Formatul Super 8 [III, 1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

Mihai Musceleanu

Formatul Super 8 voi. 111

41

lng. Mihai Musceleanu

Formatul Super 8 voi. III

Editura Tehnică Bucureşti, 1984

Cuprins Cap.

III. Prelucrarea fotochimică a peliculei Super 8. 3. I. Generalităţi

.

.... .. .. .... .... .. .. .. .... .. .. .. .. .. .

.1.2. Dotarea în l aboratorului 3.3. Recomandftri generale

propriu

pri-IÎnd

şi p[1strarea soluţiilor

.

prepa rarea,

utilizarea

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. 4. Developarea peliculelor Super 8 reversibile

a l b n egru

.. .. .. .

.

. . . . .

.

..

32

4. I. Generali tăŢi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4r

3.6. De·reloparea în laboratoare specializare

.

I\'. Montajul reliculei Super 8 4.2. Yizioneza

... ...... .. .... .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .

4.3. :Masa de montaj

.

.. .. .. .. .... .. .. .. .. . . .. .. .. .. .. .

4. 4. Coşul ele montaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.5. Lipirea pt:liculei Super 8

4 .6. Cap.

6

.

...

3.5 Developarea peliculelor super 8 re·•ersibile color

Cap.

.5

Consideraţii

.

. . .. .. . . . . . . . . . . . . .. . . .. .

privind montajul filmelor Super 8

\". Trucaje şi titrarea filmelor Super 8 5. I. Generalităţi

.

. . . . . . . . . . . .. . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .

.'i.2. Trucaje şi efecte speciale în formatul super . . . . . . . . 5.3. Dispozitin ş i tehnici de titrare a filmelor Super 8 . . Bibliografie.

.

................................. .. ............

JS.

46

59'

60

68-

89' 89'

91 1 17 15 l

3

Cuprins rezumat la voi .I Cosideraţii generale Cinecamere Mecanica cinecamerelor Optica cinecamerelor Exponometria cinecamerelor Super

8

Cuprins rezumat la voi. li Inrcgistrarea sunetului la filmare Pelicula Super

8

Capitolul

III

Prelucrarea fotochimică a peliculei Super 8

3.1. Generalităţi Prelucrarea materialului filmat se face în două mari etape şi anume: - prelucrarea fotochi mică sau denloparea, cu rolul de a face să apară i maginile latente, „ascunse" în stratul foto ­ sensibil la filmare ; - prelucrarea artistică sau montaj ul, cînd filmul capătă forma finală, dorită de realizator. După cum arătam şi anterior, în lucrarea de faţă ne vom referi mai puţin la limbajul cinematografic şi mai mult l a procedeele tehnice şi aparatu ra ne cesară reali zării unui film pe formatul Supe r 8. Prelucrarea fotochimică a peliculei Super 8, cu excepţia procedeului Polavision, se poate efe ctua atît acasă, în labo­ ratorul propriu al fotoamatorului, cît şi în laboratoare pro­ fesionale. Pentru peliculele care vor fi utili zate în scopuri profe­ sionale - televi ziune, filme publici tare, învăţămînt etc. - calitatea prelucrării materialului trebuie să fie foarte bună şi în aceste cazuri developarea de către un laborator specia­ lizat este aproape obligatorie. Din păcate, nu întotdeauna există posibilitate a develo­ pării la unităţi specializate. Î n aceste condiţii cineamatorul poate aborda cu încredere proce sul de developare fie în labo­ ratorul propri u fie la cineclub. Cineamatorul treb uie să acorde o deosebită atenţie corec­ titudinii prelucrării fi zico-chimice pe toată durata proce-

sului pe care îl parcurge pelicula de la înce perea d e velopării şi pînă l a uscare a finală. Organigrama prelucrării filmelor Super 8, atît alb -negru dt şi color, cuprinde parcurgerea unor etape caract erizat e fiecare printr-o anumit ă soluţie cc poartă numele d e baie binelor cu

film la încărcare pe blocul de rulare:

o singură l.Jobină; b - procecleul spate în spate; c - poziţia mîinilor la rularea filmului. 7 -

11

5

I / I

I �

3

4

6

6

Fig. 3.i. Derulatorul:

7 - pelicula expusă; 2-placa de bază; 3 - ax fix; 4 de rulare; 6 - bobine.

