Ghid Istanbul [PDF]

Zitiervorschau

SOFIA Hagia Sofia este deschisa de marti pana duminica intre orele 9:30 si 16:30. Taxa de intrare la Hagia Sofia este de 20 YTL aproximativ 10 € Adresa: piata Sultanahmet (langa Hipodrom, Moscheea Albastra si langa Palatul Topkapi) Tramvai (statia Sultanahmet) Autobuz T4 (statia Sultanahmet). ! Inchis LUNI. Haine corespunzatoare. Până în momentul căderii Bizanţului, Hagia Sofia (Templul înţelepciunii divine) a fost cea mai importantă catedrală creştină a Constantinopolului. Faimoasă îndeosebi pentru cupola sa masivă, basilica este considerată capodopera arhitecturii bizantine şi se spune că „a schimbat istoria arhitecturii”. A fost cea mai mare catedrală din lume timp de un mileniu, până când a fost finalizată Catedrala din Sevilla, în 1520. Clădirea a fost construită între anii 532-537 la ordinul împăratului Justinian I, fiind a treia construită pe acelaşi loc, cele precedente fiind distruse în timpul unor revolte. Proiectul a fost realizat de fizicianul Isidor din Milet şi de matematicianul Anthemius din Tralles. Edificiul este întrecut ca mărime doar de Catedrala Sf. Paul din Londra şi Basilica San Pietro din Roma, precum şi de Catedrala Fecioarei Maria din Milano. Cupola sa gigantică are un diametru de 31 m, iar cel mai înalt punct al său se înalţă până la 55,6 m. Rândurile de ferestre care aduc lumina în incintă, combinate cu înălţimea impresionantă şi fondul întunecat al zidurilor, dau o aură de mister interiorului. Nu este totuşi doar meritul luminii, ci şi al soluţiilor arhitectonice măiestre: arcade etajate, nişe, balustrade. Pentru decorare s-au folosit multe elemente arhitecturale din templul zeiţei Artemis din Efes şi templul lui Zeus din Baalbek (anticul Heliopolis). Hagia Sofia a îndeplinit funcţia de biserică timp de aproape o mie de ani. Prin Porţile Regale avea dreptul să intre doar procesiunea imperială. * În anul 1453, pe aici a trecut sultanul Mehmed al II-lea, iar pentru următoarele cinci secole basilica a fost transformată în Moscheea Aya Sofia, cunoscută ca Hagia Sofia. Izvoarele istorice consemnează că sultanul, înainte să treacă pragul bisericii, şi-a presărat pământ pe cap în semn de smerenie. În cele din urmă, în anul 1924, pentru a curma conflictul perpetuu dintre creştini şi musulmani referitor la dreptul asupra lăcaşului de cult, guvernul turc l-a transformat în muzeu

MOSCHEEA ALBASTRA Dorindu-se sa fie o moschee rivala cu Ayasofya, sultanul Ahmet I a construit Moscheea Albastra intre anii 1609 si 1616 fiind cea mai mare moschee din Istambul. Moscheea Albastra este una din cele mai faimoase atractii din Istanbul, fiind singura moschee din Turcia cu sase minarete (turnulete), cele mai multe moschei avand doar cate patru, doua sau chiar un minaret. S-a dus vestea ca sultanul i-a comandat arhitectului sau, Mehmet Aga, sa faca o moschee cu minarete din aur (altin) dar arhitectul a inteles ca trebuie sa faca sase (alti) minarete. Oricare ar fi fost adevaratul motiv al construirii celor sase minarete, Moscheea Albastra a determinat un scandal imens deoarece Moscheea Haram din Mecca (cea mai sfanta din lume) avea tot sase minarete. In timp, scandalul s-a rezolvat adaugand inca un minaret moscheei din Mecca. Moscheea Albastra a fost construita in stilul otoman clasic dimensiunile moscheei fiind de 64 x 72 metri, fiind cel mai bine apreciata de la distanta. Langa moschee se mai afla cateva cladiri ce reprezinta o scoala teologica, o baie turceasca, o bucatarie unde se obisnuia sa se serveasca supa saracilor si cateva magazine, venitul moscheei venind din vanzarea produselor din aceste magazine. Interiorul consta in spatiu liber si coloane foarte impresionante, tavanul