33 0 6MB
:, 'l
: ,iji r.ti,' . ," i
dMECANISMEPSIHICEINFOR'IVIA.TIONAL'n'
DE PRELUCR'aRE OPERATToNALE qr Trr}rn,f [} x Sr (II.rrtnrtnip#$ sECUND4Ra.,I ;,i PRrM;ni ^ .ir,
.,,,,,iti'i. .t :{ l *,
,ir,,
,$,
I ,u
Tr6ind intr-un mediu informafional, fiind {,Uo;pU$r{ariin aegJa
;"
noi gi noi informalii, omul devi1g' tr*Yllh""
p".**-
t"Y: fii"tl a;nerican. EI
,iitioo*4, un informavor? cum l-a denumit un,psiholog prelucreze' si le f,r[ui" sd capteze informatiile, sd le stochei"! ifl;le n-ar Omiio*"- Toate aceste operalii n-ar puteg,fi',efectudte dacd instruurente-,Psihice care sd-l ;S;" de o serie de mecanisme 'Ce au -gi loc in Oirerile{ql'fTn1:ti*tic.i ale ffiil"r" asupra variafiilur fi,el importante *arr"i inconjurEtor, cu condilia ca aceste' la1i1tii .s{ tntre anumil& 1imit1' In captarea gi i;ufo-".gu"ism qi sE se produc6 omul se 59rvef1e de imecanismele i6o*u" primara a informa{iilor, i*rorirt-p"rceptive. Senzaliiie ii dau posibilitatea si receplioneze d^: iofomaflile in funclie de insugirile fizice ale obiectelor, dT !l ;&iUi"fif- qi activitdlile desfdqurate. Percepliile gi' reprezentirile il di.ferite, dar qi aj$t5 pentru a pune in relalie informafiile lenzoriale :Tratarea supeinfOtnaliile actuale cu cele conseryate in memorie. realizata lcr,^Fs,te rioara a informa{iilor; prelucrarea 9i interpretalea igtrq 'eq,re 'gf,ndrrea ocupa cU, ajutorul proceselor logico-ra1ionale, diverse a hi#;;;i;ri d*ou.""* o6re priiejul utilizdiii ,in,'situatriiconcreta, in unof informatrii ce n-u au in comun nici o oaracteyisfiga adapta putea ,oirl*l dispun de un invariant logic. Omul nris-b. ..ir
155 ht
$rllI
bine daqd nu ar dispune gi de capacitatea de a cor gi apoi aq,1q qtiliza informaliile. De asemenea, adaptarea ingriunate fn l{psa,chpacitifii de combinare gi transformare a informagiilor.ilDp &ceea,, el face apel la mecanismele mr cele informativ-transformative. In aceastE pa,rtb,vqm. trata.procesele psihice de c prelucraren stocare,,g-i. transformare a informafiilor, pe denurnim proceqe infofmalional-operafionale gi al c[ror rol de a asigura orientarea qi controlarea util6 a conduitelor. suficient
dei
illI
CAPITOLUL
IX
I
SENZATI[LE It
9. SxcifabiEitate, sen$ibilitate g[ motricitate
' ili, 'Nevoia de adaptare a organismului, necesitafea acestuia de s datt Ag unor solicitfiri exterioare din ce in ce mai complexe au dus IH:'aparigia unor forme de captare Ei prelucrare a inf,orrnag{ilor, 1a ,trctufarea unor modalitfiti de rispuns [a irrf,luenfele externe. La un {Sii[{i{t aivel al dezvoltf,rii organice" forma sub care se reac{ioneaz6 g.
