Lab SIG [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL FINANCIAR-BANCAR DIN MOLDOVA CATEDRA DE INFORMATICĂ

MATERIAL DIDACTIC DE SUPORT pentru orele de laborator şi lucru individual la disciplina „Sisteme Informatice de gestiune”

Chişinău 2017

1

Prescurtări: SI SIL DFD DFDL DFDF DFD de nivel 0

Sistem Informatic Sistem Informaţional Diagrama Fluxurilor de Date Diagrama Fluxurilor de Date Logice Diagrama Fluxurilor de Date Fizice Diagrama fluxurilor de date de nivel superior, care prezintă sistemul ca

DC

un tot întreg, care interactionează cu entităţile externe. Are topologie

DFD de nivel 1

de tip stea. Diagramele (până la 7) care detaliază fiecare subsistem evidenţiat în

DFDF

cadrul sistemului. Sunt prezentate procesele de prelucrare ale fiecărui

DFD de nivel 2

subsistem. Se recomandă numerotarea corectă a proceselor. Aceste diagrame (până la 49 la număr) detaliază funcţionalităţile

DFDL BD ATM POS DC

fiecărui proces evidenţiat în diagramele de nivel 1. Bază de Date Automated Teller Machine Point of Sale (punct de plăţi) Diagrama de context

2

„Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.” Steve Jobs Aceste indicaţii metodice conţin cerinţele pentru elaborarea lucrărilor de laborator la disciplina „Sisteme Informatice de Gestiune”, utilizând notaţii grafice structurate. Lucrările de laborator au drept obiective: 

Cunoaşterea şi înţelegerea nivelului de informatizare a organizaţiilor (în baza unui studiu) care activează în economia naţională, sfera educaţională şi socială etc. Compararea nivelului de informatizare la nivel de ţară cu cel existent la nivel mondial în diferite domenii de activitate;



Aprofundarea cunoştinţelor acumulate la orele de curs;



Aplicarea cunoştinţelor, obţinute în cadrul orelor de curs, pentru descrierea unui sistem informaţional din cadrul unei organizaţii şi a sistemelor informatice, deja existente în cadrul sistemelor informaţionale ale organizaţiilor;



Formularea clară a cerinţelor necesare dezvoltării unui sistem informatic funcţional, cu delimitarea cerinţelor funcţionale şi nefuncţionale;



Aplicarea cunoştinţelor pentru analiza şi proiectarea unui nou SI în cadrul unei întreprinderi, astfel încât acesta să se integreze eficient cu sistemele informatice deja existente;



Evidenţierea clară a intrărilor, prelucrărilor şi ale ieşirilor într-un SI şi părţile lui componente;



Utilizarea corectă a notaţiilor grafice recomandate pentru proiectarea logicii sistemului informatic şi a structurii bazei de date;



Prezentarea informaţiilor de ieşire dintr-un sistem informatic astfel încât să fie posibilă analiza, interpretarea şi luarea deciziilor tactice şi strategice în activitatea întreprinderii în care este exploatat sistemul informatic;



Planificarea activităţilor şi ale resurselor necesare realizării SI.

3

CUPRINS Lucrarea de laborator Nr.1...............................................................................................................................5 Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu.................................................................5 Obiective urmărite:......................................................................................................................................5 Cerinţe:.........................................................................................................................................................5 Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:..........................................................................6 Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.1:...........................................................................7 Lucrarea de laborator Nr.2...........................................................................................................................9 Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia...9 Obiective urmărite:......................................................................................................................................9 Cerinţe:.........................................................................................................................................................9 Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:..........................................................................9 Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:.........................................................................10 Lucrarea de laborator Nr.3.........................................................................................................................14 Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/ subdiviziunii.............................14 Obiective urmărite:....................................................................................................................................14 Cerinţe:.......................................................................................................................................................14 Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:........................................................................14 Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:.........................................................................16 Lucrarea de laborator Nr.4.........................................................................................................................18 Tema: Proiectarea arhitecturii fizice şi logice a sistemului informatic. Proiectarea structurii BD.....18 Obiective urmărite:....................................................................................................................................18 Cerinţe:......................................................................................................................................................18 Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:........................................................................19 Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:.........................................................................21 Lucrarea de laborator nr. 5.........................................................................................................................25 Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI...............................................................................................25 Obiective urmărite:....................................................................................................................................25 Cerinţe:.......................................................................................................................................................25 Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:........................................................................26 Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.5:.........................................................................28 Sarcini propuse pentru rezolvare:..............................................................................................................30

4

Lucrarea de laborator Nr.1 Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu

Obiective urmărite: 

Prezentarea organizaţiei şi definirea corectă a obiectului/domeniului supus studiului;



Analiza şi expunerea corectă a structurii sistemului informaţional în care urmează să fie implementat sistemul informatic;



Analiza proceselor de activitate corespunzător fiecărui nivel funcţional al organizaţiei;



Studiul, analiza şi prezentarea sistemului informaţional actual al întreprinderii;



Evidenţierea rolului sistemului informaţional în activitatea organizaţiei;



Construirea organigramei.

Cerinţe: 1. Prezentarea domeniului/firmei/instituţiei/organizaţiei studiate. a. Descrierea organizaţiei; b. Prezentarea sistemului informaţional al organizaţiei la nivel operaţional (prelucarea manuală / automatizată a datelor); c. Prezentarea proceselor de informaţizare / automatizare la nivel informaţional; d. Prezentarea proceselor de informaţizare / automatizare la nivel decizional

2. Specificarea principalelor (sub)sisteme informaţionale. a. Descrierea componentelor hardware utilizate deja în procesele de activitate ale sistemului informaţional (în cazul în care sunt deja utilizate sisteme informatice – se vor descrie acestea). b. Descrierea aplicaţiilor software utilizate deja în procesele de activitate ale sistemului informaţional

3. Prezentarea structurii organizaţionale. a. Descrierea componentelor organizatorice (componenta financiar-contabilă, componenta pentru managementul resurselor umane, componenta pentru managementul resurselor materiale, componenta de evidenţă a producţiei/serviciilor, componenta de evidenţă a vânzărilor, componenta de gestiune a comenzilor etc.) şi a responsabilităţilor acestora; b. Evidenţierea principalelor roluri (fişe de post) în activitatea fiecărei componente organizatorice; c. Construirea organigramei.

