Documents - Tips - Cazul Ion Ramaru [PDF]

Zitiervorschau

Ramaru Ion Ramaru Ion este, de departe, cel mai sadic criminal in serie intalnit in analele Politiei Romane. El a comis nu mai putin de trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, sase tentative de omor, cinci violuri, o tentativa de viol, o talharie si trei furturi. Criminalul a actionat in Bucuresti in anii 1970 - 1971. Cazul Ramaru a starnit curiozitatea nu doar judiciaristilor, ci si multor psihologi si criminalisti. Studentul ucigas Nascut la Corabia, pe 12 octombrie 1946, Ion Ramaru si-a manifestat inclinatia spre infractiuni inca de la 18 ani. Atunci a fost condamnat pentru prima data pentru talharie. A fost un copil-problema, in clasa a IX-a a ramanand repetent. Mai mult, a provocat un adevarat scandal public in orasul natal in momentul in care a fost prins intretinand relatii sexuale cu fiica unui profesor de-al sau, fata fiind minora. Cu toate acestea, pe timpul liceului Ramaru a avut numai nota zece la purtare. A intrat la Facultatea de Medicina Veterinara in 1966, cu media 5,33. A ramas repetent in anul II. La data arestarii sale repeta anul III si existau toate sansele sa fie exmatriculat din cauza absentelor si a rezultatelor slabe la invatatura. Cu toate ca a ajuns student, unul dintre profesorii sai l-a descris ca fiind un timid agramat, cu un limbaj foarte sarac si cu un orizont extrem de ingust. Colegii lui de camin au sesizat anumite tulburari de comportament ale acestuia, motiv pentru care il evitau. In momente de furie, devenea autoagresiv, fapt relevat de cele peste 20 de impunsaturi pe care le avea atat pe maini, cat si pe picioare. In ceea ce priveste viata sexuala, inca din adolescenta Ion Ramaru s-a dovedit fara inhibitii. Un coleg de facultate a povestit ca intr-o noapte, la camin, nu a dormit deloc, dand tarcoale unei camere in care stia ca sta o fata sosita in vizita, la un coleg. Tulburarile psihice au fost descoperite de medici abia in 1967. Ultima dorinta : "Vreau sa traiesc"... In cea de-a doua jumatate a anului 1970 si primele luni ale anului 1971 o serie de crime, comise cu o cruzime greu de descris au zguduit Capitala. Un individ necunoscut ataca dupa miezul noptii femei singure, pe care le lovea cu un ciocan sau toporisca. Un alt element comun era faptul ca individiul actiona numai in noptile cu fenomene meteorologice deosebite : ninsoare, ploaie torentiala cu tunete si fulgere, furtuna si vant puternic, ger cumplit, ceata, pacla. Dupa cateva crime comise in circumstante similare, a devenit clar pentru judiciaristi ca era vorba despre un asasin in serie. Dupa un an de ancheta, cu ajutorul descrierilor facute de victimele care au avut norocul sa ramana in viata, pe 27 mai 1971, politistii au reusit sa-l prinda pe ucigas. In timpul anchetei, Ion Ramaru si-a recunoscut aproape tot "palmaresul" : 23 de infractiuni dintre cele mai grave. Cu toate acestea, a incercat sa-i convinga pe anchetatori ca este un om bolnav psihic, care nu poate raspunde pentru faptele sale. In acelasi timp, insa, incerca sa-i convinga pe anchetatori ca el este faptasul crimelor, de fiecare data insistand sa fie dus la locul in care a comis asasinatul. Momentul cel mai dificil atat pentru anchetatori, cat mai ales pentru victime, a fost cel al recunoasterii agresorului. Ramaru a fost asezat intr-un grup de persoane de aceeasi talie cu el si fizionomie asemanatoare. Inainte de intrarea in incapere a fiecarei victime, el isi fixa un alt loc in rand, la alegerea sa. Victimele care au fost lovite cu toporul in cap sau taiate cu cutitul, in momentul in care intrau in incapere si dadeau cu ochii de el incepeau pur si simplu sa tremure, desi nu mai erau in pericol. Ramaru credea ca a reusit sa demonstreze anchetatorilor ca este un individ care nu poate raspunde pentru faptele sale. A suferit un soc in momentul in care a citit materialul de urmarire penala. In cartea "Cazul Ramaru", comisarul de politie Traian Tandin descrie cu lux de amanunte acel moment : "Ramaru l-a citit cu foarte mare atentie si, vazand ca expertii nu-l considerau, asa cum sperase el, iresponsabil, si-a schimbat brusc atitudinea si a spus : «Nu mai recunosc nimic din ceea ce v-am spus». In continuare, n-a mai raspuns nici la intrebarile avocatului"... Ramaru a fost condamnat la moarte. In momentul in care a fost citita sentinta, in sala de judecata a izbucnit un ropot de aplauze. Ramaru a facut recurs, insa Tribunalul Suprem a considerat ca sentinta trebuie sa ramana definitiva. "Vampirul din Bucuresti" a fost executat, prin impuscare, pe 23 octombrie 1971. Inaintea executiei, asa cum prevedea legea, criminalul a avut dreptul la o ultima dorinta. "Vreau sa traiesc" au fost ultimele cuvinte ale celui care, cu sange rece, a luat mai multe vieti. Blestem sau mostenire? Ion Ramaru, Vampirul din Bucuresti, criminal din tata in fiu

Criminalul in serie Ion Ramaru a tinut sub teroare Bucurestiul un an de zile - intre 1970 si 1971. Nu se numara printre criminalii cu un numar mare de victime, dar cu siguranta este unul dintre cei mai sangerosi. Si-a savarsit faptele cu violenta si sadism; obisnuia sa-si muste victimele si sa le suga sangele. Pe toate le-a violat, pe unele chiar si dupa ce au murit.

