Importanta Studiului de Fezabilitate in Luarea Deciziei de Investitii [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTAREA AFACERILOR

Lucrare de licenţă

Conducător ştiinţific Absolvent

2

Suceava 2012

Importanţa studiului de fezabilitate în luarea deciziei de investiţii. Studiu de caz: S.C SIDEM S.R.L

3

CUPRINS Introducere Capitolul 1. Date generale despre investiție 1.1 Conceptul de investiție 1.2 Clasificarea investiţiilor 1.3 Elementele financiare ale investiţiei 1.4 Politici şi strategii investiţionale Capitolul 2. Noțiuni introductive privind studiul de fezabilitate 2.1. Studiul de fezabilitate –date generale 2.2 Rolul şi importanţa studiului de fezabilitate în luarea deciziei de investiții 2.3. Structura studiului de fezabilitate 2.4. Formularea deciziei de investiţie Capitolul 3. Studiu de caz la firma S.C SIDEM S.R.L 3.1 Date generale 3.2 Costul investiției și sursele de finanțare.Influența factorilor calitativi și cantitativi asupra rezultatelor economice. 3.3 Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea urmatoarelor categorii de indicatori 3.4 Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficienței economice a investițiilor fiind supuse spre analiză trei variante de proiecte de investiții 3.5 Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceeași rată de actualizare Capitolu 4 Concluzii Bibliografie

4

CAPITOLUL 1

INVESTIŢIA 1.1 Conceptul de investiţii. Definiţie și consideraţii generale Noţiunea de investiţie reprezintă o categorie financiară deosebit de complexă, fiind percepută cu semnificaţii şi sensuri diferite. Investiţiile sunt consecinţa principalei decizii financiare a întreprinderii, care presupune crearea de capacităţi de producţie, şi de comercializare. În definirea investiţiilor se are în vedere reflectarea anumitor caracteristici generale şi omogene ale acestora în raport cu modul de formare sau cu destinaţia pe care fondurile respective o primesc. La prima vedere investiţia apare ca o operaţiune 1 de modificare şi de creştere a patrimoniului iniţial: construcţii industriale şi civile; achiziţia, montajul şi instalarea unor echipamente industriale; cumpărarea unor maşini, utilaje etc. La o analiză mai profundă, investiţia este alocarea capitalurilor economisite în activităţi lucrative şi profitabile care să majoreze valoarea capitalurilor investite. Investița într-o altă formulare reprezintă totalitatea resurselor ( materiale, umane, financiare, informații ) alocate pentru dezvoltarea-modernizarea forței productive a societății, a întregii vieți sociale, astfel încât să se creeze condițiile necesare obținerii unor efecte utile în viitor2. Conceptul de investiţie pote fi definit din puncte de vedere diferite şi anume: financiar, contabil (sau economic după alte opinii), juridic şi psihologic. În sens financiar, investiţia reprezintă schimbarea unei sume de bani prezente şi certe, în speranţa obţinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile: achiziţionarea unei maşini pentru creşterea productivităţii muncii, construirea unei uzine în vederea sporirii producţiei, asimilarea unui brevet pentru fabricarea de noi produse. Tot în sens financiar, investiţiile reprezintă plasamente 3 pe pieţele financiare ale excedentelor de rentă neconsumate, efectuate de deţinătorii acestora. În sens contabil, investiţiile sunt considerate imobilizări concretizate în bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau create în întreprindere, care rămân constante o perioadă mai lungă de timp (au o durată de viaţă mai mare de un an). Această abordare pune accentul pe conţinutul material al efortului investiţional şi pe valoarea şi durata de viaţă a investiţiei realizate. 1

Mihaela Onofrei, Finantele Intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti 2004, pag 143

2

Sisteme de productie, vol.2, Brasov, Editura Universitatii Transilvania, 2001, pag.272

3

Zait, D., Fundamentele economice ale investitiilor, Editura SANVIALY, Iasi, 1996,

pg.14

5

Sub aspect juridic, investuţiile semnificând în acest caz achiziţii de bunuri sau elemente care constituie componente ale unui patrimoniu şi obiect al dreptului de proprietate (echipamente de producţie, bunuri, terenuri, valori mobiliare, bunuri imateriale etc.). Aceste bunuri pot aduce sau nu venituri posesorului lor, deci creşterea bogăţiei este în acest caz rezultatul creşterii proprietăţii. Conceptul de investiţii are în prezent un conţinut foarte complex şi nu este abordat în mod unitar în literatura şi practica economică şi financiară internaţională. Într-o acepţiune largă4, investiţiile reflectă plasamentul de capitaluri lichide (mijloace băneşti) atât în imobilizări pe termen lung de natură corporală, necorporală şi în participaţiuni, cât şi în imobilizări pe termen scurt. Într-o manieră asemănătoare, investiţiile sunt definite şi în reglementări legale privind investiţiile din ţara noastră (Ordonanţa nr.92/1997 privind stimularea investiţiilor directe), respectiv ca “participare la constituirea sau extinderea unei întreprinderi în oricare din formele juridice prevăzute de lege, dobândirea de acţiuni sau părţi sociale ale unei societăţi comerciale, cu excepţia investiţiilor de portofoliu, precum şi înfiinţarea sau extinderea în România de sucursale de către societăţi comerciale străine”. În sens restrâns5, investiţiile reprezintă cheltuieli ce se efectuează pentru obţinerea de active imobilizate, prin contruire, reconstruire, lărgire, modernizare sau achiziţionare de maşini, utilaje. instalaţii, clădiri, mijloace de transport etc. Investiţiile sunt considerate şi cheltuielile referitoare la 6 lucrări de proiectare, prospecţiuni şi explorări geologice şi pregătirea personalului ce va lucra la obiectivele de investiţie. Indiferent de punctele de vedere conform cărora se definesc investiţiile, se pot observa câteva trăsături caracteristice7: 

cu ocazia desfăşurării investiţiei se produce o transformare a valorii din formă bănească în forme materiale diverse ( echipamente materiale, bunuri financiare, informatii etc.) care au durate de viaţă economică îndelungate;



prin procesele de valorificare care urmează se speră obţinerea unei valori suplimentare concretizată intr-un surplus monetar;

4

Dumitru Bucataru, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Junimea, Iasi 2004,

pg. 73 5

J., A., Giurgiu, s.a., Finantele firmei, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pg.57

6

Bistriceanu, G., s.a., Finantele agentilor economici, Editura Didactica si pedagogica R.A., Bucuresti, 1995,

pg.117 7

Dumitru, Bucataru. Op. Cit., pg.74

6



operaţiunile de constituire a activelor imobilizate, dar mai ales cele de valorificare suportă numeroase riscuri care dau caracter aleatoriu rezultatelor;



pe timpul desfăşurării investiţiei are loc o imobilizare de mijloace financiare al cărei cost trebuie acoperit în viitor de rezultatele nete sperate. Investiţiile joacă un rol central, multiplicator în creşterea economică, influențând atât cererea,

cât şi oferta pe piaţă. Scopul fundamental al investiţiilor este acela de a spori bogăţia proprietarilor (acţionarilor) şi, implicit, a valorii întreprinderii. Pe termen scurt, investiţiile vizează creşterea productivităţii, diversificarea activităţilor, îmbunănătăţirea condiţiilor de muncă, cu impact favorabil la nivel macroeconomic. Rolul investițiilor în circuitul economic și social este sugestiv

schematizat în figura de mai jos:

7

1.2 Clasificarea investițiilor Clasificarea riguroasă a investiţiilor după criterii raţionale şi acceptabile din punct de vedere metodologic este necesară deoarece aceasta trebuie să răspundă unor necesităţi de ordin practic, legate de fundamentarea şi analiza economică a diverselor proiecte de investiţii. Diversele criterii de clasificare a investiţiilor scot în evidenţă complexitatea acestui concept şi particularităţile cu privire la tehnica, mijloacele de efectuare şi destinaţia fondurilor (băneşti, materiale sau umane) antrenate în procesul investiţional. Necesităţile practice de fundamentare şi analiză economică au evidenţiat mai multe criterii8 de caracterizare a investiţiilor. 1) În funcţie de natura şi caracterul investiţiilor, se pot distinge : 

investiţii de înlocuire, care presupun în prealabil dezafectarea mijloacelor fixe uzate din punct de vedere fizic şi moral;



investiţii de expansiune care se materializează în extinderea sau dezvoltarea unor secţii sau în crearea unor obiective noi;



investiţii de modernizare/ inovare care presupun cheltuieli cu îmbunătăţirea procesului tehnologic, automatizarea şi informatizarea acestora;



investiţii strategice care au ca obiectiv prevenirea unor riscuri de natură tehnologică, economică sau financiară. 2) După structura internă (după natura activităţilor, în opinia altor autori 9), investiţiile se

clasifică astfel: 

investiţiile pentru lucrări de construcţii-montaj;



investiţii pentru achiziţionarea de utilaje şi transportul acestora;



investiţii în lucrări şi exploatări geologice;



alte investiţii: cheltuieli de proiectare, piese de schimb şi obiecte de inventar- primă dotare, cheltuieli cu obţinerea terenului, cheltuieli cu pregătirea personalului afferent noilor capacităţi, cheltuieli cu plata personalului de supraveghere şi control, cheltuieli cu demolarea şi exproprierea . 3) După destinaţia obiectelor la realizarea cărora participă, investiţiile pot fi :



investiţii propriu- zis productive, concretizate în active fixe;

8

Mihaela, Onofrei, Finantele intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pg. 145

9

Opinia lui Lazar Cistelecan, dupa Zait, D., op. cit., pg. 17

8



investiţii socio-demografice prin care se realizaeză active fixe în domeniile: social, cultural, învăţământ, sănătate. 4) În funcţie de modul de executare a lucrărilor apar două grupe de investiţii:



investiţii în antrepriză realizate prin intermediul unor unităţi specializate de construcţiimontaj, dispunând de dotare tehnică şi personal calificat, în raport cu specificul lucrărilor pe care le acoperă;



investiţii în regie, realizate prin forţele proprii ale beneficiarului de investiţii pentru unele lucrări izolate mai puţin specializate, în cazul reutilărilor şi altor dotări; tot în această categorie intră autodotările şi autoutilările. 5) Din punctul de vedere al legăturii cu obiectul principal contruit, investiţiile au următoarea

structură: 

investiţii de bază ( directe);



investiţii colaterale ( anexe);



investiţii conexe. 6) După caracterul încasărilor şi plăţilor ( din perspectiva monetară a intrărilor şi a ieşilor de

trezorerie), se pot distinge patru tipuri de investiţii: 

investiţii cu o singură cheltuială iniţială ( intrare), şi o singură încasare ( ieşire) la încheierea duratei investiţiei;



investiţii care solicită o singură cheltuire a capitalurilor iniţiale şi generează încasări eşalonate pe durata de viată a investiţiei.



investiţii care reclamă o cheltuire eşalonată a capitalurilor iniţiale şi degajă o singură încasare la sfârşitul duratei investiţiei.



investiţii caracterizate prin intrări şi ieşiri eşalonate de trezorerie pe durata de viaţă a proiectului; din această categorie fac parte majoritatea investiţiilor industriale.