5

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării: Printre componentele funcţionale de bază ale întreprinderii pot fi menţionate:



componenta de administrare (responsabilă de luarea deciziilor) a întreprinderii;



componenta de cercetare şi dezvoltare tehnologică;



componenta de aprovizionare, responsabilă de achiziţia resurselor materiale consumate în întreprindere;



componenta de producere – responsabilă de crearea producţiei/serviciilor întreprinderii;



componenta de desfacere, responsabilă de vânzarea produselor întreprinderii;



componenta de depozitare, responsabilă de păstrarea producţiei (uneori poate coincide cu componenta de desfacere);



componenta “personal”, responsabilă de selectarea personalului şi managementul resurselor umane ale întreprinderii;



componenta finaciar-contabilă, responsabilă de planificarea şi gestiunea resurselor financiare ale întreprinderii [1]. Aceste, componente funcţionale menţionate, vor sta la baza evidenţierii subsistemelor

informaţionale ale întreprinderii. Rezultatul organizării structurale (gruparea funcţiilor, activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în baza anumitor criterii) în cadrul unei organizaţii reprezintă structurarea organizatorică a acesteia. Structura organizatorică a unei organizaţii reprezintă ansamblul persoanelor şi ale entităţilor organizatorice constituite astfel încât să asigure realizarea obiectivelor organizaţiei. În cadrul structurii organizatorice pot fi evidenţiate două substructuri principale: structura managerială (corespunzătoare sistemului de conducere) şi structura de producţie (corespunzătoare sistemului operaţional). Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică şi se defineşte ca ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor, care revin spre exercitare unui salariat al organizaţiei. Totalitatea posturilor cu aceleaşi caracteristici principale formează o funcţie. Se deosebesc două tipuri principale de funcţii: manageriale şi de execuţie. Organigrama este reprezentarea schematica a structurii organizatorice a unei întreprinderi, a unei institutii, a subordonării compartimentelor acestora, a tipurilor de legături între aceste compartimente. În mod obişnuit organigrama este alcătuită din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de conducere sau compartimente şi din linii care reflectă legăturile organizatorice. Observaţie: Organigramele pot fi construite pentru: - întreaga organizaţie - organigrame generale sau de ansamblu, în care se reprezinta grafic structura organizatorica a intregii unitati economice; - pentru o careva componentă a organizaţiei - organigrame parţiale care reflectă detaliat un compartiment sau o grupa de compartimente ale structurii organizatorice respective. Principalele reguli necesare a fi respectate la construirea organigramelor:

6

a)

marimile dreptunghiurilor şi grosimile contururilor acestora se coreleaza cu obiectul, sarcinile, autoritatea si responsabilitatea implicate, cu alte cuvinte patrulaterele pentru servicii trebuie sa fie mai mari si cu contururile mai groasee decat cele pentru birouri etc;

b)

situarea in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic inscriindu-se pe aceeasi orizontala;

c)

organigramele

complexe,

indeosebi

cele

care

exprima

mai

multe

tipuri

de

relatii

organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate. Observaţie: Pentru a construi organigrama poate fi utilizat orice editor grafic sau unul special care are deja elementele încorporate, precum MS Visio.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.1: 1) Pentru componentele funcţionale enumărate mai sus poate fi construită o astfel de organigramă (Fig.1.):

Fig. 1. Exemplu de organigramă

2) Exemplu de organigramă pentru o întreprindere care comercializează produse (Fig. 2 şi Fig. 3):

7

Fig. 2. Exemplu organigramă

Fig. 3. Exemplu organigramă

8

Lucrarea de laborator Nr.2 Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia

Obiective urmărite: 

Delimitarea subsistemelor informaţionale ale organizaţiei, conform componentelor funcţionale;



Evidenţierea corectă a surselor de date a sistemului informaţional, a locurilor şi modalităţilor de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;



Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia informaţiilor generate de sistemul informaţional.

Cerinţe: 1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.

a) Delimitarea sistemului informaţional (în cazul în care întreprinderea nu este mare). Pentru întreprinderile mari, cu multiple componente organizatorice se va alege pentru analiza detaliată un subsistem informaţional, corespunzător unei componente organizatorice;

b) Stabilirea entităţilor externe aflate în legătură cu sistemul (subsistemul) analizat. 2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.

a) Identificarea şi descrierea proceselor de prelucrare (urmărind prelucrările manuale sau cu ajutorul calculatorului, de unde sunt preluate datele, la ce operaţii de calcul sunt supuse, cum sunt preluate, ce interogări se realizează etc.);

b) Analiza intrărilor şi analiza ieşirilor (fluxurile informaţionale şi documentele care circulă în domeniu).

c) Pentru trei documente contabile se va descrie structura şi componenţa acestora.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării: În cadrul acestei lucrări vor fi identificate procesele de activitate zilnice ale subsistemului operaţional şi ale celui de management, din sistemul informaţional. Un proces de activitate (business proces) este o colecţie de actitivităţi structurate şi relaţionate care produc un produs sau serviciu specific (raspunzând unei nevoi) pentru un client particular sau pentru clienţi în general. Acesta poate fi vizualizat adesea cu ajutorul unei “diagrame de flux” ca şi secvenţa activităţilor, cuprinzând şi noduri decizionale.

