Evolutia Sistemului Bancar in Spatiul Romanesc [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea Științe Economice Departamentul „Finanțe și bănci”

Lucrul Individual Nr 1 la disciplina Monedă şi credit Tema: Evoluția sistemului bancar în spațiul românesc

Elaborat:

Coordonator:

Chişinău 2020

CUPRINS Pag. Introducere 3 I.

Sistemul bancar românesc 4

II.

Evoluția sistemului bancar. Principalii indicatori bilanțieri

III.

Indicatorii de performanță a sistemului bancar 15

IV.

Promovarea stabilității economice 16

V.

Obiective pe termen scurt și mediu în domeniul reglementării prudențiale

Concluzii și recomandări

7

20

22

Bibliografie 23

2

INTRODUCERE Sistemul bancar este ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite și de a distribui, sub formă de credite, fonduri financiare, precum și de a oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși agenți economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoane fizice. Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar al unei țări. În țările cu economii de piață dezvoltate, au apărut sisteme bancare pe două niveluri. Nivelul superior al sistemului este reprezentat de banca centrală (emitentă). La nivelul inferior, există bănci comerciale care sunt împărțite în bănci universale și specializate (bănci de investiții, bănci de economii, bănci de credit ipotecar, bănci de credit de consum, bănci din industrie, bănci intraproducție). Sistemul bancar nu include instituțiile financiare nebancare (societăți de investiții, fonduri de investiții, societăți de asigurări, fonduri de pensii, case de amanet, companii de încredere). Aceste instituții fac parte dintr-o categorie mai generală - instituții financiare. Practica internațională cunoaște mai multe tipuri de sisteme bancare: -

centralizarea sistemului bancar de distribuție;

-

sistem bancar de piață;

-

sistemul bancar în tranziție. Sistemul bancar distribuit (centralizat): statul este singurul proprietar, monopolul statului

asupra formării băncilor, sistemul bancar unic, politica bancară unică, statul este responsabil pentru obligațiile băncilor, băncile sunt subordonate guvernului și depind de activitățile sale operaționale, operațiunile de creditare și emitere sunt concentrate într-o singură bancă; șeful instiuției financiare este desemnat de autoritățile centrale sau locale din cadrul organelor de conducere superioare. Activitățile bancare sunt reglementate de acte normative. Spre deosebire de sistemul de distribuție (planificare și administrare), sistemul bancar al unui tip de piață se caracterizează prin absența unui monopol de stat în sectorul bancar. Pentru sistemul bancar în condițiile pieței se caracterizează prin concurența bancară. Funcțiile de emisiune și de credit sunt împărțite între ele. Problema banilor este concentrată în banca centrală, diverse bănci de afaceri - comerciale, de investiții, inovatoare, ipotecare, economii etc. - oferă împrumuturi întreprinderilor și publicului, băncile comerciale nu sunt răspunzătoare pentru obligațiile statului, așa cum statul nu este răspunzător pentru obligațiile băncilor comerciale.

3

I.

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

Elementele difinitorii ale sistemului bancar românesc Caracteristici: -

39 de bănci (din care 6 sucursale ale unor bănci străine);

-

Deschiderea pieţei bancare – acţionariat reprezentat în majoritate de entităţi străine;

-

Total activ bancar: 37,7 miliarde EUR;

-

58% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem;

-

Indicatorul de solvabilitate = 19,8%.

procente în PIB;

25 21, 1

20 15, 3

15

10

11, 8

10, 1

9, 3

17, 0

5

0 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Figura 1.1 Intermedierea financiară. Ponderea creditului neguvernamental în PIB. Sursa: Institutul Național de Statistică; Banca Națională a României

4

Cota de piaţă deţinută de instituţiile de credit din România 6% instituții de credit cu capital majoritar de stat instituții de credit cu capital 32%majoritar privat românesc instituții de credit cu capital majoritar străin, inclusiv sucursalele băncilor străine

62%

Figura 1.2 Cota de piață deținută de instituțiile de credit din România Sursa: Institutul Național de Statistică; Banca Națională a României Tabelul 1.1 Participațiile capitalului străin clasificate în funcție de țara de origine