on Ramaru a ucis patru femei si a incercat sa ucida alte sase. Insa pe langa aceste fapte, el a mai comis si o lista intreaga de violuri, jafuri si talharii, dar si furturi si tot felul de gainarii. Ulterior, un fapt socant a iesit la iveala: tatal lui Ion, Florea Ramaru, a fost si el criminal in serie, dar acest lucru nu s-a aflat decat dupa moartea acestuia. Ion Ramaru s-a nascut pe 12 octombrie 1946, fiind cel mai mare dintre cei trei frati. Tatal a fost un om extrem de violent; a batut-o salbatic pe sotia lui si si-a tinut sub teroare copiii si vecinii. Intr-un final, cuplul s-a destramat, iar Florea Ramaru s-a mutat la Bucuresti. Mai tarziu, in Capitala l-a urmat si Ion. Acesta a avut probleme inca din copilarie. A ramas repetent de cateva ori, a intretinut relatii sexuale cu fiica minora a unui profesor si la 18 ani a fost inchis pentru furt. La 20 de ani a fost admis in Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti, pe care nu a reusit niciodata s-o finalizeze. A tot repetat anii; profesorii lui nu siau explicat niciodata cum a trecut examenele de admitere, intrucat l-au descris ca fiind semi-analfabet. Colegii sai de camera au spus ca se purta ciudat, asa ca il evitau. Cand se enerva, se automutila; s-au gasit peste 20 de taieturi pe picioare si maini. Mama lui il vizita frecvent la camin. La proces avea sa declare ca era ingrijorata pentru ca fiul a aratat inca din copilarie i-a mostenit violenta tatalui. In aprilie a anului 1970, Ramaru si-a inceput seria de atacuri. Pana in luna mai a anului urmator, Ion Ramaru a agresat in diverse feluri 14 femei: pe patru le-a ucis, iar pe restul le-a violat, a incercat sa le omoroare, sau ambele variante. In acea perioada 6.000 de oameni au fost mobilizati pentru prinderea lui. Atunci a fost supranumit “Vampirul din Bucuresti”, politistii constatand ca ucigasul pe care-l urmareau sugea sangele victimelor. La comiterea faptelor, Ramaru folosea un ciocan, un topor, o ranga de fier si un cutit. Ataca ospatarite care mergeau singure pe strada cand terminau serviciul si numai dupa miezul noptii, atunci cand vremea era rea. In acea perioada, multe femei nu mai ieseau din casa dupa ora 21.00. Teroarea era sporita si de secrotomania anchetatorilor. Din acest motiv, aparusera zvonuri exagerate despre “Vampirul din Bucuresti". Desi multe din victimele lui Ion Ramaru au supravietuit, rezolvarea cazului a venit tot de la o femeie ucisa. Sub trupul acesteia a fost gasit un certificat medical eliberat pe numele criminalului. La proces, Ramaru a incercat sa demonstreze ca era instabil psihic si din aceasta cauza nu se facea responsabil de crime, dar judecatorii nu s-a lasat convinsi. In cele din urma, acesta este condamnat la moarte pentru patru omoruri, sase tentative de omor deosebit de grav, cinci violuri, o tentativa de viol, o talharie in dauna avutului obstesc, doua talharii in dauna avutului personal, trei furturi calificate in dauna avutului personal si un furt calificat in dauna avutului obstesc. Pe 23 octombrie 1971, a fost dus la Jilava unde urma sa fie executat. A fost legat de un stalp si a inceput sa se zbata. A strigat ca vinovatul pentru ceea ce a facut este numai tatal sau. In momentul in care s-a tras, Ramaru s-a rasucit in jurul stalpului in urma incercarilor inutile de a scapa si a fost impuscat in spate. Tatal lui Ion Ramaru, Florea, a murit la un an dupa executia fiului sau. Corpul lui a fost dus la Institutul Medico-Legal din Bucuresti pentru autopsie. In urma analizelor s-a descoperit cu stupoare ca Florea Ramaru era autorul a patru crime cu autor necunoscut ce datau inca din 1944. Considerat cel mai odios criminal român, Ion Rîmaru a încercat, în septembrie 1971, să scape de condamnarea la moarte şi a declarat recurs la decizia instanţei, în speranţa că va îndupleca magistraţii. Motive de recurs ale lui Rimaru la decizia de condamnare la moarte dată de judecători la 3 septembrie 1971 13 septembrie 1971 Într-o seară am plecat de la cămin şi am ajuns într-o stradă lângă garajul Floreasca am văzut o fată şi am întrebat-o dacă vrea să se culce cu mine aceasta m-a făcut vagabond şi ţigan. Eu i-am spus să nu zbiere la mine, ea a ţipat şi eu am lovit-o în cap şi ea a căzut jos. Aceasta s-a întâmplat în jurul lunii mai 1970, când starea mea de disperare din cauza examenelor a situaţiei materiale precum şi a mediului în care trăiam (la