domului fiind pictat cu motive arabesti. In interior nu se afla nici un fel de statuie sau picturi, religia islamica interzicand inchinarea la imagini de orice fel. Se numeste „Moscheea Albastra” datorita celor 20.000 de placi de faianta albastra „Iznik” din interior care au fost folosite la construirea sa, la exterior nefiind nimic albastru. Placile de faianta „Iznik” din sec al XVI-lea contin flori, copaci si motive abstracte. Exteriorul cuprinde 260 de ferestre colorate (vitralii) si o cascada de domuri foarte inalte(cel mai inalt avand 43 de metri inaltime si 33.4 metri ca diametru) , sustinute pe patru stalpi circulari enormi. Arcadele fiecarui dom par ca sustin si ele acelasi ritm vizual. Principala intrare din partea de vest este foarte frumos decorata dar, deoarece se vrea sa se pastreze spiritul sau sacru, vizitatorii sunt rugati sa foloseasca intrarea din nord, dinspre Hipodrom. In timpul verii, in fiecare seara de la ora 21:00 se organizeaza spectacole de lumini superbe. Daca vreti sa mergeti sa vizitati Moscheea Albastra trebuie sa stiti ca: intrarea vizitatorilor se face pe poarta de nord, pentru a intra in interior trebuie sa va descaltati (sunt distribuite pungi de plastic pentru incaltari), femeile trebuie sa poarte rochii decente si de asemenea trebuie sa isi acopere capul (sunt distribuite voaluri atunci cand oficialii moscheei considera ca este necesar). Moscheea Albastra este deschisa intre ora 9:00 si ora 16:00 (exceptand momentele cand sunt rugaciunile: cate jumatate de ora de cinci ori pe zi, in fiecare zi si in dupa-amiaza zilelor de vineri). Intrarea in Moscheea Albastra este gratuita. Adresa: Sultanahmet, Istanbul, Turcia Este situata langa Ayasofya.

PALATUL TOPKAPI Palatul Topkapi a gazduit toti sultanii otomani pana la regatul lui Abdulmecid I (1839-1860), insumand aproape patru secole. Mahomed al II-lea a ordonat construirea palatului, imediat dupa cucerirea Constantinopolului in anul 1453. Formei finale a palatului ce acoperea o suprafata de 700.000 de metri patrati, i-a fost adaugat zidul de 1.400 de metri lungime. De-a lungul zidului exista trei porti principale: poarta Otluk, poarta Demir si poarta Imperiala (Bab-i Humayun), si cateva porti mai mici. Dupa regatul lui Mahomed al II-lea Cuceritorul, palatul s-a dezvoltat constant formand un complex de cladiri si anexe. Poarta principala, Bab-i Humayun, este situata langa Ayasofya, ea conducand vizitatorii spre cele patru curti inconjurate de diferite structuri. In interior puteti vizita: 1. Cele patru curti 2. Poarta din mijloc (poarta salutului) 3. Bucatariile (Portelan chinezesc si japonez Argintarii) 4. Sala Divan 5. Turnul de justitie 6. Sala armurii 7. Poarta fericirii 8. Camera tronului 9. Costume 10. Comoara castelului 11. Colectia de picturi in miniatura 12. Ceasurile 13. Pavilionul mantalei binecuvantate 14. Pavilionul Mecidiye 15. Camera unde se servea micul dejun si pavilionul Bagdad 16. Haremul Cuvantul „harem” insemnand „tabu” sau „interzis” a fost folosit in conceputul de familie in societatea islamica. Haremul este un loc privat si interzis unde dinastia locuia in palatul otoman. Haremul din Palatul Topkapi are aproximativ 300 de camere, 9 bai turcesti (hamams), 2 moschei, un spital si o spalatorie. Muzeul palatului Topkapi este deschis in fiecare zi intre 9.00 si 17.00 (exceptand zilele de marti cand este inchis toata ziua). Taxa de intrare in muzeul palatului Topkapi este de 20 YTL iar taxa pentru Harlem (cartierul femeilor) este de 15 YTL. Ghiduri audio pot fi inchiriate pentru pretul de 10 YTL. Adresa: piata Sultanahmet Intrarea in palat se face pe strada Bâbı Hümâyun Tramvai (statia Sultanahmet) Autobuz T4 (statia Sultanahmet).

