38 0 6MB
,
STUDII IN FOLCLOR DE I I
11,11;
9r/'g 4#
g
e tit ;"..
ii
.10
ELENA .... NICULITA VORONCA de
at fi,:t. 410.
::
00
Lli
VOLUMUL IL
:le
N
ra %roil
-.
000
000
!
CERNAUTI.
TsPOGRAFIA GUTENBERG"
1912 1913 o
131.111.10TEC'N
i in arrUiSTE Iii
www.digibuc.ro
'
STUDII IN FOLCLOR DE
ELENA NICULITÄ VORONCA.
888
VOLUMUL II.
CERNAUTI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" STRADA CAROLINI 4.
1912.
www.digibuc.ro
SACRIFICIUL DE OAMEN1.
www.digibuc.ro
Prefata. In fine, dupä grea muncg, iatà si al doilea volum de Studii In Folclor" gata, lucrat cu multà constiinfä, pentru a putea servi färei si nafiunei mele, precum si stiinfei in general. Volumul I prin care'mi fac introducerea, cu anevoinfä, se irrtelege, ca fie-care inceput, pänä se'mi gäsesc
drumul de nime MCA bätut si pe care l'arn fost presentat la Academie, a fost färä nid o crutaie criticat i respins de dl. Andrei Barsan.
Aceleasi motive ce le aduce in scris D-sa, le-am fost auzit cu un an inainte in persoanä, de la un alt membru al
academiei, declärandu'mi curat, cà va lupta ori unde in contra art& mele, cea ce a si fäcut. D-sa inchipuindu-si cä cunoaste foarte bine mitologia greacA i romank zice cä nimic din cele ce scriu eu, nu se aflà in ele. In 300 de pagini ale cärtei nu aflä nimic bun, ci toate sunt numai fantazii si lucruri trase de pär. Despre botez, spune D-sa, cä e o formä nou4, crestinä, cuvantul vine de la latinescul baptisatio" si nu are nimic de comun cu lustrarea [Agana'. Astfel ea' si astäzi nu ni-ar lipsi o inquizifie, care ar fi gata a mA spanzura i Oria eu a putea sä'i räspund, ca inainte de trei sute de ani : Eppur si muove", d-le X !... latA acum
i
motivele scrise ale d-lui Barsan, In contra
mea, (induc propriele D-sale cuvinte): Studiile mitologiei comparative, pe cat de interesante, pe atata sunt de complicate si grele de urmärit. Pe lângsä cunostinta credinfelor si obiceiurilor popoarelor, ele pretind cunostinte profunde istorice si linguistice, precum si un simf puternic de critick -Mil de care cel ce inceara a face asemenea studii, foarte usor e ademenit pe terenul nesigur al fantaziei" etc. Mai www.digibuc.ro
LI
addugând apoi : Scriitorii nostri din timpul mai nou s'au multAmit a aduna literatura popularg, läsând pe mai târziu pentru persoane anume preggtite, cercetarea criticg a materialului folcloric adunat, asemgnarea lui cu folclorul po-
poarelor invecinate si al popoarelor mai vechi care au putut avea o influentd asupra noastrg, cäutarea originei diferitelor credinti si obiceiuri i ca conclusiune: stabilirea unei mitologii poporale române". Asa darg, nu vor sä dea i altora voe de a se amesteca
in sacrosanctele acestea! Se va opri isvorul de munte la proferatiele D-lor ! Sau voi tâcea eu cunostintele mele folcloristice i mitologice, pentru motivul cg imi lipsesc cunostinti profunde istorice si filologice ! Scrierea mea, cred
cg nu inpiedecä de loc ca agreatii D lor sg'si facg studiile D-lor-Sale in modul Malt stiintific si metodic, conform curiostintelor ce au. Dar ... pentru acestia MO nu a venit timpul,
nu s'a adunat destul material . . . Atunci pentru ce eu, care nu am putut sd'mi cumpär nici macar toate cgrtile de folclor apgrute, sunt In stare sä scriu zeci de volume pe aceastg materie,
dacä numai s'ar putea in asa scurt
timp?... Alfa gresalg a mea, dupg critica d-lui Bârsan, e si acea care urmeazg : Din paginile cele dintgi ne putem incredinta, cg autoarea este pe deplin convinsä, cg intreaga noasträ viatä religioasg-superstitioasä este adânc pätrunsg de credintele celor vechi,
i cg religiunea poporului nostru, nu este cleat o travestire cresting, a credintel celei vechi
greco-romane.
As merge prea departe, dacg a
fie-care capitol cu toate analogiele sale complicate,
analiza
nici
nu mg simt in stare a judeca lucruri asa de
grei e de urmgri t,
ci mg voi mgrgini a aduce câte-va
exemple, din care se poate vedea modul de judecatà al autoarei, si procedura sa, la stabilirea analogiilor române romane". De aice, D-lui incepe a mg ridiculisa, in modul cum face dl. Sgineanu cu dl. Marienescu in Basmele române". Autorul acesta priceput zice: Marienescu vede in fata din Dafin pe chiar zeita >Daphne«, in Dafin inparat pe > Apollo Daphneos in Delia Damian pe »Apollo Delios
9? SA crapi drace drept in douA. 10? SA piei drace in apA rece.
VAzAnd necuratul cA D-zeu Ii gAcise toate cimiliturile se fAcu nevAzut.
0 altA variantA e cà un siret MAzArel imparat" (varianta lui Penes impArat) inselAnd pe un impArat sA'i dea fata, spunAnd cA are avere se intälneste pe o campie cu un orn ro sc o v an care îi zice: Noi suntem frati, i fiecare avem Cate o gAcitoare, de le vei gAci, toatA averea noasträ a ta sä fie, iar de nu, cel dintAi copil ce vei face sA fie al nostru". Dupe' un timp vine dracul acela sA-si ia fAgAduiala, dar un unches ce era vatav de curte respunse la cimilituri:
Ce-a fi una? Una este Luna? » » doi ? Doi ochi In cap omul bine vede. » 3? Unde sunt 3 fete mari in casA, coada sA nu-ti bagi.
» 4? Carul cu 4 roate bine umblA. » 5? Palma cu 5 degete bine te isbeste. 6? Fluerul cu 6 gäuri bine rAsunA. » 7? Unde sunt 7 frati sA nu te amesteci in >
>
trebile lor. > 8? Plugul cu 8 boi bine rAstoarnA.
» 9? Unde sunt 9 fete mari, casa rAmAne nemAturatA.
Tu esti Doamne?
CrApi drace!
A doua-zi unchesul perise, iar in locu'i aflA 9 lesuri de oameni rosi. Aici va fi Apolon, multiplicat in 9, dupA cele 9 muze. Povestei acestia a lui MAzArel Ii lipseste prietenul ce'l face orn si-I pune pe picioare, care omis fiind, e insusi Apolon, al cArui amestec se recunoaste in gAcitoare, ca si in Cotosman Nazdravan", Penes impArat" i altele, unde in totdeauna se aflA un animal: un motan sau o vulpe, etc. www.digibuc.ro
192
ce iingrijeste de copil, de când era mic
un lar desigur, adus In combinatie cu penatul si care apoi insurându'l, la Impäratul, Intrebuinteazá minciuni, zicând cà sunt averile lui, niste averi ale zmeilor, sau a lamiei, sau a unui balaur pe acestia arzindu'i iar bäetul rämänând sfäpan In loc. Acestea ne aduc aminte de Apo Ion, prietenul lui Admet, ca si de Balaurul Piton, dela Delfi, pe care l'a ucis istetul Apo Ion. Piton, serpele omorât de Apo Ion, va fi simbolizând pe Tifon cel ros, deci vom fi având aice dualismul, iar Apo Ion ca contrarul lui, va fi päzind pe ai säi, cu cimiliturile. Lui Apo lon chiar i se dAdea numele balaurului invins de el, numindu'l Apo Ion Pitonicul, ca preuteselor lui, ce aveau numele de Pythia desigur din cauzA cä prevedeau vittorul, având deci iintelepciunea serpelui. La noi se aflä legenda lui Rusalin, care dela serpe invatd a sti tot ce e pe lume, precum i credinta despre serpele alb, din care dacä mänânci, sti totul. Mai ales despre lecuitoarele insemnate, care stiu bine plantele de folos, se crede cä" au mâncat serpe alb, cäci atunci inteleg ce vorbesc päsärele i florile. De cultul acesta deci tine si a vorbi päsäreste, la noi. Dl $äineanu, pune basmul precedent In rândul animalelor recunoscätoare cea ce nu e la toe, ea si pe a sufletului devenit animal si ajutând pe erou. 0 altà clasificare a basmelor, deacum, va putea sä dea un rezultat mai bun. In o variantA*), un orn sarac numit Ignat avea 6 fete muerea era aproape sä nascá. Pe la CrAciun rnergand sà cumpere un soldan, iatä pe necuratul in chip de domn cu 9 porci grasi. li jurueste omului, daa îi va da nestiutul de acasä. Acasä femeia näscuse un bäet, venind a treia zi sä-1 ia, D-zeu i cu sf. Petru fiind acolo rdspund: Ce mi-e 1 ? Ce mi-e douà ? Omul cu 2 ochi bine vede. 3 ? Trei picioare in pirostie. 4? Carul cu 4 boi bine merge. 5? Mâna cu 5 degete bine lucreazà. 6 ? ase boi la car bine merge. 7? Unde-s 7 fete fn casä sezAtoarea e deplinä. Crapi ! si dracul plesni. >
*) Säineanu, Basme 358.
www.digibuc.ro
193
Avem aceias luptà intre drac si om pentru productiune, ca si dincolo: cu colacii si lupul, când lupul crapà, sau ca si strigoii si cânepa aice insä e representatä cultura intelectualk In o altä variantä din acelas op, omul se numeste tot Ignat, si are 7 copii. Mergând in târg, dracul 'Ili dä 9 mascuri pentru ceva ce nu stie. Acasä gäseste copilul. D-zeu si Sf. Petru räspund diavolului:
Ce-i 1? Tu esti nebunul. 2? Vezi omul cu 2 ochi. 3? Carul nu poate merge cu trei roate. 4? Bine merge cu 4. 5? Bine prinde omul cu 5 degete la brânci. » 10? luda sä crepe in zece*). >
In o variantä din revista d-lui Oorovei**), un orn isi dà copilul despre care nu stie, de acask pe douä poloboace de galbeni. Dracul vine la miezul noptei la fereastä si
D-zeu ce a venit de cu sark sä doarmä la casa omului, (deci mintea, inteligenta, dui-A cum se spune si in povesti D-zeu la noi soseste") räspunde : Cinel,
cinel, ce este unul? La fântâna bunä multi
voinici s'adunk Celelalte merg ca si pânä acum
la
7 insä este
deosebire.
Cinel, cinel ce'i 7? Scroafa cu 7 purcei bine
'i
s e d e.
Cinel, cinel ce'i 8? Racul cu 8 picioare bine merge. Cinel, cinel ce'i 9? Când ti'oi trage-o präjinä s'a rupe drept In doua. Cinel, cinel ce'i 10? Acus iau o präjinä si te-oi petrece, parrà la fântâna rece.
Atunci dracul a plesnit de ciudà si a umplut casa de pAcurà si de fum.
Ba in o variantä din colectia Tocilescu in loc de tu esti Doamne?" gäsim: tu esti Ignate?" Deci Ignat acesta si cu porcul nu sunt un demon ci un paliativ. *) SAineanu, Basme 358. **) $ezaloarea, XI, 81. 13
www.digibuc.ro
194
Porcii de aice, ca si särbätoarea Cräciunului, ne vor fi aratând pe Saturn si Compitaliele, când se täeau porci, cu care ocazie stim cA aveau loc diferite distractii inteleccurn am väzut cä sä practicA si la noi de sf. Antuale drei, spunând povesti etc. Dl Hajdäu, cirniliturile acestea, le crede ca fäcând parte din literatura Bogomilicä. DI $äineanu din al cärui op scot aceste variante, nu-i aratá rätäcirea de si observä dui-A deductiunile povestilor in raport cu mitologia, ea' cimiliturile de fatd, tin de sacrificiile ce se aduceau odinioard
zeilor. A gresi, e insä ceva ornenesc, si nu putem sä'i Itfarn unui invätat de räu, când sedus de autorii cei mari, este aplecat pe o pantä oare care. DI Hajdáu era prea mult filolog si prea putin mitolog, nedând destulä atentiune si religiunilor vechi sau mitologiei, care este totul, in anticitate : continând in sine viata intelectualä, sufleteascä si eticd a popoarelor. D-sa insä ne face marele serviciu, culegând
inteun mänunchiu o multime de variante straline, din cari altii cgrora nu le stä la indàmând atâtea cärti, se pot folosi, spre a le studia. Unele din acestea le afläm si la d. Säineanu, precum e si urmätoarea variantä francezä, in care un om sarac cApätase o pungA de bani dela diavol, cu
conditia ca sä vie sub un arbor la miezul noptei si sä'i spuie 12 cuvinte adevärate. Sf. Martin II scapà, vorbind pentru um. Cimiliturile insä aice capäTä caracterul religios, inlocuind ast-fet textul cel vechi pägan. 1 e singur Dumnezeu. 2 sunt douä mistere ale credintei. 3 sunt treimea. 4 cei 4 evanghelisti. 5 ranele Domnului Hristos. 6 cele 6 poronci bisericesti. 7 sacramentele. 8 arbori infloriti ai Ierusalimului.
9 cele 9 coruri de ingeri. 10 cele 10 poronci ale lui Dumnezeu. 11 cele 11 lampe aprinse la Erusalim. 12 cei 12 apostoli.
www.digibuc.ro
195
lar când intreabä dracul Nr. 13-lea, sfântul II spune cä ,nu existä: Du-te In iad !". In varianta aceasta dracul apare ca un om ros, cea ce e de acord cu mitologia.
Inteo variantä portughezä ingerul bun vorbeste cu :
Päzitorule, amicul meu. Päzitor sunt, amic nu. Zi'mi cuvintele cele sfinte, Zi'mi vorbele i räspunsurile.
lirmeazA numärätura religioasä cu :
9, cele 9 luni de sarcinä ale fecioarei. 10 p lruncele. 11 mii de fecioare. 12 raze are soarele. 12 raze are luna.
Piei de-aice drace, cAci acest suflet nu e al tAu!
Ingerul e numit sf. Ciprian. Se crede cA dacA sfântul ar gresi un cuvânt, diavolul ar lua sufletul celui pAzit de finger. In acestea deci e un punct de sprijin pentru arätând lupta intre bine si räu, a dualismului adus de cAtre ei. SA fi fost dualismul persan dela inceput Inchis cu ziduri, Mat sA nu fi putut pAtrunde chiar din anticitate in alte religiuni ? Atunci de ce la toate popoarele noi gAsim acelas dualism ? In India familia Pandu, a lunei, se luptA cu acea a lui Curu, a soarelui. Sectarii lui Visnu cu ai lui Siva. In Cans ce prigoneste pe Crisna, avem alt caz. Apoi luptele lui Indra in contra diavolilor, ca si a lui sf. Hie al i câte alte lupte de acestea, ca i cäderea spiritelor nostru din cer, pentru care Dumnezeu e silit sA facA lumea, sA le lese a transmigra din corp in corp, spre a veni inapoi curAtite. Teorie care se aflA si la Bogomili si care e o gresalä cAci ea e luatA din religiunea dacA se crede a fi persanA lui Budha, dupä cum Dr. Alexius Geyler dovedeste "). Sau *) Das System des Manihaeismus und sein Verhältni8 zum
Budismus, Jena 1875, p. 52.
13*
www.digibuc.ro
196
perioada lui Caliuc, geniul rAului, in care acesta seduce lumea la rAu, astfel cA trebui sa ardä pArnAntul spre a se epoca In care trAim astA-zi. curati, SA venim la evrei, la cari religia lui Zaroastru e atAt
de pregnantä, inat nu se stie care pe care s'a copiat : Zaroastru pe Moisi, sau vice-versa. Ce insemneazA diavolul care, In contra lui Dumnezeu, Il insalA pe Adam ? Ce Cain si Abel, sau cAderea ingerilor ? etc. SA trecem in Egipet. Ce inseamnA aice lupta lui Oziris cu Tifon. Sau ce insemneazA lupta lui Zeus la Greci cu titanii, gigantii si Tifon ? Lumea
insä s'a deprins din comoditate, spre a nu gAndi mult, la toatA ocazia, a da tot ce le stA in cale, in spatele dualismului persan, ca i la noi, a lAsa toate In Circa bogomilismului e Insd o judecatA unilateralä aceasta. De altfel e lucru foarte comod pentru cine nu vra sA gAndeascA, sau nu e In pozitie a'si forma pArerea sa proprie, nu tot asa e i cu spiritul
original si scrutAtor, care nu se multumeste cu ceia ce-i spun altii, ci de sine voeste sA se incredinteze de adevAr. Acesta scoate la ivealA ceva nou, ce nu au spus inaintasii sAi, lucru care face pe cei prea cuminti a spune cA sunt fantasii. E rAu daca nu poti sA imitezi ca momitele pe fiecare, si ai in suflet un imbold ce te porneste mereu spre lumina si adevAr. Acelas dualism se intrevede si la romani. Ce altA sunt
Numitore si Amuliu, sau Romul i Remul? Tot asa ceva sunt i penatii. Unul soarele Apolon, iar altul Neptun, sau Consus al subpAmAntului, care produce cutremurele, ce la noi vin de la diavolul cel legat de Dumnezeu in lanturi, sub pAmânt.
Caracterul dualistic persan, in mitologiele popoarelor
celorlalte, cu timpul s'a fost pierdut, ca i la romani, dar venind din nou Mitraismul cu ingerii säl (farvard) il reinprospAtA. Scurt dupA acestea, mai venind
i
crestinismul
il potentA. Nu cApAtAm si noi la botez un inger? Nu se poronceste diavolului atunci sA iasA din noi ? Ingerul Crestin, la romani, pe cine gäseste pAnA la venirea lui
pAzitor? Pe cei doi penati, sau pe lar. Geniile la romani nu sunt tot niste farvarzi mai vechi, In religia romanA, veniti desigur tot din Asia ? lar Apostolii crestini cum luptau www.digibuc.ro
197
pAganismului? Nu spun ei mereu ca" toti zeii sunt draci? Ce se intamplä cu acel lar apoi, in crestinism? Nu devine el dracul, cel vechi, ca i toti zeii ce au stäpanit de demult ? dracul, ce'l avea in stApanire pe orn inainte de botez la mana stangä.
-contra
SA observAm cA Mercur, tatAl larilor si me-
sagerul zeilor ce are aripi la picioare care le poartA stafetele zeilor din cer pe pAmant si vice-versa, ca purtAtor al sufletelor pe cea lume, are un brat alb si unul negr u, ca cusma sa jum. albä i jurn. neagrA*). Ba se aflä credinta la noi cA avem un singur inger cA acela merge la Durnnezeu i numai sara vine si se i
culcd pe umärul nostru "). Nu ne duce credinta aceasta direct la Mercur i larii ingerii säi ? lar din dualismul adus prin crestinisrn, ca si din cel adus de cAtre religiunea lui Mitra, direct dela persi, nu s'au putut forma färä intervenirea bogomilismului, panä la venirea lui credintele despre inger i drac, din plAmädeala acestora, cu religiunile pAgane vechi, pentru
ca apoi in sf. Ciprian acesta sA avem pe ingerul religiunei crestine, luptand cu zeul drac pAgan rAmis in fiinta larului, ca drac al intunericului? Ba ceva mai mutt e: cA insäsi sf. Ciprian de aice, nu e de cat un lar, sau un penat, care astfel îi scapA de cine stie ce spirit räu, pe protejatul säu.
lar märturia cea mai bunA intru aceasta, e insäsi scroafa cu 7 purcei invocatA aice ca un nurnär de pazA care Il putem atribui inmultirei ei. Aceasta e scroafa cu 30 de purcei care a determinat zidirea orasului Albalonga, de cAtrA Ascaniu fiul lui Aenea, de uncle apoi strAmutandu-se coloniile albane la Roma dinpreun4 cu penatii lor veniti din Troia dupä numärul acesta de 30, isi numärau romanii familiile bAstinase ale lor. Ba se afla o icoanA a larilor, langA cari se vedea scroafa cu 30 de purcei, spune Preller***). p.
*) F. Nork, Andeutungen eines Systems der Mythologie, Leipzig 279.
Datinele p. 505. ***) Röm. Myth. II, 114.
www.digibuc.ro
198
Ba eu cred cA din numdrul acesta roman de 30,. in care s'au ImpArtit familiele romane, si care a determinat desigur i impArteala orasului in 24 sau 30 de capele, atribuite celor 24 sau 30 de eroi argieni, ce se dAdeau ca Argei de pae in riu, drept sacrificiu a rämas-. si numArAtura noastrA la clae, in care intrA 30 de snopi ca i numArAtura ouelor ce se dau la inrosit de pasti, numärate fiind in Bucovina tot dupA ba chiar cu acest nume : se dä o clae, sau douA, de otrA la rosit : adecd 60. Sau numai jum. de clae: 15. De aice desigur i numkul
jirbiutelor de ata inteun cAleap: câte 30 de fire in jiräbie; precum i numkul fuioarelor la o chitA de cânepä: 30. latä i o variantA din Bretania a cimiliturei numerice, nu crestinescA ci pAgAnA, pe care ni-o aratA tot d. Hajdätv
ca dialog intre un druit invätätor i un copil. 1 e moartea, nevoia unicA, tatäl durerei. 2 boi inhämati la o scoicA murind de obosealä. 3 parti ale lurnei, trei inceputuri i trei sfArsituri pentru orn ca si pentru stejar, trei cräimi ale lui Merlin, pline de fructe de aur, de flori i copilasi râzitori. 4 cuti ale lui Merlin, pentru ascutit säbiile vitejilor. i
5 zone pämântest, 5 veacuri, 5 stand peste sora noastrA, 6 copilasi de cearä inviati prin puterea lunei.
6 lerburi de leac, intr'un cazan unde piticul arnestecä bäutura tinând degetul cel mic in gurA. 7 sori, septe lune, septe planete impreunA cu gAina, 7 elemente cu fäina aerului.
8 vânturi, 8 focuri cu rnarele foe aprins in luna Mai pe muntele räsboiului.
8 vaci albe ale Doamnei pAscAnd iarbA pe insula cea adâncA.
9 mAnute pe masa ariei lângA turnul Lezarmeur. 9 mame plângând. 9 vestale dAntuind cu flori in cosite l rochii de lânä albA, inprejurul fântânei, la luminA plinA.
Scroafa cu 9 purcei la usa cotetului, tipAnd mic ! mic mic! lute la mAr bAtrAnul Gligan sä vä invete ! 10 coräbii dusmane venind dela Nantes : vai you'd oameni de la Vannes.
www.digibuc.ro
199
11 preoti inarmati fugand dela Vannes cu sabii sfärämate, cu haine sangerate, cu bete de corn, din 300 ce erau. 12 lune §i 12 semne ale zodiacului. 12 semne de rasboiu, etc. Despre variantul acesta, unde spune d. Hajdäu ca Druidul caracteriseaza fiecare cifra pe rand, repetand in acela timp de jos in sus pe toate cele precedente" intocmai cum vom vedea la tipul nostru (Dasdle prea invatate), un scritor frances, premiat de academie D. de la Villemarqué
da ca un cant mitologic, spuind ca e un dialog pedagogic intre un druide §i un copil, i esprimandu-se 0 scroafa cu cei 9 purcei" este un simbol mitologic al Celtilor, representat pe o medalie in Montfaucon, etc., a avut mari neplaceri. Gasindu-se in Bretania vr'o 50 de care
il
varianturi ale cantecului acestuia, spune d. Hajdau, care de care mai ciudate : o galimatie in limba celtid, intitulata Vesperele broa§telor" pe care Villemarqué deasemeni l'a fost indicat ca exista la bretoni criticii säi au pretins Ca numai aceasta galimatie existä In realitate i CA cantul
mitologic" nu este de cat o falsificare artistica, a acelei galimatii la care d. Hajdäu se simte in drept, ca expert, a face urmatoarele obiectiuni: Explicatiunile cele druidice ale d-lui V. pot fi false (notitile mitologice ce acest
autor le da ca explicatie asupra cantecului) färä ca totu0 cantecul sä fie fals in totalitatea lui. Criticii nu i-au dat cea mai mica osteneala de a studia cestiunea intr'un mod corn-
parativ pe o scarä vasta. D. V. n'a cunoscut §i n'a putut sa cunoasd varintul transilvanean ... Cum de se Intâmpla dar, ca cei 9 purcei" din varintul celtic sä regasesc tocmai in Ardeal?" etc. Astfel,
d. Hajdau fiind ca cunoate räspunsul de la
No. 9 din variantele noastre, spune ca acest cant nu e fals in totalitatea sa ... Deci WA ce poate sä pateasca §i un invätat francez,
avand de lucru cu nite rivali
agresivi
i
necunoscatori
de caud. Unde poate sä'i vie in minte cuiva a compune la un loc ni§te lucruri atat de bizare, care dui-A cum vedem Astfel ca bietul om numai mitologia le poate esplica ? a suferit pe sfanta dreptate, toata furia unor indräzneti rau-
www.digibuc.ro
200
voitori. De altfel vedem cum dui-A §irul celor de mai sus, putem Intelege In mare parte sensul acestor enigme. Boii se aflä §i In cimiliturile noastre. Soarele, luna §i planetele le gäsim §i la altii. Copila§i, inviati de §i de cearä,
ne aduc aminte de acele
sacrificii. Mänutele §i mamele
plangand, deasemenea. Ca §i preatii cei Insangerati §i coräbiele. Pe cand vestalele ne-ar putea aräta fusiunea cultului galic cu cel roman. Numai putin §i vacile Doamnei, cari vor fi vacele de sacrificiu ale Iunonei.
Un foc se
fAcea In Irlanda
la 1 Mai, numit Bel-
tenia cea mare" amintind alungarea balaurului zeul
care era
Balor, ce avea chip de §arpe, ne spune Mayer In
opul säu*). (Deci tot un Bel). La 1 Noembrie se sacrifica, pe acel camp, unde a fost bataea lui Balor cu spiritele lui, contra nepotului säu Lug, ce il invinge orbindu'l, ca §i Odiseu pe Polifem. Sacrificiele constau : din grane, copii §i lapte.
Ierburile de leac, päzite de piticul ce fine degetul cel mic In gurä, sunt desigur ale feei Coridwen**), ce a pus pe piticul Gwyon sä pAzeascA cazanul cu plante ce fierb, §i cari stropindu'l pe deget §i el gustand, capàtä Indatä toatà §tiinta feei. Coridwen afland, vra sà-1 präpädeascl Bäetul se metamorfozeazä In mai multe chipuri ca sä scape. Ea de asemenea. Panä ce la urrnä el se face un fir de grau
§i
ea o gäinä, care
It
mänancä. Gwyon fu apoi
adorat ca Teutates, fäcandui-se sacrificii de oameni. E curios, CA la franceji In povestea lui Pene§ sau Coto§man, motanul care protejä pe bäet §i 'I Insoarà, cAutandu-i avere §i cask ajungand la palaturile unui urie§, mâncAtor de oameni, II amäge§te sä se fad. §oarec, iar motanul Il mänâncä, rämänand palatul a bäetului***). Care e la noi fuzionatà cu gacitura numericl Avem deci fesätura secretà 1ntre legenda francezä numeria a nimfei Coridwen, cu povestea lui Coto§man precum §i legAtura ace§tia cu povestea lui Märaizel Impärat. *) Indogermanische Mythen v. Elard Hugo Mayer, Berlin 1889. **) M. Lamé Fleury. La Mythologie etc. Paris 1882. .***) Säineanu, Basmele 165.
www.digibuc.ro
201
latä i galimatia originalk numità vesperele broastelor":
1 Demi soleil a Marie: passe le soleil à Marie. 2 Deux proprietéres qui parient : passe au large tu feras bien.
3 bagues d'argent pour jouer. Passant dis-moi où sont les trois fils du logis ? 4 vaches d'un noir mare, traversant des terre des terres. 5 canard chantant l'exaudi. 6 frères, sept sceurs. 7 soleils, sept lunes.
8 Fluit petits batteurs sur l'aire, battant des pois, battand des pampres, ils battent sur l'air en se tennant par la main. 9 prètres armés revenant de Nantes, avec des épées brisées, leur chemises sanglantes : le plus rude gars qui léve
la tète tramble en les voyant.
10 chariots tout neuf qui ne cessent de gémir, en grand danger de perir.. 11 grognant et regronant, 11 truies tontes samblables allant a l'accouplemant. 12 épes amies démolissent le bout de pignon menu comme son.
Desi nu sunt prea tare In subtilitäjile limbei franceze, mä Incerc a traduce cum urmeazà: 1 jumdtate de soare a Mariei, treci soarele Mariei. 2 proprietari ce pun rämäsag. Treci la larg, vei face bine.
3 inele de argint pentru joc. Trecând spunerni unde sunt cei trei fii ai casei. 4 vaci negre ca mura, trecând pämântul pämânturilor. 5 reje cántând exordia. 6 fraji, septe surori. 7 septe sori, septe lune. 8 mici Inblätitori in aer, bätând mazäre, bätând vijä ; ei bat *in aer jinându-se de mânä. 9 preoji inarmaji venind de la Nantes, cu spade rupte, cu cAmesi sângerânde : i cel mai vârtos flecAu care îi ridicA capul, tremurà väzându'i. 10 carà nouà nouje, care nu Inceteazd de a geme, in pericol de a peri..
www.digibuc.ro
202
11 scroafe covitind, sämänând a merge la inpärechere. 12 spade amice, demolând vârful murulu,fäcându'l tärâte.
Micii inblälitori din aer ce inblätesc mazere, ne aduc aminte de povestea noastrà de minciuni i de copilul ce pe un fir de mazäre sä sue pan la cer unde gäsqte inblälind, iar el din pleavä i§i face o funie pe care se coboará jos. Senzul, macar aproximativ, al celorlalte numere, s'ar putea explica prin mitologie. Cu toatá neinitiarea in secretul acesta al enigmei, d. HajdAu e §i foarte bun român, afarà de mare invätat. Foarte frumos i§i aranjeazä d-sa teza aceasta in sens românesc, ori §i unde gäseVe ocazie, §i dupä cât Il iartä ideia fixä ce §'a propus s'o träteze. La germani in Schleswig-Holstein existä urmätoarea variantä : Un Oran ajuns la disperare, intAlne§te un orn mic de staturg. Acesta Ii propune va inbogäti, sä'i spuie insemnarea numerilor de la 1 pansä la 7. Crist îi vine in ajutor : 1
2 3 4 5 6 7
e o roabä cu o roatä (Schubkarre), o cariolà cu 2 roate, tripod, cgruta, degete,
zile de lucru, Pleiade.
autorul colectiei, citeazA §i un alt variant
unde dracul e inlocuit printr'un bogat om din munte". La cas de a nu ghici cele 7 numere, täranul va pierde pe fiul säu cel mare.
DI Hajcläu o crede luatà de la români. De la Dunäre pâná la Schleswig-Holstein e departe"! spune d-sa. Cu toate acestea aduce In sprijinul ideeii sale, spusele unui cronicar : Albericus Trium-Fontium, mort pe la 1246, ce cAlätorise prin Orient §i träise in Ungaria. Acesta sub anul 1235 scrie: In acel an in Transilvania lâng4 Kertz s'a ivit, dupä
cum se poveste§te, un fel de jucArie drAceascA: s'au arAtat ni§te oameni ro§ii, e§iti dintr'un munte, cAläri pe cai
www.digibuc.ro
203
tot rosii, dar mai mici decat ai nostri, peste tot vr'o 200'
oameni, cari f Aceau vorbe de 'naintea poporului. Navalind asupra lor o samd de ordseni, ei s'au intors in pestera lor si nu s'au mai aratat; unul insä dintr'ânsii, fiind retinut cat-va timp de cAträ un orasan, a rosit de tot mâna acestuiä si a scApat, iar mâna a rämas rosä pentru totdeauna. Aproape toti câti vazusera acea arAtare a pätit câte ceva in cursul anului... Fondul acestei naratiuni este: niste draci sub forma' de oameni rosii foarte mici esiti dintr'un munte, vrand sà insele pe crestini prin vorbe: discursus varii" in casul nostru enigme cifrice, au fost invinsi si goniti". OrAselul Kertz fiind in tam FagArasului, astäzi un sat cu ruine, partea cea mai româneascA, fie prin germanii din Ardeal sau prin cAlAtori ca Albericus, povestea cifrilor a sträbätut panä in Schleswig-Holstein, crede d. HajdAu.
lied povestea noastra numerica datând la noi cel putin de 7 secole" e directä din cea persana, venitA prirt turani, ca si legenda cucul si turturica", iar Bogomilii o transformA in povestea religioasa DascAle" etc. sträbätând cu ei din Romania in Franta, Italia etc. crede d-sa. Tot dupa d. Hajdau aflam la provensali un cântec numeric: La 1 Mai ce sa trimit drägutei ? 0 pAtarniche ce sboati. La douä Mai ce sä Willa drägutei ? Douä turturele, o pätârniche ce sboarà. La trei Mai ce sd trimit drägutei ? Trei porunbei, cloud turturele, o pAfarniche ce sboarà etc,
$i asa mai departe, 'Ana la 15, capätand 15 buti cu vin. SA ne aducem aminte de flori de maslin si de rossi ne vom duce unde se veselesc si beu vin malin" cu gandul la serbätoarea lui Bah Rosalia, care avea loc la stand poate inceputul lunei lui Mai, la inceputul verei, in combinatie si cu focul galic. Varianta religioasa a cimiliturei numerice, ce se cântä la noi, la stea, e urmätoarea: www.digibuc.ro
204
0 diece (sau dascale) pre 'nvatate
Care 'nveti la scoalä carte Spune'mi, spune'mi Ce este unul ? Unul, fiul Mariei, Care 'n ceruri locueste Si pe noi ne stäpâneste ! Dnscale prea Invätate Care 'nveti la scoald carte Spune'mi, spune'mi ce sunt 2 ? Douä table a lui Moisi, Unul fiul Mariei,
Care 'n ceruri locueste Si pre noi ne stäpâneste ! 0 Diece prea 'nvätate etc. Trei fete Dumnezeesti, Dona table a lui Moisi, Unul fin! Mariei, etc.
Apoi vin tot dupd felul acesta 4 sfinti evangelisti, 5 ranele Domnului, 6 crini ai preacinstitei, 7 taine Dumnezeie$ti, 8 sunt fericirile, 9 cete ingere$ti, 10 porunci voscresele in colectia Teodorescu *). In Datinile") avem 11 sfinii cere$ti, 12 sfinli apostole$ti, Dumnezee$ti,
11
mergând apoi descrescând WAWA la
1.
Melodia ce sä cântä In Siret (Bucovina) e foarte f rumoasA i vioaie. Partea intäi e aceia$ ca la Hora Alivencei. Voi da aice i modul de joc al horei Alivencei (desigur o plAcintà de sacrifictu $i nu dupà cum ni-o esplicA d. Haj-
däu, dela germanul Alle Winden": La aceastä horà se prind mai multe pa'rechi, apoi ia unul dama lui, intrà In mijlocul horei, se prind pe sub o matfa" $i se invârtesc, apoi se invartesc pe sub o alta. Pe dama sa o lasà i ia pe dama vecinului. Pe aceasta o Invârte$te numai pe sub o mânä" $i iar apuca" pe dama lui
de se Invârtesc ca la inceput. Apoi ia pe altà clan* pdnä ce le mântue pe toate. Fac un rond de horà i ese altul la mijloc, de joacá tot a$a, panä se Otesc tofi. (De la d-ra Panoria Zuz). *) Op citat p. 754. **) Datinele p. 83.
www.digibuc.ro
205
In Canada, !a coloni§tii provensali, se aflä un dant religios, un fel de hor5, la care se cântà cimilitura aceasta religioasä. Cine stie dad melodia nu ar avea asernAnare cu Hora Alivencei. Iatä modul de a se juca dupä d. HajdAu : Dântuitorii sà nurnAr mai intdi cu glas, astfel cà fiecarele din ei s'a" se afle desenati prin un nurnär päreche i nepäreche. Cântecul porneste i lantul incepe a se inturna, când la dreapta când la stânga, spunând cupletele acestea, pând ce ajunge la $ese urne de vin pline" atunci dansatorii din numdrul päreche se intoarnk intAi la dreapta i apoi la stânga fäcând camarazilor lor salutAri profunde. Cei ce sunt din numärul nepäreche, fac tot asa, in sens invers. Totul se face cu gravitatea unei ceremonii religioase. Când se cântà: In Cana in Galileia, hora reincepe. Autorul francez d. Gagnon o numeste: une ronde religieuse". latä dar povestea nurnerilor prefkutä inteun dant !"
spune d. HajdAu. Pentru noi insä" e de importantá c'd subiectul principal e
i
aici vinul
ca
i
la
florile de maslin" sau hora
noastrà numerick sau ca la cântecul provensal cu I. Mai trimitind 15 buti de vin drägutei.
La slavi se aflä numai Ocitura aceasta religioasà" spune intäi d. Hajdäu, dar apoi gäseste o variantà popularà in Podolia, lângä Basarabia. Aice un om sgrac capätä de la dracul 6 porci, fäggduind cä va veni dupd 3 ani sà-si ia rdsplata. Un lAtran ce fu primit pe noapte, ii räspunse
la intrebärile lui: Cine e In casä? In casä e unul. Doi, bine inblätesc. Trei, bine cälätoresc. Car* are 4 roate. Cinci fete sunt o sezAtoare. $ese porci avea dracul, i i-a perdut pentru totdeauna. Bulgarii au o parodie, care in fond nu diferà de parodia Proventald:
1-a sea' am cinat un pui de pätârniche, 2-a sarà am cinat doi porumbei de primávark 3-a sail am cinat trei gAini grecesti, pârrà ajunge la 11 cai räpciugosi. lar ca sà aib'ä i bulgarii aceste povesti de minciuni gogonate, e foarte la locul säu www.digibuc.ro
206
doarA pe muntii tracici, de pe aice, isi avea Bahus cultul sAu. DI HajdAu o crede foarte importantA, ca arAtand
legAtura bogomililor bulgari cu cei din Prover*. La greci variantele cele populare sunt ca si la noi. Ba chiar si la evreii In primele douA zile ale pastelor d. HajdAu ne spune cA se recità, cele ce urmeazA, la finea secolului XVI, si numai in Germania si in modul urmAtor: nicAeri in Occident Se intreabA :
pile
slavice,
Cine stie ce este cifra cutare ? Eu stiu ce este cifra cutare : Unul-Dumnezeu.
Doud tablele lui Moisi. Trei Patriarchii Patru : nevestele patriarchilor: Sara, Rachela, Rebeca si Lia, Cinci Pentateucul Sese cärfile Mischnei. $epte zilele säpamânei
Opt zile inaintea circumcisiunei. Noud lunele de sarcind a femeei Zece poruncele Unsprezece stelele lui Iosif Doudsprezece triburi evreesti Treisprezece atributele lui Dumnezeu.
E aceias pe care Teodorescu ne-o
clA
in colectia sa,
spuind cA Evreii pAstreazA intre alte compozifiuni o poemA numericA, in care Israel rAspunde la intrebArile ce i se SA se confrunte la civilisation primitive par adreseazA. M. Edward B. Tylor Paris 1876 tom. I, p. 101 etc." Cine cunoaste unul? Eu cunosc unul. Unul este Dumnezeu, Care stdpâneste Cerul si pdmântul.
Cine cunoaste trei? Eu cunosc trei, Trei sunt Patriarchii, Doud tablele alianfei Unul D-zeul nostru, etc.
Cine cuoaste cloud? Eu cunosc doud, Dota tablele alianfei Dar unul D-zeul nostru Care stdpâneste Cerul si pdmântul.
Cine cunoaste patru? Eu cunosc patru, Patru sunt matroanele Trei patriarhii Douä tablele aliantei Unul D-zeul nostru, etc.
www.digibuc.ro
207
Urmeaza In aceeas ordine: Cinci cartile legei. Sese cärtele lui Michnah. septe zile ale saptamânei. Opt zile inaintea täerei Inprejur. Nouä lunile inaintea nasterei. Zece poruncele. Unsprezece stelele. Douäsprezece stelele. Douasprezece semintiile. Treisprezece insusiri divine apoi descrescând rand la unu. Astfel, din mila fericitilor bogomili si evrei s'au Inbo&lit literatura lor tocmai In zilele pastilor, zile mari de sacrificiu.
Asa sunt calculile invatatilor: se tin numai fie literä:
de vreme ce pana In secolul al XVI nu s'a aflat scris despre aceasta nici nu a existat. Pe cand un laic s'ar inchipui alt-fel : cä poate tocmai atunci abia atunci a esit
la iveala, numararea acesta fiind nedeslipita de la inceput, de rugaciunile lor. Literatura noastra folcloristica daca panä
acuma nu a lost scrisä mai Inainte nu a existat? latä cat de alunecoasa e MAO stiinta, când prea te tii de dansa. Alunecari de acestea insä pot sä i se intâmple ori cui, de oarece apucând pe o cale, iar fantazia lucrând si ea paralel cu isvoarele, te convinge mai mult cleat ori si care, Inpânzindutise atât de frumos fata morgana inainte ! chiar din singure datele reale; si dacä ai apucat sa deviezi numai
ceva, dela judecata adevarata, te duce mai departe pe drumul frumos si inflorit ce ti l'ai croit. SA ne Intrebam acuma : De ce adica n'am fi putut primi noi, ca si toatä religiunea noastra, de la evrei, si cimilitura aceasta religioasa, de la care vedem atât de clar ea' deriva si pentru ce ne-am inchipui anume cä face parte din literatura bogomilica? Pentru cal e tratata In forma de dialog intre dascal si ucenic, ca alte intrebari si raspunsuri ce ne arata d. Gaster ca fäcând parie din aceasta religiune ? Dar modul acesta samänä a fi fost un uz, pe acele vremuri la mai toate popoarele, dupa cum spune si d-sa. Eu pot sal servesc cu aceleasi Intrebari si din Eda germana. Sau poate pentru cä e &HA in acelas manuscript*) dela 1821 dinpreunä cu cântecele de stea, care descriu calatoria sufletului In iad, si care d. Op citat p. 465.
www.digibuc.ro
Gaster spune ca
208
aceastä cântare nu e alta cleat Apocalipsul apostolului Pavel versificat"? Aceasta Incä nu e de ajuns. lntocmai precum spune d-sa cä multi Invätati, In cercetärile ce au fkut de a pätrunde pânä la acel fond pägân ce se ascunde sub invelitoarea cretin câte odatä s'a pkAtuit prin exces de zel, considerând o sumä de traditiuni ce se i
aflau In cântecele obicinuite pe acea vreme, cum CA ar fi de origine miticA, pe care o cercetare mai criticä dovedeste originea lor literarä. $i noi românii posedäm o sumä de cântece pentru ziva de Crkiun etc." tot ast-fel i d-sa päcätueste prin exces de zel, considerând o sumä de traditiuni mitice ce se aflä In cântece, etc. drept bogomilice. Povestea numericA religioasä, desi ne este venitä dela evrei pe cale literarà, nime Insä nu ne poate documenta, cä ar fi venit prin Bogornili, desi d. Gaster o pune In
rândul colindelor fkute de dascäli sub influenta acelor chiar dacA se si aflä dascalul aice fnvocat. E o formä usitatä pe acele timpuri. In poporul nostru, am mai vgzut, cà avem foarte multe cunostinti despre evrei. Numai c'd a fost un timp de culturä crestino-pAgâtiä luminatà, despre care noi nu ne putem da samä, :când si cum a venit. Românii au avut mai multe legAturi cu räsäritul, decât cum noi ne-am inapocrife
chipui. Un drum a putut sä fie si pelerinajul lor la lerusalim de unde au putut aduce câte ceva nou. Intocmai precum sä ia d. Gaster dupä autori sträini In studiile d-sale, tot astfel i d. Hajdätt nu vroeste sä" se lese mai pre jos de acestia, de unde se vede cäi a scos idea dualismului In cimiliturile noastre sau a fost numai de acestia inspirat. Vedem cA d. Hajdäu invoacA niste autori cari ar
gäsit o variantä popularà numericä la persi, de unde trece la turani. Deci sä' vede cä de la acestia a scos ideia despre calea cimiliturei noastre. Dar autorii sträini sä pot gresi, ca ori si care. Nici odatà nu lucreazA cine-va mai bine, decât când cugetä singur, asupra originalului din popor acesta fi aduce mai multà luminä decât premisele ce le pun mai dinainte unii invätati, spre a trata o fi
www.digibuc.ro
209
temä. D. Saineanu cat timp trateaza despre uriesii Jidovi"*) dupä autorii ce se orienteaza numai din carti, rätaceste, adu-
cându'i chiar de la un popor evreu, ce a existat prin evul mediu, numit Cazari ; indatä insá ce nimereste peste un
autor ce singur c ug et ä, luand in considerare spusele poporul ui, acesta 11 Inv* a se indrepta 1 a popor si a trage de acolo intelesul, venind d-sa apoi la ideia, indicä cà zidurile uriese, aratate ca facute de jidovi totodata &rid o credintä pe Mani si ciclopi culeasä de pe langa Valcea: Poporul crede, cá noi nu ne tragem din jidani : noi suntem fäcuti de al doilea, ea' jidovii au fost o lege spurcata si noi suntem lege curata"... astfel ea' abia atunci nimereste: ca jidanii despre care isi aminteste poporul sunt titanii adecä Cronos si fratii sai, zeii feniciani
tot evrei
i
acestia. Despre
Cronos si zidurile lui Suturnice" sa vorbeste in istorie. Ori si unde se vedeau urme de cetati cu ziduri groase, vechi, poporul le punea in socoteala lui Saturn, ca de pe timpul lui ramase dupä cum si la noi, despre o astfel de cetate ne aratä numele ruinei cetätei de lânga Focsani Creciuna". De aici apoi i cetatea Jidova" etc. Vedem cat
de bine a pästrat poporul in
zicerile sale, mitologia. Ba
chiar are cunostintä cä noi nu ne tragem din titani, ci din al doilea" rand de zei, de sub stapanirea lui Zeus, acela care adusa legea cea curatä. Ca proba a dualismului persan in poema aceasta numerica, d. Hajdäu crede ca ne da pe cea originala de
adeca o varianta persanä ce s'a gäsit la inceputul erei crestine, si care e un dialog intre un fermepunând rämasag: cà cel ce va astiga Color si un pios sa piara de maim celuialalt. Pe aceasta au putut bogomilii sa o prelucreze in sensul crestinismului, ca gâcitoarea religioasa ce stim, pe care apoi aducând'o in Romania prin Bulgaria, precum i pe cea popularä, (care In Bulgaria nu s'a imprastiat in toata Europa. exista), Iata varianta persana: la persi
*) Studii folclorice, p. 191, Bucurellti. 14
www.digibuc.ro
210
1
soarele.
2 suflul i räsuflul. 3 gândul, cuvântul, fapta. 4 Apa, pâmântul, plante si animale. 5 bunii regi Kaianizi 6 epocele lumei. 7 ingeri, 8 celebritätile lumei. gäuri in corpul omului. 10 degete.
Köhler constatä CA din Persia povestea numericá a pâtruns la turani, varianta de aice gäsindu-se In un cântec
Ciocârlia". 1 e Dumnezeu. 2 soarele i luna. 3 Orthurashyp? 4 Califii. 5 rugâciuni.
6 cuyinte ale lui Dumnezeu. 7 infernuri. 8 paradisuri 9 fii ai profetului Ibrahim 10 lunile de sarcinA a femeei.
Deci tot numärul fatal al sacrificiului antic.
DacA compärâm textul acesta cu cel evreesc, apoi vedem cä 1 e D-zeu, ca i acolo. 4 califi sunt pusi In locul matroanelor. 5 rughlciuni sunt Pentateuhul. 6 cuvinte ale lui D-zeu sunt cärtile Mischnei iar 10 e luat In loc de 9 de dincolo lipsind celelalte 11, 12 si 13 ale evreilor. Pe soarele de la persi l'am mai väzut i In varianta francezà. Varianta persanA se lasâ mai putin comparatà. In cea turanA insA e vädità influenta evreiascä, In care MO gAsim i sensul adevärat : Armele ce pot servi de apArare in
contra unui demon, pe când In cea persanA e ceva
obscur.
In lupta aceasta contra demonului distrugerii, care cere sacrificiu, In zilele pastelor, evreul sä" apärä cu un Dumnezeu al lui, cu tablele legei, cu patriarhii, cu femeele
www.digibuc.ro
211
Iroditoere, cu sfintele sale carti, cu zilele care tin de lumina, -cu ci r cum ci s iu n e a, cu 9 luni de sarcina, cu 10 porond, cu semintiile evreesti i niste atribute ale lui D-zeu cari toate acestea sunt arme puternice, menite a'l departa pe cel rau. Nici chiar varianta crestineascä, nu e' atât de puternic intemeiata ca a lor, desigur pentru cal a noastra e o copie de pe aceea. Simboale mai neintelese insä cuprind: cea persana, cea galica, ca i cele grecesti si românesti. Era un cult general, in care se cauta apärare in contra geniului Tau, stârpitorului omenirei fiecare natiune avându-si felul de rugaciune al sat]. Eda gasim o paralela veche germanä:
Aice titirezul Allvis" (stie tot) un statu palma barba cot" al nostru, vine noaptea sä ia fata, pe care zeii i-au fagaduit'o. Thor este acela ce vorbeste cu dânsul i anume: dupa cum si la noi fata harnica, ca sä treacä timpul ce are lângä ea cocosul, face intrebandu'l pe titirezul
care sa laudä cä stie tot ce e in cele 9 lumi: Asa dar spune'mi Allvis, eu vad cà tu tii fiinta tuturor lucrurilor, cum sä numeste patnântul, patria oamenilor In lumile tuturora?" 1. Pämant la oameni ; la Ase (zei) camp; la vane (alte
zeitäti mai subalterne) drumuri; la lote (urie0 tot-deauna verde"; la albe (titirezi) lut. 2. A.a dar spune'mi Allwis, eu väd cA tu §tii istoria fiintei tuturor lucrurilor: cum sA nume0e cerul la fiecare?" Apoi intreabA cu acelea§i cuvinte: Cum se nume§te noaptea 3. Cum luna. 4. Cum 5. Cum nourii. O. Cum vantul 7. Cum soarele linitea vantului. 8. Cum marea. 9. Cum focul. 10. Cum pädurea. 11. Cum sämänäfura. 12. Cum bäutura.
lar in momentul ce se facu ziuk Thor ii zise: Acum inpietrqte diavole de raza soarelui ! §i el inpetri. Ordinätorul german al Edei, Hans von Wolzogen, explicA Mire altele sensul mitologic al mitului: cA prin Inpietrirea titirezului de iarnä, ce vroia sA aibä in stäpanire pämantul (pe fata), incepe primävara, zeul Thor pornind atunci.intrebuintarea fulgerului säu. 14"
www.digibuc.ro
212
Varianta aceasta se vede cà e foarte depArtatà
atp
dus'o germanii din fondul comun, In nordul Europei._ Titirezul Insà, ne aduce aminte de junatate om, ce figureazA In variantele noastre cu povestea de minciuni, relevat de d. S'Aineanu, care mai venind calare i pe jumAtate destatu palmA barba cot" al nostru epure, e Ins spune d-sa. Aa cà aici se apropie de titirezul german. JumAtatea.
de om ne duce insä la Egipet, dupà cum am mai spus. Se na§te acum intrebarea: de unde purcede cimilitura evreiascA, pe care noi o am de cea adevAratà, originalár
purcezând din acel isvor cu ale noastre? Intru a sustinea aceasta, trebue sä" avem un sprijin oare care. F. Nork ne aratà un fel de numerätoare mistico-astro-dupä cele 7 vocale ale planetelor la Egipteni: A luna I
soarele
H Mercur E Venus
0 Mars Jupiter Saturn.
Din órdinea aceasta gAsim o analogie cu cele ce s'au mentionat mai sus. Ba In o variantà popularä din colectia Teodorescu gAsim : Ce e una ? E luna.
In loc de: La fântâna buná Multi vecini se aduna.
Deci apa, ca tinând de domeniul lunei. De aici
trt
toate pärtile fântâna o represintà pe lunA. NumArul 2 e: Omul cu doi ochi bine vede. Ace§tia tin de domeniul luminei soarelui. La numärul trei : Pirostia cu 3 picioare bine §ede". Fiind tripediul un_ mijloc de a profeti, e propriu a fi un atribut al zeului §ti-
www.digibuc.ro
213
Trtei Apo lon, sau Mercur ca Trofonius, ce prezicea viitorul
vrin oracolul de vise. La numärul 4, noi avem totdeauna carul. Evreii insA _au in conformitate cu planeta femeiascA Venus pe ma-troanele". La cea religioasA, evangelistii represintA pe Mercur, scriitorul legilor la egipteni. La No. 5, avem totdeauna Palma cu cinci degete bine te isbeste", sau bine plesneste, sau bine lucrA. Pe dud in gAcitura religioasä, cinci
sunt ranele Domnului. Atat ranele acestea provenite din Jovituri, cat i palma, sunt desigur foarte bine motivate, pentru a tinea ca simboale de planeta räsboinicului Marte. Cei 6 boi ai nostri aratà pe Jupiter si zodia taurului, primAvara, cand se arl lar 6 gauri ale fluerului, representA lira lui Apolon. 7 zile, aratA incheerea septArnanei, sau SambAta lui Saturn, zeul planetelor; la noi sunt cei 7 feciori, cari dacä sunt in cash' se nu te bagi ; ori 9. Cele 9 sau 7 fete e sezAtoarea deplina", sunt muzele, unde se aflä ele: cu povesti, petreceri inteIectuale ale luminei, geniul intunericului n'are acolo ce cAuta. (La neo.greci sunt numite 9 zine). De acestea diavolul se teme, ca si de -inmultirea oamenilor : cele 9 luni de nastere fiind o spaimA pentru el, care vrea sA starpeascä omenirea. Din punctul acesta de vedere, al starpirei, insusi si
bogomilismul nu era pentru oameni de cat o dracovenie. Dogmatic luat, ei sunt contrari cAsAtoriei i inmultirei oame-
nilor, ei vor starpirea lumei, pentru ca toate sufletele sA se intoarne inapoi la D-zeu din cer, de unde au venit. Deci curn se potrivea ca tocmai ei sä pue contra diavolului lunile de nastere ca spaimA, and la ei diavolul Samael este vinovatul cA s'a fAcut lumea, cA oamenii se nasc si se inmullesc? Este oare compatibil cu dogmele lor, de a fi cimiliturile acestea, ce sustin inmultirea, rAspandite de bogomili ? Noi nu luptäm In contra lui Satanael in cimiliturile acestea,
-care e pentru orn ceea ce era Iehova la evrei, ci contra diavolului pustiirei si al nimicirei Tifon si Ariman, inimicul omului si al productiunei.
www.digibuc.ro
214
Satanael a fäcut pe om i i-a dat impulsul sä se inmulteasa el i-a dat legi si de toate, pentru aceea bogomilli urau pe lehova evreesc, numindu-I Satanael, ca pe Moisi si pe unii prooroci singur Domnul Hristos era fiul D-zeului lor, care sedea in ceruri si nu'si Mtn
capul cu ce se face pe pämânt. Apoi tineau in samä pe i pe evanghelisti. Deci pentru cà in cimiliturile totul acestea se aflä mentionati apostolii i evanghelistii Apostoli
trebui sä fie bogornilic? Sä ne aducern insd aminte cà pe sf. Fecioard ei n'o bägau in samä Doinnul Hristos numai prin urechea ei a trecut. Iar patemile Domnului liri-
stos nu erau reale, ad Domnul Hristos nu avea corp omenesc, ci eteric, era numai o pärere de oni. Deci numen'au fost alatuite de ei, nici rile cu ranele i cu crinii tablele legei lui Moisi, pe care nu vroiau sä le stie. In mijlocul poporului nostru jumätate pAgân, bogo-
daa au gäsit ei teren, milii greu au putut fi agreati apoi a fost in cercul bisericesc: la popi, alugäri si diaci -cad prin crestinism aveau perceptiuni de resemnäri. Proseliti ca in apus, in färile noastre nu s'au fäcut, nime nu'si va fi martirizat corpul si nu va fi perit de foame pentru de ar fi fost asa, ar fi rämas vr'o amintire gustul lor in scris, ca i acolo. Ba din contra, cred cä ei singuri s'au
dat dupà credintele noastre. Poporul de la ei n'a luat de cât ceea ce i-a convenit, conform credintelor lui celor Asa dar, cred a fi elucidat destul de bine teoria_ si a fi afiat adebogomilismului, sustinutd de mai multi vechi.
värata origine: egipteano-evreiasa a cimiliturei, care desi indepärtatà, dupà curn natural trebue sä si fie, totusi i se recunoaste paternitatea, in träsäturile fundamentale.
Din literele ce am arätat, in tabla planetelor de mai sus, evreii compuneau numele Dumnezeului lor. Nurnele No al lunei, ca Isis la egipteni, era cunoscut si grecilor, ne spune autorul, din al arui opscoatem acestea, apoi mai zice cä I ar fi apartinut zeului Lunus pe cânci w lunei, schimbat fiind acesta in a, ca in tabla de mai sus i cà literä I, la evrei era lehova, care insemna si 1, deci: Unul e
Dumnezeu! ca mai sus. WA de ce in gäcitura nume-
www.digibuc.ro
215
ria evreiasa e vorba de litera intAi si nu de numärul unul. La cea persanä vedem a Hierogliful soarelui e intAi.
Nu rämâne indoialä a in acele 12 numere de cimilituri inträ in combinatie si lunele anului, cu zodiacurile
lor, precum am väzut In o cimiliturä de mai sus: racul.
a. Mânele, degetele. Cele 10 degete In cimilitura persanä isi au desigur si ele intelesul lor. Numärul 10 e acel fatal al lui Moloh, de sacrificiu, iar numärätura pe degete, ne aduce aminte numärätura copiilor nostri pe degete. Când eram copilà tatAl
meu deschizându'mi palma imi aräta cum sä numär cu degetul cel mare, despärtiturile degetelor, incepând de sus dela cel mic si zicând : Una mara Douà para Treia ruga Tuturuga Solomon, Socodon
Cinghilita Podobità Ghiorghie§ Giur Ger Clain.
pentru fiecare parte venind ate un vers, sunt tocmai 12, ate despärtituri au degetele cele patru. Tot astfel numäräm and ne rugAm Doamne milueste" de 12 ori. Pe degete copii numärând : una mara, douä para, ei dau sacrificii poamele acestea in loc. Mai spun despre ruga, despre intelepciune: Solomon, despre cimiliturà: cin&Ufa Ghiorghies va fi tin Heracles, apoi mai jurk iar cu clant se inchid toate relele. Acelas numär copiläresc apoi se intrebuinfeazA si la jocurile sus mentionate,.ale copiilor. Dar mai adesa gäsim cuvântul din urmä azând pe cel numai zece cuvinte
ales la soli. Cele zece degete aratà o curätire, sau o rugdciune la D-zeu, când le finem inpreunate, in sus. Cu cinci, binecuvinteazA preotul dupä modul Domnului Hristos. Pe când cele 3 degete prin care noi facem semnul de supliciu
www.digibuc.ro
216
al crucificArei lui Hristos, arätä cA nu mai are nici un räu putere asupra noasträ, cAci el pentru fie-care din noi s'a sacrificat. lar cu cele douà degete: arátátorul si degetul al treilea, facem noi Caua" pe corpul copilului, când vine
al mänânce. Despre degetul cel mare, Pä lie Bilig din Mihalcea,
mi-a spus cä e insusi Dumnezeu. Pe când cel mic serveste totdeauna de sacrificiu: pe acesta II tae la o nevoe, il Inpunge. In povesti, gäsim täindu-se degetul cel mic,
In locul fetei de impärat, iar la boale se Impunge, ca sä curgA din el sânge. Ambele aceste degete: cel mare si cel mic apropiate la un loc, fac simbolul de binecuvântare al Domnului Hristos: Tatäl ce-si sacrificä pe fiul. Prin semnul acesta fae preotii aghiazma. Cu degetul cel mic se descântä. Mai ales degetul mezin, al copilului mezin, e bun de leac. DacA se umflä ulgerul vacei, sau pentru bube, umfläturi, se spun câte-va cuvinte atingând cu degetul acesta sau cu amândouä: policarul si cel mic, prinzând locul in crucis. Cu mâna intreagä tinutä. piezis adecA: cu podul mânei" ca si cum ai täia cu un cutit, având degetul cel mic de desubt, se bine cuvântä or si ce. Când faci pane, deasupra aluatului, In covatä, In modul acesta faci cruce. Pe o femee descântätoare, am vAzut'o apärându-se, ca räul de pe clienta ei sä nu se prindà de dânsa, In modul urmätor: Itiându'si mäsurä cu degetul cel mare si cel mic in crucis, de pe fatä si punându-le imediat tot astfel In crucis pe pämânt. Aceasta fAcea când descânta la o fatà pentru cä, spunea ea : Ina nu e acoperità, nu e märitatä de una märitatä nu se teme, cäci are acoperemânt". Cea ce eu neintelegând, imi spune: cA a luat'o bärbatul sub acoperemântul lui (cusma, desigur). Descântätoarea era o ràzAsita." din Cuciurmic de peste Prut. stia româneste. Numele ei de acasä era Stratulat, celalalt, momentan imi scapà, Apoi din copilärie imi aduc aminte un joc de cuvinte:
Arätând sau atingând cu un deget fruntea, ziceam: Isac, apoi atingând barba ziceam: Iacob, apoi nasul, ziceam : Abra iar punând imediat degetul in gurk ispräveam cu
www.digibuc.ro
217
când ar fi trebuit mâncat. Cea ce producea ilaritate ¡rare copii. ham ! ca
i
Sä ne mai aducem aminte procedura la desfäcut, când descântätoarea inclestând i desclestând degetele in apA, sau numai desfAcând'o cu mânele Intoarse, numärând pAnä
la 9 sau i pAnA la 10, ea alungA or ce räu, zicând: Cine mi-o fAcut cu o mânä, eu desfac cu douä". Cine cu 2, eu desfac cu 3, etc." pAnA la 9. Cine mi-o fäcut cu 9, eu desfac cu amele mâni amândouä!" Si cu aceastä apä lustralä pacientul se spalä, curäfindu-se de urä, de fapt, de or-ce La gAlci se zice: nici 9, nici 8, nici 7, etc. frecânräu. du-se cu cele dintal 2 degete i cu stupit. Apoi jocul copiilor, punându'si tofi mânele unele peste altele i zicâncl, prinzAndu-se de pelcica mânelor de deasupra :
Cu Mina 'n poala! Car!!!
Car cioara, De la moara,
un inprästiindu'si apoi mânele, ce sboarä ca cioarele zeitäti a pânei, simbol al lui Apolo poate, sau a unei alte
a cAreia atribut erau cioarele.
Copiii isi mai sucesc degetele unele peste altele, de la ambele mâni, incepAnd cu arätätorul si isprävind deasupra cu cel mic, InchizAnd i apoi deschizind creasta aceasta: inpreunAnd'o cu degetul cel mare, ca o gurg. Sau jocul copiilor In dupi". 1au un lucru ceva In mânä i inchizind palma, InvArtesc pumnii unul In jurul altuia zicând: Gâci in care, Portocale, Dup !
Sau ascunzAnd mânele la spate, celalalt trebui sä gâceascä in care mânä e lucrul si atunci se schimbA, dacA a gAcit. Astfel mA jucam când eram micä, in Botosani.
D. Pamfil insd ne aratä cA aceasta e numai o parte a jocului intreg, adecA numai sfArsitul jocului De-a paiul", care de al mitrelea se joacA si in Botosani, dar simplu:
www.digibuc.ro
218
ezind toti copiii roatä, unul care e D-zeu, vine §i pune un pai in palmele unuia din copii, având toti palmele inchise, ca la rugäciune, dar tiindu-le pe brate. D-zeu tot astfel tiind
i el manele, tae pahnele fiecaruia, lasand in ale unuia neobservat paiul. Apoi vine dracu §i'l cauta, iar de'l gäse0e, copilul acela e al lui. La urmä se trag ambii peste un hotar având pe partisanii sai de un bat
tin de spate, unul dupä altul, i care birue, acela e mai mare. De regula D-zeu e mai tare. Ni s'ar putea ce'l
spune ca i aceasta joaca e adusä de Bogomili ... La d._ Pamfil insä provine i o formula foarte importantä, care ne va scoate din aceasta ratacire. D-zeu dupa ce a isprävit de pus paiul strigä: Scoara drace intr'un picior CA t'a murit un ficior !
far acesta vine inteun picior, spre a gaci paiul". Dacä a gäcit, baetul acela e blestemat, iar ceialalti striga: ,,Dracul
sa aiba parte de tine!" Apoi cand remâne numai la un singur copil, acesta totu§i se aparä: puind mânele cu paiul la spate i zicand: Gäci In care'i". La urma capiteniile se apuc de un bat §i'l trag, §i cine'l scapa e invins. Atunci
D-zeu cu dracul se apuc de ¡liana, pe cand la spate au tot cortegiul lor, stand aläturi. Invingatorii dau cate un bat celor invini, iar aceOia trecand pe sub mânele celor doi, capata §i de
la
stäpani
cu
pumnul
i
astfel
sunt
curätiti.
Pe lânga Ca' paiul ce li se pune in mani ne aratä sacrificiul prin foc, apoi §i in modul de a gaci la urrna, se vede alegerea pentru sacrificiu. Dracul de aice e zeul cel vechi, Cronos sau un altul, iar D-zeu este lehova, care ii scoate de la el. Jocuri de acestea mai sunt, de ex.: de-a coloarele, cu D-zeu §i cu dracul. Putem noi sä le mai credem bogomilice? Bogomili0ii ei singuri i-ar fi exterrninat pe copii, dupa cum am väzut §i la ,Paulicieni. Un alt joc ne &A d. Pamfil, in revista Creanga, ,,de-a curalu§a", in care, copii stand cu palmele la spinare, altul ce umblä in jur, ii bate pe copii la palmä i spi-
www.digibuc.ro
219
nare etc. Palmele prezerveazg deci spinarea. In acela§ nu-
mär de revistä, gäsesc un joc de-a inelu§ul" de d. N. IDumitra§cu, din Boureni-Dolj. Unul, cäzut la sorti, sä pune îri coate §i genunchi cu spinarea in sus. TO ceilalti cAzut pun manele pe spinarea acestuia. Apoi un altul §i el la sorti ca §i celalalt, punand mana, pe mAna unuia din copii, it intreabd pe cel de jos;
Indust' Invarticusù
Pe-a cui mânä pusù?
Cel de jos räspunde: Pe-a cutäruia. De gAce§te, pe a cui manä, scapà §i-i ia altul locul. Formula aceasta sä mai spune §i altfel, dui-A cat §tiu eu: 1nelus Invärticus
Pe-a cui deget Parn pus?
Inelul ce se poartsä in deget, e o rescumpArare de la, sacrificiu. In Mihalcea, se spune cà inelul de cununie e
bine sg'l porti, cAci fere§te D-zeu de boale, de näpaste §i viata omului de ori §i ce räu; cerceii de durere de cap. Inele, cercei, rnärgele, e bine sä poarte femea, pentru cä nu se prind blestemele de ea, nici de copii, cAci femeea e necäjitä, nici nu §tii in ce ceas ii ese din gurä vre-un blestem: mancate-ar ¡arm, sau luate-ar dracul, etc. dar dacA porti inele etc., cade pe ele §i nu'i stricA nimic". De aice apoi §i la nunta cu lupul, inelele din grau, ce l'au päzit. Cerceii
fäcându-se bortele In urechi, dai
sangele
trebuitor de sacrificiu zeilor, rämänandu-ti cercelul ca martor, care &A te apere. Gatul II apärä märgelele, spre a nu fi Mat. La cre§tini sä poartà la gat crucea. La romani copiii purtau bula sau medalionul cu preservative de farmece. La noi, eu Insä-mi am vAzut, la un bget din Bacgu, venit la §coalä In Cernäuti, la gat o pungutä mi s'a spus cg are ochi de §oarec, ca sä invete bine dar va mai fi avut §i alte cele.
www.digibuc.ro
220
La jocul de-a §mura*) toti copiii se strâng in jurul pun degetele arätätoare pe genunchi, -unuia mai mare iar acesta incepe: Stearcu Popa pitarcu Canapdr, canamär Marcu
Pi§pilic
pa0e
câmp.
Acel copil cäruia i s'a zis pa§te 'n camp" fuge §i se
.ascunde. La urmä rämâne numai unul singur §i acesta e §mura cautatorul" acesta de altfel ar trebui sa amijeasca. Jupiter era tin zeu al dreptatii §i al jurämântului, astfel aici
avem a face cu un jurämânt. Toti jura cä vor päzi cu dreptate rânduiala jocului. Când clatini In spre cine-va din degetul arätätor : insemneazä cä il ameninti. Cand vrai rasbuni: te bati cu pumnul in piept.
Cu pumnul In piept se bate §i la rugäciune, drept caintä. Cu mânele pe piept sa pun mortii, ca sa fie aparati pe cea lume ; desigur,
la cre§lini adaugânduli-se §i crucea
In mâni, cu banul ce rescumpärä. Tot o curatire e ç1 baterea palmelor" la copii. Simbolistic luat, degetele mai insamnä i copii. Se zice despre nepotrivirea copiilor: M 5 degete la o mana,
nici unul cu altul nu se asamanä". Ca sä nu aibä femeia copii multi, când intra In bisericä sa pue atâtea degete ate vra, pe u§orul bisericei. Sau când vede la masa sä'§i pue ambele mâni sub ea, cäci nu va avea nici unul. Copiilor mici li se arata man*, §i apucând fiecare deget, li se spune: aista a mers la padure, aista a impu§cat un epure, aista l'a adus acasà, aista l'a fäcut de mâncare, da cel mic zice: dä-mi §i mie o bucAtica! trägandu'l atunci de degetul cel mic, ca sä !AAA. Astfel: degetele sunt luate -ca fratini, pe dânsele cázând curätirea pentru sacrificiu.
b. Numärul. Dactilii, cari intrau §i in cultul cabirilor, se spunea cä
sunt WO din urma degetelor Reei, când se trudea de *) Creangá, v. 8.
www.digibuc.ro
221
facere, imprirrându-le de durere in pämânt. Sau ea' sunt fácuti din prna, ce mancele lui Zeus au fost aruncat printre degetele lor. Ba unii îi ineau de mari ca degetul.
La noi se spune cà Dumnezeu vrând sä-§i facä sfinti s'a spälat §i din stropii mânei drepte s'au fäcut sfintii din dreapta, iar din a stângei pe cei din stânga. Tot astfel §'a fäcut i dracul pe demonii lui*). Cu privire la cabiri avem formulele ce se intrebuinteazä
la ornura" de mai sus: Una ramAcataratnä
Una ramAcataramA
Triervrier
Vramoreapraporea
Cum te tai
Cotcozie väsAlie
PolomidApolomai
Cioncaiboncai
TuctonSedic
Sat- Arai cum te tai PolomidA polomai
(CreangA).
In
Sedic.
TuctonSedic.
aceste douä formule avem un nume evreesc:
Despre Melhi-Sedek, Nork ne spune ea' fiind rege lerusalimului, el cäpäta partea a zecea, sau zAciuiala de la Abraam de frica lui D-zeu". Apoi tot Nork fäcând aceastä comparatie d nume, aratä cä Sydik era la fenicieni onorat prin partea a zecea din or §i ce pradà, care Sydik indica planeta Saturn sau pe zeul Moloch"). lar Creuzer II aratä pe Sydek ca pe tatà al Cabirilor, cari la fenicieni erau cele 7 planete, cu Esmun 8***). A§a dar avem de-aface §i cu religia cabiricd, care in Samotracia era in foarte mare onoare, precum §i la greci, §i la traci. Dionisos §i alte zeitäti: ca Mars, Ceres, Venerea, Mercur, erau aice amestecate. Cultul Cabirilor a fost inprà§tiat
prin toatä Europa, iar in Dacia s'au gäsit mai
multe monumente. In vol. al Ill-lea al studiului acestuia vom vorbi mai acum pe larg de cabiri, cari ne intereseazä foarte mult mä voi märgini numai sä spun cä la greci ei erau fiii lui *) Datinele, p. 11. **) Die Götter Siriens, 11, p. 150. ***) Symbolik, etc., III, 1, 18.
www.digibuc.ro
222
Vulcan si ai sotiei sale Cabira toti la un loc dädeau nu. märul de 8. In amintirea lor apoi, cei 7 cabiri, cari sunt planetele, gäsim In gâcitoare : 7, sau 8 ficiori Inteo casà. Cabirii greci Insä erau inpärtiti In : 3 femei si 3 bärbati dintre cari unul e omorât de ceilalti doi frati. Tatäl !or Vulcan era schiop. De aice apoi cred cä vine si formula jocului ce am väzut mai sus : Scoala drace iutr'un picior CA ti-o murit un ficior.
Vulcan singur, tatAl lor, flind schiop. Vulcan acesta insä, Creuzer ne spune cä 11 representa
pe cabirul cel mare al Egiptului Ptas, ce era zeul principal si tatäl cabirilor egipteni, cari erau pitici. Astfel cä putern intrevedea, curn frica de diavolul Tifon a venit, färä intervenirea bogomililor, atât din Egipt cat si din Fenicia. Tifon zeul distrugerei, care prin vânturile sale pestilentiale ardea si nimicea totul, inimicul cel mare al omenirei, ca si Ariman al Persiei. Lui Tifon In Ilithya i se ardeau oameni si animale el este identificat cu Moloch, cAruia evreii In Egipt ii sacrificau primul ngscut iar amândoi acestia, la greci sunt recunoscuti ca planeta Saturn, zice Nork.
Tot odatà e insusi lehova, care primea a zecea parte din tot avutul israilitenilor. lehova e insä un reformator, el scoate din uz sacrificiele de orn, deci un zeu al timpului mai nou, când oamenii Inaintase In culturl Nork Insä nu se sfieste a'l identifica cu Siba sau Siva al inzilor, care si acesta primea sacrificii omenesti. Despre numär, Nork deasemeni ne vorbeste destul de
esplicit, arätând pe zeul timpului Saturn ca zeu al nurriärului, zeul distrugerei, al tirripului ce distruge toate. Zece erau plagele Egiptului. In ziva zecea, a lunei a saptea, care
e Sabatul, sau luna lui Saturn, In luna cumpenei (la persi Saturn avea cumpana In mânä) sä spglau de penitenta pàcatului lui Israel. Zece apartinea levitilor, cari erau preoti
suplinind locul celui intdi ngscut, ce sa dal-
4 ea lui Moloc h, in cultul mai bland al lui lehova.
www.digibuc.ro
223
lar despre numär si numarare, ce se recunosc ca ale lui Saturn distrugatorul In biblie se gäseste: and tu -capetele lui Israel le numeri, atunci sa aducd fiecare Domnului impacare, pentru sufletul säu, ca nu cum-va vre-o 'Dina sa va nimereascä, cand yeti fi numarafi". lar cartea lui Sohar comenteazä aceste cuvinte: pentru ea' peste toate lucrurile numarate are dracul (satan, spiritul distruputere". Apoi : Si mania Domnului se intari in contra lui Israel si irita pe David, de vorbi catra lob : gerei)
Mergi si numära poporul! Iar urmarea a fost ciuma, caci pariä in 3 zile 70,000 barbali murirä"). Banii ce sa dadeau, erau bani de inpacare pentru sune spune eminentul imitolog, din al cärui op, am flet mai adaugand ca Iehova mänios, räsbuscos acestea nator si distrugator ce'si avea partea aceasta de la Saturn, la crestini, din zeul severitätei, devine zeul blandelei, ce nu mai are trebuintä de ziva inpäcärei (acea de 10 Septembre and fie care evreu isi rescumpara sufletul) de oare-ce la crestini, marele sacrificiu pentru inpacare s'a facut, mergând insusi Hristos In moarte, spre a sterge pacatul. Deci Cronos-Israel pe fiul säu singur: ca sacrificiu pentru lume Il destineaza, intocmai ca si Cronos : ce isi Inghitea copii sal sacrificand pe intäiul säu näscut tatalui säu Uran. Sfarsind, ne mai aducem aminte, cä religia cabiricä, de la fenicieni, prin Samotracia a putut veni si In Dacia unde Zamolxis cunostea oracolul numeric. Oare zeul acesta in care vedem asemänare cu Moloh, Bel si Belus de la gali, in ce priveste sacrificiul de oameni, si despre care se
zicea ca a invätat pe preolii druizi cimilitura
numericaun fel de oracol sä nu o fi
stiut din
focarul comun, de care se linea si oracolul lui Apolon si Bah, pe care ii vedem atat de incurcafi in povestea cu cimiliturile aceastea de unde ni-au Camas resturi, atat noua cat si In Galia intre cari vedem asa mare asemanare, ca d. ex. cei 8 copilasi ce se joaca in aer, batând mazere copiii fiind cei 8 cabiri mazerea noasträ din cer care religiune cabirica e constatatä in Dacia si din care si Bahus fäcea parte ? *) Die Götter Syriens p. 152.
www.digibuc.ro
224
In volumul viitor vom trata mai pe larg religiunea aceasta, care era inbinatä cu misterii, ca atare, era Insä§i acoperitá de mister; sävar§irea lor avea loc In pe§teri sub. deci ceva asemänätor cu peOera lui Zamolxis, pämânt, asupra cäruia planeazA tot un mister. Ne va fi dat oare nouä românilor, când-va a'l descoperi ?
