35 2 47KB
DISCIPLINA CONTENCIOS ADMINISTRATIV GRILE 1. În baza disp. art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiţie, următoarele categorii de acte: a) actele ce privesc raporturile dintre Parlament şi Preşedintele României; b) actele de comandament cu caracter militar; c) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control parlamentar 2. Actele administrative jurisdicţionale, cu excepţia celor din domeniul contravenţiilor: a)pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ- jurisdicţionale; b)nu pot fi atacate cu recurs; c)pot fi suspendate de instanţa de contencios administrativ. 3. În Spania, Elveţia, Belgia, acţiunile în contencios administrativ se rezolvă de către: a)Curtea de Casaţie; b)instanţele judecătoreşti obişnuite; c)tribunalele administrative. 4. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios administrativ: a)poate să anuleze actul administrativ; b)poate să modifice actul administrativ; c)poate proceda la repararea daunelor. 5. În Franţa, soluţionarea litigiilor pe baza regimului juridic administrativ în legătură cu actele administrative, este de competenţa: a)tribunalelor administrative; b)Curţii de Casaţie; c)Curţii Supreme de Justiţie. 6. Persoane vătămate în drepturile lor pot fi şi: a)societăţile comerciale cu capital privat sau mixt; b) regiile autonome; c) instituţiile publice sau organizaţii fără personalitate juridică. 7. Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe ale Guvernului poate introduce acţiune: a)la instanţa de contencios administrativ; b)la Curtea Constituţională; c)la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 8. Competenţa teritorială a instanţelor care soluţionează acţiunile în contencios administrativ aparţine: a)instanţei în circumscripţia căreia domiciliază reclamantul; b)instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul; c)instanţei în circumscripţia căreia produce efecte actul administrativ.
1
9. Prin aceeaşi acţiune, reclamantul poate să ceară: a)atât anularea actului cât şi repararea pagubei; b)doar anularea actului; c)doar repararea pagubei. 10. Recurentul va putea solicita preşedintelui instanţei competente: a)să soluţioneze recursul; b)să stabilească termenul de judecată a recursului; c)să stabilească termenul de judecată a recursului după primirea dosarului. 11. Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, se soluţionează de către: a)tribunalele administrativ-fiscale; b)judecătorii; c)Curţi de Apel. 12. Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu recurs: a)în termen de 5 zile de la comunicare; b)în termen de 15 zile de la pronunţare; c)în termen de 5 zile de la pronunţare. 13. Dacă obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, instanţa poate: a)impune uneia dintre părţi îndeplinirea unei anumite obligaţii; b)suplini consimţământul unei părţi, când interesul public o cere; c)obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale. 14. Actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentă: a)în termen de 15 zile de la comunicare; b)în termen de 30 de zile de la comunicare; c)în termen de 20 zile de la comunicare. 15. În România, soluţionarea litigiilor de contencios administrativ este dată în competenţa: a)Secţiilor de contencios administrativ ale unor instanţe; b)tribunalelor administrative; c)curţilor de apel. 16. Introducerea acţiunii în contencios administrativ: a)suspendă executarea actului administrativ contestat; b)anulează actul administrativ contestat; c)nu suspendă executarea actului administrativ contestat; 17. Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată: a)prin acţiunea în care se solicită anularea actului administrativ; b) printr-o altă acţiune; c)prin acţiunea în care se solicită repararea pagubei.
2
18. Actul administrativ poate face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ dacă: a)vătămă drepturi recunoscute de lege în favoarea funcţionarilor publici; b)vătămă drepturi recunoscute de lege în favoarea autorităţilor publice; c)vătămă drepturi recunoscute de lege în favoarea persoanelor juridice. 19. Actul administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004: a)un act unilateral cu caracter individual sau normativ; b)emis sau adoptat de o autoritate publică în vederea organizării legii ori a executării în concret a acesteia; c)care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. 20. Judecarea acţiunii în contencios administrativ se face: a)de urgenţă; b)în şedinţă publică; c)de către doi judecători. 21. Materia contenciosului administrativ este reglementată prin: a)lege fundamentală; b)lege ordinară; c)lege organică; 22. Instanţa de contencios administrativ verifică: a)legalitatea actelor administrative; b)oportunitatea actelor administrative; c)oportunitatea şi legalitatea actelor administrative; 23. Încălcarea normelor de competenţă în emiterea actelor administrative poate conduce la constatarea: a)nulităţii absolute a actului administrativ; b)nulităţii relative; c)nulităţii absolute şi relative a actului administrativ. 24. Potrivit art. 18 alin.2 din Legea nr. 554/2004 instanţa este competentă să se pronunţe: a)asupra legalităţii actelor administrative; b)asupra legalităţii operaţiunilor administrative; c)asupra oportunităţii operaţiunilor administrative. 25. Constatarea ilegalităţii actelor administrative normative sau individuale supuse judecăţii echivalează cu: a)anularea lor; b)inexistenţa lor; c)suspendarea lor. 26. În conformitate cu dispoziţiile art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 în cazul admiterii cererii, instanţa va hotărî: a)asupra daunelor materiale; b)asupra daunelor materiale şi morale; c)asupra daunelor morale.
