin atitudinea cudrelor didactice, precum Si prin cdtevu aspecte spacifice procesului de tnvd1dmint din Scoala romAneascddin perioatla interbelicd. Toate acesteaconstituie qi principalele procedae indirccte de caracterizare, care argumenteaza construc{iamodernl a personajului. Bobbyestesuperficial,inva{tr pe apucate9i numai dacl este in pericol de a r5mAne corigent, chiule;te de la cursuri pentru a rnergela piscini sau la meciuri' Caracteristicile definitorii reies,intlirect, din scena de la inceputulcapitolului, spregcoalf,ca s6 cdnd,cu plrul inc6ud de la piscinf,,el se grtrbegte Silivestru profesorul intrucit "pu{in cafteade istorie", rdsfoiascd Capitanovici,care era gi autorul manualului,anun{asec[ le d5 Ca oriceelev,Bobbydispre{uiegte extemporal. {inuta obligatorie agac5,inaintede a intrain liceu,el i9i prindematricolape mdneca pdldriacu $apcade unifonnf,. haineigi inlocuiegte Alte episoude nurative evidenliazd, in mod indirect, trislturi specifice vffrstei adolescentine9i tipice pentru categoria elevilor de liceu, argumentecare-l motiveazl ca personajrealist. Superficial pi dezinteresatfala de obiectelede studiu, agadarqi fala de istoliaromAnilor,Bobby ignor[ pe oricinea trdit istoriccare inaintede anulna$teriisale(1914)9i oriceeveniment din campania cu la'77 rdzboiul de "Contunda cr-t el: legf,turd nu are Era Mihai Viteazul. Bravul Mihai, Mihai gi credea in doi BulgaLia 9i a scrisqi cd convinsc5 GrigoreAlexandrescu Eminescua murit de curdnd".Indiferen(afa{5 de ;coal5il fEcuse cdnd atLrnci imun la oricefel dc jenl sau mustrarede congtiin{d

295

incurca evenimentelesau personalitAlile istorice, iar indolen{a doveditd in preg[tirea lec{iilor gi teama de corigen{i il determind sd copieze la extemporal.Profesorulil vede, insemneazf,"o cruce rogie pe foaia lui Bobby" gi gdsegtein banca acestuia un caietoracol, din care zboard,pe podea "un vraf de fotografii de actrile de cinematograf'. Silivestru simte o adrniralieciudatd pentnr Bobby, pe care il caracterizeszd direct "haimana simp.rticd". avertizdndu-l cd numai posesoarea"Oracolului" il poate recdpdta. Inteligent qi descurclref, lui Bobby Policratii vine geniala idee sd o trimitd pe sora sa, Vera, la profesorul Silivestru ca sd recupereze"Oracolul" gi, totodata, sf, incerce o rezolvare a fraudei cornisede frateleei, copiatul. FirI niciun scrupul sau remugcare, baiatul aduce drept scuzf,minciuna ci-i murise o rudi apropiatdgi fusesedeprimat,din care cauzd nu se putuseconcentrala lucrare: "Bobby era hotirdt sI treacl in rdndul morfilor pe oricine din farnilie", ba chiar sd poarte "o bandd de crep negru pe rndneci". Degi profesorul Capitanovici are o pdrere foarte proastd despre elevul sdu, caraclerizAndu-l direct. "Policrat ista e o haimanal". cedeazdla intervenfialui Jim gi-i mdrturisepteVerei cd il iartd de dragul ei, concluziondndca "fratele d-tale e un t6n5r norocos, ndscut sub o stea favorabild". Mediul ambiant este un alt procedeu artistic de curacterizare indirectd a personajului reulist, ca tip reprezentativ pentru liceanul pus pe lotii li dornic de bravuri care sI-i aducl admirafia qi simpatia colegilor. in tirnpul orei de muzic5, Bobby Policrat adoarrneculcat pe ultima bancd, fin6nd strdns in rndnd manualul de istorie,insi profesorulOstrogotu il cheami la leclie. Indolent gi impertinent,trezit.brusc din somn, Bobby o zbughegtc pe una dintre ugile lateralecu profesorulpe r:rmelesale.in clasdse stdrnegteun vacarmde nedescris,Bobby, bucuros cd estein centrul aten{iei, intrd pe altd ug5, apdrdndin fafa clasei cu gulerul hainei ridicat gi "lhlcile legate cu batista gi obrajii urrrflafi intr-un chip nenatural". Ostrogotu il acuzd.pe Bobby cd ficuse "prca rnult clapa-clapa",impunge cu degetulobrazul elevului, din gura ciruia "{dgni afara un cocologde har1ie",apoi pune mdna pe baghetacu care dirija gi vrea s[-i dea in cap. insd Bobby o ia la goanf,pe una dintre ugile arntlteatrului,urmdrit indeaproapcde profesoqintld din

296

*, {\ ;: ]i

$ T

,i. l*

til

nou gi aleargd prin clasi iaq cdnd in sfhrgit, este prins, mai climpdnegte o datd atdt de autentic, incdt intreaga clasd se transformd intr-un cldmpdnit, fapt ce il isterizeazdpe Ostrogotu,care "se fbcu vdndt" qi-l da afari pe elevul obrpznic, imbrdncindu-l pe scdri. Reprezentativpentru generafia lui, ca 9i tinerii din zilele noastre, Bobby este un pasionat al sporturilor, in principal, al boxului, care era la modd, de aceeaeste un adevdrat"eruditn'in dorneniu: "gtia pe degete toate asociafiile,toate meciurile, pe toli campionii, outsider-ii Si challenger-ii". El cunoagte numeJe sportivilor gi al vedetelor de cinematograf, este interesat de arninunte din viala acestoragi de relatiile lor arnoroase,dar habar n-are culn ii cherna pe domnitorii romdni sau confundd in mod p e n i b i l e v e n i r n e n t e lgei p e r s o n a l i t A l i lies t o r i c es a u c u l t u r a l e . Ca orice elev, Bobby folosegtecuvinte argotice, "Aiurea!" ]i "Zexet", pentru a brava in fala colegilor sau a pAreanepdsdtor fa{a de eventualeleconsecin}enegative. Bobby sprijini, discret, dragosteadintre Jim gi Vera, duce s c r i s o r i l ed e a m o r d e l a u n u l l a a l t u l $ i , a t u n c ic d n d a r e n e v o i e ,n u sc sficgte si ceald bani de la tdndrul universitar.E,l este singurul pricten al cuplului gi dupd cdsltorie, fiind acceptatca musafir unic gi pafticipant la distrac!iiledin casatinerilor. Ca un continuatorsimbolic al lui Jim. adolescentulBobbv sirnte primii fiori ai iubirii pcntru o colegd de la alt liceu, "o tresdrirenecunoscutlpAnd atunci" gi viseazl pentru prima oari sd sirurte o fatA "ca la cinematogral-'. L i m b a j u l a r t i s t i c a n t i c a l o f i l s c d i s t i n g e ,i n p r i n c i p a l ,p r i n lcltrticn dalaliuIui, utilizatd atdt in descrierea caselor, a interioarclor, cdt gi pentru evidenlierea trdsiturilor frzice, inrbrf,carnintei gi coafurii personajelor, constituind adesea un procadcu u rtistic de cuructcrizure. Stilul coloqrral definegte lirnbajul artistic al romanului gi i n d e p l i n c g t ef i r n c I i a d c c o r n u n i c a r ei n s f e r a r e l a { i i l o r c o t i d i e n e dintre personajele romanului: "Taci, dom', obraznicilor, n e r n e r n i c i l o rC ! i t e g t ed , o m ' ! " ; " A v i z u t p e d r a c u ' ! " ;" - M d , B o b b y , sd gtii cd !i-o coaceOstrogotu!" etc. Romanul "Canea nuntii" ilustreazd.Drin c'onlrast.obiceiuri.

297

mentalitAli,scenedin lumeainvechitdSi s{bcanta reprezentatd de locatarii"caseicu molii" qi activitdlilepline de energieSi vitctlitate ale tinereigeneralii,simbolizate, in principal,prin Jirn, Bobby gi celelaltepersonaje aflatela inceputulvie{ii.

COSTACHE GIURCIIjVEAFIU - personajcentralde roman modern,obiectiv,realist-balzacian - avarul"Enigmt Otiliei', de George Cdlinescu roman modern, obiectiv,reolist-hulzaciunin 1932, George Cdlinescu (l S99 - 1965) sLrstinea necesitateaapariliei,- in literaturaromdnl - a unui rornan de atmosferlmodernd, degirespingea teoriasincronizdrii obligatoriia literaturiicu filozofiagi psihologia epocii.argumentdnd cd liter.atura trebuiesd fie in leglturf,direct6cu "sufletulLlman".Prin romanele lui, Cdlinescudepdqeqte realismulclasic,creeazlcaractere domi nate de o trdsdturbdefinitorie, realizdndtipologii -avarul, arivistul-, modernizeazl tehnica narativtr, folosegtedetuliul in descrieri arhitecturalegi in analiza personajelor, inscriindu-seastlel in realismulsecoluluial XX-lea, cu trirniterecefid c6trecLealialui Balzac prin istoria unei mogteniri,in jurul cdreia rornancierul construiegte imaginea societAlii burgheze din Bucr,rre5ti. Costache Giurgiuveanu este personajul central al romanuluipentrucd, direct sau indirect,el hotdrdpteclestinele celorlaltepersonajecare se concentreazd in jurul aver.iisale,in goanadupf,mogtenire. El esteunchiulILriFelix,cltmnatcrrdoctorul Iosif Sirna,cafeavusese o singurdsord,cdsdtolit[cu GiLrrgiuveanu, dar aceastamurise demult. Mult mai tdrziu, dupd nroartea d o c t o r u l u i , C o s t a c h ed e v e n i s e t u t o r e l e I u i F e l i x S i r n a . Giurgiuveanu estetatdlvitleg al Otiliei,deoarece fusesecisdtorit,a douaoard,cu mamaacesteia, carernulisegi ea, dar batrdnuln-o infiaseoficial pe fata.

298

$: t!'

I

$ l'

;i.

Ca personaj realist tipic, Costache Giurgiuveanu intruchipeaztr avarul, inscriindu-se in descendenfalui Hagi-Tudoseal lui Delavrancea sauHarpagonal lui Molidre,dar se distanteazd de acegtiaprin tehnicamoderntrde realizare a eroului, in incercarea de a-gi depagicondifia.GeorgeChlinescuigi apdrd personajul,negdndincluderealui in qirul avarilorgi aducdndca argumentfaptul cd Giurgiuveanuesteumanizat de dragostealui sincerl pentru Otilia, chiar dactr nu reugegtestr materializeze niciunadintreintenliilesalede a-i asiguraviitorul. Incd de la inceputul romanului,aparilia b[tranului este bizar6, deconcertdndu-l pe Felix atunci cdndii spune:o'nu-nustd nimeni,aici", rdspunsde domeniulabsurdului. Felix igi imaginase cd tutorelesf,ue un orn masiv,"de o greutateextraordinarf,", avdnd in vederectr qtiadespreel cl estebogat,definemai multe imobile, ii fusesenumit tutore gi administratoral averii sale,argumente pentru a-gi inchipui cd Giurgiuveanuare fo([. Portretul fizic, reulizat prin ochii lui Felix, ca personaj-maftor, reliefeazd,,prin caracterizaredirectd, un personajce se apropiede grotesc,un om mititel, pu(in adus de spate,cu o chelie de porfelan,cu fafa spintr, buzelegalbenede prea mult fumat, cu ochii clipind rar qi moale:"Capulii eraatinsde o calvilietotali gi fa{apdreaaproape spdndgi, din cauzaaceasta,pitatl. Buzeleii erauintoarsein afarf, gi galbenede preamult fumat,acoperind numaidoi dinfi vizibili,ca nigteaqchiide os. Omul, a cdruivdrstf,desigurinaintattrrdmdnea totugiincertd,zdrnbea cu cei doi dinli,clipindrargi moale,intocmai ca bufnilelesupdrate de o lurnindbruscd,dar privindintrebdtorgi vldit contrariat". Aspectul exterior Si interior al casei ptrrdginite, aflate aproapein ruin6,ilustreaziindirect - cu toatedetsliiledescriptive curicnturale- avarifia personajuluigi un soi de parvenitism, arhitectura caseisugerdnd"intentiade a executagrandiosul clasic in materialenepotrivite".Ca toli avarii,Costache Giurgiuveanu se teme de orice nou venit, ca de un intruspericulos,un potenfial atentatorla avereasa,de aceearnaiintAiil respingepe Felix. Caracterizares indirecld a personajului se face prin acumulureu de fopte, intAmpldri, vorbe, gesturi, gdnduri Si atitudini.Micile "ciupeli" fatd de Pascalopol, socotelileincdrcate

