Flora Si Vegetatia Moldovei II - Toader Chifu [PDF]

Zitiervorschau

Toader CHlFU Ciprian MkNZXJ Oana -SCU

Flora gi vegetatia Moldovei (Romiiia) 11. Vegetatia

Lucrare editatii cu fonduri din Grantul C.N.C.S.I.S.nr. 1395

Radactotl Dana LUNGU Coperta: Manucla OBOROCEANU ISBN 973-703-158x3978473-703-1-7 voL I1 973-703-1ml; 97E973-703-1604 €3Editura Universim ,,Alexaudru Ioan Cuzan, 2006 7005 11 Ia& str. PHcurarim. 9, tclJfax: (0232)3 14947 http://www.editura.uSicm email: edha@aicm

Toader CHIFU ciprian MANZU Oana ZAMFIRESCU

Flora gi vegetatia Moldovei (Romiinia) 9

11. Vegetatia 9

EDITURA UNTVERSITATII ,,ALEXANDRU IOAN CUZA" 1A$1- 2006

Descrierm CIP a BlbWotedl Nqkneba R o d n k i CHlFU TOADER Flora $1 vegewla Wldovd: W n l a I Toader Ctifu. Ciprian Mhzu, Oana Zamfirescu- la$i :EdWa UniveWtii Al. I. Cuza: 2006 2 vol. ISBN (10) 973-703-1 58-X; ISBN (13) 978-973-703-1 58-7 Vd. 2: Vegetapa. BiMiogr. Index. ISBN (10) 973-703-160-1; ISBN (13) 978-973-703-160-0

-

I. MBnzu, Ciprian II. Zamfirescu, Oana 581.9(498.3)

-

-

CUPRINS ZONAREA ŞI ETAJAREA VEGETAŢIEI ............................................................................ CARACTERIZAREA FITOSOCIOLOGICĂ ……………………………………………….... Clasa LEMNETEA MINORIS ………………………………………………………………. Ordinul Lemnetalia …………………………………………………………………………… Alianţa Lemnion minoris ……………………………………………………………………... Alianţa Lemnion trisulcae …………………………………………………………………….. Alianţa Lemno minoris – Hydrocharition morsus-ranae …………………………………… Clasa POTAMETEA PECTINATI ………………………………………………………….. Ordinul Potametalia …………………………………………………………………………... Alianţa Magnopotamion ……………………………………………………………………… Alianţa Parvopotamion ……………………………………………………………………….. Alianţa Utricularion vulgaris …………………………………………………………………. Alianţa Nymphaeion albae ……………………………………………………………………. Alianţa Ceratophyllion demersi ……………………………………………………………… Ordinul Callitricho – Batrachietalia ………………………………………………………….. Alianţa Ranunculion aquatilis ………………………………………………………………... Ordinul Zannichellietalia pedicellatae ………………………………………………………... Alianţa Zannichellion pedicellatae …………………………………………………………... Clasa PHRAGMITI – MAGNOCARICETEA ……………………………………………… Ordinul Phragmitetalia ……………………………………………………………………….. Alianţa Phragmition communis ………………………………………………………………. Alianţa Oenanthion aquaticae ………………………………………………………………... Ordinul Magnocaricetalia elatae …………………………………………………………….... Alianţa Magnocaricion elatae ………………………………………………………………… Subalianţa Caricenion rostratae ……………………………………………………………… Subalianţa Caricenion gracilis ……………………………………………………………........ Ordinul Bolboschoenetalia maritime ………………………………………………………… Alianţa Cirsio brachycephali – Bolboschoenion ……………………………………………... Ordinul Nasturtio – Glycerietalia …………………………………………………………...... Alianţa Glycerio – Sparganion ……………………………………………………………….. Clasa MONTIO – CARDAMINETEA ………………………………………………………. Ordinul Cardamino – Chrysosplenietalia ……………………………………………………. Alianţa Caricion remotae ……………………………………………………………………... Ordinul Montio – Cardaminetalia …………………………………………………………… Alianţa Cratoneurion commutati …………………………………………………………….. Alianţa Cardamino – Montion ……………………………………………………………….. Clasa ISOËTO – NANOJUNCETEA ………………………………………………………... Ordinul Nanocyperetalia ……………………………………………………………………… Alianţa Nanocyperion flavescentis …………………………………………………………… Alianţa Verbenion supinae .............................................................................................................. Clasa SCHEUCHZERIO – CARICETEA FUSCAE ……………………………………….. Ordinul Scheuchzerietalia palustris ………………………………………………………….. Alianţa Caricion lasiocarpae ………………………………………………………………..... Alianţa Rhynchosporion albae ……………………………………………………………….. Ordinul Caricetalia fuscae …………………………………………………………………...... Alianţa Caricion fuscae ………………………………………………………………………..

11 22 22 22 23 26 27 32 32 32 35 36 37 40 41 41 43 43 50 51 51 58 59 59 70 73 89 89 91 91 99 100 100 101 101 103 106 107 107 111 117 117 117 118 118 118

Ordinul Caricetalia davallianae ………………………………………………………………. Alianţa Caricion davallianae ………………………………………………………………...... Clasa OXYCOCCO – SPHAGNETEA ……………………………………………………… Ordinul Sphagnetalia medii …………………………………………………………………... Alianţa Sphagnion medii ……………………………………………………………………… Clasa ASPLENIETEA TRICHOMANIS …………………………………………………… Ordinul Potentilletalia caulescentis …………………………………………………………... Alianţa Gypsophilion petraeae ……………………………………………………………….. Alianţa Cystopteridion ………………………………………………………………………... Ordinul Tortulo – Cymbalarietalia …………………………………………………………... Alianţa Cymbalario – Asplenion ……………………………………………………………... Ordinul Asplenietalia septentrionalis ………………………………………………………… Alianţa Asplenion septentrionalis …………………………………………………………….. Alianţa Hypno – Polypodion vulgaris ………………………………………………………... Clasa THLASPIETEA ROTUNDIFOLII …………………………………………………… Ordinul Galio – Parietarietalia officinalis ……………………………………………………. Alianţa Stipion calamagrostis ………………………………………………………………… Ordinul Thlaspietalia rotundifolii …………………………………………………………….. Alianţa Papavero – Thymion pulcherrimi ………………………………………………….... Clasa LOISELEURIO – VACCINIETEA …………………………………………………... Ordinul Rhododendro – Vaccinietalia ………………………………………………………... Alianţa Loiseleurio – Vaccinion ………………………………………………………………. Alianţa Rhododendro – Vaccinion …………………………………………………………… Clasa SALICETEA HERBACEAE ………………………………………………………...... Ordinul Salicetalia herbaceae ………………………………………………………………… Alianţa Salicion herbaceae ……………………………………………………………………. Clasa JUNCETEA TRIFIDI …………………………………………………………………. Ordinul Caricetalia curvulae …………………………………………………………………. Alianţa Caricion curvulae …………………………………………………………………….. Alianţa Juncion trifidi ………………………………………………………………………… Ordinul Festucetalia spadiceae ……………………………………………………………….. Alianţa Potentillo ternatae – Nardion ………………………………………………………... Alianţa Nardion strictae ………………………………………………………………………. Alianţa Festucion pictae ………………………………………………………………………. Clasa CALLUNO – ULICETEA …………………………………………………………….. Ordinul Vaccinio – Genistetalia ………………………………………………………………. Alianţa Genistion pilosae …………………………………………………………………….... Clasa CARICI RUPESTRIS – KOBRESIETEA BELLARDI……………………………... Ordinul Oxytropido – Elynetalia ……………………………………………………………... Alianţa Oxytropido – Elynion ………………………………………………………………… Clasa ELYNO – SESLERIETEA ……………………………………………………………. Ordinul Seslerietalia albicantis ……………………………………………………………….. Alianţa Festuco saxatilis – Seslerion bielzii …………………………………………………... Alianţa Seslerion rigidae ……………………………………………………………………… Clasa MULGEDIO – ACONIETEA ………………………………………………………… Ordinul Adenostyletalia alliariae …………………………………………………………....... Alianţa Adenostylion alliariae ……………………………………………………………….... Alianţa Alnion viridis …………………………………………………………………………. Ordinul Calamagrostietalia villosae ……………………………………………………….......

119 122 122 124 124 124 136 136 136 138 139 139 140 140 141 142 142 142 143 143 144 144 144 153 156 157 157 158 158 158 159 169 169 170 172 173 173 173 174 174 174 176 176 190 192 199 200 200 201

Alianţa Calamagrostion villosae ……………………………………………………………… Ordinul Rumicetalia alpini …………………………………………………………………… Alianţa Rumicion alpini ………………………………………………………………………. Clasa MOLINIO – ARRHENATHERETEA ……………………………………………….. Ordinul Molinietalia caeruleae ……………………………………………………………....... Alianţa Alopecurion pratensis ………………………………………………………………... Alianţa Molinion caeruleae …………………………………………………………………… Alianţa Calthion palustris …………………………………………………………………….. Alianţa Filipendulion ………………………………………………………………………...... Alianţa Deschampsion ………………………………………………………………………… Ordinul Arrhenatheretalia ……………………………………………………………………. Alianţa Arrhenatherion ………………………………………………………………………. Alianţa Cynosurion …………………………………………………………………………… Alianţa Phyteumo – Trisetion ………………………………………………………………… Ordinul Poo alpinae – Trisetetalia ……………………………………………………………. Alianţa Poion alpinae …………………………………………………………………………. Ordinul Potentillo – Polygonetalia ……………………………………………………………. Alianţa Potentillion anserinae ………………………………………………………………… Ordinul Plantaginetalia majoris ……………………………………………………………… Alianţa Lolio – Plantaginion ………………………………………………………………….. Alianţa Saginion procumbentis ………………………………………………………………. Clasa FESTUCO – BROMETEA ……………………………………………………………. Ordinul Festucetalia valesiacae ……………………………………………………………….. Alianţa Festucion valesiacae ………………………………………………………………….. Subalianţa Jurineo arachnoideae – Euphorbinenion nicaeensis …………………………….. Alianţa Stipion lessingianae …………………………………………………………………... Ordinul Brometalia erecti …………………………………………………………………….. Alianţa Cirsio – Brachypodion pinnati ………………………………………………………. Ordinul Stipo pulcherrimae – Festucetalia pallentis ………………………………………… Alianţa Thymo comosi – Festucion rupicolae ………………………………………………... Alianţa Bromo pannonici – Festucion pallentis ……………………………………………… Ordinul Festucetalia vaginatae ……………………………………………………………….. Alianţa Festucion vaginatae …………………………………………………………………... Alianţa Festuco – Mollugion ………………………………………………………………….. Alianţa Scabiosion argenteae …………………………………………………………………. Clasa KOELERIO – CORYNEPHORETEA ………………………………………………. Ordinul Corynephoretalia canescentis ……………………………………………………….. Alianţa Thero-Airion ………………………………………………………………………...... Alianţa Koelerion arenariae ………………………………………………………………….. Clasa THERO – SALICORNIETEA ………………………………………………………... Ordinul Thero – Salicornietalia ……………………………………………………………… Alianţa (Thero -) Salicornion strictae ………………………………………………………... Clasa PUCCINELLIO – SALICORNIETEA …………………………………………….. Ordinul Crypsidetalia aculeatae ............................................................................................ Alianţa Cypero – Spergularion salinae ................................................................................. Alianţa Puccinellion peisonis .................................................................................................. Ordinul Puccinellietalia .......................................................................................................... Alianţa Puccinellion limosae ……………………………………………………….............. Alianţa Festucion pseudovinae ..............................................................................................

202 202 203 204 211 212 213 214 215 219 221 221 222 240 244 245 245 267 267 292 292 295 304 304 305 305 316 317 317 318 319 319 320 321 344 346 353 353 353 354 356 356 356 357 357 358 359 360 360

Ordinul Scorzonero – Juncetalia gerardii ............................................................................. Alianţa Scorzonero – Juncion gerardii ................................................................................. Alianţa Beckmannion eruciformis ......................................................................................... Clasa RHAMNO – PRUNETEA ……………………………………………………………... Ordinul Prunetalia spinosae …………………………………………………………………... Alianţa Berberidion vulgaris ………………………………………………………………...... Alianţa Prunion spinosae ……………………………………………………………………... Ordinul Sambucetalia racemosae …………………………………………………………...... Alianţa Sambuco racemosae – Salicion capreae ……………………………………………... Clasa TRIFOLIO – GERANIETEA ………………………………………………………..... Ordinul Origanetalia vulgaris ……………………………………………………………….... Alianţa Trifolion medii ……………………………………………………………………....... Clasa SALICETEA PURPUREAE ............................................................................................... Ordinul Salicetalia purpureae ………………………………………………………………… Alianţa Salicion albae …………………………………………………………………………. Alianţa Salicion elaeagno-daphnoides ……………………………………………………....... Ordinul Tamaricetalia ………………………………………………………………………… Alianţa Artemisio scopariae – Tamaricion …………………………………………………... Clasa FRANGULETEA ALNI ……………………………………………………………...... Ordinul Salicetalia auritae ……………………………………………………………………. Alianţa Salicion cinereae ……………………………………………………………………… Clasa QUERCO – FAGETEA ……………………………………………………………….. Ordinul Alno – Fraxinetalia …………………………………………………………………... Alianţa Alnion incanae ………………………………………………………………………... Subalianţa Alnenion glutinoso-incanae ………………………………………………………. Subalianţa Ulmenion …………………………………………………………………………... Ordinul Fagetalia sylvaticae …………………………………………………………………... Alianţa Symphyto cordati – Fagion …………………………………………………………... Subalianţa Symphyto – Fagenion ……………………………………………………………... Subalianţa Calamagrostio – Fagenion ………………………………………………………... Asociaţia Hieracio transsilvanico – Fagetum ……………………………………………….... Subalianţa Epipactido – Fagenion ……………………………………………………………. Alianţa Tilio platyphyllae – Acerion pseudoplatani …………………………………………. Alianţa Lathyro hallersteinii – Carpinion …………………………………………………… Subalianţa Galio schultesii – Carpinenion …………………………………………………… Subalianţa Aro orientalis – Carpinenion ……………………………………………………... Clasa QUERCETEA ROBORI – PETRAEAE ……………………………………………... Ordinul Quercetalia roboris …………………………………………………………………... Alianţa Genisto germanicae – Quercion ……………………………………………………... Alianţa Pino – Quercion ………………………………………………………………………. Clasa QUERCETEA PUBESCENTIS ………………………………………………………. Ordinul Quercetalia pubescentis ……………………………………………………………... Alianţa Quercion petraeae ……………………………………………………………………. Alianţa Aceri tatarico – Quercion …………………………………………………………...... Alianţa Quercion pedunculiflorae ……………………………………………………………. Ordinul Fraxino orni – Cotinetalia ………………………………………………………........ Alianţa Fraxino orni – Cotinion ..................................................................................................... Clasa ERICO – PINETEA …………………………………………………………................. Ordinul Erico – Pinetalia ……………………………………………………………………....

363 364 364 367 378 378 378 379 382 382 384 384 384 399 399 399 401 403 403 415 415 415 416 416 417 417 420 436 436 436 440 441 441 443 454 455 459 474 475 475 476 482 484 484 488 491 493 493 494

Alianţa Seslerio rigidae – Pinion …………………………………………………………….... Clasa VACCINIO – PICEETEA …………………………………………………………….. Ordinul Piceetalia excelsae ……………………………………………………………………. Alianţa Piceion excelsae ………………………………………………………………………. Alianţa Dicrano – Pinion ……………………………………………………………………… Ordinul Junipero – Pinetalia mugi …………………………………………………………… Alianţa Pinion mugi …………………………………………………………………………… Ordinul Athyrio – Piceetalia ………………………………………………………………….. Alianţa Chrysanthemo rotundifolii – Piceion ………………………………………………... Alianţa Abieti – Piceion ……………………………………………………………………….. Clasa EPILOBIETEA ANGUSTIFOLII ……………………………………………………. Ordinul Atropetalia …………………………………………………………………………… Alianţa Atropion …………………………………………………………………………......... Alianţa Carici piluliferae – Epilobion angustifolii ………………………………………….... Clasa GALIO – URTICETEA ……………………………………………………………….. Ordinul Lamio albi – Chenopodietalia boni-henrici ………………………………………… Alianţa Galio – Alliarion ……………………………………………………………………… Alianţa Aegopodion podagrariae ……………………………………………………………... Alianţa Impatienti noli-tangere – Stachyion sylvaticae ……………………………………… Ordinul Convolvuletalia sepium ……………………………………………………………… Alianţa Petasition officinalis …………………………………………………………………... Alianţa Senecion fluviatilis ……………………………………………………………………. Ordinul Chelidonio – Robinietalia ……………………………………………………………. Alianţa Balloto nigrae – Robinion ……………………………………………………………. Clasa ARTEMISIETEA VULGARIS ……………………………………………………….. Ordinul Onopordetalia acanthii ……………………………………………………………… Alianţa Onopordion acanthii …………………………………………………………………. Alianţa Brachyaction ciliatae …………………………………………………………………. Alianţa Dauco – Melilotion …………………………………………………………………… Alianţa Arction lappae ………………………………………………………………………... Ordinul Agropyretalia repentis ………………………………………………………………. Alianţa Convolvulo arvensis – Agropyrion repentis ………………………………………… Clasa STELLARIETEA MEDIAE ………………………………………………………….. Ordinul Centauretalia cyani ………………………………………………………………….. Alianţa Caucalidion lappulae ………………………………………………………………… Alianţa Veronico – Euphorbion ……………………………………………………………… Ordinul Chenopodietalia albi ………………………………………………………………… Alianţa Scleranthion annui …………………………………………………………………… Alianţa Polygono – Chenopodion polyspermae ……………………………………………… Alianţa Panico – Setarion ……………………………………………………………………... Alianţa Lolio remotae – Linion ……………………………………………………………….. Ordinul Eragrostietalia ……………………………………………………………………….. Alianţa Amarantho – Chenopodion albi ……………………………………………………... Alianţa Matricario – Chenopodion albi ……………………………………………………… Alianţa Salsolion ruthenicae ………………………………………………………………….. Ordinul Sisymbrietalia ………………………………………………………………………... Alianţa Sisymbrion officinalis …………………………………………………......................... Alianţa Atriplicion nitentis …………………………………………………………………… Alianţa Malvion neglectae …………………………………………………………………......

494 494 511 511 511 514 514 515 517 517 518 519 519 533 534 543 543 543 545 546 546 547 549 551 551 552 552 552 573 575 578 596 596 599 599 599 616 618 618 620 621 640 641 641 646 647 647 647 663

Clasa BIDENTETEA TRIPARTITI ………………………………………………………… Ordinul Bidentetalia tripartiti ……………………………………………………………….... Alianţa Bidention tripartiti …………………………………………………………………… Alianţa Chenopodion rubri ……………………………………………………………………

664 666 666 666 681

Indexul asociaţiilor vegetale ………………………………………………………………….. 688

ZONAREA ŞI ETAJAREA VEGETAŢIEI Învelişul vegetal al Moldovei este neuniform, determinat de condiţiile geografice (aşezare geografică, relief, climă, sol) variabile. Relieful montan, de podiş şi de câmpie determină existenţa în această parte a ţării a majorităţii unităţilor zonale, intrazonale şi azonale de vegetaţie existente în ţară. Unităţile zonale de vegetaţie se suprapun pe următoarele zone şi etaje de vegetaţie: - Unităţi zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari - Unităţi zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) – a) subetajul pădurilor de gorun şi de amestec b) subetajul pădurilor de fag şi de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenişurilor) 7. Etajul alpin Etajul alpin are o răspândire limitată pe teritoriul Moldovei numai la crestele munţilor Călimani, la altitudini de peste 1950 – 2000 m, unde relieful este destul de accidentat. Totuşi, fizionomia şi compoziţia floristică a unor fitocenmoze din munţii Suhardului şi Giumalău conferă vegetaţiei culmilor celor mai înalte ale acestora un puternic caracter alpin, chiar dacă altitudinea lor coboară până la 1800 m. Solurile sunt superficiale, scheletice, foarte acide şi cu troficitate redusă, sunt de tip andic, litic şi humico – silicatic în Călimani şi de tip podzolic şi humico – silicatic în Giumalău. Clima este rece, cu temperatura medie anuală negativă (între -0,50C şi 0 1 C) şi precipitaţii medii anuale de peste 1200 mm, cu zăpadă abundentă şi vânturi puternice, iar perioada de vegetaţie sub 50 de zile.

11

Vegetaţia zonală este reprezentată prin pajişti alpine şi tufărişuri pitice. Asociaţia principală este Primulo minimae – Caricetum curvulae Br.-B. 1926 em. Oberd. 1957, semnalată numai în Munţii Călimani, unde ocupă suprafeţe mici pe platouri şi pante reduse, la peste 1900 m. Aceste pajişti slab productive îndeplinesc un important rol de protecţie antierozională. Pe terenuri vântuite, scheletopietroase, pe versanţi slab până la puternic înclinaţi, la peste 1800 m, atât în Călimani, dar şi în Suhard şi Giumalău, se dezvoltă fitocenoze ale asociaţiei Juncetum trifidi Szafer et al. 1923 em. Krajina 1933. Caracteristice sunt tufărişurile scunde de Salix herbacea şi Vaccinium gaultherioides, care edifică asociaţiile Salicetum herbaceae Rübel 1911 şi Empetro – Vaccinietum gaultherioides Br.-Bl. et Jenny 1926. Pe lângă speciile edificatoare ale asociaţiilor menţionate, se remarcă şi alte specii din componenţa floristică a acestora: Campanula alpina, Carex brunescens, C. capillaris, Cerastium alpinum, Gnaphalium supinum, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Ranunculus crenatus, R. alpestris, Salix kitaibeliana etc. Etajul subalpin (al jnepenişurilor) este răspândit în Munţii Călimani, Suhardului, Rarău, Giumalău, Ceahlău, Nemirei şi Vrancei, la o altitudine de 1400 – 1850 m, pe un substrat geologic divers: andezite, andezite cu piroxeni şi roci albe silicioase în Călimani, şisturi cristaline, dolomite, calcare şi conglomerate în Suhard, Rarău, Giumalău şi Ceahlău, marne, gresii şi marno-calcare în Nemira şi Vrancei. Solurile sunt de tip podzolic şi litic în Călimani, brun-podzolice tipice, brun-eumezobazice tipice, brun-acide, în Suhard, Rarău, Giumalău şi Ceahlău, brun-podzolice şi brun-acide în Nemirei şi Vrancei. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 1-20C şi precipitaţii atmosferice medii anuale de 800 – 1200 mm, cu perioada de vegetaţie sub 100 zile. Unitatea fitosociologică potenţială principală este asociaţia Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi Coldea 1985, care reprezintă astăzi vestigiile vechilor jnepenişuri distruse prin incendii şi defrişări. Aceste fitocenoze sunt răspândite pe versanţii cu înclinare moderată până la puternică, frecvent cu expoziţie nordică. Fitocenozele au o acoperire generală de 90 – 100%, cu stratul arbustiv constituit aproape în exclusivitate de Pinus mugo, la care se adaugă Alnus alnobetula, Juniperus sibirica, Salix silesiaca şi exemplare izolate, arbustive, de Sorbus aucuparia, Picea abies, Pinus cembra (în Călimani) etc, iar în stratul erbaceu şi subarbustiv se dezvoltă frecvent Rhododendron myrtifolium (în Călimani), Gentiana punctata, Calamagrostis villosa, Deschampsia flexuosa, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Homogyne alpina, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, 12

Oxalis acetosella etc. Fiind adesea fragmentată cu pajişti instalate secundar în urma defrişării jnepenişurilor, în compoziţia fitocenotică a asociaţiei intră şi numeroase specii caracteristice clasei Juncetea trifidi. Prin popularea unor versanţi abrupţi, jnepenişurile îndeplinesc un însemnat rol protector, prevenind declanşarea proceselor de eroziune şi formând un scut natural împotriva unor factori perturbatori pentru ecosistemele situate la altitudini mai joase. În staţiunile din care jnepenişurile au fost defrişate, se instalează adesea, în mod secundar, fitocenoze ale asociaţiilor Rhododendro myrtifolii – Vaccinietum (Borza 1959) Boşcaiu 1971 şi Campanulo abietinae – Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971, care au o extindere limitată şi sunt dominate de Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Bruckenthalia spiculifolia etc. Componenţa fitosociologică a acestei unităţi de vegetaţie este întregită cu asociaţiile arbustive Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966, Empetro – Vaccinietum gaultherioides Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926, Alnetum viridis Br.-Bl. 1918, Juniperetum sabinae Csürös 1958 etc. Terenurile de pe care s-au defrişat jnepenişurile au fost înierbate de pajişti secundare constituite predominant din fitocenoze ale asociaţiei Potentillo – Festucetum airoides Boşcaiu 1971, cu o largă răspândire altitudinală (1500 – 2000 m). Spre limita superioară a subalpinului se întâlnesc şi pajişti primare, edificate de Festuca supina, însă cele mai frecvente suprafeţe sunt ocupate de pajişti în care Festuca supina se află în raporturi de codominanţă cu Juncus trifidus. Deasupra limitei superioare a pădurii, în Rarău şi Ceahlău, pe pante puternic înclinate, cu expoziţii sudice şi pe substrat calcaros, se află răspândite fragmentar, fitocenoze ale asociaţiilor Seslerio bielzii – Caricetum sempervirentis Puşcaru et al. 1956, Seslerio – Festucetum versicoloris Beldie 1967, Diantho tenuifolii – Festucetum amethystinae Coldea 1984, Festucetum saxatilis Domin 1933 etc., iar pe stâncării, abrupturi şi grohotişuri se instalează asociaţiile Artemisio petrosae – Gypsophiletum petraeae Puşcaru et al. 1956, Saxifrago luteoviridis – Silenetum zawadzkii Pawlowski et Walas 1949, Saxifrago moschatae – Drabetum kotschyi Puşcaru et al. 1956, Galietum anisophylli Beldie 1967 etc. În etajul jnepenişurilor se dezvoltă şi numeroase endemite, cele mai frecvente fiind: Achillea schurii, Androsace villosa ssp. arachnoidea, Asperula carpatica, Campanula rotundifolia ssp. polymorpha, C. serrata, Centaurea pinnatifida, Dianthus spiculifolius, Draba haynaldii, D. kotschyi, Eritrichium nanum ssp. jankae, Festuca porcii etc.

13

Etajul boreal (al pădurilor de molid) are o extindere largă în tot lanţul Carpatic (Munţii Călimani, Suhard, Rarău, Giumalău, Bistriţei, Obcinele Bucovinei, Ceahlău, Tarcău, Goşmanu, Culmea Stânişoarei, Nemirei, Vrancei), la o altitudine de 900 – 1700 (1750 m), uneori coborând până la 650 m. Substratul geologic este divers, reprezentat prin gresii în flişul din Obcinele Bucovinei, Munţii Suhard, Giumalău, Tarcău, Goşman, Nemirei şi Vrancei (900 – 1300 m), şisturi cristaline în Munţii Suhard, Bistriţei, Călimani, Giumalău, conglomerate, conglomerate calcaroase, gresii calcaroase, marnocalcare, dolomite, în Munţii Suhard, Rarău, Ceahlău, Culmea Stânişoarei, Tarcău, Goşmanu, Nemirei şi Vrancei. Solurile sunt de tip brun-podzolic în Munţii Suhard, Călimani, Bistriţei, Giumalău şi Obcinile Bucovinei, brun acid în M-ţii Suhard şi Obcine, sub 1200 m, Giumalău, Rarău, Culmea Stânişoarei, Bistriţei, Tarcău, Goşman, Nemirei, la peste 1100 m, M-ţii Vrancei la peste 900 m, brun mezobazic în M-ţii Suhard, Rarău, Ceahlău, Culmea Stânişoarei, Tarcău, Goşman, Nemirei şi Vrancei, sub 1100 m. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2,5 – 50 C, precipitaţii medii anuale de 700 – 1100 mm şi perioada de vegetaţie de 100 – 150 zile. Asociaţia principală este Hieracio transsilvanico – Piceetum Pawlowski et Br.-Bl. 1939, al cărei areal se suprapune practic pe cel al etajului boreal, formând o bandă aproape continuă pe versantul moldav al Carpaţilor Orientali, cu excepţia Mţilor Vrancei, unde molidişurile pure sunt insulare. Fitocenozele populează culmile şi versanţii repezi, mai rar depresiunile, având combinaţia caracteristică constituită din speciile: Hieracium transsilvanicum, Athyrium distentifolium, Campanula abietina, Dryopteris dilatata, Soldanella montana, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella, Sorbus aucuparia, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea etc. În zonele mai înalte se întâlnesc molidişuri pure, cu stratul erbaceu foarte sărac în specii, aparţinând asociaţiei Soldanello montanae – Piceetum Volk in Br.Bl. et al. 1939. Limita superioară a molidişurilor vine în contact cu tufărişurile şi pajiştile subalpine. În M-ţii Cîlimani, molidul se amestecă cu zâmbrul (Pinus cembra), constituind fitocenoze ce aparţin asociaţiei Pino cembrae – Piceetum Chifu et al. 1984. De asemenea, în M-ţii Călimani, Bistriţei, Nemirei şi Vrancei, în molidişuri pătrund elemente din tufărişurile subalpine, în special Juniperus sibirica, constituind asociaţia Piceeto – Juniperetum sibiricae Br.-Bl. 1930, care prin rărirea stratului arborescent, se trece într-o rarişte de molid. 14

În lungul văilor şi pe coaste mai line, molidişurile se întrepătrund cu elemente caracteristice ordinului Adenostyletalia, constituind asociaţia Leucanthemo waldsteinii – Piceetum Krajina 1933, întâlnită pe văi în tot lanţul carpatic. Stâncăriile sunt colonizate de fitocenoze ale asociaţiei Leucobryo – Pinetum Matuszkiewicz 1962. Tăieturile de pădure sunt colonizate de fitocenoze ale asociaţiilor: Rubetum idaei Gams 1927, Sambucetum racemosae Oberd. 1973, Sorbo – Betuletum pendulae Dihoru 1975, Senecioni sylvatici – Epilobietum angustifolii R. Tx. 1937, Digitali ambigue – Calamagrostietum arundinaceae Sillinger 1933 etc. Dintre pajiştile instalate secundar, în urma defrişării molidişurilor, cea mai mare extindere o au fitocenozele edificate de Festuca nigrescens, aparţinând asociaţiei Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1987. Aceste pajişti au o extindere mai largă, urcând până în etajul subalpin sau coborând şi în etajul făgetelor. Combinaţia specifică este alcătuită din Campanula abietina, C. serrata, Scorzonera rosea, Viola declinata, Thesium alpinum, Primula elatior ssp. leucophylla, Nardus stricta, Arnica montana, Centaurea phrygia etc. O asociaţie derivată este Violo declinatae – Nardetum Simon 1966, cu o largă răspândire şi în continuă expansiune în dauna asociaţiei precedente sau a celei edificate de Festuca supina. Caracteristice sunt speciile Campanula abietina, Carex pallescens, Cerastium fontanum, Hieracium auricula, Viola declinata, Nardus stricta etc. În acest etaj sunt caracteristice şi o serie de endemite: Andryala levitomentosa, Centaurea carpatica, Erysimum wittmannii, Festuca carpatica, Heracleum carpaticum, Hieracium pojoritense, Melampyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Ranunculus carpaticus etc. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) a) Subetajul pădurilor de fag şi răşinoase, împreună cu etajul precedent, are cea mai mare răspândire pe teritoriul Moldovei, fiind strâns legat de pădurile pure de fag, care se intercalează printre cele de amestec, constituind o unitate complexă greu de delimitat, la o altitudine de 500 – 1400 m. Substratul geologic este divers, reprezentat prin şisturi cristaline, marnoargile bituminoase, conglomerate, fliş marnogrezos, calcare, gresii, gresii calcaroase, marne etc. Solurile sunt brune – acide, brune – eumezobazice, brune tipice, brune luvice, brune podzolice etc. 15

Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 4 – 80C, precipitaţii medii anuale de 650 – 1000 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 130 – 160 zile. Reprezentativă pentru această unitate de vegetaţie este asociaţia Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Taüber 1987, cu o mare extindere în Obcinele Bucovinei, M-ţii Stânişoarei şi Subcarpaţi. Combinaţia caracteristică este reprezentată prin speciile: Abies alba, Fagus sylvatica, Dentaria glandulosa, Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Acer pseudoplatanus etc. Pe suprafeţe restrânse, în urma lucrărilor silviculturale aplicate, prin care s-a eliminat fagul, s-a ajuns la fitocenoze de brădete pure, cu structură echienă. La contactul cu molidişurile, pe versanţi moderat înclinaţi, pe culmi secundare repezi – moderat înclinate sau pe terase plane, vegetează o combinaţie fitocenotică în care fagul, molidul şi bradul se află în diverse raporturi de codominanţă, constituind asociaţiile: Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Taüber 1987 şi Hieracio transsilvanico – Abietetum (Borhidi 1971) Coldea 1991. Mai limitate ca întindere sunt fitocenozele edificate de Fagus sylvatica, care constituie asociaţia Symphyto cordati – Fagetum Vida 1963, caracterizată prin combinaţia specifică Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Dentaria glandulosa, Ranunculus carpaticus, Rubus hirtus, Festuca drymea, Asarum europaeum, Galium odoratum, Sanicula europaea etc. De asemenea, insular, se mai dezvoltă fitocenoze aparţinând asociaţiilor Hieracio transsilvanico – Fagetum (Vida 1963) Taüber 1987, Phyllitidi – Fagetum Vida 1963, Lunario – Aceretum pseudoplatani Richard ex Schlüter in Grünberg et Schlüter 1957 etc. În Subcarpaţi, o extindere importantă o au asociaţiile Geranio robertianae – Fagetum (Burduja et al. 1974) Chifu et Ştefan 1994 em. Chifu et Zamfirescu 2001 şi Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994, acestea coborând şi în subetajul pădurilor de gorun, sau chiar în zona pădurilor de stejar. Principala asociaţie secundară de pajişti este Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951, cu o combinaţie specifică alcătuită din speciile: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Campanula patula, Polygala vulgaris, Centaurea phrygia, Rumex acetosa, Carum carvi, Leucanthemum vulgare, Crepis biennis, Arrhenatherum elatius, Prunella vulgaris etc. De asemenea, în acest subetaj sunt răspândite şi asociaţiile: Anthoxantho – Agrostietum capillaris Sillinger 1933, Lolio – Cynosuretum Br.-Bl. et De Leeuw

16

1936, Pastinaco – Arrhenatheretum elatioris Passarge 1964, Poo – Trisetetum Knapp ex Oberd 1957 etc. În arealul acestei unităţi de vegetaţie se întâlnesc şi următoarele endemite: Astragalus pseudopurpureus, A. roemeri, Aconitum moldavicum, Hepatica transsilvanica, Heracleum palmatum, Phyteuma wagneri, Symphytum cordatum etc. b) Subetajul pădurilor de gorun şi de amestec are o răspândire apreciabilă în Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şi Fălciului, Podişul Covurluiului, Subcarpaţii Vrancei şi insular în Podişul Sucevei, Câmpia Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei, la o altitudine de 200 – 900 m. Substratul geologic este reprezentat de fliş, şisturi argiloase, argile, gresii în Subcarpaţii Moldovei, Podişul Sucevei şi Podişul Central Moldovenesc, fliş calcaro – grezos, marno – calcare, marne, gresii în Subcarpaţii Moldovei şi Vrancei şi în Podişul Central Moldovenesc. Solurile sunt brune – podzolice, brune – mezobazice, brune luvice, argiluviale, cenuşii etc. Clima se caracterizează prin temperatura medie anuală de 6 – 90C, precipitaţii medii anuale de 550 – 800 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 170 – 180 zile. Unităţile fitosociologice principale în Subcarpaţi sunt reprezentate de asociaţiile Genisto tinctoriae – Quercetum petraeae Klika 1932 şi Cytiso nigricantis – Quercetum petraeae Paucă 1941. În Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şi Fălciului, asociaţia potenţială principală este Evonymo europaeae – Carpinetum Chifu (1995) 1997, în care combinaţia specifică este alcătuită din speciile: Quercus dalechampii, Carpinus betulus, Acer campestre, Evonymus europaeus, Tilia cordata, Carex pilosa, Poa nemoralis, Stellaria holostea etc. În Subcarpaţi se dezvoltă fitocenoze ale asociaţiei Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994. Pentru Podişul Central Moldovenesc sunt specifice pădurile moldavice de gorun şi carpen (Quercus dalechampii şi Carpinus betulus), cu Tilia tomentosa şi Fraxinus excelsior, constituind asociaţiile Dentario quinquefoliae – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992, Lathyro veneti – Fagetum (Dobrescu et Kovács 1973) Chifu 1995 nom. novum, Aro orientalis – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Täuber 1992, în care se dezvoltă un nucleu de specii caracteristice: Arum orientale, Carex brevicolis, Corydalis cava ssp. marschalliana, Dentaria quinquefolia, Fagus orientalis, F. taurica, Fritillaria orientalis, Lathyrus venetus, Scutellaria altissima, Symphytum tauricum, Tilia tomentosa etc. Ca unităţi secundare, erbacee, se menţionează asociaţiile Agrostio capillaris – Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964 şi Taraxaco serotinae – 17

Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999, iar în Subcarpaţi şi insular în Podişul Central Moldovenesc, Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951. Zona pădurilor de stejar are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei şi Podişul Sucevei, la o altitudine 180 – 300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno – calcare, marne, gresii, luturi etc. Solurile sunt brune – eumezobazice şi cenuşii. Clima se caracterizează prin temperatura medie anuală de 7,5 – 9,50C, precipitaţii medii anuale de 525 – 650 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 170 – 180 zile. Unitatea fitosociologică principală este reprezentată de asociaţia Corylo avellanae – Carpinetum Chifu 1997, în care combinaţia specifică este constituită din speciile: Quercus robur, Carpinus betulus, Corylus avellana, Acer campestre, Stellaria holostea, Aegopodium podagraria, Melampyrum bihariense etc. Terenurile mai înalte sunt populate de fitocenoze ale asociaţiilor Evonymo europaeae – Carpinetum Chifu (1995) 1997 şi Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994. Asociaţia secundară principală este Agrostio – Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964, în Podişul Sucevei, iar în Câmpia Moldovei, asociaţia Taraxaco serrotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. Zona silvostepei prezintă în Moldova următoarele subdiviziuni (Enculescu, 1924): silvostepa din sudul Moldovei, aşezată pe o pătură groasă de loess; silvostepa din centrul şi nordul Moldovei, sub forma unei benzi largi de pădure, cu caractere proprii; silvostepa insulară din zona forestieră şi anume: o insulă mică, de la confluenţa Tazlăului cu Trotuşul, pe un substrat de gips, una mai mare între Buhuşi şi Piatra Neamţ şi alte două insule mai mici între Fălticeni şi Suceava şi între Rădăuţi şi Siret. Silvostepa din sudul Moldovei este întinsă pe un relief de dealuri, la altitudini de 150 – 300 m, pe soluri cenuşii şi cernoziomuri cambice, în Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şi Fălciului şi în Podişul şi Câmpia Covurluiului. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9,5 – 10,50C şi precipitaţii medii anuale de 425 – 550 mm. Unităţile fitosociologice forestiere potenţiale sunt reprezentate de asociaţiile Tilio tomentosae – Quercetum dalechampii Sârbu 1979, Lathyro collini – Quercetum pubescentis Klika 1932, Paeonio peregrinae – Quercetum 18

pubescentis (Sârbu 1982) Sanda et Popescu 1999, Quercetum pedunculiflorae Borza 1937, Querco farnetti-dalechampii Bârcă 1984 etc., în care se dezvoltă frecvent speciile: Quercus pubescens, Q. dalechampii, Q. pedunculiflora, Q. virgiliana, Q. frainetto, Paeonia peregrina, Cotinus coggygria, Fraxinus ornus, Pyrus eleagrifolia, Tilia tomentosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Viburnum lantana etc. Silvostepa Moldovei de Nord, ocupă un relief deluros cu altitudini de 100 – 300 m, pe cernoziomuri şi soluri cenuşii. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8,5 – 9,50C, precipitaţii medii anuale de 520 – 570 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 175 – 185 zile. Unitatea fitosociologică forestieră potenţială este reprezentată prin asociaţia Aceri tatarico – Quercetum roboris Zolyomi 1957, în care se dezvoltă frecvent speciile: Quercus robur, Q. dalechampii, Carpinus betulus, Cerasus avium, Acer campestre, A. tataricum, Tilia tomentosa, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Cornus mas, C. sanguinea, Melica picta etc. Majoritatea comunităţilor de pajişti stepice, care se întâlnesc fragmentar în arealul silvostepei, se încadrează în asociaţia Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. Printre alte asociaţii derivate şi secundare de pajişti, se menţionează: Taraxaco serotinae – Bothriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999, Agropyro pectinati – Stipetum capillati (Burduja et al. 1956 ) nom. novum, Thymo pannonici – Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1992. Zona stepei, ca zonă de vegetaţie ierboasă, fără vegetaţie forestieră, condiţionată ecologic şi istorico – geografic, apare limitată la un teritoriu restrâns în partea sud-estică a Moldovei, în Câmpia Covurluiului şi a Siretului inferior, la altitudini de 50 – 125 m. Cea mai mare parte a teritoriului stepei are ca substrat geologic loessul. Solurile reprezentative sunt cernoziomurile, iar clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9,8 – 10,50C şi precipitaţii medii anuale de 300 – 400 mm. Vegetaţia ierboasă naturală de stepă lipseşte aproape cu totul, fiind degradată treptat, sub presiune antropică, până la transformarea ei într-o vegetaţie derivată. Ca urmare, vegetaţia stepică actuală este reprezentată aproape exclusiv, prin pajişti secundare, derivate din cele primare. Suprafeţe mici de pajişti primare, în diferite stadii de degradare, se află doar pe dealuri şi pe coastele din lungul văilor.

19

Reprezentative pentru pajiştile stepice din Moldova sunt fitocenozele asociaţiei Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. Această asociaţie constituie aproape toate pajiştile, nu numai din stepă, ci şi din silvostepă, pătrunzând în regiunea de dealuri în zona pădurilor de stejar şi în subetajul pădurilor de gorun. Optimul ecologic este realizat pe terenuri plane şi pe coaste, cu toate expoziţiile, în stepa caldă şi uscată din sudul Moldovei. Combinaţia specifică este formată din: Taraxacum serotinum, Medicago falcata, M. minima, Teucrium polium ssp. capitatum, Echium maculatum, Jurinea arachnoidea, Euphorbia glareosa, Dianthus membranaceus, Festuca valesiaca, Campanula macrostachya, Centaurea marschalliana, Galium humifusum, Astragalus dasyanthus, Cleistogenes serotina etc. În arealul stepei se mai întâlnesc şi alte asociaţii specifice: Taraxaco serotinae – Bothriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999, Agropyro pectinati – Stipetum capilatae (Burduja et al. 1956 ) nom. novum, Artemisio austriaci – Poëtum bulbosae I. Pop 1970, Ceratocarpo – Euphorbietum stepposae Sanda et Popescu 1998. Unităţile extrazonale, intrazonale şi azonale de vegetaţie aparţin la mai multe tipuri de vegetaţie şi anume: Vegetaţia halofilă de pe solurile saline este cel mai bine reprezentată în depresiunea Jijia – Bahlui, depresiunea Elanului şi Câmpia Siretului inferior. Extrazonal, vegetaţia halofilă mai apare în bazinul Bârladului, Sucevei etc. Solurile sunt de tip solonceac, soloneţ şi solul aluvial salinizat. Cea mai răspândită asociaţie este Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1936, în care sunt caracteristice speciile: Aster tripolium, Puccinellia distans ssp. limosa, Taraxacum bessarabicum, Scorzonera cana, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Matricaria recutita etc. Suprafeţe mai limitate sunt ocupate de asociaţiile: Suaedetum maritimae Soó 1927, Salicornietum prostratae Soó 1964, Astero tripolii – Juncetum gerardii Smarda 1953 etc. Vegetaţia palustră este caracteristică bălţilor, mlaştinilor şi apelor curgătoare. Substratul este reprezentat prin aluviuni, iar solurile sunt de tip gleic mlăştinos. Unitatea fitosociologică principală este asociaţia Phragmitetum vulgaris Soó 1927, care formează stufării de întinderi variabile, în lungul tuturor râurilor, în mlaştini, bălţi, iazuri etc. Alte asociaţii de mlaştini sunt: Typhetum angustifoliae 20

Pignatti 1953, Typhetum latifoliae Lang 1973, Caricetum rostratae Rübel 1912, Caricetum vesicariae Chouard 1924, Caricetum acutiformis Eggler 1933 etc. Vegetaţia tinoavelor este prezentă pe forme de relief plane sau slab înclinate, pe substraturi acide de şisturi şi gresii. În cea mai mare parte se formează în etajul boreal, la altitudini de 900 – 1200 m. Cele mai întinse tinoave se găsesc în bazinul Dornelor, bazinul Negrei Broştenilor, bazinul superior al Sucevei etc. Principalele fitocenoze aparţin asociaţiilor Vaccinio – Pinetum sylvestris Kleist 1929, Eriophoro vaginati – Sphagnetum recurvi Hueck 1925, Sphagnetum medii Kärstner et Flössner 1933 etc. Vegetaţia de luncă este caracteristică râurilor Prut şi Siret şi afluenţilor acestora. Vegetaţia naturală de luncă s-a păstrat în mică măsură, deoarece mari suprafeţe au fost defrişate. Principalele asociaţii sunt: Salicetum albae Issler 1926, Salici – Populetum Meijer-Drees 1936, Fraxino pannonici – Ulmetum Soó in Aszöd 1936 corr. Soó 1963, Fraxino angustifoliae – Quercetum pedunculiflorae Chifu, Sârbu et Ştefan 2004, Fraxino pallisae – Quercetum pedunculifloare (Popescu et al. 1979) Oprea 1997, Telekio speciosae – Alnetum incanae Coldea 1990, Stellario nemorum – Alnetum glutinosae Lohmeyer 1957 etc. Dintre asociaţiile secundare de pajişti, mai răspândite sunt: Agrostietum stoloniferae Burduja et al. 1956, Rorippo austriacae – Agropyretum repentis (Timar 1947) R. Tx. 1950, Trifolio – Lolietum perennis Krippelova 1967 etc.

21

CARACTERIZAREA FITOSOCIOLOGICĂ A VEGETAŢIEI Clasa LEMNETEA MINORIS de Bolós et Masclans 1955 Syn.: Lemnetea R. Tx. 1955 (art. 8); Lemnetea Koch et R. Tx. in Oberd. 1975 (art. 31) Clasa Lemnetea reuneşte fitocenoze acvatice constituite din plante de talie mică, adesea deplasate de vânt sau de curenţi. Fitocenozele sunt libere, emerse sau relativ submerse, populând apele stagnante sau lin curgătoare (lacuri, bălţi, meandre părăsite etc), relativ bogate în substanţe nutritive. În alcătuirea şi distribuţia fitocenozelor o importanţă deosebită prezintă variaţia nivelului apei: prin scăderea nivelului apei are loc o concentraţie a fitoindivizilor şi a fitocenozelor, iar prin ridicarea nivelului apei se produce o dispersare a fitocenozelor şi a fitoindivizilor în fitocenoze. Fitocenozele se caracterizează printr-o structură fitocenotică simplă, uni- sau bistratificată, sunt sărace în specii şi în general cu o slabă afinitate cenotică. Speciile caracteristice clasei Lemnetea sunt cele menţionate la ordinul Lemnetalia. În ceea ce priveşte clasificarea sintaxonilor, părerile fitosociologilor sunt diverse: unii consideră că această clasă cuprinde 3 ordine: Lemnetalia minoris de Bolós et Masclans 1955, Hydrocharietalia Rübel 1933 şi Utricularietalia vulgaris Den Hartog et Segal 1964 (Grabherr et Mucina 1993; Oberdorfer 1977; Sanda et al. 2001); alţii optează numai pentru ordinul Lemnetalia minoris (Rodwell et al. 2002, Coldea 1997), opinie împărtăşită şi de noi în această lucrare. Ordinul Lemnetalia de Bolós et Masclans 1955 Syn.: Lemnetalia R. Tx. 1955 (art. 8) Ordinul Lemnetalia grupează fitocenoze acvatice constituite dominant din specii flotante şi mai rar submerse, care se dezvoltă în ape stagnante, cu un conţinut variabil de săruri minerale sau acolo unde nu sunt concurate de alte fitocenoze acvatice (Coldea 1997). Specii caracteristice1: Lemna minor, Lemna trisulca, Ricciocarpus natans, Salvinia natans, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza. În ceea ce priveşte regruparea asociaţiilor în alianţe, opţiunile sunt împărţite: 1

Speciile caracteristice sintaxonilor sunt cele prezente numai pe teritoriul Moldovei

22

unii le grupează într-o singură alianţă – Lemnion minoris de Bolós et Masclans 1955 (Sanda et al. 2001); alţii în alianţele Lemnion gibbae R. Tx. et Schwabe Braun in R. Tx. 1974, Riccio – Lemnion trisulcae (Den Hartog et Segal 1964) R. Tx. et Schwabe - Braun in R. Tx. 1974 şi Lemno – Salvinion natantis Slavnić 1956 (Pott 1995, Coldea 1997), iar alţii în alianţele Lemnion minoris de Bolós et Masclans 1955, Lemnion trisulcae Den Hartog et Segal 1964 şi Lemno minoris – Hydrocharition morsus-ranae Rodwell et al. 2002, clasificare adoptată în această lucrare. Alianţa Lemnion minoris de Bolós et Masclans 1955 Syntaxon syn.: Lemnion gibbae R. Tx. et Schwabe - Braun in R. Tx. 1974; Lemno – Salvinion natantis Slavnić 1956 Syn: Lemnion minoris R. Tx. 1955 (art. 8) Alianţa Lemnion minoris reuneşte fitocenoze acvatice flotante care populează ape stagnante, liniştite, cu un conţinut variabil de săruri minerale, de la moderat la foarte bogate. Majoritatea asociaţiilor au o compoziţie floristică relativ eterogenă cauzată de conţinutul în săruri minerale a apei, de fitocenozele cu care vin în contact, de adâncimea apei, a arealului ocupat etc. Specii caracteristice: Lemna minor, L. gibba, Riccia fluitans şi Spirodela polyrhiza. As. Lemnetum gibbae Miyawaki et J. Tx.1960 Syn.: Wolffio – Lemnetum gibbae Bennema in Bennema et Westhoff 1943 (art. 1); Lemnetum Rübel 1933 (art. 2b, 36); incl. Lemneto – Spirodeletum lemnetosum gibbae Koch 1954 Tabel sintetic 1, coloana 1 Este o asociaţie cu o răspândire redusă pe teritoriul Moldovei şi chiar în România, fiind menţionată în câteva localităţi din Muntenia şi Dobrogea (Sanda 2002, Coldea 1997), precum şi din nord-vestul ţării (Burescu 2003). Fitocenozele se dezvoltă în ape stagnante, puţin adânci (0,3 - 1,0 m), relativ bogate în săruri. În toate staţiunile domină specia caracteristică Lemna gibba, la care se asociază Lemna minor, ce devine codominantă în bazinele Milcovului şi Suşiţei. La acestea se adaugă şi unele specii caracteristice claselor Potametea, Phragmiti – Magnocaricetea şi Bidentetea, în funcţie de nivelul apei. Fitocenozele asociaţiei sunt bistratificate: în stratul emers, alături de Lemna gibba se dezvoltă frecvent Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza, iar în stratul submers, mai ales specia Ceratophyllum demersum. 23

Frecvenţa relativ mai importantă a speciilor Ceratophyllum demersum şi Wolffia arrhiza se observă la contactul cu fitocenozele asociaţiilor pe care le edifică cele două specii. As. Lemnetum minoris Oberd. ex T.Müller et Görs 1960 Syn.: Lemnetum minoris Soó 1927 (art. 2b); Lemnetum minoris Oberd. 1957 (art. 3b); incl. Lemno – Utricularietum lemnetosum minoris Soó 1964 Tabel sintetic 1, coloana 2 Asociaţia Lemnetum minoris are o răspândire largă în toate bazinele acvatice din Moldova, bogate în săruri minerale, dezvoltându-se adesea în luminişurile stufărişurilor, dar şi în zonele marginale ale lacurilor, unde ajunge datorită curenţilor superficiali. Compoziţia floristică a asociaţiei este relativ bogată în specii (peste 40 specii), dar eterogenă ca urmare a faptului că se întâlneşte de la câmpie până în zona montană. Fitocenozele sunt, de regulă, dominate de specia caracteristică, Lemna minor, însă în depresiunea Elanului, masivul forestier Mărgineni, împrejurimile Adjudului şi în bazinele acvatice din jud. Botoşani, specia Lemna trisulca este mai frecventă şi chiar codominantă. De asemenea, în valea Gurguiata - Plopi, specia Ceratophyllum demersum este codominantă. În compoziţia floristică a asociaţiei se mai remarcă prezenţa unor specii din clasa Phragmiti – Magnocaricetea, cu o frecvenţă mai importantă detaşându-se speciile Glyceria maxima, Phragmites australis şi Typha latifolia. Fitocenozele asociaţiei sunt bistratificate: stratul superior este format din Lemna minor şi Spirodela polyrhiza şi sub acesta Lemna trisulca constituie un substrat care poate prezenta discontinuităţi, iar stratul inferior este dominat de Ceratophyllum demersum etc. Prezenţa abundentă a speciei Lemna minor pare să fie condiţionată de temperature mai scăzute şi de o cantitate mai redusă de săruri minerale, iar dezvoltarea mai redusă a speciei Lemna trisulca se poate explica prin lipsa unui substrat organogen sau turbos. Prin urmare, între cele două specii nu ar exista o afinitate cenotică deosebit de strânsă (Burduja et Slonovschi 1977). Specia Lemna minor este utilizată în alimentaţia unor animale, însă atunci când fitocenozele ocupă suprafeţe mari şi dense, este dăunătoare pescăriilor, deoarece împiedică pătrunderea luminii în profunzime, iar descompunerea resturilor vegetale duce la acumularea unor cantităţi însemnate de hidrogen sulfurat care este toxic pentru peşti (Barabaş 1974; Pop et al. 2002). 24

As. Lemno – Spirodeletum polyrhizae W. Koch 1954 Syn.: Spirodeletum polyrhizae (Koch 1954) R. Tx. ex Schwabe - Braun in R. Tx. 1974 (art. 29) Tabel sintetic 1, coloana 3 Asociaţia este puţin răspândită în sudul ţării, Delta Dunării şi nord - vestul României (Burescu 2003), iar în Moldova a fost descrisă doar din bazinul Râmnicului Sărat şi din jud. Botoşani, în lacuri şi bălţi cu ape puţin adânci, liniştite, eutrofe. Specia caracteristică Spirodela polyrhiza este dominantă, dar poate fi însoţită de Lemna minor care poate realiza o acoperire de 10 - 20 % Fitocenozele populează şi marginea lacurilor şi bălţilor, unde specia Spirodela polyrhiza este împinsă de valuri, suportând şi un grad ridicat de umbrire. De aceea, în compoziţia floristică a asociaţiei apar şi specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea. Fitocenozele sunt bistratificate: în stratul superior domină specia Spirodela polyrhiza, care formează un strat dens, continuu la suprafaţa apei şi atinge o acoperire de 70 - 80 %, însoţită frecvent de Lemna minor, care poate realiza o acoperire de 10 - 20 %, iar în stratul inferior se află, mai ales Lemna trisulca şi Ceratophyllum demersum. De remarcat este faptul că adesea, fitocenozele asociaţiei sunt instabile, în sensul că, de la un an la altul, apar în locuri diferite şi sunt favorizate de temperaturi mai scăzute, de aceea ele se dezvoltă mai bine spre toamnă (Burduja et Slonovschi 1977). As. Spirodelo – Salvinietum natantis Slavnić 1956 Tabel sintetic 1, coloana 4 Asociaţia are o mare răspândire în sudul şi vestul ţării, precum şi în Delta Dunării (Sanda 2002). Pe teritoriul Moldovei a fost identificată în lacuri şi bălţi din bazinul Siretului şi Prutului. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Salvinia natans, care se dezvoltă optimal în a doua jumătate a verii (Coldea 1977), iar cea de a doua specie caracteristică, Spirodela polyrhiza, este subdominantă şi mai rar codominantă. Fitocenozele sunt bistratificate: în stratul superior împreună cu speciile Salvinia natans şi Spirodela polyrhiza, vegetează Lemna minor, Hydrocharis morsus-ranae etc., iar în stratul inferior se întâlnesc frecvent speciile Lemna trisulca, Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum etc.

25

As. Wolffietum arrhizae Miyawaki et J. Tx. 1960 Tabel sintetic 1, coloana 5 A fost descrisă de pe teritoriul Moldovei numai din lunca Siretului de la Mirceşti, deşi în ţară este cunoscută din mai multe localităţi din sud şi vest şi din Delta Dunării (Sanda 2002). Fitocenozele sunt bistratificate: stratul superior este dominat de specia Wolffia arrhiza, care prosperă la suprafaţa apei şi poate realiza o acoperire de 60 - 90 %, la care se asociază frecvent Lemna minor, iar în stratul inferior se dezvoltă Lemna trisulca, Ceratophyllum demersum etc. Spre marginea bazinelor acvatice, fitocenozele asociaţiei se infiltrează printre tulpinile de Phragmites australis şi Glyceria maxima, sau printre frunzele de Nuphar lutea şi Sagittaria sagittifolia. De asemenea, în unele fitocenoze, specia Potamogeton pectinatus realizează o acoperire importantă. Stratul inferior submers pare a juca rolul unui ecran, care reflectă razele solare, asigurând o încălzire pronunţată a păturii de apă de deasupra, în care se dezvoltă bine specia Wolffia arrhiza (Burduja et Slonovschi 1977). Alianţa Lemnion trisulcae Den Hartog et Segal 1964 Syn.: Riccio fluitantis – Lemnion trisulcae (Den Hartog et Segal 1964) R. Tx. et Schwabe in R. Tx. 1974 (art. 29) Această alianţă grupează fitocenoze acvatice, submerse, care se dezvoltă în ape stagnante, puţin şi în general moderat bogate în săruri minerale. Ele au o importanţă mai scăzută în alimentaţia unor animale. Specii caracteristice: Lemna trisulca, Riccia fluitans, Ricciocarpus natans. As. Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962 Syn: Salvinio natantis – Lemnetum trisulcae Géhu et al. 1995 (art. 25); Lemnetum trisulcae Soó 1927 (art. 2b); Lemnetum trisulcae Den Hartog 1963 (art. 31); incl. Lemno – Utricularietum lemnetosum trisulcae Soó 1964; Lemno – Spirodeletumn lemnetosum trisulcae T. Müller et Görs 1960 Tabel sintetic 1, coloana 6 Fitocenozele edificate de Lemna trisulca vegetează în bălţi şi lacuri de mică adâncime, mai ales în Delta Dunării, dar şi în sudul ţării, iar pe teritoriul Moldovei au fost descrise din bazinele râurilor Siret şi Başeu. Împreună cu specia caracteristică şi dominantă Lemna trisulca, care realizează o acoperire de 35 - 60 %, se dezvoltă din abundenţă Utricularia vulgaris şi Ceratophyllum demersum, în stratul submers, precum şi Lemna minor, Salvinia 26

natans, Spirodela polyrhiza etc, în stratul emers. Datorită participării mai importante a speciilor Lemna minor şi Utricularia vulgaris, aceste fitocenoze au fost subordonate asociaţiei Lemno – Utricularietum Soó 1947 subas. lemnetosum trisulcae Soó 1964 (Mihai 1972). As. Riccietum fluitantis Slavnić 1956 Syn.: Salvinio natantis – Riccietum fluitantis Géhu et al. 1995 (art. 25) Tabel sintetic 1, coloana 7 Fitocenozele de Riccia fluitans descrise din Delta Dunării şi din Muntenia au o compoziţie floristică foarte săracă în specii (6 - 12 specii). În Moldova ele se dezvoltă în apele puţin adânci ale albiilor părăsite ale râului Siret din lunca de la Mirceşti şi din împrejurimile Bacăului. Analiza floristică şi ecologică a fitocenozelor descrise din unele lacuri din sudul ţării, a evidenţiat apartenenţa acestora la două subasociaţii: typicum Schwabe – Braun 1981 şi ricciocarpetossum Sanda et al. 1994 (Coldea 1997). Asociaţia descrisă din Moldova este dominată de specia caracteristică Riccia fluitans, iar în unele fitocenoze participă frecvent şi Ricciocarpus natans, Callitriche cophocarpa, Lemna minor etc. Dat fiind numărul insuficient de relevee analizate, nu este posibil să se identifice cele două subasociaţii. Alianţa Lemno minoris – Hydrocharition morsus-ranae Rodwell et al. 2002 Syntaxon syn: Hydrocharition morsus-ranae Rübel 1933 În această alianţă sunt reunite fitocenoze de macrofite mai puţin flotante în comparaţie cu cele din alianţele precedente, din care cauză unii fitosociologi le încadrează în clasa Potametea (Pott 1994, Coldea 1997). Alţi fitosociologi (Grabherr et Mucina 1993) subordonează alianţa ordinului Hydrocharietalia Rübel 1933. Fitocenozele se dezvoltă în ape cu un conţinut variabil de săruri minerale, de la moderat până la bogate. Specii caracteristice: Hydrocharis morsus-ranae, Lemna minor, Stratiotes aloides. As. Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935 Tabel sintetic 1, coloana 8 Este o asociaţie mai stabilă, care preferă apele adăpostite printre helofitele din apropierea malurilor bălţilor şi lacurilor. 27

Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Hydrocharis morsusranae, care realizează o acoperire variabilă în funcţie de adâncimea şi gradul de eutrofizare a apelor (Popescu et al. 1984). În stratul emers se asociază frecvent cu Lemna minor, iar în stratul submers cu Lemna trisulca, Ceratophyllum demersum şi Potamogeton pectinatus. În vecinătatea malurilor, fitocenozele se interpătrund cu specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea (Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia etc). Analiza floristică şi ecologică a fitocenozelor edificate de Hydrocharis morsus- ranae din ţara noastră, a dus la clasificarea acestora în două subasociaţii: typicum Popescu et Coldea in Coldea 1997, caracterizată prin absenţa sau prezenţa sporadică a speciei Stratiotes aloides şi stratiotetosum Sanda et al. 1994, în care specia Stratiotes aloides este frecventă şi uneori codominantă (Coldea 1997). După această clasificare, fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei typicum Popescu et Coldea in Coldea 1997. As. Stratiotetum aloides Nowinski 1930 Syn.: Stratiotetum aloides Miljan 1933 (art. 31) Tabel sintetic 1, coloana 9 Această asociaţie este răspândită insular în vecinătatea malurilor unor gârle părăsite, în lacuri adăpostite şi puternic colmatate din bazinul Prutului şi Siretului. Ea are însă o răspândire mare în Delta Dunării. Fitocenozele sunt bistratificate: stratul emers este dominat de Stratiotes aloides, la care se asociază frecvent Hydrocharis morsus-ranae, Lemna minor, Wolffia arrhiza etc, iar stratul submers este alcătuit din Ceratophyllum demersum, Potamogeton acutifolius, P. natans etc. Inundaţiile pot dezorganiza fitocenozele asociaţiei, iar revenirea lor la situaţia iniţială necesită o perioadă de câţiva ani (Burduja et Slonovschi 1977). Obs.: În ceea ce priveşte fitocenozele edificate de Hydrocharis morsus-ranae şi Stratiotes aloides, fitosociologii au păreri diferite cu privire la încadrarea lor fitosociologică. Astfel, unii consideră că acestea constituie o singură asociaţie Hydrocharito – Stratiotetum Westhoff 1942, alţii le atribuie unei singure asociaţii Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935 sau Stratiotetum aloides Nowinski 1930, cu două subasociaţii, iar alţii consideră că alcătuiesc două asociaţii independente. Am adoptat această ultimă încadrare fitocenotică întrucât am considerat că cele două specii edificatoare au cerinţe ecologice oarecum diferite: specia Stratiotes aloides preferă luminişurile şi apele mai bogate în săruri minerale, iar specia 28

Hydrocharis morsus-ranae se infiltrează printre helofitele caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea, din apele cu un conţinut mai redus de săruri minerale. Unele observaţii au arătat că specia Hydrocharis morsus-ranae apare sporadic în fitocenozele edificate de Stratiotes aloides, dar are o afinitate slabă pentru această specie. Prin urmare, asocierea celor două specii nu constituie o regulă generală, ele formând asociaţii independente (Burduja et Slonovschi 1977). Tabelul 1 Asociaţii din ordinul Lemnetalia minoris de Bolós et Masclans 1955 Asociaţia 1 2 3 4 5 6 Altitudinea m. s. m. (x 10) 3-55 3-82 15-25 12-22 19 5-19 Nr. de relevee 35 77 6 16 5 6 Caract. de as. et Lemnion minoris, Lemnion trisulcae et Lemno - Hydrocharition Lemna gibba V I I Lemna minor IV V V III V IV Spirodella polyrhiza I II V V IV II Wolffia arrhiza II I V Lemna trisulca I III I III V V Riccia fluitans I I Hydrocharis morsus-ranae I I II II Stratiotes aloides Lemnetalia Ricciocarpus natans Salvinia natans V II Potametea s. l. Callitriche cophocarpa I Callitriche palustris I II Ceratophyllum demersum II II I I II III Hottonia palustris I Myriophyllum spicatum I I Myriophyllum verticillatum Nuphar lutea I IV Nymphaea alba Polygonum amphibium f. I aquaticum Potamogeton acutifolius Potamogeton crispus I I II I Potamogeton gramineus II Potamogeton natans I I Potamogeton nodosus I Potamogeton pectinatus I II II Ranunculus trichophyllus I Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma plantago-aquatica I I II

7 10-33 8

8 7-18 17

9 8-25 14

II I V -

II III V I

I I I I III I II V

III -

-

-

II I -

III I -

IV I I I -

-

I II -

I I I I -

-

I

-

29

Berula erecta Bolboschoenus maritimus Butomus umbellatus Carex acutiformis Carex riparia Eleocharis palustris Galium palustre Glyceria maxima Glyceria notata Iris pseudacorus Lycopus europaeus Mentha aquatica Oenanthe aquatica Phragmites australis Sagittaria sagittifolia Schoenoplectus lacustris Schoenoplectus tabernaemontani Scutellaria galericulata Sparganium erectum Stachys palustris Typha angustifolia Typha latifolia Veronica anagallis-aquatica Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Bidens cernua Bidens tripartita Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Ranunculus sceleratus Rumex palustris Molinio – Arrhenatheretea s. l. Alopecurus geniculatus Juncus effusus Lythrum salicaria Scirpus sylvaticus Querco – Fagetea s. l. Carex remota Rumex sanguineus Thelypteris palustris

I I I I I I I I

I I I I I I II I I II I I I

I II II -

III I -

II II III -

I II -

I I I -

I I -

I I I I I I -

I I I I -

I I I II I

I -

I I -

-

II -

I I -

I I -

I -

I I I I I I

I I I -

I -

-

-

-

-

-

-

I

I I -

-

-

-

I -

-

-

-

-

I I I

-

-

-

-

I

-

-

1. Lemnetum gibbae Miyawaki et J. Tx. 1960: 1 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 1 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu 1974); 3 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al. 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 7 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001)

30

2. Lemnetum minoris Oberd. ex T. Müller et Görs 1960: 1 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 9 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 1 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 2 rel. de pe şesul Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 5 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 5 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş 1974); 5 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 3 rel. din Dealul Mare – Hârlău (C. Burduja et al., 1982); 5 rel. din Valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 9 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 7 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 3. Lemno – Spirodeletum polyrrhizae W. Koch 1954: 1 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984) 4. Spirodelo – Salvinietum natantis Slavnić 1956: 1 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982). 5. Wolffietum arrhizae Miyawaki et J. Tx. 1960: 5 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977) 6. Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962: 1 rel. din lunca Siretului (E. Turenschi et V. Zanoschi, 1971); 3 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 1 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 1 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977). 7. Riccietum fluitantis Slavnić 1956: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977). 8. Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonk 1935: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din rezervaţia pădurea Ipoteşti (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1988); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 9. Stratiotetum aloides Nowinski 1930: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 4 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977); 1 rel. din lunca Siretului, între Bucecea şi Ionăşeni (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1988).

31

Clasa POTAMETEA PECTINATI Klika in Klika et Novák 1941 Syn.: Potametea R. Tx. et Preising 1942 (art. 8); Potamogetonetea R. Tx. et Preising 1942 (art. 8, 41b); Potamogetonetea R. Tx. et Preising ex Oberd. 1957 (art. 31) Clasa Potametea grupează fitocenoze acvatice emerse şi submerse înrădăcinate, care se dezvoltă în ape stagnante sau lin curgătoare, cu adâncimi variabile (0,3 - 3,5 m), mezotrofe până la eutrofe. De regulă, la suprafaţa apei apar numai organele reproducătoare şi mai rar tulpinile şi frunzele. Pe teritoriul Moldovei, aceste fitocenoze sunt frecvente în zona de câmpie şi colinară, la altitudini variind între 30 - 450 m, însă în mod excepţional, unele dintre ele se întâlnesc şi în zona montană, până la aproape 1000 m altitudine. În compoziţia floristică a fitocenozelor domină speciile hidrofile, împreună cu care vegetează şi specii helofile şi amphibii, atunci când apele sunt mai puţin adânci sau când fitocenozele se dezvoltă în apropierea malurilor. Majoritatea fitosociologilor clasifică sintaxonii într-un singur ordin – Potametalia (Oberdorfer 1977; Grabherr et Mucina 1993; Pott 1995; Coldea 1997; Sanda et al. 2001). Recent, Rodwell et al. 2002, consideră că fitocenozele acestei clase aparţin la 3 ordine: Potametalia, Callitricho – Potametalia şi Zannichellietalia pedicelatae, clasificare pe care o adoptăm şi noi în această lucrare. Specii caracteristice: Ceratophyllum demersum, C. submersum, Elodea canadensis, Myriophyllum spicatum, Najas marina, Potamogeton gramineus, P. lucens, Ranunculus trichophyllus. Ordinul Potametalia Koch 1926 Syn.: Potamogetonetalia Koch 1926 (art. 41b) Ordinul reuneşte fitocenoze de macrofite flotante şi submerse din apele dulci mezotrofe şi eutrofe. Specii caracteristice: Ceratophyllum submersum, Myriophyllum verticillatum, Nuphar lutea, Potamogeton crispus, P. gramineus, P. natans, P. nodosus, P. perfoliatus, P. pusillus, Ranunculus circinatus. Alianţa Magnopotamion Vollmar 1947 Grupează asociaţii de plante acvatice submerse, constituite din specii de talie mare, mai ales aparţinând diverselor specii de Potamogeton, care se dezvoltă numai în apele dulci. 32

Specii caracteristice: Polygonum amphibium f. aquaticum, Potamogeton acutifolius, P. pectinatus, P. trichoides, Vallisneria spiralis, Zannichellia palustris ssp. palustris. As. Myriophyllo – Potametum lucentis Soó 1934 Syn.: Myriophylletum verticillati Gaudet 1924 (art. 2b) Tabel sintetic 2, coloana 1a, 1b, 1c Asociaţia are o largă răspândire în Moldova, atât în zona de câmpie, cât şi în cea colinară, la o altitudine variind între 50 şi 350 m. Fitocenozele se dezvoltă în ape stagnante (bălţi, iazuri, lacuri de baraj etc) sau slab curgătoare, cu adâncimi care nu depăşesc 2,5 m. Cel mai bine sunt reprezentate speciile caracteristice alianţei şi ordinului, cât şi speciile caracteristice clasei. La acestea se mai adaugă şi unele specii caracteristice clasei Lemnetea (Lemna minor, L. trisulca) şi Phragmiti – Magnocaricetea (Alisma plantago-aquatica, Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia etc). Analiza floristică şi ecologică a asociaţiei arată că fitocenozele aparţin la următoarele subasociaţii: - myriophylletosum verticillati Soó 1957, dominată de specii caracteristice alianţei, care se dezvoltă în ape mezoentrofe (tabel 2, coloana 1a); - myriophylletosum spicati Soó 1957 (syn. Myriophylletum spicati Soó 1927 (art. 2b)), se dezvoltă în ape mezotrofe, având ca specii diferenţiale Myriophyllum spicatum dominantă, precum şi Potamogeton pectinatus (tabel 2, coloana 1b); - vallisnerietosum V. Karpati 1963 (syn. Potameto – Vallisnerietum Br.-Bl. 1935 (art. 2b)), populează ape stagnante mezotrofe, având ca specii diferenţiale Vallisneria spiralis şi Potamogeton crispus (tabel 2, coloana 1c). As. Potametum lucentis Hueck 1931 Syn.: Potamogetonetum lucentis Hueck 1931 (art. 41b) Tabel 2, coloana 2a, 2b, 2c Fitocenozele acestei asociaţii sunt răspândite în toată ţara în ape stagnante sau lin curgătoare mai adânci (până la 4 - 5 metri) şi cu un conţinut ridicat de elemente minerale. În compoziţia floristică a asociaţiei domină specia caracteristică Potamogeton lucens, la care se adaugă frecvent Potamogeton crispus şi P. pectinatus. Spre deosebire de asociaţia precedentă, din compoziţia floristică lipseşte specia Myriophyllum verticillatum, iar specia Myriophyllum spicatum apare sporadic. De asemenea, unele specii helofile sunt puţin frecvente, ceea ce se explică prin dezvoltarea fitocenozelor în ape mai adânci. Aceste caracteristici justifică constituirea 33

unei asociaţii independente. Analiza floristică şi ecologică arată că fitocenozele acestei asociaţii aparţin la următoarele subasociaţii: - typicum Popescu et Coldea in Coldea 1997, cu o compoziţie floristică mai omogenă, care se dezvoltă în apele mai adânci, eutrofe (tabel 2, coloana 2a); - potametosum crispi (Soó 1957) stat. novum (syn. Potametum crispi Soó 1927 (art. 2b)), populează ape mezo - eutrofe, având ca specii diferenţiale Potamogeton crispus, dominantă, precum şi Ceratophyllum demersum (tabel 2, coloana 2b); - potametosum pectinati (Cartensen 1955) stat. novum, (syn. Potametum pectinati Horvatic 1931; Potametum pectinato-perfoliati Den Hartog et Segal 1964 p.p. (art. 2b)), se dezvoltă în ape mezotrofe, mai puţin adânci, fiind dominată de specia caracteristică Potamogeton pectinatus ( tabel 2, coloana 2c). Observaţiile au arătat că asociaţia are o dezvoltare optimă în luna august şi se menţine până toamna târziu (Mihai 1972). As. Potametum nodosi Segal 1964 Tabel sintetic 2, coloana 3 Fitocenozele caracterizate prin dominarea speciei Potamogeton nodosus se întâlnesc rar pe teritoriul Moldovei. Ele populează ape cu nivel scăzut şi cu un conţinut moderat de elemente minerale. Împreună cu specia caracteristică se dezvoltă şi alte specii caracteristice ordinului şi clasei, dintre care mai frecvente sunt: Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus etc. As. Potametum trichoidis J. et R. Tx. in R.Tx. 1963 Syn.: Potamogetonetum trichoidis J. et R. Tx. in R. Tx 1963 (art. 41b) Tabel sintetic 2, coloana 4 Această asociaţie este semnalată frecvent din Delta Dunării, din ape mezo- şi eutrofe, iar din Moldova a fost descrisă atât din zona de câmpie, cât şi din zona colinară. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Potamogeton trichoidis, care participă în compoziţia şi a altor asociaţii, dar nu are rol edificator. În compoziţia floristică sunt frecvente speciile caracteristice alianţei şi ordinului, la care se mai adaugă şi unele specii caracteristice claselor Lemnetea şi Phragmiti – Magnocaricetea. Observaţiile de lungă durată au arătat că asociaţia este foarte stabilă (Barabaş 1974). 34

Alianţa Parvopotamion Vollmar 1947 Alianţa cuprinde fitocenoze acvatice submerse de talie mai mică, care populează ape stagnante de mică adâncime, adesea deschise şi vălurate. Specii caracteristice: Potamogeton pusillus şi Zannichellia palustris ssp. palustris. As. Parvopotamo – Zannichellietum tenuis Koch 1926 Syntaxon syn.: Zannichellietum palustris Lang 1967 Tabel sintetic 2, coloana 5 Fitocenozele edificate de Zannichellia palustris ssp. palustris populează apele din apropierea malurilor, din care cauză în compoziţia floristică pătrund o serie de specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea, frecvente fiind: Alisma gramineum, A. lanceolatum, A. plantago-aquatica, Oenanthe aquatica, Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia etc. De asemenea, frecvente sunt şi speciile Potamogeton pectinatus, Ranunculus trichophyllus, Zannichellia palustris ssp. pedicellata, dar şi alte specii caracteristice alianţei şi ordinului. As. Elodeetum canadensis Eggler 1933 Tabel sintetic 2, coloana 6 Asociaţia a fost descrisă din puţine staţiuni din România, fiind semnalată în Câmpia Română şi Delta Dunării. În Moldova a fost identificată recent din partea sudică, unde ocupă suprafeţe mici, în ape puţin adânci, stagnante, eutrofe. Fitocenozele sunt constituite din puţine specii, fiind dominate de specia caracteristică Elodea canadensis. Împreună cu aceasta se dezvoltă frecvent Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. trichoides, Ceratophyllum demersum etc, precum şi unele specii caracteristice clasei Lemnetea. Obs.: Cei mai mulţi autori (Oberdorfer 1977; Grabherr et Mucina 1993; Pott 1995; Coldea 1997) reunesc alianţele Magnopotamion şi Parvopotamion într-o singură alianţă, Potamion pectinati (Koch 1926) Görs 1977 (syn.: Potamion eurosibiricum Koch 1926 (art. 34); Potamogetonion (Koch 1926) Görs 1977 (art. 41b); Eu-Potamion (Koch 1926) Oberd. 1957 (art. 12); Potamogetonion lucentis Rivas Martinez 1973 (art. 29, 31). Alţi autori le consideră subalianţe ale alianţei Potamion: Magnopotamenion Den Hartog et Segal 1964 şi Parvopotamenion Den Hartog et 35

Segal 1964. Alianţa Utricularion vulgaris Passarge 1964 Syn.: Utricularion Den Hartog et Segal 1964 (art. 33) Fitocenozele acestei alianţe se dezvoltă în ape adăpostite, bogate în elemente nutritive. Specii caracteristice: Utricularia vulgaris. Unii fitosociologi consideră că alianţa aparţine ordinului Utricularietalia minoris Den Hartog et Segal 1964 (syntaxon syn.: Lemno – Utricularietalia Passarge 1978), pe care îl subordonează clasei Lemnetea (Grabherr et Mucina 1993). As. Lemno – Utricularietum vulgaris Soó 1947 Syn.: Lemno – Utricularietum vulgaris Soó 1928 (art. 2b) Tabel sintetic 2, coloana 7 Asociaţia a fost descrisă din mai multe localităţi din ţară, având o răspândire relativ largă şi pe teritoriul Moldovei. Se dezvoltă în bălţi, lacuri şi meandrele părăsite ale râurilor, puternic colmatate şi bogate în substanţe organice pe cale de descompunere. Fitocenozele sunt bistratificate: pe luciul apei domină specii emerse, natante, între care se remarcă Lemna minor, Spirodela polyrhiza etc, iar în stratul submers domină specia caracteristică Utricularia vulgaris, la care se mai adaugă Lemna trisulca, Potamogeton pectinatus, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, C. submersum etc. În bazinul Başeului fitocenozele ocupă suprafeţe întinse atât în iazuri, cât şi într-o serie de lacuri formate prin alunecări de teren, populând mai ales lacurile înconjurate de vegetaţie palustră înaltă (Mihai 1972). De aici este menţionată subasociaţia ceratophylletosum demersi Soó 1964. De menţionat că pe baza dominanţei unor specii au fost descrise şi alte subasociaţii: lemnetosum minoris Soó 1964, lemnetosum trisulcae Soó 1964, ceratophylletosum submersi Soó 1957, spirodeletosum Soó 1964 etc, dar care nu pot fi individualizate numai pe baza unor specii dominante, lipsind speciile diferenţiale (Coldea 1997). Obs.: Unii autori încadrează asociaţia în alianţa Hydrocharition Rübel 1933 (Pott 1995; Coldea 1997).

36

Alianţa Nymphaeion albae Oberd. 1957 Alianţa Nymphaeion albae grupează fitocenoze acvatice compuse din specii înrădăcinate în mâl şi cu frunzele, de regulă, natante, care se dezvoltă în ape stagnante sau lin curgătoare, relativ adânci, bogate în elemente nutritive. Specii caracteristice: Callitriche palustris, Nuphar lutea, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Polygonum amphibium f. aquaticum, Potamogeton natans, Trapa natans. As. Nymphaeetum albae Vollmar 1947 Tabel sintetic 2, coloana 8 Asociaţia Nymphaeetum albae ocupă suprafeţe întinse în Delta Dunării, unde în timpul înfloririi speciei Nymphaea alba contribuie la crearea peisajului mirific, unic în această parte a Europei. Ea se mai întâlneşte şi în Muntenia, Banat, Câmpia Crişurilor etc, în bălţi cu ape stagnante, în luminişurile înconjurate de sălcii şi stufărişuri, suportând şi un accentuat grad de umbrire, sau de-a lungul cursurilor de ape mărginite de păpurişuri şi stufărişuri. În Moldova a fost descrisă numai dintr-un braţ mort al Siretului, din lunca de la Mirceşti. Fitocenozele sunt edificate de specia caracteristică şi dominantă Nymphaea alba, la care se asociază frecvent o serie de specii submerse, care pot deveni şi subdominante (Ceratophyllum demersum, Potamogeton natans, P. pectinatus etc). În spaţiile libere dintre frunzele nufărului se dezvoltă din abundenţă Lemna minor şi L. trisulca, iar în vecinătatea malurilor fitocenozele sunt străpunse din loc în loc de tulpinile speciilor Phragmites australis, Typha latifolia etc. As. Nymphaeetum albo-luteae Nowinski 1928 Syntaxon syn.: Potamo – Nupharetum T. Müller et Görs 1960 Syn.: Myriophyllo – Nupharetum Koch 1926 (art. 2b) Tabel sintetic 2, coloana 9 A fost identificată în diverse localităţi din Muntenia, nord-vestul României şi Delta Dunării, iar în Moldova în bălţi, lacuri şi meandrele părăsite ale râurilor din bazinele Siretului şi Prutului, din zonele de câmpie şi colinare, cu ape eutrofe puţin adânci şi adăpostite de vânt. Împreună cu specia caracteristică Nuphar lutea, în majoritatea fitocenozelor analizate, specia Nymphaea alba devine codominantă. Cele două specii sunt însoţite frecvent în stratul submers de speciile: Polygonum amphibium f. aquaticum, 37

Ceratophyllum demersum, C. submersum, Potamogeton natans, P. crispus, P. pectinatus, Lemna trisulca etc, iar în stratul emers participă, printre altele, Hydrocharis morsus-ranae, Nymphoides peltata, Trapa natans, Lemna minor etc. În apele puţin adânci fitocenozele sunt străpunse de specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea, ca de exemplu: Phragmites australis, Typha angustifolia, T. latifolia, Sagittaria sagittifolia, Glyceria maxima etc. Pe baza dominanţei sau absenţei uneia dintre cele două specii edificatoare, au fost delimitate două subasociaţii: nupharetosum şi nymphaetosum Burduja et Slonovschi 1977 (art. 2 b). Se pare că între cele două specii nu există o afinitate cenotică strânsă, de aceea fitocenozele acestei asociaţii trebuie investigate cu mai multă atenţie. As. Nymphoidetum peltatae Bellot 1951 Syn.: Nymphoidetum peltatae T. Müller et Görs 1960 (art. 31); Lymnanthemetum nymphoidis Bellot 1951 (art. 45); Limnanthemo peltati – Potametum pectinati Allorge 1922 (art. 2b) Tabel sintetic 2, coloana 10 Specia Nymphoides peltata formează fitocenoze caracteristice în ape de mică adâncime bogate în elemente minerale şi cu reacţie neutră-bazică. Fitocenozele asociaţiei au o răspândire sporadică în Moldova şi sunt dominate de specia caracteristică Nymphoides peltata, care realizează o acoperire de 70-90% În compoziţia floristică a asociaţiei participă un număr redus de specii (17 specii), indici de frecvenţă mai ridicaţi prezentând speciile Ceratophyllum demersum, C. submersum, Potamogeton pectinatus, în stratul submers şi Lemna minor, în stratul emers. În ţară asociaţia are o răspândire largă în Delta Dunării, de unde au fost descrise două subasociaţii: typicum Görs 1977, care înglobează fitocenozele cu o compoziţie floristică mai omogenă ce se dezvoltă în ape mai puţin adânci şi trapetosum natantis Popescu et Coldea in Coldea 1997, care se dezvoltă mai ales în apele mai profunde din sudul ţării, având ca specii diferenţiale Trapa natans şi Potamogeton natans. Fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei typicum Görs 1977. As. Trapetum natantis V. Karpati 1963 Syn.: Trapo – Nymphoidetum Oberd. 1957 (art. 37) Tabel sintetic 2, coloana 11 Fitocenozele edificate de Trapa natans au o răspândire mai restrânsă pe 38

teritoriul Moldovei, populând ape stagnante, eutrofe, cu adâncimi de până la 1-2 metri, mai ales din lunca Prutului. Asociaţia se remarcă printr-o răspândire importantă în Delta Dunării, în staţiuni cu o poluare redusă (Sanda et al. 2001). Fitocenozele sunt bistratificate: în stratul emers împreună cu specia caracteristică Trapa natans, care realizează o acoperire de 30-90%, vegetează Nymphaea alba şi Nuphar lutea, care-şi etalează frunzele printre cele ale speciei Trapa natans, iar în stratul submers sunt frecvente speciile Potamogeton crispus, P. pectinatus, P. lucens, Myriophyllum verticillatum, Polygonum amphibium f. aquaticum, Ranunculus trichophyllus etc. În vecinătatea malurilor şi în apele de mică adâncime se dezvoltă Sagittaria sagittifolia, Schoenoplectus tabernaemontani, Sparganium erectum etc. As. Potametum natantis Soó 1934 Syn.: Potametum natantis Soó 1927 (art. 2b); Polygono – Potametum natantis Soó 1964 (art. 31); Polygonetum amphibii Soó 1927 (art. 2b) Tabel sintetic 2, coloana 12a, 12b Speciile Potamogeton natans şi Polygonum amphibium f. aquaticum edifică fitocenoze care se dezvoltă în ape stagnante şi lin curgătoare, cu adâncimi variabile (0,5-2,5 m) şi cu un conţinut moderat de elemente nutritive. Asociaţia a fost identificată în toate provinciile, iar în Moldova are o răspândire relativ largă, atât la câmpie, cât şi la deal şi chiar la munte. Cele două specii caracteristice sunt însoţite frecvent de Nymphoides peltata, Nuphar lutea, Trapa natans, Potamogeton pectinatus, P. crispus, Myriophyllum spicatum etc. Pe baza compoziţiei floristice şi a condiţiilor ecologice s-au identificat două subasociaţii: - potametosum natantis Soó 1964, cu specia Potamogeton natans dominantă, realizând o acoperire de 60-90%, dezvoltându-se în ape cu un conţinut moderat de săruri nutritive (tabel 2, coloana 12a); - polygonetosum amphibii Soó 1964, cu specia diferenţială Polygonum amphibium f. aquaticum dominantă, realizând o acoperire de 30-90% şi dezvoltânduse în ape cu un conţinut ridicat de săruri nutritive (tabel 2, coloana 12b). Observaţiile de lungă durată au arătat că după creşterea nivelului apei ca urmare a inundaţiilor, specia Polygonum amphibium f. aquaticum realizează o dezvoltare masivă, constituind fitocenoze pe suprafeţe întinse. În tot acest timp specia Potamogeton natans are o răspândire izolată, în puţine exemplare. După scăderea nivelului apei, fitocenozele de Polygonum amphibium f. aquaticum încep să se 39

dezorganizeze, iar specia Potamogeton natans începe să prospere formând fitocenoze compacte, în timp ce specia Polygonum amphibium f. aquaticum se prezintă sporadic. De aceea, autorii consideră că între cele două specii există o slabă afinitate cenotică şi ca atare ele formează asociaţii independente (Burduja et Slonovschi 1977). În aceeaşi ordine de idei, unii fitosociologi consideră că aceste fitocenoze constituie două asociaţii: Potametum natantis Soó 1927 şi Polygonetum amphibii Soó 1927 (Sanda et al. 2001; Sanda 2002; Burescu 2003). Alianţa Ceratophyllion demersi Soó 1927 Înglobează fitocenoze submerse, alcătuite din macrofite fixate de substrat. Specii caracteristice: Ceratophyllum demersum şi C. submersum. Unii autori consideră că alianţa aparţine clasei Lemnetea (Sanda et al. 2001) As. Ceratophylletum demersi Hild 1956 Syn.: Ceratophylletum demersi Eggler 1933 (art. 2b); Ceratophylletum demersi Den Hartog et Segal 1964 (art. 2b, 31) Tabel sintetic 2, coloana 13 Delimitarea asociaţiei necesită o analiză atentă, deoarece specia Ceratophyllum demersum participă în compoziţia stratului submers al mai multor asociaţii. Totuşi dominanţa şi constanţa ridicată a acestei specii este considerat un indicator pregnant, care confirmă rangul sintaxonomic de asociaţie. Specia Ceratophyllum demersum formează fitocenoze relativ compacte în ape stagnante sau lin curgătoare, sub luciul apei şi amestecându-se, de regulă, cu diverse specii palustre. Fitocenozele sunt bistratificate: stratul emers în care se remarcă Spirodela polyrhiza şi stratul submers dominat de specia caracteristică Ceratophyllum demersum, la care se adaugă Lemna trisulca, Myriophyllum spicatum, M. verticillatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, P. lucens etc. În cadrul asociaţiei au fost descrise două subasociaţii: myriophylletosum spicati Burescu 1999 şi lemnetosum minoris Burescu 1999, care nu au fost identificate până în prezent în Moldova. Obs.: Unii autori consideră că asociaţia aparţine ordinului Hydrocharietalia Rübel 1933, alianţa Hydrocharition Rübel 1933, din clasa Lemnetea (Grabherr et Mucina 1993). As. Potamo – Ceratophylletum submersi I. Pop 1962 Syn.: Ceratophylletum submerse Den Hartog et Segal 1964 (art. 31); Ceratophylletum submersi Soó 1928 (art. 2b) 40

Tabel sintetic 2, coloana 14 În ţara noastră asociaţia a fost citată din Delta Dunării, Banat, Crişana şi Muntenia, iar în Moldova ea a fost identificată în puţine staţiuni. Spre deosebire de fitocenozele descrise din celelalte regiuni din România, în Moldova asociaţia este extrem de săracă în specii (5 specii). Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Ceratophyllum submersum, care realizează o acoperire de 60 - 90%, la care se asociază frecvent Potamogeton trichoides etc. Ordinul Callitricho – Batrachietalia Passarge 1964 Reprezintă fitocenoze care se dezvoltă în ape stătătoare, dar şi lin curgătoare, adesea în apropierea malurilor. Principalele specii componente se caracterizează prin plante cu frunze submerse divizate în numeroase segmente capilare, dispuse într-un singur plan sau în planuri diverse. Specii caracteristice: Callitriche cophocarpa, Hottonia palustris, Ranunculus aquatilis, R. fluitans, R. trichophyllus. Alianţa Ranunculion aquatilis Passarge 1964 Alianţa grupează asociaţii amphibii din şanţuri, gârle, iazuri şi bălţi în diverse stadii de colmatare şi cu nivelul apei fluctuant în cursul anului. Specii caracteristice: Callitriche cophocarpa, Hottonia palustris şi Ranunculus aquatilis. As. Callitrichetum polymorphae Soó 1947 Tabel sintetic 2, coloana 15 Fitocenozele edificate de specia Callitriche cophocarpa se dezvoltă în ape stătătoare sau lin curgătoare, puţin adânci, în canale înguste sau bălţi, de regulă cu ape curate. În funcţie de gradul de eutrofizare, fitocenozele pot fi uni- sau bistratificate. Astfel, atunci când gradul de eutrofizare este scăzut, fitocenozele sunt unistratificate, cu stratul submers dominat de Callitriche cophocarpa, la care se asociază Potamogeton crispus, P. pectinatus etc. Atunci când gradul de eutrofizare al apei este mai avansat, se dezvoltă şi un strat superficial compus din specii caracteristice clasei Lemnetea, în special Lemna minor. As. Ranunculo trichophylli – Callitrichetum cophocarpae Poćs in Poćs et al. 1958 Syn.: Batrachio trichophylli – Callitrichetum cophocarpe Soó 1927 (art. 2b); 41

Batrachietum trichophylli Soó 1927 (art. 2b) Tabel sintetic 2, coloana 16 Fitocenozele acestei asociaţii populează atât ape stagnante (bălţi, iazuri, gârle), cât şi lin curgătoare (margini de pâraie), cu un conţinut moderat de elemente minerale. În majoritatea fitocenozelor analizate specia Ranunculus trichophyllus este dominantă, iar Callitriche cophocarpa este subdominantă sau codominantă. Împreună cu cele două specii caracteristice se dezvoltă frecvent Potamogeton crispus, P. natans, P. pectinatus, precum şi unele specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea, cum ar fi: Alisma plantago-aquatica, Glyceria notata, Typha angustifolia, T. latifolia, Lycopus europaeus etc. În unele fitocenoze se dezvoltă şi un strat superficial dominat de Lemna minor. Obs.: În legătură cu fitocenozele edificate de Callitriche cophocarpa şi Ranunculus trichophyllus există unele păreri diferite. Astfel, unii consideră că aceste fitocenoze au o compoziţie complexă, în sensul că unele fitocenoze sunt edificate de Callitriche cophocarpa, din care specia Ranunculus trichophyllus lipseşte, aceasta fiind prezentă în diverse fitocenoze sau formează fitocenoze pure. Aşa se explică atribuirea rangului de asociaţii celor două specii edificatoare: Callitrichetum polymorphae Soó 1947 şi Batrachietum trichophylli Soó 1947 (Burduja et Slonovschi 1977). Alţii consideră că cele două specii edifică o singură asociaţie cu două subasociaţii: callitrichetosum Soó 1957 şi batrachietosum Soó 1957 (Sanda et al. 2001). De aceea sunt necesare cercetări complexe pentru a stabili poziţia cenotaxonomică a acestei fitocenoze. As. Hottonietum palustris R. Tx. 1937 A fost identificată în bălţi cu ape de mică adâncime în masivul forestier Bârnova - Repedea (Dobrescu et al. 1964) şi în rezervaţia din Dealul Mare - Hârlău (Burduja et al. 1982). În ambele situaţii fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Hottonia palustris, care realizează o acoperire de 40-80%. Pe baza a două relevee, compoziţia floristică se prezintă astfel: As.: Hottonia palustris 5 (dominantă); Callitricho – Batrachietalia: Callitriche cophocarpa +; Lemnetea: Lemna minor +, L. trisulca +, Riccia fluitans +; Phragmiti – Magnocaricetea: Alisma lanceolatum +, A. plantago-aquatica +, Glyceria notata +, Iris pseudacorus +, Oenanthe aquatica +, Sparganium erectum +, Typha angustifolia +, Carex pseudocyperus +, Solanum dulcamara +, Galium palustre +, 42

Lycopus europaeus +, Lysimachia vulgaris +, Epilobium hirsutum +, Lythrum salicaria +, Phalaris arundinacea +; Bidentetea: Alopecurus aequalis +, Bidens tripartita +, Polygonum lapathifolium +, Ranunculus sceleratus +; Variae syntaxa: Juncus inflexus +, Lysimachia nummularia +. Ordinul Zannichellietalia pedicellatae Rodwell et al. 2002 Alianţa Zannichellion pedicellatae Schaminée et al. 1990; Pott 1992 Syn.: Potamion pusilli Vollmar 1947 em. Hejny 1978 p.p. (art. 29) Fitocenozele acestei alianţe se dezvoltă în bălţi, iazuri şi lacuri cu ape relativ sărate, având o structură simplă. În Moldova, aceste fitocenoze sunt rare, fiind semnalate din lunca Prutului şi din depresiunea Elanului. Specii caracteristice: Najas marina, N. minor. Deşi Zannichellia palustris ssp. palustris şi ssp. pedicellata sunt caracteristice pentru alianţă, ele nu au fost identificate în compoziţia floristică a asociaţiilor aparţinând acestei alianţe. As. Najadetum marinae Fukarek 1961 Syn.: Najadi – Ceratophylletum Pop 1962 (art. 29) Tabel sintetic 2, coloana 17 Asociaţia a fost semnalată în ţară din Delta Dunării, Câmpia Română şi Câmpia Crişurilor, în ape salmastre. De pe teritoriul Moldovei a fost descrisă din lunca Prutului, din ape puţin adânci cu reacţie neutro - bazică. Fitocenozele au ca specii caracteristice Najas marina, Ceratophyllum demersum şi C. submersum, la care se adaugă o serie de specii caracteristice ordinului Potametalia şi clasei Potametea, cele mai frecvente fiind Myriophyllum spicatum, M. verticillatum, Potamogeton crispus etc. As. Najadetum minoris Ubrizsy 1941 Tabel sintetic2, coloana 18 Fitocenozele edificate de Najas minor au fost descrise în România numai din lunca Prutului şi depresiunea Elanului. Ele se dezvoltă în ape stagnante cu adâncime mică şi au o compoziţie floristică extrem de săracă în specii (2 - 4 specii). Pe lângă specia caracteristică şi dominantă Najas minor, se mai dezvoltă diverse specii de Chara. Din cauza numărului mic de relevee efectuate, nu se poate stabili mai bine compoziţia floristică a asociaţiei. De aceea este necesară continuarea cercetărilor. 43

44

Tabelul 2 Asociaţii din clasa Potametea pectinati Klika in Klika et Novák 1941 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1a 530 13

1b 515 25

1c 535 20

Nr. de relevee Caract. de as. Myriophyllum verticillatum IV Potamogeton lucens V I I Potamogeton nodosus I Potamogeton trichoides II Zannichellia palustris ssp. I I palustris Elodea canadensis Lemna minor I I Nymphaea alba Nymphoides peltata Trapa natans Potamogeton natans I I Ceratophyllum demersum II I Ceratophyllum submersum III I I Callitriche cophocarpa Ranunculus trichophyllus II I Najas marina Najas minos Dif. de subas. Myriophyllum spicatum IV V IV Vallisneria spiralis V Potamogeton crispus IV IV V Potamogeton pectinatus IV IV III Polygonum amphibium f. I I I aquaticum Nymphaeion albae Callitriche palustris Nuphar lutea Utricularion vulgaris Utricularia vulgaris I Potametalia Potamogeton acutifolius Potamogeton gramineus I I Potamogeton perfoliatus Potamogeton pusillus I Ranunculus circinatus I I Ranunculion aquatilis et Ranunculion fluitantis Ranunculus aquatilis I Ranunculus fluitans Lemnetalia minoris Hydrocharis morsus-ranae -

2a 515 26

2b 19

3 510 10

4 320 14

5 530 43

6 515 10

7 725 41

8 19

5

2c 519 11

7

9 320 32

10 312 17

11 319 21

12a 391 40

12b 522 58

13 1323 16

14 515 9

15 594 29

16 1545 15

17 37 9

18 37 14

V I -

II -

I -

V -

I II I V -

II V

III -

I I -

III -

I I -

-

I II -

I I I I

I I I -

III II II -

II -

-

-

III -

-

I I II II -

II V I -

II I II I -

I III -

I I I IV -

III IV I

V III I IV I -

V I I -

II V I IV V I -

II IV II II II III II I -

II I V I II II -

I I V I III I I -

II V II I I I -

I I II I I I I I -

I II I II V I -

V I -

II V -

II I IV V -

V III V -

V

I III IV I

V II -

III III V II

IV III III -

III I V -

I II V II

II III -

I I II II

III III III

II II III

I I II I

I II III

I I I II

II II II V

II II II II

-

I II -

I

V V III

-

-

I

-

-

-

-

-

I -

-

V

I

I

I

I

-

-

-

I -

-

-

I

-

-

I -

I -

-

-

-

III

-

V

-

-

-

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

II -

-

-

II I -

I -

-

-

I -

I I -

I -

-

-

-

-

-

I -

-

-

II -

-

I I

-

I -

-

-

-

-

I -

I -

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II

-

I

-

I

-

-

-

-

-

-

45

Lemna gibba Lemna trisulca Riccia fluitans Salvinia natans Spirodela polyrhiza Stratiotes aloides Wolffia arrhiza Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma gramineum Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica I Bolboschoenus maritimus I Butomus umbellatus Carex pseudocyperus Carex riparia Carex rostrata Carex vulpina Eleocharis palustris Epilobium palustre Equisetum fluviatile Galium palustre Glyceria maxima Glyceria nemoralis Glyceria notata Lycopus europaeus Oenanthe aquatica Phragmites australis I Ranunculus lingua Rorippa amphibia Sagittaria sagittifolia Schoenoplectus lacustris I Schoenoplectus I tabernaemontani Sium latifolium Sparganium erectum ssp. erectum Sparganium erectum ssp. neglectum Stachys palustris Typha angustifolia I Typha latifolia I Veronica anagallis-aquatica Veronica beccabunga Bidentetea tripartiti s. l. Bidens tripartita Polygonum lapathifolium Ranunculus sceleratus Rumex palustris I Molinio – Arrhenatheretea s. l. Agrostis stolonifera Alopecurus geniculatus Deschampsia caespitosa Equisetum telmateia -

I -

I -

I I I I I -

I I -

I I I I

I -

-

I -

-

I IV I I II I

III I I -

II I I I

I -

II -

I I -

I I I -

III II -

-

I -

I -

III -

-

II II I I I

I I -

I -

I -

I I -

I I -

I II I I -

I I I I I I I V -

III -

I I I I -

II IV IV II

I I I I II I I II -

I I -

I I II I

I I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I

I II I I II -

I -

II I I II I I I -

I I I I I I I I I

-

-

I

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

I -

-

I

I

I

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

I

-

-

I I I

-

I I -

-

I -

III -

II -

I -

-

I -

-

I II -

I I -

I -

I I -

I I I -

II I -

II -

I -

II I -

I -

I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

I I -

I I -

-

-

46

Festuca arundinacea Juncus bufonius Juncus inflexus Lysimachia nummularia Lythrum salicaria Myosotis scorpioides Potentilla reptans Ranunculus repens Variae syntaxa Beckmannia eruciformis Cardamine amara Chara connivens Chara crinita Chara foetida Chara fragilis Cladophora glomerata Fontinalis antipyretica Myosoton aquaticum Solanum dulcamara Spirogyra communis Xanthium italicum

-

-

I -

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I II

I -

-

-

I I -

-

-

I I I -

I -

I I -

-

-

-

-

I

I I I II I -

-

-

-

-

I -

-

-

I I -

-

I -

I I -

I -

-

V II -

1. Myriophyllo – Potametum lucentis Soó 1934: a – myriophylletosum verticillati Soó 1957: 2 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975) b – myriophylletosum spicati Soó 1957: 2 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1967); 8 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 7 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 7 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001) c – vallisnerietosum V. Karpati 1963: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975) 2. Potametum lucentis Hueck 1931: a – typicum Popescu et Coldea in Coldea 1997: 5 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 7 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 4 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975) b – potametosum crispi (Soó 1957) stat. novum: 5 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977) c – potametosum pectinati (Cartensen 1955) stat. novum: 2 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1967); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 4 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977)

3. Potametum nodosi Segal 1964: 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 4. Potametum trichoidis J. et R. Tx. in R. Tx. 1963: 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din valea Ciric – Iaşi (L. Aniţei, 1997); 1 rel. de la Cosmeşti (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001) 5. Parvopotamo – Zannichellietum tenuis Koch 1926: 1 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1972); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 1 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 15 rel. din bazinul Crasnei (Gh. Viţalariu, 1976); 4 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din bazinul Sucevei (D. Mititelu et al., 1987). 6. Elodeetum canadensis Eggler 1933: 5 rel. din Câmpia Tecuciului (A. Oprea, 1998); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001) 7. Lemno – Utricularietum vulgaris Soó 1947: 1 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 3 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. din dpresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 7 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984). 8. Nymphaeetum albae Vollmar 1947: 7 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977) 9. Nymphaeetum albo – luteae Nowinschi 1928: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 2 rel. din valea Siretului (E. Turenschi et V. Zanoschi 1971); 9 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975; 9 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977); 1 rel. de la Salcea – Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 1 rel. din rezervaţia Ipoteşti (D. Mititelu, 1993); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004) 10. Nymphoidetum peltatae Bellot 1951: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 6 rel. din bazinul Milcovului (A.M. Coroi, 2001)

47

48

11. Trapetum natantis V. Karpati 1963: 7 rel. din Depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 10 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977) 12. Potametum natantis Soó 1927: a – potametosum natantis Soó 1964: 4 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 7 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). b – polygonetosum amphibii Soó 1964: 5 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 2 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 9 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 1 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 3 rel. de pe Valea Lungă (D. Mititelu, 1974); 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 6 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 1 rel. din pădurea Ipoteşti (D. Mititelu, 1993); 7 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 13. Ceratophylletum demersi Hild 1956: 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1972); 2 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 5 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977); 4 rel. de la Draga – Vrancea (M. Coroi, 2001). 14. Potamo – Ceratophylletum submersi I. Pop 1962: 1 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975). 15. Callitrichetum polymorphae Soó 1947: 1 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 4 rel. din lunca Siretului, de la Mirceşti (C. Burduja et V. Slonovschi, 1977); 1 rel. din Dealul Mare – Hârlău (C. Burduja et al., 1982); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 16. Ranunculo trichophylli – Callitrichetum cophocarpae Poćs in Poćs et al. 1958: 2 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din mlaştina Dersca – Lozna (D. Mititelu et al., 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984). 17. Najadetum marinae Fukarek 1961: 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975).

18. Najadetum minoris Ubrizsy 1941: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975).

49

Clasa PHRAGMITI – MAGNOCARICETEA Klika in Klika et Novák 1941 Syntaxon syn.: PHRAGMITETEA R. Tx. et Preising 1942 Această clasă reuneşte fitocenoze răspândite de la câmpie până în zona montană, pe soluri hidromorfe neevoluate şi cu exces de umiditate (Coldea 1997). La câmpie şi în zona colinară, fitocenozele sunt frecvente în luncile inundabile ale râurilor, în microdepresiuni cu ape stagnante sau în râuri şi pâraie cu ape line, iar în zona montană aceste fitocenoze se dezvoltă în depresiunile intramontane. Speciile caracteristice clasei sunt comune cu cele ale ordinului Phragmitetalia. Fitosociologii au păreri împărţite în ceea ce priveşte unităţile de clasificare ale clasei. Astfel, E. Oberdorfer (1977) încadrează asociaţiile într-un singur ordin – Phragmitetalia, cu alianţele Phragmition, Magnocaricion, Sparganio – Glycerion fluitantis. Coldea (1977) mai adaugă alianţa Bolboschoenion. Unii consideră în cadrul clasei două ordine: Phragmitetalia, cu alianţele Phragmition, Bolboschoenion, Magnocaricion şi Nasturtio – Glycerietalia, cu alianţele Glycerio – Sparganion şi Phalaridion arundinaceae (Pott 1995). Alţii adoptă clasificarea cu patru ordine: Phragmitetalia, cu alianţele Phragmition şi Magnocaricion; Bolboschoenetalia, cu alianţa Cirsio brachycephali – Bolboschoenion; Nasturtio – Glycerietalia, cu alianţele Glycerio – Sparganion şi Phalaridion arundinaceae şi Oenanthetalia aquaticae, cu alianţa Oenanthion aquaticae (Bálátová - Tuláčková, Mucina, Ellmauer, Wallnöfer 1993). Pignatti (1953) mai delimitează ordinul Magnocaricetalia. Această clasificare în ordine este adoptată şi de Sanda et al. (2001) şi Sanda (2002). Menţionăm, de asemenea, şi clasificarea cu trei ordine: Nasturtio – Glycerietalia, cu alianţele Glycerio – Sparganion şi Phalaridion arundinaceae, Phragmitetalia cu alianţele Carici – Rumicion hydrolapathi, Magnocaricion elatae, Oenanthion aquaticae, Phragmition communis etc şi Scirpetalia maritimae, cu alianţele Cirsio brachycephali – Bolboschoenion etc (Rodwell et al. 2002). În această lucrare adoptăm următoarea clasificare:

50

Ordinul Phragmitetalia Koch 1926 Syntaxon syn.: Phragmitetalia Koch 1926 em. Pignatti 1953 Ordinul reuneşte fitocenoze higrofile, de regulă, cu un număr mai redus de specii, care se dezvoltă în vecinătatea malurilor apelor stagnante sau lin curgătoare. Specii caracteristice: Acorus calamus, Alisma gramineum, A. lanceolatum, A. plantago-aquatica, Carex elata, Cicuta virosa, Lysimachia thyrsiflora, Eleocharis palustris, Epilobium palustre, Equisetum fluviatile, E. palustre, Galium palustre, Glyceria maxima, Iris pseudacorus, Lycopus exaltatus, Mentha aquatica, Phalaris arundinacea, Phragmites australis, Ranunculus lingua, Rorippa amphibia, Rumex aquaticus, R. palustris, Scutellaria galericulata, Stachys palustris, Typha angustifolia, T. latifolia, T. laxmannii, Veronica anagalloides. Alianţa Phragmition communis Koch 1926 Fitocenozele grupate în această alianţă se dezvoltă la marginea lacurilor, bălţilor cu ape stagnante, dar şi în ape lin curgătoare, în văile inundabile ale râurilor. În solurile hidromorfe, cu acumulări importante de material organic la suprafaţă, se intercalează straturi de argilă care favorizează menţinerea îndelungată a umidităţii în cursul anului (Ştefan et Coldea în Coldea 1997). Specii caracteristice: Berula erecta, Butomus umbellatus, Calystegia sepium, Lycopus europaeus, Phragmites australis, Rumex hydrolapathum, Sagittaria sagittifolia, Schoenoplectus lacustris, Sium latifolium, S. sisarum var. lancifolium, Sparganium erectum ssp. erectum, Typha schuttleworthii. As. Phragmitetum vulgaris Soó 1927 Syn.: Scirpo – Phragmitetum Koch 1926 (art. 36); Schoenoplecto – Phragmitetum communis (Koch 1926) Eggler 1961 (art. 30); Scirpeto – Phragmitetum medioeuropaeum (Koch 1926) R. Tx. in R. Tx. et Preising 1942 (art. 29, 34); Scirpo – Phragmitetum phragmitetosum Soó 1957 (art. 31) Tabel sintetic 3, coloana 1a, 1b Fitocenozele acestei asociaţii au cea mai mare răspândire atât pe teritoriul Moldovei, cât şi în România. Ele ocupă suprafeţe relativ mici la marginea lacurilor, bălţilor şi apelor lin curgătoare. Asociaţia este caracteristică Deltei Dunării unde ocupă mii de hectare. Compoziţia floristică este deosebit de bogată în specii (180 – 190 specii), speciile caracteristice Schoenoplectus lacustris şi Phragmites australis, dominând 51

fitocenozele, imprimându-le o fizionomie specifică. De menţionat că specia Schoenoplectus lacustris este prezentă numai în fitocenozele care se dezvoltă în apă şi poate lipsi în fitocenozele care populează bălţile colmatate, mlaştinile şi staţiunile umede, dar fără apă stagnantă, unde Phragmites australis poate constitui fitocenoze aproape pure şi durabile. Pe lângă acestea, se dezvoltă numeroase specii caracteristice atât alianţei Phragmition (Butomus umbellatus, Lycopus europaeus, Sium latifolium etc) şi ordinului Phragmitetalia (Alisma plantago-aquatica, Galium palustre, Mentha aquatica, Rorippa amphibia, Stachys palustris etc), cât şi celorlalţi sintaxoni ai clasei, frecvente fiind: Carex acutiformis, Carex riparia, Lysimachia vulgaris, Lythrum salicaria etc, din alianţa Magnocaricion, apoi Epilobium hirsutum, Myosotis scorpioides, Sparganium erectum ssp. neglectum, Veronica beccabunga etc, din alianţa Glycerio – Sparganion, cât şi Oenanthe aquatica, din alianţa Oenanthion. Spre largul bălţilor şi lacurilor se dezvoltă şi specii caracteristice claselor Potametea şi Lemnetea, iar la marginea apelor stagnante pătrund numeroase specii caracteristice claselor Bidentetea şi mai ales Molinio – Arrhenatheretea. Se remarcă, de asemenea, invadarea fitocenozelor de o serie de specii caracteristice claselor Stellarietea mediae, Artemisietea, Galio – Urticetea etc, ca urmare a influenţelor antropice. Bogăţia floristică poate fi explicată şi prin aceea că fitocenozele asociaţiei se dezvoltă din zona de câmpie până în zona subcarpatică şi montană inferioară. De aceea, fitocenozele au o alcătuire foarte diversă, ceea ce imprimă asociaţiei o compoziţie foarte eterogenă. Pe baza variaţiei principalilor factori ecologici, în cadrul asociaţiei pe teritoriul Moldovei, au fost identificate două subasociaţii: - phragmitetosum Soó 1957, la care aparţin aproape toate fitocenozele care nu prezintă specii diferenţiale, sunt mai omogene şi au un număr mare de specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia (tabel 3, coloana 1a); - ranunculetosum linguae Segal 1969, care populează marginea bălţilor din zona de câmpie, având ca specie diferenţială Ranunculus lingua şi în care penetrează o serie de specii caracteristice alianţelor Magnocaricion şi Glycerio – Sparganion, dintre care mai frecvente sunt: Carex acutiformis, C. riparia, Eleocharis palustris, Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum, Myosotis scorpioides etc (tabel 3, coloana 1b). Pe lângă aceste subasociaţii, în România au mai fost identificate următoarele (Coldea 1997): phalaridetosum Soó 1957, pe marginea canalelor din Delta Dunării, festucetosum arundinaceae Ştefan et al. 1996, în lacul Razelm şi 52

bolboschoenetosum maritimae Ştefan et Coldea in Coldea 1997, în Delta Dunării. As. Scirpetum lacustris Chouard 1924 Syn.: Schoenoplectetum lacustris Eggler 1933 (art. 31) Tabel sintetic 3, coloana 2 Specia Schoenoplectus lacustris constituie fie fitocenoze compacte, de dimensiuni variabile, fie fitocenoze sub formă de benzi relativ înguste la marginea celor edificate de Phragmites australis, în ape stagnante cu adâncimi mai mari şi cu conţinut moderat de săruri nutritive. Specia pătrunde şi în fitocenozele de Phragmites australis, fiind caracteristică şi asociaţiei Phragmitetum australis. Asociaţia este alcătuită dintr-un număr mai redus de specii, dintre care majoritatea sunt caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia, frecvente fiind: Typha angustifolia, T. latifolia, Iris pseudacorus, Lycopus europaeus, Sium latifolium, Mentha aquatica, Galium palustre, Alisma plantagoaquatica etc. Asociaţia a fost identificată în puţine localităţi din ţară: Delta Dunării, Câmpia Munteniei etc. Specia Schoenoplectus lacustris este utilizată în structura filtrelor biologice, deoarece s-a dovedit a fi un element care contribuie la purificarea apelor poluate. As. Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 Syn.: Typhetum angustifoliae Soó 1927 (art. 2b); Typhetum angustifolio-latifoliae Schmale 1939 p.p. (art. 36) Tabel sintetic 3, coloana 3 Fitocenozele caracterizate de Typha angustifolia sunt răspândite în Moldova, de la câmpie până în zona montană, în ape stagnante sau lin curgătoare din luncile râurilor, de mică adâncime, în contact cu fitocenozele edificate de Phragmites australis, pătrunzând şi în compoziţia acestora. În compoziţia floristică participă numeroase specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia, mai frecvente fiind: Butomus umbellatus, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Phragmites australis, Typha latifolia, Iris pseudacorus etc. De asemenea, se remarcă şi frecvenţa unor specii caracteristice alianţei Magnocaricion şi Glycerio – Sparganion (Lythrum salicaria, Myosotis scorpioides etc). Prezenţa speciilor Bolboschoenus maritimus, Juncus gerardii şi Schoenoplectus tabernaemontani indică un anumit grad de salinitate al substratului. Asociaţia are o largă răspândire pe teritoriul României, cât şi în Moldova. 53

As. Typhetum latifoliae Lang 1973 Syn.: Typhetum latifoliae Soó 1927 (art. 2b); Typhetum angustifolio-latifoliae Schmale 1939 p.p. (art. 36) Tabel sintetic 3, coloana 4 Asociaţia are o răspândire fragmentară de la câmpie până în depresiunile intramontane, în bălţi şi lacuri eutrofe. Specia caracteristică şi dominantă Typha latifolia realizează o acoperire de 40 - 90% şi este însoţită frecvent de Alisma plantago-aquatica, Lycopus europaeus, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus etc, specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia. Sunt prezente, de asemenea, spre malul bălţilor şi lacurilor, o serie de specii caracteristice claselor Bidentetea şi Molinio - Arrhenatheretea, iar spre interiorul acestora se dezvoltă specii caracteristice claselor Lemnetea şi Potametea. Asociaţia a fost descrisă mai frecvent de pe teritoriul Moldovei (Sanda 2002). În delimitarea asociaţiilor Typhetum angustifoliae şi Typhetum latifoliae, unii cercetători nu au dat o importanţă deosebită alegerii suprafeţelor de probă, ceea ce a dus la realizarea unor relevee în care cele două specii edificatoare, Typha angustifolia şi T. latifolia sunt considerate codominante. În realitate, cele două specii au o slabă afinitate cenotică şi de aceea ele apar doar sporadic în una sau alta dintre asociaţii. As. Glycerietum maximae Hueck 1931 Tabel sintetic 3, coloana 5 Asociaţia are o largă răspândire pe teritoriul Moldovei, de la câmpie până în zonele montane. Fitocenozele sunt edificate de specia caracteristică Glyceria maxima şi se dezvoltă mai ales spre malul bălţilor şi lacurilor, precum şi în microdepresiuni cu nivelul apei scăzut şi fluctuant, adesea ajungând doar la câţiva centimetri. Aceasta se reflectă şi în compoziţia floristică a asociaţiei, care pe lângă nucleul stabil de specii caracteristice alianţei şi ordinului (Butomus umbellatus, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Stachys palustris etc), conţine numeroase specii caracteristice claselor Bidentetea şi Molinio – Arrhenatheretea, în timp ce speciile caracteristice claselor Lemnetea şi Potametea, lipsesc. As. Equisetetum limosi Steffen 1931 Syn.: Equisetetum fluviatilis Soó 1927 (art. 2b); Equisetetum limosi-palustris sensu auct. roman. (art. 30); Equisetetum fluviatilis sensu auct. roman. (art. 30) Tabel sintetic 3, coloana 6 Această asociaţie este descrisă de pe teritoriul Moldovei din zona colinară şi 54

zona montană, din mlaştini şi bălţi cu ape stagnante, pe soluri aluvionare bogate în humus. Fitocenozele edificate de specia Equisetum fluviatile au în compoziţia floristică un nucleu important de specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia (Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, T. latifolia, Alisma plantago-aquatica, Equisetum palustre etc), ceea ce justifică încadrarea asociaţiei în alianţa Phragmition. În compoziţia floristică mai participă sporadic şi o serie de specii caracteristice alianţelor Magnocaricion şi Glycerio – Sparganion, ceea ce a determinat încadrarea asociaţiei în alianţa Magnocaricion elatae de către unii cercetători români (Gergely et Raţiu, 1973). As. Typhetum laxmannii Nedelcu 1969 Tabel sintetic 9, coloana 7 Asociaţia este răspândită sporadic pe teritoriul Moldovei, în zona colinară şi montană. Fitocenozele au o fizionomie specifică, imprimată de specia caracteristică şi dominantă, Typha laxmannii, care se dezvoltă la marginea unor bălţi cu ape de mică adâncime sau în mlaştini. Compoziţia floristică poate fi comparabilă cu cea a asociaţiilor Typhetum angustifoliae şi Typhetum latifoliae, cu care se aseamănă în mare parte, însă asociaţia Typhetum laxmannii este mai săracă în specii caracteristice, mai ales sintaxonilor clasei Phragmiti – Magnocaricetea. În compoziţia floristică, pe lângă speciile caracteristice alianţei şi ordinului, precum şi altor sintaxoni ai clasei, mai participă şi numeroase specii caracteristice claselor Bidentetea şi Molinio – Arrhenatheretea. Unele fitocenoze se dezvoltă în staţiuni cu soluri cu un conţinut ridicat de cloruri, populate cu o serie de specii uşor halofile: Aster tripolium, Beckmannia eruciformis, Juncus gerardi, Lepidium latifolium etc. Asociaţia este specifică Asiei Centrale, din care cauză s-a delimitat şi alianţa Typhion laxmannii (Rodwell et al. 2002). As. Typhetum schuttleworthii Soó 1927 Tabel sintetic 3, coloana 8 Această asociaţie este sporadic răspândită, atât pe teritoriul Moldovei, cât şi în România, în zona montană, în microdepresiuni din văile râurilor, cu nivelul apei scăzut şi fluctuant în cursul anului, uneori în lunile de vară staţiunile fiind lipsite de apă. Specia caracteristică şi dominantă, Typha schuttleworthii, constituie fitocenoze cu o fizionomie tipică, însă în compoziţia floristică se infiltrează numeroase elemente din fitocenoze aparţinând clasei Molinio – Arrhenatheretea: Agrostis stolonifera, 55

Juncus effusus, J. inflexus, Scirpus sylvaticus, Ranunculus repens etc. Comparativ cu celelalte asociaţii de papură, fitocenozele edificate de Typha schuttleworthii au compoziţia floristică mai puţin bogată în specii şi chiar speciile caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia sunt mai puţin frecvente. As. Iretum pseudacori Eggler 1933 Syn.: Irido – Sietum latifoliae Dobrescu et Viţalariu 1979 (art. 29) Tabel sintetic 3, coloana 9 Asociaţia a fost descrisă din puţine localităţi din ţară (Sanda et al. 2001; Sanda 2002), unde ocupă suprafeţe mici în văile unor râuri, în microdepresiuni, mlaştini şi bălţi cu nivelul apei scăzut şi fluctuant în cursul anului sau în canale cu ape lin curgătoare. Fitocenozele edificate de specia caracteristică Iris pseudacorus, de pe teritoriul Moldovei, au în compoziţia floristică aproximativ 50% specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia şi celorlalţi sintaxoni ai clasei Phragmiti – Magnocaricetea, dar şi numeroase elemente caracteristice mai ales claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Bidentetea. În unele fitocenoze, alături de Iris pseudacorus, se dezvoltă din abundenţă specia Sium latifolium, ceea ce a dus la identificarea unei asociaţii noi, Irido – Sietum latifoliae Dobrescu et Viţalariu (1979), asociaţie care nu se deosebeşte decât prin dominarea speciei Sium latifolium, fiind deci sinonimă cu asociaţia Iretum pseudacori Eggler 1933. Împreună cu cele două specii menţionate, o frecvenţă mai ridicată au speciile: Alisma plantago-aquatica, A. lanceolatum, Phalaris arundinacea, Phragmites australis, Carex acutiformis, Lythrum salicaria, Oenanthe aquatica, Agrostis stolonifera, Symphytum officinale etc. As. Sparganietum erecti Roll 1938 Tabel sintetic 3, coloana 10 Această asociaţie a fost descrisă recent de pe teritoriul Moldovei (Coroi 1999), din bazinul Milcovului, din ape stagnante, bogate în sustanţe nutritive. Fitocenozele sunt edificate de specia caracteristică Sparganium erectum, monodominantă, alături de care se dezvoltă principalele specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia. În compoziţia floristică a fost identificat un număr relativ mic de specii (20 specii), ceea ce poate fi explicat prin dominanţa speciei caracteristice asociaţiei, cât şi 56

numărului mic de relevee efectuate. Prezenţa în compoziţia floristică a unor specii caracteristice alianţei Glycerio – Sparganion a determinat încadrarea asociaţiei în acest sintaxon (Sanda et al. 2001; Sanda 2002), însă fitocenozele descrise din Moldova nu au în compoziţia lor specii caracteristice acestei alianţe. As. Acoretum calami Schulz 1941 Syn.: Acoretum calami Eggler 1933 (art. 2b) Fitocenozele edificate de specia Acorus calamus sunt rare pe teritoriul Moldovei, ele fiind răspândite cu precădere în sudul ţării. Specia Acorus calamus a fost semnalată pe teritoriul Moldovei doar din judeţul Iaşi, de unde se credea că a dispărut. Recent specia a fost identificată şi în judeţul Botoşani şi reconfirmată în judeţul Iaşi, unde realizează fitocenoze caracteristice (Viţalariu et al. 1988; Aniţei 1997). Pe teritoriul Moldovei, asociaţia a fost identificată cu două relevee, în valea Bârnovei, având următoarea compoziţie floristică: As.: Acorus calamus 4; Phragmition: Sparganium erectum +, Sium latifolium +, Lycopus europaeus +; Phragmitetalia: Typha angustifolia +, Glyceria maxima +, Iris pseudacorus +, Alisma plantago-aquatica +, Mentha aquatica +, Galium palustre +, Stachys palustris +, Oenanthe aquatica +; Magnocaricion et Magnocaricetalia elatae: Carex vulpina +, Lysimachia vulgaris +, Lythrum salicaria +; Glycerio – Sparganion et Nasturtio – Glycerietalia: Veronica anagallis-aquatica +, Epilobium hirsutum +; Variae syntaxa: Scrophularia umbrosa +, Barbarea vulgaris +, Ranunculus repens +, R. acris +, Scirpus sylvaticus +, Symphytum officinale +, Rumex stenophyllus +, Agrostis stolonifera +, Alopecurus pratensis +, Carex hirta +, Elymus repens +, Equisetum telmateia +, Poa sylvicola +, Glechoma hederacea +, Inula helenium +, Bromus arvensis +, Chaerophyllum bulbosum +, Polygonum persicaria +, Cirsium oleraceum +, Sonchus palustris +, Eupatorium cannabinum +, Galeopsis speciosa +. As. Butomo – Alismetum lanceolati Segal et Westhoff 1969 Asociaţia a fost descrisă pe baza a două relevee fitosociologice din bazinul Crasnei, din mlaştina Bălătău - Buneşti (Viţalariu et Horeanu 1988). A fost identificată sub forma unor benzi cu suprafeţe variabile (25-80 mp) şi are următoarea compoziţie floristică: As. et Oenanthion aquaticae: Butomus umbellatus 4, Oenanthe aquatica +; Phragmitetalia: Alisma lanceolatum 1, Iris pseudacorus +, Equisetum palustre +, E. fluviatile +, Glyceria maxima +, Lythrum salicaria +; 57

Variae syntaxa: Alisma plantago-aquatica +, Beckmannia eruciformis +, Agrostis stolonifera +. Alianţa Oenanthion aquaticae Hejný ex Neuhäusl 1959 Syn.: Oenanthion aquaticae Hejný 1948 (art. 1) Fitocenozele din alianţa Oenanthion aquaticae se dezvoltă în bălţi, iazuri, şanţuri, canale cu ape stătătoare sau slab curgătoare, de obicei bogate în elemente nutritive. De asemenea, se mai întâlnesc în văi, prin microdepresiuni şi mlaştini, permanent sau periodic inundate. Specii caracteristice: Butomus umbellatus, Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia, Sagittaria sagittifolia, Sparganium emersum. Menţionăm că unii autori consideră că alianţa Oenanthion aquaticae este subordonată ordinului Oenanthetalia aquaticae Hejný in Kopecky et Hejný 1965, care are aceleaşi specii caracteristice cu alianţa (Grabherr et Mucina 1993; Sanda et al. 2001; Sanda 2002). As. Oenantho aquaticae – Rorippetum amphibiae Lohmeyer 1950 Syn.: Oenanthetum aquaticae Soó 1927 (art. 2b); Oenanthetum aquaticae Eggler 1933 (art. 2b) Tabel sintetic 3, colona 11 Asociaţia a fost descrisă din diverse staţiuni din ţară (Banat, Crişana, Muntenia, Delta Dunării), mai ales din zona de câmpie. În Moldova a fost identificată din zona colinară, în pajişti inundabile primăvara şi cu ape puţin adânci, bogate în elemente nutritive şi uneori uşor salinizate. Fitocenozele au o fizionomie specifică datorită speciilor caracteristice şi dominante Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia. Acestea sunt acompaniate de o serie de specii caracteristice alianţei Oenanthion aquaticae (Butomus umbellatus, Sagittaria sagittifolia) şi ordinului Phragmitetalia (Alisma plantago-aquatica, Galium palustre, Phalaris arundinacea, Phragmites australis etc), dar şi alianţelor Magnocaricion elatae, Glycerio – Sparganion, Phragmition şi Cirsio – Bolboschoenion. De asemenea, din compoziţia floristică mai fac parte şi specii caracteristice claselor Bidentetea, Lemnetea, Potametea etc. Obs. Asociaţia Oenantho aquaticae – Rorippetum amphibiae este clasificată de unii autori în alianţa Phragmition, deoarece această alianţă şi 58

Oenanthion aquaticae au multe specii caracteristice comune, iar în compoziţia floristică a asociaţiei predomină speciile caracteristice alianţei Phragmition (Pott 1995; Coldea 1997). De asemenea, tot pe aceleaşi considerente, asociaţia următoare, Eleocharito palustris – Hippuridetum vulgaris este subordonată fie alianţei Phragmition (Pott 1995), fie alianţei Glycerio – Sparganion (Coldea 1997). Fitocenozele se mai caracterizează şi prin prezenţa a numeroase specii de briofite. As. Eleocharito palustris – Hippuridetum vulgaris Passarge 1955 Syn.: Hippuridetum Rübel 1912 (art. 2b); Hippuridetum vulgaris Eggler 1933 (art. 2b) Tabel sintetic 3, coloana 12 Fitocenozele edificate de Hippuris vulgaris au o răspândire mai largă în Delta Dunării, unde se dezvoltă în lacuri şi canale cu apă de mică adâncime, lipsite de curenţi repezi, la adăpostul fitocenozelor asociaţiei Phragmitetum australis (Coldea 1997). Pe teritoriul Moldovei, asociaţia a fost semnalată în lunca Prutului şi depresiunea Elanului, din bălţi şi marginea pâraielor cu apă lină. Asociaţia este, în general, săracă în specii (20 specii), însă nucleul de bază este alcătuit din specii aparţinând alianţelor Oenanthion aquaticae (Oenanthe aquatica, Sagittaria sagittifolia), Phragmition (Phragmites australis, Sium sissarum var. lancifolium etc) şi ordinului Phragmitetalia (Alisma lanceolatum, A. plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha angustifolia, T. latifolia etc). La acestea se adaugă şi puţine specii caracteristice alianţelor Magnocaricion elatae şi Glycerio – Sparganion, dar şi clasei Potametea. Ordinul Magnocaricetalia elatae Pignatti 1953 Alianţa Magnocaricion elatae Koch 1926 Alianţa grupează fitocenoze de rogozuri, care se dezvoltă pe terenuri inundate periodic, în staţiuni cu soluri mezotrofe până la eutrofe, cu reacţie moderat acidă până la alcalină. Compoziţia floristică a fitocenozelor este relativ omogenă, alcătuită cam din aceleaşi specii higrofile, de aceea încadrarea lor în diferite asociaţii se realizează în funcţie de criteriul dominanţei şi constanţei uneia sau alteia dintre specii (Ştefan et Coldea in Coldea 1997). De asemenea, cele mai multe vin în contact cu fitocenoze fie din ordinul Molinietalia, fie din ordinul Caricetalia fuscae. Specii caracteristice alianţei şi ordinului: Cardamine pratensis, Carex elata, Cirsium canum, Eleocharis palustris, Galium palustre, G. uliginosum, Lysimachia vulgaris, Lythrum salicaria, Phalaris arundinacea, Scutellaria galericulata, 59

Thelypteris palustris. În funcţie de preferinţele ecologice, în cadrul alianţei au fost delimitate două subalianţe: - caricenion rostratae (Bálátová - Tuláčková 1963) Oberd. et al. 1967, în care sunt încadrate asociaţiile ce preferă staţiunile moderat - acide până la neutre, mai ales mezotrofe sau oligotrofe. În compoziţia floristică participă un număr semnificativ de specii caracteristice alianţei Calthion şi Molinion; - caricenion gracilis (Neuhäusl 1959) Oberd. et al. 1967, care include asociaţii ce preferă staţiuni neutre-alcaline, mezotrofe şi mai ales eutrofe. În compoziţia floristică se remarcă numeroase specii caracteristice alianţelor Calthion, Molinion şi Potentillion anserinae.