9

Competitivitatea unei organizatii depinde mult de gradul de structurare, optimizare şi relaţionare dintre procesele organizaţiei. Când managementul doreste costuri mai mici de producţie, perioade mai scurte de livrare, o calitate crescuta a produselor, va fi necesar să modifice procesele. Astfel, activitatea unei organizaţii poate fi împărtita pe procese. Iar întregul, numit organizaţie/companie se bazează pe o hartă a proceselor. Procesele descriu ceea ce trebuie făcut, cum trebuie făcut şi de cine trebuie făcut [12]. Noţiunea de „analiză a proceselor de activitate” presupune:  Obţinerea unei înţelegeri lucrative privind procesele de business  Înţelegerea cerinţelor grupurilor interesate  Determinarea scopului şi obiectivelor fiecarui proces  Identificarea problemelor asociate proceselor şi determinarea cauzelor acestora  Dezvoltarea opţiunilor de îmbunătăţire a proceselor  Iniţierea acţiunilor de îmbunătăţire a proceselor. Deasemenea „analiza proceselor de business” include şi definirea modului în care organizaţia adoptă o activitate şi modul în care se îmbunătăţesc procesele. În continuare se vor descrie fluxurile informaţionale specifice acestor procese de activitate, sursa şi destinaţia acestora. Se vor specifica informaţiile (rapoartele) şi sursele acestora. Se vor identifica şi descrie principalele funcţii decizionale specifice organizaţiei analizate. Vor fi descrise principalele fluxuri informaţionale şi sursele acestora.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2: 1) Exemplu de descriere a unui document specific domeniului analizat (se va descrie ce reprezintă factura şi bonul fiscal pentru întreprinderea care comercializează produse): a)Factura se întocmeşte, în cel putin două exemplare, pentru livrarile de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate. Acest document serveşte ca:  act pe baza căruia se efectuează procesul de decontare a bunurilor livrate;  act de însoţire a bunurilor pe timpul transportului;  act de încărcare în gestiunea cumparatorului;  act justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpăratorului. Factura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele date:  numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care să identifice factura în mod unic;  data emiterii facturii;  denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale persoanei juridice care emite factura;  denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale cumparatorului de bunuri sau servicii;  denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau denumirea serviciilor prestate;  data la care au fost livrate bunurile sau au fost prestate serviciile, cu exceptia cazului în care factura este emisă înainte de data livrării/ prestării sau încasării avansului;

10

 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cota de TVA, scutire sau operaţiune netaxabila, preţul unitar, exclusiv TVA, precum şi rabaturile, reduceri de preţ etc. La furnizor, factura circulă:  la compartimentul desfacere, în vederea înregistrarii în evidenţele operative şi pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor;  la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate. La cumparator, factura circulă:  la depozitul, care primeşte produsul şi este responsabil de păstrarea acestuia;  la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plaţii, precum şi pentru inregistrarea în contabilitate. Factura poate fi tiparita pe orice format de foaie. b) Bonul fiscal este emis de casa de marcat şi trebuie sa aibă înscrise cel puţin următoarele date:  denumirea, adresa şi codul fiscal ale agentului economic emitent;  logotipul şi seria aparatului de marcat;  numărul de ordine al bonului, data şi ora emiterii;  denumirea bunurilor sau serviciilor livrate, cantităţile, preţurile unitare, valoarea şi cota de TVA aplicată;  valoarea totala a bonului, valoarea aferenta TVA şi valoarea altor taxe necuprinse în baza de impozitare a TVA. Bonul fiscal trebuie sa fie înmânat în mod obligatoriu clienţilor, odată cu bunurile vândute. Neemiterea bonurilor fiscale constituie contravenţie. 2) Exemplu pentru stabilirea entităţilor externe ale unui sistem informaţional (se va exemplifica pentru subsistemul de depozitare a

produselor,

dintr-o instituţie medicală). Sunt descrise entităţile

externe şi fluxurile de intrare şi ieşire în/din sistem. Tabelul 1. Prezentarea surselor, destinaţiei şi fluxurilor de date pentru sistem

Nr. crt. 1.

Entitatea externă

Intrări de la entitatea externă în sistem

Sistemul de evidenţă contabil

Ieşiri din sistem către entitatea externă Foaia de drum şi factura de intrare înregistrată;

-

Rapoarte statistice şi informaţii de diferite tipuri (expirări, deteriorări) Factura de ieşire înregistrată

2.

Secţia achiziţii publice

Informaţii referitoare la noi intrări de produse

Informaţii referitoare la iepuizarea de stocuri

3.

Donatorul

Foaia de drum şi factura

Foaia de drum semnată şi cu înscrierile necesare

4.

Instituţia medicală

Lista

Factura de ieşire, înregistartă preventiv la secţia contabilitate

produselor solicitate

3) Studierea sistemului informaţional. Identificarea proceselor de prelucrare. Exemplu pentru identificarea proceselor de prelucrare, specifice activităţilor „sistemului pentru evidenţă a produselor”,

analiza intrărilor, analiza ieşirilor:

11

Tabelul 2. Prezentarea proceselor, a intrărilor şi a ieşirilor de date pentru fiecare proces de prelucrare Proces 1.Recepţionarea informaţiei despre noi intrări

Descrierea succintă a

Intrări în

operaţiunilor de prelucrare

proces

1. Înregistrarea unei noi intrări

2. Păstrarea informaţiei în dosarul de

Ieşiri din proces

Informaţie intrare

Informaţia

nouă

înregistrată şi

Formulele sau relaţiile de calcul

-

semnată

evidenţă a depozitului 1. Prezentarea documentului de intrare; 2. Recepţionarea/descărcarea şi verificarea integrităţii ambalajului (cutii, lăzi etc.) produsului 3. Semnarea documentului de insoţire

Factură de intrare

Factură de intrare şi

şi foaia de

foaia de drum

drum/parcurs

completată cu două

(Documentaţia

atribute noi

standard care

(data/ora) şi

însoţeşte

observaţii (în 3

produsul)

exemplare)

1.Valoarea=cantitate a*pret unitar

(foaia de drum şi factura), înregistrarea datei, orei efectuării 2.Înregistrarea recepţionării

2.Suma=valoarea+T

livrării şi înscrierea observaţiilor

VA+ Accize

(dacă sunt);

produsului 4. Returnarea facturii şi a foii de drum 3.Suma total=suma

semnate;

sumelor

5. Verificarea prezenţei standardelor corespunzătoare produsului; 6. Înregistrarea facturii în baza căreia s-a făcut recepţionarea şi transmiterea tranzacţiiurilor pentru păstrare.

3.Asigurarea păstrării produselor în condiţiile impuse

1. Verificarea produselor: dacă

Factură de intrare

1.Lista deteriorărilor

corespund codurile de bare, cantităţile

şi foaia de

şi neajunsurilor

specificate în factură;

drum/parcurs

2. Înregistrarea produsului în registrul de evidenţă conform facturii;

înregistrată (Documentaţia standard care

3. Înregistrarea numărului de

însoţeşte

deteriorări şi neajunsuri;

produsele)

2.Factura este transmisă secţiei de evidenţă contabilă pentru înregistrare şi păstrare

4. Înregistrarea locului/zonei de păstrare a produselor cu respectarea condiţiilor necesare de păstrare.

