Formule - Macroeconomie [PDF]

Zitiervorschau

Y=C + Ib + G + Xnet , unde Y- venitul; Xnet – exportul net, care se calculează din diferenţa dintre export şi import. Deci, Xnet = X – Z Economia închisă are următoarea identitate economică: Y=C+Ib+G Economia deschisă include toate sectoarele unei economii naţionale (gospodăriile, firmele, guvernul şi restul lumii) şi are următoarea identitate: Y= C+Ib+G+Xnet Există următoarele metode de calcul a PIB: metoda producţiei, care se calculează: PIB=PGB– CI , unde PGB - Produsul Global Brut, care exprimă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor obţinute într-o anumită perioadă de timp de regulă un an; CI - consumul intermediar din fiecare sector de activitate.metoda fluxului de cheltuieli – în acest caz PIB va reprezinta suma tuturor cheltuielilor specifice celor patru agenţi economici agregaţi: PIB=C+Ib+G+Xnet; Xnet=X– Z Metoda fluxului de venituri, unde PIB reprezintă suma tuturorveniturilor create în economia naţională: PIB=Sal.+R+D+Pr +Iind+A Metoda valorii adăugate: PIB=∑p*Q, unde: Q - cantitatea de bunuri şi servicii produse într-o anumită perioadă de regulă un an; p - preţul bunurilor şi serviciilor în această perioadă. Produsul naţional net (PNN) Formula de calcul este: PNN = PNB – A Venitul naţional (VN) Exprimat în preţurile pieţei va fi (VNpp): VNpp = PNBpp – A, Exprimat în preţurile factorilor de producţie va fi (VNpf): VNpf = VNpp / PNN – Iind. nete , unde

Iind – impozitele indirecte nete, care se calculează din : Iind. nete = Iind. – Sb exp. , iar, Sb exp - Subvenţii de exploatare. Venitul personal (VP) VP= VN – Pnd – Ipnd – CAS + Ts , unde: Pnd = profituri nedistribuite ale firmelor; Ipnd = impozitele asupra profiturilor nedistribuite ale firmelor; CAS = contribuţii pentru asigurări sociale plătite de firme; Ts = transferuri ale statului spre menaje. Venit personal mai poate fi calculat ca suma dintre salariu, rentă, dobîndă, profit de la proprietate şi diferite transferuri din bugetul de stat: VP=S+R+i+Пp+Ts. Venitul personal disponibil (VPD) VPD = VP – Idpv , unde: Idvp – impozitele directe asupra veniturilor personale. În funcţie de preţurile utilizate la calcularea PIB Raportul dintre PIBn şi PIBr va constitui deflatorul PIB sau Indicele General al Preţurilor (IGP). PIBn / PIBr * 100%=IGP sau ∑p1*Q1 / ∑p0*Q1*100% SOMAJUL Populaţia totală Pt = Pa + Pi Pi –populatie inaptă de munca (Pa) populatie apte de muncă. Populaţia aptă Pa = Pan + Pao Pan), populaţia aptă neocupată (şomeri, militari în termen, elevi, studenţi) şi (Pao), populaţia aptă ocupată (persoane care desfăşoară o activitate fie ca salariaţi, fie pe cont propriu). Gradul de ocupare Go=Pao/Pa * 100%, unde: Go este gradul de ocupare Gn=Pan/Pa * 100%, unde: Gn este gradul de neocupare.

Rata şomajului natural se va calcula: Rn =Un / Pa*100% , unde Rn - rata şomajului natural. (Un) Somaj natural Rata şomajului, Ru poate fi calculată ca raport procentual între masa şomajului şi populaţia aptă de muncă / aptă ocupată. Ru = Nr. şomerilor/Pa * 100% sau Ru = Nr. şomerilor/Pao * 100% Ecuaţia Legii lui Okun este: ΔPIB = -β * ΔU , unde: ΔPIB – abaterea PIB efectiv de la cel potenţial, care se calculează: ΔPIB = (Y*-Y)/Y* , unde Y – PIB real; Y* - PIB potenţial. β – coeficientul de sensibilitate a PIB-ului faţă de dinamica şomajului ciclic (primeşte valori între 2-3%). ΔU = Uefectiv – Unatural , unde: ΔU – reprezintă şomajul ciclic. INFLATIA Rata inflaţiei rif = (IP – 1)·100, unde: rif = rata inflaţiei; IP = indicele de măsurare a inflaţiei. Indicele Laspeyres: I^L = p1Q0 / p0Q0; Indicele Paasche: I^P = p1Q1 / p0Q1; Indicele Fisher: I^F =V I^P * I^L Îndicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) exprimă modificarea medie ponderată a cheltueililor pe care o familie reprezentativă le face pentru procurarea bunurilor de consum incluse într-un coş. Se determină după formula: p1 Q0 IPC = ----------- * 100%, unde p0 Q0 IPC= indicele preţurilor bunurilor de consum; p1=preţurile bunurilor cumparate în perioada curentă; p0=preţurile bunurilor cumpărate în perioada de bază.