60

Tabelul 3 Asociaţii din alianţele Phragmition australis W. Koch 1926 şi Oenanthion aquaticae Hejný ex Neuhäusl 1959

61

Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Schoenoplectus lacustris Typha angustifolia Typha latifolia Glyceria maxima Equisetum fluviatile Typha laxmannii Typha schuttleworthii Iris pseudacorus Sparganium erectum ssp. erectum Oenanthe aquatica Eleocharis palustris Dif. de sas. Ranunculus lingua Phragmition australis Berula erecta Calystegia sepium Lycopus europaeus Rumex hydrolapathum Sium latifolium Sium sisarum var. lancifolium Oenanthion aquaticae Oenanthe fistulosa Sagittaria sagittifolia Butomus umbellatus Phragmitetalia Alisma gramineum Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica Carex elata Cicuta virosa

1a 5-45 147

1b 7-10 6

2 5-21 40

3 5-100 44

4 5-45 75

5 5-46 83

6 35-100 16

7 15-65 34

8 55-75 15

9 7-15 16

10 12-25 5

11 13-45 5

12 5-15 8

III I I II I I III I II I

II V II I II II

V II III I I II I II I

I V II I I I II I I I

I II V I I II I II I

I II I V I I I II I

II II II II V I II

III III I I V I II

I V I III

I II II V I III I

I V -

III II I V I

I I I I

I

V

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

I

I II III I I II

III III -

I III I II II

I III I I

I I III I II II

I I II I I II

II -

I III -

IV -

I II III I II

II -

I

I

I I III

I -

I II

III

I III

I II

-

I

-

I

II

I I

II -

I III I I

V -

I III I -

I IV -

I V I

I III -

III -

I III -

III -

III V -

III -

I III -

I I -

62

Epilobium palustre I I Equisetum palustre I II Galium palustre II III Lycopus exaltatus I I Mentha aquatica II III II Phalaris arundinacea I I Phragmites australis V V II Rorippa amphibia I II I Rumex palustris I Scutellaria galericulata I Stachys palustris II I II Veronica anagalloides I Magnocaricion et Magnocaricetalia elatae Cardamine pratensis Carex acuta I I Carex acutiformis I III I Carex ovalis I I Carex paniculata Carex pseudocyperus Carex riparia II III I Carex rostrata Carex vesicaria I Carex vulpina I I I Cirsium canum I Galium uliginosum Lysimachia vulgaris II II I Lythrum salicaria III IV III Myosotis caespitosa Peucedanum palustre I Poa palustris I I Rumex obtusifolius I Senecio paludosus I Teucrium scordium I Thelypteris palustris I Cirsio-Bolboschoenion et Bolboschoenetalia maritimi Aster tripolium Bolboschoenus maritimus I I Juncus gerardi I I Schoenoplectus tabernaemontani I -

I I II I I I II I I I I -

I I III I I I I I I I II I

I I III I II I I I I III -

I III II II I II I I I -

I I II II I -

I I III I I -

II III II III III -

I -

I I I III I -

I I -

I I I III I -

I I I I III I I -

I I I I I I I III I -

I II I I I I I I I I III II -

I I I II -

I I I I II -

I III II I II III III -

I II -

I I I I -

-

II I I

I I I -

I I I

I

I I I I

-

I I

I -

I -

I

63

Glycerio-Sparganion et Nasturtio-Glycerietalia Catabrosa aquatica I Epilobium hirsutum I III Epilobium parviflorum I Epilobium roseum Glyceria fluitans I Glyceria notata I Leersia orizoides I Mentha longifolia I Myosotis scorpioides II III Myosoton aquaticum I Scrophularia umbrosa I Sparganium erectum ssp. I V neglectum Veronica anagallis-aquatica I Veronica beccabunga I II Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Barbarea vulgaris Bidens cernua I Bidens tripartita I Juncus articulatus I Polygonum hydropiper I Polygonum lapathipholium I Polygonum mite Polygonum persicaria I Ranunculus sceleratus I Rumex conglomeratus I Rumex maritimus I Xanthium italicum I Lemnetea s. l. Ceratophyllum demersum I Hydrocharis morsus-ranae I Lemna minor I III Lemna trisulca I Spirodela polyrhiza I Potametea s. l. Callitriche cophocarpa Hippuris vulgaris Myriophyllum spicatum I -

I I II -

I I III -

I I I I III I I

I I I I II I I

I I I I II I II I

I I I II -

I I I I I II I

I I I -

I -

I -

I I I

I I

I I

I I

I I

I II

I -

I III

II -

-

I I

-

I I I I -

I I I

I I I I I I I I I

I I I I I I I -

I I I -

I III I I I I I I I I

I II II I I -

I I I I I -

III I I -

I I I I -

-

I -

I I I I -

I I I I

-

I I

I -

II -

II I -

I I -

I I I

-

-

-

I

-

-

-

I -

-

-

-

V -

64

Nuphar lutea Nymphoides peltata Polygonum amphibium f. aquaticum Potamogeton crispus Potamogeton natans Potamogeton trichoides Ranunculus trichophyllus Sparganium emersum Molinio – Arrhenatheretea s. l. Agrostis stolonifera Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Alopecurus pratensis Althaea officinalis Calamagrostis epigeios Caltha palustris Carex hirta Carex melanostachya Cirsium palustre Cirsium rivulare Deschampsia caespitosa Elymus repens Equisetum telmateia Euphorbia palustris Euphorbia villosa Festuca arundinacea Festuca pratensis Filipendula ulmaria Inula britanica Juncus compressus Juncus effusus Juncus inflexus Lathyrus pratensis Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia Lythrum virgatum Oenanthe silaifolia Orchis laxiflora ssp. elegans Plantago major

I I

-

I

I I I

I I I

I

I

-

-

-

-

I

I

I I I

-

-

I -

I I -

-

-

-

-

-

-

I -

I I -

II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I

III I -

I I I I I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I -

II I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I II I II I II I I I II I -

II I II I I I II I I -

III I I I I I I II II I I I -

IV I I I I I II II -

I I -

I I I I I -

-

65

Poa sylvicola Poa trivialis Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. friesianus Ranunculus repens Ranunculus sardous Rorippa austriaca Rorippa sylvestris Rumex crispus Scirpus sylvaticus Scutellaria hastifolia Senecio doria Serratula wolffii Succisa pratensis Symphytum officinale Trifolium fragiferum Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Veronica longifolia Puccinellio – Salicornietea s. l. Beckmannia eruciformis Carex distans Lepidium latifolium Rumex stenophyllus Isoëto – Nanojuncetea s. l. Cyperus flavescens Cyperus fuscus Juncus bufonius Limosella aquatica Mentha pulegium Veronica scutellata Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex echinata Carex nigra Dactylorhiza incarnata Dactylorhiza maculata

I I I I I I I I I I I II I I I

I I III -

I I I I I II -

I I I I I I -

I I I I I I II -

I I I II I I I II I I -

II I I I I I II I II I I I I -

I I I I I I -

I I I I IV I IV -

II I I V II I II I IV I

-

I I I I -

-

I I I -

-

I I -

I -

-

I I

-

II I -

I -

-

-

I I

-

I

-

-

-

I -

I I -

I -

I -

-

I -

-

-

-

I

-

-

-

-

-

I I I I

-

-

-

-

-

-

66

Eriophorum latifolium Stellarietea mediae s. l. Atriplex prostrata Chenopodium album Chenopodium polyspermum Cirsium arvense Echinochloa crus-galli Mentha arvensis Mentha x verticillata Sinapis arvensis Sonchus arvensis ssp. arvensis Sonchus arvensis ssp. uliginosus Torilis arvensis Artemisietea s. l. Arctium tomentosum Artemisia vulgaris Conium maculatum Galium aparinae Leonurus marrubiastrum Melilotus officinalis Silene alba Sonchus oleraceus Tanacetum vulgare Taraxacum officinale Tussilago farfara Epilobietea angustifoliae s. l. Epilobium obscurum Eupatorium cannabinum Galeopsis speciosa Lysimachia punctata Galio – Urticetea s. l. Angelica sylvestris Cirsium oleraceum Cucubalus baccifer Sonchus palustris Urtica dioica Veronica hederacea Franguletea alni s. l. Calamagrostis canescens Salix cinerea

-

-

-

-

-

-

I

-

I

-

-

-

-

I I I I I I I I I I I

-

I I -

I -

I -

I I -

I -

I -

-

II -

I -

-

-

I I I I I I I I I I I

-

-

-

I I

I I -

I I -

-

I

-

-

-

-

I I I I

-

I -

I

I I

I

-

I -

I

-

-

-

-

I I I I I I

-

I -

-

I -

I -

I -

I -

I -

I I -

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

I -

-

I

-

-

-

-

Solanum dulcamara Salicetea purpureae s. l. Populus alba Salix alba Salix fragilis Salix purpurea Querco – Fagetea s. l. Chrysosplenium alternifolium Cirsium erisithales Fraxinus angustifolia Glechoma hederacea Humulus lupulus Inula helenium Leucojum aestivum Matteucia struthiopteris Rubus caesius Rumex sanguineus Variae syntaxa Chara fragilis Cladophora glomerata Drepanocladus aduncus Spirogyra communis

I

-

I

-

I

-

-

-

-

I

-

-

-

I -

-

-

-

I I I -

-

-

I I

I I

-

-

-

-

I I I I -

-

I I -

-

-

-

I I -

-

I -

I I -

I

-

-

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

I -

I I -

1. Phragmitetum vulgaris Soó 1927: a – phragmitetosum Soó 1957: 1 rel. din pădurea Bârnova-Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 2 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1967); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. de la „Valea lui David” (D. Mititelu et al., 1969); 14 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 3 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 15 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 1 rel. din Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. de pe şesul Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 5 rel. din rezervaţia „Ponoare” – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 7 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din rezervaţia Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 16 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 4 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 3 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 6 rel. din complexul lacustru Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 8 rel. din bazinul

67

68

Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986); 7 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 6 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 1999); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). b – ranunculetosum linguae Segal 1969: 6 rel. din Răzeşu, Pietriş, Borzeşti (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1981). 2. Scirpetum lacustris Chouard 1924: 6 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 6 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 1 rel. din Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 7 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din complexul lacustru Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986). 3. Typhetum angustifoliae Pignatti 1953: 5 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din complexul lacustru Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981); 1 rel. de la Corbasca (D. Mititelu et E. Matei, 1994); 2 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 1999); 7 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 4. Typhetum latifoliae Lang 1973: 5 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 4 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din rezervaţia Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 9 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 4 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 2 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 8 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 8 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 5. Glycerietum maximae Hueck 1931: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 17 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 2 rel. din şesul Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 4 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 3 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982);

7 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986); 3 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 6. Equisetetum limosi Steffen 1931: 1 rel. din pădurea Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 1 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 6 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 1 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986); 2 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995). 7. Typhetum laxmannii Nedelcu 1969: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 11 rel. din diverse localităţi din Moldova (C. Dobrescu, 1973); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 8 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1978); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 8. Typhetum schuttleworthii Soó 1927: 4 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din Argel – Suceava (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1987); 5 rel. din bazinul Moldoviţei (C. Mânzu et T. Chifu, 2003). 9. Iretum pseudacori Eggler 1933: 9 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1979); 7 rel. din diverse localităţi din Moldova (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1987). 10. Sparganietum erecti Roll 1938: 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 1999). 11. Oenantho aquaticae – Rorippetum amphibiae Lohmeyer 1950: 3 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 1 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 1 rel. din Moldova (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1988). 12. Eleocharito – Hippuridetum vulgaris Passarge 1955: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975).

69

Subalianţa Caricenion rostratae (Bálátová - Tuláčková 1963) Oberd. et al. 1967 Syn.: Caricenion appropinquatae Bálátová - Tuláčková 1960 (art. 1) Specii caracteristice: Carex appropinquata, C. paniculata, C. pseudocyperus, C. rostrata, C. vesicaria, Menyanthes trifoliata, Peucedanum palustre, Senecio paludosus. As. Caricetum appropinquatae Aszód 1936 Syn.: Caricetum paradoxae Soó 1938 (art. 31); Caricetum elatae caricetosum paradoxae Koch 1926 (art. 2b) Tabel sintetic 4, coloana 1 Fitocenozele edificate de specia caracteristică şi dominantă Carex appropinquata vegetează pe terenuri plane, înmlăştinite, cu apa freatică la mică adâncime, ocupând suprafeţe mici în zona montană, pe un sol uşor turbos la suprafaţă. Fitocenozele prezintă o fizionomie deosebită, dată de specia caracteristică (Raclaru 1972). În compoziţia floristică se remarcă şi participarea unor specii din clasa Scheuchzerio – Caricetea fuscae: Carex curta, C. echinata, C. flava, Dactylorhiza maculata etc, cât şi Molinio – Arrhenatheretea: Agrostis stolonifera, Caltha palustris, Crepis paludosa, Deschampsia caespitosa, Filipendula ulmaria, Poa trivialis etc. De asemenea, se remarcă şi prezenţa unor briofite: Calliergon cuspidatum, Drepanocladus exannulatus, Sphagnum warnstorfii etc. În cadrul asociaţiei au fost delimitate şi două subasociaţii: equisetosum variegati Dobrescu et Ghenciu 1970 de la Lacul Roşu şi myosotetosum scorpioides Krausch 1962 din munţii Baraolt. As. Caricetum elatae Koch 1926 Syn.: Scutellario – Caricetum elatae Passarge 1964 (art. 29) Tabel sintetic 4, coloana 2 Specia Carex elata formează fitocenoze cu o fizionomie caracteristică sub formă de tufe compacte, circulare, identificate în valea inundabilă a râului Bârlad, pe terenuri cu regim hidric fluctuant. Este o asociaţie larg răspândită în Delta Dunării. În compoziţia floristică, pe lângă speciile caracteristice alianţei Magnocaricion elatae, participă frecvent şi specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia, precum şi clasei Lemnetea, în staţiuni cu nivelul apei puţin mai ridicat (20-30 cm). Printre speciile cu o constanţă mai ridicată se numără: Carex disticha, C. acuta, Iris pseudacorus, Lythrum salicaria, Scutellaria 70

galericulata, Alisma plantago-aquatica, Phragmites australis, Stachys palustris, Lemna minor, Riccia fluitans etc. De asemenea, în unele fitocenoze se dezvoltă Calamagrostis canescens şi Salix cinerea. În cadrul asociaţiei, în România au fost delimitate două subasociaţii: typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997 şi caricetosum pseudocyperis Ştefan et Coldea in Coldea 1997. Fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997. As. Caricetum paniculatae Wangerin ex von Rochow 1951 Syn.: Caricetum paniculatae Wangerin 1926 (art. 2b); Caricetum paniculataeparadoxae (Soó 1927) Soó 1947 (art. 29, 36) Tabel sintetic 4, coloana 3 Pe teritoriul Moldovei fitocenozele caracterizate de Carex paniculata au fost identificate de la Lucina (Raclaru et Barbu 1959), din bazinul Râmnicului Sărat (Ştefan 1984) şi din rezervaţia Cheile Nărujei - Lacul Negru (Sârbu et al. 1997). Spre deosebire de fitocenozele semnalate din depresiunea Giurgeului, M-ţii Vlădeasa, Sărăţel - Lechinţa etc (Sanda 2002), care au un caracter higrofil mai atenuat (Coldea 1997), fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei sunt costituite dintr-un număr reprezentativ de specii caracteristice din alianţa Magnocaricion, dar şi din alianţele Glycerio – Sparganion şi Phragmition, precum şi din ordinul Phragmitetalia. Astfel, printre cele mai frecvente specii se menţionează: Carex rostrata, C. vesicaria, C. pseudocyperus, Eleocharis palustris, Menyanthes trifoliata, Lythrum salicaria, Myosotis scorpioides, Equisetum palustre etc. În compoziţia floristică se infiltrează şi o serie de specii caracteristice clasei Scheuchzerio – Caricetea fuscae (Carex echinata, C. flava, Dactylorhiza maculata, Eriophorum latifolium etc), precum şi Molinio – Arrhenatheretea (Agrostis stolonifera, Caltha palustris, Cirsium palustre, Deschampsia caespitosa, Filipendula ulmaria, Juncus effusus, Ranunculus repens, Symphytum officinale etc). As. Caricetum rostratae Rübel 1912 Tabel sintetic 4, coloana 4 Asociaţia este răspândită în toţi Carpaţii româneşti însă pe teritoriul Moldovei asociaţia a fost descrisă şi din zona de câmpie şi colinară. Cu toate acestea, compoziţia floristică nu diferă de cea a fitocenozelor din zona montană, lipsind doar o serie de specii de Sphagnum (Coldea 1997). Fitocenozele edificate de Carex rostrata se dezvoltă pe terenuri plane înmlăştinite, din văile unor râuri, cu reacţie acidă - moderat 71

acidă. Specia Carex rostrata este dominantă, însă în unele fitocenoze se dezvoltă mai abundent şi Carex vesicaria. De asemenea, în compoziţia floristică pătrund şi o serie de specii caracteristice clasei Scheuchzerio – Caricetea fuscae: Carex echinata, C. flava, C. nigra, Eriophorum latifolium, Parnassia palustris etc. As. Cicuto – Caricetum pseudocyperi Boer et Sissingh in Boer 1942 Syntaxon syn.: Carici pseudocyperi – Menyanthetum Soó 1955 Tabel sintetic 4, coloana 5a, 5b Asociaţia a fost descrisă din diverse bazine hidrografice montane din România (Coldea 1997), însă nu s-a ţinut cont de speciile caracteristice Carex pseudocyperus şi Cicuta virosa. Majoritatea cercetărilor au descris o serie de fitocenoze indicând diverse specii caracteristice şi anume: Carex rostrata, C. appropinquata, C. vesicaria etc, precum şi Menyanthes trifoliata, care este dominantă. În descrierea originală însă, Carex pseudocyperus este dominantă, iar Menyanthes trifoliata este constantă. Analiza floristică şi ecologică a fitocenozelor descrise din Moldova ne permite identificarea a două subasociaţii: - caricetosum pseudocyperi subass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică mai omogenă şi care preferă bălţi şi lacuri cu ape mezo- şi eutrofe şi cu reacţie slab acidă-neutră (tabel 4, coloana 5a); - menyanthetosum trifoliatae (Soó 1955) stat. novum (syn.: Carici – Menyanthetum Soó 1955), cu speciile diferenţiale Menyanthes trifoliata, Carex curta, C. echinata, Eriophorum angustifolium, care preferă staţiuni cu ape oligomezotrofe şi cu reacţia moderat-slab acidă (tabel 4, coloana 5b). As. Caricetum vesicariae Chouard 1924 Syn.: Caricetum inflato-vesicariae Koch 1926 (art. 36); Caricetum vesicariae Rübel 1933 (art. 2b); Caricetum rostratae-vesicariae Koch 1926 (art. 2b); Caricetum vesicariae Br.-Bl. et Denis 1926 (art. 31) Tabel sintetic 4, coloana 6 Fitocenozele caracterizate de Carex vesicaria au fost semnalate în puţine staţiuni de pe teritoriul Moldovei. Ele sunt cantonate în mlaştini din microdepresiuni cu exces de umiditate, din bazinul Bistriţei Aurii şi Râmnicului Sărat. În funcţie de nivelul trofic şi umiditatea substratului, în România au fost descrise următoarele subasociaţii (Coldea 1997; Sanda et al. 2001): - typicum Philippi 1977, ce se referă la fitocenoze care se dezvoltă în staţiuni cu umiditate medie şi dominate de specii ale alianţei Magnocaricion; 72

- caricetosum rostratae Philippi 1977, ce cuprind fitocenoze care se dezvoltă în staţiuni cu exces de umiditate şi caracterizate prin unele diferenţiale ecologice: Carex rostrata, C. flava, Equisetum palustre; - eleocharetosum palustris Oroian 1998, cu fitocenoze caracterizate prin prezenţa unor specii din ordinul Molinietalia şi alianţa Calthion. Fitocenozele descrise din Moldova se încadrează în subasociaţia caricetosum rostratae Philippi 1977. Aceste fitocenoze sunt dominate de speciile caracteristice alianţei Magnocaricion şi ale celorlalţi sintaxoni ai clasei Phragmiti – Magnocaricetea. Dintre speciile cu o constanţă mai ridicată menţionăm: Carex vulpina, Galium palustre, Myosotis scorpioides, Eleocharis palustris etc. Însă ele interferă cu fitocenoze ale clasei Molinio – Arrhenatheretea, în special din ordinul Molinietalia (Alopecurus pratensis, Caltha palustris, Cirsium palustre, Deschampsia caespitosa, Juncus effusus etc). Subalianţa Caricenion gracilis (Neuhäusl 1959) Oberd. et al. 1967 Specii caracteristice: Carex acuta, C. acutiformis, C. disticha, C. ovalis, C. riparia, C. vulpina, Eleocharis palustris, Iris pseudacorus, Oenanthe fistulosa, Poa palustris, Sium latifolium, Teucrium scordium. As. Caricetum acutiformis Eggler 1933 Syn.: Caricetum acutiformis-ripariae Soó (1938) 1947 (art. 29, 36); Caricetum riparioacutiformis Kobenza 1930 (art. 36); incl. Caricetum ripariae caricetosum acutiformis Soó 1957 Tabel sintetic 4, coloana 7 Fitocenozele edificate de Carex acutiformis se instalează, de regulă, în apropierea malurilor bălţilor, lacurilor, canalelor, pâraielor cu ape line şi pe terenuri periodic inundate. Deşi se dezvoltă în staţiuni cu regim hidric instabil, totuşi fitocenozele au un grad ridicat de acoperire (80-90%), cu o fizionomie specifică dată de specia caracteristică Carex acutiformis, dominantă. În compoziţia floristică a asociaţiei, care este bogată (94 specii), peste 40% dintre specii sunt caracteristice sintaxonilor superiori asociaţiei din clasa Phragmiti – Magnocaricetea. Dintre acestea se remarcă: Carex acuta, C. vulpina, C. riparia, Galium palustre, Eleocharis palustris, Lysimachia vulgaris, Epilobium hirsutum, Veronica anagallis-aquatica, Schoenoplectus lacustris, Alisma plantago-aquatica, Phragmites australis etc. De asemenea, fiind o asociaţie care se dezvoltă în vecinătatea malurilor, în 73

fitocenoze pătrund şi numeroase specii caracteristice cenotaxonilor clasei Molinio – Arrhenatheretea: Agrostis stolonifera, Cardamine pratensis, Carex melanostachya, Festuca arundinacea, Lathyrus pratensis, Molinia coerulea, Ranunculus repens, Scirpus sylvaticus, Symphytum officinale, Trifolium hybridum etc, dar şi clasei Bidentetea: Bidens cernua, B. tripartita, Alopecurus aequalis, Ranunculus sceleratus etc. Dat fiind faptul că regimul hidric este fluctuant, hidrofaza fiind caracterizată printr-o adâncime mică (0-20 cm), lipsesc specii caracteristice claselor Lemnetea şi Potametea. As. Caricetum distichae Nowinski 1927 Syn.: Caricetum intermediae Steffen 1931 (art. 31); Caricetum distichae Jonas (art. 31) Tabel sintetic 4, coloana 8 Pe teritoriul României asociaţia a fost descrisă mai întâi din Moldova, din bazinul Bârladului (Dobrescu 1973) şi ulterior din depresiunea Ciucului (Flavia Raţiu et Gergely 1974), de pe soluri argiloase, adesea turboase şi cu reacţie slab acidă. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Carex disticha, însoţită frecvent de specii caracteristice subalianţei Caricenion gracilis şi alianţei Magnocaricion elatae: Carex vulpina, Eleocharis palustris, Poa palustris, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Lythrum salicaria etc. Împreună cu acestea sunt frecvente şi unele specii caracteristice ordinului Phragmitetalia: Alisma plantago-aquatica, Phragmites australis, Stachys palustris etc. Fitocenozele descrise din Moldova se dezvoltă la marginea unor bălţi şi lacuri cu ape puţin adânci şi chiar pe terenuri cu umiditate mai scăzută. De aceea, în compoziţia floristică pătrund şi specii din asociaţiile de contact, dintre care frecvent întâlnite sunt: Calamagrostis epigeios, Carex melanostachya, C. otrubae, Juncus atratus, J. effusus, Ranunculus repens, Rorippa austriaca, R. sylvestris, Scirpus sylvaticus, Symphytum officinale etc. Ca şi în fitocenozele descrise din depresiunea Ciucului, se remarcă prezenţa speciei Calamagrostis canescens, relict glaciar. As. Caricetum gracilis Almquist 1929 Syn.: Caricetum gracilis Graebner et Hueck 1931 (art. 31) Tabel sintetic 4, coloana 9 Asociaţia are o largă răspândire în depresiunile intramontane din Carpaţii Orientali, Meridionali şi Occidentali, însă în Moldova a fost descrisă şi din zona 74

colinară, din mlaştina de la Lozna - Dersca (Mititelu et al. 1974) şi din împrejurimile Bacăului (Mititelu et Barabaş 1975). Recent a mai fost semnalată şi în câmpia de nord - vest a României (Burescu 2003). Fitocenozele edificate de Carex acuta vegetează în mlaştini, în luncile inundate ale râurilor, marginea bălţilor şi lacurilor, sub formă insulară sau de benzi izolate, împreună cu alte caricete. Fizionomia acestora este dată de specia caracteristică Carex acuta, care este dominantă, realizând o acoperire de 60-80%. Datorită condiţiilor ecologice diverse şi corologiei largi, asociaţia are o compoziţie relativ eterogenă şi bogată în specii (74 specii). Din punct de vedere fitosociologic, asociaţia are în componenţă peste 50% specii caracteristice cenotaxonilor superiori ai clasei Phragmiti – Magnocaricetea, majoritatea caracteristice alianţei Magnocaricion elatae. Dintre speciile cu constanţă mai ridicată menţionăm: Carex vulpina, Galium palustre, Eleocharis palustris, Poa palustris, Lythrum salicaria, Myosotis scorpioides etc. Compoziţia floristică a asociaţiei cuprinde, de asemenea, numeroase specii (peste 40%) aparţinând clasei Molinio – Arrhenatheretea şi în special ordinului Molinietalia, ca expresie a variaţiei nivelului apei, în general, şi a apei freatice în special. Aceasta poate indica, ca şi în cazul majorităţii asociaţiilor din alianţa Magnocaricion elatae, sindinamica spre asociaţii din ordinul Molinietalia. În funcţie de condiţiile ecologice şi în special de excesul de umiditate din timpul primăverii, s-au delimitat două subasociaţii pe teritoriul României (Coldea 1997; Sanda et al. 2001): - typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997, care reuneşte fitocenoze cu o compoziţie floristică mai omogenă şi mai bogată în specii caracteristice alianţei Magnocaricion elatae; - trifolietosum resupinati Dihoru et al. 1973, care grupează fitocenoze ce se dezvoltă în zone inundabile din Delta Dunării. Fitocenozele descrise din Moldova se încadrează în subasociaţia typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997. As. Caricetum vulpinae Soó 1927 Syn.: Caricetum vulpinae Nowinski 1928 (art. 31) Tabel sintetic 4, coloana 10 Fitocenozele caracterizate de Carex vulpina se întâlnesc fragmentar, pe unele suprafeţe de la câmpie până în zona montană, pe terenuri plane sau microdepresiuni, cu umiditate variabilă, suportând şi uscarea permanentă a solului. De aceea, compoziţia floristică a asociaţiei este foarte bogată (95 specii), însă eterogenă, iar 75

speciile caracteristice atât alianţei Magnocaricion elatae cât şi celorlalţi cenotaxoni ai clasei Phragmiti – Magnocaricetea sunt mai puţine (35-38%), majoritatea cu o constanţă redusă. Chiar specia caracteristică Carex vulpina realizează o acoperire mai slabă (40-70%), iar în afară de aceasta, doar trei specii au o constanţă ceva mai ridicată: Lysimachia nummularia, Lythrum salicaria şi Myosotis scorpioides. De asemenea, puţine specii au o frecvenţă ceva mai ridicată (K = II): Carex acutiformis, C. acuta, Eleocharis palustris, Galium palustre, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica şi Equisetum palustre. Într-o proporţie egală (40%) se situează speciile caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea şi în special ordinelor Molinietalia şi Potentillo – Polygonetalia, însă şi acestea cu o constanţă redusă. Cu o frecvenţă mai importantă se înscriu speciile: Agrostis stolonifera, Calamagrostis epigeios, Carex hirta, C. melanostachya, Deschampsia caespitosa, Juncus effusus, Ranunculus repens şi Symphytum officinale. Numărul mai redus al speciilor caracteristice cenotaxonilor superiori asociaţiei din clasa Phragmiti – Magnocaricetea şi numărul mare al speciilor caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea indică un stadiu superior al sindinamicii acestei asociaţii spre fitocenoze de pajişti umede din ordinele Molinietalia şi Potentillo – Polygonetalia. În funcţie de gradul de umiditate al substratului şi deci de prezenţa unor specii higrofile, în ţara noastră au fost identificate două subasociaţii (Coldea 1997; Sanda et al. 2001): - typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997, cu fitocenoze mai mezofile şi cu o compoziţie floristică relativ omogenă; - caricetosum gracilis Ştefan et Coldea in Coldea 1997, cu fitocenoze mai higrofile. Fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei se încadrează în subasociaţia typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997. As. Eleocharitetum palustris Ubrizsy 1948 Syn.: Eleocharitetum palustris Schennikow 1919 (art. 2b); Alismato – Eleocharitetum Mathe et Kovacs 1967 (art. 31); incl. Alismato – Eleocharietum eleocharietosum palustris Burescu 2003 Tabel sintetic 4, coloana 11 Fitocenozele edificate de specia caracteristică Eleocharis palustris au fost descrise din diverse regiuni din ţară (Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana, Moldova), care se prezintă sub formă insulară la marginea bălţilor, lacurilor, în 76

mlaştini şi în microdepresiuni din văile râurilor cu exces de umiditate, iar nivelul apei este scăzut. Compoziţia floristică este bogată în specii (95 specii) predominant higrofile şi în funcţie de gradul de umiditate şi nivelul apei, pe lângă speciile caracteristice sintaxonilor clasei Phragmiti – Magnocaricetea, se întâlnesc şi specii caracteristice claselor Lemnetea, Potametea, Bidentetea, Molinio – Arrhenatheretea etc. De asemenea, sunt prezente şi unele specii caracteristice clasei Puccinellio – Salicornietea, ceea ce indică un anumit grad de salinitate al substratului pe care se dezvoltă unele fitocenoze. Menţionăm că datorită prezenţei unor specii caracteristice alianţei Oenanthion aquaticae (Alisma lanceolatum, Oenanthe aquatica), unii fitosociologi încadrează asociaţia Eleocharitetum palustris în această alianţă (Sanda et al. 2001; Sanda 2002). As. Galio palustris – Caricetum ripariae Bálátová - Tuláčková et al. in Grabherr et Mucina 1993 Syn.: Caricetum ripariae Soó 1928 (art. 2b); Caricetum ripario-acutiformis Kobendza 1930 (art. 36); Caricetum acutiformis-ripariae Soó 1938 (art. 29, 36); Carex riparia Gesselchaft Knapp et Stoffers 1962 (art. 3c) Tabel sintetic 4, coloana 12 Asociaţia a fost descrisă din toată ţara, având o largă răspândire, de la câmpie, până în depresiunile intramontane. Fitocenozele caracterizate de Carex riparia, specie dominantă (acoperire de 70-80%), se dezvoltă pe terenuri plane, mlăştinoase, cu exces de umiditate, mai ales primăvara şi cu reacţie slab acidă - neutră (Coldea 1997). Compoziţia floristică a asociaţiei descrisă din Moldova este foarte bogată în specii (122 specii), în care nucleul caracteristic sintaxonilor superiori asociaţiei din clasa Phragmiti – Magnocaricetea este foarte bine reprezentat (46%). Sunt însă bine reprezentate şi specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, dar şi Bidentetea, Scheuchzerio – Caricetea fuscae etc. Obs. Mulţi fitosociologi au reunit în această asociaţie fitocenoze în care domină fie Carex riparia, fie Carex acutiformis şi consideră că acestea constituie două subasociaţii: typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997 şi caricetosum acutiformis Soó 1957 (Mihai 1971; Coldea 1997; Sanda et al. 2001 etc.) În realitate, cele două specii au o slabă afinitate cenotică şi formează asociaţii independente, ale căror fitocenoze pot veni în contact şi să se interpătrundă.

77

As. Phalaridetum arundinaceae Libbert 1931 Syntaxon syn.: Poo palustris – Phalaridetum arundinaceae Passarge 1955 Tabel sintetic 4, coloana 13 Fitocenozele edificate de Phalaris arundinacea se dezvoltă spre marginea bălţilor şi lacurilor şi a unor râuri, din zona colinară sau din depresiunile intracarpatice. În compoziţia floristică sunt bine reprezentate speciile caracteristice alianţei Magnocaricion, ceea ce justifică încadrarea asociaţiei în această alianţă, cu toate că unii o ataşează alianţei Phalaridion arundinaceae Kopeck 1961 (Sanda et al. 2001; Sanda 2002). La compoziţia floristică mai participă şi numeroase specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea, Bidentetea etc. As. Cariceto – Leucojetum aestivi Dobrescu 1970 Fitocenozele caracterizate de Leucojum aestivum au fost identificate în pădurile Bălteni şi Bulboaca, pe terenuri cu exces de umiditate primăvara. Asociaţia a fost descrisă pe baza a trei relevee fitosociologice, având următoarea compoziţie floristică: As.: Carex acutiformis 1; Magnocaricion et Magnocaricetalia elatae: Carex vulpina +, C. riparia +, Eleocharis palustris +, Galium palustre +, Phalaris arundinacea +, Teucrium scordium +, Iris pseudacorus +, Scutellaria galericulata +, Lysimachia vulgaris +, Lythrum salicaria +; Phragmition: Leucojum aestivum 4, Sium sissarum var. lancifolium +, Sparganium erectum ssp. erectum +, Phragmites australis +; Phragmitetalia: Alisma plantago-aquatica +, Mentha aquatica +, Stachys palustris +; Bolboschoenetalia: Bolboschoenus maritimus +; Nasturtio – Glycerietalia: Veronica anagallis-aquatica +; Variae synatxa: Bidens tripartita +, Symphytum officinale +, Ranunculus repens +, Beckmannia eruciformis +, Agrostis stolonifera +, Inula britanica +, Alopecurus arundinaceus +, A. pratensis +, Carex melanostachya +, Juncus inflexus +, Lysimachya nummularia +, Oenanthe silaifolia +, Poa sylvicola +, Potentilla reptans +, Polygonum hydropiper +. Deoarece asociaţia a fost descrisă înainte de 1976, nu a fost stabilit tipul nomenclatural (art. 5). De aceea, urmează a se completa cu alte relevee fitosociologice pentru stabilirea acestuia.

78

Tabelul 4 Asociaţii din alianţa Magnocaricion elatae Koch 1926 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1 78135 5

79

Numărul de relevee Caract. de as. Carex appropinquata V Carex elata Carex paniculata I Carex rostrata III Cicuta virosa Carex vesicaria Carex acutiformis Carex disticha Carex acuta I Carex vulpina Galium palustre IV Eleocharis palustris II Phalaris arundinacea Dif. de sas. Menianthes trifoliata I Caricenion rostratae Carex pseudocyperus Peucedanum palustre Senecio paludosus Caricenion gracilis Carex ovalis II Carex riparia Iris pseudacorus Oenanthe fistulosa Poa palustris I Sium latifolium Teucrium scordium Magnocaricion et Magnocaricetalia elatae Lysimachia nummularia II

2 12-13

3 75-92

4 30-95

5a 25-85

5b 30-43

6 45-85

7 12-92

8 22-30

9 18-87

10 3-110 36

11 375 73

12 555 89

13 589 29

10

8

15

6

19

10

23

10

28

V III III I II II

I V III II III II II II IV -

II I V I III II II III IV I -

II V I I I V -

I V II I I I IV I -

II II V I V II II III III II -

V II II III III I

II I V IV IV IV III

II I I II V IV III III -

I I II II V II II I

I I I I II I

I I I III I I II IV II -

I I I II I V

-

III

III

IV

V

II

-

-

I

I

-

-

-

I I

IV -

II I I

V -

I I -

-

I -

I -

I I -

-

-

I -

-

IV I -

II II II -

I I I II I I

II I II -

II II I II I -

II I II -

IV I I

I II I III -

I II III I -

I I I I -

I I I -

I V I I II I

I I III -

I

III

II

II

II

III

I

IV

I

III

II

I

I

80

Lysimachia vulgaris I II Lythrum salicaria III IV Scutellaria galericulata III Thelypteris palustris I Glycerio – Sparganion et Nasturtio - Glycerietalia Catabrosa aquatica Epilobium hirsutum II II Epilobium palustre II II Epilobium parviflorum I Epilobium roseum I Glyceria fluitans Glyceria notata I I Leersia oryzoides I Mentha longifolia II Myosotis scorpioides IV III Myosoton aquaticum Scrophularia umbrosa I Sparganium erectum ssp. neglectum Veronica anagallis-aquatica Veroniva beccabunga II Veronica scardica Cirsio – Bolboschoenion et Bolboschoenetalia maritimi Aster tripolium Bolboschoenus maritimus Juncus gerardi Schoenoplectus tabernaemontani Oenanthion aquaticae Oenanthe aquatica Phragmition communis Berula erecta Butomus umbellatus Calystegia sepium Lycopus europaeus I II Schoenoplectus lacustris II Sium sisarum var. lancifolium I Sparganium erectum ssp. erectum Phragmitetalia Alisma gramineum -

III I II

III V

III II I I

I II -

I I I I

III III I II

I IV II I

III I -

I I I -

I IV I I

I II I -

II I I I III I

III IV -

III II I II III II -

I I II IV -

I I I I -

II III -

I I I I IV -

I I I I I III -

I I I I I I I

I I I I I I I III I I

II I II II II I III I

I I -

IV -

II I -

I -

I I -

-

I -

I I -

II I -

I I -

II II I

-

-

-

-

I I -

-

I

I I I

I II II I

I I I I

-

I

IV

-

-

-

I

-

-

I

I

I

I -

I -

I II -

II -

I I I I I

I I

I II I -

I II I -

I I I -

I IV I I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica Carex buekii Comarum palustre Equisetum fluviatile Equisetum palustre Glyceria maxima Lycopus exaltatus Mentha aquatica Myosotis caespitosa Phragmites australis Ranunculus lingua Rorippa amphibia Rumex palustris Stachys palustris Typha angustifolia Typha latifolia Veronica anagalloides Lemnetea s. l. Lemna minor Riccia fluitans Utricularia vulgaris Potametea s. l. Callitriche cophocarpa Polygonum amphibium aquaticum Potamogeton natans Potamogeton trichoides Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Barbarea vulgaris Bidens cernua Bidens tripartita Juncus articulatus Polygonum lapathifolium Polygonum mite Polygonum persicaria Ranunculus sceleratus Rumex conglomeratus

f.

III I -

II IV I II III III II -

II III II -

II I III II II I I I -

I II V III -

I III I I I I -

II II I II I II -

I II I I I I I I II I I I I

I IV I I III I II I -

II I I II I I I I -

II II I I I I I -

I II I I I I I I I I -

I III I I II I I II I I I I I I I I -

I II II I II I I I I I -

-

IV I I

-

-

-

I -

-

-

I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

I

-

-

I -

-

-

-

II -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

I I -

-

II I -

I I -

-

I II I -

II III -

I I I I I I -

I -

I -

I I I I

I I I I I I I I -

I I I I I -

I I I I I I I I

81

82

Isoëto – Nanojuncetea s. l. Cyperus flavescens Cyperus fuscus Cyperus glomeratus Gypsophila muralis Potentilla supina Veronica scutellata Puccinellio – Salicornietea s. l. Beckmannia eruciformis Carex distans Lepidium latifolium Puccinellia distans ssp. limosa Spergularia media Triglochin maritima Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea ptarmica Agrostis capillaris Agrostis stolonifera Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Alopecurus pratensis Althaea officinalis Briza media Calamagrostis epigeios Caltha palustris Cardamine pratensis Carex hirta Carex hordeiostichos Carex melanostachya Carex otrubae Carex tomentosa Carum carvi Cichorium intybus Cirsium canum Cirsium palustre Cirsium rivulare Crepis paludosa Dactylis glomerata Daucus carota Deschampsia caespitosa

-

III

I

I

I

I

I

-

II

I

I

I I -

I I I I

I

-

-

-

-

-

-

-

I I -

-

-

I I I -

I I I I

I -

I -

II II II I I

I II -

II III II I II V

I III II III II

II I I I -

I I I I I II I I I I II

II II II II II I II II

II I I I I I I I I -

II II IV I IV II I -

I I I I I I I II II

II I I I I III I I II III I I I I I II

II I II I I I I I I I

II I I I III I I II III I I I

II I I I II I I II I

83

Dianthus superbus Elymus repens Equisetum arvense Euphorbia palustris Festuca arundinacea Fsetuca pratensis Festuca rubra Filipendula ulmaria Galega officinalis Galium uliginosum Geranium pratense Geum rivale Gymnadenia conopsea Holcus lanatus Hypericum tetrapterum Inula britanica Juncus atratus Juncus compressus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus thomasii Lathyrus pratensis Lychnis flos-cuculi Lythrum virgatum Molinia caerulea Oenanthe silaifolia Orchis laxiflora ssp. elegans Phleum pratense Plantago major Poa pratensis Poa sylvicola Poa trivialis Polygonum aviculare Polygonum bistorta Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. friesianus Ranunculus repens

III I I II I -

I -

III II II II IV

I I I IV I I II I I I I I II

I III I IV -

I I I I I I I II I I I I I I I I III

II I III II

I I I I I I I I I I I I I

I I II IV II I II I I II II

I I I I I I I I I I II II II

I I I I I II I I I I I I I I I I I III

I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I

84

Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex crispus Sanguisorba officinalis Scirpus sylvaticus Scutellaria hastifolia Stellaria graminea Succisa pratensis Symphytum officinale Thalictrum lucidum Trifolium hybridum I Trifolium repens Valeriana officinalis Veronica longifolia Vicia cracca Viola persicifolia Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex curta I Carex echinata I Carex flava I Carex lasiocarpa Carex nigra Carex panicea Dactylorhiza cordigera Dactylorhiza incarnata Dactylorhiza maculata I Epipactis palustris Eriophorum angustifolium Eriophorum latifolium Juncus conglomeratus Ligularia sibirica Parnassia palustris I Pedicularis palustris Pedicularis sceptrum-carolinum Salix rosmarinifolia Triglochin palustris Stellarietea mediae et Artemisietea s. l. Cirsium arvense Dipsacus fullonum -

I -

I II I -

I I II I

III III II II -

I I II I II I I II -

I I -

I I I I I I I I I -

II III I II I II -

I III I I -

I I II I -

I I I I I I I I -

I I I I I I II I I I I -

I I I I I I I -

-

I III III I I I I -

I I I I I II II -

II II -

II IV I I I I I I II II I I II I I I -

II I I II I I -

I I I I -

I -

I I I I I I -

I I I I I I I

-

I I I I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I -

-

-

Echinochloa crus-galli Galium aparine Lathyrus tuberosus Matricaria perforata Mentha arvensis Taraxacum officinale Galio - Urticetea s. l. Angelica sylvestris Cirsium oleraceum Sonchus palustris Franguletea alni s. l. Calamagrostis canescens Carex elongata Salix cinerea Solanum dulcamara Querco – Fagetea s. l. Cirsium erisithales Glechoma hederacea Leucojum aestivum Variae syntaxa Acrocladium cuspidatum Amblystegium riparium Calliergonella cuspidata Camtothecium trichoides Chara fragilis Drepanocladus aduncus Drepanocladus exannulatus Drepanocladus sendtneri Eupatorium cannabinum Marcanthia polymorpha Mnium affine Potentilla erecta Sphagnum warnstorfii Stellaria uliginosa Veratrum album

-

-

I -

I -

-

I -

I -

I I -

I -

I -

I I I I

I I I

I I I

-

-

-

-

I -

I -

I -

-

I I I

-

-

-

-

I -

-

-

II III -

-

-

-

II -

-

I -

IV -

I -

-

-

I I

I -

-

-

-

I I -

-

-

-

I

-

-

-

I

-

-

I I I I I I -

I I I -

I -

-

-

I I I I -

-

I I I

I -

-

-

I -

I I I

I I -

85

86

1. Caricetum appropinquatae Aszód 1936: 2 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1972); 1 rel. din Cheile Bicăjelului (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 2 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997). 2. Caricetum elatae Koch 1926: 5 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu, 1978); 5 rel. din complexul lacustru Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981). 3. Caricetum paniculatae Wangerin ex von Rochow 1951: 1 rel. din Chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 2 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997). 4. Caricetum rostratae Rübel 1912: 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 5 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997). 5. Cicuto – Caricetum pseudocyperi Boer et Sissingh in Boer 1942: a – caricetosum pseudocyperi sass. nova hoc loco: 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 1 rel. de la Liteni (L. Aniţei, 1997) b – menyanthetosum trifoliatae (Soó 1955) stat. novum: 2 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 1 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (N. Boşcaiu et al., 1978); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 1 rel. de la Frătăuţii Noi (D. Mititelu et al., 1987); 2 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997); 1 rel. din jud. Bacău (L. Gorea et N. Barabaş, 2001); 6 rel. de pe versantul stâng al Lacului Bicaz (O. Zamfirescu, 2001). 6. Caricetum vesicariae Chouard 1924: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984). 7. Caricetum acutiformis Eggler 1933: 5 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 6 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 4 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 3 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995). 8. Caricetum distichae Nowinski 1927: 5 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu, 1973); 5 rel. din complexul lacustru Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981).

87

9. Caricetum gracilis Almquist 1929: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975). 10. Caricetum vulpinae Soó 1927: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 3 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 1 rel. din Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din valea Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 1 rel. din Cheile Bicazului (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 11. Eleocharitetum palustris Ubrizsy 1948: 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 5 rel. de pe şesul Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 5 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 7 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 3 rel. din pădurea Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1979); 10 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986); 1 rel. din rezervaţia Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 12. Galio palustris – Caricetum ripariae Bálátová – Tuláčková et al. in Grabherr et Mucina 1993: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. din rezervaţia „Valea lui David” Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 2 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 3 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 3 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 1 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 3 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 2 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 6 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 15 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 3 rel. din pădurea Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1979); 4 rel. din Grăd. Bot. Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din complexele lacustre Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 3 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995).

88

13. Phalaridetum arundinaceae Libbert 1931: 1 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din valea Cozancei (Gh. Mihai et I. Căpălnăşan, 1977); 5 rel. din complexele lacustre Poeniţa şi Georza (C. Dobrescu, 1981); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986).

Ordinul Bolboschoenetalia maritimi Eggler 1933 Syntaxon syn.: Scirpetalia maritimi (Bilik 1937) Rodwell et al. 2002. Syn.: Bolboschoenetalia maritimi Hejný in Holub et al. 1967 (art. 31); Scirpetum maritimi Bilik 1937 (art. 3c) Ordinul Bolboschoenetalia grupează fitocenoze higrofile şi uşor halofile caracterizate de o serie de specii de talie înaltă şi în special de Bolboschoenus maritimus, Schoenoplectus tabernaemontani şi S. triqueter, având aceleaşi specii caracteristice cu alianţa. Alianţa Cirsio brachycephali – Bolboschoenion (Passarge 1978) Mucina in Grabherr et Mucina 1993 Syn.: Bolboschoenion Soó 1945 (art. 8, 34); Bolboschoenion Soó 1947 (art. 31); Bolboschoenion maritimi continentale (Soó 1945) Borhidi 1970 (art. 29, 34) Alianţa cuprinde fitocenoze care se dezvoltă pe terenuri plane din luncile inundabile ale râurilor, situate în jurul bălţilor, microdepresiunilor, în mlaştini etc, cu nivelul apei fluctuant în timpul anului şi adesea pe soluri sărăturate. Specii caracteristice: Aster tripolium, Bolboschoenus maritimus, Juncus gerardi, Schoenoplectus tabernaemontani, S. triqueter. As. Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933 Syn.: Bloboschoenetum maritimi Soó 1927 (art. 2b); Bolboschoenetum maritimi Soó 1947 (art. 31); Scirpetum maritimi Bilik 1937 (art. 3c); Bolboschoenetum maritime continentale Soó 1927 (art. 34) Tabel 5, coloana 1a, 1b Ocupă suprafeţe mici pe terenuri umede şi uşor sărăturate, în văile râurilor, la periferia bălţilor, lacurilor, iazurilor, în mlaştinile din pajişti etc. Asociaţia are o largă răspândire în toată ţara, de la ţărmul mării până în zona colinară şi chiar montană, vegetând pe terenuri cu exces de umiditate primăvara şi adesea uscate în timpul verii şi toamnei. Asociaţia se caracterizează printr-o diversitate floristică şi ecologică evidentă, fapt ce justifică încadrarea fitocenozelor în două subasociaţii: - typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997, care se dezvoltă în terenuri mezotrofe, dominate de specia caracteristică Bolboschoenus maritimus. Compoziţia floristică, în ansamblu, este bogată în specii, însă destul de heterogenă datorită arealului larg al asociaţiei, de la câmpie, până în depresiunile intramontane şi de la 89

sudul până în nordul Moldovei. Pe lângă speciile caracteristice alianţei Cirsio – Bolboschoenion, sunt bine reprezentate şi speciile caracteristice alianţelor Glicerio – Sparganion, Magnocaricion elatae şi mai ales alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia. De asemenea, în compoziţia floristică mai apar şi o serie de specii caracteristice claselor Festuco – Puccinellietea şi mai ales Molinio – Arrhenatheretea (tabel 5, coloana 1a); - schoenoplectetosum triquetri Ştefan et Coldea in Coldea 1997 (syn.: Schoenoplectetum triquetri maritimi Mititelu et al. 1971 (art. 34, 45)), care populează terenuri cu troficitate şi umiditate ridicate, având ca specie diferenţială Schoenoplectus triqueter (tabel 5, coloana 1b). În România au mai fost identificate alte două subasociaţii: eleocharidetosum Ştefan et Coldea in Coldea 1997, având ca specie diferenţială dominantă Eleocharis uniglumis (Coldea 1997; Sanda et al. 2001) şi suaedetosum Sanda et Popescu 1999, cu specia diferenţială Suaeda maritima (Sanda et al. 2001). As. Schoenoplectetum tabernaemontani Soó 1947 Syn.: Schoenoplectetum tabernaemontani Soó 1927 (art. 2b); Bolboschoenetum maritimi continentale schoenoplectetosum tabernaemontani Soó 1927 (art. 34); as. Schoenoplectus tabernaemontani Rapaics 1927 (art. 2b) Tabel sintetic 5, coloana 2 Fitocenozele edificate de Schoenoplectus tabernaemontani se dezvoltă pe marginea bălţilor şi în lungul pâraielor cu ape lin curgătoare, pe terenuri mlăştinoase uşor salinizate, din zona colinară a Moldovei. Împreună cu specia caracteristică se dezvoltă Bolboschoenus maritimus şi Juncus gerardi din alianţa Bolboschoenion, dar sunt bine reprezentate şi specii din alianţele Glycerio – Sparganion, Magnocaricion şi Phragmition, precum şi din ordinul Phragmitetalia. Se remarcă, de asemenea, şi specii caracteristice claselor Bidentetea şi Molinio – Arrhenatheretea. În ţara noastră au fost identificate două subasociaţii (Coldea 1997): typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997, în care se îcadrează şi fitocenozele din Moldova şi caricetosum ripariae Ştefan et Coldea in Coldea 1997, care se dezvoltă pe terenuri cu umiditate ridicată, din care s-a identificat un releveu floristic din bazinul Başeului (Mihai 1971), având următoarea compoziţie: Schoenoplectus tabernaemontani 4, Carex riparia +, Oenanthe aquatica +, Lythrum salicaria + şi Calamagrostis epigeios +. Sunt necesare cercetări pentru a completa compoziţia fitocenotică.

90

Ordinul Nasturtio – Glycerietalia Pignatti 1953 Fitocenozele din acest ordin vegetează atât pe terenuri mlăştinoase, cât şi la marginea lacurilor şi bălţilor sau în lungul pâraielor şi râurilor cu ape line. Adesea se întâlnesc în lunci periodic inundate, unde amplitudinea nivelului apei este foarte variabilă în cursul anului. Specii caracteristice: Berula erecta, Epilobium hirsutum, E. parviflorum, Mentha longifolia, Myosotis scorpioides, Nasturtium officinale, Scrophularia umbrosa, Veronica beccabunga. Alianţa Glycerio – Sparganion Br.-Bl. et Sissingh in Boer 1942 Syn.: Glycerion Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 2b) Asociaţiile din componenţa alianţei Glycerio – Sparganion au un areal foarte larg, atât în ţară, cât şi în Moldova, întâlnindu-se de la câmpie până în zona montană, la aproape 1000 m altitudine. Specii caracteristice: Catabrosa aquatica, Glyceria fluitans, G. notata, Epilobium palustre, E. roseum, Leersia oryzoides, Myosoton aquaticum, Sparganium erectum ssp. neglectum, Veronica anagallis-aquatica. As. Catabrosetum aquaticae Rübel 1912 Tabel sintetic 5, coloana 3 Asociaţia a fost descrisă în mai multe staţiuni colinare din Moldova şi mai rar în celelalte regiuni ale ţării (Sanda 2002). Fitocenozele au o răspândire fragmentară, ocupând suprafeţe mici (25-75 mp) în luncile inundabile ale râurilor, uneori pe terenuri aprovizionate cu apă din izvoarele de coastă sau terasă (Barabaş 1974). Fitocenozele au o fizionomie deosebită dată de specia caracteristică Catabrosa aquatica, care are o talie redusă şi realizează o acoperire medie spre mare (50-75%). Compoziţia floristică numără o serie de specii higrofile caracteristice alianţei Glycerio – Sparganion şi ordinului Nasturtio - Glyerietalia (Glyceria notata, Epilobium parviflorum, Myosotis scorpioides, Veronica anagallis-aquatica), la care se mai adaugă un număr relativ ridicat de specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia, precum şi din clasa Molinio – Arrhenatheretea, mai ales în staţiuni cu umiditate mai redusă. Pajiştea cu Catabrosa aquatica are o valoare furajeră medie şi este utilizată ca fânaţ deoarece nu suportă călcatul animalelor (Barabaş 1974).

91

As. Glycerietum plicatae Kulczynski 1928 Syn.: Glycerietum plicatae Oberd. 1954 (art. 3b, 31) Tabel sintetic 5, coloana 4 Fitocenozele acestei asociaţii au o răspândire mai mare în Subcarpaţi şi Carpaţi, dar sunt întâlnite şi în zona colinară şi în câmpie. Ele vegetează mai ales în ape stagnante bogate în elemente nutritive şi mai rar în lungul apelor lin curgătoare. În Moldova, asociaţia are o acoperire variind între 65-100%, în care specia caracteristică Glyceria notata realizează o acoperire bună (45-90%). Este bine reprezentat nucleul de bază al speciilor caracteristice alianţei Glycerio – Sparganion şi ordinului Nasturtio – Glycerietalia (Epilobium palustre, E. hirsutum, Mentha longifolia, Veronica beccabunga, V. anagallis-aquatica etc), dar şi celorlalţi sintaxoni subordonaţi clasei Phragmiti – Magnocaricetea. Se remarcă, de asemenea, un număr sporit de specii caracteristice claselor Bidentetea şi mai ales Molinio – Arrhenatheretea (Agrostis stolonifera, Caltha palustris, Deschampsia caespitosa, Juncus effusus, Poa trivialis, Ranunculus repens etc). As. Glycerietum fluitantis Eggler 1933 Syntaxon syn.: Glycerio – Sparganietum neglecti Koch 1926 Syn.: Sparganio – Glycerietum fluitantis Br.-Bl. 1925 (art. 2b) Tabel sintetic 5, coloana 5 Asociaţia a fost identificată în diverse staţiuni din ţară, atât din câmpie, cât şi din zona colinară şi montană. Formează fitocenoze la malul pâraielor şi şanţurilor cu ape lin curgătoare, dar şi în microdepresiuni sau meandrele părăsite ale unor râuri, pe terenuri mlăştinoase bogate în elemente nutritive. Fitocenozele sunt dominate de Sparganium erectum ssp. neglectum, la care se asociază Glyceria fluitans şi Glyceria notata, care în unele fitocenoze devin subdominante. Sunt frecvente speciile caracteristice alianţei Glycerio – Sparganion şi ordinului Nasturtio – Glycerietalia, aşa cum sunt: Nasturtium officinale, Epilobium hirsutum, E. palustre, Mentha longifolia, Veronica anagallis-aquatica, V. beccabunga etc. De asemenea, compoziţia floristică a unor fitocenoze înglobează şi specii caracteristice alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia, precum şi alianţei Magnocaricion elatae. De cele mai multe ori asociaţia este bine individualizată, cu fitocenoze în care domină speciile caracteristice şi numai rareori se interferează cu fitocenozele învecinate. Asociaţia este lipsită de valoare furajeră.

92

As. Mentho – Beruletum erectae Nedelcu 1971 Syn.: cenoze cu Berula erecta Phillippi 1973 (art. 31) Tabel sintetic 5, coloana 6 Fitocenozele edificate de Berula erecta au fost descrise mai întâi din sudul ţării, de pe marginea unor râuri cu ape slab curgătoare şi de mică adâncime. Ulterior, ele au fost semnalate şi în Moldova, în luncile unor râuri din zona colinară, în care speciile caracteristice Mentha aquatica şi Berula erecta domină net fitocenozele, realizând o acoperire de 70-80%. Pe lângă speciile caracteristice alianţei Glycerio – Sparganion şi ordinului Nasturtio – Glycerietalia, compoziţia floristică a asociaţiei este îmbogăţită cu o serie de specii caracteristice alianţei Magnocaricion elatae (Carex acutiformis, C. riparia, Lythrum salicaria, Teucrium scordium etc), dar şi alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia (Lycopus europaeus, Phragmites australis, Alisma plantagoaquatica, Schoenoplectus lacustris etc). La acestea se mai adaugă puţine specii din alte clase de vegetaţie. Menţionăm că unii fitosociologi consideră că aceste fitocenoze nu au specii caracteristice proprii, din care cauză ele nu ar constitui o asociaţie (Coldea 1997). As. Leersietum oryzoides Eggler 1933 Syn.: Leersietum oryzoides Passarge 1957 (art. 31) Tabel sintetic 5, coloana 7 Asociaţia a fost descrisă din puţine staţiuni din ţară, mai ales din zona de câmpie. În Moldova ea a fost semnalată din împrejurimile municipiului Bacău, unde fitocenozele se dezvoltă pe marginea unor lacuri şi bălţi din valea Siretului. Fitocenozele sunt dominate net de specia caracteristică Leersia oryzoides şi de speciile caracteristice alianţei Glycerio – Sparganion şi ordinului Nasturtio – Glycerietalia, dintre care menţionăm: Catabrosa aquatica, Glyceria notata, Veronica anagallis-aquatica, Myosotis scorpioides etc. Compoziţia floristică este completată cu o serie de specii caracteristice alianţelor Magnocaricion elatae şi Phragmition, precum şi ordinului Phragmitetalia. Este printre puţinele asociaţii, ca şi precedenta, la care compoziţia floristică este reprezentată masiv de specii caracteristice sintaxonilor clasei Phragmiti – Magnocaricetea. Menţionăm că unii autori subordonează asociaţia alianţei Phragmition (Grabherr et Mucina 1933).

93

As. Nasturtietum officinalis Seibert 1962 Tabel sintetic 5, coloana 8 Asociaţia a fost semnalată până în prezent numai din câteva localităţi din Moldova, din unele bălţi şi lacuri cu apă puţin adâncă şi cu nivelul fluctuant în timpul anului. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Nasturtium officinale, care realizează o acoperire de 45-65%. În compoziţia floristică se remarcă o serie de specii constante şi subconstante, toate aparţinând sintaxonilor clasei Phragmiti – Magnocaricetea. Dintre acestea amintim: Catabrosa aquatica, Glyceria notata, Sparganium erectum ssp. neglectum, Veronica anagallis-aquatica, V. beccabunga, Carex riparia, Galium palustre, Alisma plantago-aquatica etc. Tabelul 5 Asociaţii din alianţele Cirsio – Bolboschoenion (Passarge 1978) Mucina in Grabherr et Mucina 1993 şi Glycerio – Sparganion Br.-Bl. et Siss. in Boer 1942 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1a 8-56

1b 1619 13

Numărul de relevee 92 Caract. de as. Bolboschoenus maritimus V IV Schoenoplectus tabernaemontani II I Catabrosa aquatica I Glyceria notata Glyceria fluitans I Mentha aquatica I Leersia oryzoides I Nasturtium officinale Dif. de sas. Schoenoplectus triqueter V Cirsio – Bolboschoenion et Bolboschoenetalia maritimi Aster tripolium I II Juncus gerardi II I Glycerio – Sparganion et Nasturtio - Glycerietalia Berula erecta I Epilobium hirsutum Epilobium palustre I Epilobium parviflorum I Epilobium roseum Mentha longifolia Myosotis scorpioides II Myosoton aquaticum Scrophularia umbrosa Sparganium erectum ssp. neglectum I I

94

2 1112 50

3 8-28

5 7-92

26

4 1084 31

52

6 1347 17

7 1425 10

8 1585 6

III V I I I I I -

I V II I I -

I I V I I -

I I II IV V II I Ii

II I V -

I I IV IV I V -

IV V V

I

-

-

-

-

-

-

I

I

I

-

-

-

-

I I II I I

I III I III I

I II II I I II II I I I

II I II I III V

V I I -

I II I

I I II IV

Veronica anagallis-aquatica I Veronica beccabunga I Magnocaricion et Magnocaricetalia elatae Carex acuta Carex acutiformis I Carex ovalis I Carex riparia I Carex rostrata Carex vesicaria Carex vulpina I Eleocharis palustris I Galium palustre II Lysimachia vulgaris I Lythrum salicaria II Oenanthe fistulosa Poa palustris I Senecio paludosus Teucrium scordium Oenanthion aquaticae Butomus umbellatus I Sagittaria sagittifolia Oenanthe aquatica I Phragmition et Phragmitetalia Alisma gramineum I Alisma lanceolatum I Alisma plantago-aquatica II Carex buekii Cicuta virosa Equisetum fluviatile I Equisetum palustre I Glyceria maxima I Iris pseudacorus Lycopus europaeus I Lycopus exaltatus Phalaris arundinacea Phragmites australis I Rorippa amphibia I Rumex palustris I Schoenoplectus lacustris I Scutellaria galericulata Sium latifolium I Sium sisarum var. lancifolium Sparganium erectum ssp. erectum I Stachys palustris I Typha angustifolia I Typha latifolia I Veronica anagalloides Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis I Barbarea vulgaris Bidens cernua I Bidens tripartita I Juncus articulatus I

III -

II I

III I

II IV

II IV

I I

IV I

IV III

II IV -

I I I I I II III III I -

I I I I I -

II I I II II II I II II -

I I I I I I III I -

III II I I III I II

II I IV I II I -

III IV -

-

I I

-

I

I I

-

I II -

-

I IV I I III I I I -

I III I I I I I I I I I I I I I I

II I I I I I I I I -

I I I II I II I I I I I I I I I -

I IV I I I I II I I I I I I I I I I I I I

I IV I III II II I I I -

I I I I -

IV -

-

I I I

I -

I I I II I

I I I

I -

I -

I -

95

Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Polygonum mite Polygonum persicaria Ranunculus sceleratus Rumex conglomeratus Rumex maritimus Xanthium italicum Lemnetea s. l. Ceratophyllum demersum Lemna gibba Lemna minor Lemna trisulca Potametea s. l. Callitriche cophocarpa Elodea canadensis Myriophyllum spicatum Polygonum amphibium f. aquaticum Potamogeton crispus Potamogeton trichoides Puccinellio – Salicornietea s. l. Atriplex littoralis Beckmannia eruciformis Carex distans Chenopodium glaucum Puccinellia distans ssp. limosa Triglochin maritima Zingeria pisidica Isoëto – Nanojuncetea s. l. Cyperus fuscus Veronica scutellata Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex flava Juncus conglomeratus Triglochin palustris Molinio – Arrhenantheretea s. l. Agrostis stolonifera Alchemilla vulgaris agg. Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Althaea officinalis Calamagrostis epigeios Caltha palustris Cardamine pratensis Carex hirta Carex melanostachya Deschampsia caespitosa Elymus repens Equisetum arvense Equisetum telmateia Festuca arundinacea Festuca pratensis Filipendula ulmaria

96

I I I I I I I

I I -

I I I I I -

II -

I I I II I -

I III -

I -

I -

I -

I I -

I -

-

-

I I -

I -

I

-

-

I I -

I I I I

I -

-

I -

I -

-

-

-

I I I I I -

I -

I I I -

-

I

I -

-

-

I -

I -

-

I

-

-

-

-

-

-

I

I

I

-

I I -

-

-

-

-

II I I I I I I I I I I I -

I -

II I I I I I I I I I -

III I I I I I I -

III I I I II I II I I I I I I

II I -

II -

I I -

-

Galega officinalis Geum rivale Gratiola officinalis Inula britanica Juncus atratus Juncus compressus Juncus effusus Juncus inflexus Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia Lythrum virgatum Mentha pulegium Oenanthe silaifolia Phleum pratense Plantago major Poa pratensis Poa sylvicola Poa trivialis Polygonum aviculare Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus repens Ranunculus sardous Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex crispus Rumex obtusifolius Scirpus sylvaticus Symphytum officinale Trifolium fragiferum Trifolium hybridum Trifolium repens Valeriana officinalis Stellarietea mediae et Artemisietea s. l. Cirsium arvense Echinochloa crus-galli Matricaria perforata Mentha arvensis Taraxacum officinale Tussilago farfara Franguletea alni s. l. Calamagrostis canescens Solanum dulcamara Salicetea purpureae s. l. Populus alba Salix alba Salix purpurea Tamarix ramosissima Querco – Fagetea s. l. Carex pendula

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I I I II -

I I I II I I I I I I I I I I I -

II I I I I II I -

I I II I I II I I II I I I I III I I I I I I I

I I I I I I I I -

I I I I I II I -

I -

I -

I I I I I -

-

I I -

-

I I

I I -

-

-

-

-

-

-

-

I

I -

-

-

-

I I

-

-

-

I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

97

Carex remota Telekia speciosa Variae syntaxa Lysimachia punctata

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

I

-

1. Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933: a – typicum Ştefan et Coldea in Coldea 1997: 4 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1967); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. de la „Valea lui David” – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 15 rel. din bazinul Başului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 1 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et al., 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 2 rel. din Grăd. Bot. Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986); 1 rel. din rezervaţia „Valea Ilenei” Leţcani (D. Mititelu et al., 1987); 1 rel. din pădurea Gârboavele – Galaţi (I. Sârbu et al., 1997); 6 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 1999); 4 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). b – schoenoplectetosum triquetri Ştefan et Coldea in Coldea 1997: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1971); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978). 2. Schoenoplectetum tabernaemontani Soó 1947: 3 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1967); 4 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971) 3. Catabrosetum aquaticae Rübel 1912: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. de la „Valea lui David” – aşi (D. Mititelu et al., 1969); 5 rel. din depresinea Elanului (D. Mititelu, 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mitielu et N. Barabaş, 1975); 4 rel. din Grăd. Bot. Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982). 4. Glycerietum plicatae Kulczynski 1928: 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 1 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1974); 1 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 4 rel. din Grăd. Bot. Iaşi (I. Sârbu, 1979); 7 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1986); 2 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 1 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Moldoviţei (C. Mânzu et T. Chifu, 2003). 5. Glycerietum fluitantis Eggler 1933: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 2 rel. din lunca Siretului (E. Turenschi et V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 7 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D.

98

Mititelu et al., 1978); 6 rel. din complexele lacustre Georza şi Poeniţa (C. Dobrescu, 1981); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982). 6. Mentho – Beruletum erectae Nedelcu 1971: 5 rel. din diverse localităţi din Moldova (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1981); 10 rel. din Moldova (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1990); 2 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995). 7. Leersietum oryzoides Eggler 1933: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1971); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975). 8. Nasturtietum officinalis Seibert 1962: 5 rel. din valea Trotuşuli (D. Mititelu et N. Barabaş, 1971); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997).

Clasa MONTIO – CARDAMINETEA Br.- Bl. et R. Tx ex Klika 1948 Syn.: Montio – Cardaminetea Br.-Bl. et R. Tx.. 1943 (art. 8); Montio – Cardaminetea Br.-Bl. et R. Tx. ex Klika et Hadać 1944 (art. 8) Fitocenozele cuprinse în această clasă vegetează în toţi Carpaţii româneşti, pe marginea izvoarelor şi pâraielor care îşi au originea în circurile glaciare, pe versanţii sau în depresiunile din etajul alpin, subalpin şi montan. Compoziţia floristică a fitocenozelor este bine individualizată, constituită dintr-un complex de specii hidro - higrofile deosebit de conservativ, datorită caracterului stenotop al ambianţei ecologice, condiţionat de debitul permanent al apei în toată perioada de vegetaţie şi de menţinerea unui grad de temperatură aproape constant (+ 5°C). Fitocenozele sunt, de regulă, bistratificate: un strat superior de 15-30 cm, alcătuit predominant din fanerogame şi un strat inferior constituit predominant din briofite, care asigură o umiditate ridicată în perioadele mai uscate vara (Coldea 1997). Specii caracteristice: Brachythecium rivulare, Cardamine amara, Dicranella palustris, Epilobium alsinifolium, Sagina saginoides, Saxifraga aizoides, Silene pusilla, Stellaria uliginosa. Cu privire la clasificarea sintaxonilor acestei clase, părerile sunt diverse. Astfel, unii consideră că există un singur ordin Montio – Cardaminetalia, cu mai multe alianţe (Grabherr et Mucina 1993; Oberdorfer 1977; Coldea 1997; Sanda et al. 2001). Alţii, susţin clasificarea în două ordine, Montio – Cardaminetalia şi Cardamino – Chrysosplenietalia, cu alianţele aferente (Pott 1995; Rodwell et al. 99

2002), clasificare adoptată şi în această lucrare. Ordinul Cardamino - Chrysosplenietalia Hinterlang 1992 Ordinul Cardamino – Chrysosplenietalia grupează asociaţii fontinale, care populează izvoarele şi pâraiele cu ape puţin mai calde, situate în zonele submontane şi montane. Specii caracteristice: Cardamine flexuosa, Chrysosplenium alpinum, C. alternifolium, Circaea alpina, C. x intermedia. Alianţa Caricion remotae Kästner 1941 Fitocenozele alianţei Caricion remotae se dezvoltă în pâraie cu ape mai line şi mai calde, în compoziţia lor floristică dominând o serie de cormofite. Specii caracteristice: Athirium filix-femina, Carex remota, Oxalis acetosella, Stellaria nemorum. As. Chrysosplenio alternifolii – Cardaminetum amarae Maas 1959 Syntaxon syn.: Cardamino – Chrysosplenietum alternifolii Maas 1959 em. Zechmeister in Grabherr et Mucina 1993 Tabel sintetic 6, coloana 1 Se dezvoltă frecvent pe marginea izvoarelor şi pâraielor din etajul fagului şi molidului. Fitocenozele sunt edificate de speciile caracteristice Cardamine amara, dominantă şi Chrysosplenium alternifolium, care uneori poate fi subdominantă. Pe lângă speciile caracteristice alianţei Caricion remotae şi ordinului Cardamino – Chrysosplenietalia, sunt bine reprezentate speciile caracteristice ordinului Montio – Cardaminetalia (Rhizomnium punctatum, Philonotis punctata, Epilobium obscurum etc) şi clasei Montio – Cardaminetea (Brachytecium rivulare, Epilobium alsinifolium, Stellaria uliginosa etc). Sunt, de asemenea, prezente şi unele specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea, datorită altitudinii mai scăzute în care se dezvoltă asociaţia, precum şi unele specii care pătrund din fitocenozele învecinate, caracteristice alianţei Alnion incanae şi ordinului Fagetalia. În ţară au fost identificate următoarele subasociaţii: typicum Maas 1959, stellarietosum uliginosae Raţiu et Gergely 1975, circietosum lutetianae Maas 1959 şi plantaginetosum gentianoidis (Borza 1959) Drăgulescu 1986 (Sanda et al. 2001). Fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei typicum Maas 1959.

100

As. Cardamino flexuosae – Saxifragetum cymbalariae Mititelu et Barabaş 1994 Tabel sintetic 6, coloana 2 Asociaţia a fost descrisă numai din munţii Nemira, unde se dezvoltă pe soluri aluvio – coluviale, de pe conurile de dejecţie de la confluenţa unor pâraie montane. Speciile caracteristice sunt Cardamine flexuosa, constantă şi Saxifraga cymbalaria, dominantă, preferând staţiunile umbrite. Alături de acestea sunt constante şi subconstante specii caracteristice alianţei Caricion remotae (Stellaria nemorum, Carex remota etc) şi ordinului Cardamino – Chrysosplenietalia (Chrysosplenium alternifolium, Circaea alpina etc), care împreună cu unele specii caracteristice alianţei Cardamino – Montion (Cardamine amara, Conacephalus conicus, Impatiens noli-tangere), ordinului Montio – Cardaminetalia şi clasei Montio – Cardaminetea (Sagina saginoides, Stellaria uliginosa, Brachythecium rivulare, Epilobium alsinifolium etc), constituie nucleul de bază al asociaţiei. De altfel, pe baza constanţei unor specii caracteristice alianţei Cardamino – Montion, asociaţia a fost subordonată acestei alianţe (Grabherr et Mucina 1993; Coldea 1997; Sanda et al. 2001). În compoziţia floristică se mai infiltrează şi unele specii din fitocenozele învecinate aparţinând mai ales alianţei Alnion incanae, clasei Querco – Fagetea etc. Ordinul Montio – Cardaminetalia Pawlowski 1928 Acest ordin înglobează fitocenoze fontinale, care preferă apele izvoarelor şi pâraielor repezi şi mai reci din etajele subalpin, alpin şi montan, ce se dezvoltă pe substrat calcaros şi silicios, ceea ce le imprimă o compoziţie floristică specifică. Fitocenozele se caracterizează prin stratul muscinal destul de dezvoltat. Specii caracteristice: Bryum pseudotriquetrum, Caltha palustris, Epilobium obscurum, Philonotis fontana, P. seriata, Pohlia wahlenbergii, Rhizomnium punctatum. Alianţa Cratoneurion commutati Koch 1928 Alianţa Cratoneurion commutati reuneşte asociaţii care se instalează în bordura pâraielor din zona montană şi subalpină, cu substrat calcaros, fiind dominate de specii de briofite. Specii caracteristice: Arabis soyeri ssp. subcoriacea, Cochlearia officinalis ssp. pyrenaica, Cratoneuron commutatum, C. filicinum, Doronicum carpaticum, 101

Philonotis caespitosa, P. calcarea. As. Cratoneuretum commutati Aichinger 1933 Syn.: Cratoneuretum filicino-commutati (Kuhn 1937) Philippi et Oberd. 1977 (art. 29) Tabel sintetic 6, coloana 3 Fitocenozele edificate de Cratoneuron commutatum împreună cu Cratoneuron filicinum se dezvoltă în marginea pâraielor montane şi subalpine. Acestea sunt însoţite frecvent de specii caracteristice alianţei Cratoneurion commutati dar şi celorlalţi sintaxoni subordonaţi clasei Montio – Cardaminetea. Dintre acestea amintim: Chrysosplenium alternifolium, Cardamine amara, Pinguicula vulgaris, Silene pusilla etc. Fitocenozele se mai caracterizează prin numeroase specii de briofite. As. Cochleario pyrenaicae – Cratoneuretum commutati (Oberd. 1957) Th. Müller 1961 Syn.: Carici flavae – Cratoneuretum cochlearietosum pyrenaicae Ştefureac 1972 (art. 31) Tabel sintetic 6, coloana 4 Asociaţia a fost semnalată de la Răchitişul Mare, în a doua staţiune din ţară. Fitocenozele se dezvoltă pe marginea unor izvoare şi sunt edificate de Cochlearia officinalis ssp. pyranaica, care realizează o acoperire de 20-60% şi de Cratoneuron commutatum. Asociaţia prezintă un nucleu de specii caracteristice sintaxonilor subordonaţi clasei Montio – Cardaminetea. Fitocenozele sunt însă invadate de o serie de specii caracteristice claselor Scheuchzerio – Caricetea fuscae (Campillium stellatum, Carex echinata, C. flava, C. nigra, Parnassia palustris, Triglochin palustre etc), Molinio – Arrhenatheretea (Agrostis capillaris, Deschampsia caespitosa, Festuca rubra, Molinia caerulea etc) etc. As. Carici lepidocarpae – Cratoneuretum filicini Kovács et Felföldy 1958 A fost semnalată în Cheile Bicazului, la marginea pârâului Bicaz (Nechita et Mititelu 1996), la altitudinea de 900 m. Pe baza unui releveu, compoziţia floristică este următoarea: As: Carex lepidocarpa 4; Cratoneurion commutati: Cratoneuron filicinum +, C. commutatum 4, Doronicum carpaticum +; Cardamino – Montion: Cardamine amara +, Pinguicula vulgaris +; Montio –Cardaminetalia: Caltha palustris +, Phylonotis seriata +; Cardamino – Chrysosplenietalia: Chrysosplenium alternifolium +; Montio – Cardaminetea: Epilobium alsinifolium +; Variae syntaxa: Carex remota +, Epilobium palustre +, Cardamine pratensis +, Crepis paludosa +, Drepanocladus uncinatus +, Juncus effusus +, Lychnis flos102

cuculi +, Myosotis scorpioides +. Fitocenoze cu Cratoneuron commutatum şi Silene pusilla ssp. subcoriacea Tabel sintetic 6, coloana 5 În bazinul Bistriţei Aurii au fost descrise fitocenoze edificate de Cratoneuron commutatum şi Silene pusilla ssp. subcoriacea, care populează marginea unor izvoare de coastă. Fitocenozele se caracterizează prin numeroase specii constante, caracteristice sintaxonilor subordonaţi clasei Montio – Cardaminetea şi puţine specii caracteristice altor sintaxoni. Cercetările ulterioare urmează să stabilească asociaţia. Alianţa Cardamino – Montion Br.-Bl. 1926 em. Zechmeister in Grabherr et Mucina 1993 Fitocenozele grupate în această alianţă se întâlnesc în lungul pâraielor şi izvoarelor cu substrat silicios, sărace în baze. Specii caracteristice: Cardamine amara, Conocephalus conicus, Impatiens noli-tangere, Montia minor, Pinguicula vulgaris. Unii autori subordonează acestei alianţe asociaţiile Chrysosplenio – Cardaminetum amare, Cardamino flexuosae – Saxifragetum cymbalariae (Coldea 1997; Sanda et al. 2001), care însă nu au luat în considerare alianţa Caricion remotae. Tabelul 6 Asociaţii din clasa Montio – Cardaminetea Br.-Bl. et R. Tx. ex Klika 1948 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Chrysosplenium alternifolium Cardamine flexuosa Cratoneuron commutatum Cochlearia officinalis ssp. pyrenaica Caricion remotae Athyrium filix-femina Carex remota Oxalis acetosella Stellaria nemorum Cardamino - Chrysosplenietalia Chrysosplenium alpinum Circaea alpina Circaea x intermedia Cratoneurion commutati

1 65-120 12

2 60-120 10

3 80-90 11

4 100-120 10

5 75-90 5

IV I -

V V -

IV V -

V V

IV V -

II II I I

III IV III V

I I

-

-

I II I

III II

-

-

-

103

Arabis soyeri ssp. subcoriacea Cratoneuron filicinum Doronicum carpaticum Philonotis caespitosa Philonotis calcarea Cardamino - Montion Cardamine amara Conocephalus conicus Impatiens noli-tangere Montia minor Pinguicula vulgaris Montio - Cardaminetalia Bryum pseudotriquetrum Caltha palustris Epilobium obscurum Philonotis fontana Philonotis seriata Pohlia wahlembergii Rhizomnium punctatum Montio - Cardaminetea Brachythecium rivulare Dicranella palustris Epilobium alsinifolium Sagina saginoides Saxifraga aizoides Saxifraga cymbalaria Silene pusilla Stellaria uliginosa Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Chaerophyllum hirsutum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Equisetum palustre Galium palustre Glyceria nemoralis Glyceria notata Myosotis caespitosa Myosotis scorpioides Scutellaria galericulata Stellaria longifolia Veronica beccabunga Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Aulacomnium palustre Blysmus compressus Campilium stellatum Carex flava Carex lepidocarpa Carex nigra Juncus articulatus Parnassia palustris Polytrichum commune Stellaria palustris Triglochin palustre

104

-

III -

I V I I V

V -

V V

V III I -

V V IV -

V I IV

-

V I V

II II III I V

IV V

III II II -

V IV II I -

V II -

III I II IV

V IV IV V III IV

II II I II III I

I -

II -

III II I II I I II I I II

IV IV

II I I I -

II -

III -

I -

II -

I I I -

I III III II II II II

-

Molinio – Arrhenatheretea s. l. Agrostis capillaris Deschampsia caespitosa Equisetum telmateia Festuca gigantea Festuca rubra Filipendula ulmaria Juncus effusus Lychnis flos-cuculi Molinia caerulea Poa trivialis Prunella vulgaris Ranunculus repens Mulgedio – Aconietea s. l. Geranium sylvaticum Ranunculus platanifolius Viola biflora Asplenietea s. l. Arabis alpina Juncetea trifidi s. l. Potentilla erecta Salicetea purpureae s. l. Cardamine pratensis Myosoton aquaticum Alno - Fraxinetalia s. l. Alnus glutinosa Circaea lutetiana Crepis paludosa Glechoma hederacea Matteucia struthiopteris Petasites albus Solanum dulcamara Stachys sylvatica Querco – Fagetea s. l. Blachnum spicant Carex sylvatica Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Geranium robertianum Mycelis muralis Salvia glutinosa Viola mirabilis Viola reichenbachiana Variae syntaxa Amblystegium serpens Aneuria pinguis Brachythecium rutabulum Calliergonella cuspidata Campilium chrysophyllum Campilium sommerfeltii Climacium dendroides Ctenidium molluscum Drepanocladus uncinatus

I I I II III

II III

I I -

IV V III II II III -

-

-

I III

I II

-

I III

-

-

I

-

-

-

-

-

II

-

-

I

I -

IV -

-

II I I I

II II V I III -

I -

III -

-

I I II I -

I I II II I I

-

-

-

II II I -

-

III I II II III I

II III II -

V -

105

Eurynchium striatulum Hylocomium splendens Hypnum lindbergii Marcanthia polymorpha Pellia endriifolia Pellia epiphylla Plagiomnium affine Plagiomnium rostratum Plagiomnium undulatum Pleurozium schreberi Pogonatum aloides Polytrichum formosum Riccardia multifida Sphagnum capillifolium Splachnum ampulaceum Thiudium tamariscinus Vaucheria terrestris

II I II II -

II I V II II II -

I I III I I III

II II III I -

-

1. Chrysosplenio alternifolii – Cardaminetum amarae Maas 1959: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din lunca Neagra Broştenilor – Cristişor (L. Lungu, 1981); 2 rel. din Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997). 2. Cardamino flexuosae – Saxifragetum cymbalariae Mititelu et Barabaş 1994: 10 rel. din Munţii Nemira (D. Mititelu et N. Barabaş, 1994) 3. Cratoneuretum commutati Aichinger 1933: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 6 rel. din lunca Neagra Broştenilor – Cristişor (L. Lungu, 1981) 4. Cochleario pyrenaicae – Cratoneuretum commutati (Oberd. 1957) Th. Müller 1961: 10 rel. de la Răchitişul Mare (Tr. Ştefureac, 1972) 5. Fitocenoze cu Cratoneuron commutatum şi Silene pusilla ssp. subcoriacea: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971).

Clasa ISOËTO – NANOJUNCETEA Br.-Bl. et R. Tx. ex Westhoff et al. 1946 Syn.: Isoëto – Nanojuncetea Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8) Clasa Isoëto – Nanojuncetea reuneşte fitocenozele pioniere de ciperacee anuale de talie joasă, care se dezvoltă pe terenuri tasate situate în apropierea lacurilor sau râurilor, cu umiditate fluctuantă în timpul anului. Permanenţa acestor fitocenoze este asigurată de existenţa unui anumit conţinut de apă în substrat, pe toată perioada de vegetaţie şi de materialul organic acumulat. Aceste fitocenoze sunt răspândite, atât în ţară cât şi în Moldova, de la câmpie, până în zona montană. Majoritatea 106

fitocenozelor de pe teritoriul Moldovei vin în contact şi se interpătrund cu fitocenozele din clasele Bidentetea, Festuco – Brometea, Molinio – Arrhenatheretea şi Phragmiti – Magnocaricetea, iar unele, cu cele din clasele Puccinellio – Salicornietea, Stellarietea mediae şi Artemisietea. Specii caracteristice: Centaurium pulchellum, Centunculus minimus, Isolepis setacea, Juncus articulatus, J. bufonius, Lindernia procumbens, Mentha pulegium, Pulicaria vulgaris, Radiola linoides, Ranunculus sardous, Spergularia rubra. Majoritatea fitosociologilor subordonează asociaţiile acestei clase unui singur ordin Nanocyperetalia. Alţii însă, le atribuie şi ordinelor Crypsidetalia aculeatae şi Isoëtalia (Rodwell et al. 2002). Ordinul Nanocyperetalia Klika 1935 Syn.: Cyperetalia fusci Pitsch 1963 (art. 29) Ordinul Nanocyperetalia reuneşte fitocenoze de ciperacee şi juncacee care preferă luncile umede ale unor râuri, sau terenurile depresionare ale unor foste bălţi şi lacuri, cu soluri bogate în nămol. Specii caracteristice: Cyperus fuscus, C. glaber, Eleocharis acicularis, Gnapahalium uliginosum, Gypsophila muralis, Peplis portula, Potentilla supina, Veronica serpyllifolia. În ceea ce priveşte încadrarea asociaţiilor în alianţe, unii le atribuie unei singure alianţe (Traxler 1993; Borhidi 1996), alţii la două sau mai multe alianţe (Rodwell et al. 2002; Coldea 1997; Sanda et al. 2002). Alianţa Nanocyperion flavescentis Koch ex Libbert 1932 Syn.: Nanocyperion Koch 1926 (art. 8) Grupează fitocenoze de ciperacee şi terofite care populează terenuri nude, periodic inundate. Specii caracteristice: Botridium granulatum, Cyperus flavescens, C. michellianus, Eleocharis ovata, Limosella aquatica, Myosurus minimus. As. Eleocharitetum acicularis R. Tx. 1937 Syntaxon syn.: Littorello lacustris – Eleocharitetum acicularis Jouanne 1925 Syn.: Eleocharitetum acicularis Koch 1926 (art. 2b); Littorelo – Eleocharitetum Oberd.1957 (art. 31); Eleocharitetum acicularis W. Koch 1926 em. Oberd. 1957 (art. 107

31) Tabel sintetic7, coloana 1 Fitocenozele edificate de specia caracteristică şi monodominantă Eleocharis acicularis ocupă suprafeţe fragmentare limitate în microdepresiunile inundabile ale unor râuri şi canale din zona de câmpie şi colinară. Asociaţia este bine reprezentată prin specii caracteristice alianţei Nanocyperion (Cyperus flavescens, Limosella aquatica etc), ordinului Nanocyperetalia (Cyperus fuscus, Gypsophila muralis, Potentilla supina etc) şi clasei Isoëto – Nanojuncetea (Centaurium pulchellum, Juncus articulatus, J. bufonius, Mentha pulegium etc). Din această cauză asociaţia este subordonată clasei Isoëto – Nanojuncetea şi nu clasei Isoëto – Littorelletea Br.Bl. et Vlieger in Vlieger 1937, lipsind speciile caracteristice sintaxonilor acestei clase, deşi majoritatea fitosociologilor încadrează asociaţia în clasa Isoëto – Littorelletea, ordinul Littorelletalia Koch ex R. Tx. 1937, alianţa Eleocharition acicularis Pitsch 1967. Împreună cu aceste specii se dezvoltă şi unele caracteristice claselor Phragmiti – Magnocaricetea şi Molinio – Arrhenatheretea. As. Centunculetum minimi Koch 1926 em. Moor 1936 Syn.: Centunculo – Anthoceretum punctati Koch 1926 (art. 2b) Tabel sintetic 7, coloana 2 Asociaţia a fost descrisă la noi în ţară, mai întâi de pe nisipurile de la Hanu Conachi (Mititelu et al. 1973), în microdepresiuni cu pânza freatică la adâncimi mici. Ulterior, a mai fost identificată şi în luncile inundabile din zona colinară şi montană. Specia caracteristică Centunculus minimus domină în toate fitocenozele, la care se adaugă o serie de specii subconstante caracteristice sintaxonilor superiori asociaţiei, din clasa Isoëto – Nanojuncetea. Dintre acestea enumerăm: Gypsophila muralis, Juncus bufonius, Limosella aquatica, Potentilla supina, Isolepis setacea etc. Asociaţia are o compoziţie floristică puţin diversificată, cu un număr redus de specii (17 specii), dintre care doar Agrostis stolonifera, Gratiola officinalis şi Poa annua din clasa Molinio – Arrhenatheretea au indicii de abundenţă - dominanţă semnificativi. As. Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933 Syn.: Cyperetum flavescentis Koch 1926 (art. 2b); Cyperetum flavescenti-fusci Koch 1926 em. Philippi 1968 (art. 29, 31) Tabel sintetic 7, coloana 3 Fitocenozele edificate de specia caracteristică Cyperus flavescens se 108

instalează pe terenuri umede din pajiştile inundabile ale unor râuri din zona de câmpie, până în cea montană. Solurile sunt aluvionare, puţin evoluate şi bogate în sedimente. Compoziţia floristică este puţin diversificată, în care doar câteva specii au o constanţă semnificativă: Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Limosella aquatica, Gypsophila muralis, Potentilla supina, Isolepis setacea, Mentha pulegium etc. Dintre speciile caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea se remarcă Agrostis stolonifera, Rorippa sylvestris, Sagina procumbens etc. As. Dichostylido michelianae – Gnaphalietum uliginosae Horvatić 1931 Syn.: Dichostylido michelianae – Gnaphalietum uliginosae Timár 1947 (art. 31); Gnaphalio – Limoselletum Passarge 1964 (art. 29) Tabel sintetic 7, coloana 4 Populează mici suprafeţe situate în microdepresiunile din luncile inundabile ale unor râuri, în jumătatea a doua a anului terenurile devenind uscate. Fitocenozele sunt dominate de Gnaphalium uliginosum, iar specia Cyperus michelianus este constantă, dar rareori poate deveni subdominantă. Cele mai multe specii componente sunt caracteristice ordinului şi clasei, unele dintre ele cu constanţă ridicată (Juncus bufonius, Potentilla supina, Centaurium pulchellum, Isolepis setacea etc). Pe lângă acestea sunt foarte puţine specii caracteristice altor clase de vegetaţie, ceea ce deosebeşte fitocenozele acestei asociaţii de celelalte fitocenoze din ţară, în care se constată prezenţa unor specii din clasa Bidentetea şi a unor terofite (Coldea 1997). As. Gypsophilo muralis – Radioletum linoidis Mititelu et al. 1973 Tabel sintetic 7, coloana 5 Asociaţia a fost descrisă numai din Moldova, din microdepresiuni cu apă freatică la mică adâncime, de pe nisipurile dintre valea Bârladului şi Siretului, de la Hanu Conachi. Fitocenozele ocupă suprafeţe mici, au o compoziţie floristică simplă, slab diversificată, fiind edificate de Radiola linoides, dominantă şi Gypsophila muralis, subdominantă. Asociaţia diferă de Centunculo – Radioletum linoidis Krippel 1959 prin lipsa unor specii caracteristice: Centunculus minimus, Calluna vulgaris, Erigeron annuus ssp. strigosus etc. As. Juncetum bufonii Felföldy 1942 Syn.: Juncetum bufonii Gams 1927 (art. 2b) 109

Tabel sintetic 7, coloana 6 Fitocenozele de Juncus bufonius se dezvoltă insular, în microdepresiunile din văile râurilor, pe substrat nisipos sau lutos, cu umiditate variabilă, din zona colinară până în cea montană. Această corologie largă se reflectă şi în compoziţia floristică a asociaţiei, care este destul de bogată şi variată (65 specii), însă majoritatea speciilor au o frecvenţă generală scăzută. Analiza fitocenozelor arată o afinitate cenotică importantă pentru cenozele de Gnaphalium uliginosum, de pe substrat lutos şi mai umede (C. Dobrescu 1971) şi de Centunculus minimus din microdepresiunile din nisipurile continentale (D. Mititelu et al. 1973). Pe lângă nucleul bine individualizat al speciilor caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, se dezvoltă şi multe specii caracteristice claselor Bidentetea (Alopecurus aequalis, Bidens tripartita etc) şi Phragmiti – Magnocaricetea (Eleocharis palustris, Equisetum palustre, Lythrum salicaria, Myosotis scorpioides etc), accentuând caracterul higrofil al acestor fitocenoze, dar şi clasei Molinio – Arrhenatheretea, ceea ce indică tendinţa unei sindinamici spre fitocenoze din alinaţele Potentillion anserinae şi Lolio – Plantaginion. As. Myosuretum minimi (Diem., Liss. et Westh. 1940) R. Tx. 1950 Tabel sintetic 7, coloana 7 Asociaţia caracterizată de Myosurus minimus se întâlneşte în pajiştile inundabile din luncile râurilor, pe terenuri nude şi umede, ocupând mici suprafeţe de câţiva m.p. Fitocenozele sunt alcătuite predominant din specia Myosurus minimus, care are o acoperire relativ redusă (35 - 50%) şi au o compoziţie floristică săracă în specii, dintre care doar Ranunculus sardous are o constanţă ridicată, fiind caracteristică pentru clasă. Aceasta denotă caracterul pionier al fitocenozelor. Compoziţia floristică a asociaţiei este comparabilă cu cea descrisă din Câmpia Munteniei (Sanda et al. 2001), în care se remarcă specii din Molinio – Arrhenatheretea (Potentillion anserinae şi Lolio – Plantaginion). Această compoziţie floristică pune sub semnul întrebării apartenenţa asociaţiei la clasa Isoëto – Nanojuncetea. As. Cypero fusci – Limoselletum aquaticae (Oberd. 1957) Korneck 1960 Syntaxon syn.: Peplido – Limoselletum Philippi 1968 Tabel sintetic 7, coloana 8 Cyperus fuscus şi Limosella aquatica constituie fitocenoze caracteristice, bine individualizate în văile unor râuri intramontane, pe terenuri umede, cu substrat luto - nisipos, sau bălţi cu ape de mică adâncime. În unele fitocenoze se remarcă 110

specia Callitriche cophocarpa (Ştefan et al. 2000), ceea ce ar indica provenienţa din fitocenoze ale asociaţiei Callitrichetum cophocarpae (Coldea 1997). Însă majoritatea fitocenozelor descrise din Moldova au în compoziţia floristică specia Peplis portula, adesea dominantă, ceea ce justifică apartenenţa la asociaţia Peplido – Limoselletum Philippi 1968. As. Lindernio – Isolepetum Morariu 1943 Fitocenozele edificate de Lindernia procumbens şi Isolepis setacea se instalează pe suprafeţe mici, pe terenuri plane şi în microdepresiuni, inundate primăvara. Asociaţia a fost descrisă din valea Siretului (Turenschi et Zanoschi 1971), având următoarea compoziţie floristică, pe baza a trei relevee floristice: As: Lindernia procumbens +; Nanocyperion: Cyperus flavescens +; Nanocyperetalia et Isoëto – Nanocyperion: Isolepis setacea 5, Veronica serpylifolia +; Bidentetea: Bidens tripartita +, Echinochloa crus-galli +, Polygonum lapathifolium +; Phragmiti – Magnocaricetea: Butomus umbellatus +, Bolboschoenus maritimus +, Lythrum salicaria +, Stachys palustris +; Potentillo – Polygonetalia: Rorippa austriaca +, R. sylvestris +, Plantago major +, Polygonum aviculare +, Rumex crispus +. Fitocenoze cu Cyperus fuscus Syn.: Cyperetum fusci Eggler 1933 (art. 2b) Tabel sintetic 7, coloana 9 Fitocenozele de Cyperus fuscus au fost identificate în mlaştina de la Lozna Dersca (Mititelu et al. 1974). Împreună cu specia caracteristică şi dominantă, Cyperus fuscus, se dezvoltă constant speciile Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Verbena officinalis, Equisetum palustre, precum şi Juncus articulatus, Alisma plantago-aquatica etc. Se impun cercetări ulterioare pentru stabilirea cenotaxonului. Obs.: De pe nisipurile de la Hanu Conachi a fost descrisă asociaţia Dichostyleto hamulosi – Juncetum bulbosi Mititelu et al. 1943, care s-a dovedit a fi creată pe o eroare de determinare a speciei Juncus bulbosus şi de aceea trebuie corectată (art. 43). Alianţa Verbenion supinae Slavnić 1951 Alianţă caracteristică sud-estului Europei, mai ales regiunii submediteraneene şi mediteraneene (Rodwell et al. 2002), în care sunt incluse fitocenozele care se 111

dezvoltă sporadic în luncile râurilor inundate periodic, mai ales primăvara şi care devin uscate spre toamnă. Specii caracteristice: Verbena officinalis. As. Pulicario – Menthetum pulegii Slavnić 1951 Tabel sintetic 7, coloana 10 Fitocenozele acestei asociaţii sunt frecvent întâlnite pe mici suprafeţe mai ales în zona colinară a Moldovei, în microdepresiuni din pajiştile luncilor inundabile ale râurilor, care se usucă spre sfârşitul verii. Compoziţia floristică a asociaţiei este complexă, reflectând fluctuaţia umidităţii substratului. Fitocenozele sunt dominate de Mentha pulegium şi Pulicaria vulgaris, la care se asociază numeroase specii caracteristice ordinului şi clasei. Asociaţia este invadată de specii provenite din fitocenozele învecinate, caracteristice mai ales alianţelor Potentillion anserinae şi Lolio – Plantaginion. Caracterul uşor salinizat al substratului este evidenţiat de o serie de specii caracteristice clasei Puccinellio – Salicornetea, iar caracterul mai xerofil din timpul verii şi toamnei este subliniat de o serie de specii caracteristice clasei Festuco – Brometea. De asemenea, caracterul antropic rezultat din păşunatul pajiştilor învecinate este evidenţiat de prezenţa unor specii caracteristice claselor Stellarietea mediae şi Artemisietea. Tabelul 7 Asociaţii din ordinul Nanocyperetalia Klika 1935 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Eleocharis acicularis Centunculus minimus Cyperus flavescens Cyperus michellianus Gypsophila muralis Juncus bufonius Myosurus minimus Cyperus fuscus Pulicaria vulgaris Nanocyperion flavescentis Botridium granulatum Eleocharis ovata Limosella aquatica Verbenion supinae Verbena officinalis

112

1 1015 17

2 485 11

3 890 36

4 1012 13

5 45 5

6 5110 29

7 816 10

8 2595 9

9 30 5

10 535 37

V III II IV II I

V I III IV I

I V III IV I IV I

I II V I V II I

V V -

I I I III V I I

V -

II I II V IV -

V V -

II II I V

-

IV

I II

-

-

I I

-

II V

-

-

I

-

I

-

-

I

-

-

V

IV

Nanocyperetalia Cyperus glaber Gnaphalium uliginosum Peplis portula Potentilla supina Veronica serpyllifolia Isoëto - Nanojuncetea Centaurium pulchellum Isolepis setacea Juncus articulatus Mentha pulegium Radiola linoides Ranunculus sardous Spergularia rubra Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Barbarea vulgaris Bidens tripartita Echinochloa crus-galli Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Polygonum mite Ranunculus sceleratus Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma gramineum Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica Bolboschoenus maritimus Butomus umbellatus Callitriche cophocarpa Carex ovalis Carex vulpina Catabrosa aquatica Cirsium canum Eleocharis palustris Epilobium hirsutum Equisetum palustre Glyceria nemoralis Glyceria notata Lythrum salicaria Myosotis scorpioides Sagittaria sagittifolia Veronica anagallis-aquatica Veronica beccabunga Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis stolonifera Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Alopecurus pratensis Bellis perennis Bromus commutatus Calamagrostis epigeios

I I -

III -

I I II -

V V -

-

I I I

-

I IV I -

-

I IV

II I II II I -

II III -

IV III I II -

III III I II

V V -

III II III I I

IV -

I -

V III -

II I V I -

-

-

I I

I -

-

II II I I I

-

-

I -

I -

I II I I II I I -

-

I I -

I I -

-

I I I II I II I I II II I

-

II I I -

III IV -

-

II -

III -

II -

I -

-

IV II

-

I -

-

I II I I I I -

113

Carum carvi Carex hirta Carex hordeiostichos Cichorium intybus Cynosurus cristatus Elymus repens Festuca arundinacea Festuca pratensis Gratiola officinalis Inula britanica Juncus atratus Juncus compressus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Lathyrus pratensis Leontodon autumnalis Lepidium ruderale Lolium perenne Lotus corniculatus Lysimachia nummularia Lythrum virgatum Medicago lupulina Oenanthe silaifolia Phleum pratense Plantago lanceolata Plantago major Plantago uliginosa Poa annua Poa pratensis Poa trivialis Polygonum aviculare Potentilla anserina Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus repens Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex crispus Rumex obtusifolius Sagina procumbens Senecio erucifolius Taraxacum officinalis Trifolium fragiferum Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Trisetum flavescens Puccinellio – Salicornietea s. l. Atriplex littoralis Beckmannia eruciformis Carex distans

114

I I I I II I I -

III I II I I I -

I I I I I I II II I -

II I I I I II -

I IV II -

I I I I I I I I I I I I I I I II I I I II I

II IV I II III II I II II I III -

I II I I I II II -

-

I I I I I II I I I I I II I I I I I I I I I I II I II II II I II I I II I I I -

-

-

-

-

-

I

-

-

-

I I I

Chenopodium glaucum Iris halophylla Juncus gerardi Lactuca saligna Lotus glaber Matricaria recutita Puccinellia distans ssp. limosa Scorzonera cana Taraxacum bessarabicum Epilobietea angustifolii s. l. Bromus ramosus Centaurium erythraea Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex flava Carex viridula Festuco – Brometea s. l. Achillea setacea Erodium cicutarium Eryngium campestre Galium verum Herniaria glabra Hypericum perforatum Plantago media Poa bulbosa Potentilla arenaria Scirpoides holoschoenus Stellarietea mediae et Artemisietea s. l. Anagallis arvensis Chaenorrhinum minus Chenopodium botrys Cirsium arvense Cirsium vulgare Convolvulus arvensis Conyza canadensis Erigeron annuus Euphorbia esula Matricaria perforata Tussilago farfara Xanthium strumarium Variae syntaxa Ceratodon purpurascens Cladonia foliacea Conocephalus conicus Marchantia polymorpha Phaeoceros laevis Polytrichum formosum

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I I I II

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

I I

-

-

II

-

-

I -

-

II

-

-

-

I I

I I -

I -

III I

I I

-

-

-

I I I I I I -

-

-

I I -

I I -

-

I I -

-

-

-

I I I I I I I I I I

-

-

-

-

II IV -

III

-

II III I -

-

-

1. Eleocharitetum acicularis R. Tx. 1937: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997); 6 rel. din diverse localităţi din Moldova (N. Ştefan et al., 1997).

115

2. Centunculetum minimi W. Koch 1926 em. Moor 1936: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997) 3. Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933: 5 rel. din depresiunea Elanului (D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 3 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982). 4. Dichostylido michelianae – Gnaphalietum uliginosae Horvatić 1931: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977). 5. Gypsophilo muralis – Radioletum linoidis Mititelu et al. 1973: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973). 6. Juncetum bufonii Felföldy 1942: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 5 rel. de la Dobrovăţ (C. Dobrescu, 1981); 5 rel. din diverse localităţi din Moldova (N. Ştefan et al., 1996); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 4 rel. din Munţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 7. Myosuretum minimi (Diem., Liss. et Westh. 1940) R. Tx. 1951: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975). 8. Cypero fusci – Limoselletum aquaticae (Oberd. 1957) Korneck 1960: 3 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din diverse localităţi din Moldova (N. Ştefan et al., 2000). 9. Fitocenoze cu Cyperus fuscus: 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974). 10. Pulicario – Menthetum pulegii Slavnić 1951: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 7 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1988); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004).

116

Clasa SCHEUCHZERIO – CARICETEA FUSCAE R. Tx. 1937 SCHEUCHZERIO – CARICETEA NIGRAE R. Tx. 1937 Clasa reuneşte fitocenoze caracterizate de rogozuri de talie mică şi de briofite care vegetează în mlaştini eutrofe, mezotrofe şi oligotrofe din toţi Carpaţii româneşti, mlaştini provenite fie prin colmatarea lacurilor montane, fie prin înmlăştinirea unor terenuri din lungul râurilor şi izvoarelor montane (Coldea 1997). Specii caracteristice: Calliergon stramineum, Comarum palustre, Eriophorum angustifolium, E. gracile, Juncus alpinoarticulatus, J. articulatus, Ligularia sibirica, Luzula sudetica, Menyanthes trifoliata, Pedicularis palustris, Sphagnum fallax, Triglochin palustre. Ordinul Scheuchzerietalia palustris Nordhagen 1937 Syn.: Scheuchzerio – Caricetalia fuscae Nordhagen 1937 (art. 31) Ordinul grupează fitocenoze de rogozuri care se dezvoltă în mlaştini de turbă oligo- şi oligomezotrofe. Specii caracteristice: Sphagnum contortum, S. flexuosum. Alianţa Caricion lasiocarpae Vanden Berghen in Lebrun et al. 1949 Syn.: Eriophorion gracilis Preising in Oberd. 1957 (art. 29) În această alianţă sunt cuprinse asociaţiile de rogozuri care vegetează în mlaştini mezotrofe. Specii caracteristice: Carex curta, C. diandra, C. lasiocarpa, Valeriana simplicifolia. As. Caricetum lasiocarpae Oswald 1923 em. Dierssen 1982 Syntaxon syn.: Sphagno – Caricetum lasiocarpae Steffen 1931 Syn.: Caricetum lasiocarpae Koch 1926 (art. 2b) Tabel sintetic 8, coloana 1 Asociaţia a fost descrisă din câteva mlaştini mezotrofe din Carpaţi, care se dezvoltă pe soluri turboase cu reacţie acidă (Coldea 1997). De pe teritoriul Moldovei asociaţia a fost semnalată din M-ţii Călimani şi din rezervaţia Cheile Nărujii - Lacul Negru. Speciile caracteristice sunt Carex lasiocarpa şi Sphagnum warnstorfii, la care 117

se adaugă atât specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, cât şi celorlaţi sintaxoni subordonaţi clasei. Dintre acestea menţionăm: Agrostis canina, Carex echinata, C. flava, C. curta, C. limosa, C. rostrata, Calliergon stramineum, Comarum palustre, Menyanthes trifoliata etc. Se remarcă, de asemenea, prezenţa unor specii caracteristice ordinului Sphagnetalia magellanici (Drosera rotundifolia, Polythricum strictum), cât şi Molinietalia (Caltha palustris, Deschampsia caespitosa etc). Alianţa Rhynchosporion albae Koch 1926 Syntaxon syn.: Scheuchzerion palustris Nordhagen 1936 Alianţa include fitocenoze higrofile care vegetează în mlaştini turboase, oligomezotrofe, acide şi ale căror ape sunt sărace în elemente nutritive. Specii caracteristice: Carex limosa, Drosera rotundifolia etc. As. Caricetum limosae Oswald 1923 em. Dierssen 1982 Syn.: Caricetum limosae Br.-Bl. 1921 (art. 2b); Caricetum limosae Koch 1926 (art. 2b) Asociaţia a fost descrisă din mai multe staţiuni din Carpaţii româneşti (Sanda 2002), însă de pe teritoriul Moldovei s-a descris un singur releveu din rezervaţia Cheile Nărujei - Lacul Negru (I. Sârbu et al. 1997), cu următoarea compoziţie floristică: As. et Rhynchosporion: Carex limosa 3, Drosera rotundifolia +; Caricetalia davallianae: Carex flava +, Dactylorhiza cordigera +, Eriophorum latifolium +, Parnassia palustris +; Scheuchzerio – Caricetea fuscae: Eriophorum angustifolium 2, Juncus articulatus +, Menyanthes trifoliata +; Variae syntaxa: Sphagnum warnstorfii +, Myosotis scorpioides +, Agrostis stolonifera +, Deschampsia caespitosa +, Lysimachia nummularia +, Betula alba ssp. glutinosa +, Lycopodium selago+, Vaccinium myrtillus +, Salix cinerea +. Ordinul Caricetalia fuscae Koch 1926 em. Br.-Bl. 1949 Caricetalia nigrae Koch 1926 em. Br.-Bl. 1949 Syn.: Scheuchzerio – Caricetalia fuscae (Koch 1926) Görs et T. Müller in Oberd. et al. 1967 (art. 29) Sunt grupate fitocenozele care se dezvoltă în mlaştini oligomezotrofe şi mezotrofe, acidofile şi microterme, din zonele montane. Specii caracteristice: Agrostis canina, Carex nigra, C. curta, C. echinata, 118

Juncus filiformis, Sphagnum palustre, Stellaria palustris, Trifolium spadiceum, Veronica scutellata. Alianţa Caricion fuscae Koch 1926 em. Klika 1934 Caricion nigrae Koch 1926 em. Klika 1934 Alianţa Caricion fuscae reuneşte vegetaţia mlaştinilor acide, oligomezotrofice, din Europa temperată. Specii caracteristice: Calliergonella cuspidata, Calliergon stramineum, Carex echinata, C. hartmanii, Climacium dendroides, Drepanocladus exanulatus, Epilobium palustre, Juncus conglomeratus. As. Carici echinatae – Sphagnetum Soó 1954 Syn.: Caricetum stellulatae Csürös et al. 1956 (art. 2b) Tabel sintetic 8, coloana 2 Se dezvoltă în mlaştini mezotrofe, dar şi turboase, cu reacţie acidă, din depresiuni intramontane şi din luncile râurilor, pe soluri cu un conţinut variabil de material organic. Fitocenozele sunt dominate de specia Carex echinata, cu o acoperire variabilă, de 30-70%, la care se adaugă o serie de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Sunt prezente, de asemenea, unele specii caracteristice ordinului Sphagnetalia magellanici. În compoziţia floristică a asociaţiei pătrund şi o serie de specii din fitocenozele învecinate din clasele Phragmiti – Magnocaricetea, Juncetea trifidi şi mai ales din Molinio – Arrhenatheretea. În cadrul asociaţiei au fost delimitate două subasociaţii: typicum Soó 1954 şi pedicularietosum limnogenae Coldea 1973 (Coldea 1997). Fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei se încadrează în subasociaţia typicum Soó 1954. As. Caricetum nigrae Braun 1915 Caricetum goodenowii Braun 1915 Syn.: Caricetum fuscae Szafer, Pawl., Kulcz. 1927 (art. 31); Junco – Caricetum fuscae R. Tx. (1937) 1952 (art. 29) Tabel sintetic 8, coloana 3 Fitocenozele cu Carex nigra au fost semnalate mai ales din zona montană, fiind legate de locuri umede, mlăştinoase, adesea turboase. Speciile caracteristice sunt Carex nigra, Juncus conglomeratus şi J. effusus, însoţite de numeroase specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. De remarcat este faptul că fitocenozele nu au 119

în compoziţia floristică specii caracteristice clasei Oxycocco – Sphagnetea, însă sunt dominate de numeroase specii din Phragmiti – Magnocaricetea şi mai ales din Molinio – Arrhenatheretea (Carex ovalis, Deschampsia caespitosa, Lychnis floscuculi, Myosotis scorpioides, Poa palustris, P. trivialis, Ranunculus acris, R. repens etc). Asociaţia a fost descrisă din regiunea inferioară a munţilor Rarău (P. Raclaru 1972), unde ocupă suprafeţe mici, în locuri depresionare cu apă provenită din izvoarele de coastă. În compoziţia floristică au fost identificate 32 specii, în care domină Carex nigra, având o înălţime medie de 20 cm. Dintre aceste specii autorul menţionează: Blysmus compressus, Calliergonella cuspidata, Caltha palustris, Cardamine pratensis, Cardaminopsis halleri, Carex curta, C. echinata, C. flava, C. hirta, C. ovalis, C. panicea, Cirsium rivulare, Dactylorhiza fistulosa, Drepanocladus sendtneri, Eleocharis palustris, Equisetum palustre, Juncus compressus, Mnium affine, Parnassia palustris, Prunella vulgaris, Triglochin palustre. În ţară au fost identificate două subasociaţii: typicum Rybnicek 1974 şi calamagrostietosum neglectae Coldea 1981. Fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei typicum Rybnicek 1974. As. Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931 Syntaxon syn.: Caricetum rostratae Oswald 1923 em. Dierssen 1982 Tabel sintetic 8, coloana 4 Fitocenozele caracterizate de Carex rostrata au fost semnalate pe terenuri umede, cu soluri adesea turboase, sau în mlaştini şi bălţi din depresiunile intracarpatice. Spre deosebire de asociaţia descrisă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din unii munţi din Carpaţii Orientali (Coldea 1997), speciile caracteristice ale asociaţiei semnalate pe teritoriul Moldovei sunt Carex rostrata şi Sphagnum warnstorfii, S. flexuosum sau Sphagnum angustifolium şi nu Sphagnum recurvum. De remarcat este faptul că în fitocenozele descrise din Europa Centrală sunt numeroase specii existente şi în fitocenozele din Moldova şi sunt încadrate în diverse subasociaţii având ca specii diferenţiale Drepanocladus exannulatus, D. revolvens, Sphagnum warnstorfii, S. flexuosum, S. angustifolium, S. russovii etc. De asemenea, în compoziţia floristică sunt puţine specii din clasa Oxycocco – Sphagnetea, dar sunt bine reprezentate specii din Phragmiti – Magnocaricetea, care semnifică caracterul higro- şi hidrofil al unor staţiuni. La acestea se adaugă numeroase specii din Molinio – Arrhenatheretea (mai ales din ordinul Molinietalia). În funcţie de compoziţia floristică şi condiţiile ecologice au fost identificate subasociaţiile: typicum Rybnicek 1974, pedicularietosum limnogenae Raţiu 1965 şi drepanocladetosum (Resm. 1973) Coldea 1981. 120

Fitocenozele din Moldova se încadrează în subasociaţia typicum Rybnicek 1974. As. Menyantho trifoliatae – Sphagnetum terretis Waren 1926 em. Dierssen 1982 Syntaxon syn.: Sphagno warnstorfiani – Eriophoretum latifolii Rybnicek 1974 Fitocenozele acestei asociaţii au fost semnalate numai din rezervaţia Cheile Tişiţei - Lacul Negru (I. Sârbu et al. 1997), în mlaştini turboase, acidofile. Compoziţia floristică pe baza unui singur releveu, este următoarea: As.: Menyanthes trifoliata 3; Caricion fuscae et Caricetalia fuscae: Eriophorum angustifolium 2, Carex nigra +, Drepanocladus exannulatus +; Caricetalia davallianae: Carex flava +, Dactylorhiza maculata +, Parnassia palustris +; Scheuzerio – Caricetea fuscae: Drosera rotundifolia +, Sphagnum warnstorfii 4; Variae syntaxa: Eriophorum vaginatum +, Calamagrostis stricta +, Agrostis stolonifera +, Galium palustre +, Lysimachia nummularia +, Polytrichum alpestre +. Obs.: Din M-ţii Rarău, P. Raclaru (1972) menţionează asociaţia Calliergo sarmentosi – Eriophoretum angustifolii (Oswald 1925) Nordhagen 1927, arătând că aceasta se deosebeşte de asociaţia descrisă din Scandinavia şi Cehoslovacia prin faptul că specia Calliergon sarmetosum este înlocuită cu Calliergonella cuspidata. În Rarău fitocenozele sunt răspândite în partea superioară, în mlaştini turboase de dimensiuni mici, cu exces de umiditate. Compoziţia floristică este bogată şi variată (66 specii) având un caracter helofil, helomezofil, cu unele specii mezofile venite din fitocenozele vecine. Fitocenozele sunt dominate de Eriophorum angustifolium, la care se adaugă următoarele specii: Allium sibiricum, Bryum pseudotriquetrum, Caltha palustris, Calliergonella cuspidata, Camptothecium trichoides, Cardamine pratensis, Cardaminopsis halleri, Carex echinata, C. curta, C. flava. C. nigra, C. ovalis, C. panicea, Cirsium rivulare, Cratoneuron commutatum, Crepis paludosa, Dactylorhiza cordigera, Drepanocladus sendtneri, D. vernicosus, Epilobium montanum, Equisetum fluviatile, E. palustre, Eriophorum vaginatum, Filipendula ulmaria, Geum rivale, Juncus effusus, Luzula campestris, Lychnis flos-cuculi, Menyanthes trifoliata, Myosotis scorpioides, Mnium affine, M. undulatum, Parnassia palustris, Philonotis calcarea, Prunella vulgaris, Scirpus sylvaticus, Swertia perennis, Thuidium delicatulum, Triglochin palustre. Se impun cercetări suplimentare pentru a clarifica apartenenţa cenotică a acestor fitocenoze.

121

Ordinul Caricetalia davallianae Br.-Bl. 1949 Syn.: Tofieldetalia Preising in Oberd. 1949 (art. 8) Acest ordin cuprinde vegetaţia oligomezotrofă a unor mlaştini, pe substrat calcaros sau răspândită în apropierea unor izvoare şi pâraie din zona colinară şi montană. Specii caracteristice: Carex flava, C. lepidocarpa, Dactylorhiza incarnata, D. maculata, Drepanocladus revolvens, Equisetum variegatum, Parnassia palustris. Alianţa Caricion davallianae Klika 1934 Syn.: Eriophorion latifolii Br.-Bl. et R Tx. 1943 (art. 8) Alianţa grupează fitocenoze din mlaştinile oligotrofe turbicole, cu reacţie neutră - bazică, în depresiuni intramontane de joasă altitudine. Gradul de umiditate al substratului este variabil, mlaştinile secând în verile secetoase. Specii caracteristice: Blysmus compressus, Carex panicea, Dactylorhiza cordigera, Epipactis palustris, Eriophorum latifolium, Swertia perennis. As. Carici flavae – Blysmetum compressi Coldea 1997 Syn.: Blysmo – Juncetum compressi ( Libbert 1932) R. Tx. 1950 (art. 36) Tabel sintetic 8, coloana 5 Fitocenozele edificate de Blysmus compressus şi de câteva specii de Carex (C. flava, C. lepidocarpa, C. nigra) se dezvoltă fragmentar pe marginea mlăştinoasă a izvoarelor şi râurilor montane şi subalpine, pe terenuri cu soluri nisipoase, gleizate, bogate în substanţe organice şi în carbonat de calciu şi cu reacţie bazică (Coldea 1997). Cu toate că în compoziţia floristică sunt prezente şi specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, prezenţa speciilor caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, justifică încadrarea sintaxonomică în clasa Scheuchzerio – Caricetea fuscae (Raclaru 1972). Din punct de vedere floristic, fitocenozele din România au fost atribuite la două subasociaţii: typicum Coldea 1997 şi juncetosum compressi Coldea 1997. Fitocenozele descrise din Moldova se încadrează în subasociaţia juncetosum compressi Coldea 1997, având ca specii diferenţiale Juncus compressus şi J. inflexus. P. Raclaru (1972) menţionează faptul că în Rarău subasociaţia are o 122

răspândire restrânsă, începând din regiunea inferioară până în cea superioară, pe suprafeţe mici (2 - 30 m.p.), în cursul unor izvoare, pe un sol argilo - nisipos, umed şi cu reacţie slab acidă - neutră. Fitocenozele au o acoperire de 75 - 95%, cu o fizionomie specifică dată de cele două specii edificatoare, Blysmus compressus (dominanta) şi Juncus compressus (uneori codominantă), cu o înălţime medie de 25 cm. În compoziţia floristică s-au înregistrat 39 specii, unele aparţinând fitocenozelor din pajiştile învecinate. Dintre celelalte specii sunt menţionate următoarele: Alchemilla vulgaris, Caltha palustris, Cardamine pratensis, Carex echinata, C. flava, C. nigra, C. ovalis, C. panicea, Dactylorhiza fistulosa, Equisetum palustre, Eriophorum angustifolium, Juncus articulatus, J. effusus, Lathyrus pratensis, Parnassia palustris, Philonotis calcarea, Prunella vulgaris, Triglochin palustre. As. Carici flavae – Eriophoretum latifolii Soó 1944 Tabel sintetic 8, colona 6 Asociaţia Carici flavae – Eriophoretum latifolii ocupă suprafeţe mici, dar are o largă răspândire în regiunea montană inferioară şi superioară. Fitocenozele au un caracter mezo - eutrof, sunt edificate de Carex flava şi Eriophorum latifolium (adesea în raporturi de codominanţă), vegetând pe terenuri cu umiditate variabilă în cursul anului, din vecinătatea râurilor, sau în microdepresiuni mlăştinoase din pajişti montane. Compoziţia floristică este bogată şi variată (115 specii) reflectând gradul de umiditate al substratului şi tipul fitocenozelor învecinate. Astfel, pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, un loc important îl deţin speciile din clasa Phragmiti – Magnocaricetea, în staţiuni cu umezeală ridicată şi din ordinul Molinietalia, în staţiuni cu umiditate mai redusă. În funcţie de compoziţia floristică şi condiţiile ecologice, fitocenozele din ţara noastră au fost grupate în patru subasociaţii (Coldea 1997): typicum Coldea 1997, caricetosum nigrae Soó 1957, caricetosum gracilis (Gergely 1966) Coldea 1977 şi menthetosum longifolii (F. Raţiu 1972) Coldea 1977. Fitocenozele semnalate din Moldova se încadrează în subasociaţia typicum Coldea 1997.

123

Clasa OXYCOCCO – SPHAGNETEA Br.-Bl. et R. Tx. ex Westhoff et al. 1946 Syn.: Oxycocco – Sphagnetea Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8) Clasa Oxycocco – Sphagnetea se referă la vegetaţia ombrotrofă de mlaştini acide oligotrofe, care se dezvoltă în condiţii de precipitaţii abundente şi temperaturi medii anuale sub 5°C. De aceea, fitocenozele au în general, un număr redus de specii, adaptate să se dezvolte în turbării, în care stratul de turbă are o grosime variind între 2 şi 5 metri şi un conţinut de substanţe minerale foarte redus (Coldea 1997). Specii caracteristice: Andromeda polifolia, Betula nana, B. x warnstorfii, Calypogea sphagnicola, Oxycoccus palustris, Sphagnum fuscum, S. umbellum, Vaccinium uliginosum. Ordinul Sphagnetalia medii Kästner et Flössner 1933 Sphagnetalia magellanici Kästner et Flössner 1933 Syn.: Sphagnetalia Pawlowski 1928 (art. 8); Sphagnetalia fusci R. Tx. 1955 (art. 8); Sphagnetalia magellanici (Pawlowski 1928) Moor 1968 (art. 8) Cuprinde vegetaţia oligotrofă a turbăriilor din Europa subcontinentală. Specii caracteristice: Aulacomnium palustre, Drosera rotundifolia, Eriophorum vaginatum, Mylia anomala, Oxycoccus microcarpus, Polytrichum strictum, Sphagnum capillifolium. Alianţa Sphagnion medii Kästner et Flössner 1933 Sphagnion magellanici Kästner et Flössner 1933 Syn.: Sphagnion fusci Br.-Bl. 1926 (art. 8, 36) Grupează fitocenozele din turbăriile oligotrofe montane din Europa Centrală şi de Est. Specii caracteristice: Carex pauciflora, Empetrum nigrum, Sphagnum angustifolium, S. fallax, S. squarrosus. As. Eriophoro vaginati – Sphagnetum recurvi Hueck 1925 Tabel sintetic 8, coloana 7 Fitocenozele edificate de Eriophorum vaginatum şi Sphagnum flexuosum vegetează în turbării mai umede, cu oligotrofismul cel mai scăzut. În compoziţia 124

floristică, pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, apar şi specii din clasa Scheuchzerio – Caricetea fuscae şi puţine specii din clasa Molinio – Arrhenatheretea. Din punct de vedere floristic şi ecologic, fitocenozele din ţara noastră au fost clasificate în două subasociaţii: typicum Coldea 1989, de altitudini mai joase şi caricetosum dacicum Coldea 1989, din etajul subalpin. Fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei typicum Coldea 1997. Obs.: P. Raclaru (1972) descrie din Rarău fitocenoze dominate de Eriophorum vaginatum, din care lipsesc specii de Sphagnum, pe care le încadrează în asociaţia Eriophoretum vaginati Krajina 1933. Din compoziţia floristică fac parte următoarele specii: Allium sibiricum, Calliergonella cuspidata, Caltha palustris, Camptothecium trichoides, Cardamine pratensis, Carex curta, C. echinata, C. flava, C. nigra, C. rostrata, Crepis paludosa, Dactylorhiza cordigera, Drepanocladus sendtneri, D. vernicosus, Epilobium montanum, Eriophorum angustifolium, Filipendula ulmaria, Geum rivale, Lychnis flos-cuculi, Mnium affine, Myosotis scorpioides, Parnassia palustris, Philonotis calcarea, Potentilla erecta, Scirpus sylvaticus, Swertia perennis, Thuidium delicatulum, Triglochin palustre. Cercetările ar putea conduce la identificarea unei subasociaţii. As. Vaccinio – Pinetum sylvestris Kleist 1929 Syn.: Eriophoro vaginati – Pinetum sylvestris Hueck 1931 (art. 2b) Tabel sintetic 8, coloana 8a, 8b Asociaţia vegetează în mlaştinile oligotrofe având ca specie caracteristică arborescentă Pinus sylvestris, iar Oxycoccus palustris şi Eriophorum vaginatum, în stratul erbaceu. În compoziţia floristică, pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, sunt prezente şi unele specii din clasa Scheuchzerio – Caricetea fuscae. Analizând compoziţia floristică şi condiţiile ecologice, fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei pot fi clasificate în două subasociaţii: - pinetosum sylvestris sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică mai omogenă, care se dezvoltă în turbării cu reacţie acidă, oligomezotrofe (tabel 8, coloana 8a); - betuletosum nanae (Pop et al. 1973) stat. novum (syn. Eriophoro vaginati – Betuletum nanae Ştefan et Oprea 2001 (art. 36)), cu specia diferenţială Betula nana, care se dezvoltă în turbării oligotrofe extrem acidofile (tabel 8, coloana 8b). Lectotypus hoc loco: Pop et al. 1973, tabel 1, rel. 1. 125

As. Sphagnetum medii Kästner et Flössner 1933 Sphagnetum magellanici Kästner et Flössner 1933 Syn.: Sphagnetum medio-rubelli Malcuit 1929 (art. 2b); Sphagnetum fusci Luquet 1926 (art. 2b) Tabel sintetic 8, colona 9a, 9b, 9c Sfagnetele edificate de Sphagnum magellanicum, S. fuscus şi S. capillifolium, se dezvoltă în turbării oligotrofe, ocupând partea centrală a acestora. Compoziţia floristică a asociaţiei este bine încadrată cu specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, între care cu o constanţă ridicată, se înscriu speciile: Eriophorum vaginatum, Sphagnum flexuosum, Aulacomnium palustre, Drosera rotundifolia, Oxycoccus microcarpus, O. palustris, Polytrichum strictum, Andromeda polifolia etc. La acestea se remarcă şi unele specii din Caricetalia fusci. Analiza floristică şi ecologică a asociaţiei a permis identificarea a trei subasociaţii: - typicum Dierssen in Oberd. 1977, cu o compoziţie floristică mai omogenă (tabel 8, coloana 9a); - sphagnetosum capillifolii (Puşcaru et al. 1956) stat. novum (syn.: Sphagnetum capillifolii Puşcaşu et al. 1956 (art. 27)), cu specia diferenţială Sphagnum capillifolium, care se dezvoltă în staţiuni cu regim hidric mai scăzut (tabel 8, coloana 9b); - sphagnetosum fusci Dierssen in Oberd. 1977, cu specia diferenţială Sphagnum fuscum, care vegetează în staţiuni cu reacţie foarte acidă şi cu un conţinut foarte scăzut de substanţe minerale (tabel 8, coloana 9c).

126

Tabelul 8 Asociaţii din clasele Scheuchzerio – Caricetea fuscae R. Tx. 1937 şi Oxycocco – Sphagnetea Br.-Bl. et R. Tx. ex Westhoff et al. 1946 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

127

Numărul de relevee Caract. de as. Carex lasiocarpa Carex echinata Juncus conglomeratus Sphagnum warnstorfii Carex flava Eriophorum vaginatum Sphagnum magellanicum Dif. de sas. Juncus compressus Betula nana Sphagnum fuscum Sphagnum capillifolium Caricion lasiocarpae Carex curta Carex diandra Carex heleonastes Valeriana simplicifolia Scheuchzerietalia palustris Carex limosa Sphagnum contortum Sphagnum flexuosum Caricion fuscae Calliergon stramineum Calliergonella cuspidata Carex hartmanii Climacium dendroides Drepanocladus exannulatus Epilobium palustre

1 110130 7

2 70110 20

3 65120 18

4 120140 25

5 95140 8

6 45145 33

7 130140 7

8a 100145 16

8b 140150 12

9a 110120 7

9b 110120 5

9c 110120 5

V V V IV II -

I V II II III II -

III II III -

I II II II II I -

I V -

II I V -

IV II V II

I V V

II V I

II II V V

II II V III

I V IV

-

II

-

-

V -

-

-

II I

V V

I III

II V

V IV

IV -

II -

II I

II I I

-

I I I

II -

I -

-

II -

-

-

IV III I

I -

-

I II

-

-

V

-

-

V

IV

II

IV II II -

I I I III

II

II I III

I -

I III

II I II

I

-

I I

I I -

-

128

Caricetalia fuscae Agrostis canina Carex nigra Juncus filiformis Sphagnum palustre Stellaria palustris Trifolium spadiceum Veronica scutellata Caricion davallianae Blysmus compressus Carex panicea Dactylorhiza cordigera Eriophorum latifolium Epipactis palustris Swertia perennis Caricetalia davallianae Carex lepidocarpa Dactylorhiza incarnata Dactylorhiza maculata Drepanocladus revolvens Equisetum variegatum Parnassia palustris Scheuchzerio – Caricetea fuscae Calamagrostis stricta Carex brunescens Carex rostrata Carex viridula Comarum palustre Eriophorum angustifolium Eriophorum gracile Juncus alpinoarticulatus Juncus articulatus Ligularia sibirica Luzula sudetica Menyanthes trifoliata Pedicularis palustris Ranunculus flammula Triglochin palustre Sphagnion magellanici Carex pauciflora

III II -

I IV II -

I V II -

I -

II -

I III I I

-

I -

-

I -

II -

-

II I -

I I -

I II I

II II -

V I III -

I V III -

II III -

-

-

-

-

-

I -

I I I

I II III

I -

III IV

II I I I IV

-

-

-

-

II

-

IV IV III III II I III IV -

I I II I I II I II I I

II I I I I

V I II I I I -

I II III

I I III I I

I II I -

I I I I I

II II -

-

I -

-

I

I

-

-

-

-

I

I

I

I

-

-

129

Empetrum nigrum Sphagnum angustifolium Sphagnetalia magellanici Aulacomnium palustre Drosera rotundifolia II Mylia anomala Oxycoccus microcarpus Polytrichum strictum II Oxycocco - Sphagnetea Andromeda polyfolia Betula x warnstorfii Calypogeia sphagnicola Oxycoccus palustris Sphagnum rubellum Vaccinium uliginosum Montio – Cardaminetea s. l. Philonotis fontana II Philonotis seriata Saxifraga stellaris Senecio subalpinus Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Carex acuta I Carex acutiformis Carex appropinquata Carex elata Carex paniculata Carex riparia Carex vesicaria Carex vulpina Eleocharis palustris I Epilobium parviflorum Equisetum fluviatile Equisetum palustre Galium palustre II Glaceria fluitans Glyceria nemoralis Glyceria notata Lycopus europaeus Lysimachia vulgaris Lythrum salicaria -

-

-

I

-

-

-

I I

I

-

-

-

II I I

-

II I III

-

I -

IV V

II III II

I I

IV V III IV V

I IV III V IV

I III III V IV

-

-

-

-

-

II -

I V I II

I I -

IV II V II -

I III V III -

IV II IV II -

I I -

-

I

-

-

II -

-

-

-

-

-

I I I III I I

I I I II I III II I I

I I I II I I I I

I I -

I I I I I II I IV III I I I I II

-

-

I I

-

-

-

130

Mentha aquatica Scutellaria galericulata Senecio paludosus Stellaria longifolia Typha schuttleworthii Veronica beccabunga Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Juncetea trifidi s. l. Arnica montana Calluna vulgaris Carex pallescens Danthonia decumbens Hieracium aurantiacum Nardus stricta Potentilla erecta Molinio – Arrhenantheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Agrostis stolonifera Alchemilla vulgaris agg. Alopecurus geniculatus Alopecurus pratensis Anthoxanthum odoratum Briza media Caltha palustris Campanula patula Cardamine pratensis Carex cespitosa Carex distans Carex hirta Carex ovalis Carex tomentosa Carum carvi Cirsium rivulare Cynosurus cristatus Deschampsia caespitosa Equisetum telmateia Euphrasia officinalis ssp. pratensis

-

-

I

I I I

I

I I I I

-

I -

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II IV

I I I II I

I

I III

I I

I III

III IV

I I

II II

II

I II III

I I

I I IV IV -

I II I I I I I I II I I I II I -

II I I I I I II I I II -

I III I I II I IV I I I II II -

II II I IV I I V -

I II I II III I I I II I I II I

I I -

I I I -

II I I -

I I -

-

-

131

Euphrasia stricta Festuca pratensis Festuca rubra Filipendula ulmaria Galium uliginosum Geranium palustre Gladiolus imbricatus Holcus lanatus Juncus effusus Juncus inflexus Lathyrus pratensis Leontodon autumnalis Leucanthemum vulgare Linum catharticum Lotus corniculatus Luzula campestris Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia Medicago lupulina Mentha longifolia Molinia caerulea Myosotis scorpioides Orchis laxiflora ssp. elegans Phleum pratense Plantago lanceolata Poa palustris Poa trivialis Polygala vulgaris Polygonum bistorta Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus repens Rhinanthus angustifolius Rhinanthus minor Rhinanthus rumelicus Rumex acetosa Rumex crispus Sanguisorba officinalis

II I I I II I -

II I I III I I I II I III I II III II II I I

I I I II I IV I IV I I III II II I II III I I

III III II I I II II I IV II II I I -

I I I III I I I I I II -

I I II I I II II I I I I I II II I I II III I I I I I I I I I II I I I -

II II II III -

I I I -

I II -

I -

I II I -

I -

132

Stachys palustris Stellaria graminea Scirpus sylvaticus Succisa pratensis Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Trollius europaeus Valeriana officinalis Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Carex stenophylla Pimpinella saxifraga Plantago media Trifolium montanum Mulgedio – Aconietea s. l. Cirsium oleraceum Geum rivale Salix silesiaca Thalictrum aquilegiifolium Veratrum album Viola bifora Trifolio – Geranietea s. l. Astrantia major Lychnis viscaria Salicetea purpureae s. l. Salix pentandra Salix triandra Symphytum officinale Alnetea glutinosae s. l. Alnus glutinosa Carex elongata Cirsium palustre Crepis paludosa Peucedanum palustre Rhamno – Prunetea s. l. Salix aurita Salix cinerea Querco – Fagetea s. l. Ajuga reptans

-

II -

I I I I -

II I I I I -

I I III -

I I III I I I I I II I

III -

I I -

I -

I -

-

I -

III -

-

-

I I -

I -

I

-

-

-

-

-

-

I -

II II I

I -

III I I I

-

I -

II -

-

I -

II -

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

II

-

I -

-

-

-

-

I -

I -

I I -

I III I -

-

I II I -

I II -

I I I

-

-

-

-

I

I

-

I

-

-

II -

I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

133

Angelica sylvestris Betula pendula Dryopteris carthusiana Dryopteris cristata Equisetum sylvaticum Spiraea salicifolia Vaccinio – Piceetea s. l. Betula alba ssp. glutinosa Calamagrostis villosa Campanula abietina Deschampsia flexuosa Homogyne alpina Juniperus communis Luzula luzuloides Lycopodium annotinum Lycopodium selago Picea abies Pinus sylvestris Poa alpina Pyrola rotundifolia Sorbus aucuparia Trientalis europaea Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Variae syntaxa Camptothecium nitens Cephalozia connivens Cephalozia loithesbergeri Cephalozia lunulifolia Dicranum bonjeanii Drepanocladus aduncus Drepanocladus fluitans Equisetum arvense Eupatorium cannabinum Hylocomium splendens Pleurozium schreberi Pohlia cruda Pohlia sphagnicola Polytrichum commune Polytrichum juniperinum

-

-

I -

II I I I

-

-

II -

I I I

II -

-

-

-

I II I

I I I I I -

-

I I I -

-

I I -

I IV II I I II IV

IV I I I II V I I V V

II IV III III I V V

I II III III

II III II

I II I

II IV -

I II -

-

I I I -

-

I I -

II I I II -

I I I II I

-

II III II II -

I I I III II II II -

II II I I -

134

Polytrichum longisetum Ptilium crista-castrensis Rhizomnium punctatum Rhytidiadelphus loreus Sphagnum plumulosum Sphagnum russowii Tussilago farfara

-

-

-

-

I

I

II -

-

-

II I -

I I I I -

I -

1. Caricetum lasiocarpae Oswald 1923 em. Dierssen 1982: 2 rel. din M-ţii Călimani (Gh. Coldea, 1973); 5 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997). 2. Carici echinatae – Sphagnetum Soó 1954: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 2 rel. din M-ţii Călimani (Gh. Coldea, 1973); 3 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997); 5 rel. din jud. Bacău (L. Gorea et N. Barabaş, 2001). 3. Caricetum nigrae Braun 1915: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. de la Poiana Stampei (T. Seghedin et al., 1981); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991). 4. Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931: 7 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 11 rel. din M-ţii Nemirei (Gh. Coldea et al., 1969); 5 rel. de la Lucina (E. Pop et al., 1973); 2 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997). 5. Carici flavae – Blysmetum compressi Coldea 1997 juncetosum compressi Coldea 1997: 5 rel. din M-ţii Rarău (Raclaru P., 1970); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971). 6. Carici flavae – Eriophoretum latifolii Soó 1944: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 7 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1984); 6 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); 1 rel. din Cheile Bicăjelului (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997). 7. Eriophoro vaginati – Sphagnetum recurvi Hueck 1925: 7 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959).

8. Vaccinio – Pinetum sylvestris Kleist 1929: a – pinetosum sylvestris sass. nova hoc loco: 1 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 14 rel. din M-ţii Nemirei (Gh. Coldea et Kovacs, 1969); 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987) b – betuletosum nanae (Pop et al. 1973) stat. novum: 1 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 6 rel. de la Lucina (E. Pop et al., 1973); 1 rel. de la Lucina (N. Ştefan et A. Oprea, 2001). 9. Sphagnetum medii Kästner et Flössner 1933: a – typicum Dierssen in Oberd. 1977: 7 rel. din lunca Negrei Broştenilor, de la Cristişor (L. Lungu, 1977) b – sphagnetosum capillifolii (Puşcaru et al. 1956) stat. novum: 5 rel. din lunca Negrei Broştenilor, de la Cristişor (L. Lungu, 1977) c – sphagnetosum fusci Dierssen in Oberd. 1977: 5 rel. din lunca Negrei Broştenilor, de la Cristişor (L. Lungu, 1977)

135

Clasa ASPLENIETEA TRICHOMANIS (Br.-Bl. in Meier et Br.-Bl. 1934) Oberd. 1977 Syn.: Asplenietea rupestris Br.-Bl. in Meier et Br.-Bl. 1934 (art. 34) Clasa Asplenietea trichomanis reuneşte vegetaţia pionieră care se dezvoltă în fisurile de stânci şi pe roci calcaroase şi silicioase din zona montană şi alpină. Din cauza condiţiilor ecologice precare, compoziţia floristică a asociaţiilor este mai săracă în specii, caracterizată printr-o fluctuaţie mare de specii întâmplătoare (Sanda et al. 1998). De asemenea, compoziţia floristică variază şi în funcţie de natura substratului. Specii caracteristice: Achillea schurii, Artemisia petrosa, Asplenium trichomanes, Campanula carpatica, Hieracium bifidum, Jovibarba globifera, Poa nemoralis, Polypodium vulgare, Saxifraga oppositifolia, Sempervivum ruthenicum, Silene nutans ssp. dubia, Thymus comosus, Trisetum alpestre, Valeriana tripteris etc. Ordinul Potentilletalia caulescentis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Syn.: Asplenietalia rutae-murariae Oberd. et al. 1967 (art. 29) Ordinul grupează vegetaţia care populează stâncile calcaroase din zona montană şi alpină. Specii caracteristice: Androsace lactea, Asplenium adulterinum, Draba siliquosa, Euphrasia salisburgensis, Leontopodium alpinum, Saxifraga paniculata, Schiwereckia podolica. Alianţa Gypsophilion petraeae Borhidi et Poćs 1957 Grupează fitocenozele chasmofile de pe rocile calcaroase din Carpaţii de sud şi est, având un caracter xeric pronunţat. Specii caracteristice: Androsace villosa ssp. arachnoidea, Draba kotschyi, Eritrichium nanum ssp. nanum, E. nanum ssp. jankae, Gypsophila petraea, Helianthemum rupifragum, Saxifraga corymbosa, Silene zawadzkii. As. Artemisio petraeae – Gypsophiletum petraeae Puşcaru et al. 1956 Tabel sintetic 9, coloana 1 Fitocenozele edificate de Artemisia petrosa şi Gypsophila petraea reunite în această asociaţie, au fost identificate în M-ţii Ceahlău şi Hăşmaş. Compoziţia floristică este relativ bogată şi variată (64 specii), datorită condiţiilor staţionale 136

diverse, referitoare la expoziţia şi înclinarea versanţilor, altitudinea, regimul hidric şi gradul de umiditate al substratului, tipul fitocenozelor învecinate etc. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Gypsophila petraea, care poate realiza o acoperire de 30 - 50% şi sunt bine încadrate cu specii heliofile caracteristice alianţei (Eritrichium nanum ssp. jankae, Silene zawadzkii), ordinului şi clasei (Saxifraga paniculata, S. oppositifolia, Poa nemoralis, Jovibarba globifera etc). Se remarcă însă în compoziţia floristică un cortegiu însemnat de specii mezoterme, caracteristice clasei Elyno – Seslerietea, aşa cum sunt: Asperula capitata, Bupleurum diversifolium, Festuca rupicola ssp. saxatilis, F. versicolor, Helianthemum alpestre, Seseli libanotis etc, precum şi clasei Carici – Kobresietea (Cerastium alpinum ssp. lanatum, Oxytropis halleri etc). As. Saxifrago luteoviridis – Silenetum zawadzkii Pawlowski et Walas 1949 Tabel sintetic 9, coloana 2 Este o asociaţie descrisă din puţine staţiuni din ţară, iar din Moldova numai din M-ţii Hăşmaş şi Rarău. Fitocenozele se dezvoltă pe stâncării calcaroase şi sunt edificate de Saxifraga corymbosa (dominantă) şi Silene zawadzkii, însoţite de o serie de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, dintre care cu constanţă mai ridicată se remarcă: Asplenium trichomanes, Gypsophila petraea, Androsace lactea, Saxifraga paniculata, Poa nemoralis, Valeriana tripteris, Trisetum alpestre etc. În compoziţia floristică a fitocenozelor se infiltrează şi specii din fitocenozele vecine aparţinând mai ales clasei Thlaspietea (Cerastium alpinum, Galium anisophilum, Jovibarba heuffelii etc), precum şi Elyno – Seslerietea (Asperula capitata, Crepis jacquinii, Scabiosa lucida ssp. barbata etc). As. Saxifrago moschatae – Drabetum kotschyi Puşcaru et al. 1956 Tabel sintetic 9, coloana 3 Asociaţia a fost descrisă pentru prima dată din muntele Ceahlău, de pe versanţii abrupţi ai stâncilor calcaroase mai umede. Fitocenozele sunt dominate de speciile caracteristice, Draba kotschyi şi Saxifraga moschata, la care se adaugă o serie de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, cu constanţă ridicată fiind: Gypsophila petraea, Silene zawadzkii, Androsace lactea, Saxifraga paniculata, S. oppositifolia, Trisetum alpestre, Achillea schurii etc. Sunt de remarcat o serie de specii din clasa Thlaspietea (Viola alpina, Arabis alpina, Saxifraga androsacea etc) şi din Elyno – Seslerietea (Carex sempervirens, Festuca versicolor, Lloydia serotina, Ranunculus oreophilus etc).