CAP. VII.
lElepre § 1. Facerea lumei. Acum, cä ne aflärn pe terenul bogomilismelor, nu má pot opri de a mä incerca sä aduc luminä §i in celelalte eresii
sau rätäciri ce au intrat In capul cärturarilor noOri
§i
anume In acea mult pomenita, de câte ori e vorba despre facerea lumei". Tot ce avem in privinta aceasta e adus de
cAtrà Bogomili. E timpul ca sä se facA 'odatä luminä, sä putem §ti ce a putut fi luat de la dân§ii §i ce e productul original al popoarelor de pe pämânturile acestea, care §i ele au avut un trecut mitologic, a cgruia sämântá n'a putut peri cu totul, la ivirea razelor bogomilismului, de pe plaiurile române§ti.
Ba In timpul din urmä, cärturarii au inceput sä cornplecteze bogomilismul, dând In cärti, cea ce vAd cA nu §tie
Poporul. $i anume, intro cArticicä menitä pentru popor, e§itä din Biblioteca popularà, sub titlul Facerea lumei"de d. Ion Dragoslav, ni e scoasä la ivealá dogma bogomilistä preexistenta lumei" in cer, inainte de a se fi fäcut pámântul. Cartea ni e recomandatà ca având o insemnátate indoitä: Ea este mai intAi o carte de folclor. Credintele bogomilice despre lupta dintre Scaraoschi i Dumnezeu, derivatà din lupta dintre intuneric §i luminä, dintre rdu §i bine ale doctrinei lui Zoroastru sunt inpreunate aici pe deoparte cu legendele iscodite din mintea poporanä, despre
www.digibuc.ro
225
unele fapte istorice i despre unele insusiri bAtAtoare la ochi ale animalelor, plantelor i mineralelor, iar pe de alta cu povestiri biblice, asa cum sätenii le-au prins dela preoti dascAlii mai iubitori de di tele sfinte"... etc. Amintind cA bogomilismul a fost o secta orientalä, care näscutA mai acum 1000 de ani sub influenta vechei religiuni persane, s'a intins prin Bulgaria si Odle române pâttä in sudul Franciei, (secta Albigensilor).
Toate bune. Si intentiunea e bunA. Dar ne stricA rostul studiului folclorului, de oare-ce Intocmai precum geologul care din formatiunea päturilor pämântului cunoaste epocele prin care a trecut, tot astfel i mitologul din corn-
binatiunile miturilor in de ele, este in stare macar aproximativ sà'si dea samä când a putut sä se fad amestecarea cu mitul altui popor, pe când dad amested i cArturarii cunostintele lor in miturile poporului, drumul acesta ni e pierdut isvoarele acestea din gura poporului la care alergäm ca la ceva sfânt i adevärat, ca la documentele cele mai puternice ni sunt falsificate. Voi da aice un exemplu. Bunica mea spunea, di de
câte ori ucizi un paingân, ai ucis un dra c. Tot astfel si dad se ucid serpi. In popor de asemeni se zice, d
dad ai ucis un paingAn,
iti
iartA Dumnezeu sau Maica
Domnului 7 päcate. La persi toate animalele cele stridcAcioase, erau a lui Ariman, iar cele bune ale lui Ormuz. La Bogomili insA e altfel : toate animalele, bune si rele, ba chiar i omul, fiind fAcute din materie, sunt ale dracului, si numai sufletul cel curat din ele, este al lui D-zeu. In aceasta avem o deosebire de dogme. Apoi in miturile ce constituesc legenda paingAnului, asa cum ni sA prezintä ea astA-zi in popor, avem atAt ele-
mente Zoroastrice cât si grece0. In Datinele*), gAsim d paingAnul a vrut prin painginisul lui sä intunece pe soare. Aici il avem pe Ariman, care vroeste sA intunece lumina lui Ormuz. Un alt mit insA ne spune d paingänul de acea e blestemat, pentru cA s'a pus la intrecere, in tors, cu Maica Domnului, cA va toarce mai subtire. In credinta *) Datinele 1068. 15
www.digibuc.ro
226
aceasta avem pe Arahne, ce se pune la intrecut cu Minerva, pentru care indräznealä, fata e prefAcutä In paingän. Ba incA o versiune circulA: cA ascunzAndu-se Domnul Hristos de jidani, inteo peVerl, paingänul acoperind intra-
rea pe§terei, cu panzA de-a s a !jidanii n'au mai intrat caute, §i a scApat. A§a dar aice pAnza §i pAingAnul tine de partea curAtirilor acelor culturi ast-fel cA toate la
un loc, ne duc la un timp cu mult mai indepArtat, de cât despre a cArui urme in credinte nu gäbogomilismul, sim nimic.
Pe când la per§i Ormuz poronceVe ornorArea animalelor necurate, ale geniului necurat Ariman, ca: §erpi, lupi, viermi, mu0e, etc. la manihei, din cari se desvoltA paulicianii, din cauza emigrArei sufletului, din contra, opre§te ori i ce moarte de animal, cAci sufletul tAu, de vei omori §oarec, etc. va locui apoi in el, drept pedeapsA, cA l'ai omorit ; pe când la peri sufletul merge pe cea lume, dupA fapte, ca §i la noi existând §i la ei a doua inviere. La manihei, invierea lipse§te. Când sufletul a avut atâtea corpuri, in ce chip mai putea invia? SA venim la facerea lumei :
Or cat am colectat §i cetit despre facerea lumei aa cum o istorise0e poporul, nici odatA nu am gäsit cA D-zeu descinde din cer dintre ingeri cu Satanael, unde trAiau in fericire §i fac lumea ci totdeauna, ei se intälnesc pe apà, sau unul e flutur §i altul e vierme*), totdeauna sunt frati, diavolul nu e subordonat lui D-zeu, ca Satanael, ci D-zéu ii zice lui fârtate" iar el lui D-zeu nefârtate" cea ce se apropie mai mult de Ariman §i Ormuz al lui Zaroastru de cat de dogma bogomilicA. Ba in unele variante Il gAsim pe D-zeu sburând ca hulub, pe deasupra apei, pe când necuratul ca reptil cu 3 rânduri de aripi, stà in spumA. Despre Hulub gAsim §i la Nork**) cA samaritenii se rugau lui Iehova, zugrAvit In chip de hulub. Man dachte also an jene Taube, welche bei der Weltschöpfung tättig gewesen, an den heiligen Geist, der
auf dem Urwasser schwebte" etc. Se gândeau la porum *) Biblische Mythologie II, 297. **) Datinile p. 22, 6.
www.digibuc.ro
227
bul care la facerea lumei a fost activ, la sf. Spirit ce plutea
-pe apele de la inceput". Aa dar cu totul conform cu facerea lumei la anticii evrei e representat §i aice D-zeu, ca sf. spirit, atâta numai cä la ace§tia lipse§te Ariman.
E deci un compromis, din amândouä religiunile, de sigur dätând la noi de la inceputul cre§tinismului celui mai vechi, neavând nimic comun cu bogomilii. Scaraoschi
cel
de§tept
al
d-lui
Dragoslav, sau Satanael,
mai zice autorul, care e spatarul Ingerilor lui Dumnezeu In lumea de sus, de loc nu se aseamânä -cu dracul nostru cel prost, pe care Dumnezeu mereu il pâcâleVe, el e In adevär Samael cel intelept, Ingerul lui D-zeu al Bogomililor sau Paulicienilor a cäror D-zeu stand In cer, nu'§i bate capul sä facA aice lume, ci Satanael este acela care o zimisle0e, dinpreunä cu tot ce e pe pämânt. Pe când la noi D-zeu cu intelepciunea sa face totul, diavolul fiindu-i In mânä ca un instrument prost, intrebuintat pentru formarea materiei D-zeu care e spiritul lumina, lucrând numai cu capul. .cum
Ii
Poporul nostru In facerea lumei" ni'l dà pe D-zeu, in adevär dupä religiunea lui Zaroastru, cum l'a cäpätat de la inceput, Inainte de a fi cälcat fàrile noastre bogomilii : dupà unile versiunii, la facerea pärnântului Ariman Ii ajutá lui Ormuz. Ba .ar putea fi §i indicA teoria despre facerea pämântului de dracul §i sfada celor douà puteri pentru el : Brama când face lumea, Ii ajutá Viviu ca sä scoatä pàmântul. Intre Bramani §i Vi§nuiti a putut deasemenea sä -fie o ceartä, dupä cum i era intre toti aderentii zeilor
indici : care e mai mare? Unul dând pe D-zeul ski de superior celuilalt, care a putut fi apoi inteles ca diavol. ldeea despre preexistenta unei lumi, In care Samael de oarece träia in cer atäturi de D-zeu, nu e persanä dupg credinta aceasta dualistä, räul la un loc cu binele nu putea fi, nici intunericul cu lumina, ci erau cu totul desacestea amândouäl unele de altele: Orpàrtile muz stätea In regiunea luminei sus, iar Ariman in afund, In intuneric. Preezistenta unei lumi, cu ideile propagate de pauliciani, au fost luate dupä cum spune Geyler*) de la *) Das System des Manichäismus und sein Verhälltnis zum Buddhismus v. Alexius Geyler, Iena 1875.
www.digibuc.ro
15*
228
In privinta aceasta Nork ne poate servi mult. El ne aratA dupA Howel, un pasaj din cartile sfinte In care gäsim cAderea dracilor sau a Ingerilor la indice budisti.
acestia
cu predestinatia de a trece apoi In lume prin
corpuri, intocmai cum se aflA la pauliciani *) :
Der Ewige, verschlungen im Anschauen seiner eigenen Existenz, entschloB sich, seine Herrlichkeit Wesen mitzutheilen, die zur Theilhaftwerdung seiner Seligkeit fähig wären.
Er bildete sie fähig der Vollkommenheit, aber
mit Kräften der Unvollkommenheit, Beides abhängend von
ihrer freien Wahl. Er schuf zuerst Brahma, Wisnu unct Schiba. Dem Ersten machte er die Geister unterwürfig, Wistiu und Schiba ernannte diesem zu Gehilfen. Die Geister wurden in verschiedene Schaaren abgetheilt, und Oberhäupter über sie gesetzt. Damals war Harmonie im Himmel. Mahas-Asur, das Haupt der ersten Engelschaar, führte den Gesang der Anbetung und des Gehorsams gegen de Schöpfer. Und dieB würde bis zum Ende der Zeiten gewährt haben, wenn nicht Neid sich des MahasAsur (i. e. groBer Geist der Finsternis, also ein nomen exeventu) und des ihm im Range zunächst stehenden Ravana (finsterer Geist, böser Geist, etc., Bewohner der bemächtigt hätte. Diese verwarfen ihre Kräfte der Vollkomenheit, entzogen dem Schöpfer ihren Gehorsam, und sprachen bei sich : Wir wollen herrschen und Gott gleich seyn ! lhre bösen Gedanken verbreiteten sie unter die übrigen Engel, und verleiteten einen groBen Theil derselben zum Abfall. Der Ewige gab nun Befehl dem Schiba, gegen die Ungehorsamen auszuziehen, sie aus den Wohnungen des Lichts (Maha Swarga) zu verjagen, und sie in die Unterwelt hinabzustürzen. Der Ewige lies sich aber durch die Fürbitten der treugebliebenen Geister erweichen, und erklärte, die Busse der Gefallenen Engel voraussetzend, daß sie aus ihrem Straforte erlöst Schattenreichs)
und in einem solchen Zustand der Prüfung versetzt werden sollten, wo es in ihrer Macht stände, ihre
Seligkeit wieder zu gewinnen. Er sprach : Es werde die Biblische Mythologie p. 249.
www.digibuc.ro
229
Welt der Planetten, der Läuterung und Reinigung zur Wohnung der rebelischen Geister. Du, Wisnu, steige, beIleidet mit meiner Macht, herab zu neuen Schöpfung der Dunea (Schlamm etc.)". Und der Ewige redete weiter: Ich will Körper bilden für die gefallenen Engel, worin sie eine Zeit lang, je nach der Größe ihres Verbrechens, natiirlichen Uebeln unterworfen seyn sollen. Diese Körper sollen, vermöge des Grundstoffs, woraus ich sie bilden werde, der Veränderung, dem Tode und der Erneuerung unterworfen seyn. Auf der letzten Stufe derselben sollen ihre Verstandeskräfte erweitert werden; dies sey der höchste Stand ihrer Prüfung. Dem Mahas-Asur und den andern Häuptern der abgefallenen Engel will ich mein Erbarmen nicht entziehen ; aber weil sie nach Unabhängigkeit strebten, so will
ich ihre Kräfte des Bösen erweitern, es soll ihnen frei stehen, die Stätten der Läuterung und Prüfung zu durchwandern, und die gefallenen Geister sollen denselben versuchungen ausgesetzt seyn, welche sie zuerst zum Abfall reizten. Aber der Gebrauch jener erweiterten Kräfte sey für sie die Quelle größerer Verschuldung und Strafe, sowie der Wiederstand der verfiihrten Geister gegen ihre Ver-
suchungen für mich die Probe der Aufrichtigkeit ihrer Reue".
D-zeu absorbit fn contemplatiunea singurei sale -existenti hotäri sä'si impärteascä Dumnezeirea unor fiinti care sä'l preamäreascä. El ii fäcii proprii de perfectiune dar cu puteri neperfecte, amândouä atärnând de propria tor vointä. El Mai mai intäi pe Brahma, Visnu si Siba. Celui intäi fi dädu spiritele sub stäpânire. Visnu si Siba fi full dati spre ajutor. Spiritele furá Impärtite In deosebite cete si li se puserä cApetenii peste ele. Pe atunci era Armonie In cer. Mahas-Asur, capitanul celei mai fritäi cete de ingeri, conducea cântecul rugAciunilor si a ascultárei fatä de Creator. Si aceasta ar fi dAinuit pâtil la sfârsitul timpurilor, daca nu se furisa invidia in inima lui Mahas Asur in inima spiritului celui mare al intunericului, (asa clar un nume predestinat) si fn a spiritului lui Ravena, (spirit negru). Acestia aruncarä de la ei puterile de perfectionare, fi retraserä Creatorului ascultarea lor, si vorbirä
www.digibuc.ro
230
Intre sine: Noi vrem sä domnim $i sà fim asemeni luf D-zeu! Ideile lor se imprä$tiarA intre ceialalfi ingeri aduserä pe o mulfime la Were. VecTnicul D-zeu dAdir po, roncA lui $iba sA porneascA asupra lor i sA'i alunge din locasurile luminei, In iad. Totu$i se lAsA induplecat la rugAciunea ingerilor ce'i rAmaserä credincio$i, $i declark prevä'zând pocAinfa celor cAzufi ea din locul acel de pedeapsä vor fi scosi si vor fi pusi asa imprejuräri de incercare, Inc At le va sta In voe, ca fericirea lor din nott sA s'o recâstige. El vorbi: Va fi lumea planetelor, pentru locuinfa rebelilor, spre lämurirea i curäfirea bor. Tu Visnu scoboarA inbrAcat cu puterea mea
i
fA pämântul. Eu vreau
sA fac corpuri pentru ingerii cei cAzufi, in care ei dupä. un timp lung, (va atArna de märimea pAcatului) vor fi supusi relelor naturale. Aceste corpuri amAsurat stofei fundamentale din care le voi face, vor fi supuse schimbärei, moil& i invierei. Pe treapta cea mai din urmä, le vor fi puterele inteligenfei desvoltate, acesta va stare a Incercärei lor. Lui Mahas-Asura
fi i
cea mai inaltà, celorlalte cgpe-
ale cAzufilor ingeri, nu vreau sä le retrag indurarea mea, dar pentru cä au näzuit spre neatArnare vreau ca, sA estind puterile !or de rAutate, sä le stee In voie, de a face sau nu stArile de lämurire i Incercare prin emigrare $i spiritele cAzute sä fie expuse acelora$ tentafiuni care la inceput le-au atras dtre cädere. Dar intrebuinfarea acelor puteri estinse sA fie pentru ei isvorul mai multor greseli, pedepse, precum i rezistenfa spiritelor seduse de ei In contra ispitelor, va fi pentru mine o probä a sinceritAfei tenii
pocAinfei lor".
De aice deci se na$te metempsicosa. Aceasta e dogma fundamentalA indicä, cât i acea a. sectei eretice maniheice, care a trecut In paulicianism iar de aice in bogomilism, etc. latA acum ceva $i despre facerea lumei la persi indusg de Bawl in opul säu erudit, dupA scrierea persanA_
Bundehesch: Nach dem Buche Bundehesch, wo dieser Kampf am ausfiihrlichsten geschildert wird, schuf Ormuzd, *) Das Manicheische Religionssystem p. 89.
www.digibuc.ro
231
in den ersten dreitausend Jahren der Himmel und sein Volk (d. i. die ideale Lichtwelt). Ahriman fort und fort auf Böses sinnend, zum Widerstand des guten, war noch unbekümmert um das, was vorging: Ahriman wuste nicht
was Ormuzd wuste. Endlich erhob sich der Grundarge und näherte sich dem Liche. Wie er nun Ormuzds licht erblikte so wollte er, der immer nur darauf denkt alles zu schlagen und zu zerstören, das Licht verschlingen, aber durch dessen Schöne Glanz, Erhabenheit geblendet stüizte er von selbst in seine ewige, dichte Finsterniß zurück,
und zeugte ein großes Heer von Dews und Darudis zur Plage der Welt. Ormuzd der alles weiß, erhob sich, sah Ahrimans Volk, ein größlich schrekliches, dessen Hauch nur Faulniß, Bosheit, der Schöpfung unwerth. Ahriman erblikte Ormuzds Volk in Herrlichkeit, der Schöpfung werth. Ormuz, der wuste wie zuletzt Ahrimans Werk enden würde bot ihm Frieden an, aber Ahriman verwarf jeden
Freundschaftsbund.
Ormuzd
sprach
nun
über
Ahriman das lebendige Hanover: d. h. er sprach : das ist Ormuzds Wille, und Ahriman schauderte, bebte und sank betäubt und aller Kraft beraubt in der Mitte seiner Dews in seine schwarze Wohnung, in die Tiefe des Duzakhs, zurück, wo er während des ganzen zweiten Zeitraums wie Gefesselt lag. In dieser Zeit, da der Todt war, schuf Ormudz seine Wesen, den Himmel, dann Wasser, Erde, Bäume, Thiere, Menschen. Einen Zeitraum von drei Jahrtausenden musste Ahriman Gekettet liegen, und wie er so Gebunden
lag,
sprach er
zu
den
Dews : Auf
und
mit mir! Ich will diesen Ormuzd und die Amschaspands in dieser Welt bestürmen. Ahriman übersah seine Heere, und wie ausser sich vor Freude sprang er aus dem Kleinmuth, der ihn bis jetzt Gefangen hielt. Er stellte sich vors Licht, sah den Himmel, drang in denselben hinein, sprang dann wieder in Schlangengestalt vom Himmel auf die Erde, durchfuhr hier die Bäume, den Stier Kajomort, das Feuer. Unter Fliegengestalt durchstreift er aller Gaschaffene,
gegen Süden verheerte er die Erde ganz, alles überzog Schwärze wie die Nacht. Darauf schikte er die fressenden Kharfesters auf die Erde, die Gift haben, wie Schlangen,
www.digibuc.ro
232
Skorpionen, Kröten, u. s. w. Auch in das Feuer drang er sodann, und ließ schwarzen Rauchdampf daraus aufsteigen,
und mit einem Heere von Dews erhob er sich gegen den Sternenhimmel : neunzig Tage und neunzig Nächte durchstanden des Himmels Izeds im Kampf mit Ahriman und allen Dews in der Welt : Sie stürzen ihn entkräftet in den Abgrund, den Duzakh ; der Himmel half den Izeds. Aber aus dem Abgrund stieg er wieder auf die Erde. Der Feind des Guten mischte sich in Alles, zeigte sich in Allem, suchte Böses zu schaffen droben und drunten". Eine genauere, eizelne Momente in ihrer Folge und gegenseitiger
Beziehung
unterscheidende
Schilderung
dieses
Kampfes findet sich in den Zendschriften nicht, ein Hauptgegenstand 1desselben ist jedoch der Urstier. Ormudz hat in ihn bei der Schöpfnng alle Keime des organischen Lebens gelegt. In dieser Bedeutung wird der Urstier in Zendschriften sehr oft erwöhnt etc., angerufen und gepriesen als der erhabene Stier, durch den alles Kraut und Gewechs im Ueberfluß gedeiht, als der reingeborene Stier,
von dem der reine Mensch das Leben hat. Als Ahriman beim Anfange des dritten Zeitraums auf die Erde kam schikte er zwei Dews, um den Stier zu plagen, und schlug ihn endlich selbst durch sein Gift, das er starb. Sterbend sagte der Stier : Siehe, was geschehen mus für die Tiere, die noch werden sollen, mein Wille ist, sie vor dem Bösen zu schüzen. Sein Tod war also notwendig für die entwicklung des Thierlebens".
Dupd cartea Bundehe§, unde lupta aceasta e cel mai complect descrisä, fäcir Ormuz in cele intAi 3000 de ani cerul §i poporul ski (adicä lumea idealä a luminei. Ariman necontenit gândindu-se la räu, spre rezistenta binelui, nu §tia nimic despre cele ce se intâmplä, Ariman nu tia acea ce §tia Ormuz. In fine se ridica inrautätitul §i sa" apropie de lumina'. Cum o vazù, el care numai la aceea gandea: ca sä sfärme totul, sA distrugA, gandi s'o inghità, dar orbit de humus* strälucirei ei, se präväli in intunericul säu vecinic §i creA armatd de devi (demoni) i daruzi spre chinul lumei. Ormuz care §tia toate, se sculä i %/kit poporul lui Ariman, had i ingrozitor, numai puterjune §i räutate,
www.digibuc.ro
233
nemeritand a
fi creatA. Ariman privi populatiunea lui Ormuz In toatA splendoarea ei, meritând a fi creatA. Ormuz care stia cum are sA se isprAveascA totul, ii propuse pace, dar Ariman o respinse. Ormuz cuvântA numai viul Hanover, asupra lui Ariman adecA el zisA: Aceasta e vointa lui Ormuz ! $i Ariman se infiorA si cutremuradu-se, cAzù ametit, rApit de putere, In mijlocul devilor lui, in locuinta
lui cea neagrA, in fundul iadului inapoi, unde el stAtu in timpul periodei a dot-Tiaaregsat. In timpul acesta, cAtA vreme cel rAu a stat ca mort, fAcu Ormuz fApturile sale: ceriul, apoi apa, pAmântul, copacii, animalele si oamenii.
0 periodA de timp de 3000 de ani trebui Ariman sA fie legat,
si
cum
sedea
el
asa,
vorbi
el la devi : RAdi-
cati-va si cu mine ! Vrau sA nAvAlesc asupra lui OrmuL si Ansapanzii (sfintii) sAi. Ariman îsi privi oastea si sAri plin de bucurie din deprimarea care Il tinuse ca legat. SA presentA inaintea luminei, privi ceriul, pAtrunse In el, sAri apoi in chip de sarpe pe pAmânt, se petrecù prin copaci, prin animale, 13rin taurul Kaiomort, prin foc. Sub chip de muscA se petrecù el prin toate cele zidite, pustii tot pAmântul, ce fu cuprins de negreatA ca noaptea, trimitând toate dihaniele musatoare pe pAmânt, ce au otravA, ca : serpii, scorpiele, broa§tele etc. $i in foc nAvAli, de lAsA fumul cel negru, apoi cu o armatA de devi sA ridicA cAtre cerul instelat : 90 de zile si 90 de nopti stAturA izedii (ingerii) in lupta cu Ariman si toti dracii lui : ei II prAbusirA fArA puteri In prApastia, fArA fund Duzac (iadul); ceriul ajutA pe ingeri. Dar din iad se ridicA din nou pe pAmânt. Inimicul binelui, se amestecA In toate, sA aratA in toate, cAutA sA creeze rAul, deasupra si dedesubt". 0 mai apriatA descriptiune a luptei acestia In scrierile Vedei nu se gAseste. Un obiect principal in lupta dintre rAu si bine, este taurul primordial. Ormuz pusese in el la creatiune, toti germinii vietii organice. In acest sens, este taurul acesta In scrierile Vedei,
foarte adesa amintit, etc., chemat si preamArit, ca atot puternicul taur, prin care toate plantele cresc, sA desvoaltA ca curatul näscutul taur, de la care are cu§i sporesc ratul orn viata. Cand veni Adman la inceputul a treiei perioade pe pAmânt, trimise el doi devI ca sA chinuiascA pe
www.digibuc.ro
234
taur, iar in cele din urrriA 11 lovi singur prin otrava lui,. asa c taurul muri. Murind zise taurul: Uità-te ce s'a intâmplat, pentru animalele ce de acum inainte vor fi, voinfa mea este ca sA fie ocrotite contra celui räu! Moartea lui deci a fost trebuitoare pentru desvoltarea vietei animalice", spune autorul. Taurul acesta ne aduce aminte povestea bäetului juruit dracului i purtat de cAtre cerb in mAsaua lui*) pe cat timp dracul necontenit Il urmArea, iar din cornul cerbului cApAta mâncare. Cerbul apoi muri, iar din rämäsitele lui se fAcurA câni ce Il päzirA. In alte variante ca in TodiricA fAt frumos, etc. din bou se fac câni ce il pAzesc de lup. Din Taurul acesta, a cAruia sAmântä este pusA apoi in lunä, fAcu Ormuz o pereche de vite, cari se inmultirä, in fine el din el se fAcurA plantele, copacii, grânele poartä sämântä a totul. Ba si omul cel intAi, Kaiomort: se face din umArul drept al taurului mort, iar din umärul stâng esi Goscherun, sufletul taurului, sau geniul vietii animale, conservatorul animalelor, sufletul lumei animale. Arihman insä si pe Kaiomort Il chinui, pânä i acesta muri. Din Kaiomort la 40 de ani esi un copac cu un orn s'o femee, in a cArora ramuri se aflau 10 perechi de oameni in loc de fructe. Meschia si Meschiane au fost pArintii oamenilor. Pe acestia Ariman cAutA sä'i aducA la päcat etc. In fine autorul descopere cA: Ariman este pe lângä celelalte: principiul mortii, in opozitie cu Ormuz principiul vietei. El vroeste moartea pentru ca sA inghitä creatiunea lui Ormuz. Pe când Ormuz e absolutul bun iar Ariman absolutul rAu, un mijlocitor intre dânsii e Mitra, spune Autorul el este spiritul ce pätrunde materia. El e principiul activ, spiritual, creator ce formeazä materia, iar cutitul ce'l poartA, spunându se cA e in contra lui Ariman si spiritelor lui, e simbolul puterei lui ce pätrunde Materia. Astfel, taurul ce este representat pe monumentele mitriace junghiat de dânsul, e simbolul taurului celui vechi, simbolul materiei ce rnoare, redând o noug viatà. Datinile 1232.
www.digibuc.ro
235
In grota uncle se facea sacrificiul, se vede siSserpeley scorpionul*), adecA animate bune i rele, asa cum sunt amestecate in lume. Mitra sede cu taurul lui intre Ormuz si Ariman.
a. Sistemul maniheic. Geyler aratA cum crestinismul cele 3 secole de la inceput a avut de luptat cu pägânismul pe ducA, ce omoarA crestinii in mase, cu evreii ce'l crucificA pe Hristos, si cu ascunsele secte pAgâne amestecate cu iudaism care sub haina crestinismului, ameninfau sA'l pä'gânizeze
si al iu-
daizeze. Acestea erau douA secte religioase: gnosticizmul si maniheismul, cu sistemele !or filosofice, care cAutau ca prin amestecarea cu idei crestine sä regenereze i salveze de la peire pAgânismul. Dar nu lipsirA capete scrutAtoare, cugetAtori cu spirit si naturi puternice, spune autorul, cari sA descopere contrazicerile
i
absurditAfile acestor herezii,
cum era Augustin si alfil i prin aceasta sà aducA crestinismul la isbândä. Despre gnosticism sA stie mai pufin. Gnosticii nemulfumifi cu simplitatea religiunei i Invätäturilor
crestine, ei cAutarA sA le pue in conbinafie cu un sistem al lor filosofic, gnostic, formând povesti mitologice In felul celor págâne din contra se stie foarte mult despre Maniheism, Infiinfat de cAtrA persanul Mani, (din secta Maguseilor), din religiunea persanA si crestinism dupA ce fuse un timp preot crestin, in o provincie persanA Husitis trecând apoi iaräsi la pägânism. Scopul scrierei acestei cArfi a lui Geyler e ca autorul sA arete influenfa BudistA ce aduce acest legislator In Persia din care causä el nu trebui sA fugA, iar mai apoi e jupit se poate susfinea de piele §i InpAiat fiind, e aninat in poarta cetAfei. Manes ia douA fiinje vecinice si fArä inceput : cea absolut bung, sau D-zeu, in regatul luminei (tera lucida) si cea absolut rea sau demonul, principiul intunericului.
Prin acest dualism se leagA cu InvAlAtura zoroastricA:.
despre Ormuz si Ariman.
trece de rea
Dar la Zaroastru materia nu pe când Manes a
si inpotriva lui D-zeu
*) Baur p. 89.
www.digibuc.ro
236
identifica cu demonul intunericului risui i o pune in contra luminei. D-zeul lurninei, impáratia luminei §i tera lucida et beata sunt o idee, o substanta. D-zeu traqte in mijlocul a nenumärate flit* luminoase, din care 12 sunt Aeoni, ca organe §i canale a inpr4tierei luminei, din lumina cea vednica (se crede a fi cele 12 zodiacuri). Apoi
tera lucida mai e inpartitä in 5 elemente curate: lumina senina, blândul foc, veselul aer, limpedea apai i curatul eter. Tot astfel §i zeul intunericului din tera pestifera" e o substantä cu lurnea lui. Din el sunt isvorate fiintele conrespunzatoare, analoge celor de sus. Plinul de läutate regat sau pamânt al demonului, are §i el 5 elemente sau regiuni : furtuna ingrozitoare, glodul, negura deasä, §i focul cel mistuitor i färä lumina. Pamântul intunericului e cu adâncituri
§i
rape, cu
mla§tini pestilentiale, cu isvoare din care otrava mortei sare in coloane, etc. Diavolul i§i are i el o multime de draci, cad se fac prin inmultire. Toate fiintele iadului acestuia se numesc Hyle. Luptând intunericul cu lumina, puterile intunericului se apropiara de granitele inpäratiei luminei i le placu intr'atata, incat Hyle vroia sa inghita
lumina. D-zeu spre paza facu din fiinta sa, pe mama vietei: sau sufletul general (die belebende, bildende Weltseele). Aceasta nu numai cal merse la batae cu demonii, ci fäcu §i pe cel intai orn inarmat cu cele 5 elemente, ca cu o armaturä, schimbându-se In mai multe feluri, ca sa iriteze pofta Hylei acestei grozave ce ameninta ceriul. Hyle cazând pe el, inghiti o parte din lumina acestui orn, §i astfel stäpanindu'§i pofta se liniti. Ba ornul ar fi cazut cu totul puterei intunericului, spune Geyler, dar D-zeu mai facu din sine pe Spiritul viu, pe care II trimese omului in ajutor. Acesta il radica duse in soare i in luna, de unde duce mai departe lupta. Apoi Spiritul apucá pe puterile Hylei, ce inghitisera mai multa lumina din om : suflet, §i intinzându-le pe cer, le tintui. Partea ceea a materiei, ce se despätti de lumina, ramase singura i arde WA de lumina, ca noaptea. Intre aceste amandouä se aflä un mediu, din care
o a treia potentä a principiului luminei Zitiv wysiitia prin
rânduialä §i hotarnicie fäcu lumea de asta-zi. Bauer MO
www.digibuc.ro
237
spune cA Spiritul viu zideste ca un demiurg ziditor lumea, din corpul omului inghifit de diavol : suflet si materie, apoi alegând ce a fost lumina curatA, o duce In lunA si In soare iar pe celelalte corpuri ce inghifise mai multA luminä, le intinde pe cer. (S'ar pärea cä acestea sunt stelele). Fäcând lumea, sf. Spirit pune pe Omophoros sub pämânt s'o fie pe umär, care când o schimbA pe celalalt, sä produc cutremure iar pe Splenditene II pune sA fie lumea de sus. Astfel In lumea aceasta sA af IA sufletul ingropat in materie, incAtenat, de unde el asteaptä mântuirea. Diavolul vrând sA facä pe om, If alcätui dupä chipul celui dintAi orn si puse In el toatA lumina ce Inghifise demonii lui si tot räul naturei lor. Omul e In mic acea ce lumea e in mare : Mikrokosmus farä de Makrokosmus. Natura zeiascA din orn Insä, avea In orn preponderenfa, avea destulä putere, ca sä domineze puterea demonicA din el, puterile intunericului InsA s'au temut ca lumina concentratA säl nu rupà leglturile materiei si fAcându-se Iliberä sA se sue la isvorul luminei de unde venise, de acea, ca puterea lui sä fie släbitA, si el mai departe legat de materie, era trebuinfA de perpetuarea sexualä. Omului Ii fu datä femea, In care näscându-se plAcerea smorni pe om, asa cAl lumina cea multA din omul dintäi sA inprAstie in mai multe corpuri, si astfel leOturile intunericului se intärirä. In fie-care orn sunt douà suflete: unul bun si altul rAu, venind dela principii diverse. In corpul substantial rAu, e sufletul cel rAu In preponderentA si vice versa. Sufletul bun e constiut cA e finut de cel räu, cä confine in sine si bun. Sufletul cel bun vrea libertate, iar cel räu I! InpiedicA. PAcatul e când plAcerile sufletului celui räu, voinfa celui bun o birueste. Totusi se poate emancipa de cel fan, prin cAintA. Maniheii nu gäsesc pAcatul ca atât de condamnabil, Hind atras omul fArä voinfa sa, de cAtre cel räu, ci In lipsa de cAinfA residä pAcatul si räul. Ori-cine se deste este ertat. Tendinfa sufletului de a scApa de cel rAu si a se Intoarce inapoi, e ajutatä de Hristos, ce vine pentru aceasta pe pämânt. PAnä la venirea sa, Hristos avu de lucru cu eterul, spiritul ce troneazä, conducând amândoi procesul de aici Inainte el se manifestA In de lämurire al naturei www.digibuc.ro
238 i venind ca mântuitor pe pgmânt in chip de om, dar nu ca orn, cäci substanta lui .curatà nu se putea asocia cu materia, cu carnea el se argtä ca orn spre a putea comunica cu oamenii. De aceea
omenire, läsând locul ceresc,
paterna
i moartea lui au fost vizuale, nu reale. Crucificarea
e numai un simbol, in natura anirnalä i vegetalg, a prinInvierea din morti e tot un soarei luminei In materie. simbol, al scgpärei spiritului din leggturile materiei,
e
o parere pentru oameni, Crist nu a fost decât un simulator al cgrnei, al mortei si al ranei. De aice apoi Manu respinge unele ce s'au scris in biblie si de Ca lrg apostoli, pang a nu fi egpäitat spiritul sfânt. Tinta venirei lui Crist a fost ca sä invete pe oameni -despre inceputul i scopul lor, dar invgtgtura lui a fost de apostoli räu inteleasg i rgu interpretatg. Spre curätirea crestingtätei apare promisul de Cristos Paraclet: acesta e Manes. El isprgvi, intreaga invgtgturg a lui Hristos. Sufletele când scapg din inchisoare, merg pe corabia lunei la soare, iar acesta le duce la lumina cea nesffirsitä dar nurnai a celor perfecti, cari au primit religia maniheicä celelalte merg in plante, In animale, cele mai bune In oameni mai perfecti. Când mor : le apar ingerii si dracii.
Cele bune sunt duse pe stâlpul laudei in lung, iar restul corpului, fAcut din materie va cgdea iadului, ca i sufletele celor pAcgtosi când va fi sfârsitul lumei. Maniheii invierea corpului nu o admit, ca necurat, necompatibil cu sufletul. lesus patibilis este la Manes sufletul lumei legat de materie si de luptele lor. Tot copacul e un Hristos crucificat. El este in toatä natura legat i crucificat. Hristos e rengscut In toatä ziva In ori i ce plantg, ce creste din intunecatul sin al pgmântului, rädicându-se spre El sufere In leggturele materiei, mereu in sus doritor moare cu ori i ce plantä ce se usucg. El e pretutindeni unde in naturg se aflä burning, strglucire i coloare. Maniheii deci, aplicg paterna lui Hristos asupra patemei sufletului inchis, crucificat In materie. La manihei era pacat a omori ori-ce vietatate, sau a strica plantele. In toate spuneau ei cà trgeste acelas suflet ca in orn, toate simt aceeas durere ca i omul. Cine rupe www.digibuc.ro
239
o creangä, un fruct, o frunzä, face pacat. Augustin spunea cä plantele se puteau rupe, numai animale nu se puteau omori. Cine omoärä un animal, sufletul lui sä preface in
sau In pasere, soarec, sau ce a omorât. acel animal Chiar lucrarea pämântului era privitä ca pacat. Cei ce lucrau erau scosi din pacat de atrà c e i perf e cf i. A se cäsätori si a face copii, era a inprästia lumina din nou In deci un paeat ; de acea se cerea abfinere. materie Credinciosii maniheilor erau inpärtiti In Electi si Auditores", ca la crestini : Fideles si Catehumeni. Electii erau exemplul comunitätei, In ei se concentrau toate razele luminei, iar cei ce vroiau sä meargA In inpärätia luminei, prin ei trebuiau sä-si faa drumul. Erau preatii comunitätei. Ei resignau la ori i ce viatä pämânteasa, flämânzi si insetati, neasätoriti, fárà proprietate, WA' lucru, duceau o viatä contemplativä, pe când auditorii, arora ei le deslegau päcatele träind liber ii hräneau. Auditorii nici nu semänau a manihei, ci mai mult a pAgâni, spunea Augustin. Ei puteau sä mä-
nânce carne, sä lucreze pämântul, sä se asátoreasa, cine 'MA dintre ei se abfinea mai mult, aceia se apropiau de electi. Temple nu aveau. Posteau foarte mult. Postul incepea dela râsäritul soarelui i finea pânä la asfinfit. Duminica o serbau i auditorii. Electii sävârsau Lunea misteriile lor. Acesta era 'MA un serviciu secret, un privilegiu al electilor, despre care nimic nu se stia se credea de aträ popor a la acestea se intâmplau obiceiuri scârboase. Semnul lor de cunoastere, era a'si da mâna dreaptä. Alte särbätori crestine erau eliminate, afarä de pasti, care erau särbätorile scaunului invätäturei" (tribunal, catedra). In sala de adunare sta un scaun inpodobit cu naframe scumpe, cu 5 trepte, pe care se inchipuia cä sta Manes. Cele 5 sari, vor fi fost cele 5 ordine ale Maniheilor : F.magistrati, episcopi, presbiteri, diaconi, electi. Inaintea acestui scaun se aruncau la pämânt. Ideile despre metempsicosà, a unui spirit legat In naturà, despre manihei perfecti, frica de a rupe o frunzä, a aceste le gäsim nu mânca carne, a fugi de asátorie materia sunt in amândouà sistoate la budism. Spiritul zice autorul Geyler, temele cele mai Inalte principii i
www.digibuc.ro
240
deosebirea e: cà pe când maniheismul le pune in absolut contrast, in care principiul räului se amestecd tulburätor In cel al binelui, la budism dualismul e necesara e§ire a fiintei divine din sine ins4i §i trecerea ei in arätare. Budismul spiritiseazA materia cea a tot finä §i nevAzutä §i mijloce§te contrastul dintre spirit
i
materie prin Maja
(aparitiunea inplätoare) prin al cärei joc perpetuu sä formeazä lumea aparentelor, din particulele cele fine ale spatiului, sau din spatiul de§ert, din nimic, din starea origiginará a totului ce existä. Facerea lumei, e dupä privirile maniheice, ca §i dupà cele budistice, cauzatà prin o razá strälucitä a lui D-zeu, ce cade In materie §i sä amestecä
cu ea. Intrucât spiritul ese din sine
§i inträ In naturà sä formeazA lumea pärerei, a aparitiunei : Sansara el
se impietre§te cu cat vede mai mult in lumea materiald, insträinându-se de sine singur, In necunoViinta de sine. In orn vine prin mai multe desvoltäri §i scäri conducätoare iar4i la sine §i dupä trecerea existentei individuate îi va ajunge unitatea cu spiritul original al lumei, iarä§i con§tiut, dela care a emanat toatä viata. Astfel invatä Budha. In amândouä sistemele sä aratä con§tiinta despre o mântuire care se efectueazd prin o putere mai mare, ce emaneazA dela puterea D-zeeascä i in naturä ca om. Aceastä putere la budi§ti e Buda, iar la Manihei, Hristos, prin care se conduce sufletul inapoi la spiritul soarelui luminä. Mântuirea se face §i aice ca §i acolo prin eliberarea din legäturile materiel, parcurgând cercul metempsicosei. Manes aratä cä prin amestecul spiritului cu materia,
acela pätându-se, sufletul prin multe emigräri in animate §i plante, poate sä vie la curätenia cea intäi. Si budismul ia ca lämurire a sufletului emigrarea in deosebite corpuri, care emigrare atât sä repeteazä, cu cat ornul e mai päcAtos. Cine a ajuns ca Buda in cea mai inaltà treaptà a omenirei, nu mai emigreazä. Tot astfel erau §i electii maniheilor. Sfâr§itul lumei va fi când spiritul va fi complect
eliberat de la materie. Totul se va inturna In inceputul säu. Spiritul merge dupä budiO, din Sansara, lumea aparentelor treatoare §i din cercul metempsicosei, In Nirvana. Faptele cele bune din o existentä sunt räsplätite In cealaltá www.digibuc.ro
241
si cele rele asemenea. InprejurArile
din o existentä sunt
ca un destin pentru cealaltä. AceastA credintä era comunä la budisti si la bramani, moralitatea ambelor sisteme respirsä acelas spirit : clod* eliberärei din viata pAcAtoasà. Si unii si altii au de moralä: peirea corpului. Nefericirea de a fi, sä se prefacä in fericirea de a nu fi. Omul trebui sA' fie rece si nepäsätor fatä d e totul In lume, totul sä despretuiascä, nimic sà nu aspire,
pentru cà totul e nefericire. SA nu se bucure, sA' nu se supere de nimic, ci renuntând la lume, sA pästreze o liniste neturburatä in sine. La budisti e o gresalä cA existi. Samburele renuntärei : e despretul de voe bunä, pentru tot ce apartine lumei : Intorcandu-te dela ori-ce sensualism, renuntand la cAsätorie, la viata de familie. Si nu numai budistii sau bramanii se retrAgeau ca sahastri, sau r5tAceau ca cersitori ci pentru tot omul era o stare de perfectiune
dorinta aceasta. Cu toate acestea, budistul care exercita ascetismul cel mai mare asupra sa, avea de datoria cea mai sfântä ca sä pAzeascA viata tuturor fiintelor. Chiar viata sa trebuia s'A'si sacrifice si cu dragoste sä serveascA pe altul. Maitri" era simburele moralei budiste: aded iubirea generalä, buna vointA si indurarea pentru ori si ce fiintä care trgeste. Din Maitri, ese trei puncte: sä nu omori nimic
viu (de acea nimic nu se sacrificA); s'A nu spui minciuni sau sä clevetesti, cuvintele sä le tii mAsurate; s'd nu iai nimic sträin, sA nu lii interesat, sau pe altii sä'i nedreptätesti.
Baur ne spune cA' starea cea mai perfectä a budistilor e stiinta läuntricA. : gnosis, acesta e drumul cel mai cunostinta cea mai mare in a recuinalt, spre mântuire;
noaste cA totul e nimic, e un joc al simturilor, o inselàIn acest stadiu ei sunt stäpâni pe Maia. Lumea aparentä In care trAim e o Inselkiune, e Maia. Ideile acestea le pune In combinatie si cu gnosticismul, din a cgruia lAciune.
invätäturi transpirä acela§ fond. Sufletul la Manichei e comparat cu mireasa lui Hristos, iar El : mirile ceresc, e mantuitorul ei. La crecare deasemeni e man§tini, biserica e mireasa lui tuirea sufletelor. Simbolizärile acestea ne aduc aminte 16
www.digibuc.ro
242
de sf. Varvara, mireasa lui liristos. Mireasa lui Hristos : sufletul, are de suferit multe prin metempsicosA, ¡Ana ce ajunge la el. Cel ce omoarg, IntrA Intr'un animal cu test. Animalele sunt puse sub plante. In plante intrA sufletele apoi In oameni. De acea ei mâncau cele mai curate i mai ales de acelea oloioase, ce au mai mult plante in sine lumina. Mâncau harbuji, zamosi precum i curechi. lar fiind cA animalele sunt ale dracului, cine le tae le mânâncA, intrA In stApânirea lui. Electii când mâncau pânea ce li se aducea, ziceau : nici nu te-am tAeat, nici ci altul te-a fkut eu frAmântat, nici nu te-am copt te mänânc fdrA pkat sau vinA". C¡ne tAea grânele, trebuia sA devie si el grâu etc., ca sA fie Mat. Unii din electi sA botezau.
Maniheii In sfada lor cu crestinii, le scoteau ochii cu pAgânismul lor : cA au temple ca i pAgânii, cA din martiri au fkut zei (politeism), cA sacrificA mortilor, i cA In locul
sacrificielor au agape, cA tin särb At orile pAgâne la
solstiti i, cA. In nimic viata nu s'au schimbat, ci sunt o schismä a pAgânismului. $i iudeii nu s'au fost deosebit de pAgâni de cat prin idoli, Incolo i ei aveau templu preoti, sacrificii i serviciu divin, ha Ina cu mai multe ceremonii le fkeau. Acestea le spune Faustus. lar Augustin
Ii rAspunde cA ei sunt chiar sub pAgâni : PAgânii adorau natura, soarele, luna, elementele, pe cari le vedeau. Ce adorA ei? Cine e Splenditene? Cine sunt corpurile luminoase
ale lor ? Numai povesti. PAgânii aveau povesti, dar spuneau
cA sunt fkute de poeti, sau cA au relatiuni cu natura pe când ce spun ei sunt numai Inchipuiri. SA mai reamintesc cA unele secte maniheice, pe Crist Il pun alAturi de sf. spirit ca femee. Crist, soare i ea lung. Cristum esse, spune Faustus la Augustin Contra Faust. XX 2, Dei virtutem et sapientiam: virtutem quidem ejus in sole habitare credemus, sapientiam vero in luna".
Es ist der selbe unterschied, wie zwischen dem göttlichen Logus und der göttlichen Sophia"....*) Zimlich analog sagt Plutarch: Die Sonne wirkt mit mänlicher Kraft und Starke, der Mond mit sanfterem verborgenem Einfluß". `) Baur, p. 233.
www.digibuc.ro
243
Cristos vine pe pArnânt din soare, de câte ori trebui ca sA le aducä aminte oamenilor de natura lor luminoasä, §i se duce inapoi. Apoi Augustin mai spune dupA Faustus: Kristus sei die göttliche Kraft und Weisheit, als Kraft wohne er in der Sonne, als Weisheit im Monde. Er ist das Licht und Sonnengeist der alle Lichtelemente aus der Materie an sich zieht, aber er ist auch der Geist. der als höheres Princip in dem Menschen Wirkt, und ihm die richtige ErkentniI3 alles dessen gibt, was ihn über die materielle Welt erheben kann" (239). Crist vine la om când mintea i s'a desvoltat, cam la 7 ani. Din Inprejurarea ca. Crist §ede in soare, Baur il crede identic cu omul cel dintAi, pe care spiritul lumei, demiurpune In soare. Ca §i din credintA cA ¡sus patibilis gul, e legat in bandele materiei : In plante, copaci, ba chiar §i in pietre se manifestA sufletul lumei, in strälucirea florilor miroase, in semi*, fiind el spiritul sfânt ce stA legat In toatA natura. E procesul de lAmurire din naturA, e soacele ce opereazä de sus: ce opereazA In pAmânt sA iasA la luminä plantele, sufletul lumei. Es ist nähmlich .in der Natur ein steter Läuterungsproces*). Durch die Einwirkung des Lichts und der Wärme von oben entwikelten sich aus der in die Tiefe hinabverschlungen Weltseele einzelne Theile, die in die Höhe streben, in die in dem Erdreich haftenden Wurzeln über-
gehen und in Pflanzen und Bäumen an das licht hervor Baur insä vede In sistemul lor idei filosofice cu mult mai vechi, ramificate §i in alte religiuni. lar de va fi
clupä cum acest invätat îi InchipuiWe, atunci sistemul lor trebue sä fi trecut §i In popor, unde Il vom putea descodin timpi strävechi. La noi se aflä unele peri in pove0 pove§ti ca fata citroanei" (in Ardeal) sau fata de perj" (in Moldova)
unde un tânär îi cäutä ursita lui, care
era In poamele unui copac, pe cari täindu-le, ea iese. Sau sä ne aducem aminte de mult cunoscuta fata din Dafin" pe care dupä ce a päcdtuit, nu o mai prime§te copacul. *) Op citat 173. 16*
www.digibuc.ro
244
Sau Dafne a lui Apo Ion ce se preface in copac, la apropierea lui zeul incununându-se numai cu frunzeleiubitului arbor
carele tot odatà Ii dau intelepciunea, mintea. In fine e o filosofie foarte veche si foarte complicatä, dar cu atât mai interesantä, cu cât ecouri de
acestea se aflä in povestile noastre deci cu atat mai detrebuintä ni e si nou5, ca acestea toate sä le §tim ; vedem .
cat de räu e and orbecäim. Ca emanat de la D-zeu, Hristos e pus §i alAturi sau identificat cu Mitra, geniul soarelui (izet) cel ce emaneazI dela Ormuz. Mitra, Oziris, Dionysos sunt zei solari ce conduc anul i cari elibereazä sufletul din legAturi : Der Maniheische Cristus und der persische Mitra berühren sich in der Beziehung zur Sonne. Der Natalis invicti sons, wie auch Mitra häufig gennant wurde, die Veranlassung gab, das Geburtsfest Cristi auf den 25. Dezember zu seyn, so wäre hier Cristus auf analoge Weise substituirt worden, wie in Manis System die Sonne die Stelle Christus vertrat". Mitra §i cu Hristos se ating cu privire la soare. Ziva natalä a lui Mitra ca soare neinvins, care era la 25 Decembrie dä cauzA a se pune §i na§terea lui Hristos in aceia§ zi. Astfel ar fi aice Hristus substituit cà i in sistemul lui Mani, unde soarele fine locul lui Hristos. Manicheii luase in sistemul lor §i idei analoge de la
greci. Tot din acela§ autor extragem urmAtoarele: Wir sehen dies aus Alexanders v. Lycopolis Schrift gegen die Manichäer c. 5, wo dieser Schriftsteller bemerkt : Die Gebildeteren und mit helenischer Literatur Bekannteren unter
ihnen erinnern uns an das Eigene, in dem sie nach der Mysterienlehre von den Titanen zerrissenen Dionisos die Deutung geben, er stelle die in der Materie vertheilte göttliche Kraft dar: eben so berufen sie sich auf dieDichter, die die Gigantomachie besungen haben, zum, Bew)aise dafür, daB auch diesen die Erhebung der Materiegegen Gott nicht unbekannt geblieben is i"*). Arätând prin aceasta, cum in sistemul lor au luatmituri §i de la alte popoare: Noi vedem aceasta, spune *) Rom. 81.
www.digibuc.ro
245
Baur, dupä scrierea lui A. v. Lycopolis, contra Maniheilor,
unde acesta observä: cei mai culti si cunoscuti cu litera-tura helenilor, ne aduc sistemul lor, esplicând Invätätura Alin misteriele lui Dionysus, rupt de titani, care esentä DumnezeiascA a zeului se Inprästie In modul acesta In
materie, arätând cä si elenilor nu li era necunoscutä rädicarea materiei In contra lui D-zeu". Sau mai spuneau maniheii: Wir hören von den Theologen in Prosa und Poesie, klaf3 Gott zwar seiner Natur nach unvergänglich und ewig ist, aber vermöge eines vom Schiksal bestimmten Willens und Gesetzes Veränderungen seines Wesens unterliegt. Die Umänderung und Umbildung des göttlichen Wesens in Luft, Wasser und Erde und Gestirne und Pflanzen und Thiere nennen sie, in Hinsicht des leidenden Zustandes und der Um wandlung, symbolisch eine Zerstiicklung und Zergliederung, Gott aber heissen sie in dieser Beziehung Dionysos und Zagreus und Nyktelis und Isodaites"*). Noi auzim de la teologi In prosä si poesie, cä D-zeu
este dupA natura sa cu totul vednic
si nemuritor, dar este supus unor schimbäri. Schimbarea si transformarea fiintei lui D-zeu In aer, apA, pAmânt, stele, plante si animale o numesc ei simbolic, cu privire la suferinta pasivA a schimbärei, o sfäsiare a membrelor. D-zeu Insä e numit in cazul acesta
-dupä legile unui deAin nesträmutat,
Dionysus, Zagreus, Nyktelis si Isodaites". In
aceste bucAtiri
nu se
at atA
decAt
idei adânci
filosofice.
Die Egypter
leiten nämlich die
Entstehung und
Zusammensetzung dieser Wellt von ganz Entgegengesetzten Kräften ab; die aber nicht von gleicher Macht
sind. Das gute Prinzip hat zwar die Oberhand, aber den-
noch kann das Böse nicht gänzlich vernichtet werden, weil es mit deal Körper sowohl als mit der Seele des Weltalls zu fest Verbunden ist, und beständig gegen das Gute streitet. Bei der Seele nun wird die Vernuft und der Verstand, als der Urheber und Herr alles des Besten, *) Baur p 97.
www.digibuc.ro
246
Osiris genannt, und alles Geordnete, Bestimmte. und Ge-
sunde bei der Erde, beim Winde, Wasser, Kimmef und bei
den
Sternen,
in
Ansehung
der
Jahreszeiten,
der
Witterung und des Kreislaufes, heißt Ausfluß und sichtbares Bild des Oziris, Typhon hingegen bedeutet alles leidenschaftliche, Ungestüme, Unfernünftige und Thörichteder See le, und bei körperlichen Dingen nennt man das Tadelhafte, Ungesunde und Unordentliche in Ansehulg
der Jahreszeiten, der üblen Witterung, der Sonnen- und Mondfinsternisse, Typhon Streifzüge und Verherungen"._ Tot dupA Plutarh. Egiptenii derivA na§terea §i compozitia lumei ace§tia de la puteri cu totul opuse una alteia, care insä nu sunt de aceea§ tärie. Principiul bun, ce e drept, are prevalenta, dar cu toate acestea räul nu poate fi nimicit, de oare-ce este prea tare legat atät cu corpul, cât §i cu sufletul universului, §i care e in ceartA perpetuA cu cel bun. Pe partea sufletului e ratiunea §i mintea, se nume§te Oziris, drept cauzA originalA §i stäpan a tot ce e bun, §i tot ce e fn rânduialä, ce e sänAtos §i hotArAt: la pämânt, la vânt, apA, la cer, la stele, la anotimpuri, la tempestate §i la crugul cerului, se nume§te Oziris. Tifon din contra, inseamnä tot ce e pAtima§, nesocotit, neintelept §i prost la suflet ; iar la lucruri corporate: ce e repro§abil, nesänätos §i In neorânduialä, sau fatä cu anotimpul: reaua tempestate, eclipsele lunei §i soarelui, se numesc toate festele lui Tifon". Acestea scrie autorul dupA Plutarh. Astfel avem idei destul de desvoltate asupra principiilor dualistice ale lumei, la cei vechi, spre a putea intelege perceptele maniheice. Acum trebue sä mai reamintesc despre o sectä mani-
heia, a arei adepti purtau numele de Melhisediciani sau Atingani. Despre ace§tia vorbe§te Döllinger cA negau peGrist, punând pe Melhisedec mai sus, ca locuind In sfere mai Matte cere§ti, el fiind fiiul lui D-zeu §i mijlocitorul la D-zeu, pe când Crist nu avea deat misiunea a'l descoperi.. *) Ing. v. Döll. Geschichte der Gnostisch-manichäischen Sekten,, München 1890.
www.digibuc.ro
247
Poate e o Invâtäturà ca multe alte gnostice, din mitologia siricâ, crede autorul, cAci dupä Epiphanius, Heracles si Astarte: soarele si luna, sunt pärintii lui Melhisedec. La atingani se spunea cä" Melhisedec e D-zeu si tatAl lui Hristos. Ei serbau Sâmbäta si desprefuiau fäerea Inprejur si botezul. Aveau un cult demonic: Soru, Sohan si Arche erau demonii cei mai de samâ, pe cari Ii chemau, dându-le putere asupra lunei, etc. Soarta oamenilor era legatä de stele. Ei nu atingeau pe cine nu era de legea lor, finându'l ca necurat si spälându-se la o atingere. Astfel ei propagau ura Mire oameni. La Manihei, Döl linger spuse cä Hristos era arAtat ca o putere cosmicA, iar mântuirea ca un proces al naturei.
b. Facerea lumei la bogomili. La bogomili gAsim pe D-zeu tatäl in chip de om, bâtrân, cu barba lungä. Fiiul cel mai mare al lui D-zeu este Satanael, asemenea tatälui la chip si Imbrâcäminte, sedea de-a dreapta lui si era peste toate orânduitor. Pe Plin acesta Hristos II numeste cu silaba din urmâ. El. de fudulie de mArirea lui, vrând sà fie singur stäpân, Inv*" si pe alte spirite sä-si scuture jugul si sà'i urmeze. D-zeu pe toti Ii alungä din cer. Cázând In materia neformatâ, el îsi face Inpreunä cu acestea un cer si un pämânt ca sus D-zeu. In Bib lie se spune, cA pämântul e fäcut de D-zeu, dar nu e drept (spun Bogomilii) c5ci e fäcut de Satanael". Fâcând plante si animale, läcu pe orn din lut, iar curgându'i din degetul cel mare o substantä umedä se amestecä cu pämântul si se fäcu serpele, Inviindu'l cu suflarea lui ce o suflase si peste om, MA a'l putea invia de acea serpele e cuminte. Demiurgul sau ziditorul acesta Intelese neputinta lui de a Invia omul si ruga pe D-zeu sä'i trimitä o scântee de viata din Pleroma, substar* cereascä, spre a Invia omul din care apoi Met' pe Eva. Satanael spuse lui D-zeu cä omul va fi al lor comun (fiind si din materia lui cu trupul si din sufletul lui D-zeu) si CA urmasii lui vor lua locurile Ingerilor ce au desärtat cerul. Dar Ii päru räu de cele spuse si cäutä sä www.digibuc.ro
248
strice omului inselând pe Eva in chip de sarpe. Aceasta avu de la el un copil, pentru ca semânta lui sa fie precumpenitoare.
Fiul acesta fu Kain o fatà gemene Kolomena. Adam .näscu pre Abel pe care Cain 11 omori. Atunci D-zeu tatäl fácu inil desbrkä pe Satanael de tot ce avea ceresc, tunecat si ca o stärpiturä rämase el stäpân lumei i celor fäcuti de el. Auzind ingerii cAzuti cä oamenii vor lua locurile din cer, cAutará sä se céSätoreased cu fetele oamenilor, ca sä meargä semintia lor inapoi in cer. Din acestia esirä Gigantii ce Juptarä cu oamenii contra !Ili Satanael. Acesta de ciudà dädit potopul. Numai Noe scApà; care îi servi lui. Moisi fu un instrument al satanei, inselä poporul, fäcu minuni cu puterea diavolului, primi dela el legile pe Sinai, ce atâti oameni präpädirä. Tärziu aflä D-zeu de cele ce a fäcut Satanael i prinsä milä de oameni, trimitând la 5500 de ani pe Dumnezeul Logos ca fiul Au Isus, numit intAi Arh. Mihail sau ingerul sfatului celui mare, iar lsus pentru ca vindeca boale etc. Logos venind din ceriul de sus, inträ in urechea dreaptä a Mariei, luând la aparentä chip omenesc, corpul lui e insä din substantä finä. Esind prin cealaltà ureche, il gäsi in esle invälit in pelinci. El aduce invätätura prin evanghelie, ¡Ail a fi partas patemilor si suferintelor omenesti, murind dupä pärere, si inviind. Pe Satanael II invinse, it fAcu de rusine legäl in Tartar. Hristos venind la tatäl lui luä locul din dreapta, apoi intrà in flinta tatälui de la care emanase. El vru A desrobeasa spiritele cázute, dar tatäl nu voi, e in economia lui sä'i lase pânä la sfârsit. Demonii lui Satanael, insä locuiesc in om, eilt duc la räu i dupà moarte rämân in corp i in groapä. Numai de Bogomili fug ei si se tin ca de o sägeatä de departe, cAci port D-zeescul logos in ei, i It nasc invätând pe altii. Fiecare om are un suflet curat unul päcätos. Bogomilii resping botezul lui loan prin apä dând tnântuirea prin puner ea mânelor pe cap. Postesc si se spovedesc. BisericA n'aveau. In punerea Evangheliei lui loan pe cap, cetirea ei i al tatAlui nostru se inchee aproape toatá ceremonia lor religioasä, ce mai constä i in cântäri. Inpärtäsenie nu aveau, cä'säi
www.digibuc.ro
249
toria era respinsä ca necuratä. Biserica noasträ e localul dracilor. Crucea instrument de moarte al mântuitorului o ardeau, unde o vedeau. Icoane nu primeau. Repetau numai tatAl nostru ziva si noaptea, fäcând la mätänii. Psalmii, evanghelistii, 16 profeti, scrisori, istoriele apostolilor si Apocalipsul erau cârtele sfinte ale lor. Testamentul vechi
era opul lui satan. Carne nu mâncau de loc. In fata oamenilor insä se fäceau cä merg la biserick pe unde vedeau nevoia si se inpärtäsau iar apoi cAlcau inpärtäsenia cu picioarele si spälau copii de apa botezului când trebuia pentru a fi crezuti. Döl linger ne dä un mod sä cedeze de rectificare al lor: Intrebat fiind un sef al paulicienilor la Constantinopol in fata judecätei de stimeazá crucea, el Inchipuindusi'l pe Hristos cruce, spune Ca' da. Apoi intrebandu'l de stimeazA botezul, spune iaräsi da, Flristos fiin d apa, etc. In anul 867 paulicianii prädând Efesul fAcurà grajd de cai din biserica sf. loan. Atât lerusalimul, cât si Sionul la ei e casa lui D-zeu din cer. Templul din lerusalim era fäcut de Satanael. In Tracia sub câti-va impärati bisantini avurá bogomilii multe persecutii de suferit, de acea umblau mai ales noaptea si iv haine augäresti. Asemenea lor, cu unele mici deosebiri erau Albegenzii,
Catarii, etc. Catarii spun de Lucifer, care träind dinpreunä cu toti ingerii in märire lângä D-zeu, e cuprins de mândrie pentru frumusetea sa si plin de invidie invatä pe ingeri sä insele pe D-zeu. Sf. Mihail il provoacA la bätae. Sängele värsat
satan fu invins si alungat coprindea 600 stadii depärtare din cer. De la ingeri rämase numai cât corpurile in cer, straele, coroana si scaunele pe care altä datà le vor cäpäta,
sufletele insä merserä dupä inselätor, (lupta aceasta e descrisâ in Apocalips). Satan pune sufletele In oameni fäuriti din lut. Hristos vine sä'i invete calea mântuirei spre a veni iaräsi la cer. Catarii aveau si episcopii. In sudul Frantei circula o altà legendä cu mici deosebiri. Satan inchizând sufletele ingerilor veniti cu el in ele vor emigra din corp in corp, pâtfä ce vor oameni fi curate si atunci se vor reinturna de unde au venit. De ca sä-si aici apoi aschetismul si moartea prin foame curäteascA viata si sä se intoareä la cer. www.digibuc.ro
250
Tot in sudul Frantei mai circula
o altä legendä despre cäderea ingerilor: D-zeu träia cu spiritele in deplinä armonie. Ca sä o strice, se sui Satan la cer. Treizeci doi de ani stätu la poartA, pAnä läsarä. Un an stAtu uniApoi amestecându-se cu ingerii, le descrise o fericire mai mare pe lumea lui, decAt acea din cer. Le spuse de principate i grAfii, de aur i argint, de grAdini i vii, dar mai ales de frumuseta femeilor i plAcerea celor ce träesc cu ele. lngerii cerurA sA vadä o femee. El le duse una, dupä i
care toti inebunirl Satan esi cu ea si ingerii dupä dânsa. Nouä zile i nouä nopti curserA, pâra ce D-zeu astupl spärtura din cer si curgerea incetA. Satan fäcu ingerilor un cer de sticlà. Venind pe pämânt i vAzAndu-se amAgiti cântarA cántece asupra fericirei pierdute a Sionului. Satan ca sA-i facA sä uite, Ii inchise in corpurile oamenilor. Satan are si spiritele lui rele ca i dânsul i nemântuibile. Spirite de a lui Satan sA afld incä in cer, dar D-zeu nu le cra pAnA nu'i va aduce pe toti ai lui. 0 multime de parabole
i
invätAturi din evanghelie cu douà sensuri le
intrebuinteazä ei, spre
documenta rätdcirile lor.
Ba mai gäsim o versiune la slavoni (in vest): ei spuneau cA sub pämânt era un spirit nenAscut, cu 4 fete : de om, animal, pasäre si peste. Lucifer când se scobori din cer il admitä si se läsa ademenit de el. Apoi venind in cer ademeni pe altii i furA alungati. Lucifer cu acel spirit au vrut sä facä pe om. D-zeu Ii clAdu un ¡tiger de ajutor elli inchise in corpul lui Adam. Bogomili mai spun: Satan fiind alungat din cer fi luá locul sf. Mihail. FAcând pämântul, fAcu douà corpuri de oameni. Sà necäji a'i Invia, dar nu putu. Merse la D-zeu dAdu doi ingeri dar D-zeu, Ii invAtA sä nu adoarmä,
cAci nu se vor mai putea inturna inapoi. Ei insA adormirä si Satan ii puse in corpuri. Ei sunt spiritul lui Adam si Eva, cari apoi au trecut prin corpul lui Enoh, Noe, Abraham si altii, iar la urmA din Simion si Ana, la venirea lui Hristos se eliberarA.
Mijlocul de a tinea sufletul in corp, ca sA nu fugä inmultirea
inapoi la D-zeu, a fost iscodit de Satan prin oamenilor. Diavolul fAcu anume pe femee
ademe-
neascA pe bärbat, iar sufletul inpArtindu-se tot mai departe www.digibuc.ro
251
in corpurile näscute s'a depärtat de curätenia din cer. Fiecare femee grea siä sub influenta lui. Demonul din mamä este acela care aduce carne din carne §i suflet din suflet. Odatä el vroi sä präpädeascä lumea cu deluviu,
ca sä nu ajungA oamenii la pocdintä sä se uneascä cu D-zeu. Dar D-zeu hotäri scAparea lui Noea. (Deci o allá versiune).
In invierea a 2-a ei nu cred, cäci corpul fäcut de Satana nu mai poate fi unit cu sufletul curat. Cine lua consolamentul, adecä sfintirea sau binecuvântarea prin care
putea sä meargä la D-zeu, numai avea voe sä se cAsätoreascA nici sä mänânce carne, care consistà din materie. De §i acea multi it luau in momentele din urrnà al vietei
ca sä nu'l piardä, sá läsau sä moarà de foame, chiar dacá mai aveau viatä. Ferneile cu copii mid, in urma consolamentului, nu vroiau sä mai dra de supt la copiii ce'l luase, §i astfel o multime mureau. Starea aceasta se chiamä: a
se pune in Endura". Aceasta se intampla prin Franta etc. La noi de a§a ceva n'a rämas pomenire, devi oamenii postesc foarte mult. Se vede cä bogomilii no§tri erau mai umani.
Metempsicosa, care la ei era dogmä principalà, la noi
se reduce la foarte putin, sau chiar la nulà. In Datinile,. abia dela doi, trei oameni, aflu despre emigrarea sufletului in alte corpuri, §i anume: de la un rlz4 Volcinschi, care acesta este influentat, dupä cum se vede, de percepte evree§ti *), dela un aventurier venit din lume Ion Maftei de la un gospodar Gh. Pläcintä din Horecea. Abia m4rturia aceasta e temeinicä. Täranii no§tri de regulä nu mänâncA iar motivul e cum spunea omul: Poate carne de vità sufletul cel din vitä e al unui mr) al meu!" Aceasta era dela cari pe aderea a putut sä teoria Pitagorienilor ne vie credinta prin romani. La inzi pe treapta metimpsi-
cosei vaca avea gradul 90 de lámurire a sufletului, era cea mai principalä dupä orn. Carnea de pore insä, poporul nostru o mänâncä. Pe când Bogomilii erau in contra *) Op citat 1285.
www.digibuc.ro
252 i cärei mâncAri de carne sufletul intrAnd In ori ce animal lucru ce la poporul nostru nu auzi doar ea. D-zeu blestemând pe un om sgArcit l'a prefäcut fn cal
ori
sau In Bivol*) sau cA pe cea lume dracul astfel fi preface"). Cea ce se constitue o deosebire in modul de a gândi al Maniheilor, bogomililor si al nostru, ealci pe când la noi in metamorfosele acestea gäsim o pedeapsä
pentru räutate, la ei metempsicosa trebuia prin sute de ani sA se urmeze, spre a curAti sufletul de materie, ca astfel sA poatA intra fn cer. La alti folcloristi nu stiu tlacg se gäseste macar alâta metempsicosA cât la mine. Vra s'A zick o dogrnA din cele mai principale Bogomilick in credintele poporului nostru, lipseste. 0 frivätäturA principalä la ei era : cä scrierea vechiului
testament sau legea veche, a fost inspiratd de diavolul cA bisericele de el sunt instituite: mai intäi acea din lerusalim, iar pe timpul bogomililor cea din Constinopol : sf. Sofia. CA tot ce tine de bisericA, de la el vine. E Intrebarea acum : or de au putut ei sà fie preotii nostri când ei nu cinsteau nici sf. scripturä, nici bisericA, nici crucea, care la ortodoxii nostri e cel mai sfânt simbol, ba nu aveau nici botezul in serios, nici sfânta comunicaturä?!... Doar la cazul dacA prin influenta credintel ortodoxe isi lepädase legea lor i trecuse la ortodoxism In acel caz InsA incetase de a mai fi bogomili. c.
Influenta evreeascA asupra sectelor acestora.
Vom vedea de unde au si bogomilii perceptele despre Samael al lor. Trebuie ca sä stim totul pAnä hi fund,
ca sA putem ori i când singuri judeca asupra unor legende ce le avem. In scrierile rabinilor, despre Adam sä spune, cA fiind fAcut dupä chipul lui D-zeu, Ingerii devenirä învidioi. Astfel ne spune Nork***), cA in cartea Pirke Dieser" o colectie *) Datinele, 254, 374. **) Ibiden 1283, 1259. ***) Biblische Mithologie 1, p. 219.
www.digibuc.ro
253
de traditiuni rabinice, se aflä urmätoarele Es sprachen einst die Dienstengel (angeli ministeri) zum Hochgelobten Ingerii slujitori vorbirA odatA cAtre cel Prea läudat : -Doamne al lumei ! Ce'i omul aduci aminte de dansul ?
Fiiul pämantului e doar nimic, domnia lui se intinde numai asupra colbului ! lar Domnul Ii apostrofä: Voi doar imi cantati lauda aice sus, cu toate cá impärätia mea i pe pämantul de desubt se intinde. Veti putea voi sA puneti nume la toate fiintele?" Ei insä nu furä in stare sä le dea nume. SA ridicA Insä Adam si dAdu fie-cärui animal un nume. Cand vAzurä ingerii, ziserd intre sine : De nu vom aduce pe Adam sA pAcAtuiascA inaintea Domnului, nu ne vom putea apropia de el (Adam). Atunci era Samael (spirit oträvit) cel mai mare peste trupele de ingeri. El alese din serafimi o ceatä care sä'l conducA pe pämant, cAci el vra ca sA vadA singur, fiintele lui D-zeu de pe pämant Intre acestea nu gäsi mai siret ca serpele acesta era atunci ca o cAmilA. El alese pe acesta de cAlArie, influentA asa asupra lui, cA fAcea i vorbea tot ce voia el. AceastA imprejurare aduce aminte de regele care läsä pe femea lui stäpanä pe toate, zicandu'i: fA ce vei vroi, cu tot avutul meu, numai de cutia ceea sä nu te apropii, cAci in ea sunt scorpii. DupA aceasta veni un bAtran la reginA si ceru aluat acru, de pane intreband pe reginA: Ce ti-a läsat regele spre pästrare ? Ea ii spuse de scorpii. BAtranul rase: Adevärul va fi, cA acolo se allä lucruri pretioase, ce el vroeste sA le dea unei alteia sotii, pe care iti o va prefera. AceastA pildä nu e greu de explicat Regele e Adam, femeea lui e curioasa Eva, bättinul care cere aluat e serpele, asupra cAruia se referA versul psalmistului (36, 13) : FA ca räu fAcAtorii sA cadA, ca sA nu poatA rAmanea".
Lui Nork ii serveste pasajul acesta spre a pune in comparatie cutia cu scorpionii Evei, cu acea a Pandorei,
plinä de toate nenorocirile, pe care din curiositate deschizând'o, au esit toate relele pe pämant. Noi o putem pune in comparatie cu povestea cocostarcului, care fiind om, dinpreunä cu femeea lui, a cApAtat de la D-zeu o ladA cu toate reptilele, s'o arunce in mare, dar femeea a deschis'o si de atunci avem : serpi, etc., iar pe ambii i-a fAcut coco-
www.digibuc.ro
254
starci, spre a'i curati,
i
tocmai când nu va mai fi nici
Ian reptil, se vor face oameni la loc. Ba In Datinile avem o legendà si mai precisä, luatà -dela evrei desigur dupä cartea Pirke Eliezer:
o femee totdeauna blastama pe .strämoasa noasträ Eva, cä din pricina ei munceste, etc. Un boer a luat'o cu bärbatul la curte si le da de toate, numai sà nu ridice capacul de pe talgerul ce era pe masà. Ea Insä nu s'a putut rAbda si a ridicat. Acolo era un soricut, care a fugit iar mâta l'a rnâncat. Boerul a venit i i-a alungat afarä, aràlându'i c4 degeaba a blestemat pe strämoasa noastrà Eva*). Ca si aceasta, au putut i multe altele sä vie dar pe ce cale? Prin bogomili ? sau au avut evreii cu românii prin colonii evreesti Inch' de la Inceput, un contact mai apropiat, dui-A cum am väzut si din jocurile copiilor, contopindu-se apoi cu acestia?... Nork ne mai spune i altele ce ne intereseaa Astfel -la cap. Cain si Abel" gâsim : Ferner wil die Tradition wissen, Kain sei gar nicht von Adam, sondern von Sammael, dem Obersten der Demonen, dem Mörder von Anfang her" mit der Ewa erzeugt worden". Kain e fiiul lui Samael, fAcut cu Eva" apoi la 130 de ani mai face
Adam un fiu dupà chipul sgu, pe Seth. De altà parte Adam face copii cu Lilit: draci**).
