Fractura Humerus [PDF]

Zitiervorschau

Şcoala Postliceală Sanitară Henri Coandă Brașov Specializarea Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE DIPLOMĂ TEMA ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DIAFIZARĂ DE HUMERUS

Îndrumător: As. med. principal Nistoroschi Mihaela

ANUL 2017

0

Absolvent: Tonie Eva

CUPRINS

MOTTO:........................................................................................................2 MOTIVAREA LUCRĂRII............................................................................3 LISTA ABREVIERILOR...............................................................................4 CAP. I - PARTEA GENERALĂ....................................................................5 1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR............................................5 2. FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A HUMERUSULUI....6 3. EPIDEMIOLOGIE.................................................................................7 4. CLASIFICAREA FRACTURILOR........................................................8 5. MECANISMUL DE PRODUCERE.......................................................8 6. SIMPTOMATOLOGIE...........................................................................9 7. INVESTIGAŢII PARACLINICE.........................................................10 8. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC............................................................10 9. DIAGNOSTIC......................................................................................11 10. COMPLICAŢII...................................................................................11 11. TRATAMENT.....................................................................................11 CAP. II - PARTEA PERSONALĂ...............................................................14 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DIAFIZARĂ A HUMERUSULUI.........................................14 CAZUL I...................................................................................................19 CAZUL II..................................................................................................32 CAZUL III................................................................................................44 CONCLUZII................................................................................................56 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................57

1

MOTTO: « Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viaţa, este dragostea pentru viaţa celorlalţi » L.F Celline

2

MOTIVAREA LUCRĂRII Meseria de asistentă medicală este concentrată pe nevoile pacientului şi mai ales pe măsurile de nursing, am considerat necesară o perfecţionare, motiv pentru care am urmat cursurile acestei facultăţi. Am ales această temă deoarece una din principalele cauze ale fracturilor sunt accidentele de circulaţie dar şi cele casnice. În ultimul deceniu aceste accidente soldate cu fracturi sunt din ce în ce mai frecvente la toate vârstele. Acordarea primului ajutor la locul accidentului cât şi prevenirea completă a fracturilor pentru a nu afecta funcţiile vitale este foarte importantă. Neglijenţa tratamentului şi a îngrijirilor medicale de specialitate duc la pierderea complexităţii funcţionării braţului. Din fericire evoluţia şi prognosticul fracturii extremităţii superioare a humerusului sunt de obicei favorabile, aceste fracturi consolidându-se într-un timp relativ scurt.

3

LISTA ABREVIERILOR TA h. Min i.m i.v mg EKG s.c. Kg. i.d g.

tensiune arterială oră minut intramuscular intravenos miligrame electrocardiografie subcutanat kilogram intradermic gram

4

CAP. I - PARTEA GENERALĂ 1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR Humerusul este un os lung, pereche. Se articulează cu scapula iar distial cu oasele antebraţului.

Fig 1 scheletul membrului superior. Corpul humerusului (diafiza) prezintă trei feţe şi trei margini. Faţa dorsală prezintă un şanţ oblic, şanţul nervului radial şi al arterei humerale profunde. Faţa ventro-laterală prezintă în partea superioară nişte rugozităţi în formă de V, tuberozitatea deltoidiană. Mai jos observăm şanţul nervului radia, care se prelungeşte de pe faţa dorsală. Faţa ventriculomedială prezintă către mijloc rugozităţi pentru inserţia muşchiului coraco-brahial. Marginea ventrală prezintă în partea de sus creasta tubercului mare, pe care se inseră muşchiul marele pectoral. Extremitatea superioară (epifiza proximală) prezintă un cap articular numit capul umeral, care are o formă ovolară şi este orientat mediol şi posterior. Capul umeral este mărginit de un şanţ circular, numit colul (gâtul) anatomic. În partea laterală a capului se află două tuberozităţi : posterior, tuberculul mare şi anterior, tuberculul mic, pe care se inseră muşchii. Între aceşti doi tuberculi găsim şanţul intertubercular (culisa bicepitală), prin care lunecă tendonul porţiunii lungi a muşchiului biceps. Extremitatea inferioară (epifiza distială) are o formă triunghiulară şi este turtită anteroposterior. Privită din faţa, lateral prezintă o proeminenţă – epicondilul lateral, pe care 5

se inseră muşchi extensori ai antebraţului şi supinatori. Sub epicondilul lateral se află o proeminenţă articulară, sferică, condilul umeral, care se articulează cu radiusul. Medial de condil se găseşte o suprafţă articulară numită trohlee, care se articulează cu incizia trohleară a ulmei. În partea medială a epifizei se află epicondilul medial, pe care se inseră muşchii flexori ai antebraţului şi pronatori. Deasupra trohleii, anterior, se află o cavitate – fosa coronoidă – în care pătrunde apofiza coronoidă a ulmei. Lateral de ea se află fosa radială. Posterior, epifiza prezintă fosa olecraniană, pentru vârful apofizei olecraniene, în mişcările de extensie a cotului. 2. FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A HUMERUSULUI Această extremitate este delimitată proximal de interliniul scapulo-humeral , iar în distial de un plan contravenţional care trece orizontal la nivelul V-ului deltoidian. Aceste fracturi sunt polimorfe şi survin în special la oamenii vârstnici şi cu precădere la femei, acestea prezentând de obicei o marcantă osteoporoză.

6

3. EPIDEMIOLOGIE Incidenţa fracturilor extremităţii superioare a humerusului, este în continuă creştere. Fracturile extremităţii superioare a humerusului constituie aproximativ 50% din cazurile fracturilor membrelor superioare. Aceste fracturi ocupă primul loc la fracturi în cazul persoanelor în vârstă. Statisticile arată că fracvenţa acestor fracturi creşte odată cu înaintarea în vârsta, peste 60% din fracturi survin după vârsta de 60 de ani. Rata crescută a acestora se datorează vârstei inaintate (vârsta medie a pacienţilor este de 62 - 67 ani), datorită modificării metabolismului osos. Ca sex, în general bărbaţii sunt mai predispuşi la fracturi decât femeile, lucru care se explică prin participare lor mai mare la munca fizică. Totuşi şi femeia are stări fiziologice (ca de exemplu sarcina, perioada de laptare, menopauza, osteoporoza), în care ea este mai susceptibilă de a face fracturi. Există unele tulburări ale structurii osoase, indiferent dacă este vorba despre rarefiere osoase.

7

4. CLASIFICAREA FRACTURILOR Din punct de vedere anatomo-patologic, traiectul de fractură poate fi situat la înălţimi diferite, astfel distingem: 

Fracturi ale colului anatomic sau în zona suprafeţei articulare



Fracturi ale colului chirurgical, acestea survin uneori cu o pătrundere

simulară a fragmentului inferior în cel cefalic, proximal. Când această fractură este joasă, are loc uneori o delăsare considerabilă a fragmentelor. 

Fracturi tuberozitare sau parcelare, aceste fracturi au un mecanism de

producere aparte şi anume cel prin smulgre. Se ştie că pe tochiter se inseră rotatorii externi ai umărului: muşchii supraspinosului, subspinosului şi micul rotund. O contracţie bruscă a acestor din urma muşchi, ca de exemplu într-o mişcare de aruncare, poate cauza o fractură parcelară prin smulgere. Fracturile parcelare se găsesc adeseori ca leziuni anexe ale unor luxatii de umăr. 5. MECANISMUL DE PRODUCERE Fracturile la acest nivel pot fi produse :  direct: prin lovituri primite pe faţa anterioară sau posterioară a umărului,  indirect: prin căderi pe cot sau pe umăr cu bratul în special în abducţie, când se produce o exagerare a curburilor normale a humerusului.

Fig. 2. Fracturi diafizare a humerusului Mecanismul de producere cel mai frecvent este prin cauză indirectă, prin cădere violentă pe umăr, pe cot sau prin tracţiune fortată a braţului. La tineri , prevaliază fracturile prin adducţie.

8

La fracturile prin abducţie, unghiul format pe fragmente este deschis în afară, la cele prin adducţie, unghiul pe care îl formează fragmentele este deschis înăuntru. Adeseori însă, unghiulaţia fragmentelor se face şi în plan sagital, unghiul fiind deschis înapoi. Unele afecţiuni cum sunt: hemiplagia, Boala Parkinson, metastazele osoase, osteomalacia pot favoriza producerea fracturilor. 6. SIMPTOMATOLOGIE În afară de semnele comune tuturor fracturilor (durere şi impotenţă funcţională) la inspecţie se constată un umăr căzut, tumefiat, cu şanţul delto-pactoral dispărut, capul fiind înclinal înspre partea leziunii, iar cotul respectiv fiind susţinut de mâna opusă. Echimozele apar tardiv şi progresiv pe o arie întinsă a braţului (faţa internă) şi a toracelui (faţa antero-internă), coborând până la nivelul creşterilor iliace. Această echimoză este caracteristică, cvasi patognomonică şi a fost descrisă de Hennequin.

Fig. 3 Teritoriul Echimozei lui Hennequin. Acestă echimoză se explică prin aceea că sângele din hematomul fractural situat în acea fractură deasupra nivelului de inserţie a tendonului marelui pectoral, este canalizat în teaca acestui tendon a muşchiului şi se răspândeşte ulterior pe faţa antero-externă a hemitoracelui respectiv. La palparea prudentă şi blândă se constată durere într-un punct fix, care corespunde de obicei focarului de fractură. Din cauza unei ralative impotenţe funcţionale, survine un grad oarecare de atrofie a deltoidului abducţia braţului fiind limitată. 9

În fracturile intraarticulare (fractura gâtului anatomic), nu survin echimoze, hematomul fractural fiind menţinut în articulaţie. 7. INVESTIGAŢII PARACLINICE Examenul paraclinic este reprezentat aproape în totalitate de examenul radiologic, în cazul în care radiologia nu este relevată şi diagnosticul este incert se poate apela la alte metode paraclinice: 

tomografia simplă sau computerizată CT



scitografia osoasă

 radiografia simplă  examenul de laborator: 

VSH



nr. de leucocite



calcemie



hemoglobina



hematocrit



glicemie



TS. TC



examen sumar de urină



investigaţii histopatologice în cazul osului patologic pentru a descoperii eventualele cauze favorizante a fracturii, osteoporoza, osteomielita, etc.

8. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC Acestea sunt de obicei favorabile, aceste fracturi consolidându-se într-un timp relativ scurt. Pseudartroza este rară . Calusurile vicioase, când se produc, sunt cauzate de reducerile incomplete ale fragmentelor. Ele duc la limitatrea mişcărilor de abducţie, ridicare şi rotaţie a braţului.