Biserica Cisterna (Palatul Scufundat). Aceasta imensa cisterna, fondata de Imparatul Iustinian I, este numita de oameni „Palatul care se scufunda”.Pe locul cisternelor a fost gasita o biserica imensa care este posibil sa fi fost construita in sec al III-lea sau al IV-lea al Epocii Romane si servea ca loc de desfasurare a activitatilor artistice si stiintifice dar si a afacerilor comerciale. Se zvoneste ca pe acest loc se aflau niste gradini care inconjurau coloanele de marmura iar in gradina se afla statuia de bronz a profetului Solomon infatisat cu mana pe barbie uitandu-se amuzat spre Ayasofya. Aceasta statuie a fost luata de aici de Imparatul Basilius I (867-886). De asemenea se mai zvoneste ca 7.000 de sclavi au lucrat la construirea cisternei. La intrarea in cisterna se afla 52 de trepte de piatra ce trebuiesc coborate pentru a putea vedea minunatele coloane de 9 metri inaltime asezate pe 12 randuri cu cate 28 de coloane fiecare. Atat caramizile din zidul cisternei groase de 4,80 metri cat si caramizile din podea au fost tencuite cu un strat foarte gros de mortar Horasan facandu-le astfel, rezistente la apa. Cisterna are o suprafata de 9.800 metri patrati si o capacitate de 100.000 de tone de apa si peste 336 de coloane din marmura. Partea care trece prin mijlocul colanelor este de fapt locul unde, in timpul restaurarilor, au fost construite ziduri de 40 de metri lungime si 30 de metri latime pentru a putea fi sustinuta greutatea. Capetele meduzelor folosite ca piedestaluri sunt asezate la baza a doua coloane in partea de nord-vest a cisternei ele fiind considerate opere de arta romane. Cisterna, care acoperea o mare parte in timpul Imperiului Bizantin si a asigurat apa pentru Marele Palat unde au locuit Imparatii, a fost folosita si dupa cucerirea Istanbulului de Otomani in 1453, gradinile Palatului Topkapi fiind irigate cu apa din cisterna. Stiindu-se ca otomanii preferau apa minerala in detrimentul apei plate, nu au mai folosit cisterna dupa ce si-au aranjat propriile facilitati de asigurare a apei. Cisterna a ramas necunoascuta pentru cei din vest pana in sec al XVI-lea cand a fost descoperita de germanul Gyllius, care a vizitat Istanbulul intre anii 1544 – 1550 pentru a studia ramasitele Erei Bizantine. Scena din James Bond „Din Rusia, cu dragoste” unde actorul principal merge cu barca printr-o padure de coloane de marmura este filmata in acest loc. Dupa 1990, dupa ce au fost scoase 50.000 de tone de namol, au fost construite alei si au fost luminate interioarele fiind improvizata chiar si o cafenea unde se poate asculta muzica clasica. Biserica Cisterna este deschisa in fiecare zi intre 09.00 si 17.30 (mai putin Martea cand este inchis) Biserica Cisterna costa 10 YTL/7 EUR. Adresa: Piata Sultanahmet, Yerebatan Caddesi 7, Istanbul, Turcia Biserica Cisterna se afla in partea de nord-est a Hipodromului, coltul opus de Ayasofya si langa Divan Yolu. Intrarea se face pe Yerebatan Caddesi iar iesirea pe Alemdar Caddesi. Urmati semnul de YEREBATAN SARNICI. Marele Bazar. Marele Bazar din Istanbul este una din cele mai mari piete acoperite din lume avand 60 de strazi si 5.000 de magazine, atragand zilnic intre 250.000 si 400.000 de vizitatori. Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictata manual, covoare, broderii si magazinele de vechituri. Marea majoritate a standurilor sunt grupate dupa tipul de marfa pe care o au expusa, avand o zona pentru produse din piele si bijuterii din aur. Marele Bazar este un important centru comercial inca din anul 1461 el fiind extins in sec XVI-lea in timpul domniei Sultanului Suleyman Magnificul iar in anul 1894 a fost restaurat in urma cutremurului care a avut loc in acelasi an. Marele Bazar are patru porti principale localizate la capetele a doua strazi principale. Marele Bazar este deschis de luni pana sambata intre 9:00 si 19:00 (inchis duminica si in zilele de sarbatoare nationala) Adresa: Marele Bazar este la doar 15 minute de mers de la Ayasofya

HIPODROMUL, AT MEYDANI4 Primul Hipodrom a fost construit pe când Constantinopolul era un oraş provincial de importanţă medie şi se numea Byzantium. În anul 203 d.H., împăratul Septimius Severus l-a reconstruit şi i-a extins zidurile, intenţia sa fiind aceea de a construi un Colosseum impresionant în centrul oraşului. Scopul său nu a fost atins, în schimb a început construcţia Hipodromului. În secolul al IV-lea, împăratul Constantin a reconstruit practic din temelii oraşul, intenţionând să mute sediul guvernării romane de la Roma la Byzantium, pe care l-a denumit de altfel Nova Roma. Constantin a reconstruit practic oraşul din temelii şi l-a extins cu fortificaţii solide. Unul dintre principalele sale obiective a fost renovarea Hipodromului. Se estimează că Hipodromul lui Constantin avea circa 450 m lungime şi 130 m lăţime, cu o capacitate de 100 000 spectatori. În perioada bizantină, Hipodromul a fost centrul vieţii sociale urbane. Sume uriaşe erau pariate pe cursele de care trase de cai, iar la început participau doar patru echipe, fiecare fiind susţinută financiar şi moral de câte un partid politic (Deme) din cadrul Senatului Roman/Bizantin: Albaştrii (Venetoi), Verzii (Prasinoi), Roşii (Rousioi) şi Albii (Leukoi). Roşii şi Albii au pierdut treptat puterea şi au fost asimilaţi de celelalte două facţiuni majore (Albaştrii şi Verzii). Aceste curse nu erau doar simple evenimente sportive, dar şi unele din rarele ocazii în care împăratul şi supuşii săi se reuneau. La Hipodrom aveau loc discuţii despre politică, la care împăratul putea participa direct, trecând printr-un pasaj care făcea legătura dintre Kathisma (loja imperială din tribuna estică) şi Marele Palat din Constantinopol. Rivalitatea dintre Albaştri şi Verzi se materializa deseori în conflicte politice sau religioase deschise, uneori izbucnind revolte care deveneau adevărate războaie civile. Cea mai distrugătoare a fost revolta Nika din anul 532, în care 30 000 de oameni au pierit şi multe construcţii importante au fost distruse (A Doua Bazilică Sf. Sofia). Bazilica actuală (a treia) a fost construită de împăratul Iustinian după această revoltă.

