27 1 10MB
LUCRARE DE LICENŢĂ Conducătorul științific: Absolvent:
drd.ing. Simon Mihai
Szabó Lóránt
TÂRGU-MUREŞ 2010
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner destinat spectacolelor de lumini
CUPRINS: CAP. 1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. CAP. 2. 2.1. 2.2. 2.3.
CAP. 3. 3.1. 3.2.
CAP. 4. 4.1.
4.2.
4.3. 4.4. CAP. 5. CAP. 6. 6.1. 6.2. 6.3. CAP. 7.
Cercetare bibliografica ................................................................................. 4 Glob Oglinda .......................................................................................................................... 4 Sound To Light ...................................................................................................................... 4 Masina de fum ....................................................................................................................... 5 Pin Spot.................................................................................................................................. 5 Iluminarea inteligenta.................................................................................. 8 Generalitati ............................................................................................................................ 8 Controlul ........................................................................................................................... 10 Structura ............................................................................................................................15 2.3.1. Sursa de lumina ..................................................................................................15 2.3.2. Capul ................................................................................................................. 18 2.3.3. Platforma de support ........................................................................................ 19 2.3.4. Mecanismul Pan-Tilt ......................................................................................... 19 Aplicatii ..................................................................................................... 21 Aplicatii generale ..................................................................................................................21 Aplicatia Mecanismului Pan-Tilt ........................................................................................ 22 3.2.1. Aplicaţii in sisteme de supraveghere ................................................................ 22 3.2.2. Aplicaţii in cercetări spaţiale............................................................................. 23 3.2.3. Aplicaţii militare................................................................................................ 24 3.2.4. Aplicaţii „verde”: ............................................................................................... 26 Proiectarea electrica ................................................................................. 28 Motoare pas cu pas .................................................................................................... 28 4.1.1. Generalitati .................................................................................................... 28 4.1.2. Clasificare .................................................................................................... 29 4.1.3. Avantajele motoarelor pas cu pas ..................................................................... 30 4.1.4. Dezavantaje motoarelor pas cu pas .................................................................. 30 4.1.5. Marimi caracteristice ale MPP ...........................................................................31 4.1.6. Actionarea MPP................................................................................................. 32 Circuit de comanda pentru motoarele pas cu pas folosite .................................................. 35 4.2.1. Generalitati .................................................................................................... 35 4.2.2. Componente electronice necesare pentru realizarea circuitului ...................... 36 4.2.3. Realizarea circuitului pentru driver .................................................................. 38 4.2.4. Schema electrica a circuitului ........................................................................... 39 4.2.5. Vederi de sus si de jos pentru ajutor la construire ........................................... 40 4.2.6. Circuitele integrate folosite pentru realizarea driverului ................................. 41 4.2.6.1. L297 - Distribuitorul de impulsuri ......................................................... 41 4.2.6.2. L298 – Blocul de putere .......................................................................... 43 Placa de conectare la portul paralel .................................................................................... 45 Sursa de alimentare a sistemului ........................................................................................ 46 Softul utilizat ............................................................................................. 47 Componente utilizate ................................................................................. 49 Motor Pas Cu Pas de 1Nm ................................................................................................... 50 Fulii pentru curele HTD .......................................................................................................51 Curele HTD .......................................................................................................................... 52 Desenele si poze despre standul realizat ......................................................54
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 1.
Cercetare bibliografica
1.1.Glob oglindă: Primele efectele de lumină a apărut cu mult înainte de discoteca a început. Înainte de război, a fost descoperit că, dacă strălucească o lumina pe un glob acoperite cu oglinzi, atunci de pe fiecare oglinda pornește o raza de lumina individuala. Deci, atunci când a venit de-a lungul discoteca în anii 60` globul disco cu oglinzi a fost primul efect care au folosit. Iluminatul general a fost oferit de becuri roşii, pentru a da o strălucire caldă în sala si o lumina spot cu un disc rotativ cu o gaura in fata pentru a obţine un efect stroboscopic. După un timp a fost descoperita lumina “Ultra Violet” care a avut efectul ca lucrurile albe străluceau in întuneric. A fost repede aplicata in discotecile, din nefericire a avut efectul ca dinţi oamenilor strălucea verde. Primele lumini disco au fost inventate in jurul anul 1968 când cineva a decis
să controleze luminile electronic (tranzistoarele si Fig. 1.1 Glob Disco thyristoarele, inca nu erau chipuri) idea a fost ca luminile sa pulseze in ritmul muzici dar la diferitele frecvente ale muzici, o lampă a pulseze la Bass, o alta la frecvente mijlocii si o alta lampa la frecvente înalte. Așa pentru prima oara in istorie sa născut “sound to light”.
1.2.
Sound To Light:
De la anul 1968 pana la anul 1973 “sound to light” era cea mai mare senzaţie in industria discotecii. Şi în curând a progresat de la 3 canale pana la 5 canale folosind si frecventele intermediare in muzica. Totuşi “sound to light” a avut o problema mare, in timp ce luminile pulsau la frecventele muzicii ochiul uman a avut mari dificultăţi în a se raporta efectul vizual cu muzica. Ere prea complex. Fig. 1.2 Lumina Spot 4
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
In anul 1973 o idee noua a fost născuta. În locul de a pulsa lumina la diferitele frecvente ale muzicii, idea noua era ca lumina sa pulseze numai la bass fiecare canal, la rândul său (ex. Primul bass un canal de lumină, bassul următor = al doilea canal de lumina, bassul următor = al treilea canal de lumina, bassul următor = înapoi la canalul intai). Lucrul asta a făcut un efect dramatic pe care ochiul uman a putut sa uite fără un efect neplăcut. Si așa s-a născut aparatele “Sound Chase” si “Sound Sequencer”. Metoda asta este si folosit in zilele noastre pentru controla luminile spot pentru a obţine un efect vizual.
1.3.
Mașina de fum:
Următoarea mare schimbarea a venit in anul 1978 cu ajungerea aparatului “Mașina de fum”. Prima mașina de fum a adus o noua dimensiune in efecte vizuale si pentru prima oara a făcut si efecte de 3D. In locul de a vedea pulsaţia lămpilor, acum a fost si vizibil raza de lumina care trecea prin aer. Spoturi folosite pentru acest scop sunt mai ales cei care u o raza de lumina concentrate si îngusta. Aceste tipuri da lampa numit “PAR” sunt si folosite pentru iluminarea globului cu oglinzi. Acest efect de lumini folosit in fum a fost numit “PIN SPOT”. Lămpile PAR comandata intrun sistem “Sound Chase” cu “Mașina de fum” au adus un efect care
Fig. 1.3 Masina de fum
era foarte răspândit in discotecile.
