DT P Geana [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea din Pitesti Facultatea de Mecanica şi Tehnologie Departamentul Fabricaţie şi Management Industrial Programul de studii: Tehnologia Constructiilor de Masini

PROIECT LA DISCIPLINA DISPOZITIVE TEHNOLOGICE

Îndrumător:

Student,

Anul Universitar 2021-2022

Structura Proiect Temă proiect Cuprins CAP I STABILIREA DATELOR NECESARE PROIECTĂRII DISPOZITIVULUI 1.1 Proprietățile mecanice ale materialului supus prelucrării 1.2 Stadiul de prelucrare a semifabricatului până la operația pentru care se proiectează dispozitivul 1.3 Elementele operației pentru care se proiectează dispozitivul CAP II STABILIREA SCHEMEI DE ORIENTARE ȘI FIXARE OPTIMĂ (SOF-O) FAZA 01 ELABORAREA SCHEMELOR DE ORIENTARE TEHNIC POSIBILE (SOTP) A01 Schița operației A02 Evidentierea condițiilor tehnice A03 Selectarea condițiilor tehnice A04 Geometrizarea condițiilor determinante A05 Selectarea extremelor conditiilor A06 Explicitarea extremelor dependente A07 Ordonarea extremelor dependente A08 Simbolizarea materializării extremelor dependente ordonate (simbolizarea bazelor de orientare) A09 Simbolizarea reazemelor auxiliare A10 Simbolizarea reazemelor suplimentare A11 Stabilirea schemelor de orientare tehnic posibile ( SO-TP ) FAZA 02 STABILREA CRITERIULUI TEHNIC DE SELECȚIE A SCHEMELOR DE ORIENTARE AT01 Calculul erorilor de orientare admisibile FAZA 03 SELECTAREA TEHNICĂ A SCHEMELOR DE ORIENTARE AT02 Calculul erorilor de orientare reale AT03 Selectarea schemelor de orientare tehnic acceptabile (SO-TA) FAZA 04 STABILIREA CRITERIILOR ECONOMICE DE SELECȚIE A SCHEMELOR DE ORIENTARE TEHNIC ACCEPTABILE (SO-TA) AE01 Precizarea criteriilor economice de selectare AE02 Evidentierea simbolizării informaționale AE04 Precizarea numărului variantelor SO-TA AE05 Introducerea coeficienților de importanță (Ci) asociați criteriilor economice AE06 Insumarea valorilor coeficienților de importanță AE07 Selectarea simbolurilor unui extrem dependent, ce indeplineste condiția de Optim local AE08 Determinarea Optimului local AE09 Obtinerea schemei de orientare optime (SO-O) FAZA 05 SELECTAREA ECONOMICĂ A SCHEMELOR DE ORIENTARE FAZA 06 STABILIREA SCHEMEI DE ORIENTARE ÇI FIXARE OPTIMĂ (SOF-O)

Cap III PROIECTAREA ELEMENTELOR DISPOZITIVULUI 3.1 Proiectarea elementelor de orientare 3.2 Proiectarea elementelor de ghidare sau de reglare a sculelor 3.3 Proiectarea mecanismului de fixare 3.4 Proiectarea corpului dispozitivului 3.5 Proiectarea elementelor de asamblare 3.6 Proiectarea elementelor de legătură cu mașina-unealtă 3.7 Modul de lucru cu dispozitivul Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3

ANEXE Desen ansamblu dispozitiv de prelucrare Desen ansamblu dispozitiv de control Desen de execuție

UNIVERSITATEA din PITEȘTI FACULTATEA de MECANICĂ şi TEHNOLOGIE Departamentul de Fabricație şi Management Industrial Anul univ.: 2020-2021 Programul de studii de licenţă: TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

