Exemplu Proiect Psihologie Experimentala Semestrul I [PDF]

Zitiervorschau

Exemplu Proiect Semestrul I Cercetarea analizată: Franz H. Messerli, Chocolate Consuption, Cognitive Function and Nobel Laureates, The New England Journal of Medicine, 2012. Scopul cercetării: Autorul şi-a propus să identifice prezenţa unei asocieri (corelaţii) pozitive între consumul de ciocolată al unei ţări şi nivelul general de funcţionare cognitivă al populaţiei. Autorul îşi motivează alegerea în baza efectelor pozitive asupra funcţiilor mentale ale unor compuşi chimici prezenţi în cantităţi mari în ciocolată (flavanoli). Rezultate expectate: Țările cu un consum mediu ridicat de ciocolată vor avea un număr de premiaţi Nobel mare; ţările cu un consum mediu scăzul de ciocolată vor avea un număr de premiaţi Nobel mic. Consumul mare de ciocolată conduce la stimularea funcţionării cognitive (mentale) şi deci la performanţe intelectuale mai bune. Variabilele studiate: Autorul a cuprins în cercetare consumul mediu de ciocolată pe cap de locuitor al unei ţări, respectiv nivelul general de funcţionare cognitivă al ţării respective. Consumul mediu de ciocolată pe locuitor a fost obţinut din statisticile Chocosuisse, pentru un număr de 22 de ţări. Statisticile au provenit din ani diferiţi, intre 2002 şi 2011. Variabila a fost măsurată pe o scală de proporţii. Nivelul general de funcţionare cognitivă nu a fost măsurat direct, fiind estimat prin numărul premii Nobel obţinute de cetăţenii fiecărei ţări. Valoarea pentru fiecare ţară a fost obţinută prin înmulţirea cu 10 000 000 a numărului din statisticile Wikipedia (numărul de premii Nobel pe cap de locuitor). Variabila a fost măsurată pe o scală de proporţii. Metoda de selecţie a subiecţilor: Autorul nu a realizat cercetarea pe eşantioane selectate din fiecare ţară; valorile au fost obţinute din statistici publice. Metode de analiză folosite: Autorul a calculat coeficientul de corelaţie Pearson între cele două variabile. Articolul nu precizează valorile mediilor şi abaterilor standard pentru aceste variabile.

Rezultatele cercetării: Autorul a obţinut un coeficient de corelaţie de 0,791 între numărul de premii Nobel pe locuitor şi consumul mediu de ciocolată pe locuitor. Prin excluderea Suediei, coeficientul de corelaţie a crescut la 0,862 Interpretarea rezultatelor: Coeficientul de corelaţie obţinut fiind mare (covarianţă de peste 60%), indică o asociere puternică între consumul de ciocolată şi numărul de premii Nobel. Autorul consideră că rezultatul nu poate fi interpretat folosind o explicaţie unică. Autorul prezintă cate o explicaţie pentru ambele posibile relaţii cauzale: (a) consumul de ciocolată generalizat poate provoca stimulare intelectuală generală; (b) comportamentul alimentar al laureaţilor Nobel poate influenţa consumul naţional de ciocolată. A treia explicaţie posibilă (o altă variabilă în corelaţie cu ambele măsurate – dezvoltarea economică sau poziţionarea geografică) este considerată improbabilă de autor. Autorul a eliminat Suedia din calcule din cauza unui posibil efect local (premiile Nobel se acordă de către academia de ştiinţe suedeză). Limitele studiului prezentale de autor sunt: Lipsa datelor privind consumul de ciocolată al laureaţilor Nobel, şi modul de calcul al consumului mediu de ciocolată pe ţară (cantitate totală / numă de locuitori). O altă limită a studiului (neprecizată de autor) este determinată de statisticile disponibile pentru consumul de ciocolată. Majoritatea celor 22 de ţări au o cultură similară (occidentală), ceea ce presupune inclusiv obiceiuri alimentare similare. Includerea altor ţări cu un număr mare de laureaţi Nobel (de exemplu Rusia) ar putea avea ca efect nodificarea serioasă a coeficientului de corelaţie. Explicaţia alternativă: Rezultatul este posibil să fie dependent de cultura alimentară a ţărilor incluse in studiu.