excitabilitatea, proprietatea biologicd generalL eare perrnite fiil*grt*, vii de a recepliona influenlele externe 6i de * r&rytuxde $e.lacttv la ele prin:tr-o stare de modificare internd. Excitabilitatea e$ie o form5 de reacgie difuzfl, nediferengiat5, nespecia]izat5 a ^ie...... iSkegutrui organism care este in acelagi timp analizor, c&t gi execr:tor, !i.ih:se rnanifest6 numai in contactul direct cu stirnulii hiologice$to {ibdesari; de aceea, are un caracter limitat, posibilitdgi}e de orrentare lri,mediu ale organismului fiind reduse. Stimulii care s*tisfinc *mur:iite lfe"buinfe ale organismului se g6sesc intr-un numdr redus, ei ap&r6nd qppreun6 sau arnestecafi cu alfi stirnuli indiferenfi pentru organisrx, -{,ercare au proprietatea de a sernnalizaprezen}a celodal$" A'ge inc&€, Ifl,ua anumit moment al evolu{iei a fost necesarfl aparipa u*ei nc:i QFte
r56
ti,
i!: irl'
li ti
d,:,P.]!ii *apeci"e5$i care s5 permitfi organismului cdutarea $i. stiio.r1i.tor biologice$te neoesari in rmullimea celor indifBre dar, car,e ,e*epg:*rreuea gi reacgia la acegti stimuli indiferenli, **r* vaioare de sernnalizare in raport cu seilAlti.'ACeast$ cape*itatc este sezsia;ililat*a, Praprietatea organismului'de a r. indiferenfi, de o stab-ili wn rapo:t "" r'::,!ia-loSl: f*atori Xio*a "cei 'ei necondiEionali poartd denurnirea de sensibflitate, Da A{ miveii:i *xcitabiiit5gii,t riaclis era g6neraliuat6, realirl*E'cu, ir *rg*rrirm*tr, la niveir.ll sensibilit61ii ea este diferenfiatf,, realizatg interrnediul orgaqelor de sirn{ specializate pentru recepfiou acluffititer modalit6gi de energie extemi. Organele de Sim! au cieiirnitate nu cioar segmentul receptor, ci 9i cflile de conducere, Sengarya $i ce:rtrele de prelucrare corticalfl a info-qrpfiito,l bine delimit"l4, este a verig.itror aferente qi eferente -Q.*T.*t.,!!,i| este, flntru A"N" Leontiev, o forrn6 evoluatd 1,a(afi!rii, lmd*piinrg{e funclii de semnaliaare in raport cu sehimbul ds Ea reprezintE o cor11ponent6 mijlooitoare a migoirii 9i acliuq'iie cermportarnenfuXui fn general, deoareee,,orienleazd' organismxl *udtu,, {Leontiev, 1964, p. 39). Sensibilitatea ropjezjnt5 un ai evoiirgiel r1}aterisi vii, dar $i o ,, condil,ie", a\ ,,m:cevisryt't' al nec*sar de interacliune la nivelul adaptiv optir,n aI proeesului (Popescu 9i de asigurare a dezvoltarii biopsihice a individului ve&slu, Golu, 1970, P. 7)trrffe s*n" ibititate gi motricirare exista o puternicE- I fumclicnatr6; sensibilitatea se dezvolt6 in perspectivx 1l in le cu der::ersurile motorii; la randul ei, motricitatea devine un mecan";",::r al orient6rii senzoriale, confirmf;nd-o sau din:;rOtri iiefrirrxr6nd*o. Atrlroape ci nu existE psiholog care sd su fi insi asu;1ri*. relagiei dintre sensibilitate gi motricitate, ca 9i astlpra ro gi ip fiurlgfr$t*rffa $au in fi:rtnarea urecanismclor psihiee
,,.
tr]*ntru id" Wailon' drumul de la ,,nct la g&ndire" trece p ,,ex*rvit'iile" senzo{io-motorii. Fuziunea copilului cu situagia mijlu:*iifi tocsrai de constela{iile percoptivn-motor"ii sau de p citatela senzorio-posturalfi. Primul stadiu, desprins de .I' Piaget
Ils
diferenliai6. 159 I
i;f .':, ff
'; l.{
i',i,
,,t ,ilil
,
i,
'
.,.i, ' 'lu.
:1
ti
d
i, li,
it
.'