TEMĂ PROIECT

Disciplina: Dispozitive tehnologice Student: Enunţul temei: Să se proiecteze dispozitivul tehnologic necesar prelucrării reperului GAURĂ ∅11,5 operaţia GĂURIRE şi dispozitivul de control pentru verificarea abaterii coaxialitatii si diametrului. Date iniţiale: - Desenul de execuţie a reperului bucșă - Procesul tehnologic de execuţie a reperului gaură ∅11,5 - Maşina-unealtă utilizată G25 - Producţie anulă: 40000buc/an Probleme principale care vor fi tratate în cadrul proiectului: Proiectarea unui dispozitiv de fabricare:  Stabilirea variantei optime de orientare şi fixare – 6 ore  Proiectarea elementelor de orientare – 2 ore  Proiectarea elementelor de ghidare sau de reglare a sculelor – 2 ore  Proiectarea mecanismului de strângere – 2 ore  Proiectarea corpului dispozitivului – 2 ore  Stabilirea elementelor de asamblare – 2 ore  Proiectarea elementelor de legătură a dispozitivului cu maşina unealtă – 2 ore  Elaborarea desenului de ansamblu al dispozitivului – 6 ore  Elaborarea desenului de execuţie al unui element nestandardizat al dispozitivului – 2 ore Proiectarea unui dispozitiv de control:  Stabilirea şi proiectarea elementelor de materializare a bazelor de referinţă – 2 ore  Calculul forţelor de fixare, alegerea şi proiectarea elementelor de fixare – 2 ore  Alegerea aparatului, mijlocului de măsurare – 2 ore  Proiectarea celorlalte elemente – 4 ore  Calculul etaloanelor şi a erorilor de măsurare – 2 ore  Proiectarea ansamblului dispozitivului – 4 ore Termenul de predare a proiectului: 08.06.2021 Titular disciplină conf. dr. ing. Daniela Monica IORDACHE

Titular proiect, CS II. dr. ing. Aurel COSTEA ACS drd. ing. Claudiu-Ionuț MALEA

Fig. 1 Desenul de executie

CAP I Stabilirea datelor necesare proiectării dispozitivului

1.1 Proprietăţile mecanice ale materialului semifabricatului supus prelucrării Proprietăţile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul regimului de aşchiere şi pentru calculul componentelor forţei de aşchiere. Materialul piesei este indicat pe desenul de execuţie al acesteia, iar proprietăţile mecanice se aleg din standardul materialului respectiv. Piesa din figura 1 este realizată din oţel C45, principalele caracteristici ale materialului piesei, menţionate în STAS 880 – 86 sunt: Elementul de aliere %

Tabelul 1.1 Compozița chimică a materialului C45 C

Mn

Si

0,42…0,50 0,50…0,80 0,17…0,30

Cr

Ni

max. 0,03

max. 0,03

Tabelul 1.2 Caracteristicile mecanice ale materialului Rezistenţa la Alungirea la Rezilienţa Rezilienţa rupere, Rm rupere, A KCU 300/5 KCU 300/2 [N/mm2] [%] [Jcm2] [Jcm2]

Limita de curgere, Rp0,2 [N/mm2] min. 370 620…760 14 min. 39 min. 59 Caracteristicile anterioare sunt după călire şi revenire înaltă Cǎlit şi revenit la 30-35 HRC Tabelul 1.3 Tratementele termice aplicabile materalului Tratamente termice primare

Recoacere de normalizare, Recoacere de omogenizare

Tratamente termice secundare

călire, revenire

1.2 Stadiul de prelucrare a semifabricatului până la operaţia pentru care se proiectează dispozitivului Piesa finală se obţine prin prelucrări în mai multe operaţii. Pentru operaţia la care se proiectează dispozitivul semifabricatul este într-un anumit stadiu de prelucrare. Semifabricatul corespunzător operaţiei de găurire ∅11,5, se obţine prin adăugarea pe desenul piesei finale a adaosurilor neîndepărtate până la această operaţie, fig.1.2.

Fig. 1.2 Stadiul piesei de prelucrat 1.3 Elementele operației pentru care se proiectează dispozitivul     

Elementele operației care trebuie cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt: fazele operației; mașina unealtă utilizată; sculele utilizate; regimul de așchiere; forțele de așchiere.