9. DIAGNOSTIC  Diagnostic pozitiv: se pune pe baza semnelor şi a examenului radiologic, faţă şi profil.

10



Diagnostic diferenţial: se face în special cu luxaţia saculo-humerală. Această

fractură se deosebeşte de luxaţie prin păstrarea rotunjimii umărului sau prin lipsa umărului “în epoletă ” şi prin apropierea cotului respectiv de torace. În fracturile acromionului, în cele ale claviculei (1/3 externă) sau chiar în contuziile simple ale umărului, toate simptomele sunt moderate. În orice caz examenul radiologic este obligatoriu. 10. COMPLICAŢII  Fracturi deschise  Complicaţii vasculare 

Leziunea nervului circumflex, una din cele mai frecvente complicaţii, care atunci

când este ireversibilă, duce la paralizia şi atrofierea muşchiului deltoid. 

Leziunea tendonului lungii porţiuni a bicepsului şi interpoziţia acestuia între

fragmentele fracturii. Aceasta din urmă complicaţie este de obicei greu de diagnosticat (imposibiliatea reducerii şi menţinerea acestei reduceri) şi obligă de obicei la un tratament chirurgical. Asocierea fracturii cu luxaţie scapulo-humerală, în acest caz capul fiind luxat, apare umărul “în epoletă”, dar cotul este apropiat de torace, deoarece pârghia umerală fiind fracturată, acest cot apare apropiat de torace. La tinerii sub 20 de ani pot surveni şi dezlipiri la nivelul cartilajului de creştere. 11. TRATAMENT Primul ajutor la locul accidentului Fractura trebuie imediat imobilizată provizoriu la locul accidentului, la nevoie sedarea durerii cu opiacee: Algocalmin, Mialgin, Romergan, etc. Trebuie să se efectueze cât mai repede şi cât mai corect transportul pacientului la spital. Se vor lua măsuri ca în timpul transportului la spital, oasele fracturate să nu se deplaseze mai mult decât în momentul producerii fracturii. Tratamentul de specialitate Tratamentul fracturilor extremităţii proximale a humerusului este în general ortopedic şi este numai în cazuri excepţionale chirurgical. Tratamentul acestor fracturi urmează principiul simplu de e se axa fragmentul distial după cel proximal. Printr-o abducţie a braţului, aceasta se poate realiza aproape în toate cazurile. Dacă la tracţiunea braţului se adaugă şi o presiune pe locul fracturii, corectându-se 11

unghiulaţia, se poate preveni o dislocare mai mare. Poziţia de repaus survine într-un aparat ghipsat în abducţie în care fragmentul distal este axat cât mai perfect după cel proximal. Unele fracturi se lasă suficient imobilizate printr-un bandaj Desault cu o pelota groasă de vată în axlă, cu cotul aplicat pe torace. Frica de acest bandaj, care ar limita în curând mişcările umărului, este numai atunci justificată, când el este menţinut mai mult de 14 zile. La pacienţii, care din cauza unor leziuni toracale nu pot suporta aplicarea jenantă a unui aparat ghipsat toraco-brahial, punerea în repaos a fracturii se face cel mai bine tracţiune palicată în pat. Tracţiunea se realizează printr-o broşă trecută prin olecran, antebraţul fiind pus orizontal, braţul verical, iar potcoava de tracţiune fiind întinsă de o sârmă trecută peste mai mulţi scripeţi. La fracturile care sunt angrenate într-o mică unghiulaţie se poate renunţa la o repunere exactă. La unii pacienţi foarte bătrâni trebuie să ne mulţumim şi cu o reducere relativă şi începând de îndată cu o reeducare funcţională, se pot obţine rezultate relativ bune. Capul humeral nu are cal femural sau ca gâtul femural funcţii statistice şi o discretă unghiulare sau o limitare a mişcării umărului la aceaşti pacienţi bătrâni nu au o importanţă prea mare. La tinerii cu epifiziolită (deslipire diafizo-epifiziară) se impune o reducere cât mai perfectă, întrucât o reducere incompletă are ca urmare o tulburare de creştere în lungime a osului. Fracturile parcelare prin smulgere ale tuberozităţii se tratează cu punerea în repaos în abducţie a braţului şi reluarea mişcărilor după 2 - 3 săptămâni. Chirurgical se rezolvă numai cazurile în care reducerile imperfecte sunt incompatibile cu o bună vindecare a leziunilor. Această osteosinteză se practică de obicei cu scoabe sau broţe Kirsinchner. Fracturile luxaţiei capului humeral, necesită fireşte o intervenţie chirurgicală care are ca obiectiv repunerea capului şi fixarea focarului de fractură. Dat fiind faptul că foarte multe din aceste fracturi survin la oamenii înaintaţi în vârstă, nu este întotdeauna necesară o reducere ideală, unele dezaxări mici şi chiar scurtării fiind perfect compatibile cu o bună funcţionalitate, mai ales dacă reducerea funcţională a fost începută de timpuriu. Tratamentul igieno-dietetic Regimul alimentar: în primele zile după operaţie se instituie un regim lacto - fainos. Din a treia zi (de la reluarea tranzitului intestinal) se trece la un regim comun. Regimul de mobilizare: variază în funcţie de intervenţia chirurghicală efectuată şi de sediul şi gravitatea fracturii. În timpul prezenţei aparatului ghipsat se va efectua mobilizarea pasivă şi apoi activă treptat prin testarea şi stabilirea sensibilităţii la nivelul zonei operate.

12

După scoaterea aparatului gipsat se va trece la mobilizarea activă a membrului respectiv, având grijă ca la cel mai mic semn de oboseală, durere, impotenţă funcţională să reducem timpul de mobilizare. Ulterior este indicat a se evita eforturile fizice intense cu predilecţie pe membrul operat.

13

CAP. II - PARTEA PERSONALĂ ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DIAFIZARĂ A HUMERUSULUI În lucrarea aceasta s-au studiat trei cazuri ale fracturii diafizare a humerusului, arătânduse nevoile de dependenţă medicale la acest tip de fractură. În îngrijirea pacienţilor se ţine cont de “demersul ştiinţific”, respectând etapele fundamentale ale acestui demers Culegerea datelor Analiza şi interpretarea datelor formulând diagnosticul de îngrijire. Planificarea intervenţiilor, stabilind obiectivele în legătură cu pacientul (rezultatele aşteptate) Intervenţiile asistentei, delegate şi autonome. Evaluarea rezultatelor. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, componentele bio-psihico-sociale, culturale şi spirituale ale individului. Atingerea de către pacient în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie să ştie că : o nevoie fundamentală este o necesitate vitală esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală. Cele 14 nevoi fundamentale sunt : 1. a respira şi a avea o bună circulaţie 2. a bea şi a mânca 3. a elimina 4. a se mişca şi a avea o bună postură 5. a se odihni şi a dormi 6. a se îmbrăca a se dezbrăca 7. a-şi mentine temperatura corpului în limitele normale 8. de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele 9. de a evita pericolele 10.

a comunica

11.

de a acţiona după propriile convingeri şi valori, de a practica religia

12.

de a fi preocupat în vederea realizării

13.

de a se recrea

14.

de a învaţa cum să îţi păstrezi sănătatea 14

1. Culegerea datelor Culegerea datelor ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, asupra obiciurilor sale de viaţă şi asupra stării de satisfacere a nevoilor fundamentale. 2. Analiza şi interpretarea datelor Pune în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea « procesului de îngrijire «. 3. Planificarea intervenţiilor ne permite : -

determinarea obiectivelor de atins (rezultatul aşteptat)

-

stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Intervenţia asistentei Utilizarea planului de intervenţii elaborat, precizarea lor corectă. 5. Evaluarea rezultatelor Constă în analiza rezultatului obţinut şi dacă au apărut noi date în evoluţia stării pacientului şi eventual, dacăa este necesară reajustarea interveţiilor şi obiectivelor (procesul clinic). Asistenta medicală se implică activ în îngrijirile pacienţilor cu fractură diafizară a humerusului, de la internare până la externare şi se asigură să aplice intervenţiile cu rol propriu şi delegat în tratarea pacientului. a) Intervenţiile proprii sunt concretizate de : ● Asigurarea unui microclimat corespunzător a igienei apoi o şedere odihnitoare şi adecvată pe timpul spitalizării. Se respectă normele de igienă a patului, lenjeriei, salonul curat și aerisit plus regulile de dezinfecție și sterilizare a instrumentarului folosit. Un microclimat corespunzător corect pentru ca schimbările bruşte şi mai ales scăzute de temperatură şi umiditate crescută pot afecta starea de bine a pacientului ● Este foarte important ca asistenta medicală să asigure îngrijirile de bază a pacientului imobilizat la pat dar şi pacienţilor cu mobilitate scăzută. Aici se poate specifica igiena pacientului privind toaleta generală și parțială ● Regimul dietetic hiposodat, hipolipid, hipoproteic in concordanţă cu afecțiunea pacientului

și

cu

medicaţia

prescrisă

de

medic.

În acest regim va intra

o alimentaţie desodată din cauza antiinflamatoarelor nesteroidiene. Regim alimentar hipolipidic şi hipoproteic prin menţinerea unei greutăţi corporale optime a pacientului. Asistenta medicală trebuie să verifice modul în care se servește pacientul în cadrul secției dar și eventualele alimente care pot fi introduse de către aparținătorii pacientului. 15

● Supravegherea generală a pacientului şi mobilizarea activă şi pasivă pentru a preveni apariţia complicaţiilor invalidante Prin supraveghere generală se înțelege măsurarea funcțiilor vitale (TA, temperatură, puls, respirație, bilanțul igesta-excreta, aspectul scaunelor) și notarea lor în foaia de observație FO. La fel de importantă poate fi şi mobilitatea dificilă pe care o prezintă pacientul astfel asistenta medicală va asigura un grad de autonomie maxim prin diminuarea durerii şi transportul pacientului în funcţie de necesităţile lui. Asistenta medicală va oferi şi un suport psihologic crescut şi încredere în

echipa

medicală acestor pacienţi deoarece un anumit grad de imobilizare chiar şi provizoriu al pacientului poate avea efecte negative pe plan psiho-emotional şi social. ● Pregatirea psihică a pacientului pentru tehnicile de imagistică şi tratament specifice este deosebit de importantă în activitatea asistentei medicale în contactul cu pacientul internat. Pacientul are nevoie şi de o pregătire fizică adecvată la condiţiile de tratament fizical-kinetic privind postura. Asistenta asigură o pregătire fizică a pacientului şi în cazul investigaţiilor paraclinice specifice secţiilor de ortopedie. ● Educaţia pentru sănătate. De obicei pacienţii sunt adulţi şi care au fost afectaţi din cauze traumatice şi ajung în stări destul de avansate ale bolii la spital iar îngrijirile acordate de catre asistenta medicală devin mai complexe. Asistenta medicală se asigură că şi pacientul a înţeles mecanismul afecţiunii sale şi că se va conforma regulilor de profilaxie secundară şi de continuare a tratamentului la domiciliu şi a recomandărilor de externare. Pentru recuperarea eficientă şi cât mai rapidă a pacientului, asistenta medicală se implică foarte mult şi în informarea pacientului pentru a aborda un stil de viaţă sănătos şi de a-şi menţine starea de sănătate. Asistenta medicală va lămuri pacientul la externare asupra următoarelor aspecte : - să nu ridice greutăţi; - să practice în fiecare zi gimnastică medicală de 10-15 minute dimineaţa şi la sfârşitul programului; - să evite creşterea ponderală, respectând dieta conform sezonului şi efortului fizic pe care-l practică; - să se adreseze medicului la orice modificare a stării de sănătate;