1.3 Elementele financiare ale investiţiei În evaluarea investiţiilor trebuie să se ţină seama de caracteristicile financiare ale eforturilor şi efectelor acestora. În timp ce efortul este întotdeauna măsurabil, efectele investiţiilor sunt dificil de cuantificat, fie datorită caracterului mai special al unor investiţii ( ca cele socio- umane), fie datorită

9

incertitudinii efectelor viitoare. Cu toate acestea, efortul şi efectul unei investiţii pot fi surprinse în următoarele elemente10: 1) cheltuielile pentru investiţii cuprind în general: 

costul de achiziţie al echipamentului, utilităţilor şi pământului;



alte costuri referitoare la investiţie (transport, instalaţii, personal suplimentar);



costuri de oportunitate

2) durata de viaţă a investiţiei poate fi exprimată astfel: 

durata de viaţă tehnică-determinată de caracteristicile tehnico funcţionale specifice fiecărui bun de investiţie;



durata contabilă ( fiscală;



durata de viaţă economică ( comercială;



durata juridică. 3) beneficiile suplimentare sau economiile ( de materiale, manoperă) preconizate a se obţine

prin exploaterea investiţiei. Acestea sunt fluxuri de numerar ( cash- flow) determinate de punerea în funcţiune a obiectivului de investiţie. Ele se determină ca diferenţă între încasările suplimentare şi plăţile suplimentare din activitatea firmei, prin punerea în funcţiune a investiţiei. Fluxurile de numerar sunt de trei feluri: 

investiţia iniţială- este fluxul de numerar net existent la începutul proiectului respective ( la momentul to); ea cuprinde cheltuielile pentru investiţii prezentate anterior;



fluxul de numerar din exploatare- este fluxul de numerar net aşteptat de-a lungul vieţii economice a proiectului. El se referă la numerarul generat de exploatere ( operaţiuni) şi cuprinde profitul şi amortizarea. Cash- flow total include fluxul

numerarului din exploatare ajustat cu mărimea capitalului de lucru. 

fluxul de numerar terminal- reprezintă fluxul de numerar net , pozitiv/ negative, existent la finele proiectului. El se apreciază prin compararea rezultatelor exploatării în condiţiile folosirii noii investiţii, fată de rezultatele exploatării de dinaintea investiţiei. 4) valoarea reziduală exprimă valoarea posibil de realizat după închiderea duratei de viaţă a

investiţiei ( prin vânzare). Câştigul de capital astfel obţinut măreşte profitul impozabil, iar pentru a reduce impactul fiscal, unele legislaţii acordă scutiri de impozit pentru o parte din câştigul de capital. 1.4.Politici şi strategii 10

Hoanţă , N., Finanţele firmei, Editura Continent, Bucureşti, 1996, pg. 198.

10

Strategia investiţională, stabileşte pe baza unor studii, analize şi simulări, obiectivele principale ale firmei în domeniul investiţional, acţiunile ce urmează să se desfăşoare pentru atingerea obiectivelor, modalităţile de atingere a acestora, sursele de finanţare şi metodele de alocare a resurselor. Strategia investiţională trebuie să aibă în vedere şi celelalte strategii ale firmei (de piaţă, de restructurare, privatizare, informatizare etc.), înscriindu-se în strategia globală a firmei, în politica sa economică, asigurând suportul financiar al materializării programelor firmei. În funcţie de puterea economică a firmei, de corelarea care există între ceea ce ea produce şi cererea pieţei, strategia investiţională poate fi: 

de redresare;



de consolidare;



de dezvoltare.

Pentru fundamentarea strategiei investiţionale a firmei trebuie să se analizeze rolul şi locul firmei în cadrul ramurii respective, să se facă un studiu al comportamentului celorlalţi producători, al furnizorilor de materii prime, al obiceiurilor şi tradiţiilor locale etc. Pentru a reuşi, strategia trebuie să se bazeze pe forţele proprii. Importanţa acţiunii nu depinde de profitul imediat, ci de profitul total, realizat pe un anumit orizont de timp. În general, profitul total depinde de durata de funcţionare a viitorului obiectiv. Orice strategie investiţională trebuie să răspundă la cel puţin patru întrebări de bază: - ce urmează să se facă? - care este potenţialul actual al firmei şi care ar trebui să fie? - ce este realizabil? - ce este prioritar? În funcţie de răspunsurile primite la aceste întrebări, se va putea stabili gradul de realism şi de eficienţă economică pentru strategia investiţională care vizează activitatea viitoare a firmei. Prin răspunsuri se conturează obiectivele ce trebuiesc îndeplinite / urmate de firmă. În funcţie de volumul resurselor, de criteriul eficienţei economice stabilit de firmă etc., se va dimensiona potenţialul viitor al firmei .

11

CAPITOLUL 2

STUDIUL DE FEZABILITATE 2.1. Studiul de fezabilitate – date generale Un studiu de fezabilitate11 nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a ajunge la decizia de a investi. Acesta trebuie să ofere o bază tehnică, economică şi financiară pentru o astfel de decizie.În cadrul unui astfel de studiu, se definesc şi se analizează elementele. Studiile de fezabilitate reprezintă un instrument util managerilor societăţilor comerciale folosit în scopul luării şi fundamentării deciziilor acestora. Evident, însă, că nu i se poate atribui unui asemenea studiu un caracter de “îndrumar pe perioadă nelimitată”, întrucât acesta nu este valabil decât pentru o perioadă de timp limitată, fiind necesar ca el să fie reconsiderat (chiar refăcut), atunci când condiţiile concrete avute în vedere la întocmirea sa s-au schimbat. În funcţie de destinaţia lor, studiile de fezabilitate sunt împărţite în mai multe categorii: 

pentru obiective noi, de producţie sau servicii, care deseori pot fi devansate de studii de prefezabilitate în scopul restrângerii numărului de variante analizate şi clasificării unor aspecte tehnice, de marketing şi financiare;



pentru dezvoltarea societăţilor comerciale existente care au un profil bine definit, o piaţă de desfacere sigură (internă şi externă), un profit apreciabil şi resurse proprii de dezvoltare;



pentru restructurarea societăţilor comerciale existente care nu au profit (sau au un profit foarte mic), urmărind pe această cale rentabilizarea acestora şi obţinerea unui profit corespunzător;

11

Nicolescu O., Iliescu V.-“Managementul proiectelor”, Editura R.A., Bucuresti 2005

12



pentru privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, avându-se în vedere fie numai secţiile nerentabile din cadrul unei întreprinderi, fie ansamblul întreprinderii;



pentru fuzionarea sau scindarea unei întreprinderi;



pentru înfiinţarea unei societăţi mixte, cu parteneri străini, caz în care se vor analiza variante privind producţia şi desfacerea acesteia, efortul de investiţii necesar, rezultatele economice probabile şi, desigur, modul de repartizare a efortului şi rezultatului între cele două părţi.

Aşa cum se poate observa din această clasificare, se poate spune că studiile de fezabilitate includ sau pot include, în cele mai multe cazuri (pentru dezvoltare, pentru fuzionare, pentru scindare, pentru privatizare, pentru restructurare) şi activităţi de restructurare şi fără îndoială pe cele de retehnologizare şi de dezvoltare. Studiile de fezabilitate şi restructurare nu reprezintă preocupări de moment, ele urmând a se elabora, pe etape, în continuare ori de câte ori managementul societăţilor va sesiza schimbări importante apărute pe plan naţional şi internaţional, în ceea ce priveşte produsele, performanţele şi calitatea acestora, piaţa, tehnologiile, resursele de producţie etc. Realizarea unor studii de fezabilitate pertinente, susţinute de folosirea unei metodologii corespunzătoare, constituie una din condiţiile dinamismului şi eficienţei activităţilor societăţilor comerciale. Fiecare întreprindere reprezintă o entitate aparte cu probleme specifice, motiv pentru care studiile de fezabilitate sunt orientate către rezolvarea concretă a problemelor majore ale acesteia. Cu toate acestea, indiferent de scopul propus sau de particularităţile specifice fiecărei întreprinderi, metodologia elaborării acestora este comună şi are la bază ipoteze şi premise cu privire la evoluţia viitoare, care împreună cu realizările perioadei trecute stau la baza întocmirii variantelor de perspectivă. Ca instrument fundamental al managementului strategic, studiul de fezabilitate trebuie să prezinte o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung, cu precizarea activităţilor în care se va acţiona, a rezultatelor economice probabile, a efortului necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea şi riscul în atingerea rezultatelor. În prezent, este recomandabil ca strategiile să nu fie elaborate pentru perioade mai mari de 10 ani, şi chiar mai puţin, ţinând seama de acţiunea inflaţiei şi a schimbărilor ce pot apare în mediul economic intern şi internaţional. Este foarte important de precizat că acea componentă cu privire la restructurarea întreprinderilor va deveni o acţiune continuă, care nu se limitează la cerinţele actuale ale procesului de privatizare. Utilitatea studiilor de fezabilitate este dovedită şi-n cazul Bursei de Valori, unde societăţile trebuie să prezinte cumpărătorilor de acţiuni programe şi strategii ale dezvoltării viitoare; de asemenea, în cazul sociatăţilor de acţionariat ce au 13

drept scop să gestioneze acţiunile încredinţate de cumpărători. Sigur, nu va fi lipsit de interes ca societăţile comerciale şi băncile să prezinte periodic (la 2-3 ani) concluziile unor studii de fezabilitate, în care locul principal să-l ocupe analiza diagnostic şi prognozele menţionate, şi care să sintetizeze gândirea conducerii cu privire la dezvoltarea viitoare, la creşterea rentabilităţii şi a rezultatelor economice. Obiectivele concrete ce vor trebui avute în vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate sunt cel puţin: 

economisirea de mijloace (materii prime, energie, manoperă) pentru realizarea producţiei sau serviciilor preconizate, cu consecinţe favorabile asupra creşterii rentabilităţii în condiţiile pieţei libere şi acţiunii concurenţilor;



redresarea economică a societăţii (unde este cazul) prin ameliorarea performanţelor şi calităţii produselor, extinderea pieţei (interne şi externe), creşterea productivităţii muncii şi capitalului, reducerea cheltuielilor de producţie, de transport, de desfacere;



conturarea unei strategii pe termen mediu şi lung în care să se înscrie deciziile succesive adoptate de managerii societăţii; în această strategie va trebui acordat locul cuvenit aspectelor sociale, dar şi celor necuatificabile.

