50 0 731KB
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Departamentul de Contabilitate și Audit
DOSAR privind MISIUNEA de AUDIT La
SC TINTA SRL___________
Student __Oprea Alina Georgiana___ __grupa 809 B__
Autorul: __________________
VERIFICAT, ___________________________
BUCURESTI 2018
2 CUPRINS
1. Tema 1. Acceptarea misiunii 2. Tema 2. Aprecierea mediului de control intern 3. Tema 3. Elaborarea strategiei generale și planului misiunii 4. Tema 4. Coordonarea şi documentarea lucrărilor de audit 5. Tema 5. Eşantionarea şi extrapolarea denaturărilor 6. Tema 6. Testarea controlului intern 7. Tema 7. Obţinerea probelor de audit 8. Tema 8. Raportarea rezultatelor auditului 9. Anexe
3 INTRODUCERE
1. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE METODOLOGIEI Principalele principii ale metodologiei auditului pot fi aplicate si in alte domenii, dar sunt relevante pentru abordarea analizei metodei: ·
·
simplitate: metodologia corobarata cu practica trebuie sa fie usor de inteles si de aplicat, rigoare:metodologia trebuie sa se supuna unor reguli,
·
relativitatea vocabularului: existenta unor termeni fundamentali admisi si recunoscuti de toata lumea,
·
adaptabilitate: unicitatea metodei nu presupune ca aceasta sa fie utilizata in mod identic pentru fiecare organizatie existand un mare grad de flexibilitate in ceea ce priveste respectarea principiilor.
2 . ETAPELE PROCESULUI DE AUDIT 1.DEFINIREA MISIUNII DE AUDIT Definirea misiunii de audit va tine cont de domeniul de aplicare si de durata acesteia. Domeniul de aplicare al misiunii poate varia in functie de obiectul si functia misiunii. In functie de obiectul misiunii de audit putem avea de-a face cu o misiune specifica, aceasta ocupandu-se de o anumita problema intr-un anumit loc, si cu misiuni generale care nu cunosc o limita geografica. Avand in vedere functia misiunii vom avea in vedere misiuni unifunctionale (se ocupa de o singura functie) si misiuni plurifunctionale in care auditorul se ocupa de mai multe functii in cursul aceleiasi misiuni. Durata misiunii imparte tipurile de misiuni in: ·
misiuni lungi in care se desfasoara tot procesul metodologic si implica o cantitate si no diversitate foarte mare a instrumentelor de audit, se constituie
4 dosare foarte bine documentate si se incheie cu un raport de audit bogat in recomandari ·
misiuni scurte care necesita o condensare a actiunilor pentru a ajunge la un rezultat, caracterizate prin simplitate ti care beneficiaza in general de o logistica redusa si un buget mult mai slab fata de cel al misiunilor lungi.
2,ORGANIZAREA ACTIVITATII DE AUDIT Principala cerinta care se impune in organizarea activitatii de audit este cea de a veni in intampinarea scopului activitatii de control si a obiectivelor companiei. Dupa selectarea personalului, acesta va trebui sa fie orientat asupra modului de actiune in cadrul echipei de audit, sa fie familiarizat cu mediul organizational din firma, cu modul de organizare si functionare a diferitelor activitati. In cazul auditului intern se va intocmi bugetul pentru activitatea de audit bazat p palnul anual de audit. 3 PLANIFICAREA ACTIVITATII DE AUDIT Planificarea unui audit implica stabilirea strategiei generale de audit pentru angajament si elaborarea unui plan de audit pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scazut. Planificarea implica partenerul responsabil pentru angajament si alti membri cheie ai echipei angajamentului pentru a beneficia de experienta lor si pentru o imbuntatire si o intelegere a eficientei si eficacitatii procesului de planificare. Planificarea nu este o etapa singulara a unui audit, ci mai degraba un proces continuu si repetitiv care adesea incepe la scurt timp dupa (sau in legatura cu) finalizarea unui audit anterior si continua pana la finalizarea angajamentului curent de audit. Totusi, la planificarea unui audit, auditorul ia in consideratie momentul unor anumite activitati de planificare si proceduri de audit care trebuie finalizate inainte de efectuarea altor proceduri ulterioare de audit. Spre exemplu, auditorul planifica o discutie cu membrii echipei angajamentului, procedurile analitice care trebuie aplicate in procedurile de evaluare a riscului, obtinerea unei intelegeri generale a cadrului general de reglementare si a cadrului general aplicabil entitatii si a modului in care entitatea respecta acest cadru, determinarea pragului de semnificatie, implicarea expertilor si efectuarea altor proceduri de evaluare a riscului unor erori semnificative si efectuarea altor proceduri de audit la nivel de asertiuni pentru clase de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari care raspund la acele riscuri. Auditorul trebuie sa elaboreze un plan de audit pentru audit pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scazut.
5 Planul de audit are in vedere: ·
stabilirea obiectivelor si a scopului de audit;
Se stabilesc obiectivele generale, specifice si domeniul de actiune. Obiectivele generale implica readucerea in prim plan in mod sistematic in fiecare document a obiectivelor misiunii de audit privind: a.
securitatea activelor;
b.
fiabilitatea informatiilor;
c.
respectarea regulilor si directivelor;
d.
optimizarea resurselor.
Obiectivele specifice precizeaza in mod concret diferitele dispozitive de control care vor fi testate de catre auditori, toate contribuind la realizarea obiectivelor generale si raportandu-se la zonele de risc identificate anterior. Enuntarea obiectivelor va permite definirea foarte concreta a cardului misiunii de audit. ·
obtinerea de informatii de baza privind activitatile auditate
Se va face o cercetare a informatiilor de baza pentru determinarea impactului si a importantei acestora asupra activitatii de audit. Cerectarea urmareste sa obtina informatii privind: a.
·
personalul: numar de angajati, manuale de procedura, detalii despre cele mai recente modificari din cadrul organizatiei;
b.
bugetul, rezultatele financiare si nefinanciare ale activitatii auditate;
c.
rezultatul auditarilor anterioare;
d.
consultarea unor lucrari de specialitate in domeniul auditat;
resursele umane necesare desfasurarii auditului
Se va tine cont de numarul si de experinta ceruta personalului implicat in activitatea de audit
6
·
comunicarea cu persoanele interesate de activitatea de audit;
Toate sedintele de informare si analizare a rezultatului auditului trebuie tinute in prezenta sefului de departament responsabil pentru activitatea auditata. Vor fi abordate subiecte privind planificarea obiectivelor si scopului de audit, timpul acordat, persoanele insarcinate cu efectuarea auditului, metode de comunicare in timpul procesului, particularitatile activitatii auditate etc ·
cercetarea preliminara in vederea familiarizarii cu activitatile ce vor fi auditate si cu riscurile pe care le implica acestea
Cercetarea preliminara este primul pas in procesul de audit. Consta in obtinerea unor date relevante si a tuturor faptelor din domeniu ce urmeaza a fi auditate, astfel incat sa poata fi detaliat un program care sa controleze procesul. Va ajuta echipa de audit sa inteleaga particularitatile domeniilor auditate,tipul de munca depusa in aceste domenii, modul de colaborare intre departamentul auditat cu celelalte departamente din cadrul firmei. Inainte de inceperea cercetarii preliminare, directorul de audit trebuie sa instiinteze in scris seful deparamentului ce urmeaza a fi auditat. Instiintarea va cuprinde scopul auditului si programarea unui sau a doua interviuri cu seful de departament. Vor fi specificate: data inceperii, estimarea timpului necesar desfasurarii activitatii, numele celui care se va ocupa de audit. ·
intocmirea programului de audit
In procesul de intocmire a programului de audit se va tine cont de urmatoarele cerinte: a.
prezentatrea procedurilor ce vor fi utilizate de auditori;
b.
prezentarea obiectivelor auditului;
c.
prezentarea scopului auditului;
d.
identificarea aspectelor ce trebuie analizate;
e.
intocmirea si modificarea planului numai cu autorizarea directorului de audit si pe motive bine intemeiate.
Planificarea acestor proceduri de audit are loc pe parcursul auditului pe masura ce se dezvolta planul de audit. Spre exemplu, planificarea evaluarii de catre auditor a procedurilor de
7 evaluare a riscului apare de obicei in primele etape ale procesului de audit. Totusi, planificarea naturii, momentului si intinderii altor proceduri specifice de audit depinde de rezultatul acelor proceduri de evaluare a riscului. In plus, auditorul poate incepe executarea altor proceduri de audit pentru clase de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari inainte de finalizarea tuturor celorlalte proceduri din planul de audit detaliat
·
.determinarea modului de comunicare a rezultetelor;
Cel ca este responsabil pentru determinarea modului de comunicare a rezultatelor este directorul de audit. Acesta va stabili cum, cand si cui se va face raportarea. Aceste aspecte vor fi aduse la cunostinta conducerii in faza de planificare a auditului. ·
obtinerea aprobarii pentru planul de audit
Planul va fi aprobat in scris de catre directorul de audit. ·
modificari ale deciziilor de planificare pe parcursul unui audit
Planul general de audit si programul de audit trebuie revizuite ori de cate ori este necesar pe parcursul derularii auditului . Planificarea unui audit este un proces continuu si repetitiv pe tot parcursul angajamentului de audit. Ca rezultat al unor evenimente neasteptate, modificari ale conditiilor sau probe de audit obtinute din rezultatul procedurilor de audit, auditorul poate trebui sa modifice strategia generala de audit si planul de audit si astfel natura, momentul si intondetea altor proceduri de audit planificate. Pot aparea noi informatii in atentia auditorului care difera in mod semnificativ de informatiile disponibile atunci cand auditorul a planificat procedurile de audit. Spre exemplu, auditorul poate obtine probe de audit prin efectuarea unor proceduri de fond care contrazic probele de audit obtinute prin testarea eficientei functionarii controalelor. In astfel de imprejurari, auditorul reevaluaza procedurile de audit planificate, pe baza considerarii revizuite a riscului evaluat la nivel de asertiune pentru toate sau pnetru unele din clasele de tranzactii, solduri ale conturilor sau prezemtari. ·
Conducerea, supravegherea si revizuirea
Auditorul trebuie sa planifice natura, momentul si intinderea conducerii si supravegherii membrilor echipei angajamentului si revizuirea muncii lor. Natura, momentul si intinderea conducerii si supravegherii membrilor echipei angajamentului si revizuirea muncii lor poate varia in functie de mai multi factori, inclusiv
8 marimea si complexitatea entitatii, domeniul auditului, riscul denaturarilor semnificative, capacitatile si competenta personalului care efectueaza activitatea de audit. Auditorul planifica natura, momentul si intinderea conducerii si supravegherii membrilor echipei de audit pe baza riscurilor evaluate de denaturari semnificative. Pe masura ce riscul unor denaturari semnificative creste., pentru domeniul riscului de audit, creste si intindere si momentul conducerii si supravegherii membrilor echipei angajamentului pe baza capacitatii si competentei fiecarui membri al echipei angajamentului. In auditurile entitatilor mici, un audit poate fie efectuat in totalitate de partenerul echipei angajamentului audit (care poate fi practician independent). In astfel de situatii, problemele conducerii si supravegherii membrilor echipei angajamentului si revizuirii activitatii lor nu apar deoarece partenerul de audit, conducand personal toate aspectele activitatii, cunoaste toate aspectele semnificative. Partenerul angajamentului de audit audit (care poate fi practician independent) trebuie totusi sa fie multumit ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA. Formarea unei opinii obiective in legatura cu adecvarea rationamentelor facute pe parcursul unui aduit poate ridica probleme practice atunci cand aceasi persoana a efectuat tot auditul. Atunci cand sunt implicate probleme deosebit de complexe sau neobisnuite, iar auditul este efectuat de un practician independent, poate fi de dorit sa intentioneze sa consulte alti auditori cu experienta sau organismul profesional al auditorului.