-

reazem; 5 - blocul

le putem recomanda chiar de veloparea a două filme simul­ tan aşezate „spate-n spate ", adică cu suporturile în contact, şi cu e mulsiile în e xterior, conform fig. 3.3. b , Proce deul „spate -n spate " reduce timpul de prelucrare la jumătate, deoarece dublează cantităţile de film ce pot fi i ntroduse în tancul de developare. În cazul blocului e taj at, procedeul „spatc-n spate" se va aplica cu mare grijă; recomandăm în acest scop utilizare a derulatorului. Operaţia de încărcare a filmului în tanc trebuie e xersată la lumină, pentru a se e vita poziţionare a incore ctă a spiralelor filmului, care poate compromite calitate a întregului material. Ţinînd cont de e leme ntele care inte rvin în folosire a tan­ curilor de developare - timpul total de pre lucrare, modul de lucru şi cantitate a de soluţie necesară - preze ntăm m ai jos unele recomandări privind utilizarea. 12

Tancul 10" se va folosi pentru: - pelicule livrate în bob ine avînd lungimea utilă 7 , 5 rn, de tip 2 x7,5 m (lungimea reală este mai mare, deoarece la lungimea utilă se adaugă lungimile amorselor de la cele două capete ) ; din acelaşi motiv peliculele a mbalate în bobine de tip 2 X 1 0 m vor depăşi capacitatea tancului, putînd fi developate numai parţial; - cînd se urmăreşte utilizarea unei cantităţi mai mici de soluţie de developare (de e xemplu seturi pentru numai 0,6 1 - ORWO A-4105) , pe ntru cantităţi re lativ mari de peliculă; - pentru probe cînd nu se j ustifică prepararea une i mari cantităţi de substanţe de velopatoare . Tancul UPB -1 supraetaj a t S'e va folosi pe ntru: - developarea într-o singură tre cere a peliculelor amba­ bte în bob ine ele tipul 2 X 1 0 m ; - de veloparea casetelor Kodapak de 1 5 m; - de veloparea într-un timp foarte scurt a une i mari cantităţi de film; reamintim că, utilizînd procedeul „spate-n spate'', în tancul UPB-1 pot fi prelucrate simultan 4 bobine de 2 X 10 m (lungime totală 80 m pentru formatul Super 8) sau pelicula r (ORWO 829)

Partea I

Apă la 35°C ORWO A 901 (Hexametafosfat de potasiu şi sodiu) Sulfit de sodiu 1-Fenil 3-pirazolidon (feuidonă) H 142 (hidrochinonă) Carbonat de sodiu Bromură de potasiu Tiocianat de potasiu

750 2 25 0,2 10 10 6 6

ml g g g

g g

g g

Partea a 2-a

Apă la 20°C Hidroxid de sodiu Partea a 2-a se amestecă cu partea 1, apoi se completează cu apă pînă la pH = 1 1,2 Baia de inversare (albire) (ORIYO A

Apă Bicromat de potasiu Acid sulfuric concentrat (atenţie!) Apă pînă la

pH

=

125 ml 5 g 1 OOO ml

833)

750 ml 10 g 15 ml 1 OOO ml

1,0

Baia de clarificare (ORWO A 835)

Apă A 901 Sulfit de sodiu Apă pînă la

.PH= 9,2

750 ml 1 g 90 g 1 OOO ml

Al doilea revelator (ORWO A 842)

Aceeaşi compoziţie ca la primul re«elator, mai puţin tiocianat de potasiu pH 11,2 =

Baia defixare (ORWO A 851)

Tiosulfat de sodiu cristalizat Metabisulfit sodiu Apă pînă la

300 g 30 g

1 OOO ml

25

Regimul de lucru cu setul de soluţii ORWO A 4105

DENUmREA

TDP

BĂII

Cod OR\VO

Proces normal

I

Primul revelator Spălare Baia de in··1ersare Spălare Baia de clarificare Spălare

.-\ 8 29 -

_.\ 833 -

}, 835 -

6-7 4 2 2 2 2

I

' I

2 1

A 842 A 851

2

6

A 303 -

Spălare finală Înmuiere

F 905

l7scare

(1+200) -

TDP •

-

min

Temperatură, °C

Proces rapid

Proces normal

3-4 2 1-2 1 1 1

20±0,25 12-15 19-21 12-15 19-21 12-15

I

Proces rapid

24-25 20-24 23-25 20-24 23-25 20-24

8 OOO lxs

A doua expunere Al doilea revela tor Spălare Baia de fixare

•

0,5

timp de prelucrare.

