Falimentul Corporatiei Worldcom [PDF]

Zitiervorschau

FALIMENTUL ÎN AFACERILE INTERNAŢIONALE STUDIU DE CAZ WORLDCOM

Cuprins:

1. Falimentul – date teoretice 2.

Înfiinţarea şi activitatea Worldcom

3.

Decăderea şi restructurarea sub noul brand MCI

4.

Procesul

5.

Verdictul

6.

Concluzii

7.

Bibliografie

2

1. Falimentul – date teoretice Fie că vorbim despre falimentul unei firme corporatiste sau al prăvăliei din colţ, singura diferenţă între cele două este cea rezultată din amplitudinea undei de şoc care urmează căderii. Cu cât este mai mare entitatea care dă faliment cu atât mai multe întreprinderi sunt atrase în vârtejul prăbuşirii acesteia. Deşi efectele falimentelor sunt direct proporţionale cu dimensiunea companiilor, cauzele care conduc către eşec sunt de cele mai multe ori aceleaşi. Mediul actual de afaceri îl putem asemăna cu o mare petrecere, unde totul este permis, dar care se poate termina rău, spun analiştii. Sursa eşecurilor financiare se poate rezuma în câteva cuvinte care nu sunt străine nimănui:

lăcomie,

iresponsabilitate,

management

precar,

slaba

capitalizare,

vulnerabilitate crescută la şocurile financiare de tipul celor existente în prezent, lipsa prognozelor, educaţia asociaţilor firmelor etc. Managerii pot utiliza o serie de indicatori care pot fi semnale de alarmă pentru apariţia riscului de faliment al firmei. Mangerul poate începe această analiză cu evaluarea indicatorilor de lichiditate care măsoara capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activele circulante (cele mai lichide; cash în bancă şi casă, creanţe, stocuri) şi datoriile cu o scadenţă mai mică de un an, datele necesare se regăsesc în bilanţul contabil; a. Lichiditatea generală/curentă (Current Ratio)=Active circulante/Datorii curente (