DSQ 60-Cope [PDF]

Zitiervorschau

ANEXE: ANEXA I: Chestionarul DSQ – 60 (Craşovan, Maricutoiu, 2012). Instructaj: itemii din acest chestionar se referă la părerile personale ale oamenilor despre ei însăşi. Folosiţi, vă rugăm, scală de noua puncte de mai jos pentru a indica în ce măsură vi se aplică dumneavoastră fiecare afirmaţie / item, încercuind un număr (de la 1 la 9). Nu mi se aplică deloc

1 2 3

4

5 6 7 8 9

Mi se aplică complet

Încercuiţi un număr mai mare când sunteţi de acord cu un item. De exemplu, dacă un item este complet aplicabil dumneavoastră, încercuiţi 9. Încercuiţi un număr mai mic dacă nu sunteţi de acord cu un item. De exemplu, dacă un item nu vă este deloc aplicabil, încercuiţi 1. Vă rugăm să nu omiteţi nici un item. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Nr. item 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17

Item Sunt mulţumit când ajut pe alţii şi dacă mi s-ar lua 1 asta aş fi deprimat. Deseori sunt numit posac (ă), tăcut (ă). 1

2

Scală dezacord-acord 3 4 5 6 7

2

3

4

5

6

7

8

9

Pot să nu mă gândesc la o problemă până am timp să mă ocup de ea. Îmi controlez anxietatea făcând ceva constructiv şi creativ precum pictura sau lucrul în lemn. Deseori îmi schimb părerea despre oameni; câteodată am o părere deosebită despre oameni, altă dată cred că oamenii sunt fară valoare. Pot găsi motive solide pentru tot ce fac. Pot râde de mine însumi cu destulă uşurinţă. Există o tendinţă a oamenilor de a mă trata necorespunzător. Dacă cineva m-ar ataca şi mi-ar lua banii, aş prefera să fie ajutat şi nu pedepsit. Dacă am un conflict cu cineva, încerc să mă gândesc la ce vinovăţie aş putea avea în acel conflict. Lumea zice că încerc să ignor faptele neplăcute ca şi cum ele n-ar exista. Mă simt deseori superior oamenilor cu care sunt. Cineva mă goleşte emoţional de tot ce am. Când există un pericol real, e ca şi când n-aş fi acolo şi nu mi-e teamă. Dacă sunt tratat incorect, îmi apăr drepturile. Gestionez pericolul ca şi când aş fi Superman/avea puteri supraomeneşti. Mă mândresc cu abilitatea de a readuce oamenii la condiţia lor reală.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1 1

2 2 2

3 3 3

4 4 4

5 5 5

6 6 6

7 7 7

8 8 8

9 9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1 1

2 2 2

3 3 3

4 4 4

5 5 5

6 6 6

7 7 7

8 8 8

9 9 9

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

8

9

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

Deseori acţionez impulsiv când ceva mă deranjează. În realitate, sunt destul de lipsit de valoare. Când am de a face cu oameni, aceştia, deseori, sfârşesc prin a simţi ceea ce simt eu. Am satisfacţii mai mari de la fanteziile mele decât de la viaţa mea reală. Mă retrag când sunt supărat. Când mă aflu în dificultate, deseori mă simt ireal. Am talente speciale care îmi permit să trec prin viaţă fară probleme. Prefer să vorbesc despre lucruri abstracte decât despre sentimentele mele. Există întotdeauna motive solide când lucrurile nu merg în favoarea mea. Rezolv mai multe lucruri visând cu ochii deschişi decât în viaţa mea reală. Când oamenii se supară pe mine, tind să cred că ei exagerează. Uneori mă cred înger, altă dată cred că sunt foarte rău. Dacă cineva se supară pe mine, tind să mă supere lucruri pe care, în general, le ignor. Devin în mod deschis agresiv când mă simt jignit. Nu prea îmi mai amintesc nimic din perioada mea şcolară timpurie. Mă retrag când sunt trist. Simt întotdeauna că cineva cunoscut îmi este îngerul meu păzitor. De obicei sunt mai rău decât cred oamenii că sunt. În ceea ce mă priveşte, oamenii sunt ori buni or răi. Dacă m-a supărat şeful, aş putea face o greaşeală în muncă sau să muncesc mai încet ca să mă răzbun. Există cineva cunoscut care poate face orice şi care este absolut corect şi drept. Dacă am avut experienţa a ceva neplăcut, atunci, în ziua următoare, uneori voi uita despre ce a fost vorba. Ajutorul dat altora mă face să mă simt bine. Pot să-mi ţin în frâu sentimentele dacă a le expune ar interfera cu ceea ce fac. De obicei pot vedea partea hazlie a unei situaţii altfel grave. Deseori mă trezesc că sunt foarte drăguţ cu oameni pe care, pe bună dreptate, ar trebui să fiu supărat. Nu există treburi de felul ,,să găseşti ceva bun în

