Finalurile în partida de şah [2] [PDF]

Zitiervorschau

Capitolld

IX

NEBUNI DE CULORI DIFERITE

Cind neb unii si nt de eulori diferile, un avnntaj de un plan sa u ehlar de doi plonl nu asi gură Intotdeauna victo ri a. Astfel, de exemplu, In poziţia din diagrama 719 negt'ul joacă 1... l\'e8 2. h6 NaG. Un 51ngur pion nu clşU g1l decit In cazuri excepţion al e, cind pe tablă sInt nebuni de culori dife rite (de exemplu, dacă tn poziţia din diagrama 719 mutâm r egele negt'u III (6). Nu se poate obţine

ŞI

PIONI

720

---,-.,.".".--

719

ilemiz« ca re stăteau pe cimpuri albe, nebunul fiind şi ci de cImpuri albe. Partea mat tare trebuie sll evite o astfel de aşezare­ a plonilor. ne ob.leel pionII trebuie s:1 stea pe cimpuri Ile culoare contrară culorii rllagonalclor pe care se mişel\., nebunul propriu. N egrul la mulare lace umiz« Cu regele negr u la c6 - a/bul efşlig« ('Iş tigul

nici In por-Iţ ia din diagrama 720 : 1. R05 (amenintind 2. (6) 1."TIfl' şi pentru a obţine remiza est e suficient pent ru negru să mute nebun ul pe diagonala a l -I6. 'In ultimul exemplu partea mal sl abă a obţinu t succes datorită aşez!iril nefav orabile a plonllor al'lversarulul,

l\"EB UN

ŞI

DOI PIONI CONTRA NEBUN

In primul rind vor fi examinate exemple In care se cere să se valorHice dor plonl liberi legaţi. In poziţia din dia· guma 721 poate urma: J. ..JleU (nu sepoate 1. .. Nd4. eu $eopu l de a provoca f6-!7, din caU7.(I 2. e7 + Rf7 3. Nh5 + şi ctşUgă) 2. Rd3 Rl8 3. TIM ReS". Nh5 +. Acum, In rapor t cu răspunsul negrului~

NEBUNI Dt: CULORI DIFERITE $1 Plmh

r egele alb se Indreapt1i către cImp ul d7 sau 17, de exemplu: ...... Ud8 (dacII i E BUNl DE CU L ORI D1FER1T E

rece mut!irlle nebunului du sint lim itate de marginea taulei. Solutia exe mplului 741 es te de asemenea bazati! I·e zugzwang; 1_ Ne3! şi

m OlUlr·o ana llU .. ln[ s ..TARRASCB. 1t21

ŞI

P 1Q:>il

291

Exemplul 742 i1u~trează posibllilăţile luptei atunci cind pionII ~c ană la marginea tablei: .1. U6 + RU' 2, RUS Nd3 :l. hG + RAS 4. Nd4 ş i ctş Ugă: dacii la mutare este negru l , atunci urmează: 1... ~d31 2.R{l3 1\"e2 (bine ule şi Rh7-g7f7) 3. 98 + (dacă 3. RM, atunci tol 3. Nd3) :t..Rg7 ". nM (sau 4. l"d4 + RM 5. g7 Rh7) " •.• RlS! u. Nd4 + nm 1 (compară cu diagrama 736) 8, g7 Nu I;U remiză asiguraU. Ju pozitia din diagrama 7~3 negrul pierde chiar dacă se ană la mutare, lJeoarece nebunul siiu IlU are timp să ocupe poziţia de ap:lrllfe necesa ră7·13 lJln!r·o AnII.' .. 1111 M. TAHRASCH. lG21

clştig,\; daci! la mutare esle negrul, atunci urmeaza : 1",Ru7 ~, lXr3 + nr7 3, ,,"d~ ! urmat rle g3-g6.

742 Dlntr·o an.II.' .. luI

~.

T,\.lIRASeH.

IG~l

punctul f7

(compară

cu diagrama 738):

1. .• NII5 2. e:i + R e7 :l. :\"05 + Ud7 4. ~6 + Rd6 ă. NI4 + R e7 S. lI ~ă ş i elşUgâ.

La s uccesul albnlui a contribuil In mare por-ilia exce l entă a regelui său ling" pion!. tn următorli1 e:o;emplu (diagrama 744) albul sb\ mai n;\1 decit tn e:o;emplul preceden t, dar totu ş i cl şt l gă: I. .. l\'dl (nebunul caul:'l să ajungă la (7) 2. eă NbG 3. Nb4 + ! (cinCI' lllută regele, atunci 3 ... Nf7: remlzii) 3 ... Rl7 4. eG + RIS ". N"e3 + ş i clştlgă (compară cu dlagra· ma 733). Acum $" .'mbunătă\im poziţia

măsurii

292

CAP ITOLUL

744 Dln!N) .!lAUd • lui S. TARRASCB. lQ21

IX

6. RI6 negrul trebuie să joace foarte precis, de exemplu: 5. JUS N1I51 .. &5 N.a 7. d6 NU4 8. eS ş i clşlig1l ; şi aci Insă se poate obţine remiza: 5 ... 1'o'08! G. Rg7 Nf7 7. 1\'03 Nb5! 8. e5 NI3 9. d6 N94 tO. RIS Rd7. Alb ul la "m utar e clştlgii prIn 1. e5 NeS 2. NM + Rf7 a. c6 + ete. fn poziţia dIn diagrama 746 urmează: t. m5! (nu 1. 151 Nh8 re mlz1l. - aci Inai ntarea prematură a plonilor li sIli.· 746 Dintr_o anali zA. lui S. T;\RRASCB, 192 1

AI/mi

r/şl(q:l

nebunului ucgrll, llIuttndu·] pe cimpul a4 (diagramQ 745); aceasta influenleaz:\ imetliat rezultatul: 1. .. Ne81 2. NM + Rd7 3. Rd4 I (mal t arc decit 3. eS Nr7 745 DlnIT'!)

~nalll"

a lui S. TA.RRA8CII. Ion

cu remiză clară) 3 ... 1\'17 4. Rea (cu scopul de a Ju ca Rro) 4 ... NlIG remiză. Mal slab este 4 •.• Re8 , deoarece du pă

beşte) L,:\'il6 (sa\1 L,N il8 2, Rg6 n ls 3, Nd5 Ng7 4, Rh7 şi negt'ul pimle) 2. nn" ! 1'\117 (S:lU 2 ... :'as 3. Hg5! Ng7 4. Rg6 cu vl\riantelc: 4 ... Rf8 5. nh7 sau 4... Nh8 5. Rlt7 sau 4 ... NI8 !i. 15 şi clştigi't. La 2 ... Rd7 $iU 2 ... RI}I l1 r ~ me.u:i't 3. 15 şI apoI 4. (6) :J, nOii ,"hn 4. linG Rm ;;, HII6 ~!l7 + C. Ilili ş i negrul pierde nebunul. Deel, dac:' ne · bunul apllri'trll - alunci cind pionii se alUl. pe \lnlHe 5 MIU 4 - se află pe o dlagonalil de nceeaşl culoare CII şi cimpu l din colţ, mobi lita tea lui es te Iimilată şi aceasta duce la pIerdere. Nu esle grea gilsirea planului de clştil! şi In pozHla din diagrama 747: I .. ,WA (negrul lş i adu ce nebunul la g7) 2. Re--1 N07 (nebunul a oeupnt. po~IUn necesară de apllrare , dar albul nil joacă r~- r5) :.1. l\'C>1 +

NEBU:'IlI DE CULORI DIFERITE

m 1. llAB1SOV1CI .•. E"do"lel"'. 1088

ŞI

PIO:'llI

293

(d u pă 3.d5 Re7 remiza este clară) 3 ... R07 4.1\e6 Rd8! 5.Rf7 (sau 5.c6 Na3 6. d5 Rc7\ u...Nh4 O.dă Nf2 7.c6 NQ3 O.Re6 Re7. In pozitia din diagrama 749 negrul n·are salvare: I ... [\'el; (sau 1...Ng3 2. Rf4 Nh7 3. g5 ·1-\(74. Nd4 şi clştig;i, deoarece

749 1. "RABlNOVICI. •. Endn>ler·.

1 ~3a

Albul dş/lgll

RgG (sau 3 ... Re7 4. RI5 t

şi clşti gă­

vezi d ia gra ma prccedent1l.) 4. t~ + I (acum aceasta este bine) oi ••• Rnu li. Nd3! Nh8 (dacă 5 ... N f S sau 5 ••• Rg4, atunci 6. 16 cu ciStig) 6. nd:> NIT' (sau 6 ... Rf4 7. f6) 7. R e6 NhO 8, r6 Rr... U.Nc2 RII!) 10. NI7 şi clşUgă. Jn poz i ţia din diagrama 748 negr ul lace remizi'i : 1... NdR! 2. R M :>.Oe7 3. 1ld5 748 1. l iAnINOVICf .•. ElldIPlel'·.

