Fraze Uzuale În Limba Germană [PDF]

Zitiervorschau

----FRAZE UZUALE ÎN LIMBA GERMANĂ----

în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: Bună ziua Guten Tag / Hallo gutăn tag / halo Bună ziua Grüß Gott (Sud Germania şi Austria) grius got Bună ; Salut Hallo ; Hi halo ; hai Bună / Salut Servus (între persoane de gen masculin) servus Bună dimineaţa Guten Morgen gutăn morgăn Bună seara Guten Abend gutăn abănd Noapte bună Gute Nacht gute naht Bine aţi venit! Willkommen vilcomăn Cum spun "La revedere" în limba Germană? în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: La revedere Auf Wiedersehen auf vidăr-zen La revedere! Auf Wiederhören! (după o conversaţie telefonică) auf vidăr-hiorăn Pa Tschüss cius Ne vedem mai târziu Bis später bis şpeta Ne vedem curând Bis bald bis bald Ne vedem mâine Bis morgen bis morgăn Cu bine! Mach's gut mahs gut Cu bine! Alles Gute ales gu-tă Mult noroc! Viel Glück fil gliuc Cum spun "Mulţumesc" în limba Germană? în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: Mulţumesc Danke danche Mulţumesc! Danke schön! danche şiun Mulţumesc! Danke sehr danche zea Mulţumesc! Besten Dank (formal) bestăn danc Mulţumesc! Ich danke Ihnen (formal) ih danche inăn Mulţumesc! Herzlichen Dank (formal) herţlih danc Mulţumesc mult! Tausend Dank tauzănd danc Vă mulţumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal) filăn danc Vă mulţumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal) danche fil-malţ Vă mulţumesc mult! Schönen Dank (formal) şiunăn danc Vă mulţumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal) Vă mulţumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal) Vă mulţumesc mult! Ein herzliches Dankeschön (formal) Cum spun "Cu plăcere!" în limba Germană? în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: Vă rog! Bitte! bite

Cu plăcere! Nichts zu danken! nihţ ţu dan-căn Cu plăcere! Gern geschehen (prescurtat Gern) ghern gheşin Cu plăcere! Bitte schön! (formal) bite şiun Cu plăcere! Bitte sehr (formal) bite zea Cu plăcere! Mit Vergnügen (formal) mit faghenugăn Scuzaţi-mă Entschuldigung enşuldigung Îmi pare rău Es Tut mir Leid es tut mia laid Nu-i nimic Schon gut şon gut Nu-i nimic Kein Problem cain problem Da / Nu Ja / Nein ia / nain -----CARE ESTE NUMELE DVS?-WIE HEißEN SIE ? (prununțir: vi haisăn zi ? (formal)-Cum te numeşti? - Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?) Eu mă numesc... - Ich heiße... (pronunţia : ih haise...) (formal) Eu mă numesc... - Ich bin... (pronunţia : ih bin...) Încântat de cunoştinţă - Freut mich (pronunţia : froit mih) Încântat de cunoştinţă - Sehr erfreut (pronunţia : zea efroit) Cum îţi merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunţia : vi ghet es inăn?) (formal) Cum îţi merge? - Wie geht es dir? (pronunţia : vi ghet es dia?) Cum îţi merge? - Wie geht's? (pronunţia : vi gheţ?) Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia ghet es gut und inăn) (formal) Mie îmi merge bine. Dar ţie? - Mir geht's gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia) Îmi pare rău. Nu înţeleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid. ih farşte-e niht) Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? - Wirklich? (pronunţia : viuclih) Nu vorbesc aşa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can niht so gut doici ţu redăn) Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem) De reţinut! La întrebarea "Wie geht's?" nu este indicat să răspundeţi cu "Ich bin gut", deoarece acest răspuns nu reflectă o stare de spirit, ci mai degrabă o capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematică - Ich bin gut in Mathematik Können Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati? Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ... Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis') Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs? ----------FAMILIA MEA---------