Fazele operaţiei sunt: Găurirea   se realizează în 4 faze. Maşina – unealtă. Prelucrarea se realizează pe o maşină de găurit G 25 cu următoarele caracteristici:  Cursa maximă a axului principal, 224 [mm];  Conul axului principal, Morse nr.4;       

Distanţa între axul burghiului şi coloană, 315 [mm]; Distanţa maximă între masă şi partea frontală a axului principal, 710 [mm]; Distanţa maximă dintre placa de bază şi partea frontală a axului, 1120 [mm]; Suprafaţa mesei, 425X530 [mm]; Numărul de canale şi dimensiunea acestor: 3 canale paralele T12 STAS 1385: 1995 Suprafaţa plăcii de bază, 560X560 [mm]; Numărul de canale pe placa, 2 canale T18 STAS 1385: 1995 Gama de turaţii, 40; 56; 80; 112; 160; 224; 315;450; 630; 900; 1250; 1800 [rot/min];

 

Gama de avansuri, 0,10; 0,13; 0,19; 0,27; 0,38; 0,53;0,75; 1,06; 1,5 [mm/rot]. Puterea motorului principal, 3 [KW].

Scula utilizată Pentru a alege corect scula utilizata se va folosi un program de calcul, Walter Tools, introducand materialul piesei, tipul gaurii, diametrul si adancimea gaurii. S-a obtinut, burghiul DC160-03-11.500A1-WJ30ET, fig 1.3:

Fig. 1.3 Informatii generale despre scula utilizata Regimul de aşchiere Regimul de aşchiere pentru fiecare fază a operaţiei se alege din normative sau se calculează. Parametrii regimului de aşchiere care trebuiesc stabiliţi sunt: adâncimea de aşchiere, avansul şi viteza de aşchiere. Folosind programul de calcul Walter Tools, s-au obtinut urmatoarele rezultate, fig 1.4:

Fig. 1.4 Parametrii regimului de aschiere recomandat Walter-tools 1.

Adâncimea de aşchiere la găurire:

𝑡𝑡 = 30 𝑚𝑚𝑚𝑚 2.

Avansul de aschiere:

s = 0,3 mm/rot Din gama de avansuri a masinii de gaurit G25 se va alege avansul s=0,27 mm/rot 3. Viteza de aschiere v = 74,2 m/min Turatia sculei se calculează conform relatiei: 1000𝑣𝑣 = 2054 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑡𝑡/𝑚𝑚𝑚𝑚𝑛𝑛 𝜋𝜋𝜋𝜋 Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta turatia n=1800 si se calculeaza viteza reală de aschiere cu ajutorul relatiei: 𝑛𝑛 =

𝑉𝑉𝑟𝑟 = 𝜋𝜋𝜋𝜋𝑛𝑛 = 65 𝑚𝑚/𝑚𝑚𝑚𝑚𝑛𝑛 1000 Forta axiala,momentul si puterea de aschiere: -pentru forta axială 𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹 = 3040 𝑁𝑁 -pentru momentul de aschiere 𝑀𝑀𝑎𝑎𝑎𝑎 = 13,9 𝑁𝑁𝑚𝑚 -pentru puterea necesară găuririi 𝑃𝑃 = 3 [𝑘𝑘𝑘𝑘]

Fig. 1.5 Burghiul

CAP II Stabilirea schemei de orientare și fixare optimă (SO-F) FAZA 01. ELABORAREA SCHEMELOR DE ORIENTARE TEHNIC POSIBILE (SO-TP) A01 Schița operației

Fig. 16 Schita operatiei

A02. Evidențierea condițiilor tehnice C1 – respectarea cotei de ∅11,5; C2 – respectarea unghiului 90° dintre cele 4 găuri (21), care urmează a fii prelucrate; C3 – respectarea amplasării axei suprafeței 21 pe cercul purtător ∅120; C4 – respectarea unghiului de 45˚a suprafeței 21 față de planul Sv al suprafetei 23; C5 – respectarea perpendicularității axei suprafeței 21 pe suprafața 5; C6 – respecatrea paralelismului axei suprafeței 21 față de axa suprafeței 4; C7 - respectarea lungimii găurii (cota 30); C8 – respectarea amplasării concentrice pentru axele suprafeţelor 21 de pe cercul purtator ∅120 față de axa suprafeței 4. A03. Selectarea conditiilor tehnice 

Condiții constructive sau de reglaj: C1, depinde de diametrul sculei; C2, depinde de cursa unghiulară a mașinii de găurit; C3, depinde de construcția dispozitivului; C7, depinde de reglajul cursei la mașina de găurit.