In cartea lui Enoch (C. VII, 1 ff.***). Dupà ce copiii oamenilor se Inmultirä, In _acele zile (1 M. 6. 1. 2.) se Intâmplä, cä" li se näscurä fete frumoase. Si zärindu-le Ingerii, fiii ceriului, se aprinserá de dragoste dupä ele i vorbirà intre ei: Veniti, sà luäm femei din sämintia oamenilor i sä avem copii" Cel mai mare al lor Semiaja le zise: MA tern cä apoi và veti schimba gândul, si toatà vina va cAdea asupra mea". Atunci ei vor-
birà: Noi vom jura si ne vom afurisi, ea' nu ne vom schimba &dui, ci planul nostru II vom execute. Atunci jurarà cu totii si se legarä cu blästärnuri. Numgrul lor era 200, cari s'au scoborit jos, In zilele lui lared, pe muntele Hermon. *) Op citat p. 225. **) Op citat 11, p. 309. ***) Op citat I, 251.
www.digibuc.ro
255
Apoi: Cap. X, 6: Domnul vorbi lui Rafael: leagl pe Asael (demon cu picioarele de tap) de mâni si de picioare si'l aruncä In Intuneric, deschide pustiul In Dudael (iad) si Inpinge-I acolo (v. 9) si In ziva cea mare a judecAtei, arun6-1 In foc" (v. 15). Lui Mihail Ii spuse Domnul: Pe Samiasa si ceialalti, ce au päcäluit cu femeile, leagä-i pentru 70 de generatii sub pämânt (dupä acest timp incepe judecata cu venirea lui Mesia). Lui Gabriel ii vorbi: Du-te la copiii desfrânärei, atitá'i unii contra altora, cA sä se pràpädeascä prin omor". Asael este acela care il Intârta pe D-zeu In contra lui Adam cAci iatà ce Osim*): Când I! IntreabA el pe D-zeu de ce 11 därueste D-zeu pe Adam cu asa mari calitäti, cäci D-zeu iii räspunde: Prin acea va päcAtui cu femei cauzà, prin care voi clevetirile voastre le sustineti yeti csAdea odatä, insusi voi!" Cea ce se si Intâmplä. Fiicele oamenilor, sunt fetele ce se trägeau din Cain, aci iatä ce spune insusi Sarriael"): Doamne al lumei I Fetele oamenilor sunt fetele mele, si fiii oamenilor sunt fii mei, cäc eu am fost acela care plAcerea aceasta le-a Inplântat". (Strigoaicele dela dânsul vin). $i fiind cä In Inmultire este legatà durabilitatea corpului lumei, de acea se chiamä satana Principele lumei". Sohar fil numeste celalalt D-zeu" ca si Ingerul mortei". Pe acesta: Mesia, care nu va fi näscut din de Out I! va Invinge, Infiintätorul Inpärätiei spiritului acea al-Ail sf. Paul pe auzitorii säl de plAcerile sensuale de unde vine cä Esseii, cari care e päcatul mostenit erau Inainte de Hristos, duceau o viatà de cAlugAri. De aice apoi maniheii InbrAtisand unele vederi ale lui sf. Paul, cari le convin lor, se numesc Pauliciani". Sf. Petru spune: D-zeu nu'i crutä pe ingerii ce au pàlegA cu lanturile Intunericului aruncându'i In cAtuit, ci iad". Pe ingerii cari Isi läisärä demnitatea cereascA, i-a legat pentru judecata cea mare, In Intuneric". Cauza aderei e deci pAcatul. De aice spune autorul, exorcismul demonului la Botez, cAci fiecare orn prin 'Ant e nAscut, deci e al diavolului, pânä ce nu e sfintit In D-zeu. . 11
*) Op citat, v. II, p. 308. **) Op citat v. II, p. E09.
www.digibuc.ro
256
Cu totul altfel gandesc Ei fac crestinilor reprosul multeascA. Inteo proclamatie a
cA nu vreau sA se Inunui general persan In
sec. V cAtre crestinii din Armenia, acesta le vorbeste: Nu credeti ce vA spun conducAtorii vostri, pe cari ii numiti nazarineni, cAci sunt iref i, ei vg invard cu cuvinte i singuri fac contrarul. Ei zic cA a mânca carne nu e pAcat, dar singuri nu mAnâncä. Ei zic cA a lua o fernee, se cuvine, dar singuri nu vor sA vadA o fernee. Ei fin de nedemn a avea copii si preamAresc stArpiciunea. De'i yeti asculta, In curind
va veni sfârsitul lumei"*). De acea Manu nu avii succes la persi ci fu jupit de viu. SA vede cA atat evreii cAt i crestinii erau influentati de
lar dacA vedem la Bogomili eat de mult luat de la evrei, apoi si acestia la rândul lor, Nork aratA cum la esirea lor din Babilon, unde era cultul persan, au luat i ei o mulfime din dualismul lui Ormuz Ariman, sau mai bine zis, din legea lui Zaroastru. Astfel aceleasi percepte budiste.
cA paulicianii iau In mare parte aceleasi idei persane inapoi, trecute insA prin cuptorul evreilor.
§ 2. Facerea lumei la noi. WA' cum ni-o spune In naivitate sa, in Datinele, povestitorul Pantea:
DinteuntAiu era apA si Intuneric. Pe apA plutea o grAmAgioarg de spumA, In care era un vierme s'un fluture. Fluturele a lepädat aripele i s'a fAcut om : D-zeu, asa de frumos ! Da viermele s'a fAcut altA dihanie. El", negru, cu coarne i coadA, necuratul. D-zeu la trimis in mare s cear à p Am â n t in numele lui D-zeu. . . ." Deci presupunem Oceanul ca tatAl tuturorl dinpreunä cu Themslcum era la greci, dupA cum spune i riomer, lucru
ce ne reléfá Preller**) den Okeanos als der Anfang aller Dinge".
$i un alt povestitor, tot in Datinele, spune cA dia-
volul a cerut pAm Ant din mar e, In numele sAu l cA nu i-au dat, pAnA ce n'a cerut In numele lui D-zeu. Deci era ceva predestinat, ca numai D-zeu sA facA lumea. In *) Baur p. 427. **) Datinele 22.
www.digibuc.ro
257
acestea putem vedea un destin ca si la greci, care stäpânea totul, inat insusi Zeus, erau cazuri când trebuia sä intrebe destinul. Zeus stim cä avea oracoie. Inaintea sa fusese The-
mis, care avuse pe lume oracol, de acea este ea pusä ca femeea cea intAi a lui Zeus, care stia tot ce e pe lume, iar copiii ambilor sunt Moirile sau ursitoarele. Ea este personificatiunea pämântului*). Ideile acestea sunt atât de inemurite cu legenda despre facerea pämântului la noi, ¡neat, desi nu gäsim vre-o altà indegetare mai apriatá, trebue sä recunoastem fundamentul grec de aice pus in combinatie cu zoroastrismul, fie si maniheismul mai de apoi, care pämântul ca materie II gäseste ca fäcând parte din corpul diavolului. La noi insä, de vreme ce din mare in numele lui nu i s'a fost dat, sä vede cä e curat i cä face parte din o altä cosmogonie, nu acea a bogomililor, unde D-zeu nu i-a parte la facerea pärnântului. Deci tot ce se spune la noi despre facerea pämântului in toväräsie cu D-zeu : despre binecuvântarea lui, nu e bogomilic, ci o productiune localà a noasträ, combinatà din mai multe religiuni, din culturile si de la popoarele ce s'au strecurat. E interesant sä stim i unele din teoriele Office, care au in ele i idei egiptene. Ast-fel in opul lui Kreuzer**), la orfici gäsim : Waser war zu anfang und Schlam, welcher sich zur Erde verdichtete". AO a fost la inceput bruftuialä (glod subtire) care se indesi, pânä se Mai pàmânt. Pämântul ca princip ce se imprästie, iar apa ca princip ce tine la un loc, ce lipeste. Un alt princip ea
näscut din aceste douä e un serpe, cu un cap de taur unul de leu, iar in mijloc cu obrazul unui D-zeu. Acesta avea aripi pe umere. Numele lui e: neinbätränitul timp totodatä: Heracles. Cu el se. insoti Ananke sau Natura. Kreuzer o numeste Adrastea cea färä corp, inprästiatä In La Pherechyde se aflä un zeu serpe lumea toatä. Ophioneus, ce se luptä cu Kronos si impiedecA desvoltare lumei. Acesta corespunde persicului Ariman, ne spune Kreuzer. Preller 390, 433, 436. **) Kreuzer IV, I, p. 83, 81. 17
www.digibuc.ro
258
Pre Iler, in stinghiritorii ordinei, sau creatiunei naturei, care si la greci se manifestd in lupta cu titanii, vede
crize ale pärnântului, cutremure puternice, etc., cari au trebuit sd fie la inceput. Din acestea putem deci vedea cd care apoi la greci a fost o luptd, Intre D-zeu si diavoli s'a alipit la noi credintelor ce avem.
D-zeu ce se face din fluture, lepAdând aripele, desi ne aratä o metempsicosd, e insä greco-egipteand. La greci fluturul reprezenta starea cea mai inaltä a sufletului, in momentul ce trece in sfera luminei lui D-zeu. La accs4a soarele e adesa representat ca un scarabeu, sau ca o pasäre cu aripi*). Aproape identic e representat i sufletul la persi având pe Ormuz in loc de pasere In rnijloc. Ideia Ca' soarele are aripi, in geneza noastrd cari Impreunându-se it fac rotund, ne aduce aminte de Ahura-Maza sau Ormuz"), care
e astfel representat ca un orn cu aripi. lar acea cà in mijloc std un orn rästignit pe cruce, tine de Manihei***). In aluatul acesta s'au främântat i dospit din toate ingredientele, eft' abia le mai pop alege, ca si chimistul stofele lui. Ba In genesa ce o am dela Pantea, gdsim ceva cu totul con-
trar : povestind el de lumi ce sunt sub noi, zice : Para D-zeu de unde a venit In spuma ceea ca fluture? SA ridicase dela cei de sub noi, si a voit facd altd lume
sfinti, pentru ca sä se poatä sui
i mai su s, sd'si facd
inpärätia sa in cer !" Deci o teorie cu totul Inversä de cea a bogomililor. Pe când la ei lumea se face de sus In jos, ajungând din perfectiune la cddere, aice din contra, merge de jos In sus, dela haos spre perfectiune, asa precum grecii o cunosc, treapta cea mai Malta' fiind asezarea legilor ceresti de cdtre Zeus, ce'si pune resedinta sa In ceri, deasupra noasträ. In Olimp Deci, asa dupd curn ni se presintä povestea facerei lumei la noi, este ea intretesutä cu elemente din toate religiunile ce au trecut pe aici. Facerea säbiei deodatd cu soarele, *) Kulturgeschichte de Faulman 44, 127, 216. **) Datinele p. 27. ***) Idem p. 29.
www.digibuc.ro
259
ne duce la pumnalul lui Mitra, cred*). Povestea despre fiul Evei fäcut cu diavolul, cel cu 7 capete**) ne duce la Bo-
gomili. Povestea despre calul de fier ne aminte0e epoca §i idei despre Romul §i Remul de fier***) §i aa mai Voi da aice douà culegeri de ale mele ulterioare celor din Datinele, In care vedem mai multe elemente departe.
gomilice
Dinteuntäiu s'au intálnit duhurile pe apä §i-a zis D-zeu: Cine eti tu ?" Eu sunt inpäratul adâncimii. Da tu cine e§ti ?" Eu sunt inpäratul Inältimei" a räspuns D-zeu. Atunci ei s'au prins tovarä§i i l'a trimis D-zeu pe diavol sä aducA din mare pämânt In numele säu. Da el a mers de 3 ori, färä sä zicä numele lui D-zeu §i tocmai a treia oarà väzând cà nu'i rämâne pämânt a zis : iau in numele meu v'al lui". Din lecnta cea ce-a Camas in mânä D-zeu a fäcut pärnânt §i l'a pus pe apä. Apa a inceput a clocoti §i s'au fäcut dealuri §i väi. Diavolu s'a rädicat in sus §i a strigat : pace, pace, pace ! (in limba rusascA). Dupä acea D-zeu a fäcut : soare, lunä, stele In 6 zile.
Diavolul a zis lui D-zeu cä el n'are nici un tovarä§. D-zeu i-a dat o vargA §i l'a trimes in cer sä batà Intr'o de câte ori va bate, atâtia ingeri s'or face. El a mers fäcut o multime. Când a mers D-zeu In ziva a 7-a sä se odihneascä, diavolul cu ingerii lui II alungä, nu vra sà-1 primeascA, vra sä fie el stäpânitor. D-zeu a dat Intrin§ii cu tunul
i
toti au cAzut, care
in cer, care pe pämânt, care sub pärnânt. D-zeu s'a suit §'a trimes pe Arhanghelul Mihail l'a legat cu lanturi, i
§i-a infipt sf. Mihail sabia lui intr'o stâncä: când a e§i sabia atuncea §i el va scäpa. $'amu zice cA sabia mai cä iesä §i jidanii II a§teaptä, ea el e Mesia lor. Atunci cei trei sfinti
care's cu trupul la cer, s'or bate cu dânsul v'or muri, va fi sfâr§itul lumei. Tatäl d-lui I. Dulgher, din BroscAuti, a cetit aceasta
intr'o carte rusascä, de la un cälugär, in mänästirea Putna. *) Datinele p. 23. **) Ibidem p. 18. ***) Ibidem p. 144. 17*
www.digibuc.ro
260
Idea despre diavol ca Mesia al evreilor, corespunde astfel cä am puAnticrist, ce va veni la sfârsitul lumei tea-o crede ca intratà In popor prin bogomili. Cât despre diavolul ce vine la srarsitul lumei, apoi II avem i In mitologia germank In scäparea lui Loki ce e legat, ca i la inz In diavolul Caliug. Ba calul lui Alexandru Macedon cu un corn in frunte, ce se zice cA va esi la sfârsitul lumei, i cä acum a inceeste put a se arAta, intocrnai ca si sabia de mai sus
calul cu aripi, pe care din pämânt, la sfârsitul lumei va esi spre a lupta contra räutätilor Visnu, cu o sabie In mânä, diavolului*).
Despre diavolul Caliug noi mai avem legende foarteprecise, care Insä au putut sä ne vie si prin traci, nu numai decât prin bogomili. La timpul ski le voi arAta. Altá variantä asupra facerei lumei o am iar de la un. cArturar, din Cuciurmic, auzità In limba ruteand Diavolul a zis lui Dumnezeu, când era cel intäi arhanghel In cer
Asa sunt de tare
invârti toatal lumea: cerul pämântul, c'o mânä de trei ori, ca pe-o rasnitä !" Tot de la mine ai puterea!" a zis Dumnezeu. Stii ce ca' a
Doamne? Eu imi voi pune scaunul meu la räsárit i tu pe täu pune-1 la asfintit !" Nu te 'Malta prea sus", i-a zis D-zeu, ca sä nu cazi !" 5i nu tace, cä ar fi rämas cu atâta, dar se uitä la D-zeu i zice Cat esti de ciudat (la. fata) Doamne!" Tu imi zici mie cä's ciudat (comic), da ia te uitä la tine, cä ai coarne!" räspunse D-zeu! 13ânä atunci dracul n'avea coarne. D-zeu a dat la ceasul acela cA i-au crescut ; i deschizând cerul au curs Ingerii ca ploaia jos pe pämânt. lar din 12 ce'i avea D-zem lângä sine, pe 9 i-a dat jos i numai 3 au rämas in cer. Aici viind diavolii s'au fäcut rai, acolo era ingeri._ Diavolul avea coroanä de stele. D-zeu a trimis pe linger sä slujeascá la dânsul i dând o fierbintealä au mers la scdldat. El a pus coroana pe mal, D-zeu a dat geatä deasupra lui i ingerul i-a luat'o. D-zeu a mai spus ingerului sä'i tae cu tunetul 2 aripi, cäci avea O. Sufletele la iad au stat 4000 de ani, ¡Ana la Domnul Hristos când l'a legat._ al
*) Ifinckwitz, Míthologie 608.
www.digibuc.ro
261
Legenda Iuärii coroanei se identificä cu legenda luàrei tunetului *), inplicând pe cea greceascA cu Tifon. Cu toate acestea fragmentele aceste doug, auzite de la cArturari sunt cele mai bogomilice pe care le-am intAlnit.
a. Lupta cu dracul. Cäderea dracilor. Cercetând credintele Bobotezei, ziva lusträrei In contra -dracilor, la crè§tini, dupä cum am arAtat la p. 12 a acestui
volum, In conglomerat, asa cum ni se oferà ele, observAm ca si cum ni-am uita intr'o apä, lupta lui Zeus cu titanii sau gigantii la cei vechi luptele acestea douä se confundau, si care la noi In povestirile poporului se pot Tecunoaste in lupta lui sf. Hie cu dracii, atât in prosä cât .In colinde, in care se intrevede alAturi de stratul grec, un altul indic, venit desigur prin Traci. Voi descrie pe scurt luptele cu titanii la greci. Cei intk copii ai lui Uranus si Ohea (cerul i pàInântul) au fost ciclopii, cei cu un ochi In frunte, apoi he-catonheirele cu 100 de mâni ; de acestia speriindu-se tatäl lor îi aruncä In tartar, apoi venirä titanii, intre cari cel mai mic fu Cronos. Acesta alungA pe tafäl ski Uran, (cerul atunci fiind inchipuit aproape de pärnânt) mutilându-1 cu o secerä, iar din sángele curs se näscurä gigantii, eriniele alte grozävenii. De supärare, tatäl ski if blesterra pe Cronos cä si el sä fie alungat de copii lui. Cronos insurându-se -cu sora sa Rea si fäcánd copii, pe zeii Olimpici, tatäl lor pe toti Ii inghitea, ca &A nu se poalä inplini blästämul tafälui säu, singur Zeus, cel mai mic a scApat. Acesta silind pe Cronos sä dea pe fratii säi inapoi, porni lupta contra lui si a simintiei sale titanice. Stand fatä In fatà pe muntele °limp i Otrus In Tesalia (unde se cunosc mai multe cataclisme FOT6gice) lupta lor e ingrozitoare. Zeus eliberând din tartar pe hecatonheire i pe ciclopi, ca aibA pe partea sa, acestia din urmä ca puteri vulcanice ale pämântului, Ii fäuresc lui Zeus fulgerul drept armä de luptä, lui Pluton un comanac care 11 face nevAzut, iar lui Poseidon tridintele. Tunetele necontenite, fulgerile, cutremurile fäcute *) Vezi Datinele p. 12 unde sf. Hie luptà cu tunetul.
www.digibuc.ro
262
de hecatonheire, aprinsese toate pädurele incât i marea clocotea, cutremurându-se lumea 'Ana' in temelie, de !Area cà cerul §i pämântul se närue pâtiä ce in fine titanii loviti mereu de träsnete §i de stâncele prävälite de hecatonheire sä präb4rà In fundurile tartarului, unde hecatonheirele Ii legarà §i'i Inchiserä punându-se ele de päzitoare, ca sä nu mai iasä iar zeii olimpici rämänând pe lume stäpâni, o Imp Artirà intre ei. Zeus ca stäpânitor al cerului §i pärnantului puse legi stabile universului §i oamenilor pen-
tru a se povätui. Lupta cu gigantii e pentru Hera. Regele lor vrea rapeaseä. Un gigant aruncA In mare un munte (ca stâncele noastre aruncate de dracul In Prut). In aceastä luptä, alAturi de Zeus, esceleazä fiica lui Atena, precum i ficiorii säi : Bahos §i Heracles, acest din urmä isprävind definitiv. Ghea msA e supäratä pe Zeus CA i-a omorât copiii (pe giganti) §i dä na0ere unui monstru ingrozitor cu aripi, numit Tiphon (putere vulcanicä) cu 100 de capete de zmei, prin care aruncä foc, §i In loc de picioare cu doi balauri, având strigAtul atât de grozav incat §i muntii se cutremurau. ar fi pus mâna pe putere asupra zeilor §i oamenilor, dacä Zeus nu l'ar fi doborât dar pânä ce s'a intamplat aceasta cat a trecut... Aristophan descrie pe femeea lui Edchina ca având §i ea 100 de capete §i trupul acoperit cu erpi, iar din gurä värsând parA luptand aläturi cu dânsul. Pindar spune cum zeii cuptin§i de spaimä la aparitia lui Tifon, toti au luat chipuri de animate fugind in Egipet i pe unde au putut. Apolon s'a prefAcut in corb, Venerea in pe§te, singur Zeus nu a fugit s'a pus la luptA cu dânsul, dar ce folos, cä Tifon furându'i fulgerul §i Zeus ne mai având arma'i de scäpare fu invins §i Tifon luindu-i vinele dela picioare, Il inchise intr'o grotà, sub Parnas, unde Il pAzea un zmeu. Hermes veni §i'l scApa" prin §iriclic, Dupuis*) ne dà urrnAtoarea legendA a lui Nonus, asupra fulgerului lui Zeus, luat de Tifon: trengarul Zeus fiind ocupat cu amorul säu pentru Europa, sora lui Ladm, tocmai pe timpul equinoctiului de primävarà trecerea bai
i
) Origine de touts les Cultes.
www.digibuc.ro
263
luând chirierei dintre imperiul luminei si al intunericului pul de taur pentru a lua pe spatele sale pe Europa, spre a o trece marea, iar apoi fäcându-se un fleau frumos, pentru a'i plácea uità de fuiger, lásându'l pe mal. Tifon trecând si gäsindu'l, când incepa a tuna, lumea se cutrernurä, gigantii lui incepurä a scutura polul ceresc, OM de cätre urse, si steaua diminetei, Aurora, horele si toate fuse atacate. Lumina zilei s'a fost intunecat de umbra gigantilor, luna
plinä deasemenea, etc. Zeus insusi se spärie, dar n'avea nici un chip. Iatà insä a fratele Europei Cadm, autând pe sora sa, e intâlnit de Zeus, cate mergea cu Pan pe IângA muntele Taurus. Zeus ii fägärlueste lui Cadm pe Hermiona, fiica Venerei, de'i va cäpäta fulgerul de la Tifon. Cadm sä face pästor, apoi luindu'si fluerul dela Pan cântä
atât de admirabil, Mat Tifon auzindu'l e adânc pätruns, cerând ca tot sä'i ante. Cadm mai ceru si vinele lui Zeus sä le puie la lirä, pe care le si cäpätä. lar in timpul acesta Zeus care stia unde e ascuns tunetul, si'l reluä. Dupuis il aratà pe Tifon ca luat in sensul persanului Ariman, diavolul si inimicul lui Ormuz D-zeu. Tocmai când auzi Tifon träsnind isi dAdu samä cä a fost inselat. In furia lui sä repezi la cer sä'l sfarme, amenintând a va face altul cu alti zei si altä lume dar Zeus care acum se lupta cu el de sus, din caru'i ceresc, era mai tare. Tot träsnindu'l necontenit, l'a doborit la pämânt, punând peste el muntele Etna, sau dupä altii aruncându-I in tartar, de unde el trimite vânturile de foc oträvitoare, care präpädesc totul pe unde trec, pe mare ca si pe ampii. Copiii lui
cu Edchina sunt toti
acei
monstri ce fusese plaga
omenirei si pe cari Heracles i-a esterminat.
b. Legende egiptene. Finul lui D-zeu. Toate cele scrise in mitologie sä aflä si In jeendele poporului nostru. Lupta cu gigantii
e lupta aJurieii,
când D-zeu da potopul si'i curäTä de pe lume, chemând si pe nefârtatul din tartar sä'i ajute (adea ciclopii)*). De asemeni si furatul tunetului, când merge arhanghelul si se scaldä cu diavolul, täindu'i aripele. Desi in legenda aceasta *) Datinele p. 31.
www.digibuc.ro
264
a noastrà avem o altà versiune. Despre dracul inselat de om insk prin ajutorul scripcei, se gäseste adesea in povesti. In special, lupta aceasta cu Tifon o avern destul de vederatà in Datinile p. 152 cu Moisi, iar la p. 1000 II avem
pe sf. Gheorghe luptând cu niste faraoni, ce sunt a se lua drept Titani. Apoi in credinti, frica de diavolul cel
le-
gat e atât de intipkitk incât oamenii nu au mai mare groazA de cat ca s`d nu se scape el" Nefârtatul, dracul cel mare ce e legat de cAtil D-zeu in lant. Doamne fereste, acela atât de puternic i räu incat dacä ar scApa indatä ar präpädi lumea. Tot odatà pe Tifon II confundá poporul i cu Saturn precum si cu Prorneteu despre
care vorn vedea.
Iar cum cA Tifon este diavolul legat in scaunul ce'l pregAtise lui D-zeu, sä poate vedea si din dualismul egiptean. Pre Iler insusi ne spune c'd Tiphon al grecilor a fost identificat cu Tiphon al Egiptului, care le trimitea vântul pustiitor al Africei. El era frate cu Oziris zeul soarelui, care invätase pe oameni agricultura, fäcuse carul, etc. si fiind cä oarnenii Il iubeau, lui Tifon Ii era dudä, vroind sä
fie el rege. O datä Wand o ladà cat Oziris de mare si poftindu'l pe acesta la o petrecere, II amägi sä intre in ladk in care inchizandu'l, II aruncä in riul Nil. Femeea lui care era totodatd i sora lui, Izis, II aura' in toate partile, gäsindu'l inväscut cu ladà cu tot intr'o floare de lotus de atunci lotosul e adorat la egipteni, iar inflorirea lui prevesteste revärsarea Nilului, asupra tare', care face ca pàmântul sä rodiascá in Egipet nefiind ploi. his ingropând pe sotul sàu, Tifon gäseste mormântul tae pe Oziris buatele, aruncândule, pe care Izis dinpreunä cu cânele Anubis, le cAutä si le pune la loc. Pe timpul mortei sale Oziris merse in iad, pe ceea lume i deveni domnitor peste suflete, sub numele de Serapis. Aceasta e in timpul de iarnk când soarele e mort, pe când dusmanul säu troneazä pe pámânt. Dupä mit, Tifon atunci e posesorul tronului fratelui säu. Venind timpul ca Oziris sä se reintoarcd pe pärnânt i väzând cA Tifon i-a räpit tronul, alcAtui o armaiä i cu ajutorul fiului säu Norus invinse pe Tifon si'l legA in fiare. Isis insä ii dädii drumul si el fugi in www.digibuc.ro
265
pustii, de unde numai esi, trimiiând nurnai vanturele'i ar-
zdtoare. (La noi nu este mai mare fricA decAt de vântul virticus" care e diavolul). Horus inteatAt se mânie pe md-sa, in cat ii smulse coroana de pe cap ear ea In loc isi puse coarne de vack cu care ca lunA e representatA altii spun cA Mercur i le-ar fi pus. Aice vedem cunt femeea: luna rece, apa ce Inghiatä, sä asociazai de usor cu diavolul, frigul, ce nimiceste
toate. In povestile noastre gäsim adesa pe sora sdu mama si care are darul s e i nbäetului ndscut dintr'o floare puste or si ce, legand pe un zmeu, cum e tradat de
de maml-sa, care II sloboade pe zmeu si cum acesta il tae pe bäet bucAtele, scotându-i vinele, sau ochii. Calul insä Il duce la sf. DuminicA care II invie si venind ca orb cântA la poarta zmeului, cerând niste vine sä pue ca strune, iar dupA ce le capätk put-land mâna pe palosau ochi II sul ce it are ca dar de la nAnasul säu, de la D-zeu omoarä pe zmeu. E de observat cA bdetul acesta e in tot-
deauna finul lui D-zeu" trAsura botezului sau a curAtirelor e nedeslipitA de el, ca si palosul sau pusca cea a toate omorâtoare (tunetul). 11 gAsim sub numele de Dunaras" sau Busuioc" ori Floare 'nfloritä" ori FrunzulinA". In o variantA II am ca FrunzA-verde" In alta ca Frunzä de Navafie"
(va fi frunza de lotus) sau GrAuntas de aur". Din toate vedem cA face parte din ciclul curAtirilor lui Jupiter. Este un ecou rAmas din miturile aici arätate, in combinatie cu Oziris, dupA cum ne invatA insäsi mitologia. Povestile acestea insA, de oarece Oziris e identificat cu Bah, si el tAiat bucAti de Titani, la noi trec asupra acestui
zeu. Dunäras ce se hräneste cu poamk pe cat
timp stA cu marnäsa In poloboc, ca Perseu*), apoi FrunzulinA, Busuioc
cred cä pe Bah ni'l
aratA
si acesta
desigur identificat si cu alti zei asemAnAtori.
La Creuzer**) gäsim o versiune asupra legendei Semelei, fiicei lui Cadm
cum cA tatäl ei, indatA ce ea avu co-
pilul, II puse Intro ladä si'i dAdu drumul pe mare. Lada se opri la Brasiä de la care aventurA isi cApAtä orasuI numele. *) Datinele p. 911. **) Simbolica IV, I, 14.
www.digibuc.ro
266
Ba chiar i pe Hera, dupä cum ne aratà Pre Iler, o gA-
sim aliatä puterilor titanice: Nach derselben Analogie sind aber nothwendig jene Fabeln zu erklären, wo Hera sich mit den finstern Mächten der Tiefe verbindet urn weltverderbliche Mächte zu erzeugen, wie sie denn in diesem Sinne schon in de Ilias (8,478 ff.) in ein nahes Verhältnis zu den Titanen gesetzt wird und nach Sthesihoros (Etym. M. 772,49) und dem Hymnus auf den Pythischen Apo 11
im Lorne gegen Zeus sogar den Typhon von diesen Mächten der Tiefe empfangen und geboren hat. 127 ff.
Ein Bild von der unheilsschwangeren, in dichten Nebeln Ober die Erde gelagerten und wie auch wir bildlich zu sagen pflegen brütenden Luft, die im Bunde mit jenen urweltlichen Mächten also auch für eine Ursache vulkanischer Eruptionen angesehen wurde"*). Aliindu-se ea cu puterile titanice ale adâncurilor vulcanice, dä na§tere lui Tifon, inimicul lui Zeus. Pre ller ia de motiv aerul (pe care ea it represintä) incArcat cu pâclä Intunecatä. Deci nu e greu
de inteles Intorsätura noastrà din pove0. Ghea care 4i asigurà copiii de sägefile zeilor, ca sä nu-i omoare, la noi poate sä treacA de mama zmeilor, in lupta când au furat soarele §i luna, eroul nostril fiind poate Heracles, in contra cäruia ca muritor, ei nu erau asigurati, i care Il nimere§te pe cel mai mare. Ghea mama lor cAuta o buruianä i In contra muritorilor, dar D-zeu a oprit soarele §i luna ca sä lumineze, astfel ea' idea in povestea noasträ, despre lupta : când zmeii au luat soarele luna, pare aice a'§i avea motivul. Hefestos it omoará pe Klytior prin o bombä de metal ferbinte ca §i in povestea noasträ, unde Faurul pämântului" omoarà pe mama zmeilor aruncându-i o boamba de fier inro§itä in gurà**). Ba §i Dionisos §i Atena ajutä lui Zeus. Atena lovind cu tunul. In pove§tele noastre despre sf. the cu dracii, pe care el
ii arund din cer, cu fulgerul, sä spune cä de atunci dracul necontenit sä intoarnä la sf. Ilie cu doul, iar sf. Hie de acea Ii urrnärqte peste tot locul cu sägeata, dar el se ascunde §i in piaträ §i cä un cioban Dobn väzându-I 4) Gr. M. p. 134. **) Sarineanu, Basme p. 549.
www.digibuc.ro
267
odatä in o stâncA cum se strâmbä el lui sf. Hie, ,l'a nimerit cu sägeata sa, pentru care serviciu sf. Hie sau D-zeu i-a dat putere*). Aces la e Heracles. Ba credintele noastre spun cä de câte ori in cer sunt §i cl mari furtune cu tunete §i fulgere, se bat zmeii curge chiar sänge de al lor pe pämânt, care e bun la vaci. Aceasta e desigur o reminisce* despre lupta lui Indra in cer, cu un diavol pentru vacile cere§ti, pe care le-a fost furat, care luptá la greci, trece in acea a gigantilor, locul lui Indra luindu-I atát Zeus cat §i Heracles cât §i Dionisos in Europa. Noi desigur cä" prin traci am cApätat nofiunile
despre lupta aceasta, care apoi se contope§te cu o and intâmplare din aceia§ mitologie indicA, alipindu-se §i aceasta apoi in Europa, luptei titanilor.
c. Lupta cu dracii in colinde. In unele colinde cred eä sä reoglindesc luptele acestea. latA o colindá dupä colectia Teodorescu p. 33 : Sub poalele ceriului Florile dalbe, La umbra nourului
Mândrä masa e &Rd Pe earba cea inverzitä.
Cerul §i nourul de aice, ni'l aratä pe Jupiter. La mash' §ede Dumnezeu ce toate vede §i CrAciun cel bäträn (Saturn) §i loan sf. loan §i Hie sf. [lie. Fäcând ei chef §i veselindu-se, iatä cä vine archanghelul Mihail pe cal spumegänd §i spune cA: Idolii cheia i-au rdpit
Toate 'n brafe le dra
$i in rai ei au intrat, $i din el toate au pi-Mat
$i in iad le aseza Raiul se 'ntuneca Tare 'n iad se lumina
Luat'au luna cu lumina Zorile si razele Stelele si soarele
Raiul plângea Iadul râclea
Cel toiag de judecatd Ce judecä lumea toatd (fulgerul).
Pe Ioan si pe Hie Ajutor dä'mi Doamne mie
*) Datinele p. 12, 523.
www.digibuc.ro
263
Apoi: loan botezând acolea Ilie trásnind prApädea. i astfel aduc odoarele la loc. Diavolii de sigur s'au inspäimântat de aghiazma botezätoare, sau de apa lustralä, aläturi de fulger, si au trebuit sä" fie Invinsi. In colectia lui Atanase Marienescu gäsim:
La muntele Galilei Hoi lero-mi Leromi Doamne Domnul e cu sfintii sei. Din departe ei privea Pe Archanghel Mihail CalArind si alergând etc.
D-zeu il intreabA ce veste. El spune cá: Sf. Petru a adormit Iuda cheia a fdpit $i in rai eft' s'a liágat Ce-a fost bun tot a prädat Lunioara, soarele Zorile si razele Tronisorul de judet $i sustarul de botez Busuiocul, florile
Crucea si mirurile. Toate 'n iad el le-a bAgat Si raiul c'a 'ntunecat $i iadul l'a luminat.
Die cere dela D-zeu tunetul si fulgerul. Eu Vas da, dar esti cam tânAr, Numai te vei vAtäma Nu le vei putea purta.
In fine sf. ¡lie aleargA dupà luda pânä in iad,
Cu un bici de foc pocnind Fulgerând si tot trásnind. luda cum II auzia Sta pe loc si amortea
www.digibuc.ro
269
Ilie l'a luat $i In fere l'a bägat $i de stâlp cá l'a legat Toti cei drepti s'au bucurat Toti ce'i strâmbi s'au spâimântat.
Chiar dacà este ideia de amortire persanA, iar arhanincologhelul Mihail, chiar daeä ar fi al bogomililor totul e rnitologic. Somnul de aici al sf. Petru are insemnAtate.
La inzi somnul lui Brama, ne spune Polier, aduce totdeauna o crizä, in care timp tot pAmântul e sub apà. Aflându-se adâncit intr'un atare somn, diavolii ii furá CArtile
vedelor de pe buze, in care stätea inchisa toate legile religia de el scrisA. lard' cum descrie rApirea aceasta colone-
lul Polier*): Les Daints et leur chef Sankasser avaient été fort irrités de la defence faite par Birmah a son fils Brehman, de leur donner les Veds, ils cherchaient et n'avaient encore pu trouver un moment favorable de s'en emparer le sommeil de Birmah le leur offrit, et Sankasser profitant de ce moment et de la crise, qu'il amène, s'approcha de Birmah endormi sur les eaux, deroba ces livres sacrés, qui flottaient sur les livre du Deyotas, et les emporta dans les Patals". Diavolii si seful lor Sankaser, erau manic* ca Birmah, tafAl lui Brama, i-a oprit acestuia de a le da vedele. Ei cäutau ocazie i tocmai li se oferi somnul zeului adormit pe apä, pe a cärui buze saltau cärtile, luindu-le si ducându-le in iad".
De aice apoi se naste trebuinta de a se Incarna Visnu in om jumätate peste. El isi alege pe dreptul Satiaurata, care ca i Noea isi face o arcA era fiul soarelui servitorului spiritului ce se milca pe ape", Invätându-1 s. ia pArechi din toate animalele, seminti de plante, i acornpaniat de cei 7 Rischis**), fiii lui Birmah, s'a intre in corabie. Un serpe ii serveste lui Satiaurata de a lega co*) Mythologie des Jndous, Polier, Paris 1809, p. 31, 244. **) Acestia ca fii lui D-zeu sunt presupusi a avea corpul luminospe când diavolit au corpul opac.
www.digibuc.ro
270
rabia de cornul lui Vi§nu ca pe0e, ca sä pluteascA in la noi e bun sigurantà pe apä. De aice apoi erpele pentru orn, cAci el a pus coada §i a astupat gaura, ce o i
fAcuse diavolul ca s61 inece corabia lui Noe. Apoi isprävindu-se deluviul, §i Birmah sau Brama sculându-se, Vi§nu omori pe §eful dracilor, luà cArtile §i le dadu inapoi lui Birmah.
Mai departe Pollier spune : En derobant aux Deiotas leur livre sacrés, les daints leur avaient aussi enlevé toute leur richesses, et jusqu'aux objèts de première necessité, dans ce denuement, aussi penible, qu'il etait total, les Deiotas recoururent a Vichnou, le supliant de leur rendre les biens, qu'on leur avait ravis, ou de leur en donner, qui les remplaçassent". Diavolii furând artile zeilor furase §i toate odoarele, de aceia ei alergarä la Vi§nu ca sA le scoatä de la draci sau sA le deie altele. Pentru acest scop, urmeazA o a doua incarnatie a lui Vedem cum in colindele noastre fondul e cel indic, trecut pe la greci, ba i pe la romani, cAci sf. Petru ce doarme, päzitorul raiului cu cheile, este Ian. Acesta afarà cà e declarat de mitologi ca identicficat la cre§tini cu sf. Petru, Creuzer i altii II aratà identic §i cu Brama, Ian fiind §i el fAcAtorul a toate §i infiinfätorul cultului religios la romani, ba recunosc ei §i in Oanes, omul pe§te babilonian. lar in colinda de fatà, asertiunile acestea sä i mai intäresc.
In colindele lui Marian §i mai bine ill vom putea recunoa§te ca lan, dei aice sA identifia cu sf. loan, desigur ca lustrAtor el, ba trece i in Bah, fiind §i acesta un i
botezAtor : Sculali, sculafi boeri mari, Lerului Doamne! CA vA vin colinclAtori
Pe la miez de Cant Atori Sculati, sculati nu dormifi, CA nu-i vremea de dormit vremea de 'npodobit. Cu podoabe de argint Cu canafi pân 'n pAmAnt $i sculafi slugele SA mdture curfile.
Cucos negru mi-a cAntat, Zori de zi s'a revArsat Slugile mi s'au sculat Curfile mi-au mAturat Popi 'n slujbA mi-au intrat MAndrA slujba cine-o ascultd? C'o ascultA Maica sfAntd, $i Ion sAnt Ion NAnasul lui D-zeu, $i cu scump finuful sAu. Maica sfântA stA s'ascultA
www.digibuc.ro
271
$i ascultá cât ascultà, $i din gur' apoi cuvântä. : Of loane, sf, Ioane, De-ai sti tu precum nu stii Aid mult n'ai zäbovi ! De ce sá nu zAbovesc Pe Domnul WI pomenesc ? C5. Iuda cel blestemat In rai CA ti s'a bAgat
$i raiul cä l'a prädat ! Pähärutul mirului, Scaunul judefului, Ciubärul botezului ! Maicä sfânt5., mergi fi bunä, Si fä tuuuri de-1 detunä
Dupä el de vei tuna, Iuda cä s'a späimânta, Toate 'n rai cd le-a läsa.
PregAtirea din zori, avea loc la romani la calendele lanuar. Cucosul e de asemeni atributul lui Ian. Era representat cu un cucos langA el. Popii din slujbA aratä cuRul religios, introdus de Ian, ca soare el e botezatorul loan ca si Apolon si Bah. i cu toate acestea nu pe Ian 11 avem aice ca nAnas al Domnului Hristos, ci pe Bah. Maica Domnului din slujba de aice, de si dA de stire despre prAdarea Vedelor lui Brama, dar tot ea este acea care alungä pe draci, ca si la greci Minerva, ce'i ajutA cu tunul lui
lui Zeus.
WA acum ce gAsim In mitologia lui Polier*): La première creation directe fut, comme je vous l'ai dit, Bhavani, après elle Birmah, Wichnou et Mahdaio, pui la celeste bande des Délotas inferieurs, créés capable de perfections, avec la liberté de choisir; abusant de ce don,
une parti corsiderable de ces Deiotas se revolta, et guidés par Mekasser, leur chef, ils lutterent contre l'être supr&ne, et opprimèrent Rajah AinCler, et les Dédiotas sous ses ordres, restés fidèles a Brehm. Mais Zhavani s'etant mise A la téte de cette milice célest, combattit, vainqiut les rebelles, tua leur chef, et les autres furent précipités dans l'abime des ténébre; où il resterent pendant une imense
periodes des tourment, jusqu'a ce que par l'intercession des Diotas fideles, ces esprits méchants et ilegradés furent enfin replaces dans un etat de purification et d'eprevres gradulles, d'ou ils pouraent remonter a la perfection, a la gloire, au bonheur, dont ils etaient dechus". *) Op citat p, 158, I.
www.digibuc.ro
272
Deci avem acelas episod ce cunoastem despre Mahas cu deosebire cA acolo Siba e acela care îi trânAssur teste din cer, pe când aice Bavani mama zeilor face isprava. SA ne aducem aminte cA Hecate la greci avea trei capete. $i ea la greci luptA contra titanilor. Acesta ar trebui sA represinte pe Bavani, mama trinitAtei indice, pe mama lui Brahma. La romani Hecate era mama lui Ian. cu acelas Inceput, In o altA culindA a lui Marian pe Maica Domnului i cumAtrul ei nu'i mai gAsim In bisericA ci la rAdAcina a doi meri : Este-un pat mândru de brad lar in pat cine'i culcat? Tot Ion, sânt Ion Nänapl lui D-zeu Ce ne mântue de rAu LângA salpul patului Imi stA Maica Domnului.
Ion doarme, odihne0e Maica stA §i mi-1 privqte De lacrimi de-abia zdre§te Din gurA de-abia vorbqte MAi Ioane, sf. Ioane Tu dormi i te odihnete $i de rai nici cA gânde§le,
luda 'n rai cA a intrat $i raiul cA l'a prAdat!
Dar el din rai ce-a luat Cheitele raiului Luminita soarelui, etc. MaicA nu te supAra
CA eu pe loc m'oi scula, Tunuri in mâni oi lua, etc.
In o variantA sf. loan o sfätue pe Maica Domnului sA afume cu tAmAe, cA dracii vor fugi. In a treia variantA sub doi meri mândri lnfloriti este o masA ratilatä, de bucate indestulitä etc. Maica Domnului alungA diavolii cu tunul.
In a sesa:
DupA dealul cela mare
RAsdrit'a sfântul soare Acela nu'i sfântul soare CPI o sfântä mAnAstire Cu pAretii de tAmâe Cu u§orii de fAclie $i cu praguri de-alAmâe In mijlocul mAnAstirei.
Este-o masa de strafide InbrAcatA cu smochine,
Tot Ion, sf. Ion NAnasu lui D-zeu, In brate cu finul sAu.
Ion bea sa vesele0e Maica Domnului prive§te Ca sA vadA, de se 'nbatA $i din ochi abia zAre§te
$i din gueasa vorbqte : Of Ioane, sânt Ioune!
De-asupra struguri de vie
Tu de vin te-ai inbAtat $i de rai vAd c'ai uitat,
Dar la mash. cine 'mi vede ?
Iuda 'n rai cà mi-a intrat etc.
www.digibuc.ro
273
Tot Maica Domnului e cea care face isprava. loan de de aici e mai hit Ai Ian, cu tämäea ce se vede cA arde pe foc lângA el, etc. dela anul nou, desi apoi cu strugurul de
vie trece In domeniul lui Bah. In cele din urmä e posibil cä toatä masa aceasta tinea de Bah desi Creuzer ne
spune: Am ersten dieses Monats (Januar) brachte man ihm das Janual" ein Opfer von Wein und Frilchten ; man bekränzte sein Bild mit Lorber" ...*) CA de 1 lanuar i se aducea sacrificiu colacul lanual" vin si fructe, si i se Incununa statua cu laur". Ba si la toate casele se 1ncununau usele cu laur. Sä ne aducem aminte si de muntele lui Ian : laniculum. Colinda sA isprAveste cu: Frunzä verde minte creatä Dare-ar D-zeu viag
Frunzä verde busuioc Dare-ar D-zeu noroc.
Deci Laurul lui lanus. Cu toate cA si aici avem un dar ..." de oarece Nork ne spune : Athenäus schreibt die Einführung der Kränze dem Bachus zu (Dep. 15, 13) Pli-
nius (16, 1) dem Janus. Weil Bachus als Komus dem Gastmählern vorstand, daher die Gäste bekränzt. Ueberhaupt waren die Gastmählern Opferschmäuse" (Athon 54.**) Din acestea insäsi putem vedea cum chiar din vechime dateaz1 identificarea lor, dacA amândoi sunt crezuti ca introsi dacä Bah presidä la mese ducatori de cunune atunci si masa de aice e a lui.
luda full si ulcicuta cea de vin, lingurita cea de mir pe Iângäl scaun si botez, crucea si luIn varianta a septea
mina, iar sf. Petrea ia tunul si'l tuneaiä. In a 8-a e tot sf. loan, dar Maica Domnului face isprava cu tunul. SfArsindu-se colinda cu: Coroaná de busuioc Si fii gazdä cu noroc
Coroanä pe mina' ere* Sä fil gazdh cu viata Cu cana de vin pe masa, Lângä canä pätfärel Sä cinstim si noi din el 1 *) Simb. III, 590. **) Andeutungen eines Systems der Mythologie p. 199. 18
www.digibuc.ro
274
Deci nu mai rAmâne indoialà cä avem a face cu Bah.
Mitologia greacà chiar ne spune, cä in lupta cu gigang alAturi de Heracles §i Atena a ajutat §i Bah cu isbandä in contra lor.
In acestea deci am putut vedea cum Brama e identificat cu Ian, iar acesta se schimbA apoi in sf. Petru §i in loan-Bah. Aici deci putem gAsi §i pe mama cea rea a lui sf. Petru, Hecate, mama lui Ian.
0 altä variantä §i mai interesantä: Noi umblkm si colindäm Boerasului Ef rim Dar boeriu nu-i acasä CA'i dus la pädurea deasa.
Uncle el vrea sA impu§te cerbul, care este Ion Ion nAna§uI lui D-zeu 9 zile. Notfá ani el i-a 'nplinit Jos la tar'a scoborât Mänästire a fäcut Cu 9 usi cu 9 altare Nouä rdsäriti de soare, Pentru boeri si cucoane.
menit sä fie
sf.
cerb 9 ani
§i
Dar intr'insa cine cântä,
Cin e f ace sfânta slujbA?
Tot Ion sf. Ion
Nanasul lui D-zeu. Dar ruga cine-ascultä ? C'o ascultà Maica sfântä.
Of loane, sf. Ioane, Când ai sti precum nu stii Mce n'ai zäbovi, etc. Pânä slujba voi gAta Dute MaicA D-ta.
Fäcând tot ea isprava. Colinda se spune de sf. Vasile. Aici avem stre§inà de busuioc" etc. Astfel cA acela§ sf. loan
pe care cu altä ocazie Pam recunoscut a fi Buda
ce
este o incarnatiune a lui Vi§nu il avem §i aice in lupta cu diavolii. Poporul nostru §tie una : c'd Domnul Hristos are pe un nAna§, care a tinut botezul inaintea cre§tinismului.
In colindele acestea vedem cA nu se aflà nimic bogomilic, §i desigur nu ei ni l'au adus pe Ion sf. Ion ca cerb,
www.digibuc.ro
275
oarece ei pe sf. Ion botezAtorul nu'l adorau iar in acestea il gAsim destul de complicat cu botezAtorii indigeni pAgani, derivati din cultul lui Brama, sau Buda, trecut mai direct la Apo Ion cu cerbul, din al lui Zeus cu lupul, etc. in lupta cu dracii avem pe: Joe, Ian, Apo lo, Bah, Minerva
Hecate, toti la un loc contopiti cu Buda-Visnu-BramaBavani, a cAror mituri se intrevgd ca drojdia pe fund. Cea ce provine ici si colo despre sf. Mihail, e poate influentA cresting, sau i bogomilicg. In fine pe sf. Mihail II vom mai gäsi i In alte legende. In Datinele II vedem cum i-a locul lui sf. lije,
spre a lua tunul sau straele de la
diavol*). Ca atare, de nu cumva atat aice cat si mai sus, -este el Mitra, rAmas ca sf. Mihail, din cultul atat de iubit la romani, precum si in Dacia. (SA mai adaug aice ca micA notitä i ceva asupra fa-cerei lumei i albina, pe care D-zeu o ia de sfAtuitoare. Legenda la noi e foarte rAspanditä. Ea trebue sA ne vie tot dela greci, sau ì prin romani, de oarece albinele pAzau grota copilului Joe, ele Il hrgneau, de unde apoi manca lui se numeste Melissa. Melissa ist Jupiters Amine; Melisseus, der Kreter König, ordnet Jupiters Dienst an",
dupg Creuzer"). De aid apoi e lesne de inteles ca D-zeu sA o aihA iii samA albinele, trecand de animale curate).
§ 3. Facerea omului. In legendele noastre despre facerea omului, totdeauna vorba cA diavolul a fAcut din lut pe om, numai cat nu'i putea da suflet. Trece D-zeu pe acolo. Ce faci?" II intreabg.
Iaca ce fac, dar ce folos cA nu poate vorbi". DA-mi-I Ink !" Dat sa-ti fie!" D-zeu suflä asupra lui i cApAtA viatä. Diavolul vAzand, zise: dar tot tu esti mai cuminte de cat mine!" Ba In unele colectii se Old c.a. de oarece diavolul l'a fgcut, tot avu pretentie la om dacg nu in viatg, sA fie al lui macar dupA moarte. D-zeu dupd moarte dAdV"), nestiind la cat-va veni. Tocmai and vAdi cA sufletele dupA *) Datinele p. 501. **) S. IV, p. 349. ***) Datinele p. 37, 38. 18*
www.digibuc.ro
276
moarte merg In iad, ca se umpluse iadul de dansele, se Wandi cum sa faca, doar le'ar putea scapa, si spre acest scop trimisa pe un sfant sa slujeasca la diavolul, ca sal intrebe cum le-ar putea dobandi. E asa ceva ca un Zeus
ce nu stie singur destinul trimitand pe Hermes WI aducä veste de la Prometeu cine e fiiul care il va detrona ? Prometeu Insa tace cäci stie, cà un fiu din a 13-a generatie din descendentii zeitei Io II va elibera. Despre sfada proprietätei asupra omului, gäsim la romani o legenda. Cura, zeitatea grijei, neavand ce face, stand langa a apa, sä trezi cä fäcusa o figura din lut. Trecand Jupiter pe
acolo ea II rugä sal dea viata. Cea ce si facu. Jupiter insl vroia ca omul acesta sa fie al lui, cad el i-a dat suflarea. Cura de alta parte vroia sä fie al ei, pentru ca ea l'a fäcut. Vine si Telus si nici ea nu se lasä mai pe jos, cad ea a dat lutul. Vine si Saturn si hotareste: Tu Jupiter ia-ti pe om dupa moarte. Tu Grijä (Cura) sal ai cat va fi in viatä, iar tu Telus, pentru ea' a'i dat huma din care e fäcut, sa poarte numele homo". Si astfel i-a inpacat pe toti. latä cat de bogomilica e povestea noasträ. In legendele acestea ale noastre or ce lucru diavolul face, precum : carul, casa, etc. dar toate prosteste, D-zeu le cere dela el si apoi le ispräveste. Despre car de ex. (care la egipteni la greci si romani fiind a lui Jupiter, e fäcut de Oziris) la noi se spune, ca dracul totdeauna din care el tuna cauta sa-I rästoarne, zicandu-se ca sede sub roatä. De acea i se si zice diavolului: cel de sub roatä". Percepte dualistice persane, despre prostia diavolului, au fost deci aliate resturilor din celelalte mitologii, asupra facerei lumei, omului, etc. care acum trec drept bogomilice-
a. Prometeu. La greci sa spunea ca Prometeu a facut cel intai pe om din lut, fàrà insa a putea sal dea suflet, pe acesta i l'a dat Zeus sau Atena. La noi gasim deasemeni amestecata pe Maica Domnului. Grecii insä, mai spuneau cà Prometeu facuse pe otn contra vointei lui Zeus si ca a furat fo-
www.digibuc.ro
277
cul ceresc prin care i-a dat viatä; sau cä omul fad fäcut Zeus nu vroia sä'i dea focul spre Intrebuintare, Prometeu l'a furat, cea ce l'a IntArtat pe Zeus In contra lui. Focul l'a furat In o nuia bortitA si la adus pe pAmant. La noi sA
spune cA D-zeu a furat de la dracul focul In o nuia de soc fAcandu'l astfel poporul pe Zeus drac*). Tot Prometeu a fAcut si animalele si a dat omului toatA cultura.
Ce spun povestile noastre? CA dracul a fAcut si animale si totul pe pAmant. Zeus sA maniè pe Prometeu pentru cA vroia sA fie ca si el mai ales s'a starnit dihonie de la inpArtirea pAmantului cAci Zeus nu vroia sA dea nimic pentru orn, vroind sA'l extermineze si sA creeze alt gen de oameni iar apoi agravandu-se mania Intre ei prin furatul focului, Zeus a pus pe Vulcan sA'l lege cu lanturi de stanca Caucazului, de unde, cu ocazia unui cutremur sA prAbusi cu stancA cu tot In tartar, dar dupA mii de ani iar se ridicA la suprafatA. Prometeu ca lucrand In contra vointei lui Zeus e luat la popor drept dracul. Cutremurul ce'l face dracul legat de stancá sau de stalpul pArnantului, e cunoscut de popor. AdecA ce nu e cunoscut din toate acestea ? Nu mat atata cA dracul la noi trece ca cel adus de bogomili, inaintea acestor oameni nu se avuse cunostinta despre drac....
Zeus de ciuda lui Premeteu face pe Pandora, cea intAi femee. A pus pe Vulcan sA o facA, frumoasA, dar avand toate defectele, si dandu-i un vas cu de toate relele : boale, griji, nevoi, etc. o trimite lui Epimeteu, fratele lui Prometeu. Acesta i-a spus sA se pAzeascA, cAci ceva bun Zeus nu'i trimite. El InsA o luA. Pondora deschide vasul si toate relele ese, ramAnand In fund numai speranta. De atunci oamenii muncesc si e viata grea pe lume. Vedem cum credintele grecesti cu acele evreesti se bat cap in cap.
In o *turd veche sA poate vedea Prometeu fAcand pe om din lut, iar Atena dandu'i suflet prin punerea unui fluture pe cap pe cand serpele, simbolul Intelepciunei stA la spatele ei. Un alt drac e si Vulcan. `) Datinele p. 7.
www.digibuc.ro
278
AMt Prometeu cât si Vulcan, amândoi iubesc pe Atena. Vulcan ce'l leagA de stâncA atât pe Tifon cât si pe Prometeu, se apropie de dracii acestia doi ; (el e schiop), et Apoi el face un scaun In care o Inchide face pe femee. pe marnA-sa Hera, intocmai precum vroia dracul sä facA cu pe Hera scotând'o Bah, din legAturele acele, dup*a* ce l'a inbAtat pe Vulcan. D-zeu
In Mihalcea auzii povestea cunoscutä, cum un covali si cum el avea un sä Inscrisese dracului pentru bani scaun, un copac si un sac, in care intrând dracul nu putea scApa, pâtiä nu i a dat inapoi contractul. Tot Vulcan trebui sä fie covaliul ce a läsat legArn ânt celorlalti covali, cä de câte ori vor bate cu ciocanul degeaba pe iläu sA se intäreascA lantul diavolului. Prometeu Insä pe nedrept a suferit mânia lui Zeus. El de si era titan, dar in rAsboiul cu titanii, stätu alAturi de Zeus, dinpreunA cu marnAsa Themis, dându'i ajutor si sfAtuindu-l. Prin marriä-sa el era Profet, el stia destinul ce plana asupra lui Zeus. Acesta legându-1 de stânca, unde In toatä ziva un vultur venea de'i mânca plämânii, care peste noapte cresteau, chinuindu'l ingrozitor, el mereu il ameninta pe Zeus, cA are sA i se nascA un ficior, care'i pregAteste si lui aceias soartä ce a pregAtiro el lui Cronos tatAl lui.
Zeus mereu trimetea pe Hermes sä afle, dar el a pus confArA totusi ca sä'l poatä indupleca ditie : eliberarea lui, pe Zeus sAl sloboadä, cerând ca pentru scAparea lui, un alt nemuritor sA rabde moartea, mergând pe cea lume. Deja titanii din tartar, fratii lui, fuserä scäpati, si pe el Zeus tot nu'l elibera, asa de mare era mânia lui. Focul ceresc a't fura era un mare pAcat. Heracles insA veni, pe care el It
astepta de mii de ani, cât a tinut martiriul sAu si a iimpuscat pe Vultur, scApându-1, iar in locul lui gäsi pe Centaurul Chiron, care suferind de o ranA se an mortei. Atunci Prometeu se inpAcA si cu Zeus, spuindu'i cA de va avea un fiu de la Thetis (pe Achil) aeesta il va resturna cea ce ii schimbA gândurile lui Zeus, care o dorea pe Thetis. Tot Prometeu ii fAcuse si altä festä, pentru care se infuriase intr'i'tâta Zeus asupra lui. El este acela care InvAtä pe oameni cultul divin. Am putea zic.e, cä e cel intäi www.digibuc.ro
279
introducând sacrificiul. Ast-fel, el invatä pe oameni ca dinteun animal taiat, carnea cea bunä sa o puie pentru ei de-o parte, iar ciolanele, gräsimea §i pielea de alta, §i sä invite pe Zeus sa'0 aleaga. Zeus vazand gräsipreot
mea alese partea cea rea dar vazand §iretenia se mânie. Sacrificiul insa in felul acela a ramas fiind §i aceasta o villa, pentru care fu pedepsit.
Cat despre foc, o varianta asupra lui Prometeu circula, ca Va fost aprins nuiaua de la roatele carului solar. Pe and legenda cea mai cunoscuta era, ca focul a fost furat din insula Lemnos, dintr'un vulcan, in care zeul Vulcan i§i avea atelierul. Pentru pacatul acesta mare facut aice asupra elementului sfant, caci focul era un element zeesc, pe care oamenii l'au trafnit prin intrebuintarea lor,
tot anul sä fäceau in aceasta insula ni0e curätiri stricte, stingându-se tot focul, fiind lipsiti de el timp de 9 zile. A 9-a zi II aducea o corabie sfanta din insula Delos a lui Apo ion Inpartindu-se din nou pe la casa, iar oamenii se simtiau fericiti, ca §i cum s'ar fi näscut in
din nou. Poporul nostru pe acest jidov desigur, urât lui D-zeu de pe vremea potopului, II cunoate, spuindu'i i acum povestea, care se gasete in opul lui Marian*), ca §i in Revista d-lui Gorovei"). Zice ca jidovii erau oameni mari, cari p4au de pe un munte pe celalalt §i apucau cu manele toartele cerului §i II sguduiau, ne§tiind de frica lui D-zeu. D-zeu
a dat un potop §i au perit toti, numai unul se apucase de toartele cerului
i
sta ap, a§teptand sa sece apele. Dar
D-zeu a rânduit ni§te mu§te, §i a trimis la tälpile lui doi viermi mari cari l'au ros : el vrând sa se apere cu mânele a scapat toartele i s'a prab4t in apä i de atunci au ramas viermii pe lume i mu§tele mortilor *i de atunci talpa omului e scobitä. Cu toate acestea, Prometeu era onorat de oameni ca un bine lacator al lor, el Hind acela care le-a dat in sta.. pânire focul, räbdand chinuri nespuse din partea lui Zeus, care il tinea legat la soare, spanzurat de stâncä, batuta fiindu-i prin
piept o panä de diamant etc. Când fu eli-
*) Insectele la români 387. **) Sezdtoarea XI, 191.
www.digibuc.ro
280
berat dupä mii de ani, totu§i purtä pe cap ca semn al definerei lui o cununä de r Achit à, iar la deget un inel de fier cu o pietricid din acea stâncä, spre a putea Zeus spune cA Prometeu e incA legat de ea. De aici poate ca rescumpArare de la avem originea inelelor cu pietre pedeapsA, ori sacrificiu.
In Atena era onorat aläturi cu Atena §i cu Vulcan, de &Aire studenti, prin alergäri cu fade. Ca i Vulcan, ce lucra cele mai minunate lucruri din metale, §i ca §i Atena era §i el un artizan, el care fAcuse pe orn din lut, dindu-i suflet prin focul ceresc, pe care l'a furat. Ba gäsim §i o idee cunoscutä asupra facerei omului. Astfel Dr. Klee*) In
opul sAu despre povestirele antice ne spune despre Prometeu : cA fAcând el omul din lut, el tia cä in pà m â n t
dormiteazA sämânta cerului.
Apoi Prometeu Ii
Inv* pe oameni mersul stelelor, Ii Inv* a numära, a scrie, a inblânzi animale, a inhama calul la trAsurA, a face corAbii. li InvatA, leacuri contra boalelor, Ii Inv* a prezice viitorul, precum §i esplicarea viselor, ca §i cunoa§terea sem-
nelor din intestinele animalelor de sacrificiu. li Inv* a lucra metalele in fine toate artele trebuitoare pentru comoditatea viefei lor, lar la venirea potopului, prin arta invätatA de la tatäl säu : de a face coräbii, e In stare ficiorul sAu Deucalion cu sofia sa Pira sA scape de inec §i sA perpetueze mai departe genul omenirei. Legenda lui Prometeu ca preot, sä aflA §i la noi, de§i e pe cale sA apunA, totu§i prin sate conservative se mai gäse§te. In Datinele" posed mai multe variante, dintre cari numai una din districtul Boto§ani. In acesta, un jidan vAzAnd cum cre§tinii dau liturghie la bisericA el a dat un pui de gAinä iar D-zeu l'a fAcut doftor. D-zeu a tdiat pe o femee bolnavA §'a fAcut'o la loc sAnAtoasA cerând
.ca platA numai un ou, iar jidanul o ladA de galbeni. S'a apucat §i el sA InsAnAtopze ca D-zeu, dar n'a putut, tot D-zeu a trebuit sA-I Invie; iar la urmä a luat incä un ou dela D-zeu, care i§i oprise pentru sine douA ouA, spunând cä: el a mâncat unul, D-zeu unul §i el unul". Deci l'a Inelat. 0 variantä din BroscAuti (Bucovina), e urmätoarea : *) Die schöhsten Sagen des klassischen Altertums, Leipzig 1896.
www.digibuc.ro
281
Un jidan a fost fAcut o bisericä scumpà, cA acum ne mai avand bani s'o sfarsascA, a vandut straele de pe el si a isprävit'o. A pornit el in lume si s'a intAlnit cu D-zeu sf. Petru. S'au dus sä lecuiascA pe un ficior de inpärat. D-zeu l'a täet i l'a fiert, apoi l'a inviat. Jidanul a zis lui D-zeu
cA de ce n'a cerut parale. and vei lecui tu, vei cere dar eu nu vrau, mie nu'mi trebuesc". S'a apucat jidanul sA leiar apoi D-zeu l'a ajutat. Pe drum insä, cumpäcuiascA rase niste branzä de oi i jidanul o furase. Trecand peste o apA, Dumnezeu cu sf. Petru au mers pe de-asupra, dar jidanul se ineca. Il intreabA D-zeu cine a furat branza ? nu l'a lAsat sA sä inece, cáci Nu vra sA spue. L'a scos fAcuse biserica. A fAcut D-zeu o grArnadä de pietre de pe drum galbeni, si a zis cA'i va da aceluia ce a furat branza. Asa e jidanul de lacom dupä bani. Atunci el a spus. DupA cunostintele medicinale ale lui Prometeu, cat si klupA invierea aceasta mijlocitA de D-zeu, trebui ca legenda
aceasta sA se refere la invierea omului fAcut de el din lut. 0 variantä din Stänesti, dela granita Moldovei Il numeste HarnAn" spuind cA desi era jidan, dar era apostol al Domnului Hristos. El vedea cum vindecA D-zeu MCA platA dupä ce täese doi copii bolnavi invie. TAe el, dar neputand face acelas lucru, fu nevoit sä treacd la iar din acel moment îi peri Fa"legea Domnului Hristos comia de bani. HamAn fu prins si restignit i muncit ca Hristos. Domnul Hristos sä schirnbA in miel, etc. Hamän in porc, etc. (Metamorfosele zeilor de frica lui Tifon). SA aflA insA un bäet numai de 16 ani, care fusese scAldat in aceias albiutA cu Domnul Hristos, pentru a fi lecuit de bube i acesta fusese si el restignit din a dreapta. Acesta putu sA rAbde panA la. sfarsit chinurile de pe cruce
pe el Domnul Il Mai pärtas in rai, numele lui e Spiridesi tigan, era insA alb*;. Haman insA fu räscumpärat de pe 'cruce de o jidancä, pentru care Domnul Hristos II blästAmA sä fie afurisit si el acum e legat in iad. don
Jidanii in amintirea lui serbeazA primävara Hamänul.
In o altä legendä din Broscäuti, amandoi copii sunt fiii unor tälhari, 12 la numär. Aveau bube pe trup. Mama *) Vezi Datinele p. 323.
www.digibuc.ro
282
cAci lor ii scaldà in salatoarea Domnului Hristos Maica Domnului rätäcise pe acolo. Femeea talharilor
aleargâ inaintea lor si le spune sä" nu'i facä nimic, cäci i-a lecuit copii. Devenind mari, sunt amândoi pusi i ei pe cruce cu Domnul Hristos. Cel näscut dimineata se numia:
Vargâ latâ" sau Vargat". Cel nâscut noaptea, se numia Sara". Acesta zise: De esti tu fiul lui D-zeu poti sä te scapi". lar celalalt II dojeni : Tu nu esti in stare s6 judeci sângele ac e s t a cur a t" (in opozitie cu bubele lor). Vargat a devenit inger si a ridicat piatra de pe groapa lui Isus Hristos, de a inviat, iar Sara fu legat in lanturi pâra la sfârsitul lumei : el e luna pe când VargAlatà soarele.
0 a patra legendà din satul Invecinat Camena, ne spune despre Hotul Medias" ce era tatäl acestor doi copii, care unul vându pe Domnul Hristos pentru 3 arginti, fiind apostolul Domnului Hristos. Media§ ce ornorâse pe tatäl si pe mama sa, cu un bät de mAr, prinde un preot i vrea sä-I omoare preotul insA Ii aduce aminte cä e bâtrân, i mai bine ar fi sä se spovAcluiasa El nu stia ce'i spovedania. Preotul ii dä canon sd ude rnärul,. pânà va infrunzi, iar intr'un timp venind, if puse de scuturä merele. Numai 2 au fost rAmas : pentru pAcatul tatdlui si a mamei l'a mai spovedit si au cäzut si acele. E asa ceva ca päcatul lui Cronos contra lui Uran, precum si a lui Zeus in contra tatälui sAu, desi acesta nu-1 omoarà. Sf.
Hie insal la noi, ni este intr'una representat ca ucigâtor al pärintiior lui, fiind cä l'au inselat dracii, de aceea el acum cu tunul Ii urmäreste. Din ce mitologie face aceasta parte,. nu intelegem. Cu acestea inchei legenda cea desvoltatà, in care intrà cei doi frati ce au fost restigniti cu Domnul Hristos, dintre care unul se vede a fi Prometeu ce'l vinde
pe Domnul Hristos. Numai ca e un product
al tArilor
noastre, intretesut din amintirile rämase: un conglomerat de crestinism i pAgânism, din secolii cei intäi crestini.
E un fel de Maniheism
gnosticism al priu ce s'a prourmat din mitologie, nism pe pämânturile noastre färä a numirile acestea, cazului nostru. Prometeu
www.digibuc.ro
nostru produi-A cresti-
conrespunde
devine luda
283
vAnzAtorul, sp re a avea motivul de a'l lega. Cine sA fie celalt ce a fost muncit una cu Domnul Hristos i pe care il numesc sf. Spiridon? Poate Bah, care §i el a fost sfAsiat E pAcat c5 In folclorul nostru nu se OA mai multe putem mai cu variante asupra mitului acestuia ca sigurantA studia.
Legenda lui Prometeu ca preot o avem representatA: In Datinile gäsirn un popA foarte hapsAn, la care D-zeu sA face dascAl, fAcAnd tocmealA amAndoi: cA tot anul prinosul
dela bisericA sä fie al popii, §i numai cea ce va veni in ziva de pa§ti sA ia dascalul. Popa e nemultAmit cA trebue ai dea i atAt. Dascalul Il dA totul, oprindu'§i numai 3 crengute de la porn pentru sine. Popa insA §i pe acele i-le furA, tAgAduind mereu. SA fac doctori §i sA IntAmplA cum popa se apucA sA invie o fatA, MCA mijlocirea lui §tim spAnzure. D-zeu vAzAndu-1 la D-zeu, dar nu poate. Vor strAmtoare II intreabA sA'i spuie drept de crengutele furate. El tAgAdue§te, cA nu §i nu! In fine D-zeu o invie pe fatA §i capátA o multime de bani. Din ace§tia face 3 grAmezi : una lui D-zeu, una popei §i alta celui ce a furat. Tocmai atunci a spus, §i a cApAtat gramada. D-zeu insA l'a blestemat, cA aa sA fie toatA vita preoteascA, sA nu se mai
sature de bani*). In o variantA, sA spune, cA D-zeu umblAnd
cu sf. Petru, acesta furA de la D-zeu o prescure, etc. Apoi iarA§i in o poveste a sf. Petru §i Paul care era D-zeu pentru pAcatele talhari, pe and cel dintAi betiv pentru a se ruga pentru lor au fAcut preotii pe lume pAcatele oamenilor. De sfintii Petru i Paul se leagA predica mitropolitului Antim asupra corbului din marca Munteniei, Petru §i Paul :
unul tinAnd de luná, iar celalt de soare. AfarA de aceste legende pe cari le am cules romAni, venind un olar din Cuti (Galitia) imi spuse
la §i
acesta o variantA : Un covali sArac, fiind foarte milosliv, ingerul vine ca sA'i rAsplAteascA. Un inparat trece cu trAsura sA potcoveascA caii. Ingerul le tae picioarele, le vArA in covAlie de le potcove0e i le pune inapoi. Potcovariul `) Datinele p. 1254.
www.digibuc.ro
284
este chemat ca s'o facA tanärä pe inpäräteasä, cApAtand o multime de bani. Ingerul îi ea rAmas bun §i sä duce dandu'i de grijA, cA singur sA nu se apuce de intinerit oamenii. Dar altA inpArAteasä nu'l läsa in pace, cA: sA o Acum era sä'l clued la spanfacä §i pe dansa tanärä. zurAtoare, cAci nu o putea invia. Dar veni ingerul de o invie
scäpA.
Prin covaliul acesta am ajuns la germani. Odin mergand la un potcovar, face acela lucru cu caii. Aice 'MA nu gäsim nimic despre doctorul invietor de oameni. In biserica cre§tinä II avem pe sf. Spiridon, care schimbA capetele unui cal negru la trupul celui alb vice-versa.
La inzi Vi§nu cand sä incarneazä pentru a reda zeilor darurile ce le-au furat dracii, pune capul unui drac la trupul unui pe§te, iar la trupul lui capul unei capre. Pe cand in unele legende din Romania, gäsim pe sf. Petru, cA schimbA capul dracului la femee §i vice-versa.
SA se observe cum foarte multe din cele ce s'a spus aice despre Prometeu, ca : crearea omului, istituirea cultului, cea ce mä face se potrivesc lui Satanael al Bogomililor sA cred cA vor fi amestecat i ei miturile acestui zeu atat
de popular pe acele timpuri cu ale lor, pentru ca astfel sä Ba Prometeu este aibA mai multA trecere la popor. acuzat, in sensul cu totul maniheic, de a fi rApit sufletul dela D-zeu pentru a'l amesteca cu materia. Pentru aceasta fuse el legat, ne spune Kreuzer: Nach Pythagoreischem und Platonischem Dogma von der Präexistenz war des Menschen unsterbliche Seele in den Wohnungen der Götter
bis Prometeus sie mit der irdischen Materie zusammenfiigte und in diesen engen Kerker des Leibes gliickselig,
bannte*).
SA'l fi avut insu§i maniheii in vedere?
b. Originea lui Prometeu. Acestea enumerate, vom cerceta cu ce legende se pot ele compara, din vechea mitologie indicA.
La inzi gAsim pe Brama plutind pe o floare de lotus El este acela care face cerul §i pämantul, soa-
pe mare.
*) Simbolic IV, 456.
www.digibuc.ro
285
rele, luna, stelele, pe orn si tot ce sA aflä pe lume. Ba In o legenclA gäsim cA Visnu i-a ajutat a scoate pämantul din mare*). El fu acela cari scrise vedele pe cari le clAclu preotilor Bramani, fiilor sk, pentru a initia pe oameni legea lui D-zeu. Din cauza meritelor acestora el deveni orgolios
fatä cu fratii säi : Visnu si Siva, ba vru sA-si opreascä si o parte de lume despre care ei prinserd de veste, cAci nu le ajungea la facerea iadului. Pentru orgoliul säu, pacat pe care Creatorul suprem nu'l iartä nimärui, II arund pe Brama in fundul subpArnantului, unde cAzand cu vehementà, îi esi din minte. Cu timpul sA restabili si se puse la penitentä fatä de Bagavat, D-zeul suprem, care penitentä Un timp indelungat sezu numai tinu un milion de ani. pe un picior (ca la noi Simion Stilpnicul) pentru care isi recApAtA gratia divinA. Fu scos din iad, cu conditia ca sä. mai facA penitentä pe lume, incärnandu-se de 4 ori. Cea intäi incarnatiune a lui fu inteun c o r b", regele päserilor, träind o multime de ani. Apoi se incarnA in clasa
cea mai abjectä, sub numele de Valmik" avand viciurile cele mai rele. SA stabili inteo pädure, aproape de drumul mare, si ptimind pe cAlAtorii ce veneau noaptea le tAia capul,
pentru a'i prada. 0 datä venirä doi sfinti. El îi luä arma omoritoare, dar or si cat se apropia de ei, nu avea puterea a'i omori. In cele din urmA ii cAzu arma din mang, iar drumetii trezindu-se, Il dojenirà pentru purtarea lui. Valmik
sA scuzA cA are familie numeroasä si nu are cu ce o ntretinea. Dar familia D-tale va lua asupra ei pedepsele ce ai sä suferi ?" Merse de'si intrebA familia, dar nici un membru nu consimti. Valmic le confesA crimele, iar ei îi indivor mai vedea. Din carA calea pocäintei, promitindu-i Nu samanä legenda acest moment deveni un alt orn. aceasta cu a hotului de mai sus ? SA cercetAm ceealaltä legendA a lui Prometeu, ca preot al lui Zeus.
Brama vroia sä fie mai mare deck Visnu, si s'au apucat la luptat arnandoi, aducand lumea in pericol. Siva *) Vezi Dr. I. G. Rhode ,,Ueber religiöse Bildung, Mythologie und Philosophie der Hindus. Leipzig 1827.
www.digibuc.ro
286
se fAcu un stAlp lung intre dânsii si hotAri ca acel ce'i va ajunge vârful sau rädäcina e mai mare. Visnu s'a fAcut un mistret si scurma pämântul sä ajungA, dar nu putu. Brama sburA in sus pe lebäda sa, dar ostenit se inturna. GAseste 43 floare jos, aruncatA anume de Siva. Brama o ia. Floarea sA cere a fi eliberatA. Brama o läsA cu condifia ca sä mArturiseascA fatA de Visnu cA a ajuns in vArf. Lucru ce sä si IntAmplä. Siva insA sare din stAlp §i spune cA e mincinos, -osândindu'l de a nu avea nid odatA temple pe pämânt. Brama II roagA de ertare, iar Siva II lasä ca totusi braminii sä fie preotii lui. Vra sä zicA si aice gAsim o inselAturA A la Prometeu si evreul de dincolo. SA vedem mai departe: Bramanii 9 la numär, fac un sacrificiu, färA de a da partea sa si zeului Siva pe acesta excluzindu'l de la onoruri. Pentru aceastA obrAznicie insA sunt ei blAstAmati : cA, cine desprefueste pe Siva, sA se cufunde in ne-
§tiintä, numai atâta sA stie: a cersi.
Apoi : Nenumärate
patemi sä'i stäpâneascä si o neinfrântA läcomie, etc.*) lui
Ocara aceasta este adusä lui Brama de cAtrA secta Siva. E deci secta lui Siva care ne transmite si nouA
tradifiunile acestea, asupra lui Brama
Prometeu al grecilor.
Altä paralelA:
Brama face pe cei intAi oameni : Manu la dreapta si femea lui Svaiambhuva la stânga. Acestia populeazA lumea dar oamenii devenind rAi Manu scapA cu corabia, populând iarAsi Inmea.