die Mutter (di mutăr) = mama der Vater (der fatăr) = tata der Bruder (der brudăr) = fratele die Schwester (di șvestăr) = sora die Eltern (di eltern) = parintii die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica der Großvater (der grosfatăr) = bunicul die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii der Sohn (der son) = fiul die Tochter (di tohter) = fiica der Onkel (der onchel) = unchiul die Tante (di tante) = matusa der Mann (der man) = sotul die Frau (di frau) = sotia der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica das Kind (das chind) = copilul der Schwager (der șvagher) = cumnatul die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata der Vetter (der fetăr) = verisor die Kusine (di cuzine) = verisoara der Neffe (der nefe) = nepot die Nichte (di nihte) = nepoata der Enkel (der enchel) = stranepot die Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Verwandte (der fervandte) = ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati. Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? Nu, nu sunt. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi teuer {toier} = scump billig {bilig} = ieftin bequem {becvem} = comod, confortabil zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva einpacken {ainpachen} = a impacheta bezahlen {bețalen} = a plati nehmen {nemen} = a lua gefallen {ghefallen} = a place Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa? Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ... Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte: Nord - der Norden (pronunţia : dea Nordăn) Sud - der Süden (pronunţia : dea Siudăn) Vest - der Westen (pronunţia : dea Vestăn) Est - der Osten (pronunţia : dea Ostăn) în Nord - im Norden (pronunţia : im Nordăn) spre Nord - nach Norden (pronunţia : nah Nordăn) din Nord - aus dem Norden (pronunţia : aus dem Nordăn) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Direcţii - Richtungen:--------de-a lungul - entlang (pronunţia : entlang) Stânga - links (pronunţia : linx) în apropiere - bei (pronunţia : bai) Lângă - neben (pronunţia : nebăn) Peste - über (pronunţia : iubăr) Dreapta - rechts (pronunţia : rehţ) Drept înainte - Geradeaus (pronunţia : gheradeaus) ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------=====CUVINTE UZUALE DESPRE TIMP=== jetzt (ieț)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgăn) = maine übermorgen (iubămorgăn) = poimaine gestern (ghestărn)= ieri vorgestern (forghestărn) = alaltaieri nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata

später (șpetăr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat täglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi? Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni. Cum îţi merge? – Wie geht’s? (pronunţia : vi gheţ?) Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? – Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia ghet es gut und inăn) (formal) Mie îmi merge bine. Dar ţie? – Mir geht’s gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia) Îmi pare rău. Nu înţeleg. – Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid. ih farşte-e niht) Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? – Wirklich? (pronunţia : viuclih) Nu vorbesc aşa bine Germana – Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can niht so gut doici ţu redăn) Da. Nici o problema – Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem) Vorbiţi româna? Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ?) Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand rumeniş?) Ajutor! Hilfe! (Hilfe!) Lasă-mă în pace. Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee) Am nevoie de ajutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe daine / Ire Hilfe) Este o urgenţă. Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal) N-am făcut nimic. Ich habe nichts getan. (iŞ HAbe nihts geTAN) A fost o neînţelegere. Das war ein Missverständnis. (Das var ain mis-văr-STEND-nis) Unde mă duceţi? Wohin bringen Sie mich? (vohin bringăn Zii mih?) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANOTIMPURI-- Jahreszeit (iares.țait) FRÜHLING (Friulinc) = Primavara SOMMER (Somăr) = Vara HERBST (Herbst) = Toamna WINTER (Vintăr) = Iarna Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) Januar (Ianuar) = Ianuarie Februar (Februar) = Februarie