Palatul Dolmabahçe Situat pe malul Bosforului, în partea europeană a oraşului Istanbul, acest palat din secolul al XIX-lea a fost construit de sultanul Abdül Medjid pentru a face faţă prin grandoare şi opulenţă rivalilor săi europeni. Construcţia reprezintă tot ceea ce este distonant în estetica Istanbulului, cu tone de aur risipite pe decoraţiuni elaborate. Arhitecţi armeni au proiectat şi realizat acest edificiu în anul 1856, într-o combinaţie de stiluri (baroc şi renascentist turcesc). Sultanul a finanţat construcţia cu împrumuturi uriaşe de la bănci străine. Poarta imperială era folosită doar de sultan şi de miniştrii săi, acum fiind principala poartă de acces în palat. Fântâna Lebedei se află în grădina imperială. Grădina iniţială, din secolul al XVI-lea, a fost amenajată pe un teren acoperit de ape6. Vizitarea palatului se poate face în cadrul unui tur cu ghid şi include Selamlik, în care se află încăperile oficiale şi enorma sală de ceremonii. Scara de cristal din holul principal este unică, lucrată în cristal de Baccarat şi alamă, are formă de potcoavă doblă, iar bara este din mahon lustruit. Salonul Süfera, unde aşteptau ambasadorii să fie primiţi de sultan, este una dintre cele mai luxoase încăperi din palat. Sala de ceremonii, cu o capacitate de 2500 persoane, are o cupolă splendid decorată. Candelabrul de cristal, cel mai masiv din lume, a fost cumpărat din Anglia. Marmură, alabastru, bronz, argint, alamă, aur, cristaluri de Boemia şi de Baccarat, mătăsuri şi porţelanuri încarcă abundant încăperile. În dormitorul lui Atatürk ceasul arată ora 9:05, oră la care s-a stins marele om de stat, în ziua de 10 noiembrie 1938. Toate ceasurile din palat, inclusiv cel aşezat lângă scara de cristal, sunt oprite la această oră. În baia sultanului, pereţii sunt îmbrăcaţi în alabastru, iar robinetele sunt din argint. Pe ferestrele cu rame din alamă se vede priveliştea Bosforului. Inchis luni si joi?. Turnul Galata. Turnul Galata (Galata Kulesi) a dominat Beyoglu (cartier) inca din 1348 el fiind construit de o colonie genoveza ca parte din fortificatie si servea ca turn de observatie. Dupa ce otomanii au cucerit Istanbulul in anul 1453, turnul a devenit inchisoare si hambar naval. In timpul sec al XIX-lea a servit ca punct de observatie pentru desele incendii ce aveau loc in oras deoarece erau multe case din lemn. Din turn se poate vedea o priveliste panoramica minunatata a orasului. Pentru a urca in turn puteti folosi unul din cele doua lifturi care va vor duce pana la etajul 7 al turnului. De acolo mai trebuie sa urcati inca cateva trepte pentru a ajunge pe balconul turnului. In momentul in care coborati din lift, puteti citi o legenda conform careia un aviator, Hezarfen Ahmet Çelebi, in anul 1348, a zburat cu aripi artificiale facute de el, din turnul Galata deasupra Bosforului pana la Üsküdar (in partea asiatica) in total fiind un zbor de 3,3 km. Desi descoperirile stiintifice curente ne dovedesc ca acest fapt a fost (si inca este) imposibil, Sultanul Murad al IV-lea a fost atat de impresionat, dar si speriat in acelasi timp de capacitatile aviatorului incat l-a trimis pe acesta in exil in Algeria. Etajele superioare ale turnului sunt utilizate de un restaurant si o cafenea, tot acolo seara se organizeaza spectacole cu specific turcesc. Turnul Galata este deschis in fiecare zi intre 9:00 si 20:00 Taxa de intrare in turn este de 10 YTL. Adresa: Piata