25 0 8MB
A. D. xEN OP OL
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE IN
ROMANIA PARTEA 1
-
DELA *ORIGINA PANA .LA 1848 PieRTEA
II
DELA 1848 PANA LA 1866 ::
BaC(IRETI ILABRARIA STANOIULES6.11 -
'1920
www.dacoromanica.ro
NOUTATI LITEDARE
BIBLIOTECA ISTORIO No. 2
MIHAIL NEGRU
HEINRICH IBSEN VIATA vi OPERA LUI
RATALIA DECISIVA DE
CdpItanul RAOUL HOFF
-,--,--S.
RADU COSMIN
Let 4,
BIBLIOTECA RiZBOIUL NOSTRU No. 1
yoL. I
CAMPANIA ROMANA
ROMANII LA
DIN 1916
BUDAPESTA
Cuprinde
SITUATIA STRATEGICA LA EPOCA INTRAREI POMANIEI
VOL II
IN CAP1TALA Lin BELA KUHN
IN RAZBOW Traducere din limba englezii cu o
prefail de
OCTAVIAN GOG11
Lei 3,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
PFIRTIDEhOR MITICE IN
ROMANIA DE
A. D. XENOPOL
VOLUMUL I (AL ISTORIEI ROMANILOR, VOL. IX). .....V.WM
DELA ORIGINI PANA LA 1866
___..---....:4,-4 -.0-,.-ff, cuvinte talcuite pe Ir4eles mai ldmurit de Mitropolitul tdrei, care spunea, In comentarul sdu la Inaltul manifest, cd «sd. vd veseli0 de bund vole si cu Intrecere la slujba cea Impardteascd, fiecare dupd starea si puterea sa, si mai vartos pentru proviantul ImpArdtestilor osti ce au venit spre apdrarea voastrd > 26.
In o tanguire a divanului cdtre feldmaresalul Romantov,
boierii Moldovei aratd, cd ei nu se Impotriveau a da cele cuviincioase si dupd putin0 ; dar ca Jucrurile sd se iee cu stiin0 si cu oarescare cuviincioasd randuiald; pentrucd o samä de, oameni ce sunt trecdtori prin Mol-
dova ieau lärd nici o randuiall cele ce Intampind pe cale, atat dobitoace cat si altele, mai mult decat le este trebuint.d si spre risipd ; si mai ales volintirii fac multe supdrdri si jafuri saracilor crestini si iardsi ti risipesc
prin locuri pustii si prin pdduri 87. Jupanesele vdduve, In o carte ce o scriu cdtre Impdrateasa, cer cu naivitate, dar cu mult simt de adevar, ca < prin un milostiv si Inalt hrisov ele sd fie apdrate si Incunjurate de supardrile si oranduelile ce se vor obisnui de acum Inainte a fi In pdmantul nostru 28 Cele petrecute la 1774 se repetard Intai In parte In timpul rdzboiului dintre anii 1786 1792, si mai caracteristic Inca In acel din i8o6-1812 care sfarseste pentru Romani cu lovitura de trdsnet a ludrei Basarabiei. Indatd ce Rusii intrarl In . arA, Romanii cari stiau la ce trebuie sd se astepte, se grabesc a duce ldzile lor cu averi n biserici cari, cum spune Dionie Eclesiarhul, erau lbidem, p. 189-192. !Went, p. 168. Ibidem, p. 176.
www.dacoromanica.ro
20
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
pline Cu teancuri de calabalac al orarnilor
2g,
i Cu
drept cuvant, caci se repetau.cele dela 1774, ca anume otirile ruseti §i mai ales voluntirii faceau multe suOran i jafuri saracilor cre§tini . Dar suferintele erau pricinuite nu numai de abaterile nedisciplinate ale sol. datilor. Mult mai grele poate erau cererile, facute In regula de comandantii armatelor ruseti. Aa o nesfarita multime de brate erau Intrebuintate la Intarirea puntelor amenintate. Generalul Zass, dupa ce alunga pe Turci din Craiova, pune sa sape un ant Imprejurul Fiind iarnd, nenorocitii salahori romani lucrau ziva sub lovitura biciului rusesc, lar noaptea o petreceau închii prin biserici sau ocoale, pentru a nu fug-,1. Udati
pana la oase, lipsiti de foc i de hrana., ei piereau ca miile. Din numanil de 2000 de lucratori intrebuintati la lucrarea altei cetati, aceea a Hotinului, 400 pieria In cateva zile 3'. Transporturile trebuitoare armatei erau o
adevarata calamitate pe capul Tarilor Romane, In 1811
RuOi cer 15 mii de cara §i In April 1812, generalul Kutusoff cere dela Muntenia un numdr de 20 de mii, ca cate patru boj fiecare §i condus de doi Omni. Cu toate observarile pe care boierii crezura, de cu-
viintd a le face i prin care se punea In vedere ruina totala a provinciaor, generalul starul tn cererea lui. Tot pe atunci se mai cere Inca odata din Moldova alte 15 mii de card, mdsurd despre da.re consulul Fornetty spune ca pune varf desnadajduirei locuitoril6r ce se vad amenintati pentru iarna cu foametea, prin neputinta In care
se vor afla taranii luati la transporturi, de a ara i semana ogoarele lor 31 In afara de aceste, Rusii ai impuneau Tarilor Ro-, mane ì dari In bani cari ca i acele In munci, daca. In Papiu Harlan, Tesaur, II, p. 208. Diunisie Eclesiarhui 1. c., p. 221. Fornetty, consulul francez din 14, cAtre Otto, 6 Mai 1812, Hurm. Docum, suplement 1 1, p. 687. Fornetly dire Otto, 30 Noembrie 1811 si 6 Mai 1812. !trident, p. 647 i 687. Comp. Ledoulx citre Otto, 15 April 1812. Ibidem, p. 682.
www.dacoromanica.ro
ORIGINE& PARTIDULUI NATIONAL
2E
erau chiar prestate direct de boieri, adeca de clasa politicg., totusi loveau indirect in aceasta clasg Insasi, prin
rapirea bratelor din care ea îi tragea existenta. Asa generalii rusi luard 8o de pungi de bani din vistieria Mun-
teniei, dupa fuga lui Ipsilanti. Miloradovici cereà regulat pe luna suma Insemnatoare de 4000 de galbeni. IVIai cer Rusii bani pentru construirea unor spitale O dare fiind impusg negustorilor, acestia protestarg cu multa energie si Inchisera prgvaliile; dar ei trebuira sa se plece In curand, fata cu amenintarea de a fi trimisi In Siberia 33. 0 alta contributie loveste in nobili i In cler, dela care se cera suma Insemnatoare de 1.200.000 de lei, fiecare boier avand a platl In raport cu venitul i dregatoria sa . Actul ce aminteste aceasta noug. despoiere, adaugg cä aceasta masura ar fi produs In Bucuresti o nemultdmire obsteasca 34. Nemultamirea de asta data erà simtita de-adreptul de clasa privilegiata,
silita si ea a'si deschide pungile nevoiei de bani a Rusilon Mai cere Kutusoff o contributie de 2 milioane de lei i Tschitschalcoff cere, In cursul Iunei Iunie 1812, contributia anuala a farmlui, de astg data Insa jumatate In naturg, i jumatate In bani, ceea ce dupa parerea. lui Fornetty erà -un nou sistem cu totul ruinator pentru tara . ,Dupa multe staruinti ale divanului, suma In bani fu redusa numai la 200.000 de lei 35. Cu toate aceste stoarceri repetate, divanul Munteniei este silit a adresà. generalului Kutusoff o scrisoare de multamire i a-i face dar o frumoasa cutie, casemn al recunostintei acestei provincii
36.
Unul din relele cele mai strigatoare ale odirmuirei fanariote fusese abuzul ce se faceà cu Impartirea boieLa Mare care Champagny, 11 lanuarie 1808. lbidem, p. 491. 13uletine asupra mersuhti rAzboiului din 17 si 29 August 1811. Ibidem,
p. 621-622.
Buletin din 5 Sept 1811. Ibidem, p. 624. Fornetty cAtre Otto, 17 lunie si 4 lulie 1812, 'Went, p. 696 697. Ledoulx ciltre Otto, 13 Maiu 1812. Ibídem, p. 689.
www.dacoromanica.ro
22
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
riilor. Rusia, In loc de a pune eapat acestei arg, de legi, se apucg a o negustorl pe o scarg intinsg, SmpArtind pe bani .-dreggtorii cum spune Zilot Romanul: «Odatg cu luarea ocarmuirei pe manile Ru01or, ei oranduirg cate un ofiter ispravnic pe fiecare judet, Impreung cu doi ispravnici pgmanteni, ca cu mijlocul ofiterului sg. se Infraneze jafurile; dar fu mai rau, cgci unde mai inainte mancau doi, la urmg mancau trei, fiindcg ofiterul unindu-se cu pgmantenii rumpeA cat putea, 0. apoi mergeà treaba. bine, cg era ofiter la mijloc 0 cine cuteza sg. zicg cg. ofi-
terul, om Impgratesc, erà necinstit 0 mancgtor saracilor» 87? Generalul Zass punea sg prade recoltele locuitorilor i facea raport catre 'impgrgtie cg le cumpgra.
Granele qi vitele din cele luate cu sila dela oameni ce Intreceau trebuintele armatei, le imbarcà pe corabii,
spre a le vinde la Odesa, In portul rusesc 88 Zilot Romanul adaugg spuselor sale : i a§a Thcepurg Inca 0 mai mult a 'impinge la bani 0 a face cate netrebnicii toate, ca sg izbuteascg la dreggtoria vistieriei 0 la toate mansupurile, care lucru vgzandu-1 cei mai mici boieri 0 boierina0, l fiindcg. §l lor le trebuià chiverni-
salg 0 altfel nu puteau izbuti, ne mai autand vrednicia 0 cgderea, ci de cgtre cei mai mari li se 'cereà bani, fiindcä i domniile lor da, furg siliti 0. ei sa apuce
tot pe drumul acela ce se Thvg.tase dela cei mai mari ai lor, §i apoi ce sg vezi de aci Tnainte? Fiind treaba pe cine da mai mult, vedeai cati blastgmati In trebi ce nu li se cgdeau, 0 Mtindeau cu totii tara In toate pgr-, tile. Una se cereA §i nici cu trei nu se plgteal JAluiri nu aveau loc, pentrucg toate erau cdptuOte Cu hrgpire §i mituire; dreptatea ziceau cä a pierit, fiind vremile turburate; lege, suflet, Dumnezeu, rdsplaire ziceau cg sunt toate minciuni §i basme caluggreti. La bani numai se Thchinau cu un cuvant dela cei mai mari pang la Ill, p.
Zilot Romintd, p. 45. Memoriile generalului de Langerona in Hurmuzaki, Documente, Supl., 121.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA PARTIDULUI NATIONAL
23
cet mai mici, ca. st scoata cele ce dau i sa le mai ramanä ca§tig, din care sa Intampine cheltuelile hainelor, clupurilor (sic) 0 altor soiuri de desfranari > 89. Carac-
teristica In aceasta privinta e lupta cea strapica ce 0-o dadura, cpentru slujba cea banoasa a vistieriei, cele doua. ipochimene, Filipescu i Varlam, carora le trebuea i ca-
deri, dup. slujba -0 stare, dar 0 punga nu putin. Drept aceea urmau i dumnealor a se sili spre dobandire de bani i aceasta se spargea In capul ticalosului norod; caci pentru una nu se mu4ameau cu doua i trei, la ca0igarea vistieriei, precu i balurile i alte teremonii ce necontenit trebuiau sa se faca tuturor ghenerarilor pana la cei mai mici ofiteri ai armatei, pentru ca sa-i ca0ige prieteni --- 0 pot zice ca atata cumpenise viclenli
de Ru0 lucrul, Inca ce luau bietii vistiernici din spinarea norodului, -neg,re§it i cheltueau
49.
Aceasta prive4te a unei oarde, de despoietori cari dantuesc 0 se Indoapa pe socoteala unui popor nenorocit, este ceva cu deosebire revoltator! i este netagaduit, tä otirile Rusiei, venite In numele sfintei cruci spre a apara pe Romani, nu se deosebeau Infra nimica, In purtarea lor, de urdiile turceti cari raspandeau focul pustierea In numele semilunei. Cum voim deci ca In fundul inimilor romanWi sa se fi sadit o simpatie ade-
varata pentru cei de o credinta cu ei? De aceea nu ne miram daca gasim In documentele timpului rgsunetul dorului celui mare al Romanilor, ca ssg, vada cat de curand oqtirile ruse0i departe de nenorocita lor tara» 41. Zilot, p. 85 i 88. Ibidem, p. 94. Spusele lui Zilot Intilrite de consulul prusian din Bucure§ti. Kreuchely c. Miltitz, 6 lanuarie 1822. Hurmuzaki, Documente, X, p. 134
Toutes les charges se vendaient depuis longtemps. Cela ne suffisait plus; pour en obtenir, il faIlait donner des bals." Ledoulx cktre Otto, 5 Decemv. 1811. Hurmuzaki, Documente, suplement, II, p. 648..AdaugA raportul consular al lui Fornetty, catre Maret din 5 Oct. 1811. Rapoarte consulare franceze Manuscript la bibl. Acad. : 11 n'y qu'un voeu général, celui de voir bientdt les Russes évacuer la province; mais la verge de fer qui pèse sur les habitants -comprime leur opinion et leur sentiment. Le Sibérie est pour eux un terrible épouvantail".
www.dacoromanica.ro
24
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Dar suferhIele impuse de Ru0 Tdrilor Romane rnai ales Munteniei, in care stdtea grosul o§tirilor lor, erau sa culmineze In actul final al dramei ce se juca pe pieptul lor; anume Moldova era sa sufere o a doua sfa0ere a jumdt4ei din trupul ce'i mai ramdsese dupd clesprinderea din el a cununei ei, Bucovina. Ru0i cari declaraserd rdzboiu Turcilor pentru apd-
rarea Tarilor Romane de jafurile §i neomeniile lor, 'cereau sd iee ca platä a izbandei lor, o parte din acele Insa0, i pi-in tractatul dela Bucure§ti se desmacluld din nou Moldova, pentru a mai spar' Intinderea .cea atat de uriap. a Impdrdtiei, Taxilor. In zklar protestará boierii din nou In contra acestei räluiri, i In zddar chiar protestul lor, In deosebire de cel fdcut pentru rdpirea Bucovinei, fu de astadata bine §i 1ef4ete aleatuit^ prefacandu-se divanul ca el nu apdrá interesul sarei jeitfite, ci pe al Turcilor, stdpanii ei. Chiar
daca aceti din urmd ar fi vrut Insd sl asculte de o tanguire care corespundea interesului lar, catastrofa lui Napoleon In Rusia, care fdca din Imparatul Alexandru arbitrul Europei, Impiedica pentru tatdeauna pe Poarta reveni asupra faptului Indeplinit, i tractatul din 1812 ramase In picioare, Romanii Insa, atat boieri cat 0 popor, sim;ird cei dintai i cu mintea, cel din urind prin instinctul pdstrdreilovitura de moarte data -Wei lor, prin taetura adancd ce se facuse In trupul ei. dacd boierii protestau cu scrisul, poporul nu putea deck sá pIâng i sd se zbuciume, cdci alta putere nu avea. De aceea ne §i spune un contimporan, sosim.I ziva fatala a expirdrei convenOei dupd tractat, ce trebuia fie§tecare sd trdeascd unde era sd rdrnand desavar0t, ceasurile acelea au fost de plangere un timp neuitat ; pentru cd poporul cu cardul, ca turmele de oi, Incinsese toata marginea Prutului dela un capdt la altul, mergand §i venind de prift sate de prin targuri AptImani Incheiate, cu luarea de ziud_
build dela pdrinO, dela frap 0 dela rudenii, Cu care www.dacoromanica.ro
ORIGINEA PARTIDULUI NATIONAL
25
crescuse i vietuise fmpreung, pan. In vremea aceea cand se despArteau unii de altii pentru totcreauna> 42.
1. Inteadevar cg Basarabia era pierdutg, poate, pentru totdeauna, din momentul ce vulturul Uralului Infipsese In ea ghiarele sale, si rgmasul bun al locuitorilor ei era simbolul aceluia pe care tara o facea jumdtgtei sale InsAsi. De atunci Prutul devenI riul 1114stamat ale cgrui valuri vor Insemna despArtirea unui
Ace,ste elemente pozitive ale curentului national unindu-se catre acel negativ, jafuirile i despoierile neamu-
rilor marginar, de*eptara I'm multe cugete dorinta de o viatl mai neatarnata de stgpanirile straine; dar fiindca toate aceste Tndemnuri se sintetizau In mintile boierilor,
singura clasa In stare de a cugeta pe acele vremuri, apoi revendicarile nationale se colorara dupä interesul clasei boiereti, i acest interes erà deocam data alungarea Grecilor i luarea iar4i a scaunelor domneti pe seama pamantenilor adeca a boierilor, din care singuri domnii puteau sa fie ale0. A.a se explica ultimul gand al revolutiei Romanilor contra Grecilor, izbucnita cu prilejul Eteriei, gand ce era sa se aduca la reintroducerea domniilor nationale In Principatele Dunarene.
Laurençon, Nouvelles observations sur la Valachie, Pads, 1822, P. 65.
Laurençon p. 45, spune ci un boier i-ar fi aratat ce tare ar don l un guvern national. Laurençon fusese adus profesor In Bucuresti in 1814. Ureche, 1st. Rom., X, p. 346. Arzul boierilor moldoveni, singurul ce s'a pastrat, In Etbiceanu, Istoria Mitropoliei, p. 214. Comp. T. Codrescu, Uricarul, III, p. 223.
www.dacoromanica.ro
CA PITOLUL III
REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL CONTRA GRECILOR 182 I - 1 8 2 2.
Am urmarit pana acuma partidul national,- In cele dintdi ale lui Injghebari, din reacia sufletului romdnesc contra impildrilor strAine, precum i din desvoltarea mintei
romanesti, si paralel cu dansa a simtimantului de iubire de tara; apoi din revoltele tardnesti contra apdsarei Fanariotilor, si In sfarsit din dorintele boierilor de a suplana
pe acestia In obläduirea prilor Romane. Acum ne ramane de cercetat cum s'a prefdcut ideile In fapte; cum visul Romqnilor de a reluà iar5.0 In manA. ocarmuirea destinelor lor, a putut ha fiintd. Cu alte cu-
vinte trebue sa ar6.0.m, cum s'a perindat Revolutia Romanilor contra Grecilor. AceastA revolutie Imbrda un caracter cam deosebit In ambele Tari Române.
Revolutia din Moldova contra Grecilor. In Moldova ea fu condusd de boieri cu Impartdsirea poporului celui de jos. Pe de o parte o deputatie de boieri pleacä care pasii dela Dunä're, si anume In frunte cu Teodor Bals Insotit de vornicul IonitA Sturza, Spatarul Petrache Sturza, boierii Cuzesti, Caminarul Iordache R4canu si Sdrdarul Iancu Stavdr. Pe de alta parte boierii
se hotrulrä sd ridice satele si sä porneasca asupra www.dacoromanica.ro
ISTORIA. PART1DELOR POLITICE
46
Grecilor cu razboiu, punându-i It-are doua focuri, pana vor curatl tara de ei. Pornitidu-se deci capii partidei moldovene care erau Caminarul Stefanache Gherghel si Paharnicul Istrate dela Zvorasti, au Inceput a ridicà
locuitorii cu arme, propasind tot pe malul Siretului In jos, pana s'au strâns ca la trei mii de oameni sub steagurile lor» 1.
Tot pe atunci aflam pe Ispravnicul tinutului Neam tului, Spatarul Sturza, Indemnând pe locuitorii de sub ocarmuirea lui a se rasculà contra Grecilor. In proclamatia facuta de Spatar, el arata DrAghici, Istoria Maldovel pe 500 de ani, ii, p. 119.
Proclamatia publicatä dapl original de Th. Codrescu in Uricarul, XV, p. 254. Pestel consulul rusesc din Bucuresti in o scrisoare ciItre Kisseleff din 1 Martie 1821 (Graf Kissele ego vremea, S-t Petersburg 1882, IV, p. 10), spune cA
téréts
il est it remarquer que Sutzo étant entré pleinement dans les inne fait plus cause commune avec les Moldaves gut détestent
les Grecs encore plus que les Tares".
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL
47
Mirarea anti-greceasca din Moldova_se stanse In curand din pricina ca taranii, vazand ca nu pot trage nici un fo.los din asemene pornire, expunandu-se numai la pericole i suferinti pentru interesul boierilor, se Impr4tiara. Oricat- de nensemnate -ar fi fost rezultatele materiale ale mirarei moldovene4ti, ea ne Invata un lucru: ca rascoala Romanilor contra Grecilor pornise In Moldova din randurile hoierimei care Intrebuintase pe tarani numai ca mijloc, pentru realiza interesele ei.
Ramlutia socialà a lui Tudor Uladimirescu. Cu totul altfel se caracterizeaza mirarea din Muntenia, cunoscuta sub numele de revolutia lui Tudor-Vladimirescu. Acesta era fiu de satean din judetul Gorj, comuna Vladimirul, i se Innaltase In rangurile boierimei celei mici, devenind pe timpul pe cand istoria Incepe pomeni, vataful plaiului Cloanilor. Cu toata ridicarea lui In cinurile boiereqti, el pastrase In sufletul lui ura cea neImpacata ce fierbea In inima taranilor In contra apOsatorilor lor. Despre aceste sinitimante face dovada Im-
prejurarea ca atunci cand el mergea sa vada pe prietenul s.0 Urdareanu, cat statea la el nu se punea nici cdata jos, ci se preumbla necontenit prin casa, opre a nu fi silit, cum zicea el, sa se scoale, daca ar veni cumva vre-o putoare de ciocoiu 3. Intamplata In MunPrin moartea lui Alexandru
tenia In preziva trecerei Prutului de catre Alexandru Ipsilanti, Capitanul Iordache Olimpiotul, Aroman de ori-
gina In serviciul Eteriei grece0, ordona lui Tudor Vladimirescu sa ridice taranimea de peste Olt In sprijinul cauzei sfinte. Vladimirescu Insa se hotara§te sa 3. Aricescu, Isloria evalatiel dela 1821, 1, p. 25, duph spusele Jul Nith lzvoranu din Severin. Asupra stArei poporului de jos din acest timp vezi °aril Formond c. Richelieu, 4 Aug. 1817: Les sommes considérables envoyées
ces derniers temps h Constantinople ont le dernier effort de ce malheureux pays. 11 n'est pas de spectacle plus affligeant que la vie de ce peuplc valaque livré à toutes les humiliations de Pesdavage, reduit à te féliciter de n'avoir plus
Tien à donner, et n'attendant son saint que de l'excès de sa misAre". Rap. cons. franceze. Manuscris in B bl. Acad.
www.dacoromanica.ro
48
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
facA Cu totul altceva; anume sa rascoale aceastA parte de tarA InteadevAr, InsA In contra tuturor apasAtorilor. In cea dintai proclam4e a lui Vladimirescu el IntreabA. pe locuitorii care care se Indrepta, veri din ce neam ar fi, pAnA cand vor suferl ei pe balaurii cari i-au Inghi;it de vii, adecA pe cdpeteniile lor atat cele politice§ti, cat §i cele biserice0 ? SA alegem din cApeteniile noastre pe aceia cari pot sA fie buni, i aceia sa fie ai SA vinA deci In grabd to0 acei cari au arme, cu arme,
cari nu, cu furci de fier sau cii. lAnci; adaugA InsA. Vladimirescu, cA stt Fag ca nimeni dintre noi nu e slobod set se atinga macar de un grdunte de bin ele sau
de casa vreunui negustor, orapn sau taran, sau de alt al vreunui locuitor, deceit numai binele i averile cele Mu
agonisite ale tiranilor baieri sa se jefuiasca, InsA ale acelora ce nu vor urma noua, precum suntem fagAdu4i, numai ale cebra sa se iee pentru folosul de ob§te» 4. Din aceastA proclam4e reiesa mai multe lucruri: Intai cA Vladimireseu indemna poporul la respectarea averei celor mici i la jAfuirea averilor boierWi, deci fara deosebire de Greci sau Romani (ceeace reiesA chiar dacA
primim a doua versiune publicata In nota: Grecii boierii notri ). Al doilea cä." el era Irqeles cu o parte 4. Reprodusi de Dirzeanu in Trompeta Carpafilor, 1868, No. 646, p. 1575_ Tot sip de obsteste indreptatA contra stoarcerilor este arAtatA proclamatia lui Vladimirescu, de Pestel, consulul rusesc din Bucuresti, cAtre Kisseleff, in scrisoarea lui din 1 Martie 1821 (Graf Kisseleff i ego vremea, St.-Petersburg 1882, IV, p. 10): Vladimiresco a publié une proclamation dans laquelle il dit que
le but de ses &marches n'est point la rébellion contre la Porte Ottomane, mais l'opposition aux horribles vexations awcquelles la malheureuse Valachie est
livrée de la part des Eudora& constituées qui enfreigent leur pouvoir et accablent le peuple de toutes les injt.stices imaginables". O altA versiune a acestei proclamatii publicati mai tArziu in Uricarul, XII, p. 90, dupl Albina Pindulni schimbi astfel fraza incepAtoare Balaurii cari Vau inghitit de vii, precum îi cuwaqteti prea bine, Grecii boierii naftri, atilt partes bisericeascli, cAt i politiceascit'. Noi bAnuica cA cuvintul nOrecii" a fost introdus, in textul original, de un partizan al ideel, cA revolta lui Tudor Vladimirescu erk, dela inceput chiar, indreptatA contra Orecilor, si nu stint la indoiall a privi drept text adevArat- pe acel al lui DArzeanu, cap de masA la vistierie i insircinat tocmai pe timpul revolutiei cu corespondenta celor cinci judge de peste Olt, gi deci cel mai in stare a'si procura copil exacte de pe numeroasele acte ale revolutiei publicate in mult insemnatul ski memoriu.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL
49
din boieri, anume cu acei din partidul national, pe care Ii excepteaza din acei dati In prada jafuirei taranilor. Se mai vede apoi, ca el se Intelesese dinnainte cu acesti boieri si ca., dupg cat se vede, el rgsculase pe tarani din Indemnul partidulu,i national. Intelegerea lui Tudor cu boierii nu Insemna I-nsa luarea tgranilor In slujba intereselor boieresti, cum fusese ademeniti acei din Moldova la glasurile lui Gherghel,
Istrati si Petrache Sturza. Tudor TO pastra o pozitie bine determinatg fata cu interesul boierilor. El reprezenta
pe acel al maselor. De aceea chiar, In proclamatia lui, se priveste pe sine de conducgtor al miscarei, lasand boierilor numai un rol de a doua mand, i rgmanand la alegerea lui, ca acel ce'l vor urma pe el sa fie apArati de urgia multimei. Boierii din partidul national si Impotrivitor Grecilor, cari se- uniser6. cu Tudor Vladimirescu erau: Grigore Baleanu, Episcopul Ilarion, Filipescu Vulpe, Scarlat Grg.disteanu, Neculai Vdcarescu, Scarlat Campineanu, Mihaitg. si Grigore Filipescu, stefan Balaceanu, Mitropolitul
Dionisie Lupu si altii cati-va 5. Proclamatia lui Tudor era primejdioasä pentru toti
boierii, caci adungtura de tot soiul de sub mana lui Tudor, In care se vedeau si hoti din temnitd, priv,4 drept Mu, agonisita, once avere, si jafuea pe Intrecutele chiar si pe acei boieri cari se feigetduiserli lui Tudor. Pe noi ne intereseaza Insà, nu ispravile revolutiei lui Tudor, cat caracterul ei care, o repetam, era acel al unei revolutii sociale a unui popor desngdajduit contra asuprito-
rilor, arg alegere de ras, si nu o pornire nationalà contra Grecilor, cu toate ca. primul ei Indemn poate sa'si fi avut obarsia In Imboldirile partidului national. Dar trebue 5. Aricescu, Istoria Reoolutiei din 1821, I, p. 37. Adauge o scrisoare din 1821 a unui pribeag din Brasov cAtre un prieten : Eine dem Wladimiresco gegebene Schrift, unterschrieben von Bojaren 1-er, 2-er und 3 er Klasse, durch welche ihn die Bojaren als Haupt anerkennen und ihm die Vollmacht geben
mit der Pforte zu traktieren". Hurm., Doc., X, p. 127. 4
www.dacoromanica.ro
50
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
observat ca sufletul acestei revolutii era un om din popor, In care se rdsfrangeau durerile ascutite ale stratu-
rilor de jos si nu ambitia celor de sus, si era natural ca mi,scarea condusa de Tudor ca A. coloreze mai mult dupa ideile conducatorului efectiv, decat dui:A acele ale Indemnatorilor lui 6. Pentru a ne convinge cd revolutia lui Tudor nu urindrea
tinta nationala, lucru ce pare a rdsturna un idol consfintit al traditiei poporului nostru, n'avem decat sd vedem
ce spune Tudor in jdluirea lui care Dervis-pasa, muhafizul Vidinului, prin o carte plecatd din parte a < a tot norodul Valachiei> , si in care Tudor se jalueste < cum domnii tdrei climpreund cu boierii greci pi ronzdni, unin-
du-se cu totii, ne-au prAdat si ne-au despoiat, Inca am ramas numai cu sufletele, rugandu-se ca sa trimeatá un om credincios care sa vazd nevoile ce le tragem de cdtre acesti lupi nemilostivi, §i so fie stiut ca ridicarea noastra nu este pentru altceva nici intr'un chip, decat numai asupra boierilor cari ne-au mancat dreptatile noastre 7. *i In acest act deci Vladimirescu declara, cd poporul s'a sculat contra boierilor In deobste, fara deosebire de Greci sau Romani; prin urmare revolutia condusd de dansul nu tintea la emanciparea poporului mantean de stapanirea
jugului fanariot. Aceasta era chiar pe atunci parerea unei mari parti din boierimea romana. Asa boierii fugiti la Bra.sov de teama Eteriei, In cererea datd consulului rusesc Pini, pentru mdsurile ce ar fi de luat spre Indreptarea tarei, caracterizeaza astfel rdscoala lui Tudor: Rascularea poporului roman nu se poate explica mai nimerit, deca ca un razboiu al celor neavuti contra celor Kreuchely c. Miltitz, 22 Martie 1821, Hurm,, Doc., X, p. 118: On ignore positivement les forces de Vladimiresko; mais ce qu'il y a de stir, c'est qu'à Bucarest, un nombre considérable se joindra i lui qui par les mots de liberté et de patrie sat donner renthousiasme". Dirzeanu in Trompeta Carpafilor, 1868, p. 1579. Reprodusi si de Aricescu, loco citaba, 11, p. 31-32. Alti formulare in Revista pentru lstorie, Ar, lteologie fi Filologie a lui Gr. Tocilescu, II, pag. 385.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA PARTIDULTII NATIONAL
5E
crezu0 bog* jara nu o reclamare cu armele pentru .dobandirea drepturilor na0onale
8.
Aceea0 Mee reiesa din mai multe scrisori trimise {le Tudor, reprezentanOlor ocarmuirei Munteniei. Ash In
acea catre Constantin Ralet, ispravnicul judeVilui MehedinO, el spune, c. cnorodul cel ars si fript de boieri -este amarât i Infocat asupra ion 9.
In alta scrisoare catre boierii divani0, el spune, ca cu to;ii au hotarât Inteun end sa se scoale, vazand 8tapanirea sub care sunt Incredir4ati i au adus la cea mai desavArsita prapadenie > 1".
In o declara0e a lui Tudor catre bu1ibaii (of4erii) boieresti trimisi asupra lui, el spune, ca: ,Eu fratilor si -cu cei de neartml meu nu m'am sculat Impotriva ci vazand necazul saracilor locuitori i obidinAu-ma de suspinurile lor i privind tirania îfl care'i tineà. pe de -nemilostivirea boierilor, n'am mai putut suferi
o parte ne-am jaluit la prea Inaltul Devlet, iar pe de alta, pentru ca s punem Malla pe boieri, ne-am sculat cu arnzele
".
De nicaeri însä cugetarea lui Tudor nu relesä mai limpede si mal frumos Imbracata cleat din scrisoarea lui catre vornicul Neculai Vacarescu, boier romftn, In care'i spune: Ci presamne dumneata pe norod cu al carui sAnge s'a hank si s'a poleit tot neamul boieresc (Invederat farâ nici o deosebire de Greci i Romftni) II socotesti nimic i numai pe jafuitori ti numesti patrie? Dar .cum nu socotiti dumneavoastra ca patria se chiarna norodul iar nu tagma jafuitorilor (adica a boierilor) si cer
ca sa-mi arap dumneata ce Impotrivire am aratat eu asupra norodului ? Ca eu alta nu sunt decat numai un om luat din norodul ceL amara i dosadit din pricina jafuitorilor, ca sa le fiu chivernisitor In treaba cererei Aricescu 1st. Rev., II, p. 190 (din 1822?). DArzeanu in Tromp. Carp., p. 1377. Dirzeanu, lbidem. Memoriu anonim In Revista lid Gr. Tocilescu, II, p. 38b.
www.dacoromanica.ro
52
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
dreptatilor; iar tagma jetfuitorilor (a boierilor), caci nu le place una ca aceasta, a ridicat arme de moarte asupra patriei si a ticalosului norod > 12 Astfe1 condusä si rau, Inteleasa de catre bandele lui Tudor, revolutia lui lua pe zi ce merge caracterut unei adevarate jacherii i asa era considerata de boieri. Ei imputau lui Tudor ca Invata pe toti, Cu mic cu mare, ca sa se scoale asupra boierilor, sa-i piarza si sä le iee averile 13. NIemorfile timpului adaug, ca In fiecare district seformau cete, parte de Sarbi si Bulgari, parte de sateni Inarmati Cu -ce le cadea In mana. Ochiul lor era mai ales tintit asupra sproprietarilor si asupra 'arendasilor 14.-
Insusi Tudor este nevoit sa Infraneze furia pradatoare a cetelor sale si sa iee masuri aspre pentru a pe-
deps1 pe acei ce se dedau la jafuri prea Indraznete purtare ce aduce Instreinarea bandelor de Tudor Vladimirescu, si usureaza tradarea lui care Greci. and Tudor vine asupra Bucurestilor, capitala ce era amenintata In acelas timp de coborárea bandelor grecesti ale lui Ipsilanti, vede mare parte din locuitorii ei rupand'o de fuga. _Mai ales boierii, acei ce nu erau intelefi cu Tudor parasesc orasul. Acestia erau: SpataruL Brancovanu, Banul Barbu Vacarescu, Logofatul *fan Belu, Vistiernicul loan Manu si mai multi altii. Acei intelesi Cu Tudor, citati mai sus catre cari se adaoga si trei Greci din acei ce nu voiau sa iee parte cu Ipsilanti In revolutia greceasca, anume: Manoil Vilara, istoricul Dionisie Fotino si Nicolai Catacatu, peste tot In numarul destul de Insemnat de 56, ramasera In Bucuresti, pentru
a prim' pe Tudor si a Intoarce miscarea lui In folosut lor, dupa cum o planuisera dela Inceput. Aceasta Indoita,
Indreptare a revolutiei lui Tudor contra boierilor, insa nu contra tuturor, are un caracter de confuzie care exr
Dirzeanu Tromp. Carp , p. 2003. Memoriu anonim in Revista la Gr. Tocilescu, H, p. 384. Aricescu, I, p. 135, clupA Memoriile lui DArteanu si Ciorrnu.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL
53
apucaturile bandelor lui Tudor ce nu puteau bine sa'si dea sama de tinta urmaritg. de capul lor care nici el macar, cum spune prea bine un document al timpului,
nu prea stieà ce vroià
15.
Intoarcerea lui Tudor contra Grecilor. Intrarea lui Tudor In Bucuresti Insamna o schimbare desavarsita In miscarea pornita de el contra apasatorilor poporului. Asteptat de boierii cu care el vorbise de mai Inainte sfatuit de ei de a'si schimbà purtarea, el se da Indata In ala apa, devenind orn de ordine din capul unei revolutii taranesti si devine organul unei miscgri antigrecesti din cea anti-boiereascg. de pana atunci.
Inainte de a intra In capitalg In ziva de 16 Martie, Tudor da o _proclaniatie In care spune cd dela o vreme
incoace din pricina unirei pamdntenilor boieri cu cei duyti vreme trim4i domni, cu totul s'a stricat dreptatile poporului
. El invita deci pe toti a se uni Cu obstescul norod; caci cei ce vor urmà astfel nici cum nu vor rumaneà caiti, sau boieri sau ostasi sau ori cine ar fi, lar care se va Impotrivi, In viatd se va cAl 16.
In aceasta proclamatie, ori cine poate observa ca Tudor -voeste
sa. arate, ca pricina primordiala a relelor, cei
dupg vreme trimisi domni, adeca Fanariotii, cu toate ca
nu le spuneà numele; apoi se vede cum el, dupa_ ce invinueste, farä alegere de neam, pe boieri pentru unirea lor Kreuchely consul prusian din Bucurevti catre v. Miltitz ambasadorul -din Constantinopole, 27 Martie 1825, Hurmuzaki, Doc , X, p. 321 : Ce n'est plus le slutchar Théodor avec ses pandours qui eux m'entes ne savaient ce qu'ils voulaient".
Aricescu, II, p. 121 publica aceasta prodamatie dupa original. O alti versiune data de Albina Pindului (Uricarul, XV, p. 52), pune in locul frazei subliniate In text tea mult mai energica : din pricina legaturei marvave a boierilor pamintului cu triniiii dupa vreme de Poarta Otomana domni greci". Noi credem ca vi aceasta proclamatie ca i acea despre care am vorbit in nota 4 de la p. 43, a fost parafrazata, pentru a se potrivi mai bine rascoala lui Vladimirescu cu traditia istorica. Textul adevarat ne pare a fi cel reprodusde Aricescu, cu atat mai mult cA consuna din cuvint in cuvant cu traducerea germana dat de Gazeta de Ausburg din 28 Aprilie 1821, reprodusa de Urkarul, VI, p. 26. In ambele ceste doma, nu- se afla cuvantul Greci: Comp. a mea
Iskrie a Romanilor V, p. 480, nota 49 v't 469, nota 25.
www.dacoromanica.ro
54
ISTORIA PART1DELOR POLITICE
Cu acei domni, la sfar§it Indreapta putin lucrul, aratand_
ca boierii ce se vor uni Cu olzqtescul norod, adeca ca dansul reprezentantul lui, nu se wr cal. Patru zile numat dupa proclamatia d'intain, 20 Martie Tudor da o a doua, In care un mare pas este facut, pentru
aflarea acelor boieri Intelepti. «In ea Tudor spune, ca gdsind in Bucure0i multi patrioti boieri infra asemenea bune cugetdri cu ale. norodului asemanati, am hotarat ca un voitor de dreptate sd recunosc vremeln ira stapelnire a tarei, supunandu-se toti acei ce au Incins armele, la legile i pamantetile obiceiuri t e li se vor arata de catre stapânire Tudor deci devine, din revoIutionar, supusul guvernului, din orn hotarat a farama fara de legile sub care vremelnica stapanire tinea poporul cel
nenorocit, organul ei de punerea lor in lucrare. Dar prin un act de mandrie i de r4ne, Tudor adaoge ca numai atunci va Ingadui supunerea la randuelile obteti, cand va cunoavte cd sunt intr'adevar folositoare patriei 0 de -mare trebuintd obgiei norodului Invata deci pe toti
a plati darile dupa randuelile In fiinta, el care peste Olt suprimase doua din .ele, yadraritul qi fumaritul, porunce4te ca fiete tare sa slujasca izbavitoarele o§tiri ale tarei, dupa cum se va orandul, cu dari i caraturi de trebuincioase zaharele Aceasta, din urma proclamatie da pe fara' Intelegerea hai Tudor cu boierii din partidul national care de aceea
nu fugisera din Bucureti, fiindca erau de mai Inainteînçelei cu Tudor, caci altfel cum s'ar fi putut stabili Intelegerea In scurtul rastimp de 4 zile dela Mai si In toiul rascoalelor ? Adevarate erau deci cuvintele lui Tudor din Intaia proclamatie, In care spuneà ca are fa-
gadnita conlucrarea unora din boieri la micarea lui Dar aceasta Intelegere Intre Tudor i boieri reiesa din actele emanate dela aceti din urma. Boierii anume Dirzeabir in Trompeta, p. 2221 f Aricescu, II, p. 129. Mai sus p. 48.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL
55
chiar In 18 Martie, adecar 2 zile numai dup. intrarea lui Tudor in Bucuresti, In tang-uirea lor catre cabinetul rusesc, cauta sa indreptateasca rascoala lui Tudor, prin aceea, ca poporul fusese impins la desnadajduire prin jafurile domnitoritor strainiz 19; iar in 23 Martie,
toti boierii in numar de 56 dau lui Tudor o carte de adeverire prin care recunosc, eca pornirea dumnealui slugerului Tudor Vladimirescu nu este rea si vata-
matoare, nici in partea fiecaruia, nici a patriei, ci folositoare si ispasitoare, pe care ca pre unul de binele tarei acesteia voitor 0 al trebuintei obstiei norodului, 1-am primit toata politia Bucuresti cu drag si cu bratele deschise si'i fagaduim sub juramant cä nu vom cugeta impotriva vietei si a cinstei lui 20 Mai 'impede Insd îi tocmesc trebile boierii, in tanlor card poarta, trimisa in 27 Martie, in care spun ca daca poporul in desnadejde alergase la arme, aceasta Q facuse, 1211 din pricina boierilor panainteni, precum barmier, norodul, ci din acea a obladuitorilor
domni ce au statut, carora din slabiciune si de nevoie trebuea, sa ne plecam ; cd boierii bastinasi au fost acuma dupa datorie, a asculta dreptele plangeri ale ticalosului norod 21. Ce g-hibaciu intorsesera boierii lucrurile i impreuna cu ele 0 pe Vladimirescu! Ei ardtasera, catre puterile sta-
pane ale tarei, miscarea acestuia ca provenita din pricina apasarei grecesti, si lui Tudor Insusi Ii dadeau certific-at ca lucrase in folosut tarei, atunci cand el se resAricesm, II, p. 126 dupA original. 0 jalbA citre impAratul Rusiei, (publicala dupA original In Hurmuzaki, Doc., Supl. 1, 4, p. 320) spune numai: les vexations horribles souffertes de la part des Princes nonzmés au gouverncnzent de ce _pays", Aricescu, p. 132. dupl cond ca Arhivei Statirlui. Jaiba catre ImpAratul rusesc
citatA in note prec. spune despre Tudor: Le peuple, Sire, ne parait pas &re révolté, comme le bruit s'en était répandu, et les soussignés l'ayant présumé les premiers, l'auraient annoncé par crainte; mais réduit à l'extremité et aux abois,
prit à la téte le susdit Wladimiresco, animé non par un esprit de révolte, mais par un zèle patriotique et porté par le peuple A la demande des droits -de la patrie". Aricescu, 1, p. 196, dupii condica Athivelor Statului.
www.dacoromanica.ro
56
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
culase contra Grecilor. Tudor pare a'vi da seama acuma de Tntelesul mivcarei lui, vi- el declard In -o Invataura catre Pandurii sal ca sà. spuna Turcilor ce veniserA. spre cercetare c5. se resculase pentru gonirea Grecilor
din tarà vi pentru uvurarea poporului de dajdiile cele multe vi grele 22.,
Reiesa deci din expunerea facut5., pe temeiul autenticelor documente contimporane, cl miparea lui Tudor Vladimirescu, inceputet intdiu pe tetramul social i cu caracter anarhic, se intoarise pe acel politic national prim, amestecul boierilor in ea. Este Insa Invederat ca aceastd schimbare de directie In mivcarea lui Tudor a fost cauza mortei lui; caci tovaecívii sai, vazandu-1 ca cotigevte. acuma cu anvil si ca vi-au Intors inima dela ei, se rdcira vi ei despre dânsul,
vi a$ numai s'a putut intampla ca Tudor sä fi fost rApit de un pumn de Greci din mijlocul lagArului lui,
spre a fi dus la locul de cazna. S'ar pVea cb. mivcarea boierilor din partidul national care
8e aliasera cu Tudor, Ti aprobau vi Ti laidau Intreprinderea, vi o aparau catre puterile straine, ardtandu-o ca o urmare neapdrata a jafului neomenos cAruia norodul
fusese expus, s'ar parea, zicem, ca aceasta mivcare a boierilor insemnà o plecare reala a lor care poporul de jos, o compatimire sincera cu ale Jui suferinti, vi, deci ca ar fi fost premergatoarea unor masuri de Indreptare.
AO ar fi pentru naivii pamantului. Cine Insä vtie cum interesul pricepe s6, schimbe masca, nu va vedeà. In aceasta purtare a boierilor decat apararea propriului lor folos vi dorinta de a ajunge la tinta urmaita de ei, la restatornicirea domniilor Omântene, pentru care cu totii Tvi simtiau chemarea, devl ei erau multi iar locul ce trebueà ocupat unul sing,ur; dar toti trageau nadejdea 22. DupA spusa lull P. Poenaru, traducAtorul cArtilor grece,t1 ale lui Tudor, Aricescu, 1, p.210 §i 139.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA PARTIDULUI NATIONAL
57
ca el va fi acel fericit si ca la loterie, uncle toti acei ce jowl gandesc la lotul cel mare, asa si la loteria aceasta domneascd, Cu totii visau cuba ce trebuia sa li se aseze pe cap. Prin urmare- revolutia contra Grecilor a pornit din sinul partidului national boieresç ; iar taranii din Moldova,
pe cat si cei din Muntenia sub conducerea lui Vladimirescu, au slujit unii mi putin, altii mai mult, numai la sprijinirea interesului boierilor. Prin ajungerea InsA a tintei politice si nationale, partidul national isi adeverise puterea; dar acest partid nu trebue privit ca un partid de transforman i sociale care vor astepta IncA foarte mult timp pentru a fi realizate.
El era un partid nascut din nevoi politice si care tot pe taramul politic se miscase pana atuuci si s'ar fi miscat
-si de acolo inainte, daca alt curent puternic venit din departare nu ar fi Indrumat, In sinul partidului national chiar, o desfacere in doua, din care un sivoiu pastra caracterul sau cel vechiu de partid nationalist curat, iar celAlaIt imbinandu-se cu idei de omenie, incepa a tind si la reforme, si era sa raspunda In adevdr la cele ce orbis urmAriserd, cu furia instinctului, bandele lui Vladimirescu.
Avem sä pasim acuma la expunerea acestei serii de fapte, cu desavarsire noua, In viata poporului roman.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
I,NRIURIREA REVOLUTIEI FRANCEZE
Pana aici am stabilit o serie de fapte cari au condus la Inchegarea partidului national In Tarile Romane. In timpul ce aceasta serie Isi desfasura inelele, o alta veni sa se altoeasca pe dansa si sa deschida mai largi orizoane mintei regenerate a poporului roman. Aceasta noul serie se refera la ideile Revolutiei franceze, cari introdusera In cugetarea Romanilor principiul de libertate si mai ales acel de egalitate ce trebuiau sa Indrepte mintile catre clasa Impilata a poporului de jos. Si In vremuri mai vechi Intalniffi asemeni pomiri generoase; dar ele sunt datorite Imboldirilor Intamplatoare ale simtimantului, si nu celor statornice ale conceptiilor intelectuale. Acuma, dimpotriva miscarea altruista se 3ntrupeazà. In idei cari cuprind mintile si sufletele din ce In ce mai mult. Aceasta noua Indrumare a cugetelor rapeste pe cei ademeniti de ed, catre alcatuirea unui partid nou care contrasteaza tot mai mult, cu randurile acelora ce ramdsesera irqeleniti in vechile deprinderi. Viata politica a poporului roman Isi lateste valul; fluviul ce o purta se desface In mai multe brate, asemenea apelor ce se apropie de mare.
Noua alcatuire mintala era productul unei usoare adieri ce ajunsese pana la noi, din uraganul deslantuit departe In Apus de marea Revolutie franceza. www.dacoromanica.ro
INRIURIREA REVOLUTIEI FRANCEZE
59
Ne trage randul a urmarl Incolprea si desvoltarea acestor idei nola in sinul poporului roman, pentru a vedea
cum s'a indrumat din ele despar;irea vieei politice romane in cele cloud mari partide istorice, Intre care ea se framanta si astazi; partidele cunoscute mai tgrziu sub numele de cel conservator §i cel liberal. Am ara'tat aiurea Grecii si Revolulla francea. obarsia si sporul inraurirei franceze In Tdrile Romane 1. Marginita la blceput, numai la cunostinta limbei diplo-
matice a timpului, aceasta inraurire s'a coborat treptat tot mai adano In via.a poporului roman; rnai intai prin imbratisarea si a altor forme- de viata ale mai marilor nostri frati, precum imbraaminte, mode, moravuri; mai pe urna si prin patrunderea ideilor zemislite in pamantul roditor al cugetarei franceze. FrAmantarea gandului parAsise, in Franpa, domeniul ideal al frumosului i se coborase, dela jumatatea veacului al XVIII-lea Innainte, in maruntaele vietei de toate zilele, spre a supune unei aspre critici, normele dupa cari aceasta viata Se conducea si a indruma desdvarsita ei prefacere. Intaile raze ale unei asemenea Indrumari se rgspandirA si In prile RomAne din scrierile filosofilor francezi, cari patrunsera in ele pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea. _AS scrierile lui Voltaire erau cunoscute In Principate,
Patriarhul de Constantinopole gdsise de cuviinta a ameninta cu fulgerile bisericél pe acei din locuitorii acestor tari, cart ar ceti pe filosoful francez 2 si
Nu mai pi4in se introdus,ese in Tarile Romane,si ckeva
exemplare din Enciclopedia franceza. Anume, agentul francez din Tarile Romane, grecul Constantin Stamati, Vezi A. D. Xenopof istoria Romanilor In Dacia-Trakzn#, V, 1892, p 664 qi urm. Aici am dovedit pentru Intaia oar& cum Greed au fost acei ce au introdus la Romani atingerea Cu spiritul francez, adevAr primit astAzi de toatil lumea ca intelegindu-se dela sine. Carra, Histoire de/a Moldavk et de la Valachie. Neufchatel 1781, p. 196.
www.dacoromanica.ro
6o
JSTORIA PARTIDELOR POLITICE
cere dela Ministrul de externe al Frantei, Le Brun, ca. sa trimita aceastd carte ccimpatriotului sdu Codrica, secretarul principelui Mihail i.itil 3. Un al doilea exemplar este adus de negustorul francez
Vincent Pech pentru Principele Ipsilanti care nevoind sd plateascd pretul acestei carti, din cauza cd pe vasul pe care venise se furase câtevà volume, negustorul e nevoit sa reclame plata la Poarta 4. In afara de acest 'indemn scris care ideile noua asupra organizdrei vietei, Românii mai vin In atingere vie ca ele, pe de o parte prin numerosii Greci din Virile lor, cari simpatizau ea ideile revolutionare franceze, In speranta propriei lor mAntuiri; pe de alta prin acea a Francezilor Insasi cari, dela uciderea lui Ludovic al XVI-lea si predomnirea Iacobinilor republicani, fuseserd aruncati. ca sfardmaturile dintr'un vulcan , pand In Indepartatul Rasdrit.
Cu privire la cei dintai, la Greci, observam ca Revohitia franceza avuse, ea eel dintai al ei efect, in peninsula Balcanica si In Principate, de a desteptà si, pand la un punct oarecare, de a moralizà natia greceased ;
caci ea pusese Grecilor un scop. Pana atunci singura lor nazuintd el-A de a trece Dunarea pentru a face avere, daca se putea, la curtile Gospodarilor. Acuma o Inflacdrare, o dorintd de a Invdtà, de a fi folositor, pune stapanire pe minti, si o idee rasare In fundul tuturor constiintilor, acea de patrie 5.
Grecii anume se cutremurara dela un capat la altul al rasOnditului lor neam, la auzul marei miscdri ce izbucnise In Paris. Bucurestii si Iasul erau de mult centre Insemnate ale grecizmului, si cu prilejul nouei Insufletiri, tot In ele se concentra mai, cu searna miscarea Grecilor. Raportul lui C Stamati din 1anuarie 1795, Hum. Doc., Supl., 1, 2, p. 113. Ruffin C. Talleyrand 11 Noembrie 1802, Ibidem, p. 249. Pompiliu Eliade. De l'influence franpaise sur l'esprit public ea- Romani& Paris 1898, p. 201, comp. Oervinus. insurrection et Régéreratioa de la Gréce,
Trad. fianpaise par Miami et Sgonta, Paris, 1863, p 107.
www.dacoromanica.ro
INRIURIREA. REVOLUTIEI FRANCEZE
6i
Sufletul ei Insa era un Aroman grecizat, Riga Velestinliul,
asà. precum Intreaga Revolutia greceasca din 1821 fa condusa i sprijinita de Armatolii aromani din muntii Pindului.
Ca Riga a fost Roman se vede Intai din numele sdu de origina: Velestinliul, adica din Velestin, sat din, Tesalia de langa Volos, i anume din provincia aromaneasca. Viachia a doua (BXacxCa.
as(repa) 6,
El se subscria Pirtx; Baleartvks dupä cum se vede aceasta din lucrarea sa cea mai de seama: Marea hartd a Greciei, tipdritd, la Viena 'in 1797 prin care el voia sa ardte compatrioOlor sai i straindta;ei, pdnd unde se Intindea neamul slavitului popor al Grecilor, de care si Riga ca i toti Aromanii acelui timp, credea ca se sine. Grecii Ii. prefacusera- numele lui In Pfaces 6 436palog, dela num ele antic al Velestinului: (Dipat. Familia lui Riga
era venita In Velestin dintr'un alt sat aroman, Baiasa; si aceasta familie poarta si supranumele de Trusind, care In aromfineste Inseamna funie de par de capra. Un frate al lui Riga se numea Ibu Riga Trusina, si prin urtnare Insusi Riga tKebuia sd poarte aceasta porecla aromaneasca 8 Riga Isi alese ca centru de actiune Muntenia, fiincica pe atunci Tarile Romane erau singurele regiuni mai apropiate, unde Grectii puteau rasufla mai In voie. Se
spune despre Riga, ca dupa ce ar fi fost secretarul lui Alexandru Ipsilanti In Constantinopole, ar fi venit apoi In Muntenia pe la 1787, unde ar fi devenit secretanil boierului Brancovanu, si In urma acel al domnitorului, Mavrogheni care l'ar fi randuit ispravnic la Craiova. In Ileuzey, Mission archéologique de M widoine, p. 451.
Ubicini, La grande carte de la Grèce, par IThigas in La Revue de
Géographie a lui Ludovic Drapeyron, V111, 1881, p. 241-253. Aceste notiti asupra nationalitatei lui Riga, le.am luat din scrierea colegului meu, profesorul I. Caragiani, de origini Aroman, scriere intitulata Studii istorice &supra Romdnilor din peninsula Balconied, carte ce incepuse a
se tiparl, dar s'a oprit la coala X-a si nu a fost pusi in vinzare. E o lucrare admirabita, pima de stiri surprinzatoare asupra marelui rol jucat de Armatolii armani in Revolutia greceasca, i este pacat ca nepisarea publicului nostru a facut cu neputinta publicarea ei care trebueit si cuprincla vre-o 60 de coale.
www.dacoromanica.ro
62
1STORIA PARTIDELOR POLITICE
deobste viao luí Riga este foarte p4n cunoscuta, datele asupra ei sunt raportate numai de singurul sau biograf, Perrhaibos, dar nesprijinite de nici un document.
AO se mai spune ca Riga ar fi avut o Intrevedere Cu Napoleon In Veneia i ca. ar fi urmat apoi un schimb de scrisori Intre ei; dar nu s'a pà.'strat din ele nici-una, si In Corespondeno. lui Napoleon cer Mare nu se face nici o vorba despre revoluOonarul Grec 9. Totusi sunt unele fapte netagaduite, din cari reiesa ca Riga a fost Indrumatorul Revolu;iei grecesti din 1821. Aceasta rezulta: intai din tiparirea marei harli a Greciei In anul 1797 In Tipog,rafia lui François Maier In Vienaw; apoi dela Riga ne-a ramas o culeg-ere de, poezil patriotice
tiparite In Iasi la 1814. sub titlul
"Aatictra 11.
Inteaceste, poezii se Inseamna Intai vestita Marselieza greceasca, care Incepe Cu cuvintele: Ae5te acciSeç cciv takilvolv
To me* (1.; ealg ipseav (Sculati fii ai Elenilor Timpul gloriei a sosit).
0 alta izbudrire poetica a lui Riga este chemarea catre poporul grecesc, un fel de Desteapta-te Române
.
cloRot !Lou aup.natptasca Aotikoq vec turd( Ñ7C6TE Tar) axpidw MovcsouXlicivaw 'Dig 'Da&So; Taw TOpeovemo?
(Iubitii mei compatrioti PAn'ä. când vom fi noi toti Sclavii cruntilor Osmani Ai Eladei cruzi tirani?) CAL de putin sigure sunt datele asupra lui Rhiga, se vede din- studiul lui Ubicini citat mai sus (nota 7) care, dupi ce raporteazA Q multime de qtiri asupra lui Riga le dl, aproape pe toste, ca indoelnice. Titlul bagel lui Riga sfkrqelte Cu cuvintele : Xceptv ,r61v likszirivon lutt tpas441vuty 1797, 174apix.0.1 nap& tor) $pavadia Altiplep iv Bay. Gion-lonescu, /stork: Bacureftilor; p. 607. Cuiegerea poeziilor lui Riga
nu am putut'o afla nici in biblioteca din laqi, nici in aceea a Academiei Romfine. Existenta ei este insi arAtati de Papadopol Calimac In articolul : Harta Moldovei luerata de Riga 1797, articol publicat in Convorbiri ¡iterare, XVII, 1884, p. 326.
www.dacoromanica.ro
INRIURIREA REVOLUTIEI FRANCEZE
53
In culegerea poeziilor lui Riga se gasesc multe Indemnuri de acestea, spre ridicarea poporului grecesc.. El era apoi In Iegaturl cu Francezi cunoscuti ca Inflacarati Jacobini, precum: Emile Gaudin, secretarul ambasadorului francez din Constantinopole 12; cu Marie Descorches primul ambasador al regimului teroarei; cu Hortolan neg-ustor francez din Bucuresti din tagma Ja, cobinilor i cu altii inca. In sfarsit Riga Intemeiase Bucuresti prima societate pregatitoare a miscArei revo-extga ,r6)v TX(ov, (Eteria prietenilor), In care lutionare faceau parte nu numai Greci, dar si Bulgari, .Albanezi, j
Romani
chiar vestitul pasa revolutionar Pasvantoglu 13.
Sfar.situl lui Riga pune pecetea pe activitatea lui revolutionara. Trecand el prin Triest cu niste proclamatii revolutionare pentru crestinii din Turcia, este prins de guvernul austriac i predat Turcilor, cari pun sa spanzure pe tovarasii lui Riga. Cand li veni randul, el tranti prin o puternica lovitura pe gade la 0mM-it si lupta cu atata energie, Inca Turcii fur. nevoiti Impute. Se zice cí Inainte de a'si da sufletul, el ar fi rostit cuvintele: «Asa mor gigantil; ce-am semanat eu, altii vor culege . Lui Riga i s'a pus o statue uriasa 'in Atena, Innaintea Universitatei, unde se mai afla i statua altui martir al revolutiei grecesti, patriarhul Grigorie. Este destul de
curioz de notat, ca ambele statui au fost ridicate cu cheltuiala unui Aroman bogat din Cairo, numit Averof originar din comuna aroman. Armin,ciul (Metzowo) de pe Find, Efectul Intetirilor lui Riga se vazù Intáiu In anul i 795,
cand Grecii din Principate Incepura a unelti o rascoala contra Turcilor, Sub conducereq. ascunsa a principelui 12. Emile Gaudin, Du soulévement de la arks et des provinces chritiennes de la Turquie d'Europe, Paris 1822, p. 25. 13 Ubicini in art. citat, mai sus, nota 7, (11 cbiar textul unor scrisori ale. lui Riga eAtre Pasvantoglu; der pune in Indoiall autenticitatea lor.
www.dacoromanica.ro
ISTOR1A PARTIDELOR POLITICE
64
Alexandra Mavrocordat 14. Apoi catre sfarsiturlui 1797, pe cand Riga se afla la Viena unde tiparea Marea Hart6. a Greciei, «un manifest tipArit In greceasca vulgarä si
care se spunea a. venise din armata lui Pasvantoglu, a fost ImpArtit In Valachia. El continea un apel la popor :.?i tabloul vechei libertati a Greciel. Poarta care pusese mana pe cateva exemplarei descoperise cA, aceasta pro-
clamatie fusese tiparita In Viena. Ea cera deci Impàratului Austriei sä aresteze pe cei 3-4 Greci cari sedeau acolo, ceea ce se si facA Indata 15. Intre cei arestati era si Riga care plat' cu viata a lui Indrazneald. Tot atunci Hang-erliu descoperea, cd In Bucuresti unul Turnavitul, Grec supus francez, care aparase interesele republicei pe cand ea nu avea Inca reprezentanti In Principate, avea corespondenta In Viena cu facatorii de proclamatii '6.
In tot timpul Muntenia si Moldova evau vizitate de Greci ce fusesera sau InvataserA In Paris, cum este buna-
oara acel de care vorbete S-te Luce Inteun raport al sau si care Intrebat de el, de unde avea dreptul a purta rozeta legiunei de onoare, Ii raspunse cA el Invatase la Fontainebleau si ca toti elevii acelei scoale aveau acest drept. Consulul adaoge: ca mai multi Greci compatrioti ai sal. stabiliti In Bucuresti îl cunoscusera In Paris, uncle
era In slujba lui Ali-Efendi, S-te Luce mai spune, O. Grecii ce se %tom din Paris se dau drept agenti ai_ o-uvernului
17.
Este Invederat ca asemenea purtari ale Grecilor Intre C. Stamati c. Comitetul salutei publice, 6 lunie 1796 Hurni., Doc., Supl.,
I, 3, p. 426: Le vice consul russe fit arréter il y a 15 mois (deci in 1795) i lassy, en plein jour, le citoyen français Durosoy avec sa fermme, qui allad A Constantinople pour communiquer au citoytn Descorches un projet de conjuration et de révoite que des Grecs, dirigés par le Prince Alexandre Mavrocordato, formaient contre l'Empire Ottoman". Denuntarea lui Durosoy vezi Ibidem, Supl., I, 2, p. 134. Flury c. Af. strAine, 14 Ian. 1798, lb/den:, I, 3, p. 484. E. Gaudin (in scrierea citatA in nota 12) p. 21. 7. S-t Luce c. Talieyrand, 13 August, 1805. Hurm., Doc., Supl 1, 2, p. 318 319.
www.dacoromanica.ro
INRIURIREA 'REVOLUTIEI FRANCEZE
65
Paris §i capitalele Tarilor RomAne, ideile vanturate de ei rm puteau ramâneà. fara Inriurire asupra Incunjurimei
romanwi, In care ele se raspandeau ".
Reprezentantii francezi ai ideilor none. Mai Insemnata Inca. deck atingerea Grecilor celor molipsiti de furia revolutionara, er4 acea a Insu0 agentilor Frantiei celei noue.
pupa ce guvernul republican pune mâna pe putere In Frantia, prin descapatanarea regelui, se apuca de organizat o reprezentatie diplomatica potrivita cu noua stare
de lucruri. Destitue deci pe ambasadorul regalist din Constantinopole, Choiseul- Gouffier, i II Inlocue§te cu ceta-
teanul Semonville care schimbà tot personalul ce'l inconjurà sau -stateà sub ordinele lui. Republica, una 0 nedespartita, cereà dela agentii ei mari i mici, ca sa cufeaga, In tarile pe unde erau acreditati, notiuni privitoare la comer, arte, agricultura, la istoria naturala, la medecina. §i ajar la politica, In care s'ar puteà amesteck fara a dWeptà luarea aminte sau a provocA. gelozia. Ei mai trebuiau sa. cerceteze plecarile principilor In privirea Revolutiei franceze §i sa adune cuno§tintele trebuitoare asupra naturei guvernelor i a mijloacelor de Intrebuintat, spre a izbutl In negocierile ce ar fi sa Intreprinda. In star0t ei erau datori sa propage adevaratele principiì printre concetatenii francezi, stabiliti In aceste climate 19. Bine Inteles c5, propaganda nu se puteà margini numai In cercul concetatenilor francezi 0 ca ea trebueà sa
treaca 0 la nationalii In sanul carora acWia 10 petreceau viata, cu eat mai mult cä ideile de libertate 0 egalitate proclamate de Revolutia franceza erau atk de Kreuchrly c. Miltitz din 1822, liuvm., Doc., X, p. 198, spune foarte bine, a Les Orecs et par eux les Valaques commencèrent a parlerpolitique h. l'époque de la Révolution française". Memoriul naturali§tilor Brugnires gi Olivier, 7 August 1793. Hurm.,
Doc supl., 1, 2, p. 89.
www.dacoromanica.ro
66
ISTORIA PARTIDELOR POLITIC
ademenitoare, pentru toate sufletele Insetate dupa aceste neperitoare bunuri. De aceea si tntalniin, curand dupA schimbarea reprezentatiei Frantiei din Rasarit, manifestari de simpatie pentru Republica franceza plecate chiar din sinul poporului roman. Pe atunci se stabilise In Bucuresti cea dintai casa de negot franceza sub firma Hortolan & Pellet, niste republicani convinsi cari cautau sa strecoare mai mult ideile revolutionare cleat marfurile pravaliei lor. In o scrisoare a cetateanului Hortolan catre ceateanul
Descorches, scrisoare care poarta In fruntea ei deviza Sanculotilor: Liberté, égalité ou la mort si este datata dupa calendarul republican: < le 27 vendémiaire an 2 de la République française une et indivisible , Infocatul republican francez din Bucuresti, aduce urmatoarele stiri desigur cam exagerate asupra plecarei locuitorilor din Bucuresti catre Revolutia franceza, dar cari stiri totusi trebue sa coilinä un sambure de adevar: Cu toata multimea supusilor si a proteguitilor rusi ce se afla In Bucuresti, nu este deck un glas pentru Republica franceza.
Oameni din ranyurile cele mai de sus se ocupa serioz de ea, si cauza noastrA, c4tiga pe fiece zi noi aderenti. Mai top negustorii din Ianina si Albania stabiliti aici sunt Sanculoti. Cati-va mi-au cerut cantecele pe care
ei voesc a le traduce In grece.ste. Nu am Indraznit a le da, spre a nu face sa se vorbeasca de mine. Ei sunt desnadajduiti ca nu le pot avea. Sä le dau oare ? Ei se intereseaza mult si de progresele Polonilor. Fara a te cunoaste, cetatene Descorches, top, in deobstie top vorbesc de tine i, cand se Intampla sa auda cate o vorba care sa'ti fie protivnica, as vrea sa fi fost tu singur martur
Cu cata pornire ei rasping asemenea clevetiri absurde. Intr'un rand ei pusera atata caldura In desbateri, ca daca supusii rusi nu ar fi lasat'o mai pe jos, s'ar fi Intamplat vre-o pozna. Poate sa te miri de aceasta; dar nu e mai
pupn adevarat ca ash stau lucrurile. i acesti oameni sunt stabiliti i bogati, ei nu cauta a face vuet; dar ei www.dacoromanica.ro
INRIURIREA REVOLUTIEI FRANCEZE
67
sunt nelnduplecati and e vorba de republica si de tine. Spatarul, ruda principelui ce e si vizirul acestei tari, m'a primit Cu cea mai mare dragoste, si caracterul sau republican II fdcù sa lese Indatd la o parte toate ceremoniile 20. Daca aceasta scrisoare vorbeste mai mult de Greci si dovedeste Incd odata cat de mult patrunseserd la ei ideile revolutionare, ea totusi lasa a se Intelege, ca si oameni din cei mai sus pusi, adecd boierii romani, Impdrtaseau simpatiile de care vorbeste. Intre acesti boieri unul este chiar anume aratat, caci Spatarul de care e -vorba si despre care Hortolan care nu'i da numele, se Jaudd, ca lasase In data la o parte toate ceremoniile adecd se tuise Cu el, cum se tuia Hortolan cu superiorul sdu cetateanul ambasador Deschorches, nu era alt cineva decat marele si Invatatul boier roman Enache Vacarescu 21.
Cdtre acelasi timp prin 1 794, un alt republican Infldcarat, alungat din Rusia, trecuse In Iasi, unde da lectii. Jacques Ledoulx In o scrisoare catre cetdteanul Descorches
Isi face profesia de credinte de adevarat republican si declara ambasadorului, cd e gata a jurà credinta pe altarul patriei pand la ultima picdturd a sangelui Intregei sale familii 22 Un astfel de profesor nu se poate sa nu fi spus nimic elevilor lui, despre cel mai scump ideal al sufletului sdu. Un alt raport francez acel al lui Parrant, vice-consul
din Iasi, cu atat mai vrednic de crezut cu cat e mai moderat In rostiri, spune ca ori cum ar fi lucrurile, iubirea pentru Rusi nu e obsteascd, caci ei au fAcut si nemultamiti si Inselati. Este chiar de bagat de seama, cd Revolutia francezd pentru mica parte de boieri cari pot Hortolan care Marie Descorches, 1,5 Oct. 1793, Ibidem, p. 94. Cunowem cine eri SpItarul acelui an 1793, din mai multe documente din domnia lui Al. Moruzi Voivod in Muntenia 1793-1796. Vezi anume (foul pitace domne0i adresate: Cinstit 0 credinciosului boierul domniei mele Enache V6cilrescu vel Splitar 0 Const4 Filipescu biv vel Vistier", V. A. Ureche, Do-cumente inedite din Domnia lid Al. C. Moruzi W, Bue,ureSi, 1895, p. 270-271.
Ledoulx c. Descorches, 24 lulie 1783. Hurm., Doc., supl., 1, 2, p. 98.
www.dacoromanica.ro
68
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
rationa nu este cu totul lipsita de farmec. Ei iubesc sa le vorbesti de ea si nu se pot Impiedeca de a o aproba In parte si de a admira cel putin minunele savarsite de dânsa. Cu timpul, mai ales tineretul urmand Inainte studiile la care a inceput sa se dedea, nu ramane Indoiala, cd priincipiile franceze nu vor pune In sarsit i aici In lucrarea dulcea i binefacatoarea lor lumina 2 3. Analiza psicologica a acestui document ne va dove& cä el este rostirea celui mai sfant adevar, caci ne putem usor Inchipuì ca boierii din Moldova, In traiul lor cel Inchis, trebueau sa asculte cu Insetare povestirile faptelor
eroice militare, pe cat si scenele cumplite petrecute In Paris, mai ales cand erau colorate cu exagerarea fireasca unor oameni ca Infocatul patriot Ledoulx; i ca acesti boieri, desi nu puteau aproba toate faptele revolutiei,
admirau pe unele din ele. Era tot a$a de. firesc cd boierii cei tineri a cdror minte erá tocmai deschisa, prin profesorii francezi, spre apretuirea unor asemenea fapte, sa
fie tot mai Inclntati de izbanzile revolutionare aplecati a se Inchina lor.
i
rnai
Tot pe atunci alt ag,ent al Republicei, Flury, scrie francez, ca va aduna In curand pe toti noii cetateni francezi .2 i, sub drapelul tricolor, Ii va pune sa jure iubire catre tara lor, urd pentru regalitate once soiu de tiranie. Le va aduce tot odata la cunotin;ä
adevaratele datorii ale unui republican care patria §i guvernul sdu 35 si aceasta se facea In Muntenia, sub ochii unui despot si ai unui tiran din cei mai netarmuriti. Cu o asemenea propaganda, cum sa nu se molipseasca
si Romanii de ideile noue! Nota lui Parrant asupra stArei obstesti a Moldovei, 11 lunie 1798. Ibidem, p 183. Adaoge un raport de mai farziu al lui Martin c. Champagny, 27 Sept. 1810, in care cetim: Les Francais que se trouvent à Iassy sont pour la plupart instituteurs; mais coinme beaucoup d'entre eux, ne le sont que par circonstance, il s'en faut bien ,qu'ils aient tous la capacité requise. Rap. cons. francez Bibl. Acad. Tot ask spune i Fornetty c. Richelieu, 3 Ian. 1817-1 II est peu de Français en Moldavie. La plupart se livrent à PInstruction". Ibidem. Multi straini, mai ales ()red, ce se puneau sub protectia Frantiei Flury catre Afacerile straine, 1 Martie 1798. Ibidem.,, I, 3, p. 495.
www.dacoromanica.ro
1NRIURIREA REVOLUTIEI FRANCE2E
69
Apoi Francezii fAtuserA din Bucuresti i Iai niste centre, din cari sa. aprindá. revolutia pe de o parte In
Polonia pentru a paralizá pe Rusi, de alta In Ungaria pentru a stapâni pe Austriaci. Instructiile consulului francez
C. Stamate spune ldmurit, cA titlul sal de consul ar fi numai In aparenta, pentru a mascà adevAratul lui caracter,
si c. tinta de c4petenie a lui este de a ndscoc prin toate mijloacele incureaturi Austriei i Rusiei, uneltind facand sa rodeasca In provinciile lor marginase ger-
menii de nemaltumire care au existat si exista contra despotismului istovitor a acestor doua curti imperiale 26 De aceea i capitalele ,Moldovei si a Munteniei devenisera adApostul Polonilor ce pe atunci fuseserä sfasiati prin a 3-a si ultima Impartire a.tArei lor. O colonie IntreagA de Poloni, In frunte cu generalul Dombrovsky, erau refugiti In Bucuresti, uncle chiar agentii francezi erau nevoiti a le rrkai Infranà pornirile, pentru a nu grrabi prea tare lucrurile. Tot asá. trebueá. Stamate sä caute a se purtá i cu Ungaria 27 Culmea Inriurirei Republicei franceze si a ideilor noue se ajunse Insa pe vremile Directorului, cánd Flury este trimis In Insusire de consul general al Frantiei In Bucure$i.
§i a lui Insarcinare este mai mult politica decát comercialft. Ca si lui Stamate, i se puneá ca Insarcinare de a unelti si a face sà rodeasca germenii de nemultAmire pe care Ii stieà c'a exista In contra monarhiilor vecine 28, ceea ce et-A cu atat mai trebuitor pentru Frantia, cu cat starea de razboiu In care se aflà cu Austria si Rusia
o impiededt de a aveà reprezentanti In aceste Imparatii, ei trebueau sa fie ÌnboCUii cu consulii din Principate. Flury trebue& mai ales sA sprijine revendicarile Polonilor,
aratándu-le adancile pAreri de rau ale Republicei franInstruc¡iile din 15 Fevruarie 1796. Ibidem., 1, 3, p. 411 : Le citoyen Stamate doit se considérer comme un vé hable agent politique, dont le titre de consul général ne doit servir qu'à voiler sa véntable destination, aux gens auxquels il est inutile d'en confier l'objet". lbidem., p. 412. Af. str3ine c. Flury, 24 Ian. 1797. Ibidem, I. 3, p. 457.
www.dacoromanica.ro
70
ISTQRIA PARTIDELOR POLITICE
ceze pentru distrugerea statului lor. Mai trebuea sa provoace neliniste In Ungaria pentru a slabl pe Austria 39... De aceea se si infiinteaz5. atunci un vice-consulat In Iasi,
In care se numeste ca titular pe chibzuitul Parrant Victoriile lui Napoleon cu strAlucita luí tampanie din
Italia si Incheerea pacei dela Campo-Formio In 1797, aduce culmea stralucirei Frantiei republicane, in Principatele Romane. Pricinuindu se un rieajuns din partea ocarmuirei muntenesti unui proteg,uit al Frantiei, Flury cere i °Nine indatä cea mai stralucit5. reparatie. Capul gardei princiare care arestase pe proteguitul francez, trebul sA vina la consulat sa cearA iertare i apoi fu dat fara din slujba, iar banii 250 de lei fura restituiti nedreptatitului 3. IJn alt supus ce nici mdcar nu erà Francez, ci un Grec din Insula Corfu, fiind supn.rat negotul sau _prin Inchiderea ptivAliei, Flury cere si obtine tot atat de grabnic pedepsirea lui Cafegi-basa careInchisese dughiana, i consulul trimite pe oamenii lui o redeschida In numele Republiceí franceze 32
Flury avand a merge In audienta solemna la palat, la domnitorul Hangerliu, hotdeiste el singur ceremonialul cu care urmà sa fie primit. Principele consimte cu cea mai rnare bunavointd la toate onorurile cerute de consulul francez, si In ziva de 24 Mai /798 acesta merge insotit de secretarul sdu la Palat, In careta domneasca, Incunjurat de garda Palatului si de o multime de boieri cdlari. Consulul fù fntrodus In sala tronului, unde domnitorul Il astepta, i unde se aezaserä langd
tron doua jilturi pentru consul si secretarul sAu. and consulul intra, domnul îi descoperi capul. Ajuns tang5, domn, Flury Ii dAchl beratul Portei pentru recunoasterea lui i scrisorile sale de acreditare dela guvernut francez. Principele ceti aceste doua acte, apoi consulul rosti o. Instructiile lui Flury, 27 Fevruarie 1797. Ibidem, p. 462, Delacroix c. Flury, 29 Martie 1797. !Wan, p. 467. Flury c. Af. striine, 14 Ian. 1798. lbidem, p. 484. Flury c. Af. statue, 9 Martie 1798. Ibidem, p. 494.
www.dacoromanica.ro
INRIURIRBA REVOLUTIEI FRANCEZE
7'
cuvantare la care domnul rgspunse. Dupa aceea acoperindu-se, convorbi Cu cei doi Francezi. Consulul fa recondus acasa la el cu acela ceremonial ca §i la venire 33. Flury se gande§te, ca de folositor ar fi pentru Franpa de a avea un corespondent exact i credincios qi In Craiova; dar nevoind sa intinda prea mult coarda cheltuelelor, el staruWe pe langa Hangurliu, sA Incredinteze unei persoane devotate Francezilor locul de medic al principelui la Craiova, care ar Indeplinl §i pe acel de viceconsul francez. Flury roag-A pe ministrul de externe al Frantiei s.-i trimita pentru acel agcnt, un ceasornic de aur cu lant; mai cere alte doug. ceasornice §i anume dela fabrita Lépine care ar fi foarte pretuita In Bucure§ti, i anume unul pentru marele Carnara care, spune consulul, conducea rela;iile externe, altul pentru un medic
se -bucurà de o mare vaza in toata ;ara i care a Ingrijit gratuit de ceta;enii Polonezi care se duceau In Italia la armata Directorului 34. Credem ca se In§ala consulul francez cand vorbe§te de camara ca ar fi condus rela;iile externe §i vra sa spuna postelnic care pe atunci era Iordache 1.4u. Medicul de care vorbWe ca de o fatg. cu mare Inraurire este vestitul doctor al acelor timpuri Constantin Caracal 35. Flury Insa Intinde rela;iile sale prietinoase i la Intreaga boierime munteana. Consulul i secretarul sau Dubois de Saint-iVIaurice fac vizite la cea mai mare i mai respec-
tatä parte a boierilor din BucurWi, care cu to;ii le Intorc vizitele §i sunt apoi poftiti de consul la o masa. Le mai da §i o petrecere de sara, la care boierii vin, si. anume, spre mai mare cinste a consulului, cu femeile lor, ceea ce supara (fait fumer) mult pe consulii rus O. Flury c. Talleyrand, 14 Mai 1798 si descrierea audientei din 1798, Ibidem, p. 503 si 563. Flury c. Talleyrand, 9 lulie 1798. Ibidem, I, 3, p. 530. Pentru lordache $utu ca postelnic vezi Ureche, 1st. Romanilor, vol. VIII, 1894, p. 426 Iirisov dela 1-langerliu. Pentru Constantin Caracas, Ibidem, p. 46 si 175. Asupra acestui doctor vezi si studiul lui lonescu Gion in Portrete istorice, Bucuresti 1894.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
72.
austriac care nu izbutisera nici odatA. a aduce la. ei vre o boieroaicA. romanA, cu toate ca.. erau Insurati. Dupa Pasti, dauge consulul francez, -am fost poftiti la toate mosiile boierilor si la o vtmAtoare pe mosia marelui boier Brancovanu, Inttdul In aceasta 'Ora '36. Aceste repetate s6rbdtoriri ale reprezentantilor Frantiei nu p4reau ca.. prevestesc o catastrofd, In care influenta franceza trebueà a se Intunecà pentru cAtva timp, si de sigur c6. nici Flury, nici secretarul sat', nici vice-consulul Purant din Iasi nu se asteptau ca dela mese, dela baluri si dela vanatori, sd. fie disgratiati de domnitor, prinsi, legati i trimisi la Constantinopole In Inchisoarea celor sapte turnuri 87. Hotailrea napraisnica a lui Napoleon de a atacà. Egiptul,
prin Octomvrie 1798, explicA In destul acest schimb al vântului politic; ca.ci cu toate silintele diplomatiei franceze
de a convinge pe Turci, c6. atacul Egiptului se facuse In interesul lor, Turcii nu voira sa asculte de ele declarara rdzboiu Frantiei, Ingropând pentru moment In a lor dusmanie si toate araftrile exterioare de prietenie ale Românilor cdtre agen0i Frantiei dela ei. Le Intelege ca Incetarea relatillor diplomatice nu au stâns i ideile nascute din atingerea revolutionarilor francezi cu Principatele Române, si ca.. aceste idei urmara inainte a cloci sub spuza, dupa cum mai Inainte luminaserd din flacdri. Dar raporturile cu Frantia se
Imbunatatirà din nou In 1802. Pe noi Insä nu ne
Intereseaz4 legaurile politice dintre Poarta Otomana si nici chiar acele dintre domnii Principatelor cu primul consul apoi dela 1804 Inainte, cu ImpAratul Napoleon, si care avura urmarea cea mai fatal6 asupra soarfei Moldovei
pierderea Basarabiei 38
Fragment de scrisoare nesubsemnati, dar care e de sigur a lui Dubois de Saint-Maurice citre un prieten, 23 Fevruarie 1798 Hurm., Doc., supl., 1, 2, pag. 171. Mai multe acte din 1798, privitoare la disgra¡ia Francezilor. Ibidem, 1, 3, p. 539-562. Compara istorlcul arestarei lui Parrant, 1, 2, P. 234-239.
Asupra acestui punct, a nol am perdut Basarabia din cauza politicei schimbatoare a lai Napoleon, care Jucru a fost pus pentru intaia oat% in lumina de mine, vezi Istoria Rominilor din Dacia Traiand, V, p. 372-408.
www.dacoromanica.ro
INRIURIREA REVOLUTIEI FRANCE4E
73
Lucrurile pe cari cAutAm sa, le punem In lumina sunt raporturile launtrice Intre boieri sing-ura clasa pe.atunci
insemnata. In Tarile RomAme, si. ideile franceze, reprezentate prin agentii Franfei din ele, sau culese de RomAnil din capitala acestei tari. Dupa restabilirea bunelor relatii Intre Turci si Francezi, vaza lor creste iarasi In Muntenia si Moldova, mai ales sub Inriurirea cea covarsitoare a numelui lui Napoleon care se Incoroneaza ca ImpArat si apoi cistiga seria cea mare de izbAnzi, Incepute cu zdrobirea Austriei si a Rusiei la Austerlitz, i sfarsite cu Incordata lupta
Cu Rusia, din care iesa pacea neasteptata dela Tilsit. Ca un semn vgzut al recastigarei vazei de catre Fran-
cezi ne da dovada audienta coa sarbatoreasca a con, sulului francez S-te Luce la principele Ipsilanti In 1803, eu care imprejurare boierii partizani ai Frantiei fura foarte multumiti de a se Ing-ramadi iarasi In jurul rereprezentantului Frantiei, Intrecându-se In- protestan i de prietenie pentru Francezi si pentru ambasadorul lor 39, cum fusese si pe timpul lui Flury. Alai multi boieri partizani ai Frantiei Intre care Constantin Ghika, simtind politica cea cu doua fete a lui Constantin Ipsilanti domnul Munteniei cel devotat Rusilor si dusman al Francezilor, cer dela ambasadorul francez din Constantinopole
Invoirea guvernului de a se stramutà cu familiile
si:
toate averile lor, In Frantia. Ministrul de externe al Frantiei Taspunde g-eneralului Le Brun, si daca acei ce do-
resc sa se aseze In Frantia se bucura de multa consideratie si daca au avere, este firesc lucru ca noi sa ne aratam gata a'i primi 49. Boierii nu dadura urmare cu39. Relativ la S-t Luce si asupra audientei lui, 30 Aprilie 1803 Nunn., Doc.,
Supt., 1, 2, p. 281. Inteun raport ceva mai posterior cebm: Dens la classe des boyards, il y en a quelques uns qui sont non seulerr ent amis, mais entthousiastes du nom français el qui sold préts it se jeter dans les bras d'une pui4sance protectrice plus désintéréssée que celle que les tient aujourd'hui en tutelle. C'est A coup sett- le plus pent nombre que se 1rouve mainlenant attaché k la Russie, dont la domination it' est Tien moins qu'aimable. Rapport de
Parrant, lassy, 1 Nov. 1805. Ripoarte consulare franceze. Manuscris In Bibl. Acad.
40 Generalul Brune c. falleyrand, 23 Oct. 1803 si rispnnsul ministrului (litre ambasador din 20 Decemvrie 1803. Hurtn., Doc., supl. /, 2, p 289 §t 292.
www.dacoromanica.ro
JSTORIA. PARTIDELOR POLITICE
getului Ior; dar simpatiele lor pentru Francezi, se dau la lumind, cu prifejul nouei stricdri a relatiilor dintre Rusi Francezi, când Ipsilanti oprind pe boieri de a mai
pe S-te Luce, mai multi boieri nu in sama de aceasta poruncd i sunt maziliti din slujbele lor pentru neascultare 41 Se Intelege ea dupa ce Rusii declard rdzboiu Turcilor si ocupa Principatele, precum si In tot timpul razboiului
din i8o6-1812, apoi dupd aceea In timpul campaniei lui Napoleon In Rusia si mai apoi, sub inriurirea cdderei Frantiei, zdrobita de alidti, pozitia oficiald a Francezilor fù zdruneinatd In Tdrile Romane. De aceea nu
trebue sa ne mirdm dacd gasim pe boieri sovdind In simpatiile ion catre Frantia, cdci primejdia ruseasca II faceà sa se destepte din visurile Jor sentimentale catre realitatea lucrurilor. Indata dupd manifestdrile de simpatie aratate Francezilor cu atftta vioiciune, gasim pe consulul
Reinhardt din Iasi scriind rninistrului sdu, ca pe cAnd Grecii ar tineà la Frantia, boierii români ar fi toti Rusi . Mai adaoge consulul ea un boier tandr din acei ce se ardtasera mai Inainte ca Infocat partizan ai Frantiei, i-ar fi spus limpede i lamurit, ca daca Napoleon vine la -noi, vom fi cu dânsul, dupd cum suntem acum cu Im. paratul Rusiti Toti cei ce vor ven1 la noi vor fi bineveniti, caci trebue sa ne gtmdim la siguranta noastrd si a farriiliibor noastre cftnd Rusii vor fi sa intre; caci daca Rusia
Isi pierde inriurirea, Turcii ne vor taiá capul, In cazul cánd protectia Franpei nu poate Inlocuì pe aceea a Rusiei . Consulul incheia deci, cu tot cuvântul, ca nu vom puta_
ava aci partizani decât prin putinta de a le face bine sau rdu 42. Ori cum ar fi stat Insd lucrurile cu aratarea silita sau nechibzuita a 'simtamintelor Romanilor fatd. cu Fr mcezii,
ideile samanate de ei dela Intaile atingeri ale spiritului Brune c. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, Ibidem, p. 298. Reinhardt c. Talleyrand, 16 Aug., g4 Sept., 1 i 26 Oct., 9 Nov. 180. Raporturi consulare franceze, Bibl. Acad.
www.dacoromanica.ro
INRFURIREA REVOLUTJEI FRA.NCEZE
75
revolutionar cu Romanii sporia Inteuna, prin cunVinta tot mai raspanditl a limbei franceze Intre Romani, care Inlesnea cetirea artilor, i dela un timp prin calAtoriile unor bojen i prin trimiterea tinerilor Romani In Paris la Invataurg. Dintre aceste calatorii amintim Intai pe aceea a bo-, isrului Neculai Dudescu la Paris in anul 1803 pentru a cere probabil lui Napoleon restatornicirea domniilor p4mantene; apoi pe aceea a lui Iordache Catargiu 43, Dintre studenti gAsim Intai pe Gheorghe Bogdan
care Inv* dreptul la Paris tot prin 1803. In 1806 Intalnirn un alt fiu de boier Furnaraki. Ceva mai tarziu
gasim tot acolo pe Petre Manega care trece In 1818 bacalaureatul In litere l Sorbona; pe Gh. Bibescu care
iea o inscriptie la drept In 1819; pe Barbu care iea trei inscriptii In 1819 0 1820 44. Romanii care
studiaza aiurea In Apus sunt Gh. Asaki, la Roma In 1804 45, Ioan CdnAnAu la Berlin In 1801, pe care Constantin Ipsilapti '11 sfatue4te s5. se aplice la studii atat
In interesul sau propriu cat 0 pentru a deveni cind-va folositor tarei lui 46. Alt fiu de boier care Invata la Viena este poetul Ioan VAcArescu 47.
Ideile de libertate §i de egalitate r6.spanaite de Inriurirea francezA In Moldova ì Muntenia trebuea dela un timp sa IncolteascA i sa dea roade, i tara cea dintai In care ele se arAtar6, In forma unui partid pglitic este Moldova. Mai sus, p.. 42 §i 43. Asupra tuturor acestora, vezi Pompiliu Eliade, Histoire de ¿'Esprit public
en Roumanie, p. 221, 254, dupl condicele Foalelor .din Paris. Mai sus, p. 30. C. Ipsilanti c. Armasul loan OndnAn, student la Berlín, 11 lunie 1801 In N. lorga Acte i Documente, II, p. ;363. MArturia pastorului Hauchesorne gazda lui CAnAnA, Octomvrie 1802: Arrivé en 1800 Septemvrie pour se perfectionner dans la langue allemande". Ibidem, p. 374. Mai vezi si memoriul lui CAnA Au, 17 Fevr. 1803; Ibidem p, 377 §i o scrisoare a lui HaugwItz, 21 Fevruarie 1803. Ibidem, p. 379. Albina Ronulneascd, 1829, p. 182.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
IDEILE LIBERALE *I CELE CONSERVATOARE, iN MOLDOVA (182z-1828).
Partidul boierilor mari qi al celor
Ideile
samanate de reprezentantii Revolutiei franceze in Tarile
Române, aduserd o desbinare a partidului national In doud tabere care dadurd nastere celoi cloud partide sau tarafuri, cum se numeau pe atunci, cunoscute mai tarziu sub denumirile de partid conservator §i partid liberal. Documentele ne tndeamnd a cercetà aceasta alcatuire
nota a vietei politice românesti, mai intai in Moldova, de oarece pentru Muntenia lucrurile nu apar In o asà de vie lumind. Dar legaturile cele strânse intre cele doud pdrti ale aceluiasi organismu etnic fac ca miscdrile din
una totdeauna sa se resfranga In cealalta. A.§à a fost cu descdlecarea; asa cu epoca luptelor de vitejie contra ameninOrei Turcilor; asA, cu revolta contra stapanirei lor; cu introducered briurirei grecesti si a celei franceze; asA cu revolta contra Grecilor, cu primirea limbei romane In biserica, cu staruinta culturei romanestiisn epoca fanariota. i In deobstie cu ;oate firele istoriei ambelor Tdri Romftne, care merg cftt mai mult spre Intrqeserea lor pe aceleasi stative ale timpului, si de aceea aceste
tari au si sfarsit prin a se uni In un singur trup; cdci unirea et-A, doar menirea lor din vechi, de cand poporatia ce deveni In ele stapanitoare, plecase In doua sivoae din crestetele Carpatilor, pentru a da nastere In poalele www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 77
lor la, o sing-ura albie frumoasa, sortita a Indrepta destinele neamului spre tin -viitor din ce In ce mai mandru. De aceea i miscarea spre libertate din Moldova, care Indruma crearea celor cloud partide, acel liberal si acel conservator, fA Tntovarasita de o miscare paralela In Muntenia, care rasare si ea din actele timpului, de. i nu este Intrupata In forme a$a -de vorbitoare ca acea din Mold ova.
Pe cand se fierbea marea Intrebare a vietei Romanilor din Principate: ramanea-vor ei, i dupa revolutia lor
din 1821, tot sub obldduirea Grecilor, In Moldova se desemnau doua grupari Intre madularele boierimei pamAntene, care ambele cereau restabilirea domniei In manile bastinasilor, Insa Infatisau doua tabere deosebite: ,
boierii cei mari, destarati In Bucovina si Basarabia, boierii mijlocii i mici, uniti cu cati-va reprezentanti ai marei boierimi, dar care reprezptanti erau condusi alte idei asupra organizarei politice a Wei. Acest de al doile grup ramasese In Moldova atat In timpul turburarilor cat i dupA a lor Incetare. Ambele tabere Intelesesera sa se foloseasca de resvratirea Grecilor, spre a aduce iar ocarmuirea In manile pamantenilor; dar boierii emigrati, toti membrii ai caselor celor mari, nu se puteau uni ásupra aceluia dintre ei caruia ar fi sa se Incredinteze domnia, i Vornicul erban Negel, fratele Mitropolitului Veniamin, credeà chiar
ca, daca ar fi sa se aleagg, domnul de Moldoveni, lucrul nu s'ar putea petrece «fall varsare de sange 1. De aceea In arzul, pe care boierii cei mari, destarati, voira
trimita la Poarta, prin Teodor Bals si prin mijlocirea Pasei de Silistria, dupa ce cer ca sä ne izbavim de acum Thainte Intru toate de domnia si obladuirea greceasca aiba loc obladuirea, prin pamanteni cand vine vorba de forma acestei obladuiri pamantene, acesti boieri sustin, ca sa se aseze un Sfat de un numar de boieri i Intre acestia un bas-boer, ales de catre cei 1- Scrisoarea lui Negel cAtre Mitropolitul Veniamin, in Erbiceanu, Istoria Mitropollei Moldova; Bucureti, 1888, p. 228.
www.dacoromanica.ro
78
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
rnai iscusiti, carer SA ocArmueasca tara» 2. Pretextul pentru
inlaturarea domniei era, cg r. Boierii emigrati mai aduceau Msg. ocârmuMihail Stnrza C. Alexandra Sturza, 29 Sept. 1821. ffurmuzaki, pan, supl., I, 4, p. 44. Toate actele si corespondenta lui Mihail Sturza sunt scrise in o foarte bunA limbA francezA.
Memorial lui Mihail Sturza, 1 Febr. 1823. lbidem, p. 7. Boierii emigrati cAtre Mintiaky; 1823, si Memorial boierilor emigrati cAtre Mintiaky, 1823. Ibidem, p. 24 si 26.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE SZ CELE CON SERVATOARE IN MOLDOVA 91
irei lui Ionita Sturza 0 alte Invinuiri mai concrete, Ei Ii banuiau ca jafuete tara cu ajutorul creaturilor sale, atat In folosul sat', cat 0 In al acestora, precum 0 In scopul de a-0 procura sumele trebuitoare pentru a Inchide °dill Turcilor. Ii imputau ca a Incasat veniturileaverilor mandstireti cari la Inceputul domniei lui fusesera
luate de Turci dela Greci 0 restituite ocarmuirei moldovene ; cä a impus poporului dari mari i apasatoare; ca proprietatile boiere§ti al4 fost supuse la Imprumuturi
suite, In contra privilegiilor de cari In totdeauna s'au bucurat ; ca cei mai avuti dintre birnici au fost scutiti de plan', Incarcandu-se cei mai saraci, 0 cate alte abuzuri financiare de acela0 fel le. Ca s'au impus dari 0 Imprumuturi suite, aceasta estenetagaduit ; Insa trebue luata In privire lipsa cea desavar0ta de bani, cu care Sturza avea de luptat la inceputul domniei lui, ih o . ara absolut sacatuita prin ja"furile Eteritilor. Sturza e nevoit, spre a duce trebile, de a Imprumuta sume ca aceea de 400 de lei dela Banul Enache Dimitriu ..0, 15o de lei dela Caminarul Constantin
Botescu, 0 aceste sume de ra's, pe vadea de doi ani 19.
S'au putut comite 0 abuzuri, cum se comit sub once ocarmuire; dar In orice caz Domnitorul nu poate fi invinuit ca ar fi despoiat tara In interesul lui, de oarece-
,sarac intra In scam, sarac iesä din el. In 1837, noua ani dupa Incetarea domniei lui, gdsim averea lui toata_ sechestrata In pretentia lui Constantin Palade 20. Nici deci In aceste Imprejurari nu poate sta adevarata cauza 0 scrisoare din 184i, 3 Fevr. 18244 Rispunsul boierilor emigrati la scrisoarea Domnitorului loniti Sturza, 16 Fevr. 1824; Suplica acelora§i c. Sultan,
1924. Older; p. 28, 31, 60. Prin hrisovul siu din 1823 (Uricarul, V, p, 180) Ionitii Sturm cere un ajutor de bani peste birul obirinuit. Actele de imprumut in Const. Erbiceanu, Istoria Mirropoliet Moldovei, p. 256 si 404. Kreuchely C. Miltitz, 30 Nov.
1822, in Hurm., Doc., X, (col. Iorga), p. 196 spune: Ausserdem miissen die grossen und grösseren Bojaren, die sich in Iassy und in der Walachey befinden,
eine Summe von 10 000 Lei herab auf 5.000 Piaster ; die kleinen aber von, 1.000 Lei herab auf 500 erlegen".
Nota Consulului Rusiei despre procesul fostului Domn Ionitil Sturza cu. Constantin Palade, 9 Sept. 1837. Hurm., Doc., supl , I, 4, p. 127.
www.dacoromanica.ro
-92
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
a nemultämirei boierilor pribegi cu ocarmuirea lui Iorritä Stutza. Ea trebue cäutata aiurea, §i arrume In Constitutia
,ceruta de. partidul reformator §i pe care Domnul erà dispus a o Incuviintà. Aceasta se vede chiar din chipul cum sunt formulate nemultdmirile boierilor cu regimul Inaugurat de noul Domnitor. Ei incep totdeauna prin a aduce, intai invinuirile amintite, privitoare sau la calcarea tractatelor sau la darayerele banesti, si dupa aceea ajung, la adevdrata cauza a nemultamirilor lor, care este reforma vechiului. sistem de ocarmuire si Inlaturarea omnipotentei boierilor mari. Prin org,anul lui Mihail Sturza, boierii spun. cä clauzele de cdpetenie ale acestor dispozitiuni rauvoitoare este tendinta spiritelor la principiul de egalitate care se hräneste prin Innaintärile nemeritate In ranguri. Indivizii cari compun aceasta clasa au fost -scosi din starea lor intunecoasa prin innaintari castig-ate pe bani. Nu se poate privi Incapatanarea novatorilor, ca Gospodarul sa IntareascA Constitutia pe care au redac-
-tat-o, deal ca o Indrumare la un proiect care tinde a slabi coardele puterei legiuite si a preschimbà ocarmuirea Principatului Intr'un regim reprezentativ. Aceasta Constitutie este intocmita pe principii rasturnatoare si In deobste reprobate; dispozitiile sale nu se pot impacà cu linistea Principatului §i cu buna stare a locuitorilor sai; ea astoarna vechile asezaminte si sfarmä astfel manun-chiul binefacerilor create prin o jumatate de- veac de salutard protectie. Iatä urmärile innaltarilor, prin cari per-
sóane de conditia cea mai intunecatä au fost ridicate la cele intai vrednicii ale tarei 21. Lucrurile care Ingrijeau In adevär pe boieri erau principiul egalitatei si regimul reprezentativ. Din analiza Constitutiei din 1822, nu am putut vedeà
nici una din primejdiile pe cari le descoper boierii In 21. Memoriul lui Mihail Sturza din 1823, in Hurm., Doc., Supl., I, 4, p. 7. -Mihail Sturza c. Mintiaky, 16 Noembre 1$23. lbidem, p. 22.
www.dacoromanica.ro
1DEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 93
ea; cdci fard Indoiala cd domnia legilor i mdrginirea puterei absolute prin Sfatul Obstesc, garantarea proprietatei, a onoarei, a liberratei individuale si celelalte continute In proiect nu sunt principii rdsturndtoare ale ordinei sociale. Ceea ce Innegrea a$h de tare dchii marilor boieri Innoirea Incercatd era tocmai lovitura datd lor prin prefacerea asezamintelor, mai ales prin Intocmirea Sfatului Obstesc, alcdtuit cum am vdzut,. In majoritatea lui, din boieri mici i In care hotararileerau sd fie luate dupd majoritatea glasurilor. Boierii nu_
se pot retineà de a adaogi i acest motiv, cu toatd aratarea lui mai interesata, -la acele In cari se pareau ei nu sunt decat rasfrangerea durerildr poporului Ei revin fàrà Incetare asupra tdnguirei lor de capetenie, ca Pomnul a facut chiar aplicarea practica a acestui act, incuviintand parvenitilor sa voteze, In puterea dreptului
de nobletd pe care le hardza, In toate afacerile Princpatului,si a hotdri, toate intrebetrile prin majoritatea alasurilor asupra vechilor nobili ai 3Ioldovei 22 Ceea ce nu puteau Intelege boierii cei marl, era cum un *atrar sd aibd acelasi glas ca un Logofat Mare 23; cum sa se proclame principiul egalitatei! i era prea firesc
lucru ca sa nu Inteleagd, Intru cat pe cerul ideilor In care ei crescusera, nu rasarise nici odata lumina acestui principiu.
Boierii îi i dau cele mai mari silinti pentru a Tula.tura atare primejdie. Ei cer intervenirea Turciei, a Rusiei si a Austriei 24 (cele cloud dintai, ca Puteri de Cari atarna
soarta Moldovei; cea din urma ca una -ce In sinul ei boierii cdutaserd addpostire), spre a obtinea anularea par-
venitilor, izvorul tuturor rautatilor cari le cazuserd Pecap. Se gandeau chiar cd, la caz de ocupatie a Moldove Memoriul asupra administratiei Caimacamului Vogoride. Ibidem, p. 55.. Vezi scrisoarea Vornicului Negel, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, Istorice lifitropoliei, p. 225. Scrisorile i protestele catre Rusi, ii
Hurmuzaki, Doe, supl., I, 4, p. 6-88; Suplid trimise la Constantipole, 1824; Adresa refugiatilor moldo59 si vent catre Impäratul Austriei, 1825. Ibidem,
www.dacoromanica.ro
94
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
de ostirile rusWi, sá facd a se revoca Innaintdrile abuzive
In boierii, prin manifestul generalului ce ar ti, sa iee tara In stdpanire ?5. Aceasta nu se intampld, soarta. Constitutiel din 1822 trebuea sd fie o alta. i...
Principiile boierilor mari erau calificate de fruntasul lor apArAtor, Vornicul M. Sturza, de principiile conservatoare ale boierilor emigrati, 26; iar Incercdrile de reformd
.eran hulite ca apucdturile novatorilor (nu se Intrebuinta Incd terminul de liberal) sau, cu rostiri mai putin mdg,ulitoare: ale parvenitilor, cdrvunarilor sau ciocoilor. De sigur, pentru Intaia oara in viata politicd a Tarilor Romane, Intrebuintd Mihail Sturza In ziva de 1 Febr,
1823 epitetul de 'conservator, pentru a Insemna cu el -tendintele de pástrare a vechei stdri de lucruri din partea marei boierimi a Moldovei. In acea zi, sunt acum aproape r oo de Atli se ivi pentru Intaiai data terminul de con-
servator pentru a caracteriza tendintele unuia din cele cloua mari Particle Intre cari se framanta viata Roma-nilor din Romania libera de atunci Incoace. Partidul protivnic, novatorii, nu erau Inca recunoscuti cu drept de viatd In statul Moldovei. Ei erau priviti ca revolutionari, ca rasturnAtori ai ordinei existente, de catre tara 'Ana acuma legala. i cu toate acestea, In novatorii, autori ai proiectului de constitutie din 1822, apare prirpa
manifestare a partidului propasirei In viata statului, ca -si In celelalte ramuri ale vietei poporului. Ei incheaga pentru prima oara, In 1822, in o lucrare politica, ideile .noue cari se infiltrasera in societatea romaneasca. Am putea incheia pe calea inductiva Idelle noue. a inferentei individuale 27 cä ideile de reforma ce se ivira M. Sturza c. Al. Sturza, Noembrie 1524. Ibidem, p. 46. M. Sturza c. Mintiaky, 1 Febr. 1823. Ibidem, p. 6: Ces raisons aussi péremptoires que vraies vous donneront une juste idée des dispositions malveillantes des novateurs et des résultats funestes qui en dérivent, ainsi que -des principes cogservateurs des boyards imig,rés". Asupra meroadei inferentei sau a inductiei individuale in extenso, vezi a mea Theorie de l'Histoire, capito1u1 ultim.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA 95
In Moldova In urma Revolutiei franceze, erau rodul llsat de reprezentantii acelei mari mi§cari;. dar aceasta nu ar indestuldtor, cdci ne-ar da numai o ipotezd 28, In loc de un fapt adeverit care nu poate rasan In istorie, decat din mdrturisirea unor documente vrednice de credintd.
Din fericire, In cazul de fatd poseddm aceastä indicare documentald care pune In leg-Aturd ideile franceze cu reforma Incercata In Moldova. Ba aceasta indicare are o greutate deosebitd, fiind data autoritatea dela care pornWe, Divanul tarei, i Insemnatatea pe care i-o dddurd oamenii timpului; i apoi aceastd dovadd este Intarita Incä i de altd marturisire tot atat de autentica.
Anume, In 1804, pe timpul lui Alexandru Moruzi, cercurile politice ale Moldovei §i mai ales boierimea cea mare furl adanc mi§cate de o scrisoare anonirnd, Indreptata dupd cat se vede contra marilor boieri §i In de ob§te, a ocarmuirei tarei, scrisoare facuta de boierimea cea mica. a Moldovei. Aceasta scrisoare, probabil fiindca
nimerea drept, produse o mare turburare In cercurile oficiale. Ea este adusa de Mitropolit In desbaterile Divanului care se Intrune§te in completul sau de 36 de fete,
dela Niculae Roset Vel Logofat, pana la Iordache Ramadan Vel Ban 28. Asupra caracterului ipotetic al tuturor faptelor gi cauzelor istorice nedovedite documental ei stabilite numai pe calea argumentArei prin inferenta,
vezi a mea L'hypothase dans l'histozre, communication faite au congrès historique de Paris, 1900. lati numele tuturor boierilor marelui Divan al lui Moruzi din 1804, in care fu desbAtutA aceastA scrisoare". Poate fi interesant de cunoscut din cme se alcituià boimimea cea mare a Moldovei la inceputul veacului Neculai Roset, Vel LogofAt Dimitrie Ralet, Vornic. loan Canta, Postelnic. Const. Costache, id. Lupu Bale, id. Costache Chica, id. Alece Bale, Aga. Dimitrie Sturza, id. Iordache Canta, id. lordache Bale, id. Costache Sturza, id. lancu Razu, id. Neculai Stratilat, SpAtar. Grigorie Chica, id. Mihail Sturza, id. Costache Canta, id. Dimitrie Chica, id. Const. Greceanu, id. Manolache Dimache, id. Alecu Greceanu, id. Teodor Bale, Vornic. lordachd Bale, Hatman. Dimitrie Bogdan, id. Neculai Bale, id. Grigorie Canta, id. Riclumnu Roset, id. Const. Bale, id. Sandu Sturza, Vistier. Toader Bale, id. Alex. Ianculeo, id. lordache Catargiu, id. Const. Paladi, id. Grigorie Sturza, id. Iordache Ramadan, Ban. Vasile Roset, id. lordache Roset, id.
In total 36 de fete apattinind numai la 16 familii, din cari pind astAzi s'au sans 4: lanculeo, Dimache, Stratilat ei Ramadan.
www.dacoromanica.ro
96
ISTORIA PARTIDELOR- POLITICE
Dupa o lung-a desbatere, Divanul alcatue§te o anaforl foarte cuprinzatoare (In Uricar ea cuprinde 7 file de tipar) §i, dupa cum credeau boierii, foarte puternic motivatO, prin care se apara boierimea §i ocarmuirea contra Invinuirilor aduse prin scrisoarea anonima i cere dela Domn sa iee masurile cele mai serioaze pentru descoperirea pedepsirea faptaului i a sotilor sai, daca i-ar avek
precum qi Intocmirea unui arz catre Poarta, In care sa se arate, ca atare scrisoare sä nu se socoteascA. nici Inteun chip ca din partea Iarei pornitd, ci ca nite viclene §i izvodire mincinpasa i rasuflata a nevazutilor >. Desi nu posedam Insusi actul contra cdruia boierii credeau ca trebue sa se proceada Cu ataa asprime,
tod4 din cuvintele anaforalei putem Irqelege ce erà cuprinsul lui. «Nu puOna Intristare i adaogire mahnirei noastre ni s'a pricinuit, numai pentru cele asupra noastra izvodite ?i inmultite hulitoare atingeri, ; dar nici
macar acea vrednica de toata lauda la toate i Intru toate p'airinteasca obladuire a InalOmei Tale nu a putut poto-11 duhul cel tulburator al unor netrebnici-, pentru care
nu putem zice Inteun alt chip, deca ccu departareaproniei ceregi, au fost de a se sui,Fr', a se alcatui intru einul boieresc qi Intru cari este Incuibata rautatea cugetul razvratirei. Nu numai a nu s'au aratat (re)cunoscatori multamitori, ci Incä au ajuns Intru ata de mare nesimtire dobitoceasca, Inca fac pomenire aratatoare de un cuget a, nesupunerei frantoze0i, cutezand a zice §i catre stapaiire cuvinte de Ingrozire, cu chipul acesta ca, de nu se vor Implinl fard prelungire vointele
lor, se vor ridicà cu toi
Domnul, unindu-se In totul cu parerea Divanului, hotara§te ca netrebnicul izvoditor sarbavnicei scrisori purtatoare de ocarnica bdrfire-
sa se pedepseasca dupa masura cugetarei sale, catre care s'a alunecat din impu-Ortarea minçei i din fireasca rautatea sa > 30. 30. Hrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 Aprilie si anaforaua Divanului din 25- Martie acelasi an, reproduse de Th. Codreseu, in Uricarul
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN 'MOLDOVA 97
ea
Din spusele documentului, putem culege cu siguranta scrisoarea de care e vorba nu el-à un pamflet or-
dinar; ca ea aratà farddelegile pe cari le comiteà boierimea cea mare la adapostul unei ocarmuiri, ,In care ea singura aveà glas i putere; ca aceasta ardtare erà insotita de .cereri de reformd, sub ameninore de rdscoala. Acest caracter al actului precum si constiinta, oricAt de Intunecata prin interesul individual, cd In fond cererile nu erau lipsite de once temeiu, explica singure miscarea
cea mare pe care actul o produce in boierimea fruntasa a tarei si silintele ei desperate de a aratà multamirea po_porului cu starea de lucruri existenta. Observdm Insa ca,
daca acesta erà continutul actului, el nu este deca o apucare Inainte a reformei cerutd prin proiectul nostru care si el tinde la acelasi scop. Apoi anaforaua ne mai fla o pretioasa indicatiune asupra clasei din sinul careia plecA. actul Incriminat, anume dela acei ce fuseseret urcati 'in rinurile hoiere$ti, cu indepartarea proniei cerefti , adecd fara voia lui Dumnezeu, cu alte ruvinte dela novatori, parveniti sau ciocoi, Intocmai cum se pe-
tree lucrurile cu proiectul de Constitutie din 1822, a
cdruia Injghebare pornek;te tot dela ei. In sarsit ara-
tarea cea mai dé pret a anaforalei este, ca aceste rasturnatoare erau Insuflate de duhul nesupunerei frantoze0 , adecd de principiile Revolutiei franceze. Ba chiar din rostirea ei cd izvoditorii scrisorii «tac pomenire aratettoare de un cuget a nesupunerei frantoze0, , se vede p. 57 64. Once s'ar zice contra modului Intocmirei colectei de documente a reposatului Codrescu, materialul ce l'a adunat §i a cirui originate s'au perdut cele mai multe, este din cele mai pretioase, ti una din dovezile acestui
fapt ni'l di tocritai mult importantul document din 1804. Inteun articol din Steaua Dundrei, 30 Noemvrie 1858 (Acte i Documente privitoare la Renafterea Romdmel VII, p. 891), gisim adeverirea existentei documentului publicat de Codrescu: Noi pistrim, zice articolul, intre hartiPe noastre un hrisov Ina' din secolul acesta, prin care un domn fanariot (Moruzi) intirise o boa-
rire a une aduniri 1e boieri mari care osindea la destirare vreo citiva boieri tineri de starea a doua, pentru cA prin o tinguire Inscris, indrizniseri a tere ca toate slujbele cele innalte ale Wei si nu fie pistrate ca un monopol numai pentru protipendadi, ci i boierii de clasa a 11-a si poati ajunge la ele, dupi merit §1 vrednicie. (Rezumatul hrisovului nu prea este exact ; nu erk vorba i) el de surgunire, de oarece autorii erau necunoscuti). 7
www.dacoromanica.ro
g8
ISTC RIA PARTIDELOR POLITICE
ca însa.i scrisoarea amenintà Cu revolutia, cum facusera aceasta In scopul Francezii contra vitrigei lor ocármuiri de a Ingrozi pe cea románeasca. Oricum ar fi lucrurile, pomenirea Revolutiel franceze Inteo anaforà. a Divanului Moldovei din 1804, indreptata contra unui protest Tmprotiva starei ocArmuirei de atunci, arata intr'un chip neIndoielnic ca ideile rasturnatoare ale novatonlor fusesera Imprumutate dela marea miscare apusana, si ele nu se
putusera introduce in Aifoldova pe alta cale decat pe aceea a atingerei cu acele idei, strapurtate In sinut Românilor.
