Iliada [PDF]

Zitiervorschau

Iliada

Marul de aur In palatul lui Jupiter-Zeus are loc o petrecere la care participa toti zeii, mai putin Discordia, zeita vrajbei. Aceasta se napusteste in timpul chefului in palat foarte furioasa. Jupiter o calmeaza si aceasta se hotareste sa plece, lasand in urma un mar de aur care trebuia daruit celei mai frumoase zeite. Jupiter nu se poate hotari intre zeita dragostei, Venus; zeita intelepciunii, Minerva, fiicele sale si sotia sa Junona,astfel decide ca cele trei pretendente sa aleaga un muritor care sa decida cine va pastra marul. g3v12vh Venus il alege pe fiul lui Priam si al Hecubei, Alexandru-Paris, un arcas foarte chipes, caruia in schimbul deciziei sale ii promite inima Elenei, cea mai frumoasa zana. Paris o alege pe Venus ca cea mai frumioasa. Venus il duce pe paris la Elena , unde Cupidon le strapunge inimile cele doi cu sageata dragostei. Junona care urmarea sa se razbune pe Paris desface legatura dintre Elena si sotul ei Menelaos. Deoarece exista un vechi pact intre marii conducatori ai timpului , cum ca acestia il vor ucide pe cel care va indrazni sa o fure pe Elena de la sotul ei. Astfel viteji ca Achile, Ulise, Aiax, Idomeneu, Diomede, batranul Nestor, doctorul Mahaon si Agamemnon , in frunte cu fratele acestuia , Menelaos pornesc pe corabii spre distrugerea Troiei.

Mania lui Achile Dupa noua ani de lupta zidurile Troiei erau inca in picioare. Agamemnon reuseste sa o rapeasca pe fiica lui Hriseu, Hriseida. Hriseu ii cere ajutorul lui Apolon , care trimite sageti oravite raspandind ciuma printe ahei.Agamemnon se lasa convins de A chile sa o inapoieze pe Hriseida, dar in schimb el isi ia femeia lai Achile , Briseida, si niste averi. Achile manios, de faptul ca prietenii sai de lupta nu realizeaza ca fara el sunt foarte usor de invins, isi ia corabiile si pleaca de pe campul de lupta. Iar mama sa , zeita Tetis, il convinge pe Jupiter sa dea victoria troienilor, astfel Jupiter trece de partea Ilionului. Prevestitorii ahei spuneau ca in anul care tocmai incepuse, al zecelea de razboi, vor fi darmate zidurile Troiei, astfel, lupta devine tot mai intensa Paris si Menelaos se infrunta pentru frumoasa Elena. Paris este ranit. Lupta devine din ce in ce mai sangeroasa pe masura ce zeii se amesteca mai mult. Andromaca si Hector Zeii parasesc campul de lupta din ordinul lui Jupiter. Lupta sporeste in intensitate si devine foarte crancena. Hector afla de mania Minervei si o roaga pe mama sa, Hecuba, sa mearga impreuna cu toate

doamnele catatii sa ii daruiasca jertfe. Hector ajuns in palatul tatalui sau decide sa-si revada sotia. Andromaca incearca sa isi convinga sotul sau sa ramana acum langa familia lui, insa Hector se reintoarce pe campul de lupta impreuna cu fratele sau Paris. Pe campul de lupta invingatorul era decis de conducatorii armatelor, care se infruntau erau Hector si Aiax. Jupiter opreste lupta celor doi si dupa cum ii fagaduise lui Achile da victoria de partea troianului. Astfel, Agamenon decide sa incerce sa se impace cu Achile prin intermdeiul pritenilor lor, dar Achile nu este de acord. Foc la corabii Lupta porneste din nou. Ulise si Diomede sunt scosi din batalie. Troienii se apropie de corabii. Hector darama cu o piatra de moara poarta zidului ce le imprejmuieste. Neptun sare in ajutorul aheilor a caror singura scapare erau corabiile, pe care ii imbarbateaza. Junona il adoarme pe Jupiter si il ajuta pe Neptun sa treaca in fruntea aheilor. Hector este ranit in lupta . Jupiter se trezeste si readuce lucrurile in favoarea troienilor, vindecandu-l pe Hector. Achile revine in lupta impreuna cu prietenul sau Patrocle, care este ucis, iar cu ajutorul Minervei si al Junonei ii recupereaza corpul. Troienii se impart in doua tabere, una in cetate iar cealalta la portile acesteia, in care era si Hector. Impacarea lui Achile Vulcan ii faureste arme lui Achile, iar pe scut ii reprezinta imagini din aur.Achile porneste la lupta hotarat sa-si razbune prietenul. Batalia devine un macel din clipa in care se amesteca zeii. Achile urmareste doar sa-l razbune pe Patrocle, adica sa-l ucida pe Hector, care era protejat de Apolon. Si Hector, la randul lui, dorea sa-si razbune fratele, Polidor. Apolon il indeparteaza pe Hector de pe campul de lupta, din fata lui Achile, invaluindu-l intr-un nor de aur. Achile il urmareste pe troian, in lupta sa il ucide pe Licaon, fiu al lui Priam. Achile se indreapta fioros catre Troia. Apolon il salveaza pe viteazul Agenor de la moarte. Cu ajutorul lui Apolon troienii se refugiaza in cetate. Hector ramane in fata portilor pentru a da piept lui Achile de unul singur.