Un loc important în concluziile acestor studii îl va ocupa managementul societăţii şi informatizarea, ştiut fiind faptul că performanţa depinde de calitatea managementului, o informatizare complexă, dezvoltarea activităţii de cercetare proprie, aplicarea marketingului mix, realizarea de investiţii. Pentru a răspunde acestor cerinţe, în structura unui studiu de fezabilitate va trebui să regăsim: 

date de identificare a societăţii;



studii premergătoare privind prognoza produselor, a tehnologiilor, marketingul previzional;



analiza diagnostic a stării actuale a societăţii;



variantele propuse pentru dezvoltarea, sau restructurarea (unde este cazul) activităţii întreprinderii;



analiza eficienţei variantelor studiate;



analiza incertitudinii, riscului şi sensitivităţii variantelor;



utilizarea şi interpretarea indicatorilor economici obţinuţi şi formularea unei strategiide perspectivă.

Aşa cum se poate observa, sintetizând cele prezentate, elementele componente de bază ale unui studiu de fezabilitate sunt: 

analiza diagnostic a stării actuale a activităţii întreprinderii;

14



elaborarea studiilor de prognoză (pentru produse şi tehnologii), studiilor de piaţă (atât piaţa internă, cât şi cea externă), studiilor de organizare, informatizare şi management;



elaborarea variantelor posibile;



analiza variantelor propuse şi a sensitivităţii acestora.

Se poate spune că între trecut (rezultate obţinute) şi viitor (studiat prin prisma a mai multe variante şi, respectiv, a sensitivităţii acestora) prezentul, în care realizăm previziunile şi elaborăm variantele de optimizare a activităţii, se regăseşte ca o placă turnantă. Astfel, în funcţie de calitatea previziunilor făcute, de fundamentarea ipotezelor luate în calcul, depinde aplicabilitatea şi eficienţa studiului realizat.

2.2 Rolul şi importanţa studiilor de fezabilitate în luarea deciziei de investiţii Frecvent, în practica economică, apare necesitatea stabilirii unor decizii majore privind selectarea variantelor de realizarea a unor proiecte complexe care antrenează importante resurse materiale, umane, financiare şi de timp. Studiul de fezabilitate are menirea de a maximiza nivelul cunoaşterii „know how“12, de a estima anticipat dacă proiectul propus va angaja mai multe resurse băneşti decât cel în funcţiune sau decât celelalte proiecte definite ca alternative, precum şi de a minimiza riscul pe care organizaţia şi-l asumă prin adoptarea unui proiect. Studiile de fezabilitate sunt mai valoroase atunci când problemele şi oportunităţile sunt clare, bine definite şi cunoscute, astfel prognosticarea fezabilităţii după aceşti factori devine incertă şi riscantă. Un rol important al acestor studii este şi faptul că ele oferă o imagine clară a situaţiilor reale, a potenţialului economic şi o poziţie pe care o obţine pe piaţă agentul economic, în contextul în care îşi desfăşoară activitatea în funcţie de principalele oportunităţi ce-i sunt disponibile. În acest sens, studiul de fezabilitate poate să înlesnească deciziile de plasare a capitalului de la investitori străini şi autohtoni, şi în acelaşi timp, să reducă riscul şi să garanteze obţinerea unor profituri sigure şi atractive. La nivelul macroeconomic, studiul de fezabilitate reprezintă un instrument util în fundamentarea politicii de restructurare şi privatizare a economiei naţionale. Motive pentru a realiza un studiu de fezabilitate13:  12

Scoate în evidenţă aspectele valoroase ale proiectului şi evidenţiază alternativele

Mihai Păun – Analiza sistemelor economice, Editura All, Bucureşti, 1997

15



Limitează numărul alternativelor



Idenifică noi oportunităţi pe parcursul studiului



Motivează acţiunea de a abandona proiectul



Asigură informaţii corecte pentru luarea deciziilor



Ajută la creşterea investiţiilor în companie



Produce documentaţie care demonstreaza că proiectul a fost investigat în amănunt



Ajută la asigurarea fondurilor de către instituţii de prestigiu. Aşadar, studiul de fezabilitate ar trebui văzut ca o necesitate şi se realizeă în faza de

deliberare, înainte ca antreprenorul sau echipa de management a unei companii să hotărască implementarea sau abandonarea unui proiect. Studiile de fezabilitate permit planificatorilor să dezvolte ideile lor pe hârtie înainte de implementarea lor propriu zisă. Această metodă poate dezvălui erori mari ale proiectului înainte ca implementarea lor să afecteze în mod negativ afacerea. Aplicarea lecţiilor învatate din studiile de fezabilitate vor contribui în mod semnificativ la reducerea costurilor proiectului de afaceri. Studiile de fezabilitate prezintă aşadar riscurile şi veniturile proiectului, astfel încât posibilii parteneri să le poată evalua într-un stadiu iniţial. Nu există un “număr magic” sau o rată de rentabilitate corectă a proiectulu pentru ca antreprenorul să decidă asupra unei variante. Nivelul acceptabil de risc şi câştig variază pentru fiecare, în funcţie de aşteptările, nevoile şi dorinţele personale. În orice caz, studiul va prezenta toate scenariile, de la cel mai optimist până la cel mai nefavoirabil, ajutându-l pe antreprenor să îşi plaseze mai bine afacerea în contextul economic prezent şi să vizualizeze şansele de reuşită. Studiile de fezabilitate sunt folositoare. Evaluarea unei idei noi de afacere, atât a unui întreprinzator, cât şi a unei companii existente reprezintă scopul cel mai frecvent, dar nu este singurul. Aceste studii pot ajuta companiile să decidă dacă să extindă sau nu gama de produse/servicii existentă, să construiască sau să reamenajeze birourile, să schimbe metodele de operare, să adauge un produs nou sau chiar să fuzioneze cu o altă companie.

13

Cristian Bişa – Elaborarea Sudiilor de fezabilitate şi a planurilor de afaceri, Bucureşti: BMT Publishing

House, 2005, pg.102

Deşi costurile realizării unui asemena studio (atat bani cât şi timp) pot părea destul de ridicate, ele sunt nesemnificative ăn comparaţie cu costul total al proectului iar multe informaţii din studiu vor apărea şi în planul de afaceri. Cel mai important lucru este că aceste cheltuieli iniţiale cu realizarea unui studiu de fezabilitate vă pot ajuta să vă protejaţi în faţa unor investiţii majore şi inutile de capital.

2.3. STRUCTURA STUDIULUI DE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate14 în documentaţia Phare,elaborat in conformitate cu prevederile legislaţiei romaneşti în domeniu, include un Deviz General estimativ al investiţiei, în Euro,indicand valoarea ratei de schimb ROL/Euro utilizata în calcularea Devizului. Conform legislaţiei din Romania ,studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia în care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei, prin care seasigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale într-un mod ce satisface cerinţele economice şi socialein domeniul respectiv. Cadrul general al studiului de fezabilitate. Partile scrise ale studiului de fezabilitate includ urmatoarele capitole: 1. DATE GENERALE: a) Denumirea investiţiei b) Elaborator c) Ordonatorul principal de credite d) Autoritatea contractantă e) Amplasamentul (ţara, regiunea, judeţul, localitatea) f) Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii avute în vedere la aprobareastudiului de prefezabilitate (dacă este cazul) g)Descrierea investiţiei (descriere generală, stare actuală, preconizări 2. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI a) Date generale (zona şi amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmează să fieocupat, caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii topografice, dateclimatice) b) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acesteia: 14

Stancioiu I., Militaru CH.-“Management- Elemente fundamentale”, Editura teora, Bucuresti, 1999

-Obiectivele studiului de fezabilitate/priorităţi -Analiza şi selecţia alternativelor optime -Ipoteze de lucru şi evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizeimulticriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate,riscuri) 3. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPE PRINCIPALE 4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI -Componente majore ale proiectului -Asistenţă tehnică şi supervizare -Publicitate 5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ: Este capitolul cel mai important al studiului de fezabilitate, deoarece prin el se stabileşte, ţinând cont de toate informaţiile oferite de celelalte capitole, eficienţa firmei, a proiectului de investiţii. Acest capitol prezintă, practic, esenţa studiului de fezabilitate. În cadrul său este studiată eficienţa economică a fiecărei variante în parte prin intermediul unui sistem de indicatori de eficienţă economică (statici, dinamici, specifici diverselor ramuri, specifici metodologiei BIRD). La nivelul agentului economic trebuie să se stabilească veniturile şi cheltuielile totale ale obiectivului aferent întregii perioade analizate. Constituirea fluxurilor de venituri şi cheltuieli, presupune, mai întâi, compararea tuturor variantelor propuse şi apoi alegerea variantei optime din punct de vedere economic, privind: - Îmbunătăţirea folosirii extensive şi intensive a investiţiei; - Obţinerea de venituri suplimentare reflectate în: 

Economii la cheltuieli indirecte;



Economii la combustibil şi energie;



Economii la materiale;



Beneficiu suplimentar, etc.

- Estimarea fluxului de venituri determinat de realizarea variantei optime; - Estimarea fluxului de cheltuieli anuale corespunzătoare variantei optime. Iniţial se va face analiza financiară a investiţiei.

Preţurile luate în calcul sunt cele nominale, plătite sau obţinute efectiv. La venituri se includ sumele realizate din vânzarea produselor, împrumuturile făcute, sumele obţinute din valorificarea activului la scoaterea obiectivului din funcţiune. În cazul costurilor intră şi cheltuielile de investiţii şi cele de exploatare a obiectivului, impozitele şi taxele de orice fel plătite, alte speze plătite. Ele vor fi scăzute din veniturile proiectului. În încheierea analizei financiare se vor calcula indicatorii: o Venitul net actualizat (VNA); o Raportul venituri-costuri (V/C); o Rata financiară internă de rentabilitate (RIR).

Relaţiile de calcul ale indicatorilor sunt următoarele: De

VNA =

Σ (Vh C h ) *

h =1

1 (1 + e) h +d

1 V h =1 (1 + e) h +d = De 1 C Σ Ch * h =1 (1 + e) h +d De

Σ Vh *

RIR = Rmin + (Rmax - Rmin)*

VNA(+) VNA(+) VNA( )

În care: D – este durata de funcţionare a obiectivului de investiţii; RIR – rata internă de rentabilitate; d – durata de execuţie a obiectivului; Vh – încasări anuale din vânzarea producţiei; Ch – cheltuieli anuale de producţie şi de investiţii; VNA – venitul net reactualizat; Rmin, Rmax – rata de actualizare. Aprecierile eficienţei economice, ţinând seama că întreaga investiţie se obţine pe credit, se face prin compararea ratei interne de rentabilitate cu dobânda medie anuală. Rata internă de rentabilitate trebuie să acopere dobânda şi să asigure o rată a profitului care să fie comparabilă cu realizările celor mai competitivi agenţi economici din ţările dezvoltate. Rata intenă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care face ca veniturile să fie egale cu costurile, iar venitul net actualizat exprimă câştigul investitorului. Între cei doi indicatori există similitudini, dar şi diferenţe fundamentale, care pot determina contradicţii în alegerea variantei optime de proiect.