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1 1

2 2 2

3 3 3

4 4 4

5 5 5

6 6 6

7 7 7

8 8 8

9 9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

fiecare”, dacă eşti rău, eşti rău în întregime. Când ceva ce fac nu iese bine, încerc să determin ce am neglijat. Oamenii au tendinţa de fi necinstiţi ori incorecţi cu mine. Când trebuie să mă confrunt cu o situaţie dificilă, încerc să-mi imaginez cum va fi şi-mi plănuiesc modalităţi de a-i face faţa. Doctorii niciodată nu înţeleg bine ce nu este în regulă cu mine. După ce mă bat pentru drepturile mele, tind să mă scuz pentru incisivitate. Dacă mă irită cineva, îi spun fară să-l rănesc. Deseori mi se spune că nu-mi arăt sentimentele. Când mă simt rău încerc să fiu împreună cu cineva. Dacă pot prevedea că o să fiu trist peste un timp, pot să fac faţă situaţiei mai bine. Oricât m-aş plânge, nu obţin o reacţie mulţumitoare de la ceilalţi. În loc de a spune exact ceea ce simt, îmi explic gândurile pe larg. Deseori descopăr că nu simt nimic când situaţia ar părea că cere emoţii puternice. Când mă simt deprimat sau agitat, îmi place să mă apuc de o activitate creativă sau fizică. Dacă aş intra într-o criză, aş căuta pe cineva căruia să-i împărtăşesc grijile. Dacă am un gând agresiv, simt nevoia de a face ceva în compensaţie. Când se întâmplă ceva emoţionant, tind să fac caz de detalii neimportante.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 1 1

2 2 2

3 3 3

4 4 4

5 5 5

6 6 6

7 7 7

8 8 8

9 9 9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

ANEXA II: Chestionarul COPE (Craşovan, Sava, 2013). Instructaj: Ne interesează cum reacţionează oamenii când se confruntă cu evenimente dificile şi stresante în viaţă. Există multe modalităţi de a încerca să faci faţă stresului. Acest chestionar vă solicită să indicaţi ce faceţi şi simţiţi, în general, când trăiţi experienţa unor evenimente stresante. Evident, diferitele evenimente duc la reacţii diferite, dar gândiţi-vă la ce faceţi de obicei când sunteţi sub stres deosebit. Apoi răspundeţi la fiecare din itemii următori, încercuind un număr pe formularul de răspuns pentru fiecare afirmaţie, folosind posibilităţile de alegere enunţate mai jos. Încercaţi, vă rugăm, să răspundeţi la fiecare item, separat de oricare altul. Alegeţi-vă răspunsurile cu grijă, şi faceţi răspunsurile dumneavoastră cât mai reale/adevărate. Vă rugăm să răspundeţi la fiecare item. Nu există răspunsuri ,,corecte” sau ,,greşite”, aşa că alegeţi cel mai exact răspuns pentru dumneavoastră, nu ceea ce credeţi că ,,majoritatea oamenilor” ar spune sau ar face. Indicaţi ce faceţi dumneavoastră de obicei când trăiţi experienţa unui eveniment stresant, având următoarele modalităţi de răspuns: 1. De obicei nu fac asta deloc, 2. De obicei fac asta în mică măsură, 3. De obicei fac asta în măsură medie, 4. De obicei fac asta în mare măsură. Nr. item 01 02 03

Item Încerc să mă dezvolt ca persoană ca rezultat al experienţei mele de viaţă. Mă apuc de lucru sau de alte activităţi înlocuitoare pentru ami lua gândurile de la anumite lucruri. Mă supăr şi-mi dau frâu liber emoţiilor.