Moartea lui Hector Achile il urmareste pe Hector in jurul cetatii. Troianul este inselat de zeita Minerva si , mai apoi, rapus de Achile, care nu ii respecta rugamintea de a-i inapoia trupul famaliei lui Priam. Achile leaga corpul lui Hector de caleasca sa si il tareste in jurul cetatii. Familia indurerata a troianului cere indurare de la Achile, sa le dea trupul eroului lor. Amdromaca isi plange mahnita sotul. Achile il inmormanteaza pe Patrocle. Apoi tareste corpul lui Hector legat de caleasca de doisprezece ori in jurul mormantului. Cu ajutorul lui Mercur, batranul Priam, ajunge la Achile si reuseste sa recupereze trupul lui Hector, pe care insusi Achile il curata de sange si colbul patruns in piele. Achile ii fagaduieste lui Priam liniste in zilele de inmormantare.

Ultimele zile ale Troiei In ajutorul Troiei vin amazoanele conduse de Pentesilea, si viteazul Memnon, dar ambii sunt ucisi de ahei. Achile este ucis de Paris, care ii strapunge calcaiul cu o sageata otravita. Dupa o lupta grea aheii recupereaza corpul lui Achile. Paris este ranit de o sageata si fuge la zana Enone, in munti, pentru a-si alina durerea. Deifob , fiu al lui Priam, o ia de sotie pe Elena. Dupa zece, ani razboiul continua dand jertfe nenumarate zeului Marte.

Intinderea si complexitatea acestei capodopere dovedesc ca autorul ei, pe care traditia il recunoaste fara sovaire in persoana rapsodului ionian Homer, era nu numai un inzestrat creator de povestiri eroice in versuri, ci si un autentic demiurg, adica un mester neintrecut in manuirea vastului material al cantecelor despre razboiul troian. Opera a circulat pe cale orala in cultura greaca fiind apoi adunata in canturi si structurata in aceasta opera ampla. Actiunea epopeii isi desfasoara firul cand precipitat, cu infruntari dramatice, cand molcom cu amanari intentionat provocate de povestitor. Personajele sale sunt numeroase si sunt surprinse intr-un anume moment al evolutiei lor fara a intervene mari transformari in comportamentul lor. AHILE este unul din personajele cele mai reprezentative ale operei, cel mai razboinic dintre toti, cel mai viteaz dintre viteji. Impetuos si viteaz, dispretuitor al mortii, Ahile ramane mereu acelasi. Forta distrugatoare, forta manjita de sange, astfel apare el in canturile cele mai inspaimantatoare ale poemului. Ahile este infiorator. Rareori un poet a impins groaza mai departe decat in scene ca aceea a mortii adolescentului Lycaon. El este sensibil la pasiuni, si in modul cel mai ascutit, mistuit de prietenie, de amor propriu, de glorie si de ura. Forta sa, el fiind cel mai vulnerabil dintre oameni, nu se manifesta cu o violenta nemaiauzita decat in revarsarea pasiunii. Nimic supraomenesc, nimc divin la acest om, daca divinul inseamna impasibilitatea. Ahile nu domina nimic, dimpotriva, el suporta totul. Sufletul sau este ca un cer intins, niciodata senin, pe care pasiunea ingramadeste si face sa izbucneasca neincetate furtuni. Intr-adevar Ahile iubeste viata. O iubeste peste masura. Intotdeauna gata sa puna stapanire pe ceea ce ea ii aduce emotie si actiune, strict legat de prezent, el apuca cu lacomie tot ceea ce ii ofera fiecare

eveniment. Gata sa ucida, gata sa manie, gata sa planga, gata sa se induioseze si chiar sa aiba mila, el primeste totul, nu in felul inteleptului antic, cu o egala indiferenta, ci in felul unei naturi robuste, infometate, care se hraneste cu orice, cu o egala ardoare. Sorbind chiar bucurie din suferinta.

