Gentica [PDF]

Zitiervorschau

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

 

 N

BioUnivers

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA BIOLOGIE VEGETALĂ 

Dan Zgardan Galina Comarov 

Culegere de probleme la genetica generală  (material didactic) 

Editura “CARTDIDACT”  Chişinău 2004  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

1/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

CZU 57.01/.04 (075.8) D 86 AUTORI : Dan Zgardan, lector universitar, doctor în biologie (Universitatea de Stat din Moldova)

Galina Comarov, conferenţiar universitar, în biologie  (Universitatea Agrară de Stat din Moldova)doctor  

Prezenta elaborare metodică este adresată atât elevilor de la liceele cu profil real, cât şi studenţilor colegiile agrare şi medicale. Lucrarea va servi drept suport didactic pentru lecţii le de laborator, seminare şi l individual al studenţilor   la compartimentul “genetica generală”. Problemele incluse şi succesiunea materia lulu această lucrare corespund curriculum-ului liceal la biologie. În această elaborare sunt date modele de rezolvare a problemelor la toate temele cursului. Au fost de asem incluse tabele auxiliare, anexe şi răspunsuri la probleme.  

Materialele culegere pot fi folosite la colocvii şi de  control, la examenele de absolv instituţiilor indicate dşiindeaceastă admitere la universitate, cât şiatât la olimpiadele delucrări biologie.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii  Probleme la genetica generală (material didactic) / Dan Zgardan, Galina Comarov;  Ch. :Cartdidact, 2003 (Tipografia «Reclama»). –   p. CZU 57.01/.04 (075.8) Recenzent ştiinţific : Mihai Leşanu –  conferenţiar universitar , USM, Catedra Biologie Vegetală  Responsabil de ediţie : Lidia Dencicov –  lector universitar , USM, Catedra Biologie Vegetală  Tehnoredactare : Mihai Băţ  Coperta : Mihai Băţ 

Dan Zgardan, Galina Comarov, Editura « Cartdid

ISBN 9975-932-46-0

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

2/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Cuprins Tema 1. Bazele moleculare ale eredităţii……………………………………………………..4 

Tema 2. Legile mendeliene ale eredităţii………………………………………………………7  2.1. Monohibridarea…………………………………………………………………..7  2.2. Dihibridarea şi polihibridarea……………………………………………………10 2.2.1. ……………………………………………………………………10    2.2.2. Dihibridarea Polihibridarea……………………………………………………………………14 Tema 3. Abateri de la raporturile mendeliene de segregare…………………………………….16  3.1. Interacţiunea genelor alele…………………………………………………………16  3.1.1. Dominanţa incompletă……………………………………………………………16… 3.1.2. Alelismul multiplu. Rânduri succesive de dominare…………………………….19  3.1.3. Codominanţa …………………………………………………………………….21  3.1.4. Pleiotropia……………………………………………………………………..…23  3.2. Interacţiunea genelor nealele……………………………………………………….25  3.2.1. Complementaritatea………………………………………………………………25  3.2.2. Epistazia………………………………………………………………….……….29  3.2.3. Polimeria……………………………………………………………………….…33  Tema 4. Genetica sexului ………………………………………………………………………35  Tema 5. Teoria cromozomală a eredităţii ………………………………………………………39  Tema 6. Genetica populaţiilor……………………………………………………………………43  Referinţe bibliografice……………………………………………………………………………46… 

Anexe……………………………………………………………………………………………..47  Răspunsuri la probleme……………………………………………………………………………50… 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

3/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Tema 1. Bazele moleculare ale eredităţii 

Informaţia ereditară codificată în macromoleculele de ADN se realizează în procesul biosintezei protein Structura bicatenară a macromoleculei de ADN este o consecinţă a complementarităţii dintre bazele azotate purin  pirimidinice. Prin urmare, în molecula de ADN (A = T) şi (G = C), iar conţinutul purinic este egal cu conţi  pirimidinic (A+G =T+C) - regula lui Chargaff.  Raportul însă dintre (A+T) / (G+C) diferă şi este specific la di organisme. Transferul de informaţie genetică necesar pentru biosinteza proteinelor este îndeplinit de acizii ribonu

(ARN). de lângă ADN  prin deosebeşte faptul că în loc monozaharidul dezoxiriboza riboz în loc deARN baza se azotată timinastructura –  uracil.l Pe aceasta, molecula de de ARN este monocatenară şi are oconţine masă molec relativă mai mică.  Celula conţine 4 tipuri de ARN: ARN mesager (ARN m), ARN de transport (ARNt), ARN ribosomal (AR care intră în componenţa ribosomilor şi ARN nuclear mic (ARNsn), care intră în componenţa enzimelor ce cataliz metabolismul acizilor nucleici. Toate tipurile de ARN se sintetizează în nucleu pe un segment corespunzăt moleculei de ADN. Molecula de ARNm sintetizată pe catena matriţă de ADN 3 '-5'  (transcripţie), suferă unele modi  posttranscripţionale (processing şi splicing),  apoi se deplasează în citoplasmă pe ribosom unde, la rândul reprezintă o matriţă pentru asamblarea aminoacizilor într -un lanţ polipeptidic al moleculei de proteină ( transl Aşadar , mesajul genetic din nucleotidele ARNm matur lipsite de secvenţe non-informaţionale –   introni  –   este t într-o secvenţă de aminoacizi. Succesiunea acestora în lanţul polipeptidic corespunde, deci, cu succes

nucleotidelor din secvenţele informaţionale –   exoni  –   ale moleculei de ADN, reprezentând astfel o înregistr informaţiei ereditare.   Codul genetic, alcătuit din 64 de codoni, este limbajul biochimic care asigură sinteza proteinelor (vezi an 1.1 şi 1.2). Unitatea funcţională a codului genetic –  codonul  –   constă dintr -o secvenţă de trei nucleotide alăturate determină poziţia unui aminoacid în catena polipeptidică. Aminoacizii sunt transportaţi la ribosom de către ARNt are o regiune funcţională –  bucla anticodon –  cu trei nucleotide complementare cu secvenţa codon din ARNm. În fel, în fiecare celulă pot exista până la 61 tipuri de A RNt (vezi codul genetic). Model de rezolvare a problemelor 1.

 Problemă.

O secvenţă a catenei de ADN 3'-5'  este alcătuită din  următoarele nucle

:AAA/CAC/AAG/TAA/CAC/AAT/AAA/A   TC. de Determinaţi: a) structura catenei complementare ADN şi numărul nucleotidelor cu timină; 

 b) structura ARNm şi numărul nucleotidelor cu uracil; c) structura lanţului polipeptidic codificat de această secvenţă a moleculei de ADN;  d) tipurile de ARNt care participă la sinteza proteică. 

Rezolvare.  a) Cunoscând structura unei catene de ADN, putem determina succesiunea nucleotidelor din c complementară. Deci, 3'-AAA/CAC/AAG/TAA/CAC/AAT/AAA/ATC -5'  5'-TTT/GTG/TTC/ATT/GTG/TTA/TTT/TAG -3'  Catena complementară are 15 nucleotide timidilice.   b) ARNm se transcrie, de regulă, de pe catena matriţă (anticodogenă) de ADN 3'-5' 

'

'

5ARNm -UUU/GUG/UUC/AUU/GUG/UUA/UUU/UAG/ 3   cu uracil. transcris de pe această secvenţă are 15 nucleotide c) Determinăm structura polipeptidului (vezi anexele 1.1 şi 1.2) : fenilalanina –  valina –  fenilalanina –  izoleucina –  valina –  leucina –  fenilalanina –  stop. d) Cinci tipuri de ARNt (AAA, CAC, AAG, UAA, AAU) transportă  aminoacizii fenilalanina, v izoleucina şi leucina pe ribozom.

2.  Problemă.  În componenţa unui lanţ polipeptidic intră următorii aminoacizi: asparagina  –   metion histidina –  lizina –  tirozina –  triptofan. Determinaţi structura secvenţei de ADN care codifică acest polipeptid.

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

4/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Rezolvare.  Folosind anexele 1.1 şi 1.2,  determinăm tripletele care codifică aminoacizii respectivi şi sta  structura ARNm pe care are loc sinteza polipeptidului dat: AAU/ AUG/ CAU/ AAA/ UAU/UGG. Determ structura segmentului de ADN 3'-5' de pe care s-a transcris ARNm. Apoi, în baza principiului complementarităţii alcătuim secvenţa catenei de ADN 5'-3'. 3'-TTA/TAC/GTA/TTT/ATA/ACC-5'  5'-AAT/ATG/CAT/AAA/TAT/TGG-3'

Probleme pentru rezolvare individuală  '

'

3. Un segment  Determinaţi -5   are al catenei succesiunea matriţă aaminoacizilor moleculei înde ADN 3sintetizat. TTT/TAC/ACA/TGG/CAG.  polipeptidul

următoarea struc 4. În componenţa proteinei intră 400 de aminoacizi, iar distanţa dintre două nucleotide în molecula de A este de 3,410-4 mkm. Determinaţi lungimea genei care codifică această proteina. 5. Un segment monocatenar al moleculei de ADN are următoarea structură:  a) TAA/GAT/AAC/ACG/TCA;  b) CCG/AGC/GGT/AAC/TTA; c) AAC/GTG/CCC/ATT/AGC. Determinaţi structura catenei complementare.  6. Un segment al moleculei de ARNm are structura: a) GUC/GAC/AAG/UCA/GCC/CAA;  b) GAC/GUU/GGA/AAA/GGA/CAA;

c) ACA/UCA/CCC/UAC/AAC/GCA. Determinaţi  succesiunea aminoacizilor în lanţul polipeptidic sintetizat pe acest ARNm. 7. Stabiliţi succesiunea nucleotidelor din molecula de ARNm transcrisă   de pe o secvenţă a moleculei de cu structura: a) CTG/CCG/CTT/AGT/CTT;  b) CAC/GAT/CCT/TCT/AGG; c) GCT/AGC/CTA/GGA/CTT. 8. Determinaţi structura ARN-ului mesager care reprezintă matriţa pentru sinteza următoarelor la  polipeptidice: a) valină –  glicină –  leucină –  histidină;   b) treonină –  triptofan –  serină –  alanină;  c) lizină –  metionină –  valină –  prolină.  '

'

9. schimba Un segment al cateneiaminoacizilor de ADN 3 -5 din are lanţul următoarea structură: TGG/TCG/CAG/GAG/GGG/TTT. cum se va succesiunea polipeptidic, dacă sub acţiunea radiaţie i ionizante: Determ

a) va fi înlăturat al zecelea nucleotid din stânga;   b) vor fi înlăturate nucleotidele 10, 11 şi 12 din stânga. 10. Dat fiind faptul că codul genetic este “degenerat”, fiecare aminoacid din molecula proteică po codificat de mai mulţi tri pleţi diferiţi (cu excepţia metioninei şi triptofanului). Un segment al polipeptidulu alcătuit din următorii aminoacizi: lizină –   histidină –   serină –   glicină –   tirozină. Folosind codoni diferiţi, determ structura segmentului de ARN care codific ă acest lanţ polipeptidic.  ' ' 11. O secvenţă a catenei de ADN 5 -3 este alcătuită din următoarele nucleotide: AAA/CAC/AAG/TAC/CAC/AAT/AAA/ATC/. Determinaţi:  a) structura catenei complementare de ADN şi numărul de nucleotide cu timină;  b) numărul de nucleotide cu uracil din componenţa ARNm transcris de pe această secvenţă; 

c) polipeptidic ARNm  respectiv;  d) structura tipurile delanţului ARNt care participăsintetizat la sintezapeproteică. 12. Un polipeptid este alcătuit din următorii aminoacizi: valină –  alanină –  glicină –  lizină –  triptofan –  va serină –  acid glutamic. Determinaţi structura segmentului de ADN care codifică acest polipeptid.  13.  Un segment al catenei matriţă de ADN este alcătuit  din următoarele nucleo TTT/TAC/ACA/TGG/CAG. Determinaţi succesiunea aminoacizilor din lanţul polipeptidic codificat de segm catenei respective. 14.  În hemoglobina normală (hemoglobina A) al patrulea lanţ peptidic este format din   următorii amino valină –   histidină –   leucină –   treonină –   prolină –   acid glutamic  –   acid glutamic  –   lizină.  La bolnavii de an falciformă structura lanţului respectiv este următoarea: valină –   histidină –   leucină –   treonină –   prolină –  valină – glutamic –  lizină. Stabiliţi ce schimbări au loc în secvenţa moleculei de ADN la persoanele afectate de această boa   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

5/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

15. Segmentul iniţial al lanţului B la insulină conţine următorii aminoacizi: fenilalanină  –  valină  –  acid asp  –  glutamină –  histidină –  leucină –  cisteină –  glicină –  serină –  histidină. Determinaţi raporturile cantitative de ad + timină şi guanină + citozină în molecula de ADN care codifică acest segment de insulină.  16. Un segment al  moleculei de ADN conţine 2400 de nucleotide,  dintre care 300 cu adenină. Câte nucle cu citozină conţine acest segment? a) 300; b) 750; c) 900; d)1800. 17. Un segment de ADN conţine 720 de nucleotide cu adenină  şi timidină  (48% din numărul tot nucleotide). Determinaţi numărul total de nucleotide cu guanină în segmentul respectiv. a) 195; b) 390; c) 720; d) 360.

18. Un segment  guanilice, 43  –   citidilice şi 41  –  urid ARNm conţine de 41ADN de nucleotide 43  –  Câte nucleotide timidilicedeconţin e secvenţa de pe careadenilice, s -a transcris acest ARNm? a) 41; b) 82; c) 43; d) 86. 19. Masa moleculară medie a unei nucleotide este de 300.  Determinaţi masa moleculară a genei care cod un lanţ polipeptidic alcătuit din 470 de aminoacizi. 

Tema 2. Legile mendeliene ale eredităţii  2.1.Monohibridarea

Monohibridarea este încrucişarea formelor parentale care se deosebesc prin alelele unei gene.

P:♀ AA  ♂ aa  F1 Aa Alela la rândul său reprezintă una din două sau mai multe forme alternative a le genei care determină di expresii fenotipice ale aceluiaşi caracter şi ocupă aceeaşi poziţie pe cromozom. Organismul homozigot are două identice pe acelaşi locus al cromozomilor omologi (AA sau aa), iar organismul heterozigot –  două alele difer ite ( Model de rezolvare a problemelor

20. Problemă.  La o fermă pentru creşterea animalelor sălbatice au fost obţinute 225 de nurci, dintre car cu blană de culoare brună şi  58 de culoare gri-azurie. Determinaţi genotipurile formelor parentale ş descendenţilor. 