Alături de analiza financiară se va face analiza economică care determină rentabilitatea şi viabilitatea unui proiect din punct de vedere al economiei naţionale. În fluxurile de valori, subvenţiile se includ în costuri, iar taxele şi impozitele în venituri. Aşadar, în analiza economică se ţine seama de beneficiul social corespunzător tuturor resurselor angajate pentru proiect, indiferent de cine contribuie la constituirea acestora şi de cine beneficiază de rezultatele investiţiei. De aceea taxele vamale, impozitele pe venituri, dobânzile şi ratele la credit nu sunt considerate ca un cost, ci ele fac parte din beneficiul total al proiectului, luând forma plăţilor de transfer între unitatea economică şi bancă, investiţii financiar-vamale sau la bugetul statului. Excepţie fac doar împrumuturile externe şi dobânda la ele, care sunt cheltuieli şi pentru economia naţională. Diferenţele dintre fluxurile de valori, financiare, şi cele economice generale de subvenţii şi impozite apar în evidenţele firmei. Există însă, şi alte elemente de costuri care nu sunt evidenţiate. Astfel, unitatea poate beneficia de subvenţii din partea statului şi în mod indirect, când acestea sunt acordate furnizorilor. Agentul economic înregistrează economii la costuri când lasă pe seama statului acţiunile de protejare şi depoluare a mediului, de asistenţă socială şi educaţie, etc. La rândul lui statul realizează economii pe seama agenţilor economici care, cu fonduri proprii pun în valoare anumite zone geografice, dezvoltând turismul, înfiinţează locuri de muncă, asigură specializarea şi reciclarea salariaţilor, etc. Toate aceste transferuri de cheltuieli între agenţii economici şi economia naţională trebuie luate în calcul, în măsura în care pot fi cuantificate, deoarece contribuţia lor la rezultatele generale ale proiectului este importantă. 6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI Din valoarea totală a investiţiei: - sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană - împrumuturi - buget de stat - buget local 7. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREAINVESTIŢIEI - Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie - Număr de locuri de muncă create în faza de operare 8. AVIZE ŞI ACORDURI - Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind: - certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizatşi aprobat potrivit legii; - avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatearealizării investiţiei; - avizele privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă,canal, telecomunicaţii etc.); - avizele pentru consumul de combustibil; - acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi a apelor; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale. Partile desenate includ:

- Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000) - Plan general (1:5.000-1:500) - Plan de arhitectura (planurile nivelelor,fatade,vederi,sectiuni) Întocmirea studiului de fezabilitate pentru o întreprindere trebuie să fie precedată de elaborarea unei prognoze tehnologice şi a unei prognoze a produselor din domeniul de activitate specific întreprinderii respective. Studiile de fezabilitate destinate să fundamenteze deciziile agenţilor economici trebuie să fie precedate de prognoze tehnologice şi prognoze pe produse, de studiide marketing previzional. La acestea este necesar să se adauge studii privind evaluarea patrimoniului care constituie un element esenţial în procesul de privatizare. Prognoza tehnologică15 îşi dovedeşte utilitatea datorită impactului ştiinţei şi tehnologiilor asupra eficienţei producţiei.Introducerea noilor tehnologii este însă legată de mai multe cerinţe: •formarea unei forţe de muncă superior calificată, crearea unui sistem deorganizare şi conducere; •edificarea unui mecanism adecvat de exploatare şi întreţinere aechipamentelor; •asigurarea unor materii prime cu însuşiri superioare ceea ce ridică probleme întreprinderilor furnizoare din ţară. Din aceste considerente rezultă că progresul tehnologic devine un sistem ce trebuie rezolvat într-o concepţie unitară. La aceasta se mai adaugă şi constatarea că este necesar un timp de absorbţie a noilor tehnologii cu atât mai lung cu cât acestea sunt mai sofisticate,ceea ce face deseori ca la capacităţi de producţie modernizate, cu o tehnologie de ultima oră,eficienţa să nu fie obţinută decât după o perioadă de timp în care complexul de factori s-aurodat într-un sistem funcţional coerent.Pe baza acestor consideraţii se desprinde concluzia că în perfecţionareatehnologiilor va trebui urmărită introducerea nu a celei mai sofisticate tehnologii, ci a celei mai indicate faţă de condiţiile existente sau care pot fi asigurate în perspectiva apropiată,scopul urmărit fiind creşterea rentabilităţii şi accelerarea proceselor de transformare.Prognozele tehnologice destinate studiilor de fezabilitate trebuie să conţină o analiză diagnostic în care să se evidenţieze dificultăţile întâmpinate, modalităţile de înlăturare a acestora.Vor trebui, de asemenea, prezentate tehnologiile folosite în alte ţări posibil a fi introduse în unitatea respectivă cu precizarea elementelor caracteristice precum:  consumurile specifice de energie, de materii prime, de manoperă; 

gradul de automatizare;



sursele de obţinere a echipamentelor;



valoarea investiţiilor necesare .

Se va preciza necesitatea achiziţionării de licenţe, a posibilităţii de colaborare în producţie cu firme din alte ţări.Vor fi de asemenea abordate problemele privind organizarea şi conducerea proceselor de producţie, informatizarea acestora, precum şi nivelurile cheltuielilor de producţie.O atenţie deosebită trebuie acordată transferului de tehnologie cuprinzând modalităţile de transfer, cheltuielile necesare cu implicaţiile privind calificarea forţei de muncă, materiile prime necesare, informatizarea activităţilor, colaborări s.a. Pe baza prognozei tehnologice se poate deci contura varianta tehnologică cea mai indicată pentru întreprindere, în funcţie de care se va concepe studiul de fezabilitate şi se vor determina o serie de parametri importanţi în cadrul acestuia. Prognoza produselor16 folosită în studiile de fezabilitate începe cu o analizăretrospectivă a caracteristicilor acestora (performanţe, sortimente, calitate), a modalităţii de perfecţionare pentru 15

Staicu F., “Eficienta economica a investitiilor”, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti

atingerea nivelurilor produselor similare din alte ţări. În acest scop este necesară analiza valorii de întrebuinţare a produselor, a componentelor şi caracteristicilor ce determină calitatea acestora şi o corelaţie cu nivelul preţurilor de producţie şi de livrare.Această analiză priveşte atât trăsăturile tehnice (rezistenţa, fiabilitatea s.a.) cât şi pe cele funcţionale (durabilitate, rentabilitate, amenitate).Pe baza acestor prognoze, studiul de fezabilitate vizează creşterea rentabilităţii unei întreprinderi, constituind suportul indispensabil luării unor decizii majore privind restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea acesteia, acţiuni de anvergură care definesc făgaşul evoluţiei ei viitoare şi care presupun efectuarea unor eforturi investiţionale pe măsura obiectivelor fixate de sporire a rentabilităţii şi competitivităţii.Politica de marketing propusă în studiul de fezabilitate va trebui să evite grevarea viitorului societaţii prin credite cu dobanzi mari, să urmarească ieşirea la export pe seama previziunii produselor în ceea ce privește calitatea, performanţele şi preţul, în diferite ipostaze care sa țină seama de schimbarile ce pot interveni in mediul extern. Din acest motiv analiza conjuncturii economice pe pietele externe în studiile de marketing este de cea mai mare importanță.Daca în deceniile anterioare ,eficiența întreprinderilor, cu deosebire a celor din industrie, se bazează pe lipsa de concurență ,apariția pieței libere impune un alt tip de conducere economică bazată pe analiza concurenței și a măsurilor necesare pentru contractarea acestora.Asemenea analiza constituie înca unul din obiecctivele studiului de marketing.Ca urmare a celor prezentate mai înainte se poate aprecia ca studiul de marketing destinat fundamentării studiilor de fezabilitate va trebui să conțină propuneri privind :  Marketingul opoerațiilor 

Promovarea vînzarillor



Activizarea comerțului exterior



Distribuția produselor



Dezvoltarea activității de informare și cercetare.

Analiza Cost Beneficiu– reprezintă una din cele mai importante capitole ale studiului de fezabilitate si de restructurare.la baza ei stă concepția cu privire la rezultatele agenților economici și anume obținerea de profit, precum și asigurarea unei rentabilități care să asigure totodată și recuperarea investițiilor efectuate. Analiza Cost-Beneficiu17 (Cost-Benefit analysis): cadru conceptual aplicat oricarei evaluări cantitative, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a determina daca sau cat de mult, acest proiect este valoros dintr-o perspectivă publică sau socială. Analiza cost- beneficiu diferă de o estimare financiară netă prin aceea ca ea consideră toate castigurile(beneficiile) și pierderile (costurile) indiferent cui aparțin. În mod uzual, Analiza Cost-Beneficiu implică utilizarea prețurilor de contabilitate. Rezultatele pot fi exprimate în mai multe moduri, incluzand rata rentabilității interne a investiției, valoarea actuală netă și raportul beneficiu cost. Studiul de fezabilitate este un instrument de fundamentare a deciziei de a îmbunătăţi situaţia tehnică şi economică a întreprinderilor.Procesul de rentabilizare ce face de obicei obiectul studiului de fezabilitate poate fi atins prin restructurarea producţiei, prin noi tehnologii, îmbunătăţirea organizării şi conducerii proceselor de producţie şi de luare a deciziilor, informatizarea activităţilor.Aceste obiective urmărite în studiul de fezabilitate sunt legate de realizarea unor investiţii 16

Gherghinescu O., Iliescu V.-“Managementul proiectelor”, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti,

2005 17

Stancioiu I., Militaru GH.,”Managementul-Elemente fundamentale”, Editura Teora, Bucuresti, 1999

deoarece fiecare din ele presupun efectuarea de cheltuieli pentru fonduri fixe; asigurarea materiilor prime; introducerea sistemelor moderne de gestiune; efectuarea de cercetări ştiinţifice s.a. Modalitatea de întocmire a studiului de fezabilitate este diferită în funcţie de sursa şi de modul de finanţare a investiţiilor (publice, autonome, private, finanţate de organismele interne sau internaţionale), dar în mare măsură informaţiile cuprinse în studiu sunt aceleaşi. Pe plan legislativ, reglementările actuale vizează doar investiţiile publice şi pentru acestea sau elaborat 2 machete de întocmire a studiilor de fezabilitate aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice numărul 32 din 15 ianuarie 1993. pe lângă acestea, numeroşi agenţi economici folosesc pentru întocmirea studiilor de fezabilitate o metodologie care a fost elaborată de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, ca urmare a preocupărilor acesteia de a acorda finanţare în scopul stimulării dezvoltării aconomice a numeroase ţări. Studiul de fezabilitate folosit în fundamentarea deciziei de investiţie cuprinde studiile de marketing, studiile prospective privind tehnologiile de fabricaţie şi de marketing industrial, studiile cu caracter financiar legate de asigurarea finanţării lucrărilor, studiile privind forţa de muncă oferită. Un studiu de fezabilitate conduce la concluzii definitive privind rezultatele principale ale proiectului numai după luarea în considerare a mai multor variante. Pentru a-şi îndeplini corespunzător rolul de suport informaţional al deciziilor privind orientarea eforturilor de creştere a rentabilităţii întreprinderii, studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă, în principiu, următoarele capitole şi informaţii: 2.4. Formularea deciziei de investiţie. Studiul de fezabilitate trebuie să se încheie cu o analiză comparativă a variantelor în scopul semnalizării variantelor cele mai indicate şi a liniilor strategice pentru perspectivă. Adoptarea unei strategii este hotărâtoare pentru bunul mers şi redresarea societăţii comerciale, ea presupunând un obiectiv final şi corelarea deciziilor succesive luate de conducerea societăţii cu prevederile acestei strategii. Deşi aspectele economice şi tehnice sunt determinante, la adoptarea strategiei vor trebui să se ia în considerare şi aspectele necuantificabile printre care: dinamismul şi coeziunea echipei manageriale, ataşamentul salariaţilor faţă de societate, sprijinul sindicatului, poziţia societăţii pe piaţa internă şi externă.

