Kiss [PDF]

Zitiervorschau

Hale parter GENERALITĂŢI Scop: închiderea spaţiilor mari,posibil fără mulţi stâlpi. Roluri de utilizare: producţie,depozit, sport, multirol, magazine Acţiuni: greutate proprie, vânt, zăpadă,înc. din instalaţii, eventual din pod rulant Elemente contructive: acoperiş, stâlpi, fundaţie

ÎNCHIDERILE CLĂDIRII – ELEMENTE DE ACOPERIŞ a) Elemente TT b) Fâşii precomprimate(cu goluri) c) Elemente armate (predale) d) Tablă trapezoidală

ÎNCHIDERILE CLĂDIRII - PEREŢI a) Perete BCA b) Perete din panouri de beton c) Perete din casete/tablă cutată STRUCTURI TIPICE DE HALE Hală cu o deschidere Hală cu mai multe deschideri Hală cu pod rulant Hală cu acoperiş în pantă Hală cu planşeu intermediar Hală înaltă (H>10m) Hală cu scheduri

RIGIDIZARE a) Prin stâlpi încastrate

b) Prin contravântuiri (legături) sau diafragme

c) Plăci de perete şi de acoperiş rigide

ELEMENTE CONSTRUCTIVE • Pane • Grindă atic • Grindă principală • Stâlpi • Fundaţii ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE - FUNDAŢII a) Fundaţie monolită b) Fundaţie pahar c) Fundaţie pahar în bloc

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE – GRINZI PRINCIPALE Cazuri de acoperiş

Grinda principală T Grinda principală I Deschidere până la 40m

Grindă cu două pante Precomprimare cu legătură imediată

Cu tălpi paralele Precomprimare cu legătură imediată

Precomprimare pe stand cu toroane

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE – PANE a) Pana V

b) Pana T

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE – GRINZI ATIC a) fără Pane b) cu Pane c) cu Atic NODURI Grindă/Stâlpi a) Nod cu furcă, cu element montat b) Nod cu furcă, cu monolitizare Pană/Grindă principală

Înălţimea plăcilor în funcţie de distanţa între stâlpi

Înălţimea profilelor trapezoidale pentru acoperiş uşor în funcţie de distanţa dintre grinzi

Înălţimea şi greutatea proprie g1 a elementelor TT în funcţie de distanţa între grinzi şi greutatea g2+q

Înălţimea şi greutatea proprie g1 a fâşiilor cu goluri în funcţie de distanţa între grinzi şi greutatea g2+q

Greutatea totală a acoperişurilor masive în funcţie de distanţa între grinzi

Utilizarea grinzilor de acoperiş de beton armat sau beton precomprimat

Limitele de utilizare pentru grinzi de acoperiş la un acoperiş uşor

Limitele de utilizare pentru grinzi de acoperiş la un acoperiş greu

Alegerea panelor

Alegerea grinzilor marginale

Mărimi pentru grinzi planşeu în cazul unei rezemări pe ambele părţi a elementelor TT

Mărimi pentru grinzi planşeu în cazul acoperişurilor

Rigidizări de structură

Cadre de tribune cu sisteme diferite de rigidizare pe direcţie transversală (ax y)

REZEMAREA GRINZILOR

Distanţe de la margine şi armătura la întindere la aparate de reazem din elastomeri nearmate

Distribuţia încercării la placă de reazem încărcată centric

Eforturi σ şi τ în umpluturile de reazem la aparate de reazem din mortar şi elastomer

Reazeme

Fixare în afara nivelului de rezemare

Formule de dimensionare

Fig. 1 Tasarea în funcţie de tensiunea de compresie

Fig. 2 Factori de formă pentru forme diferite

Sprijinirea panelor pe grinzi

PANE - GRINZI

cca 0.3d > 100

cca 0.4d

Îmbinarea elementelor după cerinţe elastic - constructive

d

Console la grinzi

Pane din beton armat

Pane din beton precomprimat

Goluri în grinzi

Armarea golurilor din grinzi

Incărcări aplicate pe grinzi

Calculul dornurilor

Calculul grinzilor precomprimate de acoperis la o hala parter 1) Se stabileste profilul longitudinal si cel transversal al grinzii

