Docslide - Us - Limba Care Ne Uneste Nivel 1 PDF [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA Departamentul Relaţii Interetnice

1

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

LIMBA CARE NE UNEȘTE Manual nivelul I

Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi Elena Constantinovici Lucia Cucu

Chișinău, 2003 Limba – mijloc de integrare socialã

2

EU SUNT DIN MOLDOVA LECÞIA 1

Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici. Consultant internaţional: dr. phil. Aija Priedite, Letonia. Experţi naţionali: Stepanida Catănsus, directorul cursurilor pentru adulţi, Direcţia Educaţie, Știinţă, Tineret și Sport Chișinău; doctor în filologie Felicia Cenușă, profesor de limbă și cultură română, Corpul Păcii din Moldova; doctor în filologie, conferenţiar universitar Liuba Petrenco, șef de catedră “Limba Română pentru Alolingvi” UPS “Ion Creangă”; doctor în filologie Ana Vulpe, cercetător știinţific coordonator la Institutul de Lingvistică al A.Ș.M., conferenţiar universitar, ULIM. Autori: Ion Bărbuţă, doctor în filologie; Tatiana Callo, doctor în pedagogie; Ala Cojocaru-Zavadschi, doctor în filologie, Elena Constantinovici, doctor habilitat în filologie; Lucia Cucu, doctorandă. Lucrarea a fost editată în cadrul proiectului „Limba – mijloc de integrare socială”, susţinut financiar de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova implementat de Departamentul Relaţiilor Interetnice al Republicii Moldova. PNUD este reţeaua globală a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promovează schimbarea și conectarea ţărilor la surse de cunoștinţe, experienţă și resurse pentru a ajuta oamenii să-și construiască o viaţă mai bună. Prezent în 166 de ţări, PNUD conlucrează cu ele în identificarea soluţiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de dezvoltare la nivel global și naţional. În timp ce ţările își dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa experţilor PNUD și a partenerilor săi. La editarea lucrării s-a ţinut cont de „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, stipulată în Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (nr. 3465-XI din 01.09.1989). Echipa de elaborare a lucrării a valorificat majoritatea observaţiilor expuse în procesul expertizei. PNUD își rezervă dreptul de autor și în cazul în care editarea manualului se va face în scopuri comerciale. Într-o fază incipientă, manualul a fost implementat la cursurile organizate în cadrul proiectului „Limba – mijloc de integrare socială” PNUD Moldova. Autorii exprimă sincere mulţumiri profesorilor din cadrul acestor cursuri, care, prin sugestiile și observaţiile lor judicioase, au contribuit substanţial la îmbunătăţirea prezentului manual: Alexei Acsan, Natalia Barladean, Ion Bejan, Viorica Cociorvă, Elizaveta Cojocaru, Constantin Cojocaru, Sabina Corniciuc, Sofia Durguz, Elena Grabco, Aurelia Luţa, Lilia Manole, Violeta Panfil, Angela Savin, Gheorghe Stog, Ana Tătaru, Lilia Trinca, Vera Ţurcan, Violeta Ungureanu, Tamara Untu, Valentina Uzun, Olga Zgardan.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA

3

Prefaţă „Limba care ne unește” reprezintă un manual de bază pentru adulţi, manual care asigură studiul limbii de la nivelul zero. El conţine 40 de lecţii și este prevăzut pentru 120 de ore: câte 3 ore academice pentru fiecare lecţie. Prezentul manual poate fi utilizat doar în condiţiile învăţării limbii cu profesorul. Specificul acestui manual constă în faptul că limba se predă și se învaţă prin comunicare, deci este un manual de tip funcţional-comunicativ. Scopul manualului este posedarea practică a limbii oficiale a statului ca a doua limbă în vederea realizării unor necesităţi comunicative generale. Structura lucrării este determinată de intenţia autorilor de a prezenta materialul lexico-gramatical gradat din punctul de vedere al dificultăţii de însușire, dar și în funcţie de modul firesc de expansiune a structurilor sintactice. Principiile care au servit drept bază pentru stabilirea sarcinilor didactice sunt: caracterul progresiv al gradului de dificultate a materiei de studiu, repetarea sistematică a cunoștinţelor acumulate anterior și luarea în considerare a necesităţilor comunicative ale cursanţilor. La selectarea și prezentarea fenomenelor de limbă s-a ţinut cont de valoarea practică a structurilor și a temelor predate. Din acest punct de vedere, exemplele alese sunt cele utilizate frecvent în viaţa de zi cu zi, iar tematica lecţiilor este corelată cu situaţiile comunicative tipice. Așadar, cursanţilor li se oferă materialul necesar pentru obţinerea unor deprinderi de comunicare eficiente. Fiecare lecţie din manual se împarte în 4 compartimente: I. Vocabular; II. Gramatică; III. Intenţii comunicative; IV. Text-sinteză. Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine: • structurile gramaticale de bază, care ilustrează sistemul și modul de funcţionare a limbii; • vocabularul minimal, care cuprinde 1325 de cuvinte uzuale; • intenţiile comunicative (circa 60 la număr) și mijloacele de exprimare a acestora; • numeroase exerciţii care constituie un mijloc eficient de însușire și de verificare a cunoștinţelor; • un set de texte didactice care sintetizează materialul lexico-gramatical inclus în fiecare lecţie. Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt: 1. repetarea materialului precedent; 2. formularea sarcinii comunicative; 3. prezentarea materiei de studiu (semantizarea unităţilor de vocabular, explicarea temei gramaticale); 4. exersarea, antrenamentul precomunicativ (efectuarea exerciţiilor lexicale și gramaticale); 5. practica comunicativă (efectuarea exerciţiilor comunicative); 6. verificarea cunoștinţelor (efectuarea exerciţiilor de transfer, pentru realizarea noilor sarcini comunicative). Astfel, prin realizarea acestor acţiuni didactice manualul asigură dezvoltarea a trei tipuri de abilităţi: • lingvistice (însușirea cunoștinţelor despre sistemul limbii); • verbale (cunoașterea mijloacelor de verbalizare a intenţiilor comunicative); • comunicative (folosirea corectă a limbii în diverse situaţii de comunicare).

Limba – mijloc de integrare socialã

C U P R I N S Lecþia 1. Eu sunt din Moldova ...................................................................................................................... 8 Gramaticã: Pronumele personale. Prezentul verbului a fi forma afirmativã ºi forma negativã Pronumele de politeþe Intenþii comunicative: Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas bun. Cum spunem ce suntem de naþionalitate Lecþia 2. Eu sunt manager .......................................................................................................................... 12 Gramaticã: Genul substantivelor. Numãrul singular. Articolul nehotãrât la singular Intenþii comunicative: Cum spunem ce suntem de profesie Lecþia 3. Noi suntem împreunã .................................................................................................................. 16 Gramaticã: Pronumele demonstrativ. Pronumele interogativ Intenþii comunicative: Cum indicãm o persoanã sau un lucru. Cum identificãm o persoanã sau un lucru Lecþia 4. Sunt acasã ..................................................................................................................................... 20 Gramaticã: Pluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrative la plural Intenþii comunicative: Cum ne adresãm respectuos unei persoane. Cum vorbim cu respect despre o persoanã Lecþia 5. Îmbrãcãmintea .............................................................................................................................. 26 Gramaticã: Articolul hotãrât. Adjectivele cu 4 forme Intenþii comunicative: Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã. Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã. Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã Recapitulare (lecþiile 1–5) .......................................................................................................................... 33 Lecþia 6. În familie ....................................................................................................................................... 35 Gramaticã: Prezentul verbului a avea. Adjectivul pronominal posesiv Intenþii comunicative: Cum indicãm posesorul unui lucru Lecþia 7. P ortrete ........................................................................................................................................... 42 Portrete Gramaticã: Genul ºi numãrul adjectivelor. Adjectivele cu 3 terminaþii. Adjectivele cu 2 terminaþii Prezentul verbului a vrea. Numeralele cardinale (1–19) Intenþii comunicative: Cum spunem cã avem nevoie de ceva Lecþia 8. La studii ......................................................................................................................................... 49 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix Intenþii comunicative: Cum precizãm timpul Lecþia 9. O zi la serviciu ............................................................................................................................. 55 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix Intenþii comunicative: Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune. Cum precizãm profesia cuiva Lecþia 10. Dupã cumpãrãturi ..................................................................................................................... 61 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor neregulate. Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice. Adjectivul tot Intenþii comunicative: Cum precizãm preþul unei mãrfii Recapitulare (lecþiile 6–10) ........................................................................................................................ 67 Lecþia 11. La munte ...................................................................................................................................... 69 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv Intenþii comunicative: Cum descriem o acþiune Lecþia 12. La teatru ...................................................................................................................................... 77 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a Intenþii comunicative: Cum indicãm timpul unei acþiuni Lecþia 13. În vizitã la prieteni ................................................................................................................... 84 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix Numeralele cardinale (20-90,100,1000) Intenþii comunicative: Cum precizãm vârsta cuiva

Lecþia 14. Lecturi pentru suflet .................................................................................................................. 91 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufixe Intenþii comunicative. Cum exprimãm durata unei acþiuni Lecþia 15. O întâlnire de afaceri ............................................................................................................. 108 Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent Intenþii comunicative: Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate Recapitulare (lecþiile 11–15) ................................................................................................................... 105 Lecþia 16. Caut un prieten ........................................................................................................................ 107 Gramaticã: Cazul acuzativ al substantivului. Prepoziþiile care cer cazul acuzativ Intenþii comunicative: Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune. Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni Lecþia 17. O scrisoare de la pãrinþi ........................................................................................................ 114 Gramaticã: Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ Intenþii comunicative: Cum confirmãm sau infirmãm ceva Lecþia 18. Sunt cãlãuzã ............................................................................................................................. 122 Gramaticã: Cazul dativ al substantivului Intenþii comunicative: Cum identificãm destinatarul unei acþiuni Lecþia 19. Ce-i al meu e al meu ............................................................................................................... 129 Gramaticã: Pronumele posesive. Gradele de comparaþie ale adjectivului Intenþii comunicative: Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni Lecþia 20. Prin oraº .................................................................................................................................... 137 Gramaticã: Cazul genitiv al substantivelor. Prepoziþiile construite cu cazul genitiv Intenþii comunicative: Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã Recapitulare (lecþiile 16 – 20) ................................................................................................................. 145 Lecþia 21. Regimul zilei ............................................................................................................................ 147 Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ Intenþii comunicative: Cum exprimãm cauza unei acþiuni Lecþia 22. P oftã bunã ................................................................................................................................. 155 Poftã Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în dativ Intenþii comunicative: Cum exprimãm stãrile psihice ºi fiziologice Lecþia 23. Sportul în viaþa oamenilor .................................................................................................... 163 Gramaticã: Conjunctivul prezent Intenþii comunicative: Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni Cum invitãm pe cineva undeva. Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie Lecþia 24. O zi de naºtere ......................................................................................................................... 172 Gramaticã: Conjunctivul prezent al verbelor pronominale Intenþii comunicative: Cum contrazicem pe cineva. Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa Lecþia 25. Un ajutor la timp ..................................................................................................................... 180 Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm mirarea. Cum ne cerem scuze Recapitulare (lecþiile 21–25) ................................................................................................................... 187 Lecþia 26. O rugãminte .............................................................................................................................. 190 Gramaticã: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã Intenþii comunicative: Cum cerem ceva. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva. Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie Lecþia 27. Anotimpurile ............................................................................................................................. 198 Gramaticã: Perfectul compus Intenþii comunicative: Cum spunem care este obiectul unei discuþii

6

EU SUNT DIN MOLDOVA LECÞIA 1

Lecþia 28. Regrete ....................................................................................................................................... 206 Gramaticã: Perfectul compus al verbelor pronominale Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm regretul. Cum ne exprimãm opinia Lecþia 29. La ce putem renunþa ............................................................................................................... 213 Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ folosite cu verbe la perfectul compus Intenþii comunicative: Cum negãm ceva Lecþia 30. Viaþa la þarã ............................................................................................................................. 219 Gramaticã: Imperfectul. Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm acordul. Cum confirmãm ceva Recapitulare (lecþiile 26 – 30) ................................................................................................................. 228 Lecþia 31. Un sfat pentru afaceri ............................................................................................................. 230 Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect Intenþii comunicative: Cum liniºtim pe cineva care are emoþii Lecþia 32. Cum va fi vremea ..................................................................................................................... 236 Gramaticã: Viitorul I Intenþii comunicative: Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor Cum spunem despre o acþiune probabilã Lecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de azi ..................................................................................... 242 Gramaticã: Viitorul I al verbelor pronominale. Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm îndoiala Lecþia 34. O discuþie serioasã .................................................................................................................. 249 Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm satisfacþia Lecþia 35. O invitaþie la prânz ................................................................................................................ 255 Gramaticã: Viitorul II Intenþii comunicative: Cum spunem cã suntem sau nu suntem la curent cu o informaþie Recapitulare (lecþiile 31–35) ................................................................................................................... 263 Lecþia 36. Un caracter neobiºnuit ........................................................................................................... 265 Gramaticã: Viitorul II al verbelor pronominale. Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul II Intenþii comunicative: Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii Lecþia 37. Cum învãþãm o limbã ............................................................................................................. 272 Gramaticã: Condiþionalul prezent Intenþii comunicative: Cum informãm pe cineva despre ceva Lecþia 38. O veste bunã ............................................................................................................................. 279 Gramaticã: Condiþionalul prezent al verbelor pronominale Intenþii comunicative: Cum amintim cuiva despre ceva. Cum comunicãm cu cineva la telefon Lecþia 39. F elicitãri .................................................................................................................................... 285 Felicitãri Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la condiþional prezent Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm speranþa. Cum evidenþiem principalul Lecþia 40. Biografia mea ........................................................................................................................... 291 Gramaticã: Diateza pasivã. Numeralele ordinale Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm atitudinea faþã de cineva sau ceva. Cum ne cerem permisiune Recapitulare (lecþiile 36 – 40) ................................................................................................................. 299 Vocabular ...................................................................................................................................................... 302

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA

7

ALFABETUL A a (a) Ã ã (ã) Â â (â) B b (be) C c (ce) D d (de) E e (e) F f (fe) G g (ghe) H h (ha) I i (i) Î î (î) J j (je) K k (ka) L l (le)

M m (me) N n (ne) O o (o) P p (pe) Q q (chiu) R r (re) S s (se) ª º (ºe) T t (te) Þ þ (þe) U u (u) V v (ve) W w (dublu ve) X x (ics) Y y (i grec) Z z (ze)

NOTE 1. Literele c, g

c

g

1. [k]

c + consoanã c + a, ã, î, o, u la sfârºit de cuvânt ˇ 2. [c] c + e, i 3. [k`’] c + h + e, i 1. [g] g + consoanã [g’] g + a, ã, î, o, u , [g’] la sfârºit de cuvânt ˇ 2. [g] g+ e, i 3. [g’] g+ h + e, i

criteriu, creion cameră, copil copac, lac cere, cinema chemare, chin agronom gamă, gol fulg, drag geană, gintă gheaţă, ghips

1. cs 2. gz

excelent, axã examen, exerciþiu

2. Litera x

x

3. Litere folosite în cuvinte strãine

k

1. [k]

+ consoanã, + a, o, u , la sfârºit de cuvânt

kaliu

2. [k]

+ e, i

kilometru

q

[k]

Qatar

w

[v] [u]

watt week-end

y

1. [i]

hobby, Yemen

Limba – mijloc de integrare socialã

8

EU SUNT DIN MOLDOVA LECÞIA 1

EU SUNT DIN MOLDOVA

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bãiat bãrbat bulgar domn doamnã domniºoarã englez

fatã femeie francez gãgãuz moldovean român rus ucrainean

dumneata dumneavoastrã

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele personale Prezentul verbului a fi, forma afirmativã ºi forma negativã Pronumele de politeþe

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun Cum spunem ce suntem de naþionalitate

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

în din iar dar da nu

a fi

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA I.

9

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele: moldovean, moldoveancã, ucrainean, ucraineancã; doamnã, domniºoarã. 2. Grupaþi cuvintele ce denumesc: Naþionalitãþile

Persoanele dupã sex

3. Numiþi persoanele din imagini.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm Eu sunt Ion Eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. Tu eºti Ivan. Eºti din Rusia. Tu eºti rus. El este Ivanco. Este din Ucraina. El este ucrainean. Ea este din Ea e moldoveancã. Noi suntem din Chiºinãu. Voi sunteþi din Moldova. Ei Moldova. sunt din Bulgaria. Ele sunt din America. Pronumele personale. Prezentul verbului a fi, forma afirmativã eu tu el, ea

noi voi ei, ele

Eu sunt (sînt) Tu eºti El, ea este , e, -i

Noi suntem (sîntem) Voi sunteþi (sînteþi) Ei, ele sunt (sînt)

Prezentul verbului a fi, forma negativã Eu nu sunt (sînt/ -s) Tu nu eºti El, ea nu este (e, -i) Pronumele de politeþe

Noi nu suntem (sîntem) Voi nu sunteþi (sînteþi) Ei, ele nu sunt (sînt/ -s)

nu-s nu e nu-i

dumneata (d-ta) = tu

dumneavoastrã (dvs.) = tu = voi

Dumneata eºti Ion?

Dumneavoastrã sunteþi rus?

Limba – mijloc de integrare socialã

10

EU SUNT DIN MOLDOVA LECÞIA 1

Aplicãm 4. Alegeþi cuvântul care se potriveºte: Eu sunt din Ucraina. Eu sunt __________ Tu eºti din America. Tu eºti ___________ El este din Bulgaria. El este ___________

moldovean. ucrainean. american. englez. francez. bulgar.

din

5. Folosiþi prepoziþia în. Eu sunt ___ Chiºinãu. El este ___ Moldova.

Noi suntem ___ Bulgaria. Ei sunt ___ Bãlþi.

6. Completaþi propoziþiile cu pronumele potrivite.

în

___ eºti din Moldova=? Da, ___ sunt din Moldova. ___ sunteþi din Bulgaria=? Da, ___ suntem din Bulgaria. ___ este din America=? Da, ___ este din America. ___ sunteþi din Ucraina=? Da, ___ sunt din Ucraina. ___ sunt din Rusia=? Da, ___ sunt din Rusia. ___ e din Anglia=? Da, ___ e din Anglia. 7. Utilizaþi corect prezentul verbului a fi. Eu _______________ moldovean. Ea _______________ moldoveancã. Ei _______________în Bulgaria. Dumneata___________ din Italia. Noi ______________ din Moldova. Voi ___________ din America. Ele ______________ din Ucraina. El ___________ din Franþa. 8. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãrile de mai jos. Model: Tu eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus. Tu eºti gãgãuz? ______________________________________. El este ucrainean? ____________________________________. Ea este Maria? ____________________________________. Model:

Tu eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova. Nu, eu nu sunt din Moldova.

Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________. Voi sunteþi din Bulgaria?__________________. Ei sunt din Rusia? __________________. Dicþionar de contexte minime Ion este moldovean. El este din Moldova. Ivan este rus. El este din Rusia. Ivanco este ucrainean. El este din Ucraina. Jean este francez. El este din Franþa.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun Cum spunem ce suntem de naþionalitate Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA

11

Structuri Eu sunt moldovean. Tu eºti rus. El este ucrainean. Dumneavoastrã sunteþi francez. Dumneata eºti american.

Bunã ziua! Bunã seara! Bunã dimineaþa!

La revedere! Pe curând! Salut!

Utilizãm – Tu eºti din Moldova? – Da, eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. – – – –

– El este din Ucraina? – Da, el este din Ucraina. Este ucrainean.

Dumneata eºti din America? Nu, eu nu sunt din America. Eu sunt din Rusia. Sunt rus. Dumneavoastrã sunteþi din Rusia? Nu, eu nu sunt din Rusia. Sunt din Bulgaria. Sunt bulgar.

Alcãtuim 9. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialoguri similare.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Eu sunt din Moldova Eu sunt Ion. Sunt din Moldova. ªi el este din Moldova, iar ea este din Ucraina. Tu eºti din Chiºinãu. Noi suntem din Bulgaria. Voi sunteþi din Rusia. Dar ei? Ei sunt din America. Dumneavoastrã sunteþi englez? Da, eu sunt englez. Dar el? El este bulgar. Dar tu? Eu sunt ucrainean. El este Radu, iar ea este Dana. El este bãrbat, ea este femeie. Noi suntem din Moldova. 10. Rãspundeþi la întrebãri. Tu eºti din Moldova? Ea este din Ucraina? El este ucrainean?

El este Dan? Ea este Dana?

11. Selectaþi din text denumirile de þãri ºi de naþionalitãþi. Învãþãm expresia A fi sau a nu fi ((Shakespeare).

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Bunã ziua! La revedere! Bunã seara! Pe curând! Bunã dimineaþa! Salut! Eu sunt moldovean. Tu eºti englez. El este gãgãuz. Dumneavoastrã sunteþi ucrainean. Dumneata nu eºti rus.

Eu (nu) sunt rus. Tu (nu) eºti bãrbat. El, ea (nu) este din Moldova. Noi (nu) suntem în Moldova. Voi (nu) sunteþi în Chiºinãu. Ei, ele (nu) sunt din Chiºinãu. Dumneata eºti ucrainean.

Limba – mijloc de integrare socialã

12

EU SUNT MANAGER

LECÞIA 2

EU SUNT MANAGER

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

actor arhitect birou contabil economist educatoare funcþionar inginer jurist magazin manager medic ministru oraº

preºedinte profesor profesoarã sat sportiv ºcoalã ºofer teatru þarã vânzãtor ziarist

la

acolo aici

ba da

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Genul substantivelor substantivelor.. Numãrul singular singular.. Articolul nehotãrât la singular

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem ce suntem de profesie

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 2 I.

EU SUNT MANAGER

13

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele: contabil, oraº, economist, ºofer, educatoare, profesoarã. 2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii. 3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.

Dicþionar de contexte minime El este la teatru. Eu sunt la medic. Noi suntem în birou. Tu eºti în oraº?

Alcãtuim 4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent. Tu ___________actor. Eu ___________ manager. El _________ arhitect. Noi __________ la teatru. Ei ___________ în birou. Ea _____________ educatoare. Voi _________ în oraº. Ele _________ acolo. Ei __________ la ºcoalã. 5. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a fi, utilizând cuvintele din vocabular: Model:

Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm Aici este un profesor. Acolo este o profesoarã.

Acolo este un ziarist. Aici este o ziaristã.

Aici este un artist. Acolo este o artistã.

Acolo este un contabil. Aici este o contabilã.

Genul substantivelor. Articolul nehotãrât la singular masculin

neutru

feminin

un contabil un preºedinte un ministru

un sat un birou

o þarã o profesoarã o educatoare

Limba – mijloc de integrare socialã

14

EU SUNT MANAGER

LECÞIA 2

Aplicãm 6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o . În birou este ____ domn ºi _____ doamnã. Acolo este _____ preºedinte. domniºoarã. În magazin sunt____ englez ºi ___ francez. La teatru este ____ ziarist. 7. Urmaþi modelul: Ea este arhitect. Dar tu? ªi eu sunt arhitect.

Aici este _____

El este funcþionar. Dar tu? Eu sunt ºofer. Dar el? Noi suntem în oraº. Dar voi? Voi sunteþi în magazin. Dar ele? Ei sunt la medic. Dar voi? Tu eºti în birou. Dar ea? 8. Folosiþi prepoziþiile în ºi la. Model:

El este în Franþa, la Paris. în

Noi suntem __ România, __ Bucureºti. Ei sunt ___ Germania, __ Berlin. Tu eºti ___ Italia, ___ Roma. Model:

la

Eu sunt în excursie. Sunt la teatru teatru..

Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic. El este ____ sat. Este ___ magazin. Noi suntem ___ birou. Suntem ____ jurist. 9. Utilizaþi substantivele feminine. Model:

Eu sunt englez, ea este englezoaicã.

Eu sunt francez, ea este ________________. El este bulgar, ea este __________________. Model:

Tu eºti rus, ea este ____________________. El este grec, ea este ___________________

Eu sunt moldovean, ea este moldoveancã moldoveancã..

Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________. El este ucrainean, ea este _________________. 10. Respectaþi modelul: Aici este un sat. Acolo este un oraº. Aici este un magazin, acolo este __________. Aici este un ziarist, acolo este _______ _________. Aici este un profesor, acolo este________________. Aici este un medic, acolo este ___________________. Aici este un sportiv, acolo este ________________. Aici este o doamnã, acolo este _____________. Aici este o educatoare, acolo este ________________.

aici acolo

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem ce suntem de profesie Structuri Eu sunt inginer. Tu eºti profesor. El este medic. Dumneavoastrã sunteþi manager. Ea este arhitect. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 2

EU SUNT MANAGER

15

Utilizãm – – – –

Tu eºti sportiv? Da, eu sunt sportiv. El este ziarist? Da, el este ziarist.

– Ea nu este arhitect? – Ba da, ea este arhitect. – Dumneavoastrã nu sunteþi profesor? – Ba da, eu sunt profesor.

Alcãtuim 11. Lucraþi în grup. Alcãtuiþi un dialog similar.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Eu sunt manager Aici este un birou. În birou sunt: un inginer, un arhitect ºi un jurist. El este Dan. Dan este jurist. Ea e Andreea. Andreea este arhitect, iar eu sunt manager. Noi suntem din oraº. Ei sunt Ion ºi Mihai. Ei sunt din sat. Aici este un teatru. Dumneavoastrã sunteþi actor. Noi suntem la teatru. Dumneata eºti vânzãtor, iar el este medic. Ei sunt în magazin. Voi sunteþi la medic. Aici este un sportiv. Acolo este un ziarist. 12. Gãsiþi în text formele pronumelui personal. 13. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri. Dan este jurist? Andreea este arhitect? Suntem la teatru? Dumneata nu eºti vânzãtor? El este medic? Voi sunteþi la medic? 14. Alcãtuiþi un text despre profesiile cunoscuþilor dvs. Învãþãm un proverb Meseria este brãþarã de aur aur..

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Eu sunt contabil. Tu eºti funcþionar. El este jurist. Ea este inginer.

Aici este un sportiv. Acolo este o profesoarã. Ea este Maria. El este Dan.

Limba – mijloc de integrare socialã

16

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

LECÞIA 3

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bancã burete caiet carte clãdire creion cretã curs cursant dicþionar fereastrã floare

lecþie manual masã perete pix radierã salã scaun stilou tablã tablou uºã

împreunã de pe lângã

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele demonstrativ Pronumele interogativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm o persoanã sau un lucru Cum identificãm o persoanã sau un lucru

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

acesta aceasta cine ce

LECÞIA 3 I.

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

17

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele: carte, burete, floare, aceasta, fereastrã. 2. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare lucru.

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.

Alcãtuim 4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar. 5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri. Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?

Acolo este o radierã?

Dicþionar de contexte minime Eu sunt cursant. Eu sunt la lecþie. El este la tablã. Tu eºti la uºã.

Noi suntem împreunã. Voi sunteþi lângã profesor. Pe masã e o floare.

lângã

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – – – – – –

Bunã dimineaþa, Milena. Cine este acesta acesta? Bunã dimineaþa, George. Acesta este un domn. El este Armen. Ce este acesta acesta? Acesta este un perete. Dar aceasta aceasta? Aceasta e o masã. Ce este pe masã? Pe masã sunt un creion ºi un pix. Dar ce este pe bancã? Pe bancã sunt o carte ºi o floare. Dar ce este pe perete? Pe perete este un tablou. Limba – mijloc de integrare socialã

18

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

LECÞIA 3

Pronumele demonstrativ la singular masculin / neutru acesta

feminin aceasta

Pronumele interogative cine? ce? cine? Cine este acesta? Aplicãm Cine este aceasta?

ce? Ce este acesta? Ce este aceasta?

Aplicãm Acesta este un stilou Aceasta este o masã

6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ. Model:

Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.

___________________un perete. ___________________o lecþie. ___________________un manual. ___________________o fereastrã.

___________________o masã. ___________________un burete. _________________o salã de curs.

7. Alegeþi cuvântul potrivit. Acesta este __________ o masã. un creion. Aceasta este _________ o floare. un scaun. Acesta e ______________ o radierã. un tablou. Aceasta e ___________ un pix. o tablã. Acesta-i ___________ o fereastrã. un caiet. Aceasta-i ___________ un creion. o bancã. 8. Completaþi propoziþiile cu cuvântul potrivit. Stilou temã text tablã radierã caiet Acesta este un __________________. Aceasta este o _________________. Aici este un ___________________. Acolo este o ___________________. Pe bancã este o________________. Pe masã este un ________________. 9. Urmaþi modelul: Acesta-i un stilou, iar aceasta e o floare. Acesta-i un scaun, iar ___________________. Acesta-i un domn, iar___________________. Acesta-i un pix, iar___________________.

Acesta-i un cursant, iar ___________________. Acesta-i un creion, iar___________________.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum identificãm o persoanã sau un lucru. Structuri Acesta este un student. Aceasta este o studentã.

Cine este acesta? Acesta este un cursant.

Cine e aceasta? Aceasta e o cursantã.

Ce-i acesta? Acesta-i un tablou.

Ce e aceasta? Aceasta e o cretã.

Cum indicãm un lucru Acesta este un creion. Aceasta este o carte.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 3

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

19

Utilizãm – – – –

Cine este acesta? Acesta este Ion. Ce este Ion? Ion e contabil.

– Ce este acesta? – Acesta este un dicþionar.

– – – –

Acesta este Ion? Da, acesta este Ion. E inginer. Dar aceasta? Aceasta este Maria. Ea e juristã.

– Dar aceasta? – Aceasta este o carte.

Alcãtuim 10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Noi suntem împreunã Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant. Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie. Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte. Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un dicþionar, un manual, un stilou. 11. Rãspundeþi la întrebãri. Aceasta este o salã de curs? Acolo este un cursant? Ce este lângã masã? Ce este pe bancã?

Aici este un profesor? Acesta este un perete? Ce este lângã fereastrã?

12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri: Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar. Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã. Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual. Situaþii de comunicare Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã. Învãþãm un proverb Unde-s doi puterea creºte.

Generalizãm Modele comunicative Acesta este un cursant. Acesta e un student. Acesta-i un inginer. Aceasta-i o floare. Acesta este un dicþionar. Aceasta este o carte. Aceasta e o bancã.

Modele gramaticale Cine este acesta? Acesta este un student. Cine este aceasta? Aceasta este o cursantã. Ce este acesta? Ce este aceasta?

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

20

SUNT ACASÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

antreu apartament baie bloc bucãtãrie cadã casã camerã canapea chiuvetã covor cuier dormitor

II.

dulap fotoliu frigider mobilã noptierã oglindã podea raft revistã robinet salon tavan ziar

acasã acum aproape departe

dupã sub pentru

dumneaei dumnealor dumnealui

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pluralul substantivelor substantivelor.. Articolul nehotãrât la plural Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne adresãm respectuos unei persoane Cum vorbim cu respect despre o persoanã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 4 I.

SUNT ACASÃ

21

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.

.........................

...............................

.................

.................................

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc obiectele din: antreu

camera de baie

bucãtãrie

dormitor

3. Restabiliþi propoziþiile. a

b

sunt acasã

acum un fotoliu

eu

în

este camerã

Dicþionar de contexte minime a fi departe a fi aproape a fi acasã

camerã de baie mobilã de bucãtãrie

Modificãm 4. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri. Ce e acesta? Acesta e —————————————Ce e în salon? În salon sunt ——————————————— Ce e acesta? Acesta e —————————————— Ce e în dormitor? În dormitor sunt———————————————— 5. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. Model:

Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.

Tu eºti în Voi sunteþi la El este lângã

...................? .................................................. ....................? .................................................. ...................? .................................................. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

22

6. Completaþi. Model:

Acesta este un creion.

Aceasta este o carte.

.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã. Model:

El este aici? Nu, el este acolo.

........... este aproape? Nu, .............

............este departe? Nu, ............

........... este acasã? Nu, ..................

............este acolo? Nu, .................

Model:

Acesta-i un cuier cuier,, iar aceasta-i o oglindã.

Acesta-i un dormitor, iar. ................

Acesta-i un fotoliu, iar ..........................

Acesta-i un birou, iar ................

Acesta-i un ziar, iar ..............................

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – –

Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ? Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt niºte mese ºi niºte scaune În salã sunt cursanþi cursanþi? scaune. Da, în salã sunt niºte cursanþi – Ce este pe masã ? În salã este un cursant? – Pe masã sunt dicþionare, manuale, pixuri, stilouri stilouri. Nu, în salã sunt niºte cursanþi cursanþi. În salã este o grupã? Nu, în salã sunt niºte grupe de cursanþi cursanþi.

Substantivul. Formarea pluralului

masculin

feminin

neutru

Singular

Plural

Exemple

– -u -e

-i -i -i

profesor – profesori ministru – miniºtri pãrinte – pãrinþi

-

-

e i i le

casã – case bancã – bãnci clãdire – clãdiri cafea – cafele

- uri -e - uri -i -e

pix – pixuri oraº – oraºe tablou – tablouri fotoliu – fotolii teatru – teatre

ã ã e a

– – -u -u -u

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

23

Pluralul substantivelor erminaþiile de plural. substantivelor.. T Terminaþiile Notã: m asculin

feminin

neutru

-i

-e -i - le

- uri -e -i

Alternanþe vocalice

Exemple

Alternanþe consonantice

Exemple

a–ã a–e ea – e oa – o

salã – sãli masã – mese fereastrã – ferestre ºcoalã – ºcoli

c + i =ci d + i = zi t + i = þi st + i = ºti

medic – medici oglindã – oglinzi cursant – cursanþi jurist – juriºti

Aplicãm 7. Formaþi pluralul. În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz). Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil). În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap). În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã). Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar). Articolul nehotãrât

masculin feminin neutru

singular un o un

Pronumele demonstrativ la plural plural niºte niºte niºte

masculin feminin neutru

singular acesta aceasta acesta

plural aceºtia acestea acestea

8. Urmaþi modelul. Model: Acesta este un bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. Acesta este un domn. Aceasta este o chiuvetã. Aceasta este o fotografie. Aceasta este o carte. Acesta este un frigider. Acesta este un stilou.

Aceºtia sunt .................... Acestea sunt .................... Acestea sunt .................... Acestea sunt..................... Acestea sunt...................... Acestea sunt.....................

9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural. – Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã? – Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã – În clãdire sunt apartamente? camere. – Da, în clãdire sunt apartamente.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

24

– Ce-i acesta? – Acesta-i un dormitor. – Ce este în dormitor? – În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune. – Ce este în salon? – În salon sunt: douã fotolii ºi un birou. – Ce sunt acestea? – Acestea sunt rafturi de cãrþi. – Ce este pe birou? – Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste. – Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio. – Ce este în baie? – În baie sunt o chiuvetã, o oglindã ºi o cadã. Pronumele de politeþe dumneata tu dumneavoastrã

tu voi

dumnealui el dumneaei ea dumnealor ei, ele

10. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Dumneata eºti inginer inginer.. Dumneata Dumnealui Dumneaei Dumnealor Dumneavoastrã

a fi

sportiv, cursant, rus, gãgãuz ucrainean, gãgãuzã, rusoaicã, româncã ucraineancã, moldoveancã,

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne adresãm respectuos unei persoane Structuri Cine eºti dumneata dumneata? Dumneata eºti medic?

Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Cine sunteþi dumneavoastrã dumneavoastrã?

Utilizãm – Tu eºti ziarist? – Da, eu sunt ziarist.

– Dar dumneata eºti economist? – Da, eu sunt economist.

Alcãtuim 11. Alcãtuiþi un dialog similar. Cum vorbim cu respect despre o persoanã Structuri Cine este dumnealui dumnealui? Cine este dumneaei dumneaei? Dumneaei este educatoare? Limba – mijloc de integrare socialã

Dumnealui este economist? Dumnealor sunt medici? Cine sunt dumnealor dumnealor?

LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

25

Utilizãm – Dumneavoastrã sunteþi profesori? – Da, noi suntem profesori.

– Dumnealor sunt arhitecþi? – Nu, dumnealor sunt juriºti.

– Dumneavoastrã sunteþi arhitect? – Da, eu sunt arhitect.

– Dar dumnealui este jurist? – Da, dumnealui este jurist.

12. Alcãtuiþi dialoguri similare.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Acasã Sunt acasã. În apartament sunt: un antreu, o bucãtãrie, un dormitor, un salon ºi o baie. În antreu este un cuier. Lângã cuier este o oglindã. Pe noptierã este un telefon. În bucãtãrie sunt o masã, niºte scaune, un frigider, o chiuvetã ºi mobilã de bucãtãrie. În dormitor sunt un dulap ºi niºte noptiere. Pe noptiere sunt niºte reviste ºi niºte ziare. Pe perete este un tablou. În salon sunt o canapea, niºte fotolii, o masã ºi niºte scaune. În baie sunt o cadã, o chiuvetã, o oglindã. 13. Gãsiþi rãspunsurile în text. Ce este în apartament? Ce este în antreu? Ce este lângã oglindã? Ce este în bucãtãrie? Ce este în dormitor?

Ce este pe noptierã? Ce este pe perete? Ce este în salon? Ce este în baie?

14. Amplasaþi lucrurile în apartament: noptierã, canapea, chiuvetã, oglindã, dulap, cadã, fotoliu, frigider. antreu camerã de baie

dormitor

În apartament sunt...

salon bucãtãrie

Joc de rol Dvs. sunteþi în vizitã. Sanda vã aratã apartamentul. Învãþãm un proverb Acasã este ca în rai.

Generalizãm

Modele comunicative Dumnealui este în apartament. Dumneaei este manager. Dumnealor sunt medici. Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Cine eºti dumneata? Cine sunteþi Dumneavoastrã?

Modele gramaticale Aceºtia sunt niºte profesori. Acestea sunt niºte doamne. Aici este un fotoliu. Acolo sunt niºte fotolii. Acolo este o canapea. Aici sunt niºte canapele.

Limba – mijloc de integrare socialã

ÎMBRÃCÃMINTEA

26

LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bluzã cãmaºã cãciulã cravatã fular fustã impermeabil îmbrãcãminte mãnuºã palton pantaloni pulover rochie tricou

alb albastru bun comod elegant frumos galben modern negru rãu scurt

cum unde de asemenea iatã

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Articolul hotãrât Adjectivele cu 4 forme

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 5 I.

ÎMBRÃCÃMINTEA

27

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã, -u, -ã, -e. 2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare. 3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru femei.

4. Formaþi pluralul cuvintelor. Model:

Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.

Preºedinte, inginer, medic, ministru; Cãmaºã, cravatã, fustã, masã; Fular, palton, pulover, dulap, salon.

m . un – doi f. o – douã n . un – douã

5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât. Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În dormitor este … dulap.

Alcãtuim 6. Completaþi propoziþiile. Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã, Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

28

Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie 7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta. Cine Cine Cine Cine

este acesta? este aceasta? sunt aceºtia? sunt acestea?

Victor Maria Ion, Maria Elena, Ana

Ce Ce Ce Ce

este acesta? este aceasta? sunt aceºtia? sunt acestea?

palton rochie pantaloni mãnuºi

Dicþionar de contexte minime fular alb tricou albastru impermeabil modern pulover negru palton scurt

bãiat frumos cursant bun domn elegant oraº modern fotoliu comod

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Ce este acesta? Acesta este un costum. Cum este costumul costumul? Costumul este comod.

– – – –

Ce sunt aceºtia? Aceºtia sunt niºte pantaloni. Cum sunt pantalonii pantalonii? Pantalonii nu sunt comozi.

– – – –

Ce este aceasta? Aceasta este o cãmaºã. Cum este cãmaºa cãmaºa? Cãmaºa de asemenea este comodã.

– – – –

Ce sunt acestea? Acestea sunt niºte bluze. bluzele? Cum sunt bluzele Bluzele sunt comode.

Formele articolului hotãr ât hotãrât Singular -le -le)) -l ((-le -a

masculin feminin

Plural -i -le

Îmbinarea articolului cu substantivul Singular

Plural

masculin

consoanã+u+ l -u + l -e + le

bãiat-u-l tigru-l frate-le

-i+ i

bãieþi-i tigri-i fraþi-i

neutru

consoanã +u + l -u + l

creion-u-l teatru-l birou-l fotoliu-l

-e + le -uri + le -i + le

creioane-le teatre-le birouri-le fotolii-le

fatã fat-a floare-a cafea u -a lecþie lecþi-a

-e + le -i + le -le + le -i + le

fete-le flori-le cafele - le lecþii - le

feminin

-ã a -e + a -a + u + a -e a

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

29

Aplicãm 8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos. Bãiat Scaun Carte

Model: Bãiatul acesta. Bãieþi Bãieþii aceºtia. Scaunul acesta. Scaune Scaunele acestea. Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþile acestea.

Bãrbat. Bãiat. Inginer. Englez. Domn. Contabil. American. Jurist. Apartament. Dulap. Fular. Palton. Pulover. Caiet. Creion. Manual. Teatru. Frigider. Dicþionar. Birou. Tricou. Bancã. Casã. Revistã. Cãmaºã. Mãnuºã. Rochie. Cãciulã. Bucãtãrie. Bluzã. Camerã. Fereastrã. Adjectivele cu 4 forme de tipul bun Singular – -ã

masculin feminin

Plural -i -e

Acordul adjectivului cu substantivul determinat Singular bãiat bun scaun bun ã fatã bunã

masculin neutru feminin

Plural bãieþi bunii scaune bunee fete bunee

bun buni bunã bune

9. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

F rumos

bãiat frumos – bãieþi frumoºi casã frumoasã – case frumoase

Bun – contabil, jurist, profesor, dicþionar, manual, palton, clãdire, cãmaºã, îmbrãcãminte, rochie; Alb – frigider, perete, ziar, cãmaºã, cretã, rochie, tavan; Galben – creion, fular, uºã, masã, cãmaºã, rochie, canapea; Modern – sat, teatru, palton, clãdire. Adjectivele cu 4 forme de tipul negru masculin feminin

Singular -u -ã

Plural -i -e

negru neagr neagrãã

negri negre

Acordul adjectivului cu substantivul determinat masculin neutru feminin

Singular u perete negru u creion negru ã mãnuºã neagrã

Plural pereþi negrii creioane negree mãnuºe negree

Limba – mijloc de integrare socialã

30

LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA 10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

Negru

pix negru – pixuri negre

Negru – palton, pulover, impermeabil, stilou, hainã, bluzã, tablã, uºã. 11. Completaþi propoziþiile. Model:

Iatã o cãmaºã. … este albã. Cãmaºa este albã.

Iatã o cãmaºã.

Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este albastrã. 12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos. __________________? – Fusta este elegantã. __________________? – Pantalonii sunt negri. __________________?

__________________? – Haina este bunã. __________________? – Rochia este frumoasã.

– Costumul este albastru. 13. Alegeþi forma potrivitã. Fusta este (galben, galbenã). Tricoul este (albastru, albastrã). Mãnuºa este (alb, albã). Bluza este (frumos, frumoasã).

Fustele sunt (galbeni, galbene). Tricourile sunt (albastre, albaºtri). Mãnuºile sunt (negri, negre). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).

14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date: Model:

Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?

Paltonul este în cuier. ___________________________________________? Impermeabilul este în dulap. ______________________________________? Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________? Hainele sunt elegante. ___________________________________________? Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________? 15. Completaþi propoziþiile. Model:

Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.

Cravata este frumoasã. Cravatele sunt … Haina este comodã. Hainele sunt … Fata este elegantã. Fetele sunt … Tu eºti modern. Voi sunteþi … Paltonul este negru. Paltoanele sunt … Fularul este scurt. Fularele sunt … Model:

Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã albã..

Bluzele sunt comode. Costumele sunt galbene. buni. El este …

Limba – mijloc de integrare socialã

Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este … Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt

LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

31

16. Urmaþi modelul: Model: … este frumos. … … … … …

Fularul este frumos.

este albã. sunt negre. este bunã. este elegantã. sunt elegante.

… … … … …

este alb. sunt frumoºi. este scurt. este rea. sunt rele.

17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.

18. Citiþi dialogurile. – – – –

Cine este acesta? Acesta este Mihai. Cine este aceasta? Aceasta este Maria.

– Unde este Mihai? – Mihai este în camerã. – Unde este Maria? – Maria este în stradã.

– – – – – –

Ce este în dulap? În dulap sunt haine. Cum este paltonul? Paltonul este negru. Cum sunt mãnuºile? Mãnuºile de asemenea sunt negre.

19. Rãspundeþi la întrebãri. Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?

Ce este

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum descriem un lucru Cravata este albastrã. Fularul este frumos.

Pantalonii sunt scurþi. Creioanele sunt negre.

Cum caracterizãm o persoanã Ion este bun.

Maria este elegantã.

Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã Unde este mama? Unde este Mihai?

Unde este dulapul? Unde sunt pantalonii?

Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã Ion este

în baie la bucãtãrie la jurist

Impermeabilul este

în dulap pe scaun aici, acolo

Elena este

în Chiºinãu aproape departe

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

32

Utilizãm 20. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– – – –

– Mihai este aici? – Da, Mihai este aici. – Nu, Mihai nu este aici, este acolo acolo..

Maria este acolo? În camerã este un dulap? Cravata este albastrã? Pantalonii sunt negri?

– Mihai este inginer? – Mãnuºile sunt negre? – Ion este aproape?

21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos. Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?

Costumul este comod?

Mãnuºile sunt albe?

22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Îmbrãcãmintea Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei. Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei. Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei. Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este modernã. Ea e comodã. În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.

Învãþãm un proverb Frumuseþea va salva lumea.

Generalizãm

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele comunicative Unde este Mihai? Unde este dulapul? Unde sunt pantalonii? Bãiatul este aici. Fata este acolo. Cartea este pe masã. Cum este îmbrãcãmintea?

Modele gramaticale Fularul este frumos. Ion este bun. Maria este elegantã. Cãmãºile sunt albe. Stiloul este negru. Cravata este neagrã.