4.Evidenţa calităţii produselor

1. Verificarea periodică a stării

Date deteriorări

Raport deteriorări

produselor şi înregistrarea

sau expirări

sau/şi expirări

1.Valoare

noncalităţilor şi a expirării produselor;

înregistrate de

produselor

pierderi=cantitate

2. Înregistrarea şi raportarea, în cazul în care se înregistrează, a expirărilor sau deteriorărilor produselor (acestea urmează a fi distruse); 3. Transmiterea spre distrugere a

operatorul

rebut*pret unitar

depozitului în urma verificării stării produselor

2.Suma pierderi=suma valorilor pierderilor

produselor ce nu satifac anumite cerinţe, cu documentarea acestui fapt.

12

1. Recepţionarea solicitărilor; 5.Recepţionarea listelor de

2. Formarea livrării produselor

Lista produselor

Factura de ieşire şi

1.Valoarea=cantitate

solicitate

foaia de drum sau

a*pret unitar

foaia de parcurs

solicitanţilor;

solicitări şi

3. Generarea documentului de ieşire

2.Suma=valoarea+T

controlul formării

corespunzătoare livrării;

VA+ Accize

livrărilor pentru solicitanţi

4. Înregistrarea divergenţelor dintre solicitare şi livrare (dacaă există).

3.Suma total=suma sumelor

1. Înregistrarea ieşirii cu anexarea

Factura de ieşire

Factura de ieşire şi

instructajului de păstrare şi folosire a

şi foaia de drum

foaia de drum

6.Evidenţa

produselor; pachetul de documente

nesemnata (în 3

semnata (în 3

eliberării

standard;

exemplare)

exemplare)

partidelor

2. Transmiterea unui exemplar al

Date referitoare

Informaţie iepuizare

la inventariere

stocuri

facturii de ieşire solicitantului şi unul secţiei de avidenţă contabilă. 7.Inventarierea stocurilor de produse şi

1. Inventarierea stocurilor din depozit; 2. Stabilirea necesarului de produse;

generaea noilor

3. Generarea documentului cu

solicitări

solicitări, în cazul iepuizării stocului.

donatorilor

13

Lucrarea de laborator Nr.3 Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/ subdiviziunii

Obiective urmărite: 

Evidenţierea grafică corectă a surselor de date pentru sistemul informaţional, a locurilor şi modalităţilor de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;



Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia informaţiilor generate de sistemul informaţional;



Prezentarea grafică a circulaţiei datelor în sistemul informaţional şi pentru obţinerea informaţiilor;



Utilizarea corectă a sistemelor de notaţii recomandate la poiectarea grafică a sistemelor informaţionale;



Utilizarea corectă a mediilor soft pentru construirea modelelor sistemelor informaţionale;



Analiza şi interpretarea modelelor construite. Corectarea şi adaptarea, la necesitate, ale acestor modele.

Cerinţe: 1. Modelarea grafică a sistemului informaţional supus analizei, folosind diagramele fluxurilor de date.

a) Construirea diagramei de context pentru sistemul informaţional; b) Construirea DFDF - detalierea diagramei de context şi evidenţierea principalelor componente ale sistemului informaţional;

c) Construirea diagramei DFDL cu evidenţierea proceselor şi cu evidenţierea entităţilor interne pentru sistemul informaţional analizat. 2. Evidenţierea noţiunilor domeniului analizat. a) Construirea modelului conceptual al datelor.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării: Informaţiile pot fi reprezentate prin fluxuri de date, care sunt necesare pentru funcţionarea proceselor. Documentele sunt generate în cadrul proceselor şi se mai spune că documentele parcurg „fluxul de date”. Oamenii sunt direct implicaţi într-un flux de prelucrare a datelor: crează documentele necesare, le analizează, iau decizii, controlează prelucrarea datelor etc. În baza informaţiilor sistematizate şi descrise anterior (în lucrarea de laborator 3) se va construi ierarhia de diagrame a fluxurilor de date, respectând principiul „descompunerii problemei în

14

subprobleme”. Astfel, se va construi o diagramă de context, o diagramă de nivel 0, care prezintă principalele componente (subsisteme) ale sistemului informaţional analizat şi detalierea fiecărei componete a sistemului informaţional prin construirea diagramelor fluxurilor de date logice şi/sau fizice. Sintaxa diagramelor fluxurilor de date (DFD) [1, 2, 3]: Tabelul 3. Notaţii grafice specifice DFD

Simbol Notaţia Yourdon-DeMarco

Semnificaţie Notaţia GaneSarson - se foloseşte pentru a reprezenta grafic un proces care transformă un flux de intrare întrun flux de ieşire. Deasemenea, se foloseşte pentru

a

prezenta

grafic

sistemul

sau

subsistemul. Etichetele din interiorul simbolului sunt diferite pentru cazul când este prezentat sistemul

(exemplu:

comenzilor)

sistem

sau

de

evidenţă

procesul

a

(exemplu:

recepţionarea şi înregistrarea comenzilor). - se foloseşte pentru a prezenta grafic un loc de stocare a datelor (datele se păstrează până la o utilizare ulterioară). Eticheta din interiorul simbolului trebuie să reflecte cât mai exact conţinutul datelor care se pătrează în acest loc de stocare. - flux de

date

datelor/informaţiilor

–

reflectă

între

transferul

diverse

entităţi.

Eticheta de pe fluxul de date poate să reflecte o denumire a unui flux logic de date, dar şi un flux fizic de date. - simbol utilizat pentru a prezenta entitatea externă, care reprezintă obiecte amplasate înafara hotarelor sistemului. Entitatea externă reprezintă

sursa

datelor

sau

destinaţia

informaţiilor sistemului. Drept etichetă se va folosi un substantiv la singular, chiar dacă acele

obiecte-externe

(exemplu:

casier,

chiar

sunt dacă

mai

multe

7

casieri

înregistrează vânzările de produse dintrun magazin). Astfel, se construieşte modelul funcţional al sistemului informaţional, model specific etapei de analiză. Tot la această etapă se construieşte modelul conceptual al datelor (care prezintă grafic noţiunile/entităţile domeniului - o descriere concisă a datelor utilizatorului, incluzând descrierea

15

detaliată a tipurilor de date, a relaţiilor şi restricţiilor acestora). Modelul conceptual al datelor are la bază stabilirea corectă a entităţilor de date, a atributelor acestora şi a relaţiilor dintre entităţi. Acest model este bazat pe sintaxa diagramei entitate-relaţie (DER), studiată detaliat în cadrul disciplinei „Baze de date”.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3: 1. .Exemplu de diagramă de context: bancomat (Fig. 4).

