Eugenia [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DIN CRAOIVA Facultatea de LITERE

MASTER - STUDII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ Anul I

Proiect de cercetare pedagogică

Prevenirea abandonului școlar

Prof. Coordonator : Lec. univ. dr. Florentina Mogonea

Masterand: Bleaje Eugenia

Craiova, 2019

Prevenirea abandonului Școlar MOTTO:

„Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinti buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit."

(Ion Heliade Radulescu) Prezentul studiu reprezintă un proiect de cercetare pedagogică a strategiilor care pot preveni şi înlătura abandonul şcolar. Cercetarea de faţă s-a desfăşurat cu ajutorul a 30 de cadre didactice, 200 de elevi şi 250 de părinţi, încercând astfel prin chestionare să observăm atitudinea fiecărui individ implicat în educaţie referitoare la abandonul scolar tot mai frecvent în ultima perioadă. Titlul proiectului : ,,Prevenirea abandonului școlar” 1. Importanță și actualitate. Motivaţia alegerii temei. 1.1 Importanță și actualitate Una dintre problemele școlii românești o constituie abandonul școlar.Văzut în ansamblu, abandonul școlar influențează în mod negativ nu numai școala sau individul, în sens strict, cât și întreaga societate, atat pe termen scurt, cât și pe termen lung, pe toate sectoarele. Dacă ne gândim la cauze, prima ar fi tranzitul de fortă de muncă în alte țări ce produce dezechilibru la nivelul familiilor și ulterior mulți elevi sunt în grija rudelor, în timp ce părintii lucrează în străinatate. O altă cauză ar fi lipsa valorii importante acordate studiului, ca urmare a lipsei locurilor de muncă.

Este de mentionat faptul ca abandonul școlar se instalează cu preponderența în zonele defavorizate( etnii, zone desființate din punct de vedere economic, zone rurale izolate) 1.2. Motivaţia alegerii temei Am ales această temă deoarece abandonul școlar este un fenomen înregistrat la nivelul unității școlare în care imi desfășor activitatea. Fiind o școală cu 98% rromi, unitatea la care mă raportez se confruntă într-un mod deosebit cu abandonul școlar. Elevii acestei școli provin din familii vulnerabile fie fară venituri, fie dezorganizate. Astfel rata abandonului este în creștere. 2. Fundamentarea teoretică a temei 2.1. Stadiul abordării temei în literatura de specialitate. Analiza critică a surselor bibliografice. Abandonul reprezintă conduita de evaziune definită ce constă în încetarea fregventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent la nivelul la care s-a ajuns, înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Rata abandonului școlar se stabilește ca raport procentual între numărul elevilor înscriși și numărul absovenților. Regulamentul elevilor specifică faptul că fregventarea obligatorie a școlii încetează la vârsta de 16 ani. Dreptul copiilor la educație fiind o datorie pentru părinti și tutori, statul îi poate sancționa economic sau penal pe cei care se sustrag obligației școlare. Atunci când statul controlează frecventarea școlii, abandonurile înaintea termenului legal al școlarizării obligatorii sunt relativ rare, fiind adesea deghizate în absenteism intens de tip rural și urban. Printre cauzele abandonului școlar regasim: cauze economice, socio/culturale sau religioase, psihologice și pedagogice. Cauze de ordin economic. Înțelegerea adecvată a determinării economice a abandonului școlar obligă la determinarea efectului cumulat și al altor variabile, dintre care rețin atenția nivelului de școlarizare și vârsta. Copiii care traiesc în familii sărace au șanse mai mici de a-și însuși o educație școlarî completă. Statutul economic,corelat cu abandonul școlar, este evaluat prin variabile precum: gradul de instruire și educație al părinților, profesia tatalui, venitul familiei și nivelul de viață al acesteia.

Anumite familii nu au resursele financiare necesare pentru a plăti rechizitele școlare, taxele, transportul la școală, uniforma, etc. Alte famiii îsi pot permite să plătească școlaritatea copilului, dar aceasta presupune o reducere drastică a resurselor familiale, mai ales în situația în care elevul avea înainte responsabilități productive alături de părinții săi. Exista elevi care traiesc sentimente de frustrare legate de sărăcia lor, care se reflectă la școala în ținuta vestimentară sau în lipsa pachetului cu măncare pentru prânz. Cauze de ordin sociocultural sau religios. În această categorie se includ indicatorii de putere și status social: apartenența la clasa sociala, apartenența etnică, rasială, sexul (de exemplu, unii adulti cred ca fetele nu au nevoie de o educatie aprofundata, viitorul lor fiind reductibil la rolul casnic/matern) apartenența la comunitați fost tratate ca variabile demografice, dar odata cu preocupările de democratizare a educației școlare, s-a demonstrat că diferite grupuri dezavantajate social sunt discriminate atât în cadrul sistemului școlar, cât și pe piața mncii sau pe piața căsătoriilor. Cauze de ordin psihologic referitoare la reacția fiecărui elev la apariția insuccesului școlar și a conflictelor cu autoritațile școlare. Cauze de ordin pedagogic, care vizează calitatea vieții școlare, pertinența conținuturilor în raport cu trebuințele de învățare ale elevilor. Calitatea vieții școlare și a educației școlare influențează rata abandonului; indică faptul că cele mai înalte rate de abandon școlar le furnizează școlile segregate, școlile publice vocaționale, școlile mari, cu clase numeroase, școlile în care se pune un mare accent pe supraveghere și testare, și nu în ultimul rând școlile cu un numar preponderent mare de etnie rromă. Efectele abandonului scolar Efectele abandonului școlar demonstrează de ce acest tip de conduită este considerat deosebit de grav. Mai intai, cei care abandonează școala nu au nici calificarea profesională indispensabilă integrării socioeconomice, nici formația morală și civilă necesară exercitării rolului de părinte și a celui de cetațean al unei comunitați. În al doilea rând neavând o calificare, cei care abandonează școala sunt viitorii șomeri și reprezintă pe termen mediu și lung, o sursă de dificultăți sociale și de pierderi, care depășesc investiția cerută de formarea inițială. Din

punctul de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăsește școala cu o formație șubredă sub aspect oral, intelectual sau estetic. 2.2. Contribuția proprie originală la abordarea temei Dacă înainte de 1989 rata abandonului şcolar era foarte scăzută, imediat după schimbarea regimului şi trecerea la democraţie s-a constatat că elevii tind tot mai mult să părăsească băncile şcolii . Ei au fost încurajaţi şi de atitudinea părinţilor pentru care cartea nu mai reprezintă o prioritate, nici garanţia asigurării unui loc de muncă. Mai mult, emigrarea forţei de muncă îi afectează tot mai tare pe elevi, care fie că-şi urmează părinţii fie sunt lăsaţi în grija unor rude sau cunoştinţe apropiate care se ocupă superficial de situaţia şcolară a copiilor. Raportându-ne la o școală în care predomină mai mulți elevi de etnie rromă, o problemă a acestora ce influențează abandonul școlar o constituie obiceiurile, tradițiile, culturile acestora, acele logodne și căsătorii precoce. Romii reprezintă cea mai săracă și mai vulnerabilă etnie din Romania,60% din totalul comunităților de rromi trăiesc în sărăcie, iar la nivelul acestora se condensează mai mult de 50% din totalul populației rrome din Romania. Principalele probleme cu care se confruntă persoanele de etnie rroma sunt următoarele : venituri insuficiente, lipsa pregătirii profesionale, nivel de educație formală scazut, șomaj, acces limitat la serviciile publice. Pe de altă parte, femeile rrome sunt supuse în mod istoric unor serii de discriminări sociale, familiale, ocupaționale etc. Rolul promovat de tradiția și cultura rroma le îngreunează accesul la educație și la un loc de muncă. De multe ori, familia se opune dreptului femeii rrome la educație și la un loc de muncă, rolul prejudecat fiind cel casnic și de îngrijire a copiilor. Astfel, avem destule cazuri în școală în care elevii de etnie rromă,in special fetele, sunt obligate sa abandoneze școala și să nu aibă dreptul la educație datorită tradițiilor transmise din familie ( căsătoria). Pentru societatea prezentă și cea viitoare, aceste probleme merită a fi soluționate. De asemenea se are în vedere reinserţia şcolară a celor în cauză prin încredinţarea unor responsabilităţi în cadrul colectivelor şcolare din care fac parte, depistarea şi corectarea anomaliilor comportamentale în relaţia copil-părinte,