Participaţiile capitalului străin % în total capital străin Austria

29,7

% în total capital 20,9

Grecia

21,0

14,7

Olanda

11,2

7,9

Italia

8,4

5,9

Franţa

7,6

5,4

Ungaria

3,5

2,5

Germania

2,0

1,4

Marea Britanie Total UE

0,0 83,4

0,0 58,7

SUA

2,5

1,8

Alte ţări

7,4

5,0

BERD

4,4

3,1

IFC

2,3

1,6

100,0

70,2

Total

Martie 2006 Sursa: Banca Națională a României Tabelul 1.2 Gradul de concentrare a sectorului bancar (primele 5 bănci) 5

Martie 2006

miliarde RON

miliarde EUR

pondere în total sistem (%)

active

76,8

21,8

57,8

credite

39,6

11,2

60,5

9,0

2,5

52,5

52,7

15,0

56,2

capital propriu depozite

Sursa: Banca Națională a României

6

II.

EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR. PRINCIPALII INDICATORI BILANȚIERI.

Industria bancară din România poate și își dorește să contribuie pe mai departe la dezvoltarea durabilă a României și a societăţii românești per ansamblu. Instituțiile de credit au o contribuție substanțială la creșterea economică și la reducerea excluziunii sociale și fi nanciare. Este un deziderat a cărui atingere poate fi accelerat, în condiţiile unui cadru normativ echilibrat și predictibil, un cadru care să permită creșterea atractivităţii pieţei locale și valorifi carea pe deplin a potenţialului industriei, în benefi ciul fi nal al tuturor românilor. Informație prezentată pentru (mar. 2006/mar. 2005) Bilanțul agregat: +25,3%



Dinamica structurii pasivelor bilanțiere: 1. Capital propriu: +30,2% 1.1.

Capital social: +35,4%

 Îndeplinirea cerințelor reglementărilor BNR  Extinderea și diversificarea activității băncilor 2. Depozite atrase de la persoane fizice și juridice: +20,4% 3. Împrumuturi și depozite atrase de la alte bănci: +35,4% 4. Resurse din emisiuni de obligațiuni și împrumuturi pe gaj de titluri: +50%



Dinamica structurii activelor bilanțiere: 1. Credite acordate persoanelor fizice și juridice: +39,9% (+4,9 pp față de perioada similară din anul anterior) 1.1.

Credite acordate persoanelor fizice: +71,6%

1.2.

Credite de consum: +94,4%

1.3.

Credite imobiliare/ipotecare: +37,1%



Operațiuni cu titluri: -6,1%



Plasamente și credite interbancare: +20,7% (60,2% din aceste active reprezintă disponibilitățile păstrate la BNR)

7

Figura 2.1 Indicatorii activității bancare Sursa: Banca Națională a României Informație prezentată pentru (2008-2019) Sistemul bancar național își menține soliditatea, indicatorii de solvabilitate și lichiditate plasându-se la niveluri dintre cele mai ridicate în rândul statelor din Uniunea Europeană. Indicatorul de solvabilitate se plasează la 20,71% în luna decembrie 2018 (19,60% în luna iunie 2019) cu mult peste media de 8% recomandată și peste media UE. Lichiditatea se menține la un nivel adecvat la fi nalul lunii martie 2019, principalii indicatori situându-se peste valorile minime reglementate. Indicatorul de lichiditate se situează la 256% (indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate). Lichiditatea imediată s-a îmbunătățit marginal la nivel agregat (cu circa 0,5 puncte procentuale), până în jurul valorii de 37%, potrivit BNR. În ceea ce privește calitatea activelor, tendința pozitivă a indicilor specifi ci acesteia s-a consolidat. Raportul BNR asupra stabilității fi nanciare menționează că “sănătatea sectorului bancar s-a păstrat adecvată în raport cu riscurile, însă vulnerabilitățile sunt în creștere”. Este important ca stakeholderii sistemului bancar și factorii decizionali să fi e deschiși la un dialog constructiv cu industria bancară, având în vedere rolul sectorului în economie, și să adopte măsuri pentru menținerea stabilității sistemului și pentru creșterea intermedierii fi nanciare necesare dezvoltării economice a României. Viteza de convergență a României poate fi îmbunătățită prin eliminarea barierelor la nivel național venite din zona de legiferare.

