Management-Operational Coca-Cola [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASI FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI

Management organizational si performanta ecologica SC COCA-COLA HBC ROMANIA SRL

Asist. Dr. Ing. Simona Popa

Masterand: Dana-Gabriela Mancas

Grupa 2506

1

2013

Cuprins

Etapa I- Definirea organizatiei ................................................................................................... 4 I.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei................................................................. 4 I.2. Profilul de activitate ......................................................................................................... 5 I.3 Identificarea functiilor managerial in cadrul organizatiei ................................................. 6 Etapa aII-a Descrierea managementului organizaţional .......................................................... 11 II.1. Structura organizaţională .............................................................................................. 11 II.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei ........................................ 13 II.3. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale .............................. 15 Etapa aIII-a Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu asupra managementului organizatiei ................................................................................................... 17 III.1 Condiţii generale cu privire la relaţia intreprindere-mediu ambiant ............................ 17 III.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii ....................................................... 25 III.3 Factorii de influenţă ai mediului care influenţează intreprinderea ............................... 32 III.4 Identificarea problemelor de mediu ale intreprinderii.................................................. 40 III.5 Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu in cadrul organizatiilor .............................................................................................................................................. 41 Etapa a IV-a Proiectarea sistemului de indicatori de mediu specifici organizaţiei.................. 46 IV.1. Indicatori de mediu din ISO 14031 ............................................................................. 46 IV.2. Identificarea factorilor poluatori in cadrul organizaţiei .............................................. 48 IV.3. Performanţe de mediu propuse ................................................................................... 50 IV.4. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei ........................................ 51 IV.5. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii performanţelor de mediu .................................................................................................................................... 52

2

IV.6. Criterii de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu ....................................... 55 IV.7. Aplicarea metodologiei de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu............. 57 IV.8. Sistem de indicatori de performanţă specific firmei ................................................... 61 IV.9. Informatii necesare pentru determinare indicatori de performanta ............................. 75 IV.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei ............................................. 88 IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitor categorii de manageri ai organizatiei .............................................................................................................................................. 94 IV.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii organizationale ................................................................................................................... 101 Bibliografie ............................................................................................................................ 102

3

Etapa I- Definirea organizatiei I.1.Denumirea organizatiei, misiunea organizatiei

Povestea bauturii legendare incepe la data de 8 mai 1886 in Atlanta, Georgia cand farmacistul John Styth Pemberton inventeaza in curtea casei sale, intr-un vas de alama, o noua bautura carbogazoasa ce urma sa devina faimoasa racoritoare Coca-Cola. Afacerea insa nu atinge cote mari, vanzarile ajungand doar la noua porţii pe zi. In 1888 afacerea este cumparat de G. Candler care in scurt timp intensifica vanzarile si deschide (prin asociere cu alti investitori) “The Coca-Cola Company”- capitalul initial fiind de 100.000$, marca fiind inregistrata la data de 31 ianuarie 1893. Candler promoveaza intens produsul distribuind suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri , urne, etc. In scurt timp bautura facuta din frunze de coca si boabe de cola ajunge sa depaseasca granitele Americii cucerind usor, usor piata mondiala. In 1973 Coca-Cola era singura companie care putea vinde bauturi racoritoare in Republica Chineza. In 1991 Coca-Cola cucereste si piata din Romania, firma ”mama” deschide prima sucursala in Bucuresti. Acum firma si-a deschis noi sucursale in Ploiesti, Iasi, Timisoara, Oradea, Vatra Dornei . Coca-Cola Company a introdus si prezentat ocazional si alte bauturi de tip cola sub numele brandului Coke. Cea mai comuna dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea, exista si altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke si editiile speciale cu lamaie si chiar cu cafea. Aroma distinctiva de "cola" provine in principal din amestecul de zahar, ulei de portocala, ulei de lamaie si vanilie, restul ingredientelor avand doar contributii minore. Firma producatoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume. Misiunea Companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod cat mai eficient. In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere calitate consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora .

4

I.2. Profilul de activitate

Producerea, distribuirea si vinderea unei game largi de bauturi non-alcoolice, inclusiv trei dintre cele mai bine vandute marci din lume: Coca-Cola, Fanta si Sprite. In plus, portofoliul de produse include o mare varietate de alte bauturi carbonatate si necarbonatate, precum: 

sucuri si nectaruri



ape minerale naturale



ceaiuri si cafea



bauturi sportive si bauturi energizante



bauturi imbogatite cu vitamine si minerale

Scopul este acela de a oferi consumatorilor o varietate de bauturi racoritoare care sa indeplineasca cele mai ridicate standarde de calitate. Coca-Cola Hellenic este unul dintre cei 300 de parteneri imbuteliatori care formează Sistemul Coca-Cola, cel mai mare sistem de distributie a bauturilor din lume. Activitatile CocaCola HBC Romania joaca un rol strategic in cadrul Sistemului Coca-Cola. In Romania, Sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola HBC Romania si CocaCola Romania, o subsidiara a The Coca-Cola Company. Coca-Cola Romania este responsabila cu implementarea strategiilor de marketing, administrarea marcilor inregistrate, strategia de ambalare, promovarea in randul consumatorilor, publicitatea, relatiile publice si cercetarea de piata. Coca-Cola HBC Romania achizitioneaza concentratele, bazele pentru bauturi si siropurile necesare prepararii bauturilor racoritoare conform contractului de franciza cu The Coca-Cola Company. In plus, sunt responsabili de comercializarea produselor, administrarea relatiilor cu marile retele comerciale, implementarea promotiilor si distributia produselor. Lucrarea indeaproape cu partenerul The Coca-Cola Company, folosindu-se abilitatile si activele pentru a satisface clientii si consumatorii, imbunatatind in acelasi timp, calitatea vieţii comunitatilor in care opereaza. Coca-Cola HBC Romania este unicul imbuteliator din Romania care produce si distribuie produsele Coca-Cola. COD CAEN 1107 Activitate 1107 - Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate.

5

I.3 Identificarea functiilor managerial in cadrul organizatiei Abordarile din tara noastra, desi cunosc anumite deosebiri, totusi, cele mai multe dintre parerile formulate converg catre urmatoarele functii: 

Previziune;



Organizare;



Coordonare;



Control.

Functiile managementului se exercita in toate firmele si la toate nivelurile ierarhice insa difera ca forma de manifestare si continut: Previziunea are drept scop elaborarea unei orientari privind desfasurarea activitatilor viitoare si presupune stabilirea misiunii, a obiectivelor, a strategiilor, precum si a resurselor si mijloacelor necesare realizarii lor. Schimbari previzibile in exercitarea functiei de previziune: 

managerii se vor orienta mai mult spre planificare si mai putin pentru directionarea activitatilor.



planificarea pe termen lung va capata o mai mare importanta fata de planificarea pe termen scurt.



tehnicile de palnificare vor deveni tot mai complexe si sofisticate.



planificarea va fi din ce in ce mai mult dependenta de mediul extern si schimbarile sociale. Organizarea - consta in stabilirea cadrului organizatoric optim desfasurarii activitatii

firmei; definirea clara a proceselor de munca si componentele acestora (operatii, lucrari, sarcini etc); elaborarea structurii de organizare, organismele componente si relatiile din cadrul

6

acestora; sistemul informational; delegarea autoritatii pe diferite niveluri ierarhice ale firmei etc. Schimbari previzibile in exercitarea functiei de organizare: 

structurile organizatorice vor deveni tot mai descentralizate, formindu-se in cadrul lor grupuri semiautonome.



posturile vor fi adaptabile, in functie de caracteristicile fiecarei persoane.



diminuarea autoritatii, care va duce la reducerea semnificativa a ierarhiei.



transmiterea mult mai rapida a informatiilor. Coordonarea - consta intr-un ansamblu de actiuni vizind orientarea personalului in

scopul realizarii obiectivelor organizationale, in scopul realizarii eficientei firmei, sincronizarea actiunilor acestora precum si motivarea oamenilor (prin care se armonizeaza interesele si necesitatile individuale cu cele organizationale). Schimbari previzibile: 

managerii vor fi mai putin autoritari, abordind un stil mai flexibil si facilitind deciziile de grup.



va fi mai mare participarea salariatilor la deciziile majore.



motivarea va fi mai complexa si dominata de un inalt nivel al necesitatilor psihologice.

Controlul - consta dintr-un ansamblu de activitati prin care se verifica in permanenta modul de desfasurare a activitatilor in functie de anumite standarde, se verifica performantele realizate de firma sau de diferitele compartimente ale ei, in comparatie cu obiectivele prevazute - toate acestea in vederea sesizarii abaterilor de la aceste standarde precum si a stabilirii masurilor corective necesare (deci prin control se realizeaza o evaluare a activitatilor si rezultatelor firmei). Schimbari previzibile: 

descentralizarea va face controlul mai dificil.



controlul privind comportamentul salariatilor va fi mai redus si orientat pe aspectele motivationale ale conditiilor de munca.



lucratorii si grupurile isi vor elabora sisteme proprii de control si de apreciere a performantelor.



utilizarea mijloacelor electronice de urmarire si recoltare a informatiilor; acestea vor limita distorsiunile informationale.



7

Denumirea

Ce

departament

functiei

realizeaza? Departamentul

o

Cum se manifesta?

de - proiectarea structurii organizationale; - gestionarea resurselor umane de la

Resurse Umane

recrutare pana la incetarea contractului de munca Departamentul Organizare

pregatirea

documentatiei

necesare

de elaborarii regulamentului de organizare si a functionare; - analiza personalului pe structura;

Productiei

- colaboreaza cu celelalte departamente - evalueaza natura,cauzele si ramificatiile

Organizare

urgentei si determina gama consecintelor posibile daunatoare omului si mediului înconjurator,asigura Departamentul

de sprijinul tehnic în teren; - actioneaza imediat pentru diminuarea

Protectia Mediului

impactului negativ existent si crearea de strategii si tactici de control pentru prevenirea si reducerea riscului

consecintelor

viitoare

pentru

mediu; Departamentul

de -elaboreaza proiectul planului anual de audit

Audit

public

intern;

- efectueaza activitati de audit public intern pentru a

evalua daca sistemele de

management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt

Control

conforme

cu

normele

de

legalitate,

regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;

-

informeaza

UCAAPI

respectiv structurile ierarhice superioare, despre recomandarile neînsusite de catre 8

conducatorul entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora; - raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile

sale

de

audit;

- elaboreaza raportul anual al activitatii de audit

public

intern;

- în cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate Previziune

Departamentul

de -

prospectarea

pietei

interne;

- propunerea de modalitati in vederea

marketing

accelerarii

si

amplificarii

vanzarii

produselor; -

prospectarea

nevoilor

de

consum;

- fundamentarea strategiei societatii si la elaborarea programelor si planurilor de desfasurare a productiei si serviciilor; - propunerea structurii, volumului si esalonarii in timp a produselor si serviciilor pe care trebuie sa le realizeze societatea, precum si a modalitatilor de accelerare si amplificare

a

desfacerii

acestora;

- introducerea si testarea noilor prototipuri de produse prin intermediul pietelor de proba; - stabilirea unor politici de preturi a produselor in toate fazele ciclului de viata; - organizarea judicioasa a procesului de vanzare si a unor prestatii post-vanzare; -

comunicare

continua

cu

clientii;

- elaborarea de strategii in vederea

9

imbunatatirii produselor oferite de firma; - monitorizarea masurii in care produsele oferite de firma satisfac standardele clientilor; - asigurarea pregatirii profesionale si actualizarea cunostintelor prin masuri de perfectionare a pregatirii personalului din serviciul marketing. - proiecteaza, implementeaza si dezvolta

Oficiul de calcul

sistemul informatic; -elaborareaza planificarile de investitii financiare si/sau tehnologice si/sau de resurse

umane;

- intocmirea planurilor manageriale anuale si semestriale pe baza analizelor efectuate; -organizarea departamentelor si a echipelor de proiect in functie de necesitatile

Control

Departamentul

de

Management

organizatiei si de activitatile planificate; - asigura coordonarea intre diferitele departamente din cadrul organizatiei; - elaborareaza proiectul de buget si proiectul de achizitii tehnologice in vederea

satisfacerii

dezideratelor

de

rentabilitate si competitivitate pe piata ale organizatiei; -asigura suportul informatic, tehnic si de instruire a personalului

10

Etapa aII-a Descrierea managementului organizaţional II.1. Structura organizaţională Sistemul Coca Cola are peste 650.000 de angajati in intreaga lume reprezentand salarii in valoare de peste 7 miliarde dolari. Persoanele aflate in posturi de conducere in cadrul Companiei Coca-Cola Romania sunt cetateni romani, care au ocupat functii mai mici in cadrul Companiei, dar profesionalismul de care au dat dovada i-a propulsat in functii cu raspundere mai mare. Managerii aflati in fruntea departamentelor: vanzari, productie, depozit, personal sunt de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhica datorita profesionalismului de care au dat dovada. Structura si organizarea firmei este foarte flexibila, pentru a fi eficienta in situatii diferite. Fiecare manager isi pregateste si sustine inlocuitorii. Cu cat structura devine mai complexa, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, tinand de activitatile zilnice, sunt luate la baza piramidei. Departamentele Coca-Cola HBC Romania  Departamentul Comercial este format din : -

departamentul de vanzari

-

departamentul de marketing

-

departamentul de distribuţie.

 Departamentul de logistică;  Resurse umane;  Financiar.

11

DIRECTOR GENERAL Manager trainere Coordonator programe contabile Secretara

Director tehnic

Director depozit

Contabil Sef

Director logistic

se

logistic

Director financiar

Departament protectia muncii

Director administrativ

prestari servicii

Director intretinere

soferi

Stivuitori

facuturisti

Sefi depozite

contabil

merchendeseri

Ag. vanzari

Director resurse umane

supervizori

Director de calitate

12

operatori

Director vanzari

II.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei Management trainee La Coca-Cola HBC cautarea de noi talente nu inceteaza niciodata, iar absolventii reprezinta o categorie de public foarte importanta in politica de recrutare. Pe parcursul programului, Trainee-ul trece printr-un proces complex de dezvoltare personala si profesionala, prin care sa dobandeasca abilitatile necesare gestionarii unei pozitii de management. Managementul calitatii Coca-Cola HBC Romania este preocupata de certificarea tuturor fabricilor de imbuteliere conform standardelor internationale, recunoscute, ale sistemelor de management al calitatii, sigurantei alimentelor, mediu, sanatate si securitate ocupationala. Toate fabricile noastre din Romania au obtinut urmatoarele certificari: 

Calitate (ISO 9001:2008)



Mediu (ISO 1400:2005)



Sanatate & Securitate Ocupationala (OHSAS 18001:2008)



Siguranta Alimentelor (ISO 22000:2005)

In plus, sistemul de management include Global Food Safety Initiative (GFSI) si sistemul privind “Analiza Riscurilor si a Punctelor Critice de Control” (HACCP). Toate bauturile produse si distribuite de Coca-Cola HBC Romania trebuie sa indeplineasca atat cerintele legale aplicabile in Romania, precum si cele ale Uniunii Europene privind calitatea si siguranta alimentelor. În 2007, Coca-Cola Hellenic a adoptat dezvoltarea durabilă ca parte a strategiei de afaceri, iar din 2008 a fost listată în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (Global şi STOXX), plasându-se în topul procentual de 10% al companiilor sustenabile la nivel global. Grupul Coca-Cola Hellenic este singura companie europeană de băuturi răcoritoare inclusă în acest index. Temele majore ale Coca-Cola HBC România, aceleaşi cu ale Grupului Hellenic, din care facem parte, sunt: gestionarea durabilă a resurselor de apă, economisirea energiei, recuperarea şi reciclarea ambalajelor, sănătatea consumatorilor noştri, dezvoltarea angajaţilor, implicarea furnizorilor în deciziile de afaceri şi implicarea comunităţilor locale în proiectele destinate lor.

13

Management de protectia mediului Un proiect de protectie a mediului, sprijinit de Coca-Cola Hellenic Romania si desfasurat in parteneriat cu ONG-ul Tasuleasa Social, a primit o finantare neramburasabila de un milion de euro din partea Uniunii Europene. Potrivit packagingeurope.com, aceasta suma va fi folosita pentru a realiza un plan de management in Parcul National Calimani, zona avand o importanta strategica pentru companie, in ceea ce priveste extragerea si imbutelierea de ape minerale. Strategia Coca-Cola HBC România, ca parte a Grupului Coca-Cola Hellenic, se bazează pe direcţiile strategice dezvoltate la nivel de Grup, pe situaţia şi provocările specifice şi pe angajamentul asumat în cadrul CEO Water Mandate. Ne concentrăm eforturile pentru: 

asigurarea sustenabilităţii extracţiei de apă;



reducerea consumului de apă în operaţiunile noastre;



tratarea apei uzate în proporţie de 100%;



colaborare cu furnizorii şi alte părţi interesate pentru a reduce consumul indirect de apă;



încheierea de parteneriate pentru protejarea cursurilor de apă locale. În perioada 2009-2010 Coca-Cola HBC România a realizat studii hidrogeologice ample privind alimentarea surselor de apă multianuale precum şi calitatea acestora. Studiile au arătat faptul că ne putem baza pe resurse de apă suficiente pentru dezvoltarea durabilă cu o perspectivă de cel puţin 20 de ani. Studiile iau în calcul, printr-o abordare multianuală, mai mulţi factori: climatici, pedologici, hidrologici, geologici, izotopici şi chimici. Pe baza acestor evaluări şi analize, echipa de management a fiecărei fabrici elaborează un plan de abordare a provocărilor critice identificate la nivelul bazinului hidrografic. Acest plan ia în calcul aspecte precum vulnerabilităţile hidrogeologice şi capacitatea de gestionare a autorităţilor locale. Toate fabricile noastre din România au elaborat planuri de gestionare corespunzătoare a surselor de apă. Siguranţa şi eficienţa activităţilor de transport reprezintă un aspect prioritar pentru Coca-Cola HBC Romania. Am dezvoltat şi aplicăm programele „EcoDriving” şi „Grija faţă de mediu începe cu maşina ta” pentru toţi angajaţii noştri, conducători auto, promovând condusul responsabil şi ecologic. Siguranţa rutieră reprezintă o preocupare deosebită pentru noi. În 2011 nu am înregistrat niciun accident rutier fatal .Prin intermediul programului de condus preventiv şi ecologic (Eco and Safe Driving) şi al altor iniţiative, am redus numărul de accidente şi am evitat emisia a cel puţin 60 de tone de CO2 din 2010 până în prezent.

