MAE Grile [PDF]

Zitiervorschau

I. TRANSFORMATOARE ELECTRICE 1.Circuitele magnetice ale transformatorului se execută din: a) oţel electrotehnic b) cupru sau aluminiu c) materiale izolante cum ar fi: carton electrotehnic, textolit, porţelan etc. 2. Circuitele magnetice ale transformatoarelor se execută din materiale feromagnetice pentru că: a) au permeabilitate magnetică redusă b) au permeabilitate magnetică mare c) au permitivitate redusă 3. Circuitul magnetic al transformatoarelor se execută sub formă de tole pentru: a) a reduce pierderile prin histerezis b) a reduce pierderile prin curenţi turbionari c) a mări rezistivitatea 4. Înfășurările transformatoarelor se execută din materiale având: 1

a) permeabilitatea relativ mare b) rezistivitatea relativ mică c) permitivitate relativ mare 5. Circuitele electrice (înfăşurările) transformatoarelor se execută din: a) oţel electrotehnic b) cupru sau aluminiu c) carton electrotehnic sau textolit

6. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric rămâne neschimbat: a) curentul; b) tensiunea; c) frecvenţa;

7. Autotransformatorul este: a) un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau mai multe prize, înfăşurarea de joasă tensiune reprezentând o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi fiind legate galvanic.

2

b) un transformator special utilizat la transformarea numai a anumitor parametri electrici un transformator special utilizat numai pe instalațiile electrice de înalta tensiune. c) un transformator special care modifica valoarea frecventei; 8. Transformatorul electric este un dispozitiv static, având două sau mai multe înfăşurări cuplate magnetic, în care se transformă: a) în baza legii inducţiei electromagnetice – parametrii electrici (tensiunea, curentul, numărul de faze) ai energiei electrice în curent alternativ, frecvenţa rămânând neschimbată; b) în baza legii conservării fluxului magnetic – parametrii magnetici; c) în baza teoremei a II-a a lui Kirchhoff – tensiunea si curentul; 9. Transformatorul electric este construit din următoarele elemente constructive de bază: a) Miezul feromagnetic si Sistemul de înfăşurări b) Stator si rotor c) Înfășurare primara si secundara 10. Miezul feromagnetic realizează: 3

a) un cuplaj magnetic strâns între circuitele electrice ale înfăşurărilor; b) un suport solid pe care se montează cele doua înfășurări fără implicare directa in circuitul magnetic al dispozitivului; c) legătura cu consumatorii cuplați la transformator; 11. Care din următorii curenți aplicați in primarul transformatorului produc câmpul magnetic a) Curentul de excitație b) Curentul primar c) Curentul de magnetizare

12. Care din cele trei materiale sunt folosite împreuna la miezul feromagnetic: a) Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante b) Cupru, otel electrotehnic si fonta c) Fonta, cupru si hotel 13. Care din următoarele nu este un element necesar la funcționarea transformatorului: a) Miezul feromagnetic b) Înfășurarea secundara c) Forța electrostatica 4

14. Care din următoarele definește acțiunea transformatorului: a) Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica din primar in secundar b) Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din primar in secundar c) Dezvoltarea unei forte contra-electromotoare la întretăierea bobinelor de câmpul magnetic 15. Care sunt mărimile electrice care se modifica la un transformator in secundar fata de primar: a) Tensiunea si curentul b) Tensiunea si factorul de putere c) Curentul si factorul de putere 16. De ce se realizează miezul feromagnetic al transformatoarelor din tole de tabla silicioasa înalt aliata a) Pentru a reduce pierderile Joule b) Pentru a micșora pierderile prin curenți turbionari c) Pentru a reduce consumul de materiale 17. Care sunt diferențele majore dintre înfășurările primare si secundare ale unui transformator

5

a) Înfășurarea primara are un număr mai mare de spire decât cea secundara b) Înfășurarea primara are mai multa izolație c) Înfășurarea primara este conectata la sursa de alimentare, iar cea secundara la sarcina 18. Cum se răcesc transformatoarele de puteri nominale mici a) In aer, prin convecție libera b) In ulei, prin convecție libera c) In hidrogen, prin conducție 19. Cum se denumesc înfășurările transformatorului după mărimea relativa a tensiunii a) De înalta tensiune si de curent mic b) De curent mare si de joasa tensiune c) De înalta tensiune si de joasa tensiune 20. Cum se împart transformatoarele după numărul de faze a) Monofazate si trifazate b) Monofazate si polifazate, cele mai răspândite fiind transformatoarele trifazate c) Bifazate si trifazate

6

21. Care din următoarele trei elemente sunt mărimi nominale înscrise pe plăcuta indicatoare (eticheta) a) Puterea nominala, numărul de coloane, curentul de mers in gol b) Grupa de conexiuni, tensiunea nominala, tipul miezului feromagnetic c) Puterea nominala, tensiunile nominale, curenții nominali de linie, numărul de faze

22. Care sunt principalele elemente constructive ale miezului feromagnetic a transformatorului a) Coloanele si tolele b) Bobinele si jugurile c) Coloanele si jugurile 23.Cum sunt bobinate înfășurarile de la transformatoare de puteri mari a) Pe o carcasa de material electroizolant b) Pe o carcasa de material texturat c) Pe o carcasa de material feromagnetic

24. In ce se transforma pierderile de putere din elementele active ale transformatorului a) Aer 7

b) Căldura c) Curent

25. Care este denumirea elementelor notate cu 1 si 2 ale transformatorului monofazat din Fig. T1. a) 1 - înfășurarea primara 2 - înfășurarea secundara b) 1 - înfășurarea secundara 2 - înfășurarea primara c) 1 - miezul feromagnetic 2 - bobina principala

26. Care este denumirea elementelor notate cu 3 si 4 ale transformatorului monofazat din Fig. T1. a) 3-generator (sarcina) 4-secundar b) 3-primar 4 - secundar c) 3-generator (sursa) 4-sarcina (consumator)

27. Care este denumirea elementului notat cu 5 a transformatorului monofazat din Fig. T1. 8

a) 5-miez conductor b) 5-infasurare primara c) 5-miez feromagnetic 28. Fie un transformator monofazat având înfăşurarea primară, cu w1 spire, alimentată de la o sursă de curent alternativ de tensiune u1 si înfăşurarea secundară deschisă. Aplicând legea inducţiei electromagnetice pe un contur închis care străbate cele w1 spire ale înfăşurării primare în sensul pozitiv al curentului i1 şi se închide prin aer pe o linie a tensiunii la borne şi presupunând că fluxul magnetic se închide numai prin miez, se poate scrie ecuaţia:

a)

e1   w1

d  R1i1  u1 dt 9

b) u1  U 1 2 sin t  w1 c)   

d dt

U1 2 U 2   sin t  1 sin t   w1   w1  2

29. Raportul tensiunilor la bornele celor două înfăşurări, notat cu ku are valoarea a) k u 

u1 w1  u 2 w2

b) k u 

I 1 n1  I 2 n2

c) k u 

1 2

30. Inductivitatea proprie a înfăşurării primare a transformatorului se definește ca: a) Raportul dintre fluxul total al înfăşurării şi curentul ce parcurge înfășurarea respectiva b) Produsul dintre fluxul total al înfăşurării şi curentul ce parcurge înfășurarea respectiva c) Raportul dintre tensiune si curent

31. Relaţia L11  10

w111 reprezintă: i1

a) Inductivitatea proprie; b) Inductivitatea mutuală; c) Inductivitatea de dispersie; 32. Inductivitatea mutuală depinde de: a) Numai de spirele proprii; b) Numai de spirele înfăşurării la care se referă; c) Spirele proprii şi de spirele înfăşurării cu care este cuplată magnetic; 33. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia: a)   w1i1  w2i2 ; b)   w2i2 ; c)   w1

du1 du  w2 2 ; dt dt

34. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric rămâne neschimbat: a) Curentul; b) Tensiunea; c) Frecvenţa; 35. Intre înfășurarea primară şi secundară a unui transformator de putere trebuie să fie : 11

a) Un cuplaj magnetic strâns (bun) b) Un cuplaj magnetic slab c) Cuplaj magnetic nul 36. Pentru reducerea pierderilor prin curenți turbionari se poate acționa in a) Reducerea grosimii  a tolei si mărirea rezistivității

 a materialului magnetic, efect care se obține prin alierea otelului cu siliciu; b) Reducerea mărimii fizice a transformatorului electrice c) Alimentarea transformatorului de la o sursa de tensiune stabilizata

37.