3
27. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ va produce efecte juridice faţă de: a)părţile în litigiu; b)orice persoană fizică sau juridică; c)funcţionarul public vinovat. 28. Hotărârile instanţelor de contencios administrativ pot fi atacate cu recurs în termen de: a)15 de zile de la comunicare; b)15 zile de la pronunţare ori de la comunicare c)20 de zile de la comunicare. 29. Hotărârea instanţei privind soluţionarea excepţiei de ilegalitate: a)este opozabilă tuturor persoanelor fizice sau juridice; b)este opozabilă numai părţilor în cauză; c)este opozabilă numai pârâtului. 30. Poate face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ: a)un fapt material; b)un act administrativ individual; c)o operaţiune administrativă.
DISCIPLINA CONTENCIOS ADMINISTRATIV INTREBARI 1. Ce înţelegeţi prin procedură prealabilă în sensul disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004? Procedura prealabila consta in faptul ca inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ,orice persoara care se considera vatamata intr-un drept al sau,sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral,trebuie sa solicite autoritatilor publice in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului,revocarea in tot sau in parte a acestuia. De asemenea,plangerea se poate adresa si organului ierarhic superior,daca acesta exista . 2. Enumeraţi etapele procedurii contenciosului administrativ. Instanta contenciosului administrative cuprinde doar procedura care se desfasoara in fata instantei judecatoresti competente. Ea nu cuprinde procedura de emitere a actului administrativ si procedura plangerii prealabile. In literatura de specialitate s-a apreciat ca institutia contenciosului administrativ cuprinde atat procedura desfasurata in fata instantelor judecatoresti,cat si procedura plangerii prealabile,deoarece aceasta din urma constituie o conditie de admisibilitate a actiunii formulate.
4
3. Enumeraţi condiţiile acţiunii în contencios administrativ. a) conditia vatamarii dreptului sau a interesului legitim sa fie urmarea unui act administrativ tipic sau asimilat; b) conditia vatamarii unui drept recunoscut de lege sau unui interes legitim in favoarea reclamantului; c) actul atacat trebuie sa emane de la o autoritate publica; d) conditia efectuarii procedurii administrative prealabile; e) actiunea in contencios administrativ sa fie introdusa in termenul prevazut de lege. 4. Precizaţi care este competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ. Potrivit legii,litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene,precum si cele care privesc taxe si impozite,contributii,datorii vamale,precum si accesorii ale acestora de pana la 500.000 lei se solutioneaza in fond de catre tribunalele administrativ-fiscale,iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale,precum si cele care privesc taxe si impozite,contributii,datorii vamale,precum si accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ-fiscale ale curtilor de apel,daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel. Din aceste enunturi,rezulta competenta materiala a instantelor de contencios administrativ. 5. Mentionati care sunt cele două accepţiuni ale notiunii de contencios administrativ. Prima acceptiune,conform legii 554/2004 a contenciosului administrativ,reprezinta activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice,z litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea dupa caz a unui act administrativ in sensul acestei legi,fie din nesolutionarea in termenul legal,ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Conform celei de-a doua acceptiuni, a numelui de autoritate competenta sa solutioneze conflicte administrative se au in vedere instantele de contencios administrativ,care sunt: -Inalta Curte de Casatie si Justitie – sectia contencios administrativ si fiscal; -Curtea de Apel; -Tribunalele – sectiile de contencios administrativ si fiscal sau pri competentele specializate in contencios administrativ si fiscal.
6. Ce înţelegeţi prin expresia „condiţii de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ”? Prin “ conditii de admisibilitate a actiunii in contencios administrativ “ inteleg acele cerinte pe care actiunile intentate trebuie sa le indeplineasca,in prealabil,pentru ca instanta sesizata sa poata proceda la judecarea fondului litigiului.Asadar,verificarea indeplinirii conditiilor trebuie sa preceada judecata fondului,iar cand una sau mai multe conditii cerute de lege nu sunt indeplinite,actiunea urmeaza a fi respinsa. 7. Enumeraţi actele administrative care nu pot fi atacate în contenciosul administrativ potrivit dispozitiilor Legii nr. 554/2004. Actele administrative care nu pot fi atacate in contencios administrativ sunt: -actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul; -actele de comandament cu caracter militar;
5
-actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin lege organica o alta procedura judiciara 8. În ce condiţii acţiunea în contencios administrativ poate fi formulata şi personal împotriva persoanei fizice care a contribuit la elaborarea, emiterea sau incheierea actului administrativ? Cererile de chemare in judecata pentru pot fi formulate si personal impotriva persoanei fizice care a elaborat,a emis sau a incheiat actul ori,dupa caz,care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererile referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim,daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat. 9. Cine poate fi reclamant într-o acţiune în contencios administrativ? Reclamant intr-o actiune in contenciosul administrativ poate fi orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau,ori intr-un interes legitim de catre o autoritate publica,printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri. 10. Definiţi contenciosul administrativ. Contenciosul administrativ potrivit Legii 554/2004 consta in activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii,a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica,iar conflictul s-a ivit fie din emiterea sau incheierea dupa caz a unui act administrativ in sensul legii contenciosului administrativ,fie prin nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes public.
6