8

În România, multe dintre inițiativele legislative care au țintit industria bancară au fost însoțite în plan discursiv de mesaje asociate legate de profi tabilitatea industriei bancare. În mod constant, a fost alimentată ideea că băncile din România obțin profi turi ridicate, chiar cele mai mari din Europa. Aceasta este o informație falsă care a dus la crearea unei percepții false care, într-un fel, „justifi că” din punctul de vedere al inițiatorilor taxarea sistemului, aplicarea unor limitări de dobânzi, etc. În plus, inițiativele legislative alimentează așteptări nerealiste ale populației și creează un orizont de ostilitate față de industrie. Pentru industrie generează riscuri artifi ciale și impredictibilitate, care la fi nal se traduc sub o formă sau alta tot în costuri fi nanciare și de imagine. O scurtă analiză a profi tabilității în anumite industrii arată că sistemul bancar nu deține supremația. Astfel, la nivelul anului 2018, rentabilitatea capitalului în zona bancară a fost surclasată de cea a fi rmelor din comerț (23,6%), din servicii (21,6%) și din industria prelucrătoare (18,2%). Topul se păstrează și pentru anul 2017. Anul trecut, rentabilitatea capitalului în sectorul bancar s-a plasat la 14,9%, nivel relativ similar cu celdin agricultură (14,7%) și din construcții (14,2%). Dar să analizăm și profi tabilitatea industriei bancare din România în raport cu cele din Uniunea Europeană. Dacă ne raportăm la ultimul deceniu, pentru o imagine completă, România se situează pe locul 11 din Uniunea Europeană din punct de vedere al rentabilității capitalului, ROE fi ind de 4,65% în perioada 2008 – 2018. Bulgaria are un nivel al rentabilității capitalului aproape dublu față de România (8,34% versus 4,65%), la fel și alte țări din Europa Centrală și de Est precum Polonia (9,15%), Slovacia (9,50%), iar Cehia are un nivel aproape de trei ori mai mare (12,91%). Și la capitolul rentabilitatea activelor, România se situează în urma țărilor din regiune. Astfel, cu un nivel de rentabilitate a activelor (ROA) de 0,51% în perioada 2008 -2018, România este pe locul 8 în Uniunea Europeană, după state precum Slovacia (0,88%) sau Polonia (0,97%). Alte țări au înregistrat un nivel chiar dublu față de România, precum Bulgaria (1,05%), Estonia (1,08%) și Cehia (1,15%).

Figura 2.2 Distribuția activelor în cadrul sectorului financiar din România Sursa: Banca Națională a României 9

Mai mult, conform concluziilor exprimate și în ultimul Raport al BNR asupra stabilității financiare, capacitatea sectorului bancar românesc de a susține pe termen lung profi tabilitatea înregistrată recent în structura existentă este limitată”, provocările fiind asociate inclusiv măsurilor fiscale de taxare a activelor începând din anul 2019. În concluzie, afi rmațiile că sistemul bancar din România este cel mai profi tabil din Uniunea Europeană nu se susțin. Cadrul legislativ al activității bancare din România a suferit transformări numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislației românești cu cea a țărilor europene, altele însă au creat volatilitate. În ultimii 5 ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin creșterea recurentă, a numărului de legi și regulamente adoptate (aproximativ 50 de legi noi în perioada 20142018). Cinci dintre acestea au fost declarate integral neconstituționale sau, într-un caz, parțial neconstituțională, de către Curtea Constituțională. Acestea au culminat cu introducerea taxei pe activele fi nanciare bancare. Deși impactul introducerii taxei pe activele fi nanciare pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul fi nal va fi plătit de societate în general, prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului, producției și investițiilor și, implicit, asupra bugetului de stat pe viitor. Există un risc ridicat ca taxa pe activele fi nanciare ale băncilor să producă efecte negative în lanț în economie, cu impact direct în reducerea creșterii economice. În plus, România – statul european cu cel mai scăzut nivel al intermedierii fi nanciare din Uniunea Europeană, de aproximativ 26,6%- practică cea mai mare taxă pe activele fi nanciare din Uniunea Europeană de 0,4%. Este o abordare contraproductivă, soluția fi ind renunțarea la taxă. Renunțarea la taxarea suplimentară a sistemului bancar va crește capacitatea de capitalizare pe baza profi tului obținut și va crea stimulul necesar atingerii țintelor urmărite de creștere a intermedierii fi nanciare. În perioada 2008-2016, băncile și-au crescut capitalurile proprii cu aproximativ 3,5 miliarde euro, din care 23% au reprezentat profi t reinvestit. Profi tul cumulat în aceeași perioadă a fost de 1,3 miliarde euro, ceea ce înseamnă că profi tul reinvestit a reprezentat aproximativ 60%, potrivit studiului privind creșterea intermedierii fi nanciare în România realizat de PricewaterhouseCoopers. Acest lucru a dus la majorarea fondurilor proprii disponibile și implicit la creșterea capacității de a susține creditarea. Pentru a crește gradul de intermediere fi nanciară, băncile au nevoie de capital, lichiditate, predictibilitate legislativă și clienți bancabili.