März (Merț) = Martie April (April) = Aprilie Mai (Mai) = Mai Juni (Iuni) = Iunie Juli (Iuli) = Iulie August (August) = August September (Septembăr) = Septembrie Oktober (Oktobăr) = Octombrie November (Novembăr) = Noiembrie Dezember (Dețembăr) = Decembrie Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe) Montag (Montac) = Luni Dienstag (Dinstac) = Marti Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri Donnerstag (Donărstac) = Joi Freitag (Fraitac) = Vineri Samstag (Samstac) = Sambata Sonntag (Sontac) = Duminica Partile din zi vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn)= dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza abend (abănd) = seara nacht (naht) = noapte Cuvinte si expresii uzuale: jetzt (ieț)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgăn) = maine übermorgen (iubămorgăn) = poimaine gestern (ghestărn)= ieri vorgestern (forghestărn) = alaltaieri nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata später (șpetăr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat täglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi? Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni. ----Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme ------

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata. Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ? Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ? Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit ! Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge. Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin. vremea = das Wetter (das vetăr) der regen (der regăn) = ploaia der donner (der doonăr) = tunetul der blitz (der bliț) = fulger der hagel (der haghel) = grindina der schnee (der șnee) = ninsoarea der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun windig (vindic) = furtuna wind (vind) = vant sonne (sone) = soare sonnig (soonic) = insorit wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor bewölkt (bevolkt) = innorat, noros regen (regăn) = ploaie regnet (recnet) = a ploua kälte (chelte) = racoare kalt (kalt) = rece hitze (hitțe) = caldura heiß (hais) = fierbinte heiter (haităr) = senin __________________________________________________________________ ---------------------------CEASUL--------Cât este ora, vă rog? – Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunţia : vi fil ur ist es, bite?) Este ora unu – Es ist ein Uhr (pronunţia : es ist ain ur)

Este ora două – Es ist zwei Uhr (pronunţia : es ist ţvai ur) Este ora trei – Es ist drei Uhr (pronunţia : es ist drai ur) Este ora patru – Es ist vier Uhr (pronunţia : es ist fiăr ur) Este ora cinci – Es ist fünf Uhr (pronunţia : es ist fiunf ur) Este ora şase – Es ist sechs Uhr (pronunţia : es ist zex ur) Este ora şapte – Es ist sieben Uhr (pronunţia : es ist ziben ur) Este ora opt – Es ist acht Uhr (pronunţia : es ist aht ur) Este ora nouă – Es ist neun Uhr (pronunţia : es ist noin ur) Este ora zece – Es ist zehn Uhr (pronunţia : es ist ţen ur) Este ora unsprezece – Es ist elf Uhr (pronunţia : es ist elf ur) Este ora doisprezece – Es ist zwölf Uhr (pronunţia : es ist zvoelf ur) Este ora opt si un sfert – Es ist Viertel nach acht (pronunţia : es ist firtăl nah aht) Este ora opt si jumate – Es ist acht Uhr dreißig (pronunţia : es ist aht ur drai-sig) Este ora opt si jumate – Es ist halb neun (pronunţia : es ist halb noin) Este ora opt şi patruzeci si cinci – Ist acht Uhr fünfundvierzig (pronunţia : es ist aht uhr fiunf-undfirţig) Este ora opt fară un sfert – Es ist Viertel vor acht (pronunţia : es ist firtăl for aht) Durata (Laufzeit): minut(e) – minute(n) (pronunţia : minute(minutăn) oră(ore) – stunde(n) (pronunţia : ştunde(ştundăn) zi(le) – tag(e) (pronunţia : tag(taghe) săptămână(săptămâni) – woche(n) (pronunţia : vohe(vohăn) lună(luni) – monat(e) (pronunţia : monat(monate) an(i) – jahr(e) (pronunţia : iar(iare) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: dimineaţă – morgen (pronunţia : morghăn) după-amiază – nachmittag (pronunţia : nah-mitag) seara – abend (pronunţia : abănd) noapte – nacht (pronunţia : naht) înainte – vor (pronunţia : for) mai târziu – später (pronunţia : şpetăr) -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CORPUL OMENESC------------In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri. Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul der Schädel (der ședăl) = craniu der Stirn (der știrn) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schläfen (di șlefăn) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba Partile corpului (Körperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc der Rücken (der riuchen) = spate die Hüfte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul

die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der șpan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das șin.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di țee) = deget de la picior; der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das herț) = inima die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv Exercitiu (Übung) : Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cosmetice (Vocabular) - Kosmetik (Wortschatz):---------aparat de ras - das Rasiermesser (pronunţia : das Raziăr-mesăr) apă de cologne - das Kölnisch Wasser (pronunţia : das coloniş vasăr) aţă dentară - die Zahnseide (pronunţia : di ţan-zaide) cremă de ras - die Rasiercreme (pronunţia : di Raziăr-creme)

fard - die Schamröte (pronunţia : di Şam-reote) fixativ - der Haarfestiger (pronunţia : dea Har-festigăr) gel de duş - das Duschgel (pronunţia : das Duş-gel) lac de unghii - der Nagellack (pronunţia : dea Nagăl-lac) machiaj - die Schminke (pronunţia : di Şminche) ondulator - der Lockenstab (pronunţia : dea Lochen-ştab) parfum - das Parfüm (pronunţia : das Parfium) pastă de dinţi - die Zahnpasta (pronunţia : di ţan-pasta) periuţa de dinţi - die Zahnbürste (pronunţia : di ţan-biurste) pieptene - der Kamm (pronunţia : dea kam) pudră - der Puder (pronunţia : dea Pudăr) rimel - die Wimperntusche (pronunţia : di vimpern-tuşe) ruj - der Lippenstift (pronunţia : dea Lipen-ştift) şampon - das Shampoo (pronunţia : das Şampu) săpun - die Seife (pronunţia : di saife) spumă - der Schaum (pronunţia : dea Şaum) uscător de păr - der Fön (pronunţia : dea Feon --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CELE MAI IMPORTANTE 50 DE VERBE DIN LIMBA GERMANĂ---anrufen (an.rufăn) = a telefona arbeiten (arbaităn) = a munci backen (bachen) = a coace benutzen (benuțen) = a folosi bleiben (blaibăn) = a ramane brauchen (brauhăn) = a avea nevoie bringen (bringhen) = a aduce denken (denchen) = a gandi essen (esen) = a manca fahren (farăn) = a conduce finden (findăn) = a gasi, a considera fliegen (flighăn) = a zbura fragen (fragăn) = a intreba geben (ghebăn) = a da gehen (gheen) = a se duce haben (habăn) = a avea heißen (haisen) = a se numi helfen (helfăn) = a ajuta hören (hoorăn) = a auzi kaufen (caufăn) = a cumpara kennen (chenen) = a cunoaste kommen (comăn) = a veni

können (chionăn) = a putea laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona leben (lebăn) = a trai leihen (laihen) = a imprumuta lernen (lernen) = a invata lesen (lezen) = a citi lieben (libăn) = a iubi machen (mahăn) = a face möchten (miohtăn) = a dori nehmen (nemăn) = a lua schreiben (șraibăn) = a scrie schlagen (șlaghen) = a lovi schneiden (șnaiden) = a taia schlafen (șlafăn) = a dormi sitzen (sițen) = a sta, a lua loc sehen (zeen) = a vedea sein (zain) = a fi sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi spielen (șpilen) = a te juca trinken (trinchen) = a bea vergessen (ferghesăn) = a uita versprechen (ferșprehen) = a promite verstehen (ferșteen) = a intelege waschen (vașăn) = a spala werden (verdăn) = a deveni wissen (vizăn) = a sti wollen (volen) = a vrea wohnen (vonen) = a locui ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Intrebări și răspunsuri posibile când intâlnești pentru prima oara o persoană. ---Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti? Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti? Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs? Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau? Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra ! Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti? Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ? Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania. Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.? Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?

Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana? Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana? Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine ! Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti? Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana. Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania? Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna? Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii. Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ? Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta? Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia. Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane? Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog! Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CURĂȚENIA ÎN CASĂ =HASPUTZ---Astazi este sâmbata. / Heute ist Samstag. Astazi avem timp. / Heute haben wir Zeit. Astazi curatam locuinta. / Heute putzen wir die Wohnung. Eu curat baia. / Ich putze das Bad. Sotul meu spala masina. / Mein Mann wäscht das Auto. Copiii curata bicicletele. / Die Kinder putzen die Fahrräder. Bunica uda florile. / Oma gießt die Blumen. Copiii strâng în camera copiilor. / Die Kinder räumen das Kinderzimmer auf. Sotul meu îsi strânge pe birou. / Mein Mann räumt seinen Schreibtisch auf. Eu bag rufele în masina de spalat. / Ich stecke die Wäsche in die Waschmaschine. Eu întind rufele. / Ich hänge die Wäsche auf. Eu calc rufele. / Ich bügele die Wäsche. Ferestrele sunt murdare. / Die Fenster sind schmutzig. Podeaua este murdara. / Der Fußboden ist schmutzig. Vasele sunt murdare. / Das Geschirr ist schmutzig. Cine curata ferestrele? / Wer putzt die Fenster? Cine aspira praful? / Wer saugt Staub? Cine spala vasele? / Wer spült das Geschirr? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ALIMENTE ---------Mâncare (Vocabular) – Essen (Wortschatz): bacon – der Speck (pronunţia : dea şpeih) cârnatul – die Wurst (pronunţia : di vurst) carnea – das Fleisch (pronunţia : das flaiş) carnea de miel – das Lammfleisch (pronunţia : das Lam-flaiş) carnea de pasăre – das Geflügel (pronunţia : das Ghefliugăl) carnea de porc – das Schweinefleisch (pronunţia : das şvaine-flaiş) carnea de vacă – das Rindfleisch (pronunţia : das Rind-flaiş) carnea de vită – das Kalbfleisch (pronunţia : das Kalb-flaiş) caşcavalul – der Käse (pronunţia : dea cheze) ciocolata – die Schokolade / die Praline (pronunţia : di şocolade / di Praline) crabul – der Krebs (pronunţia : dea crebs) curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han) friptura – der Braten / das Steak (pronunţia : dea Bratăn / das şteac) fructele de mare – die Meeresfrüchte (pronunţia : di Meres-friute) găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn) găluşte – Nudeln (pronunţia : niu-dăl) gemul – die Marmelade (pronunţia : di Marmelade)

grătarul – der Grill (pronunţia : dea Gril) îngheţata – das Eis (pronunţia : das ais) mierea – der Honig (pronunţia : dea Honig) orezul – der Reis (pronunţia : dea Rais) ouă – Eier (pronunţia : a-ia) oul – das Ei (pronunţia : das Ai) pâinea – das Brot (pronunţia : das Brot) peştele – der Fisch (pronunţia : dea Fiş) raţa – die Ente (pronunţia : di Ente) şunca – der Schinken (pronunţia : dea şincăn) tortul – die Torte (pronunţia : di Torte) untul – die Butter (pronunţia : di Butăr) salata – der Salat (pronunţia : dea Zalat) supa – die Suppe (pronunţia : di Zupe) zahărul – der Zucker (pronunţia : dea ţucăr) Preparare mâncării – Speisenzubereitung: afumată – geräuchert (pronunţia : gheroihărt) caldă – heiß (pronunţia : hais) coaptă – gebacken (pronunţia : ghebacăn) făcută în casă – hausgemacht (pronunţia : haus-ghemaht) fiartă – gekocht (pronunţia : gacoht) în aburi – gedämpft (pronunţia : ghedempft) picantă – scharf (pronunţia : şarf) prajită – frittiert (pronunţia : fri-tiărt) rece – kalt (pronunţia : calt) Tacâmurile – das Besteck (pronunţia : das Beştec) linguriţa – der Löffel (pronunţia : dea Leofăl) furculiţa – die Gabel (pronunţia : di Gabăl) cuţitul – das Messer (pronunţia : das Mesăr) farfuria – der Teller (pronunţia : dea Tela) vasele – das Geschirr (pronunţia : das Geşir) paharul – das Glas (pronunţia : das Glas) sticla – die Flasche (pronunţia : di Flaşe) Băuturi (Vocabular) – Getränke (Wortschatz): apă – das Wasser (pronunţia : das Vasăr) apă minerală – Mineralwasser (pronunţia : mineral-vasăr) alcoolul – der Alkohol (pronunţia : dea alcool) băutură nonalcoolică – alkoholfrei (pronunţia : alcool-frai) berea – das Bier (pronunţia : das bir) cafea fără cofeină – koffeinfreien Kaffee (pronunţia : cofain-frai cafe) cafeaua – der Kaffee (pronunţia : dea cafe) ceaiul – der Tee (pronunţia : dea Ti) ciocolata caldă – heiß Schokolade (pronunţia : hais şocolade)