1.4.
Pin Spot
Până în prezent mare eforturi au fost făcute ca luminile sa interpreteze sunetul, dar lucrurile au fost in mișcare pentru a obţine scopul. Metoda “Pin Spot” a început sa fie folosit in efecte motorizate, aceste efecte au fost mai intai de stil de “helicopter” sau mai ales de tip “scanner” când lumina trece de la o parte la alta. Mișcarea acestor lumini a devenit munca DJ ului in club împreuna cu muzica, iar in clubulire mai mari chiar si au angajat un “Light Jockey” pentru acest scop. Cu acest lucru a venit si nevoia pentru 5
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
tehnologie mai avansata, trebuia căutata o metoda pentru controlarea si pulsarea acestor lumini in momentul potrivit, fara a produce un zgomot neplăcut in sistemul audio cum ar fi daca ar folosea întrerupătoare obistnuit. Așa a ieșit pe piaţa “Switch Panel” “Pin Spot” ul a dominat piaţa pana la anii 80`când o invenţie noua a ieșit pe piaţa, numit “The Flower Effect”. Principiul de funcţionare era sa producă mai multe raze de lumina si sa forţeze printr-o lentila intr-o direcţie dorita. Raze a fost colorate individual si făcut sa rotească împreuna cu muzica. Efecturile astea au fost foarte costisitoare la început si numai cluburile mari au putut sa cumpere. In zilele noastre tehnologia sa avansat atât de mult in cat acuma sunt versiuni mult mai mici si ieftine si acuma chiar si DJ-urile mobile pot sa cumpere si sunt si mai performante si atractive decât originalele.
Fig. 1.4 The Flower Efect Se poate observa ca luminile “disco” au avut o progresie constanta cu tehnologia moderna combinata cu idei mai vechi. Incorporate trei idei principale: raze de lumina multiple cu globul, 3D in aer si mișcarea cu sunet. 6
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Pasul următor era cel mai dramatic si era imposibil fara prietenul nostru, Chipul Silicon. Pana atunci controlul era delimitat la efectul de “stingere & aprindere” sau schimbarea ordinului pentru controlerul Sound Chaser sa pulsam lămpile. In sfârșit a ieșit o tehnologie pe care a oferit pentru Dj sa folosească imaginaţia pana la limita. In 1990 Intelligent Lighting a ieșit pe piaţa.
7
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 2. 2.1.
Iluminarea inteligenta:
Generalitati:
Iluminarea inteligenta a funcţionat pe principii noi: sa trimitem raza de lumina peste un filtru de culoare si o forma (numit “GOBO”) si atunci pe o oglinda care era fixat pe doua motorașe. Un motor pentru ștanga si dreapta era axa [“X”] si inca una pentru sus si jos care era axa [“Y”] care au fost controlate de Dj. Asta a acut posibil pentru Dj sa alege culoarea si forma razei de lumina si prin mișcarea oglindii a putut
Fig. 2.1.1 Scaner inteligent
sa alege si locul unde a proiectat raza de lumina. Numele original era “Inteligent Scanner”. Invenţia asta revoluţionara era incredibil de costisitor la început dar ca si alte produse cu timp au fost simplificate si miniaturizate și acuma sunt accesibile. Când a venit inteligenţa a venit si nevoia pentru un sistem de controlare pentru acestora, si a fost adaptat un sistem nou numit DMX care a înlocuit zeci de fire care făcea conectarea. In locul sa trimite curent la o lapma sa controleze, sistemul nou a trimis un limba nou digital numit DMX. Fiecare lumina era conectata la sursa si are un microprocesor incorporat care face decodarea semnalului DMX si urmărește instrucţiunile DJ ului. Asta înseamnă ca numai o fire trebuie trimisa de la controlerul DMX pana la prima lumina inteligenta si după care ceilalţi sunt legate intre ele. Efectul fiind inteligent știe daca informaţia ce primește este pentru el sau trebuie trimis mai departe pentru următorul efect care face parte din sistem.
8
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 2.1.2 Legare DMX intre aparate
Următorul pas in poveste era inevitabil. In 1994 NJD Electronics, din Nottingam, au inventat pe „Inteligent Flower”. In locul sa facă o singura raza de lumina efectul face 20 de raze de lumina cu culoarea si forma ales de DJ si sa face mișcarea împreuna cu muzica. A fost votat „Cel Mai Bun Efect De Lumina Din Lume” in 1995 produsul asta era cel mai uimitor efect de disco făcut vreodată. Fig. 2.1.3 Inteligent Flower
Iluminarea inteligenta a găsit drumul spre „Live Bands” si vechile lumini PAR au fost schimbate la lampe inteligente si asta este inca începutul. Asta este un domeniu interesant care se schimba totdeauna si oamenii in domeniu caut continuu pentru găsi efecte noi cu care vor sa uimi pe oameni si chiar si acum sunt foarte multe planuri pe hârtie care o sa iasă curând pe piaţa.
9
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Lumini inteligente se referă are abilitaţi automate sau mecanice în afară de cele tradiţionale. Deşi cele mai avansate lumini inteligente pot produce efecte extrem de complicate, inteligenta sta in cel care face programarea, de multe ori nu depinde foarte mult de aparatele folosite.
Din
acest
motiv,
luminile
inteligente sunt de asemenea, cunoscut sub numele de lumini
automate sau
lumini mobile. Lumini inteligente pot fi folosite oriunde este nevoie de iluminare puternica, care trebuie să fie capabil de schimbări rapide şi extreme.
2.2.
Controlul:
Fig. 2.1.4 Moving Head
Luminile inteligente sunt controlate prin mai multe metode. De obicei lămpile sunt conectate la o consola pentru control care emite un semnal de control. Acest semnal trimite date pentru lumina de obicei de trei tipuri: analog (care nu mai este folosit aproape deloc), DMX (care protocolul de control standard folosit in industria) sau Ethernet (care este inca in stadiu de cercetare). Lampa primește acest semnal si traduce in semnale interioare pentru circuitul sau si trimite informaţie mai departe pentru motorașe pas cu pas alocata in aparat.