16

Educarea pacientului privind un mod de viaţă sănătos , pentru a preveni complicaţiile bolii, Dacă pacientul a înţeles măsurile pe care trebuie să le execute şi după ce a fost externat atunci prognosticul bolii este favorabil şi asistenta medicală şi-a îndeplinit cu succes unul din obiectivele propuse pentru tratarea pacientului. Asistenta medicală are în vedere mai multe obiective dar unul dintre cele mai promte trebuie să fie ameliorarea durerii pacientului deoarece prima problemă de dependenţă este durerea în aceste afecţiuni. b) Intervenţii cu rol delegat. Intervenţiile delegate constau în : ● Participarea la examenul clinic efectuat de către medic la internare și la vizita în salon. Asigurarea condiţiilor optime de mediu în sala de tratament şi în salon pentru consultaţia medicului. Întocmesc foaia de observatie şi pregatesc documenele medicale necesare internării (consimţământ, retete, rezultatele analizelor, filme radiologice). Menţinerea pacientul într-o poziţie specifică examinării de către medic pentru evidenţierea anumitor cauze patologice în examenul obiectiv. În acelaşi timp se urmăreste bolnavul pentru a observa anumite modificări de ritm respirator sau de coloraţie a tegumentelor în cazul suprasolicitărilor fizice din timpul manipulării de către medic. ● Paraclinice: - recoltarea de probe de laborator (probe de sânge/urină) VSH, hemoleucogramă, biochimie, examen complet de urină, sediment + sumar; - participarea la examenul radiologic și pregătirea pacientului, evidenţierea zonei necesare de examinat, acomodarea pacientului cu camera de obscuritate în care se va petrece examinarea radiologică. ● Administrarea medicamentelor şi pregatirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii unde este cazul. În funcţie de starea pacientului asistenta medicală va administra medicaţie

antialgică

şi

antiinflamatorie

nesteroidiană

(injectabile/tablete, Algocalmin, Tramadol, Diclofenac, Ketonal)

sub

diferite

forme

rolul delegat este

completat de supravegherea pacientului în vederea respectării programului recuperator la sala de kineto-terapie şi la procedurile de fizioterapeutice (magnetodiaflux, ultrasunete, bai galvanice, curenti diadinamici sau interferenţiali), ● Prevenirea complicațiilor prin efectuarea intervenţiilor specifice corecte, de către asistenţii medicali pacienţilor cu fractură diafizară a humerusului, ajută în tratarea bolii şi previne complicaţiile neurologice şi motorii, care de obicei au nevoie de intervenţii chirurgicale şi astfel timpul de vindecare a pacientului se prelungeşte foarte mult iar tratamentul devine invaziv şi dureros. 17

Urmând aceste tehnici specifice, asistenta medicala reuseste sa duca la indeplinire sarcinile de ingrijire privind pacientii internati cu fractură diafizară a humerusului.

18

CAZUL I PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA P. V. CULEGEREA DATELOR

A.

Date relativ stabile:



Nume : P.



Prenume: V.



Nationalitate: Română



Data naşterii: 25.05.1976



Religia: Ortodoxă



Limba vorbită: Română

B. Date relativ variabile: Informaţii generale: 

Vârsta: 31 ani



Starea civilă: Căsătorită

 Domiciliul: Brașov, str. George Călinescu, nr. 25 Caracteristici generale: 

Ocupaţia: Profesoară



Hoby: Gătitul



Alimentaţia: Diversificată



Consumul de cafea, tutun, alcool: 2 - 3 cafele pe zi, tutun 1 pachet de ţigări pe zi, alcool ocazional. Evenimente biologice legate de sănătate:



Boli anterioare: amigdalită



Sarcini: o sarcină fiziologică

 Intervenţii chirurgicale: amigdalectomie  Accidente: nu a avut Elemente fizice şi reacţionale:  Grup sanguin: A II, Rh pozitiv 

Deficienţe senzoriale: nu prezintă



Alergii: neagă Reţeaua de susţinere a persoanei: pacienta este căsătorită, soţul este inginer, cu o fetiţă de 5 ani, părinţii sunt pensionari. Au foarte mulţi prieteni. Date variabile legate de starea fizică:



Temperatura: 36.7 oC 19



Puls: 80 pulsaţii/minut



T.A: 120/80 mmHg



Respiraţia: fiziologică



Eliminare: micţiuni şi scaune normale



Greutate: 67 Kg



Inaltimea: 1.70 m



Culoarea ochilor: negrii



Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt normale Date variate legate de condiţii psihosociale:



Anxietate: moderată



Stres: nu este stresată



Confort: inconfort, se acomodează greu la mediul spitalicesc



Stare depresivă: nu prezintă



Stare de constienţă: OTS



Capacitate de comunicare: este comunicativă ECHIPA DE INTERVENŢIE Dr. Sabău Florin As. Tudor Alina Elevă Tonie Eva ISTORICUL BOLII În dimineta zile de 23.01.2017 a ieşit în curtea casei şi alunecând a căzut. Sa lovit la membrul superior stâng şi în urma lovituri nu şi-a mai putut mişca braţul. Cu ajutorul soţului ei, aceasta reuşeşte să se ridice, soţul ei chemând salvarea. La urgenţă este diagnosticată cu fractură diafizară a humerusului. Pacienta este internată pe secţia Ortopedie-Traumatologie. MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE



Stare generală alterată



Durere vie la nivelul brațului și al umărului



Impotenţă funcţională



Crepitaţii osoase ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE Pacienta în vârstă de 31 de ani, echilibrată din punct de vedere fizic, se internează în data de 23.01.2017 cu următoarele manifestări de dependenţă:



Durere vie la nivelul brațului și al umărului

 T.A.: 120/80 mmHg 20



Puls: 80 pulsaţii/minut



Temperatura: 36.7 oC



Respiraţia: fiziologică ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA

SURSE DE DIFICULTATE - anxietate - durere

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ - posibil tahipnee

DIAGNOSTIC NURSING - potenţial dificultatea de a respira

2. de a bea şi de a manca

- constrângeri fizice -anxietate, durere

- incapacitatea de a se hrăni fără ajutor

3. de a elimina

- alimentaţie insuficientă - lipsa exerciţiilor fizice

- absenţa scaunelor de mai multe zile - dificultate de a defeca

- dificultate în a se alimenta şi hidrata - constipaţie

4. de a se mişca şi de a menţine o postură corectă

- constrângeri fizice - anxietate - durere

- incapacitatea de a se mişca, ridica, aşeza şi merge

-imobilitate

5. de a dormi şi de a se odihni

- mediu necorespunzător - evenimente ameninţătoare - incomoditate - durere - anxietate

- astenie, oboseală - nelinişte - descurajare - dificultatea în a dormi - trezire frecventă - agitaţie

- epuizare

6. de a se îmbrăca şi dezbrăca

-constrângeri fizice - imobilitate şi durere

- dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca

-stângăcie

7. de a-si menţine temperatura corpului în limite normale

- alterarea circulţiei periferice

- scăderea temperaturii sub limitele normale

- extremităţi reci - hipotermie

8. de a fi curată, îngrijită şi a proteja mucoasele şi tegumentele curate

- constrângeri fizice - imobilitate - durere

- nu poate să-şi acorde îngrijiri de igienă

- dificultate în a-şi acorda îngrijiri de igienă

9. de a evita pericolele

- durere la nivelul focarului de fractură

- agitaţie - nelinişte

- anxietate

1. de a respira şi a avea o bună circulaţie

21

- insomnie

- neacceptarea bolii - mediu neadecvat - constrângeri fizice - lipsa autocontrolului - traumatisme - durere evenimente ameninţătoare 10. de a comunica

- iritabilitate - plângeri, plâns

- durere la nivelul focarului de fractură

- temeri - panică

- frică, teamă

- expresia sentimentelor de singurătate şi respingere

- singurătate

11. de a acţiona - neacceptarea bolii conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

- incapacitate de a desfăşura practici religioase

- dificultate de a participa la activităţi religioase

12. de a fi preocupată în vederea realizării

- anxietate - epuizare şi stress depresivă - evenimente ameninţătoare - anxietate - spitalizare -imobilitate

- incapacitatea de a - devalorizare răspunde aşteptărilor altora - sentimentul de incompetenţă

- lipsa de infrmaţii şi de cunoştiinţe necesare menţinerii sănătăţii - teama de necunoscut - anturaj şi mediu necunoscut

- lipsa de cunoaştere a bolii, a măsurilor de prevenire a complicaţiilor

13. de a se recrea 14. de a învăţa

- spitalizare - boală - mediu neadecvat

- insomnie

- incapacitatea de a se recrea - dicicultatea de a îndeplini activităţi recreative

DIAGNOSTICUL NURSING Pacienta prezintă: Durere de intensitate mare, Impotenţă funcţională Stare generală uşor alterată (ameţeală, facies palid), Anxietate Risc de complicaţii. DIAGNOSTICUL MEDICAL Fractură diafizară de humerus. STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII 22

- insuficientă cunoaştere

Prevenirea morţii subite, Calmarea durerii, Prevenirea imobilităţii Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală Crearea condiţiilor optime de odihnă Menţinerea tegumentelor uscate şi curate Prevenirea greţurilor şi vărsături PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPRATOR PROBLEMA

OBIECTIVE

Durere la nivelul membrului superior stâng.

Să calmez durerea în cât mai scurt timp posibil.

Stare de imobilitate totală impusă de leziune.

Să-i asigur toate îngrijirile necesare. Să previn imobilitatea pe parcursul celor 3 zile.

Frica, teama de intervenţia chirurgicală.

Să o linistesc cu privire la intervenţia chirurghicală.