299

pentru intrelinerea lui Felix, oblinerea unor cdgtiguri anuale prin inchirierea unor imobile pentru studenfi, localurile, restaurantele motiveazd, indirect, avari{ia personajului, mai ales cd el se supune unor priva{iuni personale de hrand, imbrdcdminte ori ingrijiri medicale. De cdte ori are prilejul sd mdndncede Ia alfii, gesturilesalesunt sugestivepentru licomia structurall: "Bitr6nr"rl mdnca cu lScomie, vdrdnd capul in farfurie". intdmpldtor, Felix gasegtecaietul cu socoteli al lr-ri rnog Costache,in care vede, cu uimire, o rnulfime de cheltuieli puse in seama sa gi surne importante luate din contul shu. itttt'e aceste calcule se regdseau,pe l6ngd chirie gi masd, cdr{i gi instrurnente rnedicale, materiale pentru construclii. un vojaj la Iagi, lmbrdcdminte,bani de buzunar,sume pe care t6ndrul nu le pritnise niciodatf,de la tutorele sau. ingeldtoria grosolanl gi falsificarca socotelilor de cdtre tutorele sf,u in administrareaaverii, il nducesc pe Fclix, care ii rndrturisegte Otiliei cI s-a uitat accidentalin actele pi lui rno; Costache a aflat cd are un venit anual de zece rnii de Iei, din care cheltuiegte,spune el cu un umor arnaq "carn o rrie de lei pe luna gi construiesco casdcu clrdrnizile din curte". Umanizat in avarifia sa de grija paternd pentru Otilia, Cosatache vrea si-i construiascd o casd, pentru a-i asigr-rra"f'efetifei" lui o stabilitatein viitor, dar, zgArcit pAnI la absurd, lblosegtematerialctbarte ieftine ori gratuite.strdnsede la deuroliri. ial planul arhitecturalil face singur,deginu se pricepedeloc la desen tehnic.Adunl bani din oricc, nu se dI in llturi de la nimic pentrrl a acurrrulacAtde minore avantajernateriale;vinde cursuri,nranuale, seringi, instrumenternedicalepe care le conflsci sau le ia pur ;i simplu de la studenliicare stiteau la el cu chirie gi careintdrziaucrr plataacesteia. Banii ii tine in casd,ascungiin locuri l'erite,temandu-sepermanentsd nu-l vadf, cineva atunci cdnd umbld la ei, dar nu ii depune la banci, deoareceavarul trebuie sa pipaie gi sd nurnere mereu banii, pe care-i iubegtemai mult decdtorice pe lurne. Gcsturile, bdlb0iula, rdguseala sLtnl urma da apdrura Si procedee indirecte de curaclerizarc, sugerdndreactii provocate de teama de a nu fi jefuit, de a nu fi pus in situalia sir dea vreun ban cuiva care ii cere.CiudI(enia personajului este dati de glasLrl " s t i n s " g i " r a g u g i t " ,d e d u i o q i i l c 9 i e m o { i i l e q t i u t e n u m a i d e e l .

soo

s s D" Xt

"x *

fi q[

fr I

f

* I

$ f, il $

$

cdnd igi freca mdinile cu "un r6s prostesc" sau de atitudinea fafa de Otilia pe care "o sorbea umilit din ochi gi rddea din toatd fiinla spdn6cdnd fata il prindea in brateleei lungi". linuta vestimentard ridicolS - poartf, ciorapi de ldnd de o grosime "fabuloas6", "plini de gduri" - Si aspectul netngrijit unghiile netdiate,ghetele de gurnilastic,nddragii largi de stambd coloratd pringi cu sfoard - il plaseazd la grunila dintre tragic Si indirect, evidenta avari(ie gi privare de un comic, dar accentueazd,. nrinim necesarpentru un trai decent. Este dorninat de o suspiciune permanentl fa!6 de oricine, zbate intre obignuin{5 9i dorin{5, afldndu-s_e se in imposibilitatea de a ceda Otiliei banii sau avereacare i se cuveneaude drept, de la rnama sa. Sentimentcle paterne pe care le are pentru Otilia, singr,rrafa!6 de care este generos, atdt cdt poate el sd fie, il fac sf, infeleagafaptul ci adopfia fetei, testarnentulgi depunereaintr-un cont pe nurneleci a unei surnesubstarrliale constituieo cale dreaptb qi cinstitd de a-i purta de grijd, dar patima pcntru bani, avari{ia sr.rrrtrnai puternice decdt nobilele porniri sentimentalegi-l fac si arndne "sine die" luarea unei lrotdrdri. Costache refuzd.sd facd testanrentgi-i prornite lLri Pascalopolci o sd-i dea banii strAngica s i - i d e p u r r dl a b a n c dp e n u r n e l eO t i l i e i . M o g i e r u li l a j u t ds d s c o a t d de sub saltea"un pachetdejurnal legat cu sfori" plin cu bancnote, dar de care bdtrdnul nu se poate despdrli:"Nu-nu-nu! nu a-acum! [ . . . ] M a i a m s d p r i r l e s c n i g t eb a n i g i v r e a us d - i d u c e mo d a t 6 ,p o a t e c-o str rnerg gi er-r.Nr,re nicio grab[. Banii dgtiaii 1in aici cu mine, igtia, tu singur gtii unde sunt. [..J Am sd sir nu nri fure pr-rngagii t i - i d a u , m a i t i t ' z i u ,s d - i r n a i n u m i r o d a t d . . . " . in timp ce Pascalopolinsistii pe lAngdbitrdn s-o infieze pe O t i l i a , A g l a e a m e n i n { i l i c e n f i o s :" C d t t r i i e s c e u , n i c i o d a t d .D o a r rniri sunt legi in lara asta, rnai sunt tribunale. il Oau pe mdna parchctului pe Costache,asta-i fac. L-a ametit stricata asta. Cine gtic ce-rrfl intle ei." De aici reiese,indirect, caracterul labil al lui Costachegi dcpendcn{a sa totalS fa{5 de bani, tr.lsdturipe care Otilia le infelegegi de aceeanu poatefi supdrati pe "papa", pe care il curucterizcazii tlirccr ca flind "un om bun, dar are Si el c i u d i t e n i i l el u i " . Destinul lui Costache este dramatic, moadea sa sta sub i r n p e r i u la c e l o r a gdi i s p e r l r i g i t e m e r i i n c a r et r i i s e , S t d n i c aR a l i u