14

II.3. Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale Politica de RSC In 2007, Grupul Hellenic, din care Coca-Cola HBC Romania face parte, a adoptat in mod formal dezvoltarea durabila ca parte a strategiei de afaceri, acesta devenind o competenta a managementului. Aceasta se traduce prin faptul ca fiecare department are de indeplinit obiectivele de afaceri in concordanta cu principiile responsabilitatii sociale. Directiile

de

responsabilitate

1.responsabilitatea

sociala

fata

ale

grupului

Hellenic

de

sunt:

consumatorii;

2.dezvoltarea

angajatilor;

3.protejarea mediului inconjurator si angajamentul furnizorilor in acest demers; 4.dezvoltarea comunitatii. Raportarea progresului Aceste date sunt incluse in raportul anual al Grupului. Coca-Cola Hellenic respecta Initiativa de Raportare Globala (GRI), cadrul principal de raportare in domeniul dezvoltarii durabile. Incepand cu anul 2003, Compania a publicat rapoarte corporative si a fost recunoscuta ca Raportor Notabil de initiativa “Global Compact” a Natiunilor Unite din anul 2005. Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. "Istoria Coca-Cola" este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Dezvoltarea durabila Pentru a se asigura succesul pe termen lung, trebuie sa se minimizeze impactul asupra mediului si sa se contribuie la calitatea vietii din comunitatile locale. Acesta este angajamentul companiei pe termen lung. Avand in vedere cresterea provocarilor legate de dezvoltarea durabila, compania se concentreaza asupra problemelor prioritare pentru afacere si pentru constituenti. Acestea sunt: • • • • • •

Folosirea Protectia

eficienta climei

si

a reducerea

Ambalajele

resurselor consumului si

Sanatatea

de

apa

de

energie reciclarea

consumatorilor

Dezvoltarea Parteneriatele

angajatilor cu

15

furnizorii

•

Implicarea

in

comunitate

• Politica strategica Global Compact a ONU Pentru fiecare din aceste probleme se stabilesc obiective si tinte, masurand si monitorizand progresul, la fel de riguros ca si celelalte aspecte ale activitatii companiei. Se urmeaza standarde si metodologii externe de prima importanta si se raporteaza in mod transparent progresul in raportul de CSR (Responsabilitate Sociala Corporativa). La Coca-Cola Hellenic, se respectă şase valori centrale, precum şi comportamentele care le susţin şi care definesc modul în care se lucrează zi de zi. Totul porneşte de la valorile companiei; ele sunt ADN-ul companiei şi sunt esenţiale pentru succesul viitor. 

Autenticitate: acţionarea cu integritate a ceea ce este corect, nu doar uşor



Excelenta: straduita de uimire, cu pasiune si rapiditate



Invatare continua: curiozitate innascuta pentru a invata



Grija pentru oameni: increderea in oamenii companiei, investirea in ei si dezvoltarea lor.



Unitatea: puterea lucrului in echipa, cooperarea cu orice ocazie



Succesul impartasit cu clientii: clientii sunt in centrul a tot ceea produce compania. Valorile se afla la temelia Cadrului strategic Play to Win 2020, care vizeaza sa creasca in fiecare zi valoarea exprimata prin increderea comunitatii, relevanta pentru consumatori, preferinta exprimata de clienti si leadership in materie de costuri.

16

Etapa aIII-a Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu asupra managementului organizatiei III.1 Condiţii generale cu privire la relaţia intreprindere-mediu ambiant

Intreprinderea reprezinta o veriga de baza a economiei in care are loc producerea unor bunuri, executarea unor lucruri sau prestarea unor servicii conform cerintelor pietei. Fiecare intreprindere constituie o unitate distincta, atat fata de alte intreprinderi care apartin aceleiasi ramuri sau subramuri, cat si fata de cele care apartin altor ramuri destinate. Coca-Cola Hellenic s-a angajat să îşi desfăşoare toate activităţile sale în mod responsabil în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi performanţa sustenabilă. Compania consideră că mediul este responsabilitatea tuturor şi că toţi angajaţii sunt responsabili pentru performanţa companiei în ceea ce privește protecţia mediului. Coca-Cola Hellenic urmăreşte îmbunătăţirea constantă în privința atingerii standardelor de mediu propuse în timp ce lucrează pentru a minimiza orice impact negativ asupra mediului la nivel local şi global pe măsură ce compania se dezvoltă și crește. Pentru a atinge aceste obiective, Coca-Cola Hellenic: 

Își derulează operaţiunile în conformitate cu toate legile şi reglementările naționale şi aplică standarde interne ridicate de protecție a mediului.



Implementează şi certifică în conformitate cu sistemul de management de mediu recunoscut pe plan internţional, ISO 14001, toate operaţiunile sale cu scopul de a se asigura că îsi asumă responsabilitatea pentru activitățile sale şi pentru îmbunătăţirea continuă a acestora.



Include obiective și strategii de mediu în procesul de planificare a afacerilor pentru a se asigura că managementul impactului asupra mediului rămâne o parte integrantă a operaţiunilor sale.



Identifică aspectele de mediu, stabileşte obiectivele de mediu, monitorizează rezultate şi desfășoară activități de audit a proceselor în scopul de a evalua performanţele sale raportate la standardele interne şi externe de mediu.



Identifică şi implementează metode de a îmbunătăţi eficienţa cu care Compania utilizează materiale şi resurse, previne poluarea, reduce emisiile şi reciclează deşeurile.



Se angajează să conserve rezervele naturale de apă prin economisirea apei şi tratarea apelor uzate.



Se angajează să protejeze climatul prin reducerea consumului de energie şi de emisie a substanșelor folosite pentru răcire.



Joacă un rol de lider în industria băuturilor în promovarea ambalaje durabile, prin diminuarea 17

greutătii acestora, prin reciclarea amabalajelor folosite şi utilizarea conţinutului reciclat în containerele noi. 

Încurajează şi sprijină angajaţii săi în identificarea şi acţionarea asupra oportunităţilor de îmbunătăţire a performanţei de mediu şi a gestionării deşeurilor în departamentele în care lucrează.



Dezvoltă parteneriate cu părţile interesate pentru a căuta şi dezvolta soluţii la aceste probleme de mediu la care compania poate să aducă o contribuție efectivă și de durată.



Comunică cerinţele sale de mediu şi de performanţă tuturor părţile interesate și implicate în activitățile companiei. Intreprinderea de

actiuni prin care se minimizează impactul activităţilor asupra

mediului înconjurator. Ca parte a acestui demers, s-a implementat sistemul de management de mediu ISO 14001 internaţional recunoscut şi se lucrează pentru certificarea integrală, în toate ţările Grupului companiei. În Romania s-a obţinut prima certificare pentru standardul ISO 14001 în anul 2004 şi s-a menţinut de atunci. Eforturile dedicate mediului sunt axate pe trei domenii în care este cel mai mare impact şi în care se poate avea o contribuţie semnificativă. Aceste sunt:  Excelenţa în protecţia resurselor de apă;  Protecţia climei şi reducerea consumului de energie;  Ambalaje şi reciclare. Pe lângă reducerea impactului operaţiunilor, se lucrează împreună cu partenerii fabricii pentru a putea adresa probleme mai vaste de dezvoltare durabila. Colaboram cu agentii guvernamentale, ONG-uri si cu alte entităţi pentru a sprijini conservarea mediului şi educarea populaţiei cu privire la aceasta. Se concentrează în special pe protectia resurselor locale de apă şi pe promovarea reciclării. Rezultatele platformei “Adoptă un râu de la izvoare până la vărsare”, derulat din Vatra Dornei, unde se imbuteliază apele minerale, până în Delta Dunarii, sunt: 45.000 de copaci plantati, 70 de tone de deseuri colectate, 2,5 milioane de Euro accesati de autoritatile locale pentru sistemul de canalizare si statiile de filtrare pentru comunitatea din Dorna Candrenilor, adoptarea unei legi de interzicere a pescuitului industrial, precum si adoptarea planului urbanistic în Delta Dunarii.

18

Rezultatele campaniei „Viata dupa colectare”, o campanie virala de constientizare a importantei colectarii selective a deseurilor au fost : 2.050 de scrisori adresate autoritatilor, care cereau implementarea sistemului de colectare selectiva, 12.300 de persoane care au accesat reclama de pe YouTube, 32.772 de vizitatori unici ai paginii de internet, cateva campanii TV. S-a dezvoltat un pilot de colectare selectiva in Poiana Negri si Lunca Ilvei, astfel incat in acel moment peste 90% din populatia celor doua localitati colecteaza selectiv plasticul care ajunge la reciclare, in loc sa polueze malurile de rau. Fabricile de imbuteliere sunt audidate cu regularitate cu privire la standardele de mediu ale The Coca-Cola Company. Protejarea resurselor de apa Cererea de apa potabila este in continua crestere iar schimbarile cliamaterice au un puternic impact asupra ploilor naturale. O data cu cresterea populatiei, creste rapid si cererea de apa potabila. Dezvoltarea este strans legata de accesul si calitatea resurselor locale de apa. Prin urmare, se acordă un interes deosebit protejarii resurselor de apa şi urmăreşte o abordare unitara a acestor resurse:  Se stabilesc obiective stricte prin care se reduc cantităţile de apă necesare îmbutelierii produselor;  Lucrul cu parteneriate cu scopul protejării surselor de apă şi al promovării unui sistem durabil de management al apei. Îmbunătăţirea eficienţei utilizării apei In fabricile de imbuteliere se monitorizează îndeaproape sursele de apa pentru a reduce cantitatea de apa extrasa. S-a reusit îmbunataţirea eficientă utilizării apei prin introducerea pe liniile de producţie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosită. De exemplu, in Romania in ultimii ani s-au introdus doua noi tehnologii: • tehnologia de “ lubrifiere uscata”, ce elimina consumul substantial de apa prin folosirea unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile de imbuteliere • tehnologia cu “ aer ionizat” pentru spalarea PET-urilor In plus, interesul de a folosi eficient apa se reflecta in diverse proiecte in derulare, precum: recuperarea apei utilizate si refolosirea acesteia in alte etape ale procesului de imbuteliere si testarea introducerii unor tehnologii revolutionare. Toate fabricile isi evalueaza periodic riscurile. Analiza cantitativă şi calitatea surselor locale de apa, precum si alte aspecte legate de protectia mediului si modificari de legislatie. Pe 19

baza acestor evaluari se stabilesc planuri de actiuni pentru atenuarea riscurilor. Desi s-au facut progrese majore in ceea ce priveste eficienta utilizarii apei, nu se poate insa reduce cantitatea de apa din produsele imbuteliate sub cantitatea de apa continuta in produs. Pe masura ce va produce o cantitate mai mare de bauturi racoritoare, se va consuma tot mai multa apa. Prin urmare, este din ce in ce mai important sa se imbunatatească eficienta folosirii apei. Tocmai din acest motiv se investeste in tehnologii de ultima generatie. Se asigură ca, după epurare, apa rezultata in urma procesului de productie este atat de curata incat permite viata acvatica. Toate cele 3 fabrici de imbuteliere din Romania au statii de epurare a apei. Apa epurata care se intoarce in natura este potrivita atat pentru folosirea in agricultura cat si pentru dezvoltarea plantelor si a pestilor. Parteneriate Pentru a soluţiona aspectele legate de utilizarea eficienta a apei, se lucrează în numeroase parteneriate. Green Danube este unul dintre cele mai indelungate perteneriate alecompaniei. Avand ca partener principal Comisia Internationala pentru Protejarea Dunarii, se desfasoara activitati de conservare si educarea publicului atat Romania cat si in alte 9 tari din bazinul Dunarii. Acestea includ Sarbatorirea anuala a Zilei Dunarii, la care participa sute de mii de oameni. În 2008 si 2009, organizatiile Tasuleasa Social si Mai Mult Verde au desfasurat o mare actiune de reimpadurire in Vatra Dornei precum si de curatare malurilor raului Siret, de la Vatra Doreni la Galati, trecand prin 9 orase. In cadrul acestui proiect, 200 de copii de la 65 de licee din zona au participat la numeroase sesiuni de training pe teme ca protejarea resurselor de apa, voluntariat si responsabilitate civica, leadership, management de proiect, tehnici de supravietuire si de prim ajutor. Toate cele 250 de ore de training au fost sustinute pe baza de voluntariat atat de specialisti cat si de oameni publici, precum Marcel Iures, Ada Milea, Catalin Stefanescu si altii. SMURD, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare s-a implicat de asemenea voluntar in program, oferind traininguri de prim ajutor si supravietuire, insotind voluntarii in actiunea de curăţare a râurilor pe parcursul celor 9 orase in care li s-au alaturat alti 2500 de tineri. Ca parte a platformei de protectie si conservare a apei: ”Adopta un rau de la izvoare pana la varsare”, s-a deschis un Centru Educational dedicat Apei, in una din fostele fabrici din Dorna Candrenilor unde tinerii din zona pot invata despre biodiversitate, poluare si contracararea ei, turism responsabil, bune practici in voluntariat, bogatiile si valorile zonei.

20

Parteneri in cadrul acestui proiect ne-au fost: Ministerul Mediului si Padurilor, Parcul National Calimani si Organizatia Tasuleasa Social. Prin intermediul acestui centru, cat si prin alte campanii ecologice derulate in decursul timpului in Dorna Candrenilor, contribuim pe termen lung la protectia si conservarea bogatiilor naturale si surselor de apa in zona din care izvorasc apele noastre minerale. La nivel international, Coca-Cola Hellenic este una dintre primele companii care au semnat initiativa CEO Water Mandate a organizatiei mondiale Global Compact. Aceasta initiativa abordeaza problemele referitoare la utiliarea eficienta pe termen lung a apei in activitatile economice de productie si distributie precum si in comunitati si isi propune sa lucreze in parteneriat cu autoritatile si organizatiile non-guvernamentale pentru a atrage atentia publica. Pentru a eficientiza mai bine utilizarea apei in operatiunile sale, Coca-Cola Hellenic colaboreaza cu Water Footprint Network. Protectia climei si reducerea consumului de energie Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu cu care se confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea sa se indrepte catre reducerea emisiilor de CO2, sunt necesare actiuni decisive si imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca un rol critic in aceasta transformare. S-a propus sa ocupam o pozitie de lider, adaptandu-ne afacerea la cerintele si oportunitatile unei economii ce produce un nivel scăzut de emisii de CO2. Astfel, se concentrează eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din activitatea firmei: fabricile de imbuteliere, flota si echipamentele de racire. 

In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP)- care genereaza caldura si energie simultan. De asemenea, se dezvoltă si programe de economisire a energiei.



In cadrul flotei, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de combustibili alternativi.Prin programul nostru intern de condus ecologic si responsabil “Grija fata de mediu incepe din masina ta” schimbam comportamentul soferilor din randul angajatilor nostri.



Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere energetic si reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004. Centrale de co-generare (CHP) Cea mai mare reducere a cantitatii de emisii de CO2 se datoreaza centralelor de producere combinata a caldurii si energiei (CHP) din Romania – una este deja inaugurata la Ploiesti, iar cea de-a doua este in curs de dezvoltare la Timisoara. Alte 4 centrale de cogenerare sunt operationale si altele 12 sunt in diferite stadii de dezvoltare sau constructie in cadrul grupului Coca-Cola Hellenic. Mai curate si mai eficiente 21

decat unitati traditionale de producere a energiei, aceste centrale de cogenerare (CHP) aprovizioneaza fabricile noastre de imbuteliere cu electricitate, agent termic si de racire. In momentul finalizarii, programul va avea ca efect reducerea emisiilor de CO2 ale tuturor fabricilor cu aproape 20%, si cu mai mult de 40% in Ploiesti si Timisoara. Programe de economisire a energiei Implementarea in cadrul fabricilor noastre programe de economisire a energiei cu scopul de a reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incercam sa reducem emisiile de CO2 din birourile noastre sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde, schimbam echipamentul IT si cu modul in care il utilizam. Apeland la conferinte audio, video si online reducem semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata cu acestea emisiile CO2 asociate. Vehicule hibride si combustibili alternativi Evaluam si extindem utilizarea combustibililor alternativi si a vehiculelor hibride din cadrul flotei noastre. În plus, toţi angajaţii sunt instruiţi sa sofeze eficient din punct de vedere al combustibilului prin programul intern “Grija fata de mediu incepe din masina ta”. Inca din primul an al implementarii, acest program a redus semnificativ ale emisiile de CO2 în cadrul companiei. Am inceput sa testam camioane hibrid in Europa, desi tehnologia nu este inca disponibila in mod comercial. Avand in vedere ca aceste initiative sunt intr-un stadiu incipient, continuam sa reducem si impactul flotei noastre conventionale. De exemplu, micsoram capacitatea motoarelor, monitorizam consumul de combustibil si emisiile de CO2 si optimizam impreuna cu partenerii nostri de distributie incarcarea camioanelor si rutele de transport. Programul “Grija fata de mediu incepe din masina ta”. Schimbarea comportamentului de conducere al autovehiculelor poate aduce o contributie majora la reducerea emisiilor de CO2. Prin programul nostru intern, “Grija fata de mediu incepe din masina ta”, ii instruim pe angajatii cu masina de companie sa contribuie la protejarea mediului. Rezultatele sunt incurajatoare, reusind sa produca importante schimbari de comportament in randul angajatilor, precum: reducerea consumului de carburant, a emisiilor de CO2 si a accidentelor la nivelul intregii flote Coca-Cola HBC Romania. Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic Consumatorii se asteapta ca produsele noastre sa fie disponibile si la temperatura optima, atunci cand sunt insetati. Astfel, alocarea de vitrine frigorifice si a altor echipamente pentru racirea bauturilor in locatiile clientilor nostri este o parte importanta a strategiei noastre

22

de afaceri. Chiar daca nu operam noi aceste echipamente, avem responsabilitatea de a reduce emisiile lor de CO2. De aceea, colaboram cu furnizorii nostri pentru a imbunatati eficienta energetica a echipamentelor. Dezvoltand noi modele de vitrine frigorifice cat si dispozitive de management al energiei achizitionam vitrine frigorifice cu aproape 50% mai eficiente din punct de vedere energetic decat in anul 2004. Totodata ne instruim angajatii sa se asigure ca echipamentele de racire existente in piata functioneaza

cu

o

eficienta

maxima.