La greci de asemenea Prometeu este tatAl lui Deuca-
lion, care dinpreunä cu Pira, au populat din nou lumea aruncând pietre si având ei singuri de copii pe Helen, tatAl helenilor, copiii säi fiind : Aeol, Dor, Acheu si Ion, pArintii Aeolilor, Dorilor, Acheilor si lonilor. Corabia se oprise
pe Parnas, unde ei aduserä sacrificiu indatA Nimfelor si profetesei Themis. Cel intAi oras ce se fAcu aice fu Lykorea, de unde apoi se traserä in vale la Delphi, unde avem -oracolul lui Apolo cu corbul, ce vine asa dar : cu corabia lui Deucalion, ca si la noi cu a lui Noea. Blästemul corbului *) Vezi Rhode vol. II.
www.digibuc.ro
287
de Cátrà Noea ca sä devie negru, din ce era alb, despre care se vorbeste la noi e blästämul lui Apo Ion, and ii aduce corbul vestea despre Coronis. Corbul acesta ce vine si In Muntenia, este corbul profetic Brama, care pe timpul deluviului si
el dormea pe apä, pe and corabia lui Manu
Noe indic, plutea, sau a lui Satiaurata, alesul lui Visnu cu fiii lui Brama. Panä aice drumul credirrtelor indice sä vád a fi venite prin Delphi. Vor fi aduse de traci.
c. Corbea. Germanii recunosc si ei intru cat-va pe Prometeu In Loki al lor, un demon al focului, care e cu mult mai räu, si de la a druia copii va veni starsitul lumei. Zeii Insä au cAutat sä se cotoroseasa de ei, pe Lupul Fenris, ficiorul lui, legandu'l In fundul pämantului. Loki care avea mintea foarte agerá sä gandi : oare cum II vor lega si pe Si luand Inteo zi carlepä, facu o mrejä, cu care el? chiti el c'à ar putea sä'l prindl Dar iatä cä vede venind pe zei si iute aruna mreja in foe, iar el sä ascunde intr'o apä ca peste. Venind zeii recunoscurä In cenusä ochiurile volocului si se gandirä cä ar fi bine sä facá asa ceva din canepà, ca sä prindà peste. Aruncarä mreja In du si'l prinserä tocmai pe Loki. Mai Intäi zeii fAcurà lup pe unul din fii lui Wali. Acesta sä repezi si sfäsie pe fratele ski Nari iar cu matele acestuia It legarà pe Loki in o pesterä, de trei stance. LegAturele lui se fäcurä ca fierul. lar pe un serpe oträvitor il puserà sä'i picure otravà peste
stä merets cu un vas otrava, dar and o varsä si o picAturà totusi fatá. Femea lui Sigin,
si prinde il picurg,
atunci se scuturä de durere, cä tot pämantul se cutremurà. Acolo va sta el panä la sfarsitul lumei. Adesa ceara sä scape si tot pämântul atunci se zgudue, Meat si zeii se sparie*). Simrok din a cAruia mitologie scoatem aceasta, sä provoacä la opul de ziceri (Sagen) a lui Zingerle p. 290 unde se spune cA Lucifer isi tot roade lanturile, iar a
doua zi de sf. lacob, lantul e asa de subtire ea un fir de atä, dar Indatá se face tare ca Inainte, cAci fiecare covali *) Karl Simrok, H. der Deutschen Mythologie p. 123.
www.digibuc.ro
288
când päräseste col/Ha, bate odatà cu ciocanul pe pentru ca sä'i intäreascA lanful. De ar uita covalii sä facä Se vede c4 au pätruns in Vest credinfele despre covali i lanful diavolului, din aceasta, atunci Lucifer scapä. Orient.
Laful pe care Loki face singur, conrespunde scaunului sau fiarelor fäcute de diavolul s4-1 prindà pe D-zeu
si in care punându-se singur, ca sä cerce, sau sä arete lui D-zeu, acesta blagoslovindu-I, diavolul singur rämase in ele inchis. Acesta ar trebui sä conrespundä legAturei lui Ariman. Aceias idee va fi pornit de aici i la germani si la popoarele orientale. Mai ales cA Prometeu e legat de stânca Caucasului. plämädit toate zicerile
Se vede cA pe acolo se vor fi
credinfele acestea luind cu din ele, la casa lor. In fine, cine stie dacä judec bine. Complicafia e prea mare. Despre lada lui Tifon stim, ca despre scaunul lui Vulcan. Nork 11 fine pe Prometeu, care furä focul de la Jupiter ca pe un zeu solar. Lucru ce se adevereste si din Tot astfel i Brama la inzi, era zeu legendele noastre. i
tofu
al soarelui.
In legendele noastre despre Corbea" desigur cä Il avem pe Prometeu. Vina lui Corbea, pentru care II inchide Stefan Vodà (Jupiter) e cä, in ziva de sf. Vasii când se inpärfesc boerii, chemându-1 i pe Corbea spre a-i da o boerie, intrebându-1 ce boerie pofteste, elli räspunde: Poftesc caftan de 'npdrâtie Si dugealâc de domnie CA cu-acela 'mi sede mie !
Deci vroia sä fie una cu Zeus, dui-A cum si mitologia spune. Stefan Vodä porunceste sä-I bage in temnifa de piaträ, de septe domnii uitate. El sta acolo 9 ani lipsit de soare, când pe-a zecelea, mama Corbei: Cu trei oua rosioare Duce Corbei de mâncare. Dar ea frate când pleca ? Din Joia Joimarilor Din Vinerea anilor
Din Sâmbäta pastelor $'ajungea pe la Sân Petru. La poartà cal mi's trägea, Oita' la portar cA da, La Corbea de mi-o läsa
www.digibuc.ro
289
San Petru de aice, are desigur o fnsemnätate solarä. Mama lui e Themis, cáreia Stefan vodä ii spune: Baba' slaba $i detreaba.
Ba In alte variante e soil cu Stefan Vodá. Corbea sä plange mamei sale, cum in temnitä; broa§tele ca plo§tele §i §erpii ca grinzele, Dar o dracoaica De erpoaica, de smeoaicä Ea frate ca mi-a 'npuiat. Cam din ciocul barbiei In gura pozunarului $i ea frate cand se 'ntinde Inimioara mi-o cuprinde Si cand frate se sgarce0e Inimioara mi-o topete Sufletelul mi'l sfarefte.
Maicä-sa merge la Vodd säl roage ca al sloboadä Ca lui vremea i-a venit Vremea de cdsatorit $i mireasa i-am gasit.
Vodä ráspunde a §i el mireasä i-a gäsit : Pe jupineasa Carpina, Din padurea Coacana Din barn' nebärduita Din secure sdbuita $i la cap e ascutita.
Ca sä-1 Intepe.
In o variantä*), pe Corbea II gäsim chiar la masa lui Vodá: In capul mesei cine era ? Tot Corbea Inpelitatul Care e frate cu dracul. *) Colectia Tocilescu p. 197. 19
www.digibuc.ro
290
Inpuscând aici niste boeri este pus fn temnitä, spre a fi spânzurat. Este legat cu trei funii, dintre cari : 0 funie nodoroasd Tae carne razma 'n oase.
stefan fi (IA zestre la spänzurätoare : $i de zestre ce i-am dat ? Tot satul Corbenilor $i cu-al Cotofenilor. Bucatar cà i-am pus : Uu vultur cu capul sur, Ca sd-1 scobeascd la c Iar baba ce mi's fAcea ? Dad d'astea auzea ? etc.
Mama lui se duce dui-A cum i-a spus spus Corbea, sá tocmeascä 40 de sApAtori si sä meargä: La baligarul uitat,
Care mosu meu mi l'a dat puie ca sa sape, Sal-A zi de vara,
Pan in sail, FArà pic de nddusald,
Cand da soarele 'ndesard De usa rosului da. Dar la usd ce era ? Lacatu cat banita $i cheia de cinci oca. Nimenea nu indrdsnea, De cat singurä baba,
Cal mai stia ea sama. Cu picioru cà mi'i da, Usa din Otani sdrea
$1 la rosu ami infra. Odata le ghioldorosia $'unde Rosu ca* nu'mi sta. De cdpdstru ca. mi'l lua $'afard Ca' mi'l scotea.
Cu chebreaua al stergea Soarele cA sd 'nchidea
Asa de rosu 'mi era $i de capdstru '1 lua La vale ami apuca
www.digibuc.ro
291
Cam prin dreptul Domniei, Incepea Row-a necheza Domnia se spAimânta Coconita sà stArpea etc.
Stefan VociA o chiamA pe babA si vra sä'i cumpere -calul. Ea cere zilele lui Corbea, care e scos din inchisoare. Si in legendele Maicei Domnului *), maicA-sa mergAnd sA elibereze din inchisoare pe Domnul Hristos : ...au dat cu piciorul cel stâng $i nu s'a deschis, (u§A) $i au dat cu piciorul cel drept $i s'a deschis.
Deci mama soarelui, luna, e acea care il elibereazä prin mersul ei pe cer, aducând timpul cuvenit soarelui de a se elibera din inchisoarea de sub pämânt; care inchisoare sA insemne: spiritul inchis in materie, dupä Nork**). Numitul autor ne aratA cA si Misteriele lui Mitra in o pesterä
sA sAvârsau, dupä cum si pe Domnul Hristos se naste in pesterA etc. E o filosofie inchipuitä a oamenilor, in realitate insä trebui sA fie rAsärirea de sub pAmânt a soarelui. iar neavând Corbea esind, este gAtit si inbrAcat cine incAleca calul de probA, Corbea cere hainele domni-
torului, pe care le-a cerut si când a fost pus in temnitä cA sA vrea calul sä stea la incAlecat. El apucA si pe Maica sa de mânä, si sare peste porti. Domnul insä II mai intrebase: Ce rAu frate c'ai fAcut AtAt cât ai haiducit ?
....Prindeam câlâtoru 'n drum, Mi'l aceam de rodea fân etc.
Lucru ce ne aratA pe Corbea ca talhar, dupd cum il considerA si poporul nostru, desigur din incidentul furtului cu focul dela D-zeu el fiind dar prototipul hotilor de la inceput. *) Datinele p. 978. **) Bibl. M. H, p. 372. 19*
www.digibuc.ro
292
Pentru Cate le-a tras MA stand In inchisoare, el II full lui VodA copilul i'l MOO In poartA: Capul cuconasului
Il puse 'n tapa dracului.
Avem deci sacrificiul copiilor pentru soare. Ba in 2111 variantA*) gäsirn cA marna-sa fl Inv* &ail ornoare copilul.
Lui i se face milA §i'l pune cu fa§a in tapA.
Copilul Corbea capAtA bani i se duce. E fiind gäsit nevätAmat, desigur representatA religia titanicA, In Corbea acesta. Ceau§ul Velcea pAzitorul temni¡ei, e deasemeni omorft
de Corbea (poate Vulcan). Mai minunatA e o altA legendA") din acela op: Joi, de &nine* Stefan VodA merge la Calafat, la vânat pAseri i
lui
vede in un copac inalt pe Corb, ea' a inpuiat in luna Undrea, când iarna e grea, iar in Faur scoate puii, dar
vântul bAtù, §i puii jos dAdit: Corbea 'mi cloncaneste Ziduri sä cläteste Corbea cloncänea Ziduri se surpa Pagubä fäcea.
Stefan VoclA sA supArA §i trimite oaste sA Impu0e pe-
Corbea, dar nu poate. Stefan VodA avea 3 fete. Una ill alege pe Corbea demire, aruncându'i mArul. El fusese frumos &lit: Ca boer se 'nchipuia $i'si lua haine 'nporoncealà Scris'a luna cu lumina $i soarele cu cäldura $i 'ntre doi umerei Scris'a doi luceferei De mor fetele dupá ei.
VodA &A fata WA vole, dar nu vrea sA dea pe rwl, de hatkul cAruia luase Corbea fata dupA curn spunea : *) Tocilescu p. 193. **) Ibidem p. 179.
www.digibuc.ro
293
Dar la ce m'am bucurat? and odata te-am ochiat Pe la noi pe 'n Calafat Tot pe Rosu 'ncalecat $i cu norii amestecat...
Calul insä nu i'l clà. El Isi lasä nevasta adormità acask §i f ur A' pe ro ul I. Voclä, Cine pe drum hni trecea Mil bAtea, mi'i chinuia, Si de Rosu nu mai da. CAnd era soare 'n chindie Punea oameni la frAnghie Rasari si sf. Luna Sosi d'o baba battina Cu brau de luna De par de cAmilA.
lntocmai astfel e descrisä §i mama Corbei din celealte variante. Acea sta Insä :
Cu cartele da P'anume 'I spunea.
Deci Themis, profeteasa, care avea oracol, e bine atâta nu mai : ea' aice Corbea nu e fiul ei, representatà Corbea e prins §i pus -cAci altfel nu l'ar fi dat de gât. in temnitä sus pe apa Nistrului". Sotia lui face ouà ro§ii ca al scoatk Corbea jeluindu-sä despre erpe, o Invatá §i pe ea ca ai scoatä pe Ro§ul, care era : In dosul grajdului, In malul baligarului
In bataea soarelui. Sa sapi mAndruta de sarA SA'nd dai pe rosu afara, CA e 'nsalat si 'nfranat
De la taica-tau fur at Cum e bun de 'nsalat! Pentru Rosu, m'a bagat!
Tatäl ei insä tae capul lui Corbea. www.digibuc.ro
294
Nevasta Corbei venea, Mâna 'n sAnge cA bäga, Capu lui Corbea cA lua, Crez In brate mi'l strângea, $i pe obraz il sAruta.
Ea îi blästämä pe tatäl ei : SA te 'nsori de 9 ori SA fad nou5. fedori $i pe urm'o cuconitA SA te-adäpe la temnitä.
Aceasta e identicA cu mireasa lui Dedel din Datinele Tatäl ei : Pe Dedel l'a spânzurat. Mireasa când a aflat De jale s'a junghiat.
Tatälui ei i-a pärut räu
i
i-a ingropat cap la cap :
Dintrânsul mi-a crescut rug Da dintrânsa lozioarA
Rugwrul s'a intins Lozioara mi-a cuprins.
$i de atunci e rugul de mure pe lume. Povestea lui Corbea in Dedel sà vede cA se identificä cu un alt erou solar ce päteste ca dânsul, vrând sä ia calul soarelui la un anumit anotimp, dela soarele 13A-tilt] tatäl lunei (in trei fete cele trei fete).
Corbea de mai sus, pe lângä cA e corb ca Bramai e Prometeu ce furà focul: pe Rosul, calul solar, pentru care Vodä Il pune in temnitä dupä vorba vräjitoarei Themis el tine pe fata zeului de sotie, una dintre cele 3 fete sä zicem pe Atena desi firul mai departe nu merge Il putem insä recunoaste In Locki legat, pe care il chinueste deasemeni un serpe, iar sotia sa Sighin, cu i
dragoste i credintä Il päzeste. Prin Caucas, Asia micA, Tracia se vor fi plämädit povestele acestea, fiecare cum am spus : partea sa., *) Op citat p. 901.
www.digibuc.ro
295
d. Lucrarea pämântului. Cea ce ni-a rämas din legendele facerei lumei, care trebui sä fie bogomilic, e fiul Evei fäcut cu diavolul *) ce are 7 capete si cu al cäruia sânge Adam scrie cä" sä dà cu tot neamul seu diavolului. Domnul Hristos insä botezân-
du-se arde hârtia, sau o scoate de sub o piaträ, de unde era ascunsä In apa lordanului. Astfel c'à si incarnatiunea lui Isus Hristos, pentru a scoate contractul, nu ne provine decât ca si incarnatiunea lui Visnu in peste, spre a scoate Vedele din apä, de la diavolul. Rämâne contractul cu cärämida, pe care Adam pune pal ma cu 5 deget e, semn cA i se dä diavolului cu toti fiii lui, pentru a'i da pämânt ca sä lucreze. latà cum esplicA cArärnidsä d. Gaster bogomilismul pur al acestei legende fiind datà la 400 de draci sä o päzeascA zi si noapte. D-zeu alungând pe om si acesta apucându-se sä lucreze pämântul**):
Diavolul vine la Adam si ii zice cA acesta n'are dreptul de a lucra pämântul, care e al diavolului, pe când D-zeu e stäpan numai pe cer, intocmai dupä credinta bogomilice. Apoi d-sa aratd douà colinde, cari s'au desvoltat din credintele acestea bogomilice. Aici nu'l voi contrazice, poate sä ailA dreptate. In amândouä colindele, pecetea lui Adam (adecä mâna) e pusä pe lut moale, una chiar fiind nurnità cArAmidä, e pusä in o piatrà din apa lordanului. Dar venind Isus Hristos si botezându-se (aveau si bogodupä colinda aceasta damentalä): milii
botezul ca o dogmä fun-
Deci in apA el intrând, Joan sä'l boteze vrând StAtu pe acea plated' mare 5i care o pAzea dracii tare 5i väzând o apucd 5i in mAnA o sfArmä.
Apoi: CA Dumnezeu cu moartea lui Pre Adam cu fiii lui Au sdrobit puterea lui far pre diavol l'au legat 5i au scos robii lui 5i in Tartar l'au aruncat. *) Vezi Datinele p. 18. **) Gaster, Literatura popularA p. 275.
www.digibuc.ro
296
In intAia variantä pecetea fiind in Marea neagrä Unde Aracii o strajuia": Fiste care cAlAtorea
De pre ,acolo II depärta Nu putea merge In voia sa. Domnul s'a milosttvit $i din iad ni-a slobozit, Dând pre fiiul sau spre moarte, Au mântuit lumea toatä,
Pietrele s'au d espic at $i pecetea o au luat,
In Datinele*) sä spline cá D-zeu dupà ce alungase pe Adam si Eva din rai : li-a spus cum sä lucreze pämânt pujin,
dar boii erau abated '§i au fugit. Dracul a zis cA li va prinde de i se va da lui. $i pentru acest motiv i s'a (-tat Adam cu tot neamul. Nu ea' pämântul era al diavolului. In o altà variantä se spune ea' D-zeu le-a tied numai o palmg de pämänt**), de pe care ar fi scos tot cât le trebui,
dar diavolul l'a inbiat pe Adam cu pämânt mult de la el,
in schimb insä sä i se inscrie. D-zeu trimite la diavol pe sf. Neculai sä slujascä, sau pe Arhanghelul, or pe sf. Vasile, doar va afla cum ar putea capata contractul. Diavolul spune cä, numai cel ce se va naste din fecioarà, il va putea lua. De D-zeu trimite duhul lui si se naste Domnul Hristos. sunt si legendele acestea bogomilice, nu stiu.
Boii prinsi de cätrá diavolul, In schimbul sufletelor, amintesc vitele prinse si puse In corn de zmeu sau lup flecAului, ce'i fäggdueste copilul. Deci un zeu vechi sä afli inainte, cäruia i se da sacrificiu. $i cum Saturn a fost cel intAi care primea sacrificii de oameni si lucra la inceput pämântul, tot el fiind si ziditorul cel intAi de ceati, el poate sä fie si diavolul acesta. CArAmida de aici poate s'ai'l represinte pe acela§ zeu, intrebuintat de bogomili drept diavolul lor si amestecat astfel In legendele zise bogomilice.
latà ce gäsim si In opul pärintelui folclorului nostru: S. Fl. Marian ***), care ne spune O.' dracul a vârât drämida S) P. 37. **) Datinele p. 37, 164. ***) Särbätorile la români I, p. 219.
www.digibuc.ro
297
In apa lordanului sub o stâncä in fundul apei, cugetând el va sta acolo pe vecie. Dar ce folos, a n'a fost sä fie asa, &IA cum si-a Inchipuit Diavolul, cAci cad a botezat si loan pe Isus Hristos in apa lordanului, atunci s'a sfärmat toatä cärämida".
$i pe când se boteza Isus zicea cätrà loan sä strige mai tare, ad cu cal striga el mai tare, cu atâta si cArlmida se sfarma mai jute".
loan l'a ascultat si a strigat, si cu cat mai vitejeste striga si'l boteza pe Isus cu atât si mai mult se sfarrna, ast-fel, când a &tit de botezat, toatä apa lordanului s'a rosit de pulbera cärämizei, care s'a sfärmat.
StrigAtul de aice samânä cu obiceiul de a striga al oamenilor, cât le tine gura, la sfintirea apei: Chiraleisa! Precum si când umbra' preotul cu crucea prin sat de docote§te
satul, and prin aceasta de stire a preotul s'a
pornit acum cu crucea prin sat" etc. In Transilvania la Päucenesti, merg oamenii in urma preotului, fiecare cu un porn in mânä" si fac deosebite ceremonii si in urmä se ospäteazA cu WO".
Asa cä felul acesta de stria nu ni se pare de loc a ne fi venit prin povestea cärämidei zisä bogornilid. Strigätele acestea prea samânä cu sgomotul salilor. Ca imitând huetul tunetului: e obiceiul ca atunci sä se Impuste cu
skälusurile. De lordan, sä spune cä o sägeatä a mers In apà, când s'a botezat Hristos si a ars contractul. Apoi la pär. Marian mai gisim, cä in pärtile Transil-
vaniei, bunä oarä in corn. Ciclani, copiii ce =NA cu preotul din casä fn casä, au datina de a ura celor din casä, urmätoarele: Ciur a Marga
lesa,
rep
Sata rail Iesi afara,
Sata deas1 Intein casa Oi lanoase, Vaci laptoase,
Spic de grail Pan in brau Secara
Cat scara Spicul
Cat voinicul
www.digibuc.ro
298
cAutAm in alt loc §i obiceiul Deci va trebui acesta... SA observAm putin cuvântul CiuricA" dela p. 44. in combinatie cu Quirin i salii lui. Apoi mai spune Marian de fuiorul ce se clA preotului, cá peste acesta au sA treacg cei ce l'au dat, peste iad, !And la rai. .cA intrând preotul in casA cu crucea, copiii incep a plânge, temându-se de preot, cAci mamele adesa le spun
când vorbesc necuviincios nu vorbi
a§a, cA
taie popa
S'acum vAzAnd cà intrA popa cu crucea etc. s'acatArA de mamele lor ca scaiul de oae §i fug prin unghere, Frica aceaca sA nu dea popa cu crucea peste dAn0i".
sta insA, noi §tim cà i0 are originea In vechile sacrificii, fiind la copii mo0enitA.
CAP. VIII.
Uriele texturi bcogcomillicen § 1. Calatoria in iad. Din toate ate le inducem aice, vedem cA bogomilismul s'a atins numai cAt de ele, lAsAnd ate o patA, dupA care apoi le par unora, nefamiliarisati cu mitologia, credintele acestea cu totul bogomilice. Dl. HajdAu care face atâtea concesiuni bogomilismului, insu0 e silit câte odatd sA se pronunte: In privinta credintelor poporane in genere trebue sA ne ferim cu stäruinta de a-le atribui inteun mod inclusiv ate unei singure cauze, &Ad studiul mai profund ni le aratA, aproape totdeauna, desf4urându-se dintr'o cauzalitate foarte multiplä, din impleticirea influentelor celor mai eterogene i adesea anacronistice".
Ba colinda lui sf. Petru: Loc in rai mAicutA n'ai" la Inceput ni-o clA mai mult ca o proprietate a noastrA, recunoscând'o d-sa ca amestecatA In balada sArbA: CAlAtoria In iad a luminoasei Maria" care combinatA i cu cAlA,toria In iad a Maicei Domnului" apocrif fAcând parte din www.digibuc.ro
299
texturi bogomilice" se exprimä: Este evident cä" balada de mai sus (a Luminoasei Maria) a confundat nu färá dibAcie: Cälätoria Maicei Domnului la iad, rämasä ca fond al naratiunei, cu alte motive poporane, mai 'ales cu acela din colinda Loc in rai" etc. Aceastä colindà nu este necunoscutä slavilor de peste Dunäre. Amestecul, Cálät.. Maicei Domnului" i cu Loc In rai" pe tärâmul literaturei poporane celei nescrise, este paralel amestecului aceluias apocrif cu ,,Legenda Duminicei" i cu Visul Maicei Domnului", in sfera cartilor poporane: inteo parte ca si in cealaltà, procede pe aceiasi cale á fUsiunei mai mult sau mai pufin intime a elementelor eterogene, ingreuind astfel peste mäsurä sarcina criticului, care dacä nu'l vor ajuta niste cunostinti prealabile tot atat de eterogene este amenintat a rätäci färä scApare In complicatiunile labirintului. Aice sä aplicd pe deplin admirabila comparatiune a lui Ozanam : Comme des plantes touffues ne peuvent croitre ensemble sans se mêler, s'envelopper, se nuire peut-être, de même, dans cette forte vegetation poétique, chaque fable pousse des branches qui vont s'entrelacer avec les rameux
voisirs". Precum plantele tufoase nu pot creste la un loc färä sä se amestice, sä se acopere, sä'si strice poate chiar una alteia, tot astel si in aceastä abondentä vegetatiune poeticá fie care fabulä sloboade ramuri cari se incurcá cu ramurile vecinen. lar In labirintul mai sus zis, însui d. Hajddu a intrat, cáci
in Post scriplum
la
cAlAtoria Maicei Domnului" ìi
schimhd pärerea, spunând ca: Mama lui sf. Petru (balada istrianä cu ceapa) ca bucata literarä, sä compune din aceleasi douà elemente din care s'a combinat i balada sarbä Luminoasa Maria", adecä din Cärätoria Maicei Domnului la iad" si din cântecul românesc i sud-slavic despre Loc in rai". etc. Apoi : L o c In rai, cu care coincide Marná sf-tului Petru" nu este tocmai colinda cea scurtà etc. ci o baladá lungä poporanä bulgark publicatá in 3 exemplare de cäträ fratii Milodinovitzi etc." dându-ne textul rimat ce am reprodus la p. 128 despre sf. Petru ce sloboade sfara de in dupä mama-sa in iad. *) Hajddu, Cuvinte din Bdtrâni II, p. 311.
www.digibuc.ro
300
Apoi: Naratiunea istro-romana Prirt ideia eriärei partials a pgcAtosilor (unde D-zeu lasä de la Duminica-mare päckosii pe lume, sau suflete) sä inlântueste cu cAlätoria Maicei Domnului, dar si C11 redactiunea cea lungä a Apocalipsului sf. Paul si cu multe alte apocrifuri rnedievale" etc.... Nu este färä interes in redactiunea istriano-românä a Mumei sfântului Petru comicul episod al cepei, pe care nu'l vedem in redactiunile cele slavice"... Aice insä ceapa joacä un rol mitologic: ea procurä ertarea päcatelor si scoate sufletele din iad. Aceasta ne aduce aminte India si la Sat-6i: on attribuait a l'ail une vertu particulière con2re les mauvais esprits"*). Expunerile acestea le examineazä d. Hajdäu prin calcule matematice in toate elementele lor, hotárând lucrul asa de in dol peri, Meat sä poatä tinea pas atât cu invatatii sträini, In ce priveste bogomilismul, sau cArtile apocrife, relevate de d-lor, precum i cu mitologia noasträ popularà, pe cat il lasä vederile d-sale influentate din afarä dându'i macar o mica' perte din ce e al säu. De nepatrioti5.m din partea d-lui HajdAu nu nejSutem plânge
ci numai de prea multä stiintä modernä, prin
care nu mai poate vedea clar in vechiul original. La cuvantul genune" gäsim o explicatie foarte frumoasä româneasa cuvântul e luat din Legenda lui Avram" i insamnä locul unde se duce sf. Mihail ca sä se intälneascä cu D-zeu. D. Hajdäu ne spune cä" e: un adanc de mare, avandu'si aceias etimologie ca genua", geneva".
D-sa zice: Genunea e in Apusul soarelui, acolo unde se
adun ingerii"... Este prin urmare un fel de paradis o gull de rai" dupä expresia cântecului poporan. Pasajul acesta e un adaus a lui Popa Grigore din Mähaci, care lipseste in originalul slay intrebandu-se cum popa din Mähaci cuteazä de a pune paradisul crestin la apus, unde era numai paradisul págan locuinta fericitilor", Eliseul", Graldina Hesperidelor" Atlantida, in Homer, Hesid
Platone. Deci popa Grigore se luase dupà credinta popo-
raná. Crestinismul, altoit abia pe deasupra, n'a fost in *) Pietet, Les origines indo-europeennes ed. 2, 1878 d. I. p. 74.
www.digibuc.ro
301
stare, dupà zecimi de secole, de a sterge din memoria sträbunilor nostri paradisul cel pAgan" esclamä d-sa. Desi preocupat precum e de bogomilism i Paulicianism, totusi dirt când in când Ii licAreste câte o Iuminä a adevArului pe dinainte. Fled norul acesta, câte lucruri importante pentru originea noastrà, nu ni-ar fi descoperit Poate cä i pe sf. Paul asa de des pronunjat in gura ro-
mânilor, l'ar fi gäsit venit pe altà cale, nu prin religiunea paulicianilor.
Voi da aice pasajul acesta important, pe care sA razimA to¡i inatatii, a la români paulicianii au exercitat asa mare influentA. Asa, gäsim In scrierea d-lui Hajd'au*):
La 1527 venind In Moldova sasul Georgiu Reicherstorffer ca ambasador din partea regelui unguresc Ferdinand, a aflat aice cä românii sä cred a fi conservat intactä religiunea anume a sfântului Paul : gens ista Moldovica S. Pauli, ut ipsi volunt, religionem hactenus iam inde ab initio non sine summa veneratione et pietate coluit". Tot asa i boerul moldovenesc incredinta pe la 1535 pe un diplomat german a Petru VodA Rams este crestin de legea ,,Sancti Pauli". PârtA pe la 1699 existau in Transilvania Români cari puneau pe apostolul Paul mai pe sus de stintii, iar un
proverb säsesc zice pAnal astA-zi in batae de joc : Er hat sie verlasen, vie Sanct-Paul die Bbloch". El i-a päräsit ca sf. Paul pe români". AceastA extremä preterit*" pentru marele apostol al gintilor.
preferi*
care
la
adia
s'ar putea
esplica In multe feluri, sä nu fie oare o reminisce* a pauli cianismul ui in Dacia lui Traian ?" SA. intreabd In cele din urmA d. liajdAu, dupà ce d-sa Insusi spune
cä aceastä preterit* s'ar putea esplica in
multe felur i". Deci In cunostintele sale vaste se oglinalegAnd'o pe aceasta ca mai verodeau si alte ipoteze similä, din cauza mai multor scrieri de ale paulicianilor la basat pe aceste trei dovezi. români, precum i
*) Op citat: Castile poporane ale rom. in secolul XVI, p..251..
www.digibuc.ro
362
Acea de la urma insa ne pare cam nesigurä, de oarece sasii ar fi trebuit sa stie Ca' paulicianii aveau drept adede ce anume renti de a'i lor i pe sârbi, si pe bulgari numai pe romani Ii vedeau ei ca protejati ai sfântului Paul,
pe care ei au putut sal aiba ca atare protector chiar din Roma, unde sä spune cä sf. Paul a si murit. In fine, eu adevärul nu vroi de loc intunec poate sa fi fost si asa, ma mir numai: daca Petru Rare§ daca acestia castigase asa mare teren In era bogomil biserica, de ce cronicarii nu vorbesc despre imprejurarea i
aceasta?
D. Hajdau aducând la iveala texturile d-sale bogomilice, In cari urmäreste activitatea sau
existenta sectei
acestia la noi, ne da urmatoarele lamuri: Toate bucätile din texturi Bogomilice" afarä numai
doarä o parte a N-rului IV si unele bucäti din ,,Texturi Mähäcene" au fost oare-când cArti poporane religioase favorite ale sectei Bogomililor, näscute In Bulgaria prin transformarea doctrinelor asiatice pauliciano-manicheice si care, pe la finea veacului de miiloc, s'a raspârtdit rim numai in Romania, dar Inca strabaluse pana la Proventa unde a concurs la desvoltarea sgomotoasei secte a Albigensilor. Un alt curent eretic, pornit de astadata din Occidinte anume secta si mai sgomotoasä, ba chiar scandaloasä, a Flagellantilor, a propagat in toata Europa btacata de sub No. I din Texte Mähacene (Legenda Duminicei).
Toate acestea ne-au condus In urma unor cercetari foarte intinse, a recunoaste niste vechi carti poporane de origine eretica In balada Cucul si turturica" si In enigmele {tin Povestea Numerelor"... (XLIV). In manuscriptul lui popa Grigore din Mähaci, Transilvania, d. Hajdau gaseste mai multe apocrife bogomilice: Intre lucrärile proprii ale lui Popa Grigore, am vazut mai sus figurand in frunte Legenda Duminicei", care nu este altceva decal un apocrif favorit, un fel de stindard al sectei Flagellantilor din secolul XIII".
Literatura apocrifa a bogomililor nu este tocmai originala. Ei s'au märginit, in cea mai mare parte, a preface
dupa chipul lor din greceste diferite apocrifuri de fabrica www.digibuc.ro
303
bizantina, alegând mai cu preferinta pe acela in care pe de o parte figureazä Arhanghelul Mihail, iubitul sectei, iar pe de alta se cuprinde antagonismul intre suflet si carne, sau lupta intre bine si rail sau contrastul intre paradis infern dualistice"*). si
Apoi
In sfar§it ceva
rnai
In
spiritul doctrinei
d. Hajdau da o listä a scrierilor apocrife de
nuantä bogomilica, alungate In secolul XVI la sinodul din Moscova: Carti ale vechiului si Noului Testament pe care Ortodoxii nu trebui sa le citeasca". Intre acestea vedem si umblarea Maicei Domnului pe la munce". In acel edict se mai spune CA: Faptuitorii cärtilor eretice au fost In tara bulgäreasca popa Ieremia si popa Bogomil si Isidor Italianul si iara§i italianul lacov Fzenzal si alti multi insemnati in marele Nomocanon, cari au falsificat regulile sfintilor OHO si au scris lucruri ieretice, canoane, lecture §i rugaciuni. Apoi d. Hajdau sal referä la autoritatea unui scriitor mai nou asupra bogomililor, francesul Lombard**), care dä
un tablou entusiast asupra literaturei ereticilor acestora ce venita din Orient : prin Bosnia se respandeste la croati, prin Romania la ru§i, devenind canalul prin care antica cultura a Orientului si lumea fabuloasa a Arabiei, Indiei inträ la slavii de Sud si Nord, iar pe cand doctrina bulgall punea in miscare toata Europa Occidentala, cärtele lor fäceau &A luceasca unele raze de lumina in Europa Orientalä.
Cam acesta
e,
nu in intregime, citatul d-lui Hajdäu
care II inspirä atât de mult pe d-sa, intru cautarea acestei minunate literaturi si la noi, caci zice d-sa:
Vom constata mai jos in Apendice, cä una din cele mai frumoase balade poporane ale României, a strabätut la noi tocmai din Persia, pe calea bogomilismului". Mai adaugând :
Ceia ce se poate zice fail cea mai mica exageratie, este a nici o secta, nici un eres din veacul de mijloc, nu inpinsese atât de departe ca bogomilii fuziunea In fond si *) Op citat p. 254-260.
**) Lombard, Pauliciens Bulgares et Bons-hommes, Genere 2579.
www.digibuc.ro
304
In formA a teoriilor teologice cu credintele vulgului. De aice
literatura bogomilicA se apropie In toate de literatura poporanA, si In unele puncte ambele se confundA chiar, sa. identificA Intr'un mod indisolabil, astfel ca este peste pu-
tintA a decide dacA lucrul cutare sau cutare va fi trecut de la popor la bogomili ori vice-versa".
Apoi mai aratA cum peste Dunäre bogomilismul a durat din secolul X pang in zilele noastre, nestinghirit, de oarece guvernul turc riti avea interes a'l persecuta. De aice au putut exercita influenta lor i asupra Invecinatilor pentru români. Clerul nostru era si tolerant si ignorant ca sA cunoascA abaterile dogmatice, introduse de acestia. Popa Grigore de si nu era eretic, traducand sau copiind unele apocrife de ale lor, nu'§i putea Inchipui desigur, cä rAspandeste cu tot dinadinsul printre ai sal afurisitul eres al lui Bogomil"*).
pe deoparte entusiasmul Astfel stand lucrurile, unor autori asupra literaturei bogomilice, pe de alta neputinta de a se putea constata ce e bogomilism i ce e poau fost doi factori cari poranism in literatura noastrA au Influentat Inteatat entusiasmul d-lui HajdAu in cat rii-a pus la trecutul nostru mai mult bogomilism de cat In reaCA a existat si la noi, se vede din multe litate Parn avui. articole, pe cari d-sa tocmai nu le induce. Vom incerca si noi sA analiz5.m unele din textele aceste bogomilice, dupA Intelegerea noastrd mitologica, care poate deasemeni sA ne aducA lurnine. Vom Incepe cu Apocalipsul sf. Paul, care apocrif
spune d. HajdAu cA In evul mediu s'a fost Intins peste toatd lumea crestinA, cat despre Bogomili spune d. HajdAu
cA Apostolul gintelor bucurandu-se dinpreung cu arhanghelul Mihail, de cea mai deosebitA favoare din partea Bogomililor, este invederat cA acestia, mai mult ca or cine altul nu puteau sA nu'si InsusiascA cu grabA, un apocrif, care din toate punctele de vedere se potrivea cu propria lor doctrinA" deci nu era bogomilic, desi In evul mediu sA credea cA e opera lor. Apoi vorbind d-sa despre muncile *) Op citat p. 260.
www.digibuc.ro
305
infernului atat la romani, cat
i in evul mediu, conchide ca erau in spiritul timpului Iar despre sf. Paul spune ca era atat de popular, in cat trubadurii acelui timp îl numeau baron. Calätoria sf. Paul in infern o citeaza insusi Dante In infernul sat', c. II. Ba pe langa multe peregrinäri in infern o citeaza si pe a lui Bahus la Aristofan. Vom analisa unele din acele texte din manuscrisul Mahkean. latà inceputul din acel Apocalips, care alcatueste o calatorie pe cea lume, a sf. Paul:
Bra de stare vä rugafi fratilor catra Hristos in toate ceasurile
i
ziva
i noaptea si blagosloviti Dumnezeu. C ä
In toate zilele, daca apune soarele, tofi Ingenii oamenilor, a bärbafilor si a muerilor merg la D-zeu sa se inchine i duc lucrurile toate inaintea lui Hristos. E duhul sfant iese de la Hristos In Intampinarea lor i graeste: De unde venifi ingerii mei, de aducefi acele sarceni usoare si rugaciuni cu alte daruri dulci i cinstite? Iarä ei raspund asa: Noi venim dela cea ce s'au läsat de dulceata lumei drept srant numele tau si se roaga asa (urmeaza tatäl nostru) de se muncesc In pustie" etc.*) spunand mai departe ingerul cum Ii hulesc oamenii pentru cá propavaduesc cuvantul lui D-zeu: sunt ucisi ziva i noaptea, iar inima lor este miloasä; noi suntem Ingeri si ne miram de räbdarea lor". i ,g lasul caträ ei zise, ca dulceafa lui e cu ei, sä mearga slujeascá. Apoi iar vin ingerii cu pacatele grele ale oamenilor ce traesc In desfranäri In lume i merg de se
jeluesc la scaunul tatälui de strambatatea lor. Duhul sfant iar îi trimite Inapoi sä le slujeasca, panä la sfarsitul lor. Vedefi dar fii omenesti, ca toate faptele oamenilor de pe pämant ingerii le duc in cer de'naintea lui D-zeu, fie cele bune, fie cele rele; si tìind acesta nu incetati a läuda pe D-zeu. Cad iata eu, Pavel, am fost In Duhul sfant am vazut aceasta" apoi ingerul II poartä in tot locul etc. Daca n'am ti, dui-A cum ne spune d. Hajdau, cä textul acesta In gall de ori-ce indoiala, nu este opera bogomililor, ar trebui sa credem, dupä tot ce se vorbeste, ca *) B. P. I-lajdàu, Cuvinte din batrâni tom. II. p. 415. 20
www.digibuc.ro
306
numai ei au putut sä fie aceia cari §'au depus aice credintele sectei lor. Deci ce rezulta din toate? CA acelea§i credinti ale lor erau inparta§ite §i de altii. Mara de ingerii precum §i dracii cari tot a§a au sau farharzii persani putut fi crezuti §i la cre§tini, noi putem aice avea §i geniile de la romani ba i de la greci. La egipteni deasemeni se duceau sufletele cu päcatele lor la judecata, inaintea tronului lui Oziris pe care le cantaria. Cat despre sf. Paul ca mergand in cea lume, am vázut ca are puncte de comparatie in mitologie, putand fi luat atat ca Bah, alaturi de sf. Petru, adecä ca partea lui de iarna mai poate fi insa luat §i ca Ian. In ce prive0e la noi, despre sf. Paul provenit poate de la Bogomili : e ca. I! gasesc §i eu ca invätätor" in Datinele, in o genesa mai lungä ce o am de la un povestitor de langa
drept
Certfauti: Ro§a, (azi o suburbie a Cernäutului *). La acesta sf. Paul inlocue§te pe sf. Nicolai, invätatorul cel vechiu, (Bah de sigur). Sfintii apostoli Petru §i Paul sunt insa patronii Cernautului, de sf. Petru §i Paul fiind aice totdeauna iarmaroc. Sfantul Petru luat fiind de sigur drept Ian, care era un zeu al negotului**) der italische
Gott des Geschaftsverkeres zu Wasser und zu Lande" pe apa i pe uscat. Chipul lui cu 2 §i cu 4 capete era pus la intrárile din for. In apropierea statuelor lui sa postau zarafii schimbätori de bani. Apoi Lanus mai era §i zeu al portilor, al drumurilor. In fine: un Mercur, al grecilor. Totodata el este acela care invata, pe oameni a se inchina lui D-zeu §i a sacrifica, de acea la ori §i ce sacrifiu mai intai el era pomenit. Deci ca atare invatator la romani, l'am luat eu §i de invätätor la romani. Sf. Paul ce cade la mijlocul verei, de partea declinului ei, trebui sa fie considerat ca zeul noptei, soarele de zi fiind sf. Petru. Pe and sf. Paul e Mercur pshihopompos, al grecilor, care duce sufletele pe ceea lume. Creuzer*), pe Ian ca zeu al portelor, fiind soarele, il pune in acela oficiu de trecere prin zodiacurile §i por5) Op citat p. 25. *5) Preller M. p. 177.
555) Simbolik. III, p. 592.
www.digibuc.ro
307
cere§ti,
ce
se
aflä
sub cheia
lui, ca
i
pe Bah,
provocându-se la Lutalius la Lydus p. 57, p. 146, punându-1 alAturi cu zeul subpArnântului §i soarele Oziris la egipteni. Er wird darin ganz jenem Orizis-Serapis gleich",
arätându'l ca conducätor al sufletelor so erhält er das selbe Seelenamt" etc., spuind cä lanus duce rugäciunile oamenilor la D-zeu (Caius, Bassus la Lydus a. a. O.) El e un mijlocitor §i din Inprejurarea cä un obraz Ili este Intors cätti D-zeu §i altul cäträ oameni. Apoi el este luat als Grün-
der und Stifter agrarischer Kultur und bürgerlicher Einrichtungen unter den rohen Völkern liens"*) ca Infiinlätorul culturei agrare §i viefei burgheze la popoarele barbare ale Italiei. Deci un adevärat Invätátor ce'i inifiazA i reli§i totul. ¡anus se nume§te §i Quirin: In o formulä lanum Quirinum Clusit" numire ce se crede a fi cApAtat de la poarta ce ducea la sabini In Cures. El e portarul anului, soarele ce deschide primävara, ca la noi sf. Gheorghe primävara. E portarul zilei : deschide porfile cerului dimineafa §i le inchide sara. Ca conducätor al sufletelor, Creuzer ni-1 aratà §i In o rugáciune a lui Proclus, care roagä pe Ian §i pe Hecate sä'i intindà mânele, sä'i arate
gia
drumurile Dumnezee0 ca sä poatä vedea lumina cea Ina ltà, sä scape de chinurile viefei întunacate, lumeti, i sä ajungä In portul evlavio0or**). Lui Ian salii Ii ziceau duonus cerus" adecA bunul creator, dela care venea sämânfa oamenilor, deci §i sufletul. La romani geniile la femei veneau dela luno, care ca lunä era pärechea lui Ian, numitä lana de ce dar §i geniile barbafilor nu ar fi venit de la el? Si cum c'd avea de lucru cu geniile, Creuzer ne spune pärerea lui Buttman, cä ace-
sta sucht den lanus aus jenem allgemeinen Ideenkreise schilzenden genien zu erklären welche den Menschen unsichtbar überal umschweben, die ihn im Hause schützen etc. Adea Buttman cautä sä §i'l esplice pe Ian, ca fäcând parte din cercul ideilor despre Ingerii päzitori, ce'l Incunjurà pe orn, i'l apärä In casa sa päzindu'i u§a. Care
idei pe noi ne duc la rugäciunea cäträ Inger atât de usi-tal.
popor. *) Preller M. p. 80. *) Op citat, p. 593.
www.digibuc.ro
20*
308
Inger, ingerasu1 meu, Crucita lui Dumnezeu, Sta inteajutorul meu
Pan la miez de noapte Pan la ceasul cel de moarte.
sau vorbind de ingerul ce ne päzeste zice: In mijloc de casa sede sf. Nichita, Cu haine scurte, etc. Cu sabii smulte
iar vorbind despre casä zice: Nu e casa, da'i cetate Cu usile ferecate, Cu ferestile 'n zivate, etc.
Chipul acesta al ingerului tine sau de Ian, sau e prefäcut In arhanghel crestin, de si nu eunui penat inbräcämintea lui insä e numit de popor sf. Mihail, romanä. La ruteni gäsim o micä variantä de felul acesta, anume in Visul Maicei Domnului pe care ni'l indicä d. Hajdäu *), la pasajul unde sä zice, cä femeea ce va puiia cartea aceasta va avea facere usoarä, spuind urmAtoarele cuvinte: Hristos cu mine, Hristos deasupra mea, Hristos rnä pAzeste zi i noapte si In tot ceasul de orice ràu Rogu-te, Domnul meu, prin patima ta, pe care ai induraro pentru noi päcätosii, apäti-mä de ori-ce näpast ,. si ispità drAceascA. Sfinte loane Botezätorule, apärä-mä de toate relele". lar [anus ca i Apolo era si el un botezátor, ceputea sä-1 inlocuiascä pe sf. loan, sau acesta pe el. In unele variante de-a rugAciunei la linger, avem noi pe sf. loan, desigur pentru cA tine de botez: Sf. Ion sede in mijloc de casa Si apara salasul, De toate relele $i de toate grelele. Doi ingeri ma strajueste Santa cruce ma pazeste Sfântul duh in mine este. *) Op citat p. 391.
www.digibuc.ro
309
Ne intrebärn de sunt i acestea de provenienta bogoca i sf. il capata omul la botez spirit, ce apäru la botezul mântuitorului. Sf. Spirit tine de -om intocmai ca i in Apocalips unde sf. Duh, ese Inaspune ca a avut hodina cat a fost intea sufletului bun in el. Sunt deci rugäciuni crestinesti amestecate cu filosofie
India? Ingerul doar
paganä de mare insemnätate. Eu cred
ea:
le avem dela
inceputul crestinismului, alcatuite de poporul luminat crestin-pagan. La filosofii greci gasim intocmai aceleasi genii.
Redactiunea cea veche a Apocalipsului
d. Hajdau
spune ca.' era bizantina. Deci aici a fost punctul de concentrare al credintelor asiatice cu cele romane i grecesti,
contopindu-se la un loc toate i pornind de aice In scris inparatia lui Constantin, spre a se imprastia printre crestini. CA au mai adaugat ceva i bogomilii, in redacde si ni prea vedem anume tarile posterioare, sä poate
ce.
(a. Gromovnicul). Devi subiectul acesta nu tine de texturi bogomilice voi aräta in aceasta parantezä cum ca redactorii acestia grecesti aveau cunostinti multe din trecutul romanilor. Astr fel ne putem incredinta din opul d-lui Gaster, ce scrie despre - Gromovnic", venit la noi de la slavi, iar la acestia
de la greci, D-sa ne da asupra subiectului cartei, o explicatie foarte erudita, VQi da aici introducerea*): Ideea fundamentalà a tuturor prevestirilor este ca
nimic nu se intampla in lume, färà vre-o cauza oare-care ca toate lucrurile lumei acestea tau intr'o legatura misterioasa intre dânsele. Cäci o cauza oare-care are mai mult cleat u n singur efect, ce deriva dintrânsul cu o necesitate absolutä. Daca ajungem deci a cunoaste un efect, stim cu care altul sta in legatura, atunce lesne putem prevedea viitorul din intamplarea acelui dintai. Astfel intamplarile naturei Insä-si sunt strâns legate intre dânsele
din una putem cunoaste multe, Inca necunoscute: Care va fi cauza tunetului de e: nu intereseaza inteatata pe popor ; Literatura populará p. 506.
www.digibuc.ro
310
pe dânsul Il intereseazA, sä stie, ce prevesteste tunetul, ca ce alt efect necunoscut stä in legatura acest efect vazut,. al unei cauze oare-care, sau a proniei Dumnezeesti. Cartea de fatal GrAmovnicul" este menita a povesti acestea efecte. dupa vremea and tuna, cad i tunetul insusi ca un fenomen al naturei, stà i afara de acea, ca si tot ce este pe pamânt, sub influenta stapânitoare a corpurilor ceresti". Apoi ne da exemple: De va tuna in numärul leului, in oameni va fi moarte si in grâne stricaciune; iar intr'alte, hranä va fi roade. $1 in latura despre apus va fi durere intre oameni, insä mai %/dos zgaibe, pecingeni, etc."
lar de va tuna sau va fulgera intr'amiazä-zi va fi ploae multa §i va fi foamete; vaele i paraele se vor umplea de apa i marea se va turbura si de boarea ei va fi räutäti celor ce umbla pre dânsa. I.a R a m va fi bine si rod pämântului va fi inteacea lature. De va tuna va fi unt mult".
lar de va fi cutremur afunci multi inpgrati se vor turbura si boerii vor peri in rasboae" etc.
lar de va fulgera sau va tuna noaptea, atunci va fi pAine multa si rod mult si vântul mare si tare, isvoarele si 'Allele se vor usca". La romani erau Augurii rânduiti ca sa observe seine nele: dupa paseri, animale, din märuntaele lor, din felul fulgerului. CArtile: libri fulgurales" contineau teoria fulgerului. Creuzer scrie ca dupa spusele celor batrâni, nu se afla un alt popor care sA observe aparitiunele aceste atmosferice. Cerul era inpartit in 16 parti. Aveau mai multe cla se de
fulgere. Unele nume sunt: Fulmina, Monitoria, Pestifera,, Falacia, Deprecanea etc. Mai ales etruscii posedau cunostinacestea. Apoi fulgerile de noapte erau atribuite lui
tele
Jupiter Summanus, un Jupiter al noptei. Unele fulgere Jupiter le arunca de voia lui, altele dupa sfatul cu cei 12 zei ai lui. Unele bune, altele rele. Augurii aveau misiunea de a descoperi vointa lui D-zeu. Erau fulgere esite din pAmânt. Erau fulgere publice, cari se intindeau cu insemnarea asupra statului i fulgere private. Fulgere la nastere, la &Asatoria cuiva, etc.*) Simbolik etc. III, 3. 650.
www.digibuc.ro
311
Vedem dar cum gromovnicul" acesta ce face parte din cärtile apocrife, e o colectare desigur a resturilor rämase de la auguri. Cuvântul grom" insusi insamnä tunet. 0 altä parte a calendarului la d. Gaster e Prognosticonul". Nu numai tunetul si fulgerul anuntá omului lucrurile ce se vor intâmpla, ci si tot ce se misd in lume. De aici s'a näscut aceastä parte a Calendarului care in forma de astgzi se compune din 3 pärti deosebite, adecl : mai intäi prevestirele pentru schimbarea zilelor de peste tot anul ; apoi partea a doua unità cu acesta Coliadnicul"*) pe care il vom trata deosebit" etc. ... Intre zilele anului sunt färä indoialà zilele de CrAciun cele mai de cäpetenie. Tot ce se intâmplä in acele zile, este de o importantä simbona pentru tot anul. De aice s'a näscut un apocrif deosebit, care la greci si la slavi s'a atribuit lui Ezra prorocul. Tischendorf pomenind un manuscript grecesc si publicá inceputul lui, de unde se vede 6 zilele aceste simbolice
din acest apocrif sunt Cal endele lui
lanuarie ;
si de
aice slavonescul Coli a dni c, pe care Pam adoptat si noi ca titlul acestui apocrif""). Apoi d. Gaster dà exemple din text : DuminicA de va fi nasterea lui Hristos iarna va fi indoità si ploioasä, pe vremea secerisului vreme bunä" etc. In ziva nasterei de va stráluci soarele bine, cu nädejde sä astepti an bun. A doua zi dupá nastere de va fi ploae, galceavä si sfadä intre cei duhovnicesti va fi. A patra zi de va fi soare, cu moarte ingrozeste pe cei tineri" etc. La nastere noaptea de va bate vânt, insamnä moartea boerilor celor mari" etc. Asupra acestora d. Gaster spune: In genere sä bucurä aceste zile de o reputatiune foarte mare, in cea ce priveste puterea lor simbolia De aice apoi si toate obiceiurile si vräjile cunoscute
sub numele de Vergelul"
studiat de S. Fl. Marian si acela al fetelor ce'si cautà ur_Lsitul adunate si publicate de Geanoglu Lesvioda)etri 161mmele
de Filosofia Babelor, Bucuresti 18 7". P. Cassel a adunat si a studiat pe o scarä intinsä obic 'urile si credintele ce sä leagA de puterea simbolicä a acestç zile. Görres pomeneste asemenea un coliadnic german". *) Op citat p. 512. **) Ibiden p. 514.
www.digibuc.ro
312
Deci din Coliadnic vin vrAjile noastre! In adevär e un mare descoperitor... Totul pricepe numai prin prisma altora. E bine CA Tischendorf care cunoaste anticitatea observA provenienta Coliadnicului" de la Calendele lui lanuar,
altfel ar fi rämas de la Esra prorocul, cum s'a spus. Mare lucru era dacA ar fi fost si acestea puse ira carca bogomililor ?
Am vrut sa dau aice un exemplu de cele ce se scriu cat fond se pune pe felul unora inAtati de a judeca lucrurile. Doar nu poate un om sä aibA cunostinti universale. SA vedem ceva interesant i despre Zodii din acelas autor. Aceasta parte a Calendarului in care se trateazA mai intAi despre cele 7 planete i apoi despre cele 12 zodii, are de scop a arAta Inraurirea acestora asupra soartei omenesti, dacA s'a nascAtul omul sub stApanirea cutärei planete i cutärii zodii.
Indata ce Astrologia a ajuns clomnitoare In evul mediu, se intelege de sine si cA aceastA credinfä a prins rAdAcini profunde in inima popoarelor si panA astA-zi sä mentine necontenitä credit* in legAtura trainicA ce existA intre orn si stea : Noi o cunoastem din Alisandria si din Miorifa".
o descoperire genialä a d-lui Gaster care crede poporul nostru e de ieri alaltä-ieri, de prin evul mediu de care de bine de räu, are idee i d-sa, pe cand despre anticitate canci ! Un modern si pace ! Tot astfel i apa vie si rnoartA din povestele noastre, am luat'o din Alexandria de care are cunostintä i d-sa, incolo lumea e bAtutä cu scanduri I Calul nAzdrAvan poporul nostru l'a scos din cercul solomonic, prevestirile etc. din suma cAr-
tHor de mai sus. Basmele noastre sunt isvorate din romanturi si din apocrifele intregei literaturi religioase
si
astfel suntem gata cu literatura noastrA popularA ! SA revenim la subiectul texturilor bogomilice.
b. Legenda Duminicei. Despre secta flagelantilor din apus d. Hajdäu scrie : Raspandirea cea mare a Legendei Duminicei, sä incepe in sec. XIV. Secta Flagelantilor, näscuti mai dinainte, a luat
www.digibuc.ro
313
atunci un avant deosebit in urma ciumei din 1348, revärsindu-se In toate Odle pentru a predica crestinilor läsarea päcatelor si sfarsitul lumei, iar ca mijloc de expiatiune a trecutului biciuirea In public peste pielea goalä !Ana la sange, de unde insusi numele sectarilor. Cartea cea sacrä a acestor nebuni era Legenda Dumiinicei". Cronicarul medieval Albert Argentinensis, vorbind sub anul 1349 despre sosirea Flagellantilor in Bavaria, ne
spune cä ei citeau poporului o scrisoare, pe care un Inger o adusese In templul sf-tului Petru In lerusalim" etc.*) Manuscriptul lui Popa Grigorie (din Mahaci) sä Incepe prin Legenda Duminicei. Aceastä legendà sä spune ea' a ajuns pe la lc:4i crestinii atat In Asia, cat si In Europa, cat si in Africa. Printr'o scrisoare autograf6 Isus liristos amenintä cu pedepsele cele mai energice pe toti crestinii ce nu vor pazi Duminica. In unele redactiuni scrisoarea soseste din cer d'adreptul ; In altele intre cari i in cea româneascä a lui Popa Grigorie, ea
este bagatä Intr'o peatrà azutà din cer"... Din cercetärile lui Fabricius resultà, c'a prima menfiune pozitivä a legendei Duminicei este din secolul VI, de pe la anul 584, cand a stigmatisat'o Inteo epistolà Licinian, episcopul Cartaginei In Africa, zicand : epistola, care sä incepe prin indemnul de a serba ziva Duminicei sä pretinde cä s'ar fi pogorit din cer peste altarul lui Crist In templul sf. Apostol Petru, sal stiti c5 este o näscocire a dracului. Biserica sf. Apostol indica Roma In loc de lerusalim". Peatra, In unele din variante lipseste. In altele, epistola cade In lerusalim pe altarul sf. Petru, scrisä pe table de marmurà. D. HajdAu dä exemple din limba francesä, germank etc. In cea francezä sä cere postirea a 5 Vineri. In redactia ungureasa se gäsesc 12 Vineri. La bulgari alAturi de sf. Duminicä impusd ca oamenii sä o serbeze este si sf. Vi-
nere. La noi Legenda Duminicei sau Epistolia" räspanditä in veo 80,000 de exemplare. *) Op citat p. 25.
www.digibuc.ro
a fost
314
In toate editiunile, epistolia cea gäsitä in o piatrà e urmatá de CAlätoria Maicei Domnului In iad" in care s'a intercalat Visul Maicei Domnului". Epistola existä si In o redactiune din sec. XVI pe care Domnul Hajdäu o reproduce In texte bogomilice. Epoca flagelantilor cari se gäsesc numai in occident, pribegind din loc in loc, d. Hajdäu o pune in sec. XIII, desi istoria pietrei dateazA mai de mult. Inteun text grecesc gäsim urmätoarele: O piaträ lungA a cäzut In orasul Vitleem ; era lunga si de groaznicá greutate. Nimeni n'a atins'o cu mâna ci insusi patriarhul loaniciu, fäcând sobor de arhierei si de preoti in trei zile i trei nopti, iatá cä s'a auzit un glas din cer zicând : Ia patriarse piatra cu mânele tale!" Si luind'o patriarchul In mânä indatä s'a deschis piatra, si s'au gäsit scrise acestea". Ba in o variantá nu mai e piaträ In o traducere ruteanä aflärn: ci maslinii Ii tin locul. Aceastä scrisoare s'a gäsit in tara Britaniei pe muntele Maslinilor dinaintea icoanei sfántului Arhanghel Mihail". Sau gäsim eft' a fost aninatà in niste maslini si cine V?a s'o
ceteascä sau sä o isvodeasck singurä s'au fost deschis, aceste cuvinte erau scrise intrânsa: Isus Hristos fiul tut D-zeu cel de la pärintele cel din ceruri, Poruncesc vottä etc. sä nu lucrati In sfânta Duminier etc. Acum voi Incerca sä arät raportul celor descrise cu mi-
tologia. Am spus mai sus cA flagelantii sunt o rämäsitä a preotitor Cibelei sau Mamei mari, cari i ei se sangerau. Zeitatea aceasta sä vede c e tradusä prin sfânta Duminicä, càci iatä ce gäsim de analog in mitologie: Pe timpul resbelului al II punic, cärtile sibiline, ce tineau In Roma de oracolul lui Apolon, au propus aducerea idolului
Mamei Mari din Frigia, din Pesinus, spre incetarea relelor
spre apärarea tärei de dusman. 0 corabie pomi, care oprindu-se la Delfi mai intAi cApätä informatii
apoi regele
Wei Atalus li-o inmänui. Oracolul din Deft! cerea ca cel mai detreab4 bärbat din loma sä o primeasc5. Acesta fu P. Scipio. Zeitatea aceasta nu era alta decât o piat rä sfântä, nu mai mare decât a o putea duce färä greutate in mânk de coloare intunecatä si in muchi, având pe ea sàwww.digibuc.ro
315
patà fata Zeei, Warscheinlich ein Meteorstein wie der
angeblich von Kronos ausgespiene, von dem schon bei Hesiod die Rede ist". Se vede cA un meteorolit, ca acela pe care l'a scuipat Cronos, despre care deja a fost vorba la Hesiod" spune Pre ller*). Asa dar scrisorile sibilice care stäteau sub stäpânirea lui Apo Ion, cäruia si lui a 7-a zi a lunei îi era sfintitä". i ziva Duminicei lui Hristos, sunt combinate cu piatra aceasta, in modul ce am väzut. Asa precum cärtile Sibiline ale lui Apo lon impuneau la romani särbätori ca aceasta si altele, tot astfel in Epistolia" Domnul Hristos o impune la noi, särbätoarea Duminicei.
ca
Epistole Osite pe mormantul Domnului Hristos se perpetueazá panä azi. 0 atare epistola cand o primesti trebui sä trimiti 9 de acestea altora si a 9-a zi vei avea bucurie sau de nu, o nenorocire mare. Ovid descrie aducerea Zeei mai poetic**). Mama mare demult venise in Roma, cu brazii ce'i dAduse ea lui Enea, ca construiascä corabia.Apoi trimitindu-se din Roma dupI idolul ei, Malus se opune dea. Pärnantul atunci se cu-
tremurä si din templu se aude o voce, cä Zeita insusi astfel a dispus. Se face o carabie din brazii ei, dar ajungand la Ostia unde tot poporul asteapta, corabia rämane infipta pe loc si nime nu e in stare sä o tragä. Se apropie cea mai ,'curatä dintre femei: Claudia Quinta, i o trage usor din loc. Aceasta apoi a rämas ca Vestalä si ca sfanta; corabierii Ii aduceau voturi i i se rugau la cumpene pe Tibm in partea aceasta.
Nu odatä la noi se istoriseste despre icoana Maicei Domnului adusä in vr'un oras, cä s'a läsat grea n'ck i
putea urni cu carul cu boi
sau de moastele sf. loan, ce
nu s'au läsat usoare de cat spre a veni la Suceava. Scrisoarea aninatà in Maslini, o amestecA i pe Minerva, sau pe Atena, inspirätoarea iar intru cat mai gAsim alAturatà si pe Vinerea, insamnä ca si cu Venerea era identificatä, fiind i aceasta o zeitate a pämantului. Postul era cerut i in cultul Mamei Mari : la särbätoarea de pri*) R. M. 11, 55. ") Ovid stçile IV. 247.
A
www.digibuc.ro
316
ntävark pentru moartea lui Atis, iubitul Cibelei, pe care ea 11 plânge.
La särbätoarea aceasta, galii, preotii Cibelei, In amintirea lui Atis ce a fost murit mutilat, se täeau i sä sângerau i ei. Särbätoara cädea Irk Mart, incepându-se la 22
dura pânä la 27, Postul tinea. panä la 25, ziva Inviere lui Atis, când este redat. Zeei ; când soarele isi recapätä invingerea asupra noptei, spune Pre Iler. Corpul lui Atis era simbolizat prin un brad, Incins de viorele, care flori se spunea cá au fost crescut din sângele lui. Deci avem aice simbolisatà i moartea lui Hristos In timpul ernei, ca soare, ce primävara reinvie i Invinge. Ziva a 25-a era zi de bucurie, numità Hilaria iar In 27 se scalda idolul In Almo, numità ziva aceasta Dies Lavationis" de unde i scAldAtoarea noasträ In Joia si Vinerea pastilor i stropirea de pasti care totodatà simuleazä si un botez. In cultul zeitätei acestia aveau loc Tauroboliele" care erau botez de sânge. Altare de-ale Taurobolielor s'au gäsit In apropierea bisericei sf. Petru din Roma. latä dar
cauza pentru care scrisoarea sf. Duminici se gäseste câte odatà pe altarul acestui sfânt. Astfel Flagelantii lucrând In onoarea sf. Duminici, ei serveati o zeitate veche, din a cäreia cult sä vede cä se mai aflau resturi. lar daca In sec. al VI se mentioneazá deja epistola fuziunea cu crestinisrnul se va fi f4cut cu vre-tin secol inainte, cAci pâttä in sec. IV a tinut cultul ei in Roma. Acum voi arata cum sä fAcea tauraboliile din cultul Mamei mari, sau botezurile cu sânge de taur
Doritorii
se vârau Intr'o groapä, iar deasupra pe niste scanduri gäurite, sä sacrifica taurul, cu a'i cArui sânge sä botezau: unul sau mai multi sau comune or colonii intregi, Sau in loc de taur sä sacrifica un berbece, iar botezul atunci se chema Criobolie. Berbecele Insä valora mai mult pentru Atis,' iubitul Cibelei, care se vede .stând, cu cu§mä frigianä pe cap, lângA ea. Botezul acesta mergea paralel cu al lui Mitra. E chiar greu de a le distinge simboalele, cAci pe când
www.digibuc.ro
317
la Mitra gäsim leul, ca un grad al celor sfintiti Mama mare are si ea drept simbol doi lei : CAI.* trasä de lei,saul corabia stand pe doi lei. In Lyon in Francia s'au gäsit altare de ale ei de pe la anul 160 pânä la 197. In Roma imparatul Heliogobol pe la 222 s'a sfintit in acest cult al ei. Vedem dar cât a däinuit el. Numai putini avem si in marca tari-
lor noastre cei doi ei un
lei
rezämati de un copac, sau intre
copac, in locul sfintilor inpärati
Constantin
si
Elena. Aici desigur cä avem un atare cult al acestor bote-
zuri, färä a putea destul de sigur holâri: este el al lui al care era identificatä cu Rhea, mama zeilor Mama Mare. De îsi va fi capätat insä si Lyonut numele dupä cultul ei as fi in aplecare a crede cä si leii nostri tin de acesta. lar dac4 dacii ii aveau ca rnarck apoi tot din sfintirile acestea veneau, de oarece si cultut lui Bah era legat cu al Rheei. Mitra sau Cybelei
c.
Sf. Vineri botezAtoare.
Astfel fiind, intelegem pentru ce apoi sf. Vinere este si ea in apocrife o botezAtoare. In Legenda sf. Vineri sau a sfintei Paraschive din Iasi, scrisä de popa din Mähaci, tradusä din limba slavä, d. Hajdat vede singur partea mitologicä : La aceastä popularitate a sântei Vineri a mai contribuit la Români reminisce* sântei celei pägâne cu acelas nume a sântei atât de venerate la vechii romani a acelei zeite Venere, de la care s'a numit ziva Vineri la toate popoarale neo-latine" etc. St Vineri de exemplu din basmul Fata mosului" incunjuratä de pui de balauri, serpi, nevästuici, ciuhurei, sopârle etc. si päzitä de cAtelusa cu dinti de fier, nu poate fi nici sfânta de la Iconia, nici acea de la Târnova sau de pe aiuria, ci este curat antica zeitl Venere, näscutä printre monstrii oceanului, cAlätoare pe o broascä testoask amica tuturor animalelor, principiu al
procreatiunii".
Vinerea aceasta frisk pe care ni-o induce d. HajdAu este Rhea Cybele, care fiind mama muntilor si a naturei intregi, mama pämântului, adecä pämântul Insusi, sotia lui Uran-ceriul este ea mama tuturor animalelor, a serpilor etc.
www.digibuc.ro
318
De aceea
si
spune Preller*)
In
mitologia greacä :
Wie die Höllen und das wilde Geklüft der Felsen ihre Heiligthilmer und die Stätte ihrer Geburt und der ihres Kindes waren, so wurden die wilden Thiere des Waldes, die Herscher des Gebirges, Pardel und Löwel, als die Umgebung ihrer Jugend und ihre dienstwilige Begleitung ganannt". Astfel cä : si In mitologie vedem animalele Albatice ca tovaräse ale zeei, templele ei fiind prin pestere. Deci e foarte natural si la noi, ca broastele, pe care
are In sânul pämântului
fie copii. De aici apoi In Epistolie vedem amenintati oamenii cu serpi, etc. Sf. Vinere din texturile apocrife, botezA o mulfime de ii
sä-i
popoare, mergând pe la inpärafi cari o chinuesc ea scapand totdeauna. Odatà pe când era rästignitä, un vifor
luä o piaträ mare si o purtä vântul ca o frunzA,
(frunzele duse de vânt, erau oracolele scrise ale Sibilei), lar Ingerul sä ivi täe legäturele. Altädatà fierbe Intr'un cazan cu smoalà 7 zile, acoperitä cu o pia trà mar e. Datà la balaur ese teafärä din gura lui si tofi dracii din balaur fug spârtzurati, Invinsi deci de ea pänä ce i sä täe capul. De aici apoi colinda din colectia Todorescu pe care Gaster o dä ca derivatà din legenda scrisä a sfintei Vineri, dupä cum trebui sà i fie In parte unde sfânta se jelue la Dumnezeu : Sill Doamne Ca' m'ai trimes PAmântul ca
botez.
Numai unul nu s'a dat Cetatea irodului
Nu s'a dat botezului.
Cerând sä'i dea sfinti : 'ntrajutor pe trod ca sä'l omor". D-zeu ii dä pe sf. hie, care trásnea si fulgera dracii botezului sà da. Deci avem o amalgamare cu lupta gigantilor i rolul de dincolo al Maicei Domnului deosebire cà aice sfânta ii boteazà. Colinda d-lui Marienescu Insä Intitulatà Santa Duminicä" nu i-o vom ceda d-lui Gaster : ca resultând din textu*) Op citat p. 523.
www.digibuc.ro
319
rile apocrife, ea are o insemnAtate cu mult mai mare pentru noi de cum crede d-sa. and arunca ochi 'n sus,
Santa Maria cuvânta Doamnei bune, Doamne!
Darul, Iordan i-a adus, Ea 'I vedea, ca cum venea $i de ea s'apropia,
CAtrA Duminica sântA:
SA'mi gatesti frumos dar SA-mi duc fiul la altar SA'l botez, sAl cunun Ca pe Domnul cel mai bun"
Trei flori ca si trei viori Ce lucesc ca niste zori SA le rumpA mâna 'ntinsä $i 'n chitus ea le cuprinse $i pe cap le asezia
Durninica cum auzia
Durd dar pe loc pornea Purcedea si tot mergea
La Iordan cA ajungea $i aice sA spAla
Ca s'un inger se bala $i pe brate si pe fatA
$i pe dalbA frurnuseata Ca sA afle darul sant Darul sant, pe-acest pArnânt.
IndArAptru purcedea
De-ar afla pe Domnul bun La cea curte-a lui CrAciun. Darul ca sa'i poatA da Pe Maria asculta. Când Infra darul lAsa, Curtele se lumina
De trei flori ca si viori Ce lucesc ca niste zori. Maica sant 'atunci venia $i Duminicei grAia:
Dorul tAu a 'ntArziat CA pe fiu Parn botezat Ca pe-un Dumnezeu si Domn Cu nAnasul sfant Joan. Tine-ti darul pentru tine Caci si tie 'ti sede bine, $i rAmani de-apururea Mai mândrA ca Vinerea!" Duminica multAmea,
Maicei sfinte se 'nchina,
0 'nchinarn spre sAnA tate!
In colinda aceasta noi avem un document, de pe timpul când culturile acestea sä ciocneau. Când se na0e cultul lui Hristos, pe care Maria ca femee vrea ca s'al moOeneascä din al Duminicei adecä din Taurobaliele sau botezul Reei, ce §i ea avea baea de apä, in realitate, cultul lui Hristos din o cauzä oare care, ce sA aratä aice ca o intArziare a femeei (ca §i Postverta la Heracles)
www.digibuc.ro
320
botezul lui Hristos este luat din alt cult al lui sf. loan Bah sau Apolon. Darul sunt cele 3 flori ce lucesc ca niste zori desigur : efectele razelor soarelui, ce opereazA cu apa asupra pämântului (Rheei), ajungând in timpul solstifiului in toatä puterea, lele.
i astfel renäscând însui prin aceste flori : vioreAm vAzut cá toporasul era näscut din sângele lui
Atis, deci floarea Cibelei.
Puterea insä, tot luna i-o pregäteste soarelui fäcându-si regulat rotatiunea sa, parrà ajunge la equinoctiul de primAvarà. In legenda Maicei Domnului, Maica Domnului e acea care dà cu piciorul in poarta unde stä Domnul Flristos rästignit scapä. In misticismul acesta am putea intrevedea i cauza botezului in cultul solar. Ori care zeu soare ce opereaa
asupra pämântului îi capätä roada din Ornânt prin botezul cu apä
i
razele de foc ale lui. De aceea i pätnântui
se seal& Apa e un element ce'i uneste pe amândoi, venind desigur de la lunä, ca sämânta taurului de la uersi. Cred c'à de aici Cibelei.
i sângele vArsat al taurul lui Mitra, ba si al
Dl Visloschi pe care d. Gaster II InvoacA ca analisator al colindelor acestora dar care e tot atât de versat in mitologie ca i d-sa nu ne serveste decât pentru a ne aráta ramificatia colindei acesteia in Balcani, unde si trebue sä fie.
§ 2. Visul Maicei Domnului. Dl Hajdäu ne dä intrun mod cat se poate de românesc i Visul Maicei Domnului, ca pendent de Legenda Duminicei (Epistolia) l Cälätoria Maicei Domnului la iad.
Mai infal ne face cunoscuti cu profesorul Vasselofsky din Petersburg unul din cei mai ageri scrutätori contimporani a'i credintelor poporane, care a publicat in ziarul ministerului de instructiune Publice" din Rusia un sir de articoli
sub titlul comun de Incercäri despre istoria desvoltärei legendei crestine". DI Hajdäu ii dä" unele date necunoscute de acest ilustru savant, puindu'i in potrivä ipotezele d-sale
www.digibuc.ro
321
sau mai bine zis : adAugänd observärile d-sale mitologice. Vra sä zicä, unde ce a putut, a fAcut. (Tot aice voi rectifica
numele autorului de mai sus, care din nebAgare de mina' s'a scris de douA ori necorect, si anume este a se ceti : Wesselof sky).
ArAtându-ne d. Hajdäu mai multe exemple cu visul Maicei Domnului ce do r mea In muntele maslinilor, când visä despre moartea Mântuitorului, pe care vis, fiul säu venind si istorisindu-il, DI. Hristos ii spune cA e adevärat si nu e vis,
cAci acestea toate eu voi sA le pätimesc pentru neamul omenesc"; Di. HajdAu ne aduce la cunoastintä cA redacfiunea cea lungä a visului Maicei Domnului al nostru nu are variante la celelalte popoare arätândune, variantele mici, precum si sfârsitul de la acea ruleanA : Aceste sfinte cuvinte Insusi dl. Hristos Ie-a trimis In lumea aceasta lui Leone, patriarhului de la lerusalim, iar Leone sfintindu-le, le-a trimis fratelui sAu regelui, care era atunci In räsboi, si cu ajutorul lor a isbutit a birui pe dusmani,cki aceastä
carte avea atâta putere, Mat dacA sä afla Intr'o casA, acea casA nu se temea de foc, nici de farmece, nici de vorbe rele, omul care va purta-o pe sine, va dovedi pe toti vrAjmasii säi si va avea iertare de päcate pentru 40 de zile ; iar femea, de va fi InsärcinatA si va purta aceastä carte, va avea facere usoar5", (zicând urmätoarele cuvinte, pe cari le-am väzut la p. 308). Deci e puterea sacrificiului pAgan, recitat sau scris, pe care oamenii purtându'l la dânsii, ca si crucea, ce inchipuia patima lui Hristos, nu aveau fricä de nimicA odatä pentru sacrificiu insusi, iar al doilea pentru conceptiunea spiritului, a luminei care creiazä, ambele apärându-l.