Alt document al acestui timp Intareste existenta acestei amenintari cu Revolutia franceza, In contra acelora ce nu voiau sa Inteleaga Incotro sufla vantul veacului
dupa frumoasa rostire a Logofatului Konaki. Anume In prea interesanta corespondenta dintre Mitropolitul Veniamin si boierul Vasile Malinescu, corespondenta ce ne--t
slujit mai sus, când am aratat amenintarile de rascoal t aie sdtenilor ce umblau prin Moldova pe la 18o5, Malinescu, spune In unul din raspunsurile sale catre Mitropolit, ca a auzit ca boierii din starea de mijloc, prin pasquelurile lor, ingrozesc CU pilda Frantiei. Se vede ca samanta cea rea cu buna searna se ascunde in tara 3/. Notita este pretioasa fiinca adevereste si lamureste pe deplin faptul ce autorii pamfletului din 1804 amenin-
tasera pe ocármuire si pe boierii cei mari cu scenele sángeroase din Frantia, si mai este pretioasA IncA, fiindca
ne arata cd acel pamflet porneá dela boierii mici. Aceeasi aratare, ca duhul razvrati-rei venise asupra Moldovei din partile Apusului, reiesa apoi si din numele batjocoritor de cdrvunari (carbonari), dat de boierii mari, celor ce voiau sa schimbe starea lucrurilor. Din nume-
roasele documente ale timpului, cari dau acest epitet novatorflor, culeg:em urmatoarele Invinuiri ce se puneau pe seama carvunarilor: Carvonarismul ciocoilor i lega31. V. A. Ureche, lstoria Romcinilor, Xl, p. 27,
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERAIE--. I CELE CONSERVATOARE, IN MOLDOVA. 99
tura lor asupra boierilor ar fi ajuns pana la cel mai de sus grad, fiind Vistiernicul Roznovanu in unire cu ciocoii ,
.acestia ar fi facut si arz asupra boierilor celor dintai si ar fi trimis si ponturi de cererile lor; raii ar fi ras.. vratit duhurile oamenilor; raz vratitorii au fost pricina agonisirei {sic) patriei noastre, au sernanat duhul rascoalei
si a nesupunerei In sufletele multora din cei prosti, si neamurile de jos s'au sculat improtiva noastra, celor dintai pamanteni 32. in acesti novatori, carvunari, ciocoi, sau cum ii mai numeste boierimea turburata, vedem noi originele para tidului liberal In Tarile Romane, si daca luam In privire si imprejurarea ca domnia nationala s'a restituit in Mol-
dova, si ca o urmare si In Muntenia, tot dupa arzul hovatorilor moldoveni, constatam cd atat miscarea na-
tionala cat si cea liberala au pornit odata ingemanat din sinul acestui partid atat de hulit, si cd deci ciocoilo?. din Moldova datorim noi regenerarea noastranationald 33. Tot lor este datorita prima idee a nevoei _de a pune tdrile sub o dinastie straina. Un raport al lui Hugot catre Chateaubriand din 1824 spune cà cMoldovenii chiar care
au ajuns din pivnita In pod (adecä novatorii) spun cu glas tare, ca ei nu pot sa se ocarmuiasca singuri si ca le-ar trebui numai deck un stdpan strain . 34>
Miscarea InsA spre schimbarea formelor politice, porneste in once caz, din sinul tot numai al boierimei române,
si este de observat, ca propasirea ideilor nu putea sa se faca pe alt'a cale In Tarile Romane, unde nu exista o puternica burghezime, care sa fi devenit focolarul ideilor noue. Multe, putine, cat au fost ele, ideile ce se resfransera din Apus in mintea romaneasca, laminara tot aproape numai clasa boiereascd. In sinul acestei Doua scrisori -ale Vornicului Negel catre Mitropolitul Veniamin, din 12 Aprilie si 16 Mai 1822, in Erbiceanu, lstoria Mitropoliei Moldova; p. 220,
225. Vezi si p. 232. Comp. N. lorga. Introducerea la liurmuzslci, Documente, X, p. LXX11I. 14. Din 12 Ianuarie 1824: Et gull leur faudrait absplument un metre étrangera,
Rap. consulare francez. Maruscris Acad. Rom.
www.dacoromanica.ro
mo
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
clase insa se facuse o ruptura, de cand cu boierlile titrate, intre vechii boieri, acei ce se intemeiau pe o stapanire de stat indelungata, si boierimea cea noua, iesita din miluirea, adeseori cumpdrata, a obladuitorilor pamântului. Boierimea aceasta noud erh cea rnai multa de rang mai de jos, creata din oameni de rand, neg-utatori, oameni de casa ai boierilor si pe cari opozitia contra miscdrei de emancipare îi trateaza de slug-i, oameni fara capdtai, pretinsi nobili ce pana atunci nu iesisera din satele lor, drojdia societatei» 35. Aceastd boierime
noua iesita din poporul de rh'nd reprezenta si ea un fel de burghezime fatá cu nobilimea veche, o burghezimece trebueh insA. sd Imbrace haina nobletei, spre a puteà insemná, cevh. Ea doreà sá se foloseascd de situatia ei, spre a juch un rol in conducerea daraverilor publice.. Ea intalneh in cale-i pe boierimea cea mare care, alcatuind Divanul de la Logofat pana la Ban, monopolizase aceasta conducere i singuta se foloseh i economiceste si politiceste din -situatia ei privilegiata. tontra acestei cetati a boierimei mari, boicr:mea cea mica incepa a da asalturi; cel clintaiu amintit in documente prin scrisoarea din 1804, cel de al doilea, inca i mai de seamd
prin proiectul de Constitutie din 1822. Aliscarea liberala se naste deci la noi in tara intaiu In Moldova (unde fie zis intre parenteze s'au nascut multe lucruri pentru intaia oara la Romani), si anume In .tagma boiereasca, impartitä In doud tabere, vechii boieri cari doreau mentinerea pozitiei ion covarsitoare,. ha chiar Intarirea ei, prin intocmirea unei ocarmuiri aristocratice, si care reprezentar principiile conservatoare cum spuneh .Alihail Sturza, si partidul novatorilor, parvenitilor, cdrvunarilor sau ciocoilor, acela care doreà lar-
g-irea asezdmintelor conducdtoare ale tarei, ca sa mai incapa i alte elemente In ele (leca boierii cei mari, 35. Arz-magzar des boyards réfugiés en Bukovine, inedit, Anexa No. Boierii mold. c. Nesselrode, 1825. Hurmuzaki, Documente, supl., 1, 4, p. 85. Adresa refugiatilor mold. in Rusia, 1825. Miden p. 94.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LTBERALE SI CELE CONSERVATGARE IN M LDON A
'or
fara indoiala o tendinta liberalá. Originile partidului liberal sunt de cAutat deci tot In sinul boierimei, s'a alcatuit din acei boieri cari, aveau alte idei si alte interese decát partidul boierilor conservatori ; dupa aceea s'a largit tot mai mult spre alte elemente. Deosebirea` partidelor in tara noastrd, ca în once alta tara din lume, s'a facut pe baga ideilor, nu pe baza persoanelor, nici
a claselor din cari faceau parte. Nu toti boierii erau conservatori, precum iarai nu toti erau liberali, ci partidul boierilor liberali luptà cu acela l boierilor conservatori dela conclucerea intereselor tarei. Fiind-ca pe atunci a-
ceasta conducere erá numai In mânile clasei boieret-, de aceea si diferentiarea partidelor a trebuit sa se faca, la Inceput, numai In sinul boierimei 36. 36. In partidul canservator boieril pribegi se aflau urmatoarele fete : Ve niamin Costache Mitrop., Const. Ball Log., Oheorghe Cantacuzin Log., Grigone Sturza Log.. Dimitrie Sturza Log,-.. Sandu Sturza Vist., Raducanu Roset _Hahn., Alex. Bats Vist., Const. Bats Hatm., Alex. Mavrocordat Posteln., Alex. Ghica Hattn., Mthall Sturza Vora., Serban Negel Vorn., Alex. Cantacuzin Vorn., Gheorghe Ghica Vorn.. Gheoeghe Ilucsinescu Spatar, (Boierii enpgrati Imparalttl Rusiei 1825, flurmuzaki, Documente, supl., I, 4, p. 79). Adaogim cAtre acestia pe boierii opozitionisti ramasi In tail i Inchisi sau surguniti pe la manAstiri, ca firmanul din 1824. Din acestia ne sunt cnnoscuti: Log. Const. Bals, Log. Dimitrie Sturza, Hatm. Vasile Roseti, Vornicul Teodor Bals (Caisnacanul lui lonIta Sturza, care se unise intAi cu novatiorii i ajunsese Calmacarn ; apoi se stncase iar ca Domnitorul dupA intronarea acestuia), Spatart!' Epureanu, Vornicul" Dimache, Spatarul Teodor Bals, Vornicul Alex. Beldiman, Postelnicul Beldiman, Spatarul Neculai Cantacuzin. (Mih. Stutza c. Severini, Manic 1824, Ibident p. 37) Asupra a doi boieri Vornicul Vasile Miclescu si Postelnicul Gheorghe Cuza, at-Marne documentelor sunt Cr itrazicAtoare. Pe cand documentul citat ii da ca pedepsiti si surguniti de Dinnnitor, si anurre Miclescu la mosia lui, lar Cuza la Pangarati, o scrisoare a lui Teodor Bals catre fratele sau dtn 23 Februarte 1822 enunterá litre alti boieri atinsi de canninarismos, deci de partizani ai Domnultn, pe SpAtarul Miclescu si pe postelnicul Gheorghe Cuza (Erbiceanu, 1st Mitropoliei, p. 210) In partidul liberal luau parte nume mai putin istorice si mai neinseinnate precum : Carp, Burghelea, Hermeziu, Codreanur Negrut, Vetsa, Florea, Kogalnicean Oanea, Cercel, Bran, Buzdtigan, Trifescu, Cornescu, Pascal. Stavru, Leca, Grigoras, Brinisteanu, Mere-acre, Istrate, Apostolescit, asiliu, Jacovache, Paviu, Diaconescu (Vezi adresa boierilor catra generalut Mircoyici, lulie, 1829, inedita, comunicatA de d. loan Tanoviceanu, in Anexa N ). 4); Racovita, VArnav, Stamattn i cittiva boieri mari ca vist. Roznovat n fiul salt Neculai Roznovanu crescut de un Francez i mutt calatorit prin Europa ; arm' Constantin Cantacuzin Pascanu, RAducanu Roset, Alex.
Vorn. Andronach-
Donici, Vtst. Petrache Sturza, Hatm. Stefan Cerchez, Vist. Grigore Greceanu, Log. Constantin Conache, (Harte c. Kreuchely, Hurm., Dcc., X, (col.
www.dacoromanica.ro
1 02
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Sunt urme ca miscarea spre egalitate ar fi patruns In alte sfere ale societatei, buna oara in cler. Un raport al unui ag-ent rusesc, trimis din Chisinau catre Sfet-
nicul de stat Daschkoff la Petersburg-, spune cd a primit copia proiectului de Constitutie care, fiind insa voluminoasa, (dupa cum si este), nu poate sà i se trimita. indata traducerea. Adaoge insa acest raport i tirea indestul de neasteptatd, ca la sarbdtoarea Craciunului, in momentul cand preotul ieseà din altar, pentru a oferi potirul la inchinarea credinciosilor (sfintele daruri), Epi-
scopul de Hui care slujek a facut la slujba o innoirecare fu in de obstie bagatd de seama, intru cat tindea a stabill, ca nu trebuia sa se recunoascd nici o nobilime. 3.1; Aceastä itinoire n'a putut consta in alt cevk fard numai in aceea ca s'a atins Cu potirul, fara deosebire, fruntea fie-caruia din crestinii ce erau ing-enuchiati In fata catapetesmei, fara a se Incepe cu boierii cei mari, dupa cum se faceà mai innainte. Innoirea esteinteadevdr caracteristicd i arata si In Meletie, Epis copul Husilor din acel timp, care tinea locul Mitropolitului destarat, cd ideile acele ce umblau prin clasa boierimei celei noue pätrunseserd si in randurile clerului. Meletie erà el insusi de origine de jos, din Bucovina.. lorga, p. 349), Teodor Bals (23 Fevr. 1822 Erbiceanu 1st. )llitr., p. 210.. Vezi i un raport al cons. francez Tanco gne c. Damas 7 Aprilie 1827,. Manuscris Bib/. Academiei). Este stranie imprejurarea a boierii cei marl_ ca.e stiu toti frantuzeste, in majoritatea lar, resping ideile cele none franceze cadi sunt impArtAsite numai de o minoritate din ei si de boierii cei mid din care multi nu cunosc aces limbA. (Comp. Pompiliu "Eliader Histoire de l'41sprit publec en Roumanie Ï. p. 71) ldeile franceze pAtrunserä la acei ce avcau
rese de ele si la cateva cogete de searnA din boierli marl. De aceea nu ne pare cu totul exact principiul formulat de d. P. Missir in studiul sat* Partizile (sic) politice i regimul reprezentativ, Iasi 1888 p. 6, a partizile politice toate tit-he
recruteazi majoritaLea aderentilor din ace!easi paturi soc ale
pe care le reprezinti", aducind ca exemplu pe conservatorii de la noi care se recruteazA din odraslele fostilor privilegiati si pe liberali ce se aduni din straturile mijlocii. Au putut fi lucrurile asa aiurea; de sigur ca nu la noi ig
37. Consulul rusesc din Iasi c. Daschkoff 1 Ian. 1823. din arhivele consulatului rusesc din Iasi, reprodusa in anexele acestui volum.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVATOARE IN INIOLDOVA 103
Un antecesor al sgu, poate chiar tatal säu erà Ionita Branclaburul, staroste de ciocli 38.
Ideile care curseserg din izvorul Revolutiei franceze spre a hranì cugetarea rqmâneasca nu se mgrginirä numai la îmboldiri pentru reformarea asezamintelor politice. Ele se intinsera si se Infratira asá, ca cuprinsera tot câmpul vietei sociale si se aratara pe ici coleá cugete mai largi care cereau prefaceri mult mai Insemina-
toare pentru viata poporului român. Cel mai de sana manunchiu de idei reformatoare tinteá la imbunatatirea soartei muncitorului de pamant, cu care se 'incepe una din seriile cele mai insemnate din desvoltarea istoricg a poporului román. Corespondenta lui Vasile Malinescu folosita pana acum
le doua ori In cursul expunerei noastre, arata pe acest boier si ca pe un calduros aparaor al clasei taranesti, si am vazut mai sus, cum el explicá pricinile Improtivirei taranilor la lucrarea boierescului. CAnd Malinescu ismpartaseste Mitropolitului Veniamin parerile lui asupra
acestor turburdri, Ii arata i unde s'ar puteà aflá. lreptarea raului. and asi auzi, spune el, si zisele taranilor, ca sa stiu ce gândesc ei, atunci poate asi face o deslegare 3ntrebarei voastre i asi gasi vre-o mijlocire
a face ajutor Improtiva grijei ravolutiei (sic) sau zorbalei. Cerceteaza Irisa starea tdranilor i acea a boierilor; gusta din masa si a unora si a altora; ca taranii i copiii
lor mananca numai mamalig-a saca si uscata si de au cate vre o vaca pentru un pic de unt sau de smântana. Oare manânca ei i páne de p.-,rau ? In Izrail fie care îsi aveà mostenirea sa . Leacul propus de Malinescu ar fi afara de masura pe care o luase Mitropolitul si pe care boierul pravoslavnic o Incuviinteaza, anume cetirea prin biserici a mo38. Melchisedek, Cronica Hufilor fi a EpLscopiei p. 416 si 352. Comp. Erbi-
ceanu Ist. Mitrop. p. 236 si un raport al lui Lazare c. baronul de Damas din 7 Aprilie 1827 (Raporturi consulare franceze in Bibl. Academiei Romane).
www.dacoromanica.ro
104
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
de a se da taranilor pentru munca lor, nu numai pamantul de hrana, ci si oare care multamire de plata a ostenelei, care poate sa o alcatueasca In o a ro-a parte sau si din mai mult din samanatura sau din secerea panel . Cu alte cuvinte, Malinescu nu propunea nimic mai putin decat o zeciuiala in. folosul taranului din recolta boierului, In locul aceleia pe care pana atunci boierul o tragea din recolta taranului, peste munca acestuia. Malinescu mai sfatueste Insa pe Mitropolit, ca boierii sa chibzuiasca, nu numai pefitru al lor folos ci si pentru folosul a tot norodul si evehi»zeria liftelor Sf. Vasile
(bunul traiu) lui
.
Lucru neauzit pana atunci, ca clasa bo-
iereasca sa ceara si sd se gandeasca la binele taranului ! Dar Malinescu nu se opreste nici aici. In o alta scrisoare a lui din 1 Iulie 1804, el este de parere a se Improprietari taranii. Oricat de extraordinara ar parea aceasta idee in mintea unui boier mare dela Thceputul veacului al XIX-lea, ea reiesa limpede si lamurita din acea scrisoare; caci se intreaba Malinescu, daca se va puteà indrepta lucrarea pamantului numai cu sila? Eu am,fivalò (ma indoesc) si presupun ca sunt si alte pricini a caderei pamantului. Cea d'intai este ca taranii vio?iile lor nu au; de aceea nici pentru ale altora nu au purtare de grija, si al doilea, de si nu pretutindenea, dar
de obiceiu ei sunt sdraci si dobitoace nu au . Apoi ca cata durere nu adaoga 1VIalinescu, ca eu stiu ticalOsiataranilor nostrii; am intrat prin casele lor, i-am vdzut la iarmaroace, vanzandu-si cea mai de pe urma pereche de boj. Adevar arat, inima fierband se farma In mine, 'luck socoteam de 'ar fi fost cu putinta sa cumpar eu toate vitele din iarmaroc si sa le Impart pe la toti cei ce nu
au, pana cand nici un gospodar sa nu ramana sa nn aiba o pereche de bol si o vac6, . La sfarsit Malinescu sfatueste cd. < daca nu vor sa deà locuitorilor cate o Um
cata de loc de ajuns din mosiile lor, unde pururea fara strdmutare sti se hraneasca, apoi macar sa faca dupa randuiala Nemtilor, sa le dee arenda Cu vadea pe cat www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDON A 105
vor tocmi . Alai, Indeamna pe boieri ca sa cerceteze, cum stau români din Bucovina si sa vada nu vor puteh Imprumuth cu cevh dela acei straini acuma lbcuitori de acolo ce odinioara au fost de o supunere cu Moldovenii ?» 39.
Tata cum cugeth Malinescu ca se puteh Indeparth primejdia rascoalei taranilor ce parea tot o molipsire dela Revolutia franceza, pe care oamenii timpului o intelegeau tot ca o miScare pornita de tarani contra nobililor acelei tari. i erh firesc lucru s'o priceapa astfel, de
oare ce In tarile lor ea nu puteh Imbrach alta forma deck aceea a razvratirei celor apasati contra apasatorilor.
De aceea i Dionisie Ecleziarhul spune inteun loc, ca n'au avut cum sa laca boierii frantuji a-i avea rumani (iobagi) mai mult, ci au facut deslegarei rumaniei Frantiei ca i odinioara rumaniei Tarei Romanesti 4° Const.
lavrocordat).
Soarta Constitutiei din 1822.Proiectul de constitutiei de care ne-am ocupat pana aici erh menit, cugetul acelora ce'l Intocmisera, a trece In realitatea loan Sandu Sturza fusese ridicat la domnie prin sprijinul i silintele partidului care'i ceruse, drept conditie a inaltarei sale, sanctionarea reformelor propuse de
el. 0 scrisoare din Iasi ne i spune, ca Domnul, dupa Intronarea lui, erh gata de a indeplini dorinta novatorilor, cand o desteptare priincioasa, dar si amenintatoare, incremeni perzatoarele lui nazuinti 41. Desteptarea yen'
Domnului din partea Rusilor, nustim de la care ag-ent al lor anume, Mintiaki sau Pini cari ambii se purtau pe atunci in preajma Tarilor Rornâne, relatiile Rusilotcu Turcii fiind intrerupte din cauza cruzimilor savarsite de Turci In contra membrilor clerului ortodox din Constantinopole si a urmarei Innainte a ocuparei armate a V. A. Ureche I. c. Vezi sr mai sus, p. 40 nota 20. Papis Ilarian, Tezaur de Monamente, 11, p. 211. Scrisoare din Iasi din 1 Fein. 1824, Hum., Doc., Supl. 1, 4, p. 29; cf. p.7
www.dacoromanica.ro
106
1STORIA PARTIDELOR POLITICE
Tarilor Romane. Inteadevar, g-asim pe Mintiaki scriind domnitorului Sturza, in Februarie 182 7, si mai tarziu ceva pe Domando, in Novembre acelasi an, ca once propunere de innoire sau schimbare in vechile asezaminte ale tarei a fost totdeauna reprobata de ImpArat, actele savAr§ite de ocarmuirea moldoveneasca sunt protivnice tratatelor existente 42 Sturza ama'nase aprobarea Constitutiei, fiindca stiea ca ea supara mai ales pe boierii emigrati i dorea sa-i vada reintrati In tara, unde naimpace Cu noua stare a lucrurilor. De aceea dajdueà nu face el nicj o numire noua In marile dregatorii, la-
sand pe cele ce le gasise la urcarea lui pe tron 43. Iii 1823 el trimite deci o poftire de a reintrà la vetrele lor, atat boierilor ce se destarasera In Bucovina cat Mitropolitului Veniamin si celor ce se retrasesera in Basarabia". Boierii insa cat si_Mitropblitul nu dau ascul-
tare poftirei Domnului. Dimpotriva ei se inteleg- ca partizanii lor ramasi In Moldova si trimit o tang-uire Sultanului, in carp ei protesteaza in contra darilor impuse, contra jafurilor de tot felul si mai cu seama contra innoirilor constitutionale Boierii din Basarabia mergeau asa de departe in spiritul lor de nesupunere. ca nici nu voiau sa dee PrincipeIui titlul de Mana Ta 46. Deleg-atia insarcinata a infatish Sultanului tano-uirea boierilor este insa arestata de Pasa de Silistria, in urma unei Ibidem, p. 17 si 21. Kreuchely c. Miltitz, 30 Novembre 1823. Hurm., Doc., X (colectiunea Iorga), p. 195. Boierii emigrati c. Mintiaky; Februarie 1823. Alden:, supl., I, 4, p. 18; loan Sandu Sturza c. Mitropolitul Veniamin la ColincAuti in Basarabia, 8 Novembre 1822, In Erbiceanu, 1st. Mitr, p. 53. RAspunsul boierilor emigrati la scrisoarea Domnitorului, din 16 Februarie 1824, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 31. Kreuchely cAtre Miltitz, 30 Novembre 1822, Ibidem, X, (col. lorga) p. 196. AdaogA i jaiba marilor boieri cAtre Poarta din Febr. 1824 (lorga Act, i Docum , 11, p. 687) prin care boierii C. Bals, T. Bals, D. Sturza, V. Roset, N. Dimaki, V., Miclescv, St. Roset, Gr. Bals, G. Beldi-
man, G. RAscaou, Oh. Cuza, Lupu Bale, D. Beldiman, N. Cantacuzen, A. Dowd, Andrei BasotA, D. lamandi, A. Roset, Em. Bogdan, Teod. Sturza, Arghir Cuza si Gr. Cuza protesteazA contra Faction inouie d'aVoir donné le caftan (charge) it plus de 400 individus". Kreuchely c. Miltitz citat nota 43.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA kW'
intimpinari a Domnitorului i boierilor ce'l sprijineau. Ionita Sturza dobtIndeste chiar un firman de la Poarta, care'l pune In pozitie de a puteA, vorbi boierilor cuvinte pe cari acestia de mult nu le mai auzisera rasunând din gura obladuitorilor. Pronia ridicandu- ma la aceastd Thalia
treapta, de unde eram mai mic intre d-voastre, a va stapani, eu n'am intrebuintat nici marimea nici asprimea Grecilor, socotind a va dobandi dragostea prin blandeta. Dar m'am amag,it, ca bunatatea mea v'a facut a vd uitk datoriile ce vd supun scaunului ac'.estuia, pe care sed astazi. Aduceti-va aminte ca noi l'am pierdut prin intrig-ele noastre i prin goana unul asupra altuia, de l'au. stapAnit strainii atatia ani, i Dumnezea s'a rnilostivit a ni'l darui iara.si, precum l'am avut. Ce voiti acum mai faceti? pierdeti, ca sa ajungem mai rau poate de cum am fost, In manile cine stie a caror straini din lume? Fanariotii, acei ce va placeau unora din d voastre, nu mai sunt, nici pot sa fie. Drept aceea vom luà masuri domnesti, intrebuintand topuzul si sabia, semnele i'mparatesti cari ni le-au dat Sultanul, spre i'nfranarea celor neintelepti, i yeti cunoaste de astazi inainte ca 'are cine a va stapâni . Ionita Sturza uneste fapta cu cusi Snchide pe mai multi din boierii protivnici ce se afiau In MolciOva, iar pe unii din ei Ii surguneste ye la mandstiri 47. Mihail Sturza care s pusese, In protestarile cot-4ra Domnitorului, totdeauna In fruntea tuturor, pentru a'si apdrA., persoana si averea, cere a fi primit intre supusii ImpAratiei rusesti 48. Se vede insa ca pdrtasia Domnului pentru boierii cei mai mici ii suDraghici, Istoria Moldovei, II, p. 167. Scrisoare din Iasi din 3 FebruBrie 1824; MINH Sturza catre Severini, Marte 1824, Hurm., Doc., supl., 4, p. 29, 36. Comp. Hugot c. Chateaubriand 15 Nov. 1823, Le prince deMoldavie déclare hautement dans un divan, gull lui importait bieu peu si les boyards émigrés voulaient ou non rentrer dans le pays ; qu'il n'avait besoin oi de leur présence, ni de leurs conseils, et qu'il ne cesserait de s'entourer de ceux qui, dans les circonstances critiques, s'étaient montré les soutiens de son trone et l'appui de son gouvernement". Rap. cons. fr. Bib!. Acad.
Mai multe acte intre care multumirea lui M. Sturza One Nesselrode, Februarie 1824. Doc., Supt., I, 4, p. 33; cf. p. 58.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
metise. Intr'o zi unul din ei, pierzand o pricina la Divan, se iea la ceart6. cu Vornicul de Aprozi, cumnatul Domnitorului, i, dupA cht se vede V. Improasca ash de rAu Cu vorba, ca Vornicul de Aprozi Ii trage o palma. Boierul d--t o branca Vornicului care cade pe spate. Jalu-
indu-se Domnitorului, acesta pune sa bata la talpi pe boierul Indraznet, ceea ce aduce o tânguire a boierilor mici la AIp-Aga, comandantul Ienicerilor din Iasi, care nu parasise Inca Moldova dupa revolutia greceasca, si,
neprimind de la ansul un raspuns multumitor, se duc la Curte, Intovarasiti de slug-ile lor Inarmate cu topoare, -ciomege i tapoaie. AIp-Ag,a e nevoit sA apere pe Dom-
nitor cu armata lui 49. Aceasta purtare a luf IonitA Sturza, ce s'ar pareà neconsecuenta cu politica lu'i care Intemeih pe clasa boierilor mai mici, îi are cu toate aceste explicarea ei. Pe 'hug-a cá. Vornicul de Aprozi erh -cumnatul Domnului i ca cleci s'ar puteh_Inteleg-e asprimea lui contra sumetiei boierului mic din Inrudir-a Dom-
nului cu cel mare, mai erà incd. Imprejurarea ca Domnitorul aveh cel mai vazut interes de a se pune bine cu marea boierime care'i Ingreuià mutt pozitia, prin Improtivirea ei i prin staruinta de a rAmâneh destarata, si de sigur ca fapta unui boier mic, de a raspunde cu o branca, chiar-unei palme date de unul din. protipendada, constituià o sumetie farA seamAn, pe care boierii cei maxi
nu ar fi lipsit a o invoch, pentru a Indreptiti Invinuirile de destrabAlare a ocarmuirei, pe cari ei le aduceau Impotriva lui Tor* Sturza. Domnul crezù ca energia, pe care voià s'o Intrebuinteze fatä de protivnicii sai, nu trebuih sa slabeascä nici fata cu partizanii liji,si de aceea aplica el acea pedeapsa umilitoare membrului clasei pe care se rezemh Insasi domnia lui. Ioniçä Sturza, pe Cat si partidul novatorilor pe care se sprijineh, erà Insa sub o vesnicà amenintare, acea 49. Kreuchely c. Miltitz, 29 Martie 1823. lb klem, X (col. lorga), p. 214.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE SI CELE CONSERVA.TOARE IN MOLDOVA iogb
a Impacarei Turcilor cu Rusii, a reIncaperei Mojdovei sub puterea acestora i deci a renturnarei pribegilor, clusmanii sai i acei ai ciocoilor. Greutatea cea mai mare ce se opuneá la reIntocmirea relatiilor dintre Rusi si Turci era staruinta a.cestora de a . tineà 'Moldova ocupata militareste, Cu toate cä revolutia se stinsese. Fata cu asemenea situatie Incurcata, nu ne vom mirà daca vom vedea pe Ionita Sturza si pe partizanii sai dorind a Intarzia, pe cat se putek desertarea Mold ovei de Ingrozitoarele ostiri turcesti care o pradau si o pustieau mereu. Mai multe rapoarte consulare franceze nu. lasä nici o Indoiala asupra acestui fapt care de altfel ar pareà neInteles din punctul de vedere al intereselor tarei. Asa consulul Tancoig,ne spune Intr'un rand ca In
toarcerea capilor marilor familii ar face pe boierii cei mici sa reIntre In vechea lor sfera, si boierii Intorsi din Basarabia ar relua In curand conducerea trebilor , si in alt raport acelas consul spune ca mai multi boieri sunt cunoscuti ca foarte protivnici desartarei Moldovei de Turci ; si iarasi aiurea el apasd asupra Incetinelei lucrarilor comisiei Intrunita pentru cercetarea strainilor, una
din conditiile desartarei, cu toata buna vointa a consulilor pentru a-i veril In ajutor. Principele Insusi se temea de cati-va din boierii sai care asteptau numai iesirea Turcilor, pentru a pune In lucrare, proiectul lor de rasturnare. De aceea si el se preface numai a da ordin pentru grabirea luerarilor, pe cand In ascuns le Intarzia el singur 50.
Turcii 'Insa care si ei voiau sa traganeze cat se putea mai mult parasirea Moldovei, pun ca conditie °carmuirei acestei tari, sa dee o chezasie ca neoranduelile nu se vor mai Intamplà. Actul Intocmit cu acest prilej, de si ni s'a pästrat fara iscäliturile acelora ce'I alcatuisera, lasa sa se Intrevada 50. Tancoiigne c. Damas, 6 si 17 Sept., 4 si 25 Oct. 1824. Rapoarte constilare franceze. Bibl. Acad.
www.dacoromanica.ro
110
ISTORIA. PARTIVIELOR POLITICE
din continutul lui, cA erà lucrarea tot a boieritor noi. In toatä a lui duprindere se vede o suflare invietoare a starei vechi; caci boierii se folosesc Cu ghibacie de cererea de chezasie a Portei, pentru a propune o prefacere desavarsita a organizarei Moldovei. Ei doresc ca tara lor sa devie iarasi stat stapftnitor, cum am fost dupa privileghiile cele vechi ale tarei, adeca
atarnat Cu adevarat si birnic, dar de sine statator, cu pravila i Cu puterea sa
.
Adaug autorii la aceasta idee
pe care o astern pe Mrtie : Asa cevA este mutt pentru un patriot adevarat si pentru persoanele ce stiu a judecA, In politica . Boierii cer apoi pentru mai marea Intarire a organismului politic, ca dom,nul sa fie pe viata si domnia pe mostenire la fiul cel mai mare au la o mai apropiata ruda de partea barbateasca> Ei mai adaug Inca despArtirea puterei judeatoresti de cea leginitoare, cerand ca judecatorii sa nu mai iee parte la lucrarite Divanului; apoi despartirea listei civile a Domnului d cheltuelite tarei; dreptul tArci de a judecà pe straini, deci, desfiintarea jurisdictiei consulare si publicarea pravilelor In limba pamantului; organizarea unei armate nationale a careia cheltuiala, fiind obsteasca, trebueà tot astfel platita,
adecd Cu contribuirea si a boierilor, de a se ihtretineá, cu care prilej actul contine dureroasa afirmare, c6. curajul Moldovenilor fiind nedeprins, el trebue Implinit ca numdrul»; In sfarsit cererea identica cu acea facuta prin constitutia din 1822 si care cerere adusese la desnddajduke pe boierii retrograzi, anume ca in Divan sau Sfatul Obstesc, socotintele sa fie luate dupa glasurile cele mai multe 5 I 51. Socotinti asupra cererei de chezis'e cersutl de prea inaltul dewlet, ficuta
la 6 lunie 1824 Iasi". Hurm , Doc., X, p. 591-596. Aceleasi idei rAsar din
Legliturile boierilor Moldovei pentru alcituirea Regulamentulut" (prevAzut de -conv. de Akerman), Ibidem, p. 605-607. 5! in ele se prevede condttia de capetenie a reorganizarei legilor fundamentale ale Moldovei, anume ca socotinlele divanului sa fie date dupi chibzuinta celor mai multi.Aceasta singurA /atprejurare, chiar fara a lua in bagare de seami toate celelalte idei inaintate din -actul din 1824, precum 'mina oard supunerea si a boierilor la darea pentru .armatA. ne face a privi acest act ca pornit din tabara novatorilor, iar tin ca din partea reprezentantilor tineri ai oligarhiei vechi, cum sustine D. lorga, Ibidenz, v. 596 nota 1 si 607 nota 6.
www.dacoromanica.ro
IDEILE LIBERALE I CELE CONSERVATOARE IN MOLDOVA ii L
Pe cand Insa boerii cei noi cautau sa scoata MOldova din haugasul vremilor trecute si se siliau sa alcatuea.sca un stat care sa inceapa a cfigurarisi printre altele, fiind
aceastd de o simtitoare slava pentru natia noastra temelie de slava urmasilor>, boierii cei vechi alcatueau Into,cmiri de aparare reciproca contra Domnului legandu-se intru afurisenia cea mai anatematisita, ca la once fel de intamplari prigonitoare ce s'ar putea pornì asupra
ori caruia din noi, sa stdm cu totii intru apararea si mantuirea aceluia ce ar cadea sub prigonire despre ori ce parte 32. Boierii cei vechi nu se dau ramasi. Ei staruesc tnai departe a ramaneà in afara de hotarele Moldovei i trimit mereu tang-uiri la Petersburg in contra Domnitorului. In 1825, gasim In capitala Rusiei pe Neculai Roznovanu Vistiernicul, fiul lui Iordache; care se vede ca trecuse la boierimea mare, de cand_ tatal _lui nu fusese ales Domn, purtatorul unei tanguiri a boierilor pribegi -care Imparatul Alexandru. i in aceste repetate cereri, desi boierii se prang, de felurite alte rele de cari ar suferi tara lor, intro altele de prelungirea neindreptatita a ocupatiei militare otomane, ei nu uita a aminti Puterei proteguitoare ca.
Bine Inteles ca Intoarcerea protipendadei In tara nu stânjeneste cleat mérsul ideilor liberale i egalitare, nu Insa si ale celor nationale, Intru cât i partidul fostilor emigrati doreA tadicarea i Intarirea mintei romAnesti; caci ei nu'si dadeau seama, ca Intre aceste doua curente, acel national si acel liberal-egalitar, erà o lep-,atura ascunsà si
de tot stransa care fa.ceà de unul nu se puta, desfa.surà in deplina lui putere fara tovarasia celuilalt Boierii de casta credeau ca pot deslantui iubirea de tara, cultivarea limbei, ca pot chiar hrani cu idei paturile de jos ale so-
cietatei, fara ca cu toate aceste sa le dea vre o impartasire la viata statului, i fara ca aceste elemente sa -ceara drepturi egale pentru ei si sarcini egale pentru toti. Mult timp va trebui nu e vorba sa mai treaca, pana ce stAnca privileg-iilor protipendadei va fi prabusita In valurile democratiei. Dupa intoarcerea reprezentantilor boierimei mari in Moldova, oamenii ei cei mai de samä, Mitropolitul Veniamin Costache i aprigul aparator al principiilor conservatoare, Mihail Sturza, ieau o parte cu totul hotaraoare la Infiintarea scoalei Vasiliane, reInnoirea vechiului asezamânt de Invatatura al domnitorului din 1634. Epitropia scoalelor, In care pe langa acele doua fete Cu paren i hotark conservatoare, mai erau i alte doua mai _sterse (Gh. Asaki ce et-A mai mult un Invatat si un scriitor deck un om politic si Constantin Mavrocordat), cere prin o anaforà din 1828 catre domn, ca spre a nu lasa sa, creasca spini si palamida pre câmpul cel manos ce poate naste Imbelsugate roade, am socotit ca In manastirea Trei-Erarchi, anume In casa si pe asezamantul invechit al fericitului Intru pomenire domnului Vasile Voevod, unde de cand ne aducem aminte au urmat o scoala 58. Lazare c. Afacerile striine, 7 Aprilie 1828. Rapoarte cons. franceze.
Manuscript Bibl. Acad. Vezi i Pompiliu Eliade, Histoire de ¡'esprit palllic en -Rownanie, p. 150.
www.dacoromanica.ro
6
ISTORIAL PARTIDELOR POLITICE
obsteasca, sa se statorniceasca In acea casd o scoala normala si un gimnaziu catre care mai In urma sa se adaogd. un curs de filosofie si de pravili 59.
Chiar In acest an insa Rusii tr6c Prutul si rdzboiul izbucneste din nou intre Imparatia Ruseascd i aceea a. Turcului, rdzboiu care are, gat prin pacea cu care fu incheiat, acea din Adrianopole 1829, cat i prin cea 6 ani prelungitd ocupatie ruseascd4 Inriurirea cea mai Insemnata asupra alcdtuirei vietei partidelor politice In Tarile Rom ane.
59. Anaforaua din 1828, vezi in Uricarut, 111, p. 34. Comp. Xenopol, 1st Romanilor, V1, p. 256.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
PARTIDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR iN MUNTENIA (1822-1828).
IntSiul izvor al ideilor liberale In Muntenia.Dota sunt seriile de fapte ce trebuesc urmarite In prima Injgbebare a partidelor politice In Tdrile Române. Una din ele priveste la urzirea i Inchep-,area partidului national, a
.acelui partid care, alcdtuit din toate curentele ce-i da-duserd nas-tere, doreà In întâiul lor mântuirea acestei tari stapftnireA greceascd, Cu corolarele ei neapdrate, reluarea pe mânile Romanilor a manastirilor. Inchinate, Iniiintarea Invatdmântului national si mai tarziu, cum vom
-vedeà, si acea a unui teatru românesc. In acest partid intrau toi boierii romani fdra deosebire. De altd parere puteau fi numai ramasitile neromanizate ale familiilor grecesti si câtiva RomAni legati de Greci prin interese banesti, sau Impinsi catre straini, prin invidia contra semeMlor de aceiasi treaptd 1).
A doua serie de Intâmplari care trebue scoasd la lumina, pentru a limpezi desfdsurarea jocului partidelor -politice, este acea care se rapoartd la ivirea i Intdrirea partidului liberal adecd acel al ciocoilor din Moldova care urmareau pe lângd tintele partidului national, din care,si ei faceau parte, si realizarea bite° sfera mai 1. Kreuchely c. Miltitz, 27 Maiu 1822, Hum., Doc., X, 0. 172: La nomination de Ghyka fut un coup de foudre pour les Grecs, et mime il y a des Valaques qui auraient préféré de voir un prince &ranger (adeci Grec)".
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PART1DELOR POLITICE
intinsa, a ideilor egalitare, precum: inlaturarea privqegiilor politice, impunerea contributici asupra tuturor locuitorilor, ernanciparea Tig-anilor si mai ales rklicarea si imbunatatirea soartei muncitorului de parnAnt. Acest partid
cuprindeà numai o parte, mult mai restrânsa din aristocratie, oamenii acei cu inima larga i veden i altruiste., El se intareà insa prin adaosul elementelor din popor, innaltate pe calea invataturei catré treptele mai innalte ale societater.
Daca partidul liberal din Moldova intra chiar dela inceput, cu mare energie si cu oarecare inscenare, pe calea reformelor egalitare In politica, bine inteles in cercul ideilor timpului acel din Muntenia ramâne mult mai inindarat ca formatie Dar ideile liberale muntene, cari se miscau -mai ales
pe taramul social si se coborau in poporul de jos, n-u adunasera in jurut lor un manuchiu de oameni identic gAnditori, cari sa Inchege sâmburele unui partid politic, ci ele ramasera reslatitein minti individuale, menite numai
mult mai tarziu a da nastere unei intrupari politice. Lipsa de Injghebare a unui partid liberal politic propriu zis, in Muntenia, trebue sa ne mire cu atht mai mult, cu Cat atingerea ei cu Apusul civilizat, de unde izvorisera
In mintea româneasca ideile liberaleeg-,alitare, fu mai intensa si mai timpurie deCat atingerea Moldovei. Daca_ chiar raspândirea propagatorilor acestor idei in tara dela, sudul Milcovului nu fu mai, bogata dedit in acea dela nordul lui, nu se poaté tagädu cä exodul R,ornanilor spre a cercetà acele idei, chiar la obarsia lor, nu a inceput mai de timpuriu si mai sistematic In .Muntenia decal in Moldova; si cu toate ca tot Moldovan este primul Roman pe care-I gasim in Paris studiind dreptul, i anumepe tAnarul Bogdan In 1803 2, totusi cei intfti bursieri 2. Rally citre Talleyrand, 12 Martie 1803. Ibidem, suplement 1, p. 255.. Biografia lai Asaki. lagi 1863, spune c acest Bogdan erit boierul ce refuzase a scoate iglicul frmaintea Domnitorului, I carula domnul ii trimisege rAspuns a PI va scoate impreunit Cu capul.
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL 1 CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 119
trimisi de un organ al statului, sunt acei din Muntenia, sa se noteze ca cei patru bursieri trimisi de MitropQlitul Dionisie si de Banul Constantin Balaceanu, la Piza apoi la Paris, si anume: Eufrosin Poteca, Ion Pandele, Constantin Moroi si Simion Marcovici sunt oameni din
popor, tocmai de acei ce puteau, mai ales fiind data clasa desmostenita ce o reprezentau, sa contribue la intarirea ideilor egalitare in tara ce'i trimitea. Pandele mu-
rind este inlocuit cu Petru Poenaru, iarasi un om din popor. Ei pleaca din tara prin Februarie 1820, pentn/
a se intoarce in I825.
Paralel cu acesti cercetatori ai Apusului recrutati din straturile de jos ale poporului, intillnim din cele de sus prin aceste timpuri adica pornind mai inainte de revolutia 13.-,receasca, cum am vazut, numai trei din tag-ma boiefeasca i anume: Petru Manega, Gheorghe Bibescu
Barbu Stirbeiu.
Vom vedeh ce fel de idei erau sa aduca cu ei in arä acesti emisari ai gAndului românesc catre Apusul civilizat; dar ceea ce trebue sa ne mire mai mult este de a gasi idei absolut noue pentru mintea romS.-
neasca in capul unui boier mare ce nici nu erà macar um tânar inflacarat, ci un om In vArsta si asezat Acesta e vestitul boier din acel timp, patriot si prieten al taranului, Constantin Radovici din Golesti. Ideile acestui om vrednic i priceput au lost expuse de el, nu _intttmplator, ca acele pornite din acelas gând si simtire ale lui Nfalinescu din Moldova, ci in chip cugetat i rumegat, pe larg i frumos, in o limba neaosa
româneasca, in o scriere Intreagtt care cautd sa le In. trupeze. 3. Asupra acestor bursieri, vezi Scrisorile lui Poteca", publicate de I. Bianu
in Revista noud, 1, 1888, pag. 421 §i urm. P. Poenaru Viata lui LazAr" in Anatele Acad. Roma' ne, 1V, 1872, p. 116. Gheorghe LazAr, Povdfuitorul tinerunei. Buda 1826. Ileliade, Equi'ibrul ¡aire antiteze, p. 77. Paris Momuleanu, Caracterele, 1825, p. 80. Const. Radovici din Golesti, lnsemndri a cdidtoriei mele di and 1824, 1825 fi 1826. Buda 1826. atre cititori. Mai consulti G. Dem. Teodorescu, Eufrosin Poteca, Bucure§ti 1883.
www.dacoromanica.ro
1 20
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Cartea lui Golescu, Insemnare a calatoriei mele Matta, in anul 1824, 1825, 1826, Buda 18264, este de o nespusa Insemnatate pentru cunoasterea timpului In care autorul a scris-o, caci ea este o necontenita asemaluire a celor ce scriitorul vedeA In tarile civilizate, cu starea
de Intunerec si barbarie In care zaceau Ta rile Române.
Constantin Radovici din Golesti.
Golescu este
Impins la critica asezamintelor tarei lui prin o imboldire launtrica neoprita; caci spune el In chip Insemnator : Cum puteam, ochi având, sa nu vad; vazand, sa nu ieau aminte; luand aminte, sa nu aseaman ; asemanând,
sa nu judec binele si sa nu pohtesc a'l face aratat compatriotilor mei? (Catre cititor). Ideea lui fundamentala este, ca noi am ramas In urma tuturor neamurilor» (p. 6 i). Din acest punct de vedere critica Golescu portul damelor române, care ar fi stapanire de un groaznic lux, pe cand In strainatate gatelile ar fi asa de simple. Golescu Insa apasa mult mai cu seama asupra starei ticaloase a norodului din tara lui, asemanata Cu acea a norodului din tarile luminate prin care a trecut. Uneori el face asemaluirea prin aratarea numai ck a ceea ce-i loveste privirea In locurile vazute de el. Asà, buna oara gaseste el ceva cu totul neobisnuit In starea oamenilor, chiar de la granita Tarei Românesti,
Sasii din Brasov care ar locui «In case de zid prin sate; cu Cate trei si patru odai cu geamuri pe la ferestre; cu paturi, lavite, mese, lazi, scaune, toate vapsite; og-linzi chipuri, ceasornice, rânduri de asternuturi destule, si de
masa cu prisos, si ori ate vase spre g-dtirea bucatelor si Intrebuintarea mesa si In veci Imbracati curat; iar Sas cu picior gol nu se va Invrednici nimene sa vazkh (p. 12).
La taranii din Austria face aceleasi bagan i de seama:
(0amenii sunt vrednici si toti In toate lucrurile lor te4. Poartä gi insemnarea germana. Reise-Beschreibung von Konst. Golestt
este tipArita la Buda, in craiasca Tipografie a Universitätei Ungare.
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 121
meinici si reg-ulati; aratura le e foarte dreapta i semanatura linee (linie) pe urma plugulul. Plugul tot de fier ; pana si roatele lui nu au nici bucatica de lemn, i sa'i
vada cinevasi cat sunt de bine si curat imbracati la vremea muncei»; si iarasi revine Golescu asupra faptului
carel lovise mai mult, de sigur prin asemanarea Patintrica a mintei cu starea oamenilor din tara, ca picior gol peste putinta este de a se vedek macar aiba ì io copii; toti cu cizme In picioare trebue sa fie (p, 43). Dar Golescu nu se opreste numai la aceste comparatii intre starea norodului celui de jos din alte t.ari si acel dela noi. Sub imboldirea durerei de asemenele sau, el face un tablou Ingrozitor al starei taranilor
din care sa reiasd ticalosia lui. Vazand el bogatia si buna stare a satenilor din tarile Europei, el vrà sa'si dee seama de pricinele pentru care birnicii Tdrei Românesti dare locuesc cu toate acestea Intr'un pamânt atat de bo-
gat si de frumos, stint Inteo saracie si o ticalosie atat de mare, El gaseste aceste pricini intai In Imprejurarea, ca ei
sunt Indatorati sa dee mai multi bani deck pot, sub amenintarea celor mai strasnici chinuri, punând pe cei ce nu puteau raspunde darile, cu ochii In soare, sau cu o ba'rna peste pAntece, sau spanzurati cu capul in jos; altora dandu-le fum. Atare chinuri i-au adus In starea aceea de nu se vede nimic In satele lor: nici biserici, nici case, nici boi, nici vaci, nici oi, nici pasen, nici patul Cu shmanaturi, nici macar o caldare In care sa se faca mamalig-a nu are fiecare, ci sunt 5-6 tovarasi pe una.
Au numai niste bordee cu o gaura pe dupa cuptor prin care sa poata scapà fugind, cum or siniti ca au venit cineva la usd, caci stie cd nu pot fi altii, fara numai de cei trimii spre implinirea de bani, si el ne vand sa dee, ori sal bata, ori o sal lege si o sal duca sa'l vftriza pentru un an sau doi si mai multi la vre-un boier sau la un arendas. A doua cauza a relei star popora;iei muncitoare o gaseste Golescu In faptul ca www.dacoromanica.ro
I 2-2
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
nici un boier nu'si vede vre odata tdranii, ci ii vad numai acei de merg sd'i Implineasca . A treia pricind a miseliei norodului sta In cumplita oarmuire, in care toti capii deosebitelor ramuri vAnd dregatorile mai _mid: spatarul polcovniciile, cdpeteniile si alte asemene iraturi (slujbe vândute), vistiernicul shmesiile, ispravniciile,
pilna si zapcilkurile. Acestia toti cautd sa stoarca, prin
despoiere dela popor, sumele cu care ei Isi cumparasera posturile lor. Apoi toate aceste dreg-dtorii, dela cea mai mare 'Ana la cea mai micd, se schimba, pe tot anul, aduand tot sugatori noi si flamAnzi In locul ace-
lor ce nici nu apucaserä bine a se sAturà. Iraturile boierilor, adaoge Golescu, tdiau aproape o sum d tot ask
de mare ca si birul tdrei . Nu mai putin apasdtoare erà vtmzarea huzmeturilor (adica a ddrilor indirecte), precum: dijmele, pieritul, vinariciul, ocnele, tutundritul, trecdtoarea vitelor si zahareaua
-care vAnzare aduceà totdeauna o Incdrcare dubld sau_ tripla a darei de Incasat, din partea antreprenorilor. Jata colorile cele triste In care se aratd mintei Goiescului celei luminate de razele civilizatiei apusene, starea de plâns a clasei muncitoare din tara lui. De aceea Incheie el acest tablou Ingrozitor cu inteleapta povata, ca In locul lipsei acestor astiguri, pue-se gonirea lenevirei, strddania prin acareturile fiecaruia, departarea luxului si Imbrdtisarea economiei, si atunci norodul va ajung-e peste putini ani negresit In acea stare, In care se afld noroadele celeilalte Europe . Asupra mijloacelor de Intrebuintat pentru Imbunatatirea starei lurrurilor, Golescu mai este de parere a. sa. -se faca Inceputul dela cultivarea minte?. El zice, ca atunci vom ajunge In lumina cea cuviincioasa, and vom ha pilda de alte neamuri si vom Inmulti veniturile scoalelor, si and se va hotarâ sa se faca din fiii nobletei
ce cunosc limbi streine, o at de mica
sqietet,
spre a
face talmaciri din carti straine, folositoare, In limba natio,
mid. Atunci, adauga Golescu va veni negresit vremea www.dacoromanica.ro
PARTIDI,TL LIBERAL Si CEL CONSERVATOR IN .11IYNTENIA. 123
In care patrra mea, nu zic In putini ani, sa se asemalueasca Intocmai Cu ora.sele cele mari ce am vazut; cimacar pasul cel dintaiu sä se faca, spre a aduce norodut ei catre fericire, care pas este curat numai unirea spre-
folosul obstei ce de multe ori am cuvantat (pp. 71 95, 97, 99, WO, 102, 170, 237). In aceste veden i mai mult teoretice ale boierului mun-
tean, dar ale cgror aplicare practica cereh numai loacele de a fi realizate, precum i in parerile reproduse mai sus ale lui Vasile Malinescu asupra soartei taranului din Moldova, si mijloacelor de Indreptare ale mizeriei In care zaceh, vedem noi cea dintai licarire a unui partid viitor, care va tinde la Imbunatatirea soartei taranului roman. VOM vedeà ca acest partid va luh deosebite forme mai mult sau mai putin accentuate, toate Msä pornind dela ideea, ca Ingrijirea statului trebue sa se raporteze nu numai la clasa diriguitoare, ci i la acea pe spetele careia clasa diriguitoare traeste. i este de observat ca pe aceasta tema, mai ales si in primul loc,. se vor diferenth partidele noastre politice, Inca aveam dreptate, t and am inceput expunerea desfasurarei vietei
de partid In Romania cu bagar de seama asupra celor doua clase principale ale poporatiei romanesti: boierii si taranii.- Mai trebue sa observam cap chiar dela luteput, partidul liberal-egalitar apuca dota directiuni deosebite : una indreptata asupra egalizarei politice si reprezentatg. la origina ei prin ciocoii din Moldova; alta cu reprezentanti sporadici din ambele tari, care tinde la imbunatatiri sociale, 4i anume avand In vedere, clasa tea mare a taranului roman. Ateste doua directiuni sevor Incrucisà, adeseori ; uneori se vor intalea una in -da-
una celeilalte; dar In total se poate zice, cä va triumfà directia politica, iar nu imbunatatirile sociale, privitoare la tarani. Aceste vor apareh din cand In cand, devenind curentul tot rnai puternic, cu cat vremurile vor Inaintà. Nu ramane mai putin adevarat, cg. In primele lui luteputuri acest curent, spre imbunatatirea taranului, va fi comwww.dacoromanica.ro
1 24
ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE
batut de partidul conservator; iar partidul liberal, va Infatisà in tot cursul desvoltarei istorice lupta intre cele doua sub-cureate ale tendintei egalitare: acel politic si acel social.
Daca a se sprijini buna stare a taranului. va sa zica a face socialismu sau cu un termen nbu, poporanismu. atunci reprezentantii acestor doua partide, pot privi inapoi cu aproape un secol la Indrumatorii acestui cuTent: Vasile Malinescu si Constantin Radovici din Golesti.
Dar sa ne Intoarcem la schitarea vietei partidelor politice din Muntenia, care In deosebire de acea din Moldova, desfasurata In jurul unor idei, se invârte numai In preajma unor competiri personale. Aceste pat a readuce In aceasta tara jocul cel vechiu al partidelor candidatilor la domnie, i privim deci cu o deosebita multamire, In sAnul framântarilor seci i sarbede ale luptelor -politice fara rost si fara Insemnatate, la cele cateva idei luminoase scaparate din mintca ufior barbati ca Constantin Golescu.