ii
I
2" Spoeitieu!: gi: rtrecani$rretre sensibilitefii ]" i'i : Sensibi-litatea poate fi,definitE mai simplu ca fiind capac de a avea senzafii. Pi6ron considera $enzagiile ca fiind elementfire de interlie'tn reglarea carnportamentulu'| a a exercitate da mediu" (Pi6ron, 1957, p. 5). Ele exist6 atunci ,,eficacitatea utnei stitnal&ri este relevatd printr-o reaclie organismului, printr-o m,odalitate practicd de activitate, o forryd conduitd, o modifiqare consecutivd a .unor comportamente, efectul stimulfuii ne paate integra in' sistemul vielii psihice
global5 a fiiinEelo4, vii. DacE lumina este impiedicati sE ajungd vizualE nu nu se vizual, senzalra centralEl,a',dnalizatorului senzalia vrzuala zona centrala ,a',analrzatorulur vrzual, produce, daf aqtapnu insbamnd cE reflE>iul pupilar va fi impiedi a intra in -uni1ifiue, ,Agadar, ,Rii stimuli pot rEmine reflex
ei si influeia;eze;tdgrportarnentul. Dimpotrivd, ei se in' reglarea com, po4amzufu liri pri n e fectul r6spunsuri I or refl e susceptibite n Aa,hast-ere,,la r6ndul lor" unor seza{ii gi c asrfel, la curibaglbqpai'indirectE a mediului. Aceasta il de Pi6ron sd vorbe$soe'd" ercistenla unei specificitE{i prese cdile sensibilitetii care:se rnanifestd in unele modalitiifi de
line cont deimodific5rile reppiratorii gi metabolice. Aceste modifi vor avea lod chiar,gi atunii cAnd cf;ile aferente sunt Intrerupte c6nd o destructurare a zbnei corticale terminale impiedicd senzafiei-' ), A'ceastd' speciJicitate pres enzoriald ap arfine tuturo r cd sensibilitdlii Si, de exemplu, o excitalie corticald Ia om nu tmpi r60
(ibiderrr' p 16) se W"::: #;i;;#;f;#*rt;;;;i E1b,untu"' unei senzafii: stadiul prosenzorial,
ffi"y*:i-";i-ia a""x stadii ale 8ff'L,;i
i-'--*riirtie
sau de reflex, caracterizat printr-o
rea*-.''ie
ffi,Hffi}{d;'t"t+r:"-ryx*:i*.^Ti:i[::**::3,:l:]"]:*]1]l
pdcstadesc prin psihoiogisnn. Ceea ce nu este suficient ln{eles, u:ritatea celor ta-ei categorii de ,,fapte'l in prod-ucerea Le originea tuturor senaa{iilor statr,prosssel'e',de exc sera;s*ia16 Gare s€ produc in celulele specializaten tn neuroni* in gq+rgniomii spinali. Prscesul de declangare const-'atr*6' 1*cai:5, negativd a unei ntici zone a {ibrei pervoa$tr, a;roi, are, cond$eerea influxului spre centrii cor'tioalir Psiholog,i
eferenta}ia mo13iie, dispurt,relee intre aferentafia senzorial{ $i qi cre$dr".Bae permit Luru'uu}*vr'vs diferentierea'spnzatiilor' plasticitate, l't;rurrr, rnare plas{rcrult$r Ju o fllafe lrifiedI dg " lor in proct"ul aunoa$terii. Cercetarile rbcente de o,fil*o rolului au evidenliat 9i faptul cE multe dintre fEnomenele t--*H;it"logie 'H[; loc in*embriogeneza au o mare importanlS-P"3tP furicfionarea,
'ffiiia',i" a creiemlui r-ai1*1 ?:.:":A neuronale, *f:11n3 migrarea celulelor "1",*t:* ffi;;r*ele gi rafiunea mortii sistemului embriogeneaei ale calde" Silffi;, constituie ,,puncts H;-;;. ", Unii factori ii cresterii, care oqigur(; ln:"t!'il-y,t:! ne:!'ra-.
!'
adult fiiil'd implica;i Iuiui,- ri-d,n permanent prezenli fn orga,nismul In consetrtnld, toate heruOs. sistemului in menfineiea. Ei plasticitatea ':rr*;i;;i" tnir$rinse de mufii ani asupf;! em,briogenehei acestui
;i;;;; **i"
W{i;;' ;
sr)ol) reorganiSarea elementolor informaiiong$ {unele ,devin d, ,r**o, a;tcle secundaie;'cele'relevante sunt reginute gi transmise degrnrte, cele ire-iev&nts sau neseqrnificative sunt,blocate, la nivel suhcc-,xicaie); 3).procqg11l de decodare realizat Ia nivel corticai cacir:;I zonelor a; er"iiii;i: t6|iica; diiticifii'e fiegffi-dffi-Ee-s ;^ i ', si finaii;ra'c intr-un co/-iTnagine ce se aflf, in relafie izonffifiE insuqirile oUl**i r-l.ri rec*p lpnat. tn realizarea iCdstor procsse o mare semni-ficalie o au cu extraordinara lor varietate chimicE, morfologies gi conect.iv&, qi alee 'cipuri