Altele sunt puse In versuri. 0 atare rugäciune se aflä si la rusi, scurtä Msg. Asemeni la Italieni aice se aflA si piatra de marmurg. Tot In versuri se aflA visul si la portughezi, si la proventali; aici gAsim muntele de maslin, unde Isus asa de tare strigä, cA Oabriel se trezeste. Pe el ll trimite la sf. Ficioarä sA'i spuie cA nu e vis, ci : suspinele stelelor si
picäturele de sânge ale soarelui sunt o realitate. Si cä In toatä Vinerea cine 'I va spune cântecul va esi din iad. 21
www.digibuc.ro
322
Vinerea aceasta apoi e o relevatie pentru d. HajclAu : Visul Maicei Domnului nu se spune in toate zilele, ci numai SA nu fie oare aceasta In reminiscen ta in toate Vinerele Latinelor din Prove* o rAmA§itA a cultului paganic, al
V en ere i, confundat cu adoratiunea santei fecioare ?" arA-rand ce spune un cugetAtor englez, cA : CreOnismul a deve-
nit in lume o putere intelectualA centralA, nu atat prin Invingerea §i Inlocuirea religiunilor rivale, cat prin absorbirea §i transformarea lor. Vechile sisteme, vechile rituri, vechile imagini s'au altoit cAtre noul crez, retinand mult din anticul lor caracter, dar luand alte numi sau altA nuantA. La sf. FecioarA se mai recunoa§te ceva §i din simbolismul gnosticilor §i din Isis al egiptenilor §i din Cibela" ... De ce nu §i din Venerea ?" zice d. FlajdAu, cu tot dreptul.... D. Wesselofsky, cAruia ia scApat din vedere redactiunea proventalA, ar fi in aceastA privintA credem noi de o altA opiniune. Vinerea era o zi de predilectiune a flagelantilor, cArora savantul rus le din aceastA cauzA atribue intercalarea in legenda Duminicei. De aice insd ar resulta, pe acela temei, amestecul flagelatilor §i in redactiunea proventalA a Visului Maicei Domnului". Ambele teze sunt deopotriva ademenitoare" etc. spune dl. HajdAu, ajungand la probabilitatea cA Vinerea este aice intercalatA, numai pentru cA era ziva de patimA a Mantuitorului. Totu§i, vorbind in momentul acesta atat de real §i atat de cre§tinqte, d-sa adaugA: Aceasta insA nu esclude cu desAvar§ire pe celelalte douà ipoteze. Toate inpreunA au putut concurge In cazul de fatA
mai mult sau mai putin la preferinta proventatilor pentru ziva Vinerei",
exprimandu-se apoi, dupA cum arAt In citatul
pe tare Yarn intrebuintat deja la p. 298, cap. VIII : In privinta credintelor poporane" etc. Iar mai Wand analise asupra Visului, zice : Ori care ar fi originea primitivA i rAspandirea relativA a misteriosului Vis, el a reu§it a prinde cele mai adanci rAdAcini In conOinta poporului roman rAdAcini mai adanci poate de cat or unde aiurea, cAci numai la noi Intru cat am putut afla 'Ana' acuma acest apocrif a is-
butit din sfera cArtelor poporane" a trece cu desAval*re printr'o transfiguratiune totalA, in sfera literaturei popo-
www.digibuc.ro
323
tale nescrise". Cu toate cà i aice d. liajdau cade In grqala, caci cântecul, sau Visul lui Tudor" nu e trecut din literatura cartelor poporane in literatura nescrisä, ci il avem noi din mo§i strarn4, In literatura noastra popularä : e visul lui Dedel-Prometeu, de mai sus. Pe Tudor d-sa il gäse0e cà e identificat cu Crist. Or cum sa fie, dl. Hajdau are o privire foarte adânca. Tot d-sa da la iveala §i frumosul cântec bulgaresc, ca -trecut de la bogomili In popor*). Sora mea santa Yineri ! Putin m'a furat somnul $i minunat vis am visat : In mijlocul marei Crescu un arbore inalt Cu varful pan' la ceri, Iar sub arbor doua foi, Doua foi erau late De acopereau pamantul. Dar acelea nu erau doua foi Ci erau douà carp,
Pe care le cânta popii: Ca sa creaza crestinii SA serbeze särbatorile, Pe sfintele Vineri si Duminica....
Arborul acesta Malt pan' la ceri, ne aduce aminte de arborul asemenea, din pove§tile de minciuni, pe care l'am vázut ca face parte din cultul lui Apolon. Apoi frunzelecarp, ne aduc aminte iara-i de frunzele Sibilei, care dicta legi bisericei.
Desvoltat tot din visul Maicei Domnului, ne da dl. Hajdäu un descântec spaniol: A la puerta del Cielo Polonia estaba, Y la Virgen Maria Alli pasaba: Diz Polonia, que haces? Duermes o velas ? Senora mia, ni duermo ni velo,
*) Op citat, p. 34. 21*
www.digibuc.ro
324
Que de un dolor de muelas Me estoy muriendo.
Por la estrella de Venus Y el sol poniente, Por el santisimo sacramento Que tuve en mi vientre Que non te duela mas ni muela ni diente.
DL Hajcläu zice : Aice totul s'a schimbat.
Crist s'a
prefAcut in Polonia, adecä sf. Apolonia, care se plânge de-
durere de mäsele. S'au pastrat numai tonul general, forma dialogului i tipica expresiune: Dormi ori visezi ?" Nu e fArA interes de a vedea pe sfânta FecioarA jurând pe steaua Venus, ceea ce confirmA On la un punct observatiunele noastre despre deasa amalgamare a credintelor crestine cu cele pAgAne. Nu se poate indol cine-va cà descântecul spaniol procede direct din visul Maicei Domnului. Ca descântec el este tot ce poate fi mai poporan etc." Invätätura pentru noi este : cä aceiasi conceptiune intelectualä ajunge a fi descântec, cA patima Domnului scuteste de ori ce board iar apoi cä in locul lui Crist e : Apolonia. Crist stim cA in combinatiile epistoliei, e luat in locul lui Apolon. Cine insä säl fie fata Apolonia, pe care o intreabg Maica Domnului de doarme sau vegheazA SA ne aducem aminte cA la Delphi, oracolul era inpArtAsit de cAträ Pytia, ce'si avea numele de la serpele Pyton,
pe care il omorâse Apolon, iar pe locul acela isi fAcu ternplul. Din cauza numelui : Piton, Apolon insusi era numit zeul Pitonic sau insusi Piton. $erpele e un simbol al intelepciunei ; s'ar pArea cA din cauza locului sA profetiza ; din cauza exalatiunilor ce esau din pämânt,
dupA cum se spune. In opul d-lui Gaster gäsim*) inteo molitvä contra farmecelor, alungarea lor prin ajutorul Domnului Firistos blastamarea diavolului, precum urmeazä: BlastAmu-vä pre voi a tot viclenilor, incepAtorii räutAtilor proclitilor i urAtilor draci, care cine de unde sânte ti cAti sAnteti, voi care oträviti i fermecati lucrurile i ca") Lit, pop. p. 429.
www.digibuc.ro
325
sele oamenilor si a robilor lui D-zeu (cutare), voi lucrätorilor
räutätilor, Inpreunä cu cel ce s'au dat prin sine vouä, vicleanul (orn) ca sä fiti adusi casei acestiea, sä o supärati cu rele näluciri si cu bântuelile voastre, pre cei ce locuesc intrânsa i Inprejurul ei, sä'i supärati i sä'i scârbiti ; ce cu toatä puterea numelui a unuia a tot tiitorului D-zeu In sf. Troitä, slävit tatälui i fiului si sfântului duh, i cu puterea cinstitei si de viatä fácAtoarei cruci i intru toatä rnântuitoare, cari si de viatà fäcätoare moarte, Domnului i mantuitorului nostru Isus Hristos, cu a cAruia putere toate cele intunecate ale voastre stäpânii i chinuri preste oamenii preste toatä zidirea lui Dumnezeu muncirea i strickiunea
voasträ Intru nimica o au stâns. Cu tärie poruncesc vouä, viclenilor duhuri, cu toate descântecele i obis/Ruffle si farmecHe voastre, de graba sä fugiti de la casa aceasta si de cei ce locuesc intrânsa i Inprejurul ei ; si de acum Inainte nici o datà sä" nu räpstiti sau sà vä mai intoarceti la dânsa Inapoi, ca sä o suparati i nimica sä nu zäboviti (o procletilor) i lepädatilor ! ce sä vä depärtati de aceia cu toate farmecile de räu ale voastre i sä dati loc puterei lui D-zeu nenumaratii milostivirii lui i darului lui, celui ce zdrobeste toate facerile de räu ale voastre; i sä vä certe pe voi degetul lui D-zeu, cel ce au certat pre vräjitorii lui Fanälucirile descântecilor lor, i färá lucrare fäcândule ; _acela cu a drui putere poroncind Pavel apostol i neputincioase au fAcut putere viclesugului vostru si pre (Elima) raon
i
vräjitorul cel plin de toatà finsäläciune
i
räutate,
i
vräji-
torul a toatà dreptate i diavolul cu care voi mult stricati Dornnului le räzvrätiti ; ce se vä certe pre voi acela Intru a cAruia au poroncit (Pavel apostol) duhului celui Pi t h olices cu si din fata aceluia l'au gonit, carele cu descântecile ei câstigase mare dar domnilor säi ; i precum ,(Iustina) cu semnul crucei si pre dânsa rästignit liristos Dumnezeul nostru cu putere ocolità fiind, pre otilvitorii -oameni si pre voi diavolilor v'au biruit Chiprian i nimica n'afi folosit, ce cu frica i cu cutremur fiind tinuti, af i fugit. Asa si acum sä cazd pre voi i sä vä apuce spaima, cutremur, fricä de la Dumnezeu a tot tiitorul tatAl i fiul
sf. duh, cel ce vra sä vä surpe pre voi www.digibuc.ro
. . .
i
vesnic
326
färä de sfarsit sA vA munciascä. Amin". (Ideia anticä desprefrickintrebuintatA contra dusmanilor, se aflA si aci,ca la romani :
Pallor si Pavor in rAzboaie, sau la greci Aegisul, sau capul Medusei).
Vedem dar pe duhul Pitolicesc" trecut in nurnärul dracilor si a vräjitorilor, de la care trebuie sà ne fi ramas noud ate ceva. Mai ales in medicina popularA putem multegäsi. Zeul medicinei, fiul lui Apolon : Asclepios, la romani Esculap avea institute de curA, pe munti sau pe dealuri, unde era aerul curat i izvoare in abondentd, unul insemnat
era aproape de Epidauros. Un atare sanatoriu era numit Asklepieion. Modul de a curà era prin descântec e, comprese, oblojele cu plante, bäuturi de plante, täeturi la rane etc.
iar pe langA acestea îi mai aveau rol
i
visurile,
care metodA e cunoscutA prin numirea de Incumbatiune", Bolnavii erau dusi in locul slant al zeului, sä doarmA, unde ei in somn îi visau leacul, inspirati de cAtrd zeu. Cultul säu ajunsese si in Roma. Ceva asemAnAtor gäsim si la noi : 0 descantAtoare din Mahala : Ana Maslosca, imi spunta
cä la ea venind bolnavii, in noaptea intäi : ei trebuie se viseze ceva, asupra boalei lor, si ea din visul acesta stie explica, de au leac sau nu, sau ce fel de leac sA intrebuinteze. far Agafia Popovici din Mihalcea, mergea la miezul noptei la pArAu i numAra 9 pähärute de apä turnându-le
in un pahar, care apä de crestea pan a doua-zi, apoi bolnavul avea scapare, de scädea, stia cA totul e degeaba. Leacurile i pe la noi sunt tot asa : scAldAtori, frecäturi, ceaiuri,
toate fäcute cu ceremonii i cu cufAcându-se in anumite zile, nevorbind cu nimeni, la anumit timp al lunei, dupA hotArAte numere. In acestea constA adeväratul leac dupä ideia lor. descântece, oblojele rätenie trupeascA ;
Tot odatä in opul d-lui Gaster, mai gAsim o träsurä, principalà asupra Sibilei, zicând d-sa : Nu 'mi aduc insa aminte dacä i acea träsurä caracteristicä, cum cA a avut
un picior de gAscA" care lea& legenda Sibilei cu alte legende occidentale, se aflA i in recensiunea românä etc." D-sa aice vorbeste despre Sibila ebraicA, regina din Saba*). *) Op citat, p. L39.
www.digibuc.ro
327
Nouà ni e egal. E vorba cA recunoastem in toate acestea simbolul oracolului : gasca, dupA cum am amintit.
SA ne aducem aminte de Gänseblumen" ale germanilor : Paquerette" la francezi, care sunt una cu Margueritele sau Orakelblume" a nemfilor. Astfel Apolon cu religiunea sa a fost un adevarat soare, razele sale culturale pAtrunzand peste toatA lumea. Paserea sa era lebAda, care stim cA era si pacare deasemeni am sArea lui Brama, scriitorul Vedelor vAzut cà doarme. El plutea dormind pe ape, pe o frunzA Deci copacul de lotos, pe buzele lui sAltand Vedele. pan la ceri, cu frunzele cele douA, din poesia bulgarA, care erau cArtile sfinte cetite de popi.
a. Inspirafiunea divin A. SA venim acum la Nork, eminentul cugetAtor si m tolog. Autorul acesta, ca putin altii, crede in inspiratia directä de la Dumnezeu, fàrà ajutorul ratiunei si a simturilor ; crede
in o stare ridicatA a sufletului, prin care acesta se face partas de cunostintele adevArului, fàrä ca corpul sA ia parte,
pe care vom numi-o revelatia divinA ; de care au avut parte si profefii i toti scriitorii cei vechi, fAcAtori ai legilor
care revelafiune vine cu totul pe alt drum de cat pe acela al cuvantului si al ratiunei. Starea aceasta e acea a somnambululur). Noi cunoastem, zice el, dupA somnambulism, cum atunci cand sufletul, prin boale sau alte cazuri abnorme, este slAbit din legAturile ce opresc miscarea liberA, se Ara' in stare de a pricepe lucruri suprasimtuale. Deja starea de visare, oferA insemnate puncte de dumnezeesti
asemAnare. Die Selbstverordnungen der Somnambulen helfen
die Vorgänge in der Höhle des Trophonius, im Tempel zu Epidaurus u. s. w. gegen die Anklagen des Priesterbetrugs in Schutz nehmen. Eine interessante Sammlung derselben aus Profanschriftstellern des Alterthums findet man bei Ennemoser (I. c.). AdecA drept dovadA, sunt : dispozifiunile
somnambulilor din pestera lui Trofonius in Epidaurus ce ajutA sä se iea îri aparare acuzgrile incontra insälAciunei preofilor etc. Ennemoser (I. c.). *) Bib. Mith. I, V.
www.digibuc.ro
328
Trofonius are totdeauna oracole de vise in pe§tere deci §i in Epidaurus unde era sanatoriul lui Esculap, un atare oracol se afla, desigur in legAturä cu bolnavii. Ba dupä modelul zeitei Isis chiar §i Atena i§i inpärtä§ea prin vise leacurile, ea care se gäsea in legAturà cu Trofonius *) In grotele
acestea, cine voiea se §tie viitorul prin vise, mai intäi sacrifich un berbec. Ba §i la evrei gäsim oracolul de vise : Nork induce dupä Hieronymus, les. 65. 4. intocmai aceia§
practia §i la ace§tia : Israel populus non solum in hortis immolans et super lateres thura succendens, sedens quoque vel habitans in sepulcris (sc. zu nekromantischen Zweken) et delubris iludorum dormiens, ubi stratis pellibus hostiarum incubare soliti erant, ut somniis futura cognoscerent". Poporul lui Israil aducea jertfe nu numai in gradi ni punând tämâe deasupra cArAmizilor, ci chiar, §ezând §i locuind in gropile §i locurile sfinte ale idolilor, unde
obicinuiau a se culca §i a dormi pe peile intinse ale animalelor tAete pentru jertfä, ca s'à cunoascA prin scrim viitorul.
Nork mai spune, inducând pe alt autor : E de remarcat cum in toate timpurile, toate popoafete aceia§ limn a visurilor o vorbesc, adecA : in visuri, unele idei, cu acelea§i icoane le insamn1 Se na§te intrebarea : or de nu acea limbA, care in starea de azi a omului joacä un rol a§a de josnic, nu este ea adevArata vorbire t reazä, a regiunilor celor Mahe, pe când noi a§a de treji cum ne credem, suntem cufundati in un somn de mai multe mii de ani, sau cel putin cufundati In ecoul viselor lui, prinzând numai ca ni§te dorminzi somnoro§i, din acea vorbire a lui Dumnezeu, numai câte-va cuvinte intunecate")". Daca nou hieroglifica acelei limbi in icoane, treji fiind, ni se pare intunecatà, vina nu stà in neintelegerea lor, de oarece §i egipteanului de azi limba piramidelor îi e neinteleasà. lar daca noi azi nu mai Intelegem stilul icoanelor, a popoarelor vechi *) Creuzer, S. III. 2. 401. IV, p. 422. *5) Schuberts Symb. d. Traums S. 22.
www.digibuc.ro
329
cAci, poesia veche si profetii sau servit de icoanele visurilor
asta sä explieä prin inprejurarea, Ca' ne-am insträinat cu totul de acea regiune in care a fost limba aceasta creatà. De oare-ce limba icoanelor este espresia 1 imbei timpurilor vechi, ce s'a näscut cu acele popoare, de acea sunt si toate miturile niste spiritualizäri poetico-simbolice-metaforice ale unei escelente, puternice naturi materiale, sau intruparea a unui ce spiritual ; si neinfälegerea, residä in orn, care s'a depärtat de acea regiune in care aceastä limba' este usor intäleasä. Einmal kommt vielleicht die Zeit, in welcher wir erkennen, ob jene Priestergeheimnisse Wahrheiten enthielten oder
nicht ? Ob es recht war, jene Symbolic als einen Rigel gegen alle freiere Aufklarung zu betrachtenn. Odatä va veni timpul, cand poate vom intelege dacä acele secrete preatesti au confinut adeväruri sau nu. Sau de cu drept simbolistica aceea sä poate considera ca un zAvor in contra ori si cärei libere explicAri", induce autorul dupä Steinbeck. Tot Nork scrie Ca' : Lucian care de profesie era bat-
jocuritor, cand e vorba despre serbätorile Mysterielor si simboalele in acestea intrebuintate, de care altii rad, spune : E drept cà e necuviincios, ce se spune despre lucrurile sfinte din Misteriele egiptenilor, dar acestea sunt enigrne care
de cAträ profani nu meritä sä fie luate in ras". (Adesea, cugetand si eu la icoanele ce ni sä aratA in vise,
ale odatä pentru a ne prevesti un lucru
de si nu cred
mult in ele m'am gandit CA aceasta trebue sä fie limba spiritelor, limba lui Dumnezeu cu oamenii, limba supranaturall Mi s'a intamplat ca sä visez oi, care sunt semne de ploae : si a plouat ; sau gaste : si a fost omät ; sau peste si a fost frig ; or foc, soldat : care anuntä o veste; sau altele, care dupä semnele acestea experimentale sau realizat). Odatä cu activitatea reflexiunei, cu desvoltarea vorbei intelectuale, trebuia ca si scrisoarea sA ia o schimbare ;" spune autorul. Passavant vorbesten despre starea cea veche a orientului : Tot orientul sta ca intr'un somn magnetic, ca un dormind linistit, fata de resunätorul, in afarä lucrätor *) Steinbeck: Der Dichter ein Seher, S. 289. **) Betr. üb. d. Lebensmagnetism, S. 11.
www.digibuc.ro
330
Apus". De aice apoi amufirea oracolului cu Inceputul
de si Iricà filosofia lui Socrate contine misticul simbolic al vietei simtuale, iar Plato (in Phädon) aratd o nemijlocitä cunostintä a sufletului fàrä amestecul corpului ; pe când Plotinus, cea mai Malta' formä a vietei fizice o pune In inconstientul extaz al privirei simtuale, invätând cA: Lucrul vAzut, sau visiunea, este In momentul visiunei cu totul In liniste, gändirea i conclusul repauzeazä. Visiunea numai este ratiune (logos) ci stä deasupra ratiunei : obgleich noch die Philosophie des Socrates die mystisch-symbolische des Gefilhlslebens ist, und Plato (im Phädon) ein unmittelbares Erkennen der Seele ohne körperliche Vermittelung annimt . Plotinus die höchste Form des psychischen lebens in die bewusstlose Gefühlsanschaung der Extase setzt, indem er lehrt : Das Anschauende ist bei dem Anschauen ganz in Ruhe, denken und Schlissen ruhen. Das Anschaun ist nicht Vernunft, (Xoyos) sondern steht fiber der Vernunft (Ennead 6. L. 9, c. 10). de oarece In anticitate fantasia era stäpâtiä, de acea scrieri istorice, care Incep numai cu cunostinta de sine,nu se aflä, ci numai mituri i hieroglife, cultul icoanelor In loc de privirea ideilor, espuneri simbolice In loc de curat ideale, relevatiune In loc de cunostinte filosofice, pe când
In lumea modernä e contrarul, spune Werner*): Noi am esit din cercurile acele Inalte, In care o limbá mai simplä, bogatä numai In simboale si icoane se vorbea, cu toate cl In cuvinte mai saracd, de cum e acea vorbitä astäzi. Radem de simplitatea limbei icoanelor si ne bucuräm de maliabilitatea si bogätia limbei cuvântului, dar nu ne gândim cä tocmai
schimbarea aceasta dä un atestat vorbitor fatä de statornicia si egalitatea acelei dintäi. Cea ce e adevärat, dumnezeesc, spiritual, are un caracter constant, pe când aparenta, schimbarea, nedurabilitatea operei omului se clatinä sä" schimbä". De aceastä limbA a spiritului s'a servit stiinta cea mai Inaltä In relevatia sa fatä de orn, cu adevärat,. cáci : In ea zac o multime de Insemnäri i combinatiuni I
de lucruri i timpuri care In limba conventionalä a treziei *) Simb. der Sprache S. 21 ff.
www.digibuc.ro
331
si reflexiunei pe care atät de greu le inveti, ii recunosti säräcia si neputinta. Cea mai desvoltatä prosd, nu poate säli dee o definitiune suprasensorialä, pe care o singurä icoanä e in stare a t'o zugrävi". (Ennemoser I. c. S. 347) Apoi Nork ne mai Invatä cum trebue sä luäm faptele simbolice ale profetilor evrei, ca si destinele simbolice si viata, aventurile unora din acestia, aratând cA o mare parte din acea ce in testamentul vechi trece de istorie: Pentateuhul, episodele din cartea judecAtorilor, cartea lui losua, legenda lui Elie si lonas etc. se pot intelege numai figurativ, Cad pe ce bazA ne-am putea sprijini, cä" numai cärtile sfinte ale evreilor, cu toatà asemänarea lor cu a celorlalte popoare, ar fi continând adeväruri dupä literä. (Buchstäbliche Wahrheit verkiindet haben sollen ?). CArtile vechi nu sunt a se intelege dui-A cuvânt ca astäzi, de oarece ele contin adânce cimilituri, pe care si initiatii in misterii le stiau. Pe când credinta poporului lua totul dupä cuvânt. Astfel vin Euhemeristii ce intemeiazà . o scoalä dupà numele infiintätorului ei Euhemerus, fäcând din zei oameni, sau dând la toate o naturà a lumei reale, acestia din balaurul ce räpeste pe Androrrk2da fac o corabie, ca si Herrman von de Hardt (Progr. de rebus lonae) care iea pestele ce inghite pe lonä si'l aruncA dupà trei zile, drept o crâsmä ce stä in mijlocul märei, având tabla la pestele de mare". (Chit) sau alt autor Less (verm. Schu S.157): dându'l de
o corabie cu numele la pestele mare". Acestia sunt cunoscuti sub numirea de Euhemeristi". Ei arAtau in anticitate mormântul lui Zeus ca mil, in fine fäceau din toti zeii,. neluptele si viata lor in ceri, oameni si regi pe pämânt admitând 6." ar fi existat de la inceput credinta in zei. Ortodoxia nici astäzi nu lasä sensus litteralis" in cArtile canonice ale vechiului testament, de si chiar pärintii
bätrâni ai bisericei, admiteau un sens hieratic In biblie iar invätätura veche a cabalistilor, cäria ei li datoresc nasterea si desvoltarea lor, arätând si sensul indoit al bibliei spune CA: invätätura dumnezeiascä e ca o fecioarä rusinoasä ce nu se aratà poporului färä voal. Adecä: invätätura aceasta era acoperità de secret.
www.digibuc.ro
332
Despre bramini sä §tie cä depuneau jurämânt cä nu tot astfel §i cei vor descoperi nimgrui invätäturile lor, initiati in misteriele religiunei Wei lor, ca la greci etc. Toate aceste popoare: evrei, egipteni, etc. aratä cArtele sau prin mijlocirea lui lor sfinte ca fäcute de un zeu iar limba lor in icoane, Dumnezeu, ca la Moisi, Zoroastru, lasä a se vedea limba viselor, care la randul ei lasä a sä intrevedea somnul magnetic. Mergând Nork pe urma acestuia, observä cä braminii sunt cei mai vechi in privinta somnambulismului. E cunos-
cutä §tiinta lor de a se pune In stare de catalepsie.
Ei îi
aveau rolul acesta de clar väzätori" sau inspirati, in clasa lor aparte, prin felul lor de trai §i abfineri, mancAri, prin VA-
cerea ce li era impusä a o finea, adecá putina vorbire, (ca la noi schimnicii, ce nu au voe sä vorbeascä de cat cate-va cuvinte pe zi, deci sunt o rämä§itä de a lor). Apoi de la bramini ajunge Nork la oracolul lui Apolon provocat prin somnambulism §i prin niâncare de frunze de laur, etc.
Putem constata cum autorul acesta vede de bine in trecutul indepärtat, de vreme ce §i astä-zi ni-au mai ramas ecouri, in productiunile populare ale ginfilor, de acele inprejursári cari au existat inainte cu atatea mii de ani.
La noi in popor se aude adesea despre oameni cari §i stand astfel ca morti douä sau trei zile, au väzut cum e pe cea lume, dar n 'aveau voe sä spuie. In-
au lqinat
tamplarea ce am auzit eu din gura mai multora, despre bunicul sau moul cutäruia, o scrie i dl. profesor Sbiera in carte d-sale ,,Familia Sbiera" despre un sträbun al d-lui. Astfel ea' am
putea presupune cä §i aice avem de a face cu o astfel de clasä de clar vAzAtori, sau castd a preofilor, care prin modul
acesta de povestire, s'a mai putut conserva in amintiera poporului nostru.
Apoi misterul de care e inconjurat visul : Cine nu spune visul §epte ani, zice cä vede pe vânt deci pe Zeus,
care având oracole, este a§a dar considerat drept zeu al inspiratiei. Sau semnele adecä de ti se clatinä ceva : sä nu spui. Ochiul zice: Eu ate vä'd la om §i nu spun www.digibuc.ro
333
si el acuma mä spune ! lecuitoarele cele mari de
Apoi
í
descântätoarele sat)
regulä nu vorbesc mult. Ba unele leacuri se fac cu gura mutà" adecä fail a vorbi. Aceste toate trebue sâ" si tragA originea din acele secrete relevatiuni.
b. Visul lui Tudor. Foarte frumos descrie dl. HajdAu visul lui Tudor, ca o desvoltare din visul Maicei Domnului i Apocalipse aduse la noi de Bogomili. Or de e si exact acea ce d-sa träteazä cu atâta dragoste, asta e altä intrebare. E vorba cà avem in erou pe Tudor Vladimirescu. latà balada Olteang.: Tudor, Tudor. Tudorel Dragul mamei voinicel!
De când mama t'ai lasat $i Olteni ai adunat Pe ciocoi sag prinzi in ghiarä $i s'alungi grecii din fail, Mult la fag te-ai schimbat $i mi te-ai intunecat, Spune ce te doare? CA m'oi face vrAjitoare De alean sA te descânt SA calci vesel pe pAmânt!
Alei maicà, alei dragä!
Curând visul mi'ldesleagAl CA stii maicA? am visat Buzduganul fArâmat,
Sabia'mi cea bunA nouh Am visat'o ruptd 'n douA, Pusca mea cea ghintuitä Am visat'o ruginitA, MaicA, pistoalele mele Le-am visat fArA de otele. Apoi Ind am vAzut $erpe galbAn prefAcut
Ce purta coarne de fap $i creastà rosie 'n cap El avea ochi vAnzAtor
www.digibuc.ro
334
Avea grai lingusitor
$i md tot ruga mereu Sd ma duc la cuibul sdu! Ba fereased Dumnezeu SA nu te duci Mu! meu, C'acel serpe veninos E vr'un dusman ticAlos etc.
Maicd, mäiculita mea
Cum sd scap de cursa rea? CAci un glas prevestitor
Imi tot spune c'am sA mor
D'ai sA mori, drdgutul meu Facd ce-a vra Durnnezeu! Dar sd tií tu de la mine C'un roman voinic ca tine Pan ce cade, pan ce moare Ca led serpii in picioare, Cdci de-un serpe 'nveninai
'I sd iarid un pacat!
DI. Hajd Au ne dA urmätoarea explicatie :
Crist" rnântuitorul omenirei, a devenit aice Tudor Vladimirescu mântuitorul României. Dialogul intre marnA fiu, ideia visului profetic, toate acestea au rAmas intacte. S'a conservat pAnA i caracteristica iertarea pAcattlor". Deosebirea esentialA e numai cA viseazA fiul, iar nu mama (ca la visul Maicei Dornnului) etc.". E cam aceiasi comparatie ce o fac eu In Studii In Folclor" cu Heracles, pentru care dl. BArsan Imi trage o rAfuialA.
Cred cA nu mai e trebuintA de multA explicatie. Apoi dl. Gaster a arAtat destule variante care Il esclud pre Tudor Vladimirescul. In Datinile, deasemenea se af IA doua variante sub
numele de Dedel**), In care il reaflArn tot pe Prometeu. E de .remarcat In varianta aceasta ideia despre serpele lui Loki, precum i credinta persank : dacA omori un serpe omori un drac. Astfel cA amestecul acesta la noi, al lui Promttett cu Loki, l'arn putea presupune de pe timpul Mitraismului.
IncA ceva important : Am spus de la Inceputul opului
acesta, cA Zeus la români e cunoscut ca vântul turbat". *) Op citat p. 481. **) Op citat 538 si 901.
www.digibuc.ro
335
In revista CreangA. IV, 2, gäsim o variantA despre Corb: si Vântul turbat, cum acesta II rästoarnä pe corbul uries, care îsi hrAnia puii cu vite si oameni. E dar doveditä Ina o datA lupta sau persecutia iui Zeus asupra lui Prometeu. Deci sA poate vedea cum trag eu de pär dovezile" dupA cum s'au xprima t un domn, incAt din cauza memoriei slabe ce am, nici nu le
aduc pe toate la timp, intru sprijinirea pärerilor mele. De aceea as fi multAmitoare dacA m'ar face cine-va atentA asupra
lucrurilor trecute cu vederea de mine. Baiada aceasta ne pune sub ochi o mitologie foarte IndepartatA.
§ 3. Cucul §i Turturica. Vom cAuta acum sA discutAm si asupra mult renumitei
legende venitä din Persia si transportatA din România de Bogomili In Francia, etc. : Cucul si turturica", tratatA mai intAi de di. HajdAu in Coiumna lui Traian, 1876 p. 40-44, pe
care insA eu nu o am putut capata, iar apoi de junele d-saie amic di. Gaster in Convorbiri literare 1879 Sept. p. 229-234. Di. Gaster fiind junele amic" al d-lui HajdAu, prin scrierea sa supraficialA isi face renume. 0 multime de jurnale repetând ca momifele, apreciarea d-lui HajdAu, ii laudA pentru savanta lucrare si spiritul critic deosebit ce l'a desfAsurat.
latä si modul cum isi desvoltd di. Gaster fericita sa inspiratie.
Vorbind despre Cucul si turturica ca de o baladA rAspAnditA la românii din toate parfile, mai aduce si o paralelA din Bohemia, ca fiind si aceasta o variantA de ale noastre. In descoperirea aceasta are un merit. Apoi de aice sare la un ciclu de povesti : având subiectul cu totui deosebit, doar intr'atâta numai sA ating, cA si qice se aflA metamorfozele. In balada Cucul si turturica, femeia fuge de barbatul ce o urmAreste cu iubirea, metamorfozinduse in peste,
etc. iar el urmându'i, spre a o putea capata pre când In povestea a doua, pe care o vom numi a lui MiriutA" dupA cum se allA in revista Creang5, V, 7, fiind mai usor de esprimat, doi tineri ce se iubesc : o fatA s'un ficior, fug de crescAtorii
www.digibuc.ro
336
lor zmei, sau fermecAtori, sau draci, tronsformându-se : el In dascAl si ea in mAnästire, ea in apA si el In rätoi, el in copac si ea in pasäre, etc. pâttä ce scapA. Din aceastä paralelA atât de diferitA, d-sa sare in cea a färmAcAtorului si ucenicului care ca si Gwion la Celti, stiind sA se prefacA or si cum, fiind Ca a invätat de la färmecAtor, aceasta
la rându'l säu, sä preface si el in alt animal opus, spre a'l extermina pe rivalul sat ; numai cA aicea rolul e schimbat : bäetul omoarA pe fermecAtor. Povestea e foarte bine reprezentatA si la noi. Bäetul ce sä face inel, pe degetul fetei de impArat cerând rivalul sat de la fatA inelul, bäetul îi spune ca arunce jos, cA se va face miei. Dracul sau fermAcAtorul se face vrabie i trignâncA mieiul, dar din tr'un fir bAetul se face cotoi si mAnâncA vrabia. Arätând dl. Gaster mai multe paralele la diferite popoare dupA Patschatantra lui Banfey, aratA si o paralelä asernAnAtoare
ce sä gAseste la mongoli, care se bazeazä pe indicul Vetalapancavinçati". In forma mongolicA 7 vrAjitori cumpärä pe calfa lor schimbat In cal chinuesc ràu, Offal acesta apucA a bea apA, atunci sä schimbä. SA face peste i ei bâtlani, apoi
porumb si sA ascunde in sânul unui preot. Ei se prefa-c In corbi. Apoi se face un globulet in mätäniile lui ; inimicii lui cer mätAniele. Globul cel mare InsA Il tine preotul In mânA. VrAji-
torii sä fac septe gAini, calfa se face om si'i omoarà. Originea tuturor acelor transformatiuni o cautA Banfey In luptele i disputele pline de vrAjituri i fermecäri dintre sfintii budisti si brahmani" spune d-sa, arätând cA dupä ipoteza lui, Europa datoreste mult invasiunii Mongolilor räspârtdind legendele budistice in Europa. Si astfel descoperä dl. Gaster origina baladei noastre Cucul si turturica ! Incepând'o de la miezeul noptei a adus'o pe la asfintit s'a isprAviro la rAsArit.
Despre autor acuma nu zicem nimic, s'a Incercat pe cât l'au ajutat puterile si stiinta sA aducA ceva la luminA ; cât despre mitologie, care este indispensabilä la un asemenea studiu comparativ, nu are nid cunostintele cele mai elementare, ci numai acea astigatA dupä Banfey; e vorba numai de madi invätati ai nostril, cari in asemenea märuntusuri gäsesc atâta erudutiune si spirit critic, Incât se intrec
www.digibuc.ro
337
care mai de care a'l läuda, pe când de lucrärile mele profunde i originale, nu se gäse§te nime sá spue un cuvânt ba se g5sesc sA má descurajeze prin despret §i tkere, sau criticele d-lor academic e, dacä nu mi-av cunoa§te eu mai bine ca d-lor lucrarea, i dacä a§ avea trebuinjä de a d-lor incurajare. Dar Dumnezeu a ingrijit ca sä am singurá mine §i prin munca inea sprijin §i incurajare. Ba se vor gAsi de aceia, cari sá rng persecute §i pentru cA am incredere in mine insà-mi §i'n lucrul cel fac.... A§a e la români... durere.... SA trecem la subiectul nostru: latä legenda Cucul §i Turturica, dupà col. Alexandri : Duke turturicA DalbA pAsdricA,
Hai sA ne iubim SA ne drAgostim
La nour, la soare In frunzi la rAcoare La stele la lunA, CAntAnd inpreunl.
Pentru Dumneata Eu n'asi zice ba. Dar zic si zic ba Pentru rnaicA-ta,
CA'i binuitoare $i'i farmAcAtoare,
Ea mi-a bAnui
De te-oi prea iubi $i m'a fermeca De te-oi desmierda. DragA turturicA Pasere dAlbicA Nu'mi fi dusmAnicA.
Vara CA mA 'ndeamnA
$i frunza ne cheamA Sà ne dragostim $i sA ne iubiim. Eu n'asi zice ba Pentru Dumneata Dar cumplit mi-e teumA De cumplitati mama,
bAnuitoare $i fermecAtoare,
De cAt m'a mustra CA te-oi desmierda 22
www.digibuc.ro
338
In cel stAnt lams,
mi-a bAnui
CA te-oi prea iubi
It'oi face mai bine Ca sA scap de tine TrestioarA 'n baltA Subtire si naltA.
$i pe la icoane Oi duce pocloane $i m'oi inchina $i te-oi seruta
De luni care pied PAnd duminicA etc.
'Or cum te-ai preface
Tot nu foi da pace 'CA i eu m'oi face Un mic ciobanas Din fluer doinas,
Iar cAnd te-oi zAri Astfel ti-oi grAi : SfAntä iconicI FA-te päsArica,
$'oi cata prin baltd O trestie 'naltA Pe loc te-oi tAla $i 'n tine oi cAuta
Ca A* ne iubim SA ne drägostim
La nouri, la soare, etc. Ba cucule ba Nu te-oi ascult a, DA-mi tu bunA pace CA zeu m'oi preface
Si te-oi seritta. Ba cacule ba, Nu te-oi asculta, Porumbasule
AzimioarA 'n vatrA Cu lacrAmi udatA
$i de foc uscatA De toti lepAdatä.
Frupuselule Pestrisorule DrAgusorule,
$tii cA mi-ar fi bine SA fiu tot cu tine, rea
Dar maicAta
$i de cAt cu ea, M'oi face mai bine, Cu gandul la tine IconitA micA
Intr'o bisericA.
Or cum te'i preface: Tot nu t'oi da pace CA si eu m'oi face Un mic dascalas
Or cum te-ai preface Tot nu foil da pace eu m'oi face Un mic vAtrArel
Frumos subtirel. $1'n foc voi Infra De te-oi sAruta $i te-oi coperi De foc te-oi feri, IncAt chiar de sild DacA nu de mild Tu
IndrAgi
$i ne vom iubi.
Deci fiind aice vorba de trestia din baltä In care sä preface fata, pe care o tae pgstorul de i face fluer din ea, aduce aminte de fluerul lui Pan Pansflötte", cine nu (naerul"), care zeu al turmelor amorezându-se de nimra Syrinx ce tot fugea de el, si acesta urmärind'o, ea säri intr'o ban si se prefku trestie, iar Pan de dragostea ei Isi fäcu din ea fluerul.
www.digibuc.ro
339
Aceastä legendä antica nu putea sa'i fie necunoscuta Hajdäu, numai cat atunci nu se putea de loc potrivi cu bogomilismul, care face viata abia prin evul astfel ca tesa d-lui Hajdau ar fi trebuit sa suf ere mediu sdruncinari. Din aceste motive deci, cred Ca' a fost trecutä de d-sa cu vederea; pe cand dl. Gaster a tacut'o pentru .ca n'a stiut'o. Pan Insä In mitologia veche ia un loc mai Insemnat de cat ca zeu al padurilor si al animalelor.
La egipteni Pan sub numele de Mendes ne spune Creuzer, este pascatorul turmelor ceresti, reguland sferele prin fluerul säu. Pan ca fiu al lui Cronos i al Reei e universul : coarnele lui sunt razele soarelui si ale lunei, obrazul lui e ros, ca cerul inrosit, pe umerile lui este cerul instelat, partile lui animalice din jos arata copad, paduri, salbatacii, etc.*). Ba gäsim c'à In Atena i se facea In tot anul o alergare de fade ca lui Prometeu. Apoi dupä cele septe strune ale iirei lui Pan, este el privit ca zeu planetar, zeu solar. Alta data Creuzer, vorbind despre cercul zodiacal egiplean, Intare§te acestea, spuind: Die nachherigen Vorstellungen
lassen sich sämmtlich aus Miinzen erweisen. So erscheint
bald Zeus, im Mittelpunkte des Planettenchors und des diesen umgebenden Thierkreises (s. das Relief bei Hirt auf der zweiten Tafel im archäol. Bliderb.), bald ist es Pan, der mit seiner Flöte den Chor der Planten und der 'Sternbilder des Zodiacus lenkt (s. die Gemme aus der Sammlung des Herzogs v. Orleans, bei Dupuis pl. YXII) etc.". Inchipuirile ulterioare se dovedesc mai toate din monede.
Asa, apare cate o data' Zeus In mijlocul corului planetelor a zodiacurilor ce le Incunjurä pe acestea, (relieful la Hirt, pe tabla II-ua In cartea archiologica), iar ate o data este Pan acela care conduce cu fluerul sau corul planetelor al figurilor zodiacului (Gema din colectia ducelui de Orleans Dupuis pl. XXII)" **).
Pan, In filosofia posterioara la greci, ne spune atat Inducem
Preller cat si Czeuzer cà reprezenta universul. *) Simbolica vol. IV, 1 0 2. **) Symb, II, 1 p. 13.
22*
www.digibuc.ro
340
dui-A Creuzer: Pan ist das We !tall, Himmel zugreich und Meer und allbeherrschende Erde. Und unsterbliche OluL Denn dies sind die Glider vom Pane". Pan este universul, cerul totodatá i marea i stäpânitorul pämânt. Si flacära nemuritoare. Cad acestea sunt mädularile lui Pan*)". este el in secolul Ba Pan luat ca putere demonicä, prim al crestinismului ieentificat de crestini cu Hristos. Un cornier mergând pe mare auzi strigind pe sus: de vei trecepe lângä o insulä, sä strigi : A murit Pan cel mare. El a fäcut asa, i indatä din insulä auzi mii de glasuri bocind Ca asemänätor cu Ian A murit, a murit Pan cel mare ! noi II gäsim pc o tablä din opul lui Creuzer: Acelas Pan având douà capete, al doilea cap al lui fiind acel al lui Silen, plesuv. Acesta are luna nouà deasupra capului, iar Pan luceafärul (steaua ciobanului). (Plesuv e sf. Niculai al. Bah de iarnä**). nostru Capul acesta deci se asamänä cu al lui Ian al romanilor, care era si el inchipuit ca 'Astor al omenirei, de acea. ,
i se sacrifica in ziva de 9 lanuar un berbece, ne spune Preller***). Si tot ca atare, Ianus era incepätorul sau purtätiirul lunilor anului : luna lanuar i intäia a fiecArei luni, fiind ale lui. Era un zeu al pragurelor si al portilor, al drumurilor._ Ba se afla i un Ianus quadrifon, cu patru fete in Velabrum,
la o cruce de drum. Chipul acesta era importat dupä modul din Falerii. Ca zeu al drumurilor avea in mânä un bät, iar ca zeu al porturilor cheia". Zeu al drumurilor, al porturilor, la greci era si Apolon,
dar mai cu samä este la greci un atare zeu : Hermes sau Mercur, un zeu al dusului si al venitului, ca si Ian, päzitor al drumurilor si pietelor, numit i portar. Pe la cruci de drumuti
sä aflau stâlpi cu capul lui, ba i pe la portile caselor private. Ba numärul capetelor la acesti stâlpi numiti Herme" se multiplica, dupà numärul sträzilor ce din acel loc pornea. Ori sä puneau numai niste stâlpi de piaträ .ciopliti in patrumuchi i ascutiti in vârf, sau numai movile de pietre, pe la_ **)
Ibidem I, 3 p. 510. IV, 1 p. 240. M. p. 179.
www.digibuc.ro
341
räscruci, fiecare cAlAtor, tot aruncand cate una, sau ungand -cu unt de lemn movila, ori incununand'o, sau aducand sacrificiu cele IntAi trufandale, astfel arAtandu§i adoratiunea sa fatA de zeu. Prellier spune cA de aici a rAmas obiceiul pietrelor de hotar.
La noi se spune In glumA, cand mergi Int'un ora§ in care incA n'ai fost : Da ai luat o piatrA In gurA ?" Mai ales pe copii astfel ii amAgesc. Desigur cA Inainte aceasta chiar sA
fAcea. Tot odatai Mercur sau Hermes era §i un zeu al comerciului, al corAbielor §i al mArei. Vedem cat de bine sA identificA §i acesta cu Ian, care deasemeni era zeu al comerciului.
Un templu al lui Lanus, ne spune Preller ca se afla la intrarea dinspre piata boilor. lar statuia lui sA punea pe unde se schimbau banii. Ca zeu al negotului §i.al porturilor, capul lui sA punea la corAbii. Insu§i Preller se exprima' Wie nahe die bArtige grichische Doppelherme dem römischen lanuskopfe stand sieht man daraus" etc.*) La randul säu Pan era un fiu al lui Hermes sau al lui Apolon mamA-sa and l'a vAzut a§a de urat s'a spAriat, pe and Hermes, tatAl sAu, l'a dus In Olimp Intre zei, §i ace§tia avurA plAcere de veselia lui, numindu'l Pan. La greci, Mercur e zeul §tiintei, el a inventat alfabetul In orient, iar egiptenii dandu'i numele Thot, Il tineau ca pe acela ce i-a InvAtat religiunea, a instituit preotii, a scris cArtele lor sfinte. Thot-Hermes, dupA cum aratA Creuzer,
-e Dumnezeu cuvantul, spiritul, iar Oziris e sufletuf= in toate de Hermes e povAtuit. El e demiurgul care creazA totul. Si la greci el sA vede ca preot, cu un berbece pe spate, curAtand cu acesta un ora§ : incunjurandu'l. De la el sa trAgea neamul preatesc al Kerikilor. De la el sA trAgeau bAetii mici camili", In serviciul bisericesc"). SA vedem acum ce sA credea despre Ian : Cele douà capete ale lui, sA spunea ch. Insemnau §i intelepciunea. El a InvAtat poporul a sA ruga, el l'a invAtat
toate. Tot odatA este el capul, Inceputul §i prin Inprejurarea cA *) B. M. p. 184. **) Gr. M. 389 1.
www.digibuc.ro
342
e cel mai mare dintre zei, la sacrificii era numit chiar i Inainte de Jupiter, El confine totul, spune un uare-care Valeriu% Masai la, contemporan a lui Cicero, totul domineazä, toate elementele : puterea de dedesubt pätrunzAtoare a apei si a i acea de deasupra : a focului si a aeruiui, inlänfuite la o laltä". El e Aeon, sau demiurgul etrusc care creazä cerul si pämantul, scrie dupä cei vechi Preller; apoi mai departe spune, cà etruscii pe Ian Il adorau ca pe un zeu al cerului si al tuturor afacerilor acelor lumesti si a celor dumnezeesti. El e inceputul viefei organice, acel ce fructificA särnanfa omeneascA, pentru care in Indigitamenta era numit Consivius" propagator al genului omenesc, alAturi cu luno si adorat ca o cauzalitate a neamului si a geniului, ca atare fiind si de unii patricii adorat sub numele de ¡anus Patricius, precum adorat era Apolon la greci. In Roma se afla un monument vechi al luptei dintre Horafi i Curiafi, numit sororium Tigillum" un fel de jug pus in una din stradele cele mai frecventate, prin care dupà cele spuse, a trebuit sä treacd cel din urmä Horaf, pentru a ispäsi uciderea surorei sale. AlAturi se -vedeau i douä altare sfinfite ; unul lunei Sororia, i altul lui lanus Curiatius ; unul pentru omorul surorei, iar altul pentru
pämantului, precurn
moartea Curiafilor, spune Prellei*).
Creuzer spune, cà prin aceasta nu e de insemnat cä curiafii ar fi o familie de nobili. Niebuhr, un istoric german, din contra sprijineste pärerea aceasta prin inprejurarea plebeii nu aveau locuri in curie, de oare ce curia era obstea si comuna patriciilor, pe cand Schlegel, la inceput, pe tofi cetätenu ii face partasi la curie. La Etrusci, membrii ai curiei erau or si care, numai cat preotii curiei Curionii", erau patricii, preofii dupà sistemul cel mai vechi avand in famine ca ereditarà toatä stiinta. De aice conchide autorul cA ¡anus se numea i Curiatius, pentru cä el era isvorul descoperirci dumnezeesti, stiinfei preotesti, isvorul legilor si al dreptului. Ca zeu autohton al pdmantului, el era numit Patricius, iar de la el luarä preofii titlul, devenind apoi familia lor patrici**). *) B. M. p. 171 **) Symbolik III, 3 p. 598.
www.digibuc.ro
343
La români, poporul §i azi crede cA invätat ca preotul nu mai existä. Când invatA cine-va mult, sA zice a : la ce ? Doar n'ar sA se facA popA ! Ba dacA nimerqte cine-va la intâmplare un lucru, sä zice cA : are sA fie popA" ; iar la femei sA zice ca : parch' a fost preuteasA". Apoi tot ce stA.
in carte sau scris la carte", e tot ce poate fi mai sfânt. in vazA mare sta preotul la popor, unii cred §i al doilea e preotul, cAci §i unul §1 altuj sunt de D-zeu sfintiti. Tot astfel
i
cA intAi e impAratul
Creuzer mai spune cA [anus Quirin, era identificat cu zeul Quirin, sau Romulus Quirin, pentru cA el era inainte luptätorul,
Invätätorul de scriml Un alt scriitor, Buttmann, zice cA, ¡anus pentru acea sA cheamA Quirin, pentru cA dinspre Sabini, spre ora§ul Cures, ¡anus 4i pAzea poporul roman de acei du§mani dinspre nord, numit pentru aceasta de poporul sAu in o forma veche lanum Quirinum Clusit". Pe când Creuzer aratA motivele: a templul lui lanus se deschidea indatä ce avea sA se inceapä un rezbel §i sä Inchidea in timp de pace; deci era un zeu de rezbel.
Cu altA ocazie voi arAta cAt de viu s'a pästrat in literatura poporului nostru, amintirea despre sororium Tigillum". Am ales termenul acesta, ca sA mA exprim mai scurf. Acum sä arät despre legätura lui ¡anus cu balada Cucul §i Turturica. Mai intAi trebue sA §tim cA lanus este fiul lui Cölus §i al Hecatei, o zeitate a lunei cu trei fete, i a vräjitoriei.
Apoi cA in mitologie sA vorbe§te de o aventurä a lui Ian cu nimfa Carne. Aceasta era o fatä austerd ca §i Diana, ni spune Preller. De'i vorbea un tânär de dragoste, ill trimitea sä se uite In tufi, iar ea fugea. A§a credea cA va face i cu Ian, ascunzându-se mereu. Acesta insA având douä capete, ea nu putea al in§ele §i fu silitä sä fie a lui. [anus iubind'o, 'II dAdu darul de a alunga strigoii de la lehuze §i de la copii, precum i serviciul de onoare a supra u0or §i pragurilor. E de insemnat apoi &A ¡anus este tatAl nimfei cântArete Canens, sotia lui Picus, ce e transformat de Circe in o pasAre cu acest nume, iar tovar4ii sAi in di ferite animale.
Canens de suparare, cântând
i
plângând mereu, moare
www.digibuc.ro
344
langA Tibru. Asa dar suntem deci ajunsi la origina meta-
morfoselor din oameni
i
cantAreti : in paseri,
stand cam
pe o treaptä cu ale baladei noastre. SA vedem träsurile principale ale lui Ian in balada aceasta. Una e urmAtoarea : De Luni care pica PAnA Duminia
Ian era patronul inceputului : lunei, anului, s AptArnanei. Astfel, lunea ca ziva cea intai fiind a lui, iar fraza fiind fornrnulatA astfel : panA duminicA", ne duce la ceialaltä luni, indegetandu-ne destul de lämurit cA'i era consacratA. este o zi a CA ne aduce inainte i Duminica, care ,soarelui, in aceasta putem avea i o trAsurA religioasä, a serviciului dumnezeesc introdus de Ian, el este acela care lntroduce la romani cultul religios. De aceia gAsim aice urmArind pe Ibiserica si pe cuc il gAsim dascalas in ea ,drAguta sa, ce nici in un chip nu vrea ca s'A-1 iubeascA, nu din cauza lui : Pentru D-ta, eu n'as zice ba, Dar cumplit mi-e teatnA
D cumplitali mamA, CA'i bAnuitoare
$i'i fermecAtoare.
De mama lui Ian, de ingrozitoarea Hecate, patroana lermecAtoriilor, dupA cum ni-o aratä mitologia, se temea ea. SA ne aducem aminte de povestea Ciocarliei la noi, pe care mama soarelui din fatA, o preface in pasere. Nu trebue insA sä uitAm cA Ini aceastä poveste o avem inplicatA i pe Psihe cu Venerea, muma lui Eros. 0 atare vai riantä sA poate gäsi in Ghilusul No. H din anul curent. Pe and Turturica iubeste pe Cuc, in o altä variantä sä schimbA lucrul, ea nu'l poate sufere pe soful ei. $'acolo te'i pierde!
UrAte, urAte
Dute la oi, dute, Intr'un vArf de munte S'acolo te aScunde lntr'o sihld verde
Dute
dA pace
Cu tine nu'mi place Mai mult sA trAesc SA mA chinuesc
www.digibuc.ro
345
$i
amdresc,
CAci eu Imi luai
Inimioara mea Sarmand de ea, S'al meu sufletel Särmanul de el. Cáci traiul cu tine Vai s'amar de mine, Eu am socotit Când m'am logodit Cd cu mintea mea
Spicul se cdrei
De sot mi-oi lua,
Urâtul tdrei, Neghina cea rea Ce n'o pot mânca Nid a arunca Nici alteia da, Te luai pe tine Urâte de lume $i c'urâtul tàu Ce se ma fac eu ?
Spicul grâului Cinstea târgului
CA tot a mea
FA:4e ce'i voi fi !
Dar vai md 'nselai
De aici urmeazá cä ea sä face mreanä §i el pescari, ea sä face mlädità de ulm langa drum §i el eat-awl. Ea mlädità de soc, el cioban ce'§i tae fluer. - Ea sä face floare galbenä, el cosa§.
In aceasta nu mai avem pe Ian, iubitul turturia, ci pe Pan urâtul mo§neag de care fuge nimfa in balta, de sä face trestie. Ba se pare cä Pan ar fi o dublificare a lui Ian : obrazul lui cel bätran. Ea fiind cumint e, i§i alege spicul grâului, cinstea târgului; desigur, pe and Ian, la inceputul anului i§i avea obrazul tânär, cum devine insä sf. Andrei (zeul strigoilor cu coadä), sau Pan cel urât, nimfa lese. El insä sä face din capät mândru §i frumos, vrea ,,cosa§ mândru voinicel" §i tot a lui rämâne. Deci Pan poate ar
fi
partea de iarnä a lui Ian, care apoi prin natura lu-
crului, iarä§i sä face tânär §i o capätä. De Pan mai fuge §i nimfa Pitis, prefacutà in Molid, cu ale cärui ramuri se incununä zeul pe cap. M. Pompiliu, culege pe langa Cri§ul negru in Tran. silvania apusanä o altä variantd: Tudoritä §i mo§neagul : Pe termuri de Dunärità Merge dalba Tudorità Olurile zurdincir
Cisme rosii tropotând Cu rochita vânturând Pe norocu-'si blästámând, Blästama si blästama $i nime n'o auzea. Numai un mosneag bdtrân
www.digibuc.ro
346
Ce sedea in salci pandind. Fetisoara puiul meu Ce blastami norocul tau? Vino draga la mine CA en sunt ce blastami tu. Eu am casa Eu am masa $i prin curte Vite multe, Eu am cosuri de bucate $i am care ferecate. (DupA cum toamna e de regula) De cat mos fie gazdac Mai bine ficior sarac. CA mosul inbAtrinit
Ca pacatu'i de neat, Es' afara tot tusind Intl 'n casa mat-hind, lar ficiorul cel sarac
E placut ca s'un cola c Es' afara fluerand Infra 'n casa tot cantand, Cu dragoste 'n veci traind $i pe mine 'ntinerind. $i omul... care'i bAiran Merge 'n camp si strange fan Vine acasa tot gemand Far' a zice un cuvant, $i de cilia vrand a'i da El zice ca n'a cina Pan nu s'a mai culca. Dar tanärul saracul Dupa ce a gatat fanul Vine a cas1 tot horind La rnandruta lui gandind, $i la cina vrand a'i da El zice CA n'a cina
Pana nu m'a skuta. De cat un mosneag bogat SA 'mi fie mie barbat, Mai bine eu facem'oi Batar Fang' un mosinoi Floriceaua campelor $i pe mine pasce m'or Boutii boarilor. lar eu fatal facem'as
In fan* un cosas, etc.
www.digibuc.ro
347
Apoi se fece mreana, apoi pasärica si el vânätor, care'f. sägeteazä aripa, i e tot a lui. (Soarele când e tânär primä; vara, e sarac). DI. Hajdäu crede, ea' varianta aceasta e o complicatier din un cântec cules de Marian in Bucovina. Draga mamei frumuOcA
SpustiVam tie de mid, De bdtrân sd nu te-apuci Dupd tank sä te duci, etc.
(UrmeazA cu fânul
färä met amorfozele de sus)..
Eu din contra, varianta de mai sus, o cred cântecul mitologic tip, al fetei tinere märitatä cu bätrân, din care apoi desfäcându-se parti, au fost intrebuintate la analoage cazuri.
latà si variantele ce le-am cules eu: Lind' Cal-and Floare de grAdind Vin la badea, vinA Nu fii tu nebund Vin inapoi vind CA' tu Vai uitat Inelul pe pat.
Focul sA nu'i ardA,
Eu nu l'arn uitat Singur l'arn lasat Bine c'arn scapat. Lind, dragd Lind Vin inapoi vind CA tu Val uitat Papucii pe pat. Eu eà mi-a venire Nu §tiu ce-oi patire, Papucl pe vatrA
Mie nici nu'mi pasd CA mai am acask Dar sunt bucuroasd C'am scapat din cash' Cu fata frumoasd, Eu de urâtul tau De necazul meu M'arunc In pdrAu! Ileand, Ileand
Eu de alit tdu De ridcazul meu M'arunc in tiulboanä SA' mA fac de o mreand. SA m'asvArl la mal
La un mal uscat Tot Vol fi barbat. (Andrei Motoc, Mihalcea).
Variantä: Rochita pe culme Fumul s'o afume, Papucii pe vatrA Focul sä mi'a amid, Dar sunt bucuroasd C'am scapat acasd
www.digibuc.ro
348
Cu fatg frumoash. Inelusul thu
Pe degetul meu Chip de amanet Vàu m'ai fript la piept. Alta : Frunzä avrämasch Nevastä, nevasth
Nu te purta proastä Laugh casa noastrh. Dar poarth-te albuth SA ne fii drhguth. Barbate, barbat Nu fii blastamat
Toath ziva in sat lar sara vii bat ceri de mâncat, Eu 'ti dau dc mâncat Tu cu oala 'n cap. Barbate, barbat
Nu fii blastamat Ca de urâtul tau De necazul meu M'oi ineca eu. Nevasth, nevastä Nu fii asa proasth, M'oi duce in helesteu $i m'oi ineca si eu $i m'oi face o mreanh M'oi asvârli 'n steoalna $i m'oi asvârli la mai, La un mal uscat Tot Voi fi barbat! (Rosa).
Bade de urâtul làu Nu stiu ce m'oi face eu. Fh-te puich ce te'i face si eu inch m'oi face Cà m'oi face o mreanä linä M'oi baga In radhcinä, Ghrlele le-oi rästoci
$i pe tine te-oi ghsi, Tot amândoi om trhi. (Câmpulung).
Ba tot in balada aceasta gäsim si tipul femeei cu ibovnic, dupa cum vom vedea mai la vale. Foae verde s'o Gherghinh
Vin'o 'nipoi vind
Lina Caro Huh
Ch soacrä-ta zace. Lash zaca. zacä Dracul sä mi-o intoarch, Din pricina ei
Vinh 'napoi vinh Ch barbatu zace. Las sä zach, zacä
intoard. Fie tara 'n pace Eu barbat mi-oi face. Foae s'o Gheorghinä Dracu
Link' Caro lira.
N'am putut trhi, Fie tara 'n pace Eu soacrä mi-oi face. Linh Carolina Vin 'napoi vinh,
www.digibuc.ro
349
Ca oele tale Sbiara 'n tarla mare. Las' &A sbiere, raga,
Canii sa le traga, etc. Ca vitele tale Rag tare 'n ocoale, etc. Ca copii tai Plang prin octal. Las' sa plangä, planed
Rana sä le ajunga, Fie fara 'n pace Eu copii mi-oi face, Inelu pe masa lbovnicu 'n casA Rochita pe eulme Fumu s'o afume Papucii pe vaträ Focu sa mi'i ardä. (Vaculesti, distr. Dorohoi).
Variantä tot de aici : Una Carolina Vin 'napoi vina pi'n gradina Nu'i nici glod nici tinä, Ca vacele tale Rag prin ocoale, Cele manintele Nu mai pot de jele, etc. Copilasi prang, etc. Barbatelu 'fi zace. etc. Panea Iti dospeste, Din covata 'fi iesa. Lash* sa dospeasca SA se räsipeascä.
Tot din acest sat, in loc de Linä Carolinä, mi se spune in o mica variantä: Thira Badei Thira VinA 'napoi
Din alt loc, mai gäsesc intre hârtii : Kira badei, Kira, etc. inelul pe masa Rochita pe culme Fumul s'o afume,
Eu mai am acasa Dotta de matasd.
La mänästirea Gaftonului (jud. Botopni), de hramut Duminicei mari, ni§te fete de prin apropiere, imi spun urmAtoarea variantä:
www.digibuc.ro
350
MOH tai Plâng prin &Jai.
Mai rupt la inimioarä, Ia mai zi odatä $i mi'i rupe-o toatä. Foae s'o Gheorghinä
Las &A plânga, plânga
Kira, Kiralina
Moartea sa mi'i strânga, Tara fie 'n pace Eu bäeti mi-oi face. Foae s'o Oheorghind*) Sub o dumbravioara Cana din frunzioara,
Vin 'napoi vina Barbatelul tau Zace bolnav greu. Las sa zaca, zaca traga, Pacatu $i eu am zäcut Nime n'a crezut.
Kira, Kiralinä vina,
Zi
i asta sark
Cum ai zis asara
Din satul Ungureui (judeful Dorohoi), culeg frumosul -cântec:
Foae s'o bobita Mai badita Ghitä Ia mai zi din frnnza Cum ziceai asara Pe sub dumbravioarä, Cum ziceai, ziceai Inima 'mi rupeai,
Ia mai zi odata De mi-o rupe toata, Pi'n dumbrava rara Cu inima amara, Pi'n dumbrava deasa Cu inima arsa, Pe soseaua lungä Dorul meu te-ajunga,
Pe soseaua latà Dorul meu te cata, Ia mai zi odata Cum ziceai asara Pe sub dumbravioarä.
aice vedem cà e Carolina de dincolo. lar am mai spus
despre Kira cä ay fi iinruditä cu Quirin,
*) E foarte eau obiceiul folcloristilor de asta-zi, de a desface partile unui cântec, dându-le ca cantece deosebite. Din cântecul acesta, compus
aice din douä bucati, noi vedem ca se refera la aceiasi persoana mitologica. S'a adus foarte mare daunä studiului, prin orânduiala aceasta. Sa fie lasate asa in nonsensul lor, caci la ti npul venit se vor deslega. -Cântecele noastre poporale nu ne descriu numai pasiunile oamenilor, si a zeilor, dupa acestia apoi indreptându-se ei. Or si ce productiune trebue scrisa asa cum o auzi, neindreptând nimic la ea.
www.digibuc.ro
351
dl. Bârsan 'MA m ia cât poate in râs. Samäng a indica pe Venere sofia lui Marte, sau la greci sofia urâtului Vulcan §i amanta lui Marte, sau Adonis cântgreful.... Astfel cä avem inteaceste variante, intregul roman al zeilor, aplecat la viata realä a oamenilor, sau vice-versa *). Pe Venerea ca zeitate a apei, o avem desigur §i sub
numele de Vgleancr, sau sunt proselite de ale ei, acele eel cânt cântecul. ValencutA draga mea
pune la cApätäi SA'i ia dracul mintile,
\Weaned', VAleancA,
Tu mai iubi dac'ai vrea VAleancA, VAleand.
$i'l pune inteun sac spart $i mi'l du la iarmaroace
Ce ti'i cAmesuica neagrA
SA'l cumpere de potloage.
VAlencutA dragâ!
De la curte mai la vale
Or barbatul fi'i urât
$ede VAleanca 'n carare $i strigA 'n gura mare Ca' s'o scumpit gura tare,
VáleancA, VAleancA,
Or soponul s'a scumpit E o rublA si doi sloti Or cu apA te-ai sfädit. Ba mi'i barbatul urât. N'a da gurA pe la toti, De fig barbatul urât Numai, numai unuia Ia fernA de la mormânt Ce'i hräneste gurifa $i'i presurA 'n asternut $i'i inbracA trupusoru $i Ii incaltA picioru. SA se scoale surd si mut, (De la d-na Rarita Cantemir din Rosa).
Inteun cântec analog gäsim : $i 11 du Vinerea 'n târg $i striga in gura mare, Barbat de vânzare Douâ, trei parale!
Tot pe o zeitate de apá o indicA §i Tudoritä: Pe terdar §i pe zeul ce stä In sälcii. muri de Dunäritä",
In Columna lui Traian V. III, 150 se aflä o variantä culeasä de Marian Volincutad, dar deviatà de la adevätatul inteles. Astfel in variantele acestea sä aflä zugrävite tipurile de
amoruri. a mai multor zei. Mai sus am väzut pe Ian, apoi pe Pan, ba poate i pe Bah bAtran ca un Silen, sau pe *) Sinb. III, 3, 597.
www.digibuc.ro
352
Vulcan. In o altä variantä vom vedea o träsäturà, unde desi joacä rol Apo ion, fata prefându-se In arbore stejar, prototipul insà e dafinul lui Apo Ion, In care sä preface Dafne ce fugea de el. Astfel soarele Apo lo Inprumutä lui Ian si el ca soare, cântecul sau cu transformarea
iubitei, de si Carne nu s'a transformat de loc,
ci
numai
sä ascundea.
Apoi sä poate observa, cum mai toate variantele din apus, sä Incep cu concertul : amantul roagä 'pe iubita sä'i un atribut asculte cântecul, ce se observä si la noi. al cântäretului Apolon, zeul poesiei si al cântecului . De aice apoi chipul ce'l iau acesti zei In timpul acesta de primävarà: de pasäre cântAtoare, ca cucul, sturzul, mierla. Despre
Pan, Preller spune cä sara cântând cu fluerul nici o p a-
s er e de primävarà nu ar fi putut
Intreacä. Deci
deja la greci, este el asernAnat cu päserele !
In o variantä prove¡alà, a legendei noastre Cucul Turturica", gäsim : 0 Magali, a mea prea iubitA ! Scoate capul pe feredstA, AscultA putin acest concert De tambure, de vioare, E plin de stele colo sus VAntul a trecut Dar stelele vor pAli CAnd te vor vedea. Nu mai mult ca de freamAtul crengelor De concertul täu ïmi pasA Mai bine 'n marea cea linà SA mà fac tapar de stAncA!
0 Magall, dacA tu te faci Peste al undei, Eu pescar mA voi face Te voi pescui.
Apoi ea sä face pasäre, el vânätor. Ea iarbä Infloritä,. el al-A ce o strecoarà. Ea 0' face nor si se duce departe el vânt, scânteie din marele soare ce topeste razä de soare, el salamandrä ce o bea raza. Ea salamandrä,
el lunä ce lumineazä fermäcätorilor. (Hecate) Ea lunä, el Insä brumä care o acop er (Bah). www.digibuc.ro
353
Dar dacá bruma ma 'nväleste Tu totu-si nu ma'i avea, Eu ca trandafir fecioresc Ma voi desfasura intre spini!
El sä face fluture sä o särute. Dute gonaciule, fuga, fuga,
Nici odata nu inn ajunge! En cu scoarta unui mare stejar Ma voi Inbraca in codru!
ErsA face ederA si are s'o InbrAjiseze. Ea se va face albä cAlugArild In locasul marelui SAn-Blasius. El sä face duhovnic. Ea atunci va muri. El se va face pämânt i o va avea. inelul meu de stecIA, frumosule flecAu I"
0 Magali, tu 'mi faci bine, Dar din data ce te-au vazut, Priveste stelele, o Magali Cum au OM!
Samänä a fi luceafärul de dimineatd sau Aurora, care
la noi poate va fi fnchipuitä ca Fata cu stea In frunte". Vedem cA alAturi de Apo Ion, sA aratA i soarele Bah, cu atributele lui: bruma, edera si trandafirul. Ba si pe Venus ca stea, trebue s'o presupunen aici. In o variantä din Galitia nord-vesticA de asemeni se gAseste o atare stea : De-ar fi sa calatoresc zi i noapte De ar fi sa'mi orbeascä calul de drumuri Totu-si trebue sa fii a mea Voia sa-mi
Ea sä face pasAre, apoi pestisor, ratA selbaticA, apoi st ea pe cer, luminând oamenilor la nevoe. Iar eu milos pentru cei säraci, voi ademeni steluta pe pArnânt", la care ea ii respunde : Acum vad si eu ursita dumnezeiasca
Or unde m'as intoarce tot ma gäsesti Trebue dar sa fiu a ta Voia sa fo inplinesc! 23
www.digibuc.ro
.
354 _
E Venerea, ca stea, ce vine numai decal in conjunctiune cu soarele. Nord-vestul Galitiei, sA InvecineazA cu partea orientalA a Moraviei, und s'au adApostit de secole slavizandu-se elementul romanesc", spune dl. HajdAu. Apoi mai induce
douà variante de la romanii din Boemia. In una ea sA preface in pe§te, apoi In epure §i el vanAtor, gonind'o cu §i ogari. lar in alta ea sA preface In pe§te de aur, epure, el vrea s'o prindd c'un cAtel. Ea sA face st ea pe ceri, el gAse§te un zodia§ ce'i aratA steaua. SA revenim iarA§i la variantele proventale: Caterino iubità! De0eapta-te mA rog Prive§ta la fereastA Cununile de flori,
Pentru a'ti serba ziva &kite de amant! Pentru a'ti serba ziva IntAiul meu amor,
Ili voi face concerte Concede din tambure. Nu'mi pasA de concerte,
Nu'i asta grijA mea, Ceea ce mä zore§te Este sA mA mArit
Cdci dac'a§ sta tot astfel M'oi duce sA mA'nec !
Dar fi sA fii tot astfel De-ar fi sA te hied, Eu notAtor m'oi face Ca sd te pescuesc.
Ea sA face tipar, apoi floare pe camp ; el sA face tot -Hoare langA ea. Ea sA face mac sAlbatec, el cosa§. Ea cAprioarA, el vanAtor. Ea trandafir In grAdina tatAlui ei, el rouA ca sA o stropeascA. Ea albinA ca WI sArute. De aici sA face schimbarea din gre§alA, cAci el ia locul ei defensiv. De te fad albinA Ca sA mA seruti, MA voi face lunA Luminând pe cer.
De te faci lung Luminând pe cer, MA voi face nor Dinaintea ta.
www.digibuc.ro
355
De te faci nor
De te tad_ stea Luminând pe cer, M'of face aurorA Te-oi prinde in zori.
Dinaintea mea, MA Voi face stea Luminând pe cer.
Ea sá face maicä intrun sfânt lom, el preot s'o -spo, vádulascá. Ea moartá, el terna s'o acopere. De te faci ternä Ca se mä acoperi, Mai bine lea-mA tu De cAt un alt voinic.
Vino de mä särutä lnbrdtosindu-mä dulce.
In alta variantä proventalá, fäcându-se el sahastru, ea
,sa face stea" pe cer, el nor. Ea moartá, el teriná. 0 alta; Lute dragA Janetä
Scumpul meu amori Vino s'asculti cântecul Pentru Dumneta! De mi'l vei zice vei cânta, Sau
Mai bine 'n faulet Eu sä m'arunc!
Urmeazá: pete, iarbd, el secerátor; ea maica, stea, el mour. 0 altá variantä proventalá: Sans plus tarder J'irai revoir la belle Par amitié.
Si tu me viens voir dimanche Sans plus tarder Je me mettrai rosette Sur un rosier Et tu n'auras de moi Aucun agrément. Si tu te mets rosette Sur un rosier, Je me mettrai fleuriste Fleuriste jardinier Je ceuillerais la rose Par amitié. 23*
www.digibuc.ro
356
Aice ea se face rosg §1 el grädinar, apoi ea cAprioarä . stea, el nour; ea sä face bolnavg, el doctor; ea moartä..
Atunci el sä face sfântu Petru al paradisului §i'i deschide poarta. Am vAzut mai sus identitatea sfântului acestuia cu
Ian, ce ambii îi au pe o mamä rea. Un alt prototip care poate sä figureze in acest cântec,. mai este §i Vertumnus al romanilor cu Pomona. Vertumnus era zeul grädinilor, al plantelor §i pomilor inpodobiti cu fructe. Pomona e §i ea o nimfä a grädinilor, care insä nu
§tie de iubire, de§i m o §n egi ca Si Ivan umblä dupä ea, (Silvan e identic cu Faunus §i Pan, mo§negi ca acel din variantele noastre), ea insä nu vrea sä §tie nici de tined. Vertumnus avea darul proteic, (la greci un zeu de apä Proteu, se schimba fel de fel) de a se schimba in or §i ce chip, precum: cioban, vânätor, fatà, etc., cAutând ca prin chipurile aceste, sä o ademeneascä §i venind la ea ca: cosa§, säcerätor, boar, grädinar, vier, räzboinic cu sabia, pescari cu undita, apoi venind ca o bätrânä in grädina ei, §i läudând'o pentru frumoasele poame, o särutà §i dându'i exemplu un
u I m, de care sta agafatä o yip de vi e, o sfätue ia pe cel ce o iube§te, arätândui-se apoi in chipul säu adevärat frumos ca un soare printre nori", astfel cä" fata de voe 'i se (Mu. E un zeu solar desigur, iar ea zeifä a pämântului.
Dupä unii, Pomona, sä fi fost sofia lui Pi cu s, c e I
prefäcut in pasär e*). Deci e clar ca ziva, ea' legenda noastrà cu toate acele variante, face parte din acest ciclu. In toate metamorfozele de aice l'am avut §i pe Vertumnus, soarele tânär. CA ar fi luat §i ea unele metamorfoze, nu sä spune. Ca femee se metamorfozeazA Thetis, pe care o ia Peleu, späriindu-1 in chip de balaur, etc., copilul lor a fost Ahil.
In varianta Reto-romanä din Elvetia gäsim Cine sa fie acel Hecht Ce sá scoalä a§a dirnineatà De-o data' cu zorile ? Cine sà fie a lui drAgutà? *) Preller, I p. 452, 377.
www.digibuc.ro
357
Este o fata prea frumusica Dar de la tatal sail ea are 0 zestre cam mica, Un camp cu trandafiri. Frumoasa fatA mi-ai da tu oare Un frumos trandafir din campul tau? 0 nici odata n'o voi face, CAci tatal meu m'a oprit Nu vrai tu dar sa'mi fii draguta? De cat s'ajung acolo, Mai bine ma voi face un graunte $i m'oi ascunde in pamant.
El se va preface In pasäre si o va ciuguli. Ea câprioarsä, el vângtor. Ea trandafir mândru scos de vânzare, el -cumpärätor. Ea se va preface in inger si se va a s-
.c unde in ceri, el In alt Inger si acolo o va seruta. Altà variantà francezA proventalâ : 0, petite brunette que j'aime tant, Je te donnerai le livre de mon argent Si tu voulai me rendre mon coeur content.
Je ne veu poin du livre de ton argent Je veu me mettre en dame dans un couvent Jamais tu en auras le couer content.
El sä" face preot, ea In epure, pasäri, peste, apoi : Si tu te mets en rose sur un rosier Je me mettrai en forme d'un jardinier Je cueillerai la rose sur le rosier. Si tu te mets en forme d'un jardinier Je me mettrai en pomme sur le pommier Et jamais tu en auras mes amitiès. Si tu te mets en pomme sur le pommier Je me mettrai en forme d'un grand panier Je ceuillerai la pomme dans le panier.
Si tu te mets en forme d'un grand panier Je me mettrai etoile au firmament Et jamais tu en auras ton coeur content.
www.digibuc.ro
358
Si tu mets en étoile au firmament Je me mettrai nuage, nuage blanc Je couvrirai l'étoile du firmament.
Si tu te mets nuage, nuage blanc Tu m'as suivi partout jusqu'au firmament Prend moi en mariage brave galant.
Cu Pomona insä cred cä se identificá si Flora care laromani era tratatà ca Venerea, o zeitate a dragostei libere, märul ce'l avea Pomona in mânä, era la Venerea un simbol al dragostei. In variantele legendei noastre, desigur, drept Venerea
o gäsim pe fatä schimbatä in stea. Ba o gäsim schimbata si in lunä, ceea ce ne aduce aminte de luna noasträ, sora_ soarelui, cu care el vra sä se cAsätoreascä, cum ea se preface mreanä in apà, iar de aice o iea D-zeu i o pune pecer lunä.
Un atare soare ar putea fi si Ian. Creuzer*) ne are& pe cuviosul lanus, cel cu douà capete, din care unul e Mr& barbA, cum capul acesta dupä unii autori, este luat drept sotia lui lanus : Camasene, ce'i era tot odatä si ca si Isis cu Oziris. Cu sora lui aceasta lanus are o fatà si un Met. Dupä numire Insà, femeea aceasta a lui, era o femee
peste, de oare ce grecescul vechi Kogiacripaç insemneazä pesle, spune Creuzer. Apoi tot la Creuzer gäsim identizarea lui lanus cu
omul peste babilonian Oanes, care ziva esea la mal inväta pe oameni religie, culturä, totul iar noaptea se reträgea inapoi in apà. tot la acest autor gäsim indicatia, cä : Guigniant p. 440, gäseste pe lângä marea asemänare a religiei italicecu cea indicä i urmAtorul lucru interesant : cä Brama intre numirele cele multe, II mai are si pe acela de Camalasana"
adea sezând pe lotus", dupä cum era
el si
reprezentat,
ca sezând pe o floare de lotus. Voi mai arAta i ideia lui Creuzer : Ich sehe in lanusein Ueberbleibsel eines reineren Religionsglaubens, wie im Indischen Parabrahma, der auch selbst frei von Zeit und Wechsel, aller Avatara's und Yuga's Princip ist. Bei der *) Op citat, vol. III, 3, 601.
www.digibuc.ro
359
Schöpfung der wirklichen Welt wird nun Brahma der Urleib, aus dessen Gliedern die Menschen genommen werden.