Scală dezacord-acord 1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

04

Încerc să obţin sfaturi de la cineva în legătură cu ceea ce trebuie să fac.

1

2

3

4

05

Îmi concentrez eforturile pentru a face ceva în legătură cu situaţia stresantă.

1

2

3

4

06

Îmi zic: ,,nu-i adevărat!”.

1

2

3

4

07

Îmi plasez încrederea în Dumnezeu în această situaţie.

1

2

3

4

08

Râd de situaţia respectivă/stresantă.

1

2

3

4

09 10 11 12 13

Recunosc în mine că nu pot face faţă situaţiei şi nu mai încerc. Mă abţin de la a face ceva prea repede. Discut ceea ce simt cu cineva. Folosesc alcool sau droguri pentru a mă simţi mai bine. Mă obişnuiesc cu ideea că s-a întâmplat. Discut cu cineva pentru a afla lucruri în plus despre situaţia stresantă. Mă feresc să fiu distras de alte gânduri sau activităţi. Visez cu ochii deschişi la alte lucruri. Mă supăr şi sunt realmente conştient de asta. Caut ajutor la Dumnezeu. Îmi fac un plan de acţiune pentru situaţia stresantă. Glumesc pe seama situaţiei.

1 1 1 1 1

2 2 2 2 2

3 3 3 3 3

4 4 4 4 4

1

2

3

4

1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4

14 15 16 17 18 19 20

21

1

2

3

4

1

2

3

4

1 1 1

2 2 2

3 3 3

4 4 4

1

2

3

4

1 1

2 2

3 3

4 4

1

2

3

4

1

2

3

4

1 1

2 2

3 3

4 4

1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

36 37 38

Accept că s-a întâmplat şi că nu se poate schimba nimic. Amân a face ceva în legătură cu problema până situaţia o permite. Încerc să obţin sprijin emoţional de la prieteni sau rude. Pur şi simplu renunţ la atingerea scopului. Încerc acţiuni suplimentare pentru a scăpa de problemă. Încerc să uit de mine pentru un timp consumând alcool sau luând droguri. Refuz să cred că s-a întâmplat. Îmi dau frâu liber simţămintelor. Încerc să văd problema în lumină diferită, pentru a o face să pară mai pozitivă. Vorbesc cu cineva care ar putea face ceva concret în legătură cu problema stresantă. Dorm mai mult ca de obicei. Încerc să-mi fac o strategie legată de ceea ce este de făcut. Mă concentrez pe abordarea problemei şi, dacă este necesar, las alte lucruri deoparte, un timp. Obţin compasiune şi înţelegere de la cineva. Beau alcool sau iau droguri, pentru a mă gândi mai puţin la problemă. Glumesc despre problemă. Renunţ la încercarea de a obţine ce doresc. Caut ceva bun în ceea ce se întâmplă.

1 1 1

2 2 2

3 3 3

4 4 4

39

Mă gândesc cum aş putea aborda problema cel mai bine.

1

2

3

4

40

Mă prefac că problema stresantă nu există în realitate. Mă asigur că nu fac problema mai dificilă acţionând prea repede. Încerc din răsputeri să nu las alte lucruri să interfereze cu eforturile mele în timp ce mă ocup de problemă. Merg la film sau urmăresc programe la televizor pentru a mă gândi mai puţin la problemă. Accept realitatea faptului că s-a întâmplat. Întreb oamenii care au avut experienţe similare ce au făcut. Simt mult disconfort emoţional şi mă trezesc exprimându-mi aceste sentimente în mare măsură. Acţionez direct pentru a controla problema stresantă. Îmi caut consolare în religia mea. Mă oblig să aştept momentul propice pentru a face ceva. Râd de situaţie. Reduc cantitatea de efort consacrată rezolvării problemei. Îi spun cuiva despre cum mă simt. Consum alcool sau droguri pentru a mă ajuta să trec prin situaţie. Învăţ să trăiesc cu situaţia stresantă.

1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

1 1

2 2

3 3

4 4

1

2

3

4

1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4

1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

3

4

22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

Las la o parte alte activităţi pentru a mă concentra asupra problemei stresante.

56 57 58 59 60

Mă gândesc mult la ce paşi să fac în această situaţie. Acţionez de parcă situaţia stresantă nu există. Fac ceea ce e de făcut, pas cu pas. Învăţ ceva din această experienţă. Mă rog mai mult ca de obicei în această situaţie stresantă.

1 1 1 1 1

2 2 2 2 2

3 3 3 3 3

4 4 4 4 4

ANEXA III: Scala de atitudini disfuncţionale, formele A şi B (DAS – Disfunctional Attitudes Scale, Versions A and B; autori: dr. Aaron Beck et al.), scală utilizată cu aprobarea: International Institute for the Advanced Study of Psychotherapies and Applied Mental Health (David, 2006 a). DAS – Forma A Numele şi prenumele___________________________________________Vârsta_________ Instructiuni: Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi de acord cu ea. Utilizaţi pentru fiecare afirmaţie, din codul prezentat mai jos, cifra care corespunde în cea mai mare măsură modului în care gândiţi. Pentru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracterizează, aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte a timpului (în general) . 1 2 3 4 5 6 7 Sunt cu Sunt în Sunt Sunt Sunt Sunt în Sunt în totul de mare întrucâtva neutru întrucâtva mare dezacord acord măsură de de acord în dezmăsura în total acord acord dezacord Nr. 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Afirmaţii Este dificil să fii fericit/ă dacă nu eşti prezentabil/ă, inteligent/ă, bogat/ă şi creativ/ă. Fericirea depinde în mai mare măsură de atitudinea mea faţă de mine decât de ce simt alţii faţă de mine. Oamenii mă vor aprecia probabil în mai mică măsură, dacă voi comite o greşeală. Dacă nu reuşesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi respectat de ceilalţi. Chiar şi asumarea unui risc minor este un lucru nesăbuit, deoarece pierderile pe care le antrenează pot fi dezastruoase. Poţi câştiga respectul altei persoane, chiar dacă nu eşti deosebit de talentat într-un domeniu oarecare. Nu pot fi fericit/ă decât dacă sunt admirat/ă de majoritatea persoanelor pe care le cunosc. A cere ajutorul cuiva este un semn de slăbiciune. Dacă nu mă descurc la fel de bine ca alţii, înseamnă că sunt o persoană inferioară. Dacă eşuez la locul de muncă, înseamnă că sunt un ratat. Dacă nu poţi face un lucru ca lumea, atunci nici nu merită să te apuci de el. Este în regulă dacă fac greşeli, deoarece pot învăţa din ele. Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta înseamnă probabil că nu mă simpatizează. Dacă eşuez parţial, este la fel de rău ca şi când aş fi un om ratat. Dacă alţii află cum eşti în realitate, te vor aprecia în mai mică măsură. Dacă o persoană pe care o iubesc nu mă iubeşte, înseamnă că sunt un nimeni. O activitate îţi poate oferi plăcere, indiferent de rezultatul ei. Înainte de a se apuca de ceva, omul trebuie să ştie că are sorţi

Răspuns 1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

de izbândă. Valoarea mea ca persoană depinde în mare masură de părerea celorlalţi despre mine. Dacă nu îmi fixez aspiraţii înalte, voi deveni o persoană ,,de mâna a doua”. Pentru a fi o persoană valoroasă, trebuie să fiu cu adevarat exceptional/ă. Oamenii care au idei bune sunt mai valoroşi decât ceilalţi. Dacă fac o greşeala este normal să fiu supărat. Părerea mea despre mine este mai importantă decât ceea ce cred alţii despre mine. Dacă vreau sa fiu o persoană bună, morală şi valoroasă, trebuie să ajut pe oricine are nevoie de ajutor. Dacă pun o întrebare las impresia ca sunt o persoană inferioară. Este groaznic să fi dezaprobat de persoanele importante pentru tine. Dacă nu ai pe cine să te sprijini, eşti condamnat la tristeţe. Pot realiza lucruri importante chiar dacă nu mă hărţuiesc ca pe un sclav. Este posibil ca o persoană să fie dojenită fără ca asta să o supere. Nu pot avea încredere în ceilalţi, deoarece m-ar putea trata cu cruzime. Nu poţi fi fericit dacă ceilalţi nu te plac. Este mai bine să renunţi la propriul tău interes, pentru a face pe plac celor din jur. Fericirea mea depinde în mai mare măsură de alţii decât de mine. Nu am nevoie de aprobarea celorlalţi pentru a fi fericit. Dacă eviţi problemele, acestea dispar de la sine. Pot fi fericit, chiar dacă pierd multe din părţile bune ale vieţii. Este foarte important ce cred alţii despre mine. Izolarea de ceilalţi duce la nefericire. Pot fi fericit, chiar dacă nimeni nu mă iubeşte.