RECAPITULARE

33

RECAPITULARE (lecþiile 1–5) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Substantivele în limba românã sunt de trei genuri: Masculin (consoanã, -u, -e) Feminin (-ã, -e, - ea)

Neutru (consoanã, -u)

bãiat domn medic ministru preºedinte

magazin oraº teatru birou

fatã doamnã uºã floare cafea

Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt: Masculin (-i)

Feminin (-e, -i, -le)

Neutru (-e, -uri, -i)

bãieþi domni medici preºedinþi

fete doamne uºi flori cafele

magazine oraºe teatre birouri fotolii

Substantivele pot avea articol nehotãrât: un bãiat o fatã un tablou

niºte bãieþi niºte fete niºte tablouri

ªi articol hotãrât: bãiatul, preºedintele fata tabloul

bãieþii fetele tablourile

Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele. Pronumele demonstrativ de apropiere: acesta aceasta

aceºtia acestea

Pronumele interogative: cine, ce. Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

Limba – mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE

34

Adjectivele cu patru terminaþii: bun, buni; bunã, bune. bãiat bun fatã bunã

bãieþi buni fete bune

Formele verbului a fi: eu sunt tu eºti el,ea este, e, -i

noi suntem voi sunteþi ei, ele sunt

Dumneavoastrã deja puteþi: Sã salutaþi pe cineva: Bunã ziua! Salut! Sã spuneþi ce sunteþi: Sunt rus. Sunt arhitect. Sã indicaþi o persoanã sau un lucru: Acesta este... Aceºtia sunt... Aceasta este... Acestea sunt... Sã vã adresaþi respectuos unei persoane: Dumneavoastrã Dumneata Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane: Dumnealui Dumneaei Dumnealor Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru: Unde este Mihai? Unde este cartea de fizicã?

Mihai este la teatru. Cartea de fizicã este pe masã.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

35

ÎN FAMILIE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

bunic bunicã copil elev familie fecior fiicã fiu frate mamã mãtuºã membru

nepot noroc nume pãrinte prenume rudã sorã soþ soþie tanti tatã unchi

bãtrân bogat bolnav deºtept harnic sãnãtos sãrac scund slab tânãr

bine a avea

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul verbului a avea Adjectivul pronominal posesiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm posesorul unui lucru

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

36

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii. Model:

fra-te/fra-te-le Fratele este economist economist..

nume, pãrinte, prenume, burete, perete 2. Grupaþi cuvintele din vocabular. Model:

mamã/tatã……….

3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu forma lor de plural. 4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul. sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã 5. Terminaþi propoziþiile. Model:

Mama este scundã, dar frumoasã.

Tata este scund, dar………….

Fratele este tânãr, dar………..

Soþia este bunã, dar…………

6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc. 7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi. cine este redat în imagine; care este prenumele persoanelor; cum este fiecare. Dicþionar de contexte minime copil deºtept pãrinte sãnãtos familie bogatã fiu harnic fiicã harnicã

a fi sãnãtos a fi tânãr a avea fraþi (surori) a avea familie a avea un nume a avea noroc

Modificãm 8. Alcãtuiþi îmbinãri. Model: fiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºtepte tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

37

9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite. soþ ……........ unchi……....... sorã……....

inginer… … contabil… … profesor… …

10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat. 11. Alcãtuiþi îmbinãri cu: un cuvânt nou ºi unul cunoscut;

cu douã cuvinte noi învãþate azi.

12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii. 13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului. În familie Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã modernã. Suntem împreunã ºi este bine.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm Elena, tu ai fraþi? Da, eu am un frate. Care este prenumele lui lui? Prenumele lui este Cristea. Fratele tãu este inginer? Nu, fratele meu este economist. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni? Nu, pãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.

– – – – – – – –

Prezentul verbului a avea avea.. Forma afirmativã eu am tu ai el, ea are

noi avem voi aveþi ei, ele au

Eu am o sorã. Tu ai un frate. El, ea are un unchi.

Noi avem rude. Voi aveþi bunici. Ei, ele au nepoþi.

Prezentul verbului a avea avea.. Forma negativã eu n-am tu n-ai el, ea n-are

noi n-avem voi n-aveþi ei, ele n-au

Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi. Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori. El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.

Aplicãm 14. Rãspundeþi la întrebãri. Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? avem noi în casã? Ce au ele pe masã?

Ce are ea în bucãtãrie?

Ce ai tu în salon?

Ce

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

38

15. Completaþi. Model:

Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.

Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................ El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ...................................... 16. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. – – –

Model:

tu voi dumneata dumnealui dumnealor dumneavoastrã

Dumneavoastrã aveþi fraþi? Da, eu am un frate. Nu, eu n-am fraþi. surori parinþi a avea bunic bunicã rude

17. Completaþi. Eu am ……………… Fratele este………..El are …………. 18. Formulaþi întrebãri cu ajutorul urmãtoarelor cuvinte. Model:

Radu are pãrinþi?

mãtuºã, copil, fiicã, nepot, unchi, bunicã Adjectivul pronominal posesiv (bãiatul)

(bãieþii)

(sora)

(surorile)

meu tãu sãu (lui, ei) nostru vostru lor

mei tãi sãi (lui, ei) noºtri voºtri lor

mea ta sa (lui, ei) noastrã voastrã lor

mele tale sale (lui,ei) noastre voastre lor

19. Completaþi. Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi sunt…………… Sora ta este……………… Surorile noastre sunt……… Unchiul meu este…… Unchiul vostru este……. 20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale. Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. ….. este ziarist. Profesia…….este bunã.

Fiica ……… este elevã.

Feciorul

21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive. Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici. Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

39

televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele ........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni. 22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri. mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei, manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru 23. Alcãtuþi dialoguri similare. – – – –

Ce este tatãl tãu? Tatãl meu este medic. Dar ce este mama ta? Mama mea este profesoarã.

frate sorã unchi matuºã

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm posesorul unui lucru Structuri meu tãu sãu (lui, ei)

nostru vostru lor

caietul meu, caietul nostru caietul tãu, caietul vostru caietul sãu (lui, ei), caietul lor

mea ta sa (lui, ei)

noastrã voastrã lor

cartea mea, cartea noastrã cartea ta, cartea voastrã cartea sa (lui, ei), cartea lor

mei tãi sãi (lui, ei)

noºtri voºtri lor

pantalonii mei, pantalonii noºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor

mele tale sale (lui, ei)

noastre voastre lor

creioanele mele, creioanele noastre creioanele tale, creioanele voastre creioanele sale (lui, ei), creioanele lor

Utilizãm 24. Completaþi indicând posesorul. Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ................... este bun. Paltonul ....................... este negru. Rochia .................. este scurtã. Cravata ........... este albastrã. Fotoliile .............. sunt comode. Canapelele ..................... sunt albe. 25. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare. – – – – – –

El are familie? Da, el are familie. Fiul lui este jurist? Nu, fiul lui nu este jurist. Dar are o profesie bunã? Da, este bunã. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

40 – – – –

Ce este el? El este medic. Are soþie? Da, soþia lui este jurist.

26. Alcãtuiþi un dialog utilizând cuvinte care exprimã posesia. 27. Citiþi textul ºi notaþi: O familie. Membrii ei ................................ ................................ ................................

Rudele ................................ ................................ ................................

Sunt Victor. Am o familie mare. Pãrinþii mei nu sunt bãtrâni. Soþia mea este inginer. Fiul nostru Dorin este student, fiica noastrã Aneta este economistã. Aneta are soþ. Ei au un bãiat. Bãiatul lor este sãnãtos. Bunica lui este aici. Avem o familie bunã. Am ºi rude: unchiul Andrei, mãtuºa Ecaterina. 28. Formulaþi (lucrând în grup) câteva întrebãri referitor la: profesie, familie, apartament

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○

Familia noastrã Aceasta este familia noastrã. Eu am pãrinþi, un frate, surori ºi bunici. Pãrinþii mei sunt medici, fratele meu este student. Surorile mele sunt la colegiu. Bunicii noºtri sunt bãtrâni, dar sãnãtoºi. Bunicul este scund. Tatãl meu este tânãr. Unchiul Dan are un nepot manager, un nepot jurist, iar doi sunt profesori. Avem o familie mare ºi rude cu prenumele Dan, Daniela, Dorin, Dana, Dumitru. Apartamentul nostru este bun. Avem trei camere ºi bucãtãrie. Blocul nostru este lângã circ. 29. Selectaþi din text cuvintele care aratã: persoane

acþiuni

obiecte

30. Rãspundeþi la întrebãri: Cum este familia dvs.? Ce sunt pãrinþii tãi? Dar fratele tãu ce este? Unde sunt surorile tale? 31. Povestiþi despre familia Dvs. Situaþii de comunicare Vorbiþi despre fiecare persoanã din imagine.

Limba – mijloc de integrare socialã

Cum sunt bunicii tãi? Cum este tatãl tãu? Ce au rudele dvs.? Cum este apartamentul tãu?

LECÞIA 6

ÎN FAMILIE

41

32. Vorbiþi despre aceastã familie. Bunicul Dan

tata

mama

eu

sora Cristina

Bunica Maria

unchiul Sandu

fratele Mihai nepotul Nicu

mãtuºa Diana

soþia Olga nepoata Mihaela

Joc de rol “Formaþi” o familie: mama, tata, fiica, fiul, bunica. Discutaþi despre un nepot (nepoatã). Învãþãm un proverb Ai casã, ai masã.

Generalizãm Modele comunicative Apartamentul meu este bun. Familia mea este sãnãtoasã. Fratele ei este economist. Sora ta este jurist? Cum este mãtuºa ta? Unchiul tãu este bãtrân? Mobila ei este modernã. Apartamentul nostru este bun. Fotoliile voastre sunt în antreu.

Modele gramaticale Eu am un frate economist. Tu ai o fiicã deºteaptã. El, ea are pãrinþi sãnãtoºi. Noi avem rude în Chiºinãu. Voi aveþi fraþi studenþi. Ei, ele au un unchi bãtrân. Ea nu are bunicã. Ele n-au dicþionarul acesta. Acum n-ai lecþii.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

42

PORTRETE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a vrea a avea nevoie de...

II.

ajutor an atenþie ban bere ciocolatã faþã îngheþatã leu ochi pãr pâine

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Genul ºi numãrul adjectivelor Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Prezentul verbului a vrea Numeralele cardinale (1–19)

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã avem nevoie d e ceva de

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

blond brunet cuminte dulce gras înalt larg lung mare mic nou vechi verde

câþi, câte

LECÞIA 7 I.

PORTRETE

43

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc, unitãþi monetare 2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase: cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor 3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.

Modificãm 4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã: an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu. 5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos. Model:

Elevul este harnic. Elevii sunt harnici

Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos. Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru. Dicþionar de contexte minime

a avea

ochi albaºtri pãr bogat o faþã frumoasã talent o profesie bunã

a vrea

o cãmaºã o carte de istorie o revistã nouã un apartament cu mobilã

Alcãtuim 6. Alcãtuiþi propoziþii.

acum

bãiat costum revistã elev sportivi

a fi

în clasã în dulap sub masã la tablã pe stadion Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

44

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – –

Iatã un apartament. Apartamentul este mic mic? Da, apartamentul este mic mic. ªi camerele sunt mici mici? Da, ºi camerele sunt mici mici.

– – – –

Ce este acolo? Acolo este o casã. Casa este micã micã? Da, casa este micã micã.

Adjectivele cu 3 terminaþii Singular – -ã

masculin feminin

Plural -i -i

mic micã

mici mici

Acordul adjectivului cu substantivul determinat Singular copac mic creion mic ã fatã micã

masculin neutru feminin

Plural copaci micii creioane micii fete micii

7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos. Model: Magazin Bucãtãrie

magazin mic – magazine mici bucãtãrie micã – bucãtãrii mici

Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap Model:

Cursant Clãdire

cursant nou – cursanþi noi clãdire nouã – clãdiri noi

Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã

Observãm – Iatã un apartament. – Apartamentul este mare mare? – Da, apartamentul este mare mare.

– – – –

Ce este acolo? Acolo este o casã. Casa este mare mare? Da, casa este mare

Adjectivele cu 2 terminaþii masculin feminin

Limba – mijloc de integrare socialã

Singular -e -i

Plural -e -i

mare mari mare mari

LECÞIA 7

PORTRETE

45

Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Singular bãiat mare oraº mare casã mare

masculin neutru feminin

Plural bãieþi mari oraºe mari case mari

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural. Actor actor mare – actori mari oglindã mare – oglinzi mari Oglindã

Model:

Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie. Model: Perete Tablã

perete verde – pereþi verzi tablã verde – table verzi

Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.

vechi veche

vechi vechi

bloc vechi – blocuri vechi Model: Bloc Canapea canapea veche – canapele vechi Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte 9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Iatã un salon. – Salonul este mare? – Da, salonul este mare.

– Acesta este bunicul tãu? – Da, acesta este bunicul meu. – El este bãtrân? – Da, el este bãtrân.

– – – –

– – – –

Ce este acesta? Acesta este un scaun. Scaunul este vechi? Nu, scaunul este nou.

Aici este casa ta? Da, aici este casa mea. Casa ta este înaltã? Da, casa mea este înaltã.

10. Alcãtuiþi dialoguri. Model:

– Eu am un frate. Dar tu? – ªi eu am frate.

Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar tu? Ei au creioane. Dar ele? Model:

– – – –

Andrei, Radu are frate? Da, are. Dar Mihai? Mihai n-are frate.

– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? … – Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? … Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

46

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le. – Tu ai sorã? – Da, eu am o sorã. – Ea este micã? – Da, ea este micã. – Ea are o rochie albastrã? – Nu, ea are o rochie verde.

– – – –

Ce profesie ai? Sunt medic. Dar ce este soþia ta de profesie? Ea este profesoarã.

12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele. Model:

– Victor este gras? – Nu, Victor este slab.

Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?

Observãm – Cine vrea bere? – Eu vreau bere.

– Ce vrea copilul? – Copilul vrea acasã.

– Vreþi vin? – Nu vrem vin, vrem suc.

– Ce vrea el? – El vrea o pâine.

– Ce rochie vreþi vreþi? verde. – Vreau o rochie verde

– Dar voi ce vreþi vreþi? – Noi vrem apã mineralã.

Prezentul verbului a vrea eu vreau tu vrei el vrea

noi vrem voi vreþi ei vor

eu vreau o carte tu vrei un caiet el, ea vrea o îngheþatã

noi vrem o bere voi vreþi ciocolatã ei, ele vor ceai

13. Completaþi propoziþiile. Eu vreau …, iar tu vrei … Ei vor …, iar ele vor …

El vrea …, iar ea vrea … Noi vrem …, iar ei vor …

Numeralele cardinale a 1–10 1 – unu, una 2 – doi, douã 3 – trei 4 – patru 5 – cinci

b 11–19 6 – ºase 7 – ºapte 8 – opt 9 – nouã 10 – zece

11 – unsprezece 12 – doisprezece, douãsprezece 13 – treisprezece 14 – paisprezece

Pronumele câþi? câte? masculin feminin

Limba – mijloc de integrare socialã

câþi câte

Câþi bãieþi sunt aici? Câte fete sunt acolo?

15 16 17 18 19

– cincisprezece – ºaisprezece – ºaptesprezece – optsprezece – nouãsprezece

LECÞIA 7

PORTRETE

47

14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Câþi pantofi sunt aici?

Câte cãrþi sunt pe masã?

15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10. Model:

– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei) – În redacþie sunt trei ziariºti.

Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru) Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte) Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã avem nevoie de ceva Eu am nevoie de caiete. Tu ai nevoie de cãrþi. El, ea are nevoie de bani.

Noi avem nevoie de reviste. Voi aveþi nevoie de gazete. Ei, ele au nevoie de mobilã.

16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos. Model:

– Ai nevoie de cãrþi? – Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.

Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? de manuale? Au ele nevoie de jurist?

Au ei nevoie de ingineri?

Au ele nevoie

17. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Cine are nevoie de ajutor? – Noi avem nevoie de ajutor ajutor..

Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic? Model:

Cine

– De ce ai nevoie? – Am nevoie de creioane.

De ce au ei nevoie?

De ce aveþi nevoie?

De ce are el nevoie?

De ce are ea nevoie?

18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. – De ce are el nevoie? – Are nevoie de dicþionar. – ªi tu ai nevoie de dicþionar? – Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. – Eu am nevoie de manual.

bani, ajutor pâine, bere cãmaºã, pantaloni reviste, ziare

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

48

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Portret de bãrbat, portret de femeie Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare. Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o maºinã nouã. Aceasta este maºina lui. Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi. Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea este o femeie harnicã. Ea este profesoarã. Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi. Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion. Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã. 19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos. Model:

– Victor este inginer? – Da. – Victor este medic? – Nu.

Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri? Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã? Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru? 20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris. Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor? Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor? 21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã. Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi manuale de limba românã. Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate, el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare. Învãþãm un proverb N-aduce anul ce aduce ceasul.

Generalizãm

Modele comunicative Am nevoie de ajutorul tãu. Avem nevoie de un specialist bun. Ei au nevoie de atenþia noastrã. El nu are nevoie de ajutor. De ce are el nevoie? Aveþi nevoie de manuale noi? Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Aceasta este o familie mare. Am o casã mare. Vreau o carte nouã. Câþi copii sunt aici? Câþi ani are el? Câte reviste vreþi?

LECÞIA 8

LA STUDII

49

LA STUDII

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a asculta a explica a întârzia a întreba a învãþa a repeta a rezolva a sta

absolvent biologie catedrã chimie colegiu examen exerciþiu facultate frecvenþã gimnaziu instituþie învãþãmânt jumãtate juridic

licenþã liceu materie orar orã secþie sesiune sfert specialitate studii universitate ziaristicã

azi, astãzi fix mult puþin spaþios superior cu fãrã sau

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm timpul

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 8

LA STUDII

50

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

a învãþa

a explica

a asculta

1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului: Masculin Un absolvent – doi absolvenþi

Feminin O orã – douã ore

Neutru Un examen – douã examene

O or orãã = lecþie O or orãã = 60 min

Dicþionar de contexte minime Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie, facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã spaþioasã a asculta

tema lecþia materia radioul o melodie

a întârzia

cu 10 minute la ore mult puþin

a întreba

Modificãm 2. Urmaþi modelul: Aici este un profesor profesor,, acolo sunt niºte profesori. student absolvent medic frate

————————————————————————————————-

I atã un profesor profesor.. Profesorul este la tablã. Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs. student absolvent medic frate

________ ________ ________ ________

Limba – mijloc de integrare socialã

________ ________ ________ ________

————————————————————-

ora tema lecþia

LECÞIA 8

LA STUDII

51

Aceasta este o universitate. Universitatea este veche. Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi. facultate salã lecþie birou

____________ ____________ ____________ ____________

___________ ___________ ___________ ___________

___________ ___________ ___________ ___________

Alcãtuim 3. Alcãtuiþi propoziþii. Clãdire Profesor ªcoalã Student Þarã Elev

a fi

înalt frumos bãtrân mare harnic deºtept

4. Lucraþi în perechi: Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã? 5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta? – Aceasta este o universitate. – Cine învaþã la universitate? – La universitate învaþã studenþi. – Ce explicã profesorii la lecþii? – Profesorii explicã materia. Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I

Terminaþiile – -i -ã

-ãm -aþi -ã

Eu Tu El, ea Noi Voi Ei, ele

rezolv rezolvi rezolvã rezolvãm rezolvaþi rezolvã

ascult asculþi ascultã ascultãm ascultaþi ascultã

explic explici explicã explicãm explicaþi explicã

întreb întrebi întreabã întrebãm întrebaþi întreabã

învãþ înveþi învaþã învãþãm învãþaþi învaþã

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 8

LA STUDII

52

Aplicãm 6. Urmaþi modelul: Eu ascult lecþia. Noi ascultãm lecþia. Ea ascultã radioul. Tu asculþi muzicã. El ascultã dialogul.

ªi tu asculþi lecþia. ªi voi ________ lecþia. ªi ele ________ radioul. ªi ei _________ muzicã. ªi noi ________ dialogul.

Eu repet tema. Voi repetaþi lecþia. Tu nu _________ tema. El repetã cuvintele.

Noi nu _________ lecþia. Ei nu _________ cuvintele.

7. Alcãtuiþi dialoguri similare. Model: – Tu înveþi la universitate? – Da, eu învãþ la universitate. – Dar ea unde învaþã? – Ea învaþã la ºcoalã.

liceu, colegiu gimnaziu, facultate

Curs, cursuri = lecþie, or orãã

8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile. – Profesorul de chimie întreabã mult? – Nu, dumnealui întreabã puþin. – Dar profesoara de biologie? – Dumneaei întreabã mult. – În ce salã de curs avem ore? – În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin? – E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi. Verbele a sta ºi a întârzia la prezent A sta Eu stau Tu stai El, ea stã Noi stãm Voi staþi Ei, ele stau

A întârzia Eu întârzii Tu întârzii El, ea întârzie Noi întârziem Voi întârziaþi Ei, ele întârzie

9. Completaþi. Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã. Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon. El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama. 10. Reproduceþi dialogul. – Maria stã aproape? – Nu, Maria stã departe.

Limba – mijloc de integrare socialã

– Ea este aici? – Nu, ea nu este aici.

LECÞIA 8

LA STUDII

53

11. Alcãtuiþi îmbinãri: carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant, deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet). 12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm timpul Structuri Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul? Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute. Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele: astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.

Utilizãm 13. Spuneþi ce orã e.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○

La studii Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi: biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar. Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia. Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp. 14. Rãspundeþi la întrebãri: – – – – –

Ce este universitatea? Ce este ºcoala? Cine învaþã la universitate? Cine învaþã la ºcoalã? Unde sunt studenþii?

– – – –

Unde stau studenþii? Ce întreabã profesorul? Ce explicã profesorul? Cine repetã materia?

Vorbim 15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

Limba – mijloc de integrare socialã

LA STUDII

54

LECÞIA 8

Învãþãm un proverb Ai carte, ai parte.

Generalizãm

Modele comunicative Ce orã e? Cât e ceasul? Este ora douãsprezece ºi un sfert. Este ora nouã ºi jumãtate. Este ora opt fãrã zece minute. Azi avem ore de limba românã. Dimineaþa repet lecþia. Dupã cursuri stau la bibliotecã.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu ascult lecþia. Tu întrebi ceva. El întârzie la lecþie. Noi învãþãm la universitate. Voi repetaþi materia. Ei stau aproape.

LECÞIA 9

O ZI LA SERVICIU

55

O ZI LA SERVICIU

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a angaja a completa a concedia a desena a examina a executa a lucra a nota a organiza a schiþa a semna a studia a verifica

II.

act agendã angajare anticamerã calculator cerere concediere concurs conducãtor desen

formular muncitor oficiu parter post secretarã serviciu ºedinþã translator zi

atent binevoitor disciplinat exigent punctual vacant de la de unde în calitate de

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune Cum precizãm profesia cuiva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 9

O ZI LA SERVICIU

56

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Examinaþi vocabularul ºi formaþi cuvinte noi. cuvintele cu aceeaºi rãdãcinã: are a angaja – angajare a organiza__________ a nota ______________ a executa____________ a semna______________ a verifica ____________ a completa___________ ere a concedia – concediere studia____________ 2. Îmbinaþi cuvintele învãþate la lecþia precedentã cu cele învãþate la lecþia de astãzi. Model:

A întârzia (unde?) la serviciu. A completa (ce?) exerciþiul.

A lucra la_______________ A studia la_______________ A învãþa la_______________

Profesor exigent.

Model: Student__________

A nota_________________ A verifica_______________ A schiþa_________________

Învãþãmânt__________

Liceu__________

Dicþionar de contexte minime post vacant conducãtor exigent funcþionar punctual coleg atent, binevoitor

a angaja a concedia

muncitori profesori manageri funcþionari juriºti economiºti

a lucra la universitate a studia biologia la facultate

a completa a semna

agenda documentele actele

Modificãm 3. Formaþi pluralul. Model:

agendã – agende

anticamerã, secretarã, ºedinþã, catedrã

Limba – mijloc de integrare socialã

Model:

conducãtor – conducãtori

muncitor, translator, absolvent, economist

LECÞIA 9

Model:

calculator – calculatoare

formular, desen, act, document

O ZI LA SERVICIU

Model:

57

oficiu – oficii

studiu, serviciu, exerciþiu, gimnaziu

4. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Elevul este atent. Eleva este atentã. Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.