Fig. 2.2.1 Panoul pentru mufe DMX
10
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 2.2.2 Mufe XLR pentru Control DMX Conectoare XLR, cel mai des folosit pentru controlarea lămpilor inteligente. Aceste mufe au 3 pinuri care este mai des folosit de producători in locul cu cele 5 pinuri. Mufa XLR cu 3 pinuri este DMX-512 Standard.
Luminile inteligente sunt mult mai dificil de programat decât verii lor analogice, deoarece acestea au mai multe atribute de forme pe care trebuie să fie controlate. Un dispozitiv simplu de iluminat convenţionala utilizează un singur canal de control pe unitate: intensitate. Tot ce trebuie să facă lumina este presetat de mâini omeneşti (culoare, poziţie, focus, etc.). Un dispozitiv de iluminat automata poate avea mai multe de 30 dintre aceste canale de control. Cele mai multe lumini inteligente au toate sau o parte din funcţii, fiecare caracteristică este setat la un număr de canal, cum ar fi acestea: • • • • • • • • • • • • • • • •
Pan (axa X) Tilt (axa Y) Fine Pan Fine Tilt Dimmer (lumina on/off) Shutter (intensitatea luminii) Gobo1 Select (forma) Gobo1 Rotation Gobo2 Select Gobo2 Rotation Gobo3 Select Colour1 Cyan Magenta Yellow Prism 3,5,9facet 11
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
• • • • • •
Prism Rotation Effects Wheel Gobo Animation Wheel Iris Lamp Shut off, fixture reset Remote patching channel Fig. 2.2.3 Mecanismele interioare a unei Moving Head
Panoul de comanda este inca cel mai folosit metoda de controlare pentru aparatele, dar foarte mulţi utilizatori folosesc calculatorul pentru a rezolva mai ușor treaba. Pe calculator utilizatorul are si un avantaj ca poate sa facă o simulare pe calculator așa ca utilizatori vad rezultatul înainta sa încearcă cu lămpile inteligente.
Fig. 2.2.4 Controler DMX Modele mai avansate au un calculator incorporat care face posibilitatea ca luminile pot fi folosite si fără panou de comanda. Este montat pe lateral un mic ecran si cu niște butoane putem sa intram in meniul aparatului. Acolo putem seta parametri aparatului, se pot face si teste si se poate controla manual fiecare funcţiune. Are si o opţiune de 12
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
setare numit master-slave. Putem sa setam un aparat sa funcţioneze după muzica si dorim ca o alta lampa sa facă același lucru fără diferenţa. Ca daca setam același opţiune, poate acolo ajunge sunetul cu întârziere si imediata o sa avem un delay. Atunci lumina care face mișcarea după muzica punem pa master, pe cealaltă lampa slave (daca avem mai multe atunci fiecare pe slave) si aparatul slave urmărește pe cel master.
Fig. 2.2.5 Interfata de control Lucrul acesta face posibil pentru cei care lucrează in domeniu ca sa pregătească la spectacol înainte, chiar si acasă. In așa fel după montarea luminilor nu necesita mult timp pentru programarea lor. Foarte curând a ieșit pe piaţa un circuit care făcea convertarea semnalul de la portul USB in semnal DMX.
Fig. 2.2.4 Control USB‐DMX
13
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 2.2.4 Convertor USB‐DMX Cea mai nouă generaţie de Moving Head sunt capabile de proiecţie digitala integrata, creând o convergenţă reală între iluminat şi de proiecţii video. Aceste nouă generaţie de Moving Head nu necesită doar intensitatea, poziţia şi de control se funcţioneze, dar necesită si un control de conţinut video.
14
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
2.3.
Structura
Fig. 2.3 Structura Lampelor Moving Head
2.3.1.
Sursa de lumina:
Luminile inteligente de noua generaţie au o sursa de lumina te tip „XENON” O metodă răspândită de realizare a emisiei de radiaţii luminoase este aceea de a trece un curent electric prin gaze, cu respectarea unor condiţiuni. Emisia luminoasă a gazelor obţinută sub acţiunea descărcărilor electrice se numeşte electroluminiscenţă. In proiecţia cinematografică obişnuit se foloseşte lampa cu xenon. Constructiv este un balon alungit din cuarţ umplut cu xenon în care sunt montaţi doi electrozi metalici (oţel special). Fiind alimentată cu curent continuu, electrodul pozitiv va fi mai gros decât cel negativ. Electrodul pozitiv va avea o suprafaţă determinată de pata de lumină de care 15
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
are nevoie sistemul lumino-optic de proiecţie al tipului de aparat de proiecţie care foloseşte lampa. De remarcat că presiunea gazului de xenon din interiorul balonului este la rece de 8 - 10 kg/cm.p., iar în timpul funcţionării ajunge la 30 kgf/cm.p. Acest lucru impune ca în timpul lucrului să fie luate măsuri deosebite de manipulare; se impune o bună ventilaţie atât pentru răcire, cât şi pentru faptul că descărcarea electrică creează ozon în cantităţi nocive. De asemeni faptul că lumina radiată se apropie foarte mult de limita înaltă de ultraviolete dăunătoare epidermei, este necesară etaşeizarea lanternei de proiecţie contra scăpărilor de lumină. Manipularea lămpii cu xenon se face numai cu o mască protectorate pe faţă, care să apere contra unei eventuale explozii. Punerea în funcţiune se face cu ajutorul unui dispozitiv de amorsare, care generează un impuls de înaltă tensiune ( 15 - 50 KV ) şi frecvenţă ( 300 - 700 Hz ).Poziţia de funcţionare poate fi orizontală, verticală, sau înclinată sub un anumit unghi în funcţie de manualul de utilizare al fabricantului şi în funcţie de cerinţa fabricantului de aparate de proiecţie cinematografice. Constructiv, ele se fac pentru puteri între 75 W şi75 000 W. In cinematografie sunt folosite cele până la 6ooo W.