Fig. 4. Exemplu de diagramă de context 2. Exemplu de diagrama a fluxurilor de date fizice care detaliază diagrama de context: -

sunt evidenţiate principalele procese ce activitate;

-

se respectă etichetarea;

-

procesele 1, 2 face legătura cu tabelul carduri_clenti al BD;

-

procesele 3, 4 face legătura cu tabelul conturi_clienţi (Fig. 5).

Fig. 5. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date fizice care prezintă principale procese ale sistemului 3. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date logice care detaliază activitatea unui proces (în baza procesului „Validare sumă”) (Fig. 6):

16

Fig. 6. Exemplu de DFDL, care detaliază o componentă a unui sistem

17

Lucrarea de laborator Nr.4 Tema: Proiectarea arhitecturii fizice şi logice a sistemului informatic. Proiectarea structurii BD

βεβ

Obiective urmărite: 

Să interpreteze corect cerinţele formulate în lucrarea de laborator anterioară;



Să analizeze tehnologiile disponibile pentru dezvoltarea aplicaţiilor sistemului informatic;



Să propună soluţii corecte pentru arhitectura SI: arhitectura componentei hardware şi a celei software – care este structura, organizarea şi interacţiunea componentelor (entităţilor mari) SI



Să construiască corect diagrama entitate-relaţie (ER);



Să se descrie structura tabelelor BD corespunzătoare datelor SI.

Cerinţe: 1. Soluţia pentru SI. a) Nivelul implementării SI (la nivel de loc de lucru, funcţie, birou, departament etc.), numărul şi tipul utilizatorilor; b) Tipul SI: sistemul va fi implementat la un PC sau într-o reţea de calculatoare (tipul, numărul PC-urilor şi serverelor), va cuprinde unul/mai multe procese ale unei întreprinderi sau unul/mai multe procese din câteva întreprinderi etc., nivelele, conform organigramei la care va fi implementată SI; Soluţia poate fi descrisă utilizînd următoarea matrice (numită matrice-candidat. Candidatul se referă la o careva componentă funcţională, care are rol de informare, din cadrul organizaţiei analizate) (Tabelul 4): Tabelul 4.

Caracteristici

Structură recomandată pentru descrierea soluţiei SI

Componentăcandidat 1

Componentăcandidat 2

Componentăcandidat 3

Componentă a sistemului informatic O scurtă descriere a acelei părți a sistemului informaţional care urmează a fi informatizată în „Candidatul menţionat”

Beneficii O scurtă descriere a beneficiilor pe care le-ar avea organizaţia, prin automatizarea proceselor de activitate din „candidatul menţionat”

Metode de prelucrare a datelor

18

Metodele implementate în procesele de prelucrare a datelor vor fi automate, parţial automate sau mixte

Dispozitive de ieșire și ce ieşiri implică aceste dispozitive O descriere a dispozitivelor de ieșire, care ar putea fi utilizate, cerințe speciale pentru ieșiri (de exemplu: rețea, formulare pretipărite etc) și cerinţe care ar putea fi impuse la generarea ieșirilor (de exemplu, constrângeri de timp)

Dispozitive de intrare și tipurile de intrări pe care le implică aceste dispozitive O descriere a metodelor care ar putea fi utilizate la intrare, a dispozitivelor de intrare (de exemplu: tastatura, mouse-ul, scaner-ul etc), cerințe speciale care ar trebui respectate la intrarea datelor (de exemplu: formulare noi sau revizuite din care ar putea fi preluate datele de intrare, frecvenţa de intrare a datelor etc.)

Dispozitive de stocare și ce implică acestea O scurtă descriere a faptului cum datele vor fi stocate, cum datele vor fi accesate din locurile de stocare, ce suporturi de stocare ar putea fi folosite, care ar putea fi capacitatea de stocare necesară și modul în care vor fi organizate datele

2. Proiectarea arhitecturii SI. a) Evidenţierea principalelor componente ale SI; (fig. 7) b) Prezentarea grafică a arhitecturii hardware-lui (topologia fizică) şi software-lui SI.(fig.8) 3. Construirea modelului logic al datelor (dacă va fi necesar se va normaliza BD). Diagrama entitate-relaţie care defineşte structura BD specifice SI ce se proiectează;(fig.9) 4. Descrierea structurii fiecărui tabel din baza de date; 5. Proiectarea formularelor pentru culegerea datelor, a interfeţelor de dialog sistem-utilizator: meniuri, submeniuri, formulare de selecţie. (fig.10, fig.11) 6. Proiectarea rapoartelor/informaţiilor de ieşire specifice SI, care conţin atât date dintr-un tabel, cât şi date grupate din mai multe tabele (fig.12)

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării: Arhitectura unui sistem informatic se referă la hardware-ul și software-ul folosit pentru a furniza produsul la consumatorul final de servicii. Arhitectura este o descriere a modelului și a conținutului unui sistem informatic. Dacă cerinţele exprimă ceea ce va trebui să facă SI, atunci proiectarea trebuie să descrie cum va face SI lucrurile specificate în cerinţe. Sistemele

informatice

sunt

structurate

pe

subsisteme

(vizează o

careva

funcţie

a

organizaţiei), aplicaţii (vizează activităţi), unităţi funcţionale (au la bază proceduri de prelucrare logice, pentru care se pot scrie coduri de program). Unităţile funcţionale pot fi: –

Automate

19

–

Semiautomate (se pregătesc, apoi se finalizează prin prelucrări automate)

–

Manuale (pregătesc prelucrările automate)

Orice componentă a SI presupune intrări, prelucrări şi ieşiri, iar relaţiile dintre componente se realizează prin intermediul unei baze informaţionale, care există şi în sistemul informaţional, dar în condiţiile informatizării, va fi reflectată în colecţii omogene de date ce pot fi organizate în baze de date sau fişiere. Exemplu: Sistem/subsistem informatic pentru „Sistemul contabil al întreprinderii”: aplicatie – calcularea salariului, o alta aplicaţie în acest subsistem – evidenţa mijloacelor fixe şi ale resurelor materiale, evidenţa contractelor încheiate...; unitate funcţională – calcularea salariului brut sau net pentru angajaţi (salariul net=salariul brut – impozite – fondul social – asigurarea medicală – alte reţineri). Aceste calcule pot fi algoritmizate. Modelele care se construiesc în cadrul etapei de proiectare sunt dependente de platforma tehnică pe care va fi implement sistemul soft. De asemenea se va realiza şi prezenta repartizarea componentelor sistemului soft la componentele fizice ale SI, adică care element de calcul - ce subsistem va gâzdui.