Condiții determinante (CD) – determină poziția reciprocă a suprafețelor ce se prelucrează față de celelalte suprafețe: C3, C4, C5, C6 Condiții echivalente (CE): C6 = C8 . Condiții incompatibile (CI): Nu avem.

 

A04. Geometrizarea conditiilor determinante Se transcriu condițiile deterinante exprimând elemenetele de referință de pe piesă prin suprafețe, axe sau puncte. 𝐶𝐶4 , 𝑆𝑆21 𝐶𝐶 , 𝜋𝜋

(𝐶𝐶𝜋𝜋)

5

⎩ Unde,     

𝑍𝑍21−𝑍𝑍21

45°

�⎯ ⎯ ⎯� 𝑆𝑆𝑣𝑣 ⊥

�⎯ ⎯ ⎯� 𝑆𝑆5

,

⊚

𝐶𝐶8 , 𝜋𝜋𝑍𝑍21−𝑍𝑍21 �⎯ ⎯ ⎯ � 𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4

D, reprezintă dreapta; z-z, este direcția axei z-z; 21, 4, reprezintă numărul suprafețelor la care ne referim; S5, reprezintă suprafața notată cu 5; 𝑆𝑆𝑣𝑣, este planul de simetrie al piesei.

A05. Selectarea extremelor condițiilor  𝜋𝜋𝑍𝑍21−𝑍𝑍21 ; sunt extreme directoare ; depind de sculă, generează suprafețe și sunt elemente de referință;



𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4 , 𝑆𝑆𝑣𝑣 , 𝑆𝑆5 , sunt extreme dependente; depind prin cote și condiții de extremele directoare.

A06. Explicitarea extremelor dependente 𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4 este un extrem explicit deoarece are materializare directă pe suprafața cilindrică 4, de ∅ 63+0,03 ; 0 𝑆𝑆5 , este un extrem explicit cu determinare directa, reală, materializat de suprafața plană frontală superioară piesei; Planul de simetrie 𝑆𝑆𝑣𝑣, al piesei este un extrem implicit imaginar care nu are materializare prin elemente reale, palpabile, decat daca piesa ar fi sectionata longitudinal, ceea ce nu poate fi luat in discutie. În acest caz este necesară explicitarea, ce impune exprimarea planului 𝑆𝑆𝑣𝑣 prin două elemente care au corespondent real, axa găurii notate cu cifra 4 (𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4 ), și un punct Pk aflat la intersecția planului 𝑆𝑆𝑣𝑣 cu suprafața 𝑆𝑆23 . 𝐶𝐶4 , 𝑆𝑆21 (𝐶𝐶𝜋𝜋)

45˚

�⎯ ⎯ ⎯ � 𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4 ; 𝑃𝑘𝑘 ⊥

𝐶𝐶5 𝜋𝜋𝑍𝑍21−𝑍𝑍21 �⎯⎯⎯⎯� ⊚

𝑆𝑆5 ,

⎩𝐶𝐶8 , 𝜋𝜋𝑍𝑍21−𝑍𝑍21 �⎯⎯⎯⎯⎯� 𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4 A07. Ordonarea extremelor dependente Ordinea este: EI 𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4 EII S5 EIII Pk A08. Simbolizarea materializării extremelor dependente ordonate (simbolizarea bazelor de orientare) Se pun simbolurile care pot materializa cele trei extreme pe schița operației și se numerotează fiecare simbol. A09. Simbolizarea reazemelor auxiliare Condițiile cerute la prelucrare nu impun utilizarea reazemelor auxiliare. A10. Simbolizarea reazemelor sulimentare Configurația și rigiditatea piesei nu impun utilizarea unor reazeme suplimentare. A11. Stabilirea schemelor de orientare tehnic posibile (SO-TP)

Tabelul 1 Erorile tehnic posibile SO-TP Nr. SO-TP I II III IV

EI 𝜋𝜋𝑍𝑍4−𝑍𝑍4

EII EIII S5 Pk

2 3 4 5

1

6

x

x x x x

x x x x

x

x

x

R. Supl.

C4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑎𝑎 = 0,4

0,027 0,059 0,74 0

C5

C8

𝜀𝜀𝑜𝑜𝑎𝑎 = 0,24

𝜀𝜀𝑜𝑜𝑎𝑎 = 0,225

0 0 0 0

0,027 0,059 0,67 0

SOTA

Obs.