Gena B  b

Caracterul “culoarea brună blănii”  gri-azurie

Rezolvare.  La încrucişarea unor nurci, în prima generaţie hibridă F 1, s-au obţinut două clase fenotipice: cu blana brună în număr de 167 şi care constituie 74% din numărul total de nurci (167 + 58=225) şi 58 de nur  blană gri -azurie (respectiv 26%). Întrucât, culoarea brună a blănii se transmite prin ereditate ca un caracter domi aceasta este determinată de alela dominantă a genei (B), iar culoarea gri -azurie –  de alela recesivă (b). Conform primei legi mendeliene a eredităţii o segregare fenotipică la descendenţi în raport de 3/4 : 1 obţine în urma încrucişării a două organisme heterozigote:

P:♀ Bb  ♂ Bb   ♀ \ ♂  B  b

F1  b B BB Bb  brună   brună  Bb  bb  brună  gri-azurie

În timpul gametogenezei, o dată cu separarea cromologilor omologi în anafaza 1 a meiozei, se separă şi două alele în gameţii care se formează astfel încât heterozigoţii formează două tipuri de gameţi într -un raport ega şi b. La combinarea lor întâmplătoare, în procesul de fecundare, pot să apară 4 combinaţii de gene, 3 clas genotipuri în raport de 1/4 BB : 2/4 B b : 1/4 bb şi 2 fenotipuri în raport de 3/4 culoarea brună : 1/4 culoarea gri-azu   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

6/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

21. Problemă.  Sindactilia la om (degete concrescute) se transmite prin ereditate ca un caracter domi

Determinaţi probabilitatea naşterii unor copii cu degete concrescute, când unul din părinţi este heterozigot con caracterului analizat, iar altul are degete normale. Gena S s

Caracterul “sindactilia”  degete concrescute degete normale

Rezolvare. Din enunţul problemei aflăm, că unul din părinţi este  heterozigot conform acestui caracter, iar a are degete normale, deci este un homozigot recesiv. Notăm schema încrucişării: 

P:♀ Ss  ♂ ss   F1  ♀\ ♂  s S Ss degete concrescute s ss degete normale  Răspuns. Probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu

degete concrescute este de 50%. 

Probleme pentru rezolvare individuală  22. La

bobul furajer gena culorii negre (A) domină gena culorii albe (a).  

22.1. Determinaţi culoarea boabelor la plantele obţinute în rezultatul următoarelor încrucişări:  a) Aa  Aa;  b) aa  AA; c) AA  Aa; d) Aa  aa. 22.2. O  plantă homozigotă cu bob negru a fost încrucişată cu o  plantă cu bob alb. Determinaţi fenotip  plantelor: a) din F1;  b) din F2; c) la descendenţii obţinuţi la retroîncrucişarea plantelor din F1 cu ambele forme parentale. 22.3. La încrucişarea unor plante cu bob negru cu plante cu bob alb s-au obţinut plante cu bob negru şi bob în proporţie de 1:1. Determinaţi genotipul plantei materne.  23. La drozofilă culoarea gri a corpului (B) domină culoarea nea gră (b).  23.1. La încrucişarea unor musculiţe de culoare gri toată descendenţa  avea culoarea gri a corpului. Determ genotipul formelor parentale. 23.2. La încrucişarea unor drozofile gri cu drozofile de culoare neagră toată descendenţa avea culoarea corpului. Determinaţi genotipul musculiţelor gri.  24. La ovăz rezistenţa la tăciune (R) domină receptivitatea (r).  O plantă receptiva a fost încrucişată cu o plantă homozigotă rezistentă. Determinaţi:  a) genotipurile şi fenotipurile hibrizilor din F1;  b) genotipurile şi fenotipurile hibrizilor din F2; c) genotipurile şi fenotipurile descendenţei obţinute în rezultatul retroîncrucişărilor hibrizilor din F1 cu am forme parentale. 25. La tomate talia înaltă a plantelor  (A) domină nanismul  (a). Determinaţi genotipurile plantelor încrucişate, dacă în F1  s-a obţinut o segregare  fenotipică în raport d  plante înalte : 1/2 plante pitice şi 3/4 plante înalte : 1/4 plante pitice. 26. La orz coacerea timpurie (P) domină coacerea tardivă (p). La încrucişarea unor soiuri de orz s -au obţinut hibrizi timpurii   şi tardivi în raport de 3/4 timpurii : 1/4 tar Determinaţi genotipul şi fenotipul formelor parentale.  27. La fasole culoarea neagră a boabelor (A) este dominantă în raport cu culoarea albă  (a).    http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

7/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

La încrucişarea a două descendenţe obţinute din boabe negre s-au obţinut plante cu boabe negre în propor aproximativ 3/4 şi plante cu boabe albe –  1/4. Determinaţi genotipul formelor parentale. 28. Forma fructelor la tomate   poate fi: sferică, piriformă, alungită etc., însă în toate cazurile forma sferi hibrizi este dominantă în raport cu celelalte.  28.1. Determinaţi genotipul formelor parentale, dacă în descendenţa hibridă raportul dintre plante cu f sferice şi piriforme a fost de 1/2 : 1/2. 28.2. Într-o seră s-a plantat răsad de tomate obţinut din seminţe hibride. La maturitatea comercială s -a con că 31.750 de  plante aveau fructe piriforme şi 95.250 de  plante aveau fructe sferice. Determinaţi numărul plan heterozigote.

 La tomate culoarea(Froşie a fructelor (R) este dominantă in raport cu culoarea galbenă (r). O plantă heterozigotă 1) a fost încrucişată cu o plantă cu fructe galbene, din care au rezultat 96 de plan (Back-cross). Determinaţi numărul de:  a) genotipuri în F B;  b) plante cu fructe de culoare galbenă în FB; c) plante cu fructe de culoare roşie în FB. 30. La om gena ochilor căprui (A) domină gena ochilor albaştri (a).  Un bărbat cu ochii albaştri se căsătoreşte  cu o femeie cu ochii căpr ui, a cărei tată avea ochii albaştri, iar m  –  căprui. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu ochii căprui. 29. 

2.2. Dihibridarea şi polihibridarea  2.2.1. Dihibridarea

Dihibridarea, cea mai simplă formă de polihibridare, reprezintă încrucişarea formelor parentale c deosebesc prin două perechi de alele: ♀ AABB  ♂ aabb  F1 AaBb

La o dihibridare hibridul F 1  formează 4 tipuri de gameţi : AB, Ab, aB, ab, din ale căror combinare re generaţia F2. Gameţii se formează în număr egal atât pentru sexul femel, cât şi pentru sexul mascul. Din îmbin întâmplătoare a celor 4 grupe de gameţi apar 16 combinaţii de gene, 9 genotipuri (AABB, AABb, AaBB, AaBb, A Aabb, aaBB, aaBb, aabb). Raporturile numerice ale claselor feno tipice le putem calcula după formula (3+1)n urmare, în cazul dihibridării: (3A+1a) (3B+1b)  = 9AB + 3Ab + 3Ab + 1ab, obţinem 4 fenotipuri în raport de 9:3 adică : 9/16 indivizi –   (A¯B¯), 3/16 indivizi  –   (A¯bb), 3/16 indivizi  –   (aaB¯), 1/16 indivizi  –   (aabb). Începân

generaţia F3, aceste raporturi se calculează  ţinându -se seama de homozigoţia şi heterozigoţia indivizilor, heteroz fiind singurii care segregă în descendenţă. Model de rezolvare a problemelor

31.Problemă. La om unele forme de miopie domină vederea normală, iar culoarea căpruie a ochi culoarea albastră. Genele ambelor perechi de caractere se află în cromozomi diferiţi.  A. Părinţii sunt heterozigoţi conform ambelor caractere. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile  posibi copiilor născuţi în această familie.  B. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile copiilor în familia cu tată heterozigot conform ambelor caracte mamă cu ochii albaştri şi vedere normală. 

Caracterele “văzul” miopie şi “culoarea ochilor”  vedere normală  ochii căprui  ochii albaştri 

Genele M m A a

Conform enunţului problemei ambii părinţi sunt heterozigoţi.  Notăm schema încrucişării: 

A. Rezolvar e. 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

8/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

♀ \ ♂  MA

MA MMAA miop, ochii căprui 

Ma

MMAa miop, ochii căprui  MmAA miop, ochii căprui  MmAa miop, ochii căprui 

mA ma

P:♀ MmAa  ♂ MmAa   F1  Ma mA MMAa MmAA miop, ochii căprui  miop, ochii căprui  MMaa miop, ochii albaştri  MmAa miop, ochii căprui  Mmaa miop, ochii albaştri 

ma MmAa miop, ochii căprui 

MmAa Mmaa miop, ochii căprui  miop, ochii albaştri  mmAA mmAa sănătos, ochii căprui  sănătos, ochii căprui  mmAa mmaa sănătos, ochii căprui  sănătos, ochii albaştri 

 Răspuns.  În această familie se pot naşte copii miopi cu ochii căprui, miopi cu ochii albaştri, sănătoşi cu căprui şi sănătoşi cu ochii albaştri în raport de 9/16 : 3/16 : 3/16 : 1/16. 

  În cazul respectiv, tatăl este heterozigot conform ambelor caractere, iar mama, care are normală şi ochii albaştri, este homozigotă recesivă.  B. Rezol vare.





  P:♀ mmaa F ♂ 1  MmAa ♀ \ ♂  MA Ma mA ma ma MmAa Mmaa mmAa mmaa miop, ochii căprui  miop, ochii albaştri  sănătos, ochii căprui  sănătos, ochii albaştri   Răspuns. În această familie, poate avea loc

o segregare genotipică şi fenotipică în raport de 1/4 : 1/4 : 1/4

Probleme pentru rezolvare individuală 

32. La mazăre culoarea galbenă a bobului (A) domină culoarea verde (a), forma netedă a bobului (B) –   f rugoasă (b). 

cu următoarele genotipuri:  32.1. Determinaţi grupele de gameţi care e) seAabb; formează la plantele a) AABB; b) AaBB; c) aaBB; d) AABb; f) AaBb; g) aabb. 32.2. Determinaţi culoarea şi forma bobului de mazăre la plantele cu genotipurile: a) aaBb; b) AaBb; c) AaBB; d) AABb; e) Aabb. 32.3. Determinaţi fenotipul plantelor obţinute în urma încrucişărilor: a ) aaBb  aabb;  b) Aabb  Aabb; c) AaBB  AaBb; d) AABb  aabb; e) Aabb  aabb; f) aaBb  aaBb; g) AABb  AABb. 32.4. La încrucişarea  plantelor de mazăre crescute din boabe galbene -netede, s-au obţinut  plante cu b galbene-netede. Determinaţi genotipurile posibile ale formelor parentale . 32.5. S-au încrucişat două plante de mazăre cu genotipurile Aabb şi aaBb. Determinaţi genotipuri fenotipurile descendenţilor.  32.6. Plante de mazăre obţinute din boabe verzi -netede au fost încrucişate cu plante obţinute din b galbene-rugoase. În F1 s-a obţinut următorul raport fenotipic de segregare: 1/4 de plante cu boabe galbene -netede  ─ galbene-rugoase : 1/4 ─ verzi-netede: 1/4 ─ verzi-rugoase. Determinaţi genotipul formelor parentale. 32.7. Determinaţi raportul fenotipic şi genotipic de segregare la descendenţa unei plante de ma heterozigotă după culoarea şi forma boabelor.  33.  La grâu culoarea roşie a spicelor (A) domină culoarea albă (a), iar lipsa aristelor la spice (B) do  prezenţa aristelor  (b).   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

9/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Plante de grâu aristate cu spic de culoare albă au fost încrucişate cu plante homozigote cu spic roşu near Determinaţi genotipurile şi fenotipurile:  a) plantelor din F1;  b) descendenţelor de la retroîncrucişarea hibridului F1 cu forma parentală cu spic alb aristat; c) descendenţelor de la retroîncrucişarea hibridului F1 cu forma parentală cu spic roşu nearistat.  Contextul problemelor 34  .a. –  34  .f. este identic cu contextul problemei 33. 34. Determinaţi fenotipul formelor hibride de grâu obţinute în rezultatul încrucişărilor: a) Aabb  aaBB;  b) AaBb  Aabb;

c) AaBB  aabb; d) AaBb  aaBB; e) AaBb  AaBB; f) AaBb  AaBb. 35.  La tomate culoarea roşie (R) a fructelor domină culoarea galbenă (r), iar talia înaltă a plantelo domină piticitatea (h). O planta diheterozigotă înaltă cu fructe roşii, a fost încrucişată cu o plantă pitică cu fructe galbene. Determ genotipul şi fenotipul hibrizilor  din prima generaţie.  36.  La drozofilă culoarea  gri a corpului şi aripile normale se transmit prin ereditate ca caractere domi (B) şi (V) , iar culoarea neagră a corpului şi aripile rudimentare –  ca caractere recesive (b) şi (v). 36.1. Determinaţi fenotipul formelor parentale şi al descendenţilor obţinuţi în urma încrucişărilor: a) BBVV  Bbvv;  b) BbVv  BBVv; c) BbVv  bbvv; d) bbVv  bbVv. 36.2. La încrucişarea unor musculiţe negre cu aripi normale toată descendenţa avea corp negru, însă 3/4 d erau cu aripi lungi, iar 1/4 –  cu aripi scurte. Determinaţi genotipul formelor parentale.   37  . La cobai  gena blănii cârlionţate este dominantă (B), gena blănii netede este recesivă (b), iar gena c negre (C) domină gena culorii albe (c).  37.1. Determinaţi  fenotipurile cobailor care au următoarele genotipuri: a) Bbcc; b) BBcc ; c) BbCC; d) b e) BbCc; f) bbcc. 37.2. La încrucişarea unui cobai cu  blana cârlionţată, de culoare neagră cu un cobai cu blana cârlionţată-a au născut cobai negri cu blana cârlionţată şi cobai albi-cârlionţaţi în raport de 3/4 : 1/4.  Determinaţi genotipul form  parentale. 38.  La om gena culorii că pruie a ochilor  (K) domină gena culorii albastre a ochilor (k), iar capacitatea mişca mai bine cu mâna dreaptă (N) domină capacitatea de a mişca mai bine cu  mâna stângă (n). 38.1. O femeie dreptace cu ochii căprui s-a măritat cu un bărbat stângaci cu ochii albaştri. Femeia a născu copii: un dreptaci cu ochii albaştri şi un stângaci cu ochii albaştri. Determinaţi genotipurile părinţilor.  38.2. Într-o familie în care tata este dreptaci cu ochi căprui , iar mama  –  dreptace cu ochii albaştri, primul are ochii albaştri şi este stângaci. Determinaţi genotipurile părinţilor şi fenotipurile  posibile ale următorilor copii. 38.3. Unul din părinţi este stângaci cu ochii căprui, celălalt este dreptaci cu ochii albaştri . Determ fenotipurile posibile ale copiilor din această familie.  39. Soiul de tomate Zolotaia krasaviţa are fructe galbene (aa) şi talie înaltă (I¯), iar soiul Karlik este piti cu fructe roşii (A¯).  Din hibridarea celor două soiuri se pot   obţine  plante cu fructe roşii şi talie înaltă? Notaţi încrucişările în cărora se poate obţine fenotipul respectiv.  40.  La dovleac forma discoidală (B) este dominantă în raport cu cea rotundă (b), iar culoarea albă domină culoarea galbenă (w).  La încr ucişarea unor forme de dovleac cu melonide albe-discoidale şi albe-sferice, s-a obţinut următorul r fenotipic de segregare : 3/8  –   de plante cu melonide albe- discoidale şi 3/8 –   de plante cu melonide albe-sf Determinaţi genotipul formelor parentale şi al descendenţei.  41. La încrucişarea iepurilor de casă  homozigoţi cu blană scurtă -albă cu iepuri cu blană lungă-neagră în F obţinut cinci indivizi cu blană scurtă, de culoare neagră. Care dintre caracterele menţionate sunt domin Determinaţi raportul fenotipic şi genotipic de segregare în F 2 într-o populaţie de 82 de indivizi. 2.2.2.Polihibridarea