Iliada este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeele sale, Iliada și Odiseea, tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare. Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici și, din epoca elenistica, divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 și 750 I.C. (date deja menționate de către Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii și aliații acestora, fiecare tabără fiind susținută de diverse divinități, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving grație victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. În cele 24 de cânturi, însumând circa 15 000 de versuri, Iliada relatează fapte de vitejie excepțională făcute de eroi neînfricați, dintre care se detașează Ahile. Acesta nu cunoaște teama și preferă o moarte glorioasă unei vieți tihnite, însă este neîndurător, refuzând familiei dușmanului său până și consolarea de a-i preda corpul acestuia. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. Ahile întruchipează virtuțile eroului războinic. Spre deosebire de el, Hector detestă războiul și nu luptă pentru glorie, ci pentru a-și apăra cetatea; este iubitor de pace și de rațiune. Figurile celor doi eroi reies și din cuvintele pe care și le adresează înainte de luptă - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mânioase și jignitoare, în timp ce Hector vorbește calm și măsurat. Poetul își caracterizează eroii și din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv, de exemplu "șoimanul Ahile". Personajele sunt prezentate în mișcare, dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoșător al armelor unui erou, ca în cazul lui Diomede. La prezentarea sugestivă a unei situații contribuie și comparația, care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. Alături de eroi intervin și zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena îl apără pe Ahile de sulița lui Hector, iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceață deasă spre a-l feri de mânia Peleianului.

Cele două epopei homerice (Iliada și Odiseea) au fost traduse în limba română de George Murnu.

Rezumat Războiul Troiei durează de aproape zece ani. Se confruntă astfel aheii veniți din toată Grecia cu troienii și aliații acestora. În fața cetății fortificate, sute de nave de asediatori se află întinse pe plajă și le servesc drept tabără.

[modificare] Cântul I Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis, fiica preotului troian al lui Apollo. Furios, zeul răspândește ciumă și boli în tabăra aheilor. Ghicitorul Calchas dezvăluie cauza bolii, iar Ahile îi cere lui Agamemnon să elibereze prizoniera. Regele consimte, însă decide să o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mâniat, acesta hotărăște să se retragă din luptă, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor săi. Totodată el îi cere mamei sale, Thetis, să obțină de la Zeus promisiunea unei victorii a troienilor.

[modificare] Cântul II Înșelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se trezește sigur de victoria trupelor sale. Povestește acest vis aliaților săi, apoi, pentru a îi încerca, se preface a dori să părăsească sediul Troiei. Războinicii se pregătesc de retragere, însa Ulise, rege al Itacăi, reușeșste să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii, veniți cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face față căpeteniilor troieni și aliaților acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni și traci.

[modificare] Cântul III Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui Menelau, căruia îi furase soția, pe Elena, declanșând astfel conflictul. Ca urmare a reproșurilor dure ale fratelui său, viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el însuși cu Menelau. Duelul are loc, Menelau, luptător experimentat, căpătând cu ușurință avantaj în fața fragilului și tânărlui Paris. Însă acesta este salvat de la moartea sigură ce îl amenința prin intervenția divină a Afroditei, care îl scoate din luptă și îl trimite în Troia.

[modificare] Cântul IV În Olimp, Zeus dorește să fie recunoscută victoria lui Menelau, pentru a redobândi pacea și a salva astfel orașul. Însă Hera, care dorește cu ardoare victoria aheilor, îi cere Atenei să îi împingă pe troieni să nu-și respecte jurămintele de pace. Atena îl convinge atunci pe Pandare să tragă în Menelau cu o săgeată, pentru a distruge armistițiul, ceea ce de altfel se și întâmplă. Revizuindu-și trupele, Agamemnon îi îndeamnă la luptă pe cei mai mari comandanți ai săi — Idomeneus, cei

doi Ajax (Ajax fiul lui Telamon și Ajax fiul lui Oïlée), Nestor, Ulise și Diomede — și luptele reîncep.

[modificare] Cântul V În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În mod particular se evidențiază Diomede, susținut de către Atena, care îl ucide, între altele, pe Pandare și care îl rănește pe Eneas și pe mama acestuia, zeița Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se implică în luptă: Apollo îl salvează pe Eneas și îl trimite pe fratele său să se angajeze în luptă alături de troieni. Hector, înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, își duce trupele în luptă. Îngrijorate de această întorsătură de situație, Hera și Atena se înarmează și își oferă ajutorul aheilor apărați de către Ares, care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un sfârșit, zeii și zeițele urcă în Olimp pentru a judeca acest conflict în fața lui Zeus.

[modificare] Cântul VI Hector se intoarce în Troia și îi cere mamei sale, Hecuba, să aducă jertfe zeiței Atena, rugând-o să-l îmblânzească pe Diomedes. Hector pornește spre palatul fratelui său, Paris. Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea lupte, iar acesta îi răspunde că atunci se pregătea de luptă. Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca, soția sa, și fiul său Astyanax îl roagă plângând să nu mai plece la luptă fiindcă se tem de pierirea sa. Însă Hector nu ascultă de rugile acestora și, înainte de a pleca la luptă, îi roagă pe zei să aibă grijă de soția și fiul său. La porțile cetății Hector îl întâlnește pe Paris care era gata de luptă.

[modificare] Cântul VII Atena și Apollo hotărăsc să pună capăt măcelului. Profetul Helenus află de sfătuirea zeilor și îl sfătuiește pe Hector ce să facă. Hector îi provoacă astfel pe conducătorii greci la duel. Ca urmare a tragerii la sorți, urmează ca Ajax, fiul lui Telamon, să îl înfrunte. La căderea nopții, niciunul dintre ei nu este declarat învingător, deși Hector este rănit. Se decide o pauză temporară. Se profită de aceasta pentru îngroparea numeroșilor morți de pe câmpul de luptă.

[modificare] Cântul VIII Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta . Zeus foloseste cântarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta . Se pare că norocul era de partea troienilor . În timpul luptei grecii fug deoarece sunt amenințați cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul care proteja corăbiile . Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc pentru ziua următoare .

[modificare] Cântul IX După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon . Acolo Agamemnon își dă seama că doar un lucru îl poate face învingător : Ahile . Nestor , Ajax si Ulise hotărăsc să plece la cortul ui Ahile . Ajunși acolo cei trei beau impreună cu Ahile deși nu se termină cu bine deoarece Ahile refuză să se întoarcă .

[modificare] Cântul X În acea noapte grecii hotărăsc sa spioneze tabăra troiană oamenii aleși pentru această misiune fiind Ulise și Diomede . Acolo află că dușmanii au chemat aliați . Cei doi omoară cateva persoane si fug cu doi cai .

[modificare] Cântul XI Zorile se iviră iar bătălia incepuse din nou . Ca in cele din ziua precedentă troienii domină lupta și chiar îl rănesc pe Agamemnon . Văzand ca grecii sunt în pericol Ahile îl trimite pe Patrocle la cortul lui Nestor . Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el (Patrocle) îmbrăcat în armura stăpânului său . După conversație Patrocle se întoarce în fugă la cortul lui Ahile .

[modificare] Cântul XII În timpul bătăliei Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la corăbiile grecilor vor fi omorâți fără milă. Deși vede semnul Hector continuă să înainteze. Încetul cu încetul zidul era cucerit de troieni și se pare că grecii aveau nevoie de un miracol ca să fie salvați.

[modificare] Cântul XIII Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare Poseidon care îi ajută pe greci în luptă . Hector merge cu armata spre corăbii deși grecii îi primesc cu urlete sălbatice .

[modificare] Cântul XIV Știind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă , Hera îl roagă pe Somn , fratele Morții să îl adoarmă pe Zeus . Somnul acceptă deoarce Hera îi spune că îl va căsători cu una dintre Grații . În acest fel Poseidon îi ajută pe greci . În timpul luptei Ajax îl lovește pe Hector cu un bolovan în cap , făcândul sa-și piarda cunoștința . Astfel grecii prind curaj . Troienii se retrag și pierd tot teritoriul câștigat .

[modificare] Cântul XV Iată că în cele din urmă Zeus se trezește și mânios se duce la Hera .Ca să nu se mai aștepte la alte inșselătorii Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă : acesta vrea ca troienii să caștige lupta pentru a le arăta grecilor că fără Ahile aceștia nu pot câștiga lupta ; atunci se va întoarce Ahile și el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită . Așa dar Poseidon se întoarce la aflarea veștilor . Hector își revine , iar troienii se întorc la luptă . Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarșit au ajuns în fața corăbiilor .

[modificare] Cântul XVI

În timp ce grecii se luptau cu troienii , Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că se va duce la luptă . Patrocle se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe troieni și pentru a-i readuce onoarea lui Ahile . Astfel pleacă spre câmpul de luptă .