In plus, ne propunem sa eliminam gazele cu efect de sera utilizate pe scara larga in refrigerarea comerciala si casnica. In prezent, nu folosim hidrofluorocarboni (HFC) in spuma de izolare si testam gaze alternative de refrigerare. Clorofluorocarbonii (CFC) au fost aproape complet eliminati din echipamentele noastre prin intermediul unui program de inlocuire, colectare si recuperare de pe piata. Parteneriate La nivel international, Coca-Coca Hellenic este membru fondator al UN Global Compact's Caring for Climate, cea mai mare coalitie comerciala globala pentru protectia

climei.

In Romania, colaboram cu WWF si sarbatorim anual Ziua Pamantului pentru de a aduce in atentia publicului reducerea consumului de energie. Ambalaje si reciclare Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor catre clienti si consumatori in conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni fie material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a energiei, fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi. Se fac eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, in fiecare etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include: 

Reducerea cantitatii de ambalaj pe care o utilizam



Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje



Promovarea reciclarii si valorificarii Mai mult, ne propunem sa inchidem circuitul de reciclare, transformand ambalajele folosite in noi recipiente. De exemplu, fabrica de reciclare de la PET la PET din Austria, construita cu ajutorul Coca-Cola Hellenic, furnizeaza material reciclat de inalta calitate, eficient din punct de vedere al costurilor, pentru producerea de noi recipiente de bauturi.

23

In plus fata de minimizarea cantitatii de deseuri provenite din ambalajele bauturilor noastre, cautam in mod constant modalitati de a reduce si deseurile rezultate in urma procesului de productie din fabricile noastre. Reducerea cantitatii de ambalaj Minimizarea cantitatii de ambalaj pe care o folosim reprezinta una din cele mai semnificative metode prin care putem reduce impactul acestuia asupra mediului. In plus fata de utilizarea unei cantitati mai mici de material, se reduce si amprenta de carbon a ambalajului pe parcursul intregului sau ciclului de viata: de la productie si transport, pana la eliminare sau reciclare. Sticla “Ultra-Glass”, care incorporeaza cu o treime mai putin material, este utilizata acum in Romania si in alte 16 tari in care opereaza Coca-Cola Hellenic. Cresterea ponderii de material reciclat din ambalaje Recipientele bauturilor racoritoare sunt fabricate din materiale reciclabile: plastic tip PET, carton, aluminiu, otel si sticla. Avand in vedere ca acestea sunt pe lista celor mai des reciclate materiale, o alta metoda de reducere a impactului ambalajelor noastre asupra mediului consta in cresterea ponderii de material reciclat in continutul acestora. De exemplu, utilizand aluminiu reciclat in recipientele de bauturi, se economiseşte pana la 95% din energia necesara in cazul folosirii de aluminiu nou. Recipientele de aluminiu si de sticla contin deja pana la 60% material reciclat. Folosirea plasticului tip PET reciclat in recipiente prezinta o provocare din punct de vedere al disponibilitatii si al costurilor. Desi plasticul tip PET este reciclat pe scara larga in Romania, este mai ieftin si mai simplu sa fie directionat catre industriile producatoare de covoare si imbracaminte, deoarece nu trebuie sa intruneasca standardele inalte de calitate impuse recipientelor alimentare. Compania utilizeaza deja in sapte tari recipiente ce contin pana la 15% plastic tip PET reciclat. In Romania se examinează in prezent provocarile pe care le implica utilizarea acestui tip de material. Promovarea reciclarii si recuperarii Implicarea in stabilirea unei infrastructuri pentru reciclare si incurajarea consumatorilor sa sustina reciclerea ambalajelor de bauturi. In anul 2003 am unul dintre actionarii fondatori ai companiei ECO - ROM AMBALAJE S.A. al carei scop este de a sprijini colectarea, reciclarea si valorificarea de ambalaje si deseuri de ambalaje, inclusiv recipientele de bauturi, in numele industriei. ECO - ROM AMBALAJE S.A. implementeaza sistemul ”Der Grüne Punkt” in Romania, ca 24

solutie eficienta pentru obligatiile de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje. Pana in prezent, Compania si-a adus aportul la infiintarea sistemelor in 19 tari, detinand participatii la 17 organizatii de reciclare si recuperare. Reducerea cantitatii de deseuri In plus fata de minimizarea cantitatii de deseuri provenite din ambalajele produselor firmei, se creste gradul de reciclare si reducerea cantitatile de deseuri generate in fabricile de imbuteliere. III.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii

MACROMEDIUL FIRMEI Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea. Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele isi abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii STEP: -Factorii socio-;culturali, care se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumita

piata;

-Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii. -Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile) economice si modalitati

de

alocare

a

resurselor

in

societate.

-Factorii politico-;juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele indivizilor si societatii in ansamblu. a) Factorii socio -; culturali Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, desigur numai in masura in care nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: varsta, sexul, starea civila, ocupatia si rasa. Distributia pe grupe de varsta a populatiei. In Romania, de exemplu, scaderea ratei natalitatii in ultimii 10 ani este responsabila pentru declinul pietei pentru copii; cresterea grupului de varsta intre 15 -; 25 ani a dus la o substantiala expansiune a pietei casetelor audio si

a

CD-urilor.

Minoritatile nationale.

25

In tara noastra, de pilda, populatia minoritara a romilor este in continua crestere. Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce in ce mai importanta acolo unde diferentele etnice afecteaza nevoile cumparatorului. Casele de discuri, ca sa luam ca exemplu tot domeniul muzicii, au creat astfel de produse speciale pentru ei, fiind foarte profitabile. Sau in Anglia, producatorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca tinta grupurile subculturale,

devenind

marci

foarte

cunoscute

si

profitabile.

Familia medie (menajul mediu). Cresterea ratei divorturilor, mariajul la varste tot mai inaintate si o rata scazuta a natalitatii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei si, implicit, la cresterea numarului de menaje. Pentru specialistii in marketing, de un interes deosebit se bucura menajele cu venituri mari si obligatii financiare mici, predispuse a cheltui bani pentru bunuri luxoase si durabile si servicii de calitate. Ele reprezinta o tinta importanta pentru producatorii hi-fi, operatorii de turism si restaurante, casele de moda etc. Prin analizarea gradului de cultura al unei societati se pot identifica principalele credinte, valori si norme comportamentale dupa care se conduce societatea, acest lucru oferind o serie de indici asupra preferintelor populatiei pentru produse sau servicii. Unele credinte sunt relativ stabile, nemodificandu-se semnificativ de la o generatie la alta, datorita efortului depus de institutiile educationale (scoala, biserica, justitia etc.). De exemplu, importanta onestitatii si valoarea vietii umane -; ce tin de credinta morala -; se mentin de milenii in cvasitotalitatea societatilor. Multe din celelalte norme culturale, insa, s-au schimbat dramatic. Astfel, influenta religiei a scazut, mariajul nu mai este o conditie prealabila pentru alcatuirea familiei, divortul si recasatoria au creat noi tipuri de familie, s. a. Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra marketingului, vizibil mai ales in tarile occidentale dezvoltate. Sa luam in discutie rolul femeii in societate, rol care s-a modificat dramatic in ultima jumatate de secol. Faptul ca femeile s-au dedicat tot mai mult si unei cariere profesionale, a facut ca cea mai mare parte din activitatile menajere specifice lor sa fie preluate de masini de spalat, aspiratoare , roboti de bucatarie si alte aparate casnice, usurandu-se astfel munca si scurtand enorm timpul destinat acestora. Aceasta modificare a statutului femeii in societate a dus la dinamizarea industriei de aparatura casnica si, implicit, la o continua crestere a pietei bunurilor de uz casnic. Sau, un alt exemplu: lipsa locurilor de parcare din orase a facut ca supermarketurile sa se mute in afara oraselor construind parkinguri uriase si oferind o mare varietate de produse astfel incat sa fie posibila aprovizionarea menajelor, cel putin pentru o saptamana, dintr-un singur loc. De asemenea, au fost create fastfood-uri, care pot scuti tot mai multi oameni de problema gatitului. Credem ca aceste exemple

26

sunt suficiente pentru a evidentia faptul ca schimbarile culturale si oportunitatile de marketing merg “mana-n mana”. b) Factorii tehnologici Pentru specialistii in marketing noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive: Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. De exemplu: nevoia de a asculta muzica de o calitate mai buna, de a face calcule mai rapid si de a elimina toate petele de murdarie de pe hainele spalate a fost satisfacuta -; gratie noilor tehnologii -; prin inlocuirea magnetofonului cu CD-ul, riglei de calcul cu calculatorul si, respectiv, a detergentilor obisnuiti cu

detergenti

biologici.

Pot identifica si satisface nevoi latente. Un exemplu in acest sens poate fi tigaia teflon (care, spre deosebire de tigaia clasica, nu lipeste produsele preparate), rodul unui program spatial al S.U.A.;

initial

teflonul

a

fost

creat

pentru

navetele

spatiale.

Modifica modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reintoarcerea la o economie de tip casnic, multi oameni urmand sa devina producatori independenti de “bunuri informatice” si mai putin de marfuri clasice. In aceste conditii, piata transporturilor de calatori, piata mobilei pentru birouri, piata produselor de catering se vor reduce dramatic. Poate modifica natura concurentei. Cartile de credit si bancomatele, de exemplu, sunt mult mai comode pentru utilizatori decat cozile la banci; internetul reduce cererea pentru servicii postale. Nu va trece mult pana ce elevii vor invata singuri, acasa, cu ajutorul unor programe speciale si nu cu ajutorul profesorilor. Se intelege ca, in aceste conditii concurenta provine in mod indirect de

la

progresul

tehnico-stiintific,

de

la

nevoile

tehnologiei.

Poate ajuta la descoperirea de noi consumatori. Prin noile tehnologii de congelare, de exemplu, s-a reusit adaugarea ciocolatei la inghetata (nu doar a gustului de ciocolata), reusindu-se datorita noului produs -; sa fie atrasi noi consumatori. c) Factorii economici In ansamblul lor, factorii economici formeaza mediul economic. Acesta reprezinta baza de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea in vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a economiei nationale, nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiar -; valutara a tarii, fiscalitatea, inflatia, evolutia preturilor, evolutia economiilor populatiei si solicitarilor de credite, ratele dobanzilor, evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale etc. Influenta factorilor de mediu economic se oglindeste direct sau indirect in evolutia pietei, mai concret in evolutia nivelului si structurii ofertei de marfuri, in evolutia marimii si structurii cererii, in miscarea preturilor si nivelul 27

concurentei. Aceste variabile economice - pe care specialistii in marketing trebuie sa le urmareasca cu atentie -, analizate in corelatie cu factorii demografici si culturali, pot oferi elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta intreprinderea. d) Factorii politico-juridici Factorii economici evidentiati mai sus rezulta, de obicei, din initiativele politice menite sa imbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor, insa influenta guvernului este resimtita si prin legislatia introdusa. Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective: protejarea consumatorilor; protejarea concurentei; protejarea societatii. Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa profite de pe urma lor. In esenta, aceasta legislatie are in vedere: -asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor; -controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele oferite; -evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul; -condamnarea practicii necinstite. Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) ii apara pe consumatori de consecintele propriilor lor decizii nefericite. Astfel, ii protejeaza pe copii de produsele ce le fac rau : droguri, alcool si tutun si nu le permite sa conduca automobilul pana la o anumita varsta (Romania: 18 ani, Canada: 16 ani). De asemenea, ii obliga pe conducatorii auto sa fie asigurati pentru eventuale accidente, in scopul compensarii daunelor produse altora. O astfel de legislatie creaza, pe de o parte, oportunitati, iar, pe de alta parte, pentru marketing reprezinta amenintari. Cei care respecta cu strictete aceasta legislatie au avantaj asupra concurentei, desi le poate spori costurile. Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de concurenta. De exemplu, cand pe piata se lanseaza un nou produs (serviciu sau tehnologie), firmele trebuie protejate astfel incat concurentii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe piata, daca nu chiar inainte. Protectia se realizeaza sub forma patentelor, care sunt documente legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. In termeni de marketing acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se teama de concurenta, ceea ce in conditii normale inseamna un profit ridicat pe durata de acordare a patentului. O alta forma de protectie impotriva concurentei este inregistrarea marcilor. O marca de piata care poate include un logo, un cuvant, un simbol, un desen sau o culoare distincta ori 28

forma speciala a literelor, nu poate fi copiata pe teritoriul geografic pentru care a fost inscrisa. Ca si patentul, ea impiedica imitatorii sa profite de un proces indelungat si costisitor, care in fapt inseamna construirea imaginii firmei in cauza. In multe tari, companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza afacerile la minimum, deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica, dar si mai costisitoare atunci cand sunt actionate in justitie. De aceea, ele apeleaza la autoreglementare -; prin coduri de conduita voluntara -; luand-o inaintea legislatiei. De exemplu, in Anglia, producatorii de tigarete au stabilit un cod de comportament privind publicitatea, reusind sa evite interzicerea reclamei la tigari care se practica in alte tari.

MICROMEDIUL FIRMEI Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere). a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forta de munca, resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. In relatiile cu furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa apara daca: -furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma; -

produsul

ce

constituie

inputul

esential

nu

este

substituibil;

-in cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma; -schimbarea furnizorului este prea costisitoare; - furnizorul este mai puternic decat cumparatorul; -o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc. Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbari in productia

29

proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente. b) Clientii -; ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii -; constituie cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientelei unei firme, grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate din cumparatori -; organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi). Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor, sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei. Pentru a realiza aceste obiective, specialistii in marketing trebuie sa cunoasca: Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei, ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele promotionale

cele

mai

potrivite

pentru

piata

tinta.

Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. Aceasta deoarece, de exemplu, lumea nu cumpara bilete la un spectacol, ci o seara distractiva sau gospodinele nu cumpara detergenti, ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Daca apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii il vor adopta

imediat. Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate, pret,

amplasarea

magazinului

etc.).

Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma, acel client este gata sa plateasca preturi mai mari, existand

oportunitatea

unei

afaceri

avantajoase).

De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc. c) Intermediarii. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea, distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali, respectiv comerciantii de gros si detail, dar si alte categorii, mai putin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,

30

societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de consultanta de marketing. Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei companii: Resellerii (revanzatorii), in care intra angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de vanzari. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. Exista, insa, pericolul ca - datorita relatiei directe pe care o are cu consumatorul final - resellerul care-i comercializeaza produsele sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului, carei

devin

nefavorabili.

Distribuitorii fizici, care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor, firma poate pierde clientii. De asemenea, daca produsele sunt livrate cu intarziere sau deteriorate, este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are. • Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanta,publicitate). Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei, sa cunoasca pietele si mediul concurential. d) Concurentii. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Concurentii unei firme pot apartine, fiecare, uneia din cele patru categorii evidentiate in figura 2.2. • Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de bauturi racoritoare: CocaCola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil. Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu reclama, in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport cu al rivalilor. Foarte des, in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a atrage o parte din cumparatorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenta directa nu ajuta la supravietuire decat firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare. • Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte. De exemplu, doua firme produc hartie igienica, dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor.

31

• Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Zaharul si zaharina, de exemplu, produse de firme diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor. • Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie. Fabricantul de hartie, de exemplu, achizitioneaza o companie de distributie pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta. e) Detinatorii de interese. Profesorul Kotler ii delimiteaza astfel: - lumea financiara (actionari, societati de investitii, banci etc); - mediile de comunicare in masa (grupuri de presa, posturi de radio, canale de televiziune etc); - grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor, ecologistii, asociatii ale producatorilor etc); - administratia publica; - marele public (purtatorul opiniei publice); - personalul propriu al firmei. Specialistii in marketing trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru protectia consumatorilor: media, pentru ca cititorii sunt mai inclinati sa creada in acuratetea informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decat in reclamele comerciale sau materialele promotionale ale firmei.

Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway,

unde o cronica nefavorabila poate duce la sistarea jucarii unei piese pe scena; miscarile pentru protectia consumatorilor, pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. De asemenea, ele testeaza o mare varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor etc.

III.3 Factorii de influenţă ai mediului care influenţează intreprinderea În funcţie de mediul demografic, intreprinderea „Coca- Cola ” depinde de structura populaţiei pe grupe de varstă. Scăderea natalităţii din ultimii ani duce la creşterea grupului de vârstă între 15-25 ani care a dus la o expansiune a pieţei Coca-Cola, cei care consumă cel mai mult această bautura sunt copiii şi adolescenţii şi tinerii până la 30 de ani. Cu cât dimensiunea unei familii este mai mare şi ăn care sunt mai mulţi copii consumul de „Coca - cola” va fi mai mare decât intr-o familie care nu are copii sau sunt mai puţini membrii. De asemenea rata natalităţii influentează direct proporţional mărimea cererii.