Ɛor < Ɛoa

x

Numărul schemelor de orientare tehnic posibile (SO-TP): NSO-TP = nsEI x nsEII x nsEIII NSO-TP = 4 x 1 x 1 = 4 FAZA 02 – STABILIREA CRITERIULUI TEHNIC DE SELECȚIE A SCHEMELOR DE ORIENTARE AT 01 – Calculul erorilor de orientare admisibile Pentru fiecare condiție determinantă se calculează eroarea de orientare admisibilă Ɛoa și se trece în tabel. 1 1 𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑎𝑎 = ∗ 𝑇𝑝𝑝 = ∗ 1 = 𝟎𝟎, 𝟒𝟒 12.5 12.5 𝐶𝐶5 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑎𝑎 = 𝑇𝑝𝑝 = ∗ 0.6 = 𝟎𝟎, 𝟐𝟐𝟒𝟒 2.5 12.5 1 𝐶𝐶8 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑎𝑎 = 𝑇𝑝𝑝 = ∗ 0,2 = 𝟎𝟎, 𝟐𝟐𝟐𝟐𝟐𝟐 2.5 2.5 FAZA 03 – SELECTAREA TEHNICĂ A SCHEMELOR DE ORIENTARE AT 02 – Calculul erorilor de orientare reale -

Erorile de orientare pentru varianta I, în care se utilizează un mandrină autocentrantă scurt (2), reazem pentru suprafețe plane (1) și reazem pentru canalul frezat (6). Pentru condițiile C4, C5, C8, 𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0 (BC≠BO; j=0) 𝐶𝐶5 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0 (BC=BO; j=0) 𝐶𝐶8 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0 (BC≠BO; j=0) Erorile sunt diferite de zero deoarece baza de orientare este diferită de baza de cotare. Pentru a calcula eroarea de orientare se procedează astfel: - se exprimă distanţa dintre baze în funcţie de cotele existente pe piesă: d=l1 =95±0,3

-

se face derivata parţială a distanţei în raport cu fiecare cotă:

-

se calculează eroarea de orientare: 𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜

𝜕𝜕𝜕𝜕

=1

𝜕𝜕𝑙𝑙1

𝜕𝜕𝜕𝜕 2 = �� � * 𝑇𝑙𝑙1 2 𝜕𝜕𝑙𝑙1 2

𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 = �12 ∗ 𝑇𝑙𝑙1 = 𝑇𝑙𝑙1 = 0,027 𝑚𝑚𝑚𝑚 -

se exprimă distanţa dintre baze în funcţie de cotele existente pe piesă: d=l1 =95±0,3 se face derivata parţială a distanţei în raport cu fiecare cotă: 𝜕𝜕𝜕𝜕 = 1

-

se calculează eroarea de orientare: 𝐶𝐶8 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜

𝜕𝜕𝑙𝑙1

𝜕𝜕𝜕𝜕 2 = �� � * 𝑇𝑙𝑙1 2 𝜕𝜕𝑙𝑙1 2

𝐶𝐶8 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 = �12 ∗ 𝑇𝑙𝑙1 = 𝑇𝑙𝑙1 = 0,027 𝑚𝑚𝑚𝑚 -