Cap.3 Studiu de caz. Studiu de fezabilitate al firmei S.C. ”SIDEM” S.R.L. 3.1 Date generale SC SIDEM SRL și-a început activitatea în anul 2001, având ca acționar unic firma SC SIDEM NV Belgia. De la începerea activității și până în prezent firma s-a profilat pe producția de piese auto și accesorii pentru autovehicule din import în principal dar și pentru cele din producția internă. Permanent, s-a urmărit de către societate introducerea de tehnologii noi, adaptate la progresul tehnic, angajarea personalului calificat, pentru a obține eficiența și competitivitate în ceea ce privește domeniul în care activăm. Profil de activitate Piața țintă este în principal cea a pieselor de schimb însă politica firmei are în vedere și firmele producătoare din industria autovehiculelor – pentru prim montaj. Producția de piese a SC SIDEM SRL din România este destinată exportului, în peste 40 de țări din lumea întreagă. Sidem-ul aplică o Strategie de Dezvoltare Durabilă țintind în principal componenta economică și componenta de mediu, având în vedere totodată cerințele de consum ale

societății moderne, care devine din ce în ce mai exigentă în ceea ce privește calitatea și diversitatea produselor.

SC SIDEM SRL - Date Economice Cifra de faceri: 405 mil lei Profitul net: 46,2 mil lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 55 mil lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 500 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule Datorii Total: 7362 mil lei Cheltuieli totale: 350 mil lei Venituri totale: 405 mil lei Active imobilizate TOTAL: 2834 mil lei Active circulante TOTAL: 19010 mil lei Stocuri: 15616 mil lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 2949 mil lei Cheltuieli in avans 19 mil Lei Venituri in avans 234 mil lei Capitaluri: 12267 mil lei Patrimoniul regiei: 0 mil lei Patrimoniul public: 0 mil lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 mil lei Capital social subscris si varsat: 777 mil lei

3.2 Costul investiției și sursele de finanțare.Influența factorilor calitativi și cantitativi asupra rezultatelor economice. Capital fix---CFh+1=CFh+∆CFh,h-1 ,unde: - h- anul pentru care se face investiția -

∆CFh,h-1-modificarea capitalului fix in anul h față de anul h-1

Venituri în anul h---Vh=CF * Vi, unde: - Vi-venituri la 1000 lei capital fix Profit în anul h---Ph=Vh * P/1+p, unde: - p- rata profitului Dividendele--- Dh =Ph * d, unde: - d- rata dividendelor Investiția netă în anul h---INh =Ph * i, unde: - i-rata investițiilor nete

Capitalul circulant în anul h---Cch= Ph * c,unde: - c-rata capitalului circulant în anul h Amortizarea---Ah=CFh * a, unde: - a-rata amortizării Investiții brute în anul h---IBh= INh + Ah Scoaterea din funcțiune în anul h---SFh= CFh * α - α-coeficientul de scoatere din funcțiune a capitalului fix Investiții totale în anul h---ITh= IBh+ Inet h,unde: - Inet h- investiții neterminate în anul h Punere în funcțiune în anul h---PFh=Ith * β,unde: - β-coeficientul de punere în funcțiune Societatea comercială se caracterizează prin următorii parametri tehnico-economici: - Valoarea capitalului fix=1000 mil lei -

Venitul la 1000 lei capital fix

-

Rata profitului=25%

-

Rata amortizării=10%

Anual se scot din fabricație 10% din capital fix și se dă în folosință 65% din investițiile realizate, profitul obținut se repartizează astfel: - pentru plata dividendelor -

pentru investiții nete

-

pentru procurarea capitalului circulant

În anul de bază investițiile neterminate sunt de 10 mil lei, orizontul de prognoză se va considera ca fiind de 3 ani. Se analizează influența modificării veniturilor la 1000 lei capital fix,influența modificării ponderii investițiilor nete în profit asupra rezultatelor economice ale societății comerciale. Se consideră 3 variante caracterizate de următorii indicatori: -

Varianta I v1=1400 lei

-

-

d1=50%

-

-

i1=35%

-

c1=10%

VariantaII v2=1300 lei

-

Varianta III v3=1500 lei

d2=55%

-

d3=55%

-

i2=30%

-

i3=30%

-

c2=15%

-

c3=15%

Varianta I

mil lei

Ptotal=881,28

ITtotal=803,2

Varianta II mlrd lei

h CFh

Vh

Ph

Dh

Inh

Cch

Ah

Ibh

SFh

ITh

PFh

Ineth

∆ 1 3

1 1000

1400

280

140

98

28

100

198

100

208

135,2

72,8

2 1035,2

1449,28 289,86 144,93 101,45 28,99 103,52 204,97 103,52 277,77 180,55 97,22 7

3 1112,23 1557,12 311,42 155,71 108,99 31,14 111,22 220,21 111,22 317,43 206,33 111,1 9

h CFh

Vh

Ph

Dh

Inh

Cch

Ah

Ibh

SFh

Ith

PFh

Ineth

∆C 1, 1 1000 1300 260 143 78 39 100 178 100 188 122,2 65,8 22 2 1022,2 1328,86 265,77 146,17 79,73 39,86 102,22 181,95 102,,22 247,75 161,04 86,71 58 3 1081,02 1405,33 281,07 154,59 84,32 42,16 108,1 192,42 108,1 279,13 181,43 97,7 73

Ptotal=806,84

ITtotal=714,88

Varianta III

h CFh

mil lei

Vh

Ph

Dh

INh

Cch

Ah

Ibh

SFh

ITh

PFh

Ineth

∆C 1,h 1 1000 1500 300 165 90 45 100 190 100 200 130 70 30 2 1030 1545 309 169,95 92,7 46,35 103 195,7 103 265,7 172,7 93 69 3 1099,7 1649,55 329,91 181,45 98,97 49,48 109,97 208,94 109,97 301,94 196,26 105,68 86 Ptotal=938,91 ITtotal=767,64

Conform datelor din tabelele I,II și III, am construit graficul care reprezintă cele trei variante de finanțare.După graficul de mai jos se observă că cea mai optimă variantă care asigură maximizarea profitului este cea de-a 3-a variantă.

3.3 Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea urmatoarelor categorii de indicatori SC SIDEM SRL prezintă la sfârşitul anului 2011 următoarea situaţie bilanţieră: Suma

Denumire element

Denumire element

(mil lei)

Active curente

Suma (mil lei)

Pasive curente

Conturi în bancă

15

Furnizori + creditori

10

Casa

5

Credite pe termen scurt

12

Stocuri

20

Salarii şi impozite aferente

18

Facturi emise şi neîncasate

10

Total pasive curente

35

Total active curente

50

Credite pe termen lung

27

Active fixe

130

Pasive proprii

Amortizare

35

Capitaluri proprii

79

100

Fond de rezervă

4

Total pasive proprii

83

Total pasiv

150

Total active fixe

Total activ

150

Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor (Contul de profit şi pierdere): - Venituri totale

405 mil lei

- Cheltuieli totale

350 mil lei

- Profit brut - Impozit 16% - Profit net - Dividende 50%

55 mil lei 8,8 mil lei 46,2 mil lei 23,1 mil lei

Alte date care intervin în calculul indicatorilor financiari: - Cheltuieli directe - Rate de capital scadente

35 mlrd lei 5 mil lei

_

- Dobânzi aferente

2 mil lei

Politica de creditare a firmei: - Recuperarea creanţelor în 65 de zile - Plata furnizorilor şi creditorilor în 105 zile Informaţii legate de acţiuni: - Valoarea nominală a acţiunilor 10lei/acțiune - Valoarea de piaţă a acţiunilor

12 lei/acțiune

a. Analiza economico-financiară pe bază de bilanț Indicatorii propuşi de metodologia ONUDI a) Indicatorii de activitate a.1. Rata capitalului de lucru (RCL) Profit Net PNet 46,2millei 46,2millei  100   100   100   100 Capital de lucru Acurente  Pcurente 50  35millei 15millei RCL  3,08  100  308% RCL 

Nivelul acestui indicator este peste medie ceea ce ne indică faptul că activitatea firmei este favorabilă. a.2. Rata de eficienţă a stocurilor (RES) RES 

Chelt. directe 35millei  100   100  1,75  100  175% Stocuri 20millei

Nivelul stocurilor este peste necesar ceea ce indică o situaţie nefavorabilă. b) Indicatorii de rentabilitate b.1. Rata profitului calculat la cifra de afaceri (RPV) RPV 

PNet 46,2millei  100   100  0,114  100  11,4% C. A. 405millei

Valoarea indicatorului ne indică o situaţie nefavorabilă (de ineficienţă) a afacerii. b.2. Rata profitului calculat la total active (RPA)

RPA 

PNet 46,2millei  100   100  30,8% Total Acti ve 150millei

Nivelul acestui indicator ne indică o situaţie favorabilă a activităţii companiei. c) Indicatorii de lichiditate c.1. Rata rapidă a lichidităţii (RRL) RRL 

Acurente  Stocuri 50  20millei 30millei    0,857 Obligatii Curente 35millei 35milei

Obilgații curente=Total Pasive Curente Deoarece acest indicator are o valoare mai mare de 0,80 se poate spune că situaţia este favorabilă, adică compania are o rată rapidă a lichidităţii. c.2. Rata recuperării creanţelor (RRC) RRC 

Facturi.emise.si.neincasate 10  365   365  0,025  365  9,01 zile Cifra.de.afaceri 405

Indicatorul calculat este mai mic decât 65 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că clienţii îşi plătesc facturile la timp. c.3. Rata de plată a debitelor (RPD) RPD 

Furnizori  Creditori 10  365   365  0,285  365  104,02 zile Chelt .directe 35

Indicatorul calculat este mai mic decât 105 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi și compania îşi plăteşte facturile la timp. c.4. Rata de acoperire a creditelor (RAC) RAC 

PNet  Amortizare  Dividende.de. plata 46,2  35  23,1millei 58,1    8,3 Rate.de.capital.scadente  Dobanzi.aferente 5  2millei 7

Nivelul indicatorului este mai mare ca 1 ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume că activitatea firmei este profitabilă, iar capacitatea de plată este bună. c.5. Rata de autofinanţare (RA) RA 

Obligatii.totale Pcurente  Credite. pe.t.lung 35  27 millei    0,78 Capital. propriu Capital. propriu 79millei

Nivelul ratei de autofinanţare este mai mic decât 1 de unde rezultă o situaţie favorabilă pentru companie, aceasta fiind capabilă de a-şi acoperi obligaţiile totale din capitalul propriu.

b. Analiza ALTMAN ZA= 0,012x1+ 0,014x2 + 0,033x3 + 0,006x4 + 0,999x5 x1=

Acurente  Pcurente 50  35millei 15millei = = = 0,1 TotalActiv e 150millei 150millei

x2 

PNet 46,2millei  100   100  30,8 TotalActive 150millei

x3 

PBrut 55millei  100   100  36,67 TotalActiv e 150millei

x4 

Valoarea .de. piata.a.capitalului. propriu 94,8millei  100   100  2,43 Valoarea .contabila.a.datoriei 27  12millei

Val. piata =

Capital. propriu 79millei  12lei / act = 94,8 millei  Vpiata.act.  VN 10lei / act

Val. contab. a dator.=Credite pe termen lung + Credite pe termen scurt C. A. 405millei   2,7 T . A. 150millei

x5 

ZA = 0,012  0,1 + 0,014  30,8 + 0,033  36,67 + 0,006  2,43+ 0,999  2,7= =0,0012+0,4312+1,21+0,0146+2,6973=4,3543 După calculul acestui indicator rezultă că riscul financiar al firmei este scăzut, firma având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZA >2,675.

c. Analiza Conan - Holder ZCH= 0,16 R1-0,22 R2+ 0,8 R3+ 0,10R 4 – 0,24 R5 R1 

Acurente  Stocuri 50  20millei   0,2 TotalActiv e 150millei

R2 

Capital. permanent 83millei   0,553 TotalActiv e 150millei

Capital permanent=Total Pasive Proprii R3 

Chelt . financiare ( Dobanzi) 2millei   0,005 C. A. 405millei

R4 

Chelt.salariale Chelt.salariale 18millei    1,2 Val .adaugata Ac  Pc 50  35millei

R5 

C. A. C. A. 405millei    6,53 Îndatorare.globala Pc  Credite. p.t.lung 35  27 millei

ZCH= 0,16  0,2 – 0,22  0,553 + 0,8  0,005 + 0,10  1,2 – 0,24  6,53 = = 0,032-0,122+0,004+0,12-1,567= -1,533 După calculul acestui indicator rezultă că compania nu prezintă risc de faliment, firma având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZCH < -0,068. Centralizând toţi indicatorii analizaţi putem spune că compania SC SIDEM SRL va primi împrumutul pentru realizarea unui proiect de investiţii. 3.4 Prezentarea indicatorilor cu caracter general ce caracterizează firma analizată Indicatorii cu caracter general contribuie la contribuie la formarea unei imagini globale asupra condiţiilor concrete de eficienţă economică în care se va realiza şi va funcţiona obiectivul de investiţii. Compania SC SIDEM SRL prezintă următorii indicatori cu caracter general: 1. Capacitatea de producţie – exprimă producţia maximă ce poate fi vândută într-o perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi. Ea se poate exprima în unităţi fizice şi în unităţi valorice. n

Q=

q i 1

i

 pi ,unde

Q – capacitatea de producţie valorică; qi – capacitatea fizică de producţie a sortimentului i; pi – preţul sortimentului i de producţie. Deoarece compania SIDEM SRL comercializează o gamă foarte largă de produse de tip tehnologic de diferite preţuri şi care au diferite unităţi de măsură se va prezenta capacitatea valorică de producţie a tuturor produselor, iar pentru capacitatea fizică de producţie se va stabili bucată ca unitate fizică de masură, având următoarea situaţie: Q = 10 mil lei q = 0,1 mil buc

2. Numărul de salariaţi. Acest indicator este în corelaţie cu producţia, productivitatea muncii şi coeficientul de schimburi. Nivelul acestui indicator, în cadrul companiei SC SIDEM SRL, pe total, cât şi pe structură este: Numărul total salariaţi - 500 , din care a. Numărul de salariaţi productivi - 380 b. Numărul de salariaţi auxiliari - 120 3. Costul de producţie trebuie cunoscut atât la nivelul întregii producţii realizate, cât şi la nivelul fiecărui sortiment de producţie în parte. Costul total de producţie = 12 mil lei Costul mediu de producţie = 30 lei/buc 4. Profitul este efectul urmărit de SIDEM SRL. Prin intermediul profitului, întreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix. Ph = Qh – Ch= 405 mlrd lei-350 mlrdlei= 55 mil lei unde: Ph – profitul annual Qh – venitul annual Ch – cheltuieli anuale cu producţia 5. Productivitatea muncii arată producţia ce poate fi comercializată pe un lucrător sau pe oră. Poate fi calculată în unităţi fizice sau în unităţi valorice. w=

Q 10mil / lei   20 mii lei/salariat L 500.sal

w=

q 0,1mil / .buc   200 bucăţi/salariat L 500.sal

unde:

w – productivitatea muncii; Q – producţia exprimată valoric; q – producţia exprimată fizic; L – numărul de lucrători sau unităţi de timp pe muncă. 6. Rata rentabilităţiieste cel mai important indicator de eficienţă economică. Există mai multe moduri de determinare a acestuia:

r=

P 55millei  100% =  100 =458,33% C 12millei

r=

P 55millei  100% =  100 =13,58% CA 405millei

r=

P 55millei  100% =  100 =15,71% , unde: Cu 350millei

r – rata rentabilităţii; P – profitul obţinut; C – costul de producţie; CA – cifra de afaceri; Cu – capitalul utilizat. 3.4 Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficienței economice a investițiilor fiind supuse spre analiză trei variante de proiecte de investiții Compania SC SIDEM SRL doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea săşi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului cu produsele de tip tehnologic. Deci compania îşi va extinde activitatea prin construierea de fabrici în unul din orasele unde există această cerere. Pentru realizarea investiţiei societatea va supune spre analiză 3 variante de proiecte de investiţii, propuse pentru 3 orașe, ce se caracterizează prin următorii indicatori: Nr.crt

Indicatori

1

U.M.

P1

P2

P3

Mln lei Mln bucăţi

10000 4500 1500 4000 2500

9000 4600 4400 2200

11000 5500 5500 2300

2

It , din care : - anul 1 - anul 2 - anul 3 qh

3

Qh(Vh)

Mln lei

8100

8000

8400

4

Ch

Mln lei

3900

3900

3900

5

D

Ani

11

11

11

6

D

Ani

3

2

3

7

Ph= Qh – Ch

Mln lei

4200

4100

4500

8

Pt =Ph  D

Mln lei

46200

45100

49500

1. Investiţia specifică It

a) s = Qh s1 =

10000millei  4leu investit la 1 leu producție obținută 2500millei

9000millei  4,09eu investit la 1 leu producție obținută 2200millei 11000 millei  4,78leu investit la 1 leu producție obținută s3 = 2300millei

s2 =

It

b) s’= qh 10000millei  1,23 lei investiți/ bucată 8100milbuc 9000mllei  1,13 lei investiți/ bucată s’2 = 8000milbuc 11000 millei  1,31 lei investiți/ bucată s’3= 8400milbuc

s’1=

2. Termenul de recuperare a investiţiei T=

It Ph 10000millei  2,38 ani 4200millei 9000millei  2,20 ani T2 = 4100millei 11000 millei  2,44 ani T3= 4500millei

T1 =

3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei e=

Ph 1  It T

e1 = e2 = e3 =

1 2,38 1 2,20 1 2,44

= 0,42leu profit anual/ 1 leu investit = 0,45 leu profit anual/ 1 leu investit = 0,41 leu profit anual/ 1 leu investit

4. Cheltuieli recalculate sau echivalente K=It + Ch  D K1= 10000mil lei+ 3900 mil lei  11 = 52900 mil lei efort total K2 = 9000 + 3900  11 = 51900 mil lei efort total K3= 11000 + 3900  11 = 53900 mil lei efort total

5. Cheltuieli specifice a) k =

K qh  D

k1 =

52900millei = 1,92 lei efort total/ bucată 2500mil.buc 11

k2 =

51900millei = 2,14lei efort total/ bucată 2200milbuc  11

53900millei = 2,13lei efort total/ bucată 2300milbucx11 K b) k’ = Qh  D 52900millei k’1 = 8100millei  11 = 0,59ei efort total/1 leu producție obținută

k3 =

k’2 =

51900miieuro = 0,59lei efort total/1 leu producție obținută 8000iieuro  11

53900miieuro k’3 = 8400miieuro  11 = 0,58lei efort total/1 leu producție obținută

6. Randamentul economic al investiţiei R=

Pt 1 It 46200miieuro  1 = 3,62euro profit total/ 1 euro investit 10000miieuro 45100miieuro  1 =4,01euro profit total/ 1 euro investit R2 = 9000 miieuro 49500miieuro  1 = 3,5euro profit total/ 1 euro investit R3 = 11000 miieuro

R1 =

Tabel cu rezultate Nr.Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Indicatori It D D S S’ T E K K k`’ R

P1 10000 3 11 4 1,23 2,38 0,42 529000 1,92 0,59 3,62

P2 9000 2 11 4,09 1,13 2,20 0,45 51900 2,14 0,59 4,01

P3 11000 3 11 4,78 1,31 2,44 0,41 53900 2,13 0,58 3,5

Criteriul Minim Minim Maxim Minim Minim Minim Maxim Minim Minim Minim Maxim

În urma calculului indicatorilor statici varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere din punct de vedere al eficienţei.