137

Alianţa Cystopteridion Richard 1972 Alianţa grupează vegetaţia chasmofilă, mezo- şi mezohigrofilă, din zona montană şi excepţional colinară. Specii caracteristice: Asplenium ramosum, Cystopteris fragilis, C. montana, Gymnocarpium robertiana, Moehringia muscosa, Sedum hispanicum, Viola biflora. As. Cystopteridetum fragilis Oberd. 1938 Syn.: Asplenio – Cystopteridetum fragilis (Moor 1945) Oberd. 1949 (art. 29) Tabel sintetic 9, coloana 4 Fitocenozele edificate de Cystopteris fragilis (dominantă) şi Asplenium ramosum (subdominantă), populează stâncile calcaroase mai umede şi sunt constituite predominant de specii caracteristice clasei Asplenietea trichomanes. Dintre acestea menţionăm: Asplenium trichomanes, Sedum hispanicum, Saxifraga paniculata, Asplenium ruta-muraria, Polypodium vulgare, Poa nemoralis, Valeriana tripteris etc. Fitocenozele descrise din România au fost clasificate în două subasociaţii: typicum Coldea 1997 şi campanuletosum carpaticae (Sanda et al. 1979) Coldea 1997. Fitocenozele din Moldova se încadrează în subasociaţia typicum Coldea 1997. As. Asplenio – Schivereckietum podolicae Mititelu et al. 1971 Tabel sintetic 9, coloana 5 Fitocenozele pioniere, xerofile caracterizate de Schiwereckia podolica (dominantă) şi Asplenium trichomanes (codominantă), la care se adaugă Asplenium ruta-muraria, Sempervivum ruthenicum şi Poa nemoralis (codominante sau subdominante), au fost descrise numai din Moldova, din lunca Prutului, de pe roci calcaroase. Caracteristica principală a acestor fitocenoze este prezenţa masivă a speciilor din clasa Festuco – Brometea, dintre care mai frecvente sunt: Allium flavescens, Alyssum saxatile, Festuca valesiaca, Melica ciliata, Potentilla arenaria, Sedum acre etc. Semnalăm, de asemenea şi frecvenţa ridicată a unor briofite: Bryum argenteum, Orthotrichum anomalum, O. rupestre, precum şi a unor licheni: Caloplaca epixantha, C. barbulata.

138

As. Thymo pulcherrimi – Poëtum rehmannii Coldea 1990 Tabel sintetic 9, coloana 6 Fitocenozele edificate de Poa rehmanni populează culmile, cornişele şi chiar pereţii abrupţi ai stâncilor calcaroase din zona montană superioară şi subalpină. Aceste fitocenoze au fost semnalate din Moldova numai din M-ţii Hăşmaş, unde, pe lângă speciile caracteristice, Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanni (dominantă), se asociază numeroase specii caracteristice sintaxonilor subordonaţi clasei Asplenietea trichomanis, inclusiv alianţei şi ordinului la care aparţine această asociaţie. Dintre acestea, menţionăm: Silene zawadzkii, Asplenium ramosum, Sedum hispanicum, S. maximum, Thymus comosus, Valeriana tripteris etc. În unele fitocenoze de la baza versanţilor se întâlnesc şi specii caracteristice clasei Thlaspietea rotundifolii. Ordinul Tortulo – Cymbalarietalia Segal 1969 Syntaxon syn.: Parietarietalia Rivas-Martinez 1960 ex Br.-Bl. 1963 corr. Oberd. 1979 Cuprinde vegetaţia fisurilor de stânci şi ziduri din Europa temperată. Specii caracteristice: Asplenium ruta-muraria, Biscutella laevigata, Sedum telephium, Tortula muralis, T. ruralis. Alianţa Cymbalario – Asplenion Segal 1969 em. Mucina in Grabherr et Mucina 1993 Grupează vegetaţia ferigilor de pe ziduri însorite din regiuni cu ierni moderate, blânde. Speciile caracteristice sunt comune cu cele ale ordinului. As. Asplenietum trichomano – rutae-murariae R. Tx. 1937 Syntaxon syn.: Asplenietum rutae-murariae Schiwickerath 1944 Tabel sintetic 9, coloana 7 Fitocenozele edificate de Asplenium ruta-muraria şi A. trichomanes (codominante) au fost descrise în ţara noastră nu numai de pe ziduri, ci mai ales de pe roci calcaroase din zona montană. Acesta este şi motivul pentru care unii fitosociologi încadrează asociaţia în alianţa Cystopteridion (Coldea 1997). De pe teritoriul Moldovei asociaţia este semnalată numai din staţiuni naturale. Asociaţia are o compoziţie floristică simplă, în afară de speciile caracteristice sintaxonilor clasei Asplenietea trichomanis (Sedum hispanicum, S. telephium, S. maximum, Saxifraga paniculata, Tortula muralis, Polypodium vulgare, Poa 139

nemoralis, Valeriana tripteris etc), mai bine reprezentate sunt speciile din Festuco – Brometea. Ordinul Asplenietalia septentrionalis Oberd. et al. 1967 Syntaxon syn.: Androsacetalia multiflorae Br.-Bl. in Meier et Br.-Bl. 1934 Syn.: Androsacetalia vandelii Br.-Bl. 1934 (art. 30) Ordinul cuprinde vegetaţia chasmofilă din fisurile rocilor silicioase acide din zona montană. Specii caracteristice: Asplenium septentrionale, A. trichomanes, Epilobium collinum, Sedum maximum. Alianţa Asplenion septentrionalis (Oberd. 1938) Fouquet 1982 Syntaxon syn.: Androsacion multiflorae Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Alianţa grupează vegetaţia ferigilor de pe rocile silicioase din zonele mai joase altitudinal. Specii caracteristice: Asplenium adiantum-nigrum, A. septentrionale. As. Asplenietum septentrionali – adianti-nigri Oberd. 1938 Tabel sintetic 9, coloana 8 Fitocenozele edificate de Asplenium septentrionale şi A. adiantum-nigrum (adesea codominante) sunt rare pe teritoriul Moldovei, acestea colonizând fisurile de roci silicioase de pe pereţii foarte înclinaţi ai unor masive muntoase. Împreună cu acestea se întâlnesc frecvent o serie de specii caracteristice unităţilor sintaxonomice ale clasei Asplenietea trichomanis, aşa cum sunt: Asplenium trichomanes, Cystopteris fragilis, Polypodium vulgare, Sedum maximum, Poa nemoralis etc şi foarte puţine din alte clase de vegetaţie. As. Asplenio trichomani – Poëtum nemoralis Boşcaiu 1971 Syn.: Poëtum nemoralis semenicense Borza 1946 (art. 34) Tabel sintetic 9, coloana 9 Asociaţia populează stâncăriile silicioase din văile unor râuri, realizând o acoperire variabilă, între 60 şi 90%. Speciile caracteristice Poa nemoralis şi Asplenium trichomanes domină fitocenozele, dar sunt însoţite de puţine specii din clasa Asplenietea trichomanis, mai frecvente fiind: Cystopteris fragilis, Moehringia muscosa, Saxifraga paniculata, Polypodium vulgare, Sedum maximum etc. 140

Compoziţia floristică este întregită de o serie de specii caracteristice mai ales claselor Mulgedio – Aconietea, Molinio – Arrhenatheretea, Querco – Fagetea etc, ceea ce imprimă asociaţiei o structură şi compoziţie complexă. Alianţa Hypno – Polypodion vulgaris Mucina in Grabherr et Mucina 1993 Alianţa grupează vegetaţia ferigilor şi briofitelor de pe stâncile umbrite din păduri colinare şi montane. Specii caracteristice: Calamagrostis arundinacea, Hypnum cupressiforme, Polypodium vulgare. As. Hypno – Polypodietum vulgaris Jurko et Peciar 1963 Asociaţia a fost semnalată recent din Moldova (I. Sârbu et al. 1997), prin două relevee, având următoarea compoziţie floristică: As.: Hypnum cupressiforme 3 (dominantă); Hypno – Polypodion vulgaris: Calamagrostis arundinacea +, Polypodium vulgare 3; Asplenietalia sptentrionalis: Asplenium trichomanes +; Tortulo – Cymbalarietalia: Asplenium ruta-muraria +; Asplenietea: Cystopteris fragilis +, Poa nemoralis 1, Silene nutans ssp. dubia +, Valeriana tripteris +; Variae syntaxa: Spiraea chamaedryfolia +, Hypericum hirsutum +, Gentiana asclepiadea +, Eupatorium cannabinum +, Cirsium erisithales +, Cruciata glabra +, Saxifraga cuneifolia +, Epilobium montanum +, Mycelis muralis +, Rumex acetosella +, Campanula glomerata +. Obs.: Din clasa Asplenietea trichomanis, T. Seghedin (1989) descrie o asociaţie endemică nouă Sempervivo soboliferae – Andryaletum levitomentosae, din M-ţii Bistriţei (alt. 1580 m), cu următoarea compoziţie floristică bazată pe două relevee: Andryala levitomentosa 3, Jovibarba globifera 1, Cystopteris fragilis +, Campanula carpatica +, C. rotundifolia ssp. polymorpha +, Polypodium vulgare +, Dianthus tenuifolius +, Juncus trifidus +. Dat fiind suprafaţa mică ocupată de aceste fitocenoze (10 - 15 m.p.), trebuie urmărită sindinamica acestora pentru a se clarifica poziţia lor sintaxonomică.

141

Clasa THLASPIETEA ROTUNDIFOLII Br. - Bl. 1948 Syn.: Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl. 1926 (art. 2b); Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl. et al. 1947 (art. 8) Clasa Thlaspietea rotundifolii reuneşte vegetaţia grohotişurilor şi bolovănişurilor mobile din zona montană şi alpină, rezultate din dezagregarea rocilor prin procese criogene pleistocene, alimentate în permanenţă de material proaspăt actual. Fitocenozele se grupează în funcţie de natura, mărimea, mobilitatea şi umiditatea substratului (Sanda et al. 2001). Specii caracteristice: Arabis alpina, Campanula carpatica, Carduus glaucinus, Doronicum carpaticum, Gymnocarpium robertiana, Jovibarba heuffelii, Rhodiola rosea, Saxifraga androsacea. Ordinul Galio – Parietarietalia officinalis Boşcaiu et al. 1966 Syntaxon syn.: Stipetalia calamagrostis Oberd. et Seibert in Seibert 1977 Ordinul cuprinde fitocenoze heliofile de grohotişuri din zone colinare şi montane. Specii caracteristice: Galium album, Origanum vulgare, Teucrium montanum, Timmia austriaca. Alianţa Stipion calamagrostis Jenny-Lips ex Br.-Bl. et al. 1952 Syn.: Achnatherion calamagrostis Br.-Bl. 1918 (art. 30) Grupează fitocenoze caracterizate prin prezenţa unor specii heliofile, termofile, de pe grohotişuri calcaroase. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului. As. Sedo fabariae – Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Täuber 1977 Syn.: Geranietum macrorrhizi Boşcaiu 1971 (art. 36) Tabel sintetic 9, coloana 10 Fitocenozele edificate de Geranium macrorrhizum sunt descrise de pe teritoriul Moldovei numai din M-ţii Hăşmaş şi se aseamănă în ceea ce priveşte compoziţia floristică cu cele menţionate din Carpaţii Meridionali, deşi specia caracteristică Sedum vulgare nu a fost identificată în fitocenoze. Nucleul speciilor caracteristice sintaxonilor subordonaţi clasei Thlaspietea rotundifolii domină fitocenozele, secondat de specii din clasa Asplenietea trichomanis. 142

Dintre speciile mai frecvente care însoţesc specia caracteristică, menţionăm: Arabis alpina, Campanula carpatica, Senecio squalidus, Geranium robertianum, Poa nemoralis, Saxifraga paniculata, Moehringia muscosa, Acinos alpinus ssp. majoranifolius, Asplenium trichomanes, Cystopteris fragilis etc. Ordinul Thlaspietalia rotundifolii Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Grupează fitocenozele care populează grohotişurile calcarose amestecate cu fragmente de şisturi cristaline. Specii caracteristice: Cerastium alpinum, Galium anisophyllon, Senecio rupestre, S. squalidus. Alianţa Papavero – Thymion pulcherrimi I. Pop 1968 Alianţa cuprinde fitocenozele heliofile de pe grohotişurile calcaroase, mobile, din Carpaţii româneşti. Specii caracteristice: Achillea schurii, Acinos alpinus ssp. majoranifolius, Alyssum repens, Cerastium arvense ssp. calciolum şi ssp. lerchenfeldianum, Poa molinerii, Taraxacum nigricans, Thymus pulcherrimus, Viola alpina. As. Acino – Galietum anisophylli Beldie 1967 Tabel sintetic 9, coloana 11 Fitocenozele caracterizate de Acinos alpinus ssp. majoranifolius şi Galium anisophyllon se instalează pe grohotişuri calcaroase însorite şi puţin înierbate. Împreună cu acestea vegetează numeroase specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, dintre care menţionăm: Cerastium arvense ssp. calcicolum, Alyssum repens, Senecio squalidus, Arabis alpina, Sedum atratum etc. Fitocenozele mai cuprind şi o serie de specii mai ales din Asplenietea trichomanis, dintre care amintim: Viola biflora, Saxifraga paniculata, Silene nutans ssp. dubia etc. As. Poëto minoris – Doronicetum carpaticae Puşcaru et al. 1956 Tabel 9, coloana 12 Asociaţia este edificată de Doronicum carpaticum şi Poa alpina şi este semnalată din Moldova numai din masivul Ceahlău, de pe grohotişuri mai înierbate. Împreună cu speciile caracteristice vegetează şi alte specii din alianţă, ordin şi clasă (Achillea schurii, Arabis alpina, Saxifraga androsacea etc), cât şi o serie de specii din clasele Elyno – Seslerietea, Juncetea trifidi, Mulgedio – Aconietea, Montio – 143

Cardaminetea etc, conferind asociaţiei o structură şi o compoziţie complexă.

Clasa LOISELEURIO – VACCINIETEA Eggler ex Schubert 1960 Syn.: Loiseleurio – Vaccinetea Eggler 1952 (art. 8); Vaccinio – Juniperetea communis Passarge et Hoffmann 1968 (art. 8) Clasa Loiseleurio – Vaccinietea grupează fitocenoze reprezentate de tufişuri scunde boreale, subalpine în care participă şi numeroase elemente microterme. Poziţia sintaxonomică a alianţelor clasei este controversată, unii autori încadrându-le fie în clasa Juncetea trifidi, fie în Vaccinio – Piceetea (Coldea 1991, 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002). Alţii optează pentru subordonarea lor unei singure clase Loiseleurio – Vaccinietea (Grabherr et Mucina 1993; Mucina 1995; Pott 1995; Rodwell et al. 2002), clasificare adoptată în această lucrare. Specii caracteristice: Cladonia furcata, C. rangiferina, Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum, Juniperus sibirica, Loiseleuria procumbens, Pedicularis verticillata, Thamnolia vermicularis, Vaccinium gaultherioides, V. myrtillus, V. vitis-idaea. Ordinul Rhododendro – Vaccinietalia Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Syn.: Loiseleurio – Vaccinietalia Eggler 1952 (art. 29); Empetretalia hermaphroditicae Schubert 1960 (art. 29); Loiseleurietalia procumbentis Wendelberger 1962 (art. 29) Speciile caracteristice sunt comune cu ale clasei. Alianţa Loiseleurio – Vaccinion Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Reuneşte fitocenoze alcătuite din nanofanerofite din etajul subalpin. Specii caracteristice: Centraria islandica, Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum, Loiseleuria procumbens, Primula minima. Alianţa este subordonată uneori clasei Juncetea trifidi (Coldea 1991, 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002).

144

Tabelul 9 Asociaţii din clasele Asplenietea trichomanis (Br.-Bl. in Meier et Br.-Bl. 1934) Oberd. 1977 şi Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl. 1948 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

145

Numărul de relevee Caract. de as. Artemisia petrosa Saxifraga corymbosa Saxifraga moschata Cystopteris fragilis Asplenium trichomanes Thymus pulcherrimus Asplenium septentrionale Geranium macrorrhizum Acinos alpinus ssp. majoranifolius Poa alpina Gypsophilion petraeae Androsace villosa ssp. arachnoidea Draba kotschyi Eritrichium nanum ssp. nanum Eritrichium nanum ssp. jankae Gypsophila petraea Helianthemum rupifragum Silene zawadzkii Cystopteridion Asplenium ramosum Cystopteris montana Gymnocarpium robertiana Moehringia muscosa Sedum hispanicum Viola biflora Potentilletalia caulescentis Androsace lactea Asplenium adulterinum

1 145188 29

2 150170 8

3 175189 10

4 77165 13

5 5070 10

6 100120 5

7 70150 26

8 7595 10

9 85110 13

10 100110 5

11 120180 11

12 170185 5

III IV I II II I

I V III III -

II V I

V II I -

V -

II II V -

I V -

III V V -

III V -

III III V III -

V V III

I V

II III IV V II V

III I IV I V

V III I III

-

-

III

-

-

-

-

-

-

I -

II I I -

III I

V I I I II I

-

III II III -

I I II -

III -

IV II -

II -

I I IV

II -

I -

III I

IV -

II

-

-

I

-

-

-

-

I -

146

Cardaminopsis arenosa II Draba siliquosa Euphrasia salisburgensis I Leontopodium alpinum I II Saxifraga paniculata III IV Schiwereckia podolica Cymbalario – Asplenion et Tortulo – Cymbalarietalia Asplenium ruta-muraria IV III Biscutella laevigata I III Sedum telephium Tortula muralis Tortula ruralis Asplenion septentrionalis Asplenium adiantum-nigrum Campanula rotundifolia ssp. I I kladniana Hypno – Polypodion vulgaris Hypnum cupressiforme Polypodium vulgare II Asplenietalia septentrionalis Epilobium collinum Sedum maximum Asplenietea trichomanis Hieracium bifidum Jovibarba globifera II I Poa nemoralis II III Saxifraga adscendens Saxifraga oppositifolia II I Sempervivum ruthenicum Silene nutans ssp. dubia I Spiraea chamaedryfolia Thymus comosus I III Trisetum alpestre III IV Valeriana tripteris III Papavero – Thymion pulcherrimi Achillea schurii Alyssum repens I II Cerastium arvense ssp. calcicolum Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum

I III -

II I I III -

V

II II -

I III -

-

III I III -

III -

II I IV -

II -

III I -

III -

V V

II -

I II II I

-

-

-

-

-

I

I

-

-

I

V I

-

-

-

-

-

II

-

II

III

I V

I IV

-

-

-

-

I II

-

III

I III

II V

III

-

I

-

V V -

III I I III

V V -

II II II III II III

I I IV I I I II

III I II

V II I I I

III -

II I -

III -

V II -

-

-

II -

-

-

-

-

I IV V II

V -

147

Poa molineri Taraxacum nigricans Viola alpina I III Thlaspietalia Cerastium alpinum ssp. alpinum IV Galium anisophyllon II III II Geranium robertianum Senecio rupestre Senecio squalidus Stipion calamagrostis et Galio – Parietarietalia officinalis Galium album Origanum vulgare Teucrium montanum Timmia austriaca Thlaspietea rotundifolii Arabis alpina III Campanula carpatica III V I Carduus glaucinus Doronicum carpaticum Jovibarba heuffelii II Rhodiola rosea I Saxifraga androsacea III Sedum atratum Thymus bihoriensis Elyno – Seslerietea s. l. Aconitum anthora Anthyllis vulneraria ssp. alpestris I II Asperula capitata II III Aster alpinus I I Astragalus australis I Bartsia alpina Bupleurum diversifolium III II I Carex atrata Carex sempervirens I III Crepis jacquinii I III I Dianthus spiculifolius I I Dianthus tenuifolius I I Draba lasiocarpa I Erysimum wittmannii II I Festuca rupicola ssp. saxatilis I II

I

-

-

-

-

-

-

II I

I -

I I I

-

IV I

I I I

II -

III II

III IV

V I IV

-

-

I III -

-

I -

-

I -

I I I I

-

II

II I -

-

III -

I -

-

I -

IV IV I I I

V I III -

V V V II -

-

-

II II II -

-

-

I I -

-

I I I I -

I -

148

Festuca versicolor Helianthemum alpestre Helictotrichon decorum Hieracium villosum Lloydia serotina Myosotis alpestris Onobrychis montana ssp. transsilvanica Poa rehmannii Ranunculus oreophilus Scabiosa lucida ssp. barbata Scrophularia heterophylla ssp. laciniata Sempervivum marmoreum Seseli libanotis Sesleria bielzii Sesleria heuflerana Thesium alpinum Carici – Kobresietea s. l. Carex rupestris Cerastium alpinum ssp. lanatum Dryas octopetala Erigeron uniflorus Minuartia verna ssp. gerardii Minuartia verna ssp. verna Oxytropis carpatica Oxytropis halleri Pedicularis oederi Juncetea trifidi s. l. Agrostis rupestris Calluna vulgaris Campanula alpina Campanula rotundifolia ssp. polymorpha Euphrasia minima Euphrasia stricta ssp. pectinata Hieracium alpinum Hieracium umbellatum Ligusticum mutellina Polygonum viviparum

IV II I I

I I I I -

III IV III I

I -

-

II -

-

-

-

-

I V -

IV -

I I -

IV -

IV -

I I -

-

V II

I -

-

-

-

I -

II IV -

II I -

I -

-

-

-

III -

-

II -

II -

-

I

-

I II I I I III -

II I -

I II II I I

-

-

II -

-

-

I -

-

-

-

I I

-

-

I -

-

-

I -

I -

-

-

-

-

-

II -

II

II -

-

-

-

II -

II -

-

-

II III

149

Potentilla aurea Thlaspi dacicum Montio – Cardaminetea s. l. Cratoneuron commutatum Pinguicula alpina Saxifraga aizoides Silene pusilla Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Chaerophyllum hirsutum Corthusa mathioli Digitalis grandiflora Geranium sylvaticum Laserpitium latifolium Sedum vulgare Silene dioca Veronica urticifolia Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis Arenaria serpyllifolia Erysimum cuspidatum Erysimum diffusum Hypericum perforatum Sedum annuum Veronica fruticosa Molinio – Arrhenatheretea s. l. Alchemilla vulgaris agg. Euphrasia officinalis ssp. pratensis Festuca rubra Galium album Lotus corniculatus Parnassia palustris Phleum montanum Prunella vulgaris Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus Senecio capitatus Taraxacum officinale Thymus pulegioides Trifolium repens

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

I -

-

II IV -

I I

-

-

-

-

-

-

I -

III III II

-

II -

II -

I I

-

III III -

II I

-

I III I I I

III -

-

I V I I -

-

-

-

I I I I

I I -

-

I I -

I I

II -

-

-

-

-

-

-

I -

-

II IV -

-

-

I I I -

II -

-

I II

I -

-

-

-

-

-

-

-

I I II

-

-

-

150

Valeriana officinalis Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea nobilis ssp. neilreichii Agropyron cristatum ssp. pectinatum Allium flavescens Allium senescens ssp. montanum Alyssum desertorum Alyssum saxatile Anthemis tinctoria Anthyllis vulneraria ssp. vulneraria Bromus tectorum Bupleurum falcatum Campanula sibirica Centaurea biebersteinii Centaurea orientalis Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus Erysimum odoratum Festuca pallens Festuca valesiaca Galium glaucum Helichrysum arenarium Linaria genistifolia Melica ciliata Nepeta nuda Phleum phleoides Pimpinella saxifraga Poa compressa Potentilla arenaria Salvia nemorosa Scabiosa ochroleuca Sedum acre Silene otites Stipa capillata Stipa lessingiana Syrenia cana Teucrium chamaedrys Thalictrum minus

-

-

-

-

-

-

-

-

IV

III

-

-

-

-

-

-

I I -

-

I

-

-

-

-

-

I I -

III II -

-

I -

IV I V I I I I -

-

II I II I I I -

I

I I I -

IV -

I -

-

I -

I -

-

I -

II I I II I I I III I I III I I I -

-

I I I I II I I I

-

I I

IV IV -

I -

-

151

Thymus pannonicus Verbascum lychnitis Veronica incana Epilobietea angustifoliae s. l. Calamagrostis epigeios Eupatorium cannabinum Fragaria vesca Senecio ovatus Querco – Fagetea s. l. Campanula persicifolia Campanula rapunculoides Cirsium erisithales Dryopteris filix-mas Galium schultesii Hedera helix Impatiens noli-tangere Lonicera xylosteum Primula elatior ssp. leucophylla Salvia glutinosa Saxifraga cuneifolia Stellaria nemorum Tanacetum corymbosum Veronica chamaedrys Vaccinio – Piceetea s. l. Clematis alpina Luzula luzuloides Lycopodium selago Oxalis acetosella Polystichum lonchytis Valeriana montana Variae syntaxa Anomodon viticulosus Bryum argenteum Caloplaca epixantha Caloplaca barbulata Conocephalum conicum Cotoneaster integerrimus Ctenidium molluscum Enclypta vulgaris Grimia pulvinata

-

-

-

-

I I

-

I I

-

I -

-

-

-

-

-

-

I I

-

IV -

I -

-

I I -

-

-

I -

I -

-

I -

I -

I -

IV III III II -

I -

-

I I I I I I I I I

III III -

-

-

-

-

-

I I I

-

-

I I I

-

I I -

I -

I -

I -

-

-

-

-

IV V V -

-

I I I I I II IV

-

II II I

-

-

III -

152

Orthotrichum anomalum Orthotrichum rupestre Pedicularis verticillata Preissia quadrata Rochelia disperma ssp. retorta Rosa tomentosa

I -

-

III -

-

V III I I

-

I I

-

-

-

-

I -

1. Artemisio petraeae – Gypsophiletum petraeae Puşcaru et al. 1956: 5 rel. din Mt. Ceahlău (A. Borhidi, 1958); 12 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 2. Saxifrago luteoviridis – Silenetum zawadzkii Pawlowski et Walas 1949: 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 3. Saxifrago moschatae – Drabetum kotschyi Puşcaru et al. 1956: 5 rel. din Mt. Ceahlău (A. Borhidi, 1958); 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971). 4. Cystopteridetum fragilis Oberd. 1938: 2 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 4 rel. din M-ţii Hăşmaş şi Suhard (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 5. Asplenio – Schivereckietum podolicae Mititelu, Barabaş et Haja 1971: 5 rel. de la Stânca – Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975). 6. Thymo pulcherrimi – Poëtum rehmannii Coldea 1990: 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 7. Asplenio trichomano – rutae-murariae R. Tx. 1937: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 4 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 8. Asplenietum septentrionali – adianti-nigri Oberd. 1938: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972). 9. Asplenio trichomani – Poëtum nemoralis Boşcaiu 1971: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 3 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997); 9 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 10. Sedo fabariae – Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Täuber 1977: 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 11. Acino – Galietum anisophylli Beldie 1967: 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 10 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 12. Poëto minoris – Doronicetum carpaticae Puşcaru et al. 1956: 5 rel. din Mt. Ceahlău (A. Borhidi, 1958).

As. Empetro – Vaccinietum gaultherioides Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 Syn.: Empetro – Vaccinietum uliginosi Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 (art. 43) Tabel sintetic 10, coloanele 1a, 1b, 1c, 1d Fitocenozele edificate de Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum şi Vaccinium gaultherioides ocupă suprafeţe relativ mici, dar frecvente, în subalpinul Munţilor Călimani, Bistriţei, Ceahlău, Hăşmaş şi Vrancei. În compoziţia floristică sunt bine reprezentate speciile caracteristice alianţei şi ordinului, însă acestea sunt secondate de numeroase specii care aparţin fitocenozelor învecinate, mai ales din clasele Juncetea trifidi (Agrostis rupestris, Campanula alpina, C. rotundifolia ssp. polymorpha, Carex curvula, Festuca supina, Hieracium alpinum, Juncus trifidus, Potentilla ternata etc), Thlaspietea rotundifolii (Acinos alpinus, Galium anisophyllon, Veronica baumgarteni etc), Elyno – Seslerietea (Anemone narcissifolia, Festuca amethystina, Thymus alpestris etc), Vaccinio – Piceetea (Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Pinus mugo etc) etc. Compoziţia floristică variată, complexă şi condiţiile staţionale diverse, au determinat identificarea următoarelor subasociaţii: - typicum Coldea 1990, subasociaţie cu o compoziţie floristică mai omogenă, preferând o umiditate mai ridicată a substratului (tabel 10, coloana 1a); - pulsatilletosum albae Mititelu et al. 1986, identificată în M-ţii Călimani, pe terenuri cu umiditate puţin mai scăzută şi cu reacţia solului moderat acidă. Specii diferenţiale: Carex atrata, Pulsatilla alba, Veronica fruticans (tabel 10, coloana 1b); - senecietosum glaberrimi Horeanu et Viţalariu 1991, mai puţin exigentă la umiditatea substratului şi cu reacţia solului slab acidă – neutră, având ca specii diferenţiale Campanula rotundifolia ssp. kladniana şi Senecio glaberrimus. Specia Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum este prezentă doar în unele relevee (tabel 10, coloana 1c); - vaccinietosum uliginosi sass. nova hoc loco, caracterizată prin absenţa speciei Vaccinium gaultherioides şi prezenţa speciei diferenţiale Vaccinium uliginosum. Fitocenozele se dezvoltă pe terenuri cu reacţie foarte acidă, oligotrofe (tabel 10, coloana 1d). Alianţa Rhododendro – Vaccinion J. Br.-Bl. ex Br.-Bl et J. Br.-Bl. 1931 Syn.: Rhododendro – Vaccinion Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 (art. 2b) Alianţa include fitocenoze de tufişuri semiarbustive şi arbustive din etajul 153

subalpin, cu numeroase specii chionofile. Specii caracteristice: Bruckenthalia spiculifolia, Calamagrostis villosa, Ligusticum mutellina, Luzula alpinopilosa, Rhododendron myrtifolium. Alianţa este subordonată adesea clasei Vaccinio – Piceetea (Coldea 1991, 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002). As. Rhododendro myrtifolii – Vaccinietum (Borza 1959) Boşcaiu 1971 Syn.: Rhododendro – Vaccinietum austro-carpaticum Borza 1959 (art. 34) Tabel sintetic 10, coloana 2a, 2b Fitocenozele dominate de speciile caracteristice Rhododendron myrthifolium şi Vaccinium gaultherioides reprezintă atât vegetaţia primară în etajele subalpin şi alpin, dar şi secundară, ca urmare a defrişării jnepenişurilor, preferând versanţii semiumbriţi sau umbriţi (Coldea 1991). Împreună cu speciile caracteristice asociaţiei vegetează bine şi specii caracteristice alianţei şi ordinului, dar şi altor clase, dintre care se remarcă Juncetea trifidi (Campanula alpina, Festuca supina, Juncus trifidus, Potentilla aurea, P. ternata etc), Vaccinio – Piceetea (Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Lycopodium selago, Soldanella hungarica etc), ceea ce subliniază faptul că prin păşunatul intensiv, aceste fitocenoze sunt înlocuite cu vegetaţie de pajişti, iar prin eliminarea păşunatului permit reinstalarea jnepenişurilor. În cadrul asociaţiei au fost identificate două subasociaţii: - rhododendrotetosum myrthifolii sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică mai omogenă (tabel 10, coloana 2a); - saxifragetosum paniculatae Horeanu et Viţalariu 1991, care se dezvoltă în condiţii mai xerofile, pe terenuri cu reacţie neutră - bazică, având ca specii diferenţiale Campanula rotundifolia ssp. kladniana şi Saxifraga paniculata (tabel 10, coloana 2b). As. Campanulo abietinae – Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962 (art. 2b) Tabel sintetic 10, coloana 3 Asociaţia reprezintă fitocenoze secundare, care se instalează la limita superioară a pădurii de molid, dezvoltându-se în urma defrişării pădurii şi a tufărişurilor de jneapăn şi ienupăr. Ca urmare, Vaccinium myrtillus creşte nestingherit, formând fitocenoze dense, cu o mare stabilitate cenotică. Compoziţia floristică abundă în specii caracteristice alianţei şi ordinului, însă este întregită de numeroase specii transgresive din pajiştile subalpine, mai ales din clasele Juncetea 154

trifidi (Carex sempervirens, Festuca supina, Hieracium alpinum, Potentilla aurea, P. ternata etc) şi Elyno – Seslerietea, precum şi din molidişuri şi jnepenişuri (Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Pinus mugo etc), ceea ce subliniază caracterul secundar al asociaţiei. As. Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 Syn.: Juniperetum nanae Soó 1928 (art. 2b) Tabel sintetic 10, coloana 4 Juniperus sibirica formează tufărişuri pitice în arealul jnepenişurilor, unde ocupă suprafeţe relativ mici dar foarte compacte, de cele mai multe ori la periferia fitocenozelor de Pinus mugo, fără însă a pătrunde şi în interiorul acestora. De asemenea, aceste fitocenoze se dezvoltă şi în poienile din molidişurile de la limita superioară a pădurilor. Deşi fitocenozele sunt dominate în proporţie de peste 80% de Juniperus sibirica, totuşi compoziţia floristică este îmbogăţită cu numeroase specii caracteristice alianţei şi ordinului, dar şi altor clase de vegetaţie. Acestea se infiltrează la periferia fitocenozelor sau sporadic în interiorul acestora, dar mai ales în spaţiile libere lăsate de indivizii speciei dominante. Dintre speciile din alte clase de vegetaţie, cu constanţă mai ridicată, menţionăm: Homogyne alpina, Festuca supina, Hieracium alpinum, Potentilla aurea, P. ternata etc (clasa Juncetea trifidi), Alchemilla xanthochlora, Anthoxanthum odoratum, Phleum alpinum etc (clasa Molinio – Arrhenatheretea), Homogyne alpina, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Oxalis acetosella, Ranunculus carpaticus, Soldanella montana etc (clasa Vaccinio – Piceetea) etc. Menţionăm, de asemenea, un cortegiu însemnat de specii, care deşi au o constanţă redusă, au o semnificaţie ecologică deosebită în alcătuirea acestor fitocenoze, acestea aparţinând claselor Asplenietea trichomanis, Mulgedio – Aconietea, Querco – Fagetea etc. As. Vaccinio – Polytrichetum communis Mihai 1986 Tabel sintetic 10, coloana 5 Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău oferă condiţii particulare pentru înfiriparea unor asociaţii, edificate de unele specii de briofite. Aceste fitocenoze se dezvoltă în mlaştini turboase şi au în compoziţia floristică şi o serie de licheni, între care menţionăm Cetraria islandica, Cladonia rangiferina, Thamnalia vermicularis etc. Menţionăm că poziţia sintaxonomică a acestei asociaţii este incertă, din 155

moment ce sunt puţine specii caracteristice pentru clasa Loiseleurio – Vaccinietea, dar şi mai puţine pentru Oxycocco – Sphagnetea. Fitocenozele dominate de Polytrichum commune şi Vaccinium myrtillus se dezvoltă insular în arealul asociaţiilor Campanulo abietinae – Vaccinietum myrtilli şi Empetro – Vaccinietum gaultherioides. Compoziţia floristică este foarte săracă în specii, din cauza dominanţei briofitelor şi a acidităţii substratului. După o perioadă de dominare netă a speciei Polytrichum commune, din primăvară şi începutul verii, specia Vaccinium myrtillus, acoperă stratul muscinal în proporţie destul de ridicată. As. Vaccinio – Polytrichetum stricti Mihai 1986 Tabel sintetic 10, coloana 6 Se dezvoltă împreună cu asociaţia precedentă. Fitocenozele sunt dominate de Polytrichum strictum, la care se adaugă Polytrichum commune şi Vaccinium vitisidaea, uneori subdominante. În compoziţia floristică mai semnalăm şi pe Vaccinium myrtillus, Festuca supina, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Pleurozium schreberi etc. As. Polytricho stricti – Sphagnetum capillifolii Mihai 1986 Tabel sintetic 10, coloana 7 O altă asociaţie care se dezvoltă împreună cu precedentele este cea edificată de Polytrichum strictum şi Sphagnum capillifolium, la care se asociază frecvent Vaccinium uliginosum, V. myrtillus şi V. vitis-idaea, care pot deveni subdominante. Nu lipsesc nici lichenii Cladonia rangiferina şi Cetraria islandica.

Clasa SALICETEA HERBACEAE Br.-Bl. 1948 Syn.: Salicetea herbaceae Br.-Bl. 1947 (art. 8) Clasa Salicetea herbaceae grupează fitocenozele din etajul alpin, care se dezvoltă în microdepresiuni sau pe pante line, în care persistă lung timp zăpada sau sunt alimentate cu apa din topirea zăpezilor. Fitocenozele sunt constituite din specii chionofile adaptate acestor condiţii pedoclimatice. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului.

156

Ordinul Salicetalia herbaceae Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Ordinul include fitocenozele chionofile de pe soluri acide, din microdepresiuni, cu un procent redus de substanţe humice. Specii caracteristice: Gnaphalium supinum, Salix herbacea, Sedum alpestre, Soldanella pusilla, Viola alpina. Alianţa Salicion herbaceae Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Syn.: Luzulion spadiceae Rübel 1933 (art. 8) Grupează vegetaţia chionofilă reprezentată de sălcii pitice şi o serie de cormofite şi briofite hechistoterme, de pe soluri cu un conţinut redus de calciu. Specii caracteristice: Luzula alpinopilosa, Salix herbacea, Soldanella hungarica ssp. hungarica. As. Salicetum herbaceae Rübel 1911 Syn.: Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913 (art. 2b) Tabel sintetic 10, coloana 8 Fitocenozele edificate de Salix herbacea au fost identificate pe terenuri plane şi în microdepresiuni din M-ţii Călimani, dezvoltându-se pe soluri superficiale, dar cu umiditate constantă. Specia Salix herbacea domină fitocenozele, împreună cu speciile caracteristice ordinului şi alianţei, la care se mai adaugă puţine specii caracteristice claselor Loiseleurio – Vaccinietea, Juncetea trifidi etc. As. Nardo – Gnaphalietum supini (Bartsch et Bartsch 1940) K. Müller 1948 Syn.: As. Nardus – Gnaphalium supinum Bartsch et Bartsch 1940 (art. 3c) A fost identificată în M-ţii Călimani, în microdepresiuni, la o altitudine de peste 2000 metri. Compoziţia floristică pe baza a patru relevee (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu 1991) este următoarea: As.: Nardus stricta; Salicion herbaceae: Luzula alpinopilosa, Salix herbacea; Salicetalia herbaceae et Salicetea herbaceae: Gnaphalium supinum, Sedum alpestre; Loiseleurio – Vaccinietea: Ligusticum mutellina, Primula minima, Vaccinium gaultherioides, Rhododendron myrtifolium; Juncetea trifidi: Juncus trifidus, Festuca supina, Potentilla ternata, Pulsatilla alba, Campanula alpina; Variae syntaxa: Cerastium fontanum, Homogyne alpina, Veronica baumgarteni, Anthoxanthum odoratum, Veratrum album.

157

Clasa JUNCETEA TRIFIDI Hadač 1946 Syntaxon syn.: CARICETEA CURVULAE Br.-Bl. 1948 Syn.: Juncetea trifidi Hadač et Klika in Klika et Hadač 1944 (art. 2b, 8); Juncetea trifidi Hadač 1946 (art. 36) Sunt incluse în această clasă pajiştile naturale primare, dar şi secundare, subalpine şi alpine (mai rar montane), de pe soluri acide, sărace în elemente nutritive şi în calciu, dar bogate în humus, în general, la limita superioară a pădurii. Majoritatea cercetătorilor de la noi din ţară au clasificat unele din aceste pajişti în clasa Nardo – Callunetea Preising 1949 (Coldea 1991, 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002 etc.). Boşcaiu (1971), include în clasa Juncetea trifidi şi pajiştile de Nardus stricta, deşi acestea nu au specii caracteristice proprii, ci cuprind unele specii transgresive rămase din asociaţiile premergătoare. Clasa Nardo – Callunetea Preising 1949, sinonimă cu Calluno – Ulicetea Br.-Bl. et R. Tx. ex Westhoff et al. 1946, reuneşte atât pajiştile de Nardus stricta, cât şi cele de Calluna vulgaris, pajişti care conţin un număr mare de specii acidofile comune tuturor fitocenozelor reunite în această clasă. Totuşi, în compoziţia floristică a pajiştilor de Nardus stricta se află şi numeroase specii comune cu cele din clasa Juncetea trifidi. Aceasta a determinat pe cercetătorii din Europa centrală şi nord-vestică să clasifice pajiştile de Nardus stricta şi Calluna vulgaris în două clase: Calluno – Ulicetea şi Juncetea trifidi (Grabherr et Mucina 1993; Pott 1995; Mucina 1997; Rodwell et al. 2002), clasificare pe care o adoptăm în această lucrare. Specii caracteristice: Cetraria islandica, Dactylorhiza sambucina, Erigeron alpinus, Gentiana punctata, Hypochoeris uniflora, Juncus trifidus, Luzula spicata, Potentilla aurea, Thamnalia vermicularis. Ordinul Caricetalia curvulae Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Ordinul grupează pajiştile primare alpine şi subalpine, de pe soluri acide sărace în substanţe humice. Specii caracteristice: Agrostis rupestris, Campanula alpina, Carex curvula, Festuca supina, Primula minima, Senecio glaberrimus, Sesleria coerulans. Alianţa Caricion curvulae Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Alianţa cuprinde vegetaţia pajiştilor alpine de pe soluri acide. 158

Specii caracteristice: Carex curvula, Festuca supina, Potentilla ternata, Pulsatilla alba. As. Primulo minimae – Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oderd. 1957 Tabel sintetic 11, coloana 1 Fitocenozele de Carex curvula au fost descrise numai din M-ţii Călimani, la o altitudine de peste 1900 metri, unde ocupă suprafeţe mici pe platouri şi terenuri cu pante reduse. Ele sunt supuse unor condiţii ecologice austere şi aspre, cu vânturi puternice şi cu zăpezi care persistă până la începutul verii, dezvoltându-se pe soluri subţiri, foarte acide. Speciile caracteristice sunt Primula minima şi Carex curvula, aceasta din urmă dominând fitocenozele şi realizând o acoperire de 55 - 85%. Din cauza condiţiilor ecologice precare, compoziţia floristică a asociaţiei este săracă în specii (27 specii), dintre care aproape 70% aparţin alianţei, ordinului şi clasei. În timpul verii şi toamnei, adesea specia Primula minima, care poate realiza o acoperire de 5 - 15%, se usucă, iar în covorul erbaceu rămân locuri golaşe. Obs.: Cercetările mai recente infirmă prezenţa speciei Carex curvula în Munţii Călimani şi în consecinţă şi această asociaţie. Alianţa Juncion trifidi Krajina 1933 Sunt încadrate în această alianţă fiocenozele pajiştilor primare din etajul subalpin şi alpin de pe soluri acide. Specii caracteristice: Hieracium alpinum, Juncus trifidus, Linum extraaxilare, Pedicularis comosa. As. Juncetum trifidi Szafer et al. 1923 em. Krajina 1933 Syn.: As. Juncus trifidus – Oreochloa disticha Gams 1936 (art. 2b) Tabel sintetic11, coloana 2 Deşi fitocenozele edificate de Juncus trifidus au fost puse în evidenţă în etajul alpin al mai multor masive muntoase, totuşi pe teritoriul Moldovei aceste fitocenoze au fost descrise numai din masivul Călimani. Ca şi în celelalte masive muntoase, aceste pajişti se dezvoltă, de regulă, pe versanţi abrupţi, pe soluri subţiri, bogate în schelet şi cu reacţie foarte acidă. Defrişarea jnepenişurilor şi ienuperetelor, precum şi păşunatul intens, au contribuit la extinderea secundară a acestor pajişti până în etajul subalpin (Coldea 1991). 159

Specia caracteristică Juncus trifidus domină fitocenozele, cu o acoperire de 60 - 85%. Fitocenozele sunt alcătuite în proporţii egale din specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei (Potentilla ternata, P. aurea, Hieracium alpinum, Agrostis rupestris, Pulsatilla alba, Campanula alpina, Carex curvula, Luzula spicata etc) şi din specii caracteristice claselor Elyno – Seslerietea (Carex atrata, Thymus alpestris), Loiseleurio – Vaccinietea (Juniperus sibirica, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides etc) etc.

160

Tabelul 10 Asociaţii din ordinele Rhododendro – Vaccinietalia Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 şi Salicetalia herbaceae Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

161

Numărul de relevee Caract. de as. Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum Rhododendron myrtifolium Campanula abietina Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Polytrichum commune Polytrichum strictum Salix herbacea Dif. de sas. Saxifraga paniculata Pulsatilla alba Veronica fruticans Senecio glaberrimus Vaccinium uliginosum Loiseleurio - Vaccinion Cetraria islandica Loiseleuria procumbens Primula minima Rhododendro - Vaccinion Bruckenthalia spiculifolia Calamagrostis villosa Ligusticum mutellina Luzula alpinopilosa Rhododendro - Vaccinietalia Cladonia furcata Cladonia rangiferina Juniperus sibirica Pedicularis verticillata

1a 160190 30

1b 155165 6

1c 182197 6

1d 180198 8

2a 188200 13

2b 185193 5

3 160187 15

4 110200 40

5 180190 10

6 182187 10

7 180190 10

8 180182 5

III I V V I I -

V II IV I -

I IV III II -

III I IV II -

II V IV V IV -

V III -

III V V I I -

II IV V V I -

II V II V -

V V V V -

V IV V V -

II V

II

V V III I

III IV V -

V

V II II

V II -

II

III III

-

I

V

V

V I -

V II -

V I III

III -

II II

IV III

I -

III I I

II -

V -

III -

II

-

III -

I -

I -

II I IV I

I III -

I I -

II III III I

-

-

-

-

I III IV -

V II -

III -

I II I -

V -

II -

I II I

I V I

-

V -

V I -

-

162

Thamnolia vermicularis Vaccinium gaultherioides Salicetalia haerbaceae Gnaphalium supinum Sedum alpestre Soldanella pusilla Viola alpina Juncetea trifidi s. l. Agrostis rupestris Antennaria dioica Arnica montana Bellardiochloa variegata Botrychium lunaria Campanula alpina Campanula rotundifolia ssp. polymorpha Campanula serrata Carex curvula Carex ovalis Carex pallescens Carex sempervirens Carlina acaulis Centaurea nervosa Cerastium fontanum Euphrasia minima Festuca nigrescens Festuca picta Festuca supina Gentiana acaulis Gentiana punctata Gentianella austriaca Gnaphalium norvegicum Hieracium alpinum Hieracium aurantiacum Hieracium lactucella Hieracium pilosella Hypericum maculatum Hypochoeris uniflora Juncus trifidus Luzula campestris Luzula spicata

III V

V V

III V

-

V

IV

I I

I IV

-

I -

-

III -

I

II -

-

I

II -

-

-

I -

-

-

-

V II V I

III I I I I I I IV I I II I II -

V III V V V V III V -

III V V V -

I II III II -

II II III IV I V I II I V I

II V IV I

II I I I I I II I I I I II II I I I I -

II III I II II I IV I I I I III I I I III I I I I II I

IV -

I V -

I I -

IV IV III III III -

163

Luzula sudetica Lycopodium alpinum Lycopodium clavatum Nardus stricta Polygonum viviparum Potentilla aurea Potentilla erecta Potentilla ternata Scorzonera rosea Solidago virgaurea ssp. minuta Thesium alpinum Thymus balcanus Veronica bellidioides Asplenietea trichomanis s. l. Arabis alpina Campanula rotundifolia ssp. kladniana Campanula rotundifolia ssp. rotundifolia Cardaminopsis arenosa Euphrasia salisburgensis Jovibarba globifera Rhodiola rosea Silene nutans ssp. dubia Trisetum alpestre Thlaspietea rotundifolii s. l. Acinos alpinus Galium anisophyllon Gymnocarpium dryopteris Plantago atrata ssp. carpatica Salix reticulata Veronica baumgarteni Elyno – Seslerietea s. l. Anemone narcissifolia Anthyllis vulneraria ssp. alpestris Aster alpinus Biscutella laevigata Carex atrata Coeloglossum viride Crepis jacquinii Draba lasiocarpa Festuca amethystina

I I I I I -

II IV III

I III -

II I I I -

II II V III I -

I -

I I I I II II II I I I -

I I I II I III IV I I I -

I -

-

-

-

I I -

-

-

I I -

I I -

IV -

I I I I I

I I I I I -

-

-

-

-

I I -

III III IV

I II

-

I I

III

-

I I

-

-

-

-

II I

V I -

I

II

I II -

III -

I I I I I

I I I II -

-

-

-

III -

164

Festuca rupicola ssp. saxatilis Helianthemum alpestre Hieracium villosum Iris ruthenica Myosotis alpestris Peucedanum austriacum Phyteuma orbiculare Polygala amara Ranunculus oreophilus Sesleria coerulans Thymus alpestris Trisetum macrotrichum Carici – Kobresietea s. l. Dryas octopetala Gentiana verna Poa alpina Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex nigra Parnassia palustris Oxycocco – Sphagnetea s. l. Empetrum nigrum ssp. nigrum Sphagnum acutifolium Sphagnum capillifolium Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Aconitum firmum Aconitum tauricum Adenostyles alliariae Allium victorialis Alnus alnobetula Calamagrostis arundinacea Cicerbita alpina Doronicum austriacum Festuca carpatica Gentiana asclepiadea Hypericum richeri ssp. grisebachii Hypericum richeri ssp. transsilvanicum Knautia longifolia Poa chaixii Polygonatum verticillatum

I I I -

II -

-

-

I -

-

I I I I I I I

I I I I I I I

-

-

-

-

I I I

-

-

I -

-

-

I I -

I -

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

I I

I

-

-

-

-

I I -

-

I -

-

I -

-

-

I -

-

II

V

-

-

-

-

-

I I I -

-

I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I

-

-

-

-

165

Ranunculus platanifolius Rumex alpestris Salix silesiaca Valeriana sambucifolia Veratrum album ssp. album Veronica serpyllifolia Trifolio – Geranietea s. l. Coronilla varia Galium mollugo Molinio – Arrhenatheretea s. l. Alchemilla vulgaris agg. Alchemilla xanthochlora Anthoxanthum odoratum Campanula glomerata Cardaminopsis halleri Crocus vernus Dactylorhiza incarnata Deschampsia caespitosa Euphrasia stricta Festuca rubra Gymnadenia conopsea Heracleum sphondylium Knautia arvensis Linum catharticum Lotus corniculatus Phleum alpinum Phyteuma tetramerum Polygonum bistorta Thymus dacicus Thymus pulegioides Trifolium pratense Trifolium repens Viola declinata Festuco – Brometea s. l. Anthyllis vulneraria ssp. vulneraria Carex montana Gentiana phlogifolia Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Trifolium alpestre

-

-

I -

-

II -

-

I I I

I II -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

I I I I I I

III -

I I -

I I I I -

I I I I I III -

III -

I II I I I I I I I I II II I I I I

II II I I I I II I I I I I

-

-

-

-

I I -

-

-

-

-

-

I I I

-

-

-

-

-

166

Epilobietea angustifolii s. l. Chamerion angustifolium Fragaria vesca Gnaphalium sylvaticum Solidago virgaurea ssp. virgaurea Querco – Fagetea s. l. Adoxa moschatellina Carex umbrosa Cruciata glabra Daphne mezereum Dryopteris carthusiana Dryopteris filix-mas Maianthemum bifolium Phyteuma spicatum Primula elatior ssp. leucophylla Pteridium aquilinum Senecio ovatus Stellaria holostea Vaccinio – Piceetea s. l. Athyrium distentifolium Deschampsia flexuosa Goodyera repens Hieracium transsilvanicum Homogyne alpina Hylocomium splendens Laserpitium krapfii Leucanthemum waldsteinii Lonicera caerulea Luzula luzuloides ssp. luzuloides Luzula luzuloides ssp. rubella Luzula pilosa Luzula sylvatica Lycopodium annotinum Lycopodium complanatum Lycopodium selago Melampyrum saxosum Melampyrum sylvaticum Moneses uniflora Orthilia secunda Oxalis acetosella

I I

-

-

-

-

-

I

I -

I -

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

I I I I I -

I I I I I II -

-

-

-

-

II III II III II I I I -

V IV I IV -

III III I I -

IV III I -

V V I I III III I IV I I

III III III II -

II IV I II I I I -

I II I V II I I I IV I I II I I II I I I II

III I I I

II I II -

I II I I

-

Picea abies (juv.) Pinus mugo Pleurozium schreberi Ranunculus carpaticus Ribes petraeum Rubus saxatlis Soldanella hungarica ssp. hungarica Soldanella hungarica ssp. major Soldanella montana Valeriana tripteris Veronica officinalis Variae syntaxa Calypogea fissa Ceratodon purpureum Cladonia arbuscula Dicranum scoparium Entodon schreberi Grimia ovalis Pogonatum aloides Pogonatum urnigerum Pohlia nutans Polytrichum alpinum Polytrichum juniperinum Polytrichum piligerum Rhytidiadelsphus triqueter Rhytidium rugosum Thuidiun abietinum

I II I -

-

I II II -

IV III -

I V I -

-

I I I I I I -

II II I I I I II I

I -

IV -

I -

-

II III II II

III -

-

-

-

II -

I -

II I I I I I -

-

I I -

II I -

-

IV I

I -

III

I -

-

I -

-

-

I -

-

-

-

1. Empetro – Vaccinietum gaultherioides Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993: a – typicum Coldea 1990: 5 rel. din M-ţii Vrancei (E. C. Vicol et al., 1967); 7 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1983); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 4 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 3 rel. din Vf. Goru – Vrancea (N. Ştefan et al., 1999); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003); b – pulsatilletosum albae Mititelu et al. 1986: 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 1 rel. din rezervaţia „12 Apostoli” – Călimani (D. Mititelu et al., 1987); c – senecietosum glaberrimi Horeanu et Viţalariu 1991: 6 rel. din M-ţii Călimani (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1991);

167

168

d – vaccinietosum uliginosi sass. nova hoc loco: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 3 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et al., 1989). 2. Rhododendro myrtifolii – Vaccinietum (Borza 1959) Boşcaiu 1971: a – rhododendrotetosum myrtifolii sass. nova hoc loco: 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 1 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1988); 6 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1989); b – saxifragetosum paniculatae Horeanu et Viţalariu 1991: 5 rel. din M-ţii Călimani (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1991). 3. Campanulo abietinae – Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 4 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et al., 1989); 1 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 2 rel. din Vf. Goru – Vrancea (N. Ştefan et al., 1999); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 4. Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966: 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1983); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 1 rel. din rezervaţia „12 Apostoli” – Călimani (D. Mititelu et al., 1987); 15 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1989); 4 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et al., 1989); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 1 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 2 rel. din Vf. Goru – Vrancea (N. Ştefan et al., 1999); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 5. Vaccinio – Polytrichetum communis Mihai 1986: 10 rel. din Mt. Ceahlău (Gh. Mihai, 1986). 6. Vaccinio – Polytrichetum stricti Mihai 1986: 10 rel. din Mt. Ceahlău (Gh. Mihai, 1986). 7. Polytricho stricti – Sphagnetum capillifolii Mihai 1986: 10 rel. din Mt. Ceahlău (Gh. Mihai, 1986). 8. Salicetum herbaceae Rübel 1911: 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986).

As. Potentillo chrysocraspedae – Festucetum airoides Boşcaiu 1971 Potentillo ternatae – Festucetum supinae Boşcaiu 1971 nom. mut. propos. Tabel sintetic11, coloana 3 Pajiştile de Festuca supina au o largă extindere în etajul alpin din Carpaţi, unde ocupă terenuri plane şi pante line, cu soluri subţiri şi adesea cu mult schelet şi foarte acide. Aceste pajişti însă, se extind şi în etajul subalpin, din cauza defrişărilor jnepenişurilor şi sunt utilizate pentru păşunatul ovinelor. Fitocenozele înglobează o serie de endemite şi elemente carpato - balcanice care conferă asociaţiei o tentă regională: Potentilla ternata, Campanula abietina, C. serrata, Viola declinata (Coldea 1991). Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, compoziţia floristică abundă în specii din clasele Elyno – Seslerietea, Calluno – Ulicetea (Antennaria dioica, Luzula campestris, Potentilla erecta etc), Koelerio – Corynephoretea, Mulgedio – Aconietea, Molinio – Arrhenatheretea etc. Cu toată aparenta compoziţie heterogenă a fitocenozelor, asociaţia are o fizionomie specifică dată de specia edificatoare Festuca supina, care domină fitocenozele, dar şi de speciile Potentilla ternata şi P. aurea, care pot să realizeze o acoperire de 10 - 15% . Ordinul Festucetalia spadiceae Barbero 1970 em. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 Ordinul include vegetaţia pajiştilor care se dezvoltă pe soluri profunde, mezotrofe şi cu reacţie acidă. Specii caracteristice: Antennaria dioica, Bellardiochloa variegata, Carlina acaulis, Crepis conyzifolia, Euphrasia minima, Festuca nigrescens, Geum montanum, Hieracium aurantiacum, Lycopodium alpinum, Pseudorchis albida. Alianţa Potentillo ternatae – Nardion Simon 1957 Alianţa Potentillo – Nardion este o alianţă regională caracteristică Carpaţilor sud - estici şi Balcanilor şi include fitocenoze secundare instalate pe terenuri de pe care s-a defrişat vegetaţia forestieră. Specii caracteristice: Campanula abietina, C. rotundifolia ssp. polymorpha, C. serrata, Festuca nigrescens, Gentiana acaulis, Hieracium lactucella, Luzula sudetica, Nardus stricta, Potentilla ternata, Scorzonera rosea, Thesium alpinum, Thymus balcanus. 169

As. Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1987 Syn.: Festucetum rubrae fallax Puşcaru et al. 1956 (art. 36, 43); Festucetum rubrae montanum Csürös et Resm. 1960 (art. 34); Festuco – Nardetum strictae montanum Csürös et Resm. 1960 (art. 34) Tabel sintetic 11, coloana 4 Fitocenozele edificate de Festuca nigrescens au o largă răspândire în Carpaţii româneşti, atât în etajul alpin şi subalpin, dar, coborând, şi în etajul molidului, ca urmare a defrişării pădurii. Aceste pajişti conţin numeroase specii bune furajere şi de aceea sunt utilizate pentru păşunatul animalelor. Ele se instalează secundar pe soluri brune, sărace în azot şi fosfor şi foarte acide (Coldea 1991). Speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei au o pondere însemnată în compoziţia floristică, între care Festuca nigrescens realizează o acoperire de 40 90%. La acestea se adaugă şi numeroase specii din ordinul Festucetalia spadiceae (Carlina acaulis, Hieracium aurantiacum etc) şi alianţei Nardion strictae (Antennaria dioica, Carex palescens, Arnica montana, Hypericum maculatum etc), precum şi din clasa Calluno – Ulicetea (Luzula campestris, Potentilla erecta etc). Însă o pondere însemnată este deţinută de specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea (Agrostis capillaris, Campanula glomerata, Anthoxanthum odoratum, Cerastium cerastioides, Cynosurus cristatus, Deschampsia caespitosa, Lotus corniculatus, Polygala vulgaris, Ranunculus acris, Rhinanthus angustifolius, Trifolium pratense, T. repens etc), ceea ce o deosebeşte net de asociaţia Violo declinate – Nardetum. La aceasta se adaugă şi faptul că, deşi specia Nardus stricta are o constanţă ridicată, aceasta nu realizează o acoperire mai mare de 20 - 25%. În toate fitocenozele Festuca nigrescens este dominantă şi imprimă pajiştei o fizionomie particulară. Alianţa Nardion strictae Br.-Bl. 1926 Pajiştile dense dominate net de Nardus stricta aparţin acestei alianţe, caracteristică etajelor alpin şi subalpin din Alpi, Apenini şi Carpaţi (Rodwell et al. 2002). Specii caracteristice: Arnica montana, Carex ovalis, C. pallescens, Galium pumillum, Gentiana acaulis, G. punctata, Gentianella austriaca, Hypericum maculatum, Hypochoeris uniflora, Luzula sudetica, Nardus stricta, Viola declinata.

170

As. Violo declinatae – Nardetum Simon 1966 Syn.: Nardetum strictae montanum Resm. et Csürös 1963 (art. 34); Nardetum strictae subalpinum Buia et al. 1962 (art. 34); Nardetum strictae alpinum Buia et al. 1962 (art. 34); Nardetum alpigenum austro-carpaticum Borza 1959 (art. 34) Tabel sintetic11, coloana 5a, 5b Fitocenozele edificate de Nardus stricta au o mare extindere, atât în etajul alpin şi subalpin, cât şi montan, vegetând pe soluri podzolice, puternic acide. Instalarea pajiştilor de Nardus stricta se datorează puterii mari de adaptare a acestei specii la condiţii ecologice variate. Astfel, specia suportă atât terenuri umede, cât şi uscate, foarte acide şi sărace în săruri minerale. Aceste adaptări se exteriorizează în structura tufei şi sistemului radicular. Astfel, tufa este scundă şi deasă, iar mugurii de înfrăţire se află deasupra solului, ca o adaptare la soluri compacte, slab aerisite, bătătorite. Rădăcinile prezintă micoriză, dând posibilitatea plantei să crească pe soluri sărace în săruri minerale, folosind substanţele minerale eliberate de micorize din substanţa organică a humusului brut (Puşcaru - Soroceanu 1963). Extinderea nardetelor se datorează unui complex de factori pedoclimatici în care rolul principal îl deţine acidifierea solului în paralel cu debazificarea complexului argilo - humic şi însoţite de înţelenirea puternică, care favorizează procesele anaerobe. În condiţii favorabile, extinderea nardetelor se datorează păsunatului intensiv al pajiştilor (Boşcaiu 1971). Însă factorul hotărâtor în invazia actuală a nardetelor îl deţin procesele de podzolire secundară, declanşate ca urmare a defrişării jnepenişurilor şi a vegetaţiei arbustive, de către populaţia pastorală. În acest sens, pajiştile de Nardus stricta constituie fitocenoze seminaturale. În toate fitocenozele Nardus stricta este dominantă, realizând o acoperire de 75 - 100%. Compoziţia floristică evidenţiază prezenţa speciilor caracteristice, atât alianţei Nardion strictae cât şi Potentillo – Nardion şi respectiv ordinului Festucetalia spadiceae şi clasei Juncetea trifidi. În acelaşi timp, în compoziţia floristică se remarcă şi un grup de specii din clasa Calluno – Ulicetea. Aceste pajişti se extind în altitudine venind în contact cu fitocenozele de Festuca supina, constituind în unele masive din Carpaţii Meridionali subasociaţia festucetosum supinae Coldea 1987. În această zonă, în compoziţia floristică pătrund şi o serie de specii din clasele Elyno – Seslerietea şi Loiseleurio – Vaccinietea. Pajiştile se extind şi în etajul montan, pe seama pajiştilor de Festuca rubra şi Agrostis capillaris, pe care le degradează. În această zonă, fitocenozele de Nardus stricta înglobează numeroase specii din fostele pajişti de Festuca rubra şi Agrostis capillaris, alcătuite predominant din specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, dar şi clasei Festuco – Brometea. 171

De asemenea, compoziţia floristică mai cuprinde şi specii din clasele Querco – Fagetea şi Vaccinio – Piceetea. Asociaţia este reprezentată pe teritoriul Moldovei prin două subasociaţii: - typicum Coldea 1987, caracteristică etajului subalpin şi alpin, cu o compoziţie floristică mai bogată (tabel 11, coloana 5a); - festucetosum ovinae (Morariu 1943) stat. novum (syn.: Festucetum ovinae Morariu 1943), răspândită în zona molidişurilor, cu speciile diferenţiale: Festuca ovina, Genista tinctoria, Anthoxanthum odoratum şi o compoziţie floristică bogată în specii din clasa Festuco – Brometea (tabel 11, coloana 5b). Valoarea economică a acestor pajişti este redusă, iar valoarea nutritivă şi gradul de consum variază cu faza de dezvoltare a plantelor. Astfel, în stadiul tânăr, până la înspicare, iarba este consumată până la 60%, scăzând treptat până la înflorire, iar după înflorire, datorită lignificării tulpinilor de Nardus stricta, procentul de consum se reduce considerabil, când este consumată doar de cabaline (Puşcaru Soroceanu et al. 1963). Alianţa Festucion pictae Krajina 1933 Specii caracteristice: Festuca picta, Hypericum richeri ssp. grisebachii. As. Festucetum pictae Krajina 1933 Din masivul Rarău, de la o altitudine de 1450 metri, Raclaru (1969) menţionează asociaţia Festucetum pictae, cu următoarea compoziţie floristică, pe baza unui releveu: As. et Festucion pictae: Festuca picta 4; Seslerietalia albicantis: Acinos alpinus +, Euphrasia salisburgensis +, Festuca amethystina +, F. rupicola ssp. saxatilis +, Polygala amara +, Myosotis alpestris +, Potentilla aurea +, Sesleria coerulans +; Variae syntaxa: Aster alpinus +, Carex umbrosa +, C. montana +, Cruciata glabra +, Primula elatior ssp. leucophylla +, Viola declinata +, Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides +, Alchemilla vulgaris agg. +, Cardaminopsis halleri +, Festuca rubra +, Lotus corniculatus +, Luzula campestris +, Thymus pulegioides +, Trifolium pratense +, T. repens +. Obs.: În unele clasificări (Coldea 1997; Sanda 2002 etc.), alianţa este subordonată ordinului Androsacetalia alpinae din clasa Thlaspietea rotundifolii, deşi din acest releveu din Rarău nu se pot trage concluzii corecte privind compoziţia floristică a asociaţiei şi apartenenţa sintaxonomică.

172

Clasa CALLUNO – ULICETEA Br.-Bl. et R. Tx. ex Westhoff et al. 1946 Syntaxon syn.: NARDO – CALLUNETEA Preising 1949 Syn.: Calluno – Ulicetea Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8) Sunt incluse în această clasă pajiştile primare şi tufişurile oligotrofe şi acidofile de Nardus stricta şi Calluna vulgaris, care sunt răspândite în zona montană şi subalpină. Acest tip de vegetaţie are o răspândire largă în Europa centrală şi nord vestică, în România dezvoltându-se numai asociaţii semi - arbustive edificate de Calluna vulgaris şi specii de Genista. Specii caracteristice: Antennaria dioica, Danthonia decumbens, Hieracium pilosella, Luzula campestris, Potentilla erecta. Ordinul Vaccinio – Genistetalia Schubert 1960 Syntaxon syn.: Erico – Genistetalia Br.-Bl. 1967 Reprezintă vegetaţia pajiştilor şi tufişurilor temperate din Europa centrală şi nord - vestică. Speciile caracteristice sunt comune cu ale alianţei. Alianţa Genistion pilosae Duvigneaud 1942 Syn.: Genistion Böcher 1943 (art. 31) Alianţa grupează fitocenoze semi - arbustive de Ericaceae. Specii caracteristice: Calluna vulgaris, Hieracium Lycopodium clavatum, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea.

umbellatum,

As. Vaccinio – Callunetum vulgaris Büker 1942 Tabel sintetic 11, coloana 6a, 6b Fitocenozele de Calluna vulgaris au o răspândire sporadică în Carpaţii Orientali de pe teritoriul Moldovei, din etajul nemoral până în cel subalpin, pe terenuri foarte acide. Specia edificatoare Calluna vulgaris domină fitocenozele, cu o acoperire de 40 - 80%, fiind acompaniată de un cortegiu însemnat de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. În compoziţia floristică se remarcă şi specii din clasa Koelerio – Corynephoretea, dar mai ales din Molinio – Arrhenatheretea şi Vaccinio – Piceetea. De menţionat că aceste fitocenoze din Moldova sunt lipsite de unele specii precum Genista pilosa, Vaccinium uliginosum, Carex pilulifera, caracteristice 173

fitocenozelor din Europa centrală şi nord - vestică, ele având însă în compoziţia floristică o serie de specii din clasa Juncetea trifidi (Campanula abietina, C. serrata, Alchemilla glaucescens, Bruckenthalia spiculifolia, Scorzonera rosea, Viola declinata). Pe teritoriul Moldovei asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - callunetosum vulgaris sass. nova hoc loco, fără specii diferenţiale (tabel 11, coloana 6a); - bruckenthalietosum Coldea 1991, cu speciile diferenţiale Bruckenthalia spiculifolia şi Nardus stricta (tabel 11, coloana 6b).

Clasa CARICI RUPESTRIS – KOBRESIETEA BELLARDII Ohba 1974 Syn.: Kobresio – Elynetea Oberd. 1957 (art. 3b) În această clasă sunt incluse fitocenozele primare de Elyna myosuroides şi arbuşti pitici din etajul alpin şi subalpin, care se deosebesc atât din punct de vedere floristic, cât şi ecologic de fitocenozele de Sesleria. Specii caracteristice: Aster alpinus, Carex capillaris, C. rupestris, Dryas octopetala, Minuartia verna, Pedicularis oederi. Ordinul Oxytropido – Elynetalia Oberd. 1962 Ordinul cuprinde vegetaţia ierburilor munţilor înalţi din Europa centrală şi din Balcani. Specii caracteristice: Achillea schurii, Erigeron uniflorus, Gentiana verna, G. utriculosa, Lloydia serotina, Oxytropis campestris. Alianţa Oxytropido – Elynion Br.-Bl. 1949 Alianţa reuneşte asociaţii de Elyna myosuroides din masivele montane din Carpaţi şi Europa centrală. Specii caracteristice: Carex atrata, Cerastium alpinum ssp. lanatum, Oxytropis carpatica, O. halleri.

174

As. Dryadetum octopetalae Rübel 1911 Syn.: Achilleo schurii – Dryadetum octopetalae (Beldie 1967) Coldea 1984 (art. 29, 31); Salix reticulata – Dryas octopetala Beldie 1967 (art. 29, 31) Tabel sintetic 11, coloana 7a, 7b Fitocenozele de Dryas octopetala se instalează pe soluri superficiale bogate în humus, uneori pe stâncării calcaroase pe care s-a acumulat un strat superficial de humus, în zona subalpină şi alpină, la altitudini de peste 1500 metri. Speciile caracteristice asociaţiei sunt Dryas octopetala, Achillea schurii, Carex atrata. Încadrarea cenotaxonomică este discutabilă. Astfel, unii autori aşează asociaţia în ordinul Seslerietalia din clasa Elyno – Seslerietea (Grabherr et Mucina 1998), deoarece în compoziţia floristică sunt numeroase specii caracteristice acestui ordin. Aceste specii însă, pătrund din contactul cu asociaţiile aparţinând acestei clase (Coldea 1991, 1999). Alţii consideră că locul ei este în ordinul Arabidetalia caeruleae din clasa Salicetea herbaceae (Sanda et al. 2001; Sanda 2002), iar alţii o clasifică în ordinul Oxytropido – Elynetalia (Coldea 1991, 1999), deoarece în compoziţia floristică, pe lângă speciile caracteristice asociaţiei sunt bine reprezentate şi speciile caracteristice clasei Carici rupestris – Kobresietea. Credem că locul acestei asociaţii în această clasă este bine argumentat. În cadrul asociţiei se diferenţiază două subasociaţii: - dryadetosum octopetalae sass. nova hoc loco, fără specii diferenţiale, ale cărei fitocenoze se dezvoltă pe stâncării cu soluri superficiale şi mai uscate (tabel 11, coloana 7a); - salicetosum kitaibelianae Zanoschi 1972 em. hoc loco, care se dezvoltă pe soluri mai umede, puţin mai profunde, având ca specii diferenţiale Salix retusa şi S. reticulata (tabel 11, coloana 7b). As. Sileneto zawadzkii – Caricetum rupestris Täuber 1987 Tabel sintetic 11, coloana 8 Este menţionată din M-ţii Hăşmaş, de pe stâncării cu soluri superficiale, uscate şi cu pH-ul bazic. Speciile caracteristice sunt Silene zawadzkii şi Carex rupestris, însoţite de o serie de specii caracteristice clasei: Aster alpinus, Pedicularis oederi, Cerastium alpinum ssp. lanatum etc. În compoziţia floristică se întâlnesc şi unele specii caracteristice altor sintaxoni cu care asociaţia vine în contact şi în special din clasa Elyno – Seslerietea (Carex ornithopoda, Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Crepis jacquinii, Hieracium villosum).

175

Clasa ELYNO – SESLERIETEA Br.-Bl. 1948 Syn.: Elyno – Seslerietea Br.-Bl. in Br.-Bl. et al. 1947 (art. 8); Seslerietea variae Oberd. 1978 (art. 29); Seslerietea albicantis Oberd. 1978 corr. Oberd. 1990 (art. 29) Clasa Elyno - Seslerietea reprezintă vegetaţia pajiştilor alpine şi subalpine care vegetează pe substrat calcaros, caracterizate printr-un cortegiu bogat în elemente termofile cu un areal meridional alpin. Numeroase specii rare şi endemice şi-au găsit refugiu în ambianţa cenotică a Carpaţilor de Sud - Est, ceea ce imprimă acestor fitocenoze o tentă regională (Coldea 1991). Speciile caracteristice ale clasei sunt comune cu ale ordinului. Ordinul Seslerietalia albicantis Br.-Bl. in Br -Bl. et Jenny 1926 Ordinul grupează fitocenozele pajiştilor bazifile de pe rocile calcaroase din etajele subalpin şi alpin. Specii caracteristice: Acinos alpinus, Anemone narcissifolia, Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Bartsia alpina, Biscutella laevigata, Carex sempervirens, Coeloglossum viride, Crepis jacquinii, Euphrasia salisburgensis, Festuca amethystina, Galium anisophyllon, Helianthemum alpestre, H. nummularium ssp. grandiflorum, H. rupifragum, Hieracium bifidum, Leontopodium alpinum, Myosotis alpestris, Phyteuma orbiculare, Polygala alpestris, P. amara, Polygonum viviparum, Primula halleri, P. veris ssp. columnae, Ranunculus oreophilus, Rhinanthus alpinus, Saxifraga paniculata, Scabiosa lucida ssp. barbata, Scrophularia heterophylla ssp. laciniata, Selaginella selaginoides, Senecio papposus, Trisetum alpestre.

176

Tabelul 11 Asociaţii din clasele Juncetea trifidi Hadač 1946, Calluno – Ulicetea Br.-Bl. et R. Tx. ex Westhoff et al. 1946 şi Carici rupestris – Kobresietea Ohba 1974 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Primula minima Juncus trifidus Potentilla ternata Scorzonera rosea Viola declinata Vaccinium myrtillus Achillea schurii Silene zawadzkii Dif. de sas. Festuca ovina Bruckenthalia spiculifolia Salix retusa Caricion curvulae Festuca supina Pedicularis comosa Pulsatilla alba Juncion trifidi Hieracium alpinum Linum extraaxilare Caricetalia curvulae Agrostis rupestris Campanula alpina Carex curvula Senecio glaberrimus Sesleria coerulans Potentillo - Nardion

1 190195 5

2 170-185 10

3 154184 38

4 135171 60

5a 120210 55

V V III -

II V IV IV I

I II IV I I II I

I IV III III -

I I II III III -

-

-

-

-

IV I

III IV

V I II

V -

V -

II V V III -

IV V V -

5b 57120 13

6a 60180 8

6b 105112 6

7a 150189 23

7b 181189 7

8 170

I I I -

V -

III I -

I I -

I -

V

I I -

V -

-

V -

-

V

-

-

II I

-

-

-

I -

IV -

-

III I

-

I -

-

-

-

-

-

-

II II II II I

-

I

-

-

-

I I

II II

-

5

177

178

Alchemilla glaucescens Botrychium lunaria Campanula abietina Campanula rotundifolia polymorpha Campanula serrata Cerastium fontanum Gentiana acaulis Hieracium lactucella Luzula sudetica Nardus stricta Thesium alpinum Thymus balcanus Nardion strictae Arnica montana Carex ovalis Carex pallescens Galium pumilum Gentianella austriaca Hypericum maculatum Festucion pictae Festuca picta Festucetalia spadiceae Bellardiochloa variegata Carlina acaulis Crepis conyzifolia Euphrasia minima Festuca nigrescens Gentianella amarella Geum montanum Hieracium aurantiacum Lycopodium alpinum Pseudorchis albida Juncetea trifidi Carex sempervirens Cetraria islandica Dactylorhiza sambucina Erigeron alpinus Gentiana punctata Hypochoeris uniflora

ssp.

-

-

I I -

I I III -

II I III I

I -

I I -

II II -

-

-

-

III III -

III IV II -

I I I I II II I

II II I IV II I

II II I II I V I I

I I III -

I I II I -

I II V -

-

-

-

-

-

I I I -

III II II IV

II II III I I I

I I I II

I -

II I II I

-

-

-

-

-

-

I

I

-

I

-

-

-

-

III II -

II -

I III I I -

I III I V III I

I II I I II I II I I

I I -

II -

III -

-

-

-

IV -

III II -

II II I I

I IV

I I I III

I

-

I

II -

III -

-

179

Ligusticum mutellina V Luzula spicata Polygonum viviparum Potentilla aurea V Thamnolia vermicularis II Genistion pilosae et Vaccinio - Genistetalia Calluna vulgaris Hieracium umbellatum Lycopodium clavatum Vaccinium vitis-idaea III Calluno - Ulicetea Antennaria dioica Danthonia decumbens Hieracium pilosella Luzula campestris Luzula multiflora Potentilla erecta Solidago virgaurea ssp. minuta Oxytropido - Elymion Carex atrata III Cerastium alpinum ssp. lanatum Oxytropis carpatica Oxytropis halleri Oxytropido - Kobresietalia Erigeron uniflorus Gentiana verna Gentiana utriculosa Lloydia serotina Oxytropis campestris Carici - Kobresietea Aster alpinus Carex capillaris Carex rupestris Dryas octopetala Minuartia verna Pedicularis oederi Elyno – Seslerietea s. l. Acinos alpinus Aconitum anthora Anemone narcissifolia -

V IV V II

II II II V II

I I I III -

I I III I

I -

I II -

I -

II II -

II -

I -

V

II

II II

I I I

I

V I V

I I

I

III

-

-

II I I -

III I III IV III II

IV II II III I II I

II III III III -

V V III IV -

III II III III III -

I -

-

-

I -

II I -

I -

I -

-

I -

-

I I I I

-

III -

-

I I I

-

-

-

-

-

I -

I -

I -

-

I I I I -

I -

-

-

-

-

I I V I I

V I II

V V II IV

-

I -

I

I

-

-

-

I -

-

-

180

Anthyllis vulneraria ssp. alpestris Carex ornithopoda Centaurea pinnatifida Cerastium arvense ssp. calcicolum Cerastium transsilvanicum Coeloglosum viride Crepis jacquinii Dianthus tenuifolius Festuca amethystina Festuca rupicola ssp. saxatilis Festuca versicolor Gymnadenia conopsea Helianthemum alpestris Helianthemum nummularium ssp. obscurum Helianthemum rupifragum Hieracium bifidum Hieracium villosum Iris ruthenica Myosotis alpestris Onobrychis montana Phyteuma orbiculare Polygala amara Ranunculus oreophilus Saxifraga paniculata Scabiosa lucida ssp. barbata Seseli libanotis Thymus alpestris Thymus pulcherrimus Asplenietea trichomanis s. l. Androsace lactea Androsace villosa ssp. arachnoidea Arabis alpina Asplenium ruta-muraria Campanula carpatica Euphrasia salisburgensis Gypsophila petraea Jovibarba globifera Saxifraga adscendens Saxifraga corymbosa

-

-

I I I I I I -

I I I I I I

I I I I I -

I I I

-

-

I I I I I I I -

III II I -

V II I II -

-

II -

I I I II I I I I I I

I I I I I I I

I I I II I I -

I -

-

-

I I II I II I I III

IV I III IV -

I I -

-

-

I I I I I -

I -

-

-

-

-

I I I I I

V -

II -

181

Silene nutans ssp. dubia Thymus comosus Tortula tortuosa Trisetum alpestre Thlaspietea rotundifolii s. l. Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum Galium anisophyllon Plantago atrata Salix kitaibeliana Saxifraga aizoides Saxifraga oppositifolia Senecio squalidus Veronica baumgarteni Viola alpina Salicetea herbaceae s. l. Gentiana verna Gnaphalium supinum Soldanella pusilla Loiseleurio – Vaccinietea s. l. Cetraria cuculata Cladonia furcata Juniperus sibirica Loiseleuria procumbens Pedicularis verticillata Rhododendron myrtifolium Vaccinium gaultherioides Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex echinata Carex flava Dactylorhiza maculata Juncus articulatus Parnassia palustris Pinguicula alpina Trifolium spadiceum Oxycocco – Sphagnetea s. l. Polytrichum strictum Vaccinium uliginosum Koelerio – Corynephoretea s. l. Alyssum alyssoides

-

-

I I

I I -

I I -

I -

-

-

I -

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

II -

I I I I I

-

-

-

-

-

III I I

III V IV -

-

-

I

I

-

I I -

-

-

-

-

-

-

II -

I II IV III

I II I II

I I -

I II I I

-

I I

-

I I

II -

II -

-

-

-

I I

I I I I I -

I -

-

-

I -

I -

-

II

II II

I -

-

I I

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

182

Arenaria serpyllifolia Avenula praeusta ssp. adsurgens Cerastium arvense ssp. arvense Dianthus armeria Dianthus deltoides Draba nemorosa Erigeron acris Hypericum perforatum Poa alpina Rumex acetosella Scleranthus uncinatus Veronica fruticans Viola tricolor Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Achillea stricta Calamagrostis arundinacea Chenopodium bonus-henricus Cortusa mathioli Festuca porcii Gentiana asclepiadea Geum montanum Geum rivale Gnaphalium norvegicum Hypericum richeri ssp. grisebachii Knautia longifolia Poa chaixii Poa supina Ranunculus platanifolius Rosa pendulina Rumex alpinus Thalictrum aquilegiifolium Veratrum album ssp. album Veratrum album ssp. lobelianum Veronica serpyllifolia Molinio – Arrhenantheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Alchemilla monticola Alchemilla vulgaris agg.

II -

I II -

I I III I -

I II I I I I II I I

I I I I I

I I I I I I

-

III I I

I -

-

-

-

IV -

I II I I -

II II II I I I II I II I I I I II I

I I I I I I I I I I

I I I -

I -

I -

-

I -

-

-

-

I I I

I IV -

I II -

III III II

I -

I IV

-

-

-

183

Alchemilla xanthochlora Anthoxanthum odoratum Arrhenatherum elatius Avenula pubescens Bellis perennis Briza media Bromus hordeaceus Campanula glomerata Campanula patula Cardaminopsis halleri Carex flacca Carex hirta Carex tomentosa Carum carvi Centaurea carpatica Centaurea jacea Centaurea phrygia Cerastium hollosteoides Cichorium intybus Colchicum autumnale Crepis biennis Crocus vernus Cynosurus cristatus Dactylis glomerata Daucus carota Deschampsia caespitosa Equisetum arvense Euphrasia officinalis ssp. pratensis Euphrasia stricta ssp. pectinata Euphrasia stricta ssp. stricta Festuca pratensis ssp. apennina Festuca pratensis ssp. pratensis Festuca rubra Genista tinctoria Gentiana utriculosa Gymnadenia conopsea Holcus lanatus Hypochoeris radicata Juncus tenuis Knautia arvensis

-

I -

II II I I I I -

I IV I I II III I I I I II I III I I III I III I III I I III I I -

I III I I I I I I I I I I I II I III II I I I -

V II I I III I I I I I III I I I II I III IV II I II III III I I

I I III -

I III IV V II I -

I -

-

-

184

Leontodon autumnalis Leontodon hispidus ssp. danubialis Leontodon hispidus ssp. hispidus Leucanthemum vulgare Linum catharticum Lotus corniculatus Medicago lupulina Myosotis scorpioides Ononis arvensis Ophioglossum vulgatum Phleum alpinum Phleum pratense Phyteuma tetramerum Plantago lanceolata Plantago major Poa annua Poa pratensis Poa supina Poa trivialis Polygala vulgaris Polygonum bistorta Primula elatior ssp. elatior Primula veris Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus Ranunculus repens Rhinanthus angustifolius Rhinanthus minor Rumex acetosa Sagina saginoides Sanguisorba officinalis Silene vulgaris Stachys officinalis Stellaria graminea Succisa pratensis Taraxacum officinale Thymus dacicus Thymus pulegioides ssp. chamaedrys

-

-

I I I I I I I -

II II III I III II I II II II I II III II I III III I

I I I II I II I I I I I I I II I I II I -

III III II III I II I I II II III II -

I I III -

II I III III III II -

-

-

-

-

-

I -

I III II II I II I II I -

I I I I I I I I

I III I I I III II -

I -

II II -

-

-

-

185

Thymus pulegioides ssp. montanus Thymus pulegioides ssp. pulegioides Tragopogon pratense Traunsteinera globosa Trifolium pratense Trifolium repens Trisetum flavescens Trollius europaeus Veronica chamaedrys Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Allium senescens ssp. montanus Anthyllis vulneraria Arabis hirsuta Brachypodium pinnatum Bupleurum falcatum Campanula cervicaria Carex montana Carlina vulgaris Dianthus compactus Echium vulgare Euphorbia cyparissias Festuca rupicola ssp. rupicola Filipendula vulgaris Galium verum Gentiana phlogifolia Gentianopsis ciliata Hieracium bauhinii Hieracium cymosum Hypochoeris maculata Medicago falcata Melica ciliata Orchis ustulata Pimpinella saxifraga Plantago media Potentilla arenaria Potentilla argentea Prunella grandiflora Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides

-

I -

I I I I -

II I II IV IV I II II I

II I I II I -

III I III III I -

I II -

IV II -

-

-

-

-

-

I I I I -

I I I I I II I I I I I I

I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I I

-

I -

I -

-

I -

186

Salvia verticillata Sanguisorba minor Teucrium chamaedrys Thalictrum minus Trifolium alpestre Trifolium campestre Trifolium montanum Trifolium ochroleucon Trifolium pannonicum Veronica spicata Trifolio – Geranietea s. l. Astrantia major Laserpitium latifolium Origanum vulgare ssp. vulgare Peucedanum cervaria Peucedanum oreoselinum Trifolium medium Viola hirta Galio – Urticetea s. l. Angelica sylvestris Chaerophyllum aureum Chaerophyllum hirsutum Heracleum sphondylium Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Epilobietea angustifolii s. l. Centaurium erythraea Chamerion angustifolium Fragaria vesca Gnaphalium sylvaticum Rubus idaeus Verbascum nigrum Querco – Fagetea s. l. Campanula persicifolia Carex umbrosa Centaurea mollis Cirsium erisithales Cruciata glabra Epilobium montanum Lilium martagon

-

-

I I -

I I I I -

I I -

I I I I I II I I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

I I

I I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I -

I I

I

-

I -

-

-

-

-

-

-

I I I I I

I -

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I IV I II

I I -

I I I I -

-

-

II II -

-

-

187

Lychnis viscaria Phyteuma spicatum Populus tremula Primula elatior ssp. leucophylla Pteridium aquilinum Tanacetum corymbosum Vicia sepium Viola reichenbachiana Vaccinio – Piceetea s. l. Cladonia rangiferina Deschampsia flexuosa Empetrum nigrum Homogyne alpina Hylocomium splendens Juniperus communis Luzula luzuloides ssp. luzuloides Luzula luzuloides ssp. rubella Lycopodium selago Melampyrum sylvaticum Picea abies (juv.) Pinus mugo Pleurozium schreberi Pyrola rotundifolia Ranunculus serpens ssp. nemorosus Soldanella hungarica ssp. hungarica Soldanella hungarica ssp. major Soldanella montana Valeriana montana Veronica officinalis Stellarietea mediae s. l. Cirsium arvense Cirsium vulgare Stellaria media Thlaspi arvense Variae syntaxa Betula pendula Ceratodon purpureus Cladonia arbuscula Dicranum scoparium Pogonatum aloides

-

III

-

I II I I I II I -

I I I

I I II I I -

-

I -

I -

-

-

IV V -

I III III IV -

II II II II I II I I I I

II II III I II II I

II III II I I I I I I II

I I II -

IV V I -

I I III

I I I I I I -

III I III II -

-

-

-

-

I -

I I I -

I

-

I -

-

-

-

II -

I

I I I

I -

I

-

-

-

-

-

-

188

Pogonatum urnigerum Polytrichum alpinum Polytrichum commune Polytrichum juniperinum Rhitidium rugosum Thuidium abietinum

V -

-

I I I II I I

-

I -

-

-

-

-

-

-

1. Primulo minimae– Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957: 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986). 2. Juncetum trifidi Szafer et al. 1923 em. Krajin 1933: 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 5 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1989) 3. Potentillo chrysocraspedae – Festucetum airoides Boşcaiu 1971: 2 rel. din Mt. Ceahlău (C. Burduja et al., 1956); 1 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 9 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 1 rel. din rezervaţia „12 Apostoli” – Călimani (D. Mititelu et al., 1987); 5 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1989); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 2 rel. din Vf. Goru (N. Ştefan et al., 1999); 6 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 4. Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1987: 30 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 11 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1989); 2 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 7 rel. din Mţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 5. Violo declinatae – Nardetum Simon 1960: a – typicum Coldea 1991: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 20 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1989); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 3 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 2 rel. din Vf. Goru (N. Ştefan et al., 1999); 6 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). b – festucetosum ovinae (Morariu 1943) stat. novum: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1969); 8 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1982). 6. Vaccinio – Callunetum vulgaris Büker 1942: a – callunetosum vulgaris sass. nova hoc loco: 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 1 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1989); 2 rel. din Vf. Goru (N. Ştefan et al., 1999).

b – bruckenthalietosum Coldea 1991: 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989) 7. Dryadetum octopetalae Rübel 1911: a – dryadetosum octopetalae sass. nova hoc loco: 11 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 4 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1972); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 6 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). b – salicetosum retusae Zanoschi 1972: 7 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1972). 8. Sileneto zawadzkii – Caricetum rupestris Täuber 1987: 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (F. Täuber, 1987).

189

Alianţa Festuco saxatilis – Seslerion bielzii Coldea 1984 Această alianţă reuneşte pajiştile chionofile de pe calcarele din etajele subalpin şi alpin din Carpaţii de Sud - Est. Alianţa se constituie ca o vicariantă geografică a alianţelor regionale Seslerion albicantis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926, Astero – Seslerion tatrae Hadač 1962, Festucion marmarossicae Pawl. et Wal. 1949 şi Festucion pungentis Horvat 1930 (Coldea 1991). Individualizarea acestei alianţe regionale se justifică printr-o serie de specii care se dezvoltă în această zonă a Carpaţilor. Specii caracteristice: Achillea schurii, Alyssum repens, Bupleurum diversifolium, Carduus kerneri, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Festuca amethystina, F. rupicola ssp. saxatilis, F. versicolor, Hieracium villosum, Linum extraaxilare, Onobrychis montana ssp. transsilvanica, Poa rehmannii, Potentilla thuringiaca, Sesleria bielzii, S. coerulans, S. rigida ssp. haynaldiana, Thymus pulcherrimus. As. Festucetum saxatilis Domin 1933 Syn.: Festucetum saxatilis subalpinum sensu auct. (art. 34); Festucetum saxatilis Puşcaru et al. 1956 (art. 31); Seslerio – Festucetum saxatilis Beldie 1967 (art. 29) Tabel sintetic 12, coloana 1 Fitocenozele caracterizate de Festuca rupicola ssp. saxatilis vegetează pe stânci calcaroase abrupte, pe soluri superficiale, bogate în humus, cu reacţie slab acidă - neutră. Pe lângă specia edificatoare Festuca rupicola ssp. saxatilis, se dezvoltă un număr important de specii caracteristice alianţei şi ordinului. De asemenea, ca urmare a contactului cu diverse fitocenoze vecine, compoziţia floristică a asociaţiei se îmbogăţeşte cu numeroase specii. Astfel, se remarcă specii caracteristice ordinului Potentilletalia caulescentis (Asplenium ramosum, A. ruta-muraria, Saxifraga adscendens, Thymus comosus etc), Caricetalia curvulae (Botrychium lunaria, Festuca nigrescens, F. supina, Hypochoeris uniflora, Potentilla aurea etc), Molinio – Arrhenatheretea (Anthoxanthum odoratum, Lotus corniculatus, Poa pratensis, Thymus pulegioides, Trifolium repens, Viola declinata etc), Querco – Fagetea (Carex montana, Cruciata glabra, Primula elatior ssp. leucophylla, Tanacetum corymbosum etc) etc.

190

As. Diantho tenuifolii – Festucetum amethystinae Coldea 1984 Syn.: Festucetum amethystinae sensu auct. (art. 36); Festucetum amethystinae transsilvanicum Nyárády 1967 (art. 34) Tabel sintetic 12, coloana 2 Pajiştile de Festuca amethystina se dezvoltă pe stâncării calcaroase, cu pante line până la puternice, fără a popula pereţii abrupţi. Solul are un profil mai profund, cu un conţinut scheletic mai redus. Prezenţa în compoziţia floristică a fitocenozelor a unor endemite şi a altor diferenţiale geografice caracteristice alianţei Festuco saxatilis – Seslerion bielzii, justifică separarea acestei asociaţii de celelalte asociaţii edificate de Festuca amethystina (Coldea 1991). Compoziţia floristică a asociaţiei este întregită de numeroase specii caracteristice claselor Thlaspietea, Asplenietea, Carici – Kobresietea, Juncetea trifidi, Molinio – Arrhenatheretea etc. As. Seslerio bielzii – Caricetum sempervirentis Puşcaru et al. 1956 Tabel sintetic 12, coloana 3 Fitocenozele acestei asociaţii populează frecvent crestele crenelate şi cornişele calcaroase din etajele subalpin şi alpin ale Carpaţilor. Ele se dezvoltă pe soluri superficiale, bogate în schelet. Cele două specii caracteristice Sesleria bielzii şi Carex sempervirens se află în diverse raporturi de dominanţă. Astfel, în unele fitocenoze, Sesleria bielzii este dominantă (acoperire de 50 - 60%), în alte fitocenoze domină Carex sempervirens (acoperire de 50 - 60%), iar uneori cele două specii sunt codominante. Pe lângă speciile caracteristice alianţei şi ordinului bine reprezentate, compoziţia floristică este completată cu o serie de specii caracteristice claselor Carici rupestris – Kobresietea, Juncetea trifidi, Asplenietea trichomanes, Molinio – Arrhenatheretea etc. As. Seslerio – Festucetum versicoloris Beldie 1967 Syn.: Festucetum versicoloris Puşcaru et al. 1956 (art. 36); Festucetum versicoloris transsilvanicum Soó 1944 (art. 34) Tabel sintetic 12, coloana 4 Fitocenozele asociaţiei se dezvoltă pe culmile calcaroase ale Carpaţilor, pe soluri superficiale, bogate în humus. Ele sunt dominate de Festuca versicolor şi adesea de Carex sempervirens. Această asociaţie se deosebeşte oarecum de cea descrisă din Carpaţii Meridionali, prin lipsa speciilor Cerastium transsilvanicum şi Sesleria rigida var. haynaldiana, considerate caracteristice (Coldea 1991). Sunt bine reprezentate speciile caracteristice alianţei şi ordinului, secondate de specii 191

caracteristice clasei Asplenietea (Campanula rotundifolia ssp. kladniana, Cystopteris fragilis, Kernera saxatilis, Jovibarba globifera, Silene zawadzkii etc), Carici rupestris – Kobresietea (Carex rupestris, Cerastium arvense ssp. lanatum, Dryas octopetala, Minuartia verna, Oxytropis halleri etc), Juncetea trifidi etc. Alianţa Seslerion rigidae Zolyomi 1939 Alianţa grupează asociaţii din pajiştile montane şi subalpine de pe roci calcaroase. Specii caracteristice: Aconitum anthora, Asperula capitata, Dianthus spiculifolius, Draba lasiocarpa, Erysimum wittmannii ssp. transsilvanicum, Helictotrichon decorum, Primula veris ssp. columnae, Sesleria rigida, Viola jooi. As. Campanulo carpaticae – Poëtum rehmannii Seghedin ex Nechita et Mititelu 1996 Lectotypus hoc loco: Nechita et Mititelu 1996, pag. 238, rel. 1 Tabel sintetic 12, coloana 5 Fitocenozele acestei asociaţii vegetează pe versanţii însoriţi ai unor stânci calcaroase, cu soluri relativ superficiale. Specia caracteristică este Campanula carpatica, însă fitocenozele sunt edificate de specia dominantă Poa rehmannii, la care se adaugă speciile caracteristice alianţei şi ordinului. De asemenea, în compoziţia floristică sunt bine reprezentate şi specii din clasele Thlaspietea, Asplenietea etc. As. Seslerio heufleranae – Caricetum sempervirentis Coldea 1984 Syn.: Seslerietum heufleranae sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic12, coloana 6 Fitocenozele edificate de Sesleria heuflerana ocupă mici suprafeţe în etajul subalpin al M-ţilor Hăşmaş, deşi Coldea (1991) afirmă că aceste fitocenoze se întâlnesc frecvent în etajul montan şi colinar. De aceea, fitocenozele din etajele inferioare le încadrează în asociaţia Seslerietum heufleranae Zolyomi 1930, iar cele din etajul subalpin în asociaţia Seslerio – Caricetum sempervirentis. Fitocenozele descrise din M-ţii Hăşmaş, deşi au în compoziţia floristică principalele specii caracteristice alianţei şi ordinului din etajul subalpin, nu conţin şi specia Carex sempervirens, de aceea credem că este vorba de o subasociaţie. În compoziţia floristică se mai adaugă şi o serie de specii caracteristice claselor Thlaspietea, Asplenietea şi Carici rupestris – Kobresietea, ceea ce vine în sprijinul afirmaţiilor autorului asociaţiei. 192

As. Helictotrichetum decori Domin 1932 Tabel sintetic 12, coloana 7 Fitocenozele edificate de Helictotrichon decorum au fost identificate pe mici suprafeţe în etajul montan şi subalpin al M-ţilor Hăşmaş, pe stânci calcaroase, cu soluri superficiale. Pe lângă speciile caracteristice alianţei şi ordinului, în compoziţia floristică se remarcă şi o serie de specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Festuco – Brometea, dar şi câteva specii caracteristice claselor Thlaspietea şi Asplenietea. As. Poëtum violaceae Răv. et Mititelu 1958 Syn.: Scabioso lucidae – Bellardiochloetum violaceae (Răv. et Mititelu 1958) Sanda et al. 2001 (art. 29) Lectotypus hoc loco: Răv. et Mititelu 1958, tab. 11, rel. 1 Tabel sintetic 12, coloana 8 Fitocenozele edificate de Bellardiochloa variegata se dezvoltă sub formă de mici suprafeţe în etajul montan, pe terenuri puternic înclinate. Aceste fitocenoze au mai puţine specii caracteristice alianţei şi ordinului. Ele sunt mai bogate în specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Festuco – Brometea. Tabelul 12 Asociaţii din ordinul Seslerietalia albicantis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Festuca rupicola ssp. saxatilis Dianthus tenuifolius Sesleria bielzii Campanula carpatica Sesleria heuflerana Helictotrichon decorum Bellardiochloa variegata Festuco saxatilis – Seslerion bielzii Achillea schurii Alyssum repens Bupleurum diversifolium Carduus kerneri Centaurea pinnatifida Festuca amethystina Festuca versicolor Hieracium villosum

1 110170 10

2 150183 16

3 110188 13

4 100190 12

5 120160 6

6 100170 10

7 140170 6

8 90140 7

V II II I -

III IV II -

III III V -

II II III -

I I -

I III III V II -

III II V -

V

II I III II I

II II II V III II

I II I III V I I

I II II II I V I

I -

II -

III III -

I -

193

Linum extraaxilare Onobrychis montana ssp. transsilvanica Poa rehmannii Potentilla thuringiaca Sesleria coerulans Sesleria rigida var. haynaldiana Thymus pulcherrimus Seslerion rigidae Aconitum anthora Asperula capitata Dianthus spiculifolius Draba lasiocarpa Erysimum wittmannii ssp. transsilvanicum Erysimum witmannii ssp. witmannii Primulla veris ssp. columnae Seseli rigidum Viola jooi Seslerietalia albicantis et Elyno - Seslerietalia Acinos alpinus Anemone narcissifolia Anthyllis vulneraria ssp. alpestris Bartsia alpina Biscutella laevigata Carex sempervirens Coeloglossum viridae Crepis jacquinii Euphrasia salisburgensis Galium anisophyllon Helianthemum alpestre Helianthemum nummularium ssp. grandiflorum Helianthemum rupifragum Hieracium bifidum Leontopodium alpinum Myosotis alpestris Phyteuma orbiculare Polygala alpestris Polygala amara Polygonum viviparum Primula halleri Ranunculus oreophilus Rhinanthus alpinus Saxifraga paniculata Scabiosa lucida ssp. barbata Scrophularia heterophylla ssp. laciniata Selaginella selaginoides Senecio papposus Seseli libanotis Trisetum alpestre Thlaspietea rotundifolii s. l. Cardaminopsis arenosa Carduus glaucinus Rhodiola rosea Sedum atratum

194

II II IV

I I IV I IV

II I II I IV

I II II I II IV

V II -

II -

II I III

I -

I -

I I -

I II I -

II II II -

II I II I II II II I

I II III IV -

III V IV I III -

I I -

III I II I I V I II III I I I II I I I I II II I III

I I III I II V I I IV III I II III II I II I IV I I III I II

II I II I I V I I I II I I II I I II II II II I IV II III I II

IV IV I III IV I III II II III I I III III III II

I I I II II I I II I I I

III V II II III II II I II II II III II III III

IV I V II I V I I II III III III

IV I I I I -

I -

-

I -

I -

III II I -

II II -

V -

I

Thymus bihoriensis Viola alpina Asplenietea trichomanis s. l. Androsace villosa ssp. arachnoidea Artemisia petrosa Asplenium ramosum Asplenium ruta-muraria Asplenium trichomanis Campanula rotundifolia ssp. kladniana Carex ornithopoda Cystopteris fragilis Epilobium collinum Eritrichium nanum ssp. jankae Gypsophilla petraea Jovibarba globifera Kernera saxatilis Moehringia muscosa Saxifraga adscendens Saxifraga corymbosa Sedum hispanicum Silene nutans ssp. dubia Silene zawadzkii Thymus comosus Carici rupestris – Kobresietea s. l. Astre alpinus Carex atrata Carex rupestris Cerastium arvense ssp. lanatum Dryas octopetala Gentiana nivalis Gentiana verna Lloydia serotina Minuartia verna ssp. gerardii Minuartia verna ssp. verna Oxytropis campestris Oxytropis halleri Pedicularis oederi Juncetea trifidi s. l. Alchemilla glaucescens Alchemilla plicata Antennaria dioica Botrychium lunaria Bupleurum ranunculoides Campanula serrata Carlina acauli ssp. acaulis Carlina acaulis ssp. caulescens Cerastium fontanum Erigeron alpinus Euphrasia minima Festuca nigrescens Festuca supina Gentiana acaulis Gentiana phlogifolia

I I

I I

-

-

-

-

-

-

II I I I I I

II I I I I II -

I I I I I

I I II II I I II II I IV -

II II II I I III I I

II I I I

II I

-

I I I -

II I II I II I -

I I I I I I I I I

II III II I I II II I III -

II II -

II II I II -

IV V -

I -

I I I I I II I I -

I I I II I I II I -

II I I I I -

I I II I -

-

III

-

II III V IV II I -

195

Gentianella amarella Gentianella austriaca Geranium caeruleatum Hieracium alpinum Hieracium aurantiacum Hieracium lactucella Hypochoeris uniflora Pedicularis comosa Potentilla aurea Potentilla ternata Pseudorchis albida Scorzonera rosea Thesium alpinum Thlaspi dacicum Loiseleurio – Vaccinietea s. l. Deschampsia flexuosa Juniperus sibirica Laserpitium krapfii Pedicularis verticillata Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Koelerio – Corynephoretea s. l. Arenaria serpyllifolia Avenula praeusta ssp. adsurgens Cerastium arvense ssp. arvense Gentiana verna Hieracium pilosella Hypericum perforatum Poa alpina Sedum annuum Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Achillea stricta Aconitum firnum ssp. hians Aconitum tauricum Alchemilla glabra Calamagrostis arundinacea Festuca carpatica Hypericum maculatum Knautia longifolia Veratrum album Veronica urticifolia Viola biflora Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Alchemilla vulgaris agg. Anthoxanthum odoratum Arrhenatherum elatius Avenastrum pubescens Campanula patula Cardaminopsis halleri Carum carvi

196

I I III I I I -

I I I I I II I III I -

II I I II I I I I

-

I I -

-

-

I I I -

I I -

I I

I I

II I I

-

II II -

-

-

I III II I I -

I II -

II II -

-

I

I I -

V -

-

I I I II I I

I III II I -

I I II I

-

I III -

-

-

II I -

I I I -

III I I -

II II I -

II I -

-

-

II II I -

IV V III V III IV

Centaurea phrygia Crepis biennis Crocus vernus Dactylis glomerata Euphrasia officinalis ssp. pratensis Festuca pratensis Festuca rubra Galium album Gymnadenia conopsea Heracleum sphondylium Knautia arvensis Leontodon hispidus Leucanthemum vulgare Linum catharticum Lotus corniculatus Luzula campestris Parnassia palustris Pastinaca sativa Phleum montanum Pimpinella major Poa pratensis Poa trivialis Polygala vulgaris Polygonum bistorta Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus Rhinanthus angustifolius Rumex acetosa Senecio capitatus ssp. leiocarpus Stachys officinalis Stellaria graminea Taraxacum officinale Thymus dacicus Thymus pulegioides Trifolium pratense Trifolium repens ssp. alpinus Trifolium repens ssp. repens Veronica chamaedrys Viola declinata Festuco – Brometea s. l. Allium flavum Allium senescens ssp. montanum Anthericum ramosum Arabis hirsuta Aster amellus Bupleurum falcatum Campanula glomerata Campanula sibirica Carex caryophyllea Carex humilis Centaurea trumfetti ssp. aligera Chamaecytisus ciliatus ssp. alpestris

I I I III II I I I I I I I I I II III

I I I III II II I I I I I I I III II

I I I II II I I I II -

II I I I -

I -

III II II -

I III -

IV IV IV III I III III V IV III IV I IV III IV I IV IV IV III I III -

II I I -

II II I -

I II II -

I I -

I -

II II II III II

I I IV IV I -

III -

197

Dianthus membranaceus Euphorbia cyparissias Galium mollugo Galium verum Helianthemum nummularium ssp. obscurum Inula ensifolia Iris ruthenica Isatis tinctoria Koeleria macrantha Melica ciliata Minuartia setacea Muscari comosum Phleum phleoides Pimpinella saxifraga Plantago media Poa compressa Polygala comosa Potentilla argentea Potentilla recta Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Scabiosa columbaria Stachys recta Taraxacum hoppeanum Teucrium chamaedrys Teucrium montanum Thalictrum minus Thesium linophyllon Trifolium alpestre Trifolium ochroleucon Verbascum lychnites Epilobietea angustifolii s. l. Digitalis grandiflora Fragaria vesca Solidago virgaurea Querco – Fagetea s. l. Brachypodium sylvaticum Campanula persicifolia Carex montana Carex umbrosa Cirsium erisithales Cruciata glabra Geranium robertianum Poa nemoralis Primula elatior ssp. leucophylla Saxifraga cuneifolia Sedum maximum Tanacetum corymbosum Vaccinio – Piceetea s. l. Homogyne alpina Luzula luzuloides ssp. luzuloides Luzula luzuloides ssp. rubella Luzula pilosa Luzula sylvatica

198

I I I I I I -

II I I I I -

I I I -

I -

I I I i I I -

II IV II IV II I II II I I

IV III IV V -

II III III IV II II V II I II V -

I -

I -

I I

-

II I -

-

IV -

I -

III II II I II I

III I II II IV -

II I I I I IV -

I -

I I I III III -

II II -

-

II -

I -

I I -

I I

-

-

-

-

II -

Lycopodium selago Oxalis acetosella Ranunculus carpaticus Soldanella montana Valeriana tripteris

-

I -

I -

I -

I II III

-

-

-

1. Festucetum saxatilis Domin 1933: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 2. Diantho tenuifolii – Festucetum amethystinae Coldea 1984: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 4 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 3. Seslerio bielzii – Caricetum sempervirentis Puşcariu et al. 1956: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 4 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 4. Seslerio – Festucetum versicoloris Beldie 1967: 7 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 5. Campanulo carpaticae – Poëtum rehmannii Seghedin ex Nechita et Mititelu1996: 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 4 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997). 6. Seslerio heufleranae – Caricetum sempervirentis Coldea 1984: 10 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 7. Helictotrichetum decori Domin 1932: 6 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 8. Poëtum violaceae Răv. et Mitititelu 1958: 2 rel. din bazinele Putnei şi Şuşiţei (M. Răvăruţ et D. Mititelu, 1958); 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986)

Clasa MULGEDIO – ACONIETEA Hadač et Klika in Klika 1948 Syn.: Betulo – Adenostyletea Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8); Adenostyletea Knapp 1943 (art. 1); Mulgedio – Aconietea Hadač et Klika in Klika et Hadač 1944 (art. 8) Clasa Mulgedio – Aconietea grupează buruienişurile înalte şi tufişurile din văile stâncoase din etajul subalpin şi montan cu exigenţe higrofile şi nitrofile ridicate. Fitocenozele au o fizionomie particulară datorită buruienilor înalte care le compun şi se instalează atât în lungul torenţilor din văile montane, cât şi pe bolovănişurile şi 199

grohotişurile umede. De asemenea, unele fitocenoze se dezvoltă pe terenuri cu exces de azot. În compoziţia floristică participă numeroase orofite central - europene, dar şi o serie de endemite. Specii caracteristice: Aconitum tauricum, A. toxicum, Athyrium distentifolium, Cicerbita alpina, Festuca porcii, Heracleum sphondilium ssp. elegans, Leucanthemum waldsteinii, Milium effusum, Polygonatum verticillatum, Ranunculus platanifolius, Rosa pendulina, Senecio subalpinus, Valeriana sambucifolia, Viola biflora. Ordinul Adenostyletalia alliariae G. Br.-Bl. et J. Br.-Bl. 1931 Syn.: Alnetalia viridis Rübel 1933 (art. 8) Ordinul reuneşte fitocenozele de tufărişuri şi buruienişuri înalte, mai higrofile, de pe soluri fertile din etajele subalpin şi montan. Specii caracteristice: Adenostyles alliariae, Carduus personata, Cortusa matthioli, Crepis paludosa, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Poa hybrida, Rumex alpestris, Senecio germanicus, Tozzia alpina. Alianţa Adenostylion alliariae Br.-Bl. 1926 Grupează buruienişurile higrofile care se dezvoltă pe soluri coluviale umede şi bogate în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Achillea distans, Chaerophyllum hirsutum, Cirsium waldsteinii, Doronicum austriacum, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia. As. Adenostylo – Doronicetum austriacae Horvat 1956 Syn.: Adenostyletum alliariae sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic13, coloana 1 Fitocenozele de Adenostyles alliariae şi Doronicum carpaticum au o răspâdire fragmentară în văile subalpine din M-ţii Călimani şi Hăşmaş, unde populează solurile coluviale, umede şi bogate în grohotiş. Fitocenozele sunt dominate de Doronicum carpaticum, alături de care speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei sunt bine reprezentate. La periferia fitocenozelor se intercalează şi unele specii din fitocenozele de contact, aparţinând mai ales claselor Juncetea trifidi, Molinio – Arrhenatheretea, Vaccinio – Piceetea etc.

200

As. Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 Syn.: Adenostylo – Cicerbitetum alpinae Br.-Bl. 1950 (art. 29) Cicerbita alpina formează fitocenoze de dimensiuni mici în văile M-ţilor Hăşmaş (Nechita et Mititelu 1996), pe pante abrupte, bogate în humus. Compoziţia floristică pe baza unui releveu fitosociologic este următoarea: As.: Cicerbita alpina; Adenostylion: Adenostyles alliariae, Achillea distans, Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemorum; Adenostyletalia: Carduus personatus, Senecio germanicus; Calamagrostietalia villosae: Homogyne alpina, Urtica dioica, Luzula luzuloides, Veratrum album; Mulgedio – Aconietea: Aconitum toxicum, Ranunculus platanifolius, Valeriana sambucifolia, Viola biflora; Variae syntaxa: Calamagrostis arundinacea, Solidago virgaurea, Ranunculus montanus ssp. pseudomantanus. Alianţa Alnion viridis Aichinger 1933 Syn.: Alnion viridis Rübel 1933 (art. 8) Alianţa Alnion viridis grupează fitocenozele de Alnus alnobetula din etajul subalpin, care formează tufişuri în lungul torenţilor. Specii caracteristice: Aconitum degenii, Alnus alnobetula, Lonicera caerulea, L. nigra, Ribes petraeum, Salix silesiaca, Streptopus amplexifolius. As. Alnetum viridis Br. - Bl. 1918 Syn.: Salici – Alnetum viridis Colic et al. 1962 (art. 29); Alnetum viridis sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 13, coloana 2 Fitocenozele arbustive edificate de Alnus alnobetula se instalează în lungul torenţilor şi râurilor rapide, sau pe versanţi abrupţi din etajul subalpin şi uneori al molidului, pe un substrat stâncos umed. Cele două specii caracteristice, Salix silesiaca şi Alnus alnobetula, domină fitocenozele, realizând o acoperire de peste 60%. Fitocenozele cuprind numeroase specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, însă aceste arinişuri în unele situaţii se interpătrund cu buruienişurile înalte din alianţele Adenostylion alliariae sau Calamagrostion villosae. De regulă, fitocenozele asociaţiei vin în contact cu jnepenişurile, situaţie ce se reflectă în participarea a numeroase specii caracteristice clasei Vaccinio – Piceetea (Dryopteris dilatata, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Pinus mugo, Ranunculus carpaticus, Soldanella hungarica, Valeriana tripteris etc).

201

Ordinul Calamagrostietalia villosae Pawlowski et al. 1928 Acest ordin reuneşte fitocenoze de ierburi înalte, de pe soluri acide şi sărace în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Calamagrostis arundinacea, Deschampsia flexuosa, Hieracium aurantiacum, Knautia dipsacifolia, Luzula luzuloides. Alianţa Calamagrostion villosae Pawlowski et al. 1928 Syn.: Phleo alpini – Deschampsion Csürös et al. 1985 (art. 25) Alianţa cuprinde ierburile înalte, heliofile, care se dezvoltă în poieni la limita superioară a molidişurilor sau în defrişările din etajele montan superior şi subalpin. Specii caracteristice: Calamagrostis villosa, Campanula abietina, Geum montanum, Homogyne alpina, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Ligusticum mutellina, Potentilla aurea. As. Hyperico grisebachii – Calamagrostietum villosae Pawlowski et Walas 1949 Tabel sintetic13, coloana 3 Fitocenozele de Calamagrostis villosa au fost descrise de pe teritoriul Moldovei numai din M-ţii Călimani, de pe terenurile de unde au fost defrişate jnepenişurile. Fitocenozele sunt relativ compacte, formând adevărate pajişti pe versanţi cu pante line, cu soluri superficiale bogate în pietriş. Alături de speciile caracteristice, Hypericum richeri ssp. grisebachii şi Calamagrostis villosa, se dezvoltă bine şi speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, dar şi specii caracteristice ordinului Adenostyletalia. Asociaţia mai are în compoziţia floristică şi puţine specii din clasele Loiseleurio – Vaccinietea, Molinio – Arrhenatheretea etc. As. Phleo alpini – Deschampsietum caespitosae (Morariu 1939) Coldea 1983 Syn.: Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939 (art. 34); Deschampsietum caespitosae alpinum Csürös 1957 (art. 34); Deschampsietum caespitosae montanum Buia et al. 1962 (art. 34) Tabel sintetic 13, coloana 4 Fitocenozele de Deschampsia caespitosa au o mare răspândire în etajele subalpin şi montan şi au tendinţa de extindere din cauza unei exploatări defectuoase a pajiştilor. Ele se instalează pe terenuri plane sau cu pante line ori în microdepresiuni umede, pe soluri podzolice, bogate în materii organice. Speciile caracteristice, Phleum alpinum şi Deschampsia caespitosa, imprimă fitocenozelor o fizionomie 202

specifică, formând pajişti cu tufe dense, de talie înaltă, fără valoare furajeră. La acestea se adaugă o serie de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei şi adesea apar şi specii caracteristice ordinului Adenostyletalia. Menţionăm, de asemenea, prezenţa unor specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea (Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Festuca rubra, Polygonum bistorta, Ranunculus acris, Trifolium repens etc), datorită contactului cu fitocenozele din această clasă. As. Diantho compacti – Festucetum porcii A. Nyárády 1966 Tabel sintetic13, coloana 5 Deşi asociaţia a fost semnalată din mai multe masive muntoase, pe teritoriul Moldovei a fost descrisă doar din M-ţii Hăşmaş, unde vegetează pe versanţi slab înclinaţi, pe soluri bogate în humus cu substrat calcaros. Speciile caracteristice, Festuca porcii şi Dianthus compactus, realizează o acoperire slabă (35%), ca şi speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, deşi unele dintre ele au o frecvenţă ridicată. Unele fitocenoze au în compoziţia floristică şi specii caracteristice ordinului Adenostyletalia, datorită contactului cu fitocenozele aflate în vecinătate. Asociaţia pare a avea un caracter deschis din cauza slabei coeziuni cenotice a speciei edificatoare, fapt evidenţiat prin înglobarea unui număr mare de specii caracteristice altor clase de vegetaţie şi anume: Juncetea trifidi (Campanula serrata, Festuca nigrescens, Scorzonera rosea etc), Elyno – Seslerietea (Acinos alpinus, Aconitum anthora, Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Carex sempervirens, Crepis jacquinii, Myosotis alpestris etc), Molinio – Arrhenatheretea, Loiseleurio – Vaccinietea etc. Prezenţa unor elemente carpatice şi carpato - balcanice conferă asociaţiei un caracter endemic (Coldea 1997). Ordinul Rumicetalia alpini Mucina in Karner et Mucina 1993 Syn.: Rumicetalia alpini Mucina 1991 (art. 5, 8) Ordinul cuprinde vegetaţia ruderală luxuriantă care se dezvoltă pe terenuri foarte bogate în nitraţi. Specii caracteristice: Capsella bursa-pastoris, Chenopodium bonushenricus, Galeopsis tetrahit, Poa supina, Rumex alpinus, R. obtusifolius, Stellaria media, Urtica dioica, Senecio squalidus, Veratrum album ssp. album, V. album ssp. lobelianum. 203

Alianţa Rumicion alpini Rübel ex Klika in Klika et Hadač 1944 Syn.: Rumicion alpini Rübel 1933 (art. 8) Alianţa reuneşte fitocenoze subalpine şi montane, de ierburi megatrofe, care se dezvoltă pe locul fostelor târle ale animalelor sau pe terenuri intens păşunate, îmbogăţite în nitraţi. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului. Obs.: Poziţia sintaxonomică a ordinului este privită diferit. Astfel, unii clasifică ordinul în clasa Galio – Urticetea (Sanda et al. 2001; Sanda 2002), alţii în clasa Artemisietea (Coldea 1991; Pott 1995), iar alţii în clasa Mulgedio – Aconietea (Grabherr et Mucina 1993; Rodwell et al. 2002). Fitocenozele analizate au în compoziţia floristică foarte puţine specii caracteristice claselor Galio – Urticetea şi Artemisietea, de aceea credem că se justifică clasificarea lor în clasa Mulgedio – Aconietea. As. Rumicetum alpini Beger 1922 Syn.: Senecioni – Rumicetum alpini Horvat 1949 em. Coldea 1990 (art. 29); Rumicetum alpini Horvat 1949 (art. 31) Tabel sintetic 13, coloana 6 Fitocenozele de Rumex alpinus populează terenurile pe care au staţionat animalele timp îndelungat, bogate în nitraţi, de pe care vegetaţia iniţială a fost înlăturată. Rumex alpinus are o dezvoltare luxuriantă, realizând o acoperire de peste 70%, imprimând fitocenozelor o fizionomie specifică. Pe lângă speciile caracteristice ordinului şi clasei, sunt prezente şi o serie de specii caracteristice şi ordinului Adenostyletalia. Se remarcă, de asemenea, şi existenţa unor specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, martore ale vegetaţiei preexistente. As. Poëtum supinae Brun - Holl 1962 em. Gutte 1969 Syn.: Poëtum annuae montanum Buia et al. 1962 (art. 34) Tabel sintetic 13, coloana 7 Fitocenozele edificate de Poa supina ocupă suprafeţe mici, insulare, pe locurile târlite şi bătătorite de animalele care au staţionat timp îndelungat, pe care se menţine şi vegetaţia iniţială. Specia caracteristică şi dominantă formează fitocenoze de talie redusă, presărate de specii de talie mai înaltă, caracteristice alianţei Rumicion alpini, cât şi ordinului Adenostyletalia. 204

Compoziţia floristică este îmbogăţită cu numeroase specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, care se menţin din vegetaţia preexistentă, dar şi cu specii din clasa Stellarietea medie, ca efect al ruderalizării. As. Veratretum albi Puşcaru et al. 1956 Tabel sintetic 13, coloana 8. Buruienişurile dominate de Veratrum album reprezintă adesea o invazie a pajiştilor din etajul subalpin, ca efect al târlirii neregulate de către animale în timpul zilei. Pe măsura îmbogăţirii solului în nitraţi, specia Veratrum album poate evolua către buruienişuri compacte, constituind asociaţii veritabile. Întreruperea târlirii, duce la epuizarea nitraţilor şi la reducerea până la dispariţie a ierburilor megatrofe. În compoziţia floristică se menţin numeroase specii din vegetaţia preexistentă caracteristică claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Festuco – Brometea. Tabelul 13 Asociaţii din clasa Mulgedio – Aconietea Hadač et Klika in Klika 1948 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Adenostyles alliariae Salix silesiaca Hypericum richeri ssp. grisebachii Phleum alpinum Dianthus compactus Rumex alpinus Poa supina Veratrum album ssp. album Adenostylion alliariae Achillea distans Alchemilla vulgaris agg. Chaerophyllum hirsutum Cirsium waldsteinii Doronicum austriacum Gentiana lutea Petasites albus Stellaria nemorum Veronica urticifolia Alnion viridis Aconitum degenii Alnus alnobetula Lonicera caerulea Lonicera nigra

1 150170 10

2 160180 14

3 179185 5

4 118139 10

5 160170 6

6 92178 29

7 66120 6

8 150160 5

V II II V

I IV II II

I IV IV III

V I I

II I V II III

I V III IV

II V -

III IV V

V IV IV V II IV II

I I I IV -

III III I IV -

IV I I II -

IV I III I II -

I I II I III -

I III I

-

III -

I V I II

-

I -

III -

I -

-

-

205

Ribes petraeum Streptopus amplexifolius Adenostyletalia Carduus personatus Cortusa mathioli Crepis paludosa Geranium sylvaticum Geum rivale Poa chaixii Poa hybrida Rhodiola rosea Rumex alpestris Senecio germanicus Tozzia alpina Calamagrostion villosae Calamagrostis villosa Geum montanum Homogyne alpina Ligusticum mutellina Potentilla aurea Calamagrostietalia villosae Calamagrostis arundinacea Deschampsia flexuosa Hieracium aurantiacum Knautia dipsacifolia Knautia longifolia Luzula luzuloides Phyteuma wagneri Rumicion et Rumicetalia alpini Capsella bursa-pastoris Chenopodium bonus-henricus Galeopsis tetrahit Ranunculus repens Rumex obtusifolius Stellaria media Urtica dioica Senecio squalidus Veratrum album ssp. lobelianum Mulgedio – Aconietea Aconitum tauricum Aconitum toxicum Alchemilla subcrenata Athyrium distentifolium Campanula abietina Cicerbita alpina Festuca porcii Heracleum sphondylium ssp. elegans Hypericum maculatum Leucanthemum waldsteinii Milium effusum Polygonatum verticiullatum Ranunculus platanifolius Rosa pendulina

206

-

I I

-

-

III I

I -

-

II -

III I II IV III IV -

I I I II I I IV I I

III -

I I I I I I -

II III II II I II -

I I II I I I -

I -

I III -

III I III -

IV IV I II

V I II II -

I I I

I III -

-

-

II

II II IV I

I III V -

II V -

I IV I -

III I III I

I I I I -

-

IV III -

-

-

-

I -

-

I II I II III II IV II I

IV II II I III II -

II I -

II IV I I II I II -

I IV IV I II II I I

III V III -

IV -

II V I III II -

I II I I -

I -

III I III I -

Senecio subalpinus Silene dioica Thalictrum aquilegiifolium Valeriana sambucifolia Veronica serpyllifolia Viola biflora Juncetea trifidi s. l. Alchemilla glaucescens Campanula serrata Carlina acaulis Festuca nigrescens Gentiana acaulis Gentiana punctata Gentianella austriaca Nardus stricta Potentilla ternata Scorzonera rosea Viola alpina Calluno – Ulicetea s. l. Antennaria dioica Campanula rotundifolia polymorpha Hieracium pilosella Hieracium umbellatum Luzula campestris Potentilla erecta Solidago virgaurea ssp. minuta Elyno – Seslerietea s. l. Acinos alpinus Aconitum anthora Anthyllis vulneraria ssp. alpestris Bellardiochloa variegata Carduus kerneri Carex sempervirens Crepis jacquinii Gentiana phlogipholia Gymnadenia conopsea Helianthemum rupifragum Hieracium villosum Leontopodium alpinum Myosotis alpestris Poa molinierii Scabiosa lucida ssp. barbata Senecio papposus Thymus alpestris Trisetum macrotrichum Asplenietea et Thlaspietea s. l. Cerastium alpinum Cystopteris fragilis Polypodium vulgare Spiraea chamaedryfolia Loiseleurio – Vaccinietea s. l. Laserpitium krapfii

ssp.

I IV

I I

II III

I I

III III II

I II I

I I -

III -

II I I II -

I I I I -

-

I -

II III III -

I I I I

-

III II -

-

I -

-

-

I

-

-

III -

-

-

I -

I I I -

I

I -

-

-

III II I

I I II -

II -

-

I II IV II III II II I II I -

I I I -

II -

III -

-

I I I

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

I

-

-

-

207

Vaccinium gaultherioides Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Alchemilla monticola Alchemilla xanthochlora Anthoxanthum odoratum Bellis perennis Briza media Caltha palustris Carum carvi Crepis biennis Crocus vernus Cynosurus cristatus Dactylis glomerata Dactylorhiza maculata Deschampsia caespitosa Dianthus superbus Equisetum palustre Festuca pratensis Festuca rubra Filipendula ulmaria Galium palustre Gentiana utriculosa Gentianopsis ciliata Heracleum sphondylium sphondylium Hypericum tetrapterum Juncus conglomeratus Juncus effusus Leucanthemum vulgare Lolium perenne Lotus corniculatus Lychnis viscaria Malva pusilla Matricaria discoidea Matricaria recutita Medicago lupulina Myosotis cespitosa Myosotis scorpioies Phleum pratense Pimpinella major Plantago lanceolata Plantago major Poa alpina Poa pratensis Polygonum aviculare Polygonum bistorta Potentilla anserina Primula elatior Prunella vulgaris

208

ssp.

II -

I IV I

V IV

I

III III

-

-

-

I -

I I I I -

III -

III III I I V I I II I I -

I III

II I II I I II II I -

I -

I III I I II III II I V I -

I II I -

I I -

-

I I I I I I I III I

III I -

IV I I I I III

III I I I I I IV II I II

I II I IV III II III I

Ranunculus acris ssp. acris Ranunulus acris ssp. friesianus Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus Rumex acetosa Sanguisorba officinalis Scirpus sylvaticus Silene vulgaris Succisa pratensis Taraxacum officinale Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Valeriana officinalis Veronica chamaedrys Viola declinata Festuco – Brometea s. l. Allium senescens ssp. montanum Anthyllis vulneraria ssp. vulneraria Arenaria serpyllifolia Avenula pratensis Campanula glomerata Euphrasia stricta Euphorbia cyparissias Helianthemum nummularium Hypochoeris maculata Plantago media Teucrium chamaedrys Thymus glabrescens Trifolium alpestre Epilobietea angustifolii s. l. Chamerion angustifolium Fragaria vesca Gnaphalium sylvaticum Rubus idaeus Stellarietea mediae et Artemisietea s. l. Arctium lappa Arctium minus Cirsium arvense Cirsium vulgare Galeopsis speciosa Geranium pusillum Lappula squarrosa Polygonum hydropiper Sisymbrium officinale Tussilago farfara Urtica urens Veronica persica Querco – Fagetea s. l. Aconitum moldavicum Chrysosplenium alternifolium Cirsium erisithales Cruciata glabra

-

I

-

II -

-

-

I I -

I -

I I -

I I I

-

I I I I IV -

I -

I III I II I I -

IV IV II II -

III I II III -

-

I I I I -

-

-

I III -

I I -

I -

IV I I IV I III II

I I

V

-

-

-

I I -

-

-

-

-

-

-

-

II II I II I -

II I I I I I I I II I II

-

I -

I -

-

I

I -

I -

-

-

209

Dryopteris carthusiana Epilobium montanum Epipactis atrorubens Equisetum sylvaticum Euphorbia amygdaloides Euphorbia carniolica Gentiana asclepiadea Geranium phaeum Geranium robertianum Lamium maculatum Lonicera xylosteum Mercurialis perennis Myosotis sylvatica Poa nemoralis Potentilla chrysantha Sanicula europaea Stachys sylvatica Tanacetum corymbosum ssp. subcorymbosum Vaccinio – Piceetea s. l. Athyrium filix-femina Dryopteris dilatata Gymnocarpium dryopteris Hieracium transsilvanicum Hypericum montanum Juniperus communis Juniperus sibirica Luzula sylvatica Lycopodium annotinum Lycopodium selago Melampyrum sylvaticum Oxalis acetosella Picea abies Pinus cembra Pinus mugo Ranunculus carpaticus Soldanella hungarica ssp. hungarica Soldanella hungarica ssp. major Soldanella montana Valeriana tripteris Variae syntaxa Betula pendula Elscholtzia ciliata Epilobium nutans Myosoton aquaticum Potentilla leucopolitana Salix caprea Sambucus racemosa Sorbus aucuparia

II II I -

I I I I I I -

-

I -

III II III III I

I I I I I II I I -

-

II -

II II I IV

II I I I II I III I I I IV III I II II III I I II

V III

-

I -

I I -

-

-

I -

I I I II

-

I -

-

I -

I -

-

1. Adenostylo – Doronicetum austriacae Horvat 1956: 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003).

210

2. Alnetum viridis Br.-Bl. 1918: 3 rel. din M-ţii Nemira (Gh. Coldea et A. Kovacs, 1969); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 4 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et al., 1989); 2 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999). 3. Hyperico grisebachii – Calamagrostietum villosae Pawl. et Walas 1949: 5 rel. din M-ţii Călimani (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1991). 4. Phleo alpini – Deschampsietum caespitosae (Krajina 1933) Coldea 1983: 5 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986). 5. Diantho compacti – Festucetum porcii A. Nyáradý 1966: 6 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 6. Rumicetum alpini Beger 1922: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (C. Dăscălescu et al., 1977); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 2 rel. de pe Vf. Goru (N. Ştefan et al., 1999); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 7. Poëtum supinae Brun – Holl 1962 em. Gutte 1969: 6 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971). 8. Veratretum albi Puşcaru et al. 1956: 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003).

Clasa MOLINIO – ARRHENATHERETEA R. Tx. 1937 Syntaxon syn.: MOLINIO – JUNCETEA Br.-Bl. ex A. De Bólós y Vayreda 1950; PLANTAGINETEA MAJORIS R. Tx. et Preising in R. Tx. 1950; AGROSTIETEA – STOLONIFERAE Görs 1968 Clasa Molinio – Arrhenatheretea cuprinde vegetaţia ierboasă mezofilă şi mezohigrofilă reprezentată de fitocenoze din cele mai diverse, majoritatea alcătuind păşunile şi fâneţele de mare interes economic. Fitocenozele acestei clase ocupă un areal vast, din zona colinară până în zona montană superioară, dezvoltându-se pe soluri brune cu un conţinut ridicat de substanţe nutritive, în lunci şi văi cu multă umiditate în sol, sau pe versanţi cu înclinări moderate şi umiditate mai redusă. Pajiştile din zona colinară şi montană inferioară sunt utilizate, de regulă, ca păşune şi fâneaţă (sunt păşunate primăvara şi toamna, iar vara la obţinerea unei 211

coase), iar în zona montană superioară ca fâneaţă. De aceea, compoziţia şi structura acestor fitocenoze sunt puternic influenţate de activitatea umană. Aceste pajişti reflectă natura şi fertilitatea solului, precum şi intensitatea factorilor antropogeni, datorită cărora vegetaţia prezintă fitocenoze variate (E. Puşcaru - Soroceanu et al. 1963). Caracteristica comună a acestor fitocenoze o reprezintă prezenţa a numeroase specii mezofile cu mare valoare furajeră, ceea ce justifică reunirea lor într-o singură clasă de vegetaţie. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Centaurea jacea, C. nigrescens, Cerastium holosteoides, Clematis integrifolia, Euphrasia officinalis ssp. pratensis, Festuca rubra, Lathyrus pratensis, Lotus corniculatus, Lysimachia nummularia, Ononis arvensis, Plantago lanceolata, Poa pratensis, Polygala comosa, P. vulgaris, Primula elatior, Prunella vulgaris, Ranunculus acris, Rhinanthus angustifolius, Rumex acetosa, Stellaria graminea, Trifolium pratense, T. repens, Trollius europaeus, Vicia cracca. Ordinul Molinietalia caeruleae Koch 1926 Syntaxon syn.: Deschampsietalia Horvatic 1958 Cuprinde vegetaţia pajiştilor oligo - mezotrofe, mezotrofe şi mezo - eutrofe din lunci, văi şi depresiunile dintre dealuri şi zona montană, care se dezvoltă pe soluri de tip aluvial, pseudogleice şi turboase, cu o fertilitate ridicată. Datorită aşezării lor, aceste pajişti beneficiază de o umiditate ridicată, provenită din apele de scurgere de pe versanţi, din inundaţiile periodice şi din apele freatice al căror nivel este aproape de suprafaţă. De aceea, structura şi compoziţia floristică a fitocenozelor reflectă condiţiile ecologice în care se dezvoltă, fiind formate din specii mezofile, cu valoare furajeră ridicată şi din specii higrofile sau hidrofile, pe terenurile cu umiditate în exces. Specii caracteristice: Cardamine pratensis, Carex flaca, Cirsium canum, C. palustre, Colchicum autumnale, Dactylorhiza fistulosa, D. maculata, Filipendula ulmaria, Galium palustre, Gymnadenia conopsea, Juncus effusus, Linum catharticum, Lychnis flos-cuculi, Lythrum salicaria, Molinia caerulea, Ophioglossum vulgatum, Orchis coriophora, O. laxiflora ssp. elegans, Polygonum bistorta, Sanguisorba officinalis, Senecio doria, Serratula wolffii, Succisa pratensis, Symphytum officinale, Thalictrum flavum.