32

Creşterea ratei divorţurilor, mariajul având o vârstă medie care este în scădere duce la o creştere a consumului deoarece fiecare persoană va consuma băutură răcoritoare (adica 2 sticle ) faţă de cazul unei familii în cadru căreia se va consuma o sticla. Pentru intreprindere mediul tehnologic este important din cauza următoarelor motive: 

Creeaza noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, Coca - Cola poate lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun si care nu contine substante nocive pentru organism sau care are o culoare mai atractiva;



Identifică diferite nevoi latente ale consumatorilor. Un exemplu în acest sens poate fiidimensiunea sticlelor care incep de la 0,5l pana la 2,5l. Poate ajuta la descoperirea unor noi consumatori, astfel sunt vizaţi consumatorii care nu consumă suc dar care pot consuma o bomboana, un jeleu sau o inghetata cu gustul de Coca - Cola

Mediul economic reprezintă baza de sustinere a puterii de cumpărare la cerere,indiferent daca persoanele respective sunt consumatori finali sau intremediari. Pentru a caracteriza acest mediu se au in vedere urmatoarele: Nivelul şi evolutia veniturilor clienţilor pot influenţa consumul direct proporţional, astfel cu cât veniturile sunt mai mari cu atât consumul este mai mare (o sticla pe zi) iar daca acestea scad şi consumul va scădea (1 sticlă la 2-3 zile). Aşteptarile cu privire la preţuri vor influenţa direct consumul. In cazul in care preţul unei sticle se va mării atunci nu se va mai comercializa atat de bine produsul. Preţurile sunt influenţate la randul lor de inflaţie.â Influenta factorilor de mediu economic duc la evoluţia pietei, la schimbările ce pot apărea în cadrul cererii de Coca - Cola, la schimbarea preţurilor, a concurenţei şi a ofertei. O urmarire atentă a acestui factor poate duce la o corectă evaluare şi anticiparea a ceea ce se va întampla pe piaţă. Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra intreprinderilor. Schimbarea rolului femeii în viaţa socială este unul din factorii care s-au modificat dramatic. Faptul ca femeile s-au dedicat mai mult carierei profesionale a facut ca lucrurile gospodăreşti pe care ea le facea să fie înlocuite cu diferite aparate. Înainte, daca femeia era cea care facea siropuri din diferite fructe pentru a le dilua în apă şi a obţine un „suc”, acum aceasta nu mai face acest lucru ci consuma sucuri făcute în fabrici, acest lucru ducând la creşterea cerinţei pentru Coca - Cola. Schimbările survenite în stilul de viaţă şi anume preocuparea crescută pentru dieta alimentară fără exces de calorii a dus la apariţia în gama Coca - Cola a sucului coca-cola light care nu are calorii şi zahăr.

33

Mediul politico-legal include sistemul guvernamental şi sistemul juridic în care funcţionează intreprinderea. Cele două sisteme vizează în principal protejarea consumatorilor, protejarea concurenţei şi societăţii. Pentru a proteja consumatorii, coca-cola ofera informaţii corecte despre ceea ce conţine prin intermediul etichetelor şi despre preţ acesta fiind deseori tiparit pe produs.Pentru protejarea concurentei, Coca - Cola nu copiază produsele lansate de altă intreprindere iar marca acestei intreprinderi este originală nefiind copiată. Pentru a proteja societatea, Coca - Cola poate face campanii publicitare împotriva consumului de droguri, de bauturi alcoolice şi de tutun. Mediul demografic Evolutia populatiei la nivel global Antichitate 200-400 mil 1650 – in jur de 500 mil 1820 – in jur de 1 mld 1927 - 2 mld 1960 – 3 mld 1974 – 4 mld 1987 – 5 mld 2000 – 6 mld Astazi peste 6,5 mld *Rate de crestere *Rata de crestere din ce in ce mai accentuate *Perioada de timp de dublare a populatie scade dramatic *Statele nedezvoltate cresc mai repede *Rata de crestere este de 1,8%la nivel mondial *Europa creste cu doar 0,6% annual Densitatea In diferite locuri ale globului densitatea populatie difera, acest lucru influenteaza mixul de marketing Cum? Promovare (panouri publicitare Ciudad de Mexico -23 mil de loc fata de Australia doar 22mil de locuitori) Pret - in zonele aglomerate sunt oportunitati mai mari de afaceri decat in zonele mai putinaglomerate. 34

Densitatea Distribuite Imaginati-va distributia Coca Cola in Australia si in Mexic Numar de camioane, numar de fabrici etcProdusIn SUA totul este mai “lat” decat in Japonia de ex.... Mediul natural Coca-Cola vrea să-şi construiască o imagine ecologică Principalul producator mondial de bauturi racoritoare va investi 44 de milioane de dolari intr-o fabrica de reciclare a ambalajelor de plastic, informeaza USA Today. Fabrica face parte dintr-un program de 60 de milioane de dolari desfasurat de CocaCola menit sa-i ofere o imagine mai ecologica. Fabrica va recicla sticlele folosite in sticle noi, va avea 50 de angajati si o capacitate de reciclare de 45.000 de tone de PET anual sau 2 miliarde de sticle de 0,5 litri. Cresterea ca valoare si ca volum de produse a contribuit, de asemenea, la cresterea numarului de fabrici de imbuteliere. Datorita faptului ca produsele anuale erau evaluate la doar trei sferturi de milion de dolari la mijlocul secolului al XIX-lea, pana in anii 1880 acea valoare a crescut pana la aproximativ cinci milioane pentru fiecare an. Insa in decada 1880 pana in 1890 valoarea productiei anuale a crescut puternic, iar, pana in ultimul an al secolului s-a apropiat de 15 milioane de dolari. Pe la inceputul urmatorului secol s-a dublat din nou. Valoarea productiei anuale pentru anul 1900 afost de aproximativ 25 milioane dolari. Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi politicilor de marketing pe termen mediu şi lung. Creând tehnologii şi produse noi, mediul tehnologic propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploateze consecinţele apariţiei unor tehnologii noi. Prima fabrică de îmbuteliat Coca-Cola a fost deschisă în Chattanoga în 1899 şi a doua în Atlanta, în anul următor. În următorii 20 de ani, numărul de fabrici a crescut de la două la peste 1000. Odată cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui echipament de îmbuteliat de mare viteză şi a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis îmbuteliatorilor să servească mai mulţi clienţi, cu un număr mai mare de produse. În 1908, Pepsi- Cola se număra printre primele companii care-şi modernizează livrarea, trecând de la vehiculele trase de cai la cele motorizate. Tot atunci, numărulcompaniilor care deţin un contract de a îmbutelia şi este îmbuteliată de compania QuadrantAmroq Beverages QAB. De asemenea, mediul tehnologic include şi logistica firmelor. Ambele firme au atât un sistem propriu de distribuţie cât şi 35

colaborări cu firme specializate. Vânzarea se face prin marile magazine, magazine de cartier, baruri, pub-uri, etc. Pepsi şi Coca-Cola au încheiat contracte de parteneriat cu firme de alimentaţie publică unde nu se vând decât mărcile firmei respective, de exemplu Panini comercializează produsele Pepsi. În concluzie, nici una din firme nu are puncte proprii de difuzare: magazine unde nu se vând decât băuturi răcoritoare Pepsi sau Coca-Cola. În cadrul mediului tehnologic putem include şi automatele care au condus la creşterea vânzărilor şi la uşurarea distribuţiei, astfel produsele ajung mai uşor la consumatori. Clientii Clientii – “clientii nostri sunt partenerii nostri” Portofoliu clienti: 

Coca-Cola,



Centrul Comercial Orhideea, Centrul Comercial Feeria, Centrul Comercial Carrefour Colentina, Comercial Carrefour Brasov, Comercial Carrefour Ploiesti, CentrulComercial Esplanada, Centrul Comercial Tom, Penny Market XXL Masterfoods. Intermediari Intermediari – brokeri, jobberi, curieri, comisionari, societati de transport, agentii

de publicitate Coca-Cola HBC Romania va schimba, pe parcursul acestui an, modalitatea de distributie si depozitare din Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Brasov, Pitesti si Iasi, relateaza Magazinul Progresiv. Compania a luat decizia de a oferi aceste servicii prin intermediul unor firme de logistica, dar preluarea comenzilor, facturarea, incasarile si celalalte aspecte ale relatiilor comerciale vor fi asigurate in continuare de agentii de vanzari ai companiei. Aceasta decizie este o continuare a procesului de reorganizare a serviciilor de distributie si depozitare pe care compania Coca-Cola HBC l-a initiat inca din anul 2000. Coca-Cola HBC foloseste deja serviciile firmelor de logistica in locatii precum Timisoara, Oradea, Cluj, Deva, Craiova. Reselleri – angrosistii, detailistii, micii comercianti, agentii de vinzari – maximizareagradului in care produsele sale satisfac consumatorul final Distribuitorii fizici – operatorii depozitelor de marfuri, firmele de transport implicate Agentiile prestatoare de servicii de marketing – sondare, consultanta, publicitate – identificarea consumatorilor. Furnizorii

36

Furnizorii de marfuri – energie, ambalaje , etichete, servicii, informatii Compania produce concentrat de fapt, care este apoi vândut la diversi licenţiati imbuteliatori ai Coca-Cola în întreaga lume. La imbuteliere, care deţin teritoriul exclusiv de contracte cu societatea, produce produsul finit în cutii şi sticle de la concentreze în combinaţie cu apă filtrată şi îndulcitorii. Apoi se imbuteliaza, se vinde, se distribuie marfa si Coca-Cola în cutii şi sticle la magazinele de vânzare cu amănuntul şi recuperare automată.Coca-Cola Company vinde de asemenea, concentrat pentru fântâna de vânzări la mari restaurante şi distribuitorilor de servicii alimentare. La fondarea coca cola restul bauturilor erau servite in sticle absolut identice caracteristice timpului, dar cei de la coca cola au inceput diferentierea, aplicând modelul noii sticle. Prestatorii de servicii – transportatori de marfuri, comercianti, societatile de asigurari, firme consultanta Corporatia Coca-Cola solicita tot felul de servicii de transport, inclusiv cel aerian si cel acvatic. Furnizorii fortei de munca – oficii de plasare a fortei de munca, persoane in cautare de munca, institutii de invatamint. Număr de angajaţi în 2008: 90.500 (din care 86% sunt în afara SUA. Coca-Cola HBC Romania a întrunit cel mai mare numar de voturi din partea comerciantilor si a castigat, pentru a patra oara consecutiv, Marele Premiu pentru cel mai bun furnizor. Concurentii Racoritoare carbogazoase au intrat in ring Se infrunta un Pepsi rebel cu o Cola prietenoasa, un Sprite supradimensionat, o Fanta exotica, o Orangina mai sportivă, un 7up si o Mirinda aflate in stand-by. In ultima vreme, bauturile racoritoare carbogazoase se afla in impas din cauza cresterii preferintelor consumatorilor pentru bauturile din

categoria superioara ca

beneficii percepute: still drink, juice si nectar. Întru cât comunicarea pe produs devine tot mai relevant, lupta de marketing din acest domeniu se dă pe imagine si pe ocuparea platformelor de comunicare cele mai interesate pentru tinerii intre 14 si 25 de ani, principali consumatori de bauturi carbogazoase. PEPSI vs COCA COLA pe platforma de comunicare Desi par vesnic incrancenate pe acelasi target, Coca-Cola si Pepsi isi cladesc imaginea pe platforme de comunicare diferite, care ne inspira in mod diferit. Pepsi este un brand foarte rebel, care isi aduce consumatorii in starea emotionala specifica a competitiei, Coca-Cola este mai prietenos, mai inclinat spre conectivitate, spre solidaritate. 37

Sloganul Pepsi este Dare for more (Cere mai mult, Indrazneste mai mult) si sintetizeaza perfect filosofia brandului. Din ce in ce mai pregnant, cuvantul more (mai mult) tinde sa devina un slogan de sine stătător, fiind folosit deja ca atare in branding-ul Pepsi. Prin urmare, autodepasirea continua, lupta pana la atingerea scopului este conceptul cu care Pepsi vrea sa-si inspire consumatorii. De aici asocierea cu competitia, cu fotbalul si, mai nou, cu sporturile extreme. Starurile se afla in centrul campaniilor Pepsi, pentru ca la ele vor sa ajunga spiritele competitive. Concurentul sau, Coca-Cola, este un brand cat se poate de optimist, mai orientat spre conectivitate si spre relaxare decat spre competitie. Coca-Cola si-a lansat, inca de anul trecut, noua campanie de comunicare globala Sete Coca-Cola de viata si merge tot pe aceasta. Este un indemn de a privi jumatatea plina a paharului, partea frumoasa a vietii si bucuria de a trai. Anul acesta, Coca-Cola a pus un si mai puternic accent pe conectivitate. Site-ul dedicat brandului te invita sa intri in comunicarea Coca-Cola si sa-ti faci prieteni, sa te exprimi, sa-ti impartasesti visurile si opiniile cu ceilalti. Exista mai multe forumuri, in acest sens: Spune lumii care este visul tau! , Vorbeste despre muzica , Vorbeste despre fotbal . Principala platforma de comunicare este muzica, iar in centrul campaniilor se situeaza evenimentele care aduna cat mai multi oameni pentru a se bucura impreuna. Coca-Cola pregateste pentru sfarsitul lunii megaevenimentul CokeLive Festival, care include si programul Manifest Yourself , o rampa de lansare pentru 12 trupe romanesti aflate la inceputul carierei. Implicarea consumatorilor a devenit noua filosofie a campaniilor derulate de Pepsi,odata cu recenta lansare a noii platforme globale de comunicare. De anul acesta, relatia consumatorilor cu brandul s-a schimbat radical, trecand de la o adresare uni-directionala la o interactiune continua intre brand si consumatorul chemat sa se implice activ in toate campaniile pe care le deruleaza. Principala platforma de comunicare Pepsi ramane in continuare fotbalul, insa, conform filosofiei brandului, consumatorul apare in centru de data aceasta: Cum joci tu Fotbal -How You Football? este sloganul campaniei in curs. Consumatorul nu mai este, asadar, doar un membru al fan club-ului altor jucatori celebri, ci este implicat activ,indemnat sa-si arate abilitatile. Publicul intreprinderii Clasificare: *organele de stat *mass-media 38

*organizatii cetatenesti *organisme financiare *organisme publice locale *marele public Factorii de influenţă a pieţei întreprinderii: Piaţa oricărei întreprinderi îşi modifică dimensiunile sub influenţa a două categorii de factori: interni şi externi. Primii factori sunt legaţi de puterea economică a întreprinderii (potenţialul uman, material şi financiar al acesteia), dar şi de etapa din ciclul de viaţă (apariţie pe piaţă, creştere, maturitate, declin) în care aceasta se află, la un moment dat.Potenţialul uman al întreprinderii este dat de efectivul şi structura profesională şi de vârstă ale salariaţilor, de nivelul de calificare şi de inteligenţa acestora, de vechimea lor în întreprindere. Potenţialul material este evidenţiat de volumul şi calitatea bazei materiale a întreprinderii, de performanţa tehnologiilor practicate, de gradul de mecanizare, automatizare şi informatizare a proceselor de muncă, iar potenţialul financiar de capacitatea întreprinderii de a produce profit, de disponibilităţile băneşti ale acesteia, aflate în conturile bancare, de volumul creditelor şi a altor datorii pe care le are, precum şi de scadenţa acestora, pe de o parte, şi de volumul creanţelor şi scadenţa acestora, pe de altă parte. În categoria factorilor externi sunt cuprinşi: • efectivul şi structura consumatorilor (pe sexe, vârste, medii dereşedinţă,profesii, etc.) în cazul întreprinderilor care produc şi / sau comercializează bunuride consum sau numărul şi capacitatea de cumpărare a utilizatorilor, în cazul întreprinderilor care produc şi / sau vând echipament industrial sau materii prime,materiale etc.; • puterea de cumpărare a populaţiei (dată de cantitatea de bunuri pe care o poate cumpăra o persoană cu salariul mediu net, pensia medie etc.) Intensitatea consumului bunurilor şi serviciilor oferite de întreprindere, dată de mărimea medie a unei cumpărături şi frecvenţa cumpărării; • stabilitatea consumului.Un producător de mărfuri alimentare de cerere curentă (pâine, lapte etc.), dispune, de exemplu, de o piaţă mult mai stabilă de cât un ofertant de aparatură electronică de uzcasnic; • factori conjuncturali-sezonieri (conflicte militare, inundaţii, cutremure de pământ, epidemii, variaţii climatice etc.), care influenţează cererea şi oferta ce se manifestă pe piaţa întreprinderii; • Factori sociologici şi psihologici (statutul, prestigiul social, mobilitatea,cerinţele de grup ale consumatorilor care determină comportamentul de cumpărare şi consum al acestora, 39

ca şi starea de spirit, temperamentul, aşteptările, deprinderile, conştiinţa de sine), care au o influenţă semnificativă asupra dimensiunilor pieţei intreprinderilor producătoare de bunuri de consum. • Natura bunurilor produse de întreprindere şi categoria de nevoi cărora se adresează cu aceste bunuri. În cazul bunurilor de natură industrială (cazane metalice de mari dimensiuni, echipament greu de transportat şi manipulat etc.) Coca-Cola – Marele public Pentru o companie internationala precum Coca-Cola, care practic si-ar vinde produsele si fara publicitate imediata, capitolul "imagine" este unul primordial pentru construirea unui brand a carei implemetare nu se va finaliza niciodata. Si asta pentru ca, mereu, specialistii in marketing ai companiei Coca-Cola gasesc noi elemente care se potrivesc cu produsele firmei ce produce bauturi racoritoare. Vremurile se schimba, iar Coca-Cola este mereu in pas cu acestea, incercand sa imbine figura clasica cu cea moderna. O inedita campanie este cea lansata de Coca-Cola in Romania in aceasta iarna, pentru segmentul outdoor; o campanie clar de imagine, care nu promoveaza ceva anume, ci brandul in sine. Mai mult decat atat, Coca-Cola nu merge pe o legatura directa cu produsul, ci cauta sa promoveze mesaje ce, aparent, nu au nicio legatura cu bauturile racoritoare. Coca-Cola se bucura deja de o rezonanta a numelui astfel incat legatura cu produsu este implicita, o postare agresiva a acestui link ar fi nu doar banala, ci chiar suparatoare, lipsita de substanta. Coca-Cola se promoveaza prin niste printuri outdoor de mari dimensiuni, in intersectii si pe marginea unor strazi cu circulatie intensa in Bucuresti si nu numai. III.4 Identificarea problemelor de mediu ale intreprinderii Ca si principale probleme enumeram: 1. Cantitatea mare de apa folosita ca materie prima si cantitatea de apa generata la sfarsitul procesului tehnologic. Deversarea acestei ape (cu un continut ridicat in diferite substante) poate polua grav emisarul; 2. Poluarea atmosferei datorita consumului crescut de energie. Aici sunt incluse de la industrie pana la masinile de serviciu ale angajatilor; 3. Marea problema a unei intreprinderi producatoare de sucuri sunt ambalajele. Aici includem PET-urile, sticla si ambalajul de aluminiu de la doze.