16
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 2.3.1 Arc de lumina Xenon Arcul electric: Arcul electric este descărcarea electrică într-un mediu gazos - aerul- însoţită de efecte luminoase şi termice. Arcul electric se produce în aer între doi electrozi de cărbune alimentaţi fie la o sursă electrică de curent continuu sau alternativ. In funcţie de intensitatea curentului şi caracteristicile cărbunilor folosiţi, arcul electric poate fi de mică, medie sau mare intensitate. In proiecţia cinematografică sunt folosiţi cei de mare intensitate, alimentaţi la curent continuu.
17
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
2.3.2.
Capul:
De obicei folosesc motoare servo sau, mai frecvent, motoare pas cu pas conectat la dispozitive mecanice şi optice interne pentru a manipula lumina înainte iasă prin lentile de fixate in faţă.
Fig. 2.3.2 Interiorul Capului Exemple de astfel de dispozitive interne sunt: •
Dimmer mecanic care de fapt deschide si închide o jaluzea in fata sursei de lumina cu care reglează intensitatea. dimmere mecanice sunt de obicei un disc special concepute sau o jaluzea mecanic. Jaluzea împreuna cu un motor pas cu pas de turaţie mare poate fi folosit pentru obţinerea efectului de strobo.
•
Roata de color cu filtre de culoare dicroice folosit pentru a schimba culoarea fasciculului.
•
Sisteme de lentile automate folosite pentru zoom şi focalizare a fasciculului; iriși sunt folosite pentru a modifica dimensiunea a fasciculului.
•
Unele modele au mai multe de 10 prisme controlate independente şi lentile să se concentreze şi forma fasciculului. 18
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
•
Discuri de forma cu „gobo-uri” si jaluzea pentru a schimba forma imagini sau sa proiecteze imagine. Unele modele au motoare pe acest disc să se rotească „Gobo”ul în carcasă pentru a crea efecte rotative sau utilizarea sistemul lor complicat din lentile pentru a obţine acelaşi efect.
2.3.3. Platforma de suport: In platforma principala sunt circuitele electronica, driverele pentru motoare pas cu pas si alte componente electrice.
Fig. 2.3.3 Platforma de baza 2.3.4. Mecanismul pan-tilt: Mecanismul respectiv face posibili mișcarea in doua grade de libertate, de ax vertical si orizontal. Prin rotirea axelor sistemul are o mare grad de acoperire. Pe acest mecanism este montat motorul care face rotirea capul, si prin acest mecanism este si pus cablajul. Acest mecanism este foarte folosit in alte aplicaţii, mai ales aplicaţii in sisteme de supraveghere cu camera si la sisteme de sisteme de lansare a rachetelor.
19
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 2.3.4 Mecanism Pan‐Tilt
20
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 3. 3.1.
Aplicaţii:
Aplicatii generale:
Datorita faptului ca luminile inteligente au foarte multe modele, putem sa gasim versiuni pentru orice aplicatie. Se pot clasifica dupa doua criterii de constructie: a) Puterea becului incorporat b) Complexitatea luminii proiectat Din punct de vedere puterii sunt modele de urmatoarele performante. •
150W
•
250W
•
575W
•
750W
•
1200W
Din punct de vedere luminii proiectate sunt doua tipuri: •
Spot (au foarte multe mecanisme incorporate si care fac posibi sa proiecteze forme complexe)
•
Wash (o versiune mai simpla, nu are discuri cu forme incorporate, numai culoarea si puterea so poate regla)
Fig. 3.1 Raze de lumina proiectata 21
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
3.2. Aplicaţia mecanismului de baza (pan-tilt) a unei lumina inteligenta: Mecanismul PAN-TILT
Fig. 3.2. Structura Mecanismului Pan‐Tilt Acest mecanism este baza unei aparat care are nevoie de o precizie unghilara in 3D. Este cel mai folosit mecanism pentru acest scop si putem sa găsim in jurul nostru in fiecare zi.
3.2.1. Aplicaţii in sisteme de supraveghere: Nu trebuie sa mergem departe numai sa ieșim pe strada si imediat ne supravegheze o camera „Speed Dome”.
Fig. 3.3.1 Camera Speed Dome
22
Fig. 3.3.2 Seed Dome Desfacut
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Aceste speed domuri sunt de fapt Moving Headuri numai in locul luminii este o camera de supraveghere performanta. Aceste camere folosesc la locuri publica aglomerate.
3.2.2.
Aplicaţii in cercetări spaţiale:
Pentru cercetări spaţiale se folosesc telescoape radio, care au o mare grad de acoperire unghiulara si o foarte mare precizie. Un grad diferenţa in mecanism înseamnă mii de kilometri diferenţa in spaţiu. Din acest motiv sunt foarte sofisticate si au un mecanism foarte rigid pentru susţinerea platformei mari fara a pierde precizia.
Fig. 3.4. Telescoape Radio
23
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
3.2.3.
Aplicaţii militare:
In industria militara se aplica tehnologia ce mai avansata, si se fac cercetări de înalt nivel pentru a obţine tehnologi si metode noi. Si in istorie tehnologia militara era cel mai important lucru in timpurile de război. Cine a avut o tehnologie mai avansat a avut un avantaj mare si a dominat in război. Foarte curând a început sa se aplice tehnologia automatizări, aparate fara om, pentru a evite pierderi de oameni. In așa fel
Fig. 3.5.1 Ilustrare platform
industria automatizării a intrat pe piaţa militara si a început cercetarea de înalt nivel in acest domeniu.
Fig. 3.5. Arma automata
Aplicarea acestui mecanism pan-tilt a intrat repede când au început sa înlocuiască omul cu un mecanism care face urmărirea a unei ţintă. Au avut nevoie de o precizie 24
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
unghiulara si au folosit mecanismul pan-tilt, pe care au montat diferita arme sau aparate militare care au avut nevoie de precizie unghiulara mare.
Fig. 3.5.2 Platforme pentru tintare cu telecomanda Aplicaţia in apărare aeriana:
Fig. 3.5.3 Arme autome aparare aeriana
25
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 3.5.3 Pe aceasta mașina este montat un mecanism pan‐tilt pentru lansa rachete cu precizie spre ținta.
3.2.4.