Erorile de orientare pentru varianta II, în care se utilizează un bolț cilindric scurt (3), reazem pentru suprafețe plane (1) și reazem pentru canalul frezat (6). Pentru conditiile C4, C8, BO ≡ BC, j ≠ 0, Ɛor ≠ 0, eroarea este dată de jocul funcțional dintre piesă și bolțul de orinetare. 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =𝑗𝑗 𝑗𝑗 = 𝜋𝜋𝑚𝑚𝑎𝑎𝑚𝑚 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 − 𝜕𝜕𝑚𝑚𝑝𝑝𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑜𝑜𝑙𝑙𝑏𝑏 Piesa: 𝟔𝟔𝟔𝟔𝟎𝟎+𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟔𝟔 𝜋𝜋𝑚𝑚𝑎𝑎𝑚𝑚 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 = 63 + 0,03 = 63,03 𝜕𝜕𝑏𝑏𝑜𝑜𝑙𝑙𝑏𝑏 = 𝜋𝜋min 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 [𝑔𝑔6] 63𝑔𝑔6 => 𝐹𝐹𝑎𝑎 = −0,010𝑚𝑚𝑚𝑚 𝐶𝐶𝑟𝑟𝑛𝑛𝐶𝐶𝑟𝑟𝑟𝑟𝑚𝑚 𝐼𝐼𝑇𝑇 6; 𝑇𝑇𝜕𝜕 = 0,019𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑇𝑇𝜕𝜕 = 𝐹𝐹𝑎𝑎 − 𝐹𝐹𝑚𝑚 => 𝐹𝐹𝑚𝑚 = 𝐹𝐹𝑎𝑎 − 𝑇𝑇𝜕𝜕 = −0,010 − 0,019 = −0,029 Bolt:𝟔𝟔𝟔𝟔 −𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎 −𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟐𝟐𝟎𝟎 𝑗𝑗 = 𝜋𝜋max 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 − 𝜕𝜕𝑚𝑚𝑝𝑝𝑚𝑚 𝑎𝑎𝑜𝑜𝑏𝑏𝑜𝑜𝑜𝑜𝑝𝑝 = 63,03 − 62,971 = 0,059𝑚𝑚𝑚𝑚 𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0,059 mm 𝐶𝐶8 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0,059 mm 𝐶𝐶5 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 = 0 mm - Erorile de orientare pentru varianta III, în care se utilizează bucșă (4) cu reazem pentru suprafața plană (1) și pentru canalul frezat (6). Pentru condițiile C4, C5, C8, Pentru condițiile C4, C8, BO ≡ BC, j ≠ 0, Ɛor ≠ 0, eroarea este dată de jocul funcțional dintre piesă și bucșă. 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =�𝑗𝑗2 2 + 𝑇𝑇 2 𝑗𝑗 = 𝜋𝜋𝑚𝑚𝑎𝑎𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑎𝑎𝑎𝑎 − 𝜕𝜕𝑚𝑚𝑝𝑝𝑚𝑚 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 Arbore: 95 ± 0.3 𝜕𝜕𝑚𝑚𝑝𝑝𝑚𝑚 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 = 95 − 0,3 = 94.7 𝑚𝑚𝑚𝑚

𝜋𝜋𝑚𝑚𝑎𝑎𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑎𝑎𝑎𝑎 = 𝜕𝜕𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑚𝑚𝑎𝑎𝑚𝑚 [𝐺𝐺6] 95,3𝐺𝐺6 => 𝐴𝐴𝑚𝑚 = 0,012𝑚𝑚𝑚𝑚 𝐶𝐶𝑟𝑟𝑛𝑛𝐶𝐶𝑟𝑟𝑟𝑟𝑚𝑚 𝐼𝐼𝑇𝑇 6; 𝑇𝑇𝐷𝐷 = 0,022𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑇𝐷𝐷 = 𝐴𝐴𝑎𝑎 − 𝐴𝐴𝑚𝑚 => 𝐴𝐴𝑎𝑎 = 𝑇𝐷𝐷 + 𝐴𝐴𝑚𝑚 = 0,022 + 0,012 = 0,034 𝑚𝑚𝑚𝑚 𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟔𝟔𝟒𝟒 Bucșa:𝟎𝟎𝟐𝟐, 𝟔𝟔𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟎𝟎𝟐𝟐 𝑗𝑗 = 𝜋𝜋𝑚𝑚𝑎𝑎𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑎𝑎𝑎𝑎 − 𝜕𝜕𝑚𝑚𝑝𝑝𝑚𝑚𝑝𝑝𝑚𝑚 𝑎𝑎𝑜𝑜𝑏𝑏𝑜𝑜𝑜𝑜𝑝𝑝 = 95,334 − 94.7 = 0,634𝑚𝑚𝑚𝑚 2

𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =�𝑗𝑗2 2 + 𝑇45° = �0,6342 + 0,42 = 0,74𝑚𝑚𝑚𝑚 2