3(}1

ffii. fiind cel care pune mdna pe pachetulcu bani, pe care batrdnulil finea asupra sa, tocmai de teama hofilor. Dup[ al doilea atac cerebralavut de Giurgiuveanu,Stf,nicipdndegtela geamuloddii qi bolnavul$opte$te inspdimdntat, presimlindparcdceeace aveasi se intdmple: "ochii, ochii!". Rdmas singur cu "pungagii", mog Costacheesteinsptrimantat ctr rudeleil vor jefui chiar inaintede a muri, se asigurf,cf, pianul este la locul lui gi este obsedatin continuarede ochii "caremi priveauaseard,pe fereastr6".Bdtrdnul ar fi sclpat gi de aceastf, datf,cu viaff,,dar cdndvedeci i sesmulge de sub salteapachetulcu bani, adictrtot ceeaadunasecu patima intreagaviafi, mog Costachemoarecv groazaintipdritl pe chip, articuldndcu disperare:"ba-banii,pu-pungagule". Mediul ambiant gi relagia cu celelolte personaje, ca procedee indirecte de caracterizare a personojului realist sunt definite prin suspiciunea permanenttr de care este chinuit b[tr6nul, blnuind mai ales pe Aglae gi pe St6nic[ Raliu cd ii pdndescaverea,cu toatectr gi celelaltepersonajeau, intr-o mf,surd mai mare sau mai micf,, interesematerialela Giurgiuveanu.Este temtrtor faftr de oricine,areo spaimtrevidenttrfaftr de autorittrfi, de oficialittrli. Noratorul omniscienf descoperdchiar o laturd comicd a situagiilor ivite, ca aceea cdnd Costache face atacul cerebralgi clanul Tulea ntrvllegtein casalui ca sd supravegheze orice migcare,acfiuneaavdnd aspectde asediu.Aglae, in rol de comandant al asediului, vine cu Aurica,Olimpiagi, bineinfeles, cu Stinicd, pentrua vegheaca nimeni str-nu se ating[ de nimic: "Trebuis's6stf,maici sf,pizim, n-o si ldsim in castrun bolnavfdrd simtire, care nu vede, n-aude,cu strdini in castr".Aduce apoi sarmalelede acasf,gi pregdtegteun osp6t mare, ca un festin, ignordndu-ltotal pe mog Costache,care zlcea in pat neputincios: "Tu stailinigtitacoloca un bolnav,s5 nu-fi cadl ghealade Ia cap". in spirit balzacian,reta1iilelui Costachecu familia sr.rnt degrodate:de Aglaeii estefric6,pe Aurica o ur6gte,St[nicdesteun permanentpericol,iar pe ceilal{iii ignor6.Teama provocattrde avari(ieil facesdnu vreaniciundoctorcaresd-lconsulte, blnuind in oricesituafieun complotde a i se smulgebanii. In concluzie,umanizareaavarului Costache Giurgiuveanr.r se motiveaz[ prin respectulpe care personajulil are pentru

802

ffi s, .ffi, .iif

'"*ir isi' ,ft:

.lir '

t$: rl{i; iitil

'{il1 ,f: rtN:

.iF

fr'

pentruOtilia, prin incredereafa![ de Felix gi dragostea Pascalopol, la totulrhmdndnd deginimicdin intenfiilesalenu sematerializeazd, stadiuldeclarativ. "Costacheesteexpresiatipici a unei monomanii.Un altul qi-arinvestibaniiin afacerisprea-i fructificasaugi-arlua mdsuri rnaiseverede paz6,convinscd tofi l-ar fura,gi nimeninu l-ar ocroti; el line totul la el gi e hotdrdts5infrunteeroicoriceapc. Figuralui e unadin marilecrea{iiale romancierului" Costache Giurgiuveanu (Al.Piru).

:{-

riil:

;.: '.i.$*:

,TJ

FAIIIIIA TUMA (ACLAE, SIMION, AURICA, TITI, OLIMPIA) - personajede roman modern,obiectiv,realist-balzacian

4;'l i[ il

T

;ii ,i^

l-

t:

r'i ,t, rl'i

,il,

"Enigma Otiliei", de George Cdlinescu ronurn modern, obiectiv,realist-balzacianin 1932, George CSlinescu(1899 - 1965) susfinea necesitatea apariliei - in literaturaromdnd- a unui roman de obligatoriia teoriasincronizdrii modernd,degirespingea atmosferd cd literaturii cu filozofia gi psihologiaepocii, argumentAnd literaturatrebuiesf,fie in legdturddirectdcu "sufletuluman".Prin realismulclasic, creeazd" rornanelelui, Cdlinescudepdgegte definitorie,realizdndtipologii dominatede o trdsdturd caractere avarul, arivistul,tipul ferninitS!ii,tipul retardatului,tipul fetei batrdne-,modernizeazi tehnica narativS, folosegtedetaliul in gi in analizapersonajelor, inscriindu-se astfel desclieriarhitectr"rrale lui cf,tre crea(ia in realismulsecoluluial XX-lea,cu trimiterecertl jurul cbreia romancierul Balzac prin tema mogtenirii,in din Bucuregti. construiegte imagineasocietlfiiburgheze Personajeletipice, propriirealismului,suntreprezentative pentrucategorii socialeqi psihologice,depIgindastfelposibila trimitere cdtre clasicistn datoratd tr[sf,turii dominante a personajelor. Eroii lui GeorgeC[linescu se inscriu in tehnica