Construirea diagramei entitate-relaţie este importantă pentru o vizualizare cât mai clară a ansamblului de entităţi din baza de date. Pentru definirea structurii BD se va utiliza diagrama entitaterelaţie, iar paşii realizaţi vor fi cei descrişi în cadrul disciplinei „Baze de date”.

20

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4: 1. Exemplu de diagramă a componentelor SI (fig.7)

Fig. 7. Componentele sistemului informatic, grafic

Comportamentul sistemului – cum se va comporta / va reacționa sistemul în diferite situații extreme de exploatare 2. Exemplu de diagramă pentru arhitectura SI într-o întreprindere care comercializează încălţăminte: componentele principale.

21

Fig. 8. Exemplu de diagramă de arhitectură 3. Exemplu de diagramă Entitate-Relaţie, care poate fi utilizată pentru implementarea bazei de date „Clientul comandă produse” – BD care poate fi implementată într-un sistem informatic de evidenţă a comenzilor de produse a clienţilor:

Fig. 9. Diagrama entitate-relaţie pentru BD “Comenzi produse de la clienţi” (unde: PK – cheie primară, FK – câmp de legătură, multiplicitatea: unu

mulţi).

4. Exemplu de desriere a structurii tabelului „Producător”: TABELUL “producător” (de tip NOMENCLATOR) 

codProducător nu trebuie să depăşească 5 cifre;



numeProducător nu trebuie sa depaseasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa fie scrisa cu majuscula, iar în continuare poate să urmeze litere mari sau mici;



adresa nu trebuie să depăşeasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa fie scrisă cu majuscula, iar apoi pot urma diferite simboluri;



numarTelefon nu trebuie sa depaseasca 12 cifre.

5. Exemplu de formular de selecţie (propus utilizatorului „Operator depozit” la lansarea aplicaţiei) (Fig. 10):

22

Fig. 10. Exemplu de formular 6. Exemplu de formular folosit pentru introducerea datelor de utilizatatorul „Operator depozit”: Acest formular este format dintr-un formular de bază şi un subformular, prin intermediul căruia vor fi introduse detalii referitoare la livrările de produse farmaceutice de la furnizor către depozit. Deasemenea din acest formular este posibilă vizualizarea, sub formă de raport, a tutoror datelor referitoare la intrarea curentă.

Fig. 11. Exemplu de formular Scenariul de lucru pentru formularul „Înregistrare „Intrări”: a.

La deschiderea formularului principal (care se deschide la lansarea aplicaţiei, ex.5), se va alege din meniu opţiunea „Procesare date”.

b.

Din lista de opţiuni prezente (butoane) se va selecta butonul „Intrări”.

c.

La apariţia formularului, acesta se completează cu date, conform structurii descrise (nume furnizor, data intrare, numărul documentului de intarare, nume producător, produs, unitate de măsură, cantitate, preţ per unitate. Câmpul corespunzător codului furnizorului şi codului producătorului se vor autoincrementa (identifică în mod unic înregistrarea), în scopul înlăturării dublării valorii câmpului. Câmpurile corespunzătoare nomenclatoarelor se vor completa prin alegerea opţiunii necesare, care vor apărea sub formă de listă. Câmpul „cantitate” se va completa manual de către operatorul depozitului.

d.

Se navighează în formular în baza butoanelor speciale de navigare.

e.

Atunci când nu se mai doreşte introducerea datelor se apasă butonul „Închide”.

23

6. Exemplu de descriere raport „Vizualizarea stocurilor depozitului la un moment dat de timp”. Acest raport a fost creat pentru:  verificarea disponibilităţii produselor;  verificarea cantităţilor produselor în depozit la o careva dată. Utilizator: Operatorul depozitului. Conţinut: 

Se vor grupa produsele vizualizate şi restul detaliilor referitoare la produsele din

depozit;  Se va calcula valoarea produselor disponibile în cadrul depozitului;  Vizualizarea stocurilor se face cu scopul reînnoirii acestuia în caz de necesitate. Raportul se va genera pentru ziua curentă şi produsele disponibile la moment. Raportul va putea fi vizualizat prin afişarea la ecran sau prin tipărirea la imprimantă (la alegere). Raportul va fi generat ori de câte ori va fi necesar (la cerere). Sursa datelor: se vor accesa tabelele Produs, Intrare, Ieşire, pentru extragerea datelor. Prototipul raportului: Produs

Furnizor

Producator

Data de

Cantitate

intrare

UM

Preţ

Valoare

unitar

Total: Fig.12 Ex.raport

24

Lucrarea de laborator nr. 5 Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI

Obiective urmărite: 

Să formuleze clar obiectivele proiectului (cu respectarea caracteristicilor SMART);



Să determine corect activităţile necesare a fi întreprinse pentru dezvoltarea SI;



Să evalueze corect necesarul de resurse pentru realizarea proiectului descris în lucrările de laborator 2 şi 3;



Să estimeze (maxim posibil) corect duratele de realizare a diferitor activităţi şi a întregului proiect;



Să poată construi şi interpreta corect diagrama Gantt şi modelul-reţea corespunzătoare proiectului de dezvoltare a SI.

Cerinţe: 1. Formularea obiectivelor principale ale proiectului. 2. Fixarea datelor generale ale proiectului (denumirea, autorul etc.). 3. Definirea graficului de activitate a echipei proiectului. Abateri de la calendarul standard (dacă este necesar). 4. Specificarea listei de activităţi necesare a fi realizate pentru dezvoltarea SI (pot fi grupate în procese, etape). 5. Fixarea datelor de început şi sfârşit ale activităţilor, determinarea duratelor activităţilor. 6. Specificarea necesarului de resurse pentru realizarea proiectului (umane, materiale, tehnice, de tip cost). 7. Alocarea/repartizarea de resurse fiecărei activităţi. 8. Calcularea cheltuielilor proiectului (a bugetului). 9. Stabilirea relaţiilor dintre activităţi. Construirea diagamei de tip reţea (PERT). 10. Construirea diagramei Gantt. 11. Gestiunea

resurselor

(monitorizarea

repartizării

corecte

a

resurselor

corespunzător

activităţilor). Observaţie: Planul calendaristic de realizare a proiectului poate fi realizat manual, folosind editoare grafice şi cele ale textului, dar poate fi realizat în MS Project, mediu CASE folosit în planificarea calendaristică a activităţilor proiectelor.