De

ce

se

realizează

miezul

feromagnetic

al

transformatoarelor din tole de tabla silicioasa înalt aliata? a) Pentru a reduce pierderile Joule b) Pentru a micșora pierderile prin curenți turbionari c) Pentru a reduce consumul de materiale 38. Care sunt mărimile electrice care se modifica la un transformator in secundar fata de primar? a) Tensiunea si curentul b) Tensiunea si factorul de putere c) Curentul si factorul de putere 12

39. Care din următoarele definește acțiunea transformatorului? a) Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica din primar in secundar b) Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din primar în secundar c) Dezvoltarea

unei

forțe

contra-electromotoare

la

întretăierea bobinelor de câmpul magnetic 40.Care din următoarele nu este un element necesar la funcționarea transformatorului? a) Forța electrostatica b) Înfășurarea primara c) Înfășurarea secundara

41. Care din cele trei materiale sunt folosite împreuna la miezul feromagnetic? a) Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante b) Cupru, otel electrotehnic si fonta c) Fontă, cupru și oțel 42. Cine produce fluxul magnetic care determina apariția tensiunii in secundar a) Tensiunea electromotoare din primar b) Tensiunea electromotoare din secundar 13

c) Curentul primar

43. Care flux magnetic induce in secundarul transformatorului tensiunea electromotoare E2 a) Fluxul magnetic de dispersie b) Fluxul magnetic de scurtcircuit c) Fluxul magnetic util 44. Care din următoarele afirmații, referitoare la raportul de transformare a unui transformator, este adevărata a) Este direct proporțional cu numărul de spire din secundar si invers proporțional cu cel din primar b) Este direct proporțional cu numărul de spire din primar si invers proporțional cu cel din secundar c) Este direct proporțional fluxul magnetic de dispersie

45. Care este valoarea raportului de transformare a unui transformator daca tensiunea aplicata primarului este 400V, iar cea din secundar este 200V? a) 0,5 b) 2 c) 8

14

46. Daca un transformator are raportul de transformare egal cu 5 si tensiunea din secundar egala cu 20V, care este tensiune primarului? a) 50V b) 10V c) 100V

47. Daca un transformator are in primar 100 de spire, iar raportul de transformare este 2, care este numărul de spire din secundar? a) 200spire b) 50spire c) 10sprire

48. Daca un transformator are in primar un curent de 10A si o tensiune de 100V, iar in secundar o tensiune de 20V care este valoarea curentului din secundar? a) 100A b) 200A c) 50A 49. Pentru un transformator, atunci când se ţine seama de pierderile în fier, este valabilă relaţia: a) H  H  B ; b) H  H  f  B ; 15

c) H  H  f  B2 50. Pentru un transformator electric căderea chimică de tensiune este: a) mică în raport cu tensiunea de alimentare; b) mare în raport cu tensiunea de alimentare; c) 0; 51. În teoria fizică a transformatorului monofazat tensiunea la bornele înfăşurării secundare depinde: a) De inductivitatea proprie; b) De inductivitatea mutuală; c) De inductivitatea proprie, inductivitatea mutuală şi rezistenţa înfăşurării secundare; 52. În teoria tehnică a transformatorului monofazat: a) Se folosesc inductivităţile utile şi cele de dispersie; b) Se neglijează pierderile în fier; c) Se foloseşte suprapunerea efectelor;

53. Randamentul transformatorului monofazat: a) Depinde doar de puterea activă; b) Depinde de pierderile în fier; c) Depinde doar de puterea reactivă;

16

54. În regimul de mers în gol transformatorul: a) Se comportă ca o bobină de reactanţă cu miez de fier saturat; b) Se comportă ca o rezistenţă în scurtcircuit; c) Se comportă ca un condensator de inducţie; 55. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia: a)   w1i1  w2i2 ; b)   w1

du1 du  w2 2 ; dt dt

c)   w1i1  w2i2

56. Fie un transformator monofazat având înfăşurarea primară, cu w1 spire, alimentată de la o sursă de curent alternativ de tensiune u1 si înfăşurarea secundară deschisă. Aplicând legea inducţiei electromagnetice pe un contur închis care străbate cele w1 spire ale înfăşurării primare în sensul pozitiv al curentului i1 şi se închide prin aer pe o linie a tensiunii la borne şi presupunând că fluxul magnetic se închide numai prin miez, se poate scrie ecuaţia:

17

a) e1   w1

d  R1i1  u1 dt

b) u1  U 1 2 sin t  w1 c)   

d dt

U1 2 U 2   sin t  1 sin t   w1   w1  2

57. Prin aplicarea legii inducţiei electromagnetice celor două circuite ale unui transformator monofazat rezultă ecuaţiile: a) R1i1  u1   w1

d (11  12 ) dt

R2 i2  u 2   w2

d ( 22  12 ) dt

b)   w1i1  w2 i2 c) 1  w1i1

18

 2  w2 i2

58. In teoria transformatorului criteriul raportării este energetic si are in vedere: a) Să se conserve puterea aparentă respectiv pierderile în înfăşurarea raportată. b) Sa se conserve tensiunea nominala primara c) Sa se conserve curentul nominal primar

59. Din ce sunt compuse pierderile totale din miezul feromagnetic al transformatorului? a) Din pierderile prin histerezis si pierderile prin curenți turbionari b) Din pierderile prin histerezis si pierderile din întrefier c) Din pierderile de mers in gol si pierderile prin curenți turbionari 60. Regimul de funcţionare în gol al unui transformator monofazat corespunde a) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu tensiunea U1, secundarul fiind deschis. b) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu tensiunea U1, secundarul fiind închis pe o impedanța Z. c) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu tensiunea U1, secundarul fiind in scurtcircuit

19

61. La funcţionarea în gol a unui transformator monofazat se determină raportul de transformare al transformatorului cu relația: a)  u 

U1 E w  1  1 U 20 E 2 w2

b)  u 

I1 I 10

c)  u 

1  20

62. Un transformator electric funcţionează în scurtcircuit în cazul când: a) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare se conectează în scurtcircuit, impedanţa receptorului fiind nulă (Z=0). b) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare se conectează pe o impedanţa a receptorului Z. c) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare sunt deschise.

63. Curentul de scurtcircuit al unui transformator monofazat care funcționează in regim de scurtcircuit are valoarea efectivă dată de relaţia: 20

a) I1kn 

b) I 1kn  c) I 1kn 

U 1n Rk2  X 2k

Rk Xk P1n Rk2  X 2k

64. Tensiunea de scurtcircuit nominală este: a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit b) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este deschis c) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat pe o impedanța Z. 65. Raportul tensiunilor la bornele celor două înfăşurări, notat cu ku are valoarea 21

a) k u 

u1 w1  u 2 w2

b) k u 

I 1 n1  I 2 n2

c) k u 

1 2

66. Tensiunea nominală primară este a) Tensiunea care trebuie aplicată la bornele de alimentare ale înfăşurării primare a transformatorului în regimul său nominal de funcţionare. b) Tensiunea cu care trebuie alimentat consumatorul principal al transformatorului c) Tensiunea obținuta la bornele înfășurării secundare a transformatorului care se aplica consumatorului 67. Tensiunea de scurtcircuit nominală este a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit b) Tensiunea obținuta la bornele circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie 22

parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit c) Tensiune nula atunci când transformatorul funcționează in regim de scurtcircuit 68. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia: a)   w1i1  w2i2 ; b)   w2i2 ; c)   w1

du1 du  w2 2 ; dt dt

69. Daca secundarul transformatorului nu este conectat la sarcina, care este regimul de funcționare: a) In gol b) In sarcina c) Tranzitoriu

70. Care este parametrul caracteristic circuitului primar alimentat de la sursa a) Tensiunea electromotoare b) Tensiunea de autoinducție c) Curentul de excitație

23

71. Care este cauza creșterii curentului la funcționare in gol a transformatorului a) Șuruburile de strângere nu sunt bine izolate fata de circuitul magnetic b) Șuruburile de strângere nu sunt bine izolate fata de bobinaj c) Șuruburile de strângere nu sunt bine izolate fata de carcasa 72. Ce se înțelege prin funcționarea in gol a transformatorului? a) Regimul permanent in care înfășurarea primara este la tensiunea nominala si circuitul secundar întrerupt b) Regimul permanent in care înfășurarea primara este la tensiunea nominala si circuit secundar neîntrerupt c) Regimul permanent in care înfășurarea primara este la tensiunea nominala si circuitul primar întrerupt

73. În regimul de mers în gol transformatorul: a) Se comportă ca o bobină de reactanţă cu miez de fier saturat; b) Se comportă ca o rezistenţă în scurtcircuit; c) Se comportă ca un condensator de inducţie;

24

74. Randamentul transformatorului monofazat se exprimă, ca la orice maşină, prin raportul: a)  

U 2 I 2 cos  2 U 2 I 2 cos  2  p j1  p j 2  p Fe

b)  

U 1 I 1 cos 1 U 2 I 2 cos  2  p j1  p j 2  p Fe

c)  

U 2 I 2 cos  2 U 1 I 1 cos 1  p j1  p j 2  p Fe

75. Curentul de scurtcircuit al unui transformator monofazat care funcționează in regim de scurtcircuit are valoarea efectivă dată de relaţia: a) I1kn 

b) I 1kn  c) I 1kn 

U 1n Rk2  X 2k

Rk Xk P1n Rk2  X 2k

76. Tensiunea de scurtcircuit nominală este: a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit 25

să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit b) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este deschis c) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat pe o impedanța Z.