Galata (Galata Meydanı), Şişhane. Puteti ajunge urcand dealul de la Podul Galata sau puteti cobori dealul din Istiklal Caddesi Parcul Miniaturk. Constructia parcului a inceput la 30 iunie 2001 si a durat 2 ani. Miniaturk acopera o suprafata de 60.000 de metri patrati fiind cel mai mare parc de miniaturi din lume. Parcul include 40.000 de metri patrati liberi, 3.500 de metri patrati acoperiti cu diferite constructii, 2.000 de metri patrati cu piscine si canale si o parcare imensa cu o capacitate de 500 de vehicule. Parcul Miniaturk detine in prezent 105 cladiri construite la o scala de 1/25, 45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din Anatolia si 15 sunt teritorii otomane din afara Turciei. Constructiile sunt realizate dintr-un material plastic rezistent la orice tip de vreme, inainte de a fi expuse fiecare constructie fiind nevoita sa treaca mai intai prin spatiul de teste al parcului. De asemenea in Miniaturk mai puteti gasi un amfiteatru, un magazin de suveniruri, un spatiu de joaca pentru copii, o tabla de sah si un labirint. Parcul Miniaturk este deschis in fiecare zi de la 9:00 la 18:00. Taxa de intrare in Miniaturk este de 10 YTL/ 6 EUR / 9 USD Adresa: İmrahor Caddesi Borsa Durağı Mevkii Sütlüce 34445 Autobuz: Din piata Taksim; 54 HT ( Hasköy / Taksim ) Din Mecidiyeköy and Şişli ; 54 HŞ ( Hasköy / Şişli ) Din Eminönü ; 47, 47 Ç, 47 E Din Topkapı ; 41 ST ( Seyrantepe / Topkapı )

O vizita in Istanbul nu este completa pana nu faceti o baie turceasca in hamam. Complexul Cemberlitas, construit in 1584, aramas cea mai frumoasa cladire unde turistii pot face o adevarata baie turceasa. Intrarea costa 21 dolari, iar daca vreti ca dupaimbaiere sa fiti masat cu ulei veti scoate din buzunar inca 21 dolari. Vezirhan cad 8, cemberlitas.

Transport intern Turistii romani trebuie sa prezinte, la intrarea in Turcia pasaportul, obligatoriu valabil cel putin trei luni dupa data plecarii din Turcia. Persoanele care calatoresc in interes turistic vor primi viza de intrare, valabila 30 de zile, in punctele de trecere a frontierei deschise traficului international, achitand 10 dolari. Taxiurile autorizate se numesc taksi si au un semnal luminos care arata daca masina este libera sau nu. Verificati daca aparatul de taxat a fost pornit si daca este setat pe tariful corect: pentru cursele efecutate pe timpul zilei, trebuie sa se aprinda un beculet, iar pentru cele de noapte, doua beculete. In zonele cu multi turisti si in centrul orasului, exista foarte multi soferi care suprataxeaza calatoriile. Daca nu vreti sa mergeti cu taxiul, va puteti deplasa cu metroul sau cu tramvaiele. In ceea ce priveste metroul, in oras exista doua magistrale: una circula din Levent spre Taksim, iar cea de-a doua uneste Aksaray de aeroport prin Kocatepe. Metroul vechi leaga Beyoglu de Galata si este unul dintre cele mai vechi pasaje subterane. In Instanbul tramvaiele sunt mici si circula de la aeroport prin orasul vechi, traverseaza podul Galata si merg de-a lungul Bosforului. Un alt mijloc de transport frecvent utilizat de turisti este feribotul. Puncte de imbarcare sunt in Eminonu, Karakoy si Kabatas. Un traseu pitoresc este cel de-a lungul coastei Marmara, spre Bakirkoy. De aici, puteti lua autobuzul spre aeroport. Daca stati mai multe zile in oras, cumparati o cartela Akbil, valabila pentru metrou, tramvaie, feribot si autobuze (mai putin pentru cele cu doua nivele).