40

III.5 Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu in cadrul organizatiilor

Cantitatea de apa folosita. Modalitati de reducere a acesteia Dezvoltarea este strans legata de accesul şi calitatea resurselor locale de apa. Prin urmare, se acordă un interes deosebit protejarii resurselor de apa şi urmăreşte o abordare unitara a acestor resurse: 

Se stabilesc obiective stricte prin care se reduc cantităţile de apă necesare îmbutelierii produselor;



Lucrul cu parteneriate cu scopul protejării surselor de apă şi al promovării unui sistem durabil de management al apei. In fabricile de imbuteliere se monitorizează îndeaproape sursele de apa pentru a reduce

cantitatea de apa extrasa. S-a reusit îmbunataţirea eficientă utilizării apei prin introducerea pe liniile de producţie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosită. De exemplu, in Romania in ultimii ani s-au introdus doua noi tehnologii: • tehnologia de “ lubrifiere uscata”, ce elimina consumul substantial de apa prin folosirea unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile de imbuteliere • tehnologia cu “ aer ionizat” pentru spalarea PET-urilor. Cantitatea de energie folosita. Reducerea acesteia si protejarea climei Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu cu care se confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea sa se indrepte catre reducerea emisiilor de CO2, sunt necesare actiuni decisive si imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca un rol critic in aceasta transformare. S-a propus sa ocupam o pozitie de lider, adaptandu-ne afacerea la cerintele si oportunitatile unei economii ce produce un nivel scăzut de emisii de CO2. Astfel, se concentrează eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din activitatea firmei: fabricile de imbuteliere, flota si echipamentele de racire. 

In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP)- care genereaza caldura si energie simultan. De asemenea, sedezvoltă si programe de economisire a energiei.



In cadrul flotei, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de combustibili alternativi.Prin programul nostru intern de condus ecologic si responsabil “Grija fata de mediu incepe din masina ta” schimbam comportamentul soferilor din randul angajatilor nostri.

41



Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere energetic si reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004. Implementarea in cadrul fabricilor programe de economisire a energiei cu scopul de a reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incercarea de reducere a emisiilor de CO2 din birouri sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde, se implementează schimbarea echipamentul IT si cu modul in care il utilizează. Apeland la conferinte audio, video si online se reduce semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata cu acestea emisiile CO2 asociate.

Ambalajele si reciclarea. Metode de reducere a deseurilor Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor catre clienti si consumatori in conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni fie material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a energiei, fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi. Se fac eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, in fiecare etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include: 

Reducerea cantitatii de ambalaj utilizată



Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje



Promovarea reciclarii si valorificarii Recipientele bauturilor racoritoare sunt fabricate din materiale reciclabile: plastic tip PET, carton, aluminiu, otel si sticla. Avand in vedere ca acestea sunt pe lista celor mai des reciclate materiale, o alta metoda de reducere a impactului ambalajelor noastre asupra mediului consta in cresterea ponderii de material reciclat in continutul acestora. De exemplu, utilizand aluminiu reciclat in recipientele de bauturi, se economiseşte pana la 95% din energia necesara in cazul folosirii de aluminiu nou. Recipientele de aluminiu si de sticla contin deja pana la 60% material reciclat. Folosirea plasticului tip PET reciclat in recipiente prezinta o provocare din punct de vedere al disponibilitatii si al costurilor. Desi plasticul tip PET este reciclat pe scara larga in Romania, este mai ieftin si mai simplu sa fie directionat catre industriile producatoare de covoare si imbracaminte, deoarece nu trebuie sa intruneasca standardele inalte de calitate impuse recipientelor alimentare. Compania utilizeaza deja in sapte tari recipiente ce contin pana la 15% plastic tip PET reciclat. In Romania se examinează in prezent provocarile pe care le implica utilizarea acestui tip de material. 42

1. Aveti probleme de poluarea apei? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 20% au raspuns DA 60% au raspuns NU 20% au raspuns NU STIU 2. Dar probleme privind poluarea atmosferei? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 10% au raspuns DA 85% au raspuns NU 5% au raspuns NU STIU 3. Aveti implementate sisteme de management de mediu pe plan international? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 99% au raspuns DA 0% au raspuns NU 1% au raspuns NU STIU 4. Ati fost informati privind gestionarea deseurilor? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 85% au raspuns DA 5% au raspuns NU 10% au raspuns NU STIU 5. Aveti implementate certificari privind managementul calitatii? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 100% au raspuns DA 43

6. Intreprinderea are colaborari

cu ONG-uri sau agentii guvernamentale pentru

conservarea mediului? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 98% au raspuns DA 1% au raspuns NU 1% au raspuns NU STIU 7. Ati fost informat despre performantele de mediu? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 80% au raspuns DA 8% au raspuns NU 12% au raspuns NU STIU 8. Ati fost informat privind politica de mediu ale firmei SC COCA-COLA HBC? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 85% au raspuns DA 7% au raspuns NU 8% au raspuns NU STIU 9. Ati fost informat privind strategiile de dezvoltare ale firmei? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 50% au raspuns DA 30% au raspuns NU 20% au raspuns NU STIU 10. Cunoasteti profilul de activitate al firmei SC COCA-COLA HBC ROMANIA? a. Da b. Nu c. Nu stiu Raspuns: 100% au raspuns DA 44

Concluzii: Din analiza datelor obtinute se observa ca subiectii cunosc activitatea societatii, sursele de poluare, performanta de mediu si indicatorii de mediu conform ISO 14031.

45

Etapa a IV-a Proiectarea sistemului de indicatori de mediu specifici organizaţiei IV.1. Indicatori de mediu din ISO 14031 Indicatorii de mediu ISO 14031 se împart la nivel microeconomic în: 

indicatori de performanţă operaţionali;



indicatori de performanţă manageriali;



indicatori de stare a mediului.

Indicatorii operaţionali se referă la operaţiunile fizice şi la tehnologiile întreprinderii. Astfel de indicatori pot fi: totalul energiei utilizate într-un an, producţia de deşeuri dintr-un an, emisia de NOx pe o unitate de produs, apa utilizată pentru obţinerea unei unităţi de produs. Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor din utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de asemenea utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de la şi livrarea la acestea. Indicatorii de performanţă operaţionali fac referire la următoarele aspecte: 

Materiale



Energie



Servicii care sprijină activităţile organizaţiei



Utilităţi fizice şi echipamente



Furnizare şi livrare



Produse



Servicii furnizate de organizaţie



Deşeuri



Emisii

Indicatorii manageriali vizează deciziile manageriale referitoare la efectele activităţii întreprinderii asupra mediului: sumele de bani necesare pentru activităţile de protecţie a mediului, instruirea de care au nevoie angajaţii pentru a respecta performanţele de mediu etc. Exemple de astfel de indicatori pot fi: numărul de obiective şi ţinte de mediu atinse, numărul de angajaţi instruiţi, numărul de furnizori şi contractori chestionaţi în legătură cu practicile de management de mediu, frecvenţa reviziilor asupra procedurilor operaţionale. O categorie importantă a acestei clase de indicatori o constituie indicatorii financiari. Scopul indicatorilor financiari este de a măsura efectele activităţii manageriale de mediu asupra performanţelor financiare ale firmei.

46

Profitul este “regele” indicatorilor care arată performanţa unei afaceri şi este important să se găsească legătura dintre performanţa de mediu şi cea financiară. Eco-indicatorii financiari au două roluri: 

de control managerial, constând în monitorizarea costurilor asociate activităţilor şi iniţiativelor de mediu;



de a oferi informaţii relevante.

Trebuie avută grijă în definirea şi interpretarea eco-indicatorilor financiari. Multe cheltuieli îmbunătăţesc performanţele de mediu, deşi scopul efectuării acestora nu este unul expres în acest sens. De exemplu, înlocuirea echipamentelor vechi cu altele noi, cu consumuri specifice mai mici, duce la un necesar de materii prime şi o cantitate de deşeuri generate pe o unitate de produs diminuate, dar de cele mai multe ori o astfel de acţiune nu este motivată de dorinţa îmbunătăţirii performanţelor de mediu. Cheltuielile pentru îmbunătăţirea procesului de fabricaţie se recuperează prin faptul că se reduc cheltuielile cu materiile prime şi cele implicate de eliminarea deşeurilor, de cele mai multe ori, în timp foarte scurt. Un set minimal de eco-indicatori financiari este: 

costurile eliminării deşeurilor;



investiţiile de modernizare (filtre, dispozitive de tratare a apei etc.);



taxe şi penalităţi: eco-taxe, asigurări obligatorii de răspundere faţă de mediu, penalităţi pentru nerespectarea standardelor de mediu;



obligaţii-datorii care decurg din activitatea trecută sau prezentă a întreprinderii;



costuri de curăţire (de exemplu, curăţirea a pământului contaminat prin activitatea întreprinderii);



costurile implicate de un management orientat către respectarea standardelor de performanţă referitoare la mediu (instruirea angajaţilor, consultanţa externă).

Indicatori de stare a mediului Reprezintă frecvent atribuţia agenţiilor guvernamentale locale, regionale, naţionale sau internaţionale, a organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, mai degrabă decât a unei organizaţii individuale. Indicatorii de stare a mediului fac referire la următoarele aspecte: 

Aer



Apă



Sol 47



Flora



Fauna



Populaţia umană



Estetică, patrimoniu şi cultură

Analiza tipurilor reglementate de indicatori, relevă urmatoarele: 

Sunt indicatori cu caracter general;



Ating toate aspectele de mediu ce ar trebui sa constituie obiective ale managementului integrat de mediu, fara a stabili o prioritate a lor in raport cu caracteristicile organizaţiei;



Sunt dificil de cuantificat, fara o identificare prealabila a tipurilor de poluatori si a valorilor lor admisibile, precum si cunoasterea metodelor si instrumentelor de măsurare;



Nu cuprind indicaţii metodologice privind selecţia indicatorilor;

IV.2. Identificarea factorilor poluatori in cadrul organizaţiei Surse de poluanti pentru ape: 

Scurgeri accidentale de sucuri din procesul de imbuteliere;



Urme de sucuri rezultat din splălarea utilajelor de imbuteliere şi de fabricaţie;



Ape menajere şi pluviale.

Surse de poluanţi pentru aer: 

CO2 generat de aparatele de racire a produselor din unitaţile clienţilor CocaCola;



CO2 se datoreaza centralelor de producere combinata a caldurii si energiei (CHP) din Romania;



Emisii datorate maşinilor de serviciu ale angajaţilor.

Surse de poluanţi pentru sol: 

Cantitatea de deşeuri generată datorită PET-urilor, ambalajelor de aluminiu şi a ambalajelor de sticlă.

Surse de poluare fonică: 

Datorită instalaţiilor de imbuteliere;



Datorită echipamentelor de distribuire a produselor

48

Activitate, produs

de Poluanţi

Aspect

Impact

Descrierea

sau mediu

impactului

serviciu -

- poluarea

ardere

combustibili

aerului

creşterea - apariţia în sol

- deseuri

-

- noxe;

concentraţiei

- săruri

de

minerale

unor

produşi substanţe

şi chimici

din daunătoare

apă, sol şi aer

organice;

a

creşterii

şi

dezvoltării plantelor - crearea unor condiţii

grele

de muncă - deteriorarea stratului

de

ozon - crearea unui mediu toxic

-producerea

- poluarea

apei calde

apei

- compusi de pe -

concentraţiei

conducte; -ape

creşterea - efect negativ

uzate

provenite

chimic de de

asupra

produşi vieţuitoarelor

la chimici

din din apă

pretratarea apei in apă, sol urma

procesului

tehnologic

-

transportul

- poluarea

apei

apei

- producerea

- poluarea

energiei electrice

aerului -

- esapari accidentale

creşterea - crearea unui

concentraţiei de

ale cazanelor vapori acizi

poluare

fonica 49

mediu toxic

- depozitarea - poluarea deseurilor

solului

- scapari

afectarea - apariţia în sol

solului

a

unor

accidentale de

substanţe

produse,

daunătoare

- depozitari

creşterii

şi

necontrolate

dezvoltării

de

plantelor

diverse

deseuri

- crearea unor condiţii

grele

de muncă

IV.3. Performanţe de mediu propuse Cu convingerea ca se pot crea afaceri prospere intr-un mediu sanatos, s-au stabilit urmatoarele obiective: -

evaluarea si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate activitatilor,produselor si serviciilor proprii pentru prevenirea si reducerea poluarii;

-

respectarea prevederilor legale si a altor cerinte aplicabile in domeniul nostru de activitate;

-

implicarea si angajamentul deplin al intregului personal si al reprezentantilor managementului la realizarea programelor de mediu, pentru imbunatatirea continua a performantei de mediu;

-

comunicarea performantei de mediu catre partile interesate;

-

respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase pentru

mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale.

Pentru atingerea acestor obiective si a dezideratului de imbunatatire continua, activitatea noastra vizeaza: -

reducerea impurificatorilor specifici din apele uzate si incadrarea in limitele legale in

vigoare; -

eliminarea utilizarii si comercializarii substantelor care epuizeaza stratul de ozon; 50

-

implementarea unui management al deseurilor in conformitate cu cerintele legale in

vigoare; -

operarea proceselor in conditii de siguranta pentru om si mediu. Învăţând din trecut şi gândind spre viitor, utilizând eficient toate resursele în procese

orientate spre prevenirea poluarii si in echilibru cu necesitatile socio-economice, constientizăm că protecţia mediului este o parte importanta din responsabilitatea companiei noastre. Orientarea spre solutionarea cauzelor problemelor asigura obtinerea rezultatelor tehnico-economice in armonie cu mediul inconjurator si comunitatea.

IV.4. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei

Nr

Performante de mediu

crt

propuse la S.C.COCA-COLA specifice

Ţinte specifice

Obiective

HBC ROMANIA S.A. 1.

Perfecţionarea tuturor

Menţinerea

-menţinerea impacturilor

activitatilor pentru a se

conformitatii cu

in

desfasura in deplina

prevederile legale conformitate cu cerinţele

conformitate cu legislaţia

in

de

in vigoare, cu

vigoare

mediu pe linie de zgomot

reglementările de mediu si

-prevenirea si tinerea sub

cu alte cerinţe de mediu

control

aplicabile.

a aspectelor de mediu potenţiale aferente noilor proiecte

2.

Perfecţionarea

Tinerea

controalelor consumurilor

control a

de utilităţi

consumurilor apa şi energie

sub -tinerea sub control a consumurilor de apa de - tinerea sub control a consumurilor de energie electrica

3.

Perfecţionarea

Prevenirea

-prevenirea si combaterea

controalelor riscurilor si a

producerii de

accidentelor care pot avea

51

poluărilor accidentale

accidente cu

repercusiuni

repercusiuni

mediului

asupra

asupra mediului 4.

Perfecţionarea gestionarii

Reducerea

-imbunatatirea

calităţii

apelor reziduale si a

evacuărilor

apelor

emisiilor de poluant in

poluante

uzate evacuate

atmosfera

in mediul

-reducerea nivelului de

înconjurător

poluare atmosferica generata de organizaţie

5.