1~38

Inaintarea g5-g6 este InevllabiH!) 2. RI' Nd7 3. Nd"' + Rf7 4. gS şI 5. 00 +. U rmăto r ul exemplu este remiză (diagrama 7S0): I ... ~ft"'! 2. eli Nd7, sau 2. nr" Nd7 3. ReiS NeO etc. Este ade,'ărat că aci albul la m utare clştlgil, deoarece negr ul n-arc ' tlmp să efectueze manevra necesarll cu nebunul: 1. e5! Na ... 2. 06+ RrG 3. lH4 urmai de 4. Nd4+ şi 5. R el). Rezultatul It!ptel aUrnă de aseme nea de pozit ia regilor (diagrama 751): ' ... R18 2. 06 Ne" 3. fl"i l\'b:J " . ROli Ne2 5. 10 Nb3 G. l\:M + şi albul clştigă. Să trecem acum la pionII de margine. t n poziţia lu i S:llvloll (diagrama 752) albul nu poate clştlga, deoarece adversarul are un nebun de cimpuri negre c;;re con trolează dia gon ala principală. Tu a fară de aceasta negrul poale even4 tual sacri llca nebunul pentru plonul de pe coloana calului, fortind cunoscuta poziţie de remiză. 1. Ne" (a lbul are Inten-

294

CAPITOLUL

IX

752

750 Dlolr·"

n~ &

lui S. TARRABCB. lQ21

75] C. S AU· IOLI. 188 7

C. SALVIOLI. 18.87

(nu In să 2... Nc3? din cauza 3. Rh7 şi albul tşi realizează fără dificu l l~ţl planul! 3. h6 (alUel ur mează 3 ... N:g5) 3".1'\d2 4. nb5 Net G. g6 Nb2 şi remiza esle asi· gurată (compară cu diagrama 727~. Interesante sint citeva particularităţi ale studi ului lui Salvloll. Poziţia (lIn (liagrama 753 a surveni t d in poziţia preced entă, nebunii schimbind l ocu~ 753 C. SALYIOLI , 1887 ( u . ( . u~

dloU'\I" oludh, )

ţla să joace i15-h6, g4-g5, Rg6·h7 şi după aceea să Inahl teze mal departe

plonul "g". Nu merge 1. Rh7 din cauza 1 ... Nd2, Iar dacă 1. g5, atunci 1. .. l\d2 2. h6 I Ne3, vezi mal jos, sau şi mal bine 2 ... Rg8. La 1. h6 cel mal sim plu tste 1 ... Nd4 , de exem plu: 2. h71 Nc3 re m jz~ . sau 2. 85 Ne3 \ ele.) 1 ... Nd4 2. gl'i ~e:l:

.1./bu/ la mutau dfliq,l

;-; EB U:>/I DE CUl-O IU DIF ERITE

ŞI

P ION I

rrlle. Albul clştlgil In modul urmli.to r : '1. Rb6 RU8 2. gii Ne2 3. U8 i'O'd3 4. Rgă Nc! 5. ba, sau 1. •. R(7 2. gti Re8 3. RU1 ::n15 4. i'O'I6 I urmat de Inalnlarea plo' nului "h". Dacii. Insă mutAm regele alb pe cimpul h4 (diagrama 754), aceasta untluenţează imediat asup ra rezultatului :

295

755

75.ţ

C. SALVIOLI. 1887 [ urlantl dlntr·un studIu l

R~mizd Dacă In poziţia IniţiaJ~ (diagrama 756) nebunul negru stă la c2, alune! poziţia este ~emlzll: l ... ~dl! 2. Nn3 + Rd7! 3. dli N'1Jl'i -1. eli Nn. R elulza se obţine

Dlntr·o

. Q IJ I~

75'

• luI 8. TARRA SCH.

I ~ Zl

Rt mi:ll. "1. Rg5 Ne! 1 2. RlI) (sa u 2. RI4 R(8) :!...Rg8 3. h6 Rb1 -1 . gii Nd3 + , ţau 1- g5

.(dacA 1. h6, atune! 1...817 etc.) 1... Rf7! 2. Rg3 Nbl .3. 1\f4 Nd3 remid. Atune! cind pionII sint aşezaţi pe 11nla a patra, Ob ţ i n erea remlzel este, evident, mllit mal uşoară. In poz iţi a 'd ln rliagrama 755 este prezentatil o r emid. cJa r1l - nebunul negr~ man evreazil pe rliap:onala aS·e6. Totuşi, chiar atunci cInd pionii sInt pe linia a patr a, partea mal tarc poalc clştlga In cazul unei aşez1l ri favorabile a figurilor (dla'grama 756): 1... i'O' lI (Cu scopul de a :aduce nebunul [a f7) 2. Na3 + fld7 (sau 2 ... Re6 3. d5 + ReS 4. Nb2 + Rd6 5. Rd4 şi clş U gA) 3. d5 ! (dupll. ace astă 'mutal'e, dacll. · nebunul se aflll. la fi -sau [a fl 3, el nu mal poate fi adus la tf7) 3... Nh3 4. el'> şi al bul ct,Ugă prin D.e3·f4·g5·f6 (compară cu rllagrama 737).

Albul

e/~J/gd

,1 In cazul cind In poziţia InlţlalA a diagramel 756 regele alb stll. Ia d3 : 1 ... Nf3! 2. Na3 + Rd7 ! 3. d5 Nh5 4. el'i Nf7. Acum trebuie sA fie elar cum se obţj ne remiza In poliţia din dia!P'ama

CAPITOLUL

'96

757. Cu negrul la mutare: 1 ••• Ne?1 2. Nb3+ mal (mal exact decit 2 ... R(7) 3. RM Nd6 4. RdG Ne7 5. 65+ Re7 •• ReS (sau 6. Re4 Nb8) 6",RdU 7. Rb1

757

IX

cu. pionii pe linia a cincea) 2. Ng3+ (şahuL la b4 nu este mai bun) 2...Re61 (celelalte răspunsuri ale negrului duc la pierdere: la 2. Rd7 urmează 3. d5 etc.). 3. Rf4 NUBI 4. Re5 N17 5. 65 + (Inutil este 5. RI6 Ng8 6. Rg7 NeG şi regele

alb trebuIe

să

se tnlaard la eS, de exem-

plu: 7. NI4 Ne4! 8. Rf6 Ng8 9. Re5 etc.) 5... Rd7 6. RlI> (după 6. Rd4 N.,S· 7. e5 NI? _ remiză) S ...ReS! 7. NI4 (celelalte tlneţl le-am vAzul deja, de exemplu: 7. RJ!7 Nh51 sau 7. d6 Nc4 8. e5 Rd7) 7 .•• NOR! (numai aşa! Pierde 7 ... Nh5'! din 'eauza 8. eS NfS 9. ReG el.c.) 8. RU7 Nf1 (eu ameninţarea 9 ... Nh5 şi tQ ..• Nf3) 9. Rla N08 remiză. O mare· Insemn/itate a re. In unele cazuri, şahul cu plonul (dlagram.a 759): 1. 1.. + l'

759 Dtnlr·O . " . Uzi • luI S. TARRASCB. l D21

iVa51 ele. Cu albul la mutare: 1. Nb3 + R IS I elco In mod analog trebuie condusă apărarea In poziţia din diagrama 758: 1••• Ne4! (pentru a construi apArarea

758 DIDI,·o a"sUd. a lui 8. TA.RRA.8CH. lf21

(un clştig decisiv de tempo) 1... ReT (L.RI6 2. R14, sau 1 ... Re5 2. Nc3+) 2. eli Na6 3. NM+ şi clşUgll. Cu regele neJUu la 16. po7.l~la este remiză: 1. Ne3+ (sau 1. 15) 1.••Rn 2. 15 Na6 3. eS NeB. lnstructlvă este şi o alU pozitie a lui Tarrasch (diagrama 760): 1. Nd3 N18! 2. 95 + Rg71 3. 13 Ne7 remiză. In flnlllurile In care pionII sint aşezaţi pe linia a doua sau a treia, şansele Ia

:-IEBU:-II OI:: CULORI DIFERITE

760 Dlntr·o a ... lLu a luI S. "l"Allll ASCll.

lO~l

ŞI

PIO",I

297

ReG 4. Ne4 + R e7 5. ROS etc. (compară­ cu diagrama 746). Pionii dublaţl de obicei nu clş'jgă' (diagrama 762): 1. ~fl5 NII4 :::. e7 (sau 2. Rc7 Nf3 3. Rb7 N a2 4. Rb6 Nf30 5. c7 Rd7 reml1.:'\) 2... ~'h3 3. e6 (sali

762 J. lIERGER. 1880

R~mi%d

o apărare Incununată de succes cresc ,1 mIIi mult. Totuşi şi aci se poate pierde partida, dacă flgurlle stau nefavorabil (diagrama 761) : 1. foi! Nfa ~. e4! NU7 (sau 2 ... Nd6 3. e5. Oadl. In poz i ţia Inlţla111 regele negru ar fi stat la tG, aluncl ~-ar fi obţinut r emiza) :) . el> 71il J. HERGER. 18U

.A Ibul la mu/tlrt _ cl~/igli Cu rtgtlt 1Itgru Iti /6 - rt mizll

Rtmi:d fi nu cf~lig,

tI~tI

cum &!.utlnttl

Btrgu 3. Re6 Ng2 + 4. Rb6 Rd7 remiză;' n u Ind 3 ... NcS 4. Rb6 :Rd7 5. Nf4 Re6 6. Ra7 RdS 7. Rb8 Nh3 8. Nd6 etc.)· :J...1l17! (Indica t ii. de 1. Rablno\"ld .. Autoru l studiulu! co llsldera cli albul clşligi'l după 3 ... Ng4 -1. RcS Nh3 5. RbS Nc8 6. Rn7 şi 7. Rh8 \ ". R cS Nc8 li. Rb6 ReG 6. Iho7 UdS 7. Hb8 NfS 8. Rb7 ~g4 rcmizil. Jn arara de 7 ... Mă, se ' poate juca şi 7 ... :\'u6 8. TIn7 1\:c6. Doi plonl 17.0Ia\l, Intre care inter· valul este de o coloanii, de obicei nil r.lştigii. tn I'XcmJllul 763 remIza se obţine chiar cu albu l la mutare: 1. HeG NOi> 2. Nc. Rdl RdU (mutări l e de aşteptare cu ne6uJlui nu pot ajuta negru lui să-ş i

770

76' V. CEBOVER.

l~~O

Rt mizll d2 + ! 4. N:d2 Rd3 5. Nil:; e3! 6. Rbt Re4 7. Re2 M şi albul n-are apărare; 771 Albul 1(1 mulcrI! lace remiz{l

1. l\,lBlN'O\' ICI. "Endlfliel". 1038

Intărusc!l po7.iţia) 41. Nn b2 7. ""116 ReG 8. Re::! d5 9. ~m RM 10. !\iflG Ra 3

II. N"I! IIb3 12. Ildl Re3 13. Re2 l\'eG 14. Rdl 114 15. ne:! Nb6 16. NM 1\'115 17. NbI Rb3 18. Rd3 şi negrul nu

poate

clştlga.

tn poziţia din diagrama 770 ne~rul este salvat de posibilităţile de pat: 1. f6 N:ffl + I 2. R:16-pat. In exemplul 771 albul la mutare obţine remiza: 1. Rd2 1 Rd;:; (cu ameninţArea 2 ... Rc5 şi 3 ... b4) 2. Xal> RI14 (dacă 2 ... Rc5 3. Bc3 d2 4. Nb4 + ! Rd5 5. R:d2 cu remiză) 3. N1I6 + ! (se poate juca şi 3. Nb4 c3 + 4. N:c3 + Rc4 5. NIS remltă; rilu este IlIsă 3. Ne3+ din cauza 3 ... Re5 şi 4 ... b4) 3...1\d5 ~. Nn5 Re:> 5. Re3 Ud5 G. ~M Re4 7. Rd:!! Ud4 8. Nn5! etc. Dacii la mutare e negrul, atunci există o eate de cl ştig, bazată pe un saeriflciu de pion: 1... Ue31 2. Nd:!+ (sau 2. Nb4 3. d2 + ! N:d2 + 4. Rd3 NaS 5. e3 şi negml e l ştigă ca In varianta prlncipalii) 2... Re2 3. Ne3

8. Nd8 b3 + 9. Det b2 + 10. Re2 X1J8 + II. ndl blD+ etc. Cazurile de remiză pe care le-am prezentat, eu trei pion! iti plu5, sint exeeplll. De regulă, partea mal tare lşi realizează avantaj ul material. Un.