303

modernd a realismului, definita prin utilizarea detaliului in trdsdturi fi zice, gesturi. atitudini, comportament, mentalitate. I i rnbaj gi, nu ?n ultimul rdnd, prin evidenfiereaelementuluigenetic,toate acesteprocedee artistice fiind definitorii in construireacaracterului personajelor. * AglaeTulea este "baba absolutS, hrI cusur in rdu", aga curl o caracterizeazl, Weissmann, este sora lui Costache Giurgiuveanu,rnama a trei copii, Olimpia, Aurica, Titi gi sotia lui Simion Tulea. Portretul fizic este detaliat gi are semnificafii indirectc pentru portretul moral, fiirrd conturatin mod direct, tot prin ochii lui Felix, in ipostaza de personaj-martor: "cu pdrul negrr-rpieptinat bine intr-o coafuri japonezd", cu fala "gdlbicioasd", cu ..buzele sub1iri", cu nasul incovoiat, obrajii brdzdali de cute ad6nci sugereazd,indirect, uri gi venin, invidie gi arfag. Ochii bulbucati ca ai lui mog Costache, ilustreazdfaptul ci Ceorge Cdlinescu utilizeazd, ca procadeu urtistic de caracterizare gi elementul genetic. Gesturile, mimicu, limhajul $i intreg comportanrcntul. cvidenfiazd,indircct, o femeie proastl, acrl ;i vulgar:i, linritatl in gAndire gi, ca toli rnembrii familiei Tulea, lipsitl total de fantezie gi de capacitate creativl. Lacoml ;;i obsedati de averca lui Costache,are Llnsingur s c o p , p e c a r e n u g i - l i m p l i n e g t e :r e a l i z a r e ac o p i i l o r e i . M I r g i n i t I , o d i o a s S ,m e s c h i n S ,i n v e n i n a t i i r n p o t r i v aO t i l i e i , A g l a e s e o p u n e c u t d r i e i n c e r c i r i i f r a t e l u i e i d e a i n f i a f a t a ,a m c n i n ( A n d l i c e n ( i o s : "CAt traiesceu, nicioclatd.Doar nrai sunt leci in tara asta.rnai sunt tribunale. il dau pe rlina parclretulLripe Clstacire, asta,i fac. L-a arnefit stricataasta.Cine qtie ce-o fi intre ei". Rclaliile cu calelultc parr-ono.iediferi irr func(ie de interescle A g l a e i , p e c a r ei r r s i n u e s t ei n s t a r es d 9 i l e d L r c dl a i n d e p l i r r i r ed, a r scot ir1 relief, in mod itrdirecl. trlsiturile definitorii alc eroinei. Dragostea pentrul copiii ei n-o unanizeazd.. deoarece este i n c a p a b i l d s i p e r c e a p l c o r e c t p r o b l c n r c l el o r , a m p l i f i c d n d u - l e defectele pi neputin{ele. Este autoritarl cu Titi gi Aurica. indifcrentl fata de Olinrpia, iar pe Sirnion il ignorir cu

8(}4

deslv6rgire, el reprezentdndnumai pensia 9i banii pe care ?i folosegtecu sentimentulcd i se crlvin, cd sunt ai ei. Dispre{uiegte orice preocupare intelectual5, consider6nd prea multd cafie stricd min{ile oamenilor,de aceeail in{elegepe cd Titi, clruia-i curge sdnge din nas de prea multd invdf[turd' deqi acestaimplinise 22 de ani gi rdmdseserepetentmereu' nereugindsd t e r m i n e l i c e u l . P r o a s t i g i r i u t l c i o a s 5 , g r e $ e $ t ep r o f u n d i n metodele de educalie, pe Titi i[ trimite str se legene ca sA se linigteasci, amplificandu-i astfel boala psihicd, iar pe Aurica o indearnni s6-gigdseascdun birbat 9i sa se mdrite, iubireaneintrind il ignordin calculelesale. Pe solLrlei, degi bolnav,il disprefuiegte, sentimente lipsita de total fiirrd gi il abandoneaziintr-un ospiciu, umane. Autoritarl gi plind de venin fpla de toatd lurnea, anihileaz.lpersonalitateacopiilor ei, pe care nu-i inlelege gi care egueazdlamentabil:Olimpia I par1sitade Stdnicd.Titi cadetot mai mult jn nrapia"legdnatului", iar Aurica rdtndnefata bAtrana' Invidioasl Ei rea, o ura$te profund pe Otilia. pe care o dispreluiegtepentru cd e "orfand", o jigneqte lird jend' spunindr"r-r "stricatd" 5i "dezrnd(atd",ddnd-o drept exemplu negativ Atrricdi' t Fratele ei, CostacheGiurgiuveanu,inseanrni pentru Aglae numai averea pe care spera s-o lxo$teneasca,liri s-o interesezedeloc persoanalui. Atunci cdnd face atacul cerebral,Aglae se optlnc si1 cherneun medic. deoarecetot moare,ce sd mai cheltuiascdbani' *it . Meiliul amhisnt este un alt procedeu urtistic da s, caracterizare intliractd a Aglaei. care eviden!iazi trdstituri tipice a; B\ ale personajului reulist. Zgdrcit'a 9i rapace, avidl de bani 9i de prin a mogtenio casdveche gi ddrapirntrti'fiind avere, ea sfargeSte inSelatdde Starricf,$i de Costzlche.degi instalasein casa ll'ateltrici * s{' un adevdt'atcafiier general,organizaseun asediu militar. astf'elca dt' n i n r e n i s i n u p o a t d s c o a t cn i r n i c d i n c a s d ,s t t s p e c t a r lpdc o t ' i c i . t l e ' ,,I d e v e n i n crl i l i c o l c i g i c i z A n d e a i n s d g ii n l e s d t u r ap r o p l i i l o r i t t l r t g t : " O l i r n p i a . ; i t L rA u r i c a , s i f i f i c L ro c h i i i n p a t r u ,s a n u i a c i t t i : r ' av t ' e ' c r h d r t i e .v t e t t n l r t c r u ,n i c i u n c i r pd e a t d .a i c i e u r d s p u n dc' a t t l l i c r |t r t d i t

{r

tr

$ $ ,ft

i& fil'

rturi.lc ill)r'oal)s Aglae se contttreazd dircct ditt opiniile altor par'trtnule' r:iutatea structuralS gi invidia inveninati fiind princi|alcle ( - ' : i ((' ) t l i r s u t t r tt'ci l l c c t a ( ci r t c o n S t i i n t lct c l o ll r t l i ( J t i l i r s | t t n t ' \ : ' |