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

10/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

 Numărul de gameţi şi posibilităţile de combinare ale acestora, respectiv numărul genotipurilor şi fenotip creşte o dată cu numărul de perechi de gene alele în stare heterozigotă la genitori. La descendenţii F 2  obţinuţi în  polihibridării, putem determina:  a) 2n –  numărul grupelor de gameţi şi al claselor de fenotipuri;   b) 3n –  numărul claselor de genotipuri;  c) 4n  –   numărul combinărilor posibile de gameţi (combinaţiilor de gene sau numărul total de genotipuri) (n)  –   reprezintă numărul de perechi de gene alele în stare heterozigotă la formele parentale. În cadrul încru  polihibrizilor în generaţia a doua are loc o segregare independentă a fiecărei perechi de caractere în raport de 3 : 1. Model de rezolvare a problemelor 42. Problemă.

Un bărbat stângaci (caracter recesiv), miop (caracter dominant) s -a căsătorit cu o fe normală conform ambelor caractere. Ambii soţi au oc hii negri (caracter dominant), însă au surori şi fraţi cu albaştri. În familia lor primul copil este dreptaci, cu ochii negri şi are vedere normală, al doilea copil este stân miop şi ochii negri, al treilea are ochii de culoare albastră, este dreptaci şi vedere normală. A. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale copiilor.  B. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil dreptaci, sănătos, cu ochii negri. 

Caracterele “capacitatea de a mişca mâinile”, “văzul”,“culoarea ochilor”  dreptaci

Genele A aB  b C c

stângaci

miop vederea normală  negri albaştri 

A. Rezol var e.  Conform enunţului problemei femeia este dreptace, are vederea normală şi ochii negri. Dat faptul că primul ei copil este stângaci, iar al treilea are ochii albaştri, putem constata că ea este heterozigotă după a caractere (Aa şi Cc) şi homozigotă recesivă (bb) după al doilea caracter. Bărbatul, la rândul său, este stângaci, dec homozigot recesiv (aa),  miop heterozigot (Bb), întrucât primul copil are vederea normală şi este purtătorul recesive (c) care determină culoarea albastră a ochilor, moştenită de la părinţii săi. Notăm schema încrucişării: 

♀\ ♂  AbC Abc abC

abc

aBC AaBbCC dreptaci, miop,ochii negri AaBbCc dreptaci, miop, ochii negri aaBbCC stângaci, miop, ochii negri

P:♀ AabbCc F1 ♂   aaBbCc   aBc abC AaBbCc AabbCC dreptaci, miop, dreptaci, vederea ochii negri normală, ochii negri AaBbcc AabbCc dreptaci, miop, dreptaci, vederea ochii albaştri  normală, ochii negri  aaBbCc aabbCC stângaci, miop, stângaci, vederea ochii negri normală, ochii negri 

abc AabbCc dreptaci, vederea normală, ochii negri  Aabbcc dreptaci, vederea normală, ochii albaştri aabbCc stângaci, vederea normală, ochii negri 

aaBbCc stângaci, miop, ochii negri

aaBbcc stângaci, miop, ochii albaştri 

aabbcc stângaci, vederea normală, ochii albaştri 

aabbCc stângaci, vederea normală, ochii negri 

  Probabilitatea naşterii unui copil dreptaci, sănătos, cu ochii negri  este de 3/16 (2 Aabb

B. Rezol var e.

AabbCC). Probleme pentru rezolvare individuală    http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

11/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

43.

 Forma netedă a bobului de mazăre (A) domină forma zbârcită (a) , culoarea galbenă (B)  –   pe cea

(b) , culoarea roşie a florii (C) –  pe cea albă (c).

43.1. Determinaţi numărul şi tipurile de gameţi care produc plantele cu genotipurile: a) AABBCc; b) aaB c) AaBbCc; d) AaBbCcDD; e) AABbCCDd; f) AaBbCcDd; g) AABBCcDd. 43.2. Determinaţi genotipurile descendenţei obţinute în rezultatul încrucişărilor: a) AaBbCc  aabbcc;  b) AaBbCC  aaBBCc; c) AABBCc  AaBBCC; d) AAbbCC  aaBbcc;

e) aabbCC  AabbCc. 43.3. Determinaţi raportul fenotipic de segregare la autopolenizarea unei plante de mazăre cu  bob z heterozigotă după culoarea bobului şi a florii. 43.4. O  plantă de mazăre heterozigotă  după forma bobului, culoarea florii şi a bobului a fost încrucişată  plantă homozigotă recesivă conform acestor caractere. Determinaţi raportul fenotipic de segregare în F 1. 44.  S-au încrucişat forme de varză   homozigote  receptive  la fuzarioză, făinare şi mozaic şi rezisten  patogenii enumeraţi. În F1 s-au obţinut 20 de plante rezistente la patogeni. La autopolenizarea acestora, în F obţinut o populaţie de 128 plante care a segregat fenotipic. Determinaţi: a) numărul grupelor de gameţi care se formează la o plantă din F 1;  b) numărul claselor de genotipuri şi fenotipuri în F2; c) numărul de plante homozigote în F2 rezistente la cele trei boli. 45.   La fasole culoarea păstăilor, prezenţa canalul fibros al păstăilor  precum  şi culoarea boabel

moştenesc independent unele de altele. Culoarea galbenă a păstăilor, absenţa canalului fibros şi culoarea neag boabelor domină culoarea verde a păstăilor, prezenţa canalului fibros şi culoarea albă a boabelor.   La hibridarea de analiză a generaţiei F1 (heterozigotă pentru cele trei gene) cu o formă parentală homoz recesivă s-au obţinut 64 plante F B. Determinaţi numărul de: a) clase fenotipice în FB;  b) indivizi heterozigoţi pentru toate genele în FB; c) descendenţi homozigoţi pentru cele trei gene  în FB. 46. Tetrahibridarea este încrucişarea a doi indivizi care se deosebesc prin patru perechi de caractere dist Determinaţi:  a) numărul şi raportul claselor fenotipice la indivizii hibrizi în F2;  b) numărul claselor  genotipice la indivizii hibrizi în F 2. 47. Determinaţi numărul claselor genotipice şi f enotipice în F2 la o încrucişare hexahibridă. 

48. Determinaţi genotipul genitorilor, dacă descendenţa lor segregă fenotipic în felul următor: a) 3:1; b) 1: 9:3:3:1; d) 1:1:1:1; e) 1:1:1:1:1:1:1:1.

Tema 3. Abateri de la raporturile mendeliene de segregare

3.1. Interacţiunea genelor alele  3.1.1. Dominanţa incompletă 

Cercetări hibridologice efectuate după redescoperirea legilor mendeliene au relevat cazuri în care între alel exista relaţii de dominanţă incompletă, ceea ce determină apariţia unui fenotip nou la formele hibride. P: ♀AA  ♂aa  F1 Aa (fenotip intermediar)

La încrucişarea unor forme parentale heterozigote, raportul genotipic şi fenotipic de segregare în F 1 este d : 2/4 : 1/4. P: ♀Aa  ♂Aa  F1 1/4 AA : 2/4 Aa (intermediar) : 1/4 aa Model de rezolvare a problemelor

49. Problemă. La fragi culoarea roşie a fructului este determinată de alela cu dominanţă incompletă culoarea albă –  de alela recesivă (a), iar heterozigoţii (Aa) au un fenotip intermediar –  culoarea roz. Totodată, f

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

12/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

caliciului la fragi poate fi normală, foliară şi intermediară. Caliciul normal este determinat de o altă gen dominanţă incompletă (B), foliar –  de alela recesivă (b), iar fragii cu caliciul intermediar sunt heterozigoţi (Bb).  A. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale descendenţei   obţinute de la încrucişarea plantel fructe de culoarea roz şi caliciu intermediar.  B. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale descendenţei obţinute prin încrucişarea plantelo fructe de culoare roz şi caliciu normal cu plante cu fructe de aceeaşi culoare şi caliciu foliar. 

Genele A

Caracterele “culoarea florii” şi “forma caliciului”  roşie 

aAa B B Bb

albă roz   normal foliar intermediar  Conform enunţului problemei formele parentale au următorul genotip: 

A. Rezolvar e.

♀/ ♂  AB Ab aB ab

P: ♀AaBb  ♂AaBb   F1  Ab aB AABb AaBB

AB AABB floare normal roşie, caliciu AABb floare roşie, caliciu intermediar AaBB floare roz, caliciu normal AaBb floare roz, caliciu intermediar

floare roşie, caliciu intermediar AAbb floare roşie, caliciu foliar AaBb floare roz, caliciu intermediar Aabb floare roz, caliciu foliar

floarenormal roz, caliciu AaBb floare roz, caliciu intermediar aaBB floare albă, caliciu normal aaBb floare albă, caliciu intermediar

ab AaBb floare roz, caliciu intermediar Aabb floare roz, caliciu foliar aaBb floare albă, caliciu intermediar aabb floare albă, caliciu foliar

Cele 16 combinaţii de gene segregă în 9 genotipuri şi tot atâtea fenotipuri în raportul:   1/16 plante cu fruct roşu şi caliciul normal (AABB);  2/16 plante cu fruct roz şi caliciul normal (AaBB); 2/16 plante cu fruct roşu şi caliciul intermediar (AABb);  4/16 plante cu fruct roz şi caliciul intermediar(AaBb);  1/16 plante cu fruct roşu şi caliciul foliar (AAbb);  2/16 plante cu fruct roz şi caliciul foliar (Aabb);  1/16 plante cu fruct alb şi caliciul normal (aaBB);   2/16 plante cu fruct alb şi caliciul intermediar (aaBb);  1/16 plante cu fruct alb şi caliciul foliar (aabb).  P: ♀AaBB F  ♂Aa bb  

B. Rezolvar e

♀/ ♂  AB aB

1

Ab AABb floare roşie, caliciu intermediar AaBb floare roz, caliciu intermediar

ab AaBb floare roz, caliciu intermediar aaBb floare albă, caliciu intermediar

În F1 obţinem 3 clase de genotipuri şi fenotipuri în raport de 1/4 : 2/4 : 1/4.    http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

13/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Probleme pentru rezolvare individuală 

50. Culoarea roşie a florilor de gura leului   şi  regina nopţii (R) domină incomplet culoarea albă  Interacţiunea genelor (R) şi (r) determină culoarea roz a florilor.  50.1. Din încrucişarea a două plante de regina nopţii au rezultat hibrizi cu flori albe şi roz în raport de 50 Determinaţi genotipul şi fenotipul formelor parentale.  50.2. Determinaţi culoarea florilor la descendenţa obţinută în urma încrucişări lor: a) Rr  Rr;

 Rr;  b) RR RR; c) rr d) Rr  rr. 50.3. Plante de gura leului cu flori roşii au fost încrucişate cu plante cu flori albe. Determinaţi:  a) genotipul şi fenotipul descendenţei din F1 şi F2;  b) descendenţa de la retroîncrucişările plantelor din F 1 cu forma parentală cu flori roşii.  50.4. Determinaţi fenotipurile şi genotipurile de la încrucişarea a două plante de gura leului cu flori de cu

roz.

 Ridichea de lună  poate avea rădăcina alungită, ovală sau rotundă.  La încrucişarea plantelor cu rădăcina alungită şi a celor cu rădăcina rotundă, în F 1 s-au obţinut 12 plan rădăcina ovală. La autopolenizarea descendenţei din F1 s-au obţinut 60 de plante. Determinaţi:  a) tipurile de gameţi care se formează la descendenţa cu rădăcină ovală;  51. 

 b) numărul de de plante plante cu cu rădăcina rădăcina rotundă. ovală;    c) numărul 52. Culoarea roşie a florii de gura leului (R) domină incomplet culoarea albă (r). Interacţiunea genel determină culoarea roz a florii. Forma normală a florii (N) domină forma pilorică (n). 52.1. Determinaţi culoarea şi forma florii la plantele care au următoarele genotipuri:  a) RRNn; b) RrNn; c) RrNN; d) Rrnn; e) rrNN; f) rrNn; g) RRnn; h) rrnn; i) RRNN. 52.2. Au fost încrucişate plante diheterozigote de gura leului după culoarea şi forma florii. Determ genotipul şi fenotipul descendenţei. 52.3. S-au încrucişat  plante de gura leului cu flori de culoare roz şi frunze pilorice. Determinaţi genotip fenotipul descendenţei. 3.1.2 Alelismul multiplu. Rânduri succesive de dominare

Trei sau mai multe forme alternative ale unei gene care ocupă acelaşi locus pe cromozomii omologi form o serie de alele multiple. Alelele multiple   apar prin mutaţie în urma schimbării structurii genelor originare şi simbolizate cu literă majusculă  –  A. Alelele mutante, care sunt recesive în raport cu alela originară, se simbolizea o literă minusculă şi un indice la simbolul de bază  : a1,a2, a3, etc. Fiecare individ în celulele somatice poate ave mult două gene alele, dar în populaţie numărul lor poate fi practic nelimitat. Genele alelelor multiple interacţion între ele în mod diferit. Model de rezolvare a problemelor 53. Problemă.  La iepurii

de casă culoarea blănii este determinată de alele multiple ale aceluiaşi locus  formează rânduri succesive de dominare : C   cch   ch   c. Gena dominantă (C) determină culoarea brună (sau a ch

   –  sălbatic), (c  ) determină tipul denumit chinchilla, cu blana de culoare gri, datorită unui amestec într  şi tipul negru, alela ( alela ch ) controlează aşa numitul tip Himalaya   a cărui  blană este complet albă, dar are extremi ch h colorate: (botul, labele, urechile, coada), alela (c) determină  albinismul. Heterozigoţii (c c  ) au o blană cen deschisă.  Au fost încrucişaţi iepuri de casă de culoare brună cu iepuri de tip Himalaya. În F 1 s-au obţinut 81 de iep dintre care 41 aveau blană brună, 19  –   de tip Himalaya şi 21  –   complet albă. Determinaţi genotipurile form  parentale şi ale descendenţilor .