ANEXA IV: Chestionar demografic.

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

6

7

1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4

5 5 5 5 5 5

6 6 6 6 6 6

7 7 7 7 7 7

Vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări, prin bifare sau completare, pentru a avea informaţiile de bază despre dumneavoastră. 1) Iniţialele numelui şi prenumelui:……………………………………………………... 2) Instituţia unde lucraţi :................................................................................................... 3) Vechimea totală în muncă:............................................................................................ 4) Profesia:………………………..................................................................................... 5)

Sex: 01 feminin 02 masculin

6)

Vârstă ……………………...

7)

Cetăţenie …………………..

8)

Afiliere religioasă………………………………………………………………………

9)

Starea civilă: 01 Căsătorit 02 Necăsătorit 03 Divorţat

04 Celibatar 05 Separat 06 Concubin

07 Văduv

10) Număr de copii …………… 11) Statutul de angajat:

12) Educaţie:

01 Cu normă întreagă 02 Cu jumătate de normă 03 Şomer

04 Pensionar 05 Pensionar de boală 06 Casnic

01 Liceu 02 a) Colegiu (3 ani) b) Facultate (4-5-6 ani) 03 Masterat 04 Doctorat 5 Postdoctorat 6 Altele:……………………………………………………………...…..

ANEXA V: Coeficienţi Alfa COPE.

Număr strategie

Strategia de coping

Alfa Cronbach mediu Alfa Cronbach-factor unic Coping focalizat pe problemă Coping focalizat pe emoţii Coping focalizat pe suport social Coping evitativ 3. Interpretare pozitivă şi creştere 4. Dezangajare mentală 5. Focalizare pe exprimarea emoţiilor 6. Folosirea de suport social instrumental 7. Abordare activă 8. Negare 9. Abordare religioasă 10. Umor 11. Dezangajare comportamentală 12. Abţinere 13. Folosirea suportului social emoţional 14. Folosirea de droguri (consumul de substanţe) 15. Acceptare 16. Suprimarea activităţilor concurente 17. Planificare

Itemii care corespund fiecărei strategii de coping

1, 29, 38, 59 2, 16, 31, 43 3, 17, 28, 46

Coeficientul Alfa pentru fiecare strategie de coping 0,70 0,86 .84 .72 .82 .73 0,58 0,54 0,71

4, 14, 30, 45

0,74

5, 25, 47, 58 6, 27, 40, 57 7, 18, 48,60 8, 20, 36, 50 9, 24, 37, 51 10, 22, 41, 49 11, 23, 34, 52

0,61 0,64 0,90 0,90 0,63 0,48 0,78

12, 26, 35, 53

0,92

13, 21, 44, 54 15, 33, 42, 55

0,74 0,65

19, 32, 39, 56

0,76

ANEXA VI: Coeficienţi Alfa, DSQ – 60.

Mecanism de apărare Număr mecanism Alfa Cronbach-valoarea medie Alfa Cronbach-factor unic Factorul distorsionare imagine Factorul adaptativ Factorul reglare afectivă 1. altruism 2. agresivitate pasivă 3. suprimare 4. sublimare 5. clivajul celuilalt 6. raţionalizare 7. umor 8. proiecţie 9. formaţiune reacţională 10. autoobservarea 11. negarea 12. devalorizarea celuilalt 13. identificarea proiectivă 14. disocierea 15. autoafirmarea 16. omnipotenţa 17. trecerea la act 18. devalorizarea de sine 19. fantasmarea 20. retragerea 21. intelectualizarea 22. clivajul de sine 23. deplasarea 24. represia 25. idealizarea 26. izolarea 27. lamentarea însoţită de refuzul ajutorului 28. anularea 29. anticiparea 30. afilierea

ANEXA VII: Cotare DSQ – 60.