NEB UN I DE CULOJU DIFER ITE

ŞI

bun exemplu U b:ea ? (acum remiza este clară. Mai tll"z lu G. Goldberg a demonstrat că negrul păstra şanse de clştig jucind 7... d:c5, de exempl u: 8. Ne1 h3 9. Ng3 b5 10. d6+ Rd7 11. eS Nd5 12. n3 M şi clşUgă, sau 8. a4 a6 9. Ne5 bS 10. a:bS a:bS 11. NI4 h3 12. d6+ R d7 13. e5 Nd5 a. Rf2 Re6 t5. Rg3 Ne6 şi efştlgă) 8. Net b3 9. N,,3 Nfi 10. 113 şi negru l nu poate clştlga deoarece regele său trebuie să apere plonul d6. Inaintarea plonulul e5 nu consti tue O ameninţare sorioosă, deoarece In cel mal rilu car. regele alb la pio!1I'1 "c" dind In schimb plonnl e4. ]nstructiv este şi urmă toru l exemplu (dl llg rama 782): 1. .. d;:; I 2. e:d" e :d5 3. b4 Re6 4. NeG a6 5. Nb6 alli (negrul !şI Intlireşte In mod maxim poziţia regelui, Inaint e de a juca e5-e4) 6. Ne7 l\'b5 (şi ne bunul este adus pe cea mal bună poziţi e . AfUndu-se la hS el va controla punctele e2 şi f5. mărind In aceiaşi timp forţa mutării eS·e4) 7. Nd6 Ne8 8. Ne7 Nh5 a. Nh4 e40! (Ilcu m mutarea aceas ta este I ndicată) 10. I:e" d:e-I 11 . e4 1\'17 (de mutarea aceasta nu era nevoie - decldea imediat 11 ... e3 + ). 12. eO Ne8 13. Ne7 e3+ 14. Rei RO" şi nlbul cedează . Poziţia din diagrama 783 constituie un bun exemplu de limitare a contrajocului advers: t ... 1\'dG! (planul negrulUI co nstă In aducerea r egelui pe flancul damel. cu scopul de a ataca pionii albi de aceea mobllltatea lor trebuie lim itată) 2. Ne2 Rer> 3. Nd3 ati I 4.. R02 Ne!

301;

CAPITOL UL

,82 U>:OXH.UIDT·SC'HLECBTER. Sa n

SebI3U~" .

1912

LX

r4 şI 1'5: 1. :\'g:1 (negrul ameninta cu mutarea J ... (5) I ... e:> ( fără această mutare negrul ar fi fost foarle stinjenit) 2. ]\":e5 nr1 (datorit:! acestui sacrifi ciu de pion regele negru ocupă punctul e6. Impledlclnd regele alb să pătrundă pe flancul damei. Dar al bul are alte poslbl1lt~ţl de a IntiirÎ po7.ltla regelui s:\ u)

784 llAlIl!>'OI' li '1 · 11 Oll.\"U\·S K 1. 1..",I",.,..d. 193~

783 EUWE·HXl:. ,\lI11terdam.

Ntgrul 1(( mulon

1~38

tI~tigil

3. :\'1'2 f4 G. :\"U6 JId"! 7. NI::> (ultima s peraolli a albului se bazează pe 01lltarea 8. ,""c8) 7 ... Re3! 8. Ne8 Itb2 ! 9. ~:b7 n,a:?; 10. N:t6 R :b3 şi al bul trebuie sIi eedue. 10 partida Rabinovlcl-Romanovskl (di agrama 784) albul ameninţă să pă­ trundii cu regele IfI d6 , pr in punctele

:1. nh" Re6 " . Hul> :\'e8 (negr ul pierde din cauza prezcl1lei pe tablll a piooulur siiu 1'4; dacii el n-ar ex ista, atunci negrul fir obţine remiza prin 4... Ne4 5. Rh6 Rt7 6. g5 N!l3 7. Rh5 Ne4 8. Rg4 Re6 etc.) 5. llhS 1\'17 (sau 5 ... Rf7 6. g5 Rg8 7. g6 Nd7 8. Rg5 Rf8 9. RI6 ş i clştigă) 6. R07 ~e8 7. O" urs (sau 7... NhS 8. g6 RI5 9. Rf7 N:g6 + 10. Re7 şi cfşllgă) 8. RI8 negrul cedează. In poziţia din diagrama 785 nu există cfştig: I ... M! 2. b:n4 fl6 (ş i mfll bineeste flcl 2 ... N:a2) 3. n3 h5 li. ar> lId7 (cel mai simplu ar fi dus la remizi1 4 ... :- -'. RaR Ce6 5. Cei urmat ! 2. '.d3 + şi se ajunge. Ia variantele examinate mal sus, deoarece manevra calulu i Cd3-f4-g6-fS nu poat.e Ci ImpledleaU prin 2 ... U l'ri, din cauza :1. (:e:> + . Studiul lui Beti (diagrama 793) trebuie $;1 fie cunoscut de ori ce şahist. Dacii la mutare este negrul, atunci albul clş­ tigă simplu: !. .. UM (p rea simplu este 1...Ra4'1 2. Ce3 + ludepărtlnd calul de "punctul a7) 2. Rb6! Re4 3. Ct3! (din nou manevra de Indep~rtare; compară l Albul a cedat deoarece n-are apărare Im potriva Ce5-g4-rz, Iar dacii 11. Rf4, atunci Cc5-d3+-f2. tn partida Scheve -Estorch (diagrama 795) albul a clştigat dupA 1. Cb5 Ce' (singura mutare, altfel plonul se

795 SCHEVE·Jl:STORCH.

(diagrama 794): 1. Ce3 93 2. Cg2 efi> I (limitind mobilitatea calului alb , i pre· gUlnd aducerea regelui la (3) 3. Re4 RM 4. Re3 Rr3 5. Ce t + Re2 e. Cg2 (Ia 6. Cd3 ar fi urmat 6 ... Re3 7. Cel Ch4 8. Rc2 Re2 9. Cd3 eg6 10. Ccl + Re3 şi elştlglil 6 ... RU7. Cf4 Ce'! (ame-

190~

FINALURI

CU CAI

transformă forţat In damă) 2. Rb7 Cefl (Ia 2. .. Cc8, cel mal tare este 3. Ca31. de excmplu: 3 ... Rd8 4. Ce4 t Rd7 5. Cb6 + C:bS 6. R:b6 Rc8 7. a7 şi clşUgă, sau 3... Cd6+ 4. Rb8 Cc8 5.Cc4 Rd8 6. Rb7 şi clştig!i) 3. Cd4 I Cali+ 4. Rb8 (Ia clşUg ducea şi 4. Rb6) 1 ... Ce4 5••7 Cb6 6. RII7 Ca8 ! (ultima şansil t Dacă 7. R:aS1, atunci ? ... Rc7 t remiză) i. Ce6! Se tn\dege, nu totd eauna un pion In plus aslgurli. clştlgul In final urile de cai (diagrama 796): t. eMl Cg4 (nu se poate juca l. .. Cf1 din cauza 2. Cg5 f2 3. Ce4 J şI 4. C:(2) 2. Rd!!: Ce;; (nu merge nIcI 2 ... CI6 din cauza 3. C:16 t2 4. Cg4 !

ŞI

PIONI

31> 796 bls

BOT\'IN"N"IK· SIMAGUlN. ,\1 XXIl·lea Carnr>IOnR~ al n .R.S.S.

796 Negrul mult!

Rg4 6. Ce5 + Rg3 7. Cg6 Ce6 + 8. Rel: remlzll. In loc de 1. .. Cd2? trebuia Jucat 1... RI5 t 2. CI3 Cg5 3. CM+ Re4 4. Rb3 CI3 5. Cg2 Cd4 + ,6. Rc3 CI5 7. Rd2 . RI3 8. Cel + Rg3 9. Re2 h4, sau 4. RM Cf3 5. Cg2 Cd4 6. Ch4 CI5 7.Cg6 CeT 8. Ch4 Rr4 9. Cg2 + RS3 şi clşUgă. CAL

flO 5. Ce3 + ) 3. Rea Cc4 + -' !

319

Interesan t es te IInalul partidei TartakOlVer-Dotl'innlk (diagrama 812). Negrul c1ştigii după 1. n4 Cd2 1 2. nă M 3. a6 fl:! >i. 1:11"3 h:03 ă. n7 lI2 + 6. IIh2' CI!I+ 1. R:b:J 010 8. n8D Dh.2 + 9. RII-I 812 TAR'r,\ J..::OWEI:·BO'l"·IS:;IJ..::. (;...,,,I,,«n. IU 1&

.\IUI.Ţr

In Unalurile 2. Ce:J + UrAi :1. 114 (dacă 3. b4. Uotvinni!;: recomandă ~ ... Cd4 I şi albul n-nre ap,lr are Impotriva Fle4-f3:12) 3.. ,l1ll:l ! (atum nu merge 3 ... Cd4 4. a5 Rf3 5. a6 H:f2 6. a7 g3 7. a8D) 4. Cdli (sau 4. a5 Re2 5. 06 R:12 6. CI5 b4 7. C:h4 C:h4 8. ai g3 9.a8D g2+) 4 ...11e2 ă.f.f4 ..1.. 8:f28.C:II3 + (sau 6. C:h5 g3 i. C:g3 R:g3 8. a5 h2 ~i mal In trei rnu l ~rI) G...RfI 7. CI>i li:! 8. CIl2 Vf:! 9. ntl M 10. Cf4 11fl 11 . Cg2 h3 12. Ce3+ m2 13. 44+ R e2 şi c[ştigă. In lupta II patru plonl eontrn t rei, partea mai late lşi realizează relativ mal u şor avan t ajul II. h:05 Re7 (dacă 11. .. h6, atunci 12.e5+ Re7 13.g:h6 C:h6 14. Rd5 Cg4 15. Cc6 + ReS 16. Re6 CeS 17. Cb4 Cg2 18. Cd5 şi albul elştlgă plonul gu, sali 15 ... Rd7 16. c6 + Re8 17. Rd6 Cf6 18. Cb4 Ce4 + 19. ReS c r2 20. Cd5 Cg4 + 21. Rd6 şi c l ştlgâ) 12. Rd5 Cba 13. e;) CI7 14. Ce6 + ReS lli. t a (b8 16. Reă TIra 17. TIr6 şi clşUgă.

a.