212

Alianţa Alopecurion pratensis Passarge 1964 Grupează pajişti mezofile şi mezo – higrofile, care se dezvoltă în luncile râurilor inundate temporar sau în depresiuni cu umezeală ridicată, pe soluri bogate în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Eleocharis palustris, Festuca pratensis, Phleum pratense, Silaum silaus. As. Ranunculo repenti – Alopecuretum pratensis Ellmauer et Mucina in Mucina et al. 1993 Syn.: Alopecuretum pratensis Regel 1925 (art. 31); Alopecuretum pratensis Steffen 1931 (art. 31); Alopecuretum Eggler 1958 (art. 31) Tabel sintetic 14, coloana 1 Pajiştile edificate de Alopecurus pratensis sunt frecvent întâlnite în luncile inundate temporar, care rămân în timpul verii reavăne, sau chiar uscate pe perioade scurte. Fitocenozele au un caracter mezo - higrofil, sunt tristratificate, cu un strat superior înalt până la 90 - 100 cm, alcătuit din Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, un strat median de 40 - 50 cm, în care domină Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Trifolium hybridum şi un strat inferior înalt de 15 - 25 cm, la care participă Ranunculus repens, Eleocharis palustris, Trifolium repens etc. Aceste pajişti sunt valoroase din punct de vedere furajer şi sunt utilizate atât ca păşuni, cât şi ca fâneţe. În compoziţia floristică, pe lângă speciile caracteristice, Ranunculus repens şi Alopecurus pratensis, participă multe specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, iar în unele fitocenoze de pe terenuri cu umiditate mai scăzută, participă şi numeroase specii caracteristice alianţei Cynosurion şi ordinului Arrhenatheretalia, dar mai ales din alianţa Potentillion anserinae şi ordinul Potentillo – Polygonetalia (Carex hirta, Poa sylvicola, Rumex crispus, Carex melanostachya, Elymus repens, Oenanthe silaifolia, Potentilla reptans, Rorippa sylvestris etc). As. Cirsio cani – Festucetum pratensis Májovsky et Ruzicková 1975 Syn.: Festucetum pratensis Soó 1938 (art. 2b) Tabel sintetic 14, coloana 2 Fitocenozele de Festuca pratensis cu Cirsium canum ocupă suprafeţe inundabile, pe soluri aluvionare, în compoziţia cărora sunt numeroase specii mezo higrofile şi higrofile. Specia caracteristică, Cirsium canum, este indicatoare de terenuri cu umiditate sporită, mezotrofe şi cu reacţie bazică. La aceasta se adaugă 213

Carex vulpina, Gymnadenia conopsea etc, care constituie un grup de specii diferenţiale prin care această asociaţie se deosebeşte de alte fitocenoze edificate de Festuca pratensis. Fitocenozele au o compoziţie floristică bogată şi variată, cu speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, bine reprezentate. Se remarcă însă un număr sporit de specii caracteristice alianţelor Filipendulion şi Molinion caeruleae, ceea ce demonstrează caracterul higrofil şi mezotrof al acestei fitocenoze. As. Agrostideto – Festucetum pratensis Soó 1949 Tabel sintetic14, coloana 3 Fitocenozele acestei asociaţii se dezvoltă pe terasele mai înalte şi pe coaste line, relativ fertile, cu un regim favorabil al umidităţii solului, fără exces de umiditate. Aceasta se reflectă în compoziţia floristică a asociaţiei, care este bogată şi variată, cu numeroase specii mezofile şi mezo - eutrofe. În microdepresiuni cu umiditate sporită se dezvoltă şi specii mezo - higrofile şi chiar higrofile. Caracterul mezofil al fitocenozelor este subliniat şi de frecvenţa mai mare a unor specii caracteristice ordinului Arrhenatheretalia (Achillea millefolium, Carum carvi, Dactylis glomerata, Prunella vulgaris, Leucanthemum vulgare, Rhinanthus minor etc). Cele trei asociaţii au numeroase specii bune furajere, de aceea pajiştile de Alopecurus pratensis şi Festuca pratensis sunt utilizate ca fâneaţă sau ca păşune. As. Holcetum lanati Issler 1936 em. Passarge 1964 Syn.: Holcetum lanati Resmeriţă 1969 (art. 31) Tabel 14, coloana 4 Fitocenozele de Holcus lanatus sunt caracteristice luncilor din zonele colinare şi montane, în care se dezvoltă fragmentar pe soluri aluvionare şi brune podzolite. În cele mai multe fitocenoze dominarea speciei Holcus lanatus este relativă, aceasta fiind concurată de o serie de specii mezofile printre care se remarcă Agrostis stolonifera, A. capillaris, Alopecurus pratensis etc. Deşi fitocenozele au numeroase specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, totuşi se remarcă şi abundenţa speciilor caracteristice ordinului Arrhenatheretalia, ceea ce indică un caracter mezofil al asociaţiei. Alianţa Molinion caeruleae Koch 1926 Alianţa Molinion caeruleae grupează fitocenoze caracteristice solurilor sărace în substanţe nutritive, cu reacţie moderat - slab acidă, dar cu o umiditate 214

sporită, datorită nivelului ridicat al apei freatice. În consecinţă, compoziţia floristică este bogată în specii mezo - higrofile şi higrofile, alături de cele mezofile. Specii caracteristice: Achillea asplenifolia, Agrostis canina, Allium angulosum, Carex tomentosa, Dianthus superbus, Epipactis palustris, Galium boreale, Gentiana pneumonanthe, Iris sibirica, Juncus articulatus, Molinia caerulea, Parnassia palustris, Selinum carvifolia, Serratula tinctoria, Stachys officinalis, Thalictrum lucidum. As. Molinio – Salicetum rosmarinifoliae Magyar et Soó 1933 Tabel sintetic 14, coloana 5 Asociaţia a fost identificată pe teritoriul Moldovei numai din mlaştina de la Lozna - Dersca. Cele două specii caracteristice, Molinia caerulea şi Salix rosmarinifolia, se află, de regulă, în raporturi de codominanţă, fiind însoţite de o serie de specii caracteristice alianţei şi ordinului, dintre care unele sunt cu constanţă ridicată (Dianthus superbus, Briza media, Cirsium palustre, C. canum, Linum catharticum, Lychnis flos-cuculi, Succisa pratensis). De asemenea, mai participă şi specii din alianţele Calthion şi Filipendulion (Cirsium oleraceum, Filipendula ulmaria, Cirsium rivulare, Angelica sylvestris etc). As. Junco – Molinietum caeruleae Preising in R. Tx. et Preising ex Klapp 1954 Syn.: Junco – Molinietum Preising in R. Tx. et Preising 1951 (art. 2b); Molinietum caeruleae Koch 1926 (art. 36); Potentillo erectae – Molinietum Resmeriţă (1958) 1963 (art. 29) Tabel sintetic 14, coloana 6 Fitocenozele de Molinia caerulea se dezvoltă în depresiuni intracarpatice, pe terenuri plane sau slab înclinate, umede, cu soluri turboase, gleice, cu reacţie moderat - slab acidă, mezo - eutrofe. Speciile caracteristice, Juncus conglomeratus şi J. effusus şi specia dominantă Molinia caerulea, indică un caracter oligo - mezotrof şi o aciditate moderată a staţiunilor, însă acest caracter este ameliorat de prezenţa a numeroase specii mezotrofe caracteristice alianţei şi ordinului, cât şi a unor specii mezo - eutrofe şi eutrofe caracteristice ordinului Arrhenatheretalia şi clasei Molinio – Arrhenatheretea. Alianţa Calthion palustris R. Tx. 1937 Alianţa reuneşte fitocenoze higrofile, care se instalează în văi şi depresiuni, 215

din zona de câmpie până în zona montană. Aceste fitocenoze se dezvoltă pe soluri aluviale şi pseudogleice, eutrofe, în cuprinsul unor pajişti utilizate ca păşuni şi fâneţe, puternic influenţate de activitatea umană. Specii caracteristice: Angelica sylvestris, Caltha palustris, Cirsium oleraceum, Crepis paludosa, Epilobium hirsutum, E. parviflorum, Lotus pedunculatus, Myosotis scorpioides, Poa palustris, Polygonum bistorta, Ranunculus flammula, Scirpus sylvaticus, Trifolium hybridum. As. Ranunculo repentis – Calthetum palustris ass. nova hoc loco Syn.: Calthetum laetae sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 14, coloanele 7a, 7b Fitocenozele higrofile edificate de Caltha palustris sunt caracteristice zonei colinare şi montane inferioare, care se dezvoltă în lungul râurilor, la marginea bălţilor, în mlaştini eutrofe, pe soluri aluviale. Specia caracteristică, Caltha palustris, realizează o acoperire importantă (35 - 70%), de regulă, dominând fitocenozele. Totuşi, în unele fitocenoze Caltha palustris devine codominantă cu alte specii caracteristice, în special alianţei şi ordinului, printre care se remarcă Scirpus sylvaticus, Cirsium oleraceum, Equisetum palustre, Ranunculus repens etc. Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, în compoziţia floristică pătrund şi unele specii caracteristice clasei Phragmiti – Magnocaricetea. Fitocenozele dominante de Caltha palustris au fost clasificate de unii autori din ţară (Sanda et al. 1998; 2001; Sanda 2002; Coldea 1991) în clasa Montio – Cardaminetea, pe care le-au atribuit la două asociaţii: Philonotido – Calthetum laetae Coldea 1991 şi Carici remotae – Calthetum laetae Coldea 1978, care sunt specifice zonelor montane superioare şi subalpine. Fitocenozele descrise din Moldova aparţin zonei colinare şi montane inferioare, sunt lipsite de specii din clasa Montio – Cardaminetea şi din contră, au specii caracteristice alianţei Calthion şi ordinului Molinietalia. Asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - calthetosum palustris sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică mai bogată şi omogenă, fără specii diferenţiale (tabel 14, coloana 7a); - pedicularietosum palustris Chifu et Ştefan 1980, cu o compoziţie floristică mai redusă, având ca specii diferenţiale Pedicularis palustris şi Ranunculus flammula, care indică staţiuni oligotrofe (tabel 14, coloana 7b).

216

As. Scirpetum sylvatici Ralski 1931 Syn.: Scirpetum sylvatici Schwickerath 1944 (art. 31); Scirpetum sylvatici Maloch 1935 (art. 31) Tabel sintetic 14, coloana 8 Fitocenozele de Scirpus sylvaticus populează văile râurilor din zona de câmpie până în etajul subalpin, pe soluri aluviale, pseudogleice şi gleice. Specia caracteristică Scirpus sylavticus domină net fitocenozele, atingând o acoperire de până la 95 - 100%. Excesul de umiditate favorizează nu numai speciile caracteristice alianţei Calthion, ci şi pe cele din alianţa Filipendulion (Filipendula ulmaria, Lysimachia vulgaris, Lythrum salicaria etc), clasa Phragmiti – Magnocaricetea (Carex riparia, C. vulpina, Glyceria notata), Bidentetea, iar în zona montană în unele fitocenoze se infiltrează specii caracteristice clasei Scheuchzerio – Caricetea fuscae (Carex flava, C. stelullata, Eriophorum latifolium, Stellaria palustris etc). As. Epilobio – Juncetum effusi Oberd. 1957 Syn.: as. Ranunculus repens – Juncus effusus Paucă 1941 (art. 36) Tabel sintetic 14, coloana 9 Fitocenozele higrofile de Juncus effusus se dezvoltă în văile râurilor din zona de câmpie până în cea montană inferioară, pe soluri aluviale, pseudogleice sau gleice, cu un conţinut redus de substanţe nutritive. Speciile caracteristice, Epilobium palustre şi Juncus articulatus, precum şi specia dominantă Juncus effusus, confirmă caracterul oligo - mezotrof al staţiunilor ocupate de aceste fitocenoze. La acestea se adaugă şi alte specii din alianţa Calthion şi ordinul Molinietalia, dar şi din clasa Scheuchzerio – Caricetea fuscae. La periferia fitocenozelor pătrund şi unele specii caracteristice ordinului Arrhenatheretalia, iar în alte fitocenoze Deschampsia caespitosa realizează o acoperire importantă. As. Cirsietum rivularis Nowinski 1928 Tabel sintetic 14, coloana 10 Fitocenozele edificate de Cirsium rivulare sunt răspândite în văile unor râuri din zona colinară şi montană, în apropierea râurilor, pe soluri aluviale, pseudogleice, cu exces de umiditate. Specia caracteristică Cirsium rivulare realizează o acoperire variabilă, de 45 - 80%. În unele fitocenoze se remarcă printr-o acoperire importantă (25 - 40%) speciile Trollius europaeus, Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis etc, în staţiuni cu un grad de umiditate mai ridicat, sau Anthoxanthum odoratum, în staţiuni cu umiditate mai redusă. 217

Menţionăm, de asemenea, prezenţa speciei Ligularia glauca în unele fitocenoze de la Calafindeşti. Caracteristica principală a acestor fitocenoze este dată de prezenţa a numeroase specii higrofile din alianţa Calthion şi ordinul Molinietalia, la care se adaugă şi specii din ordinul Arrhenatheretalia şi mai ales din clasa Molinio – Arrhenatheretea. As. Scirpo – Cirsietum cani Bálátová - Tuláčková 1973 Syn.: Cirsietum cani R. Tx. et Preising 1951 (art. 2b) Tabel sintetic 14, coloana 11 Această asociaţie a fost semnalată în câteva localităţi din Moldova, în văile umede ale unor râuri din zona colinară, cu nivelul apei freatice aproape de suprafaţă. Fitocenozele sunt dominate de Cirsium canum, la care se adaugă unele specii caracteristice alianţei Calthion şi ordinului Molinietalia. Se remarcă însă şi participarea frecventă a o serie de specii caracteristice alianţei Potentillion anserinae şi ordinului Potentillo – Polygonetalia, ca efect al răspândirii acestei asociaţii în vecinătatea unor fitocenoze aparţinând acestor sintaxoni. As. Caltho laetae – Ligularietum sibiricae Ştefan et al. 2000 Tabel sintetic 14, coloana 12 Asociaţia a fost descrisă recent din mlaştinile de pe valea Cârlibabei, din Obcina Mestecănişului. Fitocenozele sunt constituite preponderent din specii caracteristice sintaxonilor clasei Molinio – Arrhenatheretea, dintre care speciile higrofile au o frecvenţă ridicată. Speciile caracteristice Caltha palustris şi Ligularia sibirica de cele mai multe ori sunt în raporturi de codominanţă, sau în unele fitocenoze Ligularia sibirica este dominantă. În alte fitocenoze speciile Filipendula ulmaria, Equisetum palustre şi Cirsium oleraceum pot deveni codominante cu una din speciile caracteristice asociaţiei. Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, compoziţia floristică este întregită de o serie de specii caracteristice alianţelor Alopecurion şi Filipendulion, precum şi ordinului Arrhenatheretalia. As. Angelico – Cirsietum oleracei R. Tx. 1937 Tabel sintetic 14, coloana 13 Fitocenozele higrofile de Cirsium oleraceum se dezvoltă în văile râurilor din zona colinară şi montană, pe soluri aluviale, pseudogleice sau brune acide, umede sau cu exces de umiditate şi bogate în substanţe nutritive. Cele două specii caracteristice, 218

Angelica sylvestris şi Cirsium oleraceum, preferă solurile cu un grad ridicat de umiditate, cu reacţie neutro - bazică şi cu troficitate moderată - ridicată, ceea ce cofirmă caracterul general al staţiunii acestor fitocenoze. Lor li se alătură numeroase specii higrofile şi mezo - higrofile, dintre care cu o constanţă ridicată se remarcă: Agrostis stolonifera, Scirpus sylvaticus, Caltha palustris, Cirsium rivulare, Filipendula ulmaria, Lysimachia vulgaris, Equisetum palustre, Galium palustre, Ranunculus repens, Mentha longifolia etc. As. Sanguisorbo – Polygonetum bistortae Bálátová - Tuláčková 1983 Tabel sintetic 14, coloana 14 Fitocenozele higrofile de Polygonum bistorta sunt răspândite în depresiuni intramontane, pe terenuri mlăştinoase, cu reacţia solului moderat - slab acidă şi cu conţinut moderat de săruri nutritive. Aceste fitocenoze sunt răspândite, de regulă, sub formă insulară în arealul unor pajişti mezo - higrofile şi higrofile, utilizate ca păşuni şi fâneţe, de aceea ele sunt uneori influenţate de acţiunea umană. Împreună cu speciile caracteristice Sanguisorba officinalis şi Polygonum bistorta, au o bună dezvoltare numeroase specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, la care se adaugă şi o serie de specii din ordinul Arrhenatheretalia. Unele specii aparţinând clasei Scheuchzerio – Caricetea fuscae subliniază caracterul moderat acid al staţiunii. Alianţa Filipendulion Segal 1966 Reprezintă vegetaţia ierboasă de talie înaltă răspândită în văi şi depresiuni intracolinare şi intramontane, pe soluri umede şi bogate în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Chaerophyllum hirsutum, Equisetum telmateia, Euphorbia lucida, Filipendula ulmaria, Geranium palustre, Hypericum tetrapterum, Lysimachia vulgaris, Lythrum salicaria, Stachys palustris, Thalictrum flavum, Valeriana officinalis, Veronica longifolia. As. Filipendulo – Geranietum palustris W. Koch 1926 Tabel sintetic 14, coloana 15 Asociaţia este răspândită în văi, pe terenuri plane şi umede, bogate în substanţe nutritive, din zona colinară până în cea montană superioară. Cele două specii caracteristice, Filipendula ulmaria şi Geranium palustre, se află în diferite raporturi de codominanţă, însă specia Filipendula ulmaria, prin talia care depăşeşte 100 cm şi o inflorescenţă mare, albă, conferă fitocenozelor o fizionomie particulară. 219

Datorită umidităţii solului, fitocenozele se remarcă prin dominanţa de specii mezo higrofile şi higrofile, caracteristice alianţei Filipendulion, dar şi alianţei Calthion şi ordinului Molinietalia, cât şi prin raritatea speciilor caracteristice ordinului Arrhenatheretalia şi clasei Molinio – Arrhenatheretea. As. Chaerophylletum hirsuti Krajina 1933 Tabel sintetic 14, coloana 16 Asociaţia vegetează pe terenuri mlăştinoase, cu exces de umiditate, în luncile râurilor, uneori prin poieni sau rarişti de păduri. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Chaerophyllum hirsutum, care realizează o acoperire importantă, de 70 - 90%. Aceasta este însoţită de numeroase specii higrofile şi mezo - higrofile, printre care menţionăm: Ranunculus repens, Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Symphytum officinale etc. La acestea se adaugă o serie de specii caracteristice claselor Galio – Urticetea, Trifolio – Geranietea, Epilobietea angustifolii (Aegopodium podagraria, Chaerophyllum aureum, Lamium album, Petasites hybridus, Urtica dioica etc), infiltrate din fitocenozele de contact. As. Iridetum sibiricae Philippi 1960 Fitocenozele edificate de Iris sibirica se dezvoltă insular pe terenuri umede, mlăştinoase, cu un conţinut redus de substanţe nutritive. Ele au fost descrise din trei staţiuni din Moldova (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu 1987), cu următoarea compoziţie floristică: As.: Iris sibirica 3; Filipendulion: Filipendula ulmaria +, Lysimachia vulgaris +, Lythrum salicaria +, Valeriana officinalis +, Thalictrum flavum +; Alopecurion pratensis: Agrostis stolonifera 2, Eleocharis palustris +, Phleum pratense +; Calthion: Myosotis scorpioides +; Molinietalia: Cirsium canum +, Lychnis flos–cuculi +, Galium palustre +, Symphytum officinale +; Arrhenatheretalia: Geranium pratense +, Equisetum arvense +, Veronica serpyllifolia +; Potentillo – Polygonetalia: Ranunculus repens +, Elymus repens +, Potentilla reptans +, Rorippa austriaca +; Plantaginetalia majoris: Plantago major +; Molinio – Arrhenatheretea: Festuca rubra +, Lathyrus pratensis +, Lysimachia nummularia +, Ononis arvensis +, Poa pratensis +, Ranunculus acris +; Variae syntaxa: Equisetum palustre +, Euphorbia villosa +, Carex flava +, Inula helenium +, Galium mollugo +, Viola elatior +, Vincetoxicum hirundinaria +, Aristolochia clematitis +, Rubus caesius +, Sonchus arvensis +. 220

Alianţa Deschampsion Horvatic 1930 Alianţa Deschampsion cuprinde vegetaţia higrofilă şi mezo - higrofilă din luncile unor râuri, inundate temporar şi în depresiuni intramontane, pe soluri aluviale, gleice, sărace în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Carex ovalis, C. pallescens, Deschampsia caespitosa, Juncus atratus, J. conglomeratus, J. effusus, Stachys officinalis. As. Deschampsietum caespitosae Hayek ex Horvatic 1930 Syn.: Deschampsietum caespitosae Rübel 1911 (art. 36) Tabel sintetic 14, coloana 17 Fitocenozele de Deschampsia caespitosa se dezvoltă în văile inundabile ale râurilor, pe terenuri plane şi în microdepresiuni, din zona de câmpie, până în zona montană superioară. Specia caracteristică, Deschampsia caespitosa, formează tufe dense, caracteristice, are o talie înaltă de peste 100 cm şi o acoperire de 75 - 100%, imprimând fitocenozelor o fizionomie specifică. Împreună cu specia caracteristică a asociaţiei vegetează din abundenţă speciile caracteristice alianţei Deschampsion, ordinului Molinietalia şi clasei Molinio – Arrhenatheretea, dar şi alianţelor Alopecurion, Molinion, Calthion şi Filipendulion. Caracterul umed al staţiunilor este evidenţiat şi prin dezvoltarea unor specii din clasele Phragmiti – Magnocaricetea şi Bidentetea. Deoarece în timpul verii solul se usucă, în compoziţia floristică apar şi specii caracteristice ordinelor Arrhenatheretalia, Poo–Trisetetalia şi Potentillo – Polygonetalia. De asemenea, fitocenozele din zona de câmpie şi colinară au în compoziţia lor şi o serie de specii caracteristice clasei Festuco – Brometea. Ordinul Arrhenatheretalia R. Tx. 1931 Syn.: Arrhenatheretalia Pawlowski 1928 (art. 8) Ordinul Arrhenatheretalia reuneşte fitocenozele praticole care se dezvoltă pe soluri mezotrofe şi eutrofe din zona colinară şi montană. Aceste pajişti sunt utilizate ca fânaţ sau păşune, din care cauză compoziţia floristică este mult modificată, atât cantitativ cât şi calitativ. Specii caracteristice: Achillea millefolium, Alopecurus pratensis, Arrhenatherum elatius, Avenula pubescens, Briza media, Campanula glomerata, 221

Carum carvi, Crepis biennis, Dactylis glomerata, Heracleum sphondylium, Holcus lanatus, Knautia arvensis, Leontodon hispidus, Leucanthemum vulgare, Luzula campestris, Medicago lupulina, Orchis morio, Rhinanthus minor, R. rumelicus, Senecio jacobaea, Stellaria graminea, Thymus pulegioides, Tragopogon pratensis, Trifolium campestre. Alianţa Arrhenatherion Koch 1926 Cuprinde pajişti mezofile, mai ales de lunci, platouri şi pante line, care se dezvoltă pe soluri fertile, îngrăşate periodic. Aceste pajişti sunt utilizate, de regulă, ca fâneţe, de aceea ele sunt compuse predominant din specii de talie înaltă, cu lăstari fructiferi, bune furajere. Răspândirea optimală a acestor pajişti este în zona pădurilor de gorun şi fag, situate în lunci şi terase drenate, cât şi pe coaste uşor înclinate din etajul montan inferior şi mijlociu. Specii caracteristice: Anthriscus sylvestris, Arrhenatherum elatius, Campanula patula, Centaurea carpatica, C. melanocalathia, C. phrygia, Daucus carota, Eryngium planum, Geranium pratense, Pastinaca sativa, Pimpinella major, Taraxacum officinale, Trifolium dubium.

222

Tabelul 14 Asociaţii ale ordinului Molinietalia caeruleae Koch 1926 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

223

Numărul de relevee Caract. de as. Ranunculus repens Cirsium canum Agrostis stolonifera Holcus lanatus Molinia caerulea Juncus conglomeratus Juncus effusus Scirpus sylvaticus Epilobium palustre Juncus articulatus Cirsium rivulare Caltha palustris Angelica sylvestris Sanguisorba officinalis Filipendula ulmaria Chaerophyllum hirsutum Deschampsia caespitosa Dif. de sas. Pedicularis palustris Alopecurion pratensis Alopecurus pratensis Eleocharis palustris Festuca pratensis Phleum pratense Silaum silaus Molinion caeruleae Achillea asplenifolia Agrostis canina Allium angulosum

1 726 61

2 762 30

3 1069 43

4 6095 10

5 4041 5

6 30

7b 35

19

7a 5597 35

6

8 518 87

9 780 50

10 32120 21

11 3055 5

12 30100 10

13 40130 18

14 40123 11

15 55125 25

16 1735 6

17 6100 74

IV II III I I I I I I -

I III I II I I

III IV III I I II I I I II II III

II III V I III II III III II

V IV V IV IV V IV

II III V III III II I II II II II

IV I I I III III I I V II I III

V I III I V I III -

III II II I I II V I I I III I II I II

IV II II III V II III III I II I I II V

I II II IV III II V IV III IV

V V V I III I -

II II III II I V V II IV

IV I III I I III II III I IV I II

I II I II II I I I III

III I I I I III II I II III I V I III

IV II IV V -

III I III II II III II I II I I I I V

-

-

-

-

-

-

-

V

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

V I III II II

II I V III I

II I V III -

II III IV -

II III -

III II I -

I I -

-

I I II I -

I II I I -

III II II I -

II -

I II -

I I I -

I I -

I I I -

-

III I II -

I

I -

-

-

III -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

224

Briza media Carex tomentosa Dianthus superbus Epipactis palustris Galium boreale Gentiana pneumonanthe Inula salicina Iris sibirica Parnassia palustris Selinum carvifolia Serratula tinctoria Stachys officinalis Thalictrum lucidum Calthion palustris Angelica palustris Cirsium oleraceum Crepis paludosa Epilobium hirsutum Epilobium parviflorum Lotus pedunculatus Myosotis scorpioides Poa palustris Ranunculus flammula Trifolium hybridum Filipendulion ulmariae Equisetum telmateia Euphorbia lucida Geranium palustre Hypericum tetrapterum Lysimachia vulgaris Lythrum salicaria Stachys palustris Thalictrum flavum Valeriana officinalis Veronica longifolia Deschampsion caespitosae Carex ovalis Carex pallescens Juncus atratus Stachys officinalis

I I I II

II I I I I I

III I I I

IV -

IV V II II V

IV III III I III III II III III

I -

-

I I -

I I I I -

V I I I -

I

I -

I I I -

II I -

I I -

-

II I I I I -

I II III

II II

III II

I -

IV -

I I I I

II III II

III III I II

I I I I III I II

I I I I III I I II

I V II III

I I V

II II II III -

I V I II I II

I I II I

III I I III II

IV -

I I I I I II

I I I I I II

I I I I I -

I II I -

II -

III III -

II II II I -

I I II -

IV I I -

I I I III II I I -

I II II II I I -

II -

II I -

II II -

II II II III II I -

I -

I V III II II -

I I -

I I I II I I I

I

I I II

II I II

III III III

-

II II -

II I -

II I -

II I -

III I I -

III I -

-

I -

I -

IV I -

III I -

-

II II I II

225

Molinietalia Cardamine pratensis Carex flacca Carex paniculata Cirsium palustre Colchicum autumnale Dactylorhiza fistulosa Dactylorhiza maculata Equisetum palustre Galium palustre Gymnadenia conopsea Linum catharticum Lychnis flos-cuculi Ophioglossum vulgatum Orchis coriophora Orchis laxiflora ssp. elegans Platanthera bifolia Senecio doria var. doria Senecio doria var. biebersteinnii Serratula wolffii Succisa pratensis Symphytum officinale Arrhenatherion Arrhenatherum elatius Campanula patula Centaurea melanocalathia Centaurea phrygia Daucus carota Equisetum arvense Eryngium planum Geranium pratense Pastinaca sativa Pimpinella major Taraxacum officinale Trifolium dubium Cynosurion Bellis perennis Cynosurus cristatus Gentiana cruciata Hypochoeris radicata

I I I I II I II

I II I II II I I I

I II I I I III I I II

I II IV I -

V V IV IV II III -

I IV I II IV I II II II I I II I I IV I

I I I I III II III I IV I

III III V III II

I I I III III I II I I

I II I I I II I III I

II I III IV II II III I I

III II III

III II I I I II III -

I I IV III I I I

II III I I I I I

I I IV III I II II II I

I II

I I I I II I II I I I

II -

I II I I I I II -

III III II I I III I

I IV II I III II -

I III

I I I II II -

I -

I -

I I -

I I I I I

III I -

II II -

I I II -

I I I II -

I -

I I -

II III IV -

I I I I I I I I I I

I -

I II I -

II IV I I

I V I

-

I -

-

-

I -

I II -

II -

-

-

-

-

I -

-

I II -

226

Leontodon autumnalis Lolium perenne Odontites vernus ssp. serotinus Phyteuma tetramerum Prunella vulgaris Trifolium repens Veronica serpyllifolia Arrhenatheretalia Achillea millefolium Bromus hordeaceus Carlina acaulis Carum carvi Crepis biennis Dactylis glomerata Euphriasia stricta Heracleum sphondylium Knautia arvensis Leontodon hispidus ssp. hispidus Leontodon hispidus ssp. hyoseroides Leucanthemum vulgare Luzula campestris Medicago lupulina Myosotis arvensis Orchis morio Rhinanthus minor Rhinanthus rumelicus Rumex obtisifloius Senecio jacobea Stellaria graminea Thymus pulegioides Tragopogon pratensis ssp. orientalis Tragopogon pratensis ssp. pratensis Veronica arvensis Veronica chamaedrys Vicia sepium Polygono - Trisetion Centaurea pseudophrygia Crocus vernus Geranium sylvaticum Gladiolus imbricatus

I I I I IV I

I I III III -

I II V IV I

I III V -

III I -

I II -

I I -

I III -

I I I -

I I IV III I

I II -

IV IV -

I II -

I II III -

II III III -

III II -

I II -

I II III III I

II I I I I I I I I II I I -

II I I I III I I III II III I I II I I I -

IV I IV II V I II I I IV I IV I IV II III I I II I -

V II I IV I IV IV -

I IV II IV -

I I I I I II I I I I III I I I

I I -

-

I I I I I -

I I I I I I I I I II I I -

I II I III I II I III -

III III II -

II -

I II I I II III I -

I II -

III III -

I I I I I I I I I I I I I I II -

-

I I I I I I I I I I

IV -

II I I -

I

I I

-

-

-

IV

-

-

-

-

I I

-

II -

-

-

I

-

I I I I

227

Poo alpinae - Trisetetalia Cardaminopsis halleri Hypericum maculatum Phleum alpinum Poa alpina Traunsteinera globosa Trisetum flavescens Trollius europaeus Potentillion anserinae Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Blysmus compressus Carex hirta Festuca arundinacea Fritillaria meleagris Mentha longifolia Plantago altissima Poa sylvicola Poa trivialis Potentilla anserina Ranucnulus sardous Rumex crispus Potentillo - Polygonetalia Althaea officinalis Bromus commutatus Carex melanostachya Elymus repens Euphorbia virgata Galega officinalis Gratiola officinalis Inula britanica Juncus compressus Lythrum virgatum Mentha pulegium Oenanthe silaifolia Potentilla reptans Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex confertus

-

I -

I I I

I -

-

II II

-

-

-

-

III

-

-

I I

II II I

I I

-

I I I I I I

II III II I I III I I II IV

II II I

III I I III I I III

I II I -

II

II -

I I II I

II -

I I I II II I I I

I I II I I I I II

I III -

IV IV V

II -

II I IV -

I I -

I I I I I

-

I III I I I I II I I I

I II III III I I I II I II I III IV II I III II

I I I I I II II I I III

I I I II I I I I I -

I -

-

I -

I I I -

-

I I I I -

I I I I -

I -

III III II II II V IV III

I -

I I I II -

-

I I -

II III -

I I I I I I I I I I

228

Rumex conglomeratus Scutellaria hastifolia I Senecio erucifolius II I Lolio – Plantaginion et Plantaginetalia majoris Cichorium intybus II II Cynodon dactylon I Juncus tenuis Plantago major I Poa annua I Polygonum aviculare I Molinio - Arrhenatheretea Agrostis capillaris II Ajuga reptans I I Alchemilla vulgaris agg. I Anthoxanthum odoratum II Campanula glomerata I Cerntaurea jacea I I Centaurea nigrescens I Cerastium holosteoides I I Clematis integrifolia Euphrasia offficinalis ssp. pratensis I Euphorbia villosa I Festuca rubra I Iris brandzae I Lathyrus pratensis II II Lotus corniculatus III IV Lysimachia nummularia I I Ononis arvensis II I Plantago lanceolata I IV Poa pratensis IV III Polygala comosa I II Polygala vulgatis I Primula elatior ssp. elatior Primula veris I Ranunculus acris ssp. acris III III Ranunculus acris ssp. friesianus I Ranunculus acris ssp. strigulosus Rhinanthus angustifolius sssp. I angustifolius Rhinanthus angustifolius ssp. I -

I

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

I

-

-

I

II I -

III II -

-

-

-

-

I I I

I I -

-

III III -

-

-

-

I -

II -

I I I I -

II I III II I III II I II II V I II III IV I I III I -

IV III IV II IV II IV II II III -

II II -

II II II II II III I I II I I II I I I I I I I

I I II II I I I -

I V IV -

I I I I I I I I I I I I I I -

I I I I I I I I II II I I I II I I -

I V I IV IV III II I II I V -

III III III V -

I I I III II -

I I I II I IV I II I

IV II III IV II I I III

I I I I I I I I I -

III III III -

I I I I I I I I I III I II I I II II I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

229

grandiflorus Rumex acetosa Thymus dacicus Trifolium pratense Vicia cracca Viola jordanii Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica Berula erecta Bolboschoenus maritimus Calystegia sepium Carex acuta Carex acutiformis Carex elata Carex riparia Carex rostrata Carex vesicaria Carex vulpina Epilobium roseum Equisetum fluviatilis Galium uliginosum Glyceria fluitans Glyceria nemoralis Glyceria notata Iris pseudacorus Lycopus europaeus Mentha aquatica Myosotis cespitosa Peucedanum palustre Phalaris arundinacea Phragmites australis Rumex aquaticus Rumex palustris Scutellaria gelericulata Sium latifolium Sium sisarum var. lancifolium Solanum dulcamara Typha latifolia Veronica anagallis-aquatica

IV II -

II III II -

II III I -

I V -

I I -

II II I

-

-

I I -

I I I -

III I -

III IV -

I I -

II I -

III -

I II I -

II -

I I I I -

I I I I I II I I I I II -

I I I -

I I I I I II -

I I I II -

-

I I II -

I I I I I I I I I I I I I -

I I -

I I I I I II I II I I I I II I I I I I I I

I I I I I I I I I

I I I I -

III II II II -

I III II II -

I I I I I I I I

I II -

I I I I I -

-

I I I I I I I I I I I I -

230

Veronica beccabunga Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex curta Carex flava Carex hartmanii Carex lepidocarpa Carex nigra Carex stelullata Carex viridula Dactylorhiza cordigera Dactylorhiza incarnata Dactylorhiza sambucina Eriophorum latifolium Ligularia sibirica Pedicularis sceptrum-carolinum Salix rosmarinifolia Stellaria palustris Trifolium spadiceum Triglochin palustre Valeriana simplicifolia Juncetea trifidi s. l. Campanula serrata Danthonia decumbens Dianthus deltoides Genista tinctoria Gentianella amarella Gymnadenia odoratissima Hieracium aurantiacum Hieracium lactucella Luzula sudetica Nardus stricta Polygonum viviparum Potentilla aurea Potentilla erecta Serratula radiata Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Alchemilla glabra Crepis paludosa Doronicum austriacum

-

-

-

-

-

-

II

-

I

I

-

-

-

-

-

I

-

I

I -

-

I I -

-

I V -

II I I I I I -

I I -

-

I I I I I I I I -

I II I I I I -

III I I -

-

II I V I

-

I II I I II -

I I I I I

-

I I I -

-

II -

I I I -

I II -

V -

I I I I V -

I -

-

I I I -

I I I I II -

I I -

-

I

-

II III -

I I -

-

I I I I I I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

I -

I

-

I -

231

Geranium sylvaticum Geum rivale Poa chaixii Polygonatum verticillatum Rumex alpestris Rumex alpinus Senecio germanicus Veratrum album Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Aethusa cynapium Alliaria petiolata Cardamine impatiens Carduus crispus Carduus personatus Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum aureum Chelidoium majus Chrysosplenium alternifolium Cirsium erisithales Cruciata laevipes Glechoma hederacea Impatiens noli-tangere Inula helenium Lamium album Lapsana communis Leonurus marrubiastrum Listera ovata Myosoton aquaticum Petasites albus Petasites hybridus Rubus caesius Salvia glutinosa Scrophularia umbrosa Silene alba Stachys sylvatica Telekia speciosa Urtica dioica Veronica urticifolia

-

I I

I

I II

-

II

II I I II

II

I I

I I I

III III

-

IV I -

-

III -

I -

-

I I I I I

I I -

I I I -

I -

-

-

-

I I I I -

-

I I I I I I I I -

I I I I -

-

II -

I I -

I I II II II I I II I I I -

-

I I I I I I I I -

V I I V II V IV I III II I V I

I I I -

232

Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Anthericum ramosum Astragalus cicer Campanula persicifolia Cirsium pannonicum Clematis recta Clinopodium vulgare Coronilla varia Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum Fragaria viridis Geranium phaeum Lathyrus sylvestris Lychnis viscaria Melampyrum arvense Origanum vulgare Peucedanum oreoselinum Pulmonaria mollis ssp. mollis Pulmonaria mollis ssp. mollisima Stellaria nemorum Thalictrum minus Trifolium medium Vicia tetrasperma Vincetoxicum hirundinaria Epilobietea angustifolii s. l. Calamagrostis arundinacea Calamagrostis epigeios Centaurium erythraea Chamerion angustifolium Eupatorium cannabinum Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Hypericum hirsutum Myosotis sylvatica Rubus idaeus Rumex acetosella Senecio ovatus Festuco – Brometea s. l. Achillea collina

I I -

I I I I I

I I I I

I -

-

I -

I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

I -

I I I I I -

I I I I I -

-

-

I II I II I -

I -

-

I I I -

I I I I I -

I -

-

II I -

I -

-

I I -

I -

I I I

-

I -

I I II -

I -

-

-

-

-

I I I I -

I I I I -

-

I -

-

I I -

-

I I -

I I I -

I I I I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

233

Achillea setacea Ajuga genevensis Allium rotundum Anacamptis pyramidalis Arabis hirsuta Arenaria serpyllifolia Asperula cynanchica Brachypodium pinnatum Bupleurum falcatum Campanula sibirica Centaurea pannonica Centaurea stoebe Cirsium pannonicum Echium vulgare Elymus hispidus Eryngium campestre Euphorbia cyparissias Euphrasia stricta Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium mollugo Galium verum Geranium columbinum Helianthemum nummularium Hieracium bauhinii Hypochoeris maculata Koeleria macrantha Ligularia glauca Linum austriacum Linum flavum Medicago falcata Muscari comosum Nepeta nuda Onobrychis viciifolia Ononis spinosa Orchis militaris Pimpinella saxifraga Plantago media Potentilla arenaria Potentilla argentea

I I I I I I I I II I I

I I I I I I I II I III I I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I II I II I I I I I I I II I I

I I II I II II

III I -

I I I I II II I -

-

-

I -

I I I -

I I I I -

I I I -

I -

I I I -

-

I I

-

I I I I I I I I I I I I I -

234

Prunella grandiflora Ranunculus polyanthemos polyanthemoides Salvia nemorosa Salvia pratensis Salvia verticillata Sanguisorba minor Scabiosa columbaria Scabiosa ochroleuca Silene vulgaris Teucrium chamaedrys Thymus pannonicus Trifolium alpestre Trifolium montanum Trifolium ochroleucon Trifolium pannonium Verbascum phoeniceum Veronica prostrata Puccinellio – Salicornietea s. l. Carex distans Juncus gerardi Lepidium latifolium Rumex stenophyllum Trifolium fragiferum Veronica scardica Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Barbarea vulgaris Bidens cernua Bidens tripartita Echinochloa crus-galli Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Polygonum persicaria Ranunculus sceleratus Stellarietea mediae s. l. Aphanes arvensis Bromus arvensis Cirsium arvense Erigeron annuus

ssp.

I

-

I -

-

-

II -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I I -

I I I I I III I I -

I I I I II I I I

III -

-

I I I -

-

-

-

I -

I -

-

-

-

-

I -

-

I I I -

I I -

I I -

I I -

-

-

I -

I -

-

I -

I I -

-

IV II -

-

I I -

-

I -

-

I I

I I I

-

I I I

I -

-

-

I I I I -

-

I I I I I I

I I I I -

-

-

-

-

-

-

-

I I I I -

I -

I

I I -

I

-

-

I -

-

I I

I I

-

-

-

I

-

I -

-

I I I

235

Lathyrus hirsutus Lathyrus nissolia Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Matricaria perforata Mentha arvensis Odontites vernus ssp. vernus Oxalis stricta Scleranthus annuus Sonchus arvensis Sinapis arvensis Stellaria media Artemisietea vulgaris s. l. Arctium lappa Arctium tomentosum Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Carduus acanthoides Cirsium vulgare Dipsacus fullonum Medicago sativa Melilotus albus Melilotus officinalis Onopordon acanthium Rumex patientia Tanacetum vulgare Tussilago farfara Franguletea s. l. Salix cinerea Salix pentandra Querco – Fagetea s. l. Alnus incana Asarum europaeum Carex brizoides Carex pendula Carex remota Carex sylvatica Cruciata glabra Dentaria glandulosa Epilobium montanum

I I I

I I I -

I I I I I I -

I -

-

-

I -

-

I I -

I -

-

I -

-

I

-

-

-

I I I I I

I I I I I I -

I I I I -

I I I I I -

-

-

-

I

-

I I

I I I

-

-

-

I I I I II

-

I I

III

I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

I

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

I I I -

I I I I -

I -

-

I -

I -

-

I

I -

-

236

Equisetum hyemale Equisetum sylvaticum Galium rivale Mercurialis perennis Phyteuma spicatum Poa nemoralis Primula elatior ssp. leucophylla Pteridium aquilinum Rumex sanguineus Scrophularia nodosa Viola reichenbachiana Vaccinio – Piceetea s. l. Athxrium filix-femina Betula alba ssp. glutinosa Campanula abietina Deschampsia flexuosa Juniperus communis Luzula luzuloides ssp. luzuloides Luzula luzuloides ssp. rubella Oxalis acetosella Valeriana montana Veronica officinalis Variae syntaxa Armoracia rusticana Aulacomium cuspidatum Aulacomium palustre Climacium dendroides Dianthus armeria Erigeron acris Galium rubioides Gypsophila muralis Hypericum perforatum Juncus bufonius Lemna minor Philonotis fontana Pleurozium schreberi Polygala amara Polygonum amphibium Salix caprea Sambucus racemosa

-

-

-

-

II -

I -

-

-

I -

I I

-

-

I -

-

I -

I -

I I III -

I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

I I I I I

-

-

-

-

-

I -

I I -

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I -

I I I -

-

-

I I -

-

-

I I

II I -

I I I I I -

Sphagnum palustre f. terrestre

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

237

1. Ranunculo repenti – Alopecuretum pratensis Ellmauer et Mucina in Mucina et al. 1993: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 12 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 7 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 3 rel. de la Mirceşti (V. Slonovschi, 1973); 22 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovács, 1974); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 4 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 6 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1980); 1 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997). 2. Cirsio cani – Festucetum pratensis Májovschy et Ruzicková 1975: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 3. Agrostideto – Festucetum pratensis Soó 1949: 5 rel. din masivul Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1954); 5 rel. din Pasul Oituz (A. Kovács, 1971); 6 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 14 rel. din bazinul Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 6 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 13 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996). 4. Holcetum lanati Issler 1936 em. Passarge 1964: 1 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 9 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973). 5. Molinio – Salicetum rosmarinifoliae Magyar et Soó 1933: 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974). 6. Junco – Molinietum caeruleae Preising in R. Tx. et Preising ex Klapp 1954: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 8 rel. de la Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997). 7. Ranunculo repentis – Calthetum palustris ass. nova hoc loco: a – calthetosum palustris sass. nova hoc loco: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 10 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); 3 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995).

238

b – pedicularietosum palustris Chifu et Ştefan 1980: 6 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1980). 8. Scirpetum sylvatici Ralski 1931: 5 rel. de la Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 9 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 9 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 2 rel. de la Mirceşti (V. Slonovschi, 1973); 7 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din masivul păduros Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 7 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 8 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 9. Epilobio – Juncetum effusi Oberd. 1957: 8 rel. din M-ţii Nemirei (Gh. Coldea et A. Kovács, 1969); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 11 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 2 rel. din masivul păduros Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 6 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 2 rel. din Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997). 10. Cirsietum rivularis Nowinski 1928: 5 rel. de la Calafindeşti (T. Seghedin et N. Boşcaiu, 1981); 6 rel. de la Poiana Stampei (T. Seghedin et al., 1981); 10 rel. din jud. Bacău (L. Gorea et N. Barabaş, 2001). 11. Scirpo – Cirsietum canni Bálátová – Tuláčková 1973: 5 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1984). 12. Caltho laetae – Ligularietum sibiricae Ştefan et al. 2000: 10 rel. de pe valea Cârlibabei (N. Ştefan et al., 2000). 13. Angelico – Cirsietum oleracei R. Tx. 1937: 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 5 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1987); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 6 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 14. Sanguisorbo – Polygonetum bistortae Bálátová – Tuláčková 1983: 10 rel. de la Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974).

15. Filipendulo – Geranietum palustris W. Koch 1926: 2 rel. de la Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1980); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 2 rel. din Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997). 16. Chaerophylletum hirsuti Krajina 1933: 6 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1987). 17. Deschampsietum caespitosae Hayek ex. Horvatic 1930: 1 rel. de la Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din Pasul Oituzului (A. Kovács, 1971); 8 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 7 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 6 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din masivul păduros Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 5 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et A. Kovács, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 10 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1980); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 1 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996).

239

As. Pastinaco – Arrhenatheretum elatioris Passarge 1964 Syn.: Arrhenatheretum elatioris Scherrer 1925 (art. 31) Tabel sintetic 15, coloana 1 Fitocenozele de Arrhenatherum elatius se dezvoltă pe soluri brune, neutre până la slab acide, reavăne şi fertile. Factorii determinanţi ai permanenţei acestor pajişti sunt fertilitatea solului (menţinută prin aplicarea îngrăşămintelor) şi cositul repetat (E. Puşcaru - Soroceanu et al. 1963). Din lipsa îngrăşămintelor asociaţia se menţine pe suprafeţe mici. Fitocenozele sunt dominate de Arrhenatherum elatius, care poate realiza o acoperire de 30 - 90%, secondată de numeroase specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Fitocenozele din zona colinară au în compoziţia floristică numeroase specii caracteristice clasei Festuco – Brometea, iar cele din poieni sau vecinătatea pădurilor, cuprind specii din Trifolio – Geranietea. Influenţa antropică este evidenţiată şi prin prezenţa în compoziţia floristică a unor specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. Pajiştile edificate de Arrhenatherum elatius sunt printre cele mai productive şi de bună calitate. Alianţa Cynosurion R. Tx. 1947 Pajiştile incluse în alianţa Cynosurion au o amplitudine ecologică destul de largă, populând coastele domoale până la repezi. Ele corespund în general etajului pădurilor de fag, însă pot coborî până în zona nemorală, a pădurilor de gorun, sau pot urca până în etajul molidului. Solurile cele mai frecvente sunt cele brune, uneori slab podzolite, slab până la moderat acide, cu un regim moderat de umiditate şi fertilitate. Aceste pajişti sunt utilizate atât pentru cosit, cât şi păşunat, sau cu regim alternant, de aceea sunt puternic influenţate antropic. Specii caracteristice: Bellis perennis, Cynosurus cristatus, Gentiana cruciata, G. utriculosa, Gentianopsis ciliata, Leontodon autumnalis, Odontites vernus ssp. serotinus, Phleum pratense, Phyteuma tetramerum, Plantago major, Trifolium repens, Veronica serpyllifolia. As. Anthoxantho – Agrostietum capillaris Sillinger 1933 Syn.: Agrostetum tenuis montanum sensu auct. (art. 34) Tabel sintetic 15, coloana 2a, 2b Pajiştile de Agrostis capillaris cu Anthoxanthum odoratum populează terenuri cu pante domoale, cu soluri brune, reavăne, neutre sau slab - moderat acide, 240

cu fertilitate moderată. Aceste fitocenoze mezofile şi mezoxerofile au o largă răspândire în zona colinară şi etajul montan inferior, uneori pe terenuri erodate sau cu alunecări. Caracteristica principală a acestor pajişti se referă la dominanţa speciei edificatoare, Agrostis capillaris, însoţită frecvent de Anthoxanthum odoratum, care adesea poate fi şi subdominantă. Fitocenozele au o compoziţie floristică bogată şi variată, în care sunt bine reprezentate speciile caracteristice alianţei Cynosurion şi ordinului Arrhenatheretalia. Pe lângă acestea, se dezvoltă bine în etajul montan şi specii din ordinul Poa – Trisetetalia, iar pe terenuri mai umede şi oligo - mezotrofe, apar multe specii din Molinietalia. În zona colinară aceste pajişti înglobează şi o serie de specii din Festuco – Brometea, iar în vecinătatea pădurilor şi prin poieni se infiltrează şi specii din clasele Trifolio – Geranietea şi Galio – Urticetea, Querco – Fagetea şi Vaccinio – Piceetea. Aceste pajişti sunt folosite, de regulă, ca fâneţe de o coasă şi păşunate primăvara şi toamna, din care cauză compoziţia floristică este eterogenă şi adesea sunt degradate prin păşunat, fiind uneori invadate de buruieni. În cadrul asociaţiei au fost diferenţiate două subasociaţii: - agrostietosum capillaris sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică bogată şi mai omogenă, fără specii diferenţiale (tabel 15, coloana 2a); - ligularietosum glaucae sass. nova hoc loco, cu fitocenoze răspândite pe coaste cu pante mai accentuate, mai uscate, pe terenuri moderat acide şi cu un conţinut scăzut de substanţe nutritive, având ca specii diferenţiale Ligularia glauca şi Peucedanum oreoselinum (tabel 15, coloana 2b). As. Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951 Tabel sintetic 15, coloana 3a, 3b, 3c Pajiştile edificate de Festuca rubra cu Agrostis capillaris aparţin, cu precădere, subetajului fagului în amestec cu coniferele. Ele însă coboară şi în subetajul gorunului sau urcă şi în etajul molidului. Aceste pajişti au o largă răspândire în toţi Carpaţii româneşti, pe coaste moderat înclinate, cu regim de umiditate moderat, cu soluri brune luvice şi brune acide, moderat - slab acide şi cu un conţinut moderat de substanţe nutritive. Principala caracteristică a acestor pajişti o reprezintă coexistenţa celor două specii edificatoare, Festuca rubra şi Agrostis capillaris, care se află în raporturi de codominanţă, în funcţie de substanţele nutritive şi gradul de aeraţie a solului. De asemenea, în aceste pajişti sunt frecvente elementele mezofile de altitudine şi de terenuri oligotrofe din clasele Loiseleurio – Vaccinietea şi Juncetea trifidi. Factorii determinanţi ai dezvoltării acestor fitocenoze sunt în special 241

umiditatea mai pronunţată din sol şi din aer şi temperaturile mai scăzute care limitează dominanţa speciei Agrostis capillaris şi înlesnesc predominarea speciei Festuca rubra, cât şi abundenţa unor specii mezofile caracteristice pădurilor de amestec de fag cu răşinoase (E. Puşcaru - Soroceanu et al. 1963). Pajiştile sunt utilizate ca fâneţe şi păşuni, puternic influenţate de activitatea umană, din care cauză în compoziţia floristică pătrund o serie de specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. Asociaţia prezintă o compoziţie floristică bogată şi variată, în care se disting şi unele subasociaţii: - typicum Coldea 1991, cu o compoziţie floristică omogenă şi fără specii diferenţiale (tabel 15, coloana 3a); - caricetosum montanae (Raclaru et Barbu 1959) stat. novum (syn.: as. de Carex montana Raclaru et Barbu 1959, art. 26, 36), fitocenoze de pe coaste uscate şi sărace în substanţe nutritive, dominate de Carex montana şi o serie de specii xerofile din clasa Festuco – Brometea (Euphrasia stricta, Hypochoeris maculata, Scorzonera humilis etc.) (tabel 15, coloana 3b); - nardetosum strictae (Csürös et Resm. 1960) Oroian 1998 (syn.: Festuco – Nardetum strictae montanum Csürös et Resm. 1960 p.p. (art. 26, 34)), fitocenoze care ocupă terenuri sărace în substanţe nutritive, dominate de specii caracteristice clasei Juncetea trifidi (Antennaria dioica, Hieracium lactucella, H. pilosella, Nardus stricta etc.). Aceste fitocenoze tipice regiunii montane, sunt caracteristice pajiştilor cu folosire exclusiv ca păşuni, de aceea sunt degradate şi slab productive (tabel 15, coloana 3c). As. Lolio – Cynosuretum Br.-Bl. et De Leeuw 1936 Tabel sintetic 15, coloana 4 Fitocenozele de Lolium perenne cu Cynosurus cristatus sunt răspândite în subetajul montan inferior şi mijlociu, pe terenuri plane şi slab înclinate cu soluri brune, bogate în substanţe nutritive. Împreună cu specia dominantă, Lolium perenne, vegetează abundent numeroase specii mezofile din alianţa Cynosurion şi ordinul Arrhenatheretalia, dar şi unele specii din alianţa Arrhenatherion. Aceste pajişti sunt utilizate cu precădere ca păşuni, de aceea în compoziţia floristică pătrund şi o serie de specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae.

242

As. Trifolio – Lolietum perennis Krippelova 1967 Syntaxon syn.: Lolio – Trifolietum repentis Resm. et al. 1967 Tabel sintetic 15, coloana 5a, 5b, 5c Fitocenozele edificate de Lolium perenne şi Trifolium repens se instalează pe terenuri plane sau cu pante line, cu o umiditate ridicată şi bogate în substanţe nutritive. Dintre cele două specii, Lolium perenne domină prin talie, realizând o acoperire de 30 - 50%. Alături de aceasta participă frecvent şi alte graminee, dintre care se remarcă Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Elymus repens, Phleum pratense etc. Specia Trifolium repens are o răspândire uniformă, acoperind 20 - 30% din suprafaţă, alături de care vegetează şi alte leguminoase, dintre care mai frecvente sunt: Trifolium pratense, Medicago lupulina, M. falcata, Lotus corniculatus etc. În acest mod, în compoziţia floristică a fitocenozelor, cele două grupe de plante, graminee şi leguminoase, pot realiza procente echivalente pe terenuri plane sau pe coaste line. Pe formele de relief mai înclinate procentul acestora scade în favoarea altor grupe de plante cu valoare furajeră scăzută (Daucus carota, Thymus pulegioides, Achillea setacea, Plantago lanceolata, P. media, Euphorbia cyparissias, Potentilla argentea etc.). Asociaţia este reprezentată prin următoarele subasociaţii: - lolietosum perennis sass. nova hoc loco, care cuprinde fitocenoze cu o compoziţie floristică mai omogenă şi fără specii diferenţiale (tabel 15, coloana 5a); - poëtosum pratensis Chifu 1995, reuneşte fitocenoze de pe terenuri cu umiditate mai redusă, mezo - eutrofe, cu specii diferenţiale Poa pratensis, Festuca rubra, Thymus pulegioides (tabel 15, coloana 5b); - elytrigietosum repentis Chifu 1995, cuprinde fitocenoze răspândite pe terenuri plane, cu umiditate sporită şi bogate în substanţe nutritive, având ca specii diferenţiale Elymus repens, Festuca pratensis, Inula britanica (tabel 15, coloana 5c). As. Agrostio – Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964 Syn.: As. Agrostis tenuis – Festuca sulcata Răv. et al. 1958 (art. 3b) Tabel sintetic 15, coloana 6 Fitocenozele de Festuca rupicola cu Agrostis capillaris se dezvoltă pe soluri brune moderat sau slab acide, reavăne spre uscate, în arealul pădurilor de gorun cu fag din zona colinară şi submontană. Dintre cele două specii, dominantă este Festuca rupicola, cu o acoperire de 35 - 40%, iar Agrostis capillaris este subdominantă, cu o acoperire de 10 - 25%. Acestea sunt însoţite de numeroase specii mezofile, caracteristice alianţei şi ordinului, 243

dar şi de numeroase specii xerofile din clasa Festuco – Brometea. Aceste pajişti sunt folosite mai ales ca păşuni, de aceea au în compoziţia floristică şi o serie de specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. Fitocenoze de Agrostis capillaris cu Lolium perenne Au fost identificate în judeţul Suceava (Mititelu et al. 1987), cu următoarea compoziţie floristică: Agrostis capillaris 2, Lolium perenne 3, Trifolium repens +, Daucus carota +, Eryngium planum +, Taraxacum officinale +, Trifolium dubium +, Bellis perennis +, Cynosurus cristatus +, Leontodon autumnalis +, Odontites vernus ssp. serotinus +, Phleum pratense +, Prunella vulgaris +, Achillea millefolium +, Carum carvi +, Leontodon hispidus +, Luzula campestris +, Thymus pulegioides +, Trifolium campestre +, Veronica chamaedrys +, Cichorium intybus +, Centaurea jacea +, Lotus corniculatus +, Plantago lanceolata +, P. media +, Ranunculus acris +, Trifolium pratense +. Alianţa Phyteumo – Trisetion (Passarge 1969) Ellmauer et Mucina in Mucina et al. 1993 Cuprinde vegetaţia pajiştilor mezofile din zona montană de pe terenuri plane sau uşor înclinate, bogate în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Aegopodium podagraria, Campanula rotundifolia, Cardaminopsis halleri, Chaerophyllum aureum, Deschampsia flexuosa, Gladiolus imbricatus, Hypericum maculatum, Luzula luzuloides, Phyteuma tetramerum, Poa chaixii, Potentilla aurea, Trisetum flavescens, Veratrum album, Viola tricolor. As. Poo – Trisetetum flavescentis Knapp ex Oberd. 1957 Syn.: As. Trisetum flavescens – Poa pratensis Knapp 1951 (art. 3b) Tabel sintetic 15, coloana 7 Pajiştile de Trisetum flavescens cu Poa pratensis au o răspândire sporadică în etajul montan inferior şi mijlociu, pe terenuri plane sau cu înclinare slabă, pe soluri brune acide, cu umiditate moderată şi bogate în substanţe nutritive. Compoziţia floristică a fitocenozelor edificate de Trisetum flavescens este bogată şi variată în care predomină speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Trebuie menţionat faptul că prezenţa în compoziţia floristică a numeroase specii caracteristice alianţei Arrhenatherion a determinat pe mulţi autori să încadreze asociaţia în această alianţă. Constatăm însă şi faptul că în compoziţia floristică sunt şi multe specii caracteristice alianţei Cynosurion, fapt explicabil prin aceea că 244

fitocenozele asociaţiei se dezvoltă în arealul speciilor caracteristice ordinului Arrhenatheretalia. De asemenea, în compoziţia floristică sunt şi unele specii caracteristice alianţei Polygono – Trisetion (ord. Poo – Trisetetalia), care este însă o alianţă de altitudine, iar fitocenozele de Trisetum flavescens aparţin asociaţiei Trisetetum flavescentis Rübel 1911. Ordinul Poo alpinae – Trisetetalia Ellmauer et Mucina in Mucina et al. 1993 Cuprinde pajişti de mare altitudine, utilizate ca fâneţe. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Alchemilla monticola, A. xanthochlora, Phyteuma orbiculare, Poa alpina, Plygonum viviparum, Potentilla aurea, Scabiosa lucida ssp. barbata, Traunsteinera globosa, Trollius europaeus, Viola declinata. Alianţa Poion alpinae Oberd. 1950 Reuneşte fitocenoze mezofile subalpine, de pe soluri fertile. Specii caracteristice: Homogyne alpina, Phleum alpinum, Poa alpina, Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus, Sagina saginoides. As. Deschampsio – Poëtum alpinae Heiselmeyer in Ellmauer et Mucina in Mucina et al.1993 Fitocenozele de Poa alipina au fost identificate în masivul Rarău, unde ocupă suprafeţe insulare în etajele superioare. Compoziţia floristică pe baza unui releveu fitosociologic (P. Raclaru 1969) este următoarea: As.: Deschampsia caespitosa +; Poion alpini: Poa alpina 3, Phleum alpinum +, Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus +; Poo alpinae – Trisetetalia: Agrostis capillaris +, Potentilla aurea +, Alchemilla vulgaris agg. +, Viola declinata +; Arrhenatheretalia: Achillea millefolium +, Trifolium repens +, Carum carvi +, Leucanthemum vulgare +, Leontodon hispidus +, Veronica serpyllifolia +; Molinietalia: Polygonum bistorta +, Carex pallescens +, C. ovalis +, Linum catharticum +; Molinio – Arrhenatheteretea: Anthoxanthum odoratum +, Festuca rubra +, Cerastium holosteoides +, Trifolium pratense +, Plantago lanceolata +; Variae syntaxa: Cardaminopsis halleri +, Poa supina +, Plantago media +, Veronica chamaedrys +.

245

246

Tabelul 15 Asociaţii din ordinele Arrhenatheretalia R. Tx. 1931 şi Poo alpinae – Trisetetalia Ellmauer et Mucina in Mucina et al. 1993 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Pastinaca sativa Anthoxanthum odoratum Festuca rubra Lolium perenne Trifolium repens Agrostis capillaris Dif. de subas. Ligularia glauca Carex montana Nardus stricta Poa pratensis Elymus repens Arrhenatherion Anthriscus sylvestris Arrhenatherum elatius Campanula patula Centarurea carpatica Centaurea melanocalathia Centaurea phrygia Daucus carota Equisetum arvense Eryngium planum Geranium pratense Picris hieracioides Pimpinella major Taraxacum officinale Trifolium dubium Cynosurion Bellis perennis

1 15120 57

2a 33-136

2b 33-35

3a 4-120

3b 53-155

4 80100 39

5a 3-29

5b 4-21

5c 4-20

6 10-78

18

3c 54151 90

151

20

23

80

7 65100 57

87

5

262

II III II I IV II

I V III I IV V

V IV V V

IV V II IV V

III V I III V

III V I IV V

II IV V V IV

I I I V V II

II V V II

IV IV -

I II II II II V

III III I IV II

I IV I

I I II I

V II -

I II II I

V II -

I V I I

IV I

III III

V I

III V

I II I

I IV I

I V III I I IV I I II I I IV I

I II II I I I I I

I V I I I -

II I II I I I I I I II I

III I I I -

III III I I I I I I

I II I II I III II

I I II I IV I

I I I III -

I IV -

II I I II I I I II I

III IV I I II I I I IV -

II

I

-

II

-

I

IV

III

III

I

I

III

247

Cynosurus cristatus Gentiana cruciata Gentiana utriculosa Gentianopsis ciliata Hypochoeris radicata Leontodon autumnalis Odontites vernus ssp. serotinus Phleum pratense Phyteuma tetramerum Plantago major Prunella vulgaris Veronica serpyllifolia Phyteumo - Trisetion Aegopodium podagraria Campanula rotundifolia Cardaminopsis halleri Chaerophyllum aureum Deschampsia flexuosa Gladiolus imbricatus Hypericum maculatum Luzula luzuloides Phyteuma orbiculare Poa chaixii Potentilla aurea Veratrum album ssp. album Veratrum album ssp. lobelianum Viola tricolor Arrhenatheretalia Achillea millefolium Alopecurus pratensis Avenula pubescens Briza media Bromus hordeaceus Campanula glomerata ssp. glomerata Campanula glomerata ssp. hispida Carlina acaulis Carum carvi Crepis biennis Dactylis glomerata Heracleum sphondylium

II I I I I III I

III I I I I II II I I III I

II II II V -

V I I I II II II I I IV I

I II I IV -

IV I I I II II I I V I

V I II I III I IV I

II II I I I IV I

II II I I III -

I I II I -

II I I I I I IV I

III I I II I III -

I I I I -

I I I I I I I -

IV II IV -

I I I I I I I I

II I I I II I I -

I I I I II I I I I

I -

-

-

-

I I

I I I I I I I I I I II

IV I I III II I IV IV V II

III II I IV I II I III II II I

I IV V I IV V I

IV I I III I I II II I II I

II I III I IV I I I

III I I III I I II I I I -

III I II II I III I

II I I I I I I I

IV I II II -

I III I -

IV I I I I I I I I III I

III II II I I IV III V II

248

Holcus lanatus Knautia arvensis Leontodon hispidus Leucanthemum vulgare Luzula campestris Medicago lupulina Orchis morio Rhinanthus minor Rhinanthus rumelicus Senecio jacobea Stellaria graminea Thymus pulegioides ssp. chamaedrys Thymus pulegioides ssp. montanus Thymus pulegioides ssp. pulegioides Tragopogon pratensis ssp. orientalis Tragopogon pratensis ssp. pratensis Trifolium campestre Veronica chamaedrys Poion alpinae Homogyne alpina Phleum alpinum Phleum montanum Poa alpina Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus Sagina saginoides Polygono - Trisetion Centaurea pseudophrygia Geranium sylvaticum Narcissus poëticus ssp. radiiflorus Polygonum bistorta Rhinanthus alectorolophus Poo alpinae - Trisetetalia Alchemilla montana Alchemilla xanthochlora Scabiosa lucida ssp. barbata Traunsteinera globosa Trollius europaeus Viola declinata Molinion Carex tomentosa

II III II V II II I I I I III I III I I III

II II II IV I II I II I I III II I I II I

IV V V III V I V IV I

II I II IV II II I II I I II II I I II I

II I III III II I I III II III I I I

I I II IV IV II II IV I V I II II

II I I II II III I II I I IIII III I I III II

I I I I IV I I I I I II I

I I I IV I I III II I

I III I I -

I I II III II III I I II I II I II III II

II I I V I III II III II II I II II

-

I -

-

I -

I I -

I I I I I I

-

-

-

-

-

-

II I

I I I

I -

I I -

-

I I -

I -

I

-

-

-

I I I -

I I -

I I I I

I II -

I I I I I I

III -

I I I I I I

-

-

-

-

-

I I I I

I

I

-

I

-

-

-

I

-

-

-

I

249

Dianthus superbus Galium boreale Inula salicina Iris sibirica Juncus articulatus Laserpitium prutenicum Molinia caerulea Parnassia palustris Serratula tinctoria Stachys officinalis Thalictrum lucidum Calthion Angelica sylvestris Caltha palustris Cirsium rivulare Myosotis scorpioides Poa palustris Scirpus sylvaticus Trifolium hybridum Filipendulion Equisetum telmateia Geum rivale Hypericum tetrapterum Lysimachia vulgaris Lythrum salicaria Stachys palustris Thalictrum flavum Valeriana officinalis Deschampsion caespitosae Carex ovalis Carex pallescens Deschampsia caespitosa Juncus atratus Juncus conglomeratus Juncus effusus Molinietalia Cardamine pratensis Carex panicea Cirsium canum Cirsium oleraceum

I I III -

I I I I I I I

II I IV IV -

I I I I I I I I I

I I I I III -

I I II -

I -

I -

-

I -

I I II I

I -

I I I -

I I I I

V III -

I I I I I

-

I I I

I -

I

I

II I

I

I -

I

I I I

II

I I I I I

I I II

I -

-

I

-

-

I I I I -

I -

I II -

I I II I I

I II -

I I I I I I

-

II II II I I

I I I I

I

I

I

I I I -

I I I I I

I II

I I -

-

I I -

-

I -

-

-

-

-

-

I

250

Cirsium palustre Colchicum autumnale Dactylorhiza maculata Equisetum palustre Galium palustre Galium uliginosum Gymnadenia conopsea ssp. conopsea Gymnadenia conopsea ssp. densiflora Hieracium caespitosum Juncus thomasii Lamium catharticum Lychnis flos-cuculi Ophioglossum vulgatum Orchis coriophora Orchis laxiflora ssp. elegans Platanthera bifolia Sanguisorba officinalis Senecio umbrosus Serratula wolffii Silaum silaus Succisa pratensis Symphytum officinale Potentillion anserinae Agrostis stolonifera Carex hirta Festuca arundinacea Festuca pratensis ssp. pratensis Juncus inflexus Mentha longifolia Potentilla anserina Pulicaria vulgaris Ranunculus sardous Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex crispus Potentillo - Polygonetalia Alopecurus arundinaceus Althaea officinalis Bromus commutatus

II I I II II I I

I I I I I II I I I I I I I

III IV IV II IV I -

I I I I I I II I I I I I I I I I

I III III I II -

I I I I II I I I I I -

I I I -

I I I I I -

-

I

I II I I -

II I I II I I I

I I II I I

I I III I I I I

IV -

I I I I I I I

I I -

I I I I

I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I I

II I I II I I I II I I I

II I I III I I II I I II II

I I II I

I III I

I

-

-

I

-

-

I

I I I

I I

I I I

I

I

251

Euphorbia virgata I Gratiola officinalis Inula britanica Juncus compressus Lythrum virgatum Mentha pulegium Oenanthe silaifolia Poa sylvicola Potentilla reptans I Ranunculus repens I Sagina procumbens Scutellaria hastifolia Senecio erucifolius Thalictrum simplex ssp. galioides Trigonella procumbens Lolio – Plantaginion et Plantaginetalia majoris Cichorium intybus II Cynodon dactylon Erodium cicutarium Hordeum murinum Juncus tenuis Lepidium ruderale Malva pusilla Poa annua Polygonum aviculare Molinio - Arrhenatheretea Ajuga reptans I Alchemilla vulgaris agg. I Centaurea jacea I Centaurea nigrescens Cerastium holosteoides II Clematis integrifolia Euphrasia officinalis ssp. pratensis II Euphorbia villosa Festuca pratensis ssp. apennina Lathyrus pratensis II Leontodon hispidus ssp. hyoseroides I Linum perenne Lotus corniculatus IV Lysimachia nummularia I

I I -

I -

I I I I -

-

I I -

I I I -

I II I I I I II I I I I

I I I I I I I I I -

I III I I II I I I I I -

I I I I -

I I -

I I -

-

I I I I I -

-

I I I -

I II I I -

II I II I I I I I I

II I I I I I I

I II I II

II I -

II I I -

II I II III I I I IV I

II III I I IV -

I II I I II III I I I IV I

II I II V -

I IV I III III I I IV I

I I IV I III I

I I II I I I IV I

II I I V I

I IV I

I I I II II I I I I IV -

I III I III I I III -

252

Ononis arvensis Plantago lanceolata Polygala comosa Polygala vulgaris Poa trivialis Primula elatior ssp. elatior Ranunculus acris ssp. acris Ranunuclus acris ssp. friesianus Ranunculus montanus ssp. pseudomontanus Rhinanthus angustifolius Rumex acetosa Thymus dacicus Trifolium pratense Vicia cracca Viola canina ssp. ruppii Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea setacea Agropyron cristatum Ajuga genevensis Allium rotundum Alyssum desertorum Anacamptis pyramidalis Anchusa barrelieri Anchusa ochroleuca Anthericum ramosum Anthyllis vulneraria Arabis hirsuta Artemisia austriaca Artemisia capillaris Asperula cynanchica Astragalus onobrychis Avenula pratensis Bromus erectus Bromus inermis Bromus squarrosus Brachypodium pinnatum Bupleurum falcatum Campanula sibirica Carduus hamulosus

II IV II II II I II I III II I V III -

I IV I II I I I I II I I -

V II V IV V IV -

I III I II I I II I I II I IV I I

II IV I I I IV -

I III I IV I II I I II I IV I

I IV II I I IV I -

I IV I I I III I -

I IV I IV -

III I II I -

II IV I I I I II I II I IV II -

I IV I I I III I II III I IV II -

I I I I I I I -

I I I I I I -

II I -

I I I I I I I I I I

I I I IV II I -

I I I I I -

I I I I -

I III I I I I I I I I I -

I I I I -

III I -

I I I I I I II I I II I I I I I -

I I I I I -

253

Carex caryophyllea Carex humilis Carex praecox Carlina vulgaris Centaurea pannonica Centaurea stoebe Chondrilla juncea Dianthus carthusianorum Dianthus membranaceus Dichanthium ischaemum Echium vulgare Elymus hispidus Eryngium campestre Erysimum odoratum Euphorbia cyparissias Euphorbia seguieriana Euphrasia stricta ssp. brevipila Euphrasia stricta ssp. pectinata Euphrasia stricta ssp. stricta Festuca rupicola Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium album Galium glaucum Galium humifusum Galium mollugo Galium verum Hieracium bauhinii Hieracium cymosum Hypochoeris maculata Iris aphylla Koeleria macrantha Leontodon crispus Linum austriacum Medicago falcata Medicago minima Melica ciliata Muscari comosum Onobrychis viciifolia Ononis spinosa

I I I I II I I I I IV II I I I I I I -

I I I I I II I II I I I I I I -

I V V I IV -

I I I I I I I I II I I I I I I II I I II I I I I I I I I

I I I I III III III I III I I -

I I I I III I II I I I I -

I I I I I II III I I I I I I I II I I -

I I I I I III IIII I I I II I I I I I I I I I I

II II I I I I II -

I I I I I -

I I I I I I I I I I I II II I II V II III I I I II I I I I III I II -

I I I I I I I I I -

254

Orchis ustulata Pastinaca graveolens Phleum phleoides Pimpinella saxifraga Plantago media Poa angustifolia Poa bulbosa Poa compressa Polygala major Potentilla arenaria Potentilla argentea Potentilla recta Prunella grandiflora Prunella laciniata Ranunculus bulbosus Ranunculus polyanthemos polyanthemoides Salvia austriaca Salvia nemorosa Salvia pratensis Sanguisorba minor Scabiosa columbaria Scabiosa ochroleuca Scorzonera humilis Silene vulgaris Stachys germanica Taraxacum serotinum Teucrium chamaedrys Thesium linophyllon Thymus glabrescens ssp. glabrescens Thymus glabrescens ssp. pilosus Thymus pannonicus Trifolium alpestre Trifolium montanum Trifolium ochroleucon Trifolium pannonicum Verbascum phoeniceum Veronica orchidea Veronica prostrata

ssp.

I II III I I I II

I II I I I

I II IV IV II

I I I III I I I I I I I I

II III II I

I II I I I I

I III I II I I

I III I I I I II I I I

III II I

II I I -

I II IV I I I III I I I I

I II I I I II

I III I II I I I I I I -

I I I I I I I I II I II -

II III III V V -

I I I I I I I I I I I I I I

I IV III I III -

I I I I I -

I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I -

I I -

I I I -

I I I I I I II I I I I V II I I I

I I I I I -

255

Veronica spicata Bupleurum tenuissimum Puccinellio – Salicornietea s. l. Beckmannia eruciformis Carex distans Cerastium dubium Iris halophylla Juncus gerardi Limonium gmelini Lactuca saligna Lotus tenuis Puccinellia distans ssp. limosa Scorzonera cana Taraxacum bessarabicum Trifolium fragiferum Isoëto – Nanojuncetea s. l. Gnaphalium uliginosum Gypsophilla muralis Verbena officinalis Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Bolboschoenus maritimus Carex acuta Carex rostrata Carex vulpina Phragmites australis Bidentetea tripartiti s. l. Barbarea vulgaris Echinochloa crus-galli Ranunculus sceleratus Rumex conglomeratus Sonchus asper Xanthium italicum Thlaspietea rotundifolii s. l. Gentiana verna Gnaphalium norvegicum Silene nutans ssp. dubia Spiraea chamaedryfolia Elyno – Seslerietea s. l. Acinos alpinus Aconitum anthora

-

-

-

-

-

-

-

I

I

II

I -

-

-

-

-

I -

-

-

I I

I I I I I I I I I

I I I I I I I III

II I I I III II II I II III

-

-

-

-

-

I

-

-

I

I I I

-

-

-

-

I

I I -

-

I I

-

-

I -

I I I -

-

I I I -

-

-

-

-

I -

-

-

-

I -

I I I I I

-

I -

I -

-

I

I I -

-

I -

I III -

-

-

-

-

-

I -

I -

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

-

256

Anemone narcissifolia Dianthus tenuifolius Helianthemum nummularium obscurum Helictotrichon decorum Hieracium bifidum Myosotis alpestris Polygala amara Ranunculus oreophilus Selaginella selaginoides Seseli libanotis Loiseleurio – Vaccinietea s. l. Ligusticum mutellina Lycopodium clavatum Pedicularis verticillata Vaccinium myrthillus Vaccinium vitis-idaea Juncetea trifidi s. l. Alchemilla glaucescens Botrichium lunaria Campanula serrata Cerastium fontanum Coeloglossum viride Festuca nigrescens Festuca ovina Festuca supina Genistella amarella Genistella austriaca Gentiana acaulis Hieracium aurantiacum Hieracium lactucella Hypochoeris uniflora Polygonum viviparum Potentilla ternata Pseudorchis albida Scorzonera rosea Thesium alpinum Viola canina ssp. canina Calluno – Ulicetea s. l. Antennaria dioica

ssp.

-

-

-

I

II II

I

-

-

-

-

I I

I

I -

I -

-

I I I I

I I II -

I I I -

I -

-

-

-

-

I I -

-

I I

-

I

I

I I I I I

-

-

-

-

-

-

I I I -

I I I I I I I I I

-

I I I I I I I I I I I

I I I I -

I I II I I I I I I I I II I I I I I I I

-

-

-

-

I -

I I I I I -

-

-

-

I

III

III

I

-

-

-

-

-

257

Arnica montana Danthonia decumbens Dianthus deltoides Genista tinctoria Genistella sagittalis Hieracium pilosella Hieracium umbellatum Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis Alyssum alyssoides Arenaria serpylifolia Avenula praeusta ssp. adsurgens Cruciata pedemonta Erigeon acris Filago arvensis Hypericum perforatum Potentilla inclinata Scleranthus uncinatus Sedum acre Siderites montana Silene otites Trifolium arvense Veronica arvensis Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex atrata Carex flava Carex lepidocarpa Carex nigra Carex stelullata Carex viridula ssp. viridula Dactylorhiza cordigera Dactylorhiza sambucina Eriophorum latifolium Polygala amarella Trifolium spadiceum Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Calamagrostis villosa Crepis paludosa Dianthus compactus

I I -

I II I I II -

-

I I I I II I

I II I

I I I I I III I

I II -

II -

I -

-

I I -

I -

I I I I

I I I I I I -

-

I I I I I I I I I I I

II II I I I

I -

I I I I I I I II I

I I I I I I I I II I

I -

-

I I I I I I I I I

I -

-

I I I I I

-

I I I I I I I

-

I I I -

-

-

-

-

-

-

I -

I I I -

-

I -

I

I -

-

-

-

-

-

I -

258

Festuca carpatica Gentiana asclepiadea Kanutia longifolia Laserpitium latifolium Polygonatum verticillatum Senecio germanicus Thalictrum aquilegiifolium Galio – Urticetea s. l. Aristolochia clematitis Carduus personatus Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum hirsitum Cirsium erisithales Cruciata laevipes Euphorbia salicifolia Geum urbanum Inula helenium Poa nemoralis Poa supina Rumex alpestris Rumex alpinus Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Silene alba Telekia speciosa Urtica dioica Viola odorata Trifolio – Geranietea s. l. Achillea pannonica Achillea stricta Agrimonia eupatoria Arabis sagittata Aster amellus Astragalus cicer Astragalus glycyphyllos Astrantia major Carex spicata Campanula cervicaria Campanula persicifolia Centaurea apiculata ssp. spinulosa

I

I I II

-

I I I I I

I I IV I -

I I I -

-

-

-

-

I -

I -

I I I I I I I

I I I I I I I -

-

I I I I I I I I -

I I I -

I I I I I I I -

I I I -

I I I I I -

I -

I -

I I -

I I I I -

I I I I

I I I I I -

IV V -

I I I I I I I I I I

II I -

I I -

I -

I -

-

-

I I I I I I -

-

259

Centaurea scabiosa Centaurea trimufetti ssp. stricta Cirsium pannonicum Clematis recta Clinopodium vulgare Coronilla varia Cytisus nigricans Doricnium pentaphyllum ssp. herbaceum Ferulago campestris Ferulago sylvatica Fragaria viridis Geranium sanguineum Glechoma hederacea Helianthemum nummularium Inula hirta Lathyrus lacteus Lathyrus sylvestris Lychnis viscaria Melampyrum arvense Melampyrum cristatum Nepeta nuda Origanum vulgare Peucedanum carvifolium Peucedanum cervaria Peucedanum oreoselinum Silene nutans ssp. nutans Solidago virgaurea Stachys recta Tanacetum corymbosum Thalictrum minus ssp. minus Trifolium medium Veronica austriaca Veronica teucrium Vicia sylvatica Vicia tetrasperma Vincetoxicum hirundinaria Viola collina Viola hirta Epilobietea angustifolii s. l. Carex pairae

I I II I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

IV IV III IV IV -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I -

I I I I I I I I I I -

I I -

I I I I I I I I -

-

I -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

260

Calamagrostis arundinacea Calamagrostis epigeios Centaurium erythraea Chamerion angustifolium Digitalis grandiflora Eupatorium cannabinum Fragaria vesca Gnaphalium sylvaticum Myosotis arvensis Verbascum nigrum Verbascum thapsus Artemisietea vulgaris s. l. Anthemis tinctoria Arctium lappa Arctium tomentosum Artemisia absinthium Ballota nigra Berteroa incana Bromus japonicus Bromus tectorum Cardaria draba Carduus acanthoides Carduus nutans Carthamus lanatus Centaurea iberica Centaurea solstitialis Cerastium arvense Cerathocephala orthoceras Cerinthe minor Chenopodium bonus-henricus Cirsium vulgare Conyza canadensis Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Cynoglossum officinale Dipsacus fullonum Dipsacus laciniatus Erigeron annuus Falcaria vulgaris Lactuca serriola Lappula squarrosa

I II -

I I I -

-

I I I I I I -

I I -

I I I I I -

I I I -

I I I I I I

I -

-

I I I I I I -

I -

I I I I I I -

I I I I -

-

I I I I I II I I -

-

I I I I -

I I II I -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I II -

I I I I I I

I I I I I I I I I -

I -

261

Linaria genistifolia Linaria vulgaris Malva sylvestris Marrubium vulgare Medicago sativa Melilotus albus Melilotus officinalis Nepeta cataria Onopordon acanthium Peucedanum alsaticum Reseda lutea Salvia verticillata Tanacetum vulgare Tragopogon dubius Tussilago farfara Xanthium spinosum Xanthium strumarium Verbascum phlomoides Verbascum blattaria Stellarietea mediae s. l. Allium vineale Amaranthus retroflexus Anagallis arvensis Apera spica-venti Bifora radians Bromus arvensis Bunias orientalis Capsella bursa-pastoris Cephalaria transsilvanica Cirsium arvense Convolvulus arvensis Crepis tectorum Descurainia sophia Euphorbia platyphyllos Geranium pusillum Lathyrus nisolia Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Malva neglecta Matricaria perforata

I II I I I I

I I I -

-

I I I I I -

I -

-

I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I

I I I -

I I -

I I I I I -

I I I -

I I I I I I I

I I I I I I -

-

I I I I II I I I I I -

I -

I -

I I I I -

I I I I I I I II I I I I I I I

I I II II I I

I I II I I

I I I I I -

I I I -

262

Mentha arvensis Nonea pulla Odontites vernus ssp. vernus Ornithogalum umbellatum Oxalis stricta Rumex acetosella Scleranthus annuus Senecio vernalis Senecio vulgaris Setaria pumila Setaria viridis Sinapis arvensis Sisymbrium loeselii Sisymbrium officinale Sonchus arvensis Stellaria media Veronica polita Vicia angustifolia Vicia hirsuta Vicia sativa Vicia villosa Viola arvensis Rhamno – Prunetea s. l. Allium scorodoprasum Betula pendula Crataegus monogyna Rosa canina Rosa tomentosa Vicia tenuifolia Querco – Fagetea s. l. Anemone nemorosa Aposeris foetida Campanula rapunculoides Campanula trachelium Carex umbrosa Centaurea mollis Cruciata glabra Epipactis helleborine Equisetum sylvaticum Euphorbia amygdaloides

I I I I I

I I I

-

I I I I I I I I

I -

I I

I I I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I

I I I I -

-

I I I I I I I

I -

-

I -

-

I I -

-

I I -

I I -

I I -

-

-

I I I

-

I I -

I I I -

-

I I I I I -

I I I III I

I -

-

-

-

-

I I -

I I II -

263

Festuca heterophylla Galium schultesii Glechoma hirsuta Lathyrus laevigatus Lilium martagon Listera ovata Mercurialis perennis Phyteuma spicatum Potentilla chrysantha Primula elatior ssp. leucophylla Pteridium aquilinum Ranunculus auricomus Rumex sanguineus Sanicula europaea Symphytum tuberosum Vicia sepium Vicia sylvatica Viola reichenbachiana Quercetea pubescentis s. l. Achilla nobilis ssp. neilreichii Asparagus officinalis Bromus ramosus Centaurea indurata Chamaecytisus austriacus Dianthus armeria Epipactis atrorubens Galium rubioides Iris graminea Lathyrus niger Mercurialis ovata Polygonatum odoratum Potentilla alba Pulmonaria mollis ssp. mollissima Rosa gallica Silene italica ssp. nemoralis Turritis glabra Veratrum nigrum Vaccinio – Piceetea s. l. Athyrium filix-femina Campanula abietina

I I I I -

I I I I I I I I

II -

I I I I I I

I I I II II -

I I I I I

I -

I I I -

-

I -

I I I I

I I I -

I I I -

I I I I I I

-

I I I I I I -

I I -

I I -

I -

I -

I -

I -

I I I I I I -

-

-

I

-

I

-

I I

-

-

-

-

-

-

264

Cirsium decussatum Juniperus communis Juniperus sibirica Luzula pilosa Luzula sylvatica Lycopodium selago Melampyrum sylvaticum Picea abies Ranunculus nemorosus Veronica officinalis Variae syntaxa Carex ornithopoda Cuscuta epithymum ssp. trifolii Dicranium scoparium Hippophaë rhamnoides Muscari botryoides Orobanche purpurea Pedicularis oederi Pleurozium schreberi Rhitidium rugosum Thuidium abietinum Tortula ruralis

-

I I I

-

I I I

I I I -

I I I I I

I I -

I -

-

-

I -

-

-

-

IV -

I I I I -

I -

I I I I -

I -

I

I -

-

I -

-

1. Pastinaco – Arrhenatheretum elatioris Passarge 1964: 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 20 rel. din Pasul Oituz (A. Kovács, 1971); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 2 rel. de la Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 3 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 2. Anthoxantho – Agrostietum capillaris Sillinger 1933: a – agrostietosum capillaris sass. nova hoc locco: 3 rel. din diverse localităţi (C. Burduja et al., 1956); 4 rel. de la Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 3 rel. din bazinul Sucevei (M. Răvăruţ et al., 1961); 7 rel. din masivul păduros Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 5 rel. din bazinul Moldovei (M. Răvăruţ et al., 1969); 8 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 13 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1974); 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977);

265

5 rel. de la Poiana Stampei (T. Seghedin et al., 1981); 7 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1982); 6 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). b – ligularietosum glaucae sass. nova hoc locco: 5 rel. de la Calafindeşti (T. Seghedin et N. Boşcaiu, 1981). 3. Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvatic 1951: a – typicum Coldea 1991: 3 rel. din diverse localităţi din Moldova (C. Burduja et al., 1956); 16 rel. din bazinul Sucevei (M. Răvăruţ et al., 1961); 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 5 rel. din bazinul Moldovei (M. Răvăruţ et al., 1964); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 14 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 7 rel. din masivul păduros Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 7 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 10 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 10 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 63 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1982); 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 31 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989); 5 rel. din Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 11 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 11 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 16 rel. din bazinul Moldoviţei (T. Chifu et C. Mânzu, 2003); b – caricetosum montanae (Raclaru et Barbu 1959) stat. novum: 7 rel. de la Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 11 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); c – nardetosum strictae (Csürös et Resm. 1960) Oroian 1998: 5 rel. din bazinul Moldovei (M. Răvăruţ et al., 1964); 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 20 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1982); 10 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1982); 5 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1986); 22 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 3 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 10 rel. din bazinul Moldoviţei (T. Chifu et C. Mânzu, 2003). 4. Lolio – Cynosuretum Br.-Bl. et De Leeuw 1936: 10 rel. din bazinul Moldovei (M. Răvăruţ et al., 1964); 10 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 9 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989). 5. Trifolio – Lolietum perennis Krippelova 1967: a – lolietosum perennis sass. nova hoc loco: 21 rel. din depresiunea Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1956); 5 rel. din bazinele Putnei şi Şuşiţei (M. Răvăruţ et al., 1958); 37 rel. din bazinul Sucevei (M. Răvăruţ et al., 1961); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 5 rel. din dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 1 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 7 rel. din valea Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 6 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 6 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N.

266

Ştefan, 1989); 7 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 8 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998); 7 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 4 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 9 rel. din Cotnari, Iaşi, Huşi (C. Sîrbu, 2003); 9 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); b – poëtosum pratensis Chifu 1995: 12 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 5 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998); 1 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 2 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); c – elytrigietosum repentis Chifu 1995: 8 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1956); 5 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998). 6. Agrostio – Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964: 5 rel. din bazinele Putnei şi Şuşiţei (M. Răvăruţ et al., 1958); 7 rel. din masivul păduros Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959); 5 rel. de pe dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 9 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 14 rel. din masivul păduros Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 18 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1978); 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989); 1 rel. de la Corbasca (D. Mititelu et J. Stratulat, 1994); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 7. Poo – Trisetetum flavescentis Knapp ex Oberd. 1957: 5 rel. din bazinul Moldovei (M. Răvăruţ et al., 1964); 5 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 4 rel. din Pasul Oituz (A. Kovács, 1971); 7 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 5 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975).

Ordinul Potentillo – Polygonetalia R. Tx. 1947 Syntaxon syn.: Agrostietalia stoloniferae Oberd. in Oberd. et al. 1967 Ordinul cuprinde pajişti mezo - higrofile şi mezofile din luncile râurilor temporar inundate. Specii caracteristice: Agrostis stolonifera, Alopecurus arundinaceus, Althaea officinalis, Bromus commutatus, Carex melanostachya, Elymus repens, Epilobium tetragonum, Galega officinalis, Gratiola officinalis, Inula britannica, Juncus compressus, Lythrum virgatum, Mentha pulegium, Oenanthe silaifolia, Plantago altissima, Polygonum amphibium f. terrestre, Potentilla reptans, P. supina, Rumex confertus, Scutellaria hastifolia, Senecio erucifolius, Trifolium fragiferum. Alianţa Potentillion anserinae R. Tx. 1947 Syn.: Agrostion stoloniferae Görs in Oberd. et al. 1967 (art. 29, 31, 36); Agropyro – Rumicion crispi Nordhagen 1940 (art. 36); Agrostion stoloniferae Soó 1971 (art.31) Alianţa Potentillion anserinae reprezintă pajiştile de talie medie şi mică, care se dezvoltă în condiţii variabile, atât pe terenuri umede, inundate temporar, cât şi pe terenuri uscate. Specii caracteristice: Alopecurus geniculatus, Carex hirta, Festuca arundinacea, Fritillaria meleagris, Juncus inflexus, Mentha longifolia, Poa sylvicola, P. trivialis, Pulicaria dysenterica, P. vulgaris, Ranunculus repens, R. sardous, Rorippa austriaca, R. sylvestris, Rumex crispus. As. Agrostietum stoloniferae Burduja et al. 1956 Syn.: As. Agrostis stolonifera Burduja et al. 1956 (art. 30); Rorippo – Agrostietum stoloniferae (Moor 1958) Oberd. et T. Müller in T. Müller 1961 p.p. (art. 29); Rumici crispi – Agrostietum stoloniferae Moor 1958 p.p.(art. 29) Lectotypus hoc loco: Burduja et al. 1956, tab. 18, rel. 1 Tabel sintetic 16, coloanele 1a, 1b, 1c, 1d, 1e Asociaţia Agrostietum stoloniferae este printre cele mai răspândite fitocenoze în luncile râurilor, de la câmpie până în zona montană, pe terenuri plane sau uşor înclinate, umede, cu soluri aluvionare, bogate în substanţe nutritive, uneori uşor sărăturate. Specia caracteristică Agrostis stolonifera realizează o acoperire variabilă, de 25 - 85% şi imprimă pajiştii o fizionomie specifică. Aceasta este însoţită de 267

numeroase specii caracteristice alianţei şi ordinului, printre care se remarcă Poa pratensis, Ranunculus repens, Rumex crispus, Elymus repens, Inula britannica, Rorippa sylvestris etc. La acestea se adaugă numeroase specii din ordinul Arrhenatheretalia (Phleum pratense, Trifolium repens, Alopecurus pratensis, Holcus lanatus etc), cât şi din ordinele Molinietalia şi Plantaginetalia. În zona de câmpie şi colinară mai ales, compoziţia floristică se îmbogăţeşte cu o serie de specii din clasele Festuco – Brometea, Phragmiti – Magnocaricetea şi Bidentetea. Pajiştea de Agrostis stolonifera se foloseşte ca fâneaţă şi ca păşune. De aceea, în compoziţia floristică a fitocenozelor se dezvoltă şi o serie de specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. Condiţiile ecologice variate în care se dezvoltă aceste fitocenoze, favorizează existenţa mai multor subasociaţii şi anume: - agrostietosum stoloniferae (Soó 1964) stat. novum (syn.: Agrostietum stoloniferae Soó 1964), subasociaţie bogată în specii, cu o compoziţie floristică omogenă şi fără specii diferenţiale (tabel 16, coloana 1a); - caricetosum hirtae (Soó 1929) stat. novum (syn.: Caricetum hirtae Soó 1927 p.p. (art. 2b)), care se dezvoltă pe terenuri mezotrofe şi cu umiditate moderată, având ca specii diferenţiale Carex hirta, C. ovalis, Deschampsia caespitosa (tabel 16, coloana 1b); - poëtosum sylvicolae (Buia et al. 1959 p.p.) Chifu 1995 (syn.: Poëtum sylvicolae oltenicum Buia et al. 1959 p.p. (art. 34, 36); Poëto sylvicolae – Agrostetum stoloniferae Dobrescu et Kovács 1974 (art. 29, 36)), răspândită pe terenuri cu umiditate moderată, mezo-eutrofe, având ca specii diferenţiale Poa sylvicola şi Festuca arundinacea (tabel 16, coloana 1c); - alopecuretosum arundinaceae (Turenschi 1966) Chifu 1995 (syn.: Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966 (art. 2b)), subasociaţie răspândită pe terenuri cu umiditate în exces şi bogate în elemente nutritive, având ca specii diferenţiale Alopecurus arundinaceus şi Poa palustris (tabel 16, coloana 1d); - trifolietosum fragiferae (Morariu 1969) Chifu 1995 (syn.: Trifolietum fragiferae Morariu 1969 p.p. (art. 36)), subasociaţie care preferă terenuri cu umiditate moderată, eutrofe şi uşor sărăturate, având ca specii difereţiale Trifolium fragiferum şi Lotus glaber (tabel 16, coloana 1e); - poëtosum trivialis Soó 1957, populează terenuri cu umiditate moderată, bogate în elemente nutritive, având ca specii diferenţiale Poa trivialis, Ranunculus repens şi Equisetum arvense. 268

As. Ranunculetum repentis Knapp ex Oberd. 1957 Syn.: Ranunculetum repentis Knapp 1946 (art. 1); Ranunculetum repentis Knapp 1948 (art. 2b); Agrostio – Ranunculetum repentis (Knapp ex Oberd 1957) Oberd. et al. 1967 (art. 29) Tabel sintetic 16, coloana 2 Fitocenozele de Ranunculus repens populează terenurile cu exces de umiditate, în microdepresiuni, în jurul izvoarelor sau în lungul pâraielor, suportând atât înmlăştinirea, cât şi uscarea terenului. Aceste fitocenoze sunt puternic higrofile, pe lângă speciile caracteristice alianţei şi ordinului, în compoziţia floristică participând şi o serie de specii din ordinul Molinietalia, cât şi din clasele Phragmiti – Magnocaricetea şi Bidentetea. Menţionăm că din compoziţia floristică lipsesc speciile caracteristice clasei Festuco – Brometea. As. Rorippo austriacae – Agropyretum repentis (Timar 1947) R. Tx. 1950 Syn.: Agropyretum repentis Răv. et al. 1956 (art. 29) Tabel sintetic 16, coloana 3 Fitocenozele dominate de Elymus repens vegetează pe terenuri plane, cu soluri aluvionare, cu pânza freatică aproape de suprafaţa solului, în luncile principalelor râuri din zona de câmpie şi colinară. Cele două specii caracteristice, Elymus repens şi Rorippa austriaca, sunt însoţite de numeroase specii caracteristice alianţei şi ordinului, însă datorită amplitudinii ecologice mari a speciei Elymus repens, compoziţia floristică a fitocenozelor se îmbogăţeşte cu numeroase specii din ordinele Arrhenatheretalia, Molinietalia, precum şi din clasele Phragmiti – Magnocaricetea, Bidentetea, Festuco – Brometea etc. Specia Elymus repens suportă bine tasarea terenului, ceea ce este evidenţiat şi prin prezenţa a numeroase specii caracteristice ordinului Plantaginetalia majoris. As. Poëtum pratensis Răv., Căzăc. et Turenschi ex Răv. et Mititelu 1958 Syn.: Poëtum pratensis Răv., Căzăc. et Turenschi 1956 (art. 2b); as. Poa pratensis ssp. angustifolia Burduja et al. 1956 (art. 36) Lectotypus hoc loco: Răv. et Mititelu 1958, tabel 5, rel. 10 Tabel sintetic 16, coloana 4a, 4b Fitocenozele edificate de Poa pratensis sunt răspândite atât pe terenuri plane din luncile râurilor, cât şi pe pante uşor înclinate, pe soluri aluviale nisipoase, bogate în elemente nutritive. Aceste fitocenoze au un caracter mezofil, în care specia dominantă, Poa 269

pratensis, are o acoperire de 30 - 65%. Compoziţia floristică este bogată şi variată, cu numeroase specii bune furajere, pajiştea fiind utilizată în special ca păşune. Unele specii, şi anume Lolium perenne, Elymus repens, Dactylis glomerata, Trifolium repens, Agrostis stolonifera etc, pot să realizeze indici de abundenţă - dominanţă mai ridicaţi, ceea ce a determinat separarea unor subasociaţii (Grigore 1971: dactyletosum glomeratae, agropyretosum repentis, lolietosum perennis), care însă sunt delimitate pe baza dominanţei acestor specii. Din cauza păşunatului intensiv, unele pajişti sunt degradate prin diminuarea procentului de participare sau chiar dispariţia unor specii bune furajere, iar pajiştea este invadată de unele specii cu perioadă scurtă de dezvoltare (Poa bulbosa, Alyssum alyssoides etc), spinescente (Eryngium campestre, Cirsium arvense, C. vulgare, Carduus acanthoides etc) sau toxice (Euphorbia cyparissias, E. seguieriana, E. glareosa etc). Din punct de vedere floristic şi ecologic fitocenozele analizate aparţin la două subasociaţii: - typicum Grigore 1971, care are o compoziţie floristică bogată şi mai omogenă (tabel 16, coloana 4a); - anthoxanthetosum odoratae Chifu et Ştefan 1980, răspândită în zonele colinare şi submontane, pe terenuri cu umiditate mai redusă şi mai sărace în substanţe nutritive, având ca specii diferenţiale Anthoxanthum odoratum, Luzula campestris, Trifolium campestre (tabel 16, coloana 4b). As. Lythro – Calamagrostietum epigei I. Pop 1968 Tabel sintetic 16, coloana 5 Fitocenozele dominate de Calamagrostis epigeios se dezvoltă în luncile râurilor din zona colinară, în microdepresiuni cu exces de umiditate, pe soluri aluviale, humice, eutrofe. Speciile caracteristice Lythrum virgatum şi Calamagrostis epigeios sunt însoţite de o serie de specii constante şi anume: Agrostis stolonifera, Ranunculus repens, Potentilla reptans, Lythrum salicaria, Carex riparia, Phragmites australis etc. As. Junco inflexi – Menthetum longifoliae Lohmeyer 1953 Syn.: as. Mentha longifolia – Juncus inflexus Passarge 1964 (art. 3c) Tabel sintetic 16, coloana 6 Fitocenozele dominate de Juncus inflexus şi Mentha longifolia au o 270

răspândire insulară, sub formă de pâlcuri dense, în luncile râurilor din zona de câmpie până în zona submontană, pe terenuri cu umiditate sporită. Cele două specii se află în diverse raporturi de codominanţă, la care se adaugă şi unele specii care pot deveni subdominante cum ar fi: Elymus repens, Ranunculus repens, Agrostis stolonifera, Inula britannica etc. Alte specii sunt subconstante şi anume: Rorippa sylvestris, Rumex crispus, Plantago major, Potentilla reptans etc. As. Dactylido – Festucetum arundinaceae R. Tx. ex Lohmeyer 1953 Syn.: As. Festuca arundinacea – Dactylis glomerata R. Tx. 1950 (art. 2b) Tabel sintetic 16, coloana 7 Asociaţia a fost descrisă numai din bazinul Jijiei, pe terenuri aluviale, cu umiditate moderată, care se usucă în timpul verii şi au un conţinut moderat de elemente nutritive. Fitocenozele sunt dominate de Festuca arundinacea, care realizează o acoperire de 40 - 75%. Fitocenozele au în compoziţia floristică numeroase specii, cu constanţă ridicată, printre care se numără: Dactylis glomerata (specie caracteristică), Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Trifolium repens, T. pretense, Alopecurus pratensis, Rumex crispus, Potentilla reptans, Bellis perennis, Medicago lupulina, Lythrum salicaria, Juncus effusus, Lolium perenne, Festuca pratensis etc. Umiditatea mai ridicată a substratului este subliniată şi de prezenţa unor specii din clasa Phragmiti – Magnocaricetea (Alisma plantago-aquatica, Carex acutiformis, C. vulpina, Eleocharis palustris, Glyceria notata etc). As. Potentilletum anserinae Felföldy 1942 Syn.: Lolio – Potentilletum anserinae Knapp 1946 (art. 29) Tabel sintetic16, coloana 8 Fitocenozele edificate de Potentilla anserina au o răspândire limitată, sub formă de pâlcuri dense, fie pe terenuri bătătorite, cu umiditate moderată, fie pe marginea şanţurilor şi gârlelor, cu umiditate sporită. Fitocenozele sunt dominate în general de speciile caracteristice Potentilla anserina şi Lolium perenne, aceasta din urmă fiind, de regulă, subdominantă şi numai rareori poate deveni codominantă. Acestora li se alătură o serie de specii caracteristice alianţei şi ordinului, dar şi din ordinul Plantaginetalia majoris, specifice terenurilor bătătorite (Plantago major, Poa annua, Juncus tenuis, Malva pussila etc).

271

As. Ranunculo repenti – Alopecuretum geniculati R. Tx 1937 Syn.: Rumici crispi – Alopecuretum geniculati R. Tx. 1950 (art. 29); Potentillo anserinae – Alopecuretum geniculati R. Tx. (1937) 1947 (art. 29) Tabel sintetic 16, coloana 9 Fitocenozele de Alopecurus geniculatus vegetează în luncile unor râuri montane, pe terenuri plane sau în microdepresiuni, cu soluri aluvionare, cu umiditate şi elemente nutritive moderate. Compoziţia floristică nu este deosebit de bogată şi variată, iar fitocenozele au o acoperire mai redusă (40 - 60% ). Împreună cu cele două specii caracteristice, Alopecurus geniculatus şi Ranunculus repens, vegetează bine Rumex crispus, Carex hirta, Potentilla anserina, P. reptans, Rorippa sylvestris, Lysimachia nummularia, Plantago major, Lolium perenne etc. As. Potentilletum reptantis (Elias 1974) I. Pop 1979 Syn.: Potentilletum reptantis Elias 1974 (art. 2b) Tabel sintetic 16, coloana 10 Fitocenozele dominate de Potentilla reptans se dezvoltă atât pe terenuri denudate, cât şi pe terenuri bătătorite şi bogate în azotaţi, în luncile râurilor din zona de câmpie şi de dealuri, unde formează asociaţii nitrofile. Specia caracteristică, Potentilla reptans, este însoţită de numeroase specii caracteristice alianţei şi ordinului, dar şi ordinului Plantaginetalia majoris, pe terenuri bătătorite. Compoziţia floristică se îmbogăţeşte cu numeroase specii caracteristice claselor Stellarietea mediae şi Artemisietea, multe dintre acestea anuale, ceea ce atestă caracterul de pionierat al acestor fitocenoze. Fitocenoze de Rumex confertus Syn.: Rumicetum conferti Turenschi 1966 (art. 2b) Fitocenozele de Rumex confertus au fost semnalate din colinele Totovei (Turenschi 1966) şi din depresiunea Elanului (D. Mititelu 1978), dar fără o descriere pe baza unui releveu fitosociologic. O prezentare succintă este menţionată din bazinul Tazlăului (N. Barabaş 1974), pe baza unui releveu fitosociologic, cu următoarea compoziţie floristică: Potentilion anserinae: Potentilla anserina +, Rorippa sylvestris +, Alopecurus geniculatus +, Pulicaria vulgaris +, Mentha longifolia +, Ranunculus repens +, Rumex crispus +; Potentillo – Polygonetalia: Rumex confertus 3, Potentilla reptans 272

+, P. supina +, Elymus repens +, Inula britannica +, Mentha pulegium +, Agrostis stolonifera +; Arrhenatheretalia: Taraxacum officinale +, Trifolium repens +; Variae syntaxa: Ranunculus sceleratus +, Plantago major +, Trifolium hybridum +, Echinochloa crus–galli +, Polygonum hydropiper +, P. mite +, Rumex maritimus +, Matricaria perforata +.

273

274

Tabelul 16 Asociaţii din alianţa Potentillion anserinae R. Tx. 1947 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1a 3-100

Numărul de relevee Caract. de as. Agrostis stolonifera Rorippa austriaca Poa pratensis Poa trivialis Lythrum virgatum Juncus inflexus Dactylis glomerata Potentilla anserina Ranunculus repens Dif. de sas. Carex hirta Poa sylvicola Alopecurus arundinaceus Trifolium fragiferum Anthoxanthum odoratum Potentillion anserinae Alopecurus geniculatus Festuca arundinacea Fritillaria meleagris Pulicaria dysenterica Pulicaria vulgaris Ranunculus sardous Rumex crispus Potentillo - Polygonetalia Althaea officinalis Bromus commutatus Carex melanostachya Elymus repens Epilobium tetragonum

1c 515 51

1d 510 10

1e 541 24

1f 22-85

168

1b 345 20

3 437 119

4a 880 67

4b 31-54

5 10-45

31

2 830 51

V I II I I I I I III

V III IV I II I II IV

V I III I III I I III

IV II II I III

II I I II I

V I -

II V III II -

I I I I I II

II I II

I I I III I

I -

7 660 5

8 470 61

9 50-85

19

6 868 60

10

10 4585 22

18

IV I III II I III

III I IV V I II I IV

I II I II I I I V

III II IV I I I I III

II I V I I I III I II

I V I I II I

IV II V I IV

IV I I I I V I IV

IV I V I II IV II

II I I I V III

V III V

II I I II II IV

I V -

I V -

II I I

II I -

I II I II -

II I I I

I V

I I -

II I -

II III -

I -

IV -

III -

I III III IV

II III

I I III

I I II

I III

I I I III

I I I

I I I III

I II

I I I III

V II III

I II III

V I V

I I

II III IV II -

II III -

III -

I I I -

I II -

I II I V -

I I -

I -

I I II -

III I

I II V -

II -

-

III -

275

Galega officinalis Gratiola officinalis Inula britanica Juncus compressus Mentha longifolia Mentha pulegium Oenanthe silaifolia Plantago altissima Polygonum amphibium f. terrestre Potentilla reptans Potentilla supina Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex confertus Sagina procumbens Scutellaria hastifolia Senecio erucifolius Arrhenatherion Arrhenatherum elatius Campanula patula Centaurea phrygia Daucus carota Equisetum arvense Eryngium planum Geranium pratense Picris hieracioides Taraxacum officinale Trifolium dubium Cynosurion Bellis perennis Cynosurus cristatus Hypochoeris radicata Leontodon autumnalis Odontites vernus ssp. serotinus Phleum pratense Prunella vulgaris

I I II I I I I -

I I I -

I I IV I II I I

I II II II -

I IV I I III -

I I -

I I I -

I III I I I I I I

I I I I -

I -

II I II II -

II I V I -

III II II I -

I I I -

I I -

II I I I -

I I I

-

III I

II

II -

I I

III I -

II I I

III I I

I -

III -

III I -

III II

III I -

III -

V I -

II

I

III

I

III

II

III

II

I

I

I

III

I

II

III

III

I I I

II

IV II I

I I

I

I I

I -

I I

I

I -

II -

-

-

I -

-

I -

I I I I I I I I III I

I I I

III I I I -

-

I I -

I II I II I III -

II -

I II I I III -

I I I I I I I IV I

I I I I II -

II -

I II -

II -

I I -

II -

II I IV -

I I I I -

II -

I -

-

I I I -

I I -

I I I

I I -

II I I I I

III I -

-

I I -

IV -

I -

-

III II -

II III

II

III I

-

I

I II

I I

I II

II III

I III

I

I II

II I

II

-

III

276

Trifolium repens IV II Veronica serpyllifolia I Phyteumo - Trisetion Cardaminopsis halleri Gladiolus imbricatus I Hypericum maculatum Arrhenatheretalia Achillea millefolium II Alopecurus pratensis II I Briza media I I Bromus hordeaceus I Campanula glomerata I Carum carvi I I Crepis biennis I Heracleum sphondylium I Holcus lanatus II Knautia arvensis I Leontodon hispidus I Leucanthemum vulgare II II Luzula campestris I Medicago lupulina I I Orchis morio I Rhinanthus minor I I Rhinanthus rumelicus I Senecio jacobea I Stellaria graminea I I Thymus pulegioides Tragopogon pratensis ssp. I orientalis Tragopogon pratensis ssp. I pratensis Trifolium campestre I I Veronica chamaedrys I Polygono – Trisetion et Poo - Trisetetalia Crepis praemorsa Polygonum bistorta I Trollius europaeus I Molinion caeruleae Achillea asplenifolia I Carex flaca -

IV -

I -

II -

III II

II -

II I

V I

IV -

I -

II I

V -

II -

II -

IV -

I -

-

-

I I

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

I I I I I I III -

I -

I I I I I I I I -

II II I II II I I II I II I II I III I -

I I I I I I -

II III I I I I I I I I II I I I I I

III III I I II I I I II III II III I I III I

IV I I II I II I II III II III -

II I I -

I I I I I -

III V I III -

I I I -

I -

II I I I III -

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I -

I I

-

I I

I II

II I

-

I I

-

-

-

I

-

-

-

I I

-

I -

I I

I

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

I -

-

-

-

I

-

-

-

-

277

Carex tomentosa Dianthus superbus Galium boreale Inula salicina Iris sibirica Juncus articulatus Juncus atratus Molinia caerulea Parnassia palustris Serratula tinctoria Thalictrum lucidum Calthion Caltha palustris Carex ovalis Carex pallescens Cirsium canum Cirsium rivulare Epilobium hirsutum Epilobium parviflorum Myosotis scorpioides Poa palustris Scirpus sylvaticus Trifolium hybridum Filipendulion Equisetum telmateia Euphorbia lucida Euphorbia palustris Filipendula ulmaria Hypericum tetrapterum Lythrum salicaria Stachys palustris Veronica longifolia Deschampsion caespitosae Deschampsia caespitosa Juncus conglomeratus Juncus effusus Molinietalia Cardamine pratensis Cirsium oleraceum Cirsium palustre

I I I I I I I I

I -

I I I

-

I I -

I I I -

I -

I I I I I

I I I I I

I -

I I I I I

I I I -

-

-

-

-

I I I I I I I I III

I I

III I I V

II II

I I II

II I I I II I I I

I I I I I I I

I I III

I I I I I I

I I I -

I I I I II

I I I I I I I I

II

I I I

I II I

I

I I I I I

I -

I I -

I

-

I I II -

I -

I I I I -

I I I -

I I -

II IV I

I I I I -

III I -

I I -

-

I -

I I I

III I

I -

-

-

II I I

I I

I

I I I

I I II

-

I

IV

-

I

-

I I -

-

I I -

-

-

I I

-

-

-

I -

-

I

-

-

-

-

278

Colchicum autumnale Dactylorhiza maculata Equisetum palustre Galium palustre Juncus thomasii Linum catharticum Lychnis flos-cuculi Lysimachia vulgaris Oenanthe peucedanifolia Orchis coriophora Orchis laxiflora ssp. elegans Sanguisorba officinalis Senecio doria Serratula wolffii Silaum silaus Stachys officinalis Symphytum officinale Valeriana officinalis Lolio - Plantaginion Cichorium intybus Coronopus squamatus Euclidium syriacum Hordeum murinum Lepidium ruderale Polygonum aviculare Sclerochloa dura Plantaginetalia majoris Cynodon dactylon Dipsacus fullonum Erodium cicutarium Herniaria glabra Juncus tenuis Lolium perenne Malva pusilla Matricaria discoidea Matricaria perforata Plantago major Poa annua Molinio - Arrhenantheretea Agrostis capillaris

I I I I I I I I I I I I I I I I I

II III I II II

I II I II I III I

I I I I II II

-

I I I III I I I I I

I I I I -

I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I

II I I I

II -

I I I I I -

-

I I -

II -

I I -

I I I I -

-

III -

-

II I II -

I -

I I I -

II I II I I

I I I

I -

I -

I I I -

II II -

I -

-

II I III -

I I I I II I I I

-

I I -

I -

I I I V I II I

I I I

I I I I III II

I I I II I I I II II

I I I I I I I

-

I -

I I I I I I III I

V II I -

I I I V I II II III

III IV III

IV I II IV IV

I

-

-

-

-

I

-

-

I

I

-

I

-

-

-

-

279

Ajuga reptans Alchemilla vulgaris agg. Centaurea jacea Cerastium holosteoides Euphorbia villosa Euphrasia officinalis ssp. pratensis Festuca pratensis Festuca rubra Genista tinctoria Lathyrus pratensis Linum perenne Lotus corniculatus Lysimachia nummularia Ononis arvensis Phleum bertoloni Plantago lanceolata Polygala comosa Polygala vulgaris Primula veris Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. friesianus Rhinanthus angustifolius ssp. angustifolius Rumex acetosa Senecio erraticus Thymus dacicus Trifolium pratense Trigonella procumbens Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea setacea Adonis vernalis Ajuga genevensis Alyssum desertorum Anthericum ramosum Anthyllis vulneraria Artemisia austriaca

I I I I I

II -

I I -

II I -

I I I -

I III -

I -

I I II I -

I I II I I

I V I

I -

I -

-

I -

-

-

III I I I I IV I I I II I I I

II II I I II III -

III II IV I iII II III I

II I -

II II I I I -

IV I II II I I I I I III -

I I I I I I

II I I I I IV I I II I II I

II I I II II I III I II I

II III I IV V I IV -

I II I

I I I II I I -

III II II II I II II -

I I -

I III -

I I II II I -

I

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I III I

I -

I IV I

-

I I

I I IV I

I -

I II I II

I I IV I

I I IV I

-

I -

III -

I -

-

II -

I I I I -

I -

-

I -

I I I

I I -

-

I I I I I I I

II I I

I I I -

I -

I -

I II

I I -

-

-

280

Artemisia pontica Aster amellus Astragalus onobrychis Brachypodium pinnatum Bromus inermis Bromus squarrosus Bupleurum falcatum Campanula sibirica Carlina vulgaris Carex praecox Centaurea biebersteinii Centaurea pannonica Centaurea stoebe Chondrilla juncea Cirsium serrulatum Dianthus capitatus Dianthus membranaceus Echium maculatum Echium vulgare Elymus hispidus Eryngium campestre Euphorbia cyparissias Euphorbia seguieriana Euphrasia stricta Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium glaucum Galium humifusum Galium mollugo Galium verum Hieracium bauhinii Hypochoeris maculata Inula ensifolia Iris aphylla Koeleria macrantha Lathyrus pallescens Linum austriacus Linum flavum Medicago falcata Melica ciliata

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

-

I I III -

I -

I I I I -

I I I I I I I I I -

-

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I I I -

I I I I I II II I I I I I I I -

I I III I III I II I I II I -

I I I I I

I I I -

I III -

I -

-

I -

281

Onobrychis arenaria Ononis spinosa Phleum phleoides Phlomis tuberosa Pimpinella saxifraga Plantago media Poa angustifolia Poa bulbosa Poa compressa Potentilla arenaria Potentilla argentea Potentilla recta Prunella grandiflora Pulsatilla montana Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Salvia nemorosa Salvia pratensis Sanguisorba minor Scabiosa ochroleuca Scorzonera purpurea Senecio integrifolius Serratula radiata Seseli annuum Stachys germanica Teucrium chamaedrys Thesium linophyllon Thymus glabrescens ssp. glabrescens Thymus glabrescens ssp. pilosus Thymus pannonicus Trifolium alpestre Trifolium montanum Trifolium ochroleucon Triufolium pannonicum Turritis glabra Veronica arvensis Veronica orchidea Xeranthemum annuum

I I I I I I

I -

-

-

I I -

II I I I

I -

I I I I I I I I I

I II I I I

I IV I I

I -

I I -

-

I -

-

-

I I I I I I I I -

-

III -

-

-

I I I -

-

I I I I I I -

I I I

I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I -

-

-

-

I

I -

-

I I I I I -

I I I -

I -

I

-

-

-

-

-

282

Puccinellio – Salicornietea s. l. Aster tripolium ssp. I pannonicus Aster sedifolius Atriplex littoralis Beckmannia eruciformis I Bupleurum tenuissimum Carex distans I Carex hordeiostichos I Carex otrube Carex secalina Cerastium dubium I Hordeum murinum Iris halophila Juncus gerardi I Lactuca saligna Lepidium cartilagineum ssp. I crassifolium Lepidium latifolium I Limonium gmelini Lotus glaber Matricaria recutita I Peucedanum latifolium I Plantago cornuti Puccinellia distans ssp. I limosa Scorzonera cana I Scorzonera laciniata Spergularia marina I Stemmacantha serratuloides Taraxacum bessarabicum I Trifolium fragiferum ssp. I bonannii Isoëto – Nanojuncetea s. l. Centaurium pulchellum I Cyperus flavescens Cyperus fuscus I Gypsophila muralis Juncus bufonius Myosurus minimus -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

I I I I I -

II I -

I I -

II -

I -

I I I I I I I I I -

I I -

I -

-

I -

I I I -

-

I -

I I -

-

II I -

-

III I -

-

I -

I I I I I I I

I -

-

-

-

-

I -

-

I -

-

I I

-

I II

-

-

I I I I -

I I

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

I I I -

-

I

-

I

-

-

I I -

-

I -

-

-

283

Verbena officinalis I Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica I Berula erecta I Bolboschoenus maritimus I Butomus umbellatus I Calystegia sepium Carex acuta I Carex acutiformis I Carex riparia I Carex vulpina II Catabrosa aquatica I Eleocharis palustris I Epilobium palustre Glyceria fluitans I Glyceria maxima Glyceria notata I Iris pseudacorus Lycopus europaeus I Lycopus exaltatus I Mentha aquatica I Oenanthe aquatica I Phalaris arundinacea I Phragmites australis I Rorippa amphibia I Rumex palustris I Schoenoplectus lacustris Scutellaria galericulata I Sium latifolium I Sium sisarum var. I lancifolium Teucrium scordium I Typha angustifolia Typha latifolia Typha schuttleworthii Veronica anagallis-aquatica I Veronica beccabunga I Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis I

-

-

-

I

-

I

I

-

-

-

II

-

II

-

II

I I II -

I I III I I I I I II IV

II II I III II II II -

I II I I I -

I II I I I -

I I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I -

I I -

I III I I III I I

I I I I I I I I -

I I I I I II II I I -

I I I I I I -

III I -

I -

-

-

-

I I -

-

I I

-

-

-

I I -

I I I

-

I I

I

-

-

I

-

-

I

I

-

I

-

I

I

-

-

-

-

284

Barbarea vulgaris I Bidens tripartita I Echinochloa crus-galli I Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium I Polygonum mite I Polygonum persicaria Ranunculus sceleratus I Rumex conglomeratus I Rumex maritimus Sonchus oleraceus Xanthium italicum I Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis Alyssum alyssoides Arenaria serpyllifolia I Cerastium semidecandrum Erigeron acris I Filago arvensis I Hypericum perforatum I Sedum acre I Silene otites Trifolium arvense I Trifolium aureum I Juncetea trifidi s. l. Hieracium aurantiacum I Hieracium lactucella Hieracium pilosella Nardus stricta Potentilla erecta I Seseli libanotis I Scheuchzerio – Caricetea fuscae s. l. Carex flava I Dactylorhiza incarnata Eriophorum latifolium Mulgedio – Aconietea s. l. Laserpitium latifolium I Veratrum album I Trifolio – Geranietea s. l. Achillea pannonica -

I -

I -

II -

I I

I I -

I I I I I I I -

I I I I I -

I -

-

I I -

I I I I I II I I

-

I I I I I I -

-

I I I I -

-

-

-

I -

I I -

I I -

I I I I -

I I I I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

-

I

I I I -

I I I -

-

I -

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

285

Agrimonia eupatoria Anemone sylvestris Centaurea scabiosa Cirsium pannonicum Clematis recta Clinopodium vulgare Coronilla varia Cytisus nigricans Dictamnus albus Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum Fragaria viridis Geranium sanguineum Glechoma hederacea Inula hirta Lapsana communis Lathyrus lacteus Lathyrus sylvestris Melampyrum arvense Melampyrum nemorosum Nepeta nuda Peucedanum carvifolia Peucedanum oreoselinum Silene nutans Stachys recta Thalictrum minus Trifolium medium Vicia tetrasperma Vincetoxicum hirundinaria Galio – Urticetea s. l. Angelica sylvestris Aristolochia clematitis Cardamine impatiens Carduus crispus Chelidonium majus Cruciata laevipes Humulus lupulus Inula helenium Lamium album Myosoton aquaticum

I I I I I I I

-

-

-

-

I I I -

-

I I I I I -

-

I -

I I I -

-

-

-

-

-

I I I I I I I I I I I -

-

I -

-

-

I I I I I I I I

I -

I I I I I I I -

I I I I -

I -

I -

I -

II -

I -

-

III I -

I I

-

I I -

-

-

I -

I

I I -

I

-

I I -

I -

-

I I -

-

I I I I

286

Rubus caesius Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Stellaria nemorum Urtica dioica Epilobietea angustifolii s. l. Carex pairae Centaurium erythraea Chamerion angustifolius Digitalis grandiflora Eupatorium cannabinum Gnaphalium sylvaticum Myosotis arvensis Verbascum nigrum Stellarietea mediae s. l. Anagallis arvensis Berteroa incana Bifora radians Bromus arvensis Bromus tectorum Capsella bursa-pastoris Cardaria draba Chenopodium album Cirsium arvense Chenopodium urbicum Consolida regalis Convolvulus arvensis Conyza canadensis Descurainia sophia Digitaria sanguinalis Erigeron annuus Erysimum repandum Euphorbia helioscopia Euphorbia platyphyllos Galinsoga parviflora Geranium pusillum Lactuca serriola Lamium purpureum Lappula squarrosa Lathyrus hirsutus

I I

-

I -

-

I

-

-

I I

I I -

I

I I

I I

-

I I

-

I I

I I I -

-

I -

-

-

-

-

I I I -

I I -

I

I -

I I -

-

I -

-

I -

I I I I I I I I I I I I

-

I -

I -

I I I -

I I -

I I -

I I I I I I I I I I

I I I II I -

I -

I I I I -

I I I -

II I -

I I I I I I -

-

I I II I I I I I I I -

287

Lathyrus nissolia Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Linaria vulgaris Malva neglecta Mentha arvensis Odontites vernus ssp. vernus Oxalis stricta Ranunculus arvensis Rumex acetosella Scleranthus annuus Senecio vulgaris Setaria pumila Setaria viridis Sinapis arvensis Sisymbrium loeselii Sonchus arvensis Stellaria media Thlaspi arvense Torilis arvensis Trigonella caerulea Veronica persica Vicia angustifolia Vicia hirsuta Vicia sativa Vicia villosa Viola arvensis Artemisietea s. l. Anthemis tinctoria Arctium lappa Arctium tomentosum Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Ballota nigra Carduus acanthoides Carduus nutans Ceratocephala orthoceras Chenopodium bonushenricus Cirsium vulgare

I I I I I I I I I I I I I -

I -

I I -

-

I I I I -

I I I

I I I -

I I I I I I I I I

I I I I I I I

I I III -

I I I -

I -

-

I I -

-

I I I I I I I I -

I I I I -

-

-

-

I I -

I -

-

I I I I I I -

I I I -

I -

I -

-

-

I I I I

-

I I I I I -

I

-

-

-

I

I

-

I

I

-

-

I

I

-

-

-

288

Cynoglossum officinale Dipsacus laciniatus Glycyrrhiza echinata Medicago sativa Melilotus albus Onopordon acanthium Rumex patientia Tanacetum vulgare Tussilago farfara Verbascum blattaria Verbascum phlomoides Xanthium albinum ssp. riparium Xanthium spinosum Xanthium strumarium Rhamno – Prunetea s. l. Allium scorodoprasum Crataegus monogyna Rosa canina Salicetea purpureae s. l. Calamagrostis epigeios Calamagrostis pseudophragmites Populus alba Populus tremula Salix alba Salix fragilis Salix purpurea Salix triandra Querco – Fagetea s. l. Carex remota Cruciata glabra Equisetum pratense Festuca heterophylla Geum urbanum Lilium martagon Ranunculus auricomus Rumex sanguineus Scrophularia nodosa Ulmus minor

I I I I I

-

I -

-

I I I I -

-

I I -

I I I I I I -

-

-

I I I -

I I -

-

I I -

-

II -

I I

-

-

-

I

-

-

I

-

-

-

-

II II

I -

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

I -

-

-

V -

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I

I -

-

-

-

-

I I I -

-

-

-

I -

-

-

I -

I I -

I -

I

I I I -

-

-

-

I I -

Vicia sepium Quercetea pubescentis s. l. Asparagus officinalis Campanula persicifolia Centaurea indurata Cytisus ratisbonensis Dianthus armeria Galium rubioides Lathyrus niger Potentilla alba Pulmonaria mollis ssp. mollis Tanacetum corymbosum Variae syntaxa Bromus ramosus Cirsium decussatum Cuscuta planiflora Duchesnea indica

I

-

-

-

-

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I

-

I -

I -

-

I -

-

I I I I I I

-

I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I

1. Agrostietum stoloniferae Burduja et al. 1956: a – agrostietosum stoloniferae (Soó 1964) stat. novum: 3 rel. din diverse localităţi (C. Burduja et al., 1956); 4 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 15 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. de pe dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 14 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 10 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 7 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 4 rel. de la Mirceşti (V. Slonovschi, 1973); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 7 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 1 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 13 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din pădurea Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1979); 2 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 32 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1980); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi ( D. Mititelu, 1982); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); 3 rel. din Subcarpaţii Neamţului (M. Coroi et A. M. Coroi, 1995); 1 rel. din Cheile Bicazului (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 5 rel. din pădurea Balta (A. Oprea, 1997); 10 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998); 7 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); b – caricetosum hirtae (Soó 1927) stat. novum: 5 rel. de la Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 10 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); c – poëtosum sylvicolae (Buia et al. 1959) Chifu 1995: 10 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 36 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovacs, 1974); 2 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979);

289

290

d – alopecuretosum arundinaceae (Turenschi 1966) Chifu 1995: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 1 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); e – trifolietosum fragiferae (Morariu 1969) Chifu 1995: 10 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972; 1975); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); f – poëtosum trivialis Soó 1957: 1 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1967); 23 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973; 1980); 1 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 1 rel. din Cheile Bicazului (N. Nechita et D. Mititelu, 1996). 2. Ranunculetum repentis Knapp ex Oberd. 1957: 13 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972; 1975); 5 rel. de la Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 9 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 2 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 3. Rorippo austriacae – Agropyretum repentis (Timar 1947) R. Tx. 1950: 8 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1956); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1966); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 8 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 1 rel. din rezervaţia Frumoasa – Moara (D. Mititelu et V. Cojocaru, 1970); 8 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 15 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovacs, 1974); 12 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 12 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 9 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 8 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 10 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998). 4. Poëtum pratensis Răv., Căzăc. et Turenschi ex Răv. et Mititelu 1958: a – typicum Grigore 1971: 14 rel. din bazinele Putnei şi Şuşiţei (M. Răvăruţ et D. Mititelu, 1958); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 7 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 18 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et al., 1973); 16 rel. de la Mirceşti (V. Slonovschi, 1973); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. de la Vulturi – Popricani (C. Burduja et al., 1976); 3 rel. de la Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1979); 12 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1989); 5 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); b – anthoxanthetosum odoratae Chifu et Ştefan 1980: 18 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1980). 5. Lythro – Calamagrostietum epigei I. Pop 1968: 9 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovacs 1974); 3 rel. de la Dobrovăţ (C. Dobrescu, 1981); 7 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 6. Junco inflexi – Menthetum longifoliae Lohmeyer 1953: 9 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972; 1975); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 5 rel. din

valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 9 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 7. Dactylido – Festucetum arundinaceae R. Tx. ex Lohmeyer 1953: 5 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998). 8. Potentilletum anserinae Felfőldy 1942: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 6 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 4 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 9 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 4 rel. de la Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dârlău, 1994); 7 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 9. Ranunculo repenti – Alopecuretum geniculati R. Tx. 1937: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991). 10. Potentilletum reptantis (Elias 1974) I. Pop 1978: 16 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1989); 1 rel. de la Scobinţi (L. Aniţei, 1997); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004).

291

Ordinul Plantaginetalia majoris R. Tx. et Preising in R. Tx. 1950 Syn.: Plantaginetalia majoris R. Tx. (1947) 1950 (art. 29) Vegetaţia reprezentată de fitocenoze nitrofile care se dezvoltă pe terenuri bătătorite bogate în elemente nutritive este clasificată în mod diferit de o serie de fitosociologi europeni şi români. Astfel, unii grupează aceste asociaţii într-o clasă specială Plantaginetea majoris R. Tx. et Preising în R. Tx. 1950 (Oberd. 1983; Sanda et al. 1998, 2001; Sanda 2002 etc), sau tot într-o clasă specială, Polygono arenastri – Poëtea annuae Rivas - Martinez 1975 corr. Rivas - Martinez et al. 1991, considerată diferită de clasa Plantaginetea majoris, iar alţii apreciază că aceste fitocenoze sunt răspândite în arealul clasei Molinio – Arrhenatheretea şi le subordonează acestei clase prin ordinul Plantaginetalia majoris (Pott 1995). Este clasificarea pe care o considerăm că este optimă pentru acest tip de vegetaţie din partea central - estică a Europei. Specii caracteristice: Cynodon dactylon, Dipsacus laciniatus, Erodium cicutarium, Juncus tenuis, Leontodon autumnalis, Lolium perenne, Malva pusilla, Matricaria discoidea, M. perforata, Plantago major, Poa annua, Sagina procumbens, Sclerochloa dura, Verbena officinalis. Alianţa Lolio – Plantaginion R. Tx. 1947 Syntaxon syn.: Matricario matricarioidis – Polygonion avicularis Rivas - Martinez 1975 Syn.: Polygonion avicularis Br.-Bl. 1931 (art. 8, 43) Cuprinde fitocenoze care populează terenuri bătătorite, marginea drumurilor, islazuri degradate, curţi, cu sol luto - nisipos, cu umiditate variabilă. Specii caracteristice: Amaranthus crispus, A. deflexus, Bryum argenteum, Cichorium intybus, Coronopus squamatus, Euclidium syriacum, Hordeum murinum, Lepidium ruderale, Lolium perenne, Matricaria discoidea, Plantago major, Polygonum aviculare. As. Lolio – Plantaginetum (Linkola 1921) Beger 1930 em. Sissingh 1969 Tabel sintetic 17, coloana 1 Este o asociaţie scundă, mezoxerofilă, care se dezvoltă insular pe terenuri bătătorite, de pe marginea drumurilor, şanţurilor, în curţi, unde formează fitocenoze cu o compoziţie floristică foarte diversificată. Cele două specii caracteristice, Lolium perenne şi Plantago major, se află adesea în raporturi de codominanţă, realizând o 292

acoperire de 40 - 70%. În unele fitocenoze, speciile Poa annua, Polygonum aviculare, Trifolium repens etc, au indicele de acoperire mai important. Fitocenozele acestei asociaţii se caracterizează şi prin abundenţa speciilor claselor Molinio – Arrhenatheretea, Festuco – Brometea, Stellarietea mediae şi Artemisietea. As. Sclerochloo – Polygonetum avicularis Soó ex Korneck 1969 Syn.: Sclerochloo – Polygonetum avicularis Soó 1945 (art. 2b, 43) Tabel sintetic 17, coloana 2a, 2b Populează terenurile bătătorite de om şi animale, în lungul drumurilor, cărărilor, în curţi etc. Dintre cele două specii caracteristice, Sclerochloa dura şi Polygonum aviculare, prima specie anuală se dezvoltă în prima parte a sezonului de vegetaţie, iar a doua rezistă tot timpul anului (Sanda et al. 2001). Acestora li se adaugă puţine specii mai frecvente, şi anume: Lolium perenne, Poa annua, Lepidium ruderale, Taraxacum officinale. În compoziţia floristică se remarcă şi o serie de specii, mai ales din clasele Festuco – Brometea şi Stellarietea mediae. Asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - typicum Soó 1961, cu o compoziţie floristică diversă, dar mai uniformă (tabel 17, coloana 2a); - anthemisietosum cotulae Viţalariu 1973, care se dezvoltă pe terenuri uscate şi cu un conţinut moderat de substanţe nutritive, având ca specii diferenţiale Althaea officinalis, Anthemis cotula, Cichorium intybus, Hordeum murinum (tabel 17, coloana 2b). As. Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Passarge 1964 Syn.: Cerastio – Ranunculetum sardoi Oberd. 1957 (art. 2) Tabel sintetic 17, coloana 3 Se instalează pe terenuri plane sau uşor escavate, în microdepresiuni cu umiditate ridicată, de regulă pe marginea acestora. Aşa se explică prezenţa unor specii caracteristice clasei Bidentetea şi lipsa speciilor din clasa Festuco – Brometea. Pe lângă speciile caracteristice alianţei şi ordinului, în fitocenoze pătrund şi specii din ordinul Potentillo – Polygonetalia (Rumex crispus, Agrostis stolonifera, Carex melanostachya, Elymus repens, Potentilla reptans, Ranunculus repens, Rorippa austriaca, R. sylvestris etc).