𝐶𝐶8 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =�𝑗𝑗2 2 + 𝑇⊚ = �0,6342 + 0,2252 = 0,67𝑚𝑚𝑚𝑚 𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0,74 mm 𝐶𝐶6 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0,67 mm 𝐶𝐶5 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 = 0 mm - Erorile de orientare pentru varianta V, în care se utilizează un dorn autocentrant scurt (5), reazem pentru suprafețe plane (1) și reazem pentru suprafața canalului frezat (6). 𝐶𝐶4 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0 (BC=BO; j=0) 𝐶𝐶5 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0 (BC=BO; j=0) 𝐶𝐶6 𝜀𝜀𝑜𝑜𝑜𝑜 =0 (BC=BO; j=0) În concluzie pentru condițiile C4, C5, C6 nu există erori. AT 03 – Selectarea schemelor de orientare tehnic acceptabile (SO-TA) Din cele 4 variante de scheme de orientare tehnic posibile SO-TP se aleg schemele de orientare ce îndeplinesc criteriul tehnic (CT) de selecție exprimat de relația Ɛor < Ɛoa, a fiecărei variante pentru toate cele trei condiții determinate stabilite (C4, C5, C6,), înscirse în tabelul 1. După aplicare criteriului tehnic (CT) de selecție a celor 4 SO-TP, scheme îndeplinesc condiția εor ≤ εoa (variantele 1, 2, 4) care devin scheme de orientare tehnic acceptabile (SOTA) ce vor fi analizate în continuare din punct de vedere economic. FAZA 04 – STABILIREA CRITERIILOR ECONOMICE DE SELECȚIE A SCHEMELOR DE ORIENTARE TEHNIC ACCEPTABILE AE 01- Precizarea criteriilor economici de selectare CE1 – numărul elementelor din comonența reazemului simbolizat; CE2 – complexitatea elementelor; CE3 – costul elementelor constructive asociate simbolizării informaționale; CE4 – productivitatea privind utilizarea comoda a dispozitivului; CE5 – uzura și costurile de întreținere; CE6 – reutilizarea elementelor de reazem pentru construcția altor dispozitive. Aceste criterii cât și datele referitoare a SO-TA se completează în tabelul 2,

AE 02 – Se evidențiază simbolizarea informațională asociată celor 3 variante de SO-TA pentru fiecare extrem dependent expicitat și ordonat EI, EII, EIII; simbolurile vor fi însoțite de numerele alocate în schița operației. AE 03 – Se înscriu în tabel criteriile economice enunțate ca utilități simple. AE 04 – Se precizează numărul variantelor SO-TA care vor fi analizate din punct de vedere economic: NSO-TA = 3x1x1=3 Tabelul 2 Centralizatorul criteriilor de optimizare economica Criterii și utilități (C-U) Simbolizarea Nr. internațională Nr. SOasociata � C1 crt. CE1 CE2 CE3 CE4 CE5 CE6 TA extremelor Decizia dependente Optim (Max) EI Coeficienții de importanta (C1) local 1

(6)

1

1

1

1

0,8

0,7

5,5

OPTIM EI

1

1

1

1

0,8

0,7

5,5

OPTIM EII

-

-

-

-

-

-

-

0,2

0,3

0,2

0,8

0,6

1

3,1

1

1

1

1

0,8

1

5,8

0,4

0,4

0,3

0,8

0,6

1

3,5

2

3x1x1= 3

EII

(1) EIII

3 4 5

(2) (3) (1)

OPTIM EIII

𝐀𝐀𝐄𝐄𝟎𝟎𝟐𝟐 −Se introduc coeficientii de importanta (𝐂𝐂𝐈𝐈) asociați criteriilor economice; CI = 1 este valoarea maxima ce poate fi atribuita unui simbol al reazemului de orientare, în cazul când aceasta raspunde foarte bine ca utilitate și descrește pana la CI = 0 atunci când raspunsul este bine, suficient sau insuficient (0 ≤ CI ≤ 1). Se stabilesc aceste valori prin comparație pentru fiecare simbol al extremului dependent și în raport cu criteriul economic analizat, după care se trec în tabel. 𝐀𝐀𝐄𝐄𝟎𝟎𝟔𝟔 −Se insumeaza valorile coeficientilor de importanta atribuiți fiecărui simbol la cele șase criterii (CE1 … CE6) și se trec în tabel.