4. DOCUMENTAREA ACTIVITATII DE AUDIT Auditorul trebuie sa documenteze strategia generala de audit si planul de audit, inclusiv orice modificari semnificatie facute pe durata angajamentului de audit. Documentarea de catre auditor a strategiei generale de audit inregistreaza deciziile cheie considerate necesare pentru planificarea adecvata a auditului si comunicarea aspectelor semnificative echipei angajamentului. Spre exemplu, auditorul poate rezMa strategia generala de audit sub forma unui memorandum care contine deciziile cheie privind aria de aplicabilitate, momentul si conducerea auditului in general. Documentarea de catre auditor a planului de audit este suficienta pentru a demonstra natura, momentul si intinderea planificate a procedurilor de evaluare a riscului si a celorlalte proceduri de audit la nivel de asertiune pentru fiecare clasa semnificativa de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari ca raspuns la riscul etimat. Auditorul poate folosi programe de audit standard sau liste de verificare pentru audit completate. Totusi, atunci cand sunt folosite astfel de programe sau liste de verificare, auditorul le intocmeste in mod adecvat pentru a reflecta imprejurarile deosebite ale angajamentului.
9 Documentarea de catre auditor a oricaror modificari semnificative fata de strategia generala de audit planifcata si pentru planul detaliat de audit include motivele modificarilor semnificative ca raspuns al auditorului la evenimente. Spre exemplu, auditoru poate modifica in mod semnificativ strategia generala de audit si planul de audit ca rezultat al unei combinatii de intreprinderi semnificative sau identificarea unei denaturari semnificative in situatiile financiare. O inregistrare a modificarii semnificative a strategiei generale de audit si a planului de audit si modificarile rezulate pentru natura, momentul si intinderea procedurilor de audit explica strategia generala si planul de audit adoptat in final pentru audit si demonstreaza raspunsul adecvat la schimbarea semnificativa care a intervenit pe durata auditului. Forma si intinderea documentatiei depinde de aspecte cum ar fi marimea si complexitatea entitatii, gradul de semnificati, intinderea altei documentatii si imprejurarile fiecarui angajament de audit specific.
5 PREGATIREA PROGRAMULUI DE AUDIT Programul de audit reprezinta cel mai important mecanism de control al auditului. Acesta va fi elaborat in scris si va contine toate procedurile considerate ca fiind necesare exprimarii unei opinii a auditorului. Normele internationale de audit prevad ca auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un program de audit care sa stabileasca natura, durata si intinderea procedurilor de audit planificate pentru implementarea planului general de audit. Un program de audit bine structurat serveste pentru atingerea urmatoarelor scopuri: ·
Furnizeaza elemente pentru o organizare mai buna a activitatii si permite o revizuire a scopului propus pentru audit inainte ca procedurile detaliate sa fie puse in lucru, cand inca mai exista timpul necesar ca acetea sa fie modificate;
·
Constituie un ghid de lucru pentru membrii echipei de audit care au o experienta profesionala mai redusa, servind astfel ca un set de instructiuni adresate asistentilor implicati in audit;
·
Furnizeaza dovezi privind munca prestata. Acest aspect implica cunoasterea timpului de lucru alocat programului de audit de catre fiecare membru al echipei;
·
Furnizeaza probe pentru concluziile formulate cu privire la evaluarea sistemelor de control intern si contabilitate.
10 Programul de audit cuprinde pasi si proceduri care trebuie sa fie urmate de personalul de audit. In general in intocmirea unui program de audit trebuie atinse urmatoarele puncte: ·
Trebuie descrise obiectivele activitatii legate atat de departamentul specific care le executa, cat si de celelalte departamente implicate;
·
Trebuie incluse controalele de baza, care sa asigure verificarea initierii, autorizarii si inregistrarii corespunzatoare treanzactiilor;
· ·
Trebuie efectuata o schema a activitatilor care trebuie auditate; Trebuie intocmita o lista specifica cu pasi de procedura ce trebuie urmati de echipa de audit.
Comonentele standard ale programului de audit sunt cuprinse in trei parti esentiale si anume: ·
Pasii care trebuie urmati a.
Fisierul permanent – acesta este un registru sau un fisier care contine elemente specifice domeniului auditat si care ii ajuta pe noii membrii ai echipei de audit sa inteleaga cum functioneaza procesul de audit.
b.
Descrierea controlului intern – este un instrument de management foarte important pentru determinarea manierei de functionare a organizatiei. Sefii departamentelor operationale depind si financiare depind de pocesul de control prin utilizarea planurilor de organizare, a unui sistem bine pus la punct de aprobari si autorizari, a unui personal bine pregatit profesional.
c.
Procesul de selectare a unui esantion – dupa terminarea etapelor anterioare poate fi definit scopul auditului. Termenul de esantion reprezentativ desemneaza un numar de operatiuni care au majoritatea caracteristicilor comune cu intreaga populatiedin care au fost selectate. Marimea esantionului depinde de domeniile auditate, iar auditorul are de ales intre o selectie aleatoare si una statistica.
d.
Folosirea formularelor de audit – intreaga activitate de audit trebuie sustinuta de documente de lucru, care sa justifice constatarile facute si concluziile la care s-a ajuns. Executantul lucrarilor este persoana care urmeaza efectiv pasii decrisi de programul de audit, iar persoana care
11 autorizeaza lucrarile este de regula, supervizorul, sub indrumarea managerului sau a directorului de audit. Supervizorul verifica activitatea auditorului executant si daca este de acord cu lucrarile executate le autorizeaza spre a fi inscrise in raportul final. 6. PROCESUL DE „FOLLOW-UP” „Procesul de follow-up reprezinta faza finala a auditului, prin care auditorii evalueaza eficienta masurilor luate de conducerea companiei in urma consultarii constatarilor din raportul de audit” Responsabilitatea acestui proces este definita in cadrul departamentului de audit sub forma unor reglementari scrise. Conducerea isi poate asuma responsabilitatea de a nu corecta deficientele descoperite fiind obligata sa informeze Consiliul de Administratie despre aceasta decizie. Felul operatiunilor de follow-up este stabilit de directorul de audit si in determinarea procedurilor se au in vedere urmatorii factori: ·
Importanta constatarilor de audit;
·
Eforturile necesare corectarii deficientelor descoperite;
·
Riscul ca masurile sa nu dea rezultatele scontate;
·
Complexitatea masurilor corective;
·
Perioada de timp.
In anumite situatii pot exista unele constatari facute de auditori care pot necesita actiuni corctive prompte din partea conducerii. Aceste situatii vor fi supravegheate de auditori pana la momentul corectarii lor. Responsabilul cu organizarea si programarea actiunilor de follow-up este directorul de audit. El trebuie sa tins seama de riscurile implicate, de gradul de dificultate, de complexitatea si promptitunea cu care trebuie luate actiunile corective. Trebuie sa stabileasca proceduri si tehnici care sa includa urmatoarele: ·
Intervalul de timp in care se asteapta raspunsul conducerii;
·
Evaluarea raspunsului conducerii;
12
· ·
Verificarea solutiilor date; Comunicarea constatarilor persoanelor din conucere responsabile pentru desfasurarea de actiuni corective;
·
Primirea si evaluarea raspunsului conducerii la raportul de audit ;
·
Primirea de instiintari periodice cu privire la evolutia actiunilor corective;
·
Primirea si evaluarea de rapoarte de la alte departamente implicate in luarea masurilor corective.
7. INTOCMIREA RAPORTULUI FINAL DE AUDIT Raportul trebuie sa fie intocmit cu acuratete pentru a nu exista erori care sa puna in discutie calitatea Raportului si numele persoanei sau institutiei care a efectuat auditul si ofera informatii: privind obiectivele aflate in studiu din sectiunile auditate, atributiile partii auditate cu detalierea pe agentii, intrebarile puse in cadrul studiului, criteriilor de evaluare si explicarea metodologiei utilizate in alegerea criteriilor. Unele rapoarte doar ofera informatii cu caracter cronologic si recomandarile. “Practicile bune” privind activitatea de audit presupun consensul intre auditor si entitatea supusa auditului, trebuie sa convinga asupra scopului comun de crestere a calitatii managementului.: Tipuri de impacturi privind activitatea de audit : 1. Financiar – cuantificabil – economiile in conturi conform tintei propuse prin recomandari. Nonfinanciar – reducerea timpului de asteptare pentru diverse servicii executate de client, dar care conduc la cunoasterea bunelor practici ale acestuia. 3. Calitatitiv – schimbari in sistemul organizatoric si de conducere, introducerea celei mai bune practici, acceptata fiind implementata la auditati. 4. Nerealizat – clientul nu a reusit, realizarea recomandari nu a condus la impactul scontat, sisteme recomandate au fost implementate si nu au fost eficiente.
13 Reactia clientului la Raportul de audit si la recomandarile propuse prin acesta sunt un mijloc de apreciere a activitatii privind auditul tei si a nivelului de cultura privind managementul. Recomandarile din raportul de audit se fac in legatura cu: complexitatea activitatii desfasurata de partea auditata si interactiunile cu alte organisme; amploarea activelor unitatii auditate, dimensionarea resurselor financiare si a activelor folosite in derularea programului auditat; calitatea si nivelul resurselor umane ale partii auditate, comparativ cu complexitatea activitatilor (fluctuatia personalului, personal slab calificat pentru posturile respective etc.), potentialele slabiciuni care trebuie rezolvate; structura organizatorica a unitatii auditate: distributia geografica in teritoriu, eliminarea: unor modificari frecvente in organizare, structurilor ierarhice cu multe nivele de decizie; se propun modele de performanta fata de obiectivele tinta; privind nivelul cultural al departamentelor si de imbunatatire a starii de spirit a personalului clientului; fiabilitatea sistemelor de management si informatice cu scopul obtinerii de performante, implementarea unui sistem de evaluare al performantelor, eliminarea slabiciunilor in IT care genereaza dificultati; implementarea obiectivelor, politicilor noi, procedurile manageriale de implementare, corespunzatoare scopului propus, eliminarea pierderilor rezultate dintr-un management slab, fiabilitatea informatiilor monitorizate, presupune masurarea pe zone de activitate a informatiilor. Recomandarile de imbunatatire se fac in concordanta cu costurile si imbunatatirea serviciilor. Prin Raport se propun strategii, care, daca sunt aplicate, produc economii.