Opozitia contra domnului.. La izbucnirea revolutiei grecesti, Imbinata cu aceea condusa. de VladimiTescu, mai multe familii de boieri munteni fug- peste munti In Transilvania, precurm acei din Moldova cautasera scapare In Bucovina si Basarabia. Boierii din Bucu-
Testi ce se destarasera erau dintre acei ce nu se Intelesesera cu capul miscarei tardnesti. De aceea si spun ei, In un act tle multamire al lor catre Poarta, ca fug,isera de frica faranilor hop', ce navalisera cu mari vrajrnwii rautati asupra Virei ca niste fiare salbatice i byen inate» 5.
Acesti boieri erau Romania, dovada cea mai buna, ca Aricescu. lstoria Revoluliel din 1821, 11. p. 168. Inteun doc. sunt subsemnate 23 de nume Mitropolital Vornicii: Gr. Bateanu, S. Samurcas, 6rig. Filipescu, N. Vacgrescu, M. Cornescu,
N. Ghica; Log:14M A. Filipescu, D. Hrisoscoleu, Man. Bileanu; Hatmanal N. Sutu; Agii: N. Filipescu, C. Cornescu, Al, Villara, Man. Florescu ; E. Filtpescu, 1. Filipescu, C. Vladoianu (acestia tott din Brasov). Episc. Hamm-
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL I CEL CONSERV.A.TOR IN MUNTENIA 125
revolutia lui Tudor fusese Indreptatd si In contra lor iar nu numai Impotriva Grecilor, de oare ce ei o hulesc atat de 1- 11; i numai boierii acei cu care Tuddr seputuse Intelege de mai Inainte ramdsesera In tard apoi Indréptaserd. miscarea Vladimirescului In sensul lor, adica pe tarâmul anti-grecesccum am vazueo mai sus_ Mai multi din acesti boieri se reIntorc In tard dupa chemarea facutà lor de Cdimacanul Const. Negri, si mai ales se Intorc Ghiculestii i cu Villara, dupa asezarea lui Grigore Ghica In domnie 7.
Pentru ce InsI nu s'au Intors toti? Nu mai puteà fi teama de revolutie, de oare ce fusese cu desgvarsire stinsa_
Apoi ei nu aveau nici motivul acelora din boieri ce nu voeau sd reintre In Moldova, de oarece In Muntenia nu se-
aflà un partid de ciocoi care sä fi tins, cu ajutorul Domnului, la surparea vechilor pronomii ale boierilor fruntasi. Boierii ce nu voira sa se Intoarne In Muntenia fuseserti ademeniti de consulul rusesc Pini ce fugise i eL
In Transilvania, ca sa nu reintre In tard, tot pentru ca Rusia sa poata apAsà mai cu putere asupra Portei care, dupa stingerea revolutiei, urma Inainte a ocupà militareste Tarile Române Si care, In nutnirea domnilor pamân-
teni, loan Sandu Sturza i Grigore Ghica, nu se consultase cu Rusia, ci Ii numise din propriul ei Imbold 8_ cului, Vornicul Al. Ghica, Postelnicul, Arghiropol, Clucerii V1Adoianu i Otetelesanu (acestia din SAbiu). Vezi scrisoarea boierilor din Brasov catre boierii jarA in Aricescu, Lc., p. 183. Mai eran insi i Episc. Argesului Harlon, ConstGolescu (scriitorul) si Alex. RacovitA. Vezi multimirea lul Nesselrode c. acesti bojen i condoleanja lor la moartea Imp. Alexandru 29 lulie 1826, Hurm., Doc.,. X, p. 599. Pe lingi acesti boierl mari, erau i un numAr j'n destul de insemnat de boieri din a 11-a i a Ill-a clasA, cum spune un raport consular francez citat de D Pompiliu Eliade in Histoire de resprit pubblic en Rountante P. 128nota 3. Vezi scrisoarea Consulului Kreuchely cAtre Miltitz din 6 Noemvrie 1822' Hurm., Documente, X, p. 182: le retour de la majeure partie des boyards avec leurs families feront reparaitre l'anclen faste".
Kreuchely c. Miltitz 6 Noemv. 1822, Hurm , Doc. X, p. 185: Les boyards qui séjournent encore I Kronstadt et I Hermannstadt, ont dejk fait
entendre qu'ils ne reviendront qu' apres la fin du congrès (de Vérone 1822), et l'on suppose qu'ils sont incites ou du moins fortifies dune leur désobéissance aux invitations réiterées du prince, par M. de Pini qui se trouve avec eux". Comp. pentru o altA destArare, acea din 1802. Luc de Kirico c. Mitropolitub
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
1 26
De aceea qi boierii spun, In tanguirea lor catre Imparatul
Rusiei prin care ei cer un ajutor de 500.000 de ruble, ei, nu pot coopera la spoliarea i la ruina deplina a -unel tan. atat de nenorocite, primind functii de la un guvern uzurpator 9. Dar boierii merg mai departe In supunerea lor catre Rusia. Prin o alta scrisoare a lor ,catre Imparatul, ei nu cer mai putin deck contopirea -desdvarita a Munteniei In Imparatia Ruseasca i luarea -ei sub stapanirea dulcelui i puternicului vostru schiptru, Indurandu-se a ne Intovarasi cu celelalte natii i tan pe .care le fericiti> ". Cu alte cuvinte boierii reInnoiau, aproape
-din cuvant In cuvant, cererile pe care tot boerimea mun-teana le facuse cu vro 50 de ani mai Innainte Imparatesei Ecaterina a H-a11. Si cu toate acestea boierii ar fi trebuit -sä se gandeasca, ca stapanirea ruseasca aducand prefa-cerea a§ezamintelor tarei, ei ar trebui sa plarda §i pers-
pectiva posturilor ce le ocupau In tara sj. putinta de a jeful poporul de jos, cum observa prea bine un raport consulului prusian din Bucure§ti 12. Nu e vorba bojerK
aceasta oferta atk de favorabila Rusiei,
speradd ca ademenita de ea, Tarul va Incuviinth ajutoru-
de 500.000 de ruble pe care'l cerusera prin jaiba lor anterioarl Nu tìm daca Imparatul le va fi dat ceva; dar boierii, pentru clai mai mare greutate, raspandisera vestea ca primisera un ajutor de i80.000 de ruble'3. Tprei RomPuesti 26 lithe 1802, Hurm., Doc.. supl. I, 4, p. 299: Son Excellence M. de Tamara (ambas. rusesc) croit que MM. les Boyards et votre Eminence en prolongeant votre séjour à Kronstadt, pourrait (sic) faciliter et l'ai4:ler dans la réussite des négociations entamées avec la Porte en faveur de la Valachie".
Petitia din 31 Mai 1822, Aricescu I. c., p. 182, Hugo c. Montmorency 10 Febr. 1823 sputte: Les boyards réfugiés à Kronstadt continuent d'écrire .1 leurs amis. qu'ls ne reviendront pas à Bukarest cette année, à moins que les Russes ne soient maitres du pays". Rap cons. franc Bibl. Acad. Petitia aceasta de a doua este flrA datà, probabil din ;nut 1822 sau din 1823. Hunn., Doc., X, p. 176. Vezi mea Istorie a Ronuinilor din Dacia Traiand, V, p.230. Kreuchely catre Miltitz 29 Martie 1823, Hurrn.. Doc., X. p. 219. Kr. c. M. 14 Dec. 1822, Ibidem, p. 200. StrAinii judeal cu drept cuvint -foarte aspru pe boierii munteni. Asit consulul francez Hugot acre lui Moustier in 9 Ian. 1823: II est impossible it un homme tant soit peu clairvoyant, de
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL I CEL CONSERVA1OR IN 'MUNTENIA 127
Se Intelege ca asemenea apropiere de Rusi care erau rau
vazutd de Turci si de Domnul lor, Domnitorul Ghica, trebueh sd indusmdneascd tot mai mutt pe pribegi ca ocarmuirea munteana, si de aceea gd.sim pe boierii din Transilvania uneltind chiar uciderea Domnitorului prin doi panduri din foastele bande ale tui Vladimirescu: Simion sis Ghitd Olteanu sau Cutui, pe care Domnul prinde osandeste la moarte, sing,ura executie ce s'a fd.cut In timpul domniei lui 14. Ceea ce Insa speriase pe boierii din Transilvania fusese faptul ca unlit dintre ei, Villara care ascultase de chernarea domnitorului, fusese arestat putin timp dupa intrarea lui 'in Bucuresti de oa-
menii pasei din Silistria In Intelegere cu Domnitorul, pentru e banuiala de Impartd.sire In miscarea eterista
Boierii rdmasi In tara si aceia te se Intorsesera din Transilvania alcdtuiau partidul ash zis turcesc, in deosebire de acel rusesc al boierilor destdrati. Partidul tur-test erh insa numit si al patriotilor i 'erà mai numeros decdt acel inclinat card Ru§i 16. Pricina de cdpetenie -care adusese asupra boierilor ramasi In tara epitetul laconverser quelques minutes avec les boyards, sans s'appercevoir que l'amour -clu pays et du bien public leur est totaleineut &ranger, Ils ne sont mils que par la plus vile cupidité et il n'existe pent-6We par une seule exception". R p. -cons. franceze Bib!. Acad. OsAnditii declaraseri inainte de a fi executati, ci fuseseri trimisi in Muntenia de boierii din Brasov. Kr. c. M. 1 Sept. 1826, Doc., X, p 371. 0 des-
criere pe larg a faptului lui Simion, vezi acelas din litlie 1826 Mid., p. 361. Vezi mai multe acte in Hurm., Doc., X, p. 223 si urm. (vezi i indiciele d-lui lorga) Apoi N. lorga Acte fi Frog. II, p. 701 si urm.; Gentz c. Ghica in Le comte de Prokesch Osten, Dépèches inédites du chevalier de"Gentz II, p. 209. Dosoteiu c. Mintziaky Martie 1823 in. Hurm., Doc., Supl. 1, 4, p 321. Kr. c. M. 12 Sept. 1827 liurm., Doc., X. p. 430: Les boyards attachés comme ils disent à la patrie, c'est a dire all parti ottoman et qui positivement
forment la plus grande majorité". (Comp p. 409: Parmi les boyards H y a trois partis politiques, savoir: La classe ottomane: par intérét general, la plus nombreuse; la classe russe: Pinter& du moment la guide; la classe autrichienne; par intrige seulement et la moins nombreusean Mai vezi i p. 434 si 444). Tot ash spune i Kflpfer citre un comite necunoscut It Mai 1825 (N. larga, Acte Frg. II, p. 714) : II est à remarquer que j'ai eu occasion de voir ici que la majorite nous esemble dans le fait tenir (sic) pour le gouvernement de Const tntinopole". Kr. c. M. 13 Febr. 1327. Hurna.,Doc , X. p. 411: Si eptelgttes -uns desertérent ce qu' on appelle le parti de la patrie, pour s'attacher .stu parti -russe, un plus grand nombre quitte ce parti pour se réunir au premier.
www.dacoromanica.ro
28
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
udator de patrioti, este de cautat In faptul aratat de un document, ca < pe cand cei din tara erau expusi la toate primejdiile, cei din Transilvania petreceau ", i Inteadevdr, cum vom vedeà mai la vale, ei se Indeletniceau cu lucran i intelectuale i nici petrecerile pro_priir zise
nu le erau strdine. Dar desi boierii din tara Impartdseau parerile lui Ghica
asupra puterei In care trebueà ca Muntenia sa'si caute razimul existentei, ei erau departe de a Incuviintà Domnului felul ocarmuirei lui i, inainte chiar ca pribegii sd se Tntoarcd, o vecinicd framântare Intre Domn si boieri vânzoleá tara. Boierii se tânguiau, la Poarta chiar, 'in contra purtarei obldduitorului care cautà prin masuri aspre si mai ales prin surg-un s.-i faca. sa reintre In supunere. Intre cei ce suferird mai mult aceastd osOndd erau boierii Nenciulescu, M. Filipescu i Cocorescu '8. Boierii din tara combateau mai ales nepotismul Domnitorului),
care umpla, toate slujbele cele mari cu ruderiile sale..
Asá un document ne spune ca el facuse pe fiul sau Constantin, Ban de Craiova, cu toate ca abia Ii infirase musteata; pe alt Constantin Ghica, fratele Domnului, rânduise Caimacam de Craiova; pe Gheorg-he Ghica,.
al doilea fiu al sau, Il numeste mare Postelnic; pe alt trate al lui, Mihalache, mare Vistiemic ; pe al treilea frate, Alecu Ghica, mare Logofat; pe Neculai Ghica, varul sau primar, 'il numeste Cdmatas, afara de multe rudenii si afini mai îndepartati rânduiti In deosebite slujbe grase
ale tarei '8. Apoi visteria erà mOncata de nenumdratele pensil date fiilor lui, eând erà nevoit sdoata pe cátva timp din slujbd, pentru a mai multamì pe boierii pred nerdbdátori, precum i la o multime de femei, mai mult sau mai putin nevoia.se dintre proteguitele curtei 2°. Kr. c. M. 14 Jan. 1823 Hurm., Doc., X, p. 205. Comp. Pompiliu Eliade Esprit pablic p. 130. Hugot c. Chateaubriand 26 Mai 1823 Rap, cons. fr. Bibl. Acad. Kr. c. M. 27 .Marfie 1827. Hurrn , Doc., X, p. 419. Acelas, 11 Novembre 1827. Ibidem, p. 432.
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 129
Boierii. nemultdmiti cu ocdrmuirea lui Ghica aveau necontemt cuvantul de patrie pe buze, probabil spre a indreptAti calificarea lor de patrioti. Aà intr'un rând CAnd domnul Ii probozeste despre a lor nerecunostinta pentru slujbele ce le Incredintase, sumetii boieri raspUnd:
Ne-ai dat slufbe, e drept; vrednici am fost oare de ele sau nu? In acest de pe urma caz, nu trebueà sa ni le dai.
In cel dintâi, aceasta mila nu tvebue sa ne impiedece de a gandì la binele patriei . Altà data Filip Len s raspunde cu Indarjire unui boier de casa domnului: Sunt patriot, Inainte de a fi prietenul domnului 2'. Cu toate aceste, documentele timpului ne lasa sa trevedem, ca nu numai patriotismul Impingeà pe boieri Impotriva domnului, ci mai mult teama de unele reforme
pe care dombul se aratase plecat a le aduce la indeplinire. Aà Ghica, Inteun rând, pentru a puteà mantinea uriasele biruri pe capul taranilor, se gândeste sa-i desrobeasca de daca, despagubindu-i pe socoteala boierilor, pentru sarcinele catre ocdrmuire. Dar anaforaua pe care domnul o preg-ateà de mai Thainte, pentru a surprinde mai uor subsemnaturile, fu iscalita numai de Mitropolit si de
Logofatul ampineanu, iar toti ceilalti boieri nu voira sa'si puna numele pe ea. Boierii Intimpinau la fagacluintele
Domnului, ca-i va despagubi prin slujbe, ca tnai Intai ei nu vrau sa atd.rne numai de voia stapdnirei, apoi ca a-
tatea slujbe câti boieri stint, nici nu se afla In ail 22. Domnul vàzand ca nu au putut face nimic cu daca, se gandeste a supune si pe boieri la darea vinaritului pe care toata. lumea o platek dar de care boierii scapasera pe timpul Fanariotilor 23 Domnul aved, neaparatà nevoie Kr. c. M. 13 si 23 lunie 1823. Aldan, p. 229 si 271. D. Pompiliu
Eliade, l'Infinence fronraise en Roumonie, p. 402, nota 6, crede ca cuvántul de patrie fu pentru intaias data intrebuintat de Tu or st anume in scrisoarea lui catre clucerul Ralet (Aricescu, 1st. Rev., 11. p. 47), Acest neologism nu francez ci grecesc, cad Grecii intrebuintau de mult cuvautul 7catr;.tx erà in bate manifestarile lor publice. El se intalneste gpoi in testamentul literar al Vacarescului i credem si mai inainte. Acelasi, 13 Sept. 1824. Aldan, p. 293. 23 Vezi a mea Istorie a Romandor, V, p. 650. 9
www.dacoromanica.ro
L30
ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE
de aceasta dare, pentru a plati datoria de 5.000.000 de lei ce apasa asupra vistieriei. Principele pregateste o anafora iscalita de mai multi boieri ai curtei. Ceilalti
Insa refuza iscalitura, cerand mai intai o rdfuiala, din care sa se dovedeasca pe ce s'a facut acea mare datorie, hotarase, ca < pana nu se va da socoteala In anul viitor
1.826, nu se poate cere nimic, cu anta mai mult, cd greutatile de fata au surpat foarte mult casete boierilor 24
SS. nu se creada, ca. In aceste Incercari ale Domnitorului, strdbateau idei de egalizarea claselor sociale. Numai cAt nevoia ascutita de a gas' bani Impinse pe Ghica
Inteun rand s'a cugete la despovorarea taranilor, iar In celelalte la Impovorarea si a boierilor cu sarcinile statului, si apoi aceste idei In forma obsteasca sub care ne sunt cunoscute astazi, nici mà".car prin mintea Moldo-
venilor care cu toate aceste se apropiasera mai mult de ele, nu'si facusera cale, cand numai boierii cei mici cerusera egalizarea Cu boierii cei mari, lar la o egalizare
In sarcini Cu poporul a Intregei boierimi nici se Ondiserd. In Muntenia insä nu gasim vre o propunere de schimbare a asezamintelor chiar, nici Macar In forma rudimentara ce o Intalnim In 'Moldova. De aceea, bun6. oara, In cererile de reforma pe care boierii din Brasov le fac catre consulul rusesc Pini, se prevad numai Imbunatatiri economice, si In privirea politica se cere restituirea domniilor parrantene, dar nici o vorba nu se face despre micsurarea privilegiilor boieresti, prin urinare de o miscare catre libertate i egalitate. i lucrul nu era decat prea firesc, Cat arel cereri plecau, nu ca ponturile din Moldova, dela boierimea cea mica, Indreptate contra celei mari, ci dela In-
susi boierii cei cu vaza care nu se puteau nici gandi la asemenea prefaceri ale lucrurilor 25 Kr. c. M. 13 Martie 1825. Doc.,X, p. 319-320. Vezi memoriul cel foarte lung si nedatat. tradus dirt greceste, si care fusese redactat de boierul cel mai invdtat a acelor timpuri, Banul Gr. Bancovanu, in Aricescu, 1st. Rev., 11, p. 187 208.
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 13
Cererile de reforma ale boierilor puteau avea tintd dupd cum sé vede lucrul din acea care tindea la restituirea domniilor pdmantene. Sociale insa si liberate
-nu erau însa Intru nimic. Tot in directie nationala se produc acuma niste idei. plecate deasemene din sinul boierimei, contta Evreitor intai si apdi, prin Intinderea cugetdrei. contra strainilor in deobstie. Aceste idei rasar cu prilejul procesului facut -unor Evrei care se zicea cd ar fi rdspins cu lovituri o turburare a sarbdtorei custilor lor. In acest proces slugerul
Costache rosteste urmatoarele pdreri, aproape cornice In straniul lor cuprins, privitoare la Evrei si la straini, ajar dacd Jidanii nu au fost acei ce au atacat, spune Costache inaintea judecdtorilor, inca ei trebueau set se
¡ase a fi batuti, caci nu au nici nn drept set se apere .contra _lluntenilor. Dacd nu le place sd se supue noua, n'au decal sa se ducd de uncle au venit. Nu avem ne-voie de ei, si Ii vom bate pentru a-i face sa se ducd.
Noi patriotii domnim acuma In tard i vom tì sa ne purtam astfel ca sd scdpam de toti strainii. Scd'pati de nu vom mai, avea nevoie de consuli care sunt numai niste spioni. Trebue ca noi singuri sa devenim stapanii imbinare tarei 26. Iatd, daca nu ne Inselam, cea a patriotismului la Romani cu respingerea strainitor In deobste si acea a Evreilor in deosebi. Aceasta rasping-ere a strainilor i deci si a Evreilor -care erau fiecare ein oesterichischer Untertan», din care Roinanii au scos apelativul cel nu prea binevoitor al Evreilor de TO rtani, isi aveà motivul de a fi, In proteguirea afard din cale a supusilor din partea consulilor tor. In documentele timpului Osim aratate, pentru Moldova, pricinile de ura contra strdinilor, care se pot .a.plich din cuvant In cuvant si la Muntenia. Domnul Moldovei Ioan Sandu Sturza se jalueste inteun rand Portei 26. K. c. M., 28 Oct. 1823, Hurm., Doc, X, p. 252.
www.dacoromanica.ro
1
ISTORLk PARTIDELOR POLITICE
32
contra strginilor, mai ales Evrei Ce au ndvdlit tot mai multi In tard dela rgzboiul din 1806 1812 Incoace. Ei fiind foarte proteguiti de consulii lor, fac toate nelegiuirile nepedepsiti. Acesti strdini au deschis pretutindeni prdvalii, au cumpdrat proprietgiti, gradini, vii, fiind
ingaduiti a o face de catre domnii Greci care aveau interes a sta bine cu consulii; mai luaserd Ina, In arenda, Cu preturi de ras, mosiile mdnastirilor; Imprumutasera cu amanet (ipoteca) pe pamanturi Cu dobanzi neauzite, du-le apoi, la neplata, amaneturile In proprietate, fara a pazI formele prevazute de legile tarei; ciddeau falimente frauduloase acoperite de consuli care aveau singuri ca-
derea de a se amesteca In asemenea treburi, saracind astfel pe nationali. Moldovenii vazand ce bine le merge supusilor, se fac si ei pe intrecutele supusi straini, scazand venitul tarei i putandu-se opune cu obraznicie la toate ordinele domnesti. Moldovenii cari trec in tarile vecine nu capata ni0 o dreptate, daca raman ca Nlotdoveni. Ei trebue i acolo sa se faca supusi, pentru a o capata; iar cand strainii vin In Moldova, ei pun -mana. pe toate, ca la èi acasa, i fac tot ce vor- si CUIT1 vor; ei traesc neatarnati, fiind totdeauna sig-uri de a fi protegaiiti de consulii lor 27. Evreii Msä care se inmultisera In Moldova In urma necontenitei or imigrari 1,n aceasta tara, incep a 'si revarsà preaplinul lor 'in Muntenia, si ei prind a se aseza. In orasele muntene si mai ales in Bucuresti. Aceasta sporire a numarului lor ajunp,-,e a destepta Ingriiirea °carmuirei muntene care Instiintaza pe consulul prusian,
nu va mai Invol asezarea de Evrei veniti din Moldova In Bucuresti 28.
Societäti literare i politice. Boierii destarati neavand cum ucide timpul In uratul surgunului, cautau sa-si Arzul Domnului Moldovei cAtre Poarti din 29 Februarie 1826. /Wm,
p. 340-342.
Marele spAtar Alex. Ghica C. Kreuchely, 17 Aug. 1827. lbidem , X, p. 427i denen aus lassy auswandernden luden auf keinen Fall zu erlauhen, sich hier in Bukarest einzumedele.
www.dacoromanica.ro
PAR ElDUL LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 133
clesfateze mintea Cu ceva lucari intelectuale. Nu se poate
spune c. traiul lor In Transilvania fu ash de nenorocit Ei se odihnir6, de intrigile politice din capitalg., largira conceptiile lor, alcdtuira societati literare si politice In vederea viitorului patriei lor, se puserd ei Insusi pe InvAtatura sau supraveghiarà Invatatura copiilor lor. Ei dusesera cu ei chiva scriitori, sau profesori francezi cari le fura de mare folos. Printre acestia, memoriile timpului dan numele profesorilor Vassan si Claude Coulin. Principele N., titu, unul din destarati, scrie In memoriile sale: Reluardm Invataturile noastre la Cronstadt, sub ciirectid profesorului nostru Seruius cu care citeam autoril Greci si a dascalului nostru de francefa Vassan care ne puneh sa facem alcatuiri mai lungi; dar ceea ce ne-a fost de mai mare folos, fu citirea si analiza ce o faceam Impreund a celor mai bune opere pe care ni le puteam ,procurà asupra materiilor dreptului, filpsofiei si economiei politice 29 Societatea din Brasov insa lucrh bine Inteles mai mult pe taramul politic decat pe acel cultural. Ea redacteaza si trimite o suma de memorii, de jalbe, de Intimpinari,
mai ales la curtea ruseasca, serse când In greceste de boierul Brancovanu, dad In frantuzeste de profesorul afte care au rAmas Infundate In arhi'Claude Coulin vele Petersburgului. Asupra partei din aceasta activitate
datorita lui Coulin, avem aratarea lui insusi, pe care bine Inteles cä preamarind-o spune, ca se poate zice, ca din Cronstadt au plecat mntâile idei a tot ce s'a f-tcut
In urrna bine pentru çarä. Pentru a fi convins despre aceasta, ajunge sa se arunce o cautatura pe tot ce este In Valachia (1844) si sa-1 asamaluim cu numeioasele scripte ce fura redactate In epoca de dupa revolutia. din
1821, printre care nu asi avel decht sa citez pe acela care cere ca tara sa fie ocarmuita de principi bastinasi pe calea alegerei. Se dada lui Claude Coulin o multa29. Pompiliu Eliade, Esprit puldic, p. 129 131. Comp. N. Sulu, Mémoires.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
134
mita insemnata pentru osteneala depusd de el la 1844,
anume o gratificare de woo de galbeni si o pensie egala cu a celor mai mari dregatori ai tarei 30. loan Heliade Radulescu ne mai spune ca i In Bucureti se injghebase o societate literard din initiativa boierului luminat de razele civilizatiei Apusului, Cbnstantin
Radovici din Golesti. Aeeastd societate se contopi ca acea din Brasov, dupd reinturnarea boierilor pribegi, urma Conventiei dela Akerman. Ea numdrà Intre membrii ei Insusi pe fratii Domnitorului: Mihalache, Alexandra
si Constantin Ghica, si din sinul ei Principele avù multamirea a numi comitetul de reforme ale starei tdrei, prevazut prin Conventia dela Akerman din 1826, comitet alcatuit din Banii Grigore Brancovanu, Grigore Baleanu, Alex. Filipeseu i vornicul stefan Balaceanu, avAnd ca secretan i pe Logofetii Alexandru Villara si loan COmpineanu 31.
Aceasta miscare intelectuala car,e intovAr4ise lucrarea
politica nu puteà ramOneà fara briurire oare cum lite-
rard asupra miscarei politice. De aceea se si ivird o multime de pamflete care aproape tot atat cte adânc turburard mintile celor contra cdror erau indreptate, pre-
cum nelinistise pamfletul din 1804 pe intreg divanul moldovenesc. Din documentele timpului aflam ca In 1822 umbla. prin Bucuresti o caricatura politica a careia
cliseu fusese sdpat la Lipsca, si care Tsi bateà joc de marile puteri, fatd cu nepasarea ion pentru sOng-ele varsat de Turci In innabusirea revolutiei p-,recesti 32.
Un alt pamflet este lepadat In curtea palatului, si In el principele este luat In rOs, fiinda s'ar lasO a fi conclus de un cpvrig-ar (vornicul Belu), un crasmar (Filip Len s ce se tt4g-ea, din negutitorul francez Linchou), un Tigan (Tresnea) si un ciocoi (cdminarul Kiriak) 33. Eliade, Ibidem, p. 134. dupi acte needite din arldva d-lui loan I. C. BrAtianu.
Heliade. Echilibrial Mire antiteze, p. 77. C Imp. a mea Islorie a Ronulnilor
din Dacia Traiand, VI, p. 45. Kr. c. M., 14 Dec. 1822. Hurm., Doc., X, p. 197. Acela0, 28 Noembre 1823. Ibidem, p. 254.
www.dacoromanica.ro
PARTIDIJI. LIBERAL SI CEL CONSERVATOR IN 31UNTENIA,, 135
Al treilea pamflet e Indestul de nostim: El Inchipue pe un curier strain In calatoria lui prin Muntenia. Ajunge la o pasta i cere cai. Nu am, rdspunde pristavul postei. Unde sunt Intreaba curierul? Au plecat toti cu tatarii Voevodului purtatori de corespondenta politica. Trebue numai decat sd-mi dai cai, caci i eu duo tot scrisori politice. Dar nu am; Iti voi da Irisa iepe. Care iepe? Pristavul postei Ii enumara cateva, si anume pe Profira Ghica sora si Sultana Zevcaridi nascuta Ghica nepoata Domnului. Vor merge bine Intreaba curierul ? Sub surug-,iul care_ le este drag- merg- foarte bine
Cine-i
surugiul acela? Pristavut rdspunde d. de Liehmann (secretarul consulului austriac din Bucuresti) si asa mai departe la fie te postd alte dame si domnisoare aratate ca iepe i alti curtezani ai lor ca surugii 34.
Acest pamflet de si are aerul de a fi mai mult o batira sociald, aveà si o tendinta politicd, acea de a lovi In
boierii curtei partizani ai domnului, care numai ei s'unt tintiti IntrAnsul, prin femeile lar. In sarsit mai aducem un al 4-le pamflet care, prin cuprinsul lui, este mult mai serioz decat cele enumerate pânä aici. El provine de la boierii din Brasov care'l triinesesera unor maici, chip ca scrisoare de recomandatie catre Domn si catre mai multi boieri ce 11 Ineonjurau. Fiecare boier este atacat In chip deosebit Asa lui Filip Len s i se spune, cd el este cel IntAi urzitor al nenorocirilor pe care Gr. Ghica le Imprastie asuprapatriei /or ea, el va fi cel intdi spanzurat > lui Mihail Filipescu Ii spunek ca atunci când eral surgunit erai respectat, caci lumea vede& in tine pe martirul patriotismului ; dar cAnd, la Intoarcere, ai primit boieria de Vomit al politiei, nu mai putem vedea In tine decat pe omul slab, sovaitor fatd ca datoriile catre patrie, partizanul curtei apasa' toare si a unui Domn care departe de a se g-andì sa tamddueascd ranele adânci ale revolutiei, nu s'a ard34. Acela0 14 Dec. 1823, lbidem, p. 256.
www.dacoromanica.ro
116
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
tat decht ca o adevdratd lipitoare, ca un lup nesatios care fara a privi la mizeria publicd i fara mila pentru nenorocita lui patrie, roade carnea ei panä la case acdrora maduvd vrea sa o sugd . Pe Baldceanu 11 sine rau ca qdupa ce s'a ardtat patriot in partidul opoz,itiei, el acuma s'a alipit de Principe pentru a obtineh Banatul Craiovei si a se ridich cu ochii cdtre domnie> Pamfletul sfatueste .
la sfarsit pe toti boierii ca sd'si pund familiile la ada-
post, pentru a nu le expune de a cadeh sub cutitul rdzbunator In momentul izbucnirei. < Nu rriai sunt Arnauti
care nu se gAndesc cleat la pradaciuni; nu mai este slugerul Teodor cu pandurii lui care ei singuri nu stiau ce vroeau; este Muntenia In desnadejde care yorbeste,
gata de a muri mai curand prin arme, cleat prin mizerie, sporita In fiecare zi prin ldcomia unui tiran a satelitilor sdiL Nu avem nici pistoale nici iatagane; dar
avem ciomeg-e si suntem mai multi de l000 leg-ati prin jurdmihnt, pentru a mântui patria de apasatorii ei, si child ne vom Infatish, gramada poporului se va impreunh Cu noi, pentru a scaph oddtd de acesti vulturi cruzi care Ii spinteca maruntaele ! 35 Aceasta amenintare pornita de la boierii nernultamiti contra Domnului, se margineh Tasa numai la mijloace de Tngrozire brutala, ca macelul i omorul, fdrd ca aceasta
ameniptare sa fie pusa ca o sanctiune a unor reforme inchegate in idei. Lipseste din pamfletul acesta tocmai elementul esential care sd faca din el un act politic ; lipsesc cererile de Indreptare Intrupate in asezaminte, cum erà pamfletul din 1804 din Moldova care ameninth pe boieri cu chipul reisvratirei frantoze?ti, daca nu se va procedic la reformele care se vad mai tarziat formulate 'in prc-
iectul de constitutie din 1822. 0 alta manifestare foarte Insemnata pe terenul regenerdrei nationale, dar iarasi muta pe acel al revendicdrilor liberale si egalitare, o .aflam in o cerere de re 35. Acela§i 2
Februarie 1826 Midem, p. 340.
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL LIBERAL §I CEL CONSERVATOR IN MUNTENIA 137
forme foarte Inaintate, a cdreia copie s'a regasit In Mrtiile Vacdrestilor. Ea este scrisd romaneste Intr'un stil modernizat cu. multe neolog-isme, ca plenipotentiari, pro-
vintie, tactica, flotilä, constitutie. Prin acest act se cere unirea tarilor romane Intr'un singur stat; Introducerea unei, dinastii ereditare
strdine si anume din Germania de sus, adecd nu din Austria. Neatarnarea statului nou alcatuit, de Turcia careia sa i se plateasca odatä pentru totdeauna o suma, ca rascu-mparare a tributului. Principele sa primeasca re-
ligia tarei i sa Incredinteze prin juramant ark el cat si mostenitorii lui, ca vor cunoaste de acum de patrie aceste provincii; ca se vor numi Romani si nu se vor mai stramutá din aceste locuri; ca limba statului va fi cea romaneasca; cd el Printul ya trebui sa pazeasca neclintit neatarnarea statului, a constitutiei si a bisericei ". Acest act atat de Insemnat pentru desvoltarea ideei nationale, nu contine absolut nimic privitor la libertate sau
la realizarea ideei eg-alitare. El porneà tot dela boierii munteniprobabil de la cei din Brasovsi deci trebueà sa ramana si el marginit numai in cercul revendicdrilor nationale.
Prin urmare se poate spune, ca de si se semAnasera multe idei liberale si egalitare si In mintea Muntenilor; de si erau intre e? chiar bdrbati din popor luminati cu razele civilizatiei. Apusului, un partid liberal si egalitar ca acel ale carui rudimente le-am aflat In Moldova lipsete pana_ la 1828 In Muntenia. Ideile acele ramdsesera rtzlete; nu se inchegasera Incd In totalizaiea unor interese de clasa care sing-ure dau nastere unui partid politic. 36. Publicat intai de V. A. jireche. in 7 iarul po itic Drapelul No 3, 1897, si apoi reprodus de D. N. Iorga in vol. X. Doc., Harm., p. 647. Actul trebue si fie anterior anului 1829, de oare se cere desftintarea cetatilor turcesb, Giurgiu si Turnu i libertatea comertului cate ambele puncte bind botarate de tratatttl de Adrianopole, nu ar fi putut apareit in act, daca el ar fi poster or lui 1829 datit acelui tratat. In 9 lulie 1830 cetAtile Oita& si Brat': eratt,desflintate in puterea tratatului de Adrianopole. Kredcliely C. Catrzille de
Royer 9 lulte 1830. Ibidem, p. 451.
www.dacoromanica.ro
138
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Daca legam In gând cele spuse panà aici, g-Asim cä seria faptelor care dat nastere partidului national urmeazd drumul mai departe si se meni,ine, In tot cursul desfasurarei ImprejurXrilor de la 1821 pana la 1828 ; lar ca din acel curent se désfac alte brate, prin cresterea bogatiei apelor sale. Mai intAi el se desparteste in doua mari ramuri: partidul Conservator si ac-el al ideilor noue, ambele tot nationale, care despartire se manifesta intai in Moldova, pe cand In Muntenia, se aratA numai incoltirile zetnislitoare ale a.cestor doua ramuri, fara a lor desdvarsità. infiripare.
Dar in curand curentul national mai dä nastere altor indrumari politice. Mai intai acelei poporaniste care se intereseaza de soarta taranilor, si care fusese desteptata de
rascoalele tarAnesti si de miscarea lui Vladimirescu ca protestan, iar de ideile lui Malinescu i Golescu ca mijloace de indreptare. Tot pe atunci vedem ivindu-se i alte doua tendinti ce par ing-,emanate dPla a lor obarsie chiar, acea a unirei Mrilor romdne inteun singur stat i aceea a introducerei unei dinastii straine In locul domniilor bastinase. Tot qsa iea fiinta i miscarea contra strAinilor In deobste si In deosebi contra Evreilor, and nastere xenofobiei si antisemitismului.
Asupra mersului acestor deosebite indrumari, observA.m, ca curentul care duceà pe undele sale particlul national este and mai puternic si mai sivoios, ctind este nevoit linisteasca cursul sau pe calla mai putin plecata a patului sAu. Chiar atunci insA când el pare a renegA originele, nascute din reactiunea contra st4pânir4or straine, si când vedem pe Romani pleandu-se catre Rusi sau catre Turci, el tot nu dispare cu totul, dar e nevoit sä. alunece ca-va timp pe sub pdmânt, Thriä cAnd vremuri mai fericite îi vor invol sA iasä iarasi la lumina
caci de si partidul national se Imparte in partid rusesc si turcesc, ha chiar In o subimpartire a lor ca partid austriac, el tot nu paraseste ideea intarirei neawww.dacoromanica.ro
P..eiRTDUL LIBERAL t CEL CONSERVATOR IN IILINTENIA 139
prin desvoltarea mintei i cultivarea invataturilor, cum am vazut cg se IntAmpla lucrul cu boierii rusofili din Brasov si cu partidul ruSofil si conservator din Moldova.
Dach" insa curentul national este un riu ce curge sub ochii nostril In acest rdstimp, si daca despartirea lui cele dou6. brate marl ale Conservatorilor i Liberalilor se arata de pe acum cà. indrumn.ndu'si pe fata pàmântultii
subcurentele lui, acel catre unire sau principele strain precum si poporanismul i antisemitismul se manifesta numai ca niste inceputuri, ca niste g-árle mici ce se vor preface mai tárziu In brate mai puternice care vor amenintá adesea ori sa intruneasca, In matcile lor, toatcapele matcei de capetenie. In ori ce caz este destul de interesant de constatat ca din seria cea mare nationala care fuseSe transmis. de veacurile trecute, inceputul veacului al XIX-lea aratg.
inramurirea ei in seriile de fapte ce se altoesc pe bogatul e trunchiu: acea ce va conduce la unirea principatelor romane si la introducerea principelui strain, preaim si acele ale problemelor Inca nedeslegate: chestia taraneasca si acea evreeascá. irul expunerei ne va arlatá insa cum se vor desface Inca si alte curente din bog-atul sin al vietei románesti.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
PARTIDELE iN VRENIILE REGULAMENTULUI ORGANIC (1828-1834).
Conventia dela Akerman.Regularnentul Org-anic a fost pregatit de Conventia dela Akerman, din 1826. Prin acesta Convetie, se destindeau relatiile dintre Rusi si Turci ce fusesera ata de tare Incordate, In urma, macelului capiteniilor bisericei grecPsti din Constantinopole,
compromise In miscarea Eteriei, unit cp mentinerea ocupdrei armate a Tdrilor Romane dupd innabusirea revolutiei grecesti, si cu numirea noilor Domnitori In ele, fara consultarea si consimtimantuI Rusiei. Aceastd Conventie Incheiata in 7 Octombre 1826, continea in privinta Principatelor Romane, urmatorul act -aditional: Gospodarii se aleg din tre bajera ba, tinqi cei mai bdtrani si mai destoinici, de catre divan, eu consimtimantul Inaltei Porti. Daca s'ar Intampla ca Poarta sa nu poatd Thcuviinta pe ce! ales, -si motivele ar fi gasite temeiniee de ambele curtí, atunci se va permite boierilor a pro-
pune alta persoana. Durata domniei va fi de 7 ani, si principii nu pot fi destituiti decat pentru crime, desprt eare Sublima Marta, va informa, pe ministrul Rusiei, i dind, dupet cereetarea facutd de o parte i de alta, gospodarea va fi gasit vino vat, va pide& fi destituit. Daca Domnul ar vol sa demisioneze inarnte de termen, el va putea s'o faca numai cu consimtimftntul ambelor curti. Gospodarii vor baga in seanta reprezentrtrile ministvului www.dacoromanica.ro
PART1DELE IN VREMILE REGULAMENTIJUJI ORGANIC i41
AL S. Impetratului tuturor _Rusiilor, i acele ale consu-
lilor, Acute dupd ordinele sale, asupra mantinerei Principatelor. Ele vor fi scutite de tribut pe
timp de 2 ani i dupa acea tributul se va ceré dupa hatiseriful din 1802. Guspodarii sunt datori a face, ccit
mai curtind, un regulament pentru a indrepa starea Principatelor". Prin aceasta Conventie, Rusia faceh un mare pas In sta.piinirea Tarilor Romane; caci dispozitia mai Inuit voluntara din hatiseriful dat de Poarta In 18o2 cand cu multamita ei catre Rusi, Ventru ajutorul ce i'l oferise contra atacului Eg-iptului din partea generalului Bonaparte prin care dispozitie Turcii se Indatoreau a nu sohimbh pe gospodarii Principatelor dealt la 7 ani, de-
venea acum Indatoritoare; apoi Rusia Isi mai pastrà Inca consimtimhntul atht la alegerea domnitorului cht si la Indepartarea lui, pentru motive de nemultamire. Rusia devenia deci arbitrul Intre Domn si suzeran, tmpärçeà deci suzetanitatea asupra Tarilor Romane de fapt cu Turcia; ba prin Inriurirea ei tot mai covarsitoare la Constantinopole, ajungeh a fi ea adevaratul su zeran, lasand Turciei numai umbra di-epturilor sale. In sfarsit, voind Rusia sa'si asigure si o Inriurire directa In Principate asupra purtarei Domnilor, ea dobandeste acel clrept al agentilor ei de a face observatii, care drept, pus In aplicare de Rusia deprinsa a fi ascultata fara improtivire, deveni In curand mijlocul cel rnai nimerit pentru a face sa triumfe totdeauna In Principate interesul moscovit 2.
Un document al timpului ne spune: Demersurile consulului rusesc tind catre aceiasi tinta politica, adeca de a vredomni. aceste doua Principate Inteun chip desavarsit, si a nu lash Portei cleat un titlu zadarnic, sterConventia publicatA intliasi &tit de Ch. de Martens et Ferd. de Cussy, Recited main& el pratrque des trail& de paix, Leipzig, III, p. 33, reprodusa si in D. A. Sturdza, D. C. Sturdza si Ghenadie Petrescu Acte fi Documente privitoare la Rena,Fterea flonitiniel, 1, p. 317.
A. D. Xenopol, istoria Romtbillor &a Dacia Tratanti, VI, p. 61.
www.dacoromanica.ro
142
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
gaud pana si umbra legaturilor dintre clânsa si acei boieri cari ii ramasesera credinciosi pana acuma» 3. Iar despre consulul rus Mintiaki, un raport al constilului prusian care ambasadorul sau din Constantinopole ne spune, cd «el conduce pe Principe in toate partile ocarmuirei lui, a$a ca absolut nimic nu se face fara Invoirea consulului general al Rusiei 4. Era firesc lucru, ca lata cu asemenea covarsitoare propasire a stapanirei rusesti asupra Tarilor Romane, partidul rusesc dintre boieri sa sporeasca. De aceia ne
si spune alt raport al aceluias consul, cd «Rusia este astazi marea osie In jurul careia se Invart boierii. . i acei care se tineau mai innainte de partidul patriot, adeca de cel otornan, si care fara tagada alcatuiau marea ma-
joritate, urmeaza acuma puternicurui sivoiu 5. Dar aaceasta plecare a boierilor pentru Rusi era numai ne-voita de Imprejurari ; caci ei avusera prilejul de a se incredinta despre puterea Rnsiei In Constantinopole. Anume boierii neinultamiti cu domnia lui Ghica, voind
a se jalui Portei printeun memoriu, agentii Rusi din Muntenia, Katkow si Domando, cdutard sadetermine pe boieri a trimite acel memoriu prin mana lor. Boierii MA neascultand de indemn, 11 trimisera dela sine. Reprezentantii Rusiei din Principate staruesc atunci la ambasadorul rusesc din Constantinopole, Ribeaupierre,
ca sa faca ca memoriul sa fie respins de Poarta, cerere care convenea Cu atat mai -mult lui Ribeaupierre, cu cat el se pusese bine cu Domnitorul Ghiea, la trecerea lui prin Bucuresti, si voeà sa urmeze mai )cleparte a-i fi folositor. Consulul Katkow nu lipseste Insa a arata boierilor, ca ei ni pot sperà nimic dela Poarta; ca Rusia este singura lor proteguitoare; cä ea singura s'ar,ocupa de soarta si de privileg-iile lor si In deobste de fericirea Principatului 6 Kreuchely catre Miltitz, 28 Febr. 1827, k Hurrn , Documente, X, p 410. Acelasi catre acelasi. 27 Febr, 1828. lbidem, p. 441. Acelasi c. ace14, 12 Sept. 1827. Ibidem, p. 430. Acelaai catre acelagi, sfir§itul lui Martie 1827, IbIdem, p. 415. Cotnpari
28 Febr. 1827, p. 411-412 0 14 Martie 1827, p. 415.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE IN VREMILE REGULAMENTULUI ORGANIC 143
boierii trebueau sd plece capul, des' erau Sucredintati, cd Rusia nu-i proteguea decât spre a-,i -stdpáni; .5 i
ca ea nu le garana privilegiile deck spre a-i despoeà la cel dintaiu prilej. Dar ce puteau face ei in imprejurdrile in care se aflau ? Pdrasiti de Poartd, expusi la capriciul unui principe supus ordinilor consulului rusesc,
trebueau sd se alipeascd de Rusia, spre a scapà macar pentru moment ceeace mai puteà fi scápat. Cu toate aceste plecdri ale boierilor catre Rusi, acestia
sunt ardta0 de documentele timpului ca de loe mai iubiti decat Turcii, cu toate complimentele si semnele de supunere ce li se faceau 7.; lar alt raport al lui Kreuchely dela care imprumutdm aceste interesante stiri, ne spune, cd lumea se temeà de venirea Rusilor. Zic se tema( caci cu toate plecdrile selelor, inriurirea Nordului este urâta si ura p-este in fiece zi in loe de a scadeA 8.
Unii din boieri mergeau atat de departe in respingerea Rusilor, inca spuneau, cd ar refuzà chiar tronul in conditiile de atar-liare de curtea ruseastä, In care se aflà. atunci Muntenia. Kreuchely vorbind inteo zi cu Banul Balaceanu si spunandu-i, ca la o nouä alegere, el ar aveà sortii de a fi Principe: Vereasca-ma D-zeu ii raspunse boierul muntean, cdci ce cinste mai este oare
de a fi Principe, cánd un Domando vine la curte sa ocdrasca pe gospodar si sa-i porunceasca 9 ? Dar aceastd indepartare de Rusi se margina la clasa boiereasca. Poporul dirnpotriva erà plecat mai mult cdtre
ei deca catre Turci. De aceea ni se spune, ca atunci când s'a aflat despre apropierea avangardei rusesti, spi-
ritele se mai linistisera putin ; dar In spre sara Rusii nesosind, teama cresca si fuga spori 1°. Boierii se temeau mai mult de Rusi, caci li jig-niau In exploatarea pozitiei lor; poporul mai mult de Turci, pentru relde ce le suferise dela ei. Acelasi c. acelasi, 26 Noemvrie 1827, Ibidetn, p. 434. Acelasi catre von Kanitz, noul ambasador prusian la Poarta, 28 Martie 1828. Ibidenz, p. 442.
Acelasi c. Miltitz, 14 Martie 1827. Ibidenz, p 415. Acelasi C. acelasi, 1 August 1828, Ibidem, p. 446.
www.dacoromanica.ro
.
ISTORIA PARTIDELOR POLI1ICE
144
Nu e vorba cä nici Rusii nu se purtasera mai bine; dar jafurile lor din i8o6-1812 fusesera uitate, fiind, intunatate de jafurile mai proaspete ale bandelor turcesti din
1821. In curand insa Rusii erau sa
prospateze iar4i p,-rozaviile ce intovaraseau ocupatiile
farilor Románe de catre ei, si asà erà sa se reintregeasca iarasi pe deplin, in toate straturile poporului, indepartarea de Rusi, care pareà un moment mitsurata, prin pozitia cea precumpenitoare cftstigata de ei In urma Conventiei dela Akerman.
Acrasta Conventie mai impingeà boierimea in spre Rusi, cu toata putina lor tragere de inima catre dinsii, prin alta Imprejurare. Domnitorii Sturza i Ghica fusesera alesi dintre boierii locali, fara a fi luat parte si Rusia la a lor instituire, contra tractatelor; apoi unul altul isi atrasesera asupra-le prin purtarea lor, o extrema nemultumire din partea Rusilor In sfarsit Corn entia mai prevedet, ca domnii sa nu mai fie numiti ci In cat erá invederat, ca Sturza si Ghica trebueau sau ScL
fie scosi, sau sa fie alesi din nou. Ghica isi i asternuse destul de bine lucrurile, intrând In cele mai bune relatii cu Ribeaupierre. De acea si gasim pe ambasadorul rusesc scriind lui Ghica In 1827, aproape de termenul de implinire a celor 7 ani de domnie:
Pun increderea mea in ravna dumitale de a'tiindeplinì ci credinta insarcinarile de cinste pe care Poarta ti le-a incredintat. Cu cAt mai mult se apropie timpul in care o schimbare a capului ad-ministratiei va puteà sa se Intample, cu atat mai mult fì vol sa'ti datorez recunostinta pentru necurmatele dumitale ingrijiri ". Pe tanga Ghica mai nazueau la domnie mai multi candidati, fiecare cu partida lui. Aà erau Cámpineanu, Iordache Filipescu si Brâncovanu 13. Rescriptul imptrial atre generalul Wittgenstein din 1828. Hurm., Doe suplement, 1, 4, p. 333.
Reprodus de Felix Colson, pautds, Paris, 1830, p. 43.
De l'état prised et de ravenir des Princi-
Kreuchely c. Miltitz, 26 Noemv. 1826 Hurm., Doc:-, X, p, 385.
www.dacoromanica.ro
gARTIDELE IN VREMILE REGULA-MENTIR-Uf ORGANIC 145
In Moldova Ion Sandu Sturza nu voea el singur sa reiee domnia; dar puneà Inainte pe fiul sau Neculai Sturza. Se mai aratasera amatori de domnie: Neculai Rosetti Rosnovanul, hatmatul Sandu Sturza, varul domnitorului i vistiernicul Constantio Cantacuzino Pascanu". Mai era Insa un candidat, si cel mal serioz din toti, Mihail Sturza, un sincer prieten al Rusilor pe care'l g,-asim Inca din 1825 stdruind la Ribeaupierre, ca «alegerea de domn In IN/Ioldova sd se facá dupd vechiul obiceiu )15, adecá numai de catre boierii cei mari, crezand, ca prin aceasta si-ar asigurà sorti de izbAnda. Aceasta ivire a atator candidati la domnie Impinge pe Kreuchely la urmatoarele cugetdri: Alegerea g,ospodarului va fi Intr'a-
devar o inare nenorocire pentru tara, prin intrigile launtrice si din afara care fara gres vor trebui sa se petreacd> 16.
Conventia dela Akerman desteptase deci In boieri, parte o plecare catre Rusi, parte o Indepdrtare de ei. Regulamentul Organic va ascuti mult aceste doua tendinti, le va pune fata In fata, si va inaug-urà lupta Intre ele, readucand iarási pe tapet vecheà neincredere a Tarilor Romdne In Rusi, neIncredere ce alcdtuia una din vitele radacinei partidului ilational.
Razboiul din 1828 Oral Regulamentul Organic. foarte putin timp. Inceput In August 1828, el se sarsl In Septembrie 1829, prin pacea de la Adrianopole; dar In acest scurt rastimp, Tarile Romane fura bântuite de cele mai mari greutáti. Necazurile poporului, sporite Inca
printr'o ciuma altoita pe o foamete cumplita si pe o boala de vite, ajunsera la un grad ne mai pomenit Suferintele zice St. Marc Girardin, sunt mai presus de ori ce descriere. Niciodata nu 'a vazut o mai Inspaimantatoate nimicire de fiinti, vietuitoare 17. Acelasi c. acelasi, 14 lan. 1827 lbidem, p. 397. Mihail Sturza c. Ribeaupierre 1825, Hurm., Doc., supl., 1, 4, p. 97. Kreuchely c. Miltitz, 26 Oct. 1826, Ibidem, p. 379. $ouvenirs de voyage, I, p. 225.
www.dacoromanica.ro
J 46
ISTORLA. PARTIDELOR POLITICE
Barbati i femei sunt pusi la cara, avand drept conducatori niste Cazaci cari nu crutd nici biciul, nici vat-ful ldncei lor. Peste 30.000 de Romani fura luati dela. lucrarea campului pentru a sluji ca vite de tras. Cei mai fericiti fugeau In munti, unde nu aveau alta hrana decat scoarta copacilor. Mitropolitul Valahiei, Grigorie, fu surgunit in Basarabia, pentru ca ceruse mila navalitorilor. E drept ca el se opusese, ca clerul sa fie zmuls dela altare, pentru a merge sa care munitiile de razboiu. Generalul Joltuhin, om salbatec i nemilos, raspundeA la aratarile ce i se faceau: < Nu-mi pasa a !ti cine fac slujbele, oamenii sau dobitoacele; numai cat ordinile sa fie executate . Desordinile, jafurile i In sfarsit ldcustele produsera foametea; diurna se M in urna, adusa prin mizerie, prin carale pline de raniti i prin inspaimantatoarea mortalitate a boilor, g-,ramaditi fard prevedere, sau cdzand de oboseala pe drumuri, pe care le umpleau ca lesurile lor descompuse 1- Chiar boieroaicele romane care de altfel tineau mutt la Rusi i Ii chemau din toata inima, pentru .a naturaliza In arile lor obiceiurile europene, pe care ele cautau de atata timp a le introduce in societate, imbrdtisara de asta data interesele satilor lor,
alcdtuird intre ele un fel de liga contra acestor noi musafiri 19. Rusii octipand Tarile Romane, domnii ftigirä din scaune,
Rusii luara in manile lor ocarmuirea Moldovei si a Munteniei. Fiindca tratatul dela Adrianopole prevedea tinerea Tdrilor Romane, ca zdlog-, pana la plata despagubirei de razboiu de to.000.000 de galbeni, iar plata se trag-ana pana In 1834, apoi Rusii tinurd in tot acest rastimp de 6 ani, 1828 1834, Moldova si Muntenia sub stapanirea lor. Elias Regnauli, Histoire politique et sociale des Principanfe's Danabiennes,
p. 160. Drighici, lstoria Moldovei pe 500 de ani p. 177. Felix Colson (I. c. mai sus nota 12) P. 151. Starea actuall a Romaniei" in Portafolio, reprodus de Uricarul lui T. Codrescu, VI, p. 5-24. Imparatul Neculai ordonase in War crutarea prilor Romine. Rescriptul lui catre maresalul Wittgenstein 1828, /Uricand, IX, p. 390. Lazare c. Lafferna3s 20 Main 1828. Rapoarte consulare franceze Bib/. Acad
www.dacoromanica.ro
PAI.IIDELE IN VREMILE REGIJLAMENTULUI ORGANIC x7
Ambele provincii avura Insd un mare noroc caci ele vazura sfarsitul suferintelor lor lndata dupa rdzboiu, cu toata, mantinerea ocupatiei rusesti, prin numirea Comitelui Pavel de Kisseleff ca administrator si reorganizator al Tarilor Romane In timpul detinerei lor de Rusi. Om iertator i milos, el lua indatd cele mai energrice mai nimerite masuri, pe deoparte pentru incetarea asuprirei militare, pe de alta pentru inlaturarea ciumei si foarnetei.
Dar nu despre aceastd activitate a ocarmuitorului rus ne trage rândul a vorbi 20, ci despre legiuirea ce s'a Intocmit prin ingrijirea Rusilor, In timpul ocupatiei, si des-
pre tinuta partidelor romane lata cu dansa. Reforma asezdmintelor Tarilor Romane se hotdrise Inca prin Conventia dela Akerman, In care se prevedea,
ca «spre a se indrepta gravele atingeri aduse ordinei In feluritele ramuri ale ocarmuirei interne, prin turburarile intamplate in Moldova si In Muntenia, g-ospodarii
vor fi tinuti a se ocupà, fdra cea mai micd. Intarziere, impreuna cu divanurile respective, de masurile trebuitoare pentru a imbunatati starea Principatelor, i acele masuri vor forma obiectul unui Regulament obstesc pen-
tru fiecare provincie, fiind pus de Indata in lucrare» In Muntenia se randul o comisie alcatuita din boierii Alexandru Filipescu Vulpe, Gheorg-he Filipescu, ,Stefan Balaceanu si Alexandru Villara, pentru a se intocmi pro-
iectul de reforme. Comisia insa In loc de a se apuca de aceasta treaba, alcatueste un memoriu Improtiva Prindpelui, in care critica chipul impArtirei pensiilor. Pe cand
boierii lucrau h memoriu, pe care Poarta 11 credea ca era acel privitor la reforme, Domnitorul primeste un firman dela Poartd in care se spunea, cä 23?
Pe atunci chiar numai amintirea nurnelui de Constitutie inspdimântà pe partizanii ordinei. Acestia gdseau, cä.
omenirea trebue sa stee pe loc, spre marea fericire a. claselor Imbuibate de bunuri care, bine Inteles, ca nu'si puteau gasi tocmeala In schimbdri ce nu erau sa foloseasca decat celor desmosteniti. Tot In acest inteles sunt concepute instructiile venitedin Petersburg- cdtre Domnitorii Tdrilor Române, indatd dupa a lar numire in scaunele lor. Mintiaki spune Domnitorilor, cal este recomandat cu deosebire de a atrage
luarea aminte a Gospodarilor asupra tot ce ar puta aratl o oare care tendinta a tinerilor spirite, de a se lasà. tarate de idei liberale, i asupra nevoiei de a impiedecà prin toate mijloacele propasirea ideilor rasturnatoare; a veg-heà ca regulele asupra cenzurei stabilite de presedinte (Kisseleff) s. ,fie mentinute fdrd nici o abatere; de a - ineA redactiile ziarelor din Iasi si Bucuresti In mar-
prescrise; de a se ingriji si a da tineretului o crestere Inteleaptd i moderata; de a Impiedecà cu toate
puterile spiitul de noire si de turburare care s'ar puteL aratà. In capetele neexperimentate, setoase de a da tdrilor lor o existenta politica deosebita de acea asigurata lor prin asezamintele In fiinta; In sfarsit de a destepta. pe Gospodari, sd se pazeascd totdeauna de a primi in. tarile lor oameni fara capatâiu care- s'ar Introduce In ele, pentru a starni turburari 24 Invdtaturile rusesti cadeau pe un tarâm foarte roditor, lbidem.
Minciald c. M. Sturza, 28 Iulie 1834. Hurm., Doc., supin I, 5, p. 66.
www.dacoromanica.ro
PARTID*LE 160LITICE IN MOLDOVA SIMAIIHAIL STUB ZA 203
intru cat Mihail Sturza era de aceia§i parere, In privirea nevoiei de a Innabu§1 ideile ra.sturnatoare». «Am fost totdeauna convins raspunde M. Sturza lui MinOaki, ca ideile privite ca liberale nu pornesc decat dela un egoismu vinovat care cauta interesul sau per-
sonal In rasturnare §i anarhie. Fara înçloialä, ca dusmanii cei mai neimpacati ai ordinei sociale sunt maximeleIn§alatoare §i rasturnatoare care ratacesc tinerimea neex-
perimentatA., asupra adevaratelor baze ale fericirei pubuce> 25 Aiurea M. Sturza adaoge, ca voi Indrepta luarea mea aminte cea mai serioaza asupra purtarei celora care, adapandu-se In strainatate cu principii false, ar fi umplu0 cu doctrine pierzatoare, i'mi voi face o datorie de a innab4 rice tendima care ar putea avea de rezultat compromite linistea launtrica a arei 26. Tocmai in 1839, cand Moldova fierbea de patimelerazvratitoare, Felix Colson fostul secretar al Consulului francez din Bucure§ti i care,,pe la 1839, devenise secretarul luí loan Campineanu §i plecase cu el la. Paris,
publica o broura franceza intitulata Précis des droits des lifolclo-Valaques, In care combate Inriurirea abuziva, pe care Rusia si-o Insu§ise asupra Principatelor. Brosura
fiind trímisa sí In Iai In cateva exemplare, la sing-ura
librarie ce se afla pe atunci In acest ora, Kotzebue, Consulul rus, atrage luarea aminte a Domnitoruluisasupra
acestei bropri care i este confiscata de ocarmuirea. moldoveneasca 2'.
Prop4irea culturel. Aveau dreptate Ru§ii §i omul devotat lor, Mihail Sturza, sa se Ingrijasca de starea spi-
ritelor din Moldova; cací In cei io aní strecurati dela ocuparea ruseasca i pana la 1839, mintea Moldovenilor se desteptase mult, sub Imboldirea desvoltarei culturei M. Stnrza c. Minciaki, 8 Aug. 1834. Ibidem , p: 71. Memoriul lui M. Sturza din Noenwrie 1835. Ibidem., p. 275. Principele O. titta c. Titow, 13 Oct. 1839. Hurm., Doc., supl., I, 6, p. 114.
www.dacoromanica.ro
204
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
care se coborise tot mai adanc In pdturile poporatiei ordsenesti. Dacd seminarul dela Socola fusese aproape desfiintat,
mai ales In- urma arderei Incdperilor, In timpul venirei Rusilor, in 1828, chiar Iii anul acesta, Innainte de in-
trarea lor si de fuga lui Ionitd Sturza, se Infiinteaza scoala Vasiliand care si ea esto Inchisd In zioade 7 Mai, cand Rusii trec Prutul. Dupd ce 1VIoldova scapa prin silintele lui Kisseleff de ciumd si de holerd, i prin Ingrijirea lui se redeschide scoala nationala din Trei Erarhi, i se . adaoge un curs elementar de legi predat de iuristul Sas Flechtenmacher ce fusese adus din Transilvania In
1818 ca Invatator In casa boierului Grigoras Sturza. Tot In anul redeschiderei scoalei din Trei Erarhi 1831, : se Infiintase cateva pensionate In capitala doue franceze pentru bdeti, acel al lui Victor Cuénin 28 Si acel al lui Lincourt, Chefneu i Bagarre si lucru mai afard din cale un ( pensionat de demoazele fiice de boieri
tinut de Sulgerul Teodor Burada care dddea el Insusi lectii de muzica: clavir si chitard» 29. Infiintandu-se cate-ve scoli tinutale In Roman, Hui, Focsani, Barlad si Botosani, epitropul scoalelor Sturza, In cuvantarea rostita de el In 1833. se mandreste, cd cmai multi din tinerii ce 'invaOsera In scoala din Iasi. se Invredniciserd a fi Intrebuintati ca profesori In scoalele tinutale» 3°. coala din Trei Erarhi devenl prin puterea lucrurilor, ca i seminarul Veniamin, un focar de nationalismu. Elevii acestei scoale se simtird jigniti, cä In mandstirea TreiErarhi In incdperile cdreia era asezatd scoala, se slujea
In greceste, si a nu se auzea nici un cuvant romanesc In onoarea lui Dumnezeu. Scolarii cerurd deci egumenului grec sd le Invoiascd a cet1 mdcar Apostolul In acest pensionat aflim in 1832 ca premianti pe elevii Mihail Kogilniceinu _Minna
i
Origore Siurza fiul lui Mihail Vornicul (viitorul domn al Moldovei).
romäneascd, 1832, p. 245. Ibidem, pe 1831.-p. 74. Ibidem, p. 1833, p. 118.
www.dacoromanica.ro
PARTMELE POLITICE IN MOLDOVA SUB MIHAIL STURZA 205
limba romand. Grecul le rdspurise cd manastirea greceasca, atare cerere nu ar puteA, fi primita. Gh. Asaki
izbuteste a scoate dela IVIitropolit un ordin in sensul vointei scolarilor. Bazat pe acest ordin, un scolar se a, pucd In ajunul unei sArbdtori sa ceteascd Apostolul In romaneste. Eg-umenul Infuriat Ii zmunceste cartea si o aruna, la pdmant. A doua zi scolarif venind in mai marenumar i voind sA impuna cu sila cetirea, se incing,e o batae intre ei i argatii egumenului, amutati de el asupra bdietilor. Gh. Saulescu intervenind i spunand scolarilor sa -pardseasca biserica, numai asa se putù tmpie--
deca o moarte de om. Asaki insd plangandu-se lui Kisseleff, acesta dadà ordin a se invol slujba romaneasca spunand, cd. nu se poate IngAdul ca Grecii sa impuna limba lor In biserica Romanilor 3'. Alt semn al timpurilor si al schimhdrei In cugetul tinerimei se vede din urmatoarea scena petrecutd tot la scoala din Trei Erarhi. In 1834 se luase dispozitia ca examenul i imp4lirea premiilor pentru scoala de fete sa se faca In localuI dela Trei Erarhi. In ziva serbarii, copilele Imbracate in alb cu o lentd In culorile nationale (pentru Moldova pe atunci erà rosu i albastru), se adunaserd in sala cea mare a scoalei, Baietii din scoala Vasiliana cautand sa inlre i ei in sala Intesata de lume fura opriti de a patrunde In ea, Elevii luara aceasta Indepartare a lar dela o serbare scolara, drept o insulta adusa demnitdtei lor de elevi ai acelei scoale. Ei facurd o tang,uire catra Asaki referendarul scoalelor care sfarseL Cu cuvintele: o atare rusine se spalacu sang-e >. Tanguirea avade efect cd scriitorii jalbei furd dati afard din scoala pe
cate-va saptamani. Dar ea dovedeste o Innaltare imbucuratoare a cugetului si a moralului copiilor32. In 1854 se Infiinteazd In Iasi scoala centrala de fete si se trimit la Invatdturd, In Viena si la Luneville, cei Episod povestit dupl märturii contimporane de V. A. Ureche in cuvdntarea rustled la desvdlirea statue' lui Asaki, Bucuresti 1890 r. 28. 1st. Rom. din Dacia traiand VI, p. 288.
www.dacoromanica.ro
2Q6
ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE
bursieri moldoveni: Teodor Stamate, Alexandru Costi-nescu, Anton Velini, Constantin Zefirescu, Anastase FAtu, Leon Filipescn s'i Dimitrie Popovici.atrg, sfarsitul acestui
an, Mihail Sturza pentru a raspunde unei cerinte obsteascg de a Infiinta un curs de Invatäturi mai bake, se hotgrAste a Infiintà Academia. In cuvantarea sa de inaugurare, Domnitorul se felicitd, O.
Koghlniceanu este deci de parere ch Regulamentul organic .si deci Protectoratul rusesc nu poate nici Inteun
chip face fericirea tarei, si cum ar puteà fi aldeL cand acest Regulament este o legiuire straina, Intocmita duph instructii rusesti ?"»
Principiile cari ar puteh face fericiti pe Moldoveni stint Insirate de Kogalniceanu In ,36 de punte, cari 31. Guéroult c. Lamartine 29, Martie 1848. lbidem, 1, p. 185.
www.dacoromanica.ro
248
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Insa nu seamana de loc cu cele 35 formulate de petitia de reforme din 28 Martie. Intre ele enumaram: autonomia Moldovei, egalitatea civila si politica a tuturor cetatenilor; Adunarea oompusa din reprezentanti ai tuturor starilor; Domnul sa poata fi ales din toate clasele poporului; garantarea libertatei individuate si a domiciliului ; instructia gratuita; juriul In materie de presa; inamovibilitatea judecatorilor; libertatea cultelor si emanciparea Izraeiitilor ; lepadarea aristocratilor de privilegii,
de scutire de contributiè, de dreptul de robie asupra Tiganilor si de munca silita asupra taranilor, desfiintan-
du-se daca, .si In sarsit ca Incununare a tuturor dorintilor rostite: unirea Moldovei cu Muntenia. Alaturea Cu aceasta scriere, Kogalniceanu mai publica si un proiect
de Constitutie pe articole pentru Moldova. Inca In 8 Noemvrie, refugiatii din Bucovina: C. Negri, V. Alecsandri, P, Cazimir, C. Cazimir, V. Canta, A. Cuza, G. Sion si M. Kogalniceanu protestasera contra ocarmuirei lui Mihail Sturza 32 In urma acestei scrieri, Kogalniceanu este prins, legat cot la cot si surgunit la o manastire. Dar strigatul Mol-
dovei rasunase si el pe struna ideilor liberate, pe care viitorul erà sä le aduca la Sndeplinire 33. Dorintele partidulai national tn Moldova, 14, 1848. Comp. Istoria Rot:Mt:11°r din Dacia Traiand, VI, p. 386-387. Proiectul de Constitutie, yen Anal 1848 tn Principatele Romano, III, pq 131-142. Protestul din 8 Noemvrie, Ibidem, V, p. 389. Kogilniceanu umbli sl scape de inchisoare, dosindu-se. Vezi mai multe rapoarte administrative privitoare la urmirirea fui. Anal 1848 la Principatele Rom4ne, II, p. 386, 387, 441, (lulie, 12)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA Revolu0a din Moldova nu iesise la nici un capAt, fiind chiar dela Inceput gresit
Caracterul miqdrei.
Thdrumata. Ea fusese Indreptata contra lui Mihail Sturza si nu Impotriva principiilor tagaduitoare de once propa-
sire, cuprinse In legiuirea impusa de Rusi Tarilor Romane. Foaia pentru Minte Inimet $i, Literaturtt observa cu drept cuvant, cA, 1. .5 i erà natural sa fie astfel, Intru cat popqrul nu puteà fi tras si el Inteo revoluOe care 16..sà neatinse tocmai chestiile ce-1 interesau pe el: inlaturarea privi legiilor si ImbunaaOrea soartei masselor. De aceea si, cum spune si un articol din Popolul suveran : Moldo vetiii cercaser6. In desert a gasl un loc In Reg,ulament pentru Insusi dorilIele lor cele mai modeste, tari Insa nu erau acele ale poporului dela tat-A» 2. 51 Insisi capii revolutiei moldovenesti recunosteau gresala facutd, cand KogAlniceauu In vestita lui scriere, Dorintele partidei nationale in Moldova, arat6., ca prin aceea ca obstia
adunata din toate Onuturile Moldovei a cerut numai Paula pentru Mlnte, No. 23. Anul 1848 In Principate, III, p. 625. .12Aspuns la circulara rusascA". Ibidetn, III, p. 762.
www.dacoromanica.ro
2 50
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
acele 35 de punturi Intemeiate pe Reg,ulament, prin a-
ceasta n'a aratat cä n'ar aveà trebuinta si de alte reforme mai radicale Când Irisa prin scrierile aratate mai sus se Indrumeazd si In Moldova o miscare contra Regulamentulul, erà prea tarziu, -cdci armata ruseasca ocupase Moldova Inca dela i August, dupd cererea lui Mihail Sturza 4, si erice incercare de miscare poporana fusese p6-a1izatd. Cu totul altfel se petrecura lucrurile In IVIuntenia. Aici -
revolutia izbucni mai tarziu deca In Moldova, si Bibescu simti o clocotire a Spiritelor abià In 18 Aprilie,. când miscarea din Moldova fusese acum Innabusita. Anume, prin o proclamatie din acea zi, el amenintà pe acei ce ar vol sa tur:bure linistea; cdci indulgenta ocarmuirei nu trebue sd o cercdrn cumvA. Inteatat, Incat, prelungindu-se, sa se poata talmaci drept slabiciune 5. Aceastd amenintare fusese motivatd de o suplica anonirnd care ceruse modificarea Regulamentului Organic In
mai multe priviri, si mai ales desfiintarea clacei i Improprietarirea tdranilor 6. Cabinetul rusesc Incd dela turburdrile din Moldova declarase, a oricare ar fi rezultatul orcanului revolutionar, Imparatul este hotara a nu suferl pdtrunderea anarhiei In partea statelor puse gub a lui protectie, i ca va fi neInduplecat In Inndbusirea
prin arme a oricarei Incercari revolutionare 7. and
comisarul rusesc i cel turcesc, trimisi In Moldova spre
a cercetà pricina turburdriler ivite din aceasta tara, trec In Muntenia, ei gasesc mintile cam Intartate. Erà frica tuturora de o ndvalire rusasca, de una turceasca, de o. rascoala -a tdranifor la hotarele Transilvaniei, de holerdBibescu se folosise de toate aceste temen, pentru a Brosura lui Kogilniceanu reprodusit lbidem, IV, 81 137. Locul raportat
se afli a p. 91. Hipolyte Desprez La Révoluntion dans l'Europe orientate'.
IV, p. 642. Vestilorul romancee, 20 Aprilie. Ibidem, I, p. 341. Aprilie 1848. Ibidem, 1, p. 376. Nesselrode C. Kotzebne, 16 Martie. lbidem, I, p. 168. De Nion c. la-
martine 27 ~He. Ibidem, I, 176.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTTA DIN 1848 IN MUNTENIA
25E
comprimà nazuintele dupa reforme, cari fierbeau In mintea unni mumar de tineri boieri > 8. Reformele ce se pldnueau In Muntenia erdu de o cu
totul alta natura decAt cele cerute la Otelul de Petersburr din Iasi. Ele nu se margineau In cercul Regula. mentului, erau Indreptate tocmai In potriva lui ; ba ele nu tindeau la rasturnarea Domnitorului muntean, ci cautau sa'l pund In capul miscdrei contra acelei legiuiri a nedreptatei, precum si contra puterei ce o sustinek santee scaparata de revoRusia. Chiar din cea lutia munteand, din rug,aciunea preotului .$apcd, fdcuta
pe ampia dela Islaz In ziva de 9 Iunie 1848, resare clndirea ce va stapani intreaga miscare lzbaveste, z:k
Doamne, se roagd preotul, i mâ.ntue pe tot omul care sufere; ridicd si Insufleteste pe acest popor care moare, ca sa faca sä traeasca pe asupritorii lui. Scapd-1 de abuzul cldcei, de ticdloasa iobayie, de podvoada drumurilor si d osPlelor, de acele munci ale rFaraonilor 9, Proclamatia dela Islaz din aceeasi zi, redactatd de loan Heliade Radulescu, tinteste dela Inceput pana la sarsit la rasturnarea Regulamentului, spunând ca el ar fi Improtiva drepturilor legiuitoare ale tarei, Improtiva tratatelor cari Ii recunosc autonomia. Proclamatia cere, In puterea tocmai a acestei autonomii, schimbarea desavarsitd a Intocmirilor tarei, rastumarea regimului privilegiului sub care fusese Incujbatd, i Inlocuirea acestui sistem nedrept i Invechit cu. principiile de guvérnare moderna: egalitatea tuturor cetdtenilor Inaintea legéi In exercitarea tuturor drepturilor civile si politice, caci dreptatea nu ar suferi a purtà numai sdracii sarcinile tdrei iar bogatii sd fie scutiti ; toate clasele societdtei sa aib0, reprezentanti In Adunare, pentru ca tara sa fie condusd de toti fiii ei. Se mai cereà libertatea tiparului, 8. De Nion. c. Lamartine, 4 Maiu. Ibidem, I, 384. Comisarii rns §1 turc erau asteptat1 In Bucuresti pe la 18 Aprilie. Acelasi c. acelasi, 18- Aprilie. Ibidem, 1, p. 327. 9. RugAciunea preotului apc.i, 9 1unie. lbidem, I, 489.
www.dacoromanica.ro
252
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
a cuvantului i a intrunirifor, spre a aduce la lumina adevarurile cele spre folos ; Tharmarea tuturor cetge-
nilor, o banca nationala, secularizarea tuturor averilor manastirilor, alegerea Domnului din toate straturile societätei, oborirea tuturor titlurilor de boierie, restatornicirea Thvatamantului superior In limba nationala, introducerea literelor latine In locul buchilor slavone, desrobirea Tiganilor, desfiintarea pedepsei cu moarte, capuchehaele romane la Tarigrad, emanciparea Israelitilor , i Incuviintarea drepturilor politice la toti compatriotii de altA credinta, §i In sfarit, ceeace alcatuea chiar miezul gandirei revolutionare, Imbunatatirea soartei muncitorilor
de pamant ". Greutatea ce se dadea acestui din urtna punt se cunoWe chiar din caldura cu care el este Mcondeiat: Poporul román Imparte dreptatea la toti §i dreptatea o da pentru toti, i mai vartos pentru cei sdraci, satenii plu-
gari, hranitorii oraelor, fiii patriei cei adevarati ce au fost defaimati I' atat indelung cu numele glorios de Roman, ce au purtat toate greutatile Wei prin munca lor de atatea yeacuri, au lucrat mo§iile §i le-au Thibunatatit; au hranit pe stramo§ii proprietarilor, pe m.:*.i 1(4; pe parintii lor, pe aceti proprietari insu§i, i au drept inaintea generozitatei, Maintea dreptatei patriei, a cere o pdrticicd de pamant Mdestula pentru hrana familiei
§i a yitelor sale. Claca dar si acea infama iobagie se desfiinteaza; lucrarea la lucrul drumurilor se desfiinteaza;
sateanul fail pama.nt se face proprietar, iar visteria va despagubi pe toti 12. Comp. Constitutia explicati de C. Buzoianu, lucrare anexatil pe lingi raportul tau ca comisar de propaganda al plaiului Nucgoara, 12 lulie. Ibidem,
11, P. 431. Directorul Min. de Interne C, A. Rossetti, vorbind inteun rind de Evrei li numegte frati Israeliteni". Publicatia Min. de hit, 25 Aug. Ibidem, 111, p. 672. Pe and Revolutia vroeà si primeasci pe Evrei in sinal ei, Consulul francez De Nion raporteaza altre Ministrul de int. Bastide, 14 Sept. Ibidem, IV, p. 354, al cu prilejul pradiciunilor facute de ogtirea lui Fuad Paga care ocupase Bucurestii :71es Turcs avaient organisé un bazar, ob ils vendaient A vils prix aux Juifs le fruit de leurs rapines". In intelesul de: i-a ficut faima, au fost glorificati, nu in acel obignuit astizi, alnd a defaimit inseamni a hull. Proclamatie din 9 funk 1848. lbidem, 1, p. 493-501. Locul reprodus
se afli la p. 493.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA
253
Aceasta mi§care de emancipare porneà Insä nu numai din partea celor interesati a o vedeà ,realizatA, cum erau fiii poporului Inältati prin Invataturä care cercurile conducatoare, ci §i din aceea a boierimei celei mari Insä§i prin o puternica i neopritä pornire altruistä. Intálnim printre capii revolutiei din 1848 In Muntenia nume din familiile de frunte ale boierilor: cei 4 frati Golescu: Nicolae, stefan, Radu i Alexandru, fiii boierului liberal §i egalitar din generatia anterioark, Con-
stantin Radovici din Gole§ti; precum i alp membrii din aceastä familie, Dimitrie i Alexandru G. Golescu; apoi Alexandru, Nicolae §i Dimitrie Cretulescu, Grigore Gradi§teanu, Ioan Filipescu, Joan Voinescu II §i C. A. Rosetti. Dintre boierii mai mici insemnam pe fratii Dimitrie 0 loan Bratianu, fiii stolnicului Const. Bratianu, deputat de Arge§ In Adunarea din 1835; Gh. Magheru, N. Ple§oianu i altii 13. Vartejul ideilor de dreptate, de frätie §i de -egalitate rapise pe toti. Al. Cretulescu, boier mare, scrieà cum, nu ar fi putut-o face nici unul din cla-
sele de jos. El spuna.: Cum se puteà ca poporul nu se scoale furios contra unui sistem de nedreptate, de jafuri §i de tiranie care II adusese In starea vitelor, and o mare parte din boierii no§tri, prin Intelepciunea §i iubirea lor de oameni erau aplecati din tot sufletul
a da o parte din drepturile 'or acelora ce nu aveau nici unul? 14. Credem ca trebue Indreptata aratarea lui
Cretulescu, a o mare parle din boierimea munteana Imparta§itoare reformelor, Intrucat §tim cA numai §apte familii muntene se plecaserä cdfre mi§Care, anume
familiile Golescu, Cretulescu, Filipescu, Ghica, ampiAnalele parlamentare ale Romaniely II, pi VI. Vezi cei surguniti de Fuad
Effendi, Sept. 1848. Ibidem, IV. 624, §i 25 Sept. Ibidem IV, p. 516. Din poporul de jos notam !titre cam : Eliade. Chr. Tell, fiul negutatorului Alex. Tell C. Bolliac, C. Buzoianu, loan i Vasile Maiorescu, Al. Cristo% Neculai i Const. Bilcescu, Or. §i N. Ipatescu, Gr. Serurie, D. Bolintineanu, G. I Vernescu, C. Arion, M. Marghiloman, C. Aristia i altii. Vezi i alta lista de persoane arestate dui:a innabu§irea revolutiei. !Wen, V, p. 545. Articol din Reforma 14 lunie. lbidem, V, p. 576.
www.dacoromanica.ro
2 54
ISTORIA PARTIDEIOR POLITICE
neanu, Bdlaceanu i Grddisteanu 15,
i nici din acestea nu top membrii lor Impartaseau ideile liberale i egalitare, cum vom vedea-o in curand. De aceea ne iSpune N. Balcescu, Trite° scrisoare a lui cdtre Ioan Ghica, ca
reacfionari sunt destui n (ara, dar cd ei sunt cam speriati; cd negutitorimea din Bucuresti e revolutionard,
iar ca poporul vine la noi pe fie ce zi mai mult Consulul francez de Nion observa, cd < ramificdrile a.cestei revolutii erau foarte intinse i ca aveau drept capi tineri din cele mai dintai familii ale tdrei, cari rapiti prin instinctele generoase, tremurand Tri,çä de miscarile lasate in sufletele lor, prin cresterea primitd scoalele sau Imprlimutate din cdrtile noastre, se mágu-
lesc a gdsi In criza actualá prin care trece Europa, emanciparea tarei lor sau cel putin putinta unei reforme radicale a aezdmintelor lor 17. inteadevdr cat entuziasmu nu inflacdra atunci inimele ce credeau, cd aceastd lume, dreptatea §i ideile generoase trebueau sa iasd invingdtoare! In afara de conducdtorii oficiali ai miscdrei, cari cautau sd ridice tot mai sus inimile poporului, vedem femei, vedem copii cari adaug- caldele lor chemdri catre barbdtestile indrumdri ale celor mai mari. Asa cand cu lovitura data de colonelii Odobescu Solomon g-uvernului provizoriu, In invd1m.dseala cea mare
produsd de napustirea ostirei asupra poporului, Ana solia lui Nicolae ipatescu, apare in o trdsurd, cu cloud pistoale In mand., i prin vorbele ei infldcdrate de moarte trAdatorilor; tinerilor, luati curaj i scapati libertatea pune poporului mima la loc; el ndvdleste asupra navdhtorilor i sileste armata sd se retragd 18 Ceva mai tarziu sotia lui Eliade Radulescu, Maria, aflandu-se Cu copii A. G. Golescu, Abolition de Pesclavage dans les Principautis Danubiennes.
Paris 1856, p. 9. 18 lulie. Anal 1848, II, p. 586. De Nion c. Lamartine, 14 Martie. Ibidetn, I. p. 159. Alta dln 8 Aprilie, Ibidenz, I. p. 278.
Comp. corespondenta cAtre Allgemeine Zeitunga, 20 lunie, I, p. 704 cu Culegere de articole a lui Al. Cristofi. Craiova 1893, p. 24.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA DIN 180 IN MUNTENIA
255
la baile dela Ellöptak In Transilvania, Românii din Brasov vin s'o salute cu muzica In frunte pentru izbânzile sotului ei. Ea le rdspunde: MuzIca voastrd a fost ca muzica patriei mele; glasul vostru strig-dtor «sa trdeasca Constitutia, sä trdeascd fundatorii ei , e glasul trompetei angelului mântuirei. Voi sunteti cari ne-ati semanat câmpurile cu semanta libertAtei, cari ne-ati trimis apostolii ce au provocat mântuirea noastra; dela voi avem
o limba mai corectd, dela voi istorie i filosofie; din apostoli vostri am avut un Lazdr pentru limba, un Aron pentru istorie, un Maiorescu pentru istorie i arheologie, un Laurian pentru filosofie, si apostoli ca acestia ne-au format discipuli, i discipulii lor ne-au dat acum dreptatea, fratia i unirea; ne-au dat Constitutia 19,.
Alta femeie care luptd peniru izbanda ideilor noue este sotia colonelului Plesoianu, Efimia, care scrià generalului Magheru trimitându-i o cununh de lauri: Zelul Cu care te-ai ardtat In proclamarea nouei Constitutii, pentru
fericirea maicei noastre Patrii, trage pe tot Românul de once varstd, de once sex sd te isntAmpine Cu stalpari de fenic; sd-ti a.stearnd drumul Cu flori; sd te ImbrAti.seze cu lacrimi de bucurie Alte femei se intrec in a depune darurile lor pe altarul patriei: AO. Maria, sotia lui C. A. Rosetti, de na-
-tie Engle4a, se oferi a da lectii de limba ei natald a depune ce va castigi, spre binele comun al. Darurile insa veneau si dela femei si dela barbati. Unul Davicion da 400 de lei, 6 1. De aceea i cu drept cuvânt spune zi-
arul francez Le .Yational, ca «Mitropolitul, sufletul vandut Rusilor, se pusese In fruntea g,uvernului provizor;
dar Indata ce acesta pards1 Bucurestii, el se puse In capul reactiei si declara de rebeli i tradatori pe Insisi colegii lui >
Dar nu numai la atátea sovairi trebueà sa se opreascA. purtarea Mitropolitului. El urmeaza Inainte jocul lui In-
doit si dupa ce iea din nou carma guvernulyi. Asà In 6 Iulie Mitropolittil subsemna doua decrete pentru raspandirea cht mai Intinsa a proclamatiilor revolutionare Intre sateni; iar a doua zi, 7 Iulie, el scrie lui Kotzebue, ca criza prin care trece tara nu'si va vedeà sfArsitul, decat atunci cand ostirile Imparate§ti vor readuce intre noi rAnduiala i linistea ; apoi peste doua zile, la i o Iulie,
el adaoga, ca vom pieri schingiuiti de o revolutie comunista care proclama ruina familiei si a proprietatei, uneltita de o banda de nebuni cari au pus m'Ana pe ocarmuire >
63.
In aceasta din urmd scrisoare se mai afla si dovada chemarei Rusilor ata de catre Insusi Mitropolitul cAt si de boierii reactionari, de oarece Mitropolitul spune In ea, cd a Insarcinat pe banul Gh. Filipescu, ca cel mai batean din boieri, sa faca In numele sau, al Mitropolitului, cat i In al tarei, ale careia adevarate simtimiete poate sa le marturiseasca, o umilita plâng-ere catre Vezi scrisoarea din 26 litnie. Ibidem, II, p. 76, qi cea din 23 Iunie, Ibidem, II, p. 42. Le Nationa4 13 lulie. Ibidem. II, p. 488. De aceea i Consulul Hory serie ministrului sàu, a el nu prea Intelege purtarea Mitropolitului, 24 Iunie. Ibidem, II, p. 64. Aceste dota acte vezi, Ibidem, III, p. 315 §i 336. Cel din 10 Iulie, Ibidem,
II, p. 383.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA
267
Maiestatea Sa imperiala, pentru a cherra din nou asuprd-ne mila, Indurarea sa care ne lipseste tocmai momentul cand am Intimpinat Cu cea mai mare respingere primejdioasele principii ale resculatilor» 64. In adevdr afldm pe Filipescu trimitand tâng-uirea catre Jm-
paratul. Nu s'a regasit jaiba Insdsi: dar Inteo scrisoare a lui Nesselrode catre Duhamel cetim, cä astfel sunt ldmuririle pe cari Imparatul va invita sa le faceti sa. parvina banului Filipescu, ca rdspuns la petitia lui > 65. F31.1 tot asà, arata si Le National, cd. ,Kunii din boierii
i munteni, dupa Intetinile lui Duhamel, ceruserd ocuparea tarilor lor de Rusi» 66. Mitropolitul trebueh sa mai dee Inca o dovadd de mutarea sau, atunci and venind Fuad Effendi cu amenintarea restatornicirei Regulamentului Organic, poporul moldoveni
Infuriat Insceneaza hazlia ceremonie funebra. cu arderea Regulamentului In curtea Mitropoliei; iar Mitropolitul, afuriseste opera dupa cererea norodului, blastdmd Rusilor. Mitropolitul spune In publicatia lui, ca astazi
In 6 Semtemvrie, eu Mitropolitul Ungro -Vlahiei preund cu prea credinciosul popor al Capitalei, adunat ad i la locuinta mea, arri repetat jurdmantul ce'l facusem
pe Constitutie si tot odatd s'a ars In fiinta noastra Regelamentul care facuse nenorocirea t.arei. Am afurisit
anatematisit atat Reg,ulamentul cat si pe cei cari vor mai voi sa.'1 aseze sau sd carmueascd tara dupa legiurile acelui Regulament >67. Indatd Insa dupa ce Fuad Effendi pune mana pe Bucuresti i revolutionarii sunt Imprdstiati la cele patru colturi ale pdmantului, Mitropolitul prin o carte pastorala desleaga de juramantul facut pe toti cei ce luasera parte la el, spunand In ea, Neofit dtre Kotzebue 10 Iulie, citat Comp. Ce zice loan lonescu Inteun articol din Forda pentru Minte, din 13 Dec. Ibidem, V, p. 625: Boierii s'au aruncat in pripastia periciunii, in minile Dusmanilor ¡Arei, spre a dobAndl consolidarea intereselor lora. 20 Julie. Ibidem, III, p. 30.
3 lulie. lbidem, II, p. 276. lbidem, IV, p. 220.
www.dacoromanica.ro
2158
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
ca juramantul fiind savarsit de noi silniceste si In protiva canoanelor bisericesti, declaram legiuirea facuta de R,usi si Intarita de amandoua Curtile Imparatesti ca una
ce au adus In tara cele mai mari folosuri
6..
Aceste prefaceri ale stalpului bisericei fac pe Gh. Barit
sa aplice Mitropolitului Neofit, Inteo scrisoare catre Maiorescu, epitetul, cel drastic, desi nu prea parlamentar, de porc de Carie 69.
Tot asà de neIndoelnica reiesa plecarea In deobste a clasei stapânitoare catre ocupatii straine, din balurile si petrecerile date de capii reactionarilor, pentru a sarbatorl ostirile rusesti si turcesti ce se asezasera In Bucuresti. O relatie a timpului ne spune cum se adunasera la balul Caimacamului Inaltele persoane locuitoare astazi In capitala noastra, reprezentantii celorlalte puteri, clasa de sus a societatei, un mare numar de slujbasi si de neg-ustori. Damele se Intreceau In eleganta toaletelor si nobleza manierelor 7 1.
Cum priveau puterile straine miscarea revolutionara din Muntenia? Mai la urrha tot ele aveau sa hotarasca lupta Incinsa Intre liberali si reactionari dela reformele si asezamintele tarei. Lupta Irisa se dadeà In realitate pentru Imbunatatirea soartei locuitorilor sateni, care Intunea. toate celelalte cereri. Parerile Turcilor erau Impartite, de oarece pe de o parte ei vedeau In cererea de Improprietarire a locuitorilor, formulata de revolutie, o pretentie ce nu se ImpacA cu modul lor de a concepe organizarea sociala, si taxau aceasta revendica,re de comunista 7r. Pe de alta, ei se convinseserd ca revolutia româneasca. fiind InDin 16 Sept. Ibidem, IV, p. 350. Din 23 Sept. Ibidem, IV, p. 491. Vestitorul Romdnesc, 2 Noemvrie. Ibidem, V, p. 345. Comp. Bukarester Deutsche Zeitung, ? Noemvrie. Ibidem, V, p. 351. Mai vezi si un art. Carul iute", din Gazeta de Transilvania, 15 Noemvrie. lbidem, V, p. 433 Boierii dau baluri când patria e in doliu". Depesa lui Ion Chica, c. ministrul de externe, Iunie. lbidem, I, p. 683.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA DIN 1848 IN 'MUNTENIA
269
dreptata contra Regulamentului Organic §i a Imparatiei Ruse§ti, el-A. In folosul lor. Partidul liberal cauta sA intareascA aceasta convingere a suzeranului tarei, Poarta Otomana., cdci spune in metnoriul sau, cd. Poarta nu
are nimic de c4tigat, ci din contra totul de pierdut ca provincia sd fie rdu ocarmuita, cAci vi-ar Instrainà simpatiile deosebitelor clase ale societateL Ea trebue din protiva s6. doreasca izbanda partidului liberal in Valahia, i sa aplaudeze la desfiintarea- unui Regulament care
este opera Rusiei, §i care da acestei puteri facultatea de a se amestecà in trebile-launtrice ale Statului. Apoi aceste doua tari, Moldova i Muntenia, prin tendintele lar de a se uni Intr'un singur stat, voesc sA alcatueasca o stavila de aparare a Impardtiei Otomane 72 Turcii ar fi fost plecati sa asculte de dorintele revolutionarilor, intrucat ei in§i0 aveau interes a darâmá inriurirea Rusiei In Principate. Dar ei erau a§à de Midi-4114i de politica acestui stat, Inca nu aveau nici o libertate in m*6.rile lor, cu atilt mai mult ca tarile apusene, framântate de revolutie, nu le puteau da nici un
ajutor. Potitica otoman6, trebueà deci sa fie numai o sluga. ascultatoare a acelei rusWi, §i Intreag,a ei purtare
lata cu revolutia româneasa. o dovedete pe deplin. Rusia insa aveà cel mai mare interes sa Inrabu§e mi§carea din Muntenia, ca una ce lucrase de veacuri pentru a supune pe Români autoritatei ei, i dui:4 ce infruntase de atatea ori primejdiile- razboaelor pentru aV ajunge tinta, cum erà sa se base acuma invinsa de un duqman slab §i desarmat ? RuOi apoi pareau a crede cd el-A. chiar In interesul Românilor de a fi stapaniti de d'AnOi, Thtruca agentii ei impArt4au credinta, cd Românii nu sunt in stare de a se ocarmui singuri 73. De aceea Rusia desaprobà cu desavarsire revolutia româneasca 74. Ea voeà sa mantina pe Români In epitropia Memoriul remis lui Talaat Effendi. lbidem, I, p. 439. Kotzebue c. Mitropolitul Neofit, 18 lunie. lbidem, I, p. 656. Nesselrode c. Duhamel, 29 lulie. Ibi&m, III, p. 30.
www.dacoromanica.ro
270
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
In care Ii inuse pand atuni, nimicindu-le si umbra de autonomie ce le mai ilmasese din Inchinarea lor sub Turci, desi Rusia izbutise tocmai prin aceastd epitropisire prea stransd, a destepth In Romani constiinta primejdiei ce ameninth existenta lor nationala. Acestia vAzusera In sfarsit cine le erau prieteni si cine dusmani» 7'. Aici stateh pricina revolutiei lor contra Rusiei si In contra legiuirei introdusA de dansa In Principate, Regu, lamentul Organic, si tot de aceea dusmana cea adevarata a revolutiei românesti trebueh sa fie Rusia 76. Aceasta se vede chiar dela Inceput, cand Kotzebue, vazand cd Bibescu subscrisese Constitutia, protesteaza contra acestui act al Principelui i pdraseste sara, ceeace aduce ca urmare abdicarea lui Bibescu care nu creda ca poate sa se opund Rusiei. Tot Rusii sunt aceia cari uniti Cu proprietarii uneltesc contra-miscarea colonelilor Odobescu si Solomon, fosti ofiteri In armata ruseasca.
Tot lor se datoreste tinuta cea la Inceput ash de pornita a delegatului Portei, Soliman Pasa, care In pro clamatia lui boteazA pe capii revolutiei muntene de indivizi ce si-ar fi luat numele de Valahi 77. Ca aceasta insulta erà opera Rusiei, se vede de pe aceea, ca Turcii cautau sa explice Romanilor, ca ei au fost nevoiti sa vorbeascA. astfel> 78. Cu toate acestea Rusii voiau sa'si
dee aerul, cä nu ar aveà scopul de a se amestech In revolutia valahA, de oarece Mihail Sturza spune lute() scrisoare catre o doamnä, cd Moldo-Valahii au spumeg-at (déblatéré) atat de mult contra protectoratului rusesc, ca Imparatul, pentru a-i pedepsi de nerecunostinta lor, a luat hotarn.rea de a lash Turcilor sarcina sa restatorniceasca rândueala legiuita 79. Comp. Allgemeine Zeitung; 16 lulie. lbidem, III, p. 555
Comp. un articol din Le Si&le, 13 Oct. Midem, V. p. 143: L'opposition à la révolution moldo-valaque vient des Russes seuls qui ne sauraient laisser les principes de liberté et d'égalité se lever et s'affirmer sur la route qui conduit à Byzance. Din 19 Iulie Midem, II, p. 606. Chr. Tell c. Magheru, 2g lulie. Ibidem , Il, p. 674. Din lulie. Ibidem., 11, p. 674.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA
271
Totusi S oliman Pasa vazandu-se asa de bine primit de Romani, se da fara sa vree dupa simtimintile cele adevard.te ale Turcilor, si recunoa§te noua ocarmuire pe care si-o daduse Muntenia, cerand numai cat, intaiu
ca sa schimbe numele de Guvern provizor; 119. Tot pe atunci
Vasile Alecsandri scrie vestita lui poezie Unirea. Ioan Ghica apara mult aceastd idee a unirei Tarilor Romane Innaintea Portei, spunand, cd cea mai bund masura, In interesul Imparatiei Otomane, ar fi de a uni. cele doua Principate In unul sing,ur, si de a pune acest stat pe un picior de rdzboiu puternic, In stare de a se Improtivi Rusiei i Austriei Anume Ioan Ghica aratd, .
ca NIoldova precum i Muntenia sunt gata de a sacrifica Iasul sau Bucurestii principiului i bunurilor unirei, 118. RAddcinile dintai ale ideei unirei sunt mai vechi §i au fost expuse de mine in Istoria Romdnilor, VI, p. 512 si urm. 119 Vezi de exemplu articolele din 12 lunie, 16 Iunie §i 13 Iulie. Ibidem,
I, p. 547; II, p. 139 §i 484, pe lingi multe altele.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA
283
si Romanii ar trebui sa se foloseasca de bunele dispozitii ale Portei In aceasta privire, pentru a aduce la fiinta. aceasta contopire 120. Inteadevar ca Turcii pe atunci pareau a fi s:lispusi. a Incuviinta unirea», dupa cum spune o corespondenta din Constantinopole catre ziarul Le IVationa/ 121, intru cat Turcii se putuserd convinge de pornirea Romanilor In contra Rusilor. Dar cum spune tot Ioan Ghica : Desì Poarta vrea binele nostru si cu
toote ca Anglia si Frantia ne vor sprijini, de Indata ce Rusia va vorbi mai tare, vom fi parasiti, Inca% la urma urmelor, noi trebue sa ne razamam numai pe noi Insine 122. i Inteadevar Frantia, din pricina framantarilor launtrice, nu puteà sa arate In afara o mare Inriurire, si era adevarat. ceeace spunea Le _National, ca provinciile romane, cu tendintele lor franceze, vor primi
In curand pedeapsa crimei ce au comis, proclamand principiile Frantiei chiar la portile Imparatiei Rusesti
123
In zadar stamiau revolutionarii romani cari se coborIsera de pe baricadele Parisului pentru a aprinde focul In Bucuresti, ca Frantia sa-i sprijine, spunand prietenilor lor din acea tara, ca gloria revolutiei romane le apartine , si rugandu-i sa le mäntina simpatiile lor; caci daca i-ar parasì acuma, ar comite cea mai mare crima, caci ei Inarmasera bratele noastre "4. Frantia sprijinek nu e vorba numai pe calea diplomaticd, atat Constitutia cat si dorinta de unire a Romanilor 125, caci ea avea chiar interes sa o faca, de oarece era convinsa, ca cnumai prin alianta ei cu Anglia si cu Turcia, se va mantuì Orientul de Inriurirea pierzatoare a Rusiei si se va putea da o deslegare si chestiei Principatelor . Apoi se mai gandiau diplomatii francezi, oa fiecare Incalcare a Tarului la Iasi sau la Bucuresti face sa cada una din 120, Ion Ghica c. Min. de Externe, lunie. Ibidem, 1, P. 651 ; alta din 26 Iulie. Ibidem, II, p. 687. Din 12 Aug. lbidem, III, p. 383. Ion Ohica c. Min. de Externe, lunie. Ibidem, I, p. 610. Din 13 Sept. Ibidem, IV, p. 331. Dim. Brittianu c. Paul Bataillard, 30 Iunie. Ibidem, II, p. 187. A. G. Golescu c. Min. de Externe, 4 Sept. lbidem, IV, p. 271.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
2 84
stavilele ce se ridica Intre Moscova si Constantinopole l".
Romanilor Ins, le-ar fi trebuit un sprijin efectiv si nu numai interveniri diplomatice.
Observam a tendinta de unire a Moldovei cu Muntenia daduse nastere unui partid politic care se manifestase bunaoara in lumea faptelor In anul 1841, pe cand contopirea tuturor Romftnilor apara numai pe orizontul vietei românesti ca un vis fermecator, fara a da insa nastere la vreo miscare spre a lui infaptuire.
Comisia proprietätei.FiindcA, precum am vAzut, tot rostul revolutiei din 1848 In Muntenia se concentrà in chestia tardneascd 127, credern de nevoie a revel-a
asupra acestei vajnice Intrebari a vietei romanesti si a o cercea In miezul ei chiar, desvalit cu prilejul unor clesbaterf foarte de sam6, petrecute In sinul Comisiei proprietatei. Anume pentru limpezirea acestei daraveri, despre care
ziarul Popolul suveran spuneà cu drept cuvânt, ca este cea mai grea, cea mai delicata si tot ()data aceea ce
a iscat mai multe patimi In tard 128, Guvernul provizoriu lua o masura care se dovedl mai in urma a fi fost cu totul nepotrivita, intruca nu conduse la nici un rezultat, anume aceea de a instituì o comisie mixta compusa din atatia delegati de tarani §i de proprietari pe câte judete erau In Muntenia, care comisie trebuià sa desbaa cu maturitate proiectul proprietatei, pentru ea prin o intelegere lamurita sa se dee acestei grele chestii o solutie frAteasca
129.
Le National, din 5 Aprilie si 3 Aug. Ibidem, I, p. 246, si 1V, p. 208. 0 dovadA a chestia tArAneascA erà privitA ca miezul revolutiei, deci .si ca pL ntul cel mai insemnat o Constitutiei, se vede si din imprejurarea, ca la serbarea in care s'au infAtisat proiectul de Constitutie lui Soliman Pasa, clocumentul fu inminat -delegatului turc de 12 bAeti si 12 fete imbrAcati in costume nationale. Programul primirei luí Soliman Pasa, 9 lulie. Ibidem,11, p. 363.
Despre improprietArirea tAranilor", Articol din 23 Aug. Ibidem, II!,
p. 626.
Decretul Guv. prov. din 9 Tulle, Ibidem, II, p. 359. Prin decretul din 5 Aug (lbidem, III, p. 243), se numeste presedinte al comisiei Al. RacovitA, far vicepresedinte loan lonesq. Lista nominall a delegatilor tarani. Ibidem,
V, p. 514.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA. DIN 1548 IN 'MUNTENIA
235
Pentru a pregai- spiritele la o impdcare a intereselor, guvernul nu crutase de loc proclamatiile atat catre proprietari cat i catre tdrani, tinzand fatd de cei dintai a le asigura sufletele contra Thspaimantarei, i proclamand sus si tare principiul respectului catre proprietate, cerand insd proprietarilor a da fard. siluire i prin despagubire clacasilor cate un petec de pdmant, pe cat se
va gdsi de cuviintd si pe cat statul va avea fonduri a plati. Patria nu cere dela nimeni sacrificii. Voeste Insa sd aibd cloud milioane cinci sute de mii de fii ai sdi, Cu acelasi nume de Roman, cu aceleasi drepturi, care sd se poata numi Nape sa poatd scapa de jugul ce i'l prepara strainul». Alte proclamatii sunt amenintatoare pentru proprietarii ce voesc sä turbure linistea publica: 93.
Prin un al patrulea firman In sarsit, se opreste reintrarea in Çarä a emigraOlor din 1848. Ambasadorul frapcez tagadueà in zadar in chipul cel mai formal, Vezi o serie de acte lncepind dela 8 August 1856. Alden, 111, p. 747 vi urm. Place c. Walewsky, 29 Sept. 1856. !bidets, Ill, p. 851.
www.dacoromanica.ro
UNIONIM !;;I SEPARATITI
341
fata Cu art. 23 al tratatului de Paris, dreptul de a anulà prin firmane mä.'suri de ocarmuire launtrica luate la Bucuresti sat la Iasi 9 t. Poarta acuma nu mai asculta de Frantia, ci de puterile acele ce bateau In struna ei, si cari cautau s'a." Impiedice unirea: Austria si Ang-lia. Ambasadorul francez se mira, Insa fara temeiu, ca sfetnicii
Sultanului nu au fost loviti de strania situatie pe care ìo creeaza, prin alipirea lor de pArerile cabinetului din Viena, -si parasirea celorlalte puteri reprezentate la Con-
gres, si mai ales a celor ce au combatut alaturea cu , Ss Turcii In contra lusiei 95. Caimacamul T. Bals schimba Indata pe dregatorii lui
Ghica, punând In locul lor oameni cunoscuti pentru parerile lor Impotriva unirei, cau ctistiglindu-i contra ei, tocmai prin numire.
El luase In minister pe Neculai Vogoride care declarase lui Place, Inca de pe când it vtizuse In Paris, crt lucrà din partea Portei pentru a Impiedecà unirea; apoi pe Neculai Istrati, cunoscutul teorician al separatistnului, si pe Neculai Canta care faceà o opozitie pe fata ideei unirei 96 Caimacamul destitue pe un cap pe toti dregatorii precum : directorii departamentelor, prefectii judetelor, perceptorii darilor, t ea mai marel parte din presedintii si asesorii Divanului i ai tribunalului, capii jandarmeriei, toti subadministratorii plasilor, cari erau banuiti de a fi unionisti i ii inlocueste cu persoane apartinand vechiului partid rusesc i cari sunt totodatA protivnicii unirei Principatelor97». Pentru a scaph Thouvenel c. baronul de Prokesch, 8 Aug. 1856. lbidem, III, p. 747. Walewsky c. Thouvenel, 9 Aug. 1856. lbidem, III, p. 749. Place c. Walewsky 24 Dec. 1856 lbidem, Ili, p. 997. In 28 Fevruarie 1856 !strati subsemnase petitia pentru unire cAtre domnitorul Ghica tMai sus p. 335, nota 82. In depe§a lui Place c. Walewsky din 24 Dec. citati aici, se spune despre !strati ci ar fi depuis six mois Fécrivain et le chef du parti séparatiste". El trecuse deci in tabi a anti-unionisti pe la lulie 1856, rind cu numirea lui Balq de Caimacam. Data lunari a scrierei Chestia sud care erit din 1856, trebue si cadi tot pe. atunci. Thouvenel c. Walewsky, 13 Oct. 1856, qi art. din 1' Eloile ;iu Danube S lanuarie 1857. lbidem, Ill, p. 876 gi 1034.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
342
de Divanul domnesc al canija presedinte erà tocmai unionistul Vasile Sturza, dar pe care nu'l puteà destitui ca pe multimea tuturor dregdtorilor, Bals intrebuintaza urmdtoarea manoperd pentru a'l indepártà. Pune pe Neculai Canta ca, Intr'un proces al lui, sa'i dea o tanguire foarte ofen3atoare contra Divanului, cerAnd garantie-
Caimacamului contra «nedreptatilor nerwinate ale Divanului
.
Caimacamul, ca i clind 1111 ar fi vazut insulta,,
recomanda petitia Divanului care îi da dimisia In intregime. Neculai Canta este multatnit de Bals pentru aceasta faptd, prin luarea lui In Minister 98. Pe langa aceste masuri obstesti luate de Caimacam contra unirei, prigonirile individuale plouau pe capul unionistilor. Trei tineri sunt surguniti, pentnica îi ara-
tasera prea pe fata aplecarea lor pentru unire. Se violeazd domiciliul si se aresteaza alti doi tineri, Holban Voinov, cari se intorceau dela o petrecere dela Ora Imbracati In costum national. Colonelul Frunza este destituit din postul de comandant, pentruca se rostise favoarea unirei 99. Comandantul jandarmeriei tinutului Tecuciu, Diamandescu, este de asemene destituit. Muzica militarA. i chiar bandele de lautari sunt Impiedecate dea cant,à Hora uniref; dialogul politic Tandala Pacala
al lui Alecsandri este oprit de a se mai jucA si catealte masuri de acelas fel Pentru a ilustrà si mai limpede ura contra unionistilor, Intâmplandu-se sa moara Mihail Cantacuzino Pas-
canu, partizan al unirei, in timpul ce el zdceà mort casa lui, aldturea cu el Neculai Istrati dadeà un bal se Inveseleá, cu muzici si lautari "1. Place c. Walewsky, 29 Dec. 1856. Ibidem, III, p. 1008. Mai sus p. 334, nota 77, actul de adeziune a lui Frunza Catre prodamatia.
comitetului iesan al unirei. Art. din L'Etoile du Danube, 8 lan. 1857. Ibidem, 111, p. 1034. Ga-zeta Steaua Dundrei, oprita a mai les' la lasi, se stramuti la Bruxela unde-
apare sub titlul L'Etoile du Danube, In limba francezi, sub directia lui N. lonescu.
Place c. Walewsky, 2 Martie 1857. lbidem, 111, p. 1169. Necrologul. lui Paqcanu. Ibidem, p. 1053.
www.dacoromanica.ro
UNIONI$TI
I SEPARATITI
343
Dar Bals stieà din vremuri vechi, cá numai cu slujbe,
ori cat de mari ari ar fi ele, nu se rásbate la Constantinopole,
inimile Turcilor nu se descuie deck
cu chei de aur. El se impacase deci cu banchierii Zarifi Vlastò din Constantinopole, ca sa trateze in numele sau cu Minitrii Sultanului, asupra numirei lui la Gospodoratul Aloldovei, Insarcinand pe aceasta casa a merg-e
pand la 80.000 de galbeni (r.000.000 de lei noi), spre a obtineá, domnia, si in caz de izbutire, Caimacamul se obliga a da zisei case, cu pret neinsemnat, In arena., salinele i dreptul de exportare a cerealelor. Casa de banca Ii raspunde ca si-a asigurat cooperarea ambasadorilor Frantiei (ceeace nu era decat un sfruntat neadevar) i Angliei, i ca ea cauta deocamdata a procura. lui Bals Cdimrtcamia pentru 2 5.000 de galbeni. BalsIi raspunde ca va primi. Caimacamia, aclecá va da 25.000de g-albeni, numai daca i se va asig.-,urà Domnia 102. Alai
la urma Bals se hotáraste a face jertfa cea mai mica, spre a pune mana pe Cáimácamie, mijlocul cel rnai sig-ur
de a ajung-e la Domnie. Purtarea lui T. Bals in chestia unirei este pe deplin inteleasa. Ata Austria cat i Turcia Ii fag-,aduisera Domnia,.
In cazul bine inteles cand unirea nu s'ar Infaptui 103, si
pentru a M'aura' aceasta putinta luptase din rasputeri Caimacamul Bals. El uitase insa sa se asigure si din partea mortei, care venl sa-I umfle pe neasteptate, tocmai cand erà s'a intre in toiul luptei celei mari : alegerile pentru Divanul ad-hoc.
La moartea b) Sub caitnetaintia lui Y. Vogoride. lui T. Bals, partidul unionist cauta In zadar a face sa se orandueasca Caimacamia de trei persoane prevázuta. de Reg-ulamentul Org-anic, caci Turcii numesc pe Neculai Vogoride, un Grec pasa turcesc ce fusese impaV. Place c. Walewsky, 10 lulie 1856. Ibident, III, p. 617. Comp. Place c. Walewsky, 19 lulie 1856, cu Place e, Thouvenel, 12, Dec. 1856. Ibident, III, p. 680 gi 970.
www.dacoromanica.ro
344
ISTORIA PART1DELOR POLITICE
mantenit In Moldova, prin casatoria lui Cu fiica lui Costache Konaki. Acest nou agent al Portei si al Austriei Insala pe Francezi, prin o fagaduinta iscalita, de purtare neutrala, In c`tuza uuirei. Unioni0i Insa care §tieau cu cine aveau a face, rAmasera Thmarinuri0 la vestea acestei numiri 101.
Venirea lui Vogoride In capul Moldovei se Intl'lnea cu trimiterea firmanului pentru alegerile Divanului adhoc si cu adunarea In Bucuresti a Comisiei europene. Lupta cea hotaratoare erà sA se Incinga. Vogoride Incepe prin a margini Indatorirea pe care si-o luase catre consulul francez din Jai, interpretand astfel declaratia lui scrisA: cA va sprijini cu cumpettare unirea, daca va dobándi conving-erea ca aceasta combinatie va fi sprijinita de Con,gres, dupA ce va fi fost votata de Divanuri i". Dar cum erà cu putintA sa obtina aceasta convingere, asupra unui act Inca ascuns In tainele viitorului? Apoi Implinirea conditiei impuse de Vogoride atArnà tocmai de sprijinul ce erà sa'l dee el cauzei unirei, sau de improtivirea ce erà sa i-o arate. Fag-aduinta Caimacamului ascundba deci un cerc vicios; erà o Indatorire sofisticA care nu'l leg-à la nimic. Ministrul de interne rAnduit de Vog-oride, Neculai Canta, recunoscAnd Insa, fata cu puternica miscare din
Moldova, cä nu ar puteà luà Indatorirea de a face ca aleg-erile sa jasa contra unirei, schhnba Ministerul lui, al Internelor, cu Costin -Catargiu care lea asupra-si aceasta Indatorire Vogoride Insceneaza mai multe uneltiri false contra ideei unirei. Aà el raspândeste vestea, ca unirea ar
trebui sa aiba de rezultat ImpArtirea pamanturilor, fiind L'Eloile du Danube, 9 Martie 1857. Ibidem, IV, p. 7. a Vogoride erk pasä, vezi doleanta unionistilor Moldovei C. Comisia din Bucuresti, 30 Manie 1857. Ibidem, IV, p. 166. Place c. Walewsky, 14 Martie 1857. Ibidenz, IV, p. 48: S'il obtenait la certitude que cette combinaison .triomphera dans le congrès, après qu'elle -aura été votée par les divans". Place c. Thouvenel, 25 Martie 1857. Ibidem, IV, p. 131.
www.dacoromanica.ro
UNIONIFI
1 SEPARATIgI
345
o reinnoire a miscarei socialiste din 1848. Presa fiind Incatusatd, unionistii nu puteau combate atari neadevdruri primejdioase, decat prin placarde litografiate si prin
intruniri; dar si un mijloc si altul fu oprit de g-uvern ca atitd.tor al duhurilor. Guvernul anume sustinea di trebue ferite alegerile de once inriuriri sau uneltiri cari
inteun duh exclusiv de partid, sunt de fire a aduce ratacirea si a ameninta sinceritatea aleg-erilor Dupd tedria constitutionala a guvernului lui Vogoride, discutia teoretica, conving-erea pe catea ideilor, se socotea si ea uneltire primejdioasa. Fiind Insa ca unionistii tot nu Incetau de a lucra, apoi arestul Imprastiat cu manosie In dreapta si In stanga
veni sa asigure Inca si mai mult lor
.
sinceritatea alegeriPe lang,-,d siluiri, guvernul Intrebuintá si ademeni-
rea si favorurile nemeritate, pentru a Indemnà si mai mult elementele protivnice unirei. Urmatoarea scrisoare a lui Costin Catargiu catre pre-
fectul de Putna, care trebuea sa lucreze mai cu sdlbaticie contra numerosilor unjonisti din judetul sa.u, este caracteristicd In aceastd privire: Am vorbit E. S. Caiinacamului, spune _Ministrul prefectului sau, In favoarea fiului d-tale Mitica, spre a fi Innaintat la g-radul de ofiter.
Desi sunt Incredintat ca nu face nimic si bate numai ulitele, d-tale Irisa nimic nu ti se poate refuza 1". Tot soiul de silnicii, batai, Incalcari de domiciliu si perchizitii nelegale, destituiri din dregatorii, anulare de alegen i ale autoritatilor randuite pe aceasta cale, pana ce ieseau candidatii placuti guvernului, si cate altele toate,
sunt puse In lucrare In toate pdrtile tdrei. Cu toate a-ceste prigoniri, partidul unionist se Intarea, In loc de a da inddrat, si de aceea, lucru vrednic de Insemnat, pe cand acest partid era organizat In comitete- pe caIncunostlintarea Departamentului de Interne, 3 Aprilie 1857. Ibidem, 16. Circularea lui Costia Catargi, 2 Aprilie. Ibidem, IV, p. 202. Min. de Interne c. lord. Pruncu, prefect de Putna, 13 Aprilie 1857. Jbidem, 1v, p. 322. IV, p.
www.dacoromanica.ro
346
JSTORIA PARTIDELOR POLITICE
lea privata, cel antiunionist nu lucrà In acelasi chip, deoarece el partizani nu avdt decat pe agentii ocArmuirei si nu erà reprezentat dead de puterea acesteia, captusita cu acea a Turciei si a Austriei ". Ag-entii francezi, atk consulul din Iasi cftt si membrul comisiei din Bucuresti ambasadorul din Constantinopole, Intelegiind ca, daca s'ar tolerà sistemul de intimidare urmat de kuvernul lui Vog-oride, cauza unirei ar fi nu numai compromisa ci chiar cu desavarsire pierduta, Isi dadeau toate
pentru a pune In lumina cat se poate mai vie uneltirile Caimacamului, spre spre a sill pe Turcia a reveni la respectul stipulatiilor tratatului de Paris "". Dar toate sfortarile erau zadamice. Poarta se prefaceà a fagaduì schimbarea sistemului, pe când In realitate ea el-A_ aceea
care InteteA. pe Caimacam la cea mai strasnica Incordare In combaterea unirei. Unionistii banueau ca Vog-oride lucrà dupa Indemnuri scrise ce Ii soseau din partea agentilor politicei turcesti,_
deci er se gandira a pune mAna pe corespondenta cea tainica a Caimacamului. Ei Castigara pe o persoana din casa lui si, platind-o bine. (se spuneà cu 14.000 degalbeni), o ademenira sa fure scrisorile lui Vog-oride. Aceste scrisori, toate In limba greaca, fura. date publicitatei Intaiu prin ziarul unionist din Bruxelles l'Etoile.
du Danube, de unde ele fura reproduse In mai multeziare europene. Ele destainueau Intr'un chip neIndoelnic
actiunea rudeniilor lui Vogoride si a autoritatilor turcesti, precum i uneltirile Austriei In contra unirei. In ele tatal si fratele Caimacamului II Imbieau sa se poarteca un protivnic hotarAt al unirei care ruinand drepturile-
Moldovei, el nu ar trebui niciodata sa consimta ca, In timpul Cairnacamiei lui, asemenea drepturi sa fie pierdute i nimicite In favoarea Valahiei; ca cele trei puteri Place c. Walewsky, 5 Aprilie 1857. Ibidem, IV, p. 246: D'un a:46les comités unionistes, c'est à dire le pays; de l'autre le gouvernement but pour mieux dire l'Autriche et la Turquieu. Thouvenel c. Walewsky,, 6 Aprilie 1857. !bidet; p. 256.
www.dacoromanica.ro
UNION.WKI
r SEPARATISTI
34Z
vor fi recunoscatoare dacà va izbuti ca Divanul Moldovei sa se rosteascà contra unirei; cà sublima Poarta Ii cere carsa fie tare si neclintit, si cg. trebueà s4'i apere interesele, pana cand va putea ea Insasi sa se declare pe fata contra unirei. Un agent al Portei, Fotiadi Bei, scrieA. lui Vw-oride, ca el sa lucreze far-a vuet
i fart
a destainul ca ar primi pentru aceasta instructii dela
Poarta) cu toate acestea, In momentul ce agentul Portei scriea aceste lucruri Caimacamului, Marele Vizir < protesa am basadorului francez cu lacriinile in ochi ar conclamra excesele lui Vogoride 11'. Principesa Vog-oride, fiica lui Konaki, nu puteA. Ins&
îngaduì apriga hartueala pe care, dupà parerea
ei,
Ministrul de Interne o aplica tdrei, si ea cere dela barbatul ei Inlaturarea lui din Minister, sub amenintarea_ desparteniei de el, lucru. de care Vogoride se temeà mai mult cleat de acea de iubitul sàu Ministru 112. Costin Catargiu fu Inlaturat i Inlocuit cu Vasile Ghica, fostul aprig unionist, dar care Isi vanduse conving-erile
pe blidul de unte 1" Inlocuirea schimba insa numai persoana, nu si sistemul; ba noul venit dorind sa se recomande, Indruma o si mai aspra prig-onire a unionistilor, documentata prin acte de silnicie de o nemaipomenita sdlbatacie, Indeaznind chiar a se napusti asupra capului bisericei, pe care voea sa'l sileasea a destitui pecei doi frati, arhimandritii Scriban, unionisti Infocati, din
cari unul aparase chiar In scris sfanta pentru el cauza. a unirei 114.
In o elocventa depesa catre comitele de Walewsky, consulul francez din Iasi arata, cum din organul Mi.tropolitului rasuna tipetul unui popor Intreg ce se calca. Talleyrand c. Walewsky, 12 lunie 1857. lbidem, IV, p. 800. Vezi §I Istoria Romanilor din Dacia Traiand, VI, pag. 581 si urmare. Asupra rolului sotiei lui Vogoride, vezi interesanta depeqlt a lui Place c. Walewsky, 2 Main 1857. lbidem, IV, p. 478. A nu se amesteck V. Ghica Cu V. Sturza care a fost si a rAmas. unionist pAnA la sfárqit.
Vezi mai sus pag. 325, nota 53, scrierea arhim. Neofit Scriban.
www.dacoromanica.ro
348
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
si se ocareste, In despretul garanpilor pe cari Europa i le-a dat, si acest tipet este cu atata mai duios, cu cat este dat de un pastor obosit de varsta, dar Insufletit de primejdia neamului sau. Dupa ce a siluit toate clasele societatei, ocarmuirea moldoveneasca ataca pe arhiereu, ultima si cea mai serioaza piedick. Nu se ataca atat prelatul, cat vaorul presedinte al Divanului. Se tinde deci la rasturnarea operei a insusi Congresului» '".
Cu toate apasarile irisa, Vogoride sin-4eà ca nu va puteà zdrobi hidra unirei, a careia capete rasareau Inseptit la fiecare taiere. El se hotarI dei a le taeà pe toaté deodata, si anume printeun mijloc la care, daca s'ar fi gandit mai de deruult, nici nu ar fi avut nevoie a mai Intrebuinth si alte constrangeri. Acest mijloc erà falsificarea listelor electorale. Trebueà l'usa lucrat repede, caci Turcia aveà cel mai mare interes, ca calegerile din Moldova sa se faca luna-
intea celor din Muntenia, pentru ca un vot protivnic unirei sa vina din Iasi sa loveasca cu starpiciune votul ce se stieO bine ca erà cu neputinta. de Impiedecat din partea Divanului valah "6. Inscrierile In liste se si fama In mare graba si In chipul cel mai samavolnic, fara a se respectà nici prescrierile firmanului, nici starea corespunzatoare a alegatorilor. Singura norma de aleg-ere erà pleca.rile unioniste sau anti-unioniste ale indivizilor. Se Pacura nenumarate protestan i din partea unionistilor res-
pinsi sau trecuti cu vederea; dar judecarea. protestelor -urmand sa se faca de comitete alcatuite din organe de ale ocarmuirei, rasping-erea erà totdeauna deslegarea ce se dadeh acestor tanguiri. Cele mai de multe ori protestul se restitueà fara nici o rezolutie, pentru ca su nu aiba nici un mijloc de dovada ca a fost Inaintat. Uneori se puneau pe acele protesturi rezolutii cu totul nehotarate cari uu puteau fi controlate, precum bunaoara, Place c. Walewsky, 7 Iunie 1857. Ibidem, IV, p. 747. Talleyrand c Walewsky, 23 lunie 1857 Ibidem, 1V, p. 934,
www.dacoromanica.ro
UNiONI§TI
I SEPARATIgI
349
cd 15.
Partidele politice In Divanul ad-hoc al Moldovei. Daa In Divanul ad-hoc al Munteniei, desbinarea partidului national In cele doua grupe ale lui, acel conservator si acel liberal, se ardtà numai ca putincioasd'i In acel al Moldovei, aceastd desbinare pd.s1 la lumina zilei,
urma gresalei ce facA acest Divan de a atinge, In qi chestiile de reorganizare lä'untricd. Dar vom vedea cd aceastd Imponcisare de idei se aratä numai la o singurd Intrebare, aceea a reg,ularei rapordesbaterile sale,
turilor Intre proprietari i drani, dovada cea mai build. despre adevarul celor ce am sustinut chiar dela Inceputul acestei cercetari, anume, cd «formatia sociald de cdpitenie pe temelia cdreia s'a inchegat mai tarziu alatuirea par-
tidelor politice, este acea datd de cele doud clase ale poporului roman: nobleta (boierii) i poporul de jos (tdranii) )16. Ori cum s'ar Intoarce i s'ar rdstdlmacl faptul, ceva rdmane statornic i nelndoielnic, anume partidele politice se alcdtuird. In Romania pe temelia luptei Intre cele cloud mari clase sociale din tdrile lor: proprietarii mari itdrdnimea, i cd dupa modul cum
se vor grupa ideile i oamenii ce le impdrtäsesc, In -jurul intereselor acestor cloud clase, se va Indruma viata partidelor politice la Romanii dela Dundre.
Divanul ad-hoc al Moldovei se deschide ceva mai de vreme decat acel al Munteniei, anume In 22 Septemvrie 1857. Ca si In Muntenia vom gäsì totdeauna cea mai deplinä' Intelegere Intre deputatii tuturor nuantelor, de cate ori va fi vorba de chestii nationale, adeca de acele ce se ating de vrednicia cinstea Orel; cdci precum spune deputatul vornicul Manolache Costache Walensky C. Talleyrand, 20 Noemvrie, 1857. Ibidem, V, p. 795.
Mai sus, p. 1.
www.dacoromanica.ro
3 60
ISTORIA PART1DELOR POLITICE
Epureanu: 17. AO chiar In §edinta din 3 Octomvrie, a doua In care adunarea, dupd
ce sfásr§i cu anevokoasa adeverire a alegerilor, incepa lucrdrile ei, se ridica firmatoarea Intrebare: Dupa firmanul de convocare manOstirile neInchinate pe cat §i acele Inchinate aveau dreptul a trimite cate doi, deputati In adunare. Calugarii greci nu voiesc sd aleaga depu-
tatii §i atund ministeriul numete, pentru a Indeplini locurile, doi egumeni români ca din partea manastirilor Inchinate. Kogalniceanu prin o propunere subsemnata §i de Lascar Catargiu, Sandu Miclescu, Sebastian Cananau, Constantin Iacovachi, Iancu I. Cantacuzino §i Alecu Jian',
cere §i obtine dela unanimitate'a adundrei raspingtrea deputatilor numiti de guvern, rezervand locurile mana,stirilor Inchinate pentru cand egumenii g,reci se vor supune legiuirei cuprinsa In firman 18. In §edinta din 7 Oct. M. Kogalniceanu Infatiraza propunerea cea mare a celor 4 puncte, subsemnata pe lânga el Inca de 18 alp deputati, prin care se cere unirea,
Principele strain, autonomia §i regimul reprezentativ. Dupa ce C. Hurmuzaki o sustine, deputatul Alecu Bal§ care se laudà. O. e proprietarul a 80.000 de falci de pamânt, depune o contrapropunere, In care combate unirea spunand ca nu se poate Impacà «cu Incorporarea patriei sale in Principatul Valahiei»; sprijinind aceasta parere a so pe temeiurile cu totul nehotarate, ca < asemene fuzie nu ar produce decat elemente de discordii, lupte, vrAjm4ii §i reprevazute amenintatoare interventii de a pururea vatamätoare». Aceastd propunere este sustinuta In contra regulamentului care cereA cel putin 5 membri, pe
langg, propunaorul ei, Bal§, Inca numai de un singur --alt deputat, Nectarie Hermeziu episcopul Romanului, In contra caruia mai multi deputati Intimpina cä ar fi Sed, din 3 Oct. 1857. Proces-verbal No. 5. 'bide-in, VI, I, p. 46. Acelas proces verbal, p. 43.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE POLIfICE IN SINUL DIVANURILOR AD-HOC
36
subscris In anul trecut un act pentru unirea patelor, Intimpinare la care PreasfinOtul episcop nu se sfieste a raspunde, «ca subscrisese In adevar acel act, insa intro patru ochi i prin urmare. nu se poate %inet In sama» '9. Dupd cuvantarea sprijinitoare a propunerei, rostita de M. Kogalniceanu, Divanul ad-hoc a Moldovei voteaza. cu 8i de glasuri pentru si 2 contra acei cesub scrisesera propunerea contra unireicele 4 puncte identice in formulare cu acele din tara sord. Adunarea radica l'edir4a In strigatele de «.Vivat unirea! 20. Adunarea moldoveneascd Msä socoate de datoria sa a intrà. si In cercetarea proiectului de reorganizare
launtrica; dar iea masura de a preveni comisia europeana, cd Tntru ea ea lucreazd despar;ita de adunarea Munteniei, «eventualele deosebiri In rostirea dorirqelor ambelor adunan i asupra reformelor viitoare, sa nu poatä. prejudicià In contra unirei politice, ceruta de unanjmitatea deputaOlor ambelor äri 21.i In adunarea mol-
doveneascä se radicara Intimpinari In contra acestei atingeri a chestiilor interne. AO C. Hurmuzaki s temeà ca aceastä. atingere «sa nu loveascg In suveranitatea si maí ales In autonomía Principatelor». Rostirea asupra organizarei din launtru ar fi cu alte cuvinte, dupa Hurfnuzaki, < desbinarea de fratii nostri de peste Milcov, lovirea autonomiei Principatelor i abaterea d-ela prog-ramul nostril >22. Manolache Costache raspunde lui Hurmuzaki, ca rostirea dorin;elor asupra reorganizdrei launtrice iu Insemneaza a jigni autonomia, caci des1 -autonomia noistra este scrisa In Capitulatii i In tratatul din Paris, Insusi prezenta acestui Divan chemat
de puteri si ales dupa o lege dictatd de Poarta, dovedeste cä autonomia iiu este realizata Procesul-verbal No. 7, Propunet ea lui Ea!
Nectarie Hermeziu. Ibidem, VI, 1, Acelag proces-verbal p. 79.
p. 74-75.
.
M. Kogalniceanu
i nostimul raspuns al lui
Sedinta din 10 Oct. 1857. Proces- verbal No. 8. !Weal, VI, 1, p. 86. Sedinta din 18 Oct. 1857. Proces-verbal No. 10, Ibidem, VI, 1, p. 90-92.
www.dacoromanica.ro
362
ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE
adaogd, ca Europa tocmai pentru a putea. judecà ..ru ce
fel de tari are a face, i daca organismele mastre au de gand a fi ,niste clemente tie -sardine In viata europeana, trebue 'sA-i -ardtAm «ca nu voim a fi nici China, nici republica sociala, ci o societate europeand, iind la toate conditiile unei societMi In cale de progres 23 Se alcatuesc 12 chestii de reorganizare launtrica, In care lucru destul de Insemnat, nu se pomeneste nimic despre schimbarile de facut In relapile dintre proprietari
si Orani. Comisia pare a fi Inlaturat Inadins aceasta chestie, pentru a se fed de desbateri primejdioase La chestia Intai care se pune In desbateri, acea a libertalei constiit4ei si a cultului, clerul din adunare si Cu unii deputa0 voeau sa puna oarecare restrangere. In amendamentele lor cuprinse In cuvinte acoperite, voeau sa supuna qInvoirea cultului evreesc purtarei ce ar observa-o Jidovii» ; apoi mai cereau chiar pentru ortodoxi, goprirea
procesiilor si marginirea numarului bisericilor> 25. Kogalniceanu si aici rosteste cuvantul hotarator, cerand ca libertatea cultelor sa fie deplina, primind numai
restrangerea In privirea cultului mahometan care sa ramana In cercuirea capitulaOilor ; iar motivul pentru care
K6galniceanu cerea aceasta restrangere ce parea In contrazicere cu sprijinirile lui teoretice, era ca «de lipsa geamiilor In Wile noastre este lipita Insasi chestia autonomiei noastre: caci daca Poarta sustine cum cä facem parte integranta. din Impara0a ei, oprirea cultului mahometan si a salasluirei Musulmanilor In Principat sunt cea mai puternica dovada a autonomiei noastre. Astazi cand aceastA autonomie este contestata, nu pot prim' ca cea mai mare dovada a existerqei ei sä se desfiinteze 26, Toata adunarea primeste In sfarsit propunerea In urmatoarea redaqie: (Religia domnitoare In Romania , Acelav proces-verbal, p. 96.
Cele 12 chestii la p. 87. Sedinta din 25 Oct. Proees-verbal No. 11. Ibidem, VI, 1, p. -114. Aceea0 qeding p. 118.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE POLITICE IN SINUL .DIVANURILQR AD-HOC 363
este religia ortodoxa. a Rasaritului. Exercitiul celorlalte religii recunoscute va fi liber, insa cu restrictia preva-zuta In capitufatii. >.
Aceasta propunere, daca nu Intruneste unanimitatea si raman 13 cu osebitä. socotinta, acestia sunt mai toatä. partea bisericeascO. iar din mireni nutnai doctorul Anastasiu FAtu si C. _Mortun. Trei din acei opozanti insa cereau o argire a tolerantei, raspingAnd si restrictia capitulatillor 27.
Chestia a doua privitoare la organizarea puterei armate se prirneste cu 70 de voturi, unanimitatea membrilor. de fata. In sedinta din 25 Octomvrie se paseste la Incheieri foarte insemnate: oborarea privilegiilor, egalitatea inaintea legei, asezarea contributiilor dupa averea fiecaruia, supune-
rea tuturor la slujba militara si accesibilitatea tuturor Românilor la toate functiile statului. Adunarea adopteaza Ili unanimitate si prin aclamatii desfiintarea privilegiilor. Vicepresedintele C. Negri felicitA adunarea pentru votul san, adaogand, ca «aceasta abnegatie dovedeste patrio-
tismul care Insufla pe adunare, si este un act care va fi pretuit nu numai de natie ci si de Europa si de istorie» 28.
De asemenea se voteaza principiul libertatei individuale 29,
neatarnarea bisericei din Principat de once
chiriarchie3°, despartirea puterei legislative de cea exe, cutivd si ca autoritate reprezentativa o singura adunare 31, Inlaturarea jurisdictiei consulare 32, dreptul principatelor
de a'si regulà ele singure relatiile lor comerciale33, indreptarea hotarelor Principatelor prin o comisie europeana 3.
In sedinta din 9 Noemvrie se arata pentru intaia Aceea§i §edintii, p. 120.
Proces-verbal No. 12. Ibidem, VI, 1, p. 130, 137 qi 141-142. Sedinta din 31 Oct. 1857. Proces-verbal No. 13. Ibidem, p. 151. Sedinta din 4 Noem. 1857. Proces-verbal No. 14. Ibidem, p. 161. Sedinta din 6 Noem. 1857. Proces-verbal No. 15. Ibidem, p. 182, Ibidem, p. 191. 31 Sedinta din 9 Noem. Prqces-verbal No. 16. Ibidsm, p. 207. 34. Sedinta din 12 Noem. 1857. Proces-verbal No. 17. Ibidem, p. 218.
www.dacoromanica.ro
364
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
oarà fulgerul ce amenintd cu o mare furtunA desbaterile pOnd acum destul de lini§tite ale Adunarei ad-hoc, anume Anastase Panu 4:14 cetire propunerei locuitorilor pont* care at5.cà Cu o mare violenta pe marii proprietari. AceastO propunere este insg, lasata spre desbatere pe mai târziu, dupO, isprOvirea chestiilor generale66. Cu prilejul propunerei asupra dreptului de cetatenie
de Incuviintat tuturor pamântenilor de once relig,ie cretinO, se nate o desbatere foarte vie. Unii deputati ca G. Sturza sprijinind pdrerea cO pOmanteni nu pot decat ortodoxii i c4Oruia Kogdlniceanu II aspunde ca prin aceasta s'ar creà un monopol de irflpOmantenire numai pentru Greci §i Rusi §i s'ar exclude dela drepturi o fi
numeroasO poporatie armeanO §i o mai intinsO Incä poporatietArOneascO catolicO. Aceasta chestie aprinzaoare
este Ins/ Inlaturata din desbatere, declarand'o rezervatO pentru adunarea legiuitoare viitoare 86. Se mai voteazI apoi neatftrnarea puterei judecatore§ti de puterea administrativá i neamovibilitatea judecAtorilor
din care cea dintai este primitA, iar a doua rezervatà pentru adunarea legiuitoare ca.Fi chestia Imptimantenirei eterodoxilor 37.
Dupä votarea prin aclamatie a principiu-lui respectului
pioprietItei care nici nu da mAcar loc la discutii mai Indelungate 8, M. Koaniceanu propune o noua serie de chestii generale In. care iara§i nu se atinge chestia rela%iilor dintre bojen i Orani 89. Se voteaza din ele: responsabilitatea ministeria16. 43, respingerea Infiintarel unui senat sub once forrnA i denumire 81. Se mai voIbidem, p 196. Ibidem, p. 249 si qedinta din 14 Noem. 1857. Proces-verbal No. 18. lbidem, p. 251. Ibidem, p. 263. $edinta din 18 Noun. 1857. Proces-verbal No. 19. Ibidem, p. 266 Noua serie de chestii generale. lbidem, p. 267. $edinta ditt.20 Noem. 1857. Proces-verbal No. 20. lbidem, p. 293. edinta din 23 Noem. 1857. Proces-verbal No. 21. lbidem, p. 300.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE POLITICE IN SINUL DIVANURILOR AD-HOC
363
teazä apoi hotararea cdtimei tributului cdtrd Poartd Inteo sumd fixatä de puterile garante 42 Dupd istovirea acestor chestii generale, veni randul acelor ale comietelor, In cercetarea cdrora se ldsase chestia ImbundtMirei stdrei plugarilor, ca una ce era privitd de interes special pentru clasa lor. Dar prin aceea cd se atingea, si starea proprietarilor si cele mai vajnice interese ale tdrei, ea ar fi trebuit votatd in sirul chestiilor generale. Aceastä punere a ei pe al doilea plan fu rdzbunatd prin lunga si Inversunata desbatere cdreia dada loe, si care o puse sus In randul Intai Intre toate chestiile atinse de Divanul ad-hoc al Moldovei. .
Chestiile privitoare la interesele claselor si care veneau In desbaterea adundrei prin canalul comitetelor si organizate pe clasele sociale reprezentate In, adunare, Incep
iardsi prin niste propuneri pasnice venite din sinul proprietMei mari. AO. sunt Infiintarea comisiilor jude;ene, suprimarea taxei de export pe grane, vite, materii brute, toate aceste pdrand a voi sa Indepdrteze cat mai mult chestia rurald a cdreia atingere se stiea ca va provoca furtuna. In sedinta In.sd din 18 Decemvrie yen' pe tapet propunerea care fusese cititd In sedinta din 9 Noemvrie, dar a careia desbatere fusese amanatd pana acum, cand
ea nu se mai putea Inlaturà. Acel care citeste aceastd propunere este marele boier Constanlin Hurmuzaki. Prin aceastd propunere, Oranii, arata cum «am fost trimisi ca sd fim rdsunetul a doua-
spreze sute de mii de suffetel pentru a marturisì, O. pana In ziva de azi toate sarcinele cele mai grele asupra
noastrd au fost puse, si noi mai de nici unele bunuri ale .drei nu ne am indulcit, jara altii färd sd fie supusi la nici o povard, de toata mana tdrei s'au bucurat; cd numai noi biruri grele pe cap am pldtit; oameni de oaste numai noi am dat; ispravnici si judecdtori, privighitori si jandarmi numai noi am tinut; drumuri, poduri 42.
edinta din 25 Noem. 1857. Proces-verbal No. 23. Midem, R. 312,
www.dacoromanica.ro
366
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
sosele numai noi am lucrat; beilicuri, podvezi havalele numai noi am facut; boierescuri, zile de meremet numai noi am Thdeplinit-; claca de voie i fail de
voie numai noi am dat; la Jidovii arendasi ca s. ne sugä toata vlaga numai noi am fost vanduti; bautura scumpa i otravitä" numai noi am baut; pane neagra amara, udata cu lacrimi numai noi am mancat; §i rezmerite cand au fost, tot greul numai noi ram dus;
osti and au venit, noi le-am hranit, noi le-am slujit, noi le-am purtat; ca cel cu putere, tara pärasea, peste hotare trecea. Tara asta nici bai, nici maestrii nu are. Toata bogatia, toata Imbelsugarea bratele i sapele noastre o aduc. Cata e Dundrea de mare si de larga curge riul sudorilor noastre, se duce peste maxi si peste
botare, acolo se preface In rauri de aur si de argint curg iarasi inapoi de se revarsa In tara noastra, lar noi nici randueala, nici dreptate nu am avut. and ne-am jäluit, cand ne-am tanguit, pasurile and ne-am spus, ispravnicul ne-a batut, privig-hitorul ne-a batut, jandarmul ne-a hatut, zapciul ne-a batut, vatajelul ne-a batut, vechilul ne-a batut, posesorul ne-a batut, boierul de mosie ne-a batut; cine s'a sculat mai dimineata, cine fost mai tare, acela erà mai mare. Boierescul era odinioara sese apoi doudsprezece zile, dela rásaritul pang la asfintitul soarelui. Acum lucram din primavara
pana In toamna; lucram cat zice Iegea si mai des si peste lege; lucram si nu mai mantuim, and treci pe langa holdele noastre, ti se rumpe inima; ogoarele ne raman In paragina, popusoii ni se inneacä In buruiana si rdman necopti. de Ii bate bruma; cei boieresti asezati de noi 'in cosere sed ca aurul de frumosi. Inainte de Reglement, sateanul avea to, 15 si 2o de MI6; radicam vite, ne prindeam nevoia; cu Reglementul munca ni s'a impovorat, iar pamanturile s'au tnicsurat. Noi unii la facerea legei acesteia, nici la celelalte nu am fost chemati,
nici Intrebati, nici la vre-o invoialá nu am statut . Dupa aceasta introducere, deputatii taranilor cer ca www.dacoromanica.ro
PARTIDELE POLITICE IN SINUL DIVANITRILOR AD-HOC
367
sa fie 0 e pu0 In randul oamenilor, radicandu-se bataia; toate beilicurile §i havalele i birul pe cap sd fie °borate; satele aiba. dregatorii lor. Mai cer apoi Inldturarea boierescului, caci ei voesc s.-1 rdscumpere cu toate greu-, cu care sunt Impovarati. «Voim sa scapdm, voim
sa ne rdscumparam de robia In care suntem; sa nu mai fim ai nimarui, sa fim numai ai tdrei. Nu voim jignim dreptul nimarui, dar nici al nostru sa nu se Intunece, pentru ca omul sa fie stapan la casa, vatra ogorul sau i sa lucreze cu tragere de inima la a lui rascumparare» 43.
Proprietarii mari In contra carora mai ales era Ini care aveau cunotintä de ea Incä din qedinta din 9 Noemvrie, In Incheerea pe care o fac, ca raspuns la &Lisa, o trateaza de comunista, sustinand ca de0 unele din tanguirile ardtate sunt adevarate í prin urmare merita cea mai compa-
dreptatd jalania tdranilor
timitoare luare aminte, totuq starea de astdzi a taranilor moldoveni este mult mai bund cleat acea a locuitorilor din tdri mai civilizate ; ca trista stare a lor provine
mai mult dela guvernele ce au avut, jar nu dela proprietari; cä era o urmare neaparatd a necontenitei schim-
bari a domnilor 0 a ocupatiilor militare». Incheierea proprietarilor mari vrea apoi ä dovedeasca dreptul istoric al boierilor asupra Oranilor, dupa care venind la Regulament, cauta de explica pentru ce acesta a Ingreuiat In aparenta conditille dintre bojen i arani, aratand cum mai Inainte cand poporatia era micd comertul cu grane nul, eboierii Incuviintase cu placere exploatarea Intinselor lor mo0i ori cui, cu Indatorirea a dá macar dijma din productele culese de el ; astazi cand In urma repedei desvoltdri a comertului, 43. Proces-verbal No. 28. lbidem, VI, 1, p. 342-346. Deputatii sAteni stint : I. RoatA, Sim. Stanciu, RAducanu Saya, Danill BAlan, C. Ostahi, T. sin Pavfil, I. a Babel, D. Savin, Pandelachi Croitoru, Dimitrie Sacalov, I. Olariu,
V. Balak, I. LeverdA, I. Roca vi V. Stan. /Won p. 346.
www.dacoromanica.ro
368
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
agricultura a luat o Intindere asà de mare, Incat putine mosii de camp mai au Inca locuri pentru cresterea vitelor; asta'zi carid pretul pam'antului s'a suit la un g,rad proportionat cu acea desvoltare, cand pe de alta parte pretul lucrului, din cauza Inmultirei bratelor si a Inlocuirei lor prin mai multe masini, n'a putut creste Intru aceea.si proportie, Regulamentul Organic a trebuit puie si a si pus In proportie mai potrivita anuala valoare a pamantului ce proprietarul da taranului, cu lucrul ce acesta da celui . La fraza rasunatoare din tanguirea taranilor, cu riurile de aur si de argint In care s'ar schimbA Dunarea sudorilor ion>, proprietarii ras-
pund, ca 52 Dar atat Tetcanu cat si Bals presupun cä li se va luà pamantul fara despagubire i anume fara des-pagubire In numaratoar03. Dupa A. Panu care susche,stia nu este Inca coaptA pentru a fi deslegata i ca trebue lasata hotararea ei la viitoarea adunare legiuitoare, iea cuvantul Mihail Kogalniceanu care arata Mai Intai greutatea deslegarei acestei chestii care cere nu numai patriotismu ci .7i tact si prudenta. «De la des-
legarea acestei chestii atarna soarta natiei noastre. Ce an fi natia, ce ar fi tara, daca taranii nostril ar fi ne-norociti, ei care sunt elementul cel mai puternic al naMidem, p. 30-400. Midem, p. 3gY §i 400.
www.dacoromanica.ro
374
ISTORIA PART1DELOR POLITICE
tionalitatei romane ? Taranii sunt Insusi tara ; greutatea_ deslegarei const6. Insa In mai multe Imprejurari. Mai Intai multi din deputati .au fost alesi numai pentru. acele patru punturi ale prog,ramului. Dar comisia in-
ternationala a cerut sa pasim mai departe spre reformele din launtru care au deschis gura si celor mid..
Am cautat pe cat a fost prin putinta sa ne tinem.
departe de ambele pericule, de a nu ne supune vointei Europei si de a atinge chestli prea arzdtoare. Deputatii pontasi s'au aratat In adunare cu propunerea rascumpararei boierescului care intealte cuvinte insamna tot aceeasi cat si. deplina Improprietarire a obstiilor satesti pe pamanturile pe care ele astazi le au numai ca uzufruct, In contra muncei Indatoritoare ce dau proprietarilor de mosii. Acestia califica pe tot deputatul cu idei liberale, de comunist. Dar este invederat ca proprie-
tatea fonciara la noi nu e libera; ea este supusa und greie erbiri, dreptul pontasilor de a se hrani pe acea pro-
prietate. Daca s'ar tagadul acest drept, s'ar atacà o mai mare lege deck proprietatea, dreptatea, care tocmai consfinteste proprietatea. Dar propLinerea deputatilor pontasi In forma in care a fost facuta a compromis chestia,. caci a dat o grozava arma In mana adversarilor nostri politici. Aceasta propunere a raspandit spaima intre proprietarii de mosii. Ce mijloc puternic pentru ca, subvalul proprietatei amenintate, sa se atace voturile national&
si liberale ale adunarei si sa se intareascA planurile se-
paratiste si reactionare! Oare in zadar se ataca boierimea noastra; ca ea nu voeste a avea un popor stradan
si patriot; ca singurul motiv care a facut'o sa imbedtiseze cu atata ardoare ideea unirei a fost speranta dea putea sub acest strag a'si pastra privilegiile sale ? Kogsidniceanu cere, ca si Panu, sa se dee timp resentimentelor sA se linisteasca, ideilor sa se limpezeasca 54.
Dupa ce mai vorbeste si N. Bosie care cere si- el 54. Cuväntarea lui KogAlniceanu. Ibidenz, p. 409-417?
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE POLITICE IN SINUL DIVANURILOR AD-HOC
375
Improprietarirea satenilor, se pun pe rand la vot toate propunerile si, lucra caracteristic pentru spiritul ce Insufleteh adunarea, nici una din ele nu Intruneste majoritatea, Inca toate propunerile sunt declarate raspinse. Se framantase deci In desert adunarea moldoveneasca, caci ea nu putuse aflh nici o deslegare a chestiei rurale. Dar pentru mersul vietei politice, aceste desbateri contin
cele mai de pret destainuiri pe care le culegem din motivarile deosebitelor paren i si din cuvantarile rostite
Intru a lor aparare; anume ca. aceasta Intrebare erh poate cea mai insemnata a vietei romanesti; si cd -de aceea erh tot odata si cea mai puna de primejdii, de oarece atingeh cele mai grele interese ale poporului: pe de o parte acel al masselor de a fi Improprietarite, pe
de alta acel al proprietarilor care raspingeh aceasta forma de Imbunatatire a vietei tardnesti, care cu toate aceste erà singura cu putinta fiindca pe de o parte toata lumea recunosteh ca nu se mai puteh mantineL boierescul adeca munca drept plata a pamantului de hrana al satenilor, pe de alta Insa nu se puteh cu nici un pret primi teoria proprietarilor mari de a'si eliberà proprietatea de serbirea la care erà supusa catre tarani, dupa cum se cereh eliberarea sateanului din serbirea muncei catre proprietari. S'ar pareh deci ca erh neegalitate si nedreptate Intre aceste doua masuri; dar Intru cat toate clasele recunosteau ca starea taranului trebueh Imbunatatitd, aceasta Imbunatatire nu se puteh face deck
pe sama acelor cari prin situatia lor fata cu taranii o Thrdutatiserd, deci pe sama proprietarilor. Altfel o Imbunatatire a soartei tdranilor erà cu neputintd. Dar teama proprietarilor mari erà ca li se vor luh mosEle fara despeigubire, si Inteadevar daca acesta ar fi fost gandul reformatorilor, el ar fi ascuns o mare nedreptate. Dar nu se cugeth nici acuma la ash ceva, cum
nu se cugetase nici In 1848. Totdeauna taranii si sprijinitorii lor vorbeau de ras-
cumparare si deci nu tinteau la despoierea silnica a www.dacoromanica.ro
376
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
proprietarilor de avutul lor. Dac. Msg. erau sA fie despa-
gub4i, atunci proprietarii nu pierdeau nimic ; cki nici a.,a ei nu se puteau folosi nici odata de pamanturile de hranA ale tdranilor, Intru cat ei trebuiau sei le dee aceste ptimeInturi spre folosintei Fi, nu ii puteau nici °data lipsi de ele. Ce pierdea deci proprietarul, daca se schimba
numai titlul detinerei pdmanturilor, 0 'a*.ranii din uzufructuari de veci deveneau proprietari de veci ? Cauza adevarata a nevoi*i proprietarilor de a primi deslegarea problemei Imbundtatirei soartei taranilor prin rascumparare, era deci frica de a nu fi plAtiO pentru luarea pamantului lor; caci tdranii trebuind sa rdmAna pe locurile lor, iar munca lor trebuind de acum Innainte plà."tita, prin desfiir4area boierescului, proprietarii credeau
ca pAmanturile lor vor fi luate de tarani pe de geaba. Era deci fireasca Improtivirea lor la ImbunataOrea starei taranilor pe calea Improprienrirei. precum la 1848 proprietarli erau In stare s6, cheme pe Ru0 pentru a scdpa de primejdia a ceea ce ei credeau ca era o curata despoiere, a0 acuma erau In stare sa arunce unirea peste bord pentru a scApa de acela0 perico!, cki doar se adevereau cele ce se zvonise dela Inceput, cA unirea ava, s'a aduca ImpArtirea comunistä a proprietAtilor 55..
Prin urmare ceea ce In Muntenia se arAtase numai ca erà cu putintd, desbinarea partidului conservator de ideea
n4onal'd din cauza intereselor de clasa, In Moldova se adeveri prin rostirea pe fata a cugetarilor, invederand
Inca odata principiul ca e totdeauna primejdios de a pune altruismul In lupta Cu egoismul 0 instinctul pastrarei speciei In lupta cu acel al pastrarei individuale. 55. Mai sus, p. 334.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
PARTIDELE POLITICE LA iNCEPUTUL DOMNTEI LUI CUZA VODA. Primele neintelegeri. Adunärile ce aveau sä aleagä pe Domnitorii Principatelor, potrivit Conventiei din Paris, nu avusera sä sufere aparea dusmAneascä. sub care se zbatusera alegerile Divanurilor ad-hoc. De astä data putenle europene, pentru a pastrà Várilor o libertate de rostire, nu mai Incredintasea ocarmuirea lor unui singur caimacam, ci oranduisera un guvern provizor alcätuit 51in trei persoane, conform prescrierilor Regulamentului Organic. Prin aceasta masura se Intampla ca ocarmuirea Moldovei sa Thcapa pe mana a doi progresisti, Anastase Panu
si Vasile Sturza, si numai al treilea caimacam, stefan Catargiu, erà din Inchiratorii trecutului. In Muntenia Insä franele tärei intrara In manile a trei partizani ai fostilor domnitori, Gh. Bibescu si Barbu tirbeiu, anume: I. A. Filipescu, M. Baleanu si I. Manu.
Desi In ambele täri, dupä cum s'a väzut din capitolul asupra unirei, partidui progresist erà. In o vaditä majoritate, totusi din o purtare gresitä a cdpeteniilor lui,
alegerile dadurä ca rezultat un numar de partizani ai fostilor Domnitori si odrasle de Domnitori Bibescu si tirbeiu In Muntenia, Mihail Sturza si fiul sä.0 Grigore nepotrivit cu putina vaza de care Sturza In Moldova, se bucurau acesti candidati In ochii poporului. www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
378
In Moldova din 64 de deputati erau 31 progresisti, iar
33 se Imparteau Intre Sturza tang (20) i Sturza fiul (13) 1. In Muntenia «numarul cel mai mare de glasuri Far fi avut pentru alegere, Bibescu, pe cand Stirbeiu aveá numai veo 7, iar partidul progresist care aveà mai putine
glasuri decat Bibescu, Par fi putut rapune numai daca s'ar fi aliat cu partizanii lui tirbeiu 2. Numaratoarea atAt In Moldova cat si In Muntenia erá Insa Indoielnica, de oarece mai multi deputati Innotau
In doua ape ; apoi fatd Cu marele fagaduinti de bani ale lui M. Sturza, se puteau astepa lepadari 8. Tactica cea gresita a partidului progresist care fdcuse ca el sa fie In minoritate In ambele adunan, stá In aceea,
a el nu facuse alegerile In vederea unui candidat de Domnie. Ba acest partid se mandrea cu hotararea Juan. 4.
Mai Intelept decat progresistii lucrasera partizanii Dom-
niilor vechi. Francezul I: A. Vaillant care luptà In rá'ndurile ion, spune In o brosurd a lui, ca natia Inainte de toate trebue sä se gandeasa la alegerea Domnului >. Daca Insa neIngrijirea de adevaratele interese politice adusese minorizarea partidului progresist In adunarile Tarilor Románe, cum se explicà atunci, cä,' rezultatul alegerilor sa fi fost nu numai favorabil candida-
tului progresist, dar chiar cä acee* persoanA, ColoL Fiziologia alegerilor din Moldova, art. de G. Sion, Roma' oul 3 (15) Ian. 1859. Acte fi Doc., VIII, p. 298. Steaua Dunard, 29 Ianuarie 1859. Ibidem, VIII, p. 345. lbidem. Adaogi Place c. Walewsky 18 Jan. 1854. Acte f i Doc., IX, p. 231. Mai vezi i articolul din ziarul Patria ¡S Ian. 1859. lbidem. ItAspuns la Gregorieni Steaua Dunarei 21 Noemvrie 1858. Romanul 20 Ian. 1454. Glasul poporului glasul lui Dunmezeug Ian. 1858.
www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL DOMNIEI LUI 'CUZA VOD.A.
379
nelul Alexandru Cuza, sat fi fost ales Domn in ambele Principate, i anume In amAndoug cu unanimitatea p,-lasurilor?
In :Moldova lucrul se pubù intamplà numai multdmitd Imprejurdrel, cd sprijinitorii lui Grigore Sturza nu Intelegeau cu nici un pret sd ajute tatalui acestuia la cApatarea domniei. Deì ei se arátau dispusi a vot&
pentru fiu, o faceau tocmai pentru a nu fi ales tatd1. De altfel partizani luí Gr. Sturza precum C. Hurmuzaki, Gr. Bals, Al. Scorteanu, Iorgu Radu, G. 1-lasnas erau progresisti adevdrati, i ei declarasera cd mai bine sä lí se tale manile decat sat voteze pentru Mihail Sturza. Din aceastd cauza a fost peste putintg contopirea Gri-
gorienilor cu Mihailenii, si nu cumva, cum s'ar puteà crede, dintr'o neImpacaa Indu§mgnire Intre tata i fiu 8 La votarea pentru Inscrierea lui Gr. Sturza in numdrul candidatitor, el neIntrunind deal 19 voturi, partizanii lui vazAnd cd nu vor aveh majoritatea, se duc In partea nationalistilor, i atunci Mihdilenii intelegand cd sortii batrAnului Sturza erau Cu totul pierduti, trec si eipentru
a nu se da de protivnici ai candidatului progresist, ce erh sh. fie ales si fárd ei in partea acestuia, si Cuza este astfel proclamat, peste toate asteptarile, cu unanimitatea glasurilor. In Muntenia izbAnda tot a Colonelului Alexandru Cuza nu se datoreste, jocului politic petrecut In adunare chiar, ci exclusiv presiunei puse in lucrare de popor
asupra deputatilor ce erau, cum am vazut, plecati majoritate pentru alegerea unui fost Domnitor, i cu deosebire a lui Gh. Bibescu. Alegerea lui Cuza se Mat Msat tot asa pe neasteptate ca i In Moldova; caci dacd chiar a fost o intelegere Intre membrii partidului progresist din ambele tari, privitoare la aceasta alegere, Intelegerea interveni abeh In
ultimul moment. De aceea bunaoarat gasim pe Cuza spunAnd, In manifestul lui cAtre tara, dupa alegerea lui 6. Articolui lui O. Sion citat in nota L Vezi Domnia lui Citza Volfil de A. D. Xenopol I, p. 37 38.
www.dacoromanica.ro
3 80
ISTORIA PARTIDELOR, POLITICE
In Moldova, ca ein data dupit aleg' erea fratelui nostru Domnul din Valahia, vom p4i la infiintarea comisiei centralez7. Dar precum nu se Ondea. Domnitorul Mol-.
dovei cd va fi 'ales si In Bucuresti, asa nu se gandea nci lumea, precum se vede lucrul din o scrisoare trimisa Stelei Duntirei In preziva alegerei, 23 Ianuar, si In care nici nu se pomeneste numele lui Cuza ca unul ce ar putea fi ales In Muntenia, si dupa cum nici consulilor nu le trecea prin minte asa cevk din care pricing. Cu totii telegrafiasera guvernelor lor, ca are sa fie ales Bibescu 9.
Cu toate aceste iesise vorba si despre putinta alegerei lui Cuza In Muntenia, si aceasta Inca din ziva de 16 Ianuarie, cand Grigore Sturza publicase In Steam Dundrei scrisoarea prin care tagaduea once Impartasire la complotul din Focsani, arätftnd cum din potriva el, dupa alegerea Domnitorului, mergand 361 feliciteze, a dat o dovada de abnegatie, incredintându'l ca ar fi
gata a'i da tot concursul, spre a fi ales Maria Sa p, in Valahia» 9. Cu toate aceste, numele lui Cuza Voda nu umbla. Inca
pe buzele oamenilor din Bucuresti. Era Insa o mare miscare In acel oras care daca nu'si dadeà bine sama despre cele ce voek stiea prea bine cele ce nu voea; anume raspingea cu once pret reintoarcerea trecutului, si. deci aleg-erea Domnitorului dintre acei ce statusera pe scaunul Munteniei. Caimacamii trebuisera A. iee masuri contra adunarei satenilor in Bucuresti, si dupa deschiderea adundrei, contra Imbulzirei poporului pe Dealul Manifestul lui Alexandru loan I Domnul Moldovei 5 (17) Ian. 1859. ,Acte fi Doc., VIII, p. 353. Corespondenta c. Steaua Dundret. Ibidem, VIII, p. 578. Parerea consulului austriac data de Oesterreichische Zeitung reprodusa de Romani:I 10 Febr. 1859. Ibidem. Scrisoarea din numirul din 16 Ian. al Stelei Dundrei. lbidem, VIII p. 490. Alte izvoare care pomenesc acelaq fapt, vezt in Domnia tut Caza Vodd. I,
p. 45-46.
www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL DOMNIEI LUI CUZA VOD.A.
381
Mitropoliei 1°. Taranii cereau ca domn pe Golescu ; cca de nu se va face aceasta, vor ajung-e iarasi robii ciocoilor» ".
Ceea ce Insa mica mult poporatia Bucurestilor era asteptarea unirei care trebuea sa aduca strAmutarea capitalei Intregului stat In Bucuresti si deci o uriasa spo-
rire a daraverilor. Cum sa se faca lucrul, nu se pricepeau sd o spuna; dar miscarea orasului era tot atat de puternic zadarita de aceasta tinta, precum acea a satelor era. Intetita de amintirile si reInnoirea perspectivelor din 1848.
and trecù Insa prin Bucuresti deputatia trimisa la Poarta de Domnitorul Moldovei, In persoanele lui C. Negri,
N. Catargiu si Colonelul Mavrichi, ea se Intelese cu partidul progresist muntean, ca sa realizeze unirea, alegand pe Domnitorul Moldovei si In Muntenia 12. Partidul progresist care cum am vazut, nici In Muntenia nu se adu-
nase imprejurul unui nurne, se prinde de aceasta idee si o propune In o Intrunire tinuta la otelul Concordia, chiar In sara de 23 Ianuarie ce precedà ziva hotarata pentru alegere. Principele Dimitrie Ghica se face organul
acestei idei care este Imbratisata cu cea mai mare caldura de toti cei de fata. Cu toate cd se hotarase pd.zirea secretului pana a doua zi, stirea se raspandl- ca fulgerul prin Bucuresti si destepta In popor o framantare nemai pomenita, Intru cat acuma visul lui, aducerea capitalei ambelor tdri In orasul sdu, lua un trup si o fiinta, In alegerea Domnului Moldovei de Domnitor si In
Tara Romaneasci «Toata noaptea de 23 lanuarie se petreca In un mare neastampar atat din partea popo, rului cat si din a guvernului. Toata ostirea de cavalerie Adunäri de säteni : Scrisoarea din 23 lanuarie citatA in nota 8. Un ordin al politiei contra adunArei sAtenilor In capitalA, din 22 Ian. 1859. Ibidem, VIII, p. 573. Béclard c. Walewsky, 5 Februarie (23 Ian.) 1859. !harm, IX, p. 260. Asupra ingrAmAdirei poporului in contra cAruia cAimAcAmia adusese
armatA, vezi acelasi cAtre acelasi 7 Febr. (25 Ian.). lbidem, IX, p. 269. Corespondenta dint Bucuresti cAtre Patria din 23 Ian. (4 Febr.) 1859. Ibidem, VIII, p. 585. Bolintineanu, Vlafa lui Cuza Vodd, p. 14.
www.dacoromanica.ro
382
ISTORIA PARTIDELOR POLIT/CE
si infanterie umbla In patrule pe poduri. Dar tot odata bande de sute de oameni se Incrucisau cu patrulele ". Cand poporul se aduna In ziva alegerei, la Mitropolie,
el veni cu gandul neclintit de a cere alegerea lui Cuza Voda. Se si auzirà strigate de csa traiasca Cuza ! Poporul
era hotarat, cA daca adunarea ar starui In alegerea lui Bibescu, sa navaleasca asupra ei si sa o sileasca sa aieaga pe Cuza. Se auzeau din camera cum, afara, macelarii din Bucuresti Isi ascuteau cutitele. Fata Cu o asemenea presiune poporanA, propunerea lui V. Boerescu
de a se alege Domnul Moldovei trecit tot cu unanimitatea glasurilor 14
Aceste Imprejurari dovede.sc t'ara nici o Indoiala ca Alexandru Cuza fusese ales, mai vartos In Muntenia, In contra vointei majoritatei deputatilor, prin un concurs de Imprejurdri care le impusese vointa minoritatei ce era lusa si acea a poporului. Partidul national, cu toata alegerea unanima (Irisa silita), a Domnitorului comun, iarasi se desbinase. El ceruse, In Intregimea lui In Divanurile ad-hoc, unirea sub un Principe strdin. Conventia de Paris l'usa respinsese aceasta plazmuire politica, si tarile ramanand tot despartite sub doi domni bastinasi, 4. Este adevarat cd prin aceasti, politicä, Domnitorul se expuneà atât pe ansul cat si pe ministerele lui sa aiba doi dusmani In loc de Ainul» 6 ceeace aduce la .sfftrsit chiar rapunerea Domniei lui Cuza Voda; lar Bolintineanu. anume liberalii moderati 3.
Mai sus p. 402-403. Steaua Dutulret 15 Februarie 1860. Dlimbovita 2 Aprilie 1860.
www.dacoromanica.ro
LUPTA INTRE CUZA VOD.X.
I PARTIDELE POLITICE 407
adaoga, ca Domnul nu se hotarI a merge nici cu liberalii, nici cu boierii, dar nici nu aveá o partida a sa credincioasA. i capabila» 6. Ceea ce Incepù a des-. bira pe Domnitor de liberalii Inaintati fu chestia presei.
Nu e vorba, Domnitorul se araase la Inceput dispus a tolerá chiar «cevá licen0 In presa, deck a o Incatusà» 7. Dar la sfarsit, mai ales In Muntenia, unde nu exista nici o legiuire de libertate a presei, ca acea a lui Grigore Ghica din Moldova, Vodg. Cuza fu nevoit, dupa cererea ministerului N. Cre;ulescu, liberal si el Insa moderat, sa suspenda cloud foi: Romdnul §i Nichipercea, ceeace aduce o intrunire de protestare a liberalilor Inaint4 In sala Bossel, sparg-erea acelei Intruniri de catre poli;ie i caderea ministerului. Cu prilejul acestei
Intruniri ai careia organizatori fura da0 judec4, se ivi cel ntâiu proces politic In Tarile Rom ale 9. Acum In timpul nouelor adunari, se repetd iardsi o Inchidere a ziarelor Independenta §i Nichipercea In 30 Noembrie 186o, ceeace aduce In adunare o interpelare din partea lui C. A. Rosetti9. Cu prilejul retragerei ministerului Epureanu, Domnitorul Insarcineaza pe Mihail Kogalniceanu cu formarea cabinetului. Aceasta este cea d'intai apropiere intre Voda Cuza i capul partidului progresist din Moldova, si trebue sa cercetam relaOile lor anterioare. Kogalniceanu fusese mai cu deosebire aparatorul ideei Principelui strdin, ata Inainte cât i dupa alegerea lui Cuza Voda. Ba prin repetirea acestei pareni In adunarea moldoveneasca cu prilejul desbaterei asupra renumerdrei membrilor Comisiei centrale, el jignise pe Domnitor care Indepartase ministerul lui Ioan Ghica ce primise cu prea mare grdbire propunerea lui KogalViafa lui Caza Vodd. p. 33.
Patria 18 lunie 1859. Nafionalul 7 Mule 1859. Place c. Walewsky 30/18 Iunie 1859. Acte fi Doc., IX, p. 347. Vezi brosura: Instrucfla procesului intarnplat la 28 Sept. in sala Bosse!, Bucuresti 1859. Cf. Reforma lui G. Valentineanu 1 Noemvrie 1859. Mon. Of. al prei Rom., 1 Decemv. 1860. Nalionalul 11 Dec. 1860.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
408
niceanu ". Cu toate aceste Kogalniceanu vazand ca aceasta idee este Intrebuintatä de partidul conservator ca arma In contra Domnitorului, schimba tactica combate cele sustinute de acel partid In privirea Principelui strain In Comisia centralä, prin care combatere Kogalniceanu se apropie de Vodg Cuza, care'l Insarcineaza cu presidentia Consiliului in Alai 186o. Elementele cele noue din tara aplaudeazg din toate partile la aceastä veste. Asa Steaua Dunarei se felicitä ea venise la carma tarei unul din redactorii ei, prin care se vede ca sacrele principii de libertate si de dreptate au mai incetat de a mai fi caua guvernelor acestei tgri »11; iar femeea patriota Sofia Hrisoscoleu nascuta Cocea,
din Falticeni, scrie cu caldura, la varsta de 20 de ani tBucura-te acum, o tu patrie nenorocitä, caci ranele tale In curand vor fi vindecate de fiii tai cei buni 12. In programul sau, Kogalniceanu apasA cu deosebire asupra
nevoiei a trei reforme de capetenie: legea electorala, chestia tOraneasca si mangstirile inchinate ". Daca aceasta
din urma era sprijinita si de partidul conservator, ca mare interes national, nu erà tot asa cu cele doul punte dintai care trebueau sà puna pe Kogälniceau, chiar dela Inceput, Intr'o lumina nefavorabilä la partidul conservator;
caci cum am vazut acest partid nici nu voeà sa auda de schimbarea sistemului alegerilor si se temeà de che,stia
taraneasca ca de cea mai mare nenorocire ce ar fi putut sal ameninte. Tot pe atunci cazand si ministerul Ioan Ghica din Muntenia, pentru arestarea Principelui tirbeiu de care prefectul de Dolj, Domnitorul cearcg si In Muntenia o plecare catre liberalii Inaintati cari Insa aici erau mult mai radicali decat cei din Moldova. Domnitorul constitue ministerul sub N. Golescu ca presedinte si V. Mai sus, p. 393. Dundee!, 3 Mai 1860. Romanu4 26 Iunie, 1860. Steaua Dundrei, 5 Mai 1860. Steaua
www.dacoromanica.ro
L OPTA INTRE CUZA VODA.
I PARTIDELE POLITICE 409
Boerescu, D. Bratianu, I. Bratianu, C. A. Rosetti, I. I. Filipescii i generalul Vlddoianu ca membri. Aceasta lovire atat de gravl adusA majoritaei conservatoare a adunarei prin chemarea la guvern a oamenilor din 1848, -aduce imediat rdspunsul acesteia, prin alegerea lui Barbu Catargiu, capul partidului conservator, la vicepreidentia
aduntirei, prerdinte fiind de drept mitropolitul ;drei Ambele guverne Insa nu trebueau sd aiba o viata lunga. Cel muntean este Indepartat de Insui. Domnitorul din pricina unei Incuraturi diplomatice In care este pus, prin purtarea lui In adunare. Venise anume In desbaterile adurarei muntene validarea alegerei lui Cesar Bolliac (arheologul) ce era banuit de nemoralitate de atre Consulul austriac i de un pa§a turcesc, pentru sustragerea unor pietre scumpe -de la o antichitate ce-i fusese Incredintatà; se Incing-e asupra acestei chestii o desbatere din cele mai pdtimar intre min*ri §i deputati. In focul desbaterilor, ministril de culte Rosetti spune cuvintele, foarte grave pentru situ4a exterioara a Prin-cipatelor, cd «prerdintele vra sA puna la vot excluderea
unui deputat acuzat pe banuiald, de catre un guvern neamic al autonomiei Fi, nationalitatei noastre . Era sintitd Austria, cdreia de i i se puteau prea bine aplica -cuvintele lui Rosetti, era Insa una din puterile garante ale existentei Principatelor Unite qi nu puta. fi Infrun-
tata In adunarea Iarei i Inca de catre un membru al guvernului. V. Boerescu colegul lui Rosetti dela exteme
se repede Indata la tribuna §i observd, cd Rosetti ar fi vorbit ca deputat §i nu ca ministru . Sc vede Insa -ca cuvintele lui Rosetti fusese rostite cu scop i nu scapate numai cat In caldura improvizatiei, de oarece imediat lucrul se repeta- §i se Ingreuiaza Ina din partea -celuilalt ministru ultra liberal, I. BrAtianu, care avand
parola, cum se spunea pe atunci, sustine a vinter-
14. Monilorul of. al Tard Rom., 30 Mai 1860. Nalionalu4 5 lunie 1860.
www.dacoromanica.ro
410
ISTORIA PARTIMLOR POLITICE
nuntiul Austriei, vizirul i ceilali ambasadori nu azt nici o autorit ate in notele lor Ft; c pentru onoarea noastrti nici nu ar trebui cetite. Protestes de a se luà. notele turce0 ca acte intr'o cauzli ce infiereazd drepturile române . Protestarea ee si foarte indreptalita, erà foarte-
putin la locul ei in gura unui ministru al Principatelor Unite, taiä care de abeà deschisese ochii la lumina zilei din ing-aduinta tocmai a acelor puteri pe care Bratianu le infruntà. V. Boerescu este nevoit sa se scoale a doua oarä pentru a explicA si mai limpede, cä cIncA dela Inceput
d-1 Braianu a spus ca ieà cuvântul ca deputat, iar nu ca membru al guvernului. E adevarat cä guvernul este Cu totul indiferent In aceasta chestie; dar distinctia poate fi asá de absoluta, incat sg nu se confunde vorbele zise ca deputat cu cuvintele zise ca ministru. Astfel cuvintele d-lui Bratianu contra Portei Otomane, nu numai guvernul nu le iea asupra'si, dar si protesteazA in contra lor 15. Se Intelege O. un guvern al caruia membri atacau asa inversunare pe unele din puterile semnatoare ale
tratatului de Paris, Inca se simteá, nevoia de a fi desmintiti In plina sedinta de alti membri ai lui, nu puteà fi mantinut la carma Wei de Domnitor, si Vodl. Cuza Ii cere dimisia, a doua zi chiar dupa acea sedinta,. numai dupa vre-o sese sdptamani de zaborire la putere. Aceastd lepadare a Domnitorului de partidul ultra liberal nu trebueà uitata, daca este sa intelegem actul final al Domniei lui Cuza Voda. Dimisia ministerului nu insamná insa indepartarea Domnitorului de partidul prog,resist, ci numai curatirea lui de elementele lui prea radicale: N Golescu, Rosetti fratii Bratianu, de oare ce in noul minister Epureanu constituit in Muntenia, Taman: V. Boerescu, I. I. Filipescu si VIddoianu. 15. Vezi aceasti desbetere petrecutA in ved. din 5 Inlie 1860, reprodusA. pe Monitoral of al Tdrei Rom., 4 vi 5 Aug. 1860.
www.dacoromanica.ro
LUPTA ENTRE CUZA VODA.
I PARTIDELE POLITICE 41
Dar odata Cu aceasta. noua constituire a ministerului muntean care era compus tot din elemente progresiste, i cu prezenta unui minister de aceeasi coloare-
In Moldova, greutátile din launtru nu Inceteaza. Ceeace am observat In mai multe ránduri, se repeta. si sub ocarmuirea acestor ministere liberale. Legile si masurile de Intarire nationab". nu Intálnesc In adundri nici o Impotrivire. De Indata Insa ce se propuneau masuri de egalizare ale claselor sociale, armonia se stinghireá. i opozitia Inaltà iarasi fruntea. Asá se propu-
sese o lege pentru stárpirea lacustelor, In care se pastrase tot spiritul de neegalitate al vremilor de mai 'nainte,
de oarece la io Orani, proprietarii mari erau datori sa puna din partea lor numai doi oameni, cu toateca bunurile de aparat erau mai ales acele boieresti Desi se pusese In aplicare darea celor 5.0x00.000 de lei
pe proprietatea fonciara, dare ce trecuse acuma prin Comisia centrala, Incasarea nu se poate face decat pentru a treia parte din suma prevazuta In lege, dincauza sicanelor si a relei vointi a persoanelor impusela dare". Domnitorul iea aminte, ca cea mai maregreutate a fost de a se inita tara la un sistem de dani bazat pe egalitate, când pána acum sistemul erà acel al privilegiului si al scutirilor» 18. and fu sa se voteze o lege definitiva de impozite, proiectul Comisiei centrale care propunea 50/0 din venitul fonciar, fu redus de adunarea munteana la 31/20/o, i Barbu Catargiu daduse chiar mari silinte de a Impinge reducerea la 30/019.
Cu prilejul acestei desbateri, unii deputati cerura amanarea votarei impozitelor pe sesiunea viitoare, lucro In contra canaia protesteazA cu cea mai mare energie I. Bra-
tianu, cerand ca sa se proceada numai decat la reguMon. of. al Mold., 25 Oct. 1860. Comp. Steaua Dundrei 24 Apr. 1860
Mon. of. al Mold., 29 Oct. 9 Noem. 14 Dec. 1860. PAnA acolo
ajunsese, di se mituiserA comisarii, spre a scApit de inscrierea dArei. Constatat lucrul oficial lbidem, 18 Ian. 1801. lbidem, 9 Decemvrie 1860. Sed. din 2 Sept. 1860. Mon. of. al Tdrei Rom., 24 Sept. 1360.
www.dacoromanica.ro
412
ISTORIA. PARTIDELOR POLITICE
larea nouelor impozite, prin care sa se iasa din starea regulamentara spre acea conventionala; iar adunarea stee zi si noapte la lucru, spre a votà legile de contributii 20 Adunarea, Infricosata de cuvintele lui Bratianu nici nu se desparte pana nu voteaza toate legile privitoare la dari. Pe langa aceste masuri de egalizare a drepturilor, Kogalniceanu mai tinde si la egalizarea sociala. Prin un -comunicat din 7 Mai 186o, el opreste Intrebuintarea titlului de Excelenta dat ministrilor si da. ordin, ca aga
sa nu mai umble prin oras Intovarasit de un alaiu de jandarmi. Tot Kogalniceanu se consulta cu deputatii nutali asupra numirei prefectilor, din care Inceput se va desvoltà Cu timpul amestecul deputatilor In administratiile locale, o serie istorica foarte interesanta de cercetat pentru tarile noastre Dar toate aceste masuri tindeau pare ca a face sa. se uite vulcanul ce clocotea In ascuns; anume lupta -conservatorilor contra scopurilor hranite de liberali In -privirea taranilor. Dar acest foc isbucni cerand la suprafata pamantului. Anume Kogalniceanu urmarind Indeplinirea programului sau, opreste prin o circulare bataia aplicata ranilor, spunand In ea, ca «a venit timpul ca i taranul
sa fie considerat ca cetatean, ca §i el sa fie aparat In persoana, In cinstea si In averea lui; ca trebue sa se iee masuri pentru a linisti pe tarani care In multe locuri ar fi Intetiti contra ocarmuirei si a'i face sg. alba. Incredere In viitor» 22. Kogalniceanu dadea deci pe fata simpatille sale pentru clasa satenilor, i cu un astfel de
ministru adunarea trebuea se desbata legea rurala ce fusese alcatuita de Comisia centrala i trimisa ambelor adunan i din Iasi si din Bucuresti! Adunarea dorind sa _scape de un ministru asa de primejdios, aduce In des§edinta din 19 Wile 1860 lbidem 14 Aug. 1860. Steaua Dandril 7 gi 26 Mai 1860. Mon. of. al Mold., 22 Noemvrie 1860.
www.dacoromanica.ro
LUPTA INTRE CUZA VOD.X. g PARTIDELE POLITICE 41
batere chestia suspenddrei i arestarei MitropolituluiCalinic Miclescu care se facuse vinovat de o purtare cam razvratitoare fata cu capul statului. Adunarea. numalte o comisie care depune un raport facut de Lascar Catargiu cu Incheerea darei In judecata a Ministerului Kogalniceanu, In urma carui raport, acesta I§i dal demisia In ziva de 17 Ianuarie 1861 23. Lucru straniu Insa, In actul de acuzare alcatuit de adunare contra lui Kogalniceanu, nu se vede trecutd nici Invinuirea purtarei lui fata cu Mitropolitul de care pomenea raportul
ce'l rasturnase, nici pricina adevarata pentru care se cdutase o acoperire cu chestia Mitropolitului, tendintele primejdioase ale lui Kogdlniceanu In chestia tdraneasca. Dar gandul tdinuit ce'i framanta pe toti trebuea sa patrunda din desbateri, i Kogälniceanu este cel d'intai care 'i dä fiinta, In apararea lui contra celor apte punte
de acuzare pentru care fusese dat In judecata. Cel de pe urmd punt fiind arestarea §i darea In judecata a preedintelui municipalitatei din I4, Balica, Kogalniceanu raspunde: 31; dand a InMemorandul publicat pentru prima oarA in pille Romine de ziarul Uniera; apoi in Viiiorul din 6 i 8 lulie. Data lui este, dupl Arhives diplomediques 1866, p. 78, acea de 19 April (1 Mai) 1860. Asupra redactArei lui vezi o notA a secretarului Domnitorului, Baligot de Beyne, in Domnia lui Cura
Vodd, I, p. 207, nota 53. Chestia intreagA cu depeqa din la§i in ¡Nonti. of. al Tare Rom., 20 Mai 1861. ($edinta adunArei din 18 Mai). Archives diplomadques 1866, p. 170.
www.dacoromanica.ro
27
418
IsToKiA. PARTIDEIOR POLITICE
telege ca de acuma Innainte va lua sfat mai mutt dela interesele Principatelor, decat dela cele europene. In urma comentarului adaos de Negri acestei note, Poarta Ii rdspunde, cd . Ambasadorii Frantiei, Angliei i Austriei staruesc la Negri 37. Domnitorul care spera sa poaid obtineà de o cam data unirea,
se temeà sá nu se facd iard§i prea mare zvoand cu Principele strain care puteà compromite totul, §i deaceea el iea toate masurile pentru a stampAra pe cat se puteà
aceastd cugetare In tara. El formeazd ministerul moldovan sub preidentia lui An. Panu, al doilea mare unionist din aimacamia de trei, din barbati partizani declar4ti ai Infrdtirei Romanilor, dar prudenti In aprinderea lor: C. Hurmuzaki, P. Mavrogheni, Dr. Cuciureanu, C. Rolla §i. D. A. Sturza care acest din urma fusese iertat de Cuza Voda de Inchisoarea la care, fusese osandit §i reintrase In favoarea Domnitorului 38 Monitorul oficial al Tarei RomanWi insereazd un comunicat In care se spune, cd «cele din urmd tiri ale agentului Tdrei la Paris sunt, a chestia Principelui strain este neadmisibild ; cd nimeni nu s'a gandit la aceasta §i cd asemene propunere, ori de unde ar veni, va IntimNegri c. Cuza 18 Iunie gi 2 lulie 1861 Ibidem, p. 120-122. Sturza fusese inchis in ziva de 20 lanuarie 1860 (Mal sus pag. 404). In 25
Ianuarie el fusese gratiat impreuni cu ceilalti osinditi p. delicte de presitMon. of. al Mold., 25 Ian. 1860 Steaua Dundrei 26 Ian. 1860.
www.dacoromanica.ro
LUP TA INTRE CUZA VODA.
I P ARTIDELE POLITICE 421
pina Impotriviri»39. De aceea nu trebue sa ne miram -clacA aflam pe atunci Indrumari pentru sprijinirea Infiintarei unei Dinastii - pamantene, care puteau proven1 -chiar din inspiratie guvernamentalA, si despre care organul
Conservator Viitorul spunea, ca ideea pare a avea o
origina mult mai Innalta decat o slabA pana. de publicist 4°. Ulysse de Marsillac, directorul organului oficios
francez din Bucuresti, La voix de la Roumanie, cauta sa dovedeasca cat de falsa e parerea ca nu s'ar putea gasi o dinastie Intre Romani 41; iar Ddmbovita lui Bolintineanu cereà ca sa se decida ereditatea In familia alesului dela 24 Ianuarie 42. Mai Insemndtoare Insa decat rostirile presei, se aratara cloua Intruniri tinute, una pe campia Filaretului langa Bucuresti, alta pe acea a Frumoasei lang6. Iasi, In care Intruniri se subsemnara niste
petitii care cereau constituirea statului unitar Sub alesul dela 5 si 24 Ianuarie si Cu absoluta respingere a Domnului strain ". Dar nu numai foile si Intrunirile ce stAteau
mai mult sau mai putin In legatura Cu guvernul, sprijineau ideea Principelui national, ci chiar acele liberale Inaintate care nu erau si nu puteau fi prietene ale Domnitorului, dup. celé petrecute Intre el si capii lor. Asa C. A. Rosetti scriea In Romdnul, ca csi noi facem apel la toata natiunea, nu ca sa se supuna condiftilor noastre, ci sd le desbata In public si sa le lepede, subscriind In public petitia ce circula In ascuns pentru guvern strain, sau sa le aprobe 'in public, subscriind petitia noastra Tentru alesul natiunei 44; iar Tribuna lionand spunek cA fericeste pe Romani, cA n'au dobandit unirea cu Principe strain, multdmind mai ales diplomatiei engleze ca nu a dat Romania de mostenire unui Principe strain 45. Mon. of. al Tdril Rom., 7 lulie 1861. Viitorul, 13 Aprilie §i 2 Mai 1861. La Voix de la Roumanie 25 Mai 1861. Dambovita 23 Maiu 1863. Ibidem, 28 Iunie 0 1 Iulie 1861. Romanul, 8 lulie 1861. Ron:dual, 12-15 Iunie 1861. Circulk §i o petitie pentru Principele .strain, patronati de partidul Dreptei. Tribuna Romdnd, 4 Mai 1861.
www.dacoromanica.ro
42 2
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Partidul liberal nu ca doar se lepAdase de ideea Dom-
nitorului strdn ; dar dorind sä vadd cel putin unirea_ efectiva realizatd, pArdsea pentru un moment Tmbinarea ei neapdratd, cererea Principelui strain. PartiduL Dreptei din contra care provocase aceastä reinnoire a cererei, prin interpelarea luí Lascar Catarg,iu, se Intardtà
si se incorda cu aka mai mult, cu cat vedea fdcandu'si drum In tard ideea unei Dinastii nationale. Aceasta
ar fi Insemnat asezarea definitivd a familiei Cuza petronul prilor Romane, pozitie prea mandrd, si prea frumoasä, pentru a nu [Area räu aproape fiecdrui membru. din acel partid, cd nu o ocupase el, si'l fd.cea sa'si iasa din fire la gandul cd un Cuza sa o dobandeascd. Numai o asa stare psicologicd explicd rostirile ziarelor conservatoare ale acelui timp si mai ales tonul acelor rostiri46._ Asa Viitorul Intreabd Intai, cd ? Apoi, intrand In amdrunte arata, cd sperienta ce am acueo timp de doi ani ne aratd, cd sinp-,uruL
mijloc de a ne organiza este de a luà In fruntea noastra un Principe strain». In sfarsit unind necuviinta In rostire cu_ dusmdnia g-,anditei adaoge, cd 72'.
Bratianu vorbeà aproape ca i Barbu Catargiu care §i el sustina nevoea Infiintdrei institutiilor de credit, a rddicdrei morale §i a lumindrei taranului. Apoi chiar ironia lui BrAtianu la adresa taranilor cu «ploaia de broa§te , aratà pAnd la un punt un spirit neplecat tdranimei care trebue sa ne mire mult In gura unui om din 1848. In acel an revolutionarii, din care aceL parte 0 Bratianu, nu credeau cd ar trebul ldsata chestia. rurald pana ambele parti vor ajunge a se pdtrunde de adevaratele lor interese, adea.' pana la calendele grece0i. Ba partizanii din 1848 ai tdranilor nu se temusera de a deslantui nu numai rdzboiul civil, dar §i revolutia contra a dou6 mari Impdrdtii pentru a intro-
duce In Principate libertatea, egalitatea 0 mai ales dreptatea sociald prin Improprietdrirea tdranilor. Day In ipoteza lui Brdtianu, ce se faceà cu cerina neaparatd a Conventiei care, prin art. 46, puna Intre Indatoririle nouei organizdri, 0 grabnica revizuire a legilor care regulau. raporturile Intre proprietari i tarani ? Apoi toatä purtarea StAngei In acel timp fatd cu partidul privilegiatilor este o gacitoare. Roma nul bund oar5. 72. Montt. Of. p. 61, 1863.
www.dacoromanica.ro
440
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
vede In raspunsul la mesaj, pe care nu e vorba ca directorul sau I'l iscalise, actul cel mai liberal care ar fi cerut reforma legei electorale, reforma rural'a.', libertatea tiparului, acea a intrunirilor toate aceste curate iscodiri pentru a Infrumusea camendamentul» care nu pomenea prin nici un cuvant despre toate aceste cereri. Apoi acela ziar este de parere ca nu ar trebul disolvata adunarea care intrase In nentelegere cu ministerul dela respingerea unui proiect de instituire In ara. a 6
guvernatori deasupra prefectilor. Pe de alta parte tot .Romtìnul lauda foarte mult discursul lui Kogalniceanu
In chestia rurala numindu'l sublim, cu toata ca Bratianu combate cum am vazut mai tarziu, In Februarie 1863 tin proprietarirea 73.
Aceasta purtare In doua ape a organului celui mai de frunte al partidului liberal Inaintat qi a oamenilor lui cei mai cu vaza, ne dovedeqte cä acest partid .4-i para'sea pentru un moment principiile chiar ale exister4ei lui, pentru a putea lovi. 'in Domnitor
i
pentru
a putel merge In aceasta privire mana In mana cu partidul conservator. Tot din aceasta inuta a membrilor extremei stange
fata cu chestia rurala, se explica, cum se face de Rosetti §i cu Bratianu '4i dau dimisia din adunare chiar In ajunul marilor desbateri din 1862 asupra acelei legi. Ori care ar fi fost motivele acestei dimisii, ea nu ar fi fost data, daca cei doi capi ai partidului radical din acele timpuri ar fi privit legea Improprietarirei ca o parte esentiala din programul reorganizarei poporului roman, i daca ei nu ar fi pus pe planul isritai chestiile politice. Ba, dupa Bolintineanu, aceasta retinere a partidului Stangei Ltä cu chestia rurala, provineà din imprejurarea ca partidul liberal unit Trite() idee cu bo73. Romanul 8 Februarie 26 0 27 Mai 1863.
www.dacoromanica.ro
LUPTA INTRE CUZA VODA. $1 PARTIDELE POLITICE 441
ierii asupra rdsturnärii Domnitorului
voind a-i c4tigA.,
nu mai apdrà chestia rurald". Pe liberalii Inaintatii'-ii interesau mai mult chestiile de formd: libertdtile i respectarea principiilor constitutionale. BrAtianu cand atacd pe Domnitor In desbaterea
rdspunsului la mesaj, o face numai pe aceastd temd:
timp o fictiune i nu om. Ca ficOune este sacru, ca om nu. , text care este invocat ca unul din argumentele de capetenie In Memoriul prezentat Conferintei din Paris de catre delegatii Lo-
cotenentei, pentru a sprijini punerea In fruntea Principatelor a une dinastii ereditare din o casa europeand. 7, caci daca Romanii nu cereau sa modifice relatiile In cari se aflau cu Poarta., schimbarea Domnului pamantean cu o dinastie strdind *nu putea fi privita deck ca o modificare a sistemului de ocarmuire launtrica. Ziarul Românul care era considerat si se dadea el Insusi de foae guvernamentala, deci de organ oficios al Locotenentei domnesti 8, recunoaste cd Invoirea IncuviMonitorul oficial, din 18, 20 §i 22 Martie 1866. Propunerea de alegere a Contelui de Flandra se face chi ar in §edinta din 11 Fevruarie. Vezi rezumatul desbaterilor in Mon. of., 13 Fevruarie 1866 $edinta din 17 Mai. Mon. of., 18 Mai 1866. Statutul cu modificArile Indeplinitoare adause de Conferenta europeani s'a publicat de numeroasele ori, intre altele §i in Codicile romdne de B. Boerescu, 1873, 1, 22. Memoriul vezi in Trompeta Carpatilor, 16 Mai 1866. Ron:anal 3 Martie 1866 zice cA e o foae uesubventionatA, dar guvernamentalA, avind aceleaqi credinte politice ca bArbatii din sapul statuluia. Tot a§k este privit Roman& de protivnica sa, Trompeta Carpafilor, 14 Martie 1866.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
474
intata Principatelor Unite de a'§i schimbà constitutia launtrica este dobanda loviturei de stat, spunand O. «lo-
vitura lui Cuza Voda pune Inteun nou relief dispozitiunile europene In aceasta privinta. Actul aditional care fu elaborat la Constantinopole confirma experienta unirei Principatelor, confirmându-le dreptul de aV modificà legile caii hotarAsc administratia lo r launtrica, fard consimtimantul marilor puteri». i daca aceste cuvinte erau numai reproducerea, fara Indoiala aprobatoare, din articolul lui Valfrey publicat In Le Mémorial diplomatique aiurea Romeinul, baga, de seama, de astadata dela sine §i prin pana lui Grigore Paucescu, ca «dreptul de modificare autonoma a organizarei noastre interne ne este
recunoscut prin un articol special introdus de puterile garante In chiar Statutul lui Cuza Voda 9 >. De aceea ace2.
I* ziar ne i arata motivul pentru care Locotenenta domneasca nu a desfiintat Corpurile legiuitoare ; cAci «clacá ea ar fi rupt organizatia tärei, ar fi rupt negre-
fit ?i Statutul lui Cuza care ne da dreptul de a face once legi in letuntru, fetra sa fim datori a cere o sanetiune din afara» ' O. Fata cu b asemenea marturisire a unui cAstig politic atat de Insemnat In pozitia internationala a Principatelor-Unite, pornirea cea atilt de dumaneasca a acestui ziar Impotriva fostului Domnitor este greu de inteles. Locotenenta domneasca mantiml deci Statutul ca sa se poata folosi de dispozitiile lui favorabile tarei, i deci
ea crezù ca nu trebue sa loveasca nici In arzamintele izvorite din Statut; de aceea i Ministerul spune In o proclamatie a lui, ca < guvernul cel nou, recunoscut Indata de Corpurile legiuitoare, voea sa Intretina Cu ele cea mai deplina armonie, mergand pang la prelungirea sesiunei» li. Romdnul din 17 oi 22 Martie 1866. lbibem 21 si 22 Fevruarie 1866.
Prelungirea se face prin decretul din 5 Martie 1866, Montt. Ofic., 6 Martie 1866. Motivul prelungirei era ca in timpuri de grea cumpAni trebue si stim in permanentA".
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNEgI 475
Deodatd. MA si fdrd nici un motiv vdzut, Adunarea este disolvatd si Senatul este Inchis In ziva de 18 Martie ; iar colegiile electorale sunt chemate de la 9-17
Aprilie pentru alegerea unei noue adundri, fail a se preciza Insd prin decretul de convocare daca aceastä acrunare er& sa fie o constituantd.'2. Ea trebue& sd Inceapd
lucrdrile ei In ziva de 28 Aprilie 1866. Nu e vorbd, ministerul dada drept cauzd a disolvdrei, cd cadunarea, In sedinta din 17 Martie, fdcuse In-
cercarea de a
negA.
Locotenenei domnesti una din
prerogativele ei cele mai esentiale, acea de a putea consult& n aOunea 18.
Dacd cercetdm desbaterile adundrei din ziva ardtatd, gdsim cA numai un singur deputat, Christian Tell, agdduise acest drept guvernului, spunând, cd 24 Nu e vorba, protivnicii Domniei lui Cu. za-Vodd cantau sa stramute chest;a pe tarâmul moral. AO. Neculai Ionescu spuneà In §edinta din 1 Mai, ca degea Statutului, lege despotick a dat rezultate bune, fiindcd a fost aplicata in un 'spirit liberal» 25; dar acestea erau numai vorbe, cum tot vorbe erà i critica plebiscitului lui CuzaVoda fata Cu acel al Locotenentei. i unul 0 altul nu erau 0 nu puteau fi Indeplinite, ca toate plebiscitele, deal sub InrIurirea guvernului > 26. Ba sunt oare cari indicii cA plebiscitul lui Cuza fusese lasat poate ceva mai liber
deck acel pentru alegerea facuta sub Locotenenta, de Mon. Of, , 17 Iunie 1866. Romdnul, 16 Iunie 1866. Mon. Of., 6 Mai 1866. Bolintineanu, Viala lui Cuza-Voa, p. 31.
www.dacoromanica.ro
480
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
oare ce In cel d'Intai tot Intalnim 1.307 nu si 52.t00 de abtineri cari pot fi considerate tot ca voturi protivnice, pe cand In plebiscitul Locotenentei, gasim numai o cifra cu totul nebsemnata care se rostise Improtiva Principelui strain : 224 de glasuri contra, §i nici o abtinere. Cat despre modul cum fura luate voturile pe timpul Locotenentei, avem aratarile lui Ioan Heliade Radulescu, marele nume din 1848, care spune ca a votat cu prefectul de politie alaturea care 1-ar fi conjurat i silit moralmente a votà pentru Principele strain, cand convingerile lui, nu numai intime dar §i aratate, erau pentru Domnia nationala". Ori cum ar fi fost însä culese voturile, In ambele plebiscite, ele slujisera a Indeplinl doua acte folositoare desvoltarei poporului roman; caci, cum
ei mimar, cand reapare In 1866: < Aceste douä decrete au purces ambele, de si indirect, din aceea§i sorginte, adeca din vointa majoritatei poporului roman. Arnandoua se vad
spune Tribuna Romelna In
Thtâiul
ca sunt consecventele educatiunei politice a plebei romane In timpurile n9astre, de oarece prin plebiscitele din 1864 §i 1866 generatiunea prezenta a natiunei romane din Prinrepudiat atat predomnirea oligarhiei feudale In cipat,
Romania ch si Domnia electiva
28.
Situalia exterioarà qi partidele.
Ceea ce este inte-
resant perrtru jocul partidelor politice este reIntregirea partidului national In vederea primejdiilor In care tara i se pareà pusa prin Domnia lui Cuza-Voda, i In care Intr'adevar intrase prin a lui detronare. Situatia exterioara a Principatelor devenise din cele mai grave, In urma celor petrecute In Bucure§ti. Chiar
In Conferenta Intai tinuta In 26 Februarie 1866 (ro Sedinta din 1 Mai. Mon. Of,7 Mai 1866. Textul plebiscitului in Aus dem Liiben Kdnig KarPs von Rumilnien, L p. 57. CA Heliade er/i contra Principelui strAin se vede din multe articole publicate sub iscAlitura lui in ziarul Legali-
idea, 1866. Tribuna Romand, 11 August 1866.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNESIT 481
Martie stil nou), dupa schimbarea starei lucrurilor din Principate, plinImputernicitul turc (ceti o nota. In care amintind stipu1aiile internationale privitoare la Principate, se improtivi la toate hotararile cari ar puteá, sa le atinga. El cera sa se iee, ca baza a deliberarilor, tratatul de Paris i toate actele ulterioare cari fac parte Intre.gitoare din el; ca din aceste deliberari sa fie cu totul Inlaturata. Intrebarea numirei unui Principe strain, sub once forma. sau numire ar fi propus, precum i principiul ereditatei i acel al consultarei dorintelor tarei, fara ca mai Inainte puterile sa fi publicat In chip oficial hotararea nerevocabila de a nu primi alegerea unui Principe nebWina 29 In a doua conferenta din 28 Februarie (I 2 Martie) se iea In desbatere Intrebarea unirei, §i Turcia cere aplicarea firmanului ei din 1861 care admiteà unirea numai pentru timpul vietei lui Cuza, iar la Incetarea Domniei lui, sa se convoace cloud. adunari, una In Muntenia alta In Moldova, care sa proceada la alegerea de gospodari deosebiti pentru ambele tad > ". Intemeiat pe aceste protocoale, guvernul Portei cerek ca puterile sa trimita comisad In Principate spre a cercetà rezultatele experientei facute cu unirea. Intelege ori cine pericolul unui asemenea amestec al puterilor, care
pe de o parte, ar fi nimicit cu desavâx§ire toate izbanzile pe calea autonomiei dobandite dela 1856 Incoace, pe de alta, ar fi pus unirea in mare cumpana, prin culegerea de Care comisad a nemultamirilor cu chipul cum
ea se Infaptuise, care nemultamiri In Moldova erau multe §i reale, §i ar fi putut gasi In mintile diplomatilor europeni un rasunet mult mai puternic de cum ar
fi trebuit al aiba. Puterile se Inteleg In sarOt In 2 Mai 1866, sa nu mai trimita comisad cercetatori In Principate, §i sa Wepte Protocolul reprodus in D. A. Sturdza. Charles I Roi de Roamanie, Chronlque, actes et documents, 1, 1866-1871, p. 14. Ibidem, p. 28. 51
www.dacoromanica.ro
482
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
hotarArea asupra mantinerei sau ruperei unirei dela adunarea ce erà sa se convoace In Bucure§ti. Conferinta din Paris dispuneà Insa In chip amenintator, ca «daca majoritatea deputatilor moldoveni sau a celor mun-
teni s'ar rosti contra unirei, acest vot va aveà de urmare despartirea celor doua Principate. Dupa ce aceasta Intrebare va fi hotarâta, se va procede la alegerea. gospodarului care, dupa art. XIII al Conventiei, nu puteà
cadeà deca asupra unui b4tina..»
31.
Cum spune5. deputatul Sihleanu: «Tara erà Intre doua pericole: natia alesese pe Carol prin plebiscit, iar puterile cereau alegerea unui Principe indigen §i prin adunare 32
sau cum adaoga ziarul Desbaterile, organ conservator din Bucure0: «Tara noastra,In cei 7 ani trecuti nu a putut sa contopeasca toate ambitiunile, sa impace toate intereele, sa lege toate ranile. In afara. de tranzitiunea In care suntem, multe sperante pe care le credeam moarte s'au de§teptat §i. micile §i mizerabilele interese particulare Incep a radicà glasul lor ; caci nu se mai aude vocea pu-
ternica a unei mari cugetari, a unei mari sperante. Intr'un cuvânt, fard Print streiin unirea este in pericol" . Si Inteadevar, daca dupa refuzul Comitelui de Flandra, nici Principele Carol nu puteà primi ? Unirea se rupeà dela sine; caci erà Inviderat, cd experienta cu un Principe din tara erà absolut cu neputinta In starea de atunci a spiritelor. In o situatie a.. à. de primejdioasa, Intelegem pe de o parte Incetarea desbinarei dintre liberali §i conservatori ; pe de alta loviturile date pe Intrecutele logicei i consecventei politice.
Primejdia se §i Miqcarea separatistà din laqi. arata In curAnd In o mi§care turburatoare iscata In Iai In ziva de 3 Aprilie 1866, care tindeà pe lata la desfacerea unirei. Protocolul din 2 Mai 1866. lbidem p. XXII, comp. pp. 135 §i 141.
sed. din 1 Mai Mon. Of., 7 Mai 1866. Desbaterile, 26 Fevruarie, 1866.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE I
VREMILE LOCOTENENTEI DOMNESTI
483
In acea zi, dupa iesirea lumei din biserica Mitropoliei, unde se adunase o mare mulOme de oameni, gloata pleca cu Xlitropolitul Calinic Miclescu In frunte, Insotit de marele boier ie.san Neculai Roznovanu, de cumna0i acestuia, cnezii Moruzi? din care Constantin erà supus rusesc ; de Teodor LAtescu, Neculai Ceaur Aslan i Arn5.utul Inge Rober 34, spre Palatul administrativ, strigând i zbie-
rAnd: jos unirea ! Rdspins5. de trupele ce erau asezate In pia;a palatului, mulOmea se Intoarce la casele Roznovahului unde, fiind urmdritd, se IntAmplI o Mcderare In care mor veo 2 soldati si veo 15 dintre rescula0, iar numdrul rdnitilor nu s'a stabilit niciodat'd cu siguranta. Miscarea fu Indata Inndbusia 35. Dupa strigaele scoase de mulOmea IntArkatd, se vedeà miscarea erà Indreptata contra unirei, i erà deci un asunet al partidului separatist ce se Injghebase In Iasi In urma cdderei fostului centru al Moldovei 36. Capul adevdrat al miscarei erá, boierul Neculai Roznovanu care vAnA pentru el domnia Moldovei despAlitd. Bine Inteles ca aptuitorii misarei cauta.rd mai târziu
sA-i dee altà. Infälisare decât acea pe care o aveà In adevAr. Ei pretindeau cá voiserA sá facá numai o manifestare contra celor doi Munteni, stefan Golescu prefectul judeului Iasi si I. Cornescu colonelul comandant al garnizoanei, precum si In contra subsemrarei plebiscitului privitor la Principele Carol de Hohenzollern, subsemnare ce se faceà la Palatul administrativ, i ca 78, trebuirg. Indoite prin staruinti care aproape cotigeau silnicia. In Iai Insa se arata numarul cel mai mare de voturi contra Principelui strain. In Muntenia erà protivnica acestui principiu grupa-
rea din jurul Trompetei Carpatilor cu Cesar Boliac frunte care publica nenumarate articole contra acestei Innoiri politice In viata romaneasca. Ca Incheere a combaterei sale, Boliac spune, ca. «noi am fost contra Principelui strain; am fost contra plebiscitului»79.
Mai Insemnata este pomirea cugetelor moldovene contra Principelui Carol I. OpoziOa contra Dinastiei din familia prusiang. se Infato§a In I* sub doug. forme: Una die ele rgspingea numai pe Principele nelatin, primind Sedinta din 1 Mai 1866, Mon. Of, 6 Mai 1866. Ziarul Legalitatea intemeiat de Heliade in Bucureti, de i nu este sub directia lui, contme Mai mai in fiecare numAr un articol contra Principelui strAin, d. e. in 17 Aprilie, 1866: Noi care nu voim si instrAinAm domnia RomAnilor, suntem pentra respingerea oricArui Domn strAin". Cu toate acestea, dupA ce Hohenzollern depuse jurAmintul pe Constitutie, Legalitatea inspectfind'o in totul, spune : trAiascA marele reprezentant al Rominiei Carol I" (4 Iulie, 1866). Trompeta, 16 Mai, 1866.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE IN VREMILE LOCOTENENTEI DOMNESTI 503
pe unul de vi. latina ; cealalta erà protivnica ori carei Domnii straine. Cea dintai grupare dadi). In cuniVin0 parerea ei prin o rezolugune In care spunek ca crecunoaste necesitatea mantinerei unirei sub un Principe strain de visa
latinä, doua puncte nedespartite In care trebue sa persiste cu energie. Unirea o Intelege Insa cu deplina decentralizare, si declara ca pentru realizarea acestor dorinti va da mandat imperativ deputatilor alesi de ea. Aceasta rezolutiune erà iscalita, pe langa altii rArria§i necunose* i de Dim. Tacu, V. Pogor si T. Maiorescu". In sedinta din 30 Martie 1866 a clubului national din Iasi-sub presidentia lui V. Pogor, T. Maiorescu demonstrà necesitatea absoluta a unui Principe strain, aratand Intre
altele, ca fatá cu concurenta ce ar fi sa se iveasca Intre candidatii bastinasi, alegerea unui Principe din tara nu ar puteà fi cleat opera coruptiei»m, iar o corespondenta din Iasi catre ziarul Ilfercuriu din Galati spune, ca 59,
Daca Constituanta pi Constitufia din 1866. cautam a ne da seama despre elementele. care alcatueau adunarea constituanta din 1866, pentru a InRomaul 18 Iunie 1866. Mai sus, nota 53. Comp. Romanul 18 lunie 1866.,
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA DIN 1866
539
telege lucrarea ei, Constitmia_ din acel an, constatam ca. majoritatea membrilor erau din partidul conservator, si numai minoritatea reprezenta partidul liberal. Aceasta se vede Intaiu din alegerea presedintelui adunarei, la care demnitate este urcat conservatorul Manolache Costache, cu" 76 de voturi contra lui I. Brdtianu care dobandeste numai 46 60 Tot asa si comitetul delegmilor pentru Constitu0e este compus din o majoritate conservatoare : P. Gradisteanu, col. Catargiu, N. RacoviO. Aristide Pascal care a fost i raportorul proiectului ; iar minoritatea liberala era reprezentata prin N. Ionescu Pana Buescu i A. Sihleanu 6'. De aceea si Bratianu la desbaterea articolului privitor la putimalmpamantenirei Evreilor, spune, ca «el nu poate fi banuit a fi introdus acel articol In Constitmie, de oarece ea nu este opera lui, nu este facutd. de dansul 62. Prin urmare nu este exacta,sprijinirea Trompetei Carpatilor ca 86 Ziarele opozitiei InsA numesc foart rar pe acest partid cu numele ce singur ii' i °Mea. Termenii favoriti sunt: retrog-razi, aristocrati, partidul trequtului 87-
Tribuna din Ia§i este unul din cele d'intaiu organe liberale care numwe pe partidul advers : «conservator A$ spune Intriun rand, cA. In chestia Domnului steain conservatorii vor veril la desperare de a zice : nici tu
nici eu, ci un domn strdin 88 Diplomatii i organelestraine numesc bine Inteles pe conservatori pe numelece i'l dadeau ei 88.
Totui vedem ca conservatorii gdsesc In curand nevoia de a' i modifica intru cava firma sub care se arAtau.
Cand partidul lor apare pentru intaia oara In campul publicitatei, ei boteazd organul menit a le apAra interesele: Conservatorul progresist, fdcand deci o concesie spiritului
timpului, cum fusesera nevoiti sa Intrebuinteze ca arma de luptA a timpurilor noueziaristica pentru aV sprijini vederile.
Partidul liberal iea acest nume abea mult mai Incoace, inai ales dela 1866 Inainte. La inceput el erà insemnat Cu epitetele batjocoritoare In gura celor ce le iscodisera, de novatori, carvunari, bonjuriti §i ciocoi. Acest din urma_
este irisa aplicat chiar de liberali lor isnile, ca un titlu de glorie, schimbanduV eporecla in renume»,
am vazut mai sus cat sunt de laudati ciocoii de unelescrieri ale timpului90. Revolutia din 1848 vorbWe Tusa foarte mult de libertate i de liberal, ca adiectiv pentru Ibidem, p. 7. Vezi qi Mon. Of. 49 1863. Consp. c. l'Etoile du Danube 2 Aprilie 1856. Acte fi Doc., IV, p. 336.
Bolintineanu, Vi* tul Cuza Trocla, p. 33. Gr. M. Sturza in gedinta din 6 Fevruarie 1861. Mon. 0J: al T'arel Romarmegl, 20 Mala 1861. Steaua Dundret 7 Ian. qi 17 Maiu 1859. Pentru epitetul batjocoritor de cacocrali vezi Anal-
1848 in Pr. rom , IV, p. 687 citat mai sus, p. 262. Trib. romana 17 Ian. 1860. Le Sourd c. Talleyrand 3. Oct. 1857. Acte fi Doc., V, p. 674. Mai sus, p. 245.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA PIN 1866
549
a insemnà actele ce se deosebeau de acele ce tineau la lucruri Thvechite. Aà bund oard Thtalnim In Steaua Dunetrei intrebarea: dacd s'a format vreodatd In adunare
o majoritate fie liberald fie reactionard», sau gdsim pe Ministrul de culte din Muntenia din 1859 spunând, ca nu s'a vdzut sa se aleagd o adevaratd opinie libera la,. Vasile Boerescu vorbe. te asemenea despre institutii berale. Numele Insd de partid liberal nu Intalnim Innainte de 1866. Ar fi fost natural ca adiectivul liberal sa fi fost substantivat i sd se Intâlneascd nurnele de partid liberal In numeroasele acte ale timpului.
Dar lucrul nu se Intampla, i liberalii de pe atunci se numesc pe ei înii democrati, partid democratic, partidul patriotilor sau partidul national", iar termenul de liberal apare regulat abea, dupd 1866. Cea Intal data .când am intalnit terminul de Liberali In desbaterile parlamentare este In edinta din 2 1 Martie 1862, cand deputatul Cernatescu spune: < celelaltd parte de %ara este -compusa din liberali i conservatori >. Ziarele Incepu-
-serd ceva mai de timpuriu a Intrebuintà acest termin. Costaforu scrie In Ordinea, ziar conservator din Bucureti Md. la i86o despre aceia ce sub nunie de liberali 4i de conservatori se sf4iesc in lupte 92.
Le Sourd. C. Talleyrand citat note 89. Coresp. c. l'Etoile de Danube citatA nota 87. Coresp. din Le Nord cititatA nota 87. Ordinea, 20 Aug. 1860.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX.
SERIILE ISTORICE ÎN DESVOLTAREA PARTIDELOR ISTORICE in desvoltarea universului atat Serifle istorice. ca materie brutä. §i organicä, pe cat §i ca spirit ornenesc In istorie nu existä legi dupä cari sä se In§ire fenomenele In succesiunea timpului, Cu toate ca. fiecare fapt succesiv este productul unei legi de manifestare a puterilor naturei, prin mijlocirea conditiilor In care ele lucreazä asupra existentei. Ceeace nu este §i nu poate fi stapanit de legi In desvoltarea fenomenelor
nu este producerea acestora, ci InFirarea lor n lantut succesiunei. Aà bunaoard producerea unei revolutii seva face dupä lucrarea legilor cari stapanesc mi§carile sufletului masselor, i toate revolutlile vor constitul, In mersul lor, fenomene de repetire In privirea chipului cum izbucnesc. Legile psicologice cari le Imping la luminä vor puteO fi deci formulate pentru toate, dupa. aceea§i norma. Dar legatura unei revolutii cu sat-He
anterioare din care a ieit nu va mai fi stapanita de nici o lege, ci de o Inläntuire In timp care este unicä se aratä o sing,urä data In decursul veacurilor. Modul cum o revolutie se Infäptuete, prelucrarea masselor prin cuvântari sau InteOri ascunse, In timpurile mai nouä prin presä, Imboldirea vointelor spre acte spre rdsturnarea unei stäri de lucruri neplacuta, scu-
larea poporului sub conducerea unor capi mai Intreprinzdtori, sugestia mutualä a indivizilor cand se \Tad. www.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR 551
adunati In numAr mare toate aceste parghii ale unei micari revolutionare se repeta mai mult sau mai putin In fiecare din ele; dar cauzele cari au produs nemultamirile, Incordarea sufletelor O. chipul cum mi§carea se
va desfafpra, vor fi altele la fiecare revolutie §i nu se vor mai repeta niciodatA In timp. Istoria In sensul cel larg al cuvantului fiind expunenerea desvoltarei materiala sau intelectuala, adeca tintind a arata chipul cum s'au succedat fenomenele sau evenementele, ea nuV va Indrepta luarea aminte asupra ceeace se repeta In omenire, asupra legilor care ismping aceste fenomene sau evenemente la lumina zilei, ci asupra succesiunei, adeca asupra unicitatei Inlantuirei faptelor In timp, deci asupra seriilor de desvoltare.
Aceasta Inirare a 'faptelor In serii este neaparata
pentru expunerea tiintifica a desvoltarei. Prin ea se strang faptele singuratece In manunchiuri mai cuprinzatoare care dau cugetarilor un caracter general, fara de care tiinta nu poate exista. Precum ftiinfele de repetire leaga faptele 'in legi, a?à, acele de succesiune le inlantuesc in serii. Astronomia, fizica, chimia, biologia psicologia i sociologia nu exista ca §tiinti, cleat din momentul cand pot formula legi de producere ale feno-
menelor pe care le cerceteaza. Pe de alta parte Insa geologia, transformismul, preistoria i istoria care alcatuesc grupul tiintelor de succesiune, nu pot exista ca discipline tiintifice, daca nu vor formula seriile faptelor
pe cari le Inregistreaza. Numai prin aceasta legare Impreuna a faptelor succesive, istoria va ajunge a Inle,sni mintei stapanirea asupra namolului de fapte singuratice, va limpezi Intelegerea i patrunderea lor de inteligenta omeneasca, dupa cum legile tiintelor de repetire fac
eceea0 slujba pentru faptele ce se repeta In univers. Prin ce este Insa constituita seria istorica ? Simpla InOtare a faptelor dupa o lain.' nu'i da fiinta. Se cere intre ele un element de legatura. in legi elementul de Inchegare Intre faptele de repetire este generalizarea. www.dacoromanica.ro
5 52
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
In serii acest element al generalizdrei nu se poate Intalnl, de oarece In ele nu mai e vorba de a se contopi
mai multe fapte Inteo singurd idee; elementul de le gaturd care va da fiintd seriei va fi legdtura eauzala Intre faptele ce se succeda, 0 cu cat aceastd legdturd va fi mai puternicd i mai bine Intemeiatd, cu atata i istoria va dobandi un caracter mai §tiintific.
Aceste principii pe care le-am desvoltat In Teoria Istoriei1) i pe care le-am aplicat In expunerea Dom-
niei lui Cuza Vodd, le-am pus 0 aici ca temelie la expunerea istoriei partidelor pplitice la Romanii de dincoace de Carpati.
Seria Partidului National. -- Seria desvoltdrei partidelor politice in Tdrile Romane nu este cleat o verig-A mai tarzie a lantului de fapte ce strabate Intreaga lor istorie. De aceea am -§i vdzut cum partidul national, trunchiul pe care s'a altoit viata de partid la poporul roman din Principate, '4i are Implantate ambele lui radacini, -- acea de reactie contra apdsdrilor strdine §i acea lduntricd de ndzuintä dupd o viatä de sine stdtatoare 0 mai vrednicä de oameni, In pamantul roditor al istoriei sale Intregi. Partea vietei acestui popor care se rasfrange In partidele lui politice, nu putea. fi decat rezultanta tuturor faptelor pe care cursul timpului le varsase In lata albie a desvoltarei lui. Seria care da nWere desfa0irdrei partidelor politice se leagd deci, prin cursul ei, de curentul cel mare al istoriei románWi, ca una din ramurile bogatei ei Incranguiri. Ea Is0 are obar0a mai indepdrtatd in acea a istoriei Ths5.0, §i se va urmarl §i In veacurile ce au sd vina, 0 pentru care istoria incd nu este nascutd. Partidul national Intaia manifestare de g-rupare a unor cugetari politice se nWe atunci cand poporul ro1. Théorie de l'Histoire Paris 1908, deuxième éclition des Prinelpes fondamentaux de l'Histoire, Paris 1899 si romfineste ; Principille fandamentale ale
istoriet; Iasi 1900. Le Théorie de l'Histoire a fost tradusl $i in spanioleste, Madrid 1911.
www.dacoromanica.ro
SERIILE 1STORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR 553
-man, adus prin suferinti a don l mantuirea de stdpani-rile straine, cea turceascd, cea austriacd i cea rusascd,
IntalnWe pe una izvorata din cea d'intai, mai slaba Insa prin ea Ins* §i sldbitd înc. prin Imprejurari, §i cu -care stdpanire poporul roman Indrdzni sri,V masoare pu-
tenle. Era acea a Grecilor, unealtd numai cat al Turcilor, dar care se compromiseserd In ochii stdpanilor lor, prin o nechibzuitd revolutie. De aceea partidul national romanesc se Incheagd pentru Intaia oard In o opozitie In potriva elementului grecesc, §i cea Intai izbandd a Romanilor pe taramul politic este rdsturnarea Domniei ianariote (mai sus pag. I 3). Tot cdtrd mantuirea de aceastd asuprire, pusa In lucrare nu mai mult pe din afard ci pe din lduntru, trebuea s. tinda i desfa.prarea tot mai lam'urita a cugetarei nationale, innabuitd qi apdsata pand atunci de amenintgoarea grecizare a societatei. Odata Insd cu izbanda aceasta nationald, trebuea sa
se manifesteze In viata poporului roman alt curent de o covarqitoare Insemndtate, venit de foarte departe ca sa'i Inriureascd viata. Era acel al Revolutiei franceze care samand pentru Intaia oard In mintile unor Romani -Weile de libertate i egalitate zemislite din sang-ele po-porului francez.
acest curent este hrdnit de valuri vechi, de acele ce venierd sa ImbogAteascd viata romaneascd cu Inriurirea civilizatiei franceze, importata Intai de Greci In Tarile Romane, apoi Intarita prin coViinta latinitatei neamului ce se sdpa tot mai adanc In sufletul Romanilor. Cuno§tinta limbei franceze, pdtrunderea scrierilor Tevolutionare i atingerea cu Francezii care erau reprezentantii ideilor noud In Tdrile Române, deschiserd cateva
minti altruiste catre acelea. i idei, cum a fost Vasile Mdlinescu In Moldova i Constantin Radovici din Golep In Muntenia (p. 39 O. i2o). Urmdrile mai Insemnate ale nouei Indrumdri a mintilor se vdzurd Intai In Moldova, unde se ivi o miqcare catre libertate §i egawww.dacoromanica.ro
554
ISTORLA. PARTIDELOR POLITICE
litate, mdrginitd deocamdatd In sinul boierimei mici Indreptatd contra celei mari, In vestita Constitutie din 1822 a lui Ioan Sandu Sturza Voevod (p. 76 i urm.)
Dar paralel cu aceastd miscare mai mult ideald se o alta care urmdrea o tintd practica si precizd;
ivi
ImbunäTätirea soartei muncitorului de pdmant. Acesta fusese tot mai apdsat In decursul veacurilor ; dar suferise In tdcere i resemnare jugul ce i se lasa tot mai greu pe grumaz, necercand nici mdcar calea turburdtoare prin care sd tindä a scdpa de el, cum acuserd fratii sdi din Transilvania. Tocmai Care lucirea veacului al XIX-lea, eand se infiltreazd. In 'raffle Romane ideile franceze, vedem si la tärani niste Inceputuri de miscdri de nemultdmire. Pe cand boierii cei mici din Moldova amenintau pe cei mari cu grozdviile rdvolutiei frantoze0i (1804), tdranii de aici puneau In grija pe Mitropolit In 1805 Cu Incercdrile lor de a nu se supune boierescului (p. 13 si 95). Aceasta miscare tdraneascd culmineazd In revolutia lui Tudor Vladimirescu care are la Inceput un caracter esclusiv social, Indreptat contra asuprirei boierilor, i nurpai cat mai tarziu este Intoarsä tocmai de acestia, spre tinta nationald, Indepartarea Grecilor (p. 47 i urm.). Boierii intinsera o capcana lui Vladimirescu, facându-1 sä se lepede de revolutia sociald i sä se uneascd cu ei pentru alungarea Grecilor, ceeace piercIA pe Vladimirescu (p. 53- si urm.). Trebue facut Insd o deosebire Intre miscarea spre libertate egalitate, i cea mai adanc reformatoare care tinteà la schimbarea soartei tdranului, tendinti care nu vor merge totdeauna mand In mand, dei Ingemanate erau din firea lor i IngernAnatd le era obarsia. Aceste idei Msä de egalitate si libertate introduse In. cugetele unor reprezentanti ai clasei conduatoare a boierilor,fie Trite() masurd mai Intinsa si gandindu-se si la tdrani cum o ceruserd. V. Mdlinescu i C. Radovici din Golesti, fie In una mai restransd cum era formulata In Constitutia din 1822 avuserd de rezultat a rupe si a despdrti partidul national In doud pä'rti cari dAdura nastere celor cloud particle, cunoscute mai tarziu sub numele de conservatori i lib erati. www.dacoromanica.ro
SERIILE 1STORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR
555
aerie desuoltSrei partidului conseruatorDespre
tendintele partidului boieresc din Tdrile Romane dau
dovadd urmatoarele doua propuneri acute In urma fugei lor din tara, de frica turburarilor Intamplate In 1821. Acei din Moldova cereau Thee!area gospodarai Inlocuirea lui cu un guvern aristocratic, compus
tului
din un numar de boieri cu un bas-boier In frunte; lar acei din Muntenia merg atat de departe In -supunerea lor care Rusi, cä cer contopirea desdvarsitd a tdrei lor In Imparatia rusasca (p. 78 qi 126). Ambele aceste cereri erau repetarea celor acute cdtre Impa'rateasa Catherina a II-a (p. 18).
Dupa numirea lui loan Sandu Sturza In Moldova vdzand boierii destarati, cd el Isi. Intemeia puterea pe par-
tidul novatorilor care voea sä r5stoarne privilegiile pro-
tipendadei, ei cautd la Ru0 aparare contra ceea ce ei Imbracau In cuvintele pompoase de teamA de peire a tdrei. Boierimea cea mare voeà sä Impiedice atat emanciparea taranilor cat i Indrituirea altora decal el, singuri la conducerea tarei; dorea deci sd mentind nestirbite privilegiile ei sociale si politice. Este adevarat insa ca acest recurs la straini se facea de boierimea Tarilor Romane numai atunci cand i se atingeau interesele. De altfel ea pusese Insa'si de mai multe ori piept contra Ingenunchierei patriei sale, and ea era prea Injosita de strdini; cdci tot se destepta si In aceste clase
stapanitoare dorul de tard care nu poate niciodatd sa se stinga Cu totul In inima omeneasca. De aceea vedem bunaoara, pe timpul ocupatiei rusesti, cand comisiile Insarcinate Cu lucrarea Reg-ulamen-
tului Organic sunt puse sub presidentia unui dregdtor rus, cd boierii ard deosebire de progresisti sau conservatori protesteazA contra acestui amestec al Rusilor -In o daraverd lduntricd a tdrilor, cum era prefacerea legiuirei ce era sa le ocarmueasca (p. 147 si urm.). Dar tot acesti boeri si tovarasii lor se aratA foarte multamiti de chipul cum Rusii se Ing-rijiserd de interesele lor, prin apasarea tdranilor In legiuirea acelui Regulament, (p, 191 §i urm.). Ba chiar Kiseleff, guvernatorul rusesc, trebui www.dacoromanica.ro
.556
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
lupte contra boierilor, spre a le mai zmulge cate o con-cesie In favoarea poporatiei rurale (p. 152). Sub domnia lui Alexandru Ghica se Intampla iar4i o micare de opozitie a partidului conservator unit cu acel al ideilor noue care reintregWe jar-4i partidul national Inteo singura suflare, anume opozitia cea Inver1.1nata contra introducerei articolului fraudulos In Regulamentul Organic. Intre acei ce protestasera contra acestei fara de lege este §i Emanoil Baleanu care este aratat mai tarziu ca unul din boierii cei mai protivnici emanciparei taranilor (comp. p. 164 §i p. 259), prin urmare un conservator neInduplicat. De acee* natura, cu toate ca mai putin altruista, este Impotrivirea Intregei
clase boiere0, fara deosebire de idei, In chestia con-cesiei minelor, Incuviintata de Principele Bibescu cdmpaniei rusep Trandafiroff, prin care se credeà atnenin-tata proprietatea nioiilor (p. 183).
Tot acestei Imboldiri generoase de aparare a neamului este datorita i purtarea boierilor atat din Muntenia cat i din Moldova In sprijinirea pe care o dau limbei, Invatamantului i teatrului national Acela dintre ei care sprijinise mai cu seama < paradosirea Invataturilor
in limba nationalro este Mihail Sturza, acel boier care pe de alta parte nici nu Intelegea macar, cum se pot cere schimbari In org-anizarea unui stat careia succesiunea veacurilor i-a Intiparit un caracter neschimbator>
-(comp. p. 90 §i 206). Un conservator retrograd din cei mai rostiti se face deci apostolul prop4irei cuge-
tarei romane0! Tot aà fac boierii In deobtie cand
sprijinesc Societatea filarmonica din Bucure0, Conservatorul filarmonic dramatic din I* sau Societatea stuclentilor din Paris (p. 180, 207 §i 237). De aceea. i. fire este i purtarea Principelui Gh. Bibescu care la suirea lui In scaun se Imbraca In costumul lui Mihaiu Viteazul apoi ducandu-se la mAnäistirea Dealu, Ingenunchiaza pe mormantul eroului muntean (p. 182). Toate aceste avanturi date cugetarei nationale de catre reprezentantii www.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR
557
conservatorilor erau datorite unei covar§iri a interesului olotesc asupra celui al clasei lor de care parere mai tArziu_ vedem cum tot ei sunt nevoiti sa se lepede, anume atunci cAnd ei se conving unde conduceà deslantuirea cuge-
tarei nationale. De aceea vedem pe Mihail Sturza care sustinuse limba nationala ca cel mai spornic mijloc deisnvdtdmânt i pe Gh. Bibescu care spusese cd teatrul national este menit a desvola limba patriei, cd amândoi desfiinteazä învatd.mântul national din Tdrile Române,.
pentru a taeà izvorul din care se hraneau ideile rasturndtoare (p. 186, I as, 21 7). *i. la aceasta desfiintare se intovard.,esc toti boierii conservatori care doara tot ei sprijinisera societatile desvoltatoare ale culturei neamului.
Daca Insa conservatorii se umplusera de grija and vazusera Incotrò tindeau ideile desvoltate prin §coale,. ei ramaseseta Ingroziti In Muntenia, cand se convinserd.
ca revolutia din acea tara din anul 1848 tindeà sd le iee moiile. Fata cu asemenea primejdie i nedand nici o crezare revolutionarilor, ca rm*ile vot fi luate cu despagubire din banii dobAnditi dela mandstirile Inchinate, boierii conservatori uitara §i tara i tot i recursera la ultimul mijloc de a'§i aparà proprietatile, la ajutorul Strdinilor pe cari ii chemara pe Intrecutele In
tara, ca sa o ocupe militarWe §i sa faca sd Incetezeumascarallcurite ce se petreceau In ea > dupa cum lecalificA boierul conservator Scarlat Ghica (p. 260). Mi-
tropolitul Neofit organul cel mai autorizat al conservatorilor, Principele Dimitrie Ghica capul recunoscut al acestui partid, Banul Gh. Filipescu, Emanuil Baleanu,
Scarlat Ghica, capeteniile cele mai de seama ale conservatorilor, chemau cu totii, mai pe fata sau mai peascuns, pe R4 care sa-i scape de amenintarea socialista (p. 259, 265). Aceleaqi tendinti contra taranilor learata conservatorii In Divanul ad-hoc al Moldovei, cand yen' In desbatere chestia rurald, propunând inlocuirea boierescului cu o plata In bani a muncei prin bund. Inwww.dacoromanica.ro
558
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
cerand ca sa nu mai fie Indatorati a pune pamant de hrana la Thdamana taranilor deck acel la care s'ar Invoi prin tocmala cu ei. Taxanii din contra, prin o propunere foarte agresiva., cereau impamantenirea lor pe locurile de care pana acum se folosisera ca uzu-telegere, insa.
fructuari. Dei desbaterile nu ajunsera la nici un rezultat, ele rebnoira Insa punerea In lumina a antagonismului celui nempacat 'intre clasa boereasca a proprietarilor si acea taraneasca a muncitorilor.
Dar conservatorii trebuira, sä renunte la privilegiile lor sociale, cand tratatul de Paris impuse Tarilor Romane regimul constitutional si principiile vietei moderne.
Ascultand de un indemn canija nu se puteau opune, ei votara, In memorabilele sedinti din Divanurile ad-hoc, ollorarea privilegiilor ; dar ei Intelegeau ca aceasta desfiintare
sa se faca pe indeletele si In o masura cat se poate de restransa ; apoi ei voeau sa mentina privilegiile politice, impartasindu-se -singura clasa boiereasca la conducerea ¡arilor, ceca ce'i fusese blesnit si oarecum, garantat prin legea electorala a Conventiei din Paris (p. 395). In tot timpul Domniei lui, Cuza Voda ava de luptat .cu oligarhia boiereasca. Boierii se supusera numai cu rnare greutate la _impunerea la dan. Asa proprietarii
ca,utau sä zadarniceasca facerea catagrafiei (p. 397 si 401); iar and fa vorba sä se voteze o lege definitiva de impozite, conservatorii se silira sa'i reduca, procentul la cat mai pupil (p. 411). Mai ales Thsa. nu 'voeau boierii sa auda de o Ismbunatatire a soartei taranilor care nu se putea Tndeplini decat pe seama lor. In tot decursul Domniei lui Cuza Voda, ceca ce mica mai mult clasele privilegiate contra lui era chestia rurald care apare in dosul celor mai
multe legi tintitoare la reforme de alea natura. Cuza Vodä care fusese mai mult impus de i'mprejurari decal ales de buna voie si de conservatori, venise cu gandul hotarat, nu numai de a aplica In toata. Intregimea lor reformele formulate de Conventia de Paris
www.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR 559
(egalizarea drepturilor si Imbunatätirea soartei muncitorilor plugari) dar si de a le depasi, realizand unirea,
radicand puterea si vaza tarei si mantuind cu totul pe Romani de stapanirea greceasc5.. Noul Domnitor aveà sa lucreze In cloud, directii, acea nationala placuta partidului conservator si primita de el, si aceea liberala care era sal puna In lupta cu dansul. De acea si vedem buna oara cum conservatorii multamesc Domnitorului pentru Infaptuirea unirei si pentru secularizare; dar %-
data dupa aceste momentane izbucniri de simtiminte favorabile Domnitorului, se Intorc In protiva lui, cand el ataca problema taraneasca (p. 423 si 434, 445), sau acea a introducerei egalitatei, mai ales a celei politice, prin reforma legei electorale, care si ea avea de tinta tot rezolvirea chestiei rurale, prin o adunare alcatuita din elemente mai favorabile masselor. In loc de a merge In acest sens, adunarile Tarilor Ro-
mane mantin reprezentarea lor tot In randurile averei chiar si. pentru comisiile de agricultura (p. 405). Aceasta opozitie. a partidului conservator contra Prin-
cipelui Cuza din cauza plearei lui catre tarani reiesa 'in tot cursul Domniei lui ; asà chiar de la Inceput, cand cele doua Intai ale lui ministere cad din cauza unui
sprijin indirect dat taraniloi (p. 387-390). Kogalniceanu In primul sau minister (I Iunie 1860 17 Ianuarie i861) opreste bataia aplicata taranilor, si aratandu-se astfel favorabil clasei lor, Impinge pe conservatori a cere darea lui In judecata pentru purtarea lui fata cu mitropolitul, spre a scapa de ministerul sau, In momentul cand legea rurala era sa vinä, din sinul Comisiei centrale, In desbaterea adunarei. Cuza Voda cauta sa zdrobeasca oligarhia prin interventia puterilor straine carora le trimise memorandumul lui din 186i, ceea ce aflandu-se In tara Incoarda Inca si mai mult relatiile Domnitorului cu conservatorii. Dup5 realizarea unirei si deschiderea adunärei comune
In Bucuresti, legea ruralä venita din comisia centrala www.dacoromanica.ro
560
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
fiind votatd, contra conving-erilor Domnitorului pe temeiut
libertdtei mutuale si a muncei si a proprietdtei, Domnitorul refuza sanctionarea ei, ceea ce ad use izbucnirea. luptei pe fata Intre Domnitor si partidul conservator. In aceastä luptä 1nsà partidul conservator izbuteste a atrage de partea lui si pe acel liberal, nemultumit si el Cu purtarea lui Cuza Vodd din alte motive, ceea ce da. nastere la coalitia monstruoasa. Cuza Voda prezentand o noua lege rurala, Kogdl-
niceanu este expus din nou la un vot de blam, apoi In 2 1VIaiu 1864 adunarea refuzand a desbate si legea electorald, Domnitorul si eu ministrul sau se hotarasc sä sfarme Constitutia prin lovitura de Stat, decretan&
legea rurala In puterea Statutului, ceca ce atrage din partea coalitiei rásturnarea Domnitorului prin complotut cunoscut In g,uvernul Locotenentei domnesti iardsi nu se mai Intalnesc dota partide. Marele interes al introducerei Dinastiei straine impaca cugetarea politicd si o adund.
iarasi In matca nationald, din pricina marei primejdii In care rasturnarea lui Cuza Vodd. si ten dina de a Introna. o Dinastie europeand aruncaserd tara. Dar fiindca Locotenenta domneasca fusese nevoitd, tocmai din cauza introducerei Dinastiei strdine, a mantineà si respecta. Statutul lui Cuza Vodä, apoi se mdntinù si legea electorald a loviturei de stat prin care se democratiza viata politicd. a Romaniei, chemand-o sd reprezinte toate puterile vii ale natiunei si mantuind'o de privilegiul politic al aristocratiei. De aceea Constitutia. din 1866 care este opera unei adundri In majoritate conservatoare este asá de liberald. Prin lovitura de Stat se democratizase chiar partidul conservator.
Seria desuonrei partidului liberal. Este greu dedeterminat originele partidului liberal, pentru ca ele seImbind cu Injghebarea partidului national nedeosebit Incd. In cele doud ramuri ale sale de mai tarziu; dar semanta_ www.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR
561
ideilor desparOtoare ale acestor doua ramuri sunt aruneate chiar de pTimele manifestari ale ideilor n4onale, de oare ce pe baza acestora se va desvoltà partidul liberal, pe cand cel conservator va bate in retragere Innaintea lor, Indata ce va vedeà ca ele lovesc In interesele sale de clasa.
Pentru a ne çineà strâns numai de ideile egalitare, ele se manifestg in acelas timp pe mai multe cal, Indrumate toate -de marea Imboldire venita din Frantia. Pe la 1805, se temeau boierii din Moldova de o improtivire a taranilor la lucrarea boierescului si cu acest prilej boierul cu idei egalitare, Vasile Malinescu, propune Mitropolitului Veniamin Improprietdrirea taranilor (P. 39).
Revolu0a mai de sama conclusa de Tudor Vladimi-
rescu tindeh si ea, fara un plan hotgrat, la scoaterea taranilor din iadul In care erau framântati. Dar acea revoluOe este Innabusita odata cu a Grecilor, si singurul
folos pe care 'raffle Române 11 trasera din ea nu se intoarse catre acei ce o indrumasera, ci catre boierii care se slujira de clansa pentru a aduce Domniile romanesti iarasi In manile clasei lor. Ideile egalitare nu dobandira deci nici un indemn din miscarea violenta din
Muntenia. Aceste idei trebueau si faca drumul pe alta partie decAt pe aceea a revendicarilor taranesti, si antnne prin o pornire a boierilor contra boierilor, adeca a celor mici contra celor mari. Sub Imboldul ideilor pripasite din Frantia In mintile Inca inapoiate ale clasei boieresti din Moldova, vedem de odata aparând Inca In anul 1804
un pamflet care cereà egalizarea tuturor boierilor Mr Impartasirea lor la conducerea tärilor, sub ameninarea repetarei scenelor sangeroase din Revolutia franceza. (P. 95).
Optsprezece ani mai tarziu, aceste idei Infratindu-se si cuprinzand mintile tuturor boierilor mai mici si ale catorva boieri mari, acestia cer dela Ioan Sandu Sturza, Voevodul na0onal numit de Turci dup. stftngerea re-. 36
www.dacoromanica.ro
562
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
volutiei grece§ti, 0 care Domnitor erà tocmai din partida «novatorilor», ca el sa consfintasca nite (Jponturi», In cate se cerea deplina egalizare boierilor mici cu cei mari In conducerea daraverilor publice (p. 8
In Muntenia nu vedem aparand o asemene miFare, ci ideile egalitare sunt taspandite mai mult pe cale individuala, de o parte prin scrierea Golescului, de alta prin propoveduirea lor din viu graiu de catre cei patru bursieri
reIntor0 In Muntenia din Piza §i Paris pe la 1825 1828 :
Eufrosin Poteca, Constantin Moroiu, Simion
Marcovici j P-etru Poenaru (p. ii9 i 176).
Tot la a$ rezultat duce i reorganizarea liceului Sf. Saya de care profesorul I. A. Vaillant (p. 179). Dacd ins5, In Muntenia ideile egalitare nu se Inmanunchiasera ca In Moldova In un partid politic, Domnitorul Bibescu realizaza pAnA la un punt aici cele ce boierii cerusera lui Sturza prin Constitutia din 1822. Anume Bibescu iea masura ca boierii ce locueau In capitala sa nu mai poata fi ale0 ca deputati In tinuturi, and astfel i celor mici putinta pune candidaturile pe acolò (p. 187). Tot catre egalizarea conditiei oamenilor tinde masura lui Bibescu de a emancipa. pe Tiganii statului qi ai mandstirilor (ibidem). Pentru a reveni la Moldova- catre acela timp, sub
domnia lui Mihai Sturza, Intalnim o reInviere a mi-carei boierilor mici sprijiniti 0 de cate va nume mari care voeau sa prefaca iara0, Constitutia tarei; de astadata Insa nu In unire cu Domnitorul ca pe timpul celuilalt Sturza, ci planuind o s'angeroasa rasvratire. Conjuratia comisului Leonte Radu este Insa descoperitd
innabu0ta In fap. (p. 193). in proiectul de obladuire a tarei Moldovei Inchipuit de minteosul comis, se mergea Insa mai departe cu ideile egalitare de cum ajun-
sesera toyar4ii lui de gandire din 1822; anume primirea In tribunalele i ispravnicatele Wei §i a unor «comisan» luati dintre_ rdzeqi i dintre tarani, cea Intai propunere de introducere a elementului de jos In conwww.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR
563
ducerea t'arei, pgstratg pgng atunci numai clasei boieresti (p. 197). Tot pe atunci Rusii cer lui Mihail Sturza strgmutarea la Berlin a catorva studenti Moldoveni ce se duseserg la Paris, In focarul ideilor rAsturnAtoare, si aceastA cerere este mai apoi repetatd. de Rusia cu prilejul ducerei Insusi a fiilor Principelui Sturza, Dimitrie si Grigore si a lui Mihail Kogglniceanu (p. 200 §1. 2 I 3).
Mihail Sturza se mai plange lui Titoff asupra emisarilor turburgtorl care ar Ten' din Muntenia si Moldova, Intre altii I. Vacgrescu, acel care protestase contra presidgrei comisiei Regulamentului Organic de cgtre MinOaki (p. 201.) Tot asa arafg M. Sturza Indoielile lui, dacd scoalele primare deschise In _Muntenia In 1838 nu ar puta deveni un izvor de ¡dei pierzgtoare pentru poporatia campului (ibidem). M. Sturza promite Rusilor ca'si va Indrepta toata privigherea asupra acelora care vin din strgingtate cu idei primejdioase (p. 203), si el opreste
intrarea In Moldova a scrierei lui Felix Colson, Précis des droits des Moldo-Valaques .(ibidem).
0 loviturg mai directa si mai puternica este data clasei privilegiatilor i deci partidului conservator de cgtre Mihail Kogalniceanu care, Intors din Berlin si fiind favoritul Domnitorului, este numit de el profesor de istoria Romanilor In Academia Mihaileang unde, In lui introductivg, eI loveste fgr5, crutare In despoitorii
çärei lui, Austria si Rusia, precum i In «aristocratia .c ea nestiutoare care sine In Inlantuire un popor de mai bine de doug milioane de suflete > (p. 216). Kog-glniceanu este bine Inteles destituit din catedra creata care si ea este desfiintata. Elevul Academiei N. Ionescu
recitand prea ca Infocare versurile lui Asaki care Incep cu apostrofa: eNobili plini de ingamfare
In care rdsuna iardsi Cu putere struna tárgneascg, este oprit de M. Sturza a urma mai departe cu, declamarea Ideile liberale si egalitare Incuibandu-se mai www.dacoromanica.ro
5 64
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
ales In clasele superioare ale coalelor din I4 i Bucuresti, aceste clase sunt suprimate. Revolutia din 1848 din Muntenia aduce la lumina pe lânga prima Intruchipare a ideilor liberale §i egalitare, §i pe aceea ce pareà a fi nedeslipit legatg de ele, dar care rgingsese de mai multe ori uitata, anume Imbunatatirea clasei taranilor, §i anume prin m5sura cea
radicalg a Improprietärirei. Aceastg mäsurg aparuse chiar la zorii cugetarei liberale In Tgrile Romane, cu Vasile Mglinescu In anul 1805; dar ea fusese cu totul uitata In constitutia moldoveneascg din 1822 qi In repetarea aceIn 1839; iar In Muntenia nu mai fuses& leiai reInnoitg dela Constantin Radovici din Gole0. Aceasta idee este MA., sustinutd In Muntenia mai ales de marii boieri liberali, ca Goletii, Grgdi§tenii, Campinenii,
precum §i de mai multi boieri mai mici, precum fratii BrAtianu, Magheru, Ipdtescu, Plesoianu
cum §i de o pleiada Intreagg de oameni culti ridicati din sinul poporului, ca Heliade, Tell, Serurie. Toti aceti conducgtori ai mi§cgrei de regenerare CautA, sg. de§tepte mai ales pe tárani spre con§tiinta de sine, spre pretuirea ideilor de libertate i egalitate, i ei ajungdupg strapice sfortgri a lumira pupil mintea norodului, i lucru In destul de afarg din cale, a'l por' chiar In contra fratilor sai Tntru Hristos, pravoslavnicii despre care izbutirg a'l convinge ca erau I !C3patorii apgsgrei lui prin legiuirea Regulamentului Organic (p. 259). Partidul liberal autorul revolutiei vrol Msä sä rgmang.
liberal nu numai In realizarea dorintelor lui, ci §i In mijloacele pe care le IntrebuintA spre a'§i ajunge tinta
sä convinga anume pe boieri prin argumente,
prin,
desbaterea intereselor comune Impreung cu tgranii, ca hotgrascg a prim' Improprietgrirea, qi de aceea insail' el acea comisie a proprietgtei, ce pentru oameni cu privirea sanà.loasa a lucrurilor reale trebueà sg fie osanditg chiar dela Inceput, i care comisie de aceea. www.dacoromanica.ro
SERI1LE ISTORICE IN DES VOLTA.REA. PARTIDELOR
565
nu ie§1 la nici un capat; atata doar numai izbutird desbaterile din sinul ei,
ca sa puna
Trite()
lumina §i
mai vie Inca, antagonismul cel neImpacat dintre tarani §i boieri In deob§te, i deci Intre partidul conservator
i acel liberal In grava chestie care le despartise pe amandoua chiar dela a lor obar§ie, chestia proprietatei (p. 292 - 206). Revolutia din 1848 fiind MA. zdrobitd, ideile liberale trebuira sa atipeasca din nou, cu toate ca. Ru§ii nu mai strangeau acuma franele atat de tare, de frica ca sa nu provoace turburari noue (p. 230). Ideile liberale Msä daca fusesera zugrumate In Principate, Inviara cu atat mai putemic peste hotar, mai ales In Parisul cel generos, unde ele se Infratira cu acele ce tindeau la regenerarea nationala a Romanilor i la contopirea mai ales a celor doua Principate In un sing-ur corp. Tratatul §i Conventia de Paris din 1856 §i 1858 pusera aceste idei ca temelia reorganizarei vietei poporului roman i &Aura deci partidului liberal, daca nu sprijinul Europei Intregi, .cel putin al majoritatei puterilor hotaritoare, inspirate §i stapanite de puternica Frantie. Conventia de Paris, de§1 nu recunoscuse toate dorintele. rostite de Divanurile ad-hoc, totu§i impusese Tarilor Romane doua prefaceri ale a4ezaminte1or lor care erau toc-
mai acele pe care partidul liberal le aparase In 1848 §i anume : guvernul constitutional cu oborarea tuturor privilegiilor de clase §i Imbunatatirea starei poporatiei rurale. Daca prin Innabu§irea revolutiei din 1848 partidul conservator ieise triumfator, urmarile razboiului Crimeei rasturnase situatia de-a totului tot, dand izbanda partidului liberal.
Aceasta izbanda se marl Insa atunci cand din urnele alegerei Domnitorilor din 1859, ie0 un singur nume, acel al colonelului Alexandru Cuza, barbat cu veden i libe-
rale care era menit sa preideze el, corn nou» la aplicarea «ideilor noue> . www.dacoromanica.ro
566
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
Putin timp Insd dupd a lui Intronare qi mai ales dupd realizarea unirei, liberalii vdzurd cd Dornnitorul nu
era hotdrat a, infra cu totul In apele lor i cd el voea sä aplice ideile liberate In felul cum le tntelegea el, 0 care nu era acel al partidului liberal constituit 0- organizat In 1848. Din aceastd deosebire de 0:red se face o rupturä. Tntre partidul liberal i Domnul care era cu toate acestea reprezentantul ideilor acestui partid, rupturd ce se (DMA pe fatd, mai ales cu prilejul chemdrei la putere a partidului liberal, urmat dupä putine zile de o rdsunätoare rdspingere a lui dela carma statului (P. 408). Cuza Vodd care Infdptuise cloud mari izbanzi politice,
unirea 0 s'ecularizarea, voea sd conducd soarta Romaniei tot mai mutt dupd cugetul lui, ceea ce partidul liberal, Indoctrinat mai ales de teoriile liberate pe atunci In curs, nu putea IngAdul, i care 0 gdsird rostirea In cuvântarea lui Bratianu din adunarea din 1863 (p. 402,
406, 441-442).
in timpul Domniei lui Cuza Vodd trebue facuta deci o deosebire Intre ideile liberate reprezentate de Domnitor i acele apdrate de partidul liberal. Pe când Cuza
Vodd se interesa mai mutt de egalitate qi btre ideile din aceastd sferd In intaiul loc de Imbunatdtirea stdrei claselor de jos, partidul liberal se facea Apdrdtorul libertatilor formale (presd, drept de Intruniri, neamestecul Domnitorului In od.rmuirea tdrei qi altele de acela4 fel), 0 fiindcä, Cuza Vodd nu intelegea de loc sd conducd astfel tara, el care realizaze pä'nd atunci atâtea reforme Thsemnate tocmai prin intervenirea lui personald, partidul liberal se IndepArtd atftta de fostul sdu ideal,
Inca . nu numai c5., se uni cu conservatorii pentru a lui rdsturnare, dar ceea ce era mai gray, jdrtfi conservatorilor, pentru a puteà merge aldturea cu ei, chiar idealul cel mai scump al vietei lui, sprijinirea claselor de jos, pentru care acest partid In 1848 pusese In cumpdnd chiar existenta patriei române. www.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA PARTIDELOR
567
Se 'ntelege cä lovitura de stat acand pe Domnitor sa Innainteze Inca mai departe pe calea puterei perso-
nale, a InAsprit 0 mai mult relatiile Intre el 0 partidul liberal care nu s'a mai uitat nici la legea rural. care Indeplinise visul liberalilor din 1848, nici la legea electoralg care pusese pe adevarata lui temelie vointa natiunei, sistemul constitutional, 0 mergand mai departe mang In mâng cu conservatorii, puserg capa Dom-
niei omului ce reprezintase cele mai Insemnate din ideile lor.
Dei liberalii pusese umgrul la rasturnarea lui Cuza
Vodd, totu§i tot ei se folosirg din lovitura de stat, de oare ce constitutia din 1866, atat de conformg cu
ideile din 1848, aca sä se adu-cg la Indeplinire mai ales prin protivnicii lui conservatorii idealul politic al partidului liberal.
Partidul unirei gi al Principelui strAin.
Aceste
doua tendinti ale poporului roman au fost Imbinate de la Intaia lor argtare In campul faptelor politice. in documente apare chiar ideea Principelui strgin Intai In
anul 1824 (p. 99). Apoi curand dupg aceea se val apgrand ambele idei, acea a Principelui strain §i. acea a unirei IngemAnate In aceea0 dorintg (p. 137). Regulamentul Organic se face rgsunetul ideei unirei §i. chiar Principele strain era sg fie primit de Ru§i, dacd Romani nu ar fi cerut excluderea caselor domnitoare ale Impgrgtiilor vecine dela ocuparea tronului romanesc (p. 172, 176). Totu0 Romanii cercarg unirea 0 farg Dinastie styling, cand In 1841 Muntenii propun la cgderea lui Al. Ghica tronul .tgrei lor lui Mihail Sturza (p. t8i). Acesta neprimind propunerea, Bibescu este ales In Muntenia 0 el -face sg Innainteze ideea unirei, prin desfiintarea vgmilor Intre Moldova 0 Muntenia (p. 185). In conjuratia confederativg a lui Leonte Radu se vgd iarg0 apgrand numai cererea Principelui strä'in fArg acea. www.dacoromanica.ro
568
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
a unirei care se pierde in mai marea inglobare a ideei unei confederatli balcanice (p. 282). In revolutia din 1848 unirea iea un caracter mai obstesc, tinzand la contopirea vietei tuturor Romanilor, zeea
ce face pe Rusia a combate o idee a careia germene primordial îl favorizase (p. 274, 277). Pe PATIO. aceasta
unire mai mare, revolutia din 1848 strange legaturile intelectuale intre Muntenia si Moldova (p. 282). Ideile revolutionarilor romani fiind raspandite In Paris,
Napoleon si le insuseste si propune In Congresul de Paris unirea ;sarilor Romane sub o Dinastie straina (p. 31o).
Vointa aproape unanima a Tarilor Romane fiind insa pentru unire si partidele cele cloud, conservatorii si liberalii vaiand In ea acelasi ideal, ele se rostinsera cu mare putere pentru unire sub Dinastie strAind, inscriind aceasta dorinta. Intre cele patru punte ale Divanului ad-hoc. Opozitia Tr-BA a Turciei si Austriei adausa apoi cu aceea a Angliei care se alipi pe langa ele, zadarnici toate sfortarile,
si Conventia de Paris recunosca numai cat o aparenta de unire, pastrand ocarmuirea separata a Principatelor. Conservatorii se hotarasc atunci sa. aleaga candidatii
lor, adeca pe fostii Domni ai Tarilor Romane: Sturza si Bibescu. Dar partidul liberal faca sa triumfe In Moldova indirect, In Muntenia chiar direct prin presiunea poporului, pe candidatul nationalist si partizan al ideilor liberale, Alexandru Cuza. Sprijinit de Frantia care tocmai repurta izbanda asupra Austriei In razboiul pentru Italia,
Cuza fu recunoscut de Domnitor al ambelor Taxi Romane pentru timpul vietei sale, unire temporara care se schimba insa In una desavarsita, cand Cuza dobandl Invoirea Portei de a contopi. ambele Domnii, unificand camerile si ministeriile si stramutand capitala la Bucuresti.
In tot timpul Domniei lui Cuza Voda, conservatorii care nu puteau ingadul tendintele prea liberale ale Domnitorului, Intrebuintasera ideea Principelui strain ca un mijloc de coborare si de Incurcatura pentru Domnia Principeluti bastinas. www.dacoromanica.ro
SERIILE ISTORICE IN DESVOLTAREA. PA.RTIDELOR
569
Nemultamind Cuza §i pe liberali, ambele partide se unira iar din nou, nu numai pentru al rasturna pe dan-
sul, dar pentru a Introná si Dinastia straina care fu introdusa In tara dupa Indepartarea lui Cuza In 1866. Dupa cum seria privitoare la unire se sfar*se cu realizarea unirei reale de Cuza Voda In 1862, asa si seria privitoare la Princlpete strain se Inchise cu Intronarea lui Carol de Hohenzolern In 1866.
Partidul separatist qi acel al reuendidrilor iesene se nascù de cand Incepù sa se coboare unirea din lumea Inchipuirei In realitate lucrurilor. Impotrivirea cea d'intai se Intrupeaza In brosura Chestia zilei» de N. Istrate
(p. 317). Partidul separatist Insa fu totdeauna loarte slab, si daca el lupta, la Inceput chiar cu izbanda, contra partidului unirei, o putù face numai multamita sprijinului Turciei i Austriei, din care aceasta din urma ocupa Moldova chiar cu armele, precum §i acelui personal interesat al Caimacanilor care vanau Domnia fie carei tari In parte, pentru fie care din ei. Cu efectuarea
unirei partidul separatist se stinse si ramase In urma lui, nu atat un partid, cat niste apucaturi individuale care se Incorporau In revendictirile Iaului, orasul ce suferise atat de mult, jertfindu-se el Intai si apoi fiind jertfit de Cuza Voda pentru a Infaptuì Unirea.
Zemisliri de partide. a) Antisemitismul este destul de vechiu In 'raffle Rom ane. vedem manifestându-se Inca. In 1823 In Muntenia (p. 131 si 135), luand dela Inceput Inca caracterul si de xenofobie. Tot In sens antisemit trebue interpretate i Ingrijirea Muntenilor cand
vad cum Evreii din Moldova Incep a se aseza In Bucure§ti (p. 132). Tot Inteacolo tinde conjuratia confede-
rativa a lui Leonte Radu care oprea pe Jidovi de a lua mosii In arenda (p. 198). i daca revolutia din 1848 tinde la a$a numita emancipare a Izraelitilor (p. 248, 252), aceasta ramane numai un desiderat care nu se www.dacoromanica.ro
5?0
ISTORIA PARTIDELOR POLITICE
realizeazI. Cand IVIoldovenii descriu nenorocita stare a Iasului, ei apasA Cu deosebire asupra stoarcerei poporului
de Care Evrei (p. 486). and este vorba s5. se intinda drepturile electorale comunale la Evrei, KogdIniceanu care cu toate acestea- In Dorintele partidului national din 1848 primise si emanciparea Izraelitilor, se temeà ca o asemenea ImpArtaire de drepturi sä". -nu aduca un mdcel In Moldova (p. 448).
Pornirea contra Evreilor nu er5, Insd, Inchegata In o grupare de partid. Simtimántul poporan le el-5, nu e vorbä duplan; dar aceastN, Onutd nu 8e reflectl In idei cristalizate In un mdnunchiu de oameni din clasa conducdtoare. Aba, cu alatuirea Fractiunei, apare antisemitismul ca un crez al unui partid politic. b) Feminisnaul. Mai putin Tricä decát antisemitismul apare feminismul pe orizonul vietei noastre politice pe care nici astäzi Ina nu s'a urcat sub formg de partid, nici macar Intre femei. ateva femei se amestecasera In luptele politice ale b'ár-
batilor lor. Ana Ipate,scu, Efimia Plerianu, Maria Heliade, Maria Rosetti (p. 254-256) i Sofia Hrisoscoleu nascuta Cocea (p. 408) dar atata-i tot, §i nici o cugetare pentru largirea drepturilor femeei nu se IndrumeazA In epoca
pe care am cercetat-o. SFAR5ITUL VOL. I.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
www.dacoromanica.ro
PROIECTUL DE CONSTITUTIE DIN 1822 INTOCMIT SUB TITLUL :
Cererile cele mai Insemnatoare ce se fac din partea
ob§tiei Moldaviei In atocmire cu cele cuprinse prili ob§teasca jaiba sa, trimisa catre prea innaltul Devlet §i In temeiul sfantului i Inflan Imparatescului ferman ce s'a slobozit la ca sa fie ob§teqte sfintiteaceste cereri, spre a sluji pamante§tei ocarmuiri de temelie pana se va putea infiinta pravila lar& l'Ideo desavar§ita alcatuire.
Pontal
Norodul Moldaviei, ca un norod ce din in-
vechime i pana' astazi a avut si are sfintit privileghiul slobozeniei si acela al volniciei de a se obladul cu ocarmuitoriul su si Cu pravilele t'arel supt umbrirea prea puter-
nicei Imparätii careia este supusä, cere de a ayeà i folosinta acestui privilegiu Intru deplina legiuire cele cazute dreptatei si In pazirei celei datornice a sa supuneri credintei sale catre prea inaltul Devleat, adeca: 2-1e.SWO alba Intru nestramutare viatä stapanitoare. a pravoslavnicei credinte crestinesti a raiaritului, spre a urma cu toata slobozenia dupa randuelele ei cele legiuite
Autonomia in privirea ocirmuirei prin Domn deosebit, racunoscuti prin hatigerifurile (nu tractatele) de inchivare §i mai ales prin practica neincetatA. Degl aceastA autonomie a fost tirbitA, inlocuindu-se alegerea Domnului prin numirea lui, i Domnul national prin strAini, principiul Domniei deosebite n'a fost nid odatA incAlcat. TArile romine n'au fost pa§alicuri. (Xenopol, (storia Romdnilor din Dacia Trama, 11, pp. 108, 195, 514 gi 516).. Autonomia religioasii, respectatA de Turci mai mult decAt cea política. Turcii n'au fAcut nid odatA geamii pe pimintul romAnesc.
www.dacoromanica.ro
A. D. XBNOPOL
574
obidnuite In pAmantul acesta; sA fie suferiti Ina toti cei de alte credinti, dupA -obiceiul din vechiu pAzit in pAmantul acesta, de a avea slobodá lucrare credintei lor, inck nu ar mijloci sub pricinA de legi din partea acelora vre-o atingere de vAtAmare In credinta pAmânteascA. toare i nemiscAtoare, volnic fiind fieste cine de _a hotArI
precum ti va plAcea pentru dreapta avere a sa, pentru roldurile ostenelelor si a iscusintei, si nesupus fiind cAtre aceastA vre-unei altei indatoriri deck acea sfirrtitä de pratarei.
Sa nu poata fi nimenea oprit de a face cele ce
nu vatamA pravilele.
SA nu poata fi nimenea lipsit de vre-o parte din
averea sa fArA slobodA vointa sa, afarA numai de are vre-o
Intamplare and o neapAratA obsteasca trebuinta praviliceste indreptatita o va .cere aceasta ; dar si atunci dupa ce i se va face o despagubire potrivita cu lucrul ce sa va cere a i se ILIA.
SA nu poatA fi nimenea invinovatit, radicat ja Inchisoare sau pedepsit deck numai intru intamplarile
hotArke pirn pravila si dupai formele pravilei. Tot acela ce sA va cherna sau s'a radica din porunca dupA hotArarea pravililor si a formelor ei sA sa supue indatA ; iar improtivirea sA fie cunoscuta de vinovAtie si sA supue judecdtei pravilicesti.
Tot cela ce va cutezá vre-o lucrare In potriva cuiv.1
nevolnicita In pravilà si in formele pravilei, fie macar judecator sau stApan aceluia, precum si tot cela ce ar Ad 3: Respectul proprietAtei, principiu adese ori inalcat in vremile mai nevoia de a'si vechi. Chiar dacA ambit la o parte dreptul de confiscarereinnol uricele de proptietate la suirea fiecitrul Domn nou In scaun, amintim abuzurile comise In proprietatea mi§cAtoare. Ori-ce curier.al Domnului sau al Turcilor avei dreptul sA iea calul celui ìntâiu om ce'l Intilnek pe drum, dacA animalul era mai bun sau mal odihnit ca al lui. (Xenopol, op. cit., V, p. 526.) Ad 5: Principiul exproprierei pentnt cauzit de folos public, introdus pentru intAia oarA in asezimintele RomAnilor.
-Ad 6: Un f el de habeas corpus acta, principiu iarAi cu totul necunoscut vremilor mai vechi cari lAsau, nu numai libertatea omului, dar si viata lui, la bunul plac al ocArmuitornlui. (Xenopol, op. di., 11, pp. 151, 153 si p. 585.) Ad 8: Principiul egalitAtei Inaintea legei, ca desAvirgire strAin obiceiurilor vechi. Fdrd ategere de obroji, rostire ca tottil necunoscuti in tArile romine, unde totul atirna pânä atunci de consideratiunea obrazelor. Ba articolul este
indreptat chiar in contra celor ce detia puterea, de indatA ce ar Intrebuinta-o in contra pravilei.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
575
indemna, ar unelti, ar iscàlì, ar sal/MO sau ar porunci a se savarpi ori ce alta fapta. neiertata In pravila pi numai dupa volnicia pi placerea cea de sine, sä fie supus vinovätiei judecatei pravilicepti, färä alegere de obraji. Pentru tot cela ce se va invinovall cu vre-o faptal, pi mai inainte de a pe dovedi fapta vinovatiei lui, trebuinta ar cere neaparat de a 'se pune la inchisoare, toatà asprimea acea de prisos peste trebuinta sigurantei despre persoana lui sa fie oprita i neiertatä. Tot cela ce s'ar atinge de cinstea altuia sau prin
graiu sau inscris sau prin oricare alibi mijlocire in chip ocarnic, batjocoritor sau defaimator, precum insupi cei trimipi cu porunci din -partea zabetilor, a judecatorilor pi a once dregator, daca vor papi din cuprinderea poruncei
sä vor atinge de cinstea persoanei sau îi va face altä asemene suparare nevolnicita, sä fie supupi fara iertare praviliceptei certari.
Tot cela ce Va face entrigh (sic) pi spionlac, prigonire sau viclenire, precum pi tot cela ce ar ridich turbu-
rare sau räivratire impotriva binelui patriei, sa fie neaaarat supus pedepsei pravilicepti, asemenea urmandu-se pi pentnt cei ce ar cutezA vre-o silnicie asupra persoanei.
obladuitorului. Nici un fel de slujba obpteasca, nici de judecatorie,
nici de zabetlac, nici de ori-ce altä trebuinta sa nu se socoteasca de clironomie sau de chiverniseall, i nici sa se dee vre odinioara subt acest fel de socotinta. Lucrarea pamantului in tot chipul, meptepugurile, deschiderea de fabrici de ori-ce trebuintd, precum $i alcatuitura (sic) de iscusinti cele nevinovate pi tot felul de negustorie sa fie neoprita in pamantul Moldovei, slobode fiind productele pamantului de ori-ce fel a trece pi peste hotar, garb'. din Ora, spre folosul alipveripului tarei, fara sá fie supusa vre-unei dad sau altei indatoriri, gall' de cea a vamei legiuità, precum pi inlauntrul tarei de a se
aceasta fara nici o indatorire de plata, ase-
Deosebire intre preveniji i osindijl, care ind nici astAzi, din lipsA de inchisori sistematice, nu este adusl la desävlirsita indeplinire. (Raportul asupra inchlsorilor centrale, de Gr. I. Dianuf 1897). ApArarea onoarei oamenilor chiar fajA Cu trimisii ociirmuirei ; principiul respectului persoanci. Zabet= administratiune, ocArmuire. Ad 12: Principiul meritului, recunoscut. Dupl cum obrazul mai inainte
scutd de rAspundere in faja legilor, a$it tot el dAdd drept la dregAtorii. Articolul cere In locu-i destoinicia. Ad 11 §i 13: Product, entrigA, neologisme.
www.dacoromanica.ro
376
A. D. XENOPOL
menea slobozenie päzindu-se si pentru lucrurile trecätoare din pärtile sträine aicea In tarA, dupA trebuinta ce va aveä tara de acest fel de lucruri, ca sä nu fie Insärcinatä cu vre-co
altä platä gall de cea a vämei legiuite. 14.Pämântean al Moldovei sä se numeascä tot cel
näscut in Moldova din pärinti nioldoveni slobozi si asezat cu locuinta in Moldova, care sä.' se IndulceascA i cu driturile pAmAntenilor celor legiuite; s'A se numeascA pAmAn-
teni si tot streinul ce va veni de acunr inainte In Moldova In vArstä legiuitä si se va Insurä Cu vre-o pArnkiteancl cu avere nemiscAtoare. DupA ce cu bune purtäri va petrece necurmat 10 ani In Mold,ova, sä se InfAtoseze' neapärat la judeatorie, ca arAte hotärArea, de va vol sä.' intre In rAndul pAmAntenilor, i aceasta fiind, judecä.toria sä.' dee märturie, dupä care de acolo inainte sä rAmAe
In rAndul pämAntenilor, ca sä aibä toririle unui pAmAntean.
i
driturile si Inda-
15.OcArmuirea Moldovei sä fie In slobodh vointä de a primi sau de a nu priml de pAmAntean pe ori-care va socotl din sträinii cei dupA paragraful al 14. 16. Dritul de pämAntean sä poatA avea cela ce se va face din Moldovan pAmiA'ntean la altä, tail; sä conteneascA de a'l avesa si tot cel ce sä va dovedl In faptA crimi-
naliceascä sau In pricini de comploturi impotriva ocArmuirei
si a obstei linistiri a pAmantului, care nici odinioara slujbele pAmAntesti sA nu poatA fi pusi, nici primiti. 17.Pravila tärei In deplinä cuprindere i al (sic) Indatoririlor si a indreptArilor obstiei sä se dee In obsteasca cunostintä, ca sä.' stie fieste cine ce este slobod si ce nu este slobod a face.
18. Inaintea pravilei sä fie socotiti toti deopotrivä si ark' deosebire, avAnd a fi si pravila una si aceiasi pentra
toti, sau pentru a ocrotl, sau pentru a pedepsl. In .pra-
Ad 14-16: Regularea impamintenirei, care mai inainte decurgek numai din
casatoria cu o paminteancii, acuma este ingreuiata cu alte trei condijiuni a) pamanteanca sa aiba avere nemilcitoare, b) strainul sa fie casatorit Cu ea. de 10 ani §i e) cererea lui sa fie primita de judecatorie, l Inca atunci tot riminea la voia ocirmuirei a prim' pe strain intre parnanteni sau nu. Deasemenea art. 16 hotara§te cazurile In cari se perde dreptul de pamintean. Comakt, neologism. Publicaren legilor, cu desivir§ire necunoscutii in vremile mai vechl,. and NITA-ma impozitele se impuneau gi se executau prin aceea§l masurit. Prindpiul egalitatii inaintea legilor, recunoscut vi in chip teoretic: Pravila BA fie una §i aceea§i, pentru a ocroti, §i pentru a pedepsl, pe boieri,. vi pe neboieri.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
577
vilä nu poate sä, se hotä'reasca deckt eia ce este drept
folositor si nu poate sá se opreascä cleat ceia ce este nedrept i de striaciune. 19.
Norodul, spre a i se ocArmul trebuile sale cele din
läuntru In chipul cuviincios, ca 84 se poatà folosì cu dreptdtile vechilor sale privilegian, cere ca s i se Intl-
reasca si legiuirea aceia sfatului obstesc ce au avut-o pä'mäntul acesta iarä'si din vechime, legiuire dupA care puterea ocfirmuirei si a Implinirei sä. fie In singura man5. a
Domnilor, iar puterea hotArArei sá fie pururea in mana Dotnnului Impreunä cu sfatul obstesc.
20.Spre a se Intemeiä aceastä legiuire subt o Inca-
viintatä siguripsire cererilor obstiei, este ca sfatul obstesc
sä se alatuiascA Inteacest chip, adecä de mitropolitul larei, de amândoi episcopii, a Romanului si a Husului, de toate persoanele infiintätoare a divanurilor si a departamenturilor, de Cite un boler vechil randuit dela fiestecare tinutsi adunarea sfatului sä se facä cu toatà slobozenia persoanelor ce o alcätuesc, sau In domneasca curte. sau afarä de aceasta Inteun loc hotärAt ; si sä se infiinteze si de sinesi din poronca Domnului, prin tidulä chemat.
21.De adunarea sfatului obstesc sä.' atarne toate pravilele acele de obstie privighitoare, precum: Indreptarea pravilelor dupa trebuinta ce ar fi, sau de adängire sauscadere, sau de Innoire, Intämplkile cele ecstraordinare, poruncile Imparatesti de vre-o cerere sau de vre-o Indatofire de havalelile (sic), indreptarea birului, Imbunatatirea economiei câmpului, Intemeierea comertiei (sic), Intocmirea
moralului, asezarea de scoale si alte publicesti asezaturi (sic)3 -- . buna onânduialä bisericilor si a manästirilor tä'rei, pricinile atingatoare de lege si alte puneri la cale pentru saraci, obsteasca trebuinta, Ineit spAnzura binele obstesc. 22. Asupra a ori-ce pricina sfatului (sic) obstesc aiba a da cu toata slobozenia gnomile sale si a Incheiä socotinta sa In chip de hoar:ire, pururea dupä gnomile celor mii multi (sic) din persoanele sfatului. O asemenea hotaräre Insä sä nu se poatä Incheiä, claa fetile sfatului nu vor fi toate de fata In numärul si persoana (sic) lor. Pentru aeeea, ori-care din fetele sfatului, ori pentru pricinä' de boalä, sau pentru ori-ce altä. pricinsä bine-cuvântata, nu va puta merge In adunarea sfatului, sä' fie Ad 19-23: Regimul constitutional reprezentativ in hotarele pirefflor timpului. Important e cl, in caz de conflict intre parerea Domnului i acea a Sfatului ob§tesc, aceasta din urml precumpene§te (art. 23). Reprezentarea
www.dacoromanica.ro
578
A. D. XENOPOL
dator a lincha neapArat a veni In locul säu, nu Insä din persoanele alcätuitoare a sfatului nici odinioad, ci numai din boierii acei ce nu vor fi In slujbä, pentru care sä aibä a ridica toatä räspundire (sic). 23.Sfatul ob$tesc Incheind socotinta sa la ori-ce pri-
cia. de ob$teasd trebuintä, acea cuno$tintä sà se fad cunoscuta Domnului stäpinitor prin anaforä iscälitä de
toate fetile adunärei, In a se Intarl $i aduce intru Impli-
nire, dad se va uni $i gnomia Domnului cu acea socotinta. lar dad Domnul va aveä a da a sa gnomie cu vre-o deosebire, atunci acea gnomie sa o fad cunoscutà prin tidulä gospod sfatuiui ob$tesc, intorcând Inapoi $i anaforaua ; $i dad acea gnomie va fi primitä intru o covär$itoaie socotintä $i unire de glasuri, atunci anaforaua sä se prefad $i Incheindu-se hotarärea pricinei dupà acea gnomie.
lar dad n u va fi primitä cu aceasta covär$ire de unir;
atunci Domnul, primind anaforaua iaräi, sä o infäreasca spre a luä fiinta de hotaräre $i a se duce intru Implinire.
locurile ande sd se azule dreptatea politiceasca ,si criminaliceascd.
24. Ce! Intäi loc sä fie divanul Intaiu. Acest divan se alcatueasca de $apte persoane, adeca de un vel logofat, de patru vel-vornici, de un halè spatar $i de un halè ban.
s'a*
25.Al doilea loc sa fie divanul al doilea, alcatuit de cinci persoane, adecä de un boier de cei ce nu vor fi halè, socotit de Intäi $ezator In divan, de un ve!-comis, de un vel-paharnic, -de un vel-sardar, de un ver-stolnic. 26.Departamentul pricinelor straine, care sa se alcastirilor tarei este, Ud. Indoiall neindestulatoare, Intru cid ea este data nnmai clasei boieresti. Totusi acest sfat are, In toate misurile de interes general, putere mai mare decat Domnul. Acesta este deci pus sub lege qi sub autoritatea care'i di fiinti : esenta principiului constitutional. (Vezi si art. 74). Desi reprezentarea tarei este data boierilordin modul cum e compus sfatul obstesc (Mitropolitul i doi Episcopi, 16 boten tinutali sl tot personalul Divanurilor, din care cei mai multi puteau fi boieri mici), se vede cA majoritatea lui trecei la boierimea cea mica. De aici se explica lupta Inversunati a boierimei celei mari contra acestui proiect de Constitutie. (Vezi si art. 46.) Extraorclinar, =medie, moral, publicesc, persoand, ueologisme. Gnomiile = pirerile.
Ad 24-28: Organizarea judeditoreasci. Divanul I, singur pistrat proti-
pendadei, i anume Logofatul i cei patru Vornici puteau fi si sImpli titulad
ai rangurilor, pe cand Spatarul
i
Banul trebueau sa fie hale, adedt in func-
www.dacoromanica.ro
ANEXE
579
tueasca de cinci boieri, alesi farä osabiri de ranguri, din acei ce nu sunt halèr oranduindu-se dupa vrednicia cunoscutri pentru acel loc. 27.
Departamentul criminalicesc care s'A se alcatuiascä
de cinci persoane, alegandu-se iarasi din boierii acei ce nu vor fi halè, -rara osabiri de rang si numai pentru o cunoscuta vrednicie pentru acel loc. La acest departament sä aiba si vel-armasul atarnarea sa, unde poate fi lmpreuna sezator si a da si gnomii. lar la incheierea hotararilor sa nu se amestece, nici sa iscäleasca. 28 CAte urr judecator la fies-te-care finut, care dimpremia cu ispravnicul tinutului, sa caute toate pricinile de judecata ce se vor Infatosà acolo, hi casa-i sau In osebita' casa de iudecatorie se- vor face, avand nestramutat judecatorul fieste-carui tinut o condica de zile pentru totdeauna statornica, care sa pazeasca toata lucrarea si toate hartiile si condicile cantaleriei. Inceputul a ori-ce judecata, sau de priciná politiceasca sau criminaliceasca, sa sq faca pururea la judecätoria tinutului unde sà va aflà lucrul de pricinà sau persoana trasa. In judecata. Pornitorul pricinei s'a' aiba a da jaloba In scris, iscalita de sine, sau la judecatoria tinutului.sau la Domnie, pentru ca sa se randuiasca la judecatoria tinutului ; si pricina de va fi din acele ce cercetarea (sic) dupa pravila politiceasca sau criminaliceasa, s'A se caute de catre judecator dimpreuna cu ispravnicii ; iar daca pricina va fi Orne efectivi. In celelalte divanuri (al II-lea, cel al pricinelor striine, si departamentul criminalicesc) se admit boieri mici, deci fanà deosebire de rang, numai cfit ca vrenicie cunoscutil. Dad facem socoteala glasurilor din sfatul obstesc, gisim a dela tinuturi erau 16 boieri alesi de obstia boierilor tinutali (art. 20), care obstie fiind in majoritate compusi din boieri mici, eri si trimiti mai curind din asemenii lor. Dar dad chiar socotim si fi trimis tinuturile I 2 boieri mari si 1/2 mici, bici avem in sfatul obstesc : boieri mari, din divanul I 7, plus 8 dela tinuturi=15 ; boieri miel, 8 dela tinutururi-l-1 5 dela cele 3 divanuri al II-lea= 23. Fetele bisericesti, chiar dacit s'ar fi dat in partea celor mari, nu puteau schimbh majoritatea. De acest rezultat, totdeauna cu nutinti, se spiimintari boierii mari. Ad 28-37: Rinduiala judecitoreasci. Din art: 33 se vede ci Divanul I era o curte de casatie, celelalte divanuri erau cursi de apel, iar tribunalele erau alcituite de un judecitor tinutal si de ispravnic. Din art. 34 se vede ci principiul lucrului judecat era recunoscut numai in parte. Nu se mal putei reincepe prncesul la once Domnie nema, cam se ficea in vrernile vechi (Xe-
nopol, op. cit., IV, p. 114); dar el se putei intenta din nou, in cazul ciad
un soiu de revizuire. se descoperiau dovezi nota Canfdlerie, adresarisi, ruoort,. apelage, pont, rezon, copie, tratafie, acturi: neologisme.
www.dacoromanica.ro
580
A. D. XENOPOL
din acele ce atArnä de buna orAnduiall tArgului, a eco: nomiei câmpului, a negutitoriei, de darea birului sau vre-o havalè, sau ori-ce altä din trebile ce sunt supusedatoriei In pravile, sk se caute numal de is (ispravnici) si 86 se hotArasa. 31.Nemul1tutnindu-se vre-o parte cu hotarfirea sau judeatoriei, Sau a isprävniciei, aceea parte sk aiba slobod' dritul apelatiei, si atunci, dupä nemultumirea ce va arata-o In scris si sub iscaliturä acea parte (un loc alb, probabil : Itnyotriva) ispravniciei sau judecAtoriei, pue zi de soroc pentru o vreme hotärätä, ca sA mearga:la divanul al doilea, sau la departamentui pricinelor straine, sau la acel criminalicesc, unde va fi pricina atArnatoare ;
spre aceasta is : (isprAvnicia) sau judecAtoria sa aiba a adre-
sarisl pricina aceea cu raport Inadins si In tot actul ei locul unde va aveä a merge apelatia, spre a Inträ acolo. pricina In de iznoavä cercetare, Daca apoi si In aceastA al doilea (sic) tercetare. va ramAnea vre-o parte nemultamitä si va vol sa faca larasi apelatie, acea apelatie sa se faca la divanul IntAi, si
dara cu asemenea ränduiala precum la pontul de mai sus s'au Insemnat, adecl cu raport Inadins si cu primire a tot actul pricinei, si acolo, In divanul Intai, sä ice pricina cea desavärsita si mai de pe urma hotarAre. Divanul intai sä nu poata strica actul judecatei fAcute In judecatoria aceea de unde du pasit apelatia catra dAnsul, ce numai sa cerceteze pricina dupa cumuli actului i dupa cuvintele pärtei nemultumite ce au cerut apelatie, si daca va gAs1 vre-o gresala, sau vre-o urmare de nedreptäti, sa Intoarca inapoi actul jara la judecatoria de Linde l'au primit, Intovarasit cu poruncl aratatoare de gresalà sau pricina gAsitä si Indatoritoare ca sA prefaca actul si sa Indrepteze gresala.
judeatoria ce va priml actul iarä Inapoi si po-
runca divanului Intaii Indatä sä fie urmatoare -poruncei,. Dug Insä de cuvinte de rezon (sic) a divanului IntAi nu va fi vre-o nedumerire ; iar fiind aceasta, atunci sA faca iaräsi raport la divanul întâi, trimitAndu-i si actul tot precum au fost, si divanul ori It va intkrl, ori prin Infatosare a Domnului, care poate sä adune i sfatul obstesc
spre mai desivArsitä deslegare a pricinei, va face obsteascA izbrAnire si va da hotArAre, care hotArire, ori
cA va fi sä rämäe actul bun, ori sä se prefacA, sit fie cea-,
mai de pe urtnä, ark' a mai primi altà apelatie sau mai www.dacoromanica.ro
581
ANEXE
multe cercetäri; si o pricing, de judecatä sävärsitg dupg chipul acesta sg,nu se mai poatg, cAutä alt-fel, decat mai cAnd se vor