5 ... Rb2, ci t şi 5... R:d4) ă ... R:d4 (albul Spe ra la 5 ... Rb2 6. Rdl R aI 7. Rei Ra2 8. Rc2) 6. Ce2 + n e3 1 . Udl (Sau 7. C:a3 Rb2) 1 ... 02 8. nct d4 9. Cal d3 10. Ce2 că I şi albul a cedat. Calul esle puţin util In lup ta pe douA flancuri (d iagrama 815): 1. Ce3+ Rer> 2. CI5 116 3. ChS m 4. cn Ildli 5. (;gri Ce5 + 6. ne3 ba 7. CfS gi) 8. 03 CM 9. Cd41 C:e3 (da c ă 9... Re5, atullcllO. f4 + g:f4 + 11. g: (4 + Rf6 12. c4) 10. (:Iă h5 11. f4! (aceasta este mai tare decit II.Cg 7, cum s-a jucat In pa rtidă) 1t···II" (sau 1I ... g:f4+ 12. R:f4 Ce4 13.h4 Cf6 14. Cg7 ~I clştlgil) 12. Cg7 RdS (Ia 12... M urmează simplu 13. g:h4) 13. C:b5 R e6 14. Cg7 + RIS 15. Ce8+ Re1 16. Ce7 Rd6 17. Cas şi clştigă. Merită să fie analiută partida Reshevsky - Rel1stab (diagrama 816): 1. .. Rg6 2. Cd2 Ge5 (Impledlclnd mutarea

F[NALUR[

CU

815 KERE8·JtE8BE\'8K~.

Moeeon.

1\l3~

CAI

Ş[

PION[

321

Rt2 t3. Ch2 1t4 ! J4. bllt4 b3 15. f4 b2 şi albul a cedat. Următorul exempl u (diagrama Sl7) subliniază Importanţa centrallzArli figurilo r şI a gradului de Inaintare a pionllor : 1 ... Ce3! (după 1...Rd4 alb ul se poate apăra cu 2. Cb5+) 2. Rel Rd4 (cu ameninţarea 3 ... R(3) 3. Ud2 Ce4 + 4. Rei (singura apărare. Altfel urmead 4 ... ReS şI clştlgă) 4 ... Cdft! (o mutare foarle

817 BARCZA·SlMAOUIIS'. M""tul Moeeou·Bud ..· 1949

_1&.

Albul la mu/ore

clşligll

816 I:E SHE\·SK~·lt); L LS·J"AB.

K.mer1. 1931

Negrul la mutare

N egrul/o mulare

c1şligi'i

'3. Cc4) :1. Rd4 Cb7 4. Rd:> llUS (In timp ce regele alb urmilreşte calul, regele negru a ocupat pe flancu l regelui o pozi ti e foarte ame n[n,il toare) 5. ReG Cd8 + 6. Rd7 RM! (un răspuns excelent) 7. R:d8 R:ha 8. R e1 b5 9. RI7 M! 10. R:g7 RUa (mal bine et'a, desigur, Rg2) It. Rf8 (sau 11 . Ce4 + R:f3 12. Cg5+ '1\g213. Rt6 a4! şi clştlgil) 11 ... h.:1 12. CU + .21 -

FinaLuriLc In par:ida de

ş~h

etşlig,l

tin:ll Pentru negTu este Importa nt ~li. nu permit" accesul regelui la b5; dacă de exemplu 4 ... d2 + , all.mcl 5. Rc2 Re3 6. Cb5 r Re2 7. Cd4 + , sau 4 ... Re3 5. Cb5 1) 5. fid:! (sau 5. Cc6 + Rc3 r 6. Ce7 d2+ 7. Rdl Ce4 8. Cd5 + Rc4! 9. Ce3+ Rd3 şi mat la muta rea următoare) + G. Rei d2 + 7. Re2 Re!l 8. Cb" Cp:J + ! şi albul a cedat. In partida Nlmzovlcl - Slimisch (diagrama 818) cauza Infringeri! negrulul a fost pionul c4, care )l-a putut fl apArat la timp de rege: 1. TIt3 un 2. Ce3! Cd4+ 3. " 114 Cba 4. Rdl5 Cd2 G. h!l (lmplediclnd mutarea 5 ... C(3) 5 ... IG 6. Cdl (cu scopul de a juca Cdl·e3:c4) 6... R16 (după 6 ... f4 negrul pierde plonul "f") 1. C.e3 Ce-i 8. C:tA C:t2 fi. iii Re7 10. b5

"".Ce4

CAPITOLU l. X

322

818 ~lMZ OVlCl·~SCR.

COpeab ..... l V29

AI/lUI In mulare

clşfigli

Rd7 II. bG Ce4 t2. Ct5 + ReS 13. ReS ClS 14. Cd:J! (eu a m ~ nlnţarea 15. Cc5 şi 16.b7+ ) 14 .•. Cd7 15.b7 + I Rd8 HUlda Cb8 J7.CM Cel7 (se amenlntase 18.Cc6 + ) 18. Ce6 + R e8 19. Re7 şi negrul a cedat deoarece n·are apilrare Impotriva 2Q.Ce6! s rtrşltul

partidei Cernlkov-Cehovcr

(diagrama 819) aminteşte In oarecare măsură prin caracterul lup tei exemplul

820

819 t;lm~IKOV·(;J:ROVEn. Lenln~rad.

precedent. Aci es te slab plOliul d5 ; duplfl clştigarea lui negrul conduce IOllTte fin. un fin al djfJeii cu patr u p lonl co ntra> trei: J ••. Ce3 2. IIIi (e4 1 (nu 2 ... He6" 3. g51) 3. fa C(l5 4 . lUi! ReG ti. Rea-. ((7 G. d7 R:d7 7. Cd2 (d6 8. (ba ReSS. Clli! nd;; 10. Rd3 fii II. U:m O:f~ 12. CJI (nlbul nu pante Impied ica formarea unui pion liber. Dacă, de exempl u,. 12. Re3, atunci 12 ... Cc4 + şi clşllgă) li! ...e-I + 13. f:&4 + f:e4 + 14. n e3 ReS . 15. Cdi! Cfli + 16. Re2 e31 17. Cf3 + moi 18. Cel 1le4 iii. nil Cd4 20. nil!! Ce2. (celu i trece pe cimpul (4) 21 . C13 (sa u 21. R U cr4 22. RgI Cd3 23. Cg2 e2 şl.J clşllgă) i!1 ... Rd3! (ma i r ău este 21...Cf4 + 22. R g3 şi survine primejdia pătrunderll. regelui la Ilioll ul 117) 2i!. Ce5 + nd4 23. Cf:H R ea 24, CeG C14 + 2~ nt3 e2' 26. Rf!! Cda + 27. C:d3 (mal m ul te şanse dli dea 27. R:e2, de eJle mplu: 27 ... C:ea. 28. Re3 Cg6 29. Re4 Rd 2 30. Rf5 Re3_ 31 . Rg5 Rr3 32. h4: dar şi Pel negrul clştlgă: 32... Rg3 33. hS Cf8 34. h6 Rh3· 3S. R hS Cd71 36. RgS Rg3 37. RrS Rb4 38. Re6 Rg5139. R:d7 R:h6 etc.) ~7 ... n:d3: 28. Ud R e3 şi al bl,ll cedea1.;l. Plon ul In plus (1 asigu ra t victoria> marelui maestru Ragozin tn p a rtl dp eu. Plnkus (dlngramll 820): t. Illa! Ce7'

" '8

FINALURI

cu

2. RiM neS (dacă 2",86, alund 3. M) :J. h5 ! (fixind pionii negrului) a ... e6: 4. 84 llM 5. f :J (o Intirziere care nu era nece· sară _ mai bine era direct 5. 14) ..... nn::> {cIUpi' 5 ... RbJ, din cauza Inenclîlătii tie la mUlaren precedenti\. albul ar fi trebu it so'i joace 6. Rd3 şi dacă 6 ... R:b2, alund 7. Re4: Es te ' ndoielnic dacii. este mal bună continuarea recomandată (le Ragodn _ 6. a5. din cauza 6 ... R:b2 Î. a6 Cc8 8. Ca4+ Rb3 9. Cc5 Re4 cu ameninţarea 10 ... Cd6 ma t) 6. M e:f4 7. 1l:f4 RI» 8. iM RIIS (acum 8 ... Rb3 se parează prin 9.e5 r :e5+ 10. R:c5 R:b2 Il. Ce4 Rb3 12. a5 Rb4 13. a6 Ce8 14. Cd6 Ca7 15. Cf5 şi albul trebuie să c1şUge) 9. eă IJS + (dup:\ 9 ... f:eS+ 10. R:e5 pozl11a albulul es te fliră sperantă) 10. Re-' fă + 11. Rd4 14 (sali ll ... Rb4 12. e61 şi 13. ReS) 12. g:14 g :!4 J:) . Re4 f3 14. R:la ClS IG. RO" CU7 (Ia lS ... Cd4 Ragozln avea Intenţia s1l răspundă 16. Ce21 Ce6 17. RIS şi clştlgă) 18. ba RM 17. Ce:! ... Hha ». D17 + lI-orI· · unde G. "IID . Următoa re ll pozqle din -partida Bol- ' v inn lk-Ra,'illskl (fUPllrama 835) o dăm 1010slnd co nHmlariiie lu i I{eres: 1. nI7? ' (I{eres demonstrează că ace as t ă mutare ' es te greşlt~ . Co rect este 1. 015!. de, exem plu: 1. .. 0a8 + 2. RI7 Db7 +

835 BOTVlN~"lK·RAVlNSKI.

N egrul la

Moeeova. lt"

mular~

şi după

2.DOI + Rd2 :I.Del + Rd3 4.Dea Il survenit aşa numilu l ,.mnt cu epoleli". Atun ci cind plonul se ană pe coloana calului, clştigul este legat de mRrl greutăli (diagrama 834): 1... DOR (si ngura apărare Impotriva 2. Dg5 + şi 3. g8D. Dacă 1. .. De3 + . atunci 2. Dg5 + şi clşUgil, iar la 1 ... Ra4 urmeaz,'i 2. 0 14 + şi 3. Og3 + , sau 3. Og5 + ) 2. Deă+ RIl>:! (nu e.,te mai bine 2 ... Rb6 din cauza 3. Rg6! De8 4. Df6+ şi dştlg''i, sau :! ... De'" 4. Db8 + şi 5. g8D. Dac" 2 ... Ra6 3. Rg6 Ob3, aluncl 4. Od6 + Rb7 5. Od7 + Ra6 6. Dc8 + şi 7. g8D, sau 4... Ra5 5. Dd8 + . Retragerea regelui negru la b4 duce la variante simila re: 2 ... Rb4 3. Rg6 Dd8 sau 3... Dc8 4. D14 + ! şi clştlgll) 3. ng6 DeR (negrul n-are apărare Impotriva amelllniării 4. D14 + urmat de 'i. Df7. Dacă 3 ... 0d8, atunci decide 4. 014 + RbS 5. Df7 + ,sau "' ... RaS 5. D85+, Iar 3... DII3 este rilu din cauza 4. De8 + ) 4. nl>:! + ! şi negrul a cedat, deoarece nu poate evita schimbul dalne-

Albul

c1~ligi!