10

Figura 2.3 Ponderea activelor sectorului bancar în PIB (%) Sursa: Banca Națională a României

Figura 2.4 Indicatorii de calitate a activelor – comparații internaționale (%) Sursa: Banca Națională a României Din cauza impunerii acestei taxe în forma inițială, România a fost în pericol de a fi depunctată de agențiile de rating, riscul fi ind reintrarea în categoria „junk”, de țară nerecomandată pentru investiții. Acest pericol nu a fost îndepărtat în totalitate în condițiile în care monitorizarea efectelor ordonanței privind introducerea taxei pe activele fi nanciare și a altor inițiative legislative nu s-a încheiat. Din cauza efectelor ordonanței, o agenție de rating a revizuit, în scădere, perspectiva ratingului mai multor bănci comerciale din România, schimbându-se astfel din „stabil” în „negativ”. Comunitatea bancară regretă că s-a ajuns la introducerea cu rapiditate a unui nou indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare pentru calculul dobânzii variabile în cazul creditelor acordate consumatorilor. Pe parcursul discuțiilor, ne-am delimitat de acțiunea de introducere a unui nou indice de referință fără efectuarea unei analize complexe pe o perioadă considerabilă de timp. Considerăm că procesul de consultare trebuia să fi e mai larg și cu o durată 11

mult mai lungă pentru a asigura o evaluare corespunzătoare a impactului. Noul indice refl ectă în cea mai mare proporție tranzacții pe termen scurt și ar putea avea loc un transfer al riscului și al volatilității către client. Intermedierea financiară (ponderea activelor în PIB) a ajuns la 51,7%, prag mai redus comparativ cu cel de anul trecut când a fost de 53,7%. Intermedierea fi nanciară este jumătate comparativ cu Bulgaria (99%), Ungaria (93,53%) și Polonia (90%). Activele sistemului bancar românesc se ridică la 451,2 miliarde lei. La sfârșitul anului trecut, sectorul bancar românesc cuprindea 34 de instituții de credit: două bănci cu capital integral sau majoritar deținute de statul român, patru instituții de credit cu capital majoritar românesc privat, 21 bănci cu capital străin majoritar și șapte sucursale ale băncilor străine. Aproximativ 75% din activele sectorului bancar din România sunt deținute de instituții cu capital străin în 2018, tendință descendentă față de nivelul de 91,3% înregistrat la sfârșitul anului 2016. Premisele de accentuare a procesului de consolidare a sectorului bancar prin fuziuni și achiziții se mențin, în contextul intensifi cării competiției, a nevoii de acoperire a costurilor operaționale, inclusiv prin majorarea cotei de piață deținute și a deciziilor la nivel de grup de renunțare la anumite piețe.

