Forte Starling [PDF]

Zitiervorschau

FORTTE STARLING In 1896 Ernest Starling a descris fortele care regleaza schimbul de fluide dintre sange si interstitiu.Starling a descris 4 presiuni (forte) , 2 in interiorul vasului si 2 in interstitiu , ce actioneaza opus.Doua din aceste presiuni sun presiuni hidrostatice , doua sunt presiuni coloid osmotice.Presiunea hidrostatica sanguina impinge apa in afara capilarului iar presiunea coloid osmotica a proteinelor din sange se opune iesirii apei din vas. -

1) Presiunea hidrostatica din capilar (pHc) : reprezinta preiunea cu care intra sangele in capilar.Aceasta este presiunea restanta generata de contractia ventriculului stang.Valoarea sa este diferita de la teritoriu la teritoriu.In cele mai multe capilare,pHc este de aproximativ +30/+40 mm Hg ; exista teritorii unde valoarea este mult mai mare ( capilare glomerulare renale +60mm Hg ) sau mult mai mica ( in capilarele pulmonare +15 mm Hg).pHc este o forta care favorizeaza filtrarea , impinge apa din vas prin peretele capilar in exteriorul capilarului , de aceea este considerata o forta profiltranta.

-

2) Presiunea coloid osmotica (oncotica) din capilar (IIc) : este generata de proteinele plasmatice , in special de albumine.Aceste particule osmotice active „atrag” apa spre ele si astfel proteinele plasmatice „tin” apa in interiorul vasului.Acesta este motivul pentru care IIc se opune filtrarii , astfel incat poate fi considerata o forta antifiltranta.Presiunea coloid osmotica a plasmei este o constanta importanta in corpul uman ; valoarea sa este de +28mm Hg.IIc scade in hipotermie (hipoalbuminemie).In bolile hepatice – hepatita cronica , ciroza – sinteza proteinelor este redusa iar in boli renale – glomerulodefrita , sindrom nefrotic – proteinele se pierd in urina (proteinurie).

-

3) Presiunea hidrostatica interstitiala (pHi) : este exercitata de lichidul din spatiul interstitial ; clasic , acest fluid reprezinta un factor care se opune filtrarii (forta antifiltranta).Guyton a masurat presiunea fluidului interstitial utilizand metoda micropipetelor si a obtinut o valoare negativa (subatmosferica) de -3mm Hg.Semnificatia fiziologica a valorii negative este ca interstitiul actioneaza in realitate ca o forta profiltranta.Explicatia pentru valoarea negativa a presiunii hidrostatice interstitiale este prezenta capilarelor limfatice in interstitiu.Ele actioneaza ca microaspiratoare care absorb excesul de apa din interstitiu si transporta fluidul absorbit sub forma de limfa.

-

4) Presiunea interstitiala coloid osmotica (oncotica) (IIi) : este generata de proteinele din interstitiu.Acestea „atrag” apa din capilare actionand ca o

forta profiltranta.presiunea coloid osmotica (oncontica) interstitiala este +8mm Hg. ! Starling a folosit aceste 4 presiuni pentru a descrie procesul de filtrare , intr-o ecuatie care este cunoscuta ca ecuatia lui Starling.Ecuatia calculeaza presiunea neta de filtrare (PNF).La capatul areterial al capilarului , presiunea cu care sangele intra in capilar pHc = +30mm Hg , la capatul venos este 10mm Hg (pHc scade pe masura ce apa se filtreaza)

L a capatul arterial al capilarului avem pHc (profiltranta) = 30mm Hg , IIc (antifiltrant) = 28mm Hg , pHi (profiltranta) = -3mm Hg si IIi (profiltranta) = 8mm Hg.Rezulta din ecuatia (30 + 8) – (-3 + 28) ca PNF = 13 rezulta filtrare.Ecuatia reprezinta diferenta (forte profiltrante – forte antifiltrante) , dar cum pHi are valoare negativa aceasta din ecuatie devine o forta profiltranta. La capatul venos al capilarelor , pHc = 10mm Hg (singura valoare care se schimba) , de aici rezulta PNF la capatul venos este egal -7mm Hg rezulta reabsorbtie. Exista un punct pe parcursului capilarului unde PNF = 0 , acolo unde nu exista nici filtrare nici reabsorbtie.Acesta este PUNCTUL IZOSFIGMIC ; inainte de el se produce numai filtrare , dupa el se produce numai reabsorbtie. APLICATII CLINICE In unele capilare , punctul izosfigmic se deplaseaza la capatul venos al capilarului ( + infinit ) , astfel incat pe intreaga lungime capilara se produce numari filtrarea.Acest lucru se datoreaza unei pHc foarte mari ( +60mm Hg ) , asa cum se intampla in capilarele glomerulare din rinichi.Aceasta adaptare este utila pentru a garanta procesul de filtrare pe intreaga lungime a capilarului (prima etapa in formarea urinii).In acest caz PNF la capatul arterial este de 34mm Hg iar PNF la capatul venos este 14mm Hg rezulta filtrare pe intreaga lungime. Invers , in capilarele pulmonare , punctul izosfigmic este deplasat spre capatul areterial (- infinit) , deci pe toata lungimea capilarului are loc numai reabsorbtie.Acest lucru se datoreaza presiunii capilare hidrostatice pulmonare joase , de doar +15mm Hg.In acest fel , presiunea hidrostatica pulmonara redusa actioneaza ca un „factor de siguranta” ce mentine alveolele pulmonare uscate , deci protejeaza impotriva aparitiei edemului pulmonar.In acest caz PNF la capatul arterial este -11mm Hg iar la capatul venos este -6mm Hg , rezulta reabsorbtie pe intreaga lungime. In stari patologice , cand creste presiunea hidrostatica din capilarele pulmoanre (insuficienta ventriculara stanga acuta , stenoza mitrala) , excesul de lichid filtrat se acumuleaza in spatiul interstitial si ulterior in alveole rezultand edem pulmonar care poate fi letal fara tratament de urgenta.Filtrarea si reabsorbtia sunt importante in reglementarea schimbului hidric/echilibrului intre plasma si

lichidul interstitial.Miscarea continua a apei din capilare si inapoi in sange prin sistemul limfatic are 4 functii importante. 1) Plasma si lichidul interstitial comunica permanent 2) Accelereaza distributia de substante nutritive , hormoni si gaze dizolvate la tesuturi. 3) Transporta lipide si proteine tisulare care nu pot fi reabsorbite inapoi in capilar 4) Indeparteaza toxinele bacteriene si alte substante chimice