J. Rg6 D e6 ...... 4. Rg5 De8 5. De2 + RM , 6. Db2 + Rc5 7. Dc3 + Rd6 8. 0114 + Rc7 9. Oc4 + şi ciştig,l, ~au 2 ... 0a7+ 3. Rg6 Dgl + 4. Rh6 Del + 5. ·~h5 Dhl + 6. Rg5 şi clştlgă; dacă 1...RaJI cU scopul de a 1mbuniltl\ţl pozitia regelui. atunci 2. Rf? Db7 + 3. Rg6 Dg2+ 4. Rh6 Dh2+ 5. Rg5 Dg2 + 6. Og4 Od2+ 7. RM Dh6 + 8. Rg3 Dd6+ 9. Rg2~

CAPlfOlU l

Od2 + 10. RSI Oe3 + Il. Rh2 Od2+ 12. 0g2 $1 c1şllgA) 1••• Dh:> + , (JucInd 1...Db7 + 12. Re8 Oa8 + 13. Rl7 Db7+ 1 4. RS6 Og2+! S. Og5 Oc6 + 6. RhS Or8 + 7. RM 0e1+ 8. RM Oe8 + 9. Rh6 Oe6+ 10. Rh7 Dh3 + 11. Dh6 Of5 + 12. Rh8 DeS, sau 8. 0S3 0111 + -e tc. negrul ar fi obţinut rellll~a) 2. Re' (trel.mlll JucaL 2. Re61 , de exemplu : 2 ... De8 + 3. R rs Od7 + 4. RgS DdS + 5. DrS Od8 + 6. RS6 Dd6 + 7. Rh5 Dh2 + 8. RgS ~i nej:/rul trebui e să ctde~e) :!... De:> + J. Ude (conform analltel lui Keres aeeaslll mutare consUtule o pierdere de timp. Coreel cste 3. Rr7 Oh5 +

nu se teme de şa hu ri, deoarece poate licăpa de urm1irire: 3 ... 0e2 + 4. RI6 Dh2+ 5. Rg6 Oc2 + 6. Rgi De:l + 7, Df6 Oc7 + 8. RhS Oc8+ 9. Rh7

Alhlll

e/ş/lgll

3301

CAPITO LUL

Dacă

negrul ar ti fucat 9 ... Rdl, atunci ş i 11. Rh8) 10 ... Ud4 + 11. g1 Rai 12.. Df7 (pregătind Rh7) 12. •.. Rb2 J3.Rh7 De4 + 14. Dg6 Oe7 (ullima Incercare de apărare - neg rul recurge la legare) 15. Dm! (cu accasU mutare se la dam ei negre cimpul e5 şi $e ameninţă Rh8. Prematur ar fi fost 15. Rh8 din ca uza t5 ... De5)" 1....."01'7 (pentr u a răspunde la 16. RII8 cu 16... o c3) 18. Df8 + : Rbt 17. Rb8 şi negrul a cedat deoarece plonul g7 se transformă In damă.

XI

842

ar fi urmat 10. Df?

l'lN.'\Lu m

CU }>10M DE .U IUELE 1'.:JALURI CU DAME $ 1 PI O N!

parlida Boriscnko-Simaghln (diagrama 843 bls). In această poziţie albul ar fi trcbult 511 joace 1. Rb2, mulţumlndu-se eu remizll. 843 bis BOlnSKSKO·~I:U:AGB1~.

YOIICva. lOâ5

Albul 10 ml//llrt

In loc de aceasta s-a jucat 1. Jl04?? 15+ !! cu mat Inevitabil In două mutărI. In partida Lasker -Capablanca (diagrama 844) s-a jucat 1. .. 1n2? după

'4
(i. DnB "Ic4 + ~. Ud;; RM survi ne pozitia de remlzil pe care am exa m inat-o ma i ,us. Albul nu poa te elştlga Impolri va unui pion de pc coloana t urnului nna t pc 1inia. a şasea (diagrama 88::1): 1. Dc7 + Rb8! :!. De8+ Rb7 :l. Dd8 na7 4. Ddt 'Tb.! (retrăglndu-se cu tu rnul, negr ul

883 B. QURETZKI -KORYITZ

PE TA BLA

353

permite regelui alb să t reacA pcste li nia a cincea. dar aceasta nu d uce la pie rdere. deoarece dama l lU poate Incepe atacul pe partea ceal altă a pia nulu i_ Desigur, pent ru a o b ţ i ne rem iza negrul treb uie să Joace exact. EI nu t re buie si\. permlt1\ regelui alb să aj ungă la c8 şi , tn afaril de accast a , el nu t re buie si\. mu t e cu regele la a5. sau să-şi Inainteze pionul; In ultimul caz survine pozi ţ ia de pie rde re pe care o anallz~m mal jos. la diagrama 885) 5. De5 + Rb8 6. Dd6 + Ra7 7.0114+ Ra8 8. ReG R a7 9. ReS + Ra8 10. Od8 (dacă 10. Of4, atu nci negru l treb uie să joace 10 ... Ra7 !, deoa rece conti nuarea 10 ...Tb5? It. Rc7 ! T b7+ 12. Re8 ! d uce la pie rdere, de exemplu: 12 ... TbS 13. Oe71 T b l 14 . Oc6 + Ra7 15. Oc5+ Ra8 16. OdS + Ra7 17. Od4+ R aS 18. De4 + şi clştigă; sau 12 ... Ra7 13. Od 4 + T b6 14. Re7 şi elştl gă, sau 12 ... 1'b6 13. 0e4+ Ra7 14. Dd4 ~I elştlgă . Pierde ş i 1l ... Ra7 12. Od(+ R a8 13. Od6 Ra7 14. Rc8 etc.) 10 ...1'b8 11 . Dd" Tb7! (pierde 1l.. .Rn7, dIn cauza 12. Re7 Tb5 13. Od4 + Ra8 14. Od61 Ra7 15. Rc8 Tb7 16. Od4 +) 12. Dd8 + TbU (In loc de 12 ... T b8, ~c poate juca şi 12...Ra7) t:.l. DalS n ll7 14 . lI e7 ( d acă 14. Oc:::; + · Ra8 15. Oe7. atunci 15 ... 1'b5 ş i alb ul nu poate juca 16. Rc7 di n cauza 16 ... Tb7 + ) 14 ..•Tb7 + Hi. ReS Tb8 + 16. R e7 1'b7 + 17. ReU Thii 18. De7 + Ra 8 iti. D c8 + Rn7. Re m iză, căci regele alb nu se poate m e n ţ i ne pc ci m pul c8. Pentru n Iii muri co mplet lucr uril e, t rebuie să vede m ce se IntlmpHi d acă negr ul joacă du p ă 1. Oe7 + Rb8! 2. De8 + Rh7 :1. Dd8 R,,7 4. De8, mu tarea 4 ... Rb6? In loc ul m u tăr II corecte 4 ... T b71 In acest caz albul cl şligă. s pre deosebi re de poziţiile In care pioml! se afl ă pe coloana nebun ului sau a cal ul ui, In care o m ut are analoagll n r egelui a d us la remIză: ii. Db8 + ! UeS (sau 5 ... Ra5 6. On7 Tb4+ 7. Rc5 1'b5+ 8. Rc6 T b 4 9. Oc5+ Ra 4 10. O c2 + RaS IL Oa2 + Ta4 12. Od2 + şi clşUgă) Da7 TbS 7. Rd 4 nhi:i (după 7 ...Tb4 + 8. Rc3 1'b6 9. Rc4 negrul est e In zugz wang) 8. Rd l'i şi ne ru l tre buie s,' joace U... ai:i (altfel

G:

Remi:d ~

-

FillalurUI! In llarUda de

ş ah.