facultate) unde mă dispreţuiau toţi inclusiv profesorii şi colegii, ajunsese la maxim. Am mai lovit o fată pe care am violat-o într-un cimitir-viol. Mi-a dat întâlnire şi-a venit miliţia. Eu am văzut că m-a minţit şi vedeam că toate fetele vor să mă mintă. Am mai lovit o femeie care lucra la restaurantul Vulcan pe care am întrebat-o dacă vrea să se culce cu mine într-o noapte, nici ea n-a vrut şi am violat-o. Menţionez că faţa asta nu a murit din cauza loviturilor pentru că ea mai ţipa după ce am lovit-o şi violat-o. Ştiu că am lovit-o în cap cu un fier şi sunt învinuit de omor şi grav. Aceasta s-a întâmplat în martie 1971. Am mai lovit o femeie şi-am violat-o în aceeaşi perioadă (luna martie sau aprilie) 1971, nu mai reţin luna care a murit. În luna mai la începutul lunii am mai lovit o femeie (fată) şi-am violat-o şi-a murit. Am luat nişte bani de la o casieră pe care am lovit-o. Am spart vitrina unui magazin şi-am luat nişte haine în iunie 1970. Am lovit o femeie de la care am luat nişte bani ea spune că i-am luat 500 eu ştiu că 2.000 de lei (nu reţin precis) şi am violat-o lângă un bloc în anul 1970 luna noiembrie. Am lovit o femeie la capătul tramvaiului 4 în luna mai 1971 în Colentina. Am lovit o femeie lângă un bloc în luna mai 1971 pe strada Griviţei. Am lovit o femeie pe lângă Şcoala de ofiţeri de miliţie din Bucureşti în luna ianuarie sau februarie 1971 nu mai reţin luna de la care am luat 250 de lei. Am lovit o fată pe lângă maşina 31 pe un deal cu un fier şi am luat o geantă pe care am aruncat-o şi-am găsit 25 de bani şi nişte hârtii. Am lovit o femeie pe lângă maşina 35 aproape de garajul Floreasca cu un cuţit în cap. Menţionez că iniţial am umblat cu un fier la mine pentru că am fost bătut la căminul facultăţii de nişte colegi care acum au terminat facultatea şi mi-era frică să nu mă bată şi altădată în tramvai de un cetăţean pe care nu-l cunosc. Nu am vrut să atac pe nimeni. Apoi după aceea, dacă am văzut că nu pot să-mi satisfac necesităţile fiziologice sexuale am pierdut noţiunea de a nu-mi da seama de urmările ce le pot avea după ce loveam o femeie şi loveam vreo fată pe stradă. Cazul de lovitură cauzatoare de moarte de pe strada Eiffel din spatele garajului Floreasca, Oprea Elena. Eu mă duceam la garaj la Floreasca şi mă întâlneam cu tata şi-i spuneam că aveam nevoie să mă culc cu o fată pentru că nu puteam să cuceresc o femeie nici chiar dacă plăteam, pentru că eu lucram în port la Constanţa ca să fac rost de bani să-i dau la vreo femeie ca să mă pot culca cu ea. El mi-a spus că există o femeie care vine noaptea târziu acasă şi s-o aştept şi astfel într-o noapte am plecat şi am văzut că vine o femeie sau fată şi i-am spus că vreau să mă culc cu ea. Ea nu a vrut şi-a început să zbiere. Eu fiind şi operat de varicocel la testiculul stâng. Am lovit-o cu un fier în cap şi-am luat-o în braţe ea a zbierat şi mai tare şi mie mi s-a făcut frică şi-am fugit pe stradă. În acea seară nu lam văzut pe tata acolo dar ştiam că o să vină şi el după ce o violam. Eu nu am ştiut că ea poate să moară. Dimineaţa următoare sau în altă zi ştiu că a venit tata la mine şi i-am povestit şi lui, după care el mi-a cusut pantalonii pe care îi rupsesem pe această stradă. Femeia de la restaurantul Vulcan Într-o seara am plecat la gară cu tata şi să mergem acasă la Caracal dar nu am mai plecat nu ştiu din ce cauză şi ne-am întors înapoi să aşteptăm o maşină de noapte să mergem să ne culcăm acasă şi lângă staţie este restaurantul Vulcan. Am mers să consumăm ceva mâncare şi bere. Eu am văzut o femeie în restaurant şi i-am spus lui tata că ce picioare frumoase are. El nu ştiu ce mi-a răspuns. Apoi am plecat în staţie să luăm maşina şi am văzut că iese şi fata aia din restaurant şi am mers împreună după ea. Am vrut să-i spun ceva atunci dar ea nu a stat şi am văzut că a intrat pe o stradă mai mică. Tata mi-a spus să o aştept altă dată când vine şi să-i spun să mă culc cu ea dacă nu vrea să o lovesc şi să mă culc cu ea. Într-o seară am căutat o altă fată care locuia apropae de strada pe care avenit femeia asta şi o chema Cornelia. Înainte s-o caut pe fata asta care mi-a spus să o caut acasă am plecat la tata la maşină pe linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata că mă duc să o caut pe fata asta- Cornelia. Înainte să caut pe fata asta care mi-a zis să o caut acasă am plecat la tata la maşină pe linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata că mă duc să o caut pe fata asta- Cornelia şi dacă nu o găsesc să o aştept pe fata de la restaurantul Vulcan. El în acea seară mi-a dat 100 de lei ca să am de drum şi mi-a spus că vine şi el. Am plecat şi am ajuns pe unde stă Cornelia dar nu am găsit-o şi am aşteptat-o pe stradă crezând că vine din oraş. Tot acum am văzut că vine şi femeia aia de la restaurant şi i-am spus că vreau să mă culc cu ea.Ea a vrut să mă lovească şi eu atunci m-am şi speriat şi am lovit-o în cap şi am violat-o. Menţionez că eu