𝐀𝐀𝐄𝐄𝟎𝟎𝟎𝟎 −Se vor selecta, ca îndeplinind condiția de OPTIM LOCAL, acele simboluri ale unui extrem dependent (EI, EII, EIII), care au valoarea ∑ CICE = Max. și se noteaza în tabel. 𝐀𝐀𝐄𝐄𝟎𝟎𝟎𝟎 −După completarea și analiza datelor din tabelul 1.2 optimul local este: –

pentru EI, cu ∑ C1CE = 5,5;

–

pentru EII, cu ∑ C1CE = 5,5;

–

pentru EIII, cu ∑ C1CE = 5,8;

(6) - OPTIM EI; (1) - OPTIM EII; (3) - OPTIM EIII;

𝐀𝐀𝐄𝐄𝟎𝟎𝟎𝟎 − Obtinerea SO-O, are la baza teorema de optimalitate a lui Bellman, în care OPTIMUL GLOBAL este compus din optime parțiale. Pentru cazul considerat SO-O este: SO − O = OPTIM EI + OPTIM EII + OPTIM EIII;

SO-O =

(6) +

(2) +

(3)

FAZA 05 – SELECTAREA ECONOMICA A SCHEMELOR DE ORIENTARE Din analiza economica a celor șase SO-TA o singura varianta, aceea care îndeplinește criteriile impuse cel mai bine devine schema de orientare optima (SO-O), iar celelalte cu un punctaj mai mic al coeficienților de importanta sunt scheme de orientare neeconomice (SONE) ce nu vor mai fi luate în calculul ulterior. Schema de orientare optima (SO-O) este varianta nr. 1 a SO-TP din tabelul 1.1 care va parcurge în continuare algoritmul de stabilire a sistemului de fixare optim. SO-O=SO-TP(v2) =

(6) +

(2) +

(3)

FAZA 06 – SELECTAREA SCHEMEI DE ORIENTARE ȘI FIXARE OPTIMA Pe baza SO-O cu elemntele de reazem evidentiate de simbolixarea informationala asociatat si schita piesei, se parcurge metodologia prezentata. Pentru cazul analizat piesa are o configuratie simpla cu suprafete prelucrate plane, care iau contact cu reazemul plan pe care se descarca forta axiala a sculelor. Cele doua reazeme de orientare bolt cilindric scurt si pana de ghidare , determina o pozitie sigura si stabila a piesei in dispozitiv pana se aplica forta de strangere. Din variantele schemelor de fixare tehnic posibile se alege aceea care indeplineste cel mai bine conditiile tehnice si aceste considerente forta principala de strangere se aplica pe suprafata 10 a piesei intr-o zona convenabila pentru a mentine cat mai sigur contactul cu reazemele, sa conserve schema de orientare optima, sa poata echilibra influenta fortelor si momentelor de aschiere si să nu proveace deformatii de contact.

In final, schema de orientare si fixare optima (SOF-O) reuneste SO-O si SF-O astfel incat :

SOF-O =

(6) +

(2) +

(3) + S

In figura 5 este prezentata constructia simplificata a dispozitivului de orientare si fixare pentru cazul analizat.

/ '

t J C/J22

I

CD (')

::" S'

2

o

1

lfilll_.

I

C/Jl7 5

V

'+

A

T

TIA

4

300

Arc

2

Surub pentru

STAS 1386-80 2 STAS 4410-70 2

l>lt,'i\'l}&' He xogoM Lo llels@ Ler

2

uzuro. Contro.piuuto. Bl.,lCSO.

2

Piulito

2

So.ib o.

2

Cap

Mult io.x

Coloono cle ghic,ore

2

Ploco port bc,cso Bucso. ole ghiolore ')

STAS 1228/2 754

L iMit o.tor

So ibo crestoto

STAS 8782-71

ReozeM plon

STAS 8768 -70 STAS 3954-69

Surub

Bo l t

or ie nt ore

cle

S ur ub

fixore pies o STAS 9079-71

Place. ole bozo

Bucso. de uzura 01

Pieso.

Pozl Denul"lire 600

No=

Nr .olesen

sou

SR-IS

C45 C45 C45 C45 C45 C45 C45 Bc,9.Mot er ,ol

Dbs e rva\ii I Moso

SeMnotura

Moteriof:3@)

Student Prof"'!' or" ProfE>so..-

U niversitateadin Pitesti

C45 C45 C45 C45 C45 C45 C45 C45 C45 C45 C45 DSClO C45 C45

Foc,.,,toteo Ole r-