Jim Keith Controlul Maselor PDF [PDF]

Zitiervorschau

dlf"-*{?a!-

|im Keith

CONTROLUL MASETOR Ingineria congtiinfei umane

Traducitor: Crina Boitor

Pentru locuitorii

planetei a noua

Dupi publicareacir{ii mele Controlul minfii, Controlulglobal" am fost contactat de multe persoane care defin informalii noi privitoare la controlul fiinfei umane, atat cercetitori in domeniu cit qi persoane care sunt convinse cd au fost abuzate de citre agenliile secretegi de citre alte organiza{ii. A devenit astfel evidenti necesitateaunei dezvoltiri qi completiri a cercetirilor gi concluziilor mele inifiale. Rezultatul s-a materializat in carteade fagi. Ca de obicei, am fost ajutat substanfial de prieteni, de divergi cercetitori in domeniu gi de asemeneade citre cititori. Doresc prin aceastasi aduc mulgmiri indeosebi familiei mele, care tolereazi cu multe rebdareorelemeletirzii de lucru qi stilul de viafi necesarunor asemeneacercetiri precum gi editorilor mei, cirora le sunt proftrnd recunoscitor.

,Ce norocoqi sunt conducitorii fiindci oarnenii nu gindesC'

AdolfHitler

CAPITOLUL 1 Originile controlului

CUPRINS

...........7 Capitolul l. Originile controlului.. C a p i t o l u l 2 . I n u m a n i t a t es u b m a s c ap e r f e c 1 i u n i i . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . 9 '.....'........18 Capitolul3. indobitocirea prin invillmAnt.. '..".."27 Capitolul4. Institutul Tavistock..... .........30

Capitolul5. Inoculareaideologiei.. Capitolul6. Pervertireasexualitilii

........44

Agenlii eiitelor mondiale sunt de mult timp angajali intrun rizboi impotriva omenirii. Licomia este principala motiva{ie a acestui razboi, o li.comie care cuprinde intreaga planetd gi toli locuitorii ei; dar recent s-a ndscut o filosofie care si justifice aceasti li.comie. Este vorba despre principiul manipulirii maselor, care are ca si scop final, controlul fieclrui aspect al vielii - inclusiv alterarea

C a p i t o l u l 7 . C I A g i c o n t r o l u lf i i n l e i u m a n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 3 Capitolul8. Estabrooksgi candidatulmanciurjan............................68

percep!iei omului asupra realitalii inconjuratoare si asupra lui insuqi. Deqi clorin{a de a controla estecunoscuti inci din zorii istoriei

Capitolul 9. Camera de groazda doctorului Cameron....................85 Capitolul 10. Implanturile electronice9i Dr. Delgado..........."..........89 .'.....100 Capitolul ll. Devenind un robot...

umanitilii, se poate vorbi despre un focar important emergent in Germania celei de-a doua jumitlli a secolului XIX. Pe mlsuri ce

Capitolul 12. |ollyWest giCentrul pentrucombatereaviolenlei......109 ......112 Capitolul 13. Legaturi ocu1te........... .-...12L Capitolul 14. Consolidareacontro1u1ui................. Capitolul 15. Rizboiui de gherili contra minlii.............................124 128 Capitolul I 6. EmancipareaAmericii: ProiectulMonarch............. .......135 Capitolul 17. Claudia Mui1en......... ...........142 Ty1or............. Capitolul 18. Brice ......146 Capitolul 19. Katherine Sullivan.... despre Monarch......................158 relatarilor 20. Evaluarea Capitolul .....164 C a p i t o l u l 2 l . A s c u n d e r e aa b u 2 u r i I o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . al Ininfii......' electronic .......167 Controlul Capitolul22. .......186 Capitolul23. inchisoareamin[ii.... .......192 Capitolul24. Rizboiul electromagnetic......'...... Persinger...... Capitolul 25. Planul ........196 Capitolul26. Rizboiul din domeniul paranormal.........................199 Capitolul 27. Conectareaelectronicl a oamenilor.................. .......207 Capitolul23. TehnologiaDreamscape.................. Capitolul 29. O lume cu un singur creier............

EPILOG...... Publicalii..-.

.....218 ......226

........................23s ........................237

aceasti tari se dezvolta tot mai mult din punct de vedere industrial gi militar, devenind cea mai mare putere a Europei, se desfhgura simultan gi o revolutie in gdndirea filosofici gi gtiinfificn germani, o revolulie carein mod paradoxal seva raspdndi Ia nivel global cauzdnd schimbdri tehnologice pozitive, dar gi coruperea a nenumS.rate generatii. Conform uneia dintre surselenoastre: ,,Trecereabrusci de la o reiativi. slabiciune politicl la statutul de putere mondiali gi de la insecuritate economici ia prosperitate s-a dovedit a fi o mare presiune asupra viefii publice precum si asupra caracterului populafiei Germaniei. Rispindirea filosofiei materialiste era generalizati in intreaga lume la data respectivi, iar dorinta de putere nu se limita doar la granila Germaniei, efectul ei coroziv fiind extrem de puternic mai ales intr-o !ard.care nu era obiqnuit[ cu puterea".' Un efect al acestei transformiri, a acestei ,,idolatrii a puterii", a fost o transformare negativa a psihologiei gi a gtiinlelor inrudite cu aceasta.Spre sfArgitulsecolului al XIX-lea, paradigmele umaniste sunt inlocuite cu o filosofie gtiin{ifici care este folosita nu pentru o inlelegere profundd a omului, ci pentru a justifica un nou feudalism 9i a se constitui intr-un mijloc efectiv de control. lnclinarea psihologiei citre materialism a fost inlesniti in mare

8

Clontrolul mqselor

parte de opera psihologului german Wilhelm Maximilian Wundt. Wundt era profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig. in 1875 a pus bazele primului laborator de psihologie, ac{iune care ptni la urmd avea si rlstoarne orientarea umanistd a psihologiei. E interesant ci existi dovezi care atestl faptul ci bunicul lui Wundt fhcea parte din societateasecreti a Iluminafilor, fiind astfel foarte plauzibil ca gi herr profesor sd faci parte din acestgrup. lA[rndt, a respins-categoric nodiulea--ca qmulare*un suflet fi o q_ellr-nfgllqpf,s-fq,1rdn.Dincolo de aspectui fizic care il deosebea de restul viguitoarelorplanetei,el considera ci omul nu estealtcevadecit un animal. Aceste idei impartagite de Wundt, se datorau influenlei deosebite a puternicului gurerr]1lgqlglelCt din gdndirea germanl, care a inceput cu Schopenhauerin prima parte a secolului XIX, fiind ulterior exaltat de ci,tre Karl IVIarx. UrmAnd aceasti linie de gAndire, o perspectivi in psihologie care a devenit cunoscuti sub numele de structuralism, Wundt a pretins ca toate cercetirile psihologice si se ba-e-e strict pe studiul reactiilor gi funcliondrii corpului. Adevirul

un ciine, simultan sunAndun clopolel. Dupi multe repetiri, se putea stimula salivaliadoar prin stimulul auditiv al clopogelului. Alte experimenteefectuatede citre Pavlovimplicaurecompensarea cdinilor cu mAngdierisau pedepsireaacestoraprin provocarea durerii. Folosind acest gen de abordiri, Pavlov a dezvoltat tgoria s,aiesprq reflexelecondilionate. El a demonstratc6 animalelesunt motivate prin modele de rS.spunsuricondilionate,gi ci aceasti condilio nare p4.1[jgdusa_in msd 3r1rfiqial. Rezultatelelui Pavlov nu au trecut neobservatede cltre iqgl4sr_tt-sasiali co_4lelnlq_delti cu acesta,nici de cdtrec-dce_ aye4rsi ii urmeze. Note: l. N,,Grmany-History Since 1850'l EncyclopediaAmericana. New York: AmericanaCorporatiom, 1963. 2. Lionni Paolo. The Leipzig Connection.Sheridan,Oregon: Delphian Press, i988;,Grmany-HistorySince1850";Wood, Samuel9i EllenGreen.TheWorld of Psychology,a treia edilie, www.prentincehall.calwood; Weiten, Wayne. ,,A new Sineceis Born: The Contributions of Wundt and Hall'i Psychology: Themesand Vaiations.Atreia edi1e,http://psychology.wadworth.com/book

despre om, sustinea Wundt, poate fi stabilit dgal_pgn_lqiiloace rUggallisigle: misurare, analiz6,gi diseclia corpului. Dupi ce Wundt a infuzat gtiinlele psihologice qq_abordarea sa materialisti, mulli oameni de gtiinfi gi o mare parte a membrilor clasei conducitoare, trateze fi infele umane ca au-aiggt-ruI94dLce-surlr-indreE4liti-s5. pe niqte bucili de carne, gi ca un plan general de acliune chiar au inceput si faci acest lucru. Doctrina psihologici a materialismului s-a rispAndit rapid cu ajutorul a cel pulin d.SUazCel_sjJatru.delaboratoare create de cdtre studengiilui wundt, intre anii 1883 gi 1893.Existau mai mulli acolili ai sii care intoxicau cu ac domenii cp11gxqprecum4liinfele edlrealiarBJe. Paradigma materialista a lui Wundt va infec_taqp_gi gindirea_celor mai mulli psihologi, psihiatri, educatori gi ,oJoiogi influen[i care i-au urmat in secolul XX.2 \l4rl dintre cei care au urmat linia trasatd de_eitre Wundt a fiost lusul Ivar-rPgtrovici Eavrov. pavrov o serie de cerceti,ri in d-onngn:lgllsrciJorde-conrror, " "-i..tu.t

utirizdndin principarc6ini pentru acestestudii' In experimentuld.eveni, d; faimos,pavlovhri.nea

CAPITOLUL 2 Inumanitate sub masca perfecf iunii

O laturi a manipuladi-ern€tridi, dezavuati odata cu trecerea timpului, este filosofia gi tehnica :ggeniei(N. tr. ,,teorie care preconizeazd, ameliorareapopula{iilor umane prin misuri genetice; alegereapirinlilor, sterilizarea,interzicereaprocredriietc.,folositl de rasigtigi fascigticu scopulde a creagi viefui pe pamant,doar o rasapuri de oameni").Aceastaesteincercareade a ,,perfectiona" omul prin mijloace genetice: incrucigare selectivi, sterilizare, manipularea materialuluibiologic,gichiarucidereacelorconsiderati necorespunzitori. Studiul eugenieiigi are originile in Germania,undevain cea de-adouajumitate a secoluluiXIX, fiind alimentatde preocupirile

10

Controlul maselor

r4rssefii e!!9_to_Lkishprivind pu{tatqa rasiald arian6. Rudolf Virchow, patolog gi politician, a iniliat in l87i un recensimant al etniilor, lqqiillld--c,? majoritatea germanilor provin dintr-o descendenti purl, nordici. Rezultatele studiilor sale nu au confirmat aceasti teorie. Conform lui Virchow s*o-lgiiq e,r,4inceperea nordicizi.rii populaliei germane decizute.l Popularitatea teoriilor eugenice a crescllt tot mai rnult in Anglia, prin munca lui BEI_eis-_Galton, ve4$or,al lui QhafIeEDariuin. in 1869, Galton a publicat cartea Hereditary Genius (N.tr Geniul ereditar), pe care profesorul de antropologie Darydd Greenwood, de la Universitatea Cornell, a considerat-o ,,o dare de seami, total imparliaii, privind aristocratia ereditari, care a devenit primul document modern al migcdrii eugenicecontefilporandi Qqlto_na fost cel care a lansat dezbalejea-janAlgq!ve$usdohAndit'l care continui in forfa gi in timpurile noastre, argumentdnd pentru prevaienta caracteristicilor innascute asupra abilitililor dobAndite. Qaltptrera de parere ci rasa uman5, pa3te fi imbunitiliti plin incruci$are sglectivi =:_._* si extermina_rgac,elqr ngpolrivlli. Gaiton a afirmat la un moment dat ci doregte ca e.ggenia sd 4."lli ,ggUglg,viltorului'1 in perioada urmitoare, cu ajutorul demersurilor precum lrglectul G.-eao4plqr__Uman, care igi propune descifrarea intregului ADN, speranla lui pare cd incepe sI se concretizeze. Teoriile lui Galton au fost parlial influentate de cercetarea arborelui genealogic al familiilor nobiie din Anglia. El a observat ci persoanele pline de succes sunt inrud.ite (o teorie aristocratici a inteligenlei). Pe baza acestei convingeri, a agezatdin punct de vedere teoretic, aristocralia pe un piedestal genetic, pledAnd pentrL o societatestratificati, sau un sistem al castelor;at6t in r\nglia, cAt si la nivel global. insigi originea numelui acestei teorii tradeazi orientarea sa. Galton a derivat cuvAntul e_Eggltcdin termenul grecesc,,eupenes,, ceea ce inseamni .n€cg! blne'l Aceastd ridicare in slavi u .1"ir"1.,, privilegiate, a fost unul din principaiele lxotive pentru care eugenia a gisit un suport substan{ial din partea aristocrafilor, atdt a celor din Europa cit gi a celor din America. Astfel erau justificate desconsiderareagi parazitareamajoritilii oamenilor (a maselor) care

Jim Keith

11

le erau,in opinia lot inferioaregi nimic altcevadecdto turmi de animale.2 - il-e!Cl-1904 au fost infiinfate, la Colegiul Universitifii din Londra,catedrelede Eugenie9i Eugeniein societate.i"-?"U! L29 u fost fondat LaboratorulGalton pentru studiul nafionalal eugeniei. i! aAUl-l 905. i n SUA-.Eas-\iliaSo-ekefelcr-qi--Q-ql4 e€lq au infi i nlat Ia Cold SpringsHarbor,New York, Oficiul inregistrlrilor Eugenetice geqetica(nimeni n-q.mai unde gi in prezentqgstudj34_ig_qgntingalg qp-ir1-i gltgenie), qi indrizne-ge ii * igjlul_ 19f2 s-a desfhguratprimul Congres Internalional de Eugenie, Ia Universitatea din Londra, prezidat de rectorul universit i1,i:i,- . ulg,ilt t iftple1ci" erg91[ql t_"t_Qbellg! -P4r w! n. {icg p-r-e$edinli ai congresuluierau: Primul lord al amiralitilii, \l{!ryJ-qn ebgrchill M. vorr Gruber (profesor de igieni la Universitateadin Munchen),Qr. Alfred Ploetz(pregedinteal Societdliiinternalionale pentru igiena rasiali), C-harlesW. Eliot (preqedinteonorific al Universitilii Harvard), gi inventatorul telefonului, A-lexander GrahamBell. - Al doilea CongresInternalionalde Eugenies-a desfhguratin 1921,sponsorizatde Secretarulamericanpentru comer!, I-I.484 Hqg,r-grgi de rectorul Universitilii Clark, al Colegiului Smith 9i al Institutului Carnegie.Alli suslinitori ai eugenieiin aceaperioadl carevor fi prezenli ulterior pe scenacontrolului maselor- includeau mulli membrii ai Societilii Americanede Est, in specialfamiliile Dullesgi Harriman. Otn tg07 panein 1960.maimult de i00.000persoaneau fost Este puli n p robabi I sterilizate eugenetic i gpcitel-Q*dg {aledhluA. al nazigtilor,si fi fostposibilein lipsateoriilor caacliunileeugenetice eugeniei.Acesteteorii au fost popularizatede citre savan{iiqi mass media britanici, gi finanfatede intereseleamericanesi britanice. de cercetare in laboratoarele Acliunile brutalealenazigtilor,efectuate rizboi tnondial, s-au doilea de-al in cel concentrare de lagdrele 9i oameni.a de soldatcu victime evaluatela sutede mii .- Sllrdiile--elgqlel!1qe-g-e-rnune au fost organizate 9i finanfate rii-Lo-rdi-q-me-dicinA, bancar de citre Fundalia &-oskefellergi par Institutului substanliale gi politicl. Acegtiaau acordatburse in_4us-trie

12

Controlulmaselor

de PsihiatrieKaizerwilherm precumsi Institutuluide Antroporogie, Eugenieqi Ereditatedin Munchen.Acestadin urmd a fost condus de citre psihiatrul fascistelvelianErnst Rudin in subordinea cul se aflau Otmar Verschuergi Franz J. Kallmann. Ig_!93-2. E.nrt Rudin a fost numit pregedinteal Federatieimondiale a eugeniei. Fiaanlarcacercetdrilordin domeniul eugenieiq fqqt-Cpqtdt_4_de IIer i:rG erman_ia,dq lungul . a"t a -J-Aoruu}[o e,aue.Roekefe _a i " fiind invocatargumentulci rdzboiulnu ar -r!-ondial, trebui si fie un impedimentpentru qq$et4reaStirntr6S4. Studiiiedin cadrul Instituturuipentru eugenieKaizerwilhelm au fost finantate inrlral de -c_atre Gustevlqslpn von Bohlen und Hatbach, qeful trustului de armament rcrr'rpp,gi de citre Jagrqs L'_o--qb' din familia de bancheriKuhn-Loeb. Rtrde]elui Loeb,fam,ia peruurr--ergt partenerr de afaceri ai rui wilriam Rockefelr.erin &_!gq&_ul!qry Acestia au facilitat [.rru."u in afaceri a unor membrii ai familiei Harriman din SUA; de asemene"pur"*r. implicali in domeniuleugeniei.s Deginu secunoscpreamulte despre ceeaces_apetrecutin acea perioadl in laboratoarelegermane in domeniul qgilrahdgimental si qpahriierglqrtdui, existi totugi unele indiciiig_igg3 a fost arsi_elidirea Reichstagului german. Conform binecunoscuteistratagemede_ gasi a * +up ispigitor, un pacient d-ezechilibrat rlental, olandezuli4ari'us Van der Lubbe, a fosr arestatgi acuzatpentru aceastiincendiere. Rapoarteleprin*rrr.. il caracterizaupe Van der Lubbeca fiind o

.ur",ouguboi* rl vehicula,d;; y".:l^u, ;;.P;':ilffi

::::tilil: Insi in trib_snat, Vander pefeq,cu:slut_alr_ftLr;;l;;.r* rispunzandcu greuint luUfe In cea de_apatruzeci.gi.douazi a procesului,Van der Lubbe a manifestatbrusc o schimbare ..."..uUiia. A 1".;;;,;# ,;

eqelle-"!,."Iau Apoi ;::H?,tT,l!;;H?-+:*:ttbrusc acerut si in apatie'

van der Lubbe fl-::t"'u: qi apoiexecutat. " ulterioareau revelat Evenimentele itl:"t-d"-nat au fost cei care Reichstagul. au incend.iat ltlzistii Nu este ":o^Ii:u

procedee-de,par",eu#IJ:,::x*:::::n:ff ":*r"#

.Iim Keith

13

tot agacum s-a petrecutgi cu numerogilapi ispasitori,in perioada urmdtoare.6 Dupd ce Hitler a preluat controlul in Germania, structura organizalionalia lui Rudina fostincorporati,ajungandastfelsi faci parte din mecanismulmaginii politice naziste. Rg4i" a fost numit qEIA.EI gi echip a lui sau aliturat ; eful gqcjclallr naziote_{e,lgEg4_Ilr O-peraLiuniiEreditatea-prezidafa de Himglgr, grup care avea s[ instituieinfamelelegi nazistealesterilizirii. Unul dintre angajaliilui Rudin a fostlo-se_f Mcngele,cunoscutgi ca,,ingerulmor{ii'] care adevenitcomandantmedicalla Auschwitz, unde a efectuatacele ingrozitoareexperimenteinumane asupra prizonierilor. ip_1-9_!6,a apdrut programul care a precedat faimoasa operafiSn_e__ClA de contp! al minqii MKULTRA, lansat de ci.rre Institutul de psihiatrie din statul New york, fgndat_,-dc csgsdiul n. Institutul era supervizatde lqprymjl Masonerieide Rit ci.tre D r. No Ian D.C. Lewi s, repre_ze n!ant\d_qp-g14!iygl _mas oneri ei pentru cercetirile despredemenlia praecox(l.l.tr.schizofreniade mai tdrziu). Programul a fost condus de citre winfred overhulser, un francmasonimportant, gi supervizatde citre spitalul sfdnta Elisabetadin washington,D.c., unde aveausd se desfhqoare multe din experimentelede control al minlii aleCIA. i!-!943, Overhulsera devenitpresedintelecomitetului OSSpenqq_opelu!Adefalql_ui", unul dintre pl1g1glg_progfgmg, pg{fq*€g$rAlUl $ingr instituit de citre agenfiileamericanede informa[ii. in anul 1936,asistentullui Ernst Rudin, Dr. Franz Kallmann, dupi ce a fost demascatin Germaniaca fiind pg jumdtateevreg,a emigratin SUA,ulde_g&:4at Departamentulde Genetici Medicala al Institutului de Psihiatrieal statuluiNew york, fiind de asemenea fi!an1a1,{9S4_ftq membri Ritului Scolian. in prefala studiului si,u despreschizofrenie,finanlat de ci.tre francmasoni,Kallman scria ca cei afectalide aceastd. boali erau ,,o sursadin cale proveneaumulli criminali neadaptagi... de cea mai joasi speli. Cliar gi cei mai devotaliidealurilor de libertate ... ar I urai--{e-ri-qi!l daci acegtianu 4r, n0ai_exista'lin continuare acefr adiuga: ,,Am rezerve cu privire la necesitateaunor programe

*'

14

Controlul maselor

eugenice diferite pentru statele democratice gi cele fasciste N!, eltsli diferenle biologice sau sociologice intre un schi-zofrenic democratic si unu,l dintr-qn stat totalitar'li ' Dupi cel de-al doilea razboi mondial, Otmar Vershuer _ cel care a furnizat fondurile necesarepentru experimentele lui Mengele la Auschwitz, a fost angajat de citre Biroul de Studiu ar Ereditatii

Uma1g.fod+ de sltre-Ror\gfeligain Darlemarc_a. iui n,,ain,

.- vershuer gi Kallmann au participat ra fond.areaSocietd{ii Americane de Genetici Umana, care este in continuare activi.. Kallmann a fost ales director al acestei organizalii, pozilie pe care a ocupat_o pini in 1965. SocietateaAmericani de Geneticr umana e51eprinciparul responsabil pentru actualul proiect de 3_qiliar4e d_"_ dqlqii_d"fruirr,t Proipplu!_G^plquttlyi,flman - cu sediul la Cold Springs Harbour, centru istoric al studiului american al eugeniei,care ocupi in prezent atenlia mass mediei.

Meritianalizati.reia(iadintreps{liCt_f i.a_bI4qg_ic,1g1_euge.rr-ie. Corpul principal de controi in domeniul psihiatrieil"-arrgriu "rt" Asocia{ia Nalionaii Britanica pentru Sinitate Mentali (Nefr4FI), infiin{atd i1t 7944, gi condusi inilial de citre Montagu Norman, care era instabil psihic, antgrigJ conducd.nd banca Angliei. Acest grup se intxlnea ini(ial la regedinla lui Norman, situati. in Londra, unde acestagi ministrul nazist al economiei Hjalmar schacht se intdlniserr in anii 30 pentru a pgne Il cale finanlarea lui Hitlqr. NAMH reprezinti o redenumire gi cosmetizarenecesari pentru relaliile cu publicul, a consiriurui Nalional de Igieni Me'ture, urru dintre primele organizatii care a suslinut energic programele de eugenie la nivel mondial, grup care a colaborat amplu cu adeplii germani ai eugeniei,inainte de cel de-al doilea rrzboi mondial. putem observa cd aglusful_i_aglltg! psihjqlrie -{e !fite!i. {gscinde direct

dtl, rylit\{4le slts-rioarededrc_4t-e_esgqql% la fd ;;;

maioritatea

oamenilor politici din SUA, formatori de opinie in lara lor, provin din familii care se manifestau activ in favoareaeugeniei. - in 1948,NAMH gi-a unit forlele cu ONU si Institutul Thvistock, institut rezultat dintr-o colaborare indelungatd intre psihiatrii gi agenliile britanice de spionaj. NAMH si Tavistock au organizat un congres Internafional al senetetii Mentale,la Minrsterur Sa"natatii ai'

Jim Kefth

i5

Londra.Aici a fostinfiinlati Federa{iaMondiaida Sinitilii Mentale, cu scopul de a coordonaopera{iunilein domeniul psihologiei, la nivel mondial. Ca pregedinteal Federa(ieiMondiale a fost ales careerade asemenea generalulde brigadl Dr. ]ohn RawlingsReese, qi conducatorul Institutului Thvistock.Co-pre;edinte era Frank Fremont-Smith,ofilerul medical gef al Fundati"i Vqgy,_gfgq{g1ig a programului careulterior aveasi fie principalasursa-definan(areNAMH CI4_desontrolal minlii, MKULTRA. Printrevigepregedintii gi de la Institutul pro-eugenie psihiatrul activistul se numirau Tavistock,profesorulCyril Burt; Dr. Hugh Crichton-Miller, unul dintre fondatoriiTavistock;Sir David Henderson,psihiatrugi autol al lucrlrii Ps7chiatryandRaceBettermenf(Psihiatriagi imbunitllirea SocietSliipentru rasei);Lord Thomas|eevesHorder, preEedintele Familiali; Asocialiei pentru Planificarea a a Marii Britanii Eugenie Ei psihiatrul suslinitor al nazismului, Carl G. fung, care a fost gi psihologul familiei Dulles; Dr. Winfred Overhulser,reprezentant de Rit Scqlian gi Dr. Alfred Frank Tredgold,ce ficea a! \_4,aqoqgggi parte din Comitetul pentru Sterilizaredin cadrul Ministerului Snnitdliidin Anglia. DeEiorganizaliile9i activigtiice promovaueugenias-aumascal bine dupi infrAngerealui Hitler, miasmalagirelor de concentrare plutea inci asupra subiectului. Aceleagi programe ce linteau cu aceleagipersoane elim14arq4-jndiv?ilqr_iqferiqry_4q-g-o_ntinuat, in funclie sau cu succesorii lor. {ctiyfual-in, -bAo-urilq-faruiliei pJntm Eugenies-a metamorfozatin Societ-atea AgkfellerfLrua, Sociale.s Socie-tat-@+erltnr-StudiulBiologiei Degi au fost linute secretfali de cAinii de pazi ai mijloacelor cele mai influente ale mass media, p;ogrgmele-de eugenienu au fost niciodati aqg!4te,programelede sterilizarefhrd consimllmdnt fiind aplicategi in prezentin multe ![ri. Doar recent a iegit la iveali informa{ia ci programelede sterilizarea celor considerati necorespunzitori saucomportamental din punctde vederegenetice pala !n anii )!f!, contilujlt s-a_g{9te gi-in Fra{a in Seandjlavja 1u In acelagitimp, iUtir-ilehmiia.treia au continuatsafie implementate programemasivgde sterilizare$.ri consimlimAnt. Practicareaeugenieia continuat gi in Australia,unde pesteo

16

Controlulmaselor

rpie {e femej cu ,,dizabilitili mentale"au fost sterilizateincepdnd c-uanul 199L.Comisia pentru Drepturile Omului 9i Oportuniti(i Egalea descoperitcn agfost ef-egtuate 1043de opera{iide sterilizare dintre care ds4r_Lzau fost aprobatede un tribunal,conform legilor Australiei.Esteposibil ca numirul acestoropera{iisi fi fost de f4pt de,,c6tevaorj'lmaimare,deoarece au fostinregistratedoar operatiile careau fost efectuateprin intermediulcaselorde asiguriri.e * jl l2l-!,judecdtorul Curlii Federale,GerhardGesella estimat ce-irdeeqtsll ultimilsr aqi", intre i00.000 ;i 150000 de,,persoane g1 v,e_qltLqi_gqizute_4u f_o,st,sterilizate in cadrul unor programe cu fi4anlarefederali in SUA.Gesella declaratci ,,un numlr indefinit" de persoane sterilizate au fost ,,constrAnseilegal" si accepte ' sterilizarea.ro - Unul dintre primele grupuri linti ale sterilizirii in SUA a fost populatla nativi aqlericane. Conform cu cele spuse de Ruthan Evanoff,intr-un articol intitulat ,,Dreptulla reproducere;i sdnatatea Ia loculde munca".Perqnsamb[qcelpU_U25%dintre femeilenative aflatela vdrstaprocreirii au fost sterilizate,degipopulafiatotali a indienilor estemai mici de un milion. Rapoarterecenteestimeaza ci procentulde sterilizarein cazultribului Cheyennede nord, este {e 80o/o.'r O justificaredesinvocati pentru practicareacurenti a eugeniei este eli4inarea violenlei din societate.La ora actuala,milioane de dolari sunt alocali pentru cgr-=c"e!C% -mod3litdlilor de control aJigl-e-qlgiprin-glUloacegenetice.in 1992,un raport comun a fost redactatde citre AcademiaNalionali de $tiin{d impreuni cu Consiliul Nalional de Cercetare,intitulat ,,intelegerea gi prevenirea violen{ei".Printre instituliilecareau finantatacestraport senumiri. Centrul pentru Controlul Bolilor,Departamentulde ]ustifieal SUA gi FundaliaNafionali de $tiinin. Acestraport1eqg_!q4ndi ca trebuie efectuatemai multe studii asupra,,factorilorgenetici9i biologici implicali in infracliunile violente",sjsgfnqd de asemeneaci. rata mai marea criminalitilii in rdndulbirbagilorde culoaresedatoreazi unei predispozigiigenetice.t2 $i in Anglla existi preocupiri similare. Recent,Ministerul Sinntllii a demaratcercetirilepentru studiul unei aga-zise ,,genea

Jim Keith

17

delicvenlei"numiti ,,FragilX'l Conform publicalieiLondonSunday una din 259 de femei deline genaproblemi Times,st gl1r_CidCry-ce Fragil X, care cauzeazio lipsi a proteinelorin creier,degenerdnd intr-un comportamentantisocial.Oficialii din domeniul sinitilii pldnuiescinitiereaunor cercetlri in mas-aextinsepentru ca femeile caredelin aceastigeni si fig-Ayedizate.$i convjNgli ayerlezq,'3 Note: 1. Hillel and Henry. Of PureBlood.New York: PocketBooks, 1997 2. Tweedy, Michael, "Francis Galton: The Man and his Science," Universitl 'A Look Back at Eugenicsi' The of Calgary Course Notes;Reilly, Phillip R. GeneLetter, Volume i, issue 3, at www.geneietter.org/;Lapon, Lenny. Mass Murderers in White Coats (From Harvard to Buchenwald:A Chronologyof Phychiatry and Eugenics);Kuhl, Stefan. The Nazi Connection-Eugenics, American Racism, and German National Sociaiism. New York: Oxford 3.