293

As. Juncetum macri (Diemont et al. 1940) R. Tx. 1950 Syn.: Juncetum tenuis Schwiekerath 1944 (art. 3b); Juncetum macris Knapp 1948 (art. 2b) Tabel sintetic 17, coloana 4 Fitocenozele acestei asociaţii populează terenuri bătătorite, cu exces de umiditate, cel mai adesea în lungul drumurilor de pe terenuri plane. Compoziţia floristică este relativ săracă în specii, fitocenozele fiind monotone, dominate de Juncus tenuis. Împreună cu specia caracteristică şi edificatoare, speciile Lolium perenne, Poa annua, Plantago major, Carex hirta, Ranunculus repens, Trifolium repens, Prunella vulgaris, Taraxacum officinale, Trigonella procumbens etc sunt constante şi subconstante. As. Coronopo – Sclerochloetum durae Br.-Bl. ex Br.-Bl. et al. 1936 Tabel sintetic 17, coloana 5 Asociaţie de locuri bătătorite, plane sau uşor înclinate, cu un conţinut moderat de elemente nutritive. Fitocenozele au o compoziţie floristică limitată, majoritatea speciilor aparţinând alianţei şi ordinului. Speciile Coronopus squamatus şi Sclerochloa dura sunt însoţite frecvent de Lepidium ruderale, Lolium perenne, Poa annua, Lepidium campestre, Sisymbrium officinale etc. As. Poëtum annuae Gams 1927 Syn.: Poëtum annuae Felföldy 1942 (art. 1); Poëtum annuae Knapp 1944 (art. 1) Tabel sintetic 17, coloana 6 Fitocenozele dominate de Poa annua se instalează în pajişti degradate, în urma staţionării animalelor, pe terenuri bătătorite în lungul drumurilor, potecilor, pe diguri de pământ etc. Printre speciile însoţitoare mai frecvente se remarcă: Lolium perenne, Polygonum aviculare, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Leontodon autumnalis, Plantago major, P. lanceolata, Rumex crispus, Potentilla reptans, Ranunculus repens, Trifolium repens, Taraxacum officinale, Poa pratensis, Capsella bursa-pastoris etc. As. Duchesneetum indicae Viţalariu et Horeanu 1991 Syn.: Oxalido – Duchesneetum indicae Jackowiak 1992 (art. 29) Lectotypus hoc loco: Viţalariu et Horeanu 1991, tabel 1, rel. 6 Tabel sintetic 17, coloana 7 Fitocenozele edificate de Duchesnea indica se instalează pe terenuri bătătorite, pe marginea drumurilor, străzilor, pe sub garduri, maidane etc. Alături de 294

specia caracteristică vegetează constant Poa annua, P. angustifolia, Lolium perenne, Polygonum aviculare, Plantago major, Elymus repens, Potentilla reptans, Medicago lupulina, Taraxacum officinale, Matricaria recutita, Conyza canadensis, Stellaria media, Convolvulus arvensis etc. As. Coronopo – Matricarietum discoideae Sissingh 1969 Syn.: Polygono – Matricarietum matricarioidis Sissingh 1966 (art. 2b) Asociaţia a fost identificată în judeţele Bacău şi Neamţ (Gh. Viţalariu et al. 1979; Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu 1989), pe terenuri aluvionare ale pâraielor. Fitocenozele se prezintă sub formă de pâlcuri de mărimi variabile şi cu acoperire de 70 - 100%. Autorii nu prezintă un tabel fitosociologic, ci o listă de specii după cum urmează: As.: Coronopus squamatus 2; Lolio – Plantagion: Polygonum aviculare 1, Matricaria discoidea 3, Lolium perenne +, Hordeum murinum +, Lepidium ruderale +, Plantago major +; Plantaginetalia majoris: Sclerochloa dura +, Poa annua +, Erodium cicutarium +, Matricaria recutita +, Verbena officinalis +; Potentillo – Polygonetalia: Potentilla anserina +, P. reptans +, P. supina +, Rumex crispus +, Agrostis stolonifera +, Elymus repens +, Inula britannica +, Ranunculus repens +; Arrhenatheretalia: Bellis perennis +, Prunella vulgaris +, Trifolium repens +, Achillea millefolium +, Dactylis glomerata +, Medicago lupulina +, Taraxacum officinale +; Molinio – Arrhenatheretea: Lotus corniculatus +, Lysimachia nummularia +, Plantago lanceolata +, Trifolium pratense +; Variae syntaxa: Anthemis cotula +, Cichorium intybus +, Chenopodium glaucum +, C. album +, C. polyspermum +, C. bonus-henricus +, Euphorbia helioscopia +, E. peplus +, Malva neglecta +, Matricaria perforata +, Oxalis stricta +, Polygonum convolvulus +, P. mite +, Scleranthus annuus +, Sisymbrium officinale +, Urtica urens +, Senecio vernalis +, Capsella bursa-pastoris +, Convolvulus arvensis +, Conyza canadensis +, Galinsoga parviflora +, Linaria vulgaris +, Artemisia absinthium +, Gnaphalium uliginosum +, Elscholtzia ciliata +, Glechoma hederacea +. Alianţa Saginion procumbentis R. Tx. et Ohba in Gehu et al. 1972 Grupează vegetaţia care populează terenuri foarte bătătorite, compacte şi umede. Specii caracteristice: Bryum argenteum, Juncus bufonius, Sagina procumbens, Spergularia rubra, Veronica serpyllifolia.

295

As. Sagino – Bryetum argentei Diemont et al. 1940 Tabel sintetic 17, coloana 8 Fitocenozele caracterizate de Sagina procumbens şi Bryum argenteum se instalează în microdepresiuni umede şi pe terenuri bătătorite. Ele ocupă suprafeţe mici, având o compoziţie floristică puţin diversificată, în care speciile caracteristice sunt însoţite frecvent de Poa annua, Lolium perenne, Plantago major, Ranunculus repens etc. Tabelul 17 Asociaţii din alianţele Lolio – Plantaginion R. Tx. 1947 şi Saginion procumbentis R. Tx. et Ohba in Gehu et al. 1972 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Lolium perenne Sclerochloa dura Ranunculus sardous Juncus tenuis Coronopus squamatus Poa annua Sagina procumbens Duchesnea indica Dif. de sas. Anthemis cotula Lolio – Plantaginion Amaranthus crispus Amaranthus deflexus Cichorium intybus Euclidium syriacum Hordeum murinum Lepidium ruderale Polygonum aviculare Saginion procumbentis Bryum argenteum Juncus bufonius Spergularia rubra Veronica serpyllifolia Plantaginetalia majoris Capsella rubella Cynodon dactylon Dipsacus laciniatus Erodium cicutarium Herniaria glabra Leontodon autumnalis

296

1 535 61

2a 374 100

2b 545 20

3 1035 5

4 85130 22

5 4042 5

6 541 57

7 815 10

8 8095 7

V II I IV I -

III IV I IV -

IV I I I I -

IV II V III V -

III V II II -

III V V III -

IV I I V I -

IV V V

III V V -

I

-

V

-

-

-

I

-

-

III I II III

I I I I III V

III IV V V

I V IV

I I I I

I IV V

I I II III

II I V

I

I

-

I -

-

I I

-

I II

-

V II -

I I I I

I I I I -

I -

-

I

I I

I I II

I I

I -

Malva pusilla Matricaria discoidea Matricaria perforata Plantago major Verbena officinalis Potentillion anserinae Carex hirta Potentilla anserina Pulicaria dysenterica Pulicaria vulgaris Rumex crispus Potentillo - Polygonetalia Agrostis stolonifera Althaea officinalis Bromus commutatus Carex melanostachya Elymus repens Inula britanica Juncus compressus Mentha longifolia Mentha pulegium Poa trivialis Potentilla reptans Potentilla supina Ranunculus repens Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex confertus Cynosurion Bellis perennis Cynosurus cristatus Phleum pratense Prunella vulgaris Trifolium repens Arrhenatherion et Arrhenatheretalia Achillea millefolium Alopecurus pratensis Bromus hordeaceus Carum carvi Dactylis glomerata Daucus carota Holcus lanatus Hypericum maculatum Leontodon hispidus Leucanthemum vulgare Luzula campestris Medicago lupulina Picris hieracioides Stellaria graminea Taraxacum officinale Thymus pulegioides Tragopogon pratensis ssp. orientalis

I I I V II

I I I I I

III II IV II

II V IV -

I I I IV -

I II II

I II IV I

I V III

I IV -

I I I II

I I I

I II II

IV

III I II

-

I I II

II -

I -

I I II I I I I I II I I

I I I I I I I I I I -

I I III II I III I II I I

III II V III II II IV -

I I I I II III I I -

-

I I I I II III I I I -

V V III II II -

II -

I III IV

I I I

I I III

III

I I I III III

-

II II V

I III III

I

III I I I I II I IV I

I I I I I II -

I II II III I -

II -

I I I I I I III -

III -

III I I I I I I I I I I II I IV I -

IV IV V -

II -

297

Trifolium campestre Veronica chamaedrys Deschampsion caespitosae Deschampsia caespitosa Juncus effusus Juncus inflexus Calthion Caltha palustris Carex ovalis Juncus articulatus Lythrum salicaria Scirpus sylvaticus Trifolium hybridum Molinio - Arrhenatheretea Agrostis capillaris Alchemilla vulgaris agg. Centaurea jacea Cerastium holosteoides Festuca pratensis Festuca rubra Lathyrus pratensis Lotus corniculatus Lysimachia nummularia Ononis arvensis Plantago lanceolata Poa pratensis Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. friesianus Trifolium pratense Trigonella procumbens Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea setacea Aegylops cylindrica Agropyron cristatum Ajuga genevensis Alyssum desertorum Anchusa ochroleuca Artemisia austriaca Bromus erectus Carlina vulgaris Eryngium campestre Euphorbia cyparissias Euphorbia seguieriana Euphrasia stricta Festuca valesiaca Galium humifusum Galium verum Koeleria macrantha Linum austriacum Medicago falcata Medicago minima Onobrychis viciifolia

298

I I

I

-

-

I I

-

I II

-

-

-

-

-

-

I I II

-

I I -

-

-

I

I

I I

-

I I -

-

I I I -

-

I

I I I I I II II II II -

I II I I I -

II II I -

I -

III I I I I I I I IV

-

I I I I I I II I III IV I I II -

I -

-

I I I I I I I I I I

I I I I I -

I -

-

-

-

I I I I II I I I I I -

-

-

Pimpinella saxifraga Plantago media Poa angustifolia Poa compressa Potentilla argentea Prunella grandiflora Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Rapistrum perenne Salvia nemorosa Scabiosa ochroleuca Stachys germanica Thymus pannonicus Puccinellio – Salicornietea s. l. Carex distans Cerastium dubium Chenopodium glaucum Hordeum geniculatum Juncus gerardi Matricaria recutita Puccinellia distans ssp. limosa Rumex stenophyllus Trifolium fragiferum Isoëto – Nanojuncetea s. l. Centaurium pulchellum Gnaphalium uliginosum Gypsophila muralis Myosurus minimus Koelerio – Corynephoretea s. l. Arenaria serpyllifolia Elscholtzia ciliata Erophila verna Holosteum umbellatum Hypericum perforatum Myosotis stricta Scleranthus uncinatus Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Bolboschoenus maritimus Carex panicea Carex vulpina Veronica beccabunga Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Bidens cernua Bidens tripartita Echinochloa crus-galli Polygonum lapathifolium Polygonum mite Polygonum persicaria Ranunculus sceleratus Rumex conglomeratus Sonchus oleraceus Xanthium italicum

I I I I I I I

I I I -

-

-

-

-

I II I I I I I -

IV -

-

I I I I

I I I I I I I

I I I I

II V III

I

-

I I I

IV -

-

I

I -

I -

-

I -

-

-

-

-

I I -

I I I -

-

-

I -

-

I I I -

I -

I

-

I -

I -

-

-

-

I I I

-

-

I I I I I -

I I I I I I

I I II I I I

I I I II -

I -

I I -

I I I I -

I II -

-

299

Trifolio – Geranietea s. l. Coronilla varia Fragaria viridis Glechoma hederacea Lapsana communis Lathyrus sylvestris Galio – Urticetea s. l. Aristolochia clematitis Carpesium cernuum Chelidonium majus Cruciata laevipes Galium aparine Geum urbanum Humulus lupulus Rubus caesius Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Silene alba Urtica dioica Epilobietea angustifolii s. l. Bromus japonicus Carex pairae Centaurea erythraea Chamerion angustifolius Eupatorium cannabinum Fragaria vesca Stellarietea mediae s. l. Amaranthus retroflexus Amaranthus powellii Anagallis arvensis Artemisia annua Apera spica-venti Atriplex oblongifolia Atriplex patula Atriplex prostrata Atriplex tatarica Berteroa incana Brassica nigra Bromus arvensis Bromus sterilis Bromus tectorum Camelina microcarpa Capsella bursa-pastoris Cardaria draba Chenopodium album Chenopodium polyspermum Chenopodium urbicum Chorispora tenella Cirsium arvense Consolida orientalis Conyza canadensis Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Crepis tectorum

300

I I I

I -

I -

-

-

-

I I -

IV I -

-

I I I I I I I

I I I I

-

-

-

-

I I I

I II II I II I II

-

I -

I I -

-

-

I -

-

I I -

II I

-

I I I I I I I I II I I I I I -

I I I I I I II I I I I I I III II I I I I I I I I

II IV I II I I I I IV -

III IV II -

V IV -

-

I I I I I III I I I II I -

III III I II II III IV -

-

Descurainia sophia Digitaria sanguinalis Diplotaxis muralis Erysimum repandum Euphorbia helioscopia Euphorbia peplus Euphorbia platyphyllos Fumaria schleicheri Galinsoga parviflora Geranium pusillum Hibiscus trionum Kickxia elatine Lactuca serriola Lamium amplexicaule Lappula squarrosa Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Lithospermum arvense Malva neglecta Mentha arvensis Oxalis stricta Papaver dubium Polygonum convolvulus Ranunculus arvensis Rumex acetosella Scleranthus annuus Senecio vernalis Senecio vulgaris Sherardia arvensis Setaria pumila Setaria verticillata Setaria viridis Sinapis arvensis Sisymbrium loeselii Sisymbrium officinale Solanum nigrum Sonchus arvensis Stellaria media Thlaspi arvense Urtica urens Veronica arvensis Veronica polita Viola arvensis Artemisietea s. l. Arctium lappa Arctium minus Arctium tomentosum Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Ballota nigra Brachyactis ciliata Cannabis sativa ssp. spontanea Carduus acanthoides

I I I I I I I I I I I -

II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I I I I I II I II I -

III III IV III III -

I I -

III III -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

II I I I II I I II II II V I I -

I I -

I I I I I I -

I I I I I

III II II IV I II I

-

-

-

I I I I

II III I -

-

301

Chenopodium bonus-henricus Cirsium vulgare Conium maculatum Convolvulus arvensis Cynoglossum officinalis Erigeron annuus Falcaria vulgaris Iva xanthifolia Lamium album Leonurus cardiaca ssp. villosus Linaria vulgaris Malva sylvestris Medicago sativa Medicago x varia Melilotus officinalis Onopordon acanthium Tanacetum vulgare Tussilago farfara Verbascum phlomoides Xanthium spinosum Xanthium strumarium Variae syntaxa Carex viridula Funaria hygrometrica Scrophularia nodosa

I I II I I I I I I I I I I -

I I I I I I -

I I I II -

-

-

-

I II I I I I I -

IV II I I I

-

-

-

-

-

I -

-

-

I

II -

1. Lolio – Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Beger 1930 em. Sissingh 1969: 2 rel. din Câmpia Tecuciului (E. Turenschi, 1970); 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 3 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et Gh. Viţalariu, 1972); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 1 rel. din împrejurimile Mărăşeştiului (E. Turenschi et al., 1974); 6 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 7 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. de la Vulturi – Popricani (C. Burduja et al., 1976); 3 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 5 rel. din diverse localităţi (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1989); 11 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 5 rel. de la Cotnari, Iaşi, Huşi (C. Sîrbu, 2003); 6 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 2. Sclerochloo – Polygonetum avicularis Soó 1940: a – typicum Grigore 1971: 3 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1967); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 1 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 1 rel. din Câmpia Tecuciului (E. Turenschi, 1970); 4 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 3 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et Gh. Viţalariu, 1972); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 7 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 7 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 9 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 3 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5

302

rel. de la Berezeni (D. Mititelu et N. Barabaş, 1987); 5 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 3 rel. din pădurea Gârboavele – Galaţi (I. Sârbu et al., 1997); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 18 rel. din Cotnari, Iaşi, Huşi (C. Sîrbu, 2003); 8 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); b – anthemisietum cotulae Viţalariu 1973: 15 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu, 1973); 5 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et al., 1979). 3. Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Passarge 1964: 5 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1984). 4. Juncetum macri (Diemont et al. 1940) R. Tx. 1950: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 6 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972; 1974); 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990). 5. Coronopo – Sclerochloetum durae Br.-Bl. ex Br.-Bl. et al. 1936: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972). 6. Poëtum annuae Gams 1927: 3 rel. din Câmpia Tecuciului (E. Turenschi, 1970); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 4 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et Gh. Viţalariu, 1972); 5 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 5 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 1 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 20 rel. din bazinul Sucevei (N. Ştefan et T. Chifu, 1975); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 9 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1990); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 7. Duchesneetum indicae Viţalariu et Horeanu 1991: 10 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1991). 8. Sagino – Bryetum argentei Diemont et al. 1940: 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974).

303

Clasa FESTUCO – BROMETEA Br.-Bl. et R. Tx. in Br.-Bl. 1949 Syn.: Festuco – Brometea Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8); Festuco – Brometea Br.-Bl. et R. Tx. ex Klika et Hadač 1944 (art. 8) Clasă eterogenă, care include vegetaţia pajiştilor xerofile şi mezoxerofile din zona de câmpie, colinară şi mai rar din regiunea montană. Este clasa caracteristică mai ales zonei stepei şi silvostepei, precum şi nisipurilor continentale. Suprafeţele ocupate de aceste pajişti se află în diverse stadii de degradare, din cauza suprapăşunatului. Vegetaţia este reprezentată aproape în totalitate prin formaţii stepice secundare, derivate din vegetaţia stepică primară, care s-a mai păstrat sub formă de mici fragmente în lungul văilor, pe unele păşuni de coaste. Aceste pajişti primare şi secundare reprezintă singurele mărturii ale unei vegetaţii dispărute, având o importanţă fitogeografică deosebită (Puşcaru - Soroceanu et al. 1963). Specii caracteristice: Achillea pannonica, Adonis vernalis, Ajuga genevensis, Allium oleraceum, Anthericum ramosum, Anthyllis vulneraria, Arabis hirsuta, Asperula cynanchica, Carex caryophyllea, Chondrilla juncea, Crepis foetida ssp. rhoeadifolia, Dianthus carthusianorum, D. kladovanus, Echium vulgare, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, E. seguieriana, Euphrasia stricta, Filipendula vulgaris, Galium glaucum, G. verum, Hieracium bauhinii, Koeleria macrantha, Medicago falcata, M. minima, Melica ciliata, Ononis spinosa, Orobanche caryophyllea, Phleum phleoides, Pimpinella saxifraga, Poa angustifolia, Potentilla argentea, P. recta, Prunella laciniata, Salvia aethyopis, S. nemorosa, S. pratensis, S. verticillata, Sanguisorba minor, Senecio erucifolius, S. jacobaea, Stachys germanica, Taraxacum erythrospermum, Thesium linophyllon, Thymus glabrescens, Trifolium campestre, T. montanum, Verbascum lychnitis. Ordinul Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et R. Tx. ex Br.-Bl. 1949 Syn.: Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8) Ordinul cuprinde vegetaţia păşunilor şi fâneţelor continentale şi subcontinentale. Specii caracteristice: Achillea collina, A. setacea, Allium flavum, A. rotundum, Artemisia capillaris, Aster linosyris, Astragalus austriacus, A. dasyanthus, A. onobrychis, Asyneuma canescens, Campanula sibirica, Centaurea biebersteinii, C. stoebe, Cleistogenes serotina, Dianthus leptopetalus, Dichanthium ischaemum, Echium maculatum, Elymus hispidus, Falcaria vulgaris, Festuca 304

valesiaca, Galium humifusum, Hieracium echioides, Inula ensifolia, Lathyrus pallescens, Linum hirsutum, Odontites luteus, Oxytropis pillosa, Pastinaca graveolens, Phlomis tuberosa, Polygala major, Pulsatilla pratensis, Salvia austriaca, Scabiosa ochroleuca, Serratula radiata, Stipa capillata, Teucrium polium ssp. capitatum, Verbascum phoeniceum, V. speciosum, Veronica incana, V. prostrata, V. spicata, Xeranthemum annuum, X. cylindraceum. Alianţa Festucion valesiacae Klika 1931 Syntaxon syn.: Festuco – Stipion capillatae Krausch 1959 Syn.: Festucetum sulcatae Soó 1929 (art. 8); Festucion rupicolae Soó (1940) 1964 (art. 29); Festucion sulcatae Soó 1940 (art. 29) Alianţa grupează vegetaţia de pajişti xerofile subcontinentale. Specii caracteristice: Achillea coarctata, A. nobilis ssp. neilreichii, A. pannonica, Adonis vernalis, Agropyron cristatum, Ajuga laxmannii, Allium paniculatum, Alyssum hirsutum, Anchusa barrelieri, Artemisia pontica, Astragalus asper, A. dasyanthus, A. ponticus, Carduus hamulosus, Centaurea marschalliana, Chamaecytisus austriacus, Chondrilla juncea, Dianthus capitatus, Digitalis lanata, Echium italicum, Euphorbia glareosa, Euphrasia stricta, Hyacinthella leucophaea, Hypericum elegans, Inula oculus-christi, Iris aphylla, I. pumila, Lactuca viminea, Linum austriacum, L. hirsutum, Muscari comosus, M. tenuiflorum, Ornithogalum ortophyllum ssp. kochii, Orobanche purpurea, Pastinaca graveolens, Pulsatilla patens, Ranunculus illyricus, Rapistrum perenne, Reseda inodora, Salvia austriaca, S. nemorosa, Scabiosa argentea, Stipa ucrainica, Thymus pannonicus, Verbascum speciosum, Veronica orchidea, Vinca herbacea, Viola ambigua, Xeranthemum cylindraceum. Subalianţa Jurineo arachnoideae – Euphorbinenion nicaeensis Dobrescu et Kovacs 1971 corr. Sârbu, Coldea et Chifu 1993 Syn.: Jurineo arachnoideae – Euphorbion Dobrescu et Kovacs 1971 (art. 27) Lectotypus hoc loco: Taraxaco seratinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999 Aceste pajişti xerofile din partea de est a României au constituit obiectul de studiu a numeroşi cercetători, care au constatat că pe fondul general al elementelor nordice, se află un grup reprezentativ şi constant de specii cu caracter pontic continental, extracarpatic, precum şi meridional, ceea ce face ca aceste pajişti să difere 305

de cele descrise din bazinul Carpato - Panonic şi din Europa Centrală (C. Dobrescu 1971). O analiză critică realizată de C. Dobrescu et Kovács (1971) a dus la delimitarea unui grup de specii pe baza căruia propun o subalianţă, Jurineo – Euphorbinenion stepposae, din alianţa Festucion valesiacae. Ulterior această subalianţă a fost validată de o serie de fitosociologi, care consideră ca justificată ideea creării sale (Sârbu, Coldea et Chifu 1999 etc). Specii caracteristice: Althaea pallida, Alyssum minutum, Ajuga chamaepytis, Allium flavum ssp. tauricum, Anchusa barrelieri, Astragalus ponticus, A. pubiflorus, Bellevalia sarmatica, Carex liparocarpos, Centaurea apiculata ssp. adpressa, C. biebersteinii, C. marschalliana, C. orientalis, Chamaecytisus austriacus, Cirsium ciliatum, C. serrulatum, Cleistogenes bulgarica, Dianthus collinus ssp. moldavicus, Erysimum odoratum, Euphorbia glareosa, Galium moldavicum, G. octonarium, Hyacinthella leucophaea, Inula oculuschristi, Jurinea arachnoidea, Nonea pulla, Phlomis pungens, Ranunculus illyricus, Seseli tortuosum, Veronica orchidea, Vinca herbacea. As. Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. Syn.: as. Festuca valesiaca Burduja et al. 1956 (art. 2b, 36); Medicagini minimae – Festucetum valesiacae sensu auct. (art. 36); Festucetum valesiacae Răvăruţ et al. 1956 (art. 2b); Medicagini – Festucetum valesiacae moldavicum Bârcă 1973 (art. 34, 36) Lectotypus hoc loco: Răv. et al. 1956, tab. I, rel. 35 Tabel sintetic 18, coloana 1a, 1b Asociaţia edificată de Festuca valesiaca ocupă majoritatea pajiştilor din zona de stepă şi silvostepă, pe coaste aride cu înclinări variabile, de la pante line până la abrupte (5 - 45 grade) şi cu expoziţii diferite. Majoritatea terenurilor ocupate de aceste fitocenoze, sunt foarte accidentate, cu eroziuni şi alunecări de teren puternice. Din cauza climatului arid de pe cea mai mare parte a arealului acestor pajişti, este puţin probabil că s-ar putea instala o altă graminee mai valoroasă din punct de vedere furajer (M. Răvăruţ et al. 1956). Compoziţia floristică este extrem de variată şi bogată, mai ales în fâneţe, unde se întâlnesc aproape toate speciile caracteristice subalianţei, alianţei, ordinului şi clasei. Însă majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi se află într-un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat şi prin pătrunderea în compoziţia floristică a numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste 306

pajişti şi-au modificat compoziţia cenotică a fâneţelor, creând astfel condiţii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni secundari, cei mai frecvenţi fiind Taraxaco serotinae – Bothriochloetum ischaemi şi Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae. În majoritatea fitocenozelor se întâlnesc frecvent şi specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea, Quercetea pubescentis, Trifolio – Geranietea etc. Specia dominantă este Festuca valesiaca, care în funcţie de degradarea pajiştilor are o acoperire de 25 - 75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează constant speciile: Koeleria macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca, Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla argentea, Salvia nemorosa, Plantago lanceolata etc. Acolo unde pajiştile sunt intens păşunate, dominanţa speciei Festuca valesiaca scade, locul acestei fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt: Euphorbia cyparissias, Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C. nutans, Erodium cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephala orthoceras, Erysimum repandum etc. De asemenea, o specie relativ constantă este Poa bulbosa, care în funcţie de modul de utilizare a pajiştilor, poate domina în păşunile degradate şi poate lipsi în fâneţe. În cadrul asociaţiei s-au individualizat următoarele subasociaţii: - festucetosum valesiacae sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică bogată şi mai omogenă, fără specii diferenţiale (tabel 18, coloana 1a); - koelerietosum macranthae Bârcă 1975 em. hoc loco (syn.: Koelerietum gracilis Răvăruţ et al. 1956 (art. 2b); Medicagini – Festucetum valesiacae koelerietosum Bârcă 1975 (art. 26)). Subasociaţia reprezintă fitocenoze puternic xerofile, pe terenuri cu pante mai accentuate şi cu un conţinut scăzut de substanţe nutritive, având ca specii diferenţiale Koeleria macrantha, Centaurea biebersteinii, Phlomis pungens, Stachys recta (tabel 18, coloana 1c). As. Agrostio – Festucetum valesiacae Borisavljevič et al. 1955 Syn.: Medicagini – Festucetum valesiacae sass. anthoxanthetosum odoratae Chifu et Ştefan 1978 (art. 36) Tabel sintetic 18, coloana 2 Fitocenozele acestei asociaţii sunt răspândite atât în zona colinară înaltă, cât mai ales în zona submontană. Caracterul xerofil este imprimat atât de specia edificatoare şi dominantă, Festuca valesiaca, cât şi de un important grup de specii 307

caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, multe dintre acestea având o constanţă ridicată: Koeleria macrantha, Dianthus membranaceus, Achillea collina, A. setacea, Campanula sibirica, Galium verum, Medicago falcata, Salvia nemorosa, Poa angustifolia etc. În acelaşi timp, fitocenozele acestei asociaţii se deosebesc de cele ale asociaţiei precedente prin constanţa ridicată a unor specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, ceea ce imprimă asociaţiei un caracter xeromezofil: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Plantago lanceolata, Poa pratensis, Thymus pulegioides, Trifolium pretense, T. repens etc. As. Potentillo arenariae – Festucetum pseudovinae Soó 1940 Syn.: Festucetum pseudovinae Bojko 1931 (art. 2b, 36); Potentilletum arenariae Bojko 1934 (art. 37) Tabel sintetic 18, coloana 3 Fitocenozele dominate de Festuca pseudovina vegetează de regulă pe pante accidentate, uneori erodate, cu expoziţii şi înclinări diferite, pe terenuri cu soluri uşor halofile. Compoziţia floristică a acestei asociaţii nu se deosebeşte mult de cea edificată de Festuca valesiaca. Specia edificatoare Festuca pseudovina are o acoperire de 35 45%, alături de care în unele fitocenoze speciile Elymus repens, Poa bulbosa, Dichanthium ischaemum, Achillea setacea, Erodium cicutarium etc, ocupă suprafeţe dense, cu o acoperire de 10 - 15%. Caracterul slab halofil al fitocenozelor este subliniat de prezenţa în compoziţia floristică a unor specii caracteristice clasei Puccinellio – Salicornietea: Artemisia santonica, Aster oleifolius, Carex distans, Limonium gmelini, Plantago schwarzenbergiana, Puccinellia distans ssp. limosa, Suaeda maritima etc. În compoziţia floristică se remarcă şi prezenţa a numeroase specii caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea. As. Poo angustifoliae – Festucetum valesiacae Zinöcker in Mucina et Kolbek 1993 Syn.: Medicagini – Festucetum valesiacae moldavicum poëtosum angustifoliae Bârcă 1975 (art. 26, 34, 36) Tabel sintetic 18, coloana 4 Pajiştile dominate de Poa angustifolia şi Festuca valesiaca ocupă suprafeţe restrânse în zona de silvostepă şi nemorală, pe terenuri plane sau slab înclinate, cu umiditate moderată în sol, uneori pe coaste domoale mai uscate. 308

Compoziţia floristică a asociaţiei se caracterizează prin prezenţa unui nucleu de specii xerofile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, precum şi unui număr însemnat de specii mezoxerofile şi mezofile caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea (Elymus repens, Lolium perenne, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Cynosurus cristatus etc). Această compoziţie floristică formată din specii de ierburi mezofile, îmbinate cu unele elemente stepice xerofile, indică originea lor forestieră şi stepizarea ulterioară datorită schimbării microclimei prin tăierea pădurii (Puşcaru - Soroceanu et al. 1963). As. Taraxaco serotinae – Bothriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999 Syn.: as. Bothriochloa ischaemum Burduja et al. 1956 (art. 2b, 36); Bothriochloetum ischaemi moldavicum Dobrescu 1971 (art. 34); Non: Bothriochloetum ischaemi (Krist 1937) I. Pop 1977 Lectotypus hoc loco: Burduja et al. 1956, tab. V, rel. 1 Tabel sintetic 18, coloana 5a, 5b Asociaţia de Dichanthium ischaemum este răspândită pe coaste erodate, în arealul majorităţii asociaţiilor descrise mai sus, mai ales cu expoziţie sudică şi vestică. Fitocenozele au un caracter xerofil, conferit de specia caracteristică şi dominantă Dichanthium ischaemum, însoţită de un puternic nucleu de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, printre care se remarcă: Thymus pannonicus, Artemisia austriaca, Ajuga chamaepytis, Euphorbia glareosa, Achillea collina, A. setacea, Festuca valesiaca, Galium humifusum, Stipa capillata, Teucrium polium ssp. capitatum, Eryngium campestre, Potentilla argentea, Salvia nemorosa etc. Topografia neregulată a terenului se reflectă şi în structura covorului vegetal, în care adesea există mari discontinuităţi, cu o acoperire redusă (50 - 60%) şi în care pătrund numeroase specii caracteristice claselor Artemisietea şi Stellarietea mediae şi multe alte terofite. Asociaţia se remarcă printr-o fizionomie monotonă, imprimată de specia dominantă Dichanthium ischaemum. Prin păşunatul intensiv al pajiştilor, fitocenozele de Dichanthium ischaemum pot substitui pe cele de Festuca valesiaca. Analiza floristică şi ecologică relevă diferenţierea a două subasociaţii: - dichanthietosum ischaemi sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică relativ omogenă şi fără specii diferenţiale (tabel 18, coloana 5a); - caraganetosum fruticans Dobrescu et Viţalariu 1973, răspândite pe coaste însorite, aride având ca specii diferenţiale Caragana frutex, Hypericum elegans, 309

Lathyrus lacteus (tabel 18, coloana 5b). As. Festucetum rupicolae Burduja et al. 1956 Lectotypus hoc loco: Burduja et al. 1956, tabel 10, rel. 1 Tabel sintetic 18, coloana 6 Fitocenozele edificate de Festuca rupicola ocupă suprafeţe de diverse dimensiuni în zona colinară şi submontană, instalându-se pe terenuri cu înclinare moderată, urcând până la o altitudine de 600 - 650 metri. Asociaţia are o compoziţie floristică bogată, ceea ce denotă marea ei variabilitate. Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică, Festuca rupicola, care are o acoperire de 50 - 60%, printre tufele acesteia instalându-se un număr însemnat de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Datorită condiţiilor ecologice mai puţin xeroterme, această asociaţie prezintă o compoziţie floristică complexă, reprezentată mai ales de specii xerofile, dar şi mezoxerofile. Totuşi, ea se deosebeşte de Agrostio – Festucetum rupicolae Csürös Kaptalan 1964, care are un caracter pregnant mezofil, având în compoziţia floristică un puternic nucleu caracteristic clasei Molinio – Arrhenatheretea, cu multe elemente mezohigrofile şi chiar higrofile. As. Agropyro pectinati – Stipetum capillatae (Burduja et al. 1956) nom. novum Syn.: as. Stipa capillata Burduja et al. 1956 (art. 2b); Stipetum capillatae sensu auct. (art. 36); Stipetum capillatae moldavicum Bârcă 1973 (art. 34) Lectotypus hoc loco : Burduja et al. 1956, tabel IV, rel. 1 Tabel sintetic 18, coloana 7 Fitocenozele de Stipa capillata se întâlnesc sporadic pe suprafeţe mici, de regulă pe coaste sudice abrupte, însorite şi uscate, erodate şi cu alunecări de teren, unde sunt condiţii microstaţionale excesiv xeroterme, apropiate vegetaţiei stepei primare. În condiţii ecologice azonale, asociaţia de Stipa capillata se dezvoltă şi în zona nemorală, urcând până la 350 - 600 metri. Pajiştile actuale edificate de Stipa capillata (cât şi de alte specii de Stipa), provin din vegetaţia stepei primare, având o răspândire mai mare în sud - estul Europei (Bârcă 1973), însă ele reprezintă în partea estică a României mici insule relictare, fiind condiţionate din punct de vedere microclimatic şi edafic (Dobrescu 1971). Compoziţia floristică este mai bogată în specii comparativ cu asociaţiile precedente, caracteristicile alianţei, ordinului şi clasei fiind bine reprezentate. 310

Împreună cu specia caracteristică Stipa capillata, care are o acoperire variabilă de 25 - 75%, în unele fitocenoze se dezvoltă din abundenţă Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum, Artemisia austriaca, Galium verum, Elymus hispidus, Achillea setacea etc, care pot realiza o acoperire de 15 - 30%. La acestea se mai adaugă frecvent Thymus pannonicus, Centaurea biebersteinii, Euphorbia glareosa, Teucrium polium ssp. capitatum, Xeranthemum annuum etc. Datorită influenţelor continentale şi climatului ponto - submediteranean, în compoziţia floristică a asociaţiei abundă elementele pontic - continentale xeroterme, imprimându-i un caracter ponto - continental, ceea ce l-a determinat pe Bârcă (1973) să diferenţieze asociaţia regională Stipetum capillatae moldavicum în Colinele Tutovei. As. Thymo pannonici – Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1992 Tabel sintetic 18, coloana 8 Fitocenozele edificate de Chrysopogon gryllus sunt răspândite pe terenuri plane, dar mai adesea pe coaste cu înclinare slabă sau moderată, de multe ori în vecinătatea pădurilor şi tufărişurilor. Această răspândire se reflectă şi în compoziţia floristică, în care se întâlnesc o serie de specii caracteristice clasei Trifolio – Geranietea şi Rhamno – Prunetea. Specia dominantă, Chrysopogon gryllus este însoţită frecvent de Festuca valesiaca, Salvia nemorosa, Achillea setacea, Dichanthium ischaemum, Scabiosa ochroleuca, Onobrychis viciifolia, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Stachys recta, Teucrium chamaedrys, Adonis vernalis, Anthericum ramosum, Asperula cynanchica, Filipendula vulgaris, Galium verum, Medicago falcata, Thymus glabrescens, Erodium cicutarium, Plantago lanceolata etc. As. Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae I. Pop 1970 Syn.: as. Poa bulbosa Burduja et al. 1956 (art.36, 37); Poëtum bulbosae Răv. et al. 1956 (art. 36, 37); Artemisietum austriacae Răv. et al. (1956) 1958 (art. 2b, 36, 37) Tabel sintetic 18, coloana 9 Asociaţie secundară, cu o largă răspândire în pajiştile edificate de Festuca valesiaca şi Stipa capillata, din care derivă, datorită acţiunii combinate a păşunatului intensiv şi a eroziunii solului. Fitocenozele de Poa bulbosa şi Artemisia austriaca se dezvoltă într-o gamă largă de staţiuni ecologice, începând cu terenuri plane aride şi temporar umede, până la versanţi înclinaţi, uscaţi şi cu alunecări de teren. Această diversitate staţională se reflectă în compoziţia floristică, bogată şi variată, care din punct de vedere fitosociologic, cuprinde specii ce aparţin atât alianţei, ordinului şi 311

clasei, cât şi într-o proporţie ridicată (cca. 40%) altor clase de vegetaţie, mai ales Artemisietea şi Stellarietea mediae, dar şi Molinio – Arrhenatheretea şi Puccinellio – Salicornietea. Cele două specii caracteristice, Poa bulbosa şi Artemisia austriaca, sunt acompaniate frecvent de Potentilla arenaria, Achillea setacea, Dichanthium ischaemum, Festuca valesiaca, Alyssum desertorum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Medicago lupulina, Plantago lanceolata, Arenaria serpyllifolia etc. Datorită terenului adesea fragmentat, covorul vegetal prezintă mari discontinuităţi, care reduc acoperirea vegetaţiei (40 - 60%), discontinuităţi acoperite de numeroase terofite. De asemenea, spectrul bioformelor se caracterizează şi printrun nucleu semnificativ de elemente polichore. Subliniem faptul că în timpul verii Poa bulbosa se usucă, din care cauză fitocenozele sunt dominate de Artemisia austriaca. As. Cynodonti – Poëtum angustifoliae (Rapaics 1927) Soó 1957 Syn.: Cynodonetum dactyloni Rapaics 1927 (art. 36) Tabel sintetic 18, coloana 10 Fitocenozele acestei asociaţii secundare vegetează într-o mare diversitate staţională, atât pe terenuri plane, fertile, uneori uşor salinizate, cât şi pe terenuri cu înclinări moderate, însorite şi uscate. Aceasta se reflectă şi în compoziţia floristică eterogenă, care este alcătuită atât din specii ale pajiştilor xerofile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, cât şi din numeroase specii de buruieni, mai ales terofite, aparţinând în cea mai mare parte claselor Artemisietea şi Stellarietea mediae, ceea ce reprezintă un indice de degradare a pajiştei. Împreună cu cele două specii edificatoare, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia, se dezvoltă constant speciile: Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Achillea setacea, Galium humifusum, Dichanthium ischaemum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Medicago minima, M. lupulina, Potentilla argentea, Erodium cicutarium, Plantago lanceolata etc. As. Ceratocarpo – Euphorbietum stepposae Sanda et Popescu 1998 Syn.: Euphorbietum stepposae Răv. et al. 1956 (art. 2b); as. Euphorbia stepposa Burduja et al. 1956 (art. 36); Ceratocarpetum arenarii Puşcaru et Ţucra 1960 (art. 2b) Tabel sintetic 18, coloana 11 Fitocenozele de Ceratocarpus arenarius şi Euphorbia glareosa se instalează în pajiştile degradate prin păşunat intensiv şi eroziunea solului, ocupând suprafeţe de 312

diverse dimensiuni, fiind dominate fie de Ceratocarpus arenarius, fie de Euphorbia glareosa, mai rar cele două specii fiind codominante. Printre cele mai frecvente specii care însoţesc speciile edificatoare se remarcă: Artemisia austriaca, Achillea setacea, Galium humifusum, Alyssum desertorum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Erodium cicutarium, Plantago lanceolata, Arenaria serpyllifolia, Lappula squarossa etc. Această compoziţie floristică indică o asociaţie puternic ruderalizată. As. Aegilopsetum cylindricae Buia et al. 1969 Syn.: Aegilopseto cylindricae – Cynodontetum Cârţu 1971 (art. 29) Tabel sintetic 18, coloana 12 Fitocenozele de Aegilops cylindrica au fost identificate pe terenuri plane sau slab înclinate, uneori aluvionare, dar şi tasate, uscate. Specia caracteristică şi dominantă este Aegilops cylindrica, care în unele fitocenoze este codominantă cu Cynodon dactylon. În compoziţia floristică, care este mai săracă în specii, participă frecvent Poa angustifolia, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Plantago lanceolata, Lolium perenne, Trifolium repens, Centaurea biebersteinii, Salvia nemorosa, Chondrilla juncea, Potentilla argentea, Polygonum aviculare etc. As. Agropyro – Kochietum prostratae Zolyomi 1958 Tabel sintetic 18, coloana 13 Asociaţia de Agropyron cristatum ssp. pectinatum şi de Bassia prostrata vegetează în pajişti degradate prin păşunat şi prin eroziunea solului, unde ocupă suprafeţe mici, izolate, pe terenuri plane sau uşor înclinate. Cele două specii caracteristice au o densitate bună, realizând o acoperire a solului de 70 - 85%. Comparativ cu răspândirea mai importantă din sudul ţării, pe teritoriul Moldovei a fost identificată doar în bazinul Chinejii (Sârbu 1984). Compoziţia floristică este întregită de o serie de specii care aparţin în cea mai mare parte alianţei, ordinului şi clasei. Puţine specii sunt caracteristice şi clasei Artemisietea. Cele mai frecvente specii sunt: Cynodon dactylon, Phlomis pungens, Dichanthium ischaemum, Xeranthemum annuum, Cynanchum acutum, Crepis foetida ssp. rhoeadifolia, Marrubium pestalozzae, Centaurea solstitialis, Conyza canadensis etc.

313

As. Bromo squarrosi – Xeranthemetum annui Coroi 2001 Tabel sintetic 18, coloana 14 Este o asociaţie descrisă recent din bazinul Suşiţei (Coroi 2001), din pajişti degradate, pe terenuri plane sau cu înclinări moderate. Fitocenozele sunt dominate de specia Xeranthemum annuum, o participare semnificativă având şi speciile Bromus squarrosus, B. tectorum şi Carduus acanthoides, care pot deveni subdominante. Acestea sunt însoţite frecvent de Achillea setacea, Festuca valesiaca, Galium humifusum, Chondrilla juncea, Eryngium campestre, Daucus carota, Medicago lupulina, Verbascum phlomoides, Conyza canadensis, Lappula squarrosa etc. Această compoziţie floristică indică o asociaţie puternic ruderalizată. As. Agropyretum pectiniformae Dihoru 1970 Fitocenozele dominate de Agropyron cristatum ssp. pectinatum se dezvoltă pe mici suprafeţe, adesea la marginea culturilor. Aceste fitocenoze au fost identificate numai pe spaţiile terasate de la Bucium - Iaşi (Burduja et al. 1975). Pe baza a trei relevee fitosociologice s-a stabilit următoarea compoziţie floristică: As.: Agropyron cristatum ssp. pectinatum 4; Jurineo – Euphorbinenion et Festucion valesiacae: Festuca valesiaca +, Nonea pulla +; Festucetalia valesiacae: Falcaria vulgaris +, Achillea collina +, Galium humifusum +; Festuco – Brometea: Potentilla argentea +, Salvia nemorosa +, Poa angustifolia +, Crepis foetida ssp. rhoeadifolia +; Molinio – Arrhenatheretea: Medicago lupulina +, Lotus corniculatus +, Plantago lanceolata +, Elymus repens +, Dactylis glomerata +, Cichorium intybus +, Daucus carota +; Variae syntaxa: Coronilla varia +, Tragopogon dubius +, Centaurea scabiosa +, Artemisia absinthium +, Bromus japonicus +, B. sterilis +, B. tectorum +, Lathyrus tuberosus +, Vicia cracca +, Medicago sativa +, Melilotus officinalis +, Conyza canadensis +, Sonchus arvensis +, Silene alba +, Convolvulus arvensis +, Lappula squarrosa +, Aristolochia clematitis +, Ballota nigra +, Agrimonia eupatoria +, Setaria pumila +, S. viridis +, Viola hirsuta +, Carduus acanthoides +, Atriplex patula +, Amaranthus retroflexus +, Solanum nigrum +, Silene vulgaris +, Viola arvensis +. Fitocenoze de Calamagrostis epigeios Syn.: Calamagrostietum epigei sensu auct. (art. 36); Xero – Calamagrostetum epigei Burduja et al. 1969 (art. 2b, 36) Tabel sintetic 18, coloana 15 Fitocenozele dominate de Calamagrostis epigeios se dezvoltă în arealul 314

pajiştilor edificate de Festuca valesiaca, colonizând atât o serie de pajişti, cât şi unele podgorii sau poienile unor păduri. Staţiunile variate se reflectă în compoziţia floristică, în care domină speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, la care se adaugă şi specii caracteristice mai ales claselor Trifolio – Geranietea, Artemisietea şi Stellarietea mediae. Cele mai frecvente specii sunt: Potentilla arenaria, Poa angustifolia, Jurinea arachnoidea, Achillea collina, Daucus carota, Elymus repens, Coronilla varia, Artemisia absinthium, Tanacetum vulgare, Convolvulus arvensis, Conyza canadensis etc. Fitocenoze de Phragmites australis Syn.: Xero – Phragmitetum Şerbănescu 1955 (art. 2b, 36) Fitocenozele dominate de Phragmites australis au fost identificate pe terenuri plane sau în microdepresiuni cu apa freatică la suprafaţă, în unele pajişti xerofile de la Frumoasa - Moara (Mititelu et Cojocaru 1970) şi din lunca Prutului (Mititelu et Barabaş 1975). Compoziţia floristică a acestor fitocenoze este dominată de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Pe baza a patru relevee s-a stabilit următoarea compoziţie floristică: Festucion valesiacae: Festuca valesiaca 1, Phlomis pungens +, Anchusa barrelieri +; Festucetalia valesiacae: Achillea setacea +, Astragalus onobrychis +, Campanula sibirica +, Elymus hispidus +, Inula ensifolia +, Pastinaca graveolens +, Phlomis tuberosa +, Salvia austriaca +; Brometalia erecti: Brachypodium pinnatum +, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum +, Linum austriacum +; Festuco – Brometea: Poa angustifolia 1, Anthericum ramosum +, Dianthus carthusianorum +, Dichanthium ischaemum +, Eryngium campestre +, Euphorbia cyparissias +, Galium verum +, Hieracium bauhinii +, Medicago falcata +, Salvia nemorosa +, Stipa capillata +, Teucrium chamaedrys +; Variae syntaxa: Phragmites australis 4, Festuca rupicola +, Herniaria incana +, Thymus pannonicus +, Cynodon dactylon +, Calamagrostis epigeios +, Onobrychis viciifolia +, Bromus inermis +, Artemisia campestris +, Carex humilis +, Potentilla arenaria +, Centaurea scabiosa +, Cichorium intybus +, Inula britannica +, Lotus corniculatus +, Medicago lupulina +, Plantago lanceolata +, Thalictrum lucidum +, Tragopogon pratensis +, Crepis foetida +, Fragaria viridis +, Stachys recta +, Festuca pseudovina +, Asparagus tenuifolius +.

315

Alianţa Stipion lessingianae Soó 1947 Specii caracteristice: Cephalaria uralensis, Crambe tataria, Iris pumila, Nepeta nuda, Salvia nutans, Scorzonera hispanica, Stipa lessingiana, S. pennata, S. pulcherrima. As. Jurineo arachnoideae – Stipetum lessingianae (Dobrescu 1974) nom. novum Syn.: Stipetum lessingianae Răv. et al. 1956 (art. 2b); Stipetum lessingianae moldavicum Dobrescu 1974 (art. 34); Stipetum lessingianae sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 18, coloana 16 Optimul ecologic al fitocenozelor de Stipa lessingiana se află în colinele din Câmpia Transilvaniei, unde colonizează partea superioară a pantelor sudice însorite, cu înclinări accentuate (20 - 40%), pe soluri brune, erodate. În Moldova, asociaţia se prezintă fragmentar, caracterizată prin abundenţa elementelor pontico - continentale, ceea ce l-a determinat pe Dobrescu (1974) să individualizeze asociaţia regională Stipetum lessingianae moldavicum. Compoziţia floristică este relativ săracă în specii, însă aceasta se caracterizează prin dominanţa netă a speciilor specifice alianţei, ordinului şi clasei. Împreună cu speciile caracteristice, Stipa lessingiana şi Jurinea arachnoidea, se dezvoltă frecvent Potentilla arenaria, Phlomis pungens, Muscari comosum, Festuca valesiaca, Salvia austriaca, Teucrium chamaedrys, Thalictrum minus, Adonis vernalis, Medicago falcata etc. As. Galio octonarii – Stipetum tirsae (Ciocârlan 1969) Popescu et Sanda 1992 Syn.: Stipetum stenophyllae pontico-romanicum Ciocârlan 1969 (art. 34); Stipetum stenophyllae sensu auct. (art. 36) Asociaţia a fost descrisă din bazinul Slănicului de Buzău, unde ocupă fragmentar versanţii înclinaţi. În Moldova asociaţia a fost semnalată numai pe dealul Vulpea - Piatra Neamţ, descrisă cu următoarea compoziţie floristică: As.: Stipa tirsa 4; Stipion lessingianae: Iris pumila +, Salvia nutans +, Stipa pennata +; Festucion valesiacae: Adonis vernalis +, Chamaecytisus austriacus +, Phlomis pungens +, Salvia austriaca +, S. nemorosa +, Thymus pannonicus +; Festucetalia valesiacae: Astragalus onobrychis +, Asyneuma canescens +, Campanula sibirica +, Dichanthium ischaemum +, Elymus hispidus +, Phlomis tuberosa +, Polygala major +, Scabiosa ochroleuca +, Stipa capillata +, Veronica spicata +; Cirsio – Bromion erecti: Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum +, Onobrychis arenaria +, Scorzonera purpurea +; Festuco – Brometea: Anthericum ramosum +, Anthyllis 316

vulneraria +, Dianthus carthusianorum +, Eryngium campestre +, Euphorbia cyparissias +, Phleum phleoides +, Potentilla recta +, Salvia pratensis +, Stachys germanica +, Thesium linophyllon +, Trifolium montanum +; Variae syntaxa: Bromus inermis +, Onobrychis viciifolia +, Trinia glauca +, Seseli osseum +, Stachys recta +, Thalictrum minus +, Centaurea scabiosa +, Chrysopogon gryllus +, Ferulago sylvatica +, Dianthus membranaceus +, Inula hirta +, Chamaecytisus hirsutus +, Reseda inodora +, Odontites luteus +, Teucrium chamaedrys +, Verbascum chaixii +. Fitocenoze de Stipa pennata Syn.: Stipetum joannis Răv. et al. 1956 (art. 2b) Fitocenozele dominate de Stipa pennata au fost identificate sub formă fragmentară în treimea superioară a unor coaste din bazinul Jijiei (Răvăruţ et al. 1956). Dintre speciile constante se menţionează: Stipion lessingianae: Stipa pennata 4; Festucion valesiacae: Festuca valesiaca 1, Agropyron cristatum +, Jurinea arachnoidea +; Festucetalia valesiacae: Astragalus onobrychis +, Salvia austriaca +, Achillea setacea +; Festuco – Brometea: Medicago falcata +, M. minima +, Trifolium montanum +, Filipendula vulgaris +, Potentilla argentea +, Salvia nemorosa +, Teucrium chamaedrys +, Galium glaucum +; Variae syntaxa: Alyssum desertorum +, Koeleria macrantha +, Arenaria serpyllifolia +, Potentilla arenaria +, Scleranthus annuus +. Ordinul Brometalia erecti Br.-Bl. 1936 Reprezintă pajiştile xeromezofile de pe soluri calcaroase. Specii caracteristice: Bromus erectus, Carex montana, Carlina acaulis, C. vulgaris, Centaurea stereophylla, Crepis praemorsa, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Gentianopsis ciliata, Helianthemum nummularium ssp. obscurum, Hypochoeris radicata, Iris graminea, Linum austriacum, Ononis arvensis, Orchis tridentata, Polygala comosa, Rhinanthus minor. Alianţa Cirsio – Brachypodion pinnati Hadač et Klika in Klika et Hadač 1944 Specii caracteristice: Brachypodium pinnatum, Bupleurum falcatum, Cirsium pannonicum, Helianthemum nummularium ssp. nummularium, Hypochoeris maculata, Inula salicina, Onobrychis arenaria, Peucedanum cervaria, Prunella grandiflora, Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides, Scorzonera 317

purpurea, Seseli annuum, Stipa tirsa, Trifolium alpestre, T. ochroleucon, T. pannonicum. As. Carici humilis – Brachypodietum pinnati Soó 1947 Syn.: Brachypodietum pinnati sensu auct. (art. 36); Onono – Brachypodietum pinnati Panait 1969 (art. 2b) Tabel sintetic 18, coloana 17 Fitocenozele de Brachypodium pinnatum din Moldova sunt răspândite pe coaste însorite, cu înclinare moderată, dar şi pe platouri, atât în zona colinară, cât şi submontană. În ţara noastră aceste fitocenoze au fost descrise mai frecvent din Transilvania. Fitocenozele sunt dominate de Brachypodium pinnatum şi de un nucleu semnificativ de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, însă au un caracter mezoxerofil, imprimat de participarea a numeroase specii din clasele Molinio – Arrhenatheretea, Trifolio – Geranietea şi Querco – Fagetea. Printre cele mai frecvente specii se numără: Thymus pannonicus, T. pulegioides, Poa angustifolia, Carex humilis, Teucrium chamaedrys, Euphorbia cyparissias, Filipendula vulgaris, Medicago falcata, Trifolium montanum, T. pratense, Knautia arvensis, Linum catharticum, Plantago lanceolata etc. As. Thymo comosi – Caricetum humilis Morariu et Danciu 1977 Tabel sintetic 18, coloana 20 Asociaţia se dezvoltă în zona colinară înaltă şi în cea montană, pe terenuri cu înclinare slabă şi moderată, însorite. Fitocenozele sunt dominate de Carex humilis, având o compoziţie floristică asemănătoare cu precedenta asociaţie şi un caracter mai xerofil. Printre speciile constante se numără: Festuca rupicola, Thymus pannonicus, Koeleria macrantha, Centaurea biebersteinii, Galium octonarium, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Polygala major, Brachypodium pinnatum, Cirsium pannonicum, Linum flavum, Origanum vulgare, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Teucrium chamaedrys, Achillea pannonica, Potentilla argentea, Trifolium campestre, Erysimum diffusum etc. Ordinul Stipo pulcherrimae – Festucetalia pallentis I. Pop 1968 Ordinul grupează pajişti xerofile de pe stânci însorite, din Europa Centrală şi de sud-est. Specii caracteristice: Allium sphaerocephalon, A. senescens ssp. 318

montanum, Artemisia campestris, Campanula sibirica, Carex humilis, Centaurea tenuiflora, Cytisus nigricans, Dictamnus albus, Festuca pallens, Jovibarba globifera, Melica ciliata, Minuartia setacea, Peucedanum oreoselinum, Poa compressa, Polypodium vulgare, Saxifraga adscendens, Scorzonera mollis, Silene otites, Stachys recta, Stipa pennata, S. pulcherrima, Teucrium chamaedrys, T. montanum, Thalictrum minus, Vincetoxicum hirundinaria. Alianţa Thymo comosi – Festucion rupicolae I. Pop 1968 Alianţa grupează fitocenoze de pajişti xerofile caracteristice mai ales Transilvaniei, de unde a fost descrisă. Specii caracteristice: Alyssum murale, Artemisia campestris, Brachypodium pinnatum, Carex humilis, Festuca rupicola, Helianthemum nummularium ssp. obscurum, Potentilla arenaria, Sedum album, Teucrium montanum, Thymus comosus, Veronica austriaca. As. Thymo comosi – Festucetum rupicolae (Csürös et Gergely 1959) Pop et Hodişan 1985 Syn.: Festucetum sulcatae calcophilum Csürös et Gergely 1959 (art. 34); Festucetum rupicolae montanum Beldie 1967 (art. 34) Tabel sintetic 18, coloana 18 Fitocenozele de Festuca rupicola cu Thymus comosus populează terenuri cu pante moderate, însorite, pe soluri subţiri, în etajul montan. Acestea au un caracter puternic xerofil, imprimat de un nucleu de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, precum şi din clasele Asplenietea şi Elyno – Seslerietea. Cele mai frecvente specii care se alătură speciilor caracteristice asociaţiei sunt: Carex humilis, Cystopteris fragilis, Asplenium ruta-muraria, Saxifraga paniculata, Sedum hispanicum, Allium senescens ssp. montanum, Polypodium vulgare, Teucrium chamaedrys, Stachys recta, Anthyllis vulneraria, Isatis tinctoria, Prunella vulgaris, Asplenium ramosum, Campanula carpatica, Galium anisophyllon, Iris ruthenica, Seseli libanotis, Thymus pulcherrimus etc. Alianţa Bromo pannonici – Festucion pallentis Zolyomi 1966 Syn.: Seslerio – Festucion glaucae Klika 1931 (art. 36, 43) Cuprinde pajişti xerofile de pe roci calcaroase însorite. Specii caracteristice: Alyssum saxatile, Anthyllis vulneraria, Asplenium 319

ruta-muraria, Campanula sibirica, Festuca pallens, Helianthemum nummularium ssp. nummularium, Jovibarba heuffelii, Melica ciliata, Phyteuma orbiculare, Saxifraga panniculata, Sedum hispanicum, Sempervivum marmoreum, Taraxacum hoppeanum. As. Campanulo divergentifolius – Festucetum pallentis Zolyomi 1966 Syn.: Helictotricho decori – Festucetum pallentis (Soó 1944) Gergely 1972 (art. 29) Tabel sintetic 18, coloana 19 Fitocenozele de Festuca pallens vegetează în zona montană, pe terenuri înclinate, însorite, imprimându-le un caracter xerofil. Specia caracteristică Festuca pallens domină fitocenozele, fără a realiza o acoperire prea ridicată (40 - 60%), fiind însoţită de un grup însemnat de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. În compoziţia floristică se remarcă şi o serie de specii din alianţa Festucion valesiacae şi ordinului Festucetalia valesiacae. Se remarcă şi participarea unor specii din clasele Asplenietea şi Elyno – Seslerietea, întărind caracterul xerofil al asociaţiei. Împreună cu Festuca pallens se dezvoltă frecvent speciile: Festuca rupicola, Carex humilis, Achillea nobilis ssp. neilreichii, Helianthemum nummularium, Asplenium ruta-muraria, Sedum hispanicum, Stachys recta, Euphorbia cyparissias, Sedum acre, Carduus glaucinus, Coronilla varia, Fragaria viridis etc. Ordinul Festucetalia vaginatae Soó 1957 Reprezintă pajiştile xerofile continentale de pe soluri nisipoase şi nisipuri. Aceste pajişti ocupă suprafeţe reduse în partea de sud a Moldovei, la Hanu Conachi, constituind o vegetaţie specifică. Specii caracteristice: Agropyron cristatum ssp. sabulosum, Anchusa gmelini, A. ochroleuca, Anthemis ruthenica, Astragalus varius, Carex stenophylla, Centaurea arenaria ssp. borystenica, C. diffusa, Cynodon dactylon, Dianthus platyodon, Festuca beckeri ssp. polesica, Gypsophila paniculata, Helichrysum arenarium, Hieracium echioides, Koeleria glauca, Onosma visiani, Onobrychis arenaria, Syrenia cana, Tragopogon floccosus ssp. brevirostris, Viola hymettia. Obs.: Menţionăm că ordinul Festucetalia vaginatae aparţine, după unii autori, clasei Festucetea vaginatae. Mai recent, acest ordin este clasificat în clasa Festuco – Brometea, deoarece în compoziţia floristică a fitocenozelor participă un grup masiv caractersitic acestei clase. Acesta este şi motivul pentru care am adoptat această clasificare. 320

Alianţa Festucion vaginatae Soó 1938 Grupează fitocenoze stepice nisipoase de talie înaltă. Specii caracteristice: Achillea ochroleuca, Allium guttatum, Alyssum desertorum, Coryspermum nitidum, Festuca beckeri ssp. polesica, Rindera umbellata, Salsola kali ssp. ruthenica, Secale sylvestre. As. Festucetum polesicae Ad. Oprea 1998 Tabel sintetic 19, coloana 1 Fitocenozele edificate de Festuca beckeri ssp. polesica populează nisipurile continentale şi solurile nisipoase, realizând o acoperire slabă (30 - 50%), mai rar acoperirea depăşeşte 70%. Terenul este uscat, plan sau uşor înclinat, cu apa freatică la adâncime. Compoziţia floristică este relativ săracă în specii, nucleul de bază fiind format din speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, la care se adaugă un număr restrâns de specii mai ales din clasele Koelerio – Corynephoretea, Artemisietea şi Stellarietea mediae. Specia edificatoare, Festuca beckeri ssp. polesica, este însoţită constant de speciile: Achillea ochroleuca, Secale sylvestre, Polygonum arenarium, Helichrysum arenarium, Koeleria glauca, Scabiosa argentea etc.

321

322

Tabelul 18 Asociaţii din ordinele Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et R. Tx. ex Br.-Bl. 1949, Brometalia erecti Br.-Bl. 1936 şi Stipo pulcherrimae – Festucetalia pallentis I. Pop 1968 Asociaţia 1a 1b 2 3 Altitudinea m. s. m. (x 3735510) 47 15 87 28 Numărul de relevee 251 18 87 27 Caract. de as. Taraxacum serotinum I I I Agrostis capillaris II Potentilla arenaria II III II III Poa angustifolia II II III I Festuca rupicola I I I Agropyron cristatum I I I ssp. pectinatum Thymus pannonicus III III II ssp. pannonicus Artemisia austriaca III III I III Cynodon dactylon I I I Ceratocarpus arenarius I Aegilops cylindrica I I Bromus squarrosus II I Calamagrostis epigeios I I Jurinea arachnoidea II IV I Carex humilis I Thymus comosus Festuca pallens Dif. de subas. Koeleria macrantha III V III II Caragana frutex Jurineo arachnoideae – Euphorbinenion nicaeensis Ajuga chamaepytis I I Allium flavum ssp. I tauricum Althaea pallida I Alyssum minutum Anchusa barrelieri I II I Astragalus ponticus Astragalus pubiflorus Bellevalia sarmatica Carex liparocarpos Centaurea apiculata I ssp. adpressa Centaurea biebersteinii II IV II I Centaurea I marschalliana Centaurea orientalis I I I -

4 1025 37

5a 540 187

5b 1022 17

6 2065 21

7 1838 54

8 835 10

9 532 151

10 1231 49

11 522 27

12 1525 5

13 1229 10

14 517 10

15 1021 37

16 1418 9

17 2090 24

18 100140 5

19 100125 12

20 4090 9

I I V I

III III II I I

V IV II II

I I II I V -

II III I I

I II -

II III I I

I II I I

I I I -

I III -

V

II -

III III -

IV -

I I I III I -

V -

IV -

IV V -

I

IV

V

I

III

III

II

II

II

I

-

-

-

II

III

-

-

V

II I I I I -

IV II I I I I I -

IV III III -

I I I I -

III I I I I I I -

II -

V I I I I I -

III V I I -

III II IV I -

III III V I -

III -

II V -

I I V III -

II I I -

I I III -

IV V II

IV I V

II V I -

II -

I -

III V

II -

I -

I -

I -

I -

-

-

-

-

I -

II -

III -

-

-

V -

I -

I -

IV -

-

II -

-

I -

I -

II -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I

I II -

-

I -

-

I I I

I I -

-

-

-

-

I -

-

I -

-

-

-

I -

II I

III I

I -

III I

II -

I I

I -

II -

III -

I -

II -

I -

I -

II -

II -

-

IV -

I

-

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

II

-

-

-

-

323

Chamaecytisus austriacus Cirsium ciliatum Cirsium serrulatum Cleistogenes bulgarica Dianthus collinus ssp. moldavicus Erysimum odoratum Euphorbia glareosa Galium moldavicum Galium octonarium Hyacynthella leucophaea Inula oculus-christi Nonea pulla Phlomis pungens Ranunculus illyricus Seseli tortuosum Veronica orchidea Vinca herbacea Festucion valesiacae Achillea coarctata Achillea nobilis ssp. neilreichii Ajuga laxmannii Allium paniculatum Alyssum hirsutum Artemisia pontica Astragalus asper Carduus hamulosus Dianthus capitatus Digitalis lanata Echium italicum Euphrasia stricta ssp. stricta Iris aphylla Iris pumila Lactuca viminea Medicago rigidula Muscari comosum Muscari tenuiflorum Ornithogalum orthophyllum ssp. kochii Orobanche purpurea Pastinaca graveolens Pulsatilla patens Reseda inodora Salvia nemorosa Scabiosa argentea Stipa ucrainica Verbascum speciosum Viola ambigua

I

II

II

-

I

I

I

I

II

II

-

-

-

-

-

-

-

II

I

-

-

I

I I I I

-

-

-

-

I I I I

I II I

-

I I -

-

I I I -

-

I I -

-

-

-

-

I

-

-

-

-

I II I I I

I I I -

I -

I -

I II I -

I III I I

V I

-

III I I

I I -

II I

I -

V -

-

I -

I -

I -

I II -

I -

I -

I -

IV -

I I I I I I I

I III III I -

II I II I

I I -

I I I I I -

II I I I I

II III II I II

I I

I I II I II I

I I II

I I I I -

I -

I -

-

III -

I -

I -

I III I

I I

-

-

I

I

II

-

-

I

I I

-

-

I

-

I I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III

I I I I I I I I

I I I I -

I I I I

-

I I I -

I I I I I -

II -

I I

II I I I II -

II I -

-

I I -

I -

I -

-

-

-

I II I -

I

-

-

-

I I I I I I

I I I I

I I I I

-

I I I

I I I I I I I

I I I

I -

II I I I -

II II -

I -

I I -

-

-

-

-

-

I III -

I I -

-

-

I -

I I III I I I -

IV -

I I III I -

III I -

IV -

I III I I I

II V I

I II -

I II I I -

I III -

II I I -

III -

II I -

III -

-

-

I I I -

II II -

I -

-

-

II -

324

Stipion lessingianae Cephalaria uralensis Crambe tataria Nepeta nuda Salvia nutans Stipa lessingiana Stipa pennata Stipa pulcherrima Festucetalia valesiacae Achillea collina Achillea setacea Agropyron cristatum ssp. cristatum Allium flavum ssp. flavum Allium rotundum Anchusa officinalis Artemisia capillaris Aster linosyris Astragalus austriacus Astragalus dasyanthus Astragalus onobrychis Asyneuma canescens Bupleurum affine Campanula sibirica Centaurea stoebe Cleistogenes serotina Dianthus leptopetalus Dianthus membranaceus Dichanthium ischaemum Echium maculatum Elymus hispidus Falcaria vulgaris Festuca valesiaca Galium humifusum Herniaria incana Hieracium echioides Inula ensifolia Lathyrus pallescens Linum hirsutum Odontites luteus Oxytropis pillosa Phlomis tuberosa Polygala major Pulsatilla pratensis ssp. hungarica Pulsatilla pratensis ssp. nigricans Salvia austriaca Scabiosa ochroleuca Serratula radiata

I I I I I I I

I I I I I -

I I I I I -

-

I -

I I I I I

I I II I -

I I -

I I I I I I I

I

-

-

-

-

-

-

I -

II I V I

I -

-

-

-

II IV I

II III I

III III -

I IV -

II III I

I IV I

IV II -

II II -

I III II

II II -

I III I

I III -

I III -

I IV I

I -

III -

II I -

I II

I II -

II -

II -

IV -

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I III I II I I I II

III I V III I I III

I I I I III I III

I I II I I I

I I II I I I II

I I I I I III I I II I I I I

I I IV II I -

I I I I I I I I

I I I I II I II I I I

II II I II

I I I I I I

I I II II I

I I I -

-

-

I -

-

II I I I -

I II I I

III -

II -

IV I -

III

I

I

III

II

V

V

I

IV

III

III

III

II

-

III

II

I

IV

I

-

-

-

I I I V II I I I I I I I -

I II I V I I I I I II -

I I II V I II I I I II I -

I I I -

I I II V I I I I I -

I I I IV II I I I I I I I I

I I IV IV I I II -

I I II I I I I -

I I I IV II I I I I I I II I -

II I I IV II II II III -

IV II I -

I I III I I I I -

II III I I -

I I -

II -

II II -

I I -

I I I V I I II II -

I I I II I I I II -

III -

II -

III I I I I IV -

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III I I

IV III -

II II I

I I -

II I -

I II I

III II I

I I IV

I II -

I III -

II I -

I I -

I I -

I -

-

-

I -

III I I

I -

II -

I -

-

325

Stipa capillata I Thesium arvense Teucrium polium ssp. I capitatum Thymus pannonicus I ssp. auctus Verbascum I phoeniceum Veronica incana I Veronica prostrata I Veronica spicata I Xeranthemum annuum I Xeranthemum I cylindraceum Cirsio – Brachypodion pinnati Brachypodium I pinnatum Bupleurum falcatum I Cirsium pannonicum I Helianthemum nummularium ssp. nummularium Hypochoeris maculata Inula salicina I Onobrychis arenaria I Peucedanum alsaticum Peucedanum carvifolium Peucedanum cervaria Prunella grandiflora I Ranunculus I polyanthemos ssp. polyanthemoides Scorzonera purpurea I Seseli annuum I Stipa tirsa I Trifolium alpestre I Trifolium ochroleucon I Trifolium pannonicum Bromion erecti Bromus inermis I Euphrasia officinalis ssp. pratensis Linum flavum I Linum tenuifolium I Melampyrum arvense I Onobrychis viciifolia I Origanum vulgare I Pulsatilla grandis Tragopogon pratensis I ssp. orientalis Trinia glauca I Veronica austriaca I

I I

I I I

-

I I

II I II

IV IV

-

V I II

I -

I I

-

I I

-

-

-

-

I II

-

-

-

-

I

-

IV

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I

-

I

I

-

-

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I II -

I I I

I -

I I -

I I I II I

II I II

I I I

I I I III I

I II

I I -

I I -

I -

II -

IV -

V -

I -

-

I -

III -

-

-

-

I

-

I

I

-

II

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

V

I

-

IV

I -

I I -

-

I -

I -

-

II -

I I -

II II -

-

-

-

-

-

-

-

-

II II I

II -

II III

IV I

I I -

I I I -

-

I -

I I -

I -

I -

I I I I -

II -

-

-

-

-

-

-

I -

I -

I I I I I

-

-

I -

I

I I I

-

II

I I

-

I I

I I -

II -

-

-

-

-

-

-

I

-

I I I

-

-

I -

I I I I

I I II II II

-

I -

I I I I I

-

I -

I I -

II II -

-

I -

-

-

-

-

I -

I -

I I I I

III -

-

I -

II -

I I

-

I -

I -

-

I -

II -

II -

I -

-

-

-

-

-

I -

I -

II -

-

II

-

I II I

II II II I I

-

I I I I

I I I II I I I

I I I -

I I I I

II I I I

II IV II

I -

I II -

-

-

-

-

I -

I II I -

II I I I -

-

-

IV IV -

I I

I

-

I

I I

I

I -

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I

-

-

-

326

Danthonio - Brachypodion Centaurea scabiosa I II II Chrysopogon gryllus I I I Ferulago campestris I Ferulago sylvatica I Sesleria heuflerana Brometalia erecti Bromus erectus I I Carex montana Carlina vulgaris I I I Centaurea stereophylla Crepis praemorsa Dorycnium I III I pentaphyllum ssp. herbaceum Gentianopsis ciliata Helianthemum I nummularium ssp. obscurum Hypochoeris radicata I Iris graminea I I Linum austriacum I III I Ononis arvensis II Orchis tridentata I Plantago media II II III Polygala comosa I I II Rhinanthus minor I I II Asplenio septentrionalis – Festucion pallentis Cystopteris fragilis Herniaria glabra I Jovibarba globifera Bromo pannonici – Festucion pallentis Alyssum saxatilis Asplenium rutamuraria Jovibarba heuffelii Melica ciliata I II I Phyteuma orbiculare Saxifraga paniculata Sedum hispanicum Sempervivum marmoreum Taraxacum hoppeanum Thymo comosi – Festucion rupicolae Alyssum murale Sedum album Stipo pulcherrimae – Festucetalia pallentis Allium sphaerocephalon Allium senescens ssp. montanum Artemisia campestris I I I Astragalus -

-

I I -

I I -

-

I I I -

I II I -

V II II -

I I -

I -

-

-

-

-

I -

-

II I -

-

I

I I -

-

I

I I I

III

I I I

I II

III

I I

I I

I -

I -

-

-

-

I

I I II I III

I

-

V

-

-

I

-

I

I -

II

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

II

-

I I

I I III -

I I I -

I -

I IV II II

I I I I -

II II -

I I -

I I I -

-

-

-

-

I I -

I II -

I I II I I

-

II II

I I -

-

I -

I -

-

-

-

-

I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

IV -

II I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III

II IV

-

I -

I -

I -

I -

-

I -

I -

I -

I -

-

-

-

I -

I -

I -

-

II II III III I

II II II V -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II -

II

-

-

-

I

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III

II

-

-

-

I I

-

I I

I I

I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

327

monspessulanum Centaurea tenuiflora Cytisus nigricans Dictamnus albus Minuartia setacea Peucedanum oreoselinum Poa compressa Polypodium vulgare Saxifraga adscendens Scorzonera mollis Seseli pallasii Silene otites Stachys recta Teucrium chamaedrys Teucrium montanum Thalictrum minus Vincetoxicum hirundinaria Festucetalia vaginatae Achillea ochroleuca Alyssum desertorum Anchusa ochroleuca Anthemis ruthenica Arenaria procera Bromus tectorum Centaurea arenaria Centaurea diffusa Corispermum nitidum Cynanchum acutum Digitaria sanguinalis Echinops ruthenicum Gypsophila paniculata Helichrysum arenarium Koeleria glauca Plantago scabra Silene conica Tragus racemosus Tribulus terrestris Trigonella monspeliaca Festuco - Brometea Achillea pannonica Adonis vernalis Ajuga genevensis Allium oleraceum Anchusa azurea Anthericum ramosum Anthyllis vulneraria Arabis hirsuta Asperula cynanchica Asperula tinctoria Campanula glomerata Carex caryophyllea

I -

-

II I II

-

-

I I I I -

-

-

I I -

II I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

I I I I I II I I I

I I IV III II I

II II II I III I

I -

I I II I I

I I II III I I I

IV V I

I I II I I -

I II II I I -

III IV IV II I -

I I -

I I II -

I I I -

-

-

-

I -

I II III IV -

I I I I III I I I

III III IV -

II II III II I -

I II IV -

I I I I I I I I I I I I

I I I I -

I I -

III -

II I I I -

I II I I I I I I I I I I -

I I I -

I -

I I I I I I I II I -

-

IV I I I I I I I I I I I I -

I II I I I -

IV I II -

I I I -

V II -

IV I -

I I I -

-

-

-

-

-

I II I I I II I I

I I I I I

II I I I I I II II I

I I -

I I I I I

I I I I I II I I I

-

I I I I I I I I I

I II I I III I

III II I III III II

I -

I I

I -

-

-

-

-

III I I -

I I I I I II I I

II IV II II -

II I I -

IV I I -

328

Chondrilla juncea Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Crocus reticulatus Cuscuta epithymum Dianthus campestris Dianthus carthusianorum Dianthus kladovanus Echium vulgare Eryngium campestre Euphorbia agraria Euphorbia cyparissias Euphorbia seguieriana Euphrasia stricta ssp. pectinata Filipendula vulgaris Galium glaucum Galium verum Haplophyllum suaveolens Hieracium bauhinii Isatis tinctoria Leontodon crispus Medicago falcata Medicago minima Melica transsilvanica Myosotis stricta Ononis spinosa Orobanche caryophyllea Phleum phleoides Pimpinella saxifraga Potentilla argentea Potentilla recta Prunella laciniata Pulsatilla montana Rapistrum perenne Rumex tuberosus Salvia aethyopis Salvia pratensis Salvia verticillata Sanguisorba minor Senecio erucifolius Senecio jacobea Seseli campestre Stachys germanica Tanacetum millefolium Taraxacum erythrospermum Thesium linophyllon Thymus glabrescens ssp. glabrescens

I I

I

I I

I

I I

I II

I -

-

I III

-

I I

I II

I I

III -

I -

II II

I II

-

-

-

-

-

I I I

I II

I I

I

I -

I I I

I I I

I

I I

I

-

-

I

-

-

-

-

-

I

-

II

I

I II III I II I -

I II I II I -

I II III I I

I V III I -

I II II I I -

II IV I I I -

IV I -

I II II -

I II I I -

II III I -

II IV I III I -

I III III I -

II IV I III -

I I -

I -

II I -

I I -

II -

I II I IV -

II II -

I IV -

II I III -

I I II I

II I III -

I I III -

I I II -

I I I -

I I I I

II -

II -

I I II -

III III -

I I -

I I -

-

I -

-

-

I -

I I I -

III II -

II II -

-

I II -

II I III II I I I

III IV III I -

II I IV I -

I III -

I I III II -

I I II II -

II III III -

II II -

I I II II -

II IV -

I I I -

I I III I -

I I I -

-

-

-

I -

III I I

I I III I -

IV -

III -

III -

I I III I I I I I I I I I I I I I I

I I V III II I I -

II II II II I II I I II II I

I IV I I I I I -

I III I I I I I I I I I -

I I II I I I I I I II I I I I I I

III I I I I I II I II

I I III I II II I I -

I I I I I I I I II I I I -

II II II -

II I I I I I I I I

III I I I I I I

I I II -

III I -

I -

-

I I I I -

I I I -

II II I I I II II I I II -

II -

I I II -

IV II I I -

I

I

I II

-

I

I I

-

II

I

III

I

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

I -

329

Thymus glabrescens I ssp. pilosus Trifolium campestre I Trifolium montanum I Trinia multicaulis Trinia ramossisima I Verbascum lychnitis I Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium I Agrostis stolonifera Ajuga reptans Alopecurus pratensis I Althaea officinalis I Anthoxanthum I odoratum Arrhenatherum elatius I Avenula pubescens I Bellis perennis Briza media I Bromus commutatus I Bromus hordeaceus I Bryum argenteum Campanula patula Cardaminopsis arenosa I Cardaminopsis halleri Carex hirta Carex pallescens Carex tomentosa I Carlina acaulis Carum carvi Centaurea jacea I Centaurea phrygia Cerastium holosteoides I Cichorium intybus I Cirsium canum I Cirsium rivulare I Clematis integrifolia I Crepis biennis I Cynosurus cristatus Dactylis glomerata I Daucus carota II Deschampsia caespitosa Dianthus superbus Elymus repens II Equisetum arvense Equisetum telmateia Erodium cicutarium II Eryngium planum I Euclidium syriacum I Euphorbia villosa Festuca pratensis I Festuca rubra -

-

II

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I III I

III III I I I

I I I

II I I

I I I I

-

II III -

I I I I

I II I I

-

I I -

-

-

-

-

-

II I -

I III -

II II

I -

IV II -

I -

III I I III

I I I -

II I I

I I -

-

I I I I

-

II -

-

-

-

-

-

-

I -

-

I I I

II -

I -

I I

I I I I I II II -

I II II I I I I I I I I III III I I III II -

I I I I I -

I I I I I II II I

I I I II I I II -

II II -

II I I II I I I I I II II III -

I I I I I -

II II -

I I I I -

I I I I II I I -

I I -

II I -

II -

I III -

I I I II -

I I -

I II I I I I I I I II I I I I II II -

-

II II II -

I I I I I I I I I -

I I I I -

I II I I II I I II

III III I -

IV I I I I I

I II I -

I II -

II I II II

I I -

II IV II -

II II -

I III I I -

I IV -

I -

-

II -

II -

I I -

I II I II I I -

-

-

I I -

330

Galium boreale Hieracium caespitosum Hieracium lactucella Holcus lanatus Hordeum murinum Hypericum maculatum Inula britanica Iris brandzae Juncus articulatus Juncua compressus Juncus inflexus Knautia arvensis Lathyrus pratensis Leontodon autumnalis Leontodon hispidus Lepidium ruderale Leucanthemum vulagre Linum catharticum Linum perenne Lolium perenne Lotus corniculatus Luzula campestris Lysimachia nummularia Malva pusilla Matricaria discoidea Medicago lupulina Mentha longifolia Odontites vernus ssp. serotinus Ononis arvensis ssp. spinosiformis Orchis coriophora Orchis morio Pastinaca sativa Phleum bertoloni Phleum pratense Plantago lanceolata Plantago major Poa annua Poa pratensis Polygala vulgaris Polygonum aviculare Potentilla anserina Potentilla reptans Primula elatior ssp. elatior Primula veris Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus repens Ranunculus sardous Rhinanthus

I II I I I I I I I I II I

I I I I I II -

I I I I II I I II I III I III IV I -

II I I I I I III IV -

I I I I I I I II I I -

I I I I I II -

-

I I I I I I II III I -

I I I -

II II III II III -

I II I II I I -

I I I I I II II -

I I I I I -

II III -

-

II I -

I I I I -

I -

I I I I I III I I II II III I II I I

-

II II -

III I I I -

I III I

III I

IV -

V I

II -

III I I

III -

IV -

I -

II -

I IV -

III I -

II -

II -

-

III -

I -

II -

II I

III -

-

I -

I

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

I I III I I I I I I -

III I I -

I I I IV IV I -

V I I II I I -

I IV I I I I I -

I IV I I I I -

II -

I I III III -

I III I -

III II -

V II II -

IV I I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

IV I -

IV III -

-

II -

I I -

I I -

I IV I I -

-

I

I -

I I -

I -

I II I I I

II I I I -

I I I -

I -

-

I II II -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I I I

IV -

-

I II I

331

alectorolophus Rhinanthus I angustifolius Rhinanthus rumelicus I Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. I kerneri Rorippa sylvestris ssp. I sylvestris Rumex acetosa Rumex crispus I Sanguisorba officinalis Sclerochloa dura I Serratula tinctoria Serratula wolffii Silaum silaus Stachys officinalis I Stellaria graminea Taraxacum officinale II Thalictrum lucidum Thymus dacicus Thymus pulegioides Tragopogon pratensis I ssp. pratensis Trifolium hybridum Trifolium pratense I Trifolium repens II Trigonella procumbens I Trisetum flavescens Valeriana officinalis Veronica chamaedrys I Veronica serpyllifolia Vicia cracca I Viola canina ssp. ruppii Viola tricolor Puccinellio – Salicornietea s. l. Artemisia santonica Aster oleifolius I Atriplex littoralis Bassia prostrata I Bupleurum tenuisiimum Camphorosma annua Carex distans Cerastium dubium I Dianthus guttatus I Festuca pseudovina Goniolimon I besseranum Juncus gerardi I Lactuca saligna I Lepidium perfoliatum I Limonium gmelini I

-

I

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

II -

I

I -

I -

-

II -

I -

II -

-

-

-

-

-

-

I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

I I I I III I III I III II

I II II -

I I I I I I

I I I I I

-

I I II II I II -

I I -

-

II -

II -

-

-

-

I I -

II -

I I

I I I I I I I III I

-

-

I I -

II I I II -

I IV IV I II I I -

II IV I -

II II I I I I II -

I I -

-

III II II I I II I

I -

II I -

I II -

I I -

I -

I III -

-

-

--

-

I I -

I -

III I I I I I -

-

-

I I I -

I -

-

I I -

-

I I -

-

-

I I -

I -

-

I I

I -

-

V -

-

-

II -

-

-

-

-

-

-

I V -

-

I I

-

-

I

-

I I I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I

I -

I I

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

332

Limonium latifolium Matricaria recutita I Plantago cornuti I Plantago schwarzenbergiana Puccinellia distans ssp. I limosa Scorzonera cana I Scorzonera laciniata I Sisymbrium I polymorphum Suaeda maritima Taraxacum bessarabicum Trifolium fragiferum I Trifolium retusum Isoëto – Nanojuncetea s. l. Gnaphalium I uliginosum Gypsophila muralis I Mentha pulegium Pulicaria vulgaris I Verbena officinalis I Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis I Alyssum alyssoides II Androsace elongata I Arenaria serpyllifolia II Avenula praeusta ssp. adsurgens Cerastium I semidecandrum Cruciata pedemontana Draba nemorosa I Equisetum I ramosissimum Erigeron acris I Erophila verna I Erysimum cuspidatum Erysimum diffusum I Filago arvensis I Galium parisiense Hieracium pilosella II Holosteum umbellatum I Hypericum perforatum I Kohlrauschia prolifera I Myosotis discolor I Myosotis ramosissima Poa bulbosa II Scleranthus perennis Sedum acre I Siderites montana ssp. comosa

-

-

I

I -

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

II

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I -

I -

I -

I -

-

-

-

II -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I -

I I

I

-

-

-

-

I -

I I

-

-

-

I

I

-

-

-

-

-

I II I I -

II I II -

I III III -

I I I I -

I II I II -

III IV II -

I I I

I I I -

III I -

I I III -

I I II -

I III -

-

-

I II -

-

I I -

II I I -

-

-

I -

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

-

-

I

-

I

I

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

I III I I I I I -

I I II II I I I II -

I I II III II -

I I I I II I II I I -

I I I I I I I I I III I -

I I III -

I I I I -

I I I I I II -

I I II -

I I I I I I V I -

I I I I I I I -

II I I I II -

II -

-

I I I

I -

I I -

I I I I II I -

III III -

I I II III -

IV II -

333

Siderites montana ssp. montana Thlaspi perfoliatum Trifolium arvense Trifolium aureum Trifolium striatum Venteneta dubia Veronica triphyllus Vicia lathyroides Vulpia myurus Asplenietea s. l. Asplenium ramosum Asplenium trichomanes Campanula carpatica Gypsophila petraea Sedum telephium Sempervivum montanum Elyno – Seslerietea s. l. Acinos alpinus Aster alpinus Carduus glaucinus Centaurea pinnatifida Dianthus tenuifolius Erysimum wittmannii Festuca rupicola ssp. saxatilis Galium anisophyllon Helictotrichon decorum Iris ruthenica Polygala amara Scabiosa lucida ssp. barbata Seseli gracile Seseli libanotis Silene nutans ssp. dubia Thymus pulcherrimus Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Anemone sylvestris Aster amellus Astragalus cicer Astragalus glycyphyllos Carex divulsa Carex praecox Centaurea apiculata ssp. spinulosa Centaurea pannonica Centaurea triumfetti ssp. aligera Chamaecytisus ratisbonensis

I

II

I

-

I

II

IV

I

I

-

I

I

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I -

I I -

II I I -

-

I -

I I I I -

-

-

I I -

I -

I I I

I I -

I -

-

-

I -

I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III I III -

I II II I I II

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III III

II IV II II -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

III IV II

II II II

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

III II

I II II I

I -

I I -

I I -

I I -

I

I I I

I I -

I -

I I I -

I I -

II -

I I I -

I -

I -

-

-

-

-

I -

I I I I I

II -

-

I I I -

I I

III -

I I II

-

I I

II -

II -

I I

I I

III

I -

I -

-

I -

-

-

-

-

I -

-

-

II -

-

-

I -

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II

-

-

-

I

-

-

I

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

334

Clematis recta Clinopodium vulgare I Coronilla varia II Fragaria viridis I Galium album Galium mollugo I Geranium sangiuneum I Glechoma hederacea I Hesperis tristis I Hieracium cymosum I Hypericum elegans I Inula germanica I Inula hirta I Iris variegata I Lathyrus lacteus I Lithospermum arvense Lychnis viscaria Melampyrum cristatum Nepeta cataria Potentilla patula Potentilla pedata I Silene chersonensis I Silene chlorantha I Silene nutans ssp. nutans Silene vulgaris I Solidago virgaurea Tanacetum I corymbosum Trifolium medium Veronica teucrium I Vicia pisiformis Vicia tetrasperma I Viola hirta I Galio – Urticetea s. l. Aristolochia clematitis Cirsium erisithales Euphorbia salicifolia I Galium aparine I Heracleum sphondylium Humulus lupulus Laserpitium latifolium Pimpinella major Rubus caesius I Salvia glutinosa Sambucus ebulus I Saponaria officinalis Silene alba I Urtica dioica Epilobietea angustifoliae s. l. Bromus japonicus I Calamagrostis -

II I I I I I -

I II I I I I I I I I I I I -

II I -

I III I I I I I

I I II I I I I I I I I -

I I I I -

I I II I I I -

I I I I I I I I I I I -

I IV II II II II II -

I -

I I -

-

I -

-

-

I II I I I -

I I I II -

I II II I I I I I

I -

IV III II -

II II I I I -

I

I I

-

I I

I -

-

II

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I I

-

-

-

I -

I I I I

-

I I I -

I I

II

II I I

I I

II

-

-

-

-

I

-

I -

I

I I

-

II -

I -

I -

I

I -

I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

-

I I I

-

-

-

I I -

I I

I -

I I I I -

I I -

-

I -

-

-

-

I -

-

-

-

-

I I I -

-

I I I -

-

II -

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

I -

I -

-

-

-

I -

-

I

III

-

-

335

arundinacea Centaurium erythraea I Digitalis grandiflora Fragaria vesca Hypericum hirsutum I Myosotis arvensis Verbascum nigrum I Rhamno – Prunetea s. l. Amygdalus nana i Cerasus fruticosus Clematis vitalba Crataegus monogyna I Prunus spinosa I Rosa canina I Rosa corymbosa Rosa pimpinellifolia Querco – Fagetea s. l. Aquilegia vulgaris Asperula tenella I Campanula rapunculoides Carex digitata Cruciata glabra I Echinops exaltatus I Euphorbia amygdaloides Fagus sylvatica juv. Geum urbanum I Luzula luzuloides Melampyrum bihariense Moehringia trinervia Poa nemoralis I Polygonatum latifolium Primula elatior ssp. leucophylla Pteridium aquilinum Rumex sanguineus I Sedum maximum Veronica officinalis Vicia sepium Quercetea pubescentis s. l. Achillea distans Asparagus tenuifolius Asparagus officinalis I Campanula bononiensis I Campanula persicifolia Campanula rapunculus I Carex michelii I Centaurea indurata I Chamaecytisus albus Chamaecytisus hirsutus I ssp. hirsutus

I I

I I I -

I -

I I

I I -

I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I -

-

I -

-

-

I I I I I -

-

I I -

I I I I I

I

I I -

I I

I I I -

-

I I -

-

-

-

-

I I I -

I -

I I I -

-

-

I -

-

I

-

I

I -

III -

I

I -

-

I -

-

-

-

-

-

I -

-

II I I

-

-

I -

I -

-

-

I -

-

-

I -

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

I

II I -

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

I -

-

-

-

I -

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

III -

-

-

I -

I

-

I -

I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I -

-

I I -

I I -

-

I I I -

I I -

I -

I I I -

I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

II -

I I I

III -

I I

I

336

Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus Cotoneaster niger Dianthus armeria Gagea pratensis Genista tinctoria Hierochloë australis Lithospermum purpureo-caeruleum Polygonatum odoratum Potentilla alba Pulmonaria mollis ssp. mollissima Quercus pubescens Rosa gallica Trifolium diffusum Turritis glabra Artemisietea s. l. Althaea cannabina Anthemis tinctoria Arctium lappa Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Ballota nigra Berteroa incana Brassica elongata ssp. integrifolia Cannabis sativa ssp. spontanea Carduus acanthoides Carduus nutans Centaurea iberica Cerastium arvense Cerathocephala orthoceras Cerinthe minor Cirsium boujarti Cirsium furiens Cirsium vulgare Conium maculatum Crepis foetida ssp. foetida Crepis setosa Cynoglossum officinale Dipsacus fullonum Dipsacus laciniatus Echinops sphaerocephalus Erigeron annuus Euphorbia esula Lavathera thuringiaca Linaria genistifolia Linaria vulgaris

I

I

-

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I

I I I

I II -

-

I I

I I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I -

-

I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

I I

I II

-

I

I I I -

I I -

I -

I I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I II I

I I I -

I I I -

-

I II I II II -

I I I II -

I I -

I I -

I I II -

-

I II -

I I I II -

I II -

II -

-

II I -

I II II I -

I -

I I -

II I -

I I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

I I -

I -

III I -

I -

II II I

I I

II -

I I I

-

II II II

I I I I

I I II

-

-

IV -

I -

III -

I I -

I -

-

-

I I I I

I I II

I I I

I III -

I I I I

I I I

I -

I -

I -

-

I II I

I -

-

-

IV

I -

I -

-

I I I I -

-

-

-

I I I I -

I -

I -

I -

I I I -

I I

-

-

-

-

I -

I -

I -

-

-

I

-

-

I I -

-

-

-

I I I I

I I I -

I I II I

-

I I I

I I I I

I -

I I -

I I -

I -

I -

I

I -

-

-

I -

I -

I -

-

I

II

-

337

Lycium barbarum Malva sylvestris Marrubium perregrinum Marrubium pestalozzae Marrubium vulgare Medicago sativa Medicago x varia Melilotus albus Melilotus officinalis Onopordum acanthium Picris hieracioides Reseda lutea Taeniatherum caputmedusae Tanacetum vulgare Tragopogon dubius Verbascum blattaria Verbascum phlomoides Verbascum thapsus Xanthium spinosum Xanthium strumarium Stellarietea mediae s. l. Adonis aestivalis Amaranthus albus Amaranthus hybridus Amaranthus retroflexus Anagallis arvensis Anthemis arvensis Anthemis austriaca Apera spica-venti Artemisia annua Atriplex oblongifolia Atriplex patula Atriplex tatarica Bromus arvensis Bromus sterilis Bromus orientalis Bupleurum rotundifolium Camelina microcarpa Capsella bursa-pastoris Cardaria draba Carthamus lanatus Caucalis platycarpos Centaurea solstitialis Cephalaria transsilvanica Chenopodium album Chorispora tenella Cirsium arvense Consolida regalis Convolvulus arvensis

I I

II

I

-

I

I

III

-

II

-

-

-

-

-

-

-

I -

III

-

-

-

-

I I I I I I I I I -

I I I III -

I I -

-

I I I I I -

I I I I I I I I I

III -

-

I I I I I

II II -

I II I II I I

I I I I I -

II I -

I -

III -

I II -

I I I I -

-

I I I -

-

-

-

I I I I I I I

II I I I -

I II I I

-

II I I I I -

I I I I

I I -

I -

I I I

-

I I I I

I I I I

-

I -

-

III I

II I -

-

I I -

I -

-

I -

I I I I I I I I I I

I I I I I -

I I I I

I I -

I I I I I I

I I I I I

-

I -

I I I I -

-

I I I -

I I I I I I -

I -

I -

-

II II -

II I I I -

-

I -

-

-

-

I I I I I I

I II I I -

I I -

I -

I I I -

I I I I

I -

-

I I I I

-

II II I I I

I I I I

I I I -

I II -

III -

I II I

I I -

I -

I -

-

-

-

I I I I

I I I

II I

-

I III

I I I

-

I

I I

I

I I I

I I I II

I I

I

-

I II

I II IV

I

I I

I -

-

II -

338

Conyza canadensis Crepis tectorum Descurainia sophia Diplotaxis muralis Diplotaxis tenuifolia Eragrostis minor Erysimum exaltatus Erysimum repandum Euphorbia virgata Geranium pusillum Glaucium corniculatus Heliotropium europaeum Hibiscum trionum Kickxia spuria Lactuca seriola Lamium amplexicaule Lamium purpureum Lappula squarrosa Lathyrus nissolia Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Lithospermum arvense Matricaria perforata Melampyrum barbatum Muscari racemosum Neslia paniculata Nonea pulla ssp. atra Odontites vernus ssp. vernus Ornithogalum umbellatum Orobanche cumana Orobanche reticulata Papaver dubium Papaver rhoeas Polycnemum arvense Polycnemum majus Polygonum convolvulus Portulaca oleracea Ranunculus arvensis Raphanus raphanistrum Rochelia disperma ssp. retorta Rumex acetosella Salsola kali ssp. ruthenica Scleranthus annuus Senecio vernalis Senecio vulgaris Setaria pumila Setaria viridis

I I I I I I I I I -

I I I I I I -

-

-

I I I I I I -

I I I I -

I I -

-

I I I I -

-

I I I I II II -

I I I I -

I I

II -

III -

III I II -

III I -

-

I -

-

-

-

I I I I I I I I I I I I

I I I I II -

I I I I -

II -

I I II I I I I

I I I I I -

-

-

I I -

-

IV I I -

I I I I -

III I -

III I -

I I -

III -

II I II I -

-

-

-

-

-

I

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I

I I -

-

-

I I I -

I I I

I -

-

I I -

I -

I

I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

-

-

-

I

I

-

-

-

I -

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

I -

I -

-

I I

II -

-

-

I I

-

I

I -

I

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

I I I

I I

I -

II -

I I -

I I -

-

I -

I -

-

III I I

I II I

I -

I I I

-

-

I I -

-

I -

-

-

I -

339

Sinapis arvensis Sisymbrium altissimus Sisymbrium loeselii Sisymbrium officinale Sisymbrium orientale Solanum nigrum Sonchus arvensis Sonchus asper Sonchus oleraceus Sorghum halepensis Spergula arvensis Stachys annua Stellaria media Thesium dolineri Thlaspi arvense Thymelaea passerina Torilis arvensis Trigonella caerulea Valerianella dentata Valerianella locusta Veronica arvensis Veronica persica Veronica polita Vicia angustifolia Vicia hirsuta Vicia pannonica Vicia sativa Vicia striata Vicia villosa Viola arvensis Xanthium italicum Variae syntaxa Adonis x hybrida Antennaria dioica Bolboschoenus maritimus Carex flacca Carex ornithopoda Carex vulpina Cirsium decussatum Echinochloa crus-galli Festuca ovina Hieracium virosum Hippophaë rhamnoides Juniperus communis Orobanche teucrii Phragmites australis Potentilla erecta Prunella x intermedia Salvia x betonicifolia Tamarix ramosissima Thalictrum aquilegiifolium

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I I I I I I -

I I I I II -

I II I I I -

I I I II I I I I I -

I I I I I I I I I I I I -

II I -

-

I I I I I -

I -

I I I -

I I I I I I I

I I -

I I -

I -

II II -

I I I I I I I I

-

I I I -

-

-

I I -

I -

-

-

I

-

-

I -

I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

II -

-

-

I I I I I I

I

I -

I -

I

I -

-

I I I I -

I -

-

-

I I I -

-

-

-

-

I -

-

I I I I I I I -

-

-

-

340

Veratrum album

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1. Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999: a – festucetosum valesiacae sass. nova hoc loco: 3 rel. din jud. Bacău, Iaşi, Botoşani (C. Burduja et al., 1956); 46 rel. din depresiunea Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1956, 1968); 1 rel. din rezervaţia Valea lui David (D. Mititelu et al., 1969); 1 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 29 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu, 1971); 14 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 1 rel. de la Stânca Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 5 rel. din dealul Miroslava (C. Dobrescu et al., 1973); 5 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 54 rel. din Colinele Tutovei (C. Bârcă, 1975); 3 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 7 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 9 rel. de la Vulturi – Popricani (C. Burduja et al., 1976); 1 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 18 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984); 1 rel. din rezervaţia Breana – Roşcani (I. Sârbu et al., 1995); 12 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 4 rel. din rezervaţia Zărneşti – Jorăşti (I. Sârbu et al., 1997); 2 rel. din rezervaţia Gârboavele (I. Sârbu et al., 1997); 6 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 7 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 7 rel. din Cotnari, Huşi, Iaşi (C. Sârbu, 2003); 7 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); b – koelerietosum macranthae Bârcă 1975 em. hoc loco: 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 8 rel. din Colinele Tutovei (C. Bârcă, 1975); 4 rel. de la Bucium - Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2. Agrostio – Festucetum valesiacae Borisavljevič et al. 1955: 54 rel. din bazinul Sucevei (M. Răvăruţ et al., 1961; T. Chifu et N. Ştefan, 1978). 3. Potentillo arenariae – Festucetum pseudovinae Soó 1950: 3 rel. din jud. Botoşani, Iaşi, Bacău (C. Burduja et al., 1956); 15 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1956); 7 rel. din bazinele Putnei şi Şuşiţei (M. Răvăruţ et al., 1958); 2 rel. din Colinele Tutovei (E. Turenschi, 1970). 4. Poo angustifoliae – Festucetum valesiacae Zinöcker in Mucina et Kolbek 1993: 3 rel. din jud. Iaşi, Bacău, Suceava (C. Burduja et al., 1956); 11 rel. din Colinele Tutovei (C. Bârcă, 1975); 10 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 13 rel. de la Cotnari, Huşi, Iaşi (C. Sârbu, 2003). 5. Taraxaco serotinae – Botriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999: a – dichanthietosum ischaemi sass. nova hoc loco: 3 rel. din jud. Vaslui, Bacău, Botoşani (C. Burduja et al., 1956); 33 rel. din Pod. Covurluiului (I. Căzăceanu et E. Turenschi, 1959); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 1 rel. de la Frumoasa – Moara (D. Mititelu et V. Cojocaru, 1970); 3 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N.

341

Barabaş, 1970); 5 rel. de pe dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 30 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu, 1971); 11 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 1 rel. de la Stânca – Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. de pe dealul Miroslava – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 2 rel. de la Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 10 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 2 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 3 rel. din diverse localităţi (C. Burduja et al., 1980); 20 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984); 12 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1993); 4 rel. din rezervaţia Breana – Roşcani (I. Sârbu et al., 1995); 3 rel. din rezervaţia Pogăneşti – Suceveni (I. Sârbu et al., 1995); 3 rel. din rezervaţia Zărneşti – Jorăşti (I. Sârbu et al., 1997); 1 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 1 rel. din rezervaţia Gârboavele (I. Sârbu et al., 1997); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); b – caraganetosum Dobrescu et Viţalariu 1973: 12 rel. din jud. Vaslui (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1973); 5 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974). 6. Festucetum rupicolae Burduja et al. 1956: 1 rel. din Mărgineni (C. Burduja et al., 1956); 16 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1956; C. Dobrescu et al., 1964); 5 rel. din Mt. Rarău (P. Raclaru., 1969); 1 rel. din rezervaţia Frumoasa – Moara (D. Mititelu et V. Cojocaru, 1970); 2 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 7. Agropyro pectinati – Stipetum capillatae (Burduja et al. 1956) nom. nov.: 1 rel. din Murgeni (C. Burduja et al., 1956); 1 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. din rezervaţia Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 5 rel. de pe dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 16 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu, 1971); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 2 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 12 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984); 1 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (A. M. Coroi, 2001). 8. Thymo pannonici – Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1992: 5 rel. de pe dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din rezervaţia Breana – Roşcani (I. Sârbu et al., 1995); 1 rel. din rezervaţia Gârboavele (I. Sârbu et al., 1997). 9. Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae I. Pop 1970: 3 rel. din jud. Botoşani, Iaşi, Vaslui (C. Burduja et al., 1956); 64 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1956, 1968); 1 rel. din rezervaţia Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 19 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu, 1971); 1 rel. de la Stânca – Ştefăneşti (D.

342

Mititelu et al., 1971); 1 rel. de pe dealul Miroslava – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 5 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 16 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 20 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984); 9 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 7 rel. din bazinul Şuşiţei (A. M. Coroi, 2001). 10. Cynodonti – Poëtum angustifoliae (Rapaics 1927) Soó 1957: 1 rel. de pe dealul Miroslava – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 1 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 9 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 12 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984); 5 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1993); 1 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997); 7 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 11. Ceratocarpo – Euphorbietum stepposae Sanda et Popescu 1998: 1 rel. de la Movila Ruptă (C. Burduja et al., 1956); 4 rel. din lunca Bârladului (C. Dobrescu, 1971); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 13 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. de la Berezeni (D. Mititelu et N. Barabaş, 1984); 1 rel. din bazinul Bahluieţului (L. Aniţei et D. Mititelu, 1997). 12. Aegilopsetum cylindricae Buia et al. 1969: 5 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1990); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 13. Agropyro – Kochietum prostratae Zolyomi 1958: 5 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984) 14. Bromo squarrosi – Xeranthemetum annui Coroi 2001: 10 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 15. Fitocenoze de Calamagrostis epigeios: 5 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 1 rel. din rezervaţia Breana – Roşcani (I. Sârbu et al., 1995); 31 rel. de la Cotnari, Iaşi, Huşi (C. Sârbu, 2003). 16. Jurineo arachnoideae – Stipetum lessingianae (Dobrescu 1974) nom. novum: 1 rel. din rezervaţia Vale lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 6 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 2 rel. de la Vulturi – Popricani (C. Burduja et al., 1976). 17. Carici humilis – Brachypodietum pinnati Soó 1947: 1 rel. din Mt. Rarău (P. Raclaru, 1969); 5 rel. din rezervaţia Ponoare – Bosanci (Cl. Horeanu, 1973); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 3 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1982); 1 rel. din Dealul

Vulpea – Piatra Neamţ (D. Mititelu et V. Mancaş, 1987); 12 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1993); 7 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 18. Thymo comosi – Festucetum rupicolae (Csürös et Gergeli 1959) Pop et Hodişan 1985: 5 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 19. Campanulo divergentifolius – Festucetum pallentis Zolyomi 1966: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 20. Thymo comosi – Caricetum humilis Morariu et Danciu 1977: 1 rel. din rezervaţia Dealul Vulpea – Piatra Neamţ (D. Mititelu et D. Mancaş, 1977); 7 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1993); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996).

343

As. Saliceto rosmarinifoliae – Holoschoenetum vulgaris Mititelu et al. 1973 Tabel sintetic 19, coloana 2 Fitocenozele de Scirpoides holoschoenus cu Salix rosmarinifolia ocupă terenuri plane, precum şi microdepresiunile dintre dune, cu apa freatică la suprafaţă, de aceea aceste fitocenoze au un caracter xeromezofil. Acest caracter se reflectă şi în compoziţia floristică, în care participă şi unele specii din ordinul Molinietalia. Cele mai frecvente specii care însoţesc speciile edificatoare sunt: Apera spica-venti, Secale sylvestre, Gypsophila paniculata, Syrenia cana, Asperula setulosa, Poa bulbosa, Gratiola officinalis, Juncus articulatus, Genista tinctoria, Calamagrostis epigeios, Centaurium erythraea, Gypsophila muralis etc. As. Achilleo kitaibelianae – Secaleetum sylvestris Mititelu et al. 1973 Non: Secali sylvestris – Brometum tectorum Hargitai 1940 Tabel sintetic 19, coloana 3a, 3b Asociaţia este printre cele mai reprezentative de pe nisipurile continentale însorite şi foarte uscate, sărace în elemente nutritive. Fitocenozele sunt dominate de speciile edificatoare Achillea ochroleuca şi Secale sylvestre, care au o acoperire variabilă de 35 - 75%, precum şi de numeroase specii psamofile, multe caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Dintre acestea se remarcă: Festuca beckeri ssp. polesica, Plantago scabra, Corispermum nitidum, Polygonum arenarium, Astragalus varius, Centaurea arenaria ssp. borystenica, Dianthus platyodon, Gypsophila paniculata, Syrenia cana, Stachys recta ssp. nitens, Artemisia campestris, Asperula setulosa, Myosotis stricta etc. Asociaţia este reprezentată în zonă prin două subasociaţii: - secaleetosum sylvestris sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică mai omogenă şi fără specii diferenţiale (tabel 19, coloana 3a); - bassietosum laniflorae (Mititelu et Ştefan 1988) stat. novum (syn. Kochio laniflorae – Secalietum sylvestris Mititelu et Ştefan 1988 (art. 36)), de pe terenuri cu o uşoară salinitate, având ca specii diferenţiale Bassia laniflora, Herniaria incana, Minuartia viscosa (tabel 19, coloana 3b). Alianţa Festuco – Mollugion Borza 1961 Grupează vegetaţia psamofilă, în general de talie joasă, mai ales din microdepresiunile dintre dune. Specii caracteristice: Bassia laniflora, Digitaria sanguinalis, Festuca beckeri ssp. polesica, Mollugo cerviana, Plantago scabra. 344

As. Violo hymettiae – Cynodontetum Cârţu 1973 Tabel sintetic 19, coloana 4 Asociaţia dominată de Viola hymettia şi Cynodon dactylon a fost descrisă de pe teritoriul Moldovei, de pe nisipurile de la Hanu Conachi, unde vegetează frecvent în microdepresiunile dintre dune, cu umiditate uşor mai ridicată. Pe lângă speciile caracteristice asociaţiei, însoţite de speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, în compoziţia floristică pătrund şi multe specii din clasele Stellarietea mediae şi Koelerio – Corynephoretea. Cele mai frecvente specii care se dezvoltă împreună cu speciile edificatoare sunt: Achillea ochroleuca, Tragus racemosus, Alyssum desertorum, Euphorbia seguieriana, Arenaria serpyllifolia, Erysimum diffusum, Holosteum umbellatum, Veronica verna, V. persica, Torilis arvensis, etc. As. Plantaginetum indicae Buia et al. 1960 Tabel sintetic 19, coloana 5 Fitocenozele de Plantago scabra populează terenurile dintre dunele de nisip şi partea inferioară şi medie a dunelor, realizând o acoperire slabă, rareori depăşind 50%. Compoziţia floristică a asociaţiei este modestă, dominante fiind speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Dintre acestea mai frecvente sunt: Bromus tectorum, Viola hymettia, Bassia laniflora, Alyssum desertorum, Corispermum nitidum, Polygonum arenarium, Digitaria sanguinalis, Anthemis ruthenica, Centaurea arenaria ssp. borystenica etc. Acest nucleu este completat şi cu o serie de specii caracteristice claselor Koelerio – Corynephoretea şi Artemisietea, dintre care menţionăm: Kohlrauschia prolifera, Trifolium arvense, Poa bulbosa, Anthemis tinctoria, Crepis setosa, Linaria genistifolia, Verbascum blattaria etc. As. Molluginetum cervianae Borza 1963 Tabel sintetic 19, coloana 6 Asociaţie psamofilă răspândită pe nisipurile de la Hanu Conachi. Fitocenozele sunt dominate de specia anuală Mollugo cerviana, care acoperă terenul destul de slab. Aceasta este însoţită constant de un nucleu de specii psamofile compus din: Festuca beckeri ssp. polesica, Plantago scabra, Scabiosa argentea, Secale sylvestre, Apera spica-venti, Polygonum arenarium, Astragalus varius, Centaurea arenaria ssp. borystenica, Helichrysum arenarium, Koeleria glauca, Syrenia cana etc, care realizează o slabă acoperire.

345

As. Veronico vernae – Minuartietum Cârţu 1973 Asociaţia a fost semnalată recent din Câmpia Tecuciului de pe nisipuri uscate (Oprea 2003). Compoziţia floristică pe baza a trei relevee este următoarea: As.: Veronica verna 2; Festuco – Molugion: Viola hymettia +; Scabiosion argenteae: Tribulus terestris +; Bromion tectorum: Tragus racemosus +, Bromus tectorum +; Festucion vaginatae: Achillea ochroleuca +; Festucetalia vaginatae: Cynodon dactylon +; Festuco – Brometea: Allium rotundum +, Chondrilla juncea +, Dichanthium ischaemum +, Eryngium campestre +, Euphorbia seguieriana +; Variae syntaxa: Minuartia verna 3, Myosotis stricta +, Arenaria serpyllifolia +, Filago arvensis +, Holosteum umbellatum +, Poa bulbosa +, Bromus hordeaceus +, Erodium cicutarium +, Sagina procumbens +, Inula britannica +, Taraxacum officinale +, Anchusa officinalis ssp. procera +, Tragopogon dubius +, Cerastium glomeratum +, Echinochloa crus-galli +, Ornithogalum umbellatum +, Scleranthus annuus +, Gagea lutea +, G. pratensis +. Alianţa Scabiosion argenteae Boşcaiu 1975 Constituie vegetaţia stepică de câmpie mai ales din vecinătatea Mării Negre, din Delta Dunării şi mai rar de pe nisipurile continentale. Specii caracteristice: Carex colchica, Cynanchum acutum, Echinops ruthenicus, Scabiosa argentea, Tribulus terrestris. As. Trago racemosae – Anthemietum ruthenicae Puşcaru et al. 1963 Tabel sintetic 19, coloana 7 Asociaţia a fost identificată în Câmpia Tecuciului, pe nisipuri şi soluri nisipoase. Fitocenozele sunt edificate de Tragus racemosa şi Anthemis ruthenica, care se află de cele mai multe ori în raporturi de codominanţă, realizând o acoperire bună, de 55 - 70%. Cele două specii caracteristice sunt însoţite frecvent de o serie de specii, mai ales caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, dar şi din clasele Koelerio – Corynephoretea şi Stellarietea mediae. Dintre speciile mai frecvente, menţionăm: Bromus tectorum, Alyssum desertorum, Tribulus terrestris, Cynodon dactylon, Potentilla argentea, Veronica praecox, Chenopodium album, Descurainia sophia etc.

346

As. Scabioso argenteae – Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987 Tabel sintetic 19, coloana 8 Fitocenozele edificate de Artemisia campestris ocupă nisipurile uşor vălurate din Câmpia Tecuciului, având o compoziţie asemănătoare celor din Delta Dunării. Specia caracteristică, Scabiosa argentea, deşi nu are o acoperire semnificativă, are o constanţă ridicată, însoţind specia dominantă, Artemisia campestris, în toate releveele. Alte specii cu constanţă ridicată sunt: Achillea ochroleuca, Bassia laniflora, Secale sylvestre, Agropyron cristatum ssp. sabulosum, Koeleria glauca, Stachys recta, Poa bulbosa etc. As. Holoschoeno – Calamagrostietum epigeios Popescu et Sanda 1978 Tabel sintetic 19, coloana 9 Asociaţia a fost descrisă din Delta Dunării şi de pe Litoralul Marii Negre, iar recent a fost semnalată în Câmpia Tecuciului, pe terenuri nisipoase, în microdepresiuni umede primăvara. Fitocenozele sunt dominate de Calamagrostis epigeios, care populează coamele mai uscate, iar în microdepresiunile umede se dezvoltă Scirpoides holoschoenus, Juncus articulatus şi Salix rosmarinifolia. În compoziţia floristică sunt frecvente numeroase specii psamofile: Achillea ochroleuca, Viola hymettia, Bassia laniflora, Secale sylvestre, Koeleria glauca, Syrenia cana, Astragalus varius, Agropyron cristatum ssp. sabulosum etc. Fitocenoze de Taeniantherum caput-medusae Syn.: Hordelymetum asperi Sârbu 1984 (art. 2b, 36) Aceste fitocenoze au fost descrise din bazinul Chinejii (I. Sârbu 1984). Compoziţia floristică pe baza a trei relevee este următoarea: Festucetalia vaginatae: Taeniantherum caput-medusae 3, Festuca beckeri ssp. polesiaca +, Plantago scabra +, Scabiosa argentea +, Alyssum desertorum +, Centaurea diffusa +, Bromus squarrosus +; Festucetalia valesiacae: Anchusa barrelieri +, Thymus pannonicus +, Dichanthium ischaemum +, Elymus hispidus +, Xeranthemum annuum +, X. cylindraceum +, Achillea setacea +, Galium humifusum +, Taraxacum serotinum +; Festuco – Brometea: Eryngium campestre +, Poa angustifolia +, Potentilla argentea +, Sanguisorba minor +, Taraxacum erythrospermum +, Trifolium campestre +, Echium vulgare +, Stipa capillata +; Koelerio – Corynephoretea: Acinos arvensis +, Arenaria serpyllifolia +, Cerastium semidecandrum +, Erysimum diffusum +, Hieracium pilosella +, Hypericum perforatum +, Poa bulbosa +, Trifolium arvense +; Molinio – 347

Arhenatheretea: Cichorium intybus +, Lepidium ruderale +, Lotus corniculatus +, Medicago lupulina +, Plantago lanceolata +, Trifolium repens +; Variae synatxa: Berteroa incana +, Crepis foetida +, Tragopogon dubius +, Verbascum phlomoides +, Centaurea solstitialis +, Conyza canadensis +, Melilotus officinalis +, Reseda lutea +, Asperula tenella +, Rubus caesius +. Tabelul 19 Asociaţii din ordinul Festucetalia vaginatae Soó 1957 Asociaţia Altitudinea m. s. m (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Festuca beckeri ssp. polesica Salix rosmarinifolia Achillea ochroleuca Bromus tectorum Viola hymettia Plantago scabra Mollugo cerviana Tragus racemosus Scabiosa argentea Scirpoides holoschoenus Dif. de sas. Bassia laniflora Festucion vaginatae Allium guttatum Alyssum desertorum Corispermum nitidum Rindera umbellata Salsola kali ssp. ruthenica Secale sylvestre Bromion tectorum Apera spica-venti Bromus squarrosus Polygonum arenarium Festuco - Mollugion Digitaria sanguinalis ssp. pectiniformis Digitaria sanguinalis ssp. sanguinalis Scabiosion argenteae Carex colchica Echinops ruthenicus Tribulus terrestris Festucetalia vaginatae Agropyron cristatum ssp. sabulosum Anchusa gmelini Anchusa ochroleuca

348

1 3-5 19

2 3-5 10

3a 3-7 14

3b 3-7 15

4 6-8 5

5 6-8 5

6 3-4 5

7 7-9 5

8 7-9 10

9 6-9 10

V I III I II I I III I

II V I I V

IV V V III III

V V -

III V I III II

II V IV V -

III I V V II IV -

I V II I -

II I IV II I V -

II III IV II III II II V

I

-

-

V

-

IV

-

II

III

IV

I I I III

I III

I I V V

II III V

III -

III III -

IV II III

III -

II III

II III

II III

V -

IV

IV

-

II III

V IV

I

I

II I II

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

II

-

-

III

I

IV

III

-

-

-

I I -

-

-

III

II

I -

II

I III

I -

I I

I I I

I

I I -

III -

-

I

-

I

III -

III -

Anthemis ruthenica I Astragalus varius II Carex stenophylla I Centaurea arenaria ssp. borystenica II Centaurea diffusa II Cynodon dactylon Dianthus platyodon I Gypsophila paniculata Helichrysum arenarium IV Hieracium echioides Koeleria glauca III Onosma visiani Onobrychis arenaria I Orobanche laevis Syrenia cana II Tragopogon floccosus ssp. II brevirostris Festucetalia valesiacae Agropyron cristatum ssp. pectinatum I Allium flavescens I Allium flavum Allium paniculatum Allium rotundum Artemisia austriaca I Astragalus onobrychis I Bassia prostrata Centaurea biebersteinii II Centaurea orientalis Cleistogenes bulgarica I Euphorbia glareosa I Herniaria incana Hypericum elegans I Linum hirsutum Teucrium polium ssp. capitatum Xeranthemum annuum Xeranthemum cylindraceum Brometalia erecti Carlina vulgaris Inula salicina Stipo pulcherrimae – Festucetalia pallentis Anchusa officinalis ssp. officinalis Chrysopogon gryllus Herniaria glabra I Potentilla arenaria I Silene otites I Stachys recta ssp. nitens Stachys recta ssp. recta II Thalictrum minus I Vincetoxicum hirundinaria I Festuco - Brometea Achillea setacea Ajuga genevensis I Artemisia campestris ssp. campestris I

I IV II II III I

IV III V IV IV II II IV IV

V III -

II V I II

IV III II II II I II

III IV V II II IV IV I IV -

V III II -

I II II II I I III II I

II III II II II III III -

III -

I II II I I -

III II -

II -

I I II I II I -

I

II

II II -

II -

-

II

-

-

II -

-

-

II

II

I -

II I I V III -

I I -

II I -

I -

-

-

III III I II

II II II II

-

V

-

-

I -

-

-

V

-

349

Asperula setulosa Carex caryophyllea Chondrilla juncea Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Dianthus kladovanus Dichanthium ischaemum Echium vulgare Eryngium campestre Euphorbia cyparissias Euphorbia seguieriana Galium humifusum Hieracium bauhinii Medicago falcata Medicago minima Myosotis stricta Poa angustifolia Potentilla argentea Salvia aethyopis Salvia verticillata Stachys germanica Stipa capillata Thymus glabrescens Trifolium campestre Viola kitaibeliana Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis Alyssum alyssoides Arabidopsis thaliana Arenaria serpyllifolia Erysimum diffusum Filago arvensis Holosteum umbellatum Hypericum perforatum Kohlrauschia prolifera Minuartia viscosa Poa bulbosa Scleranthus annuus ssp. polycarpus Scleranthus perennis Sedum acre Trifolium arvense Veronica praecox Veronica verna Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea ptarmica Bromus hordeaceus Cichorium intybus Deschampsia caespitosa Erodium cicutarium Eryngium planum Gratiola officinalis Juncus articulatus Medicago lupulina Sagina procumbens

350

I I I II II I I II I I I I I II -

IV I I II I I I

V I II II I III I I -

III II III -

II II III -

II II I II I I -

I I I I II I -

II I III -

II I II II I -

II II II II II II II -

I I I II II I I I I I -

I II III I II -

II I II II -

II IV -

III III II III I III

I I I III II II I III -

II II III III -

II III -

I I III -

I -

II I -

I II III IV -

I -

-

II II

I I I -

-

II -

-

II II I -

Trifolium repens Vicia cracca Viola tricolor Quercetea pubescentis s. l. Asparagus officinalis Asparagus tenuifolius Asperula tenella Dianthus armeria Gagea lutea Genista tinctoria Artemisietea s. l. Anchusa officinalis ssp. procera Anthemis tinctoria Artemisia campestris ssp. lednicense Berteroa incana Cannabis sativa ssp. spontanea Carduus acanthoides Chelidonium majus Crepis setosa Cuscuta europaea Cynoglossum officinale Echinops sphaerocephalus Linaria dalmatica ssp. transsilvanica Linaria genistifolia ssp. genistifolia Lithospermum arvense ssp. arvense Lithospermum arvense ssp. glandulosum Melilotus officinalis Picris hieracioides Verbascum blattaria Verbascum phlomoides Stellarietea mediae s. l. Amaranthus albus Anchusa stylosa Bromus sterilis Capsella bursa-pastoris Centaurea solstitialis Cerastium glomeratum Chamaesyce peplis Chenopodium aşbum Convolvulus arvensis Conyza canadensis Crepis tectorum Cuscuta campestris Descurainia sophia Diplotaxis tenuifolia Eragrostis minor Erigeron annuus Geranium pusillum Lactuca serriola Lappula squarrosa Rumex acetosella Sonchus arvensis

-

-

-

-

II

-

-

II II -

-

-

I I -

V

-

III -

II II -

I -

-

-

-

I -

II I I I I I -

I -

II I -

II II II

-

II II II II -

II -

I II -

V -

II II -

I

-

-

-

-

II I II -

-

-

-

-

I I II II I II -

I I -

I II II -

II III -

I I I II II I I I

II -

I II -

II III I II IV II -

I II -

I II -

351

Stellaria media Torilis arvensis Veronica persica Veronica polita Vicia villosa Viola arvensis Xanthium italicum Variae syntaxa Aristolochia clematitis Calamagrostis epigeios Carex praecox Centaurium erythraea Elymus elongatus Gypsophila muralis Juncus bufonius

-

-

I -

-

II III III II II -

-

-

II -

II -

-

I I -

V V IV -

II -

-

II

III -

III -

II -

I -

V -

1. Festucetum polesicae Ad. Oprea 1998: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 4 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1984); 10 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 1998). 2. Saliceto rosmarinifoliae – Holoschoenetum vulgaris Mititelu et al. 1973: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 5 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003). 3. Achilleo kitaibelianae – Secalietum sylvestris Mititelu et al. 1973: a – secalietosum sylvestris sass. nova: 7 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 7 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003); b – bassietosum laniflorae (Mititelu et Ştefan 1988) stat. nov.: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et N. Ştefan, 1988); 5 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003). 4. Violo hymettiae – Cynodontetum Cârţu 1973: 5 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003). 5. Plantaginetum indicae Buia et al. 1960: 5 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003). 6. Molluginetum cervianae Borza 1963: 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973). 7. Trago racemosae – Anthemietum ruthenicae Puşcaru et al. 1963: 5 rel. din Câmpia Tecuciului (N. Ştefan et Ad. Oprea, 1988) 8. Scabioso argenteae – Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987: 10 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003). 9. Holoschoeno – Calamagrostietum epigeios Popescu et Sanda 1978: 7 rel. din Câmpia Tecuciului (Ad. Oprea, 2003).

352

Clasa KOELERIO – CORYNEPHORETEA Klika in Klika et Novák 1941 Syntaxon syn.: SEDO – SCLERANHETEA Br.-Bl. 1955; FESTUCO – SEDETEA Oberd. 1975 Syn: Corynephoretea canescentis Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8) Cuprinde vegetaţia pionieră de pe prundişuri şi soluri pietroase reprezentată prin fitocenoze xeroterme, acidofile, deschise. Specii caracteristice: Acinos arvensis, Arabidopsis thaliana, Arenaria leptoclados, A. serpyllifolia, Carex stenophylla, Cladonia furcata, Draba nemorosa, Echium vulgare, Erodium cicutarium, Erophila verna, Helichrysum arenarium, Herniaria glabra, Hieracium pilosella, Holosteum umbellatum, Kohlrauschia prolifera, Medicago minima, Minuartia viscosa, Myosotis ramosissima, M. stricta, Poa bulbosa, Potentilla argentea, P. inclinata, Rhacomitrium canescens, Rumex acetosella, Scleranthus annuus ssp. polycarpos, Sedum acre, S. rupestre, S. sexangulare, Trifolium arvense, T. campestre, Valerianella locusta, Veronica arvensis, V. verna, Vicia lathyroides, Viola kitaibelliana. Ordinul Corynephoretalia canescentis Klika 1934 Syn.: Thero – Airetalia Oberd. 1957 (art. 3b); Thero – Airetalia Oberd. in Oberd. et al. 1967 (art. 3b, 29) Cuprinde vegetaţia de pe terenuri nisipoase şi pietrişuri. Specii caracteristice: Alyssum desertorum, A. montanum, Bassia laniflora, Cerastium semidecandrum, Corynephorus canescens, Euphorbia seguieriana, Hypericum perforatum, Scleranthus annuus ssp. annuus, Spergula morisonii, Thymus serpyllum, Viola arvensis, V. tricolor. Alianţa Thero – Airion R. Tx. ex Oberd. 1957 Syn.: Thero – Airion R. Tx. 1951 (art. 8) Vegetaţia efemeră de pe nisipuri şi terenuri acide. Specii caracteristice: Aira caryophyllea, A. elegantissima, Filago minima, F. vulgaris, Hypochoeris glabra, Sagina apetala, Trifolium striatum, Ventenata dubia. As. Filagini – Aperetum Oberd. 1957 Este o asociaţie răspândită fragmentar în pajişti însorite, cu acoperire mai 353

redusă (70-80%), cu o compoziţie floristică mai săracă în specii. Speciile caracteristice asociţiei, Filago vulgaris şi Apera spica-venti, sunt dominante, fiind însoţite mai frecvent de: Filago arvensis, Gypsophila muralis, Daucus carota, Hypericum perforatum, Matricaria perforata, Conyza canadensis, Erigeron annuus etc. Compoziţia floristică este întregită de un grup de specii caracteristice claselor Festuco – Brometea şi Molinio – Arrhenatheretea. Compoziţia floristică, pe baza a 10 relevee, este următoarea (Gurău 2004): As.: Filago vulgaris V; Thero – Airion: Filago arvensis III; Bromion tectorum: Apera spica-venti V; Corynephoretalia: Cerastium semidecandrum I, Hypericum perforatum II, Scleranthus annuus I, Viola arvensis I; Koelerio – Corynephoretea: Arenaria serpyllifolia I, Bromus hordeaceus I, Echium vulgare I, Rumex acetosella I, Silene dichotoma I, Spergula arvensis I, Trifolium arvense I, Vicia tetrasperma I; Molinio – Arrhenatheretea: Agrostis capillaris I, Cichorium intybus I, Crepis biennis I, Cynosurus cristatus I, Dactylis glomerata I, Daucus carota III, Elymus repens I, Festuca arundinacea I, Holcus lanatus II, Leucanthemum vulgare I, Lolium perenne II, Plantago major I, Poa pratensis I, Ranunculus sardous I, Rhinanthus minor I; Festuco – Brometea: Achillea collina I, Anchusa officinalis I, Anthemis tinctoria I, Carlina vulgaris I, Elymus hispidus I; Variae syntaxa: Artemisia absinthium I, Centaurium erythraea I, Convolvulus arvensis II, Conyza canadensis II, Erigeron annuus II, Galeopsis ladanum I, Gypsophila muralis III, Lathyrus tuberosus I, Linaria vulgaris I, Matricaria perforata II, Origanum vulgare I, Sonchus oleraceus I, Spergularia rubra I, Vicia cracca I. Alianţa Koelerion arenariae R. Tx. 1937 corr. Gutermann et Mucina 1993 Syn.: Bromion tectorum Soó 1940 (art. 8, 36); Bromion tectorum Soó ex Felföldy 1942 (art. 36) Specii caracteristice: Anthemis ruthenica, Apera spica-venti, Bassia laniflora, Bromus squarrosus, B. tectorum, Centaurea diffusa, Cerastium semidecandrum, Erysimum diffusum, Plantago scabra, Polygonum arenarium, Silene conica, Tragus racemosa. As. Brometum tectorum Bojco 1934 Fitocenozele de Bromus tectorum au o răspândire limitată pe nisipurile de la Hanu Conachi şi pe solurile nisipoase din bazinul Chinejii, realizând o acoperire slabă (35-50%), mai rar depăşind 75%. Împreună cu specia caracteristică şi dominantă vegetează constant şi speciile: Plantago scabra, Tragus racemosus, Bassia laniflora, 354

Alyssum desertorum, Corispermum nitidum, Bromus squarrosus, Polygonum arenarium, Anthemis ruthenica, Cynodon dactylon, Helichrysum arenarium, Artemisia campestris, Chondrilla juncea, Potentilla argentea, Arenaria serpyllifolia, Trifolium arvense, Crepis tectorum etc. În compoziţia fitocenotică se remarcă un grup masiv de specii din clasa Festuco – Brometea, dintre care fac parte şi unele specii caracteristic ordinului Festucetalia vaginatae, fapt pentru care unii autori o încadrează în acest ordin. Fitocenozele din Moldova au foarte multe specii caracteristice sintaxonilor clasei Koelerio – Corynephoretea, ceea ce justifica încadrarea în această clasă. Compoziţia fitocenotică a asociaţiei, pe baza a 13 relevee, este următoarea: As.: Bromus tectorum V, Koelerion arenariae: Erysimum diffusum I, Plantago scabra III, Tragus racemosus III, Apera spica-venti I, Polygonum arenarium III, Bromus squarrosus V, Anthemis ruthenica V, Centaurea diffusa II; Corynephoretalia canescentis: Filago arvensis I, Bassia laniflora IV, Euphorbia seguieriana II, Scleranthus annuus ssp. annuus II; Koelerio – Corynephoretea: Acinos arvensis I, Arabidopsis thaliana I, Arenaria serpyllifolia III, Holosteum umbellatum I, Minuartia viscosa I, Scleranthus annuus ssp. polycarpus I, Sedum acre I, Trifolium arvense III, Veronica praecox I, Alyssum desertorum II, Helichrysum arenarium IV, Koeleria glauca II, Echium vulgare I, Myosotis stricta II, Potentilla argentea III, Rumex acetosella II, Herniaria glabra II, Bromus hordeaceus II; Festucetalia vaginatae: Achillea ochroleuca II, Scabiosa argentea II, Corispermum nitidum IV, Digitaria sanguinalis III, Carex colchica I, Anchusa ochroleuca II, Astragalus varius I, Dianthus platyodon II, Cynodon dactylon V, Hieracium echioides II, Onobrychis arenaria I, Orobanche laevis I, Syrenia cana III; Festuco – Brometea: Allium flavescens II, Allyssum minutum I, Anchusa barrelieri I, A. officinalis II, Artemisia austriaca I, A. campestris III, Astragalus austriacus I, Echium italicum I, Elymus hispidus I, Hypericum elegans II, Teucrium polium ssp. capitatus I, Xeranthemum cylindraceum III, Achillea setacea I, Chondrilla juncea III, Eryngium campestre I, Euphorbia cyparissias II, Potentilla recta I, Salvia aethiopis I; Variae syntaxa: Medicago lupulina I, Plantago lanceolata I, Polygonum aviculare I, Artemisia absinthium I, Berteroa incana II, Crepis foetida I, Cynoglossum officinale I, Lithospermum arvense ssp. arvense I, Lithospermum arvense ssp. glandulosum I, Reseda lutea I, Verbascum phlomoides I, Chamaesyce peplis I, Convolvulus arvensis I, Crepis tectorum III, Lappula squarrosa I, Nigella arvensis I, Senecio vernalis I, Setaria viridis I, Sisymbrium altissimum I, Xanthium italicum I. Provenienţa releveelor: 5 rel. de la Hanu Conachi (Mititelu et al. 1973); 3 rel.din bazinul Chinejii (Sârbu 1984); 5 rel. din Câmpia Tecuciului (Oprea 2003). 355

Clasa THERO – SALICORNIETEA (Pignatti 1953) R. Tx. in R. Tx. et Oberd. 1958 Această clasă cuprinde vegetaţia pionieră de halofite anuale, suculente, de pe terenuri inundate periodic. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului şi alianţei. Ordinul Thero – Salicornietalia (Pignatti 1953) R. Tx. in R. Tx. et Oberd. 1958 Reprezintă vegetaţia halofitelor obligate, care se dezvoltă pe terenuri puternic sărăturate şi cu exces de umiditate primăvara şi la începutul verii. Alianţa (Thero -) Salicornion strictae Br.-Bl. 1933 em. R. Tx. 1950 Specii caracteristice: Bassia hirsuta, Salicornia europaea, Salsola soda, Suaeda maritima. As. Suaedetum maritimae Soó 1927 Tabel sintetic 20, coloana 1 Fitocenozele de Suaeda maritima vegetează pe terenuri sărăturate, plane sau uşor excavate, cu exces de umiditate, unde formează un brâu continuu la periferia bălţilor, sau insule dense în microdepresiuni umede. Asociaţia are o compoziţie foarte săracă în specii, fiind reprezentată doar de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, la care se adaugă şi specii din clasa Puccinellio – Salicornietea. Specia dominantă, Suaeda maritima, este însoţită frecvent de speciile: Salicornia europaea, Puccinellia distans ssp. limosa, Aster tripolium, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Artemisia santonica, Spergularia marina etc. As. Salicornietum prostatae Soó 1964 Syn.: Salicornietum herbaceae Soó 1927 (art. 2b, 36) Tabel sintetic 20, coloana 2 Asociaţia se instalează pe terenuri plane sau uşor microdepresionare, puternic sărăturate şi cu umezeală în exces, cel puţin primăvara. Fitocenozele sunt dominate net de specia caracteristică Salicornia europaea, care este însoţită de un nucleu de specii halofile compus din: Suaeda maritima, Limonium gmelini, Spergularia marina, Puccinelia distans ssp. limosa, Salsola 356

soda, Camphorosma annua, Atriplex littoralis, Artemisia santonica etc. As. Salsoletum sodae Slavnič 1948 Asociaţia edificată de Salsola soda a fost identificată în bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al. 1968), pe terenuri nisipoase, plane şi umede. Compoziţia floristică pe baza unui releveu este următoarea: Salsola soda 4, Suaeda maritima +, Salicornia europaea +, Limonium gmelini +, Aster tripolium 1.

Clasa PUCCINELLIO – SALICORNIETEA Ţopa 1939 Syntaxon syn.: FESTUCO – PUCCINELLIETEA Soó 1968; CRYPSIETEA ACULEATAE Vicherek 1973 Această clasă reprezintă vegetaţia stepică şi a pajiştilor stepice, continentale derivate, de pe terenuri sărăturate, răspândite în estul şi sudul Europei. Flora acestor pajişti este reprezentată printr-un număr redus de specii adaptate la terenuri cu concentraţie variabilă de săruri în sol. Adaptările acestor specii se referă atât la nivelul de concentrare a sărurilor, cât şi la natura acestor săruri, plantele fiind indicatori biologici sensibili la tipurile de soluri sărăturate. Specii caracteristice: Artemisia santonica, Aster oleifolius, A. tripolium ssp. pannonicus, Bupleurum tenuissimum, Cerastium dubium, Hordeum geniculatum, Lepidium perfoliatum, Matricaria recutita, Plantago schwarzenbergiana, Scorzonera cana, Spergularia marina, S. media, Taraxacum bessarabicum, Trifolium retusum, T. strictum. Ordinul Crypsidetalia aculeatae Vicherek 1973 Ordinul cuprinde vegetaţia terofită de pe terenuri sărăturate situate în zonele continentale, departe de litoral. Specii caracteristice: Bolboschoenus maritimus, Crypsis aculeata, C. schoenoides, Spergularia marina, Suaeda maritima. Obs.: Menţionăm că unii autori (Rodwell et al. 2002) clasifică acest ordin în clasa Isöeto – Nanojuncetea. Deoarece asociaţiile descrise de pe teritoriul Moldovei au în componenţa floristică cele mai multe specii caracteristice clasei 357

Puccinellio – Salicornietea, am optat pentru includerea ordinului Crypsidetalia aculeatae în această clasă, aşa cum au procedat şi alţi autori (Mucina et al. 1993; Sanda et al. 2001 etc). Alianţa Cypero – Spergularion salinae Slavnić 1948 Alianţa grupează vegetaţia halofilă anuală de pe marginea bălţilor şi din canalele temporar inundate. Specii caracteristice: Chenopodium glaucum, Crypsis alopecuroides, Cyperus pannonicus, Spergularia marina. As. Crypsidetum aculeatae Wenzl 1934 em. Mucina in Mucina et al. 1993 Syn.: Crypsidetum aculeatae Ţopa 1939 (art. 29) Tabel sintetic 20, coloana 3 Fitocenozele edificate de Crypsis aculeata sunt răspândite pe terenuri aluvionare inundate temporar primăvara, în văile râurilor. Compoziţia floristică a asociaţiei este alcătuită predominant din specii halofile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Spre deosebire de fitocenozele descrise din alte zone din ţară, la care în compoziţia floristică pătrund şi specii nehalofile, în fitocenozele descrise din Moldova au fost identificate foarte rar specii din alte clase de vegetaţie. Împreună cu specia caracteristică Crypsis aculeata vegetează frecvent speciile: Crypsis schoenoides, Atriplex littoralis, Cerastium dubium, Spergularia marina, S. media, Taraxacum bessarabicum etc. As. Heleochloetum schoenoides Ţopa 1939 Tabel sintetic 20, coloana 4 Pajiştile sărăturate dominate de Crypsis schoenoides sunt răspândite insular în luncile unor râuri, inundate temporar primăvara. Vegetaţia este scundă şi rară, formată dominant din specii halofile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, amestecată cu specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Stellarietea mediae. Cele mai frecvente specii care însoţesc specia caracteristică Crypsis schoenoides sunt: Agrostis stolonifera, Crypsis alopecuroides, Lotus glaber, Juncus gerardi, Matricaria recutita, Spergularia marina, S. media, Polygonum aviculare etc.