14 Acceptarea misiunii. Pe parcursul desfasurarii activitatii, auditorul trebuie sa documenteze aspectele care sunt importante pentru furnizarea de probe care sa sustina opinia de audit si probe care sa arate ca auditul a fost realizate in conformitate cu ISA. 'Documentarea' inseamna materialele (documentele de lucru) pregatite de si pentru auditor, sau obtinute si pastrate de auditor in cursul efectuarii auditului. Documentele de lucru se pot prezenta sub forma inscrisurilor pe suport de hartie, pe film, pe medii de inregistrare electronice sau pe alti purtatori de informatii. Documentatia ce a fost utilizata inainte de acceptarea mandatului precum si analizele facute de auditor pentru o cunoastere adecvata a clientului se vor include in dosarul de audit permanent. Acest dosar contine documente si tabele cu caracter permanent. Aici sunt incluse informatii generale despre client, detalii despre activitatea sa, detalii despre angajament (scrisoarea de angajament, corespondenta cu auditorul precedent), informatii si contracte (extrase ale proceselor verbale ale sedintelor AGA, contracte de leasing, de imprumut, evaluari de terenuri sau cladiri), precum si detalii despre sistemul contabil (sinteza acestuia, politici contabile importante, prezentarea sistemului informatic). Documentatia cuprinsa in acest dosar trebuie actualizata si revizuita anual. Referitor la forma si continutul documentelor de lucru, exista doua standarde de audit care trateaza la modul general acest aspect. Este vorba de ISA 230, „Documentatia” si ISA 500, „Probe de audit”. ISA 230 stipuleaza ca auditorul trebuie sa intocmeasca documente de lucru suficient de complete si detaliate pentru a facilita intelegerea auditului. Auditorul trebuie sa inregistreze in documentele de lucru informatii referitoare la planificarea activitatii de audit, la natura, durata si intinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei activitati si la concluziile care se trag din probele de audit obtinute. Forma si continutul documentelor de lucru sunt influentate de factori ca: ·
natura angajamentului;
·
forma raportului auditorului;
·
natura si complexitatea afacerii clientului;
·
natura si particularitatile sistemelor contabile si de control intern ale entitatii;
15 ·
·
necesitatile, in anumite situatii, de directionare, supraveghere si revizuire a lucrarilor realizate de asistenti; metodologia si tehnologia de audit specifice utilizate in cursul auditului.
Documentele de lucru sunt structurate si organizate pentru a respecta circumstantele si necesitatile auditorului pentru fiecare activitate individuala de audit. Utilizarea documentelor standardizate (de exemplu, liste de verificare, scrisori-model, organizarea standard a documentelor de lucru) pot imbunatati eficienta cu care se realizeaza si se revizuiesc documentele de lucru. Ele faciliteaza delegarea unor activitati si ofera mijloace de control al calitatii acestora. Auditorul trebuie sa adopte proceduri corespunzatoare pentru mentinerea confidentialitatii si pastrarii in conditii de siguranta a documentelor de lucru si pentru arhivarea acestora pe o perioada suficienta pentru a satisface nevoile auditorului si cerintele legale si profesionale in materie de arhivare. Documentele de lucru sunt proprietatea auditorului. Desi anumite parti sau extrase din documente de lucru pot fi puse la dispozitia entitatii cu acordul auditorului, astfel de documentele nu inlocuiesc situatiile contabile ale entitatii. Standardul International de Audit 500, „Probe de audit”, care a intrat in vigoare la 14.12.2004, inlocuind ISA 500A, ofera recomandari asupra asupra a ceea ce constituie probe de audit intr-un audit al situatiilor financiare, asupra cantitatii si calitatii probelor de audit care trebuie obtinute si asupra procedurilor de audit utilizate de auditori pentru obtinerea respectivelor probe de audit. „Probele de audit” reprezinta totalitatea informatiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este bazata opinia de audit, si includ toate informatiile continute in evidentele contabile care stau la baza situatiilor financiare si a altor informatii. Nu se asteapta ca auditorii sa abordeze toate informatiile care exista. Probele de audit, care sunt cumulate ca natura, includ probe de audit obtinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul auditului si pot include probe de audit obtinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de audit anterioare si procedurile unei firme de control al calitatii pentru acceptarea clientilor si continuarea contractelor cu clientii deja existenti. Conducerea este responsabila de intocmirea situatiilor financiare pe baza evidentelor contabile ale entitatii. Auditorul obtine unele probe de audit testand evidentele contabile, de exemplu, prin intermediul analizei si revizie, reefectuand procedurile urmate in procesul de raportare financiara si reconciliind categoriile si aplicatiile aferente ale acelorasi informatii. prin
16 efectuarea unor astfel de proceduri de audit, auditorul poate stabili ca evidentele contabile sunt consecvente la nivel intern si poate fi de acord cu situatiile financiare. Totusi, datorita faptului ca evidentele contabile de sine statatoare nu furnizeaza suficiente probe de audit pe care sa se fundamenteze o opinie de audit asupra situatiilor financiare, auditorul obtine si alte probe de audit. Gradul de suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit. Gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit, cu alte cuvinte, relevanta si credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor, prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de la nivelul acestora. Credibilitatea probelor de audit este influentata de sursa si natura acestora si depinde de circumstantele in care sunt obtinute probele. Chiar si atunci cand probele de audit sunt obtinute din surse externe entitatii, pot exista circumstante care sa afecteze credibilitatea informatiilor obtinute. De exemplu, probele de audit obtinute dintr-o sursa externa independenta pot sa nu se bucure de credibilitate daca acea sursa nu este in cunostinta de cauza. Desi se recunoaste faptul ca pot exista si exceptii, urmatoarele generalizari referitoare la credibilitatea probelor de audit pot fi utile:
probele de audit sunt mai credibile atunci cand sunt obtinute din surse independente din afara entitatii; probele de audit care sunt obtinute din interiorul entitatii sunt mai credibile atunci cand controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente;
·
probele de audit obtinute in mod direct de catre auditor (de exemplu, observarea aplicarii unui control) sunt mai credibile decat probele de audit obtinute indirect sau prin deductie (de exemplu, investigari cu privire la aplicarea unui control);
·
probele de audit sunt mai credibile atunci cand ele exista sub forma de document, fie pe hartie, electronic sau de alta natura (de exemplu, o inregistrare scrisa folosind metode contemporane a unei intalniri este mai credibila decat declararea ulterioara in forma orala a problematicilor discutate);
probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile decat probele de audit furnizate de fotocopii sau facsimile.
Atunci cand informatiile produse de entitate sunt utilizate de auditor la efectuarea procedurilor de audit, auditorul trebuie sa obtina probe de audit cu privire la acuratetea si exhaustivitatea informatiilor. Pentru ca auditorul sa obtina probe de audit credibile, informatiile pe care carora sunt fundamentate procedurile de audit trebuie sa fie suficient de complete si corecte.
17 In mod obisnuit, auditorul obtine, o certificare mai mare din probe de audit consecvente generate de diferite surse sau cu naturi diferite, decat din elemente dispersate, individuale, din cadrul probelor de audit. In plus, obtinerea probelor de audit din surse sau cu naturi diferite poate indica faptul ca un element individual al probelor de audit nu este credibil. De exemplu, coroborarea informatiilor obtinute dintr-o sursa independenta de entitate poate spori certificarea pe care auditorul o obtine dintr-o declaratie a conducerii. In mod contrar, atunci cand probele de audit obtinute dintr-o sursa nu sunt consecvente cu probele obtinute dintr-o alta sursa, auditorul stabileste ce alte proceduri de audit suplimentare sunt necesare pentru a solutiona situatia de inconsecventa. In acelasi timp, auditorul trebuie sa ia in considerare relatia dintre costul obtinerii probelor de audit si utilitatea informatiilor obtinute. Totusi, aspectul legat de dificultate sau de cheltuiala implicat nu constituie in sine o baza valida de omitere a unei proceduri de audit pentru care nu exista nici o alternativa. In procesul de formare a opiniei de audit, auditorul nu examineaza toate informatiile disponibile, deoarece concluziile, in mod normal, pot fi trase utilizand abordarile de esantionare si alte mijloace de selectie a elementelor testate. Auditorul face uz de rationamentul profesional si exercita scepticismul profesional atunci cand evalueaza cantitatea si calitatea probelor de audit si, astfel, gradul de suficienta si de adecvare al acestora, pentru a sustine opinia de audit. Auditorul trebuie sa traga anumite concluzii iar acestea se inscriu in urmatoarele categorii: (a)
Asertiuni cu privire la categoriile de tranzactii si evenimente asociate perioadei supusa auditului: (i) Aparitie – tranzactii si evenimente care au fost inregistrate au avut loc si sunt legate de entitatea respectiva. (ii) Exhaustivitate – toate tranzactiile si evenimentele care ar fi trebuit inregistrate au fost evidentiate. (iii) Acuratete – sumele si alte date aferente tranzactiilor si evenimentelor au fost inregistrate in mod corespunzator. (iv) Separarea exercitiilor financiare – tranzactiile si evenimentele au fost inregistrate in perioadele contabile corecte. (v) Clasificare – tranzactiile si evenimentele au fost inregistrate in conturile corespunzatoare.
18 (b)
Asertiuni cu privire la soldurile conturilor la sfarsitul perioadei: (i)
Existenta – activele, datoriile si capitalurile proprii exista.
(ii) Drepturi si obligatii – entitatea detine sau controleaza drepturile asupra activelor, iar datoriile constituie obligatii ale entitatii. (iii) Exhaustivitate – toate activele, datoriile si capitalurile proprii care ar fi trebuit inregistrate sunt evidentiate. (iv) Evaluare si alocare – activele, datoriile si capitalurile proprii sunt incluse in situatiile financiare la valorile corespunzatoare si orice ajustari rezultante cu privire la evaluare sau alocare sunt adecvat inregistrate. (c)
Asertiuni cu privire la prezentari si descrieri de informatii: (i) Aparitie si drepturi si obligatii – evenimentele, tranzactiile si alte aspecte prezentate s-au produs si sunt legate de entitatea respectiva. (ii) Exhaustivitate – toate prezentarile de informatii care ar fi trebuit cuprinse in situatiile financiare au fost incluse. (iii) Clasificare si inteligibilitate – informatiile financiare sunt prezentate si descrise in mod corespunzator, iar prezentarile de informatii sunt clar exprimate. (iv) Acuratete si evaluare – informatiile financiare si de alta natura sunt prezentate cu fidelitate si la valorile corespunzatoare.
Pentru a obtine probe pe baza carora sa isi fundamenteze opinia exprimata in raportul de audit, auditorul efectueaza mai multe proceduri de audit si anume: (a)
„proceduri de evaluare a riscurilor” cu ajutorul carora se obtine o intelegere a entitatii si a mediului acesteia si se evalueaza riscurile unor denaturari semnificative la nivelul situatiilor financiare si la nivelul asertiunilor;
(b)
„teste ale controalelor” prin care se evalueaza eficienta controalelor interne ale entitatii in prevenirea sau detectarea si corectarea denaturarilor semnificative de la nivelul asertiunilor;
(c)
„proceduri de fond” care includ teste ale detaliilor pentru categorii de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari de informatii, precum si proceduri analitice de fond
19 menite sa confirme sau sa verifice acuratetea informatiilor prezentate in situatiile financiare. In anumite circumstante, probele de audit obtinute din angajamente de audit anterioare pot furniza probe de audit daca auditorul efectueaza proceduri de audit pentru a stabili relevanta continua a acestora. Auditorul obtine probe de audit prin una sau mai multe dintre urmatoarele proceduri: 1. Inspectia:
inregistrarilor si documentelor, care consta in examinarea acestora, in forma tiparita, electronica sau de alta natura. Inspectia inregistrarilor si a documentelor furnizeaza probe de audit cu grade variate de credibilitate, in functie de natura si sursa acestora si, in cazul inregistrarilor si documentelor interne, in functie de eficienta controalelor exercitate in timpul obtinerii respectivelor evidente. Un exemplu de inspectie utilizata ca test al controalelor il constituie inspectia inregistrarilor sau a documentelor pentru obtinerea probelor referitoare la autorizare. imobilizarilor corporale, care vizeaza examinarea fizica a activelor. Inspectia imobilizarilor corporale furnizeaza probe de audit credibile cu privire la existenta lor, dar nu neaparat si cu privire la drepturile si obligatiile entitatii sau la evaluarea respectivelor imobilizari. Inspectia unor elemente individuale, cum sunt stocurile insoteste, in mod obisnuit, participarea la inventarierea efectuata de entitate.