3.4.1 Calculul indicatorilor imobilizărilor stiind ca fondurile se cheltuiesc la inceputul anului Indicatorii imobilizărilor se vor calcula pentru compania SC SIDEM SRL pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că fondurile se cheltuiesc la inceputul anului (k=1). 1. Mărimea imobilizărilor totale d

Mi =

I h 1

h

 (d  h  k )

Mi1= 4500(3-1+1) + 1500(3-2+1) + 4000(3-3+1) = 20500 mii euro imobilizari totale Mi2 = 4600(2-1+1) + 4400(2-2+1) = 13600 mii euro imobilizari totale Mi3 = 5500(3-1+1) + 5500(3-3+1) = 220000 mii euro imobilizari totale 2. Imobilizarea specifică a) mi=

Mi qh

m i 1= 20500miieuro .imob ilizari.totale = 8,2euro imobilizați/bucată 2500mii buc

m i 2 = 13600miieuro .imob ilizari.totale = 6,18euro imobilizați/bucată 2200mii buc

m i 3= 22000miieuro .imob ilizari.totale = 9,57euro imobilizați/bucată 2300mii buc

Mi b) m i ’ = Qh

mi’1= 20500miieuro .imob ilizari.totale = 2,53euro imobilizați/ 1 euro producție 8100miieuro

obținută mi’2= 13600miieuro .imob ilizari.totale = 6,18euro imobilizați/ 1 euro producție 2200miieuro

obținută mi’3= 22000miieuro .imob ilizari.totale = 9,57euro imobilizați/1euro producție 2300iieuro

obținută 3. Imobilizarea medie anuală ma =

Mi d

ma1= 20500miieuro .imob ilizari.totale = 6833,33mii euro imobilizați/an 3ani

ma2 = 13600miieuro .imob ilizari.totale = 6800 mii euro imobilizați/an 3ani

ma3 = 22000miieuro .imob ilizari.totale = 7333,33 mii euro imobilizați/an 3ani

4. Efectul economic al imobizărilor Ei = e

Ph It 4200miieuro  = 0,42euro profit anual/1 euro investit e1 = 10000miieuro 4100miieuro  = 0,45euro profit anual/1 euro investit e2 = 9000miieuro 4500 miieuro  = 0,41euro profit anual/ 1 euro investit e3 = 11000 miieuro

 Mi, unde e =

Ei1= 0,42  20500 = 8610 mii euro pierderi din imobilizări Ei2= 0,45  13600 = 6256 mii euro pierderi din imobilizări Ei3= 0,41  22000 = 9020 mii europierderi din imobilizări 5. Efectul economic specific al imobilizărilor a)



=

Ei qh

20500miieuropierderi.din.imobilizari =8,2 euro pierderi/ bucată 2500mii.buc 13600miieuropierderi.din.imobilizari 2 = =6,18 europierderi/ bucată 2200mii.buc 22000miieuropierderi.din.imobilizari 3 = =9,57 europierderi/ bucată 8400mii.buc

1 =

' b)  i =

Ei Qh

 1' =

20500miieuropierderi.din.imobilizari =2,53 europierderi/ 1 europroducţie 8100miieuro

 2' =

13600miieuropierderi.din.imobilizari =1,7 euro pierderi/ 1 europroducţie 8000miieuro

 3' =

22000miieuropierderi.din.imobilizari =2,62 euro pierderi/ 1 euro producţie 8400miieuro

obţinută obţinută obţinută c)



"= i

Ei It

20500miieuropierderi.din.imobilizari =2,05 euro pierderi/ 1 euro investit 10000miieuro 13600miieuropierderi.din.imobilizari  2'' = =1,51 europierderi/ 1 euroinvestit 9000miieuro 22000miieuropierderi.din.imobilizari  3'' = =2 euro pierderi/ 1 euro investit 11000miieuro

 1'' =

Tabel cu rezultate Nr.crt

Indicatori

P1

P2

P3

Criteriul

1 2

Mi mi

20500 8,2

13600 6,18

22000 9,57

Minim Minim

3 4 5 6

mi’ ma Ei i

2,53 6833,33 8610 8,2

1,7 6800 6256 6,18

2,62 7333,33 9020 9,57

Minim Minim Minim Minim

7

 i'

2,53

1,7

2,62

Minim

8



2,05

1,51

2

Minim

" i

În urma calculului indicatorilor imobilizărilor varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund totalitatea criteriilor de alegere.

3.4.2 Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul începerii lucrărilor de investiții și momentul scoaterii din folosință obiectului de investiție folosind o rată de actualizare de 25 % Indicatorii actualizaţi se vor calcula pentru compania SC SIDEM SRL pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus. Actualizarea indicatorilor la momentul începerii lucrărilor de investiţii(a=25%),n=0 Investiţii totale actualizate(Ita) 1 d Itan =∑Ih* h=1

(1+a)h

Itan1 = 4500*0,8+1500*0,64+4000*0,512=3600+960+2048=10208 mii euro Itan Itan2= 4600*0,8+4400*0,64= 3680+2816=6496 mii euro Itan Itan3= 5500*0,8+5500*0,512= 4400+2816=7216 mii euro Itan Profitul total actualizat(Pta) 1 (1+a)D-1 Ptan= ––––––* –––––––––*Ph (1+a)d a(1+a)D Ptan1 =4200*0.512*3,656= 7861,86 mii euro Ptan Ptan2 =4100*0,64*3,656= 9593,34 mii euro Ptan Ptan3 =4500*0,512*3,656= 8423,42 mii euro Ptan Randamentul economic actualizat al investiţiei Pta

Ra= –––––– –1 Ita 7861,86 Ra 1= ––––––– –1=-0,23 euro Ptanla 1 euro Itan 10208 n

9593,34 Ran2= ––––––– –1=0,48 euro Ptanla 1 euro Itan 6496 8423,42 Ra 3= ––––––– –1=0,17 euro Ptanla 1 euro Itan 7216 n

Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor logPh –log[Ph-a *Ita(1+a)d Ta = ––––––––––––––––––––––– log(1+a) n

log 4200-log[4200-0,25*10208*1,953] 0,729 Tan1 = –––––––––––––––––––––––––––––––= =–––––– = 7,52ani log 1,25 0,097 log 4100-log[4100-0,25*6496*1,562] 0,419 Ta 2 = –––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 4,32 ani Log1,25 0,097 n

log 4500-log[4500-0,25*7216*1,953] 0,663 Tan3 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 6,84 ani Log1,25 0,097 Costurile totale actualizate Kta =Itan + Ctan n

1 (1+a)D–1 Cta = –––––––* ––––––––––*Ch (1+a)d a(1+a)D n

Cta1n= 0,512 * 3,656 * 3900 =7300,3 mii euro Ctan Cta2n= 0,64 * 3,656 * 3900 =9125,38 mii euro Ctan

Cta3n= 0,512 * 3,656 * 3900 =7300,3 mii euro Ctan Kta1n = 10208+7300,3 = 17508,3 mii euro Ktan Kta2n = 6496+9125,38 = 15621,38 mii euro Ktan Kta3n = 7216+7300,3= 14516,3 mii euro Ktan

Pentru momentul scoateriidin folosință a obiectivului investiții (v=0) știind că rata de actualizare folosită este a=25% Investiţii totale actualizate(Ita) d+D-1 v

Ita =∑Ih *(1+a)h h=D

Itav1 = 4500*18,19+1500*14,55+4000*11,64= 150240 mii euro Itav Itav2= 4600*14,55+4400*11,64= 118146 mii euro Itav Itav3= 5500*18,19+5500*11,64=164065 mii euro Itav Profitul total actualizat(Pta) (1+a)D-1 Ptav= –––––––––*Ph a v Pta 1 =4200 * 42,57 = 178794 mii euro Ptav Ptav2 =4100 * 42,57= 174537 mii euro Ptav Ptav3 =4500* 42,57 = 191565 mii euro Ptav Randamentul economic actualizat al investiţiei Ptav v Ra = –––––– –1 Itav v Ra 1=178794/15240-1= 0,19 euro Ptav la 1 euro Itav Rav2=174537/118146-1= 0,48 euro Ptav la 1 euro Itav Rav3=191565/164065-1= 0,17 euro Ptav la 1 euro Itav

Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor logPh(1+a)D –log[Ph(1+a)D-a*Itav] Tav = ––––––––––––––––––––––-----------– log(1+a) log4200(1+0,25)11 –log[4200(1+0,25)11-0,25*150240] 4,690-4,054 v Ta 1 = ______________________________________ = _____________________ = 6,56 ani log(1+0,25) 0,097

log4100(1+0,25)11 –log[4100(1+0,25)11-0,25*118146] 4,679-4,260 Ta 2 = ______________________________________ = _____________________ = 4,32 an log(1+0,25) 0,097 v

log4500(1+0,25)11-log[4100(1+0,25)11 -0,25*164065] 4,719-4,056 Tav3 = ______________________________________ = _____________________ = 6,84 log(1+0,25) 0,097 Tabel cu rezultate pentru momentul n=0 Nr.crt Indicatori P1 P2 n 1 Ita 10208 6496 n 2 Pta 7861,86 9593,34 3 Ran -0,23 0,48 n 4 Ta 7,52 4,32 5

Ktan

17508,3

P3 7216 8423,42 0,17 6,84

15621,38 14516,3

Criteriul Minim Maxim Maxim Minim Minim

În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul începerii obiectivului de investiţii (n=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere. Tabel cu rezultate pentru v=o Nr.crt 1 2 3 4

Indicatori Itav Ptav Rav Tav

P1 150240 178794 0,19 6,56

P2 118146 174537 0,48 4,32

P3 164065 191565 0,17 6,84

Criteriul Minim Maxim maxim minim

În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul scoaterii dinn folosinţă a obiectivului de investiţii (v=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere. 3.5 Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceeași rată de actualizare Indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale se vor calcula pentru compania SC SIDEM SRL pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că rata de actualizare folosită este aceeaşi a = 25%. 3.5.1. Calculul indicatorilor pentru varianta P 1 d + D = 3 ani + 11 ani = 14 ani

1. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate Vta 14984 m ln lei  ra = =1,08 K ta 13912,7 millei r a = 1,08>1, proiectul este eficient, vom continua analiza AN ta = V ta – K ta = 14984-13912,7=1071,3 mil lei 2. Indicele de profitabilitate VN ta 1071,3  100%   100  10,71% k= It 10000 VN ta 1071,3  100%   100  16,20% 6612,82 k' = I ta

VN ta 1071,3 1  1  1,16% I ta 6612,82 Ita=4500*1/(1+0,25)1+1500*1/(1+0,25)2+4000*1/(1+0,25)3=6537,5 mil lei Ita 3. Rata internă de rentabilitate VN ta  RIR = amin + (amax – amin) VN ta   VN ta 

ka=

a = 25%  VN a = 30%  VN

ta ta

= 1071,3 mil lei = -297,3 mil lei 1071,3

RIR= 25% + (30%-25%) 1368,6  23,4% 4. Cursul de revenire net actualizat K ta (lei) 13912,7 CRNA= = 240,2  66,19 lei/ 1euro VN ta (valuta) 1 euro = 4,46