305

'oviperI",iar Weissmann o numegte "baba absolutd,fIrI cusurin soacrf,-si, riu". Stinici esteuimit de rdutatea "scdrboaslfemeie" gi "veninoasd",iar atuncicdndcheamddoctorulpentruSirniongi Aglaesetocme$te cu el, acestaconstatdcu dispref:-"Aglae, soacm-mea. gi e o vrijitoare, n-are iniml nici de un gram. Ii rnoarebdrbatLrl setocme$te cu doctorul.$i e plindde bani". Aglae Tuleaesteun personaj grotesc,prin faptul ci nu are nicio trf,sdturd pozitivd,chiar calitateade mami iubitoare este diundtoare li distructivi pentru copii. Simion Tulea este solul Aglaei qi tatdl celor trei copii, Olirnpia,Auricagi Titi. Fostmecanic,acurnpensionar, devinesenil gi apatic, evolu6ndtreptatspre nebunie,procescare ilustreazd naturslismul, ca formuld esteticda modernismalai.Starealr-rise manifestdprin crize de melancoliesau,dimpotriv[,de agita{ie, devineobsedatde mdncare,se crede Iisus Hristos,lucleazdla ghergheffele pentrupernedecorative,picteazdtablouri,copiind cdrfipogtaleilustrate. Toateacestea o lasdtotal indiferentd pe so{ia lui, pe care o interesaunurnai banii, a;a cum noleaz6, naratorul omniscient'. "Aglae aveadestuldavere,strdnsddin chiarbanii lLri Simion,privatsistematic de oricepl6ceri". Portretul fizic este conturatin mod direct prin ochii lLri Felix,incf,de la inceputulromanului.SimionTuleaeste"un bdrbat in vdrstd,cu papuciverziin picioaregi cu o broboadd pe umeri",cu mustf,!i"pleogtite9i un mic smocde barb6".Marginalizat de toati familia sa, Simionstltearetraspe o canapeagi "brodacu ldni de feluriteculorio bucatdde etamina,intinsdpe r,rnmic gherghct.'. intdmpldrile, faptele Si comportsmentul persona.jului creioneazd, indirect,o personalitate labilSgi ignoratade intrea-ua farnilie.Sirnionse irnbolndvegte, "sl6beavdzdndcu ochii", de;;i mdnAncd incontinuuca sd facf,rnuqchi,pe care-iardtacu rtrandric Ia toatdlumea,devenindridicol,deoarece ela nurnaipielcgi os. Opinia celorlalte personaje constituie un ult proccdeu indirect de cqracterizarea lui Simion I'ulea. Stinici aducc urr prieten doctor, nu prea inderndnatic, care-i prescrieuir rcgirl alirnenlar, declardnd ci nu e nimicgrav,iar Aglaeii leprogeazi crr e ipohondru;icd sc prefacc. F-elixigi dd searna ci birtldnul nu rrui,

306

tff

e in toate rninlile, pentru cd igi scoteaafari rufEriapi se pldngeacd dugmanii vor sd-i ornoare hainele. Simion este din ce in ce mai bolnav. "cu fa{a supta gi cu pdrul foarte albit, avea o privire fanaticd, de-o flxitate supdrdtoare". Se credea lisus, "puttbtorul cuvdntului dumnezeiesc"gi spunea cf, tocmai a inviat: "leri am inviat". Nu are responsabilitate, nu congtientizeazdstatutul de tatl gi nici nu-qi iubeqte copiii, iar pe Olimpia nu o recunoa$te drept tiica lui. Destinul sdu estetragic, el innebunegte,esteinternat cu ajutorul lui Weissmannintr-un ospiciu, unde este abandonatgi t u i t ad t e i n t l e a g af a r n i l i e . *

i$

#

m

$' Sl

fi tt, ffi

.# ,w

$ '{t ;ili

s:

$i ,tF'

"*.

s

$

'S

Aurica Tulea este fiica cea mici a Aglaei, conturatd in untitezticu feminitateagi delicateleaOtiliei, supusdde la inceput gi pdnd la sfdrgit Lrnuiautomatism psihologic Ai intruchipeazdtipul fetei bItrAne. L a s o s i l e a s a i n c a s a G i u r g i u v e a n u ,F e l i x , i n i p o s t a z ad e personuj-murtor, vede "o fata cam de treizeci de ani, cu ochii ploerninenli ca gi ai Aglaei, fafa prelung6,sfdrgindintr-o bdrbie ca Lrnac, cLltirnple mari incercnite de doui giruri de cozi impletite", alitdnd rnr.rltmai in vArstd,deoareceestefardatf,strident,are trupul slab gi uscat, pdrul rdrit. De rernarcat estealamentul genetic, prin care se sugereazd,indirect, faptr,rlcd trf,sdturilefizice accentueazd aserndnaleaAr-rricai cr-r Aglae gi din punct de vedere moral, reliefdnd rlutatea gi firea veninoasd care definesc ambele persona.f e. Acest procedeu este proprir-rnaturalismulai, component al forntulei cstetice moderne, prin devierea psihologici a unor personaje,procesrnotivatprin factorr"rl ereditaqcare se manifestdgi la'fiti Tulea. Mediul umhiant este un alt procedeu urtistic de curucterizare indirectii a Auriciri, care evidenfiazd trdsdturi tipice ulc persottuiului realist. AvidI dupd birbati, este obscdatl de mlritig gi vede in oricine Lrn posibil pretendent,lird sd ia in c o n s i d e r a r ed r a g o s t e a ,s e n t i m e n t i n d e s t r u c t i b i li n t r - o c 6 s n i c i e . Insisten{ele ei insinuoase, comportamentul agasant de "fattr curninte"pun pe fugd tofi bdrbalii.Este"indldgostita"din principiu, ludnd in calcul orice bdrbat aflat in preajrn6:pe Felix il pdndegte gi-l ha4uiegte,de aceeatAndrr-rl " fugi pe poartdrepede,in orag,cdnd

3(}?

simfi cd se ivege Aurica prin fund"; pe Pascalopol,pe care nu-l inlelegein dragostea lui pentruOtilia ("ce-ofi vizdnd Pascalopol la Otilia?"); pe evreul Weissmann,pe care l-ar vrea de bdrbatchiar daci el este de altl religie. Cdnd Titi se insoari dintr-o purd intdmplare,ea o invidiazd,pe Ana gi exclamdimpresionati:"Ce fericili trebuiesa fili!". Rtrutateagi ura ei se indreaptatot asupraOtiliei, despre care crede,ca gi mamasa, cd gtie sd se agafede gdtul bbrbafilor. Invidia ii intunectrjudecata in asemenea grad,incdt se lanseazlin aprecieridefdimdtoare, debiteazdinvective,devenindnesuferitl gi arflgoasi. CandOtiliaeramai micd,Auricaseducela eala gc6ala gi, intrebatdfiind dacl o cautdpe verigoaraei, ea rlspundemieros: "Mda, [...] dar nu mi-e verigoard. E o fati pe careo cregtemdin mil6.Numaide-arinv6{a." Lipsitl de farmec, generozitate,noblefe, delicate{e qi sensibilitate, ea seamlnl cu Aglae,fiind acr5, rea, urAcioaslgi antipatici. Cocheteazddisperatdcu Weissrnann, dar atunci cdnd face aluzii la o eventualdcf,sdtorie,tdndrulse speriegi pleacdrepede. Ddndu-giseamade diagnostic,Felix constataprofesional: "Trece printr-ocrizb sexuali.Trebuieneapf,ratsd profesezeamorulliber". Dupi un nou e$ecin cucerireaunui blrbat, Aurica "fu prad6unei nebuniimute,calme.Apoi c[pdti o fizionomiedesperatd, patetica, se vopsi pe mai violent gi-9i fafl inceputurneelepe Calea [...] 9i Victoriei". PlimbdrileAuricdipe CaleaVictoriei,in goanadupabdrbafi, devindin ce in ce mai desegi mai rapide,adevdrate raiduri,ceeace denotd.,indirect, disperarea nestdp6niti, obsesia,stdri ce-i modiftcdvizibilfizionomia.Felixobservdcd Aurica seschimba''in chip sinistru", imbdtrdneade timpuriu, iar toate fardurile ei nu puteauascundeasemdnareacu maicd-su:"Pdrul i se fbceamoalc, mort,ca de perucS,grdsimeaii reconstituia prematurmascasenill er Aglaei". Caprocedeuartistic de caracterizareindirectii, elementul genetic este sugestiv pentru descendenfanociv6 a eroinei. Pascalopolestesingurulcare are indrf,znealasa-i spunaadevdrul despreinsuccesul ei la barbafi,dar Aurica nu infelegenimic dirr sfatulmogierului: "in genere, omulpreocupat preamultde probletna