Rata dobânzii reale este determinată de rata nominală a dobânzii şi de rata inflaţiei astfel: d^e= i – r if^e În care: d^e = rata previzibilă a dobânzii reale; i=rata dobânzii nominale; r if^e = rata previzibilă a inflaţiei. Pe termen lung, practica economică demonstrează că r dobânzii reale tinde spre nivelul corespunzător angajării integrale forţei de muncă, nivel pe care îlvom nota cu d iar inflaţia reală, care o vom nota cu r if, coverge spre nivelul inflaţiei previzibil. Ţinând cont de aceste două realităţi, avem: d^e = d şi r^e = rif putem scrie o relaţie valabilă pe termen lung şi anume: i = d+ rif CEREREA AGREGATĂ (AD) AD=C + Ib + G + Xnet funcţia consumului poate fi scrisă: C = α + MPC * (Y-T), unde: MPC – înclinaţia marginală spre consum, care ne arată cu cât creşte consumul la creşterea cu o unitate a venitului. MPC=ΔC/Δ(Y-T) ,unde: Y – venit; T – impozite şi taxe percepute; (Y-T) – venit disponibil; α - consum autonom (consum independent de nivelul venitului). APC=C/(Y-T) ,unde: APC – înclinaţia medie spre consum. C=Y C = α + MPC * (Y-T) Stocul----S = Y – C Înclinaţia medie spre economii APS: -------APS = S/Y Înclinaţia marginală spre economii MPS:------ MPS = ∆S/∆Y Iinvestiţiile sunt finanţate în totalmente din economii APC + APS = 1 MPC + MPS = 1

Multiplicatorul investiţiilor – k. k = ∆Y/∆I Formula generală a multiplicatorului mai poate fi scrisă: ∆V = 1/e*∆I sau ∆V=1/1-c*∆I Formula de calcul a acceleratorului este: a = I/∆Y, adică I = a*∆Y Funcţia investiţiilor poate fi scrisă în felul următor: I = Ī – d*i , unde: Ī – investiţiile autonome (care nu depind de rata dobânzii); i – rata dobânzii; d – coeficientul de sensibilitate a investiţiilor faţă de rata dobînzii. OFERTA AGREGATA –AS Oferta agregată va avea următoatrea structură: AS = Sal. + R + Pr + D + A + Iind Funcţia ofertei agregate în perioadă scurtă este: Y=Y+α (p-pe ) , unde: - K – capitalul ca factor de producţie; - L – munca ca factor de producţie; - Y – nivelul producţiei; - p – preţul efectiv; - pe – preţul aşteptat; - α – coeficient de sensibilitate al ofertei agregate faţă de preţuri. PIATA MONETARA Masa monetară reprezinta numerarul din economie plus depozitele bancare. M = N + Dep. , Unde: M – masă monetară; N – numerar; Dep. – depozite bancare. Baza monetara reprezinta stocul de bani cu putere mare de cumparare: B=N+R ,

unde B – bază monetară; R – rezerve. Multiplicatorul monetar, ne arata cu cât se va modifica masa monetara la cresterea cu o unitate a bazei monetare. Mm = M / B , Unde :Mm – multiplicator monetar. Rata rezervelor obligatorii calculată prin raportul dintre reserve depozite. rr = R / Dep. Coeficientul depozitelor care se calculează dupa raportul dintre numerar si depozit. cr = N / Dep. Multiplicatorul bancar se va calcula: Mb = 1 / rr

Formula de calcul a dobânzii (D): D = C*i*n, unde: C = valoarea creditului (suma de bani împrumutată); i - rata dobânzii (preţul plătit pentru a dispune pe timp de un an de 100 u.m.; i = D/C*100); n – durata creditului (în ani). Calculul dobânzii compuse se face după relaţia: Sn = S0(1+i)^n , unde: Sn – suma din depozitul bancar după n ani; S0 – suma formată ca depozit bancar. Functia cererii de moneda poate fi exprimata astfel: L = k*Y - h*i , unde Y – venitul; i – rata dobânzii; k – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă faţă de venit; h – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă fata de rata dobânzii. Ambii coeficienti (k;h) sunt coeficienţi constanţi şi sunt mai mari ca zero.

Clasicii iau la bază teoria cantitativa a banilor: M*V=P*T , unde M – masa monetară; V – viteza de rotaţie a banilor; P – nivelul preţurilor sau valoarea unei afaceri tipice; T – numarul afacerilor intr-o anumită perioadă (de regula un an). Noua identitate fiind: M*V=P*Y , unde Y – venitul. De unde rezulta că: M = (P * Y) / V

A – Amortizarea sau Deprecierea capitalului fix a - acceleratorul AD – Cererea agregată APC – Înclinaţia Medie spre Consum AS – Oferta agregată B – Baza monetară C – Consumul D - dobânda Db – Depozite bancare E - Cheltuieli G – Achiziţii Guvernamentale i – Rata dobânzii nominale Ib – Investiţii interne brute Iind – Impozite indirecte IS – Piaţa bunurilor şi serviciilor k - Multiplicatorul investiţiilor L –Cerere de monedă LM – Piaţa monetară M/p – Oferta de monedă MPC – Înclinaţia Marginală spre Consum N – Numerar PGB – Produsul Global Brut PIB – Produsul Intern Brut PIN – Produsul Intern Net PNB – Produsul Naţional Brut PNN – Produsul Naţional Net

Pr – Profitul r - Rata dobânzii reale R – Renta Rb – Rezerve Rn – Rata naturală a şomajului Ru – Rata şomajului S – economii Sal. – Salarii SCN – Sistemul Conturilor Naţionale SPM – Sistemul Producţiei Materiale T – Taxe şi impozite U - Şomajul VD – Venitul Disponibil VN – Venitul Naţional VP – Venitul Personal VPD – Venitul Personal Disponibil X – Exportul Xnet – Exportul net Z - Importul Znet – Importul net α - Consumul autonom п – Rata inflaţiei