n-am mai avut raport sexual cu nicio femeie până atunci, adică de bunăvoie. Menţionez că în acest caz femeia nu a murit când am lovit-o şi violat-o. Aceasta fiindcă după ce am violat-o ea ţipa şi mie mi-a fost frică şi am fugit. Probabil eu cred că s-a asfixiat cu mâneca paltonului sau cu mănuşa. După ce am violat-o am plecat şi i-am aruncat geanta într-o curte. Eu am văzut că după mine venea cineva şi a intrat în curtea respectivă. Nu pot să spun dacă a fost tata sau altă persoană. Spun că eu am aflat că a murit în apropierea datei când să fiu arestat. Halucinaţii În luna aprilie sau martie am mai lovit o femeie cu un fier fără să-mi dau seama că-i pot provoca moartea. Menţionez că-n noaptea respectivă şi chiar cu câteva nopţi înainte am avut nişte crize halucinatorii când mergeam pe stradă fără să-mi dau seama unde mă aflu şi ce fac. Sunt acuzat în acest caz de mai multe lovituri. Ştiu că avusesem înainte o stare accentuată de boală de nervi şi doctorul mi-a recomandat internarea în spitalul central. Nu am avut intenţia să omor pe cineva. Mai sunt acuzat şi

de un alt omor din strada Stupinei. Într-unul dina ceste cazuri tata m-a văzut murdar de sânge pe haină şi de noroi şi i-am povestit cum s-a întâmplat, după care el mi-a curăţat hainele. În cazul cu casiera cu banii tata m-a învîţat cum să-i iau banii şi anume când este timp urât afară şi să-i iau banii ca să putem cumpăra un imobil în bucureşti ca să poată să-mi aducă femei acasă. Pentru asta mi-a spus că o să mergem la locul pe unde trece el şi o să vină şi el. Banii i-am dus acasă la Caracal şi el a venit după câteva zile şi i-am îngropat în magazie. Când am spart vitrina magazinului şi am luat haine i-am spus şi lui. Când am lovit fata aia care stă pe strada de lângă maşina 35 cu un cuţit în cap eu am crezut că este fier, dar când m-am tăiat la mână mi-am dat seama că a fost cuţit. Urmare- 18 septembrie 1971 În continuarea recursului mai arăt că în săvârşirea faptelor pe care le-am arătat mai sus nu mi-am amintit şi numai cu ajutorul organelor de anchetă mi-am amintit eu, doar de vreo câteva mi-am adus aminte. Unele fapte eu nu le recunosc şi nici probe temeinice nu există. În cazul cu strada Stupinei eu ştiu că adeverinţa care se spune de organele de anchetă că s-a găsit la locul faptei, eu nu am avut o astfel de adeverinţă decât la cămin unde locuia şi aceasta a stat tot timpul în cameră. Mai arăt că în perioada cât am fost student am suferit la început de un sindrom nevrotic care s-a accentuat în gravitate.Respectuos vă rog să-mi acordaţi o nouă expertiză medicală întrucât prima expertiză a fost făcută de organele de anchetă. Sufăr de o psihopatie care are legătură şi cu lichidul cefalo-rahidian. Mai arăt că am fost operat şi de varicocel care cu toate celelate boli să fi putut tulbura sistemul nervos. Sunt încă tânăr şi vă rog respectuos, onorat Tribunal Suprem, am greşit cer iertare să mă pot reabilita o schimbare a pedepsei cu moartea într-o pedeapsă de 25 de ani ca să pot să fiu util societăţii. Încă odată mai arăt că regret foarte mult. Am trăit într-un mediu eram tolerat foarte mult. Şi studiul prea mult mia accentuat boala de cap şi fără voia mea. Sunt unele situaţii când nu mai ştiam ce fac şi în limita posibilităţii cer să stau pe o insulă. -Urmare- 18 septemebrie 1971 Domnule Preşedinte, îmi recunosc greşelile, faptele comise mă angajez ca atunci când mi se comută pedeapsa, şi nu mi se va lăsa viaţa în faţa onoratului Tribunal Suprem, a opiniei publice, a tuturor oamenilor care le-am pricinuit dureri, precum şi a Preşedintelui Statului ca atunci când voi putea, voi dovedi fără precupeţire tot ce am în capacitatea mea pentrua putea şterge acest trecut urât care şi-a lăsat amprenta asupra întregii mele fiinţe. Regret adânc şi din toată conştiinţa mea tot ce am făcut şi-n numele providenţei vă rog să-mi lăsaţi viaţa, cu toate că eu nu am făcut aceasta. În lumina legislaţiei statului nostru socialist, rămân încrezător şi aştept hotărârea ce o veţi da. Prin aceasta veţi contribui în mod uman la viaţa unui om care nua fost capabil să o lase altora şi care totuşi va mai putea fi folositor în societate după ispăşirea pedepsei. Domnule preşedinte faptele au fost comise în urma zdruncinării mele sufleteşti negăsind înţelegere în mediul care m-a înconjurat. Vă rog ac cel puţin să fiu înţeles de dumneavoastră care sunteţi legiuitorul şi împărţiţi dreptatea celor care nu o au. Eu poate nu sunt demn de aceasta totuşi apelez la bunăvoinţa şi clemenţa onoratului Tribunal Suprem. Îmi iau angajamentul că în anii detenţiei void a dovadă de disciplină pentru a putea dovedi că mă voi reabilita. Vreau să trăiesc! Să trăiţi!