Dieser Brahma fiber den Wassern scheint nun durch mannichfache Metamorphosen in den Babilonischen, Pontischen und Samotracischen Religionen endlich in Ita lien als lanus wieder aufgetreten zu sein". lar In alt loc se exprimä : Ianus scheint aus Indien ursprünglich abzustammen, und mit Phönicischen, Samothracischen, Tesalisch-Dodonaïschen Umgestaltungen in Italiens Boden verpflanzt, und
dort recht einheimisch geworden zu sein"*). Eu vàd In Janus restul unei religiuni curate (monoteistice) ca §i In indicul Parabrama, care deasemeni liber de timp §i schimbare este principul tuturor arätärelor (incarnatiunilor) §i lugurilor (periodelor de timp). La crearea lumei reale este Brama, corpul original din ale carui membre sunt fäcuti oamenii. Acest Brama de pe ape, samänä sä fi intrat prin mai multe metamorfoze, In religiunea BabilonicA, Pontica §i Samotracica i In cele din urma in Italia ca lanus". Mai ex-
primandu-se alta data: Ianus pare a fi originar din India, §i transplatat apoi cu schimbari Feniciane, Samotracice, Te-
salo-Dodonaice In Italia, unde devine el un zeu originar" Vom vedea cat de bine presupunerile acestea ale clarvAzAtorului mitolog, se acordä cu cele ce le gasim noi in popor. De prezent ne vom ocupa, numai cu sondarea legendei noastre: Cucul §i Turturica, in aceastä regiune indicä, la care ne Indeamna o paralelä foarte evidentä pe care o gäsim aci in mitologie. Apropo de mintea" fetei ce se duce dupä mopeag, mai gAsim la Creuzer, cA numele Camasena ar sta in cornbinatie cu Casmenae sad Carmenae, care erau muzele la Definitiune, ce romani, nimfele canter* §i profetese. sä leagA atat prin numire, cat §i pdn conceptiune, de Brama Camalasana inspiratorul. Deci muzele aceste romane, ar
fi mai aproape de origina lor indicA, de cat de cele grece0i, ale lui Apo Ion, care de sigur ca §i el le-a capatat de acolo, fiind asemenea recunoscut de noi prin oracolul §i retigiunea sa drept Brama"). *) Ibidem 559, 614. **) Vezi Calendarul Creangá 1912, Despre oraul Bar lad, p. 23.
www.digibuc.ro
360
SA' revenim la subiectul baladei noastre In raport cu Brama :
Zeul acesta, de §i f§i avea partea sa atât de InaltA din dumnezeire, era InsA dupA cum tim, foarte pAcAtos. Astfel,
el concepe o dragoste vinovatA pentru fata sa Surseti. Dar sA lAsAm ca sA vorbeasa mnsu§i autorul mitologiei
indice Polier*) : Le mauvaises qualités qu'on lui attribue ne il est toujour reprèsentè, comme peu se bornent pas IA maître des ses passions ; il en avait conçu une effrenée pour sa fille Soursety, et s'y livrant sans retenue, il négligait la meditation des Vedes. Chagrine des sentiments qu'elle inspirait a son père, des distractions qu'elle lui occasionnait, Soursety chercha a remedier en se mettant hors de la portée (le Birmah, mais elle avait beau passer a droi t e, a gauch e, devant au dernière lui, Ies regards de l'amoureux Deiotas la
suivaient par tout, et a chaque mouv e-
ment il acquerait une nouvelle téte, une nou-
veau visage; lorsqu' il en eut quatre, Soursety ne sachant plus ou se refugier, s'envola dans les cieux : a l'instant Birmah y portant ses regards, se trouva une cinquiZ.me téte, avec laquelle il est quelque fois représenté, mais qu'il n'a pas conservée, parceque Mhadaio la lui coupa, dans l'accès de coIère qui lui occasiona la conduite déraisonable e son confrère". A§a dar intocmai precum nu poate Carne sA scape .de cele douà capete ale zeului roman, Sursety nu poate scapa de capetele cele patru ce cresc la moment pentni a o vedea, ale lui Brama, ba crescAndu'i i al cincelea, fratele sAu Siva de
tae. La romani mai era Faunus, care nu era altul decAt Pan al grecilor, despre care sA spunea cA umbla sA ciudA
sedua pe fiica sa Fauna sau Bona Dea, In templul aria din incidentul cu Hercules, §tim cà nici un barbat nu intra. Astfel cA am putea deduce, a ura aceasta contra barbatilor sà trAgea de mult, tocmai din India.
La noi sA OA In mii de variante povestea fetei cu stea In frunte**), aria murindu'i mama, tatAl-ei vrea s'o *) Mythologie des indous, I p. 175. **) Vezi SAineanu, Basmele (Peau-d'âne), III, 678. Aice autorul
www.digibuc.ro
361
iea de sotie.
sal facä o rochie ca cerul cu stelele. El intr'un an i-o aduce. Alta ca soarele Fata îi cere
ca câmpu cu florile. La urrna scapä prin diferite moduri. In o varianta ce posed ineditä, Il duce in pivnitä, ca sa bea inpreuná vin, aice ea Il inc!ride si fuge, in bracându-se in o rochie de lemn, dupà care apoi cäpatä numele: Titirez de lemn, orn de padure". Un fragment aflu de la Catrina Prodanciuc din Mihalcea, ca la urmä, fata netiind sa mai facA, se duse cu doua maluse a le ei in padure, i având o carte in mânä, incepu a plânge s'a se ruga lui D-zeu. Pe timpul cat ea citea, pämântul sa deschidea si ea tot infra, pan nu s'a mai vAzut de loc, iar din capul ei a crescut mAträguna". De acea se spur e : Cucoana MAträgun" i Inpäräteasä", caci e fatà de inpärat. 0 babA ce era in padure, a luat'o si a dat'o ca buruianà de dragoste, la fetele ce nu se puteau märita, si de atunci a ramas ca o iau de dragoste i azi. luna,
In alte variante inedite ce am, fata scäpând in pädure, este
gäsità de un principe cu care se märitä, dar tatAl-säu aflând, (de regulä e numit preot) vine olog, pe genunche, si'i omoarä copilul, rämâind fetei ponosul cA ea l'a omorât. Este alun-
gata cu copilul, care prin o minune invie. Nu e indoiald cA avem povestea lui Brama. Ini unele variante, fetei 'i se tae mânele. Povestea aceasta se an' si la egipteni, cea ce face pe unii a crede, cA ea ne vine din Egipet. A putut insä foarte bine, cA si la noi sä pätrundà cu poporul emigrat din India, de unde i in Egipet a venit. Tot odatä frisk din legenda mAträgunei, putem sä observäm identitatea cu legenda berbenocului din Mihalcea, ca i cu a Daphinului, copacul iubit de Apolo, in care se schtmba tubita lui (V. I, p. 104). Astfel cä in soarele Apolo, gäsim destul de clar pe soarele Brama, iar in Ian ce e el soare, si el schimbat cu Apolon, gäsim pe acelas Brama. Apoi sä ne aducern aminte cum in legenda noastrà cu soarele, ce vrea sä iea in cäsatorie pe sora sa luna, ne aratd o variant5. In literaturaettrop-grid despre fiica regelui Daciei Acesta trebue sA aiba' desigur legättni cu Dochia, persecutatà prin iubire de Traian si schimbatà in stâneä, ca si Dafne in copac. ,etc.
www.digibuc.ro
362
gäsim ca si aice tréi conditii cerute de fatä, ca trAsurA de asemänare, ba in o varianta, nu stiu unde, imi pare cA arm gAsit chiar aceleasi haine de mai sus. Afarä de acestea, asupra lui Brama mai putea sA cadà incA o legendä de felul acesta, a tatAlui-säu Brem, al zeului îi fAcu din sine suprem. Acesta, fiindu'i singur urät, o fiintä femeiascA, pe care, desprinzând'o din corpul lui, o
numi Bavani, cu care se inpäreche i avu copii, pe cea intAi päreche de oameni. Dar ea nu vroia cu nici un pret se'i fie femee, and stia cA e ruptä din corpul lui, (cA e sora sau fiica lui, cum am zice noi) i deacea ea se ascunse, luAndu'si alt chip : se fäcu vacg. Brem se prefAcu in taur, astfel se fAcurä pe lume cele intäl vite. Ea se prefAcu in iapä, el in armäsar etc. Ea In caprä, el in tap si tot asa, pänä la cele mai mici insecte de pe lume, pAnd la furnicä etc.; in modul acesta populAnduse lumea de toate vietuitoarele*).
La greci este zeita Demetre, care vrAnd sA scape de Posedon, se face iapA, iar el ii urmeazA. dupä cum am spus'o i la p. 103
vol. 1, cA avem un antagonism intre cele douà elemente: apa si focul, unul femeesc i altul bArbätesc, care contopindu-se prin luptä, nasc viata la un loc. Sau dupA cum aratä filosofia budistA, asistAm la lupta dintre suflet i materie, iar aici se aflA punctul de plecare al nostru, dualismul intrevAzut de dl. HajdAu, care isi sustine Cli atAta con-
vingere teoria dintre luger
i demon, ce sä aflA ascunsä
in aceste alegorii. Cum cA balada e bazatA pe credinti vechi, cred cA nu
se mai indoeste nimeni. Motivele ei le gäsim deja la greci si romani. Ba cum cA stä in stränsä legAturä cu acestia din din urmä, avern dovadä si un cuvAnt, pastrat de pe acele timpuri. SA luAm in privire varianta ce urmeazA**), in care
avem de relevat cuvAntul : aenesti. *) Rhode, Ueber religiöse Bildung, Mythologie und Philosophie der Hindus", Leipzig 1827.
") Burada 0 calatorie in Dobrogia.
www.digibuc.ro
363
Mierlita, Mier lita
Sturzul c'o privea
Pasäre pestrita Glas de copilita Cu ochi de porumbita Cu gusa plavita, La aripi jalnicä La gura falnica A mea ibovnica, Eu te-am invatat $i te-am rugat, Cuibul sa nuli faci In crengi de copaci. In margini de drum In tufe de alun,
$i asa 'i graia: Or cum te'i preface Tot nu foi da pace,
Cdruceri m'oi face $i pe drum oi trece
$i de-a maica-ta Uncle se ma duc Incotro s'apuc? In câmpie, in pustie Eu ma voi preface Pulbere m'oi face, kroi amesteca De tine-oi scapa! etc.
Cu care, cu povare
Cu marfuri aenesti Aenesti domnesti, Iarba CA ne place Conac ch. ne-om face Boi-or dejuga Topoare-or lua,
In codrii or infra
$i ei or taia: Wasteie. bolfeie
$i dalbe strämanari Ca drepte lumânari, Preste cull] for da Cuibul t'-or farma, Tu te'i mânia Sus te'i radica $i ma'i blastamá. Mierla il privea Din gura 'i graia: Sturzule, Sturzule Haramgiule Tu basliule, Strain esti pe lume Tu stii asta bine, Da-mi tu mie pace Ca eu m'oi preface In turtä frumoasä In cea vaträ arsä, De tine-oi scapa Nu mei mai cata.
CA si ett m'oi face Negru vatraras Ca un cärbunas, In spuz'oi infra Peste tine-oi da In mâni te-oi lua $i te-oi insela $i te-oi seruta, etc. Sturzule, Sturzule etc.
Eu de gura ta
$i eu ma voi face $i ma voi preface, In vârtej de nor La tine sä zbor, Peste tine-oi da Pulbere-oi lua, Sus m'oi radica $i te-oi vântura, Peste tine-oi da
$i teoi insela $i te-oi seruta etc. Sturzule, Sturzule etc. Pesee ape line Peste täri streine T re s ti cä märunta Rachita 'nfloritd, Pe margini de lac Eu am sa ma fac De tine sa scap. Mierlitä, Mierlita etc. Da-mi tu mie pace Ca si eu m'oi preface, Negru porcaras Ca un ciobanas,
www.digibuc.ro
364
Porci oi aduna In bälti i-oi baga, Apa ca for bea Rächit'or rama, .5i ea n'a mai creste.
In strana cea micA, Icoanele 'n rand Le-oi säruta pe rand Peste tine-oi da etc. Sturzule, Sturzule Haramgiule
Trestia or paste
Fluere oi face
Tu
5i nu da pace Cu ele-oi canta
Strain esti pe lume Tu sti asta bine,
Peste tine-oi da etc. IcoanA m'oi face
Pe cuc oi lua
5i and eu m'oi duce In dalbä biserica In strana cea micA, De tine-oi scapa Nu mA'i seruta etc.
S eu cand m'oi duce La cea sfantä cruce In dalbA bisericá
De tine-oi scapa, CA el sorä are Pe privighitoare, Bine mi-a sedea Sus pe rAmurea. Sturzul remanea El cA se cernea
Se alugärea Muntii stäpanea.
Legenda putem vedea ca e a lui Pan, atat prin fluer cat si pentru a stapaneste muntii, ba chiar si calugarindu-se : Pan ca si Silen sunt luati In senzul calugärilor. Cu toate acestea, cantecul fine si de Ian, care sa vede ca e cucul, pe amandoi Insa ii gasim confundali. Ian e deasemeni cap de biserica, iar prin inprejurarea 6 se face ark's, oprindu-se la margini de dru m, si ca e basliu sau vames, el este Ian roman, al druniurilor, si totodata vamesul corabielor. MArfurile ce le aduce sunt A e nesti, adeca
domnesti, pentru ca el era tot odata si zeu al patricilor, clupä cum am väzut. In aceiasi colectie a lui Burada, gäsim balada lui Tudor
Tudoras, a cäruia femee prea frumoasa, fiind crasmaritä, 1(4 lasau banii la ea, singuri a enii Chi engii si boerii D obrogi i, cu el sa inpismuia" si h aci in Ora da, péTudor II saracea, luandu'i turmele, asa fel, ca din Mina ce mai avu, II facu Voichita o turtita si se porni la imparatul sa se jaluiasca. Dupa care inparatul ia sciis, ca : unde a gasi oi aenest i, sa le scrie Inparatesti, beilic sa le cei, din zece una sA iei". Apoi venind acasa si facand asa, träira fericiti. Aceasta arata lupta plebeilor cu patricii, dar tot odata, zaciuiala de aice ne aminteste pe a lui Heracles.
di
www.digibuc.ro
.365
In o Rita varianta In colectia Teodorescul, Tudor il re-
presintä pe Bah cu dusmanul lui
i
Bah :
anume, o episoda din viaja Pineu, omorat de maica-sa,
luÇ cre-
zandu'l lup. In legenda lui Tudor, rolurile sunt schimbate acesta venind acasa si mergand intäi in pivnitä sä bea, maica-
sa gäsindu'l dormind. ii tae capul, crezand cä e un amantal Voichitei, apoi acesta sa marita c'un cioban. Senzul adevärat e deci viciat. Cuvantul Aenesti", reprezinta pe Aenea ca aristocrat, dupa neam, sau prin legatura lui cu zeul patricilor Ian. Aerie& ajungand la malul Italiei, cand se scoboarä din corabie, mai Intai face douä altare, celor douà capete ale lui Ian. De aice este
el desigur identificat cu zeul pe care Il adora, de oare cemärfurile vedem cà sunt : aenesti si domnesti, ale zeului cbmerciului Ian, si tot odatä a zeului patriciilor. Filologii neromani, de sigur cà vor combate adevärul acesta, pe baza schimbärei ce sufar cuvintele din limba latina In cea romanä. Dl. Xenopol insä, care e bun roman, ne spune ca numele proprii, nu sunt supuse la aceias lege deci bäzandu-ne pe experienta acestui mare invätat i pe unele cuvinte latine din nomenclaturä, ce le vedem cu ochii,
precum si din rezultatele ce ne dä studiul mitologiei, trebue sa recunoastem cä e asa.
a. Dualismul. Astfel
ca provincie mai veche romana, a
pastrat mai bine caracterul roman al legendei. Dl. Hajdau inchipuindu-si legenda aceasta bogomilicA, se exprimä : Cum de nu se gaseste nici un variant al baladei metamorfozelor toctnai la bulgari, de si acolo mai mult ca ori unde, prinsese radacina secta bogomilica ? Perdut'o au or n'au avut'o nici odatä ? Este mai probabila perderea, de oare ce introducerea acestui cantec din Persia In Romania, Inpreuna cu bogomilismul, trebuia sa se fi Intamplat prin Bulgaria". Dacä sträbunii nostri n'au primit acest cantec din Bulgaria, atunci este mai mult de cat sigur, cä nici de la *) Op citat, p. 669,
www.digibuc.ro
366
4urani nu l'au luat, ci vom fi siliti a bänui, intr'un asemenea caz, o veche propagandä paulicianä sau maniheicä in Ro-mania, anterioarà Bogomilismului propriu zis" etc. CA n'a existat legenda in Bulgaria, este imposibil, de oare ce pe tot termul drept al Dunärei, populatiunea veche -fäcea o al* deci cum sä ne explicAm disparitiunea ei ? Foarte natural : la romani, pe acela term, legenda s'a pas-
trat, pentru cà ei i§i recun4eau in ea pe zeii lor cei mari, conservand'o cu sfintenie. Dincolo Insà, venind bulgarii, notiunile vechi mitologice s'au uitat, §i cu ele §i povestirile
vechi despre zei au azut pe al doilea plan, cu timpul uilandu-se unele cu totul. Cat despre asertiunea d-lui Hajdäu, cum c'à ar fi legenda bogomilicä, cred cä" recunoa0e or i cine cA nu este exact. i cu toate acestea, i dl. HajdAu din punctul säu -de vedere, 4i are dreptatea sa. In legenda Cucul §i Turturica a lost mai fericit decal in toate cele de pan acum. latà varianta indusä de dl. Hajcläu, de pe termul sudic al märei Caspice: Te primbli sus pe movila, Aruncând in mine cu petricele. 0 dad a fi eu soim, Cum te-as prinde in ghiarele mele!
Daca ai fi tu soim Ca sä mA prinzi in ghiarele tale Eu m'as face peste 5i m'as cufunda in mare.
Daca ai fi tu peste Ca sa te cufunzi in mare, Eu m'as face pescar 5'as vent sä te pescuesc.
Dad' ai fi tu pescar Ca sa ma pescuesti, Eu m'as face nor 5i as sbura caträ cer
Dad tu ai fi nor Ca sa. sbori caträ cer Eu m'as face ploae 5i te-as strabate.
www.digibuc.ro
367
Dacà tu ai fi ploae Ca s6 mä sträbati, Eu in pämânt lq incolti ca iarbä. Dacä tu in pämânt Ai incolti ca iarba, Eu m'as face oità $i te-as mânca.
Dacä tu ai fi oitä Ca sä ma mänânci, Eu m'as face ac In prävälia unui croitor.
Dacä tu ai fi ac In pill/Alta unui croitor, Eu m'as face atk. $i as intra in urechea a cului.
LegAtura Intre aceasta cu cele europen9, o vede dl. HajdAu In peste-pescar, iarbä etc. 0 altä variantä s'a gäsit la triburile turce asezate iin Persia. Mai intAi vorbeste ea. Eu sunt iarba pe vârf de munte, Eu sunt un ascutit pumnal de diamant. Taci amantule chi te voi sträpunge, I ata-ma prefäcutà in serpe, iatä-mä in zmeu! Eu voi calca färä grijä iarba de pe vârful muntelui, Eu pot fermeca pe serpe, $tiu eu cum sä te apuc. Tatä-mä prefacut inteun descântec puternic. Nu 'mi vorbi nelegiuitule amant ! Iatà-mä sfântä ! Iatà-mh prefäcutä in zmeu! Iea bine cuvântärile ce le-am câstigat in ceri, dar dä'mi un respuns,
latà-mä schimbatä in cei doi ingeri, ce judecä pe cei morti*). Nu 'mi vorbi nenorocitä caprä ! Iata-ma devenit sfânt ! MA prefac in cetatea Khyber ! Iea meritele mele de'naintea cerului, Dar dä-mi un raspuns.
*) Pot sa fie cei doi ingeri ce stau pe umere, spunând binefacerile si pacatele, la indusi.
www.digibuc.ro
368
Eu pun o sageata la arcul men, Un misel nu va putea sä'mi reziste, Eu ma intorc la o ceata de frumuseti, Iata-ma prefacuta In cel mai curat rubM. Eu voi fi robul sprincenei iubitei mele, $i al pletelor blonde ce'i cad gratios pe umari, Eu ma 'ncerc insu-mi pe piatra de prob.& Iata-ma devenit o monecla de cel mai curat aur.
Sanul iubitei este o gradina de paradis, Multi amanti suspinä dupa el, Dar nu or cine II poate dobandi, schimbata In cetatea Khyber !
and ma voi pune eu In calea ta, Voi chetna In ajutor pe patronul meu Ali, voi lua cetatea Khyber, lata-ma prefacut in strigat de navalä! Vânätoarea zice: eu sunt flacara: Acum ma radic In sus, acum ma las In jos,
Eu ard In faptul zilei.
Iata-mä prefacuta In lampa! lata-ma torta Amantul zice
Vai, vai.
Frumuseta ta glumeste la luna. Tu esti o camila cu ochi frumosi, Eu m'am prefacut intr'un camiloi nebun. Pazestete !
SA ne aducem aminte de cantecele noastre de nunta,
de cetatea" pe care vor s'o iea, de capra" ce o vâneazA, ba chiar de floarea ce vor s'o dud iii grAdina lui, de stea. E barbatul mire, ce vrea iea de sotie, ca
Apolo soarele, ca si Ian sau Pan, pe frumoasa fatA: grAdinA sau pAmantul, ce sA preface si In stea, floare, caprA etc., si se luptA cu el cat poate, pan a nu i se da. De la prototipurile aceste vechi, se vede cA purcede apoi legenda lui Apolo, etc., scoborandu-se panA la fiecare individ ce'si face nunta. In legenda aceasta dl. HajdAu, vede un misticism, care unele ori se apropie de non sens. Apoi mai observA si IngrAmAdirea metarnorfozelor, fArA sA astepte rAspunsul adversarului. Acest fenomen sA fie oare datorit, schimbArii radicale de sferA genetica, prin trecerea cantecului dirt
www.digibuc.ro
369
familia ario-europeanä, unde el ne apare ornogen pretutindeni de la Pirenei pan Ig marea Caspid, in familia turanid, unde l'a intampinat o altá !ogled, o altd ordine In legarea ideelor si In expresiunea simtimintelor? Or cum ar fi, ni-a conservat o importantä träsäturk dispärutà in variantul persan, dar pe care noi am constatat'o In prototipul european : elementul religios. Cei doi ingeri,
ne amintesc pe cei doi ingeri din variantul reto-roman ; apoi un sfânt i o sfântä, in fine descântec" sau cuvântul magic". Religiunea a jucat darä un rol insemnat In prototipul comun asiatico-european". Legendele acestea deci contin niste speculatii filosoficereligioase, ce pe acele timpuri erau atat de adânci inrädacinate si atat de intinse indt cuprindeau toatà lumea veche. Dl. Hajdäu ilustreazA metamorfozele acestea prin obi-
ceiul de la nunti, a sä aduce o babä In locul fetei, arätând si un dialog ce se tine In Britania, intre petitor i un apärätor :
Petitorul spune cä avea o porumbità, pe care i-a
späriat'o un soim s'a fugit. Intreabä de nu o au vAzut, dar merge In casd i reinturnându-se spune ea' 'a vAzut o multime de flori, crini i trandafiri, iar mai ales un bobocel. Petitorul zice d dad porumbelul säu ar fi rouä, s'ar lasa 1)6 floare. Apoi merge inapoi apärätorul, neläsandu-1 sá
intre pe petitor, care intorcându-se zice ea' a gäsit un spic, sal puie in pälärie. Cate gräunte are spicul, atata pui va purta porumbita sub aripä'i". Vrea sä meargA s'o caute In camp, apärätorul nu'l lasä, merge si vine cu bunica, zicand d'i aduce acest mär sbarcit; el vrea insä porumbita, care i
se spune d e in colivie de sidef, aur
i
argint.
Identitatea ¡titre formula de petire celticä i cea romaneasd, e evidentà", spune dl. Hajdätt. Apoi aratà metamorfozele fetei in porumbità, floare, spic, mär, pe când mirele
e soim, porumbel, rota, Cucul
arätând apropierea cu balada
i Turturica etc.
Noi insä ne aducem aminte de Thetis, ce sä preface In toate chipurile, ca: serpe i alte animale, ca sä scape de Peleu, ca i Dafne de Apolo. Era deci In obiceiul timpului
ca fetele sä nu vrea
da libertatea, cea ce aduse cu 24
www.digibuc.ro
370
care insä dupä unii e sine poporul amazoanelor, numai o inchipuire. Istoria culturei insk ne aratä rolul greu al femeei in casa barbatului, in starea patriarhalä, care le fAcea pe fetele mai voinicoase, sä se opue märitiAstfel cá e foarte usor, ca o societate de astfel de femei sä se fi intärit, pâtiä a deveni un stat cu legile sale particulare l cu religiunea sa, sub patron ajul unei zeitäti cum era Diana asiatick din Efes. Pe de altà parte, niste idei filosofice se mai aflä amestecate in misticismul legendelor acestora, care vedem cä conrespund filosofiei indice, pätrunzand ca un singur fir toate conceptiunile de pánä aici, pe care se sprijineste i teoria d-lui Hajau, In ce priveste dualismul persan, provenind dupä d-sa de la bogomili, in pärtile acestea. latà ideile d-lui Hajdäu : PAgânismul persian a concus, mediat sau imediat, la
nasterea tuturor sectelor crestine dualistice. Douà din acestea : maniheismul si paulicianismul s'au näscut cele dintäi, chiar in Persia sau la hotarele ei, in intervalul dintre secolii IIIVII. Maniheismul si paulicismul combinate au produs ceva, Inainte de secolul X, secta bogomilick cária
un popà bulgäresc, n'a fäcut decât a'i da o fortnä definitivä si care era aproape egalmente incuibatà in Bulgaria
si In Romänia. In fine, ceva inainte de sec. XI bogomilismul, räspârtdindu-se spre Occident, a contribuit la nasterea puternicei
secte a Albigenzilor In Prove*, cari recunosteau ei a fi o ramurà a Bogomililor. Mai pe scurt, cele trei statiuni ale crestinismului dualistic sunt : Persia, Dunärea de jos si Prove*. Acestea trei stapuni, sunt tot odatà statiunile baladei poporane : Cucul i Turturica, in care e manifestat elementul religios i in acelas timp intr'un mod atât de poetic, lupta intre un principiu räu i un principiu bun, adecä insusi fondul doctrinei dualistice, însui simburile Parsismului". In balada aceasta a metamorfozelor, principiul räu nu poate sä fie de cât satan, seducätorul, iar victiva este fata frumoask pe care demonul dui-A o lungá rezistentä o
www.digibuc.ro
371
invinge ; spune tot dl. Hajddu, vorbind despre doctrina sectelor dualist ice, si anurne Ca' satan zidind lumea materiald si fAcánd pe our, sd decise a fura din cer un inger, pentru a'l baga In corpul neinsufletit al orn ului. Trebuia insä al insele, seducä, ca prinzà. El se fAcu un inger frumos, si introducandu-se In cer, se fAcu iubit de ceialalti, car i II urmarä pe pämânt, inchizandu'i apoi in corpurile omenesti. Balada metamorfozelor, nu este dard de cat acel Colloquium fraudulentum", prin care de.
monul voeste sá triple pe finger, al atragd la sine, pentru ca al inchizd apoi in corpul lui Adam" etc. Nurnai prin legAtura Albigensilor cu Bogomilismul sd limpezeste trecerea cântecului nostru din Romania In Prove*, numai prin legätura Bogomilismului cu Paulicianismul
Maniheismul, sd aplicä pe de altä parte, imigratiunea acestui cântec din Persia in România".Epoca acestor imigratiuni, circumscrisd prin aparitia doctrinei dualistice la Dundrea de jos, si prin desvoltarea sectei Albigensilor In Occident, este necesarmente intre secolii XXI poate chiar
IXXI" etc.
b. Filosofia veche despre corp si sufle,t. Inchipuirea aceasta de loc si timp a d-lui Hajdäu, de si am putea spulbera cu cloud' cula sine sd spulberd, -vinte si celelalte, dacd am avea intentiunea a'l contrazice nu acea de a descoperi adevärul. Am putea induce ipoteza, cd pe langd marea Caspicd, varianta s'a putut transporta prin emigratie de la romani etc., sau de prin Crimeia, prin sclavii romani, luati de tatari, dacd nu am avea alt punct in vedere, care sprijineste ideile d-lui Hajdäu si de care d-sa nu are -cunostintä.
In scrierea despre Manihei a lui Bauer, se aratd o idee maniheistd, cum cd Arhon demonul, care e o personificatiune a materiei, sä inamoreazd de fata de sus, sufletul, care necontenit fuge de el. Focul lui sd sue pan la cer, dar fata se face nevAzutä. De ciudd Arhon lasd un nour -din sine, ca sd intunece lumea, din nourul acesta Insd sä naste ploaea. Ploaea mai ziceau maniheii : sä naste din pa24*
www.digibuc.ro
372
fima iubirei : In cer este o fatal frumoask cu un ficior fru-mos. Ea fuge de el, pe când acesta o urmáreste, iar dirt
sudoarea lui ce curge in timpul acesta, sd face ploaea, spune Bauer. Ca si la Platon, unde sufletul väzând frumosul, capätd ferbintealä si sudori, neliniste si amestecare de minte,
tot astfel si la demonul
uria, In care Manes-
Toatd näzuinfa supersonified intreaga naturd materiall fletului Inclink spre a se ridica in sus la lumink prin aceasta sä explied : pärfile curate ale eterului din suflet care sä rddic 'in
sus, pe când ce e necurat cade In jos ca ploaia, fructificând pArnântul, care ploae cade din sudoarea lui Arhon,
si cres-
când plantele iar In sus, esd sufletul inchis din pâmânt (p._ 222). Aici se poate aplica versul de mai sus : Dad tu ai fi ploae Ca sa mä. sträbati, Eu in pätnânt Pq incolti ca iarbä
Dad tu in pämânt Ai incolti ca iarbä, Eu m'av face oitä $i te-av mânca.
Deci avem un perfect acord cu cele din poesia persank_ sufletul ca larbA esd din pâmânt, pe când materia o inghite din nou In sine. Poate cd si acul cu ata exprimä niste conceptiuni asupra electriciatei fulgerului in combinatie cu materia, pe-
care noi nu suntem fn stare a le pätrunde. latd ce scrie mai departe Bauer : Bei der betrachtung der einzelnen Züge des Mythus wollen wir zuerst einen Blick auf die in Sonne und Mond erscheinenden Lichtgestalten von Jünglingen und Jungfrauen
Ich weis nicht ob hier nicht vieleicht vor allem schon daran erinnert werden darf, dass auch nach dem Zendavesta die Lichtgenien im Kampfe mit den Dömonen werfen.
bisweilen verschiedene wechselnde Gestalten annehmen, wie z. B. Taschter (Sirius) in dem er den Deo Epeoscho bekämpft
sich zehn Nächte mit dem Glanzkörper eines Jünglings, eines Stiers, eines Pferdes vereinigte. Zend. Th. 11, S. 211 f. über den !zed Beram, Zend. Th. II, S. 271. Wir sehen
www.digibuc.ro
.
373
wenigstens auch hieraus, wie sich in der Phantasie des Orientalen die vom Himmel herabwirkenden Lichtkräfte zu .lebendigen Wesen verschiedener Art gestalten". La examinarea unor träsäturi din mitus, sä arundm privire asupra aparifiunilor luminoase din soare i lunä. tinere. Eu nu stiu, dad. aice ¡ante de toate, n'ar trebui adus aminte d dui-A Zendavesta, geniile lu-
-de tineri
i
i
minoase in lupta cu demonii, ate odatä iau diferite chipuri schimbätoare, ca d. ex. Taster (Sirius) care luptandu-se cu .Epios timp de zece nopti, apare avand corpul luminos, cand
al unui tandr, dud al unui taur, cand al unui cal.
Noi
vedem cel putin din acestea, cum in fantazia orientalilor, puterile luminoase din ceri luau chipuri de diferite fiinte vetuitoare".
Am indus acestea ca referitoare la studiul nostru, modul acesta de metamorfozare Il gäsirn si la greci, mai ales ca proprietate a zeitätilor de apà. Astfel sä schimbA zeul märei Nereu, Proteu etc.. transformäri care insä nu au o legAturà directà cu legenda noasträ. Vorn aräta acum i ce se spune despre sf. Spirit femee. Bauer ne vorbeste de secta osenilor, in care pe timpul lui Traian intrand un proselit, descrie pe Christos ca pe o iigurà colosalä de orn, nevazutä, stand intre cer si pärnant,
aläturi de chipul femeesc al sf. Spirit, rädidn du-se peste non i stand intre douà dealuri. Pe tema aceasta ajunge la fata din aer maniheicä, care e at at de frumoasä incat, se asamänä bratele ei corului Aeonilor, iar degetele ei porjilor orasului, a cerescului lerusalim, care fatä isi asteaptà pe cerescul mire (Mantuitorul). (Ceea ce pe noi ne duce la ,credinta din poporul nostru, cä sf. Varvara e mireasa D-lui
despre care am väzut din vol. 1, cä nu e alta de deci sf. Spirit). zeita intelepciunei la greci, .cat Atena, Ba si la gnostici, intAlnim o atare zeitate femeeasd. Astfel, privind mai adanc lucrurile, s'ar pärea ea' un fond comun de
idei, din o mitologie generalk cu mult mai veche, s'a revarsat in toate religiunele celelalte posterioare. Apoi precum in vechile religiuni, soarele e luat drept barbat
luna femee, tot astfel unele secte maniheice pe Crist Il pun aläturi cu sf. Spirit ca fernee, dupä cum am väzut la www.digibuc.ro
374
p. 242. lar fn alt loc ne fnvatä Bauer, ca de la corpurile aceste cere§ti (soare i lunä : soarele dând cAldura viefei §i luna umezala, adecä ploaea §i fructificarea), a§teptau cei veChi
totul, ca §i de la elementul aerului ce reprezintä spiritul In naturä. Din acestea: soare, lunä, adecà foc, apà i aer, ell formatà trinitatea maniheid. Focul §i apa tinând de Cristr iar sf. Spirit, aerul, emanând de la lumina cea vecinicä, tatäl. (Deci se aflau mai multe sisteme). Es ligt demnach
auch hier die Ansicnt zu grunde, die Servius ad.
Virg..
Georg II, S. 388 mit Beziehung auf die in den alten Mysterien gebräuchliche Reinigungsarten in den Worten ausdrückt : Omnis purgatio per aquas, aut per ignem fil, aut per aerem". Manes punánd dualismul intre materie §i spirit, e pe punctul religiei indice, se mai exprimä acel autor. La ace§tia principiul real, material al lurnei, e pus in Maia, ca o aparentä in§elätoare ce'l inconjoarä pe Bramar
creatorul a toate, jucându-se cu Maia, care'i apare In mai multe chipuri. Aceasta e o explicare a lumei simturilor, despre care la greci §i manihei sä aflä ecouri. Treffend erinnert Bohlen (das alte Indien mit rücksicht auf Egipten) bei diesem demiurgischen Spiel, das auch in den grichischen mithen von Dionysos Zagreus und der Persephone sehr bedeutsam sich zeigt, an der schilderung der Weisheit in der Proverbien : Das die Weisheit als Kind des lehova, von ihm ausgeströmt und geboren, mit ihm als sein Werkmeister den Himmel schaf, und vor seinem Angesichtespielte. Auch in Beziehung auf den Onosticismus ist die
Weisheit des A. T. und der Apokryphen des A. T. ein vermittelndes Glied, das für die genesis des Onosticismus noch mehr beachtet werden dürfte, als bisher geschehen ist. Die Art und Weise, wie die Sophia nach dem Buche der Weisheit in die Menschengeschichte eingreiff, als Prinzip der Theokratischen Entwicklung, und in stetem Kampf mit einer widerstrebenden Macht erscheint, ist ganz analog dem Verhältnis, in welchem die gnostische Sophia-Aschamot zur Materie und der sich entwickelnden materiellen Welt steht.
Stellt der Budaismus die beiden sich durdringenden PrInzipien Geist und Materie wie Mann und Frau nebeneinwww.digibuc.ro
375
ander
so
stelt sie dagegen der Manicheismus als
f eindliche". seazA
Voi aräta din confinut numai partea care ne interei anume, ce spune Bohlem in scrierea sa (Das
alte Indien etc.), cA intelepciunea emanând de la lehova ca
un copil al ski, fäcând cu el ca un maistru lumea, acesta se juca inaintea fetei lui. Ba si cu privire la gnosticism, iefelepciunea In testamentul vechi si in apocrifuri, este un mAdular mijlocitor care pentru genesa gnosticilor trebue mai bine observatä, de cum s'a fäcut. Felul cum Sophia dupä cartea intelepciunei, in istoria omenirei lucrà ca princip al desvoltärei teocratice, luptând in potriva unei puteri contrare, e analogA inprejurárilor in care gnostica Sofia Aschamot stä fa A' de materie i lumei
materiale ce sä desvolt5. Pune bud ismul amândouà principiile ce sä pätrund : spirit si =ten a femee i barbat, unul lângä altul, maniheismul le pune din contra, ca indusmänite. Simon Magul, seful sectei gnosticilor spunea*) cA el e puterea cea mare d-zeeascä venitä intrupatà in persoana sa pe
pämânt, iar femeia lui de usoare moravuri Helena, e sfântul Spirit, numitä si Prunicos. Aceastä Elenä sä fi fost acea a Troei, pentru care helenii s'au bätut. Als jene Kraft vom Himmel herabkam, nahm sie eine andere Gestalt an, und die Dichter redeten davon nur allegorisch, denn diese von Himmel herabgekommene Kraft, die Prunikos, von andern Häretikern Barbero oder Barbelo genannt wird, entziindete in ihnen, als sie ihre Schönheit sahen, ein heftiges Verlangen nach ihr. Sie war aber deswegen gesandt, um die Archonten, die diese Welt geschaffen hatten, zu berauben. Eben diese Engel geritten wegen ihr in Krieg. Sie selbst litt nichts, war aber die Ursache,, das sie sich gegenseitig
ermordeten, wegen der Begirde, die sie ihnen nach ihr einflösste. Sie hielten sie fest, dass sie nicht in die Höhe
sich erheben und zuriikkehren konnte, und es verband sich
jeder mit ihr, in dem sie alle mögliche weibliche Körper annahm, und von den weiblichen Körpern *) Vezi Epiphanius Haer XXI, 2, F. m.
www.digibuc.ro
verschiedene
376
Körper der menschlichen und tierischen Natur und andere Wesen überging, damit sie durch das, was sie selbst gegenseitig sich tödtend thaten, durch Vergiessung des Bluts, sich selbst verminderten, und sie selbst, auf diese Weise ihre Kraft sammelnd, widerum in den Himmel sich aufschwingen könnte. Dieselbe die schon zur Zeit der Hellenen und Troer war, und urspringlich schon, ehe die Welt geschaffen wurde, hatte auch nach Weltschöpfung durch die unsichtbaren Geister ganz das gleiche gethan. Sie ist es, sagte er, die jetzt mit mir ist, und wegen dieser bin ich herabgekommen, und sie erwartete meine Erscheinung. Denn sie ist die Evreia, die bei Homer Helena heist, und deswegen musste Homer in seiner Schilderung von ihr sagen das sie auf einem Thurme stehe, und den Helenen angrif der Phryger durch eine Fakel die Offenbarung des von oben herabgekommenen Lichts. Auch von .der Athene sagte er, sie sei dieselbe, die von ihnen &qua ,genannt werde, in dem er die Worte des Apostels Paulus ,auf sie anwendete : Ziehet an den Harnisch des Glaubens
lund den Helm des Heils, und die Schienen und das Ischwerdt und den Schild. Alles dies sei eine mystische Darstellung der Gestallt der Atene (p. 469). De acea o numea §i pe femeea lui Atena, Helena. Asupra ei sä referà §i oaia rätäcitä din evanghelie. El se rlasa adorat de discipolii säi ca Zeus, iar pe ea ca Atena. Jatà pe scurt confinutul textului german : Venind puterea aceasta a spiritului din ceri Prunikos, de alfi eretici numitä Barbero sau Barbela (Varvara noastrA) anume pentru arhonfii,
sau ingerii cAzufi, ce au fkut lumea, ca sä'i prade, ei sä amorezeazä nebuni de frumusefa ei §i incep räzboi. Astfel sä inpufinarà. Arhonfii au finueo bine sä nu fugà inapoi in cer,
§i ea land toate corpurile femee§ti de oameni §i animale, având dragoste cu fiecare, pentru cä ei in timpul acesta luptându-se sä se piardä, sä se inpufineze, iar ea strângându-§i ast-
fel toate puterile sä se ridice la ceri. Aceia§i care a fost pe timpul
precum
§i
inainte de a fi lumea, fku
acela§ lucru prin spiritele nevAzute, §i dupä ce se fku lumea. Aceasta e sofia cu care träe§te el (Magus) la Homer
www.digibuc.ro
377
numità Elena, care din un turn facea semn Elenilor, când sä atace pe Frigieni, prin o facia cu o lumittä venitä ceri. si $i Atena, spunea Simon Magus, cá era aceia§ cà apostolul Paul, o descrie pe Atena in vorbele: inbräcati zalea credintei si coiful mântuirei §i paváza si spada etc. El putea sä spuie minciunile acestea la discipoli, de
oarece ele sA bazau pe ideile filozofice despre lume, ce atunci
circulau. Ideile aratate ale gnosticilor, spune Bauer, cá sunt identice cu ale maniheilor. $i aice sä vede acelas suflet azut, tävälit prin necurätenia cArnei si adus iarAsi la curätenie prin emigrarea in diferite corpuri. Spre a documenta identitatea ideilor acestora, sau räspândirea lor la cei vechi, §i anume despre chipul in§älätor
al Elenei, Scheinbild der Helena" ne spune intâmplarea bätrânului poet Stesihorus ce o dojenise pe acesta, ca fiind auza atâtor nenorociri. Perzând el insA vederea,sa puse imediat
a o läuda pe zeita lunei : Nedreaptà este vorba aceasta, cà nici odatá nu te-ai suit pe mândrile coräbii, nici n'ai venit vr'o datä la cetatea Troei", si indatà s'a recapatat vederea. ,Es war daher nach Stesichorus nur das Schatenbild der
Helena, um das unter den Trojaner, aus Unkunde der wahren, solcher Streit entstand". A fost dar, dui-A Sterichorus
numai umbra chipului Elenei, acea pentru care s'a näscut intre troiani ceartä, din necunostinta chipului ei adevArat. lar Plato lämureste aceastà propozitie*) cu exemplul : cä de multe ori umbrele chipurilor devin obiectul unor certe crâncene.
Aceia§ zicere o urmeazá Euripides in tragedia lui cu acest nume, in care el spune Ca' numai pentru numele Elenei
ei s'au bätut, cAci Elena adeväratà fusese dusä de Hermes intr'un nour In Egipet, in casa regelui Proteu. Herodot deasemeni stie despre aceasta sä istoriseascä 11, 113. Homer o asamAnä pe Elena cu Arthemis, ca personificatiune a lumei sub lunare. Sie stellt in sich die sublunari sche Welt : die Welt der sinnlichen Erscheinung dar : )2De Rep. IV. p. 586.
www.digibuc.ro
378
da nun aber diese nach den höhern Ansicht des Alterthums ein zwar schönes, aber doch nur wichtiges Scheinbild so ist auch die Helena nur ein eL,Olakov.
Herabgekommen
aber ist sie als Scheinbild in dieser Welt des Scheins, nur wie durch eine feindliche Gewalt, die sie raubte und entfiihrte, und so muss sie nun gleich einen Gefangenen in der Welt, wie in einer umlagerten Stadt weilen, bis die Zeit der Befreiung oder Rtickkehr kommt und Zeus Wille vollendet ist". Ea represintä lumea sublunarä: lumea aparifiunei sensuale, i fiind cal aceasta dupd vederile inalte ale lumei vechi era de si frumoasä, dar numai cat o *ere zadarnick asa dar si Elena numai un UL.010X0v. Venitä In jos este ea numai ca pärere, In lumea aceasta a pärerelor, numai ca prin o putere inirnicd rdpitä si sedusä, i asa trebue ea sä stea
ca o prizonierd in lume, ca in o cetate asediatd, pand ce timpul eliberärei sau al inturnärei inapoi va veni, i vointa lui Zeus va fi inplinitä. Acest timp insä nu vine, pand ce nu cad destui eroi, destule suflete". lar In dusul ei in casa regelui Proteu, vede Bauer, Inselätorul chip al lui Proteu al mdrilor. Casa lui Proteu fiind casa simfurilor-si Elena locuitoarea ei. Acestea sunt reflexiunile autorului german mult apreciat,
pe care e bine sd le cunoastem, pentru a ne putea lärnuri unele impasuri. Ideile filosofice care am ardtat cd sunt ale gnosticilor si maniheilor, erau in general ale lumei vechi. Toti "filosofii de pe acele timpuri le profesau. ldeia despre sufletul
ce vine pe lume din ceri, de la D-zeu, si se reintoarce iar facea subiectul misterielor in religiunile vechi, reprezentandu-se simbolic, precum i In povestiri. Nork spune despre sfântul Spirit, cd si la evrei era
inchipuit ca femee*), asa ceva ca Palas Atena a grecilor, citand adesa din textele evreesti cum, D-zeu si sf. Spirit cuvântul sunt una. Memra este numele femeesc al spiritului
la lehava. Eu si Memra mea, am fost pentru Israel ca un tatd, zice Iehova". (E poate Minerva a romanilor). Ba crede el cd mireasa din mult cunoscuta cantarea cantärilor" este sfântul Spirit, ca femee. *) Bibl. Myth. II, 293.
www.digibuc.ro
379
Samseii, o sectä de servitori a soarelui, spuneau cä sf. Spirit e sora Domnului Hristos, ca i Atena sora lui Apolon. Apoi mai induce deductiunile lui Bauer : Die Vorstellung von der weiblichen Natur des hl. Geistes hat ihren Grund in derselben streng monotheistischen Ansicht, vermöge welcher der Verf. der pseudoelementarischen Homilien der absolut einen Gott nur mit der weiblichen Sophia verbunden sein lässt. Als weibliches Prinzip wird die Sophia oder der hl. Geist, in letzterer Beziehung immer nur eine-
mit dem höchsten Wesen selbst identische Eigenschaft desselben". Cä in spiritul monoteist, este impus ca sf. Spirit sä fie femee, identicA cu D-zeu, ca o calitate a lui. Apoi aduce in combinatie simbolul sf. Spirit porumbita cu apa, porumbelul ce sboarä peste ape la deluviu, ca i sf. Spirit ce ca Hulub sbura peste ape la facerea lumei, ajutând la aceasta, si care era necesar i la botezul cu apa a lui Hristos. Maria (care insamnd apa) e crescutà ca o porumbitä in templul Domnului. Atena, era zeità a lunei, iar Plutarch, spunea ea' luna este inteligenta. (I.a noi este credinta, ca sä nu mergi mâncând la apà; cäci iti mänânci mintea).
c. Despre drac
i
inger.
Creuzer arätând invätäturile egiptenilor asupra lumei sufletului
i
spiritului, spune: Aber auch die anthropo-
logisch-etische Anwendung dieser Dämonenlehre, in Bezug
auf den Abfall und die Rückkehr der Seelen, wollen wir nun betrachten. Hat nämlich eine Seele sich verlocken lassen, dem Schoss des ewigen Vaters zu entsagen, soüberlässt sie die Liebe des Vaters nicht sich selber, sondern er übergibt sie den leitenden Geistern. Sie, die Dämonen, leiten die Seelen herab ins Leben, hüllen sie ini Körper, und stehen ihnen immer zur Seite. Die Bahn aber, wodurch die Seelen herab und wieder zurück steigen ist der Zodiacus.
So lang die Seele in den oberen Sphären ist, hat sie noch die Wahl zur Rückkehr, selbst wenn sie schon den Thierkreis erreicht hat, bis in das Zeichen des Löven, wo gleichsam
die Gränzmarke und Pforte des leiblichen Daseyns (incuwww.digibuc.ro
380
,nabula nascendi) ist; dan folgt das Zeichen des Krebses, wo die Pforte ist, durch welche die See len niedersteigen ; sie wird die Menschenpforte genannt und von den Dämonen
bewacht, und von nun an geht es immer weiter abwärts, bis die Seele endlich in einem Leib kommt. Sie lebt und weil sie während des Lebens viele Macke! und Mängel angenommen, muss sie geläutert werden. Nach verlauf von dreitausend Jahren aber, wenn das grosse Jahr eintritt, kommt sie wieder an den alten Platz. Sie muss denselben Weg zurtick. Durch die Götterpforte, die von Hunde be-
wacht wird, steigt sie wieder herauf, und hier lässt sie alles Irdische zuriick; sie will nicht zum zweitenmal in den
bösen Kreislauf und in die Zwingherrschaft der Sinne. Diese Norte aber, durch welche sie heraufsteigt, ist im Steinbock" (s. Maerob. Somn. Scip. I. 12. Porphyr. de aut. Nyraph, cap. 6. Clemens Alex. Strowat. V. p. 675). Sufletul ce voeste sä vie In lume, D-zeu nu'l lasA singur, ci II dä In paza unui demon, acesta il acompaniazä prin zodiacuri pan in semnul leului, aice Ii sta in voe sä se intoarne, apoi trebue sä ¡titre In lume prin poartaracului. Demonul Ii clA un corp i il pAzeste. Dupai trei mii de ani, sä. Intoarce Inapoi prin poarta zeilor, prin Capricorn dupA ce s'a curAtit de pAcate si nu mai vrea sA vie In lumel. Aceleasi idei se crede cä fAceau baza i In misteriele lui Mitra. Cei ce Intrau In aceastA sectä, curAtinduse prin diferite penitente, capatau gradul de corb, soldat, leu. lar
apoi lämuriti cu desAvarsire, îi inchipulau cA merg fàrà transmigrAri In alte corpuri, Inapoi la D-zeu. Aceleasi sperante le aveau si cei sfintiti In misteriile lui Bah, ale Deinetrii etc. SA ne aducem aminte pentru ce sA canonesc gärii, sau mai ales cAlugAritele noastre, unele mergand de -copile tri mAnästire i pAzindu-si fecioria, pentru ca sA fie: miresele lui Hristos (ca i sfanta Varvara de care spune acelas lucru poporul). Despre Atena la greci care a fost toatA viata fecioarg, vom vedea. *) Crelizer, Symb. 11 1, 132.
www.digibuc.ro
381
Diese Aegyptische Seelen und Dämonenlehre hat sich nun weiter zu den Grichen verbreitet. Aceastä invä¡Mull' egipteanä despre suflete si demoni, s'a lätit si l'a greci vezi Plato cu invätätura sa despre demoni etc. si alti multi scriitori si filosofi. Toti acestia vorbesc despre spiritul päzitor al omului, ce'l capätä la nastere*). Plotinus ne spune cä avem in noi un suflet al naturei ce atarnä de
stele si e legat de destin,
si
un suflet ce e din D-zeur
acesta este liber de stele si destin. Filosofii acestia vorbesc despre eliberarea si conducerea in sus a sufletelor, clasificând oarnenii si demonii dupà spiritele ce'i stäpAnesc. Sufletul päcAtos e dat unui spirit pätimas, cel curat unui spirit bun, nobil. Plato spune, Ca' demonul noi singur nil alegem.
SA ne aducem aminte cu ocazia aceasta, si de demonul lui Socrate, care ii spunea toate. La noi sä spune, c'd cine-va e slab de linger, sau are inger prost când sá teme, când nu poate rezista, din contra are inger tare, acel ce rezistä la toate. Cine avea puterea TheurgicA,
spune Psellus (de omnivaria doctrina cap. 55, p. 110 Fabric) sä Cherna ae crnoiuo p, tatäl dumnezeesc. Cine are puterea contemplatiei, se chiamä ,8Ecoc, un durnnezeesc. Cine avea puterea curätitoare, se chema un preot. Cine avea virtuti politice, era un nobil. Se vede prin terminologia aceasta ideea despre lämurirea sufletului, On la dumnezeire, spune Creuzer. Pe aceste era bazatà si religia lui Mitra. Cu privire la ingerul nostru, ce scrie pacatele, satt
dracul, cred cä l'am gäsit In Hermes al Egiptenilor. Ca Psihopompos, ce conduce sufletele pe cea lume, ni'l aratà Creuzer, având intr'o mâng urna cu apà a mortilor, iar in alta o tablä scrisä **).
d. Eros si Psihe. In configuratia aceasta a sufletului Infra si Eros, avându-si si el misteriele lui. In acestea sä arAtau suferintele *) Symbolica III, 3, 795. **) Op. citat II, â.
www.digibuc.ro
382
Psihei, a sufletului cuprins de chinurile iubirei. Eros este geniul ce ademeneste sufletul la corp. In Libadea i Tespia -aveau loc misteriele lui. Povestea lui Amor si Psihe, e scrisä de Apuleius. Dupä cei vechi, era aceasta o alegorie. Psihe sufletul, cu aripele de flutur, avea la lank' ideia cä fluturele este plecat catra lumina, dar acest inbold nobil, präbuseste animalul adesa in flacari, ne spune Creuzer. Nimfa in in valitoarea sa este
un animal umed. Tot astfel sufletul, cazut in lumea umedä materiala ìi pierde liebertatea sa. Dar el sparge invälitoarea -din nou, esind inbracat cu colorile curcubeului, ca fluture, lasand invälitoarea ; astfel fuge i sufletul inapoi in locasurile
-ceresti, in luminoasa patrie de unde a venit. Ideile aceste sunt reprezentate in templurile cele mai vechi, in lucrarile de artä, cu mult mai vechi de cat povestea lui Appuleius. Nimfa sau crisalida e adesa nurnitä la greci Psihe. Creuzer mai culege si urmatoarele, din autori : Sufletul e prirts de -corp, dar rämane putin timp in acela, caci eliberat de zei, sä reintoarce ca din un cocon umed si moale, la fiinta lui adevarata inapoi. Aceastä fabula, mai aratä Creuzer, cä e inchipuirea sau intruchiparea soartei sufletului omului, care origine dumnezeeasca, este inchis in corp i supus greselelor. El este supus la incerCari i lämuriri, spre a avea cunostinta asupra lucrurilor 'Matte si adevärata pläcere, aice In cea lume.
Doi eroti intampinä sufletul : acel pamantesc spre a'l smomi aice la cele pämantesti i cel ceresc, care 'i atrage privirea spre frumosul dumnezeesc din veac si care invinge pe rival, aducandu'si sufletul ca pe mireasa sa inapor). Narcis ce moare contemplandu-se, amorezat de sine singur, e sufletul ce sä duce la dumnezeire, lasand .acestea toate de aici, spune Creuzer. In fine vedem cum si in miturile aceatea, avem combinatii foarte vechi filosofice, prin a caror ajutor abia putem sa intälegem unele din miturile i povestele ce sa afla la noi. Povestea Psihei sä aflä in nenumärate variante, iar -ca prefäcutä in tuna, aläturi de soarele Amor, o pute m ceti *) Creuzer, op. citat IV, 1, 169-179.
www.digibuc.ro
383
in Ohilusul anul curent Nr. 2, Amor fiind representat ca inparat al pestilor, desigur ca Delfin. In povestea aceasta Psihe sä preface lunk lar luna noi mai stim cA s'a prefAcut din mreank i sora ce fuge de fratele ei, soarele. Cimilitura soarelui si a lunei, la noi sunä : Am o strachina cu doi pe0 Unul cald i altul rece.
(Creanga).
Cu acestea ne-am apropiat de balada noasträ Cucul §i Turturica. DI. Hajdäu spune despre lunä si soare, cä la Alb igenzi
Le principe mauvais est le soleil ; la lune est son epouse" si cä etc. Principiul räu este soarele, iar luna femeea lui roua ar proveni din dragostea lor. (E curios cä la manihei tunetul i fulgerul, nu vin de la Dumnezeu, ci de la Arhon, ca i ploaea). Ideia aceasta despre rouk a trebuit sä fie mai generalk cäci i cântecele noastre ne spun acelas lucru. Manua de urâtul tau S'a mâniat Dumnezeu, Nici nu ninge, nici nu ploual Pe pämânt nu pica roua.
Nu ninge si nu plouk pentru cá nu e dragoste. Ploaea lui Jupiter Insemna dragostea lui pentru Hera, pämântul. Principiul procreatiunei, soarele, ca Eros sau Amor, va fi fost contopit i cu Zeus, de oare ce Zeus Insusi a fost inchipuit la Inceput ca zeu solar, ca si Eros desigur, care se spunea cA a fost näscut inaintea zeilor, el fiind un principiu care a conlucrat la nasterea celorlalti zei i la facerea lumei.
Voi mai da un fragment din poesia colectatä de mine In Pärhäuti (Suceava), In care 'II recunoastem pe Bah, Inplicat cu acest soare amor : Pe padure promoroad Te-am luat ca mi-ai fost dragä, $i pe coasta'i bruma groasa Te-am luat c'ai fost frumoasa,
www.digibuc.ro
384
Chiamä-mä. puicutä 'n casä C'afarà plouä de varsä, Cheatna-mä puicutä 'n sur5. C'afarà plouä de curà.
Pe Amor ca soare, II avem si in poezia ce urmeazà. In aceasta, vedem cum poporul observá foarte bine efectele soarele, asupra omului. lui Eros La sägeata cea de soare, Unde soarele räsare, Acolo mandra m'asteptare Vino, vino dud te-astept Sd te strang cu drag la piept, SA te strang, sä te särut S'apoi dragä sä mä duc.
Tot odatä poporul intelege foarte bine si influenta soarelui asupra sänätätei, de acea la greci Apo lo era medic, ca si fiul säu Esculap. Vom vedea blästämul fetei Tot ai zis puiule ai zis : Cat a fi soare pe lame Tu nu mä'i url pe mine, Soarele nu s'a sfarsit Tu pe mine m'ai urat. Urascate soarele Indrägite-ar boalele etc.
Astfel, in soarele de ad, avem uri zeu amor, care pe-depseste pe cei necredinciosi. Mai departe nu ne putem Intinde cu cercetärile acestea. Vedem numai cum invätäturi naturale i filosofice, profesate
de preoti Intälese de multime, sunt räspândite iii mituri, care apoi s'au scurs In tot felul de productiuni ale mintei : credinti, poesii, povesti etc. neintälese astäzi, si care fac partea distractivä si educativä a poporului.
Noi pe acestea
trebue adânc sä le studiem, spre a putea cunoaste partea istoricA inväluità astfel In nesträbätutul Intuneric. Dl. Hajdäu prin studiile d-sale, dacA nu nimereste In toate adevárul, ne aduce i multà luminä. Sau dà impulsul de a sä face. Legenda Cucului si a Turturicäi, pe lângA elemente foarte vechi generale filosofice, din o religie
www.digibuc.ro
385
poate mamk vedem cA confine si stratul al doilea al religiunilor de stat : greaca si romank ca si element persan ce s'a fost amestecat in ele pe acel timp. Când a luat nastere forma in care ni sä prezintk nu stim si cum sl face cA varianta persanä sa fie atât de apropiatà de cele europene, iarà-si rämâne pentru noi un mister, pe care numai filologii vor fi in stare a'l rezolvi. Un pas insä cred cä s'a fäcut inainte, care ne dà asupra lucrurilor multà lumink Creuzer, In felul acesta al lui Hajdäu vorbeste despre mitul lui Eros si Psihe : Zum richtigen Verständniß des Mythus denke man an die Spuren des Samothracischen (Cabirischen) und Orphischen Ursprungs dieser Erotischen Mysterien, an den vermutlich Orphischen Mythus im Gastmahl des Plato (§ 3.) an den dem Lichte zufliegenden Schmetterling, die verbotene Wißbegierde als Quelle des Unheils vermuthlich ein Ueberbleibsel alter Lehre, wovon das erste Buch Mosis in der Geschichte des Falles Kunde gibt". Pe scurt : Originea misterielor erotice, el o crede a fi in cultul Cabirilor din Samotracia si acel Orfic, venind din o inväläturä pe care si Moisi o profesa, dupà cum sä vede in pacatul sau cdderea celor intäi oameni*). Es liegen allerdings der ganzen Allegorie von Amor und Psyche die Begebenheiten einer mystischen Ehe zu Grunde ;
die Mysterien des Amor und der Musen waren eheliche Weihen. Ueberhaupt war in der Mysterienlehre die Ehe in einem sinnigem und tief geistigen Sinne aufgefaßt". Residä in toatà alegoria lui Amor si Psiche intâmplärile unei cAsàtorii mistice ca bazá; misteriele lui Amor si ale muzelor erau sfinfiri ale cäsätoriei. Cäsätoria in invätäturile misterielor era infäleasä in sens adânc spiritual si sensual". Mai aratá apoi cä preotii greci si Pitagoracienii Au unit simbolic cu cäsätoria o invätäturà misterioask despre M onas ca barbat si Dy a s femee, care e cauza nasterei, ca si a tuturor relelor. Diese Dyas ist Ursache der Zeugung, aber auch des Zwiespalt und Unheils. Die Seele ist zwar auch ein Dyas,
aber ihr göttlicher Theil strebt nach dem Einen wodurch *) S. IV. 1, 177. 25
www.digibuc.ro
386
sie Form und Gestalt (Er
gewinnt.
Also eine Lehre von
der gef all enen Seel e zeigt sich uns, unter der Form Pythagoreischer Zahlentheorie. Tr ennung (Entzweiung) und V er einigun g unter der Allegorie von V er lier en und Wiederfinden des Geliebte n, unter den Bildern von ist der Inhalt vieler Poeme des Morgenmysteriöser Ehe landes, welches iiberhaupt von jeher Gedichte mystischer Liebe besaB. Besonders gehört hierher auch die indische Dichtung Gitagovinda (s. Iones a. a. O.) deren Inhalt manche
Aenlichkeit mit der Allegorie von Amor und Psyche hat ; Die besonders aber mit dem Flohenliede des Salomo. Allegorie von Amor und Psyche kam den Spuren zufolge zu den Griechen als eine Art von Per s i s cher W ei h e, durch Priestercolonien nach Samothrace, Tracien und Böetien verpflanzt". Scurtat, (partea filosoficA nelAsAndu-se u or tradusA):
InvAtAtura aceasta a despArtirei sufletului §i a reinpreunärei, aratatA prin alegoria pierderei iubitului §i apoi a regäsitului, sub icoane de cAsAtorie misterioasà, sA af IA
tratatA In mai multe poeme ale orientului, mai cu samA Gitagovinda indicA, acAreia continut are unele asemAnAri cu Amor §i Psiche §i mai ales cu cântarea cAnDupA unele urme, alegoria lui tArilor a lui Salomon. In
Amor §i Psihe vine la greci din Per s i a, c a sf in tir e religioas A, prin colonii preote§ti In Samotracia, Tracia §i Beotia.
Ihre Grundlage ist: En tz w eiun g und Einigung, Abfall und Riickkehr. Nämlich Gott die selige Einheit
und Einigun g
in sich selbst ; die Seele (Welt- und in Entzweigung mit ihm, dem Quell alles Menschenseele) Daseins und Lebens ; die Liebe ist eine Off en baru n g,
als Ei:genschaft und Personification Gottes. In dieser Eigenschaft, als I.iebe, zieht Gott die von ih m get renn t e Seel e (und Welt und Mensc eit)
wieder an sich und vereinigt sie mit sic
Nun war Ceres als EX Ell C3 MI eben jene entzweite u nd wiede ver-
einigte Seele selbst, und darauf mag sich ein Theil der Eleusinischen Gebräuche bezoge n haben/n Tespiä, wo wir
die Ceres Cabiria und Velata finden, stellten dann die
www.digibuc.ro
387
Plysterien des Eros jenen Grundgedanken als ein Suchen iund Wiederfinden des himmlischen Amor vor". Baza alegoriei este: despärtire i unire, cädere si reintoarcere. Adecä D-zeu ca unitate in sine singur ; sufletul lumei si a oamenilor in contrazicere cu dânsul, isvorul vietei a intregei existenti; iubirea este o manifestatie, o calitate,
si personificatie a lui D-zeu. In calitarea de iubire, trage Dzeu sufletul despärtit de el, iaräsi la sine, spre a i se -inpreuna. Tot astfel era si Ceres Eleusina, (ce isi cAuta copila etc.), acel suflet despärtit in douä, reunindu-se iar inapoi. In Tespiä uncle gäsim pe Ceres Cabiria i Velata, inchipuiau misteriele lui Eros acele idei, ca o cAutare i o regäsire a Amorului ceresc. Pitagoreii s'au representat aceleasi idei dupä teoriele lor de numerare, dând locul de -onoare femeei in societätile cetätenesti Lsi in lucruri religioase, recunoscând i dând cAsätoriei si iubirei in cäsàtorie, ca
i
vietei
casnice, un ion cu mult mai
nobil,
spiritual si sufletesc. E posibil cà pe indrumärile acestea date de renumitul mitolog, care ni e un sfäluitor bun in toate impasurile, vom .ajunge la o solutiune foarte darà i desevârsitä. E vorba
a din Samotracia, de unde si romanii isi capätä religiunea veche a lor, vin teoriile aceste indo-persane. Voi arata acum ce am mai putea gäsi de asemänätor.
e. Continuare: Cucul
i
Turturica.
Asupra legendei Cucul si Turturica, din colectia Teo-dorescu mai däm i alte doug variante, care poate sä ne -ducg incà spre un drum luminos. Inceputul e ca i dincolo : Douäl päserele, stau pe rämurele
i
sä. ceartä.
Mierlitd, Mierlitd PasAre pestritd
Pestritä §i surd Farfara la gurd,
La pene ward La bot rotunjoard.
Eu t'am tot zis tie Plin de bucurie
Ca sd'mi fii sotie, Vara pe câmpie Iarna 'n pribegie.
ram mai zis, t'am zis T'am zis inteadins, SA nu'ti faci aiure Cuibul prin pAdure, SA nu ti'l iea cucul 25*
www.digibuc.ro
388
CA ji'i perde lucrul,
Eu fi le-am cAntat
Ci sA'l fad mai bine Aproape de mine
Dar n'ai ascultat N'ai vrut pentru tine SA m'asculti pe mine, Ci tu ca neroadA Tot miscai din coadA $i 'fi deschideai ciocu) De resuna locul De 'mi aprindeai focul.. Cuibul t'au stricat Puii t' au luat,
SA ti'l incAlzesc $i sA pAzesc etc. Cuibul sA pui Si sA scofi pui,
In coji de alun La margini de drum, CAlAtori vor trece
Cu ei c'or petrece CA tot merg in cale VAnAtori pe vale,
Din jos de Ploesti Tot spre Bucuresti. Cu gloante lesesti $1 cai mocAnesti,
Ei c'or desjuga Boii c'or lasa Cuibul Vor vedea
S'acum singuricA Calif pe rAmuricA. MierlitA
PasAre pestrifk PestritA i surä PlacutA la gurA,
Hai sA. ne iubim Hai sA ne 'nsofim, CA'i iarba pletoasA $i frunza umbroasA, etc. Ba Sturzule ba
Ei cA mi-or tAia RAsteie, bolfeie $i dalbe strAmAnAri Pari pentru cAldAri
Eu nu te-oi lua Macar de'i crapa!
Preste cuib t' or da Puii t'-or lua.
$i Sturzul of ta Mierlita zicea etc.
Ea fuge i dandu-se peste cap, sä face In baltä El se da peste cap, §i sä face o mica pgsäricä (ca §i cum nu ar fi fost pasäre, ci om sau altà ceva), ca sä stea pe tresticl Dar nici n'apuca pe vârfu'i sä stea, i ea iar prefäcându-se in pasäre sburä, de se fäcu o ban El o salcie pletoasä, ca s5 särute balta. Ea se prefäcu in floare. El vru sä se prefacA In ma. Ea fuge i se face turtä in vaträ, apoi cruce pe o mänästire. El îi pierde urma, §i trei trestie.
zile o strigA: CAnd s'apropia Mierla mi'l vedea
Si mi'l cunostea Sermana de ea, Peste cap se da
Unde se punea Ramuri se frAngea Frunza se golia Sturzul mi-o vedea Mai s'apropia,
$i sbura, sbura
Dar ea, vai de ea Asa de mi vedea
PAnA 'mi ostenea,
La ceri sA uita
$i se prefAcea.
www.digibuc.ro
389
Pe Dornnul ruga. Domnul se Indura Ruga'i asculta, $i ea când chdea De pe rhmurea, Vânhtor esea
De coadá o prindea Acas'o ducea Lumea o privea Jalea 'i asculta, $i asa scapa De Sturzul, Mier la.
Nu sarnanä mierla aceasta care mereu fuge, cu sufletui,
ce nu voe0e sa iea corp, acesta mereu urm'arind'o
ca
materie, spre a o Ineatena la lumea aceasta, pe când ea cautä sä se reapropie numai de cea lalta, prin diferite metamorfoze ce sufletul iea? pe care dl. De aice apoi cântecul turturical la noi, Hajdau il gäse§te i la italieni i istrieni, care refuzä mâncarea, precum i a sA insoti cu o alta, când ii moare sotia, ci unde vede un vânätor, acolo alearga, ca sä o omoare. Cucul i Turturica, sä gase§te i la poloni unde ea in aceasta metamorfoiä sä face : pasare, pe0e, ratà, stea, (Când ajunge in steaua Venerei). dându-se amantului. La sârbi insl avem una cu mult mai interesanta: Mosul sede pe arAturä
$i se uith la o fetich. 0 fetico ai se fit a mea ! Ba zeu nu va fi mosneagule Chci in6 voi face melusea! Iar eu, mosul lup cenusiu Voi merge la lived e Voi prinde mielusaua De'i voi scutura Yana! Ba zeu nu va fi mosneagule, Chci mh voi face pätârniche.
lar eu mosul, vultur sur, Voi prinde phthrnichea I-oi sfdsia pieptisorul!
Ba zhu nu va fi mosneagule Cad mh voi face trandafir ! Iar eu mosul un tap schiop Voi behhi pe ulith $i voi roade trandafirul !
Acestea ne aduc aminte de Zeus : câte metamorfoze iea el, spre a seduce fete I Ca ploae de aur, fatá de Danae mama lui Pe r s eu (Creuzer ni'l documenteazA pe acesta
www.digibuc.ro
390
ca venit de la persi); ca taur, räpind'o pe Europa, pe care taur apoi II pune in constelatia de pe ceri; ca lebädä, Cti mama Dioscurilo Leda, si aceasta pusä pe ceri, la not, numitä Crucea, ca si la franceji ; ca vultur*), vulturul säu ce furä pe Ganimede si Ganimeda In ghiare. i vulturul se aflä intre constelatii, cunoscut de cAträ popor sub numirea
de Fata cu coromâsla" sau Fata popei" etc., iar in Buco-
vina de sus, zic cä ea aduce in cofe vin,
consunând deci cu mitologia. Tot ca vultur lângä Etna, inbrAtozeazg_ Zeus pe nimfa Thalia, care naste pe cei doi Palici (isvoarele Palice)**). In fine mä mai gândesc si la Leto sau Latona, prefäcutä In lup. Cine stie dacä si Zeus, ka sot al ei, n'a
fost un atare. Poesia noastrà popularà din colectia Alexandri, oirnut si floarea fragului, Flajcläu o clà ca fäcând parte din aceleasi bogomilisme ca si Cucul si Turturica. latà-o: Sus in vârf de bradulet S'a oprit un soimulet. El sa uita drept in soare Tot miscând din aripioare. Jos la trunchiul bradului Cresce floarea fragului, Ea de soare &A fereste
$i de umbra se lipeste. Floricica de la munte, Eu sunt soim, soimut de munte I Esi din umbra, din tulpind Sali vad fata la lumina, C'a venit 'Ana la mine Miros dulce de la tine, Cat am pus in gândul meu Pe-o aripa. sa te ieu, $i sa mi te port p r i n so a r e Pan te'i face roditoare. $oimulet duios la grai Fie care cu al sail trai, Tu ai aripi sburatoare Ca &A te inalti la soare,
Eu la umbra, la recoare Am menire 'nfloritoare, 5) Vezi Creuzer : Ganimeda furata de Zeus ca vultur, HI, p. 518'.. **) Op citat, III. 3, p. 821.
www.digibuc.ro
391
Tu te legeni sus pe vâni Eu mä legan pe pämânt, Dute'n caleti mergi cu bine, Fär a te gändi la mine Ca e lumea 'ncäpAtoare Pentr'o pasdre s'o floare.5)
Eu am tinut poesia aceasta, totdeauna, ca venitä nouà dirt mitologia greacA si anume, arätându-ne aplecärile lui Zeus
de a räpi fetele, iar mai ales pe Ganitneda ; dl. Hajdäu insä are deasemeni dreptate. Floarea la manihei este sufletul mai perfectionat, esit din pämânt, iar soarele este aice
un principiu de rodire, dupà cum l'arn gäsit si ca Eros dincolo. Apoi, fiind cä avem dreptate amândoi, ne vom fi aflând tocmai pe punctul de unde ambele religiunile acestea sä despart : acea persanä, de cea care porneste, sä zicem :
prin Samotracia, in Europa; sau ne aflärn pe un grad nu prea departat, dupà ce s'au despärtit. Voi mai arAta aice si o altä legenda a noasträ, pe care totdeauna arn pus'o in spatele lui Jupiter sau Zeus. E vorba de un frate si o sorä ce stau la munte cu oile, dar iatä cA un nour sä aratà pe ceri. Fata sä teme de ploae, iar fratele ii spune (in o variantä ce o am eu ineditä) cA este : Leul si cu zmäul, si cá vine zmäul s'o iea, sä'i fie nevastä. Cea ce se si intâmplä. Fata sä duce, iar fratele rämâne numai cu o suvitä de Or, suvenir de la ea, din care isi face toartà la gäleatà. latà o variantä si mai interesantä din revista CreangA III, 11. Sus pe muntele cel verde Grea turma de oi se vede, Da la ea cine sedea ? Un frate c'o sororea, Ei pe-un munte le pästea $i pe unul le mulgea $i pe altul le tundea. FrAtioru 'i ciobanas $i sorusa s trug u r a s, Ea când oile mâna Din gurA le tot zicea :
Ta, ta, ta Bälutd, ta *) Alexandri. Poesi populare, ed. 2. P. 31.
www.digibuc.ro
392
te mulge bAdita". Mulge una, mulge trei Las sä tread peste mii. FrAtioare, frätioare
Amu§ plota la hotare,
a uite ce nour de ploae Amu§ or curge §iroae. Sorioark sorA hài Bata e§ti, nebunA e§ti
C'acela nu'i nor de ploae $i'i un zmäu §i c'o zmäoae, Vin la tine &A te teie Ca sä le fii lor fe.mee.
Dar eu draga nu te-oi da rank capul sus mi-a sta. Bine vorba n'a sfär§it Ei la dAn§ii c'au sosit.
Cerând sa le dea strugurapl. Fratele ii rágklue0e mii de oi. Ei nu vor. Berbeci, mori pe sub pâmânt, care macinA argint. De geaba. Au luat'o §i s'au pornit. Ea avu
numai timp &AI lese o vitä de Or, pentru baer la galeatä coardä la sâgeatà: and baera a mucezi $i coarda a putrezi SA §ti frate c'oi muri
and la Dunäre-a ajuns Ea din gur' a§a a zis : Lasati-mä din degetele CA mA rod cele inele.
Ei de mAnä o läsat'o Ea in Dunäre s'a 'necat. Ei pe dânsa o strigau : CopilA nu fi nebunA,
CA cu v i n noi teom scalda $i cu galbeni te'i juca. Las vinu s5. mucezeascA Galbenii sä rugineascA :
De eat canna turcilor Mai bine nAsip valurilor M Ancare pe§tilor
$i cotloane racilor. Turcii o tocmit nävodari SA 'ntindä navoadele SA scoatä dragostele.
www.digibuc.ro
393
Ea din Dun Area o zis : MAi pascari, mAi nAvodari
fa lAsati nu vA truditi CA pe mine nu mA gAsiti.
Trei zile in Dunäre o stai PAnA turcii o plecat, DacA turcii o pornit Ea din DunAre o esit $i la frate-sdu o venit. Frate-sAu cAnd o vAzul'o
El din gur' asa o zis: SorA, sorioara mea N'am gAndit cA te-oi vedea,
$i trei vorbe n'o grAit $i de jale o mutit. Ea cu apA l'o spalat $i el iarA s'o sculat, 5'amAndoi tot o umblat PAri ce moartea i-o luat. (CuleasA de M. Lupescu, Brosteni, jud. Suceava).