358

Fitocenoze de Atriplex littoralis Fitocenozele dominate de Atriplex littoralis au fost identificate în Valea Bahluiului, la Uricani (Aniţei 1997) având următoarea compoziţia fitocenotică: Festucion pseudovinae: Artemisia santonica +, Lactuca saligna +; Puccinellietalia: Atriplex littoralis 4, Plantago tenuiflora +, Lotus glaber +, Stemmacantha serratuloides +, Myosurus minimus +; Scorzonero – Juncetalia gerardii: Trifolium fragiferum +; Puccinellion peisonis: Puccinellia distans ssp. distans +, Camphorosma annua +; Puccinellio – Salicornietea: Spergularia marina +, Scorzonera cana +, Limonium gmelini +; Variae syntaxa: Elymus repens +. Această compoziţie floristică, în care dominante sunt speciile halofile caracteristice în majoritate clasei Puccinellio – Salicornietea, este diferită de compoziţia floristică a asociaţiei litorale Atriplicetum littoralis Westhoff et Beeftink 1950, din clasa Cakiletea maritimae R. Tx. et Preising ex Br.-Bl. et R. Tx. 1952. De aceea, asemenea fitocenoze ca cele din Moldova trebuie cercetate şi analizate în continuare, pentru a putea fi reunite într-un sintaxon specific. Alianţa Puccinellion peisonis Wendelberger 1943 em. Soó 1957 Syn.: Puccinellion salinariae Wendelberger 1943 (art. 43) Reprezintă vegetaţia pionieră de mlaştini sărăturate continentale. Specii caracteristice: Camphorosma annua, Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Puccinellia distans ssp. distans, Scorzonera cana, Triglochin maritima. As. Lepidietum crassifoliae Ţopa 1939 Syn.: Lepidio crassifoliae – Puccinellietum limosae Soó 1957 (art. 29) Asociaţia a fost descrisă din lunca Prutului (Mititelu et Barabaş 1975) şi din rezervaţia Valea Ilenei – Leţcani (Mititelu et al. 1987). Compoziţia floristică, pe baza a 4 relevee, se prezintă astfel: As.: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium +, Puccinellion peisonis: Puccinellia distans ssp. distans 1, Camphorosma annua +; Puccinelion limosae et Puccinellietalia: Halimione verrucifera 1, Plantago tenuiflora +, Lepidium latifolium +, Lotus glaber +; Puccinelio – Salicornietea: Limonium gmelini +, Aster tripolium +, Cerastium dubium +, Matricaria recutita +, Taraxacum bessarabicum +, Trifolium retusum +.

359

Ordinul Puccinellietalia Soó 1947 em. Vicherek 1973 Syn.: Festuco – Puccinellietalia Soó 1968 (art. 29) Ordinul Puccinellietalia cuprinde vegetaţia termo-continentală eurasiatică de pajişti şi buruienării halofile. Specii caracteristice: Aster sedifolius, Atriplex littoralis, Bassia prostrata, Dianthus guttatus, Iris halophila, Lepidium latifolium, Lotus glaber, Myosurus minimus, Plantago tenuiflora, Stemmacantha serratuloides. Alianţa Puccinellion limosae Klika in Vlach 1937 Cuprinde vegetaţia terenurilor sărăturate umede din sud-estul Europei. Specii caracteristice: Bassia sedoides, Halimione pedunculata, H. verrucifera, Plantago cornuti, Puccinellia distans ssp. limosa, Salsola soda. As. Staticeto – Artemisietum monogynae Ţopa 1939 Tabel sintetic 20, coloana 5 Fitocenozele de Limonium gmelini cu Artemisia santonica ssp. monogyna descrise de pe teritoriul Moldovei, se dezvoltă atât pe terenuri plane din luncile râurilor, cât şi pe pante cu înclinare moderată şi cu alunecări de teren. De aceea, în cele mai multe staţiuni, solul se usucă în timpul verii favorizând dominanţa speciei Artemisia santonica ssp. monogyna. În compoziţia floristică semnificative sunt speciile halofile, care aparţin în special alianţei, ordinului şi clasei, însă pe terenurile în pantă mai zvântate capătă importanţă şi o serie de specii din clasele Molinio – Arrhenatheretea şi Festuco – Brometea. De asemenea, la periferia fitocenozelor, mai pătrund şi specii din clasa Stellarietea mediae. Alături de speciile caracteristică şi edificatoare, se mai remarcă prin frecvenţe ridicate şi speciile: Puccinellia distans ssp. limosa, Aster tripolium, Lepidium ruderale, Festuca pseudovina, Petrosimonia triandra, Lepidium latifolium, Inula britannica, Matricaria recutita, Scorzonera cana, Taraxacum bessarabicum, Elymus repens, Achillea setacea, Cardaria draba etc. În cadrul asociaţiei au fost descrise două subasociaţii: artemisietosum Popescu et al. 1984 şi staticetosum Todor 1948. Fitocenozele descrise din Moldova se încadrează în subasociaţia artemisietosum Popescu et al. 1984, cu o compoziţie floristică omogenă, în care participă halofite care preferă atât staţiuni mai umede cât şi mai uscate şi fără specii diferenţiale. 360

As. Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1936 Syn.: as. Puccinellia limosa Rapaics 1927 (art. 24); Puccinellietum limosae hungaricum Soó 1930 (art. 3, 34) Tabel sintetic 20, coloana 6 Asociaţia edificată de Puccinellia distans ssp. limosa are o răspândire fragmentară, dar destul de largă în luncile râurilor, preferând terenurile plane sau uşor înclinate, cu umiditate mai ridicată primăvara, cu o salinitate moderată. Acoperirea solului cu vegetaţie este bună (60-100%), datorată mai ales speciei edificatoare. În unele fitocenoze capătă importanţă, printr-o acoperire mai mare şi speciile: Matricaria recutita, Lepidium ruderale, Trifolium fragiferum, Inula britanica, Limonium gmelini, Elymus repens etc. Deoarece aceste fitocenoze se află în arealul unor pajişti mezofile şi xerofile, în compoziţia lor floristică pătrund, mai ales la periferie, specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Festuco – Brometea şi pentru că aceste pajişti sunt intens păşunate în ele se dezvoltă şi unele buruieni aparţinând claselor Artemisietea şi Stellarietea mediae. Dintre speciile halofile mai remarcăm: Aster tripolium, Atriplex littoralis, Lepidium latifolium, Lotus glaber, Artemisia santonica ssp. santonica, Cerastium dubium, Scorzonera cana, Taraxacum bessarabicum etc. În cadrul asociaţiei au fost identificate mai multe subasociaţii pe teritoriul României. Fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei aparţin subasociaţiei puccinellietosum Soó 1964, în care nu se pot identifica specii diferenţiale, având o compoziţie floristică variată, dar relativ omogenă. As. Leuzeetum salinae Răvăruţ et Mititelu ex Bucur et al. 1967 Syn.: Scorzonero mucronatae – Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998 (art. 29) Lectotipus hoc loco: N. Bucur et al. 1967, tab. 2, rel. 2 Tabel sintetic 20, coloana 7 Fitocenozele caracterizate de Stemmacantha serratuloides au o frecvenţă deosebită mai ales în bazinul inferior al Bahluiului. Specia caracteristică şi dominantă, Stemmacantha serratuloides, în unele fitocenoze realizează o acoperire mai redusă (20-30%), situaţie în care se impun printr-o acoperire mai importantă Scorzonera cana, Peucedanum latifolium sau Elymus repens. Dintre halofite, sunt mai frecvente şi speciile: Lepidium latifolium, Rorippa sylvestris ssp. kerneri, Juncus gerardi etc. În compoziţia floristică se remarcă şi specii caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea (Medicago lupulina, Lythrum virgatum, Poa pratensis, 361

Taraxacum officinale, Trifolium hybridum, Vicia cracca etc), Festuco – Brometea (Achillea setacea, Galium humifusum, G. verum, Medicago falcata, Tragopogon pratensis ssp. orientalis), Stellarietea mediae etc. As. Iridetum halophilae I. Şerbănescu 1965 Tabel sintetic 20, coloana 8 Asociaţia are o largă răspândire în lunca Jijiei şi a Prutului, ocupând terenuri plane sau slab înclinate, umede şi cu o salinitate moderată. Specia caracteristică şi edificatoare, Iris halophila, se dezvoltă în pâlcuri dense, realizând o acoperire de 70-100%, între care se intercalează specii de pajişti mezofile caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea dominate de Lolium perenne, Agrostis stolonifera, Trifolium repens, Elymus repens, Poa pratensis etc. Împreună cu specia edificatoare se dezvoltă şi alte specii halofile sau facultativ halofile: Puccinellia distans ssp. limosa, Limonium gmelini, Festuca pseudovina, Lotus glaber, Inula britanica, Trifolium fragiferum, Bupleurum tenuissimum, Lepidium perfoliatum, Matricaria recutita, Scorzonera cana, Spergularia marina, Taraxacum bessarabicum etc. As. Camphorosmetum annuae Wenzl 1934 Syn.: Camphorosmetum ovatae Rapaics 1916 (art. 2b); Camphorosmetum annuae Ţopa 1939 (art. 31) Tabel sintetic 20, coloana 9 Asociaţia de Camphorosma annua este răspândită pe soluri uscate, moderat până la puternic sărăturate, situate atât pe terenuri plane, cât şi pe pante cu înclinare moderată, formând insule cu vegetaţie halofilă densă. Fitocenozele sunt dominate de Camphorosma annua, alături de care se dezvoltă un număr însemnat de halofite: Suaeda maritima, Limonium gmelini, Puccinellia distans ssp. limosa, Aster tripolium, Petrosimonia triandra, Plantago tenuiflora, Juncus gerardi, Artemisia santonica ssp. santonica, Matricaria recutita, Plantago schwarzenbergiana, Scorzonera cana, Spergularia marina etc. În condiţii de salinitate mai ridicată, speciile halofile aparţinând altor clase de vegetaţie au o prezenţă foarte redusă. As. Bassietum sedoides Ubrizsy 1948 Tabel sintetic 20, coloana 10 Asociaţia se dezvoltă pe suprafeţe mici, pe terenuri plane sau cu pante line, cu soluri slab sărăturate, în care specia edificatoare Bassia sedoides domină toate 362

fitocenozele. Salinitatea mai scăzută a terenurilor permite dezvoltarea unor specii mezofile în lunci şi depresiuni (Elymus repens, Polygonum aviculare, Medicago lupulina etc) sau xerofile pe terenurile în pantă (Achillea setacea, Agropyron cristatum ssp. cristatum, Artemisia austriaca, Medicago falcata, Salvia nemorosa etc). Împreună cu specia caracteristică Bassia sedoides se dezvoltă un număr mic de specii halofile, dintre care se remarcă: Festuca pseudovina, Scorzonera cana, Juncus gerardi etc. În compoziţia floristică se infiltrează şi numeroase buruieni, mai ales din clasa Stellarietea mediae: Atriplex tatarica, Cardaria draba, Chenopodium album ssp. borbasii etc. As. Hordeetum hystricis Wendelberger 1943 A fost identificată din lunca Prutului (Mititelu şi Barabaş 1975), având următoarea compoziţie floristică (pe baza a 3 relevee): As.: Hordeum geniculatum 4; Puccinellion et Puccinellietalia: Puccinellia distans ssp. limosa +, Atriplex littoralis +; Puccinellio – Salicornietea: Cerastium dubium +, Lepidium perfoliatum +, Scorzonera cana +. As. Obionetum verruciferae Ţopa 1939 Semnalată din rezervaţia Valea Ilenei – Leţcani (Mititelu et al. 1987), şi descrisă pe baza unui singur releveu, asociaţia are următoarea compoziţie floristică: As.: Halimione verrucifera 4; Puccinellion limosae: Puccinellia distans ssp. limosa +; Festucion pseudovinae: Bupleurum tenuissimum +, Plantago schwarzenbergiana +; Puccinellietalia: Plantago tenuiflora +; Puccinellion peisonis: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium +; Puccinellio – Salicornietea: Artemisia santonica +, Aster oleifolius +, Scorzonera cana +. Alianţa Festucion pseudovinae Soó 1933 Syntaxon syn.: Statici – Artemision Ţopa 1939 Alianţa Festucion pseudovinae grupează fitocenoze de pajişti sărăturate, cu caracter stepic, uscate. Specii caracteristice: Achillea collina, Artemisia santonica, Bupleurum tenuissimum, Cerastium pumilum, Cynodon dactylon, Eryngium planum, Festuca pseudovina, Gypsophila muralis, Lactuca saligna, Petrosimonia 363

triandra, Plantago schwarzenbergiana, Polygonum patulum, Ranunculus pedatus, Trifolium angulatum, T. strictum. As. Cynodonto – Festucetum pseudovinae Soó 1957 Tabel sintetic 20, coloana 11 Este o asociaţie care se dezvoltă pe terenuri cu un grad de salinitate scăzut, ceea ce se reflectă şi în compoziţia floristică. Speciile edificatoare, Cynodon dacylon şi Festuca pseudovina, dominante, sunt însoţite de puţine specii halofile şi facultativ halofile: Matricaria recutita, Spergularia marina, S. media, Trifolium striatum, Achillea collina, Cerastium pumilum etc. Compoziţia floristică este întregită de numeroase specii xerofile şi chiar mezofile aparţinând claselor Festuco – Brometea şi Molinio – Arrhenetheretea. Dintre acestea mai frecvente sunt: Asperula cynanchica, Centaurea biebersteinii, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Festuca valesiaca, Galium humifusum, Potentilla argentea, Sanguisorba minor, Thymus glabrescens, Trifolium campestre etc. Păşunatul intensiv a adăugat şi buruieni, precum Berteroa incana, Carduus acanthoides, Verbascum phlomoides, Cirsium arvense etc. Această compoziţie floristică alcătuită din plante de sărătură cu un grad de salinitate scăzut şi din elemente de pajişti stepice xerice, arată un stadiu de tranziţie de la vegetaţia de stepă, la vegetaţia de sărături. Ordinul Scorzonero – Juncetalia gerardii Vicherek 1973 Ordinul reprezintă vegetaţia pajiştilor halofile umede, având speciile caracteristice comune cu cele ale alianţei. Alianţa Scorzonero – Juncion gerardii (Wendelberger 1943) Vicherek 1973 Specii caracteristice: Agrostis stolonifera, Bolboschoenus maritimus, Carex distans, C. hordeiostichos, Eleocharis uniglumis, Inula britanica, Juncus gerardi, Mentha pulegium, Peucedanum latifolium, Phragmites australis, Potentilla anserina, Pulicaria vulgaris, Ranunculus sardous, Scorzonera laciniata, Trifolium fragiferum.

364

As. Agrostio – Caricetum distantis Soó 1939 Tabel sintetic 20, coloana 12 Fitocenozele dominate de Carex distans, cu specia caracteristică Agrostis stolonifera, se dezvoltă în luncile râurilor şi în depresiuni, pe terenuri plane şi cu exces de umiditate, inundate temporar primăvara, având un grad de salinitate scăzut. Cele două specii caracteristice sunt însoţite de un număr însemnat de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, la care se adaugă sporadic şi un număr redus de specii mezofile caracteristice clasei Molino – Arrhenatheretea şi mezohigrofile şi higrofile din clasa Phragmiti – Magnocaricetea. Dintre speciile semnificative care se adaugă speciilor edificatoare, menţionăm: Puccinellia distans ssp. limosa, Juncus gerardi, Trifolium fragiferum, Potentilla anserina, Limonium gmelini, Aster tripolium, Beckmannia eruciformis, Plantago cornuti, Lepidium latifolium, Lotus glaber, Rumex stenophyllus, Peucedanum latifolium, Scorzonera laciniata, Spergularia marina etc. Această asociaţie se deosebeşte de asociaţia Agrostietum stoloniferae Burduja et al. 1956, printr-o compoziţie floristică mai puţin diversificată, prin prezenţa masivă a unui nucleu de specii halofile şi numărul extrem de redus al speciilor mezofile caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, iar specia Agrostis stolonifera are o acoperire care nu depăşeşte 5-10% şi în unele relevee lipseşte. As. Taraxaco bessarabici – Caricetum distantis Wendelberger 1943 Este o asociaţie identificată în zona centrală a Moldovei (E. Turenschi 1970), pe terenuri plane şi umede, cu un grad de salinitate mai avansat. Asociaţia se deosebeşte de cea precedentă prin compoziţia floristică mai redusă, prin dominarea celor două specii edificatoare, Taraxacum bessarabicum şi Carex distans, prin dominarea netă a speciilor halofile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei şi prin prezenţa sporadică a unui număr mic de specii mezofile din clasa Molinio – Arrhenatheretea, dintre care Agrostis stolonifera lipseşte sau poate fi numai prezentă. Compoziţia floristică, pe baza a 3 relevee, este următoarea: As.: Taraxacum bessarabicum 1; Scorzonero – Juncion gerardii: Carex distans 3, Juncus gerardi 1, Bolboschoenus maritimus +, Trifolium fragiferum 1, Inula britanica +; Puccinellietalia: Puccinellia distans ssp. limosa 1, Cynodon dactylon +, Plantago cornuti +; Puccinellio – Salicornietea: Scorzonera cana +, Artemisia 365

santonica +, Aster tripolium +, Matricaria recutita +; Variae syntaxa: Elymus repens +, Cirsium canum 1, Festuca arundinacea 1, Lotus corniculatus +, Poa pratensis +, Trifolium hybridum +, Phragmites australis +, Schoenoplectus lacustris +, Achillea setacea +. Menţionăm de asemenea, că speciile Cirsium canum, Festuca arundinacea, Juncus gerardi, Puccinellia distans ssp. limosa şi Trifolium fragiferum, în unele fitocenoze realizează o acoperire importantă (15-25%), în detrimentul speciilor edificatoare. As. Astero tripoli – Juncetum gerardii Šmarda 1953 Syntaxon syn.: Scorzonero parviflorae – Juncetum gerardii (Wenzl 1984) Wendelberger 1943 Syn.: Juncetum gerardi Wenzl 1934 (art. 31) Tabel sintetic 20, coloana 13 Asociaţia de Juncus gerardi ocupă mici suprafeţe în luncile râurilor, pe terenuri plane sau slab înclinate, umede şi cu soluri slab sărăturate. Compoziţia floristică este dominată de Juncus gerardi, care se asociază cu o serie de specii caracteristice terenurilor sărăturate, cum sunt: Puccinellia distans ssp. limosa, Aster tripolium, Triglochin maritima, Lepidium latifolium, Lotus glaber, Carex distans, Trifolium fragiferum, Cerastium dubium, Matricaria recutita, Scorzonera cana, Spergularia media, Taraxacum bessarabicum etc. În compoziţia floristică participă şi puţine specii din clasa Phragmiti – Magnocaricetea, precum şi din clasa Molinio – Arrhenatheretea, care se infiltrează la periferia fitocenozelor. Fitocenoză de Carex distans cu Festuca arundinacea A fost identificată în Colinele Tutovei, pe terenuri slab sărăturate (E. Turenschi 1970), având următoarea compoziţie floristică: Festuca arundinacea 4, Carex distans 1, Juncus gerardi +, Plantago cornuti +, Puccinellia distans ssp. limosa 1, Taraxacum bessarabicum +, Trifolium fragiferum +, Bolboschoenus maritimus +, Inula britanica +, Rorippa sylvestris ssp. kerneri +, Elymus repens +, Agrostis stolonifera +, Alopecurus arundinaceus +, Carex vulpina +, Cirsium canum +, Rumex crispus +, Schoenoplectus lacustris +, Trifolium hybridum +, Trigonella procumbens +. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili compoziţia floristică definitivă.

366

Alianţa Beckmannion eruciformis Soó 1933 Grupează fitocenoze slab halofile, de pe terenuri cu exces de umiditate, inundate temporar primăvara. Specii caracteristice: Beckmannia eruciformis, Ranunculus pedatus, Rorippa sylvestris ssp. kerneri, Rumex stenophyllus. As. Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 Syn.: Beckmannietum eruciformis Rapaics 1916 (art. 2b); Agrostio – Beckmannietum eruciformis (Rapaics 1916) Soó 1933 (art. 29) Tabel sintetic 20, coloana 14 Fitocenozele edificate de Beckmannia eruciformis sunt răspândite în luncile râurilor, pe terenuri plane sau cu uşoare excavaţii, cu exces de umiditate şi slab sărăturate. Compoziţia floristică este dominată de Beckmannia eruciformis, însă în unele fitocenoze Agrostis stolonifera poate să devină subdominantă. Pe lângă nucleul speciilor halofile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, compoziţia floristică este îmbogăţită cu numeroase specii higrofile şi mezohigrofile din clasele Phragmiti – Magnocaricetea şi Bidentetea, precum şi mezofile, din clasa Molinio – Arrhenatherea. Aceasta relevă caracterul slab halofil al acestei asociaţii. As. Agrostio – Alopecuretum geniculati Magyar ex Soó 1947 Syn.: Agrostio – Alopecuretum geniculati Magyar 1928 (art. 26); Agrostio – Eleochareti – Alopecuretum geniculati sensu auct. (art. 36) Asociaţia a fost identificată în lunca Prutului (Mititelu et Barabaş 1975), având următoarea compoziţie floristică, pe baza a 3 relevee: As.: Alopecurus geniculatus 3; Beckmannion: Rumex stenophyllus +, Rorippa sylvestris ssp. kerneri 3; Scorzonero – Juncion gerardii: Juncus gerardi 1; Puccinellietalia: Lotus glaber 2, Plantago cornuti +; Puccinellio – Salicornietea: Aster tripolium 2; Variae syntaxa: Eleocharis palustris 3, Agrostis stolonifera 3, Carex hordeiostichos 1.

367

368

Tabelul 20 Asociaţii din clasele Thero – Salicornietea (Pignatti 1953) R. Tx. in R. Tx. ex Oberd. 1958 et Puccinellio – Salicornietea Ţopa 1939 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1 512 17

2 842 9

3 4-10

Numărul de relevee 8 Caract. de as. Suaeda maritima V V Salicornia europaea III V I Crypsis aculeata V Crypsis schoenoides I II Limonium gmelini II III I Puccinellia distans ssp. limosa IV II I Stemmacantha serratuloides I Iris halophila Camphorosma annua II II Bassia sedoides Cynodon dactylon II I Agrostis stolonifera I Aster tripolium ssp. tripolium III I I Beckamannia eruciformis Puccinellion peisonis Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium Puccinellia distans ssp. distans Cypero – Salicornion salinae et Crypsidetalia aculeatae Bolboschoenus maritimus I Chenopodium glaucum Crypsis alopecuroides Cyperus pannonicus Puccinellion limosae Halimione pedunculata Halimione verrucifera Lepidium ruderale I I Plantago cornuti I -

4 7-22

5 5-15

6 3-35

7 7-10

8 5-8

9 7-12

10 7-9

11 5-17 5

12 515 28

13 720 39

14 525 26

15

26

99

17

22

27

9

I I V I I II I -

I III III I I I II -

I I I I II V I I I I I I II I

I V -

I II III V I III I -

II I I I II III V I II -

I I V -

V -

I II IV I II

I I I I II I I II IV I

I I V II V

-

-

I

-

-

I

-

-

-

-

-

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I II -

-

I I -

-

I -

I I -

-

-

I -

I I -

I I I

I -

I II I

II I

-

II -

I I -

II -

-

I

I I

I -

369

Salsola soda I Festucion pseudovinae Achillea collina Cerastium pumilum Eryngium planum I Festuca pseudovina Gypsophila muralis Lactuca saligna Petrosimonia trinadra Polygonum patulum Ranunculus pedatus Trifolium angulatum Trifolium striatum Puccinellietalia Aster sedifolium Atriplex littoralis I I II I Bassia prostrata Dianthus guttatus Lepidium latifolium I I I Lotus corniculatus Lotus glaber I II Myosurus minimus Plantago lanceolata I Plantago tenuiflora I I Beckmannion eruciformis Rorippa sylvestris ssp. kerneri I Rumex stenophyllus Scorzonero – Juncion gerardii et Scorzonero – Juncetalia gerardii Carex distans I Carex hordeiostichos Eleocharis uniglumis Inula britanica I I I Juncus gerardi II I II Mentha pulegium Peucedanum latifolium Potentilla anserina Pulicaria vulgaris Ranunculus sardous Scorzonera laciniata -

-

I

-

-

I

-

-

-

-

-

III I II I I I -

I I I I I I -

-

II I I I -

I II -

I II I I I -

I I I V I

I -

I I I I I -

I -

I I I I II II I III I

I II I II I II I I I

I II III IV -

I I I II IV III I

I I I I II

II I II -

IV V -

I I I I -

I II III I -

I I I I -

I -

I I

III -

I -

-

-

-

I I

II I

III II

III -

I II I I I I I I

I II III -

III I I -

II -

III II -

-

V II IV I I II I I

II I I V I I -

I I I I I I I I -

370

Trifolium fragiferum Puccinellio - Salicornietea Artemisia santonica ssp. monogyna Artemisia santonica ssp. santonica Aster oleifolius Aster tripolium ssp. pannonicus Bupleurum tenuissimum Cerastium dubium Lepidium perfoliatum Matricaria recutita Plantago schwarzenbergiana Scorzonera cana Spergularia marina Spergularia media Taraxacum bessarabicum Trifolium retusum Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Alopecurus pratensis Althaea officinalis Bromus commutatus Carex hirta Carex melanostachya Centaurea jacea Cichorium intybus Coronopus squamatus Dactylis glomerata Daucus carota Elymus repens Erodium cicutarium Festuca arundinacea Festuca pratensis Iris brandzae Juncus compressus Juncus effusus Juncus inflexus Lathyrus pratensis

-

-

I

I

II

II

-

IV

-

-

-

II

IV

I

II I I I II I I -

I I I IV I -

I II I I IV V III -

I I I II I I III IV I -

V I I I II I IV I I II I

II I I II I IV I III I I III I

I V -

II I III I II II I IV I IV I

II I I I II II II II I I I

I III -

I I I -

I I I -

I IIII III II I II IV -

I I I I I I -

I -

-

-

I I -

I I I II I -

I I I I II I I I -

IV V -

I I II II I I III I I I I -

I -

IV I -

I -

I I I I I I I I I I I I

I I I I I -

I I II II I I -

371

Lolium perenne Lysimachia nummularia Lythrum virgatum Medicago lupulina Mentha longifolia Oenanthe silaifolia Ononis arvensis Plantago major Poa pratensis Poa sylvicola Polygonum aviculare Potentilla arenaria Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus repens Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex crispus Silaum silaus Stachys officinalis Stellaria graminea Taraxacum officinale Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Trigonella procumbens Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Achillea setacea Agropyron cristatum ssp. cristatum Agropyron cristatum ssp. pectinatum Allium rotundum Alyssum desertorum Artemisia austriaca Asperula cynanchica Astragalus onobrychis Carex praecox Centaurea biebersteinii

-

-

I -

I II I -

I I I I I I I -

I I I I I I II I I I I I I I I -

II III I III I I I V II I V III

III I I I III II I I I I I I I II III -

I I -

II IV I I -

IV II -

I I I I I I I I I II I I I -

I I I I I I I -

II I I I I I I I II I I I -

-

-

-

-

II I -

I I -

IV I -

III I

I -

V II -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I -

I I -

-

I I I -

I -

V I -

I III II IV

-

-

-

372

Centaurea scabiosa Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Dianthus membranaceus Dichanthium ischaemum Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum Elymus hispidus Eryngium campestre Euphorbia agraria Euphorbia cyparissias Euphorbia glareosa Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium humifususm Galium verum Linum austriacum Medicago falcata Medicago minima Ornithogalum orthophyllum ssp. kochii Plantago media Poa angustifolia Poa compressa Potentilla argentea Potentilla recta Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Salvia nemorosa Salvia pratensis Sanguisorba minor Teucrium chamaedrys Thymus glabrescens Tragopogon pratensis ssp. orientalis Trifolium campestre Veronica austriaca Veronica spicata Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma plantago - aquatica Butomus umbellatus

-

-

-

-

I -

I -

-

-

I -

I -

II II -

I

-

-

-

-

-

-

I I I

I I I

II II II -

I I I I I

-

I I I II -

II IV V I III IV II -

I -

-

-

-

-

-

-

I I I -

I I I -

I -

I I -

-

I -

II V -

I

-

-

-

-

-

-

I -

I -

III I -

I I -

-

II I

I III II IV IV -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

373

Carex acutiformis Carex riparia Carex vulpina Catabrosa aquatica Cirsium canum Eleocharis palustris Glyceria fluitans Glyceria notata Lycopus europaeus Phragmites australis Schoenoplectus lacustris Schoenoplectus tabernaemontani Sium latifolium Typha angustifolia Veronica beccabunga Bidentetea tripartiti s. l. Bidens tripartita Echinochloa crus - galli Polygonum hydropiper Ranunculus sceleratus Xanthium italicum Koelerio – Corynephoretea s. l. Alyssum alyssoides Arenaria serpyllifolia Filago arvensis Hieracium pilosella Holosteum umbellatum Poa bulbosa Trifolium arvense Veronica arvensis Artemisietea s. l. Artemisia pontica Berteroa incana Bromus japonicus Carduus acanthoides Carduus nutans Ceratocephala orthoceras Cirsium vulgare Cynoglossum officinale

-

-

-

-

I -

I I I I -

II -

-

-

-

-

I I I I I -

I I I I I I -

I I II I I I I I

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I I I I

-

-

-

-

I I -

I I -

I -

II I -

I -

I I II -

II I V I

-

-

-

-

-

-

-

I -

I I I -

I -

I II -

I -

I I

IV I -

-

-

-

374

Dipsacus fullonum Linaria vulgaris Melilotus officinalis Tanacetum vulgare Verbascum blattaria Verbascum phlomoides Xanthium spinosum Xanthium strumarium Stellarietea mediae s. l. Amaranthus retroflexus Atriplex oblongifolia Atriplex prostrata Atriplex rosea Atriplex tatarica Capsella bursa-pastoris Cardaria draba Carthamus lanatus Chenopodium album var. album Chenopodium album var. borbasii Chenopodium urbicum Cirsium arvense Consolida regalis Convolvulus arvensis Descurainia sophia Diplotaxis muralis Erysimum repandum Hordeum murinum Lappula squarrosa Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Matricaria perforata Medicago x varia Myosotis arvensis Polycnemum majus Rumex acetosella Scleranthus annuus Senecio vernalis Setaria pumila Setaria viridis

-

-

-

-

I I

I I

I -

I I I

I

I -

III -

I I I I

-

-

I I -

-

I -

I I I -

I I I II I I I -

II I I I I I I I I I I -

II I II III -

I I I I I I I -

I I I -

I III I II III I I I I I I I I I I

II IV -

I I I -

I I I -

I I -

Sinapis arvensis Sisymbrium officinale Sonchus arvensis Stachys annua Stellaria media Thlaspi arvense Trigonella caerulea Veronica polita Vicia tetrasperma Vicia villosa Variae syntaxa Asparagus officinalis Carex secalina Centaurium pulchellum Ceratodon purpurascens Chara gymnophylla Coronilla varia Cruciata glabra Dianthus armeria Entheromorpha intestinalis Gagea minima Genista tinctoria Juncus bufonius Lemna minor Pottia truncata Tortula ruralis Triglochin palustre Vaucheria sessilis

-

-

-

-

-

I I I -

IV IV

-

-

I I I I -

-

I I -

-

-

-

-

-

I -

I -

I I I -

I I -

-

-

I -

II I I II -

I I I -

I I I I I I

I -

1. Suaedetum maritimae Soó 1927: 3 rel. din depresiunea Jijia – Bahlui (N. Bucur et Gh. Turcu, 1966); 1 rel. din Moldova centrală (E. Turenschi, 1970); 5 rel. din Valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 2 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din Valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987).

375

376

2. Salicornietum prostratae Soó 1964: 1 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. din Moldova centrală (E. Turenschi, 1970); 1 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. din Valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 3. Crypsidetum aculeatae Wenzl. 1934 em. Mucina in Mucina et al. 1993: 1 rel. de pe valea Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 3 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 4. Holoschoenetum schoenoides Ţopa 1939: 2 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1964); 1 rel. din valea Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 2 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987); 4 rel. din diverse localităţi (N. Ştefan, 1997). 5. Staticeto – Artemisietum monogynae Ţopa 1939: 2 rel. din depresiunea Jijia – Bahlui (N. Bucur et Gh. Turcu, 1966); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Migai, 1969); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 2 rel. din Moldova centrală (E. Turenschi, 1970); 5 rel. din Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 3 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 6. Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1936: 2 rel. din depresiunea Jijia – Bahlui (N. Bucur et Gh. Turcu, 1966); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 15 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1969); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 10 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 1 rel. din Moldova centrală (E. Turenschi, 1970); 5 rel. din Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. din Valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 1 rel. de pe valea Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 5 rel. de pe Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987); 10 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 7. Leuzeetum salinae Răvăruţ et Mititelu ex Bucur et al. 1967: 17 rel. din valea Bahluiului (N. Bucur et al., 1967).

8. Iridetum halophilae I. Şerbănescu 1966: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 10 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 10 rel. din bazinul Jijiei (T. Chifu et al., 1998). 9. Camphorosmetum annuae Wenzl 1934: 1 rel. din depresiunea Jijia – Bahlui (N. Bucur et Gh. Turcu, 1966); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1969); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 1 rel. din Moldova centrală (E. Turenschi, 1970); 5 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 3 rel. de la Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. de la Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 10. Bassietum sedoides Ubriszy 1948: 9 rel. din bazinul Jijiei (N. Bucur et C. Dobrescu, 1954). 11. Cynodonto – Festucetum pseudovinae Soó 1957: 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 12. Agrostio – Caricetum distantis Soó 1939: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 10 rel. din valea Bârladului (C. Dobrescu, 1970); 5 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 1 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 13. Astero tripoli – Juncetum gerardii Šmarda 1953: 1 rel. din depresiunea Jijia – Bahlui (N. Bucur et Gh. Turcu, 1966); 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 4 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1969); 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 1 rel. din Moldova centrală (E. Turenschi, 1970); 5 rel. de la Valea Lupului – Iaşi (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1972); 5 rel. de la Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 12 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 1 rel. din Valea Ilenei – Leţcani (D. Mititelu et al., 1987). 14. Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930: 2 rel. din bazinul Jijiei (M. Răvăruţ et al., 1968); 3 rel. din valea Bahluiului – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 3 rel. de la Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 3 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din valea Gurguiata – Plopi (D. Mititelu, 1982); 7 rel. din diverse localităţi (N. Ştefan et al., 1997).

377

Clasa RHAMNO – PRUNETEA Rivas Goday et Borja Carbonell 1961 Syntaxon syn.: CRATAEGO – PRUNETEA R. Tx. 1962 Syn.: Sambuco – Prunetea Jurko 1964 (art. 29); Sambucetea Doing 1962 (art. 8); Prunetea spinosae Radke 1980 (art. 5, 8) Această clasă reprezintă vegetaţia arbuştilor şi subarbuştilor marginilor de pădure, a tăieturilor de pădure şi a terenurilor accidentate de pe coaste uscate. Specii caracteristice: Acer campestre, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Galeopsis speciosa, G. tetrahit, Geranium sanguineum, Humulus lupulus, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Sambucus nigra, S. racemosa, Salix caprea, Senecio ovatus, Torilis japonica, Verbascum nigrum, Viburnum opulus. Ordinul Prunetalia spinosae R. Tx. 1952 Ordinul grupează vegetaţia marginilor de pădure, a marginilor poienilor din păduri şi a unor versanţi uscaţi. Speciile caracteristice sunt comune cu ale alianţei Prunion spinosae. Alianţa Berberidion vulgaris Br.-Bl. 1950 Alianţa cuprinde vegetaţia arbuştilor termofili de pe coaste însorite, uneori pietroase. Specii caracteristice: Arabis turrita, Berberis vulgaris, Cerasus fruticosa, Hippophaë rhamnoides, Juniperus communis, Ligustrum vulgare, Viburnum lantana. As. Hippophaëo – Berberidetum Moor 1958 Syn.: Hippophaëtum Issler 1924 (art. 2b); Hippophaëo – Berberidetum sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 21, coloana 1 Fitocenozele edificate de Hippophaë rhamnoides se dezvoltă pe terenuri erodate şi cu alunecări puternice, pe locul pădurilor defrişate, cu substrat argilos şi marnos. Este o asociaţie secundară, pionieră, reprezentată prin tufişuri cu acoperire variabilă (25 - 100%), dominanţa fiind asigurată de specia Hippophaë rhamnoides, în timp ce specia Berberis vulgaris numai în unele fitocenoze se ridică la indici superiori, devenind subdominantă şi mai rar codominantă. 378

Compoziţia floristică a asociaţiei este bogată şi variată, datorită participării masive a unor specii xerofile caracteristice pădurilor din clasa Quercetea pubescentis şi pajiştilor din clasa Festuco – Brometea. La acestea se adaugă şi numeroase specii mezoxerofile şi mezofile caracteristice claselor Querco – Fagetea şi Molinio – Arrhenatheretea. Menţionăm şi prezenţa unor specii din clasa Artemisietea. Dintre cele mai frecvente specii amintim pe: Prunus spinosa, Ligustrum vulgare, Origanum vulgare, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Carex humilis, Cornus mas, Poa nemoralis, Agrimonia eupatoria, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Brachypodium pinnatum, Dichanthium ischaemum, Teucrium chamaedrys etc. As. Seslerio heufleranae – Hippophaëtum rhamnoides Ştefan 1995 Tabel sintetic 21, coloana 2 Fitocenozele edificate de Sesleria heuflerana şi Hippophaë rhamnoides se instalează pe terenuri accidentate, cu pante moderate până la abrupte. Acoperirea terenului cu vegetaţie este destul de bună (65 - 100%), datorită atât ierburilor (45 75%), cât şi arbuştilor (45 - 85%). Cele două specii edificatoare se află în raporturi de codominanţă, dar în unele fitocenoze specia Hippophaë rhamnoides are o dominanţă netă. Comparativ cu asociaţia precedentă, această asociaţie are un caracter mai xerofil, caracter accentuat de prezenţa în compoziţia floristică a numeroase specii din clasele Quercetea pubescentis şi Festuco – Brometea. Compoziţia floristică înglobează numeroase specii cu constanţă ridicată, cum sunt: Prunus spinosa, Viburnum lantana, Crataegus monogyna, Rosa canina, Achillea distans, Carex humilis, C. divulsa, Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta, Agrimonia eupatoria, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Brachypodium pinnatum, Campanula sibirica, Euphorbia seguieriana, Festuca rupicola, Melica ciliata, Onobrychis viciifolia, Poa angustifolia, P. compressa, Teucrium chamaedrys, Thymus pannonicus etc. Alianţa Prunion spinosae Soó 1951 Syn.: Prunion fruticosae R. Tx. 1952 (art. 29) Alianţa reprezintă vegetaţia tufişurilor mezoxerofile şi mezofile de la marginea pădurilor, coastelor degradate uscate, cu alunecări de teren. Speciile caracteristice: Amygdalus nana, Cerasus fruticosa, Coronilla varia, Crataegus monogyna, Origanum vulgare, Prunus spinosae, Rosa corymbifera, R. 379

pimpinellifolia, R. tomentosa, Rubus caesius, R. discolor. As. Pruno spinosae – Crataegetum Hueck 1931 Syn.: Pruno spinosae – Crataegetum Soó 1931 (art. 2b) Tabel sintetic 21, coloana 3 Tufărişurile de Crataegus monogyna cu Prunus spinosa se instalează de preferinţă în poienile din păduri, ca o bandă de lăţimi diferite, la limita dintre acestea şi pădure sau la marginea pădurilor. Compoziţia floristică este bogată şi variată, ca rezultat al răspândirii fitocenozelor de la câmpie până în subcarpaţi. Din această cauză, asociaţia are în ansamblu un caracter mezoxerofil: în zona de câmpie şi colinară joasă în compoziţia floristică, la nucleul speciilor caracteristice alianţei şi ordinului, se adaugă numeroase specii din clasele Quercetea pubescentis şi Festuco – Brometea, care imprimă asociaţiei un caracter xerofil - termofil, iar în zona colinară înaltă şi în subcarpaţi, nucleului de bază i se alătură o serie de specii din clasele Querco – Fagetea şi Molinio – Arrhenatheretea, care îi imprimă un caracter mai mezofil. De asemenea, sunt prezente şi numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae, ca efect al acţiunilor antropogene. Printre speciile mai frecvente se numără: Clinopodium vulgare, Viburnum lantana, Origanum vulgare, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa canina, Acer tataricum, Asparagus officinalis etc. As. Prunetum tenellae Soó 1951 Tabel sintetic 21, coloana 4 Fitocenozele edificate de Amygdalus nana se dezvoltă cu precădere pe coaste însorite şi mai rar la marginea pădurilor. Împreună cu specia dominantă Amygdalus nana, se dezvoltă un nucleu de specii caracteristice alianţei şi ordinului: Prunus spinosa, Ligustrum vulgare, Acer campestre, Crataegus monogyna, Rosa canina, Rhamnus cathartica etc, la care se adaugă şi o serie de specii din clasele Quercetea pubescentis (Asparagus officinalis, Cytisus nigricans, Hierochloë repens, Rosa gallica, Stachys recta, Thalictrum minus, Viola hirta etc), Trifolio – Geranietea (Agrimonia eupatoria, Dictamnus albus, Galium album, Solidago virgaurea, Veronica austriaca etc), Festuco – Brometea (Elymus hispidus, Festuca valesiaca, Galium verum, Medicago falcata, Poa angustifolia, Salvia nemorosa, Teucrium chamaedrys etc), Molinio – Arrhenatheretea (Dactylis glomerata, Elymus repens, Stachys officinalis etc) etc.

380

As. Coryletum avellanae Soó 1927 Tabel sintetic 21, coloana 5 Asociaţia edificată de Coryllus avellana este secundară, instalându-se după defrişarea pădurilor de stejar şi gorun sau la marginea pădurilor. În fitocenoze se mai menţin o serie de specii arbustive şi erbacee specifice pădurilor iniţiale: Acer platanoides, A. pseudoplatanus, Anemone ranunculoides, Asarum europaeum, Cerasus avium, Carpinus betulus, Euphorbia amygdaloides, Geum urbanum, Hepatica nobilis, Isopyrum thalictroides, Pulmonaria officinalis, Quercus robur, Staphyllea pinnata, Viola reichenbachiana etc. Aceste specii întregesc compoziţia floristică a asociaţiei, alăturându-se speciilor caracteristice alianţei şi ordinului: Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Clinopodium vulgare etc. As. Carpino – Prunetum R. Tx. 1952 Tabel sintetic 21, coloana 6 Fitocenozele de Carpinus betulus cu Prunus spinosa se instalează fie după defrişarea pădurilor de fag cu carpen sau de stejar, sau la marginea acestora. Spre deosebire de asociaţia Pruno – Crataegetum, această asociaţie are un caracter mezofil, care este imprimat de prezenţa a numeroase specii caracteristice clasei Querco – Fagetea: Ajuga reptans, Fagus sylvatica, Galium odoratum, Geranium robertianum, Glechoma hederacea, Hepatica nobilis, Melampyrum pratense, Poa nemoralis, Quercus dalechampii, Q. robur, Stellaria holostea etc. Dintre speciile caracteristice alianţei şi ordinului, menţionăm: Corylus avellana, Ligustrum vulgare, Rosa corymbifera, Rubus discolor, Acer campestre, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa canina etc. As. Prunetum fruticosae Dziualtowski 1926 Syn.: Prunetum fruticosae Klika 1928 (art. 31); Prunetum fruticosae Oberd. 1957 (art. 3b) Asociaţia dominată de Cerasus fruticosa a fost descrisă de la Valea lui David – Iaşi (Mititelu et al. 1969) şi din pădurea Ceornohal (Horeanu et Horeanu 1981). Compoziţia floristică pe baza a trei relevee este următoarea: As.: Cerasus fruticosa 4, Prunion et Prunetalia spinosae: Coronilla varia +, Crataegus monogyna +, Origanum vulgare +, Prunus spinosa +; Rhamno – Prunetea: Evonymus verrucosus +, Ligustrum vulgare +, Rhamnus cathartica +, Rosa canina +; Quercetea pubescentis: Asparagus tenuifolius +, Clinopodium vulgare +, Cornus 381

mas +, Hierochloë repens +, Nepeta nuda +; Trifolio – Geranietea: Agrimonia eupatoria +, Galium mollugo +, Knautia arvensis +, Stachys recta +, Trifolium medium +, Vicia cracca +; Festuco – Brometea: Asperula cynanchica +, Bromus inermis +, Elymus hispidus +, Falcaria vulgaris +, Festuca valesiaca +, Medicago falcata +, Phlomis pungens +, Salvia nemorosa +, S. verticillata 1, Teucrium chamaedrys +; Molinio – Arrhenatheretea: Achillea millefolium +, Dactylis glomerata +, Elymus repens +, Inula britanica +, Lathyrus pratensis +, Stellaria graminea +; Variae syntaxa: Artemisia absinthium +, Ballota nigra +, Lavathera thuringiaca +, Muscari racemosum +, Silene otites +. Fitocenoze de Viburnum lantana, Crataegus monogyna şi Berberis vulgaris Aceste tufărişuri au fost descrise din împrejurimile Adjudului (Mititelu et Barabaş 1970), pe baza a două relevee cu următoarea compoziţie floristică: Crataegus monogyna 2, Viburnum lantana 3, Berberis vulgaris 1, Prunus spinosa +, Origanum vulgare +, Rosa pimpinellifolia +, Cornus sanguinea +, Ligustrum vulgare +, Rosa canina +, Chamaecytisus austriacus +, Clinopodium vulgare +, Fraxinus ornus +, Peucedanum cervaria +, Rosa gallica +, Hedera helix +, Quercus robur +, Sedum maximum +, Achillea collina +, Agropyron cristatum +, Asperula cynanchica +, Astragalus onobrychis +, Bromus inermis +, Carlina vulgaris +, Dianthus membranaceus +, Dichanthium ischaemum +, Elymus hispidus +, Eryngium campestre +, Euphorbia cyparisias +, E. glareosa +, Falcaria vulgaris +, Festuca valesiaca +, Galium humifusum +, Iris aphylla +, Jurinea arachnoidea +, Onobrychis viciifolia +, Plantago media +, Potentilla argentea +, Salvia aethiopis +, Salvia nemorosa +, Scabiosa ochroleuca +, Stipa capillata +, Thymus pannonicus +, Verbascum speciosum +, Xeranthemum annuum +, Daucus carota +, Plantago lanceolata +, Agrimonia eupatoria +, Viola odorata +, Anthemis tinctoria +, Linaria genistifolia +, Consolida regalis +, Odontites vernus ssp. serotinus +, Polygonum convolvulus +, Silene otites +, Trifolium arvense +, Hippophaë rhamnoides +, Thalictrum aquilegiifolium +. Sunt necesare cercetări pentru a se stabili sintaxonul. Ordinul Sambucetalia racemosae Oberd. 1957 În acest ordin sunt grupate asociaţiile arbustive din tăieturile de pădure, de pe terenuri bogate în săruri nutritive. Speciile caracteristice sunt comune cu ale alianţei.

382

Alianţa Sambuco racemosae – Salicion capreae R. Tx. et Neuman in R. Tx. 1950 Specii caracteristice: Betula pendula, Fragaria vesca, Populus tremula, Rubus fruticosus, R. hirtus, R. idaeus, Salix caprea, Sambucus nigra, S. racemosa, Sorbus aucuparia, Urtica dioica. As. Rubetum idaei Gams 1927 Syntaxon syn.: Rubo – Fragarietum Kovács 1951 Syn.: Rubetum idaei (Pfeiffer 1936) Oberd. 1973 (art. 31) Tabel sintetic 21, coloana 7a, 7b Fitocenozele edificate de Rubus idaeus populează terenurile recent defrişate, însorite şi bogate în elemente nutritive, în tot etajul montan. Specia caracteristică domină fitocenozele, alături de care Fragaria vesca, Sorbus aucuparia, Rosa canina, Salix caprea etc, au o constanţă ridicată. În compoziţia floristică se menţin o serie de specii din vegetaţia precedentă, din clasele Querco – Fagetea (Athyrium filix-mas, Dryopteris filix-mas, D. carthusiana, Fagus sylvatica, Galium schultesii, Geranium robertianum, Mycelis muralis, Pulmonaria rubra, Veronica officinalis etc) şi Vaccinio – Piceetea (Picea abies, Campanula abietina, Luzula sylvatica, Valeriana tripteris etc). Această compoziţie indică şi sensul sindinamicii acestei asociaţii. Asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - rubetosum idaei Soó 1973, cu o compoziţie floristică bogată şi mai omogenă, fără specii diferenţiale (tabel 21, coloana 7a); - chamerietosum angustifolii sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică variată şi cu un nucleu de specii caracteristice clasei Epilobietea angustifolii, având ca specii diferenţiale Atropa belladona şi Senecio sylvaticus (tabel 21, coloana 7b). As. Sambucetum racemosae Oberd. 1973 Syn.: Senecieto – Sambucetum Noirfalise in Lebrun et al. 1949 (art. 2b) Tabel sintetic 21, coloana 8 Asociaţia dominată de Sambucus racemosa se instalează în tăieturile de pădure şi atinge maximum de dezvoltare după câţiva ani de la defrişarea pădurii. Printre speciile cu constanţă ridicată care însoţesc specia caracteristică şi edificatoare se numără Betula pendula, Salix caprea, Sorbus aucuparia, Fragaria vesca, Senecio ovatus, Rubus idaeus etc.

383

Clasa TRIFOLIO – GERANIETEA T. Müller 1961 Clasa reuneşte asociaţiile termofile de margini de păduri şi din poieni. Specii caracteristice: Astragalus glycyphyllos, Carex spicata, Coronilla varia, Clinopodium vulgare, Lathyrus sylvester, Melampyrum pratense, Polygonatum odoratum, Silene nutans, Veronica austriaca, V. teucrium. Ordinul Origanetalia vulgaris T. Müller 1961 Syn.: Trifolio – Origanetalia (T. Müller 1961) Zimmermann et al. 1989 (art. 29) Cuprinde asociaţiile ierboase de margini de păduri şi din poieni, în special de pe terenuri calcaroase. Specii caracteristice: Agrimonia eupatoria, Asparagus officinalis, Campanula persicifolia, C. rapunculus, Gentiana asclepiadea, Lithospermum officinale, Origanum vulgare, Peucedanum oreoselinum, Solidago virgaurea, Trifolium alpestre. Alianţa Trifolion medii T. Müller 1962 Syn.: Trifolion medii T. Müller 1961 (art. 8) Grupează asociaţii mezofile de la margini de păduri. Specii caracteristice: Brachypodium sylvaticum, Calamintha menthifolia, Campanula cervicaria, Centaurea jacea, Dactylis glomerata, Galium album, Knautia arvensis, Trifolium medium, Veronica chamaedrys, Vicia cracca, V. sepium. As. Clinopodio – Pteridietum aquilini Dihoru 1975 Syn.: As. Pteridium aquilinum Şerbănescu 1952 (art. 2b) Tabel sintetic 21, coloana 9 Fitocenozele edificate de Pteridium aquilinum se dezvoltă la marginea pădurilor, în păşuni, tăieturi de pădui sau păduri rărite şi luminoase. Cele două specii edifictoare, Clinopodium vulgare şi Pteridium aquilinum, domină fitocnozele, fiind însoţite de numeroase specii caracteristice clasei Trifolio-Geranietea (Origanum 384

vulgare, Fragaria vesca, Clematis vitalba, Rosa canina etc), precum şi un grup important de specii din clasele Molinio – Arrhenatheretea (Leucanthemum vulgare, Lolium perenne, Mentha longifolia, Plantago lanceolata, Potentilla reptans, Ranunculus repens, Anthoxanthum odoratum, Festuca rubra etc), Querco – Fagetea (Brachypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Fagus sylvatica, Poa nemoralis, Sanicula europaea, Sedum maximum, Viola reichenbachiana etc) etc. As. Populo – Betuletum pendulae Coldea 1972 A fost identificată într-un singur releveu în rezervaţia Cheile Nărujei - Lacul Negru (Sârbu et al. 1997), cu următoarea compoziţie floristică: As.: Populus tremula 2; Sambuco racemosae – Salicion capreae: Betula pendula 3, Salix caprea +, Sorbus aucuparia +, Rubus idaeus +, Fragaria vesca +; Rhamno – Prunetea: Senecio ovatus +; Epilobietea angustifolii: Chamerion angustifolius +, Gnaphalium sylvaticum +, Calamagrostis arundinacea +, Hypericum hirsutum +, Luzula luzuloides +, Stachys sylvatica +; Querco – Fagetea: Geranium robertianum +, Pulmonaria officinalis +, Scrophularia nodosa +, Euphorbia amygdaloides +, Athyrium filix-femina +, Mycelis muralis +, Epilobium montanum +, Campanula persicifolia +, Galium schultesii +, Abies alba +; Variae syntaxa: Spiraea chamaedryfolia +, Campanula glomerata +, Gentiana asclepiadea +, Veronica chamaedrys +. As. Sorbo – Betuletum pendulae Dihoru 1975 Din rezervaţia Cheile Tişiţei (Ştefan et al. 1997) s-au descris două relevee aparţinând asociaţiei edificate de Betula pendula şi Sorbus aucuparia, cu următoarea compoziţie floristică: As.: Sorbus aucuparia 1; Sambuco racemosae – Salicion capreae: Betula pendula 3, Populus tremula 1, Sambucus racemosa +, Rubus hirtus +, R. idaeus 1, Fragaria vesca +; Prunetalia et Rhamno – Prunetea: Rosa canina +, Senecio ovatus +, Origanum vulgare +, Galeopsis speciosa +; Epilobietea angustifolii: Luzula luzuloides +, Chamerion angustifolius +, Gnaphalium sylvaticum +, Verbascum thapsus +, Calamagrostis arundinacea +, Digitalis grandiflora +; Variae syntaxa: Senecio sylvaticus +, Epilobium montanum +, Salvia glutinosa +, Cirsium oleraceum +, Clinopodium vulgare +, Stellaria nemorum +, Poa nemoralis +, Knautia arvensis +, Equisetum telmateia +.

385

Tabelul 21 Asociaţii din ordinele Prunetalia spinosae R. Tx. 1952, Sambucetalia racemosae Oberd. 1957 et Origanetalia T. Müller 1961 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1 2079 83

2 4461 15

3 840 94

Numărul de relevee Caract. de as. Hippophaë rhamnoides V V I Sesleria heuflerana V Prunus spinosa III III V Amygdalus nana I Corylus avellana I I Carpinus betulus II I I Rubus idaeus Sambucus racemosa Clinopodium vulgare III Dif. de sas. Chamaerion angustifolium Berberidion Arabis turrita I II I Berberis vulgaris V I Cerasus fruticosus I Juniperus communis Ligustrum vulgare III I II Viburnum lantana II III I Prunion spinosae et Prunetalia spinosae Rosa corymbifera I Rosa pimpinellifolia I I Rosa tomentosa I I Rubus caesius I Rubus discolor I Sambuco – Salicion capreae et Sambucetalia racemosae Betula pendula Fragaria vesca II II I Populus tremula Rubus fruticosus Rubus hirtus II I Salix caprea Sambucus ebulus I I Sambucus nigra I I Sorbus aucuparia I I I Urtica dioica I Rhamno - Prunetea Acer campestre II II I Alliaria petiolata I

386

4 1020 15

5 3145 15

6 3042 10

7a 80110 13

7b 80120 16

8 75135 12

9 3489 13

III V I

V II I

V IV III -

V I -

V I I

II III V I

I I IV

-

I

-

III

V

II

-

II -

-

IV -

-

-

-

I -

I -

II -

III I V

-

-

-

I -

-

I I I I II

II V V IV -

I V I I II IV I

V II II II

III IV I I II IV I III II

II I III

IV -

-

III -

-

-

-

-

Clematis vitalba Cornus sanguinea Crataegus monogyna Evonymus europaeus Evonymus verrucosus Galeopsis pubescens Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Humulus lupulus Rhamnus cathartica Rosa canina Senecio ovatus Torilis japonica Verbascum nigrum Viburnum opulus Vicia tenuifolia Geranion sanguinei Centaurea apiculata ssp. spinulosa Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum Geranium sanguineum Inula hirta Iris variegata Lactuca quercina Laserpitium latifolium Melampyrum arvense Melampyrum cristatum Trifolion medii Achillea pannonica Brachypodium sylvaticum Calamintha menthifolia Campanula cervicaria Centaurea jacea Dactylis glomerata Glechoma hederacea Galium album Knautia arvensis Trifolium medium Veronica chamaedrys Vicia cracca Vicia sepium Origanetalia Agrimonia eupatoria Asparagus officinalis Campanula persicifolia Campanula rapunculus Gentiana asclepiadea Lathyrus latifolium Lithospermum officinale

III III V I I I II V I I -

I II V II IV I -

I III V III I I II IV I I I

I IV I III I -

I II II II I II I I I -

V V V V I III IV I III -

I I III IV II I -

II I II I -

I II I V I I -

II I I I I -

I III

I IV

I I

I

-

-

-

-

-

-

I -

I I -

I I I I -

I I I

-

-

-

-

-

-

I I -

II I I I -

I I I I I I I I I

I I II I I -

I I -

IV I -

I -

-

I I -

II I I I I I III I I

III I

III I -

I II I I I I

II I -

-

-

-

-

II -

III I I I

387

Origanum vulgare Peucedanum oreoselinum Solidago virgaurea Trifolium alpestre Trifolio - Geranietea Astragalus cicer Astragalus glycyphyllos Carex spicata Coronilla varia Dictamnus albus Inula germanica Lathyrus sylvester Melampyrum pratense Polygonatum odoratum Silene nutans Veronica austriaca Veronica teucrium Viola hirta Quercetea pubescentis s. l. Acer tataricum Achillea distans Arabis hirsuta Asparagus pseudoscaber Asparagus tenuifolius Asparagus verticillatus Carex humilis Carex michelii Chamaecytisus austriacus Chamaecytisus hirsutus ssp. hirsutus Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus Clematis recta Cornus mas Cotinus coggygria Cotoneaster niger Cruciata laevipes Cytisus nigricans Dianthus armeria Euphorbia epithymoides Fragaria viridis Fraxinus ornus Gagea pratensis Galium rubioides Hierochloë repens Inula salicina Lathyrus niger Lithospermum purpureo-caeruleum Lychnis viscaria Melica altissima

388

IV -

IV I -

III I -

I II -

I -

-

I -

-

I I

III I I I

I II -

II III I I I III

I I II I I I I I I

II I I II I

-

II -

I -

II -

I I -

I I I I I I I

I I I I III I II -

II III III I I I

III I I I -

I I -

I -

-

-

-

I

-

II I I I I I I I II -

II I I I I I I II II -

I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I -

I -

-

-

-

-

II -

Nepeta nuda Peucedanum alsaticum Peucedanum carvifolia Peucedanum cervaria Pulmonaria montana Pulmonaria mollis Quercus polycarpa Quercus pubescens Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius Rosa gallica Silene italica Sorbus torminalis Stachys recta Tanacetum corymbosum Thalictrum minus Turritis glabra Vincetoxicum hirundinaria Viola hirta Querco – Fagetea s. l. Acer platanoides Acer pseudoplatanus Adoxa moschatellina Aegopodium podagraria Ajuga reptans Alnus glutinosa Anemone nemorosa Anemone ranunculoides Asarum europaeum Athyrium filix-femina Campanula rapunculoides Campanula trachelium Carex digitata Carex divulsa Carex ovalis Carex pairae Carex remota Carex sylvatica Cerasus avium Corydalis capnoides Corydalis solida Cruciata glabra Dentaria bulbifera Dryopteris carthusiana Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Euphorbia amygdaloides Fagus sylvatica

I I I -

II I II I I II I

I I I I I

II I -

-

-

-

-

-

-

I I I -

I II I II III III

I I I I I I I

I I II I II I I

-

-

-

-

-

I

I I I I -

III II I I

I I I I I -

I -

I III I I I I V I I I I I I I I I I I I III -

III -

II I I I I II -

I I I II I

II II I I I

I II -

389

Gagea lutea Gagea minima Galanthus nivalis Galium odoratum Galium schultesii Geranium phaeum Geranium robertianum Geum urbanum Glechoma hederacea Glechoma hirsuta Hedera helix Hepatica nobilis Isopyrum thalictroides Lamium galeobdolon Lamium maculatum Lapsana communis Lathraea squamaria Lathyrus venetus Maianthemum bifolium Malus sylvestris Melampyrum bihariense Melampyrum sylvaticum Melittis melissophyllum Mercurialis perennis Moehringia trinervia Mycelis muralis Myosotis sylvatica Omphalodes scorpioides Paris quadrifolia Physalis alkekengi Poa nemoralis Polygonatum multiflorum Primula veris Pteridium aquilinum Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Pyrus pyraster Quercus dalechampii Quercus robur Ranunculus cassubicus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Ribes uva-crispa Salvia glutinosa Sanicula europaea Scilla bifolia Scrophularia nodosa Sedum maximum Stachys sylvatica Staphylea pinnata

390

I I I I II I II I I I II I I -

I I I I -

I I I II I I I I I I I I I I I I I I I -

I I II I I I -

I I I I I II I I II II I I I II I I I I I I III III II I I II I I II

II III IV II V II III -

I I I I I I I I I I I -

I I II I I II I I I -

II I I II I I I I -

I I I V I I III -

Stellaria holostea Telekia speciosa Tilia platyphyllos Ulmus glabra Ulmus minor Veronica officinalis Viola mirabilis Viola reichenbachiana Vaccinio – Piceetea s. l. Campanula abietina Cicerbita alpina Circaea alpina Clematis alpina Deschampsia flexuosa Doronicum austriacum Leucanthemum waldsteinii Luzula luzuloides Luzula pilosa Luzula sylvatica Oxalis acetosella Picea abies Polystichum aculeatum Rubus saxatilis Valeriana tripteris Epilobietea angustifolii s. l. Atropa belladona Bromus japonicus Calamgrotis arundinacea Calamagrostis epigeios Carex pilulifera Centaurium erythraea Digitalis grandiflora Epilobium collinum Erechtites hieracifolia Eupatorium cannabinum Gnaphalium sylvaticum Hypericum hirsutum Rubus nessensis Rubus sulcatus Senecio sylvaticus Galio – Urticetea s. l. Anthriscus cerepholium trichosperma Aristolochia clematitis Bryonia alba Carduus personatus Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum bulbosum Chaerophyllum hirsutum

ssp.

I -

II

I I II -

-

I I III

V -

I I

-

I -

I

-

-

I -

I I I -

I I -

I I -

I I I I I I I I

I I I I

I I II I I I I I

I I I I -

I II I I I I -

II -

I I -

I -

I -

I -

II I I I I I I I I -

II I III I II II III I III II

I I I I I

I I I -

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I -

-

I -

-

I I

-

-

-

391

Chaerophyllum temulum Chelidonium majus Circaea lutetiana Cirsium erisithales Cucubalus baccifer Festuca gigantea Galium aparine Heracleum sphondylium Impatiens noli-tangere Inula helenium Lamium maculatum Myosotis sparsiflora Myosoton aquaticum Petasites albus Polygonum dumetorum Rumex obtusifolius Silene alba Solidago canadensis Veronica hederifolia Veronica urticifolia Viola odorata Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea nobilis ssp. neilreichii Achillea setacea Acinos arvensis Adonis vernalis Agropyron cristatum Ajuga genevensis Allium oleraceum Anchusa barrelieri Anthericum ramosum Anthyllis vulneraria Artemisia campestris Asperula cynanchica Asperula tinctoria Astragalus onobrychis Asyneuma canescens Biscutella laevigata Brachypodium pinnatum Bromus inermis Bupleurum falcatum Campanula sibirica Carex caryophyllea Carex praecox Carlina vulgaris Centaurea biebersteinii Centaurea orientalis Chondrilla juncea

392

I II I I

-

I I II I I I I I I I I

-

I I -

IV -

I I I -

I I I I I I -

I I I I I I -

I III I -

II I I I II I IV I II II I I I

IV I I I IV II IV I I -

I I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I -

-

-

-

-

I I I -

II I III III I -

Chrysopogon gryllus Cirsium pannonicum Cleistogenes serotina Cynodon dactylon Dianthus membranaceus Dichanthium ischaemum Echium vulgare Elymus hispidus ssp. barbulatus Elymus hispidus ssp. hispidus Eryngium campestre Erysimum odoratum Euphorbia cyparissias Euphorbia glareosa Euphorbia seguieriana Euphrasia stricta Falcaria vulgaris Festuca ovina Festuca rupicola Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium glaucum Galium humifusum Galium octonarium Galium verum Geranium columbinum Gypsophila paniculata Helianthemum nummularium Hieracium bauhinii Inula ensifolia Jurinea arachnoidea Jurinea mollis Koeleria macrantha Linum flavum Medicago falcata Medicago minima Melica ciliata Melica transsilvanica Nepeta nuda Onobrychis viciifolia Ononis spinosa Phleum phleoides Phlomis pungens Pimpinella saxifraga Plantago media Poa angustifolia Poa compressa Polygala major Potentilla argentea Potentilla recta

I III I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I III II I II -

I II I I II II III III II I II I II I I I I III III IV IV I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I III I I I I III I I II I I I II I I I I I III I I

-

-

-

-

I I I -

III I I III I I II I I -

393

Salvia nemorosa Salvia pratensis Salvia transsilvanica Salvia verticillata Sanguisorba minor Scabiosa ochroleuca Scorzonera austriaca Senecio jacobea Silene vulgaris Stachys germanica Stipa capillata Stipa lessingiana Teucrium chamaedrys Teucrium montanum Thymus pannonicus Trifolium campestre Trifolium montanum Verbascum speciosum Veronica prostrata Veronica spicata Xeranthemum annuum Xeranthemum cylindraceum Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Agrostis stolonifera Althaea officinalis Anthoxanthum odoratum Briza media Campanula glomerata Cardaminopsis halleri Carex flacca Carex hirta Carex tomentosa Centaurea phrygia Cichorium intybus Clematis integrifolia Cynosurus cristatus Dactylorhiza maculata Daucus carota Deschampsia caespitosa Elymus repens Equisetum arvense Equisetum telmateia Eryngium planum Festuca arundinacea Festuca pratensis Festuca rubra Holcus lanatus

394

I I I I I I I IV II I I I I I

I I I I I I I V III I II I -

I I I I I II I -

III I I I I I III I -

-

-

-

-

I -

I III I -

I I I I II II I -

I I I I -

I I I I I I III I I -

I I I III I -

I -

-

II -

I -

I II I I -

I I I I I I I I I I I I I I I

Hypericum maculatum Inula britanica Lathyrus pratensis Leontodon autumnalis Leucanthemum vulgare Linum catharticum Lolium perenne Luzula campestris Lysimachia nummularia Medicago lupulina Mentha longifolia Ononis arvensis Parnassia palustris Pastinaca sativa Phleum pratense Plantago lanceolata Plantago major Poa pratensis Polygala vulgaris Potentilla reptans Primula elatior ssp. elatior Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunuclus repens Rumex crispus Stachys officinalis Stellaria graminea Symphytum officinale Taraxacum officinale Thalictrum lucidum Thymus pulegioides Tragopogon pratensis ssp. orientalis Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium reperns Valeriana officinalis Verbena officinalis Vicia cracca Viola canina ssp. ruppii Mulgedio – Aconietea s. l. Rumex alpestris Salix silesiaca Senecio germanicus Thalictrum aquilegiifolium Veratrum album Veronica serpyllifolia Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Calystegia sepium Cirsium canum

I I I II I I II I I I II I I I I II II I

I I II I I II I II I -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I I I I -

-

-

I -

III I I -

I I II I I I I -

I I II I II I I I III I III I III I I II I I I I I -

I -

III -

-

-

-

-

I I I -

I IV -

I I -

I

I -

-

I -

-

-

-

-

-

I -

I I

395

Equisetum palustre Lycopus europaeus Phragmites australis Solanum dulcamara Koelerio – Corynephoretea s. l. Achillea critmifolia Alyssum alyssoides Avenula praeusta ssp. adsurgens Erigeron acris Erysimum diffusum Hieracium pilosella Hypericum perforatum Myosotis arvensis Silene otites Trifolium arvense Artemisietea s. l. Anthemis tinctoria Arctium lappa Arctium minus Arctium tomentosum Armoracia rusticana Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Ballota nigra Cardaria draba Carduus acanthoides Cirsium furiens Cirsium vulgare Conium maculatum Crepis setosa Dipsacus fullonum Dipsacus laciniatus Echinops spharocephalus Erigeron annuus Lavathera thuringiaca Leonurus cardiaca ssp. cardiaca Leonurus cardiaca ssp. villosus Linaria genistifolia Linaria vulgaris Lycium barbarum Malva sylvestris Marrubium perregrinum Melilotus officinalis Nepeta cataria Oenothera biennis Picris hieracioides Reseda lutea Rumex conglomeratus Rumex patientia

396

-

-

I I -

-

-

-

-

-

-

I I

I I I I I

I I I I II I I

I I I -

I I I -

-

-

-

-

-

I I -

I I I I I I I I I I I I I I I I -

I -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I -

-

-

I -

I -

I I -

I I I I I I I -

Tanacetum vulgare Tussilago farfara Stellarietea mediae s. l. Capsella bursa-pastoris Cirsium arvense Convolvulus arvensis Conyza canadensis Euphorbia platyphyllos Lactuca serriola Lamium purpureum Lathyrus tuberosus Muscari racemosum Odontites vernus ssp. serotinus Polygonum convolvulus Senecio vernalis Senecio vulgaris Silene noctiflora Sisymbrium orientale Solanum nigrum Sonchus arvensis Stellaria media Vicia pannonica Variae syntaxa Arabis alpina Cardaminopsis arenosa Cnidium silaifolium Carduus glaucinus Dianthus spiculifolius Hieracium bifidum Myosotis alpestris Polygala amara Saponaria officinalis Salix purpurea Seseli libanotis Spiraea chamaedryfolia

I

-

I -

-

-

-

I

-

I

I

I I I -

I -

I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I -

-

-

I I -

I I -

I I I -

II I -

I I I -

I I -

-

-

I I I -

-

I -

I

I I

I -

1. Hippophaëo – Berberidetum Moor 1958: 2 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. de pe dl. Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 9 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 5 rel. de pe Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 46 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1993). 2. Seslerio heufleranae – Hippophaëtum rhamnoides Ştefan 1995: 10 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1995); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001).

397

3. Pruno spinosae – Crataegetum Hueck 1931: 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 6 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1970); 2 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. de pe dl. Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 1 rel. de la Stânca – Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 10 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 5 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 8 rel. de pe dl. Miroslava – Iaşi (C. Dobrescu et al., 1973); 7 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 10 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. de la Bucium – Iaşi (C. Burduja et al., 1975); 1 rel. de la Vulturi – Popricani (C. Burduja et al., 1976); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 1 rel. de la Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1978); 3 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 3 rel. din păd. Roşcani (Cl. Horeanu, 1981); 2 rel. din păd. Ceornohal (Cl. Horeanu et Gh. Horeanu, 1981); 1 rel. de pe dl. Vulpea – Piatra Neamţ (D. Mititelu et V. Mancaş, 1987); 12 rel. din Subcarpaţii de Curbură (N. Ştefan, 1993); 1 rel. din păd. Gârboavele (I. Sârbu et al., 1997); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 4. Prunetum tenellae Soó 1951: 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 5 rel. de pe dl. Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 1 rel. de la Vulturi – Popricani (C. Burduja et al., 1976); 2 rel. din păd. Ceornohal (Cl. Horeanu et Gh. Horeanu, 1981); 4 rel. de la Breana – Roşcani (I. Sârbu et al., 1995); 1 rel. din păd. Gârboavele (I. Sârbu et al., 1997). 5. Coryletum avellanae Soó 1927: 10 rel. din diverse localităţi (C. Burduja, 1977); 5 rel. din bazinele Tărhăuş şi Camenca (L. Gorea et N. Barabaş, 2003). 6. Carpino – Prunetum R. Tx. 1952: 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974). 7. Rubetum idaei Gams 1927: a – rubetosum idaei Soó 1973: 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 1 rel. din Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); b – chamerietosum angustifolii sass. nova hoc loco: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. de pe Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 3 rel. de la Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dârlău, 1994); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996). 8. Sambucetum racemosae Oberd. 1973: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 1 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997); 3 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003); 5 rel. din bazinele Asău şi Camenca (L. Gorea et N. Barabaş, 2003). 9. Clinopodio – Pteridietum Dihoru 1975: 1 rel. din M-ţii Rarău (P. Raclaru, 1969); 6 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001).

398

Clasa SALICETEA PURPUREAE Moor 1958 Clasa reuneşte fitocenozele pioniere lemnoase, în special de sălcii şi plopi, care populează prundişurile din luncile râurilor şi pâraielor, având un rol important în fixarea solurilor aluviale. Specii caracteristice: Populus nigra, Salix alba, S. fragilis, S. pentandra, S. purpurea, S. triandra. Ordinul Salicetalia purpureae Moor 1958 Cuprinde fitocenozele lemnoase instalate pe prundişul şi în lungul râurilor, atât din zona de câmpie şi colinară, cât şi din cea montană. Speciile caracteristice sunt comune cu ale clasei. Alianţa Salicion albae Soó 1930 Syn.: Populion albae R. Tx. 1931 (art. 8); Salicion albae R. Tx. 1955 (art. 8, 31); Salicion albae Moor 1958 (art. 31); Salicion albae T. Müller et Görs 1958 (art. 31); Salicion triandrae T. Müller et Görs 1958 (art. 29) Alianţa grupează fitocenozele de sălcii şi plopi din văile râurilor şi pâraielor. Specii caracteristice: Calystegia sepium, Humulus lupulus, Populus alba, Salix alba, S. viminalis, Symphytum officinale. As. Salicetum albae Issler 1926 Syn.: Salicetum albae-fragilis R. Tx. 1937 (art. 29) Tabel sintetic 22, coloana 1 Fitocenozele de Salix alba sunt răspândite în lungul râurilor şi pâraielor, din zona de câmpie, până în cea montană. În cele mai multe situaţii aceste fitocenoze se prezintă ca un brâu îngust care însoţeşte cursurile de apă şi mai rar formează zăvoaie dense. Specia caracteristică, Salix alba, este însoţită de Salix fragilis, care în unele fitocenoze este codominantă sau subdominantă. Fitocenozele au în compoziţia floristică, pe lângă cele două specii dominante, un important nucleu de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei (Salix purpurea, S. viminalis, S. triandra, Humulus lupulus, Symphytum officinale etc), în care pătrund şi specii din fitocenozele vecine, aparţinând mai ales claselor Querco – Fagetea şi Molinio – Arrhenatheretea, dintre care mai frecvente sunt: Crataegus 399

monogyna, Viburnum opulus, Glechoma hederacea, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Ranunculus repens, Lysimachia nummularia etc. Pe lângă acestea se remarcă şi alte specii cu constanţă ridicată, din alte clase de vegetaţie: Rosa canina, Myosoton aquaticum, Rubus caesius, Urtica dioica, Frangula alnus etc. As. Salici – Populetum Meijer - Drees 1936 Tabel sintetic 22, coloana 2 Fitocenozele edificate de Populus alba şi Populus nigra cu Salix alba, alcătuiesc zăvoaie dense şi bine dezvoltate în luncile râurilor. Aceste fitocenoze au fost însă în cea mai mare parte defrişate şi înlocuite cu plantaţii de Populus x canadensis. Asociaţia are o compoziţie asemănătoare cu asociaţia precedentă, Salicetum albae, de aceea unii cercetători consideră că este sinonimă cu aceasta. Totuşi, ca şi alţi autori (Mucina et al. 1993; Mititelu et al. 1972, 1975; Lupu 1979 etc), considerăm că plopişurile formează o asociaţie caracteristică, deosebindu-se de sălciişuri nu numai prin fizionomia proprie, ci şi printr-o compoziţie floristică complexă, mai bogată şi mai variată, în care abundă numeroase specii caracteristice pădurilor şi tufărişurilor din clasele Querco – Fagetea, Rhamno – Prunetea, Quercetea pubescentis etc. De asemenea, în compoziţia floristică pătrund, mai ales într-o serie de poieni, şi multe specii erbacee din clasele Molinio – Arrhenatheretea, Festuco – Brometea, Galio – Urticetea etc. În microdepresiuni şi meandrele părăsite şi cu exces de umiditate se instalează o serie de specii din clasele Phragmiti – Magnocaricetea şi Bidentetea tripartiti. As. Salicetum triandrae Malcuit ex Noirfalise in Lebrun et al. 1955 Syn.: Salicetum triandrae Malcuit 1929 (art. 2b); Salicetum triandrae-viminalis (Malcuit 1929) R. Tx. 1948 (art. 2b) Tabel sintetic 22, coloana 3 Fitocenozele de Salix triandra se dezvoltă pe solurile aluviale din luncile râurilor, cu exces de umiditate şi cu pânza freatică la suprafaţă, inundate temporar, mai ales primăvara. Specia caracteristică Salix triandra este însoţită constant de Salix viminalis şi S. purpurea, care în unele fitocenoze sunt subdominante. Pe lângă speciile caracteristice zăvoaielor se dezvoltă şi o serie de specii erbacee de pajişti, cu caracter mezohigrofil şi higrofil. Dintre speciile componente ale fitocenozelor, cele mai frecvente sunt: Calystegia sepium, Symphytum officinale, Cornus sanguinea, Lycopus europaeus, Elymus caninus, Solanum dulcamara, Stellaria nemorum, Agrostis stolonifera, 400

Elymus repens, Mentha longifolia, Ranunculus repens, Epilobium hirsutum, Lysimachia vulgaris, Angelica sylvestris, Rubus caesius, Rumex obtusifolius etc. As. Saponario – Salicetum purpureae (Br.-Bl. 1930) Tschou 1946 Syn.: Salicetum purpureae Wendelberger - Zelinka 1952 (art. 29) Tabel sintetic 22, coloana 4 Fitocenozele de Salix purpurea formează tufişuri de dimensiuni variabile, de regulă pe solurile aluvionare din luncile râurilor. În compoziţia floristică predomină specii caracteristice zăvoaielor şi pajiştilor mezofile de luncă, dar şi numeroase specii ruderale. Specia caracteristică Salix purpurea este însoţită frecvent de speciile: Salix triandra, Symphytum officinale, Glechoma hederacea, Agrostis stolonifera, Elymus repens, Lysimachia nummularia, Potentilla anserina, Ranunculus repens, Taraxacum officinale, Lycopus exaltatus, Rubus caesius, Urtica dioica, Cirsium vulgare, C. arvense, Euphorbia platyphyllos etc. As. Populetum marylandicae Mititelu 1970 Syn.: Populetum canadensis I. Lupu 1979 Tabel sintetic 22, coloana 5 Plantaţiile masive de Populus x canadensis au format zăvoaie artificiale care ocupă suprafeţe variabile în luncile râurilor, înlocuind zăvoaiele de sălcii şi plop defrişate. Aceste plantaţii au o fizionomie specifică, datorită speciei dominante Populus x canadensis. Compoziţia floristică este asemănătoare fitocenozelor spontane preexistente, cu numeroase specii caracteristice zăvoaielor şi pajiştilor de luncă. Alianţa Salicion elaeagno-daphnoides (Moor 1958) Gras in Mucina et al. 1993 Syn.: Salicion elaeagni Moor 1958 (art. 31) Alianţa grupează fitocenozele de sălcii care populează prundişurile din văile râurilor montane. Specii caracteristice: Calamagrostis pseudophragmites, Calystegia sepium, Hippophaë rhamnoides, Humulus lupulus, Myricaria germanica, Salix daphnoides, S. elaeagnos, Saponaria officinalis. As. Salici purpureae – Myricarietum Moor 1958 Tabel sintetic 22, coloana 6 Fitocenozele acestei asociaţii populează pietrişurile din luncile inundabile ale 401

râurilor montane. Dintre cele două specii edificatoare, de cele mai multe ori, specia Myricaria germanica este dominantă şi mai rar se află în raporturi de codominanţă cu Salix purpurea. Din acest punct de vedere, fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei se deosebesc de cele din M-ţii Rodnei, Siriu, Postăvaru etc (Coldea 1991), în care specia constantă şi dominantă este Salix purpurea. Sunt bine reprezentate şi speciile caracteristice alianţei Salicion elaeagno-daphnoides, precum şi un număr mic de specii din alianţa Salicion albae, dar şi din clasa Molinio – Arrhenatheretea (Elymus repens, Lotus corniculatus, Lysimachia nummularia, Mentha longifolia, Potentilla anserina, P. reptans, Ranunculus repens etc). Prin aceasta, asociaţia Salici purpureae – Myricarietum se deosebeşte de asociaţia Saponario officinalis – Salicetum purpureae, la care Salix purpurea este singura dominantă, iar Myricaria germanica este doar prezentă în câteva fitocenoze, specia edificatoare fiind însoţită de numeroase specii caracteristice alianţei Salicion albae şi puţine specii din alianţa Salicion elaeagno-daphnoides. Speciilor edificatoare li se adaugă un număr mare de specii din clasele Querco – Fagetea, Molinio – Arrhenatheretea, Phragmiti – Magnocaricetea, Galio – Urticetea, Festuco – Brometea, Artemisietea etc. Prin urmare, compoziţia floristică este mult mai bogată şi mai variată. Sub acest aspect, fitocenozele din Carpaţii româneşti au fost reunite în două subasociaţii: typicum şi salicetosum fragilis. Din acest punct de vedere considerăm că fitocenozele din Moldova se încadrează în subasociaţia typicum Coldea 1991, care cuprinde cele două specii edificatoare şi are o compoziţie floristică bogată şi relativ omogenă. As. Salici elaeagni – Hippophaëtum Br.-Bl. in Volk 1939 Tabel sintetic 22, coloana 7 Asociaţia este caracteristică în special luncilor râurilor montane şi mai rar colonizează şi pantele moderat abrupte. Fitocenozele sunt edificate în special de Hippophaë rhamnoides, care realizează o acoperire de 45 - 60%, la care se adaugă Salix elaeagnos, subdominantă, cu o acoperire de 10 - 15%. Compoziţia floristică este alcătuită preponderent din specii caracteristice alianţelor Salicion elaeagnodaphnoides şi Salicion albae, precum şi ordinului Salicetalia purpureae. La acestea se adaugă un număr mic de specii caracteristice tufişurilor şi pădurilor, precum şi specii erbacee caracteristice pajiştilor mezofile sau xerofile. Prin aceste caractere asociaţia Salici elaeagni – Hippophaëtum se deosebeşte de asociaţiile Hippophaëo – Berberidetum şi Seslerio – Hippophaëtum, în compoziţia cărora se află doar câteva specii caracteristice clasei Rhamno – Prunetea, 402

la care se adaugă un număr mare de specii lemnoase caracteristice pădurilor de foioase mezofile şi mezoxerofile, precum şi pajiştilor mezofile şi xerofile. Ordinul Tamaricetalia Borza et Boşcaiu 1965 Ordinul cuprinde tufişurile de Tamarix caracteristice sud - estului Europei. Speciile caracteristice sunt comune cu ale alianţei. Obs.: Menţionăm că acest ordin este ataşat clasei Nerio – Tamaricacetea (Rodwell et al. 2002). Am considerat însă că locul lui în această parte a Europei este în clasa Salicetea purpureae, deoarece în compoziţia floristică se află specii caracteristice acestei clase şi lipsesc speciile caracteristice clasei Nerio – Tamaricacetea. Alianţa Artemisio scopariae – Tamaricion Simon et Dihoru 1963 Alianţa grupează tufişurile de Tamarix din sud - estul Europei şi regiunea sud - est balcanică. Specii caracteristice: Achillea setacea, Artemisia absinthium, A. capillaris, Calamagrostis epigeios, Cichorium intybus, Cornus sanguinea, Tamarix ramosissima. As. Calamagrostio – Tamaricetum ramosissimae Simon et Dihoru 1963 Tabel sintetic 22, coloana 8 Asociaţia se dezvoltă în luncile râurilor, pe soluri aluvionare, constituind tufişuri de densităţi variabile, cu acoperire de 40 - 95%, dominate de specia Tamarix ramosissima, care formează tufe izolate sau mai dense. Specia caracteristică Calamagrostis epigeios colonizează spaţiile dintre tufele speciei dominante şi în unele fitocenoze devine subdominantă. În compoziţia floristică sunt bine reprezentate speciile caracteristice alianţei şi ordinului, dar şi clasei Salicetea purpureae. Frecvente sunt şi alte specii caracteristice pădurilor şi pajiştilor, dintre care menţionăm: Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Viburnum lantana, Agrostis stolonifera, Elymus repens, Lolium perenne, Potentilla anserina, P. reptans, Poa angustifolia etc.

403

Tabelul 22 Asociaţii din ordinul Salicetalia purpureae Moor 1958 şi alianţele Artemisio scopariae – Tamaricion Simon et Dihoru 1963 şi Salicion cinereae T. Müller et Görs 1958 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10)

1 2070 18

Numărul de relevee Caract. de as. Salix alba V Salix triandra I Saponaria officinalis II Populus x canadensis Salix purpurea III Salix elaeagnos Calamagrostis epigeios I Saslix cinerea Salicion albae Calystegia sepium I Humulus lupulus III Populus alba I Salix viminalis I Symphytum officinale III Salicion elaeagno-daphnoides Calamagrostis pseudophragmites Hippophaë rhamnoides I Myricaria germanica Salix daphnoides I Salicetalia purpureae et Salicetea purpureae Populus nigra I Salix fragilis V Salix pentandra Artemisio scopariae – Tamaricion et Tamaricetalia Achillea setacea Artemisia absinthium I Artemisia capillaris Cichorium intybus Cornus sanguinea IV Tamarix ramosissima Salicion cinereae Carex vesicaria Dryopteris cristata Galium palustre I Geum rivale Molinia caerulea Salicetalia auritae et Franguletea Calamagrostis canescens -

404

2 570 52

3 30112 27

4 1035 23

5 2085 40

6 35110 9

7 5075 11

8 524 21

9 1155 17

V I I II I II -

V V II I

I IV I V I I -

III I V I I -

I I I V I I -

I II IV V V III -

I I II IV -

I II II V

I III V IV

II I I IV II

II I I I III

I II I II

II

III III III

II -

IV

I I I -

I -

II I I -

-

II II V I

III V II I

-

-

V I -

I I

II I -

I -

I I -

I -

I -

I

I I I III I

II -

I I I I

I I I -

-

I

I I I I I V

-

I -

I -

-

-

-

-

-

I I III I I

-

-

-

-

-

-

-

IV

Carex acutiformis Frangula alnus Lycopus europaeus Peucedanum palustre Salix aurita Alnetea glutinosae s. l. Alnus glutinosa Cirsium palustre Crepis paludosa Myosoton aquaticum Querco – Fagetea s. l. Acer campestre Ajuga reptans Alnus incana Brachypodium sylvaticum Campanula persicifolia Campanula rapunculoides Campanula trachelium Carex remota Circaea lutetiana Corylus avellana Crataegus monogyna Elymus caninus Equisetum hyemale Equisetum sylvaticum Evonymus europaeus Fragaria vesca Fraxinus angustifolia Galium schultesii Geranium phaeum Geum urbanum Glechoma hederacea Glechoma hirsuta Lapsana communis Lonicera xylosteum Malus sylvestris Matteuccia struthiopteris Oxalis acetosella Padus avium Poa nemoralis Polygonatum latifolium Quercus robur Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Rumex sanguineus Sambucus nigra Scrophularia nodosa Solanum dulcamara Stachys sylvatica Stellaria nemorum

III -

II I -

II -

-

I -

-

-

I -

II I II I I

I IV

II IV

I

II -

I II

I -

-

I

I I I

II I I I I II I II I III II

I I I I I I I I I II I I I I I I I I IV I I I I I I I I II II IV I -

I I I II I I I II I II

I I I I III I I II I I II I

I I I I I I I I II I I I I I II I II -

I I II I I -

I III

I I I

I I II I I III -

405

Ulmus minor Viburnum opulus Vicia sepium Viscum album Vitis sylvestris Quercetalia pubescentis Acer tataricum Asparagus officinalis Asparagus tenuifolius Asparagus verticillatus Astragalus glycyphyllos Clinopodium vulgare Cruciata laevipes Cytisus nigricans Galium rubioides Inula salicina Polygonatum odoratum Quercus pedunculiflora Ranunculus polyanthemos polyanthemoides Tanacetum corymbosum Thalictrum minus Trifolium medium Valeriana wallrothii Vincetoxicum hirundinaria Viola hirta Rhamno – Prunetea s. l. Clematis vitalba Coronilla varia Ligustrum vulgare Physalis alkekengi Prunus spinosa Rhamnus cathartica Rosa canina Viburnum lantana Vicia tenuifolia Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis stolonifera Alopecurus pratensis Althaea officinalis Bellis perennis Bromus commutatus Calla palustris Caltha palustris Campanula patula Cardamine pratensis Carex buekii Carex hirta

406

ssp.

I II I I

III II II

I -

I I -

I I I -

-

-

-

-

-

I I I II I I I I I I I

-

I I I I

I I I I

-

-

-

I -

-

I I I -

-

I I -

I I I I

-

-

-

-

II I III -

II I I I II I I I I

I I I -

I -

II I I I I I -

I -

II -

I I I I I -

-

II IV I I

I III III I I I I I I

II I I I I -

II III I II I I I I

I I I I I I I I

I I I I

II -

IV I I I

II II I I I I

Carex melanostachya Carex ovalis Carex tomentosa Cerastium holosteoides Chamaesyce maculata Dactylis glomerata Dactylorhiza maculata Daucus carota Deschampsia caespitosa Elymus repens Epilobium palustre Equisetum arvense Equisetum telmateia Erodium cicutarium Eryngium planum Euphorbia lucida Festuca arundinacea Festuca pratensis Festuca rubra Filipendula ulmaria Galega officinalis Gratiola officinalis Holcus lanatus Inula britanica Iris sibirica Juncus atratus Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Lathyrus pratensis Leucanthemum vulgare Lolium perenne Lotus corniculatus Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia Lythrum salicaria Lythrum virgatum Medicago lupulina Mentha longifolia Oenanthe silaifolia Ononis arvensis Phleum pratense Plantago altissima Plantago lanceolata Plantago major Poa annua Poa pratensis Poa sylvicola Poa trivialis

I I I I I III I I I I I I

I I I II I I I I I I I I IV I I I I I I I I I

II I I I II I II I I I -

I II I I I III I I I I I I III I I II II II II

I I I I II I I I I I I II I I I II I

III I I I II III I II -

II III I -

I II I II II I I II I I -

III I I I I I I II I I II I II I I II II I I I I II -

407

Polygonum aviculare Polygonum bistorta Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. friesianus Ranunculus repens Ranunculus sardous Rhinanthus minor Rorippa austriaca Rorippa sylvestris ssp. kerneri Rorippa sylvestris ssp. sylvestris Rumex acetosa Sagina procumbens Scutellaria hastifolia Senecio doria Stachys palustris Stellaria graminea Succisa pratensis Taraxacum officinale Thalictrum lucidum Thymus dacicus Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Trollius europaeus Valeriana officinalis Vicia cracca Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma lanceolatum Alisma plantago-aquatica Bolboschoenus maritimus Carex acuta Carex disticha Carex elata Carex paniculata Carex riparia Carex vulpina Cicuta virosa Cirsium canum Eleocharis palustris Epilobium hirsutum Epilobium parviflorum Equisetum palustre Euphorbia palustris Glyceria maxima Glyceria notata Iris pseudacorus

408

I I I III I I -

I II I II III I I I I I I I I I I -

II I II I I I I -

III I II III I I I I I I I III I I II I

I I II II I I I I I I I I I

II II I III I I I -

II III I -

I II II I I I -

I I II II I II II I I I I I -

I I -

I I I I I I I -

I II I -

I I I I

I I -

I -

II -

I -

I II I III I I III II I II IV I III

Lycopus exaltatus Lysimachia vulgaris Mentha aquatica Myosotis caespitosa Myosotis scorpioides Oenanthe aquatica Phalaris arundinacea Phragmites australis Poa palustris Rorippa amphibia Rumex palustris Schoenoplectus tabernaemontani Scirpus sylvaticus Scutellaria galericulata Senecio paludosus Sium latifolium Sium sissarum var. lancifolium Typha angustifolia Veronica anagallis-aquatica Veronica beccabunga Bidentetea tripartiti s. l. Barbarea vulgaris Bidens cernua Bidens tripartita Echinochloa crus-galli Juncus articulatus Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Polygonum persicaria Potentilla supina Ranunculus sceleratus Rorippa palustris Rumex conglomeratus Rumex maritimus Isoëto – Nanojuncetea s. l. Centarurium pulchellum Isolepis setacea Juncus bufonius Mentha pulegium Pulicaria vulgaris Verbena officinalis Epilobietea angustifolii s. l. Arctium nemorosum Bromus japonicus Carex pairae Calamagrostis arundinacea Centarium erythraea Dipsacus pilosus Epilobium collinum

I I -

I II I I I I I I I I I I I I I

II I I I -

III II II I I I I I I I

I I I I I I I I

-

I III

I I -

III I II I III IV III I I II I II -

I I I I -

I I I I I I I

I -

I I I I I I I I -

I I I I -

-

II II II -

I -

I -

-

I I -

I -

I

I -

I I I -

-

I I

-

I I -

II I I I

I -

I I

I -

-

-

I -

-

409

Eupatorium cannabinum Galeopsis speciosa Lysimachia punctata Populus tremula Salix caprea Verbascum nigrum Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Alliaria petiolata Angelica sylvestris Aristolochia clematitis Bryonia alba Cardamine impatiens Carduus crispus Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum bulbosum Chaerophyllum temulum Chelidonium majus Cirsium oleraceum Cucubalus baccifer Festuca gigantea Galium aparine Heracleum sphondylium Inula helenium Lamium maculatum Petasites albus Petasites hybridus Polygonum dumetorum Rubus caesius Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Silene alba Solidago canadensis Sonchus palustris Telekia speciosa Torilis japonica Urtica dioica Viola odorata Trifolio – Geranietea s. l. Lathyrus sylvester Lithospermum officinale Peucedanum carvifolium Silene vulgaris Veronica chamaedrys Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea pannonica Ajuga genevensis Allium rotundum

410

I -

II I I I I

I -

I I

II I I I

I I -

-

-

I -

I I I II I I V II I IV -

II I I II I II I I I II I II I I III II I I I I I IV I

I II I I I I I II II I I -

I I II I I I I II I V II III -

II I I II I I I I II I I IV I I II -

I I I I -

II I III III -

I I I I I I I -

I I I I I -

I I -

I I I

I -

I I I

I I -

-

I -

-

-

-

I I -

I -

I I

I I

-

-

-

-

Anchusa barrelieri Anthyllis vulneraria Artemisia austriaca Astragalus onobrychis Bromus squarrosus Bromus tectorum Cirsium pannonicum Cynodon dactylon Cynanchum acutum Echium vulgare Eryngium campestre Euphorbia cyparissias Euphorbia seguieriana Euphrasia stricta Galium humifusum Helianthemum nummularium Medicago falcata Plantago media Poa angustifolia Poa compressa Senecio erucifolius Stachys germanica Trifolium campestre Trifolium ochroleucon Trifolium pannonicum Xeranthemum annuum Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis Apera spica-venti Arenaria serpyllifolia Cerastium pumilum ssp. glutinosum Equisetum ramosissimum Herniaria glabra Hypericum perforatum Kohlrauschia prolifera Sedum acre Veronica arvensis Artemisietea s. l. Anthriscus sylvestris Arctium lappa Arctium tomentosum Artemisia vulgaris Ballota nigra Berteroa incana Bromus sterilis Cannabis sativa ssp. spontanea Cardaria draba Carduus acanthoides Carduus nutans

I -

I I I I I I I I I I I I I I -

I I I -

I I II I I I II II I I II I I -

I I I I I I I I I I -

I -

-

I I I I I I II I I

-

-

I -

I I I -

I II I II I

I I I I I

I I I -

-

I I I I I

-

II I -

I I I I I

-

I I I I -

I I I I I -

-

-

I I I I I I

-

411

Cirsium vulgare Conium maculatum Convolvulus arvensis Crepis foetida Cynoglossum officinale Dipsacus fullonum Dipsacus laciniatus Euphorbia esula Glycyrrhiza echinata Lavathera thuringiaca Leonurus cardiaca ssp. cardiaca Leonurus cardiaca ssp. villosus Leonurus marrubiastrum Linaria genistifolia Linaria vulgaris Malva sylvestris Marrubium vulgare Medicago sativa Melilotus officinalis Morus alba Oenothera biennis Onopordon acanthoides Reseda lutea Tanacetum vulgare Tragopogon dubius Tussilago farfara Verbascum phlomoides Stellarietea mediae s. l. Atriplex oblongifolia Atriplex sagittata Bromus arvensis Capsella bursa-pastoris Chaenorrhinum minus Chamerion dodonei Chenopodium album Chenopodium botrys Cirsium arvense Consolida regalis Conyza canadensis Crepis tectorum Descurainia sophia Erigeron annuus Euphorbia platyphyllos Lactuca saligna Lactuca serriola Lappula squarrosa Lathyrus tuberosus Matricaria perforata Mentha arvensis

412

I I I I I I -

I I I I I I I I I I II I -

I -

III I I I I I II I II I

I I I I I I I I I I I II I I I -

I I -

-

I I I I II I I -

-

I I I I

I I I I I I I

I -

I I I II I I I II I I I -

I I I I I I I III I I I I

I I I I -

II I -

I I I I I I I I I I I -

I II

Odontites vernus Oxalis corniculata Polygonum convolvulus Raphanus raphanistrum Rumex acetosella Sinapis arvensis Sisymbrium loeselii Solanum nigrum Sonchus arvensis Stellaria media Torilis arvensis Veronica polita Vicia grandiflora Vicia sativa Vicia villosa Viola arvensis Xanthium strumarium Variae syntaxa Armoracia rusticana Carex otrube Cuscuta lupuliformis Drepanocladus aduncus Elaeagnus angustifolius Eriophorum angustifolium Hieracium aurantiacum Lemna minor Ligularia sibirica Mentha spicata Polygonum minus Populus x regenerata Populus x serotina Potamogeton natans Potentilla erecta Riccia fluitans Rumex scutatus Salix silesiaca Sisymbrium strictissimum Trifolium fragiferum Utricularia vulgaris Veronica scutellata

I -

I I I I I I I I -

I -

I I I I I I I I I I I

I I I I I I I -

I I -

I I I -

I I I -

-

I -

I I I -

I I -

I I I I -

I I -

I I -

-

I -

I II I I I I I I I I II

1. Salicetum albae Issler 1926: 2 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 3 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 1 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 1 rel. de la Corbasca (D. Mititelu et V. Mancaş, 1994).

413

2. Salici – Populetum Meijer – Drees 1936: 2 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 1 rel. de la Stânca – Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 20 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 10 rel. din valea Siretului, Moldovei şi Şomuzului Mare (I. Lupu, 1979); 5 rel. din lunca Zamostea (D. Mititelu et F. Monah, 1993). 3. Salicetum triandrae Malcuit ex Noirfalisc in Lebrun et al. 1955: 1 rel. din rezervaţia Frumoasa – Moara (D. Mititelu et V. Cojocaru, 1970); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 2 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 3 rel. de la Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dârlău, 1994); 4 rel. din Cheile Bicazului şi M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 4. Saponario – Salicetum purpureae (Br.-Bl. 1930) Tschou 1946: 5 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 13 rel. din lunca Siretului, Moldovei şi Şomuzului Mare (I. Lupu, 1979). 5. Populetum marylandicae Mititelu 1970: 1 rel. de la Stânca – Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 23 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 11 rel. din lunca Siretului, Moldovei şi Şomuzului Mare (I. Lupu, 1979). 6. Salici purpureae – Myricarietum Moor 1958: 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 1 rel. din Cheile Bicazului (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997). 7. Salici elaeagni – Hippophaëtum Br.-Bl. in Volk 1939: 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 5 rel. de pe Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986). 8. Calamagrostio – Tamaricetum ramosissimae Simon et Dihoru 1963: 1 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 9 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 9. Salicetum cinereae Zolyomi 1931: 5 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu, 1975); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 5 rel. din complexul lacustru Poeniţa – Geoarza (C. Dobrescu, 1981); 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 1 rel. din Moldova (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1990).

414

Clasa FRANGULETEA ALNI Doing ex Westhoff et Den Held 1969 Syn.: Franguletea alni Doing 1962 (art. 8) Clasa reprezintă tufişurile dezvoltate pe soluri acide, sărace în substanţe nutritive, adesea turboase. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului. Ordinul Salicetalia auritae Doing ex Westhoff et Den Held 1969 Syn.: Salicetalia auritae Doing 1962 (art. 8); Alno – Salicetalia cinereae Doing 1962 (art. 8) Cuprinde tufişuri (şi păduri) de sălcii care se dezvoltă în mlaştini. Specii caracteristice: Calamagrostis canescens, Carex acutiformis, Frangula alnus, Lycopus europaeus, Peucedanum palustre, Salix aurita. Obs.: Menţionăm că unii fitosociologi clasifică ordinul în clasa Alnetea glutinosae (Mucina et al. 1993; Sanda et al. 2001), alţii în clasa Franguletea alni (Pott 1995; Rodwell et al. 2002). Alianţa Salicion cinereae T. Müller et Görs 1958 Alianţa grupează fitocenozele mezohigrofile şi higrofile, alcătuite din unele specii de sălcii. Specii caracteristice: Carex vesicaria, Dryopteris cristata, Galium palustre, Geum rivale, Molinia caerulea, Salix cinerea. Obs.: Menţionăm că unii autori clasifică alianţa în ordinul Alnetalia glutinosae, din clasa Alnetea glutinosae. As. Salicetum cinereae Zolyomi 1931 Syntaxon syn.: Calamagrostio – Salicetum cinereae Soó et Zolyomi in Soó 1955 Tabel sintetic 22, coloana 9 Asociaţia vegetează în microdepresiuni, pe terenuri cu exces de umiditate, pe soluri aluviale turboase, acide. Fitocenozele sunt dominate de speciile caracteristice, Calamagrostis canescens şi Salix cinerea, care realizează o acoperire de 75 - 95%. În unele fitocenoze însă, specia Calamagrostis canescens lipseşte (în lunca Siretului, din împrejurimile municipiului Roman). Cele două specii edificatoare sunt însoţite de numeroase specii caracteristice alianţei Salicion cinereae şi ordinului Salicetalia auritae. Compoziţia floristică este 415

completată cu unele specii caracteristice claselor Salicetea purpureae şi Alnetalia glutinosae, precum şi unele specii higrofile caracteristice alianţei Alnion incanae, ordinelor Molinietalia şi Phragmitetalia.

Clasa QUERCO – FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger in Vlieger 1937 Syn.: Carpino – Fagetea Jankucs 1960 (art. 3b); Carpino – Fagetea (Br.-Bl. et Vlieger 1937) Jankucs 1960 (art. 29, 31) Clasa Querco – Fagetea reprezintă pădurile de foioase cu frunze căzătoare şi pădurile mixte de foioase în amestec cu răşinoase, cu o mare extindere pe teritoriul Moldovei. Această clasă constituie zona nemorală (a pădurilor de stejari) şi etajul nemoral (al pădurilor de fag şi al amestecului de fag cu răşinoase). Toate aceste păduri au fost amenajate silvic, astfel încât structura lor actuală a suferit modificări importante, ceea ce ridică dificultăţi în cercetările fitosociologice. Specii caracteristice: Acer campestre, A. platanoides, Adoxa moschatellina, Anemone nemorosa, Athyrium filix-femina, Brachypodium sylvaticum, Carex digitata, Cephalanthera longifolia, Convallaria majalis, Corylus avellana, Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas, Evonymus europaeus, Fraxinus excelsior, Geum urbanum, Hedera helix, Hepatica nobilis, Lonicera xylosteum, Melica nutans, M. uniflora, Moehringia trinervia, Mycelis muralis, Neottia nidus-avis, Poa nemoralis, Polygonatum latifolium, Prenanthes purpurea, Quercus dalechampii, Q. petraea, Q. robur, Ranunculus auricomus, Scilla bifolia, Staphyllea pinnata, Ulmus procera, Viola reichenbachiana, Viscum album. Ordinul Alno – Fraxinetalia (Oberd. 1953) Passarge et Hoffmann 1968 Acest ordin grupează fitocenozele de frasin, ulm şi arin din luncile râurilor caracteristice zonei temperate şi continentale ale Europei. Specii caracteristice: Alnus glutinosa, A. incana, Cardamine amara, Circaea lutetiana, Elymus caninus, Equisetum pratense, Evonymus nanus, Frangula alnus, Fraxinus angustifolia, F. excelsior, Fritillaria orientalis, Glechoma hederacea, Humulus lupulus, Lamium maculatum, Petasites albus, P. hybridus, Pyrus pyraster, Quercus pedunculiflora, Q. robur, Rubus caesius, Sambucus nigra, S. racemosa, Senecio ovatus, Solanum dulcamara, Telekia speciosa, Ulmus minor, Viola elatior. 416

Obs.: Menţionăm că acest ordin, cât şi alianţa Alnion incanae, sunt ataşate de unii fitosociologi (Rodwell et al. 2002) unei clase speciale, Populetea albae, care cuprinde păduri din câmpii aluviale şi din lungul râurilor montane. Optăm însă pentru menţinerea ordinului în clasa Querco – Fagetea, deoarece asociaţiile au în compoziţia floristică numeroase specii caracteristice acestei clase şi ordinului Fagetalia, aşa cum procedează majoritatea fitosociologilor. De altfel, ordinul Alno – Fraxinetalia este considerat uneori sinonim cu ordinul Fagetalia (Mucina et al. 1993). Alianţa Alnion incanae Pawlowski in Pawlowski et Wallisch 1928 Syntaxon syn.: Alno – Padion Knapp ex Medwecka - Kornas in Matuszkiewicz et Borowik 1957; Alno – Ulmion Br.-Bl. et R. Tx. 1943 em. T. Müller et Görs 1958 Alianţa Alnion incanae cuprinde pădurile de arin şi ulm din luncile cu exces de umiditate. Specii caracteristice: Carex brizoides, Chaerophyllum hirsutum, Chrysosplenium alternifolium, Circaea lutetiana, C. x intermedia, Equisetum hyemale, Festuca gigantea, Matteuccia struthiopteris, Padus avium, Rubus caesius, Rumex sanguineus, Stachys sylvatica, Stallaria nemorum, Viburnum opulus. Subalianţa Alnenion glutinoso-incanae Oberd. 1953 Cuprinde pădurile de arin din luncile râurilor. Specii caracteristice: Alnus glutinosa, A. incana, Carex remota, Cirsium oleraceum, Doronicum austriacum, Equisetum sylvaticum, Galium rivale, Impatiens noli-tangere, Padus avium, Stellaria nemorum. As. Telekio speciosae – Alnetum incanae Coldea 1990 Syn.: Alnetum incanae sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 23, coloana 1a, 1b, 1c, 1d Fitocenozele de Alnus incana populează văile râurilor montane, submontane şi colinare, pe soluri umede şi cu exces de umiditate. Ele se infiltrează atât în zona pădurilor de stejari mezofili, cât mai ales în etajul pădurilor de fag şi a amestecurilor de fag cu răşinoase. De aceea, compoziţia floristică a asociaţiei este deosebit de bogată şi variată, în concordanţă cu variaţia condiţiilor staţionale şi cu zonele şi etajele de vegetaţie în care este răspândită. Astfel, asociaţia are în compoziţia floristică un puternic nucleu de specii caracteristice alianţei Alnion incanae şi ordinului Alno – Fraxinetalia, la care se 417

adaugă numeroase specii din ordinul Fagetalia şi clasa Querco – Fagetea. Dar compoziţia floristică este întregită de numeroase specii caracteristice claselor Rhamno – Prunetea, Salicetea purpureae, Galio – Urticetea, Epilobietea angustifolii, Molinio – Arrhenatheretea, Phragmiti – Magnocaricetea etc. Speciile caracteristice şi edificatoare, Telekia speciosa şi Alnus incana, sunt acompaniate constant de Impatiens noli-tangere, Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Rubus caesius, Stachys sylvatica, Euphorbia amygdaloides, Salvia glutinosa, Scrophularia nodosa, Brachypodium sylvaticum, Corylus avellana, Geum urbanum, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Urtica dioica, Mentha longifolia, Ranunculus repens etc. Stratul arborescent, dominat de Alnus incana, este bine reprezentat şi de numeroase alte specii: Alnus glutinosa, Ulmus minor, Padus avium, Fraxinus excelsior, Pyrus pyraster, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Acer campestre, Fraxinus ornus, Populus tremula, P. alba, Salix alba, S. fragilis, Abies alba, Picea abies etc. Stratul arbustiv este de asemenea bogat în specii: Evonymus nanus, Viburnum opulus, Frangula alnus, Sambucus nigra, Daphne mezereum, Hedera helix, Lonicera xylosteum, Viburnum lantana, Berberis vulgaris, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Ribes uva-crispa, Hippophaë rhamnoides, Salix aurita, S. cinerea, S. petandra, S. purpurea, S. triandra, Sambucus racemosa etc. În stratul erbaceu sunt abundente speciile: Brachypodium sylvaticum, Aegopodium podagraria, Impatiens noli-tangere, Prunella vulgaris, Rubus caesius, Circaea lutetiana etc. Analiza floristică şi ecologică a asociaţiei a evidenţiat existenţa următoarelor subasociaţii: - typicum Coldea 1991, care reuneşte fitocenoze cu o compoziţie floristică mai stabilă şi mai omogenă (tabel 23, coloana 1a); - petasitetosum hybridi Coldea 1991, cu fitocenoze având o coeziune mai slabă, cu speciile diferenţiale Petasites hybridus, P. albus, P. kablikianus (tabel 23, coloana 1b); - matteuccietosum struthiopteris (Soó 1962) Chifu et Zamfirescu 2001 (syn.: Alnetum incanae matteucietosum Soó 1962 (art. 26)), care grupează fitocenoze bogate în buruienişuri înalte de munte din clasa Mulgedio – Aconietea, ce se dezvoltă pe soluri bogate în elemente nutritive şi având ca specii diferenţiale Aconitum 418

tauricum, Matteuccia struthiopteris, Polemonium caeruleum, Thalictrum aquilegiifolium (tabel 23, coloana 1c); - evonymetosum nanae Lungu ex Mititelu et Monah 1993 (syn.: Alnetum incanae evonymetosum nanae Lungu 1971 (art. 2b, 39)), care cuprinde fitocenoze ce se dezvoltă pe terenuri umede, inundate periodic, având ca specii diferenţiale Carex brizoides, Evonymus nanus, Leucojum vernum (tabel 23, coloana 1d); Obs.: Deoarece autorii (Mititelu et Monah 1993) prezintă un tabel sintetic, trebuie stabilit neotipul. As. Stellario nemorum – Alnetum glutinosae Lohmeyer 1957 Syn.: Alnetum glutinosae sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 23, coloana 2 Fitocenozele de Alnus glutinosa se dezvoltă în lungul râurilor colinare şi montane, de regulă la altitudini mai joase decât fitocenozele asociaţiei precedente. Nucleul cenotic de bază este alcătuit din specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, între care se remarcă Stellaria nemorum, Impatiens noli-tangere, Circaea lutetiana, Stachys sylvatica, Viburnum opulus, Sambucus nigra, Glechoma hirsuta, Euphorbia amygdaloides, Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum etc. Aceste specii sunt însoţite de numeroase specii caracteristice altor clase de vegetaţie, dintre care mai frecvente sunt: Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Urtica dioica, Lysimachia nummularia, Ranunculus repens, Taraxacum officinale. Stratul arborescent, pe lângă Alnus glutinosa, mai conţine diseminat speciile: Alnus incana, Ulmus minor, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Acer campestre, A. platanoides, A. pseudoplatanus, Populus alba, P. nigra, Salix alba, S. fragilis, Abies alba etc. Stratul arbustiv este alcătuit din speciile: Viburnum opulus, Sambucus nigra, Corylus avellana, Hedera helix, Acer tataricum, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Salix cinerea, S. triandra, Juniperus communis etc. As. Carici brizoides – Alnetum Horvat 1938 em. Oberd. 1953 Tabel sintetic 23, coloana 3 Asociaţia Carici brizoides – Alnetum formează zăvoaie fragmentare, insulare, în luncile râurilor colinare şi subcarpatice. Fitocenozele au un strat arborescent mai 419

dens, alcătuit din puţine specii: Alnus glutinosa (dominantă), A. incana (subdominantă), Ulmus minor, Pyrus pyraster, Ulmus procera etc. Stratul arbustiv, deşi mai sărac, este alcătuit constant din speciile: Viburnum opulus, Frangula alnus, Sambucus nigra, Corylus avellana, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare etc. Stratul erbaceu este relativ mai sărac în specii, comparativ cu asociaţia precedentă, fiind alcătuit în special din specii caracteristice pădurilor din Querco – Fagetea (Carex brizoides, C. remota, C. pendula, Stellaria nemorum, Equisetum sylvaticum, Physalis alkekengi, Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Rubus caesius, Stachys sylvatica, Glechoma hederacea, Solanum dulcamara, Campanula rapunculoides, Pulmonaria officinalis, Salvia glutinosa, Scrophularia nodosa, Cardamine impatiens, Poa nemoralis, Polygonatum multiflorum, Ranunculus ficaria ssp. calthifolius etc). La acestea se adaugă şi o serie de specii din clasele Galio – Urticetea (Aegopodium podagraria, Chaerophyllum aromaticum, C. temulum, Galium aparine, Geranium robertianum, Lapsana communis etc), Epilobietea angustifolii etc. De remarcat prezenţa cu totul sporadică a speciilor caracteristice claselor Molinio – Arrhenatheretea şi Festuco – Brometea, datorită densităţii mai mari a stratului arborescent şi arbustiv şi lipsei unor poieni sau spaţii deschise. Subalianţa Ulmenion Oberd. 1953 Reprezintă zăvoaiele de stejar, frasin şi ulm din luncile din zona de câmpie şi colinară. Specii caracteristice: Acer campestre, Allium scorodoprasum, Carex pendula, Gagea lutea, Malus sylvestris, Parietaria officinalis, Physalis alkekengi, Populus alba, P. nigra, Ulmus laevis, U. minor, Vitis sylvestris. As. Fraxino pannonici – Ulmetum Soó in Aszöd 1936 corr. Soó 1963 Syntaxon syn.: Ulmo – Fraxinetum Jurko 1958; Querco – Fraxinetum Horak 1960 Syn.: Fraxino – Ulmetum Soó in Aszöd 1936 (art. 43); Fraxino – Ulmetum sensu auct. (art. 36); Querco – Ulmetum sensu auct. (art. 36). Tabel sintetic 23, coloana 4a, 4b Fitocenozele edificate de Fraxinus angustifolia cu Ulmus minor sunt răspândite în luncile râurilor din zona colinară, pe soluri umede, bogate în substanţe nutritive. 420

Stratul arborescent este dens, alcătuit din speciile: Fraxinus angustifolia şi Ulmus minor codominante, Alnus incana, Malus sylvestris, Populus nigra, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior (subdominantă), Pyrus pyraster, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Acer campestre, Quercus robur, Q. pedunculiflora, Tilia tomentosa, Populus alba, P. tremula etc. Stratul arbustiv este relativ bogat în specii, fiind constituit din: Evonymus nanus, E. europaeus, E. verrucosus, Vitis sylvestris, Viburnum opulus, V. lantana, Sambucus nigra, Solanum dulcamara, Corylus avellana, Hedera helix, Cornus mas, C. sanguinea, Berberis vulgaris, Clematis vitalba, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa canina etc. Stratul erbaceu este bogat şi variat, fiind reprezentat atât din specii specifice pădurilor din Querco – Fagetea, dintre care mai frecvente sunt: Stellaria nemorum, Carex brizoides, Impatiens noli-tangere, Allium scorodoprasum, Geranium phaeum, Physalis alkekengi, Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Rubus caesius, Rumex sanguineus, Stachys sylvatica, Fritillaria orientalis, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Stellaria holostea, Anemone ranunculoides, Corydalis solida, Myosotis sylvatica, Pulmonaria officinalis, Carex digitata, Dentaria bulbifera, Cardamine impatiens, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Ranunculus auricomus, R. ficaria ssp. calthifolius, Tulipa sylvestris ssp. australis, Viola reichenbachiana etc, dar şi din alte clase de vegetaţie, aşa cum sunt: Iris graminea, Myosoton aquaticum, Symphytum officinale, Carex divulsa, Alliaria petiolata, Aegopodium podagraria, Galium aparine, Iris pseudacorus, Phalaris arundinacea, Sium latifolium, Agrostis stolonifera, Cardamine pratensis, Lychnis flos-cuculi, Oenanthe silaifolia, Poa sylvicola, Ranunculus repens, Veronica longifolia, Serratula tinctoria etc. Analiza floristică şi ecologică arată că asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - evonymetosum nanae sass. nova hoc loco, care se dezvoltă pe terenuri mai sărace în substanţe nutritive, având ca specii diferenţiale Evonymus nanus, Carex brizoides, Leucojum vernum (tabel 23, coloana 4a); Lectotypus hoc loco: C. Dobrescu 1968, tabel.I; rel 1 - leucojetosum aestivi Dobrescu et Viţalariu 1979, care se dezvoltă pe terenuri cu exces de umiditate, având ca specii diferenţiale: Poa sylvicola, Leucojum aestivum, Lychnis flos-cuculi, Cardamine pratensis (tabel 23, coloana 4b); Obs.: Deoarece autorii (Dobrescu et Viţalariu 1979) prezintă un tabel sintetic, trebuie stabilit neotipul.

421

As. Fraxino angustifoliae – Quercetum pedunculiflorae Chifu, Sârbu et Ştefan (1998) 2004 Syn.: Fraxino angustifoliae – Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. 1998 (art. 2a, 2b) Holotypus: Chifu et al. 2004, tabel 3, rel. 11 Tabel sintetic 23, coloana 5 Este o asociaţie regională, identificată în lunca Prutului şi apoi în lunca Siretului, Bârladului etc, pe terenuri plane, umede, cu pânza de apă freatică aproape de suprafaţă, pe soluri eutrofe, cu reacţie neutră. Aceste condiţii staţionale sunt reflectate în compoziţia floristică a fitocenozelor, în care se remarcă un puternic nucleu de specii caracteristice alianţei Alnion incanae şi ordinului Alno – Fraxinetalia, la care se adaugă numeroase specii din ordinul Fagetalia şi clasa Querco – Fagetea. Compoziţia floristică a asociaţiei se remarcă şi printr-o specificitate evidentă, care se referă la prezenţa unui grup de specii reprezentative din clasa Quercetea pubescentis. Stratul arborescent, cu o înălţime de 23 – 25 m şi o acoperire de 60 - 95%, este alcătuit mai ales din Quercus pedunculiflora, la care se adaugă Quercus robur, Fraxinus angustifolia, F. excelsior, Ulmus minor, U. procera, Acer campestre, Carpinus betulus, Cerasus avium etc. Stratul arbustiv este bogat, cu o acoperire de 20 - 60%, fiind frecvente speciile: Malus sylvestris, Viburnum opulus, Pyrus pyraster, Sambucus nigra, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare etc. Stratul erbaceu realizează o acoperire importantă (20 - 50%), constante fiind speciile: Physalis alkekengi, Festuca gigantea, Rubus caesius, Stachys sylvatica, Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Galium aparine, Lapsana communis etc. As. Ulmeto minoris – Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970 Syn.: Ulmeto – Fraxinetum holotrichae Borza 1966 (art. 2b) Tabel sintetic 23, coloana 6 Asociaţia a fost identificată numai în pădurea Balta - Galaţi (Oprea 1997), pe terenuri plane, umede. Fitocenozele sunt dominate de Fraxinus pallisae, la care se adaugă Ulmus minor şi Fraxinus angustifolia, subdominante. Diseminate în stratul arborescent se dezvoltă exemplare de Quercus robur, Q. pedunculiflora, Acer campestre etc. 422

Stratele arbustiv şi erbaceu au o acoperire medie (15 - 20%), mai frecvente fiind speciile: Rubus caesius, Pyrus pyraster, Convallaria majalis, Ranunculus ficaria ssp. calthifolius, Galium rubioides, G. aparine, Crataegus monogyna, Alliaria petiolata, Sium latifolium, Lysimachia nummularia, Serratula tinctoria, Stachys officinalis, Potentilla recta, Stellaria media etc. As. Fraxino pallisae – Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Ad. Oprea 1997 Syn.: Fraxino pallisae-angustifoliae – Quercetum roboris Popescu et al. 1979 (art. 10, 43) Holotypus: Ad. Oprea 1997, p. 245, rel.3 Tabel sintetic 23, coloana 7 Fitocenozele acestei asociaţii au fost identificate în lunca Bârladului şi în pădurea Balta - Galaţi, pe terenuri plane, umede, temporar inundate. Asociaţia se caracterizează prin predominarea speciilor caracteristice alianţei Alnion incanae şi clasei Querco – Fagetea, la care se adaugă şi un grup important de specii din clasa Quercetea pubescentis. Stratul arborescent este dominat de Fraxinus pallisae, F. angustifolia şi Quercus pedunculiflora, care se află în diverse raporturi de codominanţă, la care se mai asociază Fraxinus excelsior, Ulmus glabra, U. procera, Cerasus avium, Acer campestre, Quercus robur etc. Stratul arbustiv are o alcătuire variabilă, în care sunt frecvente speciile: Viburnum opulus, Sambucus nigra, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa etc. Stratul erbaceu are o acoperire medie (20 - 30%), în care se remarcă speciile: Circaea lutetiana, Rubus caesius, Glechoma hederacea, Brachypodium sylvaticum, Convallaria majalis, Geum urbanum, Poa nemoralis, Asparagus tenuifolius, Galium rubioides, G. aparine, Viola alba, Alliaria petiolata, Carex spicata, Hypericum hirsutum etc. Tabelul 23 Asociaţii din alianţa Alnion incanae Pawlowski in Pawlowski et Wallisch 1928 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Telekia speciosa

1a 2993 21

1b 50100 12

1c 40100 24

1d 28

3 2053 6

4a 1229 8

4b 1032 12

5 514 41

6 4-5

5

2 2578 43

5

7 415 20

II

III

I

-

I

-

-

-

-

-

-

423

Stellaria nemorum Carex brizoides Fraxinus angustifolius Ulmus minor Fraxinus pallisae Dif. de sas. Petasites hybridus Matteuccia struthiopteris Evonymus nanus Leucojum aestivum Alnenion glutinoso - incanae Alnus glutinosa Alnus incana Carex remota Cirsium oleraceum Doronicum austriacum Equisetum sylvaticum Galium rivale Impatiens noli-tangere Ulmenion Allium scorodoprasum Carex pendula Gagea lutea Geranium phaeum Malus sylvestris Physalis alkekengi Populus nigra Ulmus laevis Veronica hederifolia Vitis sylvestris Alnion incanae Chaerophyllum hirsutum Chrysosplenium alternifolium Circaea lutetiana Circaea x intermedia Equisetum hyemale Festuca gigantea Padus avium Rubus caesius Rumex sanguineus Stachys sylvatica Viburnum opulus Alno - Fraxinetalia Arctium nemorosum Cardamine amara Cerastium sylvaticum Cirsium erisithales Crepis paludosa Elymus caninus

424

IV I -

II -

III I I -

II III -

V I -

IV V IV -

III III V V -

V V -

I V IV -

V V V

V IV V

-

V I -

I V -

V -

-

I -

V I

V

I I

-

-

I V II I I I III

I V I III III

V I I I I V

V II II

V I II II I III

V I V I III I

I II II III

-

I

-

I -

II -

I I I -

I I -

I I -

I II I I -

V III -

I II III II V II -

III I I II I I III II II

I III IV I I

I I -

I I I I -

II III I III III III II

II I III II II I IV I

II I III I II I I I I III II

IV II III II I

I III I II II II III III

V II V V V V

III IV V III IV

I I III III I

I IV IV I IV III

III I I I

III IV I I II

-

I I -

II I I I

I I II

I I -

I -

II I

-

III -

-

II -

Equisetum palustre Equisetum telmateia Frangula alnus Fraxinus excelsior Fritillaria orientalis Glechoma hederacea Humulus lupulus Lamium maculatum Pyrus pyraster Sambucus nigra Solanum dulcamara Viola elatior Symphyto - Fagion Acer pseudoplatanus Aconitum moldavicum Campanula latifolia Campanula persicifolia Dentaria glandulosa Epipactis helleborine Hordelymus europaeus Listera ovata Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Tanacetum corymbosum Ulmus glabra Veronica urticifolia Vincetoxicum hirundinaria Lathyro - Carpinion Aposeris foetida Arum orientale Asperula taurina ssp. leucanthera Campanula trachelium Carex brevicolis Carex pilosa Carpinus betulus Cerasus avium Corydalis cava ssp. marschalliana Dactylis polygama Galium schultesii Glechoma hirsuta Lathyrus aureus Melampyrum biheriense Ranunculus cassubicus Stellaria holostea Tilia cordata Fagetalia sylvaticae Allium ursinum ssp. ucrainicum Anemone ranunculoides Asarum europaeum

I II II II II II

I II I II II III I II I -

II I II I I II I -

I II II I II II I I II -

III I II II I I -

I II I II III II -

V V IV IV III III

I V IV III II II III II II

V V V IV I I

I II I III II II IV I I

I II III I I -

I II I

II -

II I I I I -

II I I I I I I I I -

-

I I I -

-

I I

-

I I I I I I

II

I II I I -

I II I I

I I I I I I I

I I I I I -

-

I I I I I III I

-

I I I I III III II I II III I III III

I -

I I III I I II II I III I II I II I II I

I -

I -

-

I II

I I

-

I I II

I -

I IV I

II -

I I II

-

425

Bromus benekeni Campanula rapunculoides Carex sylvatica Corydalis solida Daphne mezereum Epilobium montanum Euphorbia amygdaloides Fagus sylvatica Galanthus nivalis Galium odoratum Gymnocarpium dryopteris Isopyrum thalictroides Lamium galeobdolon Lathyrus vernus Leucojum vernum Maianthemum bifolium Mercurialis perennis Milium effusum Myosotis sylvatica Oxalis acetosella Paris quadrifolia Pulmonaria officinalis Rubus hirtus Salvia glutinosa Sanicula europaea Scrophularia nodosa Symphatum tuberosum Vicia sylvatica Viola mirabilis Viola riviniana Querco - Fagetea Acer campestre Acer platanoides Adoxa moschatellina Ajuga reptans Anemone nemorosa Athyrium filix-femina Brachypodium sylvaticum Cardamine impatiens Carex digitata Convallaria majalis Corylus avellana Cruciata glabra Dentaria bulbifera Dryopteris filix-mas Geum urbanum Hedera helix Lonicera xylosteum Melica nutans

426

I I I I -

II II III I I I I I I I III I III -

I II I I I V II I I I II I II I I -

I I I I III I I I II II I I II I I II II III I -

I I I I I III I II I I

I I I III I I I I II II I I I II II I I I -

III I I IV V IV -

II III I I II I I II I I III III I I

I II I -

I I II III I I I I I I I I III I I II I II -

II II -

III I IV III IV -

I I I III I I III I III -

II II I II IV I IV II III I I -

I II II II III III I I

II II II II -

II I I I I III I II I I II IV I -

III V IV II -

IV I I II II V I III I III I -

III V V II -

V I I I I IV II II II V I -

I I I III II -

Melica uniflora Moehringia trinervia Mycelis muralis Poa nemoralis Polygonatum latifolium Polygonatum multiflorum Quercus dalechampii Quercus robur Ranunuculus auricomus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Scilla bifolia Scrophularia scopolii Sedum maximum Tulipa sylvestris ssp. australis Ulmus procera Vicia sepium Viola reichenbachiana Quercetea pubescentis s. l. Acer tataricum Asparagus officinalis Asparagus tenuifolius Astragalus glycyphyllos Calamintha menthifolia Clinopodium vulgare Cornus mas Crocus reticulatus Dianthus armeria Fragaria viridis Fraxinus ornus Galanthus elwesii Galium rubioides Inula salicina Iris graminea Lactuca quercina Lathyrus niger Lythopsermum purpureocaeruleum Lychnis coronaria Melampyrum cristatum Melica picta Mercurialis ovata Polygonatum odoratum Pulmonaria mollis Quercus pedunculiflora Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Scutellaria altissima Sorbus torminalis Tilia tomentosa Viburnum lantana

II III II III I II II III

I II II II III

I IV I I I I

III I I I I -

I I II I -

I I I II I I

I IV IV V II I

II II IV II V III II II III

I IV III V V I III III I

II II I V I IV I III I I II I III

I II II II III I II

I I I I -

I -

I I I -

-

I I I I

-

I I II I III I I I II -

IV III -

III I I I I II I I I I I I I II V I

I I II II II III I I I -

IV I III I I I I I III I II I I I I I II II V -

I

-

I

-

-

-

II II

I

I I I II

-

I -

427

Viola alba Viola hirta Viola suavis Rhamno – Prunetea s. l. Berberis vulgaris Clematis vitalba Coronilla varia Cornus sanguinea Crataegus monogyna Evonymus europaeus Evonymus verrucosus Fragaria vesca Ligustrum vulgare Populus tremula Prunus spinosa Rhamnus cathartica Ribes uva-crispa Rosa canina Rosa corymbifera Rubus idaeus Sambucus racemosa Senecio ovatus Alnetea glutinosae s. l. Carex elongata Cirsium palustre Geum rivale Myosoton aquaticum Salicetea purpureae s. l. Artemisia absinthium Hippophaë rhamnoides Populus alba Populus x canescens Salix alba Salix aurita Salix cinerea Salix fragilis Salix pentandra Salix purpurea Salix triandra Stachys palustris Symphytum officinale Vaccinio – Piceetea s. l. Abies alba Campanula abietina Circaea alpina Juniperus communis Luzula luzuloides Melampyrum sylvaticum Picea abies

428

-

-

-

-

-

-

-

-

II I

-

III -

I III III III II II III I III I -

III III II II III I I I I -

I I II II I II I I I I I -

II II III I II I II -

I I IV III I II I I I I I I I

III III II V II -

I I I V V IV II III V II IV I I -

III I I II I -

II I IV V IV III I IV I II I I I -

III I I -

I IV IV III I III I II I II -

I -

I -

I I

-

I I

-

I

IV

-

-

-

I I I I I I I -

I I I I I

I I I I I

I II -

I I I I I I I

I -

I I I

III

I I I

i II

I I I II

I I -

I I I

II I -

-

I I I -

-

-

-

-

-

-

Polystichum lonchitis Valeriana tripteris Veronica officinalis Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Carex divulsa Clematis recta Galium mollugo Gentiana asclepiadea Hesperis sylvestris Lithospermum officinale Melampyrum pratense Origanum vulgare Peucedanum carvifolium Solidago virgaurea Trifolium medium Thalictrum minus Veronica chamaedrys Vicia pisiformis Vicia tetrasperma Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Aethusa cynapium Alliaria petiolata Angelica sylvestris Anthriscus cerefolium ssp. trichosperma Aristolochia clematitis Astrantia major Carduus crispus Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum aureum Chaerophyllum bulbosum Chaerophyllum temulum Chelidonium majus Cruciata laevipes Cucubalus baccifer Galium aparine Geranium pratense Geranium robertianum Heracleum sphondylium ssp. sphondylium Heracleum sphondylium ssp. sibiricum Inula helenium Lapsana communis Myosotis sparsiflora Petasites albus Petasites kablikianus

I -

-

-

-

I -

-

I

-

I

-

-

I I I I -

II -

I I I I I -

-

I I I I I II -

-

III II I I I -

III II II -

I I I I I I I -

II II II I

I II I I I I I -

IV I -

V I I -

IV I II -

III III I -

III I I -

V I -

V I V II -

I IV -

II I II I I

III II

II I

II II I I IV I

I I II IV I

I I I I -

II I I

I I I I I II I I III I

I III III III III -

II II I II III I II I I

I I III -

III I I I III II I IV II I

II III -

III II I II III II I

-

-

-

-

-

-

I

-

I

-

-

II -

III I I

I I I I -

I II -

I I -

III -

I III I -

II -

I IV -

I -

II -

429

Polygonum dumetorum Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Silene alba Silene dioica Urtica dioica Vicia dumetorum Viola odorata Mulgedio – Aconietea s. l. Aconitum degeni Aconitum firmum ssp. hians Aconitum tauricum Adenostyles alliariae Carduus personatus Cortusa mathioli Geranium sylvaticum Geum montanum Polemonium caeruleum Ribes petraeum Rumex alpinus Salix silesiaca Senecio germanicus Senecio subalpinus Thalictrum aquilegiifolium Veronica serpyllifolia Epilobietea angustifolii s. l. Atropa belladonna Calamagrostis epigeios Carex pairae Carex spicata Chamerion angustifolium Dipsacus pilosus Eupatorium cannabinum Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Hypericum hirsutum Torilis japonica Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma plantago-aquatica Calystegia sepium Carex acutiformis Carex riparia Carex vulpina Cicuta virosa Cirsium canum Eleocharis palustris Equisetum palustre Euphorbia palustris Galium palustre

430

III I

I III I

I I III -

I I

I II I IV I -

-

III -

I

I I III -

I II I

II -

I I I -

I I I I -

I I II I I I I I I I I II -

-

I I I

-

-

-

-

II

-

I II I I I

I I I II I -

I I I I

II -

I I I I -

I III I II II IV

-

-

I I I I I I II

II -

I III I I III -

I -

I -

I -

-

I I I -

I I -

-

II II I

I -

I II -

I I I

Glyceria maxima Glyceria nemoralis Iris pseudacorus Lycopus europaeus Lysimachia vulgaris Mentha aquatica Myosotis scorpioides Phalaris arundinacea Poa palustris Ranunculus flammula Scirpus sylvaticus Scutellaria galericulata Sium latifolium Sium sissarum var. lancifolium Veronica beccabunga Bidentetea tripartiti s. l. Barbarea vulgaris Bidens cernua Echinochloa crus-galli Polygonum lapathifolium Polygonum persicaria Sonchus oleraceus Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis stolonifera Alchemilla vulgaris agg. Alopecurus arundinaceus Alopecurus geniculatus Alopecurus pratensis Althaea officinalis Bellis perennis Caltha palustris Campanula patula Cardamine pratensis Carex hirta Carex tomentosa Carum carvi Centaurea jacea Cerastium holosteoides Cichorium intybus Colchicum autumnale Cynosurus cristatus Dactylis glomerata Daucus carota Deschampsia caespitosa Elymus repens Epipactis palustris Equisetum arvense Erodium cicutarium

I I I I I -

II I I

I I I I I I I I

-

I II I I I I -

II -

I I I -

III III II III III -

I I I -

III -

I I I I I -

-

I -

I I

-

I I II I -

-

-

-

-

-

-

I I I I I I -

I I II I I I I -

I I II I I I -

I I -

II I I II I I I I I I I I -

I I I -

I II I I I II -

III V V II -

I I I I I I

II II II II -

I I I I I II I -

431

Euphorbia lucida Festuca pratensis Filipendula ulmaria Fritillaria meleagris Galega officinalis Gladiolus imbricatus Holcus lanatus Hypericum tetrapterum Inula britanica Juncus effusus Lathyrus pratensis Leontodon autumnalis Leontodon hispidus Leucanthemum vulgare Lolium perenne Luzula campestris Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia Lythrum salicaria Lythrum virgatum Medicago lupulina Mentha longifolia Oenanthe silaifolia Phleum pratense Plantago lanceolata Plantago major Poa pratensis Poa sylvicola Poa trivialis Polygala vulgaris Potentilla anserina Potentilla reptans Primula veris Prunella vulgaris Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. friesianus Ranunculus repens Rorippa austriaca Rorippa prolifera Rorippa sylvestris Scutellaria hastifolia Senecio doria Serratula tinctoria Serratula wolffii Stachys officinalis Stellaria graminea Taraxacum officinale Thalictrum lucidum Trifolium hybridum

432

I I I I IV I I II I I I II I I III I I -

I I IV III II I I I II I IV I II I I I I -

II I I I II II I I I I I IV I II I I I

II II I I -

I I I I I I I I III I II I I II I I I II I II I IV I III -

-

I I I II II II II II I II I -

II I III III III II V V I III I -

I I I I II I I I I I I I I I I -

II I IV II II I I I I I III I III I -

II I I I I III I I II II I II II I II II -

Trifolium pratense Trifolium repens Valeriana officinalis Veronica longifolia Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea setacea Ajuga genevensis Artemisia austriaca Carex caryophyllea Carlina vulgaris Cynodon dactylon Euphorbia cyparissias Filipendula vulgaris Galium humifusum Muscari comosum Pimpinella saxifraga Plantago media Poa angustifolia Potentilla recta Pulmonaria montana Sanguisorba minor Senecio erucifolius Silene vulgaris Stachys germanica Teucrium chamaedrys Veronica spicata Koelerio – Corynephoretea s. l. Echium vulgare Elsholzia ciliata Hieracium pilosella Hypericum perforatum Poa bulbosa Puccinellio – Salicornietea s. l. Aster sedifolius Mentha pulegium Trifolium fragiferum Artemisietea s. l. Acer negundo Anthemis tinctoria Anthriscus sylvestris Arctium lappa Arctium minus Arctium tomentosum Artemisia vulgaris Ballota nigra Berteroa incana Cannabis sativa ssp. spontanea

I I I -

I I -

I I -

-

I I -

I I -

I I -

III -

I I -

II II -

I I II I

I I I -

I -

I -

-

I I I I I

-

II -

-

I -

I I I II

I I

I -

-

I -

-

I I I I -

-

I I II -

-

I I I I -

III -

I I

I I -

-

I -

-

I I I -

-

-

-

-

I

I -

-

-

-

-

I I

-

I -

-

-

-

I -

-

I I -

I -

-

I I I I -

-

I -

-

I I I II I I

II I -

I I I -

433

Carduus acanthoides Cirsium furiens Cirsium vulgare Conium maculatum Cynoglossum officinale Dipsacus fullonum Dipsacus laciniatus Leonurus cardiaca Leonurus marrubiastrum Linaria vulgaris Melilotus officinalis Nepeta cataria Picris hieracioides Robinia pseudoacacia Tussilago farfara Stellarietea mediae s. l. Asperugo procumbens Cardaria draba Capsella bursa-pastoris Cirsium arvense Erigeron annuus Euphorbia platyphyllos Geranium pusillum Hordeum murinum Lamium purpureum Lepidium campestre Mentha arvensis Odontites vernus Polygonum colnvolvulus Solanum nigrum Stellaria media Torilis arvensis Variae syntaxa Asplenium trichomanes Biscutella laevigata Cardamine flexuosa Cardaminopsis arenosa Ornithogalum boucheanum Polygonum amphibium Potentilla erecta Quercus x valachica Sisymbrium strictissimum Ulmus x ambigua Verbena officinalis

434

I I I II

I I II

I I

-

I I I I I I II

-

I -

I -

I I I I I I I -

I II I -

I I I I I -

I I I -

I I I I I

I I I -

II -

I I I I I -

-

-

I -

I II I

I III II I II I III II

I I I II

-

I I -

I I -

I -

I I I -

-

-

II -

I I I I

II -

I -

1. Telekio speciosae – Alnetum incanae Coldea 1990: a – typicum Coldea 1991: 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 3 rel. de la Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dascălu, 1994); 6 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 4 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); b – petasitetosum hybridi Coldea 1991: 1 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 3 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 2 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003); c – matteuccietosum struthiopteris (Mititelu et Barabaş 1972) Chifu et Zamfirescu 2001: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 1 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 10 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1974); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1981); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); d – evonymetosum nanae Lungu ex Mititelu et Monah 1993: 5 rel. din rezervaţia Lunca Zamostei (D. Mititelu et F. Monah 1993). 2. Stellario nemorum – Alnetum glutinosae Lohmeyer 1957: 2 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 7 rel. din Pasul Oituzului (A. Kovacs, 1971); 13 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 1 rel. din Dealul Mare – Hârlău (T. Chifu et al., 1996); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 3. Carici brizoides – Alnetum Horvart 1938 em. Oberd. 1953: 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 1 rel. de la Marginea – Jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987). 4. Fraxino pannonici – Ulmetum minoris Soó in Aszod 1936 corr. Soó 1963: a – evonymetosum nanae sass. nova hoc loco: 3 rel. din păd. Bălteni (C. Dobrescu, 1968); 5 rel. din rezervaţia Lunca Zamostei (D. Mititelu et F. Monah, 1993); b – leucojetosum aestivi Dobrescu et Viţalariu 1979: 12 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1979). 5. Fraxino angustifoliae – Quercetum pedunculiflorae Chifu, Sârbu et Ştefan (1998) 2004: 3 rel. din păd. Bălteni (C. Dobrescu, 1968); 11 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 5 rel. din bazinul Milcovului (M. Coroi, 2001); 20 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 2002, 2004). 6. Ulmeto minoris – Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970: 5 rel. din păd. Balta – Galaţi (Ad. Oprea, 1997). 7. Fraxino pallisae – Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Ad. Oprea 1997: 10 rel. din păd. Balta – Galaţi (Ad. Oprea, 1997); 10 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et I. Sârbu, 2003).