77. Randamentul transformatorului monofazat: a) Depinde de pierderile în fier; b) Depinde doar de puterea activă; c) Depinde doar de puterea reactivă;

78. Randamentul transformatorului este ridicat (mai mare decât al maşinilor electrice) deoarece: a) Nu intervin pierderi mecanice; b) Se folosesc materiale înalt aliate c) Curenții prin înfășurări au valori foarte mici comparativ cu cei care circula prin alte mașini electrice;

26

79. Randamentul unui transformator este: a) Raportul între puterea activă P2  U 2 I 2 cos  2 transmisă receptorului de către înfăşurarea secundarului şi puterea activă P1  U1 I1 cos 1 primită de la sursa de alimentare (de la reţea) de către înfăşurarea primară; b) Raportul intre puterea activă P1  U1 I1 cos 1 primită de la sursa de alimentare (de la reţea) de către înfăşurarea primară si puterea activă P2  U 2 I 2 cos  2 transmisă receptorului de către înfăşurarea secundarului; c) Raportul intre fluxul util si fluxul de scăpări; 80. Ecuația

P1  U1  I1 cos 1  U 2 I 2 cos  2  R1 I 1  R2 I 22  E1 I10 sin  2

reprezintă: a) Puterea activa primară a transformatorului se regăseşte în puterea activa secundară şi în pierderile din transformator; b) Puterea activa primara a transformatorului se conserva pe parcursul funcționarii transformatorului fără a se produce pierderi; c) Ecuația de funcționare a transformatorului monofazat;

27

81. Ecuația

Q1  U1  I1 sin 1  U 2 I 2 sin  2  X  k 2 I 1  X  21 I 2  E1 I10 cos  2

2

reprezintă: a) Puterea reactiva primara a transformatorului se regăsește in puterea reactiva a transformatorului si in pierderile din transformator; b) Puterea reactiva primara a transformatorului se conserva pe parcursul funcționarii transformatorului fără a se produce pierderi; c) Ecuația de funcționare a transformatorului monofazat; 82. La un transformator trifazat conexiunea stea se simbolizează: a) Prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y pentru joasa tensiune b) Prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera Z pentru joasa tensiune c) Prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru joasa tensiune 83. La un transformator trifazat cu înfășurarea primara în conexiune stea valoarea efectivă a tensiunii de linie este: a) De

3 ori mai mare decât valoarea efectivă a tensiunii

de fază 28

b) De

3 ori mai mica decât valoarea efectivă a tensiunii de

fază c) Egala cu valoarea efectivă a tensiunii de fază

84. La un transformator trifazat conexiunea triunghi se simbolizează a) Prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru joasa tensiune b) Prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera z pentru joasa tensiune c) Prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y pentru joasa tensiune 85. La un transformator trifazat cu înfășurarea primara in conexiune triunghi valoarea efectivă a curentului de fază este: a) De

3 ori mai mic decât valoarea efectiva a

curentului de linie b) De

3 ori mai mare decât valoarea efectiva a curentului

de linie c) Egala cu valoarea efectiva a curentului de linie 86. Pentru o bună comportare a transformatoarelor funcţionând în paralel, este necesar să fie îndeplinite urătoarele condiţii: 29

a) Acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în limitele +0,5%; aceeaşi grupă de conexiuni; aceleaşi tensiuni de scurtcircuit în modul, cu abateri maxime în limitele 10%; tensiunile de scurtcircuit să fie în fază, cu abateri admisibile până la 150. b) Sa fie cuplate pe aceiași sarcina c) Sa fie de aceleași valori nominale.

87. Autotransformatorul este: a) Un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau mai multe prize,înfăşurarea de joasă tensiune reprezentând o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi fiind legate galvanic. b) Un transformator special utilizat la transformarea numai a anumitor parametri electrici c) Un transformator special utilizat numai pe instalațiile electrice de înalta tensiune 88. Transformatoarele trifazate pot avea înfăşurările conectate astfel: a) Y/d b) z/y c) z/d 30

89. Simbolul  la transformatoare trifazate reprezintă: a) Conexiune triunghi pentru primar şi conexiune stea pentru secundar b) Conexiune stea pentru primar şi conexiune triunghi pentru secundar c) Conexiune triunghi pentru înaltă şi conexiune stea pentru joasă tensiune

90. Ce fel de transformator este prezentat in Fig. T4? a) Transformator trifazat cu miezul feromagnetici forma de manta b) Transformator trifazat cu miezul feromagnetic in coloane c) Transformator trifazat cu înfășurări in zigzag

31

91. Care este conexiunea înfășurării primare a transformatorului trifazat din Fig. T04? a) Conexiunea triunghi b) Conexiunea stea c) Conexiunea zigzag 92. Care este conexiunea înfășurării secundare a transformatorului trifazat din Fig.T04? a) Conexiunea triunghi b) Conexiunea stea c) Conexiunea primara 93. Ce reprezintă Φ1, Φ 2 si Φ 3 la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T 04? a) Fluxurile de scăpări din cele trei coloane ale transformatorului trifazat b) Fluxurile de dispersie din cele trei coloane ale transformatorului trifazat c) Fluxurile utile din cele trei coloane ale transformatorului trifazat 94. Ce se notează cu A, B, C la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T 04? a) Bornele înfășurării primare 32

b) Bornele înfășurării secundare c) Bornele transformatorului

95. Cate coloane are transformatorul reprezentat in Fig. T4? a) 4 b) 2 c) 3

96. Ce tip de autotransformator este reprezentat in Fig. T5? a) Ridicător de tensiune b) Coborâtor de tensiune c) Ridicător de curent

97. Ce reprezintă w1 si w2 la autotransformatorul reprezentat in Fig. T5? a) w1-numarul de spire din secundar w2-numarul de spire din primar 33

b) w1-numarul de spire cuprins intre bornele primare w2-numarul de spire cuprins intre bornele secundare c) w1-numarul total spire w2-numarul de spire din secundar 98. Ce reprezintă ax sa AX la autotransformatorul reprezentat in Fig. T5? a) ax-bornele primare AX - bornele secundare b) ax-bornele secundare AX - bornele primare c) ax-bornele comune AX - bornele primare 99. Ce reprezintă U1, U2 la autotransformatorul reprezentat in Fig. T5? a) U1-tensiunea din primar U2-tensiunea din secundar b) U1-tensiunea din secundar U2-tensiunea din primar c) U1-tensiunea din primar U2-tensiunea comuna 100. Ce reprezintă I12 la autotransformatorul reprezentat in Fig. T5? a) Curentul total b) Curentul din secundar c) Curentul comun pentru înfășurarea primara si cea secundara

34

101. Ce reprezintă I1, I2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T5? a) I1-curentul primar I2-curentul total b) I1-curentul total I2 - curentul din secundar c) I1-curentul din primar I2 - curentul din secundar 102. De ce se realizează miezul feromagnetic al transformatoarelor din tole de tabla silicioasa înalt aliata a) Pentru a reduce pierderile Joule b) Pentru a micșora pierderile prin curenți turbionari c) Pentru a micșora secțiunea coloanei

103. Daca secundarul transformatorului nu este conectat la sarcina, care este regimul de funcționare a) In gol b) In sarcina c) Tranzitoriu 104. Cum se procedează la apariția unui defect in tipul funcționarii transformatorului a) Se scoate de sub tensiune b) Se scoate de sub tensiune si se verifica cauzele producerii defectului c) Se măsoară tensiunea 35

105. Cum se împart transformatoarele după numărul de faze a) Monofazate si trifazate b) Monofazate si polifazate, cele mai răspândite fiind transformatoarele trifazate c) bifazate si trifazate

106. Care este conexiunea cea mai folosita a unui transformator coborâtor utilizat pentru iluminat normal la nava? a) Triunghi-stea b) Stea-triunghi c) Zig-zag-triunghi

36

II. MAȘINA DE CURENT CONTINUU 1. Care sunt înfăşurările unei maşini de c.c.? a) Înfășurărilor

de

excitaţie,

înfăşurarea

polilor

auxiliari, înfăşurare de compensaţie b) Înfășurarea primara care este alimentată de la o sursă de tensiune continuă și înfășurarea secundară la care se cuplează un consumator. c) Înfășurarea monofazată și înfășurarea trifazată 2. Ce rol au polii auxiliari in construcția unei mașini de c.c.? a) Polii auxiliari au rolul de a produce un anumit câmp magnetic

cu

ajutorul

căruia

se

realizează

îmbunătăţirea comutaţiei la maşina de c.c. b) Polii auxiliari au rolul de a mari rezistenta unei mașini de c.c. atunci când este supusa unui regim dinamic de funcționare c) Polii auxiliari au rolul de a creste siguranța in funcționare a mașinii de c.c

37

3. Care sunt elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. ? a) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. sunt: carcasa, polii de excitaţie şi polii auxiliari, sistemul de perii – portperii, cutia de borne , scuturile sau capacele laterale. În partea rotorică sunt cuprinse: miezul feromagnetic rotoric eventual şi butucul rotoric), înfăşurarea

rotorică,

colectorul

şi

paletele

ventilatorului. b) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. sunt: miezul feromagnetic, înfășurarea primara si înfășurarea secundara c) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. sunt stator si rotor 4. Ce rol au polii principali in construcția unei mașini de c.c.? a) Polii principali sunt cei cu ajutorul cărora se produce în maşină câmpul principal de excitaţie b) Polii principali sunt cei cu ajutorul se consolidează mașina de c.c. c) Polii principali realizează comutația in mașina de c.c. 6. Ce este rotorul unei mașini de c.c.?