Management performant

Imbunatatirea

-conformarea

cu

al deşeurilor rezultate in

managementului

prevederile

amplasamentul

deşeurilor in

legale privind colectarea

organizaţiei

organizaţie

separata, depozitarea in siguranţa si predarea spre valorificare/eliminare

a

deşeurilor periculoase nereciclabile -creşterea numărului de deşeuri reciclabile -asigurarea

respectării

unui regim autorizat pentru deşeurile nepericuloase,

inclusiv

menajer

IV.5. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii performanţelor de mediu

52

Performanţe

Acţiuni

Resurse necesare

Termene

Obţinerea avizului de -identificare norme

-resurse financiare

Lunar

funcţionare –

pentru realizarea

manageriale impuse de Agenţia

încadrarea in normele de Mediu pentru

analizelor de

de protecţia mediului

avizul de

laborator, obţinerea

impuse

funcţionare

avizului de

-organizarea

funcţionare, pentru

activitatii de

salarii si pentru

urmărire si

materialele necesare

determinării prin

înregistrărilor de

analize de laborator

mediu

efectuate de laboratoare certificate a indicatorilor de protecţia mediului -obţinerea avizului de funcţionare Management

-organizarea

-resurse

financiare Permanent

performant al

colectării,

pentru

derularea

deşeurilor rezultate

recuperării

şi activităţilor

in amplasamentul

reciclării

colectare, recuperare

organizaţiei

deşeurilor

şi

de

reciclare

a

deşeurilor -resurse pentru

umane derularea

activităţilor de colectare, recuperare şi

reciclare

deşeurilor

53

a

-resurse

materiale

pentru derularea activităţilor

de

colectare, recuperare şi reciclare a deşeurilor Perfecţionarea

-organizarea

-resurse

gestionarii apelor

gestionării

pentru

reziduale si a

apelor reziduale si a

gestionarea

emisiilor de poluant

emisiilor poluante în

reziduale

in atmosfera

atmosferă

si

financiare Permanent

a

apelor

emisiilor

poluante în atmosferă -resurse

umane

pentru gestionarea

apelor

reziduale si

a

emisiilor

poluante în atmosferă -resurse

materiale

pentru gestionarea

apelor

reziduale si

a

emisiilor

poluante în atmosferă Perfecţionarea

-organizarea

-resurse

managementului

manipulării,

pentru

substanţelor chimice

utilizării, protecţiei si manipularea,

utilizate

deversării

protecţia şi

substanţelor

54

financiare Permanent

chimice

deversarea substanţelor chimice -resurse

umane

pentru manipularea, utilizarea, protecţia

şi

deversarea Perfecţionarea

-preocupare

-resurse

tuturor activităţilor

permanentă

umane şi

pentru a se desfăşura

pentru perfecţionarea materiale pentru

in deplina

tuturor

conformitate cu

firmei

financiare, Permanent

activităţilor perfecţionarea tuturor

legislaţia in vigoare,

activităţilor firmei

cu reglementările de mediu si cu alte cerinţe de mediu aplicabile Perfecţionarea

-organizarea

resurse

controalelor

activităţilor

umane şi

consumurilor de

de control a factorilor materiale

utilităţi

poluator

financiare, Permanent

pentru

controlul factorilor poluanţi

IV.6. Criterii de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

Criteriul Indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de functionare-CO (factori de mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot).

Criterii generale -

CG1-aprecierea corectă a performanţei; 55

-

CG2-aprecierea directă a performanţei;

-

CG3-aprecierea facilă a performanţei;

-

CG 4-aprecierea relevantă a performanţei.

Criterii specifice firmei -

CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei

-

CS2-disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator

-

CS3-disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra activităţii firmei

-

CS4-posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului.

56

IV.7. Aplicarea metodologiei de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu Tabel. Indicatori de performanţă MCM relevanţi, selectaţi, conform criteriilor pentru firma S.C.COCA-COLA HBC ROMANIA S.A. Indicatorii de performanţă a managementului

Implement are

-numărul de obiective şi ţinte realizate;

CS1

CS2

CS3

CS4

Total

C

C

C

C

C

O

G1

G2

G3

G4

0

9

9

9

9

9

9

9

10

73

0

6

6

7

8

7

6

7

9

54

0

6

6

7

8

8

5

7

9

56

10

9

10

10

9

8

9

10

75

7

7

6

7

7

7

8

8

57

10

10

10

10

10

10

10

10

90

punctaj

a - numărul de iniţiative implementate

politicilor

privind prevenirea poluării ;

şi a

-numărul de sugestii de îmbunătăţire a

programel

mediului provenite de la angajaţi;

or Conformit

- numărul

şi

frecvenţa

ate

specifice (de exemplu,

activităţilor 0

audituri); - procentul referitor la pregătirea de 0 urgenţă şi exerciţiile de răspuns care demonstrează promptitudinea planificată. -

gradul

de

conformitate

cu 10

reglementările;

57

Performan

- reinvestirea unei părţi a venitului pentru 0

tă

proiectele de îmbunătăţire a mediului;

9

10

9

9

9

8

8

8

70

9

9

10

10

10

10

9

9

76

10

10

10

10

9

10

10

9

88

10

10

10

10

10

9

9

9

87

8

8

9

8

9

5

7

9

73

10

10

10

8

9

9

9

9

84

10

8

9

9

9

9

8

9

81

financiară Indicatori de performanţă operaţionali Materiale

- cantitatea de apă pe unitatea de 0 produs;

Energie

-cantitatea de energie utilizată pe an sau 10 pe unitatea de produs; - cantitatea din fiecare tip de energie 10 utilizată;

Utilităţi

-numărul de situaţii de urgenţă (de 10

fizice şi

exemplu, explozii) sau activităţi

echipament

care nu sunt uzuale (de exemplu ,

e

închideri ) pe an; -suprafaţa totală de teren utilizată în 10 scopuri de producţie; -numărul

de

ore

de

mentenanţă 10

preventivă a echipamentului pe an.

58

Produse

Deşeuri

- numărul de produse cu defecte;

0

9

9

8

9

9

8

9

8

69

- durata utilizării unui produs;

0

8

9

6

8

8

6

7

8

60

-cantitea de deşeuri pe an sau pe 0

10

10

10

10

10

9

9

10

78

unitatea de produs;

0

10

10

9

10

9

9

9

10

76

-cantiatea totală de deşeuri;

10

10

10

10

10

9

9

9

10

87

10

10

8

10

8

8

8

8

8

78

9

9

10

10

10

10

10

10

87

10

10

5

8

8

4

3

2

60

9

10

7

10

8

8

7

9

78

- cantitatea de deşeuri controlată prin autorizaţii de mediu;

Emisii

-cantitatea de emisii specifice pe an;

-zgomotul masurat intr-un anumit 10 amplasament Indicatori de stare a mediului AER

-nivelurile medii de zgomot măsurate în 10 perimetrul unitatilor organizaţiei;

APA

-temperatura apei într-un curs de apă de suprafaţă adiacent

10

utilităţilor organizaţiei

59

SOL

-concentraţia unui poluant specific în 10

9

10

orizonturile de la suprafaţa solului în anumite zone din apropierea organizaţiei;

60

7

10

8

7

8

9

78

IV.8. Sistem de indicatori de performanţă specific firmei

Indicator

Concretizare indicator

Posibilităţi

de Calculare

Unitate de măsură

în determinare

firmă Implementarea politicilor şi a programelor -numărul

de

obiective

şi obiectivele de obiective, ţinte şi

ţinte realizate

din Numărare

În raport cu Identificare

mediu stabilite

program

de

in management

de

cadrul firmei

mediu

-numărul

de Stimularea

La nivelul fiecărui Numărare

sugestii

de angajaţilor

departament

îmbunătăţire a din mediului provenite

Număr

toate firmei

Număr

al prin

sectoarele de intervievarea de activitate ale angajaţilor

la angajaţi

firmei

în

in problema

elaborarea de protecţiei mediului sugestii

de

îmbunătăţire a mediului(pra ctic

fiecare

angajat poate emite

astfel

de sugestii) Număr

cât

mai mare -numărul

de Număr

iniţiative

implementări

la Numărare

Evaluarea nivelul

fiecărui

implementate

departament

privind

numărului

61

a

Număr

prevenirea

iniţiativelor

de

poluării

protecţia mediului implementate

- numărul de Intruirea

Evaluarea

angajaţi care angajaţilor pe nivelului

de

au incluse în probleme de cunostinţe

a

fişa

postului protecţia

responsabilită

mediului

angajaţilor

pe

probleme

de

ţi de mediu;

protecţia mediului

- numărul de Certificarea

Evaluarea

furnizori

de furnizorilor

certificării

servicii

cu de servicii

furnizorilot

Numărare

Număr

Numărare

Număr

contract care au un sistem de management de

mediu

implementat sau certificat;

Conformitate -gradul

de Gradul

de Conform

conformitate

conformitate

cu

trebuie

reglementările tindă

Nr.ind. conf.

procedurilor

%

de G.conf=----------------

să mediu formulate

.100

spre

Nr ind.neconf

100%

- gradul de Gradul conformitate

de Conform

conformitate

Nr.ind. conf.

procedurilor 62

de

%

al furnizorilor trebuie de servicii cu tindă cerinţele

să certificare

a G.conf=----------------

spre furnizorilor

.100

şi 100%

Nr ind.neconf

aşteptările specificate de organizaţie în contracte;

-timpul

Gradul

necesar

răspuns

răspunsului

corectare

de Conform

Nr.ind. conf.

sau procedurilor a corecţie

de G.conf=---------------a .100

Unităţi de timp

sau corectării incidentelor

incidentelor

incidentelor

mediu

le)

- numărul de Rezolvarea

Conform planului Numărare

Număr

acţiuni

acţiunilor

de acţiuni corective

corective

corective

identificate

termenul

de mediu

de

Nr ind.neconf

min/ore/zi

de mediu

în

care au fost stabilit rezolvate sau care nu au fost nerezolvate; - numărul de Realizare

Număr

constatări de audituri

neconformităţi

audit

raportate

pe

o periodice

Numărare

Număr

de Numărare

Număr

perioadă - numărul de Realizarea exerciţii

Numărul

exerciţiilor de neconformităţi

pentru situaţii simulare

identificate

de

timpul exerciţiilor

urgenţă

efectuate

în

de simulare

63

(

-

procentul Pregătirea

Numărul

de Numărare

%

la exerciţiilor de nereguli

referitor

pregătirea de răspuns care urgenţă

şi demonstrează

exerciţiile de promptitudin răspuns

care ea planificată

demonstrează promptitudine a planificată. Performanţa financiară -costurile

Costurile de Evaluare

(operaţionale

mediu

şi de capital) cuprinse care

costuri Calculare

costuri

de RON

actiuni de protecţia mediu şi încadrarea lor în mediului

in costul produselor

sunt costul

asociate

produselor

aspectelor de mediu

ale

produsului sau procesului

Evaluarea

Calculare

proiectelor

unei părţi a necesare

îmbunătăţire

proiectelor de mediului

pentru

îmbunătăţire

proiectele de a mediulu în îmbunătăţire a costul mediului;

de RON

de mediu şi încadrarea lor

- reinvestirea Costurile

venitului

costuri

produselor

64

a in costul produselor

-

Scăderea preţului Calculare

economiile Costuri

de RON

produsului datorate mediu şi încadrarea lor

realizate prin reduse reducerea

datorită

reducerii

utilizării

reducerii

consumului

resurselor,

utilizării

resurse

prevenirea

resurselor

poluării

costuri

in costul produselor de

sau

reciclarea deşeurilor;

Valoare -fondurile de cercetare

alocate

si Alocarea

dezvoltare utilizate

fonduri

fonduri

si Calculare

valoare

de repartizarea lor pe fonduri totale şi pe RON din proiecte

proiecte

în bugetul

proiectele cu firmei pentru semnificaţie

proiectele de

de mediu

mediu

- răspunderea Plata

Identificarea

juridică

punctelor

amenzilor

referitoare la mediu

Calculare costurilor de RON de prejudicii

poluare a mediului

care

poate avea un impact material asupra

65

mediului

aduse

situaţiei financiare

a

organizaţiei. Indicatori de performanţă operaţionali Materiale - cantitatea de Identificarea

Determinarea

Calcularea

t/an, kg/an

materiale

de materiale cantităţilor

consumurilor anuale pe

auxiliare

pe tipuri

categorii de materiale

reciclate

sau

consumate, reciclate

sau

reutilizate

reutilizate pe an

-cantitatea de Consum

Determinare

Calcularea consumului mc

apă

pe specific apa

consum

specific de apa

unitatea

de

apa/unitatea

de

produs

produs

- cantitatea de Consum

Determinare

apă reutilizată

cantităţii de apă apă reutilizată

specific apa

Calcularea cantităţii de mc

reutilizată Servicii care sprijină activităţile organizaţiei -cantitatea de Identificare

Deteminare cantităţi Calcularea

materiale

materiale reciclabile cantităţilor anuale pe

materiale

reciclabile şi reciclabile reutilizabile

reutilizabile

şi şi

t/an

reutilizabile categorii

de

folosite de furnizorii materiale reciclabile servicii şi

folosite

de folosite

de de

furnizorii

de furnizorii

de contractate/an

reutilizabile

folosite de furnizorii

servicii

servicii

de

servicii

contractate

contractate

contractate/an

Energie -cantitatea de Identificare energie

tipuri

Calcul

Determinare de cantităţi

cantităţi Kwh, Kcal

energie energie utilizată pe etc

utilizată pe an energie

utilizată pe tipuri/an tipuri/an sau unitatea

sau

sau

pe utilizate

unitatea

produs 66

de de produs

unitatea

de

produs -cantitatea din Identificare

de cantităţi

fiecare tip de tipuri

Calcul

Determinare

cantităţi Kwh, Kcal

energie energie utilizată pe etc

energie

energie

utilizată pe tipuri/an tipuri/an sau unitatea

utilizată

utilizate

sau

unitatea

de de produs

produs Utilităţi fizice şi echipamente -numărul

de Identificare

ore

de numărul

funcţionare pe tipurile

Înregistrări nr ore Sumarea nr.ore de Nr ore. şi funcţionare

funcţionare/utilaj,ma

de

şina etc.

an pentru un maşini şi utilaje anumit

din

echipament

firmei

cadrul şi

înregistrarea numărului

de

ore

de

funcţionare/an - numărul de Identificarea situaţii urgenţă

de situaţiilor

Plan cu situaţii de Numărarea de urgenţă

perioadelor

(de urgenţă sau a

producere

activităţilor

accidente

exemplu,

Nr. de ore/zile a

unor

explozii) sau care nu sunt activităţi care uzuale nu sunt uzuale (de exemplu , închideri) pe an;

-numărul

de Întocmire plan Înregistrarea orelor Calcul

ore

de de mentenanţă de

mentenanţă preventivă

preventivă a

mentenanţă/

mentenanţă/echipa ment si pe total an

67

echipament si an

ore Nr ore

de

echipamentul ui pe an

-

consumul Întocmirea de fişelor

mediu

Înregistrarea de cantităţilor

combustibil al evidenţă parcului

litri

de Litri

de combustibil/parc autovehicule

de consumului de

autovehicule;

-

a combustibil

Calcul

combustibil

suprafaţa Identificare

totală de teren suprafeţe utilizată

în construcţii

scopuri

de dotări din firmă

Înregistrare

Sumare

suprafeţe

construcţii şi dotări

şi

suprafeţe Mp

din cadrul firmei

producţie; - numărul de Identificare numărul

echipamente cu

Înregistrări nr de Sumarea nr.de utilaje Buc. de echipamente

părţi echipamente cu reciclate părţi proiectate

proiectate

pentru fi uşor pentru a fi uşor dezasamblate, reciclate

dezasamblate,

şi reciclate

reutilizate;

şi

reutilizate

Furnizare şi livrare - numărul de Identificarea livrări

Calcul cantităţilor de Tone

de catităţii de ţiţei cantităţilor de ţiţei ţişei livrat

produse pe tip livrată de

Înregistrarea

livrat

transport

pe zi;

-consumul mediu

Identificare de mijloace

Înregistrare consum Calcul de de

consum Litri

combustibil/tip mediu

combustibil al

combustibil/an 68

parcului

de transport, tipuri mijloc de transport

autovehicule

de combustibil

şi an

Produse - numărul de Identificare unităţi

Determinare tipuri Calcularea

de produse

produse

defecte

secundare

reciclate

generate

pe

unitatea

de

Nr/an

cu produse cu defecte numărului sau sau reciclate/an

de

produse cu defecte sau reciclate/tip si an

produs; Deşeuri -cantitatea de Identificare

Înregistrare cantităţi Calcularea cantităţii Kg,t

deşeuri

deşeuri/tipuri

deşeuri/tipuri

si de deşeuri pe tipuri

controlată

cu

precizarea procese sursă

deşeuri urmărite prin

prin

procesului

autorizaţia de mediu

autorizaţii de sursă mediu -cantitatea totală

Înregistrare cantităţi Cumularea

Identificare de deşeuri/tipuri

deşeuri

cu

deşeuri/tipuri

precizarea procese sursă

Kg,t

si cantităţlori deşeuri

pe

de tipuri

deşeuri/an

procesului sursă

- cantitatea de Identificare deşeuri

cantităţi

Înregistrarea

de cantităţii de deşeuri de deşeuri pe tipuri

depozitate pe deşeuri amplasamentu depozitate l organizaţiei

Calcularea cantităţii Kg,t

depozitate pe amplasamentul

amplasamentul

societăţii

organizaţiei Emisii

69

pe deşeuri/an

sau

unitatea de produs

-zgomotul

Măsurare intensitate Citire

Identificare

măsurat într- locaţii

cu zgomot in diferite aparatura specifică

anumit zgomot

un

amplasament;

indicaţii dB

şi locaţii

înregistrare nivel zgomot/locaţie Înregistrare cantităţi Cumulare

-cantitatea de Identificare

cantităţi Mc, t/an

tipuri de emisii emisii pe tipuri şi emisii

emisii specifice

pe pe locaţii

locaţii

an Indicatori de stare a mediului Aer -nivelurile

de locaţii

medii

Măsurare intensitate Citire

Identificare

cu zgomot in diferite aparatura specifică in

zgomot

zgomot măsurate

indicaţii dB

şi locaţii

în înregistrare

şi

in perimetru organizaţiei

perimetru organizaţiei

perimetrul

nivel

utilităţilor

zgomot/locaţie

organizaţiei

cu influenţe in perimetrul organizaţiei

-concentraţia unui

Monitorizarea

anumit poluanţi

Înregistrare

cu concentraţii/perioad

poluant în aer efecte in aerul e înconjurător,

Cumulare

înconjurător

determinate

concentraţii/tipuri de etc.in

de poluatori înconjurător

timp

Mc,g,kg mediu funcţie de natura

în zonele alese

poluatorul

pentru

ui

monitorizare

Apă -concentraţia unui

Monitorizarea

anumit poluanţi

Înregistrare

cu concentraţii/perioad 70

Cumulare

Mc,g,kg

concentraţii/tipuri de etc.in

poluant

în efecte in apele e

apele

subterane

determinate

de poluatori in apele funcţie de

sau timp

subterane

subterane sau de suprafaţă

sau

de natura

suprafaţă

de suprafaţă

poluatorul ui

Sol -

refacerea Indentificarea

Înregistrarea

de de reconstrucţie

terenului într- zonelor poluate perioadei o

Cumularea timpului Ore/zile/a ni

anumită şi reconstrucţia refacere a solului

zonă

solului

concentraţiau

Monitorizarea

nui

poluant poluanţilor

specific

în

orizonturile de

Înregistrare

Cumulare

concentraţii/perioad

concentraţii/tipuri de etc.in

e

determinate

de poluatori în sol

timp

funcţie de natura

la

poluatorul

suprafaţa solului

Mc,g,kg

ui în

anumite zone din apropierea utilităţii organizaţiei;

1. Implementarea politicilor si a programelor Coca-Cola HBC Romania este preocupata de certificarea tuturor fabricilor de imbuteliere conform standardelor internationale, recunoscute, ale sistemelor de management al calitatii, sigurantei alimentelor, mediu, sanatate si securitate ocupationala. Toate fabricile noastre din Romania au obtinut urmatoarele certificari: 

Calitate (ISO 9001:2008)



Mediu (ISO 1400:2005)



Sanatate & Securitate Ocupationala (OHSAS 18001:2008) 71



Siguranta Alimentelor (ISO 22000:2005)

2. Indicatorii de performanţă a managementului a. Protejarea resurselor de apa: 

Imbunataţirea eficientei utilizării apei;



Parteneriate pentru obtinerea acestora.

b. Protectia climei si reducerea consumului de energie: 

Centrale de co-generare (CHP);



Programe de economisire a energiei;



Vehicule hibride si combustibili alternativi;



Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic;



Parteneriate pentru dobandirea acestor proiecte.

c. Ambalaje si reciclare: 

Reducerea cantitatii de ambalaj;



Cresterea ponderii de material reciclat din ambalaje;



Promovarea reciclarii si recuperarii;



Reducerea cantitatii de deseuri.

