Ecaterina Teodoroiu [PDF]

Zitiervorschau

Ecaterina Teodoroiu Ecaterina Teodoroiu, născută Cătălina Teodoroiu a fost o femeie soldat, care a luptat pe front în primul război mondial, murind tot pe front.Membră a cercetașilor români, ea a lucrat inițial ca asistentă medicală,dar a decis ulterior să devină soldat pe front, fiind impresionată de patriotismul soldaților răniți și de moartea fratelui ei,Nicolae, sergent în armata română.Era neobișnuit ca o femeie să lupte pe front, dar cu suportul familei regale române ea a reușit să lupte pe front și să devină un simbol. Ecaterina Teodoroiu s-a născut în satul Vlădeni,acum parte a orașului Târgu Jiu, în regiunea istorică a Olteniei, în familia a doi fermieri, Elena și Vasile Teodoroiu.Ecaterina a avut 5 frați și 2 surori.După ce a studiat 4 ani în Vlădeni și Târgu Jiu la școala primară româno-germană, a absolvit școala de fete din București.Acolo a devenit membră trupei române de femei cercetași. Lucrând ca asistentă, la 27 Octombrie 1916 Teodoroiu a însoțit civilii și soldații rezerviști care luptau să respingă atacul campaniei bavareze a celei de-a 9-a armate germane la podul peste râul Jiu.Impresionați de curajul ei familia regală română o invită la București. Fratelei ei moare pe front, la scurt timp după ce Ecaterina îl vizitează.Cu dorința de a-și răzbuna fratele ea îl roagă pe Colonelul Oblogeanu să o lase să se alăture regimentului al 18-lea de infanterie ca voluntar. Teodorou si-a arătat aptitudinile salvându-și compania din a deveni prizonieri.După ce lea spus nemților în germană că regimentul ei se predă, a inceput să trangă în nemți, permitând campaniei ei să scape. În noiembrie 1916 este capturată, dar reușeste să scape.În lupta de la Filiași este rănită la ambele piciore.După recuperarea în spitalul militar regele Ferdinand din Iași,ea se alătură regimentului de infanterie 43/49 condus de locotenentul secund Gheorghe Mănoiu.Pentru curaj ea a fost decorată cu medalia Virtutea Cercetașilor și medalia virtutea militară,clasa a doua, pe 10 Martie 1917, ca apoi să fie decorată cu medalia virtutea militară, clasa întăi, și numită locotent secund onorar de regele Ferdinand, care îi dă sub conducere plutonul 25 al companiei 7 a regimentuli de infanterie 43/59, divizia 11 și devine prima femeie ofițer de armată din România. Într-o luptă contra regimentului german 40 reservă al diviziei infanterie 115 Ecaterina Teodoroiu este împușcată fie în piept, fie în cap, ultimile cuvinte ale ei fiind*În față bărbași, nu renunțați, sunt încă cu voi* După război Ecaterina Teodoroiu a fost ridicată la statutul de eroină a poporului român.Rămășitele ei sunt îngropate într-o criptă în Târgu Jiu.În 1921 regimentul 43/49 infanterie primește numele onorar Ecaterina Teodoroiu.În 1937, prin decret regal liceul de fete din Târgu Jiu a fost numit după ea, astăzi Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu.