II. Tigniada - Ion Budai-Deleanu [PDF]

Zitiervorschau

II. Tiganiada – Ion Budai-Deleanu 1. Introducere Ion Budai-Deleanu este un reprezentant de seama al scolii ardelene.El impartaseste preocuparile generatiei sale fiind un om invatat, cunoscator al mai multor limbi straine, cu preocupari legate de teologie, drept, literatura, filologie si istorie alaturi de Gheorghe Sincai, Petru Maior, Samuil Micu. Ion Budai-Deleanu este creatorul variantei Transilvanene al iluminismului romanesc.

2. Aparitie Prima varianta este scrisa in anul 1801, insa Ion Budai-Deleanu o cizeleaza, iar a doua varianta dateaza din anul 1812, din pacate opera lui Ion Budai-Deleanu este incapabila sa influenteza literatura romaneasca intrucat nu cunoaste lumina tiparului pana in anul 1925. La acea vreme poezia romaneasca atinsese deja culmi prin Mihai Eminescu si ceilalti poeti importanti. Prin urmare opera nu isi mai atinge scopul declarat de a forma un nou gust pentru literatura.

3. Surse de inspiratie Putem identifica in Tiganiada lui Budai-Deleanu influente multiple si apropieri cu opere culte sau folclorice. O sursa de inspiratie ar fi reprezentata de poemele eroicomice ale lui Tassoni printre care „Vadra rapita“. O alta sursa de inspiratie este reprezentata de opera lui Voltaire - „Fecioara din Orleans“, alte surse pot fi considerate cronicile romanesti, surse folclorice si istoriografice autentice precum si opera lui Casti „Animalele cuvantatoare“.

4. Iluminismul Iuminismul este un curent filozofic si religios aparut la sfarsitul sec. XVIII, inceputul sec. XIX in tarile Europei si Americii de Nord si de Sud reprezentand emanciparea culturala a noii clase burgheze in ascensiune. O trasatura a iluminismului este reprezentata de faptul ca omul descopera in interioritatea sa propriul infern si propriul paradis. O alta trasatura este reprezentata de increderea absoluta in puterea ratiunii de a explica lumea si a rezolva problemele sociale si politice. Iluminismul este un curent care condamna orice forma de autoritarism. In Tiganiada apar o serie de idei iluministe precum descrierea iadului (observam caracterul antifeudal si anticlerical), descrierea disputei din final legata de forma de guvernamant care sfarseste printr-o incaierare, fara a se ajunge la vreo concluzie.

5. Prologul Prologul ca si „Epistolia inchinata catre Mitru Perea“ care insotesc textul exprima o constiinta poetica evoluata care pune in discutie nu numai regulile de

lectura ale speciei cultivate ci natura insasi a poeziei. Prologul debuteaza cu un elogiu adus poeziei in calitatea ei de creatoare de mituri. Se avanseaza ideea reluata mai tarziu de Mihail Kogalniceanu in „Dacia Literara“ conform careia literatura romana nu a beneficiat de sansa de a fi cunoscuta astfel incat eroii nostrii sa devina universali.

6. Tema Tiganiada are drept tema generala nebunia universala vazuta ca o ratacire prin capcana labirintica a pasiunii necenzurata de ratiune.

7. Structura Epopeea este alcatuita din 12 canturi in care actiunea se desfasoara gradat.

8. Planuri ale actiunii Un prim plan al actiunii este reprezentat de dimensiunea eroica folosind ca surse de inspiratie cronicile romanesti, istoriografia bizantina epopeea infatiseaza luptele lui Vlad Tepes cu turcii. Un alt plan al actiunii este cel eroi-comic care ne infatiseaza drumul tiganilor si toate aventurile lor datorate dorintei de a ajunge la demnitate umana si o organizare stabila. Planul cavaleresc al actiunii are in centru pe eroul Argineanu, sursele folosite pentru intruchiparea sa ca personaj fiind folclorice.

9. Subiectul In Tiganiada apar elemente de modernitate precum „Prologul“, „Epistolia inchinatoare...“ si notele de subsol. Ion Budai-Deleanu foloseste un ton glumet afirmand motivul creatiei sale, acela de a izvodi o „jucareaua“ cu scopul de a forma UN NOU GUST PENTRU LITERATURA. Alegerea Tarii Romanesti ca loc al desfasurarii actiunii si domnia lui Vlad Tepes ca timp al acesteia nu este deloc intamplatoare. Domnitorul a reprezentat un model in istoria romanilor care este pus in opozitie cu tiganii. Subiectul incepe cu alegerea tiganilor spre a fi folositi drept iscoade in caz de razboi, Vlad avand speranta ca se poate bizui pe ei. Tepes ii elibereaza din sclavie si le stabileste tabara la Spatesti, intre Inimoasa si Barbatesti. Situatia creata este comica mai ales atunci cand Vlad Tepes trece in revista tabara tiganilor cu cetele compuse din ciurari, lingurari, argintari, zlatari, conduse fiecare de cate un voievod. Marsul spre tabara este intrerupt de discutii legate de aprovizionare si de eventualele primejdii. Satana o fura pe Romica, logodnica lui Parpangel. Scopul este tocmai acela de a abate armata lui Tepes din drumul ei spre campul de lupta. Satana o duce pe Romica la Curtea Nalucita din codrul din Cetatea Neagra bantuita de vantoase. Luand-o pe

urmele ei Parpangel ajunge la palatul vrajit unde capata de mancare si de baut, o copila cu fata acoperita este chiar Romica, insa ea dispare imediat ce isi inlatura valul. Florescul povesteste legendele lui Vlad cu turcii in vreme ce Parpangel o cauta pe Romica pe care nu o gaseste si, suparat se culca pentru ca dimineata sa se trezeasca, spre surpriza lui, alaturi de ea, intervine insa Sfantul Spiridon Ocrotitorul Fecioarelor care preface curtea intr-o balta plina de broaste iar romica se face din nou nevazuta. Obseram in text o incurziune a categoriei estetice a fantasticului. La modul general fantasticul presupune o ezitare a cititorului intre o solutie rationala si una irationala. In textul nostru apar sfintii, dar si Satana existand un plan al actiunii in care acestia se afla in conflict, astfel sfintii sunt de partea lui Vlad Tepes sustinand lupta acestuia pentru libertate, iar Satana de partea turcilor incercand sa impiedice actiunile romanilor, dar si ale tiganilor. In continuarea firului actiunii Parpangel se intalneste cu voinicul Argineanul intr-un loc simbolic unde se intalnesc doua izvoare, unul care da putere si altul care moleseste. Argineanu band din cel de-al doilea isi leapada armura, iar Parpangel prinzand putere ia armura voinicului, uita de Romica si porneste la lupta impotriva turcilor. Spre nenorocul lui, rupand o ramura vede picurand sange, aude glasul Romicai, isi aduce aminte de ea si intra in furiile lui Orlando, are tendinta de a-si taia gatul cu sabia, insa mama lui, Brandusa, il facuse invincibil precum Thetis pe Ahile. Neputandusi lua viata Parpangel rataceste fara tel. Vlad Tepes dorind a-i incerca pe tigani ii deghizeaza pe ostasii sai in turci si se preface a-i ataca pe tigani, acestia din urma implorand mila pentru a se salva. Cand intr-adevar apar turcii tiganii se lupta vitejeste fara sa stie ca il ajutau pe Vlad Tepes. Parpangel, nimerind si el pe campul de lupta baga spaima-n turci, intamplarea face ca el cade de pe cal si isi rupe oasele, iar cea care il salveaza este Brandusa, care vine intr-o cotiga trasa de doi balauri si ridicandu-l il duca in tabara unde il asteapta Romica. In Iad Satana pune la cale infrangerea crestinilor Epopeea se sfarseste cu discutiile dintre tigani, legate de forma de guvernamant pe care ar trebui sa o adopte, insa in haosul creat nu reusesc sa ajunga la nicio concluzie. Personajul Romandor este cel care lanseaa speranta intr-un viitor luminos in libertate.

10. Concluzii Ion Budai-Deleanu a creeat o scriere de factura iluminista intr-un limbaj arhaic in care discursul comic este imbinat cu cel eroic in incercarea de a realiza o opera originala.