INCA O CONFIRMARE Cand victimele care au scapat cu viata din mainile criminalului si-au descris agresorul,semnalmentele corespundeau intru totul schitei alese ca portret robot de Riscutia. Era clar. Gratieeforturilor specialistilor Firu si Riscutia, anchetatorii aveau chipul criminalului. O desfasurare deforte incredibila. Prevenire, supraveghere. Informatii de la cei care credeau ca l-au zarit... Apoi, intr-onoapte, un sergent major someaza un individ ciudat, care insa il ataca si fuge. Semnalmenteledescrise de politist corespundeau cu portetul robot al criminalului. Latul se strangea... PATRU SCHITE Irina Riscutia, sotia si ulterior colaboratoarea regretatului profesor, si-a amintit cu emotiede orele nesfarsite petrecute de antropolog in laborator. "Pe sotul meu l-au ajutat foarte mult sistudiile de sculptura. Initial a facut patru schite pentru caracteristicile rezultate din analiza amprenteidentare. Cu toate acestea, el inclina foarte mult catre o anumita fizionomie. Era convins ca asa aratacriminalul", a povestit cea pe care profesorul o numea cu drag "memoria mea". EPILOG "Cand l-au prins, sotul meu a fost chemat la identificare. Asemanarea cu desenul facut de elera asa de mare, incat chiar si sotul meu a ramas uimit...", si-a amintit Irina Riscutia. Din acelmoment, antropologul Cantemir Riscutia a devenit colaboratorul politiei. Multe dinte cazurile ceriscau sa ramana AN-uri si-au gasit dezlegarea gratie

muncii de exceptie a familiei Riscutia.Intr-o noapte, un sergent major someaza un individ ciudat, care insa il ataca si fuge. Semnalmenteledescrise de politist corespundeau cu portretul robot facut de Riscutia. CANTEMIR SI IRINA RISCUTIA Criminalistii romani au avut parte de o colaborare exceptionala: renumitul antropolog Cantemir Riscutia, de la Institutul de Patologie si Genetica Medicala Bucuresti, si Irina Riscutia, sotia sicolaboratoarea sa. Specialistii care din aproape nimic au reusit sa reconstituie chipuri. Care au reusitsa schiteze portrete ale unor temuti infractori dupa o banala descriere. Care au avut o contributieincredibila la prinderea unor temuti criminali.Lunea viitoare, in ZIARUL, o nouacrima elucidata cu ajutorul antropologului Cantemir Riscutia si al sotiei sale Irina Riscutia SCHELETUL DIN LAC O persoana disparuta din Bucuresti, un schelet uman gasit in lacul Pausesti din judetul Prahova.Despre cum un craniu a devenit chip si-apoi chipul a capatat identitate, despre dezlegarea itelor intr-o poveste complicata cu ajutorul esential al familiei Riscutia cititi lunea viitoare in ZIARUL.Fratele celui executat pentru crime in serie vrea sa redeschida cazul. Pot fi zdruncinate probele dindosar?Va prezentam probele instrumentate in dosar, pe baza carora Ion Ramaru a fost condamnat, ca autor a patru crime si sase tentative de omor in anul 1971.5 martie 1971. In curtea din Str. Scarlatescu nr. 46 este gasit cadavrul Fanicai Ilie, debarasoare laRestaurantul "Vulcan". Ninsese viscolit toata noaptea. PREMIERA CRIMINALISTICA Se stabileste, pe baza probelor de sperma recoltate, ca asasinul avea grupa de sange A2secretor. Victima fusese muscata in 5 locuri. Se face, in premiera in Romania, un mulaj al muscaturii. Nu s-a reusit decat evidentierea unui dinte si jumatate. Tesuturile purtatoare ale urmelor de dinti aufost prelevate si formolizate. Specialistii stomatologi de la Spitalul Victor Babes stabilesc ca asasinulare o particularitate a dentitiei: un incisiv era impins catre interior. Se stabileste tipul obiectelor taietoare folosite. A DOUA VICTIMA In noaptea de 8 spre 9 aprilie 1971, in Str. Vulturi nr. 40, a fost ucisa Gheorghita Popa,debarasoare la Restaurantul Prieteniei. Plouase si batuse vantul toata noaptea. Cadavrul prezenta 48de leziuni taiate si intepate, precum si muscaturi cu distrugerea tesuturilor (canibalism). In manadreapta a victimei, precum si pe fusta, au fost identificate fire de par inchis la culoare. Se stabileste cavictima a fost deposedata de un ceas Pobeda, care avea o curea din piele neagra imitatie de soparla,rupta si cusuta la o bratara. CONSTATARI Se constata ca asasinul avea grupa de sange A2 secretor si ca se ranise, stropind fustavictimei. De pe o reteta aflata in poseta victimei s-a ridicat o amprenta digitala. Firele de par gasiteerau brune, cu varfurile ascutite si medulara neagra. Se contureaza cert particularitatea dentara: laarcada inferioara, incisivul