Gavanescu Istoria Pedagogiei I [PDF]

Zitiervorschau

-11 I

ISTORIA P1MG1 TEORIILE

I INSTITUTIILE DE EDUCATIE

diii timpitrilo vechi palla ill ilele lloastre

IN LEGATURA Cu ISTORIA CULTUREI DE

I. GAVANESCUL Profesor la Universitatea din latd.

VOLUME INTL

IA-Sj

TIPO GRAFIA NAT1ONALA ti, STRADA itLEXANDRI II,

1902.

www.dacoromanica.ro

Tabla de materie. Partea 1. Istoria Pedagogiei la cei vechl. Pag.

Preleg erea 1. (Introducere). Importanta practicci a Istoriei Pedagog iei.

3

batece.

27

Prelegerea 11.Educafia la popoarele seil-

Prelegerea 111.Popoare in stare de natura", de culturd si de civili-

zatie.Educatia in India.

Prelegerea /V.Educatia la Jiqipten

43

i la

Chinezi

Prelegerea V.Educatia la Chinezi (urma-

56

re) ; la Chaldeo-Asirieni,

la Persi, la Evrei.

.

77

la popoarele sedbatece si orientale .

97

.

Prelegerea VI.Situatia si educatia femeii

..... .

Prelegerea V11.Femeia pl copilul la po-

poarele vechi orientale (urmare)

Prelegerea VIIIPedayogia la Greci. Prelegerea IX.Educatia la Greci. .

Preleg crea X.Educa tia la Greci (armare)

Prelegerea

114 133 158 179

Teoriile pedagogice la Greci.

Sofistii. Socrate. Platon.

www.dacoromanica.ro

205

pag.

Pre ley er ea X11.Pedayogia ha Raton (urmare)

227

mare).

294

Pi el ey e rea XIII. Pedayoyia lui Aristot. 244 P r e le yerea XIV.Edueatia la Romani 274 Prel e y e r ea XV.Edueatia la Romani (urP r el ey e rea XV1.-- Femeia i copilul Greci si la Romani .

.

320

Partea Istoria Pedagogiei mod.erne. J-rlegereaa 1.Folosal Istoriei Pedayoyiei . 343 Pr eley e r ea II. Limitele carsului de lsloria Pedayogiei

P reley er ea 111.Scurhi privire asupra

365 985

Preleg e r ea IV.Valoarea culturil medievale. 424

www.dacoromanica.ro

PARTEA I ISTORIA PEDAGOGIEI LA CEI VECHI, CURS TINUT Lk UNIVERSITATEA DIN IASI

in anul 1891-92 ____.4.0._

www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. IIIIPORTANTA PRACTICA A ISTORIEI PEDAGOGIEI. LECTIA INTRODUCTIVA

Cu ce se ocupi istoria pedagogiei. Deosebirea dintre istoria peda gogie i a educaliel Istoria pedagogiei coprinde i istoria mijlo ace 1 o r de educatie, a institutiilor, precum i istoria t eo riilor privitoare la educatie. Istoria pedagogiei, o parte din istoria filosofiei si din acea a

Necesitatea de a o trata deosebit, i anume in intregimea coprinsului ei, adica impreunii arta tsi stiinta educatid, institutiile practice si teoriile. Din cite puncte de vedere se poate studia istoria pedagogiei: a) spre a stabili legile desvoltkriI cosmice a spiritului universal (HEGEL); b) spre a pktrunde modul de a fi, gindi, simti, manifesta al una epoce; c) corelatia dintre sistemul de educatie si natura ideilor i institutiilor dominante (SPENCER).

Scopul de urmArit in studiul istoriel pedagogiei : interesul practie, dictat de trebuintele culturale ale tärfl. *tiinta pentru tiinä i stiinta pentru viatä. Problema noastra reorganizarea publie. Importanta scoaleï. Greutátile i cauzele de nereusitti ale reformei invatkmintului. Empirismul bunului simt", i prealabila adaptare sistematick, stiintificä, a spiritului : in medicina', pedagogie.

www.dacoromanica.ro

4

Partea I. Istoria pedagogier la ea' veda: Pentru ce empirismul a dispArut mai repede in

medicina decit in pedagogie, i arta medicalk a progresat mai mult decit cea pedagogica.

Directia de apucat spre a ie0 din faza de tran-

sitie culturalä: in loen' diletantismuluï empiric, specializarea stiintifica. Alegerea criad, a mijloacelor culturale.

Necesitatea unul criteriii, alcatuit din studiul sistematic al pedagogiel generale, al istorieI educatiei,

al trebuintelor sociale actuale.Ce va sa zich, a utiliza

experienta altor popoare. Folosul practic al istoriel pedagogiel: sugerea,za solutii.Delimitarea in trecut a cursului nostru.

I. Sa precizam, mai hit' de toate, cuprinsul de idel al terminilor de cari ne servim. Ce se intelege prin istoria pedagogiei ? Care este obiectul, categoria de fapte, de manifestari sociale pe cari le vom urmari, descrie explica in decursul acestor prelegeri ? Ca acele manifestari vor fi sociale o presupunem dela inceput, deindata-ce tim ca e vorba de istorie, care nu se ocupa ca biografia indivizilor, ci ca acte colective, sociale, ca viata societatilor, ca o l'amura a sociologief ce este. Dar, acum, fiind vorba in special de istoria pedagogiel, ce fel va fi, mal' in deosebl, natura manifestarilor, ca desfaprarea i inlantuirea carora ne vom ocupa ? www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanta practied a istorier pedagogieY.

5

Daca, in loe de istoria pedagogiel s'ar fi zis

istoria educatiei, s-ar fiinteles de sigur istoria acelor mijl o a ce generale $i speciale organisate $i intrebuintate, in diferite epoce, spre a da geneneratiel tinere din acel timp o anumita forma

de gindire, simtire, vointa, in scopul de a inlesni individuluI posibilitatea de a trai, ca individ, mat fericit, $i de-a contribui, prin felul naturel $i activitatif sale, la sporirea buneI staff obste$ti. Atund am fi avut a face, se intelege, numal ca institutiile educative, in special ca cele s cola r e.

Dar istoria educatiel nu acopere notiunea istoriel pedagogiei in intregimea sa. Pedagogia are, ce e drept, o parte practica, din care causa, se confunda de uniI cu arta pedagogicei; dar domeniul el nu se reduce la atit. Acea arta, are la baza principii $tiintifice, in vederea $i pe temeiul carora s-a ales totalitatea mijloacelor tehnice de educatie. Arta trebuie sa $tie ce scop urraareste i cari mijloace, mai conforme ea natura lucruluf, vor inlesni realizarea acelul scop. Aceste chestil generale se elucideaza, tot de pedagogie.

Dar atunci nu se mai intelege, prin pedagogie arta educatieI, ci $tiint a educatiei. Pedagogia teoretica, in opunere cu cea practica, studiaza

www.dacoromanica.ro

6

Partea I. Istoria pedagoyid la ed veal.

principiile generale privitoare la educatie, ajutindu-se de legile stiintifice stabilite de psihologie $i sociologie sauí etica.

Ea cerceteazg scopul educatiel, e ducabilit atea omulaï, gradul acelei educabilitgti, obstaculele i fo rtele educatiel, mijloacele generale de educatie, etc., toate probleme filosofice Mahe, cari cer contingentul mat multor $tiinte, ca sa. fie resolvite. Priu aceste studii, pedagogia face parte din filosofie, coprinzind teorii relative la natura ()meneascg, la idealul vietei, la biologia socialit, la modelarea $i perfectionarea genuld omenesc. Deci

istoria ei ar fi o parte din istoria filosofiei, a cugetaxii omene$ti Caracterisate prin gradul cel mat inalt de sintezg.

Dupg intelesul cel dintil, pedagogia ar face parte din descrierea i esplicarea unel forme de viatg sociala, dintr-o epoca. data.

Institutiile

de educatie sint o parte din totalitatea institutiilor culturale ale until timp, conditionate de acestea, produse $i caracterisate de acelas spirit. Deci istoria pedagogiel, in intelesul de arta

educatiel", ar fi o parte din istoria calturel $i civilisatiei generale. In realitate insg, sub ambele aceste accepti1, cari complecteazg la un loc notiunea pedago-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanta practica a istorier pedagogiei.

7

giel, In cele dog ramuri, teoreticä fi practicäea a tost neglijatA. Niel istoria filosofiel nu se ocupa atit de conceptiile pedagogice ale marilor cugetAtorl, desi acestia att simtit trebuinta de a se pronunta asupra problemelor de educatie ; niel istoria cultural& nu insista asupra institutiilor de educatie, pecit s-ar cuveni, in acord ca rolul decisiv ce joacA ele in determinarea formel si directief celorlalte institutif. Dar, in fine, chiar de s'ar face aceasta de istoria general& a filosofiei si a civilisatiel, se intelege c& o istorie separata, specialA, a pedagogiel e necesarA. Teoria si practica pedagogicA al atitea probleme speciale complexe, in cit e greu sl le stApineascA pe toate spiritul solicitat de multe alte cestiuni i manifestArI sociale, de o datA.

Pe de alta parte, e foarte instructiv i important a cunoaste acele probleme in toat& esactitatea

intregimea lorceea ce nu se poate realisa de cit prin lucrad speciale de is toria pe da g o gi el, separata de acea a filoso fiel si de a cultarei generale. S-ar patea trata, si cu mult folos, deosebit is-

toria teoriilor pedagogic e si istoria institu-

tiilor pedagogice. Dar, pentru-c& practica se influenteaz& si se controleazA de teorie, i, la rindul sAu, teoria se.

www.dacoromanica.ro

8

Partea 1. latoria pedagogier la ce l vecla.

modifica duph resultatele practicef ; pentru-ca ele staff in raport de influenta reciproca, este cel putin tot atit de folositor a le urmari treptat pe ambele in paralel, In acest mod vom proceda not E nevoie insa a ne pronunta i in vederea care' tinte hotarite vom face aceste cercetarl istorice. Errmarim numal constatarea, adevarulul, pentru

satisfacerea trebuintef d-ea sti? Avem in vedere si-un scop practic ?

Din maf multe puncte de vedere se poate tra-

ta istoria pedagogief. Pe unif, in studiul istorief, in genere, if atrage dorinta fermecatoare de-a estrage, din desvoltarea continua' a ideilor si institutiilor, le-

gile eterne ale spiritului universal, evolutia cugetarif cosmice, care se reveleaza in desvoltarea universulul moral. HEGEL, in panlogismul sàü, considera toata istoria cugetarif omenestf, in diferitele ef perioade istorice, ca desfasurarea logica a unel idef immanente in natura psiho-cosmica. Diferitele epoce ar fi diferite faze de clarificare si com-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanta practica a istorieY pedagogieï. 9

plexitate crescinde ale acestei cugetarI divine.

Intreaga istorie a culturel ar fi o inlantuire de premise, un lant de rationamente obiective, un polisilogism cosmic, care se desvaine ea necesitatea logica absoluta.

Orl-cit de seducatoare ar fi aceasta intuitie hegeliana, care voie§te sA ajunga la omnistienta lut FAUST, ea nu ma atrage. Nu ma ispitesc miei alte puncte de privire, cari totqt esercita asupra-mt o forta de solicitare mult maI mari. A ne transporta cu intuitia in timpurile despre cari vorbim, a§a incit sa refacem in mintea noastra viata concreta a une epoce, a unuf popor, stt vedem armonia organica, resultind din constitutia i functia fisiologica a acelel societat1,iata un scop din cele mal plausibile ce-§1 propune cercetarea istorica. Cite istitutit, moravurf, legt, cari azt ne par anormale, nu gasesc de indata gratie inaintea noastra, cind le intelegem. A intelege, a esplica in toate amanuntele biologice, viata uneI societati ; a ne transpune, prin simpatie intelectuala, ca totii, rind pe rind : aci in sufietul Egipteanulut, aci in acela al Indianulul, al Chinezulul, Greculut, Romanulul ; a ne insu§i, pentru un mo-

www.dacoromanica.ro

10

Partea L. Letona pedagogiel la cer

ment, con ceptiile

i sentimentelelui Media :

aceasta intreprindere, pe cit de stiintifica pe atit de practica i emotionala, o voin parasi, insa, en regret. Ea nu va fi punctul es ential in cercetarile noastre de istorie a pedagogiei. Negresit, pe cit va fi necesar sa facem aceasta, in scopul de-a intelege nasterea unei teorii, unei institutil seolare principale, nu vom omite-o.

Dar opera de contemplare intelectualä, a intregului acord bio-sociologie, care se leaga, tr-o logica corelatie organica, de acea teorie set institutie, iatà ce mi-ar placea sa urmaresc mat de-aproape, i totusi im volti face-o. SPENCER. ne spune cum se conditioneaza, mod necesar, sistemul de educatie dintr-un timp,

de spiritul, de natura institutiilor religioase, politice, juridice, de ideile morale, economice, stiintifice din acea epoca. A urmari si constata aceasta ca documente istorice, din epoca in epoca, dela popor la popor, ar fi de sigur mult mal interesant, mai instructiv deck o pagina de generalizare sumara a acestuis adevar, care se pune ca o tern& de desvoltat. $i sPENcER espune, in cartea sa De l'éclucation (chap. II), numal conclusia unor cereetari ce ar mai raminea inca de gout. www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanla practica a istorid pedagoyief. 11

Ce directie vom apuca noi? Ce scop vom urmgri ? E locul sg ne facem profesia de credinta" in asta privintd i sd declgram ea, orcit de interesant §i de atraggtor este felul esplorgrilor aratate mal sus, prin satisfacerea curiositgtif intelectuale, a trebuintelor teoretice §i de tiintä generalg, alte consideratil ocupa, de-ocamdatg, planul intif al con.$tintef tarif noastre az1consideratif de interes practic, i Inca de interes practic immediat.

Trebnintele noastre culturale, faza actualg istorica a desvoltgril noastre *tiintifice, ne

impune sareina de a cerceta nu pentru scopul numal de-a intelege i afla, ci pentru practica, spre a deslega la nof probleme sociale urgente, a estrage, din experienta altor popoare i altor timpurf, invAtaminte, sugestif, ca privire la ridicarea nivelului invatamintululi §i educatief noastre publice. Interesul conservgrif, al afirmitrif noastre intelectuale dicteazd, in primul rind, directia stadiilor noastre.

Nu teoria pentru teorie, ci teorie pentru practica, jata cuvintul de ordine al preowww.dacoromanica.ro

12

Partea I.

Istoria pedagogiel la ce W vecld

cuparilor nostru intelectuale pe toate terenurile. Primal impuls al scrutarii legilor naturei n-a fost trebuinta teoretica. Emanciparea intelectu1111 din sclavia trebuintelor vietei s-a produs relativ tirzitt in omenire. Ocupatia curat teoretica este un derivat de lux, o functie tirziu desvoltata, dupa-ce organul cugetitril se formase crescuse deja prin esercitarea 1111 in deslegarea problemelor relative la primele necesitati urgente ale existentei. Acela§ drum Il urmeaza, constient or incon§tient, si popoarele in desvoltarea lor. Generatia noastra are de muncit pentru asigurarea vietei noastre intelectuale, pentru organizarea vietei noastre morale. Treapta inferioara in care ne aflam, in aceasta privinta, se observa nu numai din faptul cä ne lipseste o literatura stiintifica, dar si din lipsa unei divisiuni a muncel intelectuale. Nu se ponte conta, ca in alte parti, pe colaborari active, In aceeasi ramura, din partea mai multor spirite, cari 41 impart sarcina si scopurile, astfel ca unil numal sä estraga si sa gramadeasca adevaruri obiective, teoretice, altil sa culeaga acele adevaruri special e, formulate gata, fie spre a construi din ele edificii de sisteme sintetice, fie spre a le utiliza in satisfacerea trebuintelor vitale ale timpului lor. www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanta practica a istorierpedagogief. 13

Omuldestiinta, la nol, este redus, de ordinar, daca se speeialiseaza, sati a deveni inutil epocei sale

prin cercetarl teo retic e abstracte, necerute de trebuintele sufletestl ale societatil ; salí a se consuma in dibuiri empiri ce, cautind a deseoperi leacul durerilor societatif sale. Mai remine o alternativa, ultima, si singura rationala, in conformitate en interesele de conservare momia atit ale lui, ca individ, eit si ale societatii. Aceasta alternativa e de a-si pune ina-

inte ciar scopul practic social al epoceI, si a stringe materialurl si veritatI in intenpa de-a ajuta la deslegarea une probleme de interes cultural actual. IV.

$1 care e problema de interes general, isvorita din aspiratiile si cerintele mediului social contimporan, la nol ? Mal e nevoie s-o numesc ?

D'è mal bine de un stert de secol se simte, e puso, in discutii publice, e obiectul meditatiel suc-

cesive al mai multor legislative.

Reorganizarea invatamintuluinostru pub lic, planuita de mai multe proiecte de legi, inceputa, aminatit, reinceputa de atitea ori ; apol, in fine, faena, prefacuta, retacutti iara's1 de mal www.dacoromanica.ro

14

Partea L Ietoria pedagogief la ed vecItY.

multe oil iatA, problema socialA de o capitalA importantA,. Dela deslegarea et inteleaptA, chibzuitA,, cu pricepere si competentl, speram, cu drept cuvint, afirmarea desAvirsitA a existentel noastre intelectuale, modernisarea noastrA realA, reformarea profundA, as putea zice r ena st er ea si r e cr ear ea noastrA, dupA principiile spirituluf

nail, ale unuf spirit crescut din experienta atitor veacurf de muncA intelectuall, ale unuf spirit inzestrat ca forte si aptitudinf mostenite inteun organism psihofisiologic desvoltat.

Ne luptAm sl luAm si nof partea noastrA la mostenirea fortelor si aptitudinilor morale ale omenirif ajunse in secolul al XX-lea. Ne luptAm sA ne modelArn dup6, inspiratiile spirituluf omeniril, care a cistigat, in ascensiunea cAtrA ideal, positil deja superioare. Nu e destul a trAi intr-un veac, spre a trAi inadevAr riata aceluf veac. Inteun timp dat gasim, intre oamen1 i popoare, incA pe represintantif epocelor trecute, in modul lor de a gindi, de a simti, de a concepe societatea si lumea, de a privi relatiile dintre om si om, drepturile individuluf fatA ca altul si cu totul din care face parte, de all' explica natura, in genere. Noftrebnie s-o recunoastem ne lup t Am SA intrAm in viata secolulal nostru. 0 viatA insA

www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importantaptractieg a istoriei pedagogiel. 15

nu se insuseste, daca se imita numai forme] e esterioare ale manifestarilor el. Trebuie sa se reproduca for tele interne, fondul, factoril sufletestl, functiile proprii amid vieti. Cel mai important instrument al acestel renasterl morale, este, dupa-cum se afirmit uneorl numal: din deprindere, s c o al a : scoala, Insa, bine

organizata, urmarind scopuri clare, avind la in(lamina forte sigure, bine adapfate la rolul lor atit de insemnat si de mare. de aceea incercarile repetate de-a reface perfectiona acest instrument admirabil de re-

nastere sociallscoala. V.

Greutatile problemel nu trebue sa ne descurajeze. Nereusita trebue sa ne faca a cugeta la causele ei.

Oricari si °riche cauze s-au enumerat IAA acum, s-a uitat una principala. Epoca noastra simte nevoia, simte lipsurile, dar incercarile de lecuire cautat pe calea empirismulul unui asa zis nbun simt", care da asalt celei mai resistente fortarete de granit, inarinat cu putin altceva decit buna intentie. Buna vointa, in adevar, face adesea minu-

www.dacoromanica.ro

16

Partea I. Istoria pedagogiei la cd

ni, in multe imprejurari. Dar oricita Miná vointa a$ avea eu s. e. O. fac acum, inaintea D-voastra, un ciasornic, e sigur, ca n-a$ reu$i. Orcita buna

vointa ar avea cineva din D-voastras faca din marmura un Fitt Frumos, un Apolon, rezultatul incercaril lui nu e greu de prevazut. Nu doara ca ne-ar lipsi dragul, sirguinta, zelul rabdator, cari insotesc $i productiile geniului. Dar exercitiul face pe maistru. Exercitiul, studiul prealabil, framintarea $i impodobirea spiritului cu idei, cunostinte, forme, metode, procedari, iata conditia esentiala, care, dindu-se prealabil zestrea intelec-

tuala necesara, ne ajuta a realiza, daca nu tocmai un Fat-Frumos, cel putin un chip de om care sit nu fie un monstru.

Prin ex ercitil inteleg aici mai mult decit practica ucenicului, care nu se conduce decit de spiritul imitatiei altora. Inteleg acea lege universal biologica, la care e supusa desvoltarea organelor $i a functiunilor corespunzatoare ; inteleg uzul, care impreuna cu disuzul, constitue, dupa DARWIN,

cauza fundamentala a variabilitatii spitilor.

Aici nu e vorba de variatil

in spete umane,

dupit analogia celor animale, ci de variatii in

sensul formarii de specialitati intelectuale, in marele organism al activitatii sociale intregi. aceste specialitati, cart' raspund in functiwww.dacoromanica.ro

Prelegerea I. IMportanla 1».actieet a istorieY pedagogieL 17

uni sociale determinate, se formeaza prin exercitiul, prin uzul facultatilor spiritului asupra unui material de idei anumit, exercititi indelungat, continua, sistematic. Astfel se formeaza medicul in o scoala anumita, prim concentrarea stiintelor teoretice catre o tinta determinata, prin aplicarea practick a inteligentei la deslegarea unui cadru anumit de probleme. Numai buna-vointa" de a vindeca omenirea bolnava, nu ajunge. Si azi se asculta deja, cu surisul ironiei pe buza, sfaturile empiricilor, call se conduc numai de ,,exemplu", de imitatie"

si traditie" in recomandarea remediilor la cutare sau cutare boala. Se cere patrunderea r ation ata a problemei si alegerea mijloacelor de vindecare, in contormitate bine inteleasa cu legile

fisiologice. Asa ca la fiece pas artistul medic .sä, fie in stare a desvolta bazele rationale ale retetei sale, pe-cit permit datele stiintei de pina atunct ca privire la efectele fisico-chimice ale medic-amentelor, pe de-o parte, si la reactiunile subiectului, conditionate de virsta, sex, tempera-

ment, etc.

Empiria nebazata pe, si ne justificata de cunostinte teoretice prealabile sigure, si-a trait traiul, este o faza trecuta, ein fiberwundener Standpunkt, cum zic Germanii. 2

www.dacoromanica.ro

18

Partea I. _Moda pedagogief la cd

rechY.

VI.

Dei °data si arta medicala se afta pe acelas picior de imperfectie ca si cea pedagogica ; dei

oamenii se simtiaufara pregatire prealabilatot asa de capabill a recomanda un remedia la o boala oare-care, dupa-cum le dicta bunul simt" i traditia", ca si a recomanda mijloacele propril in educatie, in conducerea copiilor,

In organizarea invatamintului public, in directia scoalelor, Mil a cunoaste prealabil nici natura omului, nici legile biologiei sociale, nici linia desvoltarit culturale in °merare, astazi medicina s-a emancipat de aceasta treaptti a empirismului naiv si omnistient.

Cauza acestei inaintari inegale se poate usor intrevedea. Era si va fi totdeauna mai urgent pentru orn a-1 scapa de moarte decit de ignoranta, sau fie chiar de rele apuchturl. Cind isi incre-

dinteaza cineva zilele sale, ori ale copiltilut san In nútrele unui om, se uith de zece ori la calitatile, aptitudinile, priceperea si experienta lui intreaga. Cine se tulbura de acestea cind cere unui om sä-1 invete, pe el san pe copilul ski', cetirea, scrierea, o limba, etc ?

In cazul acesta, e dispus mai degraba sa arunce vina pe sine si pe copil, daca explicarea www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanta practicú a istoria pedamia. 19

nu se pricepe, decit pe dascal ins*. Pentru-ca, dacit dascalul stie, este o proba ca se poate ti; ca stie, numai incape indoialade oare-ce e dascal. Pe-cind, daca bolnavul moare, mai totdeauna nu e villa lui, ci a medicului, care n'a stint cum sa-1 lecuiasca.

De aceea societatea s-a ingrijit de-mult, in special, de pregatirea medicilor pentru eariera lor, dinclu-le din-ce-in-ce mai larg si mai aprofundat cunoasterea omului zic, pe care e chemat a-1 cauta, si posibilitatea ex ercitiului prealabil iu spitale, sub conducerea expertilor recunoscutl, mal inainte d-a se aventura singar in societate si a periclita viata oamenilor.

O facultate de medicina exista de mult in Europa.

0 catedra de pedagogie la Uni-

versitate este o creatie relativ recenta. Pregatirea speciala a oamenilor de scoala, educatorilor si a celor ce se °cup& cu chestif de invatamint si educatie, este o intentie care, dei s-a manifestat mal de-mult, de-abia in secolul al 19-lea a inceput sti se traduca in fapte, prin institutii reale, ca o caracteristicd a societatil moderne.

Din aceasta societate moderna, nol, cari nu sintem cel dintil, nu ne putem fah ca sintem niel dintre eel dintaI. Orgoliul national si dreptatea www.dacoromanica.ro

20

Partea I. Istoria pedagogid la ed veda.

ne opresc a spune, insä, cá, sintem cel din urmg, dintre popoarele culte ale celor don, continente civilizate, Europa si America. Avem imprejurul nostru vecini, cari s-ati sprijinit si se sprijinesc

bid. pe cultura noasträ, lucra care ar trebui sä ne destepte nu numai sentimental mindriei, ci al räspanderii.

Positia noasträ cultural ä explicg, pentru ce, mai mult la noi decit in alte parti", taza empiricA a cugetäril pedagogice domneste Cine ar face numai-decit o ving, cuiva din aceasta ? Ultra posse nemo obligatur. Noi privim lucra] ca istorici, i intelegem calea actuala de transitie a culturel noastre ; dar, in acelasi timp,

intelegem directia de apucat spre a iesi din ea si a intra in drumul larg al progresulul, pe care, umblä atit de comod, comparate cu noi, popoarele zise inaintate in civilisatie.

In local diletantismului,specialtatea! In local empirismului,experienta luminatä de stiinta teoreticg, corespunclatoare. In local imitatiilor admiratoare ale altor

popoare,alegerea criticä a mijloacelor de progres adaptate la conditiile si natura noasträ si cAlg,uzite de idealul desvoltäril omenirii in genere, ideal degajat din aprofundarea filosoficil, a istorief universale.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanla practica a istorieY pedagogie. 21

In aceasta alegere critick a mijloacelor inchipuite de imaginatia noastrà practica insa$1, ori gasite deja si aplicate de geniul i experi-

enta altor natiuni, ne trebuie un criteriti, care nu il da decit studiul sistematic al $tiin-

tef pedagogiei generale, al istoriel educatief in omenire $i al trebuintelor sociale actuale. Ca se ne indrumani catre solutil rationale, prima $i ultima conditie par a fi suficiente. E destul sa cuno$ti trebuintele actuale $i sà posedezi cultura speciala pedagogieä in toata plinatatea ;

sa-ti ai spiritul adaptat la intregul sistem complect de probleme relative la educatie, $i disciplina mintala a exercitiului logic special, cerut de deprinderea $i familiarizarea ca nexul de idei special acestei categorii de cuno$tinte hotarite at un cuvint sit te fi orientat in topografie, a$ putea zice, teritoriului intelectual de esplorat. Dar, War de ar fi suficiente aceste conditil,

cind sint pe deplin realizaté, cita inlesnire, cita economie de energie $i de limp, chid, in solutia problemelor noastre sociale de azi, putem utiliza esperienta altor popoare!

Esperienta altor popo are, insa, nu se vede atit $i numal din institutiile lor actuale, din legile $i regulamentele lor privitoare la organizawww.dacoromanica.ro

22

Partea I. Istoria pedagogiei la ce'l veda

rea $i tunctiunea unor a$ezeminte, carl parca ar raspunde la trebuintele noastre. Esperienta adevarata a altor popoare, esperi-

enta complecta $i instructiva, se vede din in-

treaga desf a$urare istorica a lor $i din ideile conducatoare in acea desvoltare, Ud' a) din istoria a$ezamintelor, care ne aratá cind, cum i pentru-ce au aparut ele in viata socia-

la a unui popor, precum i b) din istoria or relative la acele a$ezaminte, idel cari adesea le-ati precedat, totdeauna le-ati modificat, adaptindu-le la nevoile noul, set le-ail prevazut caderea, le-ati condamnat ca impropril saü ca nemai fiind apte a satisface trebaintele, in vederea cal-ora s-au conceput $i etectuat.

Fara acest studiü, a$a zisa utilizare a experieneI altora se reduce la o servila $i oarba imitatie a formelor unef vietl streine, fitra patrundere $tiintifica $i critica In rostul manifestatiilor el vizibile. in acest caz, adesea se poate intimpla a imita $i lita drept manifestarea 'mor forte inca' vil $i vitale acea ce nu e decit ramä,$ita, pe cale de atrofiare, a unuI organ $i a uncí functit sociale, cari aú räspuns odatii unor trebuinte reale In acea tara, dar acum orl ati fost inlocuite de alte organe mal corespunzatoare cerintelor viewww.dacoromanica.ro

Prelegerea I. Importanta practica a istoriei pedagogieï. 23

tel sociale, san acele cerinte au incetat, s-au modi-

ficat. $i astfel, in ambele cazar", avem inaintea noastrit forma materiala muribunda a une" forte deja moarte, a una" principin intim deja amortit. De multe institutii se poate zice ea sint or-

gane pe cale de atrofiare, fara nici-o necesitate biologicti in trainl societatilor, $i ca dureaza

numal in virtutea inertiel, ca un reflex sau bine un tic social, contractat odata din nevoie $i pastrat inca ara constiinta necesitatii i existentil Astfel veden' inca pe cer, multi ara dupa stingerea Ion, lamina stelelor disparate, cari an stralncit ()data in toata inflacarata vibratie a scinteietoarei Ion existente. Pe de alta parte, observarea superficiala numal a institutiilor, a manifestarilor vizibile, existente, ne impedica sa observan' viata pnimicipiilor genetice cari elaboreazit, in adincul framintarilor vietei,

raspunsul practic la cerintele inca nesatisfacute ale societatii. Organul se contureaza deja, viata,

functia lui a luat deja finta in conceptia creatoare a intelectului luminat, fara ea nimic definitiv gata, sa se infatiseze ochinlui observator. Astfel de mult rasar pe cer stelele in adincimile universului si 'lama" dupà ani si anY ajung la ochiul nostru material razele existente' lor. San, formulind cu Emi N ESCU aceste adevaruri

www.dacoromanica.ro

24

Pal-tea 1. istoria pedagogiei la ce r rechY.

lcoana stelei ce-a nturit lncet pe cer se sue.

Era pe cind nu s-a zcirit, Azi o vedein si na e. De aceea, ca s'A profithm de esperienta complecth a popoarelor, nu trebuie sa ne oprim la considerarea superficiald a stitrif lor de lucrani actuale. Nu aparenta sh ne conduch, ci ade-

varata existen, cugetarea lor

si actele lor

controlate i conduse de ratinne. TX.

In intentia acesteI folosinte, cred ca se impune directia studiulul nostru de Istoria Peda g o gi e f.

Vom intreba gindirea si incerchrile rationate ale diferitelor epoce din omenire, tot-deanna ea dorinta de-a inväta dela ele ceva pentru ridicarea sthrii noastre de azi.

Natural, a invata din esperienta timpurilor trecute, insemneazh numal un lucru, care e usor de inteles, dar totusi trebue spus A invhta din experienta veacurilor omeniriT, in-

semneazä a culege sugestil. de solutif analoage pentru päsurile noastre ; solutii nu identice, ci analoage, modificindu-le cuprinsul duph www.dacoromanica.ro

Prelegerea I.

Importana "'radial a istorid pedagogic+. 25

cuprinsul trebuintelor si naturei nice.

noastre et-

Din marginile acestui scop delimitam intinderea in trecut a studiului nostru. Nu ne vom opri mult asupra educatiei la acele natiuni cari n-au fost calauzite hied de reflexie teoretica, in privinta scopului si alegerii mijloacelor de educatii.

Ne vor interesa, dintre popoarele antice, na-

tural, cele cari au desfurat o cultura mat insemnata, G ree ii i Romani i, dela cari poate inca am avea cite ceva de invatat, in privinta cugetarii pedagogice. Ne vor fi si mat' direct interesante si instructi-

ve, negresit, popoarele moderne, cu multiplicitatea solutiilor propuse aproape pentru aceleasi trebuinte culturale esentiale comune timpului Dorinta mea ar fi sti ajungem la acestea mai de graba. Dar nu voiti uita consiliul lui ORATIU : festina lente. Ma voia grabi Meet, spre a avea

timpul sa estragem din fructul cultural al fled.rei epoce sucul substantial, cu care am putea nutri si intari spiritul. Dach hotarnicese astfel, in marginile utilitatii practice, cadrul studiilor de istoria pedagogiei, inteleg foarte bine deliciile intelectuale ce s'ar

www.dacoromanica.ro

26

Patea I.

Istoria pedagogiei la ce?' vechi.

putea gusta din modal de a cerceta istoria pedagogiet si din celelalte puncte de vedere espuse deja.

Cind bate insA la usa foamea, iese poezia. Cind interesul afirmciriä vietei intelectuale vorbeste, trebuie sa astepte interesul alintarilor speculative, Ara aplicatie practicA mai apropiatA.

Va veni si la not timpul dorit al acestet delecthrt teoretice. Generatia ce-1 va apnea va duce o viata intelectualA mal inaltA, dad, nu mat' fericitA decit not. Dar nu ne plingem. Avem pe de-o parte constiinta plitcutA a esercitiuluf fortelor in deslegarea unor probleme de utilitate vazutti pentru timpul nostru. Tar, pe de altA, parte, avem multumirea cA, vorn fi ajutat, prin silintele noastre, genesa unet epoce mat Borocite.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. EDUCATIA IA POPOARELE SiLWITICE.

-1.

10 1.1-

Bogfttia de sugestii a istoriei pedagogiei moderne datoriti asemiiniíriï conditiilor de viatit a popoarelor noui. Ce folos s-ar putea estrage 0 din cunoattterea ideilor si mijloacelor de educatie ale popoarelor vechl, nu numal" Greci 0 Romani, dar i Indien't, Chinezi, E-

vrei, Egipteni, etc.Sugestfi positive i negative. Chiar cunonterea modulul de educare al sillbaticilor nu e de tot fArit folos. Surprinderea unei asemáIntre modul de a fi actual cu vre-o näri inferioartt de manifestare trecutä, trezetde sentimentul mindriei i dri, impulsia prop4ira. Strigoil" culturali.

Educatia sillbaticilor nu e condusit de principiIteoretice.

Instinctul de conservare individualA 0 so-

ciilituzil in alegerea sistemului de mijloace educa-

tive. Intelesul cuvintului educatie aplicabil la stilba-

ticY.Esemplul i imitatia ca factori de adaptare la omogenitatea mediulul social. Acord intre pornirile firet;ti t;i sugestiile mediului intre cerintele vietiY i actiunile de invätat prin itnitatie esemplu. Aforizma: non scholae sed vitae numa3 la ci-

vilizati, abituti dela naturii, se putea ivi ca inteles. Obiectul esential, aproape unic, de atentie in edu-

www.dacoromanica.ro

28

l'artea I. I8toria pedaguyid la cd vecla.

catia sanaticului e corpul, in intlitiprealuI esterioari. Schilodirile i tatuiirile t mp Wi in educatia salbaticilor sufletgti In a civilisatilor.Resturi de educatie fizicti siilbaticl In civilizatia de azi.

I.

Conform scopulul pus inaintea cursului nostril de istoriea pedagogiel, ceea-ce ne-ar interesa mai de aproape ar fi istoria educafiel i teoriilor peda.gogice moderne. Din acestea am estrage invätaminte mai direct aplicabile si zabile la trebuintele noastre pedagogico-sociale. Esperienta popoarelor moderne se lace, la toate,

relativ aproape in aceleasi conditii. Imprejur,arile vietel moderne sint relativ aceleasi la toate popoarele din Europa si America. Natural, decl, cä atractia scopului nostru ne va face sa ne gràbirn ditre timpurile noastre, mal bogate ,si sugestii utile. Cu toate acestea, nu trebue sà credem cà, in esperienta popoarelor vechi, nu vom gag multe povete pentru viata noastra de azl. nu vorbesc nurnal de institutiile si ideile poporului Grec si Roman. Cultura si esperienta lor e baza culturel si civilisatief noastre. Ba indi multe din formele biologico-sociale, necesare timpului lor, dureaza fàrà necesitate si www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. Edacatia la pop oarele salbatice

29

azi i string in cercuri arhaice i anachronistice

libera desvoltare a organelor corpulut social modern. Aceasta insemneaza ca, fgrasà vrem, trebue sa contam pe trecntul glorios i plin de vi-

talitate al Grecilor §i Romanilor. Ultimele ondulatil ale valurilor cugetäril i culturef lo practice revarsat pina, la not. Dar chiar esperienta altor popoare, pe cari G recii in meritata lor mindrie, h numia barbari, ne va fi de folos, daca vom s,ti a distinge alege consilif din incercarile i refiexiile lor pedagogice.

lnclienii, Chinezii, Persii, Egiptenii veda, ne vor servi uneort de calauze intelepte

i positive, alteóri de magistri negativi ; ne vor indemna adicg uneort la imitarea preceptelor i esemplu1111 lor practic, ill atingerea unor scopurt dorite i de nof ; alte-ori ne vor servi de averti S ni ent, aratindu-ne, in concreta desfitprare a

vietef lor istorice, cons cenen tele. naturale ce ies pentru societate din functiunea unor in-

stitutif §i din bazarea pe nite principil, cari ponte ne sint comune, noa, i lor, sad cari ne ispitesc a le pune la temelia cladirit noastre pedagogice i scolare.

www.dacoromanica.ro

30

Partea I. Istoria pedagogie la eel rechi.

Ceva mai mult. Din acelas punct de vedere, nu va trebui sa ne parà ca totul nefolositoare pentru omenire, i in special pentru scopul nostru, viata si esperienta popoar el or s Alb atice. Chiar ele ne pot da oare-cari sfaturi positive ; si n-ar

fi de loe imposibil ca chipul lor tatuat sa ne faca, din cind in cind, semne de prieten incercat,

care voieste sti opreasca pe altul dela savirsirea unul pas periculos, dela repetarea unor incercitrI cu urmarl fatale recunoscute. Poate unele WO din socio-biografia salbaticti ar jaca adesea rolul de desteptatori al constiintei asupra situatiel noastre propril. Ne vom vedea, poate, surprinde trastiturile in oglinda trainlulsi tendin telor lor. i, vorbind noi, Europeil modernl, de populatiile i hoardele Americei, Africel, 0ceaniei, ne vom trezi, poate, une-ori ca un flor de recunoastere de not' insine, In starea intunecata, a veacurilor moarte i ingropate in negura trecutului departat ; ne vom simti in ghiarele strigoilor" invizibilf aï spiritulul care a trait In faza inferioara a vietei stramosilor secularl. oroarea ce ne va apnea de prezenta in sufietul nostril a acestor moaste parasitare ale altor sufiete Dina repaus la groapa lor istorica, ne va www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. Educaria la popoarele sillbatice

31

da curajul de a smulge din not radacinile moarte

ale trecutului si a sili strigoit" sufletestl O, reintre in linistea mormintului i sa redea celor vil pacea si libera desvoltare a vietel lor normale.

Inteleg priu strigoi, acele institutit, legl, tendinte, parert, acele sisteme i credinte, acele dogme si obiceiurl cari n-all alta t'apune de-a fi deeit ca coi fost, u-ad alt sprijin decit traditia. Ele sint manifestart biologico-sociale cari si-ad avut rosal] lor °data, ridicat pe temeiul ratiunt suficiente, fie ca au raspuns unor nevot ale tipulut, fie di se armonizan ca restul ideilor, Cu suma cunostintelor crezute ca sigure in acea epoca. Ratiunea lor suficienta, insa a disparut azi. Ele nu mai raspund niel nevoilor practice ale timpului, niel nu mal' stad, din punct de vedere teoretie, in concordanta logica cu datele intelectuale admise si crezute ca sigure in timpul nostru. Isi supravietuesc brui ; due viata moarta a trecutulut, nu se impartasesc din isvorul vietet vil a presentulut. Impedica i tulbura, din contra, realizarea aspiratiilor nouA, intirzie adaptarea la nouile conditil de existenta, se opun evolutief naturale a vietet sociale, plimbindu-st

scheletul lor descarnat si pamintos pe stradele oraselor moderne, ca niste gardient gelost de liwww.dacoromanica.ro

32

Partea 1. Istoria pedagogiei la cei veckY

nistea stagnatiel, i scuturindu-s1 desperat oasele mucegAite ale bratelor lor invidioase la fereastra celui ce cugetA la reforme si unde se proiecteazA mijloace pentru indrumarea cAtrA un ideal modem de viatä. Acestia sint strig oil. El' sint vechf, de pe timpurf preistorice, si sint nouI, de eri. Dar sint de-o potrivA morti resculatI i turburAtorl. De o potrivA, sabia de foc a ratiunil trebnie sl-I alunge in negara mormintuld lor istoric orI preistoric.

Educatia sAlbaticilor 11U e conclusa de principif teoretice. E totalitatea mis.cArilor i mandestArilor de adaptare la mediti, la conditiile de viatA.

S-ati transmis din tatä, in flti oare-carI deprinderl de reactie potrivite la imprejurArile obisnuite ale mediuluf. Reactiile s-ati innemurit din intimplare or s-ati ales din reflexie pe baza experientelor anterioare. Ele sint productul relativ spontan, instinctiv, nereflectat al spirituluI, al V0111 tel.

Dacä. este sA gAsim si sä, stabilim un principiti,

pe baza cArnia s-ati ales acele categorii i manifestArl ce dati nastere deprinderilor i moravurilor, acel principift, un principiti inAscut de

www.dacoromanica.ro

Prelegerea II.

Edaeatia la popoarele sa lb a t ice

33

actiune, nu este un produs al meditatiet con$tiente, al gindirit calculatoare, ci o lege biologicit adincit $i generala, care se esercitA fdrA $tirea voia reflectatA a individulut, in mod natural si inconstient.

Acel principiti este conservarea in dividu-

lut $i a spetef. In vederea immediata a conserväril se nasc intreprinderile selbaticuld, sail in vederea unor plAcerf immediate, sub impulsul unor dorinte sensationale. Sistemul de mijloace pentru adaptarea

la media, la conditiile de traifi, sait la satisfacerea unor trebuinte suflete$tt simple, dar imperioase, sistem nOscut astfel spontan din actiunea reactiunea reciprocä a individulut $i societatif fatl ca natura, formeazA tesutul sociologic prin care trebue sä treacl or-ce individ noti venit. Trecerea prin purgatoriul de forme, deprindert $i moravurt deja cristalizate, $i ea atit mal immutabile $i rigide ca cit ratiunea originit lor se perde in noaptea timpului", moduleazh pe individ dup. tipul aproape omogen al mediulut constitue aceea-ce se poate numi educ at ia lul. Cavintul educafie se ja aid in sensul lui larg, cuprinzind in connotatia sa toate influentele venite dela rnediul social, fie acelea intentionate in 3

www.dacoromanica.ro

34

Panca L Istoria vedagogia la ce i recla

scopul con§tient al formaril omulta, fie ne-intentionate, numal prin forta esemplulut Aceasta modelare a inclividuluI se face pe baza principiuluI imitatiei §i a esemplului. Cei marl servesc de model via i concret celor miei i neformatt Acqtia se Wtä la ce fac cel dintiI, §i repeta, in finta lor intreaga, modal de-a fi i de-a se manifesta al acelora. Iar modelul de imitat este en atit mai simplu §i mat omogen, ca eit societatea se afla pe-o treapta de desvoltare mat inferioara, ande divisitmea muneel sociale n-a produs diferentiarea specialisari-

lor, cari dad na§tere la organe sociale deosebite, corelate intre ele, intogmali ea organele corpulul animal.

Aceste organe, neasemanate in-

tre ele, formate din elemente modifieate in vederea constituirii §i funetionariI particulare a partif corporale in care se aflä, colaboreaza impreuna catre un scop unic : conservarea i buna-starea organismului animal, sail organismului social, in cazul de fatit. Sint decl supuse i la legea integrcirii organice.

Ciad organismul, fie animal fie social, este insa inferior, diferentiarea fisiologica es te negre0.t G-Asim functiuni multiple i variate cumulate in cite-va organe, cari se deosebesc, din aceasta mutt, putin intre ele, i ded se pot suplini u$or in activitatea lor unele prin altele. reclusa.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. Educalia la popoarele adlbatice

35

Omogeneitatea social a are avantajul linitei su-

iletesti ce o da siguranta punctului de plecare §i claritatea tintei de ajuns. Indoiala nu patrunde inca spiritele asupra scopurilor i mijloacelor de ales, spre a innemeri si a realiza cel mai frumos i demn tip de viata. Tipul de viata, este unul i acela§, hotarit §i neindoios, ba inevitabil, cu putine variatii pentru putinele diferentieri de functie sociala, conditionate de virsta si sex, sat uneori de positia social a ereditara. A pune, in o astfel de societate, intrebarea : care e scopul educatiel ? dad, s-ar intelege, ar parea o intrebare otioasa, poate absurda ; cum s-ar parea fluviului, ce merge drept la mare, pe drumul sau de secole, intrebarea : care e drumul cel mai drept ce duce la mare ? tipul general de viata se cristaliseaza in fiinta noului individ prin forta esemplului i a imitatiei. Astfel invata copilul salbatecultff, prin deprinderile §i gustul practicelor de cruzime, de ho-

tie, de sup estitii, intrebuintarea talismanelor, a podoabelor esterioare, menite a deOeptasentimentul spaimei §i al admiratiei; gustul pentru bituturile ametitoare, pentru amuzamentul feroce, pentru

distractiile salbatice cu artele lor copilaresti, muzica lor sgomotoasa, ca plastica lor informa, www.dacoromanica.ro

36

Partca I. Istoria pedagogia la cer vechY.

cu dantarile lor fioroase, indecente satt rasboinice,

bazate pe principiul simuläril actelor de o dusmanie militanta sal' de un erotism lubric. IV.

Nu e vorba, aceste gusturl i deprinderlpen-

tru a caror cunoastere mal amanuntita sä se vaza descrierile sociologilor si etnologilor 1)nu se contracteaza numal din influentele educatoare indirecte ale mediului. Nu trebuie sa, se creada, cA, daca acest medift ar

varia, dad. un copil de salbatic ar fi transplantat inteun medal european civilizat, resultatul ar fi in fond ca totul altfel, ca am obtine cumva, vr-odatA, din capacitatea craniana, intelectualä si morala, a unut ,Negru un eroil al civilizatiel. Inclinatiile lor uaturale nu merg deloc mai departe de solicitarile mediuluf ; si influen tele esemplului nu contrazic mult apucaturile i aptitudinile lor innascute, ereditare. Gustul hotiei, betief, cruzimil, etc., nu sint numod deprinderi contractate, nu sint numal inclinatil cistigate prin exercitiul provocat de esemplu,

intarit de imitatie ; ci corespund chiar unor in1) VezI, bunioark, LETOURNEAU, La Sociologic d'apres l'Ethnographie. Paris.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. Educatia la popoarele sidbatice

37

clinärf naturale, datorite evolutieI lor psihologice inferioare.

Mara de acestea, ceea-ce se cistiga niaI positiv, ca adaptare la faza lor de civilizatie primitivA, este cunoasterea fabricArii i intrebuintärit instrumentelor grosiere, a armelor lor de apärare si de vinat. Sub cäläuzirea celor maturi invatä sälbatecii a pescui, a villa, a distinge si utiliza proprietAtile bumil organice si anorganice, a cunoaste obiceiurile animalelor, proprietätile lucrurilor i plantelor, obiceiurile si calitätile populatiilor invecinate, mo-

dul de a se apAra si de a le ataca. InvatA deci tot ce le este necesar in lupta pentru traiii, tot ce e folositor in viata lor de toate zilele; invatä pentru practicA, pentru conservarea si fericirea lor terestrA, pentru asigurarea incontra relelor venite dela 1ucrur i spirite.

Sistemul lor de educatie e crescut din radAcina nevoilor reale, e adaptarea la conditiile existente ale vietel. Aceastä desvoltare spontanA, naturalä, a unuì siste,m de eclucatie, e critica evidentit a degeneräri-

lor rafinate ce se intilnesc in sistemele de educatie ale popoarelor civilizate, unde consideratui. artificiale impun, ca moda socialA, invätarea

www.dacoromanica.ro

38

Partea I. Istoria pedagogiel la cet vecAi

unor lucruri, a cAror utilitate e greil de dovedit pentru viatA.

Din experienta popoarelor civilizate s-a ivit nevoia de-a se striga : non seholae sed vitae diseimus.

Pentru conllinta simplA, naturalA, nepervertitA dei nedesvoltatA, a sAlbatecului, nu se intelege ce va se zica a se invAta ceva numai ca sá, se §tie, fArA, a fi de utilitate individualA salí. sociala. Credintele i superstitiile lor, cari joacA rolul ipotezelor noastre filosofic.e despre lume i sufiet,

le ajuta a se orienta in cosmos, pe-cit gradul lor de inteligentA i esperientA le permite. InvAtarea practicelor folositoare traiului le dA mijlocul conservArii §i asigurArii bunei lor stAri relative. Vina lor decidacA se poate socoti asta o vinA --nu stä in punctul de plecare, in principiul fundamental al educatiei, ci in imperfectia mijloacelor necesare la realisarea lui concreta. Numal in educatia popoarelor civilizate se constata, adesea bunioarA in programa scoalelor, lipsa cumntintelor cerute imperios de necesitAtile sociale ale timpului, §i in schimb presenta altora nefolositoare; se constata asemenea, nu rare-ori, nepotrivita propunere a celor necesare, astfel ca modul lor de predare nu tinde a ajunge la scopul lor educativ. SA se justifice bunioarA, lipsa din invAtAmint a

www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. Educalia la popoarele salbat ice

39

cuno$tintelor mat aprofundate economice, sociale,

politice, al retoricei proprii zise. Ping, mai deunazi, studiul limbilor slave, la nol, lipsia chiar din invatamintul superior. SA se justifice, asemenea prezenfa limbelor moarte, sad metoda de predare actuala a limbelor, istoriei, literaturel, etc. V.

