Fake News [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “

” DIN

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

DREPTUL COMUNICĂRII PUBLICE Lect. univ.

Student:

FAKE NEWS reprezintă un tip de jurnalism galben sau de propagandă, care constă în răspândirea de informații false difuzate prin mass-media tradițională sau prin social media tradițională precum TV sau ziare. Știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul online și pentru venituri prin click-uri pe Internet. În acest din urmă caz, este similar cu titluri senzaționale de tip "clickbait" din mediul online și se bazează pe veniturile generate, indiferent de veridicitatea poveștilor publicate. Știrile false dezinformează în mod intenționat și diferă de satiră sau parodie, care sunt destinate pentru a amuza publicul, în loc să îl inducă în eroare. Relevanța știrilor false a crescut în sistemul politic de tip post-adevăr. Pentru mass-media, capacitatea de a atrage cititori la site-urile lor este necesară pentru a genera venituri din publicitate online. Dacă publicarea unui material cu conținut fals atrage utilizatori, acest lucru aduce beneficii agenților de publicitate și îmbunătățește opiniile. Accesul la venituri din publicitate online, creșterea polarizării politice și popularitatea platformelor de social media precum Facebook au fost toate implicate în răspândirea de știri false,[6] care concurează cu știri legitime. Actori politici sau din guverne au fost de asemenea implicați în generarea și difuzarea de știri false, în special în timpul alegerilor electorale. Mulți oameni au murit din cauza știrilor false. Oameni au fost atacați fizic pentru povești false răspândite de mass-media, iar știrile false despre anti-vaccinare au cauzat grave epidemii de boli care puteau fi prevenite, și care au cauzat handicapuri și decese pentru adulți și copii.

MOTIVAŢIILE FURNIZORILOR DE ŞTIRI FALSE

Fenomenul ”fake news” s-a dezvoltat şi propagat cel mai bine în timpul unor evenimente sau situaţii limită, cu efect important asupra consumatorilor de informaţie. Site-urile din România care promovează ştiri false pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susţin că prezintă adevărul. Mediul online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. Furnizorii de ştiri false au, în general, două motivaţii pentru a propaga astfel de informaţii. - Una, care poate fi şi cea mai importantă, este cea financiară: ştirile care devin virale pot aduce bani frumoşi din publicitate dacă numărul cititorilor care ajung în site este suficient de mare. - A doua motivaţie este cea ideologică: unii furnizori de ştiri false au scopul de a avantaja un candidat, o situaţie sau un eveniment. ”Oamenii cred că există două etape de gestionare a unei informaţii noi: 1. primeşti informaţia şi o înţelegi; 2. stabileşti valoarea ei de adevăr. Studiile sugerează, însă că lucrurile sunt diferite: în momentul în care ai înţeles informaţia nouă, consideri în mod automat că este adevărată. De foarte multe ori, nu se mai ajunge la etapa a doua şi atunci ajungi să consideri că este adevărat tot ceea ce ai înţeles”, susţine psihologul Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului român”.

Minciuna repetată de un milion de ori devine adevăr” „O minciună repetată de o mie de ori rămâne o miciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea notoriul propagandist nazist Joseph Goebbels. Exact de această tactică se folosesc promotorii fake news-ului, bombardând utilizatorii de rețele sociale cu sute și chiar mii de astfel de știri false. Informaţiile false ajung astfel să influențeze comportamentul chiar şi atunci când oamenii ştiu că sunt false. Fake news-ul poate fi împărțit la rândul lui în subcategorii precum: – ştiri false (cu informaţii inventate); – ştiri care induc în eroare – pornesc de la date factuale ce sunt scoase din context sau îmbrăcate senzaţionalist; – ştiri partizane – interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde unei agende; – ştiri de clickbait – au titluri şocante/senzaţionaliste ce îndeamnă cititorul să le acceseze şi care, de regulă, nu susţin cu informaţii promisiunile din titlu.

CUM RECUNOȘTI O ŞTIRE FALSĂ Ştirile false sunt scrise evaziv şi adesea bombastic, fără să ofere surse, declaraţii sau context informaţiilor sau făcând trimiteri spre site-uri obscure. Autorii se lansează adesea în presupuneri, zvonuri sau conspirații. Totodată ele vin de cele mai multe ori însoțite de titluri șocante. Astfel, atunci când citiți o ştire bombastică ar trebui să fiți atenţi la câteva lucruri: Ați auzit de site-ul respectiv până atunci? Există mai mult decât o sursă de verificare a ştirii? Articolele sunt semnate de autori? Există o documentare solidă și argumente raționale, sau știrea exprimă opinii neargumentate și prejudecăți? Au titluri şocante sau cu iz conspiraţionist? Ținând cont de aceste elemente și analizând critic informația, puteți ieși din capcana fake news-ului.