lateral drept era situat mai in spate decat caninul cu un milimetru. PROBE RIDICATE LA ARESTARE27 mai 1971. Din camera studentului Ramaru Ion, caruia ii cazuse scutirea medicala in locul undefusese ucisa asistenta universitara, se ridica o harta in care erau notate cele trei locuri unde secomisesera ultimele omoruri si un caiet de notite. Cand Ramaru a intrat, avea asupra lui o geanta incare erau o toporisca de tip pompier si cutite de bucatarie. In urma expertizelor, s-a demonstrat caacestea fusesera folosite la crime. La mana stanga, unde avea si o rana, purta ceasul Pobeda furat dela Gheorghita Popa. MARTURIA TATALUI S-a constatat ca suspectului ii apartinea amprenta digitala prelevata din poseta Gheorghitei. Acestaavea grupa de sange A2 secretor. Firele de par erau identice cu cele ridicate de pe cadavre. Incisivulera mai infundat decat caninul cu un milimetru. Tatal sau, retinut pentru atitudine suspecta, indicaunde Ion a ascuns banii casierei jefuite: in magazia casei lor din Caracal. Mama lui Ion predaofiterilor si cerceii casierei. RECUNOASTEREA Cea mai dificila procedura pentru victime a fost recunoasterea agresorului dintr-un grup, dupa ce IonRamaru fusese recunoscut de toate victimele supravietuitoare dintr-un set de fotografii.Recunoasterea se facea direct, neexistand geamul semitransparent ca in strainatate, victimele retraindclipele de groaza din timpul agresiunii. Independent una de alta, toate l-au recunoscut pe Ion Ramaruca fiind cel care le pandise si le atinuse calea cateva zile inainte de a le agresa. ARGUMENTELE FRATELUI

Fratele celebrului asasin, Cornel Ciocan, e convins ca in cazul lui Ion Ramaru este vorba de o mareinscenare. In astfel de cazuri, trebuie ca cererea de redeschidere sa fie motivata de probe noi,neinstrumentate initial.La "Dan Diaconescu in direct", fratele lui Ion Ramaru a adus o proba de scris pentru a fi comparat cuscrisul din declaratiile aflate la dosar si o fotografie din care se vede dantura regulata, incercand sademonstreze ca mulajul efectuat de judiciaristi nu-l incrimina pe fratele sau. Pe baza acestora, fratelecelui condamnat intentioneaza sa ceara redeschiderea dosarului.

spre 5 mai 1971, a fost comis un alt omor. Victima, Ursu Mihaela, asistenta universitara, a fost gasitain curtea imobilului din Strada Stupinei nr. 24 A. Intre degetele victimei s-au gasit fire de par negru,ale agresorului. Sub ea a fost descoperit un petic de hartie, puternic imbibat cu apa (plouase torential)si sange de la victima, dar pe care se putea vedea antetul Spitalului pentru Studenti din Bucuresti. CURSA CONTRACRONOMETRU "Tabieturile" ucigasului fusesera deranjate, ceea ce il facea si mai periculos. Iesise, cum s-ar zice, ladrumul mare. Nu-si mai planifica actiunile, ceea ce-l facea vulnerabil, nu-si mai alegea victimele dinmediul lui preferat, ceea ce-l facea imprevizibil. Faptul ca se simtea incoltit si nevoia de a ucide si dea-si satisface poftele bolnave formau un amestec exploziv. Ursu Mihaela fusese gasita cu fata in jos,cu picioarele desfacute, cu pantecele sprijinit pe trei caramizi suprapuse. Nu se afla in apropiereadomiciliului ei, fusese lovita in cap cu un alt obiect decat cele folosite anterior, bara metalica sitoporisca tip pompieri, fiindu-i sectionata traheea cu cutitul. Dar "semnatura" era aceeasi: timpnefavorabil, muscatura cu imprimarea in derma a arcadelor dentare, tipul A2 secretor, grupaucigasului, siââŹÂŚ pantofii asezati unul langa altul pe gardul imobilului. S-a constatat ca � ucigasul nu-si terminase "treaba", fiind deranjat de o locatara care a venit acasa, in timp ce fiaraactiona. "Nesatisfacut", doua ore mai tarziu, a atacat o alta femeie, care a scapat fugind, in momentulcand, vrand sa o mai loveasca o data in cap, ucigasul a scapat obiectul metalic. Incepuse cursacontracronometru, si de o parte, si de alta. ADEVERINTA MEDICALA In urmatoarele 48 de ore, s-au inregistrat inca trei tentative de omor, pe fondul aceluiasi timpnefavorabil. Militenii ajunsesera sa se roage la Dumnezeu sa opreasca ploaia. A treia victima, ocasiera, era insotita de o colega cand a fost atacata, in jurul orei 22. Agresorul i-a furat geanta cu banisi a disparut. Dat fiind faptul ca se indesisera atacurile, pe strazile Capitalei, noaptea, echipeleoperative ale militiei impanzisera strazile. Au fost legitimate peste 8.000 de persoane. Pe 15 mai,dupa eforturi tehnice