INTEREVNŢII AUTONOME Supraveghez funcţiile vitale. Creez condiţii de microclimat. Asigur o poziţie cât mai comodă pacientei. Mobilizez frecvent pentru prevenirea escarelor. Inspectez sediul şi caracterul durerii. Psihoterapie. Aplic punga cu gheaţă. Ii explic necesitatea imobilizării pentru a nu se agrava boala. Servesc pacienta la pat cu cele necesare atât pentru alimentaţie cât şi pentru eliminare. Investighez capaciatatea de mobilizare. Urmăresc punctele de presiune. Efectuez toaleta. Previn imobilitatea. Încerc să o liniştesc satisfăcându-i cererea de informaţii cu privire la intervenţia chirurghicală. Încurajez, încerc 23

INTERVENŢII DELGATE Algocalmin fiole II i.m. la nevoie

EVALUARE

Atela provizorie.

Pacienta colaborează. Stă în poziţie comodă şi se mobilizează.

Fenobarbital 2x1 tabletă / zi.

Să o liniştesc în privinţa intervenţiei chirurghicale.

După 30 minute scade durerea.

să o acomodez la mediul de spital. O aduc în contact cu alţi pacienţi cu evoluţie favorabilă. Insomnie

Să creez condiţii optime de odihnă şi somn.

Aerisesc salonul şi Diazepan port discuţii cu 10 mg/ zi. pacienta. Mă interescez de programul ei de somn. Îi explic necesitatea odihnei pentru organism. O educ să evite mesele copioase.

Prezintă perioade de somn liniştit.

Dificultate de a se alimenta.

Să fie alimentată corespunzător.

Curba ponderală se menţine. Aport caloric calitativ corespunzător.

Dificultate de a-şi menţine tegumentele curate.

Să-i asigur igiena corporală.

O ajut să se Regim comun. alimenteze. Investighez obiceiurile şi cunoştinţele despre o alimentaţie corectă. O servesc la pat. O ajut să efectueze toaleta cavităţii bucale. Înlătur alimentaţia ce predispune la constipaţie. Îi asigur un aport de minim 2 L lichide. Păstrarea curbei ponderale. Efectuez toaleta parţială pe regiuni. Îi asigur lenjerie de pat şi corp curate. Igiena corectă a regiunii perianale

Constipaţia

Eliminări fiziologice

Urmăresc un aport de 2 LPurgative : de lichide. Dulcolax Elimin alimentele care 1 tableta / zi. favorizează constipaţia. Evitarea meselor copioase seara. Masajul abdominal postprandial.

A 2-a zi are scaun.

24

Este curată şi îngrijită.

Respect intimitatea în timpul eliminării. Insuficientă cunoaştere a bolii

Să o informez despre starea sa actuală.

Informez pacienta despre cauzele., factorii favorizanţi ai bolii. Îi solicit ajutorul în toate intervenţiile pe care le fac. Evaluez complianţa la diferite manevre.

Pacienta înţelege şi pune întrebări în legătură cu starea sa actuală.

INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII Pregătirea psihică: Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. O rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie. O încurajez punăd-o în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie favorabilă. Îi explic pacientei câteva proceduri preoperatorii şi portoperatorii. Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii adverse ca : greţuri, vărsături. Pregătirea fizică:  La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.  La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind negativ.  La ora 1015 se efectuează tolaeta corporală a regiunii insistând asupra membrului lezat, se rade pilozitatea.  La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA = 110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,6 oC.  La ora 1130 se face EKG-ul.  La ora 12 se fcae consultul presanestezic la pat.  O informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să mănânce şi să bea nimic.  O informez că în seara aceasta i se va face clisma evacuatorie.  O informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepan. ANALIZE DE LABORATOR BIOCHIMIE  Creatinina : 1,08 mg %

VALORI NORMALE 0,6 -1,20 mg%



T.S.

: 3 minute

2-4 minute



T.c.

: 11 minute

8-12 minute

HEMATOLOGICE

VALORI NORMALE 25



Hemoglobina : 14,9 G/100ml

15= 2g/ 100ml



Hematocrit :

46 ± 6%

45%



Nr. leucocite :



Nr. tromocite : 200. 000 mm3

150 – 400.000 mm3



V.S.H. :

10 mm / h

1 – 10 mm/h



Glicemie :

94 mg 0/00

80 – 120 mg 0/00

3

4.200 – 10. 000 mm3

9.600 mm

ZIUA INTERVEŢIEI  La ora 8 se transportă pacienta în sala de operaţie.  La ora 9 se efectuează osteosinteza cu scoabe Kirschner.  Intevenţia decurge favorabil.  În timpul intervenţiei pacienta prezintă : stare generală bună, T.A. stabilă, pierdere minimă de sânge.  La ora 11 este readusă pe secţie. ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE  La ora 1130 pacienta este pusă în pat.  Monitorizez funţiile vitale : - T.A. = 100/ 80mmHg - Puls = 65 pulsaţii/ min - Temperatura = 36,5 oC  Supraveghez perfuzia.  Supraveghez bolnava până la trezirea totală din anestezie.  Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal minim 5- 6 ore pentru că i s-a făcut anestezie totală.  Îi umezesc buzele cu comprese de ceai amar.  La ora 1230 monitorizez funcţiile vitale : - T.A. = 115/80mmHg - Puls = 65 pulsaţii/ min - Temperatura = 37 oC - Respiraţia = fiziologică  Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.v. sau după caz Mabron 1 fiolă s.c.  Pacienta acuză uscăciune cavităţii bucale : efecuez toaleta cavitaţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai.  La ora 13 pacienta are micţiune spontană. 26

 Ii explic pacientei să participe la ingrijirile postoperatorii, mobilizarea precoce exercitii ale membrelor superioare si inferioare pentru prevenirea trombozei venoase.

 La indicaţia medicului pacienta se poate transporta la salon

STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII  Risc

de

complicaţii

imediate

(şoc

hemoragic,

embolie

pulmonară,

tromboembolie).  Calamarea durerii.  Asigurarea condiţiilor optime de somn.  Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.  Prevenirea complicaţiilor datorită imobilizări (escare de decubit sau atrofie musculară)

27

PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI POSTOPERATOR 25.01.2017 PROBLEMA

INTEREVNTII AUTONOME Pevenirea Monitorizarea funcţiilor complicaţiilor. vitale. Apariţia escarelorÎi expic să evite mişcările şi a atrofiei bruşte şi să semnaleze musculare orice modificare în starea sa generală.

INTERVENTII DELGATE Oxacilină 4x1 gr. i.m. Clivarin 0,3 ml / zi.

EVALUARE

Durere în urma intervenţiei chirurgicale .

Calmarea durerii.

Algocalmin 1 fiolă i.v.

Durerea scade în intensitate.

Dificultate de a Dormi şi de a se odihnii

Să-i asigur Aerisesc salonul. Diazepam 10mg condiţii optime deStau de vorbă cu pacienta. tb. I per os. somn şi odihnă. O educ să evite mesele copioase şi stările de tensiune.

Pacienta are somnul liniştit.

Dificultate de a se mişca si de a-şi menţine o postură corectă.

Să-i asigur o poziţie cât mai corectă şi cât mai comodă.

Aşez membrul operat pe o pernă mai dură. O ajut să-şi schimbe poziţia. Efectuez toaleta corporală parţial ori de câte ori este nevoie. Iau măsuri necesare pentru prevenirea escarelor de decubit. Servesc pacienta la pat. Investighez capaciatatea de mobilizare.

Starea de amorţeală se ameliorează.

Uscăciune la nivelul cavităţii bucale şi a buzelor.

Să prezinte mucoase umede în permanenţă.

Îi efectuez toaleta cavităţii Regim hidric. bucale cu glicerină boraxată şi ii umezesc buzele cu ceai amar ori de câte ori este nevoie. După 17 ore

Cavitatea bucală şi buzele sunt umede.

Risc de apariţie a complicaţiilor.

OBIECTIVE

Să urmăresc starea pacientei. Creez condiţii optime în salon. Inspectez caracterul şi sediul durerii. Punga de gheaţă. Psihoterapie.

28

TA=120/80 mmHg Puls=60 pulsaţii/min. T=36,9oC Respiraţia fiziologică.

încep să-i administrez lichide per os.

26.01.2017 - 02.02.2017 PROBLEMA OBIECTIVE

INTEREVNŢII INTERVENŢII AUTONOME DELEGATE Efectuez toaleta zilnică a Toaleta şi pansamentul plăgii cu alcool sanitar plăgii. In jurul ei, pe urmă cu alcool iodat şi aplic pansament cu Rivanol, respectând regulile de asepsie şi antisepsie.

EVALUARE

Pacienta prezintă perioade de somn liniştit.

Risc de apariţie a complicaţiilor.

Să îngrijesc corect plaga şi să observ orice modificare a ei.

Tulburări de somn: insomnie.

Să-i creez condiţii optime de somn şi odihnă.

Aerisesc salonul. Îi explic necesitatea odihnei pentru organism. Îi spun să evite consumul de cafea înainte de culcare.

Dificultate de a se mişca şi de a-şi menţine o postură corectă.

Să-i asigur o poziţie cât mai corectă şi cât mai comodă

Aşez membrul operat pe o pernă mai dură. O ajut să-şi schimbe poziţia. Efectuez toaleta partială ori de câte ori este nevoie. Iau măsuri necesare pentru prevenirea escarelor de decubit. Servesc pacienta la pat. Investigehz capacitatea de mobilizare. Îi fac masaj usor la mâna operată şi în zonele predispuse escarelor.

Starea de disconfort se ameliorează.

Riscul apariţiei escarelor.

Prevenirea escarelor şi a pneumoniei de decubit.

Îi fac masaj uşor şi o pudrez cu pudră de talc. Protejez călcâiele, cu colaci de vată. Îi schimb poziţia în pat cât mai des din 30 în 30 de minute.

Starea de amorţeală se ameliorează.

29

Diazepan tb.10 mg / zi

Plaga evoluează normal.

Întind cearceaful pt a nu exista cute. Respect măsurile pt prevenirea infecţiilor nosocomiale. Senzaţie de mâncărime la nivelul plăgii şi cunoştinţe insuficiente despre boală.

Îi ofer informaţii despre comportamentul în perioda de convaleşcentă.

Efectuez toaleta zilnică a plăgii. Îi explic că senzaţia de mâncărime pe care o are este un semn al vindecării plăgii.

Evolutia plagii este favorabila. Pacienta a inteles cerintele pentru o evolutie favorabila.

Îi dau informaţii despre regimul de cruţare şi cel fizic. O informez despre pericolul recidivei in cazul nerespectării regimului. O urmăresc dacă întelege şi respectă cele spuse. Anxietate, teama, frica de scoaterea firelor.

Să-i înlătur starea de frică. Încurajarea pacientei.

Îi explic că scoaterea firelor nu este dureroasă şi depinde de evoluţia plăgii. Îi explic că poate fi neplăcută dar nu dureroasă.

Scoaterea firelor în data de 02.02.2017

Suportă bine scoaterea firelor.