Daca ne intrebam : oare salbaticil nu pun pret deosebit pe nid-o achisitie a esperientel lor, a$a ca sa creada de nevoie a o comunica $i transmite voluntar i intentionat urmasilor ? Sociologia ne da raspunsul, indicindu-ne, pe de-o parte, ideia $i felul sentimentuld ce au et pentru copii, pe de alta, inclinatiile lor favorite $i pasionate pentru ni$te modalitatl de in fa t i$ are f i zi c A ext erioar A. Co pi 1 ul, ca $i femeia', e la din$ii un animal d o m es ti c, in unele partl chiar mai putin considerat $i respectat decit animalul. Daca se intimpla cA imprejurarile scapa pe un

copil de a fi ucis sad mincat de parintil sal, ceea-ce atinge culmea dragostei salbatice, apol el nu ajunge nid-o data la matnritate cu formeh. proportiile naturale ale corpuldi.

www.dacoromanica.ro

40

Partea I. Istoria pedagogier la ce)' vechY.

Salbaticul are un ideal de edu c at i a co rp ului, dupa care Il modeleaza, intocmai cum civilisatul are un ideal, dupa care cauta a ciopli sculptura sufletul, dispositiile psihice, inteligenta, sentimental si vointa. Nol numim acele idealizarI corporale ale salbatecului m ut i 1 ar I, schilodirI. Poate ca timpurile viitoare, mat luminate asupra idealului si mijloacelor educatiei, ar avea dreptul sa numeasca tot asa modificarile ce introducem noI in formele si fun ctiile sufl et esti ale copilulut Cel putin ROUSSEAU a zis-o deja pentru timpul sail, si critica lul ramine in parte in vigoare in timpul nostru, in timpul cind domneste deplorabilul stupor pedagogicus, prostia fabricata in scoll, din nechibzuita alegere, dispunere si predare a objectelor de studia.

Salbatecul da o atentie particulara formei esterioare a corpului, nu numal podoabeI, giitelel, dar fasonarei chiar a partilor corporale. Aci sta, se poate zice, educatia proprift zisa, la salbateci. Individul care n'ar avea buza perforata i strabatuta de un metal sail un lemn, set n-ar avea nasal turtit artificial si impodobit de vr-un obiect infipt de-a curmezisul, ca o agrafa in cravata bontonistuluI superficial modern; indivi-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea II. Educalia la popoarele silba/ce

41

dul care n-ar avea obrazul i corpul thiat i intretaiat, tatuat in diferite sisteme de condeiare, figurind plante si animale ; sau care n-ar avea capul deformat dupä un model, redus la niste proportil de alungire sail turtire, determinate de uz si

traditie, etc., este un individ perdut in opinia semenilor

Nu e nevoe sä mat' fac aproprierf intre aceste tendinte ale educatief sälbatecilor i intre unele obiceiurf ale societätilor noastre culte. Pedagogif i medicif s-att ridicat de mult in contra deprinderii de-a se sugruma aproape copil mid in scutice si fase. Si, in ce priveste siluita defigurare pseudo-estetica a corpului, siluire ce pricinueste atitea pagube stinatätif si blind dispositil sufletestl, sä mat amintesc oare corsetul, acest pro-

duct al industrif moderne asa de criticat, uneori cintat, totdeauna insä, cautat ? perfectioneze cultura corSälbateciI, ca pului, II coloreaza fata, buzele, dintif. E curios a observa That in societä,tile noastre resturl destul de vivaci ale acestul sistem primitiv de educatie. Nu maï vorbesc de intrebuintarea esternti, a unor substitute destinate a da obrazuluf buzei un anumit colorit. Se stie c sulimanul domneste la not in grad invers proportio-

www.dacoromanica.ro

42

Partea I. htoria pedagogiet la at veela.

nal ca adevarata cultura. E in vigoare mal ales la mahalale si la tara. Dar instinctul neluminat al frumosului rail inteles conduce spiritul chiar la intrebuintarea in: terna a acidelor, in scopul de-a determina o coloare morbida, paloarea" asa zisa poetica, simpatica si melancolica. Cine nu stie ce rol pad., din nenorocire, pela scoalele secundare de fete, lamiia ? lar ìii familii, pe linga lamiie, otetul ? Na sint acestea practice, pornite din acelas spi-

rit de educatie corporala, pe care il gasim la salbatici ? Tata cum cunoasterea vietei i educatiei salba-

ticilor ne poate fi de oare-care folos. Chiar de la el luam indemnuri positive si preventive, de cari ne putem servi pentru indreptarea noastrit.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea Ill-a, EDUCATIA IN INDIA. POPOARE IN STARE DE NATURA, DE CULTURA SI DE CIVILIZATIE.

Starea de natura". Deosebirea dintre starea naturala tfi culturala sau de civilizatie. Deosebire cantitativa. Evolutia stariI de naturä catra cea de cultura tsi eivilisatie.

Nnanta de inteles a termenului cultura" tfi civilisatie".

Eduea ti a la Ind i en i.Stiintele din Veda. Importanta, eultivarea icultul lim b ei. Clasieismul indian. Logica i matematica. Clasele sociale tfi privilegiile ìnviítämîntului. B ama nil. Durata studiilor, eel putin '20 ; une-ori toatl viata. Diploma conferia dreptul chiar la fericirea eternä. S fin t en i a scoalii, cärtil, invittaturei i invatatorului.

I. Dela popoarele salbatice, in stare de natura trecem la descrierea educatief la popoarele cul-

turale si civilizate. In aceasta formulare de idef gasim espresif cari trebuesc esplicate.

Am zis popoare in stare de natura. Astfel sin t considerati sa lbat e cif. Ce va sa zica popoare in stare de natura ?

www.dacoromanica.ro

Partea I. Istoria pedayogiei la eel' vechi

Strict luat lucrul, nu exista popoare In afara

din starea natural". Tot ce se gaseste natura, e natural : supus la,

i

in

esplicabil prin

legile eI.

Ca sa inlaturam or-ce neintelegere, sa ne dam seama de ce va sa zica stare naturald, sail de naturä." Cuvintul 'who'd are aid', in mod vadit, doa acceptii amestecate : a) acceptia de stare priniitivci, si aniline stare initiala,, simpla, originara, in timp ; i b) stare de desvoltare spontanci, immedian', calauzita nu de principii rationale premergatoare, nu de teoril constiente, ci de principii latente, active, lucrind ca niste legi naturale, nerevelate intelectului i observaril metodice. La aceste acceptif se adauga, ca un corolar simp licita tea organismelor psiho-individuale

biologicelipsa unef diterentierl de munca, de functie a membrilor, lipsa unei adaptar colective ma"' complexe

i mal inaintate la conditiile

de

viata sociala. Aceste caracterizar schiteaza deja, prin con-

trast, notinnea until popor cultural, in opunere ca acea a until' popor in asa zisa stare de natura., primitiva. Pe-cind la acesta dominti mi§carea

i mani-

festarea nereflectata, vointa inferioara, sensatiwww.dacoromanica.ro

Prelegerea III. Popoarele in stare de natura

45

onala., instinctul; la popoarele eulturale, civilizate, domina mai Inuit vointa rationala i rationata.

Activitatea se conduce de principii teoretice ge-

nerale, nu e de natura reactiel immediate, necontrolata de reflexie si de reguli de viata. Iatti de ce se atribuie, ca oare-care dreptate, popoarelor primitive epitetul de copile, de popoare in faza de copilarie a omenirii. Aceasta notinne e totus,I relativa, ue putern inchipui trepte numeroase.

Pe de alta parte, cum sa tagaduim popoarelor primitive oare-care grad de cultuìà i ceia ce s-ar putea numi: eivilizatie primitiv a ? Au si ele regulile lor de viata, dupa car' se calauzesc ; au, ce s'ar putea uumi, filosofia" lor teoretica i practica, negresit nu formulata in dogme

si carp' savante, dar cristalizata in obiceiuri si traditii, cari reglementeaza, i da direetie anumita pornirilor individuale, supunindu-le unei norme.

G-àsimsi la ele un inceput da diterentiare a mind' sociale : gasim un ef, o clasa sociala de luptatorI, o aristocratie de virsta, si de forta. Cestiunea, in aceasta clasificare etnologica, este

criteria de distinctie nu de-a ne baza pe trausant, ci pe deosebiri de grad si cantitate 1111

www.dacoromanica.ro

Partea I. Istoria pedagogid la ce 'f veda.

46

in reala functionare a unor principil i conditil normale de esistenta sociala. Cine mai admite azi conceptul unei stari de

natura., in care omul n-ar fi trait de fel in societate, ci ar fi tritit isolat si in stare de hellion onanizem contra °mes ?

Sociabilitatea nu e doar un product al reflexieI, cum credeau mai ales rationalistii secolului 18-lea, ci un derivat practic al naturei, al organizatiei sufletesti si trupesti a °mula Dar aceasta ten-

dinta catre socializare e supusti evolutief. Simpatia se desvolta in omenire treptat, intinzinduse dela familie la grupuri din-ce-In-ce mal in-

tinse de chipa,

Largirea simpatiel atrage sine sporirea relatiilor interumane, cari oamenl.

sint supuse la legI bio-sociologice naturale, menite a realiza si conserva buna-starea si fericirea totalitatii grupulul omenesc. Aceste legi, innerente vietei sociale, aceste conditii naturale de sanatate si fericire sociala, ca si legile vietei individuale, ca si legile fiziologice, devin treptat constiente pentru intelectul observator. i observati eh ele sint cari formeaza, in mod spontan si instinctiv, baza de inspiratie a legiuirilor positive, a dreptului si moralel, a regulelor de apreciare, dupit cari opinia publica lauda set critica activitatile indivizilor si or-ce manifestari .

omenestl.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea III. Popoare culturale si civilizate.

47

Esperienta raporturilor fatgi, at natura si ca Mediul social da nastere stiintelor. cosmologice si neologice ; si acestea, la rindul lor, servest de baza, ca legile lor, la crearea de institutii, de organizatil culturale, fie pentru darea dreptatii, fie pentru conservarea in afara a corpului social, fie pentru procurarea si elaborar ea mijloacelor de bun

trait' fizic, fie pentru transmiterea la noile generatii a esperientel de pina in momentul de fatgt. Ce sint acestea altceva decit trebuintele sociale

din cari s-a nascut breasla judecatorilor, a luptatorilor, a preotilor, industriasilor si comerciantilor, profesorilor, etc. ? Cu cit experienta raporturilor fata ca medial fizic i social. gramadeste mai multe fapte si degajeaza mai multe legi, naturale si morale ; ca cit institutiile, menite a asigura fericirea complecta a societatii, se iumultesc si -se organiseaza

mal rational, in vederea scopului, cu atit zicem ca un popor sta in cultura i civilisatie mai presus de altul.

Am introdus doi termini, referitorI la doà notinni deosebite, chid: am zis eulturii Sa lamurim putin aceste 'idei. www.dacoromanica.ro

48

Partea L Istoria vedagogiala col veda.

In istorie adesea se face distinctie intre p o-

poare culturale si pop oare civilizate.

Ci-

vilizatia este o treapta superioara a culturef: este

cultura potentatit pina la gradul organizarii el principiale, pina la transformarea si intemeiarea individului ca factor constient si solidar in functiile sociale. Daca o cultura inaintata e conditionata de o innaintata divizie a muncel, o civilizatie adeva-

rata e conditionata de o integrare a activitätilor diferentiate, In vederea fericirii generale, pe baza une.' simpatil largi si aprofundate. O cultura, desvoltata poate sta alaturI en o diferentiare unilaterala si esclusivista, cu o alcatuire bunioara a societatil pe caste. O civilisatie se intemeiaza pe desvoltarea individuld in vederea nu mime a specializarii el, ci si a constiintel solidaritatii i contopiril luí ca total din care face parte. Cultura se poate rezema pe practica traditioRala i oare-cum sacramental cristalizata. Civilisatia admite factorul rationalitätii si al readaptarit continue pe baza constatarilor entice, in conformitate necontenit ca principiul si idealul omeniril din-ce-in-ce mal bine inteles. De aceea popoarele culturale sint relativ stationare ; cele civilisate sint in perpetua devenire, in perpetuti progres. www.dacoromanica.ro

l'relegerea III. Popoarele culturale si eivili:ate.

49

La cele dintil gasim predominind actul reflex social, traditia, obiceiul ; la cele de-al doilea reflexia critica, ratiunea teoretica, practica rati-

onata,pe-cind, la popoare zise primi tiv e, in stare de natura, predomina instinctul. Astfel se poate esplica pentru-ce popoarele orientale vea' se subsumeaza de multe olí sub denumirea de popoare culturale, na civilizate.

E o distinctie fina, intemeiata iara0 nu pe o caracteristica transanta, ci pe o nota cantitati v a. Caci de altminterl i la popoarele civilizate constatara actiunl sotiale refiexe, deprinderl consacrate, traditionale, relativ immutabile. Dar factorul transformator totu0 e, la acestea, in grad mal vIzibil decit la cele zi3e culturale. Dar parca la popoarele culturale nu gasim o civilizatie, nu gasim §tiinta, arta, filosofie ? Ba da,

insti na sint aa intinse in corpul social, nu formeazá, un focar de sintezá, sufleteasca comuna, all alcatuesc o avere intelectualit oblteasca. d'ara de aceasta, sa notara ca se considera de origina supraomeneasca, divinä',, se inconjura de mister §i de respectul autoritarismuluI, se prime. te i se transmite relativ farà alteran, ca ceva sacru. -Ceea-ce face omul, °mal ponte desface.

Ceea ce se considera ca un dar dela zel, omul nu se crede capabil de a-1 controla, discuta, cri4 tica i decI amenda, la nevoie. www.dacoromanica.ro

Partea I. Istoria peda yojie la cei recio.

50

SA veden) in scurt cite-va date mal sugestive din educatia popoarelor orientale \Teca

Incepem ea India. Intreaga civiliza,tie a In dieè se intemeiaza pe cartea sfinta, a el, pe Veda, al cArui fundament intelectual e compus din himnurI catre zet, din rugAciuni si formule religioase, intrebuintate la cultul divin si la sacrificil. La continutul proprill zis al acestor texte Ante se a(laogA,, ca pArti suplimentare, niste interpretArI si làdnurirï teoretice, dogmatice, didactice, din cari att iesit cele zece stiinte ale Indiet 1) fonetica, 2) doctrina ceremonialuluI, 3) guamatica, 4) exegesa, 5) metrica, 6) astronomia, jurispradenta, 8) legenda, 9) logica si 10) dogmatica. InterpretArile si studiile limbistice, fonetica,

gramatica, metrica, formeazA partea capitala in preocupatia stiintificA a Indienilor. Se da li 111ei un cult, aproape ca unel divinitAti. I se adresaft chiar imnurl in inrettimint se da cea mal mare importantà studiului eI. i se intelege usor pentru ce. Pentru un cuvint de utilitate. 1)

1.

OTTO WILLMANN,

I, 119, sq.

dact iJ

al s

www.dacoromanica.ro

Bildang,vlehre

Preleyerea III Edacatia in India

51

Nu doar ct IndieniI simtiatt nevoia de-a cultiva limba materna, ca unul din mifloacele sociale si cultnrale cele mai puternice, ca tin factor de influenta asupra SeMenilor, cum concepeaft

arta vorbirit Sofis tit la Greci. Dar limba vorbita mergea la dinsii din-ce-in-ce pe chi maI de-

partate de limba scrisa, de limba literara sacra Vedei, care devenea tot mai mult o MEW' relat iv moarta.

Indienii nu cum/steel insa argumentele didactice invocate de modern' spre a salva invatamintul tine" limb" ce nu maI traieste ; nu cunosteati niel argurnentul gimnasticei intelectuale", niel al culture" clasice a spiritului". Ar fi putut invoca insti cuvintul, ce se punea inainte pentru invatarea limbel latine : necesitatea de-a ceti in limba moarta opere importante si instructive. Trerbt era cartea sfinta a culture' lor. De aceea, intre mijloacele de-a ajunge la fericirea eterna,

se cerea cunoWerea limbil literare sacre. Se poate inchipui argument mat puternic ? Clasicismul literar antic al scoalelor moderne n-a recurs incA la dinsul. Mai tirzift, in secolul 6-lea a. ch., studiul limbet se desvolta, pina. la producerea unei r etorici si poetic', in care se trata despre valoarea si insemnatatea cuvintelor, despre diferite felurl de stil, despre greselile de compoziwww.dacoromanica.ro

52

Partea 1. Istoria vedayogiei la cei vechi

tie, si chiar despre arta vorbirif, d.espre figurile retorice, car' impodobesc discursul. La aceste stiiute, relative la li mbti, se adaugit, dupii importan, 1 o gi ca. Ea trata despre perc.3p4ie, despre rationament saii conclusii, si despre

autorit«te, ca cele trel isvoare de convingere. Ba incA acest studiii nu s-a mArginit a fi predat de invittatl oficial recimoscutl, de Braman", ci se ivirà chiar profesori special'', cart jucati rol! So fistilor, considerati de Bra m anl ca niste flecarI". aci vedem cultivate si predate mal malt stiintele neo logice. InvAthmintul Indienilor pare a fi fost predominat de principiul clasicismu liii.

Dintre stiintele zise exacte, gAsim astrommlia matematicile, destul de iuhite de spiritul unel uncle se zice cû s-a descoperit jocul cel ma" conditionat de calcul si de combinttrl in raporturl de spatiti,--sahul. Matematica insg, era pAstratA ca un studiti privilegiat al preotilor. IV. B ram an ii, clasa superioard a cultulul. I nd ienil o r, deposedarii si reprezentantil autorizatf al stiintef, produsl din chiar capul Zeulul, ere" pro-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea La Educaria in India

53

fesorit poporulut, adica at claset rasboinicilor at chisel muncitorilor, cart aveati dreptul a cunoaste continutul JTedcï. Clasa desmostenita S udr a este esclusa cu totul. Grade de privilegit se stabilesc si pentru cele trei clase fericite. Copilul brahmanului e admis la invatatura dela 8 ant, al rasboinicului de-

la 11 si al lucrktorilor dela 12 ani. 'AO elevit se string pe linga un Bra hm a n, stall in casa fac pe ucenicul. Si durata studiulut se calculeaza cut zecimile de

ani. Cad Veda e mare si profunda ; e compusa, din patru WO, si pentru fie-care parte nu trebuie mat patin 12 ant de studiü: scoala aceasta patriarhala n'avea deci o durata mat mica de 48 ant ! De aceea unit elevi ramin toata viata pe linga dascal ; Rita isprävesc cam dupa 20 ant. Cind se incheie invatitmintul, se sevirsete o festivitate si se serbeazil, a doa nWere a absolventulut. Aceasta diploma e destul de importanta

ea da titularulul speranta si dreptul la fericire In lnmea aceasta, dar pat ales in cealalta. V.

Predarea invatamintulut Ve del se tacea aproape cu sfintenia si gravitatea unet slujbe divine, until: cult bisericesc. In Rigveda se indica pie-

www.dacoromanica.ro

b4

Partea 1. lytoria pedagogic)"

ce r

veda.

scriptiile anumite cum sà se procecleze in lectittni. Astfel sA faca invAtittorul instruirea copiilor

ce s-au devotat lui i studiuluï. SA se aseze intr-o parte bung a orizontului, spre Ost, Nord sau Nord-Ost. Elevul sA se aseze la dreapta ; de sint maI multl, unde este loc. Dapa-ce tott scolarit sArata picioarele invAtAtorulut si le aft atins en capul, il roagA zicind Citeste si spune, inAltate do.amne". InvAtAtorul sA rAspunzA: Prima rugdc,iune, ca-

ve este poarta cernid pentru scolari si pelara invátátori, sg, fie tot-deauna inceputul studiului". InvAtátorul apoi incepe sA spunA pe dinafarg, si eleva dupA el, fie-care cuvint, in cor, pinA invatá pe derost. La sfirsitul lectief, ele.vit isi plea-

din noil ca pul la picioarele invátátorulut si se duc. InvAtamintul are astfel in sine ceva sfint. Leccg.

tia e gravA s,i solemnA, ca o ruglicinne. InvAtAtorul e un preut, o persoanA sacra. Si tiinta si invAtAtorul stail intr-o consideratie superi:Jarit,

sint inconjurati de un respect religios. Stiinta este cea mai nutre podoab a omulut, un tezanr sigur ; ea da plAcere, glorie si fericire. Stiinta este maistrul niaitri1or, amicul in streint, o putere neperitoare, o adevAratA peatra scumpA, demnA de regT. Ia ortmluf stinta si devine animal." www.dacoromanica.ro

Prelegerea III. Educalia in India

55

Profeso ml e privit ca (leva mai presus de parinti, mal presus de or-ce in lume.

,Cine dà ~Oil* V e del, este un tata mal venerabil, decit cel ce da existenta fireasea, de oare-ce a cloa natere satt nasterea cercase& asigura celor renaseutl nu numai fericirea in aceasta lume, ci viata eterna pe viitor". ,,Nasterea pe care o da invatatorn1 e cea adevarata, pe eare. n-o atinge niel virsta, niel moartea." fihnul ar avea in viga trel datoril : Maja e,atra in vatitt o r, a doa catre z el si a treia ca-

tre pitrin ti. Ce sugestie mal curata si mi frumoasa de retinut! Ce patrundere de insemnatatea prestigiulul i autoritatil de care trebuia sa fie inconjurata persoana acelGra, in ale ..carom_miinl soeieOtea incredinteaza' cea mai inaltil si delicata misiune : formarea sufleteasea a tarii de miine !

StintA este misiunea lor, aun ea si atunel.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea EDUCATIA LA EGIPTE111 I.

La Egipten1.Caracterul realist practic al

in-

vkiimintuluI la EgiptenI. tiinte1e can predominan in preocupiirile lor intelectuale ;4 in scoll. Piirerea PLATON despre spiritul egiptean. Despiírtirea inviitiimintulul in inferior, general artistic. Functionarea unel scat egiptrme din 1500 a. Ch. Invuíìítura variazii, dupit caste. Drepturile ce conferia absolvirea scoald. Stiinta hi era ti cii. Monopolul tiintel la. preotl. Un exemplu de diferentiare culturaliti defectuoasii. ,$tiinta pentru popor. Programul popular. Intinderea cunWintelor elementare in popor. Modul de predare a matematicilor un semu de oa-

re-care spirit pedagogic umanitar, aproape preltuliu la schola hulas al Romanilor.Inviitiiminte i sugestii. La ChineztPreocupatia de ciipetenie a spirituluI public : i n fi ui n t a ed u c a ti y í. Stabilitatea. cos Fuel

literatura chinezii colectionatii de el. moral al acestel literaturi.

Caracterul social-

China tara clasicit a regulei in viatii, in seopul de a se stabili ordinea in multime. Dispozitii reglementare amiinuntite in scoalii, privitoare la tinuta corpului, la mil,,.ciírI recreative.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IV. Educatia la Egipteni.

57

Reglementarea dieteticii a I ectureI i a mu z je el. Scolile si sistemul examenelor de stat. admitere in fanetiile publice.Sugestii i ineonditie vAtiiminte.

Dad& India ni s'a infalisat ea taro clasicismului pedagogic, in care limba si stiintele noologice aveaft prectidere, gAsim in Egipt cel mat'

vechitt reprezentant al realismului pr a ctic. .'tiintele cart predominA in preocupitrile intelectuale generale si in inwAtknintul acestei sint matem«tica, mai ales astronomic& i geometrio, geograjia §i mectieinci. i acestea nu in

plinaAatea si rotunzimea lor teoreticA, in scopul de a forma spiritul s,i a-I orienta in mod dezinteresat in lame, ci vederea ap1icriIor lor immediate la viata de toate zilele. PLATON remarcti aceasta (in.LeyT, VII) si criticA spiritul prea strimt, de afacerl practice ne-

gustoresti al Egiptenilor, dei landA estinderea cunostintelor si metoda lor de predare.

Teorii pedagogice generale nu vom avea de estras din literatura acestui popor, al Milli spirit era asa de strins legat de interesele practice immediate.

www.dacoromanica.ro

58

Partea I. Istoria pedagogidla ce 't 'vedo.

Dar institutiile lo r culturale de invatamint au importanta mai mare decit ale Indiei, siut mal de timpurifi organizate. Egiptologul EBEi s, in Romantul sita istoric t'arda, a.carul lectura yeti gasi-o i distractiva si instructiva, restaurind si reinoind, prin imaginatia sa de artist, timpurile luI RASES, pe baza documentelor i isvoarelor istorice, serios controlate, descrie scoalele templulta din Teba, in organizarea i functia lor cam din 1500 a. ch.

II Invatatoril faceah parte diu ea" 800 preoti

ai timpulul Sed, si invatamintul lor avea o temelie de curs inferior elementar, la care era admis copilul oreara cetAteaa liber ; iar d-asupra acestor baze, se ridica inva,tilmintul superior general si invatamintul special. O Mg si mal bine de copiI, desculti si aproa-

pe gol, cum era portul comun in acele timpurl, se stringeaïl in ¡milite acoperiik si pavate dinprejurul templalui, lude, asezati pe rogojini, prejural invatatorilor lor preoti, primeah canostintele elementare. La absolvirea lor, treceah un esamen, apof se impartiaA in specialitati, (lupa protesia parintilor, si treceah una' la architectura, alta' la picturA, alta la sculptura, etc. www.dacoromanica.ro

Prelegerea IV. EducaLia la Egiptenï.

59

Ca un exemplu clasic de in gua direa in di vi-

dula' in felul si marginile activitatii parintilor, citan' cazul amintit de or-ro wa.LMANN in pretioasa lui opera Diciactik care s-a constatat prin documente Visite intr-un mor-

mint : O profesie, anume cea de arhitect, a fost transmisa din tata in fia pina la a 25-a generatie !

La aceste tari orientale, cu caste, s-ar fi putut urmari mai usor etectele permanentel unef ocupatit anumite asupra membrilor unei familii, s-ar fi putut studia, ca intr-un experiment biosociologic, continuat mal multe secole, problema

intru cit se transmit prin ereditate efectele nzului, modificarile organice speciale produse

individ de experienta Ca-toate-acestea, daca e adevarat ce spune cuprinsul notitei lui DIODOR, despre tata! lui SESOSTRE, acesta s-ar fi abatut, in mod surprinzator de liberal si in spirit larg democratic, deba traditie.

La naterea luí SESO "STRF, ar fi adunat pe toti copiii nascuti atunct in tot Egi p tul, impreunti Cu muriele 5iü ingrijitoarele lor, si le-ar fi dat tuturor aceias instructie si aceias educatie ; si, ce 1)

01'10 1VLIZIAN, D¡dad t ik ale Bildangslehre 1882

I, p. 131-32, de unde M'un cite-va date nutI sugestive pentru seopul studiuluT nostru.

www.dacoromanica.ro

fin

Partea I. Istoria Pedagogieá la ceá Tecla

e mal interesant, este ca aceasta o facea in convingerea ca, departe de-a se slabi relatiile sociale, despartind pe copiI de familie, tocmal cultiva $i intari adinc astfel iubirea in membrit tinerilor generatil. Traiul in coman ar stabili o comunitate de sentimente $i de vedert, care ar hice posibila o mal" larga $i mal vie simpatie sociala.

Cei carI terminaii invätamintra elementar $i treceall in cursul superior al invatamintulut general, eratt supu$1, (lupa terminaren acestuia, la un non examen. Titlul de s eruto r, pe care obtinea atuncl, it da dreptul la functit publice. Atit elevil cursulul superior cit i cel din scoala speciala de arta i$I alegeafi singuri invatatorul, de care doreafi sa fie instruitt. Cam de aceasta libertate se bucura azi studental universitar in Ge rma n i a, ande organizaren universitatilor permite cut-va din mai multi profesori ce predati de-o data acelas obiect, pe acela cave-1 convine, fie din punctul de vedere al metodei, fie al sistemului, fie ma-

car al oret alese pentru prelegeri. Se-ntelege ca, din aceasta comparare, trebue sa se pastreze, in favoarea Egiptulut, numal fa-

www.dacoromanica.ro

Preleyerea IV.

Educal.:ia la Ellipteni.

61

caltatea alegeril initiale. Mal: departe, elevul raminea legat de profesora' sita aproape toatit viata, ca un um al MI de casä.

III $tiinta *Malta era cultivata de clasa p re o til or.

Fie-care ordin de preoti inväta pe din afauti o parte determinata din totalitatea stiintelor atribaite unui zeft (Thot Hernies), i trebniati sä fie in stare a o s'unte pe de rost, orcind. Numal treptei celei mal superioare din clasa preotilor, adicä profetilor, le era dat a sti totalitatea stiintelor si a sintetiza in capul lor cunostintele i civilisatia

intreagA a E gip tulul. i unele din stiinte, anime doctrina zeilor si a legilor, doymatica jurisprudenta, "nimia acestl profeti aveaa dreptu/ sä le cunoasca ; pentru tot resta' muritorilor, ele ramineati un misten Ele constitaiail stiintele sait cärtile hieratice propria zise. Aceastit eruditie, insä, or-cit de intinsit salí or-cit de specialä, atit la preotil marl cit si la cei inferiorl, nu conducea debe la inovatii decercetare, la progres. Ce era in citrtile lui Thot, era lucra sfint, venia (lela o inteligentä supraomeneasek, dela un zeú.$i revelatia acestel puterf intelectuale, mis-

www.dacoromanica.ro

62

Partea L INtoria PedagogieV la ce vechi.

terul lama, nu se dechidea or-cui si iii acelas grad la top. tiinta complecta se monopoliza de anumiti oameni.; iar miele ramuri din complexul stiintei se monopolizail, in parte si special, de anumite

ranguri si ordini din clasa preoteaseä. Tata, in casal din arma., un exempin de divizia munceI, dusit la extrem si la absurd, mi exemplu de diferentiare fara integrare, o stare de lacruri °pasà conditiel normale a progresulm.

Daca preotilor na le era dat, la totl, a sti tot, en eel mal mare cavia era oprit aceasta poporalut Era un fel de predestinatie a gradan')." de puterl intelectuale, predestinatie venita,

din partea naturei si organisatief individua le, ci din parten organisatiel i traditiel so cia-

le ; nu din partea legilor naturale, cari asuprese safl partinesc pe indivizi, dar fatal, tara premeditare, ci din partea legilor sociale, chibzuite de oameni in vederea intereselor de clasa, confundate adesea ca interesele societatil intregi. IV. Avea i po p oral portia lui" de stiinta, ce i se

administra de preoti, in o doza nu tocmai cata, dar totnst destul de respectabilli.

www.dacoromanica.ro

Prelegerta Ir. Educatia la Egiptenï.

63

Programa acestui invatämint, accesibil poporamal: mirean, era alcatuit din 6-7 stiinte, alese din cele 42 Mili ale lni Thot, si anume : limba, scrierea, cultul zeilor, cummqterea stelelor, muzica medicina, la care se mai adauga i geo»zetria aritmetica.

Ceea-ce face onoare Egiptului vechift este cit cel putin destoinicia (le-a serie i de-a eeti era foarte raspindita. in popor. Templele, zice H. (in opera sa (Jeschichte der Schrift) WUTTK E vorbeatt prin scrisul lor urias, infiltrah privitorilor, prin rugaciuni catre zei si prin landele printilor, doctrinele credintei si amintirile gloriei nationale ; inaintea privirilor tuturor, in pablic, se-

deaft aceste inscriptii adinc sapate in trainicile pagine de grana si de porlir, spre a grai continet poporului". Oä acest graitt al lor era auzit si inteles, avem

proba din uznl zilnic ce faceah Egiptenit de scriere. Procednra jndecittorilor se facea in scris,

tractatele intre persoane se faceati in scris, pe obiecte de intrebuintare comuna, si de toate zilele

se gasiaii serse fel de fel de maxime, proverbe, dorinte.

Natural, sistemul de scriere cel mai ritspindit, 1) V. OTTO

01). Cit., I, 127.

www.dacoromanica.ro

64

Partea I. Istoria Pedayoçjie la cd veda.

era cel mal comod, cel demotic, compus numal din 350 semne si pus in circulatie pe la 500 a. ch.; pe-cind sistemul hier«tic al preotilor continea

500, iar cel hier o glifi c nu mal putin de 650 semne !

V

Dei, spre a se caracteriza severit atea disciplinel scolare la Egipteni se citeazá. zisa uniña din vechil lor pedagogl, care spunea tirechile scolaruld sint pe spifiare ; el ande, cind ìl batí", totust se gitseste chiar in PLATON despre

metoda lor de predare a rnatimaticilor o relatie, care dovedeste c. spiritul pedagogic nu lipsia complect din scolile egiptene. Calculul, spune PLATON (in Ley, VII), se invatA aici, la inceput, in mod cu totul coreipunzator gyadulul de pricepere al copilulnl, anume in jocurl si in amuzamente ; citf-va din copil primese fructe sau florl îii raporturI numerice determinate, sau in jocurl de rAsboia, sint pusl in ordine la locurI numerotate si trebuie sA Je schimbe, pAstrind a-

semenea raporturile matimatice SaÜ dind nastere altor raporturf determinate". Principiul acestei notite din urma, privitoare la jocurile de rttsboili, n-ar putea servi de bazA a in-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IV. Edacatia la EgiptenY

65

vataril calcululd prin un fel de exercitiI militare adaptate pentru copiI, sub forma de jocuri? Executarea comandelor pa$1 inainte, trel j'yapo], etc ; gruparl de atitia in$1 ea fata la rasara, atitia spre apus ; atitia sa faca 10 pasl spre nord, etc.,

n-ar fi un mijloc de planta $i grabnica prieepere §i gravare in milite a numeratoril $i diferitelor operatil simple co numere intregl ? E eindat i surprinzator sa ne sugereze tocmal E gip t ul o ideie de pedagogie umanitarA fata de copii, aceste victime ale pedantizmuld scolar. In loe de incruntarl $i urechell sa imparta el evilor, la studiul matematicel, flor $i fru c te ! Egi p tul eel grav, ea gindul vietei inchis in colosalele $i eternele lui morminte, in acele piramide uries;e, cart a$teapta de atitea secole revenirea sufietelor ea sit ridice in picioare, din sicriile loronomiile inegrite de vreme ; E gip tul sombra $i misterios, pare a ne prezenta in didactica sa practica un preludia la ceea-ce gasim la Romani sub numele de schola ludus. As,a dar niel antichitatea, ca toatit barbaria"

apartine viata n-a uitat ea $i virstei sale, n-a ucis in om eopilaria, n-a abrutizat intelectul, n-a omorit vitalitatea, n-a cautat ei,

a fabrica invatatI muribunzl. Ce raza de lumina,

In intunerecul vremurilor, pentru pedagogia mo5

www.dacoromanica.ro

66

Partea I. Istoria pedctgogid la cel

care, in reprezentantif el de valoare, s-a

revoltat de absurda tendinta a scoalei da se transforma in local de tortura, in obiect de repulzie si antipatie pentru sufietul copiluluI, d-a se pune f4i, as putea zice ostentativ, in dusmäneasca opunere ca viata i fericirea copilului !

Parasim acum Egipt al, in ale carui nuirete, eolonade-n inannuri albe, Noaptea zeii" se preitinbld in. vestinintele lor da/be

$i al preotilor eintec stinci-n harfe de argint, $i la vintiel din piestie, la rcicoarea nopfii bruna, Pirainklele din crestet aiurind si jalnie salid scilbatee se pling regii in gigantieul morinint".

(Eminesett). nu cred de cuviinta sa mai desvelesc mereti apropierile de situatie, fie sociall fie in special scolaril, pe carl le gasim la nol, cel de azI, fata cu popoarele orientale vechI. Daca nu mai exista cast e, avem insa clase so ciale, despartite intre ele din-ce-in-ce mai putin, e adevarat prin drepturI de nastere, dar destul de puternic prin drepturI de avere, si inca asa de absurd prin privilegit legate de localitatea natala, dttpa-cum aceasta e sat sail oras. Oare la not, saracil, orca de talentatI, oren, de bine inzestratI ar fi ea dispositil intelectuale san abilitatl practice, pot el sa treaca www.dacoromanica.ro

l'relegerea IV.

liducatia la Egilenï.

67

prin toata seria mijloacelor de dezvoltare, dela invatamintul primar pina la cel universitar ? Foar-

te rar ; numai daca tiü ca exista internatele statuluI i pot izbuti a obtine o fericita i binecu-

vintatit bursa. Ponte fiul de taran, orcit de geniala §i robusta organizatie spiritualä, ar avea, sa beneficieze de toate mijloacele eulturale i civilizatoare ale timpulusi §i ale tare lui, astfel ea sa devina, in ac tualitate, acea ce contine in el numaf virtual?

Si mai rar. Si acea-ce Il oprqte, nu e, niel puterea legilor naturale, starea naturet lui inferioare. Nu ;. din contra, aceasta it impinge inain-

te, tot mai sus. Dar spiritul lui se izbete de ingradirea greutatilor puse de legi umane. Nne o fatalitate sociala, deosebirea de programa la scolile primare dela sate i la cele dela orae ?

Las la o parte chestia daca deosebire trebuie sal nu sa, existe. Nu aduce aceasta cu sine o inevitabila rupere de continuitate intre invatasupemintul elementar rural i cel secundar i

rior in aceeasi tara ?

Egiptul mort, il gasim astfel parca in parte reinviat, in timpul nostru. Si ((cum luna arginteste tot Egipetul antic Si atunci sufietul viseazci toatci-istoria strciveche, Ulasul din trecut strcibate l-a 2».ezentului ureche.

Din a ralurilor sf«dci proorocii se arctic.

www.dacoromanica.ro

Panca I. Istoria pedagogiet la ca veda.

68

Erorile lor si povetele lor sa nit ramina nefolositoare pentru noi. VI. Trecem la caracterizarea pedagogica a

Chinei,

a miel OH, a careï aproape intreaga literatura si manifestare intelectuala publica poarta sigiliul

unui spirit preocupat de influient a educativa asupra

impartaseste cut celelalte tari asiatice caracterul s t ab ilità4iï cuitar al e, cu-toate- ca la dinsa nu gasim cuvintul care explica, si in aparenta justifica, aceasta cristalizatie intelectuala la Indieni §i Egipteni. La Chinezi n-avem o stiinta de izvor dumnezeesc, ci de izvor iiman.$i ca toate acestea, respectul traditiej e asa de inradacinat, incit omogeneitatea culturala se transmite din secol in secol. Veacurile se aseamana unul cu altul, se repeta si se imita unul pe altul, in succesia lor indefinita. Cel mal insemnat dintre invatatil Chinei, CON$i China

FUCI U S,

(Kongfu-tze,

care insemneazit r e g ele

in v at to r ilor, 550 a. ch.), a strins, intr-o colectie de 10 carti, toatál intelepciunea, toata stiinta neamului san. Aceste 10 cartf erail impartite in doá, setii, (una numita k in g, alta su) 1). 0. wim.mAsN, op. cit. I, 143.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IV. Eclueatia la C'hinezi.

69

Prima continea : 1) Cartea metamorfozelor; 2) Cartea antecelor, in care se alesese, in vederea influentel lor educative, poeziile morale, politice si lince cele mi potrivite a fi cetite i cunoscute de tinerime ; 3) cartea ceremonialului, 4) do a cal-0 istorice. A doa serie, cuprindea 1) o carte de p o 1 i-

tica, 2) una de morala, 3) una de dialogi, cuprins moral si 4) proverbe. Cum vedem, literatura chineza o formeaza mat' ales stiintele noologic, in special cele relative la regularea relatiilor dintre indivizi in societate, stiinte morale si politice. Colectatorul ion genial, coNpuciC, cel mal mane pedagog atit teoretic ell i practic al Chin e I, toata viata a cautat prin invataturile sale, purtate din loe in loe, sh inalte viata intelectuala a natiunil sale, sa aduch pe oamenl, dupa credinta sa, la puritatea primitiva pe care o primisera din cer. Cind a murit, in etate de 75 ani,

a fost, se zice, objectul until dolia de trei ant pentru descipolil sàï, earl s-au inmultit ca timpul Villa au cuprins intreg poporul. coNFuciti a tost privit in mina aproape ca un zeu. In scoala, copiil, mal inainte d-a incepe lectia si, la sfirsit, mai inainte de-a pleca, trebuiati sa salute mal intil pe sfintul CONFUCIÚ, apoi pe inviltatort. www.dacoromanica.ro

70

Partea I. Istoria pe-dagogid la cei reeld.

VII.

China este tara clasica a regulei in viata, in toate manifestarile omulta, pina la cele mar comnne i ne-insemnate. Din practica, din espe-

rienta lor de popor numeros, Ch inezil au extras continuil prescriptii pentra reglementarea vietil si activitatil urmasilor. Daca miele din aceste prescriptif par copilitresti de migaloase in amanuntimile lor pedante, sint multe, foarte multe, intemeiate pe dreapta ju(1ecat i justificabile prin o ratlune practica O.natoasti. Scopul lor ultim nu e a stabili o rdin e a in mul-

time? a evita impietarea exuberante! manifestari egoistice a unai individ asupra drepturilor la pace si liniste a celorlaltr? a asigura si traduce in manifestare exterioara respectul ce datorete omului semenul san, recunostinta catra parintI, batrini, rude, catra ce! dela cari a primit bunurile ce-1 sustin in viata ?

Daca aceste reglementarl merg pina la prea microscopice detalil, indicind gradul de inclinatie a capulaí i corpului, dupa gradul de rudenie, etc, aceste particularitatf na ne vor impedeca de-a ve-

dea prin cipiul unan care le a dictat. Formalismul lor nu e de respins, decit nuwww.dacoromanica.ro

Prelegerea IV. liduealia la Chinezt.

71

mai intru-cit se constata eventual ca nu respunde unel intentil constiente interne. Lipsa acestei intentii insa n-a putut fi initiala, niel tmiversala. Altfel, nu s-ar putea explica nasterea, la inceput, a sistemultii de senme exterioare, des-

tinate a manifesta sentimente determinate de respect, recunostinta, veneratie, deferentii, catra alti oameni.

cilia se intorc copiii dela scoalä, a casa, e o minune sa-1 vezI inergind in ordine, fail a stri-

ga, fara a sari, fail, a se bate, ba chiar fitra a privi in dreapta i in stinga, salutind pe superiorii ce intilnesc. Qum lard, in casa, saluta zeii case'', pe batrini, pe pa'rinti ; iar, daca e un strein de fata, indata, dupa-ce saluta pe zei, se inchina cu respect inaintea streinului. Cum s-ar putea altfel sa traiasca multimea omeneasca in so ciet ate Wit deprinderea si a respectului omenesc ? Negresit, in viata scolara ne asteptitm sa gasint un belsug de regule si dispositil Unele din ele merita sa fie retinute. Se prescrie, in scoalii, cum sa stea elevul drept ;

ell,

sit

Oita

cartea departe de corp

cum sit serie, ca sit null miujeascit degetele de cerneala, etc. 0 multime de povete de detaliti, call, daca nu sint intemeiate pe consideratil tewww.dacoromanica.ro

72

Partea I. htca.ia vedayogier la ce, veda.

oretice generale, nu e mal: putin adevArat a arata pinA la ce grad spiritul acestui popor se preocupA de forrnarea bunelor deprindert la copil. Se recomandä scularea de dimineatA, cind spi-

ritul IncreazA mai cu energie si mal dispus. DacA mintea se oboseste, se recomandA apot miscare sistematich din umert, ridicindu-I in sus, dinda-1 inainte, inapot, de mal' multe oil Nu vA ginditl, auzind acestea, la sistemul modern suedez, la asa zisele miscArt de ordine sati gimnasticA de camerA ?

VIII. Cu deosebire importanta si instructiva este prescriptia modulut cum trebue sh se utilizeze

cärtile: un fel de dieteticA a lecturel. SA nu se treacA dela un capitol la altul al cArtit mal inainte de a se fi imprimat bine in milite cel precedent ; si sa un _se inceapA lectura mal multor cArti de o datA. Iultusn nom multa, ziceaft si L a-

t init, relativ la aceasi ordine de lucrurf. Chinezil aveatt o comparatie pentru ilustrarea povetel lor. V-o comunic pentru plasticitatea el'. O cAldare de apA, dacA o tul' mult timp la foc, incepe a ferbe ; daca, insA o iet mar inainte d-a incepe apa sA fearbA, i pul alta in loe, www.dacoromanica.ro

Prelegerea IV

Educalia la Chineii.

73

va clocoti nici o picittura din dinsa. Tot asa fac i oamenif eari numal frurraresc cunostintele cu toata caldura zelului lor, nu aduc niel un rod. DU

Dar simtul practic al Chin ezil or mergea prea departe : pina a hilatura din ocupatiile intelectuale tot ce n-avea relatie immediatil cu munca grava i immediat utila. Illuzica era reglementata in vederea influentei asupra educatief si considerata numai din acest punct de vedere. Poezia dramaticci insa era alungata cu totul, ca ceva vatamator sufletului. Ni se pare exagerat ? Totusi, vom regasi aceste consideratil la filosofii natiunii celei mai echilibrate din antichitate, unde viata nu era numai munca, ci i joc ; unde poezia, sub toate formele, nu se lasa mai pe jos in importantä decit filosofia ; ha uncle chiar filosofia se rezerna pe aripile divine si inaltAtoare ale mirzelor inspirate. puvroN, cel mar poet din filosofil grecl, va fi unul din acei aprigi prigonitorI teoretici

al dramei si un sever cenzor al muzicei, tocmal din consideratil pedagogice.

Statul chinez, ca atare, s-a ingrijit de organizatia invatamintului public hid, de mult. In www.dacoromanica.ro

74

Partea I. Istoria pedagogid la cer n'ad.

secolul al II-lea a. Ch., s-ati infiintat scoll de mal multe grade, in toatti, impardtia. Un inceput se t'Acuse deja ea trel mil ani a. Ch. In China moderná, insA, invittamintul a devenit o afacere aproape privatA; a rtimas totusi sub supravegherea statului, care, din sec. 7-lea d. Ch., a adoptat un sistem de ex amene pentru

absolventir tuturor gradelor de scoli. Aceste

examene dati titluri si drepturi in stat. Scoala e astfel un mijloc de a ajunge membru considerat in societate sati de-a fi functionar. Nu e slujbas in China, de or-ce grad, care sa nu fi obtinut slujba sa in urma unul esa in en de admitere. Nu increderea superioruld, set alte con-

sideratil, ci stiinta este titlul ce aduce pe un cetatean intr-o ramura oare-care de activitate Sint mal multe grade de examene, carI drepturl la grade diftrite in ierarchia functiilor publice. Cel dintil examen consta in disertatil asupra unor materit din King. In urma acestuia, cetitteanul intrà in categoria cultilor. Dar, pentru ca sti se. mentira'. acolo, trebuie din treI tref ara stl se supuna la o notiA, cercetare. Ca sà poatd obtine si functie, mal trebue sá, treacà. un alt examen, care adesea tine o luiai intreaga. DupA un al treilea examen, se capata. titlul de www.dacoromanica.ro

Prelegerea IV. Eclueatja la Chinezi.

75

inVatat, care da dreptul de intrare in avisto-

cratia biurocratica. Aceste diferite examene se fac ilisà asu pr a

acelorasf objecte; numai gradul, intenzitatea si multimea cunostintelor, variaza. Daca s-ar cere de fie-care functie speciala aiiumite

speciale, China ne-ar o-

feri, in privinta modalitatii de admitere in functiile publice, un ideal complect. Tot asa se deosebeste i invatamintul elementar de cel superior : nu prin diversitatea stiintelor, ci prin intenzitatea lor. Un invatat chinez, vorbind despre deosebirea dintre aceste doà grade de invatamint, a zis Invatamintul inferior da informatii cum sa traim dupa ordinea momia i cum sà progresam in ea ; aprofundarea ratiunii acestei ordini, insa, o. da invatamintul superior : el este perfectia cea

mal inalta a tuturor normelor si cea mal fina modelare a spiritului; el arata pentru ce omul trebue sa traiascä, conform ordinif si sa, progreseze in aceasta.". Decl, in caracteristica generala a spiritului pe-

dagogiei chineze, vedem ca preocupatia monda are precadere. Cunostintele inter-umane formeaza exclusiv baza si continutul programel

www.dacoromanica.ro

76

Partea I. Istoria pedagogiel la cet

lor de invatamint. De tiinte cosmologice foarte putin s-aft ingrijit. Na e vorba, chiar in seco-

lul XI a. Ch. se cunqtea aritmetica i calendarul. Dar aceasta nu se considera ca ceva esential. Ceea-ce admirara, e gri.ja mare ce s-a pus pe elementele de integrare sociala, pe elemental moral i politic. Nu prea se vede, ce e drept, partea tiiatelor pozitive de diferentiare, de specializare ; asta a i avut de rezultat, in defini-

tiv, iarài lipsa progresului .cultural. Scoalele noastre totqi ati de meditat si de retinut ceva din cele spuse pina, acum : pr eo cu-

patia necesará, de cu,Itura si instructia morala, sociologica.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea V

__

EDUCATIA LA CHINEZI (urmare); LA CHALDEOASIRIENI, PERSI i JUREL La ChinezT (-cintilare).

Cuprinsul invntnmintului

caracter privat, utilizat i impus indirect de stat. Cele patru grade de invntitimint. Memorarea preceptelor morale

la inceputul studiilor. Interesul deosebit pentru deprinderea scrisului si limbei serse. Multimea formelor si asprimen pedepselor. B ii t a i a, disciplina asiaticiti.

La Chaldeo-Asirieni.Continutul tablelor de argiliti coloratI din biblioteca Ninivei, in limba cli ald ai c iti. Dietionarul asiro-chaldaie.

La Per0.Netrainicia cultura de imprumut. Tendinta capitaliti a spirituluI persan : e ti ci s in u I, in religie

i educatie.Virtutea veracititi ti 1.Educatia Per-

silor dupiti XEXOPHON.Suprematia ideil de stat.

La EvreLVechimea i trninicia poporului evren. Principii dominante in constitutia lui saeteasen : iner e-

derea in sine si solidaritate a so eialiti.Cuvintul lui D-zen,vecinie prezent in spirit.Educatia in familiY unificatiti prin unitatea eredintiI.Autoritatea pitirintilor. Pedepsele erincene.-11hczica.Metoda de preciare a limbel li tenue moart e.

www.dacoromanica.ro

78

Partea I. Istoria pedagogid la cel vecht.