intensificarea colaborării şcoală-familie, pentru identificarea anturajului elevilor şi luarea măsurilor adecvate pentru scoaterea lor de sub influenţa negativă a acestuia. Procesul de prevenire abandonului ar putea presupune modalitati de integrare si reintegrare a elevilor pe identificare de aptitudini. Scopul și obiectivele cercetării. Principalul scop al proiectului este acela de prevenire și reabilitare a elevilor ce prezintă risc de abandon scolar. 3.Obiectivele cercetarii ° Implicarea elevilor în activităti care demonstrează importanța școlarizării °Implicarea elevilor în activități în care să li se valorifice aptitudinile în vederea identificării unui profil personal °Oferirea de modele care să susțină rolul școlarizării ° Implicarea mediatorului școlar șn identificarea elevilor cu risc de absenteism școlar sau ce au abandonat școala din comunitățile vulnerabile ° Reînscrierea elevilor în programe de școlarizare precum ,,A doua șansă”( clasele I-IV) și Frecvența redusă (V-VIII, IX-X) ° Consilierea psihologică a elevilor fie cu risc de abandon, fie care au abandonat școala cu ani în urmă. 4. Ipotezele cercetării (generală și particulare). În diagnosticarea cauzelor plecăm de la premisa că fiecare copil de vârstă școlară trebuie să parcurgă în mod potrivit procesul de învățare. Astfel se poate vorbi de atingerea unui prag minim de cunoștințe și aptitudini.Daca aceste aspecte nu se realizează si interesul pentru participarea la cursuri este din ce în ce mai scăzut, se ajunge la abandon școlar. Ipoteze particulare : a. Dacă la nivelul familiilor și al comunitații nu se identifică modele de urmat în ce privește școlarizarea, atunci acești elevi sunt predispuși la abandon școlar. b. Dacă situația economică nu permite participarea normală la cursuri ( lipsa vestimentației, lipsa rechizitelor, lipsa hranei) atunci apariția riscului de abandon este mare.

c. Daca un elev este lăsat în grija unor rude la fel de sărace( parinții fiind plecați la munca în străinătate) atunci interesul pentru participarea la cursuri nu există.

• • •

5. Eşantionul conținutului și al populației studiate. Eșantionul cercetării cuprinde: 30 de cadre didactice 200 de elevi 250 de părinţi

6.Etapele cercetarii Pentru realizarea cercetării am înfăptuit doua chestionare, câte unul pentru fiecare individ reprezentativ implicat în procesul instructiv-educativ: unul pentru elevi şi unul pentru pentru părinţi. Voi prezenta în continuare cele 2 chestionare concepute: Chestionar pentru parinti : 1.Vă întrebaţi în fiecare zi copilul despre ce s-a întâmplat la şcoală? 2.Se întămplă des ca atitudinea dumneavoastra faţă de copil să nu fie în concordanţă cu cea a dirigintelui? 3.Este necesar să insiste copilul dumneavoastră pentru ca să participaţi la şedinţele cu părinţii? 4.Ţineţi cont de părerile şi sfaturile profesorului diriginte? 5.Cum consideraţi colaborarea dvs. cu şcoala? 6.Cât de des vizitaţi şcoala copilului dvs? 7.Când vizitaţi şcoala copilului dumneavoastră? 8.Cum păstraţi legătura cu dirigintele copilului? 9.Consideraţi că acordaţi timp suficient şi atenţie suficientă problemelor şcolare ale copilului? 10.Care este motivul pentru care acordaţi atât de puţin timp discutării problemelor şcolare cu copilul dumneavoastră? 11.Vă rugăm să vă exprimaţi acordul în ceea ce priveşte regulile şi regulamentul şcolar

12.Cum apreciaţi contribuţia şcolii la succesul personal şi profesional al copilului dumneavoastră 13.Consideraţi că i-aţi oferit copilului dumneavoastră o bună educaţie în familie? Chestionar elevi 1.Ce apreciezi în primul rând la şcoala ta ? 2.Ce te nemulţumeşte în primul rând la şcoala ta ? 3.La ce activitate extraşcolarǎ ai participat în acest an şcolar ? 4.Ce obiecte de învăţământ îţi plac mai mult 5.Ce activităţi te atrag mai mult în şcoală, acasă, în timpul liber? 6.Există înţelegere în familia ta? 7.Ce atitudine manifestă familia faţă de activitatea ta şcolară? 8.Comunici cu parintii tai despre reusitele tale scolare? 9.Parintii tai vin deseori la scoala?