^ 5. 6. 7. 8.

9.

UniversityPress,1994 Chaitkin, Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'E/R, octombrie7,1994. Lapon Chaitkin Meerloo, JoostA.M. TheRapeof the Mind: ThePsychologyof ThoughtControl, Menticide,and Brainwashing.New York: World PublishingCompany,1956 Chaitkin Chaitkin; Reisman, Pbd., Judith A. Kinsey: Crimes and Consequences. Arlington, Virginia:The Institutefor Media Education,Inc., 1998;"Editorid: Ernst rudin, 1874-1952:'American Iournal of Medical Genetics,volumul 67, numirul 4; Chaitkin, Anton, "Population Control, Nazis, and the U.N.!" "More Than i,000 OZ Girls/Young Women Illegally Sterilized" by Michael Perry,decembrie15, 1997,Reutersnewsservice

1 0 . Mehler, Barry, "In GenesWe Trust: When ScienceBows to Racism,"Center for the Study ofPsychology, ThePublic Eye,martie 1995 Evanoff, Ruthann, "Reproductive Rights sna Occupational Healthi' revista WIN, fragment nedatat t2. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On

il.

Childrenl' PeterR. Breggin,M.D., fragmentneatribuit

t 3 . Neill, Patricia, "Mass Testing for 'Delinquency' Gene," Parascope,la www. parascope.com/main.htm

Jim Keith

CAPITOLUL 3 indobitocirea prin invifimint

A existat un asa-numit ,,bau-bau" ideologic care a subminat educatia americand in primii ani ai secolului XX, avindu-l ca lider al migcarii pe Daniel Coit Gilman, primul pregedinteal Universiti{ii ]ohns Hopkins si al Institutului Carnegie. Gilman a studiat la Universitateadin Berlin intre 1854 gi 1855, in perioada cdnd a predat acolo si Wilhelm Wundt. D3p3 Gi]Aar], viziunea materialista q_lpi Wundt as-Up,ramin{iifi sufletuh'i - chiar a lipsei acestuia - va domlna gAndirea celor mai influenti pedagogi amqqlaqt. Bezultatui a fost ci imediat dupi. aceea,cjgli au fost conSiderali ca semlnind cgjgggll_de laborator, buni de pugi in acvarii de studiu, caracterul lor fiind modelat dupi bunul plac al ,,educatorilor" totalitariqti. Gdndirea lui Gilman a mai fost influenli de inci o ramurd a filosofiei germane: acesta era_membru i{r socie_tatea _skLtll6 Bones. Skull & p_ones qculti, carerealizeazl.periodicritualuri, esteo socie_!a!g avAndu-gi sediul la Universitatea Yale, gi care a fost denumitd ,,cea mai puternica organizatie din SUA1 Pare incredibil, dar este posibil ca Skull & Bones si fie o faladi a celei mai ascunsedintre organizaliile secrete,glanU_meIlurninatii. Organizafia germani de la care Skull & Bones a imprumutat carta dupa care se ghideazi, a apirut la un an dupa ce grupul lui Adam Weishaupt a fost alungat din Bavaria, Ei, mai mult, una din inscripfiile aflati in sanctum sanctorum al membrilor soiietntii de la Yale este aproape identic formulatl cu o ceremonie citata in cartea Dovezi ale conspira{ieit, o lucrare timpurie care condamna actiunile Iluminalilor, scrisdde Robison. La fel qa IlUmilati!, iniliafii Skull & Bones se referi la grupul lor ca fiind ,,Ordinuli' (p.oof, of Conspiracy). De la infiin{area sa, aproximativ 2500_Berla_4ne au fost admise i.n ace4q!4glupare secreti, condusi de la centru de un mic grup de familii apar{indnd Organizaliei de Est. printre acestease numari familiile all;n, Bundy, Gilman, perkins, Wadsworth, phelps 9i LoJ. Au fost incluse apoi gi arte familii care s-au imbogifit in secolele

19

XVIII gi XIX, printre care llargiman, Davison,Rockefeller,Payne, Pillsbury ;i Weyerhauser.Mai existi gi u.r1-altreilea grgp - carenu faceparte din organizalie - 9i care acfioneazi cgj4,tgggdlqr intre Skull & BonesEicercurilefinanciarelondoneze.Acestgrup include familiile {arb-g1g, Sqhiff,Guggenheimqi Meyer. Firi indoiali cea mai mare influenfl exercitati de Skull & Bones asupra lumii se realizeazi pfiq-i-ntcrmediulpoliticii. De la i_nqgpulql seqolqluucaru0LAmedttja fost preluatdde citre membrii impgrtaqJi ai ordinului, membrii ai familiilor Harriman, Bundy, Taft, Stimson,Bush gi altele,care delin acum controlul asupraei. Totuqi,nu va recomandsi vi faceliiluzii in speranlaci massmedia aservitdputerii va facelarg cunoscuteacestelucruri. Conform datelor wemii, membrii Skull & Bones au preluat conducereaUniversitilii Yalespresfirgitul secoluluiXVIII in timp ce Daniel Coit Gilman predaacolo,iar de atunci se poateconstata c4.lgl!-raglglii-UniversitdgiiYale sunt fie membrii ai ordinului, fie apropiali ai acestora. UniversitateaYaleimpreuni cu Skull & Bonesau furnizat din pIi n recru! i pel! I u sglyi-ciile ag_eggill,o1 ary_erlecLgde-s ecuritatej n existdndchiar un club al membrilor acesteisocietili sadn1-l_CfA secrete,conform Buletinuluipentru informaredeschisi.Termenul ,,spook- fantom6",jargon al CIA insemnAndspion. Ini{ial era de fapt o expresiefolositi la Yalepentru a desemnaun membru al unei societiti secretedin campus.2 Dupi ce a devenitrectorulUniversitifii JohnsHopkins,Daniel Coit Gilman a angajatun alt specialistformat de Wundt, care,deloc intimplator, era gi membru al Skull & Bones.Estevorba despreG. StanleyHall, carea preluatconducerealaboratoruluide psihologie al universitilii. De asemenea acestaa fondatgi Asocia{iaAmericani de Psihologieqi jurnalul American de Psihologie qi q ildrum4t cq{Leg_F1&b!-D-er{ey-p€dagsgprom otor-a.lNoii Ordini Mondiale gi membrq_alfniScari! qcrallg!9FabiSq. Dewey,carea devenitulteriorcelmai influentprofesoral acestui secol,a studiatde asemenea cu GeorgeSylvesterMorris, filosof de orientarehegeliani care igi luase doctoratul la Universitateadin Berlin cu aceeagi profesorica gi Gilman D_Syg"ufost prlqlre primii

20

Controlul nzaselor

care au promovat S-e{a ca Pe un mecanism pentru creareaunei ordini mondiale socialiste gi ca pe un fbrum menit sl intireasci .c_qq_fuLm]lalea_mgsfle_r,nu un loc unde si se inve{e despre cei trei ,,R'( N.tr. citiRe, scrieRe 9i aRitmetica) Ltl-U29-,Dgfygy-a declarat: ,,Copii caregindesc individuai.sqic{glmoIrr4 unei societali colective, care apare atunci cAnd toli indivizii sunt interdependenli'i Una din cauzelesuccesuluiinregistrat de sistemul de ,,educalie progresivd' aLlui Dewey este sg9!jsey9*4_fnaU-tgf[ a lui Rockefeller g.i-eamegie.Timp de multi ani, Dewey a fost pregedinteleonorific al ), infiintati in 1857.Acest grup a fost fondat ini{ial de un lobby al profesorilor, dar ulterior s-a aliniat repede la portocaliul afig psiho-politic ai ,,educatiei progresive" - un termen care sunl foarte frurhos da-r c:.re ascqnde dq fapt u\ modus operandi (N.tr. mod de operare) al tehnicilor *.-spllare a creierului promovate de citre sovietici. Spre sfirgitul secolului NEA acliona conform directivelor lui Dewey, sus{inAnd p{g!!irea. n.a4selgl cu* gcopul _t_q4nsformirii acestora intr-o unitate .q4l_eb!9, conform viziunii socialiste Fabiene referitoare Ia o lume unici. Il4gqpc!! aLl{_E4diq.l93a recunostea cd ,,Aceasti indulgenli libertini aflati deja pe cale de dispariiie trebuie distrusi in totalitate, iar noi to!i, inclusiv,,proprietarii" trebuie si fim supusi unui control social accentuat'l Aceasti viziune a unei lumi unice persistl in continuare in materialele curente ale NEA, in prezent fiind plasati in contextul unei viziuni ,,liberale'iGrupul adopti mai nou urmltoarea declaratie de intenlie in cadrul revisteiNEA: ,,profesorul ... poate ."*ffi foarte mult pentru a pregiti inimile gi minlile copiilor pentru clgpg13lgx gl r$glggelg4glgbela ... b:erful organizatiiior care vor trebuie sa se afle gcoala,profesorul asigura @ gi invllimintul organizat."l Un alt student american al lui Wundt a fost fames McKeen Cattell, care i-a fost gi asistent lui Wundt in Leipzig, intre anii 1883-86. Cattell a fost profund influenlat de catre Francis Galton, fondatorul eugeniei. iq-1gqt, Cuttell a preluat departamentul de psihologie al Universitilii Columbia, gi gi-a petrecut restul vielii rispindind -doctritr. tri Wundt qi a euge-nieiprin intermediul a

Jim Keilh

2l

nenumlraterevistegi lucriri editategi scrisede el.a Acegtia,impreuni cu alli malgrialigti de inspiralie wundtianlgi de Rqck feller, CarII ggre persoane i n favo-are agl-qbgljzerg.! n antate=, i gi allii carelrnlgauspreoprimarea$i inducry XX. i1 in secolul educaqiaSUA complet !g@Le, au remodelat Pl l pe carel-au urmat a culminat cu sjlualia de azi a educalieiirt in caremajoritateaabsolvenlilorde liceu sJqt S_U,Llamjlla-fl,tuturor, persgAggna[ahete carenu sunt in staresl facl nimic altcevadecit si spuni doar ,,da"lui Big Brothergi ecranelorsalede televiziune. Din punctul de vedereal celor ce vor sa controlezesocietatea, existamulte avantajeale faptului ci populalia este menlinuti la un nivel ridicat de prostie,clci cu cdt o persoanaestemai pulin inteligent[,cu atAtestemai susceptibilila contrglulvenitdin exterior. in_plgzg$, unul dintre principaleleprogramecare se ocup[ cu slgj31gg_glglglglglp{q e_ducqliepoarti o diversitatede nume, precumMasteryLearning(inva\areaefcienta),Educaliauniversald, CorpulcomunaI educalieisauEducaliaorientatdsprerezultat,care sunt denumite generic Gg"\_499(N.tr. lelurile mileniului trei). Acestelegi au fost legiferatede cltre B_illClirtoqidg9;t iutbeftii-!*i gertj pglrata e9ucat,ieicaresuslggau Ag*efeUCr auprodus !-q!9.{_e Gja_ls-?Q00. Promovatede AsociafiaNa{ionalda Educaliei,lucririle se refera la programul Goais 2000 ca fiind ,,un plan educa{ional bazat pe teoriile controlului d" @ gi terapia realitdliil' Astfel, sJglgl programului este pur 9i simplu €' in loc ca eleviisi deprindi abilitetilegcolarepe carele doresc majoritateapirinlilor, Goals 2000 gi derivaliile sale pun accent pe ,,abilita;ilede adaptarela viald", ,,educafiavielii de familie" gi mediului".$uatd ,,gestiunea ir=l it timp ce "cqdet"t. "t sunt favorizatediversetendinle ,,de cooperare'linclusiv ilg@u gngjdgi caresa pregiteascdterenulin favoareaeugenieiiqginte.a csp-ilslui,cum ar fi acceptarea homosexualitnliigi a libertinismului, gi avortulca formi de contraceplie. Unul dintre programeledin cadrulGoals2000carea fostadoptat in 40 de state ne poate oferi o idee privitor lg$gfqlfdgg4iCi" aqacum va arataaceastain scurt timp. Estevorba despre 4!Sg11c3ne

22

Controlttl maselor

- programul ,,parinfii ca profesori" (PAT), o denumire mult mai adecvatapentru acestafiind ,,profesoriica parin{i". Conform acestui program, fieearui copil i se asociazi u-nsgfugl9oual, dupi carepoate fi urmirit intreaga via1i, in timp ce un ,,educator parental" viziteazl, elevul acasdde minim opt ori pe an, pentru a verifica daci mlmica gi taticul ii dau lui junior tranchilizantele qi daci igi fac datoria de a-l programa pe acestaca si devina un robo{ei cuminte. O alta ramuri a programului Goals 2000 este,,Op;iuneaOregon" care a fost adoptati la data de 5 decembrie 1994 in unanimitate de voturi de citre cabinetul Clinton gi membrii grupului de congresmeni din Oregon. Acest program a fost dezvoltat de administralia fogtilor guvernatori ai statului Oregon, Mark Hatfiled gi Neil Goldschmidt, fiind redactat sub conducerea lui Neil Goldichmidt, Inernbru al Cllntslgl Trllaterale. Printre cei care au suslinut acestplan se numiia

Selafii-lxlerrrc, 3LB-anerlt4gndje]e,ai @rs fundatieiCarnegie $i ai CorporalieiRAND.Unul dintrescopurile principale ale Opliunii Oregon este tfanzilia lirri a copiilor din gcoli spre viitoarele locuri de munci, perioada de ucenicie fiind asigurati de cltre marile corporalii. O alt5. prevedere a programului Oregon stipuleazi ca to.ti copiii nisculi in acest stat si fie centralizati intr-o uriasi bazl de date. Toli pirinlii care asteapti un copil trebuie s5.urmeze cursuri de formare parentala. Dgg*cs gopilu_lmgge_!4co_ala.profesorii gi

administratoriivotefectuuuiritJ.do-mirifl"-pro,*ltlet9l4r"" d4q[- familia este potrivitl fentru a cre$te=c-op$fl.Familiile care sunt considerateca fiind necorespunzitoare, saucaremanifesti.un cgryrp_grtament,,negliienrprivjnddezvoltarea'lpotfi dqstr-1r_qq-teQre dlgpq{e_apel iar copii trimigi la casade-espii sau la alte institutii aflatesub tutela statglui.s -- ConlucrAnd la r ealizareaplanurilor decplfrolsqcial, probabil cel mai distructiv curent in cadrul instituliilor educationale este dlstribgifgl.F _ryg9i,a_medicaggl_t{of llqe- elevi. Aceste medicament., in speciii egf"t"-ttcjlR{atr,-*"i i"ioiite in mod curentpentru copiii din gcoliledin SUA.Ritalin,un stimulentfoarte periculos, genereazd., conform Oficiului pentru Reglementarea Administrarii Medicamentelordin S.U.A. (DEA) fenomene de

23

Jim Keith

adiclie mai periculoase decAtcocaina. Acesta produce de asemenea, o gami largi de efectesecundare,inclusiv greali, insomnie,.stoparea creEterii,ticuri nervoase gi potenliale leziuni pe creier. - O estimare actuali a numirului copiilor drogali cu Ritalin este intre trei gi cinci procente, adicl peste doui milioane de coPii! Deoarecemajoritatea copiilor cirora li se administreaze Ritalin sunt dintre elevii de sex b3.igi, se estimeaza ca intre tA{laplgegttc masculin din scoliledin S.U.A.intre virsta de gasegi PaisPrezeee 4ni prin cu Ritalin. legumi intoxicare sunt aduqi la stadiul de Acest medicament este administrat datoriti unei P1ggPry funclioniri proaste a creierului care ii face pe copii si fie ,,!iperkinetici" sau,,hiperactivi'1 in cele mai multe cazuri, -c!p!Lqg$t a_f eg!g{tq[{e_g!ry_p19fesor!i,careinmajoritateacazurilornusunt calificali absolut deloc si puni un asemeneadiagnostic medical. citrehuie sifie re-olvrte Principaleleprobleme cares-epresupune cu ajutorul medicamentelor sunt clasifi cate ca fi ind .{entia-defi eitari (ADD), 9i Atenlia deficitari datoratl hiperactivititii (ADHA). in fapt, nu s-a dovedit nrSfgdate gq qce!te_4&g!!Cg existi s,i-altur-tdeva {gcilin imaginalia bolnava a a$a-zi$ilor medici gi sociologr, fiind in schimb o combinalie de probleme destul de comune la copii, incluzind incapacitatea de concentrare, nervozitatea, neastAmpir, intreruperea celorlalli gi probleme disciplinare. De asemenea,Blt anom;ll i i cerebgdla soci ate cu s:a degqS$Ia!=fxiste.nlg-Weunei 4PD" pe-,r-ADF_D, degi s-a demonstrat 4pArilia unor tulburiri de in relalie cugn-ele funclionare a creierului, i@, a administrare indelungatS. fr^.l"sului Ritalin gi a at_or caz-wi de

r. - Slrylg4ele pe care.ed

te

pot de fapt si nu aibl nimic de-a facecu defectecongenitaleale creierului,precumse susline,fiind asociatecu o seriede alli factori mai putin misteriogi,printre care: nutr;ilie, furnizati de pirinli fie prea siraci, fie I - P-Io-4EtA. iresponsabili,sau manipulali ei ingigi cu privire la o alimenta{ie corecti; incurajali de ojndustrie aliment , focalizata pe comercializareaunor produse ieiine.4i-akagitgare(in esenli adeviratellturi plinedeindulcitori,chimicale,substanlecancerigene

24

Controlul masektr

si pesticide),in locul unor alimentesanitoasegi nutritive. Z4h;1tr!, p-S$jgldglg_e13diqy!-gl11$-i-Si pot fi un factor cheie in declangarea proceseloretichetateca ADD sauADHD. z- - lbleyfZfClgx jf celgb[q_-rtr{.lo4cemedia. Se estrmeazi ci copii petrec in medie gaseore pe zi in fa{a caiculatoruluisau a televizorului, fapt care p{ovoacaintentiog4t o {!4qi4uq1ga duratei 4!e$rci. stimulii vizuaii ce seschimbala un intervalde trei pdni la cinci secunde,slinnuleaziintenlelrat agitalia,iqdqg4ldU1copilului oreaelic-d€-risp-unsla reclamelerespective.Ne mai mirrm oare ca acesticopii nu semai pot focaliza? 3 - un alt aspectnegativar culturii media pop esteahrrndenlade c:g[1g11sexualgi ytolerla irnaginilql risplndite prin televiziune, tlme-igqlllrdc9-extre_rqde_violente, cum ai fi Mortal Kombat,gi supra-saturatlcu versurlplng_{qalo-lea1e @, gi aluzii seIq4le.Existi multe stgdii care demonrtr""re iuot"r .a introducereateleviziunii in cadrul unei comunitd(i are dryp!-gftgt agbhg 3e!9l9lde \aolen{i, in decurs de cdliva ani. Vd pot oferi un exemplu privitor la orientarea curenta a mijloacelor media care au in vizor copiii. La un moment dat, agteptandintr-un birou, am fost surprins si descoparo imagine a_u:reifemeicomple_fgoalein timp ce risfoiam o_revistn de binzi aeunate-nuruaa", pe carenu o mai vizusem d. -,.rltl urriffit. de mine gandul de a condamnanuditateafemininn, dar astfir de imagini pot ajunge sa-deyreze-sp.pilulajgns la v6.rsrapubertilii, iruurajandJiberrinismul, de genurceruipromovat de Hulh Hefnea el insusiun acolital lui Alfred Kinsey,sus{inatoral eugeni-ei. I -Earniliile care au imbrdliqat ideile personajulu! Dr. spock sgg_qglg$glrygy_4€_.sunt o alti sursade probleme i., .. p.ii,.ft. disciplinacopiilor. Pentru copiii a c5ror model esteTupac, Ice-T, KISS sau Marilyn Manson, a ciror fants "

atter&ntarapid;3i,!;$qdq;';";##*tTtri'iT'ii,: cuvAntul,,pauzl!"nu va puteafi o ac{iunedisciplinari eficienti. -, _ C.grrlql1gl {gdgs al pe!4_!lgr cu copii. Economia este asrfel structurataincdt ambii plrinli de reguli trg-bqrq*q4 fie sclavi cu 4ormi iotreagi, rimanind pufin timp pentru contactulcu copiii, indiferentde laudeleadusesistemuluide Rapegate Bill(N.tr.ur"ri. r"

Jim Keith

25

scandalurilesexualein carea fost implicatBill Clinton). Situaliadin familiile cu un singurpirinte estede obiceiqi mai rea. 6 - Practic,existi o problemi cu insigi natura invilimdntului publ i c, care n1{gggrqjs4zi copii sn__14y4-e_gi I 4_ff !99 T_!a creativ, gentru-..L-se--€anfqrmacu mqdiul qxlerlor c.Lii-isfuclriteazi Eu personalnu agdori si mai indur inci aseminitor gge! i,n_qh!so1i. o data condiliile inregimentirii gi imobilizdrii - stdnd la o masir inconfortabill, cu miinile indoite gi gura inclegtati timp de mai multe ore,in fiecarezi - condilii, pe careIe suportdcopiii in ;colile nu asfi delocincdntatsi fiu din nou forlat sipublice.De asemenea, mi tArisc ochii gi si memoreztexteplictisitoarede moarte,pe care nici un adult normal nu le-arciti weodati daci ar aveade ales.Date nu estede mirareci oricecopil cu o brumi fiind acestecircumstanle, de inteligenli 9i energies-ar revoltas,iar trage insistentcu ochiul 5 sprelocul unde igi line tatil sduarma de vAndtoare. Acesteasunt qq9tg4b,-caqzebgele.ale dezvoltlrii sindromului ADD gi ADHD in gcoli,srmptornepentruJare g4icg"$er{-egggpforg_{q4_9p9n49lt!i. Un exemplu Slelin sJ_cs_Ltg_{t dramaticprivind rezultateleintoxic[rii copiilor cu medicamentes-a petrecut pe ?0-apr{rg_l-999, in Littleton, Colorado, unde doi tineri in pelerinenegreau ucis rAndpe rAnd i2 dintre colegiilor iar apoi gi-au pus capit vielii. Eric Harris, unul dintre acegtitineri, fusese respinsla inrolareain marind doar cu cinci zile in urmi, {up-aee-la rgglutalg-eu-efl a! ci i-au fqslllgietlse-antidepresiv€: fl uvoxamine un compus chimic asemindtor Ritalin-ului. q@gjaulglex, RevistaAmericanl de Psihiatrieprecizeazici,,Observaliilenoastre confirmi eficacitatea fluvoxaminei(Luvox)in tratamentuldepresiei dar sugereazici acestmedicamentpoate induce diversemanii la pacienlicirora li s-auadministratdozenormale."Raportulmedicolegala ardtatcd Harris prezentaun nivel ridicat de Luvox in circuitul sanguinin momentulclnd qi-aimpugcatcolegii,iar prieteniilui au declaratci acestaincercasl renunlela folosireamedicamentuluiin ziieleanterioareatentatului.7 Nu existi nici un indiciu cum ci aceasti intoxicare cu medicamentea elevilor se va diminua in viitor, ci se intrezireste chiar contrariul.

26

Connolul maselor

intr-o adresi trimisi de iames Basco citre Asocia(ia Nationala a Consiliilor Scolare, acesta afirmi: ,,Pot vedea in bila mea de cristal ci pfojescrii-secolrrhri XXI nu vor fi pregdtili in instituteie de educatie cum se petrece acum, ci mai degrabi in rlr_s_titlJl-e_fqrmate dilL_t1-,qg4e e_4ugg(le,gredicjnl si farmacig. O buna "4!o_algqgr_ parte din pregltirea dascililor va fi dedicati insuqi{:qjsihol_ogiei $i plho_far_macologiei,care vor jgrpulernici pe fig.q4Ig_profesor s4__adlqtnisgsz-s_lqg4ige;1lgltg care sI influenteze invltarea si comportamentele legate de invalare'l 8 Nici nu am fi surprinqi daci s-ar petrece aga ceva, fiindci raspA.ndirea'educaliei progresive" nr,l a1g9_A!g9l_e4g5SI9C" r1daad! reg;irne[qleg elevi]q r Note: 1. Sutton,Antony C. Americai SecretEstablishment. B1llings,Montana: LibertyHousePress,i986;Lionni,Paolo.TheLeipzigConnecfion. Sheridan, Oregon:DelphianPress, 1988;Millegan,Kris,"TheOrderof Skull& Bonesj' Parascope, la wwrv.parascope.com/main.htm; Robinson,John.proofsof a Conspiracy. LosAngeles: Westernislands,1967 "GeorgeBush,Skull& Bonesandthe NewWorlc 2. GoldsteinandSteinberg, Order:A NewAmerican View,"Internationai EditionWhitepaper;Millegan, parascope Kris,"TheOrderof the Skull& Bones," la www.parascope.com/ main.htm 'A Samuelson,Eric, Brief Chronology of Collectivismj' October 1997; Sutton; Lionni; Stormer,john. NorreDare Call It Treason...25years Later. Liberty Bell Press:Florrisant,Missouri, 1992;Allen, Gray. The Rockefeller File. SealBeach,California:'76 Press,1976 A

5. o.

7.

8.

Sutton;Lionni "Sinister Oregon Plan Underway to Control Children & Familiesl,paul Richmond-Srgftf lngsla www.sightings.com Scanlon,Dana S., "Menticide Against the Children of America," The New Federalist.mai 13. 1996 Weller, Robert, "25 May Be Dead in School Shootingi' Associatedpress, April 20, 7999;American Journal of Psychiatry,September,i99i; KCNC News4, Denver,Colorado,mai 4, 1999;Reutersnewsservice,May 6, 1999 Basco,lames, citat in Packard,\/ance. ThePeopleShapers.Nov york: Bantam Books,i977

CAPITOLUL4 Institutul Tavistock Institutul Tavistock este unul din focarele importante ale Influenla sa se faceresim{ita prin mass-media' c-ontxdului-maselor. instituliile gtiinfifice, corporalii, guverne 9i armatl' Se spune ca 999ryte Tavistock, care rcpr ezrnti oJglabal4fe--1!!I9- Jqlvrc,r!l*e-, laordinul 1921 in creat fost a bryte4-iSCji.ingfrluJele {e pgihiatrie, I.rrstitutul-JRegal al- e&S-eq{gr Internationale' RIIA rye14-b-rrlqr (cunoscutgi sub numele de ChathamHouse)' RIIA esteugul din fondat de componentelegrupului britanic @' Rhodes' Grup ul Masa i mpe{ q!!slu! englezI i !q tp {gle. !q3!9!'- Q-eqrlRotundi, ce are o mullime de filiale, a'Qg!-qsl-me!-?1x!gsusfit1ilor' in acestsecol'4ggl-ggye5g rnpfrdielgnls Tavistockfunclioneazi

i"bu^.'"o.slbvenl*lgr jat:{"_f:gjll'"t:$:t"3tle:ssqrsde W,rr.r"f a" fr."r q!g!i!oe

silbve.tliisubstanliale ni. gii -"tto? aTtor

Fiind initial condusde ofilerul al serviciilor secretebritanice' maiorul John Rawlings,Institutul Tavistock? foslggjectat incd de la inceput ca qqls,nllU-qdAnalar pentru conltglglssglslplanetar folosind ,,trupe de goc psihologlqd',un termen inventatde Reese' A;affirrup; de $ocin halatealbede laboratorseramifici precum un evantaiplanetar,penetrAnddiverseorganizaliipentru a implementa productivede citre strategiorganizafiei' politici considerate Nucleul Tavistock este format de agen.tiai sertgLtlg s-qt-t-e!e hidrei psihiatdei Uqg1199,ftulglryqgi, carecolaboteazS'cu c1petele ia-urel-rqandial, pentru a atingedoui scopuri: (i) O otdi"" qo"414 in care statelenalionale sunt ""i.a abolitegi existi un singurcentrude controltotalitar' , sau folosind (2) Simultan, conlrolul psiholog o metodl liberl: (n't. traducere in termenulinventatde ei, ,,societry'' de structurareexacti a relatiilorsociale).Pini 9i materialeleoficiale sasprecontrolul global aleInstitutului Tavistockrecunpscor*ienla!:ea I al mintii oamenilor.