Vona complecta mai 'jai informatiile privitoare la educatia Chinezilor, adaogind la cele spuse deja, alte cite-va date speciale ; apoi vom artita, in o schitA repule, sistemul de educatie la Chaldeo-Asirieni, Pepsi i .Ev

Am arittat la cite feluri si grade de examene se supun absolventil scoalelor in China ; i am numit acele examene de stat", pentru-ca dart dmptul la ocuparea de slujbe publice. De mijloacele de pregatire pentru aceste examene, statnl, care profita de stiinta candidatilor, nu poartA nid-o grijà. Cunostintele nu se obtin In scoli create si intretinute de stat. In sarcina particularilor, a famine!, cade grija Statul llamal controleazA rezultatele finale, punind anumite conditii de indeplinit celor cari vor sa ocupe functi! publice. Negresit cA, indicind ce cunostinte trebuie sa poseada viitorif slujbasl, influenteazA in mod hotAritor asupra cuprinsulul de indeletnicirl al scoalelor. InvatAmintul distribuit pe cale privat6, se des-

parte in patru grade. Gradul Maid, elemental., enprinde scrierea, citirea memora rea preceptelor i maxintelor cu fond

www.dacoromanica.ro

Prelegerea V. lidtteal2a la Mau)*

79

Din acest program elementar sä, retinem un lucru : economia de fortà mintalit ce se face in alegerea, penult memorare, a c un o t i t el o r moral.

ce aft valoare in ele insele. Pentru asa

zi-

sul exercititi al memoriei" nu se intrebuinteazti or-ce date intelectualeprocedare absurdä psichologicesteci acele cunostinti, maxime si precepte capabile prin natura lor a folosi In viatA si deci meritind sä, fie cunoscute, prin ele insele. Astfel de proverbe, pe care copilul le memora, mai intii, poate Milt a le intelege complect, citäm : Rdul se invafd iute, binele anevoie". Rafiunea e pentru inteligenti 9i legea pentru eel lipsifi de intelepciune". 0 convorbire cu un infelept prefueste nail mull decit zece ani de studiti". Cautd a-Vi face exteriorul strdlucit si interiorul curat".

Dacd nu peel tu frid Umbel tale, ni»2eni altul nu-i va putea plellea

Numal in gradul al doilea, in invätämintul pe care I-am putea numi secundar, se dä cheea acestor maxime si proverbe. Caracteristic pentru tara formalitätilor e lapuI unul din punctele esentiale ale invittämintului elementar, alaturea cu scrierea i cetirea, este cunoasterea (lela inceput a f ormelor

www.dacoromanica.ro

80

Parka I. Istoria pedayogiesi la eel vechi.

de politeth, ca baza a culturet, precum si un studiti asupra ceremonialulut. Chestia din urmh ne face sh, observhm, in treacht, cit de chinezi", In sensul ran, i cit de putin Chin ezi, in intelesul de mat sus, sintem not fath eti ceremonialul religios al bisericel noastre. Citt din not pricepem, cum se cuvine, mis-

chrile slujbei, întrrile, iesirile din altar, ale preotilor si diferitele dispozitif ale serviciulut divin ?

A doa treapth de invAtittnint nu e bazath, ca cea dintit, pe memorare, ci recurge la rationament. In acest invatamint secundar" se dá explicarea rationalh a celor invhtate pe de rost, memorate in mod mecanic, in treapta intiia. Apot urmeazit alte doá. tyepte mat inalte de invatamint. In prima se invatil, versificarea i stilistica tot ce se leagh de acestea : exercitit practice ca indicarea detaliath asupra erorilor de stil.

Iar, in a doa sectie, care e a patra si cea din urmh treapth de invhthruint, se fac disertafii, se scrid tratate, si se daft subiecte de desvoltat, alese din chrtile citite si studiate.

De notat, ca ceva caracteristic pentru tot invittämintul chinez, e atentia deosebith ce se acordä.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea F. Edacatia la CltinezY.

81

invataril s crierif. In toate aceste trepte de invatamint, dela cel elementar inferior pina la cel superior, se continua invatatura scrierit. S cr ier ea este, desigur partea cea mal grea din intregul program a invatamintulul chinez. Fie-care cuvint, corespunzator unul lacru deosebit, 41 are un

semn particular de notatie. Nu e debe usor sarcina sa invetI atitea semne de notatie cite lumil al de numit si de scris. In invatamintul elementar, se da copilulul sa memoreze cite patru caractere pe zi, patru semne pentru patru lucrar! deosebite. Cine ajunge in tot decursul studiuluf sa cunoasca si sa serie 4800 semne, se poate

zice, in adevar, ca atinge apogeul eruditiel, si ca, merita a fi considerat ca cel mal invatat. Decl nu e de mirare, daca dela invatamintul elementar inferior si pina la treapta cea mal imita, se

urmeaza mena cu invatarea

si practica

scrierei.

Copilul chiuez incepe dela etatea de cinc! ani seria instructiel si la fie-care 15 zile, cel mult o luna, trebue sti dea un examen de ceea-ce a invatat. China e tara examenelor. Niel nu se putea altfel pentru tara formelor si a formalizmuld. Dar immultirea regulelor, ordinilor, dispozitiilor atrage dupa sine o alta urmare : incarcarea proportionala a catastihulul pedepselor. China e 6

www.dacoromanica.ro

82

Partea I. Istoria pedagogiel la eel vechY.

tara pedepselor crude, a disciplinef de fier. Copilul nesupus ori lenes are de indurat pedeapsa cea mai aspra, barbará, lnitaia, i inca sistema-

tia,. E intins pe o banca ; si un rind de nuele i se rup pe spinare. Se poate mijloc mal civilizat i inteligent ea sa desteptI mintea copiilor i sa-ï civilizezï ? Negresit, nuera nevoe de exemplul Chinezilor,

ea sa ne explicam practica bittail si in Europa. Dar o concluzie pare a se impune : Unde se recurge la pedeapsa ba'tail, ca stimulent pentru studifi ca mijloc de indreptare morala, putem zice ea

nivelul cultural se aseamana ea al popoarelor asiatice.

Dintre celelalte popoare anuntate, numesc inpe Chaldei, pentru-cd acestia ait dezvoltat o cultura organica, sint nascocitorii scrieril cu-

neiforme, civilizatoril Asirienilor, Persilor si indirect ai Nu stim mult despre cultura si civilizatia Chaldeilor. tim inca mal putin despre scolile si metodele lor de invatamint. NumaI de curind, prin descoperirile fA.cute la Ninive, s'a inceput a se

intrevedea o parte din cultura Asirienilor, www.dacoromanica.ro

Prelegerea V. Educatia la Chintz).

83

prumutata dela Chaldel, decl, in definitiv, o parte din cultura chaldeica. In sapaturile fAcute la N inive, descoperit niste table de argilit co-

lorate, pe car' stag scrise deosebite ordine de cunostinte pe miele table cunostinte relative la mitologie, pe altele cunostintf istorice, pe altele geografice, pe altele despre statisticd, pe altele cunostintl relative la stiintele naturale, la astronomic', arhitecturci, aritmeticd, gramaticd. Tablele se deosebesc nu numaf dupa cuprinsul lor stiintific, dar si dupti culoare ; pentru fie-care

ordine de cunostinte s'a dat tablel o coloratie anumitit. Ele ail facut parte din o mare biblioteca, intemeiata cani prin sec. al 7 a. Ch., in N in i v e.

Indicatil despre intemeetorul bibliotecei s'a gasit in tablele de argila, uncle era vorba de graAcolo se spunea Eh, ASURBAN1PAL, regele lumii, am scris aceste table pentru. tatura supusilor mei, din ordinal zeultil Nebo". Dar limba in care eratt scrise tablele gasite in Ninive nu era limba asiriana, ci chaldaica. Prin matica.

urmare, aceia earl' frecuentaft biblioteca cea mare

a Ninivei si voiaft sa profite de tezaurele el literare i tiintifice, trebuiail sit invete bimba Avem oare-carl urine despre unele mijloace intrebuintate spre a inviita aceastit anume un fel de vocabular ctr treI coloane,

www.dacoromanica.ro

84

Partea I. ktoria pedagogieY la ceï vecla.

din carf o coloanä en semnele asiriene ale cuvinte-

lor, a doa cu semne chaldeice si a treia cu interpretärl. Informatif ma' precise, insä, despre didactica invätämintuluf limbef chaldeice, ne lipsesc.

Perii ne intereseazà. utt prin vre-o culturti organic dezvoltatä din fondul lor intelectual propriii, ci tocmaf fiindca s-aii servit de una imprumu-

tata de aiurea. In ef avem un exempla de lipsa de consistenta si de rezistenta a uncí culturf imprumutate. Pe-cind in Eg ipt, in In di a, in China .a durat atit de malt fondul cultural, dezvoltat organic din experienta si inteligenta poporuluf ; si pe-cind aceste popoare päzit caracterul lor cultural de orf-ce molipsire ca spiritul strein venit din afarg, vedem la Pensi exempla' unuf popor, in care cultura soväe rädäcinf si se schimbg la fie-care atingere cu alt spirit, fiindcä nu e crescuta din terenul propriti national, ci e adventivä. Indatä-ce vine spiritul grec, Cll ALEXANDRU CEL

MARE, cultura persanä iea altä fath, 111 virtutea unuf principiii de viimetizm etnic. Prin in imeti zm se intelege particularitatea unor animale

www.dacoromanica.ro

Prelegerea V. Educatia la Chinee.

85

de all schimba culoarea drip, culoarea obiectelor pe earl' se pun. In cazul si momentul acela, animalul nu are culoarea sa proprie ci a mediului care se aflà,. Tot asa, sint popoare cart nu aft cultura lor proprie, ci una adventivA, exotic& de imitatie. In cazul acesta, mai ales, de indatA-ce vin in contact ca alt medid mintal, ii leapAdA intiia formA culturalii, si iea pe cea nouit, spre a o lepada apoi si pe aceasta, si asa mat departe.

Numai tirzid Periî ad revenit la ideea de a dezvolta din fondul lor propriii, o culturA. Aceastit idee si tendintl,, s'a nAscut in secol. III d. Ch.

Atunci s'a fticut o adev6ratti revolutie pentrn inlAturarea formelor cniturale grecesti i pentru revenirea la fondul primitiv si mai original al culturei persane, anume la credintele religioase, din caul in urma, sA se dezvolte o conceptie despre lume si om.

Putem nota, in privinta caracteristicei ge-

nerale a tendintelo r educative la Per0., faptul cä ceea-ce preocupti, in intiia linie spiritul persan in educatie, este formarea m oral a' a ornulul. Aceasta e relevatA de toti scriitorii antici,

cari aü vorbit despre educatia la Peri.

Niel nu se putea sA fie altfel la un popor a dint' religie constit fundamental in adrniterea www.dacoromanica.ro

86

Partea I. Istoria .Pedagoyie la ea, vechl.

a dod principii: al binelui si al rguluI, ORMUZ §i AHR.IMAN, dintre cari se spera si se credea cg principia' cel ban va trebui sd invingg pe cel rail. E, fr mndoialä, probg de existenta unei constiinte morale dezvoltate, cind se concepe intreaga lame sub categoria bincha §i a rcittlui, un fel de r eligie morald, bazatä fireste pe metafizicd, dar inspiratg de genial binelui, de genial moralel. acest spirit moralizator, pe care Il vedem

in religia Pe r ilor, II ggsim si in sistema' lor de educatie. Virtut ea, la care tineatt cu deosebire

Per11, era vera citat ea. Iubirea de adevgr si spunerea adevdrulai se cerea dela toti, era ceva elementar, si contraral inadmisibil. Modul lor de predare a moralei si de influentd

educativg, consta in povestirea f aptelor zeilor si o ameni lor mar I. Prin exemple, prin dezvoltarea entusiasmului pentru oamenf mari, voiati Persii sá inrAddcineze in mima tinerimei

iubirea de adevar.

Importanta acordata veracitätii nu e de loe exageratd. Veracitatea, cind e bine implintatd ca virtute, cuprinde in sine multe alte deprinderi morale saft virtuti insemnate. Curajul bunioard, e un corolar al veracitätil, si o conditie a ei. Curajul intelectual, moral nu ponte insemna

www.dacoromanica.ro

Prelegerea V. Edeteatia la Chinea.

87

alt ceva decit puterea si dorinta de a fi si triii totdeauna conform ea tine insu-ti, ca credintele aspiratiile tale, de a te aräta asa cum esti si deci de a fi cum dorestl s. fif. CAel de indata-ce estl altfel de cum trebue i cum dores,ti s fil, curajul moral inceteazd, vine lasita-

tea. Te arati cum ar trebui sà fil, nu cum estl. Asa cà veracitatea, aplican cu consecuentA, implicA in ea multe alte virtutI.

Educatia regilor se incredinta oamenilor alesi

ca cel mal invatatI din toata Persia. lar acestia, ce invOtati pe viitorul rege? Tot veracitatea si dreptatea si curajul, si, pe HITA acestea magia. In magia 1111 ZOROASTRU se cuprindea sistemul

religios si juridic al Persilor. lata cum deSCrie XENOFON In Ci rOpedie educatia la Pero. Desigur ea aceastO citatie nu oglindeste educatia intregulul popor persan, ci numal a unel clase. Legile Persilor se ingrijesc de educatia morala a cetatenilor. O plata departata de zgomot si inconjuratO de edificil publice, este local de intilnire i coala Persilor. AceostO scoalO e impartitO in patru OTO destinate : copiilor dela 6-16 anl, tinerilor dela 16-26, oamenilor maturl dela 26-50 si biitrinilor. In toate diminetele.

www.dacoromanica.ro

88

Partea 1. Istoria pedagogiet la ce'( veck.

copiit si maturil se intilnesc, inainte de rasaritul soarelui. Tineril, afara de cet casatoritt, dorm inarmati in fata edificiilor publice, fie spre a le pazi pe ele, fe spre a se pazi pe et de vitit. Ba-

trinif sint liberi de a veni la locul de intilnire sail de a ramine a casa. Exercitiile pentru copit constati in a da cu arcul, a arunca lancea, a incaleca. Sefit fie-caret sectif consacra o parte din zi spre a judeca delictele comise, precum furturile, minciunile, birfirile, etc.' Ingratitudinea i minciuna sint pedepsite in mod cu totul particular. Baetit eel mat in virsta sint chemati a se pronunta asupra greselelor celorlaltf, dupa regulele justitiel. E o scoala prac-

tica de drept. Se pane mare grijà pentru caltivarea sobrietätil, stapiniril de sine, supunerit catre superiort si veracitätit Tinerit .trebue sa stea mereti la dispozitia superiorilor, spre a face

tot ce reclama binele public. ldeea de solidaritate sociala si in special ideea de stat era foarte dezvoltata. Tat& ce se zicea In o rugaciune : 0 Mitra, uneste cu 30 de legaturt pe eel bunt,

Cu 60 pe barbat cu femee, cu 70 pe scolar cu invittator, cu 100 pe fratt, cu 1000 pe tatal ca fit, si cu 10,000 tara cu regele sat". Nu se vede de aict preocupatia PerOor de

www.dacoromanica.ro

Prelegerea V.

Educatia la Chineii.

89

educatia momia si mal ales predominarea colosalä a ideif de stat ? Statul pare a fi mal presus de toate, sat absorbind toate in sine : familie, amicitie, educator si scoala, religie, orI-ce relatiune interumana. Statul era simbolizat in rege. Unirea dintre tara si rege e considerata ca unirea cea mal sacra, i indisolubila. IV.

Cunoasterea educatieI la Evrei e cu deosebire

interesanta. Sa nu uitam cä acest popor e singurul care mal traeste dintre toate popoarele luvechï. Trainicia luf etnologica ne uimeste spiritul. Chiar calcat si turtit In picioare, a stiut sa gäseasca forme si forte noui de viata, cu carl sa se ridice, ba inca nu numal sä se ridice, dar chiar

sa, se inalte amenintator pentru soarta si fericirea popoarelor moderne ingrijorate. Al face impresia c aceasta fiinta, etnica a descoperit secretul nemuriril. In educatia poporului evreti vom gasi o parte insemnata din secretul puterif luT. Sa relevam principil dominante in constitutia luI sufleteasca. Mai intii, o incredere oarbti, in sine. Dintre toate

neamurile omenestl de pe pämint, el, poporul evrett, e poporul luf D-zeu! ApoI, o solidaritate www.dacoromanica.ro

90

Partea I. _lilaila Pedagogia la ca veda.

sufleteasa, socian, extraordinarit. O impinzire uniformA si generan, de idel ,si credinte leaga,

prin fire invizibile, dar indestructibile, poporul intreg intr-o unitate, de simtire si gindire ne mai pomenitA.

acest rezultat extraordinar 1111 este opera impusA a statului, nu se datoreste unui program uniform de studif i activitAtY, elaborat de niste invAtatl i aplicat in scon publice, conduse si con-

trolate de stat. Ca si in China mal' tirziu, la Evrei totdeauna invAtAmintul a fost in sarcina familief. Dar, pe-cind la Chinezi uniformitatea era dictat6. indirect de stat, prin programele examenelor de admitere in slujbe publice, la Evrei puterea, care uniformiza cupriusul inv4Aturilor in familil, era D-zeti. D-zeil, care si-a ales poporul evreil dintre toate popoarele pamintuluI, a luat asuprti-sl sarcina de a-1 instrui educa. Desi, din timpnrile cele maI vechI, numal familiile s-ait ocupat de formarea generatiilor

tinere, fondul de idel si de credinte, pe temeiul cArora se lucra in educatie, era pretutindeni acelas : era insusi cuvintul lui D-zeil. Ce legatura mal strinsá, hita; toti decit r eligi a lor comuntt, religia, al Cal'Ui inteles etimologic ne duce cu mintea de a dreptul la legatara sufletelor de ceva inalt si puternic, care le www.dacoromanica.ro

Prelegerea Y. Edacatia la Chinezi.

91

sustine pe toate ? i ce sugestie mat efectiva decit credinta ca invataturile, comunicate de o generatie alteia, nu vin din mintea omeneasca, supusa iluziilor si greselelor, ci direct din izvor supranatural, direct din spiritul divin al providentei, care se apleacii, parinteste de-asupra popo-

rului sail ales, se pine in comunicatie exceptionail cu dinsiil, ca lumineze asupra destinului si asupra tainelor lumii ? Cunostintele dintr'un astfel de izvor sint sfinte. Ele calauzesc suiletele catra aceeasi. tinta ; spun omului ce at de facut in totdeauna ; il lumineaza in toate imprejurarile grele ale vietei. Cuvintul luí

cunoscut astfel de toff, tre-

bue tinut vecinic via in constiinta, si constiinta trebue sa fie totdeauna desteapta, cad asa porunceste D-zeil.

Omul are ocazie toatit viata si in tot momentul, din copilarie, a auzi dorintele lul D-zen si a se conforma lor. MI se zice in Deute ronom Asculta, Israele. Aceste cuvinte ce-ti poruncese azi, sa ramina in mima ta. Le vet' sadi in capul copiilor tai i vei vorbi despre ele chid vet fi acasa si chid vel calatori, cind te vet culca chid te vel scula. i le vet lega sá fie semn pe minele tale, si le vei serie pe stilpii easel tale

si pe usile tale'. www.dacoromanica.ro

92

Partea I. Istoria Pedagogic', la cei .vechY

Astfel, in tot timpul si in tot locul. cuvintul lui D-zeti, fie in graft'', fie in scris, apare inaintea copilului, iï patrunde spiritul si-1 face sa-1 pastreze pink' la moarte. Ce nevoie mai e de multe alte 6141, afara de cele sfinte ? Dar acestea trebuie sa se gaseasca in or-ce casa. Asa se explica observatia, facuta de un istoric, pentru-ce la poporul evreì, ca la nici un alt popor, se gäsesc relativ atit de putine carti la oamenii lor invätati si atit de multe la eel de rind. Evreul meserias, negustor, de afaceri, ci-

teste in ore de repaos, mal ales in zilele de odihnä., sarbatoarea, i consulta cuvintul luï D-zeh,

biblia, scriptura. E o deprindere intelectuala, un delicih sufletesc sa cate a intelege, a interpreta ideea despre D-zeil si poruncile lul, care se gasesc in legile i poeziile lor sacre. Dar pentru imprimarea în sufletul copilului a acestor invataturi se cere o conditie : parintil sa

albk autori tate asupra fiilor. A ceasta autoritate, necesara or-ciirui educator

pentru eficacitatea operei sale, o cere chiar DRespecta pe : zeti, care zice in poruncile tattil tàtt i pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine si sa trliesti ani multi pe parnint". lar in cartea proverbelor se afla indicatii www.dacoromanica.ro

Prelegerea V.

Educatia la Chinea.

93

dactice venite chiar din partea luí D-zea, marelui educator al omenirif, sub forma de povete catre copif si educa:torf.

Fiule, asculta invatatura tataluf tart i nu parasi povetele mamei tale". Mule, tine-le mereil legate in mima ta : chid vef merge, ele te vor calauzi, cind te vef scula, ele iti vor vorbi. Cad porunca este lampa, invatatura o lamina si pedepsile destinate instructief limpezesc mult calea vietef". Sfaturf de acestea se gasesc asemenea in E-

clesiasticul. Poporul luf n'a neglijat pe deaps a ca mijloc de-a stabili autoritatea i asigura rezultatul educatiel. Ba inca, despre pedepse avem in-

formatif precise ca la Evre'i ere.' foarte a'spre. Cu o cruzime semitica, SOLOMON, marele intelept,

povatueste pe Evref sa-sf bata copiif cit de mult, numal sa, nu-I omoare. Ascultatf : pedepseste copilul täü cit maf e speranta, dar nu-1 acide. De-1 vet lovi ca varga, nu va muri. Bate-1 cu varga ; if vef scapa sufletul de mormint". In D enter ono m se da pärintilor povete ca, daca copiii sint

vitiosf si nu asculta °data, de doa ori, apof sa, fie dusi la judecata batrinilor i acolo stt se spuna : copilul e lacom, betiv, etc. i atuncf poporul intre,g sa arunce ca petre i sa-1 omoare.

www.dacoromanica.ro

94

Partea 1. 1storla pedagogiei la ce `i veela

Decl nu se glumea in educatia Evreilor. Daca SOLOMON zicea ca bataia scapa sufietul de mor-

mint, evident ca, in cazul chid bataia nu-si avea efectul dorit, urma in mod fatal mormintul, ornorul. Evreii ail das la ultima consecuentà sistemul penal al disciplinel in educatie. Frä inchrare si farä pic de simpatie omeneascit domnia teroarea neagra a despotizmului asiatic in scoala. De altfel, scoli propriti zise nu gasim la Evrei decit in sec. I d. Ch. *'colf elementare, inceputurl de institutif, asa cum am gasit la Egipteni, mide tinerii sa vinä i sa invete anumite stiinte, putem zice ca se descoperit chiar inainte de exil.

Astfel ar fi asa zisele cenobiiofale et ilo pr,r, unde se adunati tinerii ca sa, asculte traditiile sfintei scripturI si in special sa invete muzic a religioasa.

M u zic a a fost totdeauna cultivata in poporul evreft. In servicial lor divin jaca un rol insemnat. i, despre harfa marelul lor rege DAVID

se pomeneste in istoria lor ca despre un fapt istoric. Iar, in intimplarile decizive rasboinice, puterea sunetulul a inlocuit citeodata pe a armelor. Zidurile lerichonului nu le-a darimat fanfara sbuciumätoare a trimbitelor ? Inriurirea dinamica a muzicel predispune la entuziasm. Cultivarea serioasil a efectelor sonoritatif artistice e o cauza

www.dacoromanica.ro

Prelegerea V.

Edacalia la Chinerl.

95

§i un semn de escitatie, adesea de intarire a sufletului.

Predizpozitia catre muzica pare a fi o caracteristica a poporulul evred. Si in timpul nostru, gasim un llamar destul de mare de compozitori evrei. Citam pe MAYERBEER, MENDELSSOHN, HALEVY etc.

S crier e a trebue sa fi fost raspindita, chiar in lipsa unor scoll sistematice. Chiar in poruucile 1111 D-zed gasim expriman o dorinta care presupune raspindin deprinderea scrisiilul. D-zeft ordona sa se serie legile pe porti, pe stilpl. Ca deosebire interesant, din didactica ebraica

este metoda de invitare a limbilor. Spiritul practic al .E'vrei/or a gasit o metoda simpla naturala. Si et MI facut, in filologie, experienta culturala a in dienilor. Inca dela intoarcerea din exil, s-aft gasit in o stare ciudata fati% cu limba scrisa. Limba populara, vorbita, nu se mal asemana, cu cea literara, a sCripturel. Deci, ca sà citeasca cuvintul lul D-zed, trebuiail sa invete limba ebraica clasicit. Si cum procedan el, ca sà invete o limba, am putea zice inoartet? Intrebuintaft metoda, care a fost mentinuta pina in zilele noa-

stre. Se citea tare biblia, se traducea treptat treptat partf din ea, §i se memora din textul www.dacoromanica.ro

96

Partea I. Istoria pedagogiei la ca vecla.

tradus, fArA niel o orientare prealabilA de gramaticA. A invAta limba direct, prin cetire, si a extrage, numai in mod incidental, regull gramamaticale, iatA o metodd practicA si rational&

care dA resultate minunate in invAtarea limbelor moarte. Procedarea s-a formulat seurt in cuvintele: lege biblia, relege biblia, repele biblia.

Ca sA apreciatf just spiritul practic pedagogic al metodel, trebuie sA nu perdeti din vedere scopul ce voia sà, se atingA prin ea. Nu se urmAria cApAtarea putintel de a vorbi si serie in limba sacra literarA a bibliel, ci curat si simphi numaI putinta de a intelege cuprinsul ascuns in formele ei moarte. Lectura se cistigA prin lecturA. Ar fi fost, desigur, o perdere de timp Cu total nejustificabilA, dad, s-ar fi cA,utat sA se serie, sA se facA traduceri din limba vie in eea moartg compozitiI, discursurl. Aceste exercitif duc la alt seop ; si siut curate rAtAcirl didactice, chid le aplicAm, fàrà sa tintim seopul la care duc ele. Cum se procedeaza la nol, azi, in studiul limbelor veelif clasice, earl sint cel putin tot atit de m cart e pentru no!, ca i limba literarA ebraicA pentru Evrei ? SA tragem invAtAminte si din aceastA sugestivA apropiere si comparatie.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VI.

snuApA

i EDUCATIN FEM Eli la POPOA RliLE

-=--

SALHATICE

i ORIENTA

I. Istoria omenirif ignoreaziti, adesea, soarta i activitatea femeil. Egoizmul fortei.Trebuinta de a cunonte conceptia, educatorulul despre natura copilulul.Paralelizm bare soarta femeiI 0 a copiluluI in omenire. Felul de educatie data femell, in raport cu concep-

tia desprevaloarea i capacitatea ferneii; iaracea conceptie, o deductie din criteriul general, care milsoarà valoarea omulul. Diferitele criterri despre valoarea omuluT. Forta fizicI, intelectualiti, morall. Meritul na0eril al averil.

IlL Criteriul forteI fizice aplicat la apreciarea femeiT.

Inferioritatea psihicä, urmare practieä, a dispozi-

tiilor sociale deduse din conceptia inferioritititil fizice. Argumente despre natura intrinseck a femeiT, luate din starea creatiti artificial prin organizatie socialä. Situatia femeil la 8 albat icY : animal domestic. Situatia femeiti la popoarele primitive, i vechi orientale. Matriarhatul i patriarhatul. Primiscuitatea primitivii.

Femeia ca mijloc economic de productie

in institutia patriarhatulul. Dispretul femeii neproduc5,toare : a feteY. 7

www.dacoromanica.ro

98

Pat-tea I. Istoria pedagogiel la eel read.

I.

Darea de seamd ce v-am fAcut in scurt despre educatia popoarelor shlbatice si a popoarelor orientale vechl ar fi de tot incomplectd, dacä as omite cu desavirsire a Irk relata, mdcar in treacdt,

despreeducatia femeif si oare-cari considera-

tii despre soarta copiilor in acele timpuri. Ar fi o lacund, cum veden, colosald a se ldsa o

parte din omenire neamintitd in istoria educa-

net eind se vorbeste de istoria omenirii, e adevdrat cd. se intelege istoria mad mult a fap-

telor bärbatilor, identificate cu actiunile oamemonilor", ca atarl. E curios cd, bdrbatil nopolizat, in genere, pe sarna lor numele de oameni. Francezii, asa de galanti din fire, aft ardtat, in privinta asta, indi Mind condescendenta de seamAn catre femeie decit Roinniì, prin denumirile de hommes i femmes, date spre deosebire celor dod sexe. bimba romind intrebuinteazti, cuvintele bdrbat i femeie, làsind termenul de oni ca gene-

ric pentru amindod sexele. Dar cind, se faceistoria omenirii, se omite aproape tot ce se referd la sexul femeesc. Omitere justificabilk. sad mai bine explicabild, prin egoizmul cel mare al sexuluI bdrbittesc sad al fortei. Vom cata a complecta istoria educatiel" in owww.dacoromanica.ro

Prelegerea VI. Educalia femeii la popoarele sdlbat ice 99

menire prin capitole relative la educatia femeii. Vom aditoga asemenea consideratii asupra modului cum eraa priviti eopiii, asupra sentimente-

lor ce deOepta, in acele timpurt, virsta fragedit in sufletul virstel mature. Pacit directia generala a educatief se iea dupa conceptia ce are omul matar despre idealul vietil i despre fericire

apruape intreaga organizare practica a operei educative se bazeaza i se ridica pe conceptia educatoruluf despre natura copilului, despre fortele i dispozitiile lul suflete§ti.

Studiul acesta asupra educatief- femeif §i asupra conceptiel despre copii, ar putea merge pa-

Pentru-cti nu numai in retorica, in figurile de stil i de efect, se apropie cele do a firalel.

inte, copilul §i femeia ; nu numai in caracterizarl, mat mult sal maï putin psihologice, se catti a se face apropien l intre firea copiluluI §i a femeil,

din punctul de vedere al senzibilitittiI, al variabilitä.tif i sentimentelor, al gradului d energie intelectuala, de putere de atentie, etc. dar aceste doa fiinte se aseamana §i in soarta practica ce li s-a facut in decursul timpurilor soarta, in care sint tintuite de o potriva §i pina azi inaintea statului. Inaintea legilor, i copilul i femeea sint fiinte deopotriva mino re, chiar azi. www.dacoromanica.ro

1.00

Partea I. lstoria pedagogid la cei

VW' studia mai intil sitnatia

i educatia fe-

meiel.

Natural, vom avea in fie-care epoca de notat pentru feinee acel fel de educatie care sta. in acord

en conceptia timpulul despre natura, capacitatea

rolul sail menirea femeii in societate i in lume.

Nu vom gasi negresit numal-decit teoril dezvoltate in mod logic si consecuent. Tirziti ince-

pe cugetarea sa se ocupe sistematic de chestia femeii, despre ceea-ce convine &men' ca sa se formeze pentru rolul el'. Dar vom gasi totdeauna,

fapt, o concordat* logica sistematica intre ideia, nemarturisita poate, ce are o epoca despre natura i capacitatea femeiei, si intre rolul practic ce se da femeei in acel timp. Pe de alta parte, parerea pe care un timp o are despre femee, despre valoarea, capacitatea si in-

semnatatea ei social, atirna, la rindul sat, de ideia ce-si face acea stare cultural a determinata despre valoarea omului in genere, despre cali-

tatea esentialit ce masoara. valoarea omuluï. In timpurile primitive si la salbaticii de azi, calitatea esentiala, ce face valoarea intrinseca a www.dacoromanica.ro

Prelegerea VI. liducatia femeii la popo.arele sillbatice. 101

omulul, e for t a fiz i ca. Acest criteritt il putem gasi chiar in Europa culta, in straturile inferii, fapt instructiv, Il gasim in rapor-. oare. tul popoarelor si statelor intre ele. Forta primeaza si face dreptul"este o aforizma care nu se pare de fel invechita in raporturile interRationale moderne. N-a fost sismARcK, intre altii, nu strälucit reprezentant practic i teoretic al eI ? i o parte din filosofia practica, cea mal caracteristica, a lui NIETZSCHE nu pare un eholl inalt al el'? Un alt criteria ..ce se ridica in istorie pentru apreciarea valorei omulul e fort a intelectual a, ca merit intrinsec. Toeing tîrziìi, in timpurile noastre, si pentru un numar foarte restrins de oamenï, in stratul superficial dar superior si supra-rafinat al inteligenteI, apare un criterift mai inalt, acela al fo r-

lei morale. Tot ca semne de valoare intrinseca, afara de acestea, se mai considera si alte criterii, pe earl nu le putem insa privi ca merite inerente individuluI, ci mat mult accidentale si exterioare. Astfel e, bunioara, meritul masurat dupa, origina individului, dupa nastere satt dupa avere. Averea, in institutiile date, se reduce, in majoritatea cazurilor, tot la criterul originil, penwww.dacoromanica.ro

102

Par/ea I. Istoria pedagogiei la ea rechi.

tru-ca, averea, dei in unele imprejurart masoara valoarea proprie a individuluianume cinc' este acumulata prin cheltniala de energie fizica si in-

telectuala a muncei,totusl, in majoritatea cazurilor, ea revine individului, ca si meriful oriodata cu nasterea, pum

ereditate.

In timpurile primitive, gäsim astfel ca fl unic fo rt a fizica. Cel mal puternic fiziceste era cel mai meritos. El avea toate drepturile, pentru-cti avea dreptul fortei, care prima pe toate celealte, sati, mal bine zis, care alcatnia singurul drept. Femeea, comparata, din acest punct de vedere, en bitrbatul putea fi considerata altfel decit ca

Muta inferioara ? $i aceasta convingere a fost tradusa in practica prin asuprire, m'in brutalizare, prin sclavie, aservire. $i, ceea-ce este demn de retinut, starea de aservire, de asuprire, care inlatura pe femee dela deplina activitate sociala, in decursul atitor veacuri, a adus dupa sine

alta inferioritate, anume o inferioritate relativa din puntul de vedere al for tei" psihice. Caci forta psibica, neavind ocazie sti se exercite, n'a putut fireste sä, se dezvolte. Dar tocmai aceasta

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VI. E dacajia femed la popoarele salbatice. 103

inferioritate relativa a fortei psihice, datorita

unor dispozitii omeneti arbitrare inferioritate obtinatit asttel

artificials-a luat apoi ca

baza de argumentatie pentra sustinerea tezei fundamentale a

inferioritatii de natura,

a inferioritatii organice, a interioritatii imutabil e, prin care s-ar caracteriza natura femeil. Acesta e rezultatul fizic i logic, obtinut de experienta veacurilor, i in t'ata caruia ne aflam azl.

Ca sa vedem, însA, prin cite greutati, prin cite asuprirI i nedreptati a strabatut, prin secole, o jumatate din omenire, i ca sA vedem cit de sus, relativ, a ajuns azi conceptia despre natura femeil,

este interesant sa privim treapta de jos dela care a pornit, sA urmarim evolutia ei. Pentra aceasta, i ca sa" raspandem la intrebarea despre mochil de educatie al femeei la popoarele salbatice i orientale vechl, aliar daca raspunsul ar fi negativ, trebue sa considerara conclitia femeil in acele timpuri i la acele popoare.

IV.

La salbatici, starea femeil este aceea a unui animal domesti c. Se intelege, decl, cA intru www.dacoromanica.ro

101

Par/ea I. Istoria pedagogia la ce l vechi.

cit un animal domestic are nevoe, nu de educa-

tie ci de dresare, intru atit se poate vorbi la popoarele salbatice si primitive despre educatia sait mal bine dresarea femeii. Caracterizarea conditief femeii la salbatici si popoarele primitive prin terminul de animal do m es t i c, care azi ne pare o enormitate si numai un epitet retoric, inseam-1A ceva cu totul real. In adevar, un animal se vineazä, se prinde pentru domesticire. Tocmai aceasta fac in realitate si salbaticii pentru femei. A ust r alien in acea ce s'ar putea numi ingurdtoare, astfel procedeazá. Fac expeditil pela popoarele vecine i räpesc femeile. Chid auzim 41sà terminul de rapire", nu asociem numai-decit modalitatea brutala a faptului concret. Poate mai propriti ar fi terminul v n eaz a". Procedarea lor e mkt asemanatoare cu a 1111lli vinator de animale salbatice. De-indata-ce salbatecul vine in apropierea unei femei, o loveste cu dawacul, ca s-o ameteasca ; apoi o tiraste in padure. Cel-ce a prins o fernee, e stapinul i proprietarnl ei. Aceasta se numeste casatorie ex a g a in i c a, adick sprin marea femeii din AIM, de tribul barbatului. Alta apropiere pentru justificarea caracterizaril. Pe un animal domestic ji dresezi prin batae. Femeea salbateculuinu intrebuintez vorba so-

www.dacoromanica.ro

-

Preleyerea VI. Educatia femeii la popoarele sdlbatice. 105

tie", cacl mi se potrivestesufera, tocmal ca anirnalul domestic, batae la or-ce ocazie, si batae nu de cele ce sufer chiar animalele dela oamenil cultl, carI tot 1111 mal multa simpatie peutru sufle-

tul animalului, ci loviturf salbatice", ca dela unul ce nu intelege durerea in alte tlinte. UnuI animal domestic, stapinul ii da mincare din ceia ce ramine dela masa. ; foarte rar vor fi si animale norocoase, cari sä primeasca alimente gatite special pentru ele. Dar tot s'o fi intimPlind aceastadesigur mal' des decit la salbatecI pentru femeile lor. Femeile Australienilor si ale salbatecilor in genere se hranesc din mincarea ce l'Anille dela barbatl.

Un animal domestic, cind e comestibilsati, chiar de n'ar fi tocmal comestibil, in crize de foameteeste mincat de stapinul sati. Aceasta se intimpla

i

cu femeile sAlbaticilor. Cind barba-

tulul salbatec ii este foarne si nu are ce minca, ori ca n-a gasit vinat safi I-a fost lene sa cante, injunghie o femee si o mâninca. Un animal domestic, cind nu e bun de nimic, la batrinete, e aruncat, une-ori ucis. Acelas lucra se intimpla ca femeia la salbatec. La batrinete, femeea, ne-mai putind face serviciile grele

pe cari le suporta inainte, e ucisa. Daca sint intrebaticum 114 fost intrebati cel www.dacoromanica.ro

106

Partea I Istoria pedagogiei la ed veda

din Tdrile de foede ce nu tae si nu maninea mai degrabacîidecît femel, dinsii aft gata un, raspuns foarte convingator : cilnii prind lutra, eeea-ce femeea nu poate face, ded sint maI folo sit o rI cinii deck femeile.

Soarta femeil, felul el de robie, atirna si de conditiile materiale ale taxii. in o tara bogata,

roditoare, ande nu e atita nevoe de munca, femeia, daca a ajuns la maturitate si n'a fost ucisä de copila, serveste barbatulul numal ca instrument de placere i nimic mal mult. Daca tara

e saraca, bunioara cum e Australia, femeea e pastrata si intrebuintata, ca si copiil barbatl, ca instrument de muncade rnunca silnica. V.

Starea femeil la salbatici, uncle e privita i tra-

tata ca un animal domestic, din toate punctele de vedere, trebue probabil sa fie cam aceeasi cu starea femeil la popoarele primitive. Avem probe despre urmele acestei stail la popoarele cele mai vechi, despre carf vorbeste istoria. Ceea-ce HERODOT spune despre Ausonieni alte popoare nonmde ; ceea-ce STRABO spune

despre Scii, D1000R despre Troglocli0 din Africa orientald, se apropie de descriptia ce-ati auzit despre salbaticI. www.dacoromanica.ro

Prelegerea VI. Eclacalia fenzeit la popoarele orientale. 107

Soarta femeit s'a ameliorat simtitor de-indatace s-ati inceput cele dintit institutit de familif pe baza patriarhatulut. Cact sint (loa feturt de organizatif ale familiel : nzatriarhatul $i patriarhatul. In institutia matriarhatalut, copiii, ce formeaza familia, sint intrunitt la un loe in jurul. mamet ; numat mama formeaza nnitatea fanevoe sa cunoasch pe tata,' miliel. Copia lor ; ades-e niel nu pot. Ceea-ce cunose, i cit e mama lor. Starea matriarhatului e infe-

rioara patriarhatulut, in care baza familiel e insust tata In starea patriarhatulut gase§te istoria situatia popoarelor orientale vechl. Este o stare social a relativ superioara. Dar, natural, multe tranzitii i trepte se pot inchipui, adesea se constata, dela starea primitiva salbatica de promiscuitate i comnnism social, pina la starea patriarhatului. Urme despre o primitiva promiscuitate se gasese desigur in istoria popoarelor orientale. Aa, una din multe alte probe, este urmatoarea mentirme din Mahabarada, de unde reese ca, in Chi ha, chiar pe atuncl, cind se seria acele rinduri, exista o stare ce s'ar putea numi promiscuitate". Odinioara nu era o crima a fi necredincioasa sotulut, era chiar o datorie. AceSt obicelil e pastrat inca in zilele boastre la oamenit de nord. Femeile de toate

www.dacoromanica.ro

108

Partea I. Igtoria pedago3iei la ce', vecla.

clasele sint comune pe pamint. Dupa-cum sint

vacile asa sint si femeile". Chiar azi se gäsese in limbajul Chinei urme de acea veche stare de promiscuitate, relativ restrinsa. Chinezul nurneste pe copiii frateluf fii, pe cind pe copii surorii ii numeste nepori. O reminiscenta, in limba, de timpnl pe-eind tineafi in comun femeile. Importanta situatiei femeet in patri a rh at, este ca ea nu joaca numai rol fizic, de satisfacere a placerilor sexuale, ci se ridica' la importanta

unui rol economic social. In adevär, femeia e considerata, in familia patriarchald, ca un izv or de pr o du eti e, de imultirea averilor patriarhuluï. Si e de retinut, de pe acum, principiul acesta, prin care ne vom explica multe fapte din intreaga viata sociala a timpurilor patriarhale : Inmultirea averit familiel se reduce la in multi-

rea copiilor, cari sint instrumente de manca. Femeia, in acele vremurl rpatriarhale", e vazata ea proprietatea barbatulut si ca un mijloc de productie. Acesta e adevarul brut istoric, care contrazice inchipuirea ce ne facem, eite-o-

data, poate, de acele timpuri patriarhale" ea de niste timpurl ideale. Dar, pina stt ajunga femeia sa-si poatti indeplini

rolul sad economic social, adica in timpul cit

www.dacoromanica.ro

e

Prelegerea VI. Educalia fenkii la popoarele orkntale. 109

fata, e putin i raft considerata ; e privita, era sa zic ca piatra din casa". SA fie oare aceasta o caracteristica a timpurilor i popoarelor inculte? Na sintem parca tocmat departe nici azi de consideratia fetet in familie ca o piatra din casA", ca o povoara. Negresit nu e vina famiHet, care o considerl si cd o considera astfel pe fatit ; nict a fetet care e si cd e astfel considerata ; ci e vinadaca mat e vinea timpulut, a

treptel de evoltitie culturala, in care se aft: societatea. Dad, nu exista villa" in

o situatie explicabila istoriceste, vedem In dinsa totust un semn, un criterid, dupa care putem judeca timpul. Am spus ck femeia e despretuita i neconsiderata, pina-ce ajunge sa-st indeplineasca rolul et economic. Tot asa de despretuita -si neconsiderata este, chid, ajunsa la timpul de a-si realiza scopul, nu vrea saft nu poate sa-1 realizeze. SA nu raminem numat in afirmatit generale. Putem aduce mil de exemple concrete, luate din sociologie si etnologie. SA chain numat cite-va. La Chinezi, f a ta e considerata ca o proprietate a parintelul, dar ca o proprietate de putina valoare. Ca sa ne .facem o idee de putinul pret ce pune familia chineza pe fata, e de ajnns spunem ca Chinezul nict nu da nume individual fetelor, ci le numeste dupa ordinea nas-

www.dacoromanica.ro

110

Par/ea I. Igtoria pedagogieï la ceï vedo.

teril : intiia, a doa, a treia.

Ciad n-are 1160, Chinezul zice cA n-are copiI. DacA aduce si fata vre-odatA folos familid, e cind se mAritA. Atund este, proprift vorbind, vindutA. E si natural sh ne inchipuim aceasta ca stind in logica lucrurilor. DacA femeea e obiect de proprietate, de ce n-ar fi si vindutA ? Posesorul el are dreptul, trebuie sA primeascA un beneficiti in schimb, cind o dA altuia. Aceasta e realitatea. De aceea, la unele popoare, dacA bArbatul, ce a luat o fatd in astfei de conditil, nu ritspunde toatA suma conve-

nitA, abrid copil luI Cu acea femee nu sint al 1 O, ci al familid fetef. PArintil fetei, Iii schimbul sumei datorite pentru proprietatea vindutA, fructele proprietAtit indArAt.

O data intratá, in familie, femeia la Chinezi stA ca o roabA tAcutA, muncitoare, care calcA de niel nu se simte in casa, abia indrAzneste sa mAnince dela masa fiilor, se multumeste Cu nimica toatA, apare ca sA punA masa bArbatulul si copiilor, aprinde pipele si dispare ca o umbrA. Asa recomandA, un scriitor chinez matroanelor chineze : sA fie ca o umbrA si ca un echofi.

Patriarbatul este unit ea poligamia. Acum va explicatl cauza. Productiile patriarhuld se inmultese prin numArul mijloacelor de productie,

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VI. Educatia fe»teitla popoarele orientale. 111

adica al femeilor si copiilor. Astfel gasim po-

ligamia la Chinezi, Inclienì, Egipteni, PerA Evrei. Ce e drept, la Chinezi e o femee recunoscuta ca legitima; dar, pe lingà i alaturea cu dinsa, sint alte multe femel, al caror fil recunosc de mamá, numai pe cea legitima. De altfel, Chinezul nu are voe sa-s1 alunge femeea decit conditional, anume

in urmatoarele cazurl

mal

principale : pentru sterilitate, pentru desfrinare, pentru nerespect l'ata de rudele barbatuld, pentru limbutie, pentru inclinatil catre hotie, pentru caracter invidios si neincrezator, i pentru nra. .prea mare. In aceste cazan, Chinezul isi poate goal femeia, precum si in caz de adulter, cind e obligat, trebuie s-o goneasca. Aceeasi situatie, in general, o gasim si la lndieni. In Veda, tatal e considerat ca stapin. Fetele ail i aci un rol inferior, cacl religia obliga pe lndienì a avea baetl, cit de multi. De ce anume Meré? Pentru-ca numai sacrificiile baetilor, fiilor ori nepotilor, pot ajuta parintilor stramosilor sà ajunga fericitI In lume. Asa, se

zice in legea Manu: printr'un fia omul cistiga lumea cereasca, printr'un nepot s ridica in recriunea soarelui".

www.dacoromanica.ro

112

Partea I. Istoria pedagogier la ed veekt.

lndianut se terne asa de mutt sa nu ramilla fara baetl, ca de o adevarata calamitate. Cind e izbit de aceasta nenorocire, spiritul Indianalul, sprijinit de credinte i superstitil, recurge la un subterfugift desperat prin siretenia lui copilareasea. Face un tainic angajament sufletesc cu una din fetele lui, sa-i daruiasca un Mat. Indianut

îï zice in gind : balatul ce se va naste, sa, fie al metí

i stí aduca in onoarea mea jertfe.

chiar crede atunci in adevar ca baiatul nascut de fiick-sa e al MI. Dupa Manic, femeea trebue sa atirne totdeauna de cineva. Cind e copila, de tata ; cit e tinarg, de barbat ; daca e vaduvii, de fil satt rudele barbatulul ; cind lipsesc rudele, atirna de suveran. Manic inchee sententios ca o femee nu trebue nici°data *spere neatirnare. Este obligata a servi pe barbat, a-I respecta ca pe un zett ;. orl-ce suparare ar avea femeea, sa se arate vesela, sa-I faca barbatului viata frumoasa si fericita,.

0, se imbrace, asa ca sa placa. Cad, daca nu. se imbraca placut, barbatul nu e vesel ; i, daca. nu e vesel, nu face copiI. Deci, tot principiut economic social la baza. Femeea, respecta barbatul, merge in cer..

Chiar dupti moartea sotiihii, femeea e datoare-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VI. Edamlia fem.& la popoarele orientate. 113

a-t raminea credincioasa ;

altfel, pe lumea ce a-

Nita, sufletul ei trece inteun acal, etc. Ce loe si scop se mai poate indica, in aceste tart, pentru educat i a femeil ? Mat MI, de ce ar avea nevoie femeia, pentru indeplinirea rolului et, la astfel de popoare ? Para, de nimic altceva, decit sti se marite. i in adevar, fetele

se marita, la dinsit, de pe la 7-8 ant, virsta la care not abia le trimetem la scoala. Vre-o culturd oare-care ? Vre-o invatatura ? Se considera ca o rusine pentru femeie a s,ti sa citeasca danteze, indeletniciri bune pentru bayadere, pentru curtizane, pentru femeile cu reputatie Gospodinele se apropie de idealul lor, in masura in care is' indeplinesc rolul lor economic social.

8

www.dacoromanica.ro

Pr e I e gere a VII. SITUA.TIA i EDUCATIA FEillEfi la POP0A-

RELE VECHt ORIENTALE. (Unuare). CONCEPTIA DESPRE COPII L

POPOARELE PRIMITIVE SI ORIENTALE.

Solidaritatea istorich a contitintel morale in omenire.

A m oralitat ea epocelor primitive.Simtul istoric in judecarea trecutului 0 in apretiarea prezentulut Situatia femeii la P e Poligomia en d og a mica. La E vre ; Respectul mumeY E;i al feciorieL-

Profetesele.Educatia femeit in vederea vietil domestice i spre a servi cultulul religios ; dantul i cintecul.La _E gipt en Y. Concluzie. In antichitatea asiatich femeia se considera ca mi pot!, pentru satisfacerea unor trebuinte economice, sociale; nu ca s cop, pentru dezvoltarea posibi-

lithtilor ideale inerente in natura Practica veche formulath teoreticetste de moderni. Educatia femeii, pentru agrement.

In conceptia despre natura

i

rolul copii-

lor, egoizmul forte' sub forma egoizmului rnaturitittil. Egoizmul virstei i egoizmul onomentuluI" in viata individuala.Atentia indreptatil asupra- nature' obiective a copilultfi abia in timpurile moderne. VI. Copiii la ScilbaticY. O povara, pe care o supri-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. Educalia femeir. la poapoarele orientale. 115

mn In tArile roditoare (Tahiti); aiurea, brate de amuck

(Australia).Uciderea copiilor.Copiil In matriarhat In p atri aril a t.

VII.

Cop HI la popoarele vechI orientale.