EVALUARE FINALĂ După o spitalizare de 11 zile, pacienta P.V. este externată în data de 02.02.2017 cu o stare generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate de mobilizare bună. Capaciatea de odihnă satisfăcătoare şi necesităţile fiziologice corespunzătoare. Este instruită în privinţa : respectării regimului de cruţare fizică continuarea tratamentului prescris de medic revenirea la control periodic (primul peste 7 zile) recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie locală a plăgii şi prezentarea la medic familia este instruită să urmărească regimul de viaţă al pacientei Tratamentul urmat: 30

Oxacilină 4x1 gr./zi Algocalmin fiole la nevoie. Piafen tablete, la nevoie. Diazepan 1 tabletă seara, la nevoie. Dulcolax 1 tabletă, la nevoie. Clivarin 0,3 ml / zi s.c.

31

CAZUL II PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL M.E. CULEGEREA DATELOR A. Date fixe:  

 

 

Nume : M. Prenume: E. Naţionalitate: Română Data naşterii: 20.10.1936 Religia: Ortodoxă Limba vorbită: Română

B. Date relativ variabile: Informaţii generale:  Vârsta: 70 ani  Starea civilă: Căsătorit  Domiciliul: Brașov, str. Înfrăţirii, nr. 112 Caracteristici generale:  Ocupaţia: Pensionar  Obiceiuri: Grădinăritul  Alimentaţia: Diversificată  Consumul de cafea, tutun, alcool: ocazional

nu consumă cafea şi tutun, alcool

Evenimente biologice legate de sănătate:  Boli anterioare: nu a avut  Intervenţii chirurgicale: nu a avut  Accidente: nu a avut Elemente fizice şi reacţionale:  Grup sanguin: A II, Rh pozitiv  Deficienţe senzoriale: nu prezintă, OTS  Alergii: neagă Reţeaua de susţinere a persoanei: pacientul este căsătorit,se înţelege foarte bine cu soţia lui. Au doi băieţi si patru nepoţi. Fiind foarte sociabili au foarte mulţi prieteni. Date variabile legate de starea fizică:  Temperatura: 36.2 oC  Puls: 85 pulsaţii/minut  T.A: 170/90 mmHg  Respiraţia: fiziologică  Eliminare: micţiuni şi scaune normale  Greutate: 70 Kg  Înălţimea: 1.70 m  Culoarea ochilor: albaştri  Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt în limitele vârstei Date variate legate de condiţii psihosociale: 32



   



Anxietate: moderată Stres: nu este stresat Confort: inconfort, se acomodează greu la mediul spitalicesc Stare depresivă: prezintă o uşoară stare depresivă Stare de constienţă: conştient, orientat Capaciate de comunicare: este comunicativ

ECHIPA DE INTERVENŢIE Dr. Rautia Ion Calin As. Lazar Anca Elevă Tonie Eva ISTORICUL BOLII Pacientul ne prezintă că în data de 02.04.2017 în jurul orei 13 coborând treptele în casă a suferit un accident prin cădre, nemaiputând să-şi mobilizeze membrul superior stâng. În aceeaşi zi datorită durerii şi imobilizării mâinii este adus la Urgenţă. După consult de specialitate se pune diagnosticul fractura diafizară a humerusului. MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE  Stare generală alterată  Durere vie la nivelul brațului  Impotenţa funcţională  Crepitaţii osoase ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE Pacientul în vârstă de 70 de ani, echilibrat din punct de vedere psihic, se internează în data de 02.04.2017 cu următoarele manifestări de dependenţă:  Durere vie la nivelul brațului  Temperatura: 36.2 oC  Puls: 85 pulsaţii/minut  T.A: 170/90 mmHg  Respiraţia: fiziologică ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA 1. de a respira şi a avea o bună circulaţie 2. de a bea şi de a manca

SURSE DE DIFICULTATE - anxietate - durere - diminuarea mobilităţii -anxietate, durere, slăbiciune, singurătate - lipsa de cunoştere a nevoilor în hidratare şi mineralizarea

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

DIAGNOSTIC NURSING

- voce răguşită

- alterarea vocii

- nu vrea să mănânce nimic - nu vrea să bea deloc

- refuz de a se alimenta şi hidrata

33

organismului 3. de a elimina

4. de a se mişca şi de a menţine o postură corectă

5. de a dormi şi de a se odihni

- anxietate - letargie - lipsa hidratării şi (inactivitate totală) mineralizării organismului- uscăciunea pielii şi a mucoaselor - anxietate - alinierea greşită a - durere membrelor - constrângeri fizice - reticenţă în a - lipsa interesului încerca să facă mişcări

- deshidratare

- mediu necorespunzător - incomoditate - durere - anxietate

- astenie, oboseală - nelinişte - descurajare - dificultatea în a dormi - trezire frecventă

- epuizare

- postură neadecată - refuzul de a se mişca

- insomnie

6. de a se îmbrăca şi dezbrăca

- slăbiciune - oboseală - anxietate

- refuzul de a se îmbrăca şi dezbrăca

-dezinteres faţă de ţinuta vestimentară

7. de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. de a fi curat, îngrijit şi a proteja mucoasele şi tegumentele

- alterarea circulţiei periferice

- scăderea temperaturii sub limitele normale

- extremităţi reci - hipotermie

- slăbiciune - oboseală - perturbarea imaginii de sine - anxietate - durere la nivelul focarului de fractură - neacceptarea bolii - mediu neadecvat - nelinişte - constrângeri fizice - lipsa autocontrolului - lipsa controlului anxietăţii - neadapatare la boală - mediu neadecvat

- neglijarea îndeplinirii îngrijirilor igienice

- dezinteres în a-şi acorda îngrijiri de igienă

- agitaţie - nelinişte - insomnie - iritabilitate - plângeri, plâns - temeri - panică

- anxietate - durere la nivelul focarului de fractură - frică, teamă

- izolare de anturaj şi de mediu - expresia sentimentelor de singurătate şi respingere - lipsa de interes

- singurătate - izolare socială

9. de a evita pericolele

10. de a comunica

34

11. de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

- neacceptarea bolii - procupare faţă de - frica de moarte semificaţia suferinţei - neadaptare la mediul - grija faţă de sensul vieţii spitalicesc şi a morţii - refuzul de a se conforma- autoacuzare tratamentului - autopedepsire - perceperea bolii ca o pedeaasă

12. de a fi preocupat în- neadaptarea la realitate vederea - lipsa de cunoaştere a realizării stării sale de sănătate şi a tratamentelor 13. de a se - anxietate recrea - spitalizare -imobilitate 14. de a învăţa - lipsa de informaţii şi de cunoştiinţe necesare menţinerii sănătăţii - teama de necunoscut

- nelinişte faţă de semnificaţia propiei existenţe - sentiment de culpatibilitate

- incapaciatea de a lua - neputinţa decizii - incapaciatea de a rezolva problemele - incapacitatea de a se - dicicultatea de a recrea îndeplini activităţi recreative - lipsa de cunoaştere - insuficientă cunoaştere a bolii, a măsurilor de prevenire a complicaţiilor

DIAGNOSTICUL NURSING Pacientul prezintă:

 Durere de intensitate mare  Tumefacţie locală  Impotenţă funcţională  Stare generală uşor alterată (senzaţie ameţeală, facies palid)  Anxietate  Risc de complicaţii DIAGNOSTICUL MEDICAL Fractura diafizară a humerusului. STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII Prevenirea morţii subite Calmarea durerii Prevenirea imobilităţii pe parcursul celor 3 zile 35

Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală Crearea condiţiilor optime de odihnă Menţinerea tegumentelor uscate şi curate Prevenirea greţurilor şi vărsăturilor PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR

PROBLEMA Durere la niv membrului sup stâng.

Stare de imobilitate totală impusă de leziune.

Frica, teama de intervenţia chirurgicală.

Insomnie

OBIECTIVE

INTEREVNŢII INTERVENŢII AUTONOME DELGATE Să calmez Supraveghez funcţiile Algocalmin fiole I durerea în cât vitale. i.v. la nevoie mai scurt timp Creez condiţii de posibil. microclimat. Asigur o poziţie cât mai comodă pacientului pentru prevenirea escarelor. Inspectez sediul şi caracterul durerii. Psihoterapie. Aplic punga cu gheaţă. Să-i asigur Îi explic necesitatea Atela provizorie. toate îngrijirile imobilizării pentru a necesare. nu se agrava boala. Să previn Servesc pacientul la imobilitatea pat cu cele necesare atât pe parcursul pentru alimentaţie cât şi celor 3 zile. pentru eliminare. Investighez capaciatatea de mobilizare. Urmăresc punctele de presiune. Efectuez toaleta. Previn imobilitatea. Să îl liniştesc Încerc să îl Fenobarbital cu privire la liniştesc satisfăcându-i 2x1 tablete / zi. intervenţia cererea de informaţii cu chirurghicală. privire la intervenţia chirurghicală. Încurajez, încerc să îl acomodez la mediul de spital. Îl aduc în contact cu alţi pacienţi cu evoluţie favorabilă. Să creez condiţii Aerisesc salonul şi port Diazepan 10 mg/ optime de discuţii cu pacientul. 1 tb/zi. odihnă şi somn. Mă interescez de programul lui de somn. 36

EVALUARE După 30 minute scade durerea.

Pacientul colaborează. Stă în poziţie comodă şi se mobilizează.

Să îl liniştesc în privinţa intervenţiei chirurghicale.

Prezintă perioade de somn liniştit.

Dificultatea de a se alimenta.

Să fie alimentat corespunzător.

Dificultate de a-şi menţine tegumentele curate.

Să-i asigur igiena corporală.

Constipaţia

Eliminări fiziologice

Insuficienta cunoaştere a bolii

Să il informez despre starea sa actuală.

Îi explic necesitatea odihnei pentru organism. Îl educ să evite mesele copioase. Îl ajut să se alimenteze. Regim comun. Investighez obiceiurile şi cunoştinţele despre o alimentaţie corectă. Îl servesc la pat. Îl ajut să efectueze toaleta cavităţii bucale. Înlătur alimentaţia ce predispune la constipaţie. Îi asigur un aport de minim 2 L lichide. Păstrarea curbei ponderale. Efectuez toaleta parţial pe regiuni. Îi asigur lenjerie de pat şi corp curate. Igiena corectă a regiunii perianale. Urmăresc un aport de Purative : Dulcolax 2 L de lichide/ 24 ore. 1 tableta / zi. Elimin alimentele care favorizează constipaţia. Evitarea meselor copiase seara. Masajul abdominal postprandial. Respect intimitatea în timpul eliminării. Informez pacientul despre cauzele, factorii favorizanţi si predispozanti ai bolii. Îi solicit ajutorul în toate intervenţiile pe care le fac. Evaluez complianţa la diferite manevre.

37

Curba ponderală se menţine. Aport caloric calitativ corespunzător.

Este curat şi îngrijit.