Nu avem aice pe aceias soil care se aruncg in apg, sg face mreang si apoi lung pe ceri ? Aice insg iea altä intorsgturg, fdcând desigur parte din o altá mitologie. 0 vedem numai cä line de domeniul lui Bah. Ca poamg, (dupg curn e si fragul dincolo) sufletul crescând lä'murit de pacate din pgmânt, vinul devine inpärtgsenia sufletelor ce merg curätite la Dumnezeu. Astfel, eu cred, cá alegoria aceasla, ar fi trebuit sg facg parte din misticismul lui Bah de prin Samotracia, Tracia. Poama i cu fratele ei Bahos, trgesc foarte bine amândoi, el incununându-se cu Nitele ei. Va fi raprezentând insg i o zeitate lunarg. Tot odatg insg In cultul acesta al lui, intrevedem foarte clar si misteriele sufletului. Pe partea aceasta nu putem da nici o explicatie, ca sä nu stricäm mai räu. Poate si aceasta precedentg nu am nimerit'o. Zeus ca nour frig, or soim dacá l'am pgtruns bine, este aice materia ce furl este Brama care face lumea l pe orn, iar Prosufletul, meteu vine mai apoi din altá religie ca o duplicitate a lui, de astg datg, el luând locul lui Zeus, furând de la acesta ca zeu suprem, focul. Cum insg Zeus chiar la greci era identificat cu Bah, apoi in varianta sârbg a turturia (p. 389) Ii vedem pe ambii amestecati cu atributele lor la un loc. www.digibuc.ro
394
Tot dintr'un nour, Zeus, In mijlocul a tunete i fulgere, sA lash' ca un cuc, fn brajele surorei sale Hera, care fi devine atunci sojie, fiind ea apoi reprezentatA cu un sceptru In mAnA, având pe el un cue. Hera era patroana cAsätorier). Apoi tot Creuzer, In. 2, 231, ne aratA o legAturd intre Iuno i nimfa Thetis, acea cu metamorfozele inaintea nuntei. Cum Iuno fugind de iubirea lui lupiter si ascunzAndu-se in grota lui Ahil, fiul nimfei, aceasta o sfAtueste sA se dea In brajele supremului Zeu. Creuzer o crede a fi indica Bahvani. lar Intru cât Iuno alAturi de Ian este ea ca lunä Iana, luaji deci romana drept päreche, aice cred cA zace identificarea : lui Ian Cil lupiter ca cuc, din legenda cucului nostru. De si la romani Ianus i Iupiter sunt deosebiji, totusi Creuzer odatä se exprimA: Dal3 im höheren Priestersystem lupiter-und Ianus identisch waren" (III. 8, 585). Voi mai aminti ce ne spune Creuzer, apropo de Cucul Zeus, ce sA pogoarA cu nourul de ploae asupra Herei, ca i Cölus la iubita lui Dea Dia cu care prin ploae si tunete sA inbrAjosau : Die Samotracische und Italische Priestersprache näherte es eine Vermählung des Cölus mit der Dea Dia, des Himmels mit der Erde, wann in furchtbaren Gewittern die elektrische Hirnmelskraft der Erde mitheilt""). Ambii fiind cerul cu pämântul. lar Cölus e câte odatd fnchipuit a fi i Ian.
Tot la Creuzer, gäsim despre ura Herei contra lui Dionysos, pentru care motiv nu era voe a aduce edera lui Bohos fn templul ei (III. 2, 254). lar pe Hera trebue sA o considerAm de mama lui. Astfel cà in unele variante turturica
poate cu tot dreptul si de Hera sA aibA fricA, ca mamä a lui. Pe o fermecAtoare ce däduse o bAuturA de dragoste lui Zeus, ca s'o iubeascA pe Io, Hera o preface in pasäre,
iar pe lo in
vacg.
E foarte posibil cà prin
identificArile
acestea, Zeus luând locul lui Bali, o fatA urmäritA de Zeus sA teme ca sA nu fie schimbatA iii vr'un animal de Hera, ca Calisto In ursoaicä etc. si de aceia turturica o aminteste necontenit cu spaimA pe fermAcAtoarea mama lui. *) Op. citat III. 2, 249. **) Cap. III. 2. 254, 231.
www.digibuc.ro
395
Ca de poronceala dau zilele acestea intr'un numär vechi de Convorbiri, cam de pe la 1881 (filele cele dintai fiind
perdute) de o legendä culeasä de Creangä si intitulata Lina Catalina". Vorba e de o fata frumoasä, Lina Catalina, floare de grädinä, ce dä pa har u I lui Jemnai Crai. Jecmaneasa fiind
geloasä o ineacä pe Mures in sus, in lacui rotund, care n'are fund. Jemnai Crai auzind, pune nAvodari sà o scoatd, si dui-A ce a inbrätisat'o sä junghie si el. S'aprope de ea De grab c.d. murea, Doamna Jecindneasa
Cinstità ctliasd, Ea când sd scula Roabele 'si cherna De f i u le 'ntreba Ele räspundea Vai Mdria ta, etc.
Auzind de moartea lui si ea sa otraveste.
Deci avem un caz analog, unde Ganimeda aceasta, adecä Paharnica, (poate Proserpina) iubindu-se cu Jupiter, acesta din sot al Flerei, it devine fiu, identificandu-se astfel cu Bah. Deci nu e poveste cele ce presupunem. Lina Catalina de aice, e Lina Chiralina de dincolo, numai cat: pusa In altà combinatie, i inand de un alt cult, sä vede. Pe Cucullupiter if vom mai urmári si alta data in legende i cantece, i vom mai avea ocazie a vedea cum sä contopeste cu Bah etc. SA revenim la variantele noastre, induse de dl. Hajdau: In o alta tot sarbeasck nu mai e mosneagul, ci gäsim pe un tangr. 0 fetica, sufletul meu! Vrai tu sd'mi fii drigutd ! Nu te prosti tândrule voinic, Una ca asta n'are sd fie ! Mai bine mä voi duce la carciurnd $i md voi face pahar de aur, De cât sä fiu a ta drag-nth ! lar eu, voinicul, tânär carciumar $i totusi vet fi a mea !
www.digibuc.ro
396
Ambele : acea dintäi (v. p.389) de la un loc, ca si aceasta, ne transpun in domeniul lui Bah. Ba chiar in o variantä a noastrk am väzut csä femeea se face vie, precum si in una
proventall In varianta sarbd precedentk gäsim si pe tapul lui Bah, ca mosneagul Silen desigur, ori ca un Pan cu picioarele de caprä, precurn si trandafirul atribuit prin escelenta lui Bah, ce era si tan simbol al mortii, dupg cum vedem si in bocetele noastre. Ne afigm dar cu toatele pe terenul de misterii a lui Bah. In Cucul si Turturica, asa clar, gäsim ecouri din representärile acelor misterii de transmigrare a sufletului, cari vor fi avut loc pe pämânturile
Traciei, si care se vor fi perpetuat si in Dacia. 0 variantä este si urmätoarea*): Sus pe rAmurele
Eu n'av zice ba
DouA pAsArele.
Bucuros te-a lua
CeartA mi se ceartd Vorbele'0 inoadA, Sturzul din paduri,
D'ai fi numai tu $i cu taicAtu.
Mieria d'arAturi,
Dar oi zice ba Pentru maica ta,
Sturzul ce vorbea Mierle'i eel zicea ?
CA e vrAjitoare $i fermAcatoare,
MierlitA, MierlitA PasAre pestritA, La coadd lAtitä La gurd plAvitA,
Casa mi-o strica Viata mi-o scurta etc.
Eu m'am irwlat De mi-am wzat,
Vie lAngA mare Cu nouA rAzoare $i la cdpAtAi Outai §'alAmAi.
Cuibuleful meu La margini de drum CA's singur strain. Cine s'a intAmplat
Eu o se mä duc $i o se mA fac
Eu o se mA fac $'o se mA prefac,
Puii mi-a furat Cuibul mi-a calcat, $i eu m'am gAndit $i m'am plAnuit SA te iau sotie
Un mic pAndara§
CA'mi e§ti dragA mie. Mierla d'auzea Din gurA grAia
De pe cAnd trAia, Din copilArie
Sturzuletule, cAntArefule
Ca sA-mi fii sofie.
Din fluer doin. Via s'o pAzesc $i sA te gAsesc, CA mAicutA-ta
Te dedese mie
Teodorescu 457.
www.digibuc.ro
397
Apoi ea lasA fara romaneasca si merge in cea turceased de sà face pAnzA si matasä, marfA femeeascl El se face chirigiu. Ea se face linA fântânk el se face ciuturl Mier la de 'mi vedea Ruga se ruga
$i mi se fácea Paltin infoiat Subtire si 'nalt. Sturzul rämânea Sturz precum era $i tot ciripind Mier lita cátând,
Pe paltin ch. sta Si cu dor cânta, Mier litä, Mier 146
Pasäre pestrità etc. Unde mi-ai sburat Singur m'ai lasat, Singur cu crângul $i trist cu dorul. 1
Pe lângA cA in varianta aceasta ni se descrie episodul lui Apo lo cu Dafne prefAcutA in Dafin, it avem si pe Ian ca chirigiu sau drumef si mama lui, sau in fine ... poate si Zeus cu Hera, dar apoi ni se mai presintA si prototipul Brama Prometeu, ca curb, cAruia vodA ii stricA cuibul de 'si pierde puii. Toate aceste personaje sä intrevAd aice, pe când femeea e Dafne sau Carne. Ba si pe Bah ca viier l'am avea, tofi zei solari, inprumutându-si unul altuia cântecul si inrudifi prin descensiune de la indusi, de unde apoi stationeazA la persi dupa cât se pare, pentru a sä pogori apoi din Frigia pe continentul nostru. Afarà de frica, ce soacra ingrozitoare, in unele variante inspirä fetei, impresia ce ne rätnâne despre fuga aceasta
nesfArsitä a femeei de barbat, e cä avem inaintea noastrk fuga sufletului de dragostea omeneasck ce ar intrupa-o prin aceasta in materie, in corp. Sufletul deja purificat, dupk ce s'a pierdut puii, nu vrea sA-si mai facA alfii, ci vroeste curat sA fie prins de moarte, de vAnAtor ca si turturica
ce'l cautä ca sä o inpuste.
www.digibuc.ro
398
Sau avem In aceste douà variante (v. p.387) simbolizatä
tnateria prin Prometeu, barbatul, care dupà ce 'a pierdut puii säi, cautä sä facà altii, pe cand femeea represintand sufletul, sä duce purificatà inapoi la cele cere§ti. Prometeu dupä cum In o drept pedeapsä, stä inchis sub pämant, variantä foarte complicatà, din revista Creangä VI, 7, gäsim 6 Margareta iubita lui Petri§or Haiducul, ii zice: Fa-te Petre orn cinstit,
Ca sa trae§ti pe Omani
SA nu mai stai sub pamant. El ii trimite pe c u c, carte päsäreaseä pe care popa Vintilà i-o cete§te. Dar de i e slobozit din inchisoare, iar s'apucä de pradat haznaua Inpäräteascä. Haznagiul if tae peste pantece §i'i varsä matele, (ca Manea, lui Toma Alimo). Petrea le strange Inapoi, sA iea dupä el, il omoarà cu i nelu I din dege t, duce haznaua acasà, 4i pune §epte läutari sä'i cante, i se aduc §epte buti cu vin §i cinci junci, trei zile petrece iar pe de asupra: $i aur cu lingura Ca pe ciorba il sorbea Pana ce sa satura Dupa scaun jos cadea $i fära lumanare murea. Margareta ce facea ? $epte popi ii aducea Slujba toti de i-o facea, La biserica Ca ineas CA Ca sa se rnai pomeneasca, $i s'o pomeni cat o fi De haiduci a haiduci! N. I. Dumitrwu, Boureni, Dolj.
In femeile aceste Insä, avem douà suflete, unul ce stä unit cu corpul, iar altul ce aflä puterea i e In stare de a sä deslipi de materie, de a sbura. Sigin e femeea inlärrtiutä de Lochi, päcgtosul, materia sau diavolul Ins4, pe and mierlila transformat in pasäre, e in stare a se rädica. Una este Dafne cu Apolon care Dafne sä preface in arbor i fuge. Pe cand o alta nu §tim care sufere cu barbatul schimbarea pämanteascä inpreunä.
www.digibuc.ro
399
Läcomia lui Petri§or de bani o regäsim In popa Prometeu al poporului, sau sf. Petrea (v. p. 281). Totodatà In Petri§or avem o nuantä a lui Bah Alimo§. In alte legende ca a lui Dedel, barbatul murind, femeea se omoarà §i ea, iar din amândoi ese losia §i rugul, ambii cuprinzându-se In iubire. E iubirea cereascä a sufletului cu corpul, iar In räsärirea lor din pämânt, afläm credinta maniheicg, a sufletului D-lui Firistos, ce. räsare In plante care nu dateazA de la manihei, ci de mii de ani. In legenda aceasta a lui Dedel din Datinele pag. 901, tatäl fetei väzând cum sä cuprind ei ca plante, e§ind din pämânt, sä blastä-mä singur pe sine: Of si vai sotiea mea, Cine stricA dragostea Ardà'i focul c6suta
In altà legendà pe care o gäsim §i la Alexandri, din iubirea acestor doi, räsare: Brad ul §i vii§oar a. Trebue sä ne inchipuim cä asistärn la transformarea misticA a sufletului atras de materie. Asta e §i cauza pentru ce Inparatii tineau fetele Inchise, In pove§ti, ca de ex. : pe Danaea sub pämânt, Akrisios tatäl ei la care Zeus pätrunde ca ploae.
Aceste toate fac un ciclu cu a lui Jemnai Crai §i a Ba 'chiar aratà §i aceia§ redactiune. Unele vor fi tinut de misteriele lui Bah, altele vor fi ramase §i din misteriele lui Eros, arätând puterea iubirei, care inläntue§te pe insu§i Zeus spiritul, de o muritoare. Linei Catalinei, Chiralinei, etc.
f.
Atena.
Cu totul contrare sunt ideile despre fata ce fuge. Asuprâ ace§tia avem un deosebit ciclu, de care line §i colinda urmätoare, din Obredna bulgarg, ce säl cântä la lordan. A cerut Petru pe frumoasa Eana Cu bine a cerut'o pân in trei ani, Cu räul, pân in nouà ani. A luat frumoasa Eana De s'a inchis in curti de piatrá, Curti de piatrd si porti de fier. A stat acolo nota ani,
www.digibuc.ro
400
Mama Eanei s'a vAitat :
Cum as bea eu apä rece Dimineaja adusä, cu flori inpodobitk Cu flori inpodobitk cu praf prAfuitä! S'a sculat frumoasa Eana, S'a gAtit ca fetele, Pe cap s'a pus ca nevestele, $i s'a dus la apA rece. Acolo a gdsit pe Petru Voivodk Petru Voivon cu calul la apA, Cu calul la apA, cu voinicii. Petru VodA it vorbeste : Vai de tine tAnArA nevastk Cut esti fatk cui norA ? Vai de tine Petre VoivodA, FatA de vasal, norg. boereascA.
A plecat frumoasa Eana A plecat acasA sA meargA. Voinicii lui Petru Ii vorbesc :
Ai orbit Petre de amândoi CA'i Eana frumoasA n'o cunosti ?
Atunci s'a apezit Petru Voivodd. Cu calul alearga n'o ajunge, Cu funia arunck n'o ajunge, A ajuns'o la porjile rotunde, S'a prins'o pe frumoasa Eana A apucat'o de mâni albe: Frumoasa Eana sufletul s'a dat.
Avem dar si In aceasta sufletul ce fuge de materie, dar nu adusa de bogomili, dupà cum s'ar fnchipui dl. HajdAu, ci perpetuandu-se de mii de ani in colinde, din religiunile vechi de pe pAmantul Traciei. SA explicA
cred din misteriele lui Bah. $i aice vedem cum sufletul este atras In religiunea umedä sublunarA, adeca nu atat fata, cat mamA-sa care trebue sà fie luna, o trimite dupá apà, pe cand sufletul ei, usurat de pacatele omenesti, se rAdicA In regiunile uscate solare, pentru a sà uni curatului eter. Fata va fi inchipuità poate ca Atena, dupà care umbla eat Vulcan cat ì Posedon. Numele Petru Irisà ne duce la Ian, iar acesta este identificat cu Bah, cu care Prometeu se atinge de multe ori. Despre Prometeu, Creuzer ne spune, cA urmarind cu dragostea lui pe Atena, care de abea sA nAscuse din capul lui
www.digibuc.ro
401
Zeus, fu legat de stânca din Caucaz : war aber dafür zur Strafe
an den Caucasus gefesselt. Daher die caucasischen Völker dem Zeus und der Atene keine Ehre erwiesen. Das war Prometeus, der den Feuerfunken mit der Erde vermischte, der den ätherischen Geist in irdisches Leiben barmte, dessen
Dichten und Trachten vorwäts auf die Folge irdischPr Geschlechter gerichtet ist. Mit diesem hat Pallas Athene nichts gemein. Auch hat sie nichts gemein mit dem tellurischen Hephästos. Beide buhlen nur mit der aus dem Scheitel des himmlischen Zeus Gebornen, sie wollen ihr entlocken den ewigen Lebensstoff, wodurch das materielle Feuer und der Erdensohn Unvergänglichkeit gewinnen. Aber materielle Zeugungen sind nicht die Bestimmung
dieser Tochter die ohne Zuthun des Weibes vom Zeus dem himmlischen geboren ist. So weit auch hier streng bewachte Jungfrauschaft, Entriistung bei der Gefahr, sie verletzt zu sehen
abweisende, strafende Sprödigkeit.
Aber nur nahet sich ihr ein anderer Hephästos. Es ist der älteste Vulcanus, des Cölus (des Himrnis Sohn). Diesen weiset sie nicht ab, sondern freudig ihn umarmend zeugt sie mit ihm den Apollo, den Vorsteher edler Altvordern und den Schutzgott der Stadt, der sie, die miitterliche, den Namen gegeben"*. Vedem cum scriitorul acesta gäse0e in mitologia
veche greacä idei cu totul maniheice, rezultat al filosofiei celei vechi. lar totul ce deduce el, e atât de exact §i atät
de bine sä potrive0e cu rämä0tele mitologice, ce avem in popor, incât ne uimim de pätrunderea lui. Atena care este eterul cel curat, nu sä poate uni cu Prometeu §i cu Vulcan, zeii focului pämântesc, de §i ei ar don sà mina' din ea scânteia cereasc5, a viefei de veci, spre a'i asigura omului
i foculta material nemurirea. Conceptiuni materiale
insä nu sunt menirea acestei fete, e0tà fàrà amestec de femee, din capul Dumnezeului ceresc. De aicea i pazirea i pedeapsa cel or ce o ating. Dar strictä a fecioriei ei, iatà a se apropie de ea un alt Hephestos, fiul lui Cölus (al cerului) acestuia fi Mande ea bratele §i na§te cu el pe *) Op. citat, III. 2. p. 320. 26
www.digibuc.ro
402
Apo lo, päzitorul orasului, cAruia ca mamä fi dà ea numele ei (orasul A tena).
Nur einem Lichtgotte wird sie gehör geben, nur auf des Aethers himmlischen Burg kann ihr Brautbette stehen. Sterblichen Menschen und materiellen Göttern bleibt es -ewig unzugänglich". Numai unui zeu al luminei fi va da -ea ascultare, zeilor materiali le eämâne In povestele noastre sà vorbeste de Ileana Cosinzana sau de frumoasa lumei", de care nime nu e in stare sä se apropie, cAci Il fnpietreste fndatà cu privirea, dui-A cum
Creuzer ne spune: weil sie de Bösen zittern mache und Kriegsschrecken iiber sie bringe", deosebit de aegisul, sau capul Medusei, ce II purta pe piept si care fnpietrea
pe cine sä uita la el. Singur fät frumos e in stare pâtiä la dânsa a pätrunde. latä o colindà bulgarà din Obredna cu titlul: Voinic Soare lucitor, fn care sä ilustreazá cele spuse mai sus : Ata singurA oras zideste Pe scaun de argint sede Cu cAmesA subtire de matasA
Cu caftan alb de bumbac. Portile orasului s'au sguduit, A mers fata de a deschis. Au venit doi voinici, Doi voinici cu douA ploste SA dea dar fetitei. Iea fatA pe voinicul acesta, Voinicul acesta, soare strAlucitor.'
Fata nici nu s'a uitat, Nu s'a uitat, n'a vorbit. Fata orasul zideste
Pe scaun de argint sede Cu camesh subtire de matasA Cu manta albA de bumbac. Portile orasului s'au zguduit, Fata s'a dus s'a deschis. A venit singurel voinicul Voinicul, soarele lucitor. Atunci fata s'a uitat,
S'a uitat s'a vorbit: RAmAi sAnAtoasä, dragA mamA,
www.digibuc.ro
403
DragA mama, dragA tatà, Eu am sA mk ctuc cu acest voinic Cu ácest voinic soare lucitor.
Fata ce zideste orasul e Atena, acesta e lucru .vederat, alt atribut al ei aice fiind si pânza subfire, cAmesa ei de matasä, apoi cäsätoria aceasta cu soarele, e desigur
acea veche, de care se vorbea in Atena, cu Hefestos care era de o substantal cu ea. In felul acesta, putem sA o mai intälnim in colindele bulgare de multe ori. Voi arata aice incà una : A crescut un arbor inalt VArful It este in cerul albastru, Pe vArf vultur seade SA uitA in jos, sA uitA in sus $'a vAzut orasul Budim, Oaste mare inpäräteascA CA bate Orasul Budim. Au bAtut douA zile. Au bAtut trei zile, $i s'au fAcut tocmai fret ani, PAnA sA invingA orasul Budim, $i sA iea pe Budim-Iana.
lar lanka li vorbeste : Duceti-val oaste tare, Oaste tare inpArAteascA,
CA v'ati stricat, cA Vati pierdut, Goi ati ramas,
$i tot nu puteti invinge orasul Budim, SA luati pe Budim-Iana.
Din colinda aceasta apoi s4 dovedeste, cà aserfiunile lui
reuzer i altor autori in ce priveste despre Atena Budea, ca derivând numele acesta al ei de la Buda, sunt adevärate : Die Tessalische Pallas-Mene Budea". Ei aratà mai multe orase in Frigia i Tesalia, purtând acest nume : Budea, precum i in Beotia : Budeon. Arborul de aice Malt, cu vulturul pe el, e arborul lui Zeus din Dodona, avându'l insA de prototi-p pe acel al zeului Buda. La rândul ei Atena îi are arborul ei luminos, maslinul. Invafafii acestia OA in familia preofeascä a Boutadilor, o colonie preofasc5 26"
www.digibuc.ro
404
a zeului Buda*). Apoi §i ideile despre suflet §i curAfenie,, ce vedem inplicate in fiinfa Atenei, tradeazA credinfi indice. Butes era preot al lui Poseidon §i al Atenei, iar neamul lor, adec5 descinzAtorii lor, pAstrând dreptul acesta de preofi, sA numirA Butazi BODTa §i Ersopotna4"). Tot odatA adue
autorii ace§tia pe Atena §i Poseidon in combinafie cu Buda-
Vi§nu androgin, ce esA ca pe§te-om din mare,
astfel
cA nu suntem departe nici de Oanes-Ian. DupA pärerea meas
Hefestos fiul lui Cö lus, ce devine sof Atenei, este Ian. De aici apoi, in mitologia posterioarä tracicA capAtä §i ea numele de lana. La noi lana e sora soarelui, pe care "el vrea s'o iea de sofie. Cântecul spune: Tese Iana tesä Lui soare camesà.
$i Ian avea de sofie pe sora sa. Ba Creuzer ne mai aratA o genealogie: cA Minerva era fata lui Vulcan (III. 321). lar dupd o veche zicere Atick. la Plato, aflAm cA Hefestos §i Atena, ca frafi (dupA cum §i erau) la inpärfirea lumei, lor li s'a venit Atica. In jurul templului lor îi fAceau militarii casele. Iar Cecrop, cel cu d o u à capet e, dAdu numele ei ora§ului : Atena, fAcând el cea intAi icoanä a zeei. Sofia lui sA numea Aglauros, ca una din fetele lui, ce era preuteasa Atenei ; nume pe care II primea §i Atena câte o datA (391). Ba in Salamis (Cypru) pentru Aglauros se sacrifica in tot anul un om, pentru cA ea
Inse§i pedepsitA fiind de Atena, s'a fost omorât ; iar in Atena avea un templu. Fetele lui Cecrop simbolizau roua. Aveau §i misterii. Apoi mai avem o genealogie ciudatA : Atena sA fi fost fiica lui Posedon §i a mArei Tritonice, dar suparatA pe tatAl ei de ceva, a alergát la Zeus (in ceri). Aceasta dupA Herodot.
(IV. 180). Alfi autori, spune Creuzer, §tiu cA Minerva sä'i fi omorât pe tatäl ei, care sA chema Palas §i era cu aripi, pentru cA a atentat la onoarea ei, iar cu pielea lui i§i inbrAcA o aegidA in jurul corpului. Numele ei Atena-Palas, venea *) Simb. III, 2. 315. **) Creuzer, S. IV. I. 345.
www.digibuc.ro
405
de la aceastA invingere. Nu rAmâne indoiala, spune Creuzer
a Pa las acesta nu e altul, de cât scuturAtorul de pämânt Poseidon.
Cred a pricepe or
si
cine unde ne duce mitul.
Zeus de aice este Siva, ce rAzbunä pe fata lui Brama, plutitorul pe apA in India. Ba Zeus ca si Siva, avea un al treilea ochi In frunte, cu care fulgera. Tot odatA in Poseidon aceasta avem multA asämänare cu diavolul nostru. El este frate cu Zeus. El face pämânturi, scotând insule din mare, el stä In apA, ca si dracul nostru In baltA, el produce cutremure. Credinta grecilor era, cA pämântul e un disc ce stA in apA, de acea Poseidon a fost numit tinAtorul pämântului"*). Poseidon inchisese tartarul, ce sta sub pämânt, cu porti de fier, iar rädäcina pä-
mântului, hodinând pe tartaros, zeul putea s'o scuture. E arhitectul pämântului care are fundamentul puterei in mAna sa, numinduse pentru aceasta Poseidon : adea scuturAtorul de pätnânt" sau tiitorul". El rupe ziduri puternice, intocmai cum le-a zidit. In toate pktile unde sA vedeau stânci rupte, sä credea a el le-a rupt, intocmai cum crede poporul si la noi, and vede unde-va stânci aruncate prin cutremure, etc. Ba si pArnânturi nouA creazä, scotánd insule din mare cu tridintele sAu. Despre puterea
lui fatA cu Zeus, sä credea a e mai mid, dar or si cum, ate o datä erupea fatA de Zeus in mânie, când Hera satia lui Zeus il intarta, dar indatä se muia, arätându-se fatA de el supus si gata a'l servi, spune Preller**). In o combinatie filosoficA a platonicianului Produs ni'l aratA Creuzer pe Poseidon, coordonat intre Zeus si
Pluton ca put er e: Poseidon die Kraft"***). Pe and la stoiciani****), Cicero spune cA Neptun e animus cum inteligentia per mare pertinens" este spiritul sau inteligenta Inprästiatä prin mare. Ba dupA alti filosofi, ne spune Creuzer cä: Poseidon hänge auf intelligible Weise mit dem Zeus *) Hans Diitschke, Der Olymp Gätter lehre cl. Grichen u. Rom.p.44. **) Gr. Myth. 469. ***) S. III, 1. 92. ****) S. III, 2. 276.
www.digibuc.ro
406
zusammen, und Poseidon sei ein vielwissender, eiií i ntelli-genter Gott, der die Seelen nach ihrbr Herabkunft aushöheren Sphären in die sinnliche Welt aufnehme", etc., Asa dar Il avem pe Poseidon legat ca spirit cu Zeus, ca inteligent i mult stiutor,' luand in primire sufletele la venire& lor in lume, din sferele inalte
Apoi ca dracul nostru, dupä cum il cred eu, este eb negru, ca zeu al märei negre: Maavaoc, (259). In marea aceasta stäpaneste el ingrozitor sub numele de Muipi; (va fi Michidujä al nostru). Telhinii, dracii m'arei, in Rhodos,. l'au crescut ascuns la ei, de tatäl säu Cronos, ca i pe Zeus Curetii, pe muntele Ida. Calul este atributul lui. Ba ceva important cred a fi gäsit : In colinda lui Toader diaconul *) calul e reprezentat ca suflet. Va fi stand dar in legAturà cu acest zeu. Toader diacon e Deucalion, fiul lui Prometeu. Despre Poseidon, la Preller aflärn cä ar fi avut sfadä cu Helios, cu Dionisos, cu Apolon, (toti acestia reprezentau puterea luminei, a soarelui), cu Hera, si cu Atena. Asta sà-
intampla atunci and inunda tara
i
vroia s'o inev,
atunci s'à cherna cä ei sä luptau. lntocmai cum sä spune la noi despre dracul : CA a vroit sA izascA Prutul, ca sa inece oamenii desi legenda aceasta a noasträ e inruditä cu una germanä Bätälia lui Poseidon cu Atena, la noi sA poate intrevedea in povestea despre lupta dracului cu Maica D-lui **),
in care Maica D-lui fiind mai cuminte de cat dracul, pe campul de luptà, i-a dat dracului tepoiul, iar ea a luat sulita (atributul Atenei e sulija, cu ea o vedem stand in maná, pe cand al lui Poseidon e tridintele: tepoiul), i s'au apucat a se lupta prin gard, prin care arma diavolului nu putea trece, ci numai ea il sträpungea mereu. Vedem ce icoanä fidelà ni s'a pästrat in popor. Ca si credinta despre cal, despre care sä zice cä l'a fäcut dracul si a mai intAi femeia l'a inalecat, pentru acea carnea lui nu se poate manca.
Poseidon, se stie cà s'a apucat ramasag cu Atena care va face un lucru mai folositor ? Ea a fácut maslinul, *) Colectia Teodorescu, p. 34. **) Datinele p. 178.
www.digibuc.ro
407
iar el calul. Atena a esit InvingAtoare, dar calul de aici
inainte a fost tinut ca animalul Atenei, ea mai intäi l'a inblânzit, ea l'a incAlecat. Ba o poveste ce o avem cu dracul i cu calul, eu o cred ca finând de Poseidon, când in jurul unei belti, ornul se suie
calare si aleargä, amägind pe drac, (care cerea de la om sä iea calul in spate si sä alerge in jurul iazului ca i dânsul), cA el e mai voinic : iea calul numai ¡titre picioare si aleargA ! rämânând dracul nostru cel prost insalat. In povestea dracului cu baba si doina*), cred a fi ramas o amintire despre o luptà a zeitätilor agriculturei : ca Cererea sau Atena cu acest drac, prelucrat de posteritate pe motivele ramasagului Atenei. In fine nu vreu sä influentez mult pärerile, aduc toate acestea la un loc, ca sä le studieze i altii. Poate eu sunt gresità. Voi mai aduce numai la cunostintä, cum eh' Atena era onorata in Libia, unde ea trecea ca fatà a lui Poseidon si a märei Triton, de cAtre fernei. Fetele tineau lupte cu pietre i cnute la sárbátoarea ei, despärtindu-se In douà tabere: si care fatä murea, ele o considerau cä nu era adeväratà fecioarà. Care insä esea invingätoare, pe acea o &eau cu coif si armäturä helenicA, o puneau in cdrutà si o purtau In jurul lacului Triton. Erau deci niste fete amazoane. (Cunostinta de a inhama patru cai la träsurä, grecii sä o fi invatat din Libia).
De aice apoi Creuzer deduce cä Danaidele ce nu vroiau a se märita, fugind peste apà din Egipet in Grecia de logodnicii lor, i acestia urmarindu-le pang pe uscat, unde ele sunt niste adepte ale cultului acestei ii omoarg, Creuzer aratà dupà scriitorii vechi, o comparatie despre fuga Danaidelor pe mare, unde petitorii le urmäreau
wie Habichte den Tauben" (347) ca ulii pe porumbite", ei insä furl omorâti de ele i aruncati In mlastina Larne, afarä de unul din 50, druia fata consimti a'i urma a se cAsätori. Ca adeväratà zeitä a amazoanelor insä, gäsim noi in mitologie pe Diana. Privitor la povestea noasträ, gäsim ca adeptà *) Datinele 176.
www.digibuc.ro
408
a ei pe nimfa Aretuza, care fugind de indrägostitul Alfeu, dupA cum spune ea singurA: Je ressamblais a la colombe qui fuit d'une aile tremblante devant le milan ; le cruel
marchait sur mes pas comme le milan qui poursuit la colombe timide*). Fuge ca de uliul ce urmAreste porombita.
In primejdia aceasta ea o chemA pe Diana in ajutor, care Aruncând un nour peste ea, o acoperi de ochii lui Alfeu. Totusi elli sta in apropiere cautând'o. Aretuza de fricA incepe a asuda i torente de apa curgând din corpul ei, ea sA preface intr'un rau. Alfeu sA preface si el In rau, uni apele cu ale ei. Aretuza sA roagA la Diana spre sA deschiclA pAmântul sA intre In el, cea ce sA i intâmplA, mergând ea pe sub pämânt ca râu i esind afarA tocmai In Sicilia.
legenda aceasta pe lânga ideia maniheicA a tânArului ce aleargA dupA fata din ceri, din care cauzA sA produce ploaea, avem í metamorfozele, de si numai In o iazA, precum i ideia despre fata ce intrA In pAmânt, prefAcându-se ca mátrAgung i berbenoc, sau Dafin aice prefAcându-se ea In un râu ca si Sursety. Tot astfei si fata lui Brama. dupa ce sa duce In ceri, sA aruncA ca un râu pe lii
pAmânt, cu numele Sarsouty : interrompt souvent sa course, reparait enfin à Eliabhad, et malgré ses interromptions, se
reconnait toujours, à sa couleur rouge de ses eaux",
la
Prayega sA inpreunA cu Ganga, ce curge din capul lui Siva cu lumna sotia lui Crisna, curgând toate trei alAturi, ca pletele unei cosite, spune Polier**). Deci toti trei zeii indici : Siva, Visnu si Brama in zeitäfemeesti de apA, isi au pArechile lor. Atena însei tile
adorata langa lacul Triton, nu e decât tot o atare zeitate. Cu privire la paseri, la porumbitele de mai sus, pe Atena insesi o gäsim reprezentatA ca un soim, care era o pasare femeeascA la egipteni, când vroeau ei sA zugrAveascA pe o marra (Ne aducem aminte de corboaica mamA, ce'si ineacA puii***), pe care era ai sacrifice unei pajure, ce va fi fost desigur tot o zeitate de apA. Ba *) Metamorfozele lui Ovid. Dupa o traductiune francezä. **) Mithologie des indous, II, p. 261. ***) Vezi Creanga", VI, 4.
www.digibuc.ro
409
Homer in Odisea o arata sburand ca un vultur (339). Apoi la Creuzer o mai gasim cu numire de Minerva fulica" (316) o pasare de apa, cu privire la arta caräbielor. Iar in le-
gatura cu Muzele (Minerva muzica), ne spute Creuzer (402) ca 1i are numele tinaon de la pasárea cea mai cantareata : privighitoarea. Deci se intareste presupunerea noastra, pe Atena o avem in povestea cu dracul ì doina. In relatie cu studiul nostru, o putem gäsi i ca Atena Hygiea, sau lecuitoare, zugravitä cu un snop se erburi in
mana, pe care Creuzer o aduce in conbinatie cu Bona D ea a Romanilor, fiica lui Faun. Cultul Atenei sa fi venit din Egipet. Atena, ce 'si avea un templu in Ses, sa fi fost adusa in Oreci a de catra Cecrop. Un atribut al ei este si crocodilul (p. 390). Apoi mai are ea de atribut i sfincsul. La coiful ce'l poarta pe cap sa vede i capul de berbec al lui Jupiter Amon (339). Tot Creuzer
ni-o aratä ca pe Neith, a egiptenilor, numind'o Neith Atene, acea acoperitä cu voal. In templul zeitef Neith din Sas sa afla scris : Totul ce este, ce va fi i ce a fost, sunt eu, voalul meu Inca nime nu l'a descoperit, iar fructul ce l'am nascut eu a fost soarele (337)". Astfel cà sa identizeaza perfect cu aceastä zeitate egipteana. Numele Atenei in Egipet sa fi fost Sais (325). In jurul templului ei din SaIs locuiau ca
in Atena, militarii. Din multele ei numiri face parte si : Dias, Menais, Poseidonias si Hefaistias. Apoi gäsim noi la acelas autor p. 385, ea' aproape de Coronea, in Libadea, sa afla ea si ca Atena Etonia, in strânsa legatura cu oracolul lui Hermes Trofonius, care Hermes ca Anubis (cu capul de cane), era aliat zeitei Neith (385). Un
lucru mai important gäsim la p. 400, a Pan inpreunä cu Atena ar fi fost pärintii lui Asclepios, ea aice avand numele de Hefestobule. De altfel mama lui Asclepios era Coronis, pe care sotul ei Apolon a omoraeo din gelosie. Voi spune o inprejurare: povestitorul meu A. Motoc, ce fusese scripcari in viata sa, de cate ori imi spunea cantecul Linei
tot astfel Carolinei, totdeauna pronuntA Lina Corolina, il am si in manuscris, dar la tipar nu am luat sama, corectand coala aceasta pe apucate, si fárà a'i face revizie, pentru care s'au si strecurat o multime de greseli. Numele acesta
www.digibuc.ro
410
eu it aduceam inainte in legäturä cu coroana, de oare ce
la noi numele Carolina nu se aflä, pe and acum ii presupun o altá origink mama lui Asclepios
poate acea de aice : de la Coronis, i
sotia lui Apolon.
E drept ck in etimologia cuvintelor nu sunt tare. lar in cazul de fatá mai avem si pe Lina Catalina care poate dupä ce ne vom ni-ar duce la o si mai sigurá origine, fi castigat din mitologie, cunostinti precise, asupra acestei zeitäti. Minerva mai este ea numitä i Coria die reine jungfräuliche" (425) i Coryphasia i Coryphe. RAmane ca filologii sà hotärascä asupra provenientei numelui ei intre acestea si al Kirei, provenit poate de la Ian. Ba tot la Creuzer o gäsim pe Atena ca inchizätoare a portilor in Theba greceasck ca päzitoare a lor, (ca i la romani Carne) i purtAtoare de chei (366). In apropiere sä afla in satul Onka un templu al Atenei, cu numele de Onka. Creuzer ne spune, cum atenienii puneau chipul Atenei la coräbii, dinainte. 'In Pompei s'a gäsit zugrävit pe o icoaná capul ei la o corabie (410), deci ca i capul lui Ian la romani.
Atena mai este numità la romani si Minerva Capta, Capitolina, iar Creuzer zice : Vielleicht war auch Cecropia eine Capitolina" (480). La noi sunt multe legende cu Caplea. Le aduc la indärnanä toate datele acestea, ca sl fie mai lesne pentru persoanele ce vor studia. Pe Atena insá noi o gäsim in Laconia si ca mamä a trei Cabiri, numiti in Grecia si Corybanti, pe cand Cabirii din Samotracia erau fii lui Hefest i ai Cabirei, fata lui Proteu, zeul de apk ce stia in toate felurile sä se schimbe. precum
i
Fratii Cabiri erau sese, cu pärintii opt, ba in unele cornbinatii Ii gäsim noul Astfel cA de voi fi nimerit bine, din contopirile acestea, am putea intru cat- va inteIege legenda atat de räspandità la noi a Kirei, ca reprezentand sufletul, räpità de turd si scapatä de fratii ei nouk hotii BrAilei. Altä datä o intälnim
pe fata Sändulesei räpitä de turci, care sä aruncA in mare, preferand sä fie mancarea pestilor, de cat sotia turcului. Deosebirea numai cat e, cà pe cand in celelalte gäsim zeificarea persoanelor prin paseri, in legendele acestea gäsim antropomorfizarea zeitätilor.
www.digibuc.ro
411
dupä toate semnele ce le am, ba chiar si la p. 164 am spus, cA samAnA a fi fost o statiune a cultului Bahic. Bah acesta insg, este Bahos tracic, cabiric. Ba chiar numele Braila poate l'am gäsi In acel cult. In sfintirile cabirice din Samotracia, era
obiceiul a se da celor
sfintiti un brat!, astfel cA ne-am putea inchipui BrAila ca o localitate a cultului brAului. Avem si o poveste cu Ileana »räileana, pe care insA eu n'o stiu. Atenei insä, fetele Inainte de nuntA ii consacrau brAul lor*).
Dl. lorga in opul sAu de istorie**), asupra originet acestui ora sà exprimA : Die urspriingliche Ansiedelung war gewifi aus rumänischen Fischern und grichischen Kaufleuten zusammen
gestellt, aber der Name erinnert an den rumänischen Personennamen Braila, woraus auch BrAiloiu geworden ist".. Deja la 1368 sA aflä portul acesta amintit inteun uric. f.
0 int âmplare.
Voi spune acum o intâmplare : In breasla aceasta a studiului folcloristic asa 'mi merge,
incAt pot zice, cà de la sine imi curg sub mânä probele trebuincioase. Nu odatA mi se intAmplä sA descilid cartea tocmai acolo unde 'mi trebue, sau dacA alte ori ma' muncesc ate douA AptAmâni pAnA gäsesc locul ce'l caut, apoi
aceasta e pentru ca sä dau de alte lucruri importante ce imi trebuesc, sau imi vor trebui in cale i pe care eu le-am uitat. Este ingerul meu cel bun care mä conduce, ca i pe Socrate demonul seu, care'i spunea toate. Când scriam in timpul din urmä despre bogomilisme, irni vine in casä o femee, pe care n'am mai fost vAzufo, recomandându-se cA in
petreceri, sau la clAci nime nu doarme când sA aflA ea: ea spune povesti, câniä. Si Mil a sa' lasa mult poftità, imi spune povestea ce iirmeazA, pe care pan acum n'am aflat'o nicAiri si de la nime. Ba nici n'am citit'o. De demult s'a" insura bogat cu saracg, sau ficior sarac cu fatA bogata ; nu era ca amu : cA bogatii numai pe cele *) Simbolica III, 2, 436. **) Geschichte des rum. Volkes, I. p. 192.
www.digibuc.ro
412
bogate de ale lor le iau. A§a s'a fost intamplat odatA ca douà fate sa iubeascA pe un flecau : una bogatA i una saraca.
Dar fleciul dei bogat, el o iubea numai pe fata cea Mama fetei era cu frica in spate, cal va face ras de fata §i o va lasa, nu'i da voe nicairi sa mearga,
saraca.
i
sA se IntAlneasca cu dânsul, pe când cea bogata numai In calea lui §edea. pune la cale ficiorul cu pärintii lui, ce ar face el ca sa vie fata unde-va? Tata, zice ficiorul, da-mi
voe sa fac Wank ca poate a veni". FA", ii zice tatal lui. ZideOe el fantana : Tot un rand de pietre i un rand de berbenoc Tot un rand de pietre §i un rand de berbenoc. Când a fost gat; a chemat preoti s'o sfinteasca cu mare paradk toata lumea a venit, §i fata cea bogatk dar fata cea saraca nu. Ce sa faca el ? Zice iar la pArinti : SA'mi dati voe sA fac manastire, 0' la bisericA va veni". FA", zic ei. Lesne a
vorbi dar greu a face... Cat timp a trebuit sA treaca pan ce a fost gata ! Au venit vladici, preoti, oameni de peste §epte sate §i fata cea bogatä era acolo, dar pe fata cea sarack rnA-sa n'a vrut s'o lese.. . De-amu tatä, zice ficiorul, sa-mi dati voe, sA ma fac mort". Ce sa faca parintii lui ? Atata ficior aveau. L'au lasat sà faca cum vrea. S'a facut mort. Vine fata cea bogatä la cea saraca : Hai Ileank ca amu nu mai ai de ce te teme, ca o murit". Da ma-sa : Ba nu, n'o las, ca el poate numai sA face, dute tu In sara asta d'intAi vedea". SA duce fata bogatk el sta tapan pe mask mort. Vede cum fierb, coc, ii pregatesc pomul. Vine la cea saracA: E mort ca toti mortii, hai §i l'ai vide"! Dute, zice mä-sa, dar cata sA mi-o aduci degrabA friapoi". SA duc ele, sä pune cea bogatA la picioare §i cea saraca la cap, §i incepe a-1 boci : Scoalk scoalà dragul meu,CA tare mi-ai rupt inima!
Da el de colo hat pe fata de manä panza 'n cap :
i
Da §i tu drAguta mea,
Tare mi-ai rupt'o re a mea
www.digibuc.ro
. .
sA rAdicA cu
413
Si cum a prins'o n'a mai lasat'o. A adus preotul panä dimineata i-a cununat §i au trait fericiti. Catrina Muscal, Mihalcea.
Povestea aceasta samana sä fie o varianta a colindei bulgare, p. 399, de §i nu sä aflä in ele de cat trei puncte de atingere persecutia fetei cu dragostea din partea tanarului §i apa
aice cu berbenoc, poate chiar ca atribut al fetei Dafne. Pe and voivodul Petru ar fi poate Ian Apolo. Mama sa afla §i aice §i acolo, unde nu o paze§te ea inteatata
pe cat fata sa pazqte, aice fiind contrarul. Comunicând §i altora inprejurarea cu povestea aceasta mie necunoscuta, dl. Eusebie Oramatovici, care a copilarit in
partite rusificate (pe lânga Colman), imi spune ca o cunoa0e, povestitä intocmai ca in Mihalcea. D-§oara Z. Comaroschi din Comäre0i, sat rusificat raza§esc, o tie ca balada in versuri, cantata pe aria cunoscutului cantec românesc : Foae verde, werde, Trei lalele lele,
Vin la neica 'n coa, Maritico fa.
Aice pe lânga tot ce §tim, tânarul mai zide§te §i un ora§, ca sa vie fata sa cumpere boi ; iar mort fiind, tocmai la biserica o prinde de manä, de unde sa intorc cununati ; pe and marna-sa regreta ca a lase() de sub paza, macar in acel ceas. Mama de aice va fi poate Ceres, ce'0 pazqte inteatat
pe Persefone, casätorinduse ea totu0 in cele din urma cu Bah. E curios fenomenul acesta : In literatura româneasca in satele apropiate, sa nu gäsim nici urma a povestei ace§tia pe cand in cele rutenizate e plin. Ne aflám oare cu legenda aceasta pe terenul literaturii ruse§ti, sau ru§ii veniti i amestecati
inainte de o suta de ani cu a'i no§tri, ni-au consarvat acea ce la noi era gata de apunere, ca §i de exemplu : obiceiul troitei" sau Kiraleisei, despre care Cantemir ne vorbe§te ca fiind atat de in uz chiar in in clasa de sus, pe cand azi la noi nu mai e nici pomenire macar In popor, singur îr www.digibuc.ro
414
Sau este ceva local, o legendä din cultul bachic, ce vom vedea cA a inflorit o datä pe lang4 Nistru. Sfarsitul povestei insA cu cele douä fete : una la cap alta la picioare, ne aduc aminte de o variantä a povestei
satele rusificate obiceiul s'a conservat.
fratelui, ce vrea sä iea pe sora sa. In o variantä ineditä ce am, fata, ca al facà pe fratele säu fericit, sal duce sub -pAmânt, pe cea lume, de unde aduce mireasä pentru fratele
ei, o fatä ce'i samänä intocmai. Acum pentru dânsul vine greutatea in alegere, pentru cA nu poate sti care e sora si -care mireasa lui. 0 babA II invatA cum sä se WA mort, iar fetele sal pun al boceascä : una la cap si alta la pi-cioare, si din bocetul lor, aflA el care îi e sofa', s'o apucA pe mireasa lui de mând. lnsusi bocetul acesta, poate cal ne-ar deschide ,un drum de recunoastere,poate spre Carmenele romane.
Deci tot la povestea soarelui cu luna am ajuns. Care zeitäti vor fi fetele acestea douä in mitologie, rämâne sä studiem. Cred cA este Venerea l cu Proserpina, cea de sub pämânt. Sau este aice a sä intelege luceafArul de dimineatA si luceafärul de sark In mitologia indicA a lui Rhode*), vedem cä Visnu avea dou`a femei, una îi stätea la cap si alta la picioare. De si Rhode spune mai apoi cà toti trei zeii indici aveau câte douA fernei. Cazul cu Visnu insk mi s'a pArut mai relevant. De este el in adevär eroul ce'l cAutäm, nu stiu. Dar prin inprejurarea cA Visnu plutind pe o frunzA de lotos, Il naste
pe Brama Camalasana, a doua oark
mai spuind tot
odatä Creuzer si despre Cato CA, avea cunostintä de un frate al lui Ianus cu numele Camises (603), s'ar putea ,ca cele douä capete, sä fie a acestor doi zei : Visnu Brama ca frati, ramase din trinitatea indick escluzând adoratorii acestora pe Siva, pe care nu il vor fi fost agreat. Certe de a sectarilor acestor zei gäsim adesa in mitologia indicA. Pe când Ianus cu patru capete, il va fi representat direct pe Brama. In fine, multA stiintä in privinta aceasta nu am, e destul numai cA vedem concurgând prea de la sine dove`) Mythologie und Philosofie des Hindus, Dr. Rhode, p. 216, II.
www.digibuc.ro
415
zile. Astfel, ca In cele pan aice arätate, din trinitatea indica Il avem pe zeul-peste indic: Visnu, ca lan-Oanes, pe Brama: ca lan-Apolo, iar pe Siva : ca lan-Bah; asa cà Ian al folclorului si mitologiei comparative contine In sine pe toti trei zeii indici, fiind poate in el insusi Parabrama, zeul suprem, tradus prin evreescul Saturn. Teoria indica aliatä apoi sistemului persic i asiatic apusan ni'l da pe Brama ca cel ce creaza pe om, drept Prometeu,
sau diavolul ce hied din cer sufletul,
pe and Visnu
prin incarnatia sa in Buda, It duce inapoi. hi Pomona si Vertumnus, Ian i Carne, Apolon Dafne, Pan si Syrinx, recunoastem acelas antagonism dintre barbatul ce reprezinta materia i femeea sufletul, sau viceversa, ca hare Thetis ca zeitate si Peleu muritor. Aceste idei apoi s'au transportat asupra casatoriei oamenilor, reprezentand'o pe cea a universului, intre materie i suflet, care totusi trebue sa se efectueze, pentru ca lumea sä existe. De aice obiceiurile cunoscute la nunti.
g. Unile indrumäri. In cele premerse am vazut, cum Atena afata ca e o zeitate venitä din Egipet In Grecia, mai este ea si o zeitate indica, atat ca fiica a lui Palas, cat i ca Atena Budea. Iatä ce spune i Polier*) cu o ,sutä de ani inainte: Sous ces deux derniers attributs Bhavani rappelle Minerve". Din ideile acestea indo-persice, ce pan acum am studiat, se va fi näscut i religiunea amazoanelor cu Durga indicä, care sä lupta ca i Atena cu gigantii, ea cu spiritele rele, a caror principe e Mahiasur, ce'l alunga pe Indra din domnie, Durga Invingandu'l**). Noi insa ne aducem aminte de Mahas Assur, zeul spiritelor cazute, pe care ill invinge Insesi Bavani, principiul cel mare femeesc, din care Durga este o emanatiune. Astfel cd din
cele ce stim despre Atena, care ca i Durga era fecioara amazoana, poate ca ne tot apropiem de adevär. *) Mythologie des indous p. 154, I. **) Op citat, p. 258, II.
www.digibuc.ro
4'6
Poporul amazoanelor reprezintä abfinerea de casatorie, deci stand in serviciul curäteniei sufletului, ce ravne0e a '§i lua sborul catra ceri, inapoi de unde a venit. Ca atare ele sunt inimice ale copiilor. Karl Faulmann, ca amazoanä
ni o aratä pe Durga in opul säu a), avand un copil sub picioare. Legea amazoanelor era, de a omorl un nutriar de barbati pan a se asocia barbatului, spre perpetua rasa, precum §i a omori pe copiii barbäte§ti, sau a'i inapoia tatilor lor.
In o variantä a povestei fetei cu stea in frunte, ce fuge de tatäl ei, sà aflá legatura §i cu omorarea copiilor. Taal
ei ii furà sau omoara copilul, cazand pe dansa toata vina, pentru care este ea alungata (ca amazoana, de sigur), e insa nevinovata. Deci Wand parte din o alta religiune curatä, veche indica, pe and pe acea a amazoanelor ar trebui sa o cautam mai in sus, spre Persia §i statele cu amazoane ce ni le indica i mitologia. S'ar parea numai ca e descinsä din religiunea lui Brama, ce in poveOile noastre omoara pe copilul fetei lui §i o unge pe la gurà cu sange. In mitologia indicä gasim de asemenea pe mamele ce arund copiii in raid Ganga. Pove§ti de acestea sa aflä la noi foarte multe, in care mama nevinovatä e data mortei, pentru motivul el 114i mananca copiii etc., scapata fiind de zeitatea care o patroneazä.
Pe calea aceasta de vom merge, vom descoperi multe lucruri ce nu le-am §tiut. Din religiunea aceasta indica, ce näzue0e la reinturnarea sufletnl lamurit, vor
fi
decurs
religiunile
care
cereau arderi §i omoruri, spre a scapa de metamorfoze §i a veni drept la D-zeu. La noi tri popor este credinta, cà acel ce moare omorat de cine-va, nu are pe cea lume nici un pacat. In Datinele p. 305-7 se poate vedea : Rescumpararea päcätosului ce a omorat pe parinti, prin ardere. Ba ins4 Creuzer, aduce moartea prin ardere a lui Heracles, in combinatie cu curatirea sufletului. Tot spre acest scop sa sacrificau lui Moloch §i cei Intai copii, i tot din o asemenea religiune, se va fi tras §i sacrificiul lui Zamolcsis, la care s) Cultur-Geschichte, Wien, Pest, Leipzig, 1881, p. 56.
www.digibuc.ro
417
mergea curätitul de pacate prin sacrificiu, pe cea lume ; ca si credinta germanilor : cA toti acei ce mor in räzboi merg in Walhala. Deci sacrificati zeului räzboiului. La inzi, ori si
cine era omorât de Visnu capata raiul, pe ceea lume. Astfel
cä insusi lui trebuie sä i se fi fäcut oare când un atare saRhode ne spune lämurit, despre räsplata ce o asteaptä in ceea lume acel sacrificat zeitei Kali, la care sa-
crificiu.
crificiu lua parte si Brama si toti zeii : und war der Geopferte
ein noch so großer Sünder, wird er rein von Stinden, etc. Er kehrt auf lange Zeit in keine menschliche Gestalt zurück"*) etc. Färä pacat mai e i acel omorât de fulger, ca
femeea ce moare de copil. Acum dacà am repartiza, asupra popoarelor, vederele acestea religioase, vom observa cä ia evrei : necAsätoria e con-
sideratà ca un pacat ; religiunea aceasta deci tinând de acea a titanului Prometeu, care uneste focul ceresc cu materia. In Corbea al nostru, deasemenea avem urme despre sacrificiul de copii. lar Ca' Prometeu represintä la noi pe Titan, sau pe Evreu, cred CA am documentat indestul Dupä studiile ce le am fAcut insä, am vAzut cä descinde din Brama. Apoi tot pe Brama il recunoaste si Nork ca Avraam la evrei, acel ce fäcea sacrificii de copii lui D-zeu ; sacrificiul acesta deriv ând desigur din curätirea spiritului,
ce merge ca sä se uneaseä cu D-zeu. Nork, vorbind de sacrificiul copiilor la evrei, iatä ce ne spune:
Einen Durchgang" durch's Feuer nannte man das Verbrennen der Kinder, weil sie nach Auflösung der irdischen
Schlacken des unreinen Körpers zur Vereinigung mit der Gottheit gelangten. Die Meinung des Alterthums von der läuternden, reinigenden Kraft des Feuers hatte sich sogar in der Sprache erhalten, sie wird also diesen Zweck des Flammentodes erklären helfen, welcher durch 4 M. 31, 23, seine voile Bestätigung erhält, daß verunreinigte Dinge durch das reine Element von der Befleckung befreit wurden. Der Körper wurde als den Geist verunreinigend angesehen,
der Ihn von der Vereinigung mit Gott zurückhält. Er muß *) Op. citat p. 249. 27
www.digibuc.ro
418
wegen seiner Siinden durch Kasteiungen und Verstilmelungen bestraft, der Geist durch Selbstentmannung, jungfreuliche Reinheit, Ehelosigkeit Ober die Materie erhoben werden. Es kann daher der Molochdienst sowohl von dem Schibacultus in Indien, wo die Verbrennung der Leichen und
Vorstellung von einem Ausbrennen der materiellen Welt am Ende der Zeiten herrschend ist, oder von den medopersischen Nachbarvölkern der Syrer seinen Ursprung herleiten, weil diese letztern als Verehrer des Mithra in dessen Mysterien die Anagogie der Seelen durch Feuerlusirationen verbildlichten. Daß nur unschuldige Kinder durch das
heilige Feuer der Gottheit zugeführt werden, ist für die Idee der Heiligkeit des Moloch bedeutsam. Erwachsene wurden als Opfer aufgepfählt. (4 M. 25, 4, 2 Sam. 21, 6). Dagegen galten Kinder, die noch nicht durch Sünde befleckt waren, auch im Magismus für heilig, weswegen man nach ihrer Abschlachtung Offenbarungen in den Eingeweiden fand. Wie dieser Durchgang durch das Molochfeuer, um die See le mit der Gottheit zu vereinigen, gedacht worden sei, konnte man schon aus der Ansicht entnehmen, welche der Lehre des Belus (eigentlich aller orientalischer Religionen) von einem Weltbrande zu Grunde liegt, wodurch die Welt zu Ablauf des großen, 12.000 gewöhnlicher Jahre entstandenen, Weltjahrs ihre zweite Taufe erhält, Al les in
tier Gottheit sich auflöst, und der Alte der Tage" nach Vertilgung der sündhaften Materie wieder das Eine und All" sein Arderea copiilor numeau evreii o trecere prin foc, pentru cA ei dupä disolvarea pärfilor pämânte§ti, a trupului necurat, ajungeau a se 1npreuna cu D-zeu. Opinia despre puterea curäfitoare a focului, s'a fost pastrat chiar In vorbire, ea ne va ajuta sä clarificäm scopul morfei prin foc etc., care prin 4 M. 31, 23 4i aflä tot argumentul, curnd lucrurile necurate sunt purificate de spurcare prin elementul curat. Corpul a fost privit ca ceva ce necuráfe0e spiritul,
care II refine de la unirea cu D-zeu, el trebue din cauza pacatelor lui sä fie pedepsit prin castitate §i mutilare, pentru *) Biblische Myth. 1. 39.
www.digibuc.ro
419
ca spiritul prin castrare, verginAtate si celibat sA fie rAdicat asupra materiei. SA poate ea cultul lui Moloch îi trage originea de la a lui Schiba din India, uncle arderea mor-tilor si inchipuirea despre arderea lumei materiale la sfâr-
veacurilor este dominantA, sau de la popoare medopersice a sirilor, pentru cà acestia din urmA ca adoratori ai lui Mitra, in misteriele lui, inchipuiau anágogi a sufletelor prin lustrAri de foc. (Anagogie insamnA emigrareb. sufletelor). CA numai copii nevinovati sA treceau prin focul lui 'Moloch, este de mare insemnAtate pentru ideiâ Ae sfintenie a lui Moloch. Oamenii mari erau sacrificati prin tragerea in tape. Din contra, copii nevinovati serveau i in magism ca sfinti, din care cauzA sA profetiza Ain intestinele lor viitorul. Cum era inchipuilA trecerea prin focul lui Moloch, spre a uni sufletul cu D-zeu, sA poate vedea dupA ideia ce sta ca bazA la invAtAtura lui Belus Aespre un foc al lumei, prin care lumea dupA trecerea periodei anului celui mare care contine in sine 12.000 de ani, îi capAtA al doilea botei, inchipuindu-se cA totul sA disolvd in dumnezeire, iar bAtrânul zilelor dupA stârpirea materiel pAcAtoase, va fi unul i totul". Botezului de foc, prin arderea universului pe care si isus II lAsa a fi la sfársitul lumei, i-a premers deluviul. Botezul aceasta a fost ilustrat in misteriele pAgâne prin douà feluri de lustratiuni, adecA prin scaldat i prin trecere intre fAclii si a cloud focuri".
Man wird von diesem Oesichtspunkte aus leicht erkennen, däß das Passah der Israeliten, welches alljährlich im ersten Monate gefeiert wird, ursprünglich ein dem Moloch
geweihtes Fest gewesen sein muß, das in der gebotenen Verbrennung des Sauerteiges, als Symbols der sündhaften Materie, den Weltbrand im Kleinen versinnlichen sollte; und da die Völker stets am Jahresende (wie z. B. die Römer im Februar) allgemeine Lustrationen anstellten, das Moloch-
opfer aber immer siihnende Tendenz hatte, so wAre auch dieser Umstand unserer Deutung günstig (41)".
Din punctul acesta de ivedere, sA poate usor cunoaste, cA Passah a israelitilor, care in fiece an sA serba in cea intAi lunA, prin arderea aluatului dospit, trebue sA 27*
www.digibuc.ro
420
fi fost o sArbAtoare a lui Moloch, care inchipuia prin ar derea aluatului, (un simbol al materiei pAcAtoase), arderea lumei in mic, i fiind cà popoarele in tot deauna la finea anului, (precum de ex. romanii in Februar) intrepriedeau lusträri generale iar de oare ce sacrificiul lui Moloch avea totdeauna o tendintd de inpAcare, atunci ne-ar fi i inprejurarea aceasta favótabilA documentArei noastre". Ba autorul acesta stärueste in niste presupuneri foarte indrAznete, i anume: Vorbind despre Camos, zeu Mohabit*), it aduce in combinatie cu Camyses al Italiei, zicänd : Dqchte man sich die
Gottheit aber als Mann-Weib, so wußte die Fabel
von einer Camysetie als Geliebte des [anus, dessen Identität mit Saturnus zu bekannt ist, um hier erst einesNachweises zu bedürfen. Daß Camos und Moloch zwei Namen eines Gottes waren, bezeugt, daß die heilige Schrift von ihnen Beiden gebrachten Kinderopfern erzählte, welche
grausame Sitte jener indischen, nach welcher Witter ihre Kinder in den Ganges, das Lebenswasser, werfen, analog ist; denn nicht das dem Leben und Wesen einer aottheit entgegengesetzte, sondern das ihr entsprechende, correspondirende Leben wurde geopfert. Nun ist Moloch Sonnengott
dessen Wesen wie des indischen Schiba, belebendes und verzehrendes Feuer. Im Feuer sollte darum auch das Leben des Opfers aufgehen, und der Feuergott das Leben, das er gegeben, verzehrend wieder in sich aufnehmen. Dieser Doppelcharakter des Belebens und des Tödtens erklärte schon, wie Saturnus Beherrscher im goldenen Zeitalter in Latium mit Camyses, obgleich auch als Urheber des Todes seinen Aufenthalt in Tartarus haben konnte**)". DacA ne-am inchipui zeitatea ca barbat-femee, atunci
povestea stie a spune despre o Camysene ca iubita a lui Ianus, a cArui identitate cu Saturnus este prea cunoscutà, pentru ca sA mai fie trebuintA de o tAlmAcire. CA Moloch Camos sunt douä nume ale unui i aceluias zeu, aratà_ sf. ScripturA, care povesteste cA amändorora li sA aduceau *) Op citat 54. **) B. M. 1. 126.
www.digibuc.ro
421
de copii, care obicei ingrozitor e analog acelui indic, unde mamele îi aruncau copiii in Ganges, apa de -viatä; pentru red nu se obicinuia sä se sacrifice o viata --sacrificii
contrarà vietei i fiintei unei dumnezeiri, ci una conrespunzAtoare ei. Asa dar Moloch este zeul soarelui, fiinta acestuia, focul dätätor de viatà i mistuitor ca al lui Schiba, indic.
In foc trebuia deci sä se stângA viala celui sacrificat, zeul focului care i-a dat viatà, trebuia sä o iaie iaräsi la sine. Acest caracter dublu de viatà si de moarte, ne explid in ce mod, putea sh'si aibA Saturn, domnitorul din tempul de aur, in Laliu, dimpreunä cu Camises, totdeodatä si ca ursitorul mortei, locuinfa sa in Tartar". Pe acesti doi zei, dacA cercetäm mai departe mitologia criticA a lui Nork, punem in combinatie lustratiuntle ce sä aduceau lunonei in Februar, ca i altor zei, representând curgirea sau botezul de apä si foc al pämântului, ce si'l inchipuiau cei vechi la sfârsitul lumei, Ii vedem cA iaräsi consung cu zeii !Wei. aci iatà ce mai spune Nork*): Noch ist hier zu erinnern das die beiden Solstitien, bei einigen Völkern die Aequinoctien, als die beiden Jahreshälften angesehen wurden, wo die alte Zeit entweder durch eine Siindfluth absterbe, welche wie eine Lustration, die jeder Umwandlung vorhergehen müsse, wie eine Feueroder Wassertaufe des Universums (zu welchem sich der Mensch als Mikrokosmus zum Makrokosmus verhält) betrachtet wurde. Wie nun der Alles durch das Feuer zerstörende Moloch-Saturn Regent des Monats Januar wie des Dezember, (lanus mit dem Doppelgesichte, die alte und neue Zeit schauend) auf der astrologischen Sphäre war, also um die Zeit des Winterssolstitiums, Iuno dem Monate Junius vorstand, welchen als Zodiakalbild der an den Wassern wohnende Krebs repräsentierte, also im Sommersolistitium ; ebenso folgte auf die Frühlingsäquinoctialfeter
jenem Feuerfeste, wo ein Lamm als Symbol des mit dem Monat des Widders beginnenden und endenden Jahrs in Indien (noch jetzt am Hulifeste) Egypten dem Jupiter Ammon
zu Ehren und bei den Hebräern ganz gebraten werden *) Op. citat, p. 126, I.
www.digibuc.ro
422
muBte, um die durch einen allgemeinen Weltbrand getilgte die Herbstequinoctialalte Schöpfung zu versinnlichen feier, ein allgemeines Wasserfest, daß in Indien noch jetzt
der Göttin Durga zu Ehren mit Wasserfahrten begangen wird. Da jene Durga in alien ihren Attributen der Pallas gleich kommt, so darf hier an das Schirmfest des Pallas erinnert werden, welches Deukalion, nachdem er aus dern Kasten gestiegen, in welchem er bei der allgemeinen Ueberschwemmung beschützt geblieben, aus Dankbarkeit zu Ehren der Göttin eingesetzt haben Ar mai fi de amintit cA ambele solstitii, la unile popoare 'MA equinoctiele, se pot privi ca ambele jumätAti ale anului, unde timpul cel vechi se sfärseste: sau prin un foc general, sau prin un deluviu ; care foc este privit ca o lustratiune ce trebue sà premeargA or cArei schimbäri, ca un
botez de foc sau de apA a universului, (la care sä" referä omul ca un microcosm fatä de un macracosm). Precum Moloch-Saturn cela care nimiceste totul prin foc, regentullui lanuar, ca si a lunei Decembre, (lanus cel cu douà fete, care sä uitä la timpul vechi i timpul nou), se afla pg sfera astrologicA, pe timpul solstitiului de iarnA, tot astfel si lunone predomnea asupra lunei lui luni, pe care o reprezenta ca zodie a apei, racul, In solstitiul de varA, Intocmai;asa urma dupA sArbAtorile equinoctiului de primAvarA, acelei sArbAri. de foc, unde trebuia un miel, ca simbol al anului care incepe
si fineste cu luna berbecului In India, (si acuma pe timpul särbArilor Hull), in Egipet in onoarea lui lupiter-Amon, iar la hebrei cu totul fript, ca sA simboliseze nimicirea creatiunei celei vechi prin un foc general, la equinoctiul de toaniná o serbare generali de apA, care sA serbeath azi in India In onoarea zeitei Durga cu primblAri pe api. De oare ce Insä Durga este In ori si ce privintA asemenea zeitei Palas, trebue sA ne aducem aminte de serbArile sub corturi, pe care le-a aranjat Deucalion, dupA ce a esit din corabia, in care a fost la adäpost pe timpul deluviului general, aducând astfel multAmiri in onoarea zeitei"-.
SärbAtoarea zeitei Durga, ne mai spune Nork, toamna dura 9 zile, ca si Eleusinile grece, uncle avea loc in zina din urmä ceremonia stropirei cu apA (Atheneus XI), dar tot_
www.digibuc.ro
423
odatà §i In cele 9 zile de sgrbätori ale cuOelor la israeliti, In
lerusalim
sä obicinuia sä
se care apà din isvorul
Siloah, care rit sä fi dat impulsul versului leseienic : Voi veti scoate al-A din fantana sänätäfei". La acestea mai adäuend Nork i urmätoarele: Das Ceres, die Göttin von Eleusis, die Förderin des Acherbaues, mit Pallas, der Geberin des Oelbaums, zugleich die Bona Dea der Rome r, die groBe Naturgöttin sei, bedarf keines Beweises". CA Ceres zeifa din Eleusis, provocätoarea cultivärei pämantului, dinpreunä cu Palas creatoarea maslinului, ca Bona Dea a romanilor, este zeita cea mare a naturei, nu mai e trebuintä de a documenta". Combinatiele acestea toate de pan aice, înträ prea evident In configuratiunea subiectului nostril. lar dacä
vrem sà afläm drumul, pe care s'au putut strecura ideile acestea religioase in credifele noastre, iatà ce aflätn la Wetter *):
Ehe die Verehrung des höchsten Gottes unter dem Namen Zeus in Griechenland die Oberhand gewonnen hatte, wurde dieser Gott unter dem Namen Kronos (Kp6vo; d. i.
Herr) verehrt ; ein Name, der nur die griechische Uebersetzung des phönicischen Baal oder Bél ,1)= chald. '73)= i. e. dominus) oder des gleichfalls phönicischen Moloch, MOlech oder Melech (tt ,t6 i. e. rex) ist. Schon vom 16. Jahr-
hundert vor Christus Geburt an hatten die Phönicier den Cultus dieses Gottes auf vielen Inseln und an vielen Orten des Festlandes von Griechenland überhaupt und an den Küsten des Mittelmeeres bis an den äußersten Westen eingeführt. Später, als die griechischen Volksstämme erstarkt waren und als sie sich zusammengehörig erkannt hatten,
wurden die Phönicier aus alien Gebieten Griechenlands und Thraciens verdrängt, und der Cultus ihrer Gottheiten erhielt
sich nur an einzelnen Punkten und unter manigfach veränderter Gestalt. Namentlich wurde die Verehrung des höchsten Gottes unter dem Namen Kronos (Baal) verdrängt
durch die Verehrung desselben unter dem Namen Zeus ; *) Der Mythus vom Atlas etc. Mainz 1858, p. 10.
www.digibuc.ro
424
ein Name, der von derselben Wurzel wie der Name Jehova
kommt und nur eine andere Form desselben ist. Der Kampf dieses Kronos-Baal und seiner Untergötter gegen den Zeus-Jehova wird in der griechischen Mythologie als ein Kampf des Kronos und der Titanen gegen den Olympischen, Hellenischen oder Panhellenischen Zeus, ihre Niederlage und Verdrängung aus Griechenland als eine Verbannung in den Tartarus und die äußerste Westwelt dargestellt".
Inainte de ce Zeus a fost venerat ca zeu suprem in Grecia, a fost acest zeu venerat sub numele Cronos adeca domn; un nume care este numai o traducere greceascal a fenicianului Bal sau Bêl, sau a fenicianului Moloch, Molech sau Melech. Deja in secolul XVI inainte de Crist au fost
introdus fenicienii cultul acestui zeu pe multe insule si in multe locuri din Ora greceasca si pe malurile mar& Mediterane, pan in cel mai extrem vest. Mai târziu cand seminfiile grecesti s'au fost intärit, cunoscand cà sunt consangene, au alungat pe fenicienii din toate teritoriele Greciei §i Traciei, iar cultul zeilor lor s'au pastrat in unite locuri §i sub forma schimbata. Anume, veneratiunea zeului suprem Cronos sau Baal, a fost inläturata prin veneratiunea aceluia§
sub numele Zeus, ca si numele lehova si e numai cat o altä forma a aceluia. Lupta acestui Cronos-Baal si a zeilor lui subalterni
contra lui [Zeus-lehova, este in mitologia
greaca ilustratä ca o luplä a lui Cronos §i a titanilor contra zeului olimpic, helenic sau panhelenic, iar cäderea si expulsarea lor din Grecia, este ilustrata ca un exil in Tartar §i in parfile cele mai extreme ale vestului". Mai departe Wetter spune: Man sagt, daß Kronos fiber Sicilien, Lybien, und auch Italien geherrscht und überhaupt seine Flerrschaft in den nach Westen gelegenen Gegenden aufgerichtet, überall die Stadtburgen und die festen Orte mit Besatzungen belegt habe, weshalb auch bis auf unsere Zeit in Sicilien und in den nach Westen hin gelegenen Gegenden viele hochgelegene Orte nach demselben Kronia genannt werden".
Sä spune ca Cronos a domnit in
Sicilia, Libia
Italia, si cä s'ar fi intins domnia sa peste fàrile apusene, www.digibuc.ro
§i
425
ca ar fi intdrit cetätile
i locurile scutite cu o$tire, din care motiv sä numesc i astä-zi in Sicilia $i in fàrile apusene multe locuri inalte Cronia". Citatul acesta din urrnä este indus de autorul acesta, dui-A Diodor (III, 61) de unde scoate el $i pdrerea lui proprie asupra luptei titanice, dupd cum am arätat mai sus.
Nu mä voi opri, spre a stärui asupra analogiei citatelor de pan aice cu cele ce cunoa$tem, läsând altora mai competenti studiarea lor pe un picior mai Malt, relevez numai cä mitografii ace$tia renumiti de cari rnä servesc in opul de fatä, au vederi foarte precise $i clare, ca de exemplu când Nork spune: Aber auch daran erkennt man den lehovah als Moloch-
den Zeitgott lanus, dessen Symbol die Türe war, anspielend auf das Ende und den Anfang der Zeit"). Insä $i in privinta aceasta sà recunoa$te lehova ca Saturn, als (Janua)
Moloch-Saturn, ca lanus zeul timpului, acärula simbol era up (lanua), Inchipuind finea i inceputul timpului.'. Toate deductiunile acestor invätati, sä adeveresc
i
in
popor. Am vorbit la p. 209 despre cetätile vechi numite de cAträ posteritate titanice, arätând $i la noi ca atare : cetatea ,,Creciuna" etc. Un exemplu ne dà i Gion**), ilustrând f oarte bine atributul din urmä, u$a : Sus In p oar t a lui Creciun Imi sunt case mari si 'nalte, Mari si 'nalte zugrAvite Pe din nuntru poleite.
Voi mai aminti aice Incà o zicere din popor, asupra bätrânului zilei" de mai sus, ce sä intrebuinteazä la noi când e vorba de oameni tare bAtrâni $i mici: Mic, lAtrân
Tatäl lui Creciun!
Din cele spuse de Wetter, ar trebui sä considerám toatä lupta aceasta miticA intre Titani $i Zeus, drept o luptà istoricA *) Op citat, I. 44. **) Istoria Bucurestilor 507.
www.digibuc.ro
426
Mire seminfiele helenice cari alungafi, Africei i mai
i
fenecienii inprästiafi in Grecia,
sä asazd prin Sardinia,
Italia, pe malurile
departe in vest". De altfel, si tactica de inselare a zeitäfilor, ca la romani prin Heracles : de a li sà da simulacre, in loc de sacrificiul insusi : Argei sau lumânäri in loc de suflete,
pare sä deseneze iarà-si cadupä cum insusi Heracles stim cä era. racterul semitic, Religia lui Cronos va fi fost o ramurä paralelä religiei lui Prometeu, acesta ca descinzAtor al lui Brama, pe când Cronos va fi fost descinzätor al lui Siva, räsärind apoi din plamada credinfelor Asiei mici sub numele de Bel si Moloch, cäruia i se da drept räscumparare pentru pacatul cArnei un copil cu sufletul curat, spre a'l uni cu esenfa
sau ceapd in loc de cap,
lui d-zeeascA, in modul acesta inpäcându'l pe D-zeul suprem.