deosebite, criminalistii au reusit sa "citeasca" peticul adeverintei medicalegasite sub victima Ursu Mihaela si sa ridice amprente de pe aceasta. Adeverinta fusese eliberata inluna martie 1971, de la cabinetul doctorului neuro-psihiatru Ieniste Octavian. Noapte de noapte(pentru a nu da nastere la suspiciuni, si suspectii sa fie avizati), doi judiciaristi au verificat scutirilemedicale eliberate studentilor in luna martie de la acest cabinet, in numar de 83, dintre care 15studenti, printre care si Ramaru Ion, student in anul III la Facultatea de Medicina Veterinara, nu-sidepusesera scutirile la secretariatul facultatilor unde erau inscrisi. OPERATIVII, SURPRINSI DE UCIGAS S-au organizat actiuni de strangere de informatii si supraveghere a studentilor suspecti. Pe 27 mai,adjunctul procurorului-sef al Capitalei, Florea Dimitriu, colonelul Ion Voicu, de la I.G.M. si capitanulMihai Irimia efectuau o perchezitie in camera de la camin a lui Ramaru Ion, cand acesta a aparut in pragul usii. Ducea pe umar o geanta de voiaj, in care aveau sa fie gasite toporisca tip pompieri si uncutit. Cu prezenta de spirit, colonelul Voicu i-a intins mana cu un aer jovial:- Ce mai faci, mai Ionele, hai noroc!Ramaru a intins mana intr-un gest reflex si astfel a fost prins ucigasul care ingrozise Bucurestiul.Probele de sange, compararea medulara a parului cu firele gasite in mana victimei Ursu Mihaela,compararea cu descrierile victimelor care i-au supravietuit, amprentele dentare identice cu mulajulmuscaturilor de pe victime etc., totul il indica pe Ramaru ca autor al atrocitatilor comise pe razaCapitalei in ultimii doi ani. A urmat interogatoriul. Pentru ca s-a plecat de la premisa ca este bolnav psihic, s-a optat pentru stabilirea unei relatii de incredere cu ucigasul, pentru ca acesta sa povesteascasingur ce a facut.

FLOREA RAMARU INTRA IN SCENA Ramaru nu era cooperant si simula accese de nebunie. Atunci a fost chemat tatal sau, Florea Ion, pentru a se obtine un moment de soc psihologic. Aiurea! Ion nici nu s-a uitat la taica-su. Insa, candacesta l-a intrebat cu glas mieros ce a facut, ca sa poata sa il apere, Ion s-a uitat atat de urat la el, incatFlorea s-a dat inapoi si a murmurat:De unde sa stiu ce-ai facut? De unde?Organelor de ancheta li s-a parut ca tatal ii sugereaza fiului o atitudine, asa ca l-au retinut sub stare dearest si l-au interogat. Astfel s-a aflat ca a stiut cu certitudine de atacul lui Ion asupra casierei, ultimavictima. Mai mult, il invatase unde sa ascunda banii, la Caracal, in magazia locuintei casei lor.Parintii lui Ion se casatorisera la Caracal, in 1946 s-a nascut Ion, apoi inca doi frati. Pentru ca Floreaera un om violent, isi batea nevasta zilnic, "de nebuneala din capul lui", cum marturisise femeia, sedespartisera in fapt, Florea mutandu-se in Capitala cu viza de flotant. Se angajase sofer I.T.B pecursele de noapte. Alt element suspect pentru anchetatori. MOSTENIREA LUI ION Mama lui Ion a declarat organelor de ancheta ca fiul ei cel mare mostenise caracterul violent altatalui. Avusese mari probleme cu el de mic. Nu era linistita ca il stia pe Ion sub influenta tatalui, inBucuresti, asa ca venea de cate ori putea sa-si vada baiatul, la camin. Ea a descoperit banii furati de lacasiera, sub perna, si l-a anuntat pe Florea. Care a "rezolvat" problema: l-a pus pe Ion sa-i povesteasca in detalii cum a "procedat", ba chiar a facut si "conducere in teren", ca sa vada el cuochii lui locul unde a atacat-o pe casiera. Atat de bine a descris atacul, incat organele de ancheta aucrezut ca, de fapt, Florea il comisese, daca n-ar fi fost descrierile victimei. Se parea ca Florea doar "traise" momentul. Banii si cerceii furati cu aceasta ocazie i-a pastrat, la Caracal, ca sa-si cumpere ocasa, cum el insusi a declarat. Il banuise tot timpul pe fiul sau ca este autorul crimelor din Bucuresti, pentru ca el ii spala hainele murdare de sangele victimelor. "NUMAI TATA E DE VINA!" Dupa atacul asupra casierei, Florea i-a confiscat toporisca si cutitul, dar Ion le luase inapoi, fara stirealui. De aceea fusesera gasite asupra lui in momentul arestarii. Pana si bunica lui Ion, de la Caracal,observase ca baiatul avea privire de criminal si chiar i-o spusese, cand acesta s-a dus sa ascunda banii. Ion Ramaru a fost acuzat si probat ca fiind autorul a patru omoruri (despre uciderea EleneiOprea, din mai 1970, a povestit singur), sase