I. Descriptia ce am acut, in prelegerea trecutä, despre situatia femeit la slbatect .0 la popoarele orientale vechi, ne-a läsat o impresie penine-a umplut sufletul de ru0ne i de umilintä. Ne simtim solidan t cu timpurile trecute. Ome-

nirea formeazä un tot, ea §i individul in stare normalh. Faptele din trecut se resfring asupra con0iintel prezente. Ca oament, sirntim in not parch' remu§carea acelor vinovati, la cart ne uith.m, din inältimea maturitiltit noastre morale, en dispret cu desgust. Nu trebuie, lush, drept vorbind, sh numim acele epoce primitive epoce imorale; mat corect le-am putea numi amorale: lipsite de morala, contrare moralei. Animalele nu sint imorale, ci Waft moralä, ceea-ce nu e acela0 lucru. Im o ralitat e a presupune deja existenta unet con0iinte, until criterig moral, care judeeä, aprobh i condam-

n h. A m or al i t a t e a este activitatea spontanh, na-

turalä, instinctivä, care nu sta de-loe alhturea www.dacoromanica.ro

116

Partea I. Istoria pedayogier la cot vecltr.

en refiexia moralA, nu stie de-loe i null vede earacterul hidos in oglinda propriulut sAti cuget revoltat sah in manifestArile constiintet altuia. Din aceastA stare de brutalitate inconstientit de sine s-a ridicat omenirea, care e inch' tinArA si are inaintea sa un viitor atit de strAlucit, luminat de razele fericirif universale, ale iubirit, infrAtirit, dreptAtif i armoniel tuturor, armonie inAltatA

din suflete multumite de viat

de naturA si de om. SA ascultAm indemnul adevëratului simt isSA nu batjocurim i sA nu pedepsim, Cu dispretul nostru, timpurile preistorice i vecbt istorice. Ele ak fost ce-ati putut fi mat bine pentru timpurile lor, in acord cu experienta lor moralA, CII ideea lor despre om si viatA, despre bine si rah. Epoce mat superioare, in viitor, ar avea desigur dreptul sa se uite ea aceiasi milA si cii acelas dezgust la not cell de azt. Cu ce tor i c.

mAsurA vom mAsura, cu aceeast vom fi mAsurati.

Si incA n-ar fi o asuprire, dacA s-ar pune in eumpAna vinovAtiel noastre

i

consideratia

not am cunoscut mat multe decit eel vechi si contrazicerile afl fost mat izbitoare intre cugetare si manifestare, intre teorie si practicA. Dar nu mA indoesc cA excelenta moralA a timpurilor viitoare va fi. totusi mat indulgentA pen-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. Educalia femèii la popoarele orientate. 117

tru nol, decit nol pentru fazele inferioare ale evolutiei omeniril. Simtul istoric se va dezvolta tot mail desevArsit. Se va intelege criza moral, greutatea une epoce de tranzitie, luptele interne ale until sufiet care voeste sa-si reconstruiasca unitatea pe un principiti nott, si sovie 111 inAltarea si fixarea sa. Ideea mai binelui e prim& de inteligentit; dar, achisitie nona sufieteascA, e initituratA in umbrA de fortele acumulate si organizate ale pornirilor vechI, inradacinate adine In deprinderile individuluf si ale spetei. Viitorul, animat de idel largl si umanitare, plin de generozitate si de compAtimire, va avea o pietate duioasa si un fel de recunostintA pentru noi, pentru trecutul imperfect, care a facut perfectia viitoruluï. Ne putem noI inAlta la aceastA yafinatA consideratie a trecutulul ? Primal sentiment ce ne coprinde la privelistea trecutului, e de sigur bucuria cA aceastA faz & din viata omeniril e trecutd, ea nu mal este acea vreme, de care ne aducem aminte, ca de un vis rAti.

Fie, nu vom despretui si blestema trecutul, care ne-a transmis unele din pornirile sale brutale ; el nu s-a Ondit, n-a putut O. se gindease& la posteritatea del-Ai-tat& cu sute de veacuri, nu s-a gindit niel in binele, dar niel in rAul et. www.dacoromanica.ro

118

Partea I. Isloria pedagogiei la cei vecla.

Dar, clack ne multumim a-1 intelege $i a-I plinge, a-1 compatimi $i deci a-1 ierta, nu ne pu-

tem bucura indestul, dud constatam deosebirea fundamental a intre eri $i azi, intre acum atitea mil' de ant $i secolul al 19-lea la sfir$itul lut ; cind constatam cit de departe sintem acum de brutal inceput al animalitatil, $i 611 past am facia deja cittra idealul curatei umanitatt divine. Nedreptati sociale slut si azt, destul de marl, de absurdo $i de strigatoare. Dar, cel putin, azt ele se discutä, aú glas sa se apere. Alta. data erati fapte naturale, drepte ca or-ce achizitie a fortet, indiscutabile ca or-ce concluzie logica a cursulul evenimentelor inevitabile, a datelor sociale $i culturale existente.

vedem mat departe situatia femeif la alte cite-va popoare asiatice veclii. La toate vom constata acela$ principia economico-social, dupa care e considerata femeea dupa care se explica principiul practic a poligamiet.

Poligamie gasim la Evrei, la Perpi, ca $i la Neyrii de astazt, cu scop de all imulti numarul copiilor.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. Ecittealia fenlea la popoarele orientale. 119

In

Persia tatäl era un mic tiran ce avea

dreptul de viata i moarte asupra copiilor si feLa Perri ca si la Chinezi, pe linga femeea legitima, cumparata dela tatal ei, barbatul poseda multe altele. Monk Persiei se deosebea malt de morala noastra, de azi, si chiar de morala altor tail din acele timpuri. dupa cum ne spune STRASO, aveaa drept sa se ea,satoreasca chiar ca mamele lor. Acest drept Il aveari si altii atara de magi, si nu din pasiune men'.

oarba, ci din uz si falsti judecata" (cHRIsosrom). De asemenea se casatoriaa fratii ca surorile. Deci o adevarata en do gam ie. In Persia se mai gaseste alt obiceiii, al

casatoriei ca contract, conventie intre cele doá parti, nu in senzul libertatil morale, ci in acelas inteles in care s-ar face o inchiriere pe timp

hotarit. Daca, ferneea nu face copii, contractul e reziliat. Cum ca' acesta e scopul or-carei casatoril, se vede de acolo cä o fall, ce na se casatoreste pina la 18 ani, se crede ca, se duce in iad.

IlL la Evrei gasim poligamia. Dar femeea e aci parca ceva mal considerata. D-zeir porunceste copiilor sa respecte pe tatal si pe mama lor ; deci,

www.dacoromanica.ro

120

Parka I. Istoria pedagogid la eel vechi

incontestabil, oare-care preocupare de respvctul datorit femeit, ca muma. De aseminea castitatea fecioreascA e, in constiinta evreeascd, respectatà ofensatorul pedepsit. In Talmud se cetesc urmAtoarele frumoase rinduri Rabi Iohanan dA ca model de pietate o fatä, frumoasà, pe care odatà a anzit-o rugindu-se : StApinitorule al limn, tu ai facut cerul i pä-

mintul, pe criminall si pe virtuosi' ; fie voia ta, ca frumuseta mea sit nu duca pe nimeni in ispita pticatuluï". FAA respectul pentru femee, cum -s-ar explica altfel tt la aceastä natiune'a apärut profetes e ? Dar, negresii, nu trebuie sA ne asteptam a vedea la E v ref aceeasi consideratie pentru femee, pe earl o avem noI, modernif. In unele poruncl, femeea e pusA alAturi ca animalele i lucrurile. E adevArat cà tatAl isi vinde fetele numal In caz de sariticie, si Ramat la Israeliti, dar tot le vinde.

Or-cum, e un progres netagliduit in raportul celor doä. sexe. Talmudul zice el, cea maI demnä, femee e aceea care face voia bärbatului ; dar mai zice si bärbatului sti se fereascä, a jigni fe-

meea clef iI vin usor lacrAmi in °chi". De altfel, dei numai omul ce lasä, copin e pretuit de D-zett, mail mare era bucuria la nasterea bäetilor decit la a fetelor. www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. Educatia femeit la popoarele orientale. 121

In ce priveste educatia femeii, se dedea fetelor, nial intif de toate, negresit, pregálirea pentru viata domesticá ; dar nu se marginea excluziv la atit. Mama invá,ta pe fatA, lucrar' manuale, si alte indeletnicirl in vederea

praeticei religioase : le invatá, a danta, a cinta ; càci, in ceremonialul cultuluI religios, fetele trebuial sk danteze si sti, cinte ; si ded aveah

nevoie de o instructie prealabila in aceste arte. La Egipteni se zice cá, femeea ar fi fost mal mult consideratá, chiar decit bArbatul. k7,1 azi, cel

ce ar observa numat aparenta, ar crede cit barbatul pune niaI putin pret pe sine insusli decit pe femee. In realitate, e o curatA deprindere cavalereascA si un joc amágitor ; càcï in fond se constata convingerea superioritgii inaccesibile a sexului MrbAtesc. Na e de mirare, fireste, ea in Egipt, patria CLEOPATREI, sa fi fost oarecare educatie mai ingrijitoare pentru femel. Aparitia unel asemenea femei regirle, ca fenomen

social, nu se poate explica decit prin un trecut cultural favorabil. Dar, in definitiv, nu vedem in aceste timpurl nimic, carl sá, ridice consideratia femell deasupra unul nivel destul de inferior. IV. In fond, femeea la statele cele mal inaintate din anticitatea asiaticii, e consideratá, numal ca www.dacoromanica.ro

12'2

Partea L

Istoria pedallogid la ce i vecla.

factor economic, necesar familiel, necesar statulust ; e considerata ca mijloc sociologic, nu ca scop etic. KANT punea ea criteria al inaltimif morale O. consider' pe alti oament nu ca mijloc pentru satisfacerea unor trebuinte, ci numal ca scop, pentru izvodirea unuf ideal in el insusi. Din acest punt de vedere, se poate zice ca popoarele vechl

eraa pe o treapta morala destul de inferioara. Nu trebuie sa ne grabim Wsà a trage concluzi" prea magulitoare, pentru timpurile moderne. Myna" o mica minoritate se deosebeste azi, fundamental, de conceptia asiatica despre femeie. In colo, ce deosebire asa fundamentala intre practica lor de-atund si o teorie din timpurile noastre, care fixeaza i decreteaza m en ir ea femeil excluziv in marginile vietif i gospodariel familiare ? Aceasta era si convingerea intima a antieitati", principiul el' sociologic neexprimat mod sistematic, in formule teoretice. Dadt la cei vechf principiul acesta era puma" practic, la no" astaz" a ajuns a fi formulat in teorie. lata deosebirea. Sa alektuiasca aeeasta o deosebire asa de adinca intre eel vechl i intre nof, Weft sa

avem dreptul a privi la dinsil asa de sus ? Nu, desigur. Aspiratiile culturale ce tree afarà i peste domeniul familiar, expanziunea energiel in www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIL Edacatia fenteiY la popoarele orientale 123

activitatI pe o seena maï larga, nu at" fost i sint considerate, in timpul modern, la femeie, ea o es-

cen trici tate, ea ceva adica ce iese din centrul de gravitate al nature'. lucrurilor ? Chill s-a inceput, la noi, a se face o abatere dela traditionala simplitate gospodareasea a educatieï fetelor, s-a privit parea femeea ca scop in

sine $i s-a cautat a se dezvolta puterile ei morale si sufletesti, ea ale unei fiinte omenestI ce$1 are scopul in sine insu$1? Nu, tot ca mijloc a fost tratata, pentru satisfacerea unor trebuinte ale egoizmulul familiel, pentru interesul altora. Instructia ce se da astfel femeiï, tindea a face din ea un obiect de agrement, de pla.cere, de amuzament. Se credea ca, o femee se ridica mutt pe deasupra nivelutuf cultural al celor-

lalte femel simple de menaj, cind, in loe de cucuno$tintele necesare vietei, ca lucrar manuale $i arta eutinara, i se da aptitudinea de a cinta din gull sail din vr-un instrument. Daca, pe linwa aceaqa, i se mat adaoga i posibilitatea de a vorbi o limba, streina, franceza, germana, etc., educatia femeei ajungea la perfectie desavir$ita. Acest ideal de educatie al femeei a fost vazut In zadarnicia tut de spirite stravazatoare $i a fost persiflat in comediï, ca F r an tu zitel e lui FACA. Dar, negre$it, pogresul nu s'a oprit in loc.

www.dacoromanica.ro

124

Partea I. Istoria pedayogid la c0 vecld.

Treptat, educatia femell a luat o directie mal solidA, conclusA de o teorie pedagogicA-socialA maI

sAnAtoasA, si de conceptia superioarA a del-1mitA4il si egalitAtii morale a celor doA sexe.

V. SA ne indreptAm acum privirea cAtre cea-laltA regiune social de minori in omenirecAtre copii.

In o istorie a pedagogieI e absolut necesardesi nu se prea obisnuestesA se arunce o privire asupra modulul de a se concepe natura copilului in diteiite timpuri.. Ce idee a avnt oaoamenif despre subiectul pe care ail voit sal educe ?

Vom gAsi si aci egoizmul fortel la temelia sistemulul de &dire si actiune. In conceptia despre natura si rolul femeil, nota dominantA a dat-o egoizmul sexulul bArbAtesc. In conceptia despre natura copilulul, despre valoarea i scopul lui in viatA, vom gAsi tronind alt egoizm, ego iz mul virst &I, al maturitatil. Acest egoizm ittipedicA inte-

lectul de a vedea drepturile reclamate de altA etate. Maturitatea este orbit& si nu vede drepturile firestf ale copilAriei, tineretil i bAtrinetii. Toate aceste virste sint considerate ca mijloace pentru satisfacerea intereselor virstei mature.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. Copia la popoarele sellbalice.

125

Egoizmul virstei il gAsim, de altminteri, cind astfel de victime chiar in individ. Tirania lui nu tortureaza i exploateaz6 numai alte persoane, ci chiar in individul insusi putem gasi faze din viatd, earl monopolizeazà, in interesul

lor, parten de ferieire cuvenita altor epoce din viata aceluiasi individ. Este un egoism pe care HÖFFDING II numeste, al momentului. In adevAr, este un egoizm al momentului, chid cineva jertfeste, pentru momentul

prezent, fericirea viitorului, fericirea altor faze prin cari va trece in viatA. Cind tineretea jertfeste, pentru fericirea sa, buna stare fizieä i viitorul unei virste rnai inaintate, este un egoizm al momentului, care ruineaza, si impieteaza, asupra fericiril altui moment din viata. Tot astf el, chid egoizmul ettitil mature exploateazA fericirea interesele celorlalte aci gAsim tot dreptul celui ma)" tare. Omul matur are puterea fizicä, schimbatig in putere legala., pe baza cAreia stApineste pe celelalte virste, supunindu-le intereselor

Va trece mult timp, pinti sa biruiasat. frumosul cuvint al lui

CR.IST :

,LAsati pruncii sa

vinl, la mine, .caci a lor este impAratia lui D-zeti".

Va trece mult, pinA-ce, si din punct de vedere stiintific si din punct de vedere pedagogic .si din www.dacoromanica.ro

126

Partea I. Istoria pedagogiei la cer veeld.

cel artistic, copilul va incepe sa aibd valoarea sa

intrinseca si sa se bucure de dreptul la viga la fericire, conform idealulul moral inerent natarei propriI. Va trebui sA asteptam pina in secolul al 18-lea, ca sa auziru glasul vibrator de emotie al lul ROUSSEAU reclamind pentru copiii o a-

tentie maI incordata si mal simpatica, spre a le cunoaste, de aproape si just, gindurile i pornirile adevarate. i va trebui sA asteptam pina la al 19-lea seco!, ca sa auzim lira lul VICTOR

HUGO7

cintind copilaria, asa de entuziast 1-1 est si beau l'enfant, avec son doux sourire.... va trece si mal mult, pina sA devind. copilul

obiectul cercetarilor stiintifice minutioase, ca acele intreprinse de PREVER, §i altiï. Abia in timpurile moderne ali cautat pedagogil i psichologii, sa.-sf dea seama sistematic de natura copilului, de viata luf interna, de modul luf de a vedea, .de a simti, spre a putea sa intemeeze o influenta

metodica, rationalä., asupra lui, o educatie in a-devaratul inteles al cuvintulut Unul din ceI mal energicI aparatorI al acestel idei, de a studia natura copilulul inainte de a incepe asupra lut o influenta hazardata, a fost, .cum am spus, RoussEAu. VI. Dar, in timpurile vechl, ce conceptie gasim www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. CopiiI la popoarele salbatiee.

127

despre copil ? Ce conceptie gasim bunioara la

scilbateci? Pentru salbatec, copilul este, ceea-ce este si batrinul, o povara, o forta care consuma, WA, sà, produca. Deci, daca se elimineaza, la cea dintil ocazie, nu e niel-o paguba. i in adevar, in tärile fertile, unde nu e nevoe de multa munca,, de multe brate pentru asigurarea existentif, copilul se considera ca superflufi. In Tahiti exista chiar o societate, care are de scop imputinarea copiilor, misiune analoaga cu a hengherilor sail hoherilor nostri, carIumbla cu cutia sa stringa cinit far& *Atli: din orase. In asemenea localitati e de ris femeea care isi iubeste prea mult copilul si Ii pastreaza. Cind spill unit femei ca e pdzitoare de copii, o insulti. In Wile, uncle munca e grea, acolo, da, copiif

sä pa,strea2a pentru muncti. Astfel in Australia. In cite locurl, apoi cind lipseste vinatul, nu se recurge la frageda carne a unul copil, pentru astimpararea foamei. i asta un mod de manifestare a dragostel parintestI ! Ce soarta amara, lugubra, asteapta pe bietele mici fiinte omenestl. La Esveimog, cind moare muma, copiiI mid se ingroapa de vil cu cadavrul el. Din sentimental iubiril filiale ? Ba, fiind di, färä mama, copilul ar fi numal o povara mal mare in activitatea barbatulul. www.dacoromanica.ro

128

Partea I. Istoria pedagogid la cei veda.

Producte ale intimplarii, copiii salbateculul

sint lasatI la voia intimplaril. Scapti i traesc citl si cari pot. Adesea abea isi cunosc pe mama lor ; despre tata, niel nu e vorba, ; caci la el in adevar pater se»yer ignotas. In miele parti, femeea, impinsa de sentimentul maternitatii, iï stringe copiii i II ingrijeste se institue astfel matriarhatul ; atuncl e sigur cel putin ea' copilul iì cunoaste mama. Asa e

in insulele Tonga; asa a fost la Seiti, la popoarele Libiel, etc. O preocupare mai simtitoare de copii gasim de-cind incepe patriarhatul, conditionat la inceput de poligamie, dupa-cum matriarhatul era de poliandrie. Interesul ce se acorda copiilor e de aceiasi natura cu acel acordat femeil. Soarta celor doa fiinte, a copilulul si a femil, ait mers mina in mina.

Interesul cc onomic, pe care

1-am vazut hotarind soarta felpen', a dictat si felul i gradul de ingrijire pentru copil. Acea fa-

milie se considera ca maI fericita, care are copit mal multi. Momia sexual a se conduce de idealul inmultirif copiilor. Femeia sterila e gonita. Daca nu femeea e de villa pentru lipsa de progenitura, barbatul roaga pe fratele sart, set pe alta ruda, www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIL Educalia la popoarele vechi orientale 129

scape de nenorocire. Adulterul e clec): legitimat, ba chiar oficiat cu gravitatea unel ceremonii solemne. Copiii fiind scopul cgsgtoriei, gasitn adesea ca-

zuri curioase, unde se da cgsatoriei caracterul unui adevarat tirg. Se cumpara fata din o familie in vederea, si Cu conditia, ca sa faca copii. Daca aceasta conditie nu se indeplineste, cumparatorul are dreptul sa-si cearg .pretul inapoi ; iar daca nu a plata inca pretil, poate sa-1 re-

In caz cind cumparatorul nu-si achita insa datoria catra tatal fetel, cu-toate-ca aceasta si-a indeplinit misiunea, atunci tatal fetei e in drept a cere inapoi productele, copiii. .Aces,tia sint izvor economic de bogatie. Se mal poate cere. unei societati, stapinite de fuze.

aceastit ideie, conditia pusg de KANT : sa se con-

sidere omul ca scop ? Mai poate fi vorba de educatie conforma cu idealul omenirii?

VII. La Ch in e z 1 autoritatea parintelui asupra copilului e netármuritg i bazata pe ratiune de stat.

Cäci: daca afacerile familief sint aranjate bine intelept, atunci sint si ale statului ; cine respecta pe tatal säü, sit onoare si pe rege, i acesta va recunoaste in supusi pe copiii sal". 9

www.dacoromanica.ro

130

Partea I. Istoria pedallogid la ceY veda.

Copilul nesupus parintelut, e jertfit. Paricidul stirneste o panicti momia in toatá, provincia ucisulut.

In India gásim particularitatea favoaret de nastere in casta saü de primogeniturá in familie. Cine se naste intiI, acela are toate drepturile, acela e fild propriti zis, el are privilegiul de a reprezenta pe tatal dupá moartea acestuia ceilalti copil sint instrumente, mijloace de exploa-

tat, salí ale tatAlut, sati ale fratelul mal' mare, ale intreget familit. Soarta copiilor atirna aproape exclusiv de conditia genitorilor, de casta din care fáceati parte. Copiit din párintl de caste deosebite aveati o soartá care se apropia, de regulit, de casta tataNumat cind un bárbat din S udra se cdsátoria cu o femee din casta br, atunci a hm anilor, copiit eral necuratt' ; si nu trebuia sg, se atingá nimeni de ei ; eratt fiinte blestemate, dirora se refuza toate drepturile.

In Persia avem alta particularitate.

Copiit

fiind instrumente necesare nu numat familiel, dar statulut, casátoria era obligatorie. Regele a-

vea nevoie de multt supusi pentru indeplinirea ambitiilor lut de cucerire si de lupte. Cine producea mal multl copit era onorat, primia darurt dela regele g se conMdera ca privilegiat al ceru-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VII. Eclacatia la popoarele veda orientale 131

Prin copii se ajungea in ceruri si era o nenorocire a muri neinsurat. De altfel, multimea copiilor tot asa de bine-vazuta o gasim si in India si la toate popoarele patriarhale ale Asiel. la Evrei gasim aceleasi t'asa-tul' generale casa plina. de copil e bine-cuvintata de D-zeti. flindca, in istoria poporuluf evrett, adesea D-zeti vorbeste cu oamenii, spunindu-le vederile sale asupra educatiel, intilnim o porunca divina data copilului sa-vi respecte parintil. Raportul de supunere e sanctionat prin ordin de sus, promulgat de iniusf D-zett. Autoritatea parinteasca, in adevar, pina la moist a fost l'atta de familie putea goni, lepada si uchle copiil. MOISI, ca O, puna capat abuzurilor, hotaraste ca tata' sA nu-sI mal pedepseaca singur copilul ; ci, daca acesta nu asculta, daca incorigibil, sa-1 aduca la consiliul batrinilor si bAtrînil sa-1 judece ; si daca il gasesc vinovat, atuncl poporul aruncá, ca pietre in dinsul. Obiceiul apoi de-a lepáda copa, de a-I jertfi ca pe animale pe rugar!, nu vorbeste de-loe pentru lul.

conceptie mal superioará, despre copil la poporul evreti. Copilul ajuta tataluI la muncd, si-I servea, prin moartea lui, sA obting gratia lui D-zeil.

Era destul sa se injunghie un copil i sa fie ars sa se hnbuneze si sa se pe rug, pentru ca

www.dacoromanica.ro

132

Partea I. Istoria Pedagogid la ce vechi.

impace Cu cel gre$it, care jertfe$te. moist a oprit lepgdarea copiilor si a obligat pe Evrei salt creascg i pgstreze copiiI, ca sg, sporeascg numgrul poporulut. Totug jertfele de copit ati continuat, $i ghsim acest obiceiti ping pe timpul lui SOLOMON $i al captivitatit.

Iatg cum insu$1 poporul lut D-zett, care a dat lumil dog religit, cre$tinismul i iudaismul, con-

siderg etatea copilariel ; iatg cum egoizmul virstet mature a barbatulul jertfe$te pentru sine fericirea ferneei $i a copilulut. $i vom vedea eh

exploatarea acestor dog fiine slabe nu se isprgve$te cu lumea veche orientalg; la Greci $i Romani', ba incg 5i mat tirzitt, se continua sub alte forme mat blinde. Cum sti zici di e vorba de o educatie proprie a copilulut $i a femeit, citä vreme se vede lamurit $i de departe cg educatia se facea numat in vederea intereselor a$a, numitulid educator? cg nu avea in vedere idealul firesc al dispozitiilor $i puterilor puse de naturg in fiinta de educat, pentru afirmarea vietit $i realizarea fericirii et proprii ? Nu educ atie trebuie sä numim sistemul de mijloace al acelet influen-

tart egoiste, ci dresare ; cad numal in dresaj ggsim preocuparea de a indrepta aptitudinile unet fiinte in directia intereselor educatorulut, nu ale individulut educat. www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. PEDAGOG1A LA GRECI. -1110 10. 1 -

Interesul practic in alegerea chestiilor din istoria educatiei diferitelor popoare studiate pina acum. Autorri de consultat pentru intregirea conontintelor.

Introducerea la pedagogia Grecilor.Natura poporului grec explicatti prin educatia indirecta a mediului (rAiNE). Complectareaacestei doctrine prin accentuarea valorii intrinsece a elementulul inntiscut, in natura subiectiva a ElinuluT. Conceptia naturalisticti despre vieatit. Fericirea se

gasqte in lomea acea,sta i anume in a tea.' bine tsi freimos, in exercitiul fortelor naturale. Deosebirea intre idealul de viatä al Grecilor i acela al A siat icil or. Exercitarea complecta integralti a fortelor. Cultura armonica dsufletului i corpului. G i inn as ti ca i m u z el e.Jocurile olimpice, importanta lor nationala. Caracterul dezinteresat ai culturel fizice i intelectuale: nu pentru o cariera, ci ca scop in sine. 31 asura i prop or tia, o categorie caracteristica a naturei eline. Armouia dintre felul naturei subiective §i constitutia sufleteasea etnica. Elemento' m tis u rei in ccinceptiile morale, in alciltuirea §tiintelor, in filozofie metafizica.

www.dacoromanica.ro

134

Partea I. lstoria pedagogid la eel' vechi.

I. Din activitatea educativa practicä, a popoarelor vechi orientale, en cart ne-am ocupat ping acum, ci din ideile lor asupra educatiel, cite s-ati adunat de istoricil culturef ci aï pedagogief, am spicuit, conform scopului nostru, numai ce mi s-a parut mal caracteristic, mal sugestiv ci mai instructiv. 1I-am ferit sä, intru in discutiile obicnuite asupra veracitatif izvoarelor intrebuintate. Le-am lasat acestea pe seama istoricilor de meserie. Or-eit ar fi de interesante, in ele insele, astfel de cercetarI ci discutif, le-am inlaturat ca streine de intentia ce am anuntat, dela Meeput, cii, vreatt sá urmaresc ci sá realizez in studiul nostru. Nu ma intereseazg ci nu cant adevarul istoric, ca atare, ci numal intru-eit iml poate copti o povata, un inv4ämìnt, o reflexie practica, aplicabill la trebuintele noastre culturale, utilizabila la propacirea noastra educativa. din acest punct de vedere, mai de folos intl.' va fi chiar o legenda, scornita de fantazia spiritului popular, dar piing, de invataminte, decit un fapt istoric cert, stabilit en toate probele metodeI dar steril in concluzil sugestive pentru interesele noastre sufletecti. Nit doar cii, mi-a fost indiferent isvorul de unde www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII.

Pedagogia la Greer.

135

am luat informatiile. Am intrebat totdeauna, privinta aceasta, eruditia temeinicei a istoricilor re-

culloscuti ca maI orientati in ordinea de fapte ce v-am spas. Dar n-am cautat sk elucidez punctele de deosebire safl ne-intelegere dintre dinsii, prin cintArirea dovezilor aduse de fie-care. Am dat, din capul locului, dreptate aceluia care mi-aducea o informatie ce-mi destepta reflexia pedagogica,

in directia scopului nostru cultural practic. Pentru aceia dintre D-voastrA, earl doresc a-si intregi cunostintile obiective asupra chestiilor tratate pina aci, le recomand O. consulte mai de aproape urmatoarele opere Geschichte der P(idagogik de Dr. KARL. scHmiDT, vol. I: Geschichte der Padagogik in

der voschristlichen Zeit 1). Didaktik als Bildungslehre de 0-ito wILLmANN, vol. I : Die Geschichtlichen Typen des Bildungswesens 1892, Braunschweig. Capitolele relative la istoria educatiel diferitelor popoare din insemnata en ciclo pe die p edagogica a lai SCHMID, elaborate de cele- mal eminente forte didactice ale timpului, si ea titlul complect 1) 0 editie revilzati de DITTES i IIANNACK, a apart-alp, th en, 1900.

www.dacoromanica.ro

136

Purim I. I8toria pedallogiel la cel

Encyclopeidie des gesanzten Erziehungsfind Unterrichtswesens publicata de Dr. K. A. SCHMID, editia II, 0- otha, 1876. Dei veche, inca foarte buna i utilizabila ; contine 10 volume 2).

Asupra popoarelor primitive si salbatice si asupra situatiel copiilor si femeilor la ele si in humea veche In genere :

La socioloyie d'après lEtnographie, de LETOURNEAU, Paris, 1881.

L'évolution du marioge et de la famille, tot de LETOURNEAU. Die Uhrgesellschaftde LEVIS H. MORGAN, tradusa din englezeste de EICHHORN, Stuttgart, 1891.

II Lasam terenul clar-obscurulul istoric, al popoarelor vechi orientale, pe a caror scena, decorata de pitorescul vremurilor patriarhale, joaca in umbra, schimbindu-si adesea rolnrile, adevarul inchipuirea, i pasim, ca oare-care emotie, pe ptimintul slavit al Eladei, ande ne intimpina 2) De atunci a aparut Inca o enciclopedie pedagogia pretioasä Encycloplidiscites Handbuch der Padagogik, aparufa sub directia d-luI w. RE[N din Jena, in 7 vol. dela 1894-1899,

in Langens alza.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII.

Pedagogia la GrecY.

137

lamina unei civilizatil strälucite, cum nu se mal vtizuse inainte in lame, si a are): splendoare ne uimeste i astd-zt

Vom incepe istoria educatief si teoriilor pedagogice la Greci, la poporul clasic per excellentiam, cel mai armonic dezvoltat si mai echi-

librat popor din lumea veche, al cArut spirit se poate considera ca floarea omeniril antice. Cu neritbdarea curiozitätil, citutAm a cunoaste

mai bine si de aproape cum îI educa si forma generatiile acel popor, care si azi desteapta admiratia noasträ si face si azi sä se nasca in noY dorul de a putea träi dup. idealul lui de vieatä,. Nu s-a intors de. atitea orI omenirea cu mintea spre idealul de vieatä al G-reciei clasice, ca spre tipul desävirsit al vietil omenestl ? Nu s-a cautat modelul trasformäril culturale si esenta notiunif humanitas in modul de a fi si trAi al om alai grec antic, suflet artist si filosof, care pentru prima oarä a privit, cu ochl limpezi, lumea si vieata drept in fatä, si a stint O. le inframuseteze pe amindoit, prin filosofie i artä ? substanta suflete-ascä a omului modern inträ, ca elemente constitutive fundamentale, produsele ca-

racteristice ale geniulul grec. Nu ne putem inchipai existenta noasträ culturalti fiträ. ele. Fac parte din not. www.dacoromanica.ro

138

Partea I. Istoria Pedayogid la ed vecla.

Negresit, trebuie s-o spuuem dela inceput, cA poporul grec a avut, mal inainte de nr.ce, un educator din cei mal rari In insAll natura fizica inconjurAtoare. Aceea-ce se poate numi educatia indirectA, educatia medid ni, nemetodicA, necAlduzitá de principii si de scopurl con*tiente, a exercitat asupra spiritulul grec o inriurire din cele maI binefacAtoare. H. TAINE a dovedit teza aceasta in mod magistral in studiul

säil la Milosopliie de l'art en Grèce. Dar ce teren favorabil a gásit influenta medialui fizic in organismul psiho-fiziologic al Grecu-

lui! Ce subiect educabil, inzestrat ca dispozitil sufletestl admirabile, ca trebuinte superioare, cu aspiratii inalte ! A fost destul ca aceste predispozitil, inerente in constitutia nativl a naturei eline, sá. fie atinse, pentru-ca fortele sufietesa superioare sA, se destepte, sá, se miste si, din functia lor, sA dea nastere acelor productil superbe ale unuI genid ne-intrecut in originalitate creatoare. °lima, pAmintul, cerul, aerul, marea inconjurä'toare, toate elementele fizice aA avut asupra natura grece inriurire educatoare armonica. Clima G-reciet e o climá. dulce ; mi consuma fárá,

trebuinta energiile omulut EURIP1DE avea dreptate cind zicea, incintat de temperatura tArif sale:

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII.

Pedagogia la Gred.

139

dulce i blinda e temperatura noasträ, frigul ernei e pentru nol far& rigoare si sagetile lui Febus nu ne ranesc". Asprimea iernei? Se stie ea la doäzed de aniodatil, inghiata si degera in Grecia. Caldura verel ? Din Maiti pinä in Septembre, lumea poate dormi sub cer liber, O temperaturti po-

trivita, färk amortitoarele degerari ale frigului, fara molesitoarele dogorell ale arsiteY, cum

sä,

nu fie priincioasa activitatil spornice a mintii ? Miscarea intelectului o imboldeste, de alta parte, si felul pamintului. Pamintul nu e prea roditor ; piatra se gaseste si se vede la suprafata Deci nu e rost de sedere inertä, de asteptare trindava. Belsugul nu vine de-a gata, din mina darnica a naturel. Fara munca sirguitoare si priceputa din partea omului, pamintul, cam sgircit si sarac, nu da de mincare. Foametea pluteste In aer, d'asupra uscaciunii. Trebuie sa se pun&

Mintea Ia .lucru, pentra gasirea mijloacelor de traiti ; dar mai ales trebuie sä caute a indeplini ffpsarile pamintului prin calatorii in alte parti, prin räscolirea bogatiilor marii, prin negot, prin industrie. Excursiile in alte täri puneati la indamink G recilor, pe linga rodul material al acelor locuri, si productele lor intelectuale. Dar apoi cerul Greciei, un cer dulce, limpede, linistit, un aer transparent, care dà ochiului puwww.dacoromanica.ro

140

Partea 1. Istoria pedagogiei la ca

tinta de a vedea de departe, cu precizie, conturele cetatueIor, statuelor, stincilor i muntilorce factor fizic admirabil de inriurire educativa exce.lenta a. supra spiritului ! TA1NE, in opera amintita (cap. I), arata, in forma luI de stil stralucitoare, intreaga influenta

a nature' fizice asupra spiritulul grec. Dar nu atribue el care valoarea poporulul grec prea mult naturel fizice ? Nu lasa in spirit credinta ca, singurul factor explicator al naturit echilibrate eline ar fi mediul ? Daca, nu se perde, insti, niel-un minut din vedere cà acel media a lucrat asupra untg fond inascut, extraordinar de favorabil educatiei, descriptia i explicatia infinentel naturei exterioare, asa cum o face TAINE, nu

e numai splendida ca forma, ci e absolut exacta ca adevar stiintific. In mediul fizic placut i incintator al G-reciel apare, se dezvolta si creste genial grec, ca o expresie biologica i sufieteasca. a nil. i la rindul ei, natura veselti, si senina dinprejur pare a fi oglinda exterioara a dispozitiilor interne ale sufletului grec.

Conceptia de vieatti a greeting stà in legatura si in raporturI de asemanare cu acele imprejuriml senine, voioase, zimbitoare, din earl parca si-a www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Pedagogia 7a Grea.

141

luat na$tere, ca un zimbet din zimbet, ca o mint', din lumina.

Na e local shrn. extind adi

asupra raportuluf ce s-a chutat sh se stabileasch intre felul naturel inconjurAtoare $i modul de a se inchipui vieata. Dar, desigur, trebuie sh ni se parg hiera firesc, ca o vieath, push de soarth intr-un media incintator, sh se arate, din acest punct de vedere, denulh de trait, pentru ea insh$1.

Astfel se na$te acea conceptie naturalis-

t i eh , in care vieata, ca toate fortele $i functiile ei, se considera ca un bun in sine. Nu ma"' e nevoie sh se amageasch omul singar $i sh-$1 promi-

fericirea in alth lume, in alta vieath. In lumea aceasta, in vieata aceasta, in imprejurarile date de natura, se poate realiza visul existentil. Natura nu $opte$te creaturel sale nenorocite : crede !

Ce ti-am Unlit acum $i al primit dela mine, nu e tot, e numal o arvund. Vei fi multumit in astepthrile tale mai tirziti, aiurea. Dupä-ce vel ispravi viata aceasta, care nu insemneaza nimic, itI voift da alth existenth, in care veI fi fericit. 11.Itt vezi acum aspra, capritioash, cite-odath groaz-

nich, $i vrei sh fugl de mine. MA veI reghsi dincolo, duph moarte, frumoash, bunh, muma dulce $i iubitoare". In cite locurl nu s-aude aceasth cuvintare a natureI rasunind, in adincul sufletului omenesc,

www.dacoromanica.ro

142

Partea I. Istoria Pedagogid la ce

sub forma de predict mingiietoare, de mituri si credinte religioase ! Altfel se arata si vorbeste natura, cind se aclreseazA in Elada fiulul el' favorit. Vieata

daruieste nu este un dar de

mintuiala", un rest netrebuincios, o amagire de copil. E un dar pretios, o bijuterie scumpa, o opera de arta, la care a lucrat ca drag si ca atentie i in care a pus ce a gasit mat ideal in inspiratia sa creatoare. De aceea, pentru Grec, fericirea sta in a tr : In a trài bine §i frum o s. Dar a trad bine si faunos insemneaza, pentru el, ali ex er cita f o rt ele nat u ral e, trupesti si sufletesti. Atita armonie prestabilita a pus, din capul loculut, natura in functiile organizmului psiho-fiziologic, incit e destul sa le urnestd, si sa le pul in miscare si actiune, pentru ca, din fireasca tonalitate a incordarit lor, sa, rasune armonia latenta a fericiril. In vederea fericirit e constituitä, fiinta omeneasca, si fericirea e sadita in vieata insast : e floarea vietil, rodul et natural, care apare ca produs al activitatil normale.

Ce deosebire intre acest concept de vieata si i acela al popoarelor numite de grect barbare" ! Fericirea, or-unde vom gasi aceasta notiune, se reduce, negresit, tot la stari de fericire

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Pedagogia la Greet'.

143

de constiinta, placuth. $i tot placere se chiama gustarea unui vin aromatic, precum i admira-

tia pur i simplu a stralucirii razelor de soare prin inflacaratul rubia al lichidului din cupa de cristal, salí floral sublim al creatiei, lu momentul

cind sufletul îi cauta revärsarea in cuvinte inspir ate, in gestan f marete, in acte eroice. Dar,

dela placerea brut senzationala a gustului, si pinh la escitatia delicath a senzibilitatil estetice, si, mai departe, pina la deliciul creatiel si a ctivitatil in genere, e o scara, un urcus greti al evolutiel, o rafinare treptath a izvorului de 'pl Acert. Psihologii, nu numai moralistii, numesc plhcerile gustuluT, mirosuluY, in f eri o are ; ale vederii, auzului, ale inteligentii, activitatil, sup eri o are. Pe acestea le-a ales natura artistica filosofich a grecului. $i, din piscul erarhiei

sale firesti, uitindu-se la popoarele ce si-aa ales pläcerile de jos, a putut sa le adreseze epitetul

de barbare". Orientalii vechl puneati fericirea in mincare, bautura, si in conditil i mijloace afarh din om avere, putere. Ce bine se vede contrastul concepdoh lurni in convorbirea ce spune tiilor HERODOT ch ar fi avut soLou ca CR.ESUS, regele Lid lei. CR.ESUS, reprezentantul conceptiei barbare"

www.dacoromanica.ro

111

Partea I. Istoria pedayogia la ed veal.

asiatice despre vieata, intreaba pe SOLON, reprezentantul conceptief grece, dupà. ce 1-a dus de l-a aratat comorile : streine din sat"

Atena, s-a dus falma departe pina la nol des-

pre tine pentru intelepciunea i calatoriile tale, ca multe taxi al vizitat ca filosof, ca sa le studiezI. Acum iata ca-mi vine in gind. dorinta

te intreb, dacä al väzut pina acum vr'un om, care sa ti-se pail tie cel maI fericit ? SOLON

mi puta sa-i raspunza dupa gustul regeluf,

ci

zise, dupa-cum si era : Da, rege, pe ateneanul TELLOS. Regele l'Amase mirat si intreba : Pentru-ce socotestI tu pe TELLOS ca cel mal fericit dintre totI ? SOLON raspunse : TELLOS a trait inteun timp, cind mergea bine statului, avea copit' bunt' si frumosi si dela top' copiii lul vaza nepotl si de tot' avu parte ; apoï, pentru impre-

jurarile noastre, sta destul de bine ; i, in cele din urma, avu un sfirsit foarte maret : gasi moartea cea mat frumoasa intr-o lupta a Ateneenilor cu vecinit lor, la Eleusis, unde, luptind cu vitejie, respinse pe vrasmasI. $i Ateneenil ji ingropara. cu cbeluiala statuluI, acolo ande cazuse si-1 cin-

stira multe'. CRESUS,

crezind ea 1-o pune pe el cel pu-

tin al doilea in fericire dupA TELLOS, intreba. mai departe: Dar al doilea ?... Al doilea SOLON. www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Peclagogia la Grea.

145

puse alp Greci. i ar fi mers asa inainte indefinit, fara sa vin. nicI-odata rindul bogatiilor regelui Lidiel in scara fericirilor. Frumos si drept interpreteaza PAULSEN in Et ica sa reticentele mintale ale filosofulul grec, care, daca ar fi voit spunk lamurit si pe fata tot ce gindea, ar fi raspuns poate mal degraba cam

asa : I3 rege, ce intelegem noI Elenii prin fericire, si ce intelegetI voI, eel d'aici, pe caul va numim barbarl, nu este acelas lucru. Voa, vi se pare un noroc bun in vieata : sa avetf multe si sa petreceti bine ; nona, din contra : sa traim frumos, sa lucram frumos i sà murim frumos. (Ind not Elenit aducem veunuia uritrl de bine, zicem : Erj 7707:stv, lucreaza bine ; lar vol ziceti Etv, sa al parte de bine. Am numit pe TELLOS

un om fericit, nu doar ca traia in luxul i belsugul unei curtf regale, dei avea si el tot ce trebule unui cetatean inteun oras elin ; dar era un om destoinic, care stia salt tie bine casa, avea copil frumosI si buni, orasul lui tinea seama de vorba si fapta lui, i numele MI DU era necunoscut niel vritsmasilor tarit".

E o chestie de organizatie. Natura greculuI 1)

FR. PULSEN, System der Batik, Berlin, 1894, ed.

III, vol. I, p. 36.

10

www.dacoromanica.ro

146

Partea I. Istoria pedagogieá la eel vecla.

nu se delecteazA in consumarea, prefacerea circulatia materiel. E mai rafinatA, ca trebuinte de ordine malt' inaltA. La dinsit se aplicA vorbele : omul nu trAleste numal cu One. Hrana materialA nu-I incurch i nu-I ocupa mult. Sint sobri. ABOUT, in descrierea Greciet contimpora-

ne, aratA at ce putin lucru se saturA acestf oamenl i asta-zI. O bucAtica de peste sArat, o minA, de mAsline, o ceapl, formeazA una din mesele lor copioase. Cit mAnincA un singur Englez,

ajunge unel intregI familiI numeroase de GrecI. Cel maI mincAciosi dintre GrecY, Beotienii gurmanzl si goltrmés, nu se bucurati de un nume tocmal frumos. Beotian era sinonim ca cap gros. LA,cornia la mincare si la bduturA, fArA, a malt vorbi de betie, le insufla dezgust : cum al vedea un animal, lihnit de foarne, zbAlindu-se sA, inghitA, fArA, màsur i alegere, bucatele. Cap subtire, minte agerA si stomac incArcat, nu se impaca impreunA. Chid te ingrijestl prea mult de ale mincA'riI, spiritul se coboarA in regiunile

gastrice. Nu sA petrecl bine, ci sA trAestI .frumos, IatA scopul vietil. SA trAfestY frumos, fAcind din vieata ta emeferA o vieatA frumoasA, cum al' face ca artist o statue frumoasA. Si sa sfirsestI tramos

vieata, ca un gest estetic, cum al termina, ca www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Pedagogia la GrecY.

147

poet, o pies, Cu o scenA inAltAtoare, care sa mina in sufletul privitorilor, ca o impresie nestearsA, de apoteozA finalA. SA moii de bAtrlnete, cAzind girbov la pAmint, desfigurat de vreme, nu e estetic. Dar sA morI eroic in lnptA, cu fortele vietif intinse vitejeste, ca piste pinze, de corabie suflate de vint in largul mAril sbuciumate ; sA disparl ca o vedenie luminoasa, in toiul strAlucirii tale, nimind spiritul hunil de scinteierea ultimuld tìtuí momentfatA o splendidA incheiere de existentA.

acest final trebule sA se armonizeze cu tot cuprinsul pretios al vietif. Valoarea vielii, insA, nu se mAsoarA dupA lungimea el, duptt-cum niel valoarea unel opere de artA nu se judeat dup5, dimensiile el. Inteun spatiti mic de tabloA, podul palmeI, poate incApea un cap de operA de pieturA nemuritoare. Dinteun numAr mic de ani

se poate croi o vie* memorabilit prin frumusetea manifestArilor ce o compun. Si, or-eit de mult ar trAi omul, sapte-zecl, opt-zecl, noA-zeci de anI, numArul anilor lui e mArginit. Materialul asupra cAruia va lucra ca artist al vietii este determinat cantitativ. Nu-1 poate spori indefinit. Adausul uneI vietf viitoare, incomparabil mat' mare decit foodul real, adaus asteptat sub forma metempsihozel la orientall, sub forma lada-

www.dacoromanica.ro

148

Partea I. ktoria pedagogiel la ce l vecla.

lui si mink')." la crestini, nu intra in socotelile etice ale geniului grec. Cantitatea supranaturalista a vietii e neglijata. Cit ti-a dat natura aici pe &rant, in lumea senzibila, atit ai de

socotit ca vie*, din care sa construesti si pe care A, intemeiezi opera fericirii tale.

Daca nu

pop' mari existenta In cantitate de ani, aid oil diucolo de mormint, rat atit mai mutt trebuie sa stii si O. te silestl a o creste in calitate. Ce se perde in intindere, sa se capete, de se poate, in adincime.

Ce conceptie limpede, za,mislita in minte treazit

si ciará! Totusi sa, nu ne seducit.

S'ar parea

ca nu ne ramine, cunoscind-o, decit s-o adoptam ca baza a idealului nostru de educatie. II lip-

lipseste insá ceva, ca sa merite a fi insusita de sufletul modern. E prea ingusta. Singura vieata si fericire, care se intelege in considerarile etice ale Greculni antic, e cea individuala. De atunci ping, azi, sufletul omului a trecut prin experiente culturale, earl' largit conceptia de viata si de fericire. In or-ce caz, centrul de gravitate si punctul de plecare al judecatii reflexiunii etice este, la moderni, viata si fericirea totului uman-social. Crestinismul, prin invatatura lui moral : iubeste pe aproapele tati ca pe tine insu-ti" a sfarimat zagazurile indivi-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Pedagogia la Grea.

149

dualizmulul egoist i a legat sufletele in armonia fratiei universale. Simpatia omeneasca a evoluat. In formula veche a dezvoltarif i exercitarif vietii, ca atare, intra azI factori nouI,

cari dad naturalizmuluI etic modern o infatipre ideal. In natura individuala tra,esc §i functioneaza puterI, a caror tendintit biologica trece peste cadrul strimt al intereselor pur individuale. Ele devin, in individ, principil active ale aspiratiilor totului social omenesc. De glasul cerintele lor trebuie sd se tina seama, cu deosebire, in formularea scopului educatieI moderne. TV.

Exercitiul normal al fortelor vitale, incordarea armonica a functiunilor §i pornirilor flril omeneW, a§a cum se gasesc in natura individuala, aceasta voiad i tiatt sa indeplineasca perfect de bine Grecif vechI. Ceea-ce morala cuprinde

obipuit sub tala] de ,,datoriI catre sine insql", se punea ca ideal al vietiI, din care, 11egre0t, decurge i idealul educatiet Si cit de complect intelegead din0 cuprinsul intreg al ideil de persoana omeneasca Omul nu este numal inteligenta, niel numaI spirit. Fortele sufletului sint multiple, cu scopurl i rolan l deosebite ;

www.dacoromanica.ro

150

Parea I. htoria pedagogia la eel vecki.

si, afarA de suflet, omul mail este materie.

Coypu'

lust face tot asa de malt parte din eul lui ca si activitatea i achizitiile mintii luI. Din deopotriva cumpdnire a valorif celor dog. moduri de a fi ale fiintel omenesti, trup si suflet, iese echilibrul armonia vietii. Nimic excesiv i excluziv, nimic unilateral si disproportionat. O inclinare prea

mare spre exercitiul spiritului sad al corpului, diformeazd fiiuta omeneascd, o depArteazd dela

tipul el nomml si firesc, o denatureazd. Decl o egald atentie pentru cultura corpuluf si a spiritului. Cultura spiritului o dad muzele ; a corpului, gimnastica.

Gimn as tic a si muz a sint cele dod principii didactice ale educatiei eline, corespunzind celor do d piirti ale naturd omenestl, din dezvoltarea cdrora se obtine, ca rezultat ultim, realizarea scopului educatieï, dedus din scopul vietii insesi. A. fost acesta un moment aproape unic si culminant in istoria culturei omuluI, un moment de echilibru delicat, obtinut de arta magistrald si de simtul proportief ea care era inzestrat geniul grec. Patina miscare a lumii istorice, si echilibrul delicat se va perde. Cumptina se va pleca in o parte sail alta, oscilind nestatornica. In tot timpul Evului mediii, va cdclea greutatea spre regiunea privilegiatd a duhului, www.dacoromanica.ro

Prelegerea Viii. Pedagogia la Greci.