35·1

C,\P ITOLU L X,'C'_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

se pierde turnu l, de exem plu : 8... Ra5 9. Dc7! Rb5 10. Dc5 + , sau 8 ... 1'h6 fl. Dc5 + Ra4 10. Dc2 + Rb5 11. De2+ Ra4 12. Rc5 1 după care se aju nge la o pozitie teorellc c1·5t1gată ve7.l, de a$emenea, diagram a 885). Poale urma li. nd" (Ia poziţ i a din d iagrama 885 duce 9.•• 1'c6 10. Db7 + 1'b6 11. Dd5 + Ra6 12.Rc4 1'b4+ 13. R c3) 10.lle3 Tdl + Il . Rb2 , şi negr ul pll'rde cUrind plonul (compnră eu dlngrama 886). In rinalurll e In en re negrul are un pion pe o coloană centrală, pe linia a clncea, partea mal tarc ct,tlg (dacă 5 ... Re6 , 892 J. KLING

Rtmiză

Rai 2. De3 Ha2 3. Dd3 TbO ,f. Dd5!+ R a i 3. De:'i+ (sa u 5.0d6 Tbl + 6.Re2 Tb2 + 7. Re3 Ra2) o ...Tb2 Il.De3 Rn:! etc. Apărarea plonulul cu turnu l din spate es te mai p upn favorab i lă decit

~

B. B ORWITZ. 1861

358

CAPITOL UL XII

atunci d ~cldc 6. DIS Tg5 7. RI4 1'116 S. DI5 +. sau 6... 1'g6 7. RM g3 S. Rh5 g2 9. DeS + ,1 clşt l ll)l. La 5 ... ReS trebule jucat 6. 016 1'g8 7. Rh2 I g3 + 8. RII2 şi dştigii. Iar 5 ... 1'g6 pierde din ca uu 6. 014 1 1'87 7. 015 1'118 8. Oh7 + RIS 9. Od7 1'117 10. De61 1'118 11. 016 + ReS 12. Rh2. etc. Ocupa rt.a punctului e6 d t.clde soarta luptt.1 şi după 5 ... 1'88. de excmplu : 6. Oe2 + nt7 7. Oc1 + RI8 8. OcS 1'117 9. Rh2 g3 + 10. Rg2 1'88 11 . 016 + Rc8 12. Rhl 112 + 13. ngl şi clşllgă; dacii In loc de 9 ... 113 + se joacii 9 ... 1'h7 + 10. R g2 1'117 11.R1I3 1'17, atunci nu trebuie jucll t imediat 12. R:1I4 . din ca uZll 12 ... 1'117 + renlh.!'i. ci Intii 12. 0 c8 + sn u 12. Dcl6 + ) 6. Dt:! 'IyG (se amcnln\ase 7. Oc3 + Rf6 8.014 + Rg6 9. R1I4 . Cell'lal tc rctrngcri ale turnului nu slIlvea7.d nlrl ele pe ncgru. d e IlXcmplu: 6 ... 1'87 7.015 1'g8 8. Oh7 +, sau 6... 1'1I1t 7.0c5 + Rr6 8. Dd6 + Rr7 9. Od5 + RII! 10. Dc6) 7. Of" TU7 R. mă Tg8 8. Dc3 + (se poatc Juca ş i 9. Dh7+. ocupInd de nsemenell punc tul (6) 9... Rn 10. Dct3 + nm II . De6 şi negrul pierde plonu!. r\egrui nu poate evita pozitia din dia· grama 892. Dupll 1. UII:; + el ulc obllsat l i Joace 1... RI6. deoarece 1... Ue7 2. Dm 1. uu 1... 1U8 2. De6. sau 1•.. lle8 2. Dc6 + 1U8 3. RM!:! duc Imediat la contlnuărlle fa"orablle albulu!, pe care le·am examin at mal 5UI. Ca răsp uns la 1... m6 albul joacA 2. ne6 + . obllglnd pe negru să mute 2... Rf'7. Alle retragerl ale regelu i negr u duc lie la pierderea Imed iată a plonulul . !le la pod· tllle de pI erdere pe care le·a Ul ana l ita I lIIa l SU5, de exe mplu : 2 ... RIIG 3. ne8! TII6 (dacA S... Rf6. atunci 4.018+ 1'17 5. 0h6 + Rf56. Oh5 sau 3... Rh6 4. Oh8+ Th7 5. Of6 + Rh S 6. 0114+) ". ))f8 RM \'i. Dh8 + Unii 6. Dc5 + RhS 7. RM Rb7 R. RM TII7 9. DM + Rg8 10. RhU. sau 2 ... Rfij: :1. Ik8 + R,,:oi oi. Dh8 T06 5. Dc\'i + etc.• veti varianta pr ece dentă. sau !: ... 1H7 :}. De4 + RIU -t. DII + Re7 li. DtG I TIIn 6. Der.+ et c. Se utUh:eatil şi un alt plan de rtall· zare a avantaJ ului obţinut (diagrama

l.fld4! e3 (pIerde ~ I 1... nd' 2. Rd51 Tc7 3. Db5+ Re7 4. Db(; Rd7 5. Oe6 + Rdl! 6. Rd6!. sou 2 .•. TeS

893):

893 .1. BERGEII

Albul la mulare

et~lIgl1

3. Dbll+ Rd8 4. Rd6: dacă 1... Rb7.

atunci 2. Db5 + Rc7 3. Rd 5 1. sau I...Tc7 2. Rd5 Rb7 3. Rd61) 2. RdG I Te7 (au merge 2 ... c2 din cauza 3. Oa8 + SIU 2 ... Rd7 3. Db5) 3. RdU Td7 + ". RriI! şi albul clştlgă. Trebui e o bsen'at cA . datorită faptului cA darna olbă se atU In stinga plonulul. dep lasarea regeluI In stinga au dă nimIc. După t. Rhi e:1 2. Rb5 negrul are la dispoziţ i e mutarea bunii 2:... Rd7. care Inai nt e funse rils· turnati!. Dacă pionul negru a ati ns linia li treia. atuacl partea mal tare nu ponte ctş tlga (diagrama 894): 1. l)e8 + Re7 2:. De7 + Re8 3. 0117 Te7 ". DU8 + Rfl7 6. Dfa Te8 8. DIG (dacA 6. 087 + , atunci 6 ... R c8) 6 ... Rt7 7. Dg\'i + RcS elc. R emiză sint şi exemplele similare. cu plonul pe coloana nebunului sa u a calu lui. ~ult depinde ş i d t. pozitia regelui părţII mal slabe. De exemplu, In putlţla dIn diagrama 895. regtle alb a pierdut legătura cu fo rţele sale. In urma cM ul fapt negrul clştlgil forţat: 1... D01! (pro-

DAM,\. IMPOTRIVA UN U I TURN CU P ION]

.04

Remi.(I

895 N. ORiOORIF.\'

blema principalii pentru negru este de a nu per mite regelui alb 111 ajungA pe linia Intii iaU a doua) 2. IH3 (dupA

2. Rd5 Dg2 + t 3. Re4 Oc2 + 4. Tc3 De4 + alb ul pierde plonu!; dacA 2. ReS atunci 2 ... Dh2+ I 3. Re4 Oe2 + 4. Rd4 R:d6 şi cl,Ugii; la 2 . . Rf5 urmeazA JO"'t1+! 3. Rc4 De2+ . Ia r ca rbpun!l la 2. Rf4 negrul JoacA 2... 01'2 + 3.Rg5 Ce2 r clştl glnd turnul SEl U plonul. Nu

PE TA8LA

359

mutărllc tu rnului: 2. Td2 Del -'- l. sau 2. Td5 Dg2 + 3. Rd4 Rc6I, sau 2. Td5 082 + 3. ReS Re6! 4.Td4 Rc5! clştiglnd turnul sau plonul) 2... De ll:J. Td4 (nu mrrgc 3. Td5 din cauza 3 .. . 0hl + , iar toate celelalte ril$pu nsurl duc la , -srlanlt care au fost examinate mai sus) 3... Ut3 + -1 . n'.i 0U3! G. Rd5 (aI UtI , deznodilmlntul survine lIIai repede. de exemplu : 5. Rf5 Oe31. sau 5. Tdl Og4 + . sau 5. Td2 Oei + 1 iar 5. Td5 duce. dupii 5 .. . 0g2 + . la O potiţle carc a fost e xaminaU mal sus. OacA 5. T d3. atunci 5... 0f2 1 6. RdS 0g2 + l 7. ReS Oe2 + . sau 6. Td5 0g2 + t _ vezi mal sus, sau 6. Td'l R e6 I 7. d7 Oe2 + 8.RN Dţ5 -1· 9. R·orlunde O:d4; In ultima variantă la 7. Rd3 decide 7 ... ReSI) 5 ... Dg2 + ! 8. ReA (III 6.Re5 cel mal bine es te 6 ... 0f31. Iar 6. Rc5 Oc6+ 7. RM este rău din cauza 7 ... 0c21 8. Td5 Rc6! 9. d7 Oe4 + şI clş ll g/l) 1... Oc2 + 7. RM (sau 7.Rb5 O(31) 7 ... 0h!! + ! şi negrul clştlgA, de! conIlnullrlle: 8. Re" Rei! 9. Rda (sau 9. d7 Oc2 + 10. RM Oc5 + ) 9 ... Re5! şi clştlgA, sau R. ReS Oe3 + D. Rd5 De8 + 10. Re3 Of:!! 11 . Td5 De3 + 12. a·orlunde De8 + . Plonul de pe coloana turnului, s ustinut din spate de turn. pierde chiar dacă a allns linia a t reia (diagrama 896): 1. abi! nu7 (dupA 1...h2 2. OrJ I negrul nu poate Juca 2 ...Th7 dIn cauza matu lul, iar la alle mutAri ale turnului suferA pierderi materiale. Rliu esle 1...Rh7 2.0rJ+ Rh8 3.Rh2 1, ~I 1...Tg6 2. Rh21 sau 1 ... Th7 2. Og5 b2 3. 0g6 Tg7 4. Dt6 şi clşUgă) !. Dg:'O + TUR (sau 2.. .Rh7 3. Rh2 '1'116 4. Of5 şi 5. R:h3) 3. DeT + Rb8 (dacă 3 ... Rh6. atuntl 4. Rh2, sau 3 ... Rg8 4. Oe8 + R·orlunde !I. Dd7 + şi clŞUIIA plonul) 4. Rb!! Tb8 5. 017 ~I ctştigă . GreşIt ar fi fosti. Df7 ? din cauza combinaţlel de pat: 1...Tg8 + 2. D:U8 hl + 3. RU!! blO + UIU 2. RIIl TUI + 3. Rb!! (sa u 3. R:lll h2 + ) 3 ... TU2 + 4. R:h3 Tg3 + 5. RM Tg-" + 8. nM Tg5 + 7. Rhl Tg8 + \. Apărarea plonulul cu tu rnul dIn faţA este In multe cazuri foarte eficace.

u lveazll nici

CAPLTO LUL XII

896 J. BERGER , 188t

Tel

H'i. Dd4 +

nlll 18. Ra3 Te3 + !' ba zat" pe 1. •.Tb2 1 lI· a rost. o bser vatii de m ulţ i teo reti cie ni cele bri. Dar de aci (I ecur ge c::il In poziţi a lui· Gu retzki- K or nltz (ellagram ll 898) alb ul nu p oa te clşlig1l : 1. RM Re:!! 2. DaI\. RIl:! 3. DM Ilbl 1 ... R:,!1 ? 8. To: + Jlba.