38

a) Rotorul propriu-zis al maşinii se referă la miezul magnetic rotoric, înfăşurarea rotorică şi arborele maşinii. b) Rotorul propriu-zis al maşinii realizează circuitul magnetic al mașinii de c.c. c) Rotorul propriu-zis al maşinii alimentează consumatorul montat la bornele de ieșire

7. Ce este colectorul? a) Colectorul este un redresor mecanic, care are rolul de a transforma t.e.m. alternativă din secţiile rotorice într-o tensiune continuă (de fapt este o tensiune pulsatorie la care însă amplitudinea pulsaţiilor este foarte mică) b) Colectorul este parte componenta a rotorului mașinii de c.c. c) Colectorul trebuie să aibă proprietăţi magnetice deosebite astfel încât să se reducă la minimum variaţiile reluctanţei circuitului magnetic al maşinii. 8. Ce sunt periile, port-periile şi colierul de susţinere si care este rolul lor? a) Periile, portperiile, colierul de susţinere formează setul de piese cu ajutorul cărora se realizează legătura 39

dintre partea rotorică (mobilă) a maşinii şi partea sa fixă, respectiv circuitele exterioare ale maşinii. b) Periile, portperiile, colierul de susţinere se realizează din oţel care însă nu trebuie să aibă proprietăţi magnetice deosebite. c) Periile, portperiile, colierul de susţinere se folosesc mai ales la maşini cu turaţii mari de puteri relativ mici la care conductorul înfăşurării are secţiune mică şi rotundă. 9. Ce reprezintă inductorul la o mașina de c.c.? a) Reprezintă partea maşinii în care se produce fluxul inductor (de excitaţie). b) Reprezintă cea mai importanta parte a mașinii de c.c. c) Reprezintă cadrul metalic al mașinii de c.c. care susține înfășurarea primara 10. Ce reprezintă indusul maşinii de c.c.? a) Este sediul propriu-zis al procesului de conversie a energiei in mașina de c.c. b) Reprezintă partea metalica a mașinii de c.c. pe care sunt dispuse înfășurările mașinii de c.c c) Este sediul in care au loc transformările energiei electrice primita in energie electrica cedata

40

11. Carcasa mașinii de c.c. (jugul statoric) reprezintă: a) Partea imobila pe care se fixează polii de excitație si cei de comutație. b) Cutia in care se livrează mașina de c.c. c) Partea fixa a mașinii de c.c. care se alimentează de la sursa de tensiune 12. Carcasa mașinii de c.c. se construiește din fonta sau otel turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata pentru ca: a) Fluxul magnetic al mașinii de c.c. sa aibă o reluctanța mai mica b) Prețul Marini de c.c. sa fie rezonabil c) Pentru ca circuitul electric al mașinii sa nu fie influențat 13. Jugul statoric al mașinii de c.c. se realizează din tole de otel electrotehnic de grosime: a) (0.5-1) mm b) (1-2.5) mm c) Funcție de puterea mașinii de c.c. 14. Polii de excitație (principali) al mașinii de c.c se construiesc din: a) Otel electrotehnic de (0,5-1)mm grosime, strânse pachet cu ajutorul unor buloane nituite 41

b) Fonta de (0.5-1)mm grosime c) Materiale magnetice moi cu ciclu histerezis îngust 15. Bobinele de excitație al mașinii de c.c. se realizează a) Dintr-un conductor rotund sau profilat de cupru. b) Dintr-un conductor rotund sau profilat de aluminiu c) Dintr-un conductor rotund sau profilat de fier 16. Bobinele polilor de excitație al mașinii de c.c. a) Se leagă între ele în serie sau paralel si se alimentează de la bornele de excitație din cutia de borne b) Se leagă între ele în serie si se alimentează de la sursa de tensiune continua c) Se leagă între ele în paralel si se alimentează de la sursa de tensiune continua 17. Polii de comutație (auxiliari) al mașinii de c.c. constau a) Dintr-un miez și din bobina înfășurată pe miez b) Dintr-o piesa polara pentru a înlesni trecerea fluxului magnetic c) Dintr-un miez feromagnetic 18. Polii auxiliari al mașinii de c.c. se așează:

42

a) Exact în axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali. b) Exact sub polii principali c) In dreptul bobinelor de excitație 19.Generatorul de c.c. este o mașina de curent continuu care transforma a) Energia mecanica a unei surse primare de energie in energie electrica de c.c. b) Energie electrica de c.c. în energia mecanica cedata la arbore la rețeaua utilizatorilor c) Parametrii energiei electrice primite 20.Rolul polilor de comutație este: a) Înlăturarea deformării câmpului magnetic dintre polii statorului b) Creste rezistenta in funcționare a mașinii de c.c. c) Reduce consumul de energie electrica 21.Tensiunea electromotoare indusa in timpul deplasării unui conductor de lungime l, cu o viteza v intr-un câmp magnetic de inducție constanta B are expresia : a) e  Blv sin  b) U s  Rs I S 43

c) F=ma 22.Tensiunea electrica obținuta la bornele generatorului de c.c. este: a) U e  Kn ex b) U s  Rs I S c) U a  Ra I a 23. Reacția indusului este: a) Fenomenul de interacțiune dintre câmpul magnetic produs de curentul din indus si câmpul magnetic inductor (de excitație). b) Fenomenul de autoexcitație c) Fenomenul de producere a fluxului de excitație in mașina de c.c.

24. Montarea unor poli auxiliari pe axa geometrica neutra a generatorului de c.c. are rolul: a) A crea un câmp magnetic suplimentar orientat invers fata de câmpul magnetic de reacție a indusului b) A crea un câmp magnetic suplimentar orientat identic cu câmpul magnetic de reacție a indusului c) A crea un generator de c.c. stabil in funcționare

44

25. Din punctul de vedere al conversiei de energie pe care o efectuează, maşina de curent continuu poate funcţiona în trei regimuri: a) Regim de generator, de motor şi de frână b) Regim de generator, de motor şi de compensare c) Regim de generator, de motor şi de transformator 26. Statorul şi rotorul constituie armăturile maşinii electrice şi sunt separate între ele de un spaţiu numit: a) Pas polar  ; b) Întrefier  ; c) Crestătură; 27. Elementul de bază al înfăşurării îl constituie: a) Spira; b) Conductorul de ducere; c) Conductorul de întoarcere; 28. Sensul curentului electric indus într-o spiră ce se roteşte întrun câmp magnetic se determină cu ajutorul: a) Regulii mâinii drepte; b) Regulii mâinii stângi; c) Regulii lui Laplace;

45

29.Generatorul de c.c. cu excitație separata are: a) Excitația alimentata de la o sursa de tensiune separata. b) Excitația alimentata de la generatorul de c.c. c) Nu are înfășurare de excitație 30.Generatorul de curent continuu cu excitație derivație are: a) Infășurarea de excitație conectata in paralel cu sarcina Rs si cu înfășurarea rotorului. b) Infășurarea de excitație conectata in serie cu sarcina Rs si cu înfășurarea rotorului c) Nu are înfășurare de excitație 31.Generatorul de c.c. cu excitație serie are: a) Infășurarea de excitație conectata in serie cu înfășurarea rotorica si cu sarcina b) Infășurarea

de

excitație

conectata

in

paralel

cu

înfășurarea rotorica si cu sarcina c) Nu are înfășurare de excitație 32.Generator de c.c. cu excitație mixta conține: a) înfășurare de excitație serie si o înfășurare de excitație derivație b) Doua înfășurari de excitație serie 46

c) Doua înfășurari de excitație paralel 33. Puterea mecanica pe care mașina de c.c. care funcționează in regim de generator o primește pe la arbore de la motorul primar este: a) P1  M a   b) P  UI c) S  UI 34.In timpul funcționarii in regim de generator pierderile mecanice şi de ventilaţie p M+V sunt produse: a) De frecările părţilor aflate în mişcare şi frecările dintre acestea şi aer, în special frecarea ventilatorului cu aerul. b) De frecările înfășurărilor fata de jugul magnetic c) De frecarile produse intre utilizator si generatorul de c.c. 35. Cate înfăşurări de excitaţie are generatorul de c.c. din figura MCC1? a) singura înfășurare b) Doua înfășurari c) Trei înfășurari

47

36. Pentru un generator de c.c. cu excitație mixta adiționala fluxurile celor doua înfășurari au: a) Același sens b) Sensuri opuse c) Nu contează sensul fluxurilor 37. Pentru un generator de c.c. cu excitație mixta diferențiala fluxurile celor doua înfășurări au: a) Același sens b) Sensuri opuse c) Nu contează sensul fluxurilor