25

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării: Pentru a îndeplini acţiunile/transformările necesare asupra sistemului informatic în decursul ciclului său de viaţă, organizaţia creează şi controlează proiecte [6]. Proiectele au anumite limite, termene şi scop. Scopul proiectului este legat cu scopul sistemului informatic în întregime, sau cu părţile sale componente. Orice sistem se poate diviza în sisteme mai mici şi în acelaşi timp poate fi parte a altui sistem informatic de proporţii mai mari.

Constă din Sistem informatic

Responsabil deProiect

Sistem informatic

Отвечает за Proiectul Proiectul Proiect

SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esenţiale pentru corecta formulare a unui obiectiv. Obiectivele formulate pot fi generale sau specifice. Aceste caracteristici sunt următoarele: S – specific; M – măsurabil; A – (de) atins/abordabil; R – relevant; T – încadrat în timp. Comisia Europeană, în Manualul privind Managementul Ciclului Proiectului, utilizează criteriile SMART doar în ceea ce priveşte formularea indicatorilor de măsurare a atingerii obiectivelor propuse. Cum indicatorii sunt legaţi de obiective, însă trebuie să reflecte o imagine reală a gradului de atingere a acestora, este normal deci să apară diferenţe de concept. Specific – înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce se doreşte a se obţine. Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lasă loc de îndoieli. Un obiectiv specific diferă în primul rând de unul general. El vizează rezultate concrete, iar nu rezultate în general. Măsurabil – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ. Un obiectiv măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului că a fost atins ori nu sau în ce măsură a fost atins. De asemenea, un obiectiv măsurabil permite monitorizarea progresului atingerii lui. Exemplu de obiectiv general: "organizarea unui training pentru participanţii la proiectul X". Exemplu de obiectiv specific: "organizarea unui training pe tema scrierii documentaţiei tehnice pentru cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea documentaţiei tehnice) implicate în proiectul X".

26

Se poate vedea, în exemplul de mai sus, că, prin compararea situaţiei de la un moment dat cu obiectivul, se poate măsura dacă a fost atins ori nu sau în ce măsură a fost atins (Ex: 50%, daca la training a participat doar o persoană). Abordabil/de Atins/reAlizabil – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr atins. În acest sens, trebuie luate în considerare mai multe aspecte: - prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiţiile date. De exemplu: trainingul va fi ineficient dacă va dura doar 45 minute; - obiectivul în cauză, poate fi atins în condiţiile proiectului, de către organizaţia sau persoana care este responsabilă de realizarea lui. În acest sens, trebuie ţinut cont de resursele existente, capacitatea organizaţiei, timpul disponibil necesar. Relevant – înseamnă că realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect. Realizarea unui obiectiv trebuie să contribuie în mod nemijlocit la atingerea unui obiectiv mai mare, mai general. În acest sens, el trebuie să vizeze un anumit impact. De exemplu instruirea celor 2 persoane responsabile de documentarea proiectelor soft va avea impact asupra numărului mai mare de documentare a proiectelor realizate de organizaţie. Dacă impactul obiectivului ar fi ca organizaţia să crească numărul de proiecte care ar fi documentate de alte persoane, care activează în alte organizaţii, atunci obiectivul "organizarea unui training pe tema scrierii documentaţiei tehnice pentru cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea documentaţiei tehnice) implicate în proiectul X" nu ar fi relevant, deoarece cei doi angajaţi nu ar trebui să mai scrie documentaţie tehnică. Încadrat în Timp – înseamnă că obiectivul conţine şi data până la care este prevăzut a se realiza. Exemplu: "organizarea în perioada 7-10 octombrie 2013 a unui training pe tema scrierii documentaţiei

tehnice

pentru

cele

două

persoane

responsabile

de

documentarea

(scrierea

documentaţiei tehnice) implicate în proiectul X" – reprezintă un obiectiv încadrat în timp. Ciclul de viaţă al unui sistem informatic constă dintr-un şir de etape la care sistemul software este planificat, proiectat, creat, implementat, exploatat, menţinut şi anulat. Ciclul de viaţă este strâns legat de cerinţele formulate faţă de SI. Activităţi

P1

Procese

P2

P3

Etapa 1

P1

P5

P4

P1

Etapa 2

P6 Etapa 3

P8

P9

…

P9

Etapa N

Sistemul informatic Ciclul de viaţă

La îndeplinirea proceselor ciclului de viaţă ale SI pot fi evidenţiate următoarele roluri de bază: - managerul proiectului; - reprezentantul beneficiarului;

27

- consultantul juridic; - analistul proceselor de activitate (business proces); - managerul elaborării SI; - proiectantul proceselor de activitate; - analistul de sistem; - arhitectul sistemului; - proiectantul sistemului; - proiectantul interfeţei pentru utilizator; - programatorul; - integratorul; - persoana responsabilă de testare (inginer al calităţii); - elaboratorul testelor; - scriitorul documentaţiei tehnice; - managerul implementării produsului software; - administratorul de sistem; - administratorul bazelor de date; - managerul exploatării; - utilizatorul produsului software; - managerul mentenanţei produsului software; - specialistul dirijării configuraţiei; - analistul serviciului de mentenanţă; - persoana de testare a serviciului de mentenanţă. Observaţie: La realizarea proiectelor concrete, se admite completarea componenţei rolurilor, predeterminate de prezenta reglementare tehnică, precum şi îndeplinirea a cîtorva roluri de către un singur executant.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.5: 1. Exemplu pentru conţinutul activităţilor unui proiect de dezvoltare a SI (având la bază modelul „cascadă” de dezvoltare): Obiective generale: __________________________ Obiective specifice:

__________________________

Rezultate care se doresc a fi obtinute:

___________________________

Pentru un proiect „mediu“ sau „complex” evaluarea duratei activitatilor ar fi:

START 1. Formularea cerintelor iniţiale şi elaborarea strategiilor: aproximativ 1-2 saptamani. 2. Analiza: aproximativ 3 luni. 