Sfaturi utile Inainte sa va cazati la hotel, solicitati, daca este posibil, calcularea tarifului in lire turcesti si nu in dolari, pentru ca pretul platit va fi mai mic decat daca ati achita cu dolari. Cursul valutar pentru 1 lira turceasca este de 1.87 ron. (cursul este valabil in luna aprilie 2011). De asemenea, incercati sa aveti la dumneavoastra cateva lire turcesti ca sa puteti plati taxiurile sau sa cumparati diverse suveniruri produse de artizanii locali. In Istanbul exista si magazine care comercializeaza suveniruri si accepta plata in euro sau dolari, dar platesc restul in lire. Cand mergeti la cumparaturi, nu uitati ca vanzatorii turci adora sa se tocmeasca si incepeti negocierea de la jumatatea pretului cerut. Nu platiti cat solicita prima data comerciantii, pentru ca acestia se vor simti jigniti daca

nu respectati traditia locala si nu negociati cu ei. Un alt obicei local este introducerea in nota de plata de la restaurant a unei taxe pentru servicii, adica bacsisul. In caz contrar, daca pe bon nu este specificat aceasta taxa, lasati 10% din suma inscrisa. La hotel, de obicei turistii lasa una sau doua lire turcesti pentru portari si maxim cinci lire/zi pentru persoanalul de serviciu. Orasul Istanbul promite o experienta desprinsa din povestile celor 1001 de nopti, purtandu-i pe turisti pe urmele sultanilor, in marile palate locuite de acestia si in lacasele de rugaciune, unde se inchinau zilnic. Localurile turcesti ii ademenesc pe straini cu delicioasele feluri de mancare stimulandu-le apetitul, in timp ce negocierea obligatorie din bazar le trezeste spiritul de comerciant. Scurtă cronologie Secolul VII î.H. (667 î.H.) – Grecul Byzas întemeiază colonia Byzantion într-un loc ferit, pe malurile Bosforului şi ale portului natural cunoscut mai târziu drept Cornul de Aur. 64 î.H. – Oraşul (fostul polis grecesc) a fost inclus în Imperiul Roman sub numele de Byzantium. 324 – 337 d.H. • Domnia lui Constantin cel Mare, care a mutat capitala Imperiului Roman de la Roma la Byzantium, pe care l-a numit mai întâi Nova Roma (Noua Romă), apoi Constantinopol (Oraşul lui Constantin). Împăratul a iniţiat un amplu program de construcţii, care a inclus Palatul Imperial şi numeroase clădiri publice. A contribuit la răspândirea şi consolidarea creştinismului. 379 – 395 d.H. • Împăratul Theodosios I a împărţit imperiul între cei doi fii ai săi, Honorius şi Arcadius. Imperiul Roman de Apus, cu populaţie vorbitoare de limbă latină, a fost cucerit de popoarele migratoare. Imperiul Roman de Răsărit, cu populaţie vorbitoare de limbă greacă, a supravieţuit încă un mileniu. 412 • Începe construcţia noilor fortificaţii (Zidurile lui Theodosios II) 527 – 565 • Epoca lui Justinian, în timpul căruia imperiul a ajuns la cea mai mare întindere, cuprinzând Siria, Palestina, Asia Mică, Grecia, Balcanii, Italia, sudul Spaniei, nordul Africii şi Egiptul. Din vremea lui Justinian datează câteva din cele mai importante monumente ale Constantinopolului: Basilica Sfânta Sofia, Basilica Sfânta Irina şi parţial Marele Palat Imperial. Evul Mediu • Pe tot parcursul primului mileniu, Imperiul Bizantin a rămas bogat şi puternic. În Evul Mediu, Constantinopolul era o oază de studiu, artă şi cultură, un tărâm al legii, într-o vreme în care Europa era cufundată în bezna ignoranţei şi a inculturii. A fost asediat de avari, bulgari, arabi, perşi şi ruşi, însă fără succes, fiind protejat de marile ziduri ale cetăţii. În acelaşi timp, mările înconjurătoare erau controlate de o flotă puternică. Începând din secolul al XI-lea însă, puterea sa a început să slăbească. 