28

Controlulmaselor

psihologul german Kurt Lewin, unul dintre !f-ggql-f$2, creatorii relelei serviciilor secreteamericane,OSS, precursorul CIA, a preluatde la ReeseconducereaInstitutulrriTavistock.Lewin a fost unul dintre p.!!qti_ US11nitoriai UliijZanlra-rrr1glar pentru reprogramarea atat i, folosindun modus operandimai mult decAtsimilar dteen"lgi!0g!o"i. ,,OrdoAb Chao", itl,;,e11l.\np d*"ptt n-ksp;k pt il te" . Teorialui Lewin a constituit origineagi definireaconceptului prezentatin carteaFutureShock(n.t. $ocul viitor), scrisi.de Alv4 &flSf,gqla-bqatsr-a,lln$itulului Thvistoek,degiToflier promoveazi. ideeaci deconstruclia culturali.actuali giaducerea tuturor indivizilor la unul 9i acelaginivel estedoar ceyaaccideota!.N.uc_stg aga. Perspectivaadusd in discutie, avAnd semni.turaInstitutului Thvistockeste o metodologierecurenti pentru controlul minlii la nivel global gi programareculturali in secolul XX. Aeeasfa*dsprogramqre qfldlvidului in vederea @re, se realizeaz:a prin induce-tea_,accstuia intr-o stare puternica de Egc ob!!ng!Agri! traumatizareqi torruri. Dr. Wiliiam Sargentde la Institutul Thvistock,desprecarese spuneca la datarespectivrlucra qiincadrulp_rggrsrnultl_CJ{dg_.ptli-o!_gelle|gg^!!JgA,in carteasa din 1957,Battlefor the Mind - A physiologyof Coversion and Brain-washing(Bataliapentru minte - o fiziologiea conversiei Sispalariicreierului)elaboratapebazateoriilor lui Lewin,declara: ,,Unor oameni cirora ie-a fost suficientde mult perturbati functionareacreierului,prin inducereaintention4ti sauaccidentali. q-f4slt--13{nier-sa-u=Sseg;F{e{-Li}*ggggJgq.gbqqrygloaseidei. - Cel mai frecvent rezultat provocat de asemenea perturbi.ri, este t&i il o sugestibilitatemtriti. $ani,f9stdrile-in cadrul-grupurilor sunt uneori caracterizatede tW", gi apar cel mai adeseain timpul r@,9i in generalin perioadel"a;-;;.. pglgol,care mdresc anxietateagi prin urmare sugestibilitateala nivel individual si de masi."

-- In ti mpul celui de-a!{gllgqtazb oLmondial, Institutul .Ibvistock a coordonatDirectoratulbritanic de rizboi psihologic,pistrAndu_

.lim Keith

29

gi apoi in continuareorientareamilitari. Ageniii de la Tavistock au infiltrat agen{iilesecreteamericane,institutele de psihiatrie, industria,massmedia 9i organismelepolitice,convertindu-leferm spreindeplinireascopurilorde control globalurmirite de organizalia mami.2 Agenliprovenilidela Tavistockaufostprezenlila fondareaunor centreinstitulionaleprecumCentrulpentru$tiin{eComportamentale Avansateal Institutuluide Cercetarede la Stanford,$coalaSloande Ia MIT, $coalawharton de Finanle gi AdministrareaAfacerilorde Institutul pentru Cercetiri Socialede la UniversitateaPennsylvania, ia universitateaMichigan,precum 9i alte localii. ReleauaTavistock a influen{at de asemenea9i grupuri precum Esalen,Corporalia RAND, Institutul Hudson9i FundaliaHeritage' il @ul dintre plglgl!]g-esenfiale ale Institutului Tavistock cg-intenlia de s-fgge constitueo rnterventiela nirc posibj.Lins-taurareaNpii-Qtdinl-.Msndiale vizut| ca un intreg unde j9-erp@qr-e*aidlurd-ul-qi- va -d!sparca $i posihiIi taten lib e-tlglgq de q gandi_llbe1vs,g_q4ulqti.Acest plan a fost pus in aplicarede citre Laboratoarelenalionalede antrenament,care sponsorizeazl prosramele de,,intilnir-e' 9l--rS:.ttlltliZ.1gl,--4-"-SfgP, implicate qi aPo1-relgnstruirea e: I in distrugerea p eig,onnljgg!--l4d1udua"le |.@"'d"'"igrqpuIui.Seestimeazacimilioanedeoameni au fost supugi acestui gen de ,,procesare",inclusiv cSi-nralrnglti d-trrlre--gglldssalqrli-qqrpgr-atillo-rsloieiali*di4-D-eBartamentul de sgiJgggA-Ug*Sf$19:-:gt]g3.lilnstitutulNatinn2l2lFducaliri' O"gi tl se face reclami ca fiind mijloace pentru eliberare personall gi organizafionali,programelede sensibilizaresunt 9i o lider la norruele unealti eficientd pentru @ gupUlCi, precum a fost demonstratfiri tlgadl, prin utilizareaunor metodeasemlnatoarela nivel de grup in cazurile secteilui charles MansonEia lui Jim|ones.3 in publicaliile sale, Institutul Thvistock este invariabil pgrt-retizat.ca ,g fi-ild organizalie non.politici, insi minciuna este eyl{e{Itq.Drept exemplu,unul din proiectelerecentealeorganiT4liei este SMARTCARDS,un program pilot realizatin colaborarecu

Jim Keirh Universitatea Metropolitana Manchester, ig 4gme]q Comisiei pg-r_opsne. Acest proiect careare drept sgp i.ryg€stqgt.u-.11llegului rqt_9r,rg-pg1rongblygi_pgfqqeqe,inclusivstudiile,cursurileabsolvite gilocurilesalede muncdpe un singurcardde identitate,sedesfijoara t.l prezentm eu.op , cu scopul de a facilita crearea-unui s,EJqls€ggrrplslqlqgrdial _strieteqntrpl4! 4 Ql_reglqrteltat. Note: years of the TavistockClinic. London, l. Dicks, Henry Victor. England: l1[1 Routledge& K. Paul, r970; worfe, L., "The Tavisrockroots of the Aqriarian Conspiracyl"EIR, iunie 5, I9g7; Coleman,Dr. john. Conspirator\Hiirarchy, !h1 .St.oryof the Committeeof 300. Carson City, Nevada: America west Publishers,1992;"Tavistock-TheBestKept Secretin America,'attavinstitute. org/index.htm 2. chaitkin, Anton, "British psychiatry:From Eugenicsto assassination,,'ElR, octombrie 7, 1994;Steinberg,leffrey,,. Antici-patorydemocracy,:Sritrirt Tavistock Institute brainwashedNewt." EIR, ianuarie 12, 1996 3. "Will You Allow Child to Be SpiritualiyMolested?l'The NewFederalist 4. EDRU, Educational Development and Review Unit white paper of the TavistockInstitute

CAPITOLUL 5 Inocularea ideologiei

Nu ni sespunedecit c3Cqjg-91_dolgsSjqglig. probabilceamai

efcienti*metodi de"esnt+oldescoperitd vreodata este pur gi ,,-ptr. managementul informatiei. Aceastr tehnici consti. in ascunderea i{rformatiei, rispAndirea de informalii false ,",, -1d"rirrfo.i-"4 atreql&nalg_gCtrt.e astfel incdt gll"tgg cu care_avem de_a face

qi*trgl-e care*ne modelea?5viata se n se pe deplin. Acesteperspectiveingelitoaresunt proiectateasuprapopurutlffin dtugsg qtjgace de gomunicarq,dar in primul rdnd prin telera_zlire, fadts,flmejrrtisticq, ?iare,revistegi internet. Edward Bernays,prieten apropiat al lui H.G.Wells,unul din paqreglaa-tii Noii ordini Mo-ndiale,ne ofera o mostri a unui model de gAndireelitistd referitor la subiectulc'ggg]ulrl1-pftn mass_!le.dia. Bernaysa redactatmai multe lucrdri: Crystallizingp"bli, Oiio,

31

(CristalizareaoPinieipublice) (1928), Propaganda(1928) Si The Engineeringof Consent(lngineria consimfamdntului)(1955). in Bernaysscria: carteasa,Propaganda, misura ce civiliza{ia devine tot mai complexi, au fost ,,Pe inventate gi dezvoltate lgllgg!4q_lg$rce prin care poate fi prin inresimentati opini3-,pu_b&i. Prin prisi-iiiisi-tr7Ere, intermediul telefonului,al telegrafului,al radioului gi al avialiei, ideile pot fi rispAnditerapid, chiar simultan, de-a lungul intregii Americi. Nevoia pentru uqgll€In*i_n"iZtbil este din ce in ce mai mult demonstratll' ,,, Mj$rle ne sunt modelate,gusturileformate,ideile sugerate gi suntem guvernati,in principal de-aameqfd_esplg_Ege nicj nrr am eq?_{Lrgs{3$.lndiferentde atitudinilepe careo persoanaalegesi le condilie,esteun fapt bine stabilitca in fiecare adoptefali de aceastd act al vie{ii zilnice (fie acestadin sferapolitici sau ceaa afacerilor, a conduitei sociale sau a gindirii etice), sunlcm-dominal1-de_f4 care reprezinti o fracliune infimi @, din cele 120 de milioane de locuitori cAt numiri populalia lirii. Acegtia sunt o mdni de oameni celg__l!g9ggr_o_!$e&_ gr_e4lalegi qe1lAggri?elrzi t!2alele sociale masele.Eisunt cei caretrae s , carecortroleazaminteapublica,cei carestlpAnescfortelesociale$i creeazinoi metodede a supltlgji ghidalumeal' Bernays era departe de a dezaprobaaceasti manipulare, susfinandci maseletrebuiesi fie controlatepr_inpropagandi: ,,Manipulareainteligenti gi congtienti a comportamentuiuigi opiniilor organizateale maseloresteun elementimportant intr-o societate democratici. C-gi care manipuleazi acest mecanism nevizut aI societifii constituieuqsysro u4ic,_r!1ry-i!.il legi41fullui, careesteadevnrataputereco are_di:rjararrqa$I_q' Bernaysa participat de asemeneali la p:gtggl4fegplogramglor c. Nu estedeloc surprinzi.torca el UCficane ae r;zt'"i p. a fost pus la conducereareqeleide comunicalii CBS in perioada timpurie a acesteia. Eaetqgl-cucial carepermite controlul mass-mediagi folosirea ei drept instrument de propagandi estedreptul de proprietatetip r-n-auapol. U.n procent de 989odin cele 1700de ziare cotidiene din

u'

32

Controlulmeselor

SUA sunt delinute de llei,g!4in de L5 co-rB_Sfalii, iar Time Inc. are aproximativ4096din incasi.ri.Cele trei mari re{elede televiziune: ABC, CIBSgi NBC inci delin majoritateaaudienlei.I Ac[iuneamonopoluluiesteconsolidatiprin qjlgggg_dg_eengol aditionaleli sistqe&glgqante. Acesteainclud apartenenfagefilor gi editorilor mass-mediala grupuri precum C_onsiliulde Relatii q E4tqr_e-Skull_& .Bsqeq, Q94 isi_aJr i Ia1e1q!49i gr qp_91, !t_d-q-rU erg. Mulli din membriiacestororganiza{iifacpartedin altegrupiri elitiste inrudite,acestea fiind sociale,politicesaude afaceri,qslryI4ndg$&l unor acliuni cogle411e a conducltorilor din umbri. desfi$urarea Calitateade membruin una saumai multedin acesteorganizaliieste practic necesaripentru a puteaaccedeIa celemai inalte niveleale succesuluiin Occident. Ne vine astfelin minte declaraliafollulurdirccLtoralCiA*Wlltiam CSI-by,degi la momentul respectivel vorbea desprecomunitatea agentiilor secrete americane: ,,Din punct de vederesocial, cAt qi profesionalacesteasunt grupate, formind o_fraleqrl3te_peeeduita.Membrii lor mininci impreuni la restaurantelelor favorite,dau petrecerila care sunt aproapedoar ei invitali, familiile lor sunt inrudite, astfelincAt nu trebuie si fie tot timpul cu garda sus. in aceqt,q,rgdqe_jgp3f-l_-din qg_r! g: _qral_g]qll d_e_ Iuqsa__abiSnuiQform dndu-9i astfel g_vlz!g! e r11et4gggbg-dlstorsiog3!3jtgp1e_?qcsterlumi. Viala 4gbli pe care o triiesc devine norma de referinti.pentru ei, acegtiaajungtld si pr_iveasci de su_s_-spre via{a restului cetile-nilor'i2 ScriitorulG.William Domhoff afirmi. urmitoarelein carteasa. ThehigherCircles(Cercurileinalte): ,,Elita puterii a creat gi dezvoltatdomeniul extraordinar al relaliilor publice la o scari impresionanti. Unii dintre primii practicanti ai acestei arte au ajutat la imbunitalirea imaginii industriaqilorgi bancherilorlipsi{i de scrupule,allii s-auspecializat in modelareaimaginii companiilorgi mentalitaliirelativla acestea. Din punct de vederefunc{ional,dspg4eotS.rtele de rela{iicu,p-ublicul a marilor companii, in cooperarecu fi-rmelegigant specializate in relalii cu publicul (care deservesccorporafiile),aq_dCygruL-un sl$g.m,. d--e_ gyg4lzary_rrngdig!al claselor superioare, alertAndu-se $i

Jim Keith

33

contracardnd cea mai micd remarcd sau publicalie care li se pare suspecta. Q,r4;!{p1, opinia public4 epte foarte bine monitorizatl', evident cu ajutorul experlilor gi oamenilor de 9tiinll din domeniu^ social din universitilile finanfate de cltre marile corporalii gi fundalii. Opiniile care ies din tipare,odatd detectate,sunt contracaratedur {e ++-

..."' un brarajde mqtgllalesc Infiltrarea mass-medieide citre agenliile secretea inceput concomitentcu formareatrusturilor de presi americanein ceade-a douajumitate a secolului.Una dintre primeleoperaliunide control incununatede succesale mijloacelormedia a fost lansati in 1919 odati cu creareaRCA (SocietateaAmericani de Radio) de citre MorganGuarantyand Trust,GeneralElectricSi United Westinghouse, Fruit Company.in 1929,David Sarnoff,un colaboratorapropiatal Institutului Tavistock,a fost numit la conducereaRCA. La scurt timp dupl aceea,serviciile secretehritanice au demaratoperafiunea ,CameraNeag-ri'in c-li{ir9a-ReAdin New York,subcomandalui Sir William Stephenson(nume de cod: ,,Neinfricatul")Si a generalului Marlborough Churchill, rudi cu Winston Churchill. Generalul C_hurchillaveasi fie cooptat ulterior la foldarcaOqanizaliei Macy, careva fi folositi {gpt_lpgrygl€g4gu gp-eraliunileClA-decon-trol al minlii MKULTR-A.Toatecele trei televiziunimajore americane suntramuri ale RCA.a a intrat intr-o noui etapi in anii 1930, @ p.s!t-r9!-o-gic" . ar d @fa@ lui Christopher . Conform pentru mo4glqrea Simpson,autor al cirlii Scienceof Coercion($tiin;a constrdngerii): ,,Eierauuncercremarcabildeunit,formatdin birbali gifemeicare impirtiEeau anumite concepfiiimportanteprivitoareIa cercetarea comunicirii prin massmedia.Aceqtiacggde-fqgmassmediadrept q1-grqrymelll-pqltr-g lr3gggementut soctat, o*gfnq3 ce poate fi ulili4g-!! cadrul ggdliglglui soci4l;abordarealor considerind ci datelecantitative,in specialrezultateleexperimentelorgi anchetelor' sondajelecieopinie gi analizacantitativade conlinut sunt mijloace in ce relevi ceeace estecomunicarea, servindapoi aplicirii acesteia cadrulmanagementului social".s -maniPtrla'e mass-medin in perioada cind p-rograxnele-de

34

Controlul maselor

{nantate de Rockefeller se desf}gurau la capacitatemaximi, Biroul de Servicii Strategice gi Biroui Informaliilor de Rlzboi au inceput rac-Ig:t_t_{,e3_zcelor mai buni gi mai strilucitori" dintre intelectuaiii americani p entru i4{i.-e_r_q1 lg_qfacerile spionaj ului, p recum gi p entru infiltrarea agentilor in pozilii puternice in mass-media, politica gr-ggg54e{i. O cercetare a efectivului personalului de la Biroul Informaliilor de Rizboi care activa in domeniul mass-media la inceputul anilor'50 relevi urmitoarele date: .\gda_ctorii dela Time, Look, Fortune gi alte cotidiene, editorii revistelor Holiday, Coronet, Parade gi Saturday Review, editorii de la Denver Post, Times-Picayune din New Orleans qi altele; directorii de la Viking Press,Harper & Brothers gi Farr, Straussgi Young; doi cAgtigitori ai premiului Oscar gi un de{inltor a doud premii Pulitzer; pregedintele consiiiului de administra{ie al CBS gi o duzini de vicepregedinli ai unor refele cheie; persoana care redacta discursurile pregedintelui Eisenhower; editorul ediliilor internationale ale revistei Readeri Digest; cel pulin gaseparteneri ai unor mari agenlii de publicitate; gi o mullime de cercetitori importanli din domeniul gtiinlelor sociale ..., Eefuloperafiunilor de

re3lg jlggTygr.,1rr$ i nt19-1nr ! 12t! il_res2,trlr"" ;;;ii'il-g

coIit

de furnalismde la universitateacolumbia 9i fondatorurRevistei de IurnalismColumbia."6 i-n-anii 50. mass-mediaanericani era legqtq {!1qct de CIA, agentiafurnizdnd informalii ziarigtilor,in schimbul propriilor lor informalii procuratela nivel intern sauin afarallrii. Reporteriierau angajalide citre cIA pentru a liwa instructiuni Ei bani contactelor precum gi pentru a urma linia trasatade agenliein comunicatele lor. cIA a creat un program pentru agenli ce urmarea d.ezvoltarea abilithlilorde reporter. Este practic imposibil si determinlm cu exactitatenumirul jurnaligtiloramericanicaresunt in momentul de fatd pe statelede plati alecIA qi a altoragenlii,cu atatmai pulin pe acelaal asociatilor caredoar oferi din cind in candanumiteinforma{ii.intr-un articol sqrsjnl-!/7 pentru RollingStone,Ca-rlBqrnsteinaproximanum[rul acestorain aceape*riol4.aIa,_4-40. Bernsteinconstalaexisten{aunq!-1e14!!id9 lunga durati a

Jim Keith

35

agsfiei-cr': re{eaua€BS fostul director CIA, William Paley,Allen CBSEitotodati membrual CFR Dulles(fiind prietencu pregedintele CBSNewsintre 1954gi (Consiliulde RelaliiExterne)),preqedintele 1961,membru Ei el in CFR. Sig Mickelson,juca rolul de legituri al lui Paleycu CIA, folosind o linie telefonici directi cu Agenfia. D_ggElgrii-S:-gezentatoriide $tiri erau li* ei in legiluri cq-C-IA, conform aprecierilorlui Bernstein. Ziaristul scria ci ,,De-a lungul aniior, releaua CBS oferea acoperirepentru angajaliiClA, inclusiv cel pulin un corespondent externbinecunoscutgi cAfivacorespondenliasociali;de asemenea furzuza-gtre, CIA, oglslgndg.--nepgbliEa!9 din varianta, 6nali--a gefulbiroului $frilor; stabilindun canalformal de comunicareintre din Washingtongi agenliepermilind ca rapoartelecorespondenlilor CBS...slfie monitorizateregulatde cltre CIA' - NewYorkTimes9i publicistulacestuia,Arthur HaysSulzberger, CIA, a asiguratacoperirepentru membrual CFR,asociatfrecventeu ceipu{in zeceagenliCIA intre anii 1950gi 1960. - Editorul gef al publica\iei The WashingtonPosf, Katherine Graham,nrembruin CFR,eraprieteni apropiatla directorilorCIA. Duilesgi Casey,a angajatmai mulf reportericarelucraucu CIA. * Henry Luce,fondatorulpublica\illor Time gi Lfe,era pl1glgn c.11 directorul-CIA,Allen Dulles,trecdndcu vedereafaptul cl unii dintre reporteri sii participau la gedinlelede informare ale CIA. C.D. fackson,vicepregedintelaTime-Lift duceao viali dubli, fiind simultan gi o figuri importanti in cadrul op,eraliunilo1-4m.ericane de psihologic. 142!oi a postului de televiziune Conform dosarelorCIA, agqg(ig_{e*1tiri ABC a fost folositd ca atoperLqdeeitre agenlii CIA in anii 60. Bernsteina constatatci Eiurmitoareleagenliidegtiri au furnizat acoperireagentilor CIA: New YorkHerald-Tribune,SaturdayEvening Posf,ziareleScripps-Howardqi Hearst,AssociatedPress,United Press lnternational,SistemuldeDifuzareMutuald,Reuters $ Miami Herald. O alti modalitatede control a CIA se-realize-az{pri+detine{ea dtrq-._!q_ is-:g9-7, New York Times a u !qp1-!0fil93gg_!ggs_g_!oe3!g. declaratcl CIA delineapeste50 de stalii de radio, agenlii de gtiri, revisteqi ziare,majoritateaaflindu-se pe.s,te hotare.Multe agenlii

36

Controlul masellr

Q!4, $i pesteo miede cir{i 4" ageq!.i

@trylq

sponsorizate saq produse nemijlocit de catre CIA, au fost publicate de editorii americani. Avdnd in vedere aceasti implicare masivi, ar fi oare prea mult sa considerim cd mass-media americana, acest bastion al libertilii gi independenlei, face de fapt jocurile CIA? O altl modalitate de influentare a opiniei publice esteConsiljul P"Ul.t!a!ii, o agenfie non-guvernamentali scutiti de plata impozitelor gi taxelor, a1 c{rgi membrii fac in mare misuri parte

ajl lgry{g,n*ttttt

(qLB). Printreprogramel esusf inute Ul_191"e

de Consiliul Publicitilii, se numari @a glyg1rrS11luglg, inclusiv ,,Pacea mondiall prin legea mondiali" gi diverse ,,declaratii de interes public" ca{e prom_oveaziNa1ir4-!le Unite. $i institutele de sondaje contrib-uie la _1g[uqq]!area 9gr11ei pg!!ice; s-a demonstrat ci. intrebarile din cadrul chestionarelor s1t4j$&l_ale4luite_ i n ci t sL le cbJinaregpgqilri Ie do r i te si chh r mai mult, acestea sunt angajate in_ nlelipglgfga_dirgqt? a datglor sletisqge in favoarea beneficiarului cercetirii. in timpul recentei invazii sAngeroasea SUA in Iugoslavia, sondajele aritau cd un procent de 73% din americani sustin aceasti acfiune, in timp ce un

rg$j

""on.

i ut e&gC4_de_r4l! i_cu ni gtq pr Letg! i, Inatca e_iryrpre_un

chiar opusul, adici doar_ojrcime din americani erau de acord cu bombardamentele. $i gtiu cu siguranta ci eu nu mint... Probabil cel mai infam exemplu de manipulare a mass-mediei s-a desfhgurat dupi asasinarea pregedintelui american Iohn F. Kennedy. S-a emis atunci un proces verbal ai CIA datat I aprilie 1967, pe tema utilizirii ,,resurselor"agen{iei din cadrul mijloacelor media pentru ,,contracarareacriticismului la adresa raportului Warren' referitor la asasinarealui John F. Kennedy, o crimi pe care mulli cercetitori o plaseazi de fapt in cadrul agenliilor secreteamericane. pJl$f eitedalif4ilede-,respsts_illg_spilgeJe"acriticilorprivitoare la mugamalizarea din cadrul raportului Warren, su&e:ata-dsCIA, au fost mai multe stratageme inclusiv afirmalia-c+eercetirdetrnora di4!1q c riti cirrau gregite, ca iye4g lntqr_esefi nan g!a1-eiq.ce prjve$te gi cI conspiragie ,,o despre care se 99$Iglgrgrg4raBa,rlrlUi_\4larren,

Jim Kefth

37

consideria aveao atit de mareanvergurdar fi imposibilde ascuns'l Desigurci acestease petreceauin vremurile de dinai-Ilte4aparitiei ca fiind u4,,nebun a unei Perso44e @ conspiraJion!st". probabil in ultimul an, un alt exemplude raanipulare-:ne-dia penal, dosar de la un Clinton Bill ca I-a salvat pe preqedintele in timpul datoritl incidentuluice aveasafie cunoscutca ,,Rapegate'i Starr in Raportul numiti Broaddrick, Clinton, lui audierilor fuanita de corespondentul ca ,,|aneDoe #5" a fost intervievati in extenso NBC, Lisa Meyers.Broaddrick a afirmat ci in i98I, Bill Clinton a vioiat-o intr-o camerl de hotel din Arkansasunde lucra pentru campanialui electorali la data Ia care acestacandidala postul de guvernator.Aceastanu esteo declaraqieincredibili' din moment ce C-lilt-.ona-fosJacuzatde--viol 9i hir{uire -sexual6qi in alte 9s4zidil trecut, prima de care gtim petrecindu-sein timpul studiilor Oxford din Anglia in anii 60. Au existatmai salede Ia Universitatea mulli martori autentici care confirmau acuzaliilelui Broaddrick, inclusiv sora medicall care i-a ingrijit rinile provocatein timpul violului declarat.NBC a finalizatinterviul cu Broaddrickinaintede incheiereaaudierii preqedintelui,dut @t fiind impiedicatipini dupl terminareaprgcesului,ulterior povestea in acest media. qi mijloace de alte pr"r""t"ta d" WtrStr*t l""rnal, fel, Cp:rgfesulti publicul am Lmaginecorecti desprecompatibilitatealui Clinton cu funclia de pregedinte. N{anagementul media nu este intotdeauna neapirat atAt de dramatic. Simplul divertisment ,,circul",parte a sintagmei istorile ,,piine $i circ" esteo altl modalitate eficienti. \3T:149"" at difgrtirmentnlrri, u,, distrasatenlieoliniei publicede laproblemecu adevaratirrPortante a boglliei pe precumsalaeia,drgplgtilgo-!.lui, distr-i-butlg -e-chitabile masi a oamenilor marea pentru _glob,reprez,entareapoliticicorecti de citre elite. Aceastaeste una din principalele $i coqtrq.!_ul_m_edia utiliziri ale televiziunii, care in csen(i este o-rgls ajreEg3ldei - Precumaccentuarea sexualitilii, q@' violenla;i@ulati.

38

Clontrolul maselor

Referitor la djstragereaatenfiej opinieipullleade citre rnedia, un bun exemplu in aceasti privinli este iEpjg=pp_liJicd.a afro_ atrl_edcagllq{_p elII u _bq!_i s_t are_qee,npn] i ca_$l_pqlillge care a f., sr qglrtit"ili de elemente mult mai pu{in periculoase pentru ordin"" existentl, gi anume cqtgra_rgglg9le_&p_l drogurile $i -sportui, pregitind tinerii de culoare si-gi ia locul in lume ca dependen$ de droguri sau in calitate de aga-ziqiSteppin Fetchits (personay .o-i.." sintetizeazi trisiturile negative ale afro_americanilor). lurnalistul fohn Swinton - unul d.intre cei mai respectati profesionigti din brangi la data respectiva- a crescrissuccint ,iruu1iu, cu ocazia unui toast la clubul de presi New york, in anul lqq3. S,winlst a spusatunci: ,,in momentul de fald al istoriei ameriiane nu exista o presa independenti in su$. $i voi gi eu, cu tolii gtm uE^tu. lviE",-,.I dintre voi nu ar indrizni si-gi scrie propriile opinii sincere, cici daci. vreunul dintre noi ar avea curajul si faci u..urtu se gtie de dinainte ci asemeneacuvinte nu ar vedea lumina tiparurui. Eu sunt pldtit siptimanal pentru a nu-mi exprima opinia sinceri in ziarur la care lucrez. $i majoritatea dintre voi sunte{i pletili simiiar pentru acelagilucru, iar daci vreunul dintre voi ar fi suficient de nebun si_ 9i scrie pirerea sinceri,,acestaar ajunge pe strizi ciutdndu_gi un ait loc de munci. Daca mi-ag permite si pubric weo opinie sincera si adevirati la ziarul la care rucrez,in mai pulin de 24 d.e oreagrimane fhri slujba." ,,lieabaj-ryli$ilor

estes4 distruga adevdrul, sa minti deschis,

rep.ru.rt"rr.5, ,ed.fti-"r", ,Efffi

a, gi sd_qr . v3noa3lng_pepgru{ penrrua-$icdqtigapiinea de zi cu zi. Si eu si voi, gtim cu totii acestelucruri, deci ce--e_q!g'-cl+ qlggtl-anebu'nie,j ta qslern-peoffuo4resajn dege_n denti ?!" .NslsuaIqm i11g5g4ggglgl" oeryglllo-r !:gi1i din spatelescenei.