  Dat fiind faptul, că în F1 s-a obţinut o segregare fenotipică, putem conchide că formele pare erau heterozigote şi conţineau alela (c) care determină albinismul.  Rezolvare.

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

14/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

P: ♀Cc  ♂chc   F1  ch  Cch   blană brună 

c Cc  blană brună 

cc  blană Himalaya  

ccalbă   blană

♀/ ♂  C

h

c

Probleme pentru rezolvare individuală  Contextul problemelor 53.1-53.7 este identic cu contextul problemei 53.

53.1. Determinaţi culoarea blănii la iepurii de casă cu următoarele genotipuri: a) Cch; b) Ccch; c) Cc; d) cc; e) CC. 53.2. La încrucişarea iepurilor de Himalaya, s-au obţinut iepuri de Himalaya şi albinoşi în raport de  3/4 Determinaţi genotipurile formelor parentale.  53.3. La încrucişarea iepurilor de casă s-au obţinut 3/4 de iepuri de culoare brună şi 1/4 de iepuri Himalaya Determinaţi genotipurile formelor parentale. 

Iepuri heterozigoţi de tip Himalaya au fost încrucişaţi cu iepuri albinoşi. Determinaţi genotip fenotipul53.4. descendenţei.   53.5. Iepuri heterozigoţi de tip sălbatic ce conţin alela c h  au fost încrucişaţi cu  iepuri albinoşi. Determ genotipul şi fenotipul descendenţei. 53.6. Au fost încrucişaţi iepuri homozigoţi Chinchilla cu cei de Himalaya. Hibrizii obţinuţi au fost încru între ei. Determinaţi genotipul şi fenotipul iepuraşilor din F1 şi F2. 53.7. În urma încrucişării iepurilor Chinchilla cu cei de Himalaya, în F 1 s-a obţinut următorul raport feno de segregare: 25% de iepuraşi de culoare cenuşie -deschisă, 25%  –   Chinchilla, 25%  –   Himalaya, 25%  –   alb Determinaţi genotipurile formelor parentale şi ale descendenţilor.  . La cobai culoarea blănii este determinată de 5 alele ale aceluiaşi locus : C ck   cd   cr   ca , care în di 54  combinaţii, pot da 11 variante de culoare. Gena C atât în stare homozigotă, cât şi în stare heterozigotă determin conţinut de 100% de melanină în blană şi o culoare întunecată. Gena c a în stare homozigotă blochează sinteza ac

 pigment şi determină albă adeblănii. Celelalte alele în  diferite combinaţii determină o culoar e de o inten diferită care, la rândulculoarea său, depinde cantitatea de pigment.

Tab Cantitatea de pigment în blana cobailor (Helevin, 1993). Genotipul ck ck   ck cd  ck cr   ck ca  cacd  cdcr   cdca  cr ca 

Melanină, 88 %  65 54 36 31 19 14 3

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

15/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Determinaţi intensitatea coloraţiei blănii descendenţilor obţinuţi în urma încrucişării cobailor cu următo genotipuri : 1) Cc k   Ccd ; 2) Cck   cdca ; 3) ck cd  cr ca ; 4) CC  caca ; 5) Cca Ccd ; 6) ck cr   cdca. 55.  Lungimea cozii la şoareci este determinată de o serie de alele ale aceluiaşi locus : A, a, a 1 , a2. S homozigotă a alelelor provoacă moartea embrionilor.  Heterozigoţii Aa au o coadă scurtă, Aa 1  nu au coadă, aa1  a1a2 –  o coadă normală.  Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale descendenţilor de la încrucişarea şoarecilor fără coad şoareci cu coada scurtă.  3.1.3. Codominanţa 

În cazul fenomenului de codominanţă, la un organism heterozigot, ambele alele ale unei gene sunt în stare funcţională. Un exemplu clasic de codominanţă îl constituie ereditatea grupelor sanguine la om din sistemul ABO. Model de rezolvare a problemelor

56. Problemă.  Grupa sanguină la specia umană,  după sistemul ABO,  este determinată de trei alele ale B  O   gene: I  A , I  , I  . Alela O este recesivă în raport cu alelele A şi B. Prin combinarea alelelor rezultă patru g  sanguine: grupa I sau grupa 0, genotip I O I O; grupa II sau grupa A, genotip I  A I  A  sau I  A I O; grupa III sau grup  genotip I  B I  B sau I  B I O; grupa IV sau grupa AB, genotip I  A I  B.  În cazul codominanţei, interacţiunea a două alele ale  gene determină apariţia unui nou caracter –   grupa IV sau grupa AB . Organismul heterozigot, genotipul I  A I  B , co ambele gene în stare funcţională. P: ♀ I  A I O x ♂ I  B I O  F 1 I  A I  B : I  B I O : I  A I O : I O I O 

Părinţii au grupele II şi III sanguine. Determinaţi grupele sanguine posibile ale copiilor.  A A A O Rezolvare. Grupa II sanguină este determinată de genotipurile (I I  sau I I ), grupa III  –   de genotipurile sau IBIO). Prin urmare, mai întâi determinăm genotipurile posibile ale părinţilor, apoi genotipurile şi grupele sang  posibile ale copiilor. P: ♀ IAIA x ♂ IBIB F1 IAIB(IV) P: ♀ IAIA x ♂ IBIO F1 IAIB (IV)IAIO(II) P: ♀ IAIO x ♂ IBIB F1 IAIB (IV)IBIO(III) P: ♀ IAIO x ♂ IBIO F1 IAIB(IV) IBIO(III) IAIO (II) IOIO(I).  Răspuns.  Dacă

ambii părinţi sunt homozigoţi, copii pot avea doar grupa (IV)  sanguină. Dacă unul din p este homozigot, iar celălalt –  heterozigot, copii pot avea grupa (IV) şi (II) sanguină, sau respectiv (IV) şi (III). În în care ambii părinţi sunt heterozigoţi, copii pot avea toate cele patru grupe sanguine.  Probleme pentru rezolvare individuală  Contextul problemelor 56.1-56.4 este identic cu contextul problemei 56.

56.1. Mama are grupa (I) sanguină, tata –   grupa (IV). Pot oare copiii moşteni grupa sanguină a unuia d  părinţii lor? Stabiliţi grupele sanguine posi bile ale copiilor. 56.2. Un băieţel are grupa (I) sanguină, iar sora lui –  grupa (IV). Determinaţi grupele sanguine ale părinţil 56.3. Părinţii au grupele (I) şi (III) sanguine. Determinaţi grupele sanguine ale copiiilor din această familie 56.4. Trei copii dintr-o familie au respectiv grupele (III), (II) şi (I) sanguine. Determinaţi grupele san  posibile ale părinţilor.  +

 Prezenţa în eritrocite umane a unui antigen sau “factor Rh” (Rh  ) se transmite prin ereditate c caracter dominant. Absenţa acestui aglutinogen se simbilizează (Rh ¯   ).  Sistemul este controlat de trei perechi de înlănţuite, Dd, Cc, Ee, din cromozomul 1. Persoanele care au constituţia genotipică DD sau Dd, indiferent de alelelor din ceilalţi loci sunt (Rh+ ), iar cele dd –  (Rh ¯  ).  Într-o familie în care mama are grupa (II)   sanguină şi (Rh), iar tata are grupa (III) sanguină şi (Rh¯) su copii. Mama este heterozigotă conform ambelor caractere, iar tatăl conform grupei sanguine. Determinaţi: a) tipurile de gameţi care se formează în gametogeneză la părinţi;   b) genotipurile posibile ale copiilor; c) numărul de copii cu grupa (IV) sanguină şi (Rh¯); d) numărul de copii cu grupa (I) sanguină şi (Rh+). 57. 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

16/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

58. Într-o familie doi copii cu ochii albaştri au grupele (I) şi  ( IV) sanguine, doi copii cu ochii căprui –   gr (II) şi (III). Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu ochii căprui şi grupa ( I) sanguină.  59. Părinţii au grupele (II) şi (III) sanguine. În familia lor s-a născut un copil cu grupa (I) sanguină şi boln fenilcetonurie (maladie autozomală recesivă). Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil bo de fenilcetonurie, cu grupa ( IV) sanguină.  3.1.4. Pleiotropia

O singură genă poate determina expresia simultană a mai multor caractere. Aşa spre exemplu, culoarea flo

culoarea culoarea boabelor gena la mazăre, pigmentarea părului,albă a irisului şi a lapielii la şoareci sunt determ de una şipăstăilor aceeaşi şi genă. De asemenea care determină culoarea a ochilor drozofilă acţionează şi as formei unor organe interne contribuind astfel la reducerea vitalităţii indivizilor. Acest fenomen a fost den  pleiotropism. O genă pleiotropă, în stare homozigotă, poate provoca moartea prematură a organismului. Genele letale dominante sau recesive. Prezenţa acestor gene în genotip modifică raporturile mendeliene de segregare.  Model de rezolvare a problemelor

60. Problemă. La vulpi culoarea platinată a blănii (A) domină culoarea argintie (a). Gena platinităţii în homozi gotă provoacă pieirea embrionului. Gospodăriile de creştere a animalelor sălbatice se străduiesc să obţin mai multe vulpi platinate, deoarece blana acestora este mai scumpă. 

Cum crescătorii de vulpi selectează formele parentale pentru a obţine mai multe vulpi cu blană platinată? Gena Caracterul “culoarea blănii”  A platinată  a argintie

Rezolvare.  Conform enunţului problemei, vulpile platinate pot fi doar heterozigote. Dacă sunt încrucişate vulpi platinate în F1 obţinem un raport de 2/3 vulpi cu blană platinată şi 1/3 vulpi cu blană argintie: 

♀\ ♂  A a

P:♀ Aa  ♂ Aa F1  A AA blană platinată (neviabili) Aa  blană platinată 

 

a

 blană Aa platinată  aa  blană argintie 

1/4 AA (neviabili) : 2/4 Aa  platinată : 1/4 aa argintie 

Dacă încrucişăm vulpi platinate cu vulpi argintii în F 1 obţinem o segregare fenotipică în raport de 1/2 : 1/2 P:♀ Aa  ♂ aa   F1  ♀\ ♂  a A a

 blană Aa platinată  aa  blană argintie 

1/2 Aa platinată : 1/2 aa argintie  Probleme pentru rezolvare individuală 

61. La oile   Karakul culoarea neagră a lânii este determinată de gena recesivă (a), iar culoarea brumărie  gena dominantă (A) în stare heterozigotă. Indivizii homozigoţi dominanţi (AA) sunt neviabili (letalitate de domina

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

17/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Din împerecherea unor forme heterozigote s- au născut 72 miei vii. Determinaţi numărul de :  a) grupe de gameţi care se formează în spermatogeneză;   b) miei viabili cu lână de culoare neagră;  c) miei homozigoţi viabili;  e) miei neviabili. 62.  La găini   gena recesivă care determină picioare scurte (p) în stare homozigotă are   un efect letal a organismului. Gena dominantă (P) în stare homozigotă determină un penaj cârlionţat  , la formele heterozigote p  sunt ondulate, iar formele homozigote recesive au penajul neted.  La încrucişarea unor forme heterozigote s -au obţinut 288 de pui. Determinaţi: 

a) tipurile de ovule careale se formează în ovogeneză;   b) fenotipurile posibile puilor viabili; c) numărul de descendenţi homozigoţi recesivi, cu picioare scurte, dacă nu se manifesta letalitate recesivitate; d) numărul de pui cu penajul cârlionţat.  63.  La dogul mexican gena recesivă (d) ce provoacă lipsa blănii în stare homozigotă provoacă pi indivizilor.

La încrucişarea unor dogi normali, o parte din urmaşi a pierit. De la încrucişarea aceluiaşi mascul cu femelă toţi descendenţii erau viabili. Însă la încrucişarea în continuare a descendenţilor s -au observat din nou cazu  pieire a ţâncilor. Determinaţi genotipurile tuturor dogilor încrucişaţi.  64.  Crapii lineari se deosebesc de crapii cu solzi prin faptul că solzii lor sunt amplasaţi într -o singură d  Amplasarea lineară este determinată de gena dominantă L.

La încrucişarea unor cu solzi, descendenţii erau solzi, iar la încrucişarea crapilor lineari înt 1/3 din crapi s-au dovedit a ficrapi cu solzi, iar 2/3toţi  –  lineari. În acest cazcuviabilitatea crapilor s-a redus cu 25%. Determ genotipul crapilor lineari, cu solzi şi tipul de letalitate.  65.  La şoareci tipul culorii şi viabilitatea indivizilor sunt determinate de o serie de alele ale unei gene. A tipul agouti sau sălbatic (culoarea neagră) este controlat de gena alelă (a). Prin mutaţie la acest locus a apărut  AY  (galben) dominantă în raport cu alela de tip sălbatic (a). Alela AY  în două doze este letală . La încrucişarea unor şoareci galbeni, în F1 s-au obţinut 2.386 de şoareci galbeni şi 1.23 5  –  negri. În conti au fost încrucişaţi şoareci galbeni cu şoareci negri. Determinaţi genotipul formelor parentale şi raportul fenotip segregare la descendenţa de la cea de a doua încrucişare.  66.  Un taur heterozigot de rasa Holstein este purtător al genei recesive (p), care determină lipsa părulu  stare homozigotă această genă provoacă pieirea viţeilor.  Determinaţi probabilitatea naşterii unui viţel neviabil de la încrucişarea acestui taur cu una dintre fiicele l

  la o vacă67. normală.   La unele plante gena dominantă (R) determină culoarea roşie a florilor, a tulpinei şi a nervu  frunzelor. Cealaltă genă alelă (r) determină culoarea albă a petalelor şi nu modifică culoarea verde a tulpini nervurilor frunzelor.