435

Ordinul Fagetalia sylvaticae Pawlowski in Pawlowski et al. 1928 Syn.: Fagetalia sylvaticae Pawlowski 1928 (art. 8) În acest ordin sunt încadrate pădurile de carpen, fag, gorun şi stejar, de pe terenuri bogate în elemente nutritive şi cu reacţie slab acidă - neutră. Specii caracteristice: Actaea spicata, Allium ursinum ssp. ucrainicum, Anemone ranunculoides, Arum maculatum, Asarum europaeum, Campanula rapunculoides, Carex sylvatica, Corydalis solida, Daphne mezereum, Dryopteris carthusiana, Epilobium montanum, Euphorbia amygdaloides, Fagus sylvatica, Galanthus nivalis, Galium odoratum, Gymnocarpium dryopteris, Isopyrum thalictroides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Maianthemum bifolium, Mercurialis perennis, Milium effusum, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Primula acaulis, Pulmonaria officinalis, Rubus hirtus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Scrophularia nodosa, Symphytum tuberosum, Vicia sylvatica, Viola mirabilis, V. riviniana. Alianţa Symphyto cordati – Fagion Vida 1963 Syn.: Symphyto – Fagion Vida 1959 (art. 2b); Fagion dacicum sensu auct. (art. 34, 36); Fagion carpaticum sensu auct (art. 34, 36); Fagion sylvaticae sensu auct. (art. 36) Alianţa grupează fitocenozele de fag şi de amestec cu alte specii de foioase şi răşinoase din Subcarpaţi şi Carpaţi. Specii caracteristice: Abies alba, Acer pseudoplatanus, Aconitum moldavicum, Dentaria glandulosa, Euphorbia carniolica, Hepatica transsilvanica, Hordelymus europaeus, Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria rubra, Saxifraga cuneifolia, Symphytum cordatum, Ranunculus carpaticus, Primula elatior ssp. leucophylla. Menţionăm prezenţa în compoziţia floristică a acestor făgete a speciilor mai termofile: Fagus orientalis, F. taurica, Quercus dalechampii etc. Subalianţa Symphyto – Fagenion Boşcaiu et al. 1982 Subalianţa grupează făgetele pure şi făgetele amestecate cu brad şi molid. Specii caracteristice: Aconitum moldavicum, Crocus vernus, Dentaria glandulosa, Euphorbia carniolica, Festuca drymeja, Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Ranunculus carpaticus, Symphytum cordatum.

436

As. Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 Syn.: Pulmonario rubrae – Abieti – Fagetum Soó 1964 (art. 10); Abieti – Fagetum sensu auct. (art. 36); Abietetum dacicum Beldie 1951 (art. 34) Lectotypus Boşcaiu et al. 1982: K. Domin 1933, p. 5 Tabel sintetic 24, coloana 1a, 1b Fitocenozele mixte de fag cu brad şi de fag cu brad şi molid, au o largă răspândire în Carpaţii Orientali ai Moldovei, la o altitudine de 500 - 1200 metri, de regulă pe versanţi moderat înclinaţi sau terenuri plane, pe soluri cu reacţie slab acidă neutră. Specia caracteristică Pulmonaria rubra este însoţită de un puternic nucleu de specii caracteristice alianţei Symphyto – Fagion, ordinului Fagetalia şi clasei Querco – Fagetea. În partea inferioară a arealului sunt prezente, de asemenea, o serie de specii caracteristice claselor Rhamno – Prunetea, Galio – Urticetea, Epilobietea angustifolii etc, iar spre partea superioară fitocenozele se amestecă cu unele specii caracteristice claselor Vaccinio – Picetea, Mulgedio – Aconietea etc. Pe stâncile din cuprinsul fitocenozelor se instalează unele specii caracteristice clasei Asplenietea. Stratul arborescent este alcătuit, în principal, din speciile Fagus sylvatica şi Abies alba, care se află în raporturi de codominanţă, la care se adaugă uneori Picea abies (subdominantă). Acestea se asociază cu Carpinus betulus, Taxus baccata, Ulmus glabra, Fagus orientalis, F. taurica, Alnus incana, Fraxinus excelsior, Acer campestre, A. platanoides, A. pseudoplatanus, Quercus petraea, Populus tremula, Betula pendula, Sorbus aucuparia etc. Stratul arbustiv este relativ bogat în specii, dar fără o frecvenţă ridicată, în care se remarcă: Daphne mezereum, Sambucus nigra, Viburnum opulus, Evonymus europaeus, Hedera helix, Clematis vitalba, Corylus avellana, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina etc. Stratul erbaceu este bogat şi variat, mai frecvente fiind speciile: Poa nemoralis, Carex remota, C. sylvatica, Luzula luzuloides, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Geranium robertianum, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Maianthemum bifolium, Oxalis acetosella, Rubus hirtus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Circaea lutetiana, Glechoma hederacea, Impatiens noli-tangere, Stachys sylvatica, Athyrium filix-mas, Brachypodium sylvaticum, Dryopteris filix-mas, Mycelis muralis, Fragaria vesca etc. Analiza floristică şi ecologică evidenţiază existenţa a două subasociaţii: - abietetosum albae Chifu 1995, care se remarcă printr-o compoziţie floristică relativ mai omogenă (tabel 24, coloana 1a); 437

- caricetosum remotae Chifu 1995, reprezintă brădetele pure, care populează terenuri plane sau cu pante line, umede şi cu reacţie neutră, având ca specii diferenţiale Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere, Carpinus betulus (tabel 24, coloana 1b). Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: T. Chifu et N. Ştefan 1973, tabel 10, rel. 6. As. Taxo – Fagetum Etter 1947 Syn.: Pulmonario rubrae – Abieti – Fagetum taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977 (art. 10, 36) Tabel sintetic 24, coloana 2 Fitocenozele edificate de Taxus baccata, Fagus sylvatica, F. taurica şi Abies alba au o răspândire limitată, fiind identificate în Subcarpaţii de Curbură. În stratul arborescent mai participă speciile: Acer pseudoplatanus, A. platanoides, Ulmus glabra, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Sorbus torminalis, Betula pendula, Populus tremula, Picea abies, Sorbus aucuparia etc. În compoziţia stratul arbustiv se regăsesc specii precum: Daphne mezereum, Viburnum opulus, Hedera helix, Clematis vitalba, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Rosa canina etc. Stratul erbaceu este mai sărac, în care se remarcă speciile: Poa nemoralis, Carex sylvatica, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Oxalis acetosella, Rubus hirtus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Circaea lutetiana, Dryopteris filix-mas, Mycelis muralis, Viola reichenbachiana etc. As. Symphyto cordati – Fagetum Vida 1963 Syn.: Symphyto cordati – Fagetum Vida 1959 (art. 2b); Fagetum carpaticum sensu auct. (art. 34); Fagetum dacicum normale Beldie 1951 (art. 34) Lectotypus: Boşcaiu et al. 1982: Al. Beldie 1951, tabel 5, rel. 1. Tabel sintetic 24, coloana 3a, 3b Fitocenozele edificate de Fagus sylvatica formează făgete pure zonale în Carpaţii Orientali, la altitudini de 350 - 1200 metri, ocupând terenuri cu pante line până la abrupte, cu soluri profunde, moderat - bogate în elemente nutritive. Specia caracteristică Symphytum cordatum este componenta unui nucleu floristic important, caracteristic alianţei Symphyto – Fagion, ordinului Fagetalia şi clasei Querco – Fagetea. Compoziţia floristică, mai săracă în specii comparativ cu asociaţiile precedente, are un număr redus de reprezentanţi din alte clase de vegetaţie. Stratul arborescent mai cuprinde diseminat speciile: Carpinus betulus, Abies alba, Acer pseudoplatanus, A. campestre, A. platanoides, Tilia platyphyllos, Ulmus 438

glabra, Cerasus avium, Fagus taurica, Tilia cordata, Alnus incana, Fraxinus excelsior, Quercus dalechampii, Sorbus torminalis, Populus tremula, Picea abies, Sorbus aucuparia etc. În stratul arbustiv participă un număr redus de specii şi anume: Daphne mezereum, Frangula alnus, Viburnum opulus, Hedera helix, Cornus mas, C. sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Sambucus racemosa etc. Stratul erbaceu are o alcătuire diversă, cu o acoperire variabilă (5 - 70%), în care se remarcă speciile: Pulmonaria rubra, Poa nemoralis, Luzula luzuloides, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Geranium robertianum, Carex pilosa, C. sylvatica, Dactylis polygama, Galium schultesii, G. odoratum, Glechoma hirsuta, Asarum europaeum, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Oxalis acetosella, Rubus hirtus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Dryopteris filix-mas, Mycelis muralis, Viola reichenbachiana etc. Din punct de vedere floristic şi ecologic, asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - fagetosum sass. nova hoc loco, fără specii diferenţiale şi cu o compoziţie floristică mai omogenă (tabel 24, coloana 3a); - taxetosum baccatae Horeanu 1981 em. hoc loco (syn.: Fagetum moldavicum taxetosum baccatae Horeanu 1981, art. 26, 34), care este răspândită pe terenuri mai uscate şi cu elemente nutritive mai scăzute, având ca specii diferenţiale Taxus baccata şi Orthilia secunda (tabel 24, coloana 3b). Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Cl. Horeanu 1981, tabel 1, rel. 4. As. Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 Syn.: Chrysanthemo rotundifolio – Piceo – Fagetum Soó 1964 (art. 10); Piceo – Fagetum sensu auct. (art. 36) Lectotypus: Boşcaiu et al. 1982: K. Domin 1933, p. 9 Tabel sintetic 24, coloana 4 Pădurile de amestec de fag cu molid în Carpaţii Orientali ai Moldovei formează o zonă distinctă, nu numai la limita superioară a etajului fagului (1100 metri), dar coboară uneori şi până la 600 metri altitudine. Ele ocupă terenuri cu pante line sau foarte abrupte, cu umiditate moderată, pe soluri brune acide. Specia caracteristică Leucanthemum waldsteinii este însoţită de numeroase specii caracteristice subalianţei Symphyto – Fagenion, însă în fitocenozele în care molidul este codominant şi dominant, speciile din subalianţa Calamagrostio – Fagenion capătă o importanţă deosebită. De asemenea, în aceste fitocenoze, îşi fac simţită prezenţa, deşi sporadică, numeroase specii caracteristice clasei Vaccinio – Piceetea. 439

Stratul arborescent este dominat de cele două specii edificatoare, Fagus sylvatica şi Picea abies, însă în unele fitocenoze de la limita inferioară şi specia Abies alba devine subdominantă sau codominantă. Împreună cu acestea se mai dezvoltă speciile: Carpinus betulus, Acer pseudoplatanus, A. campestre, A. platanoides, Ulmus glabra, U. procera, Tilia cordata, Alnus incana, Fraxinus excelsior, Betula pendula, Populus tremula, Sorbus aucuparia etc. În stratul arbustiv se dezvoltă diseminat un număr redus de specii, între care se remarcă: Daphne mezereum, Ribes nigrum, Hedera helix, Clematis vitalba, Corylus avellana, Salix caprea, Sambucus racemosa etc. Stratul erbaceu are o compoziţie variată, realizând o acoperire diversă, de la 2 - 3% până la 40 - 45%. Dintre speciile cu o frecvenţă mai ridicată menţionăm: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Hieracium transsilvanicum, Luzula luzuloides, Dentaria glandulosa, Geranium robertianum, Veronica urticifolia, Euphorbia amygdaloides, Oxalis acetosella, Salvia glutinosa, Circaea lutetiana, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Mycelis muralis etc. Subalianţa Calamagrostio – Fagenion Boşcaiu et al. 1982 Grupează făgetele acidofile din Carpaţii României, având o răspândire destul de largă în Carpaţii Orientali. Specii caracteristice: Calamagrostis arundinacea, Deschampsia flexuosa, Hieracium transsilvanicum, Luzula luzuloides, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis. As. Hieracio transsilvanico – Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 Syn.: Hieracio transsilvanico – Luzulo – Fagetum Vida 1963 (art. 10); Luzulo – Fagetum sensu auct. (art. 36); Deschampsio flexuosae – Fagetum sensu auct. (art. 36) Lectotypus: Boşcaiu et al. 1982: Al. Beldie 1951, tabel 5, rel. 3. Tabel sintetic 24, coloana 5 Făgetele acidofile populează, de regulă, versanţii abrupţi, cu soluri brun acide, acoperind o gamă altitudinală largă între 400 - 1000 metri. Totuşi, suprafeţele ocupate de aceste păduri sunt limitate. Specia caracteristică Hieracium transsilvanicum formează un nucleu distinct şi predominant, împreună cu speciile caracteristice subalianţei Calamagrostio – Fagenion. Speciile caracteristice subalianţei Symphyto – Fagenion au o frecvenţă redusă, fiind cantonate în special la altitudini mai joase. Stratul arborescent este dominat net de Fagus sylvatica, care realizează o acoperire de 70 - 90%. Cu o frecvenţă foarte redusă mai participă speciile: Carpinus 440

betulus, Abies alba, Acer pseudoplatanus, A. campestre, A. platanoides, Ulmus glabra, Cerasus avium, Fagus orientalis, F. taurica, Fraxinus excelsior, Quercus dalechampii, Betula pendula, Sorbus aucuparia. Stratul arbustiv este slab reprezentat prin speciile: Daphne mezereum, Sambucus nigra, S. racemosa, Viburnum opulus, V. lantana, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Hedera helix, Lonicera xylosteum, Corylus avellana, Cornus mas, C. sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina etc. În stratul erbaceu, sunt frecvente puţine specii: Poa nemoralis, Luzula luzuloides, Carex sylvatica, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas, Mycelis muralis, Viola reichenbachiana etc. În cadrul acestei asociaţii au fost descrise două subasociaţii: typicum Coldea 1991 şi galietosum kitaibelianae (Sanda et al. 1970) Coldea 1991. Fitocenozele descrise de pe teritoriul Moldovei se încadrează în subasociaţia typicum Coldea 1991. Subalianţa Epipactido – Fagenion Boşcaiu et al. 1982 Reuneşte făgetele din zona colinară înaltă, de pe terenuri cu pante line, cu soluri uscate sau moderat umede, sărace în elemente nutritive. Specii caracteristice: Campanula persicifolia, Carex alba, Cephalanthera damasonium, C. longifolia, C. rubra, Epipactis atrorubens, E. helleborine, E. purpurata, Tanacetum corymbosum, Vincetoxicum hirundinaria. As. Geranio robertianae – Fagetum (Burduja et al. 1974) Chifu et Ştefan 1994 em. Chifu et Zamfirescu 2001 Syn.: Fagetum subcarpato - moldavicum Burduja, Mihai et Sârbu 1974 (art. 34); Fagetum carpaticum Klika 1927 collinum Matuszk. 1958 (art. 34); Fagetum moldavicum Bârcă 1973 (art. 34); Dryopterido carthusianae – Fagetum (Burduja et al. 1974) Chifu et Ştefan 1994 (art. 10a) Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Burduja et al. 1982, tabel 1, rel. 6. Tabel sintetic 24, coloana 9a, 9b Este o asociaţie regională caracteristică zonei colinare înalte (300 – 600 m), care vegetează pe terenuri plane sau uşor înclinate, cu expoziţie generală nordică. Elementele montane caracteristice subalianţei Symphyto – Fagenion lipsesc sau sunt puţine în compoziţia floristică, însă datorită altitudinii mai joase aceste făgete se interferează cu fitocenoze din alianţa Lathyro – Carpinion, în care se remarcă câteva elemente mai termofile: Fagus orientalis, F. taurica, Quercus dalechampii. Sub aspect fizionomic, aceste făgete se aseamănă cu cele montane. De 441

remarcat este faptul că specia Carpinus betulus este sporadică şi mai adesea în stare juvenilă, puţini fitoindivizi putând supravieţui sub coroana fagului. În general compoziţia floristică este foarte săracă în specii, comparativ cu făgetele montane. Stratul arborescent este dominat de Fagus sylvatica în amestec cu Fagus orientalis şi F. taurica, specii de vârste diferite, variind între 80 - 250 ani, o înălţime de 20 - 32 metri şi un diametru de peste 100 centimetri. Acoperirea variază între 75 90%. Analizând fitocenozele din punct de vedere floristic şi ecologic, constatăm că asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - fagetosum (Chifu et Ştefan 1994) em. Chifu et Zamfirescu 2001 (syn.: Dryopterido carthusianae – Fagetum typicum Chifu et Ştefan 1994 (art. 26); Dryopteridio carthusianae – Fagetum fagetosum Chifu 1995 (art. 26)); lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: C. Burduja et al. 1982, tabel 1, rel. 6. Ocupă platourile înalte şi pantele slabe, cu o compoziţie floristică uniformă şi lipsită de specii diferenţiale. Stratul arborescent este dominat net de speciile de fag menţionate mai sus, la care se mai adaugă izolat Acer pseudoplatanus şi Populus tremula. Stratul arbustiv lipseşte, iar stratul erbaceu este foarte slab reprezentat, constituind făgetele “nude” (tabel 24, coloana 9a); - quercetosum dalechampii (Chifu 1999) em. Chifu et Zamfirescu 2001 (syn.: Dryopterido carthusianae – Fagetum quercetosum Chifu 1988 (art. 26, 36); Dryopteridio carthusianae – Fagetum quercetosum petraeae Chifu et Stefan 1994 (art. 10a, 26)), care se dezvoltă la altitudini mai joase, având ca specii diferenţiale Carex pilosa, Quercus dalechampii, Q. robur. În stratul arborescent, pe lângă fag, gorun şi stejar mai participă Carpinus betulus, Acer pseudoplatanus, A. campestre, A. platanoides, Cerasus avium, Tilia cordata, Quercus polycarpa etc. Stratul arbustiv este reprezentat prin exemplare izolate de Evonymus europaeus, Corylus avellana, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina etc. Stratul erbaceu are o acoperire mai importantă faţă de subasociaţia fagetosum, în care mai frecvente sunt speciile: Poa nemoralis, Carex pilosa, C. sylvatica, Galium schultesii, G. odoratum, Pulmonaria officinale, Circaea lutetiana, Stachys sylvatica, Brachypodium sylvaticum, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana etc. (tabel 24, coloana 9b).

442

Alianţa Tilio platyphyllae – Acerion pseudoplatani Klika 1955 Syntaxon syn.: Moehringio muscosae – Acerenion Boşcaiu et al. 1982. Alianţa reprezintă fitocenozele de fag şi paltin de munte din văile montane, adesea înguste, cu versanţi foarte abrupţi şi cu alunecări de stânci şi blocuri masive. Specii caracteristice: Acer platanoides, A. pseudoplatanus, Aruncus dioicus, Asplenium scolopendrium, Campanula latifolia, Geranium robertianum, Lunaria rediviva, Polystichum aculeatum, P. braunii, P. setiferum, Tilia platyphyllos, Ulmus glabra, Veronica urticifolia. As. Phyllitidi – Fagetum Vida 1963 Asplenio scolopendriae – Fagetum Vida 1963 nom. mut. propos. sass. scopolietosum carniolicae Seghedin 1983 Tabel sintetic 24, coloana 6 Asociaţia a fost descrisă de pe terenuri pietroase, pe versanţi umbriţi, în special din Carpaţii Meridionali şi Occidentali, de pe soluri scheletice, umede. Stratul arborescent este dominat de Fagus sylvatica şi Acer pseudoplatanus (care se află în raporturi de codominanţă), în care sunt răspândite diseminat şi Tilia platyphyllos, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Picea abies etc. Stratul arbustiv este slab reprezentat prin câţiva arbuşti, cum ar fi Daphne mezereum, Corylus avellana etc. Stratul erbaceu se remarcă prin prezenţa unor specii caracteristice în special ordinului Fagetalia şi clasei Querco – Fagetea, dar şi clasei Mulgedio – Aconietea. De pe teritoriul Moldovei a fost descrisă din M-ţii Bistriţei subasociaţia scopolietosum carniolicae, cu specia diferenţială Scopolia carniolica, răspândită pe terenuri umede. Obs.: Deoarece autorul (T. Seghedin 1983) prezintă un tabel sintetic, trebuie stabilit neotipul. As. Lunario – Aceretum pseudoplatani Richard ex Schlüter in Grüneberg et Schlüter 1957 Tabel sintetic 24, coloana 7 Asociaţia edificată de Acer pseudoplatanus a fost descrisă din Măgura Odobeştilor, din văi cu pante abrupte şi pietroase. Specia caracteristică, Lunaria rediviva, care domină stratul erbaceu, se adaugă unui grup important de specii caracteristice alianţei Tilio – Acerion, ceea ce imprimă o fizionomie specifică asociaţiei. 443

Stratul arborescent este dominat net de specia Acer pseudoplatanus, cu o acoperire de 80 - 90%, în care diseminat mai participă Ulmus glabra, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Acer platanoides etc. Stratul arbustiv aproape lipseşte, semnalându-se doar Salix caprea, iar în stratul erbaceu se remarcă frecvent speciile: Poa nemoralis, Geranium robertianum, Campanula latifolia, Carex sylvatica, C. pendula, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis, Sanicula europaea, Scrophularia nodosa, Glechoma hederacea, Impatiens noli-tangere, Dryopteris filixmas, Alliaria petiolata etc. As. Poo nemoralis – Tilietum cordatae Firbas et Sigmond 1928 Syn.: Corylo – Tilietum Vida 1959 (art. 2b) Non: Spiraeo – Coryletum Ujv. 1944 Tabel sintetic 24, coloana 8 Asociaţia este descrisă numai din M-ţii Bistriţei, din văi pietroase. Fitocenozele sunt dominate de Tilia cordata, în stratul arborescent mai participând şi speciile: Fagus sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Frangula alnus, Picea abies, Sorbus aucuparia etc. Stratul arbustiv este alcătuit în special din Corylus avellana, la care se adaugă Sambucus racemosa etc. Stratul erbaceu este constituit predominant din specii ale alianţei Tilio – Acerion, ordinului Fagetalia şi clasei Querco – Fagetea, alături de care mai participă şi specii ale alianţelor Lathyro – Carpinion, Alnion incanae etc. Cele mai frecvente specii sunt: Poa nemoralis, Campanula latifolia, Dactylis polygama, Glechoma hirsuta, Stellaria holostea, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Pulmonaria officinalis, Salvia glutinosa, Geranium phaeum, Impatiens noli-tangere, Dryopteris filix-mas, Melica uniflora, Mycelis muralis, Digitalis grandiflora, Urtica dioica, Senecio germanicus, Veronica longifolia, Cardamine amara etc. Tabelul 24 Asociaţii din alianţa Symphyto cordati – Fagion Vida 1963 Asociaţia Altitudinea m. s. m (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Pulmonaria rubra

444

1a 48116 109

1b 4760 17

2 6570 7

3a 35118 68

3b 3852 5

4 60106 54

5 39110 87

6 7074 5

7 8990 5

8 7174 8

9a 3048 26

9b 3048 17

III

II

I

III

-

III

I

I

-

-

-

-

Taxus baccata I Symphytum cordatum I I Leucanthemum waldsteinii Hieracium transsilvanicum I II Asplenium scopolendrium Lunaria rediviva I Poa nemoralis II III Geranium robertianum IV V Dif. de sas. Carex remota I V Carpinus betulus I V Scopolia carniolica Quercus dalechampii I I Symphyto - Fagenion Crocus vernus Epipogium aphyllum I Festuca drymea I Listera ovata I I Calamagrostio - Fagenion Calamagrostis arundinacea I Deschampsia flexuosa Hieracium sabaudum I I Hieracium umbellatum I Luzula luzuloides II IV Pteridium aquilinum I I Vaccinium myrtillus II I Veronica officinalis I II Epipactido - Fagenion Campanula persicifolia I Carex alba I Cephalanthera damasonium I Cephalanthera longifolia I I Cephalanthera rubra I Epipactis atrorubens I Epipactis purpurata Tanacetum corymbosum I Vincetoxicum hirundinaria Symphyto cordati - Fagion Abies alba V V Aconitum moldavicum Dentaria glandulosa III II Epipactis helleborine I I Euphorbia carniolica I I Galium rotundifolium I Hepatica transsilvanica I I Hordelymus europaeus I Primula elatior ssp. leucophylla Ranunculus carpaticus I Saxifraga cuneifolia Tilio platyphyllae – Acerion pseudoplatani Acer pseudoplatanus V II Aruncus dioicus Campanula latifolia -

V I IV II

III III III

V II II

I III III III II III

I IV IIII II

V I III V

V V V

I I V V

I II

IV I

-

I II I I

II I II

I I I -

I II I I

V -

-

I -

-

I II V

-

I I

-

I I I

I I -

-

-

-

-

-

II -

I III I I I

II II

I I III I II I

II I I I IV I I II

-

-

I -

I I

-

II I I -

I I I I I

II II -

I I I I -

I I I I I I I -

-

-

III -

I I III I I -

I I I I

V I II II -

II IV II I I -

II II I -

III I III I I I I I

I I I I I I

-

-

II -

II I -

I I -

-

I I

-

II -

I -

-

-

-

-

-

III -

III -

III -

III I -

II I

V -

V II III

III II V

I -

III -

445

Polygonatum verticillatum I Polystichum aculeatum I Polystichum braunii Polystichum setiferum I Tilia platyphyllos Ulmus glabra I Veronica urticifolia I Lathyro hallersteinii - Carpinion Aposeris foetida Arum orientale Campanula trachelium I Carex pilosa I Cerasus avium I Corydalis cava Dactylis polygama I Fagus orientalis I Fagus taurica I Galium schultesii I Glechoma hirsuta I Laser trilobum Lathyrus aureus Lathyrus venetus I Lathyrus vernus I Melampyrum bihariense Ranunculus cassubicus Stellaria holostea I Tamus communis Tilia cordata I Tilia tomentosa Vinca minor Waldsteinia ternata I Fagetalia sylvaticae Actaea spicata Allium ursinum ssp. I ucrainicum Anemone ranunculoides I Arum maculatum I Asarum europaeum II Bromus benekeni I Campanula rapunculoides I Carex sylvatica III Corydalis solida Daphne mezereum II Dentaria enneaphyllos Dryopteris carthusiana I Euphorbia amygdaloides III Fagus sylvatica V Festuca altissima Galanthus nivalis I Galium odoratum IV Gymnocarpium dryopteris I Hieracium murorum I Isopyrum thalictroides I Lamium galeobdolon II

446

II I II

I I I

I I I I I II

I -

II I I I III

I I I I I I

III V I I II -

I I I I I

III I I I -

-

-

II I I V V I II II I I -

I III V II I I I -

I III I I III II I I II I II -

II I III III III II II II -

I I II I I II I I I I

I I II I I I I II II I I II II I I II I I I I

IV II I IV -

-

IV III IV I V V -

I I I IV I I II I I -

IV I I I IV II I I I I I II -

I -

-

II I

III II

I -

I I

III -

-

II -

-

-

I I IV II II V V IV I I I

I II III II IV V IV I II

II I III I III I I I III V I V I I III

II IV II III I IV V II I I

I I I I II III I I IV V I I II I I I I

I I II I III I I I III V I IV I II I I

I V I V I II

IV IV II III IV

I II II I III I I I

II I V III I I -

I I II I V IV I

Lathraea squamaria I Lilium martagon Maianthemum bifolium II Mercurialis perennis II Milium effusum I Myosotis sylvatica II Oxalis acetosella V Paris quadrifolia I Phyteuma spicatum Platanthera bifolia I Polygonatum multiflorum I Primula acaulis Pulmonaria obscura I Pulmonaria officinalis I Ribes uva-crispa ssp. grossularia Ribes uva-crispa ssp. uvaI crispa Rubus hirtus IV Salvia glutinosa III Sanicula europaea III Scrophularia nodosa II Symphytum tuberosum I Vicia sylvatica Viola mirabilis I Viola riviniana Alnion incanae et Alno - Fraxinetalia Alnus glutinosa I Alnus incana I Carex pendula I Chrysosplenium II alternifolium Circaea lutetiana II Cirsium erisithales I Cirsium oleraceum I Equisetum hyemale Equisetum sylvaticum I Festuca gigantea I Fraxinus excelsior I Frangula alnus Geranium phaeum Geum rivale Glechoma hederacea II Impatiens noli-tangere II Lamium maculatum I Malus sylvestris Physalis alkekengi Pyrus pyraster Ribes nigrum Rubus caesius Rumex sanguineus I Sambucus nigra I Solanum dulcamara I Stachys sylvatica II

IV II II III V I -

I I I I IV II I I -

I I I II I II II II I I II -

I I II I I I I II -

I II II I II IV I I I I II I

I II II I I II II I I I I

V III V II -

IV II II I III -

III I V I IV I I IV -

I I I I I II -

I I II -

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

IV V III II -

IV IV IV -

III II III II I I I -

I III II II II -

II III II I I I -

II II II II I -

IV I I

V IV II -

V IV III II

I I -

II I -

I -

II I

I I I

III -

I I

I I

-

IV -

-

-

I -

V I I I II IV V I II III I V

III I I I I II II I II

I I I II I I II II I II

II IV II II I IV I

III I I I II I II II I I

II I I I I I II I I I I I I

I II V I

IV V IV II -

II I II I IV V I -

I -

III II I I I I I I II

447

Stellaria nemorum Ulmus minor Viburnum opulus Querco - Fagetea Acer campestre Acer platanoides Adoxa moschatellina Ajuga reptans Anemone nemorosa Aquilegia vulgaris Athyrium filix-femina Brachypodium sylvaticum Carex digitata Carex montana Convallaria majalis Cruciata glabra Cypripedium calceolus Dentaria bulbifera Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Evonymus europaeus Geum urbanum Hedera helix Hepatica nobilis Lonicera xylosteum Luzula forsteri Melica nutans Melica uniflora Melittis melissophyllum ssp. carpatica Moehringia trinervia Monotropa hypopytis Mycelis muralis Neottia nidus-avis Orthilia secunda Platanthera chlorantha Polygonatum latifolium Quercus petraea Quercus robur Ranunculus auricomus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Sedum maximum Scilla bifolia Scrophularia scopolii Ulmus procera Vicia sepium Viola reichenbachiana Viscum album Quercetea pubescentis s. l. Astragalus glycyphyllos Carex divulsa Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus

448

I I

II -

I I

I I

I

I -

III I

III -

-

II -

-

I -

I I I II I IV I I I I III IV II I I I I I I I I -

I I II I IV IV II IV III III I I II II -

II II II II II IV II I II -

I I II I II I II I I IV II I I II II I I I II -

II II I II III I II III III III III I -

I II I I I I III I I I II IV I I I I I -

I II I I II I I II I I III III I I II II I I II I

I III V III IV -

V III V III -

I I II III V III II III V -

I I II I III II I -

II II II I II II II I II II I II I I -

II I IV I I I I I I I -

II I IV I I I -

I III II I -

I I III II I I I II

I II -

II I III I I I

II I III II I I I I I

III I -

-

III V -

I I I I -

II II I II I I -

I I III -

IV -

III -

I I III I

III -

I I I II -

I I I I III -

-

-

-

IV -

III -

I I -

-

-

I -

-

-

I I

-

-

II -

-

-

Clinopodium vulgare Cornus mas Cytisus nigricans Fraxinus ornus Genista tinctoria Lathyrus niger Lithospermum purpureocaeruleum Polygonatum odoratum Pulmonaria mollis ssp. mollissima Quercus polycarpa Scutellaria altissima Sorbus torminalis Viola hirta Viola jordanii Rhamno – Prunetea s. l. Betula pendula Clematis vitalba Corylus avellana Cornus sanguinea Crataegus monogyna Evonymus verrucosus Populus tremula Rosa canina Rubus idaeus Salix caprea Sambucus racemosa Senecio ovatus Verbascum nigrum Viburnum lantana Vaccinio – Piceetea s. l. Athyrium distentifolium Campanula abietina Circaea alpina Clematis alpina Dryopteris dilatata Homogyne alpina Luzula pilosa Luzula sylvatica Lycopodium annotinum Lycopodium selago Melampyrum sylvaticum Moneses uniflora Phegopteris conectilis Picea abies Pinus sylvestris Polystichum lonchitis Pyrola rotundifolia Ranunculus serpens ssp. nemorosus Soldanella hungarica ssp. major Soldanella montana

I -

I -

I -

I I I -

II I -

I -

I I I I I I I

-

-

-

-

II -

I I

-

I -

I -

III II

-

-

-

-

-

-

I -

I -

-

II -

I -

I -

-

I I I -

-

-

-

-

I II

I I II I I I I I I I I I

I I II I I IV -

I II III II I I I II -

II I I I I I I I -

I II II I IV I I -

I I I II I I I II -

I I II I II I II I I I I I

III -

III II -

V II I I -

I -

I I I I I -

I I I I I I I III I I I

I I II -

II -

I I II I -

-

I I I I I I I I I I I I V I I I

I I I I I I I I I -

II I -

-

I II IV -

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

449

Sorbus aucuparia Vaccinium vitis-idaea Valeriana tripteris Epilobietea angustifolii s. l. Atropa belladonna Calamagrostis epigeios Carex pairae Chamerion angustifolium Digitalis grandiflora Epilobium collinum Epilobium lanceolatum Eupatorium cannabinum Fragaria vesca Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Hypericum hirsutum Solidago virgaurea Torilis japonica Trifolio – Geranietea s. l. Arabis sagittata Astrantia major Carex divulsa Carex spicata Ferulago sylvatica Galium mollugo Hypericum montanum Lychnis viscaria Melampyrum pratense Origanum vulgare Trifolium medium Veronica chamaedrys Vicia dumetorum Viola alba Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Alliaria petiolata Angelica sylvestris Cardamine impatiens Cardaminopsis arenosa Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum hirsutum Chaerophyllum temulum Chelidonium majus Cruciata laevipes Galium aparine Geum allepicum Heracleum sphondylium Lapsana communis Petasites albus Petasites hybridus Pimpinella major Polygonum dumetorum Ranunculus lanuginosus Rumex obtusifolius

450

II I I

II -

II I

I I -

-

II I I

I I I

-

-

II -

-

-

I I I I I I III I I I I -

III II I -

I I II I I -

I I I I II I I I I I

I I I IV I II -

I I I II I I -

I I I I II I I I I

II -

-

V III I II -

I -

I III II I

I I I I I I -

-

-

I I I I I -

-

-

I I I I I I I

I -

-

I I -

I -

-

I I I I I I II I I I -

I II II I II -

I I -

II I II I I II I -

II II I -

I I I I I I I

I I I I I I II I I I I

I V -

IV -

III III III I I -

I I -

I II I I -

Silene dioica Telekia speciosa I Urtica dioica I Viola odorata I Mulgedio – Aconietea s. l. Aconitum degenii Aconitum paniculatum Aconitum toxicum Aconitum vulparia Calamagrostis villosa I Carduus personatus I Gentiana asclepiadea I Laserpitium latifolium Lonicera nigra Ribes alpinum Ribes petraeum Rosa pendulina I Salix silesiaca Senecio germanicus I Streptopus amplexifolius I Thalictrum aquilegiifolium Veratrum album Viola biflora Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Bellis perennis Campanula patula I Equisetum telmateia I Hypericum maculatum I Hypericum tetrapterum Juncus effusus I Leucanthemum vulgare Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia I Plantago major I Poa chaixii Primula elatior ssp. elatior Primula veris I Prunella vulgaris I Senecio doria I Taraxacum officinale Valeriana officinalis I Veronica longifolia Festuco – Brometea s. l. Carlina biebersteinii sssp. brevibracteata Euphorbia cyparissias Festuca rupicola Nepeta nuda Poa compressa Pulmonaria montana Asplenietea s. l. Asplenium ramosum Cystopteris fragilis I

II -

-

I -

-

I I I

I -

III I -

-

I III V -

I -

I -

II -

II -

I I I -

-

I II I II I I I I I I

I I I I I

I II I III II I -

-

I II II V I I -

-

-

I II IV II -

I II -

I I I I I I -

I I I -

I I I I I -

I I I I I I I I I I -

I

-

I I I V

-

I -

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

I I I I -

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

I

-

I I

I -

-

-

III

I

-

451

Cystopteris montana Gymnocarpium robertiana Polypodium vulgare Spiraea chamaedryfolia Montio – Cardaminetea s. l. Cardamine amara Cardamine flexuosa Lysimachia nemorum Veronica montana Artemisietea s. l. Arctium minus Arctium tomentosum Cirsium vulgare Galeopsis pubescens Picris hieracioides Tussilago farfara Variae syntaxa Atrichum undulatum Brachythecium retabulum Brachythecium velutinum Calluna vulgaris Dicranum scoparium Dolichotheca silesiaca Eurynchium zetterstedtii Hieracium lachenalii ssp. irriguum Hylocomium splendens Hypericum perforatum Isothecium myurus Lophocolea heterophylla Lycopodium clavatum Mnium affine Mnium speciosum Mnium undulatum Myosotis scorpioides Plagiochilla asplenioides Polygonum lapathifolium Polygonum mite Polytrichum attenuatum Salix cinerea Stellaria media Thuidium delicatulum Tortella tortuosa

I I I I

I -

-

I I -

IV I -

I I I I

I I -

I I -

-

I -

-

-

I I

-

-

I I

III

I

-

I -

-

IV -

-

-

I I I I I

-

I I I

I

-

I

I I I

-

-

-

-

-

I I I I I I -

-

-

-

-

I -

I -

I

-

I -

-

-

I I I I I I I I I I I I I I I

I -

-

I -

I -

-

I I -

I -

-

-

-

-

1. Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Taüber 1987: a – abietetosum albae Chifu 1995: 8 rel. din depresiunea Neamţului (T. Chifu, 1972); 10 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 20 rel. bazinul Tarcăului (D. Dăscălescu, 1980); 3 rel. din rezervaţia Cenaru (Cl. Horeanu, 1980); 16 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 2 rel. din rezervaţia Cheile Nărujei – Lacul Negru (I. Sârbu et al., 1997); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. din Obcina Mare (T. Chifu et B. Şurubaru, 1999); 20 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 12 rel. din bazinul Şuşiţei

452

(M. Coroi, 2001); 9 rel. de pe versantul stâng al lacului Bicaz (O. Zamfirescu et T. Chifu, 2002); b – caricetosum remotae Chifu 1995: 10 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 7 rel. din Obcina Mare (T. Chifu et B. Şurubaru, 1999). 2. Taxo – Fagetum Etter 1947: 3 rel. din rezervaţia Cenaru (Cl. Horeanu, 1980); 4 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001). 3. Symphyto cordati – Fagetum Vida 1963: a – fagetosum sass. nova hoc loco: 15 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 15 rel. din bazinul Tarcăului (D. Dăscălescu, 1980); 2 rel. din păd. Tudora (Cl. Horeanu, 1981); 28 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1982); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. de pe versantul stâng al lacului Bicaz (O. Zamfirescu et T. Chifu, 2002); b – taxetosum baccatae Horeanu 1981 em. hoc loco: 5 rel. din masivul forestier Tudora (Cl. Horeanu, 1981). 4. Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Taüber 1987: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 8 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 6 rel. din bazinul Gemenea (N. Ştefan et al., 1985); 4 rel. de la Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dârlău, 1994); 10 rel. din M-ţii Vrancei (N. Ştefan et M. Diaconu, 1994); 3 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 2 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 9 rel. de pe versantul stâng al lacului Bicaz (O. Zamfirescu et T. Chifu, 2002); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003). 5. Hieracio transsilvanico – Fagetum (Vida 1963) Taüber 1987: 10 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1974); 8 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 10 rel. din M-ţii Nemirei, Tarcăului şi Culmea Berzunţi (T. Chifu et al., 1986); 10 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 4 rel. de la Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dârlău, 1994); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 5 rel. din Obcina Mare (T. Chifu et B. Şurubaru, 1999); 17 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 12 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 6. Phyllitidi – Fagetum Vida 1963 scopolietosum carniolicae Seghedin 1983: 5 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1989). 7. Lunario – Aceretum pseudoplatani Richard ex Schlüter in Grüneberg et Schlüter 1957: 5 rel. de pe Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986). 8. Poo nemoralis – Tilietum cordatae Firbas et Sigmond 1928: 8 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1983). 9. Geranio robertianae – Fagetum (Burduja et al. 1974) Chifu et Ştefan 1994: a – fagetosum (Chifu et Ştefan 1994) em. Chifu et Zamfirescu 2001: 11 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 7 rel. din rezervaţia Dealul Mare – Hârlău (C. Burduja et al., 1982); 8 rel. din masivul forestier Runc (C. Burduja et al., 1982); b – quercetosum dalechampii (Chifu et Ştefan 1994) em. Chifu et Zamfirescu 2001: 7 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 4 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 6 rel. din Dealul Mare – Hârlău (I. Sârbu et I. Lupu, 1984).

453

Alianţa Lathyro hallersteinii – Carpinion Boşcaiu et al. 1982 Syn.: Carpinion dacicum Soó 1962 (art. 34) Lectotypus: Taüber 1992: Lathyro hallersteinii – Carpinenion Boşcaiu et al. 1982 Această alianţă regională grupează fitocenozele de carpen în amestec cu gorun, stejar şi fag răspândite atât în zona colinară cât şi submontană. Specii caracteristice: Aposeris foetida, Arum maculatum, Asperula taurina, Carex brevicolis, Carpinus betulus, Cerasus avium, Dactylis polygama, Dentaria glandulosa, Festuca heterophylla, Laser trilobum, Melampyrum bihariense, Melica picta, Potentilla micrantha, Ranunculus auricomus, Scopolia carniolica, Stellaria holostea, Symphytum tauricum, Tilia cordata, Waldsteinia geoides, W. ternata. Cercetările întreprinse de Taüber (1992) au dus la separarea a patru subalianţe: Lathyro hallersteinii – Carpinenion Boşcaiu et al. 1982, Galio schultesii – Carpinenion Taüber 1992, Aro orientalis – Carpinenion (Dobrescu et Kovacs 1973) Täuber 1992 şi Asperulo taurinae – Carpinenion (Soó 1964) Täuber 1992. Analiza fitocenozelor descrise până în prezent de pe teritoriul Moldovei, aparţinând acestei alianţe, în comparaţie cu cele descrise din alte regiuni ale României, a permis identificarea unor elemente care lipsesc sau sunt rare în cărpinetele din Moldova, dar sunt frecvente în cărpinetele din alte regiuni ale ţării: Doronicum columnae, Euphorbia carniolica, Genista ovata, Helleborus purpurascens, Lathyrus hallersteinii, L. laevigatus, Aremonia agrimonioides, Aristolochia pallida, Ilex aquifolium, Quercus cerris, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum, Erythronium denscanis, Sorbus aria, Pirola minor etc. Pe de altă parte o serie de specii frecvente în cărpinetele din Moldova lipsesc sau sunt rare în cărpinetele din alte regiuni ale ţării: Lamium maculatum, Vicia sylvatica, V. pisiformis, Viola odorata, Convallaria majalis, Corydalis solida, C. cava ssp. marschalliana, Adoxa moschatellina, Dianthus carthusianorum, Dentaria quinquefolia etc. La acestea se adaugă răspândirea generalizată a speciilor Quercus dalechampii, Q. pedunculiflora, Fagus orientalis, F. taurica etc. Aceste constatări ne determină să apreciem că fitocenozele de carpen din Moldova aparţin la două subalianţe: Galio schultesii – Carpinenion şi Aro orientalis – Carpinenion. Fitocenozele de carpen în amestec cu stejar şi gorun descrise de pe teritoriul Moldovei şi atribuite adesea asociaţiilor Querco petraeae – Carpinetum Soó et Poćs 1957 şi Querco robori – Carpinetum Soó et Poćs 1957, autorii înşişi (Soó 1964) precizează că asemenea combinaţii floristice nu pot exista în regiunile est - carpatice. 454

Mai mult, cercetările întreprinse în Transilvania asupra acestui tip de pădure au dus la diferenţierea asociaţiilor Lathyro hallersteinii – Carpinetum Coldea 1975 şi Melampyro bihariense – Carpinetum Coldea 1975. Carpinetele din Moldova nu se aseamănă nici cu cele din Transilvania, dar nici cu cele din Europa Centrală: Galio sylvatici – Carpinetum Oberd. 1957, Carici pilosae – Carpinetum Neuhäusl et Neuhäuslova - Novotna 1964, Melampyro nemorasi – Carpinetum Passarge 1957 etc. Astfel, din fitocenozele din Moldova, lipsesc pe de o parte, o serie de elemente întâlnite în Europa Centrală: Deschampsia flexuosa, Corydalis pumila, Aconitum vulparia, Calamagrostis arundinacea, Crataegus oxyacantha, Melampyrum pratense, Hieracium lachenalii, Euphorbia dulcis, Carex muricata etc, iar pe de altă parte lipsesc o serie de elemente întâlnite în cărpinetele din Transilvania: Aristolochia pallida, Helleborus purpurascens, Ilex aquifolium, Lathyrus hallersteinii, Quercus cerris, Ruscus aculeatus etc. Cărpinetele din Moldova au în compoziţia floristică, pe lângă elemente central - europene, europene şi eurasiatice, un procent însemnat de elemente endemice, dacice, pontice, balcanice şi mediteraneene. Sunt frecvente în stratul arborescent Quercus dalechampii (şi nu Quercus petraea), Q. pedunculiflora, Fagus taurica, F. orientalis etc. Aceasta ne-a determinat să descriem unele asociaţii regionale care reunesc fitocenozele de amestec de carpen, stejar şi gorun. Subalianţa Galio schultesii – Carpinenion Täuber 1992 Lectotypus: Täuber 1992: Galio schultesii – Carpinetum Taüber 1992 Subalianţa reuneşte fitocenozele de carpen central europene de tranziţie dacică. Majoritatea speciilor componente sunt elemente central europene. Specii caracteristice: Campanula trachelium, Carex pilosa, Cerasus avium, Dactylis polygama, Glechoma hirsuta, Festuca heterophylla, Melampyrum nemorosum, Ranunculus cassubicus, Scilla bifolia, Stellaria holostea, Tilia cordata. As. Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994 Syn.: Carpino – Fagetum moldavicum Burduja, Mihai et Sârbu 1973 şi 1974 (art. 34, 36); Carpino – Fagetum sensu auct. mold. (art. 36) Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Burduja et al. 1974, tabel 5, rel. 4 Tabel sintetic 25, coloana 1a, 1b Cercetările efectuate în masivele forestiere Mărgineni şi Ghindăoani - Tupilaţi (Burduja et al. 1973, 1974) au arătat că în fitocenozele edificate de Carpinus betulus şi 455

Fagus sylvatica din această regiune, lipsesc o serie de elemente caracteristice carpino făgetelor din Transilvania, reunite în asociaţia Carpino – Fagetum Paucă 1941 (Aconitum vulparia, Aremonia agrimonioides, Doronicum columnae, Erythronium dens-canis, Helleborus purpurascens, Ruscus aculeatus, Lathyrus hallersteinii, Sorbus aria etc). Spre deosebire de acestea, fitocenozele din Moldova au în compoziţia lor speciile Fagus taurica şi uneori Fagus orientalis, precum şi Quercus dalechampii. Aceasta a determinat pe autori să le încadreze în asociaţia Carpino – Fagetum moldavicum Burduja et al. 1973. Analizând şi alte fitocenoze de carpen cu fag descrise din Moldova şi atribuite asociaţiei Carpino – Fagetum Paucă 1941, am constatat că acestea se aseamănă cu cele descrise din masivele forestiere Mărgineni şi Ghindăoani - Tupilaţi. Ele au ca specie caracteristică un element central european frecvent în cărpineto - făgete, Galium schultesii şi sunt răspândite la o altitudine de 200 - 650 metri, mai ales în lungul văilor, pe versanţi slab înclinaţi, pe soluri brune eu-mezobazice, brune luvice şi cenuşii de pădure, mezo-eutrofe. Compoziţia floristică este bogată, datorită mai ales stratului erbaceu, care are o acoperire foarte variabilă, adesea de 40 - 50%. Populaţiile stratului arborescent sunt de vârste diferite, variind între 60 - 250 ani, realizând o acoperire a stratului arborescent de 70 - 95%. Analizate sub aspect floristic şi ecologic, cărpineto - făgetele din Moldova aparţin la două subasociaţii: - fagetosum Chifu et Stefan 1994, răspândită în lungul văilor în staţiuni eutrofe, cu o compoziţie floristică mai omogenă şi lipsită de specii diferenţiale; cele două specii edificatoare se află în raporturi de codominanţă (tabel 25, coloana 1a); - quercetosum dalechampii (Chifu et Ştefan 1994) Chifu et al. 1999 (syn.: quercetosum petraeae Chifu 1995 (art. 36, 43)), care ocupă mai ales versanţii cu staţiuni mezo-eutrofe, având ca specii diferenţiale Quercus dalechampii, Q. petraea, Carex pilosa. Celor două specii edificatoare li se adaugă mai ales Quercus dalechampii care adesea devine subdominantă, iar stratul erbaceu este mai bogat şi mai variat (tabel 25, colona 1b). Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Chifu et al. 1999, tabel 2, rel. 6. - quercetosum roboris (Lupu 1980) Chifu et Zamfirescu 2001 (syn.: Querco roboris – Fagetum sylvaticae Lupu 1980 (art. 36)). Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Lupu 1980, tabel 2, rel. 22. Ocupă mai ales partea inferioară a versanţilor cu staţiuni eutrofe având ca specii diferenţiale: Quercus robur subdominantă sau codominantă (în stratul arborescent), Aegopodium podagraria, Cornus sanguinea şi Corylus avellana (tabel 25, coloana 1c). 456

As. Evonymo europaeae – Carpinetum Chifu (1995) 1997 Syn.: Carici pilosae – Carpinetum Chifu 1995 (art. 31); Querco petraeae – Carpinetum sensu auct. (art. 36) Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Gh. Mihai 1971, tabel 1, rel. 1 Tabel sintetic 25, coloana 2 Fitocenozele edificate de Carpinus betulus cu Quercus dalechampii sunt răspândite mai ales în Podişul Sucevei şi în subcarpaţii Moldovei şi Vrancei, la o altitudine de 200 - 550 metri, pe un relief plan sau slab înclinat, cu soluri brune şi cenuşii, mezotrofe şi mezo-eutrofe. Compoziţia floristică este bogată şi variată reprezentată mai ales din elemente mezotrofe şi cu un caracter mezoxero - mezofil. Specia caracteristică Evonymus europaeus este însoţită de un grup însemnat de specii caracteristice alianţei şi în special subalianţei Galio schultesii – Carpinenion, ordinului Fagetalia şi clasei Querco – Fagetea. Stratul arborescent, cu o acoperire de 70 - 90% şi o înălţime de 23 - 25 metri, este dominat de Carpinus betulus şi Quercus dalechampii, la care se adaugă mai frecvent Fagus taurica, Cerasus avium, Tilia cordata, Acer campestre, A. platanoides etc. În numeroase fitocenoze specia Carpinus betulus domină net, fenomen care a fost denumit cărpinizare. Stratul arbustiv are o densitate redusă, adesea reprezentat prin exemplare izolate, deci fără a constitui un strat arbustiv veritabil. Se întâlnesc frecvent speciile: Evonymus europaeus, Crataegus monogyna, Rosa canina etc. Stratul erbaceu are o acoperire variabilă (5 - 70%), dispus în 2 - 3 etaje, în care sunt constante şi subconstante speciile: Carex pilosa, Stellaria holostea, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Geum montanum, Mycelis muralis, Poa nemoralis, Viola reichenbachiana etc. As. Evonymo nanae – Carpinetum Seghedin et al. 1977 Lectotypus: Täuber 1992: Seghedin et al. 1977, tabel 1, rel. 1 Tabel sintetic 25, coloana 3 Fitocenozele caracterizate de Carpinus betulus şi Quercus robur sunt răspândite în luncile unor râuri din zona colinară a jumătăţii nordice a Moldovei, pe terenuri plane, cu pânza freatică la suprafaţă sau la o adâncime redusă. Specia caracteristică Evonymus nanus este acompaniată, pe lângă speciile caracteristice alianţei Lathyro – Carpinion şi ordinului Fagetalia, de un grup numeros şi constant de specii caracteristice alianţei Alnion incanae şi ordinului Alno – Fraxinetalia, dintre care amintim: Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Geranium 457

phaeum, Lamium maculatum, Physalis alkekengi, Pyrus pyraster, Rubus caesius, Sambucus nigra, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum etc, precum şi din clasa Galio – Urticetea (Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Chaerophyllum temulum, Cruciata laevipes, Galium aparine, Myosotis sparsiflora, Urtica dioica etc). De asemenea, în stratul arborescent, pe lângă cele două specii dominante, Carpinus betulus şi Quercus robur, sunt răspândite frecvent speciile Fraxinus excelsior (subdominantă sau codominantă), Cerasus avium, Tilia cordata, Acer campestre (subdominantă), Populus tremula, Ulmus minor etc. Remarcăm şi existenţa unui strat arbustiv bine constituit, în care participă frecvent speciile: Evonymus europaeus, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra etc. As. Corylo avellanae – Carpinetum Chifu 1997 Syn.: Evonymo nanae – Carpinetum aegopodietosum podagrariae Chifu 1995 (art. 36); Querco roboris – Carpinetum sensu auct. (art. 36) Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Gh. Mihai 1971, tabel 2, rel. 1 Tabel sintetic 25, coloana 4 Fitocenozele acestei asociaţii sunt edificate de Carpinus betulus şi Quercus robur şi sunt răspândite în zona colinară, la baza pantelor, pe terenuri plane, cu înclinare slabă sau pe pante moderate şi cu expoziţii generale estice. Acestea se dezvoltă pe soluri brune, adesea pseudogleizate, mezo-eutrofe şi slab acide - neutre. Asociaţia diferă de asociaţia Evonymo nanae – Carpinetum prin caracterul mezofil şi chiar mezoxerofil şi în consecinţă, speciile caracteristice alianţei Alnion incanae şi ordinului Alno – Fraxinetalia, precum şi clasei Galio – Urticetea, sunt mai puţin frecvente, dar sunt mai frecvente unele specii din clasa Quercetea pubescentis şi din alianţa Symphyto – Fagion. Fitocenozele au o compoziţie floristică bogată şi sunt pluristratificate: stratul arborescent, înalt de 24 - 26 metri şi cu o acoperire de 70 - 95%, este dispus în 2 - 3 etaje, în care domină Quercus robur şi Carpinus betulus (codominante), la care se adaugă Tilia cordata (subdominantă), Fagus taurica, Acer campestre (subdominantă), Quercus dalechampii, Acer platanoides, Cerasus avium etc. Şi în această asociaţie se manifestă fenomenul de cărpinizare. Stratul arbustiv este slab dezvoltat, mai frecvente fiind speciile: Corylus avellana, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina etc. Stratul erbaceu este deosebit de bogat, cu o acoperire variabilă (5 - 90%), dispus în 2 - 3 etaje, în care sunt frecvente speciile: Carex pilosa, Stellaria holostea, Asarum europaeum, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Pulmonaria 458

officinalis, Sanicula europaea, Brachypodium sylvaticum, Geum montanum, Poa nemoralis, Viola reichenbachiana, Aegopodium podagraria etc. Subalianţa Aro orientalis – Carpinenion (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992 Syn.: Tilio – Fagion Dobrescu et Kovács 1973 (art. 11, 17, 36) Lectotypus: Täuber 1992: Aro orientalis – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992 Subalianţa reuneşte fitocenozele de carpen în amestec cu fag, gorun, stejar şi tei argintiu, cu caracter mai xerotermofil, ale cărei specii caracteristice sunt în majoritate elemente de diverse nuanţe pontice. Specii caracteristice: Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Carex brevicolis, Carpesium cernuum, Corydalis cava ssp. marschalliana, Dentaria quinquefolia, Fagus orientalis, F. taurica, Fraxinus coriariaefolia, Fritillaria orientalis, Laser trilobum, Lathyrus aureus, L. venetus, Physospermum cornubiense, Scopolia carniolica, Scutellaria altissima, Symphytum tauricum, Tilia tomentosa. În majoritatea fitocenozelor, Carpinus betulus şi Tilia tomentosa sunt dominante, realizând fenomenul de cărpinizare şi teizare. Cercetările efectuate de Dobrescu şi Kovács (1973) în Podişul Central Moldovenesc au scos în evidenţă prezenţa unui grup constant de specii şi adesea dominanţa speciei Tilia tomentosa, ceea ce i-a determinat să propună o subalianţă nouă, Tilio – Fagion şi noi asociaţii: Tilio – Corydali – Fagetum, Querco petraeae – Tilio – Carpinetum şi Querco robori – Tilio – Carpinetum, sinonimizate ulterior de Taüber (1992). Aceste asociaţii se deosebesc net de asociaţiile Galio schultesii – Carpinetum, Evonymo europaeae – Carpinetum şi Corylo avellanae – Carpinetum, atât prin grupul de specii caracteristice subalianţei Aro orientalis – Carpinenion, cât şi a numeroase specii caracteristice alianţei Tilio – Acerion şi clasei Quercetea pubescentis, ceea ce exprimă caracterul mai termofil al acestor asociaţii. Sinonimizările în cazul acestor asociaţii nu au suport fitosociologic. As. Aro orientalis – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Täuber 1992 Syn.: Querco robori – Tilio – Carpinetum Dobrescu et Kovács 1973 (art. 10) Tabel sintetic 25, coloana 5a, 5b Fitocenozele edificate de Carpinus betulus, cu Quercus robur şi Tilia tomentosa sunt larg răspândite în zona centrală şi în jumătatea sudică a Moldovei pe terenuri cu pante line, sau la baza pantelor mai înclinate, cu expoziţii în general estice 459

şi sudice, mezo-eutrofe şi eutrofe, umede. Stratul arborescent are o acoperire de 70 - 95%, în care dominante sunt Quercus robur, Carpinus betulus şi Tilia tomentosa, aflate în diverse raporturi de codominanţă, la care se adaugă Tilia cordata şi Acer campestre subdominante, precum şi Quercus dalechampii, Q. pedunculiflora, Q. polycarpa, Fagus taurica, Cerasus avium, Fraxinus angustifolia, F. excelsior, Ulmus minor, Populus tremula, Sorbus torminalis etc. Stratul arbustiv este relativ bine dezvoltat, frecvente fiind speciile: Evonymus europaeus, Malus sylvestris, Pyrus pyraster, Sambucus nigra, Hedera helix, Acer tataricum, Cornus mas, C. sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus verrucosus, Viburnum lantana, Staphyllea pinnata etc. Stratul erbaceu este dominat de speciile Aegopodium podagraria, Dentaria bulbifera, Galium odoratum, Poa nemoralis, Allium ursinum ssp. ucrainicum, Corydalis solida, la care se adaugă frecvent Galium schultesii, G. odoratum, Arum orientale, Carex pilosa, Glechoma hirsuta, Scutellaria altissima, Stellaria holostea, Asarum europaeum, Lathyrus vernus, Pulmonaria officinalis, Brachypodium sylvaticum, Convallaria majalis, Geum urbanum, Melica uniflora, Viola reichenbachiana, Lithospermum purpureocaeruleum, Alliaria petiolata etc. Din punct de vedere floristic şi ecologic, în cadrul asociaţiei se disting două subasociaţii: - quercetosum roboris sass. nova hoc loco, care se dezvoltă pe terenuri mai înclinate, cu o compoziţie floristică bogată, dar mai uniformă şi fără specii diferenţiale (tabel 28, coloana 5a); - quercetosum pedunculiflorae Chifu et al. 2002. Holotypus: Chifu et al. 2002, tabel 1, rel. 2. Subasociaţia este răspândită la baza pantelor, pe terenuri slab înclinate şi mai umede, având ca specii diferenţiale Quercus pedunculiflora, Cornus mas, Lithospermum purpureocaeruleum (tabel 25, coloana 5a). As. Lathyro venetus – Fagetum (Dobrescu et Kovács 1973) Chifu 1995 nom. novum Syn.: Tilio – Corydali – Fagetum Dobrescu et Kovács 1973 (art. 10); Lathyro aurei – Fagetum (Dobrescu et Kovács 1973) Chifu 1995 (art. 10b, 36, 43) Neotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Chifu et al. 1997, tabel 1, rel. 4 Tabel sintetic 25, coloana 6a, 6b Fitocenozele edificate de Carpinus betulus, Fagus sylvatica şi Tilia tomentosa au mare răspândire în Podişul Central Moldovenesc, la o altitudine de 200 450 metri, unde ele colonizează, de regulă, platourile şi versanţii slab fragmentaţi, cu înclinare slabă şi cu expoziţii generale nordice şi nord - estice. Solurile sunt de tip brun 460

luvic şi brun argilic, caracterizate printr-un proces de pseudogleizare chiar pe pantele cu înclinare medie. Stratul arborescent este edificat de o combinaţie cenotică reprezentată de Fagus sylvatica ssp. salvatica, F. orientalis şi F. taurica, la care se asociază constant Carpinus betulus şi mai ales Tilia tomentosa, nucleu cenotic la care se adaugă şi numeroase elemente submediteraneene şi pontice, imprimând fitocenozelor un puternic caracter conservator (Dobrescu et Kovács 1973). În stratul arborescent mai participă speciile: Quercus dalechampii, Q. robur, Q. petraea, Fraxinus excelsior, Cerasus avium, Tilia cordata, T. platyphyllos, Acer pseudoplatanus, A. campestre, A. platanoides, Ulmus minor, Sorbus torminalis, Fagus sylvatica ssp. moesiaca etc. Stratul arbustiv este slab dezvoltat, iar stratul erbaceu are o compoziţie bogată şi variată, în care se remarcă mai ales specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, predominante fiind speciile: Dentaria bulbifera, D. glandulosa, Corydalis cava ssp. marschalliana, Allium ursinum ssp. ucrainicum, Galium odoratum, Isopyrum thalictroides, Circaea lutetiana etc, precum şi constante: Carex pilosa, C. sylvatica, Geranium robertianum, Asarum europaeum, Euphorbia amygdaloides, Lathyrus vernus, L. venetus, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica etc. În cadrul asociaţiei au fost diferenţiate două subasociaţii: - fagetosum Chifu 1995 em. hoc loco, în care fitocenozele sunt dominate de fag, care atinge înălţimi de 26 - 28 metri şi de carpen şi tei argintiu, fără specii diferenţiale (tabel 25, coloana 6a); - quercetosum dalechampii (Chifu 1995) Chifu et al. 1999 em. hoc loco (syn.: Lathyro aurei – Fagetum quercetosum petraeae Chifu et al. 1995 (art. 10, 36, 43); Lathyro aurei – Fagetum quercetosum Chifu et al. 1997 (art. 10, 36). Lectotypus: Chifu et Zmfirescu 2001: Chifu et al. 1999, tabel 3, rel. 7. Subasociaţia are o răspândire mai largă, pe terenuri mezo-eutrofe şi mezotrofe, având ca specii diferenţiale Quercus dalechampii, Q. petraea, Lathyrus niger (tabel 25, coloana 6b). As. Dentario quinquefoliae – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992 Syn.: Querco petraeae – Tilio – Carpinetum Dobrescu et Kovacs 1973 (art. 10) Neotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Chifu et al. 1999, tabel 3, rel. 7 Tabel sintetic 25, coloana 7a, 7b Fitocenozele constituite predominant din Quercus dalechampii, Carpinus betulus şi Tilia tomentosa au o largă răspândire în zona colinară din partea centrală şi jumătatea sudică a Moldovei, pe terenuri uşor înclinate sau cu pante moderate, mezotrofe şi mezo-eutrofe şi cu umiditate redusă. În stratul arborescent, care are o acoperire de 70 - 90% şi o înălţime de 23 - 25 461

metri, pe lângă cele trei specii principale, în unele fitocenoze capătă o importanţă prin dominanţă şi speciile: Cerasus avium, Tilia cordata, Ulmus minor, Fraxinus excelsior, Acer campestre etc, sau printr-o frecvenţă ridicată Acer platanoides, Ulmus procera, Quercus robur, Sorbus torminalis, Fagus sylvatica, F. taurica etc. În stratul arbustiv, mai slab reprezentat, sunt mai frecvente speciile: Evonymus europaeus, E. verrucosus, Pyrus pyraster, Sambucus nigra, Hedera helix, Acer tataricum, Cornus mas, C. sanguinea, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina, Viburnum lantana etc. Stratul erbaceu, în general bogat şi variat, este dominat de speciile: Allium ursinum ssp. ucrainicum, Asarum europaeum, Carex sylvatica, C. pilosa, C. brevicolis, Galium odoratum, Dentaria bulbifera, D. quinquefolia etc, la care se adaugă o serie de specii cu constanţă ridicată: Glechoma hirsuta, Dactylis polygama, Stellaria holostea, Geranium robertianum, Euphorbia amygdaloides, Lathyrus vernus, L. niger, Pulmonaria officinalis, Scrophularia nodosa, Stachys sylvatica, Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum, Melica uniflora, Poa nemoralis, Polygonatum latifolium, Viola reichenbachiana etc. Analiza floristică şi ecologică demonstrează existenţa a două subasociaţii: - typicum Chifu et Zamfirescu 2001, cu o răspândire mai largă, având o compoziţie floristică bogată, dar relativ omogenă şi lipsită de specii diferenţiale (tabel 25, coloana 7a); - fraxinetosum Chifu et Zamfirescu 2001. Lectotypus: Chifu et Zamfirescu 2001: Chifu et al. 1999, tabel 3, rel. 18. Subasociaţia se dezvoltă pe terenuri plane sau uşor înclinate, eutrofe, având ca specii diferenţiale: Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Aegopodium podagraria, Chaerophyllum aromaticum (tabel 25, coloana 7b).

Tabelul 25 Asociaţii din alianţa Lathyro hallersteinii – Carpinion Boşcaiu et al. 1982 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Galium schultesii Quercus robur

462

1a 2565 60

1b 2055 101

1c 2535 37

2 2055 104

3 1128 10

4 1765 72

5a 1039 122

5b 1026 16

6a 2237 35

6b 2044 149

7a 1141 183

7b 1532 13

III I

III II

I V

III I

III V

II V

III V

I V

I I

III III

IV III

II I

Evonymus europaeus I Evonymus nanus Corylus avellana II Arum orientale Lathyrus venetus II Dentaria quenquefolia Dif. de sas. Quercus dalechampii Quercus pedunculiflora Fraxinus excelsior I Lathyro hallersteinii - Carpinenion Aposeris foetida Crocus vernus Festuca drymea Omphalodes scorpioides Galio schultesii - Carpinenion Campanula trachelium II Carex pilosa II Glechoma hirsuta II Melampyrum nemorosum Ranunculus cassubicus I Scilla bifolia I Aro orientalis - Carpinenion Asparagus tenuifolius Carpesium cernuum Corydalis cava ssp. I marschalliana Fagus orientalis I Fagus taurica III Fraxinus coriariaefolia Fritillaria orientalis Lathyrus aureus Physospermum cornubiense Scutellaria altissima Tilia tomentosa Asperulo taurinae - Carpinenion Coronilla elegans Fagus sylvatica ssp. moesiaca Tamus communis Lathyro hallersteinii - Carpinion Asperula taurina ssp. leucanthera Carex brevicolis Carpinus betulus V Cerasus avium III Dactylis polygama I Dentaria glandulosa I Festuca heterophylla Laser trilobum Melampyrum bihariense I Melica picta Potentilla micrantha Scoploia carniolica Stellaria holostea II

II II I II -

IV IV I -

IV I I I -

IV IV I II I -

II IV I I -

II I II IV II -

IV I IV III -

I II II IV II

II II II III II

II I II II II I

IV I II I -

V II

I I -

V I

IV

II I

IV II

I V III

III

V I III

V I I

V I V

I -

II -

I -

II II I

I -

-

-

-

I -

I

-

I III I I I

I III III I II

II IV II I I I

IV II IV I III

II III II II I

III IV IV I I

II II V I I

I III II I I

III V III I III

III IV III I I

I II IV I I

-

I -

I I

I -

I -

II I II

II I

I I II

I II III

I I III

I II

I IV -

I II -

II I -

I -

I I -

I I I II V

I III V

I V I V

I V I I II V

I II I I II I III V

I I III V

I I

-

I

-

-

-

-

-

II -

I -

-

I

-

-

-

-

-

I

-

I

-

-

V III I II I I II

V IV I I I II

I V IV II I I I I III

V III IV II II V

I V IV II I I I III

II V IV III I I I I IV

V IV V III

I V IV I III III I

I V IV III III III I I I II

II V IV III I I I I I III

I V IV IV III

463

Symphytum tauricum Tilia cordata II III Symphyto - Fagion Campanula persicifolia I I Cephalanthera damasonium I I Cephalanthera longifolia II II Cephalanthera rubra I I Epipactis atrorubens I Epipactis helleborinae II I Epipactis purpurata Hepatica transsilvanica I I Hieracium sabaudum I Hieracium transsilvanicum I I Hieracium umbellatum I I Listera ovata I I Luzula luzuloides I II Pteridium aquilinum I I Symphytum cordatum Tanacetum corymbosum I I Ulmus glabra I I Vaccinium myrtillus Veronica officinalis I I Veronica urticifolia I I Vincetoxicum hirundinaria Tilio platyphyllae – Acerion pseudoplatani Acer pseudoplatanus III III Aruncus dioicus Campanula latifolia I Geranium robertianum II II Lunaria annua ssp. I pachyrhiza Lunaria rediviva Polygonatum verticillatum I Polystichum aculeatum Polystichum setiferum I Tilia platyphyllos Fagetalia sylvaticae Actaea spicata I I Allium ursinum ssp. II ucrainicum Anemone ranunculoides I II Asarum europaeum II III Campanula rapunculoides I I Carex sylvatica III II Corydalis solida I I Daphne mezereum I I Dryopteris carthusiana I I Euphorbia amygdaloides IV III Fagus sylvatica ssp. sylvatica V V Galanthus nivalis I Galium odoratum IV IV Gymnocarpium dryopteris I I Hordelymus europaeus I I Isopyrum thalictroides I I

464

IV

III

V

III

IV

IV

II

IV

I III

I

I I I II I I I II I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I

I I I I I I I I I I I I

I I I I II I I I

I I I I I I

I I II I I I I I -

I II I I III II I I III I I II I -

II II I I I I I II I I II I

I I I I I -

III II -

I II -

I -

I I -

I II I

III -

II III I

III I IV I

II III I

II III -

-

I -

-

I -

I

I

I I

I I II

I

I

I -

I I

IV

I I

I II

-

I III

III II

I II

I

III IV II II I V V I V I -

II II I II I I III III I I

IV V II III III II V I II V I I

II III II II I I I III III I

II III II II II I III I III II I

II II I II I III -

II III I III I I IV V IV I II

III IV II IV III II IV V II V I II III

II IV II II II I V I I IV II I

I IV I I I III II IV I -

Lamium galeobdolon II Lathraea squamaria I Lathyrus vernus III Lilium martagon I Maianthemum bifolium II Mercurialis perennis II Milium effusum I Myosotis sylvatica I Oxalis acetosella I Paris quadrifolia I Platanthera bifolia I Polygonatum multiflorum I Primula acaulis Pulmonaria obscura I Pulmonaria officinalis III Ribes uva-crispa ssp. grossularia Rubus hirtus II Salvia glutinosa I Sanicula europaea III Scrophularia nodosa I Symphytum tuberosum Vicia sylvatica I Viola mirabilis I Viola riviniana Alnion incanae et Alno - Fraxinetalia Alnus glutinosa Carex pendula I Carex remota I Chaerophyllum hirsutum Circaea lutetiana I Cirsium erisithales Equisetum hyemale Equisetum sylvaticum I Festuca gigantea I Frangula alnus Fraxinus angustifolia Gagea lutea Gagea minima Geranium phaeum Glechoma hederacea I Humulus lupulus Impatiens noli-tangere I Lamium maculatum I Malus sylvestris I Physalis alkekengi Pyrus pyraster I Rubus caesius Rumex sanguineus I Sambucus nigra I Solanum dulcamara Stachys sylvatica II Stellaria nemorum I Ulmus laevis -

II I II I I II I I I I I I I I III -

III II III II I I II III II -

I I II I I I I I I I I I II -

IV I IV I IV IV II III II II I I IV -

I I II I II I I I I III I

II I III II I II II I I II II I I IV -

I III II I II IV -

I II II I I II I I II I II -

III II IV II II III I I III III II I III -

II I III II I II II I I I II I III -

III III I III I I I IV -

II II III II I I -

IV II IV II I II -

I II II II I I I -

IV III II I I

I II III II I I I -

I II II II I I II -

II I I I -

II I III I I I -

III IV III III I II -

I I II III I I II -

II II I -

I I II I I I II I I I I I I I I I II I -

II I I I II II I II II IV -

I I I I I I I I I I I II I I I -

II I IV IV I I I IV II I IV II IV III III II III II III III II

I I I II I I II I I I I I I I I I I II I -

I I I II I I I I I I I II I I I I I II I II I -

I I I II I II I I I II III -

I I II I I I I III I I I I II III I -

I I III I I I I I I I II I I I I I II IV I -

I I I I I I I I I I I II I I II I I I I III I I

II II I I I I I I I I II III I -

465

Ulmus minor Viburnum opulus Viola elatior Vitis sylvestris Querco - Fagetea Acer campestre Acer platanoides Adoxa moschatellina Ajuga reptans Anemone nemorosa Arabis turrita Athyrium filix-femina Brachypodium sylvaticum Bromus benekeni Carex digitata Carex montana Carex umbrosa Convallaria majalis Cruciata glabra Cypripedium calceolus Dentaria bulbifera Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Geum urbanum Hedera helix Hepatica nobilis Hieracium murorum Lonicera xylosteum Melica nutans Melica uniflora Melittis melissophyllum Moehringia trinervia Monotropa hypopytis Mycelis muralis Neottia nidus-avis Orchis purpurea Orthilia secunda Platanthera chlorantha Poa nemoralis Polygonatum latifolium Prenanthes purpurea Quercus petraea Ranunculus auricomus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Scrophularia scopolii Sedum maximum Staphylea pinnata Ulmus procera Vicia sepium Vicia alba Viola reichenbachiana Viscum album Quercetea pubescentis s. l.

466

I I -

I I -

II II -

I I -

III I -

I I -

III I -

III -

II I -

II II I

II II I -

I I -

IV II II I II II II I I II II I II II I I I I II I II I IV I III I I I I

III III II I I II II II I III II II III II I I I I III I I III II II I II II II

V III IV III I II I I I III I III IV II II I I III III I IV II I II -

IV II II I I II I I I I I I II I I III I II I I I II I I I III I I III II II I I

V II II III IV I IV I I V III II IV III II III III III II II III III I

V III I III I I III I I II I I II I I III I I I I I II I II I II I III II I II I

IV III II I I IV I I III I I III I I IV II I I I III I I III I I III III III II

V III I I IV I II II I V I IV I I I I IV II II

II IV II I II I I I IV I I III II I I I I III II II I I I

II IV I II I III I II II I I IV III II II IV I I I III I II IV III I III I I III II

IV III I II I I I IV II I I III I III II I III III I I II IV I III I III II I II II

V IV I I I V II II I I IV II V II I III I I III

I I I V I

I I I I I IV -

I I I V -

I I I I I IV -

I II II IV -

I I I I IV -

I II I I V -

I I III V -

I I I I III -

I II I I I IV I

II II I I I IV -

I III I III V -

Acer tataricum Allium paniculatum Asparagus officinalis Astragalus glycyphyllos Campanula bononiensis Campanula rapunculus Carex michelii Chamaecytisus austriacus Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus Clinopodium vulgare Cornus mas Cotinus coggygria Cytisus nigricans Dianthus armeria Fragaria viridis Fraxinus ornus Gagea pratensis Genista tinctoria Gearnium sanguineum Inula conyza Inula salicina Iris graminea Lactuca quercina Lathyrus niger Lithospermum purpureocaeruleum Lychnis coronaria Melica altissima Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum Peucedanum alsaticum Piptatherum virescens Polygonatum odoratum Pulmonaria mollis ssp. mollis Pulmonaria mollis ssp. mollissima Quercus polycarpa Quercus pubescens Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Rosa gallica Silene nutans Sorbus domestica Sorbus torminalis Valeriana wallrothii Vicia cassubica Viola hirta Viola jordanii Viola suavis Rhamno – Prunetea s. l. Berberis vulgaris Betula pendula Clematis vitalba

I -

I I

II -

I I I I I -

I II -

I I I -

II I I I I -

III I -

-

I I I -

III I I I I I -

II I I -

I I I I -

I II I I I

II II -

II I I I I II I

I I

II I I I

I III I I I I II I

I IV II III

I I I I -

I IV I I I I II III I

I III I I I I II I I II III II

I V I I

-

-

-

-

-

-

I -

-

I

-

I -

-

I I -

I I

I III

I II I I

I I -

I II I -

II -

-

II -

I -

I I -

I -

I

I I

-

I

-

-

I I

I -

-

I

II I -

I -

I I I I

I I I

I -

I I I I I

I -

I I I I

I II I I

I -

I I I

I II I I

I I I III I I I I I

I I -

I I

I I

I II

I I

-

I II

I I

I

I I

II I

I I

I

467

Cerasus mahaleb Cornus sanguinea Crataegus monogyna Evonymus verrucosus Fragaria vesca Ligustrum vulgare Populus tremula Prunus spinosa Rhamnus cathartica Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius Rosa canina Rosa pimpinellifolia Rubus candicans Rubus idaeus Salix caprea Senecio ovatus Viburnum lantana Vaccinio – Piceetea s. l. Abies alba Juniperus communis Listera cordata Luzula pilosa Phegopteris conectilis Picea abies Sorbus aucuparia Epilobietea angustifolii s. l. Arctium nemorosum Atropa belladonna Carex pairae Carex spicata Chamerion angustifolium Digitalis grandiflora Dipsacus pilosus Epilobium collinum Epilobium lanceolatum Erechtites hieracifolia Eupatorium cannabinum Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Gnaphalium sylvaticum Hypericum hirsutum Torilis japonica Verbascum nigrum Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Astragalus cicer Astrantia major Carex divulsa Clematis recta Coronilla varia Galium mollugo Hieracium cymosum Lapsana communis

468

I II I I I -

II III I II II II I I -

II IV I IV I II I -

II III I II I I I I -

I III IV I IV IV III II -

III IV I II I I I -

III IV III II II I I I -

II IV III I I I -

I II I I -

II II II II I II I -

III IV III II III II I I I

II IV III I I I -

I I I

II I I I I

III II II

II I I

II -

IV I

II I IV

II III

I I I

II I I II

II I I II

III III

I I I -

I I I I

I -

I I -

-

I I I -

-

-

I -

I I

I

-

I I I I I I -

I I I I I I I I -

I I II IV -

I I I I I I I I -

I I II I II -

I I I I I I I I

I I I I I I I I I I -

I I -

I I I I I -

I II I I I I I II I II I -

I I I I I I I I I I I -

I I I -

I I I

I I I II

I I I III

I I I II

I III I V

I I I I II

I I I I II

III

I I I II

I II I II

I III I I III

II III

Lithospermum officinale Melampyrum cristatum Melampyrum pratense Origanum vulgare Peucedanum carvifolium Peucedanum cervaria Pulmonaria montana Silene vulgaris Solidago virgaurea Trifolium medium ssp. banaticum Trifolium medium ssp. medium Veronica chamaedrys Vicia dumetorum Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Aethusa cynapium Alliaria petiolata Angelica sylvestris Aristolochia clematitis Cardamine impatiens Carduus crispus Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum aureum Chaerophyllum bulbosum Chaerophyllum temulum Cruciata laevipes Cucubalus baccifer Galium aparine Gentiana asclepiadea Geum allepicum Heracleum sphondylium Inula helenium Laserpitium latifolium Myosotis sparsiflora Petasites albus Polygonum dumetorum Rumex obtusifolius Sambucus ebulus Silene alba Silene dioica Telekia speciosa Urtica dioica Veronica hederifolia Vicia pisiformis Viola odorata Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Gearnium sylvaticum Ranunculus lanuginosum Thalictrum aquilegiifolium Veronica serpyllifolia Molinio – Arrhenatheretea s. l.

I -

I I I I I

-

I I I -

-

I -

I I I -

-

I -

I I I -

I I I I -

-

-

I

I

I

-

I

-

I

I

I

I

-

I -

I I

III -

I -

-

I I

I I

I -

I I

I II

II I

I -

I I I I I I I I I I II I I

II II I I I I I I I I I I I I I I

III II III II III I IV I -

I I I I I I II I I I I

IV IV I I IV III III I III I I III I I

III I I I I I I II I I I II I I

III I II I I I II II I I II I I I I I I I

III III I I II III I

II I I I I I I I III I I I I

III I II I I I I I I II I I I I I I I I

II I I I I I II II I I I I I I

II I II II III I I II I

I -

-

-

-

-

I I I

I

-

-

-

I I

I I I

469

Achillea millefolium Agrostis capillaris Bellis perennis Campanula patula Carex ovalis Carex pallescens Centaurea jacea Cerastium holosteoides Dactylis glomerata Daucus carota Equisetum arvense Equisetum telmateia Erodium cicutarium Festuca pratensis Gentianopsis ciliata Hypericum maculatum Hypochoeris radicata Juncus effusus Leucanthemum vulgare Lolium perenne Lotus corniculatus Lychnis flos-cuculi Lycopus europaeus Lysimachia nummularia Ophioglossum vulgare Plantago lanceolata Poa annua Poa pratensis Polygonum aviculare Potentilla reptans Primula veris Prunella vulgaris Ranunculus repens Rorippa sylvestris Serratula tinctoria Stachys officinalis Symphytum officinale Taraxacum officinale Trifolium repens Valeriana officinalis Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Achillea nobilis ssp. neilreichii Achillea setacea Ajuga genevensis Anthericum ramosum Asperula cynanchica Brachypodium pinnatum Bupleurum affine Campanula glomerata Carex praecox Centaurea biebersteinii Euphorbia cyparissias

470

I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I II I I I -

I I I I II I II III I II I

I I I I I I I I -

I II I I -

I I I I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I I I I I -

I I I -

I I I I I I -

I I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I I -

I I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I -

I I I -

I -

I I I I I

I -

I -

I I -

I -

I -

I -

I I I I -

-

Euphorbia epithimoides Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium humifusum Galium verum Hieracium bauhinii Hypochoeris maculata Nepeta nuda Plantago media Poa angustifolia I Poa compressa Prunella laciniata Teucrium chamaedrys Trifolium montanum Trifolium ochroleucon Trifolium pannonicum Veronica austriaca Koelerio – Corynephoretea s. l. Erysimum cuspidatum Filago arvensis Hieracium pilosella Hypericum perforatum I Myosotis stricta Sedum acre Trifolium striatum Asplenietea s. l. Asplenium ruta-muraria I Asplenium scolopendrium Asplenium trichomanes Cystopteris fragilis Polypodium vulgare Artemisietea s. l. Anthemis tinctoria Anthriscus cerefolium ssp. trichosperma Anthriscus sylvestris Arctium lappa Arctium minus Arctium tomentosum Ballota nigra Chelidonium majus Cirsium vulgare I Echinops sphaerocephalus Linaria genistifolia Linaria vulgaris Melilotus officinalis Nepeta cataria Robinia pseudoacacia Tussilago farfara Stellarietea mediae s. l. Cirsium arvense Conyza canadensis Erigeron annuus Euphorbia platyphyllos -

I I I I -

I I I -

I I I I -

-

I I I I -

I I I -

I -

I I -

I -

I I I I I I I I I I -

I

I -

I -

I -

I -

I I -

I I -

I -

I -

I -

I I I I I I I

I -

I I

-

-

-

-

-

-

I I

I I I I I

-

-

-

-

-

I

I

I I

I I

-

-

I I

-

I I I -

I I I -

I -

I I I I

I I I

I I I I I I I I -

I -

I I I

I I I I I

I I I I I I I I I -

I I -

I I -

I -

-

I -

-

I -

-

I -

I I

-

-

471

Galeopsis ladanum Lamium purpureum Matricaria perforata Polygonum convolvulus Sonchus arvensis Stellaria media Torilis arvensis Bidentetea tripartiti s. l. Polygonum lapathifolium Polygonum mite Sonchus asper Salicetea purpureae s. l. Populus alba Salix alba Montio – Cardaminetea s. l. Cardamine flexuosa Veronica montana Variae syntaxa Amblystegium serpens Atrichum undulatum Brachytecium salebrosum Brachytecium vellutinum Calystegia sepium Cladonia fimbriata Dicranum scoparium Euphrasia stricta Eurrhynchium hians Hieracium lachenalii ssp. irriguum Hieracium x pseudobifidum Iris ruthenica Loranthus europaeus Plagiochilla asplenioides Plagiomnium cuspidatum Polycnemum heuffelii Ranunculus x sylvicolus

I I I -

I I I I I -

I I -

I -

I -

I I -

I I

I I

I -

I II I

I I I I

I I

I -

-

-

-

I I -

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I I

-

-

I

I

I -

-

I -

I

-

-

I

I

I

-

I I I I

I I I I I -

-

-

-

I -

-

-

-

-

I I I I -

-

I -

I I I -

-

-

-

-

-

-

-

I I -

I I

-

1. Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1974) Chifu et Ştefan 1994: a – fagetosum Chifu et Ştefan 1994: 1 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959); 5 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 5 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 2 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 2 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 3 rel. din Depresiunea Neamţului (T. Chifu, 1973); 6 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 3 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 2 rel. din masivul forestier Tudora (Cl. Horeanu, 1981); 6 rel. din masivul forestier Runc (C. Burduja et al., 1982); 10 rel. din Podişul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1994); 5 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1999); 5 rel. din Obcina Mare (T. Chifu et B. Şurubaru, 1999); 4 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 3 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); b – quercetosum dalechampii (Chifu et Ştefan 1994) Chifu et al. 1999: 5 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 6 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 6 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 5 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 2 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 3 rel. din Depresiunea Neamţului (T. Chifu, 1973); 9

472

rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 6 rel. de la Domniţa – Voineşti (D. Mititelu et al., 1978); 1 rel. din valea Bistriţei (N. Barabaş et D. Mititelu, 1982); 2 rel. din masivul forestier Runc (C. Burduja et al., 1982); 28 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1982); 2 rel. din păd. Vorona (Cl. Horeanu, 1984); 10 rel. din Podişul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1994); 7 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et N. Ştefan, 1997); 5 rel. din Podişul Central Moldovenesc (T. Chifu et al., 1999); 1 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 3 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); c- quercetosum roboris (Lupu 1980) Chifu et Zamfirescu 2001: 35 rel. din zona dintre Siret, Moldova şi Şomuzul Mare (I. Lupu, 1980); 2 rel. din masivul forestier Runc (C. Burduja et al., 1982). 2. Evonymo europaeae – Carpinetum Chifu (1995) 1997: 14 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 3 rel. din depresiunea Neamţului (T. Chifu, 1972); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 15 rel. din masivul forestier Mărgineni (D. Mititelu et al., 1973); 6 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 4 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 2 rel. din păd. Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1978); 2 rel. din păd. Coştingeni (Gh. Mihai et I. Căpălnăşan, 1979); 2 rel. din păd. Tudora (Cl. Horeanu, 1981); 2 rel. din păd. Vorona (Cl. Horeanu, 1984); 20 rel. din NE Moldovei (T. Chifu et al., 1996); 5 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1999); 16 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 3. Evonymo nanae – Carpinetum Seghedin et al. 1977: 5 rel. din lunca Zamostei (T. Seghedin et al., 1977); 5 rel. din lunca Zamostei (D. Mititelu et F. Monah, 1993). 4. Corylo avellanae – Carpinetum Chifu 1997: 1 rel. din păd. Uricani (C. Dobrescu et E. Eftimie, 1966); 8 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 14 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1971); 8 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 7 rel. din păd. Dumbrava – Vânători (C. Burduja et T. Chifu, 1974); 4 rel. din păd. Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1979); 3 rel. din păd. Tudora (Cl. Horeanu, 1981); 3 rel. din păd. Vorona (Cl. Horeanu, 1984); 18 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1996, 1999); 6 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 5. Aro orientalis – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992: a – quercetosum roboris sass. nova hoc loco: 5 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959); 9 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 5 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. de pe Dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 30 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovács, 1973); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 2 rel. din păd. Ceornohal (Cl. Horeanu et Gh. Horeanu, 1981); 1 rel. de la Corbasca (D. Mititelu et C. Matei, 1994); 10 rel. din Podişul Central Moldovenesc (T. Chifu et al., 1995); 28 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1996, 1999); 5 rel. din păd. Lungani (T. Chifu et B. Şurubaru, 1999); 5 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 2000); 9 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); b – quercetosum pedunculiflorae Chifu et al. 2002: 1 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959); 10 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 2002); 5 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et I. Sârbu, 2003).

473

6. Lathyro venetus – Fagetum (Dobrescu et Kovács 1973) nom. novum: a – fagetosum Chifu 1995 em. hoc loco: 4 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (C. Dobrescu et al., 1964); 4 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 16 rel. din păd. Domniţa – Voineşti (D. Mititelu et al., 1978); 6 rel. din Podişul Central Moldovenesc (T. Chifu et al., 1997); 5 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1999); b – quercetosum dalechampii (Chifu 1995) Chifu et al. 1999 em. hoc loco: 13 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959; C. Dobrescu et al., 1964); 7 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 2 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 85 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovács, 1973); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 9 rel. din păd. Domniţa – Voineşti (D. Mititelu et al., 1978); 1 rel. de la Corbasca (D. Mititelu et C. Matei, 1994); 9 rel. din Podişul Central Moldovenesc (T. Chifu et al., 1997, 1999); 18 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 2002, 2003). 7. Dentario quinquefoliae – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992: a – typicum Chifu et Zamfirescu, 2001: 27 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959; C. Dobrescu et al., 1964); 9 rel. din păd. Uricani (C. Dobrescu et E. Eftimie, 1966); 5 rel. din păd. Buciumeni (C. Bârcă, 1969); 7 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1970); 48 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu et A. Kovács, 1973); 5 rel. din păd. Guranda (Gh. Mihai et I. Sârbu, 1978); 3 rel. din păd. Coştingeni (Gh. Mihai et I. Căpălnăşan, 1979); 2 rel. din păd. Ceornohal (Cl. Horeanu et Gh. Horeanu, 1981); 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 9 rel. din Podişul Central Moldovenesc (T. Chifu et al., 1993); 40 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1999, 2000, 2002); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 10 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); b – fraxinetosum excelsioris Chifu et Zamfirescu 2001: 3 rel. din masivul forestier Bârnova – Repedea (P. Raclaru et C. Bârcă, 1959); 10 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 2002).

Clasa QUERCETEA ROBORI - PETRAEAE Br.-Bl. et R. Tx. 1943 În această clasă sunt incluse fitocenozele de stejar, gorun, fag şi mesteacăn, care se dezvoltă pe soluri acide sărace în substanţe nutritive. Pe teritoriul Moldovei aceste fitocenoze sunt răspândite în subcarpaţi şi zona montană inferioară. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului. Menţionăm că în compoziţia floristică a asociaţiilor, un rol deosebit îl au speciile caracteristice clasei Querco – Fagetea, deoarece fitocenozele celor două clase vin, în toate cazurile, în contact. De aceea, unii fitosociologi ataşează ordinul 474

Quercetalia roboris la clasa Querco – Fagetea (Mucina et al. 1993; Sanda et al. 2001). Ordinul Quercetalia roboris R. Tx. 1931 Syntaxon syn.: Pino – Quercetalia Soó 1962; Quercetalia robori - petraeae Passarge et Hoffmann 1968; Dicrano – Quercetalia robori - petraeae Passarge et Hoffmann 1968 Ordinul cuprinde fitocenozele de stejar şi gorun şi de stejar cu mesteacăn, de pe soluri acide. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Betula pendula, Calamagrostis arundinacea, Carex pilulifera, Danthonia decumbens, Deschampsia flexuosa, Hieracium lachenalii, H. laevigatum, H. sabaudum, H. umbellatum, Holcus mollis, Luzula luzuloides, Polypodium vulgare, Pteridium aquilinum, Quercus robur. Alianţa Genisto germanicae – Quercion Neuhäusl et Neuhäslova - Novotna 1967 Specii caracteristice: Carex montana, Genista tinctoria, Festuca ovina, Hieracium sabaudum, Lathyrus niger, Melampyrum pratense, Trifolium medium, Quercus dalechampii, Q. petraea. As. Querceto petraeae – Betuletum pendulae R. Tx. 1937 em. Passarge 1968 Syn.: Quercetum populetum tremulae R. Tx. 1951 (art. 36) Tabel sintetic 26, coloana 1 Fitocenozele edificate de Quercus petraea şi Betula pendula au fost identificate pe teritoriul Moldovei numai din valea râului Trotuş (D. Mititelu et N. Barabaş 1972), pe versanţi foarte abrupţi, cu soluri scheletice. Asociaţia are în compoziţia floristică numeroase specii caracteristice alianţei şi ordinului, la care se adaugă un număr mai redus de specii din alte clase de vegetaţie, între care se remarcă clasele Querco – Fagetea şi Rhamno – Prunetea. Printre speciile dominante şi constante menţionăm: Quercus petraea (subdominantă), Betula pendula (dominantă), Cytisus nigricans, Melampyrum pratense, Trifolium medium, Vaccinium myrtillus, Agrostis capillaris, Calamagrostis arundinacea, Deschampsia flexuosa, Hieracium umbellatum, Luzula luzuloides, Pteridium aquilinum, Lychnis viscaria, Campanula trachelium, Salvia glutinosa, Viola riviniana, Circaea lutetiana, Dryopteris filix-mas, Poa nemoralis, Holcus lanatus, Molinia caerulea, Calluna vulgaris etc. 475

As. Genisto tinctoriae – Quercetum petraeae Klika 1932 Incl.: Luzulo albidae - Quercetum genistietosum Neuhäusl et Neuhäuslova - Novotna 1967 Tabel sintetic 26, coloana 2 Fitocenozele de Quercus petraea cu caracter acidofil au fost descrise recent din bazinele râurilor Milcov şi Suşiţa. Ele se instalează pe versanţi cu înclinări moderate şi abrupte, pe soluri brune şi podzolice, acide şi cu mult schelet. Stratul arborescent, cu o acoperire de 60 - 80%, este dominat net de Quercus petraea, la care se adaugă diseminat Quercus dalechampii, Acer pseudoplatanus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, T. tomentosa, Fagus sylvatica, Acer campestre, A. platanoides, Sorbus torminalis etc. Stratul arbuştilor are o acoperire redusă, de 5 - 20%, în care se remarcă Cornus mas (subdominantă), Rosa canina, Malus sylvestris, Fraxinus ornus, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Viburnum lantana etc. Stratul erbaceu este bogat şi variat, realizând o acoperire de 25 - 65%, în care sunt frecvente speciile: Genista tinctoria, Carex pilosa, Lathyrus niger, Dactylis polygama, Galium schultesii, Euphorbia amygdaloides, Dentaria bulbifera, Poa nemoralis, Fragaria vesca, Polygonatum odoratum, Viola reichenbachiana, Melica uniflora, Pulmonaria officinalis etc. As. Cytiso nigricantis – Quercetum petraeae Paucă 1941 Tabel sintetic 26, coloana 3 Asociaţia populează terenuri cu pante moderat şi puternic înclinate, cu expoziţii generale sudice, pe soluri cu puţin schelet şi acide. În compoziţia floristică, pe lângă speciile acidofile caracteristice alianţei şi ordinului, se adaugă numeroase specii mezotrofe şi eutrofe caracteristice clasei Querco – Fagetea, dar şi unele specii xerotermofile din clasa Quercetea pubescentis. Dintre speciile dominante şi constante menţionăm: Cytisus nigricans, Quercus petraea (dominantă), Q. dalechampii (subdominantă), Genista tinctoria, Luzula luzuloides, Pteridium aquilinum, Poa nemoralis, Lathyrus niger, Vaccinium myrtillus, Calamagrostis arundinacea, Hieracium umbellatum, Melampyrum bihariense etc. Alianţa Pino – Quercion Medweka - Kornas et Pawlowski 1959 Această alianţă cuprinde fitocenoze acidofile de pin şi gorun. 476

Specii caracteristice: Chamaecytisus hirsutus, Festuca heterophylla, Galium sylvaticum, Hieracium sabaudum, H. umbellatum, Vaccinium myrtillus, V. vitisidaea. As. Pino – Quercetum Kozlowska 1925 Tabel sintetic 26, coloana 4 Fitocenozele dominate de Pinus sylvestris cu Quercus petraea se dezvoltă pe terenuri cu pante abrupte şi expoziţii însorite, pe soluri cu mult schelet. În stratul arborescent sunt constante speciile Betula pendula, Quercus robur, Fagus sylvatica şi Picea abies, iar diseminat speciile: Quercus dalechampii, Cerasus avium, Acer campestre, Ulmus procera, Abies alba etc. Stratul arbustiv este alcătuit din exemplare izolate de Rosa canina, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Viburnum lantana, Juniperus communis etc. În stratul erbaceu, relativ sărac în specii, se întâlnesc frecvent: Genista tinctoria, Cytisus nigricans, Galium sylvaticum, Calamagrostis arundinacea, Deschampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Pteridium aquilinum, Solidago virgaurea, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Sanicula europaea, Poa nemoralis, Peucedanum oreoselinum etc. Tabelul 26 Asociaţii din ordinul Quercetalia roboris R. Tx. 1931 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Quercus petraea Genista tinctoria Cytisus nigricans Pinus sylvestris Genisto germanicae - Quercion Carex montana Carex pilosa Festuca ovina Hieracium sabaudum Lathyrus niger Melampyrum pratense Quercus dalechampii Trifolium medium Veronica chamaedrys Pino - Quercion

1 50-55 5

2 32-55 10

3 40-60 23

4 40-65 13

V V -

V IV -

V IV V -

V III III V

III I IV I IV -

I III I I III II II III

I I I I III II IV III II

I III I I I

477

Chamaecytisus hirsutus ssp. hirsutus Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus Festuca heterophylla Galium sylvaticum Vaccinium myrtillus Vaccinium vitis-idaea Quercetalia roboris Agrostis capillaris Betula pendula Calamagrostis arundinacea Carex pilulifera Danthonia decumbens Deschampsia flexuosa Hieracium lachenalii Hieracium laevigatum Hieracium umbellatum Holcus mollis Luzula luzuloides Lychnis viscaria Polypodium vulgare Pteridium aquilinum Quercus robur Rosa canina Solidago virgaurea Symphyto - Fagion Acer pseudoplatanus Campanula persicifolia Cephalanthera longifolia Hieracium transsilvanicum Polygonatum verticillatum Tanacetum corymbosum Veronica urticifolia Vincetoxicum hirundinaria Lathyro hallersteinii - Carpinion Aposeris foetida Asaparagus tenuifolius Asperula taurina ssp. leucanthera Campanula trachelium Carpinus betulus Cerasus avium Dactylis polygama Fagus taurica Galium schultesii Laser trilobum Lathyrus aureus Lathyrus venetus Lathyrus vernus Melampyrum bihariense Ranunculus cassubicus

478

V -

II -

I I II III -

II III I III III I

IV V IV III IV I IV V IV V II -

I I I II -

I III III V I IV I I I

V V I III III I I V I III IV II III

I

I II I I I

II I I -

I II I I II I -

IV II II IV -

I I III IV III IV IV III II I -

I I II II I I I III III I

III I I I I

Tamus communis Tilia cordata Tilia tomentosa Fagetalia sylvaticae Anemone ranunculoides Campanula rapunculoides Carex sylvatica Euphorbia amygdaloides Fagus sylvatica Galium odoratum Geranium robertianum Hieracium murorum Lamium galeobdolon Lilium martagon Maianthemum bifolium Milium effusum Oxalis acetosella Platanthera bifolia Pulmonaria officinalis Rubus hirtus Salvia glutinosa Sanicula europaea Scrophularia nodosa Symphytum tuberosum Viola mirabilis Viola riviniana Alnion incanae et Alno - Fraxinetalia Alnus glutinosa Circaea lutetiana Festuca gigantea Fraxinus excelsior Glechoma hederacea Malus sylvestris Pyrus pyraster Rubus caesius Stachys sylvatica Viburnum opulus Querco - Fagetea Acer campestre Acer platanoides Ajuga reptans Anemone nemorosa Brachypodium sylvaticum Convallaria majalis Cruciata glabra Dentaria bulbifera Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Geum urbanum

-

I I III

-

-

II II IV V

I I I IV II III I I II I I III I II I III I -

II I II I I II I I I II II -

III IV III I I I I II II III IV I I -

II V III II

I II I I II -

I I -

I II -

IV -

IV III I II I V III

I I I I

I I I I -

479

Hedera helix Melica nutans Melica uniflora Melittis melissophyllum ssp. carpatica Melittis melissophyllum ssp. melissophyllum Moehringia trinervia Monotropa hypopytis Mycelis muralis Neottia nidus-avis Poa nemoralis Polygonatum latifolium Ranunculus auricomus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Sedum maximum Ulmus procera Viola alba Viola reichenbachiana Quercetea pubescentis Alyssum murale Campanula cervicaria Campanula rapunculus Clinopodium vulgare Cornus mas Dianthus armeria Fraxinus ornus Galium rubioides Lychnis coronaria Nepeta nuda Peucedanum oreoselinum Polygonatum odoratum Pulmonaria mollis Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides Sorbus torminalis Viola hirta Vaccinio – Piceetea s. l. Abies alba Juniperus communis Melampyrum sylvaticum Picea abies Rubus saxatilis Rhamno – Prunetea s. l. Clematis vitalba Cornus sanguinea Crataegus monogyna Evonymus europaeus Evonymus verrucosus Ligustrum vulgare Prunus spinosa Rubus idaeus

480

V IV -

I I III I II III I III I II I I I V

I I III I IV II I

I I I III IV I I IV

II -

II II I III I I

I I II I I I I -

II II II III I II

-

-

I I I -

II III I IV II

II III II

I I II III I

I I III I I I

I I I II I -

Salix caprea Sambucus racemosa Viburnum lantana Epilobietea angustifolii s. l. Chamerion angustifolium Digitalis grandiflora Fragaria vesca Gnaphalium sylvaticum Hypericum hirsutum Lysimachia punctata Torilis japonica Salicetea purpureae s. l. Populus alba Populus nigra Salix alba Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Aster amellus Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Galium mollugo Gentiana asclepiadea Geranium sanguineum Melampyrum cristatum Origanum vulgare Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Alliaria petiolata Calystegia sepium Chaerophyllum bulbosum Cruciata laevipes Galium aparine Lapsana communis Polygonum dumetorum Urtica dioica Molinio – Arrhenatheretea s. l. Anthoxanthum odoratum Carlina acaulis Holcus lanatus Leucanthemum vulgare Molinia caerulea Pastinaca sativa Polygala vulgaris Primula veris Prunella vulgaris Festuco – Brometea s. l. Carlina biebersteinii ssp. brevibracteata Carlina vulgaris Dianthus collinus ssp. glabriusculus

II I -

III

-

I

II I -

I IV I I I

I I -

IV -

-

-

I I I

-

-

I -

I I I I

I I I I I -

-

I I I I I III II I I

I -

I -

II IV IV -

I

I I -

I I I I I

-

-

I I

I III -

481

Phleum phleoides Pimpinella saxifraga Pulmonaria montana Teucrium chamaedrys Variae syntaxa Antennaria dioica Arctium minus Asplenium adianthum-nigrum Calluna vulgaris Hieracium bifidum Hieracium lactucella Hieracium pilosella Hypericum perforatum Loranthus europaeus Silene otites

-

-

I -

I II I

V -

I I -

I I III I I I I I

I I -

1. Querceto petraeae – Betuletum R. Tx. 1937 em. Passarge 1968: 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972) 2. Genisto tinctoriae – Quercetum petraeae Klika 1932: 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). 3. Cytiso nigricantis – Quercetum Paucă 1941: 10 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 8 rel. din valea Nemţişorului (T. Chifu et N. Ştefan, 1973); 5 rel. de pe Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 1 rel. din jud. Suceava (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1990). 4. Pino – Quercetum Kozlowska 1925: 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 7 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1987).

Clasa QUERCETEA PUBESCENTIS Doing - Kraft ex Scamoni et Passarge 1959 Syntaxon syn.: Quercetea pubescenti - petraeae Jakucs 1960 Syn.: Quercetea pubescentis Doing - Kraft 1955 (art. 8) Clasa Quercetea pubescentis reprezintă pădurile termofile de stejari xerofili din regiunea est submediteraneană. Pe teritoriul Moldovei, aceste păduri sunt caracteristice silvostepei şi sunt cantonate mai ales în jumătatea sudică a acestui teritoriu. Însă în mod excepţional, acest tip de fitocenoze formează mici insule şi în jumătatea nordică, în arealul pădurilor din clasa Querco – Fagetea. De aceea, compoziţia floristică a acestor asociaţii reflectă interferenţa speciilor caracteristice 482

claselor Quercetea pubescentis şi Querco – Fagetea. Analiza fitogeografică a asociaţiilor indică prezenţa a numeroase elemente continental - orientale: - pontice: Asparagus pseudoscaber, Cleistogenes bulgarica, Corydalis cava ssp. marschalliana, Galium octonarium, Quercus pedunculiflora, Syrenia cana, Vinca herbacea etc; - pontic - mediteraneene: Asparagus tenuifolius, Cornus mas, Cotinus coggygria, Crocus reticulatus, Fritillaria orientalis, Lathyrus venetus, Rosa gallica, Scutellaria altissima, Stachys germanica, Vitis sylvestris etc; - pontic - panonice: Echium maculatum, Potentilla patula, Salvia austriaca, S. nutans etc; - pontic - balcanice: Asparagus verticillatus, Fagus taurica, Galanthus elwesii, Pyrus elaeagrifolia etc; - pontic - panonic - balcanice: Arum orientale, Asyneuma canescens, Bupleurum affine, Chamaecytisus albus, C. austriacus, Doronicum hungaricum, Polygonatum latifolium etc. De asemenea, se remarcă şi o serie de elemente meridionale: - mediteraneene şi submediteraneene: Carpinus orientalis, Cerasus mahaleb, Fraxinus angustifolia, Lychnis coronaria, Melica transsilvanica, Myrrhoides nodosa, Nectaroscordum siculum ssp. bulgarica, Quercus dalechampii, Q. pubescens, Q. virgiliana etc. - balcanice: Paeonia peregrina, Quercus frainetto, Symphytum ottomanum etc; - balcano - panonice: Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus, Digitalis lanata, Tilia tomentosa etc. Remarcăm, de asemenea, că o serie din aceste elemente se află la limita nordică a arealului lor pe teritoriul Moldovei: Carpinus orientalis, Cotinus coggygria, Quercus pubescens, Q. virgiliana, Symphytum ottomanum etc. Cercetările noastre au arătat că speciile Quercus dalechampii şi Q. pedunculiflora, considerate sporadice pe teritoriul Moldovei, sunt mult mai frecvente, iar specia Quercus petraea este mai rară. Putem deci afirma că toate acestea imprimă o oarecare specificitate vegetaţiei de pe acest teritoriu, care diferă sensibil de restul teritoriului României. Specii caracteristice: Asyneuma canescens, Calamintha menthifolia, Carex humilis, Centaurea indurata, Clematis recta, Dianthus trifasciculatus, Digitalis lanata, Echinops banaticus, Euphorbia epithimoides, Fragaria viridis, Galium rubioides, Geranium sanguineum, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Lychnis 483

coronaria, Melittis melissophyllum, Origanum vulgare, Polygonatum odoratum, Potentilla alba, P. micrantha, Quercus dalechampii, Rhamnus cathartica, R. saxatilis ssp. tinctorius, Scutellaria altissima, Sorbus domestica, Symphytum ottomanum, Tilia tomentosa, Veratrum nigrum, Viola hirta. Ordinul Quercetalia pubescentis Klika 1933 Syntaxon syn.: Quercetalia pubescentis - petraeae R. Tx. 1937 Syn.: Quercetalia pubescentis Br. - Bl. 1931 (art. 8) Cuprinde păduri xerotermofile europene. Specii caracteristice: Anthericum ramosum, Arabis turrita, Asparagus officinalis, A. verticillatus, Brachypodium pinnatum, Campanula bononiensis, C. rapunculus, Chamaecytisus albus, C. austriacus, Clinopodium vulgare, Cytisus nigricans, Hypericum elegans, Inula salicina, Iris variegata, Quercus pubescens, Rosa gallica, Rubus canescens, Silene nutans, Sorbus torminalis, Tanacetum corymbosum, Vincetoxicum hirundinaria, Viola suavis. Alianţa Quercion petraeae Zolyomi et Jakucs 1957 Reprezintă păduri termofile de stejar şi gorun. Specii caracteristice: Cerasus mahaleb, Coronilla elegans, Galanthus elwesii, Hierochloë repens, Mercurialis ovata, Potentilla alba, Primula veris, Pulmonaria mollis, Trifolium alpestre, T. medium, Vicia cassubica. As. Tilio tomentosae – Quercetum dalechampii Sârbu 1979 Lectotypus hoc loco: I. Sârbu 1979, tabel unic, rel. 2 Tabel sintetic 27, coloana 1a, 1b, 1c, 1d Asociaţia are o largă răspândire în jumătatea sudică a Moldovei, la limita dintre silvostepă şi subzona stejarilor xeromezofili. De aceea, în compoziţia floristică sunt numeroase specii caracteristice clasei Querco – Fagetea. Fitocenozele sunt dominate net de Quercus dalechampii şi Tilia tomentosa. În stratul arborescent, care are o acoperire de 70 - 95%, se mai dezvoltă frecvent Acer campestre, A. platanoides, Quercus robur, Q. pedunculiflora, Sorbus torminalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Cerasus avium etc. Stratul arbustiv este relativ slab dezvoltat, însă sunt frecvente speciile: Acer tataricum, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna, Cotinus coggygria, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucus nigra etc. 484

Stratul erbaceu are o alcătuire diversă, în general cu o acoperire redusă, în care se remarcă speciile: Poa nemoralis, Primula veris, Carex brevicolis, Melica picta, Clinopodium vulgare, Viola suavis, V. hirta, Asparagus tenuifolius, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Polygonatum odoratum, P. latifolium, Scutellaria alitissima, Symphytum ottomanum, Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Geum urbanum, Glechoma hirsuta, Melica nutans, M. uniflora, Stellaria holostea, Viola reichenbachiana, Lapsana communis etc. În cadrul acestei asociaţii pot fi identificate următoarele subasociaţii: - typicum Chifu et al. 1998, cu o compoziţie floristică bogată, dar relativ uniformă (tabel 27, coloana 1a); - cotinetosum coggygriae Sârbu 1979 (syn.: Querco petraeae – Carpinetum Soó et Poćs 1957 cotinetosum coggygriae Horeanu 1981 (art. 36)). Specia Cotynus coggygria are un rol cenotic important, precum şi alte specii diferenţiale: Sorbus domestica, Doronicum hungaricum, Viola hirta. Subasociaţia are un caracter mai termofil şi xeromezofil (table 27, coloana 1b); - quercetosum pedunculiflorae sass. nova hoc loco, cu Quercus pedunculiflora având un rol cenotic deosebit, acompaniat de alte specii diferenţiale: Lactuca quercina, Phlomis tuberosa, Viola jordanii (table 27, coloana 1c). As. Piptathero virescentis – Quercetum dalechampii Chifu, Sârbu et Ştefan (1998) 2004 Syn.: Piptathero virescentis – Quercetum dalechampii Chifu et al. 1998 (art. 2b) Holotypus: T. Chifu et al. 2004, tabel 1, rel. 6 Tabel sintetic 27, coloana 2a, 2b Este o asociaţie regională identificată până în prezent numai în rezervaţia de la Roşcani şi în pădurea Rădeni, pe versanţi cu pante moderate sau pe terenuri plane şi cu expoziţii predominant estice şi vestice. Compoziţia floristică a asociaţiei este bogată şi variată, în care, pe lângă speciile caracteristice clasei Quercetea pubescentis participă şi numeroase specii din clasa Querco – Fagetea. Se remarcă prezenţa semnificativă a elementelor orientale şi meridionale (25 - 30%). Stratul arborescent este dominat de Quercus dalechampii, care nu depăşeşte 18 - 20 metri înălţime şi are o acoperire de 70 - 80%, ceea ce permite dezvoltarea puternică a stratului erbaceu (40 - 80%), în care specia caracteristică Piptatherum virescens este constantă. Specia dominantă este însoţită de Acer campestre, A. platanoides, Quercus pedunculiflora, Sorbus torminalis, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fraxinus excelsior, Ulmus minor, U. procera etc. 485

Stratul arbustiv este relativ bine dezvoltat, fiind frecvente speciile: Acer tataricum, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Crataegus monogyna, Cornus mas, Viburnum lantana, Rosa canina, Ligustrum vulgare etc. În stratul erbaceu domină Carex brevicollis, Galium schultesii şi Stellaria holostea, la care se adaugă constant speciile: Poa nemoralis, Melica picta, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Scutellaria altissima, Viola hirta, Geum urbanum, Melica uniflora, Polygonatum latifolium, Carex divulsa etc. Analiza floristică şi ecologică a permis separarea a două subasociaţii: - quercetosum dalechampii Chifu, Sârbu et Ştefan (1998) 2004 (syn.: Piptathero – Quercetum dalechampii quercetosum dalechampii Chifu et al. 1998 (art. 2b)), subasociaţie tipică care reuneşte fitocenozele cu o compoziţie floristică bogată, dar omogenă (tabel 27, coloana 2a); - carpinetosum orientalis (Horeanu 1981) Chifu, Sârbu et Stefan (1998) 2004 (syn.: Querco petraeae – Carpinetum sensu auct. carpinetosum orientalis (art. 26, 36); Piptathero virescentis – Quercetum dalechampii carpinetosum orientalis Chifu et al. 1998 (art. 2b)). Lectotypus hoc loco: Chifu et al. 2004, tabel 1, rel. 16. Subasociaţia are un caracter mai termofil şi xeromezofil, având ca specii diferenţiale Carpinus orientalis (codominantă), Asparagus tenuifolius şi Lithospermum purpureocaeruleum (tabel 27, coloana 2b). As. Lathyro collini – Quercetum pubescentis Klika 1932 Tabel sintetic 27, coloana 3 Fitocenozele edificate de Quercus pubescens şi Lathyrus lacteus se dezvoltă la limita silvostepei cu zona pădurilor de stejari mezofili, ceea ce se reflectă şi în compoziţia floristică în care participă multe specii din pădurile de Querco – Fagetea, imprimându-i un caracter mezoxerofil. Stratul arborescent, dominat de Quercus pubescens, are în general o acoperire redusă, de 50 - 70% (excepţional 80 - 85%), ceea ce permite dezvoltarea unui strat arbustiv şi mai ales erbaceu destul de abundent, în care predomină specii din clasa Festuco – Brometea. Pe lângă speciile caracteristice şi dominante, în compoziţia floristică a asociaţiei sunt frecvente speciile: Quercus dalechampii, Ulmus procera, Tilia tomentosa (în stratul arborescent), Acer tataricum, Crataegus monogyna, Cornus mas, Rosa canina, Prunus spinosa (în stratul arbustiv), Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus tenuifolius, Lithospermum purpureocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrum aquilegiifolium, Festuca 486

valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vinca herbacea, Filipendula vulgaris, Xeranthemum annuum etc (în stratul erbaceu). As. Paeonio peregrinae – Quercetum pubescentis (Sârbu 1982) Sanda et Popescu 1999 Syn.: Lathyro collini – Quercetum pubescentis paeonietosum peregrinae Sârbu 1982 (art. 26) Lectotypus hoc loco: I. Sârbu 1982, tabel 2, rel. 8 Tabel sintetic 27, coloana 4 Asociaţia a fost descrisă din bazinul Chinejii (Sârbu 1982), unde are o largă răspândire pe terenuri plane sau uşor înclinate, cu soluri de tip cernoziomuri laevigate. Spre deosebire de asociaţia precedentă, aceasta este răspândită în zona silvostepei şi are un caracter xerotermofil pregnant, în care atât speciile din Querco – Fagetea, cât şi din clasa Festuco – Brometea sunt mai puţin frecvente. Stratul arborescent are o acoperire mai ridicată, în general 70 - 85% (mai rar 50 - 60%), fiind dominat net de Quercus pubescens, la care se mai asociază diseminat Tilia tomentosa, Acer campestre, Quercus dalechampii, Q. virgiliana, Q. pedunculiflora, Cerasus avium, Ulmus procera etc. În unele fitocenoze, în stratul arbustiv Crataegus monogyna are constanţă maximă şi o acoperire de 10 - 15%. Împreună cu aceasta vegetează şi speciile Pyrus elaeagrifolia, Rhamnus cathartica, R. saxatilis ssp. tinctorius, Rosa canina, Cerasus mahaleb, C. fruticosus, Prunus spinosa ssp. dasyphylla, Rosa corymbifera etc. În stratul erbaceu specia caracteristică, Paeonia peregrina şi Poa angustifolia au constanţa maximă, la care se asociază frecvent Clinopodium vulgare, Vincetoxicum hirundinaria, Dictamnus albus, Asparagus tenuifolius, Teucrium chamaedrys, Viola hirta, Geum urbanum, Carex divulsa, Festuca valesiaca, Filipendula vulgaris, Vinca herbacea etc. Comparativ cu asociaţia precedentă, din compoziţia floristică lipsesc o serie de elemente caracteristice clasei Quercetea pubescentis: Quercus robur, Carex brevicollis, C. michelii, Iris aphylla, I. graminea, Asparagus verticillatus, Fraxinus ornus, Potentilla alba, Sorbus domestica etc, dar sunt prezente alte elemente: Paeonia peregrina, Cerasus mahaleb, Centaurea stenolepis, Silene nutans, Sorbus torminalis, Pyrus elaeagrifolia, Lychnis coronaria etc.

487

Alianţa Aceri tatarico – Quercion Zolyomi 1957 Cuprinde păduri xeromezofile de stejar şi gorun. Specii caracteristice: Acer tataricum, Anemone sylvestris, Asparagus pseudoscaber, Carex brevicollis, C. michelii, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Crocus reticulatus, Evonymus europaeus, Inula germanica, Iris aphylla, I. graminea, Ligustrum vulgare, Melica picta, Nepeta nuda, Pyrus pyraster, Quercus robur. As. Aceri tatarico – Quercetum roboris Zolyomi 1957 Tabel sintetic 27, coloana 6 A fost identificată până în prezent numai din bazinul Râmnicului Sărat (N. Stefan 1987), pe terenuri plane şi uşor înclinate. Compoziţia floristică a asociaţiei este alcătuită preponderent din specii caracteristice clasei Quercetea pubescentis. Stratul arborescent este dominat de Quercus robur, care are o acoperire variabilă, de 70 - 90%. La aceasta se adaugă Tilia tomentosa şi Quercus pubescens (constante), Fraxinus ornus, Pyrus pyraster, Acer platanoides, A. campestre, Carpinus betulus, Fagus taurica, Sorbus torminalis etc. Stratul arbustiv este alcătuit din Acer tataricum (constantă), Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna, Evonymus verrucosus, Viburnum lantana, Rosa canina, Prunus spinosa etc. În stratul erbaceu participă frecvent speciile: Poa nemoralis, P. angustifolia, Primula veris, Campanula bononiensis, C. rapunculus, Clinopodium vulgare, Lithospermum purpureocaeruleum, Euphorbia epithymoides, Lathyrus niger, Teucrium chamaedrys, Viola hirta, Galium odoratum, Scrophularia nodosa, Astragalus glycyphyllos, Cruciata laevipes, Dichanthium ischaemum, Festuca valesiaca, Thymus pannonicus, Prunella vulgaris etc. Fitocenoze de Acer campestre şi Quercus robur Tabel sintetic 27, coloana 7 Aceste fitocenoze au o largă răspândire în silvostepa Moldovei de nord dar şi insular în zona colinară, în arealul pădurilor din Querco – Fagetea. De aceea, în compoziţia floristică a asociaţiei sunt numeroase specii mezofile caracteristice clasei Querco – Fagetea, ceea ce-i imprimă un caracter mezoxerofil. Stratul arborescent are o înălţime de 18 - 20 metri şi o acoperire de 60 - 80%, în care specia Quercus robur domină net în unele fitocenoze, iar în altele Cerasus avium şi Acer campestre sunt subdominante. La acestea se adaugă diseminat Quercus dalechampii, Sorbus domestica, Acer platanoides, A. pseudoplatanus, Carpinus 488

betulus, Fagus taurica, Fraxinus angustifolia, F. excelsior, Tilia cordata, T. platyphyllos, Ulmus minor etc. Stratul arbustiv este relativ bogat şi variat, remarcându-se speciile: Acer tataricum, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Corylus avellana etc. Stratul erbaceu, în general bogat, are o alcătuire diversă, în care sunt frecvente speciile: Poa nemoralis, Asparagus tenuifolius, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Asarum europaeum, Campanula trachelium, Convallaria majalis, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum (constantă), Geum urbanum (constantă), Melica uniflora, Stellaria holostea, Lapsana communis etc. Comparativ cu asociaţia precedentă, din compoziţia floristică a acestor fitocenoze lipsesc unele elemente caracteristice clasei Quercetea pubescentis: Tilia tomentosa, Quercus pubescens, Fraxinus ornus, Campanula bononiensis, Silene nutans etc, dar sunt prezente alte specii caracteristice: Quercus dalechampii, Carex brevicolis, Rhamnus cathartica, Scutellaria altissima, Tanacetum corymbosum, Mercurialis ovata, Hierochloë repens, Carex michelii, Doronicum hungaricum. As. Quercetum robori - petraeae Borza 1959 quercetosum dalechampii sass. nova hoc loco Tabel sintetic 27, coloana 13 Pădurile xerofile edificate de Quercus robur şi Q. petraea au fost descrise din Transilvania, cele două specii având o dezvoltare foarte bună. Pe teritoriul Moldovei, Quercus petraea este înlocuit de Quercus dalechampii, care împreună cu Quercus robur domină fitocenozele şi le imprimă o fizionomie proprie, caracteristică. În stratul arborescent se mai dezvoltă Acer campestre (constantă), Tilia tomentosa, T. cordata, Quercus pedunculiflora, Sorbus torminalis, Acer platanoides, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fagus taurica, Ulmus minor etc. Stratul arbustiv este bine reprezentat prin speciile: Acer tataricum, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa canina etc. Stratul erbaceu este bogat şi variat reprezentat frecvent de speciile: Lathyrus niger, Polygonatum odoratum, Asarum europaeum, Carex pilosa, Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Geum urbanum (constantă), Glechoma hirsuta, Melica uniflora, Polygonatum latifolium, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Viola reichenbachiana, Veronica 489

chamaedrys, Lapsana communis etc. Analiza floristică a subasociaţiei evidenţiază faptul că stratul arborescent şi arbustiv are un caracter pregnant xeromezofil, constituit mai ales din elemente caracteristice clasei Quercetea pubescentis, în timp ce stratul erbaceu are o compoziţie în care se dezvoltă bine şi elemente ale clasei Querco – Fagetea. As. Festuco pseudovinae – Quercetum roboris Mititelu et Barabaş 1972 Tabel sintetic 27, coloana 8 Asociaţia a fost identificată în lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş 1972), pe terenuri plane sau uşor înclinate. Fitocenozele sunt dominate în stratul arborescent de Quercus robur, iar în stratul erbaceu de Festuca pseudovina, ceea ce imprimă fitocenozelor o fizionomie caracteristică. Compoziţia floristică este mai modestă, speciile caracteristice clasei Quercetea pubescentis fiind predominante. Cele două specii caracteristice şi dominante sunt acompaniate de Quercus pedunculiflora, Pyrus pyraster, Ulmus minor (în stratul arborescent), Acer tataricum, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana, Rhamnus cathartica, Prunus spinosa (în stratul arbustiv), Asparagus pseudoscaber, A. tenuifolius, A. officinalis, Carex michelii, Nepeta nuda, Campanula rapunculus, C. trachelium, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Rubus caesius, Glechoma hirsuta, Agrimonia eupatoria, Galium mollugo, Pulmonaria montana, Lapsana communis, Torilis japonica etc (în stratul erbaceu). As. Querco frainetto - dalechampii Bârcă 1984 corr. hoc loco Syn.: Querco farnetti - petraeae Bârcă 1984 (art. 10a) Tabel sintetic 27, coloana 9 Asociaţia a fost identificată şi descrisă din colinele Tutovei, unde se dezvoltă pe platouri şi versanţi slab înclinaţi şi însoriţi. Fitocenozele au un caracter xerofil, având o compoziţie floristică dominată net de specii caracteristice clasei Quercetea pubescentis. Stratul arborescent este dominat de Quercus frainetto, dublat de Quercus dalechampii, subdominantă. Aceste specii edificatoare sunt însoţite de Acer campestre, Quercus pedunculiflora, Q. robur, Q. pubescens, Q. polycarpa, Q. virgiliana, Sorbus torminalis, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Ulmus procera etc. În stratul arbustiv se dezvoltă Acer tataricum, Crataegus monogyna, 490

Evonymus europaeus, Cornus mas, Pyrus pyraster etc, iar în stratul erbaceu Asparagus officinalis, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Scutellaria altissima, Polygonatum odoratum, Origanum vulgare, Fragaria viridis, Agrimonia eupatoria, Festuca valesiaca, Anthemis tinctoria, Tanacetum vulgare etc. Alianţa Quercion pedunculiflorae Doltu, Popescu et Sanda 1980 Lectotypus hoc loco: Quercetum pedunculiflorae Borza 1937 Credem că această alianţă este justificată, deoarece specia Quercus pedunculiflora are o răspândire largă pe teritoriul Moldovei şi al Republicii Moldova, formând păduri xerofile, cu o fizionomie proprie. Fitocenozele edificate de Quercus pedunculiflora sunt mai răspândite în zona silvostepei Moldovei de sud, însă se întâlnesc insular şi în silvostepa Moldovei de nord, cât şi în arealul pădurilor de stejari mezofili, ceea ce explică prezenţa a numeroase specii caracteristice clasei Querco – Fagetea. De asemenea, unele din aceste păduri, au stratul arborescent cu o acoperire redusă, cu poieni de dimensiuni variabile, din care pătrund o serie de specii din clasa Festuco – Brometea şi Molinio – Arrhenatheretea. Datorită activităţii antropice, în compoziţia floristică pătrund şi specii caracteristice claselor Artemisietea şi Stellarietea mediae. Specii caracteristice: Acer tataricum, Anthriscus cerefolium ssp. trichosperma, Centaurea stenolepis, Doronicum hungaricum, Erysimum cuspidatum, Lactuca quercina, Melica altissima, Phlomis tuberosa, Poa sylvicola, Quercus pedunculiflora, Valeriana wallrothii, Viola jordanii. As. Quercetum pedunculiflorae Borza 193 Tabel sintetic 27, coloana 10 Asociaţia este destul de răspândită în Moldova de sud şi centrală, pe terenuri plane sau slab înclinate. Stratul arborescent este dominat net de Quercus pedunculiflora, mai rar în unele fitocenoze specia Quercus robur este subdominantă. Acestora li se adaugă Acer campestre, Quercus dalechampii, Q. virgiliana, Fraxinus ornus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Ulmus minor etc. Stratul arbustiv are o compoziţie variată, în unele fitocenoze speciile Acer campestre (juv.), Crataegus monogyna, Prunus spinosa, au o acoperire de 15 - 30%, iar în altele sunt însoţite de Cotinus coggygria, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna, C. pentagyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, 491

Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Amygdalus nana, Cerasus fruticosa, Sambucus nigra etc. În stratul erbaceu se remarcă Clinopodium vulgare, Asparagus tenuifolius, Viola hirta, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa angustifolia, Vinca herbacea, Dactylis glomerata etc. As. Aro orientalis – Quercetum pedunculiflorae Chifu, Sârbu et Ştefan 2004 Holotypus: Chifu et al. 2004, tabel 3, rel. 3 Tabel sintetic 27, coloana 11 Asociaţia a fost identificată şi descrisă din rezervaţia Roşcani, pe versanţi cu înclinare slabă şi cu expoziţii predominant vestice. Compoziţia floristică este bogată şi variată, în care elementele orientale şi meridionale depăşesc 20%. Fitocenozele au un caracter mezoxerofil, mezotrof. Stratul arborescent este edificat de Quercus pedunculiflora, alături de care se mai dezvoltă Quercus robur, Q. dalechampii, Acer campestre, Sorbus torminalis, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fraxinus excelsior, Ulmus minor, U. procera etc. Stratul arbustiv este relativ bine dezvoltat, la edificarea sa participând Acer tataricum, Cornus sanguinea, C. mas, Crataegus monogyna (constantă), Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana, Corylus avellana, Sambucus nigra etc. Se remarcă şi stratul erbaceu, care are o acoperire de 30 - 70%, în care specia Carex brevicollis este constantă şi predominantă. La constituirea acestui strat mai participă: Arum orientale (specie caracteristică), Clinopodium vulgare, Scutellaria altissima, Viola hirta, Brachypodium sylvaticum, Geranium robertianum, Lamium maculatum, Melica nutans, M. uniflora, Polygonatum latifolium, Pulmonaria obscura, Stellaria holostea (constantă), Alliaria petiolata, Galium aparine, Urtica dioica etc. As. Irido pseudocyperi – Quercetum pedunculiflorae Chifu, Ştefan et Sârbu 2001 Holotypus: Chifu et al. 2001, tabel I, rel. 1 Tabel sintetic 27, coloana 12 Asociaţia a fost descrisă din bazinul Başeului, unde se dezvoltă pe terenuri plane şi uşor înclinate cu expoziţii generale sudice. Stratul arborescent are o acoperire bună, variind între 75 - 90%, fiind edificat de Quercus pedunculiflora, însă în unele fitocenoze speciile Quercus robur, Q. dalechampii şi Carpinus betulus sunt subdominante. La acestea se asociază Acer campestre (constantă), Sorbus torminalis, S. domestica, Acer platanoides, Cerasus 492

avium (constantă), Fraxinus excelsior, Tilia cordata, T. tomentosa (constantă), Ulmus glabra, U. minor, U. procera etc. Stratul arbustiv este relativ consistent, speciile Cornus sanguinea şi Sambucus nigra realizând în unele fitocenoze o acoperire de 30 - 40%. În acest strat se mai dezvoltă Acer tataricum (constantă), Crataegus monogyna, Evonymus europaeus (constantă), E. verrucosus, Cornus mas, Viburnum lantana (constantă), Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Prunus spinosa etc. Stratul erbaceu are o structură variată, în care se remarcă speciile: Campanula persicifolia, Poa nemoralis, Primula veris, Pulmonaria mollis ssp. mollissima, Iris pseodocyperus (caracteristică pentru asociaţie), Melica picta, Viola suavis, Asparagus tenuifolius, Lithospermum purpureocaeruleum (constantă), Lathyrus niger, Polygonatum odoratum, Scutellaria altissima (constantă), Veratrum nigrum, Viola hirta, Brachypodium sylvaticum, Campanula trachelium, Convallaria majalis, Dactylis polygama, Geum urbanum (constantă), Glechoma hederacea, Lilium martagon, Polygonatum latifolium (constantă), Stellaria holostea (constantă), Chaerophyllum temulum (constantă), Galium aparine etc. Ordinul Fraxino orni – Cotinetalia Jakucs 1960 Orno – Cotinetalia Jakucs 1960 Ordinul cuprinde păduri şi tufişuri termofile de la margini de păduri de Quercus pubescens. Speciile caracteristice sunt comune cu ale alianţei. Alianţa Fraxino orni – Cotinion Soó 1960 Orno – Cotinion Soó 1960 Specii caracteristice: Asparagus tenuifolius, Cornus mas, Cotinus coggygria, Dictamnus albus, Fraxinus ornus, Fritillaria orientalis, Inula hirta, Limodorum abortivum, Lithospermum purpureocaeruleum, Mercurialis ovata, Myrrhoides nodosa, Orchis purpurea, Piptatherum virescens, Pyrus elaeagrifolia, Quercus polycarpa, Q. virgiliana, Tamus communis, Viburnum lantana. As. Cotino – Quercetum pubescentis Soó 1932 Tabel sintetic 27, coloana 5 Asociaţia este răspândită atât în zona silvostepei din Moldova de sud, cât şi intrazonal în zona colinară, în arealul pădurilor de stejari mezofili. Fitocenozele sunt edificate de Quercus pubescens, care domină în stratul 493

arborescent şi de Cotinus coggygria, care domină în stratul arbustiv. Stratul arborescent are o acoperire, în general, redusă (50 - 60%), mai rar de 70 - 80%, în care Quercus pubescens este acompaniat de Tilia tomentosa, Acer campestre, Quercus pedunculiflora, Q. robur, Q. dalechampii, Q. virgiliana, Sorbus domestica, Cerasus avium, Ulmus minor, U. procera etc. Stratul arbustiv este foarte consistent datorită prezenţei speciei caracteristice Cotinus coggygria, la care se adaugă Crataegus monogyna, Evonymus verrucosus, Cornus mas, Fraxinus ornus, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, R. tinctoria ssp. saxatilis, Rosa canina, Amygdalus nana, Berberis vulgaris, Cerasus fruticosa, Prunus spinosa etc. În stratul erbaceu, destul de bogat, Lithospermum purpureocaeruleum şi Brachypodium sylvaticum sunt mai abundente în unele fitocenoze, din care mai fac parte speciile: Paeonia peregrina, Clinopodium vulgare, Fragaria viridis, Dictamnus albus, Poa angustifolia, Festuca valesiaca etc.

Clasa ERICO – PINETEA Horvat 1959 Clasa reprezintă pădurile montane relictare de pin, care se dezvoltă pe un substrat bazic, în special calcaros şi dolomitic. Speciile caracteristice sunt comune cu ale ordinului. Ordinul Erico – Pinetalia Horvat 1959 Specii caracteristice: Chamaecytisus hirsutus, C. ratisbonensis, Cirsium erisithales, Cytisus nigricans, Daphne cneorum, Goodyera repens, Helianthemum canum, Iris ruthenica, Laserpitium latifolium. Alianţa Seslerio rigidae – Pinion Coldea 1991 Această alianţă a fost creată ca urmare a existenţei unei compoziţii floristice specifice fitocenozelor edificate de Pinus sylvestris în Carpaţi, faţă de cele din Alpi şi Balcani. Specii caracteristice: Cotoneaster integerrima, Helianthemum nummularium ssp. obscurum, Juniperus communis, J. sabina, Peucedanum oreoselinum, Pimpinella saxifraga, Teucrium chamaedrys. 494

As. Juniperetum sabinae Csürös 1958 Tabel sintetic 28, coloana 1 Asociaţia a fost descrisă numai din M-ţii Hăşmaş (Nechita 2003), de pe coaste abrupte, cu grohotişuri, pe substrat calcaros, ceea ce se reflectă în compoziţia floristică, în care elementele xerofile şi xeromezofile reprezintă aproape 80%. Specia edificatoare Juniperus sabina este însoţită de un puternic nucleu de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Menţionăm însă prezenţa unui grup important de specii care aparţin claselor Elyno – Seslerietea, Asplenietea trichomanes şi Festuco – Brometea. Principalele şi cele mai frecvente specii componente sunt: Iris ruthenica, Cytisus nigricans, Daphne cneorum, Helianthemum canum, Cotoneaster integerrima, Pinus sylvestris, Juniperus sibirica, Asplenium trichomanes, Saxifraga paniculata, Polypodium vulgare, Androsace villosa ssp arachnoidea, Dianthus spiculifolius, Erysimum wittmannii, Helictotrichon decorum, Thesium alpinum, Carduus glaucinus, Campanula sibirica, Festuca rupicola etc.