A 2-a zi are scaun.

Pacientul înţelege şi pune îmtrbări în legătură cu starea sa actuală.

INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII Pregatirea psihică: Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. Îl rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie.  Îl încurajez punâdu-l în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie favorabilă. Îi explic pacientului câteva proceduri preoperatorii şi portoperatorii. Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii secundare ca : greţuri, vărsături. Pregătirea fizică:  La ora 9 se recolteaza probele biologice pentru examneul de laborator La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d. La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind negativ. La ora 1015 se efectuează tolaeta corporală a regiunii insistând asupra membrului lezat, se rade pilozitatea. La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA = 110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,4 oC. La ora 1130 se face EKG-ul. La ora 12 se face consultul preanestezic la pat. Îl informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să mănânce şi să bea nimic. Îl informez că în seara aceasta i se va face clisma evacuatorie. Îl informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepam ANALIZE DE LABORATOR

BIOCHIMIE  Creatinina : 1,08 mg %

VALORI NORMALE 0,6 -1,20 mg%



T.S.

: 3 minute

2-4 minute



T.c.

: 6 minute

8-12 minute

HEMATOLOGICE

VALORI NORMALE



Hemoglobina : 14,9 G/100ml

15= 2g/ 100ml



Hematocrit :

46 ± 6%

42,7%



Nr. leucocite :



Nr. tromocite : 230. 000 mm3

150 – 400.000 mm3



V.S.H. :

14 mm / h

1 – 10 mm/h



Glicemie :

98 mg 0/00

80 – 120 mg 0/00

3

4.200 – 10. 000 mm3

9.300 mm

ANALIZE DE LABORATOR ZIUA INTERVEŢIEI 38

La ora 8 se transportă pacientul în sala de operaţie. La ora 830 se efectuează osteosinteza cu brose Kirschner. Intevenţia decurge favorabil. În timpul intervenţiei pacientul prezintă : stare generală bună, T.A. stabilă, pierdere minimă de sânge. La ora 11 este readus pe secţie. ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE La ora 1130 pacientul este pus în pat. Monitorizez funţiile vitale : -

T.A.=130/ 90mmHg

-

Puls = 75pulsaţii/min

-

Temperatura = 37,0oC

Supraveghez perfuzia. Supraveghez bolnavul până la trezirea totală din anestezie. Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal minim 5- 6 ore pentru că i s-a făcut anestezie totală. Îi umezesc buzele cu ceai. La ora 12 monitorizez funcţiile vitale : -

T.A. = 130 / 90mmHg

-

Puls = 68 pulsaţii/ min

-

Temperatura = 36.9oC

-

Respiraţia = fiziologică

Administrez Algocalmin 1 x 1 fiolă i.v. Pacientul acuză uscăciunea cavităţii bucale : efecuez toaleta cavitaţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai amar. La ora 14 pacientul are micţiune spontană. STABILIREA PRIORITĂŢILOR POSTOPERATORII  Risc

de

complicaţii

imediate

(şoc

hemoragic,

tromboembolie).  Calmarea durerii.  Asigurarea condiţiilor optime de somn şi odihnă.  Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.  Menţinerea curată a tegumentelor şi mucoaselor. 39

embolie

pulmonară,

 Respectarea măsurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale. PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI POSTOPERATOR 04.04.2017 PROBLEMA OBIECTIVE Risc de apariţie a complicaţiilor imediate.

Pevenirea complicaţiilor.

Durere în urma intervenţiei chirurgicale .

Calmarea durerii.

Insomie şi nelinişte.

Să-i asigur condiţii optime de somn şi odihnă.

Anxietate moderată

Să îl echilibrez psihic.

Dificultate de a se mişca şi de a-şi menţine o postură corectă.

Să-i asigur o poziţie cât mai corectă şi câtă mai comodă.

Uscăciune la Să prezinte nivelul cavităţii mucoase bucale şi a buzelor. umede în permanenţă.

INTEREVNŢII AUTONOME Monitorizarea funcţiilor vitale. Îi explic să evite mişcările bruşte şi să semnaleze orice modificare în starea sa generală. Să urmăresc starea pacientului. Creez condiţii optime în salon. Inspectez caracterul şi sediul durerii. Punga de gheaţa. Psihoterapie. Aerisesc salonul. Stau de vorbă cu pacientul. Îl educ să evite stările de tensiune. Pihoterapie Favorizez adaptarea la un mediu străin.

INTERVENŢII DELGATE EVALUARE Oxacilină 4x1 gr. i.v. Gentamicină 2x1fiola / zi i.v..

TA=130/85 mmHg Puls=80 pulsaţii/minut T=36,8oC Respiraţia fiziologică.

Algocalmin 1 fiolă i.v.

Durerea scade în intensitate.

Aşez membrul operat pe o pernă mai dură. Îl ajut să-şi schimbe poziţia. Efectuez toaleta partială ori e câteori este nevoie. Iau măsuri necesare pentru prevenirea escarelor de decubit. Servesc pacientul la pat. Investigehz capaciatatea de mobilizare. Îi efectuez toaleta Regim hidric. cavităţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai amar ori de câte ori este nevoie. După 17 ore 40

Pacientul liniştit.

Pacientul se acomodează la mediul spitalicesc.

Cavitatea bucală şi buzele sunt umede.

încep să-i administrez lichide per os.

05.04.2017 - 13.04.2017 PROBLEMA OBIECTIVE

INTEREVNŢII INTERVENŢII AUTONOME DELGATE Durere la Să calmez Efectuez toaleta Toaleta şi nivelul plăgii durerea în cât plăgii cu alcool pansamentul plăgii. operatorii. mai scurt timp. sanitar în jurul Algocalmin 1 fiola ei, pe urmă cu i.m. alcool iodat şi aplic pansament cu Rivanol, respectând regulile de asepsie şi antisepsie. Urmăresc eventualele semne de suprainfecţie. Îi efectuez toaleta corporală riguroasă. Aplic punga cu gheaţă. Insomnie. Să-i creez Aerisesc salonul Diazepan tb.10 mg / zi condiţii optime şi dicut cu el. sau o fiolă / zi. de somn şi odihnă. Îi explic necesitatea odihnei pentru organism. Îi spun să evite mesele copioase seara. Să evite stările tensionate şi discuţiile contradictorii. Dificultate de a se Să-i asigur o poziţie Aşez membrul mişca şi de a-şi cât operat pe o pernă menţine o mai corectă şi mai dură. postură cât mai Îi fac masaj în corectă. comodă zonele predispuse escarelor.

EVALUARE

Dificultatea de a-şi acorda măsuri de igienă.

Pacientul este curat şi îngrijit.

Să-i asigur igiena corporală.

Efectuez toaleta parţială ori e câte ori este nevoie cu apă şi săpun. Îi asigur lenjerie de pat şi corp curate. Îi explic importanţa menţinerii igienei. 41

Durerea se reduce.

Pacientul prezintă perioade de somn liniştit.

Starea de disconfort se ameliorează.

Jenă la nivelul plăgii.

Informaţii despre comportamentul în convalescenţă.

Dezinteres faţă de activităţile recreative

Recăpătarea unei stări de bună dispoziţie.

Teama şi frica de scoaterea firelor.

Încurajarea pacientului.

Efectuez toaleta zilnică a plăgii. Îi explic că senzația este un semn al vindecării plăgii. Îi dau informaţii despre regimul fizic de cruţare. Îl informez despre pericolul recidivei în cazul nerespectării regimului Îndemnarea spre activităţti recreative.

După toaletă, jena de la nivelul plăgii dispare. Evoluţia plăgii este favorabilă.

Pacientul este mai relaxat.

Îi explic că Scoaterea firelor Suportă echilibrat scoaterea firelor în data de 13.04.2017 scoaterea firelor. nu este dureroasă şi depinde de evoluţia plăgii. Îi explic că poate fi neplacută dar nu dureroasă.

EVALUARE FINALĂ După o spitalizare de 12 zile, pacientul M. E. este externat în data de 13.04.2004 cu o stare generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate de mobilizare bună. Capacitatea de odihnă satisfăcătoare şi necesităţile fiziologice corespunzătoare. Este instruit în privinţa : respectarea regimului de cruţare fizică continuarea tratamentului prescris de medic revenirea la control periodic (primul peste 7 zile) recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie locală a plăgii şi prezentarea la medic familia este instruită să urmărească regimul de viaţă al pacientului Tratamentul urmat: Oxacilină 4x1 gr./zi Gentemicină 2x1 fiole/ zi Algocalmin fiole la nevoie. Piafen tablete, la nevoie. Diazepan 1 tabletă seara, la nevoie. 42

Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.

43

CAZUL III PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA K.M.

CULEGEREA DATELOR A. Date fixe:  

 

 

Nume : K. Prenume: M. Naţionalitate: Maghiară Data naşterii: 10.03.1950 Religia: Reformată Limba vorbită: Română şi Maghiară

B. Date relativ variabile: Informaţii generale:  Vârsta: 56 ani  Starea civilă: Căsătorită  Domiciliul: Brașov, Str. Ana Ipătescu, nr.26 Caracteristici generale:  Ocupaţia: Croitoreasă  Obiceiuri: cusutul şi gătitul  Alimentaţia: Diversificată, predominant vegetariană  Consumul de cafea, tutun, alcool: 1-2 cafele pe zi, tutun şi alcool nu consumă. Evenimente biologice legate de sănătate:  li anterioare: nu a avut  rcini: două sarcini fziologice  tervenţii chirurgicale: nu a avut  cidente: nu a avut Elemente fizice şi reacţionale:  up sanguin: O I, Rh pozitiv

Bo Sa In Ac

Gr De



ficienţe senzoriale: nu prezintă, OTS  oteze: nu are  ergii: neagă

44

Pr Al

Reţeaua de susţinere a persoanei: pacienta este casatorită. Are două fete căsătorie şi două nepoate. Fiind foarte sociabilă, are foarte mulţi prieteni. Date variabile legate de starea fizică: Te



mperatura: 37.2 oC Pu



ls: 80 pulsaţii/minut T.