Figura 2.5 ROE, comparații europene (%) Sursa: Banca Națională a României Evoluţii pozitive există în ceea ce privește rata creditelor neperformante. Aceasta s-a diminuat până la 4,74% în iunie 2019, pe fondul continuării procesului de curăţare bilanţieră. Rata creditelor neperformante s-a redus de 4 ori în patru ani. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante la nivelul sectorului bancar s-a îmbunătățit și se menţine la un nivel adecvat, de 58,7% la fi nele lunii martie 2019. Acest indicator atestă un risc scăzut la nivel agregat. Băncile au continuat ajustarea numărul de angajați comparativ cu aproximativ 55.000 de persoane 12

cât se înregistra la fi nele anului 2017. Performanța pozitivă în zona de profi tabilitate a fost însoțită și de accelerarea creditării, chiar dacă gradul intermedierii fi nanciare în România este cel mai scăzut din rândul statelor din Uniunea Europeană. Creditarea este unul dintre puținele instrumente prin care România poate recupera decalajele față de Uniunea Europeană în materie de bancarizare, intermediere fi nanciară sau nivelul educației fi nanciare. Tocmai din acest motiv este cu atât mai importantă reglementarea și găsirea unor soluții viabile care să susțină o creditare sănătoasă și nu înfrânarea acesteia, așa cum am văzut că s-a întâmplat în ultimul timp, ca urmare a inițiativelor legislative din zona bancară. Creditul neguvernamental a avansat cu 7,9% în anul 2018, până la 251 miliarde lei (54 miliarde euro), cu un ritm de creștere a creditelor în lei de 13,4%. În prezent, componenta în lei are o pondere de 66% în creditul neguvernamental. Raportul credite/depozite a scăzut la 73,64%. Economisirea internă a avansat cu 9% pe parcursul anului 2018, până la 70 miliarde euro. Modelul de afaceri bancar s-a orientat în ultimii ani primordial către segmentul populației, creditarea companiilor având un ritm de creștere mai redus. Pentru următorii trei ani, însă, strategiile de creditare și fi nanțare ale principalelor bănci din sector au în vedere o accentuare a creditării companiilor și o amplitudine mai redusă a activității pe segmentul populației. Astfel, în următorii 3 ani, creditarea corporațiilor ar urma să aibă cel mai ridicat ritm anual de creștere, de 10,9% (cu o creștere de aproape 13% în 2019). În cazul IMM-urilor, creditarea ar urma să crească cu un ritm anual de 6,9%, în timp ce creditul acordat populației ar urma să crească cu un ritm anual de 3,4%. Orientarea într-o măsură mai mare către fi rme, prin atragerea potențialului sustenabil de îndatorare, rămâne o provocare pentru băncile autohtone. La fel de important, pe lângă capital și lichiditate, sunt necesare creșterea bancabilității fi rmelor și dezvoltarea de soluții de garantare a creditelor pentru IMM-uri. În România, capabilitatea fi rmelor de a accesa credite este ca pielea de leopard. Când se pune problema accesării de fi nanțare, studiile arată că fi rmele se confruntă cu probleme precum insufi ciența garanțiilor eligibile, lipsa de know-how pentru a structura proiecte viabile din punct de vedere fi nanciar, subcapitalizarea companiilor (în România, 40% din companii au capital negativ), birocrație, proceduri excesive de obținere a fondurilor UE și un nivel scăzut de educație fi nanciară. Dacă analizăm performanțele economice și fi nanciare ale companiilor nefi nanciare observăm că în cazul ROE, avansul a fost de 0,5 puncte procentuale până la 17,1%, în timp ce ROA a atins nivelul de 6,9%(comparativ cu 6,5% în luna iunie 2017). Raportul între creditul comercial și creditul fi nanciar este de aproximativ 3:1, ceea ce crește riscul de blocaj fi nanciar, de insolvență. Perspectivele de dezvoltare ale sistemului bancar sunt optimiste, însă subliniem importanța unui dialog continuu cu autoritățile. Autoritățile trebuie să accepte faptul că experții în domeniul economic au un rol important de jucat în acest parteneriat, în acest dialog. Este esențial un acord 13

pentru parteneriat, dialog și predictibilitate pentru a îndeplini cu succes rolul de fi nanțator al economiei României.