001 KOTOV·PA.CH)[.LN. lIeel ul ll_o ... ·P..... IU'

)).'\lIĂ ŞI

I'ION f.OXTRt\ TUn,,- ŞI l' IOX

In poziţia din diagram a 900 albul nu poate clşUga. deoarece negrul, jucind Tc6-n6-c6-a6, obţine uşor remiza. Parl\da Kotov-PaclulIIlI1 (diagrama 901) s. a terminat rcml7.ii dupll 1. .. h1 2.T:b~

I1tmi:(j

CAPITOLUL XII

362

1. Th:f+ ! reml7.ă, el 5..• Dd:l + ele. Pachman ar fi pulul juca mal exact: 1. •. De2 2. RfI Dd2 3. ROl De2 4. Rhl M G. T:M Ilfl + 8. RII:! 1H2 + 1. 1\1I3! (după 7. Rhl? D:g3 8. Th5 + Rf4 !:I. Tf5 + Re41 turnul InceteHză să fie "turbat") 7 ... 0111 8. Tg1 + RII' 9. TB + Re:>. Şi totu şi negrul ' n·a realizat mare lu cru - albul arc acum remiza, datorită fa ptul ui e1l pionul siiu se află pe coloana calului. De exe m plu : 10. nU" Obi It. Tru + RM 12.111151 DH + 1:1. Tt4 + ! etc. (co m pa r ă cu ellagrama 882). N·ar fi schimbat rezuHHt ul poziţia rege lui alb la hl (\'eli, mal sus, pozltin din dIagrama 901 ), deoarece după 1 ... 114 :!. T:M DI2 alblil joacă :1. Toi + ! nh:> ·f. TM + elco In poziţia lui Salvloll (diagrama 002) dup;l 1. Df:>! (Im pl ed lclnd ma nevra negrulul Rb8·c8·d7) 1... nh7 (lin este bine 1. .. Td6 2. R~S Tb6+ 3. RcS Rb7 D02 C. SA L VIOL i

clştlgd):I. n"" TbO + 4. ne" T.ti;:;. Jld4 Tloti 6. ne5 TIIO (nu esle bine 6 ... Th5 7. Re6 sau 6... Td6 7. D:d6!) 7. Dell TdS U. DeG! Th6 (se In telege c1l dum a nu poate fi luată) 9. JUli TII6 10. Rei Tlo6 II. Rd1 TII6 12. D:A6 + ! R:Dti 13. H:e7 şi ulbul cl ştigă. Fiind la m utar e In pozitia in iţială , negrul obl lne rem iza : 1... n e8 ! 2. 0103 + lida a. Dh8 + Rd7 (aci regele negr u 51>\ mult mai acti\· rlec1t la b7 şi hnpledlcj\ mutarea O~ll) 4. Df8! Td6 (sl ll gurul răspuns. Du p~ 4 ... Tb7? 5. 017 + Rdll 6. D16 + Rc8 7. d6! T 1I7 + 8, Rb5 Tb7 + 9. Rcă c:1 pot.ltle albu l clşUgil. sacrl· IIclnd dama penl ru lurn pe cim pul b6 sal~ d6. dl" esem plu : 9. DIt" TbS 10. Dd1 + ",[di(sau t O... Re8tl. D:b6!) II . D:d6 + ! r:dG 12. RoG! d:i :n 1...0!?, de exemplu : 2. Rh8 Oh5 + 3. RgS 0:h4 ,1. RfS 012 + :5. ReS Oa2 + 6. Rf8 Oa8 + 7. Rf7 Od5 + 077 L. KUBBEL. 1022

Alblll 10 mu/ore

Albul la mII/ore lou remlzd şi clştigă, dacă 2. g6

"8. RfS 015+

sa" 4. g6 Og5 atunci 2... 067 3. Rg8 Od8 + 4. Rf7 Od5+ 5. Rr8 D15+ 6. Rg8 0:g6 şi clştigii) J. .. Db2 2.h41 (Implediclnd şahu l pe coloana "h") 2 ... R:M 3. Rb7 De2 + (dama neagră, exeeutl nd o mişcare "In scarâ ... se aprovie de regele alb) 4. nb8 De3 G. nll7 1J~7 6. Rha neS 7. nb7 De7 8. RhS şi

clştlgă;

cfş/;(jd

momentul cfnd regel c negru blochell2ă plonul g2. Cum poate fi obţinut lucrul acesta? 1. De5 + ! Rb2 (referitor la 1 ... Rlll, v e1.1 varianta A) 2. De[i+ Rb~ (după 2... Rgl 3. Dd4+ Rh1 4. 0h4+ Rgl 5. D :c4, sau 2... Rhl 3. Oh8+ Rgi 4. Od4 + RIl 5. 0:c4+ problema pentru alb este mal uşoară) ~. Det I (o mutare bun:1, Indicată de Berger) ~ ... nIJ4 (dacă 3 ... Rh'2, atunci 4. 0h4 + ~I 5. D:(4) 4. ni:! I (In această mutare cons tă toatll fine\ea 1) 4 ... f3+ (Ia o intervertlre de mutări duee 4... Rh3 5. Rai ete.) 5. Rlll Rha G. De3 + ! Rb21 (retragerea regelui la g4 sau h4 permite albulul sA etş! Ige plonul e3 sau 1l2. de exemplu: 7. Dd4 + Rh5 8. Od5+ r, sau 7... Rh3 8. D:e3+) 7. De5 + I Rbl (sau 7... Rh3 8. O:e3 + ) 8. Db8+ Jlgi 9. D:f3. Restul este relativ simplu:

•

392

CAPITOLUL :'\/1

B...'Pf2 (dacă 9... RfI ?, atunc!lQ. 013+ şi 11. D:b3) 10. Dd2 + Rf3 (sau 10... Rfl 11. Of4 + Re2 12. Dg3 etc.) 11. Del Re4 12. Df! Rba 13. Rb2 Rh! ).1 . Dbol+ Rgi 15. DU3 RU 18. D13+ Rgl 17. Dlba urmat de R :a2 şi albul clştlgă. Varianta A: 1..• Rbl 2. Db6+ RIII 3. Dh3 (Implediclnd m utarea 3 ...

R:e2 2. Rb5 din cauza 2... Rd3 3. Rea. Re4 şi elştigă negrul. Merită atenţie Ind O pozlţje (diagrama 979 bls): 1.._ Rgi 2. D:bIi (sau 2. De3 Rg2; se poatejuca şi 2 ... Rhl) 2 ... tlD remiză . 979 bls

c3 +) a .•• nf2 (după 3... RU u rmea~ă 4. 013+ 1'\gl 5. 016 Rh2 6. Dh4 + RBI 7. D:c4) 4. DM + RIl (foarte rllu este 4 ... Re3 5. Og3 + ) 1'>. Dd: (propusă de Berger In loc de 5. Dd4 din soluţia auto rilor) 1>••• 8g4 8.Df2! şi apoi ca In varianta princlpal~.

))All"\ ŞI l'lON eO:'\TRA PIONI tII acest final partea mai tare, de obicei, obţine clşUgul. Ctteodată este favorabil chiar să se sacrlllce daml! pentru pionui liber advers, cu scopul de a trece Intr-un final clştlgat de plonl sau de dame. De exemplu, In poziţII. din diagrama 979 albul clştlg:l prin t. 0:d51 ctO 2. Og5+ Rc2 3. O:cl + Rcl 4. d5. Bine este şi 1. 012 + Rdl ·2. Df1 + Rd2 3. Rb5 clD 4. O:cl + R:cl 5. Rc5 şi clştigă. Greşit este InsII 1. D:c2 + 11

In podţla lui Ku:meţov (dlagramlll 980), contrariu aflrmaţlel autorului, nu este remh.lI. el elştigă negrul: I.he Db2 + 980

979 R . 1'INF. •• :11..10 Ch_

Remi:d

EUdJp,,'" lGH

A. KUZNETGV. Util

DAl\\A IM POTRIVA P IONILO R

2'11' + ReI S. RgI DIJ3 + 4. Rbl DeS S.R,I De4+ 8. Rhl Dd4 1. RgS Ddli+ 8. Rh8 Deti 9. Rg:8 De8 + 10. Rhl ma! II. Rg:8 Rd1! (Implediclnd 12. h8D, la CBre ar fi urmat 12 ... 0861 şi matulla mutarea următoare este ine.itabll, deoarece atit 13. b7 cit şi 13. Oh7 blochează regelui alb punctul h7) 12. haC (o transformare Ingenioasă, dar nie! ea nu

aJută : dacii. 12. Rh8, atune! 12 ... e5 ele.) 12 ... D:b6 13. RII (nu esle mai bine nici 13. RI7 Dr6 + 1 14. Rg8 015 15. Cf7 Dd51 16. Rla Oaa+ şi ctştlgă, sau 13. ,C17 Dr41 14 . Ch8 015 r etc.) 13. .. D14 + I (aci autorul examinează numai 13 ... e5? 14. CI7 r cu remiză clară) 14_ R98 (altfel 14 ... Dba + şi clşUgă) I .... ~ Dm! etc.

Ca p it a l ou l XIII

'TURN CONTRA PION! SAU CONTRA UNEI FIGURI CU PIONI PE TABLĂ

Multe exe mple din acest capitol fac parte dintre cele mal grele pro bleme al e teorie! Una lurllor. In acelaşi tim p , po~ltmc de acest t ip survi n foarte des In p r acti că. alătu ri de finalurHe de pionl şi de t urnuri. T U l\~ ŞI

tn

}'WX CQ i\'Tn.\ CAL

poziţia

din diagrama 9S1 albul regele la b8: 1. Ta~ CeG (dacă 1 .. .Rc6. atunci 2. Tb4 1) ::. Rd5 Ca7 3. Rd8 Cb5 + (dacă 3 ... Cc6, atunci nu ~e poate Imedia t 4 . Rd7 din ca uza 4 .. .Cb8+ şi clş ti gi't pion ul ; este lI cce~ar să se j oace 4. Tat Ca7 5. Rd7 ·etc.) 4. Rd7 Ra7 1 ( d u p ă 4 ... Ca' 5. R dS obţine dştl glll aducl nd n-şl

981 Y. COZlO. 18U

UŞOARE

CbS 6. Rc8 Ca7 + 7. Rb8 Ce6 ":" 8. RuS sau 6 ... Ra7 7. TaS Cd6 + 8. Rc7 Cc4 9. Ta4 Cb6 10. Td41 CaS + 11 . ReS Cb6 12. Rb51 CcS 13. TdS Cb6t 14. T hS CdSl 15. Tll7 + Rb8 16. Td7 Ce7 + 17. Rb6 albul cl şUgil . Insuficien t este, de aseme nea, 4 ... Ca7 5. RdS Cc6 + 6. Re8 Ra7 ' . Re7 CbS, din caU7.a 8.ToS! C:a6 + ? 9. ReG ş i cI.5l1gll, sau 8 ... Ra8 9. T b5! C:a6 + 10. Rb6 Cb8 11. TuS + ş i clştlgă) G. R eG Ce3 G. Te-1 Cbl (alUel ur mează 7. RbS şi clştigil) 7. 1'el Cd2 (dacii 7 ... Ca3, nt unci 8. RcS şi clştigll) 8. Rbli C" 9. Te7 + Rb8 iti. nM. Atunci cind plonlll nn se află la marginea t a blei, partea mal slabl\ poa t e obti ne remiza (dlagrnma 982): 1. Td4 CI8 2. RO:> Cd7 a. ROG Ce5 + "1. Rg7 982

v. COZIO.