laptele – die Milch (pronunţia : di milh) sucul – der Saft (pronunţia : dea zaft) vin roşu – Rotwein (pronunţia : Rot-vain) vin alb – Weißwein (pronunţia : vais-vain) vinul – der Wein (pronunţia : dea vain) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: serveţelul – die Serviette (pronunţia : di Zerviete) sarea – das Salz (pronunţia : das Zalţ) piperul – der Pfeffer (pronunţia : dea Pfefăr) masa – der Tisch (pronunţia : dea Tiş) gustul – der Geschmack (pronunţia : dea Geşmac) gustos – lecker (pronunţia : lecăr) uleiul – das Öl (pronunţia : das oil) oţetul – der Essig (pronunţia : dea Esig) muştarul – der Senf (pronunţia : dea Zenf) gheaţa – das Eis (pronunţia : das ais) ospătarul – der Kellner (pronunţia : dea Kelnăr) ospătăriţa – die Kellnerin (pronunţia : di Kelne-rin) meniul – die Speisekarte (pronunţia : di şpaize-carte) comanda – die Bestellung (pronunţia : di Beştelung) a plăti – zahlen / bezahlen (pronunţia : ţalăn / biţalăn) Nota, Vă rog! – Zahlen bitte! (pronunţia : ţalăn bite!) gustarea – der Imbiss (pronunţia : dea imbis) masa de prânz – das Mittagessen (pronunţia : das Mit-tag-esăn) cina – das Abendessen (pronunţia : das Abănd-esăn) micul dejun – das Frühstück (pronunţia : das Friu-ştiuc) --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FURCTE ȘI LEGUME --------În această lecţie veţi învăţa denumirile fructelor si legumelor în limba Germană. Cu ajutorul tabelelor vă veţi îmbunătăţi vocabularul German atunci când vine vorba de cele mai comune: fructe şi legume. Fiecare tabel pe coloana a treia conţine pronunţia cuvintelor în limba Germană. Fructe (Obst) în Germană: Ştii cum se spune “piersică” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi denumirile în limba Germană a celor mai comune fructe. în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: ananasul die Ananas di ananas banana die Banane di banane capşuna die Erdbeere di erdbea