Figura 2.6 ROA, comparații europene 2008-2018 (%) Sursa: Banca Națională a României

14

III.



INDICATORII DE PERFORMANȚĂ A SISTEMULUI BANCAR Menţinerea calităţii foarte bune a portofoliului de credite

-

Nivel redus al creditelor restante şi în litigiu: 0,27% din total credite

-

Nivel scăzut al creditelor din clasele îndoielnic şi pierdere: 2,6% din portofoliul total de credite



Ponderea importantă a plasamentelor în active cu grad ridicat de lichiditate: 38,8% (+8,8pp faţă de standardele de profil) -

Lichiditatea ridicată a sistemului bancar: numai 81% din depozitele atrase de la clientelă sunt plasate în credite acordate acesteia (-4pp faţă de standardele specifice)



Menţinerea la un nivel foarte bun al indicatorului de solvabilitate: 19,8 % (+7,8pp faţă de norma BNR) -

Dinamica mai rapidă a activelor bancare ponderate în funcţie de risc (+50,4%) faţă de cea a fondurilor proprii (+47,5%)



Profitabilitatea activităţii bancare (pe fondul unei expuneri mai ridicate la risc şi al reducerii ecartului ratei dobânzii) -

ROE (profitul net/capitalul propriu): 12,8%

-

ROA (profitul net/active totale): 1,7%

15

IV.

PROMOVAREA STABILITĂȚII ECONOMICE

PIB real, variație procentuală anuală 8.4

9 8 7

6

5.7 5.1

6

5.2 4.1

5 4 3

2.1

2 1 0 2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Figura 4.1 PIB real, variație procentuală anuală Sursa: Institutul Național de Statistică; Comisia Națională de Prognoză

Soldul contului curent (% în PIB) 0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

-1 -2 -3 -4

-3.3

-3.7

-5 -6

-5.5

-5.8

-7 -8 -9

-8.4

-8.7

Figura 4.2 Soldul contului curent (% în PIB) Sursa: Institutul Național de Statistică; Comisia Națională de Prognoză

16

Figura 4.3 Rezervele internaționale brute; Rezervele internaționale brute ale BNR Sursa: Banca Națională a României

Figura 4.4 Rata inflației Sursa: Institutul Național de Statistică; Banca Națională a României

17

Figura 4.5 Previziuni privind evoluția inflației Sursa: Institutul Național de Statistică; Banca Națională a României

Figura 4.6 Rata inflației și rate ale dobânzilor Sursa: Institutul Național de Statistică; Banca Națională a României

18

Figura 4.7 Rate ale dobânzilor în sistemul bancar Sursa: Institutul Național de Statistică; Banca Națională a României

19

V.

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU ÎN DOMENIUL REGLEMENTĂRII PRUDENȚIALE



Promovarea măsurilor de amplificare a intermedierii financiare pe baza unui sistem bancar -

Modern şi solid structurat;

-

Corect, reglementat prudential;

-

Eficient, supravegheat;

-

care să conducă la evitarea dezechilibrelor sectoriale şi să contribuie la asigurarea stabilităţii macroeconomice în dinamică.



Monitorizarea stabilității financiare -

Concept: un sistem financiar stabil este cel capabil să aloce eficient resursele, să absoarbă eventualele şocuri, să prevină ca aceste şocuri să aibă un efect nefavorabil asupra economiei reale

-

Asigurarea stabilităţii sistemului financiar devine un atribut esenţial al băncii centrale, susţinând obiectivul fundamental al acesteia de asigurare a stabilităţii preţurilor



Aprofundarea laturilor calitative ale procesului de supraveghere -

Creşterea rolului managementului instituţiilor de credit în gestionarea riscurilor bancare

-

Reglementările BNR vor fi adaptate mai mult profilului de risc specific fiecărei instituţii de credit

-

Trecerea la supravegherea consolidată va presupune evaluarea situaţiei unei instituţii de credit pe baza indicatorilor de prudenţă calculaţi la nivel consolidate



Elaborarea legislaţiei primare şi secundare în vederea implementării Noului Acord de Capital (Basel II) începând cu anul 2007