I I

1-1,5 1/2 1 1

3

0,5

20±25 12-15 19-21 12-15 19-21

24±0,5 20-24 23-25 23-25 20-24 23-25

30-40°

Timpul total de developare (fără uscare) este de circa 31 ,5--32,5 min. Variaţia duratei prtmului revelator (ORWO A 829) permite influenţarea rezultatului developării. Pentru filmele subexpuse, durata se va prelungi la 7-8 min, în timp ce pentru filmele supraexpuse va fi redusă la 5--6 min. Cu un litru de soluţie se developează o suprafaţă de, peliculă de 0,72 m2 (circa 40 m film lat de 1 6 mm). Seturi de soluţii, conform reţetelor sovietice pentru filmele OCi 45, OCi 90, OCi 130 şi OCi 180 OCT 6-17-72 OST 6 -17-72

oq T-B OCIT-V

KXOII-1 CHOP-1

Primul revelator

Apă Metol (fenidonă) Hidrochinonă

26

2 g (0,2 14 g

g)

750 m!/35°C 2 g 15 g

750 m!/50°C. 2,2 g 9,2 g

Sulfit de sodiu

25 g

75 g

96 g

anhidru (Sulfit de sodiu

(50 g )

cristalizat) Iodură de potasiu Carbonat de potasiu (Carbonat de sodiu) Sulfat de sodiu Hidroxid de sodiu Rodanură de pota-

2 g 40 g (32 g)

18 g 50 g (-)

10 g 2 g 2, 5 g

1,0 g

siu Bromură de potasiu Apă pină la pH

1 OOO ml 10,2±0. l

1 OOO ml

4,75 g l OOO ml

ll,3

Soluţie de stopare Apă (50°C) Acid citric

17,0 g

Baia de albire Apă Bicromat de potasiu Sulfit de sodiu

5 g 25 g

Acid sulfuric Apă pînă la pH

l OOO ml

l,2±0, l

9.5

750 ml/50°C 10,5 g 3)- " CT

lO ml l OOO ml l, l

l OOO ml

Baia de int•frsare Apă Sulfit de sodiu anhidru (Su!Iit de sodiu cristalizat) Apă pînă la pH

50 g

90 g

( 100 g) l OOO ml

10, 1±0, l

l OOO ml

750 ml/50'C 80 g

l OOO ml

9.9

Al doilea revelator Apă Metol Sulfit de sodiu anhidru

5 g 40 g

750 ml/35°C 5 g 40 g

750 ml/50'C 2,2 g 96,0 g 27

Hidrochinonă

6 g

Carbonat de potasiu

iO g

Bromură de potasiu

2 g

Apă pînă la

Fixaj

1

9,2 g 50,0 g

i,75 g

2 g 31 g

Hidroxid de sodiu

pH

6 g

1 OOO ml 10, 1

1 OOO ml

1 OOO ml

10,2

750 ml/50°C

A pă

Sulfit de sodiu

pH

Fixaj

1

iO g

iO g

5,6±O,1

Apă

750 ml/30°C

Tiosulfat de sodiu

200 g

750 ml/50°C

cristalizat (Tiosulfat de sodiu

(127 g)

195 g

anhidru) :\Ietabisulfit de

iO g

potasiu Acid boric

11 g

Clorură de amoniu

iO g

Persulfit de sodiu

25 g

Apă pînă la

pH Fixaj

O T-V

1 OOO ml

1 OOO ml

�6

Partea A

Apă 50°C Tiosulfat de sodiu

500 ml/50°C 250 g

cristalizat

Partea B Apă (la tempera­

500 ml

tura camerei) Sulfit de sodiu anhidru

pH 28

12,5 g

.\cid sulfuric

2,5 ml

pH

2,5

După aducerea părţii A la temperatura camerei =

5,2.

se

amestecă cu partea B,

Regimul de lucru cu seturile de developare folosite pentru filmele reversibile alb-negru sovietice

.

TDP

•

Primul revelator Baie de stopan' Spălare Baie de inversare Spălare Baia de clarificare Spălare

A doua

Al

10

I

Temperatura,

„c

2ll±0,5

doilea revelator

înmnicre

•TOP - timp

de

prelucrare

1--- ----I ------1---- ----I --- TnP

--------- --

1.5+.5

7 .5 7 .5

19± 1 1.5±.5

G 1 5 20

19:1: 1 15±5 17±2 1.5±5

19± 1 1.5:!:.:;

expunere (solarizare)

Soluţia de

� co

miu

G-- 12

Spălare Baia de fixare Spălare finală

Uscare

•

lsi şi film Super 8 acoperit în întregime cu strat magnetic (bandă mag­ netică format Sper 8) . Cînd este nevoie, se poate trece pe acţionare nnn dl cu aj utorul unei maniYele şi decuplarea motorului . Ecranul d e proiecţie este d e 9 5 x 1 25 m m . Constructia este deosebit d e fiabilă, necesitînd wrificări ' periodice după circa 1 200 ore de funcţionare . 61