Alcãtuim 5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica........., a nota........ 6. Îmbinaþi cuvintele conducãtor, funcþionar, secretar, translator, muncitor cu adjectivele potrivite din coloana a treia. Conducãtor exigent.

Model:

7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos. Model:

Aici este o masã. Masa e aproape. Acolo este un dulap. Dulapul e departe.

bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon Model:

câþi câte

Apartamentul are 3 camere. Câte camere are apartamentul?

Familia Ungureanu are 18 copii.————————————? În salã sunt 10 scaune.————————————————? În dulap sunt 2 tricouri.————————————————? Ion are 2 fraþi.——————————-——————————? Dan are 3 surori.———————————————————? Model: Eu am nevoie de bani.

Tu ai nevoie de Doru are nevoie de Noi avem nevoie de Voi aveþi nevoie de Profesorii au nevoie de

translator secretarã ajutor serviciu agendã

Model: Eu sunt funcþionar funcþionar.. tu ea noi voi ei

a fi

muncitor conducãtor la ºedinþã în anticamerã la oficiu

Limba – mijloc de integrare socialã

O ZI LA SERVICIU

58

LECÞIA 9

8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri: Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?

Cum este biroul: mare sau mic?

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Eu examinez agenda. Ce examinezi tu? – Eu examinez ºi completez niºte formulare. – Dar dumnealui ce completeazã completeazã? – Dumnealui completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm doi funcþionari în oficiul nostru. Acum ºeful semneazã cererile. Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez

-ez -ezi -eazã -ãm -aþi -eazã

A semna

A organiza

A studia

eu semnez tu semnezi el, ea semneazã noi semnãm voi semnaþi ei semneazã

organizez organizezi organizeazã organizãm organizaþi organizeazã

studiez studiezi studiazã studiem studiaþi studiazã

Aplicãm 9. Scrieþi forma cerutã de context. ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa) proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu (a desena) un tablou. 10. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Tu studiezi chimia? – Da, studiez chimia. – Nu, nu studiez chimia, studiez matematica.

(ei) a organiza o conferinþã, un concurs

– Managerul examineazã documentele? – Da, managerul examineazã documentele. – Nu, managerul nu examineazã documentele, el examineazã planul.

a desena peisaj / portret

– Funcþionarii completeazã agenda? – Da, funcþionarii completeazã agenda. – Nu, funcþionarii nu completeazã agenda, ei completeazã formularele.

a nota informaþia /orarul

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 9

O ZI LA SERVICIU

59

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem unde se desf ãºoar ã o acþiune desfãºoar ãºoarã Structuri Lucreazã (unde?)

de unde de la

aici, acolo, la universitate, la oficiu, la domiciliu în birou, în oraº

– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant? – La Universitatea de Stat din Moldova. – Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City. Cum precizãm profesia cuiva Structuri Ce este el / ea de profesie? El este ziarist. Soþia lui este medic. Dan lucreazã în calitate de avocat.

fratele lui Dan sora lui Dan

Utilizãm 11. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Prietenul lui Dan este inginer? – Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist. – Ce este tatãl tãu? – Tatãl meu este jurist. – Dar tu ce eºti? – Cine este manager? – Eu sunt profesor. – El este manager. – Ce profesie are Dana? – Dar tu ce eºti? – Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog. – Dar Ana? – Dar prietena ta ce este? – Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.

Cine este

avocat? ______? ______=? ______? ______?

Dan este avocat. El este________. Ei sunt________. Noi suntem______. Ea este_________.

El lucreazã în calitate de

inginer. _________. _________. _________. _________.

Vorbim 12. Lucraþi în grup. Aflaþi ce profesie au colegii dvs. colegii din grupul vecin.

Întrebaþi ce profesie au prietenii lor.

Aflaþi ce profesie au

13. Determinaþi profesia din imagini.

Limba – mijloc de integrare socialã

O ZI LA SERVICIU

60

LECÞIA 9

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O zi la serviciu Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare. ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele. Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora 10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor. 14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri. – – – – – – –

Unde lucreazã Dan? Ce este Dan? Unde este oficiul lui Dan? Unde stã redactorul-ºef? Cine este colegul lui Dan? Ce noteazã secretara? Când au ºedinþã Dan ºi Mihai?

– Ce organizeazã ei azi? – Câþi candidaþi au? – Câte fete ºi câþi bãieþi? – Câte locuri vacante au? – Ce examineazã ºeful? – Ce studiazã Dan? – Ce schiþeazã Mihai?

15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii. Dan studiazã limba românã. Redactorul stã în biroul sãu. El este elegant ºi binevoitor. ªeful semneazã contractul cu Ion Vasilescu.

Azi organizãm un concurs. Avem trei candidaþi. Eu studiez ziarul de dimineaþã. Azi avem ºedinþã la ora 18.

Oficiul nostru este pe strada Puºkin. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Pe mese sunt calculatoare.

16. Descrieþi oficiul lui Dan. Situaþii de comunicare Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou. Cum întrebaþi unde este el? ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa. Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei. Spuneþi cum sunt ei. Învãþãm un proverb Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.

Generalizãm

Modele comunicative Soþia mea este medic. Fiica noastrã este manager. Fiul lor este inginer. Unde lucreazã prietenul tãu? Prietenul meu lucreazã la ULIM. Dan lucreazã în calitate de jurist.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu lucrez la universitate. Tu notezi numãrul meu de telefon. El, ea completeazã ancheta. Noi studiem limba românã. Voi examinaþi agenda. Ei, ele semneazã contractul.

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

61

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a afla a costa a da a intra a lua a prefera a umbla

adevãr ambalaj bãuturã bomboanã calitate cumpãrãtor cumpãrãturã cutie fãinã

librãrie marfã noutate preþ produs ºtire tren varietate zahãr

amabil convenabil delicios ieftin necesar scump întâmplãtor tot

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor neregulate Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice Adjectivul tot

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum pre cizãm preþul unei mãrfi precizãm

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

62

I.

LECÞIA 10

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele: amabil, convenabil, punctual, cumpãrãturã, noutate, varietate. 2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta. Eu vreau marfã de _______________ bunã. El este un vânzãtor _______________. Preþul nu este _________, produsul este _________. Bomboanele sunt _______________. Cumpãrãtura aceasta este _______________. Librãria este __________________.

aproape scump, delicios necesar convenabil amabil calitate

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 7 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 7 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc. 4. Alcãtuiþi îmbinãri corecte. calculator angajare

ieftin convenabil

cumpãrãtor cumpãrãturã

atent necesar

Dicþionar de contexte minime produs scump cumpãrãturã necesarã marfã ieftinã vânzãtor amabil varietate de mãrfuri

a organiza o ºedinþã a examina marfa a verifica preþul, calitatea, rezultatul a prefera bãutura rece a afla o noutate, o ºtire a afla cã ... a cumpãra de toate

Modificãm 5. Selectaþi ºi acordaþi substantivele cu adjectivele. cutie fãinã preþ

vechi ieftin mare

tren ambalaj cumpãrãturã

6. Alcãtuiþi enunþuri: Model: cumpãrãtor cumpãrãturã cutie noutate preþ vânzãtor zahãr

a fi

Limba – mijloc de integrare socialã

Ambalajul este nou. mare blond convenabil amabil ieftin bun dulce

nou lung scump

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

63

7. Faceþi acordul. Ambalajul este (frumos). Îngheþata este (delicios). Librãria din centru este (mare). Fãina este (bun), dar (scump).

Alcãtuim 8. Continuaþi dialogul. – Magazinul acesta este mare? – Nu, nu e mare, dar este bun.

II.

– Ce pot cumpãra aici? – De toate. Preþurile sunt convenabile...

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm Astãzi umblu prin oraº. Aflu întâmplãtor cã nu departe este un magazin nou. Intru în magazinul acesta dupã cumpãrãturi. Magazinul este spaþios. Peste tot e o varietate de produse. Mãrfuri în ambalaj frumos. Produse de calitate. Eu prefer ciocolata ºi iau o ciocolatã ieftinã ºi delicioasã. Vânzãtorul este amabil. – Cât costã ciocolata? – 10 lei. E de calitate bunã. – Preþul e convenabil. Dar berea? La ce preþ este berea? – 15 lei. Iau o ciocolatã ºi o bere. Dau banii ºi iau cumpãrãtura. Prezentul indicativ al verbelor neregulate a da, a lua Eu dau Tu dai El, ea dã Noi dãm Voi daþi Ei, ele dau

Eu iau Tu iei El, ea ia Noi luãm Voi luaþi Ei, ele iau

Eu dau o carte Tu dai un telefon El, ea dã un caiet Noi dãm examen Voi daþi interviu Ei, ele dau concert

Eu iau o carte Tu iei un caiet El, ea ia o ciocolatã Noi luãm un tablou Voi luaþi un costum Ei, ele iau troleibuzul

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice: a afla, a umbla, a intra Eu aflu u Tu aflii ã El, ea aflã

Noi aflãm ãm aþi Voi aflaþi ã Ei, ele aflã

ãm Eu umblu Noi umblãm u aþi Tu umblii Voi umblaþi ã Ei, ele umblã ã El, ea umblã

Eu intru u Tu intrii ã El, ea intrã

Aplicãm

Noi intrãm ãm aþi Voi intraþi ã Ei, ele intrã

de la... pânã la...

9. Completaþi propoziþiile. a lua Ei ____ o cutie mare de bere. Voi ______revistele necesare de la bibliotecã. Eu ______ trenul de Bãlþi. Tu ______ o îngheþatã scumpã. El ________ troleibuzul pânã la librãrie. Noi _______ masa la ora cinci. a da Eu ______examen la matematicã. El _______un caiet. Voi _______ cãrþile la bibliotecã. Tu ________ bani pentru cãrþi. Noi _______ telefoane la birou.

Limba – mijloc de integrare socialã

64

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

LECÞIA 10

10. Rãspundeþi la întrebãri. Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei revistele necesare? Dar colegii tãi? Ce fel de îngheþatã iei? Dar surorile tale? Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi? 11. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu? ªi eu aflu o noutate interesantã.

Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea? Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi? Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos. Dar tu? Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã. Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?

12. Rãspundeþi la întrebãri. Tu umbli mult pe jos? umblaþi regulat la lecþii?

Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?

13. Alcãtuiþi dialoguri. Model:

– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu? – Eu prefer fructele.

– El preferã _________. Dar ea? – Ea _______________________.

îngheþatã suc

– Noi preferãm _________ Dar voi? – Noi ________________________.

ceai cafea

– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? – Eu _______________________________

mic mare

– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? – El _____________________________.

nou vechi

Observãm – Toatã marfa este de calitate? – Nu toatã marfa este de calitate.

– Toate femeile sunt frumoase? – Da, toate femeile sunt frumoase.

– Toþi managerii sunt punctuali? – Nu, nu toþi managerii sunt punctuali.

– Tot zahãrul este din Moldova? – Avem zahãr ºi din Ucraina.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

65

Adjectivul tot singular masculin, neutru tot

plural feminin toatã

masculin toþi

feminin, neutru toate

14. Completaþi propoziþiile. Model:

... timpul este la serviciu ...timpul serviciu.. Tot timpul este la serviciu.

_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________ copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase. 15. Rãspundeþi la întrebãri. Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele? Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm preþul unei mãrfi Structuri Cât costã o pâine? Cât costã un kilogram de fãinã?

La ce preþ e acest costum? Cum daþi fructele?

Utilizãm – Vreau o rochie frumoasã. – La ce preþ? – La un preþ convenabil. – Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã? – Da, ºi un model nou. – Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei. – Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin. – Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump. – Atunci, la revedere. – La revedere.

Vorbim 16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri. Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna X? 17. Citiþi dialogul pe roluri. 18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus. 19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus. 20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar. Limba – mijloc de integrare socialã

66

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Dupã cumpãrãturi Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile. Eu iau niºte produse. – Cât costã zahãrul? – 5 lei. – E de calitate? – Da, e din Moldova. – La ce preþ e fãina? – 3 lei. Este de la Taraclia. – Vreau ºi o cutie de bomboane. – Poftim. 15 lei. Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã. Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura. 21. Rãspundeþi la întrebãri. – Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile? – Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul? – Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii? 22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin. 23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire. A. a cumpãra B. marfã

a afla de calitate

a prefera ambalaj

a costa costum

a examina adevãr

Învãþãm un proverb Cinstea nu se cumpãrã.

Generalizãm Modele comunicative Cât costã marfa? La ce preþ e marfa? Cât costã un kilogram de fãinã? La ce preþ e acest costum? Cum daþi fructele?

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu dau un telefon. Eu iau troleibuzul 10. Eu aflu o noutate. Tu umbli prin magazin. Eu intru în magazin. El ia masa la ora cinci. Eu iau revistele de la fratele meu. Noi luãm o cutie de bomboane. Ei iau trenul de Chiºinãu. Toate bomboanele sunt scumpe.

RECAPITULARE

67

RECAPITULARE (lecþiile 6–10) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Formele verbului a avea la eu am noi tu ai voi el, ea are ei, ele

timpul prezent, modul indicativ: avem n-am n o i n-avem eu aveþi tu n-ai voi n-aveþi au el, ea n-are ei, ele n-au

NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã: У меня есть брат – Eu am un frate. У него есть деньги – El are bani. У нас есть дом – Noi avem casã. Formele adjectivului pronominal posesiv: meu tãu sãu (lui, ei) nostru vostru lor

mea ta sa (lui, ei) noastrã voastrã lor

Adjectivele cu trei terminaþii: larg largã largi

mei tãi sãi (lui, ei) noºtri voºtri lor

mele tale sale (lui, ei) noastre voastre lor

Adjectivele cu douã terminaþii:

mic micã mici

mare mari

verde verzi

Conjugarea verbelor la timpul prezent, modul indicativ. Verbele de conjugarea I fãrã sufix ºi cu sufix. eu ascult tu asculþi el, ea ascultã noi ascultãm voi ascultaþi ei, ele ascultã

eu completez tu completezi el, ea completeazã noi completãm voi completaþi ei, ele completeazã

Conjugarea verbelor neregulate ºi a unor verbe cu forme speciale la timpul prezent, modul indicativ. A da

A lua

A vrea

A intra

A umbla

dau dai dã dãm daþi dau

iau iei ia luãm luaþi iau

vreau vrei vrea vrem vreþi vor

intru intri intrã intrãm intraþi intrã

umblu umbli umblã umblãm umblaþi umblã

Numeralele cardinale: unu, doi, trei, patru, cinci, ºase, sapte, opt, nouã, zece, unsprezece, doisprezece/ douãsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, ºaisprezece, ºaptesprezece, optsprezece, nouãsprezece. Limba – mijloc de integrare socialã

68

RECAPITULARE Dumneavoastrã deja puteþi: Sã indicaþi posesorul: Fratele meu Pãrinþii mei Sora mea Surorile mele Profesorii noºtri/voºtri Profesoarele noastre/voastre Sã spuneþi cã aveþi nevoie de ceva: Am nevoie de bani/de cãrþi. Sã precizaþi timpul: Ce orã e? Cât e ceasul? Sã spuneþi despre locul unde se desfãºoarã o acþiune: Unde lucreazã Mihai? Sã precizaþi preþul unei mãrfi: Cât costã? La ce preþ e? Cum daþi marfa?

Dumneavoastrã deja ºtiþi 332 de cuvinte.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 11

LA MUNTE

69

LA MUNTE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a apãrea a aranja a bea a cãdea a dispãrea a încãpea a înregistra a mânca a pleca a putea a rezerva a tãcea a urca a vedea

aer agenþie apã autocar camerã cazare cãlãtorie cheie copac limbã loc lunã masã

munte nor obosealã pat plimbare portbagaj recepþie soare somn staþiune traseu valizã vârf

adânc balnear curat fermecãtor strãin

repede

când? de ce?

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum descriem o acþiune

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 11

LA MUNTE

70

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos. La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor. Soarele este frumos. Traseul este lung. Somnul este adânc. Turiºtii pleacã la plimbare. Noi urcãm în vârf de munte. 2. Citiþi dialogurile pe roluri. a – Cine pleacã la munte? – Familia Ionescu pleacã la munte. – Cine rezervã bilete? – Tata rezervã bilete. – Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – La agenþia de turism. – Cine rezervã locuri la hotel? – Mama rezervã locuri la hotel.

b – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi? – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi. – Mama lui Radu rezervã o camerã cu 2 paturi? – Nu, mama lui Radu vrea o camerã cu 4 paturi. – Unde rezervã ei camere? – Ei rezervã camere la recepþie.

3. Restabiliþi replicile. ?

Unde pleacã familia Ionescu?

?

De ce au ei nevoie?

Cumpãrãtorul intrã în magazin. El ia douã cutii de bomboane. ? O cutie de bomboane costã 30 de lei. ? Da, cumpãrãtorul are nevoie de multe produse.

Iau ºi ciocolatã? Preferã marfã scumpã? Preþul este convenabil pentru ei?

4. Continuaþi dialogurile. – Unde urcã Dan? – Dan urcã în autocar. – Ce are Dan în mânã? – Dan are în mânã o valizã. – Unde urcã mama lui Dan?

Limba – mijloc de integrare socialã

– Mama lui Dan urcã în autobuz. – Ce are în mânã mama lui Dan? – Are în mânã o valizã ºi o hainã. –

– Unde pleacã autocarul? – Autocarul pleacã la o staþiune în munþi. – Unde plecaþi dvs.? –

LECÞIA 11

LA MUNTE

71

Modificãm 5 . Urmaþi modelul modelul.. Model:

aer aerul; munte muntele; masã plimbare plimbarea; cheie cheia.

masa;

pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc; perete, frate, pãrinte, prenume, nume, soare; recepþie, femeie, lecþie, rochie, soþie, chimie, agenþie, baie; bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã; clãdire, angajare, organizare, concediere.

Alcãtuim Dicþionar de contexte minime aer curat staþiune balnearã peisaj fermecãtor cazare ºi masã

a bea

apã bere vin suc

a mânca

fructe mult puþin

a rezerva bilete o camerã

6. Alcãtuiþi propoziþii.

Model:

Ion Eu Noi Tu

Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.

a nota a completa a aranja a lua

hainele bomboane formularul orarul

în agendã în birou în cutii în valizã

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – –

Ce vezi tu? Eu vãd niºte munþi. ªi ei vãd munþii? Nu, ei nu vãd munþii, ei vãd niºte copaci. Dar ce vedeþi voi? Noi vedem un autocar. Ce vãd turiºtii? Turiºtii vãd un peisaj de munte. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 11

LA MUNTE

72

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a A vedea (ã/e)

A apãrea (ã/a) eu vãd tu vezi el, ea vede

- em - eþi –

– -i -e

noi vedem voi vedeþi ei, ele vãd

eu apar tu apari el, ea apare

Aplicãm 7. Citiþi dialogurile: a – – – – – –

De unde apare soarele? Soarele apare de dupã nori. De unde apare luna? Luna apare de dupã nori. De unde apar soarele ºi luna? Soarele ºi luna apar de dupã nori.

De unde? De dupã

A dispãrea (ã/a) eu dispar tu dispari el, ea dispare b – – – – – –

noi dispãrem voi dispãreþi ei, ele dispar

Unde dispare soarele? Soarele dispare dupã nori. Unde dispare luna? Luna dispare dupã nori. Unde dispar soarele ºi luna? Soarele ºi luna dispar dupã nori. A bea eu beau tu bei el, ea bea

noi bem voi beþi ei, ele beau

c – – – –

d Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? ªi eu beau apã mineralã. Dar el ce bea? ªi el bea apã mineralã.

A cãdea eu cad tu cazi el, ea cade

(a/ã; d/z) noi cãdem voi cãdeþi ei, ele cad

Limba – mijloc de integrare socialã

– – – –

Noi bem lapte. Voi ce beþi? ªi noi bem lapte. Dar ei ce beau? Ei beau bere.

A tãcea eu tac tu taci el, ea tace

a/ã; c/œ noi tãcem voi tãceþi ei, ele tac

noi apãrem voi apãreþi ei, ele apar

LECÞIA 11

LA MUNTE

73

8. Puneþi verbele la forma cerutã de context. Model:

Eu (a bea) apã

Eu beau apã

Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi (a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii. 9. Completaþi propoziþiile. Model:

Eu beau lapte.

Eu beau (ce? )

Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______. Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____. Observaþi ºi reþineþi: lapte apã mineralã limonadã ceai cafea bere

A bea

în din dupã de dupã

un peisaj un autocar un copac un munte un restaurant

A vedea

A încãpea (unde?)

în valizã în autocar în dulap

A cãdea (de unde?)

din mânã din portbagaj din pat

A apãrea (de unde?)

de dupã nori de dupã hotel de dupã copaci

A dispãrea (unde?)

dupã nori dupã hotel dupã copaci

10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus. Construcþia eu pot tu poþi el, ea poate noi putem voi puteþi ei, ele pot

a putea + infinitivul verbului

examina (ce?)

textul actele documentele tabloul manualul situaþia

eu pot tu el, ea noi voi ei, ele

semna (ce?)

un document un contract un act

Limba – mijloc de integrare socialã

74

LA MUNTE eu pot tu el, ea noi voi ei, ele

LECÞIA 11

la uzinã la birou la calculator

lucra (unde? la ce?)

11. Citiþi ºi completaþi dialogurile. a – Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul? – Da, eu pot examina textul. – Nu, eu nu________________________________ b – Dana poate studia limbi strãine? – Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea? – ________________________________________ c – Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu? – Da, noi putem semna un contract de angajare la serviciu. – Nu, noi nu putem semna contractul acesta. – De ce? – ________________________________________ d – Colegii tãi pot desena un peisaj? – Da, _________________________ – Nu, _________________________ 12. Rãspundeþi la întrebãri.

1) un document Ce putem semna?

2) __________________ 3) __________________

Când puteþi organiza o conferinþã?

1) dupã masã 2) __________________ 3) __________________

Cum poþi examina un text

1) atent 2) __________________ Se poate+verb 3) __________________

Nu se poate+verb

13. Alcãtuiþi dialoguri similare. a – Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Da, se poate. – Nu, nu se poate. Limba – mijloc de integrare socialã

b – Se poate desena pe tabla aceasta? – Da, se poate. – Nu,____________

LECÞIA 11

LA MUNTE

75

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum descriem o acþiune Structuri Cum?

repede

Cât?

mult

încet

bine

rãu

atent

puþin

Utilizãm 14. Rãspundeþi la întrebãri. Cum urcã turiºtii în munþi? Cum ascultã cursanþii? Cum vede Dan? Cum lucreazã colegul?

repede / încet atent bine repede / încet; bine /rãu.

15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie. Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. beau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.

Ei

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ La munte Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþia de turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã. Acolo sunt ape minerale. La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã în serpentinã. Peisajul este fermecãtor. Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia de la recepþie. Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad de obosealã. La aer curat somnul este adânc. 16. Rãspundeþi la întrebãri. Unde pleacã familia Ionescu? Ce aranjeazã mama în valizã? Unde aranjeazã mama hainele? Ce rezervã tata? Ce este la staþiunea balnearã? Cum este la munte? De unde apare soarele? Cum este peisajul? Ce este la staþiune? Ce ia Dan de la recepþie? Unde stau ei dupã masã? Cum este aerul la munte? Cum este somnul la aer curat?