3(}8

til-

i$

$ ff sq

.@r

$

succesuluinu izbutegte.Bdrbalilorle plac femeilecare nu umbll dupdei, nepdsitoare. Cdndo mamf,facepreamultf,vdlvacu intenfia de a mdritao fat5, rateazd, chestia,fiindcapretendenliise sperie." Ea rimine nemdritati Si realizeaziqinstinctiv,drama pe care o trdiegtedin cauz?unei mame posesivegi autoritare,care-i ingrddiselibertateade gdndire;i de acfiune.CdndOtilia,generoasd, ii dSruiegtepianul, ea izbucnegteintr-o efuziune sentimentall sinceri: "Totdeauna te-amiubit pe tine,c6 ai fost sincerdgi n-am aprobat-ope mama.[...] Te fericescin fond,cd egtiliberl gi pofi sd faci ce vrei. Dacdn-aveameLrfamilia pe cap,azi eramfericit6". Titi Tulea- tipul retardatului,estemezinulfamilieiTulea, un tdndrneputincios,incapabilde a gindi cevacreativ. Descriereadetaliutda in{I1i96riilui Titi esteflcutd de Felix, ca personaj-martor,cu prilejul primei salevizite la familia Tulea. Tdnirul era"mai in vdrstddecdtFelixcu cdlivaani",avea"o ugoard musta{6gi bdrbia despicatdin dou6", semdndndcu Simion la barbigonulabiaschilatde cdtevatuleie,reiegindde aici elementul genetic caprocedeuartistic de caracterizareindirectd, prin carese sugereazd labilitateapsihicl a personajului. Mediul ambiant, ca procedeu artistic de caracterizsre indirectd, eviden[iazdtrdsdturi tipice ale personajului reulist. Titi este dominat de automatisme,ca $i tatdl siu, copiazi note muzicalegi cdr{i pogtale,nu este in stare si invete gi rdmdne repetentde mai multe ori fiind nevoit sf, abandoneze gcoala.Este incurajatde mamasa,Aglae,in manifestdrile psihice,cdnd,aflatin crizf,, se leagdndore in gir. il mogteneSte ereditar pe tatdl sf,u, SimionTulea,devenindtreptatla fel de apatic gi dezinteresatde tot ce se petrecein jurul lui, fiind previzibildevolufiasa spre dernenfi senil6. Acest procedeu este propriu naturalismului, argumentce vine in sprijinul/armulei esteticemoderne,av6ndca nucleudeviereapsihologicd a unorpersonaje. Titi setulburi erotic, devenindirascibil in preajma femeilor gi, lipsit total de personalitate,ii ceresfatulgi o ascult6pe Aglaechiarin relafiile amoroase,aceastadirijdndu-iintreagaviatd,,ca autoritatea supremd cu care tdndrulii ameninfdpe tofi cei care-l supirf,: "Vd spun la lnama!"

309

Olimpia Tulea (Ra{iu) estefata cea mare a familiei Tulea gi s o l i a l u i S t a n i c dR a 1 i u . Portretul fizic evidenfiazd,elementul genetic in descendenfa masculind gi sugereazi, ca procedeu artistic de curacterizure indirectd, firea placidi a ferneii: "Olimpia semdnain chip izbitor cu Simion gi cu Titi, avdnd bdrbia despicatdla fel, in doud, ?n chip supdritor pentru o femeie.Era mislinie la fap gi cam planturoasl, gi cdliva peri ii conturauo ugoardmustala.Sprdncenele, ca gi la Titi, erau imbinate viguros deasupranasului". Tbhnica detaliului lelevd caracterul eroinei, care vorbea "rnoale sentenliosgi cu o mare convicliune (convingere - n.n.)". Placidl gi lenegd, Olimpia nu are energia de a se lupta pentrr"r zestreape care i-o promiseseSimion 9i de aceeaSt6nicanu voia si se cisdtoreasci legal cu ea, degi aveau un copil. BarbatLrlse enerveazd.din cauza nepisdrii Olirnpiei gi o caracterizeszir tlirec.t cd "sti ca o dobitoacl, nu cere nirnic, nu descoperdnimic, o sai moari to{i gi n-o sd-i ramdn6niciun ac". Dupd ce se cdsdtoresc, Olirnpia $i StAnicAvin mereu la r-nasd la Aglae, r.rit6ndcu desdvdrgirede copilul care avea nulnai cloud l u n i . R e l u m o a r e d i n c a u z an e g l i j e n { e ig i i n c o n q t i e n { e O i lirnpiei, care "primi lovitura cLl rnare calrn, aproape ca o uqurarel'. I r e s p o n s a b i l l g i t o t a ll i p s i t d d e s e n t i m e n t em a t e r n e ,O l i m p i a e s t e " n e p d s d t o a r ep,l i c t i s i t 6 " l a i n r n o r m d n t a r e ca o p i l u l u i g i n i c i n u s e gdndeqtecd ar puteasuportaei cheltuielile. IncapabilS str recepteze realitatea din cauza lenci structurale, nu-gi da seamace se-ntdrnpldnici atLrncicdnd sotul ei o parisegte.Dupd ce Stlnicd furd banii lui Gir-rgiuveanu gi devine bogat, constatdcd Olirnpia "il plictisea" qi-i spune cd.vrea sd se despartade ea gi "de jure ". Ea iqi inchipuie "ci bate cdrnpii ca de obicei", aga cA, somnoroasdfiind, "cdscd lene5agi adorrni addnc", fhrd sd in{eleagi ceva din discursullui Stinici. in cele din urrnd.ea a c c e p t as f , d i v o r f e z eg i a s t f e ld e s t i n u l e i s e a l i n i a z l a c e l u i a a l l u i Titi gi al Auric5i. Relagiile dintre memhrii fumilici Tulea sunt degradate, Iipsite de sinceritategi de legaturi afectuoase,aga cutn rernarcd F e l i x : " C u r i o a s af a m i l i e [ . . . ] . N i c i u n u l n u a r e c e a m a i r n i c d i u b i r e pentru celdlalt,toli se bdrfescai se ulisc".

gro

in 1932,vorbinddesprediLecfiape caretrebuiesf,o urmeze rornanuIromdnesc. dacdsd fie balzacian, stendhalian, tolstoiansau proustian, GeorgeCdlinescuargumenta ci "trebuiesd fim cdt mai originali, gi ceea ce conferdoriginalitateunui roman nu este ci realisrnul rnetoda, fundamental. [...] literaturanu e in legdturicu psihologia, ci cu sufletuluman".