[modificare] Cântul XVII Acolo Patrocle îi alungă pe troieni deși este lovit de o lance . Hector , văzându-l , îl străpunge cu o lance în burtă . Așa și-a găsit Patrocle sfârșitul . Grecii se luptau pentru trupul lui Patrocle , în timp ce un soldat grec mergea spre cortul lui Ahile pentru a-i da veștile .

[modificare] Cântul XVIII Ahile primește veștile și poarta o discuție cu mama sa Thetys. Acesta o roagă pe mama sa să-i ceară lui Hefaistos o nouă armură mult mai frumoasă și mai puternică decât cea purtată de Patrocle. Tot mama sa îi spune să se ducă pe câmpul de luptă și să ia trupul prietenului său fără arme. Astfel Ahile se duce la luptă și îi face pe troieni să fugă prin urletele acestuia. Așa Ahile ia trupul și îi promite lui Patrocle că îl va ucide pe Hector.

[modificare] Cântul XIX Ahile primește armura și hotărăște sa se împace cu Agamemnon . Grecii pleaca împreună cu Ahile la luptă . Eroul scoate un strigăt și în fața tuturor grecilor acesta se îndreaptă spre zidurile de necucerit ale Troiei .

[modificare] Cântul XX "Acum se hotărăște soarta razboiului" zise Zeus . Acesta le-a dat permisiunea zeilor de a interveni în luptă . Atena , Poseidon , Hefaistos și Hera de partea grecilor , iar Afrodita , Ares , Apollo și Artemis de partea troienilor . Revenim la lupta muritorilor . Ahile ajunge să se lupte cu Aeneas , dar Poseidon știind că Ahile îl va omorî , îl retrage pe Aeneas din luptă pentru că pe acest erou îl aștepta o soartă măreață . Apare Hector , iar așa începe un nou duel . Hector era aproape de al omorî pe Ahile dacă nu ar fi intervenit Atena . Ahile încearcă să atace , deși la rândul lui , Hector este salvat de Apollo .

Cântul XXI Ahile ucidea toți troienii ce-i apăreau în cale . Acesta îi fugărește furios pe dușmani chiar și prin apele râului . Văzând ce mizerie a cauzat în ape , râul umflă apele care erau aproape să-l omoare pe Ahile . Și chiar așa s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi intervenit Hefaistos . În timpul luptei , între zei are loc o înfruntare . Printre zeii din Olimp nu se afla Apollo . Acesta intrase în Troia . Priam le ordonă troienilor să deschidă porțile pentru ca soldații să intre in cetate . Apollo ia înfățișarea unui troian pentru a-i distrage atenția lui Ahile (pentru ca el să nu intre în cetate) . Planul a funcționat , iar troienii au intrat in cetate .

[modificare] Cântul XXII

Se pare că ceva neașteptat s-a întâmplat . Un singur troian a rămas afară ; acela era Hector . Troienii îl imploră să intre și el . Evident , așa Troia putea fi cucerită dacă Hector ar fi murit . Acesta refuză , iar pe câmpie se așterne o tăcere deplină . Ahile era față în față cu Hector . Văzând cum dușmanul de moarte înaintează , pe troian îl lasă curajul . Ahile era înconjurat de o lumină divină ; asta era cauza fricii . Hector o ia la fugă înconjurând de trei ori zidurile cetății . Zeus folosește iar un cântar pentru a vedea cine va supraviețui . Se pare că lui Hector i-a venit rândul să moară . Atunci , Atena luă înfățișarea fiului lui Priam , Deifobos . Hector ia lancea și o aruncă in dușman . Nu reușește . Îi cere lancea fratelui , deși lângă el nu se afla nimeni . Era o capcană . Atunci Ahile luă din nou lancea și îl nimeri pe Hector în gât . Ahile leagă trupul de car și pleaca

Cântul XXIII Ahile organizează concursuri cu premii din propria pradă de război în cinstea lui Patrocle .

Cântul XXIV ( ultimul cânt ) Trecuseră câteva zile de la moartea lui Hector , iar Priam se duce la cortul lui Ahile pentru a cere trupul fiului său . Ahile acceptă rugămintea . Timp de douăsprezece zile grecii n-au mai luptat pentru că troienii au adus onoruri viteazului lor luptător . Dupa cele douăsprezece zile Ulise pune la cale un șiretlic . Grecii se prefac că pleacă și lasă pe țărm un cal de lemn în care se află cei mai puternici luptători . Troienii crezând că e un dar de la zei îl aduc în cetate . Grecii au ieșit și au deschis porțile . Atunci ei au năvălit și au cucerit Troia , dar l-au pierdut pe marele Ahile .