151

mat just, se va dovedi o nemasurata si nefireasca urgisire a puterilor trupestl. Modernitatea cauta Inca echilibrul perdut. E cunoscuta importanta ce punea Grecia veelite pe exercitiile fizice. Jocurile meice, istmice, corintice formad una din legaturile mai insemnate ce tinead unite hare ele diferitele

state marunte ale Greciet numat puterea de legating nationala a limbit si a religiel sta alaturea en jocurile gimnastice, in asta. privinta. Grecit, nevenind odata impreuna cut totit, ci in mat multe rindurt, s-ad asezat, care pe mide apucara, in sudul peninsulef balcanice, $i ist facura cetatt, deosebit, de-care grnp de familit pentru sine. Ad ramas astfel dela inceput rasleft intre et. Apof Ad mat gasit si uiste locuri muntoase innautrul peninsulet, lar pe tarmurile, scobite adinc de apa mnitriI, locuri, cart if izolad pe unit de altif si impedecail legaturile mat strinse $i mat dese dintre ef. Asa ca. Grecit nu formara un singar stat din capul loculul, ci traira despa'rtitt, fie-care en cetatea si ca capetenia sa deosebita.. Cn-toate-acestea, Mud acelas popor, avead natural aceea$Ilimbit i aceeast lege sad

credintit religioasa. Limba si re ligia it uniaii. Din-cind-in-cind, se adunad ea totit din toate cetatile, or-cit de departate, si faceail la un loc. www.dacoromanica.ro

152

Partea I. ',gloria pedagogiei la ce' vede,.

särbatorile lor religioase, petrecind cu totil, jucindu-se, si intrecindu-se la alergäri si la luptä dreaptä. Astfel de jocuri publice se organizar' la inceput numaI in ()limpia (din Elida); de aceca se numiati jocuri olimpice.

Apoi ati inceput

si in alte locurl ; dar -tot acelea ati ramas cele mai vestite. Cind venia vremea lor, toate neintelegerile si

certurile, ce ar fi existat intre cetätile grecestf, incetat. Grecii se pregätiati de ducá', ; si, roiurf-roiurl, curgeati din toate pärtile la Olimpia. Acolo, lîngk o colinä, se afia o dumbravä, inchisk cu zidurI, nurnitä dumbrava sacra', pentru-

cä in ea se afla altarul pe care se aducea jertfe luI Joe. Imprejurill altarului erat1 patru temple frumoase, dintre carl unul avea inä'untru statuea uriasä a inareld zeti, anta' numal din aur si din fildes. Mal inainte de a se incepe jocurile, se aduceati jertfe zeilor si li se cintati cintece ; apol, In zorl de ziuä, judechtorii alesi a hotitri meritele si a imparti premiile, dedeati semnalul. Cei veniti spre a concura se pregatiati sä, se lea la intrecere ; lar multimea, venitä sui priveascA si sa

aplaude, se gräbia sk-i lea locurile. Alergä.rile incepeaft. Cel mal iute de picior, care ajungea mai repede la tinta, era salutat de popor cu striwww.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Pedagogia la Greci.

153

gate de admiratie si cut aplause nestirsite. Se intrebaa cu toti cine e ? al cut este ? de unde este ? $i era mare cinste pentru parintil luI si pentru orasul unde se nascuse. Intrecerile tineo,'" astfel cincl zile in rind. La sfirsit se impartiati premiile. Invingatorilor li se dedea cite o coroana de ramuri de maslin salbatec, taiate ea un cutit de aur din dumbrava stinta. Cind li se panca coroana pe cap, se spunea cu glas tare, sil, anda totI, cum B. chiamtt pe el', cum se chiama tatal lor si cetatea lor natala. Bucuria era la calme. O coroanä, de foI de maslin nu

era vre-o bogatie ; dar nu pentru ci, tig se luan GreciI la intrecere, nu pentra daruri bogate, ci pentru onoare si pentru glorie. Coroana o pastratt, ca pe n4te moaste sfinte, toata vieata, si pretnia in ochit ion mal rima decit orl-ce comoark' de aur.

Cind se intorceati invingatorif acasa, ce primire, ce triumf ! Renumele ion inaltase renumele orasuluI lor natal. De aceea, locurile de onoare in teatru si pretutindenl, lor li se dati pe unif if intretinea orasul toata, vieata pe cheltuiala sa; altora le ridica si statuI. La inceput intrecerile dela Olympia se.filceaa nurnal in alergare ; dupii cit-va timp a inceput treptat sa se mal adauge, una cite tina : ba sa

www.dacoromanica.ro

_N'IN, I. lytorict, pedagogia la ce r veda.

154

se intreacä cine e mai tare la lupta dreapta, ba cine sare mal bine, ba cine arana, lancea orI discul mal' departe, ba cine clarete frumos, ba cine mina mal' ca mestesug un car ca doa roate tras de patru caT, invirtindul in loe, imprejurul uneI columne.

Mai tirzid, ad

inceput sit villd la jocnrile astea de intrecere poeta. Cind se odihnea lumea de alergarf si lupte, in pauze, orI seara, (lupa framintarile zilef, se luad si el la intrecere : îi recitad poeziile. Cel mai aplaudat, care spusese ori eintase poezil mal frumoase, cistiga premiul. V.

Dar ce pare In adevar caracteristic pentru felul culturei grece, este cd, exercitiile fizice, carl formad temeiul sarbatorilor de infratire naOcluida, se ridicad, în mintea, si conceptia greculd, dupit-cum vom veden, la importanta unui cult, aproape ; prin ele se Mima un mare bun in sine : forta si frumusetea corpulul.

la aceasta trebuie sa adaug alta nota caracteristica : Niel cultura spiritulul niel a cor-

pulul nu se facea in vederea unuf profit, a miel c,ariere ;

ci in mod liber si dezinteresat, nu-

mal pentru placerea de a pune in exereitid forwww.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Peclagogia la Greet.

155

Se ocupa grecul ber si cu dantul si cu muzica si cu poezia i en retorica si cu sculptura si Cu gimnastica. lusa toate acestea nu pentru o profesie, nu ca sa devimuzicant, dantuitor, etc.; nu spre a profesa in schimbul unui profit, ci spre a trece timpul, pentru amuzament, pentru muz e. In ce priveste deprinderile corporale : pentru frumusetea corpulul, pentru intarirea i abilitatea, penult armonia i ritmul miscarilor. Deci aceasta dezvoltare nu era un mijloc, ci un scop. Chid s'a tele psiho-fizice complecte.

ivit in Grecia pentru intiia oara profesori platä, spiritul si constiinta traditionalit a C4reciel s-a sirntit jignita. Era o profanare, tot asa dupa-cum PLATON considera ca o profanare a invata tiina pentru practica. S cauti adeviirul pentru folos? O injosire mercantila a stiintesi. Inbirea sincera de adevar e cea dezinteresata, chid fad stina pentru stiinta. VI.

Natura de artistal Gasim dovada or-unde vom cauta-o. O gasim, mai intil de toate, in acel simt intim al proportiei, in acel instinct al masurel, in acel criteria innascut al clasicittitii", care calanzia desfasurarea spiritului grec in toate

www.dacoromanica.ro

156

Partea I. Istoria pedagogia la ce) vechi.

manifestarile, ferindu-1 in mod spontan de prea mult", tinindu-1 totdeauna in unja de tnijloc a potriviril juste. In aceastA privintA, natura subiectivA pare a fi o oglindire a naturel obiective inconjuratoare. Natura inconjurAtoare nu se infAtisa Grecului in nimic nprea mult". Niel muntf uriasi, niel iluvil prApAtioase, niel mare netarmuritA : de pe mal se vedeati insulele apropiate ; de pe o instila, se zAria tArmal celeI urm atoare. Niel pelar' adinci, iuicì codri infiorAtori : niste dambrAvioare de palmierI, plantate parcA inadins de un artist pentru impodobirea peisajului. AlAsurA vedea grecal in toate din prejurul lal ; si o simtea i in sufletul sAtÍ, ca o trebuintA fireascA. Ce armonie intre mediii si individ ! Ce simpatie organicti intre sufiet si natura ! Proportia si n'Asura o glsim la Greci pinA si In conceptiile cele mal abstracte, filosofice. De exemplu in moral. Ce e virtutea ? 0 medie proportionall intre doä extreme, intre doA defecte. Carajul, o medie proportionalA intre lasitate si temeritate ; cumpatarea, o medie intre dott excese, intre abuz i complecta abstinentA. i acest geniii, ce privea total prin categoria masar ei, il vedem dezvoltind india clara stiinta armoniei, a nu-

merilor : geometria prin EUCLID, aritmetica prin PITAGORA ; li vedem concepind universal www.dacoromanica.ro

Prelegerea VIII. Pedagogia la Greci.

157

ea ceva alcaluit din proportii i mäsurA, ca o armonie ; il vedem dezvoltind muzica, astronomia, ca derivate ale matimaticel. Si unde gasim eugettitori earl sa ajung.1 la atita rafinare In conceptia mAsurel, pinA a vedea in toate nu-

mere, ea Eleatii, cari puneait fondul luerului in n u m r ?

Astfel e natura acestui popor ; astfel e organizatia armonicA. i echilibratA a celei mai fericite alcatuiri suflete$ti din cite a aratat istoria omeniril pin& azi.

Nu mat incape îndoialä cà vom gAsi in cultura acestui popor. exempla multe de invä,tat imitat, in ce prive$te $i conceptia de vieatd, $i alegerea mijloacelor pentru realizarea idealului vietil. 5i, Iii vederea acestul ideal al vietel, in seopul realizArii lui, a contribuit la Greci, ca la ori-ce Popor, ca mijloc de capetenie, educatia, formarea individului in mod intentionat prin influente sisteniatice asupra facultittilor luí fizice $i psiliice. Vom vedea cart ati fost mijloacele lor educative, vom arAta mai intii practica educativit a poporului grec $i apoi ideile teoretice de pedagogie ce ivit in reprezentantii eel mai inalti ai acestul geniti atit de strälucit.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. EDUCAVA LA WUXI. llijloacele generale pentru educatia armonick a trui sutletulni gi mnas tic a, muz ele, orb es t ri ca. Gimnas tic a. Exercitiile fizice, jocurile in onoare, Inca. de pe timpul lui OMER. Un citat din Odiseea Din moravurI, jocurile se organizeazii in institutiI de Stat; maï intAi la Sparta. Educatia la SpartanY,conditionatii de trebuintele publice ale statului. Ltcum:. pului

La Ateneenlaimnaziul.

SiI.

cAtAm a ne da seamA cum aft reusit Grecii formeze acei oameni asa de armonic dezvoltati

si-n ce priveste corpul si-n ce priveste spiritul. Mijloacele de educatie sufleteascA si corporalA le gAsim organiza te in doA-treì institutil principale.

Pentru corp sad pentru educatia trupeascA gAsim gimnastica; pentru educatia sufletului gAsim toate artele, cuprinse sub titlul general de www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Educalla la Greci.

ocupatiile muz e l or.

159

In ocupatia muzelor

nu numal artele propria zise, dar si stiinta. Intre muze i gimnastica gasim o alta institutie intermediara, impartasind atit caracterul educatiei fizice cit si al educatiei spirituale, a-

nume orhestrica salí arta dantului. In arta dantuluY se afla la origine, intrunite, pe linga, dant, poezia, muzica si mimica, arta de a exprima prin miscarl, gestar', prin intreaga

infatisare a corpului, sentimente, gindirI anumite. Orhestrica era ded un complex de arte. Ceva din gimnastica si mimicit, apoi muzica, strins legata ca poezia, faceat parte integranta din orhestrica.

G-imnastica avea de scop la Greci, aceea-ce trebue sit aiba de scop ori-ce exercititi fizic intarirea corpulul si agilitatea luI. Ca un rezultant al acestor do, efecte, urmeaza armonia, ritmul miscarilor si gratia generala a corpulul, frumuseta fizica a formelor. Inca din timpurile omerice intilnim la Greci preocupatia serioasa de exercitii corporale. Pe timpul lui OMER, exercitiile nu sint organizate in institutil de stat, dar sint intrate in morawww.dacoromanica.ro

160

Partea I. Istoria pedagogiet la cet veda.

vurile Grecilor. In cartea XXIII din Piada putetf vedea descrierea j6curilor de. intrecere ce s-ati dat in onoarea hit PATROCLE: alerintreceri Cu carele ori pe jos, pugilat, etc. Astfel de jocurf erail in onoare, i omul ce n-ar fi fost in stare s& se intreacg, intr-unul din a-

ceste exercitii, era priva ca inferior, ca incult. Ca stt vedem oil de inritidticinate eraii aceste deprinderf si ce mare important& dedeati Grecif acestor manifestärf fizice, sä citim din Odisea,

cintecul VIII, (versul 97 sqq,) si vom vedea jocurile de intrecere ce s-ati dat in onoarea luf ULISE.

Ulise, ca s nu-si tradeze durerea, isi ascunsese .capul in manta si plingea. ALciNoti. II zareste plingind i, ca sa-1 distraga, se adreseaz& ctitr& fruntasf,

Ascultatl, fruntas1 si sfetnicf af Pheacieni-

lor, acuma ne-am slturat inima de mancarea cea de opotrivl si de lyrA, care este tovarasa stràlucituluf ospat ; de acum dar se esirn si sl cercara toate jocurile, ca strAinul cind s-ar intoarce acasa, sA povesteasc& prietinilor sAi., cit intrecem pe ce1-1-altì si la lupta ca pumnul si la lupta dreapta, si la s'ariturf si la picIoare. Ast-fel zicind, merse inainte, i ef iì urmaii. Crainicul dar spinzura de mili duioasa lyrti, luá, de mili& pe Dernodoc si-1 scoase din palat, si-1 (lacea pe aceeasf cale, pe care mergeaii

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Educa,ya la Greci.

161

si cei-l-altl fruntasI aï Pheacienilor ca sa priveascá. jocurile. Se pornirá dar sa mearga la adunare, $i (lupa ei urma mult norod, cu miile. Incepura dar s'a se scoale tinerI ntultf si voinicI. Se settla Acrometi si Ocyal si Elatreft $i Nauteft si Prymnefi, $i Anchial si Eretineft i Ponteti si Proreti i Thoon $i Anabesinett $i Amphial, fiul lut Polynett Tectonida ; se scu1 i Euryal cel de opotriva ca omoritorul de oamenl Ares, si Naubolide, care dup.' nepátatul Laodamant, era cel mal frumos (Entre top" Pheacienif $i la chip si la trnp. Se sculará si cesi tref fif nepatati a lul Alcinon, Laodamant i Min. si Clytoneti cel de o potrivti cti zeif. mal intiiti se cercara la picloare ; se intinsera dar drumului de la semita' de pornire, $i toti impreuna zburail cu grabire, colbaind prin cimpie. Dintre el dar cel mal bun la. alergare era nepátatul Clytoneft. $i ca cit catirif merg inaintea boilor, Cu atita el alergind

inainte ajunse la popoare, lar el ramasera inapoi. El. apol se cercara' si la trinteala cea du-

reroasa ; in aceasta 'taras' Euryal intrecea pe toti cei mal. virto$1. lar la sa'ritura cel mal tare din-

tre top' era Amphial. Iar la dise cel mal tare

dintre tott era Elatrett, lar la lupta en pumnul Laodamant, bunul fift a lui Alcinoft.

Dar dupft ce tott îi inveselisera mima cu jocurile, le zise lor Laodamant, fiul hit Aleinoft: HaIdeti, prietenl, sa-ntrebám pe strain, daca, ;stie $i a invatat vre-un joc ; cael nu este rail niel la chip, niel la soldurI, niel la pulid, niel sus la amindott nilnile $i la ceafa sa cea ta-

pana si la spinarea sa cea mare; niel chIar ti-

nereta nu-I lipseste, dar a fost zdruncinat multe rele. Cacl nu cred sa fie alt.e.eva mal rail 11

www.dacoromanica.ro

162

Partea I. Istoria pedagogieï la eel vechi.

decit marea ca se zdruncine pe un om, chlar daca

ar fi si prea tare.

lui, pe de alta, parte, II rttspunse Euryal si-i.

zise

Laodamante, foarte cum se cade al vorbit

vorba aceasta. Tu acuma dute 0-1 pofteste si spune-i vorba.

Iar fiul cel bun a lui Alcinott, cind auzi aceasta, se dus i statu la mijloc i zise catra 0 dysseti :

Ian aide si tu, tata sträine, cearcä din jo-

curl, daca cum-va tii vre-unul. Dar trebue sà tii ceva jocuri; cad uu-I mal mare slava pen-

tru un our pina cind traeste, decit aceea ce face cu picioarele si cu rninile sale. Dar aide cearca, risipeste grijile din sullet. Tar drumul n-are se mai intirzie mult, ci acuma si corabia itt este trasti in mare si tovarasii-Si sint gata. $i lui raspunzind, II zise mult iscusitul Odysseil :

Laodamante, de ce mit indemnasi la aceste, cirtindu-ma ? Am in minSile mele griji mai multe

decit jocuri; care mai inainte am suferit foarte multe si multe am räbdat, lar acuma sad in adnuarea voastra, avind trebuinSa de intoarcere acasa i rugind pe craiä sl pe tot poporul. Iar lui, pe de alta parte, iï raspunse Euryal ocari pe fata: AI drept,

straine, cad niel nu te Iaa de

vre-un om care se pricepe la niste ast-fel de jocurl, precum sint multe intre oarnenl, ci de un om, care umblind intr-o corabie err nitrite band de vislasi, este mai mare peste corabierii, cart sint i negustori si sine socoteala marfil, 0 ingrijeste de merinde si de cistiguri ripitoare; niel nu sameni a luptator. www.dacoromanica.ro

lirelegererea 1X. Eduealia la GrecY.

163

malt iscusitul Odysseii, ultindu-se clitoris la dinsul, if zise

Prietene, n-ai vorbit frtunos; sameni a om Ast-fel zeill nu der' toate darurile la totl oamenil, nicl chip, nicl minte, iìicï darul vorba ; cad unul este mal slab la chip, dar Damnezati II impodobeste fata cu vorbe, si cel-l-altl se uita la el cu placere ; lar el vorbeste fara sa se-neurce cu o stiala blinda, i straluceste intre cel adunatl, lar chid umbla prin oras, oamenil se MIA la el ca la un dumnezail. Altul Iaras1 la chip este de opotrivit cu nernuritoril ; dar niclo placere nu intovaraseste vorbele Inf. Asa si tie, chipul-ti este foarte frumos si niel Dumnezati n-ar putea faca alt-fel ; de minte insa esti o lepadatura. atitat inima in lubitul metí piept, vorbind nu dupa cum se cade. Ett insa nu sint agiamift la jocuri, dupa cum spui tu, ci cred eram intre co' dintiiii, pina chid ma incredeam In tinereta mea si in miinile mele. Acura insa sint cuprins de nenorocirt si duren l ; cad milt am suferit si ill razboaIele ca oamenii si in trecerea tristelor valuri. Dar si ast-fel, desi am suferit multe rele, voih cerca din jocuri; ead vorba ta mi-a muscat inima si m-ai atitat, vorbind. Zise si ca mantaua sarind, lua un dise mat mare si mat gros si nu mal putin tapan decit acela, pe care-I aruncail Pheacienii, masurindu-se intre el. Pe acesta dar invirtindu-I, 1-arunca din Opium sa mina i peatra zbirnai ; si de repejuilea petrel se pitulira, la &dint Pheacienii eel Cu vislele lungI, barbatil eel vestitt in corabil; peatra usor fugind din mina, zbura pe deasupra nesocotit.

www.dacoromanica.ro

164

Partea I. Iqoria pedayogiei la ce i vechl.

semnelor tuturora. $i Athena, asamAnindu-se zicea si-1 numea. trup cu un om, puse semuul,

i un orb, straine, pipaind, ti-ar putea de-

osebi semnul ; pentru-ca niel-decum nu este a-

mestecat cu multimea, ci en mult cel tan. Tu dar nu te teme pentru acest joc; nimene dintre Pheacient nu-1 va ajunge, niel nu-1 va intrece. Ast-fel zise; lar dumnezeescul Odysset, cel

mult indrAznet, sa-nveseli, bucurindu-se cà va vedea in adunare un tovarAs bine-voitor. $i aWad incepu sA vorbeasca cu multa usnrinta tre Pheacient : Pe acesta ajungeti-1 acuma, tinerilor. Indata apoI cred ca ved(' arunca si altul salí atita sail inca mal. mare. Iar dintre cei-l-alti pe ortcine-I indeamua inima si sufletul, vie aict sa cerce, pentru-ca prea m-ati miniat, salí la lupta cu pumnul, sail la trinteala, satt la picioare, nu ina tin mare uici-decum, vie ort-care dintre Pheacient, afara numal de Laodamant; caci el iint este

gazda; cine s-ar lupta cu gazda sa ? Negresit fArit de tilinte si om de nimica este acela, care s-ar masura la jocurt. cu gazda sa intr-o tara straina ; cact trebile sale numai ist strica. tre irisa nu fug el-dar de nimene, nu-1 despretuesc, ci vroesc sti-1 vAd si sa ma

masor cu el pe Uta. Cact cite jocuri sint intre ()amen), la nici-unul nu sint rAfi. $tift bine sa mannese arcul cel bine razaluit ; i asi fi cel tin't care asi nimeri pe un om, daca asl da cu arcul in multimea oamenilor dusmani", ciliar si

daca foarte multi tovarasl ar sta linga mine, si ar nimeri bine ea arcul la oameni. In adevar tamal: Philoctet md intrecea la arc in tara Trolenilor, ciad 1101 Acheif (ladeara en arca'. Iar din-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Educalia la Grea

165

tre oamenl, citi acuma sint pe pamint si mgninca pine, zic ca eti sint Cu mult cel mai tare. Cu oamenif de mal nainte insa nu voit sit ma masor, niel cu Ercule, nid ca Echalianul Euryt, carl chi'ar si ca nemuritoril se masurati

la arc. De aceea afar si indata muri marele Euryt, nicl n-ajunse pina la bAtrinete in palaturile sale; cad maniindu-se Apollon il omori, pentruca-1 poftea sit se mascare la arc. i en lancea daft atita de departe, eft nu poate ca sageata (lea un altul. Numal la picIoare ma tem sit nu

ma-ntreaca vre-unul dintre Pheacieni; cacI foarte twit ni-am domolit in multele valuni, pentru-cii n-aveam destulà mancare in corabie ; de aceea mi s-aft taIat lubitele mele picloare.

Ast-fel zise; lar el toti ramasera muti de ta-

Numai insa Alcinoti iI raspunse zise Straine, fiind-ca cele ce vorbestl intre not nu sint lucrurl neplacute, ci vroestf aratl barbatia care te insoteste, miniat pentru-ca acest om te esindu-ti inainte in adunare, ocitri' fil incredintat ea niel-un muritor, care ar sti sit gindeasca drept in mintile sale, nu ti-ar desprecere.

tui bArbatia. Dar aide acuma, asculta voila mea, ea sa. spui

si la vre-un altul dintre erol, eind al petrece la

masa in casele tale, linga nevastA-ta i copiii tal, aducindu-ti aminte de darul nostru, ce fel de lu-

crurl ne da si noità JoIe necontenit Wei,

din

Citef nu sintem pumnasl vestiti, luptatori, ci alergam lute cu picioarele i smtem eel mai bunl in corabif i tot-deauna ne plac ospitturile si chitara si jocurile si straIe schimbate si bäl calde si paturI calde. Dar aide, 60* sinstramosl.

www.dacoromanica.ro

166

Partat 1. Istoria pedayogiei la ce), veda.

teti cei mal" bunl jucAtorl dintre Pheacienl, jucasi ca sA aIbA se povesteascl strAinul la prietenil sAl, ciud s-ar intoarce acasA, ca cit intrecem pe cel-l-altl la plutire .1i la picloare $i joc $i la cintec. SA meargA dar indatA cine-va $i sA aducA luI Demodoc duloasa lyrA, care se aflA unde-va in casele noastre. Ast-fel zice Alcinoii cel de o potrivA ca zeil, si crainicul se porni st aducA duioasa lyrA din casa craiulul. Iar ce' zece ale$1 dregAtori ob$te$ti, carl puneati la cale toate cele privitoare la jocurl, se scularA top. $i netezirA locul de joe $i largira frumoasa adunare. Veni i crainicul de pe aproape, aducind luI Demodoc (Iuloasa lyrA. Acesta dar se puse la mijloc ; lar in jaral Mi se scularA -$i se a$AzarA flAcki in tioarea tineretel, priceputl la joc, $i incepurA sA batA din picioare hora cea dumnezAiascA ; lar Odysseil privea mi$cArile sclipitoare ale picioarelor $i se mirA in suflet '). Din acest citat se vede marea insemnätate ce puneail Grecii pe exercitif flzice $i pe jocuri. incA, pinA in epoca hit OMER., jocurile se practicA de popor numal ca pornire libera, pAstratA de obiceiuri, intratA in moravurl. Se injghebeazA in onoarea vr-untif oaspete, vr-unul mosafir ; sArbAtori, in onoarea 1w-tu-mi erott mort in luptA.

Dar, putin cite putin, se organizeazA in instanOdyssea, tradueere in proa. de 1. cAnmaw, 1876 ; pag. 85 qq.

1) OMER,

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Educalia la Greci.

167

tu t de stat. i, acela dintre statele grecesti,. care dete mai de timpuria o intocrnire insemnatk jocurilor i exercitiilor fizice, a fost Sparta.

Daca ne amintim imprejurarile istorice, CRI'l se aflaa razboinicit Dorieni in sudtil Peloponezuluiinconjurati de &Ismaili, traind ca biruitori, putin numerost, in o tara plina de vraj-

ma1 biruiti, dar inca doritori de neatirnareintelegem numai-decit pentiu-ce trebuia O. se organizeze sistematic mai intil, la dinsii, mijloacele de intarire a corpului si a barbatiel eroice.

Spa rtanil trebuiail sa stea vednic gata de ca niste soldatt in taberele de razboiii. Aceasta era conditia lor de vieata, nationalg. Trebuiaii or sa fie organizati militareste, or sa piara.

i nu nurnat o parte din natiune sa fie

armata, ci tot poporul. Ce alt iniiloc poate dicta instinctul de conservare unui popor mic, inchis de toate partile de dusinani, pe cart si i-a facut singur or i-a primit daruiti de soartel? decit acesta : sit fie militar dela Ink pinit, la mare, vecinic armat, gata de lupta, si or-ce ocupatie deosebita ar impune indivizilor, in parte, diviziunea muncel sociale,

www.dacoromanica.ro

168

l'a,dea I. Ist ori a Pedallogid la ce veda.

toti sit aiba in coman o indeletnicire obsteasca : armele. Popoarele miel, daca vor sA traiasca, trebuie sa fie, mal inth de toate, p o p'o a re -arma te. Atund, ca i acum. Azi, desigur, pe lIngA razboiul ucigator al sabiel. $i glontulul, s-a intetit si razboiul economic al auruluI, care îi lasti vieata, dar 41 iea neatirnarea i denmitatea. In contra noultil perico!, popoarele micl moderne mal trebnie sa se pregateasca si in altfel : O, fie, pe-lingit popoare-armate : arma t e m un cito are. Necesitatea de Stat a luptei fära ragaz a dat directia si tonul intregef vieti politice, tuturor manitestarilor publice la Spartani. Potrivit ca scopul conservaril nationale, s-ail organizat si reglementat drepturile si datoriile si activitatea cetatenilor cu privire la avere, la \data, la casatorie, la educatia copiilor. Numele lul L1CURG (cam pela 850 a. Ch.) e legat de legile cari ah cirmuit vieata politica sociala a Spartanilor din cele mal vechi Legenda spnne ca, voind sa se prepare mal bine pentru sarcina mareata de reformator si legiuitor al taril sale, LICURG, fiii de rege, barbat intelept si cinstit, pleca in strainittate, spre a vizita si studia asezamintele i legile altor

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Eclacatia la Gred.

169

tart maf vechf decit Sparta si a lila dela ele pilde si invataminte. Astfel calatori el timp de 10 ani prin Asia-Mica ì prin insula Creta.

In legile ce dete tarif sale, LTCURG voi faca sa nu mai fie asa mare deosebire de avere fare cetateni. El intelese ea, daca in tara sa unit vor fi prea bogati, lar altif n-or avea ce minca, o sa se intimple fel-de-fel de turburart, de asupriri i ritzvratirf, si cetatenif n-or sa fie uniti, deci statul va fi slab si fata, de pericolele din

gall. De aceia, imparti pamintul in parti egale, dind la totl Spartanif la fel cite-o bucata de pamint, si tot cam asa si periecilor 1). Nimeni n'avea dreptul sa-si instraineze mintul, vinzindu-I

ori darnindu-1 ; si, ca

nu-sf risipeasca nimeni averea in ospete luxoase,

s-a hotarit ca totf cetatenii sa minince la un loe la o masa comuna, din aceleasi bucate, contri1) Spartann avuserrt lupte cu Akan pentru ocuparen locurilor. Altail, parte aft fugit, parte art ramas supust rebiti sub numele, uniI de Haar", MO de PerieeK HilotiI eraft acel Alial, earl se luptaserti, maï mult pentru neatirnarea lor. Ei deveniserrt robi, proprietate a statului spartan, impartitl pela diferitil cetiitenl aï SparteI, earl aveail dreptul punii, la or-ce fel de munci, dar nu erart stitpinI pe vieata lor si nu puteart niel libereze. Periccii erati taranl liberI, earl plittiart biruei foarte marl' tti ca toate acestea nu aveart drepturl politice; nu puteaft lua parte la adunrtrile Spartanilor.

www.dacoromanica.ro

170

Partea I. .litoria Pedayogier la ca veda.

buind fie-care cu partea sa la cheltuiele mesa. Bucatele erel foarte simple. Se obiclnuia mal ales un fel de zeaind neagrä, gatita din carne fiearta in singele animalulul si data, ca sare si en putin otet... ca sa o faca mal gustoasa. Dar asa de gustoasa era zeama asta neagra a Spartanilor, incit strain nu se putea impaca ca ea. Tocmat asta dorea i L1CURG, sh, nu se Poata

lipi strainil de tara luí. Pina atunci prea trecusera si se perindasera prin Sparta tot felul de negustorl strainl, aducind ea el nu numal luxul, dar si obiceittrl de traiii lenes si molesit. LicuRG s-a gindit ca viitorul tarel luí va fi asigurat, numaI daca s-o ingriji mai ales de cresterea copiilor si de formarea tinerimil. Ceea-ce trebuia mal intilil de toate, era sa se faca din Spartani ()amera voinici i vitejl, siintitosi si custie de frica. rajosl la lupta, asa ca, dusmanil

De manca cimpuloI si de meseril s-or ocupa periecil si robii. Spartanii, insa, sa, fie si sa, ramie ostenI vinjosi si indrasneti, rasboinicf si t'ara teama de duren.' si de moarte. De aceea, cum se nastea vr-un copil schilod, se arunca pe muntele Taiyet, ca sa se prapadeascit ; lar pe cel-laltI ii incercali mal intil, daca, sint sanatosi or mi, scaldindu-1 inteo bale de vin tare. Nu-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Edueatia la Greel.

171

maI cet-ce vor scapa ca vieata din o astfel de scaldittoare, meritit sit traiascit si sa fie crescutI. Acestia ritmineaft, pina la 7 ani, in paza i ingrijirea mumelor, carl trebuiaft sa nu-I cocoloseasca,

sa nu-1 faca pläpinzI, ci sa-I poarte si vara si iarna tot, ca un fel de imbritcaminte si sa-I depinza a rä,bda de .frig si de caldurit, spre a se Apoi trebuia invete de miel cu carea simpla. Daca vre-unul aVea prea mare poftii de mincare, i se recoman da sit-si complee-

teze portia din furat, dar sa nu fie prins. Cind il prindeaa, il bateati, nu ea a furat, ci ca a fost prins. Cind implinea copilul sapte anl, era lnat dela parintl si cresent la un loe ca toti copia' de seama lui, luatl asemenea dela cei-lalti cetatent Acolo

traiatt ,si se jucati intre ei ca niste frati. Toatit zuna alergail, sarilla, se luan la lupta, faceaa Umblati imbracati usor, descultl cu capul gol, ea sa se intä,reasca. Noaptea afara pe paie, t'ara astermit i fitra invelitoare. Zitia trebuiaa sit se scalde in apele Enrotuluf. Cite-odatti., ca deprinda cu nevoile, gimnastica.

nu le da niel ait bea niel sa manince mal multa vreme ; si eI se intreceati j'Are el :

cine pote

rabde niai mult. Alte oil, din nimica toata, ba chiar din adins, ii loveafi en vergeatia or en biwww.dacoromanica.ro

172

Par/ea I. lstoria pedagogic'," la ce i vechi.

ciul, ca sà-I invete Cu durerile. Bhietii se intreceail care maI de care s'a sufere mai multe nuiele, fan& sit plingh, fàrà sh scoatit niel-un tipet, Rini sh facA nicI-o strimbatura or vre-un gest de durere. La virsta de 18 anI tinerif Spartani, astfel e-

ducat', intrail in armatä, in care serviati pink' la virsta de 60 de anI. La 30 de anl se cAshtoriail ; nu mincat ca nevestele la un In, ci acestea mincat acash ca copiil, lar barbatil la Ca militan, se pregateatl mereii de bataie, de credeal cà tooth. Sparta nu e decit o tabAni saii o mare cazarmA. Se privia Cu ochl bunt ca acestl tinen militarl sit faca noaptea cite-o excursie de vinAtoare omeneasca, sa ucida sclavi, ca sà se itivete a omori omul fricA. Un fel de manevre singeroase. Cind venia vremea sA plece la rasboiii, apof atund era toatO lumea a lor, de bucurie. Asta a$teptail $i Veseli, cu coroane pe cap, gAtiti ca de sarbAtoare, in haine ro$iI, ca sh nu se cunoascei singele cind or fi ranitl, zburatt la luptA, in zgomotul surlelor salí al buciumului. Nu stint ce va sa zicit a se da indäntt dinaintea vrajmasului. Mumele, cind le Wean scutul là plecare, le ziceati nurnal atit : Ca el, sail pe el !". qi femeile &aft voinice, cad i fetele erail masa comunh.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. liducalia la Gred.

173

cate tot ca baietii, numai 111 jocuri si alergarl, sa-

riturl, aruncari eu lancea. Astfel, copiil Spartanilor, nascutl din mume sanatoase si din tap' puternici, apoi inclemnati si obligati- mered la dez-

voltarea fortelor trupestl, ajunsera en timpul cef mat' viteji si mai luptacl oamenl din tot Peloponezul.

Despre partea spiritului, copiil Spartanilor nu captaii multa invatatura. Eratt invatatl doara sa fie modestl, sa respecte pe batrinl si sa vorbeasch scurt si ca inteles. De aceea a si ramas de atunci pina azi zicatoarea : cutare «vorbeste laconio , adica scurt si cuprinzator. 143xercitiile gimnastice ale Spartanilor tindead,

en cea mai mare minutiozitate, sá intareasca sá dezvolte tot' muschif corpulul. Astfel, am WI.zut in pasajul citat din Odissea cum Fe a c i en ii analizad fie-care parte a corpulul lui uLISE, adbratul, pulpele, gitul, ceafa,

Toate erati ca intentie dezvoltate prin anumit exercitiO. Asa se producea admirabila armonie a corpulul Ion. XENOFON, vorbind de Spartani, spune

ca ei slut cel mal saniltosl din totI Green; si ca printre el se gasesc barbatil eel" mat frumosl si femeile cele mal frumoase. www.dacoromanica.ro

174

l'artea I. Istoria Pedagogieï la ce

IV.

La Spartani gasim dar, inca din vreme, organizate sistematic exercitiile corporale ; i, la Intiia Olimpiada, ele apar deja intocmite gata. Decind apoi a inceput obiceiul jocurilor publiee nationale si intrecerile de tot felul intre tot" Grecii, in intruniri regulate ; decind aft inceput jocurile olimpice, pitice, istmice, nemeice, corintice, exercitille s-ati intins pretutindeui, unde era un oras grec, i devenira institutil de stat. Exercitiile fizice, (Hare earl' cele mat' obisnuite eratt alergarile, fie pe jos, ori ca carul, intreceri de aruncare cu lancea, arcul, sat" intrecerf de sariturf, °A de lupta dreapta, out cu pumnul (pugilatul), se ridicatt la 24 feluri deosebite si ajung treptat, treptat sti fie patronate i ingrijite

de stat. Statul insusi tea iii ingrijirea sa speciala educatia fizicà a tinerilor, inca mat' inainte de a se ocupa de educatia intelectuald. Gramatica, muzica, tot ceea ce intra in educatia spiritaint, s-a lasat la inceput lu sarcina si grija particulara a familiel. S-aft instituit astfel gimnazil pentru educatia pentru gimnastica ; si dupa cit-va timp se gasiati gimnazif in toate orasele G-reciel. Prezenta tutu' gimnazitt intr-un oras, era semnul ea

www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX. Educatia la G-reei.

175

orasul era Grec (TAINE). In Atena, pela 700 a. Ch. se intemeiaza cel intil. In timpul lui Lom se gtisiail vre-o trel gimnazii mar' si alte cite-va mal miel. Aci tinerii isi petrecean timpul dela 16-18 anl, aci se adunati cetatenii, ca s'a se intilneasca, sa stea de vorba, sa priveasca joeurile de intrecere ale tinerilor. La mijlocul acestor gimnazil, de ordinar de forma patrata si asezate pe linga un riü, se rezerva calea de alergare, terenul de lupta ; si, de jur-imprejur, scaune pentru privitori, alee de platanT impodobite cii sta-

tue de

Tineril venalii sa se exerciteze, i aceste exercitil ale lor, diudu-se imprejurarile de speczel.

condust de monitori i repetitorI.

tacol public, deveniaa adesea concursurI serioase de intrecere. Pentru ea tingrul sil fie primit, la aceste concursuri de intrecere, trebuia sa depuna un juramint, care tinea local unul certificat de asta-zi, cum ca zece hurí, fama intrerupere, s-a exercitat in diferite intreceri i jocurl in earl voia sa concureze. Totl eraa supusi prealabil

la un regim sever. Se cerea o manca de exercita la ore regulate i mult ; se cerea sa intareasca muschii cu apa rece ; sa se fereasca de escitatil ; sa pazeasca o abstinenta indelungata. Toata aceasta ginmastica dietetica ducea la un rezultat stralucit, la producerea acelor Modele www.dacoromanica.ro

176

_Parka I. Iltoria pedagogiei la cei

perfecte ale artel, la producerea atletilor de forte fabuloase.

Nu se spline de unullon cd pu-

taur f sa opreasca cu mina un cal' din fuga? Nu se spittle de un tea sa ridice pe timen'.

altul, Crotoarianul Telos, ca putea sa fad, inspillmintatoarele sArituri de 55 picioare, pe car.' nu le executa nici omul earpe de azi ? Acestea sint

prodncte ce iesiad din linie, se punead in relief prin extraordinarul lor ; dar si media era inca destal de respectabila. Si nu se considera ca ceva special unei anumite profesif. Priu aceeasi scoala de educatie fizica ad trecut oamem celebri in alte clirectii de activitate. PLATON a fost celebru atlet. EURIP1DE a cistigat un premid de intrecere. soFocLE, cel mai frumos copil al Atenei, se fame cunoscut ca excelent dantuitor ca voinic luptator. Semnul cetateanului grec

liber era sa poseada aceste calitati. Am \rant in citatul din Odissea ce jignit s-a simtit cind i s'a spus ca nu samana a luptator ; si, clesi batrin, a tinut uumai-decit salt dovedeascit aptitudinile. Este cunoscut, apoi si tipic cazul lui AGESILAU, care, ca sit incurajeze pe Greci in o luptit contra Persilor, a fost destul sa desbrace catI-va prizonieri in fata armatel ; si armata, vazind acele corpurl urite, slitbanogite, MIA vlaga ale dusmanilor, s'a artincat la luptit cu un www.dacoromanica.ro

Prelegerea IX.

Educatia la Greei.'

177

corp inzecit si ea o siguranta nespusa de invingere.

Asa dar pentru frumusete i agerime era cultivat i admirat corpul la Greci; i acest ideal devenise o achizitie sufleteasca comuna poporulul intreg. Dar acest ideal popular a patruns in constiinta filozofilor. Asa, gasim îa dialogul Charmides a luí PLATON admiratia filozofilor pentru voinicul Charinides,apologia frumnsetei si fortel fizice.

E lucru natural, Charmides, ca tu sa-i intrecl pe toti, eaci nimeni din cel de LO n'ar putea, cred, sä arate usor dok case in Atena, din a caror alianta, O. se poata liaste cine-va mal frumos

*i niai bun decit din alianta acelor familii din care ai esit tu. In adevar, familia ta despre ta-

tal Mí, aceea a lui Critias fiul lui Dropide, a fost laudata de Anacreon, de Solon si de alti poeti, ca eminenta in frumuseta, in virtute si in toate celelalte bunurI, in care omul pune feritirea. tot asa familia mama tale. Cacl nimeni, dupa cit se zice, nu s'a aratat inal faunos si mal lilaret decit unchiul tan Pirilamp oil-eind era trimis in ambasada la marele rege salí la alt-cineva pe continent. Si aceasta, casa, nu se lasa in nimio mal' pe jos decit cele dintiT. Nascindu-te din astfel de parintl, e natural sA fil Intimi in toate ; si mal' intil, dupa tot ce se vede, (lupa infatisarea ta exterioara intreaga, Senmpe copile a luí Glaucos, mi se pare ca tu nu dal de rusine pe niel unul din stramosil Ud". 12

www.dacoromanica.ro

178

Partea I. Istoria pedagogiel la ce Y vechY.

Si socRA-re. zicea de Chaxmides: mi se parea admirabil pentru tale si frumusete. Cit ni se parea astfel noa, nu e de mirare ; dar am observat ca si dintre copa niinenï nu se uita, in alta parte decit la el, chiar cei mal miel, si ca toti Il priviail ca pe o statua de zeft. Iar Charefon adauga : Chipul lui frumos e, nu-I

asa, Socrate ? Ef bine, daca s'ar desbraca chipul n'ar maI insemna nimic, atit de frumoase sint formele lui intregl" 1).

1) TAINE, Philosophie de l'art en Grece, ehap. III, § 2.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. EDUCA.TIA. LA. GRECÌ (Urmare).

-I

I

I

I

I

I-

I. AnalogiI concrete intre institutiile moderne si intilnirile nationale ale Grecilor la Olimpia nu existit Gim-

naziul modern i cel antic n'au comun decit numele. Institutiile pentru educatia fizica, dupa modelul anticitrtA imposibile in Evul media, din cauza conceptiel de-

osebite de vieatil, dorite In Evul modern, dar ne-realizate. Educatia moderna influentata Inca de ascetizmul medieval. Prioritatea absoluta a sufletultfi asupra corpu-

Intelectualizmul. Miscarea pentru propasirea educatiei fizice in rile moderne. Anglia, in frunte, se apropie de norma

educatiei grece: Intrecerl publiee intre scoll.Germania, in al doilea rind: Tarnverein.Miparea din Fran ta. Orchestrica, compusrt din elemente luate din educatia fizica si din muzica. Artele coprinse In orchestriert. Poeful grec comparat cu cel modern. Coprinsul notiunii muzicä. Artele i tiintele venite din izvor supra-omenese, dela muze. In muzicii

deci tot ce se referia la cultura spiritulut Coprinsul culturel generale elementare la AtenienY. Muzica proprirt zisit Efectui educativ al instrumentelor

Chitaristul.Scrisul si cetitul. Gramatistal §i scoala" lui primitiva, ca local, vitala ca functie muzicale.

ceruth de trebuintele mediului. Ce valoare relaFactorri etiva are localul in alciltuirea unei sentiali ai scoalei. Puterea ce atragea Itunea in scolile

grece: trebuinta culturalii a societatil, intrecerea invata-

www.dacoromanica.ro

180

Partea I. Istoria pedagogier la ces veelti.

torilor in libera concurenta. -Coprinsttl invataturii variiud dupa cerintile intereselor cetatii". Lectura i memorarea, legilor i poetilor. Retorica, centrul invatitmintulta. Din necesitatea

de-a invata sistematic mijloacele und verbiri influente

asupra oamenilor, apar gramatica, dialectia, retorica.SofiVY. Caracterul dezinteresat al inviltamintulta elin. Dez vol tare a, ca atare, nu pentru o cadera. Cultura generalli. Pornirea spiritultd grec catre polimatie. Treptele de invatiimint prin carI trecea tinerimea la Greci. Pina la 7 ansi. Dela 7 ani inainte, pina la 20 ani. Sclavul profesor. Invätamintul superior i special. 1X. Organizarea invatamintulitY ca institutie de stat,

in Alexandria.

I. Vieata moderna nu ne prezintit exemplu concret, care stt semene en intiluirile nale dela Olimpia saft cel putin ca gimnaziul grec. Numai prin imaginatie trebule sä reconstituim, din date istorice, acele institutii. Sä ne inchipuim c. ar fi o zi fixti pe an sail la citi-va aut odata, cind Rorninif din toate partile s'ar aduna la un loe mal central, sa zicem Sinaia, bunioara, saft Brasov, si s-ar aduna ca sa petreacit, nu pentrn alt-ceva : niel pentru tirg, niel pentru bilcifi, niel pentru sfaluirl de interes national, itici ca sa discute cum ar face mal bine,

ea sal) ajangit adata, si cit de curind, tinta uwww.dacoromanica.ro

Prelegerea X. liduralia la Greel.

181

nirif tutulor inteun stat mare. Pentru nimic din toate aceste interese practice, si vital nationale ci ea sit petreaca : sa se intreaca la lupta dreapta, la sariturl si alergarI, la joe, la hora, la chitece si chiote. Si Transilvaneanul si Bucovineanul si Basarabeanul i Banateanul si Rominnl din regat, din Moldova, din Muntenia, din Oltenia, totI in costumele lor nationale, deosebite dupa localitate, cintindu-st pe rind doinele si legendele lor, desfa'surindu-sI energiile lor sufletestI i trupestl, in ochii multimiI, in aplauzele i strightele

de ura ale natiunit intregIIata privelistea care s-ar asemana Cu acele intrunirI nationale ale Grecilor vechi la 01 im pia, Corint, etc. gi m n azi ulul ce analogie sa vit arat in timpurile moderne P Nu gasesc niel-una. Tot prin inchipuire sa construim aceasta institutie. Mal intil, trebuie s-o spun, nn are absolut niel o asemanare gimnaziul grec cu ginmaziul modern, decit nurnele. G-imnaziul nu era o cladire inchisa, acoperita, avind salt de unde sit se gramadeasca elevil in band, Si pentru intelegerea

ca sa invete din carte multe si de toate, sub conducerea dascalnlul prea invatat". Gimnaziul grec era o grädimiä. Inchipuiti-va Copoul nostru, cut aleea principala dela mijloc rezervata tinerilor ce se intrec la alergare; in locul monumenwww.dacoromanica.ro

182

Panca .1. Istoria Pedagogiet la ce t veclet.

tulul, spatiul rotund, lásat liber pelara sArituri, lupte, etc. ; prin aleele laterale, la umbra arborilor îualì, plimbindu-se tot ce ati Iasil mal distills $i mal cult, lumea venitá sA se vazh, sA se intilneaseA, sA vorbeascA, sa discute, sa afle nontAti, sá asculte vre-o teorie filozoficA, vre-o lAmurire asupra vietiI, asupra fericiriI, asupra lama, asupra scopulai si originif luerurilor. BAn-

cile; insirate de-o parte si de alta a aleel principale, ocupate cu privitori, nerAbdatorI sA vazA, ca la cursele de azi, cine invinge, cine ajunge mal jai' la steagul pus ea semn la capAtul stadiulul de intrecere. Iatá gimnaziul grec. Aci, sub cerul liber, s-adunaii i atletil, si artistil, filozofiii, $i tineril $i bAtrinif ; lar preocuparea de -capetenie erati jocurile si exercitiile. fizice, pentru unti ca pArtasl activl la ele, pentru altil ea privitorl si judecAtorl. Institui de felul acesta na s-ati mal pomenit multA vreme, de atuncl, in omenire. E v ul me di A, stApinit de conceptia lugubrA despre vieatA, des-

pre pornirile si puterile ei firestI, a despretuit corpul, ca locas al ispitel si slAbiciunilor omenestl. Dei conceptia modernA, incepind dela Rena$tere muna, a cAutat .sA se apropie tot mal Mult de naturalizmul antic ; -dei pedagogia noá a inzistat si inzista mereft asupra insemnAtAtif www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. lielecealia la Gred.

183

educatiel fizice, si H. SPENCER. a Visit pentru oropsirea ef cuvintul energic de pdcat fizic, totusf timpul nostril nu ne poate infatisa inch

exemplul unef institutif, care sa se asemene, prin cultivarea si cultul" public al fortelor fizice, cu gimnaziul grec, scoala suprema a tariel, frumusetef si agerimei trupesti. Traditia ascetismuluf medieval nu sf-a perdut Inca puterea cirnmitoare. Societatea moderna, cu toatä, inainta-

ta ef teorie a vietif, se conduce in edUcatie tot de ideia prioritatif absolute a sufletuluf asupra corpuluf. i inca, cel putin dad, armonia pariala a culturef sufletestf ar fi desavirsita. Dar si aci, dezvoltarea unilaterala a inteligentel impedica izvodirea aceluf echilibru complect, care se na.ste numaf din armonica exercitare a tutulor puterilor sufietestf. Aceasta insa e deja o critica mat subtila a practicif educationale moderne ; ce-

ea-ce izbeste maf evident, e relativa neingriji-

re de substratul material al lintel omenest1,o trasatura caracteristica a educatief moderne, care o pune, in asta privintit, mal pe jos de cea antica.

II. Numai doar A nglia face intru cit-va esceptie. Dintre toate titlile Europei moderne dinsa ne infatiseaza mat malt educatia fizica a tinerimif www.dacoromanica.ro

184

Partea I. 191oria pedagogid la cel vechl.

ca preocupare nationala de interes public, social.