72

Politica de Factori de Obiective

Ţinte

Acţiuni

Program

Responsabilităţi

mediu

mediu

Protejarea

Apa, aerul Echilibrarea

- numărul de Program

-

mediului

şi solul

accidente

cerinţele legislaţiei de de

rezultatelor

şi implicit

economice cu mediu;

a omului

cele

de de investiţii

în - cantitatea de

Încadrarea

în Departamentul

Resurse

Termen

Resurse

-semestrul

protecţia materiale,

mediu( achiziţionarea mediului

financiare şi

de instalaţii noi de

umane necesare.

domeniul

materiale

electroliză

protecţiei

reciclate;

membrane)

-semestrul

-

II 2013

mediului

şi -

reducerea de

cu

II 2014

Managementul

orientarea

cantităţii

deşeurilor

către

emisii

respectarea legislaţiei

eliminarea

eliberate.

în

domeniu

prin şi

cauzelor

valorificare

poluării

deşeurilor( închiderea depozitului de deşeuri nepericuloase); -

Îmbunătăţirea

calităţii reziduale

apelor prin

încadrarea în limitele impuse de legislaţia în

73

-semestrul II 2010

vigoare( modernizarea

staţiei

de control final şi a staţiei

de

biologică).

74

epurare

IV.9. Informatii necesare pentru determinare indicatori de performanta

Informaţii necesare Indicator

pentru determinare

Mod

Sursa informaţiilor

prelucrare

de Beneficiarii informaţii

informaţii

indicatori

-

Managerii de vârf

Selecţie,

Managerii de la

indicator Implementarea politicilor şi a programelor -numărul

de Informaţii

Strategia,

obiective

şi manageriale

obiectivele şi

ţinte realizate

ţintele

de

management

-numărul

de Informaţii

Înregistrările

sugestii

de manageriale la pe

probleme cumulare,

nivelul

îmbunătăţire a nivelul fiecărui de mediu de la analize

departamentelor

mediului

şi de la vârf

departament

nivelul

provenite de la

fiecărui

angajaţi

departament

-numărul

de Informaţii

Înregistrările

Cumulare,

probleme analiză efect

Managerii de la

iniţiative

manageriale la pe

implementate

nivelul fiecărui de mediu de la

departamentelor

privind

departament

şi de la vârf

nivelul

prevenirea

fiecărui

poluării

departament

75

nivelul

- numărul de Informaţii

Înregistrarea

furnizori

de manageriale la furnizorilor

servicii

cu nivelul fiecărui care au sistem

contract

care furnizor

Selecţie

Managerii de vârf

Selecţie

Managerii vârf

de

au un sistem de

management

management

implementat

de

sau certificat

mediu

implementat sau certificat - numărul de Informaţii

Identificarea

angajaţi

responsabilităţ

care manageriale

au incluse în referitoare fişa

la ilor de mediu

postului responsabilităţ

fiecărui

responsabilităţi ile de mediu a angajat angajaţilor

de mediu

Conformitate de Norme

-gradul

şi Legislaţia

in Calcul indicator

Managerii de la

şi

nivelul

conformitate

limite admise vigoare

cu

pentru diverşi înregistrările

departamentelor

reglementările

poluanţi

de mediu

şi de la vârf

Procedurile de Identificare,

Managerii de la

- numărul de Informaţii constatări audit

pe

perioadă

de sistem

de mediu

o referinţă

numărare,

nivelul

analizare

departamentelor

mediu

şi de la vârf şi toţi

(proceduri)

angajaţii

pentru

responsabilzarea problemelor mediu

la

nivelurile

76

de toate

-

gradul

de Informaţii

Contractele

conformitate al despre

încheiate

furnizorilor de conformitatea

furnizorii

servicii

cu furnizorilor cu

cerinţele

şi cerinţele

aşteptările

Identificare, cu analizare

Managerii de la nivelul departamentelor şi de la vârf

şi

aşteptările

specificate de organizaţiei organizaţie în contracte -

timpul Planificarea

Plan de acţiuni Conultare

necesar

acţiunilor

de corective

răspunsului

corectare

a specific

sau

nivelul departamentelor

corectării incidentelor de incidentelor

incidentelor de mediu

Managerii de la

şi de la vârf

de mediu

mediu - numărul de Planificarea acţiuni

acţiunilor

corective

mediu

identificate care

au

fost

rezolvate

sau

Planurile de specifice

Consultare

Managerii de la nivelul

managementu

departamentelor

lui integrat de

şi de la vârf

mediu

care nu au fost nerezolvate

77

- numărul de Planificarea

Planurile

exerciţii pentru exerciţiilor

specifice

situaţii

Consultare

nivelul

de pentru situaşii efectuării

urgenţă

de urgenţă

Managerii de la

departamentelor

exerciţiilor

şi de la vârf

efectuate

-

procentul Promptitudine

Planuri

referitor

la a exerciţiilor în execuţie

pregătirea

de situaţii

urgenţă

şi urgenţă

exerciţiile

de

răspuns

de Consultare a

Managerii de la nivelul

de exerciţiilor

departamentelor şi de la vârf

care

demonstrează promptitudinea planificată Performanta financiara -răspunderea

Reglementăril

juridică

e

din de

la documentaţia

referitoare

Documentaţia

Consultare

Managerii de la nivelul

management

departamentelor

care de

integrat

şi de la vârf

poate avea un management

mediu

mediu

impact

integrat

de

de

material asupra mediu situaţiei financiare

a

organizaţiei

78

-costurile

Valoarea

(operaţionale

costurilor

Evidenţele de contabile

Calculare

Managerii de la

costuri conform nivelul

şi de capital) mediu

metodologiei

departamentelor

care

contabile,

şi de la vârf

sunt

asociate

costurile

de

aspectelor

de

mediu constituie

mediu

ale

cheltuieli

produsului sau

indirecte

procesului -fondurile

de Valoarea

Documentele

cercetare

si fondurilor

care

dezvoltare

pentru

utilizate

în proiectele

proiectele

cu mediu

Repartizare

prevăd calculare

repartizarea

fonduri firmă

si Managerii de la nivelul departamentelor şi de la vârf

de fondurilor firmei

semnificaţie de

(financiare)

mediu

-

economiile Valoarea

realizate

Documentele care

prin economiilor

prevăd

reducerea

obţinute

utilizării

urma reducerii efectuate

resurselor,

consumului de

prevenirea

resurse

poluării

în economiile

şi

sau materii prime

reciclarea deşeurilor

79

Consultare

Managerii de la nivelul departamentelor şi de la vârf

-

reinvestirea Valoare

unei

părţi

a investiţiilor

venitului

pentru

pentru

proiectele

proiectele

Documentele care

Repartizare

si Managerii de la

prevăd calculare

repartizarea

nivelul

fondurilor

departamentelor

de investiţiilor în necesare

de imbunătăţire a proiectele de proiectelor

îmbunătăţire a mediului

îmbunătăţire a îmbunătăţire

mediului

mediului

şi de la vârf de a

mediului

Indicatori de performanţă operaţionali Materiale -cantitatea

de Cantităţi

materiale

materiale

prelucrate,

prelucrate

reciclate

de Documentele

Managerii de la

de evidenţă a specifice pentru nivelul si consumurilor

sau reciclate/tipuri

reutilizate,

Calcule

de produse an

de

determinarea

departamentelor şi de la vârf

materiale consumurilor

reciclate

folosite

specifice, reciclărilor

pe

tipuri

de

produse şi an -cantitatea

de Consumul de Documentele

Calcule

Managerii de la

apă pe unitatea apa pe unitatea de evidenţă a specifice pentru nivelul de produs

de produs

consumurilor

determinarea

departamentelor

de utilităţi

consumurilor

şi de la vârf

specifice

de

utilităţi cantitatea

de Cantităţile de Documentele

apă reutilizată

apă reutilizată

Calcule

Managerii de la

de evidenţă a specifice pentru nivelul cantităţilor de determinarea apă reutilizate

cantităţilor apă reutilizată

80

departamentelor de şi de la vârf

-cantitatea

de Cantităţile de Documentele

Calcule

Managerii de la

materiale/unita de evidenţă a specifice pentru nivelul

materiale utilizate

pe tea de produs

consumurilor

determinarea

departamentelor

unitatea

de

de materiale

consumurilor

şi de la vârf

produs

specifice

de

materiale/an

- cantitatea de Cantităţile de Documente de Calcule materiale

materiale

evidenţă

periculoase

periculoase

consumurilor

a specifice pentru nivelul determinarea

materiale cantităţilor

utilizate

în

de

procesul

de

periculoase

Managerii de la

departamentelor de şi de la vârf

materiale

producţie

periculoase

Servicii care sprijină activităţile organizaţiei -cantitatea

de Servicii

materiale reciclabile

contractate şi

reutilizabile folosite

de

furnizorii

de

servicii

reciclabile

şi

reutilizabile din

servicii , tip şi

contractate

Calcule

serviciilor

specifice

contractate şi determinare

Materiale

rezultate

Evidenţele

evidenţele

cantităţilor

materialelor

materiale

reciclabile

reciclabile

rezultate

din rezultate

aceste servicii

servicii

-cantitatea sau Servicii

Evidenţele

Calcule

tipul de deşeuri contractate

serviciilor

specifice

generate

de

contractate şi determinare

furnizorii

de

servicii contractate

cantitate

Deşeuri rezultate

din

servicii , tip şi

Managerii de la de nivelul a departamentelor de (mentenanţă) şi de la vârf

din

Managerii de la de nivelul a departamentelor

evidenţele

cantităţilor

deşeurilor

deşeuri rezultate la vârf din servicii

cantitate

81

de (mentenanţă) şi de

rezultate

din

aceste servicii Energie -cantitatea energie

de Tipurile cantităţile

şi Evidenţele

Calcularea

Managerii de la

de consumurilor

cantităţii,

nivelul

utilizată pe an energie

de

sau pe unitatea utilizată/tip

rodus şi an

de produs

energie cumularea

produsan

şi departamentelor

analizarea

(mentenanţă) şi de

valorilor

la vârf

calculate -cantitatea din Tipurile

şi Evidenţele

Calcularea

Managerii de la

fiecare tip de cantităţile

de consumurilor

cantităţii,

nivelul

energie, cumularea

energie

energie

de

utilizată

utilizată/tip

produs şi an

produs, an

şi departamentelor

analizarea

(mentenanţă) şi de

valorilor

la vârf

calculate Utilităţi fizice şi echipamente -numărul

de Echipamente-

ore

de număr,

funcţionare pe orele

Evidenţele

Calcularea,

tip, departament

cumularea

Managerii de la si nivelul

de mentenanţă şi analizarea nr de departamentelor

an pentru un funcţionare-an

producţie

anumit

precum

echipament

altele in care ri

ore

de (mentenanţă) şi de

si funcţionare/tipu

funcţionează

la vârf

de

echipamente

echipamente -suprafaţa

de Clădiri şi spaţii Evidenţele de Cumularea

teren utilizată amenajate

Managerii de la

suprafeţelor

în la

nivelul

în scopuri de incinta firmei Departamentu

clădirilor

şi departamentelor

producţie

spaţiilor

şi de la vârf

pe

tipuri

şi l Tehnic

destinaţie,

amenajate

în

incinta firmei pe

82

suprafaţa

tipuri

ocupată

destinaţie

-numărul

de Echipamente-

ore

de număr,

mentenanţă

orele

preventivă

Evidenţele de Calcularea,

tip, la

cumularea

de Departamentu

a mentenanţă/an

şi

l Mentenanţă

Managerii de la si nivelul

analizarea nr de departamentelor ore

echipamentulu

mentenanţă

i pe an

/tipuri

de (mentenanţă) şi de la vârf de

echipamente şi an - numărul de Numărul situaţii urgenţă

de situaţiilor

Evidenţa de situaţiilor

(de urgenţă

Analizarea de situaţiilor

urgenţă

urgenţă

de nivelul departamentelor şi de la vârf

exemplu, explozii)

Managerii de la

sau

activităţi care nu sunt uzuale (de exemplu , închideri ) pe an -

consumul Numărul

mediu

de Evidenţa

Calcularea

consumului de cantităţilor

de autovehicule

Managerii de la nivelul

combustibil al din parcul auto combustibil

consumate

de departamentelor

parcului

combustibil

şi de la vârf

de

autovehicule

- numărul de Echipamente echipamente cu proiectate

Evidenţele de Calcularea,

uşor

părţi dezasamblate, reciclate

Managerii de la

la

cumularea

Departamentu

analizarea nr de departamentelor

şi l Mentenanţă

83

echipamente

şi nivelul

pentru fi uşor reutilizatedezasamblate, reciclate

număr,

(mentenanţă) şi de tip,

la vârf

şi componente

reutilizate Furnizare şi livrare - numărul de Cantităţile de Evidenţele

Calcularea

Managerii de la

livrări

livrărilor

nivelul

de produse livrate contabile

produse pe tip

privind

departamentelor

de transport pe

livrările

şi de la vârf

zi

produselor Nr. şi tipurile Evidenţele

-consumul mediu

Cumulare

de de mijloace de Compartiment consumuri/tip

Managerii de la nivelul

combustibil al transport

ului

de mijloace de departamentelor

parcului

Administrativ

transport

de utilizate

şi de la vârf

autovehicule Produse - numărul de Consumul de Înregistrările

Cumulare

unităţi

analizare

de energie

de consum

energie consumate

si Managerii de la nivelul departamentelor (AQ) şi de la vârf

în

timpul utilizării produsului Deşeuri -cantitatea deşeuri

de Informaţii privind

controlată prin cantităţile autorizaţii

Fişe

de deşeuri

de Cumulare

gestiune

a analizare

de deşeurilor din

si Managerii de la nivelul departamentelor şi de la vârf

mediu

84

autorizaţia de mediu - cantitatea de Cantitatea deşeuri depozitate

de Fişe

deşeuri/tip

gestiune

pe deşeu

amplasamentul depozitată organizaţiei

de Cumulare a analizare

deşeurilor de

nivelul departamentelor

în pe

cadrul

si Managerii de la

şi de la vârf

amplasament

organizaţiei

-cantitatea totală

Cantitatea de deşeuri/tip

deşeuri

de Cumulare

de Fişe gestiune

deşeu

a analizare

deşeurilor

si Managerii de la nivelul departamentelor şi de la vârf

Emisii -zgomotul

Înregistrările

Nivel

măsurat într-un zgomot/tip

de

Înregistrare

la analizare

şi Managerii de la nivelul

anumit

echipament şi departamentul

departamentelor

amplasament;

amplasament

(Mediu) şi de la

de mediu

(acolo unde se

vârf

impun măsurători) -cantitatea

de cantitatea

emisii

emisii

specifice pe an

specifice

de Înregistrările de

Înregistrare

la analizare

pe/ departamentul

şi Managerii de la nivelul departamentelor

tip emisie şi an de mediu

(Mediu) şi de la vârf

-cantitatea

de Cantitatea

pe Înregistrările

material

tip de material de

specific

specific

deversată

în deversată

Înregistrare

la analizare

departamentul în de mediu

85

şi Managerii de la nivelul departamentelor

apă pe unitatea apă de produs

/tip

de

(Mediu) şi de la

produs

-cantitatea

de cantitatea

vârf pe Înregistrările

emisii în aer cu de emisii în aer de potenţial

Înregistrare

la analizare

de cu potenţial de departamentul

distrugere

a distrugere

ozonului

şi Managerii de la nivelul departamentelor (Mediu) şi de la

a de mediu

ozonului

vârf

Indicatori de stare a mediului Aer -nivelurile medii

Înregistrările

Nivel de zgomot/tip

de

măsurate

în amplasament

de mediu

perimetrul

(acolo unde se

utilităţilor

impun

organizaţiei

măsurători)

-concentraţia

Concentraţii

unui

anumit poluanţi

poluant în aer măsurate

Managerii de la

la nivelului mediu nivelul

echipament şi departamentul

zgomot

Calculul

de

zgomot, departamentelor

înregistrare analizare

Înregistrări

Înregistrare

monitorizare

analizare

la /tip de poluant

şi (Mediu) şi de la vârf

şi Managerii de la nivelul departamentelor

înconjurător, în monitorizare

(Mediu) şi de la

zonele

vârf

alese în aer, nivel

pentru

admis

monitorizare

poluanţilor

al

conform normelor

şi

legislaţiei

în

vigoare

în

România

86

-

mirosul Mirosul

măsurat la o resimţit distanţă

-

-

Înregistrări

Înregistrare

monitorizare

analizare

-

în

zonă

specificată de utilităţile organizaţiei Apă Concentraţii

-concentraţia

anumit poluanţi

unui

în măsurate

poluant

la /tip de poluant

(Mediu) şi de la

de în apă, nivel

suprafaţă

admis

nivelul departamentelor

apele subterane monitorizare sau

şi Managerii de la

vârf

al

poluanţilor conform normelor

şi

legislaţiei

în

vigoare

în

România Sol -

Înregistrările

refacerea Echipamente

terenului într-o utilizate anumită zonă

în de

Înregistrare

la analizare

şi Managerii de la nivelul

reconstrucţia

departamentul

departamentelor

solului

de mediu

(Mediu) şi de la vârf

- concentraţia Concentraţii poluant poluanţi

unui specific

în măsurate

Înregistrări

Înregistrare

monitorizare

analizare

la /tip de poluant

şi Managerii de la nivelul departamentelor

orizonturile de monitorizare

(Mediu) şi de la

la

vârf

suprafaţa în sol, nivel

solului

în admis

al 87

anumite

zone poluanţilor

din apropierea conform utilităţii

normelor

şi

organizaţiei

legislaţiei

în

vigoare

în

România

IV.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei

Nr.