2. Observarea Observarea consta in urmarirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuata de altii. Exemplele includ observarea inventarierii stocurilor de catre personalul entitatii si observarea efectuarii activitatilor de control. Observarea furnizeaza probe de audit cu privire la efectuarea unui proces sau a unei proceduri, dar este limitata la momentul in care observarea are loc si mai este limitata de faptul ca actul de a fi observat poate afecta modul in care se desfasoara procesul sau procedura respectiva. 3. Investigarea Investigarea consta in cautarea de informatii, atat financiare, cat si nefinanciare, referitoare la persoane cu experienta, fie din interiorul, fie din afara entitatii. Investigarea este o procedura de audit utilizata masiv pe parcursul angajamentului si este adesea complementara desfasurarii altor proceduri de audit. Desi coroborarea probelor obtinute prin intermediul investigarii are adesea o importanta specifica, in cazul investigatiilor referitoare la intentiile conducerii, informatiile disponibile care
20 sa sustina intentiile conducerii pot fi limitate. In aceste cazuri, intelegerea modului in care conducerea si-a respectat in trecut intentiile declarate referitoare la active sau datorii, a motivelor declarate pentru care a ales sa intreprinda anumite actiuni, precum si intelegerea capacitatii conducerii de a urmari un anumit curs al activitatii poate furniza informatii relevante cu privire la intentiile conducerii. In ceea ce priveste unele aspecte, auditorul obtine declaratii scrise din partea conducerii care confirma raspunsurile la investigarile orale. De exemplu, auditorul obtine, in mod normal, din partea conducerii declaratii scrise referitoare la aspecte semnificative atunci cand nu se poate presupune in mod rezonabil ca vor exista alte probe de audit sau atunci cand celelalte probe de audit obtinute au o calitate mai scazuta. 4. Confirmarea Confirmarea, care este un tip specific de investigare, reprezinta procesul de obtinere a unei declaratii cu privire la o informatie sau la o conditie existenta, direct de la terta parte. De exemplu, in mod obisnuit auditorul cauta confirmarea directa a creantelor prin consultarea debitorilor. Confirmarile sunt utilizate frecvent atunci cand este vorba despre soldurile conturilor si componentele lor, dar nu trebuie limitate la aceste elemente. De exemplu, auditorul poate solicita confirmarea termenilor contractuali sau ai unor tranzactii pe care o entitate le are cu terte parti; confirmarea solicitata are scopul de a intreba daca au fost aduse modificari contractului si, daca da, care sunt detaliile relevante. 5. Recalcularea Recalcularea consta in verificarea acuratetei aritmetice a documentelor sursa si a inregistrarilor contabile sau in efectuarea de calcule independente. 6. Reefectuarea Reefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate initial ca parte a controlului intern al entitatii, de exemplu, reefectuarea testului referitor la analiza pe maturitati a conturilor de creante. 7. Proceduri analitice Procedurile analitice constau in evaluari ale informatiilor financiare realizate prin intermediul unui studiu al relatiilor plauzibile dintre datele financiare si nefinanciare. Procedurile analitice cuprind, de asemenea, investigarea fluctuatiilor si a relatiilor identificare care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile previzionate. Pentru recomandari suplimentare cu privire la procedurile analitice, vezi ISA 520, „Proceduri analitice”
21 Aprecierea mediului de control intern Controlul intern are un rol important în pastrarea integritatii patrimoniului, limitarea operatiunilor neeconomice si neeficiente, realitatea si exactitatea informatiilor contabile si în respectarea dispozitiilor date de conducere. Riscul de audit reprezinta riscul pe care auditorul îl atribuie unei opinii neadecvate, atunci când situatiile financiare contin informatii eronate semnificative. Se va determina riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. Se va avea în vedere de asemenea riscurile legate de organizarea generala a societatii, respectiv: ü absenta unui compartiment de audit intern; ü controlul insuficient asupra activitatilor si punctelor de lucru; ü neocuparea anumitor posturi cu personal calificat competent de specialitate; ü absenta unor proceduri contabile administrative. Pragul de semnificatie Este considerat 3% din cifra de afaceri, adica 10.000.000 lei. Orice eroare gasita care depaseste acest prag reprezinta informatie semnificativa ce va fi luata în considerare la întocmirea Raportului de audit. Natura, durata si întinderea procedurilor Procedurile uilizate pentru obtinerea probelor de audit în Controlul conturilor vor fi: inspectia, observatia, investigarea si confirmarea, proceduri analitice. Probele de audit se vor obtine prin esantioane controlate reprezentând operatiuni, documente, registre contabile pe anumite perioade de gestiune. Calendarul previzional al misiunii este urmatorul: ü discutii prealabile si pregatirea misiunii; ü analiza procedurilor de control intern, sondaje si pregatirea programului de control al conturilor; ü obtinerea unei balante definitive a conturilor;
22 ü control asupra conturilor întreprinderii; ü obtinerea situatiilor financiare definitive înaintea sedintei consiliului de administratie; ü prezenta la sedinta consiliului de administratie care adopta conturile; ü elaborarea raportului de audit si a scrisorii de afirmare; ü prezenta la adunarea generala care aproba conturile. Programul minimal de control va cuprinde: ü controlul activelor imobilizate; ü stocuri si contracte pe termen lung; ü creante si plati în avans; ü disponibilitati în conturi la banci si casa; ü creditori si angajamente; ü impozite si taxe; ü capital, rezerve si registre cerute de lege; ü contul de profit si pierdere; ü balante de verificare. Coordonarea, îndrumarea, supervizarea si revizuirea Directorul AUDIT ONE SRL în calitatea sa de auditor financiar autorizat va efectua atât îndrumarea, supervizarea, revizuirea si verificarile ce se impun pentru obtinerea probelor de audit. Verificarile si obtinerea probelor de audit se vor face de auditorul financiar autorizat dl.Olteanu George- salariat si alti colaboratori.
23
1.CONTROLUL CONTURILOR
S-a procedat la verificarea prin sondaj a conturilor analitice, a balantelor de verificare, urmarind urmatoarele aspecte metodologice: ü daca înregistrarile în conturi sunt conforme normelor de utilizare a conturilor; ü daca desfasurarea în conturi analitice de gradul II sau III corespunde normelor legale în vigoare; ü daca soldurile analitice corespund cu soldurile conturilor sintetice; ü daca constituirea de fonduri proprii respecta prevederile legale; ü daca fluxul informational corespunde fluxului tehnologic de productie si de organizare a gestunilor în cadrul fluxului; ü daca veniturile realizate sunt corect evidentiate în conturile de venituri; ü daca cheltuielile realizate sunt corect evidentiate în conturile de cheltuieli; ü alte aspecte care privesc metodologia.
1.Imobilizari necorporale Societatea nu are înregistrate în evidenta imobilizari necorporale. Consideram ca, datorita sistemului informational existent în societate si a programelor soft achizitionate deja, dar si a celor care urmeaza a fi procurate, cheltuielile trebuiesc evidentiate în conturile de imobilizari corporale. 2. Imobilizari corporale Imobilizarile corporale înregistrate sunt compuse din mijloace fixe si imobilizari corporale în curs. Valoarea mijlocelor fixe este cea de achizitie din luna decembrie 2000, care nu a fost supusa reevaluarii mijloacelor fixe conform art.1 alin 5 din HG 403/19.05.2001.
24 Conform HG 704/1993 art.53 HG 964/1998, art.7 si Ordinul MF 314/2000 contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe urmatoarele categorii: -
Grupa I - Constructii;
-
Grupa II - Echipamente tehnologice;
-
Grupa III - Aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
-
Grupa IV - Mijloace de transport;
-
Grupa VI - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie si alte active corporale.
Societatea are o evidenta extracontabila pe aceste grupe dar nu sunt evidentiate în balanta analitica si sintetica. Pe aceea structura se evidentiaza amortismentul mijloacelor fixe în conturile 281 cu desfasurare pe conturi sintetice de gradul II. Situatia mijloacelor fixe este reprezentata în Anexele 2-6. 3.Stocuri Stocurile se compun din: materii prime, materiale, obiecte de inventar, productie în curs de executie, produse finite, produse reziduale, marfuri, ambalaje. Contabilitatea gestiunii se face pe conturi analitice si pe locuri de depozitare, aplicânduse metoda cantitativ valorica. Având în vedere ca societatea are doua puncte de lucru, unul situat în judetul Calarasi (silozul unde se primesc si se conditioneaza cerealele) si altul în judetul Giurgiu (moara unde se macina o parte din produsele din siloz) se fac urmatoarele propuneri:
Propuneri de organizare a evidentei gestiunilor de produse si a evidentei contabile a acestora: Documente primare ce vor fi utilizate: Avizul de însotire al marfii - cod 14-3-6A
25 Acest document cu regim special se va folosi ca dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati si va purta obligatoriu mentiunea "fara factura". Documentul se întocmeste în 3 exemplare si propunem urmatorul circuit al lui: -
exemplarul unu si doi va însoti produsul pe timpul transportului. Dupa receptia si confirmarea de catre gestionarul ce a luat în gestiune produsele, cele doua exemplare se confirma de primire, exemplarul 1 ramâne la gestionarul primitor, iar exemplarul 2 se restituie punctului de lucru de unde a plecat marfa si care îl va preda împreuna cu NRCD emis de gestionarul primitor la contabilitate; Propuneri privind înregistrarile contabile în gestiunea sectorului de prelucrare
În urma primirii în gestiune a produsului fizic pe baza Avizelor de însotire a marfii, gestionarul sectorului de prelucrare împreuna cu comisia de receptie - întocmeste documentul de intrare NRCD pentru cantitatile de produs fizic preluat de la producatori si NRCD se vor îmbordera si se vor împerechea în contabilitate cu documentele de livrare depuse, efectuându-se înregistrarea la pretul prestabilit aprobat de conducerea societatii. 341 (sector prelucrare - siloz) = 341 (ferma/contract arendare) Deci descarcarea din gestiunea fermei a produsului fizic reprezinta încarcarea în gestiunea silozului a aceluiasi produs. Contabilitatea considera activitatea principala a societatii comert, utilizând doar conturile de marfuri, dar propunem ca pentru produsele care sunt supuse tararii, uscarii si conditionarii sa fie considerate materii prime care sufera o prelucrare si sa se utilizeze conturile de produse finite si produse reziduale, precum si conturile aferente diferentelor de pret. Faza conditionarii Pentru cantitatile de produs supuse procesului de conditionare, gestionarul va întocmi documentul Bon de consum, în care va înscrie cantitatile fizice intrate la conditionare evaluate la pretul prestabilit (pretul de intrare în gestiune). Pe baza bonului de consum se va înregistra în evidenta contabila: 711 = 341
26 Dupa finalizarea procesului de conditionare se obtine produsul finit, întocmindu-se Procesul-verbal de conditionare (cu rezultatele prelucrarii) si documentul de intrare pentru cantitatile de produse finite si de subproduse obtinute. Evaluarea produselor finite se face adaugându-se la pretul prestabilit (pretul de intrare) costul prelucrarii. În exemplul luat: - se introduce la conditionat 1000 kg si se obtin dupa aducerea produselor la STAS-ul specific fiecarui produs în parte - 950 kg produs STAS - 40 kg gozuri - 10 kg gozuri tehnologice Evaluarea pleaca de la 1000 kg x 2500 lei + cheltuieli de conditionare 250 lei/kg, deci valoarea de înregistrare este 2.750.000 lei Pe baza documentelor (PVC NRCD) se înregistreaza: 345 (siloz) = 711 (siloz)