cireaşa die Kirsche di chirşe dovleacul der Kürbis dea chiur-bis lamâia die Zitrone di ţitrone lamâia verde die Limone di limone mărul der Apfel dea apfăl măslina die Olive di olive para die Birne di birne piersica der Pfirsisch dea pfir-ziş portocala die Orange di oranje strugurii die Traube di traube zmeura die Himbeere di himbea Legume (Gemüse) în Germană: Cum spuneţi “legume proaspete” în Germană? adjectivul “proaspăt” în limba Germană este cuvântul “frisches” (pronunţia : frişe), dacă vrem să spunem “legume proaspete” în Germană vom alătura adjectivul “frisches” de substantivul “Gemüse” (pronunţia : ghemiuse) şi vom obţine propoziţia: frischese Gemüse. Ştii cum se spune “morcov” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi denumirile în limba Germană a celor mai comune legume. în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: cartoful die Kartoffel di cartofăl castravetele die Gurke di ghiurke ceapa die Zwiebel di ţvi-băl conopida der Blumenkohl dea bliumăn-col fasolea die Bohne di bone fasolea verde die grünen Bohnen di griunăn Bone mălai der Mais dea maiz mazărea die Erbse di erbze morcovul die Karotte di carote ridichea der Rettich dea ret-tih roşia die Tomate di tomate salata verde der Salat dea zalat ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ALIMENTE ȘI FELURI DE MÂNCARE -------die Schweinefleisch {di șvain.flaiș} = carne de porc die Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita die Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan die Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui der Schinken {der șinchen} = sunca der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele', poti face

referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}: der Käse {di cheze} = branza, cascaval die Milch {di milch} = lapte das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra das Joghurt {das iogurt} = iaurt die Butter {di butăr} = unt Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.: der Reis {der rais} = orez die Nudeln {di nudeln} = fideaua das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua die Leber {di leber} = ficat die Wurst {di vurst} = carnat das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic das Brot {das brot} = paine das Brötchen {brot.hen} = chifla die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - ! atentie acest cuvant are sensul si de tribunal! das Sandwich {das send.vici} = senviș die Pizza {di pița} = pizza der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti das Schintzel {das șnițel} = snitel die Suppe {di supe} = supa der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente ) das Steak {das ștec} = friptura -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CONVERSAȚIE ÎN LIMBA GERMANĂ-----------------Guten Morgen haben Sie gut geschlafen?..ati dormit bine? Ja,ich habe gut geschlafen...da eu am dormit bine Ich war lange wach...Am fost multa vreme treaza

Ich konnte nicht schlafen..eu nu pot sa dorm Warum ...de ce? Ich habe Schmerzen gehabt..am avut dureri Wo haben sie schmerzen..unde aveti dureri ,in den Beinen,im Knie. in picioare ,in genunchi Brauchst du Hilfe?..ai nevoie de ajutor Bitte sages mir,wenn du Hilfe brauchst..va rog sa-mi spuneti daca aveti nevoie de ajutor Willst du schmerztablette?vrei o pastila de durere Hast welche zuhause ..ai ceva acasa Soll ich aus der Apotheke holen...sa ma duc sa aduc de la farmacie? Wollen Sie schon aufstehen?..doriti sa va ridicati? Wollen sie frühstücken? ..doriti micul dejun? Ich gehe vorbereiten..eu merg sa pregatesc Ich komme gleich zurück...ma intorc imediat Kann ich etwas zum trinken bringen?sa va aduc ceva de baut Bring mir ein glas Wasser...adu mi un pahar de apa Kann ich schon für Sie etwas tun?pot sa fac ceva pt d-voastra Sagen sie mir bitte was ich täglich machen soll...spuneti mi va rog ce trebuie sa fac zilnic Wann stehen sie morgen auf? cand va treziti dimineata? Wann wollensie schlafen gehen ..cand doriti sa mergeti la culcare? wollen Sie schon schlafen gehen? doriti sa mergeti la culcare deja? Ja ich bin müde...da eu sunt obosita Wollen Sie pyjama anzihen? doriti sa imbracati pijamaua? Gute Nacht...noapte buna Schlafen Sie gut!sa dormiti bine Wenn Sie etwas brauchen rufen Sie mich....daca doriti ceva sa ma chemati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CULORILE------------Română în Germană Pronunţia / Se citeşte: alb weiß vais negru schwarz şvarţ gri grau grau roşu rot rot albastru blau blau verde grün griun galben gelb ghelb portocaliu orange oranje roz rosa roza maro braun braun argintiu silber zilbăr auriu gold gold