38. La generatorul de c.c. din figura MCC2 cum este conectata înfășurarea de excitație?

48

a) Serie b) Paralel c) Mixta

39. La generatorul de c.c. din figura MCC3 cum este conectata înfășurarea de excitație?

a) Serie b) Paralel c) Mixta

40.La generatorul de c.c. din figura MCC4 cum este conectata înfășurarea de excitație? a) Serie b) Paralel c) Separat sau independent

49

41.Stabiliți tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC5 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitație separata; b) Motoare de c.c. cu excitație derivație; c) Motoare de c.c. cu excitație serie;

50

42. Stabiliți tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC6:

a) Motoare de c.c. cu excitație derivație; b) Motoare de c.c. cu excitație serie; c) Motoare de c.c. cu excitație mixta;

43. Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC7:

a) Motoare de c.c. cu excitație separata; b) Motoare de c.c. cu excitație derivație; c) Motoare de c.c. cu excitație serie;

51

44. Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC8 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitație separata; b) Motoare de c.c. cu excitație derivație; c) Motoare de c.c. cu excitație serie;

45. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitație separata; b) Motor cu excitație în derivație; c) Motor cu excitație în serie; 52

46. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat în figura?

a) Motor de c.c. cu excitație separate; b) Motor cu excitație în derivație; c) Motor cu excitație în serie

47. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitație separata; b) Motor cu excitație în derivație; c) Motor cu excitație în serie;

48. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

53

a) Motor de c.c. cu excitație separata; b) Motor cu excitație în derivație; c) Motor cu excitație mixta; 49. Ecuația tensiunilor pentru motorul de c.c. este:

a) U  E  Ra I a b) M  kM I a c) E  kE n

50. Caracteristica cuplului electromagnetic este reprezentata de funcția: a) M = f (I) b) U = f(I) c) M=f(n) 54

51. Caracteristica mecanica este reprezentata de funcția: a)n = f(M) b) M = f (I) c) P=f(U) 52. La motorul de c.c. cu excitație adiționala fluxurile de excitație: a) Se aduna b) Se scad c) Se înmulțesc 53. La motorul de c.c. cu excitație diferențiala fluxurile de excitație: a) Se aduna b) Se scad c) Se înmulțesc 54. In figura următoare este prezentată caracteristica mecanica motorului de c.c. cu excitație independenta ( dar si derivație). Introducerea de rezistente suplimentare în circuitul rotoric modifică: a) Panta caracteristicii b) Curentul de mers in gol c) Turația de mers in gol 55

55. In figura de mai jos este prezentata forma caracteristicilor artificiale obținute în cazul reglajului reostatic al unui motor de c.c. cu excitație serie.

Reglajul reostatic este mai eficient în cazul: a) Unor sarcini mici b) Unor sarcini mari c) La fel de eficient si in cazul sarcinilor mari si mici 56

56. Pornirea motoarelor de c.c. prin cuplare directa la rețea se aplica: a) Motoarele de c.c. de putere mica b) Motoarele de c.c. de putere mare c) Motoarelor de c.c. cu defecte de fabricație

57. La pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire, reostatul de pornire Rp este pus pe: a) Valoarea maximă b) Valoarea minima c) Valoare zero

58. La pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire reostatul de câmp Rc este pus pe: a) Valoarea maximă b) Valoarea minima c) Valoare infinit 59.La pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie cu reostat de pornire nu se mai justifică utilizarea reostatului de câmp deoarece: a) Înfășurarea de excitaţie serie este parcursă de acelaşi curent care străbate şi indusul b) Înfășurarea de excitaţie serie este parcursă de curent zero 57

c) Construcția este scumpa 60. In figura MCC9 elementul 1 reprezintă.

a) Infășurare b) Arbore c) Carcasa 62.In figura MCC9 elementul 2 reprezintă: a) Magnet permanent b) Arbore c) Stator 63. In figura MCC9 elementul 3 reprezintă: a) Stator b) Rotor c) Carcasa 58

64. In figura MCC9 elementul 4 reprezintă: a) Rotor b) Stator c) Arbore 65. In figura MCC9 elementul 5 reprezintă: a) Întrefier b) Stator c) Carcasa 66. La un motor de c.c. fără perii câmpul magnetic de excitație este produs de a) Un magnet permanent montat pe rotor b) Infășurarea primara c) De înfășurarea secundara 67. Infășurarea trifazata a statorului unui motor de c.c. fără perii este alimentata in: a) Curent continuu b) Curent alternativ c) Curent de forma sinusoidala

68. Când se folosesc generatoarele de c.c. la bordul navelor a) Când rețeaua electrica este de c.c. 59

b) Când rețeaua este de c.a. c) Când puterea instalata este foarte mare 69. Care din serviciile de funcționare ale generatorului de c.c. sunt prezentate pe plăcuta indicatoare a) Serviciul nominal b) Serviciul de avarie c) Serviciul secundar 70. Care din următoarele 2 mărimi sunt trecute pe plăcuta indicatoare (eticheta) generatorului de c.c. a) Tensiunea de excitație, curentul de excitație b) Curentul de magnetizare, tensiunea de excitație c) Fluxul magnetic, curentul de excitație 71.Care din următoarele 3 mărimi nominale sunt înscrise pe plăcuta indicatoare (eticheta) generatorului de curent continuu a) Puterea nominala electrica la borne, turația nominala, tensiunea la borne b) Puterea nominala electrica la borne, turația nominala, tensiunea poli auxiliari c) Fluxul magnetic de dispersie, turația nominala, tensiunea la borne

60

72. De ce motorul de c.c. nu pornește cu toate ca are la borne tensiunea nominala: a) Unele înfășurări au joc b) Statorul nu este bine prins pe postament c) Sarcina motorului este prea mare 73. Cum se clasifica motoarele de c.c. după modul de conectare a înfășurării de excitație: a) Motor cu excitație : separata, derivație, serie, in paralel b) Motor cu excitație : separata, derivație, serie, mixta c) Motor cu excitație: independenta, derivație, serie, in paralel

74. Care este cauza defectului generatorului de c.c. care nu se excita a) Generatorul nu mai are magnetism remanent b) Periile nu sunt in axa neutra c) Colectorul este izolat 75. Ce sta la baza principiului de funcționare a generatorului de curent continuu pentru convertirea energiei mecanice in energie electrica? a) Reacție atomica 61

b) Atracția electrica c) Legea inducției electromagnetice

76. Care este cauza formarii unui cerc de foc la colectorul unei mașini de c.c.? a) Unele înfășurări au joc b) Periile nu sunt amplasate pe axa neutra c) Colectorul este izolat 77. Alegeti una din cauzele producerii defectului la o mașina de c.c. periile scânteiază puternic iar unele lamele ale colectorului se înegresc a) Unele înfășurări au joc b) Unele lamele ale colectorului au joc intre ele c) Statorul nu este bine prins pe postament 78. Care este unitatea de măsura a puterii nominale la bornele generatorului de c.c. a) kVA b) kW c) VA 79. Ce mărimi caracterizează funcționarea generatorului de c.c.? 62

a) Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul de excitație Ie si turația n b) Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul de excitație Ie c) Tensiunea la borne, curentul de excitație, frecventa

80. Ce tip de motor de c.c. este întâlnit cel mai des la bordul navelor care au sistemul electroenergetic in curent continuu? a) Motorul de c.c. cu excitație derivație b) Motorul de c.c. cu excitație mixta c) Motorul de c.c. cu excitație serie 81.Cum se numește curentul continuu care produce câmpul magnetic inductor la un generator de c.c.? a) Curent de excitație b) Curent de pornire c) Curent de magnetizare 82. Cum se numește generatorul de curent continuu care are înfășurarea de excitație alimentata de la o sursa de energie electrica exterioara? a) Cu excitație derivație b) Cu excitație separată (independentă) c) Cu excitație serie 63

83. Cum se numește generatorul de curent continuu care are înfășurarea de excitație alimentata direct de la bornele generatorului? a) Cu excitație separata b) Cu autoexcitație c) Cu excitație poli auxiliari 84. Cum se numește înfășurarea prin care trece curentul continuu pentru producerea câmpului magnetic inductor la un generator de curent continuu? a) Infășurare polilor auxiliari b) Înfășurarea de excitație c) Infășurare derivativa 85.Cum se poate regla turația motorului de c.c. cu excitație serie? a) Prin modificarea tensiunii de excitație sau a fluxului magnetic indus b) Prin modificarea tensiunii de alimentare sau a fluxului magnetic inductor c) Prin modificarea tensiunii de alimentare sau a fluxului magnetic indus 86. Funcționarea cărui generator de c.c. se considera regim de funcționare de referința? 64

a) Generatorului de c.c. cu excitație separată b) Generatorului de c.c. cu excitație derivație c) Generatorului de c.c. cu excitație mixtă

65

III. MAȘINA ASINCRONĂ 1.Maşina asincronă este constituită: a) Dintr-o armătură statorică formată dintr-un miez feromagnetic din tole de oţel electrotehnic cu crestături la periferia interioară si o armătură rotorică formată dintr-un pachet de tole cu crestături pe alezajul exterior. b) înfășurare primara si una secundara c) Circuite rezistive si inductive 2.Randamentul unei maşini electrice este definit de : a) Raportul dintre puterea reactivă cedată şi puterea activă primită b) Raportul dintre puterea activă cedată şi puterea reactivă primită c) Raportul dintre puterea activă cedată şi puterea activă primită 3.Numărul de poli ai înfăşurării rotorului unui motor asincron trifazat poate fi : 66

a) Mai mare ca al statorului b) Egal cu al statorului c) Diferit de al statorului

4.Alunecarea unui motor asincron este : a) Raportul dintre viteza câmpului magnetic învârtitor şi viteza rotorului b) Raportul dintre tensiunea statorului şi cea a rotorului c) Raportul dintre viteza câmpului faţă de rotor şi cea faţă de stator 5. O maşină asincronă funcţionează în regim de motor dacă alunecarea : a) Este pozitivă b) Este negativă c) Este cuprinsă între 0 şi 1. 6. O maşină asincronă funcţionează în regim de generator dacă alunecarea : a) Este pozitivă b) Este negativă c) Este mai mare decât 1.