2.750.000 lei
346 (siloz) = 711 (siloz)
20.000 lei
Propunem ca pretul prestabilit sa fie acelasi pentru toate produsele de acelasi fel. Cel putin la finele fiecarui trimestru si la finele anului este obligatorie determinarea costului efectiv al productiei si înregistrarea în evidenta contabila a diferentelor de pret dintre pretul prestabilit si costul efectiv al produselor realizat determinat per total, astfel: -
daca costul efectiv este mai mare decât pretul prestabilit apare o diferenta nefavorabila care se înregistreaza astfel: 348=711
-
daca costul efectiv este mai mic decât pretul prestabilit apare o diferenta favorabila care se înregistreaza astfel: 711=348
27 Propuneri privind înregistrarea contabila a vânzarii produselor finite si reziduale Pe baza facturii de livrare de produs finit se înregistreaza: 411 =
701 4427
Pentru livrari de produse reziduale 401 =
703 4427
Concomitent se înregistreaza scaderea din gestiune: 711 = 345 produse finite 711 = 346 produse reziduale
Propuneri privind înregistrarile contabile în cazul utilizarii produsului finit (seminte) pentru consumul intern al fermelor Pe baza Avizului de însotire a marfii întocmit de statia de prelucrare - se expediaza produsul catre ferma beneficiara. Gestionarul fermei efectueaza receptia si întocmeste NRCD pentru intrarea în gestiune a semintelor. Evaluarea se face la pretul de intrare din gestiunea sectiei de prelucrare. În contabilitate se înregistreaza: 3015 = 345 Concomitent se înregistreaza diferentele de pret aferente (pretul prestabilit + costul efectiv) 348 = 711 diferenta nefavorabila 711= 348 diferenta favorabila
28 Constatari cu privire la gestionarea stocurilor În ceea ce priveste soldurile conturilor de materiale se constata ca foarte multe conturi analitice prezinta solduri creditoare determinata în principal de: - neefectuarea intrarilor de produse reziduale în momentul producerii lor (caz frecvent la produsele reziduale de la sectorul de conditionare) - situatie care denatureaza rezultatele financiare ale societatii; - unele intrari de materiale se efectueaza fara a stabili valoarea reala conform documentelor de livrare, iar ulterior aceste materiale se introduc în consum la o alta valoare; - la transferarea materialelor dintre sectoare, documentele nu se depun la serviciul contabilitate în momentul oportun creând situatii în care fermele introduc în consum materialele pe care le-au receptionat dar sectorul furnizor nu a depus documentele pentru înregistrarea lor contabila; - erori contabile de scadere din gestiune; - punctajele dintre evidenta contabila si gestiunea punctelor de lucru nu se face pe baza registrului stocurilor (document ce trebuie prezentat de gestionari), ci prin confirmarea soldurilor direct în registrul de materiale, fara a se întocmi o situatie de punctaj care sa fie adusa la cunostinta contabilului sef. Punctajele nu se efectueaza lunar. - consideram ca gestionarii nu cunosc prevederile Legii contabilitatii si a regulamentului de aplicare a acesteia. 5.Situatia creantelor Din analiza creantelor prezentate în foaia de lucru - Anexa 11 - se constata faptul ca foarte multi clienti prezinta solduri creditoare. Având în vedere faptul ca aceasta situatie nu respecta prevederile Legii contabilitatii consideram ca la finele fiecarei luni sa se analizeze situatia fiecarui client, iar avansurile încasate sa se evidentieze numai în contul 419 clienti creditori. Recomandam conducerii sa evite în totalitate efectuarea de vânzari fara plata asiguratorie, cunoscând faptul ca nerecuperarea valorii productiei livrate duce practic la imposibilitatea reluarii ciclului de productie, de asemenea la apelarea la surse împrumutate de dobânzi si la imposibilitatea achitarii obligatiilor catre buget generatoare de penalitati. Rezulta asadar ca neîncasarea la timp a clientilor influenteaza direct profitul.
29 Clientii interni neîncasati în suma de 558.307 mii lei sunt clienti din contracte aflate în derulare la 31.12.2017. Decontari din operatii în participatie în suma de 5.916.722 mii lei sunt asocierile realizate pentru obiectivul moara si pentru înfiintarea culturilor agricole. Situatia debitorilor diversi sunt prezentati în Anexa 13 si nu reprezinta o problema pentru societate. 6.Situatia litigiilor din creante neîncasate. În urma analizarii situatiei litigiilor din creante neîncasate rezulta ca au existat 2 dosare în stare de judecata, unul s-a rezolvat în cele din urma pe cale amiabila în cursul anului, iar celalalt se preconizeaza sa se închida la începutul anului 2018. Ţinând cont ca societatea este beneficiara unui credit extern, contractele de creditare sau de vânzare-cumparare le încheie în aceeasi valuta, motiv pentru care nu se înregistreaza pierderi în ceea ce priveste lichiditatile firmei la un anumit moment. Consideram necesar ca atunci când contractul se încheie în moneda nationala, sa se solicite si penalitati pentru întârzierea la plata conform contractelor sau conform legislatiei pentru a recupera în întregime prejudiciul creat. Recomandam ca evidenta contabila a clientilor în litigiu sa se tina cu ajutorul contului 416 - Clienti incerti, mai ales ca exista posibilitatea constituirii de provizioane deductibile în contul 1511. 7.Situatia datoriilor Din analiza conturilor de furnizori si a creditorilor diversi - foaia de lucru din Anexa 12 reiese ca societatea are de achitat furnizori externi de imobilizari si furnizorii pentru export, precum si creditul extern obtinut de la o alta societate. Societatea are contracte cu acestia pentru a achita datoriile în termen de 4 ani, fapt ce nu afecteaza lichiditatea firmei. Anexa 10 si Anexa 12 prezinta furnizorii si creditorii, iar Anexa 14 prezinta analiza pe vechimi a contului furnizoridebitori, iar Anexa 16 analiza pe vechimi a contului debitori - diversi. Societatea a incasat echivalentul în USD a 17.077.541.250 lei de la clientul extern pentru furnizarea de floarea soarelui. Societatea nu a putut respecta contractul, dar în anul 2018 se va transforma acest avans în credit pe termen mediu (trei ani). 8.Casa si conturi deschise la banci Societatea are conturi deschise în moneda nationala (LEU) cât si conturi deschise în devize (USD). În exercitiul financiar 2017 societatea a înregistrat în contul de disponibil în lei un
30 volum al încasarilor în suma de 110.285.874 mii lei, iar ca plati suma de 110.032.701 mii lei. La sfârtul anului 2018 soldul la disponibil în lei era de 253.173 mii lei. În anul 2017 societatea a derulat prin contul de disponibil în devize un volum al tranzactiilor în suma de 90.330.101 mii lei pe încasari si 90.247.552 mii lei pe plati. Societatea efectueaza majoritatea încasarilor si platilor prin instrumente de banca în procent de 90% din totalul tranzactiilor. Referitor la disponibilul din casa acesta reprezinta doar 10% din volumul tranzactiilor fiind folosit în special pentru plata cheltuielilor curente si al încasarilor de la persoane fizice în general. 9.Provizioane Societatea are în derulare un contract de credit extern pe temen lung pentru finantarea investitiilor si a achizitiilor de marfa. De asemenea majoritatea contractelor de vânzarecumparare si de finantare agricola se încheie în USD pentru a evita pierderile din diferenta de schimb valutar. Inevitabil acestea totusi exista datorita fluctuatiei cursului de schimb, motiv pentru care societatea constituie provizioane în valoare de 2.450.549 mii lei. 10.Capitaluri proprii Capital social Capitalul social al societatii este integral strain de 261.000 USD, echivalent a 4.924.563.000 lei, varsat integral la data constituirii societatii, divizat în 3.000 parti sociale a 1.641.521 lei fiecare. Pe parcursul exercitiului financiar 2017 societatea nu a înregistrat cresteri sau micsorari de capital. Rezerve Societatea dispune de urmatoarele tipuri de rezerve constituite conform Legii 82/1991 republicata si Legii 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare. 1.Rezerve legale Acestea sunt constituite din profitul brut al societatii în procent de 5% pâna ce acesta va atinge 20% din capitalul social subscris si varsat al societatii. Acestea nu au fost constituite pâna la data de 31.12.2017. 2.Alte rezerve
31 În suma de 9.358.262 lei constituite din profitul net al societatii aferent perioadelor anterioare care vor fi folosite pentru dezvoltarea ulterioara a activitatii societatii. 11.Taxe fiscale Societatea a avut în aprilie 2017 un control de fond care a constatat debite restante si majorari de întârziere dupa cum urmeaza: Debit
Sume constatate Majorari de întârziere
Impozit salarii
OG 53/97 103.295
77.066
748.749.841
-
-
Fond handicapati
79.534
-
28.405
Fond învatamânt
2.350.852
-
103.174
-
-
-
103.295
208.645
TVA
318.035
OG 26/01 alin 3
PVCSC 629/14.06.02 TOTAL
751.498.262
Societatea a achitat sumele constatate de organul de control, mai putin TVA pentru care a întocmit documentatia pentru aprobarea înlesnirilor la plata conform OUG 40/2009, cerere depusa la 24.04.2014 la Administratia Finantelor Publice a sectorului 4. Auditarea s-a realizat pentru perioada 01.01.03-31.12.2017. Impozitul pe veniturile salariale Verificarea s-a efectuat în baza prevederilor urmatoarelor acte normative: -
OG 73/99 privind impozitul pe venit
-
HG 1066/99 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OG 73/99
-
OG 7/2002 privind impozitul pe venit
Din analiza documentelor prezentate s-a constatat ca TINTA SRL avea la data de 31.12.2017 un numar de 41 de angajati cu carte de munca pe perioada nedeterminata si un numar de 10 colaboratori.
32 Pe perioada supusa auditului s-a verificat prin sondaj modul de aplicare a impozitului pe veniturile salariale conform calculatoarelor si grilelor de impozitare aferente, precum si data platii salariilor si a impozitului datorat catre bugetul de stat în conformitate cu prevederile legale sus mentionate. Taxa pe valoarea adaugata Verificarea s-a efectuat în baza prevederilor urmatoarelor acte normative: -
OG 3/92 privind TVA cu modificarile si completarile ulterioare
-
OUG nr.17/2001 privind TVA
-
HG 401/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG 17/2001 privind TVA
Pe perioada supusa auditului, respectiv 01.01.2017 - 31.12.2017, din controlul efectuat prin sondaj asupra jurnalelor de vânzari si cumparari, a facturilor emise si a facturilor primite de la diversi furnizori, a deconturilor de TVA, a balantelor de verificare lunare si a bilanturilor semestriale anuale, s-a constatat ca societatea a calculat, înregistrat si virat corect TVA. Conducerea trebuie sa tina cont ca neplata potrivit legii si la termenele legale a TVA în conformitate cu prevederile Legii 87/94 - Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, constituie contraventie si se sanctioneaza în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 pct.4 din Legea 87/94 cu amenda contraventionala de la 300.000 lei la 3.000.000 lei. Fondul special pentru solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap Verificarea s-a efectuat în baza prevederilor urmatoarelor acte normative: -
Legea nr.57/92 privind protectia sociala a persoanelor handicapate
-
OUG nr.102/99 privind protectia sociala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap
-
HG nr.427/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind conditiile de încadrare ale asistentului personal al persoanei cu handicap
-
Legea nr.163/2002 de modificare si completare a OUG nr.102/99
Pe perioada supusa auditului, respectiv 01.01.2017 - 31.12.2017, din controlul efectuat prin sondaj privind modul de calcul si virare a fondului de solidaritate pentru handicapati s-a constatat ca a fost calculat si virat corect.
33 Precizam totodata ca în conformitate cu prevederile art.43 din OUG nr.102/99, auditorii au verificat daca societatea a refuzat sa angajeze persoane cu handicap, constatându-se ca în perioada supusa auditarii nu au existat asemenea solicitari. Cu privire la respectarea disciplinei financiar-valutare în conformitate cu prevederile OG 18/94 aprobata prin Legea 12/95, din verificarea actelor si documentelor puse la dispozitie, respectiv declaratii de încasare valutara, declaratii vamale de export, facturi externe, extrase de cont si contracte comerciale externe, auditorii au constatat ca societatea în perioada februarie 2017 - 31.12.2017 a efectuat un numar de 113 exporturi în valoare totala de 648.990,58 $ care au fost încasate în totalitate, în termenele legale.
34 CONTROLUL SITUAŢIILOR FINANCIARE DE SINTEZĂ LA 31.12.2017
Denumirea indicatorului
Exercitiul financiar 2016
2017
0
0
11790262
21601467
1.Terenuri
1220200
1220200
2.Constructii
6220765
8966092
3.Instalatii tehnice si masini
5533610
12385630
308030
361557
5.Imobilizari corporale în curs
0
1021036
C.Imobilizarile financiare
0
0
Active imobilizate - Total
13282605
23954515
Active circulante - Stocuri
85749847
20660573
Creante
18845605
13529050
920528
349096
105245980
34538719
0
489353
A.Imobilizari necorporale B.Imobilizari corporale Din care:
4.Alte instalatii, utilaje si mobilier
Casa conturi la banci Active circulante- Total Cheltuieli în avans Datorii ce trebuie perioada de un an
platite
într-o
121104473
38504508
Datorii ce trebuie platite perioada mai mare de un an
într-o
0
14272710
0
2450549
Capital si rezerve
4959742
4959742
Capital subscris varsat
4959742
4959742
9358
9358
Rezultatul reportat-Sd
211681162
3567328
Rezultatul exercitiului
12130831
5470004
0
5470004
Capitaluri proprii
-4068231
1401772
Capitaluri total
-4068231
1401772
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri în avans
Rezerve
Repartizarea profitului
35 CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE
Denumirea indicatorului
Exercitiul financiar 2016
2017
77985390
93876930
1315453
4734174
76669937
89142756
5558
0
77990948
93876930
3154417
4261842
Alte cheltuieli materiale
203773
414379
Alte cheltuieli din afara
904431
1316505
40889038
60583335
2336402
2670256
804561
860706
Alte cheltuieli de exploatare
17115540
5690260
Cheltuieli privind prestatiile externe
15816624
4709878
1298916
980382
Cheltuieli de exploatare-Total
65408162
75797283
Rezultatul din exploatare-Profit
12582786
18079647
1669
17276
Alte venituri financiare
2465715
629001
Venituri financiare- Total
2467384
646277
-16405738
2450549
0
2450549
16405738
0
0
58365
19323792
9964050
2918054
12472964
450670
11826687
Cifra de afaceri neta Productia vânduta Venituri din vânzarea marfurilor Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare - Total Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile
Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu personalul Amortizari si provizioane pentru imobilizarilor corporale si necorporale
deprecierea
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Venituri din dobânzi
Ajustarea valorii imobilizarilor financiare a investitiilor financiare detinute ca active circulante Cheltuieli Venituri Cheltuieli privind dobânzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli financiare-Total Rezultatul financiar- pierdere
36
Rezultatul curent-profit
12132116
6252960
0
0
Cheltuieli exceptionale
1285
782956
Rezultatul exceptional- pierdere
1285
782956
VENITURI TOTALE
80458332
94523207
CHELTUIELI TOTALE
68327501
89053203
REZULTATUL BRUT-PROFIT
12130831
5470004
0
0
12130831
5470004
Venituri exceptionale
IMPOZIT PE PROFIT REZULTATL NET-PROFIT
Examinarea de ansamblu a bilantului contabil a stabilit faptul ca situatiile financiare sunt coerente, în concordanta cu datele din contabilitate, tinând cont de cunoastere generala a întreprinderii, de sectorul de activitate si de mediul socio-economic, sunt prezentate dupa principiile contabile si reglementarile în vigoare, tin cont de evenimentele posterioare închiderii exercitiului. Din verificarea fiselor de cont pentrru operatii diverse, a conturilor de venituri si cheltuieli, notelor contabile, balantelor de verificare lunare, bilanturilor anuale precum a documentelor justificative care au stat la baza înregistrarilor contabile, respectiv facturi emise, facturi furnizori, documente cu regim special, precum si jurnalele de vânzari si cumparari privind TVA, registrele de contabilitate cerute în conformitate cu Regulamentul de aplicare a Legii 82/91 aprobat prin HG 704/93, pe perioada supusa auditarii, respectiv 01.01.2017 - 31.12.2017, s-au constatat urmatoarele: Precizam ca din verificarea efectuata, auditorii au constatat ca societatea a înregistrat la data de 31.12.2017 un profit de 5.470.004.000 lei, acoperind pierderea fiscala anterioara datorata în principal pierderii financiare cauzate de un credit extern în suma de 2.824.830 USD pentru care în conformitate cu prevederile OUG 217/2000 si HG 402/2000 s-au constituit provizioane pentru pierderi din diferente de curs valutar. Mentionam totodata ca în cursul anului 2016, societatea a înregistrat profit cu care s-a diminuat pierderea fiscala anterioara de la 21.168.162.957 lei la 9.037.331.956 lei, mai ramâne de acoperit o pierdere contabila în suma de 3.567.328.000 lei. Contul de Profit si Pierdere cuprinde : venituri din exploatare, venituri financiare, venituri exceptionale, cheltuieli din exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli exceptionale, grupate dupa natura acestora, dar si rezultatul exercitiului ( profit si pierdere). Acestea sunt:
37 Venituri din Exploatare Venituri Financiare
93.876.929 mii lei 646.278 mii lei
Venituri Exceptionale
0 mii lei
TOTAL VENITURI
94.523.207 mii lei
Cheltuieli din Exploatare
75.797.283 mii lei
Cheltuieli Financiare
12.472.964 mii lei
Cheltuieli Exceptionale TOTAL CHELTUIELI PROFIT
782.956 mii lei 89.053.203 mii lei 5.470.004 mii lei
Societatea a înregistrat în contabilitate toate documentele contabile care au întrunit calitatea de document contabil cf. H.G.831/1997, în ordine cronologica. Societatea a acoperit pierderea din anii precedenti în suma totala de 9.037.332 mii lei ramânând de acoperit o pierdere contabila în suma de 3.567.328 mii lei. Pentru anul 2017 principalii indicatori economico- financiari ai societati sunt: I. INDICATORI DE LICHIDITATE
1. Indicatorul lichiditatilor curente = Active curente : Datorii curente = 0.90 unde: Active curente = Active Circulante Datorii curente = Datorii ce trebuiesc platite într-un an de zile Acest indicator ofera garantia acoperirii datoriilor curente din active curente. Valoarea recomandata ca fiind acceptabila este în jurul valorii de 2. 2.Indicatorul lichiditatilor reduse = (Active curente-Stocuri): Datorii curente; =0.36
38 Se considera o lichiditate imediata buna daca indicatorul este cuprins intre 0.5 si 1. 3.Indicatorul de solvabilitate patrimoniala = Capitaluri proprii : Total pasiv *100 =2.04% Reprezinta gradul în care societatea poate face fata obligatiilor de plata. Se considera o solvabilitate buna daca indicatorul este mai mare de 30%. 4.Rata rentabilitatii economice = Profit din exploatare : Total active * 100 = 26.32% Acest indicator exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza. Aceasta rata trebuie sa fie superioara ratei de inflatie. II INDICATORI DE RISC
1.Indicatorul gradului de îndatorare = Capital împrumutat : Capital propriu =1.367 unde: Capitalul împrumutat = Total credite si împrumuturi cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la institutii financiare, împrumuturi de la actionari, asociatii sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu = capital social, rezerve legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. III. INDICATORI DE ACTIVITATE
1.Viteza de rotatie a Stocurilor = Costul vânzarilor : Stoc mediu = 1.32 Acest indicator aproximeaza de câte ori stocul a fost rulat pe parcusul execitiului financiar. Productia agricola din anul 2018 nu a permis achizitia de cereale pentru a fi revânduta, iar societatea a fost nevoita sa vânda marfa din productia anului 2016 la un pret care sa îi permita continuarea activitatii, motiv pentru care a asteptat momente favorabile pentru vânzare.
39 2.Numar de zile de stocare = Stoc mediu : Costul vânzarilor*365 = 277 zile Acest indicator arata numarul de zile în care bunurile sunt stocate în societate. 3.Viteza de rotatie a debitelor - clienti = Sd mediu c411 : CA i* 365
zile
= 43 zile
Calculeaza eficacitatea persoanei juridice în colectarea creantelor sale. Exprima numarul de zile pâna la data la care debitorii isi achita datoriile catre societate. Acest lucru este datorat faptului ca societatea a primit spre încasare CEC-uri cu data emiterii la 15 zile de la livrarea marfii si cu alti clienti a lucrat prin compensare. Societatea este nevoita sa vânda la un pret care sa acopere costurile, iar clientii care accepta acest pret doresc plata amânata a marfii. IV INDICATORI DE PROFITABILITATE
1.Rentabilitatea capitalului angajat = Profit brut : Capitalul angajat = 1.10 Acest indicator arata profitul pe care îl obtine persoana juridica din bani investiti în afacere. 2.Marja afaceri*100
bruta
din
vânzari = Profitul = 19.26%
brut
din
vânzare
:
Cifra
de
Informatiile pe care le furnizeaza acest indicator arata faptul daca societatea este capabila sa-si controleze costurile sau sa obtina pretul de vânzare optim. Un procent mic scoate în evidenta faptul ca societatea nu este capabila sa-si controleze costurile sau sa obtin un pret optim de vânzare. În acest caz, pretul de vânzare optim este impus de piata si nu reuseste sa acopere toate costurile si mai ales creditul extern obtinut pentru achizitii de cereale si investitii. Acesti indicatori care au fost calculati încearca sa redea o imagine de ansamblu asupra activitatii societatii, a rezulatelor si situatia financiara si au fost calculati pe baza datelor din Bilant si din Contul de Profit si Pierdere. În urma controlului conturilor si a situatiilor financiare auditorul si-a format o opinie fara rezerve pe care o formuleaza în raportul de audit.
