Lab3 (TS) [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică Departamentul Informatică și Ingineria Sistemelor

RAPORT la lucrarea de laborator nr. 3 la Testarea software Temă : Selenium IDE. Utilizarea instrucțiunilor în cadrul scripturilor.

A efectuat: st. gr. A verificat: lect. univ. Adrian Prisăcaru

Chişinău – 2021

Sarcina:  Dezvoltarea unui script de testare prin intermediul utilizării comenzilor pentru testare, și comenzilor pentru afișarea mesajelor, pentru simularea și testarea interacțiunilor unui utilizator cu elementele unei pagine web.

Considerații teoretice: Selenium IDE (Integrated Development Environment) este un utilitar folosit la dezvoltarea cazurilor de test automate Selenium. Este un plug-in pentru Firefox, eficient în dezvoltarea cazurilor de test. Echo – permite afișarea unui text în ieșirea unui test. La fel, se folosește pentru afișarea conținutului unei variabile din Selenium.

Implementare, rezultate practice: Pentru realizarea acestul laborator, am selectat un script creat anterior. Lista de comenzi poate fi prelungită prin adăugarea lor, astfel putem adăuga comanda open și după introducerea în câmpul target a unui link, acesta va deschide în timpul executării scriptului, pagina indicată.

Figura 1.1 – Scriptul de testare

De asemenea dacă observăm în cadrul scriptului avem comanda verify text, însă dacă încercăm să modificăm valoarea care o verifică, observăm că vom primi în fereastra de log-uri o eroare, însă executarea celorlalte instrucțiuni care urmează va continua.

Figura 1.2 – Eroarea obținută în fereastra de loguri Pentru ca testul să se oprească în cazul în care o valoare nu se potrivește cu ceea ce se obține pe pagină, trebuie să folosim comanda assert text, astfel comenzile ce urmează nu vor continua să se execute.

Figura 1.3 – Exemplu de eroare la comanda assert text

Un alt lucru pe care îl putem face, e să salvăm careva valori în variabile, apoi să afișăm conținutul acestora. Deci pentru a afișa conținutul unei variabile trebuie să folosim comanda echo, indicând în câmpul target formatul

${denumirea_variabilei}, în caz contrar, dacă spre exemplu punem doar denumirea

variabilei, aceasta va fi interpretată ca un simplu text. În figura 1.4, în fereastra de loguri putem observa diferența între aceste două metode.

Figura 1.4 – Utilizarea comenzii echo După realizarea testului putem exporta acest script în formatul Java JUnit. Aceasta se face accesând meniul (...) în rând cu denumirea testului. Și selectarea Export din lista apărută. După vom observa că Selenium ne-a generat codul în Java pentru testare. Astfel putem face și pentru C#, și alte limbaje disponibile.

Figura 1.5 – Meniul testelor înregistrate Mai departe pentru realizarea sarcinii laboratorului trebuie să încercăm să înregistrăm un script, care va efectua logarea pe o pagină de socializare (de exemplu Facebook, Gmail). Pentru asta creăm un nou proiect cu un nou script și înregistrăm pașii pentru logarea pe poșta electronică Gmail.

Figura 1.6 – Scriptul pentru logarea in posta electronica Gmail Putem observa că avem mai multe evenimente în care target-ul prezent are forma css=.. sau xpath=..., și dacă dorim, putem permuta aceste două tipuri de target-uri una cu cealaltă. Astfel, după cum putem observa în figura 1.7, dacă vom modifica la ultimul pas, target-ul în forma xpath, observăm că testul oricum se execută cum și era de așteptat să o facă.

Figura 1.7 – Scriptul pentru logare Mai departe, după cum ținem minte, anterior am exportat scriptul pentru testare din Selenium, în formatul jUnit. Astfel, acest script, va fi transformat în cod Java, și vom putea prin cod să modificăm careva parametri care au fost testați prin Selenium. Pentru aceasta avem nevoie de biblioteca jUnit. Și de asemenea pentru executarea acestui script în IDE, avem nevoie în dependență de IDE, de instalat driver pentru browser, astfel, la executarea scriptului, se va deschide analogic ca la Selenium, o fereastră, în care se vor efectua acțiunile simulate.

Figura 1.8 – Listing-ul codului în Java a testului

Care la executare ne crează o așa fereastră.

Figura 1.9 – Fereastra de browser creată de IDE pentru jUnit

Concluzie: În concluzie putem cu certitudine să afirmăm, că studierea acestui IDE ne va fi de folos mare spre viitor, astfel vom putea realiza simulări de interacțiuni a utilizatorului cu UI-ul de pe pagina web din browser. Iar exportând testele în limbajele Java sau C#, vom putea executa și crea teste și mai avansate și dezvoltate pe baza acestora. Experiența va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării în cadrul domeniului testării automate și manuale.