tentative de omor deosebit de grav, cinci violuri, otentativa de viol, o talharie in dauna avutului obstesc, doua talharii in dauna avutului personal, treifurturi calificate in dauna avutului personal si inca un furt calificat in dauna avutului obstesc, toatefaptele, in afara celor trei omoruri pentru care fusese arestat, fiind marturisite de el sau declarate detatal sau. Tribunalul Municipiului Bucuresti l-a condamnat la moarte si a fost executat pe 23octombrie 1971, la Penitenciarul Jilava. De cand a fost coborat din furgon, pana in clipa candgloantele i-au curmat viata, s-a zbatut cu violenta. Chiar si cand a fost legat la stalp, a reusit sa ajungain spatele lui, de aceea gloantele l-au lovit din spate. A urlat intruna: "Chemati-l pe tata, sa vada si elce se intampla cu mineââŹÂŚSa vina tataââŹÂŚNumai el este de vina!" �� DEZVALUIREA CRIMINALISTULUI TURAI Un an mai tarziu, exact pe 23 octombrie 1972, cadavrul lui Florea Ramaru a fost adus la InstitutulMedico-Legal pentru autopsie. "Cazuse" din tren. Desi s-a banuit ca aceasta cadere n-a fost chiar accidentala, ancheta nu a scos la iveala nici un suspect. Constantin Turai, seful Laboratorului de bio-criminalistica din cadrul Institutului, s-a dus sa recolteze impresiunile digitale, palmare si plantare dela Florea Ramaru, in scopul efectuarii unui studiu dermatoglific complex. Turai studiase constitutiiledermatoglifice ale lui Ion si constatase niste anomalii structurale. La vremea respectiva, exista oteorie conform careia malformatiile cerebrale sunt in corelatie cu "desenul" amprentelor, astfel incat puteai citi intr-o amprenta un potential comportament criminal. La Ion, se verifica aceasta teorie.Turai voia sa vada cat mostenise acesta de la tatal sau. Dar, in momentul cand efectua operatiunea deimprimare, a avut un soc. Pe masura ce efectua amprentarea, descoperea desenele papilare si palmare pe care le cautase timp de 28 de ani. Florea Ramaru era autorul crimelor in serie din anul 1944, caredevenisera o adevarata obsesie pentru investigatorii de atunci, printre care si Turai. Demonstratiaacestei ipoteze a fost publicata in cartea "Enigmele unor amprente", autor Constantin Turai. ACTIUNEA VULTURUL, CEA MAI MARE DESFASURARE DE FORTE DIN ISTORIAPOLITIEI Actiunea declansata de organele judiciare pentru prinderea criminalului Ion Ramaru a purtat numelede cod "Vulturul", dupa denumirea strazii (Vulturi nr.40) unde a fost gasita cea de a doua victima dinanul 1971, Gheorghita Popa. A fost cea mai mare desfasurare de forte. Au fost organizate activitaticomplexe, de strangere

de informatii cu privire la persoane bolnave psihic, in special cu uncomportament sexual violent sau cu deficiente in realizarea actului sexual, cu antecedente penale saunu. Pentru strangerea si verificarea unui asemenea volum de informatii au fost angrenate intreagaretea informativa a M.A.I. si C.S.S. (securitate), precum si membrii familiilor cadrelor de militie sisecuritate, rezervistii, sistemele de paza, personalul de pe mijloacele de transport in comun, al barurilor, hotelurilor, unitatilor sanitare. 6.000 DE OPERATIVI PE NOAPTE Conform unui raport al Inspectoratului General al Militiei cu privire la "Actiunea Vulturul",strangerea de informatii s-a facut "din casa in casa, pe intreg teritoriul Capitalei". Dupa asasinareaGheorghitei Popa, s-a avansat ipoteza ca ucigasul a ajuns la paroxism, deci atacurile se vor indesi. S-a stabilit un comandament care a dispus o serie de masuri preventive. Au fost formate echipeoperative din lucratori I.G.M., I.M.M.B., cadre didactice si elevi de la scolile de militie, rezervisti,membrii ai garzilor patriotice si UTC-isti. In fiecare noapte, patrulau prin Bucuresti 6.000 de oameni,2.000 cadre de politie si 4.000 dintre cei enumerati mai sus, individual sau pe echipe. Se foloseau infiecare noapte 100 de autoturisme si 40 de motociclete dotate cu aparatura speciala, gata sa intervinadaca ar fi fost semnalata aparitia criminalului. Nu au fost aprobate actiuni-capcana, cu femei folositeca momeala, deoarece criminalul lovea prin surprindere. Au existat insa actiuni de supraveghere aunor femei, cu stirea acestora, in timpul deplasarii de la locul de munca la domiciliu. In urma acesteidesfasurari de forte, au fost retinute 2.565 de persoane care aveau antecedente penale, dar "cel vanat"a mai comis un omor si inca patru tentative de omor pana a fost prins.