40
ANEXE
41 1. CEREREA SOCIETĂŢII CE URMEAZĂ A FI AUDITATĂ
TINTA SRL BUCURESTI Catre: AUDIT ONESRL Calea serban Voda nr.133 Sector 4, Bucuresti Doamnelor si domnilor: Va solicitam procedarea la auditarea bilantului societatii "TINTA" SRL la data de 31.12.2017, precum si a contului de rezultate pentru exercitiul încheiat la aceasta data. Societatea comerciala "TINTA" SRL s-a înregistrat la Registrul Comertului în data de 29 iunie 1998 sub numarul J 40/5933/1998 având alocat codul unic de înregistrare 11922383. Capitalul social al societatii este integral strain de 261.000 USD, echivalent a 4.924.563.000 lei, Obiectul principal de activitate este comertul cu cereale. Daca sunteti interesati de solicitarea noastra, va rugam sa ne contactati pentru detaliile necesare acceptarii misiuni. Va multumim. Presedintele Consiliului de Administratie TINTA SRL
AUDIT ONE SRL
42 PLANUL GENERAL DE AUDIT Misiunea de audit Auditarea conturilor si a Situatiilor financiare întocmite de TINTA SRL la data de 31.12.2017, în conformitate cu Standardele Internationale de contabilitate, Standardele de Audit nationale, Legea contabilitatii 82/1991 republicata, a Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, cadrul General de întocmire si prezentare a Situatiilor financiare. Întinderea misiunii : auditarea situatiilor financiare anuale se va efectua în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2018 Sistemul informational contabil Sistemul contabil trebuie sa asigure înregistrarea completa si continua a tuturor operatiilor economice si financiare care modifica masa patrimoniului. Societatea întocmeste urmatoarele registre: registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare. Aceste registre trebuie sa asigure în orice moment identificarea si controlul operatiunilor efectuate. Sistemul informatic utilizat trebuie sa respecte normele contabile privind culegerea, preluarea si stocarea datelor înregistrate în contabilitate. Principiile contabile care se au în vedere la evaluarea posturilor cuprinse în Situatiile financiare sunt: ü principiul continuarii activitatii; ü principiul permanentei metodelor; ü principiul prudentei; ü principiul independentei exercitiului; ü principiul evaluarii separate a elementelor de pasiv si de activ; ü principiul intangibilitatii; ü principiul pragului de semnificatie.
43 2.SCRISOAREA DE ANGAJAMENT A AUDITORULUI
AUDIT ONE SRL Calea serban Voda
Domnului Presedinte al Consiliului de Administratie al Societatii Comerciale "TINTA" SRL
Ne-ati solicitat sa procedam la auditarea bilantului societatii "TINTA" SRL la data de 31.12.2017, precum si a contului de rezultate pentru exercitiul încheiat la aceasta data. Avem placerea sa va confirmam acceptarea si întelegerea de catre noi a acestei misiuni. Noi vom proceda la exercitarea auditului conform Normelor nationale de audit (care sunt în acord cu Normele internationale de audit). Aceste norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat astfel încât sa obtinem asigurarea rezonabila ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta în examinarea prin sondaj a elementelor de sustinere a informatiilor continute în situatiile financiare. Un audit consta în aprecierea principiilor contabile aplicate si în estimarile semnificative retinute de conducerea întreprinderii, precum si în prezentarea de ansamblu a situatiilor financiare. Ca urmare a recurgerii la tehnica sondajului si a altor limite inerente auditului, precum si a limitelor inerente oricarui sistem contabil si de control intern, riscul de nedetectare a unei anomalii semnificative nu poate fi eliminat. Pe lânga raportul de audit asupra situatiilor financiare, noi va vom trimite o scrisoare separata, prin care vom prezenta deficientele majore pe care le vom descoperi în sistemul contabil si de control intern. Noi va reamintim ca responsabilitatea pentru pregatirea situatiilor financiare si a informatiilor furnizate revine conducerii întreprinderii. Aceasta responsabilitate implica tinerea unei contabilitati si a unui sistem de control intern adecvate, definirea si aplicarea politicilor de închidere a conturilor si masuri pentru protejarea activelor. În cadrul auditului nostru noi vom solicita conducerii întreprinderii o scrisoare de afirmare, confirmând declaratiile facute în cursul misiunii noastre. Noi contam pe întreaga cooperare a personalului întreprinderii în punerea la dispozitie a contabilitatii, documentelor si a altor informatii necesare auditului nostru. În cursul misiunii auditorul poate discuta cu responsabilii de servicii si compartimente, care nu participa direct la elaborarea conturilor, cum ar fi serviciile de aprovizionare, vânzari, productie, personal, juridic etc., pentru a cunoaste mai bine activitatile întreprinderii, pentru o
44 mai buna planificare a misiunii sale si pentru cunoasterea si evaluarea procedurilor de control intern. Aceste discutii vor fi completate de teste si sondaje. Scrisori de confirmare directa vor fi expediate clientilor, furnizorilor, bancilor si altor terti; un model va fi comunicat întreprinderii pentru pregatirea acestor scrisori selectarea tertilor carora sa le fie expediate. Aceste scrisori vor fi semnate de conducerea întreprinderii, dar expediate de catre auditor care va primi si raspunsurile. Auditorul va aduce la cunostinta întreprinderii raspunsurile primite pentru a începe analiza eventualelor diferente. Calendarul previzional al misiunii este urmatorul: - discutii prealabile si pregatirea misiunii; - analiza procedurilor de control intern, sondaje si pregatirea programului de control al conturilor ; - asistarea la inventarul fizic; - selectarea tertilor pentru confirmare si pregatirea scrisorilor; - obtinerea unei balante definitive a conturilor; - control asupra conturilor întreprinderii; -obtinerea situatiilor financiare definitive înaintea sedintei consiliului de administratie; - prezenta la sedinta consiliului de administratie care adopta conturile; - elaborarea raportului de audit si a scrisorii de afirmare; - prezenta la adunarea generala care aproba conturile; Onorariile noastre, facturate pe masura efectuarii lucrarilor, sunt calculate pe baza timpului lucrat si a unor cheltuieli de decontare. Tarifele orare variaza în functie de responsabilitati, de experienta si competentele fiecarui membru al echipei desemnat pentru aceasta misiune. Va rog sa semnati si sa returnati un exemplar al acestei scrisori pentru a confirma acordul dumneavoastra asupra termenilor si conditiilor misiunii noastre de audit privind situatiile financiare. AUDIT ONE SA
Data
45 3. LISTA DOCUMENTELOR NECESARE ÎNTOCMIRII DOSARULUI PERMANENT sI DOSARUL EXERCIŢIULUI
Deoarece aceasta lista nu este exhaustiva este posibil sa solicitam si alte documente care nu sunt mentionate mai jos. . GENERAL
Termen de predare
1. Organigrama societatii la data de 31 decembrie 2017.
24.01.2018
2. Copii dupa documentele legale de constituire si inregistrare a societatii precum si eventualele acte aditionale ulterioare datei de 30 septembrie 2017.
24.01. 2018
3. Copii ale contractelor de leasing, chirie ulterioare datei de 30 septembrie 2017.
24.01. 2018
4. Dosarele ce contin procesele verbale ale sedintelor Consiliului de Administratie sau Adunarii Asociatilor pe perioada septembrie 2017 - ianuarie 2018.
24.01. 2018
5. Numarul mediu lunar de angajati, colaboratori in perioada septembrie 2017 - decembrie 2018.
24.01. 2018
RAPOARTE FINANCIARE 1.Balanta analitica si sintetica la data de 31 decembrie 2017 (cu solduri initiale) in format electronic si pe suport hartie.
24.01. 2018
TREZORERIE 1. Detaliul conturilor deschise la banci, in lei si valuta (detaliul trebuie sa cuprinda : Banca, numarul de cont, suma in lei, suma in valuta) la data de 31 decembrie 2017.
24.01. 2018
2. Dosarele ce contin ultimele extrase de cont si ultima fila din registrul de casa (lei si devize) la 31 decembrie 2017.
24.01. 2018
3. Copii dupa contractele de imprumut si de overdraft care au fost valabile in perioada septembrie 2017 - decembrie 2017, cu informatii despre garantii.
24.01. 2018
CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 1. Detaliul clientilor la data de 31 decembrie 2017 (detaliul trebuie sa cuprinda : numele clientului, soldul datorat la data de 31.12.2017, totalul soldurilor).
24.01. 2018
2. Lista clientilor la data de 31 decembrie 2017 pe vechimea
24.01. 2018
Data primirii documentului
46 creantelor pentru fiecare client in parte in format electronic conform anexei 1. 3. Situatia incasarilor din ianuarie 2017 aferenta sumelor existente in sold la 31 decembrie 2017 in format electronic conform anexei 2.
24.01. 2018
4. Lista detaliata cu toate debitele pentru care exista un litigiu in curs sau sunt contestate de catre clienti.
24.01.2018
5. Detaliul sumelor primite in avans de la clienti la data de 31 decembrie 2017 (detaliul trebuie sa cuprinda numele clientului care a platit in avans, soldul, totalul soldurilor) in format electronic.
24.01. 2018
6. Detaliul veniturilor inregistrate in avans la 31 decembrie 2017
24.01. 2018
7. Lista cu avansurile acordate angajatilor la data de 31 decembrie 2017.
24.01. 2018
IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE 1. Registrul mijloacelor fixe la data de 31 decembrie 2016, care sa cuprinda : denumirea mijlocului fix, valoarea de intrare, data achizitionarii, clasificarea, durata de amortizare, amortizarea lunara, valoarea ramasa la 31.12.2016.
24.01. 2018
2. Registrul mijloacelor fixe la data de 31 decembrie 2017, care sa cuprinda : denumirea mijlocului fix, valoarea de intrare, data achizitionarii, clasificarea, durata de amortizare, amortizarea lunara, valoarea ramasa la 31 decembrie 2017.
24.01. 2018
3. Lista achizitiilor de mijloace fixe in perioada ianuarie 2017decembrie 2017 cu preturile de achizitie aferente, data achizitiei si clasificarea.
24.01. 2018
4. Lista mijloacelor fixe vindute si a celor casate pina la 31 decembrie 2017, cu detalii privind valoarea de intrare, amortizarea cumulata la data vanzarii.
24.01.2018
FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE, DATORII 1. Balanta analitica furnizori la data de 31 decembrie 2017 (care sa cuprinda : denumire furnizor, soldul furnizorului respectiv, total valoare).
24.01. 2018
2. Lista detaliata a furnizorilor denominati in valuta si soldul aferent la data de 31 decembrie 2017 in valuta respectiva.
24.01. 2018
3. Lista detaliata a datoriilor, pe vechime, pentru fiecare furnizor,la data de 31 decembrie 2017 in format electronic conform anexei 1 (similar cu anexa corespondenta in cazul clientilor).
24.01. 2018
4. Detaliu al contului furnizori facturile nesosite la 31 decembrie 2017.
24.01.2018
5. Detaliu cont cheltuieli inregistrate in avans (detaliul trebuie sa cuprinda : numele furnizorului caruia i s-a platit in avans, suma aferenta, total)
24.01. 2018
47 DATORII SI CREANTE CU BUGETUL STATULUI 1. Procesele verbale si alte documente si instiintari primite din partea autoritatilor fiscale, aferente perioadei septembrie 2017ianuarie 2018.
24.01. 2018
CREDITE PE TERMEN SCURT
24.01.2018
1. Copii dupa contractele de imprumut ce au fost valabile in 2017, daca exista.
24.01. 2018
VENITURI SI CHELTUIELI 1. Copii dupa proiectii de bugete de cheltuieli si de numerar pentru anii 2017 si 2018, inclusiv o analiza a proiectiei raportata la prezent.
24.01. 2018
2. Fisier Excel cu evolutia lunara a tuturor conturilor de venituri si cheltuieli.
24.01. 2018
3. Analiza marjei brute realizate pentru fiecare client, inclusiv compararea cu marja planificata (in buget).
24.01. 2018
Explicatii privind fluctuatiile importante dintre marja planificata si cea realizata.