Itemii care corespund fiecărui mecanism de apărare

Coeficientul Alfa pentru fiecare mecanism de apărare .34 .87 .73 .60 .70

1 + 40 2 + 37 3 + 41 4 + 57 5 + 36 6 + 26 7 + 42 8 + 46 9 + 43 10 + 45 11 + 28 12 + 17 13 + 20 14 + 23 15 + 50 16 + 24 18 + 31 19 + 35 21 + 27 22 + 33 25 + 55 29 + 44 30 + 60 32 + 39 34 + 38 51 + 56 48 + 54

0,61

49 + 59 47 + 53 52 + 58

0,27 0,27 0,51

0,27 0,20 0,38 0,49 0,26 0,38 0,64 0,13 0,46 0,28 0,37 0,27 0,21 0,32 0,31 0,64 0,37 0,71 0,76 0,33 0,30 0,44 0,10 0,38 0,32 0,44

Cotarea se obţine prin însumarea valorii aleasă de subiect la itemii care corespund fiecărui mecanism de apărare (fiecărui mecanism de apărare îi corespund câte 2 itemi). De exemplu, pentru altruism scorul se obţine prin adăugarea itemilor 1 şi 40. Număr mecanism

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Mecanism de apărare - engleză

Mecanism de apărare - română

altruism passive-aggressive supression sublimation splitting/other rationalization humor projection reaction formation self-observation denial devaluation of other projective identification dissociation self-assertion omnipotence acting-out devaluation/self fantasy withdrawal intellectualization splitting/self displacement repression idealization isolation help-rejecting complaining undoing anticipation affiliation

altruism agresivitate pasivă suprimare sublimare clivajul celuilalt raţionalizare umor proiecţie formaţiune reacţională autoobservarea negarea devalorizarea celuilalt identificarea proiectivă

1 + 40 2 + 37 3 + 41 4 + 57 5 + 36 6 + 26 7 + 42 8 + 46 9 + 43 10 + 45 11 + 28 12 + 17 13 + 20

disocierea autoafirmarea omnipotenţa trecerea la act devalorizarea de sine fantasmarea retragerea intelectualizarea clivajul de sine deplasarea represia idealizarea izolarea lamentarea însoţită de refuzul ajutorului anularea anticiparea afilierea

14 + 23 15 + 50 16 + 24 18 + 31 19 + 35 21 + 27 22 + 33 25 + 55 29 + 44 30 + 60 32 + 39 34 + 38 51 + 56 48 + 54

SCOR TOTAL ANEXA VIII: Cotare COPE.

Itemii care corespund fiecărui mecanism de apărare

49 + 59 47 + 53 52 + 58

Scorul fiecărui mecanism de apărare (obţinut prin însumarea valorii celor 2 itemi corespunzători)

Cotarea se realizează prin însumarea scorului de la fiecare cei câte 4 itemi ce corespund fiecăruia din cele 15 mecanisme de coping. De exemplu, pentru mecanismul de coping Interpretare pozitivă şi creştere se însumează răspunsurile de la itemii 1,29,38,59, itemi ce corespund acestui mecanism de coping. Număr strategie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Strategia de coping

Itemii care corespund fiecărei strategii de coping

Interpretare pozitivă şi creştere Dezangajare mentală Focalizare pe exprimarea emoţiilor Folosirea de suport social instrumental Abordare activă Negare Abordare religioasă Umor Dezangajare comportamentală Abţinere Folosirea suportului social emoţional Folosirea de droguri (consumul de substanţe) Acceptare Suprimarea activităţilor concurente Planificare

1, 29, 38, 59 2, 16, 31, 43 3, 17, 28, 46

SCOR TOTAL

4, 14, 30, 45 5, 25, 47, 58 6, 27, 40, 57 7, 18, 48,60 8, 20, 36, 50 9, 24, 37, 51 10, 22, 41, 49 11, 23, 34, 52 12, 26, 35, 53 13, 21, 44, 54 15, 33, 42, 55 19, 32, 39, 56

Scorul fiecărei strategii de coping (obţinut prin însumarea valorii celor 4 itemi corespunzători)

ANEXA IX: Valori medii pentru fiecare item ce vor înlocui, prin rotunjire, valorile lipsă ale itemilor respectivi pentru DSQ 60 (60 de itemi, câte 2 pentru fiecare mecanism de apărare psihică) în cazul eşantionului realizat pe populaţie generală (N = 1011). Nr. Crt.