Un florar având trei pacheţele de seminţe, din trei gospodării diferite, le-a semănat pe trei sectoare diferite seminţe din primul pachet au răsărit plante doar cu nervuri roşii ale frunzelor, ¾ din plantele obţinute din semi  pachetului al doilea aveau nervuri r oşii ale frunzelor, iar din pachetul al treilea doar ½ din plantele răsărite a nervuri de culoare roşie. Determinaţi genotipul şi fenotipul florilor în fiecare gospodărie.  3.2. Interacţiunea genelor nealele  3.2.1. Complementaritatea

Genele nealele sunt localizate pe acelaşi cromozom în locusuri diferite sau pe cromozomi diferiţi. Dezvoltarea unui caracter poate fi controlată de mai multe gene care ocupă locusuri diferite pe cromozom mod frecvent se întâlnesc cazuri când 2 gene localizate în locusuri diferite produc prin colaborarea lor un fenotipic diferit de cel realizat de fiecare genă în parte. Astfel de gene care prin interacţiune a lor produc un fenoti se numesc gene complementare. Complementaritatea se numeşte dominantă dacă un fenotip nou se manifestă în prezenţa a două sau mai m gene nealele dominante. La încrucişarea a doi diheterozigoţi, în F1  se obţin următoarele raporturi de segr fenotipică: 9/16 : 7/16, 9/16 : 6/16 : 1/16, 9/16 : 3/16 : 3/16 : 1/16. Complementaritatea recesivă se caracterizează   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

18/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

faptul, că manifestarea unui anumit caracter necesită prezenţa concomitentă a două sau mai multe gene nealele rec în stare homozigotă. În acest caz, raportul fenotipic de segregare în F 2 este de 15/16 : 1/16. Model de rezolvare a problemelor 68. Problemă.  Florile speciei

Lathirus odoratus (linte aromată) pot fi albe şi roşii. Culoarea roşie a flo este determinată de pigmenţi din grupul antocianului şi de copigmenţi din grupul antoxantinei.  La încrucişarea unor plante cu flori albe în F1 toţi descendenţii aveau flori roşii. La încrucişarea descende 2 sîntre ei, în Fgenotipurile e segregare de 9/16 a obţinutformelor un raportparentale fenotipicşidale cu flori roşii : 7/16 –   plante cu flori Determinaţi descendenţilor din – F  plante 1 şi F2.

În cazul complementarităţii de dominanţă, apariţia în F1 a unui caracter nou  –   floare roşie  – determinată de prezenţa concomitentă în genotip a două gene nealele dominante A şi B. Presupunem că fiecare d cele două gene controlează procesul de formare a uneia dintre componentele (pigmentul sau copigmentul) ale cu roşii. Absenţa uneia dintre ele, ca şi absenţa ambelor gene, nu permite formarea culorii roşii şi , deci, florile răm culoare albă.   Notăm cerinţele problemei:  Rezolvare.

Genele А –  determină sinteza pigmentului

Caracterul “culoarea florii” albă 

aВ –     –   blochează determină sinteza sinteza pigmentului copigmentului  b –  blochează sinteza copigmentului А¯В¯ –  determină sinteza pigmentului şi copigmentului

albă albă   albă  roşie 

♀ААвв-albă × ♂ааВВ-albă  F1 АаВв –  roşie  La încrucişarea plantelor diheterozigote cu flori de culoare roşie în F2 obţinem un raport fenotipic de segre de 9/16 : 7/16 –  А¯В¯ –  roşie (9/16); ааВ¯ –  albă (3/16); А¯вв –  albă (3/16); аавв –  albă (1/16). 

♀/ ♂  AB Ab aB ab

♀АаВв –  roşie × ♂АаВв –  roşie   F2  AB Ab aB AABB roşie  AABb roşie  AaBB roşie  AaBb roşie 

AABb roşie  AAbb albă  AaBb roşie  Aabb albă 

AaBB roşie  AaBb roşie  aaBB albă  aaBb albă 

ab AaBb roşie  Aabb albă  aaBb albă  aabb albă 

Culoarea ochilor la drozofilă este determinată de sinteza a doi pigmenţi –   roşu şi brun. (r), în stare homozigotă, blochează sinteza pigmentului brun (musculiţele au ochii purpurii), iar alela (b), în homozigotă, întrerupe sinteza pigmentului roşu (musculiţele au ochii de culoare brună). Prezenţa concomite 69. Problemă.

 genelor dominante (R) şi (B) determină culoarea roşie-închis a ochilor. La încrucişarea unor drozofile cu ochii de culoare brună cu drozofile cu ochii purpurii, în F 1  s-au ob musculiţe diheterozigote cu ochii de culoare roşie-închis. Ulterior acestea au fost încrucişate între ele.  Determinaţi a) genotipurile formelor parentale;  b) genotipurile şi fenotipurile descendenţei din F2.

Genele R¯B¯ r  b rrbb

Caracterul “culoarea ochilor”  roşie-închis purpurie  brună  albă 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

19/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

  ♀rrBB –  purpurie × ♂RRbb –  brună  F1 RrBb –  roşie-închis La încrucişarea drozofilelor diheterozigote, cu ochii de culoare roşie -închis, în F2 obţinem următorul r fenotipic de segregare: 9/16 R¯В¯ –  roşie-închis : 3/16 rrВ¯ –  purpurie : 3/16 R¯вв –  brună : 1/16 rrвв –  albă.  Rezolvare.

♀/ ♂  RB Rb rB rb

♀RrВв –  roşie-închis × ♂RrВв –  roşie-închis   F2  RB Rb rB rb RRBB RRBb RrBB RrBb -închis roşie RRBb roşie-închis RrBB roşie-închis RrBb roşie-închis

-închis roşie RRbb  brună  RrBb roşie-închis Rrbb  brună 

-închis roşie RrBb roşie-închis rrBB  purpurie rrBb  purpurie

-închis roşie Rrbb  brună  rrBb  purpurie rrbb albă 

Acest tip de complementaritate nu modifică raporturile mendeliene de segregare, ci doar determină ap unor fenotipuri noi (culoarea roşie-închis şi albă) deosebite de cele ale formelor parentale. Probleme pentru rezolvare individuală 

. Culoarea purpurie a florilor de mazăre este determinată de interacţiunea a două gene domin complementare (A) şi (B). In caz ul absenţei  în genotip a uneia din ele pigmentul roşu nu se sintetizează şi plant  flori albe.  70.1. Stabiliţi culoarea florilor la plantele care au următoarele genotipuri: a) Aabb; b) aaBB; c) Aabb; d) A e) aaBb; f) AABB. 70.2. O  plantă diheterozigotă cu flori purpurii a fost încrucişată cu o  plantă cu flori albe homozigotă rec după ambele perechi de alele. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei. 71.  La bostan forma discoidală a fructului e ste determinată de interacţiunea a două gene dominante A  Absenţa în genotip a uneia din ele determină forma sferică a fructului. Prezenţa  ambelor alelele în stare homoz determină forma alungită a fructului.  71.1. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei obţinute în rezultatul încrucişărilor: 70 

a) Aabb × AaBB;  b) AABb × aabb; c) AaBb × aabb; d) AABb × aaBb; e) AaBB × Aabb. 71.2. O planta diheterozigotă cu fructe discoidale a fost încrucişată cu o  plantă cu fructe alungite. D eterm genotipul şi fenotipul descendenţei. 71.3. La încrucişarea bostanilor discoidali cu bostani sferici, s -au obţinut descendenţi, dintre care jum aveau fr ucte discoidale, iar cealaltă jumătate –  sferice. Determinaţi genotipul plantelor încrucişate şi al descendenţ 72.  Plantele de porumb cu talia înaltă  conţin  două gene dominante nealele A şi B.  Alelele recesive ale ac  gene în stare homozigotă determină talia pitică a plantelor.  Din încrucişarea plantelor de porumb pitice s-au obţinut hibrizi F1 cu o talie normală, iar în F2  –   812 p

parentale. înalte şi 73. 640Culoarea pitice. Determinaţi de interacţiune a genelor şi genotipurile formelor complementară aleuronei tipul bobului de porumb este determinată de interacţiunea a genelor A iar în stare homozigotă recesivă acestea inhibează coloraţia.  La încrucişarea unei linii de porumb cu aleurona colorată cu o linie de porumb care avea aleurona incolo F1 s-au obţinut 16 plante cu aleurona colorată, iar în F 2 –  114 plante. Stabiliţi numărul de:  a) combinaţii de gene şi al claselor de genotipuri în F 2;  b) plante cu aleurona incoloră în F2; c) plante cu aleurona incol oră homozigote conform ambelor gene;  c) plante diheterozigote cu aleurona colorată.    http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

20/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

74.  Forma discoidală a dovleceilor este determinată de interacţiunea unor gene dominante A şi B loca  pe cromozomi neomologi. În absenţa unei gene dominante, melonida  este sferică.  La îmbinarea alelelor rec melonidele sunt alungite.  La încrucişarea unor forme parentale cu melonide sferice, în F 1  s-au obţinut plante cu melonide disco Generaţia F2 obţinută prin autopolenizare era alcătuită din 336 de plante. Determinaţi numărul de: a) clase fenotipice în F2;  b) plante cu melonide discoidale;  c) plante homozigote conform ambelor gene cu melonide discoidale; d) plante cu melonide alungite.

  Determinaţi cu melonide 75.  La   g ăinigenotipurile creasta de plantelor formă măzărată (M) sferice. ca şi creasta în formă de rozetă (R) manifestă dominan raport cu creasta simplă. Găinile cu creastă simplă sunt homozigote conform ambelor gene recesive (mmrr încrucişarea rasei Wyandotte cu creasta în rozetă (RRmm) cu rasa Brahma cu creasta măzărată (rrMM), indivizii aveau un tip nou de creastă, nuciformă, rezultată din interacţiunea complementară între cele două dominante (RrMm).  75.1. La încrucişarea găinilor cu creastă nuciformă, urmaşii a veau toate cele patru forme ale cr Determinaţi genotipul formelor parentale, al descendenţilor cât şi raporturile fenotipice de segregare la urmaşi.   75.2. Găini heterozigote din F1  cu creastă în formă de rozetă au fost încrucişate cu cocoşi heterozigo creastă măzărată. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei în F2. 76.  La o rasă de papagali, culoarea penelor este determinată de două gene nealele. Penajul azuriu  ) determină culoarea ve determinat de gena (A), galben  –   gena (G), prezenţa ambelor gene dominante (A ¯ G ¯ 

  –   galbeni, 17  –   azurii şi 6 –  penajului, ambele gene recesive, în stare homozigotă (aabb) –  culoarea albă.18 La iar încrucişarea unor papagali au fost obţinuţi 55 de papagali verzi, Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale descendenţilor.  77. Silicvele de la traista-ciobanului au forma triunghiulară şi ovală, determinată de două gene nealele  B), localizate în cromozomi diferiţi.  La încrucişarea unor plante, au fost obţinuţi descendenţi cu silicve triunghiulare şi ovale într -un rapo 15/16 :1/16. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile formelor parentale şi ale descendenţilor.  3.2.2. Epistazia

Un tip aparte de relaţii de dominanţă –  recesivitate poate exista şi între alelele diferitor gene, adică între g nealele: AA domină pe Bb (AA   Bb), bb domină pe A (bb   A), aa domină pe B (aa   B) etc. Genele care i

Potsau fi epistatice atât a acţiunea unor nealele se numesc gene epistatice, iar geneleepistazia inhibatepoate –  genefi hipostatice. dominante, câtgene şi alelele recesive. În funcţie de alela epistatică, de dominanţă de recesivitate. În cazul epistaziei de dominanţă, la încrucişarea unor indivizi dihiterozigoţi, în F 1 se obţine un raport fen de segregare de 12 /16 : 3/16 : 1/16 sau 13/16 : 3/16, iar în cazul epistaziei de recesivitate –  9/16 : 3/16 : 4/16. Model de rezolvare a problemelor

 La ovăz culoarea neagră a boabelor este determinat ă de gena dominantă (A), iar culoarea 78. Problemă.  de gena dominantă (B). Gena A este epistatică în raport cu gena B. Ambele alele recesive în stare homozigotă (a determină culoarea albă a boabelor.  La încrucişarea ovăzului cu boabe de culoare neagră, în F 1 s-au obţinut 12/16 de plante cu boabe negre, 3  boabe gri şi 1/16 –  boabe albe. Determinaţi genotipurile formelor parentale şi ale descendenţilor. 

Genele A a B  b A>B

Caracterul “culoarea bobului”  neagră  albă  gri albă 

  În conformitate cu enunţul problemei, la încrucişarea plantelor de ovăz cu boabe negre s -a ob un raport fenotipic de 12/16 : 3/16 : 1/16. O astfel de segregare este posib ilă în cazul epistaziei de dominanţă urmare formele parentale erau diheterozigote. Rezolvare.

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

21/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

P: ♀AaВв –  neagră × ♂ AaВв –  neagră   F1  ♀\ ♂  AB Ab aB ab AB AABB AABb AaBB AaBb neagră  neagră neagră neagră Ab AABb AAbb AaBb AAbb neagră neagră neagră neagră aB AaBB AaBb aaBB aaBb ab

neagră AaBb neagră

neagră Aabb neagră

gri aaBb gri

gri aabb albă 

A¯В¯ –  neagră (9/16) : A¯вв –  neagră (3/16) : aaВ¯–  gri (3/16); aaвв –  albă (1/16). 12 : 3 : 1. 

. La încrucişarea ovăzului cu boabe de culoare albă cu ovăz care avea boabe de culoare ne  s-au obţinut plante cu boabe negre şi cu boabe gri în raport de 1 : 1. Determinaţi genotipul formelor parentale.  Rezolvare. Plantele de ovăz cu boabe albe posedă ambele gene recesive (a şi b) în stare  homozigotă –  aabb fiind faptul că, în F1  am obţinut indivizi cu boabe negre şi gri în raport de 1:1, putem afirma că al doilea genito heterozigot după gena epistatică A.  79.  Problemă

P: ♀AaВB –  neagră × ♂ aab b –  albă   F1  ♀\ ♂  ab AB AaBb neagră  aB aaBb gri

80. Problemă. Culoarea şoarecilor este determinată de două gene nealele neînlănţuite. Gena dominant determină culoarea cenuşie, alela recesivă –   culoarea neagră (a). Alela dominantă a altei perechi de gene contribuie la intensificarea colora ţiei, alela recesivă (c) –  inhibă coloraţia.  La încrucişarea unor şoricei albi cu şoricei negri, în F 1  toţi descendenţii erau de culoare cenuşie încrucişarea acestora, în F2 s- a obţinut o segregare fenotipică în raport de 9/16 : 3/16 : 4/16. Determinaţi genotip formelor parentale şi ale descendenţilor în F 1 şi F2.