48
4.SCRISOAREA DE AFIRMARE A SOCIETĂŢII AUDITATE
Catre: AUDIT ONESRL Calea serban Voda nr.133 Sector 4, Bucuresti Doamnelor si domnilor: Va trimitem alaturat o scrisoare referitoare la auditarea bilantului contabil al societatii "TINTA" SRL la data de 31.12.2017 si a contului de profit si pierdere pentru exercitiul financiar încheiat la 31.12.2017, în scopul de a va exprima opinia asupra veridicitatii situatiei financiare a societatii si a rezultatelor activitatilor desfasurate, în conformitate cu standardele contabile general acceptate. Anumite elemente din continutul acestei scrisori sunt descrise ca fiind limitate la aspecte strict semnificative. Orice aspect va fi considerat semnificativ, indiferent de dimensiunile sale, în cazul în care implica o omisiune sau o declaratie gresita a unei situatii contabile, care - în lumina unor circumstante contextuale - creeaza posibilitatea ca decizia unei persoane pe baza informatiilor disponibile sa fie schimbata sau modificata prin omisiune sau nedeclararea adevarului. Prin prezenta confirmam - pe baza informatiilor disponibile noua si prin buna credinta urmatoarele reprezentari furnizate firmei dumneavoastra în timpul revizuirii limitate: 1. Situatiile financiare la care se face referire mai sus sunt prezentate în mod corect, în conformitate cu standardele contabile general acceptate. 2. Va punem la dispozitie urmatoarele: a) toate înregistrarile financiare si datele referitoare la acestea; b) toate procesele verbale ale adunarilor generale ale asociatilor si ale consiliilor de administratie, precum si rezumatele unor adunari recente, pentru care înca nu au fost elaborate procese verbale.
49 3. Nu am constatat: a) cazuri de frauda în care sa fie implicati membri ai conducerii sau angajati care joaca un rol important în controlul intern. b) cazuri de frauda în care sa fie implicate alte parti care ar putea influenta în vreun fel situatiile contabile. c) Sesizari din partea unor organisme abilitate în legatura cu încalcarea sau deficiente în practicile de raportare financiara. d) Încalcari sau posibile încalcari ale unor legi sau regulamente, ale caror efecte ar trebui evidentiate în bilanturile financiare sau considerate ca baza pentru înregistrarea unei pierderi potentiale.
4. Nu exista: a) Aspecte sau alte estimari avizate de avocatul nostru care trebuie evidentiate în bilantul contabil. b) Alte datorii, câstiguri sau pierderi potentiale, care trebuie evidentiate în bilanturile contabile. c) Tranzactii semnificative care nu au fost înregistrate adecvat în evidentele contabile de la baza bilanturilor. d) Evenimente care au survenit ulterior datei închiderii exercitiului financiar, 31.12.2017, pâna la data semnarii acestei scrisori, care ar impune o ajustare sau detaliere în bilantul contabil. e) Firma nu are planuri sau intentii care ar putea influenta semnificativ rezultatele raportului sau clasificarea activelor si pasivelor. f) Firma detine în proprietate toate activele declarate, si nu exista ipoteci sau sechestru pe aceste active. Nici unul dintre aceste active nu a fost declarat ca garantie. g) Firma -a îndeplinit toate obligatiile contractuale care - în cazul nerespectarii lor - ar putea influenta semnificativ bilantul contabil.
50 5. Au fost înregistrate provizioane pentru diferentele de curs valutar aferente creditului extern contractat. 6. Toate tranzactiile de vânzare efectuate de catre firma sunt irevocabile si nu exista alte acorduri secundare cu clientii sau alte întelegeri în vigoare, care permit returnarea marfurilor, cu exceptia defectelor sau a altor conditii acoperite de garantiile obisnuite. 7. Urmatoarele informatii despre instrumente financiare care implica risc extracontabil si instrumente financiare cu concentrare de risc bancar au fost detaliate în mod adecvat în bilanturile financiare: a) Masura, natura si termenii instrumentelor financiare care implica riscuri extracontabile; b) Dimensiunile riscului de credit al instrumentelor financiare cu risc extracontabil si informatii în legatura cu garantii care sprijina asemenea instrumente financiare; c) Concentrari semnificative de risc de credit, care deriva din toate instrumentele financiare si informatiile în legatura cu garantiile care vin în sprijinul acestor instrumente financiare. 8. Nu a fost necesar un provizion pentru pierderi semnificative, care pot rezulta în urma remedierii unor probleme aferente mediului înconjurator. 9. A fost creat un provizion pentru orice ajustare semnificativa a activelor uzate. În cele ce urmeaza, ne asumam responsabilitatea ca situatia financiara si rezultatele societatii sunt prezentate corect si obiectiv în bilantul contabil în conformitate cu standardele contabile general acceptate.
Cu stima, "TINTA" SRL Director General Data: 10 februarie 2018
Director Financiar
51 CONTRACT DE AUDIT FINANCIAR sI CERTIFICARE A BILANŢULUI CONTABIL A SC TINTA SRL Nr.123/28.01.2018 I.PĂRŢILE 1.AUDIT ONE SRL, cu sediul în Bucuresti, Calea serban Voda nr.133, Sector 4, reprezentata de Costea Mihai, în calitate de director, înscrisa la CAMERA AUDITORILOR din ROMĂNIA cu autorizatia nr.1002/2001, denumita în continuare AUDITOR 2.SC TINTA SRL, cu sediul în Bucuresti, str.Drumea Radulescu nr.31, sector 4, denumita în continuare BENEFICIAR, s-a încheiat urmatorul contract de audit: II.OBIECTUL CONTRACTULUI Art.1.Obiectul contractului îl constituie auditarea conturilor si a situatiilor financiare pentru anul 2017 conform legislatiei în domeniu. III.TERMENUL CONTRACTULUI Art.2.Termenul de efectuare a lucrarii va fi 15.02.2018. IV.PREŢUL sI MODALITATEA DE PLATĂ Art.3.Onorariile auditorului vor fi facturate pe masura efectuarii lucrarilor, sunt calculate pe baza timpului lucrat si a unor cheltuieli de decontare. Tarifele orare variaza în functie de responsabilitati, de experienta si competentele fiecarui membru al echipei desemnat pentru aceasta misiune. IV.OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR Art.4.Beneficiarul se obliga: -
sa plateasca onorariile conform art.3.;
52 -
sa asigure conditiile necesare pentru realizarea lucrarilor prevazute în contract prin punerea la dispozitie a documentelor si informatiilor necesare;
-
sa puna la dispozitie toate înregistrarile financiare si datele referitoare la acestea;
-
sa puna la dispozitie toate procesele verbale ale adunarilor generale ale asociatilor si ale consiliilor de administratie, precum rezumatele unor adunari recente, pentru care înca nu au fost elaborate procese verbale;
-
sa faca cunoscute cazurile de frauda în care sa fie implicati membri ai conducerii sau angajati care joaca un rol important în controlul intern;
-
sa faca cunoscute sesizarile din partea unor organisme abilitate în legatura cu încalcarea sau deficiente în practicile de raportare financiara;
-
sa faca cunoscute încalcarile sau posibilele încalcari ale unor legi sau regulamente, ale caror efecte ar trebui evidentiate în bilanturile financiare sau considerate ca baza pentru înregistrarea unei pierderi potentiale;
Art.5.Auditorul se obliga: -
sa procedeze la exercitarea auditului conform Normelor nationale de audit (care sunt în acord cu Normele internationale de audit).
-
auditul sa fie planificat si realizat astfel încât sa se obtina asigurarea rezonabila ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
-
sa aprecieze principiile contabile aplicate si estimarile semnificative retinute de conducerea întreprinderii, precum si în prezentarea de ansamblu a situatiilor financiare;
Art.6. Opinia auditorului cu privire la conturile anuale va fi prezentata în Raportul de audit si se va sprijini pe rezultatele activitatii desfasurate în cursul anului, prezentate în note cu referire la: -
operatiile legate de înregistrarea sau modificarea capitalului social sau al patrimoniului propriu;
-
inventarierea patrimoniului si modul de valorificare a rezultatelor acesteia si faptul ca rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilantul contabil;
-
contul de profit si pierdere este întocmit pe baza datelor de contabilitate privind perioada de raportare;
53 -
stabilirea în conformitate cu dispozitiile legale, a profitului net si punctul de vedere referitor la destinatia acestuia, propuse de consiliul de administratie;
-
situatia creditelor si a altor împrumuturi ale unitatii patrimoniale si garantarea acestora.
Art.7.Rezervele, precum si refuzul de certificare a conturilor vor fi în prealabil notificate conducerii unitatii patrimoniale, cu aratarea motivelor cât si a marimii impactului asupra conturilor. Mentiunile din raport trebuie sa fie însotite de explicatiile sau observatiile primare. Art.8.În conformitate cu principiile deontologice ale activitatii de audit, partile se obliga sa asigure deplina confidentialitate a lucrarilor. Art.9.Prezentul contract intra în vigoare începând cu data semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile în materie.
SC AUDIT ONE SRL
SC TINTA SRL
54 AUDIT ONESRL Calea serban Voda nr.133 RAPORT DE AUDIT În atentia PREsEDINTELUI CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE A SC TINTA SRL BUCUREsTI În baza contractului de audit financiar si certificare a bilantului contabil a SC TINTA SRL nr.123/28.01.2018 am pus în aplicare procedurile convenite referitoare la verificarea bilantului contabil si a contului de profit si pierdere ale societatii TINTA SRL la 31.12.2017. Verificarea noastra a fost efectuata conform Normelor nationale de audit care concorda cu Normele internationale de audit referitoare la misiunile de verificare pe baza de proceduri convenite. Noi am audiat bilantul TINTA SRL, întocmit la data de 31.12.2017, precum si contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar si situatia modificarilor capitalurilor proprii pentru exercitiul încheiat la data mentionata. Aceste situatii financiare sunt sub responsabilitatea conducerii TINTA SRL, responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie asupra acestor situatii financiare pe baza auditului efectuat. Am efectuat auditul nostru conform Standardelor Internationale de Audit (ISA). Aceste standarde cer ca auditul sa fie planificat si sa fie efectuat astfel încât sa obtinem o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu contin erori semnificative. Un audit include examinarea pe baza de teste, a probelor de audit ce sustin sumele si informatiile prezentate în situatiile financiare. Un audit include de asemenea evaluarea principiilor contabile folosite si examinarile facute de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare. Noi consideram ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru examinarea opiniilor noastre. Am desfasurat auditul nostru în concordanta cu Ordinul ministrului finantelor publice nr 94/2016 si cu Standardele Internationale de Contabilitate si sunt în conformitate cu acestea. Noi nu am participat la inventarierea faptica a stocurilor fizice ale TINTA SRL la 31 decembrie 2017 pentru ca, momentul angajarii noastre este ulterior acestei date. Apreciem ca aceasta situatie reprezinta o limitare a ariei de aplicare a auditului dar care nu este semnificativa, tinând cont de faptul ca societatea a efectuat inventarierea patrimoniului conform prevederilor legale.
55 Auditul a realizat: a) examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifica datele continute în situatiile financiare; b) observarea fizica pentru stocuri si mijloace fixe la sfârsitul lunii ianuarie; c) confirmarile directe cu unii clienti si furnizori; d) verificarea documentara; e) aprecierea principiilor contabile urmate pentru întocmirea situatiilor financiare; f)
aprecierea estimarilor semnificative retinute de conducere pentru stabilirea situatiilor financiare;
g) aprecierea prezentarii lor în ansamblu. În opinia noastra, situatiile financiare prezinta în mod corect, sub toate aspectele semnificative pozitia financiara a TINTA SRL, a rezultatelor financiare, precum si a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat, care ne impun exprimarea unei opinii fara rezerve cu privire la modul în care aceste situatii financiare reprezinta o imagine fidela a societatii la încheierea exercitiului financiar al anului 2017. Am facut unele observatii sau recomandari în cadrul controlului conturilor, fiind utile celor ce vor utiliza raportul, dar acestea nu reprezinta o rezerva.