A: 140/90 mmHg Re



spiraţia: fiziologică Eli



minare: micţiuni şi scaune normale Gr



eutate: 76 Kg În



ălţimea: 1.67 m 

C

uloarea ochilor: albaştri  gane de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt în limitele vârstei,

Or

Date variate legate de condiţii psihosociale: 

A

nxietate: moderată  res: este puţin stresată

St



Co

nfort: inconfort, se acomodeaza greu la mediul spitalicesc St



are depresivă: nu prezintă 

St

are de constienţă: conştientă, orientată  paciate de comunicare: este greu comunicativă

Ca

ECHIPA DE INTERVENŢIE Dr. Bartha Dezideriu As. Capac Florentina Eleva Tonie Eva RETORICUL BOLII Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că în seara zilei de 06.04.2006, la orele 18, dând de mâncare la păsări, alunecă şi cade lovindu-se la umărul stâng. După cădere simpte o durere de intensiate mare. Este adusă la Urgenţă, unde, după consultul de specialitate se pune diagnosticul de fractură a extremităţii superioare a humerusului, şi este internată pe secţia de Ortopedie – Traumatologie. MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE

45

 rere vie la nivelul umărului  are generală alterată  potenţa funcţională  epitaţii osoase

Du St Im Cr

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE Pacienta în vârstă de 56 de ani, echilibrată din punct de vedere psihic, se internează în data de 06.04.2017 cu următoarele manifestări de dependenţă:  Du rere vie la nivelul umărului  T. A: 140/90 mmHg  Pu ls: 80 pulsaţii/minut  Te mperatura: 37.2 oC  Re spiraţia: fiziologică

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOIA 1. de a respira şi a avea o bună circulaţie 2. de a bea şi de a manca 3. de a elimina

4. de a se mişca şi de a menţine o postură corectă

5. de a dormi şi de a se odihni

SURSE DE DIFICULTATE - anxietate - durere - anxietate, - durere, - slăbiciune, - anxietate - lipsa hidratării şi mineralizării organismului - durere - anxietate - constrângeri fizice - stare depresivă

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ - posibil tahipnee

DIAGNOSTIC NURSING - potenţiala dificultate de a respira

- nu vrea să mănânce - refuz de a se alimenta nimic şi hidrata - nu vrea să bea deloc - letargie (inactivitate totală) - deshidratare - uscăciunea pielii şi a mucoaselor

- incapacitatea de a se mobiliza - dificultate în a rămâne în poziţia fundamentală - reticienţa în a încerca să facă mişcări - mediu necorespunzător - astenie, oboseală - anxietate, durere - nelinişte - incomoditate - descurajare - durere - dificultatea în a 46

- postură neadecată - imobilitate - refuzul de a se mişca

- epuizare - insomnie

- anxietate 6. de a se îmbrăca şi dezbrăca 7. de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. de a fi curată, îngrijită şi a proteja mucoasele şi tegumentele 9. de a evita pericolele

10. de a comunica

11. de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

- lipsa forţei musculare - anxietate - emoţii puternice

dormi - ore insufieciente de somn - incapacitate de a se mobiliza - creşterea temperaturii peste limitele normale

-dificultatea schimbării lenjeriei intime - subfebrilitate

- constrângeri fizice – imobilitate - durere

- nu poate să-şi acorde îngrijiri de igienă

- dificultate în a-şi acorda îngrijiri de igienă

- durere la nivelul focarului de fractură - neacceptarea bolii - mediu neadecvat - durere - evenimente ameninţătoare - nelinişte - constrângeri fizice - lipsa autocontrolului - traumatisme - lipsa controlului anxietăţii - neadapatare la boală - mediu neadecvat - neadapatrea la mediul spitalicesc - neacceptarea bolii

- agitaţie - nelinişte - insomnie - temeri - panică - astenie, - slăbiciune - plictiseală - inapetenţă

- anxietate - frică, teamă - stare depresivă

- izolare de anturaj şi de mediu - expresia sentimentelor de singurătate şi respingere - lipsa de interes - autoacuzare - autopedepsire - perceperea bolii ca o pedeapsă

- singurătate

- sentiment de culpatibilitate

2. de a fi preocupată în vederea realizării 13. de a se recrea

- neadaptarea la realitate - incapaciatea de a lua decizii - neputinţa - epuizare - incapaciatea de a - stare depresivă rezolva problemele - anxietate - spitalizare -imobilitate

- incapacitatea de a se recrea - dicicultatea de a îndeplini activităţi recreative

14. de a învăţa

- anturaj şi mediu necunoscut - teama de necunoscut

- lipsa de cunoaştere a bolii, a măsurilor de prevenire a complicaţiilor

47

- insuficientă cunoaştere

DIAGNOSTICUL NURSING Pacientul prezintă:  Durere de intensitate mare  Reducerea mobilităţii  Edeme  Impotenţă funcţională  Stare generală uşor alterată (senzatie de ameţeală, facies palid)  Anxietate  Risc de complicaţi DIAGNOSTICUL MEDICAL Fractură diafizară a humerusului. STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII Prevenirea morţii subite Calmarea durerii Prevenirea imobilităţii pe parcursul celor 3 zile Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală Crearea condiţiilor optime de odihnă Menţinerea tegumentelor uscate şi curate nformarea pacientei despre starea sa actuală PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR PROBLEMA

OBIECTIVE

Durere la nivelul membrului superior stâng.

Să calmez durerea în cel mai scurt timp posibil.

Stare de Să-i asigur imobilitate totală toate îngrijirile impusă de necesare.

INTEREVNŢII AUTONOME Supraveghez funcţiile vitale. Creez condiţii de microclimat. Asigur o poziţie cât mai comodă pacientei. Il imobilizez frecvent pentru prevenirea escarelor. Inspectez sediul şi caracterul durerii. Psihoterapie. Aplic punga cu gheata. Îi explic necesitatea imobilizării pentru a nu se agrava boala. 48

INTERVENŢII DELGATE Algocalmin fiole II i.v. la nevoie

EVALUARE

Atelă provizorie.

Pacienta colaborează. Stă în poziţie comodă şi se

După 30 minute scade durerea în intensitate.

leziune.

Frica, teama de intervenţia chirurgicală.

Insomnie

Dificultate de a-si mentine tegumentele curate.

Să previn imobilitatea pe parcursul celor 3 zile.

Servesc pacienta la pat cu cele necesare atât pentru alimentaţie cât şi pentru eliminare. Investighez capaciatatea de mobilizare. Urmăresc punctele de presiune. Efectuez toaleta. Previn imobilitatea. Să o linistesc Încerc să o liniştesc Fenobarbital 2x1 cu privire la satisfăcându-i tablete / zi. intervenţia cererea de informaţii chirurghicală. cu privire la intervenţia chirurghicală. O încurajez, încerc să o acomodez la mediul de spital. O aduc în contact cu alţi pacienţi cu evoluţie favorabilă. Să creez Aerisesc salonul Diazepam 10 mg conditii optime de si port discutii cu 1 tb/ zi. odihnă și somn. pacienta. Ma interesez de programul ei de somn. Ii explic necesitatea odihnei pentru organism. O educ sa evite mesele copioase. Să-i asigur Efectuez toaleta igiena corporală corporală. parţial pe regiuni. Ii asigur lenjerie de pat si corp curate. Igiena corectă a regiunii perianale. După toaleta efectuez masaj cu alcool mentolat insistând în zonele predispuse la escare. Evit umezirea atelei gipsate. 49

mobilizează.

Se linişteşte în privinţa intervenţiei chirurghicale.

Prezinta perioade de somn linistit.

Este curată şi îngrijită.

Constipaţia

Eliminări fiziologice

Insuficienta cunoaştere a bolii

Să o informez despre starea sa actuală.

O ajut la efectuarea toaletei cavităţii bucale. Urmăresc un aport Laxative : de 2 L de lichide/24h Dulcolax 1 tb / zi. Elimin alimentele care favorizează constipaţia. Evitarea meselor copiase seara. Masajul abdominal postprandial. Respect intimitatea în timpul eliminării. Informez pacienta despre cauzele, factorii favorizanţi si predispozanti ai bolii. Îi solicit ajutorul în toate intervenţiile pe care le fac. Evaluez complianţa la diferite manevre.

A 2-a zi are scaun.

Pacienta înţelege şi pune întrebări în legătură cu starea sa actuală.

INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII Pregatirea psihică: Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.  rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie. O încurajez punădu-o în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie favorabilă. Îi explic pacientei câteva proceduri preoperatorii şi portoperatorii. Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii secundare ca: greţuri, vărsături. Pregătirea fizică:  La ora 9 se recoltează probele biologice pentru examenul de laborator  La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.  La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind negativ.  La ora 1015 se efectuează toaleta corporală pe regiunii insistând asupra membrului lezat, se rade pilozitatea.  La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA = 110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,4 oC.  La ora 1130 se face EKG-ul.  La ora 12 se face consultul preanestezic la pat.  O informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să mănânce şi să bea nimic şi că în seara aceasta i se va face clisma evacuatorie.  sfătuiesc să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepam.

ANALIZE DE LABORATOR

BIOCHIMIE  Creatinina : 1,86 mg %

VALORI NORMALE 0,6 -1,20 mg%



2-4 minute

T.S.

: 4 minute 50



T.c.

: 9 minute

8-12 minute

HEMATOLOGICE

VALORI NORMALE



Hemoglobina : 14 G/100ml

15= 2g/ 100ml



Hematocrit :

46 ± 6%



Nr. leucocite :



Nr. tromocite : 150. 000 mm3

150 – 400.000 mm3



V.S.H. :

13 mm / h

1 – 10 mm/h



Glicemie :

86 mg 0/00

80 – 120 mg 0/00

45% 7.400 mm3

4.200 – 10. 000 mm3

ZIUA INTERVEŢIEI La ora 8 se transportă pacienta în sala de operaţie. La ora 830 se efectuează rahianestezia La oar 930 se efectuează osteosinteza cu broşe Kirschner. Intevenţia decurge favorabil. În timpul intervenţiei pacientul prezintă : stare generală bună, T.A. stabilă, pierdere minimă de sânge. La ora 11 este readus pe secţie. ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE La ora 1130 pacienta este pusă în pat. La ora 12 monitorizez funţiile vitale : - T.A. = 115/ 75mmHg - Puls = 70 pulsaţii/min - Temperatura = 37,0oC - Respiratia fiziologică Supraveghez perfuzia. Supraveghez bolnava până la trezirea totală din anestezie. Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal minim 5- 6 ore pentru că i s-a făcut anestezie totală. Îi umezesc buzele cu comprese de ceai. La ora 12 monitorizez funcţiile vitale : - T.A. = 130 / 90mmHg - Puls = 68 pulsaţii/ min - Temperatura = 36.9oC - Respiraţia = fiziologică Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.m. Pacienta acuză uscăciunea cavităţii bucale : efecuez toaleta cavitaţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu ceai amar. La ora 14 pacienta are micţiune spontană. Se suprimă perfuzia. Îi explic pacientei să participe la îmgrijirile postoperatorii, mobilizarea precoce, exerciţii ale membrelor superioare şi inferioare pentru prevenirea trombozei. STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII 51

 Prevenirea complicaţiilor imediate (şoc hemoragic, embolie pulmonară, tromboembolie).  Calmarea durerii.  Asigurarea condiţiilor optime de somn şi odihnă.  Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.  Menţinerea curată a tegumentelor şi mucoaselor pentru prevenirea escarelor.  Respectarea măsurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale

PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI POSTOPERATOR 08.04.2017 PROBLEMA OBIECTIVE Risc de apariţie a complicaţiilor imediate.