Atena e de la sine infeles, cä fiind partizanä a cuedjeniei, este inimicA a titanilor, luptând aläturi cu Zeus contra lor, fäcând deci parte din zeii autohtoni grecesti. Totusi ca amazoanä, descinzAtoare a zeitäfei Durga, trebuia sä facA
parte deasemeni dintr'un cult in care aveau loc sacrificiile de oameni ale zeitäfilor indice: Bavani sau Durga, ce representa partea cea frumoasä i bunä a sojiei lui Siva: Kali, &Aria i sä sacrificau oameni, precum si alte animale care o multämlau pentru un timp mai scurt, pe când sacrificiul de orn o mulfämea pentru 1000 de ani, ne spune Rhode. La sacrificiu
era de fafä: Siva, Brama
i
tofi zeii. Era insä
oprit de a se sacrifica un braman, sau un Kschatra, cAzAnd pradä morfei clasele cele mai de jos, iar victima alegandu-se pe sprinceanä. Totusi gäsim si aice urmä de inselare a zeitäfilor, in prescripfia urmätoare:
Când sä cere sacrificiul until leu, a unui tigru, ori a unui orn, atunci cele trei caste fac chipul unui tigru, unui leu sau a unui orn : din unt, sau aluat, sau fäinä de orz, sacrificA pe acesta intocmai ca pe un animal"). Cazul cä numai cele trei caste sunt aice amintite, spune autorul, este a se atribui inprejurärei ea' Sudra", casta a patra nici nu avea dreptul de a sacrifica. Ba se *) Rhode, Op citat, 11. 248, 250.
www.digibuc.ro
427
mai substituiau sacrificiele §i prin alte articole, ca: bostani,. trestie de zahar, licoruri etc. Voi arata ce gäsirn In mitologia lui Po lier, despre sacrificiul Horn, oferit lui Siba sau Mahdaio: Ces adorateurs sont toujours surs d'être exaucés, s'ils lui offrent les sacrifices qui lui sont agréables, tel est le sacrifice nommé Horn, le devot qui le lui present, se dechiquéte le corps, IN-file sur les autels du Deiotas les
piecès de chair qu'd se coupe, s'il veut donner a sa dévotation tout l'étendue qu'elle peut avoir, alors il se coupe la fête, la jete sur l'autel, oblation que Mahdaio récompense en donnant dix autre fêtes a son adorateur et ces offrendes ont un tel charme pour lui, qu'il se rend aussitôt visible aux yeux de dévot, et lui accorde sans réstrictions tout ce que celui-ci lui demande". .Aice fiind vorba de niste zeitAti subalterne, ce doresc de la Siva unele favoruri, aratA cum ele ii oferA sacrificiul lui iubit: nurnit Flom, tAindu-§i carnea de pe corp §i arzând'o pe altar, sau chiar tAindu-si capul si arzAndul, pentru care el capAtA naai multe capete, arAtAndui-se zeul §i inplinindul or si ce dorintA a lui. Horn", spune mai departe autorul, e sacrificiul de foc, ce and se adreseazA lui Mhadaio sau Bavanei, este acornpaniat de victime umane sau animate, sacrificiele de sAnge, fiind fAcute numai pentru acesti doi zei. SA ne aducem arninte despre legenda lui Stefan 1,
unde un evreu cere unui orn o ocA de carne,
Domnul Moldovei fAcAndu'i judecat si scApAndu'l**). Aceia§ legendA a
tot in cornbinatie cu un in Negutitorul de Venetia. Am avut'o deci co-
afram In Italia la Schakespeare, evreu,
munA din vechime dinpreunA cu italienii.
Dr. los. Kohler, in critica sa asupra jurisprudentei in Schakespeare***), aratA cum in NegutAtorul de Venetia, tAerea
unui pfund de carne de cAtrA evreul cAmAtar, isi are ori ginea In dreptul roman In tabla a 12-a, in care sA spune *) Polier, Mit. 221. L **) S. Teodorescu Kirileanu : Stefan Vodä cel mare si sfänt". ***) Schakespeare vor dem Forum der Jurisprudenz, pagina 8, Würzburg 1883.
www.digibuc.ro
428
creditorul in caz de neplatä, dupä judecatk il duce in de o rescumpArá targ pe datornic, de 'i strigä datoria, cine-va e bine, de nu, Il poate vinde ca sclav, sau poate tae bucäti de carne de pe trup, dupä vointk Ace las subiect säl gäseste in douä legende de prin
evul mediu: in Gesta romanorum de Oesterley pag. 195 si '603 si in Pecorone a lui Giovani Fiorentino, etc. In una din acestea cloud legende, mirele trebue sä pläteascä acest bir, iar in ambele femeea este acea care Il scapá. Au-
torul crede cä vin din orient, exprimându-se : In dem indischen
Märchenkreise aus welchem das Motiv geflossen zu sein scheint, steht es neben andern rechtliche Entscheidungen von ähnlialem märchenhaften Charakter". Arätând mai multe
cazuri dupà Banfey zice : Aus diesem Kreise heraus stammt das großartige Schakespear'sche Schauspiel, etc."). Ba sä mai exprimä acest autor foarte just asupra cazului de reusitä a sireteniei, spre a insela pe cel räu : Es ist die Sonne des Forschrittes, die wieder einmal ihre wärmenden Strahlen in die Gerichtstätten geworfen
hat, und das Reich Sarastros triumphiert ßber die Mächte Nacht" "). Cä soarele progresului triumfä asupra puterilor noptei". Ba autorul ne aduce- o variantä foarte importantk arAtand ea' in Westschottland, in colectia complectà de povesti galice, creditorul trebuia sä tae o fäsie de piele, de la cap pan la picior. Pe când in Bosnia in o variantä, creditorul trebuia sä tae datornicului o bucatà de limbA cat o drahmk De ambele acestea executiuni iemeea scapa pe barbat, ca si in cazul cu Portia. Ba ceva si mai important ne serveste acela§ autor cä insusi Loki german in Edda ***), punându-se ramasag pe capul lui cu un gnom, perzând ramasagul si vrand gnomul sä'i tae capul, Loki spune cä numai capul ii apartine, -MA nid o bucAticA de gât. Ba insusi pe Faust si vinderea sufletului sau diavolului precum si inselarea acestuia, autorul acesta erudit il aflä ca inrudit cu sacrificiele acestea. -der
*) Op. citat, 93, 94. **) Op. citat, p. 90. ***) Simroks Uebersetzung, p. 299, 301.
www.digibuc.ro
429
La noi sal aflä de asemeni multe pove0i cu omul ce se dä diavolului, pe care apoi II in§alä*). In una, omul face un
chip de pae §i'l spânzurä, înelând astfel pe dracul, cdruia s'a dat. Nu avem aice argeii lui Heracles ? lar in täetul pielei de pe spate, nu'l avem pe Molochul Pacalä sau Pepelea ? In fine sä avem sperantä, ca" cu timpul toate se i
vor clarifica.
A§a dar, dupä multe ocoliri, ne aflám iar4i pe terenul nostru.Trebuie sä'l avem pe Brama ca motiv, cäruia Siva
Ii tae capul pentru pacatul ce vra sä comitä cu fata sa, prelucrat apoi in alte religiuni. Va fi sacrificiul ce se va fi ramas ca obligator, sä i se dea de calrà oameni zeului Siva, cAutând aceOia a'l
Cam tot in felul acesta judeça§11Iork despre Brama puindu'l in paralelä cu Adam : Brahma hatte in seinem Hochmuthe sich über seinen Schöpfer Schiba erheben wollen, und war dazu verdammt worden, viermal aus sich selbst wiedergeboren zu werden; denn alle Körperwerdung ist, nach indischer Lehre, Folge
des Abfalls von Gott, die erste Sande aber der Geister Hochmuth und ihr Verlangen, sich selbst, nicht dem Ganzen zu gehören. Mit diesem Streben, Individuum zu werden, entsprang das Verlangen nach Maja, und so war Brahma's
Strafe Folge seines sinnlichen Gelüstens.
Einst war es
Haran-Garbaha d. i. Lichtkleid gewesen, aber dem Gelüsten
nach dem Weibe folgend, hatte er in zwei Hälften sich getheilt, als erstes Menschenpaar Manu und Sada-ruba.
Oder, wie ein anderer Mythus erzählt, ein Brahman, nachdem er vorher sich göttlicher Betrachtung geweiht (nur in Gott gelebt hat), wird endlich von der Begierde zum Weibe entflammt, und der von Schiba wegen seiner Sinnlichkeit bestrafte Brahma ist dann der Verdammende selbst. Ein Weib aus dem Dämonengeschlecht wird ihm zur Strafe gegeben, und er in die Endlichkeit, in die Finsternis des Naturlebens hinabgestossen. Gott des Elementes Erde geworden, war er es zugleich des finstern Reiches, denn die
Er de war dem Altertum die K örp erlichkeit fiberhaupt, diese der T o d des Geistes, Verfinsterung des Licht*) Datinele, p. 482.
www.digibuc.ro
430
leibes. Verkörperung, die Folge der Sünde, bedeutete den Sturz in die Finsterniß. Ferner sollte Brahma, insofern die ganze Trimurti ein Produkt der Maja war, Sohn des Mondes gewesen sein, daher der Name seines Erstgebornen : Manu ; aber in den heiligen Büchern der Sabier erfährt man auch, Adam sei dem Monde geboren. Dies will also sagen, der Mond influire auf Zeugungen und Geburten, oder man dachte an die bekannte Lehre der Mysterien : Die Seele käme aus der Mondpforte in die materielle
Welt herab, wenn sie mit dem Leibe sich bekleiden soli, ihre Rückker zur Lichtheimat geschehe aber durch die Sonnenpforte, worauf das Verbrennen der Toden bei Indiern, Egyptern und Griechen abzielt".
Brama in sumetenia sa, vroind sä se rädice mai pre
sus de cat creatorul säu Siba, a fost blastamat
sä se
nascA de patru ori din sine insusi ; caci ori i ce incorporare, este dupä invätätura indicä urmarea decklerei de la Dumnezeu, cel Intäi pacat insä, e sumetenia mintei si dorinta ei de a depinde numai de la sine. Cu aceastä stäruintä de a deveni individ, sä nascu in el ¡lorinta dupä Maia, i astfel a fost pedeapsa lui Brama, o urmare a pia"cerei sale sensuale. 0 datä fu el Haran-Garbaha (adecä haina luminei), dar urmand plAcerei dupd femee, sä despärti In douä pärti, ca cea dintäi päreche omeneascA : Manu Sada-ruba. Sau dupà cum spune alt mit, deveni un braman, care dupä ce s'a fost devotat inainte contemplairei in Dumnezeu, s'a aprins de pläcere dui-A femei, si el este acela Brama, care a fost pedepsit de Siba pentru senzualitatea sa. O femee din neamul demonilor, i se dädu drept pedeapsä, aruncat fiind astfel In intunericul vietei firesti. Devenind zeu al pämantului, a devenit tot odatä i zeu al regatului intunecimei, cAci pgmantul insemna in anticitate corpul insusi, acesta insä insenina moartea spiritului i intunecimea corpului strälucit. Incorporarea, ca urmare a pácatului insemna
cäderea in intuneric. Mai departe Brama, intru cat intreaga Trimurti era un product al Majei, sà fi fost fiul Lunei, de aice : -numele fiului ei intdi näscut Manu ; dar si din cärtile sfinte ale Sabeilor, cunoastem c'd Adam a fost näscut din lung. Aceasta vra sä zicA, ca' luna influentaz4 asupra creatiunilor
www.digibuc.ro
431
si a nasterilor ; sau se gandeau la invatätura cunoscutä a misterielor c : sufletul vine din poarta lunei In lurnea matedala, and sa intalneste el cu corpul, iar intoarcerea lui in patria stralucita aflä loc prin poarta soarelui, de unde sa
deduce arderea cadavrelor la indieni, egipteni i greci". In acestea cred ca gasim urme despre Samael, ba poate i despre povestea sf. Mihail ce venind pe lume sa insoarä, ca si acea a vlädicai sau preotului din Datinele, ce vroia sä iea pe fata lui *), apropiindu-se de Faust. Ne mai ramane acum a vorbi ceva i despre Portia,
din drama lui Schakespeare ce ca femee vine scapä, prin chichite judecatoresti, pe Antonio de moarte. Cine alta poate fi femeea aceasta atat de infeleaptä, de cat Minerva-Proserpina ?.... Insusi Schakespeare ne arata douà femei : Porzia i Nerisa. Ba in opul citat al lui Kohler (114) gasim ca la anul 724, prin legea calculus Minervae" i se
clä imparatului dreptul de a'si spune sentinta in cazurile de drept, capätand astfel puterea cumpänitoare in mana. In povestele noastre, gasim adesa portretui dupa care Fät-frumos sa nebuneste, mergand In lume de a cauta originalul. Neuitatul si mult meritosul folclorist Ion Reteganu din Ardeal, ni-a lasat o frumoasa poveste despre Craiasa zinelor"**), care zine nici o data nu mureau nici nu inbätraneau. Trei ficiori ai Inparatului au gasit portretul Cräesei, inchis
intr'o odae secreta, si din acel moment nu mai aveau räsbun. Au pornit toti sa o gaseasca, singur celui mic, mama-sa care era mare f ermecätoar e, i-a dat trei lucruri miraculoase, pentru ca sa o poata capata. Ajungand 'in
Ora lor, inbracat in haine femeesti
i
intrand ca ser-
vitoare la inparäteasa, zicand CA a fugit de la pArinti, pentru c
vroiau sa o marit e,
amägi cu acele daruri pe Craiasa, cerand ca sa o särute si sà doarmä cu ea, in urma unei petreceri, la care venise zinele din toatä lumea. Craiasa Ii inplineste dorinta. A doua-zi curtea lor s'a fost prabusit cu totul in pamant i numai tanara pareche ce dormise in as* lui alaturi, remase cu nevasta, care de acum *) Op. citat, p. 299-301. **) Pove0i Arde1ene§ti, I.
www.digibuc.ro
432
inainte deveni i ea simplä muritoare, pornind amândoi, sä se hräneascA cu greu, pâttä ce la urmä o aduce la curtea pärinfilor lui §i devine inpäräteasä. $i de atund nu mai sunt zine pe lume. Cred cA mai bine nu poate fi conservat mitul despre
Din variantele ce vom mai gäsi, vom putea ajunge pânä la originea cultului. Tot odatä in povestea aceasta avem a cäuta originea baladei atât de räspândite la noi despre fata ce sä mândrea cä nu poate nime sä o serute, pânä sä gäse0e un erou, care in haine femee0i amazoane.
o
La bulgari, in o variantä gäsim urmätoarea colindà din Obredna Nr. 299*): S'a lAudat fata DILL. Eri sara la fAntAnä :
De and mama m'a näscut $i tata m'a hrAnit, Pe mine turc nu m'a sArutat, Nici Ghiaur floare nu mi-a lua A auzit Deli-Dervi§ Deli-Dervi§ fratele Tudorei,
Haine femee§ti a inbracat Hainele surorei sale Tudora
$i la poarta Ianei s'a dus $i la poartà a bdtut : Vino Iano §i deschide, Deschide portile nouA, A§terne'mi afarA pe saltele Saltele pe rogojinä, CA mA gone§te Deli-Dervi§, Deli-Dervi§ fratele Tudorei.
S'a sculat Iana §i i-a deschis, Rogojind a a§ternut Rogojind pentru doi, $i s'au culcat de-au dormit. Iana s'a trezit fárá cercei, lana tare a strigat : Dragii mei nouà f r a t i Unde veti fi. aici sA veniti PAdurile sA täeti *) Colectia Anastassef, tradusä pentru mine de Domni§oara Ecaterina Braha.
www.digibuc.ro
433
Mreje pe câmp sd puneti, SA prindeti pe Deli-Dervis Deli-Dervis fratele Tudorei. Au anzit'o noud frati
Mud le au tdiat, pe câmpii mreje au pus Pe fratele Tudorei l'au prins.
In colinda aceasta sunt de observat cei 9 frati, pe care mai sus i-am presupus a fi Cabiri, ca i numele lana. Intrebarea e : cine sä fie Deli-Dervi ? Oare nu Bah? lar
In Tudora care totdeauna II acompaniazä, ce zeitate sä fie, drept sorà a lui? 0 aliä colindà din Obredna bulgarà, care ilustreazá cele de parià aid, mai e
i
urmAtoarea, Nr. 255 :
Lele land, albA land !
De când Iana mi s'a ndscut De atunci oras zidit, De atunci Budim s'a ingrAdit L'au bdtut turcii, l'au bdtut grecii, L'au bAtut tineri Ianiceri, $'au invins orasul Budim Pentru frumoasa fana.
Dar Iana nu se dd prinsd, Capul si'l dà, dar credinta nu. S'a ascuns Lana in pddurea deasd. In orasul Budim roud märuntd cade, In padurea deasd soarele luceste. A trimis tarul trei sute de oameni, Trei sute de oameni tot ostasi, Ca &A tae pAdurea deasd.
Au tdeat pddurea deasd Numai un arbore a ramas $i el nu se dA : Acea e fata, acea e soare, Acea e luna lucitoare . . . Ostasii au plecat $i tarului i-au vorbit : Inparate cinstite, Toatd pAdurea am tdiat Dar pe Tana n'am gdsit. Numai un arbore a ramas $i el nu se dA :
Acea e fata, acea e soare, 23
www.digibuc.ro
434
Acea e luna lucitoare ! lar tarul ii-a vorbit : Ei voi ostasilor ! Care din voi e voinic, SA meargA in pAdurea deasA SA tae lemnul acesta ?
$i s'au dus ostasii, Lemnul l'au Mat Tarului l'au dat.
E oratia noastra de nunta, cu tanärul inparat care vrea sa ia cetatea, i sa sape floarea spre a o rasäcli la el e legenda lunei, sau In grädina, legenda fetei Dafne; povestea amazoanei, care in urma luptei se clä barbatului, legenda ramasä apoi In cultul unei zeitati fecioresti, de a carei lege fineau toate fetele, pastrându'si astfel curatenia lor. 0 atare zeitate era la greci Artemis, care era totodata si luna sora lui Apolon, iar In acest caz Apolon este fratele de mai sus al T reL(Dianei), pe când fata amazoanä de aice este Dafne, representând desigur pe o zeita, asa ceva, ca : Atena-Artemis. Apolon insä In poesia de mai sus este si el identificat cu Bah, care lupta cto amazoanele, fad Bah totodata si sotul zeitei lunare tracice Cotis-Diana. Astfel, inaintea noastra avem desigur mitologia tracicä nescrisa, mai veche de cat însei cea greaca, pe care noi din resturile remase o vom putea reconstrui. Inca ceva din atributele Portiei sä observarn aici : Caseta
cea de plumb ca i cea de aur, sunt lada frumoasa i uratä, din povestea celor doua fete : fata cea harnicä i cea lenesä, care serveste la sf. Duminick ca i Aglauros i surorile
ei la Atena. 0 làdifä cu pietre scumpe, gasim In o varianta a povestei acestia a noastre, unde fata ce o poseda, nici o data nu se maritä*). 0 caseta secreta clä ì Atena in paza fetelor, pentru care o gäsim pedepsita cu nebuneala pe Aglauros, caci s'a uitat in ea. ne inturnam iarasi la sacrificiile de oameni din India, stand aceastea In combinatie i cu alte povesti ale noastre. *) Datinele p. 743.
www.digibuc.ro
435
In mitologia indica a lui Rhode, gäsim ca totusi erau cazuri când se sacrificau copii de bramani si anume in ramura bramanicä Kuradi, din Punah. Acestia erau amagiti de braminii batrâni i intrebuintati spre scopul lor, la sfärsitul sarbätoarei vesele Durga *). Pentru acest scop li se da o bäutura ametitoare, tainduli-se gâtul inaintea chipului zeitei.
0 data un Braman tartar fiind atras de unul Whin, din secta WA de sot. Trebuind aceasta, fata lui sà amorezä de el insä a fi sacrificat in ziva anumitd, sotia sa puse paharul cu bautura ametitoare fratelui ei, urmând numai decal ca acesta sä fie sacrificat de caträ tatAl säu. (Ceva asemanator cu Medea). Tânärul, astfel salvat, arätä cazul inaintea autoritatilor, cari pe braman il ucisera, iar secta lor o inprastie. Foarte multä asemanare are legenda aceasta cu acea
a Danaidelor, intre care se gaseste una ce'si scapà barbatul, legenda ce sa allá foarte bine representata la noi in o variantä am publicat eu in Românul 1001 fipopor, ciori", cam prin anii 1891-92 iar altele le am inedite, pe când la francezi o gäsim in Petit Poucet. Apoi am mai putea-o care de asemeni s'ar avea i in legenda lui Belerophon, putea gäsi resunetul in povestea : Cine sapä groapa altuia cade intrânsa", scapat fiind i eroul de aice,.prin femee"). Tot de legenda aceasta indica, desigur tine si povestea baetului, I uat de fermecätor sau zmeu,Miriutä***) de care amorezându-se fata
zmeului, ambii fug, prefäcându-se in mai multe chipuri, când bätrânii vin in urma lor,****) si pe care Gaster o da ca o variantA a legendei Cucul i Turturica. Dupa cum am documentat insa, autorul e gresit in calculele sale. Totusi o inrudire exista intre ele. La radäcina acestor legende avem desigur sacrificiul de om, care sa cerea pentru patarea sufletului, spre a rescumpara de la zei casatoria si pacatul de a naste copii: prin sacrificiul de copii ; care mai apoi s'a suplinit prin animalele cu blane, dându-se aceastea in loc, zeului Siva al
procreatiunei, in tocmai precum sa dadeau aceleasi blane, *) Op c:tat II, p. 253. **) Datinele, p. 640. ***) Creangä V, p. 7. ****) Datinele, p. 815. 28*
www.digibuc.ro
436
cu care se inbräcau cd dui-MT, pentru fulgerul lui Zeus,. din care Prometeu furase scanteia divinä, spre a o amesteca cu materia §i a crea pe om. Tot astfel §i bassara lui Bahos, nu e de cat o forml a aceluia§ sacrificiu, la greci derivand Bahos din Siva, ca zeu al procreatiunei. Cerbul, ce se sacrifica la cuiltirile lui Apo Ion sau Bah, Rhode ni'l aratà ca fiind §i el un atribut al lui Siva, pentru CA §i Siva odatà din iubire s'a prefäcut in cerb. Astfel,
colindele noastre despre ciute §i cerbi, cari sä ofer singuri drept sacrificiu tanärului, spre a'§i face nunta, sunt animalul de rescumparare, ramas in colindele tracice, ca lustratie, desigur, din acel indepartat cult. Drept exemplu am avea §i colinda urmAtoare, in caretanärul ce merge la vanat de cerbi : Ler oi lea El ea se ruga Domnul l'asculta
Nor de ploae da Pämânt se muia 5i el mi'l vâna,
lar daal vâna Acasäl ducea Pe masä'l punea. Ler or lea Acas' de'l ducea Cerbului crescea In vârful coarnelor 5'al ramurilor, Leagdn de matasA Impletit in §asà, Pentru copilife Fragede mladife,
Pentru copilai Dalbii cucona0*).
lar in o altà colindä, cerbul fiind ränit, vorbe§te**) :Cerbul apoi grata Istu-i domn ce'l auzea : *) Colectia Teodorescu, p. 67. **) Th. Burada, 0 calAtorie in Dobrogea.
www.digibuc.ro
437
In zile ce ai nAscut Parte tu cä mi-ai a vut,
La a ta nuntitá De a mea cArnitä, Tu Vasile fat frumos RAmäi darA sAnAtos
Cam in voia lui Hristos.
ki acestea am väzut flecAul ce merge la vânätoare de Inpuscä cerbul, pe când fata care tine de apä, este purtatà de cerb In coarne prin o al-A mare: Cerbu 'noatä Coarne poartA,
Lin mai lin Cerbe stretin,
Iar in värfu
CA am frati
Coarnelor, Leagän verde
De matasä
La curte dati, $i la curte Invatä multe,
Inpletit,
ate'si trei
Cu vita 'n sase.
Surit vAnAtori
Iar (cutare)
De soimei
FatA mare,
Asmutitori.
Cu cosita Pe spinare
Ei pre tine
Strälucind
Ca sf. soare, Imi cosea Si'mi chindisea, Guleras Lui taicAsäu,
Te-or vedea, DupA mine-or alerga, Cu soimeii Te-or goni, C'ogAreii
$i sä'mi tad,
Te-or s Cu sulita Te-or inboldi etc, C'ai mei frati De te-or videa, 0 se'mi facA
Ci din gurA
Nuntita
Vers ji curl
Cu sermana Carnea ta.
Batista' Lui frate-sAu.
:$i nu'mi coasA
Lin mai lin Cerbe stretin, Lin mai lin C'unotAtura SA nu'mi turburi Cusätura, CA fac val Talazuri mari
Cerbule,
Cu oasele Mi-or dulgheri Case le.
Cerbule,
Cu pielea ta Mi-or învàli
$i din coarne
CAsuta.
Io-oi cAdea.
Cerbule,
www.digibuc.ro
438
$i din unghiile tale Mi-or face pahar, Pahar de clestal SA bea boeri mari, Rar la zile mad,
Cu sangele Mi-or zugravi Case le.
Cerbule
Si cu capul Or präznui
Praznicul. Cerbule, CApAtina
Or pune-o 'n portita
In portita in boltitA
Ziva de CrAciun $i de Boboteaza, Cand preoti boteaza Lumea crestineazA Lurnea si pamantul
Si pe noi cu totul.
Jos de grAdinitä,
Vedem dar aice sacrificiul cerbului pentru nuntä, capul se pune in poarta inboltitä, In felul sacrificiului de la roman ir iar paharele servesc la sfinfirile botezurilor pägâne, desigur d in sacrifiiul lui Bah. Portifa e a lui Ian-Cronos, cärula i se
aduceau aceste sacrificii. Pielea cerbului, acopere casa derele, aceluia, cäruia i s'a sacrificat. In cerbul acesta avem desigur simbolizarea sacrificärei zeului Bah, ca §i a D-lui Hristos, omorât pentru acei ce fin de cultul säu. Nork*) vorbind despre vechile simboale, care astäzi nu mai sunt de trebuintä, spune :
Nichts desto weniger ist unter jenen dem
Laien
unverständlichen Cultgebräuchen ein hoher Sinn verborgen. Das Licht der Welt" soli am Winter-Solstitialtage, wo die Tage wieder zu wachsen beginnen, geboren sein, und das-
Siegesfest seiner Auferstehung aus dem Tode fällt in die Zeit der heidnischen Friblingsfeier, wo die Natur aus dem Winterschlaf erwacht ; denn war einmal die Sonne Symbol des Urlichts, was hinderte dann, die alljährlich wieder kehrenden Schicksale derselben, wo sie bald handelnd, bald leidend erscheint, durch ein bestimmtes Individuum zu versinnlichen ? Und wenn die ersten Christen dieses damals allgemein verstandene Bild zum Träger ihrer Idee machten, und den Sieg des Geistes fiber die Materie,. mittelst Hingebung des Irdischen in den Tod, um das ewige Leben zu erwerben, durch den Kreuzestod erweisen wollten, wer wird in dieser Umkleidung derselben Lehrer *) Biblische Myth. I. LXVIII.
www.digibuc.ro
439
welche der sich selbst verbrennende Heracles auf dem Oeta, um ewige Jugend zu erlangen, mit seinem Tode bewahrheitete, die Unsterblichkeitslehre verkennen ?
Oder
wenn alle in die Mysterien des Dionysos Initiirten, bei dem Taurobolium desselben um die Frühlingsgleiche, versichert wurden, daB, wer von dem Fleische des den Gott selbst repräsentierenden Opferstiers esse, Antheil erhalte an der allgemeinen Erlösung, indem dieses alljährliche Opfer die Sünden der ganzen Menschheit vertilge ; so wird der tiefer in dieses GeheimniB Eindringende die Lehre von dem Aufgehen des Individuums in das All erkennen ; denn das Ahankara, wie die Braminen sagen die lchheit die Selbstsucht ist der Sünde Anfang, war Ursache des Falls der Geister gewesen". Cu atât mai putin Intre acele neIntelese obiceiuri ale cultului, este ascuns un sens inalt pentru laici. Lumina lumei sä se fi näscut In ziva solstitiului de iarnä, când Incep zilele sA creasck pe când särbätoarea de Invingere a Invierei ei din morti, cade In timpul serbärei pAgAnesti de primävark când
reInvie natura din somnul ei de iarnä ; cAci dacA a fost odinioarA soarele simbolul luminei celei dintAi, ce ar inpiedeca atuncea de a simboliza reinturnarea anualA a sortei acesteia,
prin un individ anumit, care apare când activ
când pasiv ? Si dacä cei dintAi crestini, s'au fäcut aceastA icoanA de toti cunoscutk ca purtAtorul ideii lor, spre a arAta invingerea spiritului asupra materiei, dând celepämântesti m.ortei prin crucificare, spre a câstiga o viatA eternA, cine nu va recu!waste In travestirea aceasta, Invätätura de nemurire, pe care a intärit'o Heracles prin arderea proprie pe muntele Oeta, spre a
remânea pururea tânär ? Sau când erau asigurati toti acei initiati iii misteriele lui Dionisos, la Tauroboliele lui, care aveau loc la equinoctiul de primAvark cA cine va gusta din carnea taurului de jertfä, care II reprezenta pe insusi D-zeu, va lua parte la mântuirea generalk de oarece aceastä jertfä anualA iartA pacatele Intregei omeniri, atunci va recunoaste acela care va pAtrunde mai adânc In misteriele acestea, Invätätura despre disolvarea individului In univers ; Ahankara, dupä cum spun Braminii de oare ce eul"
www.digibuc.ro
440
este inceputul spiritului".
pacatului, egoismdl fiind cauza caderei
In ideia aceasta de sacrificiu pagan, a taurului Dionisos, avem irttocmai pe aceea a mieluselului lui D-zeu, !sus Hristos, care sacrificându-se pentru lume, corpul salt, ca pane i vin, serveste de inpärtäsenie tuturor acelor crestini, cari prin luarea lui, asteaptä mantuirea sufletului. Avem noi in crestinism ceva cu totul original ? Nu este el o copie a credintelor si uzurilor celor vechi, acomodate prin simboale timpului mai nou, in care sacrificiul de i animale incetase? Dau textele acestea bird multe comentare. Näsuinta
oameni
mea este ca sä dovedesc continuitatea credintelor celor vechi, pang asta-zi, atât in cultul cat si in obiceiurile noastre.
Apropo de acestea, Nork vorbind despre aranjarea särbAtorilor, cu privire la sf. loan, zice :
Nur aus calendarischen Gründen möchte man das Fest Petri und Pauli auf die zwei letzten Tage des lunius verlegt haben, ich sage zwei Tage, denn die Feier des 29. nimmt fast nur auf Petrus Rücksicht, wie die Pprikopen Math. 16, 13-20 und Apostelgesch. 12, 1-11 beweisen ; in beiden wird ja nur von Petrus gehandelt. Eigentlich Mite Petrus, welcher, wie lanus, ein Pförtner, auch im Namen seines Vaters lonas (Matth. 16, 17) an [anus erinnerte,
welcher den christlichen Römern, den lanus ihrer heidnischen Vorfahren ersetzen sollte, und darum der Sage zufolge mit dem Apostel Paulus also lanus biformis seinen Martertod in Rom erlitten haben soli, Petrus hatte also den ersten lanuar als seinen Tag in Anspruch nehmen sollen, was gewiß auch geschehen ware, wenn dieser nicht durch Christum (festum circumcissionis) besetzt gewesen"*). Numai din consideratie calendaristicä, a putut sal se strämute serbätoarea lui sf. Petru si Paul, pe ultimele do dä zile dela sfarsitul lui luni, eu zic douà zile, cad serba-
toarea din 29 luni sä refera numai la sf. Petru, dupä cum ne dovedesc Procopiele lui Matth. 16, 13-20 si istoria Apostolilor 12, 1-11; In ambele se träteaza numai despre *) Op citat II, 378.
www.digibuc.ro
441
Petru, aducându-se aminte si prin numele tatälui säu loan, de Ian, care Petru trebuia sä le suplineascä crestinilor romani, pe zeii lor pAgâni strämosesti, el dupà tradifiune, dinpreuna cu apostolul Pavel, (a-sa dar lanus cu douä capete), sä fi
suferit inpreunä moartea de martir. Petru ar fi trebuit sä'si
iea ziva de 1 lanuar ea a sa, lucru ce s'ar fi intâmplat, dacä aceasta nu ar fi fost ocupatà prin serbätoarea crestinä, a täerei inprejur" etc.
Din textul acesta pe care'l scot din cartea unui invätat, cred, cA va putea recunoaste si di. Bârsan, cA sfintii nostrii fin locul vechilor zei. i cum cd mitologii acestia vorbesc in urma unor calcule adânci, se poate constata din cele ce gäsim in popor. Legendele poporului pun in cârca sfinfilor
lucruri ce nu consunä de loc cu biblia, aceasta
poate sä ne conceadä i dl. Bârsan. lar eu dacä prin un timp indelungat, m'am ocupat cu felul acesta de a gándi al scriitorilor, cu toatä lipsa mea de spirit critic, poate pe ici colo, tot sä nimeresc câte-ceva.
Voi da aice o colindä a sf. Paul din Obredni Pesni (Nr. 99), ce se cântä mirilor, de .care nici pomenire in testamentul nou : S'a insurat sfântul Pavel Cu fata Drenupoaica,*) $i a chemat trei sute de oameni Trei sute de oameni tot nuntasi, $i incd trei sute tined flecAl $i s'a fAcut nuntA mare CA se insoarA sfântul Pavel. Singur Dumnezeu nas a fost. Au chiuit nuntasii, Au cântat flAcAii,
$'au pornit cu nunta Dupd fata Drenupoaica.
Au plecat si s'au intors, Pe tAnAra mireasA au adus,
Pe tânara mireasA cu sf. Pavel. Au mers cAt au mers $i au venit la apa Iordanului, Singur Dumnezeu it vorbeste : *) Deren", in limba slavA insamnä arborele : cornul, lar Drenupoaica de aice, e fructul cornului, coarna, dupA cum m'a incredintat atât traducAtoarea, cAt st dl. Simov, stud. teol. bulgar, in Cernduti.
www.digibuc.ro
442
Vai de tine sfinte Pave le,
Cine o sA te tread apa Iordanului ? Când a auzit sfântul Pavel A dat pinteni calului 5'a intrat in apa Iordanului, A intrat i s'a inecat ! Când l'a vAzut Drenupoaica S'a aruncat de pe mal $i ea in Jordan i s'a inecat ! Un val negru a urmat'o. A asteptat nunta cloud, trei zile, lordanul fundul nu'si aratä. Singur Dumnezeu, singur nasul, A luat in stânga cAldärusul, Iar in dreapta busuiocul, $i a stropit Iordanul De au trecut nuntasii, Pe näsip uscat, pe pietricele albe. Inainte le esA tata lui Pavel, In mâna stângA scaun de os, In mâna dreaptA ulcior de vin. Tata lui Pavel li vorbeste : Bine te-am gAsit Doamne, Doamne, nänasule !
De ce cAntA lAutari, De ce nuli bat dobele ? Domnul Dumnezeu Ii rAspunde : Cum sA'mi cânte lAutari,
Cum sA'mi bag. dobele, CA sfântu Pavel s'a inecat $i sfânta dupA el, S'a aruncat de pe mal ! Tata lui Pavel ii rAspunde : Ieri sara a venit sfântu Pavel $i sfânta dupd el, Au cântat Matadi, Au bdtut dobele . . . $i atunci singur Dumnezeu A §ezut pe scaun de os, A luat ulciorul cu vin, $i a inceput sA cânte, sA cânte : Aide sA cântAm de sanatate, De sanatatea noasta si a D-voastrd ! Noi de aice, Domnul de aice, RAmâneti cu sanatatzt ! MultA sanatate colindAtori !
www.digibuc.ro
443
Sf. Pavel de aice desigur nu e apostolul lui Hristos, .precum numai pujin este el sf. Paul al Bogomililor, ci e insusi Bah, care in nunta de fajä se insoarà: nu cu strugurele de mai sus, ci cu o altà poarnA: Coarna.. Eu insA cred, ea" in Drenupoaica avem poama coarnà". Zeul acesta la serbätorille lui din Orecia, primavara, era chemat din mare, de cAträ femei. Acum dacA ne aducem aminte ce rol mare a jucat sf. Pavel la români, ar trebui sA deducem ca Bah, araluri de Petru-
e sfântu Paul al românilor, la care ei alât de mult si zeul vechi track al lor. De este sf. Paul acesta, acelas cu al paulicienilor, in cea ce privesc miturile lor, e altsa intrebare, care remâne a se lämuri. Despre cälätoria apostolului Paul in iad, In comparajie CU a lui Bah, am vAzut. Cat despre dogmele lor, stim Ca" sunt ale zeului indic : Buda. Si fiind cà ne aflArn pe punctul acesta al colindelor, voi mai aduce una, din Obredna Nr. 54 despre cerbi, care poate sà ne lAmureasa si mai bine mitologia : Ian
jineau, find totodatà
Imparami Constantin oaste strange, Oaste strange tot flecäi tineri, Tot flecAi tineri i voinici, $i ii trimite tar Constantin Prin vài, prin livede, Sa aduca vanat mArunt Vanat mArunt pätpAdaci $i mai märunt : prepelite
Tar Constantin li vorbeste : Cine o sA'mi prindä vanat märunt, Van at rnArunt : pAtpAciaci $1 mai mArunt : prepelite,
0 sä'i dAruesc dar bun, Dar bun trei banite, Trei banite gologani märunti NenumArati, netrebuiti.
L'au auzit doi frati, Doi frati, do i gem e n i. Au intrat in grajd, Cai sprinteni au inselat, Au mers prin vAi, prin livezi SA caute %lariat märunt, etc.
N'au gAsit vanat mArunt,
Dar au gäsit doi cerbi
www.digibuc.ro
444
Doi cerbi cu coarnele de aur : Pe frunte soare lucitor, Pe piept luna lucitoare, Pe spate stele mArunte. Cei doi frati, doi gemeni Au luat arcele Ca sA inpuste pe cei doi cerbi. Iar cerbii li vorbesc : Vai de voi doi frafi Doi frati, doi gemeni, Nu vA truditi caii Prin livezi i campii. Nu vA stricati arcul Noi nu suntem cerbi, Ci suntem doi sfinti, Din ceri noi ne-am scoborAt, Pe vremea Creciunului SA ispitim pe crestini DacA tin Creciunul,
Lui D-zeu de sA roagd. DA-ne Doamne rouA
In toatA vremea de Creciun, Pe cAmpii, pe livezi.
In colinda aceasta vedem apriat curn ce doi cerbi simbolizeazd pe cei doi frati gemeni, zei ceresti. SA fie acestia zeii soarelui si a lunei : Apolon i sora sa Artemis sau Diana, care era vAndtoare? Sau Ian cel cu -cloud capete, care am vdzut cA e identificat cu Bah ? Or -este Bah cu Apolon, drept Siva si Brama ? Ba Rhode Insusi pe Siva ni'l aratA cu douA capete : unul al lui si altul al femeei lui. Asifel c l'am putea avea In Ian si fratele sAu Camises, or Camasene sotia lui. Cerbii acestia InsA, sunt doi sfinti gemeni, zei ai corpurilor luminoase ceresti, la greci sau la romani bine cunoscuti. Mai departe nu avem posibilitatea de a stärui. h.
Finea bogomilismelor.
Spre a isprAvi cu acest capitol al bogomilismelor, provocat din cauza unor rAtAciri strecurate In literatura românà, voi mai adAuga aice si frumoasa poesie a turturicAi, pe care Flajddu a gAsit'o In o multime de variante, la italieni, www.digibuc.ro
445
spanioli, etc.*) fàrà a'§i da pärerea cä ar fi §i acolo de provenientA bogomilicA, noi insä putem cunoa§te ideea d-sale, din legAtura ttrânsa ce o are cântecul acesta cu sufletul. ArnArAta turturicä
Cat rimâne singurick Sboarä tristä prin pustie Mai mult moartä de cat vie! Cat trAeste tot jeleste, Cu alta nu se insoteste! Trece prin pädurea verde Dar ea pare ea n'o vede. SboarA, sboarä, pan ce cade, $i pe lenin verde nu sade. lar când stä care odatä Stä pe ramurä uscatd, Ori se pune pe o stâncä $i nici bea nici nu rnänâncA ! Unde vede apA rece, Ea o turburA si trece! Unde vede un vânätor, CAträ el sä duce in sbor
Iar in altä variantA gäsirn : Ca s'o vazA s'o loveascä, SA nu se mai pedepseascä
Poesia aceasta populark cunoscutä la spanioli de prin secolul XIV, d-sa o aflä intretesutä in compositia principelui in muntean Negoe Basarab: CugetAri in oara mortii", urrnAtorul pasaj: Ca turtureaua ceia ce se desparte §i'i piere sotia, . . . multä jale §i dor are pentru dânsa ; §i nici odatA pre copaci verde nu se pune, ci tot pre uscat ; §i când vrea sA bea apA, intAi o turburA cu picioarele §i atunci o bea ; §i nici odatä inima ei nu dobände§te veselie . . . A§a dar poesia turturicAi se aflä $i la noi in scris de lucru ce de mult, de pe la inceputul secolului al XVI, altfel nu insemneazä nimic. ") Cuvinte d. B. p, 442, 728.
www.digibuc.ro
446
Dl. Hajdäu, cercetând compositia : Cugetäri in oara mortii", i§i dä pArerea in general asupra ideilor lui Neagoe Basarab, de unde a putut sal le iea, ca d. ex.: Din Apocalipsul sf. Paul, din Homilia sf. Ciril din Alexandria despre c§irea sufletului", iar idea cu porumbita, din popor. La sfântul Ciril gäse0e: Spune-mi ticAloase suflete,
unde este domnia noasträ? Unde este mama noastrà Uncle sunt ficiorii §i fetele noastre? Unde este slava cea .deartä? etc. Unde ospetele cele indestulate? Unde taucirile, unde odihnele? Unde podoabele? Unde avutiile ? Unde neamul cel mare ?" etc. Neagoe chemând pe ai säi la darea sufletului, zice: laid acum mi se apropie ceasul mot-0, ci I-Asa-0 de chemati pre iubitii mei cuconi i pre dragele mele cucoane, etc. Astä-zi limba mea cu care d'apururi vA indulceam §i dinpreund cu voi petrecearn §i ne veseleam, acum sä amäri sA incue", etc.
Cu privire la acestea noi gäsim o colindä in colectia Tocilescu p. 1476 : 0 de trei ori ticAloase Suflete ce esi din oase, Cât e lumea de frumoasä Porumbitä mângdioasä, CA in lume când noi eram Cu fratii beam si mâncam $i 'n toate ne desmierdam, etc.
In colinda de fatà deci, am avea atât inceputul dupä i porumbita luatà ca suflet din popor, dui-A cuM zice §i cimilitura noasträ: Ciril, cât
Am o làdifà $i'n láditá am o porumbitä, Dad. fuge porumbita La ce'mi e bunA ?
Astfel cA, vederat, cântecul acesta al turturical, e o alegorie a sufletului, in sensul ideilor ce le am arätat pan aici. Dupà bogomili§ti, ideile acestea despre suflet, ar trebui sä '§i aibA originea dela bogomili. Noi insä le vom mai
www.digibuc.ro
447
intAlni la volumul Ill, partea I, si vom vedea ea' nu vine de la bogomili. Ba dl. Najd Au ne mai dà drept bogomil pe un anonim ce 11 imiteazä pe Neagoe, in o compositie asupra darei sufletului, in manuscrisul din Mähaci, luând si el pasaje din Ciril etc. si fäcând astfel o compilatie. Autorul acesta insä, ca bogomil,
despretueste relatiile de familie, care la Neagoe Basarab sunt in evidentä, pune cAlugärii mai pre sus de preotii de mir si nu'i place a cita Vechiul Testament, pentru care bogomilii aveau aversiune. Aceasta este unica composihiune bogomilic 4, cunoscutä de fabricA curat româneascä", zice dl. HajdAu.
Apoi in alt loc d-sa vorbind despre eat-tile apocrife bogomilice, ce s'au copiat si tradus in sec. XVI, cu privire la manuscrisul mähkean zice, Ca' : Nici traducätorii, nici colectorul, nici preotul din Mähaci, nid unul din ei nu'si inchipuiau desigur ea' räspändesc cu tot dinadinsul printre ai säi, afurisitul eres al lui Bogomil". Dacä bogomilii au influentat scrierea cärtilor acestora, dupà cum &A recunoaste ici colo dupà unile idei, ce in conglomeratul tuturor credintelor se aratä ca niste pete rätäcite in marmorg, apoi cu sigurantä putem zice, cä ei in tärile noastre s'au desbogomilisat. Urme mai sigure despre influenta lor avem in Transilvania si anume din satul Mähaci, gäsim in opul lui HajdAu urmätorul pasaj copiläresc, ce'l reciteazä acestia primävara: Villa soare Pe räzoare
Ca foi da o cingatoare 1 Una tie, Una mie, Una popei Ieremie. $i un pai Si un mai $i sabia lui Mihai Caput turcului sd'I tai !
Deci popa Ieremia aice se afla acasà, bine cunoscut si amalgamat in religiunea lui cu cântecul lui lupiter, nouà www.digibuc.ro
.
448
destul de bine cunoscut. RAmane acuma a deslega cimilitura, de unde intrA el in aceastä configuratie ? Pentru a o studia cu deamäruntul, se infelege cä ni-ar trebui un spatiu mai mare de cat acel ce ne este rezervat ; din cele ce 'mi sunt cunoscute insà, atat dupA autori cat i in popor, voi spune cA sf. Mihail este identificat cu Mitra al persilor, care la Roma îi avea pestera lui de sacrificiu pe muntele Capitol, unde se afla si templul lui lupiter. Deci trebue sA constatAm, cA intre acesti doi s'a efectuat cu timpul o identificare. Ca si preotii lui Joe ce purtau cusma cu ramura sau apexul, Mitra Insusi era purtätorul cusmei frigiane, precum si a sabiei, ce se aminteste in cantecul poporului, si pe care o vedem i in mana sf. Mihail. Capul turcului pe care Il tae, este al lui Ariman, geniul intunericului. In cele lalte variante gäsim cA: toporul Domnului, tae capul omulu i", care trebuia sd fie sacrificat
pentru fulgerul lui lupiter. Astfel, afarA de contopirea veche intre lupiter i Mitra, in cantecul de fatä, mai rezultä o contopire : intre religia persanä i acea a bogomililor, in care Il IntAlnim atat pe MitraMihai cat i pe popa leremia, iar ca conclusiune putem cu sigurantA deduce urmAtoarele: CA religiunea lui popa leremia a fost primitA de cAtrA
popor, numai prin asemänarea ce o avea cu acea a lui si ea tot ce Mitra, zeul slAvit al lor, MCA de la romani, a fost mai pe deasupra, ca: aschetism, etc., n'a avut nici un resunet la romani,
adecA ce a fost bogomilic. Doar intre cArturari, cum am spus, sA'si fi gäsit unii adepti. Tot intre cArturari cred cA se va fi inrädäcinat i ideia pe care la noi o maniheistä despre: scaunul mintei" gäsim in metafora: A avea scaun la cap". (De la o fiicA de preot din Bucovina *), am auzit cA la rugäciune, sara si di-
mine* au invätat'o pArintii sä zicA: Tine'mi Doamne, scaunul mintei"). Ba despre scaun se aflA
i alte credinti in popor, anu me: cA dacA se rästoarnA in casä scaunul, se na§te
un drac. *) D-ra Paulina Lumicoschi din Suceava.
www.digibuc.ro
449
Cu altà ocazie imi voi da silintä sä adun tot ce se gäseste bogomilic i maniheic la noi, spre a putea sti cu sigurantä ce ni-a ramas de la acestia.
Un lucru numai am vrut sä dovedesc: cA bogomilismul nu a jucat rolul ce i se atribue, de si literatura apocrifá a intrat la noi prin bogomili, o descoperire de mare Insemnätate pe care ni-o aduce dl. Hajdäu. 0 dovadä despre aceasta este dupä cum am arAtat la
p. 251 si inprejurarea : cà una din credintele cele mai Insemnate a sectelor acestora, si anume: metempsicosa, nu se aflä la noi in popor. lar cum cä bogomilii la noi nu au avut insemnätatea ce li se atribue, putem conchide l dupá cronicari. Ei doar ar fi trebuit sà aibA cunostintä de un atare evenement, pe care ni l'ar fi lasat in scris. Asa ea' putem sä ne bAzAm cu toatà nädejdea pe vorbele lui Dimitrie Cantemir, când acesta ne spune : Vre un eres, sau vre un eretic nu s'au al-Mat nid odinioarä in Moldova, cu cat mai putin sa se poatà incuiba"*). De si sub cuvântul éres, intelege el si catolicismul, dui-A cum din cuvintele urmAtoare se poate constata : Deci iatà cä neinduplecarea moldovenilor la nici un fel de eres, sä vede ea' au fost statornicä, remânind de-apururi sub biserica räsäritului". Cu toate acestea suntem in tot dreptul de a presupune, cä unui barbat cult ca dânsul nu'i era necunoscut nici eresul bogomililor, din cronicele astfel cä dacA ar fi existat un atare eres in bizantine, tam noasträ, pe timpul domniei lui Petru Rare§ Vodä, ar fi trebuit sä'i fie cunoscut i ni l'ar fi semnalat. Deci din toate rezultä, cä bogomilii pe acele timpuri erau cu totul nebagati in sarnä la noi. Am tinut sä clarific toate acestea, pentru ca lipsiti de prejuditii, sä putem mai lesne intelege mitologia terilor noastre in volumele urmgtoare, ce din folclor ni-am propus a o studia. E neindoios ca." ne aflärn pe un teren foarte vast §i atât de complicat, it-1CM cu nespusä greutate poate se gäsascä cine-va capätul
i cä abia o cercetare fäcutà de catr5.
*) Descrierea Moldovei, p. 283. 29
www.digibuc.ro
450
persoane mai competente, sau cum zice dl. Barsan : anurne
pregatite" pentru studiul acesta, ne vor putea aduce adevarata lumina. Din parte'mi, sunt foarte multumitä cä am putut sä mä achitez macar cu inceputul ce'l fac, lucru de nimic pentru dl. Barsan, care nu se increde de cat in cele spuse de catra autorizati.
Autorizatii D-lor frisk vedem cä nu sunt perfectiunea insasi, nefiind si ei decat oameni, expusi greselelor. Asa ca, dacä un om genial si in toate ramurile versat ca dl. Hajdäu: lingvist, istoric i filosof, s'a rätäcit intru cäutarea necunoscutului X, in o multime de hipoteze, cari rataciri trebue sà i se ierte, fatä de nealteratele sale servicii aduse natiunei, cu cat mai mult cred, ca pot A' mi se ierte mie unite greseli fatä de multele adevaruri ce aduc, considerandu-se mai ales ca rataciri de atare natura se aflä la cei mai mari mitologi, ca : Griin, Gubernatis etc., färä a li se putea contesta serviciul mare ce au adus stiintei. Avantajul acestora a fost, ca nefäcandu-se panä acuma Inca cercetäri profunde in acest ram, greselele lor MO nu au esit la ivealä, pe cand acele ce le voi face eu, in interesul tiintei, singura, pas cu pas le voi descoperi.
Finele Volumului II.
www.digibuc.ro
Indice. Arcadia 7, 9, 22. jAndreiu, sf. 9, 42, 345. 11, 13, 15, 19, 24, 56, 58, 61, 73, 77, 84, 85, 90,
Apo llon
92, 109, 118, 119, 121, 123, 127, 138, 148, 150, 181, 192, 196, 213, 217, 223,
272, 275, 308, 314, 315,
320, 323, 324, 327, 332, 340, 342, 352, 353, 359, 361, 368, 369, 379, 384, 397, 401, 402, 409, 410, 413, 415, 434, 436, 444. Aegisul 13, 133, 134, 168, 326. Asklepios 15, 409, 410. Atamas 16, 17, 25, 49. Ariadne 18, 20, 88, 217. Athena 19, 21, 123, 127, 134, 148,
156, 166, 168, 182, 266, 274, 276, 277, 294, 315, 328, 373,
262, 280, 376, 380, 399, Amaltea 20, 21, 167.
Avraam 22, 147, 184, 176, 179, 417, 250, 181. A-Aron 24, 181.
Acalaurenfia 44.
Arvali 41, 44. Admet 54, 192. Aeon 61. Aventin 62. Aenea 79, 182, 197, 365.
Amphinite 119. Adam-Babadam 120. Achelous 121. Artemis 125, 160, 377, 444.
Adman 132, 146, 147, 187, 213,
222, 225, 237, 263, 448. Albordi 132. Avestifa 132, 150. Amon. lupiter 67, 174 Ardanghelul 178, 263, 296, 303. Avel 179, 196, 254. Adam 180, 184, 196, 252, 253,
255, 295, 396, 371, 429, 430.
Ascanius 197. Alba Longa 197.
Alivencei, Hora 204. Apocalipsul sf. Pavel 208, 304,
444.
Argos 29, 65. Argei 29, 198. Arges 30, 31. Aftanasi, sf. 48.
Atarvaveda 81. Achile 90, 356, 395. Ares 90. Augias 100. Amphidronie 119.
248, 305, 309, 333.
Allvis 24. Albigenzi 225, 370. 371. Arahne 226. Augustin, sf. 239. Asael 255. Ananche 257. Ahura-Maza 258. Aurora 26_, 353.
Aëol 286. Atlantida 300. Augurii 310. Malus 315. 29*
www.digibuc.ro
452
Brem D-zeu 81. Brama 81, 169, 227, 228, 269,.
Mis 316. Almo 316. Apo Ionia 324. Asclepteion 326. Andromeda 331. Adonis 351. Aenesti 364. 365.
270, 272, 275, 284, 28T,
294 357 356 360, 361, 393 397 408 415, 417, 425 429, 430, 444.
Arhon 371, 372, 383. Amor 382, 383, 385, 387. Akrisios 399. Alimos 399. Aglauros 404, 434. Aretuza 408. Alfeu 408. Anubis 409. -Boboteaza 12, 38, 119, 134, 261. Bahos 18, 32, 33, 65, 78, 79, 82,
84, 86, 88, 92, 93,
101, 102, 104, 107, 109, 112, 121, 124, 128, 138, 149, 160, 164, 166, 189, 203,
223, 262, 265, 271, 273, 275, 278, 279, 283, 305, 307, 320, 340, 351, 353, 365, 383, 393, 396, 399, 400, 433, 434, 436, 438, 443, 1444.
Baal 21, 424. Baucis 22, 167. Buziris 27. Brutus 35, 41. Brados 37. Borza 45, 46, 151, 173. Bodea 45. Bozi 46. Borzesti 46. Bodri 46. _Bolândau 53. Bel 55, 171, 200, 223, 419, 423, 424.
Budha 55, 61, 62, 195, 240, 242,
Braminii 332, 435, 439. Bassaris 82. Bassara 83, 86. Bassarab 86, 90, 91, 162, 445, 446.
Bassareus 86, 87. Ban 86, 163. Bassarika 87. Brumalia 92, 166. Baptai 92. Busuiocul 110, 122, 265, 273. Belerophon 119. Bogomili 132, 169, 182, 304, 306,... 333, 347.
Buzeu 156, 157. Braila 164, 411. Berbecana 107, 168. Babylon 171, 172, 256. Babariul 171. Berbece 174, 179, 316, 392. Bogomil popa 181, 184, Balaurul 187, 192, 200. Bretania 198, 199, 314. Beltenia 200. Balor 200. Brasiä 265. Bana Dea 360, 409. Bavani 362, 394, 426. Barbero 375, 376.Boutadi 403, 404. Butes 404. Bud im 433.
Chiron 72, 78. Chiraleisa 13, 297. Cotis 165.
Cronos 13, 20, 22, 31,
274, 275, 403, 443. Bodona 62. Banfey 76, 336, 428. Bharadvaga 81, 271, 362.
www.digibuc.ro
81, 84,_
85 138 172 178 179, 182 209 218 223 261, 277, 282, 315, 339, 406, 426.
453
Colhidia 17, 18. Creta 17, 18, 20, 22, 25, 30, 31, 108. Coribanti 21. Cartago 22, 27, 111, 172. Cadm 25, 262, 263, 265. Capcân 27. Cumae 31. CrAciuni 32, 36. Compitalia 35. Ceapa 35, 127. Curechiu 35, 137.
Crächin 36, 39, 267, 311. Cercovii 42, 43. Cerus 43. ,Ciuricä 43, 44, 298. Chiricä 49. Cobold 53. Cäluserii 67. Collisalti 68. Caprotina 68. Cecrop 73, 404. Ciocârlanul 78. Ciocârlia 79, 81, 210. Cupidon 79, 80. -Cerber 79, 81, 88. Cristofor, sf. 81. Ca los 88.
Cali 88, 426. Carbura 88. Caron 89. Cusma 89, 98, 106. Constantin 90, 317, 443. Cojocul 106. Canaan 111.
Cotan 163. Cracänntä 164. Cotofanä 165, 290. Caua 173, 216. Cain 183, 248, 254, 255. Cotosman Näzdrävan 191, 200. Ciprian, sf. 195, 197, 325. Consus 196. Cana Galilea 205. Cazari 209. Cfácina 209, 425. Cabiri 220, 223, 410, 433. Cabira 222, 410. Catarii 249. Caliug 196, 260. Ciclopii 263. Cura 276. Corb 285, 287, 335. Coronis 287, 409. Corbea 287, 294, 417. Carpina 289. Coachna 289. Corbeni 290. Calafat 292, 293. Coliadnicul 211, 312. 7Calendele 311, 312. Cibela 314, 316, 317, 320, 322. Claudia Quinta 315. Criobolie 316.
/Cucul 335, 387, 399.
Ca lul 113, 406.
Caesar 114. Ceres 116, 125, 386, 337, 407, 413,
423. Cernet 117. Crisna 117, 408. Calea robilor 128. 'Cânepa 136, 137. Cämesa 135. Cuvântul 145. Cataramä-Vodä 161, 221. Capitol 155, 448.
Curionii 342. Curiatius 342. Curiatii 342. Consivius 342. Cures 343. Cölus 343, 394, 401, 404. Carne 343, 352, 360, 397, 415. Circe 343. Canens 343. Camos 420. Carnisene 420. Camasene 358, 444. Casmenae 359. Carmenae 359, 414. Crimea 371. Capricorn 380.
www.digibuc.ro
454
Decenen 83. Darma 88. Diana 89, 186, 370, 407, 403,
Calisto 394. Curefii 406, 424. Coria 410. Capitolina 410. Cap lea 410. Cecropia 410. Camalasana 414. Camises 414, 420, 421, 444. Cronia 425. Cerbul 436. Coarna 443.
435 444.
Dodona 7, 20, 62, 74, 148, 160, 403. Demetria 7, 8, II, 16, 362. Dumitru, O. 8. Demetra 8 Damatrios 8. Dius Fidius 10, 15, Dispiter 10. Delfi 11, 24, 122, 148, 187, 287, 314.
Dis Pater 11, 28. Danaidele 12, 407, 435. Dike 12. Dochia, Baba 13, 14, 126, 156. Delos 18, 122, 185. Delia 18. Dyonisos 19, 20, 86, 90, 112,
113 127 221 245, 266, 267 406 439 440, Deucalion 24, 286, 406. Diaconul Toader 24, 206. Dedal 31, 88.
213 218, 276, 318. Deli Satar 49. Diot Jean 55. Demiurg 61. 63,
70,
146,
190.
193 213, 218 306 310, 358 377 379, 393, 416, 418 439. Duminica, sf. 80, 124, 265, 314,
316, 318, 434,
415, 434. Daphinul 361, 397, 408. Dunäras 265. Dobos 266. Dor 286. Duhul sf. 305, 309. Dyas 385, 409. Danae 389, 399. Dioscurilor 390. Dea Dia 394. Durga 415, 416, 422, 426, 435 Deli Dervis 432, 433.
Egipet 6, 27, 148, 180, 212, 264,.
Dracu 47, 106, 163, 190, 193,
Dumnezeu
Dacia 110, 165, 221, 223, 396. Danubiu 121. David 121, 149 223. Duminica Mare 123. Dies 125. Daphnoforiile 127. Dedel 294, 334, 399. Dedtl-Corbea 145. Dedel-Prometeu 323. Dan 163. Dendera 187. Druid 199. Dafin 243. Dafne 244, 352, 369, 397, 398,,
361 377, 407, 409, 4151 422. Evander 9. Epimenide 12, Etna 13, 263, 390. Esculap 15, 328, 384. Erigorie 33. Euristeus 81. r Elena 90, 317, 378. Erisoanele 19, 123. Enoch 157, 250, 254. Eva 183, 295, 296, 253, 254. Eda 207, 211, 428.
www.digibuc.ro
455
Esmun 221. Edchina 262, 263. Europa 262, 263, 267. Esra 312. Epistolia 315, 320. Epidauros 326, 327. Euhemeri0ii 331. Eros 344, 381, 383, 399. Efes 370.
321 324 325 334 337, 340 373 378 380 399, 419 425 438 440. Hera 14, 262, 266, 278, 383, 394,
395 397, 405, 406.
Februatus 9. Faun 9, 62, 63, 356, 360, 409. ,Filipii 9. Forfecarii 10. Februata 16. Frixos 16, 22, 142. 157. Fornax 20. Fenicia 21, 111. Flaminica 64, 71.
Flamen diales 64, 73. Falesus 65. Falerii 65. Floarea 72, 77. Frigia 86, 93, 113, 397, 403. Fecioara, sf. 214, 321, 324, 379. FrunzA-Verde (nume) 265. Faurul pâmântului 266. Fenris 287.
Hesperidcle 16, 300. Hele 16. Helespont 16. Helenos 24, 286. Heleni 376. Hersilia 43. flora Quirini 43. Heinzchen 15. Hinzelmann 50. Holda 54. Helepeter 54. Hesione 54. .Hermes 55, 262, 276, 278, 340,
341 377 382 409. /01-lulubul 58, 61, 226, 379.
Halesus 65. Hernus 91. Heliogobal 111, 377. Haralamp 123, 124. Horn 146, 427. Hanover 146. Halea-Malea 161.
Flagelanfii 302, 312, 313, 214, 316.
Flora 358. Fauna 360. Faust 428, 431.
Homer 149, 376, 409. Hâncu 155, 167. Hecate 160, 272, 274, 275, 307,
343, 344, 852. Huhureazä 163.
Heracles 6, 10, 11,
16, 18, 27,
28 29 34 46 64 55 65 100 160 257 273
101 119 128 142, 166 181 183 215,
262 263 266 267, 278 334 360, 364, 416.426 429. 1-fristos 12, 34, 40, 114, 121, 123,
134 147 223 242 281
135 137 139 153 158 201 226 237 238 247 255 260 295 297 305
140, 215, 240, 271 308
311,313,315,319,320,
HArAlAu 166.
Hodologomor 177. Hiperborei 177. Hades 186. Hyle 336. Hermon (munte) 254. Hermeona 263. Horus 264.
Hephestos 266, 401, 403, 404, 410.
HamAn 281. Hilaria 316. Horafi 342.
Helena 375, 378.
www.digibuc.ro
456
Ileana Cosinzana 402. Iumna 408. Ian-Cronos 438.
Helios 406. I-Igfeqobule 409. Haran-Garpaha 430.
luno 9, 13, 72, 89.
r Joia verde 42.
Iordanul 10, 179, 183, 279, 319, 399.
loranit 10. Ixion 12. Ion, sf. 14, 16, 61, 121, 134. sf. 16
43, 181, 182, 195,
261, 266 267, 318, 331. Jason 17, 18, 25. Iehova 22, 179, 378. Isac 22, 142, 216. Ino 25. lupiter 46, 125, 142. Ivan 53. Ida 54, 406. Ian 55, 58, 66, 267,270,272,274, 286 297 306 308 320. 308 341 343 351 358, 359 368, 404, 413, 415, 422, 444. Indra 81, 267. Isis 89, 214. Ignat 116. 1spas 125, 126. lliutd 150. losif 159. lancu 164. lethro 180. lolaus 183. leremia popa 183, 447, 448. Ilithya 222. Israel 223, 328, 378. laniculum 273. Ianual 273. luda 282. loaniciu 314. Iconia 317. Incumbativae 326. losua 331. lonas 331. lana 394, 399, 400, 433.
Joe 66, 134, 275. Joia, sf. 80, 105. Jetingas 82. Jocul 92. Jiräu 125. Jupiter 63, 64, 125, 133, 157, 158,
187 265, 267, 275, 276, 288 391 394, 395. Jeninai Crai 395, 399. Kiril 43, 446, 447. Kerns 43. Kirin 43. Krishnatulasi 122. Kolo-beica 163. Kaiomort 233, 234. Kain 248, 254. Kolomena 248. Kekiri 341. Kira 350, 410. Kschatra 426. Kuradi 435.
Lykaon 6, 7, 23, 24. Lykia 7. Lykosura 7, 24. Lykeicul Zeus 7. Lupercii 8.
Lupercus Faun 8. Lanuvium 14. Lupercus 16. Labyrinth 18, 88. Lot 24, 179. Larii 32, 34, 35, 36, 38, 47, 52,
56, 58, 60, 66. Liber Pater 32, 130. Larvele 38, 54. Laren tin alia 40.
Lard Romei 41. Law entia 41.
www.digibuc.ro
457
Ler inpärat 45. Ler 57, 58. Lumioara 79. Laurul 106, 122,
Mercur 37, 88, 89, 124, 197, 213,
220, 365, 340, 341.
Lustrari 114. Latona 122, 390. Licurg 130. Lilith 132, 254. Logos 147, 248. Laphystios 157. Lithostroton 184. Lycopolis 245. Lucifer 250, 287, 288. Loky 260, 287, 288, 294, 428. Lutatius 307. Lydus 307. Luna 358. Libadea 382, 409. Leda 390. Lina Catalina 395, 399. Lina Chiralina 895, 399.
Link Corolina 350, 409.. Libia 407, 424. Lärne 407. Latium 421. Laomedon 54, 55.
Lar Pater 59. Maemaktis Zeus 7. Maemakterion 7. Medea 17, 18, 435, Moloch 17, 21, 22, 23,. 26, 31,
55 85 88 10'7 111 118 170 172, 215 221, 222, 416 419 420, 421 424, 426 429. Minotaur 22, 108 Manole 30. Mano 31. Minos 31. ,Mosii 33. Macedonia 33. Manea 35, 37, 44, 66. _Manilie 35.
Moroiu 36, 44. Muta 37.
Maneole 38. Macoveiu 42. Morius 65. Marmor 65. Mamurius 63, 65. Mars 65, 90, 116, 117, 118, 119,
142 164 221, 351. Mihai Viteazul 70. Mihail, Arhanghelul 70, 178, 250,
255 259 267, 269, 303, 308. Mihai, Sabia 71. Mitra 76, 89, 121, 138, 197, 234,
235 244 259 275 291, 317, 380 410 448. Motu! 82. Mosuf 87. Menadele 105. Magheran 110. Miniadele 112. Mart 113. Maica Domnului
134 183 273 276 299 300 320 321,
116, 127, 133,
225, 282 314, 333,
171, 272 191, 298, 315 318, 406.
Mavros 117. Märturas 123. Macrobius 129. Mmerva 134, 226, 271, 378, 404,
409 410 415 431. Misteriile 141. Mahabarata 149. Melchisedec 157, 174, 175, 176,
178, 246, 217. Man'cheii
171,
237, 241, 242,
252, 258, 371. Melhil 174, 175, 176, 178. Moisi 180, 248, 264, 332, 385. Madiam 180. Merra 181, 187.
Marsias 55, 56, 187.
www.digibuc.ro
458
Martin, sf. 194. Merlin 198. Montfaucon 199. Märäzel 200. Mahas Asur 229, 230, 272, 415. Metempicosa 230, 251. Meschia 234. Manii 235. Manes 235, 238, 239, 240. Microcosmos 237. Maitri 241. Maia 241, 374, 430. Mesia 255, 259, 260. Manu 256, 286, 287, 430. Moirile 257. Mihail, sf. 275, 431, 448. Melissa Media§ 282. Miring 433. Mätràguna 361. Memra 378. Michidutä. 406.
Molech 424. Mahdaio 427.
Nos Criciun 60. Marta 64.
Negru Vodä 31. Noe 34, 248, 250, 251, 269. 270, 285, 287. Numa 63, 66, 108. Nil 121. Nicolai, sf. 124, 156, 166, 296, 340. Novensiles 126. Neptun 196. Nari 287. Narcis 382.
Neith Athen 408. Nistru 414, Neriza 431. Neagoe Basarab 44
44 .
O leru-mi Doamne 39, Octavian August 42. Oidipus 78. Omoforii 112. Ovid 115, 116.
132, 146, 147, 225, 226,, 227, 23 2, 233, 2 34, 2 35,, 244, 256, 2 58, 26 3. Odysseus 160, 200, 409. Oziris 196, 244, 246, 264, 341, Omophorus 237. Okeanos 256. Olymp 258, 261. Oanes 270, 358, 404. Onka 410. Oeta 439. Ormuz
Pelion 6. Pelasg 7. Pan Lykeicul 9. Palatin 9, 11, 40, 55. Pluton 15, 28, 261, 405. Panatenea 19. Phirica 21, 65. --Petru, sf. 23, 26, 37, 129, 130, 131, 183, 190, 255, 269,, 270, 281, 274, 284, 289, 289, 298, 300, 313, 316, 357, 359, 399, 400, 413. Philimon 23. Pelops 23. Pelopones 23. Pelopizi 23. Pyra 24, 280. Parnas 24, 262, 286. Potopul.24. Pons sublicius 28, 119. Pelasgii 28. Pontifices 29.
/Pullen 34. /Patruzeci de sfinti 36, 39. Pacald 51, 53, 55, 75.. Pocris 75. Pantschatranta 76. Palilia 77. Psihe 79, 381, 382,383, 385, 386. Proserpina 79, 414, 431. Parce 80. Parvate 88. Pothos 106. Proietidele 112.
www.digibuc.ro
459
Poseidon 114, 119, 261, 400, 404, .
405,406,407.
Python 54, 122, 192, 324. Paul, sf. 127, 145, 255. Plato 148, 300, 320, 381, 404. Pegas 150. Poliphem 160, 200. Pauliciani 184, 218, 255, 371. Plutarh 246. Pleroma 247. Pytagorienii 251. Pandora 253, 277. Pindar 262. Prometeu 264, 276. 277. 278, 279, 280, 282, 283, 287, 288, 331, 335, 339, 397, 398,
400,401, 4 t5, 118, 436.
Petru §1 Paul 283, 440. Paul 301, 302, 305, 306, 325, 441. Proclus 307. Pestiphera 310. Pitholicesc 325. Pallor 326. Pavor 326. Pan 338. 339, 340, 351, 352, 356,
360, 364, 368, 396, 109, 415 Picus 356. Pomona 356, 358. Peleu 356, 369, 415. Protheu 356, 317, 378, 410. Parabrama 358. Pineu 365. Prunikos 376. Palas Atena 378, 403, 904. Plotinus 381. Pselus 381. Perseus 389. Palici 390. Petrisor 399. Palas 405, 422, 423. Poseidonias 409. Persephone 413. Pecorone 427.
Pepelea 51, 53, 54. Pöpel 53, 54. Puniabala 55.
Penatii 56. Picus 62. Portia 431, 414. Petit Policet 435. Portita 438. Porumbita 445. Pytagora 419. Quirin 62, 298, 350. Quirinali 65. Quirinal 65.
Rhea 20, 220, 261, 317, 319, 339Romul 40, 68, 99, 196, 250. Rernul 40, 43, 68, 196, 259. Rozalia 92, 101, 110, Rusaliile 92. Rusal 110. Roma 122, 448. Rafael 255. Ri-chis 269. Rhodos 406. Rares Petru Vodä. 449.
Sporcalia 9. Simon Curelariul 10. Semo Saucus_,F0, 11. Simon Magus i10, 375, 377.
Semoni Peo Vidio 10, Simion S,tâlpnicul 14, 15, 285. Schirofolta 20. Sardonic (rálsul) 25. Saturn 2$, ,29, 124, 156, 183, 213,
221, 222, 223, 264, 276, 296, 415, 420, Saturnalia 28, 119. Sigilaria 28,,35. Solun 31. Sfintisori 32. Sebasius 33, 82, 85, 89, 90, 112Simulacre de oameni 35, 118. Saturni 36. Strigoi 36, 44. Sâmbäta Mosilor 42. Servius Tulius 48. Salii 62, 65, 98, 108. Scuturile 66.
www.digibuc.ro
460
Saba 430. Sathr Deli 49.
'Samotracia 66, 90. Stejarul 74. Sirius 78, 88, 89, 372, 273. Styxul 63. 80. Siva
82, 88, 89, 115, 116, 195,
Stan Pätitul 49. Salice fecioare 64. Sibila 183, 314, 326.
285, 2 8 6 405, 4(18, 41 5, ,
42 6,42 7,42 9,435,43 6, 444 Sarabi 83. Sarrnisigetuza 83. Sarmani 87. Sumanul 93. Sabaot 112. Sabasele 112. Sit 180, 181. Solomon 183, 184. Samael 213, 247, 248, 252, 253, 2 54,43 1 Sydic 221. Scaraotchi 224. Satanael 214, 226, 227, 284. Sansara 240. Soru 247. Sohan 247. Satan 250, 251. I Simion 250.
Sofia, sf. 252. Samiasa 255. $0har 255. Serapis 264. Sankaser 269. Sara 282. Spiridon, sf. 283, 284. Sigin 287 398. Spirit, sit 309, 373, 374A78, 379.
Sava rh. Socrate 330, 411. Syrius 338, 415 Silen 351, 364. .Sikran 356.
Sursety 360, 408. Sofia Asamot 375. Salamis 404.
Sits 409. Sfânta Scripturà 420. Siloah 423.
Sudra 426.
Siba 89, Q0, 222, 229, 272, 419,
42 1, 42 7, 430. Serpete 33. Stefan cef Mare 46, 288, 289, 291. $ubiltul 89, 90, 112. Serpe-52. Tesmoforiile 8. Triff 11. Teseu 12, 17, 18, 26, 31, 108,
119, 122, 123. Tifon 13, 185, 189. 192. 195, 213,
222, 246, 261, 262, 263, 2 64, 266, 278, 281, 288 Talos 17, 25, 83. Tantal 23, 88. Toiagul lui Aron 24. Toiagul Infrunzit 81, 265, 417, 425.
Toderica Fdt-Frumos 25, 234. Talaios 25. Tibru 29, 121, 155, 315. Tarquinius 35. Tacita 37, 38. Tulius Hostilius 65. Troja 54, 66, 90. Titus 80. Titanii 81, 138. Tirsos 87. Tatatnen 91. Tracia 92.
tTrandafirul 106, 357. Tulasi 106. Turculef 117. Toader, sf. 119. ifon 139. Tertulian 141. Treimea, sf. 155. Tananaua (jocul) 166. Tavprul 176, 177. Trofonius 213, 328, 409.
www.digibuc.ro
461
Tartarus 248. Thetis 256, 278, 359, 369, 394,
Vulturul 80. Vasilca 116. ArVinere, sf. 133, 317, 318. Ver sacrum 142. Visnu 185, 227, 220, 260, 270,
41 5.
Themis 257, 278, 286, 289, 292, 2 93.
275, 284, 285, 286, 295. 404, 408, 414, 415, 417.
Taurus 263. Telus 276. Tudor (visul) 325, 364. Turturica 335, 435. Thot 341. Theurgic 381. Tespieä 382, 387. Thalia 390. Thesalia 403. Telhinii 406. Triton 407, 408. Theba 410. Tartar 421, 424. Trimurti 430. Tarnkappe 54. Thor 55. Tändald 55. Tudora 433. Taurobolium 439.
Vannes 199. Varvara, sf. 242, 373, 376, 380. Vargä latä 282. Valmik 285. Vasde, sf. 296. Vergelul 311. Venus 324, 353. Volincuta 351. Vertumnus 356. Velata 387.
Wali 287. Walhala 417.
Usturoi 35, 44, 67, 103. Uitata 36. Uranus 261, 282. Ursul 100, 101, Veiovis 11, 15, 92. Väntoaica 14. Vesta 20, 187. Vulcan
25, 43, 277, 278, 279,
280, 2 88, 292, 351, 400, 401, 417, Vates 65. Venere 79, 90, 221, 262, 263, 322, 361, 358, 389, 414.
Zeus 5, 125, 128, 138, 148, 156, 167, 160, 185, 196, 221,, 257, 258, 261, 262, 263, 266, 267, 271, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 282,, 285, 288, 33t, 332, 334, 339, 376, 378, 383, 389, 390, 391, 393, 394, 397, 596, 401, 403, 404, 405, 406, 423, 424, 426, 436. Zeus Jehova 424. Zarabos 83, 112. Zarnolxis 84, 90, 91, 120, 165, 223, 224, 416. Zagreus 112. Zaroastru 131, 146, 196, 224 226, 235, 256, 332,, Zenda Vesta 131.
OF)
000
www.digibuc.ro
Greelele de tipar si de sens. 1.a p.
13 sä se citeascä »cat si fata lui Zeus Atena«, In loc de »cat i fata sa Atena«.
La p. La p.
39 este a se ceti »la vaträ«, in loc de »a vaträ«. 45 este a se ceti »acele spirite< in loc de »ace
La p.
58 sä se citeascä »stobor de seminoc«, in loc de
spirite«. »sobor«.
La p.
64 sä se citeased »Marti In septämâna mare«, in loc de »septämâua«; i In loc de »juni.« sä se citeascä »jumatate«.
La p. 65 sä se citeascd »Mamurius»,in loc de »Mamarius«. La p. 77 sä se citeaschi »ramuri de laur» in loc de »aur«. La p. 124 sä se citeascä »espeditia i serbätoarea lui Teseu «. La p. 125 sä se citeasa »Zeitei Artemis«, in loc de »Zeita«. La p. 144 sg se citeascg »II täè bucAtele«, in loc de »tae