Departament component al

crt

structurii organizationale

Responsabilitati de mediu

Echipa managerială la vârf 1

director general

- Asigura gestiunea principalelor acţiuni ale firmei care au avut, au şi pot avea efect asupra mediului ca de ex. protejarea resurselor naturale, reducerea poluării şi a riscurilor de mediu etc. - Analizează şi controlează cu eficacitate principalii indicatori de mediu ai firmei, obţinând informaţii pe care le va folosi în comunicarea cu stakeholderii (clienţi, acţionari, parteneri de lucru etc.) - Analizează şi avizează politicile şi strategiile propuse în sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei - Examinează şi supraveghează activităţile firmei şi analizează punctele critice pentru mediu - Asigură respectarea în totalitate a prevederilor de mediu stabilite la nivelul firmei - Asigură o abordare credibilă şi riguroasă a anagementului de mediu 88

- Asigurarea protectiei apei, aerului si solului din interiorul firmei si in vecinatatea acesteia - Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan economic şi social - Respectarea cerinţelor legale şi altor 62 cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat şi care sunt aplicabile aspectelor sale de mediu - Crearea condiţiilor tehnico organizatorice pentru implementarea ISO 14001 2

director tehnic

-

Asigură

şi

urmăreşte

raţionalizarea

şi

economisirea materialelor prime, a apei şi a energiei, reducerea costurilor prin reciclare - Propune un program de acţiuni concrete pentru atingerea scopurilor de mediu - Urmăreşte obţinerea de date cu privire la impactul de mediu asociat cu activitatea fiecărei secţii şi o listã a principalelor probleme - Analizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi propune politici şi strategii în sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei - Iniţiază, planifică şi conduce schimbări tehnologice (ex. Tehnologii cu consum de materiale şi energie redus) - Gospodărirea deşeurilor şi ambalajelor - Controlul si analiza emisiilor – imisiilor - Gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase - Intocmirea si respectarea programul de conformare

89

- Adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în primul rând pe prevenirea poluării, apoi pe reducerea şi ţinerea ei sub control - Asigurarea unui management mai bun al materiilor prime, al deşeurilor rezultate şi a unei mai bune gestionări a apelor reziduale şi a emisiilor de poluanţi în atmosferă - Ţinerea sub control a consumurilor de utilităţi, precum şi a riscurilor şi poluărilor accidentale 3

director financiar

- Analizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi propune politici şi strategii în sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei - Urmăreşte găsirea de resurse interne şi externe pentru achiziţionarea de echipamente şi utilaje necesare reducerii impactului asupra mediului a firmei

4

director de marketing

- Urmăreşte selectarea furnizorilor care pot demonstra faptul că metodele folosite în realizarea

materiilor

protejează

mediul

înconjurător Monitorizarea

-

continuă

a

preferinţelorconsumatorilor - Identificarea de noi segmente de piaţă, de ex. segmentul „verde” - Promovarea imaginii de firmă „ecoconştientă” - Propune schimbări efectuate asupra produselor firmei (ex. folosirea de materiale naturale etc.) Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului General 5

compartiment resurse umane

- Asigură formarea şi sensibilizarea întregului personal cu privire la problemele de mediu

90

- Identifică principalele responsabilităţi legate de mediu pe fiecare categorie de angajaţi şi le menţionează in fişa postului - Ia măsuri care urmăresc implicarea mai mare a oamenilor în protecţia mediului 6

compartiment calitate

Asigură colaborarea cu managementul de mediu în vederea realizării unui system integrat calitate – mediu

7 Compartiment administrative 8

Protecţie civilă

Asigură luarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor de mediu

9

Dispensar medical

Asigură primul ajutor în cazul producerii de accidente

10

Managementul mediului

Inventarierea

legislaţiei

din

domeniu

şi

diseminarea celor mai relevante informaţii în cadrul firmei - Urmărirea realizării sistematice a obiectivelor de mediu 64 - Asigura urmărirea principalilor indicatori vizaţi, analiza lor şi prezentarea informaţiilor relevante managerului general - Identificarea celor mai importante efecte de mediu - Asigură legătura cu autorităţile de mediu - Audit intern şi extern - Defineşte politicii de mediu - Monitorizarea indicatorilor de mediu si respectarea procedurilor de mediu prestabilite - Raportarea rezultatelor monitorizarii de mediu factorilor de raspundere ierarhici superiori

91

- Urmarirea si evidentierea deşeurilor şi ambalajelor - Urmarirea si analiza emisiilor –imisiilor - Evidentierea si urmarirea substanţelor toxice şi periculoase - Situaţia investiţiilor de mediu şi stadiul realizării măsurilor din programul de conformare - Raportarea catre Agenţia de protecţia mediului cu privire la taxe emisii poluanţi în atmosferă, analiza factorilor de mediu, gestiunea deşeurilor în unitate. - Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan economic şi social - Respectarea cerinţelor legale şi altor cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat şi care sunt aplicabile aspectelor sale de mediu - Constientizarea problemelor de 65 mediu la toate nivelurile organizationale 11

Oficiul juridic

Asigură conformitatea cu legislaţia din domeniul protectiei mediului la nivel national si european

12

Control financiar intern

13

Compartiment pază şi control

Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului tehnic 14

birou plan dezvoltare

Dezvoltă strategii care urmăresc o mai bunã valorificare a materialelor

15

CR proiectare-dezvoltare

-Urmăreşte

dezvoltarea

prietenoase faţă de mediu

92

unor

produse

dezvoltarea/implementarea

-Urmăreşte

unor

metode de lucru care să protejezemediul -Evaluarea preliminarã a impactului pe care activitãţile şi produsele noi o vor avea asupra mediului -

Luarea

de

mãsuri

pentru

diminuarea,

prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului 16

CR Mecano-energetic

Calculează principalii indicatori de mediu ai CR Mecano – energetic Asigură refolosirea internă 66 Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului.

17

Protecţia muncii

Asigură cursuri întregului personal privind protecţia

muncii

(mijloace

de

protecţie,

echipamente de protecţie etc.) Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului financiar 18

birou contabilitate

Contabilitate mediu

19

birou financiar – preţuri

Evidentierea in costul produselor a cheltuielilor de mediu Evidenta penalizarilor de mediu

20

birou analiză economică

Analiza cheltuielilor de mediu

Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului comercial 21

birou marketing-vânzări

Urmăresc conceperea unor strategii care să educe consumatorul în prelungirea duratei de exploatare a produsului - Informarea clienţilor despre pericolele pe care produsele le reprezintă faţă 93

de medi 22

aprovizionare/transporturi/gestiun Identificarea celor mai importante efecte de mediu - Obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor sã respecte normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul firmei

23

birou export-import

IV.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitor categorii de manageri ai organizatiei

Decizii de mediu

Indicatori de mediu

Compartiment/centru de decizie

-numărul de obiective şi Managerii ţinte realizate

de

vârf

(general, tehnic, financiar contabil, calitate..... Managerul de mediu

-numărul de sugestii de Directorul tehnic îmbunătăţire a mediului Managerul de mediu provenite de la angajaţi Implementarea politicilor şi a programelor de mediu -numărul

de

implementate

iniţiative Directorul tehnic privind

Managerul de mediu

prevenirea poluării

Directorul tehnic numărul de angajaţi care

Managerul de mediu

au incluse în fişa postului Responsabilul de mediu responsabilităţi de mediu

94

numărul de furnizori de Directorul tehnic servicii cu contract care Directorul economic au

un

sistem

de

Managerul de mediu

management de mediu Responsabilul de mediu implementat sau certificat -gradul de conformitate Managerul general cu reglementările

Directorul tehnic Managerul de mediu

- numărul de constatări de Directorul tehnic audit pe o perioada

Managerul de mediu

gradul de conformitate al Managerii

de

vârf

furnizorilor de servicii cu (general, tehnic, financiar cerinţele

şi

aşteptările contabil, calitate.....

specificate de organizaţie Managerul de mediu în contracte

Conformitate

timpul

necesar Directorul tehnic

răspunsului sau corectării Directorul economic incidentelor de mediu

Managerul de mediu Responsabilul de mediu

numărul

de

acţiuni Directorul tehnic

corective identificate care Directorul economic au fost rezolvate sau care Managerul de mediu nu au fost nerezolvate numărul

de

Responsabilul de mediu

exerciţii Directorul tehnic

pentru situaţii de urgenţă Directorul economic efectuate

Managerul de mediu Responsabilul de mediu

95

procentul

referitor

la Directorul tehnic

pregătirea de urgenţă şi Directorul economic exerciţiile de răspuns care Managerul de mediu demonstrează

Responsabilul de mediu

promptitudinea planificată juridică Managerul general

-răspunderea

referitoare la mediu care Directorul economic poate avea un impact Directorul Tehnic material asupra situaţiei Managerul de mediu financiare a organizaţiei -costurile (operaţionale şi Directorul economic de

capital)

asociate

care

sunt Directorul Tehnic

aspectelor

de Managerul de mediu

mediu ale produsului sau procesului -fondurile de cercetare si Directorul economic dezvoltare

utilizate

în Managerul de mediu

proiectele cu semnificaţie Performanta financiara

de mediu reinvestirea unei părţi a Directorul general venitului

pentru Directorul economic

proiectele de îmbunătăţire Directorul Tehnic a mediului

Managerul de mediu

economiile realizate prin Directorul economic reducerea

utilizării Directorul Tehnic

resurselor,

prevenirea Managerul de mediu

poluării

sau

deşeurilor

96

reciclarea

Performanta operaţională -cantitatea de materiale Directorul Tehnic in ceea ce priveşte:

prelucrate, reciclate sau Managerul de mediu

materialele

reutilizate, folosite -cantitatea de apă pe Directorul Tehnic unitatea de produs

Responsabil SPP

cantitatea de materiale Directorul Tehnic periculoase utilizate în Responsabil SPP procesul de producţie

Managerul de mediu

-cantitatea de materiale Directorul Tehnic utilizate pe unitatea de Responsabil SPP produs cantitatea

de

apă Directorul Tehnic

reutilizată

Responsabil SPP

Performanţa operaţională -cantitatea de materiale Directorul comercial in ceea ce priveşte: serviciile care

reciclabile şi reutilizabile Managerul de mediu

sprijină folosite de furnizorii de

activităţile firmei

servicii contractate -cantitatea sau tipul de Directorul comercial deşeuri furnizorii

generate

de Managerul de mediu

de

servicii

de

energie Directorul tehnic

contractate Performanta operaţională -cantitatea in ceea ce priveşte:

utilizată pe an sau pe Managerul

energia

unitatea de produs

mecano

energetic Responsabil SPP

-cantitatea din fiecare tip Directorul tehnic de energie utilizată

Managerul energetic Responsabil SPP

97

mecano

Performanta operaţională -numărul in ceea ce priveşte: utilităţile

fizice

echipamentele

de

ore

de Directorul tehnic

funcţionare pe an pentru Responsabil SPP şi un anumit echipament de

-suprafaţa

teren Directorul tehnic

utilizată în scopuri de Manager mediu producţie -numărul

de

ore

de Directorul tehnic

mentenanţă preventivă a Managerul de mediu echipamentului pe an

Manager

mecano

energetic numărul de situaţii de urgenţă

(de

exemplu, Directorul tehnic

explozii) sau activităţi Managerul de mediu care nu sunt uzuale (de Manager

mecano

exemplu , închideri ) pe energetic an consumul

mediu

de Directorul economic

combustibil al parcului de Managerul de mediu autovehicule

Responsabil SPP

numărul de echipamente Directorul tehnic cu părţi proiectate pentru Managerul de mediu fi

uşor

dezasamblate, Manager

reciclate şi reutilizate

energetic

Performanta operaţională numărul de livrări de Manageri in ceea ce priveşte:

produse

furnizarea şi livrarea

transport pe zi

pe

tip

mecano

mecano

de energetic Manager comercial Director economic

98

-consumul

mediu

de Directorul economic

combustibil al parcului de Manager autovehicule

mecano

energetic

Performanta operaţională numărul de unităţi de Directorul tehnic in ceea ce priveşte:

energie

produsele

timpul

consumate

în Manager calitate

utilizării Responsabil SPP

produsului Performanta operaţională -cantitatea

de

deşeuri Managerul de mediu

in ceea ce priveşte:

controlată prin autorizaţii Manager general

deşeurile

de mediu -cantitea de deşeuri pe an Directorul tehnic sau pe unitatea de produs

Directorul financiar Managerul de mediu Manager calitate Manageri CR

- cantitatea de deşeuri Directorul tehnic depozitate

pe Manager calitate

amplasamentul

Directorul economic

organizaţiei

Managerul de mediu Responsabil SPP

Performanta operaţională -zgomotul măsurat într- Directorul tehnic in ceea ce priveşte:

un anumit amplasament;

emisiile

Manager

mecano

energetic Managerul de mediu -cantitatea

de

emisii Directorul tehnic

specifice pe an

Manager

mecano

energetic Managerul de mediu -cantitatea de material Directorul tehnic specific deversată în apă Managerul de mediu pe unitatea de produs

Manager energetic

99

mecano

-cantitatea de emisii în aer Directorul tehnic cu potenţial de distrugere Managerul de mediu a ozonului Starea mediului - AER

-nivelurile zgomot

medii măsurate

perimetrul

de Directorul tehnic în Managerul de mediu

utilităţilor

organizaţiei -concentraţia unui anumit Directorul tehnic poluant

în

aer Managerul de mediu

înconjunrător, în zonele alese pentru monitorizare mirosul măsurat la o Directorul tehnic distanţă

specificată

de Managerul de mediu

utilităţile organizaţiei Starea mediului - APA

-concentraţia unui anumit Directorul tehnic poluant în apele subterane Managerul de mediu sau de suprafaţă

Starea mediului – SOL

refacerea terenului într-o Directorul tehnic anumită zonă

Managerul de mediu

concentraţia unui poluant Directorul tehnic specific în orizonturile de Managerul de mediu la suprafaţa solului în anumite

zone

apropierea

din utilităţii

organizaţiei

100

IV.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii organizationale

Manager general

Sectia instalatii

Sectia distributie

Indicatori de mediu Listă cu probleme de mediu Indicatori de mediu Listă cu probleme de mediu

Atelier chimic

Sectia combustibil

- Informaţii privind nivelul indicatorilor - Propuneri de strategii/acţiuni şi politici de mediu - Informaţii/date privind starea mediului

Pază şi protecţia mediului

DIRECTOR

Indicatori de mediu

TEHNIC

Listă cu probleme de mediu Indicatori de mediu

- propuneri pentru o bună valorificare a materialelor

Listă cu probleme de mediu

Birou plan dezvoltare

101

PSI

- Informaţii privind nivelul de cunoaştere al angajaţilor privind protecţia mediului - Propuneri de cursuri - Informaţii privind impactul activităţilor/produselor firmei asupra mediului - Idei de produse no

Dezvoltare – investiţii şi activitatea secţiei intervenţii

Bibliografie

1. Lupu Luminita-Note de curs 2. www.regielive.ro 3. http://www.cchbcjobs.ro/ 4. http://www.coca-colahellenic.ro/ 5. http://www.actionamresponsabil.ro/membru-retea/coca-cola-hbcromania 6. http://www.scribd.com/doc/75468622/Tehnici-Promotion-AleUtilizate-de-Coca-Cola-HBC-Romania 7. http://www.scribd.com/doc/75808312/Micromediul-si-macromediul 8. http://www.coca-colahellenic.ro/Towardssustainabilit/Environment/ 9. http://www.cocacolahellenic.ro/Towardssustainabilit/Reportingourprogress/ 10. www.coca-colahellenic.com

102

103