Elaborarea normelor de aplicare a Ordonanţei 28/2006 pentru instituţiile financiare nebancare şi derularea procesului de notificare şi de înscriere a acestora în Registrul general, Registrul special şi Registrul de evidenţă



Definitivarea pachetului legislativ privind conglomeratele financiare



Elaborarea normelor specifice pentru aplicarea legislaţiei privind dezvoltarea creditului ipotecar -

Legea 34/2006 pentru modificarea şi completarea Legii 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare

-

Legea 32/2006 privind obligaţiunile ipotecare

-

Legea 33/2006 privind băncile de credit ipotecar

-

Legea 31/2006 privind securitizarea creanţelor 20



Implementarea pachetului legislativ aferent dezvoltării creditului ipotecar -

Promovarea unei pieţe secundare lichide pentru titlurile ipotecare

-

Crearea unor instrumente de plasament atractive pentru investitorii instituţionali (în special fonduri de pensii, fonduri mutuale şi instituţii de asigurare)

-

Crearea condiţiilor pentru un management bancar mai eficient în ceea ce priveşte plasamentele pe termen lung

21

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Industria bancară din România poate și își dorește să contribuie pe mai departe la dezvoltarea durabilă a României și a societăţii românești per ansamblu. Instituțiile de credit au o contribuție substanțială la creșterea economică și la reducerea excluziunii sociale și fi nanciare. Este un deziderat a cărui atingere poate fi accelerat, în condiţiile unui cadru normativ echilibrat și predictibil, un cadru care să permită creșterea atractivităţii pieţei locale și valorifi carea pe deplin a potenţialului industriei, în benefi ciul fi nal al tuturor românilor. Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar al unei țări. În țările cu economii de piață dezvoltate, au apărut sisteme bancare pe două niveluri. Nivelul superior al sistemului este reprezentat de banca centrală (emitentă). La nivelul inferior, există bănci comerciale care sunt împărțite în bănci universale și specializate (bănci de investiții, bănci de economii, bănci de credit ipotecar, bănci de credit de consum, bănci din industrie, bănci intra-producție). Sistemul bancar nu include instituțiile financiare nebancare (societăți de investiții, fonduri de investiții, societăți de asigurări, fonduri de pensii, case de amanet, companii de încredere). Aceste instituții fac parte dintr-o categorie mai generală - instituții financiare. Sistemul bancar național își menține soliditatea, indicatorii de solvabilitate și lichiditate plasându-se la niveluri dintre cele mai ridicate în rândul statelor din Uniunea Europeană. Indicatorul de solvabilitate se plasează la 20,71% în luna decembrie 2018 (19,60% în luna iunie 2019) cu mult peste media de 8% recomandată și peste media UE. Lichiditatea se menține la un nivel adecvat la fi nalul lunii martie 2019, principalii indicatori situându-se peste valorile minime reglementate. Indicatorul de lichiditate se situează la 256% (indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate). Lichiditatea imediată s-a îmbunătățit marginal la nivel agregat (cu circa 0,5 puncte procentuale), până în jurul valorii de 37%, potrivit BNR. În ceea ce privește calitatea activelor, tendința pozitivă a indicilor specifi ci acesteia s-a consolidat. Raportul BNR asupra stabilității fi nanciare menționează că “sănătatea sectorului bancar s-a păstrat adecvată în raport cu riscurile, însă vulnerabilitățile sunt în creștere”. Este important ca stakeholderii sistemului bancar și factorii decizionali să fi e deschiși la un dialog constructiv cu industria bancară, având în vedere rolul sectorului în economie, și să adopte măsuri pentru menținerea stabilității sistemului și pentru creșterea intermedierii fi nanciare necesare dezvoltării economice a României. Viteza de convergență a României poate fi îmbunătățită prin eliminarea barierelor la nivel național venite din zona de legiferare.

22

BIBLIOGRAFIE 1. Legea bancară; Lege nr. 58 din 5.mar.1998; Monitorul Oficial, Partea I 121 23.mar.1998; Intrare în vigoare la 22.apr.1998 2. https://www.bnr.ro 3. https://insse.ro 4. http://www.cnp.ro 5. https://ro.wikipedia.org

23