Genele A –   a –   C –   c –   cc > A; cc > aa

Caracterul “culoarea şoriceilor”  cenuşie neagră intensifică culoarea  inhibă culoarea .  Rezolvare.

  P: ♀ААcc –  albă × ♂ааCC –  neagră  F1 ♀АаCc –  cenuşie (de tip sălbatic)  P: ♀АаCc –  cenuşie × ♂ АаCc –  cenuşie   F2  ♀\ ♂  AC Ac aC ac AC AACC AACc AaCC AaCc cenuşie cenuşie  cenuşie  cenuşie  Ac AACc AAcc AaCc Aacc cenuşie  albă  cenuşie  albă  aC AaCC AaCc aaCC aaCc cenuşie  cenuşie  neagră  neagră  ac AaCc Aacc aaCc aacc cenuşie  albă  neagră  albă 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

22/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

În F 2  obţinem următorul raport fenotipic de segregare: А¯C¯ –   cenuşie (9/16) : aaC¯–   neagră  (3/16) : A albă (3/16) : aaсс –  albă (1/16) –  9/16 : 3/16 : 4/16. Probleme pentru rezolvare individuală  Contextul problemelor 81.1-81.4 este identic cu contextul problemei 78.

81.1. Determinaţi culoarea  boabelor la plantele de ovăz care au următoarele genotipuri: a) aaBb; b) aab Aabb; d) AaBb; e) AABb; f) aaBB; g) AaBB. 81.2. La încrucişarea ovăzului cu boabe gri, s-au obţinut plante cu boabe gri şi albe în raport de 3/4

formelor parentale. Determinaţi 81.3.genotipurile La încrucişarea ovăzului cu boabe negre , s-a obţinut o segregare fenotipică la descendenţi de 3/4 –  p cu boabe negre şi 1/4 –  plante cu boabe gri. Determinaţi genotipurile formelor parentale. 81.4. La încrucişarea plantelor cu boabe gri, toată descendenţa avea boabe de culoare gri.   Determ genotipurile părinţilor.  82.  La bostani culoarea albă a melonidei e ste determinat ă de gena dominantă (W), iar culoarea galben  gena dominantă (Y). Gena W este epistatică în raport cu gena Y. Alelele recesive ale acestor gene în stare homoz determină culoarea verde a melonidelor. 82.1. Determinaţi culoarea bostanilor cu genotipu rile: a) wwYy; b) Wwyy; c) WwYY; d) WWYy; e) ww f) wwyy; g) WwYy. 82.2. La încrucişarea unor forme de bostan de culoare galbenă, au fost obţinuţi hibrizi F 1cu melonide galbe verzi în raport de 3/4 : 1/4. Determinaţi genotipurile formelor parentale. 

82.3.Determinaţi La încrucişarea cu melonide albe, în F 1 s-au obţinut hibrizi cu melonide albe şi galbene în r plantelorformelor de 3/4 : 1/4. genotipurile parentale. 83. Culoarea roşie a foilor de ceapă este determinată de alela dominantă (P) , iar culoarea albă  –   de recesivă (p). În prezenţa genei dominante epistatice (I) culoarea roşie a foilor de ceapă nu se manifestă. Gena rec (i) nu inhibă culoarea foilor de ceapă.  La încrucişarea unor forme parentale homozigote cu foi albe (II PP) şi (ii pp), în F1 s-au obţinut 12 plant la autopolenizarea generaţiei F1 –  160 de plante. Stabiliţi numărul de:  a) plante cu foi albe;  b) plante cu foi albe homozigote conform ambelor gene; c) plante cu foi roşii.  84.  La bumbac   gena (B) determină  culoarea brună a fibrelor, gena (b)  –   culoarea albă. Gena (   A) i manifestarea culorii brune şi albe determinând culoarea verde. Gena (a) nu are un efect fenotipic.

(AA bb) şi (aa numărul BB). Generaţia Au fost încrucişate forme genotipul La autopolenizarea generaţiei F1 s-parentale au obţinutcu  800 de plante. Determinaţi de:  F1 era alcătuită din 116 p a) clase de genotipuri în F2;  b) clase de fenotipuri în F2; c) plante cu fibre de culoare albă; d) plante cu fibre verzi; e) plante homozigote conform ambelor gene cu fibre verzi. 85.Culoarea penajului la găini este determinată de două gene nealele neînlănţuite. Penajul colorat (n  pestriţ etc.) este determinat de alela dominantă a genei (C), penajul alb –   de alela recesivă (c). Alătur i de dominantă ce determină culoarea, mai există o genă epistatică care inhibă manifestarea acţiunii genei pentru cu (I). Prin urmare, culoarea neagră apare numai în prezenţa genei dominante ce produce culoarea şi a genei reces  stare homozi gotă (i).

85.1.genotipurile La încrucişarea unor parentale găini albeşiaualefost obţinuţi coloraţi. 1680 de puişori, dintre care 315 erau coloraţi, restul – Determinaţi formelor puişorilor 85.2. Au fost încrucişate găini albe cu cocoşi coloraţi . În F1  au fost obţinuţi 5055 puişori albi şi  porumbaci. Determinaţi genotipul formelor parentale şi ale descendenţilor.  85.3. De la încrucişarea găinilor albe şi colorate, au fost obţinuţi 915 puişori coloraţi şi 916 albi. Determ genotipul formelor parentale şi cel al urmaşilor.   Contextul problemelor 86.1- 86.2 este identic cu contextul problemei 80. 

86.1. La încrucişarea unor şoareci cenuşii, au fost obţinuţi 82 de şoareci cenuşii, 35 –   albi şi 27 –   n Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.  86.2. La încrucişarea unor şoareci cenuşii, au fost obţinuţi 58 de şoareci cenuşii şi 18 –   negri. Determ genotipurile formelor parentale şi cele ale descendenţei.    http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

23/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

3.2.3 Polimeria

Polimeria este fenomenul prin care un caracter este determinat de acţiunea simultană a mai multor nealele. Genele care condiţionează formarea unuia şi aceluiaşi caracter cantitativ se numesc  gene polimere (polig Într-un sistem de gene multiple s unt alele active, cu expresie fenotipică, simbolizate cu majuscule A 1, A2, A3… alele inerte sau pasive fără efect asupra fenotipului, care se notează cu minuscule a1, a2, a3…an. Fenomenul de însumare a efectelor parţiale ale alelelor din mai multe pe rechi de gene implicate în exp unui caracter cantitativ poartă denumirea de aditivitate. Model de rezolvare a problemelor

87.Problemă.  Pigmentaţia pielii la om este controlată de un sistem de gene multiple polimere. Se conside diferenţele între rasa albă şi cea neagră ar avea la bază două gene multiple (P 1 P 1 P 2 P 2 şi p1 p1 p2 p2 ), care prin acţ lor contribuie la dezvoltarea aceleiaşi caracteristici şi au un   efect aditiv, determinând astfel depozitarea pigmen melanina în pielea omului. Conţinutul acestui pigment variază la diferite grupe umane: 0 -11% la albi, 12-25 mulatri deschişi, 26 -40% la mulatri tipici, 41-55% la mulatrii închişi şi 56 -78% la negri.

87.1. O negresă s-a căsătorit cu un bărbat alb. Determinaţi genotipul părinţilor şi cel al copiilor născu această familie. Rezolvare  P: ♀ P1P1P2P2  ♂ p1 p1 p2 p2  F1 P1 p1P2 p2  . negresă alb mulatru tipic 

87.2. Determinaţi genotipurile şi raportul fenotipic de segregare la copiii născuţi de la căsătoria a doi mu tipici. Rezolvare. 

♀\ ♂ 

P: ♀P1 p1P2 p2  ♂ P1 p1P2 p2   F2  P1P2  P1 p2  p1P2 

P1P2

P1P1P2P2 negru

P1a2 

P1P1P2 p2 mulatru închis P1 p1P2P2 mulatru închis P1 p1P2 p2 mulatru tipic

a1P2  a1a2 

P1P1P2 p2 mulatru închis P1P1 p2 p2 mulatru tipic P1 p1P2 p2 mulatru tipic P1 p1 p2 p2 mulatru deschis

P1 p1P2P2 mulatru închis P1 p1P2 p2 mulatru tipic  p1 p1P2P2 mulatru tipic  p1 p1P2 p2 mulatru deschis

p1 p2  P1 p1P2 p2 Mulatru tipic P1 p1 p2 p2 mulatru deschis  p1 p1P2 p2 mulatru deschis  p1 p1 p2 p2 alb

 Răspuns.  În descendenţă se obţine o segregare fenotipică în raport de 15/16 :1/16  –  15/16 din urmaşi au p neagră (intensitatea coloraţiei variază în funcţie de numărul de alelele active), iar 1/16 din indivizi au pielea albă.

Probleme pentru rezolvare individuală 

88. Determinaţi grupele de gameţi care se formează la  plantele cu genotipurile: a) A 1A1A2A2; b) A1a1A2A a1a1A2A2; d) A1A1a2A2; e) A1A1a2a2; f) A1a1a2a2; g) a1a1a2a2; h) a1A1a2a2; i) A1a1a2a2; k) A1a1A2a2. 89.  La unele soiuri de grâu culoarea roşie a bobului e controlată de două perechi de gene polimere. D  gene active în stare homozigotă (  A1 A1 A2 A2 ) determină culoarea roşie-închis a bobului, o genă activă (A1  sau roşie-pal ă; două gene (A1 A2 ) –   roşie-deschis, iar trei (A1 A1 A2 sau A1 A2 A2 ) –   culoarea roşie a bobului.  89.1. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile plantelor obţinute în rezultatul încrucişării   unei plante cu roşu-închis, cu plante care au boabele: a) roşii; b) roşii-pal; c) albe.   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

24/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

89.2. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei obţinute în urma încrucişării grâului cu bobul roşu-p grâu: a) roşu- pal; b) roşu; c) alb; d) roşu-închis. 89.3. Determinaţi genotipul şi fenotipul generaţiei obţinute în rezultatul autofecundării plantei cu: a) bob  b) bob roşu-pal. 90. Grâul de  primăvară posedă  două perechi de gene polimere active A 1  şi A2 , iar grâul de toamnă  –    perechi de gene pasive a1 şi a2. 90.1. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile plantelor hibride obţinute în cazul încrucişărilor: a) A1A1A a1a1a2a2; b) A1A1a2a2   a1a1a2a2; c) A1a1a2a2  a1a1A2a2. 90.2.a. La autopolenizarea unei plante de grâu s- a obţinut o segregare în raport de 3/4 grâu de  primăvară

grâu de toa formelor parentale.dacă, la autopolenizarea acestuia , se obţin mnă.Câte Determinaţi genotipurile 90.2.b. gene polimere active posibile  posedă ale grâul de  primăvară, raport fenotipic de segregare de 3/4 grâu de primăvară : 1/4 grâu de toamnă?  91.  Culoarea blănii la nurci este determinată de două gene nealele localizate în cromozomi diferiţi. A active ale ambelor gene (B 1  şi B 2 ) determină culoarea maro de diferită intensitate. Intensitatea coloraţiei depin numărul alelelor active în geno tip. Alelele pasive (inerte) ale ambelor gene (b1  şi b 2 ) nu au efect asupra fenotipu determină culoarea platinată a blănii.  Determinaţi genotipul descendenţei care se obţine în urma încrucişării unor nurci heterozigote con ambelor perechi de gene. Tema 4. Genetica sexului

-o perec Organismele de sex masculin şi feminin la animale şi uneleşi specii de plante se deosebesc printr  cromozomi, care se numesc cromozomi ai sexului. La drozofilă la mamifere sexul feminin este homogame celulele somatice au doi cromozomi ai sexului identici din punct de vedere structural şi funcţional (XX), iar masculin este heterogametic –  celulele somatice au doi cromozomi diferiţi (XY). Cromozomii X şi Y au sectoare omoloage în care genele sunt reprezentate de două alele. Totodată, at cromozomul X, cât şi în cromozomul Y sunt porţiuni neomoloage. Aceste porţiuni ale cromozomului X conţin care n-au alele în cromozomul Y (gena culorii ochilor la drozofilă, gena hemofiliei clasice la om, gena dalt onism În acelaşi timp, pe sectorul neomolog al cromozomului Y sunt localizate gene care n -au alele în cromozomul X care determină creşterea părului pe marginea pavilionului urechii la om). Acestea se transmit  prin ereditate do linie paternă –  de la tată la fiu.  Indivizii diploizi care posedă într -un anumit locus doar o singură alelă dintr -o pereche se numesc hemiz La organismele de sex feminin, o genă recesivă înlănţuită cu cromozomul X, se manifestă doar în stare homozigot

la organismele alele recesive. de sex masculin care au un singur cromozom X, caracterul recesiv se manifestă în prezenţa unei sin Genele înlănţuite cu cromozomul X se transmit de la tată doar indivizilor de sex feminin, iar de la mamă egală măsură între indivizii de sex masculin şi feminin. Fenomenul prin care un caracter de la forma matern transmite descendentului de sex masculin, iar un caracter de la forma paternă –  la individul de sex feminin se num ereditate criss-cross.  Model de rezolvare a problemelor

92. Problemă.  La drozofilă  gena c ulorii roşii (+) a ochilor domină gena culorii albe (w) şi se transmite ereditate înlănţuit cu sexul. Cromozomii (XX) la drozofilă se notează prin //, iar cromozomii (XY)  –  /y. O femelă de drozofilă cu ochii albi a fost încrucişată cu un mascul cu ochii roşii. Determinaţi genotipur

fenotipurile încrucişări?  formelor parentale şi ale descendenţilor. Ce fenomen poate fi pus în evidenţă în urma unei astf Gena + w

Caracterul “culoarea ochilor”  roşie albă

Rezol var e.

♀\ ♂ 

P: ♀ w//w  ♂ +/y   F1 +/ y

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

25/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

w/

+//w roşie 

w/y albă 

 Răspuns. Ereditatea criss –  cross.

93. Problemă. Albinismul la om este determinat de o genă recesivă autozomală. Daltonismul se transmite ereditate ca un caracter recesiv înlănţuit cu cromozomul X. Într -o familie cu părinţi normali conform am caractere s-a născut un băiat cu ambele anomalii.  A. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unei fetiţe normale conform ambelor caractere.  B. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui băiat sănătos. 

Caracterele “pigmentaţia şi văzul” pigmentat albinos vedere normală  daltonism

Genele A a D d

Rezolvare.  Întrucât băiatul născut în această familie suferă de ambele anomalii, putem constata că mama heterozigotă conform ambelor gene, deci şi purtătoarea alelelor recesive ( a şi d ), iar tatăl este heterozigot după ge şi întrucât are un singur cromozom X, el este purtătorul doar a alelei D. 