7.Valorificarea rezultatelor cercetării. În urma chestionarelor aplicate elevilor și părinților, cadrele didactice au reușit să identifice factorii care contribuie la abandonul școlar. O parte din aceşti elevi și părinți sunt conştienţi de rolul pe care îl ocupă școala în viața de zi cu zi . Un număr de întrebări a vizat dezvăluirea condiţiilor socio-familiale ale elevilor. Sa constatat că majoritatea elevilor nu au o relație apropiată cu familia, mulți dintre părinți fiind plecați în străinătate, copilul rămânând în grija unor rude. Această relație distantă între copil si familie aduce multe dezavantaje școlarului,acesta din urma fiind in situatia de a renunta la scoala, ceea ce este un lucru îngrijorator. Un alt aspect identificat în urma rșspunsurilor ar fi situatia materială precară cu care multe familii se confruntă: lipsa vestimentatiei,a rechizitelor,a hranei,fapt ceea ce conduce la riscul de abandon scolar.

6.1. Program de intervenție Activitatea de preîntâmpinare a abandonului şcolar este extrem de complexă. În realizarea ei este necesară o coordonare eficientă a tuturor factorilor educaţionali

în care, desigur, şcoala şi familia deţin prioritatea. Şi, pentru ca şcoala să-şi îndeplinească menirea ei, trebuie să fie slujită de oameni nu numai cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi psiho-pedagogică, ci şi dornici să aplice în practică cunoştinţele profesionale. În acest scop se propune: Pentru elevi: Obiective: – Creşterea încrederii în sine a copilului prin îmbunătăţirea imaginii de sine; – Stimularea motivaţiei copilului pentru învăţare. Acţiuni – Întâlniri între elevi de clase, niveluri diferite în vederea împărtăşirii din experienţa privind modalităţile şi condiţiile de învăţare în familie – Dezbateri pe tema „Sa spunem nu abandonului scolar !” Pentru părinţi: Obiective: – Sensibilizarea familiei în privinţa relaţiei cu şcoala; – Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscripţia şcolară. Acţiuni: – Iniţierea unui curs de educaţie a părinţilor cu privire la riscul abandonului scolar – Oferirea unui plus de competenţă psiho-pedagogică prin consiliere permanentă în cadrul Cabinetului interşcolar de asistenţă psiho-pedagogică (permanent); – Întâlniri cu medici şi psihiatri pe tema: „Modificări fizice şi psihice în viaţa copilului” (trimestrial); – Dezbateri în colectivele de părinţi pe clase cu tema „Scoala – o instituţie cu rol fundamental în viaţa copilului”.

7. Metodologia și instrumentele cercetării Metodologia cercetării s-a centrat pe metoda anchetei bazate pe instrumentul de cercetare - chestionar. Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează acţiuni educaţionale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.

Metodologia cercetării cuprinde : a) Metode nonexperimentale de colectare a datelor: o Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în utilizarea unor grile de observaţie o Chestionare o Interviul

Bibliografie 1.Anton, M., (1995) Părinţi Şi Copii - Ed. Didactică Şi Pedagogică, Bucureşti 2.Ausubel, D., Robinson, G., (1981), Învăţarea în şcoală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 3.Bârzea, C., (1995), Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 4.Cosmovici, A., Iacob, L., (1998), Psihologie Şcolară, Editura POLIROM, Iaşi 5.Creţu, C., (1990), Probleme de adaptare şcolară, Editura ALL EDUCAŢIONAL, Bucureşti 6.Creţu, E., (1999), Probleme de adaptare şcolară, Editura ALL EDUCAŢIONAL, Bucureşti 7.Dragomirescu, V.T., (1982), Psihologia comportamentului deviant, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 8.Drăgoi, C., (2009), Spaţiul social al deşcolarizării: traiectorii invizibile şi ignoranţa instituţională, în Revistă de Pedagogie şi Asistenţă Socială, FICE nr.35, Abandonul şcolar-context, concepte, cauze şi prevenţie. Editura Universitară, Bucureşti 9.Enache, R., (2009), Factori ce contribuie la eşecul şi abandonul şcolar. Prevenţie şi intervenţie, în Revistă de Pedagogie şi Asistenţă Socială, FICE nr.35, Abandonul şcolar-context, concepte, cauze şi prevenţie. Editura Universitară, Bucureşti