Nol!g$e4!gps_14!Ilg,erjyl :gl car"i?aglroiit" El!gl_dal,4"]

Thlentele,potenfialul gi vie{ile noastre sunt tc

suntemcu totii nigteprostituate intelectua#sggPrie!{T -

a!._ora'

o alte strategiemass-mediafolositi in a doua jumdtate a secoluluiXX o constituie{nesajeresubliminale.Existi. rnai multe metodeprin caremesajelesu6riminalepot fi inoculatein co'tinutul

Jim Keitlt

39

e tahistoscopic uudibil, inresistrarea inversi, Esie intrebuin{eazd M-edia tipiriti precum 9i alsiehn&i. iqEgl$ e gi simbolismul. de imagini mesajeleinglobate, asocieriie Iati cAtevaexemple verificate de utilizare a subliminalelor: -in aqul 1956, Compania Britanici a Audio-Vizualului a. transmis !La,mqsalslbljminal in timpul difuzirii unui program de televiziune care era programat la ora respectivi. CAnd s-a terminat programul, mai mulli teiespectatoriau fost intervieva{i fiind intrebali daqq qu qbseryat ceva neobignuit la acel program. Doar citeva persoane au raspuns afirmativ, iar 9i mai puline au putut identifica mesajul subliminal care a fost transmis. Desigur ci acestanu esteun indiciu privitor Ia faptul ci mesajul subliminal nu a al'ut succes;cel , doar sa cglgglg-trntaIglafelg r0 fie influenlat la nivel subconqtient. -in luna sgrtembrie a anului 1957,vicepregedinteleunei societili americane de publicitate, JamesVicary a declarat in fala unui grup de ziarigti ci publicitatea suhlimina-li-a fost te$aglcu-succes. Timp de gasesiptimdni, mai multe mesaje subliminale care si ii faci pe oameni sa bea Coca Cola gi si manAncepop-corn au fost prezentate in fala a 45.699 de spectatori la un cinematograf. SJrbliminalele e:au p.Lslegtelg-1gpid, Jigp 4S -tq. tjgg 39j99u"4e cu durata de 1/3000 dintr-o secundS,la fiecarecinci secunde,pe toati durata filmelor- S-a raportat ulterior ca vdnzarile de pop-corn au crescut cu aproape 60 t' de procente, iar vAnzirile de Coca-Cola cu aproape20 de procente. -Aproximativ la aceeagi datl la care Vicary fbcea aceasti declaralie,postul de televiziune din Los Angeles, KTLA a anun(at ci v3 difuza mesaie subliminale pe postulsiu. Pentru a linigti publicul, televiziunea a precizat ci programele in care se vor difuza mesajele subliminale vor fi anunlate inainte de difuzare' 9i ci cel pulin inilial nu vor avea conlinut publicitar. Directorul general al postului de televiziune, Lew Arnold a afirmat: ,,Vom proiecta mesaje culn ar fi: ,,inroleaza-te in armati' sau ,,facefi donalii pentru organizalii caritabile'i Urmitorul pas va fi promovareapropriilor programe. Dupi aceeaprobabil ci vom aborda gi aspectul subliminalelor cu conlinut comercial gi am sentimentul

l!i

40

Controlul maselor

ci aceastase va petrece doar dupi o perioadi indelungata." Oricum, conform cu o declaratie de presa a teieviziunii, proiectarea mesajelor subliminale a fost anulatd chiar inainte de a incepe. 12 De asemenea, in 1957, postul de radio WTWO din Bangor, Maine a inceput difuzarea unor mesaje subliminale in cadrul reclamelor.Conlinutul mesajuiui era urmitorul: ,,dacdai auzit acest mesaj, scrie o scrisoarecitre WTWO'] gi a fost difuzat de rnii de ori timp de 1/80 dintr-o secundl in decurs de o luni. Experimentul a fost considerat nereugit, deoarece nu s-a constatat nici o cregterea volumului scrisorilor, dupi cum a declarat postul. r3 La data de 19 ianuarie 1958, un mesaj sublirninal care nu a fost divulgat, a fost afigat pe ecranul teievizoarelor de 352 ori in timpu, unui program al refelei CBC-TV. Un purtifor de cuvint al CBC a declarat ca experimentul nu a fost considerat concludent. la in 1958, anumite ,,spoturi fantomf' sub pragul audibil au fost emise in timpul programelor radio. Printre posturile de radio care au rulat astfel de spoturi se numiri WCCO din Minneapolis; WAAF din Chicago; KLTI din Longview, Texas;Kol din Seattle Ei KYA din San Francisco. 15 mai multi cercetitori din domeniul rnass-mediasi de la in 195_3, departamentul de sociologie al Uryygcilifiilndiana au rulat diverse subliminale atAt la televiziunile prin cabiu cdt gi la postul WTTV in Bloomington, Indiana. Numele Universitilii din Indiana, apare surprinzitor de deSin cadrul cercetirilor asupraconlaplqlf4nirselor, aici fi ind baza operatlurilerr_sexologuhdAlfred Kinsry_dcspre care vom vorbi in capitolul urm5.tor, zg_q?repryZeutind -de qsemenea si unterende_1e_c1g!aqep94!ru9y44g_helrilqi_rnerlultqr_J_olsq.,u -otiuulio"ulesublirninale. nu a ri.mas Efectul t*qitlor neremarcatde agentiile secreteamericane.Existi anumite documente care atesti faptul ci CIA, de exemplu, a cercetat modul de utilizare a subliminalelor inci drnl-958, sau poate chiar mai devreme. intrun document pa4ial declasificat din ianuarie 1958 putem citi: ,,esteposibil ca proiecfiiie subliminale sa poata fi utilizate pentru a mal&slljgtrtie tlqqlqle, cglq 3i_!_::qEpu!c- te (parte gtearsi d'in documentul original)'1 Martin A. Lee,intr-un articol din revista Hlgh Times, cita un agent CIA anonim: "s-a luat in considerare gi faptul

.lim Keith

41

cl s-ar -pu1eqo-b1!nerezultgtg-potitrceprin folosireapercepliilor 17 subliminalela rafi o gi TV': - conform unei declarafiia comisiei Federalea comunicaliilor, au reclamat cu pulin inaintede crlciunul anului 1973,telespectatorii inserareaintr-o reclami a unui mesaj aproapeinstantaneucare spunea"Ia-1i9i tu' (Getit).18 - i"E9+, un telespectator a Canalului1l din Rome,Georgia,a vizut cevaapirlndrapid pe ecranin timp cepriveaserialulBatman. Deoarecea inregistrat filmul pe video-recorderulsiu, a oprit imagineain momentul flashului,gi a vizut o scenacu protestatari cria " Menti neli IegeaavOrlUlUi careaveatl-ilrnallAlancarle pe ea19,s iq vigoare'lte - in anul-1977,in faponia'Peste600 de copii au ajunsla spital dupi ce au urmirit popularul serial de desqnea4imatePokettgn' C-op1lj:gg!!3g rg!y1+l!ii 9i in cel pulin unul din cazuri' pacientula i.*i"t ta t.tpire. Sepresupuneci motivul a fost o-gggq[cltduratade 20 minqfe carea declangatun fenomende "epilePsiefotosensibili' . Conform unui raport, ain cauzatuminii st "rnediciidin Tokyo ... au descrisefectuldesenelorca fiind similar hipnozei". Existl gi o alti posibilitatein afari de cliza ep-ilgptici,carei-ar fi putut afectape unii dintre copii, o posibilitatepe caremulli nu au a scris un articol -. luat-o in considerare.@v, s-a referit la unde 1977 in februarie , nteer, in revista militari-Odc 'tasete silenlioase". japonezi cu anumite experimente ftcute de Chernishevsuslineaci jaPonezii@i$pfqgaefe u-*Sqqlglef jqlq 9$dlrgcvqnle i n fr a-io-a€g,suPrapuse peste muzici' -itltr mesajece po-tfr fololilggenttu:gtmlol de doctorul rus victor descrisa fost a o tehniceaseminitoare Solntsev,de la Institutul Tehnic Baumann din Moscova.intr-o publicaiiemilitarl ruseasci,Solntseva descrisun virusdelalgulator nu,mitvirus 666. Acestvirus esteafi'at Ia fiecaredouazeci9i cinci caclrepe un display vizual, fie televizor sau monitor, emilind culori careinduc o star-eds transl hipnotici' Daca expunereaeste prelungiti.,poateapireachiar-aritmiacardiScl.Acestlucru nu este doar o fanteziea lui Solntsev,fiind un fapt carea fost confirmat9i

42

Controlul maselor

de alli oamenide qtiin{i. S-asugeratci Virus-ul 666 poatefi folosit pgntru a influentasubliminalgindirea $i percepf,iile privitorului.20 - O alti tehnici subliminalisecretlestedescriside un inforrneior alautorului,carea alessi rimdni anonim.Acestaa scrisurmitoarele, la datade 14 aprilie 1999: "M-am intors la facultate pe perioada verii pentru a-mi continuastudiilepentrulucrareade licenli in domeniulmass-media sperind pentru o weme sI intru in domeniul producliei TV gi de film, pentru a deveniregizorAm dat acolopestenigtetehni,cieni TV carediscutaudespreun zvon pe careil auziserdprivitor llumgg precr! sgbli1lngl@. Deoarecegi eu eram in domeniultehnologieiTV in aceavreme,m-am aliturat disculieilor, impins fiind de curiozitate. Dupi cum au descris-otehnicieniirespectivi,CadrulFractionat este un proces foarte similar cu lnle1alea_da5tea_L .ilaqr-:adru sffbls.inal-lntl:un ilgl. In acestultim caz,qn*qadlu al filmului este slDs-qiinlocuitcu reclami serrcu o sugeslie.Degiacestcadru nu este p.€Iggro!1g!S!g!! te afecteazila nivel subcon$tientqi in final jli a.glgj!_Sbf9g!r{ciruia i s-a ficut reclami sau_vreiq{ fac_i_ceea ce s--a sggglgt.insd in cazulCadrului Fracfionat,nu se inlocuia un cadru complet al filmului, er_seinlocuiau.-doarcAtev,adin cele ciqqi sute de linii ale ecranului TV (ceeace face mai greu de detectatmesajul subliminal). SurprizaestecI atr-.acele;j-efeqt ca gi metodaclasicd! Fiind interesatde mesajelesubliminale,desprecarediscutasem foarte mult la cursurile urmate la facultate,am intrebat daci existi. vreo dovadl a acestorzvonuri.Unul dintre tehnicienia afirmat cu certitudine cd,a avzit ci metoda fuseseexperimentatala KIRO TV canalul7 din Seattlel' La fel ca gi in cazul mesajelor subliminale, majoritatea informafiilorreceplionate prin mijloacelemass-media sunlllestinate gi si qe rnotiveze ne faci prizonieri,cpgflg! flri sd fim conitienli. Ei Iati ce scriaprofesorulNoam Chomskyin lucrareasa Chronicles oJ D issent(Cronicadezacordului) : "Sistemulnostru lucreazi foarte diferit $i mult mai eficient (decAtsistemulcommunist). Este u4-_91$9!q griva! de prop_?gqnd6, incluzdndmass-media, jurnaligtii gi in generalparticiparealargi a

Jim Keith

43

intelectualitelii,a pirfii educatea populaliei.Elementelemai risirite din acestegrupuri, cei care au accesla mijloacelemedia,inclusiv revistelepentru intelectuali,gi carecontroleazlaparatuleducalional, 'tomisari". Acestaeste fuglldgr ar trebui de fapt si fie denumili de doctrine sistem un pjtllEg: -Ftreori,

sunt dispuqi si recunoasci chiar cei--Earc-coutrcleazi existenfamanipul[rii, a$acum a frcut D-eyd&ckefellgf'-9and-s-a adresatComisieiTrilateralein iunie, 1991: "Noi suntem recunoscitori ziarelor The WashingtonPost,The New York Times, Time Magazine gi altor mari publicalii ai ciror directoriauasistatla intAlnirilenoastregi gi-aurespectalpromisiunea fbcutl de a menline discrelia timp de aproape40 de ani. 4,r=!;[st imposibil pentrg noi s1 le dgvglterrlllatul-prtvllarl4jllle-agx fi-f"st derinjali de lumina puternici a publicitilii de-a !ufi.-l.e;* lungul acestorani. insi lumea esteacum m{ sofisticatlsiJregaliti > 4

Suveranitatea rata lumii e!!g a bancherilor transnationali a unei elite intelectuale 9i

unui auto-determinism nafional practicat in s:ggg$e de@t trecute."2r secolele nu a fosteasinguri un instrument Da,desigur.lnsamass-media DomnuleRockefeller, suficientpentrudumneavoastrd, 9i nici pentru si recurgeli9i necesar deci A fost lumi. ceiialticonducltori ai acestei Ia altemijloacede control. Note: l. Bagdikian, Ben, "The 50,26,20... Corporations That Own Our Medial'

J. A

5.

Extra!, iunie 1987 Coiby,Wiiliam (cu PeterForbath).HonorableMen: My Life in the CIA' New York:Simonand Scuster,1978 Domhoff, G. William. TheHigher Circles.New York:VintageBooks,"70 Hierarchy:Th9:St9ryof the Commi.ttee Coleman,Dr. fohn. Conspirator's of 300.CarsonCiry Nevida: America WestPublishers,1992;Chaitkin' Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination,"EIR' octombrie7, "94 & Simpson,Christopher.Scienceof Coercion:CommunicationResearch PsyihologicalWaifare, 1945-1960.New York: Oxford University Press' t994

Jim Keith 6. 7.

Ibid. Overbeck,Ashley, "Spooky News: A Report on CIA Infiltration and Manipulation of the Mass Media," Parascopeat www.parascope.com/ main.htm; "|ournalism and the CIA: The Mighty Wurlitzerl' NameBase NewsliaeNo. 17,aprilie-iunie 1997 8. Constantine,Alex.Virtual Government,CIA Mind ControlOperationsin America.Venice,California:FeralHouse,1997 9. Parkes,Eric, "Subliminal Stimuli: Sleep,Obey, Sexi' MindNet Journal, Vol. l, No. 52,at visitation.com/mindnet/MN16A.htm 10. "Subliminal Projection:' 1977, Information bulletin of the Federal Communications Commission 11. Human RightsLaw lournal, "Freedomof the Mind as an International Human Right Issuej'Vol.3, No. l-4 12. Elliston,|on, "The SubminalScares," Parascope la www.parscope.com main.htm 13.'SubliminalProjection' 14. Ibid. 15. Ibid. r6. Ibid. 17. Gafford, Richard, "The Operational Use of Subliminal Perception," Studies in Intelligence,primivara 1958 (CIAs previously classified journal); Lee,Martin A., "11e CIAs SubliminalSeduction,'High Times, februarie1980. 18. "SubliminalProjection' 19. "TV Station Zaps Viewers with Subliminal Abortion Messagelj' Paranoia,iarna I994I 1995 20. Thomas,TimothyL. "TheMind HasNo Firewalll'Parameters,primivara, 1998, U.S- Army War College Quarterly; http://conspire.Lycos.com/ curren39.html 21. "The InvisibleHand of the Media."WorldInternet NewsDistributary Source,http://thewinds.org/index.html

CAPITOLUL6 Pervertireasexualititii

?

Un alt soldat loial devotat cauzei subjugirii maselor a fost r, co-autoral lucririi de.referinli SexualBehaviorin the Human MaIe (Comportamentul sexualla barbat),gi al altor volume.Una dintre lgetodglemai pulin c"unoscutede contr i, este drrt.ggglg moralititii traditionalesi normalizareadeviantei.

45

Kinsey a studiat la Institutul BusseyIa Harvard in anii 1920 - pe vremea cind infloreau cercetdrileeugenice- apoi s-a mutat pentru a preda la UniversitateaIndiana, unde r$ur.a-sa-pllyjl9r la deconstructia culturali avea sn decimeze in ceb din urmi @,aiutandl@t'

,expu-neriila' roduceriicel Iri r-gp culturalfumilia di!_d_oltt"tiul plgglamaree_ mental. Conform biografului |ames Jones, Kinsey, intotdeauna nortretizat in presi ca un familist conservator,era ,,unul dintre teoreticienii qggn-iei inainte de cel de-al doilea rizboi mondial". Acestaa recomandatca o parte3 ,,claselorinferioard' si fie sterilizate pentru a se obtine un fond genetic mai bu'I. Printre prietenii lui Kin sey se numira $i Dt -E!req-Carrylg1.1nf:tul 399!f _.1q1{"tt, despre care vom vorbi intr-un alt capitol, in-rglatie*9U go-nlrslul minfii. In multe privinle ceea ce se desftgura in laboratorul lui Ktrsey amintea foarte mult de ceeace avealoc la data respectivi in laboratoarelede psihiatrie ale agenliilor secrete. - O altl personalitatecare l-a influenfat pe Kinsey a fost Dr. Hermann Muller, un coleg de-al siu de la UniversitateaIndiana. si primeasci fonduri de la Rockefeller Muller, IA!9.JDJ225incepus_g a beneficiatde prin intermediul Consiliului National de Cer-cqtar€, in cadrul munca pentru a-9i continua bursaGuggenheimin L932, departamentuluide genetici al Institutului de Cercetarea Creierului de Kaizer Wilhelm din Berlin, o mstitutie de as care Rudin, lui Erqst $.ockefeller.Muller studiasesub indrumarea avease devine $eful Soci -lgien! Raslqli. Unul din a celor indezirabili din de exterminare beneflcjilepoliticii lui Rudin punct de vedereereditar,a fost ci furniza continuu creiereDroaspete pentru divizia de cercetare a creierului de la Institutul Kaizer Wilhelm.' ln cartea sa,TheHuman Agenda (Problemaumand), Roderick Gorney afirma: ,,Metoda mai radicali de intervenlie genetici este numiti ,,eugeniepozitivi'. Acestaeste o propunere mai ambilioasi 9i mai controversati, promovati printre algi de cdtre Hermann Mullel

46

Controlul maselor

... pentru a elimina defectele care suslinea rgple4ggglg4_qclqct-rye 'talitalizuBerioare'i ... gi pentru a mari ngmlrg! {e persoanecu Una dintre modaiitilile de a realizaacestaar fi .191."1 i "!9t Et (gi pistrate de in care si fie celulele eventual ovule) 4g__qpglmi reproductivealeindivizilor cu oJAnilatc_exeepllAnala. inteli gen{i s3u ayAlddgntq-dceleb-ite. Ulterior, acestecelulear putea fi folosite de persoanecareigi dorescsi aibi copii mai inzestrafidecdtcei carear rezultadin combinareapropriilor gene.Unii au obiectatafirmind cd oameniinu vor si igi substituiede bunivoiepropriilecelulesexualegi caracteristicicu ale altora.Muller respingea"presupunerea absurdi ci oameniiar trebui forlafi,iar nu inspira{i,pentrua seangajaintr-un procesde imbunitltire geneticil El subliniagi ... cuplurileaparent "normale"... ar alegesi foloseasclaceasti. modalitate,pentru a avea celpulin un copil ..." De asemenea, separecnli o_cultistulAleiste glet-cj!.at yizitat o_gglqcare inqgq4te.gs T!g,!g1qqAbbey tn14!gJ, carea cu pulin timp inainte de moarteasa in 1955.Degi nu s-a stabilit ci Kinseya folosit lucr5.rilelui Crowleydrept surs[ a cdrlilor sale, ei aveauprieteni gi cunogtin(ecomuneprecum regizorulKenneth Anger,nazistulamericanGeorgeSylvester Viereckgi francezulRene Guyon.2 KennethAnger a afirmatci: ,,(insey era obsedatde ideea procurarii jurnalului sexual al g.rtit (C.gy]91')... Pentru a obtine bani pentru cercetare \n"rfi 9i pentru a continua si beneficiezede sprijinul universititii, Kinsey aveanevoiede scuzacercetiriipentrua-givalidaobsesiapermanentl pentru sex.Oricum sloganullui Prok (poreclalui Kinsey)"Fi tot ce poli mai bine gi lisl-i pe ceilal$ si. reactionezedupi cum doresc" pareo variafiunea maximei lgi-Crowley"Fi ceeace wei'l Iar daci a$astaulucrurile, md intreb ctun ar reactionapublicul americansI al Marii Ee-stii?' afleci r@ Ceamai eficientdarmi a !g-i(ilsey p-entrurizboiul psihologic a fost studiul sellalititii americane,finantat de"Bggke-feller, cel mai faimosvolum fiind excesivliudatul studiu,Comportamentul sexual la barbat,p*Uti.ft_f" _gry!._L%_8. Imediat dupa lansare,s-auvdndut peste200.000de exemplarein doui luni, in speciald{oritd3gclamei

47

Jim Keith

facutede citre mass-mediafi de citre famiiia Rockefeller.a Rene Wormser, inspector in cadrul Comitetului Reesecare investigafundaliilenon-profita afirmatin anul 1954: "Flndaqia Rockefellera oferit urmitoarea explicalieprivind a devenit conexiunilesalecu studiilelui Kinsey:in 1931,,organrzalia . fiziologiei in domeniul al studiilor sistematic interesatide suportul gi a comportamentuluisexual"... Activitateaacesteiain acestearii 'tomitetul pentru de interesa fost in primul rdnd in legituri cu de Cercetare National in domeniulsexualititiia Consiliului cercetare prin (NRC)'] ciruia, pAni.jnl954, Fundetini-a acordat1 755.000-$, pini Ia 240.000$. de la 75.000$ variind burseanuale,sume incepAndcu anul 1941,o mare parte a acestorfonduri au fost acordatestudiilor Doctorului Kinsey,o subvenlieseparatifiindu-i acordatidirect lui Kinsey... Munsadin cadrulNRC a produsunele reTultatede o valoare notabili- ... Oricum "bestsellerul"ciruia i s-a ficut atAtde multl publicitatederivatdin studiile lui Kinsey, materialulnegtiinlificpe careDr. Kinseyl-a strins, a constituit baza pentru o reformdsociali gi infraclionall."s autorul al cirfii Kinsey: Crimes P I"dith A.&itmu", urmitoarele: (Kinsey legiiSiconsecinfe),scrie : incdlcarea Consequences "Cercetarea oblinutede Kinsey,s-audovedit cantlt* pelfecte pentru ca Rockefellersi utilizezeast&-lmass-mediaPentru -atitudinile si qlrmportalLentel-e-qgglale:9:!:9P!lil" q-'-@ prin comuni.gtgl in qyrsl, fapt ce oamenilor g_&$_s.ht*b"t. a provocat re!Ilnggle4-14$r-ta!ii,a co4fqldgi 4e.'slne 9i a looralei ntelor sexualedeviante. publice precum gi am2!!fi9a-rq c-o.mgQllgrye "Managementul social" de acest gen a fost Pentru Rockefeller ryodalitateade a schimbastilql ig14!3li-amer-te4,prin intermediul numea "modele de imperechere" e

comportamentulsexualumari'.u 'tercetareacantitativi. cifrele Problemaprincipali privind 9i pentru oblinutd'de Kinseyestefaptulce a@ a.se potrivi cu scopurilesal:. Cei careau studiatmetodele9i datele ob$nute de Kinsey - care se pretind a fi o definilie a sexualitllii normalein America- au constatatci printre subiecliisi'i eraufoarte

48

Controlul maselor

rlulte persoa11s deschisepentrrrperversirrnise!.uele, plostitutielau molestaresexuali infantili. Acegti devianti au constituit conform unor cercetitori, o treime din totalul subiecfilor.K-ins_qy i.:acuantificat inbazalui de date cqfjnd11aepntion no:maldin rdndul populaliei. in plus,studiilelui Kinseys-aubazatin marepartepe vgrluntari. Cu gaseani inainte de publicareavolumului lui Kinsey,p$rhglgggl Abra-harn-Maslowa punctat cd "in orice studiu in care datele sunt oblinute de la voluntari, va exista o preponderenti.a p-ersoanelqr d.qmiIr4!oqr9, agresive9i prin urmare seva regisi u.4procen!nerealist gi mult mai mare de cazuri de lipsd a virginitifii, masturbare, promiscuitate,homosexualitate, etc.la nivelulegantionuluil'7 Directorul Institutului Kinsey, paul Gebharda descrisastfel abordarealui Kinsey: "La Indiana StateFarm,nu am avut nici un plan de egantionare - a c4re_comisesqlq_g,rftgqlgni Oe sexuali., gi, dupi o vreme chiar i-am excluspe cei cu delicte +alure sexualecomune (de ex. act sexualcu un minor) gi ne-am ind.reptat efiorturilespre ai rare ... in primel" rtudiiul"l.I*[rli, l cdnd multe din interviuri au fost ftcute la instituliile corec{ionaie din Indiana,D:. Kinseynu a consideratdetinutii ca fiind un grup separatcare ar trebui diferenfiat fali de populalia globali; el a ..S!!gt acestei nstitutii ca fi i n d rezer voarej_qp gtqnl!4li_subieqi, eFiilu gubiecti captivi. Acest punci d" ;;d;;" a implicat faptul ci nu existi o diferenlierein volumul din 1948intre persoanelecare au fost in inchisoare9i cele care nu au fost ... mareamajoritatea grupului delinulilor a fostinclusin cercetare, asiduu,frrd weun plan - pur gi simplu am intervievattofi voluntarli idnd de egantionare si s-aepuizatacestgrup, am abordatal{i delinuli cam la intimplare ... Kinsey... niciodati ... nu a linut o evidenfi a procenturuirefuzurilor (proporfia a celor care au fost solicitali pentru un interviu si au refuzat)."8

..!r_tp"i. Asistentii care l-au ajutat in studiile sale au fost selectali dintre studenli tineri, atdt birbali cit gi femei, cdrora li s-a cerut, inainte de a seaIituraechipei,s@pdniladatainterviului. O alti cerinli era sd fie. filmail jn_filae-.cu_caracler sexual sapli6il

,lim Keith

49

(chipurilepentru cercetare)in mansardalui Kinsey. PsihologulWardellPomeroy,carea lucrat cu Kinsey,declaraci ,,Publicular fi uimit gi nu ar credece eminenli oamenide gtiinll au apirut la institutdin timp in timp, pentru a-i examinamuncagi a vorbi cu Kinsey,gi cares-auoferit inaintede a plecasi fie fotografiali in ipostazede naturi explicitsexuald."e Cercetirilelui Kinseyau inclusobservarea sexualitdliiinfantile, gi manuall orali a organelor genitale ale copiilor, qi stimularea atingeriiorgasmuluide cltre copii. cronometrarea Conform cu spuselelui Reisman,,,RaportulKinseyafirmi ci cel au fost supugiexperimentirii sexualede pulin ,,317pre-adolescenli" catreadulli, gi confirmareaa cel pulin 2035 cazuride experimentare asupra copiilor a fost recunoscutl ulterior de citre Gebhard gi Pomeroy,citali in lucrareaEthical Issuesin Sex Therapy(Probleme eticein terapiasexuald)."r0 in colecqiade filme a lui Kinseyseaflaugi inregistriri cu copii filmali in timpul actului sexual,gi actesexualeintre adulli gi copii. Directorul Institutului Kinsey,Paul Gebharda scrisurmitoarelein l98l: ,,Din moment ce actul sexualcu un minor esteilegal,a trebuit si ne bazlm pe alte sursede date. Unele surse au fost plrinfii, majoritateacu studii superioare,caregi-auobservatcopii gi au luat notitepentru noi. Alte surseau fost educatoarele de la gridinile sau profesorii.Allii au fost birbalii homosexualiinteresalide copii mai mari, dar totugi pre-puberali.Una din surselede informalii a fost un birbat care a avut multe contactesexualecu copii gi careavAnd inclina[iigtiinlifice,a !inut inregistriri detaliatea fiecirui act sexual. Unele din acestesurseau ata$atrapoartelorlor scrisesau verbalegi fotografii,gi in cdtevacazurigi filme ... Tehnicileimplicaucontacte adult-copil,in principaloralesaumanuale."rr Multi ani dupJlgglaborarea sacu Kinsey,Gebharda recunoscut cu o candoarerar intilniti printre ilgpgiilgglgli' ,,Noiam fost...pulin spusimorali,chiarcriminali.Ca exemple ce tmoralitateputem menliona retuzul nostru de a intorma so{ia ci soful ei are ... o boali venerici activi, gi refuzul de a le spune pirin{ilor ci copilul Ior prezinti manifestiri sexual deviante

50

Controlul maselor

importante.U" e"emplu de act crirml esterefuzul nostru de a cooperacu autorititile pentru prindereaunui pedofil pe carel-am intervievatgi careeraciutat pentru viol gi uciderea unui copil."t2 Fiind considerateo descrierea vielii sexualein America, informaliile din studiul lui Kinsey e@elor. S-a raportat astfel cd 95o/odin birbalii americani incilcaseri legile referitqareIa sexualitate,suficient cAt si poate ajunge in inchisoare,857oavuseseriraporturi sexualeinainteacisitoriei, 69%o frecventaseri prostituate, 45o/ocomiseseri adult er, 37o/oavuseseri. contacte homosexuale,iar I7o/o avuseseri contacte sexuale cu animale.in zilele noastreacestecifre nu par chiar agade gocante, fiind chiar credibile,dar in 1948au cdzutca o hombl asu iei

pgbllce. Conform declaratiilordin aceaweme, .@" qr a_naucit" natiun . Motivul rt"rpt"r .rnt*ir*ii "t" gtiau cI informalia pe care a furnizat-o raportul Kinsey nrr se pg!5iveacg_propgl_percgpl!_e asupramoralei gi comportamentului sexual.Statisticilelui Kinsey e.raqglggite $i gre$iteau rimas. Studii recenteasuprasexualitilii in SUA aratd c6 qj in qgggslngerioadide EexuaLtale-_jbertini',ciflele privind homosexual_i!4le4, devianga9i pJggtlgu{4gl rucLmqgq_r}q!g sp_Ioj&_4e_ gele_da!q{e_K!!_sey. Un studiu recent efectuatde centrul de Cercetarea opiniei publice de la Universitateadin Chicagoa aritat cE 83o/odin americani au avur contactesexualecu un singur partener saunu au avut deloc contact sexualin anul precedent,iar jumitate dintre subiecli au avut acelagi partenersexualin ultimii cinci ani.13 Printre altele,Reismanafirmi.: "De-a lungul ultimilor 50 de ani, datele furnizate de Kinsey au cauzatschimbiri enormein ce privegtelegile,medicina,gtiinfa, educa{ia,schimbiri care au constituit "marele model" urmirit de Kinsey inci de la inceput. Daggvul_CforlUlCt_lSaqiy_$r extensiv din punct devederelegal,educalionalgipolitic dea continuain$eliciunea gi,dea suprima incercirile de aduceadevirul la iveali estedaterat mul$mii de institulii rnuU!4pg1p!!4are privitoare la sexualitateatdt in suA cat gi cele extinsela nivel global datoritd Na{iunilor unite. Acesteedificii se sprijini in totalitate pe fgndglla falseuu

Jim Keith

51

in timp ce se deruleazi o mullime de programe lg$g-lurjltjgl ce inghit fonduri guvernamentalede miliarde gi care se oeupi cu studiul sexualitilii gi reproducerii umane, bazAndu-sepe falsele concluzii ale lui Kinseyi"a Un4ji4-.sng9!ilelansatede Institutul Kinseya fost un,qrup de "intdlnird' numit'Tehliqa Atitudinii Sexuale(S4.R),care a pregltit cu anii 80.GeorgeLeonarda cel pulin 60.000de persoaneincepdLnd scrisurm[toareledespreexperienfasain cadrulSAR: "S4ura1_iasenzoridi a culminat in noaptea de sAmbiti cu un eveniment multi-media denumit F-korama ... in intuneric ... imagini ale unor fiinle umane - gi uneori chiar gi animale angajdndu-sein toate actele sexualeimaginabile, acompaniatede strigite, gifAituri, gemete, strigite, toate acesteaacompaniatede uvertura concertului pentru vioard al lui Ceaicovski.$aptesprezece filme care rulau simultan ... Dupi cAtevaore, au fost proiectate pe perete patru imagini, un cuplu normal, unul homosexual,unul lesbian gi unul animal. Subiecfii erau goi ... A$_qia$L ca-devin

dsz@arbut-les-s-gqr"ie?

IUa.-@lgig-rg

sortezactelepe careIe vedeamin categoriilecorespunzitoare... iar apoi nu imi mai puteamaminti care.rrndeaFarlinea.Nu estefiresc ca eu si fac acestediscriminiri? Am ciutat indicii. Nu era nici unul. Aqggspg!-lI m5.simt riu. in curind amrealizat ci pentru a evita amelealagi vertijul trebuiasi renunf la incercareade a discrimina gi pur gi simplu sI mi abandonezexperienlei ... Djelgnfllle!!{.u care mrrltevieti au fost ruinate, nu erau doar lipsite de importanfi, ba chiar deveneauinvizibile. I@ -eraLor4lLt ..r1fu_!g_rylr1g Dar, pe misuri ce conduceamspre casi, am inceput si "lgl_ggry mi simt pUlin in neregule.Efag:-Sgsj$-fi pdcilit fost ... de orooriul meu risouns conditionatde-a lua ceamai deschisipozitie-... indiferentde sentimentelemele mai profunde ... iubireanu fusesementionatdnici micar o singuri dati in intreg week-endul."ts * O alti realizareaa lui Kinsey a fost fortarea tribunalel_otprin i-no+aglg!-brnait4i" a ceea ce fusese pAni atunci considerat pervers,sd mic$orezepedepselepentru perversignlsexualegi si acceptehomosexualitatea in armati,ca fiind normali.

52

Controlul maselor

Kinsey a creat o discontinuitatein moralitatea americani, pdnl la punctual in care aproapeorice act sexual a devenit in pr .ez.gnt acceptabil.Schimbareaso{iei, divorlul imediat, schimbarea partenerilor(swinging),ilustrareaa actelorsexualein massmedia, homosexualitateagi sado-masochismulsu{!.-plgmovate r1-[lld normale. La fel ca majoritateaacfiunilor intreprinse d" r1r€gg!!jgg&!i, existi mai multe motive pentru aceasta. r - Unul din ele esteclgleA_Ungi_€AEiet4i ", asa-zise supra-saturatide sex, droguri, TV (forma moderni de 'pAine gi circ", astfelincit manipulatorii nu intAmpind nici o impotrivire din parteaulgi_9!eq1!9ra!*degeda0. z - Un alt motiv estesepal4Iga3etghd_sqgal de p:qe&a!e, astfel flcdnd mai ugoari instituirea sterilizdrii gi contracepliei, inclusiv avortul, lg niyelul-rnaselor'l 3 - Un alt scop erte Sjr..gereu-familiei ca nucleu al societifii, deschizindastfelugaunei mai mari posibilitili de intervgg[!95pc:lali 9.1-!sauP.ulare. Degi estepericulossi aritim aceastain zilelenoastre,cAndin numele ,,eliberirii sexuale',orice lesbiandpoate aveapropriul si.u show de televiziune,fg$* te lpte No"a Ordrle MondiulA si spre euqeniesunt in prirlg!_yal al 4gqltului_,petttrod-t:trug"r"" *lorib 4tq_4q!q9qt"t sexl4ite$i. Aceasti.abordarea fost exegrplificati de nazr$ti,pentru care, conform lui Learl -Bu_ck, ,,Iubirea era de modi veche, sexul fiind modern. Ig*adrul-prsp-a&&dejlor, nazigtii au restauratastfel ,,dreptulla dragoste"in propagandalorl'16 Rizboiul impotriva sexualitilii normale - gi pentru controlul maselor- continui qi astizi. Note: l. Reisman, Phd., fudith A. Knsey: Crimes and Consequences.Arlington, Virginia: The Institute for Media Education, Inc., 1998; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenicsto Assassinationl'EIR, October 7, 1994; Jones,fames.Kinsey: A Public/Private ly'e, New York: W W. Norton, 1997; Abrams, Kevin E., "Kinsey, RocKeller and the Nazi Doctorsj'Alberta Report, iunie 29, 1998 2. Reisman

Landis, Bill. Anger. New York: Harper Collins, 1995,citat in Reisman Reisman Wormser, Rene. Foundatiorr. New York: The Devin-Adair Compahy, 1958, citat in Reisman 6 . Reisman 7 . Maslow Abraham, Test for Dominace-Feeling (Self-Esteem) in Colege Women, 1940,citat in Reisman Gebhard, Gagnon, Pomeroy,Christenson. SexOfenders. New York Bantam Books, 1965,citat in Reisman o Pomeroy,Wardell. Dr. Kinsey and the Institutefor SexResearch.New York: Harper & Row New York, 1972, citat in Reisman;Reisman 1 0 . Reisman tl Letter of Paul Gebhard, Kinsey Institute Director, to Judith Reisman, datat la martie I I, 1981 Masters,Johnson gi Kolodny, Ed. Ethical Issuesin SexTherapyand Research, Reproductive Biology Research Foundation, Conference. Boston: Littie, Brown and Company,1977 t 3 . Reisman; Lively gi Abrams. The Pink Swastika.Keiser, Oregon: Founders Publishing Corporation, I 997 t 4 . Reisman 15. Leonard, George,"The end of Sex,"Esquire,December,1982,citatin Reisman 16. Buck, Pearl, citat de |onge, Alex. The Weimar Chronicle:Prelude to Hitler. New York: New American Library, 1978 3. 4. 5.

CAPITOLUL 7 CIA gi controlul fiinfei umane

Orice studiu privind controlul trebuie si atragi pregnant atenlia asupra programelor agenliilor americane de spionaj. GgeralullMillias.Donomn *\Mild3ill'' (poreclit,,Bill cel Nebun') esteconsiderata fi prima-persoanS. care iqgUUI1940 a atrasatenlia asuprangesgilllii unei divizii americanede rdzboi caresi aibi drept ttSgB1!9L_dJ$Bi94ic. Astfel seexPhceinfiinlarea Biroului pentru CoordonareaServiciilor Strategice(COI) care in 1a4), a devenit Biroul de Servicii Strategice(QSS). inci de la inceputurile sale, COI a fost o operaiiune din umbri coodgsi de Doggvan, guvernul avAndfoarte puline de spuscu privire la.modglin careerau utilizate foq{grjle alocateacestuia. Este foarte posibil ca Donovan si fi fost influenfat gi de alte

54

Controlul maselor

aspectein afari de simpla intuilie a necesitilii unui birou de in lucrareasa'Ihe Search spionaj.Qo5rformcu Jojrn-Marks-, for the Manchurian Candidate (in cautarea candidatului manciurian), clandestine suslinute de agenlii britanici ,,Ex]-s1-e-q1a.]o-!..!-y=g,r^&r Franklin de spionajin StateleUnite,l-a determinatpe pregedintele de a luat numele Rooseveltsi infiinleze organizalia care in-I94? OSS... InvilXnd din experienlaenglezilorcarei-au pus la dispozifie pe carele delineau, intreagalor experienli,gi probabiltoatesecretele Donovan a infiinlat o intreagi organizalieintr-un domeniu carenici nu existaseanterior." p*gEjigfueI€AASS, auinceputcercetirile_peglrudqscoSerirea unui ,,drog al adevdfuluicare si fie utilizat lq intefpgatorii, precum gi intr-un domeniu care avea si fie denumit ult^9figl*Can-didatul V_e"gjgrltg'Sggsll,thg6j1riprogrqmalipti&-hlpn-qzi,denumirea fiind derivati dintr-un roman de ficliune cu acelaginume apirut in anul 1959). Birorrl OSS,condusde Donovan a fost inchis in anul 1945, cgnducereaopt:rafiunilsl serviciilor secretefiind preluatl de Allen D:d!g!" ti d,e_4ge-&re-*C.-en!ral_n .de Spiq_nej(elA). Biroul de Spionaj privind rtranipqlareaminlii cercetirile al CIA acontinuat $i $tiinfific ulttgo€, punAndu-sefoarte mult acEenlulp€ltdtaacea-drogqjlgr. ln f-azeleincipiente,s-autrecut in revisti cercetirile mai multor spitale din intreaga lari privitor la efeqlgl dlq$+filor, pentru a,.puteafi aplipelgfn-gaftulo"p-e-r-aJi_ggllolsecrete.r privind plggfam_ele de contr-o]-al-slintii, Degi responsabilitatea inifiate in America la inceputul anilor 50, ii tcvine in totalitate Agen[iei Centrale de Spionaj,aceasti asociererggori practic mai multe ac[iuni anterjoareoperafiunilorCIA. Acesteprograme+_&$ mull*g1g1dewe.me, d.9arcreastavizihil; a unui val care inc,epus-e algbritnnicilor, americanil-or odati cu egffgf$gggkjgP$ttJ-atrig le. Toate avAndloc cu ;i na?iltr_ glRolg&,il SUA,printre cei mai finantarealui Rockefellerqi proeminenlr:gggfu1i4rl4ului, senumlrau familiile de pe CoastadF Est.Harriman si Dulles. Familia lui {yelell Harriman, 4embri a ordinului Skull & fuseseBLpr-omotor alcauzsi eugsniei inci de la inceputul S.t, secolului. Fiind definitorul majoritar al actiunilor bincii Union

Jim Keith

55

Bank,Harriman erade asemeneagn sustinitor activ al ascensiuniila putere4lui$itler in Germania-jn anul-1951,Harriman a fost numit director al_agentiei_BilateraledeSecuritate,ajungind astfel intruq-p9$-Sltalf€rc cu o mare influenli atit asgpraserviciilor secrete americane cAt gi asupra celor britanice. Impreuni cu partenerii sii de afaceri,Allen Silqhn Foster Dulles, provenind de asemenea dintr-un mediu puternic in favoarea eugeniei, flarriman a fost ' pdncipalulrcsponsahil pentru amplificarea eforturilor americanein ce privegteo-ggaliunile de rizboi desqhls-9i p-sihologic,precum 9i pentru prelll'-varea -qgglqr-i9qtlrlloe!4li9te ci!$i-gg-giugerg-snre'' fi, a ConsilitduiBelaliilor,' r4li-!49ajns$ Aceastaldeere.prezenta E$grqg,' Allen Dulles, primul director al CIA, a fost in multe moduri penultimul reprezentantal infiltririi politice' Eamilia sa era unul dintre pumir*sqslinitori ai piqciril.internalionale i-rufavoarea eugenrei,av-qndstrAnseleglturi financiare E[lazigtii. Unii dintre membrii familiei Dulles se cisitoriseri cu descendenliai familiilor elve$ene Prevost gi Mallet, cg-b- qohbolars-err,familia regali bg!U:Eg, fuseseri_spionide ta"lieeondiali ai puterilor euroPene timp de sute de ani, afirmdndu-sedespreei ci agfost 9i cei careau ajuta!-[introcl3cerea masonerieide rit scolial in !t119!9-Untte. PoateiEl-mai-important adjuvant in cursa lor citre Putere a fost faptul ci la sfArsitulEirnClg! rizboi lSondial, Allen 9i fohn FosterDulles au fost recrutali de citre un pelEsn4lllpsit de scrupule, s , ,,9olonelul" Edward House (carede fapt nu degineanici un grad in armati). ln timpul conferinlei de pacede la Paris,c-eidoi frali au fost acceptalineoficialin cadrului Fra(ii Dulles au fost cei care au grupului Masa Rotun44--R-tro-{es. R-eblii iniliat r.amqa-aJtericani a grupului, gi anume Co.qs-d!g!_d9 er, Morga{r' lernard E-xIgte, sqbJentionat de familii B,aJgc_h,P_39![1qb-q-rgSl-al!i1 it igi0, Allen Dulles a fost numit prim-secretaral Ambasadei Americane de,lg-Bqrlin, gi apoi, probabil datoriti legiturilor pe care le avea familia sa, ace-gtea preluat conducerea serviciilor secreteamericaneintr-o lari de o importanli strategici cruciali, gi anume Elvefia. DUllesa fost geful biroului din Berna, Elvefia,la ingepuql_..4ilor 40, pglreadgig-eatq g[eqq-e,!q LSD-ului erau oficial

56

Controlul maselc.tr

4ga-zisdescoperitede citre Dr. Albert Hoffman,care lucra pentru S_g1doz. in acelagitimp, inJagirelede concentrarede la -laboelp1fgl_e aflateIa doar 200de mile depirtare, nazi$tii realizauasupra D-Aghau, detinufilor e&.gg!Sqq!gi9 gaL!-rolal minli! utilizind mescalini gi alte droguri. F-1a[ele lui AIIen, John Foster Dulles, a fost numit direetor Sef al influentei"firme de avocaturaSullivan Ei Cromwell. Unul dintre clienlii acestora,iq:ig-lpul-ascensiunii la putere a nazigtilor, a fost faimoasa corporafie din industria chimici, I,G_,__Earben, care a j9tde -eitre.famiiia Warburg, parteneri de .Qtt Sg!fusa-p.a11th_ €ceri c" f"-i1lg&qqkefelLer.Earbena fuzionat ulterior cu firma de p.lo-dusepetroliereaacestora din urm6, Sgqdgd"gil din New |ersey, infiinldnd apoisutede carte-luriinternationale. iq esfnli erauaceeagi incheierea celui de-al doilearizboi mondial, pregedintele ftgg. Dupa companiei Standard Germany, Emil Helfferich, a declarat in fala tribunalului cn fqndufllCSlandard-Qilfuseserifolositepentru a pliti rglgltitolont.ritoiSq caresupravegheau activitateade Ia Auschwitz. F.xqerimentqlede.Eontrol a! minfii realizatede citre CIA au itfloril-aptiin-19t7, BLUEBIRD, prin care il.e4g!-prolqctului se urmirea o_,,modificare ugor.influenlabi,l,ia personalitnlii'l in acestscop testindu-se q-ge!0e.lg4_dl9guri, sub supravegherea o-[1grului de secgrila e_,Morse Allen. Tot la data respectivd, Marina SUA derula gi ea, propgille,Saleexperimentecu droguri, in cg4lgl Proiectql-gi-CfldITER, o operaliune prin care se urmi.rea descoperirea unui,,drogal adevirului'lin]950, in cadrulproiectului BLIJEBIRD, s-a folosit LSD-ul pentru anchetareaunor presupugi agenli dublii gi a unor prizonierilor de rizboi nord-coreeni,iar Mbrse Allen i-a solicitatgefului siu, Paul Gaynor permisiuneade a achizifiona pentru agentie un ag-a-numitdispozitiv de ,,electrosggll'l carefuseseconstruit.la.unspital din Richmond,Virginia. In spriiinul-finan{irii necesareproiectelorde control al minfii, Nelson Rockefellera fuzionat tgg-..graricorporalii federale,ddnd 1ii,Educalieigi Bu'istarii (HEW). Acesta din urml impreuni: cu subsidiarasa, 9i anume Institutul Na{ional de Sinitate Mentali aB*f-ondat ulterior programul precum gi altgproiecte de control al minlii aleCIA, ABII$IAKI, la inceputurile lor. lrintre celelalteorganizafiicare s-au implicat in g

Jim Keith

57

mglg4glg1-dg-ltS3lPgla{-q cercetar-qa !n gagi la data respectivi se Nalionali pentru $tiin![, Fundafia Apiririi, Ministerul numdrl: Ministerul Muncii, Rdzboi, de Veteranilor al de Biroul Administrare Institutul Nalional gi invildmintului, Ministerul Senete$i,Educaliei de Sinitate Mentali qi Administrafia de Asistenli pentru Aplicarea Legii. Surselede fo'lduri pentru operaliunile de control condusede citre cIA gi-allg*ereltii aulost gi continui si fie foarte nurneroase, ranqillglliile acestoraimpdnzind totul, .asemeneaunei caracatile. Familia Rockefeller impreuni cu Allen Dulles au fondS.t $tfel So.iet"tea pentru InvestigareaEcosistemului Uman la Stanford, o sursi de fonduri imense pentru acest gen de cercetare.Printre organizaliilecareofereaude asemeneasubventiipentru operaliunile CIA -dp eo4lrol al minlii, se numirau Fulda1ia Macy 9i Fondul Geshickter,denumit astfel dupi unul dintre clien{ii programului MKULTRA, Charles Geshickter. O :lti* sursi de fonduri a fost FundatiaH-Smith Richardson,infiinfati la sfdrqitulanihr 50 de cdtre u4r:l din membrii sgcieti[ii Skull &-Bsne-s,EugeneStetson.Acesta era viqe-pregedinteleqdl4lnl5llatjy.-lqt,PfgSCqtt.Bgsh, la Brown BrothersHarr:ig11, una dintre ceb-mai influente binci private din lume la data respectivi. 3 in continuare urmeazi ojistl a primelor exBerimentemajore de-fqltrokl mipgi realizatede citre CIA. Acesteavor fi insolite de scurte descrieri, alcituite de citre Subcomitetulpentru Cercetarea $tiinlifice gi a Sinit5lii pe lAngi Comitetul de ResurseUmane, a9a cum reiesedin mai multe procese-verbaleale Congresuluiemisein --#'

antJt tv / /:

* MKDELTA: se Pare ci acestaa fost primul proiect inifiat de CIA in octombrie,1952,privind utilizareasubstanlelorbio-chimice Esteposibil ca proiectulsl nu fi fost pentru operafiuniclandestine. niciodati implementatla nivel oficial. MKULTRA: acestaa fost un proiect ulterior lui MKDELTA' iniliat in aprilie,1953,gi cares-aincheiatundevape la sfirgitulanilor 60, probabil,dupi 1966.Programula analizatdiversemetode de control al comportamentului uman, printre metode numarAndu-se gi utilizareadrogurilor. MKNAOMI: Acestproiecta inceputin anii 50 9i s-aincheiatin

*

58

Controlul maselctr

1969,fiind posibil un urma$al programuluiMKDEI,TA.Scopulsiu era acelade a stocadiversesubstanfetoxicegi letale,in acelagitimp dezvoltAndgi instrumentatianecesaripentru dispersarea acestora. MKSEARCH:Aparentproiectula fostun urma$al programului MKULTRA, carea inceputin 1965gi s-aincheiatin 1973.Obiectirul proiectului a fost acelade a dezvoltametodelede manipularea comportamentuluifiin1ei umane intr-o manieri previzibili prin intermediulutilizirii drogurilor. MKCHICKWIT Acestase pare ci a fbcut parte din proiectul MKSEARCH, obiectivul siu fiind acelade a identifica noi tipuri de droguri descoperitein Asia gi Europa,precum gi de a obtine egantioane gi informalii privitoarela acestea. MKOFTEN: $i acestprogram se pare'ci. a ftcut parte din proiectul MKSEARCH, scopul siu fiind acelade a testa efectele comportamentale9i toxicologice ale anumitor droguri asupra animalelorgi fiinlelor umane. intr-un document strict secret, gi anume ,,Raport citre conducere, personalul medical, PROIECTUL ARTICHOCKE (porliune qtears5. din documentul original), EvaluareaRolului I & S, 25 ianuarie,1952"se punea urmdtoareaintrebare:,,Esteposibil s5.obtinem controlul asupraunui individ pani in punctul in care acestas[ asculteorice ordin al nostru, chiar gi impotriva voinlei sale,treci.nd chiar qi pestelegile fundamentaleale naturii cum ar fi instinctul de conservare?" intr-un momentde sinceritate,adresAndu-se absolvenlilorde la Universitatea Princetonin 1953,directorulcIA, Allen Dulres,avorbit timp de doul ore despre,,bitilia pentru a deline controlul asupra minlii oamenilorl' Acestaa afirmat ci rizboiul se didea in primul rind pe frontul indoctrinirii, atdt prin cenzuri cat gi prin tehnicile de rela$icu publicul,iar mai apoi,un alt front mai specializat gi de o importanli cu atit mai cruciali era,,spilareacreierului,'gi,,alterarea proceselor"mentalela nivel individual.a Folosindu-sede justificareafaptului cI programelecomuniste de control al minfii erau mai avansatedecat corespond.entullor american,proiectul MKULTRA a fost pus in vigoare la doar trei zile dupi discursuldirectoruluiDulles.La origini doar un program secundarpe ldngi proiectul ARTICHOCKE, MKULTRa a piimit

Jim Keith

59

ulterior fonduri in valoarede 300.000de dolari, dobAndindapoi valenleultra-secrete,in calitatede program de acoperireconlinAnd multe subdivizii, gi fiind specializat in cercetiri in domeniul controlului minlii. Marea majoritate a programelor MKULTRA au fost in totalitate ascunse,fbri a existanici un document cu privire publicul neajungAndsi aflemai nimic despreele.Totugi, la acestea, pulinele documenteexistentecu privire la MKULTRA' sunt suficient de ingrozitoarepentru afurnizamaterial pentru sutede filme horror de duzini - oferind astfel credibilitatepovestirilor monstruoase cu privire la tehnicilede control al minlii carecontinui si iasl la suprafali. Coordonatorulgef al programelorCIA de control al minlii a fost SidneyGottlieb,doctor in bio-chimie,de Ia CalTech.La vArsta de 33 de ani, acestaa ajunsla conducereadiviziei tehnice a agenfiei, fiind coordonatorulprogramuluiMKULTRA, impreuni cu cele149 de localii experimentaledin universitifi, spitale,inchisori 9i unitili militare din toatl !ara,pdni in anul 1973.Degirelativ neindemAnatic gi foarte balbait, straniul doctor Gottlieb comPensatoate acestea fiind un mare amator de dansuri populare 9i invilAndu-i pe colegii sii noi Einoi miEciri pe carele aduceacu el din cilitoriile salein liri indepirtate. Urmeazi in continuare un extras dintr-un raport tipic al lui Gottlieb,l1 mai, 1953:! RAPORTPRIVIND SUBIECTUL:LocaqiaProiectului.. . [9ters] 1. Astizi, stenografula observatexperimenteleintreagazi (D.. . . . [Eters]a inaintatdejapropunereasacitre... lEters]) 2. Imagineageneralia sterii curentea proiectuluiconsti intr-o serie atent alcituiti de cinci experimentemajore. in cea mai mare parte a anului, un mare grup de subiec{i (aproximativ 100) au fost supugiunor proceduri de scanare9i standardizare,iar in lunile care urmeazi, pinl pe I septembrie,vom colectaun numir marede date, astfel incAt acestecinci experimentesd se incheie in I septembrie. Cele cinci experimente sunt dupi cum urmeazd: (N reprezinti numirul total de subieclisupugiexperimentului). ExperimentulI - N-18: Stiri de anxietateinduseprin hipnozd; a seincheiapAni la datade I septembrie. Experimentul2 - N-24: Amplificareaprin hipnozi a capacitilii

x[

60

Controlul maselor

de invdfaregi reamintire a unui text scris de complexitatemare,a se incheiapdni Ia datade I septembrie. Experimentul3 - N-3 Rdspunsin starede hipnozi cuantificat cu ajutorulpoligrafului;a seincheiapdni la datade 15 iunie. Experimentul4- N-24: Amplificareaprin hipnozl a capacitilii de observaregi reamintirea unui aranjamentcomplex de obiecte fizice. Experimentul5 - N-100: Rela{iadintre personalitategi gradul de susceptibilitate la hipnozi. 3. In anul careurmeazl (1 septembrie,i953 - I iunie, 1954),ne vom concentraasupraurmitoarelor aspecte: Experimentul 6 - Problema codului Morse, accentul cdzind asupra subiecfilor cu un IQ relativ mai mic decAt voluntarii din cadruluniversitilii. Imaterialgters] Experimentul 7 - Reamintireainformaliilor primite in starede hipnozl prin intermediulunor semnalespecificeexacte. ......[gters]vor inaintaplanuri detaliatede cercetarecu privire Ia toate experimentelecarenu au fost inci documentate. Printre experimenteleautorizatede Gottlieb se numS.rdgi cele ale doctorului Harris Isbell,carese aflala conducereaCentrului de Cercetarea Fenomenelorde Dependenll, din Lexington, Kentucky. Utilizlnd sgLiecli de_ggloaredependenlide heroini drept carne de tun, Isbella testatpesteopt sutede sub chimicepsiho-active, care ii fuseseri furnEate direct de citre Gottlieb. ffia*t unuiu dintre experimente, Isbell le_-ainoculat subieclilor de patru ori dgq4.qolgtali de LSD,leintrempt, timp de LL-zlle, trezindu-i cu electrogocuriatunci cdnd adormeau.in cadrul unui alt experiment, Isbell a legat noui subiecfi de patul de spital, introducindu-le termometre la nivel rectal, injectindu-le doze masivede psilocibin, iar apoi le-a introdus o lumini puternici in ochi pentru a verifica dilatareapupilelor,infepdndu-iin mod repetatla nivelul articulaliilor pentru a verifica timpul de rispuns al sistemului nervos. Subieclii din camerade torturi a lui Isbell erau apoi gratifica{icu dozazilnici de heroini. in 1952, Gotliebb a colaborat cu agentul guvernamental responsabil cu problemastupefiantelor, GeorgeWhite, inscendndu-i

.lim Keith

6l

acestuia..Ojgrattugea-Mdp1gtt-Clls!3lti Atit in New York, cit 9i in san Francisco,mai multe clidiri erau astfeldecorateincit si semene cu bordelurile, unde prostituateleii atrigeau pe birbali, drogAndu-i apoi cu LSD ftri gtirealor. In majoritateacazurilor,victimelor li se didea si beao biuturi confinind LSD,9i in cel pulin uncaz, victima a inhalat LSD carei-a fost pulverizatin fafi Ia toaleti, chiar inainte ca. acestasi seangajezein actul sexualpropriu-zis.Extrem de minulios, White observa prin oglindi, victimele care nu blnuiau nimic, in timp ce stitea pe o toaleti portabili 9i beaumartini. La fel ca in cazulmajoritlfii referirilor la testelerealizatede CiA, sepoate presuPuneci, qga-alru!-lQg-49-lqt4-fostmult-5n31multdecit Eu personalcred ci lelul ultim ql reiesedin documentele*gxistente. luj Wh1le era acelade a ob$ne informalii compromilitoare despre mai marii lumii interlopegipoatedesprepoliticieni,prin intermediul acestei stratageme deja de mult expirati la data respectivl, s prin intermediul drogurilor qi al prostitufiei' manipular-ea Allii participan!! !n cadrul proi.e-ctuluiMKULTRA 9i al programelor care i-au urmat au fost rqcrutgti- din -ldndurile a aproxim-ativcinci mii de nazigtladqidin Germania, imediat dupi incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, prin intermediul PAPIRCLIP. Printre acegtiase operaliunii clq4{9q1_in9._PrqleE!ul_ numiri: - Sr-! Jau,lqeck un expert nazist in ce priveqtedrogurile cu efectde sterilizare,chimist gefla fabricaI.G. Farben' - TheodoreWagner-Jauregg, Kurt Rarh 9i Hans Turnit, care 9iau continuat aitfel cercetirile de pe timpul rizboiului, cu prMre la otrlvuri extrem de puternice,ca de exempluSarin 9i Tabun. - Qfilerqf SS,.genqralWalter Schieber,specialistin arme de rizboi chimic Aigazecareafecteazisistemulnervos- Dr.-Huburtus Strughold' care a activat in cadrul proiectului MKUL-T_RA-ci1 gi la NASA. Conform unui raport al Agenliei israelienede telegrafiedin 1995: ,,Datoriti dezviluirilor privind trecutul sAngerosal unui om de gtiinli german recent decedat,oficialitilile plinuiesc inlS:turarea numelui alestuia de pe un panou dedicatofilerilor avialiei SUA. ln 1993,la pulin timp dup6 dezviluirile privind trecutul respectivului om de gtiinfi, portretul acestuiaa fost inliturat de pe un panou de

s'

62

Controlul maselor

onoareal eroilor din domeniul medicalde la Universitateade Stat din Ohio. H_uburtusStr-ughold,decedatiq"!986,fuseseadusin secret iq a4u! !1a5, ca si lucrezein cadrul programului spalial,degiacesta eradat in urmirire plntru 1 fi judecat la p*ro-ggsul de la Nuremberg. Biblioteca$colii de Medicini Aerospaliali de la BazaAeriani de la Boorks, Texas,fusesedenumitl in onoarealui Strughold,cel care ajutasela co_ns_lruirea costumelorpresurizateutilizate de cdtre astronauli,precum gi a capsulelorspalialeamericane.In calitatede director al Institutului pentru Medicina Aviaticl a fo4elor aeriene din Germanianazisti, Strugholdparticipasein 1942lao conferinll la care se discutasedespredl"g9g ,,expe1!1nente" pe fiinge umane. Printre experimenteleIa cares-a ftcut referiresenumirau gi tortura gi ucidereadelinulilor din lagirele de concentrarede la Dachaul'6 In mod curios, o_g!g__&g$11q,9-a -MKUIIRA consta din rgp,r,e1elt3l!iiMasonerieideRltSq_q!,qr,careanteriorsubvenlionaseri cercetirilein domeniuleugeniei,a psihiatrieigi a controluluiminlii pind cel pufin in anii 30.Doctorul de la MKULTRA, RobertHanna Felix,fusesedirecforulcercetirilorpsihiatricein cadrul Masoneriei gi de asemeneadirector al Institutului Nalional de de Rit Scogi_1n Sinitate Mentali. Felix era geful direct al doctorului Harris Isbell, carea fost deja menlionat in relalie cu MKULTRA. U-nalt mason celebruimplicat in proiectulMKULTRA a fost Dr. Parrl Hocf;, finanlat de citre Centrul de Chimie al Armatei. Membru al Societilii Americanede Eugenie,Hoch era director de cercetareimpreund cu un a.tprougtot-al eugeniei,nazistul Franz Kallman, in cadrul Institutului Psihiatric al statului New York pe ldngi UniversitateaColumbia. Ceilalli participanlila programelede control al minlii erautot soi-rldefascigi a_me{gaglplfni_49 94dlqrycareiEi diduseri seamaci munca in cadrul agen$ilor secreteera mijlocul perfect prin careigi puteaindeplini propriile dorinle criminale.7 cadrul proiectuluiMKULTRA f.t"t." a.-""iite l@in se numirau: chgsl€lx cerelllli, inclusiv lobotomia; utilizarea go-curilor electrice.$i chimice; **fg_$Igs"l"i asupra fiinlelor umane, inclusiv foamea,frica, oboseala,incarcerareagi tortura; analizainfluenlei narcoticelor; analiza scrisului; dggrlglggq in contactcu ultrasunetele, cu sunetelesubpragulaudibil gi cu dlverse

,Iim Keith

63

vibralii; tehnici de interogatoriu; droguri care ii fhceaupe pacienfi gi si vorbeasci, induciLndu-leapoi amnezia)pIy_4rjq-_qen7orl4-li inclusiv diviziunea rlldlatiilg; c.g-ryqti-ri-genslice ,,gec"tl9-qom!gl"; genelor gi crearea de mutafii; percepliile extrasenzoriale;diverse g4lgdg__{e*spgl4Lq.-4--cterprului ; evaluarea p ersonalitili i ; cqnluzli gaq3le__pfq conlrol^la distanli; iTplglgri cerebralegi electrozi; utilizarea prostituatelor in calitate de agenfi; produse hormonale gi gla{rdularei gaze;otrivuri; substanle narcotice care puteau fi pulverizate;gi droguri, inclusiv LSD, amfetamine,morfini, nicotini, cloroform, ciuperci psihedelice,barbiturice, heroini, cocaini qi marijuana. Cel pulin pglfg. diqtfg-pLogramele*MKuLllRA au -fost special pentru copii. Aceasta este o vastl sub-diviziune reali1ate_ a experimentelorMKULTRA care in cea mai mare parte au fost ocultatecu succesde citre Agenfie.E in cadrul unuia dintre primele experimente MKULTRA, agen{iiconduceau,pe strizile oraguluiNew York, r44giniguJevilede ej4p3$g4!-Eodi6Eate, rispindindjn atqg! etfgg-8nz nespecificat care con{inea probabil mari cantitifi de LSD. Drogul respectiv a fost de asemeneapulverizat in_st4tiile de -{nettgu d.in New York, documentafia existentl nemenlionAnd efectele.Au mai fost de asemeneacazuri in care un gaz nei4galjfrq4ta-fost difuzat de pe podul Golden_Gate din SanFrancisco. CIA era congtienti de faptul ci cercetirile intreprinse erau ilegalegi prin urmare 9i-a avertizatangaja[iisi plstreze secretulcu privire la aceasta.Ig-19-5-2,-igq11ectorul CIA, generalulLyman a emis un raport de ordin intern in care avertizaci,,estenecesariadoptarea unor misuri de precaulie, nu doar pentru a proteja operaliunile pentru a nu fi divulgateunor forle striine, dar de asemeneagi pentru a le ascundede ochii publicului american in general.Aducereala cunogtinta altora a faptului cd Agenlia este implicati in activitili non-eticegi ilicite ar aveaserioaserepercusiuniin cercurile politice gi diplomatice,aducdndde asemenea serioaseprejudiciiindeplinirii e scopurilorDroDuse." _---^ ' Esteposibilcauna dintre acele,,activit6fi non-eticegi ilegale"si fi fost eliminareavedeteide cinema gi televiziune,activistul politic Paul Robeson.Pe lingi implicarea sa in lupta pentru drepturile negrilorin SUA,Robesona militat de asemenea gi pentru migcarea

64

Controlul maselor

de independenlia coloniilorde pestehotareconduside personalitili precumfomo Kenyattagi JawharlalNehru.in primivara anului 1961, qu trei siptimini inainte de egeculoperafiuniiCIA de a risturna guvernulcubanez,numiti ,,Bayof Pigs",Robesona vizitat Moscova, qi unde a avut diverseintilniri gi interviuri, suslindndde asemenea mai multe discursuri.Urmltoarea oprire de pe itinerariul sau era Cuba, unde aveaprogramati o intdlnire cu Fidel Castro,iar apoi pllnuia si seintoarci in StateleUnite pentrua-gicontinuaactivitatea dedicati apiririi drepturiloromului. Conform declaraliilorunor persoanecareseaflauimpreuni cu el in Rusia,\qbes-onera ,,neobignuitde bine dispus'lin urma unei p_etreceri surprizi la un hoteldin Moscova,Robesons-asimlit bruqc Astfel, acestaa dq p4r.q4q-!a. cqprlllde .Uq-atacextrem-d-e*p,uJq|l1lg plecatde unde se afla gi a incercatsi se sinucidi, tiindu-gi venele. Robesona fost ulterior internatIa spitalulPriory din Londra,unde intr-un interval de 36_deore i s-auadministratun.,numir de 54 de gedinlede gocurielectrice.Robesonn-u.gi-a mairevenitnieisdati de pe urma bizaruluiaccesde ,,paranoia"saua gocurilorelectrice. in prezent,i4 19p9,fiul lui Robesona inaintato cerereoficiali citre agenliilesecretebritanice,americanegi rusepentru a i sepune la dispoziliedocumentelesecretereferitoareia vizita tatilui siu la Moscovaprecumgi la tratamentulmedicalsuferitde acesta.El crede cl simptomele pe care Ie manifesta tatll siu sugglg44 -c_ifqsese HZ, otrivit de CIA cu o substanti chimicl psiho-a_cliv4_numiti. pentru a-$i pentru a-l impiedicasi ajungi la Havanagi de asemenea incheia astfel brusc activitalea,ca o forll ce era in cadrul migcirii pentru drepturile omului. Robeson|r. invoci faptul ci mai fuseseri a-i curma viafa.tatilui slu, sustinind de asemeneagi alle inc_ercari-de de asemeneace 4qt_d!gg iqqlqr:i care l-au tratat la Londra aveau legituri cu progl4mul MKULTzut. 'o MKULTRA a suferit ulterior o reformi administrativi, fiind s-adesfhguratastfelpAni in anul rg:dSgumi@gi 1973.Printre s=qbjroieEtsleMKULTRA se numi.ra gi unul privitor (ESP)in la paranormalgi la utilizareapercepliilorextra-senzo-riale proiectul a fost intrerupt in 1973, scopuride spionaj.Se spuneci dar existddocumentecareatesti continuareaacestuiapAni in anul 1994.t'

Jim Keith

65

in 1977, a fost convocat un Comitet ales de Senat pentru cercetiri privitoare la serviciilesecretecare si incerce sl arunce lumini asupratenebrosuluiproiect MKULTRA. Sg!$gd iargard Kennedy,care a depus marturie in fala respectivuluicomit, declari urmitoarele: ,,Probabilfaptul cel mai revoltitor a fost acelaci nu se gtia numirul de subiecliumani asupracirora serealizaserlexperimente. Toate dosarele privitoare la aceste activitili au fost*drstrusrin lanugrl-e._lJft, la ordinul directorului de atunci al CIA, Richard Ilel1g$ In pofida unor anchete stiruitoare atdt din partea Subcomitetului pentru Sinitate cAt gi a Comitetului de Cercetarea ServiciilorSecrete,nu a fost divulgati nici o inregistraregi nici o informafiedespreaceasta. Nimeni - nici micar un singur om - nu igi amintea nimic, nici directorul CIA care ordonasedistrugerea documentelotnici coordonatoruloficialal programuluiEinici unul dintre subalterniiacestuia..." 12 Declarafiafostului ofi1erCIA, Miles Copelandvine sI confirme propriameabinuiali ci proiectulMKULTRA a avuto intinderemai vasti decAtne-am putea imagina, din care ne1-3mj$Ieziri!_doar o-lsinuseuEsdme. intr-un interviu luat de ziaristul ]ohn Marks, Copelandspunea:,,Sub-comitetulnumit de Congrescare a flcut cercetiri in aceastiprivin{i, a descoperitdoar o infimi partedin ce a fost." 13

Esteposibil ca gi dr. SidneyGottlieb,un alt coordonatordin umbri al programului MKULTRA, desprecaream vorbit deja,si fi murit tiiat exactde sqbta-pg:-q{g-elinsugi a.ridicat=o.in 1999-,erau pe rol mai *.tlt.-p-ro."se intentatede victimele care solicitau si fie compensatepentru experimentelerealizateasupralor de citre C[A. Conform unor persoanecarevorbiseri cu Gottlieb,ac-gqta suspecta c-o-ndgggeaClAde la data respectivi ce aveade gAndsi il oferege el dt.p_llgljgqlftrr pentru atrocitilile sivirgite in cadrul MKULTRA. E*isti unele speculalii ci Gottlieb nu era dispus si. igi asumevina in numele Agenliei gi ci era sata si de? in vileag tolgl*DaLca dt"=i"ta-plgt., Gottlieb moare pe data de l0 martie, 1999- un ta adevdrat no:_o-g p.g-atru A g-e_$i-g. Degi informaliile dezviluite cu privire la proiectelede control al minlii ale CIA constituiedoar o micd parte a cercetirii,

66

Controlulmaselor

totuEitoate acesteasunt o rugine pentru intreaganaliune 9i ar fi de fapt trebuit ca CIA si fie demult desfiinlati, a$l calq-Lrqgre--.Ce ISILL IS$:gy cu pu{in timp inainte de asasinareasa' Se gtie ci inci de la infiinlarea sa, CIA s-a folosit de cetifenii americani pentru experimentelede control al minlii realizatein cadrul ei, precumgi pentru altetipuri de mutilarea fiinlei fira voia sa.Aceste experimenteau distrusvia{a,trupul 9i mintea a nenumirate fiinte, totul evidentpentru a serviscopurilorRizboiulgi RPce4!-structurii militar-industri4lq.Congresula estimatci in cadrul programelor firfl(Ufffie r-"" tealizaiexperimenteasupraa 23.000de persoane, dar datoriti faptuluici ceamai marepartea documentelorasociate programuluiau fost distruse,estedificil de inlelescum anumeau putut acegtiasi ajungi la nigte date atAtde precise.Cu siguranfi' mulli cercetitori in domeniu ar spunecI cifra esteo sub-estimare grosolania ororilor petl--ecute. Esteevidentcade-alungul istorieisale,QIA a fostprintre primii careau pus bazeleunei qtiinle secretea controluiui minfii, despre care s-au frcut doar aluzii foarte vagi in cadrul unei mass-medii aflatesub controlul elitelor.Anumite cercetiri mai atentesugereazi faptulci s-a aiunsIa tehnici de control extremde*gv3!!g!e,cu mult pestece ar fi Agenliaweodati dispusi si recuno-elca. -Cl4::_C."1& care i-au urmat, cum ar fi Agenlia Nalionali de Securitate,nu trebuie consideratedrept mijloace de asigurare l-q-n.tyel a securitilii poporului american, .i gtr:$ggpl planetarpentru cei carevor si-gi menlind dominalia asupralumii. in principal, acesteagenfii pro-4_ov,gg{4out i$gqgl_e personale inclusiv implementarea planurilor pentru realizarea al9 -g!i1-e,l9r, resurselorgialte egp$_gl:-g_q9!g,o_lglgl,tStlgl,.,amonopol in masi la nivel mondial. forme_dgdecimare Note: 1. Marks, Iohn. The Searchfor the Manchurian Candidate: The CIA and Mind Control; Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; Cannon,Martin, "Mind Control and the American Governmentl'Lobster23 Billings,Montana:Liberty 2. Sutton,Antony C. America'sSecretEstablishmerrt. House Press,1986;Sutton, Antony C. Wall Streetand the Riseof Hitler. Seal, Beach,California:'76Press,1976 3. Colby, Gerard. Thy WilI Be Done. Cltat in Constantine, Virtual Government,

.lim Keith

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

12.

I3. 14.

67

CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California: Feral House, 1997;Ross,M.D., Dr. Colin, "11e CIA and Military Mind Control Research: Building the ManchurianCandidate,"discurs!inut la Ninth Annual Western Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,April 18, 1996;Krawczyk, Glenn, "Mind Control Techniquesand Tacticsof the New World Order," Nexzs, decembrie-ianuarie1993; Bowart; Constantine;George Bush: The Unauthorized Biography; Chaitliin, Anton. Treasonin America. New York: New Benjamin Franklin House, 1984; Pincher, Chapman. Too Secret,Too' Long. New York: St.Martini Press,1984;Editors of the ExecutiveIntelligence Review. Dope, Inc. Washington, D.C.: EIR, 1992; Lee and Shlain. Acid Dreams.Grove Press:New York, 1985;Lyttle, Thomas,"Blot Artj' un interviu condus de Mark Westion. Paranoia, iarna 1995196;Stevens,lay. Storming Heaven. New York: Harper & Row, 1987. Marks; Chaitkin, Anton. Treason in America; Pincher;Chaitkin, Anton, "PopulationControl, Nazis and the U.N.!"; Marks Brandt, Daniel, "Mind Control and the Secret Statg" Prevailing Winds, numirul 3 Stevens,Jay Constantine; Cannon; Lee and Shlain.Acid Dreazs. New York: Grove Press, I 985 Chaitkin, Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'EIR, octombrie7,1994 Bowart; Lee and Shlain; Human RightsLaw Journal,"Freedom of the Mind asan InternationalHuman RightsIssue,"Vol.3, No. l-4; Constantine;Ross Citatin Matrix l/l Val Valerian, ed., 1992 'poisoned Rhodes,Tom, "U.S. Robeson with mind-bending drugi' Sunday Timesof London, martie 14, 1999 Ross; Cannon; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination';Constantine; "LSD, the CIA, and Your Brain: Midnight Climax," Lycaeum Drug Archives; interviu cu Walter H. Bowart, Iulie i6, 1995,condusde Will Robinsongi Marilyn Coleman ProjectMKULTRA, the CLts Program of Researchin BehavioralModifcation, ]oint Hearing Before the Select Committee on Intelligence and the Subcommittee on Health and Scientific Research of the Committee on Human Resources,United StatesSenate,ninety-fifth Congress, August 3, 1977,U.S. Government Printing Offi ce. Washingfon, D.C.; 1977 Marks "Stanley Glickman LSD Overdosel' The Observer, februarie 14, 1999; MKULTRA: CIA Mind Control de Jon Elliston, [email protected]:; Cockburn, Alexander gi St. Clair, )effrey, "CIAs Sidney Gottlieb: Pusher, Assassin& pimp," pressreleasefrom Counter Punch

Jim Keith

CAPITOLUT 8 Estabrooksgi candidatul manciurian

La cumplna dintre secole, neurologul Morton Prince a abordat subiectul pacieglilor cu personaliteti multiple sau conform termenului de acum consacratin psihiatrie, Tulburarea de Identitate

O-issgiativa. Prince credeaci o persoa"ap*t" uil'fiiT-multe personalitilidiferite carefuncfioneazd, in acelaqitimp, gi glre _tu

sunt conptiente una de cealaiti. A trecut ceva weme pdna ce se va observa ca aceasti. informalie pqqte fi folositi intr_-u4 anumit mod. Unul dintre cei care au luat in considerare descoperirile lui Prince, a fost cadrul universitar de la Rhodes,D{Gg91g1n:labrooks, pregedinteleDepartamentului de Psihologie al Universitdfii Colgate, Idnga Buffalo, New York. Estabrooks avea contacte cu majoritatea figurilor proeminente din psihologia acestui secol gi a intreprins cercetS.ripentru toate departamentele serviciilor militare secrete americane. Estabrooks a fost printre primii care au realizat ci prin hQtgrd po_tfi 91e4!i agen{i gi asasini controlati de serviciile secrete, inoculdndu-li-se inclusiv r"g"rltl profund negative. $i practic, degi pare incredibil, experimentele sale bazate pe utilizarea hipnozei in spionaj au apS.ruti1 p-1_1gr--g,l1a-4bo! mondia-I. t" tg20, ta H" , Estabrooks s-a implicat in cergetarea ""li fgnpg€ne19{__de_Spg[isln,dar Ia scurt timp gi-a indreptat din nou atenlia spre hipnozi gi fol_o_sirea ei pentru iq.Alelg4tbgr"!1j3tbitru. Estabrooks gi-a dat seama destul de devreme ci daci tulburarea de personalitate multipl[ poate fi vindecati prin hipnozi., atunci inseamni ci gi personalitilile multiple pot fi createin acelaqifel.

in_J29_, Estabrooks a fost r,r-it-eiirultant Expert la Secretariatul de Rizboi, fiind in leglturi cu Laboratorulde Cercetare al Marinei, in acelagitimp purtind o c-orespondenli intensacu |. EdgarHoover. in anii de mai tdrziu, Estabrooksva lucra gi cu CIA.r intr-un articol scris de Estabrooks,in 197i, putem citi urm[toarele: "Una dintre aplicaliilecelemai fascinante,dar in acelagitimp cslg-ma!-pgl1cul9gle alehipnozeisereferdla utilizareasain domeniul

69

militar. Acestaesteun domeniu cu caresunt familiarizat,f,indci am tgsat chiar eu ISgomqldaql_epentru tehnicile folosite de SUA in timpul q doul rdZ_bo*ars mondiale. Comunicareape timp de rlzboi esteintotdeaunaditatoarede dureri de cap.Codurile pot fi sparte. Un spion profesionistciruia ii oferi bani poate rimAne de partea ta, sau nu. Propriii oamenipot s6 aibi o loialitatede neclintit,dar totugi modul lor de rationamentesteintotdeaunadiscutabil.pe de 'turierul altl parte, hipnotic" esteo solulieunicl. Am fost implicat in pr.getir"" ea acesteisarcini, in timpul celui de-al doilea rizboi mondial. unul dintre cazurile incununatede succesa fostcelal unui cdpitanal corpului de Armati Auxiliar pe careil vom numi GeorgeSmith.c[pitanul smith a urmat Iuni de pregitire. Era un subiectexcelent,dnr-aui$i didea seamade aceasta. I-am indepirtat prin su,ges-tig pqs1l!-ipnotiqd, oriceamintire ci a fost hipnotizat.intai am solicitatcorpului de Armatd Auxiriar sI il chemepe cipitan la Washingtongi si-i spuni ci au nevoiede un raport despre echipamentul mecanic al diviziei X, stafionati la Tokyo. Smith a primit ordin si plece cu avionul in dimineala urmdtoare,si. ia raportul qi sI se intoarcl de indati. Respectiyele ordine i-au fost transmisefund in.stareade veghe.Aceasti.poveste era tot ce gtiacongtientgi astaa gi relatatso{ieigi prietenilor.Apoi i-am indus o stare.dehipnozd profundi qi i-am transmis _ prin viu grai - qn_rngsa.ij4qpollA1rt care trebuie dus direct la sosireasa in |aponia ungi anume colonel - si spunem ci numele lui era Brown - din cadrul serviciilorsecretemilitare.In afari de mine, colonelul Brown ela singura persoandcare il putea hipnotiza pe capifanul Smith. I-am spuscipitanului careera @ sub hipnozi: "PAndla ordine ulterioare de la mine, {9ar qolgn-e.-l-ul Brown $i eq !-qp-utemhipnotiza. Vom folosi un cod de semnaliiaie "luna esteneacoperitf: OlcandJereuziaceasti expresiede la mine sau colonelul Brown vei cidea intr-o stare-de hipnozi profunda',. CAnd cipitanul Smith s-a trezit, nu aveanici o amintire conqtielti cu privire Ia ceeace sepetrecusein stareade transl. Tot ceeace qtia era ci. trebuia si meargi la Tokyo pentru a prelua un raport despre divizie.Cdnd a ajunsacolo,Smith s-a prezentatla Brown, carel-a hipnotizatcu codulsemnal.Subhipnozi, Smithi-a transmismesaiul

rs'

70

Controlul maselor

meu gi a primit un altul, ca raspuns.Cdnd a fost trezit, i s-a dat raportulgi s-aintors acasicu avionul.Aici l-am hipnotizatdin nou, gi mi-a livrat mesajulde la Brown,careseaflain siguranli, ingrop4t s4g.AcestsistemesteP-facticinfailibill'2 adAncjn qubconqtientul Estabrooksa scris gi despre creareapersonalilililor multiple pentru uz militar: "in timpul celui de-aldoilearizboi mondial,am exersataceasti tehnici cu un locotenentde marinl vulnerabil,pe careil vom numi atenti a specialigtilordin Marini' ap fones. Sub supravegherea lqi separatp9ls9l4{3.!gg 194$.-in fgnes A 9i JonesB. JonesA, cel carefuseseun soldat ,,normal"in cadrul marinei, a devenit astfel altcineva,complet diferit. Acum propoviduia"doctrina comunistl, in care credea sincer. Era foarte apreciat in rAndul grupirilor comuniste,gi prin urmarei s-au ficut aspremustriri gi apoi a fost llsat la vatri de citre armati, careera implicati in toatd povestea, iar el a devenitmembru de partid cu actein reguli. )oterul a fost Jones-B,cea de-a doua personalitate,inilial prezentl in congtiinla soldatului.SlrUh*ipnozl,acest|onesa fost instruit atent prin sugestii. profundi, carecunogteatoate gAndurile |gnesB era personalitatea lui |ones A, era un americanpatriot gi era ,,setat"sd nu spunl nimic in timpul stirii de veghe.Tot ceeace a trebuit si fac a fost si hipnotizezsoldatul,si intru in contactcu fonesB, americanulloial gi astfelaveamo sursi de informalii direct din tablra comunistl."3 - Estabrookscontinul si vorbeasci in extenso despre clggreg in cartea sa dip 1943, Hypnotism, e,sasinilorcontro impreuni cu RichardLockridgeau (Hipnotism).iIt"1945, Estabrooks, scosla vdnzareo carte de fic{iune numiti Death in theMind (Moarte cum tn minte),carele-a adusmari cdgtiguri.in roman sepovesteEte hiFnozi tlalsformat aliafi prin i-au pe9i lazry.titi-au eaptqrat 9fiterii in agenfidubli. a Degi opinia generall a psihologilorla data experimentelorlui Estabrooksera ci voinla omului nu puteafi incilcati prin utilizarea hipnozei,Estabrooksaveao pirere diferiti. ,,De fapt - scriael - cred ci putereahipnotizatoruluiestenelimitati - sau mai degrabi este ingriditi doar de limitirile inteligenleigi scrupulelorpe careacesta le are'is

Jim Keith

7l

intr-un interviu pentruEveningBulletin din Providence,Rhode Island, Estabrooksvorbea despre creareaprin hipnozi a unor disocieriiperso-n_alilg$i. spioni prtgltogx El a afirmat ci aceasta posibilitate,,nuesteliteraturi gtinlifico-fantasticl... Estecevaces-a r ealiz4t gi se rggli z,ea7i jn cqntln uary._Eua"m_ficul_-pi' Dup5.cum a indicat,Estabrooksnu era singurulcare,,ofhcea"" in aceletimpuri. MorseAllen scriaci. in aceastiperioadi de debut a cercetirilorCIA, a incercatsi ,,.. .ia o stareexistentia egoului- ca un partenerde joaci imaginar din copilirie - gi sa-l construiasci, intr-o personalitateseparati, necunoscuti celei dintii'i Ulterior Ailen va lucra cu aceasti,,nouf' personalitategi ii va ,,comanda" sI indeplineascS. anumite sarcini desprecare prima personalitate si nu gtie nimic. Ar exista o scurgerede informalii inevitabili intre cele doua personalitili, in specialin timpul somnului, dar daci hipnotizatorulera suficientde priceput,puteasi construiasci scenariide acoperiregi valvede siguranti caresi impiedicesubiectul si acfionezein dezacordcu sine.6 in vdrstl de 28 ani, a intrat ig -g4r9_l2$g[*4lgp, intr-o banci din Copenhaga9i a impugcatmortal doi angajaliai bincii. CAnd a fost interogat,Hardrup a mirturisit c5.el a comis crimele,dar ci a fosthipnotizatde citre un complice,Bjorn Schouw - Nielsen. Hardrup a fost gisit vinovat de omucideregi inchis, iar programatorullui, Schouw-Nielsona fost gi el glsit vinovat gi condamnatla inchisoarepe viati. 7 Despre f4brica$:_aasasi-n{qr controlat!! mental ne spune gi colonelulWilliam Bishop,carea fbcutin 1983urmitoareledeclaralii cerceti.toruluiGary Shaw: ,,Astfel am colaboratcu CIA dupi rizboiul din Coreea.Mi s-a administrat orice drog cunoscut.Cadrelemedicalece lucrau cu agentiaau descoperitci la unii subieclio varietatede droguri igi atingeaufoarte bine efectul scontatin combinaliecu hipnoza (putereahipnotici a sugestiei). La fel a fost gi cazulmeu. Declarcu toataconvingerea,experienlagi cunogtinfaci aceastanu estedoar posibili, dar chiar sedesflgoariin prezent. Nu am inteles niciodati de ce am fost selectatchiar eu. Erau multi factori emolionali sau psihologici care erau implicali in

72

Controlulmaselor

paranoia subieclilorprecum:comportamentulantisocial' selectarea qceasti cind ln.si sau rudimente ale acesteia9i aEamai departe' - este programale- sau in lipsa unui alt termen' indoctrinare John Doe pentru a indepliniti, ei ar pqtea-si Jolo-sqa-scl -subiectul programat l.r.ql.a"lk-91g-pl" p" G;"rge 9i fane Smlth Subiectului lor' programul i s-ar furniza toate informllilie privind localizarea careil zilnic, etc.Apoi esteimplantat in mintea lui trLblocaj mental' impiedici si-gi aminteascidespreaceastimisiune' alesin Probabilcl pesteo lunl sauun an rareori un an' mai o voce rostitde aceaperioada- telq{onglqgne V-4jiYug1.Eg va fi declanqa19gjgglol" pe carejohn Doe o recunoagte.-eZ-lq1"u absolut bo.,ou*.orn-itecrima, seva intoarce acasi Eiryr ig*yg-Agpti al memoriei gterscomplet" grrl-r-ic. -insi Esteun spaliu existi o problgg1i,la carenu i-au gisit rezolvarea'Uneori de armi' mie mi s-aintdmplatacum - vid fe!e,nume' locuri' focuri pentru pentrucarenu am nici o explicalieralionall' Am mersinapoi intimpll se aceasta ci explicau i"-progru*are. in acestegedinqe,ei aceste din timp in timp, nu e cevaingrijoritor, doar trebuie alungate amintiri. Am cunoscut oameni care gi-au pierdut gradat vlzul' sau de a-9ifolosi corzilevocale'Unii aveau parlial auzul,saucapacitatea aceste constipaliecronici. Cauzanu fi zici, Ci*iltr-gl'oggl' deoarecedevenit am Eu fiziologic' UJqgjiry.gryAk s-au extins 9i la nivel motive evidente,nu vreau si intru in detaliil' ;p"t "it"t;i.bin * L3--eAIev.a. ^zilg dupf,-.cq a dat publicitilii aceste informafii' care colonelul Bishop a ng4t cg_iafa$t, o cauztrdesintalnitl Ia cei ui,rnia t.t-i* asuPratreburilor murdare ale agenliei'8 conform datelor pe care la avem,incepandcu al doilea rlzboi mondial,pqihiatriicarelucraupentruagenliilesecreteamericane .up"iili sliisoelezg $r_9e compartimenteze personalitilile "ruo subiecliior, s-6es-cu.ndi-.iforma{iiatit fala de posibilii interogatori cnt gi ialn de Jiectul insigi 9i si insere,zein amintirea subiectului Datoriti lui GeorgeEstabrooks,Iajumltatea secolului, "*r"g#. a fost completi'e .*"fr@b,gi9i^C.e4dddclcl$anciurian Dupl cum s-a presupus' existi dovezi ci' Candidatul Manciurian al lui GeorgeEstabrooksa fost folosit pe teren. Poate

Jim Keith

73

John F' cel mai important exemplu este asasinargaBrggedintelui is-03' Lee Harvey Oswald' care' conform Kenne{it La..A..fioie-mbrie de fapt un instrument al dovezilor ar fi fost on ,,u'u'in singur"' era altele' 9i poate c[ alosJ io4"to, care probabil includ CIR' Mafia 9i s1-1ucidi pe ]FK' Lro_g53-ngt d _,__,^-. ^^t mar ^.. cel Thornley, intr-o scrisoareadresatl mie de citre Kerry japonezitAtsugi' acesta bun prieten al lui Oswald delabazanavali a scris: contactat de citre David ,,Spre sfdrgitul anilor 70 am fost noul al marinei' Bucknell,care mi-a spusci a fost in escadronul menfionatci poreclasa impreunl cu Oswald 9i cu mine' CAnd a cine era Bucknell - un era ,Castorul Buctcy",mi-am adus aminte din dotareintr-un mod om mare,cu dinli lali careigi purta gapca amuzant de o incercarede a Bucknell m-a intrebat daci imi aminteam inteligenlei militare' fi recrutali (Bucknell, Oswald 9i eu) in cadrul imi amintesccind neNu imi aminteam. Apoi m-a intrebat daci rimAne intre noi"' am intAlnit toli trei, iar Oswalda sPusci "acesta a spuscl se petreceain Mi-am amintit foarte clar aceasta'Bucknell drum sprelocul unde sedesfigurarecrutarea' mergeam-toli trei intr-adevir, mi-am amintit cum in timp ce de radar' in aceeaqidirecgiespre centrul bazei' indepirtindu-ne auzitein difuzoare9i ni numeleOswald,Bucknellgi Thornley au fost escadronului'Ajungdnd s-a comunicat sa ne prezentim la birourile L'T'A'' un satelital aici, ni s-a comunicui se prezentim la centrul "e bazeimarineiEI Toro undeeramstalionali' cimltiria 9i in timp Bucknell a spusci el Ei Oswald practicau chemali pentru acest ce purtau o conversalie,se intrebau daci sunt carenu aveam lucru. Oswaldseindoia, fiindcl 9i eu am fost chemat' nimic de-afacecu asta. baz| am intrat intrBucknell sPuneaci atunci cAndam ajunsla cu mai mulli soldali un mic amfiteatrusausall de lecturi' impreuni un clpitan de de la alte unitifi. Conform cu Bucknell in fallse aflau Bucknella (flat-top)' marinl gi un civil hispaniccu o frizurl periu!6 pentru cMf pe fo-stsgJprinssa-tvad^iggglpitan fiind ca un cilelug carel-a prezentatca fiind ,,domnul B"'

j$

74

Controlul maselor

Domnul B. a spuscd ,,Avemmotive si credemci noul guvern revolufionaral lui Castroa fost infiltrat de agenfisovietici"(Acestea se petreceauia sfrrgitul lui mai sau inceputullui iulie l!99, chiar dupi Revolulia anului nou, inainte ca Fidel Castro si ,,devina comunist".imi amintescci cinevaa ficut aceastiafirma{ieintr-un curspe carel-am urmat,dar nu imi amintescqi contextul). Domnul B. a spusci. am fostadunalideoarece suntemcunosculi cagiadmiratoriai regimuluilui FidelCastro.DupI cum imi amintesc vag,ideeaeraci FidelCastroaveanevoiede ajutorulnostrupentrua scipa de aceiagenti.Eram solicitatisi ne inscriemvoluntar pentru un programde contra-spionaj! Suntsigurci m-agfi inscrisvoluntar.Dupi cdteimi amintescam fost refuzatpe motivul ci era deja stabilit sa plec intr-o misiunein estuldepirtat,incepdndcu luna iunie,iar programulde antrenament se desfhgurain SUA - insi nu inainte de a semnanigtehdrtii prin careautorizamsi particip in cadrul programeloragenliilorsecrete. Bucknella consemnatin detaliu acestevenimentextraordinar in ziuaurmitoare gi candne-arnintdlnit in SanFranciscola sfirsitul anilor 70 mi-a citi acestenote. Voluntarii au fost intervievaticateunul, dupi prelegereainiliali. Bucknella spusc5.aveaun bunic din parteamameinumit E.H.Hunt, pe careI-a trecut la referinfepe formularul de recrutare.Domnul Bpareauimit gi a intrebat,,CineesteE.H. Hunt?,'Bucknelli_aexplicat. Domnul B. a exclamatgi a rAs.ErllgfdHuala fost al doilea la calsandesuU-&n la operafiunea,Golful p orcilor,'. Bucknellnu a mai fost contactatweodatdin legituri cu acest programgi nici eu. Bucknella spusci operaliunilesub acoperireale escadronului de control aerian al marinei erau asiguratede inteligenla militari, iar acumil suspectampe oswald ci dejaera un agentin inteligenla militari carepretindea ci estemarxist in timpul recrutirilor fhcute de Domnul B, fapt care i-a sporit calificirile pentru programul Domnului B. In perioadacAnds-aupetrecuttoateacesteaam inceputsi am halucua[ii-aucliliv.qputql!:ce, de reguli inainte saadormi' Thorneleycredeci. in timp ce era in armati a fost supusunor

Jim Keith

75

i elperimentede control al minfii li cn r.s-aimplantatIa poate ca ghidat de la distanfl. Se al minlii de un dispozitiv lgntrol rc"tty.a fie pur gi simpluparanoic,sausepoatesi fi fost intr-adevar supusunor experimente.ro Alte persoaneinformate din domeniu sugereazici Lee Harvey Oswald se poate si fi fost o persoani supusl controlului mental. Agentul de contrainformalii al armatei qi CIA, $erman Kimsey a scosIa lumini in anul 1975 ceeace gtia despreOswald. Potrivit unui interviu Iuat lui Kimsey,de citre jurnalistul Hugh MacDonald ,,Oswalder-aprogramatseucida,precumun medium la o gedinqide spiritism. Apoi mecanismuls-a defectatti Oqggl4 e d-eyg,lielggle pericu-lqasdfirn direclie'l Desigur a fost g ,,cgingidenli" faptul ci *"tit di".u"t" itimii la trei siptimdni dupi interviu.rr Ki*_r-qZ_u in raportul Warren,esteconsemnatfaptul ci Oswalda locuit la psihiatrul cubanezFranciscoSilvainainte de asasinat,gi aveao slujbi. la spitalul unde lucra Silva.Estede remarcat.e 9&g a colaboratin domeniulgtiinlific cu RobertHeath,specialistin implant cerebral.r2 Printre personajeleintunecate care erau in anturajul lui Lee Harvey Oswald era gi David Ferrie, consideratde citre procurorul districtului New Orleans, lim Garrison, url participant cheie in conspirafiaasasinirii.Ferrieera pilot principal la EasternAirlines, pdnl cand gi-apierdut slujbaavAndorientiri homosexuale. Ferrieera implicat puternic in activiti(i anti-Castro,gi asociat cu qeful mafiot CarlosMarcello gi cu membrii ai CIA. Un agentCIA i-a spus lui Victor Marchetti, fost asistentexecutiv al directorului adjunct al CIA, ci Ferrie era un agent sub contract pentru CiA la inceputul anilor 60. Sepresupunecd FerrieavearesentimentePentru fohn F. Kennedydupi egeculinvaziei din Cuba de la Golf of Pigs,9i mai mulli martori igi amintescci l-au auzit pe Ferrievorbind despre pregedintelui. asasinarea Primul contact dintre Ferrie gi Oswald probabil s-a produs in 1954in cadrul Patruleicivili aerianl Louisiana,in acelagian in care Oswalda devenitfoarteinteresatde comunism.ln ziua cind avut loc asasinatulavocatullui Marcello I-a vizitat pe Ferriepentru a-i spune cl in portmoneullui Oswalds-a gisit legitimaliade biblioteci a lui Ferrie.

$

76

Controlul maselor

Acestelegituri devin gi mai ciudate.Ferrie practicahipnoza, gi se presupuneci. gi-a folosit abilitdlile pentru a face cuceriri homosexuale. Unul dintre companioniide cilitorii ai lui Ferrie,]ack Martin a declaratci Ferr,iel-a prograg5ltprin hipnozape Oswald,ca sa-lucidi pe Kennedy. Separeci Ferrle*e{q|qp!.qt_lii+,m-agianeagri" gi era un inalt preot al Bisericii catolicevechi apostolicedin America de Nord, ai cdrei membrii au fost cercetafide Garrisonpentru implicarein asasinarea pregedintelui.Bisericaapostolici poateci era - aceasta estedoar o speculalie- o filiali a Ordinului Templierilorde Orient, legati de BisericaCatolici Gnostici. in mod sigur nu esteceeace se in{elegeprin parohiacatolicrobignuiti. conform cu cercetitorul Loren Coleman,,,ln cadrul acesteibisericise indeplineauritualuri ce implicau sacrificii de animale gi ingerareasAngelui.in timpul ultimelor siptimini petrecute de Lee Harvey Oswald in New orleans,acestaa participatla numeroaseintalni.riritualistein locatii privateimpreund cu David Ferrie."tv:gffggft'erviciile secretegi cgEglclgsg;ga!, apar mereugi mereu in-iiGi.Eti dFu,ii.rcetut acestsubiect. !_erriea fost gisit mort in apartamentul siu in 22 februarie 1967,c?nd dep14e.amirturie despreasasinarealui Kennedy.S_au gisit doui bileteprin careFerriedeclaraci s-asinucis,dar_m_edicul lggistdin New orleans a constatatmoarteaca fiind cauzenaturale, producdndu-se o hemoragiecerebrald.r2 i.4 1969 a fost publicaE c@&:!,controlali\ scrisi de jurnalistul Arthur Ford sub pseudonimul Jincoln Lawrence'l Ford suslineaci aveaca gi sursi de informalii un agentdin cadrul agenliei,care i-a dat detalii despretehnglsglq B$IE--"E-DjM, adici. qgrtrcLlrrffaEerebn I ! ipno!! c_p11p. unde radio gi disolutia m emori ei p_{il $Ulqgq_e tehnologie care a fost foiositi pentru _-ele_ctlonice, a-l programape oswald. Lincoln Lawrencescriacd Ei uci*asullui Oswald er fi, fost programat mental. Evaluareapsino)6g#'-i tui |ack Ruby de citre mai mul$ doctori este plina de semnificatii. conform cu Dr. walter Bromberg,psihiatru gi director clinic al spitalului Psihiatric din Pinewood,New York, Ruby era ,,montat si fie un luptitot sd atace'.Tot Bromberg a sustinut ca ,,categoriceste..

Jim Keith

77

in gindirea sa care nu esteparte integrantl din structura *g_U1gsgi mentali originali'i psihologgi profesorasociatde psihiatrieclinici Dr. RoySchafer, gi psihologie la UniversitateaYale,spuneadespreRuby ci .S-gpqre ci nu simte ci are controlul ac$unilorJui, ca gi cum acesteas-ar produceuneori independentfa{i de congtiinlalui". Dr. Manfred S. Guttmacher, ofi,ter medical gef la Curtea Supremi din Baltimore,a insinuat ci-erclegulhllRuby afost vit!15rat pe carenu le divulgd.'a prin mijloace .t -,--.*___Poate cea mai convingdtoare dovadd despre folosirea unui fratelui lui loh-n F. Keruredy, candidat manciurian, a fost asasjn^arga careera ln acel moment un candidat important Rgbelt F. Ker-rnedy, in cursaelectorali pentru pregedinlie.Degi cazullui Kennedyeste destul de labirintic in complexitateasa, gi probabil a implicat o mascarea evenimentului de catre serviciile secrete,ceeace faceca aflareaadevirului si fie dificili, totugi voi puncta cAtevaaspecte. Despre posibilitateaca Sirhan si fi fost un asasincontrolat mental, precizim ci acesta a suferit o traumi. cerebrali cind era angajatca jocheu de antrenamentin 1966,accidentcareprobabil ci l-a ficut mai ugor de hipnotizat. $tim ci a primit tratament de la mai mulli doctori. Terry.Welch' un prieten de Ia hipodromul unde lucra, a relatat cl psrsonalitatea-luiSirhaes-*sehimbatcomplet in ageqp-er,ioad[.Daci a fost efectuati.weo opera{iepe creier in acea ri perioadi, a.fostposibilsi i seimplantezein creier ca acestlucru sl atragi aten[ia. Sirhan a dispirut timp de !Eil$1d in anul 1967,fari a informa familia despreintenlia lui, interval carepule_lgg1stituio opo-rtunitate excelenti pentru a se desfbguraplo&r4rn-arealui. S-a constatatci dupi intoarcerealui in Los Angeles,a inceput si lnanifesteinleres pqnlry igubislq, pasiunepe carenu o aveainainte. efectuati de poligi,ain camera lui Sirhan a scos Pe"-rctrezitia Ia iveali @, {!e.13!?&!94!-rgzaqrqeieaic-e trimiteau materialeprin pogti, gi se presupuneci Sirhan a fost apropiatde membri! -din-gruparea-Pr.scesul, o miEcarescientologici cu caregi CharlesMansona alrrt legituri. Cercetitorul Johnfudgene relevl ci Sirhana participatla petrecerice au avut loc la domeniu[qi

s

78

Controlulmaselor

F.Kennedy unde era prezentgi Manson,iar Robe_rt -BomanPp-lanski, cu o zi inainte de a fi omorAt. a-glli!-agasalg&le!*i Mai multe persoanecare l-au vlzut pe Sirhan dupi ce l-a ucis pe Kennedy au sesizatcomportamentul siu, acestapirdnd a t hipnotizat. Cdnd a fost chestionatde citre avocatulcare i-a fost desemnatdin oficiu, Sirhan a spus.,,Nu imi amintescprea multe despreimpugcituri, domnule, eu am tras?Ei, da, mi se spuneci eu am fost. Imi amintesccL eram la Hotel Ambasador,gi beamcocktail Tom Collinses.M-am amelit.Am mersinapoila maginameapentru a plecaacasi.insi erampreabeatca si conduc.M-am gAnditci mai bine si g[sescnigte cafea.Urmitorul lucru pe care mi-l amintesca fost ci cinevamd strd.ngea de gdt gi un tip imi risucegtegenunchiul.'s Persoanavinovati de hipnotizarealui Sirhanpoatefi Bill Bryan, pregedinteleInstitutului American de Hipnozi, care s-a liudat cd a lucrat pentru CIA, gi in anul 1968a spusci Sirhan a fost pacientul siu. De asemenea segtieci Bryanl-a hipnotizatpe Albert De Salvo, "sggrumdtoruldin Boston"]iiiGfeiiri F"De Sitvouau foit gesitein agendalui Sirhan.t6 Pe 2 iunie 1958,Sirhan a fost vizut la sediul de campaniea lui Kennedy,din Los Angeles.Cand a fost intrebat daci are nevoie de ajutor, acestaa aritat spre un voluntar nou care era ali.turi. Acest voluntar era Khaiber Khan, care se inscrisesein campaniecu o zi inainte.Khan, necunoscutpAni in acelmoment echipeilui Kennedy, e;a un agentoperativ CL!, carea participat in mai multe actiuni ale CIA de-a lungul anilor, inclusiv c?_agg+!in ristur-rlareaguvernului iranianin I q53. In ziua impugcirii lui Kennedy,Khan a fost vizut conducAnd pg_MichaelWayne Ia Hotelul Ambasador,care a fost vizut mai dewemecu Sirhan.Waynea fost identificat de mai mulli martori ci a fugit din dependinla hotelului dupi ce au avut loc impugciturile, avAndasupralui cevace pirea a fi o pugci. Atunci cind a fost interogat despre Sirhan dupi moartea lui Kennedy,Khaiber Khan a.dat rispunsuri ce au dus sp_rgargielQlsS. Apoi a fost lisat singur cu investigatorii poliliei, probabil datoritd rolului in operaliunilesecrete.Ne putem ugorimaginace probleme ar fi int6.mpinatpolitia din L.A. dacdar fi implicat CIA in asasinatul

Jim Keith

79

Iui Robert F. Kennedy. Esteposibil si fie relevantgi faptul cd faimoasa,,fati in rgchia cu buline" carea fugit din Hotelul Ambasadorimediat dupi impuEcarea lui Kennedy,strigAnd,,Noi l-am impugcat!Noi l-am impugcat!"a fost identificatdpar{ial de citre doi martori ca fiind fiica lui Khaiber Khan,Shirin Khan.rT lncercirile agenliilor secretede a crea candidatul manciurian continui. l-naprilfe19p4,in timp cestudiala UniversitateaWisconsin, Dan Harr a fost abordat de un birbat care s-a recomandatca fiind recrutor pentru CIA. Fiindu-i ofertati inscriereaintr-un program special,Harr a refuzataceastiPropunere.Harr credeaci au incercat sl-l racolezedatoriti inteligenlei remarcabile,abiliti$lor in tehnici qi probabil gi datoriti abuzuluipe carel-a triit cAnderacopil. Bunicul din partea mamei era ofi1er civil gef la fabrica de munilie Badger, la Baraboo,Wisconsingi probabil ci a lucrat Pentru CIA, conform spuselorbunicii. Harr considera ci Baraboo era una din localiile Paperclip. unde s-a desflguratoperaliunile Pr-oi,-e-9!gl Spresfirgitul anului i985 Harr aveanevoiede bani. I-a telefonat omului de la CIA, a fost recrutat in agenlie gi in anul 1986 9i-a petrecut cam-jupifate din sfrrgiturile de siptdmind lj! o ,,fermi' lingi Fairfax,Virginia. Degi localia era o fermi funclionali, existau Eicameresubteranepentru ceeace Harr denumegteNOC (acoperire neoficiald)pentruprglg-clglgj!9g99us"9i,,O;iod'. Harr spune ci ,,Pegasus era opralgSl ,,respondenlilor programa{i"iar prion semnificaagenlii operalionali,vdnitorii... La localia NOC am fost antrenatin folosireaarmelor,am dobdndit cunogtinleampledesprecalculatoaregihacking,folosireamijloacelor de comunicafie gi tehnici de evitare. Unele amintiri sunt oarecum neclare,deoareceau fost ulterior ,,qterse", 9i au fost suprapusepiste fost antrenat". false,degimai de[in abilitilile in caream Ca o acoperire,Harr a intrat in Marini in ianuarie 19879i a parcurs pregitirea in electronici. A fost transferat la Insula Mare lingi Vallejo, California, care crede ci era o baztrde submarinecu ,,proiectespeciale",existAndo prezenti numeroasaa personalului CIA gi NSA. Figade serviciumarcheaziaceastiperioadi cu,,toPsecret",avdndata$atecoduri numerice.

s'

80

Controlul maselor

Harr afirmi ca nu are nici o amintire a ceeace s-a petrecutla InsulaMare.El credeci in aceastiperioadi a trecut prlggqdilloryIg penlgli, o parte desflgurdndu-seprobabil la Spitalul $i programar_e_ Naval Oakland. Una din operaliunilein care a fost implicat se numegte,,,Bedrock-StalematdlUn fost militar carea fost implicat inprggra_mulde esryn11ggllC_qilqrpolitici din La-os(el credeci numeleproiectului era ,,Bandaneagrll')a decissi faci publiceacesteinformalii. Harr gi alli doi ,,respondenfiprogramafi" au fost ,,activafi s[ opreasci scurgerile'i Dupi ce s-a rinit la genunchi,Harr gi-a amintit p.rogr4marea sgplig-enl4li ce s-aprodusla SpitalulNaval Oa$and: ,,imi amintesc ci eram legat de un scaun.Mina mea dreapti era intoarsi gi pe degeteerau manqoanede cauciuc din care iegiau nigte fire. In mini intra o perfuzie. imi amintesc auzind numele drogurilor pentotal_deso{ig, nebutal gi xanax.Stroboscoapele sc_opolamini. gi boxele functionau sincron, aproximativ o datd pe secundi, cu exceplia cazului cAnd mi se spunea ceva, cAnd ritmul era foarte rapid. Cred'ci. aveamo bandi metalici in jurul piciorului stAng,iar uneori qimleamgocuriconcomitentcu lumina stroboscopici.Ei imi puneauintrebiri gi imi dideau indicalii. ,,8i",cred ci erau un doctor OConnor... Imi amintescuneledin luprurile pe carele-am vizut proiectate pt ecran.Erau poze diferite - cAini care se imperecheau,pirinfii mei cu capeteletiiate, un film cu un sacrificiu uman gi canibalism, cu flori, confinut obscen,magini, animale gi imagini amestecate, altele.Din nou gi din nou. gg!"ft *",_hg-s]JgL De asemenealin minte ci am simfit ceva ca un sicriu. Era intuneric total gi era umplut cu api caldi. Dupi o weme ryL{gmlei1rn cg.lrnd dgg un:g], doar plutind, ftri un trup. $i aici existaulumini stroboscopke-$i-Eax".Parci mi simleam drogat atunci. O weme am fost intr-o cameri mici, unde nu se afla decdto-gauri in podea. Luminile clipeauneincetatiar zilelese transformauin ore, iar orele in zile. Nu mai aveamnici un sim! al timpului'l Harr a fost lisat la vatri dupd 23 luni, durata pentru care s-a inrolat fiind de gaseani. S-aintors in oragulnatalin Wisconsin,dar

Jim Keith

81

era, dupl spuselefamiliei gi prietenilor, cClrsva-!ch4lb-9l_|3l?-'& cl4q_g1qi-liaintede a se inrola. Acum aveanigte plreri de,,extreme dreaptl, cregtinfanatice,de mili$e a comunitilii'i El credeaci aceste orientiri i-au fost inoculatepentru a aveaacoPerire9i pentru a Putea spionagrupurile de orientaredreapta. inapdiafSes"-Harr s-atrezit brusc intr-un restaurantcarenu ii era familiar in Madison,Wisconsin.O femeiepe carenu o cunottea stltea in fala lui. Ea a spus,,Bine,te-ai intors",s-a ridicat 9i aplecat. Mai tirziu a gisit urma unui Ec Pe g11br-a!9i a unei punclii goldul drept. Pini in ziua de azi Hart se striduiegte si-;i aminteascitoate detaliile a ceeace i s-aintAmplat dupi recrutarealui de citre CIA.te Un proiect de control mental aseminitor estedescrisde un.fost gi 1 CIA-care a fost comandantul mgrnbg-e!-l4lglig91_191M-arinei In cartea ,,O radiografie a programelor secrete unei echipe SEAL' de control al minlii" vorbegtedespre ProiectqllQpen Eyel(Ochi deschigi) in care termenul ,,Clpeg-EySsl'(9.9h:-pi) se referi la subiecfiicontrolali mental. ,,Aceasti parte este dedicatl operafiunii Open Eyes.Un grup predeterminatde agenfi impAnzescspitalele9i centrelede imigrare pentru a gisi candidafi pentru operaliuneaamintiti mai sus-Apoi localizim indivizii {inti, care nu!r--e}giesi aibi rude aprop-lalesau prieten.tfearle buni. Acegtia sunt apoi supuqi b"lp""ZgLpf9fu41gq njyglglJl unde estestabilit de c6tre psihiatrii gi ofilerii operativi la ce anume ar putea fi folosit fiecaredintre subiecli. Daci candidatul are un coeficientde inteligenli ridicat, acestava fi completatin figa lui, numiti,,call fiIe". Daci subiectulareun coeficientde inteligenli mai marede 120' ii va fi ata$atun semnal cod la nivelul unu al hipnozei, un cuvdnt sau o cifri. Apoi vom intreprinde o cercetarede fundal sistematicd gi seva creaun dosarcu dateleob$nute,pentru referin[e ulterioare. Daci nu existi rude, subiectulva fi mutat in altl locafie unde sevor desfrguraaltetestePentru a afla purrcteleq!r-r-g$ile ale-,subieetului. unde ii vo.Lfiigrplantatein Acestaesteadusla nivelul dpj-d-e-biBggze msgp;je diverseordine m Lugiqni. Daci dupi ce a fost eliberat subiectul reline acesteordine gi sarcini implantate la nivelul doi de hipnoza, 9i le indeplineqte'

s'

82

Controlul maselor

vA p."rrmio .notiftcane]de-rechemare,de la o persoani care va fi introdusi de noi. Pasulurmitor esteqiyglgll1glllq.[@g?d, careva fi o_r-emo4elare 3€:9t-t199:-f=91?lit4i. Subiectuluii seva spunecI tot ceeace face pentru ,,prietenii"sii estein reguli, chiar dacdar intra in conflict cu legile existente.El va credeci estecapabilsi indeplineasci toate ordinele noastregi va fi din nou eliberat in viala lui normali. (To1i subieclii trebuie sI treaci.prin acestetrei nivele pAni si fie eliberali pe teren!)" Cg-qgJ, so.eficientuldeinteligenf i, cu atit mergegi -"-qlcrqai*mare p-r--qgamar-e,amai-dslarle! Daci acestcoeficiente suficientde mare, vom aduce subiectul lg_Fglrnesau la una din numeroaselecentre din USA sauCanada.(,,Spitaluldoctorilor" diri Dallas esteunul din centrelenoastreprincipale). Aici, subiectulva fi hipnotizat la nivelrrl patru, unde ng13 ma,i p@ (acestlucru se va realiza la unitatea medicall de la Ferml - unul dintre spitalelenoastre.Daci va avea de indeplinit o misiune importantS.,programarease va realiza la ansamblulStonyMountain").L..Lnryglul_Etruse.pglglgggqcr1-e diverse programe in creierul subiectului. Orice comandi este acceptatela acestnivel. La acestnivel se-poatemodelao personalilate qgplet naui, o istorie personali rescrisi, iar subiectulpoatefi ftcut sl creadi.orice estenecesarpentru a duce la indeplinire sarcinacare ii va fi incredinfati. Ii vor fi date o noui viali gi o noul identitatein alt stat gi orag.Va aveacarnetde gofer,magina,cont bancar,pagaport, carduri, certificatul de nagteregi toate mirunligurile - precum poze alefamili-qi(care_nuexisti in realitate).Subiectul9i pacientul(unul 9i acelagi)areacum un programde indeplinit (carecredec-i-esleallui), gi estepregitit pgntru n@. La aceststadiu,este ataqatcreierdri raqqgjllrArt.h.i" sauo.secven(i,numer_icisauo cglggndi_vocel4.Acestaestede reguli cunoscut ca gi declangator, careva activasubie-ctdsi-a{ioneze. Via[a subiectului continui ca o viala normali gi uneori jn_deplrqeasci chiarfolositoarecelorlalti,pgl3-.,g3$..15e_*cgl-e*.Sgplgglamele rrnplan!!,e la nivelul patru de hipnozi; cdnd esteactivat dpclangatorulsubiectuldevinede nerecunoscut.Nu existi o amintire

Jim Keith

83

in subcongtient a weunei hipnoze. Daci subiectul a infrptuit o acliune violenti, acestanu va percepeci el a fbcut acea acfiune. Doar psihiatrii care cunosc aceasti fug-1u coryp=ojleqgeqLti " subcon$lfigqtvor puteagisi piste caresi duci dincolo de nivelelede control unu gi doi. Am asistatpersonalla programareade nivel 1-5, gi am fost supusla programareade nivelul trei. Daci subiectulareun IQ ridicat (de preferinli in jurul valorilor 130-140),poateasimilarapid toati informalia careii estefurnizati. TsalegrUpglle patriotice,grupurile de muncitori obiqnuili precumgi muncitorii din corporaliile mari (firme ce au contractecu guvernul) ag printJ.gei cel pulin ugul saudq!.-s.gbi9_cli "|1ggtcptardl p:glecglelear iygE implici intotdeauna un grup violent din cadrul unei comuniti$. Inci4entd_AKQ era clar un rezultat al Proiectului Clear Eyes.Grupul lui Tom Valentino estemecanismul declanEatorpentru Open Eyes. $i Waco era un grup gen Open Eyescare aveao sarcini specificl de indeplinit. Randy Weaverera programat mental, insi a devenit un subiectscipat de sub control. Robert Hunt era un agent carea fost pus in agteptare.Nu trebuie sl agteptim mult pXni sI-l vedem pe Bob Hunt indeplinindu-gi adeviratul siu scopfinal. Trebuiesi amintim ci existi mai multe niveleprin careserviciile secreteigi duc la indeplinire sarcinile.VI amintifi fonestown?-U.4gl deoarecea existat in glup un subiect diq-tl9-g-qqftl1-alual@Da gen Clear Eyes.CAnd a inceput si tragi pe pisti, a devenit autodistructiv Persoanacare a fost ucisi (CongresmanulLeo Ryan) a a fo-st gtiut ci estevorba de o operaliuneguvernamentali.Clear Ey-es agry_{_Qrrn*:s-frecventrn izohtn) din greqeald!\g g"_mai.pgleau ogl_qlqelgfil". &llgdrpgi erauprogramali cel pufin pini la nivelui trei. Au fost doar trei morfi atribuite cianurii, restul au fost omoruri prin impugcare.Acum estemai clar modul lor de lucru. Suntbucuros ci am ieEitcu bine din asta."2o

84

Controlul maselor

Note: l. Ross, M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidatej' discurs linut la Ninth Annual Western Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,Aprilie 18, 1996 2. Estabrooks,G.H., "Hypnosis Comes of Age,"ScienceDigest, aprlie l97l 3. Ibid. 4. Estabrooks,Dr. George, citatin Human RightsLaw lournal, "Freedom of the Mind as an International Human Rights Issue,"Vol.3, No. 1-4 s. Ibid. 6. Restak,RichardM. The Brain: TheLast Frontier. NewYork:WarnerBookslTg 7. Lawrence,Lincoln, gi Thomas, Kenn. Mind control,Oswald eb JFK WereWe Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997 8. Russell,Dick.The Man Wo Knew TooMuch. NewYork: Carrol & Graf,"92 9. Estabrooks,Dr. George,citat in Human Rights Law Journal 10. Thornley, Kerry, coresponli cu autorul, august30, 1997 11. Constantine, Alex. PhysicDictatorsftrp.Portland, Oregon: Feral House, "95 12. Bowart, Walter, "Leading Psychiatrist Blows Whistle on Profession:proves 50+ Yearsof Mind Control", MindNet Journal,Vol.l, No.94, www.visitations, com/mindnet/MN I 6A.HTM; Ross 13. Craig, |ohn S.,"jFK Redux: The Sinister World of David Ferrie,"Steamshovel Press, Toamna 1995; Coleman, Loren, "The Occult, MIBs, UFOs ano AssassinationsJ' The Conspiracy Tracker, Decembrie 1985; citat in Constantine, PsychicDictatorship in the U.S.A.;Greenfield,Rev.Dr. Allen H. Greenfield,"The SecretHistory of Modern Withcraft," manuscris nepublicat care se afli in posesiaautorului 14. Lawrence 15. Kaiser,Robert Blair. R. F. K. Must DreI New York: Grove press, 1970 16. williams, Day, ed. sirhan sirhan is Innocent of the Assassinationof Senator Robert Kennedy. "Facts About the Kennedy Assassination."Carson CiW, Nevada:1998 17. Ibid. 18. Perry, Ma,ary. The Ultimate Evil. New York: Bantam Books, l9g7; Indge, fohn, "Poolside with John ltdge," Prevailing Winds, nedatat;Bresler,Fenton. Who Killed lohn Lennon?New York St. Martin's Press,1989 19. Harr, Dan, "CLA Programming," MindNet lournal, Vol.l, No. 47, www. visitations.com/mindneVMN I 6A.htm 20. Bowart, Walter, "Operation Open Eyes:DisaffectedSpook Spills SEAL Mind Control Experiencesi MindNet I ournal, Y ol. l, No. 72, www.visitations.com/ mindnet/MNl6A.htm

CAPITOLUL 9 Camera de groazila doctorului

Cameron

Pentru a scapa de problemele privind jurisdicfia, multe din experimenteleCIA din perioada Programelor MKULTRA au fost' in C3g5!5-i-q!e_lnr!striine. Printre primele finanliri au desfbgurate fost ceaa lui |amesTyhurst carein 1951a frcut parte din comitetul de supervizarea pLoiec-tglgI_ARTICHOKE li BLUE-BIRD. Tyhurst a condus cerceteriasupraefgctelorLSD asupraa peste300 pacienli la Spitalul Hollywood din VancouverEia fost sPrijinit cu fonduri de citre Comitetul de cerceterigi apirare canadian.$i Abram Hoffer gi Humphrey Osmond in Sakatchewan,au beneficiatde fonduri de la CIA pentru cercetareaefectelorLSD-ului.t ,,Studii experimentale a schimbirilor comportamentald' era un alt program inifial de control al minlii al ClA, desfigurattot in Canada,cplllactut X-33fiind atribuit lui Dr. Donald O. Hebb de la UniversitateaMcGill in 1951.Au fost studiate{"glg".e-999?gll4la lor, primii subiectivoluntari fiind gi izp-lareain tl-fr'l .i studenli ai universitifii. Dupi izolare prelungita, multi subiecti au ajuns la punctul in care4gmaillblilgteaudiferenta dintre stareade veghe$i ceade somn. Pltntre cet" mrl mac$ au,fust

nnaaateaeCn fi mt

AcestDr.a fost

gi Fundalia Gershickter.Cameron a studiat la Ospiciul Regaldin Glasgow,Scofia, cu savantul eugenist Sir David Henderson. Mai tirziu a preluat departamentul de psihiatrie a Institutului Allen Memorial de la UniversitateaMcGill din Montreal, care era de ler. Directorul CIA Allen asemeneasprijinrt de banii lui& Dulles a etichetatAllen Memorial ca fiind ,,o buni sursade goareci umani de laborator" ln perioada anilor 1950 Cameron cu siguranle nu a fost un cercetetor de mdna o doua; a fost unul dintre cei mai influenli psihiatrii la nivel global. El a fondat filiala canadiani a Federafiei

86

Controlul maselor

mondiale de sinitate mentali, impreuni cu generalulde brigadi de la Tavistock,John RawlingsReese.Cameron a dgven!!plege_dintele a numeroaseorganizagiiimportante de psihiatrie, inclusiv al unor organizatiidin Canada,SUAsaumondiale. Se.pareci Dr. Camerons-apliat Ia arciSnuUrelgB4lg!& .Ordo gi era hotirAt si transformepacienli - unii din ei suferind @" de afecliunipsihiceminore,precumnervozitatesaudepresieugoari - igombl, utilizin_dtehnici teribile. Printre alteledrogapacienlii cu Thorazine,Nubutal gi Seconalgi apoi iilig cu amfetamine.Dupi. aceeale erau adminis-[4!e,$ocuri electricela voltajede 40 de ori mai mari decAtceleconsideratesigurede majoritateaexper$lor din acea perioadi. Apoi pacienfii erau duqi in saloanelorlor gi l_ega1i, iar timp 30 zllg erau supugiunui procesnumit ,,psychicdri .qqmandi pgllg),repetilia unor comenzi,cu cuvinie selectate din profilurile Ior psihologice.Pacien{iierau supugiprivirii senzorialepAni la 65 ,il",t@i cu ajutorul medicamentelor, timp de siptimini. Cameron se intreba ,,daci modelele de comportament ale adullilor p*fi tlglqSprintr-un procesfiziologic caresi atacereteaua neuronali. Sepoate ca adullii si devini virtual firi nici un model"? Pot fi ei readugi Ia o stare de copildrie neurologici gi psihologicl, pentru o scurtl perioadi de timp, iar apoi si fie introduse noi modelecomportamentale?"2 Cu alte cuvinte, Cameron-intleprindea cev,anu foarte diferit fagi de abordarea-Goals2000 ce este folositd actualmentein invdtimiLntul din SUA. I-i4-daA&Donatdesteunadin multelepersoanecareigi aminteqte ci a fost tratati de cdtre Dr. Cameron.Experienlaei a fost descrisi de citre Dr. Colin Rossintr-o prelegereIa a Noua Conferin(aAnuali Clinici din Vesta Traumei9i Disocierii,in aprilie 1996: arri cind a mers la UniversitateaMcGill pentru a -E3 avea.2_5 fi tratati pentru o depresieugoari post-traumatic[. A implinit 26 ani in perioadacdnd era spitalizati,din Martie pani Ia inceputul lui septembrie,1963.ln perioadacAnda fost internati, a primit 102 tratamente ECT (terapie electro-convulsivi), folosindu-se rn"tod" Paige-Eusell,in care butonul esteapisat de gaseori intr-o qedinti

Jim Keith

87

de tratament,in loc de o singurl dati. I s-a mai prescrisoptzecide zile de barbiturice qi neurolepticecareinduc somnul. Dispun de fapt nu doar de mlrturia ei, ci qi de dosarul medical semnat de Ewen cameron, impreuni cu inregistririle efectuatede asistentecare cOnfirmdacestea.Prin urmare ceeace vl prezint nu SUntZvonurl' estevorba de dosarul real. Acestedocumenteau fost prezentatede CIA la solicitareacurfii. cu o stare psihica echilibrati ea devine Qintr-g pg19-g,ana depr-igrati. Starea ei di sinitate s-i degenerateintr-un mod dramatic. Aiq!g3!d- l" incontinenfi urinari gi fecali, fiind total ne 4eZgleqt4!!, nu putea si spuni cine este-sau 4nul in ear,e sogul.insl gradat 9i-a revenit. La afl3lqr_nq-;l39lgle@Spii:gxu momentul externlrii estetrimisi acasi si trliasci cu copii 9i solul ei, si-$i reia viala sexuali alituri de soful ei - insi ea nu slia cugl se toaleta.Nu c_oIdUcA In.ssina*siciteasci.si giteasci sags,i-f_9lqs_e_4scd numai ci nu-qtia ce implici sexualitatea,dar 4g s4g-Preabine cine estesoful ei, gi nici micar nu intel-gEaconceptulde so[' Treptat i9i revine din punct de vedereneuro-fiziologic,9i dupi multe luni de recuperaretreptati, ajungein punctual in carea fost invlfati sifaci omleti. lnainte de astaera o mami 9i o gospodinecomPetenti' Cind copii ies afari si sejoace,ea nu i$ignintea 4upi 30 secunde,unde sS4g-ace$1i3,gi astfel ;i-a construit o harti a zonei, in care infige pioneze pentru a marca unde se joaci copii ei. Altfel, ar intra in panici gi nu gi-ar da seamace sepetrece."3 - Mary este o alte persoanl care iqi amintegteci a fost violati de plocedurile de spilare a creier,uluicondusede Dr. cameron. Ea s-a nlscut in Halifax,Canada,in 1947,la scurt timp dupi ce tatil ei a pdrisit armata. copiliria gi-a petrecut-o in ontario, canada. lgi amintegtecLa fost luati din casaei de mai multe ori, pentru experimentede control mental. Ea credeci acesteexperimenteau avut loc in partea de nord a statului New York 9i la bazacanadiani Uplands, de lingi Ottawa, Canada. Experimentelese desfigurau intr-o clidire numiti ,Casa de joacii Mary spune ci aici, intr-o cameri care aveaziduri dar nu aveatavan, l.-3>jrnP!343l,Plin n-giundispozitive ,i.c,carea fost fixat in spateleochilqr' Igi

88

Controlul maselor

mai amintegteci era slllpgldele in 1gr, curentul electric trecdnd p_rintrupul ei, frcdnd-o si aibi spasme.,,Eraoribil, fiindci eram conqtientd, dar ei controlaucorpul meu, gi nu ii puteamopri. Era ca gi cum eramun robot." Mary relateazdcum a suferit electrogocuri,privare senzoriali, a fost drogate $i abuzatesexual.A spus ci acesteexperimentei-au distrusvia{a.Cisniciei s-a destrdmatcAndaveadoudzecide ani gi nu a putut intemeiao alti relaliadin acelmoment.In 1986a suferit o cidere nervoasicompleti. iq_g"nrj-I99_0, i s-audeclansatin memorie uneleamintiri parfiale despreea, ce implicau electrogocuriin spitale,gi astfel s-a sim(it incurajati si investigheze ceeace s-apetrecutincopiliria ei. A mers la bibliotecalocall gi a citit o cartedespreexperimentele MKULTRA in care erau gi poze ale lui Dr. Cameron. Cd-nda vizut poza lui Cam-e_pn 4,ft$ it_r4futa de qn val de aminriri. A devenit isterici qi a crenrt cI o si moari. " in 1991,revista Maclean\ a precizatcl guvernul Mulroney a desemnato comisieformati dintr-un singur avocat(un membru conservatorinvins, GeorgeCooper din Halifax... loial regimului caredelinerispunsulla viitoarealui...) pentru a investigaplingerile a noud victime a lui Dr. Cameron. Noui dintre m!!l^g-{e.p_95soane despre.care segtieci au fostabuzate.Coopera recomand.at cafiecare victimi si fie despigubitdcu 100.000$,insi. nu pentru ci guvernul a flcut cevagregit,ci ca ,,o expresiea sentimentgluide solidaritate pentru evenimentele cares-aupetrecutcu inten{ii bune,dar careau avut urmiri nefaste. Camerons-a retrasdin camerasa a ororilor in 1964,gi a murit de atacde cord in timpul unei ascensiunimontanein 1967.in cele din urmi CIA a reugitsdstabileascio in[elegerefinanciaracu ciliva dintre oamenii a ci.ror vie(i au fost distruse de Cameron gi acolilii sai. a Note: l. Dr. Colin Ross interviu, Duminici, Aprilie 6, 1997 la CKLN-FM 8g in Toronto, Canada. Interviu condus de Wayne Morris 2. Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; Lee and

3.

4.

Shlain. Acd Dreams. New York: Grove Press, 1985; Constantine, Alex. Psychic Dictatorship itr the U.S.A. Portland, Oregon: Feral House, 1995; Thomas, Gordon. lourneT Into Madness:The True Story of SecretCIA Mind Control and Medical A&use. New York: Bantam Books, 1989; Victorian, Armen, ,,United States, Canada, Britain: Partners in Mind Control Operations,"MindNet, Vol. l, No. 81, visitations.com/mindnet/MNl6A. htm; Chaitkin, Anton, ,,British Psychiatry: From Eugenicsto Assassination," EIR, Octombrie7,1994 Ross, M.D., Dr. Colin, "The CLA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidate,"discurs finut la Ninth Annual Western Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,Aprilie 18, 1996 "Ewen Cameron and the Sleep Room," The Fifth Esfafe television show, CanadianBroadcastingCorporation,Ianuarie6, 1998;Bronskill,Jim,"Mind Games,"Ottawa Citizen, Septembrie 13, 1997;Maclean's,Martie 13, 1991; Cockburn, Alexander 9i St. Claia feffrey, " CIAs Sidney Gottlieb: Pusher, Assassin & Pimpi' declaralie pentru presi de la Counter Punch la www. newsun.com/Counter.html

CAPITOLUL TO Implanturile electronice gi Dr. Delgado

i

I

in anul I8& doi cercetitorigermanipe nume Hitzig gi Fritsch au stimulat cu impulsuri electricecreierul unui ci.ine,demonstrAnd ci diferite regiuni ale creierului erau centrii ale func$ilor motorii. Aper!g1g!,2.,_&eb"-tJ Bartholow din America, a demonstratdupi patru ani, ci acestfapt g-ravalahilEtjn..cazulomului. Panela sfArqitul secolului, Germanul Fedor Krause putea si faci g hgte elecqlce sistematici a creierului uman, folosind pacienli congtienli care sufereauopi.ufii p" creier.r a Un alt pionier al cercetirilor despre s_tiplr_lgrea-electrici creierului fort \&1t". Rrdolphl&S, care gi-a inceput cercetirile " ESB in anii 1930,prin administrareagocurilor electriceprin ace sub$ri carepenetraucraniul pacien$lor. un neurochirurg Ia lntre anii 194{ gi 1950,-..!Vi!der-.Penfield, UniversitateaMcGill, a efectuatexperimente de stimulareelectrici a creierului asupra pacienlilor care erau operali pe creier. Una din descoperirilelui Penfield era ci aplicareaelectricitifii asupra

90

Controlul maselor

pacienlilor in starede veghepJiteajldUgeamintireaunor evenimente trecute.2 lrygpOd-q.!,9i9, Departamentul de Psihiatrie 9i Neurologie a Universitilii Tulane a condus experimente{g-lmplant4re a unor glgqlo,z| in creierul pacienlilor. Conform unui raport al echipei de acolo, ,,Prin implantareaelectrozilor irl arii+redeterminate ale creieruluipacienfilor,capabilisi-gi aminteasceganduri gisentimente, am reugitsi faceminestimabileobservaliide lungi durati..."3 Alli pionieri ai cercetdriistimulirii directe a creierului au fost Robert G. Heath, de la $coalade Medicini a Universitifii Thlane,in New Orleans gi colaboratorulsiu Dr. RusselMonroe. lncepind cu su,sfinufifinanciar de citre CIA gi,armati, au implantat 1n-q!_1250, 125de electroziin creierelesubiecfilor,gi ag experim-entatinjectarea d_edroguri direct in creier,prin intermediul unor tuburi mici; aceste droguri includ LSD,psilocibini gi mescalinl.Una din rgcom@rJle memorabile ale lui Heath, a fost ci lobotomia ar tre-buiefectuati nu doar ca o misuri terapeuticl, ci gi pentru a ugura munca cercetitorilor. a ll citam pe Heath: ,,Mai demult puteam lisa electrozii in creier doar pentru citeva zile; stiteam treji toati noaptea fbcAnd inregistriri. Dupi ce ne-am rafinat metodeleam inceput si lislm electroziicAqivaani, astfelincit pacienlii sl poati fi restimulali cdnd simptomelereapar.In celedin urmd vglq-4ezvoltag q!!4gg!qlorcu i care poate furniza o stimulare sursedc energie interna continui."s Heath gi Monroe au demonstratci prin implantareaelectrozilor o varietatede stdri in creierul subieclilor p@e qi frica, senzalii inclusiv de emo(ionale, bunistare, senzalii rrentale -"4# sexuale, precum gi controlarea memoriei gi halucinatii create 4l!ifi.i"! Acesteemo{ii gi gAnduri, createselectivde citre cei care aveauaccesla butonul ce induceacurentul electric,puteaufi folosite iLmanlera lui Peylov,pentru recompensisaupedeapsi.s ' Heath arealizatun experimentasupraunui subiectdenumit ,,B-19", un birbat tAnir homosexual. Heath a incercat tratarea homosexualitdliiprin inserareaelectrozilorin creierul siu, inclusiv

Jim Keith

9l

ig septum, unul din centrii plicerii din creier. Cind Heath activa electrozii, birbatul experimenta ceva similar cu un orgasm lent' Pacientuluii se aritau filme pornograficecu conlinut heterosexual in timp ce electricitateastribitea electrozii, Pentru a redirecliona orientirile sale de plicere qi a bascula interesul sexual dinspre bnrbali sprefemei.In celedin urml birbatului i s-a dat posibilitatea controlului asupraimpulsurilor electrice;intr-o perioadl de trei ore a apisat butonul de peste1500de ori, pentru a aveaorgasme.Apoi' i-a fost adusi la UniversitateaTulaneo prostituatl in virstl de22 ani gi au fost inregistrateundelecerebralealebirbatului, in timp cefbcea sexcu ea.7 pena-in1976,Heathconstruiseqq-,'stimulatorcere\rl] 4S:!!!at qastimulezfflgqric lg!il printr-o releade mici electroziinserafi in spatelecraniului, sub cerebel.Primeleversiuni ale stimulatorului includeaubaterii ce erau purtate de citre pacient in buzunal iar la modeleleulterioarebateriile erau implantatein abdomen.s Heath nu era singura persoani care se gAndeasi foloseasci imp[glu_1i_pe*tg.:9ntr9_1.fo-tgsq, Curtiss Sbafer,ce muncea ca inginer electricianii Norden-Ketay,frcea urmitoarea recomandare la Conferinla Nalionali de Electronici din Chicago' ShafersPunea: in domeniul bio-controlului va fi insigi 9gl' "Vtilqe-cucgdle sn gdn{9qs-9.3,-c,4-L4divizi' Subieclilor controlali ng lg va-f,.p-e-r-4!sLa cAtevaluni dupi na$tereun chirurg va implanta un dispozitiv ia cranirrl fiecirui ropil, electrozii ajungind la diferitele zone ale {esutuluicerebrall' ,,Percep{iilesenzorialeqi activitateamusculari ale subiectului de semnalebio-electricecare v.orputea fr modificarcs sunt emisede-stafiicontrolatede statl'e Agengiilesecretegi-au manifestatde timpuriu interesulpentru posibilitateastimulirii electricedirecte a creierului. lntr-un raport al prgrscu,lsj_g4 din cadrul proiectului cIA MKULTRA, datat octombrie 1960se spune:,Cercetareadin punct de vederebiologic asupra localizirilor din creier esenfiale pentru condi$onare 9i control in cazul animalelor a fost finalizate... agdemgrytrate s?ccii de f":g!41!4g1gqlgg!.ol & -control la distantl !e rng! .rytr-lte-

92

Controlul maselor

animale.Cercetirile curente izeazd.imbunitifirea tehnicilorj' Un raport al unei ech_ipe de cercetitori_aCIA cdtre directorul adjunct al agen{ieidin ?J aprilie lq6l stipula:,,ln pr."enl credemci suntemaproapede a dezvoltaug_glstgp+rototipprin carecAinii pot fi c-ondugipe teren chiarinafara razeiizuale, la o anumiti distanli fali de operator...ln plus fali de valoareapractici operativi, acest fenomen ellg-e_Cnedg J1!|e in cercetareadin donreqiglStiin[elor c-o*4qP*o*rl4!qenIale. Dr. (nume gtersdin documentul original) aplici exploateazi cunogtinlelenoastredin acestdomeniu gi asiguri date 9i pentru dezvolt^,eat$gr aplic-dii )'ritoare lgq4lei, in domeniile generaleale celnportamenfulrJi rrman,qvalqareindirecti gi metode auxiliarein interogatoriui' Dr-Jose -lvlanuelSodriquez Delgado, de origine hispanici, care a studiat medicina gi a predat fiziologia la Madrid, este o figurr important in cadrul primelor cercetiri ale cIA din domeniul sa$Jolutuirn€atal. Delgado estecel carea,perfegligqatsfiuoceiyerul, .un dispozitiv-els,c.Fonicminuscul care este i4qplanfal in. gqg!.erul .o,aggl-llgr sag animalelor gi tra,Irsmiteimpulsuri electricedirect la

' ig'

I I

L\

Delgado a venit in sUA in r950 pentru a lucra la Universitatea Yale,unde va rim6.nepentru mai mult de 20 de ani. A_foS!fuangatde printre care Qficiul InteligenfeiNavale,care maisqlk-erg@i4i, erafolosit de regulepentru a canalizafondrrri:le-ClA.Spredeosebire de glufqi dintre cercetitorii de 14periferia dope_niuluicontrolului comportamental, care ciutau altonimitatea, suntem familiarizali in bund mdsuri cu cerceti.riletimpurii ale lui Delgado,deoarecea -e"b!gt o carte despreacestsubiect,ControlutryiUlti;Spre_qSocietate precum gi alte monografii mai putin cunoscute. ,!W, Intr-un r@ intitulat ,.Intervenfiaomului in funcfiile intracerebraldi p.-e!gll4grelata ci: .....am iqg_epg!sn influenlim iar cercetarile gtiinlifice au @i, stabilit ci: mecanismele intracerebrale !-utem experimenta cu responsabilepentru iui[Sr_e-a*dgzvoharea qi men{inereaunor func[ii comportamentale9i mentale.. .ega ![4lgarl_prcyocare, de departe,

Jim Keith

93

este B.osibilitateacA pglg!-Sghlittri =isl Frrfin.partial - func$ile menlalel' ln aceeagimonografie Delgado spune ci a-rnvggtet!04_Dd!e cereh'ale. Un asemeneadispozitiv a fosf tipgdje-implanturi 'stlmulatorul radio" care Bgedgceajrnpulsuri electrice Ei care putea fi controlat prin unde radio. "StiJrurlatorul+rqgasa.bil" a fost un alt tip de.implant pentru creier. Qelgado spr:neacd "avantajulstimulatorului programabil il reprezintl.faptul cd estea+to:suficient gi nu estedependentde undele radio, prin urmare mobilitateasubiectuluinu estelimitati, fiind un argument important pentru posibilele aplicalii a acestuidispozitiv pentru terapiaambulatorie.' - Un alt tipdestimoceiver ertg:afugJgrul radq. Subiecfii cirora li s-a implantat acestdispozitiv sunt, conform spuselorlui Delgado, echipafi cu electrozi modificali, atagafipentru a se realizaacordiri care sF$Lata$A[e tng, formind an-sanobluriwmittrheuibntlcs permanent--creierului Administrarea - substaqelor.lhimice este efectuati cu o pompd chemotrodicrispecialconceputd,caremisoari 40X18 mm in greutatede doar 18 grame; pompa consti in doui compartimente de plastic separatede o membrani elastici. Un compartiment esteumplut cu lichid spinal sintetic sauo alti solulie care trebuie injectati, iar celilalt compartiment este umplut cu Hydrozoan.Cind estetrecut un anumit curent electricprin al doilea compartiment,estedegajatun gaz,a cirui presiunefaceca substanla chimici si fie injectati prin chemotrod.r0 Intr-un interviu, Delgadoa spusci: "Creierul esteca un ocean prin care puteam naviga fbri a aveavizibilitate, gi si ajungem la destinafiebazA'ndu-ne pe ghidareainstrumentelor."rI 'ghidarea Ceeace arein vedereQelgadocind fg-lpsegte tersenrrl in$rumentelor" este blSgarea"-ganiuJui$bjectului .intr.p EUlci.-de ry1lgl ataEateh.qr,bralglet"lic care are fie un ac lung hipodermic (pentru stimulare chimicd) sau unelec$od.sub;ire de olel careeste gi=Llegat la-zeci de-fire. Se poate ajusta pozilia capului lateral gi vertical pini cind acul sau electrodul sunt pozilionate intr-o-gauri care-afosf datnanterior incraniul"2

94

Controlul maselor

La scurt timp Delga