P: ♀ XDXd Aa  ♂ XDY Aa   ♀\ ♂  XDA XDa Xd A Xd a

XDA XD XD AA vedere normală,  pigmentat XD XD Aa vedere normală,  pigmentat XD Xd AA vedere normală,  pigmentat XD Xd Aa

1 XD a F XD XD A a vedere normală,  pigmentat XD XD aa vedere normală, albinos XD Xd Aa vedere normală,  pigmentat XD Xd aa

YA XD Y A A vedere normală,  pigmentat XD Y Aa vedere normală,  pigmentat Xd Y AA daltonic,  pigmentat Xd Y Aa

Ya XD Y Aa vedere normală,  pigmentat XD Y aa vedere normală, albinos Xd Y Aa daltonic, pigmentat

vedere normală,  pigmentat

vedere normală, albinos

daltonic, pigmentat

daltonic, albinos

Xd Y aa

 Răspuns. A. Probabilitatea naşterii în această familie a unei fetiţe normale conform ambelor caractere este

6/8 sau de 75%. B. Probabilitatea naşterii a unui băiat sănătos este de 3/8 sau de 38%.   Probleme pentru rezolvare individuală 

. Gena culorii ochilor la drozofilă este amplasată  în sectorul neomolog al cromozomul X. Culoarea ro ochilor este determinată de alela dominantă (A), culoarea albă –  de alela recesivă (a).  94.1. O femela heterozigotă de drozofilă cu ochii roşii a fost încrucişată cu un mascul cu ochii albi. Determ 94 

fenotipul94.2. descendenţei masculin şi feminin F 1. încrucişată cu un mascul cu ochii roşii. În F  s-au obţinut O femelă de de sex drozofilă cu ochii roşii aînfost 1 masculi cu ochii roşii şi albi şi 71 de femele cu ochii roşii. Determinaţi genotipul formelor parentale ş descendenţei. 95.  La om hemofilia clasică (necoagularea sângelui) este determinată de gena recesivă (h) localiza cromozomul X.  95.1. O femeie, a cărei tată suferă de hemofilie , iar strămoşii mamei erau sănătoşi, s -a căsătorit cu un b sănătos. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unor copii sănătoşi.  95.2. Un bărbat bolnav de hemofilie se căsătoreşte cu o femeie sănătoasă. În această familie se nasc băi fetiţe sănătoase care, la rândul lor, se căsătoresc cu persoane ce nu suferă de hemofilie. Se va depista oare hemofi nepoţi şi care este probabilitatea naşterii unor persoane bolnave în familiile fiicelor şi ale feciorilor?    http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

26/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

95.3. Un bărbat bolnav de hemofilie se căsătoreşte cu o femeie sănătoasă, a cărei tată suferă de hemo Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unor copii sănătoşi.  96.  Creşterea părului pe marginea pavilionului urechii (hipertricoză) este un caracter holandric, înlănţu cromozomul Y.

Determinaţi probabilitatea naşterii unui copil cu o astfel de anomalie în familia cu tată suferind de hipertri 97.  La păsări sexul feminin este heterogametic (ZW), iar cel masculin este homogametic (ZZ). La unele de găini, genele ce determină culoarea penajului sunt localizate în cromozomul Z. Prezenţa dungilor (D) do culoarea albă (d).  97.1. La încrucişarea  unor găini albe cu cocoşi vărgaţi, toţi descendenţii aveau penajul vărgat. Coco

1  găinile din Fgenotipurile au fost încrucişaţi între ei şişi ale în descendenţilor F2  s-au obţinut: Determinaţi formelor parentale din594 F1 şicocoşi F2. vărgaţi şi 607 găini vărgate şi 97.2. La încrucişarea unor găini şi cocoşi în F 1 s-au obţinut 40 de cocoşi şi găini vărgate şi 38 de cocoşi şi albe. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.  97.3. În unele cazuri avicultorii pot determina sexul puilor ieşiţi din ou după culoarea penajului. Gena c  penajului este situată în cromozomul Z. Penajul auriu (brun) este determinat de alela dominantă (A), iar pe argintiu (alb) –  de alela recesivă (a).  Selectaţi formele parentale astfel, încât să fie posibilă identificarea sexului la puii ieşiţi din ou, după culo  penajului. 98. Daltonismul şi hemofilia se transmit prin ereditate drept caractere recesive înlănţuite cu cromozomul 98.1.Într-o familie în care părinţii au grupele ( I) şi (IV) sanguine şi disting normal culorile, s -a născut un f daltonic cu grupa (III) sanguină. Determinaţi probabilitatea naşterii unui copil sănătos şi grupele lui sanguine posib

Întrfamilie înşi care părinţiiDeterminaţi au grupeleprobabilitatea ( II) şi (III) sanguine şi nu suferă de hemofilie, s -a sănă născ fecior cu98.2. grupa (I)osanguină hemofilic. naşterii în această familie a unui copil grupa lui sanguină posibilă. 99.  Gena ochilor căprui (A) se transmite prin ereditate ca un caracter dominant autozomal, gena oc albaştri (a) –  recesiv autozomal, gena daltonismului este recesivă (d) înlănţuită cu cromozomul X.  O femeie cu ochii căprui şi cu vederea normală, a cărei tată avea ochii albaştri şi suferea de daltonis căsătoreşte cu un bărbat cu ochii albaştri şi vedere normală. Determinaţi genotipul şi fenotipul copiilor care se pot în această familie.  Tema 5. Teoria cromozomală a eredităţii  

Genele amplasate în cromozomi se transmit ereditatedeindependent de altele, ge localizate în acelaşi cromozom se transmitdiferiţi înlănţuit. Efectuândprin încrucişări analiză (testunele -crossuri) putemiar deter dacă 2 gene se transmit prin ereditate independent sau înlănţuit.  Dacă la încrucişarea unui diheterozigot cu un homozigot recesiv după două gene în F 1  obţinem patru fenotipice, în raport de 1/4 :1/4 : 1/4 : 1/4, atunci genele respective se transmit independent unele de altele. P: ♀ AB//ab   ♂ ab//ab  F1 ♀\ ♂  a/ b/ A/ B/ A//a B//b A/ b/ A//a b//b a/ B/ a//a B//b

a/ b/ a//a b//b Dacă la încrucişarea unui diheterozigot cu un homozigot recesiv după două gene în F 1  obţinem două fenotipice în raport de 1/2 : 1/2, atunci aceste gene se transmit înlănţuit. În acest caz, fenotipul descendenţilor identic cu fenotipul formelor parentale şi înlănţuirea genelor este completă.  P: ♀ AB//ab  ♂ ab//ab  F1 ♀\ ♂  ab/ AB/ AB//ab ab/ ab//ab   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

27/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Înlănţuirea genelor poate fi incompletă ca urmare a fenomenului de crossing -over care reprezintă schimb segmente între cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi şi are drept consecinţă formarea cromati recombinante şi formarea în procesul de gametogeneză a gameţilor recombinanţi (cross-over). P: ♀ AB//ab   ♂ ab//ab  F1

♀\ ♂  AB/ –  gameţi noncross-over

ab/ AB//ab

ab/ -over  –   –  gameţi noncross Ab/  gameţi cross-over aB/ –  gameţi cross-over

ab//abrecombinanţi  Ab//ab –  indivizi aB//ab –  indivizi recombinanţi 

Frecvenţa (valoarea) crossing-overului reprezintă procentul fenotipurilor noi apărute ca urmare a schimbu gene şi se determină prin raportul numărului recombinanţilor către numărul total al indivizilor obţinuţi la test Acest raport caracterizează distanţa dintre gene care se exprimă în morganide (unităţi de recombinare). Fi morganidă corespunde unui 1% de crossing-over. Model de rezolvare a problemelor  100.  Problemă.

La tomate talia înaltă a  plantei domină talia  pitică, iar forma sferică a fructelor –   f

 piriformă. Aceste gene sunt înlănţuite şi se află la o distanţă pe cromozom de 20 de morganide. Determinaţi fenotipul şi genotipul descendenţei care se obţine de la încrucişarea unei plante diheteroz (alelele dominante ale genelor au fost moştenite de la o formă parentală) cu o plantă pitică şi cu fructe piriforme. 

Genele A a B  b

Caracterele “talia plantei şi forma fructului”  talie înaltă talie pitică fructe sferice fructe piriforme

  Genele recesive fiind înlănţiute se transmit împreună. Însă înlănţuirea este incompletă, deo între ele are loc crossing-overul cu o frecv enţă de 20% (1 morganidă = 1% de crossing -over). Deci, gameţii nonc Rezolvare.

overi vorAB//ab. constitui 80%, iar cei cross-overi  –   20%. Planta diheterozigotă este înaltă cu fructe sferice şi are urmă genotip: P: ♀ AB//ab   ♂ ab//ab  F1 ♀\ ♂  ab/ AB/ AB//ab –  plante înalte, fructe sferice ab/ ab//ab –  plante pitice, fructe piriforme Ab/ Ab//ab –  plante înalte, fructe piriforme aB/ aB//ab –  plante pitice, fructe sferice

Gameţii AB şi ab sunt noncross-overi şi alcătuiesc 80% (câte 40% la fiecare), iar gameţii Ab şi aB rezultatul crossing-overului şi constituie 20% (câte 10% fiecare).  

 Răspuns.  În urma acestei încrucişări se obţin  : 40% de plante înalte cu fructe sferice : 40% de plante piti fructe piriforme : 10% de plante înalte cu fructe piriforme : 10% de plante pitice cu fructe sferice.

101.  Problemă.  La drozofilă genele ce determină culoarea corpului şi forma aripilor sunt înlănţuite. Culo cenuşie a corpului şi forma normală a aripilor sunt caractere dominante, iar culoarea neagră a corpului şi f redusă a aripilor –  caractere recesive. La încrucişarea femelelor diheterozigote cu masculi de culoare neagră şi aripi rudimentare s -au obţinut : 14 musculiţe cu corp negru şi aripi r udimentare, 1394  –   cu corp cenuşiu şi aripi normale, 287  –   cu corp negru şi normale, 288 –  cu corp cenuşiu şi aripi r udimentare. Determinaţi distanţa dintre gene. 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

28/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Genele A a B  b

Caracterele “culoarea corpului şi forma aripilor”  corp cenuşiu corp negru aripi normale aripi rudimentare  Conform enunţului problemei, schema încrucişării este următoarea: P: ♀ AB//ab × ♂ab//ab 

Rezolvare  .

♀\ ♂  F   ab AB/ AB//ab ab/ ab//ab aB/ aB//ab Ab/ Ab//ab 1

În total s-au obţinut 3387 de musculiţe (1394 + 1418 + 288 + 287) , dintre care 575 (288 + 287) recombinante, apărute în rezultatul crossing-overului. După procentul de crossing-over stabilim distanţa dintre a gene (x).

3387 musculiţe 575 musculiţe

100  x%

x = 575 × 100 / 3387 = 16.98 %  Răspuns. Distanţa dintre genele A şi B este

de 16,98 morganide. 

Probleme pentru rezolvare individuală 

102.  La porumb endospermul colorat şi   stratul aleuronic neted sunt determinate de genele dominante C iar endospermul incolor şi stratul aleuronuic zbârcit  –  de alelele recesive c şi s. A ceste gene sunt localizate în ac

 pereche de cromozomi omologi

S-a stabilit că distanţa dîntre genele C şi S este de 3.6   unităţi cross-over (morganide). Determinaţi tipur

raportul103. de gameţi care se formează la genotipurile: a) CS//cs; b) Cs//cS.   Câte tipuri de gameţi noncross-over şi cross-over se formează la plantele cu genele A şi b localizate un cromozom omolog şi cu genele a şi B –  în celălalt cromozom omolog? 104.  Distanţa dintre genele A şi B este egală cu 4.6  morganide. Determinaţi tipurile şi raportul de gameţ se formează la genotipul AB//ab. 105.  Genele A, B şi C formează un   grup de înlănţuire. Între genele A şi B crossing -overul are loc frecvenţă de 7.4, iar între genele B şi C –  cu o frecvenţă de 2.9. Determinaţi în ce ordine sunt amplasate gene B şi C pe cromozom, dacă distanţa dintre genele A şi C este egală cu 10.3 morganide. 106.  Femele de drozofilă heterozigote pentru genele A, B şi respectiv M, N au fost încrucişate cu ma homozigoţi recesivi, obţinându-se în primul caz 7.3   recombinanţi, iar în cel de al doilea 12.4 . Determinaţi c distanţa dintre genele M şi N este mai mare faţă de distanţa dintre genele A şi B.  107.  O femelă de drozofilă diheterozigotă pentru genele C şi D a fost încrucişată cu un mascul homo recesiv. În descendenţă s-au obţinut indivizi care au segregat astfel: 43.5  CD//cd : 6.5 Cd//cd : 6.5 cD//cd : 4 cd//cd. Determinaţi:  a) în ce mod sunt localizate genele în cromozomii omologi;  b) distanţa dintre genele C şi D (în unităţi crossing-over). 108.  La porumb boabele colorate domină boabele incolore , iar endospermul neted domină endospe  zbârcit.

O formă de porumb cu boabe colorate şi endosperm neted a fost încrucişată cu o formă care avea b incolore şi zbârcite. În F1  toată descendenţa avea boabe colorate şi netede. În urma încrucişării de analiză a hibri F1 cu linia cu boabe incolore şi zbârcite s-au obţinut patru fenotipuri: plante cu boabe colorate-netede –  4135; colo zbârcite –  149; incolore-zbârcite –  4152; incolore-netede –  152. Determinaţi distanţa dintre gene.   http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

29/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

109. S-au încrucişat plante homozigote de tomate cu talia înaltă şi fructe alungite cu plante cu talia piti fructe rotunde. Descendenţa în F 1 avea talia înaltă şi fructe rotunde. Determinaţi clasele fenotipice de segregare î dacă genele se transmit înlănţuit, iar distanţa dintre ele este de 16 unităţi crossing-over. 110. La şobolani culoarea întunecată a blănii domină culoarea deschisă, culoarea roz a ochilor –  pe cea  Ambele caractere se transmit prin ereditate înlănţuit.  La încrucişarea unor şobolani cu blana întunecată şi ochii de culoare roz cu şobolani cu blana deschisă şi roşii s-a obţinut următorul raport fenotipic de segregare: 24 de şobolani de culoare deschisă cu ochii roşii; 26  blana întunecată cu ochii roz; 24 –   şobolani de culoare deschisă cu ochii roz; 25 –   cu  blana întunecată cu ochii Determinaţi distanţa dintre gene. 

culoriistructurii roşii (A)normale a ochilor drozofilă domină genasunt ochilor gena structurii  zate(a), în cromozomul X, laanorm o dis abdomenului  Gena (B)  –   gena (b).laAmbele perechi de gene localialbi de 3 morganide.  111.

Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale urmaşilor de la încrucişarea unei femele diheteroz (alelele dominante au fost moştenite de la forma maternă) cu un mascul care avea ochii roşii şi structura norm abdomenului. 112.  Forma clasică a hemofiliei este determinată de gena recesivă (h), iar daltonismul –  de gena recesiv ambele localizate în cromozomul X. Distanţa dintre gene constituie 9.8 morganide.  112.1. O femeie, a cărei tată suferă concomitent de ambele maladii, iar mama este sănătoasă şi provine d familie sănătoasă, s-a măritat cu un bărbat sănătos. Determinaţi frecvenţa fenotipurilor (%) la copiii născuţi în ac familie. 112.2. O femeie, a cărei mamă este daltonică, iar tata este hemofilic, se căsătoreşte cu un bărbat care sufe ambele maladii. Determinaţi probabilitatea naşterii, în această familie, a copiilor cu ambele anomalii.  Tema 6. Genetica populaţiilor 

S-a stabilit că în populaţiile panmictice “ideale” frecvenţa genelor şi a genotipurilor se menţine constantă lungul generaţiilor atât timp, cât populaţia este în echilibru cu mediul şi nu intervin factori care modifică stru genetică a populaţiilor. Conform legii Hardy -Weinberg în cazul unei perechi de gene alele Aa, ( A=p  şi a=q),  populaţie heterozigotă frecvenţa acestora este egală cu p + q = 1. Indivizii populaţiei respective produc 2 grup gameţi (A şi a), şi 3 clase de genotipuri: AA, Aa, aa. Frecvenţa genotipurilor va fi egală cu p 2 (AA) + 2pq (Aa) + q = 1, unde : p  –   frecvenţa alelei dominante (A); q  –   frecvenţa alelei recesive (a); p2 –   frecvenţa indivizilor homo dominanţi (AA); q2 –  frecvenţa indivizilor homozigoţi recesivi (aa); 2pq  –  frecvenţa indivizilor heterozigoţi (Aa).  Model de rezolvare a problemelor

O populaţie este alcătuită din 80   de indivizi cu genotipul AA şi 20    cu genotipu  Demonstraţi că în condiţii panmictice în prima generaţie se va instala un echilibru între genotipurile AA, Aa şi aa Determinaţi frecvenţa genotipurilor în F1. 113. Problemă.

Rezolvare  . Indivizii cu genotipul AA vor forma gameţi (A) cu o frecvenţă de 0.8, iar indivizii cu genotipu gameţi (a) cu o frecvenţă de 0.2. În caz de panmixie (încrucişare liberă între indivizi), combinarea gameţilor întâmplătoare. În consecinţă, se vor obţine următoarele combinări de gene:

F1   p =♀A\ =♂ 0.8 q = a = 0.2 

A == 0.8 p2p==AA 0.64  pq = Aa = 0.16 

 

a ==0.2 pqq==Aa 0.16 2 q = aa = 0.04 

 Răspuns. În F1 frecvenţa indivizilor AA = 0.64, Aa = 0.32, aa = 0.04.

Una din formele ereditare a anemiei se moşteneşte ca un caracter autozomal recesiv întâlneşte printre eschimoşii din Alasca cu o frecvenţă de 0.09. Determinaţi structura genetică a populaţiei.  114. Problemă.

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

30/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Rezolvare  . Conform enunţului problemei, frecvenţa homozigoţilor recesivi este de 0.09. Determinăm frec alelei recesive (a) = q. Deci, q = √q2 = √0.09 = 0.3. Folosind formula p + q = 1, determinăm frecvenţa alelei domi (A): p (A) = 1 - 0.3 = 0.7. Deci, în populaţia respectivă alela dominantă şi cea recesivă se întâlnesc cu o frecvenţă, respectiv, de 0.7 ş Conform legii lui Hardy -Weinberg, p2 (AA) + 2 pq (Aa) + q2 (aa) = 1. Determinăm frecvenţele genotipuril  populaţia dată:  P2 (AA) = (0.7)2 = 0.49 (frecvenţa indivizilor homozigoţi dominanţi)  2 pq (Aa) = 2  0.7  0.3 = 0.42 (frecvenţa indivizilor heterozigoţi)  q2 (aa) = 0.3 = 0.09 (frecvenţa indivizilor homozigoţi recesivi) 

 

 Răspuns. p (A) = 0.7; q (a) = 0.3; AA = 49

;

Aa = 42; aa = 9 .

Probleme pentru rezolvare individuală 

115. La soiurile de porumb plantele albinotice (rr) se întâlnesc cu o frecvenţă de 0.0025. Calculaţi frecv alelelor R, r şi a genotipurilor RR şi Rr.  116. Calculaţi frecvenţa alelei dominante (p) şi frecvenţa alelei recesive (q) în următoarele populaţii:  a) 400 indivizi CC şi 100 indivizi cc;  b) 700 indivizi AA şi 300 indivzi aa; c) 180 indivizi MM şi 20 indivizi mm; d) 60 indivizi NN şi 40 indivizi nn. 

117. O  populaţie este alcătuită din 60  de indivizi homozigoţi dominanţi  MM şi 40  recesivi Determinaţi frecvenţa genotipurilor MM, Mm şi mm după stabilirea unui echilibru genetic în corespundere cu leg Hardy-Weinberg. 118. Calculaţi frecvenţa genotipurilor AA, Aa şi aa (în  ), dacă indivizii homozigoţi aa reprezintă în  pop 1. 119. Pe un teritoriu au fost vânate 10.000 de vulpi, dintre care 9.991 au f ost roşcate şi 9 albe. Culoarea ro este dominantă în raport cu culoarea albă a blănii. Determinaţi raportul procentual al vulpilor roşcate homozi roşcate heterozigote şi a vulpilor albe.  120. Surzenia înăscută este condiţionată  de o genă recesivă   autozomală. Frecvenţa medie a bolnavilor în europene este de aproximativ 2:10.000. Determinaţi numărul persoanelor heterozigote pentru caracterul analizat î regiune cu o populaţie de 10.000.000 locuitori.  121. Pe o suprafaţă de 0.5 ha, din 20.000 de plante de porumb, 19.992 erau verzi, iar 8  –  albinotice. Albin

la porumb esteLadeterminat de o genă recesivă  .stratului Determinaţi frecvenţa AA,domină Aa şi aaabsenţa în populaţia respecÎ floarea-soarelui,  prezenţa de carbon în genotipurilor coaja seminţei acestuia. 122.

 populaţie 4 din plante nu aveau strat de carbon în coaja seminţelor. Determinaţi frecvenţa ( %): a) alelelor dominante şi recesive;   b) indivizilor homozigoţi dominanţi.  123. Într-o populaţie de tutun, frecvenţa genei  care determină rezistenţa plantei la putregaiul rădăcinii es 0.9. Determinaţi structura fenotipică şi genotipică a populaţiei respective. + 124. La om gena (Rh ) este dominantă în raport cu gena (Rh¯). Într -o populaţie, 1982 de oameni sun  pozitivi, iar 368 –  Rh-negativi. Determinaţi frecvenţa ( %):  a) alelei recesive;  b) alelei dominante; c) indivizilor homozigoţi dominanţi;

d) indivizilor heterozigoţi .  125. Într-o populaţie umană, 91% dintre indivizi sunt Rh - pozitivi. Determinaţi frecvenţa indiv heterozigoţi.  126. Grupele sanguine umane după sistemul MN se transmit prin ereditate codominant.   Într-o populaţ eschimoşi din Groenlanda au fost depistaţi 475 de indivizi cu grupa sanguină MM, 89 de indivizi –   cu MN, şi d indivizi –  cu NN. Determinaţi frecvenţa (%) în populaţie:  a) a alelelor M şi N;  b) a indivizilor cu grupa sanguină MM. 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

31/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Referinţe bibliografice  1. Crăciun T., Tomozei I., Coleş N., Nasta A. Genetica. Bucureşti, 1978.  2. Drăcea I. Genetica. Bucureşti, 1972. 3. Helevin N., Lobanov A., Kolesova O. Culegere de probleme la genetica generală şi medicală. Chişinău, 1993.  4. Leşanu M., Zgardan D. Lucrări practice la genetică (indicaţii metodice). Chişinău. USM, 2004. 

56.. Nicolae Ion. Genetica. Lucrări practice, exerciţii şi probleme. Bucureşti, 1986.  Palii A. Genetica. Chişinău, 1998.   7. Palii A. Ciobanu Gh., Micu M., Butnaru G. Genetica. Indicaţii metodice pentru lucrări de laborator. Chiş UASM, 1998. 8. Palii A., Comarov G., Manolii V. Genetica. Indicaţii metodice pentru lucrări de laborator. Chişinău. UASM, 200 9. Raicu P., Anghel I., Stoian V., Duma D., Taisescu E., Badea E., Ghegorian L. Genetica (Metode de labor Bucureşti, 1983.  10. Абрамова З. Практикум по генетике. Москва, 1992.  11. Абрамова З. Генетика. Програмированное обучение. Москва, 1985.  12. Абрикосова З. Практикум по генетике. Москва, 1982.   13. Гуляев Г. Задачи по генетике. Москва, 1981.   14. Инге-Вечтомов С. Генетика с основами селекции. Москва, 1989.  15. Попа Н., Андроник В. Методическое руководство к лабораторным занятиям по генетике. Кишинев . 1987. 16. Тихомирова М. Генетический анализ: Учебное пособие. Ленинград, 1990. 

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

32/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Anexe

Anex

Codificarea aminoacizilor de către ADN şi transcripţia pe ARNm  №  Aminoacidul 1 Alanină  2 Arginină 

Abreviere ala arg

Cod ADN CGA CGG CGT CGC GCA GCT GCC TCT GCG

Cod ARNm GCU GCC GCA GCG CGU CGA CGG AGA CGC

Asparagină  Acid aspartic Cisteină  Glutamină  Acid glutamic 8 Glicină  9 Histidină  10 Izoleucină  11 Leucină 

asp ac.asp cys glu ac.glu

TCC TTA TTG CTA CTG ACA ACG GTT GTC CTT CTC CCA CCG CCT CCC

AGG AAU AAC GAU GAC UGU UGC CAA CAG GAA GAG

CCA CCG CCT CCC GTA GTG TAA TAG AAT AAC GAA GAG GAT GAC TTT TTC TAC AAA AAG GGA GGG GGT GGC AGA AGG AGT AGC TCA TCG ATA ATG TGA TGG TGT TGC ACT CAA CAG CAT CAC ATT ATC ACT

GGU GGC GGA GGG GAU CAC AUU AUC UUA UUG CUU CUC CUA CUG AAA AAG AUG UUU UUC CCU CCC CCA CCG UCU UCC UCA UCG AGU AGC UAU UAC ACU ACC ACA ACG UGG GUU GUC GUA GUG UAA UAG UGA

3 4 5 6 7

gly his ile leu

12 13 14 15 16

Lizină  Metionină  Fenilalanină  Prolină  Serină 

lys met phe pro ser

17 18 19 20

Tirozină  Treonină  Triptofan Valină  Tripleţi “stop” 

tyr thr try val

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

33/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Anex

Codul genetic însris în ARN-m (Nirenberg –  Korana)

Prima literă  U

U

C

A

G

C

A doua literă  A

Phe UUU

UCU

UUC Leu UUA UUG

Ser UCC UCA UCG

CUU Leu CUC CUA CUG

CCU Pro CCC CCA CCG

AUU

ACU

Asp AAU

ACC ACA ACG

AAC Lys AAA AAG

Ile Met

AUC AUA AUG

GUU Val GUC GUA GUG

Thr

GCU Ala GCC GCA GCG

Tyr Stop Stop

At lit

G UAU UAC UAA UAG

His CAU CAC Glu CAA CAG

Ac.asp GAU GAC Ac.glu GAA GAG

Cys UGU

U

UGC UGA UGG

C A G

CGU Arg CGC CGA CGG

U C A G

Stop Try

Ser Arg

AGU

U

AGC AGA AGG

C A G

GGU Gli GGC GGA GGG

U C A G

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

34/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

An

 Numărul de clase fenotipice, genotipice şi raporturile de segregare  la descendenţa hibridă în F2 (dominanţa completă)  Încrucişarea   perechilor de caractere Monohibridă  1

 Numărul  grupelor combinărilor de gameţi  de gameţi  21=2 41=4 2

2

claselor fenotipice 21=2

claselor genotipice 31=3

2

3:1

2

Dihibridă   Trihibridă

23

223=4 =8

443=16 =64

223=4 =8

=9 333=27

Tetrahibridă 

4

24=16

44=256

24=16

34=81

2

4

2

3

Polihibridă 

Raportul claselor fenotipice

9:3:3:1 27:9:9:9: 3:3:3:1 81:27:27:27:27:9: 9:9:9:9:9:3:3:3:3: 1 (3:1)

An

Tipuri de segregăre în cazul moştenirii independente  monogenice şi digenice a caracterelor  

Tipul segregării  Monogenică  (deosebire  prin o pereche de gene alele). Digenică  (deosebire  prin două perechi  de gene nealele).

F2  3A :1aa dominanţa completă  1AA : 2Aa : 1aadominanţă incompletă, codominare. 1.Complementaritatea 9A – B – :3A –  bb:3aaB – :1aabb 9A – B – :6 (A –  bb+aaB – ):1aabb 9A – B – :3A –  bb:4 (aaB –  + aabb) 9A – B – :7(A –  bb+aaB –  + aabb) 2.Epistazia  –   –  13(A B  +A –  bb+aabb):3aaB –   12(A – B –  +A –  bb):3aaB – :1aabb 3.Polimeria 15(A1 – A2+a1a1A2 –  + A1 – a2a2) : 1 a1a1a2a2.  – 

FB  1Aa : 1aaîn toate cazurile de interacţiune  a genelor alele. 1AaBb:1Aabb:1aaBb:1aabb 1AaBb:2(Aabb+aaBb): 1aabb 1AaBb:1Aabb:2(aaBb+aabb) 1AaBb:3(Aabb+aaBb+aabb) 3(AaBb+Aabb+aabb):1aaBb 2(AaBb+Aabb):1aaBb:1aabb 3(A1a1A2a2+A1a1a2a2+a1a1A2a2: 1 a1a1a2a2.

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

35/36

 

5/26/2018

Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

  http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la

36/36