:'.\fodelul nu posedă contor de cadre ci doar un contor pen­ tru rotaţiile tamburului cu oglinzi. Pentru a se cunoaşte numărul real de fotograme, indicaţia de pe contor trebuie înmulţită cu 1 6 . :Modelul face parte din clasa „deck" , apropiindu-se mult de o vizioneză prin dimensiunile reduse şi lipsa mesei pro­ priu-zise . Aşezat pe o masă obişnuită, MKM 824 are avantajul unui spaţiu mai mare de lucru, în special la lipirea filmelor. Acest model depăşeşte practic maniera de lucru o biş­ nuită la mesele de montaj prin posibilităţile mărite de lucru pe care le oferă sonorizarea în dublă bandă. Căile de rulare au fost astfel concepute încît să permită înregistrare-a şi prelucrarea sunetului în cadrul normelor profesionale . Astfel, sunetul de pe film poate fi transferat sincron pe banda magnetică perforată format Super 8 . Se trece la mon­ tarea imaginii, apoi se realizează sincron sunetul pc a doua bandă perforată (mixare, playback etc .) şi în final sune tul se înregistrează sincron (la fotogramă) din nou pe film păs­ trînd decalajul de 1 8 imagini între sunet şi imagine conform standardelor. Un model derivat clin cel amintit anterior, MKM 826, are posibilităţi mărite ele lucru 2 căi film/3 căi sunet (bandă magnetică format S 8) care permit şi alte modalităţi de lucru : - mixaj e sonore ; - playb ack ; - utilizarea ambelor ferecvenţe, 1 8 şi 24 i/s ; - posibiltăţi ele conectare cu alte echipamente : magnetofon, casetofon, pickup etc. Firma Steenbeck R.F . G. a adaptat pentru formatul Super 8 modelele pentru 1 6 mm creînd două grupe de echi­ pamente : cu capete de proiecţie interschimbabile ( 1 6 şi Super 8) - modelul ST 6000, şi specializate pe Super 8 modelul ST 1 0 685. ST 1 0 685 are patru platane (2 căi film sau 1 cale film, 1 cale bandă) frecvenţa de proiecţie 24 i/s stabilizată şi frec­ venţa ele proiecţie variabilă 1 - 200 i/s) . Bobinele au capaci­ tatea maximă de 300 m . -

62

Ecranul de proiecţie are dimensiunile 1 50 X 200 mm . Blocul de sunet montat pe modelul ST 1 0685 nu permite operaţii de înregistrare ci numai redare. ST 6000 este o masă de montaj cu şase platane şi 3 căi .

După sec ţ i o n are şi repo z i ţionare c apetele de film se suprapun pe z ona de lipi re . Foarte importantă pentru lipit ură este curăţirea zonei de lipit care cuprinde două faze : curăţirea de emulsie a lăţi­ mii utile şi îndepărtarea de pe film a urmelor rezultate. Pentru prima fazrt, se pot u t iliza cuţitele sau dispozit ivele existente pe prese sau în cazul lipirii manuale cu lama de ras, după ce emulsia a fost umectată în prealabil . Pe unele modele mai perfecţionate, la care tăie t ura este dreaptă, o dată cu îndepărtarea emulsiei are loc şi diminua-

72

rea grosimii suportului filmului, astfel ca zona de lipire să fie egală cu o grosime de film. Pentru aceasta, se utilizează un cutit din otel dur sau piatrr1 preţioasă (diamant, safir) , acţion�t de obi� ei electric , prin faţa căruia sînt trecute pr_:intr-o mişcare du-te-vino fie­ care dintre capetele de film. In funcţie de model. alimen­ tarea motorului se face de la baterii sau de la reţ ea (modelele Hăhncl Kollmatic AMS şi Hăhnel Kollmatic Dual) . Din fig. 4 . 1 7 se poate observa că forma zonei de tăiere poate fi danturată sau după un plan înclinat. Î n cazul în care tăietura este înclinată (în pantă) (fig. 4 . 1 7, b) sau în zig-zag (fig. 4 . 1 7, c) se obţine o supafaţă suficient de mare a zonei de contact prin formft, în acest caz nemaifiind necesară curăţirea zonei de lipire de emulsie. Zona de lipire devine suprafaţa laterală a porţiunii tăiate . Trtietura danturată este utilizată pe presa Eumig ECS. ultimele douf1 forme de tăiere nu mai necesită curătirea zonei de lipire şi eventuala micşorare a grosimii film�1lui. Deşi muchiile sînt perpendiculare, pe suprafaţa filmului, la tăietura în z ig-zag se obţine o creştere a zonei de lipire prin creşterea lungimii de contact între cele două capete de film, în acest caz nemaifiind nevoie de suprapunerea supra­ feţelor de lipire, acestea fiind zonele laterale ale porţiunii