Limba – mijloc de integrare socialã

LA MUNTE

76

LECÞIA 11

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.

Situaþii de comunicare Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el. Învãþãm un proverb Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Dan urcã repede. El vede bine. Ea deseneazã atent. Bunicul mãnâncã încet.

Beau apã mineralã. El vede un peisaj. Valiza încape în portbagaj. Soarele dispare dupã nori. Pot rezerva un loc la hotel. Putem semna contractul. Nu pot lucra la calculator. – Se poate intra? – Da, se poate. – Nu, nu se poate.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

77

LA TEATRU

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a aduce a ajunge a aplauda a cere a cunoaºte a duce a face a începe a înþelege a merge a rãmâne a rãspunde a scrie a spune a trece

amator decor informaþie lucru prieten propunere spectacol spectator

acela, aceea fiecare interesant pânã la cu ce

astã searã devreme înainte înapoi pe jos seara târziu ziua

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm timpul unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

78

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor. 2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc: acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; intelectuale.

acþiuni legate de vorbire ºi de scriere;

acþiuni

3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba. 4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime. 5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase: cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor;

cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.

Modificãm 6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri. decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.

Alcãtuim 7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele: acasã, repede, încet. 8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele: a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme. Dicþionar de contexte minime

a rãmâne

a cere

Limba – mijloc de integrare socialã

acasã în oraº la bibliotecã la prieteni un bilet informaþii ajutor rãspuns

a ajunge

a înþelege

acasã la Chiºinãu devreme târziu lecþia o problemã muzica totul

LECÞIA 12

LA TEATRU

79

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Eu merg cu troleibuzul. ªi tu mergi cu troleibuzul? ªi eu merg cu troleibuzul. Dar ei cu ce merg merg? Ei merg cu maºina.

– – – –

Eu ajung acasã ziua. Dar tu când ajungi acasã? Ajung acasã seara. Dar el când ajunge acasã? El ajunge acasã dimineaþa.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a Terminaþiile a face a ajunge a începe – -i -e -em -eþi –

eu tu el, ea noi voi ei, ele

fac faci face facem faceþi fac

ajung ajungi ajunge ajungem ajungeþi ajung

încep începi începe începem începeþi încep

a merge

a spune

a rãmâne

merg mergi merge mergem mergeþi merg

spun spui spune spunem spuneþi spun

rãmân rãmâi rãmâne rãmânem rãmâneþi rãmân

Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent. Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?

Aplicãm 9. Alegeþi forma potrivitã. Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec, trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu. Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece, trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg, înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer, cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem, rãmân) în oraº. 10. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã. Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.

A merge – noi, înainte A merge – noi, la serviciu A aduce – voi, cãrþi A face – tu, o uºã A cere – eu, un dicþionar A trece – eu, pe lângã ºcoalã A merge – ceasul meu, înainte A întreba – noi

iar

A merge – ei, înapoi A merge – ei, la plimbare A aduce – ei, ciocolatã A face – el, o fereastrã A cere – tu, un manual A trece – voi, pe lângã bibliotecã A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute A rãspunde – ei Limba – mijloc de integrare socialã

LA TEATRU

80

LECÞIA 12

11. Rãspundeþi la întrebãri. Model 1:

– Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.

Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria? Model 2:

– Fiecare merge ziua la serviciu? – Nu fiecare merge ziua la serviciu.

Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte bine oraºul? 12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri. Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui. Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta? 13. Rãspundeþi la întrebãri. Când începe spectacolul? Când pleacã ei în excursie? Când face ea cumpãrãturi? Când ajungeþi la Kiev? Când începe concertul? Când ajungi acasã? Câte limbi cunoºti? Unde merge autobuzul acesta? Cine aduce apã? Cum este propunerea lui?

seara dimineaþa ziua devreme seara la ora ºapte douã la Iaºi ei interesantã

14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos. – Model: – – –

Cine merge acasã? T u mergi acasã? Tu Da, eu merg acasã. Dar Victor merge ºi el acasã? Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.

la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã 15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. a – – – – – –

Unde mergi? Merg cu prietenii la film. Dar ei? Ei merg la muzeu. Dar voi unde mergeþi? Noi mergem la concert.

Limba – mijloc de integrare socialã

la circ la spectacol la plimbare

Voi

LECÞIA 12 b – – – –

LA TEATRU

Ce faci astãzi? Dimineaþa merg la universitate. Seara nu mergi la plimbare? Nu, seara rãmân acasã.

81

la ºcoalã pe la rude la film la prietenul meu

c 16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.

17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.

a scrie

un exerciþiu o dictare cu creionul cu cretã în caiet

– Ce scrie elevul? – Cu ce scrie studentul? – În ce scrie el? – Pe ce scrie ea? – În ce limbã scrie el?

V erbul a scrie Verbul eu scriu tu scrii el,ea scrie

18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos. – – – –

…? Radu scrie la tablã. …? El scrie un exerciþiu.

– – – –

…? Elevii scriu o dictare. …? Ei scriu dictarea în caiete.

noi scriem voi scrieþi ei, ele scriu

Pronumele acela, aceea

masculin feminin

singular acela aceea

plural aceia acelea

masculin

feminim

neutru

bãiatul acela fata aceea trenul acela bãieþii aceia fetele acelea trenurile acelea

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

82

19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea. Model:

Bãrbat

bãrbatul acela; FFemeie emeie

femeia aceea

Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa. Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul. Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele. Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile. 20. Rãspundeþi la întrebãri. Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care sunt prietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lor sau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm timpul unei acþiuni

Când?

ziua dimineaþa seara

în fiecare zi în fiecare dimineaþã în fiecare searã

în fiecare an în fiecare lunã

21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus. Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când pleci la facultate?

Când mergeþi la film?

Când duci bãiatul la ºcoalã?

22. Citiþi dialogurile. – Seara eºti acasã? – Da, sunt acasã în fiecare searã.

– El întârzie în fiecare zi? – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.

– Aveþi matematica în fiecare zi? – Nu, nu avem matematica în fiecare zi.

– Ascultaþi muzicã în fiecare searã? – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prietenii merg la teatru Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara asta la Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþia Casa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare. Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete: – Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã? – Da, avem. – Aveþi ºi locuri la parter? – Pentru astã searã avem locuri numai la balcon. Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole. Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actori sunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

83

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant cu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi. Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre casã. Seara târziu prietenii ajung acasã. în seara asta – сегодня вечером în rolul principal – в главной роли

seara târziu – поздно вечером cortina cade – занавес опускается

23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri. Unde merg prietenii dupã serviciu? Ce spectacol este la teatru în seara asta? Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio? Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare? Ce aflã bãieþii din program? Cine este în rolul principal în spectacolul acesta? Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract? Când ajung prietenii acasã? 24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã: când este acasã; când merge la serviciu; când ajunge acasã; dacã merge în fiecare an la mare;

dacã merge în fiecare zi la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.

Joc de rol Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet. Învãþãm un proverb Orice lucru este bun la timpul sãu.

Generalizãm Modele gramaticale Modele comunicative Ziua sunt la serviciu. În fiecare searã fac o plimbare. În fiecare an merg la mare. Dimineaþa fac gimnasticã. Seara ascult muzicã.

– Când începe spectacolul? – Spectacolul începe la ora 8. – Când sunteþi acasã? – Sunt acasã seara. Eu pot scrie dictarea aceasta. Ce putem face?

Limba – mijloc de integrare socialã

84

ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

LECÞIA 13

ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a auzi a coborî a deveni a dormi a ieºi a invita a lua loc a ºti a veni

ciorbã cuþit cuvânt farfurie furculiþã lingurã mâncare oaspete pahar poftã sarma scarã tacâm vizitã zgomot

cald gustos rece

afarã de obicei

Poftã bunã!

nimic

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000)

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm vârsta cuiva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 13 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI I. ○ VOCABULAR ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

85



Încercãm 1. Numiþi obiectele din imaginile de mai jos.

2. Spuneþi cum este: bãutura ciorba

pâinea mâncarea

apa sucul

cald gustos

rece

3. Priviþi persoanele din imagini ºi spuneþi ce fac ele.

Modificãm 4. Puneþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos. Model:

Spectacolul este interesant Spectacolele sunt interesante.

Paharul este curat. Strada este largã. Seara este rece. harnic. Profesorul este atent. Îngheþata este delicioasã.

Cutia este mare.

Elevul este

Alcãtuim 5. Completaþi propoziþiile dupã modelul prezentat. Model: Eu fac o propunere. Eu cer o farfurie. Eu beau un pahar de apã. Eu mãnânc o ciorbã. Eu scriu un cuvânt. Eu fac o vizitã. Eu desenez o scarã. Eu beau o bãuturã.

ªi noi facem o propunere.

ªi tu … ªi el … ªi ei … ªi ea … ªi voi … ªi el … ªi ei …

Limba – mijloc de integrare socialã

86

ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

LECÞIA 13

6. Citiþi dialogurile ºi alcãtuiþi dialoguri similare. a – – – –

Unde merg ei azi seara? Ei merg în vizitã. ªi voi unde mergeþi? Noi mergem la un film.

b – – – –

Cine face mâncare? Bunica face mâncare. Cum este mâncarea ei? Mâncarea ei este caldã ºi gustoasã.

7. Rãspundeþi la întrebãri. Aveþi apã rece? Ieºiþi seara la plimbare? Mergeþi astãzi în vizitã la prieteni? Ce aveþi în frigider? supã?

Ce luaþi de la magazin? Cum este ciorba? Cine mãnâncã

Dicþionar de contexte minime a auzi

un cântec o melodie un cuvânt

a deveni

medic ºef prieteni

a ieºi

din casã în stradã afarã

a invita

prietenii în vizitã o fatã la teatru oaspeþii în casã

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Ieºi afarã? Da, ies ies. Dar cine nu iese iese? Vasile ºi Petru nu ies ies.

– – – –

Unde cobori cobori? Cobor la universitate. ªi ei coboarã la universitate? Nu, ei nu coboarã la universitate.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV -a în -i ffãr ãr ã sufix IV-a ãrã Terminaþiile – -i -e -im -iþi –

eu tu el, ea noi voi ei, ele

a dormi

a veni

a ºti

a auzi

a ieºi

dorm dormi doarme dormim dormiþi dorm

vin vii vine venim veniþi vin

ºtiu ºtii ºtie ºtim ºtiþi ºtiu

aud auzi aude auzim auziþi aud

ies ieºi iese ieºim ieºiþi ies

Aplicãm 8. Completaþi propoziþiile. Model:

– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 13 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI Eu vin acasã El iese din birou. Tu ºtii lecþia. Eu invit oaspeþii. Noi ieºim la balcon. Ei ºtiu situaþia. Noi invitãm prietenii.

87

ªi el … ªi eu … ªi el … ªi tu … ªi ei … ªi voi … ªi ei …

9. Puneþi verbul din parantezã la forma cerutã de context. Noi (a dormi) lângã fereastrã. Andrei (a ieºi) din birou. Voi (a veni) la medic. Ana ºi Elena (a ieºi) afarã. Eu (a rãmâne) la bunici. Spectacolul (a începe) la ora ºase. Vasile (a merge) pe jos. Muncitorii (a merge) la uzinã. Ea (a scrie) o frazã în caiet. 10. Completaþi propoziþiile folosind verbul cerut de context. Filmul ___________ interesant. Conducãtorul _________ muncitorii la agenþie. Ghidul _______ bine muntele. Fratele ________ târziu de la spectacol. Copilul _________ ciorba cu lingura. Eu __________ prietenii la masã. Noi nu _________ tema pentru acasã. În fiecare zi eu ________ la etajul trei. Cineva ________ pe scãri. Copilul _________ din casã. 11. Formulaþi întrebãri. Model:

Aud o istorie. – Ce fac eu?

Invitãm colegii la restaurant. pe scãri. ªtie o noutate.

El devine ºef.

Ieºim din clãdire.

Voi veniþi la birou.

Cobor

12. Rãspundeþi la întrebãri. El iese afarã? ªtii ce datã e astãzi? Cobori pe scãri? Auzi melodia? Auzi ce spune el? Inviþi prietena la film? Guºti sarmalele? Dormi în salon? Vii în vizitã la noi? 13. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri. Model:

– Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Nu, nu ieºim ssee ara în parc cu prietenii.

ªtiþi bine lecþia? Coborâþi la staþia aceasta? Auziþi zgomotele din stradã? vizitã? ªtiþi ce face el? Copilul doarme bine?

Invitaþi prietenii în

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV -a în -î ffãr ãr ã sufix IV-a ãrã Terminaþiile – -i -ã -âm -âþi -ã

a coborî eu tu el, ea noi voi ei, ele

cobor cobori coboarã coborâm coborâþi coboarã

14. Alegeþi forma potrivitã. Maria (cobor, coboarã) pe scãri. Voi (coboarã, coborâþi) cu liftul. Tu (cobori, coborâm) pe scãri. Bãiatul (coborâm, coboarã) din copac. Soarele (cobor, coboarã) dupã orizont. Oaspeþii (coborâþi, coboarã) pe scãri. Cine (coborâm, coboarã) din autobuz? (Coborâþi, coborâm) aici? Limba – mijloc de integrare socialã

88

ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

LECÞIA 13

Numeralele Numeralele 20 – 90 Numeral (2 – 9) + zeci

20 – douãzeci 30 – treizeci 40 – patruzeci

50 – cincizeci 60 – ºaizeci 70 – ºaptezeci

80 – optzeci, 90 – nouãzeci

Numeralele 21 – 99 Numeral (20 – 90) + ºi + numeral

21 – douãzeci ºi unu – douãzeci ºi una 22 – douãzeci ºi doi – douãzeci ºi douã

34 – treizeci ºi patru 46 – patruzeci ºi ºase 83 – optzeci ºi trei 99 – nouãzeci ºi nouã

100 – o sutã 200 – douã sute

700 – ºapte sute 900 – nouã sute

Numeralele 100 – 900 Numeral (2 – 9) + sutã /sute Numeralele 101 – 999 Numeral (100 – 900) + numeral

101 – o sutã unu, o sutã una 135 – o sutã treizeci ºi cinci 274 – douã sute ºaptezeci ºi patru 893 – opt sute nouãzeci ºi trei

Numeralele 1000 – 9000 Numeral (1 –9) + mie / mii

o mie trei mii

douã mii patru mii

14. Numiþi numeralele. 14, 16, 19, 23, 29, 38, 49, 58, 59, 64, 73, 82, 94, 126, 248, 389, 475, 578, 643, 782, 934, 946, 974, 999. Îmbinarea numeralului cu substantivele

1 –19 + substantiv

un bãiat o fatã

douã cãrþi zece copii

20… + de + substantiv

douãzeci de copaci treizeci ºi unu de elevi

o sutã de creioane douã sute treizeci de zile

15. Puneþi în locul punctelor, unde este necesar, prepoziþia de. 2 … fraþi, 3 … oraºe, 5 … medici, 10 … linguri, 23 … turiºti, 50 … manuale, 125 … ziare, 250 … studenþi, 300 … troleibuze, 547 … lei, 960 … soldaþi.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 13 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

89

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm vârsta cuiva – Câþi ani ai? – Am 20 de ani.

– Câþi ani aveþi? – Am 40 de ani.

– Câþi ani are? – Are 60 de ani.

16. Citiþi dialogul ºi alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. – – – –

Câþi ani ai? Am 21 de ani. Câþi ani are prietenul tãu? Prietenul meu are 19 ani.

bunicul tãu unchiul lui ºeful vostru feciorul tãu

Situaþii de comunicare Întrebaþi-l pe colegul dvs. câþi ani are, câþi ani au rudele lui.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Astãzi avem oaspeþi Astãzi familia Rotaru are oaspeþi. În vizitã la ei vine Radu cu doi prieteni din Paris. Mama pune masa. Ea are nevoie de ajutor. De obicei, Dan aduce tacâmurile: farfurii, pahare, linguri, furculiþe ºi cuþite, iar sora lui aduce mâncarea. Iatã vin oaspeþii. Ei coboarã din maºinã ºi urcã scãrile. Ei intrã în casã ºi iau loc la masã. Împreunã cu oaspeþii sunt ºapte persoane: mama, tata, Dan, sora lui ºi oaspeþii lor, Radu ºi prietenii lui. Pe masã este un buchet de flori. La masã ei au sarmale, plãcinte ºi vin roºu. Sarmalele ºi plãcintele sunt calde ºi gustoase. Vinul este rece ºi bun. Oaspeþii mãnâncã cu poftã. Ei beau vinul cu pahare mici. Dupã masã familia Rotaru împreunã cu oaspeþii ies la plimbare. Ei merg în parcul din centru. În drum spre parc ei trec pe lângã monumentul lui ªtefan cel Mare. În parc ei stau pe o bancã. Vremea este frumoasã. Copacii sunt verzi, aerul este curat. a pune masa – накрыть на стол în drum spre… – по дороге к… 17. Rãspundeþi la întrebãri. Cine vine în vizitã? Cine pune masa? Cine aduce tacâmurile? Cine aduce mâncarea? Cine sunt oaspeþii? Ce este pe masã? Câte persoane sunt la masã? Cum sunt sarmalele ºi plãcintele? Cum este vinul? Unde merg dupã masã familia Rotaru ºi oaspeþii lor? Cum este aerul în parc? Situaþii de comunicare Povestiþi despre o searã petrecutã cu prietenii.

Limba – mijloc de integrare socialã

90

ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

LECÞIA 13

Învãþãm un proverb Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

– – – – – –

Vin peste cinci minute. Când vii la noi? Radu vine în vizitã. Noi ieºim la plimbare. Când ieºiþi în oraº? Ei nu ies seara din casã. ªtiu bine lecþia.

Câþi ani ai? Am 19 ani. Câþi ani aveþi? Am 35 de ani. Câþi ani are fratele tãu? Fratele meu are 16 ani.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 14

LECTURI PENTRU SUFLET

91

LECTURI PENTRU SUFLET

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a citi a construi a folosi a gãsi a gândi a glumi a greºi a hotãrî

a lipsi a locui a mulþumi a munci a obosi a primi a rãsfoi a vorbi

capitalã cetãþean chestiune dispoziþie eveniment lecturã liniºte odihnã plãcere poezie prezent prozã suflet ºtiinþã viitor

atunci deja încã niciodatã româneºte ruseºte totdeauna cineva ceva

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix

III.

INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum exprimãm durata unei acþiuni

IV.

TEXT-SINTEZÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECTURI PENTRU SUFLET

92

I.

LECÞIA 14

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos. zile de odihnã carte de lecturã

odihnã pentru suflet suflet mare om de suflet salã de lecturã a citi în original dispoziþie bunã.

Modificãm 2. Completaþi cu articolele necesare. poet... meu preferat carte... mea preferatã prieten... meu din copilãrie preferate dispoziþi... mea e bunã poezii... lui Mihai Eminescu. 3. Completaþi tabelul. România Rusia Anglia Italia Turcia Grecia

român

limba românã

a vorbi româneºte

Alcãtuim 4. Aþi fãcut cunoºtinþã cu un domn sau cu o doamnã din una din þãrile indicate. Daþi-i o caracteristicã dupã modelul de mai jos. Domnul Smith este din Statele Unite ale Americii. El este american. ªtie multe limbi: rusa, ucraineana, italiana, româna. 5. Alcãtuiþi propoziþii cu antonimele: bunã – rea, nou – vechi, scump – ieftin, cald – rece.

Model:

Masa aceasta este micã, iar masa aceea este mare.

6. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a putea. a a a a

A putea

hotãrî folosi construi vorbi

A nu putea

citi gândi glumi lipsi

7. Completaþi. Model:

Copilul este încã mic.

Limba – mijloc de integrare socialã

Copilul este deja mare.

cãrþi... mele

LECÞIA 14 Elevul ... nu citeºte. Mama ... nu doarme. Nepoþelul meu ... nu poate merge.

LECTURI PENTRU SUFLET

Elevul ... citeºte. Mama ... doarme. Nepoþelul meu ... poate merge.

93

încã deja

Dicþionar de contexte minime salã de lecturã zile de odihnã om de suflet

poet preferat suflet mare dispoziþie bunã

a citi o carte a primi bani a primi ajutor a primi oaspeþi

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Când citeºti presa? Citesc presa în fiecare dimineaþã. Dar colegul dvs. când citeºte presa? ªi colegul meu citeºte presa dimineaþa.

– Când rãsfoieºti o carte? – R ãsfoiesc o carte când am o orã liberã. – Când vorbeºti cu prietenii? – Vorbesc cu prietenii când suntem împreunã. – Când pleci la munte? – Azi hotãrãsc când plec. Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix Terminaþiile -esc -eºti -eºte -im -iþi -esc

eu tu el, ea noi voi ei, ele

a citi

a gãsi

a greºi

a primi

a rãsfoi

citesc citeºti citeºte citim citiþi citesc

gãsesc gãseºti gãseºte gãsim gãsiþi gãsesc

greºesc greºeºti greºeºte greºim greºiþi greºesc

primesc primeºti primeºte primim primiþi primesc

rãsfoiesc rãsfoieºti rãsfoieºte rãsfoim rãsfoiþi rãsfoiesc

a hotãrî -ãsc -ãºti -ãºte -âm -âþi -ãsc

hotãrãsc hotãrãºti hotãrãºte hotãrâm hotãrâþi hotãrãsc

Aplicãm 8. Urmaþi modelul:

Eu obosesc repede.

Tu

a nu lipsi

niciodatã

El, ea

a citi

încet Limba – mijloc de integrare socialã

94

LECÞIA 14

LECTURI PENTRU SUFLET Noi Ei, ele

a munci a vorbi

mult repede

9. Completaþi. Eu citesc o carte. Tu nu ______________nimic? Noi citim repede. ªi ei _______________ repede? Tu nu greºeºti niciodatã. Nici el nu _______________niciodatã? Voi primiþi scrisori. Tu _______________ telegrame? Spre searã eu obosesc. Voi nu __________ spre searã? 10. Rãspundeþi. Eu pot citi româneºte. Dar el? ªi el ____________________ . Noi putem citi franþuzeºte. Dar ele? ªi ele ______________. Tu începi a citi un roman. Dar ei? ªi ei ________________. 11. Folosiþi în propoziþii verbele: a citi / a rãsfoi carte ziar a citi manual a rãsfoi revistã roman album 12. Completaþi. Noi primim scrisori în fiecare zi. Ei nu ____________ scrisori în fiecare zi. Eu vorbesc despre o carte. Radu _____________ despre o piesã de teatru. Noi gãsim bilete la teatru. Voi nu ____________ locuri libere. Noi rãsfoim ziarele, iar ei __________________ o carte. 13. Urmaþi modelul. În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele. Dimineaþa rãsfoim ziarele. În fiecare searã ieºim la plimbare. _______________________________. În fiecare zi mergem la serviciu. _________________________________. În fiecare noapte dormim bine. _________________________________. 14. Folosiþi verbele din paranteze la: persoana I – eu;

persoana a II-a – tu;

persoana a III-a – el.