FETIXSIMA - personaj de roman modern, obiectil', realist-balzacian- personaj realist-modern - personaj-martor gi actor - pcrsonaj reflector - intelectualul in formare -

l$

"Enigm) otitiei', de George Cilinescu roman modern, obiectiv, realist-balzacian -

in 1932, George Cllinescu (1899 - 1965) susfinea necesitateaapariliei - in literatura rorndnl - a unui ror.nande atmosferdmodernS,degi respingeateoria sincronizdriiobligatorii a l i t e r a t u r i i c u f i l o z o { i a g i p s i h o l o g i a e p o c i i , a r g u m e n t 6 n dc d litcraturatrcbuie sd fie in leg[turd directd cu "sufletul uman". Prin r o r n a n e l e l r . r i , C f , l i n e s c u d e p S g e g t er e a l i s m u l c l a s i c , c r e e a z d caracteredorninatede o trdsdturddefinitorie, realizdndtipologii -

l#

a v a n r l , a r i v i s t u l , t i p u l f e r n i n i t a t i i ,t i p u l r e t a r d a t u l u i ,t i p u l f ' e t e i bf,trdne-,modernizeazl tehnica narativS, folosegtedetaliul in clescrieriarhitecturalegi in analizapersonajelor,inscriindu-seastfel ir.rrcalismul secolulLrial XX-lea. cu trimitere cert.lcitre crealia lui Balzac prin terna rnogtenirii, in jurul cdreia romancierul c o n s l r u i e g t ier n a g i n e as o c i e t a ! i b i u r g h e z ed i n B u c u r e g t i . F e l i x S i m a , d e f l n i t c h i a r d e C d l i n e s c u" m a r t o r q i a c t o r " , deschide lornanul prin dascrierea cusei Iui Costache Giurgiuveanr,r,priviti in detuliu gi il incheie cu aceeaqiirnaginea c l i d i r i i v i i z r , r tdei n p c r s p e c t i v ae r o z i u n i it i m p u l u i . R o r r r a n upl u n ei l r

t$ ls

It

311

centrul narativ al acfiunii formarea personalitl{ii lui Felix, de aceeapoate fi considerat,din acestunghi, un bildungsroman. Ca participant direct la acfiune, Felix este personaj in roman, ac,tiunile,faptele, situaliile in care este pus argumenteazd statutul de "actor". Tot Felix este cel care introduce cititorul intr-o l u m e n e c u n o s c u t 6- s t r d d a A n t i m , c a s a l u i C i u r g i u v e a n u , majoritateapersonajeloradunate la jocul de c6rfi etc. - Ce care acesta ia act prin imaginile reflectate in congtiinta acestui personaj-martor. Toate acesteipostazenarative constituietehnici de caracterizareargulnentative pentru care Felix este un personaj realist modern. F e l i x S i m a e s t e f i u l d o c t o r u l u il o s i f S i r n a , d e l a l a p i , c a r e murise gi-l ldsasepe bdiatin grija tutorelui CostacheGiurgiuveanu. Acesta din urm6, cdruia Felix obignuia din farnilie sd-i spuna "unchiul", era cumnatul tatdlui sdu, deoarecefusese cdsdtorit cu singuraltii sori, care murise cu nrulli ani in urrn6. Dupd moarteamamei, cu mai bine de zece ani in urmd, dupd o lungi gi grea suferinfdgi dupi moarteatatdlui in anul trecut, Felix mogtenise"o casd cam veche, dar solidi gi rentabila" gi "un oarecaredepozitin bani", pe care le administramoq Costachede un an, de cdnd bdiatul rdmdseseorfan. Dupi terrninarealiceului, tirnp in care locuise la internat,tdndrul venise la Bucuregti,ca sd urmeze cursurilefacultalii de medicini, ca gi tatll sdu. Portretul fizic sugereazd,prin dctsliile descrierii dirccte, trlslturi morale, irrtre care voin[a gi ambifia, precum gi o distinc{ie nativl a personajului:"fafa ii era jr"rvenili qi prelunga, aproapef-eminind",cu "guvile mari de pdr ce-i cirdeaude sub gapcd", obrazul de "culoare rnislinie", iar nasul "de o tiietr"rri elerricd" ii df,dea o "notI voluntarl": "un tdndr de vreo optsprezeccani. i m b r d c a ti n u n i f o r m d d e l i c e a n , [ . . . ] s t r d n s db i n e p e t a l i e c a u n vegmdntmilitar, iar gulerLrltare gi foarte inalt qi qalrcaLrrnllatdii d d d e a uu n a e r b l r b l t e s c g i e l e g a n t . F a t a i r r s i i i e r a . i u v c n i l i g i p r e l u n g i . a p r o a p el e r n i n i n ad i n p r i c i n a g u v i t e l o rn r a r i d e p i r c e - i cideau de sub gapca,dar coloarearndslinica obrazului ;ii tf,ictura e l i n i c da r r a s u l uci o r e c t a lpl r i n t r - on o t Av o l u n t a r ai n t a i a i m p r e s i e " . Comportamentul, gestu rile, atitudinile, .firptcle conturcazi i n d i r e c l ,i n c i r d e l a p l i r n e l ep a g i n i a l e l o l n a r r u l r r io. f i r c r a t i o n a l i i ,

912

lucidi, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitici gi un spirit de observafie foafte dezvoltat. De la inceput, Felix simte pentru Otilia o simpatie

s *

$ ,ry

$ #

{

ft

t $ *

I

r# l{to

lI

spontanl, care se transformdin iubire, fiind chinuit de lupta ce se dd in sufletul s6u intre a crede bdr'feleclanului Tulea gi a pf,stra"' soi de frumuse{e,incert6,am spune