Ba inca, pe cind in alte partf se ande mima" de sumen:1j intelectual, Anglia e singura tara care a fácut sa se atiza odata $i de surmenajul fizic. Exer-

citiile fizice se prezinta $i la EnglezI, ca la Grecif antici, ca caracterul emulatief intrecerilor publice. Lumea vine sa vaza care $coala, san universitate l'ese invingatoare, bunioara., la cursele cu barca. Dupä Anglia, in al doilea rind, trebuTe sit punem Ger»tania, ca tara unde grija de educatia fizieá, a tinerimif a prins radacini si a devenit populara. Negresit, nu ca in Anglia, cu nota pasionanta ce de$teapta spectacolul sportuluf public. Dar e de, ajuns sa spunem ca, gimnastica $1-a gasit formula de organizare practica in o institutie germana ea Turnverein-ul, ea O. se inteleaga ce adinc a pätruns $i in poporul german ideia $i necesitatea intaririi fizice a corpn-

i, ce e mal caracteristic, atit de mult intrat in moravurile Germanuluf societatile de luf.

gimnasticä.", incit, or-unde s'ar afla o mica colonie germana, apare indata $i un Turnverein. Prezenta une societati de gimnastica, inteun o-

ra, d'ara din Germania, la nof spre exemplu, e semn aproape signr cit in acel ora $ se gase$te o colonie germana. Astfel in Bucure$ti, in Tai, etc.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X.

1.'ducap'a la Greer.

185

Tot astfel, prezenta unul gimnazití, in anticitate, era semi ca ora.çul era populat de Greet'.

Dintre tarile mari, civilizate, Fra na sta mal la 'Irma in privinta educatiel fizice. Dar i aicl ideia patrunde. 0 liga nationalti de oameni de coalit, in cap cu JULES SIMON, s'a injghebat

pentru intinderea i organizarea exercitiilor fizice. Chestia se dezbate meren. Studit compara-

tive asupra sistemelor de intarire corporala se publica mereji. Interesnl i entuziasmul, deocam-

data in regiunea teoretica a ideilor, cre,te. $i e de crezut, ca, dindu-se temperamentul espansiv zgomotos al Francezului, cum va patrunde spi1.4111 noti al educatiei fizice in Franta, propa-

ganda in favoarea lui va face pasi gigantic): in Europa moderna. Ce e sigur, este di atunci nu va intirzia a strabate gindal acesta i la not,

cari sttim sufletqte in legatura culturala mai intima tot eft Franta. Cind ne-astimparul va fi general i se vor cauta pe intrecute mijloacele mai potrivite pentru atingerea scopulni educatieI fizice, mintea se va intoarce din noii spre timpul, cind in omenire s-a atins, in asta privinta, idealul : la poporul

clasic al Elenilor. Poate ca societatea moderna va gitsi forme nout, .mijloace proprii ; dar va avea, en sigaranta, mult de cistigat din cunoa,-

www.dacoromanica.ro

186

Partea 1. Istoria pedagogieä la cei vech.r.

terea spiritidui adinc al metodei generale, intrebuintate de antid in realizarea magistrala a una' idel, in fata cAreia nof, modernii, stAin ea niste incepAtorl.

SA vedem, maI departe, celelalte forme instituite pentra complectarea educatief armonice la

Greci, orehestrica si muzica.

Orchestrica coprindea in sine pArtI si

din

gimnasticA, din exereitif curat corporale si din muzicA. Prin m uzi ea nu se intelegea numal ceace s-a asociat in spiritul nostru de acest termen, adicá succesiunea melodieft i combinarea armonicA a sonurilor vocale san instrumentale. A.ceas-

ta era numai o parte. Notianea muzicA" era mult maI extinsA, coprindea poezia, artele toate si stiintele, adicA toatA cultura spiritului.

Asa cá orchestrica, in care intra dantul din partea gimnasticel, precum

i

mimica, apol poe-

zia si muzica, era un compozit de elemente luate si din educatia fizicA si din educatia spiritualA proprift

Orchestrica era mal intil o compozitie de mal multe arte. In adevar, poeta!, ()data, cut poezia, compunea si muzica dupA ritmul poeziei, care, la www.dacoromanica.ro

Prelegarea X. Bdticalia la Gred.

187

rindul satt, varia dupa sentimentele satt ideile

exprimate, si facea sa varieze en dinsul si miscarea de expresie a mimicel si dantului. In orchèstrica, avem o poezie eintata satt declamata, jucata i mimata. i anume, mal liitil jucata" in senzul cel mat complect al cuvintului. Chid se recita o poezie, o insotiall de eintec fie din voce, fie din instrument, si, in acelas timp, co mis-

call de reprezentatie mimica si cu miscall de dant. 0 parte din orchestrica se ponte compara

opera de azI, in care poezia e eintata si mimata, nu insa si dantata. Baletul e ceva epizodic in opera, nmi o parte constitutiva a el. Daca ne am inchipui o opera, uncle poezia sit nu fie llama! mimata si 610.0,, dar si dantatil, am aYea o imagina mai complecta de orhestrica Greeilor. lata un exemplu de evolutia artelor in istoria culturei omenesti. La inceput contopite in-

tr-un tot unitar, apoi, treptat despartite, diferentiate, individualizate in arte speciale. Poetul la Greet' cumula in sine si poezia si arta cintarif si a mimarii, dar si a dantulul. Casa poetulul era, in adevar, un mic conservator". Aid veniatt tinerii ca sa invete nu numal poezia, dar si diferitele evolutii ce trebue sa observe in carsul dantului, care raminea sa fie a poi mai de aproape condus de corifeul" dantulul. www.dacoromanica.ro

188

Partea I. Ietoria Pedagogid la ed vechl.

In timpul nostru nu putem gasi, niel

in a-

ceasta, o analogie a poetulut la Grect Nn ne putem inchipui Un ALEXANDRI, saa EMINESCU, cintindu-s1 i jueindu-st poeziile, san conducind cortil si dantul. O parte din funetittnea poetulul grec o gasim numat in poetul popular, in improvi-

zittorul cintaret, in lautarul pe dispare. Untarulcare nu e si n'a fost totdeauna, la noI, numat decit tiganadesea compune cintece populare, pe cart le reciteaza, insotindu-le de o melodie. Ni s'a intimplat sa vedem astfel de cazurl, in cari se reciteaza poezia populara, losotind-o de o melodie din vioara; reeitarea se facea intr'nn ton de chitare, i povestia faptele unul hatilue. Asa ne putem inchipui pe Demodoc, cind recita ispravile lui Ulise, cintindu-le pe lira. Reprezentitrile orehestrice, date pe la sarbatort, se savirsiaii de tineril cei maI alest din cetate, din cel mal frumost si exereitatl. In Sparta luati parte la ele tot poporul, in cea-ce se numeste gimiiopedil. Dela copit pina la batrint, totl cintati din poezie cite-o strofa corespunzatoare

virstet. Marina ziceaa : am fost °data plint de curaj si de putere". Iar tinerit, cintind, raspundeati : dar nof sintem inca, daca voesti Iar copia urmati : si noI vom fi ()data, si inca si mal mult". (TAINE Op. cit.)

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. Educatia la Grea.

189

IV. Scopul educatiet muzelor", al educatiet spirituale, era a de§tepta i dezvolta in om senzibili-

tatea intelectuala pentru arte i tiij4e; a detepta i dezvolta in om facultatea de a primi, intelege i a aprecia bunurile intelectuale coARISTIP exprima ideia aceasta Cu umor: rezultatul . coalef §i al instructiet trebute sa, fie mune.

cel putin, dar neaparat, de a face pe tinar nu stea pe piatra statulut, ca o alta piatra. A pune pe om in stare sa, inteleaga §i st simta placere la un cintec, a pricepe frumosul placerea in o opera de arta, a-1 pune in stare sa se indeletniciasca cu vieata intelectual a co-

muna a natiunit, nu a face un specialist intr'o ramura satt alta, a-I da o c ultur g eitera I a, lata, sarcina culturet muzieet". Se numete cultu r a ontizicei", pentru-ca, toate artele i toate $tiintele se considera ea venite dintr'un izvor divin, dela muze. Astfel, amintirea trecutulut îl avea o muza, pe Memne, $i pe Klio, lima istoriet; asen:enea tiinta despre stelele cerului era inspirata de alta muza, Urania. Apoi tiinta in

general, sail totalitatea cunqtintelor, era personifica,ta intr'o alta muza, Poliwatia. Dect cultura intreaga era un dar al muzelo r. De aceia

www.dacoromanica.ro

190

Partea I. Istoria pedagogia la ce ï veda'.

invAtarea lor era ocuparea ca m uz e 1 e, si cul-

tura lor se numia muzicti". Cind vorbim de cultura muzicei", in acest unteles, trebule sà ne gindim mai rnult la A ten ie 71i de-

cit la Spurtani. Atenienil se fAleait ca aceastA parte a educatiel, si tu. drept cuvint. Spartanul nu .se simtia m'agulit cind i se da epitetul de muzical", ci acela de aptirAtor al statuluI. Atenienil adAugaril, la cultura fortel fizice si pe aceea a muzelor. La S p art an I gasim exercitiile

dantul ; lar poezia nrunai intru-cit stà in legatara cu acestea. 14Tharte putinl invàtaìí elementele unef culturl spirituale, chiar a ceti si a serie. V.

In cultura generalA elementarà a A t enie-

nilor intra scrisul si cititul, lectura si memorarea textelor, apoi cintecul i muzica. Muzica o invata Grecul de mic, in mod practic, la chi ta ris t. Credinta generala era di ritmul are o influentà asupra sufletulul, dindu-i o mtisurit, o dispozitie armonicA. Mai tirzill se adaugh si educatia teoreticA. Cunostinta tonurilor si influenteI lor deosebite ajunsese la o l'afinare remarcabilä. Se gitsise mi,ilocul de a distinge anurnite influente i efec-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. Edacatia la Gree.

191

te ale diferitelor tonuri dela instrumente diferite. Astfel flautul se considera ca un instrument ce tulburá sufletul, vara, asupra lul adinciml de jale, arund, asupra inteligentel non l patimi, strid, armonia interna. Lira ca $apte coarde, din contra, se considera ea un instrument mal' propriti pentru educatie.

Scrisul si cititul se predati, ca si nutzica, In sean particulare, eral lasate in grija familiel, care isi trimetea copia sà invete la un gramatist. Statul nu organizase seoli pentru ráspindirea aeestor cunostinti elementare, dar obliga pe pArintI sà ingrijaseá a da copiilor prilejul de a inN'ata sá, serie, sà citeascá, sà cinte si sA practice un mestesug. Obligativitatea nu era sanctionatil, ea in zilele noastre, prin amende ; ci párintelui neglijent i se lila dreptul d'a pretinde copiilor sA-1 intretinti, si sa-1 ingrijeasel, la bittrinete. Seolile particulare inflintate si conduse de grantatiKi nu trebule sá, ni le inchipuim, ea s c olil e noastre de azl. La o scoalá, de azI, cel dintii lu-

cru ce cauthm este o cládire pr oprie. Negresit, o seoalá, in esenta el, e aleAtuita din altf faetorl mai esentialf decit ediflciul. Invatatorul .si elevul sint primele elemente indispensabile ale unei

www.dacoromanica.ro

192

Partea I. Istoria Pedagogid la ce i veeki.

Ar fi in adevar extraordinar a ne incliipui o scoala, tara. unttl din aceste doa demente, scoli.

sara a presupune cá, se poate neglija unul din ele in favoarea unui al treilea element, de importanderivata si -secundara, cum e localul. Desigin' si acest al treilea factor isi are insemnatatea lul. Dar a zice : ca sa al scoala, trebuie sa, al

intif local, intelegindu-se prin aceasta adesea un palatsi apoï... etc., e a uita ca adesea marile scoli culturale, miscarile directive ale dezvoltaril unid popor, s-ati nitscut In conditiile cele mal mizerabile din punctul acesta de vedere al localu lui. CetitI cum descriia GHEORGHE LAZAR j ELIADE localul dela S-tul Saya unde genial national semana, prin gralul lor, deile ce trebuiaü sa aprinza flacara patriotizmuluf si a culturei pur rominestl. Din palatele RtrAlucite ale localurilor noastre scolare, aparute ca prin farmec catre sfirsitul veaculul 19-lea, ce minunt mal uimitoare luat avint catre izvodirea idealulul ? Intiinl factor, si cel hotaritor, in o scoala, este sufletul dascaluluï. El malta coboara, el desteapta, si adoarme spiritele, fie in palate, fie in cocioabe.

Gramatistul elin invata pe copii scrisul si ce titu 1 in chitimii, in dughene, in stradit, pe ande putea si pe ~le almea. Destul de primitiv,

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. liclacalia la GrecY.

193

negre§it, din acest punct de vedere.

i daca ne gindim ca ace§ti dascalt n'aveatt niel macar localurt splendide, ca sa atraga lumea, ne minunam de puterea ce mina familiile catre persoana lor, cind tim ca din partea statului insug indemnul era as,a de platonic". Ce fortá putea sa fie aceea, decit trebuinta cultural simtita de o societate in adevar culta ? i fiind-cit gram a t4tii nu eraft indicatt i ale§I in mod oficial de stat, cit de serios trebuia sa-§i fi dat ei osteneala de a se distinge i a ;,e intrece intre din§ii prin rezultate plauzibile, ea sa atragft ainsupra lor privirile familiilor interesate credinta copiit in miinile celor maI destoinici dascali ! Un profesor al statului, dupa-ce a obtinut ca osteneala o catedra, indeplinind prealabil conditiile puse de stat, nu mal e tinut, pentru pastrarea pozitiei ci§tigate, sa se incordeze mereft In lupta de intrecere ca colegil. PropaOrea me§tqugulul saft didactic §i educativ nu se datorete concurentel, dect unor imprejuraril externe; sociale, ci numal pornirii §i imboldiril subiective, personale, deci unor conditii de. organizare sufieteasca. Firqte, conditiile subiective sint cele principale. Dar, cind la ele se adauga i cele obiective, fortele sufletW1 se inzecesc. Aceasta inzecire de energie trebuie sa ni-o 13

www.dacoromanica.ro

194

Patea I. Istoria vedagogid la cei veda.

inchipuim in desfasurarea activitatii dascalilor greci, in acele scoli primitive ca instalare si organizare exterioara. Ca sä, infloreasca intreprinderea lor privata, era necesar s raspunzit unei trebuinte publice. i vedem acest adevar

ilustrat asa de limpede in directia ce lua coprinsul de cun o stinte oferit °data Cu invatarea cetitului, bunioara. Lectura mi se exercita asupra und material indiferent. Se citeati si se memorail lucruri interesante pentru cetate". Creta ni:1 s. e. ii cetiaa si isi memoran legile lor, cari de altminteri eraü puse si pe muzica si se cintaii. Lac e d emonil, immul räzboinice. A t enienii si una si alta, si legl i imnurl. Se punea mare grijä, in lectura, pe cetirea cu ton si expresiva. Ca, mai intii de toate, cetirea trebuia O, se faca t'Ara piedica, limpede, cursiv, aceasta se intelegea dela sine. Asa de estetic suna lectura lor, chiar in chor, incit unui strain i se parea o adevarata muzica. La Atena se mal cetiati fabulele lui Esop, dar mai ales lijada i Odisea luf o MER poetul national grec, considerat de top ca formatorul si educatorul Eladei, in ce priveste si conceptia despre om si aceea despre lume. Chiar PLATON, care, de altminteri, nu prea se uita prieteneste la po-

eti, in genere, considera astfel pe omER. E www.dacoromanica.ro

.Prelegerea X. Echa-alfa la Greei.

195

usor de iuteles, deci, pentru-ce OMER se cetia si

se memora asa de sirguitor inca in invatamintul elementar. Hrana sufieteasca de idei, conceptii si sentimente, impodobirea mintiI ca formele frumoase ale limbei literare alese, justifica,

negresit, invatarea pe de rost a creatiilor poetice, de cari stralucesc Riada i Odisea. VI. Muziea, scrierea

i eetirea, cu memorarea, al-

catniafi baza dementara a invatamintului cerut de trebuintele culturale generale ale poporului grec si oferite de invatatorii particulari. La acestea s-a adaus in curind si desemn?d, cenit asemenea de trebnintele practice si estetice ale unui media, ande la tot pasul rasariati opere de arta plastick, statuï, monumente, tablouri. In epoca de inflorire a civilizatiei eline apar in invatamint stiintele mal înalte, matematica, stiinfele naturale, filozofia ca toate ramurele ei, cu deosebire retorica, in serviciul careia toate eraa puse. Fie-care mare perioadit culturala istorica si-a dezlegat in mod particular si caracteristic problema pedagogica de organizare a studiilor, care se cunoaste sub numele de concentrare a www.dacoromanica.ro

196

Parlea I. Istorat pedagogid la ce year.

lor inteo unitate arm onicl. trdrin

Baza concen-

si armonizarin o dti preocuparea sufle-

teascit centralA a epocen si a poporului de care e vorba. In Evul mediti vom gasi bunioarA teologia; In timpul Renasteril studiile clasice umaniste ale antichitAtin; la non, in toiul destepMin noastre nationale din secolul al 19-lea, acele studii, earl serveati tendintelor de afirmare a neamului rominesc, istoria §i filologia, polarizate spre ideia conducAtore a idealulun national. La Grecil anticI, in epoca lor de inflorire, celace ocupa. parcPi, punctul central al personaIiti preocupArilor timpului, e puterea unmitoatu re, cu efectul orbitor al vrajef ce exercitA asupra omului, asupra multimin, farmecul cuvintulun,

luminat de acel logos intern al discipline)." dialectice. MAestria vorbirin, care aducea si tira lumea pe urmele until GORG1AS, din loe în loe, care dAduse lui PERICLES ascendentul supra-na-

tural, olimpic", asupra contimporanilor, era o fortl aductitoare de glorie si putere, si corespundea perfect dispozitiilor organice ale spiritulul grec.

Retoric« ajunsese

astfel sä concentreze

In jurul stal i sa absoarbit in sine toate izvoarele intelectuale. de seamti ale civilizatien e-

line, in scopul social de a da putinta ridichrin d'asupra semenilor si stApinirea si conducerea lor.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. Edeteatia la Gred.

197

Sof4tilor se datoreste prefacerea in ocupatil stiintiflce a indeletnicirilor menite sA dea vorbirii si gindiril o tacticd sisternaticd.si vederea until efect sigur.

Astfel ii lnard nastere ì devenird obiect de invdtdmint : gramatica, retorica i dialectica. Si

chid vorbim de aceste »discipline" ca obiecte de invAtdmint, sd nu ne inchipuirn acele sterile, plicticoase i obositoare insirdr1 sistematice de reguli, ce at servit mal tirziti in scolile euro pene, nu ca sa dea o putintd reald mai insemnatd de exprimare a gindiriI, ci spre a timpi spiritul elevilor, cu invdtarea lor pe de rost, fdrd acea cdldurd a vietii intelectuale, care se intretine numaI prin constiinta unei ne-intrerupte legAturi evidente dintre

stiintd si puterea practica ce o dd §tiinta bine Inteleasd si aplicatd la trebuintele omului. Nu. Sentimentul ce desteaptd In noI amintirea despre. invdtarea gramaticil si retoricei in scoald, e de-

parte de pornirea ce atrdgea sufletul tineretului grec antic spre aceste studil. Astfel s'ar potrivi apetitul si efectul nutritor, produs, cind ni s-ar oferi la mask fructe imitate in carton, cu acela cind ni se prezintd, chiar fructe naturale. Primele pot 041 aducd desigur numal o stricare de stomac, cel maI putin o indigestie ; cele da'l doilea te

www.dacoromanica.ro

198

Partea I. Istoria peclagogial la ce t veda.

hramesc. Grecul antic venea sa invete gramatica si retorica, asa cum ne-am duce, bunioarA, uol invatAm a innota. $i metoda de preciare a acestor dexteritAtl intelectuale corespundea, negresit, scopulul lor firesc, tirmarit de altminteri de cel ce venia sa le invete. Regula teoretica era nedespArtita de exemplul concret si viti al dascalului însui, precum si de exereitiul corespunzAtor al elevilor, pentru aplicarea practica a regulel. À invitta elocuenta numal din regnlele

abstracte de retorica, e cum al voi s. invetl innotatul numai din carte si din teorie. La cea dintil ocazie, eind vel voi sa te arnnci ca sit innoti

in valurl, te innecl, en toata stiinta teoretica a natatief.

VII.

De altminteri, caracterul invataturel in genere, la Eliní, avea aceeasi calita te etich de dez i n ter es a re, ea si educatia fizica din gimnaziti.

Nu numal-decit pentru o anumita carieril poziUva se cauta cultura mintii, prin ocnpatiile si disciplinele cuprinse in categoria muzi c el, dela cele mal simple pina la cele mal complexe ; ci pentrn dezvoltarea energiilor firestl ale sufietuluí, ca atare, si pentru-ea aceastA expanziune de folla in indeletniciri uimitoare era o trebuinta www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. Edacalia la Gred.

199

individualit, inspiratit de cerintele culturale ale mediulul social. Astfel la noI, azi urmeaza, bunioara, studiul pianului la Conservator o maltime de diletante, cari invata muzica, flind-ca se pare o necesitate, nu profesionala ci ceruta de moda, numai ca sa stie a executa, ca oare-care maestrie, bucati de muzicà in familie, cite-odata ciliar la un concert public, nu numaldecit pentra cistig proprift, ci mai ales in scopurl de binefaceri. multa vreme in Grecia, caracterul acesta de dezinteresare il avea elijar i activitatea invatatorilor. Nu pentru cistig profesail, ci de placere si pentru onoare. Cind, pentrn intiia °ara., soflstil ai inflintat invatamintul Cu plata, s'a produs in sufletul Grecilor un sentiment de repulzie. Cam aceeesi impresie ar produce parca,' ciliar azi, dupa atitea secole de invatamint salariat,

anuntarea une conferinte" publice cu plata, nu iii profltul vr'unei societa41 de binefacere, nu in scop filantropic, ci in profitul propriii si declarat al conferentiarului. 1"-?`i aceasta, flindca lumea la nof

e demnit deprinsit ca ideia ca un conferentiar sa nu cistige nimic material din mune,a pusá in tinerea unei conferinte publice. Aceasta era la inceput deprinderea re,ntru toate felurile de. invataturi la Greci. www.dacoromanica.ro

200

l'artea I. Istoria pedagogiel la

vecki.

Cultura, pe care o cauta Grecul, nu avea caracterul restrins al pregatirit pentru o anumitg

carierit. Cultura in toate directiile, cultura ge n e-

iata ce auta spiritul lui, insetat de yiata activa i pornit catre polimatie"pornire veche, pe care conducatorif culturet eline aft dorit chiar sit o mat tempereze. OMER batjocurqte pe cel care invata multe i de toate, fail a adinci nimic: fact multe, dar pe toate prost". HER ACLIT se ridica fäi i direct incontra polimatief: polimatia nu formeazg spiritul". Adevar ce se poate, §i e. bine, sa se repete adesea i azi. Nu multimea cuno§tintelor face valoarea inteligentelor, ci insemnatatea loi, uzul ce se face de ele, i, mat ales, forma rea spiri tu 1 al cu aj u to rul I or. DWeptarea gustulut pentru §i c4tigarea unor deprinderi logice in eautarea adevarulut, pretuiWe mat mult §i e de un folos mat sigur §i mat durabil, decit indoparea cu fel de fel de cuno0inte indigeste, cart sfarma sub greutatea lor mintea copiilor, i pot

sa se uite. De alt-fel, fail multà pagubg ; ba e o fericire, adesea, ca se nita. VIII. Sà vedein, in scurt, treptele in mersul generai al instructiel tinerilor greet : www.dacoromanica.ro

Prelegerea X. liclacatia la Greel.

201

M'a la 7 ami copilul sedea in familie. Era läsat in ingrijirea mantel, dar mal des pe mina sclavilor. Institutia guvernantelor e mult mal veche de cum se crede. La Aten ieni se recrutail guvernante dintre spartane, cart aveati reputatia de bune ingrijitoare de copil. Dela 7 ant incepea educatia atara din familie. In Sparta tatAl de familie lua pe copil la ospetele publice. Il incredinta in paza m'uf cetatean, pentru exercitiile corporale; acest supraveghetor public era intovArAsit de alt1 oament, inchrcatl cu legAturt de nuele, cu cal-1 bateati. La Atenient, dela 7 ant se incepea altA educatie, scrierea i citirea in scolile particulare, la gramatist. DupA aceastA treaptA, urma invAtarea muzicet, tot in scolt particulare, speciale pentru aceastá. ramurA. Apoi tinarul incepea stt urrneze scoala de retoricA si gramaticá, un fel de invAtAmint secundar, intermediar intre invAtAmintul elementar al scrisulut si cititulut i intre invAtAmintul din scolile filozofice. Dar nu era. acelas om ce da invAtAmintul grainaticei si al retoricei. Gramatica avea

scoala sa specialA, unde veniait elevit ce stiaii citi si serie. DupA-ce terminati scoala gramaticel, sati chiar in acelas timp, se duceati copiii sit as-

culte si pe retort in scoala lor proprie. eind se www.dacoromanica.ro

202

Partea 1. Istoria pedagogiO la ce veda.

obtineaa aceste cunostinte, copilul era condus de pedagogI mal departe. Pedagoga' erati sclavif,

cari un erati bunl de alte trebI ; daca un sclav isl rupea o mina, bunioara, si nu mal' era bun de altceva, Il faceati supraveghetor de copil, devenia pedagog", un titla putin onorific, ba ohiar de insulta. Acest sclav ctilauzia in ginuiaziti pe tinarul ce'sI complecta acolo educatiafizica,

in exercitiile de cari am vorbit. Cind tinárul avea trebuinte intelectuale ina inalte, urma in scolile deschise de filozofl. La 20 de ani, de ordinar, se termina educatia complecta. In scolile filozofilor putea sa intre ori-ciner faya anumite cunostinte prealabile. PLATON cerea, totusI cunostinte de matemateci. coalele. filozofice

nu eraa,cum litt era(' de altminterl nid celelalte

institutil de stat ; si nu venia niel-o nenorocire din cauza asta. Ba, dacä statul intervenia citeodata, facea mai mult rMt, prin inriurirea relativ mioapa a oamenilor politicI in materie de evolutie sociala atit de complexa. Asa e cazul lul PITAGORA si al luf SOCRATE. PITAGORA, pentru-ca alcatueste invititamintul superior in mod mal sistema-

tic, in o asociatie organizata ca regalf, a desteptat banuell in stat, care a luat masurl si a Wat ca scoala filozofului sit fie distrusa. De asemenea SOCRATE si-a atras pedeapsa si perde-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea X.

Etlacalia la Greei.

203

rea vietif pentru invataturile sale atit de folositoare societatil i pe cari °amena' politici le confundati cu altele. In secolul IV se ja hotarirea ca filozof sA nu mal deschiza ara invoirea consiliului i a poporului. AtuncI filozofii parasesc Atena i nu se reintorc, pina-ce

nu se abroga acea mäsura, retrograda.

IX. Organizarea invatamintului, ca institutie de stat, ja dezvoltare tirzia in cultura greacii. i o gasim mai sistematizata in Alexandria, in sec. IV, in celebrul muzeit alexandrin, care avea o intocmire din cele mal interesante. °amena' de tiinA din toate ramurile formati o corporatie compusa

din

100 membri, cari aveal in pa-

latul muzeului locuinta, intretinere ; mincaii in comun, aveaii la dispozitie tot ce le trebuia pentru tiinta, o biblioteca vasta, unde se gaseaft toate operile serse in diversele ramurt i in toate limbele; avean pentru fizica aparate; pentru astronomie, instrumentele necesare; pentru tele naturale, o gradilla botanica, o menagerie. La dispozitia ion se punea din be4ug hirtie, toate rechizitele - de scris i cop4ti. Nici-o grija nu mai aveafl oamenii aceia, decit sA, luereze

www.dacoromanica.ro

204

Partea I. Istoria pedagogiei la ce i vecld.

pentru adevAr

i

tiinta. Dacd ne-am inchipui

azI o astfel de institutie de stat, ni s-ar parea o utopie de vizionar.

i iat-o in fiinttl, realA in

muzeul din Alexandria, pe timpul PTOLOElLOR, la 322.

Cea-ce a fost °data o realitate, nu mai poate sti fie nici-odatti In viitor ?

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI TEORIILE PEDAGOGICE LA MIMI

_

SOF1711. SOGRATE. PLATON.

SofiViY. Ce voiatt sá invete sofiVir. Retorica Virtutea. Teoria cunostinteI si morala sofiVilor. SOCRATE.Lupta in contra sofistilor. Ironi a socraticá. Metoda euristicá. Folosul eI in inviitämint. Dezvoltarea spontaneitätg mintale. Utilitarismul pedagogic. Educatia moralä, individualii. pLATox.Cel maI complect sistem de educatie r.

si

an ticitätiI. Cum defineste PLATON educatia.

P erfectia

ca scop al educatiel. In ce constit perfectia sentimentului vointeI.Cariera viitoare influintind directia operei editcationale. Mijlocul general de formare : practica. Educatia de s tat, in vederea intereselor publi ce ale societätii. Clasele sociale, dup., valoarea naturalä a oamenilor, nu dupii Origine. Tendinta socialii a reformei lui pLAToN nu e retrogradii, ci aristrocaticel.Aristocratia meritului. Clasele sociale isto rice si naturale puse in acord, prin selectie artificialii bazatil pe selectia naturald.Utopia" RepubliceY lui PLATON. Cum vrea P LATON sii, realizeze idealul sää social prin educatie de stat. Cele trei categorii de oamenI: in-

dustriasI, rezboinici

si

cirmuitorI, fie-care cii o e-

ducatie adiiptatä fanctiunil lor sociale. Educatia copiilor miel pinli la sase ani comunii. Doicele i dadacele, func-

www.dacoromanica.ro

206

Par/ea I. Istoria pedagogid la cd veda.

tionare ale statultif. focal, importauta lui educativii. Inmuta,bilitatea regulelor joculuI, pentru deprinderea respectulul legilor stabilite. VI. Educatia spiritulul. Alegerea m u z ice i ipoeziei in vederea intluentil educative. pLATom in contra poeziel, mal ales dramatice. Puterea de sugestie a poeziei. Inriurirea el moral il atirnil de criteriul etic al scriitorului, simtit din moda] cum înfatieazä binele ;Li (DicKEss) Indiferentizmul moral deprima sufletul dezorienteazft (zoLA).

Prelegerile trecute ne-ati aratat care era practica pedagogicit, educatia aplicatit a poporulul

grec. Poporul grec vechitt insa â dezvoltat si o te orie a ed u cat le f. Nu s'a marginit spiritul ager, fierbind de spontaneitate geniala, al Elinunumal la practica dictata de imprejurarI ; ci a catat sä rationeze acea practica, a catat sa dezvolte un ideal si sä realizeze acest ideal prin mijloace rationale si rationate. Decl la poporul grec nu avem numai educatia ca product al obiceiurilor, ci si o educatie rationatti. Cel ce dezvolta, pentru intiia oarit, un ideal de educatie, scos dintr'un intreg sistem de gindiri asupra omului, vietil, lumil, societatii, e PLA-

inainte de el gtisim, negresit, educatorI competentI, maistri in arta educatief, oament carl tiatl incotro merg si stiati sa'si aleaga mijloacele potrivite pentru atingerea scopului; avem pe SOTON.

FISTI

i pe SOCRATE.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. SoMiY.

207

I. SOF1STII urinah un program determinat in influenta Ion practica educatoare asupra poporului grec.

Lumea tia ce cauta venind la din01,

gáSia la din01 tocmaï ce cAuta. voiatí sa invete pe om mijloacele cele mal' apte pentru influentarea societatii, adica voiatt sä dea argumentele cele mal' puternice i mijloacele straluche de expunere ; voiaü sä invete pe oamenli retorica. Cu aceastA arta so fis tu i cutrierail orase-

le, ca s-o raspindiasca la d'O' mat multt ()amen Si

top: cetatenii se grabian a veni sä asculte

pe un PROTAGORAS, pe un PRODICUS, etc, ca

admire mitiestritele lor discursurl.

So4til se mat dedean ca invatatoril intelegindu-se, prin virtute", insinirea ca care se puate ridica un om mal presus de ceilaltl. Dar invatatura sofi,sti/or a degenerat. Virtuozi-

tatea lor de a argumenta pentru ori-ce chestie, *i in or-ce seta, a chut intr'o betie ametitoare de vorbe. Semnul degenerarit intelectuale s'a manifestat in pretentia lor de a vorbi in aceea chestie i pro §i contra, cu aceea, folla de argumentare. Si, cii, boala era ara leac, se putea intelege din alta' pretentie i mal izbitoare : de a intemeia procedarea lor pe o teorie filozofica.

www.dacoromanica.ro

208

Partea I. lstoria pedagogia la ce i vede):

In ce prive$te adevärul, aveati o teorie a cuno$tintef ; in ce prive$te binele, o doctrinä, momia proprie. In teoria cuno$tintei, sustineati eä nimio un e adevärat, safi cd totul e adevärat. Ceea-ce fiecare percepe din lumea externä, prin simturile $i ratiunea sa, aceea este adevärat p entra dinsul, i fie-care are dreptate cind sustine or-ce.

O mal este mäsura tuturor lucrurilor." In ce prive$te momia, soNtif sustineati cá, nu este un criteriti al bineluf $i al rä,uluf. Ca binele are o acceptie ca totul particularä ; cd bun e ceea-ce folose$te cuiva, ceea-ce place. Decit, acela$ lucra, bun pentru until, este raii pentru altul ; in cit revenim, ea $i in chestia adeväruluf, a zice

cä avem atitea criterif ale bineld $i räuluf citf indivizi sint, $i ea, $i in moralä, omul este masu-

ra tuturor lucrurilor".

(469-399 a. Ch.) a fost pared intruparea instinctuluf de conservare al civilizatief eline, ridicat incontra ametitoarelor doctrine ale SO ?Mor. Niel mi se putea o fortä, maf sigura incontra infnmuratelor pretentif ale talentelor minare $i admirate, reprezentate prin GORG1AS7 SOCRATE

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. Socrate.

209

PROTAGOR AS, PRODTCUS, etc., decit modestia

räbdätoare si blajinä, dar totodatä muscatoare si nemiloasä a acestuf spirit solid, sanktos, adinc, care venia, cu aer de elev smerit, sä invete dela S ofi s ti aceea-ce numai el singur stia mal Minara decit toti muritoril timpului. Din ciocnirea stiintel luI profunde, dar ascunse, eu superficiala fanfaronadä desartit a sofistilor, iesia acea ironie arzittoare, care cauteriza adinc in spiritul public cangrena fAcutit de molima negustorilor de sofizme. Trebnie sä fi fost un spectacol ne-inchipuit de instructiv, sa vezi, cind in piatä, cind ìn grädina pnblicá, pe SOCRATE la luptä dialectacticoasä, cu cite-un sofist de frunte, si Greca roatá, imprejurul lor, ascultind atenti la intrebärile din-ce-in-ce mal interesante ale filozofuluf si la räspunsurile tot mal incurcate ale sofistului, pinä cind acesta, scos din ritbdärl, dat, pe fatä cA nu stie ce spune, pleca farios, ocArind pe SOCR ATE pentru mania MI d'a tot intreba

descoase si de a nu läsa pe om s. vorbiasck pe neresuflate, in discursurI lungi si pompoase. Ce haz trebuie sä fi fAcut publicul de aernl naiv, modest si serios al marelul ginditor, care, prin

cite-va intrebäri intelepte, punea in dezordine si pe goanä, armata de silogizme si de sofizme a celul mal iscusit retor ! 14

www.dacoromanica.ro

210

IJartea I. Istoria pedallogiei la cei vechi

SOCRATE n'a dezvoltat, ce e drept, o teorie complecta a educatiei ; dar lumea a invatat dela el o me toda, pedagogica admirabila, aceea de a conduce, prin intrebarl, spiritul altuia la gasirea adevarulul. El este intemeietorul euristicei, o parte esentiala din arta didactica, de care avem atita nevoie in invatamintul nostru secundar, pentru dezvoltarea s p o nt a ne it ti I mi n tal e. Nu e nimic mai nepotrivit, ca procedare didactica, in colile secundare,

decit a perora, de pe catedra, asupra unuf subiect, In monologan l universitare, lasind spiritul elevilor sa te asculte pasiv i sà primeascá de a gata adevarul. SOCR ATE, in metoada ce

poarta numele salí, ne-a invatat cum sa facem ca insui spiritul auzitorului sa gasiasca adevarul ce voim sä i-1 spunem. Ceea-ce gase*te mintea noastra, proprie, ni se pare mai luminos, ca.cl raspunde une' trebuinte mintale simtite, ne instrue0e mal desävirit, se sapa maI adinc in memorie,

inca

i mal insemnatajuta

la dezvoltarea fortelor noastre de achizitie mintala, prin exercitiul pus in cautarea adevarulut Daca pedagogia n-ar fi invatat, prin soCRATE, decit invederarea mijloacelor didactice de a mari spontaneitatea intelectuala a elevilor, numele marcial intelept atenian ar trebui sa www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. Socrate.

211

figureze in lista intemeietorilor stiintel noastre. Dar mal ayer!' de adunat cite-va idef pedagogice instructive, raspindite de SOCRATE in invataturile lui, pe carl le-a cules PLATON i XENOFON.

Criteriul conducator in cautarea adevarul uf stiintific i in alegerea cunostintilor ce merita a fi comunicate ahora, este u tilit a t ea. Stihita, a carel' aplicare la viata nu se invedereaza, nu inerita sa ocupe spiritul omului. lar din totalitatea tiinteì, in genere, atit sil, se comunice In invätamint, cit poate folosi in viata practica.

Din aritmeticci, din geometrie, din astronomie sa se dea atit, cit e trebuitor pentru

calcul, pentru masuratul ~intuid, pentru cunoasterea timpuluf.

-

Educatia moralit propriti zisa, care ridica pe oamenf deasupra semenilor, sta, dupit SOGRATE, in cistigarea puterif de a rezista la apetiturile senzuale, la foame, sete, etc. Cel-ce'si sta,pi-

neste slábiciunile sale proprif, va fi in stare sa cirmuiasca si pe ceilalti oamenf. Stapinir ea de sine, pasa, ca temelie a educatief morale, ne dovedeste, inca. °data, ck in morala greack partea esentialk aproape excluziva, era morala indi v id ual a', spre deosebire de ceea-ce etica moderna studiaza sub numele de moralit so ci al ti.

www.dacoromanica.ro

212

Partea I. Istoria pedagogid la cd veda.

De altfel, deoSebit de aceasta, ideile ]ni soCRATE asupra educatiel, mi ne daft un sistem complect de pedagogie. Cel mat complect sistem de educatie din cite ne prezintA istoria pedagogief antice este, incontes-

tabil, sistemul unitar, admirabil alcAtuit din veden t geniale de spiritul strAlucit al Mt PLATON (428-347 a. Ch.). Cetind astAzi cugetArile acestut fermechtor poet al gindirif limit filozofice, parca descopert misterioasa carte a destineIon omenirit, istoria anticipatA a directiet ce a tins $i Uncle sA iea evolutia educatiel practice in genul omenesc. Prin darul Int extraordinar de clar-vedere divinatorie, PLATON este, bunioarA in ]3epublica Int, mat modern, a$ putea zice mat contimporan cu not, decit multi pedagogt, cart gindesc $i scriti in anul acesta 1892. Sistemul hit a de$teptat cea mat calda admiratie, dar $i cea mat inver$unatA criticA. Se cunoa$te ca a intervenit in mersul lumif ca fortA vie $i activa, ajutind unele curente, impedicind altele, in lupta de adAptare a societAtilor la conditiile lor de viatA normalA, SA vedem sistemul (le gindiri al I cu privire la educatie.

www.dacoromanica.ro

)

PLATON,

Preleyerea XI. Platon.

213

Mai intii, cum define.$te el educatia ? 0 formula complectii, dar vaga, e ca educatia are de scop a da i sufletului si corpului per fectia de care sint capabile. E vaga, fiindca nu se spune ce trebuie sà, intelegem prin perfectie. Dar multe din definitiile de prin pedagogiile de azi nu sint mai precize. T'Ara cit viata complecta" a luI H. SPENCER e mal lamurita i explicita decit p erfectia" la" PLATON ? Negreit, din studiarea amanuntita a sistemultil de gindire spencerian se

poa,te extrage, la arma urmel, o determinare §i cuprinzittoare a vietei complecte" ce se imue ca scop al educatiei. Tot aa speram c voin izbuti sa facem mal circumstantiata

pelara precizarea formulei la" pycroN. Din confruntarea altor dolí, definitii, gasite in dialo-

ga' Legile", poate vom intregi continutul de 'del al scopului educatiel, indicat in termenul perfectie". Negre.5it, aci vom fi nevoiti a recurge putin la proced.area interpretarii", §i aceasta e tot,d'auna o intreprindere periculoasa pelara un istoric. Caci se ponte intimpla sti &t'in frazelor autorului un inteles dup. dorul nostru, substituind ideilor MI pe ale noastre. De altminteri, de acest pericol n'a sc,pat nimenl, din citi ail studiat antichitatea, ba na numai antichiwww.dacoromanica.ro

214

l'arma I. lytoria peclagogier la

ce

veda.

tatea, ci chiar autora' modernl mal insemnatI. Citi interpreti a avut Hamlet al lul SHAKESPEARE sal% Faust al lul GOETHE ? ;;;i dad, no e absolut sigur care din tilmaeirI oglindeOe aidoma gindul autorulul, t'ara cea ma" mica abatere, de ce n'ar fi permis a vedea lucrurile direct, iar nu prin prima mintii altora In definitia din Legi," PLATON ne sprine ca educatia are

de scop a armoniza ratiu n ea

cu deprinderea, a face ca sentimentele de inbire, uva, frica., veselie, intristare, sa stea in acord

ea rea-ce trebuie sä fie, in aa mod inca sil, te simtI, t'ara sa-ti dai seama, Iii armonie ca ratiunea.

Ce e drept, in aceasta definitie se atinge numal o parte din sarcina intreaga a educatiel, anume formarea sentimentulul §i vointel ; despre formarea inteligentel §i a corpuld, un se pome-

nete nimic. Dar, in partea atinsa, &ira deja amplificaren

prime" definitil generale §i vogl. Stim ceva mal mult i mat precis, anime : cum se va realiza perfectia cu privire la sentiment

vointa :acordindu-le cu ratiunea. In alta definitie PLATON spune, in mod gene-

ral, ca educatia are de scop a da individuluI prin jocurl, amuzamente, pregatirea necesarit pen-

tru eariera la care e destinat, pentru profesiunea pe eare voiete siti o exercite. Daca, bunioaril,

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI.

Platon.

215

e destinat s1 devinA nu razboinic, va trebni fie deprins de mic la calarie, la intreprinderl curajoase.

Punind scopul, PLATON vedem cA. are grija

a indica si mijlocul pentru realizarea MI. Si mij-

local asupra caruia insisth si revine, este acela

al practicel, acela de a da deprinderf prin exercitarea cu lucrurf chiar. Na e destul sti, se spuna doar copiluluf: fa asa saii alt-fel ; ci s i se dea prilejul chiar de a fac e ceea-ce trebuie siti stie si sà poatit face. In ce priveste educatia specialrt a inteligentet pentru o cariera., trebuie iaritsi un exercititi asa fel, ca sti se produdi o inclinatie pentru acea activitate. IatA, vederile generale privitoare la s cop u 1 educatiet si m ij1 oa cele de a-1 realiza. IV. Dar cine sit faca, educatia ? In mina cui va fi data, formarea omului, dupti acest ideal ? Cine se va ingriji sa-1 dea perfectia trupeascA si sufleteasca ? La aceasta intrebare gasim in PLATON un raspuns, care si azi alimenteazit dis-

cutiile cele mat aprinse in materie de educatie.. pLA-roN e pentru e ducati a de S tat, nu pentru edncatia In familie. Copiii, viitoril membrii www.dacoromanica.ro

'216

Par/ea I. Istoria pedayogiet la ce r matt.

unei comunitati, vor trebui sk fie formati in vederea interesului societAii organizate, statului. -Stem], ca atare, are drept a da fie-caruf membru din societate functiunea, care va conveni mar biae interesuld public. Statul e marele educator ; el trebuie sEL aiba in mink controlul Si aplicarea mijloacelor pentru indeplinirea s.copului san, care

este a face pe fie-care membru sa se bucure de binele obs,tesc, rezultat din uormala functiune generala a tuturor. Dar, atunci, la ce se va reduce rolnl familiel si al parintilor ? La atit : sEL dea copii societatil. Din momentul cind copiii afl venit pe lame, sint ai statului. Societatea it creste i ii formeaza, ea sa-11 fie folositori ei. Aceste idet ale lui pLA-roN aEL stirnit furtunl

de protestari si de aplauze. Cine ar sta sa adune tot ce air dezlantuit ele in cugetarea orneneasca ? Ar fi interesant, dar nu e locul Relevam doa invinuiri mai obisnuite. Din faptul dEL PLATON vorbeste de de osebi -

rea educatiet dupa clase de oameni, s-a scos concluzia cà este reactionar. Pe nedrept.

Na i s-a inteles &dui. In fond, nimic mg democratic si progresist decit ce doreste el. Clasele .0inenesti, dupa carï iï intemeiaza PLATON deosebirea de educatie, nu sint clasele istorice)

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. Plat on.

217.

artificiale, intemeiate pe conditil de nastere si origine., Nu ; ci clasele naturale, izvorite din deosebirea fireasca de aptitudint .naturale. In limbajul lul metaloric, in fie-ce om Zeul a pus la nastere un element deosebit unii. aur, in altul argint, in al trellea arama, si asa maI departe. Fie-care se naste ca un grad si un' fel deosebit de genia, talent, dispozitil. Inegalitatea naturalä, a oamenilor face din ef clase naturale deosebite, dupä asemanarea graduld si felulul lor de aptitudinI innascute. Aceste clase nu se confunda ca cele stabilite prin legI si obiceitni. La temelia lor stä o cauza organica, determinad, de constitutia sufietului si a corpnlui. i adesea superioritatea fireasea nu corespunde cu cea traditionala. Unul poat.e sa faca. parte din clasa intiia socialà, duph legi si obiceinri, si sa alba in natura Ini ca element constitutiv arama", sa faca parte din clasa de jos, dupa natura. A pune in acord aceste doa felurl de clase, cele istorice en cele firestl, iata. o mare, o geniala ideie de indraznet reformator social. Dar va sa zica aceasta a fi reaetionar" ? Aristocrat, da, este PLATON in tendintele fui reformatoare ; dar voieste sa intemeieze aristocratia meritului in local aristocratiei de nastere si traditie. Va sa zica aceasta a fi reactionar ? Din www.dacoromanica.ro

218

Partea I. Igtoria pedagogiei la cei rechY.

contra, progresist $i democrat ; cae' iubire adevaratit $i larga de popor insemneazA, a nu despretui geniul nitscut in bordeie, ci a-I face loe cu respect, ca unui trimis al ceruluI, sa se urce catre culmile sociale, unde II imping puterile $i dispozitiile launtrice, puse in el de Zei, $i a indruma astfel evolutia societittii mai repede spre tinta eI bioIogic, punind selectia artificialA in serviciul celel naturale. Scopul e nobil $i mAret. Cum se va realiza ?

Prin stat $i in stat. Statul este provedinta, nu supra-natural, ci supra-omeneasca, ce va regula clasele omene$ti, dupA valoarea $i natura lor particulara, $i va dispune formarea lor in vederea diferentierii lor fire$ti $i a scopurilor deose-

bite in viata $i mersul societAtii. Cite sitgeti nu s-ati fria $i in contra acestei cugetari platoniene ! S-a shigat : tiranie ! Nabusire a indivhlnlui ! Utopie ! Nalou$ire a naturel individuale, tocmai cind se propune, cel putin in piincipiü, respectul desavir$it al pornirilor $i predispozitillor firegi ale oniulul ?

Utopie ? Epitetul se adreseaza citeodata in contra intregei scrieri a lul PLATON, unde se dezvolta aceste idei, Republica sati Statul, www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. Platon.

219

se formuleazà adesea de oamenI carl n-ati cetit cartea sad no-si dad sama de intelesul cuvintuluI utopie". Silitf sa-1 defineasca, abia pot spune c,eva mal de seama decit ca : utopia" e o ideie admirabila, dar nerealizabilä.

Nerealizabil in natura lucrurilor, in fondul careia abia zitrim ca prin sita, ar fi ceva absolut contrar legilor naturale. Las la o parte chestia, intru cit ceva ea total nenatural" opus diametral naturei, mal poate fi admirabil". Dupti-ce analogie si Cu ce facultatI 1-am aprecia ? E sigur, insa,ca, ceva, care se realizeazit ca incetul

si tîrziú, nu mal poate fi considerat ca nerealizabil" si prin urmare niel ca utopie". Dar educatia este az1 mai toatti, in miinele Statului. Familiile isi incredinteaza copiil dela virsta de 7-8 ant în grija educatorilor pregatiti si platitl de Stat, carI influinteaza asupra sufletului copiilor dupd, niste norme prescrise de stat. Ba exista ten-

dina de a se organiza si institutii de Stat pentra,crest6rea copiilor mal miel de 7--8 ani, in asa zisele g rcidia de copa. V.

Dar sA vedem cum vrea PLATON sa-si realizeze

idealul social prin educatie de stat. DITA PLATON

sint trel categorilnutrel clase-

www.dacoromanica.ro

220

l'artea I. Istoria vedagogiel la ce l ved.

de ottmenl Unil, carl lacreazg pentru intretinerea societatii, pentra producerea mijloacelor materiale de traift ; altif, carl lucreazg pentra a-

pgrarea si conservarea societatit de pericolele ce-1 amenintä existenta ; in fine, altiI, carI urmgresc adevgrul si binele si cata sg-1 realizeze lume si in conducerea oamenilor. Cel dintil sint in dus t ri asiI ; (TI de al doilea

razboiniciI; cei de al treilea sint cirmuitoriI. P LATON Cu

torl sä,

deosebire se ingrijeste de cirmui-

si räzboinicl. Dar in-ce mod voeste el aiungtt la formarea acestor categoril de

oárueni, carl isl ati un rol determinat in societate, dela o etate oare-care, anime decind incepe diferenfiarea intre indivizl, decind se incepe -adicg pronuntaiTa aptitudinilor fie-cgraia

rr)

Cum se liaste copilul, e luat din familie, dat in paza, ingrijirea i aläptarea unor dold, faitetionare ale statulut. Aceste doici aft primit deja, prealabil, o educatie specialg in vederea scopaluI ce sint chemate sà realizeze si aft prescriptif ce trebuie sà indeplineascg in shijba lor. Dgdacele, ne-avind altceva de lucra decit vazg de copii, dupä niste regule si norme canoscate, se vor ocupa mal mult i mal cu pricepere de cresterea lor decit mamele de tamilie. www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. Platon.