67

7. O maşină asincronă funcţionează în regim de frână electromagnetică dacă alunecarea : a) Este negativă b) Este egală cu 1 c) Este mai mare ca 1 8.O maşină asincronă primeşte în regim de motor : a) Putere mecanică pe la ax b) Putere electrică pe la borne c) Putere mecanică şi putere electrică 9. O maşină asincronă debitează în regim de motor : a) Putere electrică pe la borne b) Putere mecanică pe la ax c) Putere electrică şi putere mecanică 10. O maşină asincronă absoarbe în regim de frână electromagnetică: a) Putere mecanică pe la ax b) Putere electrică pe la borne c) Putere mecanică şi putere electrică 11.La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se compune din: 68

a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului; b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului; c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor inductor; 12. La maşina asincronă, tensiunile electromotoare induse sunt:

   E1   j1kw1w1  u  E1   j1kw1 u a)  ; b)  ; c) E   j  k w  E   j  k  2 2 w 2 2 u 2 2 w 2 u       E1   j1kw1w1 ;  E   j  k w 2 w2 2   2 13. În regimul de motor, maşina asincronă: a) Are înseriată o rezistenţă de pornire pe înfăşurarea indusului; b) Are rotorul cuplat cu un motor primar; c) Are indusul cuplat cu un motor primar. 14. În regimul de generator al maşinii asincrone: a) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar succesiunii fazelor din stator care acţionează asupra rotorului;

69

b) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar succesiunii fazelor din rotor care acţionează asupra statorului; c) Apare un cuplu electromagnetic în acelaşi sens cu succesiunea fazelor din stator care acţionează asupra rotorului; 15. Alunecarea critica a mașinii asincrone are expresia finala:

sm1, 2  



cR2'

R12  X  12  cX ' 21



2

a) Alunecarea critica a mașinii asincrone depinde de puterea absorbita din rețeaua de alimentare si puterea cedata la ax. b) Alunecarea critica a mașinii asincrone nu depinde de tensiunea U1 dar este proporționala cu rezistenta R2 a circuitului. c) Alunecarea critica a mașinii asincrone depinde de tensiunea U12. 16. Caracteristica mecanica a mașinii asincrone reprezintă: a) Dependenta dintre cuplul electromagnetic si alunecarea mașinii asincrone M=f(s) b) Dependenta dintre tensiunea de alimentare si curentul din înfășurarea statorica U=f(I) 70

c) Dependenta dintre Puterea activa si puterea reactiva P=f(Q) 17. Dependenta dintre turație si alunecarea unei mașini asincrone este data de relația: n  n1 (1  s) 

f1 (1  s) p

a) Reglarea turației mașinii asincrone este data de schimbarea numărului de poli, sau modificarea frecventei tensiunii de alimentare sau prin modificarea alunecării s. b) Reglarea turației mașinii asincrone este data montarea in circuit a unui reostat de pornire. c) Reglarea turației mașinii asincrone este data de cuplarea motorului asincron la un consumator inductiv.

18. Un motor asincron cu rotorul în colivie se poate porni : a) Cu reostat în circuitul rotoric b) Cu frecvenţa mărită c) Prin cuplare directă 19. Pornirea cu comutator stea-triunghi se foloseşte la pornirea motoarelor asincrone trifazate : a) Cu rotorul bobinat b) Cu rotorul in colivie 71

c) Cu rotorul bobinat şi in colivie 20. Pornirea cu comutator stea - triunghi se foloseşte numai la motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit care au : a) Rotorul cu bare înalte b) Rotorul cu dublă colivie c) Conexiunea de funcţionare triunghi

21. Un motor asincron cu rotorul bobinat se poate porni prin . a) Cuplare directă la reţea b) Reostat de pornire în circuitul rotorului c) Prin autotransformator 22. La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se compune din: a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului; b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului; c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor inductor; 23.Motorul asincron are o caracteristică mecanică rigidă. Acest lucru reprezintă: a) Un avantaj b) Un dezavantaj 72

c) Nu are importanta 24. Expresia turaţiei rotorului unui motor asincron este: n  n1 1  s  

60 f1 1  s  . Turaţia motorului asincron poate fi p

reglată prin: a) Variaţia frecvenţei f1 a tensiunii de alimentare, prin schimbarea numărului de perechi de poli p şi prin modificarea alunecării s a rotorului în raport cu turaţia n1 de sincronism a câmpului magnetic învârtitor inductor. b) Variaţia tensiunii de alimentare c) Variaţia rezistentei de excitație 25. Pentru reglarea turaţiei unui motor asincron la cuplu constant, este necesar a se păstra constant: a) Raportul :

U1 f1

b) Alunecarea s c) Tensiunea de alimentare 26. Din caracteristicile naturale şi artificiale M = f (s) şi n = f (M) reprezentate in figura putem spune:

73

a) La variaţia frecvenţei f se modifică atât cuplul maxim cât şi alunecarea critică sm. b) La variaţia frecvenţei f se modifică cuplul maxim c) La variaţia frecvenţei f se modifică alunecarea critică sm.

27. La metoda de reglare a turaţiei prin schimbarea numărului de poli la un motor asincron cu rotor bobinat se practica: a) Comutând numărul de poli atât în înfăşurarea statorului, cât şi în înfăşurarea rotorului impunând montarea a câte trei inele colectoare suplimentare pentru fiecare alt număr de perechi de poli în rotor. b) Comutând numărul de poli în înfăşurarea statorului c) Comutând numărul de poli atât în înfăşurarea rotorului

28.Modificarea tensiunii de alimentare U1 a unui motor asincron se poate face: 74

a) Prin

transformatoare

sau

autotransformatoare

reglabile, sau cu ajutorul unor bobine de reactanţă şi reostate – de asemenea reglabile – intercalate între reţea şi motor. b) Prin folosirea unei baterii de condensatoare c) Numai la funcționarea in gol a motorului asincron 29. Generatorul asincron excitat de la reţea are zona de funcţionare în domeniul alunecărilor: a) Negative b) Pozitive c) Subunitare

30. Caracteristica M=f(s) din figura de mai jos este pentru:

a) Generatorul asincron b) Motorul asincron c) Mașina asincrona in regim de frâna

75

31. In figura următoare ce rol are bateria de condensatoare? a) Generează energia necesară magnetizării b) Este un alt consumator c) Generează flux magnetic 32. La motorul asincron modificarea turației nu se realizează prin: a) Modificarea frecventei tensiunii de alimentare b) Modificarea numărului de poli c) Variația reactanței de scăpări statorice 33. Modificarea turației la motoarele asincrone prin variația numărului de poli se realizează: a) La motoarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit b) La motoarele asincrone bifazate cu rotor bobinat c) La niciun tip de motor asincron doar la generatorul asincron 34. Frânarea dinamica a motorului asincron se realizează prin: a) Alimentându-se direct de la rețea motorul asincron respectiv b) Folosind comutatorul stea-triunghi pentru alimentarea înfășurării statorice 76

c) Alimentându-se înfășurarea statorica de la o sursa de c.c.

35. La bordul navelor se pot folosi motoare asincrone cu rotorul in colivie cu bare înalte sau cu rotorul cu dubla colivie pentru: a) Pentru îmbunătățirea caracteristicilor de pornire b) Pentru ca au un consum mai redus de energie electrica c) Pentru a se micșora curentul de pornire pana la valoarea curentului nominal

36. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia naștere prin interacțiunea dintre: a) Fluxul magnetic inductor creat in înfășurarea statorica si curenții rotorici b) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si frecvența din înfășurarea rotorului c) Tensiunea aplicata înfășurării statorice si t.e.m. indusa in înfășurarea rotorica 37 . Infășurarea rotorica a motoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit: a) Are un nr. de perechi de poli mai mare ca in înfășurarea statorica

77

b) Are un nr. de perechi de poli mai mic ca in înfășurarea statorica c) Are același număr de perechi de poli ca înfășurarea statorică

38. In figura MA1 ce este notat cu 3:

a) Rotorul mașinii asincrone b) Statorul mașinii asincrone c) Arborele mașinii asincrone

39. In figura MA1 ce este notat cu 5? a) Carcasa cu statorul bobinat b) Rotorul mașinii asincrone c) Placa cu borne

40. In figura MA1 ce este notat cu 8? 78

a) Ventilatorul pentru răcirea motorului b) Elice c) Arborele mașinii asincrone 41. In regim de motor mașina asincrona: a) Preia o putere electrica de la rețeaua de alimentare si da o putere mecanica pe la arborele mașinii asincrone b) Preia o putere mecanica de la rețeaua de alimentare si da putere electrica pe la arborele mașinii asincrone c) Preia putere electrica si putere mecanica si le transforma in lucru mecanic

42. In relația turației unui motor asincron n 

60 f „p” p

reprezintă: a) Numărul de perechi de poli b) Perimetrul carcasei motorului asincron c) Coeficientul de bobinare

43. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în cutia de borne a motorului asincron trifazat în: a) Conexiune stea b) Conexiune triunghi c) Conexiune zig-zag 79

44. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în cutia de borne a motorului asincron trifazat în:

a) Conexiune stea b) Conexiune triunghi c) Conexiune zig-zag

45. Pornirea motoarelor electrice asincrone trebuie sa asigure: a) Cuplul de pornire necesar într-o aplicație si sa limiteze socul de curent absorbit din rețeaua electrica de alimentare. 80

b) Fiabilitatea motorului in exploatare c) Funcționarea schemei de comanda a motorului asincron

46. Principalele caracteristici la pornirea directa a motorului asincron cu rotor in scurtcircuit sunt: a) Cuplu mare de pornire si curenți mici absorbiți de la rețea b) Cuplu mare la pornire si curenți mari absorbiți de la rețea c) Cuplu mic la pornire si curenți mici absorbiți de la rețea

47. La pornirea motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit cuplul la arbore in cazul conexiunii stea fata de cuplul la arbore in cazul conexiunii in triunghi este a) Egal b) De 3 ori mai mare c) De 3 ori mai mic

48. La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la rețea este: a) Egal cu valoarea curentului nominal al motorului b) De 4-8 ori mai mare decât curentul nominal al motorului c) Mai mic decât curentul nominal al motorului

81

49. Frâna dinamica a unui motor asincron se realizează prin a) Alimentarea înfășurării rotorice de la o sursa de curent continuu b) Schimbarea numărului de poli ai înfășurării statorice c) Alimentarea înfășurării statornice de la o sursa de curent continuu

50. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia naștere prin interacțiunea dintre a) Fluxul magnetic inductor creat in înfășurarea statorica si curenții rotorici b) Fluxul magnetic inductor creat in înfășurarea statorica si frecventa din înfășurarea rotorului c) Tensiunea aplicata înfășurării statorice si t.e.m. indusa in înfășurarea rotorică

82

IV. MAȘINA SINCRONĂ 1. Rotorul mașinii sincrone prezentat in figura este:

a) Cu poli aparenți b) Cu poli înecați c) In scurtcircuit 2. Rotorul mașinii sincrone prezentat in figura este:

a) Cu poli aparenți b) Cu poli înecați c) In scurtcircuit 83

3. Ce reprezintă elementul 1 al rotorului generatorului sincron reprezentat in figura de mai jos:.

a) Bobina b) Axul rotorului c) Colivia 4. Ce reprezintă elementul 2 al rotorului generatorului sincron reprezentat in figura de mai jos:.

a) Axul rotorului b) Infășurarea polilor c) Colivia 5. Ce reprezintă elementul 1 in figura prezentata mai jos?

84

a) Statorul b) Rotorul c) Arborele 6. Ce reprezintă elementul 2 in figura prezentata mai jos

a) Înfășurare statorică de curent alternativ b) Înfășurarea de excitaţie c) Rotorul

7. Ce reprezintă elementul 3 in figura prezentata mai jos? a) Statorul b) Înfășurare statorică de curent alternativ 85

c) Înfășurarea de excitaţie

8. Ce reprezintă elementul 4 in figura prezentata mai jos ?

a) Înfășurare statorică de curent alternativ b) Înfășurarea de excitaţie c) Rotorul 9. Ce reprezintă elementul 3 in figura prezentata mai jos ? a) Crestătura rotorică b) Crestătura statorică c) Arborele mașinii

86

10. Ce reprezintă elementul 4 in figura prezentata mai jos ?

a) Infășurarea rotorică b) Infășurarea statorică c) Arborele mașinii

11. In schema electrica reprezentata mai jos, reostatul Rr are rolul: a) Reglarea curentului de excitaţie b) Este un consumator rezistiv c) Este o sarcina rezistiva

87

12. Puntea redresoare comandata din schema electrica are rolul:

a) De redresare pentru alimentarea in c.c. a excitației mașinii sincrone b) De compensare a factorului de putere c) De siguranța pentru sistemul energetic 13. Înfăşurarea de excitaţie a unui generator sincron este alimentată în: 88

a) Curent continuu b) Curent alternativ c) Curent alternativ trifazat

14. Fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la generatorului sincron trifazat este produs de: a) Curentul din înfășurarea de amortizare b) Curentul care circula prin înfășurarea indusului c) Curentul de excitație (curent continuu)

15. La generatorul sincron trifazat naval circuitul magnetic al statorului este realizat din: a) Otel masiv b) Tole de otel electrotehnic izolate intre ele c) Aluminiu 16. La generatorul sincron trifazat naval in construcție normala înfășurarea de excitație este dispusa : a) In crestături dispuse pe circuitul magnetic al statorului b) In exteriorul generatorului sincron c) Pe miezul polilor aparenți ai rotorului 17. La generatorul sincron trifazat in construcție normala bobinele înfășurării de excitație sunt legate, de obicei, in: 89

a) Serie b) Paralel c) Stea 18. La generatorul sincron trifazat naval in construcție inversa înfășurarea de excitație este dispusa : a) Pe stator b) Pe rotor c) In exteriorul generatorului sincron 19. Excitatoarea generatorului sincron reprezintă: a) Un sistem de excitație care redresează o mica parte din curentul debitat de generator b) Un generator de curent continuu care alimentează înfășurarea de excitație c) Un generator de curent alternativ care alimentează înfășurării de excitație 20. Prin reacția indusului la generatorul sincron se înțelege: a) Acțiunea câmpului magnetic inductor asupra înfășurării indusului b) Acțiunea câmpului magnetic produs de curentul de excitație asupra înfășurării indusului

90

c) Acțiunea câmpului magnetic produs de curentul de sarcina asupra câmpului magnetic inductor

21. Ce este reprezentata in figura MS1. ?

a) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli înecaţi b) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenți c) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii asincrone cu rotor in scurtcircuit

22. Ce reprezentata Vex in figura MS1 ? a) Solenaţia creată de înfăşurarea de excitaţie b) Solenaţia creată de înfăşurarea statorică c) Potențialul de la bornele mașinii sincrone 91

23. Ce este reprezentata in figura 1 cu Va? a) Solenaţia de reacţie a indusului b) Solenaţia creată de înfăşurarea statorică c) Potențialul de la bornele mașinii sincrone 24.Relatia X S  X   X a reprezintă: a) Reactanța sincrona este suma dintre reactanţa de dispersie şi reactanţa de reacţie a indusului b) Reactanța de scurtcircuit a mașinii sincrone este suma dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța înfășurării rotorice c) Reactanța de mers in gol a mașinii sincrone egala cu suma dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța înfășurării rotorice 25. Ce reprezintă unghiul φ din figura MS2? a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea la borne; b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea electromotoare; c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi axa polilor inductori

92

26. Ce reprezintă unghiul ψ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea la borne; b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea electromotoare; c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi axa polilor inductori 93

27. Ce reprezintă unghiul ψ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea la borne; b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea electromotoare; c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi axa polilor inductori 28. Relaţia teoremei a doua a lui Kirchhoff în complex simplificat pe circuitul de fază la maşina sincrona cu rotor cu poli înecaţi este: a) E 0  U  R I  jX  I  jX a I b) E 0  U  R I  jX  I  jX aq I q  jX ad I d c) I q  I cos

94

29. Relaţia teoremei a doua a lui Kirchhoff în complex simplificat pe circuitul de fază la maşina sincrona cu rotor cu poli aparenți este: a) E 0  U  R I  jX  I  jX a I b) E 0  U  R I  jX  I  jX aq I q  jX ad I d c) I q  I cos

30. Ce este reprezentat in figura MS3?

a) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli înecaţi b) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenți c) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii asincrone cu rotor in scurtcircuit 95

31. Relatiile X q  X aq  X  si X d  X ad  X  reprezintă : a) Reactanţele sincrone pe axa transversală şi longitudinală; b) Reactanța de scurtcircuit a mașinii sincrone este suma dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța înfășurării rotorice; c) Reactanța de mers in gol a mașinii sincrone egala cu suma dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța înfășurării rotorice; 32. Relația S  P  jQ  m(UI q cos   UI d sin  )  jm(UI d cos   UI q sin  )

reprezintă: a) Puterea aparentă complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenți; b) Puterea aparentă complexă a maşinii asincrone cu rotor in scurtcircuit; c) Puterea aparentă complexă a transformatorului;

mUE0 mU 2 1 1 sin   (  ) sin 2 33. Relația P  Re( S )  Xd 2 Xq Xd reprezintă: a) Puterea activa complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenți ; 96

b) Puterea activa complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli înecați; c) Puterea activa complexă a transformatorului; 34. Relația Q

mUE0 mU 2 cos   Xd 2

 1  1 1 1  (  ) cos 2   Xq Xd  X d X q 

reprezintă: a) Puterea reactiva complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenți ; b) Puterea reactiva complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli înecați; c) Puterea reactiva complexă a transformatorului;

35. In figura MS4 s-a reprezentat: a) Dependenta puterii electromagnetice funcție de unghiul intern la o mașina sincrona cu poli aparenți; b) Dependenta tensiunii funcție de intensitate la o mașina sincrona cu poli aparenți; c) Dependenta puterii electromagnetice funcție de intensitate la o mașina sincrona cu poli aparenți;

97

FigMS4. 36. Pentru maşina cu poli înecaţi reactanţele sincrone pe cele două direcţii satisfac relația: a) X d  X q  X s b) X d  X q  X s c) X d  X q  X s

37. In figura MS5 s-a reprezentat: a) Dependenta puterii electromagnetice funcție de unghiul intern la o mașina sincrona cu poli înecați; b) Dependenta tensiunii funcție de intensitate la o mașina sincrona cu poli înecați;

98

c) Dependenta puterii electromagnetice funcție de intensitate la o mașina sincrona cu poli înecați;

fig. MS5 38. Condiţiile de cuplare în paralel a două generatoare sincrone sunt: a) Egalitatea tensiunilor, egalitatea frecvenţelor, aceiași succesiune a fazelor, tensiunile celor două surse în momentul cuplării în paralel să fie în fază; b) Egalitatea tensiunilor, egalitatea puterilor active, reactive si aparente; c) Egalitatea

parametrilor

nominali

ai

celor

doua

generatoare sincrone

39.Schema din figură este:

99

a) Schema electrica de cuplare a doua generatoare sincrone in care se evidențiază apariția curenților de circulație în cazul neîndeplinirii uneia dintre condițiile de cuplare in paralel; b) Schema electrică de cuplare motor sincron – generator sincron; c) Schema electrica de cuplare generator asincron generator sincron; 40. Ce rol au voltmetrele Vr şi Vg , prezente in schema din figură? a) Verifica egalitatea dintre tensiunea reţelei şi tensiunea la bornele generatorului; b) Verifică egalitatea dintre tensiunea statorică şi tensiunea rotorică;

100

c) Verifica egalitatea dintre tensiunea primara şi tensiunea secundară;

: 41. Schema reprezentata în figură se utilizează la identificarea momentului cuplării generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse; b) Metoda becurilor aprinse; c) Metoda mixtă; 101

42. Schema reprezentată în figura se utilizează la identificarea momentului cuplării generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse; b) Metoda becurilor aprinse; c) Metoda mixtă; 43. Schema reprezentata în figura se utilizează la identificarea momentului cuplării generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse; b) Metoda becurilor aprinse; c) Metoda mixtă; 102

44. Ce reprezintă caracteristica din figura?

a) Caracteristica mecanică unghiulară a unei mașini sincrone b) Caracteristica mecanică unghiulară a unei mașini asincrone c) Caracteristica mecanică unghiulară a unei mașini de c.c.

mUE0 mU 2 1 1 45. Expresia M   sin   (  ) sin 2 X d 1 21 X q X d reprezintă: a) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu poli aparenţi b) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu poli înecați c) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu rotorul bobinat 103

46. Expresia kS 

M max 1 reprezintă:  MN sin  N

a) Capacitatea de supraîncărcare a maşinii sincrone b) Capacitatea de supraîncărcare a maşinii asincrone c) Factorul de supraîncărcare 47. Punctul de funcţionare A din următoarea caracteristică reprezintă:

a) Funcționare stabila b) Funcționare instabila c) Funcționare in regim de motor 48. Caracteristicile în "V" ale generatorului sincron se obţin în situaţia în care:

104

a) Generatorul sincron funcţionează la putere activă constantă şi curent de excitaţie variabil b) Generatorul sincron funcţionează la putere reactivă constantă şi curent de excitaţie variabil c) Generatorul sincron funcţionează la putere activă constantă şi curent de excitaţie constant 49. Caracteristica din figura reprezintă:

a) Caracteristicile în "V" ale generatorului sincron; b) Caracteristicile de mers in gol ale generatorului sincron; c) Caracteristicile externe ale generatorului sincron;

50. Pornirea motorului sincron cu ajutorul unui motor auxiliar consta în:

105

a) Antrenarea cu ajutorul unui motor auxiliar a rotorului motorului sincron până la turația de sincronism, moment în care se conectează statorul la rețea; b) Cuplarea in serie a motorului sincron cu un motor de curent continuu; c) Cuplarea in paralel a motorului sincron cu un motor de curent continuu;

51. Pornirea motorului sincron în asincron este posibila daca: a) Polii

rotorici

sunt

prevăzuți

cu

o

înfășurare

suplimentară în scurtcircuit care joaca rolul coliviei la motorul asincron; b) Rotorul este bobinat; c) Rotorul este in scurtcircuit; 52.La generatorul sincron trifazat naval turația motorului de antrenare si frecventa tensiunii electromotoare induse: a) Se afla intr-un raport constant b) Se afla intr-un raport ce depinde de alunecarea generatorului sincron c) Sunt mărimi egale

106

53. Care din următoarele trei mărimi sunt înscrise pe plăcuta indicatoare a mașinii sincrone? a) Puterea activa, tensiunea de linie a înfășurării indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii înfășurării indusului b) Puterea activa; tensiunea de linie a înfășurării indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii înfășurării indusului c) Puterea aparenta la borne; tensiunea de linie a înfășurării indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii înfășurării indusului 54. Care din următoarele trei mărimi nominale sunt înscrise pe plăcuta indicatoare a mașinii sincrone? a) Frecventa nominala; tensiunea de excitație la funcționarea in gol;curentul de excitație la mersul in gol b) Frecventa nominala; randamentul nominal ; turația nominala c) Frecventa nominala; tensiunea de excitație la funcționarea in sarcina nominala; curentul de excitație la mersul in gol

55. Cine produce fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la generatorului sincron trifazat? 107

a) Curentul din înfășurarea de amortizare b) Curentul care circula prin înfășurarea indusului c) Curentul de excitație (curent continuu)

56. Din ce este realizat circuitul magnetic al statorului unui generator sincron trifazat ? a) Otel masiv b) Tole de otel electrotehnic izolate intre ele c) Aluminiu 57. Unde este dispusa înfășurarea de excitație la un generator sincron naval cu rotor cu poli aparenți (construcție normală) ? a) In crestături dispuse pe circuitul magnetic al statorului b) In exteriorul generatorului sincron c) Pe miezul polilor aparenți ai rotorului 58.Cum sunt legate bobinele înfășurării de excitație la un generator sincron trifazat naval in construcție normala? a) Serie b) Paralel c) Stea 59. Unde este dispusa înfășurarea de excitație la un generator sincron trifazat naval in construcție inversa? 108

a) Pe stator b) Pe rotor c) In exteriorul generatorului sincron 60. La generatorul sincron trifazat naval in construcție normală, alimentarea înfășurării de excitație se realizează prin intermediul: a) Unor contacte fixe dispuse pe stator b) Unor perii mobile in raport cu statorul care freacă pe inelele colectoare c) Unor perii fixe in raport cu statorul care freacă pe inelele colectoare 61. Prin reacția indusului la generatorul sincron se înțelege: a) Acțiunea câmpului magnetic inductor asupra înfășurării indusului b) Acțiunea t.e.m. induse asupra înfășurării de excitație c) Acțiunea câmpului magnetic produs de curentul de sarcina asupra câmpului magnetic inductor 62. Distribuția sarcinii reactive a unui generator sincron trifazat naval cuplat la o rețea de c.a. trifazat se realizează prin variația: a) Curentului de excitație b) Curentului de sarcina c) Turației mașinii primare (de antrenare a generatorului) 109

110

BIBLIOGRAFIE [1]. Bâlă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 [2]. Ciucur V., Mașini electrice –note curs pentru studenți, Editura Printech, București, 2000; [3]. Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993; [4]. Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia UPB, 1989;

111

Tiparul executat în Tipografia UNIVERSITĂŢII MARITIME Constanţa

112