2) Materiale folosite Clasa betonului (C40/50, C50/60, C60/75) fck,fcd,Ecm Rezistenta betonului la transfer: fck.0 = 0.8 fck + 8 



−8 N  2 2 mm  mm N

Limitarea eforturilor unitare in beton. Pentru evitarea dezvoltarii fisurilor longitudinale se limiteaza efortul de compresiune in beton in timpul transferului la valoarea:

σc ≤ 0.60⋅ fck( t ) Armatura pretensionata: TBP 12.9 (Ap, fp, fpk, fp01, fp01k, Ep) Armatura pasiva:S500 (As, fyd,fyk, Es) 3) Evaluarea actiunilor

4) Calcul static

Pentru grinda cu 2 pante, sectiunea critica (1-1) se afla la distanta:

X =

−h m +

2

h m + L⋅ h m⋅ tgα1 tgα1

α1 unghiul de inclinare al talpii superioare a grinzii h m inaltimea sectiunii transversale la marginea grinzii

5) Predimensionare Aria armaturii pretensionate poate fi predimensionata pornind de la starea limita de rezistenta a sectiunilor normale:

Toroanele dispuse rectiliniu in lungul grinzii se asaza, in sectiunea critica, respectandu-se prescriptiile de alcatuire constructiva si asigurandu-se un brat de parghie al cuplului fortelor interioare cat mai mare.Adoptansu-se intre axele toroanelor distanta de 40mm pe ambele directii, se poate determina eop

Forta de precomprimare:

Pm0 ≤ A p ⋅ σp.max

σp.max = min 0.75fpk , 0.85fp0.1k

(

)

Caracteristicile oţelurilor pentru precomprimare Rezistenţa la curgere fp0,1k [N/mm2] 1494 1593 1679

Marca oţel S 1660 S 1770 S 1860

Rezistenţa de rupere fpk [N/mm2] 1660 1770 1860

Determinarea eforturilor unitare in beton in fibrele superioara si inferioara

6) Caracteristici geometrice ale sectiunilor considerate omogene (ideale) np =

ns =

Ep Ec Es Ec

aria sectiunii ideale: A ci pozitia centrului de greutate al sectiunii ideale: momentul de inertie al sectiunii ideale: I i modulii de rezistenta W , W is ii limitele samburelui central

W ii rs = A ci rs =

W is A ci

yi =

Si A ci

7)Calculul pierderilor de tensiune instantanee 7.1)Pierderi de tensiune tehnologice - datorate lunecarilor si deformatiilor locale in ancoraje la blocare

7.2)Pierderi de tensiune datorate efectului tratamentului termic al betonului

7.3)Pierderi de tensiune datorate relaxarii armaturilor Valorile pierderilor de tensiune datorita fluajului armaturii pretensionate se evalueaza ca fractiuni ρ% din tensiunea initiala in armatura

8)Calculul pierderilor de tensiune dependente de timp

9)Forta de precomprimare

10)Verificarea grinzii la transfer Se determina eforturile in sectiunile 1-1 si 2-2

apoi se calculeaza tensiunile in fibra superioara si fibra inferioara: σcs =

σci =

−Pk.sup Ac −Pk.sup Ac

+

−

Pk.sup ⋅ e0p W cs Pk.sup ⋅ e0p W cs

−

+

M gp

min

W cs M gp

min

W cs

11)Verificari in SLS (stare limita de serviciu)

Cu eforturile cunoscute se determina tensiunile in fibra superioara si fibra inferioara:

σcs =

σci =

−Pk.sup Ac −Pk.sup Ac

+

−

Pk.sup ⋅ e0p W cs Pk.sup ⋅ e0p W cs

−

+

M gp

min

W cs M gp

min

W cs