18 3~

R t mi:ii

TURN CONTRA UNEI r lGURr

{regele treb uie să pătrund ă la eS) L.Cd7 (greşit es te 4 ... R d7 din eau za 5. R f6 -Cc6 6. Td l Cb4 7. ReS sa u 6 ... Cd8 7. ReS Cf7+ 8.Rd5 Il fi. Tdl (la 5. flg8 negrul răspunde 5... CfG + 6. R fS Rd7 ! 7. Rf7 Ce8 ! şi plonul d6 se pierde) li... -Ce;; I (după această mutare al bul nu-~ i mal poa te lntilrl poziţia, de exe m pl u : G. Rf8 Rd7 7. Rf 7 Ce4 ! şi S... C:d6, sau 6. Rg8 R d7 7. Td4 Cb7) 6. 'td4 Cd7 7. Td2 CeS 8. TM Cd7 D. R08 CI6 + 10. m8 Rd7 11 . TI4 (sa u 11 . Rf7 Ce8) 11 :.• Cd5 şi 12 ... R:d6 , sau 1. Td4 CIG ~. R e3 nd7 3. Rd3 n eG (desigur, llU . 3 ... Ce8 4. Rc4 C:d6? din cauza 5. R c5 şi clşti gă) 4. Re4 Cd7 5. RM CbG 6. Rllli C117 7. Ra6 Ce5 + 8. Rn7 Cd7 D. Tdl (sau 9. R a8 Cb6+ 10. Rb8 Rd7 11. Rb7 CcS) 9 ... Ce5 1 10. Rb8 Rd7! 11. Td4 (dacă 11 . Rb7 , aluncl l 1...Ce4) 11 ... CI7 şi 1!!...C:dG. tn exemplul 983 alb ul n u poate să Intreprlndă nimic: 1. nUl!: R e2 2. T03 CflS 3. Th3 (sau 3. 1'g5 Ce3+ ş i 4 ... R:d3) -3 ... Cd4 rem iză. 983 ..HA......'DBuea ... 1843

RemÎzit.

1 nteresant este finalul partidei E m. Lasker-Ed. Lasker- (diagrama 984); 1. Cb2 Re4 2. Ca-i Rd4 3. Cb2 (albul mane-vrează li n i ştit cu calul, folosi nd u-se de fa pt ul c1\. regele negru nu poat e tr ece

UŞOARE

CU PIONI PE T,\BLA.

395

984 Elt. USKER·ED. LAsun. N'8...· York. lQ,U

Albul la !nlllare fac e remizil

pes te lin ia a t reia din cauza p ier derII plon ul ul) 3 .. :rr3 4. Ca4 Te3 {i . Cb2 Re4 (u lll ma Incercare ; negr ul vrea să-şi aduc1\. rege le prin 13 pe li nia a doua) G. Ca4 RI:l 7. Ra 3 (pentru a răspunde la 7... Re2 cu 8. Rb2 urmat de 9. Cc5, clşti gtn d plonul) 7 ... R e4 (nu există nimi c ma l bun) 8. RM Rd4 9. Cb2 Tb3 10. Ca4 Rd3 II . R:b3 Rd4 + şi partida s-a dat r emiZI'. Studiul 11.11 K asparÎ an (diagrama 985) are un final foarte curios: 1. Ce3 Tb2 (d ac1\. t...Rc7, at unci 2. Cf5 T h2 3. Rg4 h3 4. Rg3 T hl 5. Ch4 R d6 6. Cf3 şi 7. Ch2, sau 2 ...Th l 3. Rg4 h3 4. Cg3 T h2 5. Cb5 şi 6. Cf4) 2. n,,4 ha 3. RU 3 (dacă 3. Cf5, at unci 3...1'(2) 3 ...T b2 4. CU 4 (slab este 4. CU Tb l 5. Ch2Tb3+ etc. sa u 5. Cdl h2) 'l ...Tb3 + 5. Uh2 R e7 G. CI2 1 Tb2 1. nU l! h2 + 8. Rhll Rd6 (8 ...1':12 - pat) 9. CfJ4 Rd o tO. c':b2 R e.f. 11 . CfI - rem i ză. Toate exemplele pe care le-am an al izat, cu excepţia poziţie i din diagra m a 981, ne arată CI' p artea mal slabA poate s pera să obţin1\. rem iza numa i In caz ul cI nd plan ul nu este susţinut de r egele du . AUfel t urnul şi pionul tre buie să elşU ge Impotr iva calului fără prea m are

396

CAPITOLUL XII

985

TI.1RN

COl'OTRA

CAL

Şi

PIOSI

C. li:ASP.ABIAN. 1847

In pozl!ia lui Salvloli (diagrama 987)albul e\şligă, deoarece fisurile negre stau foarte nefavorabil : 1. Re3 b2 (dacA. 987 C. SALVIOLI

,libni itI mu/nre lact rtmiul

greutate. De exem plu , tn poziţia din diagrama 986, albul elştlgll. dupll. 1. Ta6 + Rg1 (sau 1...Re7 2. 16 + şi 3. Rf5) 2. T1I6 + RIS (rlae~ 2... Rh7. atunci 3. Re4 eha 4. TgI CI7 5. Rdă) ~. 18 (d8 ~.

9a6

Albul la mll/llrt

~/~ligă

1...Ra2, atunci 2. Th4 Ra3 3. T:h3 Ra2 4. ThS Rbl 5. Th2 şi dştigă) 2. TM Ce! !). T:b2 Ce3 4. Rd3 CdG (dacă 4 ... Cg4, atunci 5. TeZI sau 4 ... Cf5 5. Th5 I primlml calul) 5. TM! Rb2 S~ Td"! ş i calul este prins. In pazi \Ia lui Derger, din contra albul pierde (diagrama 988): 1 ...e2 2. nd:! 3.na2 Ce3+ , şi dacA 4.RaS, atunci nu 4 ...e:bID (T) din cauză cii albul este pat, ci " ... C:bl+ . Cal ş i doi plonl e\şUgA uneori contra turnului (diagrama 989): 1 ... Rb5 2. RI!! (;b3! (o mutare foarte tare, dupll. cnrc este asigurată Inaintarea planuluI) 3. TI.I (dacii 3. Ta3, atunci 3 ... Rb4. DupA 3. TII.2 Rb4 nil merge 4. Rt>2 din cauza 4 .. .Cel + Iar dacA 4. Re4, atunci 4... b5 şi :situaţIa albulul esle IArd speranţA, de exemplu: 5. Rd3? Cel + sau 5. Rd5 a3 o. RcG Cd4+ 7. Rd5 Rb3 8. Ta1 Rb2 9. Thl Ce2 şi clştigri) 3 ... a3 ". 'l'b.2' (al tfl.'l 4... a2) 4 ... RM 5. Re3 b5 8, Te:! (nu merge 6. Rd3 din cauza 6 ... a2!)

n.

Albul

cf~ligă

1\115 Cf7+ 5.]lI5 clia 8. Tgi tii 7. Till Cd8+ 8. RO S CI7 9. TIII (A,5+ 10. R m Cdi 11. TIIR + lUi 12. Ta7.

TU RN CONTR,\ U NEI FI OURI

9.. J . BERGER.

UŞOARE

CU PION! PE TABl,\

397

900 I V ~1

H .... d . L.'SA, 1841 1.. Handhu" b·· )

Rt mi:ll

9"

J. BERGEB. 11121

re m iz1l., sau 4 ... Re4 o.Te8 + Rd4 e .Tdl R eI> 7. Te8 + Rd6 8. Te2 C14 + 9. Rdl ~ i 111. T :d2. Meri tA nle n\i e s tu tljul Inj l\rllltison (diagrama 991) : 1. 'f b3: f4 2. Ha ,,2 {$·ar pil rcn ca al!lul rre!lule $;1 cedeze) :1. T, B ~ (se a ra t ă cllia dl s por-itlll albulul ex is lil o C01!1b lmltl e lnge nioas:'l: 3 ... g10 4. Th-l + R g7 5. Tg4 + 1l :84 - rnt) 991 H . )[Al'. fI SOK

Negrul In mlr/flre

rfş/igu

e ..•ee;; 7 . Rd:! ($all 7. Rd4 Ca4 8 . Rd 3 Rb3 9. Tel a2 10. Rd2 b4 şi clş tig.\ J ' ... Ca4 8. R el Ub:l 9. Th:! C:d:J şi In aceas tă poziţie albul cl ştiglI forţat (vezi dlagTamn 153). Cel mal bun rAspuns la 1. Ta(; + este, ţum a arăta t foarte bine .... verbach, mutarell 1. .. RIl> 1, de exemplu: 2. TbS j:e2 3. Tb2 C'" 10. TI2 }lgli o. Ue3 Rf5 fi. Rrl2 R eG 1. Rea (dacă 7. rl4, atun ci 7 ... R dS 8.Re3 Ce6) 7 .•• Rd5 R.Ta:! CeS I ş i albul nu poate să-şI Intilreasel'i poziţia. Un joe Interesant survi ne d upil 1. Tn6 + RIS 2. 'Idtl. tII actlt cal devine posibil 2 •.. e.i 1, de I'"xemplu: :l. d.f, ea 10. Td8 (sa u 4. R c3 e2 5. Rd2 R~ 6. 1'd8 Cd5 remizA) 4 ... c2 i>. TI8 + (n u m erge 5. Te8 .Iln caU7.a 5 ... Ce6) ă ... RU-i 8. Te8 Rl3 7. Rea CU2! 8. fld2 (dacii 8. d5, atu nci K. .. C(3) 8 ••• eID+ 9. T:e l C:el 10. IIi> TI.A! II . dtl U!l + 12. Rea Ceă remi~lI. In pod tia