Dimineaþa (a bea) ____________ o cafea ºi (a citi) _______________ ziarele. Apoi (a merge) _______________ la serviciu. (A lua masa) __________________ la cafenea. Seara (a lua) ___________ troleibuzul ºi (a veni) _________ acasã. În orele libere ( a rãsfoi) ______________ revistele, (a citi) ______________ o carte interesantã. ªi sufletul (a avea nevoie) ___________________ de odihnã. 15. Rãspundeþi. Ce facem în:

sala de curs? sala de sport? sala de spectacol? sala de lecturã?

Limba – mijloc de integrare socialã

a face sport a asculta lecþia a citi literaturã de specialitate a privi spectacole

LECÞIA 14

LECTURI PENTRU SUFLET

95

16. Alcãtuiþi propoziþii. a obosi (de ce?, din ce cauzã?)

a citi (unde?)

a primi (ce?)

acolo aici acasã în salã

a citi (ce?)

de lucru de lecþii de lecturã

o revistã un ziar un dicþionar o carte

cartea biblioteca banii

a gãsi (ce?)

ajutor o revistã un ziar

17. Lucraþi în grup. Completaþi tabelul. Model:

a face sport cine? Lucia; când? Dimineaþa; unde? În sala de sport.

Cine?

Când?

Unde?

A rãsfoi presa A invita oaspeþi A avea dispoziþie bunã A construi o casã A asculta o lecþie A gãsi bani A citi o nuvelã A folosi dicþionarul 18. Rãspundeþi la întrebãri. Despre ce scriu ziarele?

Ce citeºti dimineaþa?

Ce citeºti seara?

Ce citeºti în zilele de odihnã?

19. Formulaþi întrebãri pentru fiecare cuvânt. Model:

Elena citeºte o carte. Cine citeºte o carte?

Ce citeºte Elena?

Ce face Elena?

Fratele primeºte scrisori. Cursanþii folosesc dicþionarul rus-român. Bunicul rãsfoieºte revista. Studenþii lipsesc de la lecþii. 20. Formaþi cuvinte noi dupã modelul: A învãþa – învãþãtor A organiza ____________ A examina ____________ A începe ______________ A trece _______________ A citi _________________

Verb + -tor = substantiv a citi + -tor = cititor

Limba – mijloc de integrare socialã

96

LECTURI PENTRU SUFLET

LECÞIA 14

21. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi un dialog similar. La bibliotecã – Bunã ziua. – Bunã ziua. – Vreau o carte de poezii. – Avem aici cãrþi de poezii în multe limbi. Ce fel de carte vreþi? – Vreau o carte de poezii în limba românã. – Ce scriitori preferaþi? – Prefer clasicii. – Iatã o carte de Mihai Eminescu. Este un mare poet român. – Mulþumesc. – Cu plãcere. – La revedere. – Pe curând. 22. Rãspundeþi la întrebãri. Ce vrea cititorul? Ce rãspunde bibliotecara? Cine este Mihai Eminescu?

Ce carte vrea cititorul?

COMUNICATIVE III.○ ○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum exprimãm durata unei acþiuni Structuri Cât timp?

mult puþin totdeauna

toatã ziua toatã luna tot anul

Utilizãm 23. Rãspundeþi la întrebãri. – Cât citeºte un student bun? – ———————————————– El lipseºte mult de la cursuri? – —————————————————– Când glumeºte un om? – ———————————————————————— 24. Restabiliþi replicile. – Ion munceºte toatã luna. ————————————————————————— – Când e bolnav, lipseºte mult de la cursuri. ————————————————————————— – Cursanþii învaþã tot anul. – ————————————————————————

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 14

LECTURI PENTRU SUFLET

97

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Lecturi pentru suflet Când obosesc, am nevoie de odihnã pentru suflet. Gãsesc odihna în lecturã. Citesc multe lucruri, dar, pentru suflet, prefer o carte bunã de poezie sau de prozã. Sunt zile când sufletul cere prozã. Atunci citesc din Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Liviu Rebreanu, Ion Druþã. Citesc ºi româneºte, dar ºi ruseºte: Lev N. Tolstoi, Anton P. Cehov. Sunt zile când sufletul vrea poezie ºi atunci citesc din Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coºbuc. Citesc cãrþile în care gãsesc ºi adevãruri veºnice, dar ºi lucruri necesare pentru viaþa de zi cu zi. Citesc ºi ziare, ºi reviste. Din ziare aflu ºtirile ºi noutãþile ºi totdeauna sunt un om informat. Din reviste aflu multe lucruri noi din ºtiinþã ºi tehnicã. Citesc mult ºi ºtiu cã fac un lucru bun. Învãþ multe cuvinte noi. Învãþ în fiecare zi, în fiecare lunã, învãþ totdeauna. 25. Rãspundeþi la întrebãri. Când aveþi nevoie de odihnã pentru suflet? Ce cãrþi preferaþi pentru suflet? Ce citiþi din prozã? Ce citiþi din poezie? Când citiþi din M. Sadoveanu? În ce limbi citiþi? Ce scriitori ruºi citiþi? De unde aflaþi ºtiri ºi noutãþi? Situaþii de comunicare Sunteþi la bibliotecã. Discutaþi cu bibliotecara ce puteþi citi din poezia contemporanã. Sunteþi în vizitã la niºte prieteni. Discutaþi despre scriitorii din Republica Moldova. Aveþi un scriitor preferat? Povestiþi textul “Lecturi pentru suflet”. Învãþãm un proverb Gusturile nu se discutã.

Generalizãm

Modele comunicative

Modele gramaticale

Noi învãþãm totdeauna. Profesorii muncesc tot anul. Când eºti bolnav nu poþi dormi toatã noaptea. Toatã ziua citeºte literaturã de specialitate.

Eu citesc o carte. Eu primesc o scrisoare. El nu greºeºte niciodatã. Noi putem citi romanul acesta.

Limba – mijloc de integrare socialã

98

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a admira a ajuta a anunþa a aºtepta a cãuta a chema a crede

a cumpãra a întâlni a întâmpina a lãuda a observa a recunoaºte a vinde

afacere domeniu întâlnire înþelegere om

câteva câþiva orice oricine pe cine pe cineva

calm important altfel aºa reciproc

II.

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

III.

INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

IV.

TEXT-SINTEZÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 15 I.

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

99

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta. Eu admir Tu observi

biletele tabloul

El cautã Noi cumpãrãm

dicþionarul casa

2. Restabiliþi propoziþiile. eu, peisajul, admir, munþi, din.

observi, cineva, pe, tu.

ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.

Dicþionar de contexte minime Afacere convenabilã Preþ convenabil

Om de afaceri Întâlnire de afaceri

A aºtepta pe cineva A cãuta ceva

Modificãm 3. Puneþi verbele din paranteze la prezent. Eu (a admira) tabloul de pe perete. Tu (a observa) cartea de pe masã. Ea (a lãuda) spectacolul de la teatrul „M. Eminescu”. Voi (a cãuta) un coleg de grupã. Ei (a invita) o colegã de facultate.

Alcãtuim 4. Completaþi dialogul. – Ce faci aici? – Ascult ........

– ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Da, .......................

– Mergi la spectacol? – Da, ....................

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – –

Tu mã asculþi atent? Da, eu te ascult cu mare atenþie. Mã înþelegi? Te înþeleg. Dar pe el îl înþelegi? Da, îl înþeleg foarte bine.

– – – –

Tu ne aºtepþi acolo? Da, eu vã aºtept acolo. Dar pe ele le aºtepþi? Nu, pe ele nu le aºtept.

Limba – mijloc de integrare socialã

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

100

LECÞIA 15

Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ Cine? mã te îl o ne vã îi le

El, ea

eu tu el ea noi voi ei ele

cautã

Pe cine? mã te îl o ne vã îi le

Aplicãm 5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale. mã

ne

te El ... aºteaptã (pe cine?)

îl

îl



Tu ... ajuþi (pe cine?)

vã ne

îi

o le

le

6. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. în staþie Pe cine?

El aºteaptã

lângã Banca Naþionalã

unde? în clãdire

7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate. Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã. Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã. Soþul meu ... întâmpinã în staþie. 8. Înlocuiþi substantivele cu formele pronumelor personale neaccentuate. Model:

Eu (Ana) întâlnesc lângã cafenea Eu o întâlnesc lângã cafenea.

Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie. El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie. Tu (Dan) ... chemi la masa dvs. Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte. Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul. Limba – mijloc de integrare socialã

o

îi

LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

101

Observãm – – – – –

Te cautã un bãrbat la telefon. Pe mine? Da, pe tine tine. Pe tine te aºteaptã prietenii în staþie? Da, pe mine mã aºteaptã.

– ªi pe el îl aºteaptã? – Da, ºi pe el îl aºteaptã.

Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ.

pe cine ?

pe mine pe tine pe el pe ea pe noi pe voi pe ei pe ele

mã te îl o ne vã îi le

+ verb (prezent)

Aplicãm 9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile. Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr nr.. 74. El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr nr.. 74. Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. ....... atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua) .. ....... la mare? 10. Urmaþi modelul. Te cheamã Maria? – – – – –

Da, pe mine mã cheamã Maria.

Te ajutã pãrinþii? Da,.............................................................. Îl cautã colegul? Da, ............................................................. Te crede pe cuvânt. Da,…………………………………………… Îi anunþaþi despre examen? Da,………………………………… Le admirã bãieþii? Da,..............................................................

11. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. Model:

Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.

a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda. Model:

Cumperi ceva? Cumpãr o pâine pâine.

a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie. Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã. înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie. 12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale. – Bunã ziua. – Bunã ziua. Limba – mijloc de integrare socialã

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

102

LECÞIA 15

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã? – La Buiucani. Ce vã intereseazã? – Mã intereseazã magazinul „Cristina”. – Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful „Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.

Observãm – – – –

O cãutaþi pe Elena? N-o caut pe Elena, îl caut pe Dan. Nu este. Îl aºteptaþi? Nu-l aºtept aºtept, e târziu.

Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ Nu + mã = nu mã vede Nu + te = nu te vede Nu + îl = nu-l vede Nu + o = n-o vede

Nu + vã = nu vã vede Nu + ne = nu ne vede Nu + îi = nu-i vede Nu + le = nu le vede

Aplicãm 13. Daþi rãspunsuri negative. Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?

El o recunoaºte?

14. Continuaþi dialogurile. a – Este cineva aici? – Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Am nevoie de Ana. – Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – Cu cine? – .................................... c – Putem lua orice carte? – Da, puteþi lua orice carte. – Din orice domeniu? – ................................ e – Oricine ºtie informaþia aceasta? – Nu, .............................................

b – Aveþi nevoie de ceva? – Pot cumpãra pâine? – Da, câte pâini doriþi? – ..................................

d – Cumpãraþi orice marfã? – Nu, noi nu cumpãrãm ................................

f – Doriþi câteva cãrþi? – Da, doresc douã cãrþi. – .................................................

g – – – –

Unde sunt colegii voºtri? Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti. Câþi sunt la Bucureºti? ...........................................................................

Limba – mijloc de integrare socialã

Cineva persoanã Ceva lucru

Oricine Orice

Câþiva + substantiv masculin Câteva + substantiv feminin

LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

103

15. Citiþi dialogul pe roluri. – – – – – – – – –

Salut, Dan! Salut Ana. Tu eºti? Da, eu sunt. Ce mai faci? Mulþumesc, bine. Unde locuieºti? Stau în Chiºinãu. ªi ce faci aici? Am o întâlnire de afaceri. Cu cine?

– Cu o persoanã importantã. – ªi eu caut o persoanã. – E o întâlnire? – Da, am o întâlnire. – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte. – Cum o cheamã? – Ana Grigorescu. – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.

16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs. Cum vã cheamã? Mã cheamã .............................. Cum te cheamã? .................................................. Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã ............. Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã ............. Cum o cheamã pe fiica dvs.? .................................................. Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? .................................................. 17. Citiþi textul. Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva. Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã. 18. Continuaþi textul.

III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate Structuri Tu ai dreptate. El are dreptate. Dvs. aveþi dreptate.

Tu n-ai dreptate. El n-are dreptate. Dvs. n-aveþi dreptate.

El are dreptate? Da, el are dreptate. Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate. Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.

Nu vorbim aici, nu e bine.

Ai dreptate. Mergem la cafenea ºi vorbim.

Utilizãm 19. Rãspundeþi la întrebãri. ªeful întotdeauna are dreptate? Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia? Cine are dreptate: profesorul sau elevul? Limba – mijloc de integrare socialã

104

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

LECÞIA 15

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O întâlnire de afaceri Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã. Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu, care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã. 20. Rãspundeþi la întrebãri. Ce este Ana Grigorescu? Unde e librãria? Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi? Ce fel de cãrþi sunt în librãrie? Cine este Dan Vasilescu? De unde este el? De unde este ea? El o cunoaºte pe Ana? 21. Lucraþi în perechi. Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului? 22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs. Învãþãm un proverb Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Dan are o întâlnire de afaceri. Aºtept pe cineva. Ascult orice informaþie. Admir peisajul. Ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã. Aveþi dreptate. Nu aveþi dreptate. Aveþi dreptate când spuneþi cã ...

Eu îl ascult atent. Tu o aºtepþi? Noi vã aºteptãm lângã teatru. El o întâlneºte lângã cafenea. Îi anunþaþi când veniþi? Nu-l cunoaºteþi? N-o cunoaºteþi?

Limba – mijloc de integrare socialã

Cum vã cheamã? Mã cheamã Ana. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.? Pe bãiatul meu îl cheamã Petru. Cum o cheamã pe fatã? Pe ea o cheamã Lina.

RECAPITULARE

105

RECAPITULARE (lecþiile 11–15) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a: A apãrea apar apari apare apãrem apãreþi apar

A bea beau bei bea bem beþi beau

A cãdea cad cazi cade cãdem cãdeþi cad

A dispãrea dispar dispari dispare dispãrem dispãreþi dispar

A vedea vãd vezi vede vedem vedeþi vãd

A merge merg mergi merge mergem mergeþi merg

A spune spun spui spune spunem spuneþi spun

Construcþiia a putea + infinitivul verbului: eu pot cânta tu poþi vedea el, ea poate semna

noi putem lucra voi puteþi pleca ei, ele pot examina

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a: A face fac faci face facem faceþi fac

A ajunge ajung ajungi ajunge ajungem ajungeþi ajung

A începe încep începi începe începem începeþi încep

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix: A dormi dorm dormi doarme dormim dormiþi dorm

A veni vin vii vine venim veniþi vin

A ºti ºtiu ºtii ºtie ºtim ºtiþi ºtiu

A auzi aud auzi aude auzim auziþi aud

A ieºi ies ieºi iese ieºim ieºiþi ies

A citi citesc citeºti citeºte citim citiþi citesc

A gãsi gãsesc gãseºti gãseºte gãsim gãsiþi gãsesc

A greºi greºesc greºeºti greºeºte greºim greºiþi greºesc

A primi primesc primeºti primeºte primim primiþi primesc

A rrãsfoi ãsfoi rãsfoiesc rãsfoieºti rãsfoieºte rãsfoim rãsfoiþi rãsfoiesc

ªi cu sufix:

Limba - mijloc de integrare socialã

106

RECAPITULARE Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea Numeralele cardinale 20 – 9000 Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent: Pe mine mã cheamã mama. Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe el îl cheamã un coleg. Pe ea o cheamã sora.

Pe noi ne cheamã pãrinþii. Pe voi vã aºteaptã profesorul. Pe ei îi invitã partenerii. Pe ele le angajeazã directorul.

Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã

Dumneavoastrã deja puteþi: Sã descrieþi o acþiune: Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine. Sã indicaþi timpul unei acþiuni: Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine. În fiecare an plecãm la Paris. Sã precizaþi vârsta cuiva: – Câþi ani ai? – Am 25 de ani.

– Câþi ani aveþi? – Am 40 de ani.

Sã exprimaþi durata unei acþiuni: Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã. Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate: Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

107

CAUT UN PRIETEN

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a accepta a apãra a aprecia a certa a conduce a considera a contrazice a convinge a pãstra a preþui a stima a susþine

artã domiciliu drum experienþã prietenie relaþie sentiment stimã

adesea anual des deseori la nevoie lunar rar sincer singur zilnic uneori

adevãrat fals suficient trainic alãturi de aproape de în loc de

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cazul acuzativ al substantivului Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

108

I. ○ VOCABULAR ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere. 2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten: sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund 3. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. sentiment eveniment vizitã

zilnic convenabil frumos

afacere ºtire prieten

adevãrat întâmplãtor interesant

4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri. Prietenul lui Colegul tãu Anatol

scrie, citeºte, noteazã convinge, contrazice, ceartã rãsfoieºte, rezervã, primeºte

Ce specialitate are prietenul lui? Cum este colegul tãu? Unde este Anatol?

5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”. Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie. 6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.

Dicþionar de contexte minime prieten adevãrat prietenie trainicã relaþie frumoasã prieten sincer

a apãra (a susþine) prietenul a cãuta un prieten a preþui o prietenie a pãstra un prieten

Modificãm 7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos. sincer, adevãrat, scump, punctual 8. Spuneþi cum este prietenul dvs. Model:

Prietenul meu este bun ºi sincer sincer..

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

109

9. Alcãtuiþi îmbinãri. sentiment relaþie prietenie

fals frumos adevãrat

lucru experienþã informaþie

scump bogat lunar

Alcãtuim 10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.

aceºtia

tale

meu

mele Prietenul Prietena

nostru

a fi

aceasta

mea acestea

acesta

11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – –

Mergi des la teatru? Da. Cu cine mergi la teatru? Merg la teatru cu prietenul meu Alexandru. Spectatorii apreciazã spectacolul spectacolul? Da, spectatorii apreciazã mult spectacolul spectacolul. Preferi spectacolele bune? Da, este o mare fericire când vezi un spectacol bun.

Cazul acuzativ al substantivului Substantive inanimate Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane. Colegul admirã (ce?) florile. Eu vãd (ce?) un munte. El vede (ce?) niºte copaci.

Substantive animate persoane necunoscute persoane cunoscute Caut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama. Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu. Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta. Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre. nume proprii Îl contrazic pe Radu. O stimez pe Rodica.

mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

110

Aplicãm 12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta, a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita. îl vãd

pe un prieten pe prietenul meu pe un prieten vechi

pe cine?

13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

Pe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti. Pe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.

Pe cine admirã ele? (coleg) Pe cine cauþi tu? (frate) Pe cine conduce tata? (oaspeþi)

Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân) Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful) Pe cine întreabã profesorul? (elev)

Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce admirã ele? (soarele) Ce cauþi tu? (caiet) Ce conduce tata? (troleibuz)

Ce aratã bãiatul? (album) Ce ascultã mama? (melodie) Ce întreabã profesorul? (temã)

14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare. Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________

Îi conving pe studenþii mei. ______________

15. Restabiliþi propoziþiile. uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la frumoasã, prietenia

adevãrat, un prieten, accept, numai

Prepoziþiile care cer acuzativul pe la fãrã dupã cu de

O ascult pe mama. Mergi acasã la prietenul tãu. Este greu fãrã prieteni. Mama vine dupã copil. Ea vine acasã cu tata. Am nevoie de un prieten bun.

Pe cine o asculþi? La cine mergi acasã? Fãrã cine este greu? Dupã cine vine mama? Cu cine vine ea acasã? De cine ai nevoie?

16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu. Cu Cu Cu Cu

prieteni este____________ serviciu este____________ pãrinþi este_____________ familie este_____________

Fãrã Fãrã Fãrã Fãrã

prieteni este________ serviciu este________ pãrinþi este_________ familie este_________

17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele. Eu ascult Tu explici Voi învãþaþi Ele completeazã Ei semneazã Ea examineazã Limba – mijloc de integrare socialã

repede bine atent deseori

poezia angajarea agenda lecþia ambalajul problema

o relaþie, este,

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

111

18. Completaþi propoziþiile. Este bine_____________un prieten adevãrat. El vede numele lui_____________numele tãu. Mircea vine___________fratele sãu. ________un ziar, el ia o revistã. Casa este_____________universitate. _____________pãrinþi este întotdeauna bine.

alãturi de aproape de în loc de

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune Structuri Eu discut cu soþul meu. Tu vorbeºti cu prietenul tãu. Ele glumesc cu colegii mei. Voi mergeþi cu profesorul vostru în excursie.. El repetã tema cu fratele sãu. Ea dialogheazã cu sora ei. Ei examinezã planul cu specialistul nostru.

Utilizãm 19. Alegeþi varianta potrivitã Model:

Nu discut cu......., dar discut cu......... Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.

Nu discut cu _________ Nu vorbesc cu ________ Nu glumesc cu ________

profesorul vânzãtorul inginerul

fratele prietenul bunica

20. Alcãtuiþi dialoguri similare. – – – – – – – – – –

Cum îl cheamã pe prietenul tãu? Pe prietenul meu îl cheamã Victor. Prietenul tãu este din Chiºinãu? Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã. Ce este el? El este manager. Are un birou frumos. Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu? El merge la serviciu cu soþia sa. Lucreazã împreunã cu ea? Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni Structuri

Cât de des?

rar des

deseori uneori

zilnic lunar

anual periodic

mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

112

CAUT UN PRIETEN

LECÞIA 16

21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni. Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei. Managerul organizeazã ºedinþe lunar. Noi scriem zilnic în agendã. Elevii vin anual la muzeul de istorie. Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru. Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal. El cautã deseori la librãrie cãrþi. 22. Rãspundeþi la întrebãri. Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema?

a face lecþii a scrie un raport a cãuta specialiºti buni a organiza festivaluri

23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie. 24. Povestiþi despre prietenul dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Îl caut pe prietenul meu Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet. În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”. Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au nevoie de prietenia aceasta. Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor. 25. Selectaþi din text cuvintele care aratã : calitãþi

acþiuni

persoane

26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor: relaþie frumoasã ajutorul lui om bun la suflet prieteni vechi stimã reciprocã calitãþile lor

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

113

Situaþii de comunicare Examinaþi imaginea. Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.

Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.

Joc de rol Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog. Învãþãm un proverb Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Alãturi de un prieten bun este bine. Eu discut cu soþul meu. Ei lucreazã cu un specialist bun. Nu discut cu tata, discut cu mama. Deseori merg la teatru cu prietenul meu. Vorbesc rar cu managerul. Vizitez anual Muzeul Naþional. Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe de lucru.

Vãd (ce?) copacul. Vãd (ce?) un copac. Vãd (pe cine) un student. Îl vãd (pe cine?) pe prietenul meu. Cu cine? Pe cine? Fãrã cine? De cine? La cine? Despre cine?

Merg cu prietenul. Întreb pe un prieten. Este trist fãrã prieteni. Am nevoie de prieteni. Merg la prietenul meu. Vorbesc despre profesorul nostru.

mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

114

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

LECÞIA 17

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a acorda a conþine a-i conveni a dãrui a împrumuta a încredinþa a înmâna a-i plãcea a plãti a prezenta

a promite a recomanda a restitui a telefona a transmite a-i trebui a trimite

ascensor cadou datorie invitaþie încredere salariu scrisoare servicii

ci cui cuiva dacã nici numai nu numai …, ci ºi … Cu plãcere!

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ

III.

INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum confirmãm sau infirmãm ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 17 I.

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

115

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor. 2. Spuneþi care sunt antonimele cuvintelor: a rãspunde, a restitui.

Modificãm 3. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri: cadou scump, salariu mare. 4. Spuneþi cum se conjugã la prezent verbele din îmbinãrile: a plãti la casã, a restitui banii, a trimite o scrisoare. Dicþionar de contexte minime

a împrumuta

a prezenta

o sutã de lei bani de la un prieten o carte de la un coleg

un elev nou biletul un plan un proiect

a plãti

a trimite

toate datoriile pentru cumpãrãturi cu bani la casã un elev dupã cãrþi un bolnav la medic copilul la ºcoalã o scrisoare acasã

Alcãtuim 5. Citiþi verbele din vocabular ºi precizaþi care dintre ele se pot îmbina cu cuvintele cuiva ceva. Model:

a dãrui cuiva ceva

6. Citiþi verbele de mai jos ºi gãsiþi în partea dreaptã cuvintele cu care acestea se îmbinã. A dãrui, a înmâna, a transmite, a trimite A împrumuta, a plãti, a restitui

o carte, un cadou, o scrisoare, un pachet zece lei, datoria, serviciile

7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Câþi litri conþine canistra? (zece litri) Câte cuvinte conþine dicþionarul? (peste cinci mii de cuvinte) Ce conþine aceastã bãuturã? (mult zahãr=) Ce conþin fructele? (multe vitamine) Ce conþine ideea aceasta? (un mare adevãr)

conþine conþin

Limba – mijloc de integrare socialã

116

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

LECÞIA 17

8. Folosiþi în propoziþiile de mai jos cuvântul numai. Model:

El ºtie despre aceasta.

Numai el ºtie despre aceasta.

El poate rãspunde. El plãteºte pentru bilet. Ea nu greºeºte. Eu am dreptate.

Ei sunt de acord cu mine.

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Îþi dau o carte. – Mie Mie? – Da, þie þie.

– Le trimit telegramã. – Dar nouã nouã? – Vouã vã trimit o scrisoare.

Formele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativ Cine? eu tu el ea noi voi ei ele

Cui? mie þie lui ei nouã vouã lor lor

îmi îþi îi îi ne vã le le

Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale cu verbe la indicativ prezent Forma afirmativã El îmi plãteºte (mie) El îþi plãteºte (þie) El îi plãteºte (lui, ei) El ne plãteºte (nouã) El vã plãteºte (vouã) El le plãteºte (lor)

Forma negativã El nu-mi plãteºte (mie) El nu-þi plãteºte (þie) El nu-i plãteºte (lui, ei) El nu ne plãteºte (nouã) El nu vã plãteºte (vouã) El nu le plãteºte (lor)

Aplicãm 9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ. Model:

El îmi /îþi /îi El … telefoneazã în fiecare zi. /ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi.

El … trimite scrisori. Ei … încredinþeazã o tainã. Ea … spune totul. Pãrinþii … scriu scrisori. Eu … transmit toate noutãþile. Ei ... mulþumesc pentru servicii. El … acordã încredere. El … dãruieºte flori.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 17

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

117

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã. Model:

Fratele îmi promite un bilet la concert. Fratele nu-mi promite un bilet la concert.

El îmi spune adevãrul. Ei ne dau bani. Ei ne rezervã un loc la hotel. Ea îi face o cafea. Ei ne cer informaþii. Ei ne mulþumesc pentru ajutor. El îþi împrumutã o sumã mare de bani. Vecinul ne spune de ce nu merge ascensorul. De ce îi trimiþi o scrisoare? El îmi propune un plan bun. El vã transmite un pachet. 11. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte, iar lui îi trimit un tablou.

Ce le aduci? (lui, o ciocolatã, ei, o floare). Ce ne cumperi? (vouã, un calculator, lor, niºte stilouri). Ce le dai? (lui, o bere, ei, o îngheþatã). Ce le promiþi? (lui, o cravatã, lor, niºte mãnuºi). 12. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos. cine?

cui?

ce face?

cui?

ce?

El …

îmi îþi îi … îmi îþi îi … îmi îþi îi … îmi îþi îi …

a dãrui

mie þie lui, ei… mie þie lui, ei… mie þie lui, ei… mie þie lui, ei…

flori o cravatã o cutie de bomboane banii cãrþile revistele o carte un cadou un bilet la teatru o scrisoare un pachet mulþumiri

Ei …

El …

Ei …

a restitui

a promite

a transmite

13. Alcãtuiþi dialoguri urmând modelul. Model: – Îþi mulþumesc pentru ajutor ajutor.. – Numai mie îmi mulþumeºti? – Nu numai þie, ci ºi lui. Îi dãruiesc o ciocolatã. Le acordãm ajutor. Vã împrumutãm bani. Îþi înmânez o telegramã. Ne aduce o bere bunã. Vã explicã tema. Îmi face o cafea. Îmi rãspunde la scrisoare. Îi restituie datoria. Vã promitem bilete la concert. Le rezervãm o camerã la hotel. 14. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare. a – Îþi dau un pix. – Mie? – Da, þie. – ªi lui nu-i dai nimic? – Lui îi dau un caiet.

b – Vã trimit niºte bilete la spectacol. – Nouã? – Da, vouã. – Le trimiþi ºi lor? – Nu, lor nu. Limba – mijloc de integrare socialã

118

LECÞIA 17

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI c – Îþi dãruiesc un creion. – Mie? – Da, þie. – Dar lor? – Lor nu. – Nici ei? – Ei îi dãruiesc o floare. e

d – Îmi împrumuþi sau nu-mi împrumuþi bani? – Nu-þi împrumut. – Dar lui îi împrumuþi? – Nici lui nu-i împrumut. – De ce? – Nu am bani. f

15. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. a – Am nevoie de un dicþionar. – Dacã vreþi vã pot da eu un dicþionar. – Mulþumesc. – Pentru puþin. b – Vã rog, îmi puteþi spune unde e staþia de troleibuz? – E aici aproape. – Mulþumesc. – Cu plãcere.

o valizã niºte zahãr un calculator un scaun librãria teatrul hotelul stadionul

Verbul a-i trebui la prezent (mie) îmi trebuie (þie) îþi trebuie (lui, ei) îi trebuie (nouã) ne trebuie (vouã) vã trebuie (lor) le trebuie

(mie) nu-mi trebuie (þie) nu-þi trebuie (lui, ei) nu-i trebuie (nouã) nu ne trebuie (vouã) nu vã trebuie (lor) nu le trebuie

16. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a trebui folosind cuvintele de mai jos. O carte; un ziar nou; un bilet la spectacol; o maºinã nouã; un apartament 17. Puneþi în locul punctelor forma neaccentuatã a pronumelor personale în dativ. … trebuie. Nu-… trebuie. … trebuie liniºte. … trebuie un calculator. Lor … trebuie un birou spaþios. Manualul acesta … trebuie. Ce-… trebuie? Cine … trebuie? Nu-… trebuie nimic. … trebuie un palton nou. … trebuie bani pentru un televizor nou. Pentru cumpãrãtura aceasta … trebuie mulþi bani. 18. Rãspundeþi la întrebãri. Care dicþionar îþi trebuie: acesta sau acela? Care carte îþi trebuie: aceasta sau aceea? le trebuie: aici sau acolo? Ce le trebuie: cãrþi sau reviste?

Limba – mijloc de integrare socialã

Unde

LECÞIA 17

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

119

19. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din paranteze. Iatã maºina care îmi trebuie. (casa, staþia, universitatea, parcul parcul)) Acesta este ziarul care vã trebuie. (documentul, trenul, vagonul) Acesta nu-i stiloul care vã trebuie. (autobuzul, strada, ºcoala, locul). 20. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele – Îmi trebuie un manual. – Dacã vreþi, vã pot da eu un manual. – Mulþumesc. – Pentru puþin.

din dreapta. cafea radio caiet niºte bani

21. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile de mai jos. (mie) ... place muzica (mie) ... plac florile (þie) ... place teatrul (þie) ... plac romanele istorice (lui, ei) ... place sportul (lui, ei) ... plac pantofii aceºtia (nouã) ... place tabloul acesta (nouã) ... plac cãlãtoriile pe jos (vouã) ... place cãmaºa albastrã (vouã) ... plac filmele color (lor) ... place costumul acesta (lor) ... plac bãieþii înalþi

îmi place + subst. sg. îmi plac + subst. pl.

22. Puneþi în locul punctelor forma accentuatã a pronumelor personale în dativ. … îmi place. … nu-mi place. … îþi place ciocolata? Ce nu-þi place …? De ce ... nu-þi place? … nu-i place vinul. … nu-mi place oraºul acesta. Asta … nu-mi place. … nu ne place costumul acesta. Care dintre romanele acestea le place …? 23. Alcãtuiþi dialoguri similare. a – Ce spectacol interesant! – Îþi place spectacolul acesta? – Da, îmi place foarte mult.

peisaj frumos ciorbã gustoasã ciocolatã dulce

b – Cui îi place berea? – Mie îmi place berea.

nouã, adevãrul ei, îngheþata lui, matematica

Verbul a-i conveni la prezent (mie) îmi convine (þie) îþi convine (lui, ei) îi convine (nouã) ne convine (vouã) vã convine (lor) le convine

(mie) îmi convin (þie) îþi convin (lui, ei) îi convin (nouã) ne convin (vouã) vã convin (lor) le convin

îmi convine + subst. sg. îmi convin + subst. pl.

24. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale. Aceasta … convine. Aceasta nu- … convine. Nu- … convine salariul. Þie … convine, dar mie nu- … convine. De ce nu-… convine? Mie … convine, lui nu- … convine.

Limba – mijloc de integrare socialã

120

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

LECÞIA 17

25. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele: costum, revistã. – Ce fel de camerã doriþi? – Doresc o camerã cu un pat. – Avem o camerã la etajul doi. – Foarte bine. Camera aceasta îmi convine. Mulþumesc. – Cu plãcere. 26. Gãsiþi sfârºitul propoziþiilor. Nu-mi rãspunde când... Nu ne dau cãrþi dacã...

Nu-þi telefonez când... Nu ne împrumutã bani dacã...

III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum confirmãm sau infirmãm ceva Structuri Într-adevãr E adevãrat cã… El are dreptate când spune cã…

Nu-i adevãrat cã… El nu are dreptate când spune cã…

Utilizãm 27. Transformaþi propoziþiile de mai jos dupã modelele prezentate. Model:

El îmi împrumutã bani.

Într-adevãr, el îmi împrumutã bani. E adevãrat cã el îmi împrumutã bani. Nu-i adevãrat cã el îmi împrumutã bani.

El îi dãruieºte flori. El ne restituie revistele. Directorul le rãspunde la întrebãri. promite multe. Îmi trebuie un pahar. Ea ne aºteaptã de douã ore.

El ne

28. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Ce ziare primiþi? – Primim Fluxul, Timpul, Jurnal de Chiºinãu, Moldova Suveranã. Într-un cuvânt, primim multe ziare. – Într-adevãr, sunt multe ziare.

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O scrisoare de la pãrinþi Astãzi este zi de odihnã. Ana ºi Maria sunt în parc. Maria citeºte o scrisoare de la pãrinþi. – Ce îþi scriu pãrinþii în scrisoare? întreabã Ana. – Îmi scriu cã sunt sãnãtoºi. Iar de ziua mea îmi promit un cadou. – Pãrinþii mei nu-mi scriu scrisori, spune Ana, ei îmi telefoneazã în fiecare zi. – ªi fratele meu îmi telefoneazã, spune Maria.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 17

O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

121

– Dar unde este fratele tãu? – El este student la universitatea din Iaºi. De acolo el îmi trimite cãrþi ºi reviste. – Iar fratele meu este acum în Franþa. El îmi rãspunde rar la scrisorile mele. Nu are timp pentru scrisori. Într-o scrisoare îmi scrie cã pânã la iarnã nu poate veni acasã. El îmi trimite uneori ºi bani. – Fratele tãu este un om bun. – Da, într-adevãr, el este bun cu mine. 29. Rãspundeþi la întrebãri. Unde sunt Ana ºi Maria? Ce citeºte Maria? De la cine este scrisoarea? Ce întreabã Ana? Ce îi rãspunde Maria? 30. Temã pentru discuþie. Spuneþi care oameni vã plac ºi care nu vã plac. De ce? Învãþãm un proverb Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Într-adevãr, el este aici. E adevãrat cã ei ne promit ajutor. Nu e adevãrat cã el este student.

Profesorul ne explicã lecþia. El îmi dã o carte. El nu-mi dã revista. Þie îþi trimit o carte. Lor le trimitem niºte reviste. Lui îi trimitem o scrisoare, iar ei o telegramã.

Îmi spune cine este el. – Cui transmiþi biletele? – Lor. Îmi trebuie un manual nou. El ne poate împrumuta bani.

Limba – mijloc de integrare socialã

SUNT CÃLÃUZÃ

122

LECÞIA 18

SUNT CÃLÃUZÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a adresa a aminti a aparþine a arãta a ceda a comunica a datora a demonstra a expedia a oferi a permite a povesti a propune

adversar cãlãuzã cinematograf colet ghiºeu hartã monument parte rest semn siguranþã ºef trecere

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cazul dativ al substantivului

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum identificãm destinatarul unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

clar drept interzis est vest nord sud

datoritã graþie mulþumitã

LECÞIA 18 I.

SUNT CÃLÃUZÃ

123

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alcãtuiþi îmbinãri. Alcãtuiþi propoziþii. a comunica a datora a demonstra

bine o întâlnire adevãrul

a propune a arãta

o informaþie o explicaþie

2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta. Eu ______________ cartea la timp. Tu ______________ o plimbare prin parc. Noi _____________ o cãlãtorie la mare. Voi _____________ o cerere. Ei _______________ o telegramã.

a expedia a propune a oferi a restitui a adresa

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc. 4. Alcãtuiþi propoziþii: Model: eu tu el ea noi voi ei ele

... ... ... ... ... ... ... ...

El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare.

a povesti a arãta a ceda a comunica a demonstra a expedia a da a desface

o istorie interesantã o bomboanã un colet o teoremã o noutate umbrela o revistã locul

5. Alegeþi cuvântul care se potriveºte contextului. Eu îi __________ cã acolo este biblioteca. a) a comunica b) a arãta c) a expedia Eu îi __________despre bulevardul ªtefan cel Mare. a) a oferi b) a propune c) a povesti Eu îi __________ o informaþie bogatã despre oraºul Chiºinãu. a) a oferi b) a adresa c) a restitui. Strãinul îmi __________ o întrebare a) a povesti b) permite c) a adresa Eu îi ___________ unui strãin oraºul Bãlþi. a) a aparþine b) a arãta c) a propune Tu ne _________ o excursie prin oraº. a) a datora b) a povesti c) a propune Noi vã _________ o ºtire importantã. a) a oferi b) a comunica c) a adresa Ele le ________ o plimbare prin oraº. a) a aminti b) a comunica c) a permite. 6. Determinaþi dacã propoziþiile sunt false sau adevãrate. La La La La

nord de Moldova este Letonia. sud de Rusia este Ucraina. est de Franþa este Anglia. vest de România este Austria.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 18

SUNT CÃLÃUZÃ

124

Dicþionar de contexte minime adversar slab cãlãuzã bunã colet important

a avea o siguranþã a adresa o cerere a comunica o ºtire a povesti o întâmplare

Modificãm 7. Alcãtuiþi propoziþii. colet ghiºeu oraº

a fi

Model:

greu acolo modern

Cinematograful este nou. semn ºef trecere drum

a fi

clar interzis punctual drept

8. Utilizaþi verbul la prezent. Model:

E l îmi (a restitui) scrisoarea mea. El îmi restituie scrisoarea mea.

Eu îþi (a propune) ________ o cãlãtorie cu maºina. El nu ne (a povesti) __________ nimic interesant. Noi vã (a adresa) ___________ multe întrebãri. Voi îmi (a comunica) _________ cã pleacã astãzi. Ei îþi (a arãta) ______ cu plãcere universitatea.

Alcãtuim 9. Continuaþi dialogul. – Ce îmi propui? – Îþi propun o plimbare. – Unde?

– Prin oraºul vechi... – De ce? – Îþi datorez o explicaþie....

10. Selectaþi 5 verbe din vocabular ºi alcãtuiþi 5 propoziþii dupã modelul: Eu povestesc o istorie interesantã.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – –

Ce îi arãþi unui strãin strãin? Îi arãt oraºul Chiºinãu. Dar ce îi comunici unei turiste turiste? Îi comunic cã plecãm mâine în excursie. Dar ce le dai unor turiºti turiºti? Le dau o carte despre Moldova.

Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât

masc./ neutru feminin

singular unui + substantivul la singular unei + substantivul la plural

Limba – mijloc de integrare socialã

masc./ neutru / feminin

plural unor + substantivul la plural

LECÞIA 18

SUNT CÃLÃUZÃ

125

Eu îi arãt unui strãin oraºul oraºul. El le aratã unor strãini oraºul. Tu îi arãþi unei strãine oraºul. Noi le arãtãm unor strãine oraºul. 11. Puneþi substantivele în dativ. Treceþi-le apoi la plural. Model: Eu îi Eu îi Eu le

expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare. expediez unui cursant, unei colege o scrisoare. expediez unor cursanþi colegee o scrisoare. cursanþi,, unor coleg

a Tu îi cedezi (un domn) ________________ locul. Noi îi oferim (un profesor) _____________ o carte. Voi îi povestiþi (un coleg) _____________ o istorie. El îi comunicã (un prieten) ____________ o noutate. Ei îi propun (un turist) ________________ o hartã. b Tu îi propui (o colegã) _______________ o întâlnire de afaceri. Ea îi expediazã (o nepoatã) ___________ o telegramã. Noi îi cumpãrãm (o profesoarã) _________un cadou. Voi îi acordaþi (o franþuzoaicã) ______ ajutor. Ei îi promit (o turistã) __________ o vizitã la þarã. c Eu îi dãruiesc (o domniºoarã)____________ un dicþionar. Tu îi recomanzi (un oaspete) _____________ mâncarea aceasta. El îi transmite (o mãtuºã) _______________un colet.. Noi îi rãspundem (un nepot)____________ uneori. Voi îi prezentaþi (o franþuzoaicã)___________ un concert. Ei îi înmâneazã (un spectator) _____________ programul. 12. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

eu tu el ea noi voi ei ele

El îi aduce unui prieten un tablou. El le aduce unor prieteni niºte tablouri tablouri..

a aduce a dãrui a cumpãra a promite a restitui a arãta a expedia a oferi

un cumpãrãtor o fatã niºte profesori niºte profesoare un domn o doamnã niºte manageri niºte ziariste

o informaþie planul dicþionarul niºte cãrþi un manual o revistã un stilou o cutie de bomboane

îi ... unui îi ... unei le ... unor

Observãm – – – –

Cui împrumuþi dicþionarul? – Cui transmiteþi banii? Îi împrumut dicþionarul colegului de bancã. – Pãrinþilor Pãrinþilor.. Dar manualul? – Dar maºina? Colegei de clasã. – Rudelor udelor.

familiei, staþiei, istoriei

Substantiv la cazul dativ cu articol hotãrât masculin/ neutru feminin

singular substantivul la singular + (u)lui substantivul la plural + i

ului orarul trenurilor.. Eu îi comunic strãinului Tu îi comunici strãineii orarul trenurilor..

plural masc./ neutru/fem. substantivul la plural + lor

lor orarul trenurilor.. El le comunicã strãinilor lor orarul trenurilor.. Noi le comunicãm strãinelor Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 18

SUNT CÃLÃUZÃ

126

Nume proprii Masculin Îi explic lui Gheorghe problema. Îi aduc lui Carmen cãrþile. Masculin lui + substantiv propriu

Feminin Îi explic Mariei exerciþiul. Îi explic Vioricãi tema.

F eminin substantiv propriu + ei. + ãi.

Aplicãm 13. Puneþi substantivele la cazul dativ. Model:

Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu. Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu. Eu le ofer colegilor colegilor,, turiºtilor stiloul meu.

a Tu îi povesteºti (prietenul) ____________o piesã de teatru. El îi propune (strãinul) _________o hartã. Noi îi expediem (profesorul)_______un colet. Voi îi cedaþi (turistul) ________ locul. Ei îi comunicã (ºeful) ________ noutatea. Ele îi restituie (inginerul) _________ planul. b Tu îi oferi (colega)________un cadou. El îi propune (doamna)_____o întâlnire. Noi îi expediem (prietena)_______un colet. Voi îi restituiþi (profesoara)_______niºte reviste. Ei îi aratã (ziarista)_______Catedrala din Chiºinãu. 14. Rãspundeþi la întrebãri. Cui prezinþi documentele pentru semnare? Cui încredinþezi secretele firmei? Cui oferi cadou de Crãciun? Dar de Paºti? Cui comunici despre plecarea ta? Cui dãruieºti flori? Dar cãrþi? Cui promiþi o vizitã? Cui transmiþi biletul de la concert? Cui restitui banii? Cui aduci îngheþatã? Cui explici problema? Cui telefonezi seara? Dar ziua?

15. Utilizaþi substantivele din paranteze în dativ. Datoritã (fratele) meu plec la mare. Mulþumitã (ajutorul) din partea colegilor sunt ºef. Graþie (profesorul) eºti astãzi student.

datoritã mulþumitã graþie

cui?

16. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model: Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria). Lui Ion. Mariei. Cui cumperi cadoul acesta? (Dan). Cui mulþumeºti pentru carte? (Elena). Cui împrumuþi pixul? (Vlad). Cui adresezi o întrebare? (Gheorghe). Cui demonstrezi teorema? (Liliana). Cui aminteºti despre accident? (Rodica). Cui propui o revistã? (Lili)

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 18

SUNT CÃLÃUZÃ

127

17. Puneþi substantivele din paranteze în dativ. Tu îi expediezi (unchiul) _________ o telegramã. El îi oferã (mama) _________un buchet de flori. Eu le povestesc (niºte colegi) _________despre Italia. Ea le propune (surorile) _________o cãlãtorie la munte. Noi le acordãm (niºte englezoaice) __________un mare ajutor. Voi îi transmiteþi (o juristã) __________un dicþionar nou. Ei îi propun (o turistã) __________o plimbare prin Chiºinãu. Ele le dãruiesc (mamele) ________multe flori. Eu îi mulþumesc (Dorina)_______pentru serviciu. El îi cumpãrã (Alexandru) _______ un tablou vechi.

COMUNICATIVE III.○ ○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum identificãm destinatarul unei acþiuni Structuri Eu îi comunic unui profesor o noutate. Tu îi comunici unei profesoare o informaþie. Noi le oferim unor profesori niºte dicþionare. Voi le oferiþi unor profesoare niºte cãrþi. Eu îi propun turistului o hartã. Tu îi propui turistei o hartã. Eu le povestesc turiºtilor despre oraº. Tu le povesteºti turistelor despre hotel. Eu îi restitui lui Andrei cartea. Tu îi restitui Anei valiza.

Utilizãm – – – –

Cui povesteºti despre cazul acesta? Unui coleg. Cui expediezi o scrisoare? Mamei.

– – – –

Cui propui o afacere? Prietenilor. Cui cedezi locul? Profesoarelor.