Durere în urma intervenţiei chirurgicale. Cefalee.

Insomie şi nelinişte.

Anxietate

INTEREVNŢII AUTONOME Pevenirea Monitorizarea complicaţiilor. funcţiilor vitale. Îi explic să evite mişcările bruşte şi să semnaleze orice modificare în starea sa generală. Previn infecţiile nosocomiale Calmarea Să urmăresc durerii. starea pacientei. Creez condiţii optime în salon. Inspectez caracterul şi sediul durerii. Punga de gheaţă. Psihoterapie. O ajut la mobilizare cât mai frecvent pentru a preveni escarele şi pneumonia de decubit. Să-i asigur Aerisesc salonul. condiţii optime de Stau de vorbă cu somn şi odihnă. pacienta. O educ să evite stările de tensiune. O aşez în poziţie confortabilă şi iî explic necesitatea odihnei pentru organism. Să o echilibrez Favorizez adaptarea 52

INTERVENŢII DELGATE

EVALUARE TA=130/85 mmHg Puls=85 pulsaţi/min T=36,0oC Respiraţia fiziologică. Pacienta nu prezintă complicaţii.

Ketonal fiolă I i.v.

Durerea scade în intensitate.

Diazepam 10mg 1 tabletă.

Pacienta se odihneşte şi este liniştită.

Pacienta se a

moderată

psihic. O ajut să-şi recapete o stare de bună dispoziţie. Dificultate de a se Să-i asigur o mişcă şi de a-şi poziţie cât mai menţine o corectă şi cât postură mai comodă. corectă.

Uscăciune la nivelul cavităţii bucale şi a buzelor.

Să prezinte mucoase umede în permanentă.

09.04.2017 - 14.04.2017 PROBLEMA OBIECTIVE Psibilitatea apariţiei complicaţiilor tardive şi imobilizare.

Durere la nivelul plăgii operatorii.

la un mediu străin.

comodează la mediul spitalicesc.

Aşez membrul operat pe o pernă mai dură. O ajut să-şi schimbe poziţia. Iau măsuri necesare pentru prevenirea escarelor de decubit. Investighez capaciatatea de mobilizare. Îi efectuez toaleta Regim hidric. cavităţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu comprese îmbibate în ceai amar ori de câte ori este nevoie. După 17 ore încep să-i administrez lichide per os.

Starea de amorţeală se amelioreză.

INTERVENŢII AUTONOME

Prevenirea escarelor şi Pentru prevenire a penuminiei de escarelor îi fac masaj în decubit. regiunile predispuse şi o pudrez, îi protejez călcâii cu colaci. Îi întind bine cearceaful. Îi schimb poziţia din decubit dorsal în decubit lateral drept din 2 în 2 ore pentru prevenirea penumoniei de decubit. Să calmez Efectuez toaleta plăgii durerea în cu alcool sanitar în jurul cât mai scurt ei, pe urmă cu alcool timp. iodat şi aplic pansament cu Rivanol, respectând regulile de asepsie şi antisepsie. Urmăresc eventualele 53

Cavitatea bucală şi buzele sunt umede.

INTERVENŢII EVALUARE DELGATE Pacienta nu prezintă complicaţii.

Toaleta şi pansamentul plăgii. Algocalmin 1 fiola i.m.

Durerea se reduce.

semne de suprainfectie. Îi efectuez toaleta corporală riguroasă. Insomnie. Să-i creez Aerisesc salonul Diazepam tb. condiţii optime şi dicut cu ea. 10mg / zi . de somn şi Îi explic necesitatea odihnă. odihnei pentru organism. Îi spun sa evite mesele copioase seara. Să evite stările tensionate şi discuţiile contradictorii Dificultate de a se Să-i asigur o poziţie Aşez membrul operat pe o mişca şi de a-şi cât mai corectă şi cât perna mai dură. menţine o mai comoda Îi fac masaj în zonele postură predispuse corectă. escarelor. Ajut pacienta să-şi schimbe poziţia. Dificultatea de Să-i asigur Efectuez toaleta a-şi acorda igiena pe regiuni cu apă şi măsuri de corporală şi săpun. Îi asigur igiena. toalata corectă lenjerie de pat şi corp a plăgii. curate. Îi explic importanţa menţinerii igienei. Jena la nivelul Informarea Efectuez toaleta zilnică a plagii şi despre plăgii. cunoştiinţe comportamentul în Îi explic că senzaţia este insuficiente perioada de un semn al vindecării despre boală. convalescenţă. plăgii. Îi dau informaţii despre regimul fizic de cruţare. O informez despre pericolul recidivei în cazul nerespectării regimului

Pacienta prezintă perioade de somn liniştit.

Starea de disconfort se ameliorează.

Pacienta este curată şi îngrijită.

După toaleta, jena de la nivelul plăgii dispare. Evoluţia plăgii este favorabilă.

Teama şi frica de scoaterea firelor.

Încurajarea pacientei.

Îi explic că scoaterea Scoaterea firelor Suportă echilibrat firelor nu este în data de scoaterea firelor. dureroasă şi depinde de 14.04.2017 evoluţia plăgii. Îi explic că poate fi neplăcută dar nu dureroasă.

Sentiment de culpabilitate

Recăpătarea încrederii în sine.

Ajut bolnava să identifice cauza frustrării. O încurajez să-şi exprime frustrările.

54

Pacienta a depăsit sentimetul de frustrare.

EVALUARE FINALĂ După o spitalizare de 12 zile, pacienta K. M. este externată în data de 14.04.2004 cu o stare generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate de mobilizare bună. Capacitatea de odihnă satisfăcătoare şi necesitătile fiziologice corespunzătoare. Este instruită în privinţa : respectarea regimului de cruţare fizică continuarea tratamentului prescris de medic revenirea la control periodic (primul peste 7 zile) recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie locală plăgii şi prezentarea la medic familia este instruită să urmarească regimul de viaţa al pacientei. Tratamentul urmat: -

Oxacilina 4x1 gr./zi

-

Gentemicina 2x1 fiole/ zi

-

Algocalmin fiole la nevoie.

-

Ketonal 3x1 fiolă i.m.

-

Diazepam 1 tabletă seara, la nevoie.

-

Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.

55

CONCLUZII Una din principalele cauze ale fracturilor sunt accidentele de circulaţie dar şi cele casnice. În ultimul deceniu aceste accidente soldate cu fracturi sunt frecvente la toate vârstele. Incidenţa fracturilor diafizare a humerusului este în continuă creştere. Fracturile humerusului constituie aproximativ 50% din cazurile fracturilor membrelor superioare. Ca sex, în general bărbaţii sunt mai predispuşi la fracturi decât femeile, lucru care este explicat prin participarea lor mai mare la muncă fizică. Femeia are stări fiziologice, că de exemplu sarcina, perioada de laptare, menopauza, osteoporoza, în care ea este mai susceptibilă de a face fracturi. Mecanismul producerii acestor fracturi este prin cădere violentă pe braț sau umăr, pe cot sau prin tracţiune forţată a braţului. Primul ajutor trebuie să se efectueze cât mai repede şi cât mai corect transportul pacientului la spital. Trebuie luate măsuri ca în timpul transportului la spital, oasele fracturate să nu se deplaseze mai mult decât în momentul producerii fracturii. Examenul radiologic este obligatoriu în cazul fracturilor. Fracturile necesită mobilizări în aparat gipsat, atele sau intevenţii chirurgicale pentru fixarea fragmentelor osoase. Tratamentul medicamentos-chirurgical şi otopedic urmărteşte reducerea cât mai precoce a fracturii, imobilizarea strictă şi continuă pană la consolidarea ei perfectă. Evoluţia şi prognosticul fracturii diafizare a humerusului sunt de obicei favorabile, aceste fracturi consolidându-se într-un timp relativ scurt. Complicaţiile se datorează de cele mai multe ori unui tratament incorect. Aceste complicaţii pot duce la paralizii, alterarea muşchiului deltoid, dezlipiri la nivelul carilajului de creştere. Pseudartoza în aceste cazuri este rară. Unele afecţiuni ca de exemplu hemiplegia, metastazele oaselor, osteomalacia, osteoporoza, poliomilita, pot favoriza producerea fracturilor.  

56

BIBLIOGRAFIE 1. D.M. Antonescu. “Patologia aparatului locomotor”Ed. Medicală, 2005 2. D.M. Antonescu. “Patologia aparatului locomotor”Ed. Corint, 2006 3. G.A. Baltă. “Tehnica îngrijirii bolnavului” 4. E.Braunwald – Herrison. “Manual de medicină”, Ediţia a XV a, 5. I. Bukner. “Medicină internă”, vol. I şi II, Ediţia a II revizuită Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967 6. N. M. Constantinescu. “Atlas de anatomie la patul bolnavului”. Ed. All 7. Prof. Dr. A. Denischi“Tratat de patologie chirurgicală”, vol. III, Ed. Medicală. 1988 8. I. Filipaş, G. Ardelean“Fiziologie generală”. Ed. Bion, Satu Mare, 2004 9. K.H. Kristel. “Îngrijirea bolnavului”. Ed. All 10. M. Mihăilescu“Chirurgia pentru cadre medii”. 11. C. Mozes“Cartea asistentului medical (tehnici de îngrijirie a bolnavului)”, Ediţia a VII a,.Ed. Medicală, 2006 12. C. Mozes, L. Crainic, S. Motiu, P.Szinay, V. Kende“Îngrijirea generală a bolnavului”Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976 13. Alex. Nedelcu, I. Danciu, I. San- Marina. “Anatomia şi fiziologia omului”. Ed. idactică şi pedagogică, Bucureşti, 1974 14. Gh. Nicolea, M. Timofte, V. Gherghina, L. Iordache. “Ghid de nursing” Ordinul asistenţilor medicali şi a moaselor din Romania 15. Th. Niculescu, C. Ciornei, C. Sălăvescu, B. Voiculescu, “Anatomia şi fiziologia omului compendiu” 16. V. Papilian. “Anatomia omului - aparatul locomotor”, vol.I, Ed. All 17. P.R.Şerban. “Manual de chirurgie generală”, vol. I, Ed. All 18. L. Tititcă“Urgenţe medico-chirurgicale - Sinteze pentru asitenţi medicali ”, Ediţia a III a Ed. Medicală, 2005 19. L. Tititcă.“Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asitenţii medicali” 20. F. Udma, A.R. Penciu. “Îngrijirea specială a bonavului”. Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978 21. *****. “Atlas de anatomie”. Ed. Steaua Nordului, 2006 www-sănătatea.com/doctor.info.ro/html/fracturi.html www-ştiri.rol.ro/fracturile.html

57