Intervievarea expertilor din cadrul intreprinderii – 1-2 saptamani (aprox. 2 zile pentru fiecare expert din cadrul organizaţiei; dar cel puţin 2 experti);



Cercetarea domeniului pentru care se alcatuieste SI – 2 saptamani;

28



Analiza Sistemelor Informationale şi construirea structurii organizationale a intreprinderii – 2 saptamani;



Cercetarea sistemelor informatice care deja se exploateaza – 1 saptamana;



Alcatuirea dictionarului de termini – 1 saptamână;



Alcatuirea definitiva a documentatiei necesare tuturor etapelor urmatoare – 1-2 saptamani;  Alcatuirea sarcinii tehnice – de la 2-3 zile;  Alcatuirea planului calendaristic ale activitatilor din cadrul proiectului – de la 12 zile;  Stabilirea necesarului de resurse – 2-5 zile;  Alcatuirea si incheierea contractelor în care se prevede proiectarea, realizarea şi implementarea sistemului – 2-5 zile.

3. Proiectarea – de la 4 luni. 

Elaborarea modelelor datelor (arhitectura BD, ERD) de la 3 saptamani;



Elaborarea arhitecturii programelor (descrierea componentelor si a legaturilor dintre ele) de la 2 saptamani;



Elaborarea modelului interfetelor (structura si forma ecranelor si ale rapoartelor) de la 3 saptamani;



Elaborarea modelului proceselor sistemului (DFD si descrierea sarcinilor sistemului din cadrul etapei de implementare si exploatare) de la 2 saptamani;



Elaborarea cerintelor tehnice fata de partea soft si hard ale serverelor si ale locurilor de activitate (pentru cei ce testeaza si pentru clienti) – 1 saptamana.

4. Realizarea – de la 7 luni (una dintre cele mai complicate etape). 

Codificarea componentelor – de la 3 luni (depinde de numarul componentelor ce automatizeaza anumite procese);



Testarea – de la 1 luna (se recomandă aprox. 30% din timpul rezervat etapei realizarii);



Generarea BD, tabelelor, cererilor – 1-3 luni;



Completarea preventiva cu date a sistemului pentru cercetari si testari – 1 saptamana;



Asamblatea si testarea de ansamblu a sistemului – de la 1 luna;



Pregatirea documentatiei de sistem (descrierea sistemului, ghidul utilizatorului si ghidul administratorului cu toate anexele) – de la 1 luna;



Procurarea şi instalarea componentelor hardware (în cazul în care clientul nu dispune de ele sau în rezultatul analizei s-a estimat înlocuirea componentelor vechi cu altele noi) – de la 1 lună.

5. Implementarea (unei componente de sistem) – de la 1 luna. 

Instalarea sistemului la locul de munca a utilizatorului si administratorului – 1 saptamana;



Insotirea clientului in timpul culegerii datelor – 1-2 saptamani;



Inlaturarea riscurilor care apar la exploatare – pana la 1 saptamana;



Instruirea clientilor si a administratorilor – pana la o saptamana;



Pregatirea si intarirea documentatiei de predare-primire a sistemului – 1-3 zile.

29

6. Exploatarea şi întreţinerea SI (se încheie contracte separate). STOP. Observaţie: Mai pot fi incluse activităţi ce ţin de planificarea şi managementul riscurilor, analize de fezabilitate a proiectului etc. Deasemenea planul poate fi construit având la bază modelul spirală sau incremental de dezvoltare a SI. 2. Exemplu al listei activităţilor propus de Microsoft:

Sarcini propuse pentru rezolvare: 1. Construiţi diagrama Gantt şi PERT pentru următoarele activităţi. Alocaţi resursele necesare îndeplinirii activităţilor: Denumirea activităţii 1. Elaborarea planului proiectului 2. Prezentarea planului 3. Definirea cerinţelor 3.1. Formularea iniţială a cerinţelor 3.2. Specificarea (inclusiv grafic) a cerinţelor 3.3. Adaptarea planului dezvoltării 3.3. Elaborarea sarcinii tehnice 3.4. Prezentarea sarcinii tehnice 4. Proiectarea SI 4.1. Planificarea instruirii utilizatorilor 4.2. Proiectarea logicii 4.3. Proiectarea BD 4.4. Proiectarea arhitecturii fizice a SI

Data de început 13.02.2017 -

Data de sfârşit 16.02.2017 17.02.2017

20.02.2017 28.02.2017 01.03.2017 02.03.2017 -

24.02.2017 01.03.2017 02.03.2017 03.03.2017 06.03.2017

07.03.2017 09.03.2017 09.03.2017 14.03.2017

08.03.2017 14.03.2017 13.03.2017 15.03.2017

30

4.4. Proiectarea interfeţelor de dialog 4.5. Prezentarea proiectului tehnic 5. Realizarea SI 5.1. Programarea front-end-ului 5.2. Programarea back-end-ului 5.3. Elaborarea planului de testare a soft-ului 5.4. Procurarea şi instalarea componentelor hardware a SI 5.5. Elaborarea ghidului utilizatorului 5.6. Elaborarea documentaţiei de instalare şi operare 6. Integrarea şi testarea 6.1. Testarea şi rapoarte ale testării 6.2. Planificarea finală a instruirii utilizatorilor 6.3. Elaborarea listei de acceptări ale verificărilor 6.4. Elaborarea versiunii finale a ghidului utilizatorului 6.5. Instalarea softului şi instruirea administratorilor 6.6. Predarea produsilui 7. Elaborarea planului de întreţinere. Întreţinerea şi

15.03.2017 -

17.03.2017 20.03.2017

21.03.2017 08.04.2017 12.04.2017 12.04.2017

07.04.2017 11.04.2017 13.04.2017 14.04.2017

15.04.2017 16.04.2017

19.04.2017 19.04.2017

20.04.2017 22.04.2017 23.04.2017 25.04.2017

21.04.2017 23.04.2017 24.04.2017 26.04.2017

26.04.2017 25.04.2017

27.04.2017 27.04.2017 26.04.2017

exploatarea SI.

31