P1

h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Ih 4500 1500 4000 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Ch 0 0 0 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900

Kh 300 200 200 900 900 900 900 900 900 900 900 900

13

0

3900

880

0

3900

14

Total

10000

1 (1  0,25) h

0,800 0,640 0,512 0,410 0,328 0,262 0,210 0,168 0,134 0,107 0,086 0,069

Kha 3600 960 2048 1599 1279,2 1021,8 819 655,2 522,6 417,3 335,4 269,1

Vh 0 0 0 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000

Vha 0,00 0,00 0,00 3280 2624 2096 1680 1344 1072 856 688 552

VNh -4500 -1500 -4000 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100

VNha -3600 -960 -2048 1681 1344,8 1074,2 861 688,8 549,4 438,7 352,6 282,9

0,055

214,5

8000

440

4100

0,044

171,6

8000

Kta= 13912,7

1 (1  0,30) h

0,769 0,592 0,455 0,35 0,269 0,207 0,159 0,123 0,094 0,074 0,056 0,043

VNha1 -3460,5 -888 -1820 11435 1102,5 848,7 651.9 504,3 385,4 299,3 229,6 176,3

225,5

0,033

135,3

352

180,4

0,025

102,5

Vta= 14984

VNta= 1071,3

VNta1= -297,3

P2

H Ih

Ch

Kh

1

4600

0

4600

2

4400

0

3

0

0

1 (1  0,25) h

Kha

Vh

Vha

VNh

VNha

0,800

3680

0

0

-4600

-3680

4400

0,640

2816

0

0

-4400

-2816

0

0,512

0

0

0

0

0

4

0

3900

3900

0,410

1599

5

0

3900

3900

0,328

1279,2

8000 8000

3280

4100

1681

2624

4100

1344,8

6

0

3900

3900

0,262

1021,8

8000

2096

4100

1074,2

7

0

3900

3900

0,210

819

8000

1680

4100

861

8

0

3900

3900

0,168

655,2

8000

1344

4100

688,8

9

0

3900

3900

0,134

522,6

8000

1072

4100

549,4

10

0

3900

3900

0,107

417,3

8000

856

4100

0

3900

3900

0,086

335,4

8000

688

4100

352,6

12

0

3900

3900

0,069

269,1

8000

552

4100

282,9

13

0

3900

3900

0,055

214,5

8000

440

4100

225,5

9000

39000

48000

Kta= 13629,1

Vta= 14632

7570

3.5.2 Calculul indicatorilor pentru varianta P 2 d + D = 2 ani + 11 ani = 13 ani 1. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate Vta 14632 millei  ra = =1,07 K ta 13629,1 millei r a = 1,07>1, proiectul este eficient, vom continua analiza AN ta = V ta – K ta =1002,9 millei 2. Indicele de profitabilitate VN ta 1002,9  100%   100  11,43 % k= It 9000 VN ta 14632  100%   100  225,09 % k' = I ta 6500,5

VNha

0,769

-3537,4

0,592

-2604,8

0,455

0

0,35

1435

0,269

1102,9

0,207

848,7

0,159

651,9

0,123

504,3

0,094

381,3

0,073

299,3

0,056

229,6

0,043

176,3

0,033

135,3

438,7

11

Total

1 1  0,30)h

VNta= 1002,9

VNta= -377,6

ka=

VN ta 14632 1   1  3,25% I ta 6500,5

3 Rata interna de rentabilitate RIR = amin + (amax – amin) a = 25%  VN a = 30%  VN

ta ta

VN ta  VN ta   VN ta 

=1002,9 milei = -377,6 milei

RIR= 25% + (30%-25%)

1002,9  = 21,9% 9000

4.. Cursul de revenire net actualizat K ta (lei) 13629,1 millei CRNA= = 224,87miieuro  60,61lei/ 1 euro VN ta (valuta) 1 euro = 4,46 lei VNta=1002,9:4,46=224,87

P3 h

Ih

Ch

Kh

1 2

5500 0

0 0

5500 0

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

5500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900

5500 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900

Total

11000

53900

1 (1  0,25) h

Kha

Vh

Vha

0,800 0,640

4400 0

0 0

0 0

0,512 0,410 0,328 0,262 0,210 0,168 0,134 0,107 0,086 0,069 0,055

2816 1599 1279,2 1021,8 819 655,2 522,6 417,3 335,4 269,1 214,5 171,6

0 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400 8400

0 3444 2755,2 2200,8 1764 1411,2 1125,6 898,8 722,4 579,6 462 369,6

0,044

Kta= 14520,7

Vta= 15733,2

VNh 5500 0 5500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500

VNha

1 (1  0,30)h

VNha1

-4400 0

0,769 0,592

-4229,5 0

-2816 1845 1476 1179 945 756 603 481,5 387 310,5 247,5 198

0,455 0,35 0,269 0,207 0,159 0,123 0,094 0,073 0,056 0,043 0,033 -0,025

2502,5 1575 1210,5 931,5 715,5 553,5 423 328,5 252 193,5 148,5 112,5

VNta= 1212,5

VNta1= -228

3.5.3. Calculul indicatorilor pentru varianta P 3 1. Angajamentul de capital d + D = 3 ani + 11 ani = 14 ani 2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate Vta 15733,2 millei  ra = =1,08 K ta 14550,7 millei r a = 1,08>1, proiectul este eficient, vom continua analiza AN ta = V ta – K ta =1212,5 millei 3. Indicele de profitabilitate VN ta 1212,5  100%   100  11,02% k= It 11000 VN ta 1212,5  100%   100  16,79% k' = I ta 7220,5 VN ta 1212,5 1  1  1,17% ka= I ta 7220,5 4. Rata interna de rentabilitatzze RIR = amin + (amax – amin) a = 25%  VN a = 34%  VN

ta ta

VN ta  VN ta   VN ta 

=1212,5 millei =-288 millei 1212,5

RIR= 25% + (30%-25%) 271,6  = 24,3 % 5. Cursul de revenire net actualizat K ta (lei ) 14520,7 mil lei CRNA= = 271,86mii euro  53,41 lei/ 1 euro VN ta (valuta ) 1 euro = 4,46lei Tabel cu rezultate Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 1

Criteriul

13912,7

13629,1

14520,7

Minim

2

K ta ra

1,08

1,07

1,08

maxim

3 4 5 6 7 8

AN ta VN ta k’ ka RIR CRNA

1071,3 1071,3 16,39 1,88 43,76 21,4

1002,9 1002,9 227,56 1,81 65,86 10,43

1212,5 1212,5 19,69 1,14 53,24 14,7

maxim maxim maxim maxim Maxim Minim

În urma calculului indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale se poate spune că varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere.

51

3.5.4 Centralizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor calculate la punctele precedente si evidentierea variantei optime de proiect de investii Nr.crt. Indicatori P1 P2 P3 Criteriul 1

It

700

900

750

minim

2

d

3

2

3

minim

3

D

9

11

10

maxim

4

S

0,5

0,53

0,47

minim

5

S’

378,38

461,54

412,09

minim

6

T

1,4

1,17

1,21

minim

7

E

0,71

0,85

0,83

maxim

8

K

8800

11130

10550

minim

9

k

528,53

518,88

579,67

Minim

10

k1

0,7

0,59

0,66

Minim

11

R

8

8,41

8,27

Maxim

12

Mi

800

400

600

Minim

13

mi

432,43

205,13

329,67

Minim

14

mi’

0,57

0,23

0,37

Minim

15

ma

266,67

200

200

Minim

16

Ei

568

340

498

Minim

17

i

307,03

174,36

273,63

Minim

18

 i'

0,41

0,2

0,31

Minim

19



0,81

0,38

0,66

Minim

20

Itan

470,4

640

470,4

Minim

21

Ptan

886,53

1801,68

1133,26

Maxim

22

Ran

0,88

1,81

1,4

Maxim

23

Tan

2,75

1,75

2,06

Minim

24

K ta

2063,4

2813,41

2258,9

Minim

25

ra

1,2

1,41

1,29

Maxim

26

AN

ta

414,6

1159,49

661,1

Maxim

27

VN

ta

414,6

1159,49

661,1

Maxim

28

K

59,23

128,83

88,15

Maxim

29

K'

88,14

181,17

140,54

maxim

30

Ka

1,88

1,81

1,14

maxim

" i

52

31

RIR

43,76

65,86

53,24

maxim

32

CRNA

21,4

10,43

14,7

Minim

Din centralizarea tuturor indicatorilor calculaţi, rezultă că varianta optimă de proiect de investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

Cap. 4 Concluzii si propuneri pentru alocarea eficienta a resurselor pentru investitii si posibilitatea de imbunatatire a activitatii firmei Compania FUTURE`S SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului . Realizând analiza economico-financiară a companiei şi centralizând toţi indicatorii analizaţi putem spune că compania FUTURE`S SA prezintă o situaţie favorabila din punct de vedere al majorităţii indicatorilor şi va primi împrumutul necesar pentru realizarea unui proiect de investiţii din partea acționarilor,fiind considerată aceasta sursă cea de autofinanțare. Investiţiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung, evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte. Eficienţa economică este o categorie economică complexă ce necesită determinarea anumitor indicatori. În raport cu situaţia dată, compania FUTURE`S SA doreşte să-şi păstreze locul de lider în comerţ, fixându-se asupra creşterii eficienţei economice, în special prin penetrarea pe noi pieţe şi aceasta putând fi posibilă de realizat printr-un lansarea unui nou proiect de investiţii. Pentru aceasta au fost propuse trei variante de proiecte de investiţii. Varianta optimă de proiect nu poate fi aleasă numai prin prisma unui indicator, ci este necesar calculul cât mai multor indicatori pe baza efectelor şi eforturilor proiectului pentru a lua o decizie de investiţie cât mai corectă. O problemă importantă în ceea ce priveşte investiţiile este faptul că acestea se realizează într-o anumită perioadă de timp, iar recuperarea fondurilor consumate are loc într-o altă perioadă de timp, ceea ce face ca atât investiţiile, cât şi efectele lor şi nivelul eficienţei să aibă un pronunţat caracter dinamic. Astfel, pe lîngă calculul indicatorilor statici de eficienţă economică este necesar şi calculul indicatorilor dinamici. În situaţia realizării unui obiectiv mai amplu este nevoie de surse suplimentare de finanţare, iar unul din organismele care acordă împrumuturi este Banca Mondială. Aceasta acordă credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o eficienţă economică ridicată şi pe baza unui sistem de indicatori proprii. Astfel putem concluziona că este necesar calculul tuturor tipurilor de indicatori economici: indicatorii statici, indicatorii imobilizărilor, actualizaţi şi cei propuşi de Banca Mondială şi că se constată că din toate cele trei proiecte de investiţii analizate, varianta optimă de proiect de investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

53