495

496

Tabelul 27 Asociaţii din ordinele Quercetalia pubescentis Klika 1933 şi Fraxino orni – Cotinetalia Jakucs 1960 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Tilia tomentosa Piptatherum virescens Lathyrus lacteus Paeonia peregrina Cotinus coggygria Acer tataricum Acer campestre ssp. campestre Festuca pseudovina Quercus frainetto Quercus pedunculiflora Arum orientale Iris pseudocyperus Quercus robur Dif. de sas. Carpinus oerientalis Quercus dalechampii Quercion petraeae Campanula persicifolia Cerasus mahaleb Coronilla elegans Galanthus elwesii Hierochloë repens Mercurialis ovata Peucedanum officinale Poa nemoralis Primula veris Pulmonaria mollis ssp. mollis Pulmonaria mollis ssp. mollissima Thalictrum minus Trifolium alpestre Trifolium medium Vicia cassubica Aceri tatarico - Quercion Anemone sylvestris Asparagus pseudoscaber

1a 1335 68

1b 1330 33

1c 1925 16

2a 1822 12

2b 1730 13

3 1425 32

4 1427 42

5 1148 35

6 3050 17

7 3035 43

8 710 8

9 2240 15

10 513 74

11 1723 12

12 1220 16

13 1525 23

IV I I III IV I II I I

V V IV IV I II I I

IV IV V V I III IV

I V V V I II I

V V V I III -

I IV I III I I I I

I II V I I I I -

I I II V I I I II

V I V III I V

I I IV V I I I V

IV II V I V

IV IV V II I

I I I IV II V I I

V V V III III

V V V V I IV V

II IV V I I V

V

V

V

V

V V

II

I

I I

-

II

-

V

I

III

V

V

I I I I IV I I I I I

II I I IV II I I I

II III III II I II -

II IV II I I

I III II I I

II I I I I II II -

I I I I I II I

I I II I I I I -

V IV -

I I I III II I I I I -

I II -

I II I I

I I II I I I I I -

II II II II

III IV III IV -

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

I

I I

I

I

I

-

-

-

497

Carex brevicolis Carex michelii Carex montana Cornus sanguinea Crataegus monogyna Crocus reticulatus Doronicum hungaricum Evonymus europaeus Inula germanica Iris aphylla Melica picta Nectaroscordum siculum bulgaricum Nepeta nuda Trifolium diffusum Quercion pedunculiflorae Centaurea stenolepis Lactuca quercina Melica altissima Phlomis tuberosa Poa sylvicola Valeriana wallrothii Viola jordanii Quercetalia pubescentis Allium paniculatum Anthericum ramosum Arabis turita Asparagus officinalis Asparagus verticillatus Brachypodium pinnatum Campanula bononiensis Campanula rapunculus Chamaecytisus albus Chamaecytisus austriacus Clinopodium vulgare Cytisus nigricans Evonymus verrucosus Hypericum elegans Inula salicina Iris variegata Melampyrum cristatum Quercus pubescens Rosa gallica Rosa pimpinellifolia Rubus canescens

ssp.

II I I IV I I I I

II II IV I II I -

I IV III I IV II I III -

V I V IV IV -

V V V III -

I I IV II I I I -

I V I I -

IV I -

II II I I -

II I III IV I I IV I I I I

I III I II I -

IV I I I -

I I I I IV I I III I -

V III V IV II -

I V III I V I I III -

I II IV III I -

I

I I

-

-

-

I

I

I -

II I

II -

III -

-

I I

-

-

-

I I I I I I

I I I I

I II I I

-

-

I I I I

I

I I

-

I I I I I I

-

-

I I I I I I I

I I I I I I

I II I I I I

I I I

I I I I I I III I III I I I I -

I I I I III I III I -

I I I II III I I I -

III III IV -

II I II -

I I II I II III I I I I V I I

I I I I I I III I I V I -

I I I I IV I II I I V I -

II II III III IV III V -

I I II I II II I I I I I -

I IV IV -

II I I I I IV I II -

I I I I II I I III II I I I I -

II III III -

I I I II IV I I I -

II III -

498

Silene nutans I Sorbus torminalis II III Tanacetum corymbosum I I Vincetoxicum hirundinaria I II Viola suavis III II Fraxino orni – Cotinion et Fraxino orni - Cotinetalia Asparagus tenuifolius III III Cornus mas III III Dictamnus albus I Fraxinus ornus I Fritillaria orientalis I Inula hirta I Limodorum abortivum I Lithospermum purpureocaeruleum II III Myrrhoides nodosa Orchis purpurea I Pyrus elaeagrifolia I Quercus polycarpa I II Quercus virgiliana I Tamus communis I Viburnum lantana II IV Quercetea pubescentis Achillea nobilis ssp. neilreichii Asyneuma canescens Calamintha menthifolia Carex humilis Centaurea indurata Clematis recta I Dianthus trifasciculatus Digitalis lanata Echinops banaticus Erysimum odoratum Euphorbia epithymoides I Fragaria viridis II I Galium rubioides I Geranium sanguineum I Hypochoeris maculata Lathyrus niger III IV Ligustrum vulgare I III Lychnis coronaria II Malus sylvestris I II Melittis melissophyllum Origanum vulgare I Peucedanum cervaria I Polygonatum odoratum III II

II II III III

II II II II

I I II

I III II II

II III I

I I I I I

II III II II

I II II I

-

I III I I -

I I II I

II I II I

II II IV

I I I II

II III I IV I V

III IV II IV

III II IV III

III III I I II III I I

III I IV I II II I I

II II II II II I II I I II

II II II II I IV I I II

III IV I I I IV IV

III II III

IV I II I I -

III III I I I I I I I III

III I II

III IV I V I V

II III II IV

I II III II II III

II IV II II II

III III I I I

I IV I II II I I

I I I III I I I I I I I

I I I I I III I II II II I I II I I

II III II III I II II

I I I I III III I I I II

I II I

II III I I II I II

I I I I I I I I II I I II IV I I II II

I II II II

I I IV II I III

I IV III I I III

499

Potentilla alba Potentilla micrantha Pyrus pyraster Rhamnus cathartica Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius Rosa canina Scutellaria altissima Sorbus domestica Symphytum ottomanum Teucrium chamaedrys Veratrum nigrum Veronica paniculata Viola hirta Querco – Fagetea s. l. Acer campestre ssp. marsicum Acer platanoides Acer pseudoplatanus Adoxa moschatellina Ajuga reptans Allium scorodoprasum Allium ursinum ssp. ucrainicum Anemone ranunculoides Asarum europaeum Asperula taurina ssp. leucanthera Botrychium virginianum Brachypodium sylvaticum Bromus benekeni Campanula rapunculoides Campanula trachelium Carex digitata Carex pilosa Carex sylvatica Carpesium cernuum Carpinus betulus Cephalanthera damasonium Cephalanthera longifolia Cerasus avium Convallaria majalis Corydalis cava ssp. cava Corydalis cava ssp. marschalliana Corydalis solida Dactylis polygama Dentaria bulbifera Elymus caninus Epilobium montanum

I I I I II II II III I I I

I II I I III IV III I I II

II II II II IV I III

I I II IV I IV

I I II III I III

I II II II IV I I IV II

II II II III III III

II I II II I I I II II

III III IV IV

II II I III II I I I II

II I -

I III I II I I I

III II I II I I I II III

I I II III IV

I II I II V I III III

I I I II II I I

III I I I I II I I III I II I I I I III I I II II II I III IV II I

I I II I I I I II I I I I I II I I IV II I I II I -

III II II I III II III III I IV III I I IV -

III I I II II II I I I III II I II I -

I I I III III I III III III III II -

I II I I I I -

I I I I -

III I I I I -

II II II II IV II -

I I I I II II III I II I III I II I II IV III I I III I -

II III -

I I III IV -

I I I I II I I I I I I -

I II I II I IV II I I I II III II I I II I -

IV I I I IV II III IV I V IV I I IV -

I II I I IV I III IV I II I III IV I II I I IV I I

500

Epipactis helleborine Epipactis purpurata Euphorbia amygdaloides Fagus sylvatica Fagus taurica Festuca gigantea Frangula alnus Fraxinus angustifolia Fraxinus excelsior Gagea lutea Galanthus nivalis Galium odoratum Galium schultesii Genista tinctoria Geranium robertianum Geum urbanum Glechoma hederacea Glechoma hirsuta Hedera helix Hepatica nobilis Hepatica transsilvanica Hieracium sabaudum Hordelymus europaeus Isopyrum thalictroides Lamium galeobdolon Lamium maculatum Lathraea squamaria Lathyrus venetus Lathyrus vernus Lilium martagon Lonicera xylosteum Loranthus europaeus Melampyrum bihariense Melica nutans Melica uniflora Mercurialis perennis Milium effusum Moehringia trinervia Mycelis muralis Neottia nidus-avis Platanthera bifolia Polygonatum latifolium Polygonatum multiflorum Pulmonaria obscura Pulmonaria officinalis

I I IV IV I I I II I II V IV II I I I I I I II I I IV II I I I I I III II

I I I I IV I IV III I I I I I I I I I III I I I II I III I

II I II II II V III II I II I II I I II I I IV I

III V II II IV III II I I II II I I III IV II II II V III II

III IV I V III II I I II III I I IV I -

I I I I I I III II I I I I I III I

I I I III I I I I I I I

I I I I I II I II I I I -

II II III II I I II II II II

I III I I I I I I I II I V V I II I I I I I I I I I I I III I I I I II I II

II -

I I I I I -

I I I I I I I III I II I I I I I I

II IV I III V V I I III II III IV I III II IV IV II

I I II III III V IV I I II I III I I II I I V I

II III I I I I I II I V III I I I I I II I II I I III I I I I III II

501

Quercus petraea Ranunculus auricomus Ranunculus cassubicus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Rubus caesius Rubus hirtus Salvia glutinosa Sanicula europaea Scilla bifolia Scrophularia nodosa Sedum maximum Silene heuffelii Solanum dulcamara Stachys sylvatica Staphylea pinnata Stellaria holostea Stellaria nemorum Symphytum tuberosum Thalictrum lucidum Tilia cordata Tilia platyphyllos Tulipa sylvestris ssp. australis Ulmus glabra Ulmus minor Ulmus procera Veronica officinalis Vicia dumetorum Vicia sepium Vicia sylvatica Viola mirabilis Viola reichenbachiana Viscum album Rhamno – Prunetea s. l. Amygdalus nana Berberis vulgaris Cerasus fruticosa Clematis vitalba Coronilla varia Coryllus avellana Crataegus pentagyna Humulus lupulus Physalis alkekengi Populus tremula Prunus spinosa ssp. dasyphylla Prunus spinosa ssp. spinosa

I I I I III I II I I I II I I I II I I I I I I III I

I I I I I I II II I I II III I I I II I I I I I -

I I I II I I II II II I V I I I I II II II IV -

I II I I II II V II II IV I II -

I I I V I III I II -

I I II I II I -

II I I -

I II I I I I I -

II II III I II II I II II -

II I I I I I I II I II III II I II I I I I -

II I I II -

I I I III I -

I I I I I I II I I I -

I I I II I III I V I III IV I II III -

I I I I I I II I II I V I I I I II II II V -

III I I I I I I I II II I IV III I I III I III -

I I I I I I I -

I I I -

I II I II II

II I I

I -

I II II II

I I I II III -

I I I I I I

I II

I I I III I II II

II I I II

I II

I I I II I I I I I II

II III I

I II I II II

I I I

502

Rosa corymbifera Sambucus nigra Viburnum opulus Trifolio – Geranietea s. l. Achillea pannonica Agrimonia eupatoria Aster amellus Astragalus cicer Astragalus glycyphyllos Bupleurum falcatum Campanula cervicaria Carex divulsa Carex spicata Cruciata glabra Dorycnium pentaphyllum herbaceum Galium mollugo Hieracium cymosum Inula conyza Laserpitium latifolium Lathyrus latifolius Lithospermum officinalis Lychnis viscaria Melampyrum pratense Peucedanum alsaticum Peucedanum carvifolium Peucedanum oreoselinum Pulmonaria montana Ranunculus polyanthemos polyanthemoides Silene vulgaris Solidago virgaurea Stachys germanica Stachys recta Tordylium maximum Turritis glabra Verbascum lychnitis Veronica austriaca Veronica chamaedrys Veronica teucrium Vicia pisiformis Vicia tenuifolia Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Aethusa cynapium

I I -

I -

IV -

II II -

I I -

I -

I I -

I -

-

I

-

-

I II I

IV -

V -

-

ssp.

I I I III -

I I I II -

I II II -

II II III I -

I IV -

I II II IV I I

I II I IV II -

I I I I I I

II III II II

I II I II I I

III -

II -

III I I II I -

II II II II -

I II I I -

I I -

ssp.

I I I I I -

I I I I I

I I I I II

-

-

I I I I I I

I I -

I I I I -

II -

I I I II I

III III -

I I I I I II

I I I I

-

I I I I II

I -

I I III I I -

I I II I I -

I II I -

I I -

I I -

I I I II II I -

I I I I I I -

I I I I I II I I -

I II -

I I II II -

II -

I II I -

I I I I I I I

I -

I I II I -

I III I -

I I

-

I -

-

-

-

-

-

II -

I I

-

-

I -

-

I -

I I

503

Alliaria petiolata Anthriscus cerefolium trichosperma Aristolochia clematitis Bryonia alba Chaerophyllum bulbosum Chaerophyllum temulum Chelidonium majus Cruciata laevipes Cucubalus baccifer Galium aparine Heracleum sphondylium Lapsana communis Myosotis sparsiflora Polygonum dumetorum Silene alba Silene dioica Thalictrum aquilegiifolium Urtica dioica Veronica hederifolia Viola alba Viola odorata Epilobietea angustifolii s. l. Arctium nemorosum Bromus ramosus Calamagrostis epigeios Carex pairae Centaurium erythraea Digitalis grandiflora Dipsacus pilosus Epilobium collinus Eupatorium cannabinum Fragaria vesca Galeopsis pubescens Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Hypericum hirsutum Sorbus aucuparia Torilis japonica Verbascum nigrum Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea coarctata Achillea ochroleuca Achillea setacea

ssp.

II I

II I

III I

I -

III -

II -

I -

I -

II -

I I

II -

I -

I I

III II

IV I

I I

I II I II IV II I I I I I -

I I I I III III I III I II I I -

II II II I III I II I I I II I -

II I II III IV I

I I III III III -

I I I I III I I -

I II I II I I -

I I I I I -

III I II II I II II II

I I I I II II IV I II I I II I I

I I III I -

I I

I I I I I I I II I I I III I II

III IV III III IV -

I II V I I IV I II I I I II I -

II I I II I III I II I

I I II I I I I I

I I I I

I I II II I I III

I III II I -

I III I I -

I I -

I I -

I I I I I

II -

I I I I I I II I

II IV -

II I I

I I I I I I I I I

II I -

I I I I I I I

I I I I I I I -

I

-

-

-

-

I II

I

I

-

-

-

-

I I I

-

-

-

504

Adonis vernalis Agropyron cristatum ssp. pectinatum Ajuga genevensis Ajuga laxmannii Allium rotundum Anchusa barrelieri Artemisia austriaca Asperula cynanchica Asperula tenella Aster linosyris Astragalus onobrychis Bromus inermis Bupleurum affine Campanula glomerata Campanula macrostachya Campanula sibirica Carduus hamulosus Carex caryophyllea Carex praecox Chamaecytisus hirsutus ssp. hirsutus Chamaecytisus hirsutus ssp. leucotrichus Chrysopogon gryllus Cleistogenes bulgarica Cleistogenes serotina Dianthus membranaceus Dianthus pseudarmeria Dichanthium ischaemum Echium maculatum Echium vulgare Elymus hispidus ssp. hyspidus Eryngium campestre Euphorbia cyparissias Euphorbia glareosa Falcaria vulgaris Festuca rupicola Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Galium humifusum Galium octonarium Galium verum Hesperis tristis Hieracium bauhinii

-

-

-

-

-

I I

II -

I I

-

I -

-

-

I -

-

-

-

I I I -

-

-

-

-

I II II I II I I I

II II I I -

I I I II I I I

II

I I I -

-

II -

I I I I I I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

I I I I I I

I I -

I I -

-

-

I I II I II I II II I I IV III I I III II

I I I I I II I IV IV I I II I -

I I I I I II II I II -

III II III -

I I I I I -

I -

I I I I II I -

I I I I II I -

-

I I -

I -

505

Inula ensifolia Jurinea arachnoidea Koeleria macrantha Linaria genistifolia Linum flavum Medicago falcata Medicago rigidula Melica ciliata Melica transsilvanica Muscari comosum Ornithogalum ortophyllum ssp. kochii Peucedanum tauricum Phleum phleoides Phlomis pungens Pimpinella saxifraga Plantago media Poa angustifolia Potentilla argentea Potentilla patula Potentilla recta Pulsatilla montana Pulsatilla pratensis ssp. hungarica Salvia austriaca Salvia nemorosa Salvia pratensis Scabiosa ochroleuca Scorzonera mollis Senecio erucifolius Senecio integrifolius Seseli annuum Stipa capillata Taraxacum erythrospermum Teucrium polium ssp. capitatum Thymus pannonicus Trifolium campestre Trifolium montanum Trifolium ochroleucon Trinia ramosissima Verbascum phoeniceum Verbascum speciosum Veronica orchidea Veronica spicata Vinca herbacea Viola ambigua

I I

I -

I -

-

-

I I I I I II I -

I I I I I -

I I I I -

-

I I I

-

I I -

I I -

-

-

I -

I I I I I I I I I I -

I I I I -

I -

-

-

I I I IV II I I I I I I I II I I I I III -

I I V I II I I I I I I I I I I I I I III -

I I I III I I I I I I I I I I

II III II II III II -

I I I I I -

V -

I I I I I -

I I III I I I I I I II -

-

I -

I I -

506

Xeranthemum annuum Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Agrostis stolonifera Althaea officinalis Carex tomentosa Cerastium dubium Cichorium intybus Dactylis glomerata Elymus repens Equisetum telmateia Erodium cicutarium Euphorbia villosa Euphorbia virgata Festuca pratensis Inula britanica Iris brandzae Knautia arvensis Lepidium perfoliatum Leucanthemum vulgare Lolium perenne Lotus corniculatus Lysimachia nummularia Lysimachia vulgaris Medicago lupulina Odontites vernus ssp. serotinus Pastinaca graveolens Phleum pratense Plantago lanceolata Prunella vulgaris Rumex acetosa Scutellaria hastifolia Selinum carvifolium Serratula tinctoria Silene vulgaris Stachys officinalis Symphytum officinale Taraxacum officinale Valeriana officinalis Vicia cracca Viola elatior Koelerio – Corynephoretea s. l. Acinos arvensis Arenaria serpyllifolia

-

-

-

-

-

III

II

I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I I I -

I I I I I I

I I I I I -

I -

I -

II I I I I I I I I I I I I I I I -

I II I I I I I I I II I I -

I I I I I I I I I I I I -

II II II IV II -

I I I I I I I

I I III I -

I I I I I I I II I I I -

I I I III I I I I I I I I I I I I I II I I I I

I I -

I I I I -

I I I I I I I I -

-

-

-

-

-

I

I

I

-

-

-

I -

-

-

-

-

507

Cruciata pedemontana Erophila verna Erysimum cuspidatum Erysimum diffusum Herniaria glabra Herniaria incana Hieracium echioides Holosteum umbellatum Hypericum perforatum Kohlrauschia prolifera Poa bulbosa Polygonum convolvulus Silene otites Trifolium arvense Veronica triphyllos Artemisetea s. l. Althaea cannabina Androsace elongata Anthemis tinctoria Anthriscus sylvestrisArctium lappa Arctium tomentosum Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Ballota nigra Berteroa incana Bromus sterilis Cannabis sativa ssp. spontanea Cardaria draba Carduus crispus Chelidonium majus Cirsium vulgare Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Cynoglossum officinale Daucus carota Echinops sphaerocephalus Elymus hispidus ssp. barbulatus Euphorbia esula Euphorbia virgata Lavathera thuringiaca Leonurus cardiaca ssp. cardiaca Leonurus cardiaca ssp. villosus Leonurus marrubiastrum Linaria vulgaris Marrubium vulgare

II II I -

I I I I -

I I -

I -

I -

I I I III I I I I I I

I II II -

I II II I I -

II I -

I I I -

-

I I -

I II I I I -

I I -

I I -

I I -

I I I I I I I -

I I I I I II I I -

II I I III -

I -

I -

I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I -

I I I I I I -

I -

I I I I I II I I I -

I I I II -

II I I I I I II -

I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I III I -

II I III I -

I I I -

508

Melilotus officinalis Morus alba Robinia pseudoacacia Salvia aethyopis Salvia verticillata Tanacetum vulgare Tragopogon dubius Verbascum blattaria Verbascum phlomoides Stellarietea mediae s. l. Atriplex oblongifolia Bromus arvensis Capsella bursa-pastoris Cephalaria transsilvanica Chenopodium album Chenopodium hybridum Cirsium arvense Conyza canadensis Crepis tectorum Erigeron annuus Galeopsis ladanum Galium tricornutum Geranium pusillum Lamium purpureum Lappula squarrosa Lathyrus nissolia Lathyrus tuberosus Lithospermum arvense Poa compressa Senecio vernalis Silene noctiflora Sisymbrium loeselii Sonchus arvensis Stellaria media Torilis arvensis Vicia angustifolia Vicia sativa Vicia tetrasperma Vicia villosa Viola arvensis Variae syntaxa Acer negundo Cystopteris fragilis Genistella sagittalis Gypsophila muralis

I -

-

-

-

-

I I I

I I I

I I I -

I -

I I

-

II -

I I

-

-

I -

I I I I I I I

I I

I I -

I -

I -

I I I I I I

I I I I I I I I I I -

I I I I I

II II II

I I I I I -

-

I I I I I I -

I I I I I I I I I I I -

I -

I I -

I I I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

-

-

-

I -

-

I I

Hypericum maculatum Melissa officinalis Parthenocissus quinquefolia Populus alba Quercus x dacica Quercus x rosacea Quercus x valachica Sisymbrium strictissimum

I

-

-

-

-

-

-

I -

-

I I I I I

I -

-

I -

I -

-

I I I -

1. Tilio tomentosae – Quercetum dalechampii Sârbu 1979: a – typicum Chifu et al. 1998: 2 rel. din păd. Hârboanca – Brăhăşoaia (C. Dobrescu, 1969); 1 rel. din păd. Mârzeşti (C. Dobrescu et al., 1969); 3 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 37 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1979); 15 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1996); 5 rel. din păd. Zărneşti – Jorăşti (I. Sârbu et al., 1997); b – cotinetosum coggygriae Sârbu 1979: 2 rel. din păd. Mârzeşti (C. Dobrescu et al., 1969); 2 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1979); 4 rel. din păd. Ceornohal (Cl. Horeanu, 1981); 5 rel. din Măgura Odobeştilor (D. Mititelu et al., 1986); 10 rel. din păd. Ceornohal (T. Chifu et al., 2004); 5 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004); c – quercetosum pedunculiflorae sass. nova hoc loco: 3 rel. din păd. Hârboanca – Brăhăşoaia (C. Dobrescu, 1969); 10 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 2001). 2. Piptathero virescentis – Quercetum dalechampii Chifu et al. (1998) 2004: a – quercetosum dalechampii Chifu et al. (1998) 2004: 2 rel. din rezervaţia Roşcani (Cl. Horeanu, 1981); 10 rel. din păd. Roşcani şi Rădeni (T. Chifu et al., 2004); b – carpinetosum orientalis (Horeanu 1981) Chifu et al. (1998) 2004: 3 rel. din rezervaţia Roşcani (Cl. Horeanu, 1981); 10 rel. din păd. Roşcani şi Rădeni (T. Chifu et al., 2004). 3. Lathyro collini – Quercetum pubescentis Klica 1932: 2 rel. din păd. Hârboanca – Brăhăşoaia (C. Dobrescu, 1969); 2 rel. din împrejurimile Huşiului (N. Doniţă, 1970); 18 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1982); 10 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et I. Sârbu, 2003). 4. Paeonio peregrinae – Quercetum pubescentis (Sârbu 1982) Sanda et Popescu 1999: 22 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1982); 6 rel. din păd. Breana – Roşcani (I. Sârbu et al., 1995); 5 rel. din păd. Zărneşti – Jorăşti (I. Sârbu et al., 1997); 4 rel. din păd. Gârboavele – Galaţi (I. Sârbu et al., 1997).

509

510

5. Cotino – Quercetum pubescentis Soó 1932: 5 rel. de pe Dealul Perchiu – Oneşti (C. Burduja et al., 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 15 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1982); 7 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1987); 5 rel. din păd. Pogăneşti – Suceveni (I. Sârbu et al., 1995); 1 rel. din păd. Gârboavele – Galaţi (I. Sârbu et al., 1997). 6. Aceri tatarico – Quercetum roboris Zolyomi 1957: 17 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1987). 7. Fitocenoze de Acer campestre şi Quercus robur: 2 rel. din păd. Mârzeşti (C. Dobrescu et al., 1969); 11 rel. din bazinul Başeului (Gh. Mihai, 1970); 1 rel. din împrejurimile Adjudului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1970); 5 rel. de pe Dealul Perchiu – Oneşti (C. Burduja et al., 1971); 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 1 rel. din dealul Miroslavei (C. Dobrescu et al., 1973); 5 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 10 rel. din lunca Prutului (T. Burac et D. Mititelu, 1997). 8. Festuco pseudovinae – Quercetum roboris Mititelu et Barabaş 1972: 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975). 9. Quercetum frainetti – dalechampii Bârcă 1984 corr. hoc loco: 15 rel. din diverse localităţi (C. Bârcă, 1984). 10. Quercetum pedunculiflorae Borza 1937: 5 rel. din împrejurimile Huşiului (N. Doniţă, 1970); 10 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 5 rel. de la Hanu Conachi (D. Mititelu et al., 1973); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1977); 24 rel. din bazinul Chinejii (I. Sârbu, 1982); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1987); 7 rel. din păd. Breana – Roşcani şi Pogăneşti – Suceveni (I. Sârbu et al., 1995); 13 rel. din păd. Zărneşti – Jorăşti şi Gârboavele – Galaţi (I. Sârbu et al., 1997). 11. Aro orientalis – Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. 2004: 2 rel. din păd. Roşcani (Cl. Horeanu, 1981); 10 rel. din păd. Roşcani (T. Chifu et al., 2004). 12. Irido pseudocyperi – Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. 2001: 3 rel. din păd. Hârboanca – Brăhăşoaia (C. Dobrescu, 1969); 13 rel. din păd. Zahoreni (T. Chifu et al., 2001). 13. Quercetum robori – petraeae Borza 1959 quercetosum dalechampii sass. nova hoc loco: 6 rel. din păd. Uricani (C. Dobrescu et E. Eftimie, 1966); 5 rel. din diverse localităţi (T. Chifu et al., 1966); 12 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004).

Clasa VACCINIO – PICEETEA Br.-Bl. in Br.-Bl. et al. 1939 Clasa Vaccinio – Piceetea grupează pădurile şi tufărişurile de conifere, cantonate în cea mai mare parte în etajul boreal (al molidişurilor) şi subalpin (al jnepenişurilor). Majoritatea acestor păduri şi tufărişuri au fost defrişate pentru valorificarea lemnului sau pentru obţinerea unor suprafeţe de pajişti, astfel încât cea mai mare parte a molidişurilor sunt seminaturale, obţinute prin plantaţii masive. Numai terenurile de la altitudini superioare şi foarte înclinate mai conservă păduri quasinaturale, numite păduri de protecţie. Jnepenişurile au fost în mare parte defrişate, iar pajiştile obţinute sunt slab productive. Punerea lor sub protecţie strictă a dovedit că jnepenişurile se reinstalează treptat şi durabil. Specii caracteristice: Campanula abietina, Corallorhiza trifida, Goodyera repens, Homogyne alpina, Hylocomium splendens, Larix decidua ssp. carpatica, Listera cordata, Lonicera nigra, Lycopodium annotinum, L. selago, Moneses uniflora, Orthilia secunda, Oxalis acetosella, Picea abies, Pinus sylvestris, Pyrola rotundifolia, Rubus saxatilis, Sorbus aucuparia, Vaccinium myrtillus, V. vitisidaea. Ordinul Piceetalia excelsae Pawlowski in Pawlowski et al. 1928 Syntaxon syn.: Vaccinio – Piceetalia Scamoni et Passarge 1959 Syn.: Vaccinio – Piceetalia Br.-Bl. in Br.-Bl. et al. 1939 (art. 29) La acest ordin aparţin fitocenozele de conifere, care se dezvoltă pe soluri sărace în substanţe nutritive. Specii caracteristice: Calamagrostis arundinacea, Deschampsia flexuosa, Hieracium transsilvanicum, Lonicera caerulea, Luzula luzuloides, Melampyrum pratense, M. saxosum, Pinus cembra, Pleurozium schreberi, Pyrola minor, Ranunculus carpaticus, Sphagnum girgensohnii, S. quinquefarium. Alianţa Piceion excelsae Pawlowski in Pawlowski et al. 1928 Syn.: Vaccinio – Piceion Br.-Bl. in Br.-Bl. et al. 1939 (art. 29) Sunt grupate în această alianţă molidişurile pure, care formează păduri compacte, în stadiu de climax. Specii caracteristice: Athyrium distentifolium, Calamagrostis villosa, Clematis alpina, Dryopteris dilatata, Luzula sylvatica, Lycopodium complanatum, Melampyrum sylvaticum, Phegopteris conectilis, Prenanthes purpurea, Soldanella hungarica, S. montana. 511

As. Hieracio transsilvanico – Piceetum Pawlowski et Br.-Bl. 1939 Syn.: Piceetum carpaticum Soó 1930 (art. 34); Piceetum montanum sensu auct. (art. 34, 36) Incl.: Luzulo sylvaticae – Piceetum M. Wraber 1963 Tabel sintetic 28, coloana 2a, 2b Fitocenozele edificate de Picea abies şi Hieracium transsilvanicum formează o zonă largă în etajul boreal, populând versanţi cu diverse înclinaţii şi expoziţii, pe soluri brune şi brune podzolice, puternic - moderat acide, sărace în substanţe nutritive. Fitocenozele dominate de Picea abies au în compoziţia floristică un important nucleu de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. La acestea se adaugă un grup numeros de specii caracteristice mai ales claselor Querco – Fagetea şi Mulgedio – Aconietea. Stratul arborescent realizează o acoperire de 70 - 95%, în care pe lângă Picea abies mai participă prin exemplare izolate: Betula pendula, Pinus sylvestris, Abies alba, Sorbus aucuparia, Acer pseudoplatanus, Fagus sylvatica etc. În stratul arbustiv participă frecvent: Clematis alpina, Lonicera xylosteum, L. nigra, Daphne mezereum, Rosa pendulina, Rubus idaeus, Sambucus racemosa . Stratul erbaceu este bogat şi variat, predominând speciile: Hieracium transsilvanicum, Dryopteris dilatata, D. carthusiana, D. filix-mas, Luzula sylvatica, L. luzuloides, Melampyrum sylvaticum, Soldanella hungarica, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Ranunculus carpaticus, Athyrium filix-femina, Campanula alpina, Homogyne alpina, Moneses uniflora, Oxalis acetosella, Polygonatum verticillatum, Viola biflora, Maianthemum bifolium, Poa nemoralis etc. În cadrul asociaţiei s-au identificat două subasociaţii: - piceetosum abietis sass. nova hoc loco, cu o compoziţie floristică bogată şi relativ omogenă (tabel 28, coloana 2a); - betuletosum pendulae Soó 1944, care se dezvoltă pe pante cu înclinări accentuate, pe soluri puternic acide şi cu umiditate mai redusă, având ca specii diferenţiale Betula pendula şi Pinus sylvestris (tabel 28, coloana 2b). As. Soldanello montanae – Piceetum Volk in Br.-Bl. et al. 1939 Syn.: Calamagrostio villosae – Piceetum Hartmann et Jahn 1967 (art. 29) Tabel sintetic 28, coloana 3 Fitocenozele edificate de Picea abies şi Soldanella montana au o răspândire largă pe verticală, între 1000 şi 1700 metri, pe terenuri cu pante moderate - abrupte, cu soluri foarte acide. 512

Stratul arborescent este dominat net de Picea abies, alături de care mai participă Sorbus aucuparia, Betula pendula, Acer pseudoplatanus etc. În stratul arbustiv se remarcă Juniperus sibirica, Rubus idaeus, Daphne mezereum etc, iar în stratul erbaceu sunt constante speciile: Calamagrostis villosa, Dryopteris dilatata, Luzula sylvatica, L. luzuloides, Melampyrum sylvaticum, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Campanula abietina, Hieracium murorum, Homogyne alpina, Oxalis acetosella, Senecio ovatus etc. Fitocenoze de Larix decidua ssp. carpatica şi Picea abies Fitocenoza edificată de Picea abies cu Larix decidua ssp. carpatica a fost semnalată şi descrisă numai din M-ţii Călimani (Mititelu et al. 1987). Compoziţia floristică, pe baza unui releveu, este următoarea: Piceion excelsae: Athyrium distentifolium +, Calamagrostis villosa +, Dryopteris dilatata +, Melampyrum sylvaticum +, Phegopteris conectilis +, Luzula sylvatica +, Soldanella hungarica +, S. montana +; Piceetalia excelsae: Deschampsia flexuosa +, Pinus cembra +, Hieracium transsilvanicum +, Luzula luzuloides +, Melampyrum saxosum +, Ranunculus carpaticus +; Athyrio – Piceetalia: Athyrium filix-femina +, Leucanthemum waldsteinii +, Streptopus amplexifolius +; Pinion mugi: Juniperus communis +; Vaccinio – Piceetea: Homogyne alpina +, Larix decidua ssp. carpatica 2, Campanula abietina +, Moneses uniflora +, Oxalis acetosella 2, Vaccinium myrtillus +, V. vitis–idaea +, Picea abies 3, Sorbus aucuparia +; Variae syntaxa: Senecio ovatus +, Gentiana asclepiadaea +, Dryopteris filix–mas +, Hieracium murorum +, Mycelis muralis +, Poa nemoralis +, P. chaixii +, Rubus idaeus +, Stellaria nemorum +. As. Sphagno girgensohnii – Piceetum Kuach 1954 Syntaxon syn.: Sphagno – Piceetum Zukrigi 1973 Syn.: Sphagno wulfiani – Piceetum turfosum Ştefureac 1977 (art. 29, 34) Tabel sintetic 28, coloana 10 Fitocenozele de molid sfagnetizate au fost identificate în nordul ţării, la Poiana Stampei, având stratul arborescent alcătuit predominant din Picea abies şi exemplare izolate de Betula pendula, Salix capraea, S. pentandra, Alnus incana, iar în stratul subarbustiv Vaccinium myrtillus şi V. vitis-idaea (Ştefureac 1977). Stratul erbaceu este în general slab reprezentat, dar eterogen, format din Poa trivialis, Myosotis sylvatica, Doronicum austriacum, Crepis paludosa, Valeriana simplicifolia, Symphytum cordatum, Luzula pilosa, Equisetum sylvaticum, Lycopodium annotinum, Dryopteris cristata etc. 513

De remarcat însă este bogăţia stratului muscinal, dintre care menţionăm speciile: Sphagnum wulfianum, S. quinquefarium, S. girgensohnii, S. squarrosus, Hylocomium splendens, Polytrichum commune, Bazzania trilobata, Tuidium delicatulum etc. Aceste briofite sunt legate în special de molidişuri înmlăştinite, la care se mai adaugă şi unele elemente de mlaştini turboase: Calypogea sphagnicola, Cephalozia media, Tetraphis pellucida, Brachythecium velutinum etc. Alianţa Dicrano – Pinion (Libbert 1932) Matuszkiewicz 1962 Syn.: Pinion mediaeuropaeum Libbert 1932 (art. 34) Alianţa reuneşte pinetele care se dezvoltă pe soluri acide. Specii caracteristice: Chamaecytisus hirsutus, Chimaphila umbellata, Dicranum majus, D. scoparium, Galium rotundifolium, Hypnum cupressiforme, Leucobryum glaucum, Monotropa hypopytis, Pinus sylvestris, Pyrola media, Veronica officinalis. As. Leucobryo – Pinetum Matuszkiewicz 1962 betuletosum pendulae (Burduja et Ştefan 1982) Coldea 1991 Syn.: Myrtillo – Pinetum Burduja et Ştefan 1982 (art. 29); Betulo – Pinetum Burduja et Ştefan 1982 (art. 29, 36) Tabel sintetic 28, coloana 4 Asociaţia a fost identificată şi descrisă din Carpaţii Meridionali, unde se dezvoltă pe pante abrupte, pe un substrat cu mult schelet. Fitocenozele descrise din Moldova aparţin subasociaţiei betuletosum pendulae (Burduja et Ştefan 1982) Coldea 1991, care se dezvoltă pe versanţi foarte abrupţi, cu expoziţii generale nordice, având în compoziţia floristică, pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, numeroase specii caracteristice mai ales claselor Querco – Fagetea şi Asplenietea. Speciile componente cu o frecvenţă ridicată sunt: Pinus sylvestris, Picea abies, Betula pendula, Abies alba (în stratul arborescent), Juniperus communis (în stratul arbustiv), Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Veronica officinalis, V. urticifolia, Oxalis acetosella, Antennaria dioica (în stratul erbaceu), Leucobryum glaucum, Dicranum scoparium (în stratul muscinal) etc. Ordinul Junipero – Pinetalia mugi Boşcaiu 1971 Ordinul reprezintă molidişurile de limită superioară şi jnepenişurile 514

caracteristice etajului subalpin şi limitei superioare a etajului boreal. Pe lângă aspectul lor fizionomic distinct, cenozele reunite în acest ordin constituie în Carpaţii sud estici o zonă altitudinală climatogenă mult mai bine conturată decât în masivele din Europa occidentală (N. Boşcaiu 1971). Majoritatea edificatorilor dominanţi ai acestor fitocenoze au adaptări morfologice şi fiziologice care le permit să reziste la temperaturi scăzute şi la acumulările şi avalanşele de zăpadă. Speciile caracteristice sunt comune cu cele ale alianţei. Alianţa Pinion mugi Pawlowski 1928 În cuprinsul alianţei se reunesc pădurile de limită şi jnepenişurile. Specii caracteristice: Gentiana punctata, Juniperus communis, J. sibirica, Lycopodium alpinum, Pinus cembra, P. mugo, Potentilla ternata, Ribes petraeum, Rhododendron myrtifolium, Salix silesiaca, Thymus balcanus. As. Pino cembrae – Piceetum Chifu et al. 1984 Syntaxon syn.: Rhododendro myrtifolii – Piceetum Coldea et Pânzaru 1986 Tabel sintetic 28, coloana 5 Este o asociaţie regională caracteristică pădurii de limită superioară, care se află între molidişuri şi jnepenişuri, cu interferenţe între o parte şi alta, în Călimani formând o bandă largă de 100 - 200 metri, la o altitudine de 1400 - 1850 metri. Asociaţia a fost descrisă iniţial din M-ţii Călimani, ulterior fiind identificată în M-ţii Rodnei, Maramureşului etc. Fitocenozele se dezvoltă pe versanţi cu înclinări moderate până la repezi, cu soluri brune acide şi brune podzolice, cu mult schelet. Stratul arborescent are o acoperire bună (70 - 90%), cu o înălţime de 20 - 22 metri, în care cele două specii edificatoare, Pinus cembra şi Picea abies, se află în diferite raporturi de codominanţă. Astfel, la limita superioară (1700 - 1850 metri), domină Pinus cembra şi cu cât altitudinea descreşte, Picea abies devine dominantă. De asemenea, spre jnepenişuri, Pinus cembra formează insule la început compacte, apoi din ce în ce mai rare. Altă specie componentă a stratului arborescent este Pinus sylvestris, iar Betula pendula şi Sorbus aucuparia au o frecvenţă foarte slabă. Stratul arbustiv este doar prezent, în care se dezvoltă Juniperus sibirica şi Pinus mugo spre limita superioară, apoi Ribes petraeum, Salix silesiaca, Juniperus communis, Lonicera xylosteum, L. caerulea, Rosa pendulina, Rubus idaeus etc. 515

Sunt de remarcat subarbuştii Vaccinium myrtillus şi V. vitis-idaea, care pot realiza o acoperire de până la 50-70% în unele fitocenoze, iar Rhododendron myrtifolium este doar prezentă la limita superioară. În stratul erbaceu, specia Calamagrostis villosa realizează o acoperire de până la 20-30%, iar împreună cu subarbuştii ridică acoperirea acestui strat până la 80%. În compoziţia stratului erbaceu mai participă frecvent speciile: Leucanthemum waldsteinii, Dryopteris dilatata, Luzula sylvatica, L. luzuloides, Deschampsia flexuosa, Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Homogyne alpina, Moneses uniflora, Oxalis acetosella, Rumex alpestris, Senecio ovatus etc. În stratul muscinal sunt frecvente speciile: Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens etc. As. Piceeto – Juniperetum sibiricae Br.-Bl. 1930 Tabel sintetic 28, coloana 6 Este o asociaţie de la limita superioară a pădurii, descrisă numai din M-ţii Călimani (Horeanu et Viţalariu 1991), de pe versanţi abrupţi, cu soluri superficiale cu mult schelet, acide. Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, în compoziţia floristică au o prezenţă mai importantă şi specii din clasele Loiseleurio – Vaccinietea şi Juncetea trifidi. Stratul arborescent are o acoperire mai modestă (30-60%) şi o înălţime redusă (10-15 m), în care domină Picea abies şi rare exemplare de Sorbus aucuparia. Fitocenozele au însă un strat arbustiv dens (acoperirea 60-80%), dominat de Juniperus sibirica, la care se mai adaugă Pinus mugo, Sambucus racemosa, Rubus idaeus etc. Menţionăm şi abundenţa relativ importantă a subarbuştilor Vaccinium myrtillus şi V. vitis-idaea. De asemenea, sunt frecvente şi speciile: Calamagrostis villosa, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Deschampsia flexuosa, Potentilla ternata, Campanula abietina, Homogyne alpina, Lycopodium selago, Oxalis acetosella, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Rumex alpestris, Festuca supina, Vaccinium gaultherioides, Ligusticum mutellina etc. As. Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi Borza 1959 em.Coldea 1985 Syn.: Pinetum mugi carpaticum sensu auct. (art. 34) Tabel sintetic 28, coloana 7a, 7b Fitocenozele edificate de Pinus mugo constituie tufărişuri în unele masive montane, peste limita superioară a pădurii, în etajul subalpin. În unele masive aceste tufărişuri formează o bandă distinctă, continuă, de 400 - 500 metri, la altitudini de 516

1400 - 1850 metri. Asociaţia se dezvoltă pe soluri brune acide şi pe litosoluri cu mult schelet, cu o reacţie foarte acidă. Fitocenozele au o acoperire a stratului arbustiv destul de densă (75 - 100%), dominate net de Pinus mugo, cu o înălţime de 2 - 3 metri. În acest strat mai participă izolat Juniperus sibirica, Ribes petraeum, Salix silesiaca, Lonicera caerulea, Rubus idaeus, la care se mai adaugă Picea abies, Pinus cembra şi Sorbus aucuparia, specii reduse la talia arbustivă, care totuşi depăşesc în înălţime stratul jneapănului. În stratul erbaceu şi semi - arbustiv, alături de specia caracteristică Rhododendron myrtifolium se dezvoltă şi alte specii cu frecvenţă mai ridicată: Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, V. uliginosum, Luzula sylvatica, L. luzuloides, Soldanella hungarica, Deschampsia flexuosa, Campanula abietina, Homogyne alpina, Oxalis acetosella, Rumex alpestris, Festuca picta, Gymnocarpium robertianum, Ligusticum mutellina etc. Pe teritoriul Moldovei, asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - typicum Coldea 1985, cu o compoziţie mai bogată, dar mai omogenă, care vegetează pe versanţi mai abrupţi, cu substrat acid (tabel 28, coloana 7a); - vaccinietosum myrtilli sass. nova hoc loco, care reuneşte fitocenoze de pe terenuri cu pante cu înclinare slabă sau moderată, răspândite mai ales pe platouri, având ca specii diferenţiale Vaccinium myrtillus şi V. vitis-idaea, din care Rhododendron myrtifolium lipseşte (tabel 28, coloana 7b). Ordinul Athyrio – Piceetalia Hadač 1962 Ordinul reuneşte pădurile mezofile edificate de molid şi brad. Specii caracteristice: Astrantia major, Athyrium filix-femina, Carex alba, Daphne mezereum, Dryopteris carthusiana, Fragaria vesca, Mercurialis perennis, Mnium spinosum, Polystichum lonchytis, Ranunculus serpens ssp. nemorosus, Rosa pendulina, Valeriana tripteris. Alianţa Chrysanthemo rotundifolii – Piceion (Krajina 1933) Brezina et Hadač in Hadač 1962 Syntaxon syn.: Chrysanthemion rotundifolii Krajina 1933 Ordinul cuprinde pădurile mezofile de molid din zona montană medie şi superioară, răspândite pe soluri brune, acide, umede, mezotrofe şi cu o reacţie moderat - slab - acidă. Aceste condiţii edafice sunt evidenţiate în compoziţia floristică, 517

prin participarea a numeroase specii din clasa Mulgedio – Aconietea. Contactul cu molidişurile pure şi cu amestecul făgetelor cu coniferele, face posibilă penetrarea a numeroase specii din clasa Querco – Fagetea. Specii caracteristice: Hypericum maculatum, Lilium martagon, Ranunculus platanifolius, Streptopus amplexifolius, Valeriana sambucifolia, Veratrum album. As. Leucanthemo waldsteinii – Piceetum Krajina 1933 Syn.: Piceetum transsilvanicum altherbosum Soó 1944 (art. 34) Tabel sintetic 28, coloana 8 Fitocenozele acestei asociaţii au o răspândire mai largă în Carpaţii Orientali de pe teritoriul Moldovei, pe un relief mai fragmentat şi pe versanţii văilor râurilor, cu pante moderate, mai rar abrupte. Fitocenozele sunt dominate în stratul arborescent de Picea abies, la care se adaugă izolat Betula pendula, Abies alba, Sorbus aucuparia, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior etc. Stratul arbustiv este slab dezvoltat, iar stratul erbaceu şi subarbustiv este bogat şi variat, în care speciei caracteristice Leucanthemum waldsteinii i se alătură frecvent: Hieracium transsilvanicum, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Luzula sylvatica, Ranunculus carpaticus, Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Homogyne alpina, Moneses uniflora, Dryopteris filix-mas, Mycelis muralis etc. Alianţa Abieti – Piceion (Br.-Bl. in Br.-Bl. et al. 1939) Soó 1964 Reprezintă vegetaţia pădurilor de molid cu brad, din zona montană inferioară şi medie. Specii caracteristice: Abies alba, Brachypodium sylvaticum, Carex alba, Corylus avellana, Epipactis helleborine, Lonicera xylosteum, Picea abies, Sanicula europaea. As. Hieracio transsilvanico – Abietetum (Borhidi 1971) Coldea 1991 Syn.: Saxifrago cuneifolii – Abieti – Piceetum Borhidi 1971 (art. 10) Tabel sintetic 28, coloana 9 Fitocenozele mixte de molid şi brad au o răspândire mai extinsă în Carpaţii Orientali, pe versanţi slab înclinaţi cu soluri brune acide cu reacţie slab acidă. Asociaţia se deosebeşte de brădeto - făgete prin predominarea elementelor boreale în stratul erbaceu (Gh. Coldea 1991). 518

Cele două specii edificatoare, Abies alba şi Picea abies, sunt în raporturi de codominanţă: în fitocenozele de joasă altitudine domină Abies alba, iar în fitocenozele de altitudine mai înaltă domină Picea abies. Specia caracteristică Hieracium transsilvanicum contribuie la constituirea stratului erbaceu şi subarbustiv împreună cu speciile: Luzula luzuloides, L. sylvatica, Oxalis acetosella, Dryopteris filix-mas, D. carthusiana, Galium odoratum, Rubus hirtus, Viola reichenbachiana, Athyrium filix-femina, Calamagrostis arundinacea, Ranunculus carpaticus, Lycopodium selago, Moneses uniflora, Sanicula europaea etc.

Clasa EPILOBIETEA ANGUSTIFOLII R. Tx. et Preising ex von Rochow 1951 Syn.: Epilobietea angustifolii R. Tx. et Preising in R. Tx. 1950 (art. 8) Reuneşte vegetaţia buruienişurilor de pe soluri fertile umede din margini de păduri, luminişuri sau din tăieturile de păduri. Deoarece aceste fitocenoze sunt răspândite din zona colinară până în etajul boreal, în compoziţia lor floristică penetrează specii atât din păduri din clasele Querco – Fagetea şi Vaccinio – Piceetea, cât şi din poieni şi margini de păduri, mai ales din clasele Trifolio – Geranietea, Mulgedio – Aconietea şi Molinio – Arrhenatheretea. Specii caracteristice: Calamagrostis epigeios, Centaurium erythraea, Epilobium collinum, Chamerion angustifolium, Fragaria vesca, Galeopsis speciosa, Gnaphalium sylvaticum, Senecio germanicus, S. ovatus, S. sylvaticum, Torilis japonica. Ordinul Atropetalia Vlieger 1937 Syn.: Epilobietalia angustifolii (Vlieger 1937) R. Tx. 1950 (art. 29) Cuprinde vegetaţia ierburilor înalte din luminişuri, tăieturi şi doborâturi de păduri şi din locurile unde pădurile au fost incendiate. Speciile caracteristice sunt comune cu ale alianţei.

519

520

Tabelul 28 Asociaţii din ordinele Erico – Pinetalia Horvat 1959, Piceetalia excelsae Pawlowski in Pawlowski et al. 1928 şi Athyrio – Piceetalia Hadač 1962 Asociaţia Altitudinea (m. s. m. x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Juniperus sabina Hieracium transsilvanicum Soldanella montana Leucobryum glaucum Pinus cembra Picea abies Rhododendron myrtifolium Leucanthemum waldsteinii Sphagnum wulfianum Dif. de sas. Betula pendula Vaccinium myrtillus Seslerio - Pinion Cotoneaster integerrimus Helianthemum nummularium ssp. obscurum Peucedanum oreoselinum Pimpinella saxifraga Teucrium chamaedrys Erico – Pinetalia et Erico – Pinetea Chamaecytisus ratisbonensis Cirsium erisithales Cytisus nigricans Daphne cneorum Goodyera repens Helianthemum canum Iris ruthenica Laserpitium latifolium

1 100150 7

2a 85145 50

2b 92116 7

3 100170 16

4 80150 29

5 140185 87

6 172192 6

7a 140184 21

7b 165183 18

8 100165 66

9 60125 30

10 95100 7

V -

IV I V II

IV V -

III III V I

II III IV -

I I V V I III

II V II II

II I II II II I

II I

III II V III

III I V -

V V

-

I V

V IV

II V

IV IV

I V

V

V

V

II IV

I II

I IV

II II

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

II I

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

II II II II III -

I -

-

I

I I -

-

-

-

-

I I I I

I -

-

521

Piceion excelsae Athyrium distentifolium Calamagrostis villosa Clematis alpina Dryopteris dilatata Gymnocarpium dryopteris Lyzula sylvatica Lycopodium complanatum Melampyrum sylvaticum Phegopteris conectilis Prenanthes purpurea Soldanella hungarica ssp. hungarica Soldanella hungarica ssp. major Dicrano – Pinion Chamaecytisus hirsutus Chimaphila umbellata Dicranum majus Dicranum scoparium Galium rotundifolium Hypnum cupressiforme Monotropa hypopytis Pinus sylvestris Platanthera chlorantha Pyrola media Veronica officinalis Viola canina Piceetalia excelsae Calamagrostis arundinacea Deschampsia flexuosa Lonicera caerulea Luzula luzuloides ssp. luzuloides Luzula luzuloides ssp. rubella Melampyrum pratense Melampyrum saxosum Pleurozium schreberi Pyrola minor Ranunculus carpaticus Sphagnum girgensohnii Sphagnum quinquefarium

II -

I I II II II IV II I I -

III III II II V III -

I V IV III V IV II III -

I I I II -

I V I V II V I II -

II V I III II IV

I IV I II IV IV -

II I I III I II I -

I I II II III II I I I -

I I I I II I I I -

-

IV -

I I I II -

IV -

II I II -

I I I III II I II V I I III I

IV I I -

I -

I III -

-

I I I I II -

I I II -

I -

-

III I II I III -

IV -

I IV III I I I -

III IV I I I -

V I III II IV I -

V II II II -

V III V I I I I

I I I -

II I II I I I I III I -

II IV II -

II III

522

Pinion mugi et Pinetalia mugi Gentiana punctata Juniperus communis Juniperus sibirica Laserpitium krapfii Lycopodium alpinum Pinus mugo Potentilla ternata Ribes petraeum Salix silesiaca Thymus balcanus Chrysanthemo rotundifolii – Piceion Hypericum maculatum Lilium martagon Ranunuclus platanifolius Streptopus amplexifolius Veratrum album ssp. album Veratrum album ssp. lobelianum Abieti – Piceion Abies alba Brachypodium sylvaticum Carex montana Corylus avellana Epipactis atrorubens Epipactis helleborine Lonicera xylosteum Luzula pilosa Sanicula europaea Athyrio – Piceetalia Astrantia major Athyrium filix-femina Carex alba Daphne mezereum Dryopteris carthusiana Mercurialis perennis Mnium spinosum Polystichum lonchitis Ranunculus serpens ssp. nemorosum Rosa pendulina

V -

I I I -

-

I II II -

III -

I I II I III I II II I

V II IV II

I II III I V I V I I

I V I -

I I I I I I I -

I -

II IV -

-

I I -

-

-

I -

I I I -

I I -

I II -

I I -

I I I I I I

I I -

II

II -

II I I I III I

II -

II I I I I I -

III I -

I I I -

-

-

I -

II I I I I I I

V I I I I I III I II

I -

II

IV III I I II

II IV IV

III III III I II

II I I -

III II I

-

II -

I -

I III II I II I I I

II I I II II I I I

I -

523

Valeriana tripteris Vaccinio – Piceetea Campanula abietina Calluna vulgaris Corallorhiza trifida Hieracium murorum Homogyne alpina Hylocomium splendens Larix decidua ssp. carpatica Listera cordata Lonicera nigra Lycopodium annotinum Lycopodium selago Moneses uniflora Orthilia secunda Oxalis acetosella Ptilium crista-castrensis Pyrola rotundifolia Rubus saxatilis Sorbus aucuparia Vaccinium vitis-idaea Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Aconitum tauricum Aconitum toxicum Adenostyles alliariae var. alliariae Adenostyles alliariae var. kerneri Alnus alnobetula Chaerophyllum hirsutum Cicerbita alpina Cortusa mathioli Crepis paludosa Doronicum austriacum Doronicum carpaticum Epilobium alpestre Geum rivale Hypericum richeri ssp. grisebachii Kanutia dipsacifolia Myosotis sylvatica

-

II

-

-

I

I

II

II

I

I

I

-

II -

IV I I III I III II II III II V I I IV IV

IV V IV III

IV IV V I III III II V III V

II I I I I II IV II II III

III V IV I I I III I V IV V

IV IV IV IV I IV V

IV V II I I I V II IV

I I IV I II II II V

IV I II I III I I I I I III II V I I III III

I I I I I I I I II II I V III I

I I IV

-

I I I I I II I I II

IV I

III II III

I

I I I I I I I I I

II I I III II

I I I II II I -

I I I II I -

I I II I I I I I I II

I I I I I I II

III II III

524

Polygonatum verticillatum Rumex alpestris Rumex alpinus Senecio germanicus Valeriana sambucifolia Veronica serpyllifolia Viola biflora Viola dacica Querco – Fagetea s. l. Acer platanoides Acer pseudoplatanus Aconitum moldavicum Actaea spicata Adoxa moschatellina Ajuga reptans Alnus incana Anemone nemorosa Anemone ranunculoides Aquilegia vulgaris Asarum europaeum Campanula persicifolia Campanula rapunculoides Cardamine impatiens Carex digitata Carex sylvatica Carpinus betulus Cephalanthera damasonium Chrysosplenium alternifolium Circaea lutetiana Corydalis cava Corydalis solida Crocus vernus Cruciata glabra Dentaria bulbifera Dentaria glandulosa Dryopteris cristata Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Equisetum sylvaticum

-

III I I I I

V I IV -

I I II I I

I -

I III I I

III I -

I IV I I -

I -

I I I I I -

II I I -

-

-

II I II I I I I I I I I I II IV II I

-

IV I III I III I III

I I I I I I I I I I I I I I II II -

I I -

II I -

II I -

I -

I I I I I I I I I I II I I I I I I I I I III I -

III I I I I I I I I I I I I I I II II II III I I

I IV I II

525

Euphorbia amygdaloides Euphorbia carniolica Fagus sylvatica Festuca altissima Fraxinus excelsior Gagea lutea Galanthus nivalis Galium odoratum Galium schultesii Gentiana asclepiadea Geranium robertianum Glechoma hederacea Glechoma hirsuta Hedera helix Hepatica transsilvanica Hieracium sabaudum Hieracium umbellatum Impatiens noli-tangere Isopyrum thalictroides Lamium galeobdolon Lathyrus vernus Listera ovata Lunaria rediviva Maianthemum bifolium Melica nutans Melica uniflora Milium effusum Moehringia trinervia Mycelis muralis Neottia nidus-avis Paris quadrifolia Platanthera bifolia Poa nemoralis Polygonatum latifolium Polystichum aculeatum Polystichum braunii Primula elatior ssp. leucophylla Primula veris Pulmonaria officinalis

II -

II II II I I II II I I I I I I III I I III I II I III I I I -

-

I II I I III III I -

II II I I II II II I III I I I I I III I -

I I I I I I I I -

II -

I I -

I -

I I I I I I I II I I I I I I I I I I I I III I I II I I I I -

II III I II III I I II I I I I I I I I I III I I I II I I I

I I I -

526

Pulmonaria rubra Quercus petraea Ranunculus cassubicus Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Ribes alpinus Ribes uva-crispa Rubus hirtus Salvia glutinosa Saxifraga cuneifolia Scilla bifolia Scrophularia nodosa Senecio ovatus Stellaria nemorum Symphytum cordatum Taxus baccata Ulmus glabra Veronica montana Veronica urticifolia Viola reichenbachiana Viscum laxum ssp. abietis Asplenietea trichomanes s. l. Acinos alpinus Arabis alpina Asplenium ramosum Asplenium ruta-muraria Asplenium trichomanes Campanula carpatica Campanula rotundifolia Cardaminopsis arenosa Cystopteris fragilis Cystopteris montana Festuca picta Gymnocarpium robertianum Polypodium vulgare Rhodiola rosea Saxifraga paniculata Sedum hispanicum Sedum maximum Sedum vulgare

-

III I I I II II II I I II I -

-

III I IV III I III I -

I I I I I I I I I III I -

I III I -

I I II -

II -

II -

II I I I I I II I I I II I I

II I III II I II II I I II III I

-

II III II II II -

I I I I -

-

II -

I I I I I II I II I

I I I -

-

III III I -

I I I I -

I I I I I -

I I I I -

-

527

Sempervivum ruthenicum Silene nutans ssp. dubia Spiraea chamaedryfolia Thymus comosus Veronica baumgarteni Elyno – Seslerietea s. l. Aconitum anthora Androsace villosa ssp. arachnoidea Carex atrata Centaurea pinnatifida Dianthus spiculifolius Dianthus tenuifolius Erysimum wittmannii Helictotrichon decorum Hieracium bifidum Scabiosa lucida ssp. barbata Seseli libanotis Sesleria bielzii Thymus pulcherrimus Loiseleurio – Vaccinietea s. l. Festuca supina Hieracium alpinum Loiseleuria procumbens Luzula spicata Vaccinium gaultherioides Juncetea trifidi s. l. Agrostis rupestris Alchemilla gleucescens Antennaria dioica Bellardiochloa variegata Campanula alpina Carex pilulifera Cetraria islandica Coeloglossum viride Festuca nigrescens Hieracium aurantiacum Juncus trifidus Ligusticum mutellina Lycopodium clavatum

I I -

III -

-

-

I I I I -

-

-

I

-

I -

I -

-

II III II III II III III II I I

I -

-

-

-

-

II II -

-

-

I -

I -

-

-

-

-

-

-

I I

III I II III

I I II

I I I I

-

-

-

-

I I I I

-

II II III I

III I I

I I I -

II II II III -

I I I I I III -

I I I -

I I -

I

-

528

Nardus stricta Pedicularis comosa Potentilla aurea Solidago virgaurea ssp. minuta Thesium alpinum Vaccinium uliginosum Epilobietea angustifolii s. l. Calamagrostis epigeios Chamerion angustifolium Chamerion dodonei Digitalis grandiflora Fragaria vesca Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Gnaphalium sylvaticum Solidago virgaurea ssp. virgaurea Stachys alpina Trifolio – Geranietea s. l. Astragalus glycyphyllos Carduus glaucinus Galium mollugo Hieracium cymosum Lathyrus pratensis Origanum vulgare Peucedanum cervaria Pteridium aquilinum Pulmonaria mollis ssp. mollisima Spiraea crenata Stachys recta Tanacetum corymbosum Trifolium medium Veronica chamaedrys Vicia sylvatica Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Chaerophyllum aromaticum Cruciata laevipes Geum allepicum Petasites albus

II III -

I -

-

II -

-

I I I

I -

II I II III

I I I

-

-

-

-

III I -

-

III I -

I II I I I I -

I I -

-

-

-

I I I I I II I

II I I -

I -

IV II II -

I I -

-

I -

I I II -

-

-

-

I -

I I I I I I I I

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

II I I I

I -

-

529

Petasites hybridus Telekia speciosa Tussilago farfara Urtica dioica Rhamno – Prunetea s. l. Coronilla varia Populus tremula Rubus idaeus Salix caprea Sambucus racemosa Viburnum lantana Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Anthoxanthum odoratum Bellis perennis Caltha palustris Campanula patula Carex flaca Cerastium holosteoides Deschampsia caespitosa Equisetum telmateia Lotus corniculatus Lysimachia nummularia Phleum alpinum Phleum montanum Poa chaixii Poa trivialis Primula elatior ssp. elatior Prunella vulgaris Ranunculus repens Silene dioica Taraxacum officinale Trifolium repens Valeriana officinalis Veronica longifolia Festuco – Brometea s. l. Achillea stricta Asperula cynanchica Campanula sibirica

-

I

-

-

I I

I

-

-

-

I I I

I

-

II -

I III I II -

-

III II I -

II II I -

II -

II II -

III -

I I -

I II I -

I II I I I

I -

I II I II I -

I I -

-

I I -

I I -

I I I I I -

I I -

I I -

I I -

I I I -

I I I I I -

I IV I -

I IV

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

530

Carlina biebersteinii ssp. brevibracteata Carlina vulgaris Festuca rupicola Gentiana phlogifolia Inula ensifolia Iris aphylla Melica ciliata Plantago media Potentilla argentea Scabiosa ochroleuca Teucrium montanum Koelerio – Corynephoretea s. l. Hieracium pilosella Rumex acetosella Sedum annuum Variae syntaxa Alectoria ochroleuca Brachytecium reflexum Brachytecium velutinum Calypogeia sphagnicola Cladonia caperata Cladonia furcata Cladonia mitis Cladonia rangiferina Dicranum flagellare Dicranum fuscencens Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum Entodon orthocarpus Entodon schreberi Lepidozia reptans Plagiothecium lacteum Polytrichum alpinum Polytrichum commune Polytrichum formosum Polytrichum juniperinum Polytrichum strictum Ptilidium pulcherrimum

-

-

-

-

II

-

-

-

-

-

-

-

III II II II II I II

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

I I -

-

II -

-

-

-

I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I -

II I I

-

I

I I I

-

I -

I I -

-

-

-

I -

I I I I

I II II I I -

-

I I I -

-

I I I -

-

II -

Rhitidiadelphus rugosus Rhitidiadelphus triqueter Rhizomnium punctatum Salix cinerea Sphagnum capilifolium Sphagnum fallax Sphagnum squarrosum Stellaria media Tetraphis pellucida Thuidium abietinum Thuidium delicatulum Thuidium erectum Thuidium philiberti Thuidium pulminatum Thuidium tamariscinum Valeriana simplicifolia Viola tricolor

-

I -

-

-

I I I I I I I I

I -

-

I -

-

I I I -

I I -

I I I IV I I II I -

531

1. Juniperetum sabinae Csürös 1958: 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003) 2. Hieracio transsilvanico – Piceetum Pawlowski et Br.-Bl. 1939: a – piceetosum abietis sass. nova hoc loco: 15 rel. din bazinul Tarcăului (D. Dăscălescu, 1982); 2 rel. din Cheile Lucavei (Cl. Horeanu et T. Seghedin, 1985); 8 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et E. Ţopa, 1989); 8 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et N. Ştefan, 1992); 6 rel. din M-ţii Vrancei (N. Ştefan et M. Diaconu, 1994); 7 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et Gh. Lupaşcu, 1998); 3 rel. din rezervaţia Lăcăuţi – Izvoarele Putnei (I. Sârbu et al., 1999); 1 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita, 2003); b – betuletosum pendulae Soó 1944: 7 rel. din M-ţii Vrancei (N. Ţtefan et M. Diaconu, 1994). 3. Soldanello montanae – Piceetum Volk in Br.-Bl. et al. 1939: 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 1 rel. din rezervaţia „12 Apostoli” – Călimani (D. Mititelu et al., 1987); 7 rel. din M-ţii Vrancei (N. Ştefan et M. Diaconu, 1994). 4. Leucobrio – Pinetum Matuszkiewicz 1962 betuletosum pendulae (Burduja et Ştefan 1982) Coldea 1991: 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 15 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (C. Burduja et N. Ştefan, 1982); 1 rel. din bazinul Sucevei (D. Mititelu et al., 1987); 1 rel. de la Gura Humorului (D. Mititelu et L. Toderaş, 1989); 4 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 2 rel. din Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997).

532

5. Pino cembrae – Piceetum Chifu et al. 1984: 10 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1984); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 72 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1987; 1989; 1998). 6. Piceeto – Juniperetum sibiricae Br. – Bl. 1930: 6 rel. din M-ţii Călimani (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1991) 7. Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi Borza 1959 em. Coldea 1985: a – typicum Coldea 1985: 10 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 11 rel. din M-ţii Călimani (T. Chifu et al., 1989); b – vaccinietosum myrtilli sass. nova hoc loco: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 8 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 3 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et E. Ţopa, 1989); 2 rel. din Vf. Goru (N. Ştefan et al., 1999). 8. Leucanthemo waldsteinii – Piceetum Krajina 1933: 5 rel. din chiuveta Lucina (P. Raclaru et N. Barbu, 1959); 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 10 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1981); 6 rel. din M-ţii Bistriţei (T. Seghedin, 1983); 5 rel. din M-ţii Călimani (D. Mititelu et al., 1986); 10 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003). 9. Hieracio transsilvanico – Abietetum (Borhidi 1971) Coldea 1991: 9 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 3 rel. din Depresiunea Neamţului (T. Chifu, 1972); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 6 rel. din bazinul Gemenea (N. Ştefan et al., 1984); 1 rel. din Mt. Giumalău (C. Dobrescu et E. Ţopa, 1989); 10 rel. din M-ţii Vrancei (N. Ştefan et M. Diaconu, 1994). 10. Sphagno – Piceetum Kuach 1954: 7 rel. de la Poiana Stampei (Tr. Ştefureac, 1977)

Alianţa Atropion Br.-Bl. ex Aichinger 1933 Syn.: Atropion Br.-Bl. 1930 (art. 2b); Fragarion vescae R. Tx. 1950 (art. 29) Grupează vegetaţia ierburilor din păduri luminoase, cu stratul arborescent rărit. Specii caracteristice: Angelica sylvestris, Arctium nemorosum, Atropa belladonna, Cirsium oleraceum, C. vulgare, Dipsacus pilosus, Eupatorium cannabinum, Hypericum hirsutum, Sambucus ebulus, Stachys sylvatica, Verbascum thapsus. As. Eupatorietum cannabini R. Tx. 1937 Tabel sintetic 29, coloana 1 Asociaţia este răspândită în luminişuri de păduri, pe locuri plane sau în microdepresiuni, pe soluri umede şi bogate în elemente nutritive. Fitocenozele sunt dominate net de specia caracteristică Eupatorium cannabinum, însă în straturile inferioare speciile Rumex obtusifolius, Tussilago farfara, Equisetum telmateia etc, pot să realizeze indici de dominanţă importanţi. În afară de acestea, în compoziţia floristică sunt frecvente speciile: Arctium nemorosum, Stachys sylvatica, Torilis japonica, Myosoton aquaticum, Agrostis stolonifera, Lythrum salicaria, Calystegia sepium, Epilobium hirsutum, Artemisia vulgaris, Erigeron annuus, Cirsium arvense, Urtica dioica etc. As. Epilobio – Atropetum belladonnae R. Tx. 1931 em. 1950 Syn.: Atropetum Br.-Bl. 1930 (art. 2b) Tabel sintetic 29, coloana 2 Această asociaţie a fost descrisă din puţine staţiuni din ţară (Coldea 1991), fiind răspândită pe terenuri umede în pădurile de foioase, în special de fag şi de amestec de fag cu carpen. Fitocenozele au o acoperire de 40 - 50%, realizată mai ales de specia caracteristică Atropa belladonna. În compoziţia floristică sunt frecvente speciile: Calamagrostis epigeios, Hypericum hirsutum, Stachys sylvatica, Fragaria vesca, Galeopsis tetrahit, Gnaphalium sylvaticum, Torilis japonicus, Carex spicata, Solidago virgaurea, Urtica dioica etc.

533

Alianţa Carici piluliferae – Epilobion angustifolii R. Tx. 1950 Syn.: Epilobion angustifolii Soó 1933 (art. 8); Epilobion angustifolii Rübel 1933 (art. 8) Cuprinde asociaţii ierboase de pe soluri sărace în elemente nutritive, din tăieturi şi doborâturi de păduri sau din luminişuri de păduri. Specii caracteristice: Calamagrostis arundinacea, Carex pilulifera, Chamerion angustifolium, Erechthites hieracifolia, Luzula luzuloides, Rumex acetosella. As. Senecioni sylvatici – Epilobietum angustifolii R. Tx. 1937 Syn.: Epilobietum angustifolii Rübel 1933 (art. 2b); Senecioni – Chamenerietum (R. Tx. 1937) Soó 1961 (art. 30); Senecioni – Epilobietum angustifolii (Hueck 1931) R. Tx. 1950 (art. 30) Tabel sintetic 29, coloana 3 Fitocenozele asociaţiei au fost mai frecvent descrise din Carpaţii Meridionali şi Occidentali, unde acestea vegetează pe terenuri defrişate, însorite, cu soluri brune şi brune luvice, cu reacţie acidă - slab acidă (Coldea 1991). Pe teritoriul Moldovei asociaţia a fost identificată până în prezent în puţine locuri, mai ales pe terenuri defrişate. Specia caracteristică Senecio sylvaticus rareori realizează o acoperire mai importantă (5 - 10%), fitocenozele fiind dominate de Chamerion angustifolium, care are o acoperire variabilă, de la 20% până la 80%. Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, în compoziţia floristică sunt şi o serie de specii, mai ales erbacee, din clasele Querco – Fagetea şi Vaccinio – Piceetea, din Molinio – Arrhenatheretea, dar şi o serie de arbuşti, în special din ordinul Sambucetalia. Dintre speciile cele mai frecvente menţionăm: Hypericum hirsutum, Epilobium collinum, Fragaria vesca, Rubus idaeus, Salix caprea, Urtica dioica, Deschampsia caespitosa, Dipsacus fullonum etc. As. Digitali ambigue – Calamagrostietum arundinaceae Sillinger 1933 Syn.: Calamagrostio arundinaceae – Digitalietum grandiflorae Oberd 1973 (art. 31); As. de Calamagrostis – Digitalis grandiflora Oberd. 1957 (art. 3c); Calamagrostietum arundinaceae Puşcaru et al. 1959 (art. 29) Tabel sintetic 29, coloana 4a, 4b Fitocenozele acestei asociaţii se dezvoltă pe terenuri defrişate, atât în etajul 534

pădurilor de foioase, cât şi în etajul molidişurilor. Specia caracteristică Digitalis grandiflora, în majoritatea fitocenozelor este doar prezentă, în puţine fitocenoze poate realiza o acoperire de 5 - 10%. Specia dominantă este Calamagrostis arundinacea, care are o acoperire de 50 - 95%. Compoziţia floristică este bogată şi variată, pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, fiind numeroase specii din clasele Querco – Fagetea, Vaccinio – Piceetea, Rhamno – Prunetea, Molinio – Arrhenatheretea etc. În compoziţia floristică se remarcă o serie de specii cu constanţă ridicată: Luzula luzuloides, Fragaria vesca, Veronica chamaedrys, Gentiana asclepiadea, Dryopteris filix- mas, Epilobium montanum, Galium schultesii, Poa nemoralis, Salvia glutinosa, Veronica urticifolia, Achillea distans etc. Asociaţia este reprezentată prin două subasociaţii: - typicum Coldea 1991, în care Calamagrostis arundinacea se dezvoltă pe terenuri mai însorite şi cu o compoziţie floristică bogată în specii caracteristice alianţei şi ordinului (tabel 29, coloana 4a); - spiraeetosum chamaedryfoliae (Resm. et Csürös 1966) Coldea 1991 (syn.: Calamagrostio – Spiraeetum ulmifoliae Resm. et Csürös 1966), care se dezvoltă pe terenuri semi-umbrite, cu numeroase specii din clasele Querco – Fagetea şi Vaccinio – Piceetea, având ca specii diferenţiale Spiraea chamaedryfolia şi Angelica sylvestris (tabel 29, coloana 4b). As. Calamagrostietum epigei Juraszec 1928 Tabel sintetic 29, coloana 5 Fitocenozele acestei asociaţii sunt rare, fiind identificate pe terenuri însorite, în pajişti din vecinătatea pădurilor, pe rupturi de terenuri sau pe marginea unor săpături vechi. Fitocenozele au o acoperire de 50 - 90%, sunt dominate de Calamagrostis epigeios şi de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei. Deşi se află în arealul pădurilor de foioase din clasa Querco – Fagetea şi a pajiştilor mezofile din clasa Molinio – Arrhenatheretea, în compoziţia floristică a asociaţiei penetrează puţine specii caracteristice acestora. Mai frecvente sunt speciile: Digitalis grandiflora, Fragaria vesca, Cirsium vulgare, Gnaphalium sylvaticum, Campanula trachelium, Festuca rubra, Ranunculus acris, Trifolium campestre, T. repens etc.

535

Tabelul 29 Asociaţii din ordinul Atropetalia Vlieger 1937 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Eupatorium cannabinum Atropa belladonna Senecio sylvaticus Digitalis grandiflora Calamagrostis epigeios Dif. de sas. Spiraea chamaedryfolia Carici piluliferae – Epilobion angustifolii Calamagrostis arundinacea Chamerion angustifolium Luzula luzuloides Rumex acetosella Atropion et Atropetalia belladonae Angelica sylvestris Arctium nemorosum Cirsium oleraceum Cirsium vulgare Dipsacus pilosus Hypericum hirsutum Sambucus ebulus Stachys sylvatica Verbascum thapsus Epilobietea angustifolii Carex pairae Centaurium erythraea Epilobium collinum Fragaria vesca Galeopsis bifida Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Gnaphalium sylvaticum Senecio germanicus Senecio ovatus Senecio viscosus Torilis japonica Querco – Fagetea s. l. Acer pseudoplatanus Aconitum moldavicum Brachypodium sylvaticum Campanula rapunculoides Campanula trachelium Carex pendula Carex remota Dryopteris filix-mas

536

1 30-80 31

2 15-75 7

3 100-165 7

4a 90-120 17

4b 110-140 10

5 55-65 5

V I

V I IV

I I IV II II

II IV -

IV -

III V

-

-

-

-

V

-

I -

-

II V I

V III IV II

V II III -

I -

I II I I I I I III -

II I IV III -

II III II II I

I I I I

I -

IV -

I I II III

V IV III V III

I I III IV II I I -

II II IV II I I III -

V II -

I IV III II I

I I I I -

-

II I II

II I I II

I I IV

III -

Epilobium montanum Fagus sylvatica Galium rivale Galium schultesii Hieracium umbellatum Lamium galeobdolon Lonicera xylosteum Maianthemum bifolium Mercurialis perennis Moehringia trinervia Primula elatior ssp. leucophylla Pteridium aquilinum Pulmonaria rubra Ribes uva-crispa Scrophularia nodosa Sedum maximum Silene nutans ssp. dubia Vicia dumetorum Viola reichenbachiana Vaccinio – Piceetea s. l. Abies alba Athyrium distentifolium Athyrium filix-femina Calamagrostis villosa Campanula abietina Cicerbita alpina Clematis alpina Daphne mezereum Deschampsia flexuosa Leucanthemum waldsteinii Lonicera nigra Oxalis acetosella Picea abies Vaccinium myrtillus Valeriana tripteris Veronica officinalis Rhamno – Prunetea s. l. Betula pendula Clematis vitalba Cotoneaster integerrimus Populus tremula Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Salix caprea Sambucus racemosa Sorbus aucuparia Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Astragalus glycyphyllos Bupleurum falcatum Campanula persicifolia Carex spicata

I I I -

II -

I II I I -

II I II I I II I I

IV II IV I I I I I I III II III II -

-

I -

-

II -

II I II I II I I I I I II I

I III I I I II III II II -

-

I -

I -

II I I III III -

II I II I II I

III II II V II II III

-

I -

IV

I

I I I III -

I -

I II

537

Clinopodium vulgare Coronilla varia Dactylis glomerata Gentiana asclepiadea Glechoma hederacea Knautia arvensis Lathyrus pratensis Lotus corniculatus Lysimachia punctata Origanum vulgare Peucedanum oreoselinum Solidago virgaurea Trifolium medium Veronica chamaedrys Vicia cracca Vicia sepium Vicia sylvatica Viola hirta Galio – Urticetea s. l. Aegopodium podagraria Alliaria petiolata Anthriscus cerepholium ssp. trichosperma Carduus crispus Carduus personatus Carpesium cernuum Chaerophyllum aromaticum Chaerophyllum bulbosum Chaerophyllum hirsutum Chaerophyllum temulum Circaea lutetiana Cirsium erisithales Cucubalus baccifer Festuca gigantea Geranium phaeum Geranium robertianum Geum urbanum Heracleum sphondylium Impatiens noli-tangere Inula helenium Lapsana communis Melilotus altissimus Mycelis muralis Myosoton aquaticum Petasites albus Petasites hybridus Poa nemoralis Polygonum dumetorum Rubus caesius Rumex obtusifolius Salvia glutinosa Saponaria officinalis Silene alba Solidago canadensis

538

I I I -

III -

II I I -

I I I II III I I II I I I IV I I -

I IV I I IV I

I I I I I I I I I -

I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I III I I I III I I I I

I II -

I I I II I I I I -

II III III II I IV IV -

III I II V II -

-

Sonchus palustris Stellaria nemorum Telekia speciosa Urtica dioica Veronica urticifolia Mulgedio – Aconietea s. l. Achillea distans Aconitum tauricum Cortusa mathioli Doronicum austriacum Geranium sylvaticum Geum rivale Hieracium prenanthoides Hypericum richeri ssp. grisebachii Laserpitium latifolium Phyteum wagneri Polygonatum verticillatum Rosa pendulina Thalictrum aquilegiifolioum Salicetea purpureae s. l. Salix alba Salix fragilis Sisymbrium strictissimum Asplenietea trichomanes s. l. Asplenium ruta-muraria Asplenium trichomanes Campanula carpatica Cardaminopsis arenosa Cystopteris fragilis Polypodium vulgare Elyno – Seslerietea s. l. Aconitum anthora Carduus kerneri Iris ruthenica Potentilla thuringiaca Seseli libanotis Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Agrostis stolonifera Ajuga reptans Alopecurus pratensis Althaea officinalis Anthoxanthum odoratum Briza media Bromus commutatus Carex hirta Carex pallescens Carum carvi Centaurea jacea Cichorium intybus Crepis biennis Daucus carota

I I I III -

III -

I IV -

II III

III I I IV

-

-

-

-

I I I I I I I -

IV II I I II II I

-

I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I -

II I II I I

-

-

-

-

I I I II -

I

-

III I I I I I I

-

II I I I I I I I I

I -

III -

-

539

Deschampsia caespitosa Elymus repens Equisetum arvense Equisetum telmateia Euphrasia officinalis ssp. pratensis Festuca rubra Filipendula ulmaria Geranium palustre Holcus lanatus Hypericum maculatum Hypericum tetrapterum Inula britanica Juncus effusus Juncus inflexus Leontodon hispidus Leucanthemum vulgare Lolium perenne Lythrum salicaria Mentha longifolia Pastinaca sativa ssp. pratensis Phleum pratense Plantago lanceolata Plantago major Poa pratensis Poa trivialis Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris Ranunculus acris Ranunculus repens Sanguisorba officinalis Scirpus sylvaticus Stellaria graminea Taraxacum officinale Thalictrum lucidum Thymus pulegioides Trifolium campestre Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Valeriana officinalis Verbena officinalis Veronica longifolia Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma plantago-aquatica Calystegia sepium Cirsium canum Epilobium hirsutum Epilobium palustre Equisetum palustre Galium palustre Lycopus europaeus Lysimachia vulgaris

540

I II I I I I I II II I I I I I II I I I I I I I I I I

-

III I I I II I I I II II I II I I I I II I II II II -

I I II II I III II -

I III III I -

II IV IV IV IV III -

I III I II I I I I

-

I -

-

-

-

Mentha aquatica Phragmites australis Poa palustris Senecio paludosus Solanum dulcamara Symphytum officinale Typha latifolia Bidentetea triparti s. l. Bidens tripartita Echinochloa crus-galli Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Rumex conglomeratus Festuco – Brometea s. l. Achillea setacea Apera spica-venti Arabis hirsuta Campanula glomerata Chamaecytisus hirsutus Echium vulgare Euphrasia stricta Hieracium bauhinii Pimpinella saxifraga Plantago media Potentilla argentea Scabiosa ochroleuca Senecio erucifolius Stachys germanica Thalictrum foetidum Artemisietea s. l. Anthemis tinctoria Arctium lappa Arctium tomentosum Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Atriplex sagittata Ballota nigra Carduus acanthoides Dipsacus fullonum Erigeron acris Erigeron annuus ssp. annuus Erigeron annuus ssp. strigosus Glycyrrhiza echinata Leonurus cardiaca ssp. villosus Linaria vulgaris Malva sylvestris Melilotus officinalis Nepeta cataria Tanacetum vulgare Stellarietea mediae s. l. Brassica nigra Chenopodium album Cirsium arvense

I I I I I I I

-

I -

I -

-

-

I I I I

-

I -

-

-

-

I I -

-

I I I I I I I I I I I -

I I I

I -

-

I I I III I I I I III I I I I I I I I

-

II I III I I -

-

IV -

-

I I II

-

II

-

-

-

541

Conyza canadensis Diplotaxis tenuifolius Galeopsis ladanum Galinsoga parviflora Lathyrus tuberosus Mentha arvensis Sonchus arvensis Spergula arvensis Stellaria media Viola arvensis

I I I I I -

II

II I I I I -

-

-

-

1. Eupatorietum cannabini R. Tx. 1937: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 5 rel. din mlaştina Lozna – Dersca (D. Mititelu et al., 1974); 4 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 10 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu, 1978); 1 rel. din jud. Suceava (D. Mititelu et al., 1987); 6 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 2. Epilobio – Atropetum belladonnae R. Tx. 1931 em. 1950: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974). 3. Senecioni sylvatici – Epilobietum angustifolii R. Tx. 1937: 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 2 rel. din masivul forestier Ghindăoani – Tupilaţi (C. Burduja et al., 1974); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997). 4. Digitali ambigue – Calamagrostietum arundinaceae Sillinger 1933: a – typicum Coldea 1991: 3 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1971); 7 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996; N. Nechita, 2003); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. din jud. Bacău (L. Gorea et N. Barabaş, 2001); b – spiraeetosum chamaedryfoliae (Resm. et Csürös 1966) Coldea 1991: 10 rel. din M-ţii Călimani (Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1991). 5. Calamagrostietum epigei Juraszek 1928: 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991)

542

Clasa GALIO – URTICETEA Passarge ex Kopecky 1969 Syn.: Galio – Urticetea Passarge 1967 (art. 3b) Grupează vegetaţia nitrofilă a ierburilor înalte, naturală, semi-naturală şi sinantropică, din margini de păduri, văile râurilor montane, de pe lângă locuinţe şi stâne, precum şi crângurile şi tufărişurile dominate de salcâm. Caracterul antropic al fitocenozelor care aparţin acestei clase este evidenţiat şi prin prezenţa în compoziţia floristică a numeroase elemente specifice claselor Artemisietea şi Stellarietea mediae. Specii caracteristice: Carduus crispus, Carpesium cernuum, Chaerophyllum bulbosum, C. temulum, Galium aparine, Geranium phaeum, Rubus caesius, Salvia glutinosa, Solidago canadensis, Stellaria nemorum, Urtica dioica, Veronica urticifolia, Viola odorata. Ordinul Lamio albi – Chenopodietalia boni-henrici Kopecky 1969 Syntaxon syn.: Glechometalia hederaceae R. Tx. in R. Tx.et Brun-Hool 1975 Syn.: Galio – Alliarietalia Görs et T. Müller 1969 (art. 29) Cuprinde vegetaţia ruderală şi semi-naturală de ierburi înalte mezofile, precum şi vegetaţia nitrofilă perenă. Specii caracteristice: Aegopodium podagraria, Aristolochia clematitis, Chelidonium majus, Chenopodium bonus-henricus, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Inula helenium, Lamium album, L. maculatum, Lapsana communis, Sambucus ebulus. Alianţa Galio – Alliarion (Oberd. 1957) Lohmeyer et Oberd. in Oberd. et al. 1957 Reuneşte fitocenozele naturale şi semi-naturale nitrofile din locuri însorite, de la marginea pădurilor sau din semi-umbra şi umbra din interiorul pădurilor. Specii caracteristice: Alliaria petiolata, Bryonia alba, Chelidonium majus, Campanula trachelium, Cardamine impatiens, Cruciata laevipes, Scrophularia scopolii, Viola reichenbachiana. As. Sambucetum ebuli Felföldy 1942 Tabel sintetic 30, coloana 1 Fitocenozele edificate de Sambucus ebulus au o formă insulară, de dimensiuni variabile, care se dezvoltă din zona de câmpie până în cea montană, pe 543

lângă locuinţe, marginea drumurilor, în pajişti târlite, întotdeauna pe soluri bogate în substanţe organice, mai rar pe terenuri cu pante abrupte. Fitocenozele sunt dominate net de Sambucus ebulus, care realizează o acoperire de 90 - 100%, imprimându-le o fizionomie specifică. În compoziţia floristică a fiecărei fitocenoze sunt puţine alte specii, însă datorită marii amplitudini latitudinale şi altitudinale, cât şi staţionale, compoziţia generală a asociaţiei este foarte bogată şi variată, dar speciile au o constanţă redusă. Astfel, pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, predomină specii din pajişti mezofile şi xerofile, din clasele Festuco – Brometea şi Molinio – Arrhenatheretea. De asemenea, sunt numeroase speciile caracteristice claselor Artemisietea şi Stellarietea mediae, sugerând caracterul sinantropic al asociaţiei. As. Conio – Chaerophylletum bulbosae I. Pop 1968 Syn.: As. Cherophyllum bulbosum Morariu 1943 (art. 2b) Non: Chaerophylletum bulbosae R. Tx. 1937 Tabel sintetic 30, coloana 2 Asociaţie ruderală megatrofă, din pajişti şi din margini de păduri şi tufişuri, dominată de cele două specii caracteristice şi edificatoare, Conium maculatum şi Chaerophyllum bulbosum. Compoziţia floristică este mai săracă în specii din cauza valorii ridicate de acoperire a celor două specii edificatoare (90 - 100%). Printre speciile cu constanţă mai ridicată se numără: Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Ballota nigra, Galium aparine, Silene alba, Leonurus cardiaca ssp. villosus, Aristolochia clematitis, Chenopodium album, Stellaria media etc. As. Alliario – Chaerophylletum temuli Lohmeyer 1949 Syn.: Chelidonio – Alliarietum Görs et T. Müller 1969 (art. 29) Tabel sintetic 30, coloana 3 Această asociaţie se dezvoltă în păduri rărite, parchete, liziere de păduri, plantaţii de salcâm, pe terenuri bogate în substanţe organice. Fitocenozele sunt edificate de Alliaria petiolata şi Chaerophyllum temulum, care se află în diverse raporturi de codominanţă. În unele fitocenoze Chelidonium majus şi Anthriscus cerefolium ssp. trichosperma pot deveni subdominante. Împreună cu acestea, în compoziţia floristică sunt frecvente speciile: Sambucus ebulus, Conium maculatum, Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Aegopodium podagraria, Heracleum sphondylium, Ballota nigra, Carduus crispus, Silene alba, Arctium lappa, A. tomentosum, Leonurus cardiaca ssp. villosus, 544

Melilotus officinalis, Artemisia annua, Cardaria draba, Capsella bursa-pastoris, Taraxacum officinale etc. Alianţa Aegopodion podagrariae R. Tx. 1967 Cuprinde vegetaţia de semi-umbră şi locuri însorite, de margini de păduri, poieni şi păduri rărite. Specii caracteristice: Aegopodium podagraria, Aethusa cynapium, Anthriscus sylvestris, Carduus personata, Chaerophyllum hirsutum, Geranium pratense, Heracleum sphondylium, Pimpinella major, Rumex obtusifolius, Silene alba, S. dioica. As. Chaerophylletum aurei Oberd.1957 Tabel sintetic 30, coloana 4 Asociaţia se dezvoltă la margini de pădure sau în luminişuri, pe soluri afânate, bogate în nitraţi şi cu reacţie neutră - alcalină. La contactul cu pajiştile mezofile, fitocenozele sunt penetrate de o serie de specii din clasa Molinio – Arrhenatheretea şi mai ales din ordinul Arrhenatheretalia. Fitocenozele sunt dominate net de specia caracteristică şi edificatoare Chaerophyllum aureum, care este însoţită frecvent de speciile: Urtica dioica, Rumex obtusifolius, Aegopodium podagraria, Heracleum sphondylium, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Lamium album, Arctium tomentosum, Dactylis glomerata, Taraxacum officinale etc. As. Chaerophylletum aromatici Neuhäslova - Novotna et al. 1969 Tabel sintetic 30, coloana 5 Fitocenozele edificate de Chaerophyllum aromaticum se dezvoltă pe terenuri plane sau în microdepresiuni, la margini de păduri şi tufărişuri, în poieni sau în păduri rărite, pe soluri afânate, umede, cu un conţinut ridicat în nitraţi. Specia edificatoare este dominantă, cu o acoperire de 70-90%, fiind însoţită şi de specii caracteristice alianţei, ordinului şi clasei, frecvente fiind: Sambucus ebulus, Urtica dioica, Rumex obtusifolius, Artemisia vulgaris, Aegopodium podagraria, Heracleum sphondylium, Glechoma hederacea, Lapsana communis, Geum urbanum, Ballota nigra, Chelidonium majus, Galium aparine etc. Contactul cu pajiştile mezofile introduce în compoziţia floristică şi o serie de specii din clasa Molinio – Arrhenatheretea. 545

As. Urtico – Aegopodietum R. Tx. ex Görs 1968 Syn.: As. Urtica dioica – Aegopodium podagraria R. Tx. 1963 (art. 2b) Tabel sintetic 30, coloana 6 Fitocenozele edificate de Aegopodium podagraria şi Urtica dioica vegetează la liziera pădurilor, pe soluri nitrofile umede. Aceste fitocenoze sunt dominate de Aegopodium podagraria, iar Urtica dioica în mod excepţional realizează indici de abundenţă - dominanţă mai importanţi. Cele două specii edificatoare sunt însoţite frecvent de Chaerophyllum aureum, C. aromaticum, Rumex obtusifolius, Heracleum sphondylium, Glechoma hederacea, Lamium album, Carduus crispus, Galium aparine, Silene alba, Arctium tomentosum, Dactylis glomerata, Elymus repens, Poa pratensis, Potentilla anserina, P. reptans, Ranunculus repens, Trifolium repens, Veronica chamaedrys. Alianţa Impatienti noli-tangere – Stachyion sylvaticae Görs ex Mucina 1993 Syn.: Impatienti noli-tangere – Stachyion sylvaticae Görs 1974 (art. 3b) Reprezintă vegetaţia mezofilă şi sciafilă din liziera pădurilor şi din pădurile rărite. Specii caracteristice: Circaea lutetiana, Dryopteris filix-mas, Festuca gigantea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Mycelis muralis, Poa nemoralis, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica. As. Cephalarietum pilosae R. Tx. ex Oberd. 1957 Syn.: As. Dipsacus pilosus R. Tx. 1942 (art. 1, 3b) Tabel sintetic 30, coloana 7 Este o asociaţie din tăieturile de păduri sau din păduri rărite, pe terenuri slab înclinate, afânate, cu umiditate moderată. Specia caracteristică şi edificatoare Dipsacus pilosus este însoţită frecvent de speciile: Alliaria petiolata, Urtica dioica, Rumex obtusifolius, Artemisia vulgaris, Heracleum sphondylium, Glechoma hederacea, Lapsana communis, Torilis japonica (subdominantă), Ballota nigra, Eupatorium cannabinum etc. Ordinul Convolvuletalia sepium R. Tx. 1950 em. Mucina 1993 Syntaxon syn.: Petasitio – Chaerophylletalia Morariu 1967 Reuneşte buruienişurile semi-naturale, mezofile şi mezohigrofile de la marginea râurilor. 546

Specii caracteristice: Angelica sylvestris, Alopecurus pratensis, Barbarea vulgaris, Calystegia sepium, Cirsium oleraceum, Deschampsia caespitosa, Filipendula ulmaria, Myosoton aquaticum, Poa trivialis, Rubus caesius. Alianţa Petasition officinalis Sillinger 1933 Syn.: Chaerophyllo – Petasition hibrydi Kopecky 1968 (art. 2b) Grupează vegetaţia ierburilor înalte microterme, de pe soluri aluvionare umede. Specii caracteristice: Carduus personatus, Chaerophyllum hirsutum, Chrysosplenium alternifolium, Cirsium erisithales, Crepis paludosa, Festuca gigantea, Geranium phaeum, Milium effusum, Petasites albus, P. hybridus, P. kablikianus, Telekia speciosa, Vicia sylvatica. As. Telekio – Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resm. et Raţiu 1974 Syn.: Petasiteto – Telekietum speciosae Morariu 1967 (art. 2b); Petasitetum hybridi sensu auct. (art. 36) Tabel sintetic 30, coloana 8a, 8b Fitocenozele edificate de Petasites hybridus se dezvoltă insular, în văile unor râuri montane şi la marginea pădurilor, pe soluri aluviale, bogate în schelet şi cu umiditate ridicată. Dintre cele două specii caracteristice, Telekia speciosa în puţine fitocenoze realizează o acoperire mai importantă, în timp ce Petasites hybridus domină fitocenozele prin frunzişul foarte dezvoltat, imprimând acestei asociaţii atât o fizionomie specifică, cât şi un ansamblu regional deosebit de fitocenozele descrise din Europa centrală (Coldea 1991). Din punct de vedere floristic şi ecologic, fitocenozele acestei asociaţii aparţin la două subasociaţii: - typicum Coldea 1991, ce reuneşte fitocenozele în care specia edificatoare realizează o acoperire de 50 - 95%, iar speciile caracteristice alianţei şi ordinului sunt mai bine reprezentate (tabel 30, coloana 8a); - petasitetosum albae (Beldie 1967) Coldea 1991 (syn.: Telekio – Petasitetum albae Beldie 1967 (art. 36)), în care specia caracteristică Telekia speciosa este constantă iar specia diferenţială Petasites albus este dominantă. De asemenea, fitocenozele acestei subasociaţii se remarcă prin prezenţa ridicată a unor specii din ordinul Adenostyletalia, între care cu frecvenţă mai importantă se află Doronicum austriacum (tabel 30, coloana 8b). 547

As. Petasitetum kablikiani Pawlowski et Walas 1949 Tabel sintetic 30, coloana 9 Fitocenozele de Petasites kablikianus sunt descrise din puţine locuri, nu numai de pe teritoriul Moldovei, ci şi din ansamblul Carpaţilor româneşti. Aceste fitocenoze se dezvoltă în văile unor râuri intramontane, pe soluri aluvionare umede, cu mult prundiş. Fitocenozele sunt dominate de Petasites kablikianus, cu o acoperire de 70 - 85%, însoţită frecvent de speciile: Carduus personatus, Aegopodium podagraria, Circaea lutetiana, Chaerophyllum hirsutum, Chrysosplenium alternifolium, Petasites hybridus, Deschampsia caespitosa, Inula britanica, Poa trivialis etc. As. Rumici obtusifoliae – Urticetum dioicae Kornas 1968 Non.: Urticetum dioicae Steffen 1931 Tabel sintetic 30, coloana 10 Este o asociaţie nitrofilă, care se instalează pe locul stânelor din lungul unor văi intramontane, umede. Cele două specii edificatoare Rumex obtusifolius şi Urtica dioica se află în diverse raporturi de codominanţă, realizând o acoperire de 90 - 100%. Asociaţia are o compoziţie floristică mai săracă în specii, asemănătoare cu cea descrisă de autorul acesteia (Coldea 1991). Împreună cu cele două specii edificatoare, vegetează şi o serie de specii nitrofile. As. Carduetum personatae (Dihoru 1965) Hadač 1969 Syn.: Carduetum personatae Dihoru 1965 (art. 2b) Non: Cardueto – Heracleetum palmati Beldie 1967 Tabel sintetic 30, coloana 11 Carduus personatus, deşi are o răspândire largă în zona montană, formează mai rar fitocenoze, sub formă de insule de dimensiuni reduse, în văile unor râuri, pe soluri aluviale cu multă umiditate. Fitocenozele sunt constituite dintr-un număr redus de specii, au o acoperire de 65 - 80%, realizată în special de specia edificatoare Carduus personatus. În unele fitocenoze o acoperire mai importantă prezintă Lamium album, Arctium lappa, Ranunculus repens etc. Frecvente mai sunt şi speciile: Conium maculatum, Urtica dioica, Chenopodium bonus-henricus, Silene alba, Arctium tomentosum, Cirsium vulgare, Geranium pusillum, Stellaria media etc. Asociaţia se deosebeşte net de Cardueto – Heracleetum palmati Beldie 1967, prin lipsa speciilor caracteristice clasei Mulgedio – Aconietea.

548

Alianţa Senecion fluviatilis R. Tx. 1950 Cuprinde vegetaţia buruienăriilor nitrofile din apropierea şanţurilor, lacurilor şi bălţilor. Specii caracteristice: Atriplex sagittata, Carduus crispus, Echinocystis lobata, Eupatorium cannabinum, Euphorbia stricta, Humulus lupulus, Leonurus marrubiastrum, Polygonum dumetorum, Saponaria officinalis, Sonchus palustris, Stachys palustris. As. Galegetum officinalis Dobrescu et Viţalariu 1981 Tabel sintetic 30, coloana 12 Fitocenozele de Galega officinalis sunt răspândite pe terenuri plane sau în microdepresiuni, la marginea bălţilor sau în apropierea râurilor, pe soluri cu multă umezeală, în care specia caracteristică realizează o acoperire de 50 - 90%, fiind dominantă. Asociaţia are o compoziţie floristică relativ eterogenă, în care pe lângă speciile caracteristice alianţei şi ordinului, sunt bine reprezentate speciile caracteristice clasei Molinio – Arrhenatheretea, dar şi Artemisietea. Semnificative prin frecvenţă sunt speciile: Artemisia vulgaris, Melilotus officinalis, Cirsium arvense, Elymus repens, Lolium perenne, Mentha longifolia, Potentilla reptans, Ranunculus repens, Trifolium repens etc. As. Artemisio – Helianthetum decapetalae Mititelu 1972 Tabel sintetic 30, coloana 13 Această asociaţie vegetează pe terenuri plane sau microdepresionare, adesea în apropierea locuinţelor, pe soluri aluviale, adesea umede. Specia caracteristică Artemisia vulgaris este constantă, fără a realiza o acoperire importantă, însă Helianthus decapetalus domină net fitocenozele, cărora le imprimă şi o fizionomie proprie. Speciile caracteristice sunt însoţite de un număr relativ mic de alte specii, care au şi o frecvenţă redusă. Semnificative sunt: Conium maculatum, Ballota nigra, Arctium lappa, Cichorium intybus, Elymus repens etc. As. Cuscuto – Calystegietum sepium R. Tx. 1947 echinocystietosum lobatae Soó 1964 Tabel sintetic 30, coloana 14 Asociaţia tipică a fost semnalată din bazinul Tazlăului (Barabaş 1974) cu următoarea compoziţie floristică, pe baza unui singur releveu: Cuscuta europaea 3 549

(subdominantă), Calystegia sepium +, Aristolochia clematitis +, Bryonia alba +, Galega officinalis +, Solanum dulcamara +, Artemisia vulgaris +, Cirsium vulgare +, Cynoglossum officinale +, Melilotus officinalis +, Oenothera biennis +, Sambucus ebulus 3 (subdominantă), Silene alba +, Hippophaë rhamnoides +. Subasociaţia echinocystietosum lobatae a fost descrisă din bazinul Jijiei (Huţanu 2004), în care specia Echinocystis lobata se află în raporturi de codominanţă cu Calystegia sepium. Acestea sunt însoţite frecvent de Myosoton aquaticum, Ballota nigra, Arctium tomentosum, Phragmites australis, Lythrum salicaria, Polygonum hydropiper, Lycopus europaeus etc. As. Glycirrhizetum echinatum Slavnić 1951 Tabel sintetic 30, coloana 15 Fitocenozele de Glycyrrhiza echinata sunt răspândite în apropierea râurilor, pe terenuri plane sau uşor escavate, pe soluri aluviale umede, periodic inundate. Specia edificatoare realizează o acoperire de 50 - 90%, fiind însoţită predominant de un nucleu important de specii caracteristice cenotaxonilor superiori. Sunt frecvente speciile: Alliaria petiolata, Galega officinalis, Aristolochia clematitis, Saponaria officinalis, Calystegia sepium, Echinochloa crus-galli etc. As. Convolvulo – Epilobietum hirsutum Hilbig et al. 1972 Syn.: As. Epilobium hirsutum Westhoff et Den Held 1969 (art. 2b, 3c) Tabel sintetic 30, coloana 16 Asociaţia edificată de Epilobium hirsutum vegetează în luncile unor râuri din zona colinară şi montană, pe terenuri cu multă umiditate în sol. Specia caracterstică Calystegia sepium este constantă, iar specia Epilobium hirsutum are o acoperire ridicată, de 60 - 90%. Împreună ce acestea sunt semnificative şi speciile: Sonchus palustris, Myosoton aquaticum, Inula helenium, Glechoma hederacea, Solidago canadensis, Oenothera biennis, Solanum dulcamara, Agrostis stolonifera, Equisetum telmateia, Lythrum salicaria, Sanguisorba officinalis, Scirpus sylvaticus etc. As. Euphorbietum palustris Westhoff 1969 Tabel sintetic 30, coloana 17 Asociaţia edificată de Euphorbia palustris este răspândită fragmentar pe terenuri plane, umede, sau în şanţuri şi gârle, la marginea bălţilor etc. Compoziţia floristică a asociaţiei este modestă, principalele specii aparţinând cenotaxonilor de ordin superior. La acestea se adaugă şi puţine specii aparţinând 550

claselor Molinio – Arrhenatheretea, Bidentetea, Phragmiti – Magnocaricetea etc. Pe lângă specia caracteristică şi edificatoare, sunt semnificative pentru asociaţie speciile: Galega officinalis, Inula helenium, Saponaria officinalis, Barbarea vulgaris, Calystegia sepium, Potentilla supina, Cirsium canum, Lolium perenne, Cichorium intybus, Ranunculus repens etc. Ordinul Chelidonio – Robinietalia Jurko ex Hadač et Sofron 1980 Grupează fitocenozele spontane şi plantaţiile de salcâm. Specii caracteristice: Ailanthus altissima, Anthriscus cerefolium ssp. trichosperma, Acer negundo, Chelidonium majus, Gleditsia triacanthos, Morus alba, Robinia pseudoacacia. Alianţa Balloto nigrae – Robinion Hadač et Sofron 1980 Alianţa reprezintă plantaţiile de salcâm bogate în buruieni în stratul erbaceu. Specii caracteristice: Ballota nigra, Bromus sterilis, B. tectorum, Lactuca serriola, Poa angustifolia, Torilis japonica. As. Bromo sterilis – Robinietum pseudoacaciae (Poćs 1954) Soó 1964 Tabel sintetic 30, coloana 18 Plantaţiile de salcâm au o mare răspândire, mai ales în jumătatea sudică a Moldovei, unde au înlocuit în mare parte pădurile de stejar pufos. Compoziţia floristică este bogată şi variată, remarcându-se un nucleu puternic de specii caracteristice alianţei şi ordinului, dar şi un cortegiu important de specii din clasele Quercetea pubescentis, Rhamno – Prunetea, Querco – Fagetea şi Festuco – Brometea. Multe dintre aceste specii constituie martori ai pădurilor de altădată. Fitocenozele sunt dominate de speciile caracteristice şi edificatoare Bromus sterilis şi Robinia pseudoacacia, care sunt însoţite frecvent de Urtica dioica, Ballota nigra, Acer negundo, A. tataricum, A. campestre, Chelidonium majus, Galium aparine, Corylus avellana, Prunus spinosa, Viburnum lantana etc.

551

Clasa ARTEMISIETEA VULGARIS Lohmeyer et al. ex von Rochow 1951 Syn.: Artemisietea vulgaris Lohmeyer et al. in R. Tx. 1950 (art. 8) Clasa cuprinde vegetaţia ruderală perenă şi terofitică, reprezentată în special de fitocenoze mezoxerofile şi xerofile, din regiunile temperate şi mediteraneene. Specii caracteristice: Artemisia vulgaris, Cannabis sativa ssp. spontanea, Carduus acanthoides, C. crispus, Conium maculatum, Cirsium vulgare, Dipsacus laciniatus, Leonurus cardiaca, Rumex obtusifolius, Silene alba, Tanacetum vulgare, Xanthium spinosum, X. strumarium. Compoziţia fitocenotică este foarte eterogenă, pe lângă speciile caracteristice clasei, incluzând şi numeroase specii segetale caracteristice clasei Stellarietea mediae, dar şi specii perene erbacee din clasele Festuco – Brometea şi Molinio – Arrhenatheretea. Ordinul Onopordetalia acanthii Br.-Bl. et R. Tx. ex Klika et Hadač 1944 Syntaxon syn.: Artemisietalia vulgaris R. Tx. 1947 Syn.: Onopordetalia acanthii Br.-Bl. et R. Tx. 1943 (art. 8); Onopordetalia acanthii Br.-Bl. et R. Tx. ex von Rochow 1957 (art. 31) Ordinul include vegetaţia ruderală alcătuită predominant din specii bianuale. Specii caracteristice: Arctium minus, Ballota nigra, Berteroa incana, Carduus acanthoides, Centaurea solstitialis, Cirsium vulgare, Daucus carota, Dipsacus fullonum, Echium vulgare, Lavathera thuringiaca, Malva sylvestris, Marrubium vulgare, Onopordon acanthium, Poa compressa, Pastinaca sativa. Alianţa Onopordion acanthii Br.-Bl. et al. 1936 Syn.: Onopordion acanthii Br.-Bl. et al. 1926 (art. 8); Artemision absinthii Elias 1979 (art. 31) Cuprinde vegetaţia buruienăriilor de talie mai înaltă, de pe terenuri gunoite. Specii caracteristice: Artemisia absinthium, A. austriaca, Carduus nutans, Carthamus lanatus, Centaurea iberica, Cynoglossum officinale, Hyoscyamus niger, Lappula squarrosa, Leonurus marrubiastrum, Malva neglecta, Nepeta nuda, Onopordon acanthium, Xeranthemum annuum.

552

As. Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936 Tabel sintetic 31, coloana 1 Este o asociaţie nitrofilă, răspândită mai ales pe terenuri pe care au staţionat animale, în lungul drumurilor etc. Fitocenozele sunt de talie înaltă, cu o fizionomie tipică, datorită dominării speciei caracteristice Onopordon acanthium. Asociaţia are o compoziţie floristică bogată, cu numeroase specii anuale şi bianuale, iar speciile caracteristice alianţei şi ordinului sunt însoţite de un grup masiv de specii din clasa Stellarietea mediae. Sunt frecvente speciile: Conyza canadensis, Echium vulgare, Berteroa incana, Cirsium vulgare, Marrubium vulgare, Reseda lutea, Xanthium strumarium, Chenopodium album, Urtica dioica, Lappula squarrosa, Amaranthus retroflexus etc.

553

554

Tabelul 30 Asociaţii din clasa Galio – Urticetea Passarge ex Kopecky 1969 Asociaţia Altitudinea m. s. m. (x 10) Numărul de relevee Caract. de as. Sambucus ebulus Conium maculatum Alliaria petiolata Chaerophyllum aureum Chaerophyllum aromaticum Urtica dioica Dipsacus pilosus Telekia speciosa Petasites kablikianus Rumex obtusifolius Carduus personatus Galega officinalis Artemisia vulgaris Cuscuta europaea Glycyrrhiza echinata Epilobium hirsutum Polygonum dumetorum Euphorbia palustris Bromus sterilis Dif. de sas. Petasites albus Echinocystis lobata Galio - Alliarion Bryonia alba Cardamine impatiens Cruciata laevipes Scrophularia scopolii Aegopodion podagrariae Aegopodium podagraria Aethusa cynapium

1 569 127

2 1025 12

3 1525 6

4 2565 27

5 1230 33

6 1528 15

7 1535 8

8a 45110 56

8b 5583 23

9 7895 12

10 50115 37

11 5580 11

12 480 27

13 1017 11

14 1545 6

15 610 14

16 2530 12

17 825 9

18 635 32

V I IV I I II I I

IV I III III II

IV V V IV I II III I -

II II II V I V I I IV II I I

III I I II V V I I IV III I I

I I I III III V V II I -

I I IV I IV V III III -

I I I I II II I I I -

I I I V I I I -

I I V I III -

II I I V I IV I I I I

III V V I -

I I V III -

III I I V -

I II I -

IV I IV I I V II I II -

II I I I II I V -

I I I III II I V -

I I II V I II V

-

-

-

-

-

-

-

I -

V -

-

-

-

-

I

V

-

-

-

-

I I I -

I -

I I

-

I -

-

I -

-

-

-

I I -

-

-

-

-

-

-

I -

I I -

-

-

I I

IV II

IV I

V I

I I

II I

I -

V -

I -

I

-

-

-

-

-

-

I -

555

Geranium pratense Heracleum sphondylium I Pimpinella major Silene dioica Impatienti noli-tangere – Stachyion sylvaticae Circaea lutetiana Dryopteris filix-mas Impatiens noli-tangere Mycelis muralis Poa nemoralis I Stachys sylvatica I Lamio albi – Chenopodietalia boni-henrici Aristolochia clematitis I III Chenopodium bonus-henricus Geum urbanum I I Glechoma hederacea I I Inula helenium Lamium album Lamium maculatum I I Lapsana communis Petasition officinalis Chaerophyllum hirsutum Chrysosplenium alternifolium Cirsium erisithales Crepis paludosa Festuca gigantea Milium effusum Petasites hybridus Vicia sylvatica Senecion fluviatilis Atriplex sagittata I Euphorbia stricta Humulus lupulus Leonurus marrubiastrum Saponaria officinalis I Sonchus palustris Stachys palustris Convolvuletalia sepium Angelica sylvestris -

-

I IV I I

I IV I -

II III -

III -

I -

I -

-

I I -

-

I -

-

I -

-

-

-

-

-

I I I I

I I II

I I

I I I

II I II I I

I I I -

II II -

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

I II I

I I II I I I

I III III I III II II

III V II II II III

II IV I III I

II III II I III

I I I I I

I -

II -

I II I I -

V I III I

II I -

I I -

I I -

I -

II II -

I I I -

II I I I

-

I I I I II I

I I I -

-

-

I II I I I V -

I I I I -

IV III II III -

I I I -

I I I -

-

-

-

-

-

-

I -

-

I I -

I I -

I I

I -

I

-

-

I -

-

I II I I

I I I

I

I I III I -

II -

II I -

I -

-

I

II

I

I

I

I

-

I

-

I

-

II

-

-

I

-

556

Barbarea vulgaris Calystegia sepium I I Cirsium oleraceum Myosoton aquaticum I Rubus caesius I I Balloto nigrae - Robinion Ballota nigra III IV IV Bromus tectorum I Lactuca serriola I Poa angustifolia I Torilis japonica I I Balloto – Robinion et Chelidonio - Robinietalia Ailanthus altissima Anthriscus cerefolium ssp. IV trichosperma Acer negundo Chelidonium majus I I V Gleditsia triacanthos Morus alba Robinia pseudacacia Galio - Urticetea Carduus crispus I I IV Carpesium cernuum Chaerophyllum bulbosum I V IV Chaerophyllum temulum V Cucubalus baccifer I Elaeagnus angustifolia Galium aparine I III I Geranium phaeum I Geranium robertianum Helianthus decapetalus Salvia glutinosa I Silene alba I III III Solidago canadensis Stellaria nemorum Veronica urticifolia Viola odorata Artemisietea s. l. Androsace elongata -

I I

I II II

II

I

I IV I I

I V I -

I -

I I I I

-

I I I

-

V III I

III -

IV II -

III III I

II II

I -

III II

I I I

III III

I

-

II

II I I

-

I I II I -

III I -

III -

-

-

I

III I I II I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I

II -

III -

II -

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

II II I I V

I II I II I I I I -

II I I I III I I I -

III I I I IV I III I -

I I I I I II -

I I I I I I I I -

I I -

I -

I I I II I I I II -

I III -

I -

I V -

I -

II I I I -

II -

I I I -

I I I II I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I

557

Anthemis tinctoria Anthriscus sylvestris Arctium lappa Arctium minus Arctium tomentosum Artemisia absinthium Artemisia campestris Berteroa incana Cannabis sativa ssp. spontanea Carduus acanthoides Carduus nutans Centaurea solstitialis Ceratocephala orthoceras Cerinthe minor Cirsium vulgare Crepis setosa Cynoglossum officinale Dipsacus fullonum Dipsacus laciniatus Echinops sphaerocephalus Falcaria vulgaris Iva xanthifolia Lappula squarrosa Lavathera thuringiaca Leonurus cardiaca ssp. cardiaca Leonurus cardiaca ssp. villosus Linaria vulgaris Lycium barbarum Malva sylvestris Marrubium vulgare Melilotus albus Melilotus officinalis Myosotis arvensis Nepeta cataria Oenothera biennis Onopordon acanthium Picris hieracioides ssp. hieracioides Picris hieracioides ssp. villarsii

I II I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I -

I II I I I I III I I I I -

IV III I I I I I I IV I I I I III -

I III I II I I

I II III I I I I I II I I -

III I I -

I II II I II I -

I I I I I I I -

I I -

I I -

II I I I I I I I I I I I I I -

III III I V I -

II II II I I I I II I I II IV -

II I I I I I I I -

I IV II -

I I -

III -

-

I I II I I I -

-

-

-

-

-

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

558

Poa compressa Reseda lutea Rumex patientia Salvia verticillata Sisymbrium officinale Tanacetum vulgare Tussilago farfara Verbascum blattaria Verbascum phlomoides Stellarietea mediae s. l. Amaranthus blitoides Amaranthus hypochondriacus Amaranthus retroflexus Apera spica-venti Artemisia annua Asperugo procumbens Atriplex oblongifolia Atriplex patula Atriplex tatarica Avena fatua Brassica nigra Bromus arvensis Bromus japonicus Bunias orientalis Capsella bursa-pastoris Cardaria draba Caucalis platycarpos Chenopodium album Chenopodium opulifolium Chenopodium polyspermum Chenopodium urbicum Cirsium arvense Convolvulus arvensis Conyza canadensis Crepis tectorum Cynodon dactylon Datura stramonium Descurainia sophia Digitaria sanguinalis

I I I I I I I

I -

I I -

II I II -

I II II -

I I II -

I I -

I -

I -

-

I -

I -

II II I -

I -

II -

I -

II -

-

II -

I I I I I I I I I I I I I I II I I I I II I I I I

II I III II I II I -

IV I IV IV II I -

II I I -

I I I I I I -

I I I -

I I I -

I I -

II -

II -

I I I I I I II I II I I -

I II -

I I III I I I -

II II I II I I II -

-

I I I I I I I -

II -

-

I I II I I I I -

559

Erigeron annuus Erodium cicutarium Euphorbia platyphyllos Fumaria schleicheri Galinsoga parviflora Geranium pusillum Hordeum murinum Hyoscyamus niger Lamium amplexicaule Lamium purpureum Lathyrus tuberosus Lepidium campestre Lithospermum arvense Malva neglecta Matricaria perforata Matricaria recutita Mentha arvensis Mentha x verticillata Muscari racemosum Myosotis arvensis Orobanche comosa Polygonum convolvulus Ranunculus arvensis Rumex acetosella Senecio vernalis Senecio vulgaris Setaria pumila Setaria viridis Sinapis arvensis Sysimbrium loeselii Solanum nigrum Sonchus arvensis Stachys annua Stellaria media Thlaspi arvense Torilis arvensis Trigonella caerulea Urtica urens Vicia hirsuta

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I III II -

I I I -

I I I I I -

I I I -

I I I I I I -

II I I -

I I -

I I -

I -

I I I I I I I I I I I I II -

I III II III -

I II I I I I -

-

-

II I I I -

I -

II I -

I II II II I I I II -

560

Vicia villosa Viola arvensis Xanthium spinosum Xanthium strumarium Bidentetea tripartiti s. l. Alopecurus aequalis Barbarea vulgaris Bidens cernua Bidens tripartita Echinochloa crus-galli Juncus articulatus Mentha aquatica Polygonum hydropiper Polygonum lapathifolium Polygonum persicaria Potentilla supina Ranunculus sceleratus Rumex conglomeratus Sonchus asper Sonchus oleraceus Xanthium italicum Phragmiti – Magnocaricetea s. l. Alisma plantago-aquatica Aster tripolium Berula erecta Cardamine pratensis Carex vulpina Cirsium canum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Equisetum palustre Galium palustre Glyceria maxima Glyceria nemoralis Iris pseudacorus Lycopus europaeus Lycopus exaltatus Lysimachia vulgaris Myosotis scorpioides

I I I

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I

II -

I I

-

II

I

-

-

-

I I I

-

-

I -

I I -

-

I -

I I I I I I -

I I -

-

I I

-

II I II I -

I I I -

I III I -

IV I -

I I I I II I I -

I I I -

-

I -

-

-

-

I I I

-

-

I I I II II I I I I I

III I II II I I

I

I

-

I I I II -

-

I II III II -

-

I I I II -

I I -

-

561

Phragmites australis Scutellaria galericulata Sium sisarum var. lancifolium Solanum dulcamara Typha angustifolia Typha latifolia Veronica beccabunga Molinio – Arrhenatheretea s. l. Achillea millefolium Agrostis capillaris Agrostis stolonifera Ajuga reptans Alchemilla vulgaris agg. Alopecurus pratensis Althaea officinalis Anthoxanthum odoratum Arrhenatherum elatius Bellis perennis Bromus commutatus Bromus hordeaceus Caltha palustris Campanula glomerata Carex hirta Carex ovalis Carex pallescens Carum carvi Centaurea jacea Centaurea phrygia Cerastium dubium Cerastium holosteoides Cichorium intybus Cirsium rivulare Dactylis glomerata Daucus carota Deschampsia caespitosa Elymus repens Equisetum arvense Equisetum telmateia Eryngium planum

-

-

I -

I

I -

I -

-

I I

I I

-

I I I -

-

I II -

-

IV II I

II -

I IV II II -

-

-

I I I I I I I I I II I -

I I II II -

I -

II I II I I I II I IV II -

II II I I I I I I IV I IV I

I I I I I I I I IV I IV -

I I I I I II -

I I I I I I I I I I I I I I I I I II -

I I I I I I I I II II -

I IV II II -

I I I I I I I I I II I I -

III I I -

I II II II II II III I

III I III I -

II I I I -

I I I II -

II II II -

I I III I I -

I I I -

562

Festuca arundinacea Filipendula ulmaria Geranium palustre Gratiola officinalis Holcus lanatus Hypericum maculatum Inula britanica Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Lathyrus pratensis Leontodon autumnalis Leucanthemum vulgare Linum catharticum Lolium perenne Lotus corniculatus Lychnis flos-cuculi Lysimachia nummularia Lythrum salicaria Lythrum virgatum Malva pusilla Matricaria discoidea Medicago lupulina Mentha longifolia Mentha pulegium Oenanthe silaifolia Ononis arvensis Orchis laxiflora ssp. elegans Pastinaca sativa ssp. pratensis Phleum pratense Plantago lanceolata Plantago major Poa annua Poa pratensis Poa trivialis Polygonum aviculare Potentilla anserina Potentilla reptans Prunella vulgaris

I I I I I I I I I I II I I I

II I I -

I I III I -

I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I II I I I I I I I II III

I I II I I I I I III III III I

I I I II

I III II II I I I I I I I I I II II I I I I I I I I II I II

I V II II I I II II I III II II I I I I III I I

I III I I II I II III -

I I I I I I I I I II I II I

I I II -

I I II I III III II I I III I I I II I II IV I

I I I -

I IV I II I II II -

I I I I I I I

II I III II I -

II I -

I II I -

563

Ranunculus acris ssp. acris Ranunculus acris ssp. strigulosus Ranunculus repens Rhinanthus angustifolius Rorippa austriaca Rorippa sylvestris Rumex acetosa Rumex confertus Rumex crispus Sanguisorba officinalis Scirpus sylvaticus Selinum carvifolium Senecio doria Senecio jacobea Stachys officinalis Stellaria graminea Succisa pratensis Taraxacum officinale Thalictrum lucidum Tragopogon pratensis ssp. orientalis Tragopogon pratensis ssp. pratensis Trifolium campestre Trifolium fragiferum Trifolium hybridum Trifolium pratense Trifolium repens Valeriana oficinalis Verbena officinalis Veronica longifolia Vicia cracca Festuco – Brometea s. l. Achillea collina Achillea setacea Ajuga genevensis Allium sphaerocephallon Anchusa ochroleuca

-

-

-

-

I -

I -

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

I I I I I I I I

I -

IV -

II I I I I III -

II I I I I I -

III I I I I -

I I -

III I I I I I I II -

III I I I I II I I -

II II I -

II I I I I II -

II -

III I III -

I -

II I I -

II I -

II II II II -

II I -

I -

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I I

-

-

I II I -

I II I I I

I III I -

I -

I I II I I

II I V I -

I -

I I I -

I -

I II I IV II I

I -

-

I II I -

-

I -

-

I I I

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

I -

-

I -

-

-

-

-

-

I I -

564

Arabis hirsuta Artemisia austriaca Artemisia capillaris Asperula cynanchica Asperula taurina ssp. leucanthera Brachypodium pinnatum Bromus inermis Bupleurum falcatum Campanula sibirica Carlina vulgaris Centaurea biebersteinii Centaurea apiculata ssp. spinulosa Cirsium pannonicum Cleistogenes serotina Crepis foetida ssp. rhoeadifolia Cynanchum acutum Dichanthium ischaemum Echium vulgare Elymus hispidus Eryngium campestre Erysimum diffusum Euphorbia cyparissias Euphrasia stricta Festuca valesiaca Galium humifusum Galium mollugo Galium verum Linaria genistifolia Medicago falcata Muscari racemosum ssp. neglectum Orobanche caryophyllacea Pastinaca graveolens Plantago media Potentilla argentea Rapistrum perenne Salvia nemorosa

I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

II I I

I I I I I

-

-

I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I II I I II -

I I I I I I I I I I -

-

I -

I -

II -

I I -

I -

I I -

-

I -

I I -

-

I I -

I -

-

-

III -

I -

I II I I I I I

I I I I

-

-

I -

-

-

-

I I -

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

565

Senecio erucifolius Silene vulgaris Stachys germanica Teucrium chamaedrys Verbascum speciosum Xeranthemum annuum Xeranthemum cylindraceum Koelerio – Corynephoretea s. l. Arenaria serpyllifolia Erigeron acris Hypericum perforatum Myosotis ramosissima Trifolium arvense Veronica triphyllos Trifolio – Geranietea s. l. Agrimonia eupatoria Astragalus cicer Astragalus glycyphyllos Astrantia major Campanula bononiensis Campanula cervicaria Campanula persicifolia Carex divulsa Clematis recta Clinopodium vulgare Coronilla varia Fragaria viridis Hieracium sabaudum Inula conyza Inula hirta Lactuca quercina Lathyrus sylvestris Origanum vulgare Peucedanum carvifolia Pulmonaria mollis ssp. mollisima Solidago virgaurea Verbascum lychnitis Veronica chamaedrys

I I -

-

I -

I -

I I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

I -

II I I I

I I -

-

I I -

-

I -

-

I -

-

-

-

I -

-

I I

-

-

-

-

-

I -

I I I I I I -

-

I I I I -

I I -

I I I I I I

I I -

I -

I I -

I -

-

I I -

-

-

-

-

-

I -

-

I I I I I II II I II I -

I I I

-

-

I

I

III

I

I

-

-

I

-

I -

-

-

-

-

-

-

566

Veronica teucrium Vicia dumetorum Vicia pisiformis Vicia sepium Viola hirta Mulgedio – Aconietea s. l. Aconitum toxicum Cardamine amara Cortusa mathioli Doronicum austriacum Geum rivale Poa chaixii Senecio germanicus Thalictrum aquilegiifolium Veratrum album ssp. album Veratrum album ssp. lobelianum Veronica serpyllifolia Viola biflora Epilobietea angustifolii s. l. Arctium nemorosum Atropa belladonna Calamagrostis arundinacea Calamagrostis epigeios Chamerion angustifolium Epilobium montanum Eupatorium cannabinum Fragaria vesca Galeopsis ladanum Galeopsis pubescens Galeopsis speciosa Galeopsis tetrahit Hypericum hirsutum Lysimachia punctata Myosotis sylvatica Rubus hirtus Senecio ovatus Senecio viscosus Solidago virgaurea

I -

-

I I -

I I -

II I I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

II

I

-

-

I I -

-

-

-

I I I I I -

I III I I I -

I II I II -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

I

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I -

-

I I I I I -

I I I I I I -

III II II I I I -

I I I -

III I I -

I I I I I I I I I I -

I I I I I I -

II II I -

I I I -

I -

I -

-

I II -

I -

I -

II I -

I I I

567

Verbascum nigrum Verbascum thapsus Rhamno – Prunetea s. l. Berberis vulgaris Clematis vitalba Cornus sanguinea Corylus avellana Crataegus monogyna Evonymus europaeus Evonymus verrucosus Ligustrum vulgare Physalis alkekengi Prunus spinosa Rhamnus cathartica Rosa canina Rubus idaeus Sambucus nigra Sambucus racemosa Viburnum lantana Viburnum opulus Quercetea pubescentis s. l. Acer tataricum Asparagus officinalis Asparagus tenuifolius Cornus mas Dianthus armeria Fraxinus ornus Gagea pratensis Galium rubioides Hierochloë repens Malus sylvestris Quercus dalechampii Trifolium diffusum Turritis glabra Querco – Fagetea s. l. Acer campestre Acer pseudoplatanus Aconitum moldavicum Actaea spicata

I

-

-

-

I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

I I I I I -

-

I I I -

I I I -

I I I I -

I I I I I -

I I I

I I -

I I -

I -

I -

-

-

-

-

-

-

-

I I II II III II I I I II II I II II I

-

-

I

I -

-

I -

-

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

II I I I I II II II I I I

-

-

-

-

-

-

-

I I I -

-

-

I

-

-

-

-

-

-

-

II -

568

Alnus incana Anemone ranunculoides Arum orientale Asarum europaeum Athyrium filix-femina Brachypodium sylvaticum Calamintha menthifolia Campanula rapunculoides Campanula trachelium Carex pendula Carex pilosa Carex remota Corydalis cava Cruciata glabra Dactylis polygama Daphne mezereum Dentaria glandulosa Equisetum sylvativum Euphorbia amygdaloides Fagus sylvatica Fraxinus excelsior Galium odoratum Galium schultesii Glechoma hirsuta Lamium galeobdolon Lonicera xylosteum Melampyrum bihariense Mercurialis perennis Paris quadrifolia Polygonatum latifolium Primula veris Pulmonaria officinalis Pyrus pyraster Quercus petraea Quercus robur Ranunculus ficaria ssp. calthifolius Scrophularia nodosa Scutellaria altissima

I I -

-

I -

I I I I -

I I I I II I I -

I I -

-

I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I -

I I -

I I -

-

-

-

-

-

--

-

I I I I I I I I I I I I I I II I I -

I -

-

I -

I -

II -

IV I

I -

I -

-

-

I -

-

I -

-

-

-

-

-

I

Staphylea pinnata Stellaria holostea Symphytum cordatum Ulmus minor Veronica officinalis Viola mirabilis Viola reichenbachiana Salicetea purpureae s. l. Salix alba Salix fragilis Vaccinio – Piceetea s. l. Campanula abietina Luzula sylvatica Valeriana montana Valeriana tripteris Variae syntaxa Amorpha fruticosa Arabis alpina Armoracia rusticana Carex flava Fraxinus pensylvanica Juncus gerardi Orobanche flava Polygonum amphibium terrestre

f.

-

-

I -

-

I -

I -

-

I I I

-

I -

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

IV I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I I I

I II I I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I -

-

-

I -

I -

II -

-

I I -

I I -

I -

-

-

I I

-

-

-

-

-

I I -

1. Sambucetum ebuli Felföldy 1942: 1 rel. de la Valea lui David – Iaşi (D. Mititelu et al., 1969); 3 rel. din Câmpia Tecuciului (E. Turenschi, 1970); 1 rel. de pe dealul Perchiu (C. Burduja et al., 1971); 1 rel. de la Stânca-Ştefăneşti (D. Mititelu et al., 1971); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 4 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et Gh. Viţalariu, 1972); 5 rel. din masivul forestier Mărgineni (C. Burduja et al., 1973); 9 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 6 rel. din Valea Lungă (L. Mititelu, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 3 rel. din împrejurimile Mărăşeştiului (E. Turenschi et al., 1974); 10 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1974); 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 5 rel. de la Berezeni (D. Mititelu et N. Barabaş, 1987); 1 rel. de pe Dealul Vulpea – Piatra Neamţ (D. Mititelu et C. Mancaş, 1987); 10 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 13 rel. de la Cotnari, Huşi, Iaşi (C. Sîrbu, 2003); 8 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004).

569

570

2. Conio – Chaerophylletum bulbosae I. Pop 1968: 1 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1981); 3 rel. din jud. Botoşani (V. Zanoschi et Gh. Viţalariu, 1972); 4 rel. din Iaşi (I. Sârbu, 1979). 3. Alliario – Chaerophylletum temuli Lohmeyer 1949: 1 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1981); 5 rel. din rezervaţiile Eminesciene (D. Mititelu, 1993). 4. Chaerophylletum aurei Oberd. 1957: 5 rel. din bazinele Tarcăului şi Neamţului (D. Dăscălescu et al., 1977); 21 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1987, 1988); 1 rel. din Ipoteşti (D. Mititelu, 1993). 5. Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova – Novotna et al. 1969: 15 rel. din Podişul Central Moldovenesc (C. Dobrescu, 1977); 13 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1987; Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1987; Gh. Viţalariu et C. Dobrescu, 1988). 6. Urtico – Aegopodietum R. Tx. et Görs 1968: 15 rel. din diverse localităţi (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1987, 1988). 7. Cephalarietum pilosae R. Tx. et Oberd. 1957: 6 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1987; Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1990); 2 rel. din diverse localităţi (N. Ştefan et A. Oprea, 1998). 8. Telekio – Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resm. et Raţiu 1974: a – typicum Coldea 1991: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 8 rel. din Mt. Ceahlău (V. Zanoschi, 1974); 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 2 rel. din rezervaţia Cenaru (Cl. Horeanu, 1980); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 1 rel. din bazinul Bârladului (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1987); 5 rel. din bazinul Sucevei (T. Chifu et N. Ştefan, 1991); 2 rel. din M-ţii Hăşmaş (N. Nechita et D. Mititelu, 1996); 3 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 6 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 6 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001). b – petasitetosum albae (Beldie 1967) Coldea 1991: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 3 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din valea Trotuşului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1974); 6 rel. din bazinul Râmnicului Sărat (N. Ştefan, 1980); 3 rel. din Brusturoasa (Gh. Roşu et C. Dârlău, 1994); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997). 9. Petasitetum kablikiani Pawlowski et Walas 1949: 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 5 rel. din jud. Bacău (L. Gorea et N. Barabaş, 2001).

10. Rumici obtusifoliae – Urticetum dioicae Kornas 1968: 3 rel. din Grădina Botanică Iaşi (I. Sârbu, 1979); 2 rel. din rezervaţia Cheile Tişiţei (N. Ştefan et al., 1997); 4 rel. din diverse localităţi (N. Ştefan et A. Oprea, 1998); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001); 10 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 6 rel. din Cotnari, Huşi, Iaşi (C. Sîrbu, 2003); 7 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 11. Carduetum personatae (Dihoru 1965) Hadač 1969: 5 rel. din bazinul Bistriţei Aurii (P. Pascal et D. Mititelu, 1971); 1 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din bazinul Tarcăului (D. Dăscălescu, 1978). 12. Galegetum officinalis Dobrescu et Viţalariu 1981: 10 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1981; Cl. Horeanu et Gh. Viţalariu, 1989); 5 rel. din pădurea Balta (A. Oprea, 1997); 5 rel. din bazinul Şuşiţei (M. Coroi, 2001); 7 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 13. Artemisio – Helianthetum decapetalae Mititelu 1972: 5 rel. din diverse localităţi (D. Mititelu, 1972); 5 rel. din împrejurimile Romanului (D. Mititelu et al., 1978); 1 rel. din jud. Iaşi (L. Aniţei, 1997). 14. Cuscuto – Calystegietum sepium R. Tx. 1937 echinocystietosum lobatae Soó 1964: 6 rel. din bazinul Jijiei (M. Huţanu, 2004). 15. Glycyrrhizetum echinatum Slavnić 1951: 6 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1975); 5 rel. de la Berezeni (D. Mititelu et N. Barabaş, 1987); 3 rel. din păd. Balta (A. Oprea, 1997). 16. Convolvulo – Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972: 5 rel. din împrejurimile Bacăului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972); 2 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 5 rel. din diverse localităţi (C. Dobrescu et Gh. Viţalariu, 1984). 17. Euphorbietum palustris Westhoff 1969: 8 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 1 rel. din (Gh. Viţalariu et Cl. Horeanu, 1990). 18. Bromo sterilis – Robinietum pseudoacaciae (Pocś 1954) Soó 1964: 11 rel. din lunca Prutului (D. Mititelu et N. Barabaş, 1972, 1975); 4 rel. din bazinul Tazlăului (N. Barabaş, 1974); 10 rel. din zona de Curbură a Subcarpaţilor (N. Ştefan, 1993); 1 rel. din Corbasca (D. Mititelu et C. Matei, 1994); 1 rel. din păd. Gârboavele (I. Sârbu et al., 1997); 5 rel. din bazinul Milcovului (A. M. Coroi, 2001).

571

As. Carduetum acanthoides Felföldy 1942 Syn.: Carduetum acanthoides Morariu 1939 (art. 2b); Onopordetum acanthi carduetosum acanthoidis Soó 1964 (art. 36) Tabel sintetic 31, coloana 2 Fitocenozele edificate de Carduus acanthoides se dezvoltă în staţiuni nitrofile asemănătoare cu ale asociaţiei precedente şi au o compoziţie floristică apropiată de aceasta. Subordonarea acestor fitocenoze dominate de Carduus acanthoides ca subasociaţie a asociaţiei Onopordetum acanthii nu se justifică, deoarece specia Onopordon acanthium este subconstantă, subasociaţia fiind creată numai pe baza dominanţei speciei Carduus acanthoides. As. Centaureetum calcitrapae Mititelu 1970 Syn.: Centaureetum calcitrapo-ibericae Dibrescu et Kovács 1972 (art. 3b); Onopordetum acanthi centaureetosum ibericae Dobrescu et Kovács 1972 (art. 3b); centaureetosum calcitrapae Karpati ap. Soó 1961 (art. 36) Tabel sintetic 31, coloana 3 Fitocenozele sunt edificate de specia caracteristică Centaurea calcitrapa,