FAKE NEWS IN ROMANIA Aproape jumătate dintre români consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile. Pe de altă parte, 2 din 10 români distribuie știri false pe rețelele de socializare, arată un studiu realizat în campania electorală de Novel Research pentru MediaStandard.ro. Principala sursă de informare pentru români este televiziunea, mai ales pentru grupa de vârstă 65+ (64,6%), în timp ce site-urile sau aplicațiile de știri și social media se clasează pe locul doi, respectiv trei. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani preferă să citească știri de pe rețelele de socializare, în timp ce grupa 46-64 folosește într-o proporție mai mare platformele speciale pentru știri. Interesul pentru cititul știrilor din social media este mai mic în rândul tinerilor decât în rândul vârstinicilor. Persoanele cu educație superioară și cele ce lucrează în mediul public arată, de asemenea, o frecvență mai ridicată de informare în mediul online, potrivit studiului.

FAKE NEWS, CONSIDERAT MAI PERICULOS DECÂT TERORISMUL În ceea ce privește pericolul prezentat de către fake news, acesta a fost comparat cu alte două fenomene extreme, dar care diferă în intensitate: terorismul și criminalitatea. 55% din respondenți consideră că dezinformarea din media este o problemă foarte mare pentru România, pe când terorismul a obținut doar 21%. Criminalitatea, pe de altă parte, se situează ceva mai sus, cu 66%. Pe primele trei locuri se află sistemul de sănătate (80.7%), justiția și statul de drept (72.2%) și poluarea (69.5%). Grupa cea mai îngrijorată privind fenomenul dezinformării este cea cu vârste cuprinse între 45-64. Cei mai puțin îngrijorați sunt tinerii (47.9%), conform studiului.

CARE ESTE EFECTUL PERCEPUT AL FENOMENULUI FAKE NEWS Românii consideră că cea mai bună metodă pentru a combate fenomenul dezinformării este de a realiza campanii de informare a populatiei cu privire la efectele și metodele de combatere a influenței știrilor false (41.4%). Pentru 15% din populație, știrile false reprezintă o amenințare mică, la fel și rețelele de socializare. Grupa de vârstă cea mai mică (18-29 de ani) – incluzând persoane fără ocupație și cu educație mai degrabă sub medie – este reprezentantă pentru acest grup, dominat de nevoia de libertate.

EXEMPLE ISTORICE DE FAKE NEWS Perioada antică Politicianul și generalul roman Marc Antoniu, s-a sinucis din cauza dezinformării. În secolul 13 Î. Hr., Ramses cel Mare a răspândit minciuni și propagandă prin portretizarea bătăliei de la Kadesh ca o victorie uimitoare pentru Egipteni; el a decorat pereții templelor cu scene în care el însuși îi lovea pe dușmani în timpul bătăliei. Tratatul dintre Egipteni și Hitiți, cu toate acestea, arată faptul că bătălia a fost la egalitate. În primul secol Î. Hr., Octavian a condus o campanie de dezinformare împotriva rivalului său Marc Antoniu, descriindu-l ca pe un bețiv, afemeiat și ca fiind o simplă marionetă a reginei Egiptene Cleopatra a VII-a.[15] El a publicat un document care pretindea a fi testamentul lui Marc Antoniu, care spunea că Marc Antoniu, la moartea lui, ar dori să fie înmormântat în mausoleul faraonilor ptolemeici. Deși documentul a fost cel mai probabil falsificat, acesta a provocat indignare în rândul populației imperiului roman. Marc Antoniu, în cele din urmă s-a sinucis după înfrângerea sa în Bătălia de la Actium, după ce a auzit zvonuri false, propagate de însuși Cleopatra, care susțineau că acesta s-a sinucis. Perioada medievală În 1475, o știre falsă a fost răspândită în orașul Trento, care susținea că comunitatea evreiască a ucis un copil creștin pe nume Simonino. Din cauza acestei știri false, toți evreii au fost arestați și torturați; cincisprezece dintre ei au fost arși pe rug. Papa Sixtus al IV-lea însuși a încercat să oprească răspândirea acestei povești și să se distanțeze de ea, dar aceasta s-a răspândit deja dincolo de orice control. Povești de acest fel erau cunoscute sub numele de "calomnie de sânge"; acestea susțineau în mod fals că evreii ucideau intenționat creștini, mai ales copiii, și foloseau sângele lor pentru ritualuri religioase.

Știre falsă despre un "animal lunar", care ar fi fost descoperit de John Herschel.