Mecanism de apărare psihică

Itemii mecanismului

1.

Altruism

2.

Agresivitate pasivă

3.

Suprimare

4.

Sublimare

5.

Clivajul celuilalt

6.

Raţionalizare

7.

Umor

8.

Proiecţie

9. 10.

Formaţiune reacţională Autoobservarea

11.

Negarea

12.

Devalorizarea celuilalt

13. 14.

Identificarea proiectivă Disocierea

15.

Autoafirmarea

16.

Omnipotenţa

17.

Trecerea la act

18.

Devalorizarea de sine

Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2

Valoarea medie a fiecărui item (rotunjirea valorii medii care va înlocui data lipsă pentru itemul respectiv) 6, 74 (7) 7, 97 (8) 4, 86 (5) 3, 15 (3) 4, 86 (5) 6, 64 (7) 3, 72 (4) 6, 08 (6) 4, 80 (5) 5, 19 (5) 7, 23 (7) 5, 11 (5) 5, 35 (5) 6, 10 (6) 4, 30 (4) 4, 27 (4) 4, 00 (4) 6, 33 (6) 6, 08 (6) 7, 11 (7) 4, 43 (4) 4, 81 (5) 3, 63 (4) 5, 11 (5) 3, 72 (4) 5, 07 (5) 4, 15 (4) 3, 62 (4) 7, 50 (7) 6, 07 (6) 4, 01 (4) 5, 01 (5) 5,90 (6) 4, 62 (5) 2, 56 (3) 3,40 (3)

N total = 1011 Nr cazuri lipsă pentru fiecare item / % cazurilor lipsă

1 / 0,1 % 1 / 0,1 % 6 / 0,6 % 2 / 0,2 % 9 / 0,9% 6 / 0,6 % 1 / 0,1 % 0/0% 3 / 0,3 % 4 / 0,4 % 0 / 0,0 % 3 / 0,3 % 19 / 1,9 % 3 / 0,3 % 3 / 0,3 % 2 / 0,2 % 5 / 0,5 % 2 / 0,2 % 6 / 0,6 % 1 / 0,1 % 4 / 0,4 % 1 / 0,1 % 3 / 0,3 % 3 / 0,3 % 2 / 0,2 % 10 / 1,0 % 1 / 0,1 % 26 / 2,6 % 4 / 0,4 % 3 / 0,3 % 2 / 0,2 % 6 / 0,6 % 2 / 0,2 % 1 / 0,1 % 7 / 0,7 % 2 / 0,2 %

19.

Fantasmarea

20.

Retragerea

21.

Intelectualizarea

22.

Clivajul de sine

23.

Deplasarea

24.

Represia

25.

Idealizarea

26.

Izolarea

27. 28.

Lamentarea însoţită de refuzul ajutorului Anularea

29.

Anticiparea

30.

Afilierea

Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Item 1 Item 2

3, 29 (3) 3, 36 (3) 5,72 (6) 5, 49 (5) 4, 63 (5) 5, 10 (5) 4, 06 (4) 3, 71 (4) 4, 59 (5) 4, 60 (5) 3, 64 (4) 4, 58 (5) 5, 09 (5) 4, 06 (4) 5, 10 (5) 4, 42 (4) 3, 19 (3) 4, 04 (4) 3, 93 (4) 4, 82 (5) 6, 97 (7) 4, 76 (5) 5, 25 (5) 5, 86 (6)

0 / 0,0 % 0 / 0,0 % 3 / 0,3 % 4 / 0,4 % 0 / 0, 0 % 2 / 0,2 % 1 / 0,1 % 3 / 0, 3 % 5 / 0,5 % 1 / 0,1 % 1 / 0,1 % 0 / 0, 0 % 8 / 0,8 % 3 / 0,3 % 12 / 1,2 % 2 / 0, 2 % 2 / 0,2 % 1 / 0,1 % 2 / 0,2 % 0 / 0, 0 % 1 / 0,1 % 0 / 0,0 % 3 / 0,3 % 1 / 0,1 %

ANEXA X: Valori medii pentru fiecare item ce vor înlocui, prin rotunjire, valorile lipsă ale itemilor respectivi pentru COPE (60 de itemi, câte 4 pentru fiecare strategie de coping) în cazul eşantionului realizat pe populaţie generală (N = 1009). Nr. Crt.