18. Continuaþi dialogul. – De ce nu le comunici pãrinþilor noutatea? – Care noutate? .... 19. Alegeþi un cuvânt din rândul “a” ºi altul din rândul “b” ºi alcãtuiþi o situaþie de comunicare. a

a datora

b

bani

a propune

o noutate

a restitui explicaþie

a povesti o afacere

a comunica o ºtire

Limba – mijloc de integrare socialã

128

LECÞIA 18

SUNT CÃLÃUZÃ IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Sunt cãlãuzã Suntem în oraº. Eu îi arãt unui strãin oraºul Chiºinãu. Aici este teatrul “M. Eminescu”, unde sunt spectacole bune. Eu îi comunic strãinului cã acolo este Sala cu Orgã ºi îi propun o plimbare prin parcul de alãturi. Eu îi povestesc turistului despre bulevardul ªtefan cel Mare, care este larg, lung ºi curat. Clãdirea aceasta aparþine Primãriei. Este o clãdire veche ºi frumoasã. Eu îi ofer turistului o informaþie bogatã despre Piaþa Marii Adunãri Naþionale ºi îi dau ºi o hartã. Strãinul îmi adreseazã o întrebare: – Ce monument de arhitecturã este acesta? – Acesta-i un ansamblu de arhitecturã din trei pãrþi: Arcul de Triumf, Clopotniþa ºi Catedrala. – E original. Îi comunic turistului cã monumentul lui ªtefan cel Mare este în centru. Aici întotdeauna sunt oameni. Îi propun o plimbare prin centru. La ghiºeu cumpãrãm o revistã. La colþ este un semn: trecerea interzisã. Grãdina Publicã ªtefan cel Mare are alei drepte ºi lungi. Cinematograful Patria este modern. Piaþa Marii Adunãri Naþionale este mare. Îmi place mult oraºul meu. 20. Rãspundeþi la întrebãri. Ce oraº îi aratã strãinului? Ce spectacole are teatrul Eminescu? Despre ce îi povesteºte turistului? Cum este bulevardul ªtefan cel Mare? Unde este Primãria? Cum este ea? Ce pãrþi are ansamblul de arhitecturã? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Cum este cinematograful Patria? Cum este Grãdina Publicã ªtefan cel Mare? Dar Piaþa Marii Adunãri Naþionale? Situaþii de comunicare Faceþi o plimbare prin oraºul natal. Observaþi multe schimbãri. Puneþi întrebãri referitoare la aceste schimbãri. Observaþi un nou afiº pentru film. Povestiþi ce hotãrâre luaþi. Descrieþi Valea Morilor din Chiºinãu sau un loc de odihnã din oraºul dvs. Descrieþi locul nostru preferat de odihnã. Învãþãm un proverb De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Eu îi comunic unui coleg o noutate Eu le ofer unor colegi un calculator. Eu îi propun turistului o hartã. Eu le povestesc turiºtilor despre oraº. Eu îi restitui lui Andrei cartea.

Tu îi comunici unei profesoare o informaþie. Tu le oferi unor profesoare o agendã. Tu îi propui turistei o carte. Tu le povesteºti turistelor despre hotel. Tu îi restitui Anei valiza.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

129

CE-I AL MEU E AL MEU...

I. ○ VOCABULAR ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ a cânta a interpreta a privi

II. ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

adresã cântec gând ginere interpret mânã melodie norã

pian picior rãspuns succes vãr veriºoarã veriºor viaþã

al cui? a cui? ai cui? ale cui? amândoi amândouã ambii ambele cumva deoparte undeva



Pronumele posesive Gradele de comparaþie ale adjectivului

COMUNICATIVE III.○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○



Cum spunem că o acţiune se desfășoară în timpul altei acþiuni

IV. ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○



Limba – mijloc de integrare socialã

CE-I AL MEU E AL MEU...

130

I.

LECÞIA 19

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Examinaþi imaginea de la începutul lecþiei ºi completaþi. Cine cântã la pian? Ce interpreteazã …….? Cum este interpretul? Cine ascultã melodia?

La pian cântã…………… ………interpreteazã o melodie cunoscutã. Interpretul este…………… …………………………

2. Completaþi. Eu adresez o întrebare colegului meu. Tu comunici o noutate prietenilor lui. El aratã o carte mamei. Ea priveºte un tablou. Noi povestim un text. Voi împrumutaþi o idee. Ei cântã la pian.

Tu adresezi………… El comunicã………… Ea aratã …………….. Noi privim………….. Voi povestiþi………… Ei împrumutã………. Ele cântã…………….

3. Analizaþi ºi completaþi.

ambii substantiv + ambele nearticulat

Ambii bãieþi sunt mari. Ambii pãrinþi sunt tineri. Ambii fraþi pot cânta la pian.

Ambele fete sunt …………… Ambele bunici sunt ………… Ambele surori pot …………..

Amândoi vin în vizitã. Amândoi fraþii vin azi. Amândoi copiii cântã bine.

Amândouã vin sã asculte……. amândoi + subst. pl. cu Amândouã fetele vin…… art. hot. Amândouã prietenele vãd….. amândouã

4. Alcãtuiþi dupã model. Ambii fraþi amîndoi fraþii Ambele surori amîndouã surorile bunic jurist cursant

nepot medic fecior

copil economist membru

veriºoarã nepoatã profesoarã

prieten ºofer bãrbat

interpretã norã mãtuºã

5. Îmbinaþi cuvintele: Model:

tatã

mamã

bunic, unchi, soþie, veriºor, fecior, ginere, soþ, fiicã, norã, veriºoarã, bunicã, mãtuºã Dicþionar de contexte minime gând frumos gânduri negre cântec despre þarã viaþã dulce

Limba – mijloc de integrare socialã

a privi atent a avea succes a lucra cu plãcere a interpreta o melodie a cânta la pian

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

131

Modificãm 6. Deschideþi parantezele. Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun). Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii. Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest). Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald). Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun). Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã). 7. Completaþi. Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la …………. 8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date. Dãruiþi flori. Plãteºte pentru bilet. Priviþi spectacolul. Cântã la pian. Interpretezi un cântec.

Ce faci tu? Ce face Andrei? Ce faceþi voi?

Alcãtuim 9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Cartea mea este nouã, dar a ta ta? – A mea de asemenea este nouã. – Dar cum sunt cãrþile lor lor?

– Ale lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea. – Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante? – Ale noastre sunt ºi noi, ºi interesante.

Pronumele posesive al meu (fratele) al tãu al sãu(al lui, ei)

al nostru al vostru, dvs. al lor

(sora)

ai mei (fraþii= ) ai tãi ai sãi(ai lui, ei)

ai noºtri ai voºtri, dvs. ai lor

ale mele ale noastre (surorile) ale tale ale voastre, dvs. ale sale (ale lui, ei) ale lor

a mea a ta a sa (a lui, ei)

a noastrã a voastrã, dvs. a lor

Aplicãm 10. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Al cui este manualul acesta? – Manualul acesta este al (meu, tãu, lui, ei, sãu, nostru, vostru, lor) Limba – mijloc de integrare socialã

132

CE-I AL MEU E AL MEU...

LECÞIA 19

Al cui este copilul acesta?…………………….. Al cui este pixul acesta?…………………….. Al cui este dicþionarul acesta?……………… A cui este valiza aceasta?…………….. A cui este cutia aceasta?……………… A cui este haina aceasta?……………… Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Model:

Ale cui sunt valizele acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?……………… Ale cui sunt hainele acestea?………………

– Caietul meu este aici, dar unde e al tãu? – Al meu e acolo.

calculatorul, profesorul, scaunul, stiloul, oglinda, cãmaºa, cãciula, scurta 11. Completaþi rãspunzând la întrebãri. Pixul este al lui? Da,……….. Casa este a ta? Nu,………… Copiii sunt ai lor? Nu,……….

Biroul este al dvs.? Nu,……………. Tacâmul este al lui? Da,………………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………

12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv. Ideea este……….(eu) Propunerea este………..(tu) Gândul este………….(el) Poezia este…………(ea)

Prietenii sunt………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu) Lucrãrile sunt……..(el) Veriºorii sunt ……..(ea)

13. Înlocuiþi un pronume cu altul. Model:

Care copil este al vostru? (tu)

Care carte este a lui? Care idei sunt ale lor?

noi ea

Care copil este al tãu? Care prieteni sunt ai ei? voi Care propunere este a ta? ei

14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive : Model: Prietena mea învaþã la facultate. A mea învaþã la facultate.

Copiii mei locuiesc aproape. Fiul lor studiazã istoria. Colegul vostru vine în ospeþie. Prietenii noºtri sunt bucuroºi. Fetele lui cântã bine. Fiica ta înþelege textul. Bunicii voºtri pot cânta.

Limba – mijloc de integrare socialã

………… ………… …………. ……… ………… ……… ………

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

133

15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare. – Cartea mea este interesantã. Dar cum este a ta? – ªi a mea este interesantã.

birou spaþios rãspuns corect propunere interesantã serviciu greu prieten adevãrat

Observãm – Noi avem un apartament foarte spaþios spaþios, cu o bucãtãrie mare ºi cu un antreu foarte larg larg. Dar cum este al vostru? – Avem un apartament vechi vechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºi foarte frumoasã frumoasã. Mobila cea mai scumpã este în salon, iar cele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele sunt foarte mari. Gradele de comparaþie ale adjectivului Gradul pozitiv

Gradul comparativ

Gradul superlativ

frumos frumoasã frumoºi frumoase

mai mai mai mai

cel mai frumos cea mai frumoasã cei mai frumoºi cele mai frumoase

frumos decât… frumoasã ca… frumoºi frumoase

foarte foarte foarte foarte

frumos frumoasã frumoºi frumoase

Aplicãm 16. Alcãtuiþi. Model:

Scaun comod

Cel mai comod scaun este aici.

camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape facultate carte veche, pe masã.

rochie scumpã, în dulap

fiicã harnicã, la

17. Rãspundeþi la întrebãri. Model: – FFaci aci mâncare gustoasã? – Da, fac mâncare foarte gustoasã.

Are o familie prietenoasã? Ai un frate deºtept? Au surori harnice? Ea are ochi frumoºi? Deseneazã un desen mare? Rezervãm o camerã spaþioasã? Aºteaptã o persoanã dragã?

Limba – mijloc de integrare socialã

134

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU... COMUNICATIVE III.○ ○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni Structuri Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent. Când profesorul recitã poezia, elevii tac. Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte. Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.

Utilizãm 18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri. Model:

Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face? Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.

Când eu citesc Când fratele citeºte Când mama lucreazã Când prietenul cântã Când profesorul povesteºte

fratele sora copiii colegul cursanþii

a privi a asculta a desena a învãþa a nota

19. Completaþi propoziþia folosind cuvintele din tabel. Când eu rãsfoiesc ziarele,……………….. tata

soþia

fiul

nora

prietenul

?

?

?

?

?

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Ce-i al meu e al meu… Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele. Prietenul acesta sincer este al meu. În fiecare zi eu îl invit în ospeþie. Prietenul meu este un specialist bun. El construieºte case înalte ºi foarte spaþioase. Învaþã repede tot ce este nou. Datoritã experienþiei, poate executa multe lucrãri. Este un om modern ºi are nevoie de cei mai deºtepþi colegi de lucru. Împreunã noi rezolvãm cele mai mari probleme. Realizãrile noastre sunt cele mai bune. ªi al nostru este viitorul: al tãu, al lui, al ei. 20. Scrieþi îmbinãrile din text în coloanele date: substantiv + adjectiv substantiv + adjectiv la gradul pozitiv la gradul superlativ prieten sincer florile cele mai frumoase ……………………… ………………………

Limba – mijloc de integrare socialã

pronume posesive (substantiv) ale mele (florile) ……………………

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

135

21. Rãspundeþi. Despre cine vorbeºte autorul? Cum este prietenul ca specialist? Datoritã cui el lucreazã bine? 22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.

Soþul meu este harnic, lucreazã bine!

Soþul meu nu poate conduce maºina.

Soþul meu este un medic bun.

Învãþãm un proverb Ce-i al meu e pus deoparte.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Ambii prieteni sunt înalþi. Amândoi fraþii cântã bine. Când eu citesc, soþia ascultã atent. Când apare soarele, luna dispare.

Al cui este tocul acesta? Cartea mea este curatã, dar cum este a ta? Þara unde locuiesc este a mea. Pixul este al lui? Florile acestea sunt ale noastre? Da, florile acestea sunt ale noastre. Am un frate foarte harnic. El este prietenul meu cel mai bun.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

136

PRIN ORAª

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a însemna apoi întâi sus dupã ce

aglomeraþie bulevard cartier centru faptã grãdinã intersecþie

întoarcere întrebare locuitor orã de vârf periferie rezolvare semafor sosire turn

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cazul genitiv al substantivelor Prepoziþiile construite cu cazul genitiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

deasupra din cauza împotriva înaintea în dreapta în faþa în mijlocul în spatele în stânga în timpul

LECÞIA 20 I.

PRIN ORAª

137

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte care au legãturã cu viaþa de la oraº. 2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã. 3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele: bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie. Dicþionar de contexte minime

a însemna

un cuvânt în text un scaun cu cretã un loc pe hartã cu creionul o zi în calendar

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm 4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie. – E maºina ta? – Sunt bagajele voastre? – Nu e maºina mea. E maºina unui coleg coleg. – Nu sunt bagajele noastre. Sunt bagajele unor prieteni – Dar unde e maºina ta? prieteni. – Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre? – Bagajele noastre sunt la hotel. Cazul genitiv al substantivelor Formele articolului nehotãr ât la cazul genitiv nehotãrât masculin/neutru feminin

Singular unui unei

Plural unor unor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãr ât nehotãrât Singular masculin neutru feminin

unui + substantivul la singular unui + substantivul la singular unei + substantivul la plural

unui bãiat unui oraº unei fete unei mãtuºi

Plural masculin neutru feminin

unor + substantivul la plural unor + substantivul la plural unor + substantivul la plural

unor bãieþi unor oraºe unor fete unor mãtuºi Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

138 Aplicãm

5. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

cartea – un elev

cartea unui elev

unui Un biroul – un ºef calculatorul – un coleg conspectul – un student cãrþile – un profesor copiii – un unchi puloverul – un bãiat

agenda – un funcþionar revistele – un bunic banii – un cumpãrãtor

întrebarea – o fatã caietul – o elevã rochia – o doamnã

O unei casa – o familie scrisoarea – o fiicã telegrama – o rudã

uºa – un dulap strãzile – un oraº centrul – un stadion

Un unui actorii – un teatru periferia – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat piciorul – un scaun vagoanele – un tren

vânzãtoarea – o librãrie fereastra – o casã capitala – o þarã

6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic). Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie. 7. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

Cartea – niºte elevi

faptele – niºte eroi adresa – niºte colegi sosirea – niºte oaspeþi casa – niºte prieteni

cartea unor elevi

preþul – niºte cãrþi muncitorii – niºte uzine valizele – niºte fete manualele – niºte studente

locuitorii – niºte oraºe regizorul – niºte spectacole autorii – niºte romane directorii – niște hoteluri

8. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Acestea sunt florile (niºte studente) de la universitate. Acestea sunt cãrþile (niºte colegi). Vãd pe masã fotografia (niºte bãieþi). Casele (niºte prieteni) sunt departe. Bulevardele (niºte oraºe) sunt largi. Bagajele (niºte pasageri) sunt grele. ªefii (niºte organizaþii) sunt punctuali. 9. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. – Iei cartea ta? – Nu, iau cartea unui coleg. – Dar unde este cartea ta? – Cartea mea e acasã.

revista, manualul, dicþionarul, pixul

Observãm – – – –

Aceasta e casa bunicului bunicului? Da, aceasta e casa bunicului bunicului. Dar unde este casa voastrã? Casa noastrã e acolo.

Limba – mijloc de integrare socialã

– Care este maºina prietenului prietenului? – Aceasta este maºina prietenului prietenului. – Dar care este maºina ta? – Maºina mea nu e aici. E în garaj.

LECÞIA 20

PRIN ORAª

139

Formele articolului hotãrât la cazul genitiv

masculin/neutru feminin

Singular lui -lui -i

Plural -lor -lor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât Singular masculin neutru feminin

substantivul la singular + -u-lui substantivul la singular + -u-lui substantivul la plural + -i

bãiat-u-lui oraº-u-lui fete-i

Plural masculin neutru feminin

substantivul la plural + -lor substantivul la plural + -lor substantivul la plural + -lor

bãieþi-lor oraºe-lor fete-lor

10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

Casa – bunicul

pixul – elevul rãspuns – studentul fapta – bãiatul

cartea – eleva succesul – prietena povestea – bunica

casa bunicului

-l, -le -lui cadoul – colegul salariul – fratele cãmaºa – fiul

frunzele – copacul revistele – prietenul sãnãtatea – bunicul

-a -i umbrela – domniºoara fereastra – casa lipsa – colega

camera – mama casa – mãtuºa paltonul – soþia

-l, -le -lui centrul – oraºul locuitorii – oraºul vagoanele – trenul calitatea – produsul numãrul – troleibuzul juriul – concursul

vârful – muntele camerele – hotel monitorul – calculatorul

-i -lor sosirea – prietenii problemele – pãrinþii vizita – oaspeþii

-le -lor sosirea – trenurile actorii – teatrele scãrile – blocurile

-le -lor cuvintele – mamele cãlãtoria – rudele varietatea – produsele

11. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata) este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele (apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

140

12. Continuaþi propoziþiile. Bunicul are televizor televizor.. Acesta … Acesta este televizorul bunicului.

Model:

Mãtuºa are un frigider. Acesta … Prietenul are o maºinã. Aceasta … Elevii au cãrþi. Acestea … Muzicanþii au instrumente. Acestea … Studenþii au manuale. Acestea … Copiii au creioane. Acestea … Inginerii au calculatoare. Acestea … Profesorii au flori. Acestea … 13. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Cartea cui este pe masã? (bãiat) – Cartea bãiatului este pe masã.

Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai? (feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul) Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui este lângã fereastrã? (ºeful)

Articolul genitival masculin feminin

Singular al a

Plural ai ale

14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival. Model:

Costumul acesta este … unui domn. Costumul acesta este al unui domn.

Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile acestea sunt … unui profesor. 15. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

– Al cui este dicþionarul acesta? (un student) – Dicþionarul acesta este al unui student.

Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef) Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti) Model: – A cui este cartea aceasta? (un student) – Cartea aceasta este a unui student.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

141

A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)

16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival. Model:

Paltonul acesta este … feciorului. Paltonul acesta este al feciorului.

Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ... mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt … elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor. 17. Rãspundeþi la întrebãri. Model: – Al cui este calculatorul acesta? (prietenul) – Calculatorul acesta este al prietenului. Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta? (sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)

Genitivul numelor proprii. Numele de persoanã masculin

lui + Ion lui + Alexandru

Fratele lui Ion este student. Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.

feminin

Maria + ei Aurica + ãi

Bunica Mariei este pensionarã. Sora Auricãi învaþã la Paris.

18. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul (Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã. Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post bun. 19. Alcãtuiþi dialoguri similare. – – – –

Cãrþile cui sunt pe bancã? Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. Dar unde sunt cãrþile tale? Cãrþile mele sunt în bancã.

caietele, creioanele, dicþionarul

Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv deasupra înaintea în faþa în spatele

+ + + +

patului casei clãdirii teatrului

Deasupra patului este un tablou. Înaintea casei este o maºinã. În faþa clãdirii este un monument. În spatele teatrului este un hotel.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

142

20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare. Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . … oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului. în mijlocul în dreapta în stânga împrejurul

+ parcului + tatãlui + fratelui + campionului

În mijlocul parcului este un bust. În dreapta tatãlui stã un coleg. Cine stã în stânga fratelui? Ziariºtii stau împrejurul campionului.

21. Completaþi propoziþiile. … camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi înalþi. … ºcolii este un magazin. împotriva + planului

Cine e împotriva planului lor?

Eu nu sunt … propunerii voastre. în timpul + spectacolului

Ei nu sunt … proiectului.

Ai ceva … hotãrârii noastre?

În timpul spectacolului spectatorii nu pot intra în salã.

… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin. din cauza + aglomeraþiei

Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.

22. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul) – Întârziem din cauza trenului.

Din ce cauzã? Din cauza

Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare.

Întâi iau marfa, apoi plãtesc. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.

23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã. Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lor lor.. Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor lor.. Citesc cartea. O restitui la bibliotecã. Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund. Iau salariul. Plãtesc datoriile. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

143

Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane. Verific totul. Vorbesc cu el. Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut. Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face. Analizez situaþia. Semnez contractul. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã – Dumneavoastrã vorbiþi româneºte? – Da, eu vorbesc româneºte. – Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã? – Nu, eu nu cunosc limba englezã. 24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos. Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.

Eu învãþ germana, dar încã nu

Situaþii de comunicare Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prin oraºul Chiºinãu Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o excursie prin Chiºinãu. Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate. În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul. De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin. Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf, de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi clãdirea Poºtei. Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni. Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuriturn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici. La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

144

25. Rãspundeþi la întrebãri. Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin? Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi? Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada? Situaþii de comunicare Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº. Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului. Povestiþi despre cartierele oraºului dvs. Învãþãm un proverb Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Dupã ce ajung acasã, îþi telefonez. Întâi iau masa, apoi merg la plimbare. – Dumneavoastrã vorbiþi ruseºte? – Da, eu vorbesc ruseºte. – Dumneavoastrã cunoaºteþi limba germanã? – Nu, eu nu cunosc limba germanã.

Iau cartea unui coleg. Aceasta e camera feciorului. Elevul rãspunde la întrebãrile profesorului. Cartea este a unui coleg de facultate. Copiii sunt ai fratelui. Ziua lui Victor e în ianuarie. Înaintea casei e o grãdinã. În timpul zilei sunt la serviciu. Ei sunt împotriva planului nostru.

Limba – mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE

145

RECAPITULARE (lecþiile 16–20) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Cazul acuzativ al substantivului: Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare. Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ: Pe – numai cu substantive animate: Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei. Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi. Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul. De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine. Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât: Expediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet. Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât: Expediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet. Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât: Iatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege. Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât: Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor. Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv: Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitiv genitiv.. Pronumle personale în cazul dativ: Cui?

Mie îmi, mi îþi, þi Þie Lui, ei îi, i

Nouã Vouã Lor

ne, ni vã, vi le, li

Pronumele posesive: al cui? a cui? ai cui? ale cui?

al meu a mea ai mei ale mele

al tãu a ta ai tãi ale tale

al lui, al ei, al sãu a lui, a ei, a sa ai lui, ai ei, ai sãi ale lui, ale ei, ale sale

al nostru a noastrã ai noºtri ale noastre

al vostru a voastrã ai voºtri ale voastre

al lor a lor ai lor ale lor

Gradul superlativ al adjectivului: Cel mai frumos, cea mai frumoasã, cei mai frumoºi, cele mai frumoase. Foarte frumos, foarte frumoasã, foarte frumoºi, foarte frumoase.

Limba - mijloc de integrare socialã

146

RECAPITULARE Dumneavoastrã deja puteþi: Sã indicaþi persoana împreunã cu care se realizeazã o acþiune: Discut cu colegul meu. El vorbeºte cu prietenul sãu. Merge cu Ion. Sã exprimaþi periodicitatea unei acþiuni: Rar, zilnic, des, deseori, lunar, anual, uneori. Sã confirmaþi sau sã infirmaþi ceva: E adevãrat. Nu e adevãrat. Într-adevãr. Sã identificaþi destinatarul unei acþiuni: Ofer unui profesor informaþiile necesare. Povestesc turiºtilor despre oraº. Sã spuneþi cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni: Când profesorul explicã tema, elevii ascultã. Sã precizaþi dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã: – Dumneavoastrã vorbiþi româneºte? – Da, eu vorbesc româneºte. – Tu cunoºti limba germanã? – Nu, eu nu cunosc limba germanã.

Dumneavoastrã ºtiþi deja 682 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã