Indicatori Economici Ai Potentialului Uman [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS

Argument ……..……………………………….. 2

Capitolul I : INDICATORII ECONOMICI AI POTENŢIALULUI UMAN

1.1 Indicatorii balanţei forţei de muncã…………………………………………………...3 1.2 Indicatorii numãrului scriptic al forţei de muncã, numar mediu scriptic……………...4 1.3 Indicatorii dinamici şi stabilitatea forţei de muncã…………………………………..11 Capitolul II: CALCULAREA ŞI INTERPRETAREA INDICATORILOR ECONOMICI AI POTENIALULUI UMAN LA SC. ROMAR SHIPPING AGENCY. SRL

2.1 Prezentarea generalã la S.C ROMAR SHIPPING AGENCY. SRL………………...14 2.2 Calcularea şi interpretarea indicatorilor potenţialului uman la S.C………………….17 Concluzii………………………………………………………………………………….21 Bibliografie……………………………………………………………………………….24 Anexe ……………………………………………………………………………………..25

1

-Argument-

Câteva întrebări la care trebuie să găsim răspuns, atunci cănd construim, calculăm şi analizăm indicatori statistici macroeconomici, sunt: ce reprezintă un indicator, care este conţinutul său, care este semnificaţia indicatorului şi cât de credibil este şi cea mai importantă întrebare, cum se interpretează acesta? Indicatorii statistici folosiţi în analiza resurselor şi rezultatelor nu sunt mutual exclusivi, au arii de acoperire diferite şi pot fi folosiţi concomitent sau alternativ. Principala problemă care urmăreşte a fi soluţionată pe baza analizei sistemului de indicatori este aceea de a înţelege ce s-a petrecut în trecut şi ce se petrece în prezent în economie, pentru a putea fi capabili să orientăm acţiunile şi să previzionăm rezultatele viitoare. Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei ţări îl constituie resursele de muncă (potenţialul uman) de care dispune. Analiza statistico-economică a potenţialului uman nu se poate realiza fără o evidenţă corectă asupra resurselor de muncă, a forţei de muncă, a timpului de muncă şi a eficienţei cu care este utilizată. Rezultă că şi în acest domeniu statistica trebuie să dispună de un sistem corelat de indicatori, care să permită analiza statistică şi dinamică a acestui proces extrem de complex şi cu implicaţii decisive nu numai asupra dezvoltării în ansamblu, dar mai ales asupra mutaţiilor de structură care se produc ca urmare a modernizării bazei tehnico-materiale în fiecare componentă a economiei naţionale. Este bine cunoscut faptul că, în ultimă instanţă, dezvoltarea economico-socială depinde de experienţa şi gradul de pregătire a forţei de muncă. Dacă pornim de la unul din sensurile cuvântului statistică, definit de Dictionarul Explicativ al Limbii Române 1– „evidentă numerică ,referitoare la diverse fenomene”, observăm faptul că , în general, cunoaşterea empirică a oricărui domeniu de activitate impune necesitatea de a apela la date numerice, care, prin prelucrare, conduce la desprinderea legislatiilor specifice acelor domenii, sub imperiul legilor statisticii. Statistica apare ca ştiintă de granită, o ştiintă metodologică, un gen de „omnibuz” al cunoaşterii empirice, care a devenit indispensabilă pentru cunoaşterea fenomenelor din natură şi societate.

2

Trecerea de la economia „planificată” la economia de piaţă a presupus în acelaşi timp o mare mobilitate a forţei de muncă, un grad de organizare a fiecărui loc de muncă, astfel încât să se asigure o productivitate a muncii competitivă pe plan intern şi internaţional. Se poate demonstra cu uşurinţă că numai acolo unde există un raport optim între volumul şi structura aparatului productiv, pe de o parte, şi mărimea şi structura forţei de muncă, pe de altă parte, se poate realiza un grad ridicat de eficienţă şi rentabilitate. Dacă acest raport este încălcat, atunci este evident că apare fie un „balast”, când forţa de muncă este sub calificarea necesară locului de muncă, fie un fenomen de „blazare” şi cu corolarul său de descalificare treptată, dacă muncitorul este obligat să presteze curent activităţi sub calificarea sa.

CAPITOLUL I. Indicatorii economici ai potenţialului uman 3

1.1 Indicatorii balanţei forţei de muncă Pentru cunoaşterea nevoilor privind asigurarea necesarului de forţa de muncă, în concordanţă cu cerinţele tehnologiei de fabricaţie, la nivelul agentului economic se întocmeşte balanta forţei de muncă, trimestrial, semestrial sau annual.

Balanta forţei de muncă este alcătuită din următorii indicatori: 1) Existentul la începutul perioadei (N₁): Reprezintă numărul scriptic de personal existent în evident agentului economic la începutul perioadei pentru care se întocmeşte balanta forţei de muncă 2) Intrările sau angajările de personal, în cursul perioadei (I). Acest indicator se stabileşte şi se urmăreşte pe surse de provenienţa a personalului angajat : transferaţi de la alte unităţi, angajaţi la cerere, absolvenţi ai şcolilor de specialitate şi ai instituţiilor de învăţământ superior, repartizaţi de oficiile teritoriale de recrutare şi de repartizare a forţei de muncă, alte situaţii. 3) Plecările sau ieşirile de personal, în cursul perioadei (P). Ieşirile pot fi cauzate de: transferuri la alte unităţi, demisionari, concedieri, pensionari, alte situaţii. 4)Existentul la sfârşitul perioadei (N₂). Reprezintă numărul scriptic de personal existent la sfârşitul perioadei, în evidenţă firmei. Relaţia care exprimă corelaţia dintre indicatorii balanţei forţei de muncă este: N₁ +I–P=N₂

Această formulă poartă numele de ecuaţia de balanţă. Balanta forţei de muncă se întocmeşte pe diverse categorii ale forţei de muncă, fiind evidenţiate în mod deosebit următoarele categorii: personalul TESA, personalul muncitor, iar la fiecare categorie se urmăreşte structură pe sexe, grupe de vârstă, profesii, meserii,etc. Numărul mediu scriptic (N) – se determina ca raport între suma numerelor scriptice zilnice dintr-o perioadă dată şi durata calendaristică a perioadei respective. Ca o particularizare 4

metodologică se remarca faptul că pt. secţiile sau întreprinderile noi, începând cu data punerii lor în funcţiune, în cadrul numărului mediu scriptic se ia durata calendaristică a perioadei respective şi nu cea care decurge de la data punerii în funcţiune. Observaţie: Numărul mediu de personal sintetizează nivelul mediu al calculelor scriptice zilnice dintr-o perioadă dată. În cazul în care calculul scriptic este destul de stabil, numărul mediu de personal poate fi ca o medie aritmetica simplă a calculelor de la începutul şi sfârşitul perioadei, folosind relaţia:

Numărul mediu scriptic este folosit în mod frecvent în cadrul diverselor analize statistice ale variabilităţii forţei de muncă, fiind unul dintre indicatorii de bază utilizaţi în determinarea productivităţii muncii, salariului mediu, producţiei, fondului de salarii şi alţi indicatori în care este evidenţiata forţa de muncă. Observaţie: Analiza statistică a mobilităţii forţei de muncă oferă posibilitatea reliefării unor informaţii deosebit de importante, cum ar fi cunoaşterea cauzelor care generează un tip sau altul de mişcare a forţei de muncă şi facilitează într-o măsură considerabilă aprecierea principalelor efecte economico-financiare ale mobilităţii, precum şi estomparea fenomenelor cu efecte nefavorabile. Se deosebesc: Mobilitatea externă a forţei de muncă– vizează mişcarea forţei de muncă în interiorul firmei începând de la un punct de lucru la altul. În interiorul firmei deţinute forţa de muncă se poate afla în una din următoarele stări: - Schimbarea locului de muncă către o parte mai mică sau mai mare a forţei de muncă într-o perioadă necorespunzătoare , situaţie în care este pusă în deficienta mobilitatea internă. - Permanentizarea personalului la locul de muncă la care a fost angajat iniţial, situaţie în care este evidenţiata stabilitatea internă. Cele două situaţii sunt complementare, iar intensitatea lor este cuantificată cu ajutorul următorilor indicatori: - CM – coeficientul mobilităţii interne – pt. determinarea acestui effective este necesară crearea distribuţiei bidimensionale a personalului firmei efective

după vechimea în

întreprindere ca variabilă efective simbolizata cu X şi vechimea la actualul loc de muncă ca variabilă secundară, simbolizata cu Y. Folosind frecvenţele fxy, din cadrul acestei distribuţii, coeficientul mobilităţii interne este dat de relaţia

5

O altă posibilitate de calcul este , în care

reprezintă suma frecventelor plasate în triunghiul mobilităţii

(triunghiul din partea stângă a tabelului) din tabelul bidimensional. Observaţie:

şi are următoarea semnificaţie:

-

- avem mobilitate maximă, adică întregul personal şi-a schimbat locul

de muncă iniţial în perioada scursă de la data angajării şi până la data efectuariii studiului. -

- nu exista cazuri care să-şi fi schimbat locul de muncă iniţial

- CS − coeficientul stabilităţii interne – este complementar coeficientului mobilităţii interne. Mai uşoară modalitate de calcul este Observaţie: Coeficienţii stabilităţii pot fi exprimaţi şi în procente. Ex 1: În tabelul următor este prezentată distribuţia muncitorilor de la o secţie de fabricaţie dintr-o întreprindere.

x\y Sub 2ani 2-4 4-6 6-8 8-10 10-12 12-14 14-16 Total fy

Sub 2ani 106 12 7 1 2 1 2 131

2-4 99 7 1 2

1 110

4-6

38 3 1 1 2 46

6-8

11 1

8-10

10-12

11 1

10

2

12-14

14-16

5

14

12

10

5

7 7

Total fx 106 111 52 16 17 12 10 11 335

Să se calculeze coeficienţii mobilităţii şi stabilităţii interne =1-

6

=

=

Intensitatea mobilităţii interne a forţei de muncă de la secţia analizată este relativ mică, iar gradul de stabilitate a fost destul de ridicat. Acest aspect este apreciat, în general, ca fiind favorabil. Observaţie: Una dintre trăsăturile esenţiale de ordin calitativ ale forţei de muncă este gradul de instruire şi claificare de al cărui nivel depinde într-o foarte mare măsură calitatea rezultatelor muncii. Pt. analiza statistică a categoriilor individuale şi apreciind gradul de calculare dintre categoria medie de calificare a formaţiunilor de muncitori şi categoria medie normală a lucrărilor sau operaţiunilor exercitată. Modul de folosire a forţei de muncă poate fi catacterizat cu ajutorul următorilor indicatori sintetici: - numărul mediu de schimburi – ca raport între numărul total de muncitori care au lucrat în toate schimburile şi numarulde muncitori din schimbul cu încărcarea maximă; - indicele realizării numărului de schimburi – ca raport între numărul mediu de schimburi şi regimul de lucru programat (programare în 3 schimburi).

1.2 Indicatorii numărului scriptic al forţei de muncă

7

Numărul mediu scriptic al personalului (

) se determina întreprinderile la care

forţa de muncă înregistrează permanent modificări substanţiale ale personalului şi se calculează prin următoarea relaţie:

unde: Ni = numărul zilnic de muncitori într-o lună; n = numărul zilelor dintr-o lună Pentru personalul CAF (conducere şi administraţie):

unde: Ni/s = numărul personalului la începutul şi la sfârşitul perioadei. ANALIZA TIMPULUI DE MUNCĂ : Fondul de timp calendaristic (FTC):FTC = N • nzc unde: N = numărul mediu de salariaţi; nzc= numărul de zile calendaristice ale lunii respective. Fondul de zile libere şi să rbători legale (FTSL):FTSL = N • zls unde: zls– numărul de zile libere ale lunii (şi de sărbători legale). Fondul de concedii de odihnă (FCO): FCO = Nco• zlr unde: Nco= numărul de salariaţi în concediu de odihnă; zlr= numărul de zile lucrătoare ale lunii respective. Fondul de timp maxim disponibil (FTMD): FTMD = FTC – (FTSL + FCO) sau FTMD = TEL + TNE unde: TEL = timpul efectiv lucrat; TNE = timpul nelucrat. Indicatorii derivaţi ai folosirii timpului de muncă Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil (Gz)

Durata medie a zilei de lucru:

8

Durata medie a lunii de lucru:

Coeficientul de utilizare a zilei de lucru:

Gradul de utilizare a lunii de lucru:

Durata normală, a lunii de lucru (DNL) se va calcula cu relaţia:

unde: FTMDz= fond de timp maxim disponibil în zile; N = numărul mediu de salariaţi. Pierderea de timp datorată neutilizării complete a zilei de lucru:

Pierderea de timp datorată neutilizării complete a lunii de lucru (zile-om):

Pierderea totală de timp(PTN) datorată neutilizării complete a zilei (PTZ) şi a lunii de lucru (PTL):

PTN = PTZ + PTL

Indicatorii eficienţei folosirii forţei de muncă (indicatorii productivităţii) Productivitatea orară a muncii în lună:

Productivitatea zilnică a muncii

Productivitatea lunară a muncii:

Productivitatea muncii la nivel de ramură (i) şi de economie naţională :

, 9

unde: Wi =productivitatea muncii în ramura i;VABi = valoarea adăugată brută în ramura ; Ni = consumul de timp de muncă în ramura i;W = productivitatea muncii la nivel de economie naţională; PIB = produsul intern brut; N = consumul de timp de muncă la nivel de economie naţională Evaluarea pierderilor de producţie, datorate neutilizării complete a timpului de lucru, se poate face cu relaţiile: •

Pierderea de producţie pe seama utilizării incomplete a zileide lucru (Ppz):

• Pierderea de producţie pe seama utilizării incomplete a lunii delucru (Ppl):

1.3 Indicatorii dinamicii şi ai stabilităţii forţei de muncă DINAMICA EFECTIVULUI DE PERSONAL PE TOTAL ŞI CATEGORII Necesarul de personal la nivelul întreprinderii se stabileşte în funcţie de criterii specifice pentru fiecare categorie. Dimensionarea raţională a numărului de personal constituie o problemă deosebit de importantă în utilizarea eficientă şi crearea condiţiilor materiale pentru acţiunea întregului complex de factori motivaţionali. Dinamica efectivului de personal pe total şi pe categorii are menirea de a pune în evidenţă dimensiunea potenţialului ethnic-economic legată de acest factor de producţie, în raport de realizările perioadelor anterioare şi necesarul prestabilit. În consecinţă, se stabileşte modificarea absolută ∆N=N1-N0, în care: N=Numărul de personal realizat (1) şi cel din baza de comparaţie (0). Analiza structurii personalului poate viza gruparea acestuia în funcţie de meserie, vârsta, vechimea totală în muncă, stagiul în cadrul întreprinderii şi alte criterii, fiecare având o semnificaţie proprie în aprecierea situaţiei existente la un moment dat. 10

Pentru personalul productive şi de deservire generală, dinamica acestuia poate fi urmărită în corelaţie cu evoluţia productivităţii muncii, stabilindu-se astfel o modificare relativă pe baza relaţiei: N-N*IQ Dinamica se calculează astfel: Pe categorii de salariaţi

îN ₁ ⁄₀= N ₁ ÷ N ₀ * 100 - indicele numărului de salariaţi din categoria i ∆N₁ ⁄₀ = N₁ - N ₀

- modificarea absolută a numărului de salariaţi din categoria i

Pe total salariaţi ai unităţii :

ⁿ

∑Ni₁ i=1 I ∑N = ⅟₀

x 100

- indicele numărului total de salariaţi

ⁿ

∑ Ni₀ i=1

ⁿ

ⁿ

∆∑N = ∑ Ni₁ - ∑ Ni₀ - modificarea absolută a numărului total de ⅟₀

i=1

i=1

unde : i = 1,….. n reprezintă numărul de categorii de personal.

11

salariaţi

ANALIZA STABILITĂŢII PERSONALULUI În legătură directă cu dinamica personalului este stabilitatea acestuia în cadrul întreprinderii, care constituie o condiţie importantă pentru utilizarea eficientă a forţei de muncă. Mobilitatea forţei de muncă apare atât sub forma intrărilor, cât şi a ieşirilor, indiferent de cauză generatoare. Totuşi, trebuie să se facă distincţie între circulaţie şi fluctuaţie. Circulaţia forţei de muncă reprezintă mişcarea personalului în cursul unei perioade (intrări şi ieşiri) determinată de cauze social-economice (pensionare, decese, transferuri, restrângerea activităţii etc.).

Pentru caracterizarea acestui fenomen se folosesc indicatorii:

o o o

CAPITOLUL II. 12

Calcularea şi interpretarea indicatorilor potenţialului uman la SC. ROMAR SHIPPING AGENCY. SRL 2.1 II. Prezentare generală SC

ROMAR SHIPPING AGENCY SRL

S.C. ROMAR SHIPPING AGENCY SRL este agentul EMES LINES în Romȃnia din 2003 , care prin personalul dinamic şi cu experienţa încerca sã se apropie de cerinţele şi particularitãţile contractelor de import cât şi de export. Agenţia ROMAR SHIPPING AGENCY ca agent al liniei maritime EMES LINES, face parte din grupul ARKAS a devenit în anii trecuţi de la înfiinţarea sa ca organizaţie, un partener de luat în seamă pentru competitorii de pe piaţa româneascã. TRÃSÃTURILE ORGANIZAŢIEI Pentru o mai bună descriere a organizaţiei se pot enumera următoarele trăsături: SC ROMAR SHIPPING AGENCY SRL s-a născut în anul 2003, fiind fondatã cu capital exclusiv privat de către firmă mamă ARKAS HOLDING Domeniul de activitate: Transportul containerizat maritim şi terestru. Mărimea şi amplasarea: Sediul central este amplasat în Constanţa, Deasemenea mai sunt deschise câteva birouri : unul în port, pentru efectuarea operaţiunilor de logistică şi expediţie, un birou la Constanța, Bucureşti, Sibiu şi la Cluj- pentru vânzări În total sunt 52 angajaţi.

SERVICIILE FURNIZATE La export: Expediţia containerelor în vederea încărcării cu marfa şi vămuirii; Încărcarea la bordul navei, în port, a containerelor încărcate cu marfa şi vămuite; 13

Eliberarea de conosamente (documente de transport) necesare eliberării mărfii din containere, la destinaţie, către primitorul de drept al mărfii; Emitere facturi de transport şi/sau prestări de servicii. La import: Descărcarea containerelor de la bordul navei, în port; Preluarea conosamentelor originale şi verificarea documentelor mărfii în vederea identificării primitorului mărfii; Acordarea liberului către vamă, pe baza Manifestului de Marfă (Cargo Manifestului), în vederea vămuirii finale sau tranzitării containerelor către destinaţia finală; Preluarea containerelor goale după golirea acestora de marfă de către primitorul mărfii; Emitere facturi de transport şi/sau prestări de servicii la import. III. Structura acţionariatului: Compania Romar Shipping Agency are un capital privat străin şi face parte din grupul de firme Arkas Holding A.S. fondat de Lucien Gabriel Arkas. IV. Capitalul social: Capitalul social al firmei este de 6.680 lei. V. Indicatori financiari:

14

VI. Organigramã profit-pierdere Perioada Profit brut Profit net Pierdere

2008

2009

2010

922,386 755,218 167,168

469,420 339,192 130,228

637,134 457,537 179,597

2.2 Calcularea şi interpretarea indicatorilor potenţialului uman 15

În cadrul societăţii comerciale SC ROMAR SHIPPING AGENCY SRL.

Pe baza datelor furnizate de direcţia de resurse umane, din cadrul societăţii comerciale S.C ROMAR SHIPPING AGENCY S.R.L, informaţiile necesare analizei structurii şi a dinamicii personalului, cât şi ale balanţei utilizării timpului de lucru pentru luna aprilie 2005 şi august 2005, pot fi grupate astfel:

Pentru a întocmi balanta utilizării timpului de lucru se determina pentru aprilie 2005 fondul de timp calendaristic (FTC) este calculat astfel: zile om . Deasemenea şi fondul de timp aferent sărbătorilor legale şi zilelor libere (FSL)

zile om

În luna aprilie 2005 a avut 9 zile de sărbători legale, fondul de timp aferent concediilor de odihnă ( FCO)

zile om

Fondul de timp maxim disponibil (FMD) zile om . Având în vedere că balanţa utilizării timpului de lucru se întocmeşte atât în zile om cât şi în ore om, respectiv indicatorii vor fi determinate şi în ore om. ore om ore om ore om 16

ore om Rezultă că societatea comercială ROMAR SHIPPING are la dispoziţie în luna aprilie 2005 un fond de timp maxim disponibil de 370 zile om, respectiv 2960 ore om. Balanța utilizării timpului de lucru pentru aprilie 2005 este :

Pentu luna august 2005, balanța utilizării timpului de lucru este:

Notă: Luna aprilie 2005 a avut în componenţa 9 zile libere. Structura şi dinamica personalului la S.C ROMAR SHIPPING AGENCY S.R.L

Nr.

Categorii de

Realizãri perioada

Perioada curentã Prevãzut

crt

personal

precedentã Nr %

Nr

%

Nr

%

970

820

78.47

870

79.8

1.

Muncitori, din

79.5

care: 17

Realizat

a.

Direct productivi

720

59

700

67

720

66.05

b.

Indirect productivi

145

11.9

70

6.7

90

8.25

c.

Deservire generalã

105

8.6

50

4.77

60

5.5

2.

Personal tehnic şi

160

13.1

140

13.4

135

12.4

de cercetare, din a.

care: De cercetare

90

7.4

80

7.65

80

7.34

b.

Tehnic

70

5,7

60

5,75

55

5,06

3.

Personal de

90

7.4

85

8.13

85

7.8

4.

administrație TOTAL

1220

100

1045

100

1090

100

5.

PERSONAL Cifra de afaceri-

950000

x

1050000 x

1135000

X

conducere şi

lei (prețuri compatibile) În exemplul considerat, constatam că este prevăzută o reducere a numărului de personal cu 24.4% ( 175 de persoane), în condiţiile estimării unei creşteri a cifrei de afaceri ( în preţuri compatibile) cu 10.5%. O asemenea situaţie implicã modificări în strucutra personalului, cu efecte în sporirea eficienţei economice. Astfel, se prevede o reducere a ponderii muncitorilor, în total salariaţi, de la 79,5% la 78,5%, îndeosebi a muncitorilor indirect productivi, de la aproximativ 12% la 6,7%. La sfârşitul exerciţiului, prevederile au fost realizate parţial. Numărul muncitorilor a scăzut, în condiţiile în care a crescut numărul muncitorilor direct productivi , dar s-a diminuat cel al muncitorilor indirect productivi şi de deservire. Această situaţie a fost posibilă în condiţiile în care cifra de afaceri a crescut cu 8%, faţă de prevederi, şi cu 19,5%, faţă de perioada precedentã. Numărul maxim de salariaţi în care se poate înscrie firma, pentru utilizarea eficientă a factorului muncã, este de 1457 de persoane. Aceasta înseamnă că unitatea ecnonomicã mai poate realiza angajări de personal, pe care să-l distribuie în mod eficient, pe diverse subdiviziuni organizatorice.

18

În activitatea practica de analizã, sunt menţionate cauzele care au dus la nerealizarea măsurilor preconizate, cu precizarea gradului de implicare a compartimentelor răspunzătoare, în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun în gestionarea internă a întreprinderii. Când studiile sunt efectuate de către subiecţi din afara întreprinderii, se constată situaţia dată, dar analiza implicã şi comparaţii cu unităţi similare, în ceea ce priveşte numărul şi structura personalului şi nivelul de productivitate. În cadrul plecărilor de la SC ROMAR SHIPPING AGENCY SRL poate fi remarcată fluctuaţia forţei de muncă, ca un fenomen anormal, reprezentând plecările din întreprinderi fără aprobarea conducerii întreprinderii sau ca urmare a nerespectării legislaţiei muncii. Coeficientul de fluctuaţie se stabileşte ca raport între totalul celor plecaţi din cauzele menţionate şi numărul mediu de personal.

Rezultă că din punct de vedere al stabilităţii situaţia s-a îmbunătăţit, întrucât au scăzut mişcarea totală şi fluctuaţia. Efectuarea unor studii cu caracter sociologic, pot pune în evidenţă şi aspecte privind intenţiile personalului în ceea ce priveşte rămânerea sau nu în cadrul întreprinderii, cu motivaţia respectivă. Asemenea aspecte trebuie cunoscute de conducerea întreprinderii, în formularea politicii de personal.

19

CONCLUZII

„… într-o zi, gândirea statistică va fi la fel de necesară oricărui cetăţean folositor societăţii ca scrisul şi cititul…” H. G. Wells Analiza şi interpretarea statistică presupun compararea datelor, formularea concluziilor asupra întregului proces statistic, precum şi fundamentarea calculelor de prognoza. Rezultatele activităţii economice la nivelul agentului economic se obţin prin desfăşurarea activităţilor de producţie şi comercializare, adică a activităţilor de realizare a bunurilor şi de prestare a serviciilor necesare satisfacerii nevoilor individuale şi sociale. Întreaga activitate a agentului economic se măsoară prin date valorice şi nonvalorice, care se repeat cu regularitate şi care îmbraca forma indicatorilor statistici de rezultate economice. Pentru obţinerea rezultatelor economice, agentul economic trebuie să dispună de factori de producţie, care reprezintă potenţialul intern al agentului economic. Suportul datelor statistice îl reprezintă indicatorii statistici. Dacă datele statistice reprezintă o expresie generalizatoare, atunci indicatorii statistici sunt particularizaţi pe domenii. . Datele statistice, care caracterizează un fenomen sau process economic printr-o expresie numerică, obținută într-o cercetare statistică efectuată în condiții specifice de timp, spațiu, organizatorice, se definesc ca indicatori statistici.

Indicatorii statistici exprimă numeric, de regulă, o categorie economică. Exprimarea numerică a unei categorii economice presupune folosirea unui sistem de indicatori. Elaborarea indicatorilor statistici se realizează de către organul oficial de statistică din fiecare țară.

20

Forţa de muncă reprezintă factorul vital al activităţii economice, alături de ceilalţi factori de productie- “capitalul şi natura”. Din punct de vedere

statistic, sunt calculaţi o serie de

indicatori referitori la

potenţialul uman- ca număr, dinamica, structura- şi la eficienta folosirii lui. Tot cu privire la potenţialul uman, pot fi calculaţi indicatori adecvaţi, referitori la nivelul salariului nominal, real şi al şomajului.

Potenţialul

intern

la

nivelul

Indicatori ai potențalului uman

agentului economic poate fi Indicatori mijloacelora fixe determinat prinai utilizarea trei categorii de indicatori: Indicatori ai

mijloacelor

circulante

21

BIBLIOGRAFIE

1. Andrei T.,

Stancu S., Statistica – Teorie si aplicatii, Editura ALL, Bucuresti 1995.

2. Anghelache C., Niculescu E., Statistică . Indicatori, formule de calcul şi sinteze, Editura Economică, Bucureşti, 2001 3. Badita, M., Cristache, S.E., - Dicționar Statistico-Economic Explicativ,

Editura

Luceafãrul, Bucureşti 2001 4. Negoescu Gh., Ciobanu R., Bontaş, Bazele statisticii pentru afaceri, Editura ALL Beck, Bucureşti, 1999. 5. Viorica Dorin, Elena Stan. Statistica şi analiza economicã – filiera tehnologicã – profil servicii, calificarea Tehnician în activitãţi economice, Editura CD PRESS 6.http://www.locomarkid.ro/site/MANUALE/MANUAL_STATISTICA/cap8-statistica.pdf? id=cap8 – lucrare de specialitate adãugatã în data de 23 ianuarie 2007 şi accesatã în data de 10 martie 2012. 7.http://facultate.regielive.ro/cursuri/statistica/analiza-statistica-a-factorilor-de-productie92885.html - lucrare adãugatã în data de 11 septembrie 2009, accesatã în data de 10 martie 2012. 8.http://www.scritube.com/administratie/STATISTICA-RESURSELOR-DEMUNCA43426.php - lucrare adãugatã în data de 3 mai 2010 şi accesatã în data de 10 martie 2012.

22

ANEXÃ

23

24