Aplicaţii „verde”:
Precizia unghiulara oferita de acest mecanism este aplicat si in industria solara. Unde folosesc panouri solare, eficienta a unei panou solar depinde foarte mult de unghiul de atac a soarelui. Cat mai perpendicular cade pe panou atât mai mare o sa fie eficienta acestui panou. Pentru a mari eficienta in durata zilei au montat panourile solare pe acest mecanism pan-tilt care face posibil reglarea unghiului pentru acestor panou. Împreuna cu un sistem de control s-a născut panoul inteligent solar. Aceste panouri urmăresc soarele pe cer pentru a obţine eficienta cat mai mare.
26
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 3.6.1 Panouri Solare Mobile
Fig. 3.6.2 Functionarea Panoului Solar Mobil
27
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 4.
4.1.
Proiectarea electrica:
Motoare pas cu pas:
4.1.1. Generalitati: Motorul pas cu pas are o utilizare largă, datorita tendintei de functionare numerica a elementelor din structura sistemelor de comanda si reglare a actionarilor electrice. Aceasta tendinta s-a vadit odata cu aparitia masiva a circuitelor electronice sub forma integrate.
Fig. 4.1.1 Motor Pas Cu Pas de 1Nm Motorul pas cu pas realizeaza conversia directa a semnalului de intrare, dat sub forma numerica, intr-o miscare unghiulara discontinua sau incrementala. in acest fel miscarea obiectului reglat este cuantizata in deplasari discontinue, in deplina concordanta cu evolutia semnalelor discrete de comanda 28
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Este un tip de motor sincron, cu poli aparenti pe ambele armaturi. La aparitia unui semnal de comanda pe unul din polii statorici, rotorul se va deplasa pâna când polii sai se vor alinia in dreptul polilor opusi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol in pol, (pas cu pas). 4.1.2. Clasificare: O clasificare a motoarelor pas cu pas se poate face in functie de constructia circuitului magnetic si de numarul infasurarilor de comanda.: 1. motoare pas cu pas de tip reactiv (cu reluctanta variabila) cu rotor fara infasurari, cu un numar de poli sau dinti ce difera putin fata de cel ai statorului. Acest motor poseda cuplu scazut, unghi de pas mic si viteze mari (de ordinul 20000 pasi/s);
Fig. 4.1.2 Rotorul a unei motor pas cu pas
2. motoare pas cu pas de tip activ, la care apar pe rotor magneti permanenti sau electromagneti. Motoarele pas cu pas pot avea unul sau mai multe statoare cu infasurari de comanda concentrate sau distribuite. Aceste motoare poseda un cuplu ridicat unghi de pas mare si viteze de ordinul a 300 pasi/s. La momentul actual numeroase mecanisme tehnice sunt din ce in ce mai influentate de tehnologiile avansate. O dezvoltare mai ampla o au si mecanismele ce se folosesc in constructia de masini, o deosebita influenta in aceasta dezvoltare il are motorul pas cu
29
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
pas, el fiind un mecanism ce-a simplificat constructia si modalitatea de functionare a multor masini-unelte. 4.1.3. Avantajele motoarelor pas cu pas: -
Unghiul de rotaţie a motorului este proporţională cu impulsurile de intrare
-
Motorul are un cuplu maxim in repaus (in cazul în care înfăşurările sunt alimentate)
-
Precizie de pozitionare si repetabilitate a miscarii,deoarece motarele pas cu pas au o precizie de 3-5% intr-un passi acesta este nesemnificativa de la un pas la altul.
-
Raspuns excelent la pornire/oprire/intoarcere
-
Este de incredere deoarece nu are perii, prin urmare durata de viata depinde numai de viata rulmentilor.
-
Raspunsul motoarelor la impulsuri de intrare digitale este cu control in bucla deschisa, ceacea face motorul mult mai simplu su mult mai ieftin de controlat.
-
Se poate roti foarte incet cu o sarcina cuplata direct pe ax.
-
Poate realize o gama larga de viteze deoarece viteza este proportionala cu frecventa impulsurilor de intrare. 4.1.4. Dezavantaje motoarelor pas cu pas:
-
Pot apare rezonante in cazul in care nu este controlat corespunzator.
-
Functionare grea in cazul vitezelor mari.
-
Introducerea unor socui mici ceace este insuportabil la precizii foarte mari.
30
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.1.5. Marimi caracteristice ale MPP : •
Unghiul de pas (Up) este unghiul cu care se deplasează rotorul la
aplicarea unui impuls de comandă. •
Frecvenţa maximă de start-stop în gol este frecvenţa maximă a
impulsurilor de comandă, la care motorul poate porni, opri sau reversa fără pierderi de paşi. •
Frecvenţa limită de pornire reprezintă frecvenţa maximă a
impulsurilor de comandă, cu care MPP poate porni, fără pierderi de paşi, pentru un cuplu rezistent şi un moment de inerţie date. •
Cuplul limită de pornire reprezintă cuplul rezistent maxim la
arbore, cu care MPP poate porni, la o frecvenţă si un moment de inerţie date, fără pierderi de paşi. •
Caracteristica limită de pornire defineşte domeniul cuplu-
frecvenţă de comandă limită, în care MPP poate poni fără pierderi de paşi •
Frecvenţa maximă de mers în gol este frecvenţa maximă a
impulsurilor de comandă pe care o poate urmări motorul, fără pierderea sincronismului. •
Frecvenţa limită de mers reprezintă frecvenţa maximă cu care
poate funcţiona un MPP, pentru un cuplu rezistent si un moment de inerţie date. •
Cuplul limită de mers reprezintă cuplul rezistent maxim, cu care
poate fi încărcat un MPP pentru un moment de inerţie dat şi o frecvenţă de comandă cunoscută. •
Caracteristica de mers defineşte domeniul cuplu limită de mers-
frecvenţă limită de mers în care MPP poate funcţiona în sincronism, fără pierderi de pasi. •
Viteza unghiulară (w) poate fi calculată ca produs dintre unghiul
de pas si frecvenţa de comandă •
Puterea la arbore este puterea utilă la arborele motorului,
corespunzătoare punctului de funcţionare de pe caracteristica de mers, 31
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
punct caracterizat de cuplul limită de mers şi de frecvenţa maximă de mers. •
Cuplul de menţinere este egal cu cuplul rezistent maxim, care poate
fi aplicat la arborele motorului cu fazele nealimentate, fără ca să provoace rotirea continuă a rotorului 4.1.6. Actionarea MPP : •
Comanda paşilor MPP poate realiza în mai multe moduri:
•
Comandă în secvenţă simplă in care este alimentata cate o singura faza statorica AA’, BB’ respectiv CC’
•
Comandă în secvenţă dublă in care sunt alimentate simultan cate 2 faze: AA’+BB’; BB’+CC’ respectiv CC’+AA’
•
Comandă în secvenţă mixtă presupune alimentarea, succesivă a unei faze, AA’, urmată de alimentare a 2 faze, AA’+BB’, apoi a unei faze, BB’, urmată de alte 2 faze, BB’+CC’ etc.