Strategie de coping

Itemii strategiei de coping

Valoarea medie a fiecărui item (rotunjirea valorii medii care va înlocui data lipsă pentru itemul respectiv)

N total = 1009 Nr cazuri lipsă pentru fiecare item / % cazurilor lipsă

1.

Interpretarea pozitivă şi creştere

2.

Dezangajarea mentală

Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1

3, 27 (3) 2, 72 (3) 3, 08 (3) 3, 54 (4) 2, 83 (3) 2, 35 (2) 2, 09 (2) 2, 34 (2) 2, 34 (2) 2, 61 (3) 2, 32 (2) 2,30 (2) 2, 84 (3) 3, 13 (3) 2, 97 (3) 3, 02 (3) 3, 15 (3) 2, 73 (3) 3, 05 (3) 3, 23 (3) 2, 14 (2) 1, 76 (2) 1, 76 (2) 1, 96 (2) 3, 17 (3) 3, 07 (3) 2, 61 (3) 2, 79 (3) 2, 24 (2) 2, 43 (2) 2, 31 (2) 2, 21 (2) 1, 98 (2) 1, 72 (2) 1, 83 (2) 2, 14 (2) 2, 52 (3) 2, 54 (3) 2, 80 (3) 2, 69 (3) 2, 94 (3)

2 / 0,2 % 10 / 1,0 % 10 / 1,0 % 8 / 0,8 % 1 / 0,1 % 8 / 0,8 % 10 / 1,0 % 8 / 0,8 % 3 / 0,3 % 10 / 1,0 % 11 / 1,1 % 9 / 0,9 % 4 / 0,4 % 1 / 0,1 % 8 / 0,8 % 8 / 0,8 % 3 / 0,3 % 11 / 1,1 % 11/ 1,1 % 8 / 0,8 % 4 / 0,4 % 9 / 0,9 % 9 / 0,9 % 14 / 1,4 % 4 / 0,4 % 9 / 0,9 % 10 / 1,0 % 8 / 0,8 % 4 / 0,4 % 9 / 0,9 % 8 / 0,8 % 8 / 0,8 % 2 / 0,2 % 9 / 0,9 % 13 / 1,3 % 12 / 1,2 % 5 / 0,5 % 10 / 1,0 % 8 / 0,8 % 13 / 1,3 % 4 / 0,4 %

3. Focalizarea pe exprimarea emoţiilor 4. Folosirea de suport social instrumental 5. Abordarea activă

6. Negarea

7. Abordarea religioasă

8. Umor

9. Dezangajarea comportamentală 10. Abţinere

11.

Folosirea suportului social emoţional 12.

Folosirea de substanţe (alcool, medicamente, etc.; droguri licite şi/sau ilicite)

13. Acceptare

14. Suprimarea activităţilor concurente 15. Planificarea

Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4

2, 66 (3) 2, 50 (2) 2, 78 (3) 1, 30 (1) 1, 22 (1) 1, 20 (1) 1, 21 (1) 2, 66 (3) 2, 57 (3) 2, 96 (3) 2, 74 (3) 2, 57 (3) 2, 96 (3) 2, 76 (3) 2, 79 (3) 3, 11 (3) 3, 09 (3) 3, 40 (3) 3, 07 (3)

8 / 0,8 % 11 / 1,1 % 11 / 1,1 % 4 / 0,4 % 8 / 0,8 % 9 / 0,9 % 9 / 0,9 % 1 / 0,1 % 9 / 0,9 % 8 / 0,8 % 12 / 1,2 % 3 / 0,3 % 8 / 0,8 % 9 / 0,9 % 9 / 0,9 % 10 / 1,0 % 11 / 1,1 % 8 / 0,8 % 9 / 0,9 %