1054 • Marea Schismă (Biserica Catolică se separă de Biserica Ortodoxă) Secolele XI – XII • Războaiele cu turcii selgiucizi. Prima Cruciadă (1096), în urma căreia bizantinii recâştigă ţărmul anatolian, care fusese ocupat de selgiucizi. 1203 • Veneţienii cuceresc Constantinopolul, iar familia imperială se refugiază la Niceea (Iznik de astăzi). 1261 • Împăratul Mihail VIII Paleologul recucereşte oraşul cu ajutorul genovezilor, rivalii de secole ai veneţienilor. În schimb, genovezii întemeiază cartierul Pera pe malul stâng al Cornului de Aur, preluând totodată controlul comercial al Constantinopolului. Recucerirea metropolei a dus la înflorirea ştiinţei şi artei în perioada supranumită Renaşterea Paleologilor. De atunci datează o serie de monumente bizantine importante, precum Biserica din Chora (cu cea mai frumoasă colecţie de mozaicuri bizantine creştine). În această perioadă este adoptată ca stemă imperială imaginea vulturului bicefal, simbolizând cele două jumătăţi ale imperiului (răsăriteană şi apuseană). 1348 • Locuitorii genovezi construiesc Turnul Galata pentru supravegherea cartierului Pera. 1362 • Otomanii1 cuceresc oraşul Adrianopole (Edirne). 1422 • Primul atac asupra zidurilor Constantinopolului de către armata otomană. 1453 • Căderea Constantinopolului şi sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit. Sultanul Mehmed II Cuceritorul (1451 - 1481) s-a preocupat de reconstrucţia oraşului distrus. Din epoca sa datează Marele Bazar, Palatul Topkapi, numeroase moschei (printre care Fatih) cu şcolile şi băile aferente. 1520 – 1566 • Domnia lui Suleiman I Magnificul (Legiuitorul), în timpul căruia Imperiul Otoman a ajuns la apogeul dezvoltării, la fel ca şi arta şi arhitectura otomană. Mimar Sinan, arhitectul imperial, a proiectat numeroase moschei, băi şi edificii publice: Moscheile Şehrzade, Suleymanyie, Rüstem Paşa din Constantinopol şi Selimyie din Edirne sunt operele sale cele mai de seamă. Arta ceramicii şi caligrafia au înflorit.

Perioada Lalelei (secolul al XVIII-lea) • În timpul domniei sultanului Ahmed III (1703 - 1730), laleaua a devenit extrem de preţuită în Imperiul Otoman. Arhitectura a înregistrat o schimbare, barocul devenind dominant. Influenţele occidentale s-au reflectat şi în vestimentaţie, îmbrăcămintea apuseană fiind acceptată pentru prima dată la Curte în vremea sa. Mahmud II (1808 - 1839) desfiinţează corpul de ieniceri, în urma unui masacru numit „Evenimentul de Binefacere” (1826). Continuă reformele iniţiate de predecesori şi aduce schimbări inclusiv în vestimentaţie (interzicerea turbanului şi adoptarea fesului). Mustafa Kemal (1881 - 1938), supranumit „Atatürk” („Tatăl turcilor”), a fost cel mai mare reformator, el înfiinţând statul turc modern. Printre realizările sale remarcabile se numără: - Abolirea sultanatului în 1922; - Separarea oficială a religiei de stat, care a fost declarat republică laică, în 1923; - Acordarea de drepturi sociale şi politice femeilor; - Înlocuirea alfabetului arab cu cel latin; - Impunerea vestimentaţiei occidentale (interzicerea fesului); - Toţi cetăţenii turci au fost obligaţi să-şi aleagă un nume de familie.