•
Comandă prin micropăşire este o metodă specială de control al poziţiei MPP în poziţii intermediare celor obţinute prin primele trei metode. De exemplu, pot fi realizate poziţionări la 1/10, 1/16, 1/32, 1/125 din pasul motorului, prin utilizarea unor curenţi de comandă a fazelor cu valori diferite de cea nominală, astfel încât suma curenţilor de comandă prin cele două
•
faze alăturate, comandate simultan să fie constantă, egală cu valoarea nominală. Cu ajutorul acestei metode sunt asigurate atât poziţionări fine, cât si operări line, fără şocuri, însă cuplul dezvoltat este mai mic decât în primele trei cazuri. Presupune un sistem de comandă mult mai complex, cu convertoare numeric-analogice, pentru a obţine profilele de curenţi în trepte.
Dintr-un alt punct de vedere, respectiv cel al menţinerii/inversării sensului, sunt două moduri de comandă distincte: a) Comandă unipolară, cu menţinerea sensului curentului; b) Comandă bipolară, cu alternarea sensului curentului. 32
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 4.1.6.1 Scheme cablaj a motoarelor
33
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Fig. 4.1.6.2 Diagrama de strucutra a comenzi motoarelor În această schemă, sistemul numeric de comandă furnizază numai 2 semnale: •
un semnal sub forma unui tren de impulsuri, de o anumită frecvenţă, care determină frecvenţa de generare a impulsurilor de comandă pentru MPP şi, în consecinţă, viteza unghiulară a MPP
•
un semnal de binar (0/1) care stabileşte ordinea în care sunt distribuite impulsurile de comandă la faze şi, în consecinţă, sensul orar sau antiorar de deplasare a MPP.
Rolul generării secvenţelor de comandă pentru tranzistoarele de putere, care activează curenţii prin fazele MPP, revine unui circuit special, numit distribuitor de impulsuri. Există şi soluţii în care un procesor numeric furnizează direct cele 4 semnale de comandă, F1-F4, şi elimină din schemă distribuitorul de impulsuri. Distribuitoarele de impulsuri sunt blocuri, care preiau trenul de impulsuri de comandă de o anumită frecvenţă, împreună cu comenzile de sens şi furnizează la ieşire trenuri de impulsuri, decalate unele faţă de altele cu unghiul 0pe = 2p/m (pasul electric). Un distribuitor de impulsuri poate fi realizat ca un numărător în inel, cu numărul stărilor egal cu numărul fazelor motorului comandat. Impulsul de intrare face ca 34
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
numărătorul să numere fie înainte, fie înapoi, şi în consecinţă să comande tensiunea de alimentare a fazelor, motorului. Dacă rotorul are întotdeauna acelaşi sens de rotaţie numărătorul în inel este ireversibil, iar dacă se cer ambele sensuri de rotaţie, este nevoie de un numărător reversibil pentru a realiza mişcarea orară sau antiorară a rotorului MPP.
4.2.
Circuit de comanda pentru motoarele pas cu pas folosite:
4.2.1. Generalitati: Comanda aleasă utilizează circuite integrate specializate care includ o parte dintre sau toate funcţiile necesare comenzii simple a MPP. În marea majoritate a cazurilor se tinde către simplificarea rolului microprocesorului, încât acesta să genereze numai semnalul de tact (frecvenţă), corespuzător numarului de paşi pe secundă ai MPP şi un semnal binar pentru selectarea sensului (orar-CW, (clockwise) sau antiorar-CCW (counter-clockwise)) de rotaţie a axului MPP. Aceste circuite pot fi circuite care includ doar blocul de putere, doar distribuitorul de impulsuri cu funcţii complete şi circuite complexe. Circuitele integrate specializate utilizate sunt blocul de putere L298 şi distribuitorul de impulsuri L297.
Fig. 4.2.1 Integratele folosite si circuitul complet
35
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.2.2.
Componente electronice necesare pentru realizarea
circuitului: Part C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C11 C12 C13 C14 C15 C17 C18 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8
Value Description .1uf 220PF 220PF 1000pf .1uf .1uf .1uf 100uf .1uf 470pf 10uf tant .1uf 470pf 100uf 470pf 470pf 1N5822 1N5822 1N5822 1N5822 1N5822 1N5822 1N5822 1N5822
CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR POLARIZED CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR POLARIZED CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR POLARIZED CAPACITOR CAPACITOR CAPACITOR DIODE DIODE DIODE DIODE DIODE DIODE DIODE DIODE
36
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
IC1 IC2 IC3 IC4 JP1 JP2 JP3 JP4 LED1 R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R11 R12 R13 R14 R15 R16 R17 X1 X2 X3
74HC14N 7805 L297 L298 DIR
0.5 0.5 10K 10K 10K 10K 10K 1K 51K 1K 1K 10K 2.7K 370 1k 1K OUT2 OUT1 VDC
Hex SCHMITT TRIGGER VOLTAGE REGULATOR STEPPER MOTOR CONTROLLER DUAL FULL-BRIDGE DRIVER PIN HEADER PIN HEADER PIN HEADER PIN HEADER 3mm LED RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR RESISTOR POTENTIOMETER RESISTOR WAGO SREW CLAMP WAGO SREW CLAMP WAGO SREW CLAMP
Fig. 4.2.2 Placa fara componentele electrice
37
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.2.3.
Realizarea circuitului pentru driver:
Circuitul se realizează prin metoda PCB (Printed Circuit Board) folosind următoarele etape: 1. printam schema cablajului ('in oglinda'), cu o imprimanta laser (folosind densitatea maxima) 2. așezam foaia cu fata printata pe placa (placa mai intai curatat cu acetona,etc.) 3. trecem cu fierul de calcat peste foaia de hârtie pana la 'imprimarea' cablajului pe placa. 4. spălăm cu grija, in apa calda placa de textolit,vor ramane doar traseele pe placa. 5. introducem placa in clorura ferica si așteptam pana îndepărtarea stratului dorit.
Fig. 4.2.3 Negativul Circuitului folosit pentru obtinerea placii
38
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.2.4. Schema electrica a circuitului:
Fig. 4.2.4 Schema electrica 39
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.2.5.
Vederi de sus si de jos pentru ajutor la construire:
Fig. 4.2.5 Vederi de sus si de jos
40
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.2.6.
Circuitele integrate folosite pentru realizarea
driverului: 4.2.6.1. L297 - Distribuitorul de impulsuri:
41
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
L297 are nevoie numai de trei semnale: tact (frecvenţă) - CLOCK, de selectare a sensului de rotaţie CW / CCW şi de selectare a modului de lucru – HALF / FULL, pentru a genera patru semnale (A, B, C, D), pentru comanda bipolară (2 faze) sau unipolară (4 faze) a unui MPP bifazat. Semnalul #HALF / FULL permite selectarea modului de lucru: în paşi întregi (pentru “0” logic), în secvenţă simplă (modul “wave”), sau secvenţă dublă (modul “normal”), sau în jumătăţi de paşi (pentru “1” logic - modul “half-step”). În modurile “half-step” şi “wave”, circuitul L297 generează două semnale de inhibare, INH1 şi INH2, care conectate direct pe intrările similare ale circuitului L298 permit scăderea rapidă a curentului la întreruperea alimentării unei faze. Oscilatorul intern poate fi sincronizat cu alte L297 pentru comanda mai multor axe. L297 asigură şi forţarea prin “choppare”, prin compararea tensiunilor achiziţionate de la 2 senzori de curent (liniile SENSE1, SENSE2) cu o tensiune de referinţă. Intrarea de comandă CONTROL stabileşte dacă chopper-ul va acţiona pe liniile de comandă a fazelor, A, B, C, D, sau pe liniile de inhibare, INH1 şi INH2. L297 trebuie conectat la circuite de putere, care să asigure curenţii necesari alimentării înfăşurărilor MPP: circuite integrate cu dublă punte H, matrici cu patru tranzistoare Darlington, tranzistoare discrete de putere. În cele mai multe cazuri lucrează în tandem cu circuitul L298.
42
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.2.6.2. L298 – Blocul de putere: Descriere generala a integratului:
Descriere pinilor (vedere de sus):
43
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Tabelul cu semnificaţiile pinilor:
Tabelul cu caracteristici termice:
Valorile admisibile de funcţionare a integratului:
44
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.3.
Placa de conectare la portul paralel:
Placa ajutătoare pentru a conecta driverele la portul paralel al calculatorului. Se poate folosi pentru maxim 6 axe daca nu se leagă ENABLE si atunci pinii disponibili vor fi pini de pas si direcţie pentru cele 2 axe in plus. Dispunere pini intrare/ieșire in ordinea pinilor de la portul paralel dar pot fi legaţi după cum doriţi pentru ca toţi pinii portului paralel sunt disponibili la conectorii de pe placa. 1= Enable A 2= Pas X 3= Directie X 4= Pas Y 5= Directie Y 6= Pas Z 7= Directie Z 8= Pas A 9= Directie A 10= E-stop 11= Limita Home X 12= Limita Home Y 13= Limita Home Z 14= Enable X 15= Probe
Fig. 4.3 Placa de conectare la portul paralel
16= Enable Y 17= Enable Z 18-25 = MASA
45
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
4.4.
Sursa de alimentare a sistemului:
Energia necesara este asigurat de o sursa in comutaţie scos dintr-un calculator. Este ideal pentru ca are o putere relativ mare, avem tensiuni de 12V si 5V care sunt exact tensiunile necesare pentru circuitele. Sursa are si protecţie incorporata si costul este mic.
Fig. 4.4 Sursa de calculator: 250W ATX Power
46
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 5.
Softul utilizat:
Artsoft Mach3 Mach3 este un controller CNC bazat pe sistemele de operare Windows XP/2000, Windows Vista, Windows7. Este o necesitate bogată şi ieftină de a controla de la cele mai mici până la cele mai mari Freze CNC, Strunguri CNC şi alte maşini de procese speciale. Mach3 este un pachet de software care rulează pe un PC şi îl transformă întrun foarte puternic şi economic controller de maşina. De asemenea include caracteristici numite mach wizard care ne permite programarea unor piese simple prin introducerea datelor conversaţionale, evitându-se astfel utilizarea separată a softwarelor CAD / CAM.
Designerul de piese în general foloseşte un program sau mai multe programe CAD/CAM de pe un computer.(1) Ieşirea acestui program, care este un program al reperului este de obicei în G-code este transferată (prin reţea sau prin unitate floppy, USB, şi alte moduri de transfer(2)) la controllerul maşinii (3). Controllerul maşinii este responsabil pentru interpretarea programului reperului pentru a controla sculele care vor aşchia piesa de prelucrat. Axele mașinii (5) sunt mişcate prin intermediul unor 47
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
şuruburi care sunt acţionate prin motoare servo sau motoare pas cu pas. Semnalele de la controllerul maşinii sunt amplificate de drivere (4) astfel încât acestea sunt suficient de puternice şi corespunzător programate să acţioneze motoarele. Frecvent controllerul maşinii controlează pornirea ăi oprirea axului principal şi viteza acesteia, porneşte si opreşte lichidul de răcire, şi poate verifica daca un reper sau un operator nu încearcă sa mute orice axă în afara limitelor sale. Controllerul maşini mai are în dotare butoane de control, o tastatură, potenţiometre, generator de impulsuri manuale (roţi), sau joy-stickuri, astfel încât operatorul poate controla maşina manual, poate porni şi opri rularea programului reperului. Controllerul mai are un afişaj astfel încât operatorul să ştie ce se întâmplă. Deoarece comenzile unui program în G-code poate cere mișcări complicate ale axelor maşinii, controllerul trebuie să fie capabil să efectueze o mulţime de calcule în timp real. De aceea controllerul face maşina mult mai scumpă.
48
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 6.
Componente utilizate:
1. Motor Pas Cu Pas de 1Nm
49
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
50
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
2. Fulii pentru curele HTD: Pinion: Fulie pentru curele dinţate HTD cu pas de 5mm si lăţimea de 10mm: •
Număr de dinţi: 12
•
Lăţimea curelei[mm]: 10
•
Diametrul flanșei[mm]: 23
•
Gaura standard ax[mm]: 0
•
Gaura maxima ax[mm]: 8
•
Greutatea[g]: 27
•
Material: Otel
Roata condusa: Fulie pentru curele dinţate HTD cu pas de 5mm si lăţimea de 10mm: •
Număr de dinţi: 36
•
Lăţimea curelei[mm]: 10
•
Diametrul flanșei[mm]: 60
•
Gaura standard ax[mm]: 8
•
Gaura maxima ax[mm]: 23
•
Greutatea[g]: 325
51
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Material Otel
Tip
Nr. de dinţi
Dp
De
Df
Dm
F
L
d-bore
12-5M-09
12
19.1
17.96
23
13
14.5
20
4.0
36-5M-09
36
57.3
56.16
54
38
14.5
22.5
8.0
3. Curele HTD: a) Cureaua pentru axa X: Curea HTD metrica cu pas de 5mm si latine de 9mm •
Lăţimea: 10mm
•
Lungime: 375mm
•
Număr de dinţi: 85
•
Pas: 5
52
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Distanta dintre axele roţilor: Dr1 := 19.1 roata mica
D r2 := 57.3 roata mare
Dm :=
Dr1 + Dr2 2
diametru mediu a roţilor
Lcurea := 2⋅ Daxe + π ⋅ Dm +
(Dr2 − Dr1)2 4⋅ Daxe
lungimea curelei
Lcurea = 385 Daxe := 131.1045
b) Cureaua pentru axa X: Curea HTD metrica cu pas de 5mm si latine de 9mm •
Lăţimea: 10mm
•
Lungime: 425mm
•
Număr de dinţi: 85
•
Pas: 5
Distanta dintre axele roţilor: Dr1 := 19.1 Dr2 := 57.3 Dm :=
Dr1 + Dr2
roata mica roata mare
diametru mediu a roţilor
2
Lcurea := 2⋅ Daxe + π ⋅ Dm +
(Dr2 − Dr1)2
lungimea curelei
4⋅ Daxe
Lcurea = 425
D axe := 151.29
53
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
CAP. 7.
Desene si poze despre standul realizat:
Realizarea structurii standului:
Realizarea circuitelor electrice: Pas 1.:
54
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Pas 2.:
Pas 3.:
Pas 4.:
55
Sistem de poziționare unghiulara tip Scanner
destinat spectacolelor de lumini
Pas 5.:
Pas 6.:
56
A
4
3
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
6/11/2010 TITLE
SHEET 1 OF 1
1
Assembly2_3_mat
C SCALE
DWG NO
SIZE
REV
A
B
B
DRAWN
C
1
C
2
D
3
D
4
A
4
3
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
6/12/2010 TITLE
SHEET 1 OF 1
1
Moving Head Side
C SCALE
DWG NO
SIZE
REV
A
B
B
DRAWN
C
1
C
2
D
3
D
4
A
4
3
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
6/13/2010 TITLE
SHEET 1 OF 1
1
Moving Head Side2
C SCALE
DWG NO
SIZE
REV
A
B
B
DRAWN
C
1
C
2
D
3
D
4
A
B
C
D
4
4
A
60.00
A
350.00
60.00
350.00
100.00
350.00
3
3
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
5/31/2010
SHEET 1 OF 1
1
platform keret
C SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
SECTION A-A SCALE 1 : 1.5
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
40.00
R18.50
37.00
4
50.00
200.00
20.00
50.00
45.0°
3
100.00
200.00
3
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/12/2010
SCALE
C
SIZE
TITLE
Furca
DWG NO
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
67.5°
20.00
150.00
2.00
R18.50
40.00
40.00
3
83.43
3
8.28
67.5°
20.00
40.00
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
54.14 8.28
4
6/12/2010
67.5°
20.00
70.71
100.00
20.00
8.28
141.72
SCALE
C
SIZE
TITLE
SHEET 1 OF 1
1
Componente Furca
DWG NO
40.00
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
4
00 25.
28
25.0°
154
n50.00
50.00
18.00
3
3
80
21
72
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/13/2010
SCALE
C
SIZE
TITLE
Head
DWG NO
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
A
n36.00
34.00
SECTION A-A SCALE 3/1
35.00
n25.00
3
3
A 29.00 182.00
4
14.00
225.00
69.00
n21.30
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/12/2010
SCALE
C
SIZE
TITLE
Axele
DWG NO
n20.00
n15.76
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
37.00
69.00
4
4
SECTION A-A SCALE 1 : 0.5
35.00
25.00
34.00
3
3
A
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/9/2010
X Tengely
C SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
37.00
SECTION A-A SCALE 1/0.8
4
200.00
5.00
20.00
9.00
A
A
20.00
3
3
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/12/2010
SCALE
C
SIZE
TITLE
1
SHEET 1 OF 1
Axa Y cu rulmenti
DWG NO
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
n46.90
n72.00
4
n35.00
72.00
3
3
9.00
17.00
n24.20
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/12/2010
n20.00
37.00
SCALE
C
SIZE
TITLE
Rulmentile
DWG NO
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
4
R6.00
51.00
D
4
n10.00
n5.00
47.00
n38.10
56.40
3
3
4.70
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/13/2010
SCALE
C
SIZE
TITLE
Motor Mare
DWG NO
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
n3.00
4
55.00
75.00
R27.50
65.00
3
3
n4.00
15.00
28.00
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/12/2010
SCALE
C
SIZE
TITLE
Motor Mic
DWG NO
SHEET 1 OF 1
1
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
56
26
D
4
4
n5.00
106.00
60.00
64.00
n38.50
47.14
106.00
3
3
35.00
47.14
n6.00
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
2
6/12/2010
SHEET 1 OF 1
1
Suport Motor 2
C SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
1
REV
A
B
C
D
A
B
C
D
4
4
55
30
R7.50
20.50
3
n3.00
3
65.00
55.00
44.00
2
30.00
2
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
58 45.00
27.50
50.47
6/12/2010
SHEET 1 OF 1
1
Suport Motor 1
C SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
1
REV
A
B
C
D