221

In aceste prime institutil de stat ale lui P LATO

stail copiii pitnti la sase ani ; sint ingrijitI fiziceste; instinctele rele sint comprimate in interesul societätil ; si calituzirea se face de timpuriti, pe baza unor principit psihologice, pe cit permite stiinta timpuluI. Aceste functionare, dedate la ingrijirea copiilor miel, isf aleg singure dintre ele 12 femei, ca inspectoare. Cind copia ajung s. poatti, juca, sint condusI la local din jurul templulul, si acolo, subt paza doicelor, carl, la rindul lor, sint supraveghiate de inspectoare, se joaca totf la un loc. Se stabilesc astfel intre e.1 relatii sociale inca de miel ; simpatia se exercittt pe un teren mal intins omenesc, si iea (lela in ceput forma mai general socialA. Peste totl functionarif educatid se afla unul mal mare, care ar corespunde ca ministrul instructiel de azI. Acesta e ales din ceI mal aptl in ale instructiei si educatiel ; are sarcina cea mai importantA si cea mal grea din stat, pentru-cti trebuie sà descbiza ochil asupra intregei opere de eclucatie, sti apretieze si sd indrumeze otul. Dela di-

rectia pe care o va da el educatiei, va atirna evolutia intregef societtitl. Cäci, duptt-cum planta, daca e pusA dela inceput intr-un medid favora'oil, iea o directie frumoas in cresterea el,

tot asa si omul va avea, in dezvoltarea sa, o di-

www.dacoromanica.ro

222

Partea r. Istoria pedagoyier la ce . veda.

rectie corespunettoare educatiei ce va primi in intiia etate a vietet PinA la ease anï, copiif de ambele sexe staft in comun. DupA aceea, incep exercitil corporale deosebite mai sistematic ; pentru bAetI, bunioarA,

lupta, dantul, etc. De abea la 9 anI cere PLATON si se inceapA eetirea si scrierea. PinA

atunci copiii isi vor intAri corpul in exercitil jocuri, supraveghiate de femei.

Joeul este unul din instrumentele cele mal interesante de educatief. P LATON iubeste si recomandA jocurile, fiind-cA intelege importanta lor educAtoare. Dar, cu privire la ele mal recomandrt un lucro, care meritA sti fie meditat. El sfittueste ca copiil sA nu introducA niel- o modifi-

care in jocurile ce lise dati, sA se deprindA a pAstra ceea-ce att invAtat odatA si sA nu doPrin schimbArl in jocurI, spiririascA tul copiilor s-ar deprinde a cere mereti noutAtI si d'Id vor fi maturi, nu se vor mai supone usor legilor stabilite. IatA o recomandatie, care nu prea parea necesarA, dindu-se spiritul extrem de conservator al copiilor in respectarea legilor jocului. Dar motivol este si mai curios: sA se evite .deprinderea de a cere, la maturitate, schimbArl in Jegile

www.dacoromanica.ro

Prelegerect XI. Platon.

223

stabilite ale Statulul. Mai inainte de a osindi aceste dispozitii pedagogice, trebuie sa le intelegem. PLATON avea in minte natura asa de monestatornica si rebela a neamului sail, care nu se impaca usor cu autoritatea omene.ascil. Sit nu uitam apoi adevarul : ca egile sin t temelia sta tel or. Schimbarile dese in legi aduc slabirea credintei in tritinicia lor, fac de se clatina primejdios cladirea totala a ordinei in stat. Deosebit de asta, mai trebuie sà adaugam un motiv luat din psihologia personala a reformatorilor : PLATON crede in idealul sah; si, daca voeste WA, nu se schimbe nimic din alcatu-

irea statului, e pentru-ca statul e creatia sa artist sociolog. Reformatorii sint porniti tre intoleranta, dupa izbindapractica a ideilor lor.

Dela 9 ani, copiii incep a avea o educatie muzicala, in intelesul antic al cuvintului, adicä literara, stiintifica, artistica. Toate acestea trebuiesc acute atragatoare, cad PLATON nu vrea pedepse si silnicie in pedagogie, ci invatamint interesant.

In privinta ntuzicei, cere sa se dea aceea

care formeaza caracterul ;

ori-ce muzica, ci humai aceea care inspira curaj, dispretul nu

dureril si cel putin, care are de scop a calma individul, iar nu a'l tulbura.

www.dacoromanica.ro

224

Parea I. Istoria pedagogiei la eel veelli.

Acelas lucru cere PLATON §i dela poezie

pu-

ne, cu drept cuvint, mare pret pe cele dintil buc4' de lectura poetica ce le face un om in vieata, caci pe baza acestor Intil impresii sufletesti se va forma caracterul copildui. De aceea PLATON e foarte sever cu poetiI, pe care ii supune unei riguroase ; si cel mai aspru criticat, e tocmai cel mai mare dintre toti, oMER. Cad, zice PLATON,

crun se poate s se dea copilului ca idealuri niste zei, ca eel din OME zei intriganti, ordinari, Cind astfel de idealuri se infatiseaz.' subt forma cea mal atragatoare copiilor, la ce trebuie sa ne

i daca îi descarca revolta sa

asteptärn ?

mult in contra WI OMER, e tocmai pentru-ca, omEP, e mare, si decl puterea lui de sugestie mai periculoasa.

Poetii adesea mägulesc nedreptatea, facind pe

un onl nedrept sà. reusiasca in planuri insemnate i desteptind admiratia pentru energia si iscusinta lul. Aceste idei se sugereaza e,opiilor de mici si le inspira porniri catre astfel de caractere. Dar poetii pot asemenea inalta si imblinzi inimile oamenilor. S-a zis Ca PLATON dä afara din statul lui pe poeti ; aceasta e drept, numai intru cit se rapoarttl, la poetil ce nu intrunesc conditiile until criteriti moral.

Poetul care vrea s intre in sanctuarul educatiei,

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XI. Platon.

225

trebuie sà fie supus la un examen sever, la un control serios.

PLATON cenzureazà ne-indurat

toate Millie ce se pun in minA copilulul i le inlaturà pe cele anti-morale si anti-sociale. E hotarit s,i cu desavirsire in contra poezief drapentru-ca are o putere de sugestie mai mare. Daca se reprezinta pe scenä, °amen' Ili, copilul, fttrA vole, tinde a-I imita. Rigoarea luI pLAToN, neconditionata, este exce-

Impresia moralit a unel drame atirnit malt dela modal si imp1ejurt4ile in cad e prezentat subiectul pe scena. Daca poetul arata, rArd ca ceva respingator si de dispretuit, asiva.

fund sugereaza, in sufietal privitorilor pornirea de a'l evita. Cind imisà reprezinta, vitial asa fe!, cà ne face sa,-1 dorim, atunci, design'', arta devine un adevarat mijloc de prevertire a caracteruluf. Sentimental etic ce a condus pe poet in zugriivirea personajelor, se infiltreaza, involuntar in mima mastrti, mat' ales in o inimA neprevenita, si neinarmata ea principif entice. Paterea aceasta de sugestie observati-o, bunioara, in antorif moAstfel d. ex. in DICKENS Si GEORGE ELIOT

se gasesc si caractere bune i caractere rele ; dar cum se resimte de tainic modal inalt moral in care autorul priveste caracterele ce descrie, mod, care, in lipsa altift criteriti de apretiare, 15

www.dacoromanica.ro

226

Parlea I. Istoria pedagogiel la eel reeld.

se impune cetitorului.

i, desigur, opera de

arta este o curath otrava sufleteasca, nu 1111Mal

chid ne prezinta Mal sub o infatisare placuth, dar chiar cind ne lash indifereitri asupra luï. Cind ZOLA infatiseaza natura omeneasca atit de obiectiv, Melt nu ne insufla niel simpatie, niel revolta pentru niel-un caracter, face rah ; cad spiritelor neformate, carora le lipseste un criteriti

hothrit, poate intimplator, conform organizmuld psihofizic individual, sä, li se sugereze

sim-

patie tocmai pentru un caracter rhh. Negresit, e permis scriitorulul sh zugrAviasch realitatea cea mal hidoash ; dar atund sa fach a se simti dezgustul luI, si al or-caref naturl normale, pentru acea tichlosie hida.

Duph modul cunt priveste si pretueste artistul caracterele, va fi apreOat insusl din punct de vedere moral.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII.

_,

PEDAGO GIA. IX L PL ATON (Urmarel. I. La ce se reduce plingerea ca sistemul de educatie ul lui pLATus distruge individualitatea.

11. Educatia 1 u p tit t o r u 1 u i. Alegerea poeziilor si mu-

zicei la vederea efectului lor educational. Educatia estetica prin inriurirea directil a contactului cu opera de arta. Formaren luptfitorului desrtvirsit, prin dezvoltarea su&tidal si corpului. In ce scop sii se dea exercitiile corporale.

H. Educatia cirmui to rilor de oamenl. Fiinte de Tinta: intelepciunea, sapientia. Inspiratia activitiltii lor luatii din lutuea ideilor. Mijlocul de a prttrunde in lumea ideilor. Matematica, astronomia, muzica rationatrt. Dialectica, la urmii, ca sinteza. IV. Poate matematica sit pregAteascri spiritul la indeplinirea sarcinei de eirmuitor? Ce deprindere lasil in spi-

rit ocuparen cu matematicele. Insuficienta proceddril deductiilor matematice in fata coinplexitätii fenomenelor sociale. Pentru Intelegerea lumii si fenomenelor ei Concrete, se cere cunoasterea proprietiitilor specifice ale lor, deosebit de raf3orturile abstracte de spatiu, numar, etc. Exemple luate din aplicatiile practice ale ingineriei i arbitecturei; din stiintele fizico-chimice. Care dintre stiintele cosmologice pregateste mai potrivit spiritul pentru intelegerea fenomenelor sociale. Cunoasterea speciala

socio log iei

si

stiintelor spiritulta nu se poate suplini

www.dacoromanica.ro

228

Panca I. ktoria pedagogiet la

ca

veda.

prin niel o tiinta cosmologicit, pentru indrumarea cutre chemarea de cirmuitor de oameni. V. Cultura filozoficrt, la urmrt, ca incheiere a intregei educatii. Filozofului se envine dreptul i i se impune datoria de-a conduce lumea, indreptind-o dupit modelul pro totipurilor perfecte din lumea ideifor. Incluiere. Cual s'a nhscut în spiritul lui rimroyf hiela educatiel de stat. Sugestii din medittl social-istorie al natiunil sale. T.

Maree filosof reformator atenian, ale dirul ideïs,i azi misa, lumea, a croit genialul plan de educatie, Cu o unitate si ca o impunAtoare intindere

de perspectivA ce ne umple si azi de admiratie. PLATON voia ca statul, stapin atot-puternic, suflet colectiv ce intruneste toate fortele sociale, sa' dea si planul i directia educatiei, si sä, facä, selectia socialit sistematica, dind fiecArui membru un rol in societate, dupä, natura Rolurile membrilor in societate sä, fie alese din doä, puncte de vedere : din punctul de ve-

dere al utilitatii sociale si din acela al capaindividuale. Aceste doh consideratii, una sociala, alta individualà, se vad ciar figurind in cugetarea luI F'LATON. Se intelege de aicf cit de nedreaptti e acnzarca

cá

PLATON

voia

sá.

jertfeascá, pe

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII Peclagoflia lea _Maim.

929

i di vid st at u ch se jertfete

I la In general, plingerea statulul individul, e bazatä pe neintelegere sail pe rea credintä. Cind omul societätil tributul de fortli i capacitate, dupa felul cnin l'a creat natura i in mäsura in care l'a inzestrat, aceásta nu se poa-

te considera ca jert fi re, ci ca o normalA futictiune social-omeneasat. Intr'un caz, mal ales, se poate vorbi de jertfire" : ciad un oin e abatut dela menirea sa naturalä i indreptat, prin siluire, in altä directie de activitate, in care nu poate fi as,a folositor nicl lul, nid altora ; atund e o perdere adevarata, nu numal individualä ci chiar sociala. Am väzut cà invinuirea acestel urmäri nu se potriveVe sistemulul lul PLATON. Doriuta lui PLATON e tocmai de a da membrilor din societate acea directie de manifestare activä, ce comportä cu natura individului interesele societätil ; de a nu se hotari rolul individulul in stat dtipa clase sail caste istorice, ci dupa categoriile naturale. Aceste categoril sint, dupä el, de trei felurl: categoria oarneniion ce produc bunuri materiale, categoria luptàtorilor i categoria oamenilor insarcinatl cu darea

dreptätiI, a cirmuitorilor. Pentru educarea acestor tref categoril, statul are dreptul sä se ingrijiascä. PLATON nu trateazä decit de educatia

www.dacoromanica.ro

Partea I. Istoria pedagogio la ca rec.&

230

celor doa categorii mai superioare,, a razboinicilor *i a cirmuitorilor.

Am vazut o parte din cerintele lul pentru formarea razboinicilor. De indata-ce incepe copi-

lul a citi *i a scrie*i aceasta abia la 9 anii se da educatia muzicala, in senzul antic : educatia artistica, prin lectura poetilor, prin invatarea muzicei. Alegerea poeziei *i a bucatilor muzicale se va face in vederea tot-d'auna a scopului special al formarii acestei categorii de oameni, a razboinicilor. Nimic ce ar mole*i sari slabi curajul nu e permis, n'are intrare intre mijloacele de educatie a vitejilor apara,tori ai tarn. Poetii, ce nu s'ati gindit sa serie pentru acest scop, sint inlaturati, precum *i acei ale caror cintece duioase, molatice, adorn' vointa, Wilma sufletul, agita patimile. Muzica poezia eroica, saü ce] putin pedagogica", iata ce trebue pentru cre*terea luptatorilor. De altfel, pentru educatia artistica, PLATON 1111

cere informatii *i. comunicari t e or e t i c e. P r o-

ductiile artel, atit ale artei plastice cit *i ale poeziel

i muzicei, sa formeze atmosfera ambianta

a tinarulul. Cele mai frumoase opere ale tutuwww.dacoromanica.ro

Prelegerea XII. Pedagogia lat

231

ror artistilor, sit inconjoare pe finar. Prin contactul continua cu creatiile artel, sufletul lui O, se adapteze la conditiile masurei, proportiei, armofrumosultil. Asa ca mal tirzitl, cind tinarul incepe slt-st dea sama de fi-311nel* natura

asupra sufletulul, sit aiba deja in sine un criterift format, duptt care sá aleagit ce e bun, sit respinga ce e rail, in mod spontan si firesc. II venia foarte usor luí PLATON sa propina, pentrn Grecia de. acum 2000 anf, mijlocul acesta al educatiel estetice,- prin contactul zilnie productiile frumoase ale arta Cum 1-am putea urma nol din Rominia, chiar in veacul al 19, Ottre stirsit ? Ce opere de arta am pune cu

sub ()chi' tinerimil romine ?". In ce locurI de concerte sit o dncem, ca sit asculte muzica tatoare si frumoasit ! Unde sint muzeele ?

Dripa-ce s'ar face astfel educatia artistica, ce mal ramine pentru complectarea m'estera unuI razboinic ?

Ritmîne tocmat cea-ce formeaza caracteristica propritt zisa, a razboiniculut : intarirea corpului, cistigarea agerimil si voiniciel. fizice. PLATON illZiStA mult asupra acestor doa,' fe-

inri de edncatii : asupra educatieI muzicale, artistice, literare, i asupra celel fizice ; una tara.

www.dacoromanica.ro

232

Partea I. Istoria pedayogid la ce?' veda.

alta produce fiinte unilaterale. Cultura 'iterara formeaza spiritul; dar, daca corpul s-a neglijat,

omul nu se va buoura poate mult timp de tezaurul cistigat prin imbogatirea spiritulut Daca apof numal corpul a fost educat, omul va fi, desigur, puternic, viguros, dar if vor lipsi acele insusirf ce-1 fac partas la viata sociala culturala a timpultd. O simpla forta fizicä brutala mi e demna de un om intreg. Exercitiile fizice n'afi de scop uumaI intarirea corpuld ca atare, puterea fizica. Nu aceasta da biruinta in lupta, ci sufletul care o parte in miscare, curajul. DecT, in prima linie, tinta chiar

a gimuasticel e a da tara sufleteasca necesara erouluf. Pe Miga lupte si jocurf, pLA-rosi recomanda astfel tactica razboinica, un fel de manevre de lupta cu armele, cu arcul, etc. ; precum si vin atoar ea. Aceste exercitif iulesnesc deprinderea prevederif in actiune, stapiuirea sine, stapinirea pornirilor patimase, cari slabesc barbatia viitorului luptator.

Mai deosebit ì ca maf multa predilectie ocupa P LATON ca educatia clasel cirmuitorilor, acelor oameni, carf vor avea o inriurire practica asupra societatii, si vor inclrepta evolntia so-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII.

Pedagogia ltti Platon.

233

ciala catre un ideal. PLATON, uegrOt, nu primeste pe orf-cine sa fie educat pentru o astfel de menire. Pentra o functiane social a asa de

Malta, se cere o natura, de elita, tot ce e mai distins, aurul" societatif ; se cere ca °mal, destinat a cirmai pe altii, sa aib in firea sa, dela zel, elemental constitutiv cel mal superior, naurul", dapa-cum räzboinicii posedail elemental de argint"; de aceia PLATON nicl nu le-a dat aces-

tova o callara intelectuala adinca. Ornalal, insa, destinat a conduce societatea catra o tinta, i se cere, desigur, o natura si o cultura, superioara. El reprezinta ratiunea sociala, dapit-cum laptatoral reprezinta vointa sociala. Idealul vointeli e curajal ; si aceasta era tinta educatief razboinicilor. Idealni ratiunii e intelepciunea, sapientia ; si aceasta va fi scopul educatid cirmaitorilor. Ce pregatire cere PLATON sa se dea viitoralui &n'altor de °amera 9 Nu atit educatia estetica-literara ; aceasta e ceva secundar, si na prin ea se vor forma calitatile naturale ale cirmacialul intelept. Acestul om superior trebuie sà i se

dea putinta de a privi in lumea supra-senzibila a ideilor, ande se gasesc prototipurile si modelele perfecte ale tuturor lucrurilor, fiintelor ideilor din lumea senzibilà, in care traim, www.dacoromanica.ro

231

Parka I. Istopia pedagogid la ad vecla.

din omenirea, pe care cirmuitorul e chemat s-o calauziascii. Ca sit tie cum *i incotro s-o conclude, are nevoie sit albä ochil atintitI asupra idealurilor din regiunea noumenului, de unde va cäpata inspiratil *i intuitil supreme. Dar ca sä, potI intra in regiunea ideilor perfecte, trebuie sa al, mal jail, calitatea inerentä a intelectulul, care-ti dä, dreptul, *i *tiintele necesare carl itl deschid drumul la dinsa. Carl' vor fi acele *tiinte,

vor inlesni intelec-

tului apropierea de lumea ideilor, de acea lume de uncle viitoini cirmuitor de oamenI va lua modele *i regule de conducere ? PLATON n-a gäsit, fire*te, mai potrivite decit tocmal acele *tiinte, call, pe timpulnl, ocupah locul Intil, in at e matie el e. Acestea s'aft constituit, in adevär, cele dintil sub forma perfect *tiintifica Ele ocupä in ierarbia *tiintelor, dupa. AUGUSTE COMTE, locul intil. $i dup.-cum prin

simplitatea lor logicit, ocupä locul intil in familia *tiintilor, tot astfel *i in programa studiilor *colare : prima *tiintä ce s-a dat prin coil, ca disciplinä riguros cerutä pentru cultura serioasä a mintil, a fost matematica. Nu e de mirare cä PLATON, care avea o admiratie nemärginitä, pen-

tru aceastä, *Uinta, sg, se fi gindit a forma din ea mijlocul de pertectionare a inteligentel, in scopul de a-I da putinta sä se inalte pinit in reolunea lumil Mellor.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII.

Pedagogia lea Platon.

235

Aritmetica, geometria, astronomia i muzica te-

oretica saü ~saca, hita ce trebue sa fie cuposcate de cei destinati carierei inalte a cirmuirii de clamen

Dar aceste stiinte sa se invete ca mijloc de cultura generala, necesara pentru pregatirea spi-

ritului la intelegerea mal departe a mmii, iar nu ca mijloc pentru viata practica ; a invata s,tiintele spre a le folosi in viata practica, ar fi a le scobori la scopuri si preocupar' inferioare, a le scadea din prestigiul si' demnitatea lor clasica, nobila, a dezinteresarii intelectuale pure. Geometria trebuie studiata in adincimea ei teoretica propriil zisa, na ca sä inviltam

a masura pamintul, ci ca sa intelegem raporturile mai rafinate, ideale, ale lucrurilor, ale pozitiilor in spatifi, ale proprietätilor geuerale iar aritmetica, na ca sa ne servim la facerea operatiilov zilnice -de calcul, ci ca sä ne forman' spiritul la legile proprietatilor celor mal' ab-

stracte ale lucrurilor, adica acelea ale spatiului si timpului, cari sint elementele cele mal" generale ale perceptiilor noastre, i materialul pe care se ridica geometria i aritmetica. A str onomia, asemenea, va trebui predata, ca sä, stim sà privim cut pricepere frumusetea cerului, ca sà putem admira ea °chi" mintil cea-ce vedem

www.dacoromanica.ro

236

Par/ea I. Isloria pedayogiel la cer vecki.

en ochif fi zi ci. Studiul astronomiel, deprinzind pe om a se nita in sus,spre cer, vaindrepta, crede PLAToN, natura omulni spre inAltimea idealulm. Dar

pentru aceasta, melt odatA, trebuie sh iuvAtilm a vedea in naturn et" spiritul, nu numal ca ochid ; trebuie slt ajungem la admiratia in t electu a 1 n, care se naste, na numaf din cunoasterea corpurilor cerestI si a mischrilor lor vizibile, ci si din cunoasterea raporturilor matematice dintre ele.

Aceeasi conditie de rationalizare

slt

aibn

si invntAmintul muzicci. Nu e destul pentra un cirmuitor de oamenl sA cunoascA muzica numat' din practicn, asa cum ar fi permis unuia din clasa luptAtorilor, unnI diletant, ci sh cunoascA ratiu nea efectului muzical, proportia matematicn, raporturile determinate, pentru producerea armoniei ; sA cunoascn efectul fie-cArul mod muzieal asupra omulnisi conditiile producerri

sá cunoascn acustica. mat' trebuie ceva pentru complectarea educatiel conducntorulnI de oameni. Mai trebuie dialectica, parten cea mai inaltn a culturel spiritului. Dialectica se va preda tot-deauna in urma celorl-alte cnnostinte ; ea va trebui sn formeze coronamPntul culture' intelectulut De aceea PLATON recomanda ca aceastn ultimn powww.dacoromanica.ro

Prelcgerea XII.

lAdagogia lai Platon.

237

baba a spirituluf sa nu se (lea decit la virsta de 30 anl. Cu ajutorul eI, spiritul va sintetiza toate cuno-,stintele obtinute dela celelalte

si va privi asupra lumii de cunostinte, cum privim de pe un pise inalt asupra lama' incunjuratoare. Nu e in stare sa se ocupe ca dialectica, cine nu poate privi, dintr'un punct inalt de vedere, multimea lucrurilor, ca 041 ale unuf tot, s,i cine nu vede particularul in general si generalul in particular. A ggsi cea-ce e coman in multiplu si disparat, aceasta e o ;

proprietate a spiritului filozofic, destoinic sa contemple idealurile in lumea Menor.

IV. Cum spera pLA-rom cá"., prin aceasta cultura

intelectuala, se vor pregati oamenif a intelege

tot mai bine societatea, spre a sti cum s-o influenteze, si incotro s-o conduca la ideal ? Mittematica, ca toate ramurile sale, geometria aritmetica, astronomia, acustica, poate forma oa-

ment de stat? Sint in stare aceste stiinte sa adapteze intelectul la natura fenomenelor sociologice? sa-1 faca sit priceapa varietatea com-

plexa a formelor vietel sociale, in miscarea lor mai nehotarita decit mis,carea valurilor manI ?

www.dacoromanica.ro

238

Parlea I. Iqoria pedagogieY la ce)' vech).

Obiectia aceasta s'a fácut lui PLATON ea multa dreptate. Designe i-ar fi qor luI PLATON sil

se apere, luindulf refugiá in lumea ideilor, prin mijlocul dialecticei.

Cine posea dialectica, posedá tiinta perfecta,

ctici are la indáminá, cea mal inaltá facultate, facultatea miraculoasá de a sta in relatie directá cu tainele din lumea ideilor, unde se glisesc prototipurile pertecte ale tuturor luerurilor de pe pámint, prototipal ideal al omului, al statului, al societätef ; unde se glisesc tintele cele mai potrivite pentru conducerea lumii. Nu e destul? Nu e tot? Ce-I maI trebuie unui om sit ,tie ?

Atita numal eh', din nenorocire, muritor, afará doar de p LA-roN, n-a avut parte sá. ajungd a contempla direct acea lame a ideilor.

or-cit ne-ar povesti genialul filozof-poet cá. sutletul nostru a vázut ()data acea lume a ideilor, de unde luat origina, §i cit dupa-ce a parásit-o, spre a se cobori in lumea senzibilil in care traim, a uitat total ; i cá, numai in contact cu lucrurile, sufietul nostru recunoWe in copie imperfecta ceea-ce a contemplat in Malea superioará a ideilor, si cil astfel, prin dialeticil, ne ridicam din nott in acea lume,nu gásim in aceastá explicare decit miturl, basme, poezie

nu ne multumqte setea noastrá de adevár. www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII. Pedagogia lea Platon.

239

Nu numai asupra luí PLATON at] produs matematicele iluzia, c descla mintii lumea intreaga a cunostintelor i daft facultatea de a deslega si pricepe tot felul de probleme ; dar si

azi tot mai domneste aceasta iluzie. $i azi se crede eh' spiritul, format in disciplina rigida a stiintelor exacte", capata destoinicia de a patrund.e mal signr in tainele nebuloase ale lumii si vietii.

matematicele formeaza spir itul, dar Il fornìeazà ca deprinderea adevarurilor evidente, ca intemeerea convingerii pe pro-

be neclintite, ca deductii riguroase de cunostinti sigure, trase din alte cunostinte neindoioase. E adevarat, matematicele daft un mare ajutor tuturor celorlalte stiinte; nu numai celor cosmologice, dar si celor noologice. Dar oare matematicele sa formeze spiritul pentru intelegerea complectasi adecuata a fenomenelor sociale, a acelor fenomene atit de complexe, atit de proteiforme in miscarea lor variata, cari al-

eatuiesc viata sociala? Pe ce elemente

i ope-

ratii se bizuesc ele spre a pregati mintea sa prinda in formule fenomenele acestei vieti? Pe axiomele matematice, pe raporturile simple ale punctelor si liniilor geometrice, etc. ? Dar in lumea fenomenelor sociale nu mai gasiti nimic analog www.dacoromanica.ro

240

P a rim I. 1st° ria pedagogier la ce i vecla,

liniilor si figurilor geometrice. Un oin nu e asa de simplu ca o linie, nid asa de usor de inteles ea an raport de spatiu. lar un rapor t interh um an, un fenomen social, nu are seaman in privinta gradultd de complexitate. Matematicile se ocupa eu proprietatile cele mai generale si abstracte ale lumii ; desbraca luerarile de proprietatile ce constitue esenta lor concreta, le desbraca tocmai de ceea ce intereseaza in special pe naturalist, pe psiholog, orsi pe sociolog ; elimineaza acele elemente, acei factorl, cari influenteazit si determina natura si raporturile fenomenelor vietel social() ; deprind spiri-

tul ca abstractii. De aceea, ori-cit de importante sint matematicele pentru exereitarea spiritului de obste, ele asigura, ea si logica, numai forma generala a functiunilor spirituld, nu adapteaza, mintea la complexitatea labirintiforma a problemelor concrete ale realitatif vii. Ginditi-va, bunioara, la stiintele practice ce se sprijinesc mai direct pe matematici. Niel ele nu se marginesc numai datele matematicelor. Ingineria si arhitectura aü nevoe negresit mai mult de matematici. Ca arhitect, trebue sa cunostI ne-aparat aceste stiinte. Dar numai atit ? Dar proprietatile concrete ale lucrurilor, calitatile materialului eu

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII. Pedagogia lte Platon.

241

care vei lucra in arta arhitectonica, acea a gradului de rezistenta, etc., se pot deduce din axiomele matematice ? Nu trebue pentru cunoasterea lor o culturà s peciala, deosebitti, de cultura generala a matematicel e de comparat un conducator al societatil, nu reformator al omeniril, un arhitect social, et' arhitectul ce minueste materialul brut al usa-i fie destul sociologului, arneI hitectului social", care voeste a croi si realiza un ideal de viata pentru societate, numal cunoasterea matematicei, cind unta arhitect simplu, de materii moarte, i se inaI cere, pe 'high eanoasterea matematicelor, si cnnoasterea speciala a proprietatilor materialului cu care lucreaza Aceiasi observatie se poate face si c hi mistului si fizicului, cind i se da pe mina deslegarea unei probleme so ci al e.

Dad. vre-una din stiintele cosmologice se apropie, prin spiritul saii, de calitatile necesare unui oui de stat, apoi aceasta e numai stiinta vietii, biologia. Biologia se ocupa ea fenomenele

datorite, jocului schimbator al mai multor factor'', variati si variabili. Cine a patruns natura fenomenelor biologice, e relativ mai pregatit a intelege fenomenele vietei sociale.

Dar, desigur, pentru intelegerea desavirsita a 16

www.dacoromanica.ro

242

Ralea I. Istoria pedagogia la ce I veda.

acestora, tot mai trebue o cultura speciala mal inaintata, dupa rangul de complexitate ce'l ocupa i sociologia in familia erarhica a $tiintelor concrete. Deci sà risipim iluzia ce ar putea produce teoria lui PLATON asupra noastra. Cultura matematiceI e

negre$it escelenta in educatia mintala, dar e cu totul insuficienta pentru formarea unui o m de s t a t. E zadarnic i copilarese refugiul in dialectica

$i in cultura generala a logicei ; pentru formarea cirmuitorilor trebuiesc cuno$tintl anumite sociale $i biologice. In m'asura in care spiritul lor va fi inarmat cu astfel de cuno$tinte, vor raspunde i din$ii meniril lor. Pe timpul luf PLATON

, tiintele sociale nu prea ere" dezvoltate.

ARISTOTEL serie, ceva mal tirziu, un tratat d.e

Politicci, unde expune mai multe teorif asupra statului, asupra guvernamintuldi, cristalizind in erudita sa opera cea-ce poate se gásia raspindit, i oare-cum in aer, in Grecia veche. Dar cea-ce e $i niai surprinzator e ca PLATON

nu s'a gindit a da omuluf de stat, cel putin cultura istori ea. Istoria facuse deja progrese la GrecI ; totu$I. Platon nu pretuie$te marele fotos al istorieI in formarea spiritulul. V.

La virsta de 35 anl, Unan], menit a conduwww.dacoromanica.ro

Prelegerea XII. Pedagogia lea Platon.

243

ce pe semenil sal, isf va incbeia educatia. De-

la 30

ani pink'

la 35, va studia dialectica.

Mai de vreme e periculos : spiritul nu prinde bine ideia, i tineretea impetuoasa, confundä a filozofa ca a discuta : contrazice, se joaca cu ideile,

a vedea bine cuprinsul si urmarile lor. Dela 30 pina. la 35 auI e perioada potrivita pentru cultura filozofi ca. Chid inteo organizare de educatie, nu se invata a citi i serie inainte de zece anI ; alud copilaria era atit de frumoasti si placuta; cind tineretea era un paradis al vietel, nu se 'Area de loe prea tîrziü, ca la 30 ani, ca mintea matura $i exercitata, sa se abordeze problemele aride ale filozofiel si sh se caute inaltarea spre lumea ideilor. ()data ajuns In aceasta lume superioara, omul ce a contemplat-o, e obligat de stato obligatie moralasaV intoarca privirea dela lamina idealuluI tre intunecimile vietef din lumea senzibila ; sa se faca om, ca ceilaltI oamenI ; sa intre in mijlocal semenilor ; si, purtind in minte chipul perfectieI, sa cate a reforma, dupà modelul eI, lumea concreta.. Personificind republica, PLATON

pune sa impute aceluia care s'ar abate dela aceasta datorie : Ti-am dat toate mijloacele ca sa te duct si sa ne aduci stiri din regiunea, unde nu ori-ce om se poate ridica. i acum, trebue sa realizezi idealurile vkute acolo. www.dacoromanica.ro

244

Partea I. Istoria pedagogiel la cei vechi.

Aceasta sarcink obligatorie a cd.rmuitorulul filozof, incepe dela 50 anI in sus.

Aceasta e in scurt schita planulul educatief dup. PLATON. Statul, Leviathan a luf Hob b es, e marele zed; el hotdreste destinele individuld ; la legile lul, date in vederea bineluf tuturora, se. supun totf membrif societntii. Educatia in vederea binelul statului se face ; si se face de organe determinate, functionari numitf de stat si pregatitf de stat pentru asemenea ocupatif. $i fie- carui individ i se da cultura proprie naturef luí, tot pentru folosul societAtif, spre a'sf putea indeplini mai bine rolul pentru care e creat. De mic, dela nastere, pinä la moarte, individul apartine statuWI, parte spre a fi educat pentru trebuintele statuluf, parte spre a intoarce acestuia, prin acte, beneficiile primite in perioada educatiel. Chid acest ideal de educatie, care azi e adesea intimpinat ca epitetul de utopie", s'a unscut in geniul luI PLATON, nu era nimic maf malt decit un pas mai departe dela real. PLATON vdzuse statul spartan i educatia spartand, o realitate, dela care putea capata o sugestie in directia planului san filozofic. Nu mai trebuia decit o tematizare, o coordonare mat perfectd de mijloa-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII. Pedagoyia lu Platon.

245

ce, cum se intimpla in genere lucrurilor i fenomenelor sociale, cind tree prin geniul unuï eu-

getatorca stt se nasca un sistem unitar si consecuent de reformä inaintata. Astfel, dindu-se toate elementele subiective si objective, se explica cum s'a nascut $i crescut acest plan teoretie de educatiune. PLATON luase sugestif in a-

celas senz, nu nurnal dela statul spartan, dar si dela o societate organizata de PITAGORA in Italia mare. $i acolo existase in miniatura -un stat constituit pe baza vietel in comun. Astfel, elemen-

tele adunate din observatiile si meditatiile sale, s'att adunat si ad crescut in mod natural si spontan si ad dat nastere acelui vis filozofie, care totusi pare a se realiza treptat in omenire. \Tom vedea c ARISTOT, la care ne voin adresa in prelegerea viitoare, spirit mal pozitiv si mat treaz, cata maf mutt a intelege realitatea, cauta

maI mult sa,'sf dea sarna de c e ea- ce es te si ce

a fost, ca contemplator obiectiv si critic al realitatel, decit a intra in curentul evolutiel si vieteI, spre a influenta miscarilesi a dicta tendintele actuale ale societateI in care traia. Dar de aceia niel n'a anticipat, ca PLATON, directia si idealal, catre care merge incetul cu incetul lumea.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII PEDAGOGIA LUI ARISTOT 1.

Asemiinitirl

i deosebirl generale intre vederile pe-

dagogice ale lui Aniso.r

i PLATON. Directia clasica

si 11.

Baza sociologicii a pedagogieI lui AnisToT. Con-

ceptia lui teleologicìi. Scopul final: fericirea. Cum se realiseazit fericirea? Activitatea ratiunii si rationalizarea functitinilor vietei omenesei: Nirtutea.

Cum se obtine virtutea? Deprinderea: valoarea el pedagogicti. Scopul educatiei. Educatia, o afacere

stat. Cum

va ingriji statul de factorul inniiscut si educational al virtutil?Amestecul statuluI in conditiile ce procreare a omulni. Perfectionarea raseI umane prin casätoril reglementate de stat. Concesii fficuta familiei in opera educatieI. Inconsecenta, teoretieh. Antagonismul celor doii,

principii: educatie de stat si de familie. Directia pe care o lea, mersul educatiei sociale in chestia aceasta. Pentru-ce constiinta modernii intimpinii cu _aversiu-

ne ideia amesteculul statulu: in viata familiel si individului. Efectul statului mare si monarhiel absolute: L'état c'est moi". Efectul crestinismulul asupra liberäril constiintei si desvoltfirff individualitátii omenestl. Teoria liberala (LocKE,st,ixozA) si absolutistit (HOBBES) a statulusi.

Inconsecenta teoreticii a lul ARISTOT en privire la

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XII. Pedagogia lu Aristot.

247

conceptia educatieI de stat. Cum sustine valoarea educatiei in familie? Desvoltarea mai complectä a in di vi du a-

thtli In fainilie. Conditiile ca educatia in familie sk-s1 producii efectul necesar. Dragostea parinteasek si activitatea pedagogick sistematick. Dol conditil esentiale pea-

tru piirinti ea educatori: pregAtire sau simt pédagogic d es tu l ti mp pentru ompatia Cu cresterea consecven_ t'A a copiilor Necesitatea socialli a educatorilor speciali. Nu se poate cultiva individualitatea in scolile publice ? Cliestia numrtrulul elevilor din o elasa, o chestie peda-

gogicii i financiara'.

VII. Organizarea practick a educatiel, dupk. ARISTOT. Mal intiI de toate, educatia corpuluI plinft la 5 anI, clusiv. Scopurile i mijloaeele educatiel. Gimitastica, de-. seninul, uu pentru c.arieiií. Notiunea e d u ca i ei liberale"

s au general e. Scopurile acestel edueatiI. Complectarea si Indreptarea cuprinsului notiuni educatie general' in conceptia moderna. Mu zica si efectele el educationale. Virtutea superioark, dianoetick,".

I. AR1STOT (384-322 a Ch.), discipolul divinului PLATON §i educatorul marelui ALEXANDRU al Ma-

cedoniei, intemeietorul scoaleI peripatetice in A-

tena in care îi profesa principiile plimbindu-se sub cer liber cu scolaril, in gradinele Lykeion ARis-ro-r, calauza gitidiril filosofice a omeniril in

tot timpul evulul medift, a practicat arta educatiei in imprejurart exceptional de felicite si a

gindit asupra ei cn un interes tot asa de www.dacoromanica.ro

Partea I. Istoria pedagogio la ce vecla

248

$i stralucitul sà profesorde care se deosebe$te, insa, in unele privinte. Admite, negresit, ca $i PLATON, ca e du catia apartine statulnl. Aceasta era, de altminteri, o ideie care apartinea timpului sail $i natiunif eline in genere. Nu imparth$e$te insa niel credinta metaflzica fundamental a maestrului sàfl despre

existenta unef lumi supra sensibile, alcatuite din idet de sine statätoare, niel admiratia exa-

gerata a lui pentru influenta educatoare a matematicelo r. Ba inca, in practica sa de educator, de a$a putina consideratie se bucurafi aceste $tiinte, incit pe ALEXANDRU MAKEDON niel

nu l'a invatat de-loe geometrfa, sub cuvint ca din studiul acesta nu cistigh nimic caracterul °mini; dar l'a invatat ;3tiinfele naturale, ,$i mal ales, l'a familiarizat cu poemele lui OMER, fara, a se teme, ca P LATON, de inriurirea periculoasa a poetulul.

De sigur, efectul iesit din atingerea unui suflet tinar cu lumea inchipuita a poezief nu atirna numat de cuprinsul acelel inchipuiri, ci $i de natura sufletului, care primeste din toate excitatiile lumii mai cu samà tot ce se potrive$te cu natura si pornirile sale innascute. Daca tinarul ALEXANDRU MAKE;DON nu se despArtia de Eliada lui N

OtE

i vedelt in ACHILE modelul saii de imi-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia laY Arisiot.

249

tat, e *i pentru-ca in firea viteazulul cuceritor al OrientaluI triaü apucaturile miniosuluI eroti al lui oM E R. De altfel ARISTOT, ca *i PLATON, atit in teorie

cit si in practica educatiel, punea pret mare pe gimnastieci i inuzied, pe elocuentd, dialecticci

po-

liticci. Prin faptul ca lasa departe in umbra matematicele, ca mijloc de educatie, i insista asupra poeziei, pedagogia Stagiritului prezinta mal putin caracterul realist i mal hotarit pe acela al directiel clasic e, in intelesul modem al cuvinintrebuintat azIspre denumirea unuia din curentele principale ale. organizaril invatamintulut

Sistemul saft pedagogic si-1 clade*te ARisTor, ca *i marele satt maestra, pe o baza sociologica

politica. Omul este o finta sociala. Puterea ce sta deasupra lui e s ta tu I, care hotare*te functiunile i scopurile activitatii sociale. futre modurile de manifestare ale vietiI sociale, este *i educatia ; ded o teorie complecta a vietiI *i functiet societatil, determinind scopurile sociale mijloacele pentru realizarea lor, artitind tot ce contribuie la sanatatea *i bulla stare publica, trebuie sa trateze. *i despre educatie, despre mij-

www.dacoromanica.ro

250

Partea I. Istoria pedagogid la ce

vechi.

loacele de formare a munid §i a cetateanului. Aa ca teoriile pedagogice fac parte din tiinta. societatii §i practicarea lor din viata societatii. Filosofia politica socialit a MI AR1STOT e ca

total teleo1ogic. Societatea, statul, ca stat, are un scop in activitatea i functia sa. De asemenea or-ce finta, in viata sa, i or-ce profesie sociala deosebitd. Omul, pe HITA scopul special al profesiunif sale sociale, mal are unul, ca om.

Care e scopul ultim al statuluf i al indivizilor ce-1 compun, scopul suprem, in fata caruia toate sint mijloace, i care se cauta pentru sine, nu ca mijloc pentru altceva mai presus de el ? Acest scop final e feri cirea. ARISTOT este eudemonist.

Fericirea e scopul ultim al vietil, al

societatii, al omulu1. Cum se realizeazd fericirea ? In ce consta ea pentru individ ? Dupa-ce arata, in Etica sa, toate

ritspunsurile relative la b un ut suprem, lidia, la cauzele obiective ale fericiril, vila b in el e suprem, adica la natura psihologica a fericiri1, A R isro-r

se oprqte la parerea ca fe ricirea sta in activi ta t e, i anume in functiouarea cele' mal' malte facultati, care constitue caracteristica proprie a fiintef omene0,1, ca atare. Cact, dupa-cum fie-cure profesinne specialit exista in vederea u-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia lai Aristot.

251

net anumite functiuni i trAie$te din indeplinirea scoptilut existentel sale, tot astfel $i omul are

pe ptimint o functiune de indeplinit, ca om, $i pentru indeplinirea acesteia trebuie desf4uratA, activitatea unef facultitti proprit, care aduce ca rezultat fericirea, scopul vietit omeneKi. Si care este acea functiune proprie omulut, din activitatea cAreia rezultà, realizarea scopului vietif ?

Functiunile vietit de nutritie, vie tit vegetative nu pot sg, fie. Acestea nu sint particular omene$tf, ci sint comune tuturor fiintelor, dect $i plantelor. A träli numat pent,ru a trA,i nu poate fi scopul vietil. Das Leb'en ist der G iiter hüohste nicht, zicea mat tirziu SCHILLER.

Niel s'ensibilitatea nu e ceva specific omenesc. Sensibilitate ail $i animalele. Ca izvor de

fericte, aceasta ar fi tot a$a de jos ea

i ani-

malitatea. Ceea-ce e propriti omulul, trebuie sA tie o facultate superioarA a sufletulut, $i care nu se aflA in coman la animale, plante $i om. Aceasta e

ratiunea. In activitatea ratiunif stit malta fericire rezervatti, omulut, $i din functiunea acestet facul-

041 ìl iea na$tere virtutea. Virtute i ratinne e tot una, dupa AR ISTOT. A fi virtuos, e a fi inte-

www.dacoromanica.ro

252

Partea I. Istoria pedagogieY la ce l vechi.

lept, adick a avea ratiunea de caläuz'a in activitate. Si deci, a fi virtuos e a fi fericit, concluzie la care ajunge mai tirziu SHAFTESBURY i alti moraliti modern".

linde intervine ratiunea in functiunile vietil omenestl, se naste fericirea. Sufletul are dok felun de functiuni, unele inferioares en sibilita.

tea; altele superioarerati un e a. Cind intervine ratiunea in functiunile sensibilitätil si conduce pornirile, supunindu-le ordinei, rezultatul final si atunci e tot fericirea. Din armonizarea dorintelor iese o virtute. Dar cea mai inaltà virtute, si deci isvorul cel mai insemnat de fericire, rkmine tot activitatea ratiunii.

Cum se realizeazit tericirea ? Intrebarea se poate formula acum astfel : cum se obtine virtu t ea. E un dar al nature' ? Se naste omul cu dinsa ? In cazul acesta, n'ar mai fi nevoie de inter-

venirea nimänui, ca a,jutor si ckläuza pentru atingerea idealulul. A FR ISTOT e de Were ck, vir-

tutea nu e innkscutit ; dar ck natura nu e niel protivnick el ; din contrà, II prezintit oare-care puncte de plecare, ce pot servi la nasterea, cresterea si formaren virtutil. Deci, germenul virwww.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia laY Aristot.

253

tutiiil gasim chiar in natura ; dar pentru desvoltarea lui, i pentru trecerea WI din stare virtuald in stare actuald, mai trebue ceva: ed u cati a. Omul devine ceea-ce este, zice marele gin-

ditor, prin natura, deprindere si instructie. Cele doa din urmit alcatuiesc educaia, care trebuie s pregateasca sufietul pentru invataturile moralitatil". Iata aratate aci i importanta i cuprinsul educatieI. Edueatia coprinde, in intregimea sa, do a categorii de indeletniciri: comunicarea de cunostinte, care se adreseaza intelectului, i formarea de-

prinderilor. Iar scopul ultim este mora lita tea. Care din aceste doa feluri de inritiriri, instructia si deprinderea, contribue la formarea virtutii ?

Instructia ? Nu. Luminarea inteligentif cu adevarurl indrepteazit spre bine numai pe eel in-

zestrati din natura ca porniri morale puternice. In cazul acesta, instructia moral nu face decit sä, calauzeasca apucaturile bune innascute cari cer sa functioneze, ca o trebuinta fireascä a sufletului. Pentru formarea virtutil, insa, in genere, trebuie de pr i n d er e, care se cistiga, prin ex e rci tii. Exercitiul schimba puternic firea oinula, schimbh chiar pe cel carI n'au din fire porniri hotarite spre bine si asupra carora, desigur, instructia morala ar raminea fail erect.

www.dacoromanica.ro

254

l'artea I. Istoria pedagogieY la ce 7 vecla.

Teoria luí ARISTOT asupra exercitiului e eh se poate de intemeiata si de adevarata. El cauta sa o sustina prin diferite fapte si consideratil. FA'Arä exercititi, niel talentul nu se fixeaza in desfa-

surarea sa fireasca. Artistul, mesterul, ca sti ajunga artist, mestei, trebuie sä, se formeze prin exer-

citil. Fara exercitit, omit talent ar avea cine-va la mazica, bunioara, tot nu isbuteste a cinta din flaut si a deveni flautist. Tot asa si ca virtutea. O actiune savirsita odata ajuta pe om a face pe viitor mal usor altit actiune de acelas fel, si contribue la cristalizarea caracteralul inteun numit fel. Un act de curaj face pe viitor capabil pe om de alte fapte curajoase. Cine isf cumpaneste odata poftele i trebuintele, ajunge a doa oara mai stapin pe sine, si mal cumpatat.

Astfel se invatà virtutea : prin deprinder e. In acelas sens vorbia HAMLET mainel sale 1); Abtine-te in noaptea aceasta : asta iti va da un fel de ajutor, ca sä indurf mat usor abstinenta de miine ; cea urmatoare va fi si mat apara. ; caci: obiceiul poate sa prefaca aproape urmele naturel » IV.

Formarea tinerimil este o afacere a statului", afirma

i ARis-roT, dupà magistral stta PLATON

1). Actul III, Scena IV.

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII.

Pedagogia

Aristot.

255

Si statul trebuie sä se ocupe cu tot seriosul de aceasta sarcina, cad' cele maï bune leg' nu folosesc nimic, data cetatenil nu sint educati moral $i intelectual". lar scopul educatiei este faca ratiunea a domni peste simturf", adica

virtutea. Complect formulat scopul educatiei, dupä,

A-

Ris-ror, este : a recunoaste frumosul, a invata tot ce este necesar si folositor $i a face ratiunea sit domneasca peste siniturr. Dar partea intija a scopului, sa nu se lea in inteles par si exclusiv estetic. In termenul $i in notiunea frumosului." la G-recY intra $i nota practica, nota etica. Statul, avind sarcina educatiel, trebuie sit ingrijeasca de formarea virtutilor, pentru realizarea fericirif tutulor: Dar conditiile virtutilor sint : dispositia naturala, exercitiul $i instructia. Dec' statul va cauta sa recurgä, la mijloacele necesare pentru asigurarea tuturor acestor conearl' se reduc la doh' fac torul in nits cut $i

educatia. Sa asigure conditia factoruluI innciscztt ? Ce pu-

ter! discretionare se vor acorda statului pentru acest scop ? S'ar parea ca, in privinta asta, nu vom gasi debe la AR1STOT un rigorism de stat mat sial) decit al 10 PLATON. Asa ar fi, daca

www.dacoromanica.ro

256

Partea I. Istoria pedagogiel la eel" vecla.

AR1STOT ar fi tras, pina la sfirsit, toate consecueutele gindiril sale esentiale. Dar, fie din lips& de curaj intelectual, fie din o prudenta prac-

tica de care nu se ingrijain sborul sat, genialul sal maestruARISTOT face traditief si asa zisulul bun simt" niste concesil, earl distrug unitatea logica a sistemuluI si ji due la insecuente si contrazicerl.

In adevar, sa vedem cum da el statului pute_ rea de a se ingriji de cele trel conditil ale virtu: deprinderea, instructia si dispositia naturala ? Ca statul sa asigure de mai inainte dispositif naturale bune, ca sa infiuenteze asupra factoruluI innaseut, trebnie sa se amestece in chiar conditiile de procreare a omulul. Alegerea genitorilor, alcatuirea castitoriilor, reglementarea imperecherilor, fixarea virstel permise pentru procreatie, hotarirea numärulul copiilor, etc., toate atirna de interesele si vointa statului. Statul exercita, in fundamentala ordine a progenerarii umane, aceeasi functie, pentru propasirea rasel, ca si zootechnical pentru imbunatatirea raselor animale. Statul are si dreptul si datoria sa ingrijeasca de perfectionarea neamuluf omenese. ARISTOT fixeaza celor doa sexe virsta la care pot incheia imperecherea casatoriel : 18 anI penwww.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia lui Aristot.

257

tru femeie, 37 pentru bArbat ; mal de vreme de aceastd virstd, copia ndscuti n-ar fi sdnatosI, precum si maI tirziti de 53 ani. Numdrul copiilor trebuie asemenea sa fie botara duph interesele statulta. Cei conceputi peste nurndr sa fie nimicit1 prin avort legal. Legiuitorul sh nu se uite la simpatiile inguste si la skibiciunile firestl ale pdrintilor fatd de copiiI lor, ci la scopul ultim al fericirli. Copii1

nestindtosl sh se suprime : .H«rt sein" al lui NIETZSCHE ridicat la indltimea nnuI principiti

de stat. Pind aci parca AR1STOT ar mentine ideia absolutistd a statulul platonian. Atotputernicia

Leviathanulul aristotelic se amestecd tot asa de intim in viata privatd a familieI si a individuluT.

Dar, ciad vine vorba sa aplice principiile acestea In practich, sh orgauizeze si sd pulid in lucrare mecanismul real al educatlel, STAGIRITUL

se abate dela calea indicatit in premisele fundamentale. Dupd-ce preciseazd pind si ce alimente sd se dea copiilor : laptele este cea mal burla si naturald brand," ; dupa-ce prescrie cum trebuie a-1 obisnui cu frigul, spre a-1 intdri, decreteazh apoi cà, pind la 7 anl, copilul sà pri17

www.dacoromanica.ro

258

Partea I. Istaria pedagogieY la ce i vecla,

measca' educatia in famil ie. i imparte grija cresteril copiilor intre mama si tata : mama sti vaza de hrana si ingrijirea copiluluI, iar tata de instructia i educatia Concesia Matta familiel ridicà In picioare un alt principiti, care contrazice pe ce! d'intiï. AR tsTor nu cauta sa le pupa de acord. Si, dela ele singure, nu se impaca impreuna. Ori prin-

cipiul educatieI de st at, ea toate urmitrile trase din atotputernicia statuluI in materie de educatie ; orl principiul ea familia si gruparile sat" corporatiile sociale, in nanntrul statulul, MIA dreptul i datoria educatiel. A le admite pe amindoa, este a le Mica pe rind, dud pe unul cind pe altul, in practica', ; iar, din punct de vedere teoretic, a cadea mereti In inconsecuente logice si a nu sti nicIodatä, dupa, care norma criteriti sà te pronuntI in chestil de principil si in cazan l determinate din viata i evolutia socialg. Cad, dacá lasI familiel sarcina de a indeplini, in materie de educatie, un program anumit de studil, hotarit din autoritate de stat, ai distrus autonomia Propria zisa a familiei a corporatiel or-care, insaxcinate cu opera de educatie ; iar, dad, lavi familiile si corporatiile de capul lor, sá lucreze in cimpul educatiel independent ea totul de principiile i tendintele www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII Pedagogia lai .Arisiot.

259

generale ale statului, nimicesti ideia autonomie"

si autoritatil statului, si ridicl alaturea si poate chiar d'asupra lui, altà autoritate ; creezi stat sat"

state in stat. Cele doA principil sint deci inconciliabile, si toate inconsecuentele teoretice, precum si neajunsurile practice decurg deacolo, cà sint amindott in functie socialA in acelas timp. Totusi, se poate intrevedea o directie unitara in mersul lucrurilor. Fära a impArtAsi ideia lui HEGEL despre panlogisrnul universal, se pare cA, natura pro-

cedeaza in mod logic, scoate concluzii in mod practic, prin evolutia sa, din niste premise experimentate in imprejurari anterioare, si elimineaza treptat pe unul din cele doa principil antagoniste, dind treptat ascendent si stäpinire dreptului social si general asupra celui individual si particular. V.

Pentru-ce azi procesul acesta pare a intimpina mal multa rezistentA constienta decit in vechime ?

In constiinta sufletului modern pare, in adevAr, pentru cel mai multi, stranie ideia interveniril statulul In viata si actiunile particulare ale

www.dacoromanica.ro

260

Partea I. Istoria pedagogid la ed vechi.

indivizilor, ba unit o considera contrail propa*it morale $i sociale. Pentru-ce ? Ce schimbarf a suferit sufletul omenesc, in evolutia social, ca s priveasca mat nefavorabil o ideie, ce se parea a$a de naturalä, in vechirne ?

Intre alte cauze, doà experiente istorice insemnate aft contribuit la desvoltarea individualitatilor de sine statä'toare, desfacute din strinsa legatura organica a statulut antic. ivIal întii insu$I felu 1 statulut modern, spre deosebire bunioara de cel grec. Statul grec se reducea, ca dimensit la un oras, la o cetate. Pe o palma de pamint, cit Grecia veche, se ridicati $i traiatt aproape atitea state cite orase. Cettitenif unut stat grec, ca cel spartan satt atenean, se cunosteati mat' totl "mil cu altit, personal $i pe nume.

Intr-o astfel de cetate", opinia pu-

blica e tirana. Omul nu se poate mica in voie $i de capul lui, färä tirea si apretiarea concetatenilor". Or-ce pas e vazut, cunoscut, discutat. Omul uu-$I apartine luI, ci comunitatif, legilor, obiceiurilor, datinelor. Individualitatea

lui se $terge $i se perde in supunerea la regula generala de viatit, pe care MI aä primit-o din ca o lege flreasel.. Ne putem face o ideie aproximativa de aceasta tiranie a statulul grec, gindinclu-ne la viata owww.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia lui Aristot.

261

raselor noastre de provincie, unde personalitAtile Cu greti isbutesc a se emancipa, chiar azI, de

jugul obiceittrilor locale, de trebuinta de a participa la felul vietif obstesti, manifestate in anumite petreceri, preocupArt, credinte, impuse si apArate Cu rigoare de gura ltunit". Mult liber in miscArile sale se simte omul in orasele mart Locuitoril aceleias1 case adesea nu se cunosc intre dinsif, in tot cazul trAiesc ca strAint unif de altit ; nu-si tin socotealA de ce fac, ce gindesc, de unde vin, cind se'ntorc, cind se scoalA, ce mAnincA, de ce nu se'nsoarA, cite rinduri de haine al, etc. Doar in pArtile marginase

ale orasulul, in mahalale", mai poate comunitatea socialA sA punA astf el de stApinire pe miscarne individuluI. MA gindesc la mahalalele

Bucurestilor, unde, de altfel, o mahala nu cunoaste pe alta. In marile capitale europene individul e si mal gren de cuprins in lanturile spiritului comunal. SA punem, in local cetAtit moderne mari, s t a-

tul modem ma re, si se va vedea si maI usor cum se immultesc imprejurArile ce favorizeazA emanoiparea i desvoltarea individualitAtit.

Aceasta insa ar explica, poate, numat pentru-

ce ar fi mal grett azf ca statul sA tina in miiwww.dacoromanica.ro

262

Partea I. Istoria pedagogid la cei vecla.

nile sale tot asa de strins multirnea cetatenilor sal, ca si statul antic. Dar de-ce ideia" iuterveniril statulul in viata particulara desteapta atita repulsie ? Negresit si din cauza neplaceril ce

resimte

o

personalitate, deja

desvoltatit,

cind i se restringe sfera libertatif sale. Dar si din alta cauza. In statul antic mic domnia, ca si In orasele miel de provincie, publicul, poporul, puterea relativ anonima si impersonalä, democratia. In statul modern mare puterea s'a concentrat, la inceput, de regula., in miinile unef persoane, unul monarh. Constiinta acestef situatil istorice s-a esprimat in formula lui Lunovic xiv, Regele-Soa-

re al Frantel : L'état c'est moi." Capriciul si tirania anonima si impersonala a tutulor, si a nimand in parte, sint desigur mal suportabile decit ale unuI anumit muritor. Demnitatea omeneasca nu se simte calcata in mili-

dria sa, cind e lovita de o forta oarba, obiectiva, fatala, ca natura. Qontopirea autoritatil statulul- cu a unul singar om a Wat sa ramina, multa vreme, in spirit, confundata ideia intervenirii statuld cu amestecul vointiI personale si arbitrare a unid orn in afacerile de familie si particulare ale celorlaltl oamenl. i aceasta confuzie isi produse efectul www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedayogia lai Aristot.

263

sail de repulsie chiar $i dupa-ce, in locul vointe' monarhulul absolut, s'a pus 1 e g ea, ca espresie iinpersonala a vointel tuturor, a tarii. Desigur ca, treptat cu adaptarea spiritelor la noua forma de guvern representativ $i constituticual, $i treptat cu normalizarea cinstita $i sincera a functionarii acestul regim de guvernamint, re-

pulsia pentru intervenirea statulul in reglementarea vietil individuale va scadea, mal ales fata $i cu propa$irea neintrerupta a sentimentulul solidaritatii omene$ti in alcatuirea organismuld social ; i teoria, care reduce rolul statulul la acela de simplu supraveghetor de ordine" al membrilor sal, nu'$11 va mal avea poate atit de mult ratiunea de a fi.

A doa esperienta istorica, prin care a trecut sufletul modern $i a inlesnit evolutia

alitatii, este cr e$tinismul. Religia la Greci $i la alte popoare antice era o afacere de stat ; cultul, o functiune publica. Cine nu m'Altea sacrificil, jignia vointa colectiva.,

se rasvratia incontra legilor, ofensa fati$ societatea $i statul. Cum sa se gindeasca omul, din ce necesitate, sa-$1 iea rolul de batjocoritor public al cetätil sale ? Apare in istorie religia cretina $i; pentru in-

www.dacoromanica.ro

264

Partea I. Istoria pedagogia la ea, veda.

tija oara, se rupe legatura dintre constiinta individuala i legile pozitive ale statului. Cresanismul, in afara de stat si pe d'asupra lui, zideste o nona comunitate sufleteasca j'are oameni, o cetate ideaTa d'asupro cetatilor pamintesti, un stat intemeiat pe iubirea si fratia universala, im-

paratia cerurilor. Or-ce om, deosebit si indiferent de legaturile lui de cetatenie catre vre-o stapinire, poate sä aspire si sä faca parte din marea, sublima, cereasca imparatie ideala a credintei, iubirii, sperontei. Da. Cezarului ce-i al Cezarului si lui ce-I al lui D-zeti". Dar ceca-ce se cerca sä se dea lui D-zeti, se lua din ce se (ladea inainte tot Cezarultti, statului. Individul isi delimita astfel opera personalitatii sale in contra autoritatii statuluf, luindu-si dreptul credintei sale libere, afirmindu-si neatirnarea constiintei sale intime de or-ce putere din afara. Astfel s-a facut ca putinta teoria social-politiea, formalota, de LOCKE §I SPINOZA, CA, statului ar

partin mime a c tele cetatenilor ; ideile i credintele sint de domeniul sacra si inabordabil al constiintei individuale.

Unita ca inriurirea sufleteasca a esperientei statultd mare si personal despotic, cucerirea www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia led Aristot.

265

constiintei libere, datoritä crestinismului, a intarit sentimentul individualitatii in suiletul modern si a marit aversiunea fata cu ideia intervenirii statului pentru reglementarea vietii individuale in societate. Totusi, inca dela inceputul evulul modern, alit-

turea en conceptia teoretica a statului liberal, care reduce rolul autoritätii numai la a pazi pe indivizl sa nu's" faca ran unit' altora, s-a ivit conceptia absolutista, formulata de HOBBES, care da statului dreptul de a regula, pia, in amänuntimi, raporturile dintre indivizi, in scopul

de a realiza cea mai mare cantitate de fericire a celor mai multi, si in interesul unei mai regulate si normale evolutil sociale. mersul lucrurilor se face in directia acestei idel. Statul se intereseaza de educatie, de igiena publica, de cal de comunie,atie, de industrie, comert i agricultura, de asistenta publica : face ospicii pentru batrinl, pentru bolnavi, se amesteca in tocmelele dintre proprietarf tarani, immalteste si perfectioneaza mijloacele de relatie intre cetäteni prin telegraf, telefon, posta, etc. Astfel se observa adesea o contrazicere intre teoria, ce domneste azI asupra statulul, si evolutia reall a functiunii statului.

www.dacoromanica.ro

266

Partea I. Istoria pedagogiei la ceY vechi.

VI.

E si mal isbitoare contrazicerea, ciad se constata in conceptia aceluiasi ginditor despre stat. In ARISTOT, care crede necesar sä tacit concesil realitatii, cautind sa justifice unele procedari de fapt ale timpului san, gasim paren .' contradictorii chiar in acelas capitol. Pe deoparte sustine ca educatia trebuie sa fie egala pentru toti si sa fie facuta de stat, de oare-ce iniluenta paterna e mai slaba decit a statulul; apoi, mai jos, in acelas capitol, spune ca ceea-ce nu poate legea, va face familia, si ca ceea-ce nu se indeplineste de stat, se va indeplini destul de bine de familie. Pentru ce ? Pe ce isi intemeiaza aceasta' credinta ? Pe cuvintul cA : parintele inbeste copiii, si iubirea dicteaza mijloacele rationale de educatie ! Pe aceasta cale, AR.ISTOT merge chiar departe.

Cercetind conditiile educatiei in famine, if descopera calitati superioare ; hare altele, aceea ca poate studia de aproape pornirile particulare ale individualitath copiilor si starui asupra ion, mat malt decit educatia colectiva de stat. Incontestabil, aceasta e o justa observatie. Individualitatea ur patea fi mat bine cunos-

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia liti Aristot.

267

cut, inteleasa si influentata in familie. Dar, daca de fapt e mat bine patrunsa in tainele ei psihologice si mat rational condusa, aceasta e alta chestiune, si atirnti, de imprejurari. Chid parintif sint inzestrati ca tact psihologic si talent pedagogic, nu mal incape indoiala c resultatul influentei lor asnpra copiilor va fi superior, ca produs educational. Dar simpla iubire pä,rinteasca nu le va harazi, ca prin farmec, aceste daruri. Dragostea adesea orbeste pe parinte si-1 face sa nu vaza defectele copiilor, or, ce e i mai sa le vaza ca niste calitati. In privinta mijloacelor de infiuentare, dragostea sfatueste mat degraba rasfatul, alintarea, indeplinirea tutulor poftelor si capriciilor copiluluï. i asta e mijlocal cel mai sigur de a-i strica" si a sadi in sufletul lor cauza nefericirif loi viitoare. Dar, deosebit de aceasta, un pàrinte, orcit de escelent pedagog ar fi, sat ar putea fi, ca poata ajunge la scopul sarcinei sale, ii trebuie ceva : timp de inriurire sistematica si permanenta asupra copilului. In cite cazuri se indeplinesc aceste do a conditii : ca pärintele sa fie si educator capabil i sit aiba i destul timp disponibil, spre a se ocupa de educatia copiilor sal Mai nicl-odatti, saü excesiv de rar. Din cauza aceasta, societatea organizatti a rewww.dacoromanica.ro

268

Partea I Istoria pedayogiet la cei veda.

curs la mijlocul de a incredinta educatia copiilor In grija permanentA a unor oameni fAcuti safi pregátitl special pentru functiunea aceasta. Profesoril, educatorii publicI, orientati i exercitatl In arta pedagogicA, servesc astfel de organe sociale ale educatiel.

Sh fie exclusA oare, in acest sistem, putinta de a culloa0e individualitatea si de a exercita asupra ei o inriurire anumita ? Aceasta atirnA de numArul elevilor unel clase, mal ales in coalele de copil mici. In genere numArul elevilor trebuie sa stea in raport invers cu virsta. Dar chestia aceasta se desleagA, in practica, adesea IIU dupA cerintele educatiel, ci dupA imprejurArile economice ale statului. Din chestie pedagogicA, devine financiarA.

VII. SA revenim la sistemul de educatie al luí ARisror spre a'l complecta. ,De oare-ce corpul omului e in finta inainte de suflet, trebuie asemenea sa ne ingrijim de dinsul mal intii". Asttel, pinA la cinci ani, numai jocuri, iniFAri libere, exercitii fizice, iatA ce trebuie copilulul. Dela eh-id ani inainte e timpul sA ne

ocupan de sAdirea virtutilor. Virtutea inferioarb www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia lui Aristot.

269

cumpatarea, armonizarea si disciplinarea place-

rilor si poftelor (virtutea eticci"), va putea incepe si mal de timpuriii, negresit mi in mod teoretic, ci prin deprindere ; virtutea mal superioara (idianoetica"), prevederea, dela seapte allí in sus tot, in mod practic.

ARis-ro-r imparte vieata omulul in perioade de cite 7 ant, dind fie-caref perioade o lucrare anumita. In primif sapte auï copilul 'Amine in fa-

In a doa si a treia perioda, ping, la 21 anI, primeste educatia i instructia si afara din milie.

familie.

In ultima perioada se (la instructia superioara. Carl sint mijloacele acestel instructil ? AR1STOT nu le spune. Dar se intreaba (in Politica lui, cartea 7-8) : cari vor fi s co purile mal im-

mediate ale educatiel si mijloacele el ? Scopul mal immediat este a da tinerimil cba,ce este folositor si virtutile : cumpatarea, in-

telepciunea, prevederea. Asupra curajuluf nu insista. Mijloacele ? Pentru virtute, am spus deja: d eprinderea. Din fraged.a copilarie, prin exercitifi, din practica nu din invataturl teoretice, va implinta stapinirea de sine. In ce priveste educatia mai departe, si cultuwww.dacoromanica.ro

270

Partea I

Istoria pedagogieY la ce Y vechY.

ra complecta, a omuluf : scrierea, citirea, ginizzastica, muzica, poezia, ritmica, deseninni sau pictura. De gimnaRticd, AR1STOT zice ca. e necesarg, si

nicf nu ma:I e nevoie a-I demonstra insemngtatea Se raporteaza" la convingerea intinsa si generalg

a timpulul. Ba citeodatä cautg, para. a maf potoli putin pornirile neamuluf saii -ctitre exercitil corporale, earl', la Beotienf desfigureaza omul, lar

la Spartani Il fac feroce. Observg ca. curajul nu sta. in cruzime si ferocitate, ci in blindetea sprijinita pe puterea leuluf. Despre desenzn, ca si despre celelalte ramurl ale artef, spune ca, nu trebue sa. se invete numat In vederea une cariere speciale.

Se pane astfel inceputal unel notiunI, care cu timpul s'a desvoltat, si-a luat diferite numirf

notiunea culture' liberale" sau generale, in punere ca cea profesionalit. Liberalà" s'a numit din comparare cu invgatura ce se da oamenilor ne-liberl, robilor. Acestia trebuiati sa. cunoasca. o meserie, spre a fi maf de folos stApinilor. Sttipinif aveati nevoie de indeletnicirf peutru ocuparea timpulul liber, de care dispuneaii,

nu pentru folos, nu pentru vre-un cistig. Decf cultura lor generala., sail, dupa. terminologia veche, liberalà, avea doa scopurf : www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedayogia lai Aristot.

271

al: face capabill s inteleaga si sk guste productiile diferitelor arte ; sä le dea mijlocul de a-sI ocupa, cu acele destoinicit estetice, timpul liber al vietiI lor libere. Numai sclavului II este dat a munci pentru vieatä. Liberul, care transforrnd cultura In mijloc

mercantil de cistig, devine sclav. Cultura generalä are de scop numal sk desvolte facultätile i sa ne orienteze in arte si stiinte, sä le aprofundeze pentru aplicarea i folosirea lor in vieata. Li c e el.e noastre nu urmä.resc acelas scop ? Nu functioneaza dupä, aceiasl normä finalä ? Cel pu-

tin Green vechi aveati robif, cari munciati pen-

tru altil, ca sä lase stapiuitorilor patina de a träi nu din mind, si de a nu munci spre a träi, ci sä se delecteze de existentd, in farmecul ce räspindesc muzele asupra vietel libere de or-ce grije. AzI robul a dispärut si munca a devenit

o datorie pentru totl si o onoare.

Cultura

generalä trebuie sá aibä de scop a destepta in fie-care aptitudinile speciale pentru o activitate profesionalä oare-care. Cunostintele i orientärile generale in toate ramurile din programul invätämintulut secundar, trebniesc astfel predate, ca sá trezeaseä in fie-care puterile vil, cu l'a inzestrat natura, spre a servi in vieata sowww.dacoromanica.ro

272

Partea I. Istoria pedagogiei la ce veda

ciala de organ special si diferentiat al propasirel obstestI. Pe 1111g a cultura generalit si o dat

cu ea si prin ea, siti pregateascä i sa se adapteze sufletele la viata practica si la aspiratiile ef ideale. E chestie nu numaf de program, ci mal mult

de metoda, si, mai presus de toate, de spiritul dominant si conductor in intreaga functionare a mecanismuluf scolar. Toate fortele didactice trebuiesc indreptate constient spre aceiasl tinta' clara : aplicarea cunostintelor solide la problemele si trebuintele vietei sociale de azI, desvol-

tarea simtultil real al practicitatii si desvoltarea sentimentuluf ce da constiinta puterif lui asupra naturel, prin stiinta. Cine iese din norrnele complecte ale vietil mo-

derne si se margineste numal la cultura generala de integrare sociala, fara cea specialá, de diferentiare, care-1 face destoinic a munci in o directie anumita, pe terenul intins al vietif, degenereazd spre faza existentelor p arazitare in complexul organismului social.

Cultura generala si o meserie speciala, jata formula moderna a vietil complecte si echilibrate.

Muzica are, si dupa ARISTOT mare inriurire

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIII. Pedagogia lai Aristot.

273

asura sufletului si un rol educativ insemnat. In fie-care fel de ritm se distinge o influenta. anumita. Un ritm aduce sufietului melancolie, altul dà curaj, altul moleseste. Ritmul frigian entusiasmeaza ; cel donan calmeaza. Pe acesta recomanda, in special, Ams-ro-r. Prin repetire esercitil, sentimentul desteptat de un anumit ritm muzical, da sufletulul dispositia relativ per-

manenta a caracterulul. Tata de ce muzica devine mijloc de educatie i pentru ce in special modul

doric poate duce la 'filistea stapiniril de sine, adicá, la virtutea etica. Cit despre virtutea superioara a inteligentel, virtutea dianoetica", ARisTor o considera ca un scop dará, din tinta directa a educatorultil. Ea rezulta din combinarea totala a cunostintelor variate si a esperientelor de tot, felul, si nu se cistiga decit tirzitt in vieata, dupa-ce opera propriu zisit a educatiel inceteaza si incepe apIicatia el multipla la cazurile concrete, neprevázute, ale vietel, in perioada de desvoltare si de functionare a ratiunil. Educatorul pune numal de departe si t'Apoca temelia acestei virtutl, care se naste, la timpul s'al', din normala activitate a ratiunii, sub forma de prudenta i intelepciune. ls

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV. EDUCATIA LA ROMA(

Trebne amintitacaracteristicageniuluI roman pentru intelegerea i explicarea sistemuluI de educatie la Romani. TreI note caracteristice esentiale 1) DisposiOr

positive practice. 2). Cultura de imprumut

sub influenta geniuluI grec. 3). Caraeterul cosnropolit; inchegarea notiunii humanitas." Manifestiírile geninlui praetic al Romanilor. cAT0N, reprezentantid spiritultif roman. Ce cunotitinte ar merita 86 fie cunoscute, dupii el. D reptu 1, a grieul tura

medicina, istoria nationalk tiinta ritsboinluf,

i rolul practie al acestora. Invatarea mate maticilor, tot din punctul de vedere al practicitiltii. Aseminea studiul a s tro no miei. Respingerea muziceI Scopul

ca ne potrivita Cu dernnitateatii gravitatea omului serios. In ce limite si conditi1 e ingAduitil cunoaterea literatu-

rei

Matematica privitA ca mijloc de exercitare a spirituluI in argumentare, folositoare after de a convinge, elocventel. (QurprrimAN). Filosofia interesana din punctul de vedere al folosuluI practic, pentru retoric5, drept,

Retorica i gramatiea. Fireasca desvoltare tiintel oratorieI la Romani. Faptul surprinAtor, gramatica, dei tiinUi abstractk pasioneazA, spiritul oamenilor culti, la Romani, explicabil prin caracterul. a

www.dacoromanica.ro

l'relegerea XIV. Educalia la

Romala.

275

de fin p r u in u t al culturei romane. Nevoia de a inviita

sistematic o limbit streinä pentru insusirea culturei depase In eaoriginea stiintei gramaticale. Grecomania'la Romani, fenomen istoric comparaba cu galomania Europei moderne. Invkarea limbei streine, inainte de cea materna. V. Cieniul autoclidactic i compilativ, desvoltat din earacterul derivat al culturei romane. Polimatia la

Roinani. Deosebirea ei de cea gàsit la Greci.

I.

Pentru intelegerea educatiei la Romani, e necesar i interesant sa schitam, in trasaturi ge-

nerale, caracteristica proprie a geniului acestui popor. Din pornirile i dispositiile adiad' ale uaturel etnice decurg,ca niste concluzii cesare din premise neclintite, toate manitestarile culturale i creatiile spirituale ale unui popor. Spiritul ce a domnit in coli1e Romanilor, in educatia lor practica, i in pedagogia teoretica, in aspiratiile lor catre ideal, e conditionat de caracterul sufletesc i de trebuintele lor culturale, in legatura cu imprejurarile istorice ale evolutiei omenesti. Cunoscind acel caracter si acele imprejurari, determinara i intelegem directia in care se misca sistemul de invatamint .51 de edacatie la Romani. Faptele istorice particulare, prirnesc lumina esplicaril cauzale din fixa-

www.dacoromanica.ro

'276

Partea I. Istoria pedagogieY la ce, vecla

rea principiilor, cari au lucrat, ca tendinte genetice, la incoltirea i desfas,urarea lor. 'fret note esentiale meritA sa se insemneze, ca puncte de plecare in caraeterizarea generala a culturei i locului istoric al geniulllt roman. Poporul roman s-a aratat ell un caracter eminamente pr ac tic

i pozitiv, In opunere cu

dispoziiile estetice i ideal artistice ale geniulut grec. Din aceasth pornire adinca a firii romane,

ist vor ha na0ere §i esplieare toate productiile manifestArile mat particulare i originale ale spiritului roman, in special coprinsul i directia activitAtii lui pedagogice. A doa nota caracteristicti., in vista intelec-

tuala a Romanilor, e ca cultura lor nu a tost, ca cultura greaca, bunioarà, un product organic spontan al geniuldi propriti, ci imp r u mu tata din productiile altui spirit. Cultura romana a fost, in genere, un reflex al inteligentel eline aruncat asupra inteligentef romane. In sistemul istoric al civilizatiei omene0i, spiritul roman joadi.

rolul de satelit intelectual al geniului grec. Pechid geniul grec strAluce0e prin sine, din lumina sa proprie, civilizatia Romanilor prime0e lumina i vieata dela a,cest soare al culturef europene. Caracterul el: de civilizatie de i in pr umut

www.dacoromanica.ro

Preleyerea XIV. lidelealia la Romant.

977

prezinta insuOrf i ne-ajunsuri cari se resfring asemenea asupra coprinsulul i directiel ce iea teoria i practica educatiei. 3). Alta nota, de o importanta culturalál uni-

versala, este ca, pentrn prima °ara in istoria ome.nirif, la Romani se incheaga i apare notirmea

cosmopolitismului iumanitatii olasteti. Ne aducen' aminte cum Grecul, in esclusivismul kit etnologic cultural, considera ca barbare" pe toate popoarele ce nu vorbian limba lui. Ideea de om", iii intelesul strict i complect al cu-

yintulul, parca' munal Ini ii apartinea, ca un aponaj particular al luf. De altminteri, maI fiecare popor se considera pe sine ca singurul demn de a fi.5;i represinta umanitarea ca atare. Notiunile de om" si omenire" formasera evolutia lor fireasca desavir;sita. In mintea fie-carul po-

por se injghebaserit din notele particulare proNi] aceita popor ; experienta istorica a contopirii ideilor in o unible, care sit tearga sa elimineze notele particulare limitative de deosebire intre ele, nu se facuse inca. Notele comune, constitutive ale omenirii in genere, nu

e;isera in relief cu precizie. Procesul acesta psihologic al intunecarii particularului prin intarirea notelor comune, pentru alcatuirea 110tillilit umanitatii", s'a sähririt in isto-

www.dacoromanica.ro

278

Partea I. Istoria pedagogid la al' vechi.

rie mal hotarit prin si la Romani. Spiritul, care a el aborat aceastA ideie, va infatisa, desigur, iii desfä-

surarile lui culturale, insusiri, ce se vor manifesta destul de limpede in directia si coprinsul miscArit

sale pedagogice, atit in teorie cit si in practica. SA vedem mal de aproape, si in parte, fie-care din accste trei caracteristice ale spiritului si culturei romane.

G-eniul practic al Romanilor nu se vede intiparit numai pe operele de importantA utilitara evidenta, cum ar fi drumurile lor, atit de solide; podurile, atit de maestru cladite ; monumentele lor arhitectonice, atit de durabile ; apeductele si atitea lticrAri insemnate de utilitate practica; ci se vede ciar in toate manifestarile spiritului, chiar in acele productii de un caracter mal ideal, ce aù incoltit, si tul intiorit in atmosfera turalA a geniului roman, ca niste emanatii spirituale ale lui : toate se caracterizeaza prin convergenta lor cAtre utilitatea practica, tòate tintesc catre multumirea unor trebuinte vitale, oil se conditioneazA si se orienteazA dupà acest scop. Acest spirit si aceastA tendinta generala www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV. Educatia la Romani

279

pozitivitate, care alcatueste legatura de mike, principiul organic de sistemizare al tutulor productiilor si manifestarilor culturale ale poporulilt roman, se constatti mai lamurit la acele inteligente, carí aft reprezentat directiile ideale ale timpulni. CATON Censorul" e considerat ca quintesenta geniului roman in una din fazele epocei republicane. Spirit practic si conservator, tinind la formulele traditionale ale vietii romane, el rezuma in sine nu numai caracteristica i tendinta de conservare a geniului roman, dar si cultura intreagA a timpului Wt. Era o minte enciclopedid,. Dupa spusa Jut cicERoN, citise si asimilase tot ce se scrisese pinit la el, si insusi a scris despre multe si de toate. In eruditia luI eclectica, se condusese dupA;criteriul selectiv al prac-

ticitatii. Cetise, ii asimilase si scrisese, negresit, numai ce credea el ca meritti sit se cunoasca, pentru folosul ce aduce omulul in viealA. Simbolizeaza caracterul geniulut roman. intrebarn dar, ce cunostinte crede el ca merita sa fie stiute i raspindite? Ce stiinte ar merita sá fie invatate in fine de or-ce Roman ? Cate ar fi coprinsul prograinului de studii dupa CATON ?

Waspunsul il extragem din Origines. Drep tul,

www.dacoromanica.ro

280

Parea I. Istoria pedagogiei la cei veda.

agricultura, medicina, istorianationalti si stiint a räsboiului, iatä, ce merità si trebuie sä stie un Roman. Intentia si rolul practie al acestor stiinte este usor de invederat. Popor de agricultort si de rAsboinici, ale cäror cdpetenii minuiati deopotrivä plugul si spada, trebuia sä se indrepteze cittre stiintele carl luminafl preocupatiile lor dominante. Dacä se dä, incà dela inceput, importanmare istoriel, aceasta se face ca mijloc de intärire nationalä in lupta neintrerupta ca celelalte nearnuri. Instinctul de conservare, intins pina, la forma de instinct de dominatie, insufla, si cultul amintirilor istorice si culta' apuchturilor räsboinice. Stápinirea lumii, simtitä ca o trebuintä salleteascA, fAcea parca' parte din conditiile organice de existentä a firif romane. Se considera ca menirea naturalä a poporului roman. Tu reyere imperio populos, Romane, memento

dicta constiinta etnicá, prin glasul poetului national. viRG1L esprima astfel legea pornirilor caracteristice ale poporului dreptul era fatal sä se desvolte, ca o conditie fireasca, de cirmuire a omeniril, ca un mijloc de ordine in baosul popoarelor invälmäsite, cärora spada romank le-a Wat legliturile de coeziune si de organizare, le-a sfärtimat legea. A www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV. Educaga la Bomani.

281

cunoaste si studia dreptul, era pentru poporul roman tot asa de necesar, ca si minuirea viteazä si isteatà a armelor. Cu arma ucidea, ca dreptul asimila prada in fiinta sa colectivä idealtt. Studiul räsboiultil, istoriei i dreptulul se tin si se sustiil unul pe altul. E tot asa de natural cä se yecomanda studiul

lor, ca si acela al agriculture' si medicine". Caracterul practic al acestora nu e maI evident, decit Mudd, se raporteaza la conservarea materialä a poporului, pecind cele dial" al in veidealä : hiesdere, in parte, si conservarea nesc fanctiunea mai superioarà de relatie in lumea omeneascA, nu numai pe cea simplä de 1111tritie. Intru cit, insä, toate tind direct la scopul ultim si mare al conservitiril si afirmaril in vieath, insusirea lor de cunostinte practice este incontestabilä.

Ce se intimplit atund cu stiintele de un carac-

ter ma" abstract teoretic, ca matematicele, bunioard ? Sint inläturate ea totul ? Nu ; dar

supuse principiulut riguros al practicitittif. Mai intAI, o observatie generalä : geniul roman n'a dat lumif nicl-un matematic mare. Niel spiritele cele mai culte nu simteaft pentru aceastä stiintá de raporturt generale si abstracte, decit o foarte

www.dacoromanica.ro

Partea I. Istoria pedagogiei la ce, vechi.

282

slabä inclinatie. Pare& ar fi un antagonism firesc intre dispositiile social-etnice ale spiritulut si cele matematice pure. CATON cerea sä se in-

vete din aritrnetieá numal cit foloseste omuin vieata de toate zilele, cunostinta elementail a calculului, a operatiilor simple ; din geometrie, tot asa de putin cunoasterea figurilor trebuincioase, in parte, la iutelegerea mäsurärit 110

si hotarnicirit päminturilor. Astronomic? Da, sä se invete, insit desigur nu in intelesul cerut de PLATON pentra Oita spiritelor cirmuitoare; mal degrabä, as.a cum recomanda SOCRATE invä'tarea el, din pullet

de vedere al tolosulul practic: spre a da agriculto-

rului putinta de a cunoaste, dupä semnele ceruschillibärile climaterice, in bine sau ráu, tenomenele atmosterice, in genere ; salt' navigatoralul, pe mare,. pentru caläuzirea in cAlatoriile lul pe orizonturl fárá semne de orientare. Studiul astronomiel pentru intelegerea märetel arhitecturl cerestl, pentru admirarea frumusetil nemärginite a cosmosulni, nu intra in mintea Int CATON.

Ce sti mal zicem de niuzica, pe care G-recii o cultivaserä in practica si o aprofundaserà in teorie pinä a descoperi raporturl numerice intre sunete si a o aseza in rindul stiintelor matetnatice

cA-rom respingea, curat i simplu, muzica,

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV.

Bclacalia la R oman,

283

en totul. Un om, care in loe sa munceasca pamintul or sa se lupte, sta. si 6110., e un perdevara. Numal robil: aft datoria s.-si desvolte talentul pentru amuzarea stapinilor. Pe un demn cetatean roman, om liber, menit a supune si &Ind popoarele, e nepotrivit si rusinos si-1 vezi tinind o lira in loe de spada, si desehizind gura sa cinte in loe sa porunceasca. Bar-

bat gray, el trebuie sit se ocupe cu lucruri serioase si folositoare. CATON facea o mare concesie cind Ng-A(11-6a sit

se cunoasea ceva si din literatura greac A. Dar numaT insincere, non perdiscere. SaTt arund»! putin ochii pe scriierile celebrilor poet1 si nu Mffi

prozatori aril, asa de curiozitate, cum te-ai abate o clipa din drum, ea sa vezI echilibristica maeastra a until jucator pe fringhie, intorsaturile unui saltimbanc, ca. sa ai ideie, si sa nu ramil prea de tot

mirat, chid se va desehide vorba in junl tau de astfel de mini-math'. Si despre minunatiile literare ale geniuluY grec incepuse dela o vreme A, se vor-

beasca tot mat mutt. Admiratia pentru creatiile poeziei dine devenise o modA, la care se nita urit spiritul recalcitrant al asprultfi Censor, dar pe care silintele luI conservatoare nu o puteaft desfiinta cu total]. cA-roN se vedea nevoit a permite tinerimii sä, nu ramina de tot streina de www.dacoromanica.ro

284

Partea L Istoria- pedayogia la co veciti.

literatura greaca, dar if recomanda, totodata, sa nu's1 pearda prea mult timp cu dinsa, ci sa se uite la ea repede si de sus, ca la o curiositate iese in cale si ti se impune, dar care nu merita sa te: faca a'tI uita indeletnicirile serioase si de capetenie, earl alcatuesc misiunea ta in vieata.

S'aft gäsit, negresit, si printre Romanl unif cart incercara sA, destepte interesul pentrn studiul stiintelor mal abstracte si dezinteresate, ca matematica si filosofia. i mijlocul intrebuintat pentrn acest scop cultural, interesant prin el insusf, ne dovedeste inca °data geniul practic al rasel. VARON i QUINTILIAN aü proceclat aceasta, ca niste eminentl pedagogl practicl. cantat sa lege de stiintele si interesele intelectuale dominante, nouile raninrI de cunostinte, relativ streine si farti interes. Nn s'au marginit numal sA demonstreze, cA, bunioara, mate mat ic a, daca nu le place, e tocmal din cauza ea nu cauta o aprofundeze mal mult, si sa vaza raporturile mal

complicate dintre ideile ce o compun; ci aü mers

mal departe si drept la tinta. quINTILIAN a furat atentia Romanilor si i-a impacat cu studiul matematicelor, spunindu-le www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV. Edueatia la Romani.

285

studiul lor da spiritului aptitudini i puterl miraculoase in arta, la care rivniati i dinii ca Green, de asubjuga si conduce pe oament prin cuvint, arta vorbiril convingatoare si miscatoare, elocnenta. Mintea care se hraneste si se intareste cu rationamentele juste ale matematicei si se exercita a trage concluzil logice din niste premise

date, prinde puteri de argumentare, ea cart uimeste si invinge spiritul auzitorilor. Mijlocul acesta, de a lega o cunostinta sat mai putin interesanta, de alta veche sau mat' interesanta, poarta numele in Didactica de cor el atie, si are de scop a estinde asupra rilor mat putin atritgatoare sati indiferente interesul deja cistigat pentru alte lucruri, prin un fel de contagiune sufleteasca sau reslatire afectiva a until interes vital, pe care HER.BAR.T O nu-

mia Vielseitigkeit des hderesses. Din instinct didactic asocia QU1NT1LIAN studiul maternaticei de interesul cunoscutt al Romanilor pentru elocitentd.

Era si mat' evident interesul lor pentru stiinta dreptului. Si, cind aü inceput sa se ocupe ma' serios cii filosofia, a fost din momentul chid au intrevazut folosul ce'l pot trage din ea pentru aprofundarea dreptului; elect ca mijloc pentru altceva, nu pentru ea it-IMO. Cel putin trebuia O. se vaza folosul filosofiet in priceperea

www.dacoromanica.ro

286

Par/ea I. Istoria pedayoyid la eel veda.

si conducerea vietil, in dobindirea fericirii. Astfel, ceea-ce a desteptat mai malt interes iii spirani roman, a fost filosofia practicA, morala. Filosofia, se privia, dar, sail ca una din podoabele i fortele talentulul oratoric, saü ca is-

vorul de inspirare si de lumina al adevaratului jurisconsult, care intelege ratiunea adinea, si spiritul legilor, spre deosebire de legist, care vede

interpreteaza finta lor positivh in aplictiile practice obisnuite ; sau, in sfirsit, filosofia se privia ca o caliluzA a vietii: philosophic', vi-

tae dux. Intre acel car): au pledat pentru filosofie in acest sens, figureazA numele unnt CICERO §i SENECA.

IV.

Totusi gAsim si la Romani desvoltindu-se in mod surprinzator o stiintti de un caracter mat mult formal si abstract, gramatic a. ret ori c a era in bunele gratil ale Romanilor ; dar aceasta nu ne mir. atit. Retorica, stiinta elocuentef, teoria care arata mijloacele de efect ale oratorului, era natural sa atragO spiritul unui popor, unde trebuinta de a domina si cirmui prin arta vorbiril s'a manifestat dela inceputul vietil lut politice. Chid a luce-

www.dacoromanica.ro

l'relegerea XIV. Edacalia la .Romant.

987

put sa se cunoasca teoria acestei arte, care mai (le care a alergat sA afle cu lacomie retotele practice mai bune, spre a-1 a,juta sA capete or sa-si perfectioneze maestria de a subjuga auditoril, sugerindu-le convingerile si sentimentele sale proprii. E lo cit e n tei, ca scop, se plecan toate cunostintele, toatii e ru d iti a, ca mijloc. lar elocuenta insa-si servia ca mijloc instinctuhiï

de dominatie, asa de puternic la Romani.

E deci usor de vazut pentru ce reto ri c a a putut sa-si iea la Romani un loc de onoare ataluri de agricultura, medicina, jurisprudenta. Dar gr am atic a ? Ce interes putea sit des-, tepte inteun sidra asa de practic si de pozitiv ? este constatat cA Romanii ocupat de aceasta stiinta abstracta a formelor i legilor limbe): mai mult decit Grecii. Pe litiga specialisti, se citeaza oameni de o cultura, intinsa ocupindu-se

serios de gramatica.

VARRO serie vre-o 21 de carti de chestii gramaticale. LuciLlus, poetul satiric, se indeletniceste cu ameliorarea ortografiei. Chiar CESAR, in toiul rasboiului galic, in mij-

locul si sgomotul armelor, gaseste timp sil, se ocupe cu chestii de gramatica. Genialul om 41e stat si de arme, care se manifestase ca istoric, scriitor si orator de frunte, iï muncea mmtea sti precizeze functiunea verbelor si sa caute

www.dacoromanica.ro

288

Partea I. Istoria pedagogisi la cei

un nume pentru al seaselea caz, care nu avea temen $i pe care l'a numit ablativ '). Aceasta ne aminteste pe FREDERIC CEL MARE7regele filosof,

care lacea versuri in momentele entice ale marilor iu batalii. Dar caracteristic pentru FREDERIC e ca dinsul i$1 pretuia maI mult filosofia $i ver-

surile lui slabecarI aveatt nevoie de mina 11.1I VOLTAIRE spre a se tine pe picioaredecit stralucitele luI campanil incoronate de biruinta 2). Nu credem ca Si CESAR sa fi pus mal mare pret pe lucrarile lui de eruditie gramaticala, decit pe succesele lui politice $i strategice. Totu$1, faptul ea se trudia cu ele e simptomatic pentru preocuparile spiritulul roman.

In acela$ inteles e insemnat $i cazal imparatuluI cLAuDiu, care se ocupa sa afle semne speciale pentru aratarea tutor anumite stmete (y, ps 1, sunet intre o $i a).

Cum se explica aceasta pasiune pentru studit gramaticale, care se 'lltinde ca o moda $i se gaste oglindita $i in literatura $i in spiritul (16minant din $coli ? Raspunsul il gasim in faptul cä, cultura r om al] a nu e organic desvoltata, ci in inane parte 1). O. WILLMANN, op, cit., I, pag. 184 sq.

MACAULAY, Essays: Frideric C. M."

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV. Educalia la Romani.

o dultur

î mprumut a t A, transmis

289

spiritulul

roman prin intermediul uneI limbi s traine. Pentru prima oará, se vede un popor nevoit sá, invete mal hotarit si sistematic o limb& strlina, ca organ al une)." culturi superioare, pe care voieste O, 'si-o asimileze. Ca sa o pAtrunza in adincimile finetil de gindire si in nuantele de inteles ale formelor si combinkrilor de cuvinte, trebuia sä studieze de aproape spiritul limbef eline, in el insu-si san in comparatie ca partilimbei latine. Astfel se simte trebuinta cercetarilor gramaticale mal serioase.

cularit&tile

Romanii incep a se ocupa in mod sistematic si metodic de limba greaca, de pela jumAtatea secolului II. d. Ch. In timpul republicel, limba greacA era limba aristocratiel ; sub imperin, ajunsese cá, trebuia s'o cunoasc& or-ce Roman cult : jaca acelas rol ca limba francezä. in secolul al 18-lea in Germania san la noi, in secolul 19-lea.

Si atuncl, ca si azI, phrintiI, luatl de curentul timpului, mergean ca rivna si cu zelul asa de departe, cä isi punean copiil s invete intil limba strein& la moda, si apol cea materna. Primele vorbe ce articulad copiii Romanilor cultl,

sus pusI, ori ea dare de mina, erail grecestl. Studiul limbei proprii, limbei latine, se facea relativ tirzift. QU1NT1LIAN, care releveazA acest o19

www.dacoromanica.ro

290

Parea I. Istoria pedagogier la

ce

veda.

biceia pagubitor geniului roman $i originalitatii lui etnice, n'are curaj sh se ridice pe t'ata i de-a-dreptul incontra-I,

$i sa ceara in-

toarcerea la ordinea fireasca : inviitarea Mili a limbel materne i apoi a celei straineci multume$te a sustine cà invatarea limbei latine sà urmeze, cel putin, immediat $i mai curind dupa

a limbei grece. Atit de mult se inradacinase credinta in dreptul acesteia la prioritate V.

Din caracterul adventiv al culturel romane isi trage explicatia $i alta imprejurare de istorie culturala. La Romani, pentra india clara se arata un gen noft de straduinte literare, gentil

autodidactic sau cOmpilativ. Lacomi de cuno$tinte folositoare, Romanii le culegeaii pe intrecute din cimpul cugetarii ce se deschidea bogat inaintea lor prin studiul limbei eline. Cine cunoa$tepentru a da un exemplu din literatura moderna recentacartile lui LUBBOCK: F'erici-

rea de a grài i Intrebuinfarea ciefil", or Vom Baume der Erkenntniss de RAUL V. GlZYgICI, 41 face o ideie concreta de ce va sa zica gentil eompilativ, in care eruditia variata arata drurnul ce _a luat un spirit in cautarea mij-

www.dacoromanica.ro

Peelegerea XIV. Educatia la Roman'i.

291

loacelor de instructie proprie. Cu privire la o anumitA ordiné de idel, se adunA din diferiti scriitort capitole, fragmente, maxime, aforisme,

fapte, &dirt i se pun la un loe, sub un acegeneral, färA. altO unitate vizibilA decit firul psihologic al unitAtif de interes intelectual d.ominant. Era firesc lucru ca poporul roman, care n'a desvolt.at tiinta din substanta proprie intelectual, sA cante a'e intregi cunoeintele necesare, compilind productiile altuf spirit etnic. la

CATON poate servi i in privinta asta ca representant clasic al neamulul MA. Dar exem-plal cel maT caracteristic il gAsim in PLINIU CEL BXTRiN, care culege din sute de scriitorf ex-

tracte relative la astronomie, geografie, antropologie, zoologie, botanick medicink metalurgie, mineralogie, istoria artel. AUL. GELLIUS, asemenea, face o compilatie enciclopedicA de bu-

literare i tiintifice, urmArind contient nu scop didactic. In acela scop CELSUS, in enciclopedia sa, culege pentru colï curiotinte relative la retorick la drept, moravuri, rAsboiä, agriculturA i medicinA. N'a ajuns pinO la noi decit cele relative la medicinä. ARA compilatie, destul de cunoscutä, e care a servit mult in colile Evulul medifi, este Sa ti ricon al lui MARC1ANUS CAPELLA. Intentia origi.

www.dacoromanica.ro

292

Partea I. Istoria vedagogid la coi veda.

nalá, ce se vede ca a alanza spiritul autorului in

alcatuirea Satiriconulia, este de a imprumuta polimatiei un caracter hazliü, doar va face astfel erudita lui compilatie maI atragatoare si mai accesibila. Dar, ca toata personificarea stiintelor, cu toata silinta de a le infatisa ca fiintedu interese, cusfere de actiune, cu raporturi personale intre ele; ca toate ca, din partea lui Febus, daruieste Filologìei

servitoare, pe cele seapte artes liberales,

mijloceste o castitorie bizara intre Filologie Mercur, nu isbuteste s. goneasca plictiseala din indigesta sa opera, ci dea cel mult aerul une glume nesarate.

Ce e de retina, ca liota particulara a cartilor didactice la Romani, e pornirea lor invede-

rata catre polimatie. *i la Greci am gasit pornirea aceasta catre polimatie, si ne aducem aminte ca, inca demult, s'a ridicat in contra el HOMER Si HERACLIT. Dar

acolo era revarsarea in afara, pe toate caile posibile, a prisosului de energie genial original ce clocotia inteun spirit, care isi cauta manifestarea pornirilor innäscute, prin activitati si functiuni sufletesti proprii, aparute pentru prima ()ara in lume, si legate intre ele prin unitatea izvorului coman de forta productiva. Polimatia www.dacoromanica.ro

Prelegerea XIV. Educatia la Romanï.

293

Romanilor n'are acelas caracter de unitate organica primordial, datorit numai unitatif adinci a causel genetice. Totusi, nu e adevarat cä e lipsita ca totul de un principifi unitar, ca e anarhicit,

fail un scop statornic, catre care sa tinda totalitatea cunostintelor. E drept cä ceea-ce le organizeaza si le uneste nu este ideia filosofica a muff sistem de gindiri, dar ceva tot le uneste,

unitatea tendintelor practice. Toate cunostintele se cauta si se invata pentru un interes practic, pentru elocventa si drept, bunioarit. Vora vedea, Insa, cum se naste din pornirea polimatiei enciclopedice, autodidactice si compilative, caracteristica Romanilor, acea dezbinare intre carte si scoala, deoparte, i intre vieata de alta parte, discordanta care nu se gasia la Greci, discordanta fatala pentru dezvoltarea ulterioara a invatamintuluf, si care facea sa strige con.,stiinta pedagogica prin glasul lilt SENECA : non seholae, sed vitae disei»uts

www.dacoromanica.ro

Prelegerea XV. Hamanitas, connotind coprinsul logic al ideii generale de o in. Intelesul didactic in definitia lui in timpul Renaçterif ; in epoca moderna : la ilEitinEu.

Noul humanism. Caracterul cosm op o li t al culturel si ;coala romane : humanitas nu ca apanaj al una popor, cum monopolizasera Grecii.

HL Cine ingrijea de educatie i instructie. Familia. Controlul statului asupra invatamintula privat. Sub imperiii, profesorY salariatí de stat ; privilegiile lor. Conditiile de admisibilitate in clasa profesoralil. Caracterul moral si elocuentä.

Ce se invata in scoalele romane. Educatia invatamintul in